Cultivarea ciupercilor Pleurotus

Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20, primele mentionari referinduse la culturi in Germania si Franta. In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic. De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura. Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenta moale, constituite in plantatii, perioada de productie desfasurandu-se pe 2-4 ani. Metoda Toth si Gyurko : pe ciocalai de porumb Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri Metoda Zadrazil si Schneidereit: amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere Metoda Block, Tsao si Han : rumegus de salcam si faina de ovaz. In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. S. Arad si la ferma Mogosoaia a I. C. L. F. Vidra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se stabili cea mai adecvata tehnologie, folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole (ciocalai de porumb, vrejuri de soia, de mazare, paie de grau). Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (19741976), de N. Mateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie: - vrejuri de soia 66% + ciocalai de porumb 34%; - ciocalai de porumb 92% + orz boabe 8%; - ciocalai de porumb 66% + vrejuri de soia 34%; - paie 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%; - ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%. In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative. Prog. H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv. Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida. Se mai cultiva Stropharia rugosa si Coprinus comatus. Pentru diversificarea sortimentului, s-au intreprins cercetari in anul 1986 de catre dr. N. Mateescu, Ioana Tudor si V. Zagrean privind stabilirea tehnologiei de cultura si de producere a miceliului pentru Pleurotus major-caju si Pleurotus cornucopiae, ciuperci xilofage termofile. Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile

sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara. Pana in prezent tehnologia de cultura a fost imbunatatita permanent, incat tari ca Italia, Franta, Ungaria, Germania, Polonia, Japonia, dispun de o experienta bogata in acest domeniu, fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se cultive pe suprafete mari, atat de catre amatori cat si in sistem intensiv industrial. Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina. In cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de porumb se recomanda adaugarea de surse de azot organic, care imbunatatesc calitatea substratului si contribuie la realizarea de productii mari. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca Agaricus, cu deosebirea ca nu se executa gobtarea, deoarece se urmareste realizarea unei suprafete maxime de contact cu atmosfera, pentru o fructificare abundenta. Asezarea substratului nutritiv se poate face sub forma de biloane, amenajate pe sol sau pe stelaje, in straturi plane si in lazi de PVC sau lemn. Delmas si colab, arata ca datorita modului de crestere a ciupercii, piciorul avand o pozitie excentrica fata de palarie, unii cultivatori aseaza substratul ca un perete (pe verticala) in grosime de 40 cm. In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 90-100 kg/m2/an sau 120-170 kg ciuperci/tona de substrat proaspat. Ferri (1979) si Szudyga (1973) arata ca, datorita unor greutati pe care le ridica pentru amatori pregatirea substaratelor nutritive si a miceliului granulat, ciuperca Pleurotus se poate cultiva si pe trunchiuri sau bucati de diferite esente lemnoase. Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag, plop, carpen si nuc. Mai putin se folosesc cedrul, salcia, ciresul si stejarul, iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. Inainte de infiintarea culturii, materialele amintite, care indeplinesc rolul de support pentru inocularea miceliului si cresterea ciupercilor, se pregatesc dupa o tehnologie speciala. Pentru 100 kg de material lemnos se folosesc 2,5 litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Ciupercile incep sa se formeze cand temperatura in aer este de 15 °C. (I. Ceausescu) Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana, numita miceliu, si o parte aeriana denumita basidiofruct sau carpofor. Miceliul este partea vegetativa care creste in substratul nutritiv celulozic. El este format din hife, sau filamente miceliene. Carpoforul este alcatuit din picior si palarie. Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie, adica au un picior excentric. Lamele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului. Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila. Astfel, la Pleurotus ostreatus este neagra-violacee, brun-inchis, cenusie sau verzuie. La Pleurotus florida palaria este rosiatica, albicioasa, crem sau cenusie. Piciorul este de regula scurt, inserat lateral, robust. Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate. Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele:

Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de velum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se face pe masura ce palaria se formeaza.Pleurotus ostreatus are palaria in forma de cochilie de scoica. Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Sporii ciupercii sunt albi. anastomozate. Pleurotus cornucopiae nu este sensibil la procese de fermentare eventual declansate in substratul celulozic. prezinta palaria in forma de cornet. Piciorul este alb. Ciuperca se cultiva pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti 50-70%. prezinta pileusul lamelor si textura cornoasa. Cultura pura s-a obtinut in Franta in 1977. respectiv in faza de cornet inchis cu marginile plate. Acest miceliu se cultiva usor pe medii granulate formate din boabe de cereale. . Prin depasirea maturitatii culoarea bruna a basidiofructului vireaza in cenusiu. Basidiofructele apar in buchete cu punct de insertie comun. Basidiofructele. tapetate cu folie din polietilena. Prezinta o structura mai fina decat Pleurotus ostreatus. dupa care se indeparteaza folia de polietilena. Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita. Substratul rezultat cu o umiditate de 60-70% este dezinfectat termic 24h la 60 °C. Sporii sunt de culoare violacee. Lamele se prelungesc pana la baza piciorului. la temperaturi mai mici de 20 °C. Piciorul este alungit si puternic curbat. mai mic decat la alte specii de Pleurotus. cu lamelele basidiale total decurente si stipesul dispus simetric fata de pileus. scurt.In natura. basidiofructele ajung la maturitatea comerciala in 4-6 zile. Formarea carpoforilor se produce in masa in conditii de luminozitate de 18 ore. in sere neumbrite stipesul se prezinta puternic alungit. marcand momentul maturitatii comerciale. Recoltarea s-a efectuat la 30-35 zile de la insamantare. Cresterea miceliului pe boabe este identica cu tehnologia descrisa la Pleurotus cornucopiae. Lamele sunt putin decurente si nu sunt anastomozate. Stipesul este alb. de culori diferite. daca temperatura de incubare a fost mai mare de 20 °C. Forma lui este de cochilie de scoica. Marginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana devine dreapata. Din faza de primordii. Insamantarea miceliului granulat se face in proportie de 3% fata de substratul nutritiv celulozic repartizat in saci din polietilena cu capac de 15-17 kg/sac sau in lazi mici de 10 kg. Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic.. Aparitia se face in buchete. Impanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 14 °C. cu capac. Au miros si gust placut. Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este inferioara celei de Pleurotus ostreatus. la o temperatura de 17-20 °C si o umiditate relativa a aerului de 70-90%. cu intensitatea de 600 lucsi. Ciupercile au un miros dulceag tipic.Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet. In unele conditii de cultura. Aparitia se face in buchete. . dimensiunile pileusului cresc. Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 15-20 mai pana la 15-20 iulie. Lamele sunt decurente. si asemanatoare cu Pleurotus florida. La temperaturi mai mari de 20 °C. de culoare galbena pana la brun-inchis. Prezinta palaria de culoare alba. sau 4h la 80 °C. Pleurotus major-caju se mai numeste pastravul brun. inserat lateral. rumegus de foioase 10-30% in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de foioase 510%. paie tocate 10-15%. aparitia primordiilor se produce fara soc termic. bruna sau crem. Retete de substrat pentru cultivarea Pleurotus major-caju: . de la violaceu la alb-brun. Piciorul este inserat lateral si destul de lung. Spre deosebire de celelalte specii cultivate de Pleurotus.

Pleurotus ostreatus sau buretele vanat. deseuri de bumbac. Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale: .sa nu fie intrat in fermentatie. plastic) Talasul indicat este de asemenea cel de foioase. Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju. . Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime. fier. Acestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii. gunoi de oi. care in componenta viitorului substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati: . materii auxiliare si amendamente.ciocalai 80% . faina de porumb. ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic .vreji de soia 40% .Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani. paie de grau. fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage. cu inceput de fermentare Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in hidrati de carbon reprezentati prin celuloza. P. tarate de grau. cu o culoare bruna sau neagra .Materii auxiliare: deseuri de hartie. canepa.coceni porumb 40% . ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina. hemiceluloza si lignina. scoarta de copaci. care constituie hrana de baza a ciupercilor Pleurotus. S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de foioase. Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de stejar si fag.sa fie de dimensiuni mici.sa nu contina corpuri straine (sticla.sa nu fie innegrit.orz 8% sau . orez. ciocalai de porumb. sau carbonat de calciu (creta furajera) Rumegusul indicat este cel de foioase (fag. boabe de orz.Materii prime: rumegus de foioase. . coji de floarea soarelui.paie 12% . stejar. . care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor fermentative. care fructifica in jurul valorii de 20 °C. frunze de foioase.ciocalai 12% . plop). Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat. K). cu urmatoarele caractere: . care fructifica la temperaturi de pana la 25 °C..rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea de rumegus . in. Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina. talas de foioase si conifere. gunoi de porc. ca in cazul culturii de Agaricus bisporus.orz boabe 8% Perioada executarii culturii de Pleurotus Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic. sarac in saruri minerale esentiale (N.

pentru aportul de substante proteice pe care il aduc. ovazul. Hartia se foloseste atat cea de ziar. Pentru folosirea ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv. intrucat substratul care va rezulta va fi foarte compactizat. factor de prim ordin in declansarea fructificarii micveliului. de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare. Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea unei structuri granulate a substratului nutritiv celulozic. ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia. cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei. cat si pentru eliminarea amoniacului. Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. De regula. se folosesc la formarea substratului atat paie tocate. In caz ca se urmareste folosirea dupa o perioada mai indelungata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui. omogenizat in masa de substrat celulozic. se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte compact si fara o structura granulara. Este necesar in special pentru aportul de substante proteice. De remarcat este faptul ca amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de grajd. Ea poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere. mucegaite sau intrate in fermentatie. factor inhibitor al cresterii miceliului. fie in saci de hartie sau panza. Nu necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost. Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru cultura buretilor. Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului substrat nutritiv. In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza. insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si fara aceste componente. Hartia nu trebuie sa fie mucegaita. Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor. taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al substratului nutritiv pentru cultura buretilor. fiind considerate deseu sau materie prima secundara. Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor. precum si in amestec cu paiele de porumb. depozitate fie in vrac. Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material auxiliar. paiele trebuie sa nu fie umezite. Ca si celelalte materii prime. cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de la tipografii. Sunt utilizate atat cele provenite din baloti. glucoza. Este indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm deoarece ca si in cazul paielor. dupa o imbibare in prealabil. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri. atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor. Comparativ cu paiele de grau. Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de ore la temperaturi de 60-65 °C. Unii cultivatori considera orzul. Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon contine si proteine.Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata. . cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm. Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz. scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite. vor trebui sa fie ferite de ploi sau alte intemperii. arabinoza. acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil la dimensiuni de 8-10 mm. 5-10%. cat si paie netocate in proportii egale. Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici. manoza si galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material. respectiv boabele de orz. iar productia de ciuperci va fi mai scazuta. Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon. Aceleasi conditii de depozitare sunt valabile si pentru rumegus si talas.

(N. eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului. Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica.1% Bavistin 0. G.1% Morestan 0. Mateescu.1% Topsin M70 0. dintre care celuloza depaseste 80%. supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului. Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25 °C si abia apoi se va aseza in straturi si se va inocula. dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride. ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme. Ionita. . (F. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea mucegaiurilor. asezati ori direct pe pardoseala incintei ori ridicati pe stelaje din beton. fapt pentru care se administreaza calciu. nu mai groase de 20 cm 3) trecerea substratutlui in ghivece sau in alte recipiente 4) executarea unor pereti. Mai pot fi asezati in lazi dispuse dupa cum permite spatiul. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic: . in cazul soiei.utilizarea unui generator de abur de joasa presiune Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate. . depasirea temperaturii de 80 °C conduce la sterilizarea substratului. I.turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie. N. In urma aplicarii amendamentului de calciu. care prefera o reactie mai acida a substratului. Sunt bogate in hidrati de carbon. In 1980 studii efectuate de N.incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica. pe schelet metalic executat din profil metalic si plasa de sarma. si recomandau utilizarea fainurilor din seminte de bumbac si de soia. 2) executarea de biloane cu baza mare. in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si 2-4&#137. de 70 °C/36 ore sau 60 °C/48 ore. cu pH-ul 4-6. dintre care cel mai daunator este Trichoderma.5-3 kg/m2 Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv pentru ciuperci. Sporurile de productie mentionate au fost de 2. Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%. nu mai mult de 1-2 zile. Mateescu) Asezarea substratului in vederea inocularii cu miceliu Tehnicile de cultura sunt in cazul folosirii amestecului de substrat: 1) asezarea substratului in saci de polietilena perforati. pe care se . De asemenea. pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore. acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. Trandaf) Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului.Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului celulozic pentru ciuperci. acid sau slab alcalin. Foarte important: inainte de tratarea termica. arata F. Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat. Groza si Ana Badita au demonstrat importanta surselor de azot organic in culturile de ciuperci. pH-ul va trebui sa fie slab. administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie. sau din pricina contaminarii anterioare a substratului. Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide. cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. Trandaf in cercetari efectuate in anul 1989: Benlate 0.05% Aceste fungicide.

si vor fi ingropati 10 cm in pamant. Ca masuri de prevenire. Tehnologia se poate relua timp de 3-4 ani. crengile se sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunchi). salcie. Pamantul din jurul lor se va uda saptamanal.va aseza substratul. Neurospora. incubarea. Butucii astfel inoculati se pun in sant in pozitie orizontala sau oblica. Aceasta lucrare se face in luna aprilie. Miceliul se va procura imediat inainte de inoculare. Epicoccum. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat. Aspergillus. Mateescu recomanda executarea unor santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din polietilena (sau alt material izolant) si se va acoperi cu pamant. a dezvoltat prima metoda de cultura in vitro pentru obtinerea de material inoculant in vederea cultivarii ciupercilor comestibile. Alternaria. etc. Penicillium. se vor utiliza speciile: plop. pentru satisfacerea conditiilor de umiditate. prin depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor. Trichoderma.5% din greutatea substratului. fructificarea In anul 1905. cu un randament de 15-20% in raport cu greutatea materialului lemnos. Duggar. tei. Miceliul . pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago si Tilletia aflat in embrionul semintelor. In functie de tehnologia de cultura aleasa.achizitionarea de cereale sanatoase. pe verticala. se inoculeaza manual cu miceliu. in cazul executarii unor biloane. Mucor. Aceasta tehnica permite o importanta economie de spatiu. M. aici raportul va fi de 1-1.inocularea. pentru distrugerea acestora . mar. la capetele acestora. Cresterea si fructificare se prelungeste pe mai multi ani. N. miceliul se poate amesteca direct cu substratul care apoi se aseaza in straturi plane. fie se presara manual stratificat. si apoi se va acoperi santul.insamantarea sa se faca in conditii aseptice. fiind indicata in cazul culturii intensive. la o hota cu flux laminar si respectarea conditiilor stricte de igiena (Florica Trandaf) . la ferma Mogosoaia din ICLF-Vidra.stabilirea unui raport echilibrat apa/boabe cereale (50-55%) . dansa recomanda: .spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 30 °C. si pe perioada verii se uda periodic. Trandaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile: Ustilago. si se va proceda la insamantarea de suprafata. Rhizopus. Miceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1973. utilizand aceleasi trunchiuri. Pentru cea interna. In septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros. mesteacan. timp de 10 minute. Peste trunchiurile astfel inoculate se vor depunde ramuri. coceni. Inocularea se face in doua etape : o inoculare interna si o lata de suprafata. pentru a se evita degradarea lui sau eventualele contaminari accidentale. crengi. Recolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste pana la primele geruri. sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii brichetelor. apoi se reataseaza cu cuie sau sau sarma. americanul B. Fusarium.prezenta unor filtre de aer in incinta de productie . la Departamentul de Agricultura al US. Spre deosebire de amestecul celulozic unde raportul de inoculare era de 3%. prin clonari si incrucisari. Doamna F. Lemnele utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de 7 cm. In cazul utilizarii esentelor lemnoase. Tehnologia este modernizata in anul 1933. din culturi neinfectate . Tilletia. Tot atunci s-au obtinut si primele linii pure. si apoi trecerea la 50-52 °C. de catre Sinden.

De asemenea se va asigura o ventilatie corespunzatoare si o temperatura optima. Sacii sau brichetele. si se vor utiliza rogojini. Mentionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului. Cultivarea ciupercilor Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in continua crestere. timp de 10 zile. Michio Hashimoto.87. la incubare se va respecta o temperatura de 22-24 °C. in urma cercetarilor reiesind ca sunt indicate pentru scaderea colesterolului. In Europa. productia de ciuperci reprezinta 58% din productia mondiala. Primul val poate reprezenta chiar 50% din totalul productiei. la inoculare va fi necesara o temperatura de 18-20 °C. N. Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului. Primele ciuperci cu maturitate comerciala apar la 30-35 zile de la insamantare. Pe perioada ultmelor valuri de recoltare. Cercetarile au relevat faptul ca ciupercile se pastreaza corespunzator timp de 3 zile la 0 °C. In nici unul din cazuri nu se va depasi temperatura de 30 °C. Nuhu Alam) Alte efecte care se mentioneaza. . Daca la dezinfectare s-a folosit o temperatura mai scazuta.000 de tone anual. la intervale de 10-20 zile intre ele.500. din care 4. Nu este cazul in cazul serelor. precum si laditele.5% substanta uscata. In carpoforii ciupercii se gaseste 5. care se ridica la peste 1. (N. iar umiditatea relativa a aerului va fi de 80-85%. cand se va evita o lumina prea puternica. se taie folia de polietilena. Inductia fructificarii se face cu sau fara soc termic. in functie de specie. la umiditate relativa 85% si 1 zi la 18 °C. Ciupercile Pleurotus se conserva foarte bine in stare proaspata. Primul val se culege in decursul a 3-4 zile si reprezinta 7-14% din greutatea initiala a substratului. care se comercializeaza de catre firma "Fungi Perfecti". amplasat din 2 in 2 m) timp de 8-12 ore pe zi daca spatiul este inchis. peste 70 °C. In viitor. perioada recoltarii se desfasoara de-a lungul a 3-4 valuri. Studii privitoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii I. antibiotice. Burzo. la umiditate relativa de 85%. Socul termic are loc la 15 zile de la insamantare si se face pentru accelerarea declansarii recoltei. Substratul nutritiv va fi impanzit de miceliu peste aproximativ doua saptamani. Cand suprafata stratului nutritiv este alba (datorita primordiilor). (Shahdat Hossain. Mateescu) Valoarea nutritiva. In general. de 60 °C. antitumorale si antiinflamatoare.Inocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata. Mateescu si I. timp in care se asigura o luminozitate de 40-60 lucsi (un tub neon de 45 W. dar este indispensabila fructificarii.8% substanta azotoasa. in afara celui de control al nivelului de colesterol sunt efectele antivirale. pastrare si comercializare Ciupercile Pleurotus constituie o valoroasa sursa de proteine. se aseaza suprapus. Groza. dar si de temperatura folosita la dezinfectarea substratului. pentru celelalte specii este facultativ. Daca s-au folosit temperaturi ridcate. ceea ce impulsioneaza oarecum fructificarea. in structura careia intra aminoacizii comparabili cu cei din oua. cu scaderea temperaturii pana la 4-5 °C (in acest caz avem de a face cu un soc termic accelerat). De asemenea au fost realizate preparate medicinale pe baza de extract de Pleurotus. timp de 7-8 zile daca sunt tinute in pungi de polietilena la temperatura de 2 °C. Emran Kabir Choudhury. Unii cultivatori scad perioada la 2 zile. productia poate fi stimulata prin fragmentarea brichetelor. se preconizeaza sa se ajunga la 200. El consta in scaderea temperaturii cu 5 °C fata de temperatura normala de incubare.000 tone de proteina obtinuta din ciuperci. Socul termic se foloseste obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus.

igiena fiind una dintre conditiile de baza pentru obtinerea de recolte bogate. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului. trebuie tinut cont ca prin cultivarea dirijata a ciupercilor in spatii inchise. vitamine si saruri minerale. CLCA Odoreu) Ciuperci Agaricus bisporus . in general. ocupa spatii reduse in raport cu cantitatea de productie. este alcatuit din paie. Ioan Costin. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente. se pot cultiva pe mai multe niveluri. talaj sau coji de floarea-soarelui.Pamantul ofera omului posibilitatea de a-si castiga nu numai hrana. camarile de cladiri si alte asemenea spatii. de obicei. astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%. cititi lucrari de specialitate si metodologii elaborate de specialistii in domeniu. mai ales in sezoanele reci. nu in ultimul rand. Este un avantaj deosebit sa poti realiza 2 pana la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata. Lucrarile ce se executa intr-o ciupercarie necesita pricepere si hotarare. Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar datorita continutului bogat in substante hranitoare. pleava. cand pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati reduse. Si. solariile. in orice sezon. soia) sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care. facand astfel economie de spatiu. lapte. nefiind plictisitoare si nici obositoare. In acest scop. In aceasta categorie de spatii intra: serele. (Ing. zaharina. Inca un avantaj al cultivarii ciupercilor consta in faptul ca. tulpini de sorg. comparabil cu cel continut de paine. folosind miceliul unor specii comestibile cunoscute. vreji de mazare. Inainte de a incepe propria afacere de cultivare a ciupercilor. ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare. rumegus. Omului ii revine doar sarcina de a-l exploata eficient prin mijloace deja cunoscute. Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei. cam 100-120 zile de la insamantare la ultimul recoltat. fasole. Lucrarile se executa in perfecta ordine si curatenie. se inlatura orice forma de intoxicatie alimentara. tulpini si ciucalai de porumb. dar si mijloacele financiare necesare unui trai decent. se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp. Un mare avantaj al cultivarii ciupercilor il constituie posibilitatea folosirii unor spatii deja existente. pivnitele. ceea ce este foarte avantajos. Un alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica. iar in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina. In ciupercariile bine organizate se pot realiza culturi pe 3-4 niveluri pe aceeasi suprafata. Munca in ciupercarii este variata. Daca sunt cultivate in spatii inchise. Din punct de vedere financiar. cultivarea ciupercilor asigura circulatia rapida a fondurilor de investitii. soproanele. oua. materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie. carora nu li s-a dat alta intrebuintare. carne.

incercand sa expunem atat tehnici de cultura. de culoare bruna. numita si ciuperca criofila . In engleza termenul utilizat este de "button mushrooms".buretele rosiatic .Stropharia rugosa Ne vom ocupa in materialul de fata de ciupercile Psalliota (Agaricus) bisporus. . in partea aeriana si hife miceliene.buretele vanat denumit si pastravul fagului sau Pleurotus ostreatus . cat si principalele boli si daunatori care pot sa apara. Partea aeriana a corpului vegetativ. cele mai raspandite sunt : Creasta cocosului (Clavaria aurea). denumita si ciuperca termofila sau Psalliota edulis .Pleurotus florida . si ciuperca de camp. crem sau bruna. Iutari (Lactarius piperatus). Hifele miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta cultura. O denumire mai veche pentru Agaricus bisporus este Agaricus brunnescens. increngatura Mycophyta. pe cand majoritatea basidiomicetelor au 4 basidiospori pe fiecare basidie.Dintre ciupercile comestibile.buretele ciuciulete -Coprinus comatus . Rascovul (Lactarius deliciosus). cu reflexe metalice alb-cenusii. pentru temperaturi scazute (12-16 °C) la fructificare. tehnologia de cultura este stabilita pentru urmatoarele specii: . Morfologia ciupercii Agaricus bisporus Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor. Acestea fac parte din clasa Basidiomycetes.Pleurotus cornucopiae . pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de 4 de regula. Basidiomicetele sunt ciuperci superioare. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 de specii. ordinul Hymenomycetales. evoluate. fata de Psalliota bisporus.buretele cornet . dintre care cele mai raspandite sunt Agaricus bitorquis. in numar de 2 in cazul Agaricus bisporus. ele sunt inca utilizate in paralel. Agaricus bisporus are numai 2. Mateescu). Dintre acestea. Agaricus campestris. crem sau bruna sau ciuperca criofila (N. In ultima perioada denumirea de Agaricus bisporus este desemnata drept cea corecta. Agaricus augustus. respectiv carpoforul. denumita popular ciuperca de camp. este alcatuit din doua parti anatomice : . hifele miceliene incep sa se uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba. generalitati privind morfologia acestei specii. subclasa Holobasidiomycetes. Denumirea bisporus deriva din faptul ca. puternic ramificate in substratul nutritiv in partea subterana.ciuperca cu val . ciupercile Psalliota (Agaricus) fac parte din clasa Basidiomycetes. Pe teritoriul Romaniei se gasesc in flora spontana multe specii de ciuperci comestibile. Totusi. cu miceliu pluricelular.Psalliota (Agaricus) bisporus. cum ar fi Agaricus placomyces si Agaricus xanthodermus. Organul sporifer este basidia. Flocoselul (Hydnum repandum). Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba. Din genul Psalliota (Agaricus) cea mai raspandita este Psalliota (Agaricus) campestris. Buretii galbeni (Cantharellus cibarius). familia Agaricaceae. precum si metode de combatere a acestora.ciuperca alba.ciuperca alba. pentru temperaturi mai ridicate (20-26 °C) la fructificare. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezinta basidiile sub forma de himeniu. Sunt de asemenea si specii otravitoare. Manatarca (Boletus edulis). Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus bisporus Din punct de vedere taxonomic.

apar la suprafata straturilor.pulpa sau carnea. in interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei. de la exterior spre interior: . care uneste marginea palariei cu piciorul.camera subhimeniala. asemanator cu cel din proteina animala. intrucat trebuie sa apara urmatoarea faza fenologica a ciupercii de cultura . concava. In prezent. alungit sau scurt. conic umflat la baza. care se formeaza in interiorul stratului de amestec de acoperire. crem. (T.butonii de fructificare. dupa un interval de 10-12 zile de la acoperire. crem sau bruna.cuticula sau membrana. de culoare alba. cu suprafata neteda.(N. carpoforul trece prin urmatoarele faze fenologice: .velumul. Ivors) Pe plan mondial insa. Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata. In alcatuirea palariei se disting. datorita continutului bogat in substante azotate si in special in proteine. cu diametrul de 10 mm. o prelungire a cuticulei. dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B.aparitia velumului reprezinta faza care indica maturitatea comerciala si marcheaza inceputul recoltarii . care poate fi de culoare alba. cu suprafata neteda fibros scamoasa sau solzoasa . Financiar. Piciorul ciupercii poate fi cilindric. precum si altor glucide usor asimilabile. Dupa FAO. productia mondiala s-a dublat. in ultimii 10 ani. Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de hife miceliene.mugurii sau primordiile de fructificare. ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum . apare dupa 3 saptamani de la acoperire . Fazele fenologice la ciuperca Psalliota In dezvoltarea sa. Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor. fibroasa sau scamoasa si de culoare alba. compacta sau laxa . Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba. Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de ciuperci comestibile. cand se disting palaria si piciorul. La deschiderea palariei. dupa 16-18 zile de la acoperire . USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie.palarie si picior. amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul ciupercilor cultivate. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se prezinta intreg. iar in mijloc se gaseste canalul medular. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica momentul recoltarii.stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii . ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice.ciuperca individualizata. in Statele Unite. bruna. De asemenea contin o serie de vitamine. Volk. turtita. K. Aparitia mugurilor de fructificare in toata grosimea amestecului de acoperire indica cultivatorului ca zona fructiofera este formata si in consecinta se vor reduce stropirile. comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grau. velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. Mateescu) Valoarea nutritiva a ciupercilor Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari.

posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata . stropirile se vor efectua cat mai des.asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis . In perioada de recoltare. iar daca aceste conditii persista miceliul piere. de la inceputul culturii si pana la sfarsit. in special in perioada de recooltare. decat un substrat uscat.posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare. grajdurile. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 °C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. ciupercile fiind de acum valorificate la calitatea inferioara . Temperatura de 20 °C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. iar valoarea comerciala este anulata total Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporus Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv.. miceliul va avea o crestere mai redusa.palaria recurbata reprezinta ultima faza in care maturitatea fiziologica a ciupercii se delimiteaza.palaria jumatate desfacuta influenteaza negativ aspectul comercial. La temperaturi mai mari de 30 °C cresterea miceliului se opreste.palaria total desfacuta .izolare termica ridicata. Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua.sa fie ferite de inundatii . astfel la temperatura de 12 °C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in: . Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. termic sau chimic . daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 °C recoltarea se face la 2-3 zile. ciuperca isi disemineaza sporii. Astfel. Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului. puiernitele.ruperea velumului indica deja scaderea valorii comerciale si se produce dupa 1-2 zile de la faza precedenta . ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa. cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. Mateescu) Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii: . pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par. rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an. insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. In acest din urma caz. iar la 14-16 °C recoltarea se face zilnic). iar daca va fi mai ridicata (17-18 °C) exista riscul uscarii.sa prezinte drumuri de acces . Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata. Daca temperatura va fi mai scazuta.palaria trei sferturi desfacuta .camera tampon la intrare . (N. fara variatii mai mari de 2-3 °C de la zi la noapte . respectiv a mediului de cultura. Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. In exces de dioxod de carbon.

Produsele reziduale ce se preteaza cel mai bine pentru a fi compostate sunt cele provenite din complexele de crestere a animalelor. sarurile amoniacale si glucidele usor hidrolizabile sau direct asimilabile. tulpini. lignina. etc. ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. O tona de compost cu umiditate de 40% contine in medie 300 kg materie organica din care 120 kg carbon organic. in sensul unei tasari mai puternice a gramezii. In cazul in care umiditatea are tendinta sa scada. paie. Procesul de descompunere incepe printr-o inmultire rapida a bacteriilor. de origine vegetala si animala. 2. Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare. 1.. amestecate in proportii bine stabilite. compostul se obtine dupa 2 luni. care sa constituie in acelasi timp si suportul structural pentru constructia gramezii de amestec ce se recomanda a avea o inaltime de maximum 3-4 m. 10-12 kg fosfor. aminoacizii. proteinele. adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. In mod normal. coceni. Declansarea procesului de compostare se manifesta prin cresterea temperaturii la 60-65 °C in numai cateva zile. 15 kg azot. ce nu permite accesul aerului. Daca temperatura stationeaza la 40-45 °C aceasta se datoreaza indesarii exagerate a materialului. Practic insa. fiind dictata atat de necesitatea unei suprafete de aeratie cat mai mari. coceni. daca aceasta are la dispozitie carbonul necesar respiratiei si sintezei propriei proteine. dintre care primele sunt cele care utilizeaza la nutritia lor proteinele. vata minerala.tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren. Ceea ce ar impiedica desfasurarea procesului de compostare este starea compacta a gunoiului de grajd. Treapta sintezei unei noi materii organice . Prin descompunerea proteinelor si aminoacizilor rezulta amoniacul care este asimilat in mare masura de catre microflora. Cel mai utilizat este compostul. cat si de nevoia existentei unui profil care sa faciliteze scurgerea apei provenite din eventualele precipitatii. grasimi si saruri minerale. Substratul necesar culturii Agaricus bisporus Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe. Procesul compostarii aerobe cuprinde doua trepte care nu sunt successive ci se intrepatrund. fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice. etc. Teoretic se deosebesc doua tipuri de compostare : aeroba si anaeroba. In cazul in care temperatura depaseste 70 °C se impune remanierea gramezii pentru cresterea inaltimii. rezultatele obtinute in cazul compostarii aerobe sunt net superioare din toate punctele de vedere. Din aceasta cauza etse necesara incorporarea in masa sa a unor materiale cu rol de afanare. Remanierea este necesara pentru asigurarea conditiilor de aerobioza precum si pentru omogenizarea amestecului. sau natural prin trestie. Treapta descompunerii materiei organice Cea mai mare parte din substanta uscata a amestecului de produse reziduale ce se composteaza o constituie celuloza. Materialele cu rol de schelet trebuie sa fie biodegradabile si sa permita executarea lucrarilor de remaniere si constructie a gramezii. De aceea. Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice. se vor executa stropiri ale gramezii. Forma acestei gramezi este de prisma triunghiulara. pectinele si lignina. Materialele cu rol de schelet pot fi paie. Acestora le urmeaza bacteriile si ciupercile capabile sa hidrolizeze celuloza. Alte substante mai sunt in ordinea ponderii pentozanele.

apropierea de stadiul final se constata prin scaderea temperaturii la 4045 °C. (S. In gramada de compostare. numele dat produslui in acest caz fiind compost pamantos. Din punct de vedere biochimic acest lucru se explica prin disparitia treptata a formelor de substanta organica usor accesibila precum si prin sinteza de materii humice policondensate. urina de grajd 350 l.prima zona. gunoi de pasari 0.In procesul de descompunere a materiei organice. cu executarea intoarcerilor la 4-5 zile. cu temperaturi mai mici decat ale nucleului. o constituie un nucleu anaerob inchis la culoare. are o grosime de circa 30 cm. dupa care are loc o scadere. In acest stadiu compostul nu trebuie sa ajunga decat atunci cand urmeaza a fi administrat unor legume mai sensibilie. gips 100 kg. dupa doua luni de compostare disparitia acestor specii este cvasi-totala. stratul exterior. se ajunge la o mineralizare avansata ce implica pierderi insemnate de carbon si azot. superfosfat 25 kg. prin sectionarea gramezii de compost dupa aproximativ o luna de la declansarea procesului de compostare se evidentiaza o structura formata din 3 zone: . se constata o populare intensa cu bacterii in timpul primei luni. microflora responsabila de acest proces isi sporeste biomasa. . sulfat de amoniu 17 kg. in prima treapta se obtin unii produsi instabili. Durata compostarii 24-26 zile.4 t. . este mult mai uscata. fiecare vine cu o alta zestre microbiana. Aceasta a doua zona este de fapt zona aeroba activa care genereaza caldura din gramada de compost. Pentru o intelegere mai buna a dinamicii proceselor microbiene din compost. In cazul celei de-a doua trepte activeaza alte microorganisme care preiau compusii rezultati din descompunere si sintetizeaza substante noi. are o grosime de circa 20 cm si este considerata a fi o zona cvasi-inactiva in prima parte a procesului de compostare . dar evolueaza impreuna spre un produs finit omogen. Daca procesul de compostare nu este stopat in momentul in care s-a atins acest stadiu de compost humic.ce de-a doua zona. intermediara. Deci. trebuie amintit ca la inceputul procesului se amesteca doua componente foarte diferite : gunoiul de grajd si resturile vegetale . aceasta este la inceput de circa 10 ori mai numeroasa decat flora termofila.5 t. Spre deosebire de bacterii numarul de micromicete creste permanent. centrala.5 t. Produsul final al metabolismului acestor microorganisme il constituie substantele humice.Compost clasic : gunoi de cal 5 t.cea de-a treia zona. sau popular. flora termofila poate avea usoare tendinte de crestere. Mateescu sunt: . Spre deosebire de flora mezofila. Din punct de vedere al evolutiei compostului. ulterior aceasta zona devine sediul populatiei faunistice.Compost mixt : gunoi de cal 4. In timpul compostarii viata microbiana se orienteaza pe anumite directii determinata de accesul aerului in gramada si de cresterea temperaturii in conditii specifice de umiditate. In conditii aerobe din fiecare 100 parti de substanta organica iau nastere 20-30 parti biomasa microbiana. Dirijand corect procesul prin stabilirea umiditatii initiale a amestecului initial gunoi de grajdresturi vegetale la maximum 60-65%. este formata din material uscat datorita evaporarii masive a apei sub influenta caldurii care urca din straturile inferioare . in aceasta zona se dezvolta actinomycetele care ii confera prin activitatea lor un aspect de cenusa . Astfel. La incheierea procesului dupa o perioada de circa 3 luni ambele tipuri ajung la o valoare minima. Din aceasta cauza compostul rezultat la sfarsitul treptei a doua mai poarta numele si de compost humic. cu umiditate crescuta si temperatura ridicata . in timp ce in a doua treapta se sintetizeaza acele substante din care in sol poate lua nastere humusul. mranita. umiditatea produsului final va fi sub 40%. Campeanu) Retetele de compost propuse de Dr. Flora bacteriana cea mai numeroasa in timpul primei perioade a procesului de compostare este flora mezofila. care ramane la aceasta valoare minima. Un alt aspect este acela conform caruia dupa prima luna de compostare s-au pus in evidenta in mod regulat unele specii de bacterii potential patogene. urina de grajd 1200 l. caldura care radiind din toate partile se acumuleaza in nucleul central . paie de grau 0.

asezata in straturi tasate succesiv. nu se folosesc platforme de compost cu dimensiuni mai mici de 2 m lungime..1 m2. gunoi de pasari 400 kg. revenind pentru fiecare tona de compost o suprafata de 2.intoarcerea IV: gips 4-6&#137... Cu privire la necesarul de spatiu pentru compostarea aeroba se precizeaza ca un sopron cu dimensiunile de 7 m lungime si 3 m latime asigura pregatirea compostului pentru 100 m suprafata de cultura. sulfat de amoniu 3&#137. La fiecare intoarcere se verifica gradul de umezire al compostului (strans in mana apa musteste usor intre degete). ipsos 60 kg. . uree 20 kg. si cu furcile prin scuturare se vantura compostul pentru aerisire.. fara sa se decaleze. . sulfat de amoniu 8&#137... Amplasarea ei va fi mult distantata de locul de depozitare a substratului uzat. gips 25&#137.intoarcerea I: gips 2&#137. se deschid canale verticale cu ajutorul . pentru faza de fermentatie aeroba.5-2 tone compost pentru o suprafata de cultura de 15-20 m2. Pentru 100 m2 suprafata de cultura se executa o platforma de 6x2x2.5 m inaltime. magazie. . . In timpul compostarii. colti de malt 150 kg.. In acest sens.Compostarea aeroba se executa pe o platforma acoperita. capabile sa distruga o serie de agenti patogeni daunatori. gips. Totalizand amendamentele si ingrasamintele organice si minerale rezulta ca se administreaza urmatoarele cantitati: gips 16-18&#137. sulfat de amoniu 2&#137. colti de malt 5&#137. . intrucat prin executarea intoarcerilor la mai mult de 5 zile. ca urmare a proceselor de fermentare.asezarea la compostarea aeroba : gips 2&#137. superfosfat 3&#137. sopron. care se aplica la substratul pentru ciuperci dupa executarea a 3-4 intoarceri. preinmuierea compostului este terminata. In interior se va asigura o sursa de apa.asezarea la preinmuiere la compostarea anaeroba : urina 30 litri/m3 . Pasteurizarea naturala Reprezinta o metoda culturala cu scop profilactic. Pasteurizarea naturala favorizeaza dezvoltarea in interiorul si exteriorul platformei de compost a temperaturilor mai mari ca 55-60 °C pe o perioada mai mare de 48 de ore. Pentru a permite declansarea proceselor de fermentare in masa de compost. In acest caz. pentru a permite executarea lucrarilor. avand inaltimea de cel putin 3 m. in sensul ca marginile vechii platforme se pun in mijloc si invers.intoarcerea III: gips 4&#137. se executa pe o platforma descoperita.intoarcerea II: 4&#137. dupa intorsul 3 sau 4 in platforma de compost. din beton sau caramida. iar compostul se duce in sopron sau magazie. superfosfat &#137. 1. Spatiul de compostare: . intoarcerile masei de compost se fac la 3-5 zile. cu posibilitatea de recirculare a mustului. denumita si faza de preinmuiere. care vor ingloba 1.7 m latime si 1.. compostul devine necorespunzator.superfosfat 5&#137.Compost sintetic : paie de grau 1 t. Dupa o perioada de 12-14 zile. pierderile de substante organice din masa de compost sunt de circa 10-15% si pentru aceasta cultivatorul va trebui sa puna la fermentare o cantitate sporita de compost. In timpul intoarcerilor se inverseaza marginile platformei..Compostarea anaeroba. sulfat de amoniu 5&#137. urina 30 l/m2. . evacuat din ciupercarie. 2&#137. In timpul compostarii se administreaza esalonat urmatoarele amedamente si ingrasaminte organice si minerale: .. Se uda pana la suprasaturatie si apoi fiecare strat se preseaza pana ce grosimea scade la jumatate.

Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm. Trebuie subliniat faptul ca pasteurizarea naturala se aplica numai in cultura de primavara si in special in cea de toamna. in asa fel incat circulatia aerului in stratul de compost sa se faca normal. Canalele de aer din platforma de compost sunt distantate la 1-1. datorita actinomycetelor.5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund.pH : 7-7. ciuperci termofile dezvoltate in masa de compost .5 Asezarea substratului nutritiv In interiorul spatiului de cultura. cand tiparul se va ridica. Se va urmari ca la sauprfata stratului de compost sa se realizeze temperaturi mai ridicate de 55 °C pe o perioada de 2-3 zile. geluite sau captusite cu tabla la interior. Mateescu) Calitatea substratului nutritiv dupa pasteurizarea naturala: . Trebuie precizat ca amoniacul liber este toxic pentru miceliul ciupercii. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1. este folosit datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata. marginile stratului orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta. substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme.unor burlane sau tuburi cu diametrul de 50-60 cm. si favorizeaza dezvoltarea unor ciuperci competitive dintre care mucegaiul verde masliniu (Chaetomium clivaceum) este cea mai periculoasa. . platforma se va acoperi cu o folie de polietilena. spre deosebire de cel fara fund. (N. mai mica in cazul executarii straturilor plane . primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.1&#137. iar paiele se rup usor . Stratul orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm la margine si 25 cm la mijloc. acestea se vor scoate in masa de compost. In cazul tiparului cu fund. Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de beton sau din profil metalic cu perete din asbociment.5 m. pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat. ramanand numai canalul de aer. Dupa incheierea pasteurizarii. Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost. Asezarea sub forma de biloane: Bilonul. sa alunece usor la scoaterea din tipar. se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat. La terminare. Grosimea substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150 kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2). Aceasta va conduce la o pasteurizare naturala in toata masa de compost.mirosul: placut . in care se vor lasa libere numai spatiile superioare ale canalelor de aerisire. Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie.culoarea : brun negricioasa cu pete albe. compostul va fi eliberat de folia de polietilena si va putea fi introdus in spatiul de cultura. care pe masura ce platforma se finiseaza. Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua biloane. de forma trapezoidala. in functie de sistemul de cultura folosit. Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm. cand temperatura mediului ambiant este mai ridicata de 15 °C.textura: prin strangerea in mana este moale. Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai rational spatiul de cultura..amoniacul liber : mai mic decat 0.

cand poarta denumirea de miceliu clasic. fie pe paie de cereale.si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.Institutul de cercetare HORST din Olanda. la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale (orz. administrandu-se o cantitate de solutie de 50-100 cm3/m2 . Miceliul de ciuperci pe suport granulat din boabe de grau sau orz se prepara si se livreaza din diferite specii de ciuperci si din tulpini selectionate.5-0. influentele directe ale surselor calorice. iar suprafata de cultura se va acoperi cu deseuri din hartie sau cu folie de polietilena. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe pantele bilonului si un rand pe coama. formand o retea alba-albastruie cu reflexe metalice caracteristice. fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv. dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un mic orificiu de aerisire. Impanzirea miceliului va fi mai evidenta in cazul in care suprafata substratului de cultura se va prezenta compacta.prevenirea uscarii straturilor prin inlaturarea cauzelor care pot provoca uscarea: curentii directi de aer. si mai mare de 30 cm. Miceliul de ciuperci si insamantarea Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator. marime. culoare) si insusiri fiziologice (durata de impanzire.2% Lindatox. grau) caz in care se numeste miceliu granulat. capacitatea de fructificare). prin stropirea la perioade de 5-6 zile cu o solutie 0.linie creata de firma SYLVAN . Miceliul de ciuperci astfel pregatit se livreaza in pungi din polietilena. Aceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie). si sunt potrivite pentru aceasta cultura deoarece. iar cea din mediul ambiant este de 24-25 °C. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm. Productia este de 26-32 kg/m2 A15 .prevenirea atacului de daunatori. Dupa cateva zile de la insamantare miceliul incepe sa se propage concentric in jurul punctelor de contact cu compostul. precocitate. secara.7% raportata la cantitatea de substrat nutritiv. Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea de 3-4 cm si la distanta de 20 cm.entionate. acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi. De exemplu: 512 . In cazul insamantarii straturilor plane. spre desebire de cele din lemn.se caracterizeaza prin marimea ciupercii (8-12 cm) si are o productie de 24-28 kg/m2 100 si 130 . In aceasta perioada (aproximativ 20 zile) se vor executa urmatoarele lucrari: . aceasta se executa fie in cuiburi ca la biloane.au de asemenea o mare productivitate Insamantarea substratului nutritiv Aceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 30 °C. Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC. a sacilor sau a lazilor. Miceliul de ciuperci asigura cultivatorului obtinerea de ciuperci cu anumite caractere morfologice (forma. iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura. umiditatea relativa mai mica de 80% . Pentru favorizarea impanzirii este necesar sa se realizeze conditiile optime de temperatura si umiditate m. miceliul granulat. Se foloseste o cantitate de miceliu de 0. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana la adancimea mentionata.

moloz cernut. Componentele amestecului se omogenizeaza pentru ca amestecul sa devina cat mai uniform si sa aiba o structura pe cat posibil granulata. Se recomanda reteta : 3 parti nisip. la temperaturi mai mici de 15 °C miceliul se va dezvolta foarte lent. cand ciupercile incep sa apara. se adauga 5-10% carbonat de calciu. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta. Astfel. Aceasta lucrare prezinta o importanta deosebita in realizarea unor productii sustinute de ciuperci. administrandu-se o cantitate de solutie de 50-100 cm3/m2 . pentru executarea socului termic.1 litri/m2 la 2-3 zile si se vor anula in a treia saptamana. In mod normal. pentru a se realiza o aderenta cat mai buna intre amestecul de acoperire si substratul nutritiv. Dupa acoperire se va uda cu 1 litru apa/m2 si apoi la un interval de 1-2 zile se va netezi prin presare usoara. In aceasta perioada amestecul se acopera cu o prelata. Pentru acoperirea straturilor plane.2% Lindatox.scaderea treptata a temperaturii spatiului de la 24 °C la 20 °C in cea de-a doua saptamana si ulterior. sub diferite forme : buchete. impanzirea optima pentru acoperire se realizeaza dupa 3 saptamani de la insamantare. La sfarsitul perioadei de impanzire se aplica pe suprafata substratului un strat de amestec acoperitor cu o grosime de 3-4 cm. Dezinfectarea se executa cu formalina 40%. Impanzirea miceliului in stratul de amestec acoperitor dureaza 20-25 zile. in amestec cu nisipul. ciupercile trebuie recoltate cu velumul intreg. sau in lipsa acestuia. miceliul va impanzi cel mai repede substratul nutritiv cand temperatura mediului exterior va fi de 20-25 °C. Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a velumului. Momentul executarii acoperirii va fi atunci cand miceliul a impanzit aproape jumatate din grosimea substratului nutritiv. Este o lucrare obligatorie care necesita ca amestecul sa fie suficient de umed. la 15-16 °C . Prepararea amestecului de acoperire. Recoltarea se executa in functie de temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 °C. in cantitate de 2 litri/m3 amestec si are o actiune de 8-10 zile. aplicate prin pulverizare sub presiune Cantitatile de apa vor scadea in a doua saptamanala 0. La amestecurile de acoperire in functie de continutul in turba. o parte turba neagra sau praf de carbune (in proportie de 75%).. Executarea acoperirii. . In interiorul stratului de amestec acoperitor se vor forma primordiile (butonii de fructificare). La acoperirea biloanelor. amestecul de acoperire se aseaza in strat uniform cu grosimea de 3-4 cm. palaria inchisa. in grosime de 3-4 cm si cat mai tasat. piciorul putin alungit. (N. dupa care se executa o pulverizare usoara cu apa si o netezire usoara. cu cantitati de 200-300 cm3/m2. precum si postamentele miceliene ale ciupercilor ajunse la maturitatea comerciala. Trebuie precizat ca cresterea miceliului depinde in mare masura de temperatura. o parte pamant de telina.prevenirea atacului de daunatori. in timpul carora se executa lucrarile: . dupa 2 zile la 13-14 °C. aceasta in functie de grosimea substratului nutritiv. zilnic la 16 °C. de la baza bilonului catre coama. amestecul de acoperire se dispune in straturi successive in forma de trepte. Dezinfectarea materialului de acoperire.dezinfectarea saptamanala a potecilor de circulatie prin stropirea cu solutie de sulfat de cupru 2% Acoperirea substratului impanzit cu miceliu reprezinta o etapa cultrala de baza premergatoare perioadei de recoltare a ciupercilor si care conditioneaza desfasurarea acesteia. a sacilor sau a lazilor. prin stropirea la perioade de 5-6 zile cu o solutie 0. butoni si ciuperci individualizate. Mateescu) Perioada de recoltare Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire.umectarea straturilor prin stropiri periodice.

acarieni. inmuiate sau patate .stropitul straturilor de cultura are loc in general dupa fiecare recoltare. In culturile gospodaresti. bacterii. Astfel. Productia de ciuperci realizata pe un ciclu de cultura este de 6-8 kg/m2.3 l/m2.1-0. cu un cutitas de inox. (N. ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin desprinderea din buchet. care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. formalina 2 litri. dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu: . se taie baza piciorului si se sorteaza pe categorii comerciale.5-3 luni de recoltare. grupate in 4-8 valuri de recoltare.bioxid de sulf. pentru a preveni contaminarile ulterioare .sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritiv .aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere) Dupa aerisire. 30 g sulf/m3 incapere sau . cand se evacueaza substratul uzat. perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si pregatit pentru un nou ciclu de cultura.acoperirea suplimentara a locurilor de unde s-au recoltat ciuperci se executa dupa fiecare val. se rasucesc si se apasa usor in jos . etc. De asemeneatemperatura de 16-24 °C. deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor. ciuperci saprofite si parazite. Lucrarile se vor executa dupa fiecare recolatre: . dupa care pe toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica. ori cu partile componente ale acestora. in functie de temperatura spatiului de cultura. cantitatea de apa se va reduce la 0. Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala.plivitul ciupercilor bolnave. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina. culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri. Ulterior.. daca se apreciaza ca in urmatoarele zile se vor recolta 20 kg de ciuperci. cantitatea de apa va fi de dubla (40 litri). iar cantitatea de apa ce se va administra va depinde de acoperirea cu ciuperci a straturilor. Dupa recoltare.Cum se executa recoltarea. inainte de recoltare cu 10-12 ore. colectarea acestora se face in vase speciale care ulterior se vor goli cat mai departe de incinta. iar dupa terminarea valului. umiditatea relativa de 80-90%. se vor executa 25-40 recoltari. in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru un nou ciclu de cultura. se va avea grija sa nu vina in contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire. existenta unor materii organice in descompunere. straturile sa nu se ude. prin pulverizarea unei solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg. creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi. in cazul ciupercilor aparute in buchet . Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: . Lindatox 1 litru. insecte. Bolile si daunatorii ciupercilor Agaricus Prin specificul lor. apa 100 litri. folosind amestec de acoperire dezinfectat in prealabil . Trebuie mentionat faptul ca in plin val de recoltare nu se va aplica stropitul.scoaterea postamentelor miceliene. O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca. pentru a mentine suprafata straturilor jilava. in functie de temperatura mediului ambiant (val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor). ciupercile se apuca cu mana. Mateescu) Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura Dupa o perioada de 1. In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile. lapte de var 10 litri. Pentru executarea recoltarii.

. ceea ce afecteaza recolta. temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 °C. Boala de gips . Boli produse de ciuperci concurent saprofite Aceste boli. Acest virus. infesteaza substratul de cultura. caracterizata prin pete de culoare galbuie.in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica. cu un aspect prafos. cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciuperci soncurente. deseuri.sub forma de compost .sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire . nu aruncate la intamplare . precum si de cele supracompostate (mai mult de 25 zile). cu formalina .substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a spatiului de productie. imediat dupa asezare. il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de cultura sa se impanzeasca. folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante fungicide . Acest fenomen apare mai ales daca ventilatia se face direct. In unele cazuri. iar pe straturi vor aparea zone fara ciuperci.Monilia fimicola. umiditatea sa nu fie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer . Boala poate fi prevenita prin pasteurizarea naturala a substratului. In culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmatoarele: 1. favorizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen evidentiat printr-o stagnare premature a recoltei. sau acoperit cu un strat gros de pamant . Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare. se manifesta prin aparitia pe straturi a unor pete circulare de culoare albicioasa.cat si pe straturile de cultura. ci numai din beton. fie termic. Este favorizata de composturile prea umede. productia de ciuperci va fi redusa. sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn. Daca se manifesta si dupa acoperirea straturilor. Boli produse de virusuri Boala "La France" Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a piciorului.accesul in incinta sa fie controlat. Boli produse de bacterii Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca in special suprafata cuticulei palariei. precum si de daunatori. sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantina fito-sanitara. acoperire . in raport cu diametrul palariei. ciuperca poate prezenta o talie foarte mica. asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei.in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite. trebuie transportat cat mai departe.in perioada da recoltare. care ulterior devin brune.pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale acestuia sa nu vina in contact cu praf.ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse. provocand boala petelor de bronz. Boala produce o streiltate fiziologica a miceliului. intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici culturii de ciuperci. de unde si denumirea de boala de gips. de virusuri sau bacterii. si stropirea se face cu pompe cu duze grosiere. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile generale este necesara pulverizarea . fie chimic. la 80 °C. pentru a nu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei ciupercilor. la 55 °C. peste 70% apa. pe langa anomaliile descries la basidiofruct. etc) si sa se foloseasca dezinfectarea. In cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol. si sa nu se aplice cultura in saci de polietilena .

21. Combaterea acestei boli se face numai cu sulfat de cupru 2-3% aplicat pe focarele de atac. care le aseamana cu primordiile de fructificare. care reprezinta ascocarpii ciupercii. isi disemineaza sporii si putrezesc. care formeaza din loc in loc niste umflaturi caracteristice. a unui mucegai alb-argintiu. Aceste formatiuni tuberculate de asemenea sunt derutante pentru cultivatorii fara experienta.iceliul ciupercii de cultura. pana la inceperea recooltarii. Prevenirea se face prin evitarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat de inghet. Se caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusie si o crestere abundenta aeriana. Ulterior. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 1963. trebuie evitate temperaturile prea ridicate atat in timpul compostarii. care la maturitate vor produce 6-8 ascospori bruni. continuandu-si diseminarea. Mucegaiul cenusiu .. Ulterior pe firele de paie din componenta substratului nutritiv se formeaza pustule maslinii. si pieirea lui in totalitate. Boala apare pe straturi la un interval de 10-15 zile de la insamantare. cu palaria subtire. la intervalle de 30-35 zile de la insamantare. substratul avand o culoare rosiatica si o umezeala crescuta. apar ciuperci firave. in concentratie de 0.Chaetomium olivaceum reprezinta un concurent foarte important petru m. prin incorporarea sulfatului de cupru in masa de compost. cu mugurii si butonii ciupercii de cultura. Boli produse de ciuperci parazite .0&#137. de unde a capatat si denumirea de "cocleala ciupercilor".straturilor imediat dupa acoperire cu o solutie de Zineb sau Perozin. Boala de gips bruna . datorita faptului ca poate produce stagnarea completa a cresterii acestuia. cu aspect pufos. Aparitia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare a miceliului ciupercii de cultura. miceliul ciupercii dispare in totalitate. 6. cat si in timpul pasteurizarii naturale. In caz de atac puternic.Papulaspora byssina.Pseudobalsamia microspora. in interiorul carora se formeaza ascele. in perioada intoarcerilor. ceea ce denota o intarziere a perioadei de intoarcere.produse de Peziza veziculoza. Ciupercile cupa . 2. Mucegaiul galben . 7. De asemenea ea apare si pe substraturile pregatite printr-o compostare la temperaturi prea ridicate (mai mari de 75 °C). iar prevenirea. de regula la cateva zile de la asezare. Conditiile de aparitie si masurile de prevenire sunt similare cu cele de la boala de gips. cu un miros caracteristic de apa clorinata si presarat cu numeroase glomerule galbui sau verzi-cenusii. fiind distrusa numai la 82 °C. Boala apare dupa acoperire numai in cazurile cand nu s-au mai luat masurile de indepartare a focarelor inainte de acoperire sau nu s-a dezinfectat amestecul acoperitor. stratul de amestec acoperitor este ridicat de unele formatiuni cu aspect tuberculat. care poate ataca atat substratul de cultura cat si lemnul lazilor sau stelajelor. care in 1-2 zile ajung la maturitate. derutand cultivatorii incepatori. dubstratul devine negru. la ultimul intors. O data cu propagarea ascosporilor. care considera acest mucegai drept miceliul ciupercii de cultura. miceliul ciupercii de cultura dispare. care ulterior devin brune cu aspect prafos. 4. in proportie de 0. 5. Ciupercile cerneala .2%. Boala este foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute. cu aspect bumbacos. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile profilactice obisnuite. Pe straturi. Ea se manifesta prin aparitia la suprafata straturilor.sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus.Mycelliophora lutea apare in spatial dintre substrat si amestecul de acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios. Boala apare in special pe substraturile la care temperatura din timpul pasteurizarii a fost mai ridicata ca 60 °C si s-a desfasurat in lipsa de aer. in afara de sulfatul de cupru. care reprezinta organele de propagare ale ciupercii. se manifesta prin aparitia de pete circulare. operatie care trebuie repetata la intervale de 5 zile. care ulterior capata culoarea galbui-bruna. Mucegaiul in forma de creier (boala trufelor) . 3. formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici de culoare albiciosgalbuie. adica periteciile in care se gasesc asce cu cate 8 ascospori rosiatici.

in incinte cu ventilatie redusa. prezinta si o generatie asexuata. fapt care favorizeaza infestarea rapida a substratului din ciupercarie. 2. provocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci ajunse la maturitate. Daunatorii ciupercilor Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt: 1. cu tipul caracteristic Sciara fenestralis. de asemenea. exfolierea si craparea piciorului. Aceasta boala este favorizata de sensibilitatea unor tulpini de miceliu. Atacul acestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare prafului de ciment. acestea deformandu-se si devenind cauciucate. unii din cei mai periculosi daunatori. Mustele Cecid. incinta fiind ermetic inchisa. mucegaiul cenusiu al lemnelor si boala panzei de paianjen: 1. 5.2% si Tedion 0. Atacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si butonii de fructificare.sunt reprezentati prin Hypogastrura armata.2% pe suprafata insamantata.2% administrate imediat dupa acoperire . Prevenirea daunatorilor mentionati se face prin administrarea imediat dupa insamantare a unei prafuiri cu Detox (1g/m2) pe substratul nutritiv si a pulverizarii cu Nogos 0. Tulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele de culoare alba si crem. Larvele se hranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie. Nematozii (viermii substratului).produs de Cephalosporium lamaelecola se manifesta prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. Acarienii (capusile ciupercilor) sunt reprezentati de Tiroglyphus pentru capusile rosii si Linopodes pentru capusile albe. se manifesta atat pe ciuperci in curs de formare. Putregaiul uscat . 3. in faza cand miceliul se gaseste in stare tanara. In cursul unei perioade de vegetatie se pot succeda 5-6 generatii de musculite. Atacul acarienilor poate fi prevenit prin folosirea preparatului Phencapton in concentratie de 0. prin arderea a 10 g Lindan/m3 incapere. pe care ii distrug. Boala panzei de paianjen este produsa de Dactylium dendroides si se manifesta in special in cultura executata in sistemul clasic. Mucegaiul cenusiu al lamelelor . putregaiul uscat. 3. provocand hipertrofii ale stratului himenal. care timp de 2-3 saptamani distrug miceliul sau sapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. In general atacul nematozilor este mai frecvent la inceputul culturii. Produc pagube insemnate prin larve. Tantarii ciupercilor (musculitele ciupercilor) .produs de Mycogone perniciosa. 2. Caracteristic este formarea unei bilobari a palariei.Cele mai frecvente sunt putregaiul moale. sunt foarte daunatoare. care distrug hifele miceliene provocand moartea miceliului. Putregaiul moale .1% sau Tedion 0. Tratamentul eficace pentru combaterea nematozilor este aplicarea pasteurizarii substratului la temperaturi de 55-60 °C. Puricii ciupercilor . Dupa 1-2 saptamani. Corpurile de fructificare ale ciupercii de cultura devin rigide si putrezesc. Pe masura ce miceliul imbatraneste membrana celulara chitinizata nu mai poate fi perforata de nematozi. sunt frecventi in culturile clasice si accidentali in culturile intensive. Ca reprezentanti ai acestora mentionam speciile Ditylenchus myceliophagus. Pentru combaterea tantarilor si mustelor Cecid se mai foloseste fumigarea. 4. 4. denumite si mustele ciupercilor. Caracteristic este mirosul cu totul neplacut pe care il raspandesc ciupercile afectate. pe ciuperci in primele faze.produs de Verzicillium constantini. cu tipul caracteristi Mycophila fungicola. larvele transformate in pupe formeaza adultii. Pe suprafata straturilor se formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii. deoarece pe langa ciclul normal de generatie sexuata. se manifesta.Sciaridae.Collembole .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful