ANALIZATORUL VIZUAL

Analizatorul vizual este format din ochi (aici se g sesc receptorii pentru undele luminoase), c i de transmitere si zone de proiec ie cortical . Ochiul este un organ pereche, format din globul ocular si organele anexe ale acestuia. Globul ocular reprezint segmentul periferic cu rol receptor. Este asezat în orbit , form aproximativ sferic si diametrul anteroposterior de aproximativ 2,5cm. Globul este învelit la exterior de o membran conjunctiv si de gr simea periocular cu rol protector. Este format din tunici (membrane) si medii refringente. Tunicile sunt extern , mijlocie si intern . I.Tunica extern are 2 por iuni : sclerotica si corneea. Sclerotica (sclera) este o membran conjunctiv alb ,dur , opac , cu rol de protectie. Are la partea posterioar o regiune perforat (lama ciuruit sau lamina cribrosa) prin care trec fibrele nervului optic. Corneea este continuarea scleroticii în portiunea anterioar a tunicii externe. Este bombat , transparent si alc tuit din structuri epitelio-conjunctive organizate pe 5 straturi. Corneea contine ap (78%), este lipsit de vase de sânge, dar este foarte bogat în terminatii nervoase libere, care provin din ramurile nervului oftalmic. De la nivelul ei pleac o serie de reflexe, printre care reflexul corneo-palpebral (reflexul de clipire), reflexul iridoconstrictor, reflexul de l crimare, diverse reflexe vasodilatatoare. Are rolul unei lentile convergente. II.Tunica mijlocie cunoscut sub denumirea de tunica vascular , este reprezentat de coroida, corpul ciliar si iris. a.Coroida se afl spre partea posterioar a globului ocular,c ptusind sclerotica pân aproape de locul unde aceasta se continu cu corneea. În partea posterioar are un orificiu ce corespunde lamei ciuruite, iar în partea anterioar , înaintea ecuatorului globului ocular, are un aspect festonat si formeaz ora serrata . Coroida are culoare brunnegricioas si prezint în structura sa vase sanguine si celule pigmentare, asezate pe 3 straturi. Vasele de sânge au rol nutritiv în special pentru retin iar celulele pigmentare formeaz o camer obscur în globul ocular. b.Corpul ciliar sau zona ciliar este situat în continuarea coroidei, spre partea anterioar a globului ocular, fiind cuprins între ora serrata si iris. Are forma triunghiulara cu baza spre iris si vârful spre ora serrata.Corpul ciliar prezint 2 forma iuni: muschiul ciliar si procesele ciliare. Muschiul ciliar este asezat pe partea superioar a corpului ciliar, fiind format din fibre musculare netede cu traiect meridional, radial si circular. Intervine în acomodarea vizual la distant prin relaxarea aparatului suspensor al cristalinului, tr gând prin contractie, anterior, coroida. Procesele ciliare sunt formatiuni conjunctive, asezate radiar,în profunzimea corpului ciliar. Sunt în num r de 70-80 si de ele se prinde zonula Zinn. Procesele ciliare sunt formate din tesut conjunctiv, epitelial, vase sanguine (ghemuri capilare).Aici se formeaz umoarea apoas si sticloas printr-o filtrare a plasmei sanguine. c.Irisul este o membran circular care se leag de partea anterioar a corpului ciliar si continu tunica mijlocie la acest nivel. Prezint în mijloc un orificiu circular numit pupila. Are 5 straturi în structura sa. Stratul propriu al irisului este format din fibre musculare netede, vase sanguine, fibre nervoase si celule conjunctive care contin un pigment ce determin culoarea irisului. Fibrele musculare netede sunt radiare (formeaz dilatatorul pupilei) si circulare (formeaz constrictorul pupilei). Muschii ciliari si cei ai irisului alc tuiesc muschii intrinseci ai globului ocular. Fibrele nervoase sunt terminatiile parasimpatice, provenite din nervul oculomotor comun (III), care inerveaz fibrele circulare ale irisului si ale muschiului ciliar si fibrele simpatice provenite din ganglionul cervical superior, care inerveaz fibrele radiare ale irisului. Micsorarea pupilei se numeste mioz iar dilatarea ei midriaza. 1

nu permite difuzia luminii spre sclerotic . în dreptul lamei ciuruite.asigur nutritia acestora si transformarea vitaminei A din retin . fiind format din celule de sustinere (cu rol metabolic) si din 5 categorii de celule nervoase dispuse stratificat: de asociatie. amacrine (interneuroni cu axoni lungi si ramificati. reducând astfel aberatiile 3)prin micsorarea pupilei creste adâncimea focarului ocular. Sub actiunea luminii leg tura dintre aceste componente se rupe.Tunica intern (retina) este o formatiune de natur nervoas care captuseste tunica mijlocie pe toat întinderea ei. formând în jurul celulelor de aici (conuri si bastonase) un fel de camer obscur . Celula cu con contine purpur retinian (iodopsine) format din retinen si fotopsine. cellule bipolare (protoneuronul c ii optice (sinapsa cu celulele cu conuri sau bastonase) si neuroni bipolari orizontali giganti cu arborizatii dendritice si axon (pentru sinapsa cu celulele cu conuri) si celule multipolare (ganglionare-deutoneuronul c ii optice). Regiunea posterioar a retinei (retina propriu-zis sau optic ). stratul neuronilor multipolari. Bastonasele sunt responsabile de vederea nocturn . celule vizuale (conuri si bastonase). Are culoare albicioas si reprezint punctul de convergent al tuturor fibrelor nervoase care formeaz nervul optic. b. Mediile refringente ale globului ocular Sunt reprezentate de cornee. stratul granular intern. Foita intern este partea fotoreceptoare. sunt: stratul pigmentar. Are rol protector pentru retin prin absorbtia radiatiilor calorice si luminoase prea puternice. umoarea apoas si corpul vitros. Dup forma segmentului extern celulele vizuale sunt cu bastonas si con.Pata galben (macula lutea) este asezat exact la cap tul posterior al axului anteroposterior al ochiului. a. Are culoare galben . cristalin. Nu are functii receptoare. În fovea centralis sunt numai celule cu conuri iar la periferie multe celule cu bastonase. unul central în care se g seste nucleul si un segment intern. fiind similar diafragmei de la aparatul foto (face acomodarea fat de intensitatea luminii) 2)împiedic trecerea luminii prin p rtile periferice ale cristalinului. captuseste coroida pân la ora serrata si prezint în partea posterioar 2 zone: pata galben si papila optic sau punctul orb. dar concomitent. Bastonasul contine o substant fotosensibil numit purpur retinian (rodopsina). stratul plexiform intern. de la coroid spre interiorul globului ocular. Cele 10 straturi ale retinei sunt unite între ele prin celule orizontale care determin convergenta impulsurilor subliminare si transformarea lor în impulsuri liminare. la lumin slab . 2 . Celulele pigmentare degradeaz resturile discurilor celulelor fotoreceptoare.Papila optic este asezat mai jos de pata galben . Retina optic este alcatuit din 2 foite: extern (stratul pigmentar) si intern (retina senzorial ). membrana limitant intern . O celul vizual (neuron unipolar) are un segment extern. stratul plexiform extern. Celula cu bastonas are o forma cilindric la segmental extern. Foita extern este asezat spre coroid si este format din celule cu pigmenti. stratul celulelor vizuale. Aceasta este format din scotopsin si retinen (derivat de vitamina A).Irisul are 3 functii: 1)serveste la dozarea luminii care ajunge la retin . care pot trimite prelungiri printre celulele primului strat al foitei interne. stratul fibrelor optice. stratul granular extern. III. fiind lipsit de vase sanguine si prezint central o scobitur (fovea centralis) care este zona de acuitate vizual maxima. ref cându-se la întuneric. f r dendrite). membrana limitant extern . În structura retinei sunt 125 milioane celule cu bastonas si 5-7 milioane celule cu conuri repartizate neuniform. Cele 10 straturi ale retinei. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurn . Segmentul intern al celulei are un buton ce cotine mitocondrii. Segmentul intern are un disc ramificat ce contine mitocondrii. Ele formeaz sistemul dioptic al ochiului.

gelatinoas ). pleoape si aparatul lacrimal. Nervul optic contine fibre de la un singur 3 . nu contine vase de sange. Este organul activ al acomod rii. Fata anterioar vine în raport cu pupila. Caile de conducere Protoneuronul c ii optice este reprezentat de neuronii bipolari. Mai multe cellule bipolare fac sinaps cu o singur celul multipolar (a doua convergent ). Deshidratarea cristalinului la batrâni produce presbitia.duce globul ocular în sus si putin lateral.duce globul ocular în sus si în afar .duce globul ocular înauntru în plan orizontal. irisul si procesele ciliare. Dendritele acestora vin în contact cu receptorii (celulule cu conuri si bastonase) iar axonii fac sinaps cu dendritele neuronilor multipolari (deutoneuronul c ii). Cavitatea globului ocular situat înaintea cristalinului este imp rtit de iris în 2 camere: una cuprins între iris si cornee. Muschii drepti sunt: 1)dreptul superior . Cele dou camere comunic prin pupil . prin hiperhidratarea acetuia. Umoarea apoas este un mediu refringent cu indicele de refractie de 1. Nu are vase si nervi. Inervat de nervul III 2)dreptul inferior . Are 2 fete (anterioar si posterioar ) si un ecuator sau circumferint . formând chiasma optic . mai mic cuprins între iris si cristalin numit camera posterioar . 35% proteine. Aceasta se prinde cu cap tul extern de corpul ciliar iar cu cel intern de ecuatorul cristalinului. Cristalinul este transparent. Sub actiunea muschilor circulari ciliari cristalinul îsi modific curbura fetelor. Inervat de nervul III Organele de protectie sunt reprezentate de sprâncene.duce globul ocular în jos si putin înauntru. Cristalinul este un organ de forma unei lentile biconvex situat înapoia irisului. Organele anexe ale globului ocular sunt: organe de miscare si de protectie. produs de procesele ciliare. Este format din membrana hialoid extern si umoarea sticloas intern (semilichid .33. Inervat de nervul III 4)dreptul extern . Umoarea apoasa este eliminta prin : y Calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemm vene apoase) 90% y Calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale ciliare) 10% Corpul vitros este situat între cristalin si retin . explicând astfel procesul de acuitate vizual maxima. dupa care ajung în tractul optic opus. Organele de miscare sau muschii extrinseci ai globului ocular sunt în num r de 6. numit camera anterioar si cealalt . Inervat de nervul VI Muschii oblici sunt: 1)oblic superior .Corneea este primul mediu de refractie întâlnit de razele luminoase si functioneaz ca o lentil convergent . este învelit la periferie de o capsul (cristaloid ) si tinut în pozitie de zonula Zinn.contine 65% ap . dintre care 4 drepti si 2 oblici si se inser pe sclerotic . Axonii proveniti din câmpul intern al retinei (campul nazal) se încruciseaz . Marginea circular se numeste ecuator si reprezint locul de prindere a ligamentului suspensor (zonula Zinn). Între ea si iris se delimiteaz camera posterioar a globului ocular. Fa a posterioar vine în raport cu corpul vitros. Inervat de nervul III 3)dreptul intern .duce globul ocular în afara în plan orizontal. Axonii proveniti din câmpul extern al retinei (câmpul temporal) nu se încruciseaz si trec în tractul optic de aceeasi parte. Inervat de nervul IV 2)oblic inferior . iar la diabetici hiperglicemia realizeaza miopie. care la rândul ei face sinaps cu o singur celul multipolar . Ele sunt umplute cu un lichid transparent numit umoarea apoas (are presiunea de 12-20 mmHg). Mai multe celule cu bastonase si conuri fac sinaps cu o singur celul bipolar (prima convergent ). Fiecare celul cu con din fovea centralis face sinaps cu o singur celul bipolar . Axonii neuronilor multipolari converg si formeaz nervul optic care p r seste globul ocular prin pata oarb .duce globul ocular în jos si spre interior.

axele vizuale ale celor doi ochi sunt paralele. simplificat.19) unde se afl aria vizual primar (segmentul cortical al analizatorului).18. razele de lumin vin paralel. este realizat de contractia muschilor circulari ai irisului (mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). în coarnele laterale ale maduvei cervico-dorsale. Mioza limiteaz cantitatea razelor de lumin divergente ce p trund în ochi. Proiectia corticala Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral).Acomodarea cristalinului se realizeaz datorit contractiei muschiului circular ciliar(mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). Alte fibre ale tractului optic nu fac sinaps în corpul geniculat lateral. mai ales pe fata sa anterioar . care determin bombarea cristalinului. Alte fibre merg spre nucleii motori ai nervilor III (mezencefal). care determin cresterea diametrului pupilar(midriaza). Acomodarea pentru vederea la distanta.vor focaliza la 17mm în spatele centrului optic. Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri. f r contractia muschiului circular ciliar.Micsorarea diametrului pupilei(mioza). unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron. a. micsorarea diametrului pupilei si convergenta globilor oculari. În momentul în care privim un obiect la o distanta mai mare de 6 metri. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect. Profunzimea focarului este distanta cea mai mare de-a lungul c reia deplasarea unui obiect nu modific imaginea clar de pe retin . De aici unele fibre merg spre nucleii accesori vegetativi al nervului III (de unde pornesc fibre parasimpatice pentru muschiul constrictor al irisului (mioza)). se numeste punct proxim (este la 25cm). Datorit acestor modificari. Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral). cu efort de acomodare maxim.glob ocular. de unde pornesc fibre simpatice ce vor ajunge la muschii intrinseci (radiari ai irisului). Punctul cel mai apropiat de la care vedem f r acomodare se numeste punct remotum (este la 6metri de ochi). Concomitent are loc contractia muschiului radial al irisului(mediat de simpaticul cervico-toracal). creste acuitatea vizual si profunzimea focarului. Contractia muschiului este urmat de relaxarea zonulei lui Zinn. Acomodarea pentru vederea de aproape. b. Aceste modific ri determin cresterea puterii de convergent la maxim 34 dioptrii. cresterea razei de curbur si cresterea convexit tii (direct proportional cu apropierea obiectului de ochi). Din coliculii superiori pleac fasciculul extrapiramidal tectospinal care particip la realizarea reflexului oculocefalogir (întoarcerea capului si ochilor în direc ia stimulului luminos). VI (puntea lui Varolio). în jurul scizurii calcarine (câmpurile 17. care inerveaz muschii extrinseci ai globilor oculari. trebuie s fie initiate simultan trei procese reflexe: modificarea curburii cristalinului (acomodarea cristalinului). al c rui axon se indreapt spre scoarta cerebral si se termin în lobul occipital. focalizeaz pe retin (foveea centralis) si ochiul emetrop vede clar. Aparatul dioptic al ochiului.În momentul când privim un obiect situat la o distant cuprins între 6m si 25cm (punctul remotum-punctul proxim). unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron. IV (mezencefal). zonula Zinn tensionat iar cristalinul comprimat (creste raza de curbur si scade puterea de convergent ). Acomodarea este variatia puterii de refractie a cristalinului în raport cu distanta de la care privim un obiect (punctum remotum-punctum proximum). ci merg spre coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal (tectum). în timp ce tractul optic con ine fibre de la ambii ochi. dând pe retin o imagine reala. poate fi gândit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm în fata retinei. muschiul ciliar este relaxat. mic si r sturnat . Pentru a se realiza focalizarea razelor de lumin pe retin (foveea centralis). razele de lumin vin divergent c tre ochi. Acomodarea la distante mai mici de 6 metri se face prin procese inverse celor amintite anterior. 4 Fiziologie . Unele fibre coboar din coliculi.

Dilatarea pupilei se produce si în cazul unor dureri intense. Se corecteaz cu lentil cilindrice. vor focaliza la 17mm în spatele centrului optic. mic si r sturnat . emotii intense. dând pe retin o imagine real . Limitele sunt mai extinse spre partea temporal si inferioar a ochiului si mai reduse în partea nazal si superioar . Vederea cromatica 5 . Viciile de refractie Aparatul dioptic al ochiului. fapt care determin variatii ale suprafetei câmpului vizual pentru alb si pentru diferite culori. Dup marcarea tuturor punctelor din plan. contractia muschilor radiari ai irisului (midriaza) la intuneric. Nu are punct remotum. Eferenta simpatic (fibrele preganglionare) are originea în centrii pupilodilatatori din m duva cervicotoracal . declar c a percepul culoarea respectiv . acomodarea începe sub 6 metri si continu sub 25cm (punctul proxim se apropie). Câmpurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun în regiunile nazale. Urmarea acestor modific ri este convergenta axelor oculare si focalizarea razelor pe retin ( foveea centralis). Din acest nucleu pornesc axonii fibrelor preganglionare parasimpatice care fac sinapsa cu corpii neuronilor postganglionari din ganglionul ciliar. R spândirea elementelor receptoare din retin . Ochiul miop este alungit anteroposterior (miopie axiala) sau curbura cristalinului este exagerat (miopie de curbur ).c. Ochiul hipermetrop este turtit anteroposterior (hipermetropie axial ) sau cristalinul este prea aplatizat (hipermetropie de curbur ). acomodare permanenta si necesita lentile convergente (biconvexe) pentru corectie. furie. sensibile la excitatiile luminii albe si ale culorilor. simplificat. Fibrele preganglionare fac sinaps cu neuronii postganglionari în ganglionul cervical superior. astfel încât razele de lumin focalizeaz înaintea retinei iar imaginea este neclar . Eferenta parasimpatic are originea în nucleul accesor al nervului III. frica. de la periferie spre centru (spre punctual fix). Reflexul pupilar-fotomotor Reflexul pupilar-fotomotor const în contractia muschilor circulari ai irisului (mioza) datorit stimularii cu o lumin puternic a retinei si invers. Are retina situata la mai putin de 17mm de centrul optic. M rimea spatiuluiperceput de ochi în asemenea conditii este determinat de posibilitatea vizual a retinei periferice. Campul vizual monocular Câmpul vizual este portiunea din spatiu care poate fi v zut de un ochi ce are o pozitie fix . Astigmatismul este datorat existentei mai multor raze de curbur ale corneei sau cristalinului. toate punctele din acest spatiu putând fi vizibile în acelasi timp. astfel încât razele de lumin focalizeaz înapoia retinei iar imaginea este neclar . Se ob ine astfel proiectia în plan a câmpului vizual monocular. se obtine un poligon care reprezint câmpul vizual. Subiectul priveste un punct fix. Se descrie astfel un câmp vizual comun (vederea binocular ) în care vedem cu ambii ochi si câmpul visual monocular. se marcheaz punctual respectiv. în care vedem cu un singur ochi.Convergenta globilor oculari reprezint miscarea de rotatie intern simultan a celor doi ochi si se realizeaz prin contractia celor doi muschi drepti interni. Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri. Experimentatorul deplaseaz un obiect de diferite culori. De aici pleac fibre postganglionare simpatice care ajung la fibrele muscular radiare ale irisului determinând dilatarea pupilei (midriaza). Se corecteaz cu lentile divergente (biconcave). poate fi gândit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm în fata retinei. nu este aceeasi. de la o distant de 15 cm. determinând micsorarea diametrului pupilar(mioza).Perimetrul câmpului depinde de aria de r spândire a elementelor retiniene sensibile la excitatiile luminii de diferite culori. Are retina situat la mai mult de 17mm de centrul optic. Când subiectul care priveste mereu punctul fix. De aici pleac axonii fibrelor postganglionare parasimpatice care inerveaz fibrele musculare circulare ale irisului.

Cele 2 teorii constituie baza vederii colorate. culoarea rosie este opusa culorii verzi. 6 . Culoarea albastra este opusa culorii galbene. Acestea contin fotopigmenti asemanatori rodopsinei care raspund optim la o anumita valoare a lungimii de unda a luminii: -albastru (absorbtie maxima 419nm) -verde (absorbtie maxima 530nm) -rosu (absorbtie maxima 560nm) Teoria tricromatica : se bazeaza pe posibilitatea perceptiei tuturor nuantelor culorilor prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori fundamentale. Teoria culorilor complementare : propune existenta unui proces neurologic care considera culorile a fi opuse. Intensitatea excitatiei fiecarui pigment este comparata de catre creier. Cel putin 2 tipuri de celule cu conuri trebuie excitate.Celulele cu conuri sunt responsabile pentru vederea colorata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful