MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

A AU UX XI I L LI I A AR R C CU UR RR RI I C CU UL LA AR R


P Pr ro of fi il lu ul l: : T Te eh hn ni ic c
N Ni iv ve el lu ul l: : 3 3
M Mo od du ul lu ul l: : S Si is st te em me e ş şi i t te eh hn no ol lo og gi ii i d de e f fa ab br ri ic ca aţ ţi ie e


















2 20 00 08 8
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

2




A AU UT TO OR R: :

SPIRIDON DANIELA - profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial Electroputere, Craiova








C CO ON NS SU UL LT TA AN NŢ ŢĂ Ă C CN ND DI IP PT T: : ROŞU DORIN, EXPERT CNDIPT

A AS SI IS ST TE EN NŢ ŢĂ Ă T TE EH HN NI IC CĂ Ă: : WYG INTERNATIONAL
IVAN MYKYTYN, EXPERT



 
 
hese materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical
Assistance for Institution Building in the TVET Sector, Romania Europe
Aid/122825/D/SER/RO


A project funded by the European
Union
CNDIPT

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

3

Cuprins
Pag.
Cuprins ............................................................................................................. 3
Introducere ....................................................................................................... 5
Competenţe ..................................................................................................... 6
Informaţii profesori............................................................................................ 8
Fişa rezumat .................................................................................................... 10
Fişa de rezumat a activităţii.............................................................................. 11
Cuvinte cheie.................................................................................................... 12
Glosar de termeni............................................................................................. 13
Informaţii elevi.................................................................................................. 14
Activităţi de învăţare.......................................................................................... 15
Test de evaluare iniţială.................................................................................... 16
Fişa de documentare 1....................................................................................
Fişa retroproiector 1....................................................................................
Activitate de învăţare 1...................................................................................
17
18
19
Fişa de documentare 2...................................................................................
Fişa retroproiector 2...................................................................................
Activitate de învăţare 2...................................................................................
20
21
22
Fişa de documentare 3...................................................................................
Activitate de învăţare 3...................................................................................
23
25
Fişa de documentare 4...................................................................................
Activitate de învăţare 4...................................................................................
26
27
Fişa de documentare 5...................................................................................
Activitate de învăţare 5...................................................................................
28
29
Fişa de documentare 6...................................................................................
Activitate de învăţare 6...................................................................................
30
32
Fişa de documentare 7...................................................................................
Activitate de învăţare 7...................................................................................
34
35
Fişa de documentare 8...................................................................................
Activitate de învăţare 8...................................................................................
36
40
Fişa de documentare 9...................................................................................
Activitate de învăţare 9...................................................................................
41
42
Fişa de documentare 10..................................................................................
Activitate de învăţare 10..................................................................................
43
44
Fişa de documentare 11..................................................................................
Activitate de învăţare 11..................................................................................
45
46
Fişa de documentare 12..................................................................................
Activitate de învăţare 12..................................................................................
47
48
Fişa de documentare 13..................................................................................
Activitate de învăţare 13..................................................................................
49
51
Fişa de documentare 14..................................................................................
Activitate de învăţare 14..................................................................................
52
55
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

4
Fişa de documentare 15..................................................................................
Activitate de învăţare 15..................................................................................
56
58
Fişa de documentare 16..................................................................................
Activitate de învăţare 16..................................................................................
60
62
Fişa de documentare 17..................................................................................
Activitate de învăţare 17..................................................................................
65
67
Fişa de documentare 18..................................................................................
Activitate de învăţare 18..................................................................................
72
75
Fişa de documentare 19..................................................................................
Activitate de învăţare 19..................................................................................
76
77
Fişa de documentare 20..................................................................................
Activitate de învăţare 20..................................................................................
78
81
Fişa de documentare 21..................................................................................
Activitate de învăţare 21..................................................................................
82
85
Fişa de documentare 22..................................................................................
Activitate de învăţare 22..................................................................................
87
91
Fişa de documentare 23..................................................................................
Activitate de învăţare 23..................................................................................
93
94
Fişa de documentare 24..................................................................................
Activitate de învăţare 24..................................................................................
95
96
Fişa de documentare 25..................................................................................
Folie retroproiector 3..................................................................................
Activitate de învăţare 25..................................................................................
97
98
99
Fişa de documentare 26..................................................................................
Activitate de învăţare 26..................................................................................
100
101
Fişa de documentare 27..................................................................................
Activitate de învăţare 27..................................................................................
102
104
Soluţionarea activităţilor .................................................................................. 105
Bibliografie........................................................................................................ 111



Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

5

Introducere





Modulul „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie” – se studiază pe
parcursul claselor a XII-a rută directă şi a XIII - a rută progresivă de calificare, în vederea
asigurării pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate.
Modulul „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie” – se regăseşte în cadrul următoarelor
calificări: Tehnician în instalaţii electrice, Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician
mecatronist, Tehnician de telecomunicaţii, Tehnician proiectant CAD, Tehnician operator
telematică, Tehnician în automatizări, Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii,
Tehnician prelucrări mecanice, Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnician
electomecanic, Tehnician energetician, tehnician electrician electronist auto, Tehnician
tansporturi, Tehnician metrolog, Tehnician operator roboţi industriali, Tehnician audio-video,
Tehnician aviaţie, Tehnician instalaţii de bord, Tehnician prelucrări la cald, Tehnician prelucrari
pe maşini cu comandă numerică, Tehnician construcţii navală.
Modulul face parte din trunchiul comun al culturii de specialitate, aria curriculară
Tehnologii şi are alocate 47 de ore, din care:
- Laborator tehnologic 31 de ore
- teorie – 16 ore
Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate elevilor şi cadrelor didactice din
învăţământul preuniversitar tehnic, în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării
capacităţilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3 şi a integrării pe
piaţa muncii.
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop orientarea
activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui în proiectarea/ desfăşurarea/ evaluarea
activităţii didactice.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea
abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea majorităţii
criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de
Pregătire Profesională.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului „Sisteme şi tehnologii de
fabricaţie”, conţinând folii transparente, fişe de documentare, fişe de lucru pentru activităţi
practice, teste de evaluare.
Sugestiile pentru activităţile cu elevii sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare ale
acestora: vizual, auditiv şi practic. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul de
cunoştinţe al elevilor, enunţurile fiind formulate într-un limbaj adecvat şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de evaluare:
probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului elevului consemnată în
fişe de evaluare, fişe de feed-back şi de progres a elevului.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor cât şi de
elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.
Prezentul auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire
Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în procesul instructiv şi
pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru obţinerea Certificatului de calificare, este
necesară validarea integrală a competenţelor din SPP, prin probe de evaluare conforme celor
prevăzute în standardele respective.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

6

Competenţe

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea unor abilităţi şi deprinderi în
alegerea şi analiza sistemelor de fabricaţie, pe baza unor criterii de evaluare şi analiză
specificate, precum şi de corelare a sistemelor de fabricaţie cu alte aspecte ale planificării şi
controlului în industriile producătoare. Modulul oferă elevilor posibilitatea de adaptare la
cerinţele pieţii muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice de a-şi forma competenţe de bază în
legătură cu modul de utilizare a sistemelor flexibile de fabricaţie în industriile producătoare.
Unitatea de competenţă relevantă pentru modul este:

  15. Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 1 credit
  - 15.1. Alege sistemul şi tehnologia de fabricaţie.
  - 15.2. Analizează sisteme şi tehnologii de fabricaţie.
  -
15.3. Stabileşte legătura între sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi
controlului.
Obiective

Prin activităţile pe care le propunem, urmărim ca la sfârşitul activităţilor de învăţare elevii
să fie capabili:
O.1. Să descrie mediul industrial;
O.2. Să explice modul de utilizare a sistemelor de fabricaţie în industriile producătoare;
O.3. Să evalueze sistemele şi tehnologiile de fabricaţie pe baza criteriilor economice, de
calitate şi de competitivitate;
O.4. Să identifice componentele sistemelor de fabricaţie: concurenţa, sincronizarea
partajarea resurselor;
O.5. Să identifice fenomenele ce au loc într-un proces de fabricaţie;
O.6. Să aplice metodele de analiză a sistemelor de fabricaţie
O.7. Să identifice criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie;
O.8. Să justifice alegerea criteriilor de analiză a sistemelor de fabricaţie;
O.9. Să identifice procesele sistemelor de fabricaţie;
O.10. Să explice influenţa aspectelor planificării şi contolului asupra sistemelor de fabricaţie;















Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

7

Pentru realizarea acestor obiective vom avea în vedere următoarele conţinuturi:
Mediul industrial: tipuri de produse, moduri şi tipuri de producţie, tipuri de
fabricaţie.
Metode de integrare sistemică a întreprinderii: sisteme de fabricaţie
inteligente, sisteme de fabricaţie holonice, sisteme de fabricaţie bionice.
Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie: economic, de
calitate, de competitivitate
Componente ale sistemelor de fabricaţie: concurenţa, sincronizarea,
partajarea resurselor, interacţiuni între componente.
Fenomene stocastice ce au loc: defectarea şi repararea maşinilor,
variaţia timpilor de prelucrare.
Tehnici de simulare a funcţionării sistemelor flexibile de fabricaţie
Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie: ergonomie, evaluarea
riscului, rezultatul activităţii, atribuţiile locului de muncă, tipuri de
echipamente, tehnologii de fabricaţie.
Procese în sistemele de fabricaţie: prelucrarea, controlul, stocarea,
manipularea, transportul, comanda, conducerea.
Aspecte ale planificării şi controlului: planificarea producţiei, controlul
calităţii, sănătatea şi securitatea muncii, tehnologia informaţiei în
realizarea sistemelor de fabricaţie.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

8

Informaţii pentru profesori
a. Relaţia dintre competenţele modulului, obiective şi activităţile de învăţare

Competenţe Obiective
Activităţi de
învăţare
Teme
Testare iniţială o Testare iniţială
FD 1
FR 1
A 1 o Tipuri de produse;
FD 2
FR 2
A 2 o Moduri de producţie
FD 3
A 3
o Tipuri de producţie;
O.1.
FD 4
A 4
o Tipuri de fabricaţie
FD 5 A 5
o Conceptul de sistem integrat de
producţie (CIM)
FD 6 A 6
o Structura sistemelor flexibile de
fabricaţie
FD7 A 7
o Caracteristicile sistemelor de fabricaţie
inteligente
FD 8 A 8 o Tipuri de sisteme inteligente
FD 9 A 9 o Sisteme de fabricaţie holonice
O.2.
FD 10 A 10 o Sisteme de fabricaţie bionice
FD 11 A 11
o Criterii economice de evaluare a
utilizării sistemelor de fabricaţie
FD 12 A 12
o Criterii cantitative de evaluare a
utilizării sistemelor de fabricaţie
C.15.1.
O.3.
FD 13 A 13
o Criterii de evaluare a utilizării sistemelor
de fabricaţie sub aspect calitativ şi
competitiv
O.4. FD 14 A 14
o Componente ale sistemelor de
fabricaţie: concurenţa, sincronizarea,
partajarea resurselor, interacţiuni între
componente.
FD15 A 15
o Sisteme şi metode de organizare a
reparării utilajelor O.5.
FD16 A 16 o Planificarea reparării utilajelor
O.6. FD17 A 17
o Tehnici de modelare a sistemelor de
fabricaţie prin intermediul reţelelor
PETRI
FD 18 A 18
o Ergonomie.
o Evaluarea riscului din prisma condiţiilor
de muncă şi de mediu.
FD 19 A 19 o Rezultatele activităţii
C.15.2.
O.7.
O.8.
FD 20 A 20
o Atribuţiile locului de muncă.
o Tipuri de echipamente.

C15.3.

O.9. FD 21 A 21
o Simboluri utilizate pentru reprezentarea
unui sistem automat de fabricaţie (SAF)
o Moduri de organizare a fluxurilor de
prelucrare în SAF
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

9
FD 22 A 22
o Transferul în SAF
o Aspecte mecanice şi constructive ale
transferului în SAF
FD 23 A 23 o Magazii de stocare
FD 24 A 24 o Funcţiile de control ale SAF
FD 25 A 25 o Comanda SAF
FD 26 A 26 o Conducerea SAF
O.10. FD 27 A 27
o Planificarea productiei














b. Sugestii metodologice
Procesul de învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Acesta trebuie
să cuprindă activităţi de prelucrare a materiei învăţate, care trebuie legată de ceea ce elevul ştie
deja. Sarcinile trebuie să fie autentice, stabilite în context semnificativ şi legate de viaţa reală.
Ele nu trebuie să implice doar repetarea unor lucruri, deoarece acest lucru duce la învăţarea
“de suprafaţă” şi nu la învăţarea “de profunzime”.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor colectate atât de către profesor cât
şi de către elev, opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate, planurile de acţiune, comentarii
ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului trebuie strânse şi organizate într-un
anumit loc, astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.
Pentru atingerea şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrări de laborator, realizarea unor
miniproiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi
prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe
Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi
de învăţare–predare care pot fi utilizate.



Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

10



Fişa de rezumat
Titlul modulului: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie
Numele elevului:
Data începerii: Data finalizării:

Competenţa Activitatea de învăţare
Data îndeplinirii
(data la care obiectivele
învăţării au fost îndeplinite)
Verificat
(semnătura profesorului)
O.1. A1, A2, A3, A4
O.2.  A5, A6, A7
A8, A9, A10

15.1. Alege sistemul
şi tehnologia de
fabricaţie.
O.3.  A11, A12, A13
O.4.  A14
O.5.  A15, A16
O.6.  A17
15.2. Analizează
sisteme şi tehnologii
de fabricaţie.
O.7.
O.8. 
A18, A19, A20
O.9.  A21, A22, A23
A24, A25, A26

15.3. Stabileşte
legătura între
sistemele de
fabricaţie şi aspectele
planificării şi
controlului.
O.10.  A27
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

11
Fişa de rezumat a activităţii
Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Comentariile elevului












Comentariile profesorului








Comentariile elevului
De exemplu:
- ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;
- ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
- ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării. 
Comentariile profesorului
De exemplu:
- comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate
entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
- ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.
- ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare
ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

12
Cuvinte cheie
Produse finite
Materii prime
Semifabricate
Producţie
Fabricaţie
Sistem inteligent
Sincronizare
Flexibilitate
Adaptabilitate
Interacţiune
Productivitate
Amplasare
Partajare
Transfer
Stocare
Manipulare
Prelucrare
Control
Comandă
Planificare
Optimizare 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

13
Glosar de termeni
 
TERMEN SEMNIFICAŢIE
Producţie flow – shop Toate produsele se deplasează intr-o singura direcţie
Producţie job – shop Produsele se pot deplasa în diferite direcţii
Flexibilitatea sistemelor Exprimă disponibilitatea unui sistem de a se modifica în vederea
adaptării la noile sarcini de producţie.
Integrare sistemică Interacţiune dinamică între sistemul care se integrează şi sistemul
care integrează.
Holon Desemnează ceva ce este simultan şi întreg şi parte
Modelon Modelonul poate sta la baza relaţiilor întreg/parte, a operaţiilor de
autodecizie, poate asigura integrarea şi armonia unităţilor
autonome.
Intreprindere fractală Descrie organisme şi structuri din natură care ajung la forme
complexe prin utilizarea unui număr mic de elemente care se
autoimită.
Fabricaţie agilă Reconfigurarea rapidă a întreprinderii, carăspuns la schimbări
bruşte şi impredictibile în compoziţia producţiei cerute şi la evoluţia
mediului.
Metodologie top - down De la întreg la componente
Fenomene stocastice Fenomene care se produc întâmplător
Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se
execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru
menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia
pentru care au fost proiectate.
Lean manufacturing Reducerea duratei de la comanda clientului până la expedierea
produsului, prin eliminarea pierderilor.
Concepţie uzinală Modul de dispunere a maşinilor, utilajelor , echipamentelor încă din
faza de proiectare a sistemului de fabricaţie.
Paletele de piese Acestea sunt elemente care, prin tipizarea lor, conferă flexibilitatea
necesară în realizarea operaţiilor de depozitare, transport şi
alimentare a posturilor de lucru, făcând ca, din acest punct de
vedere, diferitele piese să se comporte ca una singură.
Conveior Bandă transportoare
Buffer Magazie de stocare a pieselor





IMPORTANT PENTRU ELEVI !
 Dacă o să întâlniţi şi alţi termeni al căror sens nu îl cunoaşteţi, notaţi-i în caiet
şi informaţi-vă consultând dicţionarul sau întrebaţi-vă profesorul.
 Ataşaţi glosarul de termeni la portofoliul vostru.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

14




Informaţii pentru elevi

Elevii îşi vor dezvolta competenţele individuale precizate în cadrul acestui modul prin
realizarea activităţilor de învăţare propuse.
Activităţile de învăţare trebuie să le ofere elevilor ocazia de a se autoevalua, de a
corecta, de a discuta cu colegii, de a primi reacţia profesorului, precum şi de a face alte
verificări de “conformitate cu realitatea”.
Învăţarea centrată pe elev va oferi elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu
privire la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu. Elevii vor avea un
control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la ceea ce se învaţă,
modul cum se învaţă şi de ce, momentul când se învaţă.
Elevii îşi vor asuma un înalt grad de responsabilitate în contextul învăţării, îşi vor aleage
în mod activ scopurile pentru administrarea propriei învăţari. Elevii nu se mai pot baza pe faptul
că profesorul le va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să
înceapă să o facă.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor colectate atât de către profesor cât
şi de către elev, opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate, planurile de acţiune, comentarii
ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului trebuie strânse şi organizate, astfel încât
informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.
Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea,
precum practica la locul de muncă, pot fi colectate într-un portofoliu, constituind dovezi ale
progresului şi ale atingerii competenţelor.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

15
 
 
 
 
 
 
Activităţi de învăţare
Activităţile din fiecare bloc al modulului sunt o evaluare diagnostic menită să
evidenţieze ceea ce elevii cunosc în legătură cu subiectul.
- Fiecare activitate va înceape pe o pagină nouă pentru a facilita copierea.
- Fiecare activitate cuprinde un titlu care oferă următoarele informaţii:
- Denumirea activităţii;
- Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative;
- Denumirea unităţii de învăţare;
- Timpul alocat efectuării activităţii;
- Obiectivul activităţii exprimat într-un limbaj simplu;
- Spaţiu pentru a scrie numele elevului;
- Spaţiu pentru a scrie data.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

16

Unitatea de învăţare: Mediul industrial
Tema: Evaluare iniţială
Data:
Durata activităţii: 20 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate dorim să vedem în ce măsură cunoştinţele tale anterioare
pot fi valorificate în cadrul următoarelor activităţi.
Subiectul I (30 puncte)
Încercuiţi varianta corectă de răspuns:
1. Fabricaţia reprezintă:
a.) ansamblul acţiunilor de evaluare a rezultatelor procesului de producţie;
b) o activitate de producţie care transformă materiile prime în produse finite de un
nivel calitativ cât mai ridicat şi cu costuri cât mai reduse.
c) acţiunea de declanşare a activităţii lucrătorilor din cadrul întreprinderii.
2. Procesele de bază au ca scop:
a) transformarea diferitelor materii prime şi materiale în produse finite;
b) prestarea unor servicii care nu constituie activitatea principală a întreprinderii;
c) asigurarea condiţiilor organizatorice şi de deservire a procesului de producţie;
3. Pot fi considerate iesiri în cadrul unui proces de productie :
a) resursele umane ale întreprinderii;
b) produsele finite;
c) resursele financiare.
Subiectul II (30 puncte)
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, notând A(adevărat) sau
F(fals) în spaţiile indicate :
 1. Un atelier de productie este o subunitate componenta a unui loc de muncă.
 2. Prin amplasare – în organizarea producţiei - se înţelege dispunerea în spaţiu a
locurilor de muncă
 3. Volumul producţiei este mic la producţia de masă.
Subiectul III (30 puncte)
În coloana A sunt indicate componente ale procesului de producţie, iar în coloana B
caracteristici ale acestora. Realizaţi o corespondenţă între cifrele din coloana A şi
literele din coloana B:

A B
1. Materiale auxiliare a. Totalitatea resurselor naturale sau artificiale;
2. Semifabricate b. Rezultă în urma desfăşurării unui proces tehnologic şi
corespund unor norme de calitate;
3. Produse finite c. Sunt resurse care intră în procesul de producţie fără să se
regăsească în produsul realizat;
d. Produse cu un anumit grad de prelucrare care se obţin într-o
fază intermediară a unui proces tehnologic;



Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

17
Un produs este un ansamblu industrial destinat utilizării. 
Definiţie
 
Pentru UTILIZATOR
Produsul reprezintă mijlocul de
satisfacere a unei necesităţi
 
Pentru INTREPRINDERE
Produsul reprezintă rezultatul unui
proces. 
OBSERVAŢIE
FIŞA DE DOCUMENTARE 1
MEDIUL INDUSTRIAL
Tipuri de produse
 





El poat e f i :
 Produs finit: ansamblu industrial pregătit pentru utilizare ce face parte din catalogul
întreprinderii
 Produs semifinit: ansamblu care intră în componenţa unui produs mai complex, putând fi
comercializat şi individual ca piesă de schimb


Un pr odus i ndust r i al se poat e r eal i za ast f el :
în variante: alegerea este obligatorie;
cu opţiuni: alegerea nu este obligatorie;
ca accesoriu: opţiune montată în afara uzinei.




           

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

18
-simple
-puţine componente 
ELEMENTARE 
D
E
S
T
I
N
A
Ţ
I
E
 
STANDARD 
-complexitate mică
-în puţine variante
i
cuie
electrocasnice
încălţăminte
COMPLEXE 
-produse variate
-diverse moduri de
obţinere
-numeroase
variante, opţiuni
accesorii
automobile
COMPLEXE CU 
MARE VALOARE 
ADĂUGATĂ 
‐complexitate mare
-fabricaţie de unicat
sau serie foarte mică
-există nomenclator 
imobile 
Produse tip V 
Produse tip A 
Produse tip T 
-număr restrâns de materii prime
-gamă mare de produse finite
-corespund industriilor tip proces
-nu există nomenclatoare
-componente numeroase
-gamă mică de produse finite
-corespund produselor asamblate în mod
clasic
-nomenclator important
-componente comune
-numeroase produse finite asamblate
-corespund produselor asamblate în
mod modern
nomenclator important
-tip derivat al produselor T
-se obţine prin combinarea produselor
A şi V
d l l
Produse tip X 
M
O
D
U
L
 
D
E
 
O
B
Ţ
I
N
E
R
E
 
Folie retroproiector 1 CLASIFICAREA PRODUSELOR

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

19
Pentru UTILIZATOR 
   
Pentru ÎNTREPRINDERE 
A. COMPLEXE
a.
Complexitate mică;
Variante în puţine;
 b.
Complexitate mare;
Fabricaţie de unicat
sau serie foarte mică;
c.
Produse variate;
Diverse moduri de obţinere;
Variante numeroase;
Opţiuni accesorii; 
d.
Simple;
Puţine componente ;
B. ELEMENTARE
C. COMPLEXE CU
MARE VALOARE
ADĂUGATĂ
D. STANDARD
1. automobile
2. cuie
3. electrocasnice
4. imobile
Activitatea 1
Unitatea de învăţare: Mediul industrial
Tema: Tipuri de produse
Data:
Durata activităţii: 15 min
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile diferitelor tipuri de produse.
TEST DE AUTOEVALUARE
Aplicaţia 1
Completaţi schema de mai jos, astfel încât să definiţi noţiunea de produs din punctul de
vedere al utilizatorului, respectiv al întreprinderii:




Aplicaţia 2
Urmărind clasificarea produselor după modul de obţinere, completaţi enunţurile de mai jos:
a) Produsele tip A au o gamă ................ de produse finite.
b) Produsele tip ........ corespund produselor asamblate în mod clasic.
c) Produsele tip .........se obţin prin combinarea produselor A şi V.

Aplicaţia2
Realizaţi o corespondenţă între cele trei coloane astfel încât să evidenţiaţi clasificarea
produselor după destinaţie:












Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

20
FIŞA DE DOCUMENTARE 2
Moduri de producţie

Modul de producţie al unui produs se caracterizează, în principal prin combinaţia
dintre cantitatea de produse de fabricat lansată deodată şi fluxul procesului de producţie.

Modurile de producţie sunt:
Producţia continuă – flow-shop.
o se mai numeşte şi producţie liniară.
o posturile de lucru sunt dispuse în linie, ceea ce necesită o bună echilibrare,
viteză regulată de transformare şi transfer, sistem de aprovizionare
eficient.
o produsele suferă o aceeaşi secvenţă de operaţie, având, eventual, timpi
operativi diferiţi.
o procesul de transformare a materiei prime nu trebuie să se întrerupă între
două posturi de lucru consecutive, adică fără stocări intermediare între
posturi.
o se impune o automatizare puternică şi investiţii considerabile.
o se recurge la acest sistem atunci când volumul producţiei este mare şi există
o bună stabilitate a cererii.
o Este specifică industriei siderurgice, petrochimice.

Producţia discontinuă – job-shop
o se mai numeşte şi producţie neliniară sau discretă.
o posturile de lucru sunt în ordine variabilă, în funcţie de procesul tehnologic.
o produsele se realizează în în ateliere formate din unităţi de transformare
distincte.
o procesul de transformare a materiei prime poate fi întrerupt pentru a
permite reluarea produselor semifabricate.
o este specifică industriei mecanice.















Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

21


Folie retroproiector 2

Principalele caracteristici ale producţiei de serie

Producţia de serie
Caracteristici
Serie mică şi mijlocie Serie mare
Produse realizate multiplu, în număr mic unice, în număr mare
Răspuns la cererile pieţii la cerere prin program de fabricaţie
Previziuni pe termen scurt pe termen lung şi mediu
Mijloace de producţie universale, mare flexibilitate specializate, mare productivitate
Flux de producţie discontinuu continuu
Mâna de lucru policalificată puţin calificată
Calitatea produselor Bună şi foarte bună suficient de bună
Costul producţiei important acceptabil
 
 
 
 
Comparaţie între cele trei tipuri de producţie 
Caracteristici

Tipul
de producţie
Nomenclatorul
de produse
Volumul de
producţie din
fiecare tip de
produs
Gradul de
specializare a
locurior de
muncă
Forma de
deplasare a
obiectelor
muncii
Producţia de
masă
Redus, uneori chiar 
un singur fel de 
produs 
Foarte mare  Specializate 
tehnologic 
Bucată cu bucată  
Producţia de
serie
Relativ mare – 
creşte pe măsură ce 
se trece la producția 
de serie mică şi 
mijlocie 
Relativ mare – 
scade pe măsură 
ce se trece de la 
seria mare spre 
seria mică 
Specializate(la 
seria mare) şi 
universale (la 
seria mijlocie şi 
mică) 
Individual(la 
seria mare) şi pe 
loturi(la seria 
mijlocie şi mică) 
Producţia
individuală
Foarte mare  Mic, chiar un 
singur exemplar  
Universale   Individual  
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

22
Sistem de
aprovizionare eficient
Volum mare de producţie
Producţia
continuă
Producţia
discontinuă
Procesul de
transformare a
materiei prime poate
fi întrerupt
Produsele se realizează
în ateliere formate din
unităţi de
transformare distincte. 
Podusele au aceeaşi
secvenţă de operaţie
Procesul de producţie se
desfăşoară fără stocări
intermediare între
posturi
Activitatea 2
Unitatea de învăţare: Mediul industrial
Tema: Moduri de producţie
Data:
Durata activităţii: 20 min
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza modurile de producţie.
Aplicaţia 1
Completaţi spaţiile punctate cu expresiile corespunzătoare:
a) Modul de producţie al unui produs se caracterizează prin combinaţia dintre
......................................................... şi ..................................................................... .
b) Producţia continuă se caracterizează prin dispunerea posturilor de lucru
în..................................... .
c) Producţia discontinuă se caracterizează prin dispunerea posturilor de lucru în
ordine............................ .
Aplicaţia 2
Realizaţi o corespondenţă prin săgeţi între modurile de producţie (continuă şi discontinuă)
şi caracteristicile acestora:
















Activitatea 3
Indicaţi modurile de producţie caracteristice fiecărui mediu industrial redat în imaginile
următoare:













 

........................... 

...............................
........................................
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

23
FIŞA DE DOCUMENTARE 3
Tipuri de producţie
Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii,
determinată de:
 nomenclatura produselor fabricate;
 volomul producţiei executate pe fiecare poziţie din nomenclatură;
 gradul de specializare a întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă;
 modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de
muncă la altul.
În funcţie de aceşti factori se disting:
Producţia unitară (individuală)
Producţia de serie. În funcţie de mărimea lotului:
 Producţie de serie mică
 Producţie de serie mijlocie
 Producţie de serie mare
Producţia de masă
Tipul de producţie de masă
Se caracterizează prin următoarele:
 fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, în mod
neîntrerupt şi în cantităţi mari sau foarte mari;
 specializare înaltă atât la nivelul locurilor de muncă, cât şi la nivelul
întreprinderii;
 deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face bucată
cu bucată, în mod continuu cu ajutorul unor mijloace de transport
specifice, cu deplasare continuă de felul benzilor rulante,
conveiere sau planuri înclinate;
 din punct de vedere organizatoric, locurile de muncă şi forţa de
muncă ce le utilizează au un grad înalt de specializare fiind
amplasate în succesiunea operaţiilor tehnologice sub forma liniilor
de producţie în flux;
 creează condiţii foarte bune pentru folosirea pe scară largă a
proceselor de producţie automatizate, cu efecte deosebite în
creşterea eficienţei economice a întreprinderii.
Tipul de producţie de serie
Se caracterizează prin următoarele:
 fabricarea unei nomenclaturi relativ largă de produse, în mod
periodic şi în loturi de fabricaţie de mărime mare, mica sau
mijlocie;
 gradul de specializare al întreprinderii sau locurilor de muncă este
mai redus decât la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau mai
scăzut în funcţie de mărimea seriilor de fabricaţie;
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

24
 deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu
mijloace de transport cu deplasare discontinuă (pentru seriile mici
de fabricaţie) -cărucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace cu
deplasare continuă, pentru seriile mari de fabricaţie;
 locurile de munca sunt amplasate după diferite criterii în funcţie
de mărimea seriilor de fabricaţie. Astfel, pentru serii mari de
fabricate locurile de muncă sunt amplasate după criteriul liniilor
tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaţie după criteriul
grupelor omogene de maşini.
Tipul de producţie unitară (individuală) 
Se caracterizează prin următoarele:
 fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, în
cantităţi reduse, uneori chiar unicate;
 repetarea fabricării unor produse are loc la intervale de timp
nedeterminate, uneori fabricare acestora putând să nu se mai repete
niciodată;
 utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul
care le utilizează o calificare înaltă;
 deplasarea produselor între locurile de muncă se face bucată
cu bucată sau în loturi mici de fabricaţie, cu ajutorul unor mijloace de
transport cu deplasare discontinuă;
 amplasarea locurilor de muncă în secţiile de producţie se face
conform principiului grupelor omogene de maşini.
Practica arată că în cadrul întreprinderilor de producţie industrială nu există un tip
sau altul de producţie în formele prezentate, ci în cele mai multe cazuri pot să coexiste
elemente comune din cele trei tipuri de producţie
Teoretic, tipul de producţie se poate determina calculând coeficientul tipului de
producţie (K), după următoarea relaţie:
i
i
t
R
K =
unde : R
i
= ritmul productiei pentru un produs de tip i;
t
i
= timpul necesar pentru fabricarea unei unităţi din produsul i;
Încadrarea într-un anumit tip de producţie, în funcţie de mărimea acestui coeficient
se face astel:
- pentru producţia de masă: K=1
- pentru producţia de serie mare: 1<K≤6
- pentru producţia de serie mijlocie: 6<K≤10
- pentru producţia de serie mică: 10<K≤20
- pentru producţia individuală: K>20
Dintre cele trei tipuri de producţie, tipul de producţie de masă este cel mai
eficient, deoarece creează condiţiile pentru automatizarea producţiei, creându-se linii de
producţie, secţii sau uzine complet automatizate.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

25
Caracteristici :

1. flux de producţie continuu;
2. calitatea produselor- bună şi foarte
bună;
3. mijloace de producţie universale, de
mare flexibilitate;
4. mâna de lucru – policalificată;
5. costul producţiei – acceptabil;
6. produse unice, în număr mare;
7. previziuni – pe termen scurt;
Producţia de serie
mare:
....................... 
Producţia de serie
mică şi mijlocie:
........................ 
Activitatea 3
Unitatea de învăţare: Mediul industrial
Tema: Tipuri de producţie
Data:
Durata activităţii: 20 min
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei diferenţia tipurile de producţie.
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi principalele tipuri de producţie:



Aplicaţia 2
Selectaţi următoarele caracteristici după apartenenţa lor la tipul de producţie, marcând un x
în dreptul tipului de producţie corespunzător:
Tipul de producţie

Caracteristici

Producţia
de masă

Producţia de
serie

Producţia
individuală
Nomenclator foarte mare de produse
Volum de producţie foarte mare
Forma de deplasarea a obiectelor
muncii se face pe loturi

Locuri de muncă specializate
tehnologic

Forma de deplasarea a obiectelor
muncii se face bucată cu bucată


Aplicaţia 3
Grupaţi după cele două categorii ale producţiei de serie, caracteristicile enumerate mai jos,
notând cifrele corespunzătoare în spaţiile indicate:
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

26
FIŞA DE DOCUMENTARE 4
Tipuri de fabricaţie
Tipul de fabricaţie poate defini relaţiile întreprindere-client. Se disting trei tipuri
de fabricaţii:

Fabricaţia la comandă: - începerea fabricaţiei unui anumit produs are loc în urma
unei comenzi ferme din partea unui client.
Caracteristici:
o priveşte produsele costisitoare, speciale sau prototipurile.
o produsul nu este disponibil în momentul comenzii şi necesită un timp de
realizare.
o preţul nu este fixat, negociindu-se la efectuarea comenzii.
o Ex: imobile, construcţii navale, etc.

Fabricaţia pentru stocare: - specifică întreprinderilor care estimează că
produsele realizate vor fi vândute într-o perioadă viitoare, dinainte planificată.
Caracteristici:
o priveşte produse puţin costisitoare sau de uz general, fabricate în cantitate
mare.
o produsul este disponibil imediat vânzării.
o Preţul este fixat în catalog.
o producţia este de cele mai multe ori de masă.
o Ex: electrocasnice, aparate audio-video, etc.

Fabricaţia mixtă: specifică întreprinderilor care doresc să-şi îmbunătăţească
performanţele faţă de clienţi.
Caracteristici:
o derivă din fabricaţia la comandă, scopul urmărit fiind acela de reducere a
termenelor de realizare.
o produsele sunt concepute astfel încât personalizarea acestora să fie
realizată în momentul comenzii, prin asamblarea unor subansamble modulare
fabricate anterior, conform fabricaţiei pentru stocare.
o Ex. utilaje de grădinărit, de agrement, etc.




Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

27
Activitatea 4
Unitatea de învăţare: Mediul industrial
Tema: Tipuri de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 20 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile specifice diverselor tipuri de
fabricaţie.
TEST DE AUTOEVALUARE
Aplicaţia 1
Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi principalele tipuri de fabricaţie:


Aplicaţia 2
Selectaţi următoarele caracteristici după apartenenţa lor la tipul de fabricaţie, marcând un x în
dreptul tipului de fabricaţie corespunzător:
Tipul de fabricaţie

Caracteristici
Fabricaţia
la
comandă
Fabricaţia
pentru
stocare
Fabricaţia
mixtă
Produse ieftine, fabricate în cantitate mare
Preţul este fixat în catalog
Preţul nu este fixat, negociindu-se la efectuarea
comenzii

Personalizarea produselor se face în momentul
comenzii

Produsul este disponibil imediat vânzării
Producţia este de cele mai multe ori de masă
Urmăreşte reducerea termenelor de realizare

Aplicaţia 3
Indicaţi tipurile de fabricaţie caracteristice fiecărui mediu industrial redat în imaginile
următoare:


............................................ ..................................


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

28
EVOLUŢIE 
SIMPLIFICARE 
Sistemul  
tradiţional de producţie 
 
Pe  parcursul  creaţiei  unui  produs, 
întreprinderile manufacturiere aplică 
un  demers  liniar,  unde  urmează  să 
intervină  în  mod  succesiv  un  număr 
mare de persoane: 
 
 specialiştii în marketing: 
definesc caietul de sarcini al 
produsului; 
 inginerul de concepţie: crează o 
soluție tehnică; 
 desenatorul: reprezintă soluția 
tehnică; 
 designerul: ajustează formele 
pieselor în mod estetic; 
 inginerul de calcul: 
dimensionează elementele 
produsului;  
 inginerul de metode: alege 
procedeele de obținere a 
pieselor; 
 muncitorii din atelier:  
realizează produsul;  
 echipa de încercări: acceptă sau 
respinge produsul;  
 agentul de vânzare: 
comercializează produsul;  
 echipa de mentenanţă: 
urmăreşte produsul pe parcursul 
funcționării sale; 
Sistemul  
integrat de producţie(CIM) 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CAD ­ Computer Aided Design 
Utilizarea  calculatorului  pentru  proiectarea 
integrală  a  produselor  şi  obținerea  directă  a 
programelor  de  conducere  necesare  sistemului 
de fabricație. 
CAM ­ Computer Aided Manufacturing 
Utilizarea  calculatorului  ca  echipament  de 
conducere a diverselor maşini şi utilaje.  
CAP ­ Computer Aided Planning 
Utilizarea  calculatorului  pentru  rezolvarea 
aspectrlor economice ale producției. 
CAQ ­ Computer Aided Quality 
Utilizarea  calculatorului  în  controlul  calitativ 
interfazic şi final al fiecărui produs. 
CAS ­ Computer Aided Service 
Utilizarea  calculatorului  pentru  crearea  unor 
facilități speciale de depanare într‐un sistem  de 
fabricație,  prin  funcții  specifice:  autotest, 
autodiagnoză,  alocare  dinamică  a  resurselor, 
funcție  de  tip  “cutie  neagră”(memorarea 
comenzilor şi a defectelor apărute în cronologia 
lor).  
BAZE 
DE 
DATE 
BAZE 
DE 
DATE 
FLUX DE INFORMAŢII 
CAD  CAM 
CAP  CAS  CAQ 
CÂŞTIG DE TIMP 
FIŞA DE DOCUMENTARE 5
METODE DE INTEGRARE SISTEMICĂ A ÎNTREPRINDERII
Comparaţie între sistemul tradiţional de producţie şi sistemul integrat de producţie


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

29
Activitatea 5
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii
Tema: Conceptul de sistem
integrat de producţie (CIM)

Data:
Durata activităţii: 20 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica aspectele integrării sistemice în diverse faze ale
producţiei.
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Aplicaţia 1
Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi aspectele conceptului CIM:

Aplicaţia 2
Selectaţi următoarele componente ale conceptului CIM , marcând un x în dreptul
definiţiei corespunzătoare:
Componente ale conceptului CIM

Definiţie
CAD CAM CAP CAS CAQ
Utilizarea calculatorului pentru rezolvarea
aspectrlor economice ale producţiei.

Utilizarea calculatorului pentru crearea unor
facilităţi speciale de depanare într-un sistem de
fabricaţie

Utilizarea calculatorului pentru proiectarea
integrală a produselor şi obţinerea directă a
programelor de conducere necesare sistemului de
fabricaţie.

Utilizarea calculatorului în controlul calitativ
interfazic şi final al fiecărui produs

Utilizarea calculatorului ca echipament de
conducere a diverselor maşini şi utilaje.

Aplicaţia 3
Precizaţi cel puţin trei avantaje ale utilizării unui sistem integrat de producţie faţă de
sistemul tradiţional de producţie:





Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

30

FIŞA DE DOCUMENTARE 6
Structura sistemelor flexibile de fabricaţie
 
 
Schema bloc generală a unui sistem flexibil de fabricaţie (SFF) 
 
 
1. FMC – Flexible Manufacturing Cell: asigură procesarea materială
Cuprinde următoarele dispozitive:
 maşini unelte: MU – CNC(Computer Numerical Control)
 roboţi industriali;
 dispozitive automate de transfer(transport);
 dispozitive de înmagazinare(magazii tampon buffere);
 dispozitive de alimentare cu semifabicate şi componente;
 dispozitive interfazice de testare şi control automat;

2. CIM – Computer Integrated Manufacturing: asigură procesarea
informaţională prin integrarea tuturor sistemelor de conducere, automate
programabile, calculatoare de proces şi calculatoare personale într-o structură
ierarhizată, destinată optimizării funcţiei productive.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

31


Sistemul flexibil de fabricaţie ( SFF ) este un complex integrat, comandat prin
calculator, de maşini unelte cu comandă automată, instalaţii automate de manipulare a
sculelor şi pieselor, echipament automatizat de măsurare şi testare care în condiţii de
intervenţie minimală manuală şi timpi reduşi de reglare, pot prelucra orice produs
aparţinând unei anumite familii specifice de produse în limitele unei capacităţi şi a unui
program (algoritm) de fabricaţie prestabilite.
La nivel micro, elementul constitutiv fundamental al unui sistem flexibil de fabricaţie este :
CELULA FLEXIBILĂ DE FABRICAŢIE ( CFF ), alcătuită din:
- una sau mai multe MU – CNC ;
- o magazie de piese multipalete;
- unul sau mai mulţi roboţi (pentru operaţii de tip încărcare/descărcare transfer,
paletizare/depaletizare) ;
- o magazie de scule;
- un schimbător de scule;
- un calculator supervizor;

Una sau mai multe celule flexibile de fabricaţie sunt integrate structural într-un nivel
ierarhic superior, numit atelier flexibil de fabricaţie(AFF).



Din punctul de vedere al procesării materiale un sistem flexibil de fabricaţie este o
înlănţuire logică a mai multor ateliere flexibile de fabricaţie, fiecare dintre acestea fiind
constituit din una sau mai multe celule flexibile de fabricaţie.


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

32
Activitatea 6
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii
Tema: Structura sistemelor
flexibile de fabicaţie (SFF)

Data:
Durata activităţii: 10 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica elemente componente ale unui sistem flexibil
de fabricaţie
LECŢIE VIZITĂ

În cadrul orelor de laborator tehnologic veţi efectua o vizită la o întreprindere, în
cadrul căreia au loc procese automate de producţie.

Scopul vizitei:
 Identificarea elementelor componente ale sistemului flexibil de fabricaţie;
 Gradul de specializare a echipamentelor de producţie;
 Ordinea desfăşurării operaţiilor de fabricaţie;
 Conducerea sistemului flexibil de fabricaţie prin integrarea tuturor sistemelor de
conducere, automate programabile, calculatoare de proces, calculatoare personale
pentru realizarea funcţiei productive a sistemului.

Aplicaţia 1
Pe baza informaţiilor/imaginilor achiziţionate pe parcursul activităţii, realizaţi o
prezentare (Power Point sau un eseu) cu tema - Flexibilitatea sistemelor de fabricaţie -
în care să abordaţi conceptul de flexibilitate a sistemelor de fabricaţie din prisma
diferenţelor faţă de sistemele tradiţionale de producţie. Evidenţiaţi elementele
componente ale sistemului flexibil de fabricaţie, rolul lor şi categoriile de operaţii
realizate de acestea.  














Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

33



Aplicaţia 2
Identificaţi în figurile de mai jos dispozitivele indicate prin săgeţi şi precizaţi ce tip de
procesare asigură.














Reperul Denumirea Tipul de procesare
1
2
3
4
5
6
7




 2 





Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

34
FIŞA DE DOCUMENTARE 7
Sisteme inteligente de fabricaţie (IMS)







Temele programului sunt axate pe:
Sisteme de fabricaţie pentru viitor: fabricaţia agilă,
intreprinderea fractală, fabricaţia bionică
Sisteme inteligente pentru comunicare
Protecţia mediului prin consum minim de energie şi materiale



Ciclul de viaţă total
al produsului
Reciclarea şi reutilizarea
Procese de producţie ce reduc impactul asupra mediului
înconjurător: sisteme cu emisii reduse, sisteme cu reziduri reduse,
procese cu ciclu de viaţă prestabilit.
Inovare tehnologică în procesul de producţie: schimbare rapidă a
produsului fabricat, răspuns flexibil la modificarea condiţiilor de
lucru.
Îmbunătăţirea flexibilităţii şi autonomiei modulelor de fabricaţie
ce compun sistemul de producţie





Metode de producţie
Îmbunătăţire interacţiunii dintre diversele componente şi funcţii
ale producţiei
Schimbarea structurilor verticale şi ierarhice către o structură
“hetrarhică”
Metode şi mijloace pentru re-engineering


Instrumente de
strategie/planificare
/proiectare Instrumente de modelare pentru analiza şi dezvoltarea strategiilor
de producţie
Promovarea şi dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea
imaginii activităţii de producţie şi a pregătirii profesionale.
Probleme
umane/organizare/
sociale Fabrici autonome mobile
Cea mai mare formă de producţie care poate fi condusă. Întreprinderi
extinse/ virtuale
Îmbunătăţirea comunicaţiilor şi a bazelor de date tehnologice, care
trebuie să ajungă la perfecţiune.

IMS corespund unui program care a fost pus în aplicare în anul 1995,
include 21 de tări şi peste 350 participanţi, având 6 centre regionale:
S.U.A., Canada, Austria, Japonia, Uniunea Europeană şi Elveţia.

Scopul programului: cercetarea sistemului industrial al anilor viitori,
întărirea vitalităţii industriei şi rezolvarea problemelor cu care aceasta se
confruntă: globalizarea pieţelor şi aplicarea noilor tehnologii de producţie.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

35
Activitatea 7
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii
o Tema: Sisteme de fabricaţie
inteligente


Data:
Durata activităţii: 15 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile sistemelor inteligente de
fabricaţie
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţie
Stabiliţi căror teme principale ale programului IMS sunt specifice caracterizările de mai jos.
Completaţi aceste teme în spaţiul indicat prin săgeată:

- Promovarea şi dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea imaginii
activităţii de producţie şi a pregătirii profesionale.
- Fabrici autonome mobile .




- Sisteme de fabricaţie pentru viitor: fabricaţia agilă, intreprinderea fractală,
fabricaţia bionică.
- Sisteme inteligente pentru comunicare.
- Protecţia mediului prin consum minim de energie şi materiale. Reciclarea şi
reutilizarea.




- Cea mai mare formă de producţie care poate fi condusă.
- Îmbunătăţirea comunicaţiilor şi a bazelor de date tehnologice, care trebuie
să ajungă la perfecţiune.




- Procese de producţie ce reduc impactul asupra mediului înconjurător: sisteme
cu emisii reduse, sisteme cu reziduri reduse, procese cu ciclu de viaţă
prestabilit.
- Inovare tehnologică în procesul de producţie: schimbare rapidă a produsului
fabricat, răspuns flexibil la modificarea condiţiilor de lucru.
- Îmbunătăţirea flexibilităţii şi autonomiei modulelor de fabricaţie ce compun
sistemul de producţie.





 
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

36
Sistemele
inteligente 
Au apărut ca aplicaţii practice ale inteligenţei artificiale şi
reprezintă cele mai evoluate aplicaţii ale informaticii într-un
domeniu de activitate.
FIŞA DE DOCUMENTARE 8

Principalele avantaje ale utilizării sistemelor inteligente în aceste condiţii sunt
următoarele:
• ajutorul oferit echipei manageriale în luarea şi justificarea unor decizii;
• experienţa structurată şi reprezentată pe care o conţin aceste produse în baze de
cunoştinţe;
• depozitarea şi accesul imediat la cunoaşterea acumulată;
• disponibilitatea acestor sisteme de a rezolva orice problemă în oricare moment;
• însoţirea unor experţi umani sau chiar înlocuirea acestora;
• costuri mai mici pentru agenţii economici etc.

În categoria sistemelor inteligente sunt incluse:
 SISTEMELE NEURONALE ARTIFICIALE
reţeaua neuronală este o maşină proiectată pentru a modela felul în care creierul
rezolvă o anumită problemă sau execută o funcţie cu un anumit scop.
Reţeaua este de obicei implementată folosindu-se componente electronice sau
simulată printr-un program.
 SISTEMELE INTELIGENTE BAZATE PE ALGORITMI GENETICI
Mecanismul specific acestor sisteme este inspirat din funcţionare sistemelor
biologice, în sensul că încurajează soluţiile candidat capabile să rezolve o problemă
şi penalizează soluţiile fără succes.
În felul acesta se obţin, după mai multe generaţii, soluţii foarte bune pentru
probleme de optimizare complexe, cu un mare număr de parametri.
Un asemenea ciclu se repetă până când este identificată cea mai bună soluţie la
problema în cauză.
Ideea de bază a unui algoritm genetic constă în a începe cu o populaţie de soluţii,
fiecare mai performantă decât precedentele.
Domenii de aplicare: problemele de optimizare referitoare la selectrea personalului şi
selectrea portofoliilor.
Fazele ciclului prin care operează un asemenea algoritm sunt:
creearea unei populaţii de “membri” (soluţii candidat la rezolvrea unei probleme) ;
selecţia membrilor care s-au adaptat cel mai bine necesităţilor problemei de
soluţionat;
reproducerea (se folosesc operatorii genetici de încrucişare şi mutaţie, pentru a
obţine noi membri);
evaluarea gradului în care noii membri corespund mai bine soluţionării
problemei ;abandonarea populaţiei vechi prin înlocuirea ei cu populaţia nouă din noua
generaţie;

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

37
 
Fazele ciclului algoritmilor genetici 

 SISTEMELE FUZZY
Logica fuzzy (din engl.: logica vagă) a fost definită în 1965 de către prof. Lotfi
Zadeh, de la Universitatea Berkeley. Spre deosebire de logica clasică, care lucrează
cu două valori numerice exacte (0 pentru fals şi 1 pentru adevărat), logica fuzzy
foloseşte o plajă continuă de valori logice cuprinse în intervalul 0-1, unde 0 indică
falsitatea completă, iar 1 indică adevărul complet. Astfel, dacă în logica clasică un
obiect poate aparţine (1) sau nu (0) unei mulţimi date, în logica fuzzy putem defini
gradul de apartenenţă al obiectului la mulţime şi care poate lua valori între 0 şi 1.
Logica fuzzy oferă instrumentele necesare pentru reprezentarea în sistemele
inteligente a unor concepte imprecise cum sunt „mare/mic”, „scump/ieftin”,
„frig/cald/fierbinte” , „aproape/departe”, „rapid/lent”, concepte numite variabile
lingvistice sau variabile fuzzy. Pentru reprezentarea acestora se folosesc seturile
fuzzy, care captează din punct de vedere cantitativ interpretarea calitativă a
termenilor.
Sistemele inteligente bazate pe logica fuzzy dispun de o flexibilitate deosebită şi
s-au dovedit performante într-o varietate de aplicaţii de control industrial şi de
recunoaştere a structurilor, începând cu scrisul de mână şi terminând cu evaluarea
creditelor.
Domenii de aplicare: Există numeroase produse industriale de larg consum, inclusiv
maşinile de spalat automate, cuptoarele cu microunde sau aparatele de fotografiat, care
utilizează logica fuzzy în mecanismele lor de control.







Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

38
Exemplu : În teoria conventională a seturilor, pentru o aplicaţie de
marketing se pot clasifica preţurile unor produse particulare (pantofi, de
pildă) în două seturi distincte, foarte bine demarcate, ieftine şi scumpe,
aşa cum se arată în figura următoare :





Logica fuzzy permite o reprezentare mult mai realistă a fenomenelor, în sensul că
vizualizează clar declinul gradual al tăriei setului "ieftine" şi respectiv creştarea
tăriei setului "scumpe", pe masura evoluţiei preţurilor la pantofi.

În diagrama de mai sus, valorile variabilei PREŢURI, (10-200) sunt reprezentate pe
axa orizontală. Valorile membrilor fuzzy, de pe axa verticală, reprezintă grade ale
unui preţ particular fixate pe scara 0,0 - 1,0.
Această diagrama se citeşte astfel:
- Când preţul unei perechi de pantofi este de 10 unităţi monetare, atunci valoarea
în setul fuzzy "ieftine" este de 1,0 - iar valoarea în setul fuzzy "scumpe" este de
0,0.
- Invers, când preţul este de 200 unităţi monetare, atunci setul fuzzy "scumpe"
are valoarea maximă 1,0, iar setul fuzzy "ieftine" are valoarea 0,0.
În mod uzual, aceste forme şi limite de scară ale diagramei fuzzy, pentru un
domeniu aplicativ particular, se stabilesc de către un expert. După ce s-au definit
funcţiile membrilor seturilor fuzzy, orice nou membru se va încadra în una dintre
valorile fuzzy aflate între cele două limite prestabilite.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

39
• De exemplu: pantofilor cu preţul de 35 unităţi monetare le corespund
valorile: 0,8 în setul "ieftine" şi valoarea 0,2 în setul "scumpe".
• In permanenta are loc o conversie a datelor, intre membrii seturilor fuzzy,
care poarta numele de fuzificate.
• In sistemele expert, regulile de inferenţă fuzzy specifică relaţiile dintre
variabilele fuzzy şi vor fi elaborate de către experti.
• De exemplu, regula R1: IF preţurile sunt mari , AND producţia este mica,
THEN activitatea la bursă este slabă..


 SISTEMELE EXPERT
Sistemele expert sunt programe concepute pentru a raţiona în scopul rezolvării
problemelor pentru care în mod obişnuit se cere o expertiză umană considerabilă.
Premiza principală în construcţia unui sistem expert este aceea că un expert îşi
construieşte soluţia la o problemă din piese elementare de cunoaştere pe care le
selectează şi le aplică într-o anumită secvenţă.
Pentru a furniza o soluţie coerentă la o problemă dată, cunoaşterea cuprinsă într-
un anumit domeniu trebuie aşadar formalizată, apoi reprezentată corespunzător şi
în final manipulată în conformitate cu o anumită metodă de rezolvare de probleme.
Se pune astfel în evidenţă diviziunea dintre secţiunea care păstrează
reprezentarea cunoaşterii asupra domeniului - baza de cunoştinţe - şi diviziunea
responsabilă a organiza procese inferenţiale care să implice aceste cunoştinţe -
sistemul de control. Acestea sunt, istoric, cele două module principale ale unui
sistem expert.

Arhitectura de bază a unui sistem expert

 Baza de cunoştinţe este formată dintr-o colecţie (bază) de fapte împreună cu o
colecţie (bază) de reguli;
 Sistemul de control codifică una sau mai multe strategii de rezolvare a problemelor.
Această componentă mai este numită şi motor de inferenţe.
Sinteza argumentelor în favoarea introducerii sistemelor expert în întreprindere:
Gestiunea unui volum ridicat de cunoştinţe şi informaţii;
Exploatarea corectă a competenţelor din interiorul întreprinderii;
Înlocuirea cărţilor şi a materialelor documentare;
Atingerea unui nivel de securitate în administrarea şi conservarea
patrimonului;
Obţinerea de avantaje economice directe sau indirecte;

 
Activitatea 8
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

40
Tema: Sisteme de fabricaţie
inteligente


Data:
Durata activităţii: 30 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza tipurile de sisteme inteligente de fabricaţie
FIŞĂ DE EVALUARE
Aplicaţia 1 (4 puncte)
Realizaţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B, în spaţiul
indicat prin săgeată.
A B
1. sisteme fuzzy
a. Mecanismul specific acestor sisteme este inspirat din funcţionare
sistemelor biologice, în sensul că încurajează soluţiile candidat
capabile să rezolve o problemă şi penalizează soluţiile fără succes.
2. sisteme neuronale
artificiale
b. Oferă instrumentele necesare pentru reprezentarea în sistemele
inteligente a unor concepte imprecise cum sunt, concepte numite
variabile lingvistice.
3. sistemele inteligente
bazate pe algoritmi
genetici
c. Integrează întreaga gamă de activităţi privind fabricaţia, incluzând
acceptarea comenzilor, proiectarea, producţia şi activităţile de
marketing.
4. sisteme expert
d. Sisteme concepute pentru a raţiona în scopul rezolvării
problemelor pentru care în mod obişnuit se cere o expertiză umană
considerabilă.

e. Un sistem proiectat pentru a modela felul în care creierul rezolvă o
anumită problemă sau execută o funcţie cu un anumit scop.



Aplicaţia 2 (4 puncte)
Ordonaţi logic fazele ciclului prin care operează algoritmii genetici:
 evaluarea gradului în care noii membri corespund mai bine soluţionării problemei ;abandonarea
populaţiei vechi prin înlocuirea ei cu populaţia nouă din noua generaţie;
 creearea unei populaţii de “membri” (soluţii candidat la rezolvrea unei probleme) ;
 selecţia membrilor care s-au adaptat cel mai bine necesităţilor problemei de soluţionat
 reproducerea (se folosesc operatorii genetici de încrucişare şi mutaţie, pentru a obţine noi
membri);

Aplicaţia 3 (1 punct)
Completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc:
 Baza de ....................................... a unui sistem expert este formată dintr-o colecţie (bază) de
fapte împreună cu o colecţie (bază) de reguli;
 Sistemul de control al unui sistem expert.................................. una sau mai multe strategii de
rezolvare a problemelor.

Timp de lucru: 30 minute. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu.

FIŞA DE DOCUMENTARE 9
Sisteme de fabricaţie holonice (HMS)
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

41

Sistemul de fabricaţie holonic (Holonic Manufacturing System – HMS ) este,
în esenţă, un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor, utilajelor tehnologice
şi a calculatoarelor în unităţi autonome şi cooperante în scopul creşterii flexibilităţii, a
configurabilităţii şi robusteţii sistemului la perturbaţii şi la variaţii interne şi externe.

Termenul de “holon“, o combinaţie a două cuvinte greceşti : holos (întreg) şi sufixul on
(particulă, entitate).
Holonul apare astfel ca o formă intermediară, caracterizată prin stabilitate proprie
(faţeta de “ întreg ) şi, în acelaşi timp, prin tendinţa de combinare ( atributul de “ parte“).
Celor două faţete le corespund atributele de autonomie şi respectiv cooperare.
Autonomia: capacitatea unei entităţi de a crea şi controla execuţia
planurilor/strategiilor proprii.
Cooperarea: un proces în care un set de entităţi dezvoltă planuri mutuale acceptabile şi
le execută.
Reţineţi!
Un holon este o noţiune ce desemnează ceva ce este simultan un întreg şi o parte. Fiecare
sistem poate fi considerat un holon, de la particulele subatomice la universul ca întreg.
Deoarece fiecare holon este incorporat în întregi mai mari, el este influenţat şi la rându-i
influenţează aceste părţi mai mari. Informaţia circulă bidirecţioal între sistemele mai mici şi cele
mai mari (aici mici şi mari se referă la adâncimea organizării şi nu la dimensiunea sistemului).
Când această bidirecţionalitate a fluxului informaţiei şi înţelegerea rolului sunt compromise,
sistemul începe să colapseze ; întregii nu-şi mai recunosc dependenţa lor în ceea ce priveşte
părţile subsidiare şi părţile nu mai recunosc autoritatea de organizare a întregilor.

Ierarhia holonilor este denumită holarhie
Exemplu : Un atom este ierarhic mai jos ca nivel de organizare decât o moleculă, dacă se
îndepărtează toate moleculele, atomii vor exista în continuare, dar dacă se îndepărtează
toţi atomii din acea moleculă, aceasta încetează să existe.
Holarhia se caracterizează prin :
• tendinţa de creştere: posibilitatea şi regulile de interacţiune conduc la formarea
automată de sisteme şi la atragerea altor holoni;
• caracterul dinamic şi existenţa temporară – organismele vii (biologice şi, mai ales, cele
sociale ) îşi pot schimba structura şi sunt disecabile. Ele sunt caracterizate printr-o
schimbare permanentă, iar legăturile dintre holoni pot reprezenta mesaje de comunicare,
negocieri sau chiar agresiuni. În cazul în care echilibrul dinamic dintre autonomia şi
tendinţele de integrare ale holonilor este perturbat, holonul poate părăsi holarhia, sau
aceasta se autoreorganizează;
• apartenenţa multiplă – un holon poate face parte din mai multe holarhii cu condiţia să
respecte regulile fiecăreia.

HMS este o holarhie care integrează întreaga gamă de activităţi privind fabricaţia,
incluzând acceptarea comenzilor, proiectarea, producţia şi activităţile de marketing, în
scopul de a realiza o întreprindere de fabricaţie agilă.
Activitatea 9
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

42
o Tema: Sisteme de fabricaţie
holonice

Data:
Durata activităţii: 20 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza sistemele de fabricaţie holonice
FIŞĂ DE LUCRU

Aplicaţia 1
Caracterizaţi sistemul de fabricaţie holonic după:










Aplicaţia 2
Definiţi noţiunile de autonomie respectiv cooperare atribuite holonului:

Autonomia:
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

Cooperarea:
.......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Aplicaţia 3
După exemplul:  “Un atom este ierarhic mai jos ca nivel de organizare decât o moleculă,
dacă se îndepărtează toate moleculele, atomii vor exista în continuare dar dacă se
îndepărtează toţi atomii din acea moleculă, aceasta încetează să existe.” , stabiliţi o
ierarhie holonică pentru următoarele sisteme:
- Literele şi cuvintele;
- Oamenii şi ţările;
  
 
 
 
 
 
 
 

FIŞA DE DOCUMENTARE 10
Sisteme de fabricaţie bionice (BMS)
Mod de organizare
...........................................................
...........................................................
...........................................................
...........................................................
Scop
...........................................................
...........................................................
...........................................................
...........................................................

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

43



Similitudini între sistemele biologice şi sistemele de fabricaţie
Sistemele biologice Sisteme de fabricaţie bionice
Organite Echipamente
Celule Celule de fabricaţie flexibile
Organe Ateliere
Mediu chimic Mediu de informaţii şi materiale
Flux chimic Flux de informaţii şi materiale
Enzime Coordonatori

Unităţile de producţie din atelier, respectiv celulele de fabricaţie flexibile, sunt
susţinute funcţional de echipamentele care le compun. Fluxurile de materiale şi
informaţii sunt cele care asigură integrarea unităţilor în structură, iar unităţile de
coordonare, planificare şi control au rolul de a asigura integrarea funcţională a
unităţilor autonome.
Ca şi sistemele biologice, unităţile din sistemul de fabricaţie bionic sunt ordonate
ierarhic.
Metodologia top – down este utilizată în procesul de stabilire a activităţilor specifice
fiecărui nivel şi fiecărei unităţi în parte.
Pe baza similitudinii dintre lumea viului şi sistemele de fabricaţie s-a propus termenul
de modelon, ca element primar care stă la baza sistemelor de fabricaţie bionice.
Modelonul, prin gradul său de generalitate, poate sta la baza relaţiilor întreg/parte, a
operaţiilor de autodecizie, poate asigura integrarea şi armonia unităţilor autonome.

 
 
Activitatea 10
Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii
o Tema: Sisteme de fabricaţie
bionice


Data:
Durata activităţii: 20 min
Numele elevului:
Sistemele de fabricaţie bionice (Bionic Manufacturing System – BMS ) –
transpun trăsăturile viului, stabilind conceptele esenţiale şi metodologia
realizării acestui tip de sistem.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

44
Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza sistemele de fabricaţie bionice
Aplicaţia 1
Completaţi cuvintele lipsă din enunţul următor :

Sistemele de fabricaţie bionice – transpun trăsăturile .............., stabilind
................... esenţiale şi ..................... realizării acestui tip de sistem.


Aplicaţia 2
Asociaţi cifrele din prima coloană cu literele din cea de-a doua coloană astfel încât să
evidenţiaţi similitudinile dintre sistemele biologice şi sistemele de fabricaţie.
Sistemele biologice Sisteme de fabricaţie bionice
1. Celule a. Ateliere
2. Enzime b. Celule de fabricaţie flexibile
3. Flux chimic c. Coordonatori
4. Mediu chimic d. Echipamente
5. Organite e. Flux de informaţii şi materiale
6. Organe f. Mediu de informaţii şi materiale

Aplicaţia 3
Completând aritmogriful veţi descoperi pe verticala A – B cuvântul cheie al temei.
A
1
2
3
4
5
6
B

1. Bionic Manufacturing Sistem (abr);
2. Referitor la ordonarea sistemelor de fabricaţie bionice;
3. Corespund enzimelor din sistemele biologice;
4. Element primar care stă la baza sistemelor de fabricaţie bionice;
5. Corespund echipamemtelor din sistemele de fabricaţie bionice;
6. Corespund celulelor de fabricaţie flexibile din sistemele de fabricaţie bionice.


FIŞA DE DOCUMENTARE 11
CRITERII DE EVALUARE A UTILIZĂRII SISTEMELOR DE
FABRICAŢIE
Criteriul economic de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

45









Breviar de
calcul

Simbol Definiţie Observaţii
Venitul net
anual adus
de investiţie
V
n
Diferenţa dintre veniturile realizate
prin vânzarea produselor finite şi
cheltuielile efectuate cu sistemul de
fabricaţie pentru obţinerea acestora
V
n
< 0 – sistemul de fabricaţie este un
consumator de bani;
V
n
< 0 – sistemul de fabricaţie nu
permite recuperarea investiţiei iniţiale;
V
n
> 0 – sistemul de fabricaţie
amortizează investiţia;
Timpul de
amortizare a
investiţiei
T
a
n
i
a
V
C
T =
C
i
– Costul iniţial al investiţiei
Timpul de
amortizare a
cheltuielilor
pentru
achiziţionarea
unui robot
T
a
( ) Cu Es k Cex Es
Ccr
Ta
+ · + ÷
=
Ccr ‐ cost celulă robotizată 
Es  ‐ economii la salarii  
Cex  ‐ cheltuieli de exploatare 
k  ‐ viteza de lucru a robotului în 
comparație cu cea a unui operator uman 
Cu ‐ costul utilajelor deservite de robot

Activitatea 11
Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
Tema: Criteriul economic de
evaluare a utilizării sistemelor
de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 30 min
Numele elevului:
Metoda perioadei de amortizare a investiţiei
Profitul net generat de investiţie într-un sistem de fabricaţie trebuie să asigure amortizarea
acestuia într-o perioaadă dată, numită timp de amortizare
Efectele economice ale integrării roboţilor în sistemele de fabricaţie
Principalele efecte economice ale integrării roboţilor în sistemele de fabricaţie se pot
menţiona:
- Flexibilitate maximă;
- Creşterea productivităţii locale şi globale;
- Îmbunătăţirea considerabilă a continuităţii şi ritmicităţii producţiei;
- Calitatea superioară a produselor;
- Reducerea rebuturilor;
- Economii la fondul de salarii;
- Efecte sociale majore prin rezolvarea problemelor în locurile de muncă cu grad mare de
nocivitate;
- Disponibilizarea forţei de muncă pentru activităţi preponderent intelectuale sau cel
puţin calificate;
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

46
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa criteriului economic în evaluarea
sistemelor de fabricaţie
REZOLVARE DE PROBLEME
Aplicaţia 1
O maşină - unealtă costă 85.000 euro şi poate realiza anual produse în valoare de 55.000 euro, cu
cheltuieli de 30.000 euro. Se doreşte evaluarea oportunităţii investiţiei într-o astfel de maşină,
prevăzută a fi menţinută în exploatare timp de 7 ani.








Aplicaţia 2
Să se estimeze timpul de amortizare al investiţiei într-o celulă robotizată, atât în cazul activităţii
organizată într-un schimb cât şi în două schimburi, pentru următoarele date: Ccr = 25.000 euro,
Es = 11.000 euro (specific industriei de automobile), Cex = 2.000 euro (activitate într-un schimb),
sau Cex = 3.000 euro (activitate în două schimburi), Cu = 30.000 euro, k = +20% (robotul
efectuează mai repede operaţia decât un operator uman) , k = -20% (robotul efectuează mai încet
operaţia decât un operator uman).

















FIŞA DE DOCUMENTARE 12
Criteriul cantitativ de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

47
Parametrii de bază care permit analiza cantitativă şi  calitativă a sistemelor de fabricaţie sunt:  
Durata timpului de fabricaţie
Realizarea unui produs presupune o succesiune de prelucrări(activităţi productive) între care
sunt inserate operaţii auxiliare(activităţi neproductive), cum ar fi: transportul interfazic,
alimentarea posturilor manuale şi a staţiilor automate cu componente, controlul calitativ,
reglaje, schimbarea sculelor uzate.
Rata de producţie
Caracterizează cadenţa sistemului de fabricaţie şi se exprimă în număr de produse/unitate de timp
Capacitatea de producţie
Reprezintă capabilitatea sa maximă pentru satisfacerea în condiţii optime a unei comenzi.
 






Breviar de
calcul
Simbol Definiţie Observaţii
Durata
timpului de
fabricaţie
T
f
( )
no o su sp f
T T Q T N T + · + =

Rata de
producţie
R
p
Caracterizează cadenţa
sistemului de fabricaţie şi se
exprimă în număr de
produse/unitate de timp
p
su
p
T
q
T
Q
T
R
1
1
1
0
=
÷
+
=

sp
f
p
N
T
Q
T · =
1

T
0
–durata timpului operativ pentru o
staţie automată sau un post manual de
procesare;
T
no
– durata timpului neoperativ pentru
aceeaşi staţie, maşină sau post manual ;
N
sp
– numărul staţiilor de procesare,
automate sau manuale, ce trebuie
parcurse de semifabricatul de bază
pentru obţinerea produsului finit;
Q – mărimea lotului de fabricaţie
(numărul de piese/seria de fabricaţie);
T
su
– timpul de setup, necesar pornirii şi
verificării staţiilor automate, reglajelor,
verificării sau înlocuirii sculelor uzate;
q – rata rebuturilor;
(1-q) – rata producţiei de bună calitate


T
p
- intervalul de timp ce revine
prelucrării unei piese din lot într-o staţie
de procesare.
Capacitatea
de producţie
[nr. de
prod./săpt.]
C
p


s p sf P
S O R N C · · · = Nece
sarul de resurse ce trebuie
alocate:
Rp
Nsp Cs
S O N
s sf
·
= ·
Pentru realizarea mai multor
tipuri de produse:
¯
·
= ·
Rp
Nsp Cs
S O N
s sf

N
sf
–numărul sistemelor de fabricaţie
identice ce funcţionează în paralel;
R
p
– rata de producţie a fiecărui sistem
de fabricaţie;
O – numărul orelor de funcţionare dintr-
un schimb;
S
s
–numărul de schimburi dintr-o
săptămână;
Cs – comanda săptămânală
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

48
Activitatea 12
Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
Tema: Criteriul cantitativ de
evaluare a utilizării sistemelor
de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 30 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa criteriului cantitativ în evaluarea
sistemelor de fabricaţie
REZOLVARE DE PROBLEME
Aplicaţia 1
Se consideră un lot de 50 de piese ce necesită pentru realizare operaţii succesive realizate pe 8
maşini-unelte automate (staţii). Timpul mediu de pregătire al întregului sistem de fabricaţie este
de 3 ore, iar timpul mediu de operare/staţie este de 0,1 ore. Timpul mediu neoperativ datorat
transportului, întârzierilor, inspecţiilor este de 7 ore. Se cere:
1. Determinarea duratei timpului de fabricaţie al lotului, dacă se consideră o zi de muncă cu durata
medie de 7 ore.
2. Intervalul de timp T
p
ce revine prelucrării unei piese din lot într-o staţie de procesare.
3. Rata producţiei sistemului de fabricaţie







Aplicaţia 2
Trei produse sunt realizate în acelaşi sistem de fabricaţie, ce lucrează 10 schimburi/săptămână,
cu timpul mediu de funcţionare pe schimb de 6,5 ore. Se cere dimensionarea globală, în sensul
stabilirii numărului sistemelor de fabricaţie ce trebuie alocate (sau achiziţionate) pentru
satisfacerea comenzilor, dacă se cunoaşte cererea de produse.








Aplicaţia 3
Se consideră un sistem de fabricaţie ce conţine 6 linii automate identice pentru prelucrări
mecanice. Aceasta operează în paralel 10 schimburi/săptămână, cu timpul mediu de
funcţionare/schimb 6,4 ore. Rata de producţie este R
p
= 17 produse/oră. Se cere estimarea
capacităţii de producţie a sistemului de fabricaţie.






Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

49
FIŞA DE DOCUMENTARE 13
Metode pentru reducerea costurilor de producţie
LEAN MANUFACTURING (metode pentru reducerea costurilor) – este în prezent cea
mai importantă metodă de management pentru companiile de producţie.
LEAN MANUFACTURING înseamnă celule sau linii de asamblare flexibile, muncă mai
complexa, muncitori înalt calificaţi, produse bine făcute, o varietate mult mai mare de părţi
interschimbabile, calitate excelentă, costuri reduse prin îmbunătăţirea procesului de
producţie, competitivitate pe piaţă.
Indicatorii LEAN
În mediul de producţie există patru elemente cheie: productivitatea, calitatea, siguranţa
şi costurile. Indicatorii tipici pentru producţia LEAN se raportează la aceste patru
elemente şi constau în determinarea timpului de la primirea până la expedierea comenzii,
rotaţia stocurilor, durata obţinerii primului produs de un anumit fel, procentul de livrări la
timp, eficienţa globală a echipamentului (OEE)
Productivitatea
Productivitatea totală reprezintă raportul dintre cantitatea de produse(ieşiri) realizată
de un sistem pe parcursul unei perioade de timp şi cantitatea de resurse(intrări) utilizate
în aceeaşi perioadă de timp.
Productivitatea parţială reprezintă raportul între ieşiri şi intrari specifice pentru factori
separaţi.
Productivitatea muncii : total ieşiri/ore- om utilizate ;
Productivitatea materialelor utilizate : total ieşiri/materiale consumate ;
Productivitatea capitalului : total ieşiri/cost de capital ;
Productivitatea energetică : total ieşiri/consum de energie ;
Diferenţa dintre productivitate, eficienţă şi eficacitate
Productivitatea : relaţia ieşiri – intrari ;
Eficienţa : cât de bine sunt utilizate intrările ;
Eficacitatea : cât de bune sunt rezultatele.
Calitatea
Performanţa în producţie este determinată într-un număr mare de cazuri de
maşini/echipamente sau de intervenţia umană.
Performanţa reală a sistemului de fabricaţie poate fi determinată prin mai multe metode,
dar un mod sigur şi corect de estimare îl reprezintă eficacitatea generală a
echipamentului (OEE – Overall Equipment Efectiveness)

Pentru calculul OEE se ţine seama de:
Disponibilitate - cât la sută din eficacitatea generală a echipamentului reprezintă
disponibilitatea.
Disponibilitatea se diminuează din cauza timpului în care echipamentul nu a funcţionat deşi
putea fi disponibil.
100
. .
. .
× =
incarcare de timpul
operare de timpul
itatea Disponibil

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

50
Eficienţa procesului sau performanţa - cât la sută din eficacitatea generală reprezintă
eficienţa procesului.
Analizează cauzele posibile pentru care echipamentul funcţionează dar nu realizează o
producţie suficientă.
100
. .
. . .
× =
operare de timp
produs
teoretic ciclu de timpul
Eficienta

Procentul de produse bune sau calitatea - cât la sută din eficacitatea generală reprezintă
produse bune.

100
. .
. . . .
. . . Pr ×
÷
=
produse de numarul
rebuturi de numarul produse de numarul
bune produse de ocentul
OEE – Performanţa reală a echipamentului sau randamentul sintetic pentru un timp de lucru
de 8 ore este:
C
D
B
C
A
B
A
D
× × =
Unde: itate disponibil
A
B
= ; eficienta
B
C
= ; calitatea
C
D
= .

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

51
Activitatea 13
Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
Tema: Criterii de evaluare a
utilizării sistemelor de fabricaţie
sub aspect calitativ şi competitiv

Data:
Durata activităţii: .
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa evaluării sistemelor de fabricaţie sub
aspect calitativ şi competitiv
STUDIU DE CAZ
Să se analizeze randamentul global al sistemului de fabricaţie care funcţionează după
următorii indicatori:

A – timpul de încarcare(timpul de lucru zilnic): 60 minx8 ore =480 min.
B – timpul programat de oprire zilnică: 20 min.
C – timpul de încărcare zilnică : A-B=
D - timpul pierdut pentru opriri : 60 min.
E – timpul de operare zilnic : C-D=
G – producţia zilnică: 400 piese.
H – coeficientul de produse bune: 98%
I – timpul de ciclu teoretic: 0,5 min/piesă
J – timpul de ciclu real: 0,8 min/piesă

Se vor calcula:

F – timpul real de fabricaţie: J x G=

T- disponibilitatea sistemului: = ×100
C
E


M – coeficientul de viteză: = ×100
J
I


N – Coeficientul net de operare: = ×100
E
F


L – Eficienţa procesului: = × × 100 N M

OEE – randamentul global al instalaţiei este: = × × × 100 H L T









Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

52
FIŞA DE DOCUMENTARE 14
COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE FABRICAŢIE
Concurenţa, sincronizarea, partajarea resurselor, interacţiuni între componente
În cadrul întreprinderilor, organizarea productiei în flux reprezintă forma
superioară de organizare a producţiei. Condiţia care trebuie îndeplinită pentru aplicarea
acestei forme de organizare a procesului de producţie, constă în permanentizarea
executării unei operaţii sau grup de operaţii, pe anumite locuri de munca ale fluxului
tehnologic. Acest fapt implică realizarea unei încărcări complete a locurilor de munca.

Trăsături de bază:
a) Divizarea procesului tehnologic în operaţii egale sau multiple din punct de vedere al
timpului necesar pentru prelucrarea unui produs, stabilirea unei succesiuni raţionale a
acestora şi apoi agregarea acestora pentru obţinerea de operaţii cu durate multiple faţă
de operaţiile simple;

b) Repartizarea acestor operaţii pe anumite locuri de muncă specializate;

c) Amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusa de succesiunea tehnologică a
operaţiilor, sub forma unor linii tehnologice în flux;

d) Trecerea produselor de la un loc de muncă la altul în cadrul liniei se face după cum
urmează:
_ pentru liniile în flux caracterizate prin sincronizarea executării operaţiilor, produsele
trec de la un loc de munca la altul în mod continuu, având la baza un ritm reglementat de
lucru;
_ pentru liniile în flux nesincronizate, trecerea produselor se face în mod discontinuu,
executarea produselor având la baza un ritm liber de lucru.

e) Procesul de producţie se desfasoara în mod concomitent pe toate locurile de munca ale
liniei în flux; pentru liniile în flux sincronizate lansarea produselor în fabricaţie, trecerea
lor pe alte locuri de muncă, precum şi iesirea produselor de pe linie are loc la intervale
egale cu mărimea tactului de producţie T (tactul de producţie fiind intervalul de timp la
care ies de pe linia în flux două produse finite).

f) Deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu ajutorul unor mijloace de
transport adecvate; pentru liniile în flux sincronizate mijloacele de transport au deplasare
continuă şi functionează automat sau mecanizat; din aceasta categorie fac parte benzi
rulante sau conveiere, a caror viteză de deplasare este strict corelată cu tactul de
funcţionare al liniei de producţie în flux.

g) Executarea unui anumit produs sau a unei grupe de produse asemănătoare din punct de
vedere constructiv, al gabaritelor sau al procesului tehnologic.


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

53
Liniile de productie în flux continuu reprezinta forma superioara de organizare a
productiei în flux. În cadrul lor, produsele trec de la un loc de munca la altul în mod
continuu pe baza unui tact de productie bine determinat. Acest lucru este posibil datorita
faptului ca duratele operatiilor sunt egale sau multiple cu marimea tactului de productie,
fiind posibila realizarea sincronizarii executarii operatiilor.
Sincronizarea executarii operatiilor presupune acel mod de lucru al unei linii de productie
în flux în care produsele trec de la o operatie la alta la intervale de timp egale sau multiplu
al marimii tactului de productie
Aplicaţie : Pentru exemplificarea sincronizarii executarii operatiilor vom considera o linie
de productie în flux pe care se executa 5 operatii cu urmatoarele durate în minute:
operaţia 1 = 3 min, operaţia 2 = 9 min, operaţia 3 = 3 min, operaţia 4 = 6 min, operaţia 5 = 9
min. Tactul de productie al liniei este de 3 minute.

Pentru exemplificarea sincronizarii operatiilor efectuate la primele trei produse, se va
determina mai întâi numarul locurilor de munca la fiecare operatie în parte după relaţia:
T
t
N
i
lmi
= unde: t
i
–durata operaţiei i; T – mărimea tactului de producţie
1
3
3
1
1
= = =
T
t
N
lm
maşină;
3
3
9
2
2
= = =
T
t
N
lm
maşini ;
1
3
3
3
3
= = =
T
t
N
lm
maşină;
2
3
6
4
4
= = =
T
t
N
lm
maşini;
3
3
9
5
5
= = =
T
t
N
lm
maşini
Numărul total de maşini pe linia de producţie este de 10 maşini.
Modul de prelucrare al primelor trei produse în cazul amplasarii desfasurate a locurilor de
munca si în functie de durata operatiilor, numarul de masini ale acesteia si de marimea
tactului de productie va fi:
a) sincronizarea liniei de producţie în cazul amplasării desfăşurate a locurilor de muncă:





Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

54
b) sincronizarea liniei de producţie în functie de durata operaţiilor, numărul de maşini ale
acesteia şi de marimea tactului de producţie:

10 P3
9 P2
Op.5
8 P1
7 P2 Op.4
6 P1 P3
Op.3 5 P1 P2 P3
4 P3
3 P2
Op.2
2 P1
Op.1 1 P1 P2 P3

Din schema prezentată mai sus, rezultă că lansarea şi ieşirea din fabricaţie a unui produs
se face la intervale bine determinate de timp, egale cu mărimea tactului de producţie. Ca
urmare produsele vor fi prelucrate în mod continuu fără a exista siruri de aşteptare la
maşini şi nici timpi de nefuncţionare a maşinilor datorită lipsei de produse la maşini.

 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

55
Activitatea 14
Unitatea de învăţare: Componente ale sistemelor de fabricaţie
Tema: Concurenţa,
sincronizarea, partajarea
resurselor, interacţiuni între
componente
Data:
Durata activităţii: 30 min .
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei analiza modul de organizare a producţiei din cadrul
sistemelor de fabricaţie
STUDIU DE CAZ
Pentru una din liniile de producţie în flux continuu se cunosc următoarele informaţii:
- tactul de producţie al liniei este de 2 minute;
- duratele operaţiilor tehnologice executate în cadrul liniei sunt: t
1
= 4 min;
t
2
= 2 min; t
3
= 6 min; t
4
= 4 min; t
5
= 6 min;
- în cadrul acestei linii de producţie în flux se prelucrează trei tipuri de
produse;
- Calculaţi ritmul liniei de producţie, ştiind ca acesta este inversul tactului de
producţie şi se exprimă în produse/minut sau produse pe/oră ;
- Calculaţi numărul locurilor de muncă la fiecare operatie în parte;
- Precizaţi numărul total al locurilor de muncă.
- Reprezentaţi sincronizarea liniei de producţie în flux în cazul amplasării
desfăşurate a locurilor de muncă;
- Reprezentaţi sincronizarea liniei de producţie în funcţie de duratele operaţiilor, de
numărul locurilor de muncă şi de mărimea tactului de producţie.

























Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

56
FIŞA DE DOCUMENTARE 15
FENOMENE STOCASTICE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE
FABRICAŢIE

Sisteme şi metode de organizare a reparării utilajelor
Toate aceste activităţii de revizie, control, întreţinere şi reparare a utilajelor, îndreptate
în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea
ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare a
utilajelor.
Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor,
prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea
totala sau parţiala a acelor componente care au o durată mai mică de funcţionare în
comparaţie cu altele.
Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat.
Prin elaborarea acestui sistem s-a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului
ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare, şi anume:
-caracter profilactic;
- caracter planificat.
Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptare unor măsuri de
întreţinere şi control, prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature,
datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirarea duratei normate de
funcţionare.
Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe
care le conţine sistemul, se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte, cu
motivarea corespunzătoare.
În concluzie, sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat este un ansamblu de
măsuri de întreţinere, control şi reparare care:
- se efectuează în mod periodic, la intervale de timp bine determinate;
- urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor;
- urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioada cât mai mare de
timp.
Sistemul preventiv-planificat se poate aplica cu ajutorul metodei după revizie.
Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în
urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se
întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte.
Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului, cu
ocazia efectuării reviziei tehnice, evitându-se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde
starea lor tehnică nu impune acest lucru.
Sistemul de reparaţii preventiv-planificat conţine următoarele categorii de
intervenţii tehnice:
a) întreţinerea şi supravegherea zilnică a utilajului: se urmăreşte înlăturarea micilor
defecţiuni ale utilajul, fără a se face înlocuiri de piese.
b) revizia tehnica R
t
: urmăreşte determinarea stării tehnice a utilajelor şi stabilirea
operaţiilor care trebuie efectuate în cadrul reparaţiilor curente sau capitale.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

57

c) reparaţia curentă de gradul I şi II Rc
1
si Rc
2
: curentă este o lucrare care se
executa în mod periodic în vederea înlăturării uzurii fizice, prin înlocuirea unor piese
componente sau subansamble uzate.
Exemplu: la o anumită grupă de maşini reparaţiile curente de gradul I este de 3000 de ore
de funcţionare, în timp ce la reparaţiile curente de gradul II acest interval este de 9000
de ore.
d) reparaţia capitală R
K
: este o lucrare de intervenţie tehnică efectuată după expirarea
unui ciclu de funcţionare a utilajului, a cărui mărime este prevăzută în normativele de
funcţionare ale acestuia şi care are drept scop menţinerea în funcţiune a utilajului până
la expirarea duratei normate de viată. Reparaţia capitală este cea mai complexă
intervenţie tehnică; ea are un caracter general, deoarece sunt supuse procesului de
întreţinere, verificare şi reparare o gamă foarte larga de piese şi subansamble care
intră în componenta utilajului.






























Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

58
Activitatea 15
Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Sisteme şi metode de
organizare a reparării utilajelor

Data:
Durata activităţii: .
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa implementării unei strategii de
mentenanţă în cadrul sistemelor de producţie.
LUCRARE DE LABORATOR

Managementul unei unităţi industriale,
ţinând cont de întreruperile
înregistrate în funcţionarea utilajelor
din cadrul unei secţii de producţie, îşi
fixează drept obiectiv creşterea
disponibilităţii utilajelor din cadrul
acestei secţii, solicitând
compartimentului de mentenanţă
stabilirea unei politici de mentenanţă
în vederea realizării acestui obiectiv.
Se va aplica metoda ABC la
mentenanţa utilajelor din cadrul
secţiei. Numărul de întreruperi şi
timpul de staţionare în anul de bază
sunt înregistrate în tabel.

Pasul 1
Realizaţi o clasificare a tuturor defecţiunilor în ordine descrescătoare în funcţie de tipul
de staţionare, fiecare defectare fiind raportată la un anumit utilaj, după algoritmul
prezentat în tabelul de mai jos.
Obs. Procentele se vor calcula în funcţie de valorile cumulate corespunzătoare utilajului
U
15
. Datele vor fi sistematizate în tabelul următor:
Denumire
utilaj
Ore de
întreruperi
Ore
întreruperi
cumulate
%
Timp de
staţionare
Număr
întreruperi
Număr
întreruperi
cumulate
%
Defecţiuni
Utilaj U
10 170 170 25,75 4 4 6,25
Utilaj U
7

140 310 46,97 5 9 14,06
Utilaj U
1

110 420 63,64 3 12 18,75
Utilaj U
14

100 520 78,78 2 14 21,87




















Utilaj U
15

2 660 100 3 64 100

Nr.
crt
Denumirea utilajelor Ore de întrerupere Număr
întreruperi
1. Utilaj U
1
110 3
2. Utilaj U
2
3 6
3. Utilaj U
3
10 4
4. Utilaj U
4
25 3
5. Utilaj U
5
17 4
6. Utilaj U
6
5 5
7. Utilaj U
7
140 5
8. Utilaj U
8
44 6
9. Utilaj U
9
8 7
10. Utilaj U
10
170 4
11. Utilaj U
11
20 5
12. Utilaj U
12
4 2
13. Utilaj U
13
2 5
14. Utilaj U
14
100 2
15. Utilaj U
15
2 3
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

59


Pasul 2
Pe baza datelor cuprinse în tabelul precedent se poate trasa curba ABC, care pune în
evidenţă legătura dintre procentul timpilor de staţionare cumulaţi şi procentul
defecţiunilor cumulate, având trei zone:
- zona A – în care se constată că 21,87% din defecţiuni reprezintă 78,79% din timpul
total de staţionare a utilajelor;
- zona B – în care 28,13% din defecţiunile constatate nu reprezintă decât 16,06% din
timpul total de staţionare;
- zona C – în care 50% din defecţiuni nu reprezintă decât 5,15% din timpul de staţionare.
Curba ABC

Rezultatele obţinute permit luarea unor decizii juste în materie de mentenanţă, după cum
urmează:
• utilajele U10, U7, U1 şi U14, incluse în zona A, au o prioritate fundamentală; pentru
aceste utilaje se va implementa o politică de mentenanţă preventiv-planificată, cu o
supraveghere riguroasă, a „punctelor critice”;
• pentru utilajele cuprinse în zona B, exigenţele vor fi mult mai scăzute sub aspectul
metodelor de prevenire;
• pentru utilajele cuprinse în zona C nu se va aplica nici o metodă de mentenanţă
preventivă, ci numai acţiuni de mentenanţă după necesităţi.

- Corelând curba de mentenanţă ABC şi datele sistematizate în tabel,
precizaţi care sunt utilajele corespunzătoare zonelor B, respectiv C.











Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

60
FIŞA DE DOCUMENTARE 16
Planificarea reparării utilajelor
Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat
întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. Această activitate
presupune rezolvarea a două probleme:
a) întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj;
b) determinarea datelor calendaristice la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică
asupra utilajului considerat.
Ciclul de reparaţii reprezintă timpul dintre două reparaţii capitale, inclusiv durata uneia
dintre ele, de obicei ultima.
Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul, felul şi succesiunea diferitelor
intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii.

Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi
numărul de intervenţii de acelaşi fel. Pornind de la faptul că orice intervenţie de grad
superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei, relaţia de calcul a numărului de
intervenţii de acelaşi fel este următoarea:
s
it
it
cr
it
N
d
D
N ÷ =

unde:
D
cr
- reprezintă durata ciclului de reparaţii;
d
it
- reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel;
N
it

s
- reprezintă numărul intervenţiilor de grad superior.

Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea
structurii ciclului de reparaţii, ţinând cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de
duratele de timp dintre acestea. O astfel de structura pentru o anumită grupă de utilaje
poate arată astfel:



Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte, ţinând cont de data
calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent.

Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se
întocmeşte planul de reparaţii, se determină intervalul de timp, în zile, începând cu ziua
când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. Acest interval de timp se
determină în zile calendaristice după următoarea relaţie:
t
n
i
si
S S
RC
i
K t
N D
n D
T ·
|
|
.
|

\
|
+
·
·
=
¯
÷
=
1
1

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

61
Unde:
T - intervalul de timp, în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până
la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii.
D
RC
- timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive, exprimat în ore;
¯
÷
=
1
1
n
i
si
t - timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru
care se întocmeşte planul de reparaţii;
Ds - durata unui schimb de lucru, exprimată în ore;
Ns - numărul de schimburi;
n - numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii;

K
t
– coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. De
obicei are valoarea 1,43.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

62
Activitatea 16
Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Sisteme şi metode de
organizare a reparării utilajelor

Data:
Durata activităţii: .
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica etapele activităţii de întreţinere şi reparare a
echipamentelor sistemelor de fabricaţie.

LUCRARE DE LABORATOR
Elaborare a planului de întreţinere şi reparare pentru utilajul U
10
.
Potrivit normativului tehnic pentru reparaţii, se prevăd, la un regim de lucru de două
schimburi, următoarele:
- intervalul între două reparaţii de acelaşi fel este:
- pentru R
t
– D
CR t
=1200 ore;
- pentru R
C1
– D
CRC1
=2440 ore;
- pentru R
C2
– D
CRC2
= 9760 ore;
- pentru R
K
– D
CRK
= 29280 ore;
- timpul de staţionare în reparaţii (în zile lucrătoare) este:
- pentru R
t
– 1 zi;
- pentru R
C1
– 5 zile;
- pentru R
C2
– 11 zile;
- pentru R
K
– 20 zile;
- data terminării, felul şi numărul, în structura ciclului de reparaţii, a ultimei reparaţii în
anul curent a fost 20 septembrie – a patra revizie tehnică;
- regimul planificat de funcţionare a utilajului este de două schimburi, cu săptămâna de
lucru întreruptă, durata schimbului fiind de opt ore.
Elaborarea planului presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Se determină numărul intervenţiilor tehnice (pe categorii) ce urmează a se efectua în
cadrul unui ciclu de reparaţii, după relaţia:
s
it
it
cr
it
N
d
D
N ÷ =

=
RK
N

=
2 RC
N

=
1 RC
N

=
2 RC
N






Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

63
b) Se reprezintă grafic structura ciclului de reparaţii pe baza numărului de intervenţii
determinat şi a duratei între două intervenţii de acelaşi fel:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
c) Se calculează intervalul de timp (T
i
) în zilele calendaristice, de la data ultimei
intervenţii efectuată la utilajul U
10
în anul de bază până la fiecare dintre intervenţiile
următoare din structura ciclului de reparaţii din anul în plan, conform relaţiei:
                                                       
t
n
i
si
S S
RC
i
K t
n d
n D
T ·
|
|
.
|

\
|
+
·
·
=
¯
÷
=
1
1

Unde:
T - intervalul de timp, în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până
la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii.
D
RC
- timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive, exprimat în ore;
¯
÷
=
1
1
n
i
si
t - timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru
care se întocmeşte planul de reparaţii;
ds - durata unui schimb de lucru, exprimată în ore;
n
S
- numărul de schimburi;
n - numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii;
K
t
– coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. De
obicei are valoarea 1,43.
Pentru utilajul U
10
intervenţiile următoare sunt: R
c2
, R
t
, R
c1
, R
k
.

=
2 RC
T

=
t
T

=
2 RC
T

=
K
T  
 
 
 

d) Eşalonarea calendaristică a intervenţiilor tehnice planificate va fi prezentată în tabelul
următor, prin completarea ultimelor două coloane ale tabelului:
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

64


de bază de plan
Anul

Indicator IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Număr de
zile
calend.
10 31 30 31 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Număr de
zile
calend.
cumulate

Intervenţii
tehnice
planificate









 
 
 
 
 
 



























FIŞA DE DOCUMENTARE 17
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

65
Tehnici de modelare a sistemelor de fabricaţie prin intermediul reţelelor PETRI
Sistemele de fabricaţie actuale prezintă un grad ridicat de complexitate, datorită
numeroaselor interacţiuni dintre componentele acestora, cum sunt: concurenţa,
sincronizarea, partajarea resurselor.
Ca urmare a acestor interacţiuni, atunci când este introdus în fabricaţie un nou produs,
care trebuie realizat urgent, în sistem apar conflicte între componente, blocări ale
acestora, incertitudini de funcţionare a sistemului. Pentru a face faţă acestor probleme
sistemele de fabricaţie moderne sunt din ce în ce mai automatizate.
Pentru a utiliza eficient sistemul de fabricaţie este necesară atât înţelegerea
fenomenelor care au loc în sistem, cât şi o strategie de conducere adecvată. O
problema majoră în analiza sistemelor de fabricaţie constă în descrierea fenomenelor
stocastice care au loc, cum sunt: defectarea şi repararea maşinilor, variaţia timpilor de
prelucrare.
In acest scop pot fi utilizate tehnici de simulare a funcţionarii sistemului sau metode
analitice de analiză.
Simularea unui sistem de fabricatie consta în utilizarea unui program de calculator
specializat, care pe baza unui model al sistemului de fabricatie realizeaza o variatie a
parametrilor ce intervin în model, obtinându - se astfel o imagine asupra comportarii
sistemului în situatii diverse.
Metodele analitice de analiza a unui sistem de fabricatie sunt metode deductive, care
permit obtinerea rapida a solutiei problemei de conducere a sistemului de fabricatie
printr-un rationament pe baza de algoritm. In aceasta categorie de metode pot fi incluse
retelele PETRI, deoarece acestea constituie un formalism grafic simplu de reprezentare a
sistemelor cu evenimente discrete în care au loc fenomene de paralelism, de sincronizare si
de partajare a resurselor.

Tranzitiile unei retele Petri servesc modelarii operatiilor dintr-un proces.
Durata de activare a unei tranzitii reprezinta astfel timpul necesar pentru
efectuarea unei anumite operatii.
Jetoanele care circula prin retea reprezinta piesele si semifabricatele din
sistemul de productie.
Numarul de locuri de intrare si de iesire dintr-o tranzitie precum si evaluarile arcelor
de intrare si ale celor de iesire corespunzatoare ofera informatii asupra caracterului
operatiei modelate de tranzitia respectiva:
- daca o tranzitie are un singur loc de intrare si un singur loc de iesire iar arcele
corespunzatoare au evaluari unitare, atunci tranzitia modeleaza o operatie în care se
prelucreaza un singur semifabricat si din care rezulta o singura piesa, de exemplu o
operatie de prelucrare prin strunjire;
- o tranzitie avînd un singur loc de intrare si un singur loc de iesire, dar avînd arcele
corespunzatoare cu evaluari supraunitare, poate modela o operatie de prelucrare ce se
efectueaza simultan asupra unei anumite cantitati de semifabricate;
- daca o tranzitie are mai multe locuri de intrare si un singur loc de iesire, atunci tranzitia
modeleaza o operatie de asamblare.
Fiecare loc de intrare serveste în acest caz la modelarea introducerii în zona de lucru a
câte unui tip de reper din ansamblul ce va fi realizat, iar evaluarile arcelor de intrare ofera
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

66
informatii referitoare la cantitatile din fiecare reper ce intra în componenta ansamblului.
Locurile dintr-o retea Petri servesc, printre altele, modelarii elementelor de transport
din cadrul aceluiasi proces. Se poate astfel atasa fiecarui loc o valoare rationala pozitiva
numita timp de sejur, aceasta reprezentînd timpul necesar unei resurse de transport
pentru strabaterea unei anumite distante.
Elementele de transport nu sunt singurele componente ale unui sistem de productie ce pot
fi reprezentate prin locuri într-o retea Petri.
Locurile pot reprezenta de asemenea zone de stocare a pieselor sau semifabricatelor
(buffere) sau pot avea semnificatia unor variabile de stare ale procesului. Evident, în
aceste din urma cazuri, atasarea unor valori ale timpilor de sejur îsi pierde semnificatia.
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

67
Activitatea 17
Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Tehnici de modelare a
sistemelor de fabricaţie prin
intermediul reţelelor PETRI

Data:
Durata activităţii: .
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica algoritmul de modelare a sistemelor de
fabricaţie folosind reţele Petri

LUCRARE DE LABORATOR
Noţiuni teoretice:
O reţea Petri se caracterizează prin două mulţimi disjuncte:
- mulţimea locurilor : P
i
, i = 1, ..., n
- mulţimea tranziţiilor : T
j
, j = 1, ..., m.

Arcele unei reţele Petri sunt unidirecţionale. Un arc nu poate lega decât fie o tranziţie de un loc,
fie un loc de o tranziţie.
- Daca un arc leaga o tranzitie T
j
de un loc P
i
, atunci arcul este reprezentat prin perechea
(T
j
, P
i
) si se spune că T
j
este o tranzitie de intrare în locul P
i
iar P
i
este un loc de iesire
din tranzitia T
j
.
- Analog, daca un arc leaga un loc P
i
de o tranzitie T
j
, atunci arcul este reprezentat printr-o
pereche (P
i
, T
j
) si se spune ca locul P
i
este un loc de intrare în tranzitia T
j
iar tranzitia T
j

este o tranzitie de iesire din locul P
i
.
Rezolvaţi aplicaţia 1 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator
- Prin evaluarea arcelor unei reţele Petri se înţelege o aplicaţie prin care fiecărui arc al
reţelei i se ataşează o valoare naturală. Dacă un arc leagă un loc P
i
de o tranziţie T
j
, atunci
evaluarea arcului respectiv se notează cu a(P
i
, T
j
), iar dacă un arc leagă o tranziţie T
j
de
un loc P
i
atunci evaluarea sa se notează cu a(T
j
, P
i
).
Ex: a(P
i
, T
j
) are evaluarea 1 iar a(T
j
, P
i
) are evaluarea 2
Rezolvaţi aplicaţia 2 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator

- Matricea care contine evaluarile arcelor unei retele Petri este denumita matricea de
incidenta.
- Elementul de pe linia i si coloana j a matricei de incidenta A are valoarea evaluarii arcului ce
leaga nodul P
i
de tranzitia T
j
daca T
j
este o tranzitie de intrare în nodul P
i
.
- Daca tranzitia T
j
este o tranzitie de iesire din nodul P
i
, atunci elementul respectiv al
matricei A are aceeasi valoare a evaluarii arcului corespunzator, dar cu semn schimbat.
- Daca între nodul P
i
si tranzitia T
j
nu exista nici un arc, atunci elementul corespunzator al
matricei de incidenta este nul.
Rezolvaţi aplicaţia 3 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator





Într-o reţea Petri, un loc este
reprezentat printr-un cerc iar
o tranziţie printr-o bară, de
obicei verticală, sau printr-un
pătrat 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

68
- Prin marcajul unei retele Petri se întelege o aplicatie care asociaza fiecarui loc din retea
un numar întreg reprezentat prin tot atâtea puncte (jetoane) în interiorul cercului care
simbolizeaza locul respectiv. Nu orice retea Petri trebuie sa posede un marcaj. Cele care
au atasata aplicatia respectiva se numesc retele Petri marcate.

Marcajul retelei din figura de mai sus este M = (2, 1, 0), deoarece locul P
1
contine 2 jetoane, locul
P
2
contine un jeton iar locul P
3
nu contine nici un jeton.

- Fiind data o retea Petri marcata, se spune ca o tranzitie T
j
a acestei retele este activabila
pentru marcajul M daca si numai daca, pentru orice loc P
i
care este loc de intrare în
tranzitia T
j
, marcajul locului P
i
este mai mare sau la limita egal cu evaluarea arcului dintre
P
i
si T
j
.
Rezolvaţi aplicaţia 4 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator
- Daca o tranzitie este activabila atunci ea poate fi activata. Activarea unei tranzitii consta
în modificarea marcajelor locurilor de intrare si de iesire din tranzitia respectiva.
La activarea tranzitiei T
j
, marcajul unui loc P
i
de intrare în tranzitia respectiva scade cu o
cantitate egala cu evaluarea arcului (P
i
, T
j
). Daca P
i
este un loc de iesire din tranzitia T
j
,
atunci marcajul sau creste cu o cantitate egala cu evaluarea arcului (T
j
, P
i
). Daca un loc al
retelei nu este legat de tranzitia T
j
prin nici un arc, la activarea acesteia marcajul locului
ramâne neschimbat.
Rezolvaţi aplicaţia 5 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator
















Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

69
FIŞA DE LUCRU
Aplicaţia 1
Se dă următoarea reţea Petri:



După exemplul dat completaţi spaţiile punctate
¬ locul P
1
este loc de iesire din tranzitia T
3
si este loc de intrare in tranzitiile T
1
si T
2

¬ locul P
2
...............................................................................................................................................
¬ locul P
3
...............................................................................................................................................
¬ tranzitia T
1
este tranzitie de iesire din locul P
1
si este tranzitie de intrare in locul P
2

¬ tranzitia T
2
.......................................................................................................................................
¬ tranzitia T
3
....................................................................................................................................... 
Aplicaţia 2
In exemplul de retea Petri din figura de mai sus, sunt reprezentate evaluările arcelor:



După exemplul dat completaţi spaţiile punctate
¬ arcul care leagă un locul P
1
de tranziţia T
2
, are evaluarea a(P
1
, T
2
) =1
¬ .........................................................................................................................................................
¬ ...........................................................................................................................................................
¬ ...........................................................................................................................................................
¬ arcul care leagă un tranziţia T
1
de locul P
2
, are evaluarea a(T
j
, P
i
) = 2
¬ ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
¬ ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

70
Aplicaţia 3
Matricea de incidenta a retelei din figura de mai sus este:
 

÷
÷
÷ ÷
=

=
1 2 0
1 0 2
2 1 1
33 32 31
23 22 21
13 12 11
a a a
a a a
a a a
A  
 
După exemplul dat completaţi spaţiile punctate
¬ Elementul a
22
are valoarea 0 deoarece intre locul P
2
si tranzitia T
2
nu există nici un arc.
¬ Elementul a
31
........................................................................................................................................
¬ Elementul a
11
are valoarea -1 deoarece tranziţia T
1
este tranziţie de ieşire din locul P
1
.
¬ Elementul a
12
.........................................................................................................................................
¬ Elementul a
23
...........................................................................................................................................
¬ Elementul a
33
...........................................................................................................................................
¬ Elementul a
13
are valoarea 2 deoarece tranziţia T
3
este tranziţie de intrare în nodul P
1.

¬ Elementul a
21
............................................................................................................................................
¬ Elementul a
32
............................................................................................................................................
Aplicaţia 4
Marcajul retelei din figura următoare este M = (2, 1, 0) .

Urmărind exemplul dat, completaţi spaţiile libere
Tranzitia T
1
este activabila, deoarece singurul sau loc de intrare (P
1
) are un marcaj (2) mai mare
decât evaluarea arcului (P
1
, T
1
).
T
2
este activabilă, deoarece.......................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
Tranzitia T
3
a retelei respective nu este activabila, deoarece .........................................................
...............................................................................................................................................................................


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

71
Aplicaţia 5
În figura alaturata urmeaza sa fie activata tranzitia T
2
. Din locul P
1
(loc de intrare în tranzitia T
2
)
va fi scos un jeton (deoarece evaluarea arcului (P
1
, T
2
) are valoarea 1), iar în locul P
3
(loc de iesire din
tranzitia T
2
) vor fi introduse doua jetoane (deoarece evaluarea arcului (T
2
, P
3
) are valoarea 2).
Dupa activarea tranzitiei T
2
, reteaua Petri va fi in situatia de mai jos:




Precizaţi care este marcajul reţelei Petri în acest caz: M
1
= (..................)

Care ar fi fost marcajul reţelei Petri, dacă în locul tranzitiei T
2
ar fi fost activata tranzitia T
1
M
2
= (..................)




 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

72
FIŞA DE DOCUMENTARE 18
ANALIZA SISTEMELOR DE FABRICAŢIE

Ergonomie








Relaţia om – maşină - mediu
Problema relaţiilor om – maşină - mediu a devenit tot mai importantă odată cu
dezvoltarea tehnologiei şi schimbarea concepţiei despre muncă, făcând necesară adaptarea
optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul maşină, subsistemul
mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar şi prin investigarea
particularităţilor fiziologice şi psihologice ale subsistemului om.
Sistemul om-maşină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulţi oameni
şi una sau mai multe componente fizice (maşini, echipamente) care interacţionează pe baza
unui circuit informaţional, în cadrul unei ambianţe fizice şi sociale, în vederea realizării unui
scop comun.
Componentele de bază al unui sistem om-maşină-mediu sunt ilustrate în figura de mai jos:
Observăm că există trei subsisteme între care există interacţiuni, rezultanta lor
influenţând calitatea şi cantitatea muncii depuse de om.

Sistemul om-maşină-mediu.



Perspectiva ergonomicã în analiza sistemelor de fabricaţie presupune luarea în
considerare a tuturor factorilor care participã la procesul muncii, numãrându-se
atât adaptarea muncii la om în funcţie de factorii antropometrici, de
posibilitãţile fiziologice, neuropsihice ale acestuia, cât şi adaptarea omului la
muncã, la meseria sa, la mediul ambiant de muncã, la colectivitate.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

73
Evaluarea riscului din prisma condiţiilor de muncă şi de mediu

Capacitatea de muncă este disponibilitatea organismului de a presta la
nivel maxim anumite lucrări, care pot fi apreciate prin efortul depus.
Factorii care influenţează capacitatea de muncă, sunt:
 Factori biologici – determină capacitatea de muncă din interior (vârsta,
conţinutul şi organizarea alimentaţiei, starea de sănătate, etc.).
 Factori psihologici – determină capacitatea de muncă sub raportul laturii
personalităţii umane (aptitudini, temperament, caracter).
 Factori economico-sociali – influenţează capacitatea de muncă din exterior, ei
reprezentând condiţiile în care se valorifică posibilităţile organismului.
Îmbolnăvirile profesionale – afecţiuni produse ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, afecţiuni cauzate de factori nocivi, fizici, chimici, biologici, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman în procesul muncii.
Natura bolilor profesionale şi a noxelor care le provoacă sunt stabilite prin norme legale:
1. Intoxicaţii
2. Boli infecţioase
3. Cancer pulmonar
4. Nevroze de coordonare
5. Boli datorate vibraţiilor
6. Hipoacuzie (zgomot)
7. Cataractă
8. Boli de iradiaţie.
Oboseala: cauzele şi metode de evaluare
În urma solicitărilor organismului de către activitatea umană apare o stare de
oboseală. Starea de oboseală are o bază obiectivă determinată de consumul de energie în
timpul activităţii, urmând ca aceasta să fie compensată prin alimentaţie şi odihnă. Ea
îndeplineşte o funcţie de protecţie a organismului semnalând individului respectiv că au
fost atinse limitele de solicitare pe care organismul nu le poate depăşi.
Cauzele care determină oboseala sunt:
1. Legate de factorul uman (deficienţe de ordin fiziologic, la nivelul proceselor şi
calităţilor psihice, stări afective negative).
2. Legate de maşină (caracteristicile funcţionale ale utilajului, starea utilajului, câmpul
semnalelor de control şi reglare, gradul de automatizare).
3. Legate de caracteristicile mediului (temperatura, zgomot, umiditate, mediul social).
4. Legate de sarcina de muncă (regimul de muncă, monotonia muncii, suprasolicitarea,
responsabilitate înaltă).
Oboseala se reduce la 2 forme de manifestare: musculară şi nervoasă
Formele oboselii:
1. Oboseala musculară
2. Oboseala senzorială
3. Oboseala vizuală
4. Oboseala auditivă
5. Oboseala generală
6. Oboseala nervoasă
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

74
7. Oboseala mintală
8. Oboseala cronică.
Apariţia oboselii poate fi amânată în anumite limite, iar după ce a apărut poate fi atenuată
prin:
1. Reglementarea duratei zilei de muncă, a duratei săptămânii şi a concediilor de odihnă
2. Organizarea corectă a regimului de muncă, a pauzelor de odihnă şi prin organizarea
muncii.
Factorii ce provoacă oboseala sunt:
 Condiţiile de muncă
 Condiţiile de mediu
Condiţii de muncă sunt:
 Durata zilei de muncă – conform legislaţiei nu va depăşi 8 ore în cazul de 40 ore pe
săptămână.
 Regimul de muncă – presupune organizarea activităţilor în mai multe schimburi,
pentru întreprinderile de prelucrare se practică activităţi în 2-3 schimburi în
perioadă de sezon.
 Gradul de intensificare al muncii – se reglementează de normele de producţie sau
de timp în vigoare şi vor corespunde nivelului organizatoric, tipului producţiei, etc.
 Experienţa în muncă şi cerinţele tehnice vor determina categoria din care face
parte executantul, categoria activităţilor va corespunde categoriei tarifare a
muncitorului.
 Nivelul organizatoric al procesului de muncă.
Condiţii de mediu sunt: microclimatul, iluminatul, mediul sonor, vibraţiile, caracteristicile
acustice, condiţii de design industrial şi aspect estetic, etc.
Microclimatul se caracterizează prin temperatura, umiditatea relativă a aerului,
viteza aerului. Condiţiile optime se vor specifica pe tipuri de încăperi şi pe perioade ale
anului
Condiţii de microclimat
Perioada rece Perioada caldă Tipul încăperii
temperatura umiditatea % viteza
m/s
temperatura umiditatea % viteza m/s
Clădiri
administrative
19-21 35-60 0,15 22-25 35-60 0,3
Clădiri industriale 18-20 35-60 0,25 20-23 35-60 0,3




Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

75
Activitatea 18
Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Ergonomie. Evaluarea
riscului din prisma condiţiilor de
muncă ţi mediu

Data:
Durata activităţii: 30min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de condiţiile de
muncă şi de mediu
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Grupaţi elementele de pe verticală după apartenenţa lor la compomentele sistemului om – maşină –
mediu, marcând un x în dreptul componentei corespunzătoare:
Componente
sistem
Elemente
Maşină Om Mediul de lucru
Simţuri
Vibraţii
Procesare
Afişaj
Gaze toxice
Iluminat
Comanda
Zgomot
Temperatură
Operaţii tehnologice
Control
Aplicaţia 2
Completaţi tabelul următor astfel încât să evidenţiaţi legătura dintre natura bolilor profesionale,
noxele care le provocă şi profesiile expuse acestor boli profesionale
Natura bolilor profesionale Noxele care le provoacă Profesii expuse acestor boli
Intoxicaţii
Boli infecţionase
Boli datorate vibraţiilor
Hipoacuzie
Boli de iradiaţie
Aplicaţia 3:
Completaţi în spaţiile indicate cauzele care generează starea de oboseală din punctul de vedere al:
1. Factorului uman: .................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
2. Maşinii ..................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
3. Mediului ................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
4. Sarcinii de muncă ...............................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

76
FIŞA DE DOCUMENTARE 19
Criterii de analiză a rezultatelor activităţii
Printre criteriile de evaluare a rezultatelor putem menţiona:
- Caracteristicile personale(aptitudinile);
- Competenţele(cunoştinţele necesare exercitării atribuţiilor postului);
- Caracteristici profesionale(vigilenţa, autocontrolul);
- Capacitatea de inovare;
- Calitatea lucrărilor prestate;
- Modul de realizare a sarcinilor de lucru;
- Respectul privind instrucţiunile primite;
- Capacitatea de asimilare şi de apreciere.
Într-o întreprindere, evaluarea performanţei unui salariat are loc la nivelul postului de
muncă pe care îl ocupă.
Postul de muncă este definit rin ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi
responsabilităţilor care revinspre exercitare, în mod permanent, unei persoane din
întreprindere.
Sarcina este cea mai mică unitate de muncă stabilită pentru un executant, fiind orientată
spre atingerea unui anumit obiectiv.
Autoritatea este o componentă a postului care exprimă limitele în cadrul cărora titularul
postului are dreptul de a acţiona pentru atingerea unui anumit obiectiv.
Responsabilitatea este acea componentă a postului de muncă care reprezintă obligaţia
titularului postului de a îndeplini obiectivele şi sarcinile care-i revin.
Evaluarea performanţei reprezintă o apreciere a gradului de implicare în muncă şi este
utilizată în deciziile privind salarizarea personalului, angajarea şi promovarea acestuia, în
antrenarea şi stimularea angajaţilor.
Fişa de apreciere a salariatului este un instrument de evaluare a rezultatelor
obţinute de către un salariat. Criteriile de evaluare a rezultatelor pot fi cuantificare
în baza unei scale de evaluare de la 1 (în cazul în care salariatul nu este corespunzător
din punctul de vedere al criteriului respectiv) la 4 (dacă salariatul este pe deplin
corespunzător din punctul de vedere al criteriului avut în vedere). În funcţie de
importanţa criteriului se atribuie coeficienţi de importanţă (suma coeficienţilor de
importanţă trebuie să fie egală cu 1). Prin înmulţirea notei de apreciere cu coeficientul
de importanţă se obţine nota asociată criteriului. Prin însumarea tuturor notelor
asociate criteriilor avute în vedere la evaluarea rezultatelor se obţine nota de
evaluare. Pentru o notă de evaluare mai mare decât 2 se consideră că salariatul
respectiv este corespunzător din punct de vedere al criteriilor luate în considerare
pentru analiză.
Principalele elemente componente ale fişei de apreciere sunt:
- Elemente referitoare la aprecierea performanţei: cunoştinţe, calitatea muncii,
volumul muncii, facultatea de asimilare, facultatea de adaptare, calităţile personale,
respectul faţă de muncă.
- Elemente referitoare la orientarea salariatului: asupra termenelor, asupra calităţii,
asupra cantităţii, asupra eficienţei.
- Elemente referitoare la potenţialul salariatului: capacitatea de conducere,
potenţialul de promovare, potenţialul de lucru în echipă.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

77
Activitatea 19
Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Rezultatul activităţii.
Data:
Durata activităţii: 30min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de rezultatele
muncii
STUDIU DE CAZ
Aplicaţia 1
În coloana A sunt indicaţi termenii specifici evaluării rezultatelor activităţii, iar în
coloana B definiţiile acestora. Realizaţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi
literele din coloana B


Studiu de caz
Evaluaţi capacitatea de implicare a colegului de bancă în cadrul colectivului clasei
voastre, completând tabelul următor pe baza algoritmului prezentat în fişa de
documentare.

Nr.
crt.
Criteriu Notă de
apreciere
Coeficient de
importanţă
Nota asociată
criteriului
1. Cunoştinţe practice 0,3
2. Sociabilitate 0,2
3. Ordine 0,1
4. Disciplină 0,2
5. Capacitate de observare 0,1
6. Emotivitate 0,05
7. Curiozitate 0,05
8. Total - 1
A B
1. Autoritatea a. Recompensarea echitabilă a personalului.
2. Evaluarea
performanţei
b. Obligaţia titularului postului de a îndeplini obiectivele şi
sarcinile care-i revin.
3. Postul de muncă c. Cea mai mică unitate de muncă stabilită pentru un
executant, fiind orientată spre atingerea unui anumit obiectiv.
4. Responsabilitatea d. Apreciere a gradului de implicare în muncă.
5. Sarcina e. Limitele în cadrul cărora titularul postului are dreptul de a
acţiona pentru atingerea unui anumit obiectiv.
f. Ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi
responsabilităţilor care revinspre exercitare, în mod
permanent, unei persoane din întreprindere.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

78
FIŞA DE DOCUMENTARE 20
Atribuţiile locului de muncă
Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi
întreprinderii, întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de
muncă pe fiecare operaţie sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra
elementelor necesare organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie.
Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de
muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea
extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit.
După tipul de organizare a producţiei, locurile de muncă se clasifică în:
Locuri de muncă pentru producţia de unicate şi de serie mică
Locuri de muncă pentru producţia de serie mijlocie
Locuri de muncă pentru producţia de serie mare şi de masă
După gradul de mecanizare şi de automatizare a producţiei, ele sunt:
Locuri de muncă cu procese manuale
Locuri de muncă cu procese manual-mecanizate
Locuri de muncă cu procese mecanizate
După numărul muncitorilor ele sunt:
locuri de muncă individuale
locuri de muncă colective.
După natura activităţii locurile de muncă se pot clasifica în:
locuri de muncă unde se desfăşoară activităţi de bază
locuri de muncă cu activitatea de servire.
După poziţia lor în spaţiu locurile de muncă pot fi:
fixe
mobile.
Organizarea ergonomică a muncii urmăreşte ca executantul să-şi desfăşoare activitatea
prin efectuarea unui număr cât mai redus de mişcări, la distanţe şi cu eforturi cât mai mici,
astfel încât gradul de oboseală să fie cât mai scăzut, ceea ce duce la asigurarea unei
productivităţi a muncii ridicate.
Pentru aceasta, în conceperea şi organizarea ergonomică a locului de muncă se ţine seama
de o serie de principii şi reguli privind economisirea mişcărilor, stabilite pe baza
experienţei practice şi a studiilor specialiştilor în domeniu.
Astfel, s-au conturat următoarele principii de bază cu privire la economia mişcărilor:
1) mişcările mâinilor şi ale braţelor trebuie să fie simetrice, simultane şi continue;
2) mişcările trebuie să fie cât mai uşoare, cât mai scurte şi cât mai rare, în măsura în care
o permite executarea corectă a muncii; trebuie să se evite pe cât posibil schimbările
bruşte şi repezi ale direcţiei gesturilor, asigurându-se consumuri minime de energie;
3) folosirea energiei organismului pentru a ajuta mişcările executantului, ori de câte ori
aceasta este posibil;
4) să se asigure o succesiune logică a mişcărilor;
5) uneltele şi materialele să fie aşezate întotdeauna în acelaşi loc în cadrul locului de
muncă;
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

79
6) să fie utilizată gravitaţia ori de câte ori este posibil atât la aprovizionarea locurilor de
muncă, cât şi pentru evacuarea pieselor prelucrate, a produselor finite şi a deşeurilor;
7) să se execute (monteze) câte două sau mai multe piese în acelaşi timp, ori de câte ori
este posibil;
8) la stabilirea metodei de muncă să se ţină seama în mod obligatoriu de securitatea muncii.
În cadrul zonei de muncă sunt amplasate mijloacele de muncă, inclusiv sculele, accesoriile şi
obiectele muncii necesare pentru ca executantul să poată desfăşura activitatea cât mai
puţin obositoare.
Zona de muncă poate fi privită în plan orizontal sau în plan vertical şi se compune dintr-o
zonă de muncă normală şi o zonă maximă. Zona de muncă maximă o cuprinde pe cea dintâi.
În cadrul limitelor acestor zone muncitorul îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale,
depunând un efort minim.
Zona de muncă normală în plan orizontal se obţine prin rotirea celor două mâini, având
drept pivot cotul sprijinit pe bancul de lucru, iar zona maximă prin efectuarea rotirii cu
braţele întinse,având drept pivot umărul.
Înălţimea suprafeţei de lucru se dimensionează în funcţie de efortul de lucru pe care îl
depune executantul, având în vedere şi gradul de precizie al lucrării. Înălţimea planului de
lucru măsurată de la planul cotelor (±0) este de 104,5 cm pentru bărbaţi şi 98,0 cm pentru
femei.





Sfaturi practice în perfecţionarea organizării locurilor de muncă:
- Pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele şi dispozitivele
care se utilizează în ziua respectivă.
- Să existe un loc definit şi permanent pentru toate materialele.
- Materialele şi instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai
aproape, mai rar - mai departe de punctul de utilizare.
- Cutiile şi containerele de alimentare prin gravitaţie să ofere materialele
aproape de punctul de utilizare.
- Să se asigure condiţii pentru perceperea vizuală satisfăcătoare, folosind
iluminatul local.
- Înălţimea locului de muncă şi a scaunului să permită alternarea poziţiilor
în picioare şi şezând.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

80
Tipuri de echipamente

Maşinile, utilajele şi instalaţiile care echipează, inclusiv dispozitivele de comandă ale
acestora şi aparatele de măsură şi control, trebuie astfel concepute şi realizate încât să
contribuie la uşurarea şi economisirea muncii omului, paralel cu creşterea gradului de
precizie în efectuarea lucrărilor. Pentru aceasta este necesar a fi cunoscute dimensiunile
antropometice şi posibilităţile fiziologice ale executantului, cele mai frecvente poziţii de
lucru ale muncitorului şi particularităţile acestora, zona de lucru şi complexitatea
mişcărilor, posibilităţile fizice ale executantului, natura lucrărilor ce se execută etc.
Datele antropometrice, pun în evidenţă dimensiunile corporale ale elementului om. În
conceperea, proiectarea şi executarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor, precum şi în
întreaga acţiune de adaptare a locului de muncă la om se ţine seama de dimensiunile medii
ale părţilor corpului omenesc şi de abaterile normale de la acestea, obţinute pe bază de
studii la scară naţională.
La amplasarea dispozitivelor de comandă, în cazul când se concepe acţionarea
acestora cu picioarele, se urmăreşte a se asigura aplicarea forţei pe direcţia cea mai
convenabilă.
Poziţionarea dispozitivelor de comandă, precum şi stabilirea tipului de dispozitive
sunt influenţate de o serie de factori, dintre care amintim pe cei mai importanţi şi anume:
- funcţia dispozitivului de comandă;
- cerinţele sarcinii privind viteza, precizia şi forţa în utilizarea dispozitivelor de comandă;
- forma, mărimea şi culoarea dispozitivelor de comandă;
- spaţiul acordat şi posibilităţile de amplasare a dispozitivelor de comandă;
- respectarea principiilor de amplasare privind prioritatea, gruparea şi asocierea corectă
(compatibilitatea) dispozitivelor de comandă cu semnalele corespunzătoare.
În vederea urmăririi proceselor de producţie, maşinile, utilajele şi instalaţiile dispun
de aparate de măsură şi control. Ca şi în cazul dispozitivelor de comandă, conceperea,
amplasarea şi utilizarea aparatelor de măsură şi control trebuie să satisfacă anumite
cerinţe generate de posibilităţile executantului, de a recepţiona informaţiile, de a le
prelucra şi de a acţiona ca răspuns.
Există o strânsă legătură între dispozitivele de comandă şi aparatele de măsură şi
control. Precizia în funcţionare a maşinilor şi utilajelor depinde, printre altele, de asociaţia
logică care se realizează ă între sursa de informaţii (aparatele de măsură şi control) şi
ordinea comenzii. De aceea, poziţionarea aparatelor de măsură şi control trebuie să fie
corelată cu cea a dispozitivelor de comandă.
În practică se întâlnesc diferite moduri de amplasare a aparatelor de măsură şi
control. Cele mai frecvente sunt următoarele:
o cu gruparea aparatelor în bloc şi imediat dedesubt sau lateral,
o în aceeaşi poziţie, cu amplasarea dispozitivelor de comandă;
o cu aşezarea fiecărui aparat alături de dispozitivul de comandă ce trebuie acţionat
pentru modificare mărimii măsurate.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

81
Activitatea 20
Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie
Tema: Atribuţiile locurilor de
muncă. Tipurile de echipamente.
Data:
Durata activităţii: 30min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de atribuţiile
locurilor de muncă şi de tipurile de echipamente.
TEST DE EVALUARE
Aplicaţia 1 (2 puncte)
Alegeţi varianta corectă de răspuns:
1) Clasificarea locurilor de muncă în individuale şi colective se realizează în funcţie de:
a) tipul de organizare a producţiei;
b) numărul de muncitori;
c) natura activităţii;
d) poziţia în spaţiu.
2) Clasificarea locurilor de muncă în fixe şi mobile se face în funcţie de:
a) tipul de organizare a producţiei;
b) numărul de muncitori;
c) natura activităţii;
d) poziţia în spaţiu.







                                                                                                 

Timp de lucru: 30 minute. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu.
Aplicaţia 2 (4 puncte)
a) Precizaţi denumirea zonelor A, B, C din desenul
alăturat.
A................................................................
B.................................................................
C..................................................................
b) Enumeraţi cel puţin trei principii de bază
referitoare la economia mişcărilor.





Aplicaţia 3 (3 puncte)
a) Precizaţi denumirea poziţiilor de
activitate A,B,C din desenul alăturat:
A................................................................
B.................................................................
C..................................................................

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

82
FIŞA DE DOCUMENTARE 21
PROCESE ÎN SISTEMELE DE FABRICAŢIE
Simboluri folosite pentru reprezentarea unui sistem automat de fabricaţie:
a. Staţia de procesare

b. Faza procesării c. Magaziile tampon de stocare(buffere)

d. Sistemul de transfer între staţii e. Funcţiile de control în procesarea
informaţională


Reprezentarea simbolică a unui sistem automat de fabricaţie:



În această organizare tipică, materia primă sau semifabricatul de bază intră în
procesare la prima staţie, iar procesul tehnologic de fabricaţie este divizat în mai multe
faze succesive de prelucrare , repartizate staţiilor. Acestea sunt parcurse secvenţial pâna
la obţinerea produsului finit. Este posibilă introducerea magaziilor tampon şi a staţiilor de
control fie între toate staţiile, fie numai zonal. Acolo unde soluţia automată nu este
convenabilă, pot fi prevăzute şi posturi manuale. În cadrul fiecărei staţii automate sau post
manual există în mod obişnuit dispozitive auxiliare ce optimizează funcţiile specifice, cum
ar fi: dispozitive de alimentare, sortare, orientare, etc.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

83

Moduri de organizare a fluxurilor de prelucrare în sistemele automate de
fabricaţie
1. Sistemul automat de fabricaţie cu flux serial
Reprezintă cel mai uzual mod de organizare a fabricaţiei, specific producţiei cu caracter
stabil, în comenzi mari şi constante în timp, cu volum mare de procesare.
Din punct de vedere al dispunerii fizice există două soluţii:
Varianta liniara
Cea mai răspândită soluţie de amplasare
Staţiile de procesare sunt repartizate în lungimea unui sistem de transfer clasic,
de tip conveior sau bandă transportoare
Se caracterizeaza prin existenta simultana a (m) semifabricate aflate in diverse
faze de procesare, numarul lor fiind egal cu cel al statiilor

Varianta circulara
Staţiile de procesare sunt repartizate pe o circumferinţă
Transferul interfazic este realizat cu ajutorul maşinilor de indexare
Este specifică fabricaţiei produselor de dimensiuni mici si foarte mici (în
industria electronică, electrotehnică, de orologie, etc)
Ocupă o suprafaţă redusă în mediul uzinal şi se reduc distanţele de transfer
interfazic de la o staţie la alta
Maşina de indexare introduce totuşi un anumit grad de rigiditate, nepermiţând,
de exemplu, modificarea succesiunii staţiilor de procesare sau introducerea cu
uşurinţă a magaziilor tampon.
Se caracterizează prin existenţa simultană a (m-2) semifabricate aflate în
diverse faze de procesare
sunt prevazute 2 staţii suplimentare pentru încarcarea semifabricatului de
bază şi extragerea produsului finit

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

84
2. Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri paralele
Se utilizează în situaţia în care produsul finit necesită un număr mic de operaţii, ce pot fi
realizate într-o singură staţie de procesare, dar volumul producţiei este mare.
Se caracterizează prin existenţa a (n) semifabricate aflate în aceeaşi fază de procesare,
numărul lor fiind egal cu cel al staţiilor de procesare
 Timpul de fabricaţie este aparent de (n) ori mai mic decât cel real, iar productivitatea
sistemului este de (n) ori mai mare decât a unei singure staţii.
 Necesită multiplicarea punctelor de introducere a semifabricatului de bază şi a celor de
preluare a produsului finit, acestea fiind egale cu numărul staţiilor.
 Exemple de utilizare: producţia reperelor universale( şuruburi, piuliţe, roţi dinţate, curele
de transmisie, etc)
Varianta liniara

Varianta circulara


3. Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri mixte

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

85
Activitatea 21
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema:. Moduri de organizare a
fluxurilor de prelucrare în
sistemele automate de
fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 40min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei identifica legătura dintre tipul de sistem de fabricaţie şi
modul de procesare a produselor.
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Aplicaţia 1
Completaţi tabelul de mai jos cu semnificaţia simbolurilor indicate pe desen:
 
Reper Semnificaţia simbolului
1   
2   
3   
4   
5   
6   
7   
8   
Aplicaţia 2
Grupaţi caracteristicile de pe verticală după apartenenţa lor la tipul sistemului automat
de fabricaţie, marcând un x în dreptul tipului de sistem corespunzător:
Sisteme automate de fabricaţie

Caracteristici
Sistemul
automat de
fabricaţie cu
flux serial
Sistemul
automat de
fabricaţie cu
fluxuri paralele
Sistemul
automat de
fabricaţie cu
fluxuri mixte
Produsul finit necesită un număr mic de
operaţii

Producţie cu caracter stabil
Defectarea accidentala a unei statii poate fi
suplinita prin redistribuirea sarcinilor sale
catre celelalte statii de acelasi tip.

Volumul producţiei este mare.
Producţie în comenzi mari şi constante în timp,
Produsele finite pot fi realizate într-o
singură staţie de procesare

Volum mare de procesare

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

86
Aplicaţia 3
Pentru următoarea variantă de organizare a producţiei prezentată în figura alăturată:








Aplicaţia 4
În coloana A sunt date tipurile de sisteme automate de fabricaţie (SAF), iar în coloana B
relaţia dintre numărul de staţii de procesare şi numărul de semifabricate prelucrate.
Realizaţi o corespondenţă între cifrele primei coloane şi literele celei de-a doua coloane:
A B
1.SAF cu flux serial – varianta liniară a. Numărul de staţii de procesare este cu
doi mai mare decât numărul de
semifabricate aflate în diverse faze de
procesare
2. SAF cu flux paralel b. Numărul de staţii de procesare este cu
doi mai mare decât numărul de
semifabricate aflate în diverse faze de
procesare
3. SAF cu flux mixt c. Numărul de staţii de procesare este
egal cu numărul de semifabricate aflate în
aceeaşi fază de procesare
4. SAF cu flux serial – varianta circulară d. Numărul semifabricatelor aflate in
diverse faze de procesare este egal cu
numarul statiilor de procesare.
e. Existenţa unui numar de (n) fluxuri
paralele identice, fiecare organizat serial
din (m) statii de procesare.





1. Precizaţi cărui tip de sistem automat de
prelucrare corespunde.


2. Precizaţi cel puţin trei caracteristici
corespunzătoare acestui tip de producţie.



3. Indicaţi pe desen cele două staţii suplimentare
specifice acestui tip de producţie.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

87
FIŞA DE DOCUMENTARE 22
Transferul în sistemele automate de fabricaţie
Este realizat cu dispozitive speciale ce asigură:
Deplasarea semifabricatelor între staţiile de procesare;
Alte funcţii auxiliare: fixarea, schimbarea orientării, etc.
Alegerea tipului de transfer depinde de:
tipul operaţiilor efectuate;
numărul staţiilor de procesare;
greutatea şi numărul pieselor transportate;
existenţa posturilor manuale;
viteza de transport impusă;
diferenţele dintre timpii de prelucrare;
Din punct de vedere al principiului de deplasare, transferul poate fi :
Transfer continuu
Semifabricatul este deplasat continuu, cu viteza constantă, ceea ce necesită adaptarea
permanenta a tuturor staţiilor de procesare la variabilitatea sa poziţională.
Se utilizează:
- fie pentru fabricarea produselor de dimensiuni mici, ce pot fi blocate temporar în dreptul
staţiilor automate de procesare fără a părăsi sistemul de transport;
- fie în cazul produselor cu inerţie foarte mare ce suportă mai ales prelucrări în posturi
manuale (montaj general automobile).
Transfer sincron (intermitent)
Semifabricatul este deplasat discontinuu şi este stabil la fiecare staţie de procesare
pe durata operaţiilor efectuate, aspect ce favorizează procesarea automată;
Numai după ce toate staţiile şi-au încheiat operaţiile se activează simultan transferul,
rezultând o deplasare cu un pas a tuturor semifabricatelor;
Se impune ca timpii de procesare ai tuturor statiilor să fie sensibil egali;
Introduce rigoare în transport şi este folosit în SAF cu staţii exclusiv automate ce
realizează produse cu inerţii mici şi medii (repere mecanice, caroserii auto).
Transfer asincron (la cerere)
Semifabricatul părăseşte staţia curentă imediat ce operaţiile de procesare s-au
încheiat şi relativ independent de situaţia curentă din celelalte staţii;
Se crează avantajul unei anumite continuităţi (în timp ce unele semifabricate sunt în
faza de procesare, altele sunt supuse procesului de transfer;
Oferă o flexibilitate deosebită, permiţând introducerea magaziilor tampon, echilibrarea
mai bună a timpilor neuniformi de prelucrare ai staţiilor, compensarea staţiilor mai
lente prin multiplicare şi funcţionare în paralel;
Se utilizează în cazul în care SAF include atât staţii automate cât şi posturi manuale.
Transfer paletizat
Semifabricatul este aşezat pe palete tipizate, special proiectate pentru a crea
facilităţi de mişcare, pozitionare, fixare, prindere/eliberare, preluare a mai multor
tipuri de semifabricate, etc;
Este specific SAF în care se realizeaza procese de asamblare sau prelucrări succesive
ale aceluiaşi semifabricat de bază (industria constructoare de maşini);
Paletele purtatoare sunt realizate pe baza imaginii negative a semifabricatului.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

88
Aspecte mecanice şi constructive ale transferului în sistemele
automate de fabricaţei
Mecanisme specifice transferului liniar
a. Mecanism cu grindă oscilantă

Funcţionare:
Un sistem de acţionare de tip cilindru cu piston generează o mişcare liniară alternantă,
transmisă grinzii oscilante. Pe faţa superioară a grinzii există prelucrări mecanice adecvate
prinderii şi eliberării facile a paletelor purtătoare. Într-un singur ciclu de mişcare a grinzii
se asigură deplasarea cu un pas a tuturor paletelor cu semifabricate, rezultând deci un
transfer sincron. Grinda oscilantă rămâne în aşteptare până când toate staţiile şi-au
terminat prelucrarea, după care se execută un nou ciclu funcţional.
b. Mecanism conveior cu role

Sunt posibile mai multe soluţii constructive:
 Cu toate rolele antrenate mecanic;
 Numai cu anumite role antrenate mecanic;
 Cu rolele libere la rotaţie(varianta gravitaţională);
Impune adoptarea unui transfer paletizat şi a unor dispozitive de blocare sau ridicare de
pe conveior în dreptul staţiilor de procesare.
c. Mecanism cu cale conducătoare
Calea conducatoare este de regulă un lanţ sau un ansamblu de două lanţuri cu viteze
sincronizate.
Paletele sunt antrenate de lanţ datorită prezenţei unor gheare mecanice ce
realizează automat cuplarea mecanică în poziţiile de referinţa ale lanţului.
Decuplarea paletelor se face tot automat, cu ajutorul camelor profilate sau a
ştifturilor comandate.



Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

89
d
1.
Transferul liniar prin manipulatorul fiecărei staţii

Funcţionare:
 O primă soluţie este dotarea fiecarei staţii cu un manipulator cu 2-3 grade de libertate (mână
mecanică)
 Toate manipulatoarele încep sincron ciclul specific, preluând de la transportorul principal
semifabricatul aferent staţiei şi introducându-l în zona de prelucrare;
 La terminarea operaţiei, fiecare manipultor realizează ciclul invers alimentării,
 După ce toate manipulatoarele au încheiat ciclul de deservire, transportorul principal avansează
cu un pas.
d
2.
Transferul liniar cu manipulator portal în structură arborescentă

Funcţionare:
 Această soluţie elimină transportorul principal, utilizându-se un singur manipulator cu o
structură cinematică arborescentă (mai multe brate şi mai multe terminale);
 Dispunerea uzuală este în varianta portal, dar este posibilă şi amplasarea plană;
 Primul braţ al manipulatorului asigură preluarea semifabricatului de bază dintr-o magazie tampon
şi introducerea sa în prima staţie de procesare;
 Ultimul braţ extrage produsul finit obţinut la ultima staţie şi-l eliberează pe traseul de
evacuare.
e. Mecanisme cu transfer liniar ce utilizează
gravitaţia(alunecare sau rostogolire)


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

90
Mecanisme specifice transferului circular





Mecanism de transfer prin vibraţii


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

91
Activitatea 22
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema: Transferul în sistemele
automate de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 40min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei analiza aspectele mecanice si constructive ale
transferului in sistemele automate de fabricaţei
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Grupaţi caracteristicile de pe verticală după apartenenţa lor la tipul de transfer automat, marcând
un x în dreptul tipului de sistem corespunzător:
Tipuri de transfer automat

Caracteristici
Transfer
continuu
Transfer
sincron
Transfer
asincron
Transfer
paletizat
Transferul se activează simultan, numai după
ce toate staţiile şi-au încheiat operaţiile,
rezultând o deplasare cu un pas a tuturor
semifabricatelor.

Semifabricatul paraseşte staţia curentă
imediat ce operaţiile de procesare s-au
încheiat şi relativ independent de situaţia
curentă din celelalte staţii.

Semifabricatul este deplasat continuu, cu
viteză constantă.

Semifabricatul este aşezat pe dispozitive
special proiectate pentru a crea facilităţi de
mişcare, poziţionare, fixare,

Semifabricatul este deplasat discontinuu şi
este stabil la fiecare staţie de procesare pe
durata operaţiilor efectuate.

Aplicaţia 2
Identificaţi elementele componente ale mecanismului de transport cu grindă oscilantă:
 

1......................................................................... 2............................................................................

3........................................................................ 4...........................................................................

5........................................................................ 6...........................................................................

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

92

Aplicaţia 3
Identificaţi diferenţele constructive şi funcţionale dintre cele două tipuri de transportoare
liniare:
Cazul a Cazul b

Diferenţe construtive
....................................................................................... ..................................................................................
...................................................................................... .................................................................................
....................................................................................... ................................................................................
...................................................................................... ................................................................................
Diferenţe funcţionale
....................................................................................... ..................................................................................
...................................................................................... .................................................................................
....................................................................................... ................................................................................
...................................................................................... ................................................................................
Aplicaţia 4
În figura următoare este prezentat mecanismul de transfer prin vibraţii:
 
a) Identificaţi elementele constructive corespunzătoare reperelor de pe desen:
1........................................................................... 2.............................................................................................
3.......................................................................... 4.............................................................................................

b) Precizaţi rolul funcţional al reperelor:
1....................................................................................................................................................................................
2....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
3....................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
4....................................................................................................................................................................................

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

93

FIŞA DE DOCUMENTARE 23
Magaziile de stocare(tampon, buffere)
Caracteristici
Sunt destinate să asigure o rezervă tehnologică cu semifabricate pentru o
staţie sau un grup de staţii, menţinând o continuitate funcţională a sistemului
de fabricaţie în situaţia unor incidente funcţionale de durată relativ redusă;
Sunt utile mai ales în transferul asincron , dar şi la cuplarea mai multor tipuri
de sisteme de transfer;
Efectul lor constă atât în compensarea timpilor de defect accidental ai staţiilor
de prelucrare cât şi în compensarea neuniformităţii timpilor de procesare
dintre staţii.

Amplasarea poate fi:
Zonală, pentru un grup de staţii
Individuală, pentru fiecare staţie sau post manual


Categorii:
Depozite de stocare: se utilizează când ritmul de procesare a
semifabricatelor este mai mare decât ritmul în care poate fi facută
alimentarea
Depozite de avarie: se utilizează pentru a limita efectele pe care le poate
avea o avarie la una din componentele liniei de flux
Depozite de echilibrare: se utilizează pentru echilibrarea timpilor de
procesare dintre staţiile de lucru.

Strategii de depozitare:
Depozitarea se face în ordinea sosirii semifabricatelor, iar ordinea
extragerii se face în ordinea depozitarii
Depozitarea se face în ordinea sosirii, dar extragerea este inversă ordinii
depozitării
Ordinea depozitării şi cea a extragerii sunt aleatorii
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

94
Activitatea 23
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema: Magazii de stocare
(tampon, buffere)
Data:
Durata activităţii: 15 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul magaziilor de stocare în cadrul sistemelor
de fabricaţie
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Precizaţi rolul magaziilor de stocare în cadrul sistemelor de fabricaţie automate.
.......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................

Aplicaţia 2
Completaţi spaţiile indicate cu categoria de depozit de semifabricate corespunzătoare:


Aplicaţia 3
Completaţi desenul în spaţiul indicat astfel încât să evidenţiaţi următoarea strategie de
depozitare:

        





Se utilizeaza pentru a limita efectele pe care le
poate avea o defecţiune la una din componentele
liniei de flux.
Se utilizeaza pentru uniformizarea timpilor de
procesare dintre staţiile de lucru.
Se utilizeaza cand ritmul de procesare a
semifabricatelor este mai mare decat ritmul in care
poate fi facuta alimentarea.
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

95
FIŞA DE DOCUMENTARE 24
Funcţiile de control ale sistemelor automate de fabricaţie
Controlul unui Sistem automat de fabricaţie este o problemă complexă, care se bazează pe
trei cerinte fundamentale:
 Controlul procesului: reprezintă aspectul de bază al funcţiilor de control şi constă în
coordonarea logică şi temporală a funcţionării tuturor staţiilor de procesare,
dispozitivelor auxiliare şi de transfer;
 Siguranţa functională: asigură deplina securitate funcţională, supravegherea
tuturor proceselor şi a parametrilor critici, prevenind eventualele pagube majore;
 Controlul calitaţii producţiei: identificarea produselor rebut şi a deficientelor
funcţionale ale utilajelor.

Marcarea grafică a funcţiilor de control:

Principial există două tehnici de realizare a controlului:
Controlul instantaneu
 Determină oprirea imediata a întregului SAF la apariţia unei defecţiuni şi furnizarea
unor mesaje referitoare la localizarea defectului, aspect foarte important pentru
activitatea de service.
 Asigură o bună protecţie a SAF.
 Poate totuţi contribui la pierderi importante de producţie şi mărirea numărului de
rebuturi datorită faptului că defecte uneori minore, ce pot fi rapid înlăturate de
personalul supraveghetor de zonă, opresc instantaneu toate staţiile aflate în
procesare.
Controlul cu memorie
 Funcţiile de control caută să mentină in funcţiune tot restul SAF cu excepţia staţiei
la care a aparut defectul.
 Aceasta este izolată şi poate fi decuplată sau menţinută sub o supraveghere atentă
pentru prevenirea rebuturilor.
 Există un interval de timp direct dependent de capacitatea magaziilor tampon
existente în sistem, în care se poate realiza service-ul staţiei defecte.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

96
Activitatea 24
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema: Funcţiile de control ale
sistemelor automate de
fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 15 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul controlului proceselor în cadrul sistemelor
de fabricaţie
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Precizaţi în ce constă controlul procesului în cadrul sistemelor de fabricaţie automate.
.......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................

Aplicaţia 2
Precizaţi avantajele respectiv dezavantajele funcţiei de control instantaneu pentru
sistemele automate de fabricaţie

Avantaje Dezavantaje











Aplicaţia 3
Precizaţi în ce constă funcţia de control cu memorie în cazul unei defecţiuni la o staţie
de procesare din cadrul unui sistem automat de fabricaţie.









Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

97
FIŞA DE DOCUMENTARE 25
Comanda în sistemele flexibile de fabricaţie
Functiile comenzii numerice
Informatiile primite, deciziile luate si comenzile elaborate intr-un sistem complex
mecanic, electric, hidropneumatic si electronic, sunt gestionate la nivelul CN.


Elementele componente ale comenzii numerice


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

98
Folie retroproiector 3
Structuri şi funcţii ale comenzii numerice


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

99
Activitatea 25
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema: Comanda în sistemele
flexibile de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 15 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul funcţiilor de comandă în cadrul sistemelor
de fabricaţie
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi funcţiile comenzii numerice:


















Aplicaţia 2
Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi elementele componente ale
comenzii numerice:
 

FUNCŢIILE 
COMENZII 
NUMERICE 
 
 
 
 
 
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

100
FIŞA DE DOCUMENTARE 26
Conducerea sistemelor flexibile de fabricaţie
Calculatorul central de proces este în legătură directă cu:
- sistemul CAD/CAM (Nivelul de planificare şi supraveghere);
- nivelul de gestiune a fabricaţiei;
- nivelul maşini-unelte cu NC şi terminal CNC;
- magazia centrală de scule;
- depozitul central de semifabricate şi piese finite;
- manipulatoare;
- roboţi industriali.
Calculatorul central mai îndeplineşte funcţiile de prelucrare a informaţiilor, de planificare
a cerinţelor de fabricaţie, de control al calităţii, de centralizarea şi diagnoza a
defecţiunilor cu afişare pe monitor, de prereglarea a sculelor aşchietoare etc.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

101
Activitatea 26
Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie
Tema: Conducerea sistemelor
flexibile de fabricaţie
Data:
Durata activităţii: 30 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul funcţiilor de conducere ale calculatorului
central în cadrul sistemelor de fabricaţie
FIŞĂ DE LUCRU
Aplicaţia 1
Pe baza schemei bloc din fişa de documentare realizaţi o corespondenţă între cele trei
coloane astfel încât să puneţi în legătură cele trei niveluri principale ale sistemului
automat de fabricaţie, cu subsistemele componente ale acestuia şi cu funcţiile lor de
bază în cadrul sistemului de fabricaţie.


Nivelurile de bază ale
sistemului automat de
fabricaţie
Sistemele componente ale
sistemului automat de
fabricaţie
Funcţiile lor de bază în
cadrul sistemului de
fabricaţie
1. Nivelul de planificare şi
supraveghere

2. Nivelul de gestiune a
fabricaţiei

3. Nivelul maşină
A. Baza de date

B. Manipulatoare – roboţi
industriali

C. Magazia centrală de
scule
D. Sistemul CAD/CAM

E. Maşini-unelteCNC

F. Sistemul de programare
NC

G. Depozitul central de
semifabricate şi piese
finite
a. Pregătire sculă
aşchietoare

b. Planificarea cerinţelor
de fabricaţie

c. Centralizarea şi diagnoza
defecţiunilor

d. Consolă de
supraveghere
e. Controlul calităţii

f. Prelucrarea
informaţiilor

g. Asigurarea fluxului de
scule şi materiale










Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

102
FIŞA DE DOCUMENTARE 27
ASPECTE ALE PLANIFICĂRII ŞI CONTROLULUI PRODUCŢIEI ÎN
SISTEMELE FLEXIBILE DE FABRICAŢIE
Planificarea productiei
- Planificarea producţiei ţine cont de capacitatea locurilor de muncă (planificare cu
supraîncărcarea locurilor de muncă).
- Planificarea comenzilor se bazează pe cunoaşterea datei de start.
- Se ia in considerare numărul maxim de utilaje prevăzut în fişa tehnologică pentru
fiecare operaţie, precum şi raportul de deservire a locului de muncă (număr de
oameni/ număr de utilaje) pentru fiecare operaţie din fişa tehnologică.
- se prelucrează informaţia referitoare la numărul de componente ce se pot prelucra
simultan la o operaţie şi la nivel de loc de muncă (utilaj).
- Operaţia se planifică pe un interval compact (fără întreruperi datorate altor
comenzi).
- Timpul de pregatire al unei operaţii se adaugă o singură dată la începutul ei pe toate
utilajele disponibile şi nu produce decalaje.
- Se ia în calcul un tip de dependenţă între operaţii - "StartToFinish"; între operaţiile
de pe acelaşi nivel ordinea de execuţie este dată de numărul secvenţial, prima
operaţie de pe un nivel nu poate începe mai devreme de terminarea tuturor
subcomponentelor de pe acel nivel.
- Se consideră că necesarul de materii prime şi materiale este asigurat, astfel încât
dependenţele între operaţii şi materii prime sunt satisfacute implicit şi nu
influenţează planificarea.
Scenarii de planificare
- În realizarea unui scenariu de planificare se porneşte de la informaţiile existente la
nivelul următoarelor elemente:
o Calendarul de întreprindere
o Planul de lucru
o Locuri de muncă, cu informaţii legate de:
 număr de utilaje disponibile
 planul de lucru asociat
 echipa care deserveşte locul de munca
 numărul de oameni alocatţi din cadrul echipei şi numărul de utilaje pe
care aceştia pot lucra
 numărul de ore de funcţionare a unui utilaj în cadrul schimbului
 numărul maxim de oameni care se pot aloca locului de munca
 excepţii de la comportamentul normal (variază numărul de oameni sau
numărul de utilaje)
o Operaţii
o Fişa tehnologică, cu informaţii legate de:
 modul de deservire a locului de muncă aferent fiecărei operaţii (câte
utilaje poate deservi simultan un om sau câţi oameni lucrează simultan
la o operaţie pe un utilaj);
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

103
 faptul că o operaţie poate fi divizată pe unitatea de produs
(planificarea respectivei operaţii se poate face intercalată cu
întreruperi);
 numărul maxim de utilaje care se pot aloca unei operaţii în funcţie de
echipamentele auxiliare pe care le pot achiziţiona sau fabrica (SDV-
uri), adică numărul de utilaje de pe locul de muncă ce indeplinesc
condiţiile de execuţie a operaţiei pentru produsul curent;
- Odată creat un scenariu de planificare aferent comenzilor de secţie selectate, se
poate interveni asupra planificării şi se pot analiza rezultatele obţinute prin
modificarea următoarelor elemente:
o Locuri de muncă
o Planul de lucru aferent locului de muncă
o Gradul de deservire a locului de muncă
o Numărul de componente ce se prelucrează simultan
o Durata operaţiilor
o Numărul maxim de utilaje care se pot aloca unei operaţii
o Cantitatea de componente de realizat
- La consultarea scenariilor de planificare se pot face filtrări la nivel de comenzi de
secţie, comenzi interne, ateliere, locuri de muncă, operaţii, datele putând fi
detaliate la nivel de zi, saptămână, lună.
- Rezultatele planificării se pot vizualiza grafic sau sub formă de raport, cu
posibilitatea de a fi exportate în fişiere Excel; se poate vedea desfăşurarea în timp
a operaţiilor, pe comenzi de secţie sau locuri de muncă cu posibilitatea de detaliere
a reprezentării până la nivel de operaţie.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

104
Scenariul de planificare 
 
 
 
 
Activitatea 27
Unitatea de învăţare: Aspecte ale planificării şi controlului producţiei în sistemele flexibile de
fabricaţie
Tema: Planificarea producţiei

Data:
Durata activităţii: 10 min.
Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege necesitatea planificării producţie în sistemele
flexibile de fabricaţie
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Aplicaţia 1
Completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc:
1. Planificarea productiei tine cont de ....................................... locurilor de munca.
2. Planificarea........................................se bazeaza pe cunoasterea datei de start
3. Se ia in considerare numarul ................................... de utilaje prevazut in fisa tehnologica
pentru fiecare operatie, precum si raportul de .............................. a locului de munca
(numar de oameni/ numar de utilaje) pentru fiecare operatie din fisa tehnologica;
4. Se prelucreaza informatia referitoare la numarul de componente ce se pot prelucra
.................................. la o operatie si la nivel de loc de munca (utilaj);
5. Operatia se planifica pe un interval .............................. .
6. Timpul de pregatire al unei operatii se adauga ............................................. la inceputul ei
pe toate utilajele disponibile si nu produce decalaje
Aplicaţia 2
Completaţi schema de mai jos cu elementele care deţin informaţiile necesare elaborării
unui scenariu de planificare:












Aplicaţia 3
Câti oameni lucrează simultan la o operaţie pe un utilaj sau câte utilaje poate deservi
simultan un om este o informaţie dată de:
a) Calendarul de întreprindere;
b) Planul de lucru;
c) Fişa tehnologică;
d) Planul de operaţii;





Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

105


 
 
Soluţionarea activităţilor
- Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor
şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie
să înveţe în continuare.
- Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor
profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând
- Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele
informaţii:
- Denumirea activităţii
- Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative.
- Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică
cu a altcuiva; de exemplu, orientarea către materiale suplimentare mai avansate.
- Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii
diferite. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. Un anumit
şablon ar putea fi:
- Rugaţi elevul să repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex.
Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument
cum ar fi un computer.
- Apoi
- Dacă a doua încercare a elevului eşuează; direcţionaţi-l către materiale de
învăţare suplimentare sau către profesor.
- În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită; rugaţi-l să efectueze o
activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. În cazul în
care acea activitate este o reuşită, elevii vor fi direcţionaţi către activitatea
următoare sau către un material suplimentar mai avansat.


















Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

106
Soluţionarea activităţii 11

Aplicaţia 1
O maşină - unealtă costă 85.000 euro şi poate realiza anual produse în valoare de 55.000 euro, cu
cheltuieli de 30.000 euro. Se doreşte evaluarea oportunităţii investiţiei într-o astfel de maşină, prevăzută a
fi menţinută în exploatare timp de 7 ani.

Soluţie:
V
n
= 55.000 – 30.000 = 25.000 euro/an
V
n
> 0 – sistemul de fabricaţie amortizează investiţia;
ani T
a
4 , 3
000 . 25
000 . 85
= =

Aplicaţia 2
Să se estimeze timpul de amortizare al investiţiei într-o celulă robotizată, atât în cazul activităţii
organizată într-un schimb cât şi în două schimburi, pentru următoarele date: Ccr = 25.000 euro,
Es = 11.000 euro (specific industriei de automobile), Cex = 2.000 euro (activitate într-un schimb), sau
Cex = 3.000 euro (activitate în două schimburi), Cu = 30.000 euro, k = +20% (robotul efectuează mai
repede operaţia decât un operator uman) , k = -20% (robotul efectuează mai încet operaţia decât un
operator uman).
Soluţie:
( ) ( )
=
+ · + ÷
=
+ · + ÷
=
30000 11000 2 , 0 2000 11000
25000
Cu Es k Cex Es
Ccr
Ta 1,4 ani, activitate într-un
schimb;
( ) ( )
ani
Cu Es k Cex Es
Ccr
Ta 85 , 0
30000 11000 2 2 , 0 3000 22000
25000
2
=
+ · · + ÷
=
+ · + ÷ ·
= , activitate în
două schimburi;
( ) ( )
ani
Cu Es k Cex Es
Ccr
Ta 9 , 2
30000 11000 2 2 , 0 3000 22000
25000
2
=
+ · · ÷ ÷
=
+ · + ÷ ·
= , activitate în
două schimburi;

 
 
 
 
 




Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

107
Soluţionarea activităţii 12
Aplicaţia 1
Se consideră un sistem de fabricaţie ce conţine 6 linii automate identice pentru prelucrări mecanice.
Aceasta operează în paralel 10 schimburi/săptămână, cu timpul mediu de funcţionare/schimb 6,4 ore.
Rata de producţie este R
p
= 17 produse/oră. Se cere estimarea capacităţii de producţie a sistemului de
fabricaţie.

Soluţie: sapt prod x x x S O R N C
s p sf P
/ 6528 10 4 , 6 17 6 = = · · · =

Aplicaţia 2
Trei produse sunt realizate în acelaşi sistem de fabricaţie, ce lucrează 10 schimburi/săptămână, cu timpul mediu de
funcţionare pe schimb de 6,5 ore. Se cere dimensionarea globală, în sensul stabilirii numărului sistemelor de
fabricaţie ce trebuie alocate(sau achiziţionate) pentru satisfacerea comenzilor, dacă se cunoaşte cererea de produse:
Produs Comanda săptămânală Rata de producţie
(buc/oră)
1. 600 10
2. 1000 20
3. 2200 40
Soluţie:
Produs 1:
ore
R
C
O
p
s
60
10
600
1
= = =
Produs 2:
ore
R
C
O
p
s
50
20
1000
2
= = =

Produs 3:
ore
R
C
O
p
s
55
40
2200
3
= = =
Totalul orelor de prelucrare va fi: 165 ore;
Numărul sistemelor de fabricaţie necesare va fi: 3
5 , 6 10
165
~ =
x
N
sf
sisteme de fabricaţie

Aplicaţia 3
Se consideră un lot de 50 de piese ce necesită pentru realizare operaţii succesive realizate pe 8 maşini -
unelte automate (staţii). Timpul mediu de pregătire al întregului sistem de fabricaţie este de 3 ore, iar
timpul mediu de operare/staţie este de 0,1 ore. Timpul mediu neoperativ datorat transportului,
întârzierilor, inspecţiilor este de 7 ore. Se cere:
1. Determinarea duratei timpului de fabricaţie al lotului, dacă se consideră o zi de muncă cu durata medie
de 7 ore.
2. Intervalul de timp T
p
ce revine prelucrării unei piese din lot într-o staţie de procesare.
3. Rata producţiei sistemului de fabricaţie.
Soluţie:
1.
( )
zile ore ore
ore T
f
14 , 17 7 / 120
120 7 1 , 0 50 3 8
=
= + · + · =
2.
piesă ore
N
T
Q
T
sp
f
p
/ 3 , 0
8
120
50
1 1
= · = · =

3. oră piese
T
R
p
p
/ 3 , 3
3
10 1
= = =
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

108
Soluţionarea activităţii 13
Exemplu de calcul OEE
A – timpul de încarcare(timpul de lucru zilnic): 60 min x 8 ore = 480 min.
B – timpul programat de oprire zilnică: 20 min.
C – timpul de încărcare zilnică : A-B = 460 min.
D - timpul pierdut pentru opriri : 60 min.
E – timpul de operare zilnic : C-D= 400 min.
G – producţia zilnică: 400 piese.
H – coeficientul de produse bune: 98%
I – timpul de ciclu teoretic: 0,5 min/piesă
J – timpul de ciclu real: 0,8 min/piesă
Se calculează:
F – timpul real de fabricaţie: J x G = 0,8 X 400 = 320 min
T- disponibilitatea: % 87 100
460
400
100 = = × x
C
E

M – coeficientul de viteză: % 5 , 62 100
8 , 0
5 , 0
100 = = × x
J
I

N – Coeficientul net de operare: % 80 100
400
320
100 = = × x
E
F

L – Eficienţa procesului: % 50 100 8 , 0 625 , 0 100 = × = × × x N M
OEE – randamentul global al instalaţiei este: % 42 100 98 , 0 5 , 0 87 , 0 100 = × × × = × × × H L T























Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

109
Soluţionarea activităţii 16

a) Se determină numărul intervenţiilor tehnice (pe categorii) ce urmează a se efectua în
cadrul unui ciclu de reparaţii, după relaţia:
s
it
it
cr
it
N
d
D
N ÷ =

1
29280
29280
= =
RK
N
2 1
9760
29280
2
= ÷ =
RC
N
9 ) 2 1 (
2440
29280
1
= + ÷ =
RC
N
12 ) 9 2 1 (
1220
29280
2
= + + ÷ =
RC
N

b) Se reprezintă grafic structura ciclului de reparaţii pe baza numărului de intervenţii
determinat şi a duratei între două intervenţii de acelaşi fel:
 
 
c) Stabilirea intervalului de timp (T
1
) în zilele calendaristice, de la data ultimei intervenţii
efectuată la utilajul U
10
în anul de bază până la fiecare dintre intervenţiile următoare din
structura ciclului de reparaţiidin anul în plan, conform relaţiei:
                                                       
t
n
i
si
S S
RC
i
K t
n d
n D
T ·
|
|
.
|

\
|
+
·
·
=
¯
÷
=
1
1

Unde:
T - intervalul de timp, în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până
la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii.
D
RC
- timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive, exprimat în ore;
¯
÷
=
1
1
n
i
si
t - timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru
care se întocmeşte planul de reparaţii;
ds - durata unui schimb de lucru, exprimată în ore;
n
S
- numărul de schimburi;
n - numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii;
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

110
K
t
– coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. De
obicei are valoarea 1,43.
Pentru utilajul U
10
intervenţiile următoare sunt: R
c2
, R
t
, R
c1
, R
k
.

zile T 109 43 , 1 0
2 8
1 1220
1
= ·

+
·
·
=
zile T 234 43 , 1 11
2 8
2 1220
1
= ·

+
·
·
=
( ) zile T 344 43 , 1 1 11
2 8
3 1220
1
= ·

+ +
·
·
=
zile T 460 43 , 1 11
2 8
2 1220
1
= ·

+
·
·
=  
 
 

d) Eşalonarea calendaristică a intervenţiilor tehnice planificate este prezentată în tabelul
următor:
de bază de plan
Anul

Indicator IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Număr de
zile
calend.
10 31 30 31 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Număr de
zile
calend.
cumulate
10 41 71 102 133 161 192 222 253 283 314 345 375 406 436 467
Intervenţii
tehnice
planificate
R
C2
R
t
R
C1
R
K


Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

111






Bibliografie
Această secţiune oferă o listă de materiale de referinţă împreună cu detalii despre alte sugestii
de lectură şi resurse, de exemplu website-uri.

1. M. Niţulescu, Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura SITECH, Craiova ,
1985;
2. A. Tanţău, M. Olaru, Managementul producţiei, Editura Economică
Preuniversitaria, 2002;
3. Internet: http://www.users.utcluj.ro; http://www.robotics.ucv.ro ;
http://www.labsmn.pub.ro

AUTOR:
SPIRIDON DANIELA

- profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial Electroputere, Craiova

CONSULTANŢĂ CNDIPT: ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

ROŞU DORIN, EXPERT CNDIPT WYG INTERNATIONAL IVAN MYKYTYN, EXPERT

   

hese materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

2

Cuprins
Cuprins ............................................................................................................. Introducere ....................................................................................................... Competenţe ..................................................................................................... Informaţii profesori............................................................................................ Fişa rezumat .................................................................................................... Fişa de rezumat a activităţii.............................................................................. Cuvinte cheie.................................................................................................... Glosar de termeni............................................................................................. Informaţii elevi.................................................................................................. Activităţi de învăţare.......................................................................................... Test de evaluare iniţială.................................................................................... Fişa de documentare 1.................................................................................... Fişa retroproiector 1.................................................................................... Activitate de învăţare 1................................................................................... Fişa de documentare 2................................................................................... Fişa retroproiector 2................................................................................... Activitate de învăţare 2................................................................................... Fişa de documentare 3................................................................................... Activitate de învăţare 3................................................................................... Fişa de documentare 4................................................................................... Activitate de învăţare 4................................................................................... Fişa de documentare 5................................................................................... Activitate de învăţare 5................................................................................... Fişa de documentare 6................................................................................... Activitate de învăţare 6................................................................................... Fişa de documentare 7................................................................................... Activitate de învăţare 7................................................................................... Fişa de documentare 8................................................................................... Activitate de învăţare 8................................................................................... Fişa de documentare 9................................................................................... Activitate de învăţare 9................................................................................... Fişa de documentare 10.................................................................................. Activitate de învăţare 10.................................................................................. Fişa de documentare 11.................................................................................. Activitate de învăţare 11.................................................................................. Fişa de documentare 12.................................................................................. Activitate de învăţare 12.................................................................................. Fişa de documentare 13.................................................................................. Activitate de învăţare 13.................................................................................. Fişa de documentare 14.................................................................................. Activitate de învăţare 14..................................................................................
Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

Pag. 3 5 6 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 25 26 27 28 29 30 32 34 35 36 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 51 52 55
3

........................ Activitate de învăţare 21............................................................................................................ Fişa de documentare 20..................................................................................... Activitate de învăţare 15..... Activitate de învăţare 18........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Fişa de documentare 17.................. Activitate de învăţare 20............................... Soluţionarea activităţilor ........................................ Fişa de documentare 22. Fişa de documentare 16................................................................................................................................................................................................. Fişa de documentare 19.......................................................................................................................................... Fişa de documentare 25... Fişa de documentare 27................... Bibliografie............................................................................................................................................................................................................................................................................. Activitate de învăţare 22.................... Fişa de documentare 18........................................................................................................................................................................................................... Folie retroproiector 3.................................. 56 58 60 62 65 67 72 75 76 77 78 81 82 85 87 91 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 104 105 111 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 4 .......................................................................................................Fişa de documentare 15.............. Activitate de învăţare 26............................. Activitate de învăţare 24............................................................. Activitate de învăţare 19........................................................ Fişa de documentare 21............................................................................................................................................................................ Activitate de învăţare 16.................................................. Fişa de documentare 26.............................. Fişa de documentare 24...... Fişa de documentare 23.................................................................................................................. Activitate de învăţare 27............................. Activitate de învăţare 17..................................... Activitate de învăţare 23.................................................................................................... Activitate de învăţare 25..............................................................

Sugestiile pentru activităţile cu elevii sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare ale acestora: vizual. Tehnician proiectant CAD.Introducere Modulul „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie” – se studiază pe parcursul claselor a XII-a rută directă şi a XIII . practice. Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie”. Tehnician operator tehnică de calcul. Tehnician de telecomunicaţii. Tehnician electrotehnist. colectate atât de profesor cât şi de elev. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 47 de ore. scrise. Activităţile propuse elevilor. Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de evaluare: probe orale. Tehnician construcţii navală. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.a rută progresivă de calificare. teste de evaluare. fişe de documentare. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. în vederea asigurării pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Tehnician mecatronist. Modulul face parte din trunchiul comun al culturii de specialitate. este necesară validarea integrală a competenţelor din SPP. fişe de feed-back şi de progres a elevului. Tehnician operator roboţi industriali. Tehnician prelucrari pe maşini cu comandă numerică. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardele respective. Tehnician prelucrări la cald. Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. Însă. Tehnician audio-video. Prezentul auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Tehnician aviaţie. trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. Tehnician operator telematică. Tehnician energetician. enunţurile fiind formulate într-un limbaj adecvat şi accesibil. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor. observarea activităţii şi comportamentului elevului consemnată în fişe de evaluare. de nivel 3 şi a integrării pe piaţa muncii. Tehnician electomecanic. Tehnician electronist. în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare. din care:  Laborator tehnologic 31 de ore  teorie – 16 ore Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar tehnic. Tehnician metrolog. Prin urmare. Tehnician instalaţii de bord. tehnician electrician electronist auto. exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. Tehnician prelucrări mecanice. Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 5 . Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui în proiectarea/ desfăşurarea/ evaluarea activităţii didactice. Tehnician tansporturi. auditiv şi practic. conţinând folii transparente. fişe de lucru pentru activităţi practice. pentru obţinerea Certificatului de calificare. Modulul „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie” – se regăseşte în cadrul următoarelor calificări: Tehnician în instalaţii electrice. Tehnician în automatizări.

Să identifice criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie. Alege sistemul şi tehnologia de fabricaţie. O. Stabileşte legătura între sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi controlului. O. pe baza unor criterii de evaluare şi analiză specificate. Sisteme şi tehnologii de fabricaţie . Să explice influenţa aspectelor planificării şi contolului asupra sistemelor de fabricaţie.15. O.3.2. Să identifice fenomenele ce au loc într-un proces de fabricaţie.1. Să identifice procesele sistemelor de fabricaţie. Analizează sisteme şi tehnologii de fabricaţie.2. precum şi de corelare a sistemelor de fabricaţie cu alte aspecte ale planificării şi controlului în industriile producătoare. O.1. sincronizarea partajarea resurselor. O.Competenţe Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea unor abilităţi şi deprinderi în alegerea şi analiza sistemelor de fabricaţie. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 6 .3.6. Modulul oferă elevilor posibilitatea de adaptare la cerinţele pieţii muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice de a-şi forma competenţe de bază în legătură cu modul de utilizare a sistemelor flexibile de fabricaţie în industriile producătoare. Să aplice metodele de analiză a sistemelor de fabricaţie O. Să identifice componentele sistemelor de fabricaţie: concurenţa. Să descrie mediul industrial.8.10. Obiective Prin activităţile pe care le propunem. urmărim ca la sfârşitul activităţilor de învăţare elevii să fie capabili: O. . Să explice modul de utilizare a sistemelor de fabricaţie în industriile producătoare.9.7.5. de calitate şi de competitivitate.15.4. O. - 1 credit 15. Să justifice alegerea criteriilor de analiză a sistemelor de fabricaţie. O. O. Să evalueze sistemele şi tehnologiile de fabricaţie pe baza criteriilor economice. Unitatea de competenţă relevantă pentru modul este:         15.

de calitate. tehnologia informaţiei în realizarea sistemelor de fabricaţie. Aspecte ale planificării şi controlului: planificarea producţiei. controlul calităţii. tipuri de fabricaţie. rezultatul activităţii. tehnologii de fabricaţie. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 7 . Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie: economic. atribuţiile locului de muncă. comanda. de competitivitate Componente ale sistemelor de fabricaţie: concurenţa. tipuri de echipamente. conducerea. Fenomene stocastice ce au loc: defectarea şi repararea maşinilor. Metode de integrare sistemică a întreprinderii: sisteme de fabricaţie inteligente. interacţiuni între componente. manipularea. controlul. transportul. stocarea. sincronizarea. sisteme de fabricaţie bionice. partajarea resurselor. Procese în sistemele de fabricaţie: prelucrarea. sănătatea şi securitatea muncii. sisteme de fabricaţie holonice. moduri şi tipuri de producţie. Tehnici de simulare a funcţionării sistemelor flexibile de fabricaţie Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie: ergonomie.Pentru realizarea acestor obiective vom avea în vedere următoarele conţinuturi: Mediul industrial: tipuri de produse. variaţia timpilor de prelucrare. evaluarea riscului.

Tipuri de fabricaţie Conceptul de sistem integrat de producţie (CIM) Structura sistemelor flexibile de fabricaţie Caracteristicile sistemelor de fabricaţie inteligente Tipuri de sisteme inteligente Sisteme de fabricaţie holonice Sisteme de fabricaţie bionice Criterii economice de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Criterii cantitative de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie sub aspect calitativ şi competitiv Componente ale sistemelor de fabricaţie: concurenţa. FD 21 A 21 o Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie .7. sincronizarea. FD 14 FD15 FD16 A 14 A 15 A 16 A 17 o o o o o O.15. obiective şi activităţile de învăţare Competenţe Obiective Activităţi de învăţare Testare iniţială FD 1 FR 1 FD 2 FR 2 FD 3 FD 4 FD 5 FD 6 A1 A2 Teme o o o o o o o o o o o o o o Testare iniţială Tipuri de produse.1. FD 19 FD 20 o o o o C15. Relaţia dintre competenţele modulului. C. O. Sisteme şi metode de organizare a reparării utilajelor Planificarea reparării utilajelor Tehnici de modelare a sistemelor de fabricaţie prin intermediul reţelelor PETRI Ergonomie.9. partajarea resurselor.3. O.Informaţii pentru profesori a.3. interacţiuni între componente. Moduri de producţie Tipuri de producţie. O. Evaluarea riscului din prisma condiţiilor de muncă şi de mediu.5.4.2. O.1. Rezultatele activităţii Atribuţiile locului de muncă.8. FD 12 FD 13 o O. FD17 FD 18 A 18 A 19 A 20 O. FD7 FD 8 FD 9 FD 10 FD 11 O. Simboluri utilizate pentru reprezentarea unui sistem automat de fabricaţie (SAF) Moduri de organizare a fluxurilor de prelucrare în SAF 8 O.6.15.2. A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A 10 A 11 A 12 A 13 C. Tipuri de echipamente.

deoarece acest lucru duce la învăţarea “de suprafaţă” şi nu la învăţarea “de profunzime”.10. observarea independentă). descrierea. recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. Sugestii metodologice Procesul de învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. Sarcinile trebuie să fie autentice. stabilite în context semnificativ şi legate de viaţa reală. cum ar fi: efectuarea unor lucrări de laborator. care trebuie legată de ceea ce elevul ştie deja. sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi utilizate. opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate.FD 22 FD 23 FD 24 FD 25 FD 26 O. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. planurile de acţiune. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor colectate atât de către profesor cât şi de către elev. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. metode expozitive (explicaţia. Acesta trebuie să cuprindă activităţi de prelucrare a materiei învăţate. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 9 . realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. FD 27 A 22 A 23 A 24 A 25 A 26 A 27 o o o o o o o Transferul în SAF Aspecte mecanice şi constructive ale transferului în SAF Magazii de stocare Funcţiile de control ale SAF Comanda SAF Conducerea SAF Planificarea productiei b. Pentru atingerea şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. Ele nu trebuie să implice doar repetarea unor lucruri. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare.

O. A22.1. O.5.2. A2. A6. Analizează sisteme şi tehnologii de fabricaţie.  O. Stabileşte legătura între sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi controlului. A25.  A1.2.9. A13 A14 A15.  A21.8.  15. A19.  O. 15.3.  A27 A11. A26 O.3. A9.10.Fişa de rezumat Titlul modulului: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie Numele elevului: Data începerii: Competenţa Activitatea de învăţare O. O. A7 A8. A23 A24. Alege sistemul şi tehnologia de fabricaţie. A12.1. O. A3. A20 Data finalizării: Data îndeplinirii (data la care obiectivele învăţării au fost îndeplinite) Verificat (semnătura profesorului) Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 10 . A4 A5.4.  15. A10 O.6.7. A16 A17 A18.  O.

 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 11 .  Comentariile profesorului De exemplu: comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune.Fişa de rezumat a activităţii Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat Comentariile elevului Comentariile profesorului Comentariile elevului De exemplu:  ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.  ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.  ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării. a colaborat bine cu ceilalţi.  ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. a demonstrate entuziasm. s-a implicat total.  ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

Cuvinte cheie Produse finite Materii prime Semifabricate Producţie Fabricaţie Sistem inteligent Sincronizare Flexibilitate Adaptabilitate Interacţiune Productivitate Amplasare Partajare Transfer Stocare Manipulare Prelucrare Control Comandă Planificare Optimizare  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 12 .

Bandă transportoare Magazie de stocare a pieselor Lean manufacturing Concepţie uzinală Paletele de piese Conveior Buffer IMPORTANT PENTRU ELEVI !  Dacă o să întâlniţi şi alţi termeni al căror sens nu îl cunoaşteţi. prin tipizarea lor.Glosar de termeni   TERMEN Producţie flow – shop Producţie job – shop Flexibilitatea sistemelor Integrare sistemică Holon Modelon Intreprindere fractală Fabricaţie agilă Metodologie top . poate asigura integrarea şi armonia unităţilor autonome. Interacţiune dinamică între sistemul care se integrează şi sistemul care integrează. echipamentelor încă din faza de proiectare a sistemului de fabricaţie.  Ataşaţi glosarul de termeni la portofoliul vostru. prin eliminarea pierderilor. carăspuns la schimbări bruşte şi impredictibile în compoziţia producţiei cerute şi la evoluţia mediului. utilajelor . făcând ca.down Fenomene stocastice Mentenanţă SEMNIFICAŢIE Toate produsele se deplasează intr-o singura direcţie Produsele se pot deplasa în diferite direcţii Exprimă disponibilitatea unui sistem de a se modifica în vederea adaptării la noile sarcini de producţie. conferă flexibilitatea necesară în realizarea operaţiilor de depozitare. notaţi-i în caiet şi informaţi-vă consultând dicţionarul sau întrebaţi-vă profesorul. Reconfigurarea rapidă a întreprinderii. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 13 . Desemnează ceva ce este simultan şi întreg şi parte Modelonul poate sta la baza relaţiilor întreg/parte. Reducerea duratei de la comanda clientului până la expedierea produsului. din acest punct de vedere. transport şi alimentare a posturilor de lucru. Modul de dispunere a maşinilor. diferitele piese să se comporte ca una singură. Descrie organisme şi structuri din natură care ajung la forme complexe prin utilizarea unui număr mic de elemente care se autoimită. Acestea sunt elemente care. De la întreg la componente Fenomene care se produc întâmplător Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia pentru care au fost proiectate. a operaţiilor de autodecizie.

astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului trebuie strânse şi organizate. planurile de acţiune. constituind dovezi ale progresului şi ale atingerii competenţelor. pot fi colectate într-un portofoliu. Pentru elevi. Elevii îşi vor asuma un înalt grad de responsabilitate în contextul învăţării. Elevii vor avea un control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la ceea ce se învaţă. îşi vor aleage în mod activ scopurile pentru administrarea propriei învăţari. de a corecta. alături de alte experienţe pe care le pot avea. de a primi reacţia profesorului. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă. Elevii nu se mai pot baza pe faptul că profesorul le va spune ce. precum practica la locul de muncă. momentul când se învaţă.Informaţii pentru elevi Elevii îşi vor dezvolta competenţele individuale precizate în cadrul acestui modul prin realizarea activităţilor de învăţare propuse. precum şi de a face alte verificări de “conformitate cu realitatea”. opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate. aceste tipuri de dovezi. cum. modul cum se învaţă şi de ce. unde şi când să gândească.                           Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 14 . Învăţarea centrată pe elev va oferi elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu. de a discuta cu colegii. la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu. Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor colectate atât de către profesor cât şi de către elev. Activităţile de învăţare trebuie să le ofere elevilor ocazia de a se autoevalua.

Spaţiu pentru a scrie data.            Activităţi de învăţare Activităţile din fiecare bloc al modulului sunt o evaluare diagnostic menită să evidenţieze ceea ce elevii cunosc în legătură cu subiectul. Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative.  Fiecare activitate cuprinde un titlu care oferă următoarele informaţii: Denumirea activităţii. Denumirea unităţii de învăţare. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 15 . Spaţiu pentru a scrie numele elevului.  Fiecare activitate va înceape pe o pagină nouă pentru a facilita copierea. Obiectivul activităţii exprimat într-un limbaj simplu. Timpul alocat efectuării activităţii.

c) asigurarea condiţiilor organizatorice şi de deservire a procesului de producţie. Materiale auxiliare 2. Totalitatea resurselor naturale sau artificiale. Produse finite B a. Volumul producţiei este mic la producţia de masă. c) acţiunea de declanşare a activităţii lucrătorilor din cadrul întreprinderii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Realizaţi o corespondenţă între cifrele din coloana A şi literele din coloana B: A 1. notând A(adevărat) sau F(fals) în spaţiile indicate :  1. Rezultă în urma desfăşurării unui proces tehnologic şi corespund unor norme de calitate. Prin amplasare – în organizarea producţiei .  2. c) resursele financiare. 3. b) o activitate de producţie care transformă materiile prime în produse finite de un nivel calitativ cât mai ridicat şi cu costuri cât mai reduse. Produse cu un anumit grad de prelucrare care se obţin într-o fază intermediară a unui proces tehnologic. Fabricaţia reprezintă: a. Semifabricate 3. Subiectul II (30 puncte) Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate dorim să vedem în ce măsură cunoştinţele tale anterioare pot fi valorificate în cadrul următoarelor activităţi. b. Toate subiectele sunt obligatorii. d. b) prestarea unor servicii care nu constituie activitatea principală a întreprinderii.) ansamblul acţiunilor de evaluare a rezultatelor procesului de producţie. c.  3.se înţelege dispunerea în spaţiu a locurilor de muncă Subiectul III (30 puncte) În coloana A sunt indicate componente ale procesului de producţie.Unitatea de învăţare: Mediul industrial Tema: Evaluare iniţială Data: Durata activităţii: 20 min. Procesele de bază au ca scop: a) transformarea diferitelor materii prime şi materiale în produse finite. Sunt resurse care intră în procesul de producţie fără să se regăsească în produsul realizat. b) produsele finite. Pot fi considerate iesiri în cadrul unui proces de productie : a) resursele umane ale întreprinderii. Un atelier de productie este o subunitate componenta a unui loc de muncă. Subiectul I (30 puncte) Încercuiţi varianta corectă de răspuns: 1. 2. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 16 . iar în coloana B caracteristici ale acestora.

FIŞA DE DOCUMENTARE 1 MEDIUL INDUSTRIAL Tipuri de produse   Definiţie Un produs este un ansamblu industrial destinat utilizării.  El poate fi:   Produs finit: ansamblu industrial pregătit pentru utilizare ce face parte din catalogul întreprinderii Produs semifinit: ansamblu care intră în componenţa unui produs mai complex. ca accesoriu: opţiune montată în afara uzinei. putând fi comercializat şi individual ca piesă de schimb Un produs industrial se poate realiza astfel: în variante: alegerea este obligatorie. OBSERVAŢIE     Pentru UTILIZATOR Pentru INTREPRINDERE Produsul reprezintă mijlocul de satisfacere a unei necesităţi             Produsul reprezintă rezultatul unui proces. cu opţiuni: alegerea nu este obligatorie.  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 17 .

Folie retroproiector 1 CLASIFICAREA PRODUSELOR -simple ELEMENTARE  -puţine componente  cuie -complexitate mică STANDARD  DESTINAŢIE  -în puţine variante i -produse variate electrocasnice încălţăminte COMPLEXE  -diverse moduri de obţinere -numeroase variante. opţiuni accesorii ‐complexitate mare -fabricaţie de unicat sau serie foarte mică -există nomenclator  automobile COMPLEXE CU  MARE VALOARE  ADĂUGATĂ  imobile  Produse tip V  -număr restrâns de materii prime -gamă mare de produse finite -corespund industriilor tip proces -nu există nomenclatoare -componente numeroase -gamă mică de produse finite -corespund produselor asamblate în mod clasic -nomenclator important -componente comune -numeroase produse finite asamblate -corespund produselor asamblate în mod modern nomenclator important -tip derivat al produselor T MODUL DE OBŢINERE  Produse tip A  Produse tip T  Produse tip X  -se obţine prin combinarea produselor A şi V d l l 18 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie .

corespund produselor asamblate în mod clasic... Diverse moduri de obţinere. 1.. respectiv al întreprinderii: Pentru UTILIZATOR  Pentru ÎNTREPRINDERE      Aplicaţia 2 Urmărind clasificarea produselor după modul de obţinere..... Aplicaţia2 Realizaţi o corespondenţă între cele trei coloane astfel încât să evidenţiaţi clasificarea produselor după destinaţie: A. imobile Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 19 .... de produse finite... Opţiuni accesorii.. Fabricaţie de unicat sau serie foarte mică. Variante în puţine.. electrocasnice D. Variante numeroase. TEST DE AUTOEVALUARE Aplicaţia 1 Completaţi schema de mai jos.. c) Produsele tip . Complexitate mică. Simple. b) Produsele tip ...  b. STANDARD 4.. automobile B. astfel încât să definiţi noţiunea de produs din punctul de vedere al utilizatorului. ELEMENTARE 2.se obţin prin combinarea produselor A şi V. Puţine componente ......Activitatea 1 Unitatea de învăţare: Mediul industrial Tema: Tipuri de produse Data: Durata activităţii: 15 min Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile diferitelor tipuri de produse. completaţi enunţurile de mai jos: a) Produsele tip A au o gamă . cuie C. Produse variate. c... Complexitate mare. COMPLEXE a.. COMPLEXE CU MARE VALOARE ADĂUGATĂ 3....  d..

având. o posturile de lucru sunt dispuse în linie. viteză regulată de transformare şi transfer.FIŞA DE DOCUMENTARE 2 Moduri de producţie Modul de producţie al unui produs se caracterizează. o se mai numeşte şi producţie liniară. o este specifică industriei mecanice. timpi operativi diferiţi. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 20 . ceea ce necesită o bună echilibrare. o se recurge la acest sistem atunci când volumul producţiei este mare şi există o bună stabilitate a cererii. o produsele se realizează în în ateliere formate din unităţi de transformare distincte. o procesul de transformare a materiei prime poate fi întrerupt pentru a permite reluarea produselor semifabricate. Modurile de producţie sunt: Producţia continuă – flow-shop. în funcţie de procesul tehnologic. o posturile de lucru sunt în ordine variabilă. eventual. în principal prin combinaţia dintre cantitatea de produse de fabricat lansată deodată şi fluxul procesului de producţie. petrochimice. o se impune o automatizare puternică şi investiţii considerabile. o produsele suferă o aceeaşi secvenţă de operaţie. adică fără stocări intermediare între posturi. o Este specifică industriei siderurgice. sistem de aprovizionare eficient. o procesul de transformare a materiei prime nu trebuie să se întrerupă între două posturi de lucru consecutive. Producţia discontinuă – job-shop o se mai numeşte şi producţie neliniară sau discretă.

în număr mic la cerere pe termen scurt universale. în număr mare prin program de fabricaţie pe termen lung şi mediu specializate. chiar un  singur exemplar   Gradul de specializare a locurior de muncă Specializate  tehnologic  Specializate(la  seria mare) şi  universale (la  seria mijlocie şi  mică)  Universale   Forma de deplasare a obiectelor muncii Bucată cu bucată   Individual(la  seria mare) şi pe  loturi(la seria  mijlocie şi mică)  Individual   Producţia individuală Redus. mare flexibilitate discontinuu policalificată Bună şi foarte bună important unice. mare productivitate continuu puţin calificată suficient de bună acceptabil Serie mică şi mijlocie Serie mare Comparaţie între cele trei tipuri de producţie  Caracteristici Tipul de producţie Producţia de masă Producţia de serie Nomenclatorul de produse Volumul de producţie din fiecare tip de produs Foarte mare  Relativ mare –  scade pe măsură  ce se trece de la  seria mare spre  seria mică  Mic.Folie retroproiector 2 Principalele caracteristici ale producţiei de serie Producţia de serie Caracteristici Produse realizate Răspuns la cererile pieţii Previziuni Mijloace de producţie Flux de producţie Mâna de lucru Calitatea produselor Costul producţiei         multiplu. uneori chiar  un singur fel de  produs  Relativ mare –  creşte pe măsură ce  se trece la producția  de serie mică şi  mijlocie  Foarte mare  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 21 .

................   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie .........................................................................................................  Volum mare de producţie Podusele au aceeaşi secvenţă de operaţie Producţia continuă Procesul de transformare a materiei prime poate fi întrerupt Producţia discontinuă Procesul de producţie se desfăşoară fără stocări intermediare între posturi Activitatea 3 Indicaţi modurile de producţie caracteristice fiecărui mediu industrial redat în imaginile următoare: .................... ..................Activitatea 2 Unitatea de învăţare: Mediul industrial Tema: Moduri de producţie Data: Durata activităţii: 20 min Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza modurile de producţie.................. .........  22 .... şi . . Aplicaţia 2 Realizaţi o corespondenţă prin săgeţi între modurile de producţie (continuă şi discontinuă) şi caracteristicile acestora: Sistem de aprovizionare eficient Produsele se realizează în ateliere formate din unităţi de transformare distincte..... b) Producţia continuă se caracterizează prin dispunerea posturilor de lucru în.......................................................... c) Producţia discontinuă se caracterizează prin dispunerea posturilor de lucru în ordine...................... Aplicaţia 1 Completaţi spaţiile punctate cu expresiile corespunzătoare: a) Modul de producţie al unui produs se caracterizează prin combinaţia dintre ........ ..........

din punct de vedere organizatoric. creează condiţii foarte bune pentru folosirea pe scară largă a proceselor de producţie automatizate. În funcţie de mărimea lotului:  Producţie de serie mică  Producţie de serie mijlocie  Producţie de serie mare Producţia de masă Tipul de producţie de masă Se caracterizează prin următoarele:    fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse. cu deplasare continuă de felul benzilor rulante. conveiere sau planuri înclinate.FIŞA DE DOCUMENTARE 3 Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii.  gradul de specializare a întreprinderii. specializare înaltă atât la nivelul locurilor de muncă.  volomul producţiei executate pe fiecare poziţie din nomenclatură. fiind mai ridicat sau mai scăzut în funcţie de mărimea seriilor de fabricaţie. cât şi la nivelul întreprinderii. în mod continuu cu ajutorul unor mijloace de transport specifice. secţiilor şi locurilor de muncă. gradul de specializare al întreprinderii sau locurilor de muncă este mai redus decât la tipul de serie mare. în mod periodic şi în loturi de fabricaţie de mărime mare. materiale. în mod neîntrerupt şi în cantităţi mari sau foarte mari. cu efecte deosebite în creşterea eficienţei economice a întreprinderii. deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face bucată cu bucată. determinată de:  nomenclatura produselor fabricate. În funcţie de aceşti factori se disting: Producţia unitară (individuală) Producţia de serie. locurile de muncă şi forţa de muncă ce le utilizează au un grad înalt de specializare fiind amplasate în succesiunea operaţiilor tehnologice sub forma liniilor de producţie în flux.  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 23 . Tipuri de producţie   Tipul de producţie de serie Se caracterizează prin următoarele:  fabricarea unei nomenclaturi relativ largă de produse. mica sau mijlocie. semifabricate de la un loc de muncă la altul.  modul de deplasare a diferitelor materii prime.

pentru seriile mari de fabricaţie. după următoarea relaţie: unde : Ri = ritmul productiei pentru un produs de tip i. în cantităţi reduse. K Ri ti ti = timpul necesar pentru fabricarea unei unităţi din produsul i. deoarece creează condiţiile pentru automatizarea producţiei. Astfel. tipul de producţie se poate determina calculând coeficientul tipului de producţie (K). etc.pentru producţia de serie mijlocie: 6<K≤10 . în funcţie de mărimea acestui coeficient se face astel: . Încadrarea într-un anumit tip de producţie.  repetarea fabricării unor produse are loc la intervale de timp nedeterminate. iar personalul care le utilizează o calificare înaltă. uneori fabricare acestora putând să nu se mai repete niciodată. Tipul de producţie unitară (individuală)  Se caracterizează prin următoarele:  fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse.  utilajele din dotare au un caracter universal. ci în cele mai multe cazuri pot să coexiste elemente comune din cele trei tipuri de producţie Teoretic. creându-se linii de producţie.pentru producţia de masă: K=1 .  deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare discontinuă (pentru seriile mici de fabricaţie) -cărucioare. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 24 . electrocare. locurile de munca sunt amplasate după diferite criterii în funcţie de mărimea seriilor de fabricaţie. tipul de producţie de masă este cel mai eficient. secţii sau uzine complet automatizate.pentru producţia individuală: K>20 Dintre cele trei tipuri de producţie. iar pentru seriile mici de fabricaţie după criteriul grupelor omogene de maşini.pentru producţia de serie mică: 10<K≤20 . sau cu mijloace cu deplasare continuă. uneori chiar unicate. cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinuă.pentru producţia de serie mare: 1<K≤6 .  deplasarea produselor între locurile de muncă se face bucată cu bucată sau în loturi mici de fabricaţie. Practica arată că în cadrul întreprinderilor de producţie industrială nu există un tip sau altul de producţie în formele prezentate. pentru serii mari de fabricate locurile de muncă sunt amplasate după criteriul liniilor tehnologice.  amplasarea locurilor de muncă în secţiile de producţie se face conform principiului grupelor omogene de maşini.

3. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie Producţia de serie mică şi mijlocie: .. notând cifrele corespunzătoare în spaţiile indicate: Caracteristici : 1. produse unice.... FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţia 1 Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi principalele tipuri de producţie: Aplicaţia 2 Selectaţi următoarele caracteristici după apartenenţa lor la tipul de producţie.bună şi foarte bună.....  Producţia de serie mare: . previziuni – pe termen scurt...... costul producţiei – acceptabil...Activitatea 3 Unitatea de învăţare: Mediul industrial Tema: Tipuri de producţie Data: Durata activităţii: 20 min Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei diferenţia tipurile de producţie.... 7..... 2.. mâna de lucru – policalificată.... mijloace de producţie universale. calitatea produselor............ 5. 6.. marcând un x în dreptul tipului de producţie corespunzător: Tipul de producţie Producţia Producţia de Producţia de masă serie individuală Caracteristici Nomenclator foarte mare de produse Volum de producţie foarte mare Forma de deplasarea a obiectelor muncii se face pe loturi Locuri de muncă specializate tehnologic Forma de deplasarea a obiectelor muncii se face bucată cu bucată Aplicaţia 3 Grupaţi după cele două categorii ale producţiei de serie..  25 ... în număr mare. flux de producţie continuu.. caracteristicile enumerate mai jos. 4... de mare flexibilitate..

Ex: imobile. o Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 26 . etc. produsul este disponibil imediat vânzării. fabricate în cantitate mare. Fabricaţia pentru stocare: . Caracteristici: o o derivă din fabricaţia la comandă. construcţii navale. preţul nu este fixat. produsele sunt concepute astfel încât personalizarea acestora să fie realizată în momentul comenzii. speciale sau prototipurile. scopul urmărit fiind acela de reducere a termenelor de realizare. aparate audio-video.specifică întreprinderilor care estimează că produsele realizate vor fi vândute într-o perioadă viitoare. produsul nu este disponibil în momentul comenzii şi necesită un timp de realizare. Ex. Caracteristici: o o o o o priveşte produse puţin costisitoare sau de uz general. Ex: electrocasnice. dinainte planificată. utilaje de grădinărit. prin asamblarea unor subansamble modulare fabricate anterior.începerea fabricaţiei unui anumit produs are loc în urma unei comenzi ferme din partea unui client. etc.FIŞA DE DOCUMENTARE 4 Tipuri de fabricaţie Tipul de fabricaţie poate defini relaţiile întreprindere-client. etc. Preţul este fixat în catalog. producţia este de cele mai multe ori de masă. de agrement. conform fabricaţiei pentru stocare. Caracteristici: o o o o priveşte produsele costisitoare. negociindu-se la efectuarea comenzii. Fabricaţia mixtă: specifică întreprinderilor care doresc să-şi îmbunătăţească performanţele faţă de clienţi. Se disting trei tipuri de fabricaţii: Fabricaţia la comandă: .

... marcând un x în dreptul tipului de fabricaţie corespunzător: Fabricaţia Fabricaţia Fabricaţia Tipul de fabricaţie la pentru mixtă comandă stocare Caracteristici Produse ieftine. TEST DE AUTOEVALUARE Aplicaţia 1 Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi principalele tipuri de fabricaţie: Aplicaţia 2 Selectaţi următoarele caracteristici după apartenenţa lor la tipul de fabricaţie............ Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile specifice diverselor tipuri de fabricaţie............. ............................ negociindu-se la efectuarea comenzii Personalizarea produselor se face în momentul comenzii Produsul este disponibil imediat vânzării Producţia este de cele mai multe ori de masă Urmăreşte reducerea termenelor de realizare Aplicaţia 3 Indicaţi tipurile de fabricaţie caracteristice fiecărui mediu industrial redat în imaginile următoare: .. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 27 .................Activitatea 4 Unitatea de învăţare: Mediul industrial Tema: Tipuri de fabricaţie Data: Durata activităţii: 20 min...... fabricate în cantitate mare Preţul este fixat în catalog Preţul nu este fixat..

  întreprinderile manufacturiere aplică  un  demers  liniar.  CAQ ­ Computer Aided Quality  Utilizarea  calculatorului  în  controlul  calitativ  interfazic şi final al fiecărui produs.FIŞA DE DOCUMENTARE 5 METODE DE INTEGRARE SISTEMICĂ A ÎNTREPRINDERII Comparaţie între sistemul tradiţional de producţie şi sistemul integrat de producţie Sistemul   tradiţional de producţie    Pe  parcursul  creaţiei  unui  produs.  CAM ­ Computer Aided Manufacturing  Utilizarea  calculatorului  ca  echipament  de  conducere a diverselor maşini şi utilaje.   inginerul de calcul:  dimensionează elementele  produsului.   desenatorul: reprezintă soluția  tehnică.   CAP ­ Computer Aided Planning  Utilizarea  calculatorului  pentru  rezolvarea  aspectrlor economice ale producției.  prin  funcții  specifice:  autotest.  Sistemul   integrat de producţie(CIM)              BAZE    DE    DATE      CAD  CAM  BAZE  DE  DATE  FLUX DE INFORMAŢII  CAP  CAS    CAQ  CAD ­ Computer Aided Design  Utilizarea  calculatorului  pentru  proiectarea  integrală  a  produselor  şi  obținerea  directă  a  programelor  de  conducere  necesare  sistemului  de fabricație.    inginerul de metode: alege  procedeele de obținere a  pieselor.   inginerul de concepţie: crează o  soluție tehnică.    echipa de mentenanţă:  urmăreşte produsul pe parcursul  funcționării sale.    agentul de vânzare:  comercializează produsul.   designerul: ajustează formele  pieselor în mod estetic.  funcție  de  tip  “cutie  neagră”(memorarea  comenzilor şi a defectelor apărute în cronologia  lor).  autodiagnoză.   SIMPLIFICARE  EVOLUŢIE  CÂŞTIG DE TIMP  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 28 .  CAS ­ Computer Aided Service  Utilizarea  calculatorului  pentru  crearea  unor  facilități speciale de depanare într‐un sistem  de  fabricație.    echipa de încercări: acceptă sau  respinge produsul.  unde  urmează  să  intervină  în  mod  succesiv  un  număr  mare de persoane:     specialiştii în marketing:  definesc caietul de sarcini al  produsului.  alocare  dinamică  a  resurselor.   muncitorii din atelier:   realizează produsul.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Aplicaţia 1 Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi aspectele conceptului CIM: Aplicaţia 2 Selectaţi următoarele componente ale conceptului CIM .Activitatea 5 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii Tema: Conceptul de sistem Data: integrat de producţie (CIM) Durata activităţii: 20 min. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei identifica aspectele integrării sistemice în diverse faze ale producţiei. Utilizarea calculatorului pentru crearea unor facilităţi speciale de depanare într-un sistem de fabricaţie Utilizarea calculatorului pentru proiectarea integrală a produselor şi obţinerea directă a programelor de conducere necesare sistemului de fabricaţie. marcând un x în dreptul definiţiei corespunzătoare: Componente ale conceptului CIM CAD CAM CAP CAS CAQ Definiţie Utilizarea calculatorului pentru rezolvarea aspectrlor economice ale producţiei. Utilizarea calculatorului în controlul calitativ interfazic şi final al fiecărui produs Utilizarea calculatorului ca echipament de conducere a diverselor maşini şi utilaje. Aplicaţia 3 Precizaţi cel puţin trei avantaje ale utilizării unui sistem integrat de producţie faţă de sistemul tradiţional de producţie: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 29 .

automate programabile.  dispozitive de înmagazinare(magazii tampon buffere). FMC – Flexible Manufacturing Cell: asigură procesarea materială Cuprinde următoarele dispozitive:  maşini unelte: MU – CNC(Computer Numerical Control)  roboţi industriali.FIŞA DE DOCUMENTARE 6 Structura sistemelor flexibile de fabricaţie   Schema bloc generală a unui sistem flexibil de fabricaţie (SFF)      1.  dispozitive de alimentare cu semifabicate şi componente.  dispozitive interfazice de testare şi control automat. calculatoare de proces şi calculatoare personale într-o structură ierarhizată. CIM – Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 30   . Computer Integrated Manufacturing: asigură procesarea informaţională prin integrarea tuturor sistemelor de conducere. destinată optimizării funcţiei productive.  dispozitive automate de transfer(transport). 2.

Una sau mai multe celule flexibile de fabricaţie sunt integrate structural într-un nivel ierarhic superior. Din punctul de vedere al procesării materiale un sistem flexibil de fabricaţie este o înlănţuire logică a mai multor ateliere flexibile de fabricaţie. .Sistemul flexibil de fabricaţie ( SFF ) este un complex integrat. . pot prelucra orice produs aparţinând unei anumite familii specifice de produse în limitele unei capacităţi şi a unui program (algoritm) de fabricaţie prestabilite. . .un schimbător de scule.o magazie de piese multipalete. CELULA FLEXIBILĂ DE FABRICAŢIE ( CFF ). de maşini unelte cu comandă automată. fiecare dintre acestea fiind constituit din una sau mai multe celule flexibile de fabricaţie. instalaţii automate de manipulare a sculelor şi pieselor. comandat prin calculator.una sau mai multe MU – CNC . . elementul constitutiv fundamental al unui sistem flexibil de fabricaţie este : încărcare/descărcare transfer.unul sau mai mulţi roboţi (pentru operaţii de tip paletizare/depaletizare) .o magazie de scule. alcătuită din: . numit atelier flexibil de fabricaţie(AFF). echipament automatizat de măsurare şi testare care în condiţii de intervenţie minimală manuală şi timpi reduşi de reglare. La nivel micro.un calculator supervizor. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 31 .

în care să abordaţi realizaţi o prezentare (Power Point sau un eseu) cu tema . rolul lor şi categoriile de operaţii diferenţelor faţă de sistemele tradiţionale de producţie. Aplicaţia 1 Pe baza informaţiilor/imaginilor achiziţionate pe parcursul activităţii. Gradul de specializare a echipamentelor de producţie. Ordinea desfăşurării operaţiilor de fabricaţie.   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 32 . Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei identifica elemente componente ale unui sistem flexibil de fabricaţie LECŢIE VIZITĂ În cadrul orelor de laborator tehnologic veţi efectua o vizită la o întreprindere. calculatoare personale pentru realizarea funcţiei productive a sistemului. Scopul vizitei:     Identificarea elementelor componente ale sistemului flexibil de fabricaţie. Conducerea sistemului flexibil de fabricaţie prin integrarea tuturor sistemelor de conducere. în cadrul căreia au loc procese automate de producţie. calculatoare de proces.Flexibilitatea sistemelor de fabricaţie conceptul de flexibilitate a sistemelor de fabricaţie din prisma elementele flexibil de fabricaţie.Activitatea 6 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii Tema: Structura sistemelor Data: flexibile de fabicaţie (SFF) Durata activităţii: 10 min. Evidenţiaţi componente ale sistemului realizate de acestea. automate programabile.

1  3   2  şi precizaţi ce tip de 4  5  6  7  Reperul 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea Tipul de procesare Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 33 .Aplicaţia 2 Identificaţi în figurile de mai jos dispozitivele indicate prin săgeţi procesare asigură.

U. care trebuie să ajungă la perfecţiune. procese cu ciclu de viaţă prestabilit.FIŞA DE DOCUMENTARE 7 Sisteme inteligente de fabricaţie (IMS) IMS corespund unui program care a fost pus în aplicare în anul 1995. Îmbunătăţirea flexibilităţii şi autonomiei modulelor de fabricaţie ce compun sistemul de producţie Îmbunătăţire interacţiunii dintre diversele componente şi funcţii ale producţiei Schimbarea structurilor verticale şi ierarhice către o structură “hetrarhică” Instrumente de Metode şi mijloace pentru re-engineering strategie/planificare /proiectare Instrumente de modelare pentru analiza şi dezvoltarea strategiilor de producţie Probleme Promovarea şi dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea umane/organizare/ imaginii activităţii de producţie şi a pregătirii profesionale. Austria. Scopul programului: cercetarea sistemului industrial al anilor viitori. întărirea vitalităţii industriei şi rezolvarea problemelor cu care aceasta se confruntă: globalizarea pieţelor şi aplicarea noilor tehnologii de producţie. include 21 de tări şi peste 350 participanţi. sociale Fabrici autonome mobile Întreprinderi extinse/ virtuale Cea mai mare formă de producţie care poate fi condusă.A. sisteme cu reziduri reduse. Îmbunătăţirea comunicaţiilor şi a bazelor de date tehnologice. răspuns flexibil la modificarea condiţiilor de Metode de producţie lucru. Inovare tehnologică în procesul de producţie: schimbare rapidă a produsului fabricat. Temele programului sunt axate pe: Sisteme de fabricaţie pentru viitor: fabricaţia agilă. Japonia. având 6 centre regionale: S. intreprinderea fractală. Canada. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 34 . Uniunea Europeană şi Elveţia.. fabricaţia bionică Sisteme inteligente pentru comunicare Ciclul de viaţă total Protecţia mediului prin consum minim de energie şi materiale al produsului Reciclarea şi reutilizarea Procese de producţie ce reduc impactul asupra mediului înconjurător: sisteme cu emisii reduse.

     Sisteme de fabricaţie pentru viitor: fabricaţia agilă. Fabrici autonome mobile .      Procese de producţie ce reduc impactul asupra mediului înconjurător: sisteme cu emisii reduse.   Cea mai mare formă de producţie care poate fi condusă. Protecţia mediului prin consum minim de energie şi materiale. procese cu ciclu de viaţă prestabilit.Activitatea 7 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii o Tema: Sisteme de fabricaţie inteligente Data: Durata activităţii: 15 min. fabricaţia bionică. Reciclarea şi reutilizarea. intreprinderea fractală. Inovare tehnologică în procesul de producţie: schimbare rapidă a produsului fabricat.   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 35 . Completaţi aceste teme în spaţiul indicat prin săgeată:     Promovarea şi dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea imaginii activităţii de producţie şi a pregătirii profesionale. sisteme cu reziduri reduse. Sisteme inteligente pentru comunicare. Îmbunătăţirea flexibilităţii şi autonomiei modulelor de fabricaţie ce compun sistemul de producţie. care trebuie să ajungă la perfecţiune. Îmbunătăţirea comunicaţiilor şi a bazelor de date tehnologice. Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile sistemelor inteligente de fabricaţie Numele elevului: FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţie Stabiliţi căror teme principale ale programului IMS sunt specifice caracterizările de mai jos. răspuns flexibil la modificarea condiţiilor de lucru.

Reţeaua este de obicei implementată folosindu-se componente electronice sau simulată printr-un program.FIŞA DE DOCUMENTARE 8 Au apărut ca aplicaţii practice ale inteligenţei artificiale şi reprezintă cele mai evoluate aplicaţii ale informaticii într-un domeniu de activitate. selecţia membrilor care s-au adaptat cel mai bine necesităţilor problemei de soluţionat. evaluarea gradului în care noii membri corespund mai bine soluţionării problemei . În felul acesta se obţin. • depozitarea şi accesul imediat la cunoaşterea acumulată. după mai multe generaţii. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie În categoria sistemelor inteligente sunt incluse: 36 . Sistemele inteligente  Principalele avantaje ale utilizării sistemelor inteligente în aceste condiţii sunt următoarele: • ajutorul oferit echipei manageriale în luarea şi justificarea unor decizii.  SISTEMELE NEURONALE ARTIFICIALE reţeaua neuronală este o maşină proiectată pentru a modela felul în care creierul rezolvă o anumită problemă sau execută o funcţie cu un anumit scop. în sensul că încurajează soluţiile candidat capabile să rezolve o problemă şi penalizează soluţiile fără succes. reproducerea (se folosesc operatorii genetici de încrucişare şi mutaţie. • însoţirea unor experţi umani sau chiar înlocuirea acestora. Ideea de bază a unui algoritm genetic constă în a începe cu o populaţie de soluţii. Domenii de aplicare: problemele de optimizare referitoare la selectrea personalului şi selectrea portofoliilor. cu un mare număr de parametri.  SISTEMELE INTELIGENTE BAZATE PE ALGORITMI GENETICI Mecanismul specific acestor sisteme este inspirat din funcţionare sistemelor biologice. • experienţa structurată şi reprezentată pe care o conţin aceste produse în baze de cunoştinţe. Fazele ciclului prin care operează un asemenea algoritm sunt: creearea unei populaţii de “membri” (soluţii candidat la rezolvrea unei probleme) . pentru a obţine noi membri). fiecare mai performantă decât precedentele. Un asemenea ciclu se repetă până când este identificată cea mai bună soluţie la problema în cauză. soluţii foarte bune pentru probleme de optimizare complexe. • costuri mai mici pentru agenţii economici etc. • disponibilitatea acestor sisteme de a rezolva orice problemă în oricare moment.abandonarea populaţiei vechi prin înlocuirea ei cu populaţia nouă din noua generaţie.

Sistemele inteligente bazate pe logica fuzzy dispun de o flexibilitate deosebită şi s-au dovedit performante într-o varietate de aplicaţii de control industrial şi de recunoaştere a structurilor. logica fuzzy foloseşte o plajă continuă de valori logice cuprinse în intervalul 0-1. Logica fuzzy oferă instrumentele necesare pentru reprezentarea în sistemele inteligente a unor concepte imprecise cum sunt „mare/mic”. „frig/cald/fierbinte” . unde 0 indică falsitatea completă. în logica fuzzy putem defini gradul de apartenenţă al obiectului la mulţime şi care poate lua valori între 0 şi 1.  Fazele ciclului algoritmilor genetici   SISTEMELE FUZZY Logica fuzzy (din engl. Astfel. Pentru reprezentarea acestora se folosesc seturile fuzzy. începând cu scrisul de mână şi terminând cu evaluarea creditelor. de la Universitatea Berkeley. Lotfi Zadeh. iar 1 indică adevărul complet. „rapid/lent”. „scump/ieftin”. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 37 . care lucrează cu două valori numerice exacte (0 pentru fals şi 1 pentru adevărat). dacă în logica clasică un obiect poate aparţine (1) sau nu (0) unei mulţimi date. Spre deosebire de logica clasică. Domenii de aplicare: Există numeroase produse industriale de larg consum. „aproape/departe”. concepte numite variabile lingvistice sau variabile fuzzy. cuptoarele cu microunde sau aparatele de fotografiat.: logica vagă) a fost definită în 1965 de către prof. care captează din punct de vedere cantitativ interpretarea calitativă a termenilor. care utilizează logica fuzzy în mecanismele lor de control. inclusiv maşinile de spalat automate.

pentru un domeniu aplicativ particular.0. reprezintă grade ale unui preţ particular fixate pe scara 0.0. Această diagrama se citeşte astfel:  Când preţul unei perechi de pantofi este de 10 unităţi monetare.0. valorile variabilei PREŢURI. aceste forme şi limite de scară ale diagramei fuzzy. aşa cum se arată în figura următoare : Logica fuzzy permite o reprezentare mult mai realistă a fenomenelor.iar valoarea în setul fuzzy "scumpe" este de 0. când preţul este de 200 unităţi monetare. pe masura evoluţiei preţurilor la pantofi.  Invers.Exemplu : În teoria conventională a seturilor.0 .0. atunci valoarea în setul fuzzy "ieftine" este de 1. de pildă) în două seturi distincte.1. După ce s-au definit funcţiile membrilor seturilor fuzzy. atunci setul fuzzy "scumpe" are valoarea maximă 1. În diagrama de mai sus. în sensul că vizualizează clar declinul gradual al tăriei setului "ieftine" şi respectiv creştarea tăriei setului "scumpe". iar setul fuzzy "ieftine" are valoarea 0.0 . se stabilesc de către un expert. ieftine şi scumpe. pentru o aplicaţie de marketing se pot clasifica preţurile unor produse particulare (pantofi. de pe axa verticală. orice nou membru se va încadra în una dintre valorile fuzzy aflate între cele două limite prestabilite. foarte bine demarcate. (10-200) sunt reprezentate pe axa orizontală. În mod uzual. Valorile membrilor fuzzy. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 38 .

Se pune astfel în evidenţă diviziunea dintre secţiunea care păstrează reprezentarea cunoaşterii asupra domeniului . Această componentă mai este numită şi motor de inferenţe. De exemplu.   Activitatea 8 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 39 . Atingerea unui nivel de securitate în administrarea şi conservarea patrimonului. Obţinerea de avantaje economice directe sau indirecte. Exploatarea corectă a competenţelor din interiorul întreprinderii.  SISTEMELE EXPERT Sistemele expert sunt programe concepute pentru a raţiona în scopul rezolvării problemelor pentru care în mod obişnuit se cere o expertiză umană considerabilă. care poarta numele de fuzificate. In permanenta are loc o conversie a datelor. istoric.. intre membrii seturilor fuzzy. In sistemele expert.şi diviziunea responsabilă a organiza procese inferenţiale care să implice aceste cunoştinţe sistemul de control. Pentru a furniza o soluţie coerentă la o problemă dată. Premiza principală în construcţia unui sistem expert este aceea că un expert îşi construieşte soluţia la o problemă din piese elementare de cunoaştere pe care le selectează şi le aplică într-o anumită secvenţă. apoi reprezentată corespunzător şi în final manipulată în conformitate cu o anumită metodă de rezolvare de probleme. Acestea sunt. Arhitectura de bază a unui sistem expert  Baza de cunoştinţe este formată dintr-o colecţie (bază) de fapte împreună cu o colecţie (bază) de reguli. cele două module principale ale unui sistem expert. regula R1: IF preţurile sunt mari .• • • • pantofilor cu preţul de 35 unităţi monetare le corespund valorile: 0. regulile de inferenţă fuzzy specifică relaţiile dintre variabilele fuzzy şi vor fi elaborate de către experti. De exemplu: THEN activitatea la bursă este slabă.  Sistemul de control codifică una sau mai multe strategii de rezolvare a problemelor.baza de cunoştinţe . cunoaşterea cuprinsă întrun anumit domeniu trebuie aşadar formalizată.8 în setul "ieftine" şi valoarea 0. Înlocuirea cărţilor şi a materialelor documentare. AND producţia este mica.2 în setul "scumpe". Sinteza argumentelor în favoarea introducerii sistemelor expert în întreprindere: Gestiunea unui volum ridicat de cunoştinţe şi informaţii.

a unui sistem expert este formată dintr-o colecţie (bază) de fapte împreună cu o colecţie (bază) de reguli. c. Timp de lucru: 30 minute. sisteme fuzzy B a..... Se acordă 1 punct din oficiu.. concepte numite variabile lingvistice..abandonarea populaţiei vechi prin înlocuirea ei cu populaţia nouă din noua generaţie....  selecţia membrilor care s-au adaptat cel mai bine necesităţilor problemei de soluţionat  reproducerea (se folosesc operatorii genetici de încrucişare şi mutaţie.... Sisteme concepute pentru a raţiona în scopul rezolvării problemelor pentru care în mod obişnuit se cere o expertiză umană considerabilă. FIŞA DE DOCUMENTARE 9 Sisteme de fabricaţie holonice (HMS) Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 40 .. în sensul că încurajează soluţiile candidat capabile să rezolve o problemă şi penalizează soluţiile fără succes......... în spaţiul indicat prin săgeată... d........ A 1..... Oferă instrumentele necesare pentru reprezentarea în sistemele inteligente a unor concepte imprecise cum sunt. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza tipurile de sisteme inteligente de fabricaţie FIŞĂ DE EVALUARE Aplicaţia 1 (4 puncte) Realizaţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. b....... Un sistem proiectat pentru a modela felul în care creierul rezolvă o anumită problemă sau execută o funcţie cu un anumit scop. una sau mai multe strategii de rezolvare a problemelor.. Mecanismul specific acestor sisteme este inspirat din funcţionare sistemelor biologice.......Tema: Sisteme de fabricaţie inteligente Data: Durata activităţii: 30 min........  Sistemul de control al unui sistem expert.. Toate subiectele sunt obligatorii.... sisteme neuronale artificiale 3.. sisteme expert Aplicaţia 2 (4 puncte) Ordonaţi logic fazele ciclului prin care operează algoritmii genetici:  evaluarea gradului în care noii membri corespund mai bine soluţionării problemei ...  creearea unei populaţii de “membri” (soluţii candidat la rezolvrea unei probleme) .. e.. Integrează întreaga gamă de activităţi privind fabricaţia. 2. producţia şi activităţile de marketing. Aplicaţia 3 (1 punct) Completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc:  Baza de .... incluzând acceptarea comenzilor. sistemele inteligente bazate pe algoritmi genetici 4.. pentru a obţine noi membri).... proiectarea..

Celor două faţete le corespund atributele de autonomie şi respectiv cooperare. incluzând acceptarea comenzilor. Autonomia: capacitatea unei entităţi de a crea şi controla execuţia planurilor/strategiilor proprii. mai ales. el este influenţat şi la rându-i influenţează aceste părţi mai mari. Fiecare sistem poate fi considerat un holon. Deoarece fiecare holon este incorporat în întregi mai mari. Când această bidirecţionalitate a fluxului informaţiei şi înţelegerea rolului sunt compromise. Holarhia se caracterizează prin : tendinţa de creştere: posibilitatea şi regulile de interacţiune conduc la formarea automată de sisteme şi la atragerea altor holoni. a configurabilităţii şi robusteţii sistemului la perturbaţii şi la variaţii interne şi externe. în acelaşi timp. producţia şi activităţile de marketing. caracterul dinamic şi existenţa temporară – organismele vii (biologice şi.în esenţă. În cazul în care echilibrul dinamic dintre autonomia şi tendinţele de integrare ale holonilor este perturbat. Ierarhia holonilor este denumită holarhie Exemplu : Un atom este ierarhic mai jos ca nivel de organizare decât o moleculă. sau aceasta se autoreorganizează. o combinaţie a două cuvinte greceşti : holos (întreg) şi sufixul on (particulă. proiectarea. apartenenţa multiplă – un holon poate face parte din mai multe holarhii cu condiţia să respecte regulile fiecăreia. Sistemul de fabricaţie holonic (Holonic Manufacturing System – HMS ) este. atomii vor exista în continuare. sistemul începe să colapseze . Cooperarea: un proces în care un set de entităţi dezvoltă planuri mutuale acceptabile şi le execută. Ele sunt caracterizate printr-o schimbare permanentă. Informaţia circulă bidirecţioal între sistemele mai mici şi cele mai mari (aici mici şi mari se referă la adâncimea organizării şi nu la dimensiunea sistemului). • • • îndepărtează toate moleculele. cele sociale ) îşi pot schimba structura şi sunt disecabile. Termenul de “holon“. negocieri sau chiar agresiuni. dacă se HMS este o holarhie care integrează întreaga gamă de activităţi privind fabricaţia. prin tendinţa de combinare ( atributul de “ parte“). Holonul apare astfel ca o formă intermediară. Reţineţi! Un holon este o noţiune ce desemnează ceva ce este simultan un întreg şi o parte. dar dacă se îndepărtează toţi atomii din acea moleculă. holonul poate părăsi holarhia. un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor. entitate). întregii nu-şi mai recunosc dependenţa lor în ceea ce priveşte părţile subsidiare şi părţile nu mai recunosc autoritatea de organizare a întregilor. Activitatea 9 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 41 . utilajelor tehnologice şi a calculatoarelor în unităţi autonome şi cooperante în scopul creşterii flexibilităţii. de la particulele subatomice la universul ca întreg. în scopul de a realiza o întreprindere de fabricaţie agilă. caracterizată prin stabilitate proprie (faţeta de “ întreg ) şi. aceasta încetează să existe. iar legăturile dintre holoni pot reprezenta mesaje de comunicare.

................................... .... .......................................................................................................... .......................................... ............................. ........................................ Aplicaţia 2 Definiţi noţiunile de autonomie respectiv cooperare atribuite holonului: Autonomia: ........................... .............................  Oamenii şi ţările....................................... ........................................................................................... ierarhie holonică pentru următoarele sisteme:  Literele şi cuvintele........................................................................ .................................................................. atomii vor exista în continuare dar dacă se îndepărtează toţi atomii din acea moleculă..................................................................................................................................................................................... Aplicaţia 3 După exemplul:  “Un atom este ierarhic mai jos ca nivel de organizare decât o moleculă............................................................................................................. stabiliţi o FIŞA DE DOCUMENTARE 10 Sisteme de fabricaţie bionice (BMS) Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 42 ...................... Cooperarea: ..............................................” ............................................................................................................... aceasta încetează să existe......................... Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza sistemele de fabricaţie holonice FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţia 1 Caracterizaţi sistemul de fabricaţie holonic după: Scop Mod de organizare ........ ...................o Tema: Sisteme de fabricaţie holonice Data: Durata activităţii: 20 min..........                  dacă se îndepărtează toate moleculele..............

Pe baza similitudinii dintre lumea viului şi sistemele de fabricaţie s-a propus termenul de modelon. ca element primar care stă la baza sistemelor de fabricaţie bionice. Sistemele de fabricaţie bionice (Bionic Manufacturing System – BMS ) – Similitudini între sistemele biologice şi sistemele de fabricaţie Sistemele biologice Organite Celule Organe Mediu chimic Flux chimic Enzime Sisteme de fabricaţie bionice Echipamente Celule de fabricaţie flexibile Ateliere Mediu de informaţii şi materiale Flux de informaţii şi materiale Coordonatori Unităţile de producţie din atelier. Ca şi sistemele biologice. poate sta la baza relaţiilor întreg/parte.     Activitatea 10 Unitatea de învăţare: Metode de integrare sistemică a întreprinderii o Tema: Sisteme de fabricaţie bionice Data: Durata activităţii: 20 min Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie Numele elevului: 43 . unităţile din sistemul de fabricaţie bionic sunt ordonate ierarhic. Modelonul. Metodologia top – down este utilizată în procesul de stabilire a activităţilor specifice fiecărui nivel şi fiecărei unităţi în parte. a operaţiilor de autodecizie.transpun trăsăturile viului. poate asigura integrarea şi armonia unităţilor autonome. Fluxurile de materiale şi informaţii sunt cele care asigură integrarea unităţilor în structură. stabilind conceptele esenţiale şi metodologia realizării acestui tip de sistem. prin gradul său de generalitate. iar unităţile de coordonare. sunt susţinute funcţional de echipamentele care le compun. planificare şi control au rolul de a asigura integrarea funcţională a unităţilor autonome. respectiv celulele de fabricaţie flexibile.

.. Echipamente e... Celule de fabricaţie flexibile c..Obiectiv: Prin această activitate vei caracteriza sistemele de fabricaţie bionice Aplicaţia 1 Completaţi cuvintele lipsă din enunţul următor : de fabricaţie bionice Sistemele – transpun trăsăturile ... esenţiale şi .. Coordonatori d.. Aplicaţia 2 Asociaţi cifrele din prima coloană cu literele din cea de-a doua coloană astfel încât să evidenţiaţi similitudinile dintre sistemele biologice şi sistemele de fabricaţie.... 6. Organe Aplicaţia 3 Completând aritmogriful veţi descoperi pe verticala A – B cuvântul cheie al temei.. Ateliere b.. Referitor la ordonarea sistemelor de fabricaţie bionice. 3... Corespund echipamemtelor din sistemele de fabricaţie bionice........ Sistemele biologice Sisteme de fabricaţie bionice 1.. Mediu chimic 5. Celule 2... Corespund enzimelor din sistemele biologice. Corespund celulelor de fabricaţie flexibile din sistemele de fabricaţie bionice.... a.. 2.. 5.. Bionic Manufacturing Sistem (abr)... Flux chimic 4.... 4.... Enzime 3. A 1 2 3 4 5 6 B 1...... Organite 6.. Mediu de informaţii şi materiale FIŞA DE DOCUMENTARE 11 CRITERII DE EVALUARE A UTILIZĂRII SISTEMELOR DE FABRICAŢIE Criteriul economic de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 44 .... Flux de informaţii şi materiale f. Element primar care stă la baza sistemelor de fabricaţie bionice. realizării acestui tip de sistem.... stabilind .

 Disponibilizarea forţei de muncă pentru activităţi preponderent intelectuale sau cel puţin calificate. numită timp de amortizare Principalele efecte economice ale integrării roboţilor în sistemele de fabricaţie se pot menţiona:  Flexibilitate maximă.  Economii la fondul de salarii.Profitul net generat de investiţie într-un sistem de fabricaţie trebuie să asigure amortizarea acestuia într-o perioaadă dată.  Creşterea productivităţii locale şi globale. Vn < 0 – sistemul de fabricaţie nu permite recuperarea investiţiei iniţiale.  Reducerea rebuturilor.  Calitatea superioară a produselor. Metoda perioadei de amortizare a investiţiei Efectele economice ale integrării roboţilor în sistemele de fabricaţie Breviar de calcul Simbol Definiţie Observaţii Venitul net anual adus de investiţie Vn Diferenţa dintre veniturile realizate prin vânzarea produselor finite şi cheltuielile efectuate cu sistemul de fabricaţie pentru obţinerea acestora Vn < 0 – sistemul de fabricaţie este un consumator de bani. Ci – Costul iniţial al investiţiei Timpul de amortizare a investiţiei Timpul de amortizare a cheltuielilor pentru achiziţionarea unui robot Ta Ta Ta  Ci Vn Ta  Ccr Es  Cex  k  Es  Cu  Ccr ‐ cost celulă robotizată  Es  ‐ economii la salarii   Cex  ‐ cheltuieli de exploatare  k  ‐ viteza de lucru a robotului în  comparație cu cea a unui operator uman  Cu ‐ costul utilajelor deservite de robot Activitatea 11 Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Tema: Criteriul economic de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Data: Durata activităţii: 30 min Numele elevului: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 45 .  Îmbunătăţirea considerabilă a continuităţii şi ritmicităţii producţiei.  Efecte sociale majore prin rezolvarea problemelor în locurile de muncă cu grad mare de nocivitate. Vn > 0 – sistemul de fabricaţie amortizează investiţia.

000 euro (specific industriei de automobile). prevăzută a fi menţinută în exploatare timp de 7 ani. k = +20% (robotul efectuează mai repede operaţia decât un operator uman) .000 euro.unealtă costă 85. Cex = 2. cu cheltuieli de 30. atât în cazul activităţii organizată într-un schimb cât şi în două schimburi. Cu = 30.000 euro.Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa criteriului economic în evaluarea sistemelor de fabricaţie REZOLVARE DE PROBLEME Aplicaţia 1 O maşină .000 euro. FIŞA DE DOCUMENTARE 12 Criteriul cantitativ de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 46 .000 euro (activitate într-un schimb).000 euro şi poate realiza anual produse în valoare de 55.000 euro. Se doreşte evaluarea oportunităţii investiţiei într-o astfel de maşină. sau Cex = 3. pentru următoarele date: Ccr = 25. Es = 11. k = -20% (robotul efectuează mai încet operaţia decât un operator uman).000 euro (activitate în două schimburi). Aplicaţia 2 Să se estimeze timpul de amortizare al investiţiei într-o celulă robotizată.

de prod. reglajelor. Rata de producţie Caracterizează cadenţa sistemului de fabricaţie şi se exprimă în număr de produse/unitate de timp Capacitatea de producţie Reprezintă capabilitatea sa maximă pentru satisfacerea în condiţii optime a unei comenzi. schimbarea sculelor uzate. controlul calitativ. Rp – rata de producţie a fiecărui sistem de fabricaţie./săpt.   Breviar de calcul Durata timpului de fabricaţie Simbol Tf Definiţie Observaţii staţie automată sau un post manual de procesare. verificării sau înlocuirii sculelor uzate. Ss –numărul de schimburi dintr-o săptămână. ce trebuie parcurse de semifabricatul de bază pentru obţinerea produsului finit. automate sau manuale. Nsp – numărul staţiilor de procesare. O – numărul orelor de funcţionare dintrun schimb.] Cp C P  N sf  R p  O  S s Nece sarul de resurse ce trebuie alocate: N sf O  S s  Cs  Nsp Rp Pentru realizarea mai multor tipuri de produse: N sf O  S s   Cs  Nsp Rp Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 47 . Cs – comanda săptămânală T f  N sp Tsu  Q  To  Tno  T0 –durata timpului operativ pentru o Rata de producţie Rp Caracterizează cadenţa sistemului de fabricaţie şi se exprimă în număr de produse/unitate de timp Rp  1 Tsu T  0 Q 1 q  1 Tp 1 Tf Tp   Q N sp Capacitatea de producţie [nr.Parametrii de bază care permit analiza cantitativă şi  calitativă a sistemelor de fabricaţie sunt:   Durata timpului de fabricaţie Realizarea unui produs presupune o succesiune de prelucrări(activităţi productive) între care sunt inserate operaţii auxiliare(activităţi neproductive). alimentarea posturilor manuale şi a staţiilor automate cu componente. Tsu – timpul de setup. (1-q) – rata producţiei de bună calitate Tp . Tno – durata timpului neoperativ pentru aceeaşi staţie. cum ar fi: transportul interfazic. Q – mărimea lotului de fabricaţie (numărul de piese/seria de fabricaţie).intervalul de timp ce revine prelucrării unei piese din lot într-o staţie de procesare. maşină sau post manual . q – rata rebuturilor. Nsf –numărul sistemelor de fabricaţie identice ce funcţionează în paralel. reglaje. necesar pornirii şi verificării staţiilor automate.

Aceasta operează în paralel 10 schimburi/săptămână. Timpul mediu de pregătire al întregului sistem de fabricaţie este de 3 ore. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa criteriului cantitativ în evaluarea sistemelor de fabricaţie Aplicaţia 1 Se consideră un lot de 50 de piese ce necesită pentru realizare operaţii succesive realizate pe 8 maşini-unelte automate (staţii). în sensul stabilirii numărului sistemelor de fabricaţie ce trebuie alocate (sau achiziţionate) pentru satisfacerea comenzilor.4 ore. întârzierilor.1 ore.Activitatea 12 Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Tema: Criteriul cantitativ de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Data: Durata activităţii: 30 min. 3. dacă se cunoaşte cererea de produse. Aplicaţia 3 Se consideră un sistem de fabricaţie ce conţine 6 linii automate identice pentru prelucrări mecanice. Determinarea duratei timpului de fabricaţie al lotului. ce lucrează 10 schimburi/săptămână. inspecţiilor este de 7 ore. Timpul mediu neoperativ datorat transportului. cu timpul mediu de funcţionare pe schimb de 6. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 48 . Rata producţiei sistemului de fabricaţie REZOLVARE DE PROBLEME Aplicaţia 2 Trei produse sunt realizate în acelaşi sistem de fabricaţie. Se cere estimarea capacităţii de producţie a sistemului de fabricaţie. Intervalul de timp Tp ce revine prelucrării unei piese din lot într-o staţie de procesare. cu timpul mediu de funcţionare/schimb 6. Se cere: 1. Se cere dimensionarea globală. dacă se consideră o zi de muncă cu durata medie de 7 ore. Rata de producţie este Rp = 17 produse/oră. 2. iar timpul mediu de operare/staţie este de 0.5 ore.

competitivitate pe piaţă. Productivitatea energetică : total ieşiri/consum de energie .incarcare Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 49 . Diferenţa dintre productivitate.de. durata obţinerii primului produs de un anumit fel. Indicatorii LEAN În mediul de producţie există patru elemente cheie: productivitatea. dar un mod sigur şi corect de estimare îl reprezintă eficacitatea generală a echipamentului (OEE – Overall Equipment Efectiveness) Pentru calculul OEE se ţine seama de: Disponibilitate .operare  100 timpul. Disponibilitatea se diminuează din cauza timpului în care echipamentul nu a funcţionat deşi putea fi disponibil. muncitori înalt calificaţi. eficienţă şi eficacitate Productivitatea : relaţia ieşiri – intrari . Productivitatea materialelor utilizate : total ieşiri/materiale consumate .om utilizate . Eficienţa : cât de bine sunt utilizate intrările . Indicatorii tipici pentru producţia LEAN se raportează la aceste patru elemente şi constau în determinarea timpului de la primirea până la expedierea comenzii.de. siguranţa şi costurile. eficienţa globală a echipamentului (OEE) Productivitatea Productivitatea totală reprezintă raportul dintre cantitatea de produse(ieşiri) realizată de un sistem pe parcursul unei perioade de timp şi cantitatea de resurse(intrări) utilizate în aceeaşi perioadă de timp. produse bine făcute. Productivitatea capitalului : total ieşiri/cost de capital . LEAN MANUFACTURING înseamnă celule sau linii de asamblare flexibile. procentul de livrări la timp. costuri reduse prin îmbunătăţirea procesului de producţie. Performanţa reală a sistemului de fabricaţie poate fi determinată prin mai multe metode. muncă mai complexa. Calitatea Performanţa în producţie este determinată într-un număr mare de cazuri de maşini/echipamente sau de intervenţia umană. Productivitatea muncii : total ieşiri/ore.cât la sută din eficacitatea generală a echipamentului reprezintă disponibilitatea. Eficacitatea : cât de bune sunt rezultatele. rotaţia stocurilor. Disponibilitatea  timpul. o varietate mult mai mare de părţi interschimbabile. calitate excelentă.FIŞA DE DOCUMENTARE 13 Metode pentru reducerea costurilor de producţie LEAN MANUFACTURING (metode pentru reducerea costurilor) – este în prezent cea mai importantă metodă de management pentru companiile de producţie. Productivitatea parţială reprezintă raportul între ieşiri şi intrari specifice pentru factori separaţi. calitatea.

bune  numarul.  calitatea . A D B C D    A A B C C D  eficienta .de.de. B C                         Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 50 .Eficienţa procesului sau performanţa .de.rebuturi  100 numarul. Analizează cauzele posibile pentru care echipamentul funcţionează dar nu realizează o producţie suficientă. produse.ciclu.de. produse  numarul.cât la sută din eficacitatea generală reprezintă produse bune. Pr ocentul. timpul.de.operare produs  100 Procentul de produse bune sau calitatea .teoretic Eficienta  timp. produse OEE – Performanţa reală a echipamentului sau randamentul sintetic pentru un timp de lucru de 8 ore este: Unde: B  disponibilitate .cât la sută din eficacitatea generală reprezintă eficienţa procesului.de.

H – coeficientul de produse bune: 98% I – timpul de ciclu teoretic: 0. C – timpul de încărcare zilnică : A-B= D .Activitatea 13 Unitatea de învăţare: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Tema: Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie sub aspect calitativ şi competitiv Data: Durata activităţii: .timpul pierdut pentru opriri : 60 min.5 min/piesă J – timpul de ciclu real: 0.8 min/piesă Se vor calcula: F – timpul real de fabricaţie: J x G= T. E – timpul de operare zilnic : C-D= G – producţia zilnică: 400 piese. B – timpul programat de oprire zilnică: 20 min. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa evaluării sistemelor de fabricaţie sub aspect calitativ şi competitiv STUDIU DE CAZ Să se analizeze randamentul global al sistemului de fabricaţie care funcţionează după următorii indicatori: A – timpul de încarcare(timpul de lucru zilnic): 60 minx8 ore =480 min.disponibilitatea sistemului: E 100  C M – coeficientul de viteză: I  100  J F  100  E N – Coeficientul net de operare: L – Eficienţa procesului: M  N  100  OEE – randamentul global al instalaţiei este: T  L  H  100  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 51 .

pentru liniile în flux sincronizate mijloacele de transport au deplasare continuă şi functionează automat sau mecanizat. având la baza un ritm reglementat de lucru. organizarea productiei în flux reprezintă forma superioară de organizare a producţiei. sincronizarea. trecerea lor pe alte locuri de muncă. a caror viteză de deplasare este strict corelată cu tactul de funcţionare al liniei de producţie în flux. e) Procesul de producţie se desfasoara în mod concomitent pe toate locurile de munca ale liniei în flux. a) Divizarea procesului tehnologic în operaţii egale sau multiple din punct de vedere al timpului necesar pentru prelucrarea unui produs. d) Trecerea produselor de la un loc de muncă la altul în cadrul liniei se face după cum urmează: _ pentru liniile în flux caracterizate prin sincronizarea executării operaţiilor. pe anumite locuri de munca ale fluxului tehnologic. stabilirea unei succesiuni raţionale a acestora şi apoi agregarea acestora pentru obţinerea de operaţii cu durate multiple faţă de operaţiile simple.FIŞA DE DOCUMENTARE 14 COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE FABRICAŢIE Concurenţa. executarea produselor având la baza un ritm liber de lucru. _ pentru liniile în flux nesincronizate. Condiţia care trebuie îndeplinită pentru aplicarea acestei forme de organizare a procesului de producţie. din aceasta categorie fac parte benzi rulante sau conveiere. b) Repartizarea acestor operaţii pe anumite locuri de muncă specializate. c) Amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusa de succesiunea tehnologică a operaţiilor. partajarea resurselor. precum şi iesirea produselor de pe linie are loc la intervale egale cu mărimea tactului de producţie T (tactul de producţie fiind intervalul de timp la care ies de pe linia în flux două produse finite). Acest fapt implică realizarea unei încărcări complete a locurilor de munca. interacţiuni între componente În cadrul întreprinderilor. f) Deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu ajutorul unor mijloace de transport adecvate. g) Executarea unui anumit produs sau a unei grupe de produse asemănătoare din punct de vedere constructiv. produsele trec de la un loc de munca la altul în mod continuu. constă în permanentizarea executării unei operaţii sau grup de operaţii. pentru liniile în flux sincronizate lansarea produselor în fabricaţie. Trăsături de bază: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 52 . al gabaritelor sau al procesului tehnologic. trecerea produselor se face în mod discontinuu. sub forma unor linii tehnologice în flux.

operaţia 4 = 6 min. operaţia 3 = 3 min. T 3 t 6 N lm 4  4   2 maşini. operaţia 2 = 9 min. fiind posibila realizarea sincronizarii executarii operatiilor. produsele trec de la un loc de munca la altul în mod continuu pe baza unui tact de productie bine determinat. Sincronizarea executarii operatiilor presupune acel mod de lucru al unei linii de productie în flux în care produsele trec de la o operatie la alta la intervale de timp egale sau multiplu al marimii tactului de productie Aplicaţie : Pentru exemplificarea sincronizarii executarii operatiilor vom considera o linie de productie în flux pe care se executa 5 operatii cu urmatoarele durate în minute: operaţia 1 = 3 min. operaţia 5 = 9 min. În cadrul lor. T 3 t 9 N lm 5  5   3 maşini T 3 N lmi  T – mărimea tactului de producţie Numărul total de maşini pe linia de producţie este de 10 maşini. T t 3 N lm1  1   1 maşină. se va determina mai întâi numarul locurilor de munca la fiecare operatie în parte după relaţia: ti unde: ti –durata operaţiei i. Modul de prelucrare al primelor trei produse în cazul amplasarii desfasurate a locurilor de munca si în functie de durata operatiilor. T 3 t 3 N lm 3  3   1 maşină. Pentru exemplificarea sincronizarii operatiilor efectuate la primele trei produse. Acest lucru este posibil datorita faptului ca duratele operatiilor sunt egale sau multiple cu marimea tactului de productie. T 3 t 9 N lm 2  2   3 maşini . Tactul de productie al liniei este de 3 minute. numarul de masini ale acesteia si de marimea tactului de productie va fi: a) sincronizarea liniei de producţie în cazul amplasării desfăşurate a locurilor de muncă: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 53 .Liniile de productie în flux continuu reprezinta forma superioara de organizare a productiei în flux.

5 Op.4 Op. numărul de maşini ale acesteia şi de marimea tactului de producţie: Op.   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 54 .3 Op. Ca urmare produsele vor fi prelucrate în mod continuu fără a exista siruri de aşteptare la maşini şi nici timpi de nefuncţionare a maşinilor datorită lipsei de produse la maşini.2 Op.1 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 P3 P2 P1 P2 P1 P3 P2 P1 P2 P1 P3 P1 P2 P3 P3 Din schema prezentată mai sus. egale cu mărimea tactului de producţie.b) sincronizarea liniei de producţie în functie de durata operaţiilor. rezultă că lansarea şi ieşirea din fabricaţie a unui produs se face la intervale bine determinate de timp.

partajarea resurselor. t4 = 4 min.  Reprezentaţi sincronizarea liniei de producţie în flux în cazul amplasării desfăşurate a locurilor de muncă.  Reprezentaţi sincronizarea liniei de producţie în funcţie de duratele operaţiilor. sincronizarea. duratele operaţiilor tehnologice executate în cadrul liniei sunt: t1 = 4 min.  Calculaţi ritmul liniei de producţie. ştiind ca acesta este inversul tactului de producţie şi se exprimă în produse/minut sau produse pe/oră .Activitatea 14 Unitatea de învăţare: Componente ale sistemelor de fabricaţie Tema: Concurenţa. t2 = 2 min. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 55 .  Precizaţi numărul total al locurilor de muncă. interacţiuni între componente Data: Durata activităţii: 30 min . în cadrul acestei linii de producţie în flux se prelucrează trei tipuri de produse. de numărul locurilor de muncă şi de mărimea tactului de producţie. t5 = 6 min.  Calculaţi numărul locurilor de muncă la fiecare operatie în parte. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei analiza modul de organizare a producţiei din cadrul sistemelor de fabricaţie STUDIU DE CAZ Pentru una din liniile de producţie în flux continuu se cunosc următoarele informaţii: tactul de producţie al liniei este de 2 minute. t3 = 6 min.

b) revizia tehnica Rt : urmăreşte determinarea stării tehnice a utilajelor şi stabilirea operaţiilor care trebuie efectuate în cadrul reparaţiilor curente sau capitale. şi anume: -caracter profilactic. întreţinere şi reparare a utilajelor. Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei revizii tehnice.se efectuează în mod periodic.urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor. . În concluzie. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte. Prin elaborarea acestui sistem s-a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare.urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioada cât mai mare de timp. Sistemul preventiv-planificat se poate aplica cu ajutorul metodei după revizie. evitându-se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde starea lor tehnică nu impune acest lucru. sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat este un ansamblu de măsuri de întreţinere. . Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptare unor măsuri de întreţinere şi control. prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature. cu motivarea corespunzătoare. Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare a utilajelor. Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 56 Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat. control.caracter planificat. prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totala sau parţiala a acelor componente care au o durată mai mică de funcţionare în comparaţie cu altele.FIŞA DE DOCUMENTARE 15 FENOMENE STOCASTICE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE FABRICAŢIE Sisteme şi metode de organizare a reparării utilajelor Toate aceste activităţii de revizie. . datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirarea duratei normate de funcţionare. la intervale de timp bine determinate. control şi reparare care: . Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe care le conţine sistemul. Sistemul de reparaţii preventiv-planificat conţine următoarele categorii de intervenţii tehnice: a) întreţinerea şi supravegherea zilnică a utilajului: se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajul. fără a se face înlocuiri de piese. . cu ocazia efectuării reviziei tehnice. se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte.

în timp ce la reparaţiile curente de gradul II acest interval este de 9000 de ore. a cărui mărime este prevăzută în normativele de funcţionare ale acestuia şi care are drept scop menţinerea în funcţiune a utilajului până la expirarea duratei normate de viată. Reparaţia capitală este cea mai complexă intervenţie tehnică. ea are un caracter general. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 57 . d) reparaţia capitală RK : este o lucrare de intervenţie tehnică efectuată după expirarea unui ciclu de funcţionare a utilajului. prin înlocuirea unor piese componente sau subansamble uzate. verificare şi reparare o gamă foarte larga de piese şi subansamble care intră în componenta utilajului. deoarece sunt supuse procesului de întreţinere. Exemplu: la o anumită grupă de maşini reparaţiile curente de gradul I este de 3000 de ore de funcţionare.c) reparaţia curentă de gradul I şi II Rc1 si Rc2 : curentă este o lucrare care se executa în mod periodic în vederea înlăturării uzurii fizice.

10. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege importanţa implementării unei strategii de mentenanţă în cadrul sistemelor de producţie. Datele vor fi sistematizate în tabelul următor: Denumire utilaj Utilaj U10 Utilaj U7 Utilaj U1 Utilaj U14 Ore de întreruperi 170 140 110 100 Ore întreruperi cumulate 170 310 420 520 % Timp de staţionare 25. ţinând cont de întreruperile înregistrate în funcţionarea utilajelor din cadrul unei secţii de producţie. fiecare defectare fiind raportată la un anumit utilaj. Procentele se vor calcula în funcţie de valorile cumulate corespunzătoare utilajului U15 . Pasul 1 Nr. 12.78 Număr întreruperi 4 5 3 2 Număr întreruperi cumulate 4 9 12 14 % Defecţiuni 6. 14.87 Utilaj U15 2 660 100 3 64 100 58 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie .25 14. 7. 11.64 78.75 46. 4. 6. 2. Numărul de întreruperi şi timpul de staţionare în anul de bază sunt înregistrate în tabel. 13. LUCRARE DE LABORATOR Managementul unei unităţi industriale. Denumirea utilajelor Utilaj U1 Utilaj U2 Utilaj U3 Utilaj U4 Utilaj U5 Utilaj U6 Utilaj U7 Utilaj U8 Utilaj U9 Utilaj U10 Utilaj U11 Utilaj U12 Utilaj U13 Utilaj U14 Utilaj U15 Ore de întrerupere 110 3 10 25 17 5 140 44 8 170 20 4 2 100 2 Număr întreruperi 3 6 4 3 4 5 5 6 7 4 5 2 5 2 3 Realizaţi o clasificare a tuturor defecţiunilor în ordine descrescătoare în funcţie de tipul de staţionare. 15. solicitând compartimentului de mentenanţă stabilirea unei politici de mentenanţă în vederea realizării acestui obiectiv. crt 1.06 18. după algoritmul prezentat în tabelul de mai jos. 9.Activitatea 15 Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Sisteme şi metode de Data: organizare a reparării utilajelor Durata activităţii: .97 63. 8. 5.75 21. Se va aplica metoda ABC la mentenanţa utilajelor din cadrul secţiei. îşi fixează drept obiectiv creşterea disponibilităţii utilajelor din cadrul acestei secţii. Obs. 3.

ci numai acţiuni de mentenanţă după necesităţi. incluse în zona A.zona B – în care 28. după cum urmează: • utilajele U10. • pentru utilajele cuprinse în zona B.15% din timpul de staţionare.zona A – în care se constată că 21.06% din timpul total de staţionare.zona C – în care 50% din defecţiuni nu reprezintă decât 5.87% din defecţiuni reprezintă 78.Pasul 2 Pe baza datelor cuprinse în tabelul precedent se poate trasa curba ABC. • pentru utilajele cuprinse în zona C nu se va aplica nici o metodă de mentenanţă preventivă. care pune în evidenţă legătura dintre procentul timpilor de staţionare cumulaţi şi procentul defecţiunilor cumulate. exigenţele vor fi mult mai scăzute sub aspectul metodelor de prevenire. . a „punctelor critice”. cu o supraveghere riguroasă. U1 şi U14.13% din defecţiunile constatate nu reprezintă decât 16. au o prioritate fundamentală. . Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 59 . precizaţi care sunt utilajele corespunzătoare zonelor B.  Corelând curba de mentenanţă ABC şi datele sistematizate în tabel.79% din timpul total de staţionare a utilajelor. pentru aceste utilaje se va implementa o politică de mentenanţă preventiv-planificată. respectiv C. Curba ABC Rezultatele obţinute permit luarea unor decizii juste în materie de mentenanţă. U7. având trei zone: .

Acest interval de timp se determină în zile calendaristice după următoarea relaţie:  D  n n 1  Ti   RC  D  N   t si   K t  i 1 S  S  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 60 . inclusiv durata uneia dintre ele. Nit s . se determină intervalul de timp.FIŞA DE DOCUMENTARE 16 Planificarea reparării utilajelor Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. relaţia de calcul a numărului de intervenţii de acelaşi fel este următoarea: N it  unde: Dcr s  N it d it Dcr . ţinând cont de data calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent.reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel. Ciclul de reparaţii reprezintă timpul dintre două reparaţii capitale. ţinând cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de duratele de timp dintre acestea. Această activitate presupune rezolvarea a două probleme: a) întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj. Pornind de la faptul că orice intervenţie de grad superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei. Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. dit .reprezintă numărul intervenţiilor de grad superior. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. începând cu ziua când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. de obicei ultima. Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi numărul de intervenţii de acelaşi fel.reprezintă durata ciclului de reparaţii. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. în zile. b) determinarea datelor calendaristice la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică asupra utilajului considerat. Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de reparaţii. O astfel de structura pentru o anumită grupă de utilaje poate arată astfel: Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte.

De obicei are valoarea 1. DRC .                   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 61 . t i 1 n 1 si .numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. exprimat în ore.timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive.durata unui schimb de lucru. Ns . n .intervalul de timp.Unde: T .43.timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. exprimată în ore. în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii. Kt – coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. Ds .numărul de schimburi.

. DCRK = 29280 ore. Elaborarea planului presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Se determină numărul intervenţiilor tehnice (pe categorii) ce urmează a se efectua în cadrul unui ciclu de reparaţii. la un regim de lucru de două schimburi.pentru RK – 20 zile.timpul de staţionare în reparaţii (în zile lucrătoare) este: . următoarele: . a ultimei reparaţii în anul curent a fost 20 septembrie – a patra revizie tehnică.pentru Rt – DCR t =1200 ore.intervalul între două reparaţii de acelaşi fel este: . Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei identifica etapele activităţii de întreţinere şi reparare a echipamentelor sistemelor de fabricaţie. în structura ciclului de reparaţii. cu săptămâna de lucru întreruptă. .pentru RC2 – . DCRC2= 9760 ore.pentru RK – DCRC1 =2440 ore. . . . N it  Dcr s  N it d it N RK  N RC 2  N RC1  N RC 2  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 62 .pentru RC1 – 5 zile. LUCRARE DE LABORATOR Elaborare a planului de întreţinere şi reparare pentru utilajul U10 . după relaţia: . . felul şi numărul.pentru RC2 – 11 zile.regimul planificat de funcţionare a utilajului este de două schimburi.Activitatea 16 Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Sisteme şi metode de Data: organizare a reparării utilajelor Durata activităţii: . Potrivit normativului tehnic pentru reparaţii.pentru Rt – 1 zi.pentru RC1 – .data terminării. se prevăd. durata schimbului fiind de opt ore.

Pentru utilajul U10 intervenţiile următoare sunt: Rc2. Kt – coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. Rt.timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive. Rc1. nS . prin completarea ultimelor două coloane ale tabelului: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 63 . conform relaţiei:                                                          D  n n 1  Ti   RC   t si   K t  d n   S S i 1  Unde: T .b) Se reprezintă grafic structura ciclului de reparaţii pe baza numărului de intervenţii determinat şi a duratei între două intervenţii de acelaşi fel:                             c) Se calculează intervalul de timp (Ti) în zilele calendaristice. de la data ultimei intervenţii efectuată la utilajul U10 în anul de bază până la fiecare dintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii din anul în plan. De obicei are valoarea 1. n . t i 1 n 1 si .timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. DRC .43.durata unui schimb de lucru. TRC 2  Tt  TRC 2  TK          d) Eşalonarea calendaristică a intervenţiilor tehnice planificate va fi prezentată în tabelul următor.numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii. Rk.numărul de schimburi.intervalul de timp. exprimată în ore. exprimat în ore. ds .

Anul Indicator Număr de zile calend. Număr de zile calend. cumulate Intervenţii tehnice planificate IX 10 de bază X 31 XI 30 XII 31 I 31 II 28 III 31 IV 30 V 31 de plan VI 30 VII 31 VIII 31 IX 30 X 31 XI 30 XII 31             FIŞA DE DOCUMENTARE 17 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 64 .

partajarea resurselor. blocări ale acestora. cum sunt: concurenţa. In acest scop pot fi utilizate tehnici de simulare a funcţionarii sistemului sau metode analitice de analiză. Pentru a face faţă acestor probleme sistemele de fabricaţie moderne sunt din ce în ce mai automatizate. Fiecare loc de intrare serveste în acest caz la modelarea introducerii în zona de lucru a câte unui tip de reper din ansamblul ce va fi realizat. de sincronizare si de partajare a resurselor. cât şi o strategie de conducere adecvată. O problema majoră în analiza sistemelor de fabricaţie constă în descrierea fenomenelor sincronizarea. poate modela o operatie de prelucrare ce se efectueaza simultan asupra unei anumite cantitati de semifabricate. care trebuie realizat urgent. In aceasta categorie de metode pot fi incluse retelele PETRI. Tranzitiile unei retele Petri servesc modelarii operatiilor dintr-un proces. Metodele analitice de analiza a unui sistem de fabricatie sunt metode deductive. în sistem apar conflicte între componente. cum sunt: defectarea şi repararea maşinilor. obtinându . dar avînd arcele corespunzatoare cu evaluari supraunitare. incertitudini de funcţionare a sistemului. Durata de activare a unei tranzitii reprezinta astfel timpul necesar pentru efectuarea unei anumite operatii. de exemplu o operatie de prelucrare prin strunjire.daca o tranzitie are mai multe locuri de intrare si un singur loc de iesire. care pe baza unui model al sistemului de fabricatie realizeaza o variatie a parametrilor ce intervin în model. atunci tranzitia modeleaza o operatie de asamblare.o tranzitie avînd un singur loc de intrare si un singur loc de iesire. atunci tranzitia modeleaza o operatie în care se prelucreaza un singur semifabricat si din care rezulta o singura piesa. Numarul de locuri de intrare si de iesire dintr-o tranzitie precum si evaluarile arcelor de intrare si ale celor de iesire corespunzatoare ofera informatii asupra caracterului operatiei modelate de tranzitia respectiva: . Jetoanele care circula prin retea reprezinta piesele si semifabricatele din sistemul de productie. Pentru a utiliza eficient sistemul de fabricaţie este necesară atât înţelegerea fenomenelor care au loc în sistem. . atunci când este introdus în fabricaţie un nou produs.daca o tranzitie are un singur loc de intrare si un singur loc de iesire iar arcele corespunzatoare au evaluari unitare. . deoarece acestea constituie un formalism grafic simplu de reprezentare a sistemelor cu evenimente discrete în care au loc fenomene de paralelism.Tehnici de modelare a sistemelor de fabricaţie prin intermediul reţelelor PETRI Sistemele de fabricaţie actuale prezintă un grad ridicat de complexitate.se astfel o imagine asupra comportarii sistemului în situatii diverse. Ca urmare a acestor interacţiuni. variaţia timpilor de prelucrare. datorită numeroaselor interacţiuni dintre componentele acestora. Simularea unui sistem de fabricatie consta în utilizarea unui program de calculator specializat. . care permit obtinerea rapida a solutiei problemei de conducere a sistemului de fabricatie printr-un rationament pe baza de algoritm. iar evaluarile arcelor de intrare ofera Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 65 stocastice care au loc.

Evident. Locurile pot reprezenta de asemenea zone de stocare a pieselor sau semifabricatelor (buffere) sau pot avea semnificatia unor variabile de stare ale procesului. printre altele. atasarea unor valori ale timpilor de sejur îsi pierde semnificatia. Locurile dintr-o retea Petri servesc. Elementele de transport nu sunt singurele componente ale unui sistem de productie ce pot fi reprezentate prin locuri într-o retea Petri.     Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 66 . în aceste din urma cazuri. modelarii elementelor de transport din cadrul aceluiasi proces. Se poate astfel atasa fiecarui loc o valoare rationala pozitiva numita timp de sejur.informatii referitoare la cantitatile din fiecare reper ce intra în componenta ansamblului. aceasta reprezentînd timpul necesar unei resurse de transport pentru strabaterea unei anumite distante.

j = 1. Tj) si se spune ca locul Pi este un loc de intrare în tranzitia Tj iar tranzitia Tj este o tranzitie de iesire din locul Pi. atunci elementul respectiv al matricei A are aceeasi valoare a evaluarii arcului corespunzator. Obiectiv: Prin această activitate vei identifica algoritmul fabricaţie folosind reţele Petri Numele elevului: de modelare a sistemelor de LUCRARE DE LABORATOR Noţiuni teoretice: O reţea Petri se caracterizează prin două mulţimi disjuncte:  mulţimea locurilor : Pi. atunci elementul corespunzator al matricei de incidenta este nul. Dacă un arc leagă un loc Pi de o tranziţie Tj.. . iar dacă un arc leagă o tranziţie Tj de un loc Pi atunci evaluarea sa se notează cu a(Tj.Activitatea 17 Unitatea de învăţare: Fenomene stocastice de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Tehnici de modelare a sistemelor de fabricaţie prin Data: intermediul reţelelor PETRI Durata activităţii: . n  mulţimea tranziţiilor : Tj.. sau printr-un pătrat  fie un loc de o tranziţie... Rezolvaţi aplicaţia 1 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator  Prin evaluarea arcelor unei reţele Petri se înţelege o aplicaţie prin care fiecărui arc al reţelei i se ataşează o valoare naturală. i = 1. Tj) are evaluarea 1 iar a(Tj. atunci arcul este reprezentat prin perechea (Tj.Daca între nodul Pi si tranzitia Tj nu exista nici un arc. un loc este reprezentat printr-un cerc iar o tranziţie printr-o bară. atunci arcul este reprezentat printr-o pereche (Pi. m. Pi) si se spune că Tj este o tranzitie de intrare în locul Pi iar Pi este un loc de iesire din tranzitia Tj..  Analog.  Daca un arc leaga o tranzitie Tj de un loc Pi. daca un arc leaga un loc Pi de o tranzitie Tj. Un arc nu poate lega decât fie o tranziţie de un loc. Pi). Tj).Daca tranzitia Tj este o tranzitie de iesire din nodul Pi. dar cu semn schimbat.. Pi) are evaluarea 2 Arcele unei reţele Petri sunt unidirecţionale. Ex: a(Pi. . de obicei verticală. Rezolvaţi aplicaţia 2 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator Matricea care contine evaluarile arcelor unei retele Petri este denumita matricea de incidenta. . Rezolvaţi aplicaţia 3 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 67 . Într-o reţea Petri. . . atunci evaluarea arcului respectiv se notează cu a(Pi.Elementul de pe linia i si coloana j a matricei de incidenta A are valoarea evaluarii arcului ce leaga nodul Pi de tranzitia Tj daca Tj este o tranzitie de intrare în nodul Pi.

Rezolvaţi aplicaţia 4 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator Daca o tranzitie este activabila atunci ea poate fi activata. marcajul unui loc Pi de intrare în tranzitia respectiva scade cu o cantitate egala cu evaluarea arcului (Pi. marcajul locului Pi este mai mare sau la limita egal cu evaluarea arcului dintre Pi si Tj. Prin marcajul unei retele Petri se întelege o aplicatie care asociaza fiecarui loc din retea un numar întreg reprezentat prin tot atâtea puncte (jetoane) în interiorul cercului care simbolizeaza locul respectiv.  Fiind data o retea Petri marcata. Marcajul retelei din figura de mai sus este M = (2. se spune ca o tranzitie Tj a acestei retele este activabila pentru marcajul M daca si numai daca. atunci marcajul sau creste cu o cantitate egala cu evaluarea arcului (Tj. Rezolvaţi aplicaţia 5 din fişa de lucru ataşată lucrării de laborator  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 68 . la activarea acesteia marcajul locului ramâne neschimbat. 0). Tj). Cele care au atasata aplicatia respectiva se numesc retele Petri marcate. pentru orice loc Pi care este loc de intrare în tranzitia Tj. Daca un loc al retelei nu este legat de tranzitia Tj prin nici un arc. Nu orice retea Petri trebuie sa posede un marcaj. Activarea unei tranzitii consta în modificarea marcajelor locurilor de intrare si de iesire din tranzitia respectiva. Pi). 1. La activarea tranzitiei Tj. Daca Pi este un loc de iesire din tranzitia Tj. deoarece locul P1 contine 2 jetoane. locul P2 contine un jeton iar locul P3 nu contine nici un jeton.

.............  .............................................................................................................  locul P3 ........................ are evaluarea a(P1.......................................................................................................................................................................................................................................................FIŞA DE LUCRU Aplicaţia 1 Se dă următoarea reţea Petri: După exemplul dat completaţi spaţiile punctate  locul P1 este loc de iesire din tranzitia T3 si este loc de intrare in tranzitiile T1 si T2  locul P2 . sunt reprezentate evaluările arcelor: După exemplul dat completaţi spaţiile punctate  arcul care leagă un locul P1 de tranziţia T2...................................................................................  tranzitia T1 este tranzitie de iesire din locul P1 si este tranzitie de intrare in locul P2  tranzitia T2 ............ are evaluarea a(Tj.................................................................................................................................................................................................................................................. Pi) = 2  ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...........................................................  In exemplul de retea Petri din figura de mai sus.................... T2) =1  ..... Aplicaţia 2  tranzitia T3 ...................................................................................................  ............................................................................  arcul care leagă un tranziţia T1 de locul P2...........  ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 69 .........................

............................................................................................................... completaţi spaţiile libere Tranzitia T1 este activabila......................... .............................................  Elementul a13 are valoarea 2 deoarece tranziţia T3 este tranziţie de intrare în nodul P1............................................................................................ T1)......................... T2 este activabilă...................................................  Elementul a11 are valoarea -1 deoarece tranziţia T1 este tranziţie de ieşire din locul P1. 0) ..... Urmărind exemplul dat......................Aplicaţia 3 Matricea de incidenta a retelei din figura de mai sus este:    a11 A  a 21  a31    a12 a 22 a 32 a13   1  1 2  a 23    2 0  1      a33   0 2  1    După exemplul dat completaţi spaţiile punctate  Elementul a22 are valoarea 0 deoarece intre locul P2 si tranzitia T2 nu există nici un arc. deoarece ....  Elementul a33 ...........................................................................................................................................................................................................................  Elementul a32...................................................................... ....................................................... Tranzitia T3 a retelei respective nu este activabila......  Elementul a31..................................... deoarece.......................................................................................................  Elementul a23 ..................... Aplicaţia 4 Marcajul retelei din figura următoare este M = (2................................................................................................  Elementul a12 .................................................................................................................. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 70 ................................... 1.......................................................................................................................................................................................... deoarece singurul sau loc de intrare (P1) are un marcaj (2) mai mare decât evaluarea arcului (P1.................  Elementul a21........................

....În figura alaturata urmeaza sa fie activata tranzitia T2...... Din locul P1 (loc de intrare în tranzitia T2) va fi scos un jeton (deoarece evaluarea arcului (P1... dacă în locul tranzitiei T2 ar fi fost activata tranzitia T1 M2= (...)       Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 71 ...... P3) are valoarea 2)....) Care ar fi fost marcajul reţelei Petri......... reteaua Petri va fi in situatia de mai jos: Aplicaţia 5 Precizaţi care este marcajul reţelei Petri în acest caz: M1= (...... T2) are valoarea 1). Dupa activarea tranzitiei T2. iar în locul P3 (loc de iesire din tranzitia T2) vor fi introduse doua jetoane (deoarece evaluarea arcului (T2.

numãrându-se atât adaptarea muncii la om în funcţie de factorii antropometrici. echipamente) care interacţionează pe baza unui circuit informaţional. la meseria sa. rezultanta lor influenţând calitatea şi cantitatea muncii depuse de om. Relaţia om – maşină . Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 72 .mediu a devenit tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei şi schimbarea concepţiei despre muncă. de posibilitãţile fiziologice. la mediul ambiant de muncã. subsistemul maşină.FIŞA DE DOCUMENTARE 18 ANALIZA SISTEMELOR DE FABRICAŢIE Ergonomie Perspectiva ergonomicã în analiza sistemelor de fabricaţie presupune luarea în considerare a tuturor factorilor care participã la procesul muncii. Componentele de bază al unui sistem om-maşină-mediu sunt ilustrate în figura de mai jos: Observăm că există trei subsisteme între care există interacţiuni. făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om. în vederea realizării unui scop comun. prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare. neuropsihice ale acestuia.mediu Problema relaţiilor om – maşină . cât şi adaptarea omului la muncã. subsistemul mediu). în cadrul unei ambianţe fizice şi sociale. Sistemul om-maşină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulţi oameni şi una sau mai multe componente fizice (maşini. dar şi prin investigarea particularităţilor fiziologice şi psihologice ale subsistemului om. Sistemul om-maşină-mediu. la colectivitate.

caracter). monotonia muncii. Oboseala se reduce la 2 forme de manifestare: musculară şi nervoasă Factorii care influenţează capacitatea de muncă. zgomot. Boli infecţioase 3. ei reprezentând condiţiile în care se valorifică posibilităţile organismului. mediul social). sunt: Oboseala: cauzele şi metode de evaluare Formele oboselii: 1. Boli datorate vibraţiilor 6.  Factori biologici – determină capacitatea de muncă din interior (vârsta. 5. 6. la nivelul proceselor şi calităţilor psihice. Legate de caracteristicile mediului (temperatura. starea de sănătate. responsabilitate înaltă). care pot fi apreciate prin efortul depus. conţinutul şi organizarea alimentaţiei. 3. urmând ca aceasta să fie compensată prin alimentaţie şi odihnă. Natura bolilor profesionale şi a noxelor care le provoacă sunt stabilite prin norme legale: 1. etc. afecţiuni cauzate de factori nocivi. fizici. Starea de oboseală are o bază obiectivă determinată de consumul de energie în timpul activităţii. Cataractă 8.  Factori economico-sociali – influenţează capacitatea de muncă din exterior. 3. Legate de maşină (caracteristicile funcţionale ale utilajului. Hipoacuzie (zgomot) 7.  Factori psihologici – determină capacitatea de muncă sub raportul laturii personalităţii umane (aptitudini. chimici. Ea îndeplineşte o funcţie de protecţie a organismului semnalând individului respectiv că au fost atinse limitele de solicitare pe care organismul nu le poate depăşi. 2. câmpul semnalelor de control şi reglare. suprasolicitarea. starea utilajului. temperament. Intoxicaţii 2. 4. 2. Boli de iradiaţie. Oboseala musculară Oboseala senzorială Oboseala vizuală Oboseala auditivă Oboseala generală Oboseala nervoasă 73 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie . Cauzele care determină oboseala sunt: 1. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman în procesul muncii.). umiditate.Evaluarea riscului din prisma condiţiilor de muncă şi de mediu Capacitatea de muncă este disponibilitatea organismului de a presta la nivel maxim anumite lucrări. Cancer pulmonar 4. biologici. Legate de factorul uman (deficienţe de ordin fiziologic. Nevroze de coordonare 5. Îmbolnăvirile profesionale – afecţiuni produse ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. Legate de sarcina de muncă (regimul de muncă. stări afective negative). 4. În urma solicitărilor organismului de către activitatea umană apare o stare de oboseală. gradul de automatizare).

Factorii ce provoacă oboseala sunt:  Condiţiile de muncă  Condiţiile de mediu Condiţii de muncă sunt:  Durata zilei de muncă – conform legislaţiei nu va depăşi 8 ore în cazul de 40 ore pe săptămână.7. condiţii de design industrial şi aspect estetic. Condiţiile optime se vor specifica pe tipuri de încăperi şi pe perioade ale anului Condiţii de microclimat Tipul încăperii Perioada rece temperatura umiditatea % viteza m/s temperatura Perioada caldă umiditatea % viteza m/s Clădiri administrative Clădiri industriale 19-21 35-60 0. a pauzelor de odihnă şi prin organizarea muncii. mediul sonor. categoria activităţilor va corespunde categoriei tarifare a muncitorului. etc.3 18-20 35-60 0. etc. iluminatul. tipului producţiei.25 20-23 35-60 0. pentru întreprinderile de prelucrare se practică activităţi în 2-3 schimburi în perioadă de sezon.  Regimul de muncă – presupune organizarea activităţilor în mai multe schimburi. a duratei săptămânii şi a concediilor de odihnă 2. Condiţii de mediu sunt: microclimatul.  Nivelul organizatoric al procesului de muncă.3 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 74 .  Experienţa în muncă şi cerinţele tehnice vor determina categoria din care face parte executantul. Microclimatul se caracterizează prin temperatura. Oboseala mintală 8. viteza aerului. caracteristicile acustice. Oboseala cronică. Organizarea corectă a regimului de muncă. Apariţia oboselii poate fi amânată în anumite limite.  Gradul de intensificare al muncii – se reglementează de normele de producţie sau de timp în vigoare şi vor corespunde nivelului organizatoric. umiditatea relativă a aerului. Reglementarea duratei zilei de muncă. iar după ce a apărut poate fi atenuată prin: 1. vibraţiile.15 22-25 35-60 0.

.... Maşinii ....... 2............................................................ noxele care le provocă şi profesiile expuse acestor boli profesionale Aplicaţia 1 Aplicaţia 2 Natura bolilor profesionale Intoxicaţii Boli infecţionase Boli datorate vibraţiilor Hipoacuzie Boli de iradiaţie Aplicaţia 3: Noxele care le provoacă Profesii expuse acestor boli Completaţi în spaţiile indicate cauzele care generează starea de oboseală din punctul de vedere al: 1........................................................................ marcând un x în dreptul componentei corespunzătoare: Componente Maşină Om Mediul de lucru sistem Elemente Simţuri Vibraţii Procesare Afişaj Gaze toxice Iluminat Comanda Zgomot Temperatură Operaţii tehnologice Control Completaţi tabelul următor astfel încât să evidenţiaţi legătura dintre natura bolilor profesionale................................ .......................................... Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 75 ...... Evaluarea riscului din prisma condiţiilor de Data: muncă ţi mediu Durata activităţii: 30min......... Factorului uman: ............................................... 4............................................................. Sarcinii de muncă ..................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de condiţiile de muncă şi de mediu FIŞĂ DE LUCRU Grupaţi elementele de pe verticală după apartenenţa lor la compomentele sistemului om – maşină – mediu........................................................................................... ..........................................................................................................................................................................................................................Activitatea 18 Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Ergonomie... ........................ 3........................................................................................................................... Mediului .............................................................................................................................................

 Caracteristici profesionale(vigilenţa. fiind orientată spre atingerea unui anumit obiectiv. angajarea şi promovarea acestuia. asupra cantităţii.  Competenţele(cunoştinţele necesare exercitării atribuţiilor postului). calităţile personale. Pentru o notă de evaluare mai mare decât 2 se consideră că salariatul respectiv este corespunzător din punct de vedere al criteriilor luate în considerare pentru analiză. Principalele elemente componente ale fişei de apreciere sunt:  Elemente referitoare la aprecierea performanţei: cunoştinţe. potenţialul de promovare. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 76 .  Modul de realizare a sarcinilor de lucru.  Elemente referitoare la orientarea salariatului: asupra termenelor. potenţialul de lucru în echipă. volumul muncii.  Capacitatea de inovare. calitatea muncii. în antrenarea şi stimularea angajaţilor.FIŞA DE DOCUMENTARE 19 Criterii de analiză a rezultatelor activităţii Printre criteriile de evaluare a rezultatelor putem menţiona:  Caracteristicile personale(aptitudinile). Criteriile de evaluare a rezultatelor pot fi cuantificare în baza unei scale de evaluare de la 1 (în cazul în care salariatul nu este corespunzător din punctul de vedere al criteriului respectiv) la 4 (dacă salariatul este pe deplin corespunzător din punctul de vedere al criteriului avut în vedere). unei persoane din întreprindere. asupra eficienţei. Sarcina este cea mai mică unitate de muncă stabilită pentru un executant. în mod permanent. autocontrolul). Prin însumarea tuturor notelor asociate criteriilor avute în vedere la evaluarea rezultatelor se obţine nota de evaluare. Prin înmulţirea notei de apreciere cu coeficientul de importanţă se obţine nota asociată criteriului. Într-o întreprindere. Autoritatea este o componentă a postului care exprimă limitele în cadrul cărora titularul postului are dreptul de a acţiona pentru atingerea unui anumit obiectiv.  Respectul privind instrucţiunile primite. Evaluarea performanţei reprezintă o apreciere a gradului de implicare în muncă şi este utilizată în deciziile privind salarizarea personalului.  Capacitatea de asimilare şi de apreciere. asupra calităţii.  Calitatea lucrărilor prestate. sarcinilor. evaluarea performanţei unui salariat are loc la nivelul postului de muncă pe care îl ocupă. respectul faţă de muncă. Fişa de apreciere a salariatului este un instrument de evaluare a rezultatelor obţinute de către un salariat. facultatea de asimilare. Postul de muncă este definit rin ansamblul obiectivelor. Responsabilitatea este acea componentă a postului de muncă care reprezintă obligaţia titularului postului de a îndeplini obiectivele şi sarcinile care-i revin. În funcţie de importanţa criteriului se atribuie coeficienţi de importanţă (suma coeficienţilor de importanţă trebuie să fie egală cu 1). facultatea de adaptare.  Elemente referitoare la potenţialul salariatului: capacitatea de conducere. autorităţii şi responsabilităţilor care revinspre exercitare.

Ansamblul obiectivelor.1 0.2 0. completând tabelul următor pe baza algoritmului prezentat în fişa de documentare.Activitatea 19 Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Rezultatul activităţii. Recompensarea echitabilă a personalului. 6. Obligaţia titularului postului de a îndeplini obiectivele şi sarcinile care-i revin. 5. crt. d. b. 8. Realizaţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B A 1. 1. 3. c.2 0. în mod permanent. Data: Durata activităţii: 30min. Responsabilitatea 5. Criteriu Cunoştinţe practice Sociabilitate Ordine Disciplină Capacitate de observare Emotivitate Curiozitate Total Notă de apreciere Coeficient de importanţă 0. Postul de muncă 4. Apreciere a gradului de implicare în muncă. STUDIU DE CAZ Studiu de caz Evaluaţi capacitatea de implicare a colegului de bancă în cadrul colectivului clasei voastre.3 0. f. 2. sarcinilor. Autoritatea 2. Evaluarea performanţei 3. 7. Nr. Limitele în cadrul cărora titularul postului are dreptul de a acţiona pentru atingerea unui anumit obiectiv. unei persoane din întreprindere. iar în coloana B definiţiile acestora.1 0. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de rezultatele muncii Aplicaţia 1 În coloana A sunt indicaţi termenii specifici evaluării rezultatelor activităţii. e.05 0. Cea mai mică unitate de muncă stabilită pentru un executant. autorităţii şi responsabilităţilor care revinspre exercitare. fiind orientată spre atingerea unui anumit obiectiv. 4. Sarcina B a.05 1 Nota asociată criteriului - Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 77 .

Organizarea ergonomică a muncii urmăreşte ca executantul să-şi desfăşoare activitatea prin efectuarea unui număr cât mai redus de mişcări. După natura activităţii locurile de muncă se pot clasifica în: locuri de muncă unde se desfăşoară activităţi de bază locuri de muncă cu activitatea de servire. s-au conturat următoarele principii de bază cu privire la economia mişcărilor: 1) mişcările mâinilor şi ale braţelor trebuie să fie simetrice. După poziţia lor în spaţiu locurile de muncă pot fi: fixe mobile. ceea ce duce la asigurarea unei productivităţi a muncii ridicate. în conceperea şi organizarea ergonomică a locului de muncă se ţine seama de o serie de principii şi reguli privind economisirea mişcărilor. întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau produs. ori de câte ori aceasta este posibil. 78 . 2) mişcările trebuie să fie cât mai uşoare. mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie. Astfel. ele sunt: Locuri de muncă cu procese manuale Locuri de muncă cu procese manual-mecanizate Locuri de muncă cu procese mecanizate După numărul muncitorilor ele sunt: locuri de muncă individuale locuri de muncă colective. locurile de muncă se clasifică în: Locuri de muncă pentru producţia de unicate şi de serie mică Locuri de muncă pentru producţia de serie mijlocie Locuri de muncă pentru producţia de serie mare şi de masă După gradul de mecanizare şi de automatizare a producţiei. După tipul de organizare a producţiei. Pentru aceasta.FIŞA DE DOCUMENTARE 20 Atribuţiile locului de muncă Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor. 4) să se asigure o succesiune logică a mişcărilor. stabilite pe baza experienţei practice şi a studiilor specialiştilor în domeniu. 5) uneltele şi materialele să fie aşezate întotdeauna în acelaşi loc în cadrul locului de muncă. 3) folosirea energiei organismului pentru a ajuta mişcările executantului. cât mai scurte şi cât mai rare. în măsura în care o permite executarea corectă a muncii. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit. simultane şi continue. la distanţe şi cu eforturi cât mai mici. asigurându-se consumuri minime de energie. astfel încât gradul de oboseală să fie cât mai scăzut. trebuie să se evite pe cât posibil schimbările bruşte şi repezi ale direcţiei gesturilor. secţiilor şi întreprinderii.

depunând un efort minim. Înălţimea suprafeţei de lucru se dimensionează în funcţie de efortul de lucru pe care îl depune executantul. Zona de muncă normală în plan orizontal se obţine prin rotirea celor două mâini.având drept pivot umărul. În cadrul limitelor acestor zone muncitorul îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale. Cutiile şi containerele de alimentare prin gravitaţie să ofere materialele aproape de punctul de utilizare. Sfaturi practice în perfecţionarea organizării locurilor de muncă:       Pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele şi dispozitivele care se utilizează în ziua respectivă. Zona de muncă maximă o cuprinde pe cea dintâi.0 cm pentru femei. Înălţimea locului de muncă şi a scaunului să permită alternarea poziţiilor în picioare şi şezând. ori de câte ori este posibil. Să se asigure condiţii pentru perceperea vizuală satisfăcătoare. având drept pivot cotul sprijinit pe bancul de lucru. Înălţimea planului de lucru măsurată de la planul cotelor (±0) este de 104. accesoriile şi obiectele muncii necesare pentru ca executantul să poată desfăşura activitatea cât mai puţin obositoare. a produselor finite şi a deşeurilor.6) să fie utilizată gravitaţia ori de câte ori este posibil atât la aprovizionarea locurilor de muncă.5 cm pentru bărbaţi şi 98. Zona de muncă poate fi privită în plan orizontal sau în plan vertical şi se compune dintr-o zonă de muncă normală şi o zonă maximă. 7) să se execute (monteze) câte două sau mai multe piese în acelaşi timp. iar zona maximă prin efectuarea rotirii cu braţele întinse. mai rar . având în vedere şi gradul de precizie al lucrării. În cadrul zonei de muncă sunt amplasate mijloacele de muncă. Materialele şi instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 79 . 8) la stabilirea metodei de muncă să se ţină seama în mod obligatoriu de securitatea muncii. Să existe un loc definit şi permanent pentru toate materialele. cât şi pentru evacuarea pieselor prelucrate.mai departe de punctul de utilizare. inclusiv sculele. folosind iluminatul local.

cu amplasarea dispozitivelor de comandă. maşinile. În vederea urmăririi proceselor de producţie. o în aceeaşi poziţie. La amplasarea dispozitivelor de comandă. dintre care amintim pe cei mai importanţi şi anume: . natura lucrărilor ce se execută etc. . mărimea şi culoarea dispozitivelor de comandă. maşinilor şi instalaţiilor. o cu aşezarea fiecărui aparat alături de dispozitivul de comandă ce trebuie acţionat pentru modificare mărimii măsurate. De aceea. cele mai frecvente poziţii de lucru ale muncitorului şi particularităţile acestora. utilajele şi instalaţiile care echipează. În conceperea. utilajele şi instalaţiile dispun de aparate de măsură şi control. printre altele. precum şi stabilirea tipului de dispozitive sunt influenţate de o serie de factori. trebuie astfel concepute şi realizate încât să contribuie la uşurarea şi economisirea muncii omului. gruparea şi asocierea corectă (compatibilitatea) dispozitivelor de comandă cu semnalele corespunzătoare. paralel cu creşterea gradului de precizie în efectuarea lucrărilor. Există o strânsă legătură între dispozitivele de comandă şi aparatele de măsură şi control. precizia şi forţa în utilizarea dispozitivelor de comandă. inclusiv dispozitivele de comandă ale acestora şi aparatele de măsură şi control. conceperea. Ca şi în cazul dispozitivelor de comandă.funcţia dispozitivului de comandă. precum şi în întreaga acţiune de adaptare a locului de muncă la om se ţine seama de dimensiunile medii ale părţilor corpului omenesc şi de abaterile normale de la acestea. proiectarea şi executarea utilajelor. . în cazul când se concepe acţionarea acestora cu picioarele. Datele antropometrice. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 80 .forma.spaţiul acordat şi posibilităţile de amplasare a dispozitivelor de comandă. . se urmăreşte a se asigura aplicarea forţei pe direcţia cea mai convenabilă. Cele mai frecvente sunt următoarele: o cu gruparea aparatelor în bloc şi imediat dedesubt sau lateral. obţinute pe bază de studii la scară naţională.respectarea principiilor de amplasare privind prioritatea. Poziţionarea dispozitivelor de comandă. . de a le prelucra şi de a acţiona ca răspuns. pun în evidenţă dimensiunile corporale ale elementului om. Pentru aceasta este necesar a fi cunoscute dimensiunile antropometice şi posibilităţile fiziologice ale executantului. Precizia în funcţionare a maşinilor şi utilajelor depinde. posibilităţile fizice ale executantului. poziţionarea aparatelor de măsură şi control trebuie să fie corelată cu cea a dispozitivelor de comandă. zona de lucru şi complexitatea mişcărilor. amplasarea şi utilizarea aparatelor de măsură şi control trebuie să satisfacă anumite cerinţe generate de posibilităţile executantului. de asociaţia logică care se realizează ă între sursa de informaţii (aparatele de măsură şi control) şi ordinea comenzii.Tipuri de echipamente Maşinile.cerinţele sarcinii privind viteza. de a recepţiona informaţiile. În practică se întâlnesc diferite moduri de amplasare a aparatelor de măsură şi control.

....... b) numărul de muncitori... Aplicaţia 2 (4 puncte) a) Precizaţi denumirea zonelor A.......... Toate subiectele sunt obligatorii................... C...............................                                                                                                   Timp de lucru: 30 minute...................... C din desenul alăturat.......................... Data: Durata activităţii: 30min.. Se acordă 1 punct din oficiu................ TEST DE EVALUARE Aplicaţia 1 (2 puncte) Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) Clasificarea locurilor de muncă în individuale şi colective se realizează în funcţie de: a) tipul de organizare a producţiei.............. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei analiza sistemele de fabricaţie în funcţie de atribuţiile locurilor de muncă şi de tipurile de echipamente.... A........ B.............. Aplicaţia 3 (3 puncte) a) Precizaţi denumirea poziţiilor de activitate A.... Tipurile de echipamente............ b) Enumeraţi cel puţin trei principii de bază referitoare la economia mişcărilor............................ d) poziţia în spaţiu............ 2) Clasificarea locurilor de muncă în fixe şi mobile se face în funcţie de: a) tipul de organizare a producţiei. c) natura activităţii........................... B...........B.... c) natura activităţii..C din desenul alăturat: A.... b) numărul de muncitori.............................................Activitatea 20 Unitatea de învăţare: Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie Tema: Atribuţiile locurilor de muncă............ C................................... Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 81 ........................ d) poziţia în spaţiu.............. B.

cum ar fi: dispozitive de alimentare. repartizate staţiilor.FIŞA DE DOCUMENTARE 21 PROCESE ÎN SISTEMELE DE FABRICAŢIE Simboluri folosite pentru reprezentarea unui sistem automat de fabricaţie: a. Acestea sunt parcurse secvenţial pâna la obţinerea produsului finit. pot fi prevăzute şi posturi manuale. iar procesul tehnologic de fabricaţie este divizat în mai multe faze succesive de prelucrare . sortare. Staţia de procesare b. fie numai zonal. Faza procesării c. orientare. Magaziile tampon de stocare(buffere) d. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 82 . etc. Acolo unde soluţia automată nu este convenabilă. Este posibilă introducerea magaziilor tampon şi a staţiilor de control fie între toate staţiile. materia primă sau semifabricatul de bază intră în procesare la prima staţie. În cadrul fiecărei staţii automate sau post manual există în mod obişnuit dispozitive auxiliare ce optimizează funcţiile specifice. Sistemul de transfer între staţii e. Funcţiile de control în procesarea informaţională Reprezentarea simbolică a unui sistem automat de fabricaţie: În această organizare tipică.

nepermiţând. numarul lor fiind egal cu cel al statiilor Se caracterizeaza prin existenta simultana a (m) semifabricate aflate in diverse Varianta circulara Staţiile de procesare sunt repartizate pe o circumferinţă Transferul interfazic este realizat cu ajutorul maşinilor de indexare Este specifică fabricaţiei produselor de dimensiuni mici si foarte mici (în industria electronică. Sistemul automat de fabricaţie cu flux serial Reprezintă cel mai uzual mod de organizare a fabricaţiei.Moduri de organizare a fluxurilor de prelucrare în sistemele automate de fabricaţie 1. etc) Ocupă o suprafaţă redusă în mediul uzinal şi se reduc distanţele de transfer interfazic de la o staţie la alta Maşina de indexare introduce totuşi un anumit grad de rigiditate. Se caracterizează prin existenţa simultană a (m-2) semifabricate aflate în diverse faze de procesare sunt prevazute 2 staţii suplimentare pentru încarcarea semifabricatului de bază şi extragerea produsului finit Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 83 . electrotehnică. specific producţiei cu caracter stabil. de orologie. Din punct de vedere al dispunerii fizice există două soluţii: Varianta liniara Cea mai răspândită soluţie de amplasare Staţiile de procesare sunt repartizate în lungimea unui sistem de transfer clasic. de tip conveior sau bandă transportoare faze de procesare. modificarea succesiunii staţiilor de procesare sau introducerea cu uşurinţă a magaziilor tampon. de exemplu. cu volum mare de procesare. în comenzi mari şi constante în timp.

Se caracterizează prin existenţa a (n) semifabricate aflate în aceeaşi fază de procesare. numărul lor fiind egal cu cel al staţiilor de procesare Timpul de fabricaţie este aparent de (n) ori mai mic decât cel real. dar volumul producţiei este mare. ce pot fi realizate într-o singură staţie de procesare. etc) Varianta liniara Varianta circulara 3. roţi dinţate. acestea fiind egale cu numărul staţiilor. Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri mixte Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 84 . iar productivitatea sistemului este de (n) ori mai mare decât a unei singure staţii.2. Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri paralele    Se utilizează în situaţia în care produsul finit necesită un număr mic de operaţii. curele de transmisie. Necesită multiplicarea punctelor de introducere a semifabricatului de bază şi a celor de preluare a produsului finit. piuliţe. Exemple de utilizare: producţia reperelor universale( şuruburi.

Moduri de organizare a fluxurilor de prelucrare în sistemele automate de fabricaţie Numele elevului: Data: Durata activităţii: 40min. Volumul producţiei este mare. Obiectiv: Prin această activitate vei identifica legătura dintre tipul de sistem de fabricaţie şi modul de procesare a produselor. Aplicaţia 1 Completaţi tabelul de mai jos cu semnificaţia simbolurilor indicate pe desen: FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Reper 1  2  3  4  5  6  7  8                  Semnificaţia simbolului   Aplicaţia 2 Grupaţi caracteristicile de pe verticală după apartenenţa lor la tipul sistemului automat de fabricaţie. Produsele finite pot fi realizate într-o singură staţie de procesare Volum mare de procesare Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie Sistemul automat de fabricaţie cu flux serial Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri paralele Sistemul automat de fabricaţie cu fluxuri mixte 85 . marcând un x în dreptul tipului de sistem corespunzător: Sisteme automate de fabricaţie Caracteristici Produsul finit necesită un număr mic de operaţii Producţie cu caracter stabil Defectarea accidentala a unei statii poate fi suplinita prin redistribuirea sarcinilor sale catre celelalte statii de acelasi tip.Activitatea 21 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema:. Producţie în comenzi mari şi constante în timp.

e. 2. iar în coloana B relaţia dintre numărul de staţii de procesare şi numărul de semifabricate prelucrate. Numărul semifabricatelor aflate in diverse faze de procesare este egal cu numarul statiilor de procesare. Precizaţi cel puţin trei caracteristici corespunzătoare acestui tip de producţie. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 86 . Existenţa unui numar de (n) fluxuri paralele identice.Aplicaţia 3 Pentru următoarea variantă de organizare a producţiei prezentată în figura alăturată: 1. Aplicaţia 4 În coloana A sunt date tipurile de sisteme automate de fabricaţie (SAF). Indicaţi pe desen cele două staţii suplimentare specifice acestui tip de producţie. SAF cu flux paralel b. Numărul de staţii de procesare este cu doi mai mare decât numărul de semifabricate aflate în diverse faze de procesare 2. 3. Numărul de staţii de procesare este egal cu numărul de semifabricate aflate în aceeaşi fază de procesare 4. Precizaţi cărui tip de sistem automat de prelucrare corespunde.SAF cu flux serial – varianta liniară a. SAF cu flux mixt c. Realizaţi o corespondenţă între cifrele primei coloane şi literele celei de-a doua coloane: A B 1. Numărul de staţii de procesare este cu doi mai mare decât numărul de semifabricate aflate în diverse faze de procesare 3. SAF cu flux serial – varianta circulară d. fiecare organizat serial din (m) statii de procesare.

preluare a mai multor tipuri de semifabricate. transferul poate fi : Transfer continuu Semifabricatul este deplasat continuu. Se utilizează: . ce pot fi blocate temporar în dreptul staţiilor automate de procesare fără a părăsi sistemul de transport. caroserii auto). rezultând o deplasare cu un pas a tuturor semifabricatelor. compensarea staţiilor mai lente prin multiplicare şi funcţionare în paralel. Este specific SAF în care se realizeaza procese de asamblare sau prelucrări succesive ale aceluiaşi semifabricat de bază (industria constructoare de maşini). Se utilizează în cazul în care SAF include atât staţii automate cât şi posturi manuale. existenţa posturilor manuale. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 87 .fie pentru fabricarea produselor de dimensiuni mici. cu viteza constantă. diferenţele dintre timpii de prelucrare.FIŞA DE DOCUMENTARE 22 Transferul în sistemele automate de fabricaţie Este realizat cu dispozitive speciale ce asigură: Deplasarea semifabricatelor între staţiile de procesare. echilibrarea mai bună a timpilor neuniformi de prelucrare ai staţiilor. Din punct de vedere al principiului de deplasare. Introduce rigoare în transport şi este folosit în SAF cu staţii exclusiv automate ce realizează produse cu inerţii mici şi medii (repere mecanice. schimbarea orientării. Se impune ca timpii de procesare ai tuturor statiilor să fie sensibil egali. Oferă o flexibilitate deosebită. aspect ce favorizează procesarea automată. numărul staţiilor de procesare. Numai după ce toate staţiile şi-au încheiat operaţiile se activează simultan transferul. Transfer asincron (la cerere) Semifabricatul părăseşte staţia curentă imediat ce operaţiile de procesare s-au încheiat şi relativ independent de situaţia curentă din celelalte staţii.fie în cazul produselor cu inerţie foarte mare ce suportă mai ales prelucrări în posturi manuale (montaj general automobile). pozitionare. Transfer paletizat Semifabricatul este aşezat pe palete tipizate. etc. . prindere/eliberare. special proiectate pentru a crea facilităţi de mişcare. permiţând introducerea magaziilor tampon. Paletele purtatoare sunt realizate pe baza imaginii negative a semifabricatului. Se crează avantajul unei anumite continuităţi (în timp ce unele semifabricate sunt în faza de procesare. Alte funcţii auxiliare: fixarea. viteza de transport impusă. etc. Alegerea tipului de transfer depinde de: tipul operaţiilor efectuate. Transfer sincron (intermitent) Semifabricatul este deplasat discontinuu şi este stabil la fiecare staţie de procesare pe durata operaţiilor efectuate. ceea ce necesită adaptarea permanenta a tuturor staţiilor de procesare la variabilitatea sa poziţională. altele sunt supuse procesului de transfer. fixare. greutatea şi numărul pieselor transportate.

Aspecte mecanice şi constructive ale transferului în sistemele automate de fabricaţei
Mecanisme specifice transferului liniar a. Mecanism cu grindă oscilantă

Funcţionare: Un sistem de acţionare de tip cilindru cu piston generează o mişcare liniară alternantă, transmisă grinzii oscilante. Pe faţa superioară a grinzii există prelucrări mecanice adecvate prinderii şi eliberării facile a paletelor purtătoare. Într-un singur ciclu de mişcare a grinzii se asigură deplasarea cu un pas a tuturor paletelor cu semifabricate, rezultând deci un transfer sincron. Grinda oscilantă rămâne în aşteptare până când toate staţiile şi-au terminat prelucrarea, după care se execută un nou ciclu funcţional. b. Mecanism conveior cu role

Sunt posibile mai multe soluţii constructive:  Cu toate rolele antrenate mecanic;  Numai cu anumite role antrenate mecanic;  Cu rolele libere la rotaţie(varianta gravitaţională); Impune adoptarea unui transfer paletizat şi a unor dispozitive de blocare sau ridicare de pe conveior în dreptul staţiilor de procesare. c. Mecanism cu cale conducătoare Calea conducatoare este de regulă un lanţ sau un ansamblu de două lanţuri cu viteze sincronizate. Paletele sunt antrenate de lanţ datorită prezenţei unor gheare mecanice ce realizează automat cuplarea mecanică în poziţiile de referinţa ale lanţului. Decuplarea paletelor se face tot automat, cu ajutorul camelor profilate sau a ştifturilor comandate.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

88

d1. Transferul liniar prin manipulatorul fiecărei staţii

Funcţionare:
   

O primă soluţie este dotarea fiecarei staţii cu un manipulator cu 2-3 grade de libertate (mână mecanică) Toate manipulatoarele încep sincron ciclul specific, preluând de la transportorul principal semifabricatul aferent staţiei şi introducându-l în zona de prelucrare; La terminarea operaţiei, fiecare manipultor realizează ciclul invers alimentării, După ce toate manipulatoarele au încheiat ciclul de deservire, transportorul principal avansează cu un pas.

d2.Transferul liniar cu manipulator portal în structură arborescentă

Funcţionare:
   

Această soluţie elimină transportorul principal, utilizându-se un singur manipulator cu o structură cinematică arborescentă (mai multe brate şi mai multe terminale); Dispunerea uzuală este în varianta portal, dar este posibilă şi amplasarea plană; Primul braţ al manipulatorului asigură preluarea semifabricatului de bază dintr-o magazie tampon şi introducerea sa în prima staţie de procesare; Ultimul braţ extrage produsul finit obţinut la ultima staţie şi-l eliberează pe traseul de evacuare.

e. Mecanisme cu transfer liniar ce utilizează gravitaţia(alunecare sau rostogolire)

Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

89

Mecanisme specifice transferului circular

Mecanism de transfer prin vibraţii

Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie

90

.............................................. Semifabricatul este aşezat pe dispozitive special proiectate pentru a crea facilităţi de mişcare.................................................. Semifabricatul paraseşte staţia curentă imediat ce operaţiile de procesare s-au încheiat şi relativ independent de situaţia curentă din celelalte staţii............................................... FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţia 2 Identificaţi elementele componente ale mecanismului de transport cu grindă oscilantă:   1.......... rezultând o deplasare cu un pas a tuturor semifabricatelor.. fixare....... numai după ce toate staţiile şi-au încheiat operaţiile..................... marcând un x în dreptul tipului de sistem corespunzător: Tipuri de transfer automat Transfer Transfer Transfer Transfer continuu sincron asincron paletizat Caracteristici Transferul se activează simultan....................................................Activitatea 22 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema: Transferul în sistemele automate de fabricaţie Data: Durata activităţii: 40min................... Semifabricatul este deplasat discontinuu şi este stabil la fiecare staţie de procesare pe durata operaţiilor efectuate....... 6............................ 5......... Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei analiza aspectele mecanice si constructive ale transferului in sistemele automate de fabricaţei Aplicaţia 1 Grupaţi caracteristicile de pe verticală după apartenenţa lor la tipul de transfer automat... Semifabricatul este deplasat continuu... cu viteză constantă.................................................... poziţionare................ 3. 91 .... Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 2................. 4..............................................................

............................. .......... ................................... .......................................................................................... .........Aplicaţia 3 Identificaţi diferenţele constructive şi funcţionale dintre cele două tipuri de transportoare liniare: Cazul a Cazul b Diferenţe construtive ........................................................................................................................................................................................................... 2............................................... 4...................................................................................................... 3........................................................................................................... ................................................................................ 2..................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................. .. ................................................................................................................. 4........................................................................................................... b) Precizaţi rolul funcţional al reperelor: 1................................................. ............................... ...................................................... .................................................................... 3............. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 92 ...................................................................................................................................... ............................................................................. ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................ Aplicaţia 4 În figura următoare este prezentat mecanismul de transfer prin vibraţii:   a) Identificaţi elementele constructive corespunzătoare reperelor de pe desen: 1...... ....................................................................................................................................................................................................................................... Diferenţe funcţionale .................................................. ........................

menţinând o continuitate funcţională a sistemului de fabricaţie în situaţia unor incidente funcţionale de durată relativ redusă. pentru fiecare staţie sau post manual Categorii: Depozite de stocare: se utilizează când semifabricatelor este mai mare decât ritmul alimentarea Depozite de avarie: se utilizează pentru a limita avea o avarie la una din componentele liniei de flux Depozite de echilibrare: se utilizează pentru procesare dintre staţiile de lucru. Efectul lor constă atât în compensarea timpilor de defect accidental ai staţiilor de prelucrare cât şi în compensarea neuniformităţii timpilor de procesare dintre staţii. buffere) Caracteristici Sunt destinate să asigure o rezervă tehnologică cu semifabricate pentru o staţie sau un grup de staţii. pentru un grup de staţii Individuală.FIŞA DE DOCUMENTARE 23 Magaziile de stocare(tampon. dar extragerea este inversă ordinii depozitării Ordinea depozitării şi cea a extragerii sunt aleatorii Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 93 . iar ordinea extragerii se face în ordinea depozitarii Depozitarea se face în ordinea sosirii. ritmul de procesare a în care poate fi facută efectele pe care le poate echilibrarea timpilor de Strategii de depozitare: Depozitarea se face în ordinea sosirii semifabricatelor. dar şi la cuplarea mai multor tipuri de sisteme de transfer. Amplasarea poate fi: Zonală. Sunt utile mai ales în transferul asincron .

.............................................................. ........................................................................................................................ Se utilizeaza cand ritmul de procesare a semifabricatelor este mai mare decat ritmul in care poate fi facuta alimentarea.......................................................................... ........ .............................................................................. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul magaziilor de stocare în cadrul sistemelor de fabricaţie FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţia 1 Precizaţi rolul magaziilor de stocare în cadrul sistemelor de fabricaţie automate............................................................................................................... buffere) Data: Durata activităţii: 15 min......................Activitatea 23 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema: Magazii de stocare (tampon............. Aplicaţia 2 Completaţi spaţiile indicate cu categoria de depozit de semifabricate corespunzătoare: Se utilizeaza pentru a limita efectele pe care le poate avea o defecţiune la una din componentele liniei de flux....................................................................................................................................................... Se utilizeaza pentru uniformizarea timpilor de procesare dintre staţiile de lucru..................................................................................................................................................... ............................       Completaţi desenul în spaţiul indicat astfel încât să evidenţiaţi următoarea strategie de depozitare: Aplicaţia 3          Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 94 ....................................................................................................................... ............................ ............................................

opresc instantaneu toate staţiile aflate în procesare. Marcarea grafică a funcţiilor de control: Principial există două tehnici de realizare a controlului: Controlul instantaneu  Determină oprirea imediata a întregului SAF la apariţia unei defecţiuni şi furnizarea unor mesaje referitoare la localizarea defectului.  Asigură o bună protecţie a SAF. în care se poate realiza service-ul staţiei defecte. care se bazează pe trei cerinte fundamentale:  Controlul procesului: reprezintă aspectul de bază al funcţiilor de control şi constă în coordonarea logică şi temporală a funcţionării tuturor staţiilor de procesare.FIŞA DE DOCUMENTARE 24 Funcţiile de control ale sistemelor automate de fabricaţie Controlul unui Sistem automat de fabricaţie este o problemă complexă. Controlul cu memorie  Funcţiile de control caută să mentină in funcţiune tot restul SAF cu excepţia staţiei la care a aparut defectul.  Siguranţa functională: asigură deplina securitate funcţională.  Poate totuţi contribui la pierderi importante de producţie şi mărirea numărului de rebuturi datorită faptului că defecte uneori minore.  Aceasta este izolată şi poate fi decuplată sau menţinută sub o supraveghere atentă pentru prevenirea rebuturilor.  Controlul calitaţii producţiei: identificarea produselor rebut şi a deficientelor funcţionale ale utilajelor. supravegherea tuturor proceselor şi a parametrilor critici. dispozitivelor auxiliare şi de transfer. prevenind eventualele pagube majore. aspect foarte important pentru activitatea de service.  Există un interval de timp direct dependent de capacitatea magaziilor tampon existente în sistem. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 95 . ce pot fi rapid înlăturate de personalul supraveghetor de zonă.

.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ................Activitatea 24 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema: Funcţiile de control ale Data: sistemelor automate de Durata activităţii: 15 min............................. .. fabricaţie Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul controlului proceselor în cadrul sistemelor de fabricaţie FIŞĂ DE LUCRU Aplicaţia 1 Precizaţi în ce constă controlul procesului în cadrul sistemelor de fabricaţie automate................................... Aplicaţia 2 Precizaţi avantajele respectiv dezavantajele funcţiei de control instantaneu pentru sistemele automate de fabricaţie Avantaje Dezavantaje Aplicaţia 3 Precizaţi în ce constă funcţia de control cu memorie în cazul unei defecţiuni la o staţie de procesare din cadrul unui sistem automat de fabricaţie. ..................................................... ................................................................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ............ Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 96 .....

hidropneumatic si electronic. deciziile luate si comenzile elaborate intr-un sistem complex mecanic. Elementele componente ale comenzii numerice Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 97 . sunt gestionate la nivelul CN. electric.FIŞA DE DOCUMENTARE 25 Comanda în sistemele flexibile de fabricaţie Functiile comenzii numerice Informatiile primite.

Folie retroproiector 3 Structuri şi funcţii ale comenzii numerice Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 98 .

Activitatea 25 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema: Comanda în sistemele flexibile de fabricaţie Data: Durata activităţii: 15 min. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul funcţiilor de comandă în cadrul sistemelor de fabricaţie Aplicaţia 1 Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi funcţiile comenzii numerice: FIŞĂ DE LUCRU     FUNCŢIILE  COMENZII  NUMERICE        Aplicaţia 2 Completaţi schema de mai jos astfel încât să evidenţiaţi elementele componente ale comenzii numerice:   Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 99 .

de prereglarea a sculelor aşchietoare etc. de centralizarea şi diagnoza a defecţiunilor cu afişare pe monitor.  manipulatoare.  depozitul central de semifabricate şi piese finite.  roboţi industriali. de planificare a cerinţelor de fabricaţie. de control al calităţii.FIŞA DE DOCUMENTARE 26 Conducerea sistemelor flexibile de fabricaţie Calculatorul central de proces este în legătură directă cu:  sistemul CAD/CAM (Nivelul de planificare şi supraveghere).  magazia centrală de scule.  nivelul maşini-unelte cu NC şi terminal CNC. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 100 .  nivelul de gestiune a fabricaţiei. Calculatorul central mai îndeplineşte funcţiile de prelucrare a informaţiilor.

Manipulatoare – roboţi industriali C. Centralizarea şi diagnoza defecţiunilor d. Planificarea cerinţelor de fabricaţie c. Nivelul de planificare şi supraveghere 2. Asigurarea fluxului de scule şi materiale Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 101 . Nivelul de gestiune a fabricaţiei 3. Prelucrarea informaţiilor g. Pregătire sculă aşchietoare b. Consolă de supraveghere e. Nivelul maşină Sistemele componente ale sistemului automat de fabricaţie A. Depozitul central de semifabricate şi piese finite Funcţiile lor de bază în cadrul sistemului de fabricaţie a. Sistemul de programare NC G. Numele elevului: Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege rolul funcţiilor de conducere ale calculatorului central în cadrul sistemelor de fabricaţie Aplicaţia 1 Pe baza schemei bloc din fişa de documentare realizaţi o corespondenţă între cele trei coloane astfel încât să puneţi în legătură cele trei niveluri principale ale sistemului automat de fabricaţie. Controlul calităţii f.Activitatea 26 Unitatea de învăţare: Procese în sistemele de fabricaţie Tema: Conducerea sistemelor flexibile de fabricaţie Data: Durata activităţii: 30 min. Baza de date B. Magazia centrală de scule D. FIŞĂ DE LUCRU Nivelurile de bază ale sistemului automat de fabricaţie 1. cu subsistemele componente ale acestuia şi cu funcţiile lor de bază în cadrul sistemului de fabricaţie. Maşini-unelteCNC F. Sistemul CAD/CAM E.

între operaţiile de pe acelaşi nivel ordinea de execuţie este dată de numărul secvenţial. prima operaţie de pe un nivel nu poate începe mai devreme de terminarea tuturor subcomponentelor de pe acel nivel. Scenarii de planificare  În realizarea unui scenariu de planificare se porneşte de la informaţiile existente la nivelul următoarelor elemente: o Calendarul de întreprindere o Planul de lucru o Locuri de muncă.FIŞA DE DOCUMENTARE 27 ASPECTE ALE PLANIFICĂRII ŞI CONTROLULUI PRODUCŢIEI ÎN SISTEMELE FLEXIBILE DE FABRICAŢIE Planificarea productiei Planificarea producţiei ţine cont de capacitatea locurilor de muncă (planificare cu supraîncărcarea locurilor de muncă).  Timpul de pregatire al unei operaţii se adaugă o singură dată la începutul ei pe toate utilajele disponibile şi nu produce decalaje."StartToFinish".  Se ia in considerare numărul maxim de utilaje prevăzut în fişa tehnologică pentru fiecare operaţie. cu informaţii legate de:  modul de deservire a locului de muncă aferent fiecărei operaţii (câte utilaje poate deservi simultan un om sau câţi oameni lucrează simultan la o operaţie pe un utilaj).  se prelucrează informaţia referitoare la numărul de componente ce se pot prelucra simultan la o operaţie şi la nivel de loc de muncă (utilaj).  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 102 . precum şi raportul de deservire a locului de muncă (număr de oameni/ număr de utilaje) pentru fiecare operaţie din fişa tehnologică. cu informaţii legate de:  număr de utilaje disponibile  planul de lucru asociat  echipa care deserveşte locul de munca  numărul de oameni alocatţi din cadrul echipei şi numărul de utilaje pe care aceştia pot lucra  numărul de ore de funcţionare a unui utilaj în cadrul schimbului  numărul maxim de oameni care se pot aloca locului de munca  excepţii de la comportamentul normal (variază numărul de oameni sau numărul de utilaje) o Operaţii o Fişa tehnologică.  Planificarea comenzilor se bazează pe cunoaşterea datei de start.  Operaţia se planifică pe un interval compact (fără întreruperi datorate altor comenzi).  Se ia în calcul un tip de dependenţă între operaţii .  Se consideră că necesarul de materii prime şi materiale este asigurat. astfel încât dependenţele între operaţii şi materii prime sunt satisfacute implicit şi nu influenţează planificarea.

   faptul că o operaţie poate fi divizată pe unitatea de produs (planificarea respectivei operaţii se poate face intercalată cu întreruperi).  numărul maxim de utilaje care se pot aloca unei operaţii în funcţie de echipamentele auxiliare pe care le pot achiziţiona sau fabrica (SDVuri). locuri de muncă. saptămână.  Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 103 . adică numărul de utilaje de pe locul de muncă ce indeplinesc condiţiile de execuţie a operaţiei pentru produsul curent. se poate vedea desfăşurarea în timp a operaţiilor. Odată creat un scenariu de planificare aferent comenzilor de secţie selectate. Rezultatele planificării se pot vizualiza grafic sau sub formă de raport. lună. pe comenzi de secţie sau locuri de muncă cu posibilitatea de detaliere a reprezentării până la nivel de operaţie. datele putând fi detaliate la nivel de zi. cu posibilitatea de a fi exportate în fişiere Excel. comenzi interne. ateliere. se poate interveni asupra planificării şi se pot analiza rezultatele obţinute prin modificarea următoarelor elemente: o Locuri de muncă o Planul de lucru aferent locului de muncă o Gradul de deservire a locului de muncă o Numărul de componente ce se prelucrează simultan o Durata operaţiilor o Numărul maxim de utilaje care se pot aloca unei operaţii o Cantitatea de componente de realizat La consultarea scenariilor de planificare se pot face filtrări la nivel de comenzi de secţie. operaţii.

.. Obiectiv: Prin această activitate vei înţelege necesitatea planificării producţie în sistemele flexibile de fabricaţie FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Aplicaţia 1 Completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc: 1..... de utilaje prevazut in fisa tehnologica pentru fiecare operatie... precum si raportul de ............ c) Fişa tehnologică........ Se prelucreaza informatia referitoare la numarul de componente ce se pot prelucra ................................................................ 6....Activitatea 27 Unitatea de învăţare: Aspecte ale planificării şi controlului producţiei în sistemele flexibile de fabricaţie Numele elevului: Data: Tema: Planificarea producţiei Durata activităţii: 10 min. d) Planul de operaţii.......................... la inceputul ei pe toate utilajele disponibile si nu produce decalaje Aplicaţia 2 Completaţi schema de mai jos cu elementele care deţin informaţiile necesare elaborării unui scenariu de planificare:     Scenariul de planificare        Aplicaţia 3 Câti oameni lucrează simultan la o operaţie pe un utilaj sau câte utilaje poate deservi simultan un om este o informaţie dată de: a) Calendarul de întreprindere...... a locului de munca (numar de oameni/ numar de utilaje) pentru fiecare operatie din fisa tehnologica..................... 5........se bazeaza pe cunoasterea datei de start 3... 4.............. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 104 ........ Se ia in considerare numarul ............... Operatia se planifica pe un interval ..... b) Planul de lucru................... .. la o operatie si la nivel de loc de munca (utilaj)............ Timpul de pregatire al unei operatii se adauga ............ Planificarea productiei tine cont de ..... 2...... Planificarea....... locurilor de munca..

de exemplu. Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: Denumirea activităţii Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. În cazul în care acea activitate este o reuşită. În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită.    Soluţionarea activităţilor        - - Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 105 . dar cu asistare suplimentare – de ex. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. Un anumit şablon ar putea fi: Rugaţi elevul să repete activitatea. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor. Apoi Dacă a doua încercare a elevului eşuează. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat.

000 euro.000 = 25. cu cheltuieli de 30.000 euro.000 euro. Cu = 30. k = +20% (robotul efectuează mai repede operaţia decât un operator uman) .9ani .Soluţionarea activităţii 11 Aplicaţia 1 O maşină .000 euro (activitate într-un schimb). atât în cazul activităţii organizată într-un schimb cât şi în două schimburi. Ta  85. k = -20% (robotul efectuează mai încet operaţia decât un operator uman). activitate într-un Es  Cex  k  Es  Cu  11000  2000  0. pentru următoarele date: Ccr = 25. două schimburi.000 euro (specific industriei de automobile).000 Aplicaţia 2 Să se estimeze timpul de amortizare al investiţiei într-o celulă robotizată.unealtă costă 85.2  2  11000  30000 schimb.2  11000  30000  25000 Ccr   0.4 ani.000 euro (activitate în două schimburi). prevăzută a fi menţinută în exploatare timp de 7 ani. Soluţie: Vn = 55. Se doreşte evaluarea oportunităţii investiţiei într-o astfel de maşină. Soluţie: Ta  Ta  Ta  25000 Ccr   1.000 – 30.000 euro/an Vn > 0 – sistemul de fabricaţie amortizează investiţia.2  2  11000  30000  25000 Ccr   2.000 euro. Es = 11. activitate în 2  Es  Cex  k  Es  Cu  22000  3000  0. două schimburi.000 euro şi poate realiza anual produse în valoare de 55.           Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 106 .85ani . sau Cex = 3.000  3.4ani 25. activitate în 2  Es  Cex  k  Es  Cu  22000  3000  0. Cex = 2.

dacă se consideră o zi de muncă cu durata medie de 7 ore.4 ore. Se cere dimensionarea globală. 2. Timpul mediu de pregătire al întregului sistem de fabricaţie este de 3 ore. iar timpul mediu de operare/staţie este de 0. inspecţiilor este de 7 ore. Determinarea duratei timpului de fabricaţie al lotului. R p  1 10   3. Aceasta operează în paralel 10 schimburi/săptămână. 1000 20 3. Soluţie: 1. dacă se cunoaşte cererea de produse: Produs Comanda săptămânală Rata de producţie (buc/oră) 1.3 piese / oră Tp 3 Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 107 . Se cere: 1. Tp  1 Tf 1 120     0. Se cere estimarea capacităţii de producţie a sistemului de fabricaţie. cu timpul mediu de funcţionare/schimb 6. cu timpul mediu de funcţionare pe schimb de 6.Soluţionarea activităţii 12 Aplicaţia 1 Se consideră un sistem de fabricaţie ce conţine 6 linii automate identice pentru prelucrări mecanice. 600 10 2. Numărul sistemelor de fabricaţie necesare va fi: N sf  165  3 sisteme de fabricaţie 10 x6. întârzierilor.14 zile 2.3ore / piesă Q N sp 50 8 3.5 ore.4 x10  6528 prod / sapt Aplicaţia 2 Trei produse sunt realizate în acelaşi sistem de fabricaţie.1 ore.1  7   120ore 120ore / 7ore  17. Rata de producţie este Rp = 17 produse/oră. 3. în sensul stabilirii numărului sistemelor de fabricaţie ce trebuie alocate(sau achiziţionate) pentru satisfacerea comenzilor. Intervalul de timp Tp ce revine prelucrării unei piese din lot într-o staţie de procesare. 2200 40 Soluţie: Produs 1: O1  Produs 3: O3  C s 600   60ore Rp 10 C s 2200   55ore Rp 40 Produs 2: O2  C s 1000   50ore Rp 20 Totalul orelor de prelucrare va fi: 165 ore. Soluţie: C P  N sf  R p  O  S s  6 x17 x6. Timpul mediu neoperativ datorat transportului. T f  8  3  50  0. ce lucrează 10 schimburi/săptămână.5 Aplicaţia 3 Se consideră un lot de 50 de piese ce necesită pentru realizare operaţii succesive realizate pe 8 maşini unelte automate (staţii). Rata producţiei sistemului de fabricaţie.

5 min/piesă J – timpul de ciclu real: 0.5  0.5% J 0.timpul pierdut pentru opriri : 60 min.98  100  42% T. E – timpul de operare zilnic : C-D= 400 min. B – timpul programat de oprire zilnică: 20 min. D .8  100  50% OEE – randamentul global al instalaţiei este: T  L  H  100  0. G – producţia zilnică: 400 piese.87  0. H – coeficientul de produse bune: 98% I – timpul de ciclu teoretic: 0.8 X 400 = 320 min E 400  100  x100  87% C 460 I 0.8 min/piesă Se calculează: F – timpul real de fabricaţie: J x G = 0.625 x0.5 M – coeficientul de viteză:  100  x100  62.8 F 320  100  x100  80% N – Coeficientul net de operare: E 400 L – Eficienţa procesului: M  N  100  0.Soluţionarea activităţii 13 Exemplu de calcul OEE A – timpul de încarcare(timpul de lucru zilnic): 60 min x 8 ore = 480 min. C – timpul de încărcare zilnică : A-B = 460 min.disponibilitatea: Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 108 .

exprimată în ore.intervalul de timp.durata unui schimb de lucru.numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii.timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive.numărul de schimburi. de la data ultimei intervenţii efectuată la utilajul U10 în anul de bază până la fiecare dintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţiidin anul în plan. t i 1 n 1 si .timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. nS . exprimat în ore. în zile calendaristice de la ultima intervenţie din anul precedent până la fiecare diintre intervenţiile următoare din structura ciclului de reparaţii. DRC . n . Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 109 . după relaţia: N it  Dcr s  N it d it 29280 1 29280 29280 N RC 2  1  2 9760 29280 N RC1   (1  2)  9 2440 29280 N RC 2   (1  2  9)  12 1220 N RK  b) Se reprezintă grafic structura ciclului de reparaţii pe baza numărului de intervenţii determinat şi a duratei între două intervenţii de acelaşi fel:     c) Stabilirea intervalului de timp (T1) în zilele calendaristice. conform relaţiei:                                                          D  n n 1  Ti   RC  d  n   t si   K t   S S i 1  Unde: T .Soluţionarea activităţii 16 a) Se determină numărul intervenţiilor tehnice (pe categorii) ce urmează a se efectua în cadrul unui ciclu de reparaţii. ds .

Rc1.43  109 zile  8 2  1220  2  T1    11  1.Kt – coeficient de transformare din zile efective de funcţionare în zile calendaristice. Pentru utilajul U10 intervenţiile următoare sunt: Rc2.43  460 zile    82      d) Eşalonarea calendaristică a intervenţiilor tehnice planificate este prezentată în tabelul următor: Anul de bază de plan Indicator Număr de zile calend.43  344 zile  82  1220  2  T1    11  1. 1220 1  T1    0 1. Număr de zile calend.43.43  234 zile  82  1220  3  T1    11  1  1. Rk. De obicei are valoarea 1. Rt. cumulate Intervenţii tehnice planificate IX 10 X 31 XI 30 XII 31 I 31 II 28 III 31 IV 30 V 31 VI 30 VII 31 VIII 31 IX 30 X 31 XI 30 XII 31 10 41 71 102 133 161 192 222 253 283 314 345 375 406 436 467 RC2 Rt RC1 RK Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 110 .

M. 1985.ro .ro.Bibliografie Această secţiune oferă o listă de materiale de referinţă împreună cu detalii despre alte sugestii de lectură şi resurse. 1. Managementul Preuniversitaria. 2002.pub. Internet: http://www.utcluj. Niţulescu. de exemplu website-uri. M. Editura SITECH. Sisteme flexibile de fabricaţie.robotics. 3.users. Craiova .ucv.ro Profilul: TEHNIC Nivelul 3 Modulul 4: Sisteme şi tehnologii de fabricaţie 111 . Olaru. Editura Economică http://www. Tanţău. http://www. producţiei. A.labsmn. 2.