You are on page 1of 500

A-PDF MERGER DEMO

·'.riDnm --~ ~1!l!l!l!J
~.~.
··~l:l!t'~.['l;I(·
~~...
Ir.

·'lra

----_--!
MOTIVATIE SIRON/buc

rmmlm!.emml~
&1,~(§!lgm_
ml':1(:lW1§rn~~t;nlI:nH
27/02/2008
43.49
ID.l!Il.IlmmJ
lIIifI'YTR00JJ8

9"78973
I II
7 07 1 59 O">
BN 978-973-707-159-1

Abraham H. Maslow

,
Motivatie

,
SI
persona Iitate
Traducere din limba engleza de
Andreea Rasuceanu

A
TReI

Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU

Coperta colectiei:
FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician)
Redactor:
ANACAONA MÎNDRILA

Dtp:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Corectura:
EUGENIA URSU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României
MASLOW, ABRAHAM H.
Motivatie si personalitate / Abraham H. Maslow ;
trad.: Andreea Rasuceanu - Bucuresti: Editura Trei, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-707-159-0

1.Rasuceanu, Andreea (trad.)

159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa:
MOTIVATION
AND PERSONALITY, third edition,
by Abraham H. Maslow, Addison Wesley Longman, USA, 1987

Copyright © 1954, 1987 by Addison-Wesley Edueational Publishers Ine.
Copyright © 1970 by Abraham H. Maslow

Copyright © Editura Trei, 2007,
pentru editia în limba romf!na
c.P. 27-0490, Bucuresti
Tel./Fax: +4021 300 60 90
e-mail: office@edituratreLro
www.edituratreLro

ISBN 978-973-707-159-0

Cuprins

Prefata la editia a treia 11

Multumiri 19

Prefata la editia a doua 21

Influenta lui Abraham Maslow de Robert Frager .47
Introducere .47
Influenta lui Maslow .48
O scurta biografie .52
Referinte bibliografice .59

PARTEA ÎNTÂI
TEORIA MOTIVATIEI

1. Prefata la teoria motivatiei 63
Abordarea de tip holistic 63
O paradigma pentru starile motivationale 64
Mijloace si scopuri , 66
Motivatia inconstienta 67
Aspectul comun al dorintelor omenesti 67
Motivatii multiple 68
Starile motiva tionale 69
Satisfacerea g~nereaza noi motivatii .70
Imposibilitatea de a inventaria impulsurile 70
Clasificarea motivatiei în functie
de obiectivele fundamentaÎe 72
Lipsa de adecvare a datelor obtinute din
studierea animalelor 73
Mediul 75
Actiunea integrata .76
Comportamentele nemotivate .77
Posibilitatea de a obtine 78
Realitatea si inconstientul .78

6 Abraham H. Maslow

Motivatia celor mai înalte capacitati ale omului. 81

2. O teorie asupra motivatiei umane 82
Ierarhia trebuintelor primare 82
Trebuintele cognitive primare 95
Caracteristicile trebuintelor primare 100

3. Gratificarea trebuintelor primare 111
~onsecinte ale satisfacerii unei trebuinte primare 112
Invatarea si gratificarea 115
Gratificarea si formarea caracterului 117
Gratificarea si sanatatea 121
Gratificarea si patologia 123
Implicatii ale teoriei gratificarii 125
Influenta gratificarii '" 129
4. O re examinare a teoriei instinctelor 134
Importanta reexaminarii 134
O critica la adresa teoriei traditionale a instinctelor 136
Trebuintele primare in teoria htstinctelor 144

5. Ierarhia trebuintelor 151
Diferente între trebuintele superioare si cele inferioare 151
Consecinte ale unei ie:arhii a trebuint~lor 156

6. Comportamentul nemotivat 161
Confruntare cu situatiile versus exprimare 163
Comportamentele expresive '" 173

PARTEA A DOUA
PSIHOPATOLOGIE SI NORMALITATE

7. Radacinile patologiei 181
Privare si amenintare 181
Conflict si amenintare 184
Definirea individualizata a amenintarii 186
Trauma si boala ca amenintare : 187
Inhibare~ actualizarii sinel~i ca amenintare 189
Sursa patologiei ' 189

8. Este distructivitatea instinctiva? , 191
Animalele 192
Copiii 196

Motivatie ~ipersonalitate 7

Antropologia 200
Experienta clinica 200
Endocrinologia si genetica 201
Consideratii teoretice 202
Distructivitatea: instinctiva sau dobândita? 205

9. Psihoterapia ca relatie interumana buna.. 207
Psihoterapia si gratificare a trebuintelor 210
Relatiile interpersonale bune 216
Societa tea buna 228
Psihoterapia profesionista 233

10. Conceptii despre normalitate si sanatate 238
Concepte standard 239
Concepte noi 243
Ce putem deveni 245
Natura umana intrinseca 248
Diferentierea intrinsecului de accidental 250
Conditii necesare pentru starea de sanatate 252
Mediu si personalitate 254
Utopia psihologica 255
Natura normalitatii 256

PARTEA A TREIA
ACTUALIZAREA SINELUI

11. Oameni aflati în procesul de actualizare a sinelui:
un studiu asupra sanatatii psihice 261
Studiul 262
Observatiile 266

12. Iubirea la oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui.. 303
Deschiderea 304
A iubi si a fi iubit 304
Sexuali ta tea 305
Transcenderea eului 308
Distractia si veselia 309
Respectul fata de ceilalti... 309
Dragostea ca recompensa în sine 31O
Iubirea altruista 312
Detasarea si individualitatea 313

13. Creativitatea la oamenii aflati în procesul
actualizarii sinelui 315

8 Abraham H. Maslow

Preconceptii 315
Modele noi. 316
Creativitatea ca expresie a actualizarii sinelui 318
Rezolvarea contradictiilor 320
Absenta fricii 322
Experi~ntele de vârf 323
Niveluri ale creativitatii... 325
Creativitatea si actualizarea sinelui 329

14. Întrebari pentru o noua psihologie 333
Învatarea 334
Perceptia 335
Trairile afective 336
Motivatia 337
Intelig~nta 339
Cognitie si gândire 339
Psihologia clinica '" 340
Psihologia animala 343
Psihologia sociala 344
Personalitatea 348

15. O abordare psihologica a stiintei... 350
Studierea omului de stiinta 350
Stiinta si valori uman'e • 351
Înteleg~rea valorilor 352
Legi umane si naturale 353
Sociologia stiintei. 354
Abordari diferite ale realitatii 354
Sana ta tea psihica 357

16. Centrarea pe mijloace versus centrarea pe problema 358
Exagerarea importantei aspectului tehnic 358
Centrarea pe mijloace si ortodoxia stiintifica 362

17. Stereotipizare versus cognitie autentica 368
Atentia 369

f:~~~f;~:
:::::::::::::::::::::::::::::::::::
Gândirea
::::::::~~i
384
Limbajul 391
Teoria 393

18. O abordare holistica a psihologiei... 396

9
Motivatie si personalitate

Abordarea holistic-dinamica 396
Conceptul de sindrom al personalitatii .406
Caracteristici ale sindroamelor personalitatii 413
Restabilirea dupa perturbare ..417
Studierea sindromului personalitatii 424
Nivelul si calitatea sindroamelor personalitatii.. .431
Sindroa~ele personalitatii si comportamenh.;.1.. 432
Exprimarea logica si matematica a unitatilor elementare
ale sindromului 435
Referinte .441

Postfata. Bogata recolta a lui Abraham Maslow de Ruth Cox ...451
Introducere 451
Psihologia umanista .455
Psihologia transpersonaIa 460
Educatia; valori umaniste si noi modalitati de învatare ..464
Impactul lui Maslow asup~a muncii si m~nagemen'tului... 470
Sanatatea si persoana întreaga 474
Teoria motivatiei, a actualizarii sinelui si psihologia femeii 476
Societa tea sinergica 478
Perenitatea recoltei lui Maslow 483
O trecere în revista a lucrarilor în care a fost citata
Motivatie si personalitate .484
Bibliografi~ si' lecturi selective 486

Bibliografia scrierilor lui Abraham Maslow .495

Prefata
, la editia
, a treia

Motivatie ~;ipersonalitate reprezinta consemnarea originala
a activitatii desfatmrate de unul dintre cei mai creativi psiho-
logi ai secolului al XX-lea. Ea a devenit o lucrare de referinta
pentru orice om preocupat de teoriile lui Abraham H. Maslow,
fapt dovedit de interesul crescând manifestat de autori care
semneaza în cele mai importante reviste de psihologie, edu-
catie, afaceri, studii sociale si din alte domenii. Desi prima edi-
tie a acestei carti a fost publicata în 1954, iar a doua în 1970,
influenta sa a continuat sa creasca o data cu trecerea timpu-
lui. Din 1971 pâna în 1976, Motivatie ~i personalitate a fost cita-
ta ca material bibliografic de 489 de ori, deci de peste 97 de ori
pe an. Din 1976 pâna în 1980, la peste 20 de ani de la prima
editie, numarul trimiterilor bibliografice a crescut la 791, aceas-
ta însemnând în medie 198 de trimiteri pe an.
Prezenta editie, a treia, a fost revizuita în scopul de a scoa-
te în evidenta gândire a creativa a lui Maslow si de a-i subli-
nia conceptele sale deosebit de influente. În privinta textului
în sine, am schimbat ordinea capitolelor, am adaugat titluri si
sub titluri noi într-unul dintre ele si am eliminat câteva sectiuni
din materialul datat. Capitolul 13 este nou adaugat cartii.
Acesta cuprinde o conferinta a lui Maslow din anul 1958 la
Universitatea de stat Michigan. În speranta de a-i oferi citito-
rului o mai buna perspectiva asupra contextului istoric si in-
telectual al cartii, am mai adaugat câteva elemente: o scurta
biografie a lui Maslow, o postfata despre efectele vaste ale

comportamentul nemotivat. În viziune a sa. Maslow exploreaza unele dintre implicatiile ierarhiei trebuintelor.0 teorie asupra motivatiei umane". Maslow viziunii lui Maslow asupra vietii contemporane. moti- vatia sanatoasa. Capitolul 2. ale trebuintelor psi- hice . Capitolul 1. contine o critica din perspectiva umanista la adresa teoriilor comportamenta- liste traditionale ale motivatiei. El vorbeste despre gratificarea trebuintelor. Ierarhia trebuintelor a de- venit o paradigma larg folosita în afaceri. introduceri la capitole. Maslow pune temeliile principale ale teoriei motivatiei. efectele culturii. despre consecintele sale.de aer. me- diului. publicitate si alte do- menii aplicative ale psihologiei.. Apoi urmeaza alte patru niveluri. formarea caracterului. Maslow reanalizeaza teoria clasica a instinctelor în capito- lul 4. Aceasta editie are patru sectiuni principale: 1. dragoste. El subliniaza nevoia de a lua în considerare persoana întreaga. 2. Metodologii pentru o stiinta umana. Maslow ofera o îm- binare sclipitoare si eleganta a psihologiei comportamentale.. "Prefata la teoria motivatiei". 3. Aceasta teorie aplica conceptul biologic de instinct la comportamentul uman.0 re examinare a teoriei instinctelor". începând cu trebuintele fizice . Psihopatologie si normalitate. Pe scurt. motivatia multipla. Maslow sustine ca toate trebuintele umane pot fi aranjate într-o ierarhie. hrana si apa. .12 Abraham H. a celei freudiene si a celei umaniste. despre relatia sa cu învatarea. trebuintele superioare sunt reale si fac parte in- tegranta din natura noastra umana în aceeasi masura cu ne- voia de hrana.de securitate. patologia si o varietate de alte fenomene. Maslow evita simplificarile excesive ale pozi- tiei comportamentale si ale celei freudiene. Actualizarea sine- lui si 4. . . Teoria mo- tivatiei. "Gratificarea trebuintelor primare". respect si actualizare a sinelui. un studiu asupra trimiterilor bibliografice si o bi- bliografie completa a operei sale. În capitolul 3. sa- natatea psihica. cuprinde prezentarea clasica a ierarhiei trebuintelor. Maslow enumera sistematic limitele teoriei traditionale a motivatiei.

valori. în esenta egoiste. ea necesita un me- diu extern mai bun. în acela?i timp. a treia 13 Instinctivi?tii cauta originea tuturor manifestarilor comporta- mentale în instinctele mo?tenite. Apoi Maslow exploreaza unele dintre implicatiile acestei ierarhii. dar ca aceasta este destul de slaba în general. ca apar mai târziu în fiecare individ. Maslow nu este de acord cu aceasta. Maslow spune ca trebuintele umane au într-adevar o componenta instinctu- ala. "Ierarhia trebuintelor". El afirma ca cele superioare au aparut mai târziu în cursul evolutiei ?i. Maslow ia în discu- tie diferentele dintre trebuintele superioare ?i cele inferioare din cadrul ierarhiei. El sustine ca orice analiza atenta a comportamentului uman va dezvalui o com- binatie de efecte ale ereditatii ?i ale mediului. Trebuintele superioare sunt mai putin pre- sante ?i pot fi amânate mai multa vreme. Contraargumentul sau este ca suntem în esenta buni ?i coope- ranti. de a plasa comportamentul uman pe acela?i continuum cu motivatia ?i comportamentul tuturor organismelor. În capitolul 5. În capitolul 6. pentru a . nici nu sunt profund frustrati daca unele dintre ele ramân neÎInplinite. Maslow Iar- ge?te gama preocuparilor psihologiei traditionale. De asemenea. cultura ?i teologie. "Comportamentul nemotivat". În acest capitot Maslow a1catuie?te un rezumat al proble- melor majore ale abordarii instinctiviste. spre deosebire de comporta- mentali?ti. sanato?i nu sunt dominati de trebuintele lor instinctua- le. Maslow contureaza ?i implicatiile modelului pentru filosofie. Freud afirma ca cerintele Eului ?i ale culturii noastre sunt inevitabil în conflict cu cele mai profunde instincte ale noas- tre. Prefata. Oamenii nor- mali. Satisfacerea trebuin- telor superioare îl face pe om mai fericit ?i conduce la o mai buna dezvoltare personala. în loc sa fim frustrati de ea. psihoterapie. care explica toate comportamentele prin prisma în- vatarii. de asemenea. ca ne putem gasi împlinirea cu ajutorul culturii. la editia . Ea reprezinta o modalitate de a face dreptate bogatiei ?i complexitatii functiilor superioare ale omului ?i.

Maslow arata ca în ceea ce priveste distructivitatea. între care se includ muzica. În capitolul 8. privarea poate avea si efecte pozitive. nu doar negative. "Radacinile patologiei". El arata ca trebuintele noastre primare pot fi satisfacute numai interpersonal. Maslow demonstreaza ca nu toate tipurile de comportament sunt motivate sau cu scop. . "Psihoterapia: relatii interuma- ne bune". Frustrarea care repre- zinta o amenintare produce patologie.14 Abraham H. Maslow cuprinde si comportamentul expresiv si artistic. Maslow sustine ca. Cea care nu constituie o amenintare nu este patogena. Maslow sustine ca distructivitatea nu este înnascuta. de fapt.de securitate. punând în legatura psihoterapia cu unele concepte traditionale ale psihologiei experimentale. motivat. suportiv nu exista aproape deloc comportamente distructive. Maslow prezinta doua tipuri de frustrare a trebuintelor. El trece în revis- ta dovezi din studierea animalelor. Aici se include satisfacerea trebuintelor din ierarhia lui Maslow . putem întelege cum se face ca diferi- tele sisteme terapeutice sunt toate eficiente si chiar si terape- utii cu relativ putina instruire de specialitate pot obtine rezul- tate. "Este distructivitatea instinctiva?". daca acceptam rolul teoretic central al gratificarii trebuintelor. sustinând ca une- le tipuri de conflict pot avea consecinte pozitive. lipsite de scop si distracti- ve. precum ameninta- rea. finalizarea actului si gratificarea trebuintelor. copiilor si din studiile transculturale pentru a demonstra ca într-un mediu sanatos. În capitolul 7. trebuie sa luam în considera- re trei factori: structura de caracter a individului. Comportamentele expresive. sunt relativ spontane. dan- sul si jocul. dragos- te si stima de sine. presiunile culturale si situatia imediata. la fel ca în cazul oricarui comportament. Sunt si ele demne de atentia psihologiei. Maslow începe capitolul 9. Maslow mai vorbeste si despre conflictul care reprezinta o amenintare si despre cel care nu reprezinta o amenintare. Maslow arata ca nu orice tip de frustrare reprezinta o amenintare si ca. apartenenta. Psihologii comportamentalisti de astazi tind sa ignore tot ce nu înseam- na comportament învatat.

El contureaza metodele folosite pentru selectarea t>ites- tarea subiectilor. De asemenea. precum t>i din perspectiva adaptarii bune t>ifara disfunctii. Maslow subliniaza faptul ca psihoterapeu- tii specializati vor avea mereu un rol. o buna terapie trebuie sa aiba la baza o buna re- latie cu terapeutul. Pentru astfel de indivizi este necesara terapia profesionista. În capitolul 10. care sa-i ajute sa-t>icont>tienti- zeze gândurile. mai ales pentru acei oa- meni care nu mai cauta gratificarea trebuintelor primare t>in-ar putea-o accepta daca li s-ar oferi. spontaneitatea. prin prisma sanatatii psihice pozitive. conventionali t>iculturali. independenta. experientele de vârf. egoism t>i altruism. ca subiectii sai nu sunt nici pe departe nit>tefiinte perfecte t>ivorbet>te t>idespre defectele lor. În capitolul 11. Maslow ît>idescrie investigatia deschizatoare de drumuri asupra actualizarii si- nelui. În plus. Maslow arata. simtul umorului t>i creativitatea. o buna societate este una sanatoasa din punct de vedere psihologic. În- tre ele se numara: perceptia corecta. datorie t>iplacere. detat>a- rea. . de asemenea. dorintele. "Oameni aflati în procesul actualizarii si- nelui: un studiu asupra sanatatii psihice". Pentru Maslow. "Conceptii despre normalitate t>isanatate". arata ca sanatatea psihica este sustinu- ta cel mai bine de mediul care permite fiecarui individ sa aiba o gama larga de optiuni din care sa aleaga liber. Maslow pune în legatura sanatatea psihica cu proce- sul actualizarii sinelui t>icu gratificarea celorlalte trebuinte din ierarhie. în termeni statistici. Prefata la editia a treia 15 Maslow sustine ca bunele relatii umane sunt terapeutice t>i. De asemenea. discuta rolul valorilor în actualizarea sinelui t>irezol- varea dihotomiilor la oamenii aflati în procesul actualizarii si- nelui. Cea mai mare parte a capitolului este dedi- cata descrierilor detaliate ale calitatilor t>iatributelor comune subiectilor sai aflati în procesul de actualizare a sinelui. El propune o definitie mai pregnant pozitiva. Maslow ia în discutie principalele definitii ale normalitatii psi- hice. dihotomii precum cele între minte t>iinima. prin urmare. frustrarile t>iinhibitiile incont>tiente. o buna societate este una în care bunele relatii interumane sunt încurajate t>istimulate.

din muzica etc.i demnitatea persoanei iubite. constituie subiectul capitolului 12.i ei oameni.i despre natura recompensatoare t. Indivizii aflati în procesul de actualizare a sinelui au ten- dinta de a vedea lumea cu o privire proaspata t. precum t. Maslow numet. Maslow ne ofera o interpretare psihologica a t.i ne determina sa res- pectam independenta t. cognitia.tiintei": cercetatorii sunt t.. . Pentru ca se accepta pe ei înt.tiinta urmea- za principiile psihologice. cu creativita- tea ca expresie a actualizarii sinelui. sport sau alte ase- menea activitati.tilor. care izvorat.i creativita- te.i iubire.i al . Acest al doilea tip de creativitate se mani- festa ca o tendinta de a face orice cu originalitate t. per- ceptia.i altruista a iubirii.0 abordare psihologica a t. în special la oamenii sanatot. Maslow contureaza o serie de întrebari care decurg din noua sa abordare a psihologiei.te acest tip de crea- tivitate "primara". ca expresie a actualizarii sinelui. Aici este luata în dis- cutie relatia dintre sex t. Maslow mai vorbet. "Creativitatea la oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui". au la dispozitie mai multe resurse pe care sa le fo- loseasca în scopuri creative.i faptul ca iubirea ne poate duce la transcenderea eului t. psiholo- gia clinica.tiintei în ca- pitolul15. Între aceasta se includ noi abordari ale subiectelor psihologice traditionale precum învatarea. este un aspect fundamental al umanitatii noastre.i bine pregatiti pot avea succes artistic. psihologia animala. afectivitate a.i expresivi decât majoritatea.i inspiratie care se afla la baza marilor creatii din arta plastica. fie ca este vorba despre predare. poetilor t. inteligenta. Comportamentul lor ca oameni de t. creativitatea primara. Maslow compara creativitatea artit. motivatia. Maslow subliniaza ca în vreme ce numai putini dintre cei cu înzestrare naturala t.i de a fi mai spontani t. Maslow Importanta studierii iubirii.te mai direct din personalitate. gatit. "Întrebari pentru o noua psihologie".iteoria personalitatii.i. acea revelatie intuitiva t. "Iubirea la oame- nii aflati în procesul actualizarii sinelui".i a altor oameni cu "profesii creative".16 Abraham H. În capitolul 14. În capitolul 13.it.te t. sociala t. Acestea includ rolul valorilor t.i psihic.

fie sunt abordate cu tehnici nepotrivite. sa adaugam abordarile poetilor. Centrarea pe mijloace înseamna concentra- rea asupra instrumentarului si asupra tehnicilor cercetarii stiintifice. "Centrarea pe mijloace versus centrarea pe probleme". mai creativ. El recomanda ca. sperantelor si viselor umane în stiinta. El întroduce con- ceptul de "sindrom al personalitatii". cu solutii vechi care nu se potrivesc. sa inhibe originalitatea si sa limiteze proble- melor pe care le poate studia stiinta. Persoana sanatoasa. sa fie vazuta clar si detaliat. în special ale psihologiei. fericita. visatorilor etc. dar banale. Maslow face diferenta între doua tipuri de gândire si sustine ca o mare parte dîn ceea ce trece drept gândire este de fapt ca- tegorizare de mâna a doua. Acest lucru duce deseori la cercetari valide meto- dologic. sunt cauzate de centrarea exce- siva pe mijloace. împlinita va fi cu siguranta si un om de stiinta mai bun. Maslow sub- liniaza si faptul ca stiinta nu reprezinta singurul mod de a des- coperi adevarul. stereotipizarea reprezinta un exemplu clar de categorizare oarba. filosofilor. Pentru Maslow. În capitolul 16. . Problemele noi fie nu sunt sesizate. Centrarea pe mijloace . un complex structurat. el insista sa nu uitam ca ceea ce studiem face parte dîntr-un întreg. obisnuînte- le constituie un alt exemplu. la perspectiva stiintifica tra- ditionala. "Stereotipizare versus cognitie autentica".. nu o entitate distincta. în loc sa fie ime- diat plasata într-o categorie. duce la lipsa de eficienta în rezolvarea problemelor. organizat. Maslow sustine ca multe dintre problemele stiin- tei. Mas- low afirma ireductibili tate a comportamentului uman complex la parti mai simple.tinde sa creeze or- todoxii stiîntifice. De asemenea. El sublîniaza ca este important ca o experienta noua sa fie abordata mai întâi prin implicarea in- dividului în ea. În capitolul 17. În Capitolul 18. Daca o anumita stabilitate este folositoare si necesara. Chiar în studierea aspectelor specifice ale personalitatii. . prea multa categorizare duce la rigidi- tate si lipsa constientizarii prezentului. Prefata la editia a treia 17 temerilor.0 abordare holistica a psihologiei". alcatuit din parti aparent diverse si discuta în deta- liu diferitele implicatii ale acestei abordari.

Robert Frager .18 Abraham H. Maslow Speram sincer ca veti savura aceasta carte tot atât de mult cât am savurat-o redactând-o. Abraham Maslow ne-a inspirat deopotriva ca om 9i ca gânditor. atunci cartea 9i-a atins scopul. Daca viziunea sa despre psi- hologie 9i potentialul uman va va impresiona 9i va va deter- mina sa meditati asupra problemelor pe care le pune.

Redactorii vor sa-i multumeasca Berthei Maslow pentru sprijinul ei . Multumiri . a carui viziune .ote Cynthiei McReynolds.OiPaul Cox.Oilui Milton Chen . Îi datorez multumiri .Oilui George Middendorf. pentru parerile sale. Ruth Cox îi multume.Oistudentilor promotiei 1984 de la Cali- fornia Institute of Transpersonal Psychology pentru comenta- riile lor asupra versiunilor de ciorna.Oiîncu- rajare au dus la prezenta editie.Oi lui Miles Vich. . lui Jim Fadiman. pentru sfaturile lor în materie de redactare. Bob Frager . .

pentru ca esenta lucrarii a suferit unele modificari importante. în plus fata de ceea ce are de spus psihologia vremurilor noastre despre natura umana. (Pri- mul titlu la care m-am gândit a fost Niveluri superioare ale naturii umane. În 1954. am înlocuit în versiunea de fata termenul instinctoid cu sintagma de tip instinctual. Trimiterile bibliografice au fost omise. adica par- 1 Reprodusa exact asa cum apare în editia a doua. dar nu identice. a doua1 Am încercat în aceasta versiune revizuita sa cuprind lecti- ile principale din ultimii t>aisprezece ani. când a aparut aceasta carte. firesti si inerente psihicului ca si "instinctele" si ca aceste calitati superioare actioneaza în moduri similare. prin urmare. ea reprezenta în prin- cipal o încercare de a îmbogati psihologiile clasice existente t>i nu de a le repudia sau de a crea o noua psihologie rivala.) Daca ar trebui sa condensez continutul cartii într-o sin- gura propozitie. Sco- pul consta în a ne largi conceptia despre personalitatea uma- na. Pentru a usura lectura.det>i n-a trebuit sa rescriu foarte mult . omul are de asemenea o natura mai înalta. la editia . nume- rele capitolelor ar putea sa nu corespunda cu cele din editia de fata. Prefata . mergând la nivelurile "superioare" ale naturii umane. Ele au fost conside- rabile. at>arata ca. despre care voi vorbi în cele ce urmeaza. 2 Maslow a creat termenul instinctoid pentru a transmite doua sensuri: acela ca aspectele superioare ale naturii umane sunt la fel de înnascu- te. una instinctoida2. Consider ca revizuirea este consistenta t>ireala . cu instinc- tele. .

Iar daca mi s-ar permite si o a doua asertiune. Am tinut cont de aceasta convin- gere personala atunci când am revizuit cartea. medicina. într-o manifestare locala a noului Zeitgeist. revelator. Trebuie sa spun câteva cuvinte despre faptul iritant ca aceasta veritabila revolutie (o noua imagine despre om. filosofie etc. (Din acest motiv am hotarât sa o numesc "Revolutia neobser- vata". religia etc. care uneori . biologia. am acceptat spiritul empiric si experi- mental al uneia si cel de sondare a profunzimilor. ca ma exprim altfel. Maslow te din esenta sa. am acceptat datele oferite de psi- hologia experimentala si de psihanaliza si am construit pe baza lor.22 Abraham H. transmitând prin psihologia prezentata în ea convingerea ca reprezinta un aspect al unei viziuni mult mai largi despre lume si al unei fi- losofii a vietii cuprinzatoare. în special de cea care controleaza canalele de comunicare a informatiei catre publicul educat si tineret. cuprinzatoare. politica. cel putin într-atât încât sa devina plauzibila.) Multi membri ai acestei comunitati cultiva o perspectiva caracterizata de o profunda disperare si cinism. a unei noi filosofii de via- ta generala. Cu alte cuvinte. precum si toate institutiile sociale: familia. stiinta. astfel ca trebuie fie luata în serios. în con- tradictie cu abordarea analitic-diviziv-atomist-newtoniana a comportamentalismului si a psihanalizei freudiene. Acest nou "umanist" Weltanschau- ung pare sa reprezinte un mod nou.) este în conti- nuare ignorata aproape complet de o mare parte din comuni- tatea intelectuala. socie- tate. o noua imagine despre om. care este deja partial elaborata. natura. Totusi. dupa parerea mea. valori ultime. si orice profesie: dreptul. ceea ce am considerat atunci a fi o controversa în familia de psihologi s-a transformat. De asemenea. Sau. al celeilalte. mult mai plin de speran- ta si mai încurajator de a întelege orice domeniu al cunoasterii: de exemplu economia. respingând totusi imaginea despre om pe care au creat-o. sociologia. educatia. aceasta carte cuprindea o filosofie di- ferita a naturii umane. as accentua caracterul profund holistic al naturii umane.

9. cred. este contrazisa flagrant de psihologiile umaniste si de genul de date preliminare prezentate în aceas- ta carte si in multe din lucrarile enumerate în bibliografie. Conceptia uma- nista si cea holistica despre stiinta prezentate în primele doua capitole si în anexa B au fost coroborate consistent de multe evolutii din ultimul deceniu. 16). ura si ostilitate ma- nifesta trece dincolo de limitele dispretului. totusi putem deja respinge cu fermitate convingerea pesimista ca natura umana este. Acum o mai pot sustine doar orbirea si ignoranta voluntara. decazuta si rea. natafleti. con- siderându-i neghiobi. nu o pozitie filosofica sau stiintifica argumentata. De fapt. o dina- mica a furiei si a razbunarii pentru dezamagiri si deziluzii din trecut. dar în special de excelenta carte Personal Knowledge a lui Michael Polanyi. O astfel de con- vingere nu mai tine doar de gust. Cartea mea The Psy- chology of Science expune teze foarte asemanatoare. Aceste carti se afla în contradictie flagranta cu filosofia clasica. iar bu- nele intentii nu sunt. în mod esential si ultim. "cercetasi". ei neaga posibilitatea evolutiei naturii umane si a societatii. bunatatii. Psihanalistul ar vedea în acesta. afectiunii. conventio- . ei trec dincolo de un scepticism rezonabil sau o amânare a judecatii. Aceasta subcultura a disperarii. Aceasta demascare. binefa- catori sau Poliane. aceasta atitudine de tip "mai distructiv decât tine". Prin urmare. refuzul de a vedea realitatea. uneori seamana cu un contraatac revoltat împotriva a ceea ce ei considera ca este un efort jignitor de a-i prosti în fata. aceasta contra-moralitate în care comportamentul de pradator si disperarea sunt reale. Desi este în continuare necesar sa fim foarte precauti în legatura cu afirmarea conditiilor facilitatoare ale bunatatii ce caracterizea- za natura umana (vezi capitolele 7. generozi- tatii. Îndoindu-se de realitatea onestitatii. ar trebui considerata o proiectie personala. 11. de a-i pacali. ajungând la ostilitate activa atunci când sunt confruntati cu oameni pe care îi dispretuiesc. de a-i duce de nas. po- sibilitatea descoperirii valorilor umane intrinseci si cea ca oa- menii sa fie în general iubitori de viata. inocenti. Prefata la editia a doua 23 degenereaza în malitie si cruzime distrugatoare.

mi se pare justificat sa o prezint aici ca pe o ipoteza demna de a fi ve- rificata. desigur.9i totu9i. .M.în definitiv. Totu9i. Jung.24 Abraham H. Pâna acum. aceasta este doar o impresie. constituia încercarea de a integra într-o singura structura teoretica adevarurile partiale pe care le-am gasit la Freud. Holismul este evident adevarat . În ultima vreme înclin tot mai mult sa cred ca gândire a atomista reprezinta o forma moderata de psihopatologie sau cel putin un aspect al sindromului imaturitatii cognitive. S-a potrivit foarte bine cu experienta personala a majoritatii oamenilor 9i în multe cazuri le-a oferit o teorie structurata care i-a ajutat sa-9i înteleaga mai bine viata Iaun- . viziune a holistica întâmpina greutati în a fi acceptata 9i folosita a9a cum ar trebui. în fata unei societati psihanalitice. dar extrem de dificil pentru cei mai putin evoluati. Fromm. dar 9i despre orice persoana etc. Modul holistic de a gândi 9i de a vedea pare sa vina firesc 9i automat la oamenii mai sanato9i. D. de laborator. aflati în procesul de actualizare a sine- lui. 9i nu vreau sa insist prea mult asupra ei. Levy. Prezentata pentru prima oara în 1942. lucru care ar trebui sa fie relativ u90r de facut. Teoria motivatiei prezentata în capitolele 3-7 9i într-o anu- mita masura pe tot parcursul cartii a avut o istorie interesan- ta. Învatasem din propriile experiente terapeutice ca fiecare din- tre ace9ti autori avea dreptate în anumite situatii 9i in cazul anumitor persoane. ca mod de a privi lumea. Cartea este un demers holistic de la un capat la altut dar acest tip de abordare este mai pregnanta 9i poate mai dificila în anexa B. Adler. Horney 9i Goldstein. Maslow nala a 9tiintei. cosmo- sul este unul 9i alcatuit din elemente care inter-relationeaza. social 9i personologic. ace- la9i lucru se poate spune despre societate. înca prea dominanta. dar nu 9i la nivel experimental. mai pu- tin maturi 9i sanat09i. 9i ofera un substitut mult mai bun pentru demersurile 9tiintifice privind oamenii. Întrebarea mea era în esenta clinica: ce pri- vatiuni timpurii conduc la nevroza? Care dintre remediile psi- hologice vindeca nevroza? Ce profilaxie o previne? În ce ordi- ne trebuie administrate remediile psihologice? Care sunt cele mai puternice? Care sunt cele de baza? Trebuie sa spun ca aceasta teorie a avut succes la nivel cli- nic.

mai mult. împlinirea. aceste date au servit retroactiv drept sursa de validare \ii confirmare a teoriei. .. Pâna acum nu am gasit o modalitate buna de a o testa în laborator. armonia etc. Eupsychian Management. Aceste completari necesare la capitolele 3 si 4 sunt discu- tate în capitolele 3. care sunt si ele factori motivatori: frumusetea. ci. si în eseul "A Theory of Metamotivation: the Bio- logical Rooting of the Value-Life". pura pofta de viata sau lipsa acesteia. placerile senzoriale si nevoia de stimulari senzoriale si activitate. ade- varul. an- xietate. Cum am putut sa cred ca aceasta esenta poa- te fi testata pe animale de laborator sau în eprubeta? Este evi- dent ca e nevoie de o situatie de viata a fiintei umane în între- gul ei. consecventa. care a aplicat teoria motivatiei în industrie. cu mai multa sau mai putina usurinta. în conditii de frica. Toward a Psychology of Being. Totusi. ca sa nu mai vorbim de cele mai înalte va- lori umane. ordinea. înclinatia spre speranta sau disperare. personala. dreptatea. De aici poate veni confirmarea sau negarea. de exem- plu inertia si lenea. ea este plauzi- bila în maniera directa. Se pare ca pentru majoritatea oamenilor. Nu numai ca i s-a parut utila pentru ordonarea datelor si obser- vatiilor sale. Capitolul 4 îsi deconspira originea clinic-terapeutica prin faptul ca pune accentul pe factorii generatori de nevroza. precum si validarile ul- terioare venite din alte domenii ale vietii a fost urmatoarea: când vorbim despre trebuintele fiintei umane vorbim despre esenta vietii sale. O solutie partiala la aceasta problema a venit de la Douglas MacGregor. aflata în mediul ei social. nemultumiri superioare si meta-nemultumiri" din volumul meu. Din acest domeniu si nu din laborator vine în prezent sustinerea empirica (Biblio- grafia contine exemple de astfel de rapoarte). tendinta spre re gresie. excelenta. Prefata la editia a doua 2S trica. îi lipses- te verificarea si sustinerea experimentala. Lectia pe care am învatat-o de aici. lipsuri etc. subiectiva. în capitolul "Nemultumiri inferioare. nu pe motivatiile care nu ridica probleme terapeutului. 4 si 5 din cartea mea.

Maslow Viata omeneasca nu va fi niciodata înteleasa daca nu vor fi luate în considerare aspiratiile sale cele mai înalte. constituie pentru mine fundamentul unui sistem al valorilor umane intrinseci. si ca suntem cu totii pro- fund ambivalenti în ceea ce priveste adevarul. pe lânga faptul ca ne mândrim cu ele. vir- tutea. ten- dinte cu efect contrar dezvoltarii. poate fi evitata.26 Abraham H. ele sunt foarte usor de uitat. în sensul ca e nevoie de ele pentru a evita boala si psihopato- logia. Cu alte cuvinte. teama. exista si alte tendinte. mai ales în cazul tinerilor lipsiti de experienta. de asemenea. Si totusi. pe care le iubim. stimulii . dar si necesare. despre "Natura instinctoida a tre- buintelor primare". Aceasta este o ierarhie a valori- lor care se regasesc în însasi esenta naturii umane. ca uneori ne temem de cele mai mari posibilitati ale noastre majore. cautarea identitatii si autonomiei. si în contextul preocuparii intense fata de "dezvoltarea personala". frumusetea. fals si ieftin a oa- menilor mai putin educati despre care scrie el. aceste trebuinte primare. As vrea. trivial. Trebuie sa luam în considerare faptul ca multi oameni aleg mai raul si nu mai binele. dorinta de excelenta (si alte moduri de a formula eforturile "ascendente") trebuie sa fie de-acum acceptate neindoielnic ca tendinta larg raspândi- ta si poate chiar universal umana. nu metafizica sa). Con- sider ca o profilaxie necesara împotriva unei astfel de iluzii este cunoasterea minutioasa a psihopatologiei si a psihologiei abisale. din acest motiv. care sunt în mod intrinsec bune si de dorit si nu au nevoie de nici o justificare. Dezvol- tarea. ca si meta-tre- buintele. catre regresie. actualizarea sinelui. eforturile pentru pastrarea sanata- tii. dar de care ne si temem. care ne va ajuta fara îndoiala sa întelegem cu compasiune atractia spre vulgar. sunt totodata factorii de întarire intrinseci. sa recomand cartea extraordinar de sensi- bila a lui Hoggart. bunuri umane care se au- tovalideaza. ca dezvoltarea este deseori un proces dureros si. Capitolul 4 si capitolul 6. Ele nu sunt numai dorite de catre toate fiintele omenesti. Freud ramâ- ne o lectura obligatorie pentru psihologul umanist (în ceea ce priveste datele concrete pe care le ofera.

de exemplu în concordanta cu optimismul sau pesimismul sau generalizat. Altfel spus. sunt sigur ca istoricul ideilor va gasi cu usu- rinta multe exemple. în diferite culturi si în diferite momente. des întâlnita dar care. Prefata la editia a doua 27 neconditionati ce pot fi folositi drept baza pe care se pot crea tot felul de metode de învatare instrumentale si conditionari. pentru a obtine aceste bunuri intrinseci. Pe scurt. oamenii si animalele sunt dispusi sa învete practic orice lucru care îi va ajuta sa le dobândeasca. Acesta alege motivatiile carora le va atribui un anumit comportament. Si. Mai vreau sa mentionez aici. aceasta în- seamna tendinta de a prefera. astfel ca ele pot fi considerate un drept natural. nu nu- mai trebuinte. Acest lucru decurge direct din acceptarea fap- tului ca omul are dreptul de a fi om. Cu alte cuvinte. Pentru a fi o fiinta umana deplina este necesara gratificarea acestor trebuinte si meta-tre- buinte. desi nu am loc sa dezvolt ideea. Ierarhia trebuintelor si metatrebuintelor mi-a fost utila si în alta privinta. atât de frecvent încât mi se pare util sa numesc feno- menul "coborârea nivelului motivatiilor". Consider ca ea serveste drept un fel de bufet cu aperitive. în judecarea motiva- tiilor comportamentului unei persoane trebuie sa luam în con- siderare si caracterul celui care judeca. fie de ridicare a nivelu- . trebuin- tele inferioare celor medii si trebuintele mediL celor superioare. din câte stiu. ca este justificat si rodnic sa consideram ca trebuintele primare instinctoide si meta-trebuintele sunt drepturi. tendinta. ale tendintei generale fie de coborâre. Este un fel de suspiciune de tip paranoid. O motivatie pur materialista este preferata uneia sociale sau metamotivate sau unei combinatii între toate trei. nu a fost suficient descrisa. în scopuri explicative. în acelasi sens în care pi- sica are dreptul de a fi pisica. În acest moment. Cred ca orice teorie completa a motivatiei trebuie sa includa si aceasta variabila suplimentara. o forma a devalua- rii naturii umal'le. umane. de pe care oamenii pot alege în functie de gustu- rile si apetitul fiecaruia. în cultura lui motivatiilor . Constat ca a doua varianta este mult mai frecvent întâlnita în prezent. bineînteles.

Am învatat de la Oscar Wilde sa avem grija ce ne dorîm. ca una dintre consecintele posi- bile ale gratificarii trebuintelor primare poate fi plictiseala. interpersonal sau transcendent. Am adaugat la capitolul 5. aceasta este o problema empirica ~i ~tiintifica. Putem învata din aceasta descoperire surprinzatoare ca gratificarea trebuintelor prîmare nu are drept consecinta ime- diata un sistem de valori în care sa credem ~i caruia sa ne de- dicam. caci împlinirea dorintelor noastre poa- te aduce tragedie. lipsa de sens.. Starea de gratificare se dove- de~te a nu fi neaparat o stare de fericire sau multumire garan- tata. Evident. Aceasta descoperire sugereaza ca. material. Maslow noastra are o orientare clar descendenta. iar la tre- buintele superioare ~i meta-trebuinte se face mult prea putin apel. Am aflat.28 Abraham H. singura definitie a vietii cu sens pe care o pot concepe este "sa-ti lipseasca un lucru esential ~i sa te zbati pentru el". ~i la fel de evident este faptul ca e o problema prea importanta pentru a fi lasata în grija unor grupurilor exclusi- viste ~i a celor . Consider ca trebuintele superioare ~i meta-trebuintele sunt mai importan- te ca factori determinanti decât cred subiectii mei ~i cu sigu- ranta mult mai importante decât îndraznesc sa recunoasca in- telectualii de azi.la moda". când dorim ceva ce nu avem ~i când ne organizam fortele în directia împlinirii acelei dorinte. dimpotriva. pentru multi oameni. Trebuintele inferioa- re sunt folosite excesiv in demersurile explicative. anomia ~i altele similare. Se pare ca functionam cel mai bine când ne zbatem pentru un lucru care ne lipse~te. o sectiune despre patologia gratificarii. Dar . una care ridica ~i rezolva pro- bleme deopotriva. cel dedicat gratificarii trebuin- telor. aceasta tendinta se bazeaza predo- minant pe preconceptie. E fara îndoiala un lucru pentru care nu eram pregatiti acum cincisprezece sau douazeci de ani: dupa obtinerea unui lucru pe care individul a încercat sa-I obtina ~i care trebuia sa-i aduca fericirea pot apa- rea consecinte patologice. Dupa parerea mea. Este o stare ambivalenta. nu pe dovezi empirice. Se pare ca asta se poate întâmpla la orice ni- vel motivational.

am observat ca gratificare a trebuintelor duce doar la o fericire temporara. Aceasta ne permite sa facem o afirmatie foarte clara: ne putem astepta. gresita sau cel putin imatura. Dar deziluzia presupune ca au existat iluzii. Pare ca speranta de fericire eterna a omului nu poate fi niciodata împlinita.si prin ur- mare am fost deziluzionati . pe tarâmul Fiintarii. fericirea vine. La fel de important a fost pentru mine întelegerea treptata a ceea ce am numit teoria nemultumirii. Cu siguranta. Am pus un pret prea mare pe beneficiile miscarii sindicale. sa aduca fericirea eterna. ale alegerii directe a senatorilor. despre viata plina de sens este. Dar se pare ca trebuie sa-i ac- ceptam caracterul temporar intrinsec. ale drep- tului de vot femeilor. Dar asta echivaleaza cu revizuirea teoriei despre fericire care ne-a dominat vreme de trei mii de ani si ne-a determinat conceptiile despre paradis. de pilda. Pe scurt. în special daca ne con- centram asupra formelor sale mai întense. Experientele de vârf nu dureaza si nu pot dura. Prefata la editia a doua 29 stim ca oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui. Povestile noastre de dragoste se încheie traditional cu "Si au trait fericiti pâna la adânci batrâ- neti". dar ratiunea nu ne mai da voie . asadar. ca sa spunem asa. superioara). gradina raiului. rezultatul a tins sa fie deziluzia. solutia finala la toate problemele. nu continua. Fericirea intensa este episodica.de îmbunatatirile reale. larg raspândita. sa aiba loc îmbunatatiri. Filosofia obisnuita. poate fi obtinuta si este reala. societatea buna. În realitate. ale gra- dualizarii impozitului pe venit si ale multor alte îmbunatatiri pe care le-am inclus. despre viata buna. desi le-au fost deja gratificate toate trebuintele primare. în amendamentele la Con- stitutie. Fiecare dintre ele trebuia sa constituie începutul unui nou mileniu. chiar daca limita te. în mod ratio- nal. Tot asa. gasesc ca viata este chiar mai plina de sens pentru ca pot trai. am pus un pret prea mare . La fel si cu teoriile despre dezvoltarea si revolutia socia- la. care au avut loc în societatea noastra. de exemplu. omul bun. care de obicei este urmata de o alta nemultumire (în cazul fe- ricit.

. superioare. chiar daca acum par foarte evi- dente. În general. visul tinerei fete. În fantasmele sale. de exemplu o profesie. în final. Ideea principala a teoriei nemultumirii. autonomie personala etc. într-o maniera ex- clusivista. ca progresele si îmbunatatirile neîndoielnice pentru care ne-am luptat si pe care le-am obtinut în 150 de ani sunt date la o parte de multi oameni superficiali si neglijenti ca fi- ind false.cel pu- tin pâna când le pierdem. ca si cum i-ar lipsi ceva. o forma de sclavie si apoi tânjesc dupa grati- ficarea altor trebuinte. considerându-Ie ceva fals sau chiar o capcana. este cel în care un barbat de îndragosteste de ea. sa fie uitate. ea traieste fericita pâna la adânci batrâneti. sa le aperi sau sa le pretuiesti. nu ierar- hic si integrativ. indiferent cât de mult tânjeste o femeie dupa un camin. un copil sau un iubit. Greseala pe care o fac adesea este ca se întorc împotriva ca- minului. copilului si sotului. în ianuarie 1970. ajunge sa le considere de la sine întelese si va începe sa se simta nelinistita si nemultumita. mai devreme sau mai târziu foamea de aceste lucruri îi este potolita. este ca a privi . Lupta actuala pentru "emanciparea" femeilor va servi drept unic exemplu (as fi putut sa aleg zeci) pentru a ilustra aceasta afirmatie complexa dar importanta si a arata cât de multi oameni tind sa gândeasca dihotomic si clivat. lipsite de valoare.30 Abraham H. anume ca lucrurile bune pe care le-am obtinut deja tind sa fie luate ca de la sine întelese. sau-sau. sa fie chiar devalorizate . lucruri pentru care nu merita sa te lupti. Maslow sa asteptam ca lucrurile sa devina perfecte sau sa atingem fe- ricirea permanenta. ca si a teoriei ierarhic-integrative a trebuintelor. liber- tatea de a calatori. Dar realitatea este ca la un moment dat. ca si cum ar mai trebui sa obtina si altce- va. Trebuie sa atrag atentia si asupra unui fapt care a fost tre- cut cu vederea aproape mereu. este o caracteristica a culturii americane acum. când scriu aceasta prefata. dincolo de care ea nu vede nimic. numai pentru ca socie- tatea nu este înca perfecta. în cultu- ra noastra. se poate spune ca astazi. îi ofera un ca- min si îi face un copil. sa iasa din câm- pul constiintei si. De exemplu.

Esenta capitolului 6. la împlinirea ei individuala. ea va dori sa pastreze lucrurile bune din viata ei ~i sa obtina. sa treaca dincolo de fe- minitate. Cred ca. sa ceara mai mult! Cu alte cuvinte. entuziasm ~i împlinire urmeaza inevitabil considera- rea tuturor lucrurilor din viata ei drept de la sine întelese. asemeni sindicali~tilor. dintre aceste descoperiri. Dar chiar ~i astfel. sa fie recunoscatori pentru ele ~i sa evi- te capcana unor alegeri de tip sau-sau. e ca ~i cum înca n-am învatat lectia eterna. cele mai importante au fost pentru psihologi diversele lucruri care . în general. altele. Dupa perioada de fericire. ca indiferent dupa ce tânje~te. "Natura instinctoida a trebuintelor primare". dupa care ne simtim invariabil nemultumîti ~ine dorim mai mult. iar apoi. a talentelor pe care le are. E posibil ca o femeie sa aiba parte de toate implinirile specific feminine (sa fie iubi- ta. Marile progrese ale ulti- mului deceniu în materie de genetica ne-au obligat sa atribuim genelor mai multa putere de determinare decât o facusem acum cincisprezece ani. adica sa se bucure de lucruri- le bune din viata lor. dorindu-~i iara~i mai mult! Supun atentiei posibilitatea reala ca. Femeia nemultumi- ta poate fi privita cel mai corect ca o persoana care dore~te sa pastreze tot ce are ~i. de asemenea. daca devenim pe de- plin con~tienti de aceste trasaturi umane. daca putem renun- ta la visul fericirii permanente. daca acceptam faptul ca pu- tem trai extazul doar trecator. atunci poate vom reu~i sa-i învatam pe toti oamenii sa faca ce fac în mod spontan cei aflati în procesul actualizarii sinelui. la umanitate a deplina pe care o are în comun cu bar- batii. sa aiba un camin ~iun copil). s-a modificat considerabil. atunci când va ob- tine acel lucru. ast- fel ca redevine nelini~tita ~inemultumîta. o cariera sau orice altceva. întregul proces se va repeta. de exemplu la deplina dezvoltare a inteligentei sale. Prefata la editia a doua 31 aceste lucruri ca fiind alternative ce se exclud reciproc dove- de~te imaturitate ~i lipsa de întelepciune. a tipului idiosincratic al geniului propriu. fara sa renunte la nici una dintre satisfactiile deja obtinute.

trasaturile caracteristice ale speciei. Într-un cuvânt. Spre deosebire de aceste doua pozitii extreme. si. s-o fac mai inteligibila. disputa pe tema rolului ereditatii si al mediului este aproape la fel de simplista cum a fost în ultimii cincizeci de ani. desi ele nu pot nici sa-I creeze si nici sa-I dezvolte. animalitate a. Aceste ramasite instinctuale si tendinte instinctoide sunt atât de slabe. nimic ce s-ar putea numi instincte depline în sens ani- malie. teoria prezen- tata în capitolul 6 si în tot restul cartii ofera o a treia pozitie. atât de vag sugerata. obisnuintei si culturii. instinctele depline de tipul celor care le caracterizeaza pe ani- male. pot fi concepute drept sarci- na foarte dificila si delicata de a descoperi. în mod individual si subiectiv. ca sa nu mai vorbim de "cautarea identitatii". si anume ca la specia umana exista ramasite instinctuale foar- te slabe. Ambele pozitii pot fi dezmintite cu usurinta si în opi- nia mea sunt atât de subrede. în ce ar putea consta ramasitele noastre instinctuale si tendintele instinctoide. Poate ca evolutiile din genetica ma pot ajuta sa-mi expun pozitia mai clar. tehnicile psihanalizei si alte terapii de revelare. asta îmi pare a fi un argument extrem de pu- ternic în favoarea egalitatii absolute a oportunitatilor tuturor . dedesubtul înva- tarii. Din punctul de vede- re al societatii. esenta naturii noastre. respingerea categorica a punctului de vedere instinctivist în favoarea influentei exclusive a me- diului. dar ea este foarte subtil si slab determinata si des- coperirea ei necesita tehnici speciale. încât cultura si învatarea le pot coplesi cu usu- rinta si trebuie considerate a fi mult mai puternice. "Este distructivitatea instinctiva?". pier- derea etc. în sensul în care cultura si mediul pot ucide sau diminua foarte usor potentialul genetic.32 Abraham H. trebuie sa ne descope- rim. Ea continua sa alterneze între o teorie simplista a instinctelor. omul are o esen- ta biologica. pe de alta parte. Actualmente. De fapt. Maslow se pot întâmpla cu cromozomii X si Y: dublarea. pe de o parte. Acest lucru echivaleaza cu a conchide ca natura umana este extrem de maleabila. a fost mo- dificat radical de aceste descoperiri. triplarea. încât pot fi considerate prostesti. Capitolul 9.

trebuie definit totodata ~i din perspectiva de a deveni o fiinta umana. astfel încât el sa se poata dezvolta nestingherit în stilul sau propriu. în familie. înclinatia ascunsa ale fiecarui individ. adica de a împlini toate potentia- lurile umane posibile. su- perficiale. la editia . cu atât vom descoperi ca ea este înlocuita de ne- dreptatea "biologica". cum ca simplul fapt de a face parte din specia umana constituie ipso facto dreptul de a deveni pe deplin uman.în sen- sul de a fi nascut în specia umana . In final. Cu cât reducem nedrep- tatea sociala. În acest sens. u~or de eliminat. Prefata. un nou-nascut este doar potential o fiinta umana ~i trebuie sa-~i dezvolte umanitate a în societate ~i în cultura. Daca luam în serios ideea de a oferi oportunitati depline potentialurilor bune ale tuturor co- piilor. De asemenea. 1) foarte plastice. vreau sa mentionez ca va trebui sa ne pregatim în principiu pentru impactul consecintelor pe care le va avea re- nuntarea la alibiul nedreptatii sociale. asta înseamna ca trebuie sa acceptam ~i potentialurile proaste. cu rinichi slabi sau cu defecte neurolo- . Aceasta atitudine va cere mult mai multa atentie decât au acordat psi- hologii costurilor ~i suferintelor psihice ~i fiziologice subtile produse de negarea înclinatiei personale. acest punct de vedere ne va obliga sa luam mult mai în serios decât în prezent realitatea diferente- lor individuale. Va trebui sa înva- tam sa le concepem într-o maniera noua. ca ~i apartenenta la specie. Aceasta presupune totodata mult mai multa atentie fata de sen~ul operational al "dezvoltarii bune". indiferent de vârsta. Faptul de a fi o fiinta umana . Pe cine ar trebuie sa învinovatim când un copil se na~- te cu o inima bolnava. u~or de schimbat. este un argument deo- sebit de puternic în favoarea societatii bune. a doua 33 copiilor care vin pe lume. Aceasta duce la sar- cina delicata 2) de a încerca sa revelam temperamentul. E un aspect cu totul separat de afirmati a pe care am avansat-o deja. din moment ce potentialul uman poate fi pierdut sau distrus cu atâta u~urin- ta ca efect al unui mediu negativ. suferinte care nu sunt neaparat con~tiente sau u~or de sesizat din exterior. În ultima instanta. întrucât copiii vin pe lume cu potentialuri genetice diferite. dar producând în acest caz tot felul de patologii subtile. con- stitutia.

"Componenta expresiva a comportamentu- lui". . însa exista azi multi oa- meni care au încetat sa creada în aceste teorii. Sper ca descoperirea faptului ca putem studia \iitrebuie sa stu- diem biologia individuala introspectiv \ii subiectiv le va fi de ajutor \ii altora. nici în întregime psihologic.34 Abraham H. Maslow gice? Daca nu putem învînovati decât natura. dintre fenomenologic \ii comportamental. mai ales pentru tineri. în special biologilor. am învatat. ce va însemna aceasta pentru stima de sîne a individului fata de care natura a fost "nedreapta"? În acest capitol. lucru care a presupus întotdeauna \ii gasirea de solutii. El mi-a permis sa fac dife- renta dintre impulsivitate (patologica) \ii spontaneitate (sana- toasa). Aducerea ei sub jurisdictia \itiintei empirice înseamna pentru mine ca ne putem a\itepta sa o întelegem tot mai bine. este determinata deopotriva gene- tic \iicultural. Consider de asemenea ca este extrem de importan- ta distinctia dintre agresivitatea sanatoasa \iicea nesanatoasa. este la fel de clar ca raul în general nu este un produs nici în întregime social. Am constatat ca este un instrument foarte folositor pentru a cladi o punte peste prapastia dintre subiectiv \ii obiectiv. Consider ca acest concept are o importanta profunda. ca \ii în alte lucrari. am introdus conceptul de mecanisme de control apolini- ce. deopotriva pentru teoriile psiholo- gice \ii pentru psihologia aplicata. am introdus conceptul de "biologie subiectiva". Capitolul 9. L-am subsumat categoriei mai largi a psihologiei rau- lui. dar actioneaza conform lor. a fost refacut în mare parte. dedicat distructivitatii. ca întreaga problema poate fi abordata empiric \ii \iti- intific. nici pe cea a naturii umane în sine. o distinctie foarte necesara azi. prin tratarea atenta a unui aspect al raului. sperând sa demonstrez. adica acele mecanisme de control dezirabile care nu pun în pericol gratificarea. ci o amplifica. Afirmatia poate parea prea evidenta pentru a mai fi mentionata. În capitolul 10. A\ia cum agresivitatea nu poate fi pusa în întregime nici pe seama societatii. Agresivitatea.

nu au aflat suficient despre raul din ei si din ceilalti încât sa devina mai plini de întelegere. nu au învatat sa aiba rabdare. cel putin. fata de putere si autoritate. succese). dar cred ca relevanta si puterea sa vor fi evidente pentru oricare gânditor serios din aceste domenii. nu s-au împacat cu ideea mortii. nu au ajuns la nivelul ge- neral de cunoastere si educatie care sa le deschida calea spre întelepciune. astfel încât sa re- nunte la iluziile perfectioniste si sa devena realisti. Nu si-au alcatuit propriul sistem de valori si nici nu au trecut prin destule (asumarea responsabilitatii pen- tru altii. În cultura noastra. tinerii înca nu au dobândit identi- tate sau autonomie. Psihanalistul va observa ca aceasta solutie se suprapune într-o anumita masura cu integrarea principiului placerii si a principiului realitatii postulate de Freud. din punct de vedere psihologic. pentru a nu se mai rusina sa se arate virtuosi etc. altarul pe care sa se ofere. trecuta de eta- pa iubirii navalnice si nici nu si-au gasit menirea. . nu au avut timp destul pentru a trece printr-o relatie de iubire de lunga durata. loiala. politiciL fericirii si asa mai departe. Conform criteriilor pe care le-am folosit. nu au avut timpul ne- cesar pentru a depasi ambivalenta fata de parinti si cei mai în vârsta. Gasirea asemanarilor si diferentelor ar fi. nici nu au acumulat suficient curaj pentru a ac- cepta lipsa de popularitate. un exer- citiu rodnic pentru teoreticienii psihodinamicii. este o mai buna strategie sa separam conceptul de om matur. a doua 35 dar s>ipentru multi alti oameni care tind sa creada ca orice fel de control este în mod necesar represiv si negativ. tragediL esecuri. În orice caz. În capitolul 11 dedicat actualizarii sinelui am eliminat o sursa de confuzie limitând foarte clar conceptul la oamenii mai în vârsta. la editia Prefata . cred. De aseme- nea. eticii. Nu mi-am alocat timp ca sa ma gândesc ce impact va avea acest instrument conceptual asupra vechilor probleme ale li- bertatii. actualiza- rea sinelui nu este un proces caracteristic oamenilor tineri. pe deplin . împliniri. Sper ca aceasta descoperire a mea le va fi tot atât de utila altora cum mi-a fost si mie.

A~ fi putut adauga ca transcend totodata clasele ~i castele. Acesta din urma am constatat ca se tra- duce în "dezvoltare buna în directia actualizarii sinelui". la care po- tentialurile umane au fost împlinite. nu ~tiu daca acest sindrom se transforma inevita- bil în acea actualizare a sinelui despre care am vorbit în cazul oamenilor mai vârstnici. rautatea ~i spiritul de turma atât de des întâlnit la cei tineri etc. plini de afectiune fata de acei vârstnici care le merita dragostea. tinerii sanato~i de ambele sexe tind sa se afle în plina dezvoltare. mai corecte. Cred ca ei pot sa trateze oamenii buni ca pe ni~te oameni buni. adica mai vir- tuoase decât ale oamenilor obi~nuiti). Am stu- diat destui tineri studenti cât sa-mi pot demonstra ca este posibil sa se delimiteze "sanatatea" de "patologic". îi nelini~tesc cruzimea. În taina. Dupa parerea mea. de~im-a~ a~tepta aprioric ca existenta îndestulata ~idemnitatea sociala sa faca mai proba- bila actualizarea sinelui. agreabili ~i demni de iubire. Am afirmat despre subiectii mei aflati în procesul actuali- zarii sinelui ca transcend aparteneta nationala. nelini~titi din cauza pozitiei lor minoritare în rândul celor de-o seama cu ei (parerile ~i gusturile lor nedeclarate sunt mai directe.este ca oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui sunt în esenta fle- xibili ~ise pot adapta realist la orice fel de oameni ~iorice me- diu. lipsiti de rautate. metamotivate. fire~te. Maslow uman ~iaflat în procesul de actualizare a sinelui. iar pe cei rai. de conceptul de sana- tate la orice vârsta. ca pe oameni rai. care ramâne sa fie verificata. buni ~ialtrui~ti în taina (dar foarte timizi în a se ma- nifesta ca atare). Tinerii sunt nesiguri pe ei.36 Abraham H. . O alta întrebare pe care nu am anticipat-o în raportul ini- tial asupra studiului meu este urmatoarea: ace~tioameni pot trai numai cu oameni "buni" ~iîntr-o lume "buna"? Impresia mea retrospectiva. Desigur. înca nefor- mati. Numai studiile longitudinale pot sta- bili acest lucru. Acest lucru mi-a fost dovedit de experienta. un concept foarte semnificativ ~icare poate fi cercetat.

Studiul meu asupra oamenilor aflati în procesul actualiza- rii sinelui a decurs foarte bine . Acestea erau. Extragerea unui et'antion din populatia gene- rala este clar necesara. Lucrurile bune din viata lor ramân pentru ei nit'te binecuvân- tari. autonomi) pentru a-i studia. Prefata. a doua 37 Un alt element al portretului oamenilor aflati pe calea ac- tualizarii sinelui a reiet'it din analiza pe care am facut-o asu- pra "nemultumirilor" t'i din tendinta larg raspândita a omu- lui de a subevalua gratificarile deja obtinute ale trebuintelor deja satisfacute sau chiar de a le devaloriza complet t'i a re- nunta la sursa lor. Miracolele ramân miracole. Si totut'i. Oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui sunt relativ straini de aceasta sursa profunda a neferi- cirii umane.spre marea mea ut'urare. pâna la urma. sa-mi urmez cu tenacitate o con- vingere intuitiva t'i. a binecuvântarii gratui- te face ca pentru ei viata sa ramâna pretioasa t'i sa nu devina niciodata anodina. at'a ca eram foarte cont'tient ca patinez pe o gheata subtire. sa sfidez unele dintre canoanele de baza ale metodei t'tiintifice t'i ale criticii filosofi- ce a fost un demers foarte riscant. Studiile de urmarire. În ultimele câteva decenii s-au acumulat destule confirmari t'i date care-mi sprijina ideile (vezi Bibliografia). Sunt evident clare demersuri transculturale. tre- buie sa recunosc. Prin urmare. consensuale t'i imper- sonale pentru selectarea subiectilor aflati în procesul actuali- zarii sinelui (oameni sanatot'L deplini. astfel ca aceas- ta stare initiala de alarmare nu mai e necesara. în plus fata de selectarea echivalentelor . din leagan t'i pâna-n mormânt. ei sunt capabili de "recunot'tinta". pe parcurs. la editia . explorarile mele s-au desfat'urat pe fundalul anxieta- tiL conflictului t'i îndoielii de sine. chiar daca se repeta iarat'i t'i iarat'i. Cont'tiinta norocului nemeritat. În definitiv. reguli pe care le acceptasem t'i în care crezusem eu însumi. Într-un cuvânt. vor oferi singu- rele validari cu adevarat satisfacatoare cel putin din punctul meu de vedere. Munca desfat'urata pâna acum este un simplu început. Acum suntem pregatiti sa gasim metode de echipa mult mai obiective. sunt foarte cont'tient ca înca ne mai confruntam cu acele probleme metodologice t'i teoretice de baza.

profesori. cred ca s-ar putea petrece mari schimbari sociale si educationale aproape imediat daca i-am putea învata pe cei tineri sa renunte la perfectionismullor nerealist. cred ca aceasta importanta frontiera a cercetarii este sursa noastra cea mai probabila de cunoastere a valorilor intrinseci naturii umane. Aici se gaseste sistemul de valori. a societatii si asa mai departe. organizatii perfecte.38 Abraham H. politicieni. permi- . ea este "mai buna" decât boala si îi este superioara. vulgare si triviale. depresie si dorinta de raz- bunare. prin ur- mare. nu fac decât sa duca inevitabil si inexorabil la dezilu- zionare însotita de dezgust furie. într-o societate perfecta. Sanatatea psihica nu numai ca asigura o stare de bine su- biectiva. adevarata. Maslow medaliatilor cu aur la Olimpiada. Pe partea pozitiva. În plus. reala. a muncii. renunti prin aceasta la posibilitatea de a alege între mai bine si mai rau. caci nici una dintre acestea nu exista si pur si simplu nu poate exista . a religiei. nu cred ca putem vreodata întelege raul uman ireduc- tibil pâna ce nu vom studia. Sunt convins ca astfel de studii ne vor schimba filosofia sti- intet a eticii si valorilor. la pretentia lor ca oamenii sa fie perfecti. a managementu- lui si relatiilor interpersonale. A cere "Nirvana acum!" reprezinta o sursa majora a raului. filosofia normativa de viata de care se pare ca au ne- voie toate fiintele umane. De ase- menea. casnicii. mai amanuntit decât am facut-o eu.cu exceptia momentelor tre- catoare ale experientelor de vârf. este si mai lucida. Pe lânga faptul ca este corecta si adevarata. prieteni. surogatul religios. ale contopirii perfecte etc. cum am procedat eu. ci este totodata corecta. factorul de satisfacere a idealis- mului. Daca imperfectiunea este definita drept malefica atunci totul este malefic. la pre- tentia de a avea parinti. Stim deja ca astfel de asteptari sunt simple iluzii si. În acest sens.)ncurabile" si defectele celor mai bune fiinte umane pe care le putem gasi. Daca pretinzi un conducator sau o societate perfecta. din moment ce totul este imperfect. pacatele . dupa care tânjesc si fara de care de- vin rele.

conforma cu Teoria Y) este "mai bine" de- cât a trai într-o societate în care functioneaza legea junglei (conforma cu Teoria X. încredere în noi însine si în posibilitatile noastre de dezvoltare. dictatoriala. lipsa sanatatii nu numai ca determi- na o stare foarte neplacuta. dusmanoasa. speranta. Îmi amintesc de o fetita . ceea ce era adevarat în . subiective si obiective. speranta în privinta naturii umane. precum si valorilor de dezvoltare. Îmi dau seama ca acest lucru le poate da multa bataie de cap filosofilor profe- sionisti. Dovada ca pot exista oameni minunati si chiar exista - desi sunt foarte putîni si au defectele lor ascunse . care. prietenia apropiata. oricât de moderata. în loc sa fie orbi. hobbesiana). ea este în principiu o realitate ce poate fi atinsa. siner- gica. relatia buna cu pa- rintii. ci sunt si "dezirabile" în anumite sensuri specifice. putere de a lupta în con- tinuare. "Catre o psihologie pozitiva". si nu rau. Exista oameni sanatosi. în- trucât s-a demonstrat ca sanatatea. o scadere a putintei de a actiona si de a obtine realizari. ar trebui sa ne îndemne în directia frater- nitatii si compasiunii. Cu alte cuvinte. si nu mutilati. dar am încredere ca se vor descurca. ci este si o forma de orbire. alese). este posibila. o pa- tologie cognitiva si totodata o pierdere morala si afectiva. chiar daca nu sunt foarte multi. sa fie în- tregi. Mai mult. Acelasi lucru este valabil în ceea ce pri- veste casnicia fericita. Am decis sa omit ultimul capitol din prima editie a aces- tei carti. medicale si ale celor de supravietuire darwiniene. este recomandabil sa caute sanatatea psi- hica. încrezatoare. Ele nu numai ca sunt dorite (preferate. Pentru cei care prefera sa vada.este sufi- cienta pentru a ne da curaj. fiind întrebata de ce binele e preferabil raului. deopotriva datorita valorilor biologice. sa se simta bine. a raspuns "Pentru ca este mai placut". bunatate. frumusete etc. Prefata la editia a doua 39 tând perceperea mai multor adevaruri si a unor adevaruri su- perioare. de pierdere a unor capacitati. este o forma de schilodire. cu toate valorile sale - adevar. De asemenea. -. Cred ca putem face mai mult decât atât: acelat>itip de gândire poa- te demonstra ca a trai într-o "societate buna" (frateasca.

Bugental. Sutich si Vich se poate cel mai usor gasi un bun esantion de autori. rogersia- na. efectuate de oameni de stiinta interesati de valori si care pot. cele . Maslow proportie de 98% în 1954. astfel ca studentii interesati tre- buie sa le caute sau sa aiba norocul de a le întâlni întâmplator. Pentru cititorul interesat la rândul sau de ele. sa dezvaluie valorile intrinseci. din pacate. Cer- cetarile concentrate asupra valorilor. psihologia existentialista. cartea mea Psychology of Science. holistica. desi. de asemenea. Pentru absolventii înca nelamuriti as recomanda în conti- nuare acest ultim capitol al primei editii. o anexa din cartea mea. prin defini- tie) este singura alternativa la o stiinta lipsita de valori. Pentru unii. care se poate gasi probabil în majoritatea bibliotecilor universitare. reprezinta o stiinta mai fatis norma- tiva si mai încrezatoare în sine. În prezent exista o psihologie pozitiva.40 Abraham H. Personal Knowledge. Mai reco- mand. la fel ca mine. Severin. Sunt de acord ca temerile lor sunt uneori întemeiate. care considera ca angajarea politica totala (în absenta informatiilor complete. recomand excelenta carte a lui Polanyi. chiar daca nu foarte dezvoltata. din ace- leasi motive. caracteristice speciei existente în structura naturii umane. sustin eu. nu au ajuns deocamdata decât în pu- tine facultati de psihologie. Pentru adresele unor scoli. experientiala. jurnale si socie- tati recomand "The Eupsychian Network". lipsita de valori - sau a efortului inutil de a avea o stiinta lipsita de valori. cel putin în State- le Unite. Pentru cei dispusi sa se ocupe serios de aceste probleme. astazi mai e valabil doar în propor- tie de doua treimi. psihologiile orientate spre valori înfloresc toate si sunt accesibile publicului. Toward a Psychology of Being. mai ales în domeniul stiintelor sociale. noile psihologii transcendentale. Psihologiile umaniste. supreme. Exista multi oameni. cred ca în dife- ritele exegeze semnate de Moustakas. Prezenta editie revizuita constituie un exemplu al respin- gerii tot mai ferme a stiintei traditionale. aceasta va parea un atac la adresa stiintei pe care o îndragesc si o respecta. idei si date.

putem iubi si adevarul în acela~ifel. de a ajuta omeni- rea. îmbratit. De exemplu. sa . Aici putem ajunge pur si simplu Iargindu-ne conceptia despre obiectivism. ast- fel încât sa includa nu numai "cunoasterea de spectator" (cu- noasterea laissez-faire. fara impulsul de a-l schimba sau de a-l îmbunatati. încât înceteaza sa mai exercite vreo intruziune sau interferenta. când încearca sa fie neutra din perspecti- va valorica (lasând valorile sa fie sustinute de oamenii obis- nuiti. chiar atunci când te declari po- litician.area uneia presupune respingerea categorica a celeilalte. prieten. Modelul simplu al obiectivismului taoist vine din fenome- nologia iubirii si a admiratiei dezinteresate pentru Fiinta ce- luilalt (iubirea F). Este posibil sa ne iubim copilul chiar înainte de a se naste. în plus.si aceasta este esenta aces- tui argument . Ne putem iubi co- piii într-o forma atât de pura. adica obiectul iubirii este acceptat exact asa cum este si cum va deveni. cred ca se poate de- monstra ca zelul normativ (de a face bine. Prefata la editia a doua 41 doua excluzându-se reciproc. E nevoie de o mare iubire ca sa lasi ceva sau pe cineva asa cum este. Ca aceasta dihotomizare este imatura si bazata pe infor- matii insuficiente este demonstrat pe data de simplul fapt ca e cel mai bine sa obtii informatii corecte chiar si atunci când te lupti cu un dusman. ci si cunoasterea experientiala sau ceea ce as putea numi cunoasterea prin iubire sau taoista. Dar . detasata. ne permite sa putem concepe o stiinta mai buna si mai puternica. Dar dincolo de aceasta neghiobie care-si este propriul dus- man si abordând aceasta problema foarte serioasa la cele mai înalte niveluri de care suntem capabili. Pentru ei. cunoasterea despre. de a face lumea mai buna) este compatibil cu obiectivita- tea stiintifica si. cunoaste- rea din exterior). cu o jurisdictie mult mai cuprin- zatoare decât acum. pe alte criterii decât faptele stiintifice). iubirea fata de propriul copil. Îl putem iubi suficient de mult încât sa avem încredere în devenirea sa. sa existe si sa devina. profesie si chiar fata de "cauza" sau domeniul stiinti- fic propriu poate fi atât de completa si caracterizata de accep- tare totala. încât sa-i lasam sa devina ceea ce le permite potentialul lor.

ca aces- ta din urma sa devina ceea ce a hotarât el dînaînte ca trebuie sa devîna. zelul meu normativ. Putem crede ca adevarul ne conta- minat. rolurile pe care i le pregatim. Planurile apriorice pentru copit ambitiile noastre în ceea ce-l prive~te. putem sa avem încredere în el. Ele reprezînta pretentia impusa de parînte copilului. dîn acest motiv. Si adevarul se poate na~te într-o "ca- ma~a de forta invizibila". Dar nu este deloc necesar sa se întâmple la fel în cazul cercetatorului mai taoist.42 Abraham H. neprovocat va fi mai frumos. toate acestea sunt non-taoiste. îl lasa în pace. nemanipulat. sa ne bucuram de el ~i sa ne minunam când î~i dezvaluie natura. Aceasta este o versiune umanist-~tiintifica a lui "Faca-se voia Ta. toate acestea cred ca vor fi mai bîne . mult mai pur. chiar ~i sperantele ca va deveni asta sau cealalta. Zelul normativ poate fi prost înteles ~i poate sa distorsione- ze adevarul nenascut prin pretentii apriorice. Temerile ~i sperantele mele pentru ome- nire. sperante sau planuri apriorice ori unor nevoi politice curente. Am mai mare încredere în ceea ce se va afla decât în cuno~tîntele mele din prezent. mai adevarat decât daca l-am fi fortat sa se con- formeze unor a~teptari. La fel putem iubi adevarul care nu s-a nascut înca. care practic renunta ast- felIa ~tiinta în favoarea politicii. cu atât va fi mai bine pentru viitorul omenirii. dorinta mea de a face bine. care poa- te iubi adevarul nenascut suficient cât sa presupuna ca acesta va fi aducator de bine ~i. Un astfel de copil se va na~te într-o cama~a de for- ta invizibila. toc- mai de dragul zelului sau normativ. nefortat. Am încredere ca lumea va avea beneficii mai mari de pe urma adevarului vi- itorului decât de pe urma convîngerilor politice pe care le am astazi. Maslow a~teptam cu sufletul la gura ~i cu mare fericire sa vedem ce fel de persoana va fi ~i sa iubim acea persoana care a devenit. ~i ma tem ca exact asta fac unii oameni de ~tiînta. de a fi pace ~i întelegere în lume. nu a mea". Mai cred un lucru: cu cât este mai pur adevarul ~i mai pu- tin contaminat de doctrinarii care hotarasc totul dînainte.

va fi acuzat de o parte ca pune prea mult pret pe ereditate. biologice. ca se poate trece de toate pericole- le \ii se poate ajunge la capatul cursei. Grupurile poli- tice vor încerca în mod sigur sa-i aplice o eticheta sau alta. interpersonale \ii culturale contea- za în ultima instanta pentru individ în masura în care ele îi împlinesc sau nu necesitatile umane de baza \ii îi ofera sau nu "drepturile" care-i permit sa devina suficient de puter- nic \ii suficient de individualizat pentru a-tii asuma propria soarta. astfel încât o persoana cu întregul potential uman îm- plinit poate parea un miracol. încât treze\ite veneratia. Studiind aceste conditii preliminare. obiec- tiv \ii dezinteresat in sensul taoist al refuzului de a vedea ade- varul prin prisma prejudecatilor sau a încerca sa îl modific. o întâmplare atât de putin pro- babila. Evolutia îndreptata catre actualizarea sine- lui \ii umanitate a deplina este facuta posibila de o ierarhie complexa de "conditii preliminare bune". iar de cealalta. fiind acuzat fie de optimism. în aceasta carte. fie de pesimism. De asemenea. iar daca voi continua sa cred în asta. de "sanatatea" culturii sau lipsa acesteia. Aceste conditii fi- zice. Am afirmat în repetate rânduri. cu cât voi \iti mai multe. de situa- tia generala etc. în functie de tendintele momentului. . de toti acei factori numiti acum "eco- logici". ne întristeaza sa ve- dem cu câta u\iurinta poate fi distrus sau reprimat potentialul uman. Prefata la editia a doua 43 servite daca ramân deschis cu modestie fata de adevar. E aproape sigur ca investigatorul va fi prins într-un foc în- cruci\iat de acuzatii interpersonale \ii launtrice. Si totodata ne încurajeaza fap- tul ca exista cu adevarat oameni aflati pe calea actualizarii sinelui. în functie de directia în care se concentreaza la un anumit moment dat. ca ei sunt posibili. cu atât voi fi de un mai mare ajutor. ca pune prea mult accent pe mediu. în mul- te alte lucrari pe care le-am publicat dupa ea ca actualiza- rea potentialului real al persoanei este conditionata de pre- zenta unor parinti \ii a altor persoane care sa ofere gratificarea trebuintelor primare. chimice.

când a aparut prima editie. dar m-am abtinut de la încercarea de a încorpora ultimele mele descoperiri în aceasta editie revizuita. de pilda. ca sa-i amintesc doar pe câtiva dintre cei mai cunoscuti autori din domeniu. la teoriile democratice ~i dic- tatoriale ~i la alte filosofii sociale existente. cine dore~te sa analizeze serios teoria actualizarii si- nelui trebuie sa ia în serios ~i noua psihologie sociala. necesitatea familiarizarii cu bo- gata literatura de cercetare pe tema psihologiei sociale norma- tive (numite. Likert ~i McGregor. Acum ne este foarte clar ca aceste probleme . persoana pe deplin umana. aceasta ar fi The Journal of Applied Behavioral Sciences. de asemenea. Daca ar fi sa aleg o singura revista pe care sa o recomand celui intere- sat sa fie la curent cu ultimele descoperiri din acest domeniu. studii de caz ~i cercetari sunt pro- funde. În schimb voi trimite ci- titorulla unele dintre lucrarile mele pe acest subiect ~i îi voi sublinia. decât asupra celei de-a doua. Dupa parerea mea. la diferite ale versiuni ale teoriei marxiste.ce este persoana buna ~i ce este societate a buna .44 Abraham H. Va incerca din rasputeri sa fie receptiv la date. dezvoltare organizationala. Am scris mult pe aceasta tema din 1954. Maslow Bineînteles. sperantele ~i temerile sale. în ciuda titlului sau care induce total în eroare. cât de imperios pot. Sunt mereu uimit ca atât de putini psihologi cunosc macar existenta unor autori precum Argyris. ce fel de societate îi poate da na~tere. În cele din urma doresc sa spun câteva cuvinte despre aceasta carte ca despre una care face trecerea catre psihologia . diferentiindu-Ie cât de bine poate de dorintele.). teoria organizarii.intra foarte bine sub jurisdictia ~tiintei empirice ~i ca avem motive de a spera în progresul cunoa~te- rii în aceste domenii. În orice caz. Bennis. Cartea de fata se concentreaza mult mai mult asupra pri- mei probleme. implicatiile acestor teorii. cercetatorul va rezista toate la aceste tendinte de a dihotomiza ~i de a categoriza ~i va continua sa gândeas- ca prin prisma gradatiilor ~i sa con~tientizeze holistic nume- ro~ii factori determinanti care actioneaza simultan. teoria managementului etc. întrucât ofera o alternativa reala.

Desi înca imatura din punct de vedere stiintific. adica transcende- rea materialismului. date care au fost excluse în principiu datorita limitarilor fi- losofice inerente ale comportamentalismului si freudismului.. Acesta este viitorul. Prefata la editia a doua 45 umanista sau ceea ce a ajuns sa se numeasca "a treia forta". la o psihologie si o filosofie care sa mearga dincolo de specia uma- na. a eului definit de granitele corp orale.H. P. Putem deja sa începem sa ne gândim la trans-uman. psihologia umanista a deschis deja calea catre studierea tuturor fenome- nelor psihice care se numesc transcendente sau transpersona- le. Laughlin Charitable Foundation . Noua revista Journal of Transpersonal Psy- chology a început deja sa publice articole pe aceste subiecte. ci si o conceptie a valorilor (adevaruri eterne) ca parte dintr-un sine mult mai cuprinzator. pozitive. A. Printre aceste fenomene as include nu numai starile superioa- re. ale constiintei si personalitatii.M w. a atitudinilor atomiste-clivate-divizatoare-adversative etc.

Idei- le elaborate în Motivatie si personalitate au alcatuit temelia operei sale de o viata. Aceasta carte a avut o influenta imensa în crearea unei conceptii pozitive si complete asupra naturii umane. În multe domenii se pune un ac- . A fost numit pionier. Ea ramâne în continuare un material unic. contine întrebarile semnifi- cative si primele sale explorari asupra psihologiei umane. educatie. Maslow a fost un om care a avut curajul de a se asculta pe sine si de a-si urma credinta nestramutata in po- tentialul speciei umane. dupa cum arata curentele actuale din psiholo- gie. The Farther Reaches of Human Nature." ABRAHAM H. patrunza- tor si influent. Cuvânt înainte . pe el însusi. iar cartea Motivatie si per- sonalitate. cultura. 1971 Introducere Abraham H. filosof al stiintei. vizionar. publicata initial în 1954. în fiecare clipa a existentei sale. lui Abraham Maslow Influenta de Robert Frager "Omul nu poate face alegeri întelepte în viata daca nu îndrazneste sa se asculte pe sine. A fost unul dintre promotorii psihologiei umaniste sau "cea de-a treia forta". optimist. MASLOW. afaceri.

. libera alege- re si pe o viziune mai pregnant holistica asupra individului. p. ] cred ca nu gresesc daca spun ca istoria omenirii reprezinta un in- ventar al modurilor în care a fost subestimata natura umana. valori. "Privind în ansamblu [. Nu a fost un vorbitor stralucit. Si totusi.. comporta- mentalista. dar înca nu s-a scris o bio- grafie completa a sa. la începutul carierei sale era atât de timid. (Leonard. Când si-a început Maslow cariera.48 Abraham H.F. încât abia avea curajul sa urce pe podium. Maslow cent tot mai mare pe actualizarea sinelui. . deopotriva directa si indi- recta. [.. psihanalitica. ] Ramu- ra psihologiei initiata de el nu a dobândit o pozitie dominanta în universitati si colegii." (1971. Abraham Maslow a contribuit în mai mare masura la schimbarea conceptiei noastre despre natura umana si despre posibilitatile individului decât oricare alt psiholog american din ultimii cincizeci de ani. Int1uenta sa. Redactorii l-au ales pe Maslow drept cel mai influent psiholog si totodata unul dintre cei mai importanti promotori ai viziunii moderne asupra naturii umane. se at1a în continua crestere.. Aceste modele nu au fost suficiente pentru Maslow. p. 326). ca si în viata personala si so- ciala a milioane de americanî. în psihologie existau nu- mai doua forte majore: abordarea experimentala. 1983. Capacitatile cele mai înalte ale omului au fost subestimate practic întotdeauna. 7). mai ales în domenîul sanatatii. educatiei si teoriei managementului. si cea clinica.Skinner. George Leonard scria: Nu a scris cu grandoarea întunecata a lui Freud. cu gratia stu- diata a lui Erik Erikson sau cu precizia eleganta a lui B. Influenta lui Maslow Numarul din revista Esquire care a marcat a cincizecea ani- versare a publicatiei continea articole despre cele mai impor- tante personalitati americane de la jumatatea secolului al XX-lea. A murit în 1970.

onorându-ne extraordinarul potentiat dar fara a pierde din vedere latura nomationala. puterii. 1973. autointegrarii sau stimulului si reactiei. Punctul forte al lui Maslow statea însa în capacitatea de a pune întrebari semnificative. p. a tuturor: Ce înseamna sa fii o fi- inta umana buna? De ce sunt capabile fiintele umane? Cum ajunge o fiinta umana sa fie fericita. vi- ziunea lui Maslow a fost una a adevarului gnostic si a bucuriei pagâne. oamenii aflati în . ci o vi- ziune complexa a naturii umane. (Lowry. creativa. Ambele exploreaza natura umana în toata bogatia si comple- xitatea sa. pasiva? Ce îi motiveaza pe indi- vizii sanatosi psihic? Este persoana aflata în procesul actualizarii sinelui cea mai fi- dela reprezentare a naturii umane asa cum este ea cu adevarat. El a pus în psihologie întrebari esentiale pentru viata noastra. fara a reduce comportamentul uman la un model mecanicist sau patologic. Ceea ce a oferit Maslow prin teoria lui despre actualizarea sinelui nu a fost numai un adevar psihologic. În vreme ce altii staruie asupra erotismului. dincolo de suprafata? Aceasta este una dintre acele întrebari ma- jore la care numai nebunii sau vizionarii îndraznesc sa ofere ras- punsuri definitive. împlinita? Cum putem stabili ca o persoana si-a împlinit întregul potentiat daca nu stim în ce consta este el? Cum putem depasi cu adevarat ima- turitatea si insecuritatea copilariei si în ce fel de circumstante o putem face? Cum putem elabora un model complet al naturii umane. Cuvânt înaînte 49 În cariera sa intelectuala. Maslow si-a dedicat viata studierii oamenilor pe care-i con- sidera sanatosi psihic: "Mai mult decât atât. Maslow a încercat sa echilibreze aceasta tendinta de subestimare cu investigatii deschizatoare de drumuri asupra celor mai înalte posibilitati de dezvoltare si evolutie umana. 50) întrebarile creative puse de Maslow continua sa inspire re- velatii intuitive importante legate de natura umana si încura- jeaza noi explorari. El a avut un rol esential în aparitia a doua forte majore în psihologie: umanismul si transpersonalismul.

Maslow susti- nea ca "am ajuns în acel punct din istoria biologica în care sun- tem responsabili pentru propria evolutie. procesul actualizarii sinelui con- duce fiecare individ catre cele mai înalte niveluri de efi- cienta. Eficienta în afaceri si dezvoltarea personala nu sunt in- compatibile. Fiintele umane au tendinta înnascuta de a înainta spre niveluri superioare de sanatate. 71). mai ales în educatie. frumuse- tea. orga- . creativitate si împlini- re personala. de sanatate si de împlinire personala au atât de multe sa ne învete. Între valorile pretuite de oamenii aflati în procesul ac- tualizarii sinelui se numara adevarul. 11). p. ea înce- pe sa fie folosita. religie. p. Acestea sunt valori care se dezvolta firesc la indivizii sanatosi. 3. dreptatea.50 Abraham H. vitalitatea. iar asta înseamna valorizare" (Maslow. În anul 1968. Evolutia unei societati sinergice este un proces firesc si esential. Aceasta a ajuns sa depinda numai de noi. Maslow procesul actualizarii sinelui. încât uneori par a fi membrii unei cu totul alte specii umane" (Maslow. A constatat ca oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui sunt motivati de "valorile fi- intei". bunatatea. Maslow a numit aceasta noua abordare "psihologia Fiintei". Aceasta este o societate în care toti indivizii pot ajunge la un nivel înalt al dezvoltarii de sine. întregirea. 1971. 4. creativitatea. sim- plitatea si autonomia. Maslow comenta ca revolutia pe care a de- clansat-o în psihologie s-a consolidat ferm. Nevroza poate fi considerata drept un blocaj a tendin- tei catre actualizarea sinelui. Evolutia presupune selectie si asadar alegere si decizie. Studiul lui Maslow asupra naturii umane l-a condus la nu- meroase concluzii. fara sa-si limiteze unii altora libertatea. industrie. cei care au ajuns la un nivel înalt de maturitate. El a descoperit ca indivizii sanatosi functioneaza altfel de- cât cei care au anumite deficiente. nefiind impuse de religie sau cultura. unicitatea. De fapt. 2. "În plus. 1968. între care urmatoarele idei centrale: 1.

.. Colin Wilson scria: Prima jumatate a secolului al XX-lea a cunoscut o reactie îm- potriva epocii Romantismului. El a acceptat metoda clinica a lui Freud. de la subsol pâna la pod. Cuvânt înainte 51 nizare tii management. mai noi. ]" (p. Maslow a fost un pionier al in- telectului. daca am putea construi un computer gigantic în care am introduce toata cunoasterea stiintifica actuala. având doar raspunsuri incomplete.con- stituie o parte din natura umana la fel de esentiala si permanen- ta ca si dominatia sau sexualitatea. Mai mult decât atât. Daca sunt mai putin evident "universale". a avansat presupuneri. ] Imboldurile "trancendente" .. . Pe tot parcursul vietii sale. iii). el a imaginat un nou mod de a vedea universul. terapie tii dezvoltare personala [. adica la construirea unei imagini mecaniciste a psihicului. fara sa-i accepte si filosofia. de diverse forme de pozitivism si rationa- lism. Primii psihologi s-au limitat la încercarea de a ne explica sim- tamintele si reactiile în termenii mecanismelor cerebrale. creativ. dar profund pesi- mista . stiinta. [. asta e pentru ca putini oameni ajung în punctul în care aceste imbolduri devin cea mai puternica voce din psihic. opera sa face parte integranta din curentele intelectuale dominante ale secolului al XX-lea. el ar pu- tea prelua viitorul descoperirilor stiintifice. intuitii tii idei personale.estetic.ceea ce Aldous Huxley numea viziune a de "subsol al subsolului" despre psihicul uman. Acesta din urma ar putea fi rezumat prin ideea ca.. A lasat deseori pe seama altora analiza tii testarea atenta a propriilor teorii. filosofia. Realizarile lui Maslow sunt imense... trecând-se de fieca- re la alte domenii. ] Maslow a fost primul care a adus o reala extindere psihologica cu adevarat cuprinzatoare - ca sa spunem asa. religios . La fel ca toti gânditorii originali. Pe lânga studiile titiintifice rigu- roase. A deschis mereu noi drumuri. Biologia era dominata de un dar- winism rigid. În cartea sa despre Maslow tiipsihologia moderna. a adaugat etaje. [. întrebarile pe care le-a pus Maslow au ramas atragatoa- re tii astazi. Im~ginea lui Freud a fost mult mai "complexa si stranie". de determinism.

care era dogar de meserie. Mergea la doua concerte pe saptamâna la Carnegie HaU si chiar vindea alune ca sa poata intra la spectacol. atunci ce vrei sa fii?" I-am spus ca do- ream sa studiez . În tinerete era extrem de timid. a emigrat din Rusia in America în tine- rete. Data fiind copilaria mea. Eram izolat si nefericit. 1968.52 Abraham H. Nu era lill om scolit si nu-mi întelegea pasiunea pentru învatatura. New York. Nici unul dintre parintii mei nu avea studii. singuratic si cu o parere foarte proasta despre pro- pria persoana. al doilea dintre cele mai mari scoruri înregistrate la vremea respectiva). depresiv. fara prieteni. a zis. Am încercat sa urmez Dreptul vreme de doua saptamâni..sa studiez totul. încon- jurat de carti. i-a scris unei verisoare din tara natala. IQ-ul sau a fost evaluat la 195. . Apoi m-am întors acasa la bietul meu tata într-o seara si i-am spus ca nu pot sa devin avocat. (Mai târziu. Era aproximativ ca si cum as fi fost primul negru înscris la o scoala a albilor.. Dupa ce s-a stabilit acolo. Maslow s-a nascut la 1 aprilie 1908în Brooklyn. Am crescut prin biblioteci. fiule. ].. ma mir ca n-am ajlills psihotic. Maslow a fost primul dintre cei sapte copii ai familiei. Tatal sau. . Maslow o scurta biografie Abraham H. dar era lill om de treaba. Maslow a explorat viata culturala bogata din New York si s-a îndragos- tit de teatru si de muzica clasica. Ea a acceptat. "Ei bine. nevrotic. Eram micul evreu dintr-o comunitate nonevreiasca. în Han. 37) Dragostea de învatatura a lui Maslow combinata cu inteli- genta sa extraordinara au facut din el un student stralucit. Tata voia sa de- vin avocat [. Parintii lui erau evrei rusi imigranti. rugând-o sa vina în Statele Unite si sa se casatoreasca cu el. îngrozitor de nefericit." (Maslow. p.

Dar comportamentul uman constituie o cale de aparare. (Maslow. Minunatul program al lui Watson m-a apropiat de psihologie. care l-au inspirat. unde s-a înscris la Psihologie. dar îl îmbracai 9i-1dez- bracai ca pe un halat. Este un mod de a aduna informatii despre comportament. Acolo a dobândit cunostinte so- lide de cercetare experimentala de la unii dintre cei mai valo- rosi psihologi experimentalisti ai tarii. Sotia mea m-a avertizat cu fermitate sa nu fac experimente pe copiii ei. cunos- cut cercetator al primatelor. .. Daca te comporti cu copiii acasa la fel cum o faci cu animale- le în laborator. pp. Maslow a fost impresionat de potentialul comportalismului. Cuvânt înainte 53 Maslow s-a îndragostit profund de verisoara sa. Maslow a înteles într-un final ca aborda- rea strict comportamentalista a vietii avea anumite limitari. un mod de a ascunde gânduri si motive."doctor. În 1928. sotia va fi în stare sa-ti scoata ochii din cap. ceea ce poti vedea. exemplificat de convingerea opti- mista a lui John B. 1059-1060). l-au înva- tat. a devenit profesorul principal al lui Maslow. [. Prima functie pe care a ocupat-o Maslow dupa obtinerea doc- toratului a fost aceea de cercetator asociat pe lânga distinsul com- portamentalist Edward Thomdike. Acceptarea si iubirea Berthei au determinat o crestere imensa a stimei de sine subrede a lui Maslow. II. o filosofie de viata. 1979. l-au hranit si l-au ajutat sa-si gaseasca de lucru. timid. Maslow s-a transferat la Universitatea Wisconsin.. simti si auzi prin intermediul simturilor. un ghid al valorilor sau al alegerilor. voI. în Lowry. asa cum limbajul poate fi un mod de a-ti ascunde gândurile 9i a inhiba comunicarea. o conceptie despre natura umana. La 19 ani si-a gasit în sfârsit curajul de a o saruta. Nu este un ghid existential. avocat sau sef de trib". Harry Harlow. Un an mai târziu s-au casatorit. El a fost primul dintr-o serie de distinsi savanti atrasi de acest tânar genial. ] Nu reugea sa creeze o imagine a omu- lui. Bertha. Watson ca psihologia stiintifica poate fi folosi- ta pentru a instrui pe oricine sa devîna orice si-ar dori . Dar neajunsul fatal al acestuia consta în faptul ca se aplica mun- cii de laborator 9i era gândit pentru ea. A fost uimit si fericit ca ea nu l-a respins.

Investigatiile mele asupra actualizarii sinelui nu au fost con- cepute ca o cercetare si nici nu au început astfel. Maslow a început sa tina în- semnari despre ei. Maslow a con- statat ca activitatea sexuala are legatura cu "dominatia". maturi. ca teoria freudiana constituie o contributie majora la întelegerea funtei umane. Ele au început ca efortul unui tânar intelectual de a-i întelege pe doi dintre pro- . Maslow a acceptat postul de profesor de psihologie la Brooklyn College si a predat acolo vreme de 14 ani. ci si prietenii sai apropiati: antropologul Ruth Benedict si Max Wertheimer. de asemenea. Si-a mo- lipsit studentii cu dragostea sa de cunoastere si cu entuzias- mul fata de psihologie. La Universitatea Columbia a dat nastere unei con- troverse intervievând studentele despre viata lor sexuala. E posibil ca Maslow sa-I fi inspirat pe Kinsey. si nu se simteau deloc în largul lor în acel mediu academic cu totul nou.54 Abraham H. care fugisera de persecutiile nazis- te. Alti doi mari înva- tati au devenit nu numai profesorii lui Maslow. încercând sa analizeze ce anume îi facea sa fie fiinte atât de extraordinare si savanti straluciti. Ei erau nu doar savanti straluciti. Maslow Maslow credea. creativi si foarte productivi. Karen Horney si Margaret Mead. Orasul New York era unul dintre principalele centre ale in- telectualitatii pe vremea aceea si adapostea multi dintre cei mai mari savanti europeni. Asta se întâmpla în 1936. ci si niste oameni calzi. afectuosi. în special pen- tru evidentierea rolului central al sexualitatii în comportamen- tul uman. era cunoscut drept "Frank Sinatra de la Brooklyn College". Maslow a fost profund influentat de acestia doi.expo- nenti ai omenirii la extrema binelui si a raului. Maslow era unul dintre cei mai iubiti profesori de acolo. care si-a început activitatea doi ani mai târziu. trasa- tura pe care o studiase în laboratorul lui Harlow. Printre mentorii lui Maslow la The New School for Social Research din New York se numarau Alfred Adler. întemeietorul psihologiei gestaltiste. Maslow i-a pus în opozitie pe Benedict si Wertheimer cu Hitler . Multi dintre ei erau imigranti. Erich Fromm. când nici nu se auzise înca de cercetari asu- pra sexualitatii.

~i erau ni~te fiinte cu totul remarcabile. I Eram prea batrân ca sa ma înrolez în armata. 1 pe comuni~ti. Demersul meu de cer- cetare a început ca o activitate pre~tiîntifica. valorile. arta. "Priveam cu lacrimile ~iroind pe obraji. filosofia. E vorba de Ruth Benedict ~i Max Wertheimer. Voiam sa dovedesc ca fiintele umane sunt capabile de lucruri I! superioare razboiului. 1 Voiam sa fac ~tiinta sa se ocupe de toate problemele pe care le analizasera pâna atunci alti oameni decât savantii . p. Simteam ca daca i-am întelege. . Vorbeam despre un tip de persoana. Cuvânt înainte 55 fesorii pe care îi iubea. la noi ~i noi oameni. încercat sa vad daca mai pot gasi ~i în alta parte acela~i tipar ~i l-am gasit. Acela a fost mo- mentul când am înteles ca trebuia sa-mi dedic restul vietii desco- l 1 t peririi unei psihologii care sa serveasca pacii. Nu ma puteam multumi sa ador. 1971. Parea ca nu sunt doar oameni. Ei mi-au fost pro- fesori dupa care am venit cu un doctorat din vest în New York City. ci mai mult decât oameni. nici . nici pe Stalin. ]. prejudecatii ~i urii.religia. Am facut descrieri ~i însemnari despre Max Wertheimer ~i am tinut însemnari de- spre Ruth Benedict. sa ma gândesc la ei ~i sa scriu despre ei în jurnal ~i în însemnarile mele. Încercând sa-i înteleg. am putea face progrese [. (Mas- low. 41) La începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial. prejudecatii si raz- boiului. nici pe germani. îi adora ~i îi admira ~i care erau cu ade- varat ni~te oameni extraordinari. Era un fel de devotament cu IQ ridicat.. Maslow a fost miscat pâna la lacrimi de o parada militara si s-a hotarât sa renunte la cariera sa în cercetarea experimentala si sa încer- ce sa înteleaga cauzele psihologice ale urii. nu despre doi îndivizi ce nu puteau fi comparati între ei. Asta mi-a trezit un entuziasm minunat. într-un moment minunat. Nici pe Hitler.. Simteam ca nu înte- legem nimic. Am. Nu-i întelegeam pe nici unii. ca cele doua tipare pot fi ge- neralizate. voiam ~i sa înteleg de ce ace~ti doi oameni erau atât de diferiti de oamenii obi~nuiti. t poezia. mi-am dat seama.

psihologia celei de-a treia forte. având mereu ca scop al- catuirea unei teorii cât mai complete asupra naturii umane. (Mas- low. 1968.56 Abraham H. (Maslow. ca eu consider psihologia umanista.. o corporatie califomiana inovatoare în domeniul înal- tei tehnologii. În vara anului 1962 a primit o bursa de cercetare la Non-Linear Systems. 54-55) În 1951 Maslow a parasit în cele din urma Colegiul Brook- lyn pentru a se muta la nou-înfiintata universitate Brandeis. Continuând sa exploreze adâncimile potentialului uman. noi conceptii despre etica 9i valori. sensul în care Galileo. adica noi moduri de a percepe 9i gândi. cele mai reu9ite exemplare ale omenirii pe care le-am putut gasi. Maslow a descoperit ca teoriile sale erau rele- . în Han.]. drept o etapa de tre- cere. A devenit primul sef al catedrei de Psihologie de acolo si s-a dedicat complet dezvoltarii si evolutiei universitatii. Freud 9i Marx au facut revolutii. transumana.] unei noi filosofii a vietii. Einstein. împreuna cu un grup de colegi eminenti. o noua viziune despre om. iii-iv) Maslow a început sa se intereseze si de lumea afacerilor.. noi directii în care sa ne îndreptam. pp. pp. 9i nu pe trebuintele 9i interesele umane. de asemenea. începutul unui nou secol de munca [. Maslow a inspirat si înteme- ierea Revistei de psihologie transpersonala. trans- personala. Scria despre aceste doua psihologii : Trebuie sa recunosc ca am ajuns sa consider tendinta umanis- ta în psihologie drept revolutie în cel mai adevarat 9i mai vechi sens al cuvântului. noi imagini despre om 9i societate. Maslow a ramas la Brandeis pâna în 1969.. Aceasta "a treia psihologie" este acum o fateta a [. pregatirea pentru o a patra psihologie mai "înalta". Darwin. cu un an înainte sa moara. între care se numarau RoUo May si CarI Rogers. În 1962 a contribuit la înfiintarea Asociatiei de Psihologie Uma- nista. În aceasta perioada si-a rafinat ideile. centrata pe cosmos.. Maslow Am început prin a încerca sa-i înteleg pe oamenii mari. 1968. Ar trebui sa spun.

Am renuntat la ideea ca psihologia managementului este o simpla aplicatie a psihologiei pure. p. Teoriile abstracte ale lui Maslow erau testate t. Toward a Psychology of Being.i respect creasera un mediu de lucru mai productiv. în Lowry.i propusesera t. Sotii Maslow nimerisera la Institutul Esalen.i ca în industrie exis- tau multi oameni aflati în procesul actualizarii sinelui. Michael Murphy. Au oprit la ceea ce parea un motel t. în special cele despre motivatie. I. (Maslow. Non-Linear este un mare laborator ~i un mare experiment.ina de-a lungul coastei californiene. El t.i mai încurajator. Am fost întrebat de nenumarate ori ce m-a facut sa ma îndrept catre Non-Linear Systems.i abordare pozitiva a naturii umane pe care o promovase el în psihologie. când treceau prin Big Sur.i Bertha mergeau cu mat. 191) Maslow a mai descoperit înca o lume în acea vara petrecu- ta în California. S-a bucurat sa vada ca managerii care le aratau subordonatilor încredere t. erau folosite ~i testate în laboratorul industrial. El a constatat ca multi oameni de afaceri de succes adoptau aceeat. Primul cen- tru de dezvoltare din lume era pe punctul de a se deschide. Ace~ti oameni m-au eliberat de vi- novatie ~i m-au facut sa parasesc cercetarea de laborator pentru totdeauna.i confirmate pe piata. a început sa se întunece. mai creativ t. unul dintre fondatori. tocmai citise cartea lui Maslow t.i cumparase cu entuziasm exemplare pentru . Psihologia pura avea mai mul- te de învatat din cercetarile desfa~urate în viata reala decât invers. Laborato- rul de chimie ~i experimentul în eprubeta sunt modele jalnice pentru cercetarea vietii umane.i au descoperit un grup de oameni care citeau toti ultima carte a lui Maslow. val. Psihologia vietii trebuia testata în laboratoarele vietii. nu în cel experimental. în vacanta. Cuvânt înainte 57 vante pentru managementul afacerilor t. [H. Ma simteam vinovat pentru ca nu reu~isem sa-mi dau seama cum sa testez teoria motivatiei ~i cea despre ac- tualizarea sinelui în laborator.] Unul dintre motive a fost întele- gerea treptata a faptului ca teoriile mele. Nu vad cum s-ar fi putut întâmpla altfel. Înaintau mult mai încet decât ît.i.

în 1970. Fritz Perls. A plecat de la Brandeis ~i a mers în California. iar ideile celui dintâi au avut o influenta ma- jora asupra membrilor institutului ~i asupra întregii mi~cari preocupate de potentialul uman. unde a murit din cauza unui infarct. tu e~ti mama!" Inciden- tul a întrerupt cu brutalitate sesiunea din acea seara. A început sa se târasca spre o femeie atragatoare care se afla în cealalta parte a camerei. s-a plicti- sit de lipsa implicarii emotionale. datata 7 mai 1970: Cineva m-a întrebat [. în contrast total. El a tinut primul seminar la Esalen la doi ani de la înfiintare. La mijlocul primei prelegeri a lui Maslow.. Insti- tutul î~i câ~tigase reputatia nationala de centru de avangarda al grupurilor de întrunire ~i al altor ateliere intense. Maslow ~i Murphy au devenit în scurta vreme prieteni. Colegii sai i-au recunoscut competenta. s-a închis în camera sa ~i a meditat asupra diferentelor dintre abor- darea sa ~i accentul experiential dominant la Esalen. Urmatorul citat este preluat din ultima însemnare din jur- nalul sau. chiar daca aveau obiectii la inovatiile sale teoretice ~i metodologice.58 Abraham H. pur intelectual. lui Maslow i-a fost alocat un fond de cercetare care i-a permis sa-~i dedice ultimii ani scrisului. Maslow era prea intelectual ca sa puna accentul exclusiv pe receptare ~i percepere în studiul potentialului uman. el a fost ales în 1967 pre~edintele Asociatiei psiho- logilor americani. vreau la mama.. Maslow a parasit încaperea suparat ~ijignit. În ciuda caracterului revolutionar ~i controversat al operei lui Maslow. câtiva dintre membrii institutului au participat la conferintele ~i discutiile sustinute el. În 1968. Maslow membrii institutului. Pentru ca erau interesati de ideile sale. În noap- tea aceea. A~a cum îi statea în fire. a încheiat conturarea unui articol devenit clasic de- spre contrastul dintre controlul apolinic ~i cel dionisiac.] cum a reu~it un tânar timid sa se trans- forme într-un lider ~iun orator (în aparenta) "curajos". Atelierul de doua zile sustinut de Maslow a fost. scan- dând: "E~ti mama mea. cu mare încarcatura emotionala. initia- torul terapiei gestaltiste ~i copilul teribil de la Esalen. Cum de eram .

sa-mi asum puncte de vedere ne- populare. Cred ca am adaugat si ca pur S simplu am învatat multe de la subiec- tii mei aflati pe calea actualizarii sinelui. fiindca sigur erau gresite. (1972). International Study Project (1972). dar mi-am retinut vorbele.A. sunt toate stabilite foarte riguros [. Abraham Maslow and the new self. 1309). am spus într-un final. A. decembrie). într-un anumit sens. Mon- terey. "Bunele intentii. Referinte bibliografice HAU. Monterey. Lucrurile de care au nevoie copiii si intelectualii. (1971). în care teoria. un sistem de valori stiintific. . voI.. [.). WIlSOT\. vinovat si lipsit de barbatie când nu spun pe fata ce gândesc. 1979. din modul lor de viata si din metamotivatille lor. faptele etc. trebuie sa-mi spun iarasi: la munca! (Lowry. LEONARD.H. LOWRY. Esquire. Asadar. rautatii. The journals of Abraham Maslow (2 volume). (coord. Monterey. LOWRY. 35-37. urii si violentei. 54-57. neadeva- rurilor.R. CA: Brooks/Cole.. CA: Brooks/Cole. când majoritatea celorlalti nu îndrazneau? Primul meu im- puls a fost sa spun: "Inteligenta . reactiilor simpliste. (1968).R. New York: Van Nostrand. New York: Vi- king Press. Asa ca re- actionez emotional în fata nedreptatii. (1968). trebuie sa o fac. 326-336. Toward a psychology ofbeing (editia a doua). care acum devenisera si ale mele. un mod de viata stiintific si o politica umanista. ]. Abraham Maslow: A memorial volu- me. CA: Brooks/Cole. MASLOW.G. C. A conversation with Abraham H. Cuvânt înainte 59 dispus sa spun pe fata ce gândesc. MASLOW. pp... New pathways in psychology: Maslow and the post-Freudian revolution. Asadar. Maslow: An intellectual portrait. Maslow. New York: Mentor. (1983. minciunii. ] Astfel ca ma simt lipsit de valoare.A.R. II. compasiunea si inteligenta". (1973). M. dar si toti ceilalti oameni sunt un etos. p. Psy- chology Today. Thefarther reaches ofhuman nature.pur si simplu perceperea realis- ta a faptelor".

1311vJ\II01A1VIH031 IVIN! V31HVd .

i timp o realitate ex- perimentala \.i mai de- graba controversa te. Faptul ca ea descrie în acela\. Pe acestea ni se pare ca ar trebui pus accentul. nu foamea stomacului sau. Raportarea la foame numai ca la o functie a tractului gas- trointestinal i-a facut pe experimentatori sa neglijeze faptul ca. aceasta afirma- tie presupune mai multe aspecte specifice. Satisfactia ulterioara e re- simtita de întreg individul. la teoria motivatiei . Într-o teorie buna.i una teoretica ar trebui sa fie con\. Exista numai o trebuinta a individului. atunci când indivizilor le este foame. De pilda. integrat. Acest capitol cuprinde 17 premise privind motivatia care ar trebui sa se regaseasca in orice teorie pertinenta a motiva- tiei. Abordarea de tip holistic Prima afirmatie sustine ca individul este un intreg organi- zat. Celelalte ar putea trece drept mai putin acceptabile \. nu doar de o parte a sa. În cadrul teoriei motivatiei. John Smith este cel care are trebuinta de hrana. Hrana as- tâmpara foamea lui John Smith. presupu- ne faptul ca nu numai o parte a individului este motivata. ci el ca întreg. incât frizeaza platitudinea. Capitolul 1 Prefata . schimbarile survin nu . sau trebuinta genitala. nu exista nimic de genul tre- buinta a stomacului ori a gurii. nu stomacul lui.tientizat Îna- inte de generarea oricarei teorii ori experimente pertinente asupra motivatiei. Unele dintre acestea sunt atât de evidente.

Care sunt motivatiile imediate cele mai frecvente? Aceasta o putem afla cu u.i psihica.. La o analiza mai atenta se poa- te observa ca impulsul foamei este mai degraba un caz special al motivatiei decât unul general..urinta analizând introspectiv parcursul unei zile obi.. Continutul gândirii se modifica (individul se va gândi mai degraba cum sa obtina hrana decât la rezolvarea w1ei pro- bleme de algebra)...tere. Amintirile se schimba (o masa buna va reveni mai de- graba în memorie acum decât în alte conditii)....tiinta se refera de obicei la haine. acestea sunt cu mult mai importante pentru noi . Altfel spus.it. prietenii. În realitate. poate al celor mai multe functii de care sunt capabili. În mod obi. lucru neobi. o paradigma pentru starile motivationale A alege foamea drept paradigma pentru toate celelalte stari motivationale este.64 Abraham H.ini.. capacitatile . ma.i altele de acest gen.nuit. Este mai izolat (folosind acest termen în sensul în care îl folosesc psiliologii care merg pe li- nia gestaltista . imprudent ~i incorect. Percep- tia se schimba (hrana este perceputa mai prompt decât în alte ocazii).. S-ar cadea deci sa facem dintr-un astfel de impuls paradig- ma noastra.. cât .nuit.ia lui Goldstein) decât alte motivatii. Dorintele care ne trec fulgerator prin con. cât ~i practic. acestea au fost eti- chetate drept impulsuri secundare sau culturale . apare mai putin frecvent decât alte motivatii .nuit pentru starile motivationale. atât de natura fiziologica. Trairile afecti- ve se schimba (individul e mai tensionat ~i mai nervos decât alteori).în sfâr.. ci al mai multora..i mult mai frecven- te.. .nui- te.. este diferit de celelalte motivatii prin aceea ca are o baza somatica cunoscu- ta. resimt foamea la modul general. Maslow numai la nivelul functiilor gastrointestinale. ei sunt altii decât în mod obi.. când oamenilor le este foame. Iar lista poate fi extinsa la aproape toate fa- cultatile. mai degraba decât din impulsul foamei. anume trebuintele fiziologice. companie. recunoa.i functiile. pres- tigiu . atât din punct de vedere teoretic.i considera- te de un alt ordin decât impulsurile cu adevarat "respectabile" ori primare.i.

Luând în consideratie toate dovezile pe care le avem acum. indiferent cât am sti despre impulsul foamei. sa zicem. putem face o afirmatie mai categorica. Mai mult decât atât. decât prin studierea meticuloasa a acestuia. în loc de un scop partial. Ar fi mai nimerit sa luam drept model pentru cercetare. prin intermediul unei cunoasteri complete a trebuintei de dragoste. Atunci de ce sa alegem o activitate care nu este deloc caracteristica în acest sens. nu e deloc simplu pâna la urma (Goldstein. pe buna dreptate. Se poate demonstra cu usurinta ca o activitate importanta are relatii dinamice cu aproape toate elementele importante care tin de o persoana. sau. s-a considerat ca toate impulsu- rile vor urma exemplul stabilit de impulsurile fiziologice. care pare banal în comparatie cu impulsul spre iubire. cum ar fi trebuinta de dragoste. ca acest lucru nu se va întâmpla niciodata. unul fundamental. dorinta de a avea bani. nu pot fi localizate somatic si nici nu pot fi considerate drept singurele lucruri care se întâmpla într-un organism la un moment dat. dar nu e neaparat si cea corecta)? Daca ne confruntam cu . Dorinta tipica e în mod evident mai mult o trebuinta a persoanei ca întreg. Impulsul foamei. care a fost realizata de atâtea ori de catre psihologii gestaltisti. si mai bine. decât impulsul pur al foamei. Majoritatea impulsurilor nu sunt izolabi- le. activitati relativ independente fata de ansamblul organismului. inclu- siv despre impulsul foamei. E bine-venit în acest context sa amintim analiza critica a conceptului de simplitate. si anume ca. reductiei sau abor- darii independente de alte activitati (care ne este mai familia- ra. 1 / Prefata la teoria motivatiei 65 În mod general acceptat. e probabil adevarat ca n-am putea niciodata sa întelegem pe de-a-ntregul trebuinta de dragoste. izolata si localizata. Impulsul. 1939). Impresia de simplitate se obtine se- lectând cazuri izolate. putem în- vata mult mai multe despre motivatia umana generala. trebuinta sau dorinta tipice nu pot si nu vor putea niciodata sa fie raportate la o anume baza so- matica. Acum putem afirma. o activitate careia se hotaraste a i se oferi o atentie spe- ciala numai pentru ca ne este mai la îndemâna sa operam cu ea datorita tehnicii experimentale a izolarii.

Pentru omul obisnuit..i anume ca de obicei sunt mai degraba mij- loace pentru atingerea unui scop. ea va conduce mereu spre anumite obiective sau trebuinte dincolo de care nu putem trece.. ci pentru ceea ce semnifica. pen- tru sensul lor ultim.. adi- ca pentru scopurile sau efectele lor ultime. O caracteristica a acestei analize mai profunde este ca. sau cu (2) probleme experimentale care sunt cu adevarat dificile. putem in- tui dincolo de ea alte teluri.. revelat la o analiza mai profunda.de pilda.. De obicei. când analizam o dorinta constienta.ina.. înspre ce duc. regasim aici o situatie care se aseamana foarte tare cu rolul simptomelor în psihopatologie.ina pentru ca .66 Abraham H.i sa putem fi iubiti t'i respectati de cei- lalti. în- tr-un final. ci de a trece mai degraba drept niste de- rivari conceptuale de la multiplicitatea dorintelor constiente specifice. o parte din studiul motivatiei . Maslow situatia în care trebuie sa alegem între (1) probleme simple din punct de vedere experimental. adica spre anumite satisfaceri ale trebuintelor ce par a fi scopuri în sine si nu par a mai necesita alte demonstratii ori justificari.i nu vrem sa ne simtim inferiori lor. Cu alte cuvinte deci. dar importante.i re- zultate . ca sa nu ne scada stima de sine . cât pentru semnificatiile lor ultime. nu trebuie sa ezitam în a ale- ge ultima varianta. dar studiul semnificatiei lor dinamice este important pentru ca da . ale individului. Studiul simptome- lor ca atare nu prezinta vreo importanta deosebita. fundamentale.muite. decât scopuri în sine. Vrem bani ca sa ne putem cumpara o ma. aceste trebuinte au calitatea de a nu fi observate în mod direct prea des. face posibila psihoterapia. . Dorintele care ne trec prin constiinta de zeci de ori intr-o zi nu sunt impor- tante prin sine.i vecinii au . Mijloace si scopuri La o analiza atenta a dorintelor obi. Simptomele sunt impor- tante nu atât în sine. resimtite în via- ta de zi cu zi.. care sunt într-un fel triviale ori fara valoare. descoperim ca acestea au cel putin o caracteris- tica importanta. Vrem ma. Alt- fel spus.

Cercetarea atenta doar a vietii motivationale constiente va pierde adesea din vede- re multe aspecte tot atât de importante sau chiar mai impor- tante decât cele ce pot fi vazute în constiinta. inconstienta Aceste aspecte implica un alt lucru necesar în elaborarea unei teorii pertinente asupra motivatiei. al dorintelor sau al trebuintelor omenesti ultime. subiacent. . un om poate obtine stima de sine fiind un bun vâna tor. Putem spune deci. de exemplu. Prin urmare. 1 / Prefata la teoria motivatiei 67 trebuie sa o reprezinte studiul obiectivelor. sau o persoana cu un foarte bun control afectiv si asa mai departe. Motivatia . Într-o alta. Aspectul comun al dorintelor omenesti Avem pâna în acest moment suficiente dovezi de ordin antropologic pentru a stabili ca dorintele fundamentale sau ultime ale tuturor oamenilor nu difera nici pe departe la fel de mult ca dorintele lor constiente de zi cu zi. Într-o societate. Psihanaliza a demonstrat deseori ca relatia dintre o dorinta constienta si scopul ultim inconstient. ca dorinta unui indi- vid de a fi un bun vânator are aceeasi dinamica si acelasi scop ultim ca dorinta altuia de a fi un bun vraci. Putem. sau un brav razboinic. Din moment ce aceste obiective nu sunt vazute prea des în câmpul consti- intei. Mai mult. cea care se refera la stima de sine. fiind un mare vraci. nu e în mod necesar di- recta. ca în cazul for- matiunilor reactionale. . Principalul motiv ar fi acela ca doua culturi pot oferi doua moduri to- tal diferite de a satisface o anumita dorinta. relatia poate fi una negativa. referindu-ne la dorintele ultime. putem afirma ca o teo- rie pertinenta a motivatiei nu-si poate permite sa neglijeze viata inconstienta a individului. ne gasim dintr-o data obligati sa analizam întreaga problema a motivatiei inconstiente.

Un brat afectat de paralizie isterica ar putea indica împlinirea unor dorinte simultane de razbunare.i nu ceea ce cred ei în mod con.timca nu este a. dra- goste .ti indivizi trebuie sa analizam ce în- seamna în profunzime dorinta .eala de a considera ca totul se rezuma la cauta- rea satisfactiei sexuale. dorinta sexuala poate avea acela.. La un individ..i la cel de consumare. De exemplu. caci caile sunt stabilite local în fiecare cultura.ezam în aceea. În mod con.tient ca ar semnifica ele.ti sunt mai asemanatoare decât ar parea la prima vedere. Dar acum ...68 Abraham H.i ca- tegorie aceste doua dorinte con. prietenie.a.... poate ascunde în substrat dorinta de a impresiona ori o dorinta de apropiere... Motivatii multiple o dorinta con. dragoste sau orice combina- tie dintre acestea. (Aceasta afirmatie se aplica atât la comportamentul prelimi- nar. cât . Se pare ca scopurile în sine au un grad mai mare de universalitate decât caile care conduc la ele. A lua în calcul doar sensul primar...i confirma masculinitatea.. Fiinte- le omene. e un fapt bine cunoscut: compor- tamentul sexual .itimp mai multe dorinte diferite sau chiar opuse.. dorinta sexuala poate camufla dorinta de a-...tiente în aparenta diferite decât sa le clasificam în categorii diferite.. mila... incon. . Pentru altii.icomportamentul sexual.irespect...ti indivizi . numai în functie de criteriul comportamental.i continut la toti ace. compor- .) O alta dovada adusa în sprijinul acestei ipoteze este con- statarea ca un singur simptom psihopatologic poate avea în substrat în acela.tient.idorintele sexuale con.ca pen- tru a-i întelege pe ace...tienta sau un comportament motivat ar putea servi drept canal intermediar prin care se pot expri- ma alte scopuri.tiente. siguranta.adar. afirma ca ar fi mai nimerit sa a. Exista mai multe moduri de a demonstra acest lucru... Maslow a.tiente pot fi înspai- mântator de complexe la nivelul scopurilor lor subiacente.i probabil toti vor face gre.

somatic s. ce vrem sa spunem prin aceea ca o persoana se simte respinsa.ia starii motivationale a individului.tigare a afectiunii. de exemplu.i complexa s. Sa subliniem faptul ca este neobis.ipsihic. . Un astfel de sentiment are repercusiuni asupra în- tregului organism. ca un act sau o dorinta cons. dimpotriva. în ambele planuri. aparte. Dar o psihologie de tip dinamic ar avansa multe alte presupu- neri pe marginea acestei prezumtii. sentimentul de respingere este în sine o stare mo- tivationala. sa presupuna ca motivatia este constanta.tiente din primul exemplu ori al simptomului evident din al doilea ar presupune sa renun- tam în mod arbitrar la posibilitatea întelegerii complete a comportamentului s.ica reprezinta o caracteristica aproape universala a tuturor starilor de fapt ce caracterizeaza organismul.inecesar la multe alte lucruri. Mai departe. infinita. O teorie corecta asupra motivatiei ar trebui. 1 / Prefata la teoria motivatiei 69 tamental al dorintei cons. O psihologie de tip static nu ar mai cauta interpretari acestei afirmatii.io stare motivationala. eforturile defensive de dife- rite tipuri.tienta sa aiba numai o singura moti- vatie. Con- ceptiile actuale despre motivatie par sa se intemeieze pe pre- misa ca o stare motivationala este una speciala. . cu deplina justificare empirica. fluctuanta s.nuit. Este evi- dent ca vom putea explica starea de fapt la care se refera afirmati a "Aceasta persoana se simte respinsa" numai adaugând multe alte afirmatii despre ce se întâmpla cu acea persoana ca rezultat al faptului ca se simte respinsa. aproape orice stare de fapt ce carac- terizeaza organismul este in sine s. Starile motivationale Într-un anumit sens.ias. o astfel de stare de fapt conduce în mod automat s. Cu alte cuvinte.nuit. acumularea ostilitatii s. Sa luam în considerare. diferentiata clar de celelaltelucruri care se petrec in organism.amai departe. nu obis. cum ar fi dorintele compul- sive de recâs.

pe parcursul întregii vieti. de a ne decora casele sau de a ne îmbraca bine daca stomacul ne-ar fi gol în marea majoritate a timpului. Aceasta aparitie depinde practic întotdeauna de starea de satisfacere sau nesatisfacere a tuturor celorlalte motivatii pe care le poate avea organismul ca întreg. actiunile pe care le determina tii satisfactia ce decurge din atin- gerea tintei. Mai întâi. presupune existenta unor dorinte deja satis- facute. am muri mereu de sete. în acela tii timp. câte ceva. Astfel de liste sunt lipsite de pertinenta din punct de ve- dere teoretic din mai multe motive. ca dorintele par sa se ordoneze de la sine într-un fel de ierarhie a dominatiei. N-am avea niciodata dorinta de a compune muzica sau a crea sisteme matematice. Aparitia impulsului sau a dorintei. "pas cu pas". adica de faptul ca une- le dorinte dominante au atins un grad relativ de satisfacere. orice. apare înca una în prim-plan tii tot atia. izolat tii artificial. E o caracteristica a fiintei omenetiti sa-tii doreasca mereu. Când tii aceasta este satisfacuta. Imediat ce o dorinta este satisfacuta. al complexului unitatii motivationa- le. este pe termen scurt. Aici avem de-a face cu doua lucruri importante: primul. tii.70 Abraham H. daca vrem sa gasim întelegerea cuprin- zatoare pe care o cautam. ele presupun . de a renunta la unitatile motivationale izolate. iar când o atinge. în al doilea rând. Ne con- fruntam deci cu necesitate a de a studia relatiile care se creea- za între motivatii tii. toate luate împreuna ne ofera doar un singur ele- ment. apare o alta pentru a o înlocui. Imposibilitatea de a inventaria impulsurile Ar trebui sa renuntam pentru totdeauna la încercarea de a alcatui liste de tip atomist ale impulsurilor sau ale trebuinte- lor. Maslow Satisfacerea genereaza noi motivatii Fiinta umana este un animal volitiv tii rareori atinge starea de satisfactie completa. A vrea ceva. daca am fi amenintati con- stant de o catastrofa iminenta sau daca toata lumea ne-ar urî. ca fi- inta umana nu e niciodata satisfacuta pe deplin decât în mod relativ.

înca mai exact. iar altele. Acest lucru este incorect deoarece probabilitatea ca o dorinta sa apa- ra în con9tiinta depinde de starea de satisfacere sau nesatisfa- cere a altor dorinte dominante. sute. mai exact despre trebuinta de hrana sau. Ele se aranjeaza mai degraba într-o ierarhie bazata pe specificitate. iar în fiecare dintre acestea se afla înca zece. o astfel de inventariere a impulsurilor presupune izolarea fiecaruia de celelalte. În al doilea rând. Prea multe dintre inventarele pe care le avem acum la dispozitie au combinat fara discrimina- re trebuinte aflate la niveluri diferite de amplificare. O alta analogie posibila ar fi aceea a descrierii unui preparat histologic vazut la microscop cu diferite grade de amplificare. Bineînteles. Exista diferente foarte mari în ceea ce prive9te probabilitatea aparitiei diverselor impulsuri. am putea avea un . putem vorbi despre o trebuinta de gratificare sau echilibru. În al treilea rând. ci. Astfel de inventarieri sunt absurde pentru ca impulsurile nu se ordoneaza într-o suma aritmetica de membri izolati. 1 / Prefata la teoria motivatiei 71 echivalenta diferitelor impulsuri inventariate. despre trebuinta de proteine sau. 9i a9a mai departe. o echivalenta la nivelul gradului de dominatie 9i al probabilitatii aparitiei. despre trebuinta de o anumita proteina 9i a9a mai departe. de exemplu. mai de- graba. faptul ca aspectele lor con9tiente sau in- con9tiente pot fi diferite 9i ca o anumita dorinta ar putea constitui un canal prin care sa se exprime alte dorinte. pierde com- plet din vedere tot ce 9tim despre caracterul dinamic al impul- surilor. despre trebuin- ta de a-ti umple stomacul. din moment ce se realizeaza de obicei pe o baza comportamentala. Cu o ast- fel de confuzie e de înteles ca unele inventare contin trei-pa- tru trebuinte. Daca am vrea. aceasta inventariere. Astfel. înca mai exact. Imaginea reala nu este aceea a unui numar mare de bete agezate unul lânga altul. Ceea ce vrem sa spunem prin aceasta este ca nu- marul de impulsuri pe care cineva se hotara9te sa le inventa- rieze depinde în întregime de gradul de specificitate din per- spectiva caruia sunt analizate. 9i mai exact. au- tonomi. ele nu sunt separate în acest fel. care contin la rândullor alte cincizeci. a unei serii de cutii în care fiecare cutie contine altele trei.

În mod sigur. acestea ar trebui sa fie întelese clar drept configuratii de dorinte. E foarte u~or. depinzând în întregime de specificitatea analizei. Altfel spus. obiec- tul-tinta. activitatea par a fi toate acela~i lucru. de obiectivele fundamentale Greutatea dovezilor ce ne sunt acum la îndemâna pare a indica faptul ca unica baza fundamentala sanatoasa pe care se poate construi orice clasificare a vietii motivationale este aceea a obiectivelor sau trebuintelor fundamentale. Clasificarea motivatiei în functie . dorinta. Numai obiectivele fundamentale ramân constante pe tot par- cursul fluxului pe care îl impune teoretizarilor psihologice o abordare dinamica. când ai de-a face cu aceste trebuinte. daca încercam sa discutam despre trebuintele fundamentale. De obicei. sa separi factorul declan- ~ator. Dar nu e u~or de facut diferenta între impuls ~i obiectul-tinta atunci când ne referim la dorinta de dragoste. toate listele de impulsuri care au fost publicate vre- odata par sa sugereze excluderea mutuala a diverselor impul- suri. încât se dovede~te aproape imposibil sa separi limpede ~i distinct un impuls de altul. o astfel de enumerare a obiectivelor fundamentale ar constitui mai degraba o clasifi- care abstracta decât un inventar de catalogare (Angyal.72 Abraham H. drept categorii fundamentale sau colectii de dorinte. În plus. exista o ase- menea suprapunere. Maslow astfel de inventar care sa contina pâna la un milion de trebuin- te. ar trebui sa se înteleaga ca. 1965). mai degraba de- cât orice inventar al impulsurilor în sensul obi~nuit al instiga- rii (mai curând "ceea ce atrage" decât "ceea ce împinge"). comportamentul motivat ~i obiectul-tinta. Aici impulsul. din moment ce am vazut ca poate . În orice critica a unei teorii a impulsurilor ar trebui sa se atraga atentia ~i asu- pra faptului ca însu~i conceptul de impuls de curge probabil dintr-o preocupare pentru trebuintele fiziologice. comportamentul motivat nu constituie o baza viabila de clasificare. În plus. Dar excludere mutuala nu exista.

rezultatele experimentelor pe animale sunt considerate a fi datele de baza pe care trebuie sa ne cladim te- oriile despre natura umana. Sa luam mai întâi în discutie con- ceptul de instinct. din pacate. Un individ care trece prin întregul proces al dorintei trupe~ti. Ramânem în cele din urma. Un om care dore~te hrana ~i care se comporta în modul adec- vat pentru a o obtine. E un truism sa spui ca un ~obolan alb nu e o fiinta omeneasca. Pe masura ce urcam pe scara . dar. comportamentului curte- nitor ~i consumarii actului sexual în sine ar putea cauta de fapt stima de sine. ~inu animalocentrica. Exista ~i alte considerente care se dovedesc pertinente pen- tru afirmatia ca teoria motivatiei ar trebui sa fie antropocen- trica. chiar daca numai prin procedeul excluderii logice. Obiectul-tinta specific nu repre- zinta o baza potrivita pentru clasificare. din moment ce prea adesea. cu scopu- rile sau trebuintele fundamentale în mare parte incon~tiente drept singurele fundamente solide pentru clasificare în cadrul teoriei motivationale. din acelea~i motive. comportamentul motivat ~i chiar obiectele-tinta sau efectele scontate care par explicite nu pot constitui baza potrivita pentru clasificarea dinamica a vie- tii motivationale a fiintei umane. pe care îl putem defini în mod rigid drept unitate motivationala în care impulsut comportamentul mo- tivat ~i obiectul-tinta sau efectul scontat sunt determinate în masura apreciabila de ereditate. Impulsut a~a cum apa- re el în introspectiv în con~tiinta. Informatiile rezultate din studie- rea animalelor pot fi de un real folos. 1 / Prefata la teoria motivatiei 73 exprima mai multe lucruri. e necesar s-o repetam. ~inu gratificare sexuala. apoi o mesteca ~i o înghite poate fi în cautare de siguranta. ~inu de hrana. Lipsa de adecvare a datelor obtinute din studierea animalelor Psihologii din lumea academica s-au bazat în mare masu- ra pe experimentele cu animale în abordarea domeniului mo- tivatiei. dar numai atunci când sunt folosite cu precautie ~i întelepciune.

descoperim ca impulsul pur e determinat de ereditate. exista mult mai putina variabilitate. Astfel. 1941). mai putina la aceasta decât la om (Maslow. pe masura ce urcam pe scara evolutiei ~i instinc- tele dispar. în privinta alegerii hranei la ~obolanul alb decât la maimuta ~i. ar fi mult mai simplu sa-i respingem pe ace~- tia pentru ca nu-i putem întreba care e scopul lor. Pe masura ce urcam pe scara evolutiei. sa tinem cont de aceste lucruri ~i. observam ca im- portanta apetitului cre~te. dupa cum au demonstrat pe larg Harlow (1952) ~imulti alti primatologi (Howells ~iVine. po- trivit definitiei noastre. În sfâr~it. la ~obolanul alb se regasesc instinctul foamei. se remarca o dependenta crescânda de cultura ca instrument al adaptarii. instinctul sexu- al a disparut cu totul. daca analizam viata sexuala a fiintei uma- ne. Altfel spus. dar ca alegerea obiectului ~i a comportamentului trebuie sa fie în- su~ita sau învatata pe parcursul existentei. Pentru ca nu pu- tem întreba ~obolanii albi ce obiectiv au. 1940). iar cea foamei scade. 1935). de exemplu. de învatare auto gena ~i culturala ce se traduc în comportamentul motivat ~iîn alegerea obiectelor-tinta (vezi capitolul 4). . de exemplu. cel sexual ~i cel matern.74 Abraham H. instinctul foamei s-a modificat clar în diferite feluri ~i doar instinctul matern este neîndoielnic pre- zent. lasând în locul lor conglomerate de reflexe ~iimpul- suri ereditare. Ca atare. Maslow evolutiei. De pilda. La fiinta umana. remarcam o tendinta constanta de disparitie a in- stinctelor astfel defini te. potrivit definitiei noastre. e corect sa spunem ca. chiar este necesar sa accentuam faptul ca pe oameni putem sa-i întrebam care le sunt obiectivele? În loc sa respingem scopul sau obiectivul ca ~i concept pentru ca nu putem sa-i interogam pe ~obolanii albi pe aceasta tema. daca trebuie sa folosim ob- servatiile asupra animalelor. La maimuta. de aseme- nea. au disparut toate trei. chiar ~i numai pentru motivul ca oamenii seamana mult mai mult cu maimu- tele decât cu ~obolanii albi. sa alegem maimuta în locul ~obolanului alb pen- tru a realiza experimente asupra motivatiei. Utilizarea observatiilor asupra animalelor drept baza de ple- care a condus la eliminarea arbitrara a conceptului de scop sau obiectiv din teoria motivatiei (Young.

exista numai o bariera pentru o anumi- ta persoana. E usor sa ajungi la extreme în teoria situationala. dar organi- zeaza si chiar creeaza realitatea exterioara. care încearca sa obtina un anumit lucru dorit. pâna la urma. încluzând rolul determinarii culturale deopotriva asupra mediului si asupra organismul. în cel mai efi- cient mod posibil si cu un mare grad de variatie. dar de care îl desparte o bariera de un fel sau altul. nu ne ramâne decât sa ne ferim de la a ne preocupa excesiv de exterior. Odata acceptat acest fapt. mediu sau si- tuatie. Acum e cazul sa spunem macar câteva cuvinte despre situatia sau mediul în care se gaseste organismul. ca acestea trebuie defînite partial în termenii stabiliti de orga- nism. O teorie care pune accent pe trebuintele fundamentale ga- seste ca ele sunt relativ constante si îndependente de situatia particulara în care se gaseste organismul. echivalent poate cu o bariera sau un obiect pe care încearca sa-I obtina. organismul sau structura caracterului. barierele la mo- dul general nu exista. Altfel spus. sa tîna seama de acest fapt. stabileste nu numai ca obiectul este valoros. în asa fel încât descrierea sa fie independenta de organismul care functioneaza în cadrul lui. facând din organism un simplu obiect adiacent domeniului. desi- gur. caci trebuînta nu nu- mai ca îsi organizeaza posibilitatile de actiune. Trebuie sa evidentiem faptul ca un copil care încearca sa obtina un anume obiect valoros pentru el. ci si ca bariera este o bariera. anume at1at în acea situatie. Trebuie cu siguranta sa acceptam pe loc ca motivatia umana se manifes- ta rareori în comportament altfel decât în relatie cu situatia data si cu alti oameni. Orice teorie a motivatiei trebuie. cultura. 1 / Prefata la teoria motivatiei 75 Mediul Pâna acum am vorbit numai despre natura organismului însusi. sîngurul mod satisfacator de a întelege cum un mediu geogra- fic devine mediu psihologic presupune a întelege ca princi- . Nu cunoastem nici o mo- dalitate de a defini sau descrie un domeniu în mod universal. Dîn punct de vedere psihologic. Sa nu uitam ca indivizii îsi creeaza partial barierele si obiectele valoroase. Obiectul central al studiului nostru îl constituie.

când viata e u?oara ?i plina de succese. reactii segmentare de diverse feluri ?i o multitudine de fenomene de disociere ?i lipsa de in- tegrare despre care ?tim. ca ele detin un loc sem- nificativ în cadrul structurii globale (de exemplu. Ambele Î?i gasesc locul intr-o structura mai complexa. Exista conditionari ?i obiceiuri specifi- ce izolate ce trebuie explica te. Sa subliniem faptul ca acum ne preocupa teoria motivatiei. Com- portamentul este rezultatul câtorva clase de factori determi- nanti. E posibil adesea sa de- monstram. între care motivatia reprezinta unut iar fortele mediu- lui. altul. Se pare ca organismul atinge maximum de integrare ?i uni- tate atunci când se confrunta cu succes fie cu un moment de creativitate sau o mare bucurie. o amenintare sau o urgenta. Per ansamblu. prin analiza mai profunda. fie cu o problema majora. ca atunci când facem mai multe lucruri în acela?i timp. Studierea motivatiei nu exclude ?i nici nu contrazice studierea factorilor determinanti situationali. Dar când amenintarea este cople?i- toare sau când organismul este prea slab ori neajutorat ca sa-i faca fata. O teorie valida a motivatiei trebuie deci sa tina seama de situatie. organismul poate chiar sa reactioneze într-un mod neunitar în viata de zi cu zi.76 Abraham H. dar nu trebuie sa devina o teorie situationala pura. Maslow piuI organizator al mediului psihologic este obiectivul curent al organismului aflat în mediul respectiv. organismul poate face mai multe lucruri în acela?i timp ?i poate reactiona în mai multe directii. asta în cazul în care nu dorim explicit sa renuntam a cauta sa întelegem natura constantei organismului în favoarea întele- gerii lumii în care traie?te el. Actiunea integrata Orice teorie a motivatiei trebuie sa ia în calcul faptul ca or- ganismul se comporta de obicei ca un tot dar ?i faptul ca une- ori nu face acest lucru. ci o completea- za. simptomele . ?i nu cea comportamentala. Consideram ca o buna parte din fenomenele ce par speci- fice ?i izolate nu sunt de fapt astfel. Mai mult. el tinde sa se dezintegreze.

1939). dar totodata ~tim acum suficiente lucruri pentru a fi siguri ca reactiile izo- late. segmentare sau neintegrate sunt posibile în anumite cir- cumstante. confun- date cu alte trebuinte sau fixate asupra unor mijloace nepotri- vite. exprimarii ~i dezvoltarii sau actualiza- rii sinelui sunt toate cazuri de exceptie de la regula generala a motivatiei si ar fi mult mai bine sa fie considerate exprimari în sine ~inu modalitati de a face fata situatiilor. distorsionate. de cautare a satisfacerii trebuin- telor. amenintare ori frustrare. Comportamentele nemotivate Nu toate comportamentele ~i reactiile sunt motivate. Norman Maier (1949) ne-a fortat sa acordam aten- tie unei distinctii deseori sugerate de freudieni. Diferenta este similara celei dintre luptatorul care înca mai spera sa câstige ~i cel care nu mai are nici o speran- . În plus. Acestea vor fi discutate pe larg ulterior. În plus. specific sau segmentar. adica a cauta ceva ce lipse~te sau de care este trebuinta. Fenomenele maturarii. ci au pur ~i simplu rolul de a proteja sau apara. gre~it directionate. mai ales în capitolul 6. astfel în- cât principalele capacitati ale organismului sa ramâna libere pentru probleme mai importante sau mai solicitante cu care se confrunta (Goldstein. trasaturilor negative sau patologiei. familiare sau u~or de rezolvat într-un mod partial. Mai degraba ar trebui privite drept dovezi ale uneia dintre cele mai impor- tante capacitati ale organismului. anume cea de a se confrun- ta cu problemele lipsite de importanta. cel putin nu în sensul obisnuit. Nu au alt scop decât sa previna o viitoare suferinta. Alte simptome totusi nu mai presupun satisfacerea im- perativa. Aparenta lipsa de integrare poate fi uneori simpla reflectare a ignorantei noastre. 1 / Prefata la teoria motivatiei 77 de conversie isterica). devine din ce în ce mai clar ca astfel de fenomene nu trebuie interpretate neaparat ca expresii ale sla- biciunii. Cele mai mul- te simptome sau tendinte nevrotice sunt echivalente cu impul- surile imperative de satisfacere a trebuintelor primare care au ajuns cumva bloca te.

râvnim con- t3tient la ceea ce ar fi posibil sa obtinem.oamenii ajung sa-t3idoreas- ca activ t3isa se straduiasca sa obtina lucruri la care nici nu vi- sasera cu câtiva ani în urma. În general. Americanii obit3nuiti ît3idoresc automobil. frigider t3itelevizor pentru ca ele sunt nit3te posi- bilitati reale. aceasta diferentiere trebuie abordata de orice teorie com- pleta a motivatiei. De aceasta problema se leaga t3icea a influentei realitatii asu- pra impu1surilor incoTIt3tiente. Posibilitatea de a obtine . pentru ca aces- tea nu se afla de fapt la îndemâna lor. Dewey (1939) t3iThorndike (1940) au scos în evidenta un aspect important al motivatiei care a fost neglijat complet de majoritatea psihologilor: posibilitatea. precum t3i dintre cele ale diferitelor tari t3iculturi. care nu se coreleaza intrinsec cu nimic altceva din lume. un ca- zan plin de excitatii clocotinde.78 Abraham H. probabil chiar t3ipentru longevita- te. [. Ne apropiem de Se prin comparatii.Pentru Freud. nici macar cu alte impulsuri ale Se-ului. Pe masura ce venitul lor cret3te. nu râvnesc la iahturi sau avioane. Atentia îndreptata asupra acestui factor al posibilitatii ob- tinerii este crucial pentru a întelege diferenta dintre motivati- ile diferitelor clase t3icaste ale unei populatii date. un impuls al Se-ului este o entitate discreta. îl numim un haos. pentru at3- teptarile privind învatarea. . E destul de probabil sa nu t3ile doreasca nici macar în mod incon?tient. Din moment ce renuntarea t3ilipsa sperantei au evident o relevanta considerabila pentru prognoza în terapie. Maslow ta ca va cât3tiga t3iîncearca doar sa piarda pe cât posibil fara durere..] Dinspre pulsiuni se împline~- . inconstientul Realitatea si ..

(N. iata ce suntem de parere ca se gaseste în Se. Aproape ca nu este nevoie de justificare pentru conceptia con- form careia Eul este acea parte a Se-ului care a fost modificata prin apropierea si influenta lumii exterioare. domina toate pro- cesele. nu din Se. ele ajung sa faca parte dîn Eu. nu cunoaste morala. controleaza. r. în care conditiile realitatii. sa plaseze o ilustrare fidela a ei în urmele mnezice ale perceptiilor sale. doar stradania de a crea satisfactie trebuintelor pul- sionale. fara a tine cont de aceasta forta externa extrem de puternica. 1 / Prefata la teoria motivatiei 79 te cu energie. cel mult fac cauza comuna în com- promisuri pentru descarcarea energiei sub constrângerea econo- mica dominanta. pp. Editura Trei. Miscarile opuse coexista fara a se anula re- ciproc sau a se scadea reciproc. cel cantitativ. mai ales teorema contradictiei. adaptata functiilor de admitere a excitatiilor si filtrului excitatiilor. 103-105)* În masura . 2004. spre norocul Se-ului care. În îndeplinirea acestei functii. Pentru pro- cesele din Se nu sunt valabile legile logice ale gândirii. daca doriti. dar nu are nici o organizare. de asemenea percepem cu surprinde- re exceptia de la teorema filosofilor ca spatiul si timpul sunt for- me necesare ale actelor noastre sufletesti. nu mobilizeaza o voin- ta generala. val. în conditiile respectarii principiului placerii. 10. sa tina la distanta prin acti- * Sigmund Freud. Eul trebuie sa observe lumea exterioara. 522-523. Roxana Melnicu si Reiner Wilhelm. traduce- re de Ondine Dascalita. (Freud. [00'] Bineînteles ca Se-ul nu cunoaste evaluari. "Introducere in psihanaliza". pp. nu cunoaste binele si raul. Opere. nu ar scapa de distrugere în nazuinta sa oarba spre sa- tisfacerea pulsiunilor. Elementul economic sau. 1933. acesta a preluat sarcina sa o reprezinte înaintea Se-ului.) . strâns legat de principiul placerii. comparabila stra- tului scoartei cu care se înconjoara un cocolos de substanta vie. Investiri pulsionale care se cer evacuate. Nu exista în Se nimic care ar putea fi asezat pe aceeasi treapta cu negatia. Bucuresti. Relatia cu lumea exterioara a devenit decisiva pentru Eu. modifica sau împiedica descarcarea acestor impulsuri.

citind printre rânduri. trebuie sa întrebam: când apar ele? În ce conditii? Sunt ele în mod necesar creatoare de probleme. Eul domina caile de acces spre motilitate. care promite mai mul- ta siguranta si un succes mai mare. Mentionam aici aceasta contradictie desi nu putem oferi nici o solutie empirica. dar a intercalat între trebuinta si actiune latenta travaliului gândirii. 1933.fac parte integran- ta din realitate si sunt influentate de ea. Întrebarea este daca ele sunt dovezi ale bolii ori regresiei sau dezvaluirea miezului celui mai intim al unui om sanatos? În ce moment din viata începe perceptia reali- tatii sa modifice fantasmele infantile? Este acest punct ace- lasi pentru toti. Dupa noi. Însarcinat de Se. daca se dovedeste ca astfel de impulsuri (a caror origine se afla cu totul în interiorul organismului) exista în noi toti. 523-524. op.) . aceasta echi- valeaza cu a sustine ca nu exista impulsuri ale Se-ului sau. nevrotici si sanatosi deopotriva? Poate fiin- ta umana care functioneaza eficient sa pastreze complet în afara unei astfel de influente fiecare colt ascuns al vietii sale pulsionale? Sau. John Dewey sustine ca toate impulsurile adultu- lui .sau cel putin impulsul caracteristic . p. r. nu intrinsec sanatoase. Maslow vitatea probei realitatii tot ceea ce în aceasta imagine a lumii ex- terioare reprezinta adaos din surse de excitatiiinterne. întrebarea nu este daca exista impulsuri ale Se-ului de felul celor descrise de Freud.80 Abraham H. de neevitat. În acest fel a detronat principiul placerii.pp.si l-a înlocuit cu principiul realitatii. Orice psihanalist va atesta aparitia impulsurilor fantasmatice care exista in- dependent de realitate. ele sunt intrinsec patologi- ce. cit. (Freud. pentru ca este o diferenta fundamen- tala. Pe scurt. bun-simt. timp în care valorifica resturile rnnezice ale experientei. daca exista. 106)* Totusi. (N.. care domina neîngradit derularea proceselor în Se. logica sau chiar avanta- jul propriu. cum le considera Freud? Trebuie ele sa se afle în opozitie cu realitatea? * SigmundFreud.

i femei deopotriva. Nu vom putea obtine niciodata aceste informatii doar de la cei bolnavi. Viata motivationala a nevroticilor ar trebui respinsa.antion nepotrivit din populatie.i de date folositoare.ti pacienti sunt o excelenta sursa de infor- matii eronate.i explicate. Orice teorie a motivatiei demna de atentie trebuie sa se ocupe atât de capa- citatile cele mai înalte ale persoanelor sanatoase t. ca t. 1 / Prefata la teoria motivatiei 81 Motivatia celor mai înalte capacitati ale omului Marea majoritate a cunot. drept pa- radigma pentru motivatia celor sanatot. cât t. Sanatatea nu presu- pune doar absenta bolii t. evi- dent. Teoreticienii moti- vatiei ar trebui sa adopte o atitudine mai pozitiva în orien- tarea lor.i catre oame- nii sanatot.i oameni din istorie trebuie incluse toate t. ci de la psihoterapeuti care tra- teaza bolnavi. un et. barbati t.i puternice. chiar t.i de manevrele defensive ale spiritelor dezechilibrate.iin principiu. caci ei reprezinta.i mai valorot.i.i.i nici macar opusul ei.tintelor noastre despre motivatia umana nu vine de la psihologi. Trebuie sa ne îndreptam atentia t. . Acet. Cele mai importante preocupari ale celor mai mari t.

Homeostazia se refera la eforturile automate ale corpului de a mentine o stare constanta. Can- non (1932) a descris acest proces pentru: (1) continutul de apa . din observatie si experimentale. Jung si Adler. cu psihologia gestaltista si cu dinamismul lui Freud. care va satisface cerintele teoretice enu- merate în capitolul precedent si. Fromm. Homey. Aceasta inte- grare sau sinteza poate fi numita o teorie holistic-dinamica. descoperirea ca apetitul (alege- rile alimentare preferentiale) este un indicator destul de eficient al trebuintelor si lipsurilor reale din organism. Ierarhia trebuintelor primare Trebuintele fiziologice Trebuintele luate de obicei drept punct de plecare pentru o teorie a motivatiei sunt asa-numitele trebuinte fiziologice. în acelasi timp. Ea se înscrie în traditia functio- nalista a lui James si Dewey si se asociaza cu holismullui Wert- heimer. Aceasta teorie decurge totusi în cea mai mare masura din experienta clinica. normala a fluxului sangvin. Capitolul 2 o teorie asupra motivatiei umane Acest capitol reprezinta o încercare de a formula o teorie pozitiva a motivatiei. Reich. Goldstein. Doua directii de cercetare impun o revizuire a notiunilor obis- nuite legate de aceste trebuinte: prima.clinice. si a doua. elaborarea conceptu- lui de homeostazie. va fi în con- formitate cu datele deja cunoscute .

hormonii. gâdilatut mângâierea) care sunt probabil fiziologice si care ar putea deveni obiectivele comportamentului motivat. se- xul ui si setei. se poate demonstra existenta unei baze somatice subiacente. pare imposibil si inutil sa alcatuim o lista a trebuin- telor fiziologice fundamentale. vitaminele si asa mai departe. Ar trebui iarasi subliniat ca oricare dintre trebuintele fizio- logice si comportamentul de consumare implicat de ele ser- . Aceasta înseamna ca sunt relativ independente una de alta. Evident. pentru ca sunt izolabile si localizabile somatic. Astfel. În capitolul precedent am aratat ca aceste impulsuri sau trebuinte fiziologice trebuie considerate ne obisnuite. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 83 din sânge. în multe situatii. Mai mult. (2) continutul de sare. (3) continutul de zahar. Nu putem cataloga toate trebuintele fiziologice drept homeo- stazice. localiza- te. (7) continutul de oxigen. Daca organismului îi lipsesc nis- te substante. si nu ti- pice. Young (1941. aceasta lista ar putea fi extinsa. în functie de gradul specificitatii descrierii. cum s-a crezut (exceptiile le constituie oboseala. Înca nu s-a demonstrat ca dorinta sexuala. 1948) a rezumat lucrarile despre apetit în re- latia cu trebuintele corpului. trebuinta de somn. Acest fapt nu este universal adevarat. (6) continu- tul de calciu. (5) continutul de grasimi. dar se aplica în cazurile clasice ale foamei. (4) continutul de proteine. (8) constanta nivelului de ioni de hidrogen (echilibrul acid-baza) si (9) temperatura constanta a sângelui. somnolenta si re- actiile materne). exercitiul fizic si activismul pur si comportamentul matern la animale sunt homeostazice. mirosu- rile. a impuls ului. adaugând alte substante minerale. lene si efort minim. nu stim cum sa întelegem faptul ca organismul are în acelasi timp o tendinta catre inertie. de alte mo- tivatii si de organismul ca întreg si. individul va tinde (în maniera imperfecta) sa re- simta un apetit anume sau trebuinta partiala de a consuma acel element care lipseste. stimulare si entuziasm. aceasta lista nu va include diversele placeri senzoriale (gusturile. caci ele pot ajunge la orice nu- mar ne-am dori. În plus. dar fii o trebuinta de activitate.

de pilda bând apa sau fumând. iar organismul este în acest caz dominat de cele fiziologice. si nu complet. O persoana careia îi lipsesc hrana. îsi aminteste mâncarea. aceste trebuinte fiziologice sunt doar relativ. uitate sau capata im- portanta secundara. Toate capacitatile or- ganismului sunt puse în slujba satisfacerii foamei. Receptorii si efectorii. Imbol- dul de a scrie poezie. par- tial. se gândeste la mâncare. inteligenta. în cazul extrem. memoria. peri- culos de înfometat. interesul fata de istoria Americii. Atunci e corect sa caracterizezi întregul organism spunând pur si simplu ca îi este foame. dragostea si respectul va fi foarte probabil mai avida de hrana decât de ori- ce altceva.84 Abraham H. ele sunt cele mai dominante dintre trebuin- te. obiceiurile pot fi definite acum pur si simplu drept instrumente pentru satisfacerea foamei. Cu alte cuvinte. Daca nici o trebuinta nu este satisfacuta. Si invers. e posibil sa-ti satisfaci trebuinta de hrana. Maslow vesc totodata drept canale pentru tot felul de alte trebuinte. siguranta. Capacitatile care nu sunt folositoare atin- gerii acestui scop sunt adormite sau împinse în fundal. nu per- cepe altceva decât mâncarea si nici nu-si doreste altceva în afa- ra de ea. izolabile. dorinta de a avea o pereche noua de pantofi sunt. prin alte activitati. setei si cel sexual pot fi acum . caci constiinta este do- minata aproape în h'Ltregime de foame. Pentru individul care este extrem. nu mai exista alte interese în afara hranei. Asta înseamna mai exact ca la fiinta umana careia îi lipsesc toate în viata. e cel mai probabil ca mo- tivatia majora sa o constituie trebuintele fiziologice si nu alte- le. iar organi- zarea lor e determinata aproape în întregime de acest unic scop. Adica persoana care crede ca îi este foame s-ar putea sa cau- te mai degraba alinare sau dependenta decât vitamine sau pro- teine. Fara îndoiala. are trairi afective doar în raport cu mâncarea. dorinta de a achizitiona un automobil. într-un mod extrem. El viseaza mâncare. Factorii determinanti mai subtili care fuzioneaza de obicei cu impulsurile fiziologice în a organiza chiar si compor- tamentele de satisfacere a foamei. toate celelalte tre- buinte pot deveni pur si simplu inexistente sau pot fi împin- se în fundal.

de viata si de moarte. Faptul ca putem da uitarii acest truism poate fi pus în prîncipal pe sea- ma a doua motive. sunt usor de extîns la om concluziile generate de cerce- tarea lor. va fi Pe deplin fericit si. dar caracterul lor general. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 85 atât de coplesiti. viata. sen- timentul solidaritatii. se va defini din perspectiva putintei de a mânca. O alta caracteristica stranie a organismului uman. cetatenii americani obisnuiti resimt mai degraba pofta de mâncare de- cât înfometare. rar întâlnite într-o societate functionala si linistita. Se poate spune pe buna dreptate ca o astfel de per- soana traieste doar pentru pâîne. nu obisnuite. rareori se constientizeaza faptul ca însasi cultura este un instrument adaptativ. sobolanii au putine alte motivatii pe lânga cele de natura fiziologica si. utopia se poate defini sim- plu ca un loc unde se afla mâncare dîn belsug. În Statele Unite. Libertatea. În al doilea rând. Pentru individul nostru înfometat cronic si extrem. numai accidental si doar de câteva ori de-a lungul întregii vieti. Evident. Orice altce- va va trece drept lipsit de importanta. daca i se garanteaza hrana pâna la sfârsitul vietii. da. nu va mai dori nimic altceva. iubirea. Când spun "mi-e foame". aproape prin defînitie. respectul. atunci când este domînat de o anumita trebuinta. filosofia pot fi înlaturate toa- te ca niste fleacuri inutile. unul ale carui functii prîncipale fac astfel încât urgentele de ordîn fiziologic sa devina din ce în ce mai rare. Adevarul acestor lucruri nu se poate nega. încât în acest moment (dar numai în acest mo- ment) putem vorbi despre impulsul si comportamentul pur al foamei si de un unic scop de a obtine alinare. cazurile cro- nice de înfometare extrema ce intra în categoria urgentelor sunt rare. Li se poate întâmpla sa traiasca situatii de în- fometare pura. din moment ce nu pot umple stomacul. dîn moment ce atât de mult dîn studierea motivatiei s-a realizat pe aceste ani- male. Însasi. este ca întreaga fi- losofie asupra viitorului tînde sa se schimbe. El tînde sa crea- da ca. Conditiile critice sunt. o modalitate buna de a ascunde motivatiile supe- rioare si de a obtine o viziune deformata asupra capacitatilor si naturii umane este sa aduci organismul într-o stare cronica . În primul rând.

Maslow de sete ~ifoame extrema. Aceasta afirmatie este într-un fel limitata de o ipoteza pe care o vom analiza pe larg mai târziu. Dar odata satisfacuta. devine lipsita de importanta în cadrul dinamicii curente a individului. O consecinta principala a acestui enunt este aceea ca gra- tificarea devine în teoria motivatiei un concept la fel de im- portant ca ~i privatiunea. Oricine încearca sa faca dintr-o strin- genta o stare tipica ~isa masoare telurile ~idorintele omului dupa un comportament determinat de privatiuni fiziologice extreme este evident orb în mai multe privinte. o dorinta nu mai este o do- rinta. mai pregnant sociale.Dar ce se întâmpla cu dorintele când exista pâine din bel~ug~icând stomacul individului e umplut în mod regulat? Dinamica ierarhiei trebuintelor Atunci rasar imediat alte trebuinte (superioare) ~iacestea. Organismul este dominat ~i comportamentul sau este organizat numai de dorintele nesatisfacute. caci elibereaza organismul de do- minatia unei trebuinte mai degraba fiziologice. Iar când ele sunt satisfacute. Ele exista acum doar la modul potential. permitând astfel aparitia altor obiective. apar la rândullor altele (din ce în ce mai înal- te) ~itot a~a.86 Abraham H. E foarte ade- varat ca oamenii traiesc doar pentru pâine .în plus. în- ceteaza sa mai fie factori determinanti activi sau organiza- tori ai comportamentului când sunt satisfacute în mod regulat. La acest fapt ne referim atunci când spunem ca trebuintele primare ale omului sunt organizate într-o ierarhie a dominatiei. alaturi de obiectivele partiale aferente lor. cei care au suferit privatiunea în . în sensul ca pot sa reapara ~i sa domine organismul daca nu sunt sa- tisfacute. ~ianume aceea ca toc- mai indivizii la care o anumita dorinta a fost mereu satisfacu- ta sunt cel mai bine înzestrati pentru a tolera privarea acelei trebuinte în viitor ~i. Trebuin- tele fiziologice. nu lipsurile de ordin fiziologic domina organismul.atunci când ea lipse~te. Daca foamea e satisfacuta.

te în exclu- sivitate pentru a-.i filosofiei de viitor. Tot ceea ce s-a spus despre trebuintele fiziologice este adeva- rat .i filosofiei curen- te asupra lumii. efectorii..i al valorilor . ca ..i din civilizatia noastra le sunt satisfacute în general trebuintele de securitate. dependenta. agresiu- nile. apare o noua grupa. ci . sunt subestimate).. tirania . stabila.a mai departe)..iîn cazul primei gru- pe de trebuinte.i protectia (uneori chiar trebuintele fiziologice. haosul. Socie- tatea lini. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 87 .i. Putem spu- ne ca receptorii.. stabilitate. Ca urmare. protectie. astfel ca putem descrie pe buna dreptate întreg orga- nismul ca pe un mecanism al cautarii securitatii.. temperaturile extreme. ordi- ne.a mai departe. daca starea este extrema . trebuinta de structura.a cum o persoa- na satula nu mai simte foamea... diferit la satisfactiile trecut vor reactiona " actuale fata de cei care nu au suferit-o niciodata. odata satisfacute. Trebuintele de securitate Daca trebuintele fiziologice sunt relativ satisfacute. adultilor sanato. Practic. Organismul poate fi dominat în întregime de ele. în- tr-un sens foarte real. traie. în dezvoltarea ei fireasca. Iara.i noroco. pe care o putem cataloga drept trebuinte de se- curitate (siguranta...i satisface trebuinta de securitate. A. pozitiva.. Ele pot servi drept organizatori aproape ex- clusivi ai comportamentului.i.i senzatiei de haos.i alte capacitati sunt în principal instrumente de cautare a sigurantei.. una aflata în siguranta nu se ...tita. Se poate considera ca persoana aflata în aceasta situatie... totul pare mai putin important decât securitatea . anxietatii .i a. lipsa fri- cii.. îi face de obicei pe membrii ei sa se simta aparati în fata pericolelor cum ar fi animalele salbatice.. la fel ca la omul înfometat. lege s>ilimite. Totu.i cronica. intelectul . dar în masura mai mica.. puterea unui protector .i a.. crima. ei nu mai au trebuinte de securitate care sa constituie elemente motivatoare active. mobilizând toate capacitatile acestuia..i pentru acestea.i . descoperim ca obiectivul dominant este un determinant puternic nu numai al viziunii ..

nevrozele. valurile de infractionalitate. trebuinta de securitate poate fi observata ca mo- bilizator activ si dominant al resurselor organismului numai în situatiile de criza reale. Reactiile lor se raporteaza deseori la pericole psihice necunoscute. 1937) sau pentru cunoscut în loc de necunoscut. revolutie ori prabusirea au- toritatii.de obicei reactioneaza ca la o situatie de criza. prabusirea autori- tatii sau evenimentele nefaste. trebuie sa ne îndrep- tam spre nevrotici si aproape-nevrotici. într-o lume percepu- ta ca fiind ostila. stomatologice. E ca si cum fricile lor infan- tile si reactia la amenintarea unei lumi periculoase ar fi cobo- . coplesitoare si amenintatoare. ale încercarii de a cauta siguranta si stabilitate în lume se vad în preferinta cvasigene- rala pentru lucruri familiare în loc de cele ne familiare (Mas- low. de exemplu. filosofice sau religioase mai au si alte motivatii). dezorganizarea societatii. Trebuintele lor de securitate iau deseori forma cautarii unui protector sau a unui sistem. la cei dezavantaj ati so- cial si economic sau la haos social. Daca vrem sa avem o imagine clara si nemijlocita a acestor trebuinte. Altminteri. dorinta de a detine un cont de economii si asigurari de diferite feluri (medicale. Tendin- ta de a avea o religie sau o filosofie asupra lumii care sa organizeze universul si oamenii din el într-un tot suficient de coerent si încarcat de sens este si ea partial motivata de tre- buinta de siguranta. Alte aspecte. Unii adulti nevrotici din socie- tatea noastra sunt. mai cuprinzatoare. cum ar fi razboiul.88 Abraham H. preferinta obisnuita pentru o slujba ce ofera protectie si stabi- litate. Aici am putea adauga si stiintele si filo- sofia în general ca fiind partial motivate de trebuinta de secu- ritate (vom vedea mai târziu ca demersurile stiintifice. vatamarea cerebrala. sub multe aspecte. de somaj. pe care sa se poata baza. ca niste copii vulnera- bili aflati în cautarea sigurantei. maladiile. catas- trofele naturale. Maslow mai simte expusa pericolului. ori a unei persoane mai pu- ternice. Între aceste extreme putem percepe exprimarea trebuintei de securitate numai în fenomene ca. de invalidi- tate si batrânete). Astfel de oa- meni se comporta ca si cum asupra lor ar plana mereu o ca- tastrofa teribila .

disciplinat s. astfel încât sa fie pregatiti pentru orice întâmplare posibila s. O reactie frecvent întâlnita. a scris pertinent despre "an- goasa fundamentala". Nevroza în care cautarea sigurantei ia forma cea mai clara este cea obsesiv-compulsiva. astfel încât pe- ricolele imposibil de gestionat. de parca întâmplarea neas.inecunoscut lipses.i. Ei încearca sa aranjeze lumea astfel încât sa nu se poata întâmpla nici un lucru neprevazut (pericol). Trebuintele de securitate pot deveni foarte presante pe sce- na sociala atunci când exista amenintari reale la adresa legii.teptata ar constitui un pericol major.ide moarte.3 Obsesiv-compulsivii încearca cu disperare sa ordoneze s.iautoritatii.iei au tendinta de a reactiona la 3 Nu toti nevroticii se simt in nesiguranta. limitata. Ei se înconjoara cu tot felul de ceremonia- luri.teptate sau nefamiliare sa nu apara niciodata.isa nu apara întâmplari noi. Daca se petrece ceva neas. .i. neatinse de procesul cres.i într-un mod atât de clar. Acest fapt pare sa se aplice la toti oamenii. intra în pa- nica. aproape previzibi- la. Ceea ce detectam la persoanele sanatoase drept o pre- ferinta relativ moderata (de exemplu. Amenintarea haosului sau a nihilismului le poate provoca majoritatii oamenilor o regresie de la nivelul trebuintelor superioare catre trebuinta de securitate. În miezul nevrozei se poate afla nesatisfacerea trebuintelor de afectiune si respect. Homey (1937).iordonându-s. preferinta pentru lucru- rile familiare). reguli s. la o persoana care se simte in general in siguranta. Reus.teptat. încât toate elementele lumii sa poata fi anticipate.nuit. devine în cazurile anormale o problema de via- ta s. chemate de orice stimul care ar putea face un copil sa se simta în pericol.esc sa-s. este acceptarea cu us.iformule.i pastreze echilibrul evitând orice le este nefamiliar sau strain s. ce devi- ne dominanta. sunt pregatite chiar s. fara a fi vina lor.iacum sa iasa la suprafata. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 89 rât în adânc t.iordo- nat lumea proprie. neas.isa stabilizeze lumea. Gustul sanatos pentru noutate s. ordinii s.i al învatarii.te sau se afla la un nivel minim la nevroticul obis. din moment ce s. în mod special.urinta a dictaturii sau a unui regim militar. inclusiv la cei sanatos.terii s.

Si ne-am uitat în mare masura tendintele pro- . Dar pare a fi valabil mai ales pentru cei care traiesc în conditii nesigure. a le- galitatii si a reprezentantilor legii. a clasei sale. la un loc. Trebuintele de apartenenta i'i dragoste Daca trebuintele fiziologice si cele de securitate sunt satis- facute la un nivel bun. imposibilitatea de a prinde radacini sau dis- pretuirea propriilor radacini. Înca mai sub evaluam importanta profun- da a comunitatii. ostraciza re. a grupului din care face parte individul. a partenerului sau a copiilor. a cole- gilor de munca. excesul general de mobilitate la care obliga industrializarea. Maslow pericol (coborând în mod realist la nivelul trebuintei de secu- ritate) si de a se pregati de autoaparare. dureroasa de familie.90 Abraham H. a originii. De aici cunoastem. efectele distructive ale mutarilor dese asupra copiilor. res- pingere. având acest nou centru. lipsa prietenilor si a radacinilor sunt dominante. per- soana va simti în mod acut lipsa prietenilor. Trebuinta de dragoste implica oferirea si primirea afectiunii. despartirea fortata. Acum. când prima foa- mea. Când ea nu este satisfacuta.si va în- cerca din toate puterile sa-si atinga obiectivul. iar per- soana ar putea chiar sa uite ca. Obtinerea unui astfel de loc va conta mai mult decât orice pe lume. casa. în grup sau familie . Ei sunt de- osebit de tulburati de amenintarile la adresa autoritatii. desi ea constituie o tema frecvent întâlnita în romane. prieteni si vecini. a grupului sau. suferintele provocate de singuratate. O astfel de persoana va jindui sa aiba relatii cu oa- menii în general. dez- orientarea. afectiune si apartenenta. iubirea parea ireala. a clanului. poezii si piese de teatru. statutul de trecator sau nou-venit. autobiografii. inutila si lipsita de importanta. mai demult. vor aparea trebuintele de dragoste. si întregul ciclu deja descris se va re- peta. a celor "de-un fel" cu individul. Avem foarte putine informatii stiintifice despre trebuinta de apartenenta. la modul gene- ral. a teritoriului propriu. si nu de om al locului. ca si în litera- tura sociologica mai noua.

.i lucru a fost observat la grupurile de soldati pe care amenintarea comuna din exterior îi împinge la o neobi.nuita înfratire .. Am.i afectiunea. de a ne alatura. Poate ca va avea ace- la~i efect si asupra altor cititori.i posibila lor exprimare în sexualitate. orice du.tierea familiilor.. daca vrea sa supravie- tuiasca . a celor de dezvoltare personala . .i rapida a gru- purilor de instruire.. Impetuozitatea lui mi-a prins bine.. Iubirea . de a apartine..man comun. sunt privite în general cu ambivalenta .. de împra. Ca urmare...i intimitate .. dupa alie- re veridica împotriva unui du. ca . prin simplul fapt ca re- prezinta o amenintare externa. ne satisfacerea acestor trebuinte con- stituie cauza profunda cel mai frecvent întâlnita în cazurile de neadaptare .i îngradite de numeroase restrictii . Acela. acutizate de mobilitatea crescuta.. s-au efectuat numeroase studii cli- nice asupra acestei trebuinte. de destramarea grupuri- lor traditionale. Practic. im- presia profunda ca o parte din grupurile de tineri rebeli .man care poate determina formarea unui grup.i inhibi- tii.i care se pot lega astfel pe viata..tim mai multe despre 4 Cartea Imperativul teritorial (1966)a lui Ardrey ne va ajuta sa con~tien- tizam toate acestea.. pentru ca a subliniat drept cruciale lucruri in privinta carora eram relativ deta~at ~im-a fortat sa meditez serios asupra problemei. dupa contact.4 Am convingerea ca înmultirea uimitoare .. de prapastia dintre generatii .i de urbanizarea continua...i apar- tenenta. intimitate .i a comu- nitatilor dedicate sustinerii reciproce poate fi motivata partial de aceasta foame nesatisfacuta de contacte.. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 91 funde. Orice societate buna trebuie sa satisfaca aceasta trebuinta. toti teoreticienii psihopatologiei au subliniat fap- tul ca nesatisfacerea trebuintei de dragoste e un factor central al neadaptarii. iar acum ..i în patologii mai grave.exista ca urmare a tânjirii pro- funde dupa sentimentul colectivitatii.tiu câte sau în ce masura . de a ne aduna în turme. într-un fel sau altul. animalice.i singurata- te. de asemenea. înstrainare . în cârduri.. În societate a noastra.i ramâna sanatoasa.nu .. Astfel de fenomene sociale pot sa se iveasca pentru a contracara sentimentele de alienare.

urinta sa fie privati de libertate. maiestrie tii competenta.ila cei nascuti sclavi. prin urma- re. faima tii glorie. Acestea sunt: în primul rând. Dar nu s. deosebit de importanta astazi. nu trebuie ignorat nici faptul ca trebuinta de dragoste implica de- opotriva a oferi 9i a primi iubire.isecuritatii adecvate) nu vor accepta de bunavoie sau cu us.92 Abraham H. Adica. atentie. ci tii de altele. Trebuintele de stima 9i respect Toti oamenii din societate a contemporana (cu exceptia câ- torva cazuri patologice) au trebuinta unei evaluari de obicei înalte.isecuritate. Suttie (1935) a realizat o excelenta analiza a "tabu- ului tandretii". Vezi discutia pe marginea acestei probleme în Fromm (1941). încredere în fata lumii. adecvare. trebuinta respectului de sine sau a stimei de sine tii cea a respectului din partea celorlalti. importanta. Maslow ea decât despre toate celelalte trebuinte. avem ceea ce putem numi dorinta de buna reputatie sau prestigiu (definita ca respect sau stima din partea celorlalti). pe marginea informatiilor clinice general cunoscute. Un lucru trebuie subliniat în acest punct: dragostea nu e sinonima cu sexul. De asemenea. ci construita pe baza sigurantei s. exceptându-Ie pe cele fiziologice. detii comportamentul sexual obitinuit al omului este determinat de mai multi factori. Aceste trebuinte au fost 5 Nu s. demnitate sau apreciere. recunoatitere. în doua grupuri secundare. . ca oa- menii care au cunoscut libertatea adevarata (care sa nu fie platita cu renuntarea la siguranta s.timsigur daca acest fapt se aplica s. dorinta de putere. intre care mai im- portante sunt cele de dragoste tii afectiune.idominati se vor simti în mod inevitabil nemultumiti s. stabile. independenta tii libertate. Întrebarea esen- tiala. e determinat nu numai de trebuinta sexuala. de dominatie. cu baze solide a propriei persoane. este: Oamenii inrobiti s.timdaca aceasta dorinta este sau nu universala. Aceste trebuinte pot fi clasificate.5 În al doilea rând.ise vor revolta? Putem presupune. reutiita. Sexul poate fi studiat ca simpla trebuinta fiziologica. de statut.

...i rela- tiv neglijate de Freud.i aici este util sa facem distinctia între competenta .i cea care vine firesc . în forma ei de baza. Trebuinta de actualizare a sinelui Chiar daca toate aceste trebuinte sunt satisfacute..i nu din pseudo-sinele idealizat (1950).i din alte surse. capacitate .. cum spune Homey.ti ca Ayn Rand (1943) ..tere atât în rândul psihanali.. .. din structura sa..te lui în mod individual.i discipolii sai. valoare. aceste simtaminte nasc fie descurajare. Totu... poetii sa scrie. cât ..i reu.tilor.i nu pe reala capacitate. Trebuie sa ramâna fideli propriei naturi. fie tendinte de compensare sau nevrotice. Satisfacerea trebuintelor de stima de sine determina senti- mente de încredere în sine..i responsabilitate.i.inelinis.i necesar lumii. competenta . putere.i în rândul psihologilor clinicieni.. de a fi util . din soarta sau destinul biolo- gic ori. celebritate sau adulatie nejustificata. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 93 subliniate întru câtva de Alfred Adler . Putem numi .. importanta lor cen- trala se bucura de tot mai multa recunoa. nu pe faima. Sti- ma de sine cea mai stabila .. ne pu- tem a.urinta din adevarata natura launtrica a individului..i adecvare proprie. de la esei. Chiar . Dar nesatisfacerea lor pro- voaca sentimente de inferioritate. din lucrarile despre entitate a numi- ta sine. din te- oriile lui Fromm privind tradarea autoperceputa a adevara- tei naturi a individului...tii plastici sa picteze. La rândullor.i hubris. artis..ita bazate pe sim- pla putere a vointei. daca vor sa fie împacati cu ei în.i adec- vare. . a.tepta adesea (daca nu mereu) sa apara în scurt timp o noua nemultumire s.adar.te daca individul nu face ceea ce i se potrives.is. Din discutiile teologilor despre mândrie . am învatat din ce în ce mai mult despre pericole- le ce apar când stima de sine se bazeaza pe spusele altora . din Adevaratul Sine.i... hotarâre . ale lui Rogers. în prezent. . Oamenii trebuie sa fie ceea ce pot sa fie. slabiciune .i.... Muzicienii trebuie sa faca muzica.i vulnerabilitate.i cu u. mai sanatoasa se ba- zeaza pe respectul meritat acordat de ceilalti..

dragoste si stima si respect. de a cerceta si cauta informatii. Oricum.iaici diferen- ta. mai exact de a-si atinge potentialul maxim în conformitate cu predispozitia naturala. libertatea de autoaparare. dreptatea. trebuie sa facem :. fericiti sau nefericiti. Maslow aceasta nevoie de actualizare a sinelui (vezi capitolele lI. Fireste.. forma particulara pe care o iau aceste trebuinte va- riaza foarte mult de la o persoana la alta.toate acestea sunt exemple de conditii pen- 6 Evident. la altul se poate exprima în dorinta de a fi un bun atlet. corectitudinea. în a picta sau în a inventa diverse lucruri. Acest termen. liber- tatea de exprimare.. indiferent daca sunt multumiti sau nu. Totusi. iar la un al treilea. comportamentul creativ se aseamana cu oricare alt tip de comportament prin aceea ca are mai multi factori determinanti. în maniera dinamica. flamânzi sau satui. . trasatura comu- na a trebuintelor de actualizare a sinelui consta în aceea ca apa- ritia lor este precedata de obicei de satisfacerea trebuintelor fiziologice. între comportamentul manifest în sine :. Aceasta tendinta poate fi descrisa drept dorinta de a deveni tot mai mult ceea ce este persoana în toa- ta specificitatea ei. a celor de siguranta.6 La acest nivel. Con- ditii cum ar fi libertatea opiniei. Totodata. atât timp cât asta nu-i afecteaza negativ pe altii. amelio- rare sau unul pur economic. diferen- tele dintre oameni ating cota maxima. referindu-se la dorinta de împlinire de sine a oamenilor. de a deveni tot ce poate deveni. 12 si 13 pentru o descriere mai detaliata). El poate fi vazut la oamenii cu creativitate înnascuta. La un individ poate lua forma dorintei de a fi un parinte excelent. este clar ca activitatea creativa poate avea rol de compensare.idi- versele sale motivatii sau obiective. libertatea de a face ceea ce-ti doresti. este folo- sit în aceasta carte cu un sens mult mai particular si mai limi- tat. Conditii pentru satisfacerea trebuintelor primare Exista câteva conditii care trebuie neaparat sa fie îndepli- nite pentru ca trebuintele primare sa poata fi satisfacute. inventat de Kurt Goldstein (1939).94 Abraham H. sinceritatea si or- dinea în grup .

mai cu seama în peisajul clinic dominat de traditia medi- cal-terapeutica înlaturarii bolii.i cum ar fi puse în pericol chiar trebuintele primare.urinta drept normalitate. incitante t.tere. O astfel de afir- matie reprezinta o solutie partiala la problemele privind curiozitatea. din moment ce sunt atât de strâns corelate cu trebuintele primare.Freud.i misterioase gasite în nevrozele clasice lipsesc aici. o ame- nintare la adresa trebuintelor primare însele. fie este pusa într-un pe- ricol serios. con- sta în aceea ca ele nu sunt importante din punct de vedere cli- nic. de adevar t.i eternul imbold de a dezlega misterele universului. printre altele. dorinta de cunoat. subtila t.i întelepciune t.i blocarea comunica- rii ameninta toate trebuintele primare. Periclitarea a acestor libertati determina o reactie similara celei din situatiile de urgenta.tim mai multe despre impulsurile cognitive. nu gasim nimic legat de acest subiect în scrierile marilor inventatori ai psihoterapiei t. ca t. Dupa cum t. fara ele. Aceste conditii nu sunt scopuri în sine. lipsa de onestitate t. În consecinta. satisfacerea trebuin- telor primare fie devine imposibila. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 95 tru satisfacerea trebuintelor primare. Psihopatologia cognitiva este vaga. care par a fi singurele scopuri în sine. cenzura. . intelec- tuale.i altii. Jung t. Simptomele complexe. Adler. Nu striga dupa ajutor. orice privare sau blo- care a liberei lor folosiri trebuie sa fie totodata. rolul de a ne satisface trebuintele primare.ipsihodinamicii . despre dinamica sau patologia lor. astfel. de învatare) sunt un set de instrumente de adaptare care au. Trebuintele cognitive primare Dorinta de a ?ti ?i de a întelege Motivul principal pentru care nu t.i ignorata sau de- finita cu ut. capacitatile cognitive (perceptive. e clar ca orice pericol la adresa lor. dar sunt aproape de acest statut. Caracte- rul ascuns. Aceste conditii sunt aparate pentru ca. indirect.tim.

Organismele. frica) si mai presus de ei. ele nu reprezinta raspunsuri de- finitive la întrebari cum ar fi cele privind rolul motivational al curiozitatii. în ale carui scrieri curiozitatea . de a sti. 2. expresii ale actualizarii sinelui. Sunt cel mult raspunsuri partiale.. în special cel uman. frica. filosofarii." (Schilder. Ceva similar curiozitatii omenesti poate fi observat cu usurinta la animalele superioare. Chiar atunci. Istoria omenirii ne ofera un numar satisfacator de situa- tii în care oamenii au cautat adevaruri si au elaborat 7 "Totu\li. 1942) .iîntelegerea sunt pri- vite în mod dinamic? Pâna acum. sexul. va explora felu- rite situatii în care este improbabil sa fie implicate foa- mea. Dobândirea cunostintelor si sistem ati- zarea universului au fost considera te. a explica si a întelege (Maslow. au un sentiment înnascut al sigurantei \lial securitatii în aceas- ta lume. va baga degetele în gauri. disconfortul \lipericolul sunt percepute drept tempora- re. confortul si asa mai departe. experimentarii si asa mai departe. Maslow Schilder este probabil singurul mare psihanalist. Dincolo de acesti factori determinanti negativi ai dobân- dirii cunostintelor (anxietate. Oricât de utile ar fi aceste descrieri. Maimuta va dezmem- bra obiecte.1968). din câti cunosc. Experimentele lui Harlow (1950) au demonstrat cu pri- sosinta ca aceasta este o metoda experimentala viabila. fiinta umana manifesta un interes autentic fata de lumea în- conjuratoare. fata de actiune \li de experimentare. 1. tehnici de obtinere a sigurantei primare în lume sau. al învatarii. De asemenea. ceea ce duce în final la un nou sentiment de securitate \li siguran- ta în relatia cu lumea. exista temeiuri rezonabile pentru a postula impulsuri pozitive intrin- seci de a satisface curiozitatea.96 Abraham H. Amenintarile vin doar din situatii \liprivatiuni particulare. Resimte o satisfac- tie profunda când se aventureaza în lume. Nu percepe realitatea ca pe o amenintare la adresa existentei sale. li- bertatea de a cerceta si libertatea exprimarii au fost amintite drept conditii pentru satisfacerea trebuintelor primare. pentru persoanele inteligente. în parte. am amintit trebuintele cog- nitive doar în trecere.

Pare a fi o atractie autentica. 5. Putem face extrapolari valide pornind de la psihopato- logie. ocuparea unui post mai solicitant din punct de vedere intelectual.si mai târziu de Myerson (1925). 4. Am avut cel putin un caz în care terapia cogniti- va adecvata (reluarea studiilor. anxioa- sa. . neasteptate. Urmatoarele impresii clinice sunt. Pe de alta parte. ca si la cei aflati în proces de deculturare. revolta cronica împotriva oricarui tip de autoritate si dorinta de a soca si de a sur- prinde. 1968c). anarhice. 3. 1967. întelegerea 8 Acest sindrom este foarte asemanator cu situatia numita de Ribot (1896). aceste lucruri sunt interesante în sine si prin sine. pierderea poftei de via- ta. de tot ce e haotic. Probabil ca exista efecte psihopatologice reale atunci când trebuintele cognitive nu sunt satisfacute (Maslow. straine. Studiile asupra oamenilor sanatosi psihic indica faptul ca una dintre caracteristicile lor definitorii este atractia lor fata de mister. de ase- menea. Au existat nenumarati Galilei ano- nimi. dar careia îi atribu- iau alte cauze. toate acestea regasindu-se la anumiti nevrotici.anhedonie. de necunoscut. exista unele fenomene care ar putea anula aceas- ta posibilitate. chiar confruntati cu cele mai mari pericole. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 97 explicatii. o reducere generala a functiilor organice. Nevroticul obsesiv compulsiv manifesta (la nive- lul clinic de observatie) o agatare compulsiva. Reac- tia contrastanta în fata lucrurilor binecunoscute este cea de plictiseala. inclusiv cel al mortii. de lucrurile familiare si o groaza fata de cele nefamiliare. deteriorarea constanta a vietii inte- lectuale si a gusturilor si asa mai departe)8 au aparut la persoane inteligente cu existenta anosta si serviciu plic- ticos. Printre ele se numara adoptarea fortata a lipsei de conventionalism. dez- organizat si neexplicat. pertinente: am vazut câteva cazuri în care era clar ca simptomele (plictiseala. detestarea propriei persoane.

Am observat la multe femei inteligente. patologia determinata de nesatisfacerea trebuintelor. lipsa sperantei. lipsite de ocupatie aparitia treptata a acelorasi simptome de inanitie inte- lectuala. 7. Cele care au urmat indicatia de a se dedica unei activitati demne de valoarea lor s-au vindecat par- tial sau totat suficient de des pentru ~-mi arata clar exis- tenta reala a trebuintelor cognitive. informatii si evenimente a fost suspendat si în cele în care teoriile oficia le erau profund contrazise de realitatea evidenta. În fine. intuitia revelatoare este un punct luminos. oricum am defini-o. Dar pot fi învatati. Depasirea obstacolelor. Desi acest aspect al revelatiei intuitive si întelege- rii a fost neglijat în favoarea rezultatelor obtinute. aparitia spontana a individualului în zorii istoriei. cu amor- tire. 6. pierderea tonusului. . renuntare. Maslow revelatoare) a înlaturat simptomele. In tarile unde acce- sul la stiri. moral scazut si asa mai de- parte. ne- cesitatea satisfacerii acestei trebuinte ca etapa premer- gatoare în dezvoltarea deplina a potentialului uman. presiunea insistenta. de obicei. Altii se pare ca au reactionat mai pasiv. fericit. Copiii nu trebuie învatati sa fie curiosi. prospere. în- vatarii si asa mai departe. prin institutionalizare. raspândirea lor larga (la numeroase specii si intercul- tural). Mai mult. suspiciuni chiar si fata de lucrurile cele mai evidente. încarcat afectiv în viata oricarui om. Trebuintele de a sti si de a întelege sunt chiar mai evi- dente în pruncie si copilarie decât la maturitate. închidere în sine si pierderea initiativei. lipsa de încredere în toate valorile. poate chiar un moment esential din viata. gratificare a impulsurilor cognitive determina o multumire subiectiva si produce experiente comple- te. nu e mai putin adevarat ca. sa nu fie curiosi. ele par a fi produsul spontan al maturarii si nu al învatarii. o profunda perturbare a relatiilor inter- personale.98 Abraham H. cel putin o parte dintre oameni au reactionat cu cinism generalizat. constanta (desi slaba).

în care dorînta de cunoastere o domina pe cea de întelegere. Pentru o detaliere a ideilor din aceasta sectiune. a construi un sistem de valori. Chiar dupa ce ajun- gem sa cunoastem un lucru. încercarile de a studia fenomenul de pe o baza clinica si personalista. dupa cum vom vedea în continuare. dupa cum am vazut. a cau- ta relatii si sensuri. acest postulat nu este suficient. Toate caracteristici- le unei ierarhii a dominatiei pe care le-am discutat mai sus par sa se aplice si aici. Dorinta de a cunoaste si cea de a întelege sunt ele înse- le volitive (adica presupun efort constient. pe de o parte. adica de a pune în opozitie radicala trebuintele cognitive de cele vo- litive. sunt mai degraba siner- gice decât antagonice. Urâtenia le îmbolnaveste (în forme speci- . despre care am discutat. iar pe de alta parte de a dobândi o cunoastere tot mai larga în directia unei filosofii a lumii. sistematiza. O data ce aceste dorinte sunt luate în discutie. observam ca si ele se organizeaza într-o mica ierarhie. analiza. organiza. mai detaliat. a unei teologii si asa mai departe. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 99 toate acestea indica existenta unei trebuinte cognitive primare. cele doua ierarhii sunt interdependente si nu complet distincte si. au aratat ca unele persoane au o trebuinta estetica în- tr-adevar primara. Trebuie sa ne ferim de tendinta foarte facila de a separa aceste dorinte de trebuintele primare discutate mai sus. sustinut) si sunt tre- buinte ale personalitatii în aceeasi masura cu cele primare. vezi Maslow. si totusi marturia istoriei. Totusi. Mai mult. Spre o psihologie a existentei (1968c). a disciplinelor umaniste si a esteticienilor ne interzice sa sarim peste acest teritoriu. Vom postula asadar existenta unei dorînte de a întelege. microscopic. Acest proces a fost nu- mit de unii cautarea sensului. Trebuintele estetice Despre ele stim si mai putin decât despre altele. la anumiti in- divizi. simtim imboldul de a-l cunoaste.

icum ar fi o ordine fixa. iar jindul le poate fi potolit numai de frumusete (Maslow. de fapt.iexpresiile ei comportamentale ca mijloace s. Dar. cu o creativitate în- nascuta.te iubirea s. nu stima de sine propriu-zisa. La unii oameni. Suprapunerea considerabila cu trebuintele volitive s.iun numar de exceptii. ei cauta o stima de sine înalta s. Totus. de exemplu. Aceasta inversare în ierar- hie frecvent întâlnita se datoreaza de obicei conturarii ideii ca persoana cel mai probabil sa fie iubita este una puternica sau cu autoritate. volitive. Exista s. 2.inu ca scopuri. începând de la oamenii pes. simetrie. a existat s.i cu cele cognitive face imposibila delimitarea stricta a unora de celelalte. ele jinduiesc. 1.icare sa exprime încrederea în sine.ise afla în cautarea ei pot încerca din greu sa adopte un comportament de fa- tada agresiv s. una care inspira respect sau frica.istructura pot trece în egala masura drept trebuinte cognitive.ialta categorie de oameni. E adevarat ca majoritatea oamenilor cu care am lucrat au parut a avea aceste trebuinte aproxima- tiv în ordinea pe care am mentionat-o. încheiere. Dovezi ale existentei unui astfel de impuls se gasesc în fiecare cultura s. estetice sau chiar nevrotice. Caracteristicile trebuintelor primare Exceptii în ierarhia trebuintelor Pâna acum am vorbit despre aceasta ierarhie ca s. încrezatoare în sine sau agresiva. pentru care imboldul creativ pare a fi mai im- . iar un mediu frumos le vindeca.terilor.ire a unui act.i. Ca urmare. oa- menii carora le lipses. de sistem s. Maslow fice). Nevoile de ordine.i. Trebuin- ta poate fi vazuta la aproape toti copiii sanatos. dar de fapt ea nu este nici pe departe atât de rigida pe cât am sugerat. stima de sine este mai importanta de- cât dragostea.100 Abraham H. 1967). desavârs.i epoca. ei cauta afirmarea de sine spre a dobândi iubire.

Daca sunt domina ti de o trebuinta su- perioara. dupa o lunga perioada de nesatisfacere a trebuintei primare. devine posibil si chiar se întâm- pla ca. ci de desfasurare în ciuda lipsei de satisfacere primara. somaj cronic) pot fi multumiti toata viata daca pot obtine suficienta hrana. sa se puna în situatia de a fi privati de o alta trebuinta. aceasta va trece drept cea mai importanta dintre toate. Cei care n-au trait niciodata foamea cronica înclina sa-i subestime- ze efectele si sa priveasca hrana drept un lucru lipsit de importanta. Altfel spus. în slujba acelei trebuinte mai înalte. atunci când o trebuinta este satisfacuta vreme în- delungata. Asa-numita personalitate psihopata e un alt exemplu de pierdere permanenta a trebuintelor de dragoste. 3. mai pri- mara. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 101 portant decât orice alt factor determinant. dupa ce a renuntat cu usurinta la satisfacerea ei. O explicatie a acestei disfunctii a personalitatii ar fi aceea ca exista oameni care au trait o cumplita foame de iu- bire în primele luni de viata si pur si simplu si-au pier- dut pentru totdeauna dorinta si capacitatea de a oferi si a primi dragoste (la fel cum animalele îsi pierd reflexul suptului sau al ciugulitului. persoana care a renuntat la o slujba pentru a nu-si pierde stima de sine si rabda de foame vreo sase luni poate fi dispusa sa se întoarca în . astfel încât persoana sa constientizeze caracterul dominant al trebuintei cu adevarat dominante. 5. 4. sa apara tendinta de a reevalua ambele trebuinte. Astfel. nivelul de aspiratie poate fi încremenit sau coborât la un nivel inferior permanent. O alta cauza a inversarii ierarhiei ar constitui-o faptul ca. Astfel. daca nu si le-au exersat în scurt timp dupa nastere). asa ca cei care au trait la un nivel foarte coborât (de exemplu. Creativitate a lor poate sa dea impresia nu de actualizare a sinelui fa- cuta posibila de satisfacerea primara. ea poate sa fie subevaluata. Ne putem astepta ca. obiectivele mai putin dominante pot sa se piarda si sa dispara pentru totdeauna. La unii oameni.

Cei care au iubit t. Maslow vechiul serviciu.nuinta pura ît.i mai ales în primii ani.i.i au multe prietenii pro- funde sunt cei care pot face fata urii. altii decât trebuintele t. rezultat al satisfacerii constante a trebuintelor pri- mare. ei renunta la tot. platind un pret mare în plan personal. prin ra- portare la un concept (sau o ipoteza) de baza. Sustinem faptul ca persoana cu doua trebuinte ne- satisfacute va vrea satisfacerea celei primare. t. Cei cu astfel de valori devin adevarati martiri. care ar putea fi numit toleranta crescuta la frustrare datorata gratificarii timpurii. O alta explicatie partiala a inversarilor aparente se ga- set.i sana- tos.ti oameni pot fi întelet. Studierea comportamentului în sine poate fi înt. Oamenii ale caror trebuinte prima- re au fost satisfacute toata viata. 6. 7. respingerii sau per- secutiilor. de dragul unui anumit ideal sau al unei anumite valori. chiar cu pretul de a pierde stima de sine. Facem toate aceste afirmatii în pofida faptului ca o anumi- ta cantitate de obit.i simplu pentru ca au un caracter puternic t.i dorintele. care pot înota îm- potriva curentului opiniei publice t.urinta dezaprobarilor t.ipot sustine neclin- titi adevarul. Sa mai subliniem înca o data faptul ca exista multi factori determinanti ai comportamentului. Acet.102 Abraham H.te în faptul ca am 'vorbit pâna acum de ierarhia do- minantei din perspectiva dorintelor sau a necesitatilor resimtite cont. standardele sociale ridica- te. cel putin partial. Asta nu presupune însa ca ea va actiona în conformitate cu aceste dorinte. pur t.eIatoa- re. valorile superioare t.i are locul în orice discutie .i altele de acest fel. par sa dezvolte o extraordinara putere de a face fata nesatisfacerii prezente sau viitoare a acestor trebuinte. Poate mai importante decât toate aceste exceptii sunt cele care implica idealurile.tient t.i nu din cea a comportamentului. Ei sunt acei oameni puternici care pot face fata cu ut.i au fost iubiti t.i opozitiei.

putem presupune ca actioneaza ambele. pe de o parte cea a obisnuintei. toate trebuintele primare sunt partial satisfacute si tot- odata partial nesatisfacute. daca trebuinta dominanta A e . a fost satisfacuta. Adica. iar pe cea de actualizare a sinelui în proportie de 10%. pe cea de stima de sine în proportie de 40%. ce fel de echilibru trebuie creat între aceste doua tendinte. Între timp. În pri- vinta acestui fenomen al tolerantei crescute la frustrare. cea a tolerantei la frustrare determinata de satisfacerea trecuta. pe cele de siguranta în proportie de 70%. cea dominanta. De exemplu. presupunem ca cetateanul de rând îsi satisface trebuintele fiziologice în proportie de 85 %. Ramâne de aflat. nu e o apa- ritie instantanee. la majoritatea membrilor normali ai societatii noastre. o aparitie trep- tata din neant. apare alta. În ceea ce priveste ideea aparitiei unei noi trebuinte dupa ce precedenta. ca sa folosim cifre arbitrare în scop ilustrativ. Grade de satisfacere Pâna acum. 2/ O teorie asupra motivatiei umane 103 completa despre toleranta la frustrare. discutia noastra teoretica poate sa fi dat impre- sia ca aceste cinci grupuri de trebuinte . oamenii care au crescut în siguranta si puter- nici în primii ani vor tinde sa ramâna astfel în fata oricaror vi- cisitudini ale vietii. De exemplu. stima si respect.fiziologice. De pilda. e posibil ca oamenii relativ obisnuiti cu foamea vreme îndelungata sa devina partial imuni la privarea de hrana. pare probabil ca cele mai importante gratificari sunt cele din pri- mii ani. de secu- ritate. iar pe de alta. una lânga alta. De fapt. Aceasta afirmatie poate oferi falsa impresie ca o trebuinta tre- buie sa fie satisfacuta suta la suta înainte sa apara urmatoa- rea. ci una în etape. din moment ce nu se contrazic reciproc. trebuinta de dragos- te în proportie de 50%. apartenenta si actualizare a sinelui - se prezinta în felul urmator: daca una e satisfacuta. în salturi. prin cercetari ulterioare. O descriere mai realista a ierarhiei ar fi din perspectiva descresterii procentului satisfacerii pe ma- sura ce urcam în ierarhia dominatiei.

daca trebuinta A e satisfacuta în proportie de 25%. trebuinta B poate sa apara în proportie de 50% si tot asa. Per ansamblu însa. chiar si din societati diferite. Clasi- ficarea noastra a trebuintelor primare este partial o încercare . coafura sau gusturi culinare). sa sintetizam enorma cantitate de dovezi care indica importanta cruciala a motivatiei inconstiente. daca trebuinta A e satisfacuta în pro- portie de 75%. sunt mult mai asemanatori decât am crede la un prim con- tact cu ei si se pare ca. Specificitatea culturala Aceasta clasificare a trebuintelor primare face unele în- cercari de a lua în considerare unitatea relativa din spatele diferentelor superficiale dintre dorintele specifice unei cul- turi sau alteia. pe masura ce-i cunoastem mai bine. desi ar putea fi constientizate. Ceea ce am denumit trebuinte primare sunt adesea trebuinte în mare masura inconstiente. Maslow satisfacuta doar în proportie de 10%. si nu primar (de exemplu.atunci trebuinta B s-ar putea sa nu fie nici macar vizibila. foarte mult de continutul motivatiei " constiente a unui indi- vid din alta societate.104 Abraham H. nici inconstiente. experientele frecvente ale an- tropologilor arata ca oamenii. ele sunt mai adesea inconstiente decât constiente. Cu siguranta ca. în acest moment. trebuinta B poate apa- rea în proportie de 5%. într-o cultura anume. Nu e nevo- ie. Apoi ne dam seama ca diferentele cele mai surprinzatoare se rega- sesc la nivel superficial. la o persoana obisnuita. Oricum. cu tehnicile adecvate si la persoane sofisticate. conti- nutul motivatiei constiente a unui individ se va deosebi . Trebuintele incon~tiente Aceste trebuinte nu sunt în mod necesar nici constiente. Oricum. elementele comune devin din ce în ce mai evidente. diferen- te în stilul vestimentar.

Multiplele motivatii ale comportamentului Trebuie înteles ca aceste trebuinte nu sunt factorii deter- minanti exclusivi sau unici ai anumitor tipuri de comporta- ment. Un om poate face dragoste nu doar pentru pura descarcare sexuala. dra- goste. Psihologii clinicieni au aflat de mult ca orice comportament poate fi un canal prin care trec diverse impulsuri. de pilda mâncatul. Ca ilus- trare. altfel spus.a celor de securitate. ar fi posibil (macar teoretic. . ci si ca sa se convinga de propria sexua- litate. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 105 de a explica unitate a din spatele aparentei diversitati de la cultura la cultura. mai primar. jocu- rile sexuale si asa mai departe. sa se simta puternic sau sa câstige afectiune. Afirmam doar ca are un caracter mai universal. Un exemplu l-ar putea constitui orice comportament ce pare a avea motivatie fiziologica. stima si respect si actualizare a sinelui. dacanu practic) sa se ana- lizeze un singur act al unui individ si sa se observe în el exprimarea trebuintelor fiziologice.de exemplu. Acest fapt con- trasteaza flagrant cu psihologia mai naiva a trasaturilor. un act de agresiune este pus strict pe sea- ma agresivitatii ca trasatura. A doua situatie pare a fi exceptia în mai mare masura decât pri- ma. majoritatea compor- tamentelor sunt supradeterminate ori au motivatie multipla. În cadrul sferei factorilor motivationali determinanti. în care o trasatura sau un motiv explica un anumit tip de actiu- ne . Nimeni nu pretinde ca ea ar fi definitiva sau universala. Sau. mai definitiv decât dorintele constiente superficiale si se apropie mai mult de caracteristicile umane comune. si nu de una singura. orice comportament tinde sa fie determinat simultan de mai mul- te sau de toate trebuintele primare. Trebuintele primare sunt mai comune în rândul omenirii decât comportamentele sau dorintele superficiale. valabila pentru toate culturile. Consumarea hranei poate urmari partial umplerea sto- macului si partial nevoia de alinare si de ameliorare a altor trebuinte.

Nu exista nici un motiv pentru a începe sa studiem motivatia umana folosind animalele. tinuta ei dreapta sunt alte exemple de comportament expresiv. inferior. automatizat sau conventional poate sa fie sau nu sa fie expresiv. este de cele mai multe ori expresiv (Allport. devenit obicei. Wolff. Un prost se poarta proste. supletea mersului unei femei sanatoase.. 1943).a vrea sau în- cearca el sau e motivat s-o faca.106 Abraham H. De asemenea. Prea multe dintre descoperirile facute la animale s-au dovedit aplicabile numai la acestea. urmarirea intentionata a obiectivelor).. Logica sau mai degraba ilogica din spatele acestei erori generale a pseudosimplitatii a . Mi.i lucru se aplica si la faptul ca vorbesc cu voce de bariton.i simplu pentru ca este ceea ce este.i nu de la vretill animal. nu ~i la om. ci pur . nu de tenor sau sopran. se impune sa subliniem faptul ca expresivitatea comportamentului si directionarea lui catre atingerea unor obiective nu se exclud reciproc..i Vernon.. Centrarea asupra omului sau asupra animalelor Aceasta teorie porneste de la om. stilul În care-si desfa. probabil mai simplu.carile aleatoare ale unui copil sanatos. . În final... Un comportament expre- siv nu încearca sa faca nimic. nefunctional. Ne putem întreba atunci: toate comportamentele sunt ex- presive sau reflecta structura caracterului? Raspunsul este nu.i lucru este valabil pentru majoritatea comportamentelor determina- te de stimuli. Comportamentul mecanic.. Comportamentul obisnuit le implica de obicei pe amândoua (vezi capitolul 6 pentru o dis- cutie mai pe larg). Maslow Comportamentul nemotivat Exista o diferenta fundamentala Între comportamentul ex- presiv si cel de a face fata situatiilor (efortul functional sustinut. Acela. e o simpla reflectare a personali- tatii. zâmbetul unei femei fericite când e singu- ra. motivate sau nemotivate.te nu pentru ca a.. Acela..oara o persoana aproape toate comportamentele. 1933.

Dorintele constiente cotidiene trebuie privite drept simptome. în functie de masura în care are legatura cu obiecti- vele primare. Ca urma- . Prin urmare. Daca asa stau lucru- rile. drept indicatori externi ai unor trebuinte primare. ca trebuintele apar de obicei numai dupa gratificare a celor dominante. Daca însa înghetata este doar ceva care racoreste cerul gu- rii sau o reactie banala de apetit. 2 / O teorie asupra motivatiei umane 107 fost analizata de nenumarate ori de filosofi si logicieni. Rolul gratificarii Am aratat anterior. Un conflict sau o frustrare nu sunt implicit patogene. da. psihologie ori biologie. dorinta e relativ lipsita de importanta. Ele devin astfel numai când ameninta sau priveaza de satisfacere tre- buintele primare sau trebuinte partiale aflate în strânsa lega- tura cu cele primare. Motivatie pi patologie Dupa cum am aratat continutul motivational constient al vietii cotidiene a fost considerat mai mult sau mai putin im- portant. Dorinta de a mânca înghetata poate fi de fapt o expresie indirecta a dorintei de dragoste. Nesatisfacerea dorintelor lipsite de importanta nu are re- zultate psihopatologice. Nu e necesar sa stu- diem animalele înaînte de a studia omut dupa cum nu e ne- cesar sa studiem matematica înainte de a putea trece la geolo- gie. ca si de oameni de stiinta din diferite domenii. Daca am aprecia aceste dorinte superficiale la valoarea lor aparen- ta. ne-am trezi într-o deplina confuzie care n-ar putea fi nici- odata rezolvata. orice teorie asupra genezei psihopatolo- giei trebuie sa se bazeze pe o teorie corecta a motivatiei. în mai multe rânduri. aceasta dorinta poate deveni o motivatie foarte importan- ta. dar nesatisfacerea trebuintelor prima- re. din moment ce ne-am ocupa serios de simp- tome si nu de ceea ce se afla dincolo de ele.

atunci o trebuînta satisfa- cuta nu mai este un factor motivator. pentru ca vatamarea sistemului nervos determîna aparitia lor. Persoana per- fect sanatoasa. gratificarea joaca un rol esential în teoria motivatiei. ~i nu ceea ce ne-a motivat. E o paralela corecta cu faptul ca etiche- tam drept bolnav un om caruia îi lipsesc vitaminele sau saru- riIe mînerale. Acest aspect trebuie accentuat. Daca ne preocupa ceea ce ne motiveaza la propriu.108 Abraham H. Daca o persoa- na resimte orice alta trebuinta primara în mod cronic ~i activ. la fel de bolnava cum ar fi daca . Consideratii precum cele de mai sus duc la postulatul în- draznet ca o persoana privata în satisfacerea oricareia dîn tre- buintele primare poate fi privita corect ca un om bolnav sau cel putin incomplet.. ne va motiva sau ne-ar putea motiva.i sunt motivati în primul rând de trebuinta de a-~i dezvolta . de siguranta.tem efectele patogene ale lipsei de dragoste. normala. Maslow re. ar trebui sa afirmam totodata ca fiecare persoa- na a avut toate reflexele (de exemplu.i actualiza la maximul potentialul ~i capacitatile. trebuîntele înceteaza sa mai joace un rol ac- tiv de determînare sau organizare. vom spune simplu ca oamenii sanato. o data ce au fost satisfacute. Asta înseamna ca. Cîne spune ca lipsa iubirii este mai putîn impor- tanta decât lipsa de vitamine? Din moment ce cunoa. pentru ca a fost fie ignorat. ea este pur si simplu bolnava. Dînco- 10 de aceasta însa. de exemplu. o persoana cu trebuintele primare în mare parte satisfacute nu mai resimte trebuintele de respect.. norocoasa nu are trebuînte de sex sau de hrana. ca nu exista sau ca a disparut. siguranta ~i a~a mai departe.. prestigiu sau stima de sîne. cine poate spune ca abordam chestiuni valorice într-un mod mai putin ~tiintific sau legitim decât medicul care diagnosticheaza . fie contrazis în toate teoriile motivatiei pe care le cunoa~tem. în care o persoana îndestulata se mai poate simti fla- mânda ori o sticla plîna mai poate fi goala. Singurul sens în care se poate spune ca le resimte este unul aproape me- tafizic. decât în rare momente de amenintare trecatoare. Daca am afir- ma contrariul. Trebuie considerat. dîn ratiuni practice. dragoste.. dragoste. Babinski) patologice.i trateaza pe- lagra sau scorbutul? Daca ni se permite.

Nu exista contradictie între aceste doua se- turi de principii psihologice. Daca unele din tre- buintele dobândite astfel pot fi considerate adevarate trebuinte prima- re sau nu. cât ~i de propria lor satisfacere adecva- ta. numai datorita unor forte din afara individului. 2/ O teorie asupra motivatiei umane 109 ar simti brusc nevoia acuta de calciu sau de sare.1961)a extins?i a generalizat principiul ca mij- loacele atingerii unui scop pot deveni în ultima instanta satisfactii în sine. ramâne de aflat în cercetarile ulterioare. Acest memento al importantei extraordinare a învatarii ?i schimbarilor pentru viata motivationala adauga tuturor celor spuse deja o uria?a complexitate. Per- 9 Gordon Allport (1960. O im- plicatie evidenta a definitiei noastre ar fi ca (1) din moment ce o persoana ale carei trebuinte primare nu sunt satisfacute este considerata bolnava ~i (2) din moment ce nesatisfacerea aces- tora devine posibila. citi- torul trebuie asigurat ca acesta este doar unul dintre multiple- le paradoxuri care vor aparea pe masura ce ne revizuim mo- dul de a privi motivatiile mai profunde. avem de-a face cu însa~i esenta fiintei lor. fiind legate doar istoric de originea lor. dupa o satisfa- cere îndelungata. fiindca le-a satisfacut toate trebuintele primare. Daca aceste afirmatii par neobi~nuite sau paradoxale. un adult caruia i-a fost satisfacuta trebuinta de iubire în primii ani de viata devine mai independent decât media în ce prive~te securitatea. potrivit criteriilor aplicate pâna acum. Daca am fo- losi cuvântul bolnav în acest sens. mai puternice. Când întrebam ce vor oamenii de la viata. . ar trebui sa ne confruntam fati~ ~i cu problema relatiilor dintre oameni ~i societate. O societate buna sau sanatoasa ar fi definita atunci drept aceea care a per- mis aparitia celor mai înalte idealuri ale oamenilor. Autonomia functionala Trebuintele primare superioare pot deveni.9 De exemplu. independente atât fata de conditiile lor obli- gatorii. apartenenta ~i dragostea. Pot ajunge dezirabile prin ele însele. în ultima instanta. (3) boala unui individ este cauza- ta în ultima instanta de boala întregii societati. ele se completeaza.

Preferam sa consideram structura caracteru- lui drept cel mai important exemplu de autonomie functiona- la din psihologie. . Altfel spus. apartenenta \ii stima. Maslow soana puternica.110 Abraham H. Dar aceasta tarie \ii sanatate au fost obtinute în mod obi\inuit în societatea noas- tra prin gratificarea timpurie \ii constanta a trebuintei de se- curitate. dragoste. aceste as- pecte ale persoanei au devenit autonome din punct de vedere functionat adica independente chiar de gratificarile datorita carora au aparut. sanatoasa \ii autonoma este cea mai capabila sa îndure pierderea iubirii \ii a popularitatii.

Am vazut ca cel mai important principiu de organizare a vietii motivationale a individului este aranjarea trebuintelor primare într-o ierarhie. E probabil adevarat si ca trebuintele superioare pot aparea uneori nu dupa gratificare. dupa prioritatea sau forta mai mica sau mai mare.iar trebui sa serveasca drept o contragreu- tate pozitiva si sanatoasa pentru accentul unilateral pus pâna acum pe frustrare sau patologie. re- nuntare sau suprimare voluntara ori fortata a trebuintelor pri- mare inferioare si ale gratificarilor acestora (ascetism. a trebuinte- lor cu forta mai mica dupa gratificarea celor cu forta mai mare. Satisfacerea relativa le camufleaza si permite unui set de valori superioare sa apara la suprafata. persecutie. sa devina obsedat de ideea de se- curitate. Principiul dinamic principal care anima aceas- ta organizare este aparitia. astfel încât individul. ci dupa o perioada de frustrare. . în loc sa fie obse- dat. trebuintele fiziologice domina orga- nismul. si sa orga- nizeze personalitatea. de foame. Capitolul 3 Gratificarea trebuintelor primare Capitolul de fata exploreaza câteva dintre multele conse- cinte teoretice ale abordarii motivatiei umane propuse în ca- pitolul precedent s.ila celelalte grupuri de trebuinte din ierarhie (adica trebuintele de dragoste. subli- mare. Când sunt nesatisfacute. efecte întaritoare ale respingerii. fortând toate capacitatile sale sa lucreze în slujba lor si organizându-Ie astfel încât sa atinga maximum de eficien- ta. la persoana sanatoasa. stima si respect si actualizarea sinelui). sa domine. disciplina. de exemplu. Principiul se aplica s.

(4) teoria valorilor si (6) teoria disciplinei. ai vietii subiective si ai structurii caracterului. Teoria gratificarii este. . Între timp. ca ea este poate necesara. (3) teoria nevroze- lor. evident. Poate obtine o astfel de validitate într-o structura ce contine cel pu- tin (1) teoria frustrarii. (2) teoria învatarii.112 Abraham H. din moment ce nu se pretinde ca satisfacerea trebuin- telor e singura sursa a tariei sau ale altor deziderate psihice. acceptam fara rezerve ca exista alti fac- tori determinanti în afara satisfacerii trebuintelor primare. Consecinte ale satisfacerii unei trebuinte primare Consecinta de baza a satisfacerii oricarei trebuinte este aceea ca ea intra în subteran si apare la suprafata o alta tre- buinta. ca gratificarea si privarea au deopotriva consecinte placute si ne- placute si ca satisfacerea trebuintelor primare difera în privin- te importante de satisfacerea trebuintelor nevrotice. superioara.). ne dorite sau dorite doar cu oarecare detasare. dar cu siguranta nu si suficienta. Astfel de fenomene nu contrazic tezele din aceas- ta carte. Acest schimb între vechii si noii factori de satisfacere 10 Toate aceste afirmatii se aplica doar la trebuintele primare. una speciala. 10 Alte consecinte sunt epifenomene ale acestui fapt fundamental. fara existenta sau validitate de sine statatoare. (4) teoria sanatatii psihice. ala- turi de o noua dependenta fata de factori de satisface- re si obiecte-tinta ale dorintei pâna atunci trecute cu ve- derea. Maslow izolare etc. Exemple de consecinte secundare sunt urmatoarele: 1. în loc de o imagine mai complexa. vointei. Se manifesta o independenta si un anume dispret fata de vechii factori de satisfacere si de obiectele-tinta. responsabilitatii etc. limitata sau partiala. Acest capitol încear- ca doar sa urmareasca un singur fir din complicata tesatura a factorilor psihici determinanti ai comportamentului.

.. respingerea sau nedrep- tatea)..i a fortei acestor trebuinte). ne- multumiri superioare . În majoritatea ca- zurilor se vindeca foarte u.. a vietii celei bune . a Utopiei. Acest fenomen relativ neglijat al uitarii . (Maslow 1965b).tiente de împlinire a dorintelor individu- lui. avem tendinta de a considera de la sine întelese lucru- rile bune pe care le avem deja. desigur... Incapacitatea de a con.. Raiului . Aceasta schimbare a valorilor implica un fenomen conex: reconstructia filosofiei viito- rului. ca atare. Hrana.i influenta. se tinde spre: (1) supra estimarea factorilor de satisfacere a celei mai puternice dintre trebuintele nesatisfacute.i lucru cu a spune ca se petrec schim- bari la nivelul valorilor umane. singuratatea. foamea..te interesele.. saracia. (3) subestimarea . pur . E singurul mod în care putem întelege modul straniu în care .i a starii incon. În general. O prezentare mai elaborata poate fi gasita în capitolul "Despre nemultumiri inferioare.i. Pe scurt. sigu- ranta..i deva- lorizarii dupa gratificare poate avea o uria. Este acela... ba~ocorite sau distruse.tientiza lucrurile bune din viata ta dovede... poa- te fi considerata o forma de patologie..i chiar devalorizarea fac- torilor de satisfacere a trebuintelor deja satisfacute (. mai ales daca nu trebuie sa muncim sau sa ne zbatem pentru ele. ci chiar sa fie devalorizate.i meta-nemultumiri" din Buna gestionare psihica: Jurnal.or.i a fortei acestor trebuinte). lipsa de realism . admiratia.a importan- ta . într-o directie previzibila în linii mari.. libertatea de care am bene- ficiat întotdeauna.i dupa care nu am tânjit niciodata tind nu numai sa treaca neobserva- te.. dragostea. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 11 3 implica .te.i numeroase consecinte tertiare.. iar fe- nomenele mai vechi devin plicticoase sau chiar respin- gatoare. (2) subesti- marea factorilor de satisfacere a celor mai putin puter- nice dintre trebuintele nesatisfacute (.i Iadului. apar schimbari în ceea ce prive. Adica anumite fenomene devin interesante pentru prima oara.i simplu traind pri- vatiunea sau lipsa adecvata (de exemplu durerea. Astfel. care nu ne-au lipsit ..

unele rezultate . nu a une- ia nevrotice sau a unei pseudo-trebuinte) contribuie la de- terminarea formarii caracterului (vezi mai jos). 5. Fara în- doiala. învatarea. ci în anumite privinte sunt \ii superioare (vezi capitolul 5). Gratificarea \ii împlinirea trebuintelor specifice au. respectul. 1964. atâta vreme cât e o gratifi- care autentica (adica a unei trebuinte primare. întarirea \iidezvoltarea sanatoasa a individului. în masura în care putem vorbi despre ea luata separat. factori de satisfacere \ii trebuinte nu sunt doar noi. toate se schimba într-o directie previzibila în linii mari. gândirea. pe lânga rezultatele generale mentionate. Gratificarea oricarei trebuinte. înseamna un pas înainte în directia sanatoasa.114 Abraham H. 3. uitarea. 4. 1956) vorbea în multe din scrierile sale despre "stilul de viata rasfatat". Adler (1939. Cu multa vreme în urma. Adi- ca satisfacerea oricarei trebuinte primare. percep- tia. inde- pendenta. Atentia. organismul este liber sa caute iubirea. este gratificare a lor. opusa nevrozei. Cea mai u\ioara tehnica de eliberare a organismului din sclavia trebuintelor inferioare. fie diver- sele forme de patologie a valorilor la care doar s-a facut aluzie \ii despre care s-a vorbit fara ocol în presa ultimi- lor ani. orice gratificare autentica a unei trebuinte conduce la evo- lutia. Ansbacher \ii Ansbacher. Când trebuinta de securitate este sa- tisfacuta. (Nu mai trebuie spus ca exista \ii alte tehnici). mai pregnant materiale \ii egoiste. Mai mult. datori- ta noilor interese \ii valori ale organismului. poate ar trebui sa folosim acest termen pentru a diferentia gra- tificarile patogene de cele necesare \ii sanatoase. Aceste noi interese. stima de sine \ii alia mai departe. Schimbarea la nivelul valorilor este însotita de schim- bari la nivelul capacitatilor cognitive. în acest sens vorbe\ite Kurt Goldstein despre orice satisfacere a unei trebuinte specifice ca fiind pe termen lung un pas catre actualizarea sinelui. 2. Maslow bel\iugul (economic \ii psihic) poate face posibila fie tre- cerea la niveluri mai înalte ale naturii umane. reamintirea.

fenomenele de gratificare (de exemplu. incomple- ta daca pune accentul numai pe schimbarile de la nivelul co- nexiunii dintre stimuli ~i reactii. pe termen lung: afectiunea sincera. pe lânga sen- timentul subiectiv al sigurantei. Învatarea si gratificarea o prima consecinta a explorarii efectelor pe care le are gra- tificarea trebuintelor trebuie sa fie nemultumirea crescânda fata de rolul supradimensionat atribuit învatarii pur asociati- ve de catre sustinatorii sai. deci. cu exceptia trebuintelor care nu sunt primare. numai sexul. nici o ordonare norocoasa sau jux- tapunere accidentala ori arbitrara nu va fi multumitoare. În cazul lor. utilizarii sau practicarii) tot mai frecvente ~i (2) dis- paritia ca urmare a recompensarii (sau satisfacerii. Pentru cei însetati de dra- goste exista un singur factor de satisfacere autentic. disparitia senzatiei de pericol ~i mai multa îndraz- neala ~i curaj. Pe termen lung nu pot exista alegeri întâmplatoare sau arbitrare. ad hac. Nici semnalele. Mai mult. dar examinarea arata totodata ca asocierea arbitrara nu este implicata decât în mod secundar. De exemplu. În general. nu numai ca fenomenele de gratificare precum cele enumerate la sfâr~itul acestui capi- tol resping legile asocierii. pierde- rea poftei de mâncare dupa saturare. hrana sau apa va adu- ce multumirea. atentionarile sau elementele asociate ale factorilor . satisfacerea trebuintei de securitate aduce. hrana sau apa. Impactul satisfacerii trebuintei este limitat aproape com- plet la factorii de satisfacere intrinsec adecvati. Iaudarii. modificarea numarului ~i tipului mijloacelor defensive dupa satisfacerea trebuintei de securitate) demonstreaza: (1) disparitia ca urmare a exersarii (repetarii. Orice definitie a învatarii este. Pentru cei privati cro- nic de sex. în ciuda faptului ca ele constituie schimbari dobândite în procesul adaptarii. satisfacatoare. în- taririi) tot mai frecvente. alti factori fiind constanti. un somn mai odihni- tor. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 11 5 specifice.

În schimb. compor- tamentaliste. Prin urmare. Majoritatea autorilor contemporani care scriu despre personalitate. chiar va învata procedurile arbitra- re. gestaltista a învatarii este totutii prea limitata . Aceste scopuri au valoare intrinseca. Nu se poate considera ca trasaturile de caracter se datorea- za în totalitate învatarii nici macar în sensul mai utior de apa- rat. Ca urmare. irelevante. proprie pentru organism. pentru ca pune un accent rationalist pe cunoatiterea structurii intrinseci a lumii exterioare. impulsul în sine dispare. Esenta acestei critici a teoriei învatarii asociative.116 Abraham H. Abordarea mai larga. teoria trebuintelor primare pre- zentata aici este o teorie a scopurilor tii a valorilor ultime ale organismului. atitu- dini tii gusturi se refera la ele ca la agregate de obitinuinte. Ea se ocupa exclusiv cu manipularea mijloacelor de a atinge sco- puri nespecificate. În acest moment însa pare recomandat sa reconsideram tii sa corectam aceasta acceptiune. mai mult decât atât. Murphy. Maslow de satisfacere nu vor fi suficiente (G. Firetite. al dobândirii revelatiei intuitive tii a întelegerii (învatarea de tip gestaltist). organismul va face tot ce este necesar pentru a le atinge. e mai pro- babil sa joace doar un rol secundar.partial din cauza rezervei pe care o manifesta fata de descoperirile psihanalizei -. aceste trucuri nu sunt în nici un caz absolut necesare tiiindividul se dispenseaza de ele (înceteaza sa le mai practice) când nu-i mai ofera satisfactii intrinseci (sau întariri intrinseci). iar copilul învata sa nu tânjeasca dupa sarutari (Levy1944). obiective) organismului. numai factorii de satisfacere gratifica trebuintele. trasaturi. do- bândite conform legilor învatarii asociative. 1947). Daca un parinte îtii saru- ta copilul des. vizeaza faptul ca aceasta considera absolut de la sine întelese finalitatile (scopuri. Avem nevoie de o legatura mai puternica cu procesele volitive tii afective care se petrec în interiorul unei . triviale sau caraghioase pe care un experimen- tator le-ar putea elabora drept singurul mod de a atinge aceste obiective. e limpede ca schimbarile comportamentale tii subiective enumerate în capitolul 5 nu pot fi explicate numai prin legile învatarii asociative.

prin constitutie.vezi însa si la scrierile lui Kurt Lewin (1935). Astfel de consideratii conduc la o apropiere mai mare în- tre conceptul de învatare si cel de formare a caracterului. avansam ipoteza a ceea ce poate fi descris drept învatarea caracteriala sau învatarea in- trinseca. Printre elementele sale prin- cipale se numara (1) efectele educative ale experientelor unice (non-repetitive) si a celor profund personale. Fara sa intram acum în detalii. Daca e usor sa acceptam frustrarea trebuintelor primare drept unul dintre factorii determinanti ai ostilitatii. care con- tribuie fara îndoiala la rezolvarea acestei probleme. . (2) schimbarile afective produse de experiente repetitive. ce are în centru schimbarile survenite în structura ca- racterului si nu în comportament. adica o avansare în directia actualizarii sinelui si chiar mai departe (Maslow. Si. (3) schimbarile voli- tive produse de experientele de gratificare si frustrare. poa- te deveni avantajos pentru psihologi sa defineasca învatarea paradigmatica tipica drept schimbare în dezvoltarea personala. Descoperirile psihanalizei le sugereaza la fel de consistent pe amândoua. filosofice sau în asteptari deter- minate de anumite tipuri de experiente timpurii (Levy. b. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 11 7 persoane decât cea oferita de învatarea asociativa sau gestal- tista . a variatiei în asimilarea selectiva a oricarei experiente de catre organism. 1938) si (5) determinarea. pâna când. (4) schimbarile vaste atitudinale. în cele din urma. c). O astfel de doctrina ar constitui tocmai opu- sul logic al relatiei deja confirmate între frustrare si psihopa- tologie. în structura caracterului. 1969a. . formarea caracterului Gratificarea si Anumite consideratii apriorice arata o legatura puternica între gratificare si dezvoltarea unor trasaturi de caracter. poa- te chiar a multora. dupa cum considera acest autor. e la fel de usor sa acceptam opusul frustrarii (anume gratificarea trebuintelor pri- mare) drept unul dintre factorii determinanti apriorici ai opusu- lui ostilitatii (de pilda. atitudine a prietenoasa).

catelu?i) ?i supunerea lor fie la satisfacerea totala a unei trebuinte.de exemplu. capacitatea de a oferi independenta celui iubit. ori disparea cu totul (de exemplu. suptul). activismul la diferite spe- cii de animale. fie la ne satisfacerea ei partiala. fara tevatura. cel existent este impresionant . Însemnatatea deplina a gratificarilor din copilarie în for- marea caracterului adultului este semnalata în special de Levy. experimen- tele lui Levy (1934a. Tiparul princi- pal al acestor experimente a constat în alegerea unui grup de animale abia nascute (de exemplu. acceptare im- plicita. la care setea de dragoste. Maslow de?i înca ne lipse?te o formulare teoretica explicita. Pentru a formula teoretic aceasta opozitie cât mai clar ?i di- rect posibil. suptulla bebelu?i umani. iubire. din- tre care cele mai relevante pentru noi au fost persistenta tre- buintei dincolo de momentul normal al disparitiei sale ?i ac- tivismul ei mult amplificat. Pare foarte clar ca mul- te trasaturi caracteristice adultului sanatos sunt consecinte po- zitive ale satisfacerii timpurii a trebuintei de dragoste . sustinere. 1938. de a iubi fara a renunta la autonomie ?i a?a mai departe. spre exemplu trebuin- ta suptului. 1944). practica psi- hoterapeutica accepta ipoteza noastra prin accentul pe care-l pune pe alinare.de pilda. 1937.118 Abraham H. protectie. Experimente de acest tip au fost facute cu ciugulitulla pui de pasare. adica pe gratificarea suprema a trebuintelor profunde de securitate. s-a descoperit ca o trebuinta gratificata pe deplin î?i urma cursul firesc ?i apoi. b. aprobare. în functie de natura sa. ori se mentinea la un anumit nivel optim scazut tot restul vietii (de exemplu. respect ?i siguranta. în lucrarile pe tema iubirii (1943. permisivitate. La animalele la care trebuinta nu a fost satisfacuta au aparut diferite fenomene semipatologice. To- tu?i. de a su- porta lipsa dragostei. prin terapia de substitutie sau de gratificare. activismul). 1951). ea presupune ca o mama iubitoare provoaca la . E pacat ca exista atât de putin material experimental. independenta ?i siguranta este deseori trata- ta. respect. Acest lucru este valabil mai ales la copii. valoare ?i a?a mai departe ale pacientului. 1944. În toate cazurile. oferindu-li-se dragoste.

intaririi. Aceasta este o alta ilustrare a principiului autonomiei functionale (vezi pagina 31) care l-a determinat pe Allport sa fie sceptic fata de teoria contemporana a învatarii. detii în alte conditii cul- turale am putea s-o facem. în cultura noastra nu privim drept trasaturi de caracter satisfacerea foamei sau a setei. Un alt tip de date care sustin legatura dintre satisfacerea trebuintelor tii formarea caracterului ne este oferit de efectele clinice direct observabile ale gratificarii. putem vorbi tii despre nesatisfacerea ei tii efectele aces- . în- cepând cu cele mai puternice. Astfel de date sunt la îndemâna oricarei persoane care lucreaza direct cu oamenii tii se regasesc cu siguranta în aproape orice contact terapeutic. În ceea ce privetite trebuintele fi- ziologice. repetitiei. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 11 9 copil (prin intermediul recompenselor. 1944). "Daca iei în brate copi- lul când se trezetite din somn. Cel mai simplu mod de a ne convinge este sa cercetam efec- tele imediate tii directe ale gratificarii trebuintelor primare. o tendin- ta redusa de a se agata de ea tii atia mai departe. Cu si- guranta. trebuie sa facem apel. Totutii. Toti profesorii de psihologie au de-a face cu teoria potrivit careia trasaturile de caracter sunt rezultatul învatarii când vor- besc despre gratificarea trebuintelor primare la copii sau de- spre experimentarea liberului arbitru. la teoria gratificarii tii la cea a autonomiei functionale pentru a întregi imaginea. în plus. nu va învata sa se poarte caraghios spre a atrage atentia?" "Daca îl latiipe copil sa faca ce vrea. daca putem sa vorbim despre trebuinta de odihna tii somn. oare nu se va deprinde sa plânga de câte ori vrea sa fie luat în brate (din moment ce tu îi recompensezi plânsul)?" "Daca îi permiti copilului sa ma- nânce ce vrea. Cea mai buna metoda de a învata un copil sa caute afectiune în toate directi- ile tii sa tânjeasca mereu dupa ea este sa-I privezi partial de dra- goste (Levy. exer- sarii etc. nu înseamna ca-I rasfeti?" "Daca dai atentie far- selor jucautie ale copilului. nu va dori el mereu sa i se faca pe plac?" La aceste întrebari nu se poate raspunde numai din perspectiva teoriilor învatarii.) o reducere a fortei trebuintei de dragoste de-a lungul vietii. chiar tii la acest nivel fizio- logic gasim unele cazuri-limita pentru a ne ilustra teza. de pilda o trebuinta mai putin acuta de sarut.

). stima de sine si respect. cum ar fi lipsa anxietatii. beltiugului. dragoste. pofta de viata). nervozitate a tii neastâmparul sunt toate consecinte ale nesatisfacerii trebuintei de securitate. prezin- ta cel putin un interes clar pentru cercetatorul personalitatii. generozitate a. relaxarea. vigoarea. ne aflam pe un teren mai ferm. Maslow teia (somnolenta. siguranta de sine. mai exact de- spre categoria obsesiei sexuale tii cea contrastanta. Este evident ca învatarea. ca de obicei. atunci când vorbim despre trebuintele de securita- te. teama. chiar daca nu sunt acceptate drept trasaturi de caracter. Si chiar daca nu suntem înca obitinuiti sa ne gândim astfel. altruismul. fericirea. larghete a.120 Abraham H. Nelinititea. a gratifica- rii sexuale. multu- mirea si altele asemenea. Oricum. joaca tii ea un rol important în geneza aces- tor trasaturi de caracter si a altora. Satisfacerea acestor trebuinte permite aparitia unor caracteris- tici cum ar fi atitudine a afectuoasa. La fel stau lucrurile tiiîn cazul celorlalte trebuinte primare afective . ale surplusului. groaza tii anxietatea. Orice cuvinte am folosi. ca opus al meschinariei. lipsa energiei tii a vitalitatii. Datele pe care le avem în . Acestea sunt consecinte imediate ale gratificarii unor trebuinte simple. a nervozitatii. exista o diferenta de caracter între individul care se simte în siguran- ta si cel care-si duce existenta ca un spion pe teritoriul inamic. adica ale îmbunatatirii generale a vietii psihice.de apartenenta. pentru care nu avem înca un vocabular onorabil. încrederea în sine sau siguranta. calmul. letargie etc. ne lipsetite vocabularul adecvat). care. în formele sale restrânse si în cele largi deopotriva. produse secundare ale satisfacerii trebuintelor ge- nerale. încrederea în viitor. stima de sine. Acelatii tip de observatii clinice evidentiaza clar efecte corespondente ale gratificarii trebuintei de securitate (pentru care. cum ar fi bunatatea. Acestea par a fi consecinte ale con- secintelor. poate chiar lene. La numai un pas de aceste consecinte caracterologice ime- diate ale gratificarii trebuintelor se gasesc alte trasaturi gene- rale. oboseala. dar tii despre tii gratificarea ei tii efec- tele sale (vivacitate a. securitatea tii atia mai departe. abundentei. tensiune a. ace- latii lucru poate fi spus tii despre trebuinta de sex. seninatatea.

cel cu apartenenta. II Este evident ca. reusind sa ramâna în viata datorita hranei si apei gasite ocazional. Privit ca o serie de etape sau niveluri de maturare . ci în plus are o pusca si o pestera ascunsa. tovarasii. De dragul conciziei. Si totusi. persoana E. prietenia. este liderul respec- tat al unui grup. în plus.acestea sunt alternativele oferite de adopta- rea uneia sau alteia dintre teoriile formarii caracterului si ale educatiei. o persoana care se afla în siguranta. daca prelegerile. Persoana D are hrana. are toate acestea si.Î întrebarea ar fi în mod normal conside- rata inutila si data la o parte. arma. daca dragostea. Gratificarea si sanatatea Sa presupunem ca persoana A a trait câteva saptamâni în- tr-o jungla periculoasa. respectul si un bun tratament al copilului sunt mai importante pentru structura ulterioara a ca- racterului sau . daca predici le si scolile de duminica for- meaza oameni buni sau daca viata formeaza un om bun. caldura. îi vom numi pe acesti oameni: cel care abia supravietuieste. catehismele si discursurile moralizatoare sunt instrumentele cele mai potrivite. cel în siguranta. Persoana C are toate acestea si doi to- varasi. Dar aceasta nu este doar o serie crescatoare a gratificarilor trebuintelor primare. încât trebuie macar sa fim constienti de aceasta problema. în plus. cel iubit si cel respectat. restul parametrilor fiind egali. are apartenen- 11 În continuare se arata ca acelasdcontinuum al gratifidrilor crescatoa- re ale trebuintelor poate fi folosit ca baza pentru o posibila clasificare a personalitatilor. Daca educarea caracterului se poate realiza în clasa. pestera si. în aceeasi jungla. ea este totodata o serie crescatoare a gra- delor de sanatate psihica. consecintele accentua- rii uneia sau alteia sunt atât de contrastante. În fine. cartile. i. cu o intra- re care se poate închide. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 121 prezent nu ne permit sa spunem daca ea e un factor determi- nant mai puternic. are cu el un prieten foarte drag. Persoana B nu numai ca este în viata.

Si daca. Putem sa mer- gem mai departe si sa postulam limita acestei corelatii. fiindca alegem drumul în viata al copiilor nostri.i se simte respinsa. egoiste si egocentrice? E ade- varat ca actualizarea sinelui. cu un grad mai mare de actualizare a sinelui si mai întreaga ca om. trebuie sa acceptam. Maslow ta si este iubita va fi mai sanatoasa (potrivit oricarei definitii rezonabile) decât cea care e în siguranta si are apartenenta. dar nu este iubita .imai sanatoasa. atunci ea e . 1959.. cât de des se ajunge la sana- tate prin ascetism. dar sanatos. trebuinta ultima. De exemplu. asa cum vom vedea în Capitolul 11. este definita de Goldstein si în cartea aceasta într-un mod foarte individualist. respectiv. datorita acestora. pe parcursul vietii individului. prin disciplina si prin temperare în situatii de frustrare. pe deasupra. a celei da- torate privarii? Cu alte cuvinte. sau dezvoltare personala în directia actualizarii sinelui. ipso facto. aproximeaza 9i merge în paralel cu sistemul de dezvol- tare descris de Freud 9i Erikson (Erikson. raspunsul la o asemenea întrebare va fi dat de cercetari- le viitoare. 1920). tragedie si nefericire? Aceasta teorie ridica si problema spinoasa a egoismului: sunt toate trebuintele.:.Freud. suntem îndreptatiti sa întrebam care e frecventa sanatatii datorate gratificarii si. Si totusi. în linii mari. dobân- deste stima de sine. . desigur. chiar si simpla enuntare a unei astfel de ipoteze ne îndreapta privirea catre realitati neglijate si ne determina sa pu- nem din nou întrebari vechi. 1969b). Cu toate ca. prin renuntarea la trebuintele primare. ramase fara raspuns. si anu- me ca gratificare a completa a trebuintelor primare si sanatatea ideala sunt unul si acelasi lucru? Teoria gratificarii sugereaza o astfel de posibilitate (dar vezi Maslow. el furnizeaza schema unei teorii a dezvoltarii care. Se pare ca gradul de gratificare a trebuintelor primare se co- releaza pozitiv cu gradul de sanatate psihica. dar totusi studierea empirica a oamenilor foarte sanatosi ara- ta ca acestia sunt în acelasi timp extrem de individualisti si de un egoism puternic. ca exista si alte cai de atingere a sanatatii. per- soana câstiga respect si admiratie si. fi- reste.122 Abraham H. si foarte plini de compasiu- ne si altruisti.

:.relativa inde- pendenta fata de mediu gasita la persoana sanatoasa nu pre- supune lipsa de schimburi cu mediul. May. înseamna doar ca. Gratificarea si patologia Fara doar .te satisfacerea ace- lor trebuinte primare care depind întotdeauna de alti oameni.te. în sen- sul comportamentalist al determinismului centrat pe mediu. în mod paradigmatic. Homey. adica a consecintelor negative (aparente) ale .:. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 123 Când avansam conceptul de sanatate prin gratificare (sau sanatate datorata fericirii).ugului psihic. despre fixa- tia la un nivel inferior de imaturitate. trebuintele primare gratificate .:. 1950).:.:.:.ipoate.:. o viata materialista.:. egoismul.ieste deci liber sa tinda spre actualizarea sinelui. El este deci mai dependent de altii.:.ugului material (trebuinte inferioa- re). centrata asupra trebuintelor inferioare nu este sa- tisfacatoare prin sine. sentimen- tul de elitism . Dar acum ne confruntam cu o noua patologie posibila. Adler. prin tendinte de matu- rizare intrinseci. Fire.:. Aceasta este adevarata libertate psihica (Riesman. ne aliniem implicit la viziunea ace- lor autori . despre consecinte precum plictiseala. scopurile persoanei .care postuleaza o anumita tendinta pozitiva de cre. Rogers . din interior. despre distrugerea sentimentului de apartenenta la comunitate.iautodeterminare . . tot mai multi . a bel. Evident. în sens bergsonian. cu un grad mai mic de au- tonomie .i ca organismul se dezvolta din interior. Organismul nevrotic este cel caruia îi lipse.:. Buhler.inu din exterior.ialtii. Angyal.Goldstein.ide superioritate "binemeritata".modelat mai mult de natura mediului decât de natura sa intrinseca. Caci.ipropria ei natura sunt principalii factori determinanti . daca presupunem ca organismul sanatos are. prin aceasta presupunem . la dezvoltarea maxima.ica mediul este în principal un mijloc de atingere a scopurilor ei de actualizare a sinelui.:. în aceste contacte. nici pe termen lung.:. Jung. viata ne-a învatat în ultima vreme câte ceva despre patologia bel.:.tere a organismului care îl conduce. nici pe termen scurt. Fromm.

legat de aceasta . Multi psihologi umani.tim prea multe despre aceste fenomene.. disciplina .i adulatie servila. acestea sunt misiuni de viata separate . de chemarea individului în viata . severitatea.i ale faptului de a fi obiectul sacrifi- ciului de sine . In fine. Cel putin pentru unii oameni.faptul ca oame- nii au tendinta de a se obi.. gratificarea trebuintelor primare ar trebui sa fie definita cu mai multa gri- ja. a sen- sului . aplaudati . protejare excesiva . Putem fi si- guri ca vor manifesta lipsa de întelepciune în multe situatii.i limitele..i supli- me~tare.i al abnegatiei cuiva..i de a ni se împlini do- rintele la tot pasul... de a ne afla în cen- trul atentiei. chiar . Dragostea ..de. vom reaminti doua adevaruri prea putin întelese: faptul ca oamenii par sa nu fie niciodata satisfacuti ori multu- miti pe termen lung . Avem doar în- doieli puternice. de a fi adorati. impresii clinice larg raspândite.ti .i chiar de a înceta sa le pretuiasca. permisivitate fara limite. de a le considera de la sine întelese .nu .i respectul de sine ca parinte . de a le uita. co- piii sunt persoane. pentru ca poate aluneca pe nesimtite în indulgenta exage- rata..tim câti -. în parte..i nu au înca suficiente informatii pentru a fi siguri ...i sa resimta fermitate a.. cu siguranta nu la un nivel . E adevarat ca nu . de a avea servitori loiali ..nui cu lucrurile bune din viata lor..124 Abraham H..i de sensul existentei..i a împlinirii în viata.ca satisfacerea tuturor trebuintelor prima- re nu rezolva automat problemele de identitate.i exis- tentiali.i . Cu alte cuvinte. a celor legate de sistemul de valori. abnegatie.. Maslow faptului de a fi iubiti ... Patologia determinata de gratificare se poate dovedi a fi. admirati.i educatorilor ca sim- pla gratificare a trebuintelor primare nu este suficienta.. în special pen- tru cei tineri. de asemenea.i respectul aratate copilului tre- buie sa fie împletite cel putin cu dragostea . o absenta a valorilor..i ca. chiar .ti considera . Pentru multi . dar persoane fara experienta...iîngrijiti cu devotament. opinia din ce în ce mai ferma a psihologilor pediatri .tiintific consistent. iar în unele.i ascultati cu altruism.. . copilul are nevoie .. de fapt.. De buna seama. prostie de-a dreptul. metapatologie. aflate dincolo de gratificarea trebuintelor primare. frustrarea.i cele pentru adulti în general.

din moment ce acestea înseamna mai mult decât eticheta. manierele. Tendinta actuala este de a aborda atitudinile. interesele si. incluzând neaparat si o discutie legata de moralitate. obiceiurile populare si alte cutume socia- le locale. valorile de orice fel ca si cum sin- gurul lor factor determinant ar fi învatarea asociativa cultural-locala. Altele vor fi enumerate în urmatoarea sectiune. Dar am vazut ca este necesar sa facem apel si la unele cerinte intrinseci si la efectele gratifica- rii trebuintelor organismului. Aceasta teza va fi discutata pe larg în ca- pitolul9.Am putea merge mult mai departe cu teoria noas- tra. Implicatii ale teoriei gratificarii Urmeaza o enumerare succinta a câtorva dintre cele mai importante ipoteze sugerate de teoria gratificarii. interes. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 1 25 si cele mai mari placeri se pot diminua si-si pot pierde nouta- tea (Wilson. si poate fi necesar ca ei sa traiasca pierde- rea lucrurilor bune din viata lor ca sa le poata aprecia din nou. gusturi 9i valori Am oferit câteva exemple ale modurilor în care gratifica- rea si frustrarea trebuintelor pot determina interesele (vezi si Maiel~ 1949). mai mult. gustu- rile. si înca unul deosebit de important. 1969). Atitudini. va- lori si etica. Psihoterapia Se poate sustine probabil ca gratificarea trebuintelor pri- mare este esentiala în dinamica unei reale ameliorari sau vin- decari. . Trebuie acceptat cu siguranta ca este cel putin unul din- tre factori. adica de parca ar fi determinate exclusiv de fortele arbitrare din mediu. deoarece pâna acum a fost neglijat.

în timp ce acelasi numar de contacte cu pictura B. daca nu un exces de gratifica- re a trebuintelor? Si totu?i. pentru ca realizeaza clasificarea persoanelor întregi în cadrul unui continuum. fara legatura între ele. Maslow Clasificarea tipurilor de personalitate Daca ne gândim la gratificare a trebuintelor primare emo- tionale ierarhizate ca la un continuum în linie dreapta. Acesta este un principiu holistic. multumirea.126 Abraham H. prietenul B. muzica A produce plictiseala. De ce contactul repetat cu pictura A. Daca majoritatea oamenilor au trebuinte ale organismului asemanatoare. înaintam spre a fi studiata mai în amanunt teza ca sa- tisfacerea trebuintelor primare (toate elementele fiind constan- . ce e plictiseala. fiecare persoana poate fi comparata cu alta din perspectiva gradului de satis- facere a trebuintelor. exaltarea f'i extazul Ce rol joaca gratificare a trebuintelor în producerea trairi- lor afective pozitive? Cei care studiaza afectivitatea si-au limi- tat prea multa vreme studiile la efectele afective ale frustrarii. Efectele sociale În urmatoarea sectiune sunt enumerate diversele moduri în care gratificare a pare sa determine efecte sociale pozitive. Adica. obti- nem un instrument util (de?i imperfect) pentru clasificarea ti- purilor de personalitate. nu parti sau aspecte ale persoanelor în continu- umuri multiple. prie- tenul A. vom gasi ?i aici probleme nerezol- vate si nepercepute. muzica B produ- ce interes crescut si o placere mai mare? Fericirea/ bucuria. Plictiseala f'i interesul În definitiv.

alegerile locale di- recte si asigurarea de locuinte adecvate) si. 1967). oricât de paradoxal ar parea. educatia gratuita. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 127 te. Si. Davies. În mod . O persoana care abia supravietuieste nu se va preocupa prea mult de aspectele superioare ale vietii. Posibilele implicatii pentru teoriile politice. dominante. gratifi- carea trebuintelor e un factor determinant al frustrarii lor. lasând la o parte câteva exceptii nedumeritoare si neglijând pentru moment efectele dezirabile ale privarii si disciplinei) împinge persoana spre mai bine nu numai în privinta struc- turii caracterului. Nivelul de frustrare Într-un anumit sens. Myerson. 1963. cu cele sociale si intelectuale. Afir- matia este adevarata pentru ca trebuintele superioare nici ma- car nu vor deveni constiente pâna nu vor fi satisfacute trebuintele inferioare. putem accepta ca. ci si în calitate de cetatean pe scena nationa- la si internationala si în relatiile directe cu ceilalti. educationale. ea va fi pre- ocupata în principal de lucrurile elementare. este totusi indicat sa luptam pentru o mai buna satisfacere a tutu- ror. pâna ce nu devin constiente nu pot provoca sentimente de frustra- re. is- torice si sociologice sunt deopotriva uimitoare si evidente (Aronoft 1967. e mai bine pentru societate ca ea sa-si faca griji în privin- ta sfârsitului razboiuluL si nu a foamei sau frigului. sa nu sub estimam realitatea progresului lent. Astfet învatam sa nu asteptam miracole de la nici o refor- ma sociala luata izolat (de exemplu. dreptul de vot al femeii. votul secret. sindicatele. de studiul geome- triei. într-un anumit sens. economice. Wootton. 1925. în acelasi timp. Daca o persoana trebuie sa se simta frustrata sau îngrijo- rata. dreptul la vot. desi majoritatea oameni- lor sunt condamnati sa-si doreasca ceea ce nu pot avea. În consecinta. mândria civica sau de respect. E necesar un anu- mit grad de gratificare a trebuintelor primare pentru ca persoana sa se ridice la un nivel de civilizatie suficient de înalt încât sa simta frustrare în raport cu problemele personale mai complexe.

ci si sociale. Aproximativ acelasi lucru se poate spune si despre nivelul de vinovatie sau rusine. sa observe te miri ce. ca sa leneveasca. artisti si poeti. sa se bucure de soare. care a facut posibila viata lor "superioa- ra". Maslow evident. astfel ca nu mai depind de satisfacerea tre- buintelor inferioare. Distractia. lipsa de teluri ?i comportamentul aleator Desi remarcata de multa vreme de filosofi. nu poa- te fi contestat faptul observabil ca. sa lucreze fara tragere de inima. individul îsi permite sa se elibereze de presiune. sa fie (relativ) ne- motivat.128 Abraham H. Autonomia trebuintelor superioare Desi în general e adevarat ca înaintam catre nivelul tre- buintelor superioare ca urmare a satisfacerii celor inferioare. Gratificarea trebuintelor permite aparitia comporta- mentului nemotivat (vezi capitolul 6 pentru o discutie mai complexa). Persoanele aflate în aceasta situatie pot ajunge chiar sa dispretuiasca si sa respinga gratificarea tre- buintelor inferioare. imediat dupa satisfacerea trebuintei. sa învete în- tâmplator si nu organizat. zona comportamentala a fost ciudat de ignorata de psihologi. ele pot de- veni autonome. Fara a intentiona sa contrazicem acum aceasta afirmatie eronata (in opinia autorului). Un posibil motiv ar fi dogma general acceptata ca toate com- portamentele sunt motivate. sa decore- ze casa. se poate totusi observa ca. cam în acelasi fel în care bogatasii din generatia a treia se . sa fie pasiv. urgenta si necesitate. odata atinse aceste trebuinte supe- rioare. împreuna cu gusturile si valorile asocia te. sa se relaxeze. încordare. sa curete vasele si oalele. cresterea nivelului de frustrare (daca putem vorbi de- spre frustrari mai mari sau mai mici) nu are numai consecin- te personale. sa fie superficial si fara tel. sa trânda- veasca. sa aranjeze lucrurile. într-un cuvânt. sa se joace si sa se amuze.

sta- re de bine. realizare. A. sex. tot mai multa sa- tisfactie de tip filosofic. pretuire tii în- credere în sine. succesului. Influenta gratificarii Urmeaza o lista partiala a fenomenelor determinate în mare masura de gratificarea trebuintelor primare. sanatate tii autonomie 7) Satisfacerea curiozitatii. somn tii at'a mai departe. evolutia catre o viziune religioa- sa sau filosofica din ce în ce mai complexa tii mai uni- . securitate. linit'te. al respectu- lui meritat. lipsa pericolului tii a amenintarii 3) Sentimente de apartenenta. stima de sine. multumire fizica 2) Sentimente de siguranta. Volitiv-afective 1) Sentimente de satietate tii plinatate legate de mâncare. sentimentul dezvoltarii continue tii de fructi- ficare tot mai mare a resurselor tii al potentialului per- sonal. ma- turizare. tariei Eului. protectie. de a merita iubirea. sentimentul de a învata tii de a t'ti tot mai mult 8) Satisfacerea trebuintei de întelegere. competentei. energie. sanatate. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 1 29 rut'ineaza de predecesorii lor din prima generatie sau în care copiii educati ai imigrantilor se rut'ineaza de parintii lor mai neciopliti. de identificare cu obiectivele tii cu reut'itele aces- tuia. de a fi acceptat sau de a avea locul propriu. sentimentul capacitatii personale. al re- ut'itei. sentimentul de cret'tere. euforie. t'i. ca efecte secundare. independentei tii capacitatii de lider 6) Sentimente de actualizare a sinelui. de împlinire de sine. de a fi membru într-un grup. t'i. decurgând de aici. prestigiului. senza- tia de "acasa" 4) Sentimente de iubire împartat'ita. de identificare cu cel iubit 5) Sentîmente de autonomie.

) . o mai buna testare a realitatii 2) Capacitati intuitive îmbunatatite. mai efi- cienta. 1964a). veneratie. adecvarii sau perfectiunii 10) Aparitia trebuintelor superioare 11) Dependenta sau independenta temporara sau pe ter- men lung de anumiti factori de satisfacere. mai realista. desfatare. fericire. so- cul placut al simturilor. cognitie mai pronuntat transpersonala si transumana 5) Îmbunatatire a conceptiei si filosofiei despre lume (în sensul de a deveni mai autentic. mai realist. cu orizont mai larg. obiecte si probleme. o viata afectiva pozitiva si mai bogata 16) Mai mare frecventa a aparitiei extazului. mai integrat si mai holistic etc. B. al potrivirii. emotii intense. experientelor de vârf. angajament fata de valori 9) Satisfacerea trebuintei de frumusete. multumire. presimtiri mai bune 3) Experiente mistice cu iluminari si revelatii 4) Centrare mai buna pe realitate. calm. se- ninatate. rafinarea gusturilor.130 Abraham H. amplificarea perceptiei conexiunilor si relatiilor. exaltarii si experien- telor mistice 17) Schimbari în privinta nivelului de aspiratie 18) Schimbari în privinta nivelului de frustrare 19) Înaintarea catre metamotivatie si valorile launtrice (Maslow. alegeri mai bune 15) Posibilitate si intensitate crescute de a resimti entu- ziasm. tot mai mul- ta independenta si dispret fata de trebuintele inferioa- re si factorii de satisfacere a acestora 12) Aversiune si simtaminte de apetit 13) Plictiseala si interes 14) Îmbunatatirea valorilor. simtul sime- triei. desfatare. trairilor de tip orgasmic. extaz. mai putin distructiv pentru ceilalti si pentru sine. mai putina proiectie si egocentrism. bucurie. Maslow tara. Cognitive 1) Cognitie de toate tipurile mai patrunzatoare. triumf.

3 / Gratificarea trebuintelor primare 1 31 6) Mai multa creativitate. pace laun- trica (opus tensiunii. nefericirii. poezie si muzica. compasiune. întelep- ciune. în special în ce priveste lucrurile importante. de tip robotic. liniste interioara si absenta a pericolelor 7) Prietenie (opus ostilitatii) 8) Toleranta crescuta la frustrare 9) Îngaduinta. de baza (respect de- mocratic. afectiune pentru altii. mai putina stereotipie si categorizare compulsiva (vezi ca- pitoluI17). rautatii. dragoste si respect pentru cei de alta vârsta. prin ecranul impus de categoriile si clasificarile im- puse de oameni. Trasaturi de caracter 1) Mai mult calm. mai multa placere în fata complexitatii C. un sentiment mai profund de apartenenta la fa- milia umana. nervozitatii. amabilitate. o mai buna perceptie a unicitatii individua- le. respect si stima de sine. lipsa prejudecatilor si a ostilitatii generalizate (dar nu si pierderea discemamân- tului). arta. mai multa liniste. prin urmare. stiinta 7) Mai putina conventionalitate rigida. micimii) 5) Independenta. încredere în cei- lalti si în propria persoana 6) Sentimente de siguranta. fata de toti oamenii. interes fata de diferentele dintre oameni si aprobare a lor si. tristetii) 2) Bunatate. mai putina dihotomizare 8) Multe dintre atitudinile profunde. respect pen- tru ceilalti . iubire frateasca. mai putina teama de necunoscut si nou 10) Cresterea posibilitatii de învatare incidentala sau latenta 11) Mai putina nevoie de simplitate. altruism (opus cru- zimii) 3) Generozitate sanatoasa 4) Larghete (opus meschinariei. sex si rasa) 9) Scaderea preferintei si nevoii de familiar. seninatate. fundamental. camaraderie.

expresiile faciale. utopiei. vecin. liderii 7) O persoana mai agreabila. scrisul de mâna). mai putina frica 11) Sanatate psihica si toate efectele sale secundare. înde- partare de nevroza. în ceea ce priveste prietenii. iubitii. ca. franchete. deplasare catre un . mai mult interes fata de ceilalti. Interpersonal 1) Un mai bun cetatean. alegeri mai bune. minoritati si alte catego- rii cu mai putina putere 4) Mai multa democratie. mai putina tensiune 14) Mai multa onestitate. mai multa placere în asumarea responsabilitatii D. daca îl merita) 13) Relaxare. autenticitate. succesului si esecului etc. Diverse 1) Imagine schimbata a raiului. 2) Deplasare catre valorile mai înalte. catre o viata "spiri- tuala" mai înalta 3) Schimbari la nivelul tuturor comportamentelor expre- sive (de exemplu zâmbetul. educationala 3) Respect pentru copii. de exemplu. angajati. mai atragatoare. mai frumoa- sa 8) Un mai bun psihoterapeut E. iubit 2) Mai mare deschidere si dezvoltare politica. religioasa.132 Abraham H. prieten. vietii bune. iadului. Maslow 10) Mai mult curaj. mai putin autoritarism 5) Mai putina ostilitate nejustificata si mai multa priete- nie. ati- tudinea. economica. identificare mai fa- cila cu altii 6) Mai buna capacitate de evaluare a oamenilor. mai puti- na fatarnicie si ipocrizie 15) Vointa mai puternica. parinte. mersul. râsul. de personalitatea psihopata si poa- te chiar de psihoza 12) Un spirit democratic mai profund (respect autentic si neinhibat pentru ceilalti.

competitie s.te nivelul energetic. viata fantas- matica. va- lori 9) îndepartare de modul de viata bazat pe ideea de victo- rie sau înfrângere. etica. 3 / Gratificarea trebuintelor primare 1 33 comportament mai expresiv s.imai putin de confrunta- re cu situatiile 4) Schimbari în ceea ce prives. somn.te viata onirica. linis. apatiei.te. odihna.ijoc cu suma nula . amintirile timpurii (Allport. lipsei de placere) 6) Schimbari în ceea ce prives. interes fata de viitor (opus moralului scazut. 1959) 7) Schimbari în moralitate (bazata pe caracter). letargie. vioiciune 5) Speranta.

anume nevoia de a reevalua teoria instinctelor . aproape exclusiv pus de psihologi.. Goldstein..i chiar reclama o reconside- rare a teoriei instinctelor. Levy. 1951.i poate chiar de a o reînsufleti într-o forma sau alta.i altii).. un numar considerabil de abordari teoretice.. Capitolul 4 o reexaminare a teoriei instinctelor Importanta reexaminarii Teoriile despre trebuintele primare pe care le-am schitat în capitolele precedente sugereaza . Cercetatorii contemporani sustin ca organismul este mai de încredere.- tere pozitiva sau de actualizare a sinelui. echilibrare sau homeostazica .. În plus..i mai capabil de autodirectionare decât se crede de obicei (Cannon. mai autoprotector. Acest tip de ten- dinta catre cre.. flexibilitatea . sociologi .i mai au- tonomi decât recunosc teoriile psihologice actuale.i directie.... clinice . fie . se poate adauga ca diferite evolutii au demonstrat necesitatea te- oretica de a postula un fel de tendinta a organismului spre cre.i numai datorita necesitatii de a face diferenta între ceea ce este mai mult sau mai putin pri- mar. Oamenii par sa fie mult mai independenti ... Rogers. diferita de tendinta lui de conservare. 1932. 1954.. de asemenea.i experimentale care indica aceea.tere sau actualizare a sinelui a fost postulata în- .i adaptabilitatea omului .. mai autonom . Toate acestea sprijina un fel de scepticism fata de accentul actual. sanatos ..i firesc.i antropologi pe maleabilitatea. .i de cea de a reactiona la impulsurile venite din exterior. Exista. 1939.i pe capacitatea lui de a învata.

nu. Constient sau nu. Horney. dintre care putem ale- ge acum în mod mai satisfacator. Este foarte simplu: nesatisfacerea anumitor tre- buinte are rezultate patologice. Poate ca totusi cea mai importanta influenta favorabila re- examinarii teoriei inctinctelor a reprezentat-o experienta psi- hoterapeutilor. În acest domeniu. a fost imposibil de ignorat. teoria instinctelor. Ar tre- bui sa conteze decisiv faptul ca aproape toate scolile de psi- hiatrie. psihologie clinica. Rezista la toate lingusirile. a fost considerata necesara de catre Goldstein. ca Aristotel sau Bergson. în timp ce a altora. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 135 tr-o forma vaga sau alta de diferiti gânditori. logica realitatii. substitutele. Oricând a trebuit facuta o ale- gere între aceste doua alternative de rezolvare a dilemei. Se comporta întotdeauna ca realitati înca- patânate. Fromm. Inevitabil. mituirile si al- ternativele. psihanaliza. mai valide. ca s-a întâmplat asa. Aceste trebuinte sunt incredibil de recalcitrante si de încapa- tânate. satisfacerea anumitor trebuinte aduce sanatate. oricât de neclara. astfel de experiente ne amintesc de caracteristi- cile speciei. exista si alternative intermediare. nu de obisnuinte su- perficiale. În rândul psihiatrilor. asistenta sociala sau te- rapie pediatrica a fost nevoite sa postuleze o doctrina a nevoilor asemanatoare instinctelor. terapeutul a fost obligat inexorabil sa faca diferenta între do- rintele (trebuintele sau impulsurile) elementare si cele mai pu- tin elementare. Rogers si multi altii. definitive si de ne analizat. asa cum o prezinta în spe- . nimic nu le multumeste decât satisfacerea lor spe- cifica si intrinseca. Biihler. caci. tânjim dupa ele si le cautam toata viata. dupa cum vom vedea. care trebuie luate ca atare sau ca puncte de plecare incontestabile. Jung. în special a psihanalistilor. terapeutul a ales aproape întotdeauna ca piatra de temelie in- stinctut si nu reactia conditionata sau obisnuinta. usor de manipulat. fi- reste. Dar un lucru pare clar: din punctul de vedere al teoriei di- namice generale. si de multi alti filosofi. a altora. de constitutie si de ereditate. exista mai mult de doua al- ternative de rezolvare a dilemei. psihana- listilor si psihologilor. ireductibile. indiferent cât de tare s-ar fi aflat în dezacord cu alte aspecte. E pacat. nu. La fel.

Reductionismul Majoritatea antiinstinctivistilor. ca toti oamenii formeaza o singura specie biologica. Afirmatia se reduce. cel mai adesea. Teoria instinctelor accepta faptul ca oame- nii actioneaza autonom. poate pentru ca greselile ei erau mult mai evidente. ca firea lor le ofera un cadru predeterminat de scopuri. mai mult. o critica la adresa teoriei traditionale a instinctelor Vom afirma aici ca multe dintre greselile facute de teoreti- cienii instinctelor. comportamentul lui capata sens. per ansam- blu. organismele lasate sa se descurce cu propriile resurse ma- nifesta adesea un fel de eficienta sau întelepciune biologica ce trebuie explicata. Maslow cial McDougall si Freud. Totusi. care considera cu totii ca este imposibil sa definesti orice calitate ori activitate umana . într-adevar. ca. au criticat în anii 1920 si 1930 teoria instinctelor pe motiv ca acestea nu pot fi de scrise în termeni specifici de stimul-raspuns. obiective sau valori. ca numai daca individul îsi întelege motivatiile si obiectivele. Este adevarat. si ca. ca firea lor si mediul ambiant contri- buie la determinarea comportamentului. la acuzatia ca in- stinctele nu se conformeaza la simpla teorie comportamenta- lista. nu au fost în nici un caz intrinseci sau inevitabile si. Kuo si altii. în conditii favorabile. nu se conformeaza.136 Abraham H. Watson. lucrurile pe care si le do- resc sunt cele de care au nevoie (ce e bine pentru ei) pentru a nu se îmbolnavi. ca un mare numar dintre aceste greseli au fost savârsite deopo- triva de instinctivisti si de criticii acestora. o astfel de critica nu mai este astazi luata în serios de psihologii de orientare dinamica si umanista. poctic. avea anumite virtuti insuficient apre- ciate la momentul respectiv. desi profunde si demne de a fi respinse. cum ar fi Bernard.

Ultimul este un simplu act motor. de exemplu vederea în culori. complet. scop. ~i non-instinct. ca ~i pulsiunile Se-ului postulate de . dar ~i mult mai mult decât atât: impuls pre- determinat. comportament de con- fruntare. abilitatile. aspecte de tip instinctual doar ale impulsului sau doar ale comportamentului. instincte partiale? Prea multi autori au folosit fara discriminare cuvântul in- stinct. Rezultatul a fost un talme~-balme~ de întrebuintare laxa a termenului. ci pot fi (potrivit ipotezei noastre) dobândite sau expresive. cel dintâi este ~i asta. O astfel de încercare poate duce numai la confuzie. dar acest aspect nu ne intereseaza momentan. componenta ereditara a trebuintelor primare poate fi considerata drept simpla deficienta volitiva. luate izolat sau în combinatie. exprimare. De ce n-ar exista si rama~ite de instincte. ereditate a determina puternic sau face posibi- le multe capacitati ~i abilitati umane. fara legatura cu vreun comportament intrinsec de atingere a obiectivelor. valoare ~i fenomenele emotiona le în- sotitoare. comportament expresiv. diferente de grad.) Cu alte cuvinte. doar din perspectiva stimul-ras- puns. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 1 37 importanta. Putem lua drept exemplu tipic confundarea reflexului cu clasicul in- stinct inferior. Ipoteza noastra principala este aceea ca impulsurile impe- rioase sau trebuintele primare umane pot fi înnascute. abilitati. cel putin în masura apreciabila. obiectiv ~i afect. în întregul ei. Comportamentul. perceptie. în care aproape fiecare reactie umana a fost caracterizata drept pul- sionala de un autor sau altul. fara directie. referindu-se la trebuinta. ce- rinta oarba. Abordarea "tot sau nimic" Nu exista nici un motiv pentru care sa fim obligati sa ale- gem între instinctul întreg. dupa cum au aratat Marmor (1942) ~i Bernard (1924). cognitia sau afectivitatea pertinente nu trebuie sa fie înnascute ~i ele. comportamen- te. (Fara îndoiala. animalic.

s-ar putea sa fi facut o mare gres. caci oamenii sunt o specie biologica.eala când am cautat instincte doar cu ochiul liber s. Cum se poate spune ca un set com- plex de reactii este determinat fie complet. as. daramite reactie com- pleta.iei intrinseci într-un mod defi- nibil. este la fel de evident ca nimic nu iese complet de sub incidenta ereditatii. O consecinta creatoare de confuzie a acestei dihotomii este tendinta de a defini orice activitate ca fiind nepulsionala daca se poate demonstra ca a avut loc cât de putina învatare sau.or de demonstrat ambele feluri de determinare pentru aproape toate sau chiar toate impulsu- rile imperative. Cea mai îns. Acest lucru poate fi adevarat pentru semoni. broas. de controlat s.elatoare lectie învatata de la animalele inferioare a fost însa axioma ca instinctele sunt puternice. dimpotriva. La cealalta extrema. trebuintele primare au o baza ereditara consistenta. dar în nici un caz pentru om.te sau le- mingi. (Vom vedea mai departe ca factorii de satisfacere a tre- buintelor primare par sa fie s.eli. fie deloc de eredita- te? Nu exista structura. Maslow Freud. Astfel de dispute probabil ca nu vor fi rezolvate niciodata. Faptul a condus la diferite gres.ti.138 Abraham H. oricât de simpla. cum ar fi ig- norarea cautarii unor instincte caracteristice numai pentru spe- cia umana. A fost o gres. in- tense.iam considerat drept entitate instinctuala numai ceea ce era evident s. din moment ce e us. imposibil de modificat.i de reprimat. de a defini o activitate ca fiind pulsionala în ca- zul în care se poate demonstra ca exista o cât de mica influen- ta ereditara. abilitatile sau trairile afective. sa gândeasca în termenii unei dihotomii absolute s.) Ce trebuie învatat este comportamentul îndreptat spre scop (de confruntare cu situatiile). Daca. care sa aiba doar factori determinanti genetici.a cum consideram.iincon- . Forte coplei'itoare Instinctul animalic a fost paradigma folosita de teoreticie- nii instinctelor.ipentru ad- versarii lor. cât s.inu în termeni de grad.eala atât pentru instinctivis.

o revelare. si asa mai departe. Acest scop ul- tim se vede si mai clar în asa numitele ateliere de dezvoltare personala. câte pasari. Dar câte pisici.în- tre care se numara aproape toate tipurile de terapie. abisale . ci ceva de la sine înteles ca trebuie sa pro- tejam trebuintele instinctuale slabe. o întarire a tendin- telor noastre pulsionale slabite si pierdute. pare sa se în- tâmple în cazul trebuintei de dragoste)? Cu alte cuvinte. dominan- ta. Con- sideram ca terapiile de descoperire. si astfel atacul devine de înteles. si daca am considera cultura ca fiind o forta mai puternica decât trebuinta instinctuala.sunt eforturi costisitoare.terapiile si atelierele deopotriva . cer în ultima instanta o viata întreaga de lupta. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 139 testabil independent de fortele mediului si mai puternic decât ele. cer sa fie satisfacute. dintr-un punct de vedere. desi asemanatoare cu in- stinctele. Experienta fiecarui etnolog contrazice o astfel de presupunere. de ce nu si instincte slabe? S-ar putea ca puterea motivatoare din spatele atacului cul- turalistilor la adresa teoriei instinctelor sa vina în mare parte din aceasta identificare eronata a instinctelor cu puterea co- plesitoare. sa fie cu usurinta reprimate.înseamna. de lunga durata. Asa ar sta lucrurile chiar daca aceleasi trebuin- te instinctuale sunt într-un alt sens puternice . câti câini au ne- voie de ajutor ca sa descopere cum sa fie pisica. pentru ca ele sa nu fie coplesite de cultura mai puternica. subtile si fragile. si pentru cea biologica. În demonstrarea acestor idei poate fi util un paradox. de pilda. nesatisfacerea lor are consecinte patologice profunde. clara si de . rabdare si tarie sufleteasca. Dar daca am arata respectul cuvenit si pentru dimensiunea culturala. de revelatie. sugestii. o recuperare. mai pu- tin hipnoza si terapia comportamentala . De ce sa nu existe trebuinte care. Acestea .persista. a biologiei noastre subiective. suprimate sau contro- late în alt fel si care sunt cu usurinta mascate. a sinelui nostru ani- malic deghizat. pasare sau câi- ne? Vocea impulsurilor lor este perfect audibila. si nu invers. modificate sau chiar suprimate de obisnuinte. atunci n-ar parea un paradox. presiuni culturale. si chiar si asa ar putea esua. vi- novatie si asa mai departe (asa cum.

or de trecut cu vederea. cei mai sfinti s.mereu devoratori. Maslow neconfundat. ca elefantul. în timp ce a noastra este slaba. Astfel.icel mai putin clar la cei nevrotici sau la "bolnavii normali".or. 1947. confuza s. la oamenii cu spiritualitate a cea mai profunda. pe care numai istoricii ar putea sa le descopere.140 Abraham H.tii s. tigrii. O expresie a acestei viziuni asupra lumii a constituit-o identificarea animalului din noi cu lupii. 1947. Am putea merge chiar pâna la a afirma ca boala înseamna de- seori exact pierderea naturii animalice.p. egoiste s. lacome. astfel încât avem nevoie de ajutor pen- tru a o auzi. vultu- rii sau s.ius." (Harding. razboinici. cea mai eviden- ta apartenenta la specie s. iar filosofii. trecând complet cu vederea cooperarea. în mod para- doxal. Din motive obscure. morala ~icu bunele sale in- tentii. care este la fel de frecventa s. cei mai rationali (ca organism). s. civilizatia occidentala a considerat în general ca animalul din noi este unul rau s. porcii. 5) "Dincolo de fatada decen- ta a con~tientei.ica impulsurile noastre pri- mitive sunt rele. câinele sau cimpanzeul.p. ca ni~te mon~tri ai adâncurilor .eaIa. Am putea 12 "Nu e posibil ca latura primitiva ~iincon~tienta a naturii umane sa fie îmblânzita eficient sau cmar transformata radical? Daca nu.ianimalitate se vede. caprioara. mereu înmultindu-se.12 Teologii le-au numit pacat originar sau diavol. Acest fapt explica de ce naturaletea animalica se vede cel mai clar la oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui s.iîntelepti. economis. Darwin s-a identificat atât de tare cu aceasta viziune.erpii.ieducatorii l-au nu- mit în diverse feluri. civiliza- tia este condamnata." (Harding. 1) . Freudienii le-au numit Se. Impulsuri primitive Din concentrarea pe instinctele animalice deriva o alta gre- s. pândesc fortele pulsionale grosolane ale vietii.iostile.inu cu animale mai bune sau macar mai blân- de.ipe care Kropotkin a sesizat-o atât de us. încât a vazut numai competitie în lumea ani- mala. cu ordinea sa disciplinata.

sa iubim si sa respectam copiii. Rareori s-a gândit cineva ca. Ratiunea sanatoasa. În acest sens foarte tangibil si verificabil din punct de vedere stiintific afirmam ca probabil trebuintele de tip instinctual si ratiunea sunt sinergice si nu antagonice. ambele ar putea fi asemanatoare instinctelor si. ca rezultatele sau scopurile lor implicite ar pu- tea fi identice si sinergice. maimutele antropoide. nu antagonice. Din cauza asta s-a facut greseala vitala si chiar tragica (din perspectiva consecintelor istorice) de a vedea dihotomic. la nou tind sa se excluda reciproc pe scara filogenezei. cu atât ne putem astepta sa ga- sim mai putin din cealalta. În dihotomia sau contrastul obisnuit instinct-ratiune sunt asezate în opozitie reciproca un instinct si o ratiune prost de- finite. chiar mai important. si impulsurile de tip instinctual sanatoase se îndreapta în aceeasi directie si nu se afla în opozitie la persoanele sanatoa- se (desi ar putea fi antagonice la persoanele bolnave). vom fi rezolvat astfel problema veche de . impulsul in- stinctual si ratiunea la fiinta umana. Daca afirmatia noastra se dove- deste adevarata. Dar asta este tocmai ce-si doresc ei (instinctiv). Noi afirmam ca impulsul de a cunoaste si întelege poate tot atât de volitiv ca trebuintele de apartenenta sau dragoste. sa accep- tam. Daca ar fi corect definite. Un sin- gur exemplu: toate datele stiintifice disponibile azi arata ca e indicat din punct de vedere psihiatric sa protejam. cognitiva. Antagonismullor aparent este artificial. produsul preocupa- rii exclusive pentru bolnavi. în acord cu cunostintele mo- derne. Dihotomia instinct-ratiune Am vazut ca instinctele si adaptarea flexibila. n-ar fi vazute în contrast sau opozitie si nici macar ca entitati foarte diferite. asa cum o definim azi. Cu cât re- gasim mai mult una din ele. ar fi mai indicat sa le alegem pe cele mai apropiate de noi. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 1 41 denumi asta interpretarea firii noastre launtrice drept animal rau si am putea arata ca. din vremuri imemoriale. la om. daca trebuie sa facem rationamente despre oameni pornind de la animale.

a fost nesesizarea faptului ca impulsurile sunt legate di- namic între ele.13 Iar într-o societate buna. În conditii sociale sanatoase.1965b) . ratiunea sau instinctul.142 Abraham H. În 13 Vezi descrierile societatilor sinergice în Benedict (1970) ?i Maslow (1964b. A accepta drept intrinsec un antagonism între instincte ~i societate. calitatea esentialmente holistica sau unitara a vietii motivationale nu poate fi sesizata ~i se creea- za problema nerezolvabila a alcatuirii de liste de motive. Dar nu trebuie sa se adevereas- ca. sa se exprime ~i sa fie satisfacute. nu poate fi adevarat. 50- cietatea noastra. Poate are drept principala scuza faptul ca. nu antagonice. într-o ierarhie a fortei diferentiate. Separarea instinctelor olipsa a teoriei instinctelor. diferite probleme vor ramâne nerezolvate ~i se vor crea multe pseu- doprobleme. tinde sa se adevereasca. Falsa dihotomie persista numai deoarece conceptiile eronate asupra intereselor sociale ~i individuale sunt fire~ti în contexte individuale ~i sociale negative. Daca im- pulsurile sunt abordate independent unele de altele. de exemplu. ca ~i la individul bol- nav. între interesele personale ~i cele so- ciale este un teribil petitia principii. fiind distruse cu u~urinta de conditiile culturale nefavorabile. în- trebare acum la fel de demodata ca o alta: cine ar trebui sa con- duca într-o casnicie reu~ita. interesele individuale ~i sociale sunt siner- gice. De exemplu. sotul sau sotia? Antagonismul Între instincte if'isocietate Impulsurile de tip instinctual slabe au nevoie de o cultura favorabila ca sa apara. ca ~i a altor teorii ale motiva- tiei. Maslow secole: cine ar trebui sa conduca. trebuie sa fie îmbunatatita con- siderabil înainte ca trebuintele ereditare slabe sa se poata a~- tepta la gratificare. în societatea bolnava.

prin potolirea ei. iar raportul dintre ele . care ne per- mite sa spunem ca o trebuinta este superioara alteia. Restrictionarea instinctelor Interpretarea instinctelor drept animalice . se pierde principiul valorii sau al alegerii.eli precum credinta în dreptul divin al regilor. mai im- portanta sau chiar mai fundamentala..i a tuturor institutiilor ei . multumire .. aparitia în prim-plan pentru a-. Orice credinta care-i face pe oameni sa n-aiba încredere în ei în.. în exclusiva vali- ditate a unei singure religii.. con- . Ideea decurge firesc din doctrina care spune ca ratiunea..e .. în negarea evolutionismului sau în credinta ca pamântul este plat.i ceea ce se afla dedesubt e cel dintre ca- tu. adica în directia propriei anihilari.. mai sla- be.drept forte care restrictioneaza ani- malitatea negativa.. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 1 43 plus.tiinta . Singurul lucru pe care îl poate face o trebuinta luata izolat este sa faca presiuni spre a fi satisfacuta. nevrotici. Gre... pentru fiecare antagonism rasial . legislatie . .coaIa. Astfel se deschide pentru instincte poarta teoretica spre moarte. laten- ta.. homeostazie.i cere drepturile a altor trebuinte.. Trebuintele nu mor niciodata.eala este atât de însemnata.i negative s-a corelat cu a. Gra- tificarea uneia da la iveala o alta.. Din aceasta gre.i ...i etica nu sunt altceva decât o fatada dobândita.teptarea ca ele sa se vada cel mai clar la nebuni.. atât de tragica.eala decurge considerarea civilizatiei ... anterior date la o parte. biserica. încât poa- te fi comparata din perspectiva importantei istorice cu gre.i unul în altul . criminali. cu caracter complet diferit fata de ceea ce se afla dedesubt.i echilibru. Aceste afirmatii scapa din vedere faptul evident ca satisfa- cerea oricarei trebuinte permite..i. la cei slabi de minte sau la disperati.i sa nu- treasca un pesimism lipsit de realism fata de posibilitatile umane trebuie considerata partial responsabila pentru fiecare razboi purtat vreodata.i pentru fiecare masacru religios..i prizonier. curte de justitie.

a nu admira. acest diagnostic este interpretat de obicei ca imperativul de a nu-i da copilului ceea ce cauta. În urmatoarele pagini ?i în Maslow. Daca totu?i vom ajunge sa consideram aceste rugaminti de acceptare. din mo- ment ce înca nu exista tehnici genetice sau neurologice directe. constitutional sau ereditar. sete. s-ar iubi mai mult. in- complet enculturat (adica incomplet privat de animalitatea sa- natoasa ?i dezirabila) continua sa ceara admiratie. sunt prezenta- te astfel date ?i consideratii teoretice disponibile. Una dintre consecintele unui astfel de re- gim ar fi aceea ca ?i parintii. frig sau durere. copilul care sufera privatiuni medii. s-ar bucura unii de ceilalti mai mult ?i. Cu alte cuvinte. ?i apoi sa izgoneasca co- pilul din compania sa. Maslow A admite ca trebuintele de tip instinctual nu sunt rele. instruirea copiilor ar fi re- volutionata pâna la punctul în care s-ar înceta folosirea unui cuvânt cu atât de multe conotatii urâte precum "instruire". într-un anu- me sens ?i într-o masura apreciabila. În cultura noastra. nu spre frustrarea lor. din aceea?i clasa cu protestele legate de foame. ?i copiii s-ar simti mai bine. ° astfel de ipoteza nu poate fi dovedita direct astazi.144 Abraham H. Trebuintele primare în teoria instinctelor Toate consideratiile de pâna acum ne încurajeaza sa formu- lam ipoteza ca trebuintele primare sunt d~terminate. dragoste sau admiratie drept cereri sau drepturi legi- time. Reactia obi?nuita a adultu- lui sofisticat este sa spuna "O! se da în spectacol. afectiune ?i a?a mai departe. autonomie. Ca sa luam un singur exemplu. siguranta. pe diferitele cai co- pilare?ti pe care le poate inventa. atâta tot!" sau "încearca doar sa atraga atentiaJ/. Ac- ceptarea cerintelor animalice legitime ne-ar împinge spre gra- tificarea. care pot fi . ci neutre sau bune ar însemna rezolvarea ?i disparitia unei mul- timi de pseudoprobleme. ar trebui sa devenim automat factori de gratifica- re ?i nu de frustrare. a nu aplauda. de a nu baga de seama. cu siguranta. 1965a.

Suntem fortati sa purtam haine si pantofi.I cum ar fi o ca- Iatorie cu barca sau o excursie cu cortul. oricare din aceste obisnuinte puternice si toate la un loc pot ramâne nesatisfacute fara ca aceasta sa ne faca rau si uneori chiar cu consecinteI pozitive. Si totusi. instincte specifice speciei. Cimpanzeii. dar si recunoas- terea diferentelor profunde dintre specia umana si celelalte specii. Daca societatea creeaza si impune toate valorile. fiecare. ne zbatem pentru rezultate bune si jinduim dupa bani. somo- nul si pisicile au. Desi este adevarat ca orice impuls sau trebuinta rega- sita la om ~i la toate celelalte animale (de exemplu. sa folosim furculite si linguri. obisnuinte. sa spunem multumesc. de ce nu- mai unele si nu toate sunt psihopatogene atunci când nu sunt satisfacute? Învatam sa mâncam de trei ori pe zi. aceasta nu exclu- de posibilitatea ca unele impulsuri instinctuale pot fi gasite doar la specia umana. sa dormim în pat noaptea si sa vorbim engleza. În anumite circumstante. porumbeii voiaj ori. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 1 45 invocate în sprijinul ipotezei ca trebuintele primare umane sunt asemanatoare cu instinctele. Mâncam vaci si oi. dependente sau preferinte. Avem grija de igiena personala. De ce n-ar putea avea si oamenii caracteristici specifice? Frustrarea constituie un agent patogen Toti clinicienii sunt de acord ca un alt motiv pentru consi- derarea trebuintelor primare drept instinctuale consta în fap- tul ca frustrarea acestor trebuinte determina patologie psihi- ca. Faptul nu este valabil si pentru nevoile nevrotice. hranirea sau respiratul) se dovedeste a fi instinctual. dar nu si câini sau pisici. masa si scaunul. ne dam seama de na- . Instincte umane unice o întelegere deplina a teoriei instinctelor necesita recunoas- terea continuitatii între om si lumea animala.

daca ne amintim ca problema nu este foar- te diferita de alegerea benzinei potrivite pentru o masina. Maslow tura lor extrinseca. îsi foloseste inteligenta pe deplin. altminteri. Cuvintele dezirabil si bun sunt folosite aici degraba în sens biologic. Faptul ca organismul. Un fel de benzina este mai bun decât altul daca masina functio- neaza mai bine cu el. când e hranit cu securitate. bune. El poa- te fi asezat cu usurinta pe o baza experimentala sau chiar pe una inginereasca.) este o constatare cli- nica generala. dragoste si respect functioneaza mai bine (de exem- plu. aprioric si pot fi definite operational. Aceste conse- cinte sunt acelea pe care tinde sa le aleaga organismul sana- tos si la care se straduieste sa ajunga în conditiile care îi per- mit sa aleaga.146 Abraham H. percepe mai eficient. cu exceptia mentiunii ca acest criteriu nu are nimic ezoteric sau nestiintific. Dar asta nu s-ar putea spune niciodata despre dragoste. renuntând de ele cu un suspin de usurare. trebuintele primare au evident un statut psihic si biologic special. Aceste consecinte psihologice si somatice au fost deja schi- tate în capitolul despre gratificarea trebuintelor primare si nu trebuie examinate mai amanuntit aici. Caracterul necesar Caracterul necesar al factorilor de satisfacere a trebuinte- lor primare îi diferentiaza de toti ceilalti factori de satisfacere. Au ceva diferit. Trebuie satisfacute. sigu- ranta sau respect. sanatoase sau de actualizare a sine- lui. ne îmbolnavim. gaseste concluziile corecte mai des. nu se îmbolnaveste usor etc. . digera hrana mai repede si mai bine. Asadar. Gratificarea este sanatoasa Gratificarea trebuintelor primare are consecinte care pot fi numite dezirabile.

si nu este creata de novo de catre terapeut. încurajeaza si întaresc ceea ce am numit trebuinte pri- mare. caci sugereaza ca personalitatea are o natura intrin- seca. asta nu indica faptul ca afectiunea este primordiala în natura umana. astfel încât sa creasca si sa se dezvolte în stilul propriu. o putem considera intrinseca. Acesta e un fapt important mai ales pentru acele terapii care pretind explicit ca reduc persoana la ceea ce este ea în esenta sau în adânc (de exemplu. se poate considera în mod întemeiat ca re- actia a fost straina. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 147 Organismul insusi indica. ci doar eliberata de el. daca eliberarea pacientului de an- xietate îl determina sa devina mai afectuos si mai putin ostil. o adevarata comoara de informa- tii pentru teoria motivatiei. în masura în care se considera încununate de succes. hranesc. a valorilor. terapiile lui Rogers. o gama intrinseca de fac- tori de satisfacere pentru care nu exista nici un substitut. învatarii. enculturarii si deculturarii si asa mai departe. Încurajarea instinctelor Natura de tip instinctual a trebuintelor primare cere o re- considerare a relatiei dintre cultura si personalitate. iar ostilitatea. de la sine. a actualizarii sinelui. nu intrinseca. nu? Exista aici. spre deosebire de cazul nevoilor legate de obisnuinte sau chiar al nevoilor nevrotice. De asemenea. în principiu. astfel în- . Se pare toate tipurile majore de psihote- rapie. Psihoterapia Efectele psihoterapiei prezinta un interes considerabil pen- tru obiectivul nostru. proprie. Daca intuitia revelatoare o întareste. dupa cum rationa Homey (1939). slabind si eliminând totodata asa-numitele nevoi nevro- tice. Jung sau Homey). Daca intuitia revelatoare si disparitia refularii fac o reactie sa dispara.

Dar este un fapt general acceptat ca. legii. nu su- fera vatamari organice si nici nu apar consecinte patologice evidente sau imediate. Dar daca presupunerea noastra ca instinctele au a se teme de civilizatie mai mult decât civilizatia de ele este corecta. Persoana care cedeaza cu usurinta la fortele perturbatoare din cultura (adica persoana bine adaptata) poa- te fi uneori mai putin sanatoasa decât un delincvent. daca nu evident. stimula si încuraja exprimarea si gra- tificarea trebuintelor instinctuale de securitate. atunci sub- til si daca nu mai devreme. atunci mai târziu.i consideratii apare. re- ligia. religiei si asa mai departe sa fie aceea de a veghea. ceva ce pare la pri- ma vedere un paradox. Împotrivirea persoanei fata de enculturare în interesul pro- priei integritati si naturi intrinseci este deci. in plus. legea. Maslow cât sa se confere mai multa importanta determinarii datorate fortelor launtrice din organism.148 Abraham H. criminal sau nevrotic care poate demonstra prin reactiile sale ca i-a mai ramas destula energie cât sa se împotriveasca la ruperea oa- selor sale psihice. cum ar fi . res- pect de sine si actualizare a sinelui. Rezolvarea dihotomiilor Natura de tip instinctual a trebuintelor primare ne ajuta sa rezolvam si sa depasim multe contradictii filosofice. Educatia. un domeniu respectabil de studiu pentru stiintele psiho- logice si sociale. patologia va veni. rationalitate a. civilizatia. Poate ar trebui ca macar una dintre functiile educatiei. Daca o persoana este mode- lata fara sa se tina cont de aceasta structurare. e drept. Nu este total in- corect sa citam nevroza adultului ca exemplu al unei astfel de violentari timpurii a cerintelor intrinseci (desi slabe) ale orga- nismului. Din aceleat. guvernul au fost interpretate de cei mai multi ca fiind în primul rând forte de restrictionare si de suprimare a instinctelor. în cele din urma. dragoste. poate ar trebui sa fie invers (daca vrem sa cream oa- meni mai buni si societati mai bune). sau ar trebui sa fie.

a animalitatii t. indiferent de t. adica a Fiintei sale. 4 / O reexaminare a teoriei instinctelor 149 biologie versus cultura.i mai reala.i lucru cu "a deveni ceea ce et.i constitutional. ale omului. o descoperire a biologiei prin trairea ei. Homey (1950) arata foarte clar acest lucru când vorbet. de cautare a sinelui t. as- cuns. cu desco- perirea personala a impersonalului t. de asemenea. det. Dar asta echivaleaza cu descoperirea caracteristicilor obiec- tive.te despre a pa- trunde dincolo de pseudo-sine. sa faca diver- sele tipuri de psihanaliza . dar a fost camuflat. Afir- matiile despre actualizarea sinelui accentueaza t. subiectiv versus obiectiv sau idiosincrasic versus universal. mai adevarata t.i tehnicile de dezvoltare personala t. "a fi tu. Dar acesta este un tip de fenomenologie a bio- logiei launtrice a individului. inhibat de straturile bolnave de la suprafata. temperamental t. înnascut versus dobândit. introspectiva.sa ajute individul sa devina con- stient de trebuintele. Asta se în- tâmpla pentru ca terapiile revelatoare.i transpersonalului (t. de buna seama. ceea ce s-ar putea numi biologie subiectiva. adica specifice speciei. impulsurile. Majoritatea terapeutilor. o cale catre descoperirea naturii obiec- tive.i numai într-o forma potentiala. trebuintele de tip in- stinctual pot fi studiate deopotriva subiectiv t.i a apartenentei la specie a indi- vidului.ti cu adevarat" sau "a functiona la capacitatea maxima". Asta încearca.i de "explorare a sufletu- lui" sunt.i obiectiv.i ele transfor- marea în realitate a ceea ce persoana este deja.i a universalului. biologice. Într-un cuvânt. Echivaleaza cu desco- perirea individuala a generalului t. 1975). ca membru al unei anumite specii.i durerile sale. patrunzând în nevroza pâna la miezul sau nucleul care s-a aflat mereu acolo. o sarcina centrala în aceasta privinta consta în a cont.coaIa. a fi "pe deplin om". perceputa sau ceva similar.tientiza ceea ce este un individ din punct de vedere bio- logic. a animalitatii t. a fi individuat.i apartenentei sale la specie.i chiar a transumanului). presupun ca scot la iveala sau elibereaza o personalitate fundamentala. cel autentic" (Grof. simtamintele. placerile t. Evident. Cautarea Identitatii înseamna acelat. pâna la Sinele Adevarat. prin .

am putea spune: o persoana nu semnifica: O persoana este. . Ca sa parafrazam putin poemul lui Archibald MacLeish. Biologia nu este numai o ~tiinta obiecti- va.150 Abraham H. Maslow "explorarea sufletului" ~i prin observatiile exterioare. ea poate fi ~i subiectiva. ale savantului. mai obi~- nuite.

Ele au presupus per ansamblu ca anima- lul biologic ~i aspectele de tip instinctual ale naturii umane tre- buie limitate drastic la trebuilltele fiziologice de hrana. fac parte din ea.în cel mai bun caz. cu toate in- strumentele sale. o necesitate nefericita. Consecintele pen- tru teoriile psihologice ~ifilosofice sunt revolutionare. Trebuilltele superioare s. catre adevar. educationale. ea e obligatoriu un factor de inhibare ~i frush"are ~i. religioase ~i a~a mai departe ~i-au pus bazele exact pe ceea ce constituie opu- sul acestei convingeri.j cele inferioare au proprietati diferi- te. Majorita- tea civilizatiilor. Mai mult. frumu- sete. Diferente între trebuintele superioare si cele inferioare Trebuintele primare se a~aza într-o ierarhie destul de cla- ra. dar se aseamana prin aceea ca ambele seturi trebuie incluse în repertoriul naturii umane elementare. iubire. Capitolul 5 Ierarhia trebuintelor . Prin urmare. Nu sunt diferite de natura umana sau opuse ei. au fost considerate ca având o natura intrinsec diferita fata de aceste trebuillte animalice. Ast- . Întreaga cultura. este privita dintr-un astfel de punct de vede- re ca fiind de partea trebuintelor superioare ~i împotriva celor inferioare. sex ~ialtele de acest fel. date. s-a presupus ca aceste interese sunt antagonice. pe baza principiului gradului de dominatie al fiecareia. se exclud reciproc ~ise afla într-un per- manent conflict pentru suprematie. Impulsurile superioare. cu teoriile lor politice.

la rândullor. inde- pendenta. Trebuinta superioara apare mai târziu pe scara filogenetica sau evolutiva. mai puternice decât trebuintele de stima ~i respect. Trebuintele superioare apar mai târziu în ontogeneza. Împarta~im trebuinta de hrana cu toate faptu- rile vii. Mai târziu vor deveni destul de evidente dorintele de autonomie. care sunt mai puternice decât trebuintele de dragoste. trebuintele fiziologice (organizate ele însele într-o ierarhie se- cundara) sunt mai puternice decât trebuintele de securitate. realizari. Dar ea e totodata o ordine care merge de la inferior la superior în dife- rite alte sensuri enumerate mai jos. 1. Un prunc vade~te pri- mele semne de legaturi interpersonale ~i afectiune selec- tiva numai dupa câteva luni de la na~tere. 3. poate fi speriat sau anxios ~iprobabil se dezvolta mai bine când lumea sa dovede~te destula regularitate ~i ordine. Tre- buintele superioare sunt mai putin capabile sa domine. într-o forma incipienta (de exemplu. chiar mai presus de trebuintele de siguranta ~i dragoste parin- teasca. cu atât este mai specific umana. Cu cât este mai înalta o trebuinta. trebuinta de securitate este mai puternica decât cea de dra- goste pentru ca domina organismul în diferite moduri demon- strabile atunci când sunt frustrate amândoua. astfel încât sa se poata baza pe ea). iar trebuinta de actualizare a sinelui cu nimeni. pâna ~i Mozart a trebuit sa a~tepte pâna la trei sau patru ani. În acest sens. 2. . Cu cât trebuinta este mai înalta. gratificarea ei poate fi amâ- nata mai mult pi poate disparea mai upor pentru totdeauna. Maslow fel. Cât despre actualizarea sinelui.152 Abraham H. Aceasta este o ordine a alegerilor ~i preferintelor. cu atât este mai putin impe- rativa pentru simpla supravietuire. care sunt mai puternice decât acele trebuinte idiosin- crasice pe care le-am numit generic trebuinta de actualizare a sinelui. trebuinta de dragoste (poate) cu maimute le su- perioare. Orice in- divid manifesta trebuinte fizice la na~tere ~i probabil tre- buinte de securitate. precum ~i de respect ~i lauda. care sunt.

monomaniac si disperat dupa si- guranta decât dupa respect). sanatate mai buna. 4. tind sa catalizeze efecte negative în plan fizic si psi- hic. Gratificarea trebuintelor superioare are rezultate subiective mai dezirabile. nobletea si altele similare. o tendinta opusa psihopatolo- giei. Gratificarea trebuintelor superioare are si ea valoare în supravietuire si dezvoltare. imitatie. este mai usor sa fii obsedat. 7. Acest lucru este de doua ori mai adevarat în ceea ce priveste trebuintele superioare. Trebuintele superioare sunt mai putin imperative din punct de vedere subiectiv. În comparatie cu hrana sau cu si- guranta. respectul este un lux de care ne putem lipsi. somn pi pof- ta de mâncare mai bune pi apa mai departe. prin sugestie. 5 / Ierarhia trebuintelor 153 sa organizeze si sa angajeze în slujba lor reactiile autono- me si alte capacitati ale organismului (de exemplu. Însa ea nu poate determina în nici un caz extazul. Demonstratia acestei afirmatii se gaseste în capitolul 3. Satisfacerea trebuintelor de securitate pro- duce în cel mai bun caz un sentiment de usurare si rela- xare. frica. Cercetatorii din domeniul medicinei psihosomatice au dovedit de nenu- marate ori ca anxietatea. longevitate. 8. 5. mai greu de identificat. Ele sunt mai putin perceptibile. A putea sa-ti identifici propriile trebuinte (adica a sti ce-ti doresti cu adevarat) este o considerabila realizare psiho- logica. A trai la nivelul superior al trebuintelor înseamna mai multa eficienta biologica. Acest lucru este adevarat fie si . Pentru trebuinta superioara exista mai multe conditii ce tre- buie îndeplinite în prealabil. lipsa dragostei. adica fericire !}iiseninatate mai profunde !}iio bogatie a vietii launtrice. credinta eronata sau obisnuinta. Urmarirea pi satisfacerea trebuintelor superioare reprezinta o ten- dinta generala în directia sanatatii. mai usor de confundat cu alte trebuinte. experientele de vârf si delirul fericit al iubirii împlinite si nici urmari cum ar fi seninatatea. dominatia etc. capacitatea de întelege- re. Nesatisfacerea trebuintelor superioare nu determina o aparare si o reactie de urgen- ta atât de disperate cum poate determina ne satisfacerea trebuintelor inferioare. 6.

De exemplu. e nevoie de gratificari mai multe pen- tru aparitia în constiinta a trebuintei de dragoste decât pentru aparitia trebuintei de securitate. economice. Acelasi lucru l-am putea spune si despre aceasta ultima trebuinta în comparatie cu cautarea sigurantei. politice. 11. cu atât mai larg este cercul identificarii motiva te de iubire: cu atât e mai mare nu- marul oamenilor cu care dragostea ne îndeamna sa ne identifi- cam f'i cu atât mai mare este gradul mediu de identificare. mai multe etape preliminare si intermediare de- cât presupune cautarea iubirii. Cautarea respectului si a statutului presupune mai multi oameni. Cei care f'i-au satisfacut f'i trebuintele superioare. 9. Într-un sens mai general se poate spune ca viata este mai complexa la ni- velul trebuintelor superioare. Astfel. Maslow numai pentru ca trebuintele dominante trebuie satisfacu- te prioritar. Pentru ca actualizarea sinelui sa devina posibila este nevoie de conditii foarte bune. educationale etc. f'i pe cele in- ferioare atribuie de obicei primelor mai multa valoare. o scena mai vas- ta. mai multe mijloace si obiective partiale.) sunt mai importante pentru ca oamenii sa se iubeasca unii pe altii decât pentru a-i împiedica se ucida unii pe altii. în plus.154 Abraham H. si senzatia stomacului plin conside- ra ca prima constituie o experienta subiectiva mai înalta si mai valoroasa. 10. sa renunte la bani si pres- tigiu de dragul actualizarii sinelui. Conditiile de mediu mai bune (familiale. drept contopirea într-o unica ierarhie a gradului de do- minatie al trebuintelor a doua sau mai multe persoane. Astfel de oameni vor face sacrificii mai mari pentru satisfactia superioara si. li se va pa- rea mai usor sa duca o viata ascetica. vor reusi sa suporte mai usor nesa- tisfacerea trebuintelor inferioare. Cu cât este mai înalt nivelul trebuintei. sa se confrunte cu pericolul de dragul principiilor. Toti cei care au cunos- cut si stima de sine. un termen mai lung. . Pu- tem defini identificarea motivata de iubire. Trebuintele superioare au nevoie de conditii exterioare favora- bile ca sa se poata exprima. în principiu.

Mai mult. trebuinta celuilalt devine trebuinta pro- pne. Într-o anumita masura. loialitate a si constiinta civica si sa devina mai buni parinti. profesori. mai pregnant conturate. S-ar putea crede ca aceasta afirmatie o contrazice pe preceden- ta. cu cât do- rinta este mai înalta. aceasta diferen- ta este importanta. 14. Mai mult. Dar cautarea dra- gostei si a respectului presupune în mod necesar si pre- zenta altor oameni. stima de sine) nu e antagonica fata de iubirea . este to- tusi o realitate empirica. înseamna ca ne putem astepta sa gasim la cei care traiesc la nivelul trebuintelor superioare un numar mai mare de calitati specifice celor aflati în procesul de actualizare a sinelui. functionari publici si asa mai departe. 12. 13. Cei care si-au satisfacut în suficienta masura trebuintele primare încât sa caute iubire si respect (si nu doar hrana si siguranta) tind sa dezvolte calitati precum prietenia. cu atât devine mai putin egoista. mai bine-zis. Daca teoria actualizarii sinelui este acceptata. Urmarirea f'i gratificarea trebuintelor superioare au consecinte civice f'i sociale pozitive. Aceasta afirmatie sprijina în totalitate afirmatia lui Fromm ca iubirea de sine (sau. Printre altele. Satisfacerea trebuintelor superioare este mai aproape de actua- lizarea sinelui decât satisfacerea trebuintelor inferioare. presupune satisfacere pen- tru ei. soti. Urmarirea f'i gratificarea trebuintelor superioare duc la un in- dividualism mai pregnant. Se constata ca oamenii care tra- iesc la nivelul trebuintei de actualizare a sinelui iubesc omenirea la modul general si totodata ating un mare grad de dezvoltare idiosincrasica. 5 / Ierarhia trebuintelor 155 Doi oameni care se iubesc vor reactiona la trebuintele ce- luilalt si la cele proprii fara a face diferente intre unele si altele. mai puternic f'i mai autentic. Foamea este foarte egocentrica: singurul mod în care o poti satisface este sa te satisfaci pe tine. adica mai multa socializare. potrivit careia a trai la nivelul trebuintelor superioare presupune mai multa identificare bazata pe iubire. Chiar daca nu pare logic.

. cu atât este mai usoa- ra si mai eficienta psihoterapia: la nivelul trebuintelor inferioa- re este prea putin de ajutor.i trebuie re- zolvata. Recunoa.terea faptului ca trebuintele superioare sunt bio- logice . Nevoia de a cunoa..1 56 Abraham H.. nevoia de a întelege. respec- tul .i evidenti decât cei de satisfacere a trebuintelor su- perioare.. un sistem de referinta teo- retic.te animale foarte speciale). rezulta ca cognitia joaca un rol foarte important în dezvoltarea . De asemenea. relevant (Fromm. care. un sistem de valori sunt ele însele o parte volitiva sau impulsiva a naturii noastre primitive. are multe repercusiuni. dar dragostea.tim.i de posibilitati.i satisfactiile cognitive sunt aproape nelimitate. spontaneitate . Maslow pentru ceilalti.. 1. ei sunt mai limitati în sensul ca este nevoie de o cantitate mai mica de factori de gratifica- re pentru ca trebuinta sa fie împlinita. mai tangibile si mai limita te decât sunt cele superioare.. Cu cât este mai înalt nivelul trebuintei.i setea sunt mai evidente la nivel corporal decât dragostea. de asemenea. 15.. În plus. la rân- dul ei. Foamea . 16.. de realitate . ci sunt mo- dificate de cultura.i ca trebuintele noastre nu sunt complet oarbe. dintre care putem enume- ra doar câteva. cea de a avea o filosofie de viata. este mai evidenta decât respectul.i robotizare este. ale unei ierarhii a trebuintelor . Omul poate ingera doar o anumita cantitate de hrana. Foamea nu poate fi potolita prin psihoterapie. Consecinte. Probabil cea mai importanta este întelegerea faptului ca dihotomia între cognitiv .te. 1941). animalice (sun- tem ni. factorii de satisfacere a trebuintelor inferioare sunt mult mai tan- gibili .i volitiv este falsa .. la fel de biologice precum trebuin- ta de hrana. ci sinergica cu aceasta. Trebuintele inferioare sunt mult mai localiza te.i de tip instinctual.. Din moment ce ... Discursul lui de- spre individualitate..

fac în a~afel în- cât sa obtinem mai multa placere "egoista" atunci când ne privim copiii delectându-se cu o mâncare speciala de- cât daca am mânca-o noi în~ine. adevar. El s-a bazat. ~i cele superioare. privite ca neanimalice sau antianimali- ce. 3. 5 / Ierarhia trebuintelor 157 lor. daca nevoia de adevar e la fel de ani- malica precum cea de hrana? Evident. privite ca animalice. În paralel. Opozitia romantic-clasic. sex. Poate ca unele dintre ele pot fi chiar considerate pseudoprobleme. 2. John Dewey este cel care afirma ca însa~i existenta ~i definitia unei trebuinte depinde de cunoa~terea realitatii. Daca impulsurile noastre cele mai nobile sunt vazute nu ca haturile unor cai. Multe probleme filosofice vechi de când lumea trebuie vazute acum într-o noua lumina. a contrastului dintre ratio- nal ~iimpulsiv ~ia notiunii generale de viata rationala. contrastul apoli- nic-dionisiac trebuie modificat. fru- musete. se cere o revizuire considerabila a concep- telor de rational ~iirational.de exemplu. pe aceea~idihotomie nelegiti- ma între trebuintele inferioare. cel putin în unele dintre formele sale. personala se poate obtine în egala masura de pe urma gratificarii trebuintelor de hrana. Aici am putea include. cel de a iubi . de posibilitatea sau imposibilitatea gratificarii. Filosofia eticii are multe de învatat dintr-o examinare atenta a vietii motivationale a omului. de exemplu. dragoste sau respect. Aceasta sugereaza ca un hedonism al trebuintelor superioare poate ramâne în pi- cioare acolo unde un hedonism al trebuintelor inferioa- re ar e~ua. Daca impulsurile noastre de tip in- stinctual. egoista. cum ar trebui sa defi- nim acest "egoism" ~i cum sa-I diferentiem de "altru- ism"? Sunt acei oameni care-~i risca viata în slujba adevarului mai putin egoi~ti decât cei care î~i risca via- ta pentru hrana. bazate pe conceptii gresite privind viata motivationala a omului. distinctia clara între egoism ~i altruism. opusa vietii instinctuale. ar trebui sa revi- zuim ~i teoria hedonista daca placerea animalica. ci ca in~i~icaii. ~idaca trebuintele noastre animalice .

"munca" este îndragita \ii nu mai exista nici o diferenta între munca \ii vacanta. nici de dorit sa deducem valorile cu ajutorul logicii sau sa încercam sa le gasim la autoritati ori prin intermediul revelatiilor. Recunoa\iterea faptului ca impulsurile cele mai bune ale omului sunt într-o masura consistenta intrinseci. Înseamna în primul rând ca nu mai este nici necesar. . 1969b) în loc sa le inhi- be. pozitive se nasc \ii dobân- desc forta în primul rând ca o consecinta a gratificarii an- terioare a trebuintelor animalice mai stringente. Se pare ca tot ce trebuie sa facem este sa observam \ii sa cercetam. ci chiar de catre ele. Conceptia noastra despre cultura \ii relatiile oamenilor cu ea trebuie sa se schimbe în directia "sinergiei". Mai mult.158 Abraham H. trebuie sa aiba implicatii imense pentru teoria valorilor. disciplina \ii a\ia mai departe. ci \ii despre spon- taneitate. gratificare \ii alegere personala. datoria este placere. Ar trebui sa se puna mai putin ac- cent pe opozitia dintre ele \ii mai mult pe posibila lor co- laborare \ii sinergie. La cel mai înalt ni- vel al vietii (adica acela al Fiintarii). ea este creata nu numai pentru trebuintele umane. ar trebui cu siguranta sa nu mai vorbim doar despre autocontrol. cum s-ar mai putea sustine o dihotomie clara între ele? Cum putem continua sa credem ca ele ar putea veni din surse diferite? Mai mult. 5. Dihotomia cultura-individ trebuie reexaminata. daca recunoa\item clar \ii pe de- plin ca aceste impulsuri nobile. 1967. \iinu ac- cidentale sau relative. ce pretuie\ite) îmbolnavindu-se când este privat de aceste valori \ii în- florind atunci când i le asiguram. inhibare. Natura umana poarta în sine raspunsul la urmatoarele întrebari: Cum pot fi bun? Cum pot fi fericit? Cum pot fi rodnic? Orga- nismul ne spune de ce are nevoie (\ii deci. Pare sa existe mai putina opozitie decât am fi crezut între vocea severa a datoriei \iivesela chemare la placere. 4. cum o nu- me\ite Ruth Benedict (1970). Cultura poate sa satisfaca tre- buintele primare (Maslow. Maslow sunt considerate a avea aceea\ii natura cu cele superioa- re.

Si nu numai atât. în con- tradictie cu presupunerea veche de când lumea ca instinc- tele sunt puternice. Ajungem la un paradox: instinctele noastre umane. sunt atât de slabe. ele nu seamana cu instinctele pe care le cunoastem atât de bine la animalele inferioare. de nedorit si imposibil de schimbat. în multe pri- vinte. Disciplina. ce a mai ramas din ele. ne vom dori cu siguranta sa le eliberam. naturalete. Pentru multi. trebuintele noastre primare. aceste demersuri înca mai presupun inhibarea si controlul im- pulsurilor intrinseci. alegere libera. constientizarea impulsurilor. eliberare. 5 / Ierarhia trebuintelor 159 6. gratifica- re. control. ca sa-si gaseasca exprimarea de- plina. sunt slabe. atunci noile cuvin- te-cheie ar trebui sa fie spontaneitate. A fi constienti de impulsurile noastre. a sti ca într-adevar ne dorim si avem nevoie de dragoste. 8. si daca trebuintele primare se . Modul în care privim scopurile psihoterapiei (si ale edu- catiei. nu sunt negative. Dar daca tera- pia înseamna presiune indreptata spre infrângerea meca- nismelor de control si a inhibitiilor. desi sunt de tip instinctual. educatiei. acceptare de sine.într-un cuvânt. cunoastere.iata o realizare psihologica greu de atins. daca trebuintele superioare au caracter similar cu al instinctelor. Daca instinctele pot fi slabe. Studierea trebuintelor primare a aratat ca. încât au nevoie sa fie protejate în fata culturii. în general) trebuie sa se schimbe radical. dar nici neutre sau pozitive. Daca impulsurile noastre intrinseci sunt vazute drept admirabile si nu detestabile. În sfârsit. nu mai slaba decât ele. cresterii copiilor si formarii unui caracter bun. daca cultura este con- siderata mai puternica decât impulsurile de tip instinctu- al. reprimare sunt cuvintele-cheie pentru un astfel de regim. Cea mai importanta dintre diferente este descoperirea neasteptata ca. o filosofie. 7. si nu sa le bagam în camasa de forta. desi natura lor este în masura apreciabila de tip instinctual. cu atât sunt mai slabe si mai usor de schimbat si de reprimat. împo- triva impactului coplesitor al mediului. respect. învatarii . dar cu cât sunt mai înalte. actualizarea sinelui si asa mai de- parte .

razboiul. catre împli- nirea potentialurilor sale. catre fericire. se poate sa fi gasit rezolvarea unei dileme stra- vechi a teologilor.16 O Abraham H. a personalitatii. Mai mult. ci e de ase- menea bine (preferabil. o data cu buna consolidare. totodata. (Allport. Ace9tia au simtit mereu nevoia de a re- aliza o reconciliere Între trup 9i spirit. acum putem postula 9i "valorile dezvoltarii". bine pentru organism) ca el sa evolueze în directia umanitatii depline. Nu numai ca e bine ca omul sa supravietuiasca. Constatând ca viata la nivelul trebuintelor superioare poa- te fi uneori independenta de satisfacerea trebuintelor in- ferioare (9i chiar de satisfacerea trebuintelor superioare. În plus fata de valoarea supravietuirii postulata de Darwin. a con9tiintei 9i a întelepciunii. prin încurajarea îm- bunatatirilor la nivel social. dominatia sau cruzimea sunt negative.elementele superioare 9i inferioare ale organismului uman -. Autonomia functionala a trebuintelor superioare pare sa ofere un raspuns partial. 9. Le putem considera negative pentru ca degradeaza calitatea vietii. nu pozitive. între înger 9i dia- vol. de ales. poate deveni rela- tiv independent de ceea ce este inferior. . catre transcendenta. 1955) 10. Maslow dovedesc a fi pozitive 9i nu negative. Ceea ce este superior se dezvolta numai pe baza a ceea ce este inferior. obiectivul îmbunatatirii culturii va consta în a oferi tendintelor noas- tre biologice launtrice o mai buna 9ansa de a se exprima 9i împlini. dar. Nu mai trebuie sa ne bazam pe pura viabilitate 9i supravie- tuire ca dovezi supreme ale faptului ca saracia. expe- riente de vârf. la nevoie). seninatate. catre o cunoa9tere mai bogata 9i mai corecta a realitatii 9i a9a mai departe. în cele din urma. atunci îmbunatati- rea naturii umane s-ar putea produce prin încurajarea ten- dintelor de tip instinctual 9i. dar nimeni nu a gasit vreodata o solutie satisfa- catoare.

Cultura occidentala are în general la baza teologia iu- deo-crestina. orientare catre scop) si existenta-de- venire (vietuire. sobrietate si cinste. mai presus de toate. desigur. imaginile superflue. visele confuze. aceste activitati importante au fost fie subevaluate. actualizare a sinelui). dezvoltare. al psi- hologilor existentialisti si altii asemenea. a jucat un rol la fel de substantial in evolutie ca ~iutilitatea ~inu poate fi con- siderata. tre- buie sa admitem ca "superfluul" este la fel de esential in dezvoltarea umana ca ~i aspectele economice: ca frumusetea. confruntare cu si- tuatiile. Aceasta distinctie este. Ca orice alta institutie sociala. în rândul unor filosofi. Pe scurt. fie trecute cu vederea. stiin- ta în general si psihologia în particular nu sunt scutite de efec- 14 "Asocierile aleatorii. care pune accentul pe munca. Statele Unite sunt dominate în mod special de spiritul puritan si pragmatic. încercare. esteticieni. exprimare. Capitolul 6 Comportamentul nemotivat În capitolul de fata vom încerca sa gasim o diferenta uti- lizabila stiintific între straduinta (actiune. de exemplu. la ori- gine. si în cultura noastra. ca a noastra. cum ar fi taoismul. Într-o cultura mecanicista. reusita. teologi. la fel de permis sa concepem în maniera . un simplu instrument practic al curta- rii ~i fertilizarii. pe orientare catre scop14. si. cercetatori ai misticis- mului si tot mai mult în rândul"psihologilor umanisti". explorarile la intâmplare joaca un rol in dezvoltare ce nu poate fi justificat. efort si straduinta. una familiara în culturile si re- ligiile din Orient. cum incerca Darwin. [H'] O data ce ne eliberam de predispozitia inconstienta catre mecanism. prin nici un principiu economic sau printr-o a~teptare directa in ce prive~te utilitatea.

p.i de orientata spre scop..i care duce la rezultate palpabile.i veseliei. în care existenta scopurilor este pur . Dewey accepta totu. în detri- mentul scopurilor. despre frumusete. Psiholo- gia americana este excesiv de pragmatica. Aceasta filosofie se regase. pierderii timpului .. admi- mitologica natura ca pe un poet care lucreaza cu metafore si ritmuri.. curiozitate. în favoarea activitatii de confruntare cu situatiile..i orientata spre scop . tehnologie ./I (Mumford. ci . sa se intinda cât îi e plapuma. concrete.. utile.. aceasta stare de fapt ar putea fi descrisa ca o preocupare exclusiva fata de mijloace..i ale acestei atmosfere culturale. Fiind excesiv de pragmatica. ea are foarte putin de spus.i medita- tiei. psihologia contemporana abandoneaza diferite domenii care ar trebui sa prezinte un mare interes pentru ea..a mai departe (de.i în alte scrieri ale sale. .i scop.i mijloace. 35) . a celei care produce schimbari. Punc- tul culminant al acestei filosofii poate fi re gasit într-o forma foarte explicita în Teoria valorizarii a lui John Dewey (1939). concret). activitatilor lipsite de tîn- ta. sa faca treaba ieftin si cu eficienta.i existenta scopurilor).. folos . pâna la un punct. de puritana . psihologia americana se ocupa numai cu jumatate din viata. relaxarii . .iîn lipsurile sale. Maslow tele acestui climat . Cu alte cuvinte... creatiei sau experientei estetice ori activitatii nemotivate.i expe- rienta ca scop în sine (experienta fara nici un rezultat palpa- bil.iîn scopurile declarate. Interpretarea mecanicista este tot atât de subiectiva ca si cea poetica si.poate mai importanta decât prima! Dîn punct de vedere valoric. ele sunt numai mijloace pentru atingerea altor mijloace. joc.te în întreaga psihologie americana (înclusiv în psihanaliza ortodoxa . fiecare dintre ele este folositoare. arta.i a.i re- vizionista).... 1951.i simplu negata.i trândavelii.i a altor mij- loace . Nu exista nici un manual care sa conti- na capitole dedicate distractiei ... distractie... dar si sa ne gândim la natura ca la un mecanic ingenios.. care incear- ca sa faca economie de material. neglijând-o pe cealalta .. În preocuparea sa fata de rezultate practice.. care neglijeaza constant activismul în sine .162 Abraham H. de pilda. Acest fapt este evident nu numai în efec- tele pe care le are . este eficienta . în ceea ce neglijeaza..

fericire si alte reactii "inutile" si expe- riente ca scop in sine. de exemplu. si una de a face fata situatiilor. nu-i foloseste deloc sau aproa- pe deloc artistului plastic. pura actualizare a sinelui si asa mai departe. bucurie. orientate spre scop) ale comportamentului nu a fost inca exploatata cum trebuie ca baza a psihologiei va- lorilor. muzicianului. nu de confruntare cu situatiile. gratia. scriitorului. personala. filosofului preocupat de axiolo- gie. Ultima parte examineaza câteva exemple de comportamente de exprimare. Totusi. Confruntare cu situatiile versus exprimare În cele ce urmeaza vom prezenta un rezumat al elemente- lor de diferentiere dintre comportamentele de confruntare cu situatiile si cele expresive: 15 Trebuie sa avem grija sa evitam orice dihotomie absoluta. În prima parte a capitolului de fata vom discuta diferente- le dintre exprimare si confruntare cu situatiile. functionale. poetului. umanistului. activitatea artistica ne- comunicativa. care pot fi considerate compor- tamente nemotivate. . nu vrem sa excludem. 6 / Comportamentul nemotivat 163 ratie. dragoste. asa cum fac Allport si Vernon (1933)po- sibilitatea teoretica a existentei actelor pur expresive. Majoritatea actelor comportamentale au si o componenta expresiva. Asta echivaleaza cu a acuza psihologia ca nu-i ofera mai nimic omului modern. cum ar fi mersul cu pas saltat in loc de pas obisnuit. fluieratul.15 Explorând si aplicând diferenta între exprimare si confruntare cu situatiile . teologului sau altor oameni orientati spre experienta ca scop în sine ori spre a gusta bucuria vietii. adapta- tive. mersul are si un scop. râsul de bucurie al unui copil. dar si un stil. postura inco- recta. cunoscatorului. Ca atare. Distinctia dintre componentele expresive (neinstrumenta- le) si cele de confruntare cu situatiile (instrumentale.care este totodata o distinctie între comportamentul "inutil" si cel "util" -. imbujorarea. am putea contribui la extinderea jurisdictiei psihologiei în aceste directii. a carui nevoie cea mai imperativa este de a avea un sistem umanist sau naturalist de scopuri sau valori.

Confruntarea cu situa- tiile este determinata în mai mare masura de variabile cultu- rale si de mediu.tient r. exterioare. Confruntarea cu si- tuatiile este prin definitie orientata spre scop si motivata. exprimarea este de regula inconstienta. Daca produce schim- bari în mediu. Exprimarea este de- seori un scop în sine. Factorii determinanti externi r. în cele mai multe cazuri. iar uneori chiar necontrolabile. Comportamentele de confruntare cu situatiile sunt mai usor de controlat (reprimat. nu. ex- primarea este deseori nemotivata. Omul poate încerca sa se relaxeze. scopul constând în satisface- rea trebuintei de reducere a amenintarii. Impactul asupra mediului. Maslow Orientare sau lipsa de orientare spre scop. refulat. in- hibat sau enculturat). pentru ca omul poate învata sa fie spontan si expre- siv (daca este o persoana de succes). . Paradoxul de a încerca sa nu încerci.i scopuri. Confruntarea cu situa- tiile presupune efort. Învatat sau spontan. Exprimarea artistica. exprimarea este deseori spontana. eliberata. dez- inhibata. Posibilitatea controlului. un caz special. Mijloace r. Un corolar al acestui aspect este corelatia mult mai mare dintre exprimare si structura pro- funda a caracterului. exprimarea nu urmareste sa faca nimic. desigur. Confruntarea cu situatiile urma- reste de obicei sa produca schimbari în mediu si deseori o face. Confruntarea cu situatiile este de obicei un comportament al mijloacelor.tient.i interni. cele de exprimare sunt mai des necon- trolate. Confruntarea cu situatiile este cel mai des învatata. este. Asa-zisele teste proiective ar trebui nu- mite mai corect teste expresive. inter- mediar. Conr. o face fara voie.i inconr. componenta de confruntare cu situatiile este constienta (desi poate deveni in- constienta). exprimarea este determinata în general de starea organismului. exprimarea.164 Abraham H. În mod obisnuit.

. de. la comportamentul determi- nat de nesatisfacerea dorintelor. dansul etc. în mod normal. Face deci trimitere la ceva aflat dincolo de el..te.. stilul scrisului de mâna. Toate acestea sunt neorientate spre scop. e determinat.i mersul sprintar al omului sanatos. Apare ca sa efectueze ceva. nu se limiteaza la sine. cum ar fi plimbarea pâna la o anumita destinatie.16 Sunt epifenomene. Mai mult decât atât. cumpara- rea de alimente.i comportamentul expresiv are multi factori determinanti. gestica. . 6 / Comportamentul nemotivat 165 Comportament orientat sau neorientat spre scop Comportamentul de confruntare cu situatiile are întotdea- una printre factorii determinanti impulsuri.i la comportamentul de urmarire a obiectivelor. 16 Aceasta afirmatie este independenta de orice formulare anume a teo- riei motivatiei. comportamentul expresiv nu o face.i. sco- puri.i la scopuri... tinuta ghemuita. ca atare. Termenul confruntare cu situatiile în sine (Maslow . Nu au nici un tel sau obiectiv.te. dar .i expresia de disperare a celui deprimat. Comportamentul expresiv de tipul celui discutat pâna acum de psihologi este în general nemotivat.. zâm- betul. mersul la po. gratificarea trebuintelor nu trebuie sa fie una dintre ele). De pilda. frumusetea unei persoane placute vede- rii.i. Nu au fost elaborate în scopul sa- tisfacerii trebuintelor. semnifi- ca sau exprima o stare a organismului. zâmbe- tul .i afectuo. construirea unor rafturi de carti sau efectuarea muncii pen- tru care suntem platiti.i Mittelman... reflecta. aerul binevoitor al ce- lor buni . tonusul scazut . de.. am putea reformula: comportamentul de confruntare cu si- tuatiile raspunde la lauda sau învinuire. obiective.. mersul. trebuinte. la mijloace. recompensa ori pedeapsa. se aplica la fel de bine hedonismului simplu.. dar . fire. El pur .. cel putin atât timp cât ramâne expresiv. cel mai des face parte din acea stare: prostia tontului.. 1951) sugereaza intentia de a re- zolva o problema sau cel putin de a ne ocupa de ea. (Adica. functii sau teluri. Trimiterea poate fi la trebuintele primare sau la cele imedia- te.i simplu oglinde.ta pentru a trimite o scrisoare.

.. îndrumare sau vointa. însa apare o pro- blema speciala.nuit. . individul este un actor care nu are deloc sine.i cel al încordarii mu. Ac- ceptarea de sine . Mai mult. în anumite tipuri de ne- vroza.. îndeosebi pentru amatori. ci doar un repertoriu de roluri din care sa aleaga.i lasa copilul sa suga la sân. presupune sa fii spontan.i la dorintele incon.. unul simplu. sa mu.. Astfel de spontaneitate pasiva sau abandon voit poate oferi unele dintre cele mai mari placeri ale vietii. Dansatorii buni se pot abandona.i la care cânta. ca .chilor .. Putem lua doua exemple. Maslow Paradoxul de a încerca sa nu încerci Toate acestea sunt adevarate în general. buna sau chiar naiva.irenuntarii taoiste. critica. de exemplu..i spontaneitatea se numara printre realizari- le cel mai u. Majoritatea î.. pot deveni pasivi.. se vor controla atent . ca atunci când te la.i) si prin- tre cele mai dificil de atins (de exemplu.i pe altii sa te îngrijeasca. sau ca în cazul mamei care-.. la copiii sanato.i sa se târasca peste ea.i autoperfectionare. devenind instrumente pasi- ve pe care muzica le modeleaza .. anume conc~ptul de exprimare motivata. Nu le trebuie nici o dorinta.. sau ca atunci când faci dragoste.. Mai mult.. gratioasa.. pentru a demonstra contradictiile (aparente) presupuse de conceptul de spontaneitate motivata. Într-un sens foar- te real . vor primi îndrumari. fluid. sa raspunzi automat la ritmul muzicii .. la adultii preocupati de auto explorare . sa-ti faca masaj . aceasta e cea mai elementara problema a lor.i rostogolit de valuri sau îi la.or de atins (de exemplu.i-.. cu scop: cel al abando- nului .. Oamenii care au traversat o psihanaliza. celalalt complex.i sfinc- terelor. Modul cel mai dezirabil de a dansa. O persoa- na mai sofisticata poate încerca sa fie onesta.i potrivit al cuvântului.i aceia aflati la cele mai înalte niveluri motivationale cunosc bîne fenomenul. pentru unii este o realizare de neimaginat.tiente ale partenerului.. derivata din ceea ce pare la prima privire un paradox.i vor da si- linta.i sa te barbiereasca.ivor pro- .166 Abraham H..te .. chiar daca danseaza pâna la extenuare.. Dar putin oameni pot dansa atât de bine. în sensul obi.. în special cei care au fost sau înca mai sunt nevrotici).

Multi dansatori devin buni fara antrenament. deschi- se. Vor fi niste dan- satori slabi din punctul de vedere al privitorului.Lao-Tze) Examinarea naturii trebuintei de actualizare a sinelui ridi- ca probleme mai dificile. abia atunci te vei misca în virtutea impulsu- rilor proprii. Daca numim dorinta de iubire trebuinta. de auto dezvaluire t. care sa urmareasca spontaneitate a si abandonarea. pentru ca are numeroase caracteristici diferite. timiditate. cum spunea Asrani). enculturare si demnitate. edu- catia poate ajuta t. Actualizarea sinelui nu reprezinta o deficienta ori lipsa în acest sens. trebuinte. ("O data ce te-ai eliberat de toate aparentele. necritica si pasiva in sensul taoist - a încerca sa nu încerci. control. motivatiile lor se schimba în asemenea masura la nivel calitativ si se de- osebesc atât de mult de trebuintele obisnuite de securitate. respectul etc. Dar trebuie sa fie un alt fel de educa- tie.." . Despre oamenii aflati la acest nivel al dezvoltarii motivationale se poate spune ca actiunile si crea- tiile lor sunt în foarte mare masura spontane. do- rintele si poftele. (Am sugerat termenul metatrebuinte pentru a descrie mo- tivatiile celor aflati în procesul de actualizare a sinelui). expresive ("starea fara efort". Actualizarea sinelui înseamna dezvoltarea intrin- . prin urmare. dar si din cel subiectiv. Individul trebuie sa "învete" ca poata renunta la inhibitii. presiunea în di- rectia actualizarii sinelui ar trebui sa fie numita altfel decât trebuinta. Faptul ca organismul are ne- voie sa fie sanatos asa cum un copac are nevoie de apa nu este extrinsec. nevoluntara. doar daca nu sfârsesc prin a renunta sa-si dea silinta si devin spontani. ca nici macar n-ar mai trebui numite ast- fel. caci nu se vor bucura niciodata de dans ca de o ex- perienta profunda a uitarii de sine si renuntarii voite la deti- nerea controlului.iaici. ar putea fi considerate calitati exterioare care lipsesc organismului si. vor asculta atent ritmul muzicii si. În plus. sincere. 6 / Comportamentul nemotivat 167 pune scopuri. fara ca macar sa stii ca te misti. ca atare.inecenzurate si.. Di- ferenta principala si cea mai pertinenta pentru sarcina noas- tra actuala consta în faptul ca iubirea. Totusi. se vor adapta la el. printr-o ale- gere deliberata si constient. vointa. purta- rea fireasca. dragoste sau respect.

în mod paradoxal. iar a încerca devine o cale catre a nu în- cerca.168 Abraham H. Asa cum copacul are nevoie sa-si ia hrana. la cele mai înalte niveluri ale dezvoltarii umane. reactiile nemotivate ~i activitatea fara scop sunt mai facile. Faptul ca aceasta interpreta- re de tip do/cefar niente a actualizarii sinelui este eronata poate fi de- monstrata cu u~urinta cu exemple de oameni care s-au zbatut pentru dezvoltarea de sine. Dar. o inocenta înteleapta. dezvoltarea începe din interior. Toti copacii au nevoie de lumina soarelui si toate fiintele umane au nevoie de dragoste. mai putin energice ~icer mai putin efort de- cât confruntarea cu problemele externe. Individul poate încerca sa porneasca în directia actualiza- rii sinelui rezolvând mai întâi problemele motivationale mai putin importante. Într-un cuvânt. . acesta este punctul din care înce- pe dezvoltarea reala (adica a individualitatii). mai corect. în ambele cazuri. si totusi. el cauta constient si intentionat spontaneitatea. Sau. distinc- tia dintre comportamentul expresiv si cel de confruntare cu si- tuatiile. adica a te comporta pur expresiv. este clarificata si depasita. dar care reprezinta conditii preliminare. ca sa spunem altfel. la fel ca multe alte dihotomii psihologice. ca Beethoven. Sugestiile sale ne-ar îndemna sa punem în opozitie straduinta îndreptata spre compensa- rea deficitelor cu straduinta îndreptata spre actualizarea sinelui. o "stare fara efort". odata satisfacute aceste trebuinte ele- mentare. dragoste si respect din partea comuni- tatii. nu din afara si. Prin aceasta. persoana are nevoie de securitate. nu de deficienta. ~inu straduinta cu fiintarea. soare si apa din mediul înconjurator. a ceea ce este organismul în sine. motivul cel mai înalt consta în a fi lipsit de motivatie si de straduinta. Este o "a doua stare de inocenta". actualiza- rea sinelui este motivata de crestere. folosind aceste nevoi universale în sco- puri personale. Maslow sed a ceea ce se afla deja în organism sau.17 17 Gordon Allport subliniaza cu tarie ~iîn mod corect ca "fiintarea" pre- supune tot atâta efort ~i activism ca ~istraduinta. fiecare copac si fiecare fiinta umana încep sa se dez- volte în felul lor unic. Asa- dar. Aceasta corectie elimina totodata impresia prea u~or dobândita cum ca "fiintarea".

comportamentul de confruntare cu situatiile este determinat în mai mare masura de factori relativ externi de- cât cel expresiv. daca vrem sa cunoastem structura caracterului. comporta- mentul de confruntare este o interactiune între caracter si lumea non-psihica. dar nu si pe cel expresiv. (1) Este sigur ca. Este cel mai adesea o reactie functionala la o urgenta. adaptativ. (3) Distinctia facuta de noi ar pu- tea avea o semnificatie în problema continuitatii sau disconti- nuitatii dintre psihologie si celelalte stiinte. comportamentul expresiv este în esenta un epifenomen sau un produs secundar al naturii structurii caracterului. (2) În ce priveste disputele nesfârsite despre ce este psihologia si care este abordarea sa cea mai adecvata. Am putea spune ca. cel mai indicat e sa se stu- dieze comportamentul expresiv. Cel din urma pare pur psihic. având probabil pro- priile reguli si legi. stu- dierea lumii naturale ar trebui sa ne ajute sa întelegem comportamentul de confruntare cu situatiile. . Afirmatia este sustinuta de experienta tot mai vasta cu testele proiective (expresive). asa cum am vazut. în esenta. De aici decurg câteva corolare. e limpede ca exista si alte tipuri de compor- tamente în afara de cel de confruntare cu situatiile. În principiu. astfel ca poate fi studiat cel mai bine di- rect. si nu pe cel de confruntare cu situatiile. o problema ori trebuinta a carei solutie sau satisface- re vine din lumea fizica si/ sau culturala. Drept urmare. nu prin intermediul stiintelor fizice si naturale. motivat. O ilustrare ar putea fi con- trastul intre arta figurativa si nonfigurativa. Comportamentul expresiv contrasteaza cu cel de confrun- tare cu situatiile prin determinarea sa mai pregnant caracte- riala (vezi mai jos). în cazul celui din urma detectam în principal legi psihice si caracteriale. cele doua adaptându-se una la alta spre a se obtine efecte de ambele parti. 6 / Comportamentul nemotivat 169 Factori determinanti interni f>i externi De obicei. orientat spre scop. În ultima instanta. este o încercare de a compensa deficitele interne prin intermediul unor factori de satisfacere externi. in cazul celui dintâi se poate remarca interventia legilor lumii externe si ale caracte- rului launtric deopotriva.

însa în mod obisnuit trebuie sa învatam cum sa construim rafturi de carti. sa aratam sanatosi. Mai devreme sau mai târziu. Mai mult. prin definitie. cân- ta. pe de alta. de mascat. De asemenea. comportamentul de con- fruntare cu situatiile tinde sa dispara daca nu este recompen- sat. Exprimarea spontana e foarte dificil de stapânit. Comportamentul de confruntare cu situatiile . Acest lucru e valabil chiar si în cazul exprimarii de sine motivate despre care am vorbit mai sus. Acest contrast poate fi vazut clar în factorii determinanti ai reactiei la testele de aptitudini. distragerii sau re orientarii atentiei. 1961). Maslow Comportament învatat sau spontan Comportamentul ideal de confruntare cu situatiile este în mod tipic învatat. mai profunzi. antitetice. în susceptibilitatea variabila la con- trolul constient sau inconstient (inhibare. pe de o parte. Nu trebuie sa învatam sa ne simtim nea- jutorati. Controlul stilului personal de a scrie de mâna. Exprimarea nu este compor- tament voluntar. Posibilitatea controlului Determînarea diferentiala. caci ea este produsul final al unei se- rii de eforturi depuse pentru a învata sa nu te controlezi. mai automatiza ti si mai preg- nant caracteriali (Allport. din cauza oboselii. iar comportamentul expresiv ideal este în mod tipic spontan. sa fim prosti sau sa ne aratam fu- ria. de schimbat. nu. reprimare). con- trolul si exprimarea sunt. si la testul Rorschach. cel expresiv persista de obicei fara recompensa sau întari- re. sa mergem cu bicicleta sau sa ne îmbracam. în întregul sens al cuvântului. controlat sau influentat în vreun fel. dansa. de asemenea. de catre factori interni si externi. refulare. se reveleaza. celalalt.170 Abraham H. con- trolul se pierde si îi iau locul alti factori determinanti. vorbi sau reactiona afectiv poate fi mentinut în cel mai bun caz o scurta perioada de vreme. Un alt aspect al acestui contrast este lipsa efortului în cazul comportamen- tului expresiv. mai putin constienti. Unul urmareste gratificarea.

6 / Comportamentul nemotivat 171 presupune. de a fi politicosi. auto controlul sau in- hibarea are mai multe sensuri. în acest sens. Persoanele sanatoase sau cele aflate în procesul de actu- alizare a sinelui sunt în esenta versatile. lipsita de efort si asa mai departe. dezvaluire de sine sau ascundere. este mai amuzanta. prin întârzierea adec- vata (ca de pilda în sex). de a-si tine gura si a-si domina impulsurile. Trebuie sa poata renunta la control. facând un lucru bine în loc de a-l face pur si simplu. Desigur. O greseala usor de facut este sa credem ca spcntaneitatea si expresivitate a sunt mereu pozitive. iar controlul de orice fel este negativ si de nedorit. Dar. oame- nii sanatosi nu sunt doar expresivi. stoic sau epicurian. gratie (în dans sau înot). sacralizare. prin ceremonializare. Trebuie sa poa- ta sa se abandoneze uneori. Au un mai . prin esteti- zare (în cazul mâncarurilor si bauturilor). expresivitate a ne face sa ne simtim mai bîne. expri- mare sau confruntare cu situatiile. Trebuie sa poata a alege între apolinic si dionisiac. trebuie sa aiba capacitatea de a se contro- la. în compa- ratie cu auto controlul. În plus -lucru ce se cere repetat iarasi" si iarasi. Ei trebuie sa poata fi ca- pabili sa fie expresivi atunci când si-o doresc. -. efort. control sau lipsa de control. de a-si amâna placerile. înnobilare. cât si pentru relatiile ei cu ceilalti. Se impun aici unele avertismente. iar unele dintre ele sunt sana- toase si de dorit. stilizare (de pilda în sonete). dar si de a renunta la ea. cum a aratat de pilda Jourard (1968). deci este. Ceea ce as numi "modalitati de control cu efect apo- linic" nu pun deloc la îndoiala satisfacerea trebuintelor. în mare parte a timpului. în principiu. de preferat deopotriva pen- tru persoana în sine. a evita sa faca rau. mai sincera. Controlul nu trebuie sa însemne frustrarea sau renuntarea la gratificarea trebuintelor primare. Nu e deloc asa. chiar facând exceptie de cele necesare pen- tru a ne descurca în lumea externa. dar si la pre- zent. capabil de a se gândi la viitor. Si totusi. inhibitii. în aceeasi masura. cazul artistului este unul special). (Din nou. ci le fac mai placute si nu mai putin placute. mecanisme de aparare atunci când vor. au pierdut mai puti- ne capacitati umane decât a pierdut omul obisnuit. capabil de distractie.

discutata mai sus. Maslow mare arsenal de strategii de reactii si abordari în directia uma- nitatii depline. cu mai mult sau mai putin succes. orice comportament mijloace-scop (cu unica exceptie. aspectele expresive ale com- portamentului pot avea efecte asupra mediului. diversele forme de comportament expre- siv ori nu au nimic de-a face cu mijloacele sau scopurile (de . afecteaza rareori mediut iar daca are un astfel de efect. dar trebuie retinut ca vorbitorul nu a dorit aceste efecte. de pilda. individul este agent de vânzari si încearca sa obtina o comanda. Mijloace f'i scopuri Comportamentul de confruntare cu situatiile este întot- deauna instrumentat întotdeauna un mijloc de a atinge un scop motivat. iar discutia este ini- tiata constient si voit în acest scop. Pe de alta parte. e fara voie. adica au toate capacitatile umane. atunci când exista. Invers. lipsite de scop. Efectele asupra mediului Comportamentul de confruntare cu situatiile îsi are origi- nea în încercarea de a schimba lumea si de obicei chiar face acest lucru. snob sau arogant si îl poate face sa piarda comanda. Conversatia are un scop. ca destinatie finala. Asadar. sunt nemotivate. Putem lua ca exemplu un om aflat in toiul unei conversa- tii. nu e ceva premeditat. Dar stilul sau de a vorbi poate fi în mod inconstient ostil. simple epifenomene. pe de alta parte. Comportamen- tul expresiv. nu a încercat sa fie arogant sau ostil si nici macar nu a fost constient ca a facut aceasta impresie. a renuntarii voluntare la confruntarea cu situatia) trebuie sa fie un comportament de confruntare.172 Abraham H. voit sau cu scop. Efectele comportamentului expresiv asupra mediului.

. o excelen- 18 În cultura noastra excesiv de pragmatica.sunt privite drept cazuri speciale.. neobi~nuite sau intermediare. Cazurile când e incon~tient este considerat exceptional sau neobi~nuit. te treze. blmatatea ("Bîne faci. zone relativ neglijate ale psihologiei. 6 / Comportamentul nemotivat 173 exemplu. spiritul instrumental poate întrece chiar . toate. mobilei.ti cu argîntaria furata").iexperientele care constituie scopuri în sîne: iubirea ("E normal sa faci a. care este deopotriva motivata ~i cu scop. cititul ("Ar tre- bui sa tîn pasul cu lumea"). "). De obicei.18 Comportament conptient sau inconptient Exprimarea în formele sale cele mai pure este incon~tienta sau cel putin nu pe deplin con~tienta.tiînta ("Apararea nationala!"). în contrast cu confruntarea cu situatiile. Exista multe exemple de com- portamente relativ nemotivate ~i în cele ce urmeaza vom dis- cuta despre câteva dintre ele. Dar comportamentul de confruntare cu situatiile poate fi. stilul scrisului de mâna). zâmbim sau râdem. Comportamentele expresive Exprimarea trebuie considerata relativ nemotivata ~i lipsi- ta de scop.. stam. Actele de expresie care sunt con~tiente . pe deplin con~tient. pictatul sau improvizatiile la pian).. arta ("Aîmbunatatit cu siguranta publicitatea americana"). Dar acestea sunt exceptii sau cel putin elemente necaracteristice. ("Relaxarea aju- ta la somn"). ori au ajuns aproape de a fi comportamente ca scop în sine (de pilda. nu suntem con~tienti cum mergem. bunatatea ("Altfel. ("Vrei sa ai copii nevrotici?"). . Ar trebui observat ca ele sunt. vremea frumoasa ("Bîne pentru afaceri"). afectiunea. pe scurt. coafurii .. bîne gase. E adevarat ca putem deveni con~tienti de aceste lucruri daca suntem fil- mati. sportul ("Bun pentru digestie"). mersul saltat.ale- gerea hainelor. . înregistrati pe caseta audio.a"). ~i de obicei chiar este.ti.. ni se fac caricaturi ori sun- tem imitati.. cântatul.

Aici este implicata si o anumita inversare a conceptului de timp pierdut. O pisica lungita la soare asteapta tot atât de mai mult cât asteapta un copac. Maslow ta ilustrare pentru cel ce studiaza stiinta modului în care o vi- ziune limitata asupra vietii creeaza o lume limitata. neapreciat. timpul pierdut este ace- la în care nu realizeaza nimic si nu are nici un obiectiv. Educatia e un alt exemplu. dar am putea sugera un alt sens. De cele mai multe ori este o reac- tie prosteasca. se dezvolta. de exemplu) fara sa se straduiasca în sensul obisnuit al eforturilor de a ajunge la o alta stare de lucruri decât cea în care se afla. E o ac- ceptiune perfect legitima. ca sa spunem asa. Fiintarea Comportamentele expresive tind sa apara când oamenii sunt ei însisi. fara. fara sa mear- ga nicaieri (în sensul ascensiunii sociale. aduce dovezi in sprijinul acestei ob- servatii ?i o dezvolta. .174 Abraham H. cresc si se maturizeaza. ineficienta si irositoare. cos- turi suplimentare. golit de semnificatie pentru organism si este un produs secundar al unei atitudini fata de viata exce- siv orientata catre mijloace. la 19 Capitolul 11. Pentru tâmplarul care este numai tâmplar. spre reducerea trebuintelor. Pentru genul de persoana orientata spre util. pot fi savu- rate si apreciate pentru ele însele. spre scop. nici chiar din punctul de vedere al eficientei.19 Conceptul de a?teptare poate fi util ca punct de pornire pentru a ne gândi la simpla fiintare. lumea e facuta din lemn. Asteptarea înseamna timp pierdut. "Oameni aflati in procesul de actualizare a sinelui: Un studiu asupra sanatatii psihice". La fel sunt si relatiile in- terpersonale în general. din moment ce (1) de obicei nerabdarea nu ajuta la nimic. Calatoria este un excelent exemplu de mod în care putem sa ne bucuram de un interval de timp ca de o experienta ce constituie un scop în sine sau sa-l irosim pur si simplu. si (2) chiar experientele si comportamen- tele ce reprezinta mijloace pot fi sursa de bucurie.

î?i cauta exprimarea. în locuri fru- moase. În esenta. Am men- tionat deja în capitolele precedente ca. doar pentru a lini?ti con?tiinta occidentala. care le confera scop ?i o coloratura de performanta. practicarea golfului. dovezile ne vor obliga în scurt timp sa recunoa?tem ca exista o nevoie de a exprima în actiune feluritele impulsuri trezite in organism. acestea sunt modurile în care ceea ce ar tre- bui sa fie activitati ?i experiente ca scop în sine. Ar trebui atunci ca ea sa de- vina o trebuinta sau un impuls separat sau ar trebui conside- rata o caracteristica universala a oricarui impuls? . Dar foarte relevanta este întrebarea: "Exista o nevoie de ex- primare?" Daca raspunsul este afirmativ. vâslit ?i altele de acest fel. Faptul ca ex- primarea poate avea efecte interpersonale neprevazute (ca efect secundar) nu este relevant aici. sa actioneze asupra altei persoane) sau nemotivata (când este expresiva ?i nu co- municativa. intrapersonala ?i nu interpersonala). nemotivate. ca atare." "Unele lucruri care nu sunt necesare ar putea fi esentiale. în natura. dupa cum arata faptul ca orice nevoie ?i orice capacitate este un impuls ?i. adica de care nu ne bucuram pe de- plin. este tot atât de motivata ca trebuinta de hrana sau dragoste. "Timpul pe care te bucuri sa-I pierzi nu este timp pier- dut. atunci exprimarea artistica. dupa parerea noastra. sa trezeasca emotii. sa arate. . la soare. 6 / Comportamentul nemotivat 175 fel de legitim: timpul pierdut este cel care nu aduce nici o ex- perienta ca scop în sine. la fel ca fenomenele de catharsis ?i eliberare." O excelenta ilustrare a incapacitatii culturii noastre de a lua ca atare experientele care constituie un scop în sine poate fi vazuta în plimbare. sunt introduse fortat într-un cadru de referinta pragmatic. de aici se vor na?te paradoxuri. Arta Creatia artistica poate fi relativ motivata (când urmare?te sa comunice. Evident. În generat aceste activitati sunt ridicate în slavi pentru ca îi duc pe oameni la aer curat.

176 Abraham H.nuite. cât utilitatea pe care le-a putem da. Dar când si când.nuit al cu- vântului.. ci la eficacitate a cu care produ- ce experiente ce constituie un scop în sine) este una dintre caracteristicile perceptiei estetice. în- tr-un întreg.tim nimic despre motivatiile sale.ilipsita de scop s. Stiinta trebuie sa explice întreaga realitate. ne reveleaza nu attlt lucrurile în sine.21 20 În capitolul 17. . poate fi considerata relativ nemotivata..i simplu orice teorie psihologica ce o neaga sau o neglijeaza.20 Perceperea de tip taoist. a multitudinii de fatete ale unui fenomen (cu refe- rire speciala nu la utilitatea sa.ica nu s. dez- interesata. sunt re- levante pentru preocuparile noastre . Aceea dintre ele care se dovede. . ea izoleaza acea parte a realitatii ca întreg care ne intereseaza. lipsite de vitalitate. . La fel de important pentru fiinta sofisticata este problema experientei estetice.. Maslow În acest punct nu trebuie sa optam pentru una dintre variante.5tereotipizare versus adevarata cognitie".terea (1) categoriei nemotivarii sau la (2) o reconstructie de proportii a întregii teorii a motivatiei. nu numai portiunile sale saracite. Faptul ca reactia estetica este inu- tila s.te mai rodnica va obliga la recunoa. Ca auxiliar al actiunii. din moment ce unicul nostru scop este sa aratam ca ele sunt toate neglijate. daca exista într-adevar vreunele în sensul obis. Le clasifica. apar oameni ale ca- ror simturi sau a caror constiinta sunt mai putin aderente la viata. Chiar perceptia estetica. Acelasi lucru ar putea fi spus despre perceptie..i satisfac sau ameninta satisfa- cerea dorintelor.. nu este atât o examinare a tuturor atributelor unui obiect. ar trebui sa ne indice doar saracia psihologiei noas- tre oficiale. "Creierul ofera aceasta optiune: actualizeaza amintirile folositoare si .tiintifice s-ar baza neglijarea. E o experienta atât de bogata . printr-un accident fericit. 21 .'edem ca perceptia categoriala este în cel mai bun caz partiala. în comparatie cu procesele cognitive obis.i valoroa- sa pentru atât de multi oameni. le pastreaza în straturile inferioare ale constiintei pe cele fara nici o utilitate. le eticheteaza din capul locului. cât o clasificare a acestu- ia în functie de acele câteva atribute care ne sunt folositoare. încât ei vor dispretui pur s. o singura pri- vire aruncata asupra obiectului ne ajunge sa stim carei categorii apar- tine. privita din punct de vedere cog- nitiv.. in- diferent pe ce temeiuri .

Dansul poate fi . de acela. din pura placere produsa de o activitate executata bine. sa lege facultatea de perceptie de cea de actiu- ne. Poate se cade sa vorbim aici despre doua astfel de pla- ceri ca scop în sine: (1) placerea exercitarii unei functii ..i admiratiei sunt experiente subiective bogate. Natura a omis. ci . Si acestea sunt experiente ca scop în sine. minunarii. Cât despre pla- cerea elementara de a trai. din simpla placere de a o face. necautat al faptului de a fi în viu . cu îndemâ- nare.i (2) placerea de a trai pur si simplu (placere biologica.. sunt pictori sau sculptori.i el un bun exemplu. în functie de aspectul vizat de deta\lare.. 1944. finale . care nu schimba câtu. a veneratiei. Se nasc deta~ati în ce prive\lte un anumit aspect al naturii lor. 1964). fara sa-I raporteze la ei în~i~i. ele cotropesc organismut inun- dându-l precum muzica. pentru ca artistul are nu atât intentia de a-~i folosi per- ceptia.. pp.. adica un anumit simt sau con- \ltiinta. \li aceasta. traire sa- vurata din plin). Nu percep doar din perspectiva actiunii..i tip pasiv. muzicieni sau poeti.i lucru se poate spune .imulte altele sunt recep- tate si savurate pasiv de organism. ci percep ca sa perceapa. vi- ziunea asupra realitatii pe care o gasim în diferite arte este mult mai directa. fie ca e vorba de con\ltiinta lor sau unul dintre simturi. cât de a percepe cât mai multe lucruri. .it o abilitate nou dobândita. (Bergson. în cazul lor. 6 / Comportamentul nemotivat 177 Aprecierea Nu numai experienta estetica. estetic. Ca urmare. 162-163). orice persoana bolnava.... daca este definita cum trebuie (Pieper.i nu instrumentale. misterului . Acela. Nu se poate spune ca aceasta savurare este motivata. fara scop. Vedem aceste lucruri în special la copilul care repeta la nesfâr. epifenomenul gratificarii tre- buintelor. dispep- tica sau chinuita de greata poate atesta ca aceasta placere biologica suprema (trairea savurata din plin) este un pro- dus secundar automat.i sanatos.. încântarii. Experienta mistica. Când privesc un lucru.i de putin lumea exterioara. \li..i despre relaxare. ea poate fi cel mult scopul sau obiectivul activitatii motiva te. îl vad în sine.

Probabil ca acelasi lucru se poate spune si despre râs. poate însemna receptare sau producere spontana si pasi- va. Pentru a deschide acest nou domeniu de cercetare trebuie doar sa ad- mitem posibilitatea ca jocul poate fi inutil .178 Abraham H. distractie. drept rezolvare a problemelor.i percep- tia.i functionala.inu al straduintei. adica drept motivata . bucurie..i nu un mijloc. Exprimarea intelectuala Exprimarea intelectuala .inemotivat. Credem ca acest lucru se datoreaza partial faptului ca gândirea a fost pri- vita automat. euforie etc. mai realiste ale jocului la animale..ideologie. extaz..comportament expresiv si în cazul animalelor. a lasa lucrurile sa se întâmple si nu a le face sa se întâmple. putem avea a?teptari întemeiate de a vedea si in- terpretari mai utile. Din moment ce nimic nu ne opreste de la a folosi dihotomia comportament de confruntare cu situatiile .. În contex- tul vietii bune traite de omul sanatos. asa cum reiese clar din literatura despre terapie si diagnoza prin joc. Pare foarte pro- babil ca aceasta concluzie de ordin general sa inlocuiasca di- feritele teorii functionale. cu- noastere si asa mai departe .este o alta zona care a opus re- zistenta instrumentelor oficiale ale psihologiei. filosofie. un fe- nomen al fiintarii . ca . .. centrate pe scop si centrate pe mo- tivatie formula te pâna acum asupra jocului. lipsita de efort si fericita a naturii si existentei organismului. veselie. gândirea. un exemplu al fiîntarii tot atât de preg- nant ca parfumul florilor sau merele dintr-un pom. un scop în sine . teologie. de la Darwin si Dewey încoace. fie unul expresiv. ilaritate. Maslow Jocul Jocul poate reprezenta fie un tip de comportament de con- fruntare cu situatiile. o exprimare nemotivata.

31'tllll'tlIAlHON 18 3190101'tldOHISd 'tInoa 'ti 'tI31H'tId .

Capitolul 7 Radacinile patologiei Conceptia despre motivatie expusa pâna acum contine unele indicii importante pentru a întelege originea psihopato- logiei si natura frustrarii. niciodata o parte a ei. conflictului si amenintarii. amenintare Privare si . al- tele. nu. despre care vom vorbi în cele ce urmeaza. Vorbind despre frustrare. si anume diferenta dintre privatiune si amenintarea la adresa personalitatii. La fel si conflictele. pe de alta. cu prea putine efecte ulterioare serioase) si. Practic. Trebuie sa ne amintim mereu ca numai o fiinta uma- na întreaga este frustrata. . . Unele frustrari au într-adevar urmari patologice. la piedi- cile în calea unei dorinte sau gratificari. Definitiile obisnuite ale frustrarii se refera pur si simplu la a nu primi ceea ce îti doresti. Având în minte aceasta idee. Se pare ca. se contureaza o distinctie im- portanta. O astfel de definitie nu reuseste sa faca distinctia între o privatiune lipsita de im- portanta pentru organism (pentru care se gaseste usor un sub- stitut. frustrarea si conflictul. toate teoriile care îsi propun sa explice cum apare si cum persista psihopatologia se bazeaza pe cele doua con- cepte. e usor sa comitem greseala de a segmenta fiinta umana. înca mai exista tendinta de a vorbi de- spre frustrarea stomacului sau a gurii ori despre cea a unei tre- buinte. va trebui sa apelam la teoria trebuintelor primare. pentru a elucida mis- terul.

Astfel. pentru ca ea a refuzat sa îi cumpere înghetata.ipoate avea înca o valoare. privarea de el va avea efectele negative atribuite de obicei frustrarii în general. daca animalul subordonat încearca sa ia hrana.te cornetul de înghetata pe care-l dore. de natura simbolica. o buca- ta de hrana reprezinta (1) un mijloc de a potoli foamea . mult mai pericu- loase. Un al doilea copil însa. atunci când doua maimute se afla în relatie de dominare-subordonare. În primul rând are semnificatia sa intrinseca.i (2) un simbol al statutului de dominatie. Un obiect-tinta poate avea doua semnificatii pentru indi- vid. a actualiza- rii sinelui . Numai atunci când un obiect-tinta simbolizeaza dragos- tea. prestigiul.. De exemplu. . ci poate simti . . o privatiune ce constituie în acela.182 Abraham H.i privatiune. printr-un gest de obedienta. care su- fera aceea. Animalul dominat poate realiza asta foarte simplu.. În viziune a noastra..te poate sa piar- da pur . numai o privatiune amenintatoare are multitudinea de efecte (de obicei indezirabile) atribuite în mod curent frustra- rii în general. Maslow parte.i ca e privat de iubirea mamei sale.. Daca însa poate sa elimine valoarea simbo- lica (de dominatie) a hranei. s-a demonstrat ca. dominatorul îi permite s-o ma- nânce.. ci poate fi .. s-ar putea sa fi pierdut nu numai o gratificare senzoriala.. Astfel. respectul sau alte trebuinte primare.adica la adresa trebuintelor primare..i chiar se poate pune întrebarea daca acest lucru ar trebui de- numit tot frustrare. adica prin prezentare sexuala când se apropie de hrana.i timp o amenintare la adresa personalitatii. Pentru cel de-al doilea copil. Existenta dublei semnificatii a unui obiect poate fi demon- strata foarte clar la anumite grupuri de animale ori în anumi- te situatii. astfel..i simplu acel cornet. a sistemului sau defensiv.i purtatorul unor valori psihi- ce. el pare sa spuna: "Vreau . la fel ca alte privatiuni.. cornetul de înghetata nu are doar valoare intrinseca. un copil care nu prime. va fi imediat atacat de ani- malul dominator. A fi privat de primirea unei înghetate ca simpla înghetata nu înseamna probabil mare lucru pentru individul sanatos. a stimei de sine. adica la adresa telurilor individului în viata.

învatarea mersului si." În acelasi fel. Îti accept bucuros dominatia. lipsa de valoare. contro- lul sfincterian. inferioritate. se zbârleste si devine furioasa. Astfel. nu numai ca va asculta critica. de fapt. Neglijarea acestei distinctii a creat multe neîntelegeri inutile în rândul psihiatrilor. 1936. Dar daca persoana e asi- gurata ca acea criticanu reprezinta un atac sau un gest de res- pingere la adresa ei. Observarea copiilor complet siguri de dragostea si respectul parintilor a demonstrat ca privatiu- nile. are numeroase efecte negative. Ca ur- mare. 7 / Radacinile patologiei 183 mâncarea asta doar ca sa-mi potolesc foamea. disciplina si pedepsele pot fi suportate uneori cu incre- dibila ut=mrinta. Privarea sexuala poate fi suportata cu rela- tiva usurinta de indivizii pentru care nu are asemenea im- plicatii. critica ramâne doar critica. Si aici. putem primi o critica din partea unui prieten în doua fe- luri diferite. lipsa de respect. Se crede ca întarcatul. cum ar fi agresivitatea sau sublimarea? În prezent se stie bine ca exis- ta multe cazuri în care celibatul nu are efecte psihopatolo- gice. O întrebare ce apare mereu este: Frustrarea sexuala determina inevitabil toate nume- roasele efecte ale frustrarii sau unele dintre ele. izolare sau neîmplinire a altor tre- buinte primare. reactia unei persoane obisnuite va fi sa se simta atacata si amenintata (ceea ce este destul de corect. nu vreau sa-ti contest dominatia.Daca privatiunile nu sunt privite de copil . În multe altele însa. fiecare nou ni- vel de adaptare se obtin fortând copilul. În mod normal. daca a avut deja o multime de dovezi ca prietenii o respecta si o iubesc. Privatiunile inevitabile din copilarie sunt considerate si ele frustrante în mod obisnuit. diferentierea între simpla privatiune si amenintarea la adresa personalita- tii ne impune precautii. nu reprezinta si un atac ori o amenintare (Maslow. Ce factor stabileste care va fi rezultatul? Lucrul clinic cu pa- cienti care nu sunt nevrotici arata clar ca privarea sexuala devine serios patogena doar când individul o resimte drept respingere din partea sexului opus. pentru ca de obicei critica reprezinta un atac). ci va fi chiar recunoscatoare.1940b).

umilire sau durere foarte mare. amenintare fizica propriu-zisa. Pura alegere înseamna conflict în cel mai simplu sens. Aceasta ne conduce la ipoteza noastra finala. Vom analiza în cele ce urmeaza câteva tipuri de conflict. Reactia psihica la o astfel de situatie de alegere nu este nicio- data una patologica. ca unic concept. Privarea nu este psihopatogena. . s-a constatat frec- vent ca efectele clasice ale frustrarii sunt consecintele altor ti- puri de amenintare: traumatizare. Maslow drept amenintari la adresa personalitatii sale. este mai putin utila decât doua con- cepte care o intersecteaza: (1) privarea de trebuintele care nu sunt primare ~i (2) amenintarea la adresa personalitatii. amenintare Conflict si . dar amenintarea. ca poate frus- trarea. dar exista cai alternative de a-l atinge. Exis- tenta cotidiana a fiecarei fiinte umane este plina de nenuma- rate astfel de alegeri. amenintarea implica mult mai mult. a~a cum am vazut ~i în cazul frustrarii. adica a trebuintelor primare sau a diverselor sisteme de confrunta- re cu situatia asociate cu ele. De fapt. frustrarea are prea putine efecte. lezare a cortexului. Conceptul de conflict se poate intersecta cu cel de amenin- tare. Consideram ca diferenta dintre acest tip de alegere ~i urmatorul tip pe care-l vom discuta este urma- toarea: primul tip presupune alegerea între doua cai care duc la acela~i obiectiv.184 Abraham H. iminenta mortii. Un alt tip de conflict presupune situatia în care obiectivul în sine este important. relativ lipsit de importanta pentru organism. boala grava. Din acest punct de vedere rezulta ca fenomenul frustrarii amenintatoare e mai strâns legat de alte situatii de ameni"'1ta- re decât de simpla privare. da. . cel mai adesea nu exista deloc senzatia subiectiva de conflict. conflict. a principalelor teluri în viata sau a trebuintelor. Privarea implica mult mai putin decât implica de obicei conceptul de frustrare. De asemenea.

Din punctul de vedere al psihopatologiei. desigur. o chestiune ce va fi stabilita de fiecare organism individual. amenintatoare ori exis- ta o singura posibilitate. sa ia o decizie care stie . Este tot o situatie de alegere. atac sau comportament de substitut sunt anihilate. O astfel de situatie poate fi numita situatie de conflict numai extinzând sensul cuvântului. Renuntarea la un obiectiv necesar sau la satisface- rea unei trebuinte înseamna amenintare ~i efectele ei persista. Ceea ce este important pentru un indi- vid poate sa nu fie ~i pentru altul. chiar dupa ce s-a facut alegerea. Într-un cuvânt. dar acum ea se face între doua obiective diferite. totu~i. 1939). E adevarat. Exista. Conflictul catastrofic ar putea fi numit mai corect amenin- tare pura. când se ia deci- zia. lipsita de alternativa sau posibilitati de alegere. cum se întâm- pla în cazul multor experimente asupra nevrozei la animale (Maier. con- flictul declan~at de alegerea între doua sau mai multe cai ce duc în acela~i punct poate deveni foarte intens. acest gen de alegere poate genera numai nesatisfacerea cronica a unei tre- buinte primare ~i este patogena. Ea se poate vedea daca luam drept exemplu un om care urmeaza sa fie executat în câ- teva minute sau animalul fortat . care reprezinta o amenintare catas- trofica. din moment ce în mod normal nu sunt patogene. doua tipuri de situatii de conflict sau reactii la con- flict: neamenintatoare ~i amenintatoare. Ori toate variantele au efecte catastrofice. Un conflict amenintator se deosebe~te fundamental de cele doua tipuri de conflicte descrise mai sus. reac- tia de alegere nu înabu~a conflictut din moment ce decizia în- seamna renuntarea la ceva aproape la fel de necesar ca ~i ceea ce s-a ales. Conflictele neamenin- tatoare sunt relativ neglijabile. în cele mai multe cazuri. am- bele de necesitate vitala. Aici. ca-i va aduce pedeapsa ~i în care toate posibilitatile de evadare. ca atunci când obiectivul prezinta o importanta majora. 7 / Radacinile patologiei 185 Obiectivul nu este pus în pericol. senzatia aparenta de conflict dispare. trebuie sa ajun- gem la aceea~i concluzie ca ~i dupa analiza frustrarii. în genere. Importanta sau lipsa impor- tantei lui este. tipurile de conflict amenintator sunt impor- . De obicei.

o dojana. ci caracteris- tica patogena esentiala a amândurora. ca .i conflictul au fost frecvent definite numai din perspec- tiva situatiilor exterioare. Putem purcede acum la o reclasificare a conceptelor noas- tre din domeniul general al psihopatogenezei. nici frustrarea.i apoi despre alegere . Mai mult. Definirea individualizata a amenintarii . pentru ca sunt foarte des patogene. unele chiar întaresc organismul. Un bombardament sau o amenintare la adresa vietii ar putea fi mai putin amenintatoare decât un zâmbet dispretuitor.i sa le consi- deram pe amândoua nepatogene. tradarea din partea unui prieten.i a actualizarii sinelui. adica amenintarea cu nesatisfacerea sau chiar nesatisfacerea propriu-zisa a trebuin- telor primare sau . în ultima instanta. ci .. frus- trarea . o situa- tie aparent amenintatoare poate sa produca sau sa nu produca senza- tii de pericol psihic la un anumit individ. În plus.. Teoria dinamica generala.. Putem sa vor- bim mai întâi de privare . Astfel. din moment ce exista tipuri de conflict care nu genereaza simptome. Maslow tante. amenintarea poate avea efec- te de întarire a caracterului.186 Abraham H. boala unuia dintre copii sau un act de nedreptate comis la adresa unui strain aflat la kilometri distanta. nu din cea a reactiei interne a organismului la acele situatii exterioare sau a felului cum este 22 Amenintarea nu este întotdeauna patogena..i deci lipsite de importanta pentru cei ce studiaza psihopatologia. . Dimpotriva. exista moduri sanatoase de a o aborda. trebuie sa definim o si- tuatie sau amenintare nu numai din perspectiva trebuintelor primare caracteristice speciei. ... Conceptul cu adevarat important nu este nici conflictul.i diferitele constatari empi- rice specifice indica necesitatea unei definiri individualizate a amenintarii.i din cea a organismului in- dividual care se confrunta cu o problema anume. ca si solutii nevrotice sau psihotice..22 Din nou va parea ca atunci când ne referim la senzatia de conflict ca punct de origine al simptomelor ar fi mai bine sa vorbim despre ame- nintare sau conflictul amenintator. Adica.

Nici un tablou al amenintarii nu este com- plet în cazul unui organism daca nu stim de asemenea unde duce senzatia de amenintare. este practic imposibil sa ameninti masculinitatea unui barbat care este foarte sigur pe el. Astfel de tehnici ne ajutam sa aflam de ce anume are nevoie persoana respectiva. ca de exemplu tehnica psih- analitica. nici frustrarii. Cum stim când o situatie anume este perceputa de orga- nism drept amenintare? Pentru fiinta omeneasca. În teoria nevrozei e cu siguranta absolut necesar sa întelegem si natura senzatiei de amenintare. Trauma si boala ca amenintare Se cere acum sa aratam ca notiune a de amenintare include fenomene nesubsumate nici conflictului. Trebuie sa ne amintim ca. de exemplu. se cere invocat principiul autonomiei functionale. adultii sanatosi sunt mai putin amenintati de si- tuatiile externe decât cei obisnuiti sau nevrotici. ea devine de-a lungul anilor tot mai inatacabila. dar nu trebuie sa si fie. o situatie traumatica poate constitui o amenintare psihica. 7 / Ri'idacinile patologiei 187 perceputa. si reactia organismului la ea. Mai mult. Din nou. Trebui sa subliniem înca o data ca o situatie trau- matica nu este totuna cu senzatia de traumatizare. Un ultim aspect. care decurge fara îndoiala din teoria dina- mica. ce o pune în pericol. este acela ca trebuie sa consideram întotdeauna ca sen- zatia de amenintare reprezinta în sine o stimulare dinamica pentru alte reactii. Anumite tipuri de boli grave pot . desi sanatatea la vârsta adulta se datoreaza lipsei de amenintari în timpul copilariei sau amenintarilor depasite cu succes. ce îl determina pe individ sa faca si cum reactioneaza organismul la acea amenintare. poate avea chiar efecte educative si întari- toare. în sen- sul comun al acestor termeni. acest lucru poate fi stabilit cu usurinta prin orice tehnica adecvata pentru descrierea personalitatii totale. daca este abordata bine. Pierderea iubirii nu este o amenintare prea mare pentru cel care s-a simtit iubit toata viata si se simte demn de iubire si agreabil. ce îi lipseste. În general.

care îi predispune la a se simti ame- nintati. tulburarea rutinei sau ritmului sunt percepu- te de copil ca fiind amenintatoare. pentru a cuprin- de fenomene de obicei incluse în alta categorie. putem vorbi cu siguranta de senzatia de amenintare. nici frustrare. mai moderate. Poate si durerea foar- te puternica ar trebui sa intre in aceasta categorie . De exemplu. Iminenta mortii. când nu mai suntem stapâni pe soarta noastra.e cu sigu- ranta un lucru în privinta caruia nu putem face nimic. coplesitor de puternica si amenin- tatoare. Alte traume. Am adauga ca ne putem as- tepta sa vedem mai frecvent o astfel de reactie la cei cu o anu- mita structura de caracter. pierderea echilibrului. când nu mai detinem controlul asu- pra noastra si a lumii. O persoana care a avut un infarct grav se poarta adesea într-o maniera ce sugereaza ca se simte amenin- tata. pentru ca în acest context ne putem pierde încrederea elementara în noi însine. Când nu ne mai putem descurca în acea situatie. anume privarea directa. indiferent din ce motive. Putem adauga efectul traumatizarii drastice. ar putea si ea (dar nu neaparat) sa ne insufle starea de amenintare. împiedicarea sau . fara legatura cu privatiunile impuse de aceste situatii. putem spune ca stimularea subit intensa. unii par sa-si piarda încrederea în propriile capacitati. Si alte situatii în care "nu putem face nimic" sunt percepute uneori ca amenintatoare. Experienta bolii sau a spitalizarii la copiii mici e perce- puta de cele mai multe ori drept amenintatoare. Persoana care a trecut prin- tr-un accident foarte grav poate sa traga concluzia ca nu este stapânul destinului propriu si ca moartea se afla mereu la usa. Maslow fi psihopatogene. În fata unei astfel de lumi. chiar si în cele mai simple. orice lucru inexplicabil sau nefamiliar. nu doar generatoare de trairi afective. a fi scapat din brate fara avertizare. la lista noastra de efecte ale amenintarii care nu sunt nici conflict. vor fi evident mai putin amenintatoare. Fireste. la un nivel foarte elementar.188 Abraham H. trebuie sa vorbim si despre cele mai adânci aspec- te ale amenintarii. Poate ca e posibila extinderea conceptului. când lumea este prea mult pentru noi.

sa-i lîni~teasca sau sa-i faca recunoscatori. Aceasta afirmatie scoate puternic în evidenta relativismul ~i deci neadecvarea teoriei lui Freud de- spre Supraeu. În final. În acord cu Goldstein (1939. izolare. proasta folosire sau ne- folosirea capacitatilor ameninta în mod direct actualizarea si- nelui. pierderea 12restigiului ~i a puterii). Sursa patologiei o alta problema creata prîn identificarea psihopatogenezei cu o dezvoltare în ultima înstanta deficitara rezulta din carac- terul sau monist. lnhibarea actualizarii sinelui ca amenintare . dar sa devina amenintatoare sau inhibatoare pentru dezvoltare în viitor. dar care le vor inhiba însa dezvoltarea. 7 / Radacinile patologiei 189 punerea în pericol a satisfacerii trebuintelor primare (umilire. acestea sunt toate amenintari directe. Acest accent pus pe vatamarile viitoare ~i ac- tuale are multe consecinte serioase. putem întelege majori- tatea experientelor de amenintare individuale drept situatii care inhiba sau amenînta sa inhibe dezvoltarea în directia ac- tualizarii sînelui. Ar trebui sa observam totodata ca a pune în relatie de si- nonimie amenintarea cu inhibarea dezvoltarii creeaza posibilita- tea ca o situatie sa nu reprezînte subiectiv o amenîntare în pre- zent. De exemplu. 1940). Un exemplu îl repre- zînta supunerea parîntilor fata de copil. respîngere. Am sugerat ca toate bolile sau majoritatea . primejduirea metatrebuintelor sau a valorilor Fiîntarii poate fi amenintatoare pentru persoana foarte matu- rizata. In plus. care îi înlesne~te trans- formarea într-un psihopat. putem cita conceptia revolutionara a lui Fromm despre con~tiinta "uma- nista" ca perceptie a devierii de la calea dezvoltarii personale sau a actualizarii sînelui. Copiii ar putea dori acum gratificari care sa-i multumeasca.

mai profunda. în general. Atunci de unde vin sindroamele de boala separate? Poate nu doar psihopatogeneza. ipohondria sau nevroza anxioasa în particular. Oricum am defini amenintarea. . a controlului esential al organismului asupra lu- mii tii amenintarea la adresa valorilor supreme. nu vom mai face acum nici un efort de a ex- plora mai departe aceste ipoteze. cum a sustinut Homey (1937). E necesar numai sa-i subli- niem posibilitatile unificatoare tii simplificatoare. Poate ceea ce numim acum entitati de boala separate. valorile sau trebuintele de baza ale organismului. trebuie sa se refere obligato- riu la obiectivele. sunt de fapt reactii superfi- ciale tii idiosincrasice la o boala generala. percepute drept amenintatoare în sensul amintit sunt urmatoarele: pericolul de a se împiedica sau împiedicarea propriu-zisa a satisfacerii trebuintelor primare sau metatrebuintelor (inclusiv actualiza- rea sinelui) ori conditiile pe care se bazeaza. dupa modelul medical. O definitie finala. indi- ferent ce altceva ar mai include. ci tii psihopatolo- gia este unitara. amenintarea la adresa vietii însatii. Testul 5-1 al securitatii-insecuritatii (Maslow 1952) a fost construit tocmai pe o astfel de premisa de baza tii se pare ca pâna acum a avut succes în a detecta oa- menii bolnavi psihic în general tii nu isteria. a integritatii organismului. psihopatogeneza pare sa fie uni- tara tii nu multipla. a integrarii or- ganismului. Aceasta înseamna ca orice teorie a psihopato- genezei trebuie sa se bazeze direct pe teoria motivatiei. Maslow vin din aceasta singura sursa. exista cu siguranta un as- pect pe care nu trebuie sa-I neglijam.190 Abraham H. Rezumat Am putea rezuma spunând ca. Din moment ce unicul nostru scop aici este sa indicam ca aceasta teorie a psihopatogenezei genereaza probleme tii ipo- teze importante.

materia prima a umanitatii si a speciei umane nu explica urias a cantitate de rau evidenta în lumea noastra. de a construi filosofii etc. Asadar. pulsiuni) pri- mare nu sunt malefice si nici pacatoase.într-o forma autohtona sau alta . stim deja destul pentru a atribui multe din lucrurile conside- rate malefice bolii trupului si personalitatii. Cât despre metatrebuintele de excelen- ta. ignorantei si pros- tiei. Capitolul 8 Este distructivitatea instinctiva? În aparenta. de a vorbi o limba co- rect din punct de vedere gramatical. impulsuri.dezirabile si Iaudabile. frumusete. legalitate.). mezomorfie sau ectomorfie. imaturitatii si aranjamentelor sociale si institutionale proaste. în istoria omenirii si în caracterul nostru individual. tot ar trebui sa spunem ca sunt neutre. Dar nu se poate spune ca stim destul pentru a preciza . Chiar cu un ma- ximum de precautie stiintifica. Dimpotriva. apartenen- ta si dragoste. acceptare sociala. E adevarat. ma- lefice sau pacatoase. nivel de energie înalt sau scazut etc. simplitate si altele de acelasi fel. Acelasi lucru se aplica si în cazul majorita- tii sau tuturor capacitatilor specifice speciei umane pe care le cunoastem (capacitatea de a rezuma. precum si în cazul diferentelor constitutionale (activism sau pasivitate. e practic imposibil. acceptare de sine si actuali- zare a sinelui. si nu rele. sa le numim intrinsec rele. adevar. siguranta.). Nu e nimic neaparat rau în a dori si a avea nevoie de hrana. în cultura noastra si în majoritatea cul- turilor pe care le cunoastem. trebuintele (motive. majoritatea oamenilor din diferi- te culturi ar considera aceste dorinte .

pacatoa- sa. 1958). O vulpe care intra într-un cotet de gaini poate ucide mai multe gaini decât ar putea mânca. Stim ca raul poate fi redus prin sanatate .i sociale efi- ciente.. sa devina mai rautacioase. Polanyi. iar pisica ce se joaca cu . rautacioasa. E clar ca nu . a devenit clar ca o astfel de cunoa. Dar nu îndraznim sa spunem ca nu exista deloc tendinte de tip instinctual în com- portamentul negativ... economice ... Animalele În primul rând..tiinte umaniste extinse în mod corespunzator (Maslow.. primordial.i chiar animalele anterior blânde vor ata- .i alte animale copitate afla te în perioada de rut vor cauta încaierari. ca . Oricum.i te- rapie.tim destule pentru a respinge orice afirmatie ca natura umana este. nici macar la multe..oarecele este deja pro- verbiala.. uneori chiar abandonându-. cu siguranta.i decisive.i pe cele superioare.i sisteme politice.. maturitate cronologica .. nu la toa- te animalele. dar la o parte din ele..i ca exista cel putin unele dovezi care s-o contrazica. . De.tim destul pentru a face o astfel de afirmatie .. Unele animale par sa ucida doar de dragul de a ucide ..ipsi- hica..i ca aceste întrebari pot fi aduse sub jurisdictia unei . Dar cu cât poate fi redus? Pot astfel de masuri sa reduca raul la zero? Se poate accepta. cuno. prin institutii .iîntelepciune.. aparent din mo- tive constitutionale.i sunt agresive fara a exista motive externe observabile.i perechea pentru asta. cruda sau criminala. Maslow . Îmbatrânirea pare sa faca multe animale.192 Abraham H. feroce.. Cerbii .. chiar . 1966.. da.tere se poate obtine . biologic.i ce a fost considerat rau. ne aduce aminte ca întelegerea distruc- tivitatii a progresat într-adevar. fundamental malefica. Acest capitol este un exemplu de abordare empirica a unei probleme cruciale din domeniul a ceea ce a fost considerat bine . e adevarat ca la unele specii de animale se poate observa ceva ce pare a fi agresivitate primara..i nu încearca sa ajunga la o formulare definitiva.tinte .. chiar daca nu pâna la punctul raspunsurilor finale .i în ce masura.. în esenta sa.

chiar t>ipe cele din specia lor. Desigur. O da- ta ce t>i-auales locul de înmultire. Unele specii atad orice alt ani- mal. multe alte exemple de fe- rocitate aparent primara la animale nu sunt tocmai ceea ce par. va deveni în cele din urma membra a grupului t>iva ataca la rândul ei orice strain care se apropie. De exem- plu. Aceste . Diferite specii ucid nu doar pentru a-t>i asigura hrana. Totut>i. cel putin la aceasta specie t>iposibil t>ila altele. Orice alta maimuta urlatoare care încearca sa se ala- ture grupului este alungata printr-un atac zgomotos. cu scopul de a le îmblânzi. Agresivitatea la animale poate fi trezita în multe moduri t>ide numeroase situatii. Un binecunoscut studiu efectuat pe t>obolani de laborator arata ca salbaticia. atad doar intrut>ii. De pilda. glandele suprarenale sunt mult mai mari decât la cei mai blânzi. nu t>ialte pasari. alte specii pot fi cultivate de geneticieni in- vers. exista un factor determinant numit teritorialitate (Ardrey. se descopera ca ata- cul este corelat din ce în ce mai mult cu dominatia. Tendinta catre feroci tate. Ideea a devenit mai plauzibila datorita constatarii generalizate ca la t>obolanii salbatici t>iagresivi. maimute le urlatoare formeaza un fel de corporatie închisa. Astfel de observatii t>iexemple ne permit sa avansam t>isa acceptam cea mai simpla dintre toate explica- tiile: comportamentul în discutie provine dintr-o motivatie ad hac. Daca to- tut>iramâne prin preajma destula vreme. de a le face mai putin agre- sive t>iferoce. Când se studiaza animalele superioare. exact ca trasaturile anatomice. daca nu au mirosul sau în- fatit>area grupului ori clanului din care fac parte. agresivitatea sau ferocitatea pot fi culti- vate selectiv. ca exista un impuls ereditar care determina acest tip anume de comportament. Nu ataca în general. la fel ca la oameni. 1966) ce poate fi ilustrat de pasarile care-t>ifac cuib pe pamânt. 8 / Este distructivitatea instinctiva? 193 ca fara sa fie provocate. ele vor ataca orice alta pa- sare care încalca raza teritoriului pe care t>il-au însut>it. Dar îi vor ataca doar pe acet>tiintrut>i.la o analiza mai atenta. poate fi un factor determinant al comportamentului mOt>te- nit în mare masura.

în special cele tinere. iar locul în ierarhie determina la rândullui câta mâncare va primi. Când sunt studiate primatele se observa ca agresivitatea devine tot mai putin primara si tot mai derivata si mai reacti- va. încât în unele grupuri nu se poate vedea nici un fel de agresinne. mai functionala. Dar daca este acceptat. dar cred ca fe- nomenul teritorialitatii. În acest punct trebuie sa spun ca întregul argument care extrapoleaza de la animal la om trebuie. nu comporta- ment-scop. daca pornim cu ra- tionamentul de la animalele cele mai apropiate de oameni. Practic. Acelasi lucru se poate afirma si despre gorile. si factori determinanti situationali imediati. Maslow studii snnt prea complexe pentru a fi citate amannntit. La cimpanzeu.194 Abraham H. nu descoperim nici un comportament care poate fi suspectat de agresivitate de dragul agresivitatii. al atacului asupra celor bolnavi sau slabi si alte fenomene deseori explicate prin agresivitate sau cruzime instinctiva sunt motivate de dominatie si nu de o motivatie specifica a agresivitatii ca scop în sine. aceasta agresivitate poate fi un comportament-mijloc. animalul cel mai apropiat de fiinta umana. al protectiei geloase a femelelor. trebuie conchis. Locul animalului în cadrul ierarhiei dominan- tei este determinat partial de succesul actelor sale agresive. ca acestea dovedesc aproape opusul a ceea ce s-a considerat pâna acum a fi adevarat. o reactie tot mai de înteles si mai logica la o totalitate de motivatii. ea trebuie sa fie în mare masura antropoida. toa- te actele de cruzime ale acestor animale survin numai când sunt necesare pentru a valida statutul de dominatie sau pen- tru a provoca o revolutie în cadrul acestuia. sa trezeasca mereu unele suspiciuni. al atacului asupra strainilor. Nu stiu cât de ade- varate snnt aceste aspecte în cazul altor specii. indiferent de motive. iar mai- . fara doar si poate. dar pu- tem spune ca aceasta dominatie si agresivitatea care decurge uneori din ea au o valoare functionala sau de supravietuire pentru animal. daca va avea o pereche si alte satisfactii biologice. de dragul argumentului. Aceste animale sunt atât de agreabile. forte sociale. cooperante si prietenoase. Daca oamenii au o mostenire ani- malica.

i determinare sociala.. în al doilea rând. iar apoi sa selectezi din toata gama evolutiva acel animal care-ti ilustreaza cel mai bine afirmatiile.. cu unele exceptii.i factori determinanti .ti mai întâi o teorie sau sa formulezi o pre- judecata.. de. De exemplu.i maturitate tinde.. în loc sa se aleaga anumite specii favorite. Aceasta gre...i ea.te tot mai mult. În al treilea rând.i nu doar expresii ale agresivitatii instinctive ca scop în sine. mo. La unele specii chiar lipse.. poate cel mai semnificativ..i instinctele devin tot mai putin importante ca factori de- terminanti . În al treilea rând. învatare ..eala exemplifica un tip general de gândire pseudo. Daca cine- va vrea sa demonstreze existenta distructivitatii instinctive.tenita.. alege cu siguranta lupul . variabilitatea cre. În al doilea rând. la o analiza atenta. . de rezolvat cu cele mai mari precautii. preferintele alimentare devin din ce în ce mai importante. În al patrulea rând. Dovezile obtinute din studierea animalelor pot fi rezuma- te spunând în primul rând ca a argumenta plecând de la ani- male .. hormo- nii . tot mai putin im- portanta. iar foamea pura.i probabil la mai putine decât se crede.i sunt înlocuite în masura tot mai mare de inteli- genta..ea- Ia este sa construie.. derivate la diver.te cu de- savâr..tiintifica ce poate fi descrisa ca animalocentrism ne- legitim. trebuie sa închidem deliberat ochii la comportamentul tuturor animalelor care nu se potrivesc cu teoria. cu cât urcam mai mult pe scara evolutiei .. trebuie sa uitam ca tendintele dare de dezvoltare pot fi vazu- te numai studiind întreaga scara filogenetica de jos în sus... reflexele.i. cu atât mai dar se vede ca dovezile presupusului instinct primar al agresivitatii devin . Procedura potrivita pentru a face o astfel de gre. urcând pe scara regnului animal. ca o ten- dînta primara. sa creasca . perioada dintre fertilizare . 8 / Este distructivitatea instinctiva? 195 mutele antropoide sunt mai degraba cooperante decât agre- sive.. catre distructivitate sau agresivita- te poate fi gasita la unele specii de animale.i uita de iepure. cazurile speci- fice de comportament agresiv la animale se dovedesc deseori a fi reactii secundare.i cu cât ne apropiem mai tare de om. În plus..ire.i ajungând la om este întotdeauna o sarcina delicata..

cu pata de cerneala a lui Rorschach în care poate fi proiectata ostilita- tea adultilor. spirit de cooperare ?i chiar al- truism.dre. putine la numar. Mai mult. Totu?i. astfel încât. chiar ?i aceste dovezi putine la numar sunt suficiente pentru a pune la îndoiala concluzia ca copiii sunt ni?te mici animale primor- . daca studiem mai atent maimutele. aceasta imagine nediluata este falsa. cele mai apropiate rude ale noastre dintre animale. Copiii Observatiile. ?i nu din dorinta de a ucide. În al cincilea rând. bunatatea. Psihologii ?i psihanali?tii au descris deseori co- pilul drept un mic diavol. sunt de obicei trecu- te cu vederea. Trebuie sa recunosc cu regret ca nu exista suficien- te materiale ?tiintifice în acest domeniu. compasiune a ?i a?a mai departe. despre compasiune la copii. par sa fi disparut cu desavâr. Se aud multe despre distructivitatea înnascuta ?i egoismul înnascut al copiilor ?i exista mult mai multe lucrari dedicate acestor subiecte decât cele care abordeaza spiritul de cooperare. nu din sadism. Toate acestea înseamna ca de aici îna- inte ar trebui sa privim cu suspiciune sau chiar sa respingem orice argument evolutionist cum ca natura noastra animala ne obliga la agresivitate sau distructivitate ca scop în sine. Îmi bazez rationamen- tul doar pe câteva studii excelente. cam tot a?a cum noi mâncam friptura datorita trebuintei de hrana. Fara îndoiala. gasim prea putine dovezi (sau chiar deloc) ale exis- tentei agresivitatii primare. studiile experimentale ?i constatarile legate de copii par uneori sa semene cu o metoda proiectiva.196 Abraham H. când singurul lucru pe care-l cunoa?tem este comportamentul. pline de rautate. Un ultim punct important survine din tendinta noastra de a postula motive. Maslow tot mai slabe. când ajungem la maimute. acestea din urma. nascut cu pecetea pacatului origi- nar ?i cu ura în suflet. în special cel al lui Lois Murphy (1937). dar in schimb ga- sim multe dovezi de prietenie. Cercetatorii comportamentului animal sunt acum cu totii de acord ca majoritatea carnivorelor î?i ucid prada doar ca sa-?i obtina hrana.

cooperanti si altru- isti. Dimpotriva. distructivi si egoisti într-o maniera primitiva. asa cum s-a sustinut. Aceasta sugereaza o in- terpretare reactiva. în aceeasi maniera primitiva. mai degraba decât una instinctiva. îngrijit si iubit. Practic toate caracteristicile de personalitate ale oamenilor aflati în procesul de actualizare a sinelui. Daca studiem un copil sanatos. 8 / Este distructivitatea instinctiva? 197 dial distructive. nici un strop de ura sau rautate. apartenenta si stima de sine este copilul care va arata cel mai mult egoism. sunt generosi. Daca trebuie sa ne referim aici la . de admirat si de invidiat se regasesc la ast- fel de copii . si în opinia mea. Nenumarate exemple de aparenta dis- tructivitate pot fi demontate la o analiza dinamica mai aten- ta. observarea atenta si de durata dovedeste contrariul. Dar al- teori. ura. dragoste. Cât despre distructivitate. La copiii iubiti si respectati de parinti ar tre- bui sa gasim mai putina distructivitate. Copilul care desface un ceas în bucati nu considera ca îl distruge.mai putin cunostintele. ma îndoiesc foarte tare ca ea apa- re la copiii normali ca expresie primara directa a unui simplu impuls de a distruge. placere de a rani. frustrat la un nivel elementar sau amenintat în nevoia lui de siguranta. ostilitate ca scop în sine sau cruzime delibera- ta. e foarte putin probabil sa vedem la el ceva care sa poata fi numit ma- lefic. rautate. întelepciunea si expe- rienta. Un motiv pentru care iubim copiii si ni-i dorim atât trebuie sa fie tocmai acesta: faptul ca în primii un an-doi de viata nu se poate vedea la ei nimic malefic. agresive si ostile. tot ce este de îndragit. în care trebuie inculcat cu forta un dram de bunatate prin disciplina si pedeapsa. ci ca-I examineaza. copiii normali sunt adesea ostili. do- vezile existente arata ca chiar asa este. pacat originar. agresivitate si distructivitate. Dovezile clare experimentale si de observatie par sa arate ca. si poate la fel de des. Principiul de baza care de- termina frecventa fiecaruia dintre aceste doua tipuri de comportament pare a fi ca acel copil care se simte în nesigu- ranta. dis- tructivitate. sadism. de fapt. instrumentala sau defensiva a ostilitatii. sa spu- nem pâna la vârsta de un an si poate si mai târziu.

ca atunci când copilul taie notele atent batute la masina ale tatalui în forme mititele si frumoase. o reactie la ame- nintarile de un fel sau altul. exact asa cum ucid animalele care au devenit o pacoste pentru ei. fratii lor. Un alt caz special îl constituie personalitatea psihopatolo- gica. O explicatie rezonabila ar fi ca un copil de doi ani pur si simplu nu poate formula gândul ca mama lui poate iubi doi copii. O posibila exceptie o consti- tuie cazurile patologice. Explicatia ei a fost ca oamenii aflati în siguranta. sanatosi nu sunt ostili sau agresivi la adre- sa unor oameni care sunt. în acelasi fel în care acestea ucid insectele suparatoare sau sacrifica animale pentru hrana fara a simti pic de vinovatie. epilepsia sau postence- falita. în sens larg. Unele re- actii ale copiilor care par crude vin probabil tot din lipsa iden- . Rivalitatea între frati este un caz cu totul special si uneori enigmatic. de exemplu. iubitoare. Maslow un instinct primar. Pentru a întelege psihopatii. Un copil de doi ani poate fi periculos de agresiv cu fratiorul sau nou-nascut. nu se stie daca distructivitatea nu este cumva reactiva. ci ca sa-si pastreze dragostea mamei. joaca. fara placere. Chiar si în aceste cazuri asa-zis patologice. fara ura. intentia ostila este exprima- ta în mod foarte naiv si direct. a carei agresivitate pare deseori ne motivata. adica pare sa fi fost savârsita de dragul agresivitatii. astfel ca îi pot rani sau chiar ucide cu detasare. Uneori. ei pot fi eliminati cu usurinta chiar de persoane blânde. exersare a capacitatilor si îndemânarilor în plina dezvoltare si uneori creatie propriu-zisa. Daca anumiti oameni nu sunt vazuti ca fiin- te umane. Multe alte exemple care îi par dovezi de distructivitate mamei necajite se dovedesc a însemna nu doar curiozitate. sanatoase. Trebuie sa amintim aici un principiu enuntat pentru prima oara de Ruth Benedict (1970) în încercarea de a explica motivul pentru care societa- tile sigure pot porni un razboi. curiozitatea ar fi o alegere mult mai potri- vita.198 Abraham H. ci si activism. ne ajuta sa presupunem ca ei nu se identifica afectiv cu alti oameni. El nu raneste de dragul de a rani. Nu cred ca exista o placere pura a distru- gerii intentionate la copiii mici. oameni cu care se pot identifica.

e posibil ca existenta celuilalt sa nu fie con- ~tientizata. Majoritatea comportamentelor de acest fel.nu ne permit sa spunem daca aceasta explicatie reactiva explica toate comportamentele distructive. În nici una dintre aceste situatii nu ar tre- bui sa tratam copilul ca pe un adult. când copilul nu e suficient de matur pentru a stabili relatii interpersonale. a~a ca nu ar trebui sa mai fie folositi înainte de a fi modificati sau redefiniti. fara sa interactioneze în vreun fel. La fel stau lucrurile ~i în cazul sugarului activ care consta- III ta ca i se ia sfârcul din gura ~i urla de furie sau al copilului în vârsta de trei ani care-~i love~te mama când aceasta îl pedep- se~te sau al celui de cinci ani care striga furios "a~ vrea sa mori!" sau al celui de doi ani care se poarta mereu brutal cu fratele nou-nascut. întelese dina- mic în contextul cadrului de referinta al copilului. respingere. singuratate. nu e vorba despre ge- nul de relatie interpersonala ce poate surveni între copiii în vârsta de zece ani. În fine. foarte pro- babil. ele vin din dezamagire. ne pare ca sunt implicate ~i anumite consideratii semantice importante. nici sa-i interpretam re- actia ca pe cea a unui adult. actiunea seamana mai degraba cu efortul de a scoate un obiect dintr-un recipient strâmt decât cu agresivitate a egoista a adultului.sau mai degraba ab- senta lor . copiii aflati în al doilea an de viata se pot juca independent alaturi unii de altii. frica de pierdere a respectului ori frica de pierdere a protectiei (adica frustrarea trebuintelor primare sau amenintarea nesatisfacerii lor). Asta înseamna ca. Ele au pentru adulti sensuri pe care nu le au ~i pentru copii. de a urî sau vatama. ~i nu atât dintr-un imbold de sine statator. "agresivitate". Ca s-o spunem cât mai pe scurt posi- bil. mo~tenit. "ostilitate" ~i "distructivitate" sunt termeni ai adultilor. De exemplu. Când un astfel de copil îi smulge celuilalt jucaria. Cuno~tintele noastre . Când între doi copii aflati într-o asemenea situatie apar interactiuni egoiste sau agresive. trebuie pro- babil acceptate ca fiind reactive. ~i nu doar majoritatea lor. . 8 / Este distructivitatea instinctiva? 199 tificarilor de acest fel. întâmpinând rezistenta.

motive întemeiate de a considera ca distructivitatea. Se pare ca exista. cel mai probabil. Putem afirma ca pâna \ii o trece- re superficiala în revista a materialului îi va dovedi oricarui cititor interesat ca procentul de ostilitate. încât trebuie sa mearga la extreme pentru a gasi un om suficient de capabil de a se impune încât sa le organizeze ce- remoniile. Maslow Antropologia Discutia pe marginea datelor comparative poate fi extinsa daca recurgem la etnologie. Se pare ca fiintele umane nu trebuie sa fie agresive sau dis- tructive nici macar cât individul obi\inuit din societate a ame- ricana. Terapeutii ex- perimentati vor refuza sa ia în serios afirmatia unui om cum ca nu a simtit niciodata ura.200 Abraham H. ca sa nu mai vorbim de cei din alte parti ale lumii. Ne putem întreba în continuare ce impulsuri incon\itiente se afla la baza acestor comportamente. fie ascunse. ci variaza de la aproape Ola aproape 100. în dovezile furnizate de antropologie. Vor presupune pur \ii simplu ca . atât de pline de ura. ca te fac sa te întrebi ce-i împiedica sa se omoare între ei pâna la unul. agresivitate sau dis- tructivitate la culturile primitive existente nu este constant. rautatea sau cru- zimea oamenilor sunt. impulsurile de razbunare \ii alte trairi similare exista din bel- \iug la toti oamenii. ura. impulsuri care ar putea fi diferite de ceea ce vedem. lipsite de agresivi- tate. a frustrarii trebuintelor primare sau a ameninta- rii la adresa acestora. aces- tea sunt descrieri ale comportamentului observat din exterior. La cealalta extrema putem gasi popoare precum chukchi \ii dobu. furia. fie la suprafata. prietenoase. Exista popoare ca ara- pesh care sunt atât de blânde. Bineînteles. o consecinta secunda- ra. reactiva. tendintele distructive. Experienta clinica Din experientele obi\inuite prezentate în literatura psihote- rapeutica reiese ca violenta.

pasivitatea tii salbaticia. mânie în fata nedrep- tatii. transformându-se în indignare. Violenta are doua antonime. sau efortul de a nu fi violent. Homey tii alti neo-freudieni trag concluzia ca nu e deloc atia. 8/ Este distructivitatea instinctiva? 201 persoana respectiva tii-a reprimat sau refulat acel simtamânt. Endocrinologia si genetica Cine vrea sa puna laolalta tot ce se titie despre sursele vio- lentei va trebui sa recurga tii la informatiile adunate de endo- crinologi. Sau poa- te fi opozitia dintre violenta sanatoasa tii cea nesanatoasa. atia ca le pot exprima din toata inima atunci când totutii o fac. agresivitate distructiva mult mai rar decât omul obitinuit. nu unul. situatia este relativ simpla la animalele in- ferioare. Rezultatul general al terapiei încununate de succes (sau al dezvoltarii tii maturizarii reutiite) tinde sa fie aproximativ acela observabilla oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui: acetitia (1) resimt prin ostilitate. Dar pentru ca toate glandele endocrine se influenteaza reciproc. Nu exista nici o îndoiala ca hormonii sexuali. cei secretati de glandele suprarenale tii de hipofiza determina agresivitatea. nerea- liste. sa le re- duca frecventa tii sa le elimine componentele nevrotice. afirmare de sine. violenta. sau con- trolul violentei proprii. aceste "date" nu ne rezolva problema tii este foarte instructiv sa aflam ca Freud tii discipolii sai fideli considera ca violenta este instinctiva. Din nou. însa aceste trairi suporta o schimbare calitativa. care e de atiteptat sa fie regasit la oricine. dominatia. Totutii. unele din- tre aceste date sunt foarte complexe tii cer cunotitinte specia- . tot experienta generala din psihoterapie arata ca daca individul vorbetite liber despre impulsurile sale violente (fara sa le traduca în act). (2) nU-tii pierd furia sau agresivitatea. Opusul violentei poate fi mai putina violenta. în timp ce Fromm. tii (3) oamenii mai sanatotii par sa se teama mult mai putin de propria furie tii agresivitate. rautate. aceasta tinde sa le purifice. adica din agresivitate nesanatoasa în agresivitate sanatoa- sa. refuz de a accepta exploatarea. ura. Totutii.

În cele mai pa~nice societati. de ci- neva sau ceva cu care sa lupte. vor avea o relevanta speciala. Maslow le. da- tele despre ea fiind chiar mai complexe. o conceptie larg împarta~ita spune ca distructivitatea sau agresivitatea este un comportament secun- dar sau derivat. în special cel adolescent. produs ~i nu sursa origi- nara. Consideratii . Aceasta presupune sa ne a~teptam ca. comportamentul ostil sau distructiv sa se dovedeasca a fi rezultatul unui motiv identi- ficabil. fara îndoiala. sa se afle în conflict? Exista unele dovezi cum ca a~a stau lucrurile. la fiinta umana. ci chiar ~ipentru copii mici ~i pentru puii de mai- muta. cu conditii sociale ~i economice per- fecte. Acest fapt este ~i mai adevarat în cazul speciei umane. nu o motivatie primara. unii oameni vor trebui sa fie violenti. multe despre problema de care ne ocupam în acest capitol.202 Abraham H. Bineînteles ca date oferite de genetica. nu îndraz- nim sa le ignoram. Desigur. Noua ~tiinta interdisciplinara a psihoendocrinologiei ne va în- vata. reactia la o alta stare de fapt. aceasta descoperire aduce în dis- cutie o chestiune mult discutata. Conceptia contrastanta afirma ca distructivitatea este . privitoare la cromo- zomi ~i gene. dar înca neclarificata: are barbatul. nevoie de violenta. Si totu~i. Exista une- le dovezi ca indivizi diferiti secreta cantitati diferite de adre- nalina ~i noradrenalina ~i ca aceste substante chimice au lega- tura cu predispozitia individului spre lupta ~i nu spre fuga. cu pregatirea pentru lupta ~i capacitatea de a lupta ~i a~a mai departe. teoretice A~a cum am vazut. nu numai pentru oa- menii adulti. De exemplu. Exista ~i aici dovezi ca hormonii masculini au ceva de a face cu afirmarea de sine. Stabilirea masurii în care acest aspect este determinat intrinsec o lasam pe seama viitorilor cercetatori. pur ~i simplu fiind- ca a~a sunt alcatuiti. des- coperirea faptului ca barbatii cu doi cromozomi masculini (o doza dubla de ereditate masculina) tind sa fie violenti la mo- dul aproape incontrolabil face imposibil ecologismul pur.

cea mai importanta distinc- tie ce poate fi facuta este cea dintre motivatie si comportament. Se poate ara- ta cu certitudine ca. ad hac. orice amenintare la adresa modului de viata în general va declansa . pe o baza apriorica. aceste întrebari îsi gasesc singure raspunsul. este o anumita motivatie mostenita. Comportamentul este determinat de multe forte. Acest fapt poate fi ilustrat de câteva exemple. (2) presiunile culturale si (3) situatia sau contextul imediat. în cazul fiintei umane. Cu alte cuvinte. Astfel. imediat. îmi voi reformula între- barea: Ce anume determina comportamentul distructiv? Si apoi. nu pot determina singu- re aparitia agresivitatii sau a distructivitatii. întreg sau partial. studiul motivatiei interne este numai una din cele trei zone majore implicate în orice stu- diu asupra principalilor factori determinanti ai comportamen- tului. pe drum. Un copil care încearca din greu sa ajunga la o juca- rie aflata la distanta nu va observa ca. luate laolalta. Distructivitatea poate surveni accidental. singurul lui factor determinant? Fireste. Distructivitatea poate surveni ca una dintre reactiile simul- tane la amenintarea primara. orice amenintare la adresa siste- mului defensiv sau de confruntare cu situatiile. 1951). încât devine ridicol sa vorbesti despre un singur imbold de distrugere. iar situatia sau contextul imediat în care survine comporta- mentul trebuie de asemenea luate în consideratie. cu atât mai putin un instinct anume. comportamentul distructiv deriva din atâtea surse diferite. atunci când indi- vidul matura ceva din cale în drumul spre atingerea obiecti- vului sau. îsi calca în picioare alte jucarii (Klee. În orice discutie de acest gen. Trebuie sa fie implicata cultura în general. Cu aceste consideratii în minte. Mai exista înca un mod de a pune problema. predeterminata. al unui instinct al distructivitatii. dintre care motivatia interna este doar una. 8 / Este distructivitatea instinctiva? 2 O3 produsul direct si primar. Toa- te motivatiile posibile. orice amenintare cu pri- varea trebuintelor primare. As spune foarte pe scurt ca orice teorie privind determinarea comportamentului ar trebui sa se ocupe cel putin de urmatorii factori determinanti: (1) structura caracterului.

iar reactia ramâne fara sens pâna când se întelege ca ea a venit pur s. ca dictatoriali tind adesea sa-s.iîntareasca stima de sine zdruncinata. Un motiv al comportamentului agresiv peste care se trece în mod obis. este formulat inco- rect este conceptia dictatoriala despre viata.nuit cu vederea sau.urinta. e un comportament defensiv. sa distruga fara absolut nici un motiv aparent. Dinamica reactiilor sado-masochiste a fost pâna acum des- tul de bine analizata s. Acelas. Maslow probabil anxietate s.204 Abraham H. când pacientul încearca prin tot felul de masuri dis- perate sa-s. e inutil sa recurgem la o explicatie de ordin instinctual.ise s.icele care pot fi mânca te. atunci agresivitatea ar putea deveni un lucru logic si " de bun-:simt.itoare de putere la alti oameni. nu un atac ca scop în sine. Lista ar putea fi extinsa cu us.iostilitate. cele care îi pot mânca s. de contraatac. astfel ca e de as. Aceas- ta dinamica face ca apelul la un presupus instinct al ostilitatii sa para mult prea simplu.tient lumea ca pe o astfel de jun- gla.teptat sa apara foarte des comportamentul ostil. În ultima instanta. Pe principiul ca cea mai buna aparare e atacul. Probabil ca oamenii descrisi. Al Doilea Razboi Mondial ne-a învatat ca atacarea celor rai s. sa loveasca. Ostilitate a defensiva are multe alte forme binecunoscute. ca în multe cazuri de Iezi uni cerebrale.isimplu ca urmare a anticiparii unui atac din partea celuilalt.iîn aceasta privinta. Analiza lui Homey (1939) a aratat clar s.ti oa- meni sunt capabili sa izbucneasca. aces.tieca ceea ce pare a fi o simpla agre- siune poate avea în spate o dinamica foarte complexa.i lucru este valabil pentru do- rinta coples.i lucru din punct de vedere psiholo- gIC.iapararea celor îndreptatit indignati nu sunt acelas. ceea ce înseamna ca în astfel de reactii e de as. Am amintit aceste câ- teva exemple pentru a-mi ilustra punctul de vedere conform . Orice vatamare a organismului.teptat aparitia com- portamentului distructiv. distructiv sau agresiv. orice perceptie a unei de- teriorari organice va trezi probabil persoanei nesigure senza- tii similare de amenintare. daca nu. Daca oamenii ar fi trait într-o jungla în care toate celelalte animale ar fi împar- tite în doua categorii.iimagineze incons.

E mai putin clar. dar foarte probabil ca factorii biologici sa joace si ei un rol esentiat chiar daca nu putem sti cu certitudine care este acesta. setul de mostre ne sistematic ales aici din datele disponibile ar trebui sa fie su- ficient pentru a ne determina sa respingem polarizarea extre- ma. stu- dii qe management. E absolut clar. învatarea. Bineînteles. Trebuie cel putin sa acceptam inevitabilitatea violentei ca parte a esentei umane. chiar necesara. patologie medicala de toate fe- lurile. În mod clar. si stim ca specia umana este construita în asa fel încât violenta. . politica. Vechile polemici nereditate sau mediun nu s-au stins înca. de tip nalb sau negrun. furia. Cel care vrea sa adopte cu adevarat perspectiva dina- mica trebuie sa învete sa fie mereu constient ca aceste com- portamente ar putea sa para similare. sociologie. Oricum. Terapeutul adept al perspectivei dinamice nu e o camera de luat vederi sau un casetofon. Dar nu mai trebuie sa amintim ca întrebarile cu care debuteaza acest ca- pitol sunt empirice. fie mediut fortele sociale. 8 / Este distructivitatea instinctiva? 2 O 5 caruia comportamentul distructiv este foarte adesea un simp- tom. distructivitatea are o plu- ralitate de factori determinanti. ca printre acesti factori trebuie sa mentionam cultura. psihofarmacologie etc. chiar si acum. învata- rea. în pofida faptului ca de- riva din surse diferite. mitologie. chiar si nu- mai pentru ca trebuintele primare sunt condamnate neîndo- ielnic sa nu fie satisfacute uneori. Distructivitatea: instinctiva sau dobândita? Am putea mentiona date culese din istorie. îl in- tereseaza sa afle nu doar ceea ce se întâmpla. un tip de comportament ce poate fi determinat de multi factori. desi ar fi trebuit. integrarea datelor din domenii diferite face cercetarea în echi- pa foarte plauzibila. care ne-ar obliga sa alegem fie in- stinctut ereditatea. mediul. soarta biologica. semantica. astfel ca putem avea încredere ca rezulta- tele cercetarilor viitoare ne vor da raspunsurile. razbunarea sunt con- secinte frecvente ale unor asemenea frustrari. ci si motivele pentru care se întâmpla acele lucruri.

Ereditatea sau o alta determinare biologica nu înseamna "tot sau nimic". dezirabile si sanatoase. nici pe departe instinctele în for- ma lor completa existente la animalele inferioare. Acesti factori sunt nu numai slabi. trebuinte de tip instinctual. dar par sa aiba totusi ramasite ale instinc- telor. ca efortul mare necesar pentru a le salva de la anihilare este posibil si merita facut si. ci si fragmentari. nu ma- ligne sau malefice.206 Abraham H. Majori- tatea informatiilor adunate pâna acum arata ca la fiinta uma- na exista factori determinanti biologi ci si ereditari. de mult sau putin. Maslow În fine. capacitati si potentialitati intrinseci. aceste tendinte sla- be de tip instinctual sunt bune. mai mult. e o chestiune de grad. Pozitia prezentata în acest ca- pitol transcende aceasta dihotomie si îi dovedeste inutilitatea. ca el este un rol major al oricarei culturi care se poate numi buna. dar la ma- joritatea indivizilor sunt destul de slabi si usor de dominat de fortele culturale dobândite. experienta clinica si cea oferita de studie- rea personalitatii sugereaza ca. Mai mult. ramasite. . Fiintele uma- ne nu au instincte. în general. nu e nevoie sa alegem între atotputernicia instinc- telor si atotputernicia culturii.

atât de diferita de personalitatea lor de su- prafata. Capitolul 9 Psihoterapia ca relatie interumana buna Este uimitor ca psihologia experimentala nu s-a îndrep- tat catre studiul psihoterapiei ca spre o mina de aur înca ne- exploatata. la fel ~i trairile afective. Motivele lor se schimba. asocierea libera. Ca rezultat al psihoterapiei reus>ite. motivatie. gândire. conflict ~isu- ferinta. nu exista nici o îndoia- la ca teoria învatarii ar beneficia. În unele cazuri. Un alt set la fel de important de probleme nerezolvate iese la iveala prin examinarea relatiei psihoterapeutice ca simplu exemplu secundar de relatie interumana sau sociala. superficial. dar ~iîn profunzime. adica o . per- ceptie. Exista chiar ~idovezi ca li se schimba înfati~area. Ca sa luam un singur exemplu. prietenia. Caracterul lor (sau personalitatea) se schimba ~i el. Relatiile lor interpersonale ~i atitudine a fata de so- cietate se schimba. chiar ~icoeficientul de in- teligenta cre~te.Si totu~i.oamenii per- cep. cuvântul psihoterapie nici macar nu apare în indexul celor mai multe carti despre învatare. gândesc ~iînvata altfel. ca sa nu spunem mai mult. Psihoterapia e cea mai buna tehnica din câte am avut vreodata de a dezveli cea mai profunda natu- ra a oamenilor. psihologie sociala. psihologie fi- ziologica ~ialtele. ca ajung la o mai buna sanatate fizica etc. de pe urma studierii efectelor asupra învatarii exer- citate de forte terapeutice cum ar fi casatoria. trauma. analiza rezistentei. succesul profesional. ca sa nu mai vorbim despre tragedie.

Am putea spune ca psihoterapia are loc în sapte moduri principale: (1) prin exprimare (împlinirea actului. Orice studiu minutios asupra obiectivelor si scopurilor te- rapiei trebuie sa expuna cu promptitudine dezvoltarea ina- decvata a teoriilor actuale asupra personalitatii. (4) prin îmbunatatirea capacitatii de reve- latie intuitiva. Maslow ramura a psihologiei sociale. (5) prin sugestie sau autoritate. si (7) prin actualizare a sine- lui. terapie si vindecare si sa arate clar ca din cultura noastra lipseste un sistem de valori utili- zabil. (2) prin gratificarea trebuintelor primare (oferind spri- jin. în stilurile de hipnoza. ca- tharsis).208 Abraham H. Putem descrie acum cel putin trei moduri în care pacientii si terapeutii se pot raporta unii la altii . Se va vedea ca gratifica- rea trebuintelor primare constituie un pas important (poate cel . eliberare. aceasta constituie totodata o lista a modurilor în care se schimba personalitatea în direc- tii acceptate cultural si psihiatric. Pentru scopurile mai generale ale teoriei personalitatii. la timpul sau. (6) prin atacarea directa a simptomelor.1940a). ca în dife- ritele terapii comportamentale. în relatiile dintre mama si copil (Maslow. individuare sau dezvoltare pozitiva. cel democratic si cel de tip laissez-fai- re. 1957) si în tipuri de organizare sociala ce pot fi gasite la primate (Maslow. Ar putea fi invocate multe alte exemple pentru a demonstra ca psihoterapia constituie un departament important al psi- hologiei generale. Dar tocmai aceste trei tipuri de relatii se re gasesc în atmosfera sociala din cluburile copiilor. (3) prin înde- partarea pericolului (protectie. protectie. economice si sociale favorabile). Nu e de mirare ca oamenii se tem de aceasta problema. boala. fiecare cu utilitate a sa speciala. Aici ne intereseaza în special descoperirea câtorva din re- latiile dintre datele furnizate de terapie si teoria motivatiei pre- zentata pâna acum în aceasta carte. sa dezvaluie limitarile conceptiilor medicale de sanatate. de cunoastere si întelegere. confirmare. conditii politice.cel dictatorial. dragoste si respect). în tipuri de te- orii politice. sa puna sub semnul întrebarii afirmatia stiintei ortodoxe cum ca valorile nu au ce cauta în stiinta.

dragostea si respectul) pot fi obtinute numai de la ceilalti. pentru care e necesara multa pregatire si formare. foarte probabil. Totusi. de mai scurta durata. acceptarea momentana a unei diferentieri grosiere între terapia mai simpla. de asemenea. aratând ca scopul terapiei centrate pe intuitia revelatoare este cel de a face posibila acceptarea relatiilor interpersonale bune si grati- ficarea trebuintelor asociata cu acestea. colaborarea sau activitatea educativa. În pre- zent. centrata pe gratificarea trebuintelor. Seturile de trebuinte personale a caror gratificare constituie medicatia terapeutica de baza (de exemplu siguran- ta. la concluzia ca intuitia revelatoare si nu gratificarea trebuintelor este leacul cel mai important. As vrea sa spun din capul locului ca experienta mea s-a li- mitat aproape în întregime la terapiile de scurta durata. Aceasta. ca aceste trebuinte primare pot fi satisfacute în general numai de catre alte fiinte umane s>ica tera- pia trebuie deci sa se desfasoare în principal pe o baza inter- personala. Aceasta deschide calea teoretica spre a extinde abi- litatile terapeutice la tot felul de terapeuti nespecialisti. are o valoare euristica. si terapia mai pro- funda. Stim ca intuitia reve- latoare a fost eficienta numai pentru ca se produc aceste schimbari motivationale. terapia bazata pe intuitia revelatoare este fara îndoiala o chestiune tehnica. pozitiv al tera- piei. pentru ca oamenii cu tulburari serioase sunt incapabili sa accepte sau sa asimileze satisfacerea tre- buintelor primare înainte de a renunta la interpretarea infan- tila a propriei persoane si a celorlalti si de a reusi sa percea- pa si sa accepte realitatea personala si interpersonala asa cum este ea. anume actualizarea sinelui. cum ar fi casnicia. mai îndelungata si mai laborioasa centrata pe intuitia revelatoare. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 2O9 mai important) pe calea catre obiectivul ultim. am putea aduce contraargumente. Cautarea neobosita a consecintelor teoretice ale aces- . Vom arata. Daca am dori. gra- tificarea trebuintelor este posibila în multe situatii non-tehni- ce. Dupa cum vom vedea. Cei care au experienta în principal în terapia psihanalitica (mai profunda) vor ajunge. apartenenta. prietenia.

si ele pot fi întelese cel mai bine daca alegem drept punct de plecare studierea efectelor frustrarii si gratificarii trebuintelor umane prima- re. amânând problema re- velatiei intuitive pentru o parte ulterioara a acestui capitol. Maslow tei dihotomii între terapia neprofesionista si cea profesionista îsi va dovedi larga utilitate. e nu nu- mai pentru ca majoritatea psihoterapeutilor au studii me- dicale si nu psihologice.210 Abraham H. centrate pe intuitia revela- toare. Un produs secundar al aces- tei din urma abordari a fost transformarea studierii psiho- terapiei si a dezvoltarii persoanele într-o zona izolata din cadrul teoriei psihologice. dar care sunt totusi compati- . implica principii suplimentare. În consecinta. proprii doar acestui do- meniu. luate împreuna. Psihoterapia si gratificare a trebuintelor Cunoastem multe aspecte care. putem afirma nu doar ca psihote- rapia trebuie sa se bazeze. de asemenea. sa ne hazardam avansând parerea ca desi terapiile mai profunde. Capitolul de fata respinge explicit astfel de afirma- tii si pleaca de la convingerea ca nu exista reguli ad hac în psihoterapie. ci si ca teoria psihologica tre- buie sa se extinda pentru a deveni adecvata pentru aceasta responsabilitate. fac impo- sibila orice teorie despre psihoterapie care sa fie (1) pur cog- nitiva sau (2) pur impersonala. în ultima instanta. pe o teorie psihologica generala solida. Daca am început ca si cum ar exista. mai mult sau mai putin autono- ma si guvernata de legi speciale. ci si din cauza ciudatei orbiri a psi- hologilor experimentalisti fata de repercusiunile pe care le are fenomenul psihoterapiei asupra conceptiei lor despre natura umana. Pe scurt. Putem. ne vom ocupa mai întâi de fenomenele terapeutice mai simple. Este exact opusul practicii existente actualmente de a de- riva explicatii pentru terapiile de mai scurta durata din stu- dierea unei forme sau alta de psihanaliza (sau alta terapie bazata pe intuitia revelatoare).

. batrâna înteleapta a co- munitatii. stiu sigur. vraciul. dramatice. pacienti vindecati de reprezentanti ai fie- careia dintre aceste scoli de gândire. Diferitele scoli de psihoterapie sunt în dezacord unele cu altele. oriunde a existat si so- cietatea. preotul. Acei pacienti vor fi adeptii recunoscatori si loiali ai unei teorii sau alteia.). medicul au reusit mereu sa faca în unele cazuri ceea ce azi numim psihoterapie. dentisti. Samanul. asistente medicale. Dar la fel de usor putem gasi si cazuri de esec pentru fiecare scoala de gândire. asis- tenti sociali etc. nu aveau nici un fel de pregatire speciala pentru ceea ce s-ar putea numi pe drept psihoterapie (ca sa nu mai spun de profesori. uneori la modul foarte violent. autorii lor nu au stiut de ce sau cum le-au produs. un psiholog va întâlni în activitatea sa clinica. Mai mult decât atât. vrajitoarea. Trebuie sa acceptam faptul ca. Vindecarea i}amanica Psihoterapia a existat dintotdeauna. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 211 bile cu teoria gratificarii dorintelor si cu o abordare de tip in- terpersonal a terapiei si dezvoltarii. Discrepante Între teorii i}i rezultate Aceasta discrepanta între teorie si practica exista si azi. ci si tulburari mai subtile la nivelul caracterului si valorilor. în societate a occiden- tala. într-o perioada de timp suficient de lunga. Explicatiile oferite de acesti oameni pentru realizarile lor nu au nimic în comun si nici nu necesi- ta o analiza serioasa. ca sa complicam lucrurile si mai tare. gurul si. desi aceste miracole s-au putut produce. Si totusi. Si. mai recent. marii lideri re- ligiosi si marile organizatii religioase si-au datorat larga ac- ceptare faptului ca au vindecat nu numai cazuri psihopatolo- gice grosiere. preoti. am vazut pacienti vindecati de medici si chiar psihiatri care.

care aduc importante contributii în scris s.i de obicei recunosc ca exista diferente mari de la analist la analist.iîn eficacitatea în vindecarea bolilor.tiu bine s. nu au reus.ica formatori.i la catedra.coliteoretice pe cri- terii empirice s.iconferentiari.ivindeca pacientii de cele mai multe ori.212 Abraham H. des. sa zicem psihanaliza freudiana clasica. Daca ar fi doar o .trii unor s.i vindeca pacientii. Si ne putem as.te capacitatile în acceptiunea obis. analis.coli de gândire. Rezultate bune cu tehnici diferite Chiar s.tiu cu adevarat multe s.es.tiintifice s. chiar daca nici una din ele nu es.i între granitele unei s.i extraordinar de capabili ca terapeuti. dar îs.icele de vindecare.i capacitate.nui- ta a cuvântului.it sa trans- mita învataceilor lor aceeas.isunt foarte cautati ca profesori s. Bineînteles ca exista un anumit grad de corelatie pozitiva intre capacitatile teoretice stralucite s.i s.ueaza adesea în a-s. în functie de validitatea fiecareia.ti straluciti. care s. Maslow E adevarat ca putem critica diferitele s.ueaza sau reus. au facut prea putine descoperiri sau deloc. În acest moment însa trebuie sa acceptam faptul ca rezul- tatele terapeutice pot sa apara independent de teorie într-un anumit grad sau chiar in afara oricarei teorii. Unii analis. Personalitatea terapeutilor Au existat de-a lungul istoriei câteva cazuri binecunos- cute în care maes. Si sunt altii care n-au scris niciodata nimic. ci s. es.- tepta ca în viitor sa putem aduna date statistice adecvate pentru a arata ca o anumita instruire teoretica aduce un pro- cent mai mare de cazuri de vindecare sau dezvoltare decât o alta.tii s. dar ramân de expli- cat exceptiile.ile putem aranja într-o ierarhie grosiera. precum s. nu numai în ceea ce prives.coli de gândire terapeutica.te în- totdeauna.

Odata a venit la mine o stu- denta care dorea un sfat într-o problema personala. Ameliorarea fara "terapie" Tuturor terapeutilor. iar eu n-am scos nici macar o vorba. dezvoltarea unor bune relatii de prie- tenie. daca ar fi la fel de inteligenti t'i mun- citori. O casnicie reut'ita. înlatu- rând simptomele de boala t'i at'a mai departe. continut sau cunot'tinte t'i daca perso- nalitatea terapeutului nu ar conta. Din perspectiva a ceea ce s-a spus sau facut vizibil. de-a lungul careia ea a vorbit. confruntarea cu situatii de criza t'i de- pat'irea obstacolelor . La sfârt'i- tul orei. experien- tele importante de viata obit'nuite pot fi terapeutice în cel mai deplin înteles al cuvântului. sa discute cu ei câteva aspecte generale (de exemplu pro- cedura. De fapt.am vazut uneori toate aceste experiente producând schimbari profunde la nivelul caracterului. rezultatele terapeutice apar fara ca tera- peutul sa spuna macar un cuvânt. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 21 3 problema de teorie. indiferent de orientarea teoretica. succesul în- tr-un serviciu adecvat. li s-a întâmplat destul de des sa vada pacienti pentru prima oara.). nat'terea copiilor. Uneori. Efectul terapeutic al experientelor de viata În cazurile nu foarte avansate t'i nu prea grave. studentii ar trebui sa ajunga în cele din urma la fel de buni ca profesorii lor sau chiar sa-i depat'easca. ea t'i-a rezolvat singura problema. fara ajutorul unui terapeut specializat. iar acet'tia sa declare sau sa dovedeas- ca o ameliorare la urmatoarea întâlnire. iar psihoterapia tehnica are deseori sarcina de a-l ajuta pe indi- . un astfel de rezultat e absolut inexplicabil. programul etc. s-ar putea aduce argumen- te consistente în favoarea tezei potrivit careia conditiile de bune viata se numara printre agentii terapeutici supremi. mi-a multu- mit recunoscatoare pentru sfat t'i a plecat.

de- sigur. spre uluirea totala a tinerilor psihologi. a metodelor experimentale ~i statistice. uneori pâna la sterilitate (la fel stau lucrurile ~i azi. Singura alternativa la psiholog era o matusa preferata. Ce vrem sa mentionam însa este ca aceste încercari pe bâj- bâite dadeau deseori rezultate. Erau suficient de pregatiti pentru e~ecuri. în care nu se vazuse niciodata un psihiatru ~i nu se auzise de psihanaliza. pentru nespecialist. silaba fara sens ~iperegrinarile sobo- lanilor albi prin labirinturi. care. un profesionist care ar fi trebuit sa ~tie de ce survin divorturile. Deseori. dar în mai mica masura). în care marea majoritate a cazurilor sunt tra- tate sau cel putin îngrijite de oameni fara pregatire ca terape- uti sau cu o pregatire inadecvata. Si totu~i. de ce se na~- te ura sau de ce oamenii devin psihotici. ramificatii- le reflexului conditionat. În anii 1920-1930. dar cum sa-si explice reu~itele la care nici macar nu sperau? . Maslow vid sa profite de ele.214 Abraham H. Multi psihanali~ti au observat ca pacien- tii lor au facut progrese în pauzele dîn analiza ~i uneori chiar dupa ce aceasta s-a încheiat. ca de cult. Astfel. mai utila. Tratamente reu?ite ale unor terapeuti neprofesioni?ti Poate cea mai neverosimila situatie este cea foarte stranie din zilele noastre. psihologii trebuiau sa raspunda cât de bine puteau. psihologii fara instruire adecvata puteau sa-si u~u- reze constiinta încarcata ~i sa faca eforturile de a dobândi in- struirea ~i formarea necesara. surveneau mai des. Lucrurile stateau ast- fel mai ales în ora~ele mici. pregati- rea absolventilor de psihologie era limitata. dar tot limitata din punct de vedere filosofic ~i naiva. o tinta pentru marile întrebari despre viata. Tinerii care veneau sa studieze psihologie pentru ca iubeau oamenii si voiau sa-i înteleaga ~i sa-i ajute se trezeau initiati într-o atmosfera stranie. în care î~i petreceau marea parte a timpului studiind fenomenele senzatiilor. La asta se adauga studierea. medicul de familie sau preo- tul. psihologul ramâne a psiholog.

Dar lucrurile pot fi verificate t.i aprobarea chiar dupa dezvaluiri damnabile. mai pu- tin vulnerabili t.prin urmare. Rezumat Cum se explica însa aceste fenomene? Eu tind sa cred ca le putem întelege numai cu ajutorul unei teorii interpersona- le a motivatiei. mai experimen- tata. toate acestea. Se pare ca este necesar sa subliniem nu ceea ce s-a spus sau facut în mod cont. Disponibilitatea de a asculta. daca suplimentam factorii terapeutici mai bine cunoscuti (sugestia. ca sa nu mai vorbim de preoti. toate acestea sunt gratificari ale trebuintelor primare. a devenit destul de limpede ca unii psihiatrii pur t. bunatatea t. t. În toate cazurile citate mai sus. preocupat de starea lor t. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 21 5 Astfel de fenomene sunt observate mai rar de terapeutii profesionit. din moment ce experientele de acest fel sunt frecvente în rândul psihologilor t. catharsisul. Pare foarte clar ca.tient. încurajarea sinceritatii. Unele fenomene terapeutice au drept unica explicatie aceasta gratificare . terapeutul era interesat de pacienti.i simplu nu sunt pregatiti sa accepte astfel de întâmplari. protejati t. Dupa cum am spus deja.iblândetea.tient.i.ti decât de cei amatori.i confirmate. mai puternica sau mai sanatoasa.i.i anxiot.i.probabil cazurile mai putin .i. dovedindu-Ie astfel ca sunt valorot. conferind un rol mult mai mare gratificarii trebuintelor primare. macar pentru o persoana din lume.i medici. ci ceea ce s-a facut t. profesori t.i încerca sa-i ajute. îi ajuta pe pa- cienti sa înteleaga incont.i asistentilor sociali. pe lânga factorii enumera ti mai sus. Mai mult. putem explica mult mai multe decât am putea numai prin intermediul acestor pro- cese cunoscute. mai protejati t. pacientii puteau sa se simta mai în siguranta.i s-a perceput în mod incont. Din moment ce terapeu- tul era perceput ca o persoana mai înteleapta. intuitia revelatoare. acceptarea t. terapiile comportamentale).tient ca sunt agreati. sen- timentul pacientilor de a avea pe cineva de partea lor. lipsa mustrarilor. mai nou.i res- pectati.

O astfel de distinctie poate fi facuta cu succes pe baza gradului de satisfacere a trebuintelor primare conferit de o relatie. . Relatiile interpersonale bune Orice analiza completa a relatiilor interpersonale (de exem- plu prietenia. legatura parinte-copil.) va arata (1) ca trebuintele prima- re pot fi satisfacute numai interpersonal t3i(2) ca satisfacerea acestor trebuinte este tocmai ceea ce am descris ca fiind me- dicamentele terapeutice de baza. iu- birii. pot fi în- telese mai complet daca adaugam ca factor determinant gra- tificarea trebuintelor primare. prietenie. actualizarea sinelui) t3idrept deficitara în masura în care nu asigura toate acestea. Acestea sunt întocmai satisfac- tiile pe care le cautam într-o relatie interumana buna. parintii t3icopiii.casnicie. profesorii t3i elevii aflati într-o relatie buna. sentimentului de valoare t3istimei de sine. casatoria etc. Ast- fel. ar fi definita (în maniera limitata) drept buna din punct de vedere psihologic în masura în care sustine sau amplifica sentimen- tul de apartenenta. care sunt suficient explicate numai prin intermediul tehnicilor terapeutice mai complexe. Altele. care se produce aproape auto- mat în relatiile interpersonale bune. de siguranta t3istima de sine (t3i. dar t3icu posibilitatea de a face di- ferenta între relatiile interpersonale bune t3icele deficitare.în ultima instanta.216 Abraham H. protectia t3iiubirea care sa ne satisfa- ca profund t3inumai unei fiinte umane îi putem oferi pe de- plin aceste lucruri. apartenentei. Maslow grave. Numai de la o alta fiinta umana putem primi respectul. Dar ele sunt tocmai lucrurile pe care t3ile ofera reciproc prietenii. de copaci t3inici macar de câini. Si tot ele sunt conditiile sine qua non pentru dezvol- tarea pozitiva a fiintei umane. adica oferirea sigurantei. relatia . care reprezinta la rândul ei sco- pul ultim (chiar daca nu imediat) al tuturor psihoterapiilor. de orice fel ar fi ea. iubitii. Trebuintele mentionate nu pot fi satisfacute de munti. mai serioase. În cursul acestei analize a relatiilor umane ne vom confrun- ta inevitabil cu necesitatea.

cred.. aceleasi valori pot fi inconstiente si în relatia te- rapeutica. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 21 7 Implicatiile vaste ale sistemului nostru de definitii ar fi prin urmare ca (1) psihoterapia nu este. din moment ce. fara sa-si piarda influenta. de eliberare cathartica (vezi capito- luI 6). o relatie uni- ca. acest aspect al psihoterapiei trebuie supus unei critici mai complete decât s-a întâmplat pâna acum. Asa cum valorile majore ale unei bune relatii de priete- nie pot fi în totalitate inconstiente. relaxare. comportament copilaros si caraghios. ale oamenilor care pot primi iubi- re si respect în mod direct (si care. Sinceritatea re- ciproca. încrederea. întrucât unele din trasaturile sale fundamentale se regasesc în toate relatiile umane "bune" si ca (2) daca lucrurile stau asa. fara ca asta sa le reduca importanta. Aceasta nu contrazice faptul neîndoielnic ca deplina constientizare a acestor calitati si canalizarea constienta si voluntara a întrebuintarii lor le poa- te creste enorm valoarea. O prietenie adevarata permite totodata exprimarea unei cantitati considerabile de pasivitate. cinstea si lipsa atitudinii defensive pot fi considerate ca având. o valoare suplimentara. data fiind complexita- tea ei. . parin- te si copil sau pur si simplu între doua persoane oarecare) drept paradigma relatiilor interpersonale bune si le examinam cu mai multa atentie. Prietenia: a iubi :. pe lânga valoarea lor directa. descoperim ca ele ofera mult mai mul- te satisfactii decât cele despre care am vorbit. sunt majoritari în rândul po- pulatiei noastre). din punctul de ve- dere al naturii sale ca relatie interpersonala buna sau deficita- ra23. Problema gratificarii nevoilor nevrotice si consecintele ei trebuie sa o lasam pe altadata. la originea sa. daca nu exista nici un pericol si suntem respectati si iubiti pentru noi însine. si nu 23 Aceste concluzii pot fi acceptate mai usor daca ne limitam pentru mo- ment la acele cazuri mai moderate. expresiva.ia fi iubit Daca luam prieteniile bune (fie ele între sot si sotie.

otimcât de u.oiiubiti. "Copilul se va purta bine pentru ea îsi iubeste pa- rintii" etc.oiimpulsu- 24 Aceasta scapare ne izbeste cel mai mult în lucrarile de psihologie a co- pilului.. Mai mult.oiîn cazul sotilor sau iubitilor .oia-i gasi sens. în sens freudian.oi lupta pentru dominatie. ca raspuns la ideile noastre.oia fi iubit.oor pot fi sugrumate .ote capacitatea de revelatie intuitiva.Dincolo de asta.oa.oidespre faptul evi- dent (.a cum suntem cu adevarat. o relatie cu adeva- rat buna îmbunatate.. copiIaro.oicontami- nate de jena. Nu se subliniaza suficient ca o relatie terapeutica permite. Înca nu am vorbit suficient nici despre ceea ce s-ar putea numi în sens larg valoarea educativa a unei bune relatii inter- umane. ne confrun- tam .oiacestea . 1935). protejati când ne simtim confuzi.oisa . ba chiar încurajeaza exprimarea verbala a iubirii . poate numai în trei .relatia parinte-co- pil. însa aceste satisfactii sunt sau ar trebui sa fie obtinute în masura speciala într-o buna relatie terapeutica. sa desfacem fiecare am- balaj . O prietenie po- zitiva sau o relatie parinte-copil ar trebui sa ofere multe în aceasta privinta. ci . si la fel de bine putem spune "Copilul trebuie sa iubeasca".24 Impulsurile deschise catre afectiune sunt inhibate la fel de drastic în cultura noastra ca . "Copilul se va purta bine pentru a pas- tra dragostea parintilor sai". Dorim nu doar sa fim în siguranta . poate chiar mai mult decât acestea (Suttie. vinovatie. În fine. defensivitate. relatia bunic-nepot . echivalentul in- terpretarilor analitice. slabi când ne simtim slabi.oisa deschidem fiecare u. "Copilul trebuie iubit". caci un prieten bun sau sot este cel care se sim- te liber sa ofere.oicu impulsurile în esenta filosofice de a structura lumea. . adoptarea unui rol .otim din ce în ce mai mult.i când vrem sa uitam de res- ponsabilitatile noastre de adulti. de a o întelege în profunzime . ar trebui sa spunem câte ceva . Maslow pentru o masca sau un rol pe care ni-l asumam. sa fim curio.218 Abraham H.oi chiar . Ni se permite sa ne exprimam deschis afectiunea în foarte putine relatii.oi.oiprin urmare neglijat) ca a iubi e o desfatare la fel de mare ca .oicele se- xuale sau ostile.. putem fi a.

si numai aici sunt purificate în mod constient de ele- mentele contaminatoare nesanatoase si apoi. ci în lumina carui mediu este cel mai favorabil unui pacient anu- me. Acesta din urma este si tipul recoman- dat de Freud. astfel încât sa includa ceea ce este sanatos pe lânga ceea ce e schilodit. Ele trebuie Iargite. Astfel de realitati indica fara putin- ta de tagada necesitatea reevaluarii conceptelor freudiene de transfer si contratransfer. dar celelalte doua sunt în realitate cele mai des întâlnite. boala. sau se poate raporta la pacient ca la un partener într-o sarcina comuna sau. daca relatia dintre terapeut si pacient constituie me- diul din care pacientul trebuie sa-si obtina medicamentele te- rapeutice necesare . Numai aici (ca si în diversele grupuri de "dezvol- tare personala"). Acum. singura eticheta existenta pentru orice sentimente omenesti normale fata de analizand este contra- transferul. mana gerul pacientului sau. fara sa se implice. care decide. inclusiv în relatia terapeut-pa- cient. ea trebuie analizata nu în sine. ele sunt considerate de la sine întelese si as- teptate. Relatiile: conditii necesare pentru terapie Putem distinge cel putin trei tipuri diferite de relatii inter- umane: relatia dominator-subordonat. cea egalitara si cea de- tasata sau de laissez-faire.asa cum apa este mediul în care pestii gasesc tot ce au nevoie -. curatate fiind. desi oficial. Un terapeut poate sa se considere seful activ. fara sa se apropie omeneste de el. adica irationalul. Acestea au fost regasite în diferite sectoare ale existentei umane. ex- cluzându-Ie pe celelalte. Acestea s-au nascut din studierea bo- lilor si sunt mult prea limitate pentru a fi folosite în raport cu sanatatea psihica. Trebuie sa ne ferim de la a alege unul. din loialitate. ra- mânând mereu detasat. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 21 9 riIe afective. sunt folosite la maximum. în sfârsit. rationalul pe lânga irational. se poate transforma într-o oglinda calma. lipsita de emotii pentru pa- cient. Nu exista nici un motiv pentru care .

prieteneasca. Maslow toate trei. Cei care se simt profund vinovati pot sa ceara sa fie pedepsiti. fiind tentat sa-si fixeze drept obiectiv principal sa-I nemultumeasca pe terapeut. Dar chiar daca ramâne cu un terapeut care îi displace.220 Abraham H. fie din per- spectiva unui pacient anume. nu trebuie lasate sa ajunga sa nutreasca dispret si superioritate fata de terapeut. sa nu faca parte din arsenalul terapeutului bun. daca relatia este proasta. înca ne descoperite. întru binele pacientului. stabilizata. Sigur ca vor tinde sa aleaga spontan unul sau altul dintre tipurile de relationare amintite. Cei impulsivi si autodistructivi ar putea avea nevoie de imperative pozitive care sa-i împiedice sa-si provoa- ce vatamari ireparabile. pe care îl detesta sau care îl face sa se simta anxios. Acest lucru se apli- ca mai ales în cazurile de nevroza cronica. e foarte probabil ca pacientul îsi va petrece orele de terapie abordând atitudini de autoapara- re sau sfidare. Persoanele mai autoritare. dar exista si cazuri în care aceasta nu ar fi atmosfera cea mai indicata. . astfel ca n-o pu- tem transforma în regula general valabila. fie în general. este putin probabil ca oricare dintre celelalte resurse ale psihoterapiei sa aiba efect. Asta se datoreaza în mare masura posibilitatii de a nu se stabili deloc o astfel de relatie sau ca ea sa se rupa curând. care vor identifica bunatatea cu slabiciunea. în functie de propria personalitate. dar trebuie sa se poata înfrâna atunci când în joc intra binele pacientului. Dar nu exista exceptie de la regula ca terapeutul trebuie sa fie cât de constient posibil de relatia pe care o stabileste cu pa- cientul. care s-au deprins sa priveasca afectiunea drept o cursa. Altii. Fermitatea constanta si stabili- rea unor limite foarte dare ale permisivitatii pot fi de prefe- rat. Acest lucru a fost subliniat mai cu seama de discipolii lui Rank în discutiile referitoare la li- mitele relatiei terapeutice. vor resimti anxietate la orice în afara atitu- dinii detasate. Din cele prezentate mai sus reiese ca pacientul obisnuit va obtine cele mai bune rezultate într-o relatie de parteneriat cal- da. Oricum. o capcana. democratica. dar si altele.

într-o anumita masura sau într-un anumit sens. în a oferi persoa- nei bolnave tocmai acele trasaturi pe care ar fi trebuit sa le do- bândeasca prin intermediul altor relatii bune. precum in- terventia chirurgicala. Acest lucru nu contrazice definitia anterioara a individului bolnav drept acela care nu a primit suficienta dragoste. neobisnuit. Ar trebui prin urmare sa fie privita ca o relatie sanatoasa. Cei mai multi pri- vesc psihoterapia drept o masura disperata. anorma- la. ci mijlocul de a atinge un scop. în teorie cel putin. ba chiar. În teorie. drept una din- tre relatiile umane ideale. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 221 În rezumat. din moment ce le poate obtine doar de la ceilalti. Daca psihoterapia consta. fiecare ne duce în alta di- rectie si ne înfatiseaza aspecte diferite ale terapiei. trebuie sa o consideram totusi drept o conditie necesara sau foarte dezirabila a psihoterapiei. de prietenie sau parte- neriat. Terapia: educarea relationala Acest punct de vedere are si alte implicatii interesante. O consecinta a celei de-a doua definitii a bolii este ca pune relatia psihoterapeutica într-o alta lumina. o necesitate nefericita. Bineînteles ca nu aceasta este atitudine a cu care intra oa- menii în relatii precum cele maritale. pentru ca la ea recurg în general oameni bolnavi. a ajuns sa fie considerata chiar si de catre terapeuti ciudata. Dar. psihoterapia seamana tot atât de mult cu prietenia cât seamana cu chirurgia. ceva bolnav. dezirabila. respect si asa mai departe. Desi aceste definitii par tautologice. asta echivalea- za cu a defini persoana cu tulburari psihice ca fiind una care nu a avut niciodata relatii suficient de bune cu ceilalti. întru- cât ea este de obicei cel mai bun mediu pentru administrarea medicamentelor psihologice esentiale de care au nevoie toate fiintele umane. desi stabilirea unei relatii interumane satisfa- catoare ar putea sa nu constituie un scop în sine. individul ar trebui sa o do- reasca si sa intre în ea cu bucurie. în ultima instanta. Asta ar trebui sa decurga din . o ultima speran- ta si.

sa aduca un grad de vindecare mai apropiat de cel ideal si sa faca întreaga experienta mai fructuoasa pentru amândoi. O alta consecinta a definirii terapiei din perspectiva inter- personala este aceea ca permite ca unul dintre aspectele sale sa fie prezentat drept instruire în tehnica de a stabili relatii umane bune (ceva ce un nevrotic cronic nu poate face fara aju- tor de specialitate). al abilitatilor. Din acest punct de ve- dere. S-ar spe- ra în acest caz ca pacientul va putea lega prietenii bune. În realitate însa. decât când li s-a oferit explicatia obisnuita. si pentru te- rapeut. Maslow . al onorariului. ca aceas- ta ar trebui cel putin sa scurteze timpul necesar pentru tera- pie. dar nevoia nevroticului de a se agata de boala nu o explica în în- tregime.222 Abraham H. sotii sau sotiile si colegii nostri. Alte corolare ale acestei concluzii ar fi ca. S-ar putea demonstra cu usurinta. terapia poate fi definita înca într-un fel. profunde cu ceilalti. la modul ideal. admisa de deplin. printr-un fel de transfer al acestei instruiri. Contradictia este. de aseme- nea. nu numai de catre pacienti. Si atunci. de la prietenii. desigur. Am constatat ca unii pacienti potentiali sunt mai dornici sa urmeze o terapie dupa ce lucrurile li s-au explicat ca mai sus. si anume drept pregatire a pacientilor pentru a putea stabili singuri relatiile interumane bune pe care si le doresc toti oamenii si din care cei relativ sanatosi îsi iau multe din medicamentele psiholo- gice de care au nevoie. stim consideratiile . Ea ar trebui explicata si prin întelegerea gresita a na- turii fundamentale a relatiilor terapeutice. nivel de . permite sa se demonstreze ca aceasta re- prezinta o posibilitate. si înca una rodnica si placuta. cei doi ar trebui sa aiba mediu de provenienta. în mod logic. copiii. sa faca terapia mai usoara si pentru pacient. dar si de catre multi terapeuti. al instruirii de specialitate. Din consideratiile precedente se poate deduce. mai mult. asa cum facem cei mai multi dintre noi. ca ar fi ideal ca pacientii si terapeutii sa se aleaga unii pe altii si. anterioare. alegerea n-ar trebui sa se bazeze exclusiv pe criteriul reputatiei. ca lucrurile stau rareori astfel. putem presupune ca el va obtine toate remediile ne- cesare. ci si pe afinitatile omenesti obisnuite dintre cei doi.

În sfârsit. Trebuie sa fie calzi si întelegatori si suficient de siguri pe ei însisi pentru a-i putea respecta pe ceilalti. suficient de buna încât sa nu fie absor- biti de propriile lor probleme. Prin urmare. Ajunsi aici. chiar daca se petrec în afara cabinetu- lui terapeutului si fara ajutorul acestuia. Într-un cuvânt. Trebuie sa fie persoane democra- tice în esenta lor. toate acestea presupun ca putem foarte bine lasa deschisa pentru analiza suplimentara chestiunea prematur în- chisa (de catre psihanalisti) a continuarii contactelor sociale dintre terapeut si pacient survenite dupa ce sedintele terape- utice oficiale s-au încheiat sau chiar în vreme ce ele îsi urmea- za cursul. Viata de zi cu zi ca terapie Pentru ca am extins si generalizat definirea obiectivelor ul- time ale psihoterapiei si medicamentele specifice care produc aceste efecte finale. la modul ideal. succes financiar. Ei trebuie sa fie capabili de a intra cu usurinta în relatia umana buna ideala. conceptii religioase si politice. daca nu cea mai importanta. cât mai asemanatoare. sa fie capabili de a se distra. trebuie sa poata face asta cu multe tipuri de oameni sau chiar cu toti oamenii. din stu- . ar trebui sa fie stabili emotional si sa aiba o sti- ma de sine sanatoasa. În plus. Ar trebui sa aiba o casnicie fe- ricita. ne-am angajat în mod logic la distrugerea zidurilor care separa psihoterapia de alte relatii interumane si de întâmplarile cotidiene. experienta. în sensul psihologic. atunci cu siguranta unul dintre elementele esentiale. care este psihoterapia. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 223 inteligenta. sa iubeasca viata si. situatia lor personala ar trebui sa fie. în general. Acele întâmplari si relatii din viata indivizilor obisnuiti care îi ajuta sa faca progrese în directia obiectivelor psihoterapiei profesioniste pot fi numite fara a gresi psihoterapeutice. Mai mult. de a-l privi pe celalalt cu respect pur si simplu pentru ca e o fiinta umana si este unic. prieteni buni. valori etc. este clar ca personalitatea sau structura carac- terului terapeutilor este.

iubirea si respectul fata de ceilalti. pe a-i îndrepta pe pacienti în directia sta- bilirii acestui tip de relatii terapeutice imediat ce acestia ajung sa le poata accepta si face fata. Daca acceptam aceasta. care sunt oricum perturbati serios). Nu exista nici un motiv pentru care acest fenomen istoric sa nu fie oficializat. parinti si profesori buni etc. Trebuie sa înteleaga si . ca specialisti. caci desi sunt im- portante. în mod normal. sa-I încura- jam si sa ne oferim contributia ca profesori. fiecare fiinta umana are sansa de a le întelege si a le aplica. ranesc inutil. Oamenii au mers mereu sa ceara sfatul celor pe care îi respectau si-i iubeau. trebuie sa nutrim convingerea fer- ma nu numai ca orice fiinta umana buna are potentialul de a fi terapeut în mod inconstient. Ne putem astepta ca. cauta sa domine sau res- ping o alta fiinta umana. Este firesc sa ne asteptam ca dragos- tea. devin forte ce contribuie la psihopa- tologie. Nu trebuie sa ne temem. mai mult decât a facut-o pâna acum. ca si de cler. O sarcina clara a psihoterapiei publice (folosind analo- gia contrastului dintre sanatatea publica si practica medicala privata) este sa predea tocmai aceste lucruri. sa se asigure ca fiecare profesor si parinte si. nu sunt periculoase. Oamenii trebuie sa înteleaga clar ca ori de câte ori ameninta pe cineva sau umilesc. sa lasam pe mâîni- le amatorilor aceste importante înstrumente psihoterapeutice: protectia. verbalizat si în- curajat pâna la universalitate de catre psihologi. la modul ideal. ci trebuie sa acceptam totoda- ta concluzia ca ar trebui sa încurajam acest lucru. fie si niste forte nu prea mari.224 Abraham H. Un exemplu de teore- ma ce deriva direct din astfel de consideratii ar fi acela ca terapia profesionista ar trebui sa se bazeze. prie- tenii bune. sa le disemineze cât mai mult. respectul si grija sa fie forte care fac aproape întotdeauna bine si nu vatama niciodata. Maslow diul psihoterapiei ar trebui sa faca parte pe buna dreptate exa- minarea miracolelor cotidiene produse de casnicii fericite. Cel putin aceste elemente fundamentale a ceea ce am putea numi psihoterapie neprofesionista pot fi învatate înca dîn copilarie de absolut ori- ce om. sa nu facem rau oamenilor aratându-Ie dragoste si res- pect (mai putîn în cazul anumitor îndivizi nevrotici.

pot sa le caute în mod cont. care le sunt dorintele fundamen- tale s>iar afla în linii mari care sunt simptomele care indica lip- sa satisfacerii acestor dorinte fundamentale. respect fata de ceilalti t.i fata de sine t. Autoterapia Una dintre implicatiile teoriei prezentate mai sus este ca auto-analizarea are în acelat. în perturbarile de caracter grave t. afectuos.i în nevrozele existen- tiale este absolut necesara o întelegere adecvata a fortelor di- namice care creeaza. Putem spune pe drept cuvânt ca. apartenenta t. pre- cum t.tienta de a compensa lipsa lor.i chiar pentru unele tulburari de caracter moderate. precipita t. dar t.i pe care în .tilor. Daca toti oamenii ar afla ce le lipset.i multor oameni li se ofera aceasta speranta. în conformitate cu aceasta teorie. sunt sigur.i mai eficienta decât încercarea in- cont.nuit.a mai departe. ca aceasta cautare cont.tienta ar fi preferabila t.tient. onorabil. cald este o forta psi- hoterapeutica. chiar daca una slaba.tienti ca ar trebui sa aiba iubire. majoritatea oamenilor au în ei mult mai multa putere decât ît. Daca indivizii sunt con- t.te.i. Totut. Dragostea. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 225 faptul ca orice om bun. democratic din punct de vedere psihologic.i restrictii mai mari decât se credea în mod obit.nuit ca ar fi posibil.tienta. det. ar putea sa încer- ce cont.i respectul pentru celalalt sunt aproa- pe panacee pentru perturbarile situationale t.i timp posibilitati mai mari. dispus sa ajute. instru- mente pentru care înca nu exista înlocuitori t. siguranta. Toata lumea va cadea de acord. În primul rând.i at. Aici trebuie folosite toate instrumentele ne- cesare pentru a produce intuitia revelatoare cont. înainte de a se putea face pentru pacient mai mult decât o simpla ameliorare a starii.i mai multe posibilitati de autoterapie decât s-a crezut în mod obit. exista unele probleme pentru care trebuie cerut neaparat ajutorul specialit.i imaginea- za pentru a se vindeca de nenumaratele probleme de adapta- re moderate atât de frecvente în societatea noastra.tient sa compenseze aceste lipsuri.i mentin perturbarea.

Ele pot fi de ajutor.de revelatie intuitiva la care ar ajunge prin analiza cu un spe- cialist. dupa parerea mea. . fie t:. ?i pentru multe carti pe tema dezvol- tarii personale. Dar.itimp t:.i accesibilitatea psihoterapiei pentru tot mai multi pacienti. Am subliniat atât de mult faptul ca psihoterapia t:.idate empirice care arata ca tera- pia de grup t:. de izolare.te ca un caz este grav. Stim deja ca pacientilor le e foarte ut:.lt'Uentul de sin- gularitate. rabdarii.dar nu ?i grad . prin propriile eforturi. acum avem t:. curajului ?i perseve- rentei extraordinare de care au nevoie astfel de pacienti. O data ce se recunoat:. de vinovatie sau pacat când afla ca t:. al batrânei întelepte devine inutil în noua cazuri din zece.igrupurile de formare pot face anumite lucruri pe care psihoterapia individuala nu le poate face. desigur. Maslow prezent le pot folosi doar terapeutii cu pregatire de speciali- tate.orsa scape de sent.inumai pe temeiuri apriorice. la acela?i tip . încât ar trebui sa consideram. dar nu trebuie sa contam pe ele pentru a obtine mari transformari. guru sau lider. atunci terapia de grup poate fi vazuta ca o societate miniaturala ideala formata din zece persoane.idezvoltarea persona- la tin de relatii interpersonale. Avem deja o motivatie puternica pentru a face ex- perimente cu terapia de grup: economia de bani t:.- nuita poate fi conceputa drept o societate miniaturala idea- la formata din doi oameni.i fata de grupurile de instruire t:. dar este consi- derata impracticabila datorita hotarârii. ajutorul din partea nespecialistului.226 Abraham H. Ideea este acceptata de majoritatea anali?tilor. au aparut cartile interesante de- spre autoterapie ale lui Horney (1942)?i FarroV\'(1942).i 25 De când a fost scrisa prezenta lucrare.te vindecarea perma- nenta.Ele afirma ca indivizii pot ajunge. ca extinderea de la doua persoane la grup ar putea sa fie benefica. ca t:.ialtele similare. în plus. Acela?i lucru este valabil. Aceasta este limitarea esentiala a autoterapiei25. Daca terapia obit:. în lipsa ajutorului dat de un specialist sau un "ghid". Terapia de grup O ultima implicatie a conceptiei noastre despre psihote- rapie este respectul mai mare fata de terapiile de grup. în ceea ce privet:.

concluzia aceasta nu este nea~tepta- ta. ele pot face minuni când sunt conduse de oameni competenti. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 227 ceilalti membri ai grupului sunt foarte asemanatori cu ei. Din p~racticapropriu-zisa se na~te o alta a~teptare tera- peutica. Aceasta reduce efectul psihopatogen al impulsurilor ~i conflictelor secrete. Prin urmare. rezultatele disponibile ale acestor experimente sunt. daca nu uimitoare. În general. al celor de întâlnire. Fire~te. conflictele.Nu am rezolvat nici problema mo- .terapeu- tul. La fel ca oricare psihoterapie. sunt necesare mai multe cercetari. Deseori pot. al celor pentru învatare senzoriala ~i al tuturor celorlalte tipuri etichetate acum drept grupuri de dezvoltare personala sau seminare ~i ateliere de educatie afectiva. atingerea umanitatii depli- ne. ar trebui sa încurajam mai multe cercetari asupra terapiei de grup. ci ~ipentru ca ne va învata cu siguranta multe despre teoria psihologica în general ~ichiar ~idespre teoria sociala în genere. dar uneori nu pot. ca telurile lor. In psihoterapia individuala. În virtutea acestor date empirice ~ia deductiilor teoretice. în general. pentru ca la fel stau lucrurile ~iîn cazul chirurgilor ~i al altor tipuri de speciali~ti. cu siguranta încurajatoare. o mai buna folosire a potentialului personal ~ial speciei etc. Dar acum avem sufi- cienta experienta ca sa ~tim ca pot fi inutile sau vatamatoa- re daca sunt prost gestionate. sa exerseze aceasta capacitate cu un grup întreg. impul- surile ascunse ~i gândurile sunt probabil universale în so- cietate. sub supravegherea terapeutului. Se spera apoi ca vor putea transfera aceasta capacitate ~iîn viata lor sociala. satisfactiile ~i insatisfactiile. pacientii învata sa con- struiasca o relatie buna macar cu un singur om . Acela~ilucru este valabil ~iîn cazul grupurilor de instrui- re. În terapia de grup nu numai ca învata sa stabileasca aceasta relatie buna cu cel putin o persoana. adica actualizarea sinelui. De~i destul de diferite ca procedura. ci ~iîncep. nu numai pentru ca reprezinta o pista promitatoare pen- tru psihoterapia profesionista. se poate spu- ne ca au acelea~iobiective pe termen lung ca toate psihotera- piile.

sa stimuleze. ceea ce presupune sa- tisfacerea t.i rezistenta na- turii umane ?i. pe de o parte. care îi aju- ta sa reziste în fata presiunilor sociale ?i chiar sa le dispretuiasca (vezi capitolul 11). încapatânarea specifica a ca- racterului deja format al unor indivizi exceptionali. iar societatea rea este sinonima cu cea bolnava psihic. ghid sau profesor) competent. Societate a buna Ce este societatea buna? Ca paralela la definitia anterior discutata a relatiilor inter- umane bune. frustrarea trebuintelor primare (adica insuficienta iubire. respect.i sa produca un maximum de relatii interumane pozitive t. MaslmA. Acest lucru pre- supune ca societatea buna este cea ale carei institutii sunt con- cepute astfel încât sa încurajeze. pe de alta parte. frica.i. guru. dentist. protectie. respectiv. Nu le garanteaza ?i nici nu le fac absolut inevitabile. putem explora acum implicatiile definitiei evi- dent necesare a societatii bune ca fiind aceea care le ofera membrilor sai posibilitati maxime de a deveni nit.' dului cum un nespecialist sau un amator poate alege terape- utul (medic. sa recompenseze t. un . afectiune. încredere ?i adevar ?i prea multa ostilitate. Un corolar ce decurge din definitiile anterioare ar fi acela ca societatea buna este sinonima cu so- cietatea sanatoasa din punct de vedere psihic. umilinta.i cât mai putine negative.te fiinte uma- ne sanatoase. plasticitatea t. Stim destule despre gama larga a tipurilor de personalitate t. ?i în cele complexe pentru a respecta.228 Abraham H. Ar trebui subliniat ca presiunile institutionale ?i sociale ca- talizeaza consecintele terapeutice sau patogene (le înlesnesc. le confera avantaje princi- pale ?i secundare mai mari). evi- tându-l pe cel incompetent. le fac mai avantajoase ?i mai posibile. capabile de actualizarea sinelui.i în societatile simple. dominatie ?i dispret).Antropologul pare sa gaseas- ca întotdeauna o persoana blânda într-o societate cruda.

Este de la sine Ît. Societate a bolnava pentru persoana bolnava este totodata rea într-un sens mai obiectiv (chiar si pentru cei sanatosi). agresivitate a. sanatosi si întelepti numai datorita îmbunatatirii situatiei sociale. dupa cum nu îndraznim nici sa speram ca toti oamenii pot deveni fericiti. Nu exista nici un motiv pentru a nu masura aceste for- te si a nu face experimente asupra lor. a la Rousseau. raportându-se la aceeasi cultura si la aceiasi oameni. Aceeasi formulare o putem folosi chiar si acolo unde societa- tea este bolnava din punctul de vedere al marii majoritati a membrilor sai. o putem privi din di- ferite puncte de vedere. Din acest punct de vedere. avem mai întâi de-a face cu interpretarea subiectiva a culturii. În so- cietatea noastra.teles ca vecinii lor pot considera aceeasi societate ca fiind sanatoasa. fiecare persoana profund bolnava traieste subiectiv într-o societate bolnava. toate folositoare unui scop sau altuia. ele se afla într-un echilibru sovaielnic. societatea este bolnava. Trebuie sa ne ferim de subiectivismul extrem. Astfel. putem afirma despre nevrotici fara a gresi ca. si asta. În ceea ce priveste societatea noastra. Mult mai folositoare ne-ar fi însa estimarea si echilibrarea fortelor care catalizeaza boala cu cele care catalizeaza sanatatea. La nivel psihologic pot exista amândoua. chiar si numai pentru ca produce indivizi nevrotici. caci vad în ea preponderent pe- ricolul. amenintarea. mereu oscilant. Lasând deoparte astfel de consideratii generale si întorcân- du-ne la cele ce tin de psihologia individului. putem sa gasim un fel de nivel mediu pentru so- cietatea noastra sau pentru oricare alta si sa o etichetam drept relativ bolnava. egoismul. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 229 razboinic într-o lume pasmica. pen- tru ei. umilintele si ra- ceala. . controlul apartinând când unui set de forte. Aceste concluzii nu se contrazic din punct de vedere psihologic. De exemplu. extrem de bolnava si asa mai departe. Concluzia ce de curge din alaturarea acestei afirmatii la discutia noastra anterioara de- spre relatia psihoterapeutica este ca terapia poate fi conside- rata drept încercarea de a crea o societate miniaturala buna. Stim acum suficient pentru a nu pune toate relele de care sufera oamenii pe seama conditiilor sociale. când ce- luilalt.

se lup- ta cu însa~i societatea. implicând calitati precum ospitalitate a. nu s-ar putea elimina complet boala. economice ~i sociolo- gice (Mumford. psihoterapia echivaleaza în plan social cu contracararea tensiunilor ~i tendintelor elementare din socie- tatea bolnava. . Mai întâi ar surveni schimbari ici ~i colo în relatiile interumane. daca nu din rautate înnascuta. din nici o societate. daca terapeutii ar putea sa se ocupe nu de câteva zeci. Nu trebuie sa uitam nici ca natura uma- na în sine genereaza mult rau. de~i ne avantajeaza faptul acesta. mai buni ~i mai comunicativi. ci de câteva milioane de pacienti pe an. grupurilor de întrunire ~i a altor tipuri de gru- puri ~i cursuri de "dezvoltare personala" va avea efecte vizibile asupra societatii. Poate ca raspândirea rapida a grupuri- lor de instruire. chiar ~i din simplul fapt ca a convietui într-o societate. Daca amenintarile nu vin din partea altor fiinte umane. terapia echivaleaza cu lupta împotriva factorilor de îmbol- navire din acea societate. Sau. politice. Dupa parerea noastra. la scara individuala. sa fie revolutionara sau radicala într-un sens etimologic fundamental. Fara îndoiala ca ~i societatea ar suferi unele schimbari. la scara redusa ~inu la scara lar- ga. Am putea spu- ne ca ea încearca sa actioneze dinauntru. mai genero~i. Maslow Cum afecteaza societatea natura umana? A~adar. a mortii. a frustrarii. A~adar. atunci cu siguranta ca vor antrena deopotriva schimbari juridice. 1951). indiferent care ar fi gradul general de sanatate sau boala dintr-o societa- te. vor veni întotdeauna din partea naturii. dar când sufi- cienti oameni vor fi devenit mai ospitalieri. oricât de buna. daca psihoterapia ar putea fi extinsa con- siderabil. teoretic. presupune obligatoriu modificarea formei sub care ne satisfacem dorintele. generozitate a. toti psihoterapeutii se lupta sau ar trebui sa se lupte cu fortele psi- hopatogene din societatea lor. iar daca acele forte sunt fundamentale ~i primare. a bolii.230 Abraham H. într-o forma mai generalizata. prietenia ~i altele de acela~i fel. Cu siguranta ca. aceste forte sla- be ce actioneaza împotriva naturii societatii noastre ar deveni vizibile cu ochiul liber.

cred ca stim destule lucruri despre cum sa îm- bunatatim relatiile cuplurilor. frica. Daca iubirea în forma ei pura este atât de greu de atins într-un cuplu. Cât de- spre societatea perfecta. stânga- cie si asa mai departe (vezi capitolul 8). principalul aspect al "ameliorarii" consta în aceea ca persoa- na are capacitatea de a-si asuma sarcina ameliorarii pe durata . cunoscându-se dificultatile inerente naturii sale? Parerea mea personala este ca nu exista si nici nu se poate imagina o fiinta umana perfecta. luând în considerare limitarile intrinseci ale naturii umane pe care le cunoastem deja? Cât de buna putem spera ca va deveni socie- tate. sau". pe lucrurile ce pot fi obtinute în re- alitate (si nu pe fanteziile de neatins) si insista totodata pe eva- luarile gradate si nu pe afirmatii de tip "sau.poa- te cere ani întregi de terapie individuala. trimitându-l pe cititor la o lucrare pe care am pregatit-o pentru studentii mei la un seminar pe tema psihologiei sociale utopice (1968b). Continu- tul este structurat dupa urmatoarele întrebari: Cât de buna poate fi societate a pe care o permite natura umana? Cât de buna poate fi natura umana pe care o permite societatea? Cât de buna putem spera ca poate deveni natura umana. fara sa dezvolt foarte pe larg. grupurilor si societatilor pentru a exclude posibilitatea schimbarilor rapide sau usoare. dar ca fiintele umane sunt mult mai perfectibile decât cred cei mai multi oameni. într-o familie sau într-un grup. Exista aici un set de relatii reciproce extrem de complicate si e foarte usor sa fii înteles gresit sau sa spui lucrurile în asa fel încât sa dai prilejul întelegerii gresite. Ea pune accentul pe empiric. Ame- liorarea starii unei persoane . grupurile si so- cietatile. desi nu sunt perfectibile. cât de grea devine situatia când e vorba de 200 de milioane de oameni? Sau de 3 miliarde? Si totusi. prostie. aceasta pare sa fie o speranta desar- ta. slaba comunicare. Mai mult. Poate ca ma pot feri de acest lucru. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 231 atunci din ignoranta. mai ales având în vedere faptul evident ca este aproape im- posibil sa ai o casnicie. e clar ca perechile. se pot ameliora cu siguran- ta si pot varia de la foarte bune la foarte rele. si chiar si atunci.astfel încât sa si dureze . o prietenie sau o relatie parinte-copil perfecta.

de educatie afecti- va \ii altele. (4) Cu cât societatea în ansamblu e mai sana- toasa. pesimismul implicit în aceasta dilema este con- . Actualizarea instantanee a sinelui într-un moment de mare transformare. relatii bune \ii a\ia mai departe. I În Orient. cu atât ar trebui sa fie mai putina nevoie de terapie individuala. Maslow întregii sale vieti. învatatorii I f si indrumatorii spiri- tuali fac de obicei aceea\ii remarca. de dezvoltare personala. se pot formula zeci de teo- reme u\ior de testat precum acestea. (2) Cu cât societate a in ansamblu e mai sanatoasa. (3) Cu cât societatea in ansamblu e mai sanatoasa. cu atât mai u\ior îi va fi terapeutului sa-\ii vindece pacientul. pentru ca vor exista !lumeroase experiente de viata pozitive. Aceea\ii lectie o adopta acum treptat grupurile de instruire. Evident. dureros. repetat de a folosi si . din mo- ment ce sunt \ianse mai mari ca acesta sa accepte terapia sim- pla a gratificarii. dar e un lucru extrem de rar \iinu trebuie sa ne bazam pe el. terapia individuala \ii natura societatii sunt necesare pen- tru a ajuta la rezolvarea des-întâlnitului paradox pesimist: Cum poate fi posibila sanatatea sau îmbunatatirea acesteia in- tr-o societate bolnava. cu alte cuvinte datorita experientelor de viata obi\inui- te. lent. Psihanali\itii au aflat de mult sa nu se bazeze numai pe intuitia revelatoare \ii pun acum accentul pe ffperla- borareff. aplica intuitiile. toate teoriile din acest domeniu trebuie sa fie for- mulari gradate. efortul îndelungat. Desigur. cele de întrunire. iar razboiul. cu atât terapia bazata pe revelatie intuitiva va putea sa vindece mai u\ior. care a determinat de la bun inceput boa- la? Desigur. cu atât va fi mai posibil ca persoana bolnava sa fie ajutata sau vindecata fara interventie terapeutica specia- lizata. saracia. \ii anume ca perfectionarea personala presupune efort sustinut pe parcursul întregii vieti. \iomajul \ii alti factori sociopatogeni vor lipsi în masu- ra mai mare sau mai mica.232 Abraham H. Astfel de afirmatii privind relatia dintre boala individua- la. aflate în procesul dureros de renuntare la teoria de tip ffBigBangff despre actualizarea sinelui. din moment ce mai putini oameni ar fi bolnavi. revelatie intuitiva sau ilumi- nare este posibila. (1) Cu cât so- cietatea în ansamblu e mai sanatoasa. precum în exemplele urmatoare.

Exista pe continuum un anumit punct în care (1) deseori gratificarea trebuintelor primare nu mai este cautata si nici macar dorita. si (2) chiar când este oferita.a. dincolo de acest punct intram. Prin urmare. Pot . Oferi- rea afectiunii nu ajuta la nimic. ci de neînlocuit. a transformat psihoterapia dintr-o arta inconstienta într-o stiinta aplicata constient. pe un alt teritoriu. ca sa spunem a. în plus. caci pacientul se fereste de ea.. este util sa for- mulam o teorie despre cum este posibit chiar daca numai pentru a face chestiunea accesibila cercetarii empirice. nici sugestia. Evolutia psiholo- giei din acest secol.. Adler si altii. au fost instruiti riguros sa foloseasca aceste noi tehnici. Psihoterapia profesionista Tehnici Pe masura ce boala se agraveaza.it si. pacientul n-o mai poate folosi. Nici o alta terapie nu va fi suficienta. Diferentele dintre terapia profesionista si cea oferita de ne- specialisti sunt multe si foarte importante. fiind aban- donata în favoarea satisfacerii trebuintelor nevrotice. care dovedesc posi- bilitatea prin însasi existenta lor. Exista acum instrumente terapeutice care nu-i sunt disponibile în mod au- tomat omului obi. unul guvernat de propriile sale legi. nu mai are încredere în ea. o zona în care toate principiile discutate pâna acum în acest capitol în- ceteaza sa mai poata fi aplica te. Chiar si asa. Ele sunt artificiale. 9 / Psmoterapia ca relatie interumana buna 233 trazis de însasi prezenta oamenilor aflati în procesul actuali- zarii sinelui si de existenta psihoterapiei.. nu spontane sau inconstiente. nici gratificarea trebuintelor. în finat o refuza. scade posibilitatea de a o aborda prin gratificarea trebuintelor. o interpreteaza gre. În acest punct terapia profesionista (centrata pe intuitia re- velatoare) devine nu numai necesara. nici catharsisut nici vindecarea simptomelor. începând cu descoperirile revolutionare ale lui Freud. ci numai celor suficient de inteligenti si care.nuit. daca nu sunt modificate.

Unii dintre cei care studiaza terapia centra- ta pe intuitia revelatoare par sa aiba o intuitie mai buna de- cât altii. ca genul de persoana pe care am etichetat-o ca având personalitate buna va reusi sa le foloseasca mult mai eficient decât terapeutul care nu are o astfel de personalitate. dar sunt mult mai putin importante. Maslow fi învatate într-un mod în oarecare masura independent de structura de caracter a psihoterapeutului. impulsurile. Cum se catalizeaza intuitia revelatoare? Pâna acum. Asocierea libera. asa cum era si de asteptat exista diferente inter-individuale in privinta eficien- tei utilizarii lor. dispusa sa ur- meze formarea adecvata oferita de institutele de psihiatrie si psihanaliza. mai revolutionara dintre aceste tehnici: cea prin care pacientul ajunge la o revelatie intuitiva. aceste tehnici pot fi învatate de ori- ce persoana dotata cu o inteligenta rezonabila. Dorim sa vorbim în cele ce urmeaza doar despre cea mai importanta. departamentele postuniversitare de psihologie clinica si asa mai departe. inter- pretarea viselor si interpretarea semnificatiilor din spatele comportamentului cotidian sunt caile principale prin care te- rapeutii îi ajuta pe oameni sa ajunga la revelatie intuitiva si constientizare. cu alte cuvinte ajunge sa-si constientizeze dorintele. Exista si alte câteva posibilitati. Tehnicile de relaxare si diferitele teh- nici care induc o forma de disociere si apoi profita de ea nu sunt la fel de importante ca tehnicile freudiene. Acesta este instrumen- tul principal ce-i ofera terapeutului profesionist care are si per- sonalitate buna fu"" avantaj extraordinar asupra persoanei care are numai personalitate buna. Toate institutele de psihanaliza in- clud între cerintele pentru candidati un anumit tip de perso- nalitate. inhibitiile si ideile inconstiente (analiza genetica. Putem banui. ana- liza rezistentei si analiza transferului). analiza caracterului.234 Abraham H. fara sa cunoasca tehnicile pro- fesioniste. majo- ritatea. daca nu toate tehnicile de a o provoca au ramas în mare masura cele elaborate de Freud. de asemenea. Între anumite limite. E adevarat ca. . chiar daca ar putea fi folosite mai mult decât sunt astazi.

pe masura ce tehnicile terapeutice devin tot mai sofisticate. Prin urmare. ea înca nu este oficial acceptata si de psi- hoterapeutii ce tin de alte orientari. mai ales daca societatea se va îmbunatati. Ne putem astepta ca în viitorul nu prea îndepartat. de zonele principale de conflict sau frustrare din adâncullor. chiar si în prezent. . spri- jin si pentru satisfacerea altor trebuinte. astazi nu mai e admisibil sau justificat sa dai cu banul ca sa decizi daca mergi la preot sau la psihanalist. terapeutii devin cel putin con- stienti de ceea ce i-ar putea ameninta. Fiind mereu constienti de ele. pentru ca aceste lu- cruri le vom obtine de la nespecialistii din jurul nostru. Psi- hoterapeutul profesionist bun l-a lasat cu mult în urma pe vin- decatorul care se baza pe intuitie. psihoterapeutul profe- sionist sa nu mai fie folosit pentru a obtine confirmare. când lu- creaz8. În portretul general al terapeutului bun. structura caracterului terapeutului era mult mai importanta decât teoriile în care cre- dea si chiar mai importanta decât tehnicile constiente pe care le folosea. ei preîntâmpina actiunea acestor forte în ei si le pot corecta influenta. Chiar daca uneori nu se ajunge la vindecare deplina. În trecut. cu pacientii. Am laudat metodele de psihoterapie ale batrânei întelepte pentru simplul motiv ca în trecut erau sin- gurele disponibile si pentru ca. dupa cum am spus deja. inteligenta. Totusi. Asta e o greseala. dar si în vi- itor vor ramâne importante în ceea ce numim psihoterapia lai- ca. importanta personalita- tii a scazut si va continua cu siguranta sa scada si pe viitor. Daca psihanalistii recunosc necesitatea acestui gen de revelatie intuitiva. Dar situatia trebuie sa se schimbe tot mai mult. Psihanaliza sau alta terapie de profunzime traversa- ta de terapeut poate ajuta la aceasta. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 235 o alta mare descoperire facuta de Freud este recunoaste- rea necesitatii ca terapeutul sa se înteleaga pe sine la un nivel profund. Din te- oria prezentata aici reiese ca orice forta care îmbunatateste per- sonalitatea terapeutului îl face totodata sa fie mai bun terapeut. le pot supune inteligentei lor. tehnicile si teoriile au devenit tot mai importante si putem fi siguri ca în viitor vor deveni singurele importante. în vreme ce instruirea.

. mai ales daca ace. în- vatarii .i sunt mult mai u.i a ana- li. Revelatia pur cognitiva sau rationala (cunoa. o reactie.i care pot fi abordate numai prin metode profesioniste ce ramân necunoscute terapeutului amator. fara participare afec- tiva) e ceva/ revelatia intuitiva a întregului organism este cu totul altceva.ti experimentati este dedicat instruirii.i în pozitii-cheie de terapeuti amatori (de exemplu profesori. e foarte posibil ca timpul alocat de terapeutii profesioni.. Maslow Individul va veni la psihoterapeut pentru maladii aflate din- colo de simpla terapie prin gratificare sau a terapiei de elibe- rare .i una afectiva..tere a faptului ca pentru in- divid/ simpla cunoa. medici). O mare parte din timpul psihanali. Cu alte cuvinte.i sa creasca.i gratificarea trebuintelor.i..terea rece.tilor existentiali..tilor . Un alt fenomen foarte frecvent astazi este ca terapeutul sa aiba cursuri pentru me- dici/ asistenti sociali...terea originii lor .... Intuitia revelatoare pi gratificarea trebuintelor Înainte de a abandona subiectul terapiei centrate pe intui- tia revelatoare.. ci . nu constituie o garantie a vindecarii.or de vindecat prin terapie.i... în detrimentul celor mai putin sanato.236 Abraham H. asistenti sociali... În mod paradoxat putem face o deductie perfect contrara din teoriile enuntate mai sus.. pe temeiul rational ca e mai bine sa vindecam zece oameni pe an decât unul singur.i profesori.ti câtiva se afla ei în.tere a simptomelor sale.. Acest fenomen a devenit deja relativ des întâlnit. chiar dublata de cunoa..i a rolului pe care-l joaca in economia psihicului.. Trebuie ca ex- perienta sa fie deopotriva emotionala. revelatia in- tuitiva completa nu este numai o experienta cognitiva. ar fi bine sa rezolvam dihotomia sugerata pâna acum dintre revelatie .. o retraire reala a eveni- mentului/ un catharsis..ti pacientilor mai sa- nato.i analizei tinerilor terapeuti. Revelatia intuitiva completa despre care vorbesc uneori freudienii este o recunoa. psihologiI asistente medicale/ preoti .. . Daca oamenii relativ sanato.

\ii am vedea clar ca dihotomiile initiale nu sunt decât constructiile artificia- le ale unei abordari excesiv atomiste ale subiectului. . traind emotia respectiva. ne-am fi trezit vorbind despre trairea afectiva a întregului organism sau ho- listica \ii a\ia mai departe. o experienta volitiva. Traire a afectiva despre care vorbe\ite analistul este a\iadar descrisa mai bine ca reac- tie a pacientului la con\itientizarea faptului ca. de gratificare sau frustrare 2_ trebuintelor. emotio- nala \ii volitiva o putem numi revelatie intuitiva a întregului organism. un sentiment real de a fi iubit. Aceasta experienta bogata. sau când pacienta intelege brusc. decât din punctul de vedere al studentului. ca î\ii ura\ite mama pe care a crezut întotdeauna ca o iube\ite. Pasul final ar fi sa întelegem ca nu exista diferenta între revelatia intuitiva. atunci când retraie\ite o experienta veche de douazeci de ani. Dar daca am fi studiat experientele afective în pri- mul rând? Ar fi trebuit iara \ii sa extindem tot mai mult expe- rienta. La fel stau lucrurile \iiîn privinta ex- perientei volitive. simultan. ta- tal sau l-a iubit. dispretuit. respins sau protejat. afectivitatea \ii volitia întregului orga- nism. aban- donat. deopotriva cognitiva. \ii ea s-a extins la o experienta a întregului organism. 9 / Psihoterapia ca relatie interumana buna 237 Întru câtva mai subtila este afirmatia ca revelatia intuitiva este deseori. refulata sau prost înteleasa pâna atunci. în final. incluzând elemente volitive \ii. de exemplu.

Capitolul 1o Conceptii despre normalitate si sanatate Termenii normal si anormal acopera atât de multe întelesuri diferite. Când o mama m-a întrebat daca mi- . Majoritatea oame- nilor se gândesc fiecare la altceva când se întreaba "Ce este normal?" Pentru ei. încercarile de a defini normalitate a fie au fost statistice. ce este bun si ce este rau pentru noi. Cred ca majoritatea profesionistilor din acest domeniu fac acelasi lucru. desi de cele mai multe ori nu vor s-o recunoasca. nu cele curente. "de du- minica". ce s-ar cuveni sa ne faca sa ne rusinam sau sa ne mândrim. într-o conversa- tie normala. În general. Sensul neformal al cuvântului este la fel de clar definit ca si cele profesionale. Psihologii si psi- hiatrii tind astazi tot mai mult sa înlocuiasca aceste cuvinte cu caracter general cu conceptele mai specializate incluse în aceste notiuni mai largi. am discutat mereu problema normalitatii si anormalitatii în contextul vorbitoru- lui si nu în cel pur tehnic. Se discuta foarte mult despre ce ar trebui sa însemne normalitate a si prea pu- tin despre ce înseamna propriu-zis. încât au devenit aproape irelevanti. Capitolul de fata urmareste tocmai aceste diferente. Eu aleg sa interpretez titlul acestui capitol în ambe- le sensuri: cel profan si cel profesional. întrebarea are o conotatie valorica si de fapt pune problema lucrurilor pe care ar trebui sa le pre- tuim. în context. fie raportate la factori culturali ori la cei biologic-me- dicali. Oricum. ce ar trebui sa ne îngrijoreze. chiar si pentru specialisti când nu se afla în exercitiul profesiunii lor. acestea sunt definitiile formale. oficiale. În activitatea mea terapeutica.

Când.tiintifica.i în trecut. Erich Fromm vorbeste despre normalitate.i faca griji sau nu. psihiatrilor t. Multi dintre acet. Consider ca motivul real pentru care interesul fata de aceasta problema a renascut actualmente în rândul psihana- lit.ti din domeniu.i psihologilor tine de senzatia ca aceasta este marea întrebare ce vizeaza valorile.i bata capul. trebuie sa ne ocupam de diferitele încercari tehnice de a descrie t.i sanatate 239 cutul ei este normal. Cu alte cuvinte. cât t. am înteles ca de fapt întreba daca ar tre- bui sa-t. religiile oficiale: sa ofere oamenilor o întelegere naturii umane în relatie cu ea însat. este un efort foarte sincer de a con- strui o psihologie a valorilor. oamenii mi-au pus întrebari legate de normalitate a sau anormali tate a comportamentului sexual. dupa o prelegere. o plaseaza în con- textul a ceea ce este bun. am înteles ca de fapt întrebarea lor este aceeat. Acest gen de munca.i raspunsurile mele au sugerat deseori "Ar trebuie sa te îngrijoreze" sau "N-ai de ce sa-ti faci griji". cu ceilalti. care ar putea servi în ultima in- stanta drept ghid practic pentru oamenii obit. cu societatea în general t. Sunt întru totul de acord ca acest capitol sa fie înteles în aceasta maniera. ceea ce alcatuim echi- valeaza cu o etica t. atât astazi. Când.i sa nu-t. fara succes.ti psihologi recunosc tot mai des ca acest efort e o încercare de a face ceea ce au încercat. de exemplu.i.i drept cadru de referinta teoretic pentru profesorii de filosofie t. Concepte standard Înainte de a intra în acest subiect important. un cadru de re- ferinta cu ajutorul caruia sa poata t.tilor.ti când ar trebui sa se sim- ta vinovati si când nu. La fel fac tot mai des multi alti specialit. Pot merge chiar mai departe.i defini normalitatea care n-au dat rezultate prea bune.nuiti. dar t. 10/ Conceptii despre normalitate t.i alti specialisti.i chiar cu întreaga lume. daca ar trebui sa depuna mai mult efort ca sa controleze comportamentul copilului ei sau daca ar trebui sa lase lucrurile asa cum sunt t. dezirabil t.i ca a mamei sus-mentionate t.i valoros. .

Trebuie sa învatam sa spunem medie atunci când chiar la asta ne referim. Îmi amintesc vâlva facuta în jurul fe- meilor fumatoare pe vremea când mergeam la facultate. care le este cu siguran- ta util oamenilor de stiinta si medicilor. "Nu e normal". excelentul studiu al lui Kinsey asupra comportamentului sexual este extrem de util pentru informatiile concrete pe care le ofera. ca si cum asta ar fi ceva rau sau de temut. Din fe- ricire. De exem- plu. sunt pur si simplu insuficient de puternici pentru a rezista tentatiei de a aproba media. nu poate evita referirea la ceea ce este normal (adica de dorit).:muit sau conventional si de obicei înva- luie în acceptare traditia. dupa ce aflam care este media.240 Abraham H. ea voia sa spuna "Nu e conform cu traditia". trebuie sa ne întrebam totusi: "Este media de dorit?" Conventiile sociale Cuvântul normal e folosit adesea inconstient ca sinonim pentru traditional. Bineînteles. Se pare ca. spunea decana noastra. Un alt exemplu îl constituie tabelul Gessel de repere pri- vind dezvoltarea normala a copilului. ceea ce este cel mai comun si frecvent. obi. anormala (din punct de vedere psihiatric). media. obisnuitul înseamna viata sexuala patologica. lucru perfect ade- varat. bolna- . ar trebui sa nu contina nici un fel de evaluare. Dar majoritatea ma- melor se vor îngrijora daca micutul lor se afla sub medie în ce priveste mersul în picioare sau bautul din cana. mai ales în cultura noastra. te- oretic. Asta nu inseamna ca ar fi un lucru sanatos sau de dorit. atât de centrata pe omul obisnuit. care implica pentru ea si "E un lucru anormal. În societatea noastra. la fel ca altii. chiar si cei de stiinta. Dar doctorului Kinsey. Pe atunci nu era normal nici ca studentele sa poarte pantaloni sau sa se tina de mâna în public. Maslow Medii statistice Studiile statistice asupra comportamentului uman ne spun pur si simplu cum stau lucrurile si ce exista cu adevarat si. asa ca a interzis studente- lor sa fumeze. majoritatea oamenilor.

Antropologii ne-au facut un mare serviciu când ne-au facut atenti la etnocentrismul nostru. pentru a fi astfel mai capabil sa judece specia umana ca specie. bine .>ivârsta.>ifireasca. lucru absolut fals. Câtiva ani mai târziu.>tiinta dau la fel de putina atentie acestor traditii ca oricaror altele. Nimeni nu poate vorbi în numele întregii specii decât daca poate sa se ridice deasupra propriei culturi sau sa se deta. 10 / Conceptii despre normalitate . traditiile s-au schimbat . . Cititorul nespecialist va fi uimit sa afle cât de ostili au devenit psihologii fata de aceasta idee în aparenta rationala .>iiubita de prietenii sai de aceea.>a-zisele carti sacre stabilesc normele de comportament. dezirabil.>itca sursa a definitiei a ceea ce e normal. fiecare om vrea ca progenitura sa sa fie bine adaptata. admirata . pentru ca atunci regulile ei n-au mai fost "normale".>isanatate 241 vicios.>inu al celei de câine.>igeneral-valabile pentru întrea- ga specie tot felul de obiceiuri culturale locale.>it. Adaptarea pasiva Varianta principala a acestei erori se regase.>iel depa- . Deseori se considera ca a. O varianta a acestei utilizari a cuvântului consta în înva- luirea traditiei în aprobare teologica.>ifaptul ca etnocentrismul constituie un pericol serios este general recunoscut. Rafinamentul etnologic mai cuprinzator a înlaturat mul- te din aceste conceptii . Pâna la urma.>te în ideea de persoana bine adaptata.factorul cultural poate sa fi considerat . sa faca parte dintr-un grup.>inu ca pe grupul din cartier. Cultura noastra a încer- cat sa impuna drept absolute . implicit patologic".>eze de ea. dar oamenii de . sa fie populara.>iea a fost concediata. Marea întrebare care se pune este: Adaptata la . cum ar fi pur- tatul pantalonilor sau mâncatul carnii de vita .>isa- natos. Norme culturale În sfâr.

asa-numi- tul psihosomatician. criminali. idealul sau este atins la oricine poate fi fericit în lipsa individualitatii. Si. poate observa mai multe lucruri si va fo- losi cuvântul "normal" mult mai rar. Dar daca tocmai aceasta cultura este una bolnava? Sau un alt exemplu: învatam treptat sa nu avem preconceptii privind delincventii juvenili. nedreptate si inco- rectitudine. Criminalitatea. nu activ. "Valea Orbilor". Absenta bolii Într-o cu totul alta traditie se plaseaza obiceiul medico-clinic de a vorbi despre normalitate în contextul absentei leziunilor. cum ca ar avea tulburari psihiatrice care-i fac neaparat rai sau indezira- bili. Altfel spus. chiar si în cazul nebunului sau detinutului bine adaptat. ni- . Integrarea este un proces pasiv. Wells. drogati? Po- pulara pentru cine? Admirata de cine? În minunata povestire scurta a lui H. dupa mediul exterior. Maslow care grup? La cel de nazisti. chiar daca acesta con- tinua sa aiba dureri. fata de exploatare. iar realitatea poate fi schimbata. în care toti sunt orbi. G. Mai mult decât atât. nu- merosi psihanalisti merg pâna la a afirma ca nimeni nu mai este normal.242 Abraham H. neadevarata. cu alte cuvinte complet sanatos. A te adapta înseamna a te modela pasiv dupa propria cul- tura. bo- lilor sau disfunctiilor evidente. delincventa si proasta purtare al copiilor poate reprezenta uneori o revolta. cel care vede este neadaptat. Intemistul care nu gaseste nimic în neregula din punct de vedere fizic dupa o investigatie minu- tioasa va spune ca pacientul este normal. delincventi." Medicul care are si ceva pregatire psihologica. totodata. Intemistul vrea sa spuna de fapt: "Prin teh- nicile mele nu pot descoperi ce e în neregula cu tine. Aceasta importanta excesiva acordata mediului sugereaza o infinita maleabilitate si flexibilitate a fiintei umane si lipsa ori- caror modificari ale realitatii. Este prin urmare o premisa status quo si fatalista. legitima din punct de vede- re psihiatric si biologic. Fiintele umane nu au o maleabilitate infinita.

paralet anume cel al eroului (erou în sens nietzschean). 10 / Conceptii despre normalitate 9i sanatate 243 meni nu este perfect. predictia sau presupunerea mea legata de vi- itorul notiunii de normalitate este ca în curând va fi elabora- ta o forma de teorie privind sanatatea psihica generala. omul economic a început sa domine gândirea. Mai concret. E mai corect sa-I abordam ca pe o conceptie sau teorie care se dezvolta lent 9i care pare tot mai probabil sa fie adevarata directie a evolutiei viitoare. Omul spiritualizat a fost idealul în Evul Mediu. Acum se pare ca toate aceste mituri au e9uat 9i lasa locul unuia nou. a în- tregii specii. Ea se clade9te atât pe baze empirice. de patru idei sau conceptii succesive privind modul în care omul ar trebui sa-9i caute fericirea 9i bunastarea personala. despre care vom vorbi mai târziu. cât 9i teoretice. 9i în special în tari- le fasciste am putea vorbi despre un mit asemanator. Adevarat. Concepte noi Ce înlocuie9te aceste diverse teorii pe care am ajuns sa le res- pingem? Noul cadru de referinta pe care îl va dezbate capitolul . care a început sa se dezvolte lent în mintea celor mai progresi9ti gânditori 9i cercetatori ai subiectului. o data cu instaurarea capitalismului 9i a marxismului. daca ar fi urmat acest ideat se va ajunge automat la fericirea 9i bunastarea in- dividuala. Nu se de fata poate spune deocamdata ca prezinta o imagine clara sau ca exis- ta probe incontestabile care sa-I ateste. în timp ce Rena9terea a valorizat intelectualul. indiferent de cultura sau epoca în care traiesc. Noua forma de gândire s-a nascut sub presiunea unor noi date concrete. înca de la începutul cre9tinismului. 9i ne pu- . care va fi valabila pentru toate fiintele umane. Fiecare dintre aceste concepte sau mituri avansa drept ideal un anumit tip de om 9i presupunea la modul general ca. însa asta nu ne ajuta prea mult în demersurile noastre de etica. Mai recent. Apoi. se afla înca în curs de dezvoltare si" constructie. Drucker (1939) a venit cu teza ca Europa Occidentala a fost dominata.

un fel de schelet al structurii psihice care ar putea fi abordat t:. Ma . sa studieze oamenii. Dar daca omul este observat numai la suprafata . aflata în curs de dezvol- tare. Tot ce putea face Aristotel pentru a descrie aceasta natura esentiala sau tipar innascut al fiintei umane era sa se uite în jurul sau. se ajunge inevitabil la o concep- tie statica despre natura umana. În al doilea rând. aceasta conceptie aminteste izbitor de ideile lui Aristotel sau Spinoza.iîn prima instanta dogmatic esenta acestei noi conceptii.inu o modelare determinata de exterior. Mai întâi de toate t:. Aceste trebuinte primare sunt în sine po- zitive sau neutre. frustrarea sau distorsio- narea naturii umane esentiale. unele fiind caracteristice pentru întreaga specie umana. o evolutie din interior t:.itendinte partial determi- nate genetic. Maslow tem at:.ica au trebuinte. Va . Într-adevar.idezvoltarea dezirabila constau în actualizarea acestei naturi. dar trebuie sa adaugam ca el pur si simplu nu stia suficient de- spre natura reala a fiintei umane. trebuie sa spunem ca aceasta noua teorie are multe în comun cu vechile filosofii. anu- me conceptul de om sanatos psihic sau omul eupsihic. care este de fapt omul "natural". În al treilea rând.!-t:. mascata. sa observe cum se com- porta. în împlinirea acestor potentialitati t:. Acum voi încerca sa prezint pe scurt t:.idiscutat prin analogie cu structura fizica.teptca acest concept sa in- fluenteze epoca noastra la fel de profund cum au facut-o cele mentionate de Drucker. t:.teptasa înfloreasca în urmatorul deceniu sau doua. exista concep- tia ca sanatatea deplina t:. Putem sa-i dam dreptate lui Aristotel ca viata buna înseamna a trai în acord cu natura intima a fie- caruia. neclara. Tot ce putea face Aristotel era sa alcatuiasca un portret al omului bun din epoca si cultura sa. despre persoana sanatoasa psihic. capacitati t:.26 26 La o prima vedere. acum este clar ca majoritatea formelor de psihopatologie rezulta din negarea. nu negative. trecând peste toate granitele culturale.singurullu- cru pe care îl putea face Aristotel -.244 Abraham H. Dar trebuie sa subliniem totodata ca astazi stim mult mai mult decât Aristotel sau Spinoza de- spre adevarata natura a fiintei umane.i cea mai importanta este convingerea ferma ca indivizii au o natura esentiala proprie. iar altele fiind unice pentru individ.iîn maturizarea conforma cu liniile directoare trasate de aceasta natura esentiala care este ascunsa.

neglijat. a9 afirma ca diferenta esen- tiala consta în faptul ca acum putem vedea nu doar ceea ce sunt oamenii. Ce putem deveni Cred ca. putem ve- dea nu doar suprafata. a potentialurilor lor 9i a dezvoltarii maxime pe care o pot atinge. daca un om e sclav. Ce este psihopatologic? Orice perturba. Altfel spus. Ce este psihoterapia sau orice alt fel de terapie? Orice mijloc care îl ajuta pe om sa revina pe calea actualizarii sinelui 9i a dezvoltarii conforme cu liniile directoare trasate de natura sa launtrica. potrivit acestei conceptii? Orice conduce la aceasta dezvoltare dezirabila în directia actualizarii naturii umane launtrice. Acest fapt dovedeste din plin ca nu este recomandabil sa ne rezumam la observatii de suprafata atunci când încercam sa construim imaginea persoanei bune. ci 9i ceea ce pot deveni. aceasta e natura lui intrinseca si. Aristotel nu avea nimic împotriva sclaviei si facea greseala de neiertat de a considera ca. ce e reprimat. . Putem judeca natura primara a oamenilor din perspectiva posibilitatilor. sanatoase sau nor- male. daca ar trebui sa exprim într-o singura fraza con- trastul dintre conceptiile traditionale despre normalitate 9i noua conceptie care se contureaza. nu doar realitatile existente. a fi sclav era un lucru bun pentru el. în care amintiti ca în conceptia sa despre viata buna. Un alt avantaj pe care-l avem fata de Aristotel este acela ca am învatat de la adeptii psihologiei dinamice ca împlinirea de sine nu poate fi atinsa doar prin intelect 9i ratiune. Acum 9tim mai bine ce se afla ascuns în oameni. frustreaza sau deviaza cursul firesc al actuali- zarii sinelui. prin urmare. ci 9i po- tentialurile. nevazut. Ce este rau sau anormal? Orice frustreaza sau blocheaza natura umana primara. 10 / Conceptii despre normalitate 9i sanatate 245 Ce este bine. în loc sa ne bazam numai pe observatiile exterioare privind felul cum stau lucrurile în prezent. Va amin- titi ca Aristotel avea o ierarhie a capacitatilor umane. Aceasta abordare s-ar putea rezuma ast- fel: istoria a sub estimat întotdeauna natura umana.

se opune si se lupta cu natura afectiva si instinctuala a omului. în elluptându-se ratiunea si emotiile. 1947). nu sunt neaparat antagonice. e posibil si rezonabil sa vorbim despre bine. integrata. despre dezirabil si indezirabil. ci si a capacitatilor afective si de tip instinctual. Mai mult. Maslow ratiune a ocupa primul loc. ratiunea a devenit ea însasi pri- zonier si astfel ambele laturi ale fiintei umane. Cum spunea Erich Fromm: nDevenind un gardian cu misiunea de a-si pazi pri- zonierul. ci pot fi sinergice. O data ce am obtinut cunostinte de încredere privind ceea ce pot fi oamenii în anumite conditii pe care am ajuns sa le nu- mim bune si am acceptat ca ei sunt fericiti. viata emotionala si cea volitiva au fost prost întelese si definite. adica natura umana. caci daca anali- zam fiintele umane într-un context suficient de larg. ratiunea si afec- tivitatea. Filosoful specialist ar putea obiecta: nCum se poate dove- di ca este mai bine sa fii fericit decât nefericit?" Chiar si la aceasta întrebare se poate raspunde empiric. fara sentimente de vinovatie si împacati cu ei însisi numai atunci când se simt împliniti si devin ceea ce pot de- veni. abia acum în- telegem ca imaginea rationalitatii pe care am mostenit-o din trecut a fost si ea prost înteleasa si definita. De aici reiesea în mod inevitabil ca ratiunea contrasteaza. au avut de suferitn (Fromm. descope- rim ca ele si nu observatorul aleg în mod spontan sa fie ferici- . Ca urmare a acestei scindari. Persoana sanatoasa este întreaga. Dar studierea psihopatologiei si psi- hoterapiei ne-a aratat ca trebuie sa ne modificam considerabil imaginea despre organismul psihologic si sa respectam în ega- la masura rationalitate a. am putea spune. senini. cooperând între ele. Nevroticul este cel care se afla în conflict cu sine însusi. afectivitatea si latura volitiva. ci prin împlinirea personalitatii uma- ne ca întreg. din studiile empirice asupra oamenilor sana- tosi am aflat ca aceste laturi ale naturii umane nu sunt în nici un caz în conflict una cu alta. rau si nedrept. multumiti de sine. Trebuie sa fim cu totii de acord cu Fromm ca actualizarea sinelui survine nu nu- mai prin acte de gândire. în plus. care include exprimarea activa nu numai a inte- lectului. drept. care contureaza dorintele fiintei umane si o propulseaza spre ac- tiune.246 Abraham H.

prin urmare. putem spunem nu "Daca vrei sa fii fericit. fiintele umane aleg sanatatea ~i nu boala (cu conditia sa aleaga ele în- sele sa nu fie prea bolnave. Un mod ~i mai explicit de a spune acest lucru este acela ca astazi putem afla într-un timp foarte scurt ce este o persoana ~i ce ar putea sa fie. sa devina con~tienta ~i apoi sa fie în acel sens. Acesta este raspunsul ~i la obiectia filosofica frecvent adu- sa afirmatiilor valorice de tip mijloace-scop cu care suntem familiarizati cu totii (Daca vrei sa ajungi la scopul x. " Aceasta afirmatie este adevarata în acela~i sens empiric ca afirmatia ca un câine prefera sa manânce carne ~inu salata. atunci . iar conditiile sa fie de un tip de- spre care vom discuta mai târziu). Stim empiric ce-~i dore~te specia umana: dragoste.. Prin urmare. ~i este o exprima- re mult mai adecvata decât trebuie sa fim. chiar daca uneori se pot con- trazice. absenta durerii. Ceea ce este incon~tient ~i ceea ce este con~tient coexista. Una este (într-un sens). Pe scurt. 10 / Conceptii despre normalitate ~i sanatate 247 te ~i nu nefericite. trebuie este un termen cu totul nepotrivit. Observati ca. ". Stim cu totii ca personalitatea umana este organizata în straturi sau adâncimi.. sa fie senine ~i nu anxioase. "Trebuie sa manânci vitamine daca vrei sa traie~ti mult"). Ce sens ar putea avea trebuie (sau ar trebui) aici? Ce trebuie sa devina un pisoi? Raspunsul la aceasta întrebare ~i spiritul în care este adresata sunt ace- lea~i în cazul unui copil.. nu pur nor- mative. restul conditiilor fiind egale. ci "Daca e~ti un membru sanatos al speciei uma- ne. cealalta este de asemenea (în- tr-un sens mai adânc) ~i ar putea într-o zi sa iasa la suprafata. prelungirea vietii.. . Ceea ce putem fi = ceea ce trebuie sa fim. cunoa~tere etc. dupa cum putem vedea clar daca întrebam ce ar trebui sa fie florile sau animale. trebuie sa recurgi la mijloacele y. sigu- ranta. fericire. sa aiba confort ~i nu suferinta. daca suntem descriptivi ~i empirici. ca un pe~ti~or auriu are nevoie de apa proaspata ~i ca florilor le merge cel mai bine la soare. atunci . Acum abordam astfel aceasta afirma- tie. ca afirmatiile noastre au fost descriptive ~i ~tiintifice. Sustin cu tarie.

aceasta natura interioara nu este de obicei eviden- ta sau usor de observat. incertitudine si conflict. încât n-am vazut po- sibilitatea de a exista si instincte slabe. Natura umana intrinseca Prin urmare. ci ascunsa si neîmplinita. poti întelege ca oamenii care se poarta urât pot fi de fapt niste fiinte iubitoare în adâncullor. mai normali. nu puternice. slaba si nu puternica. Maslow În acest cadru de referinta. pu- ternice (asa cum chiar sunt la animale). ci si de cele mai element are trebuinte. 1965a). sa rezumam. învatare si prefe- rintele altora. a sti cine esti si ce vrei cu adevarat este un punct de apogeu la care se ajunge rareori. se pare. ca sunt prea usor cople- site si scoase din câmpul atentiei de cultura. dar a le observa în noi însine e o mare realizare. Ceea ce s-a afirmat ca este structura sau natura launtrica intrinseca a naturii umane nu tine. În al doi- lea rând. o structura. le vom mentiona acum doar pe cele mai importante patru. ce presupune mari eforturi. incontestabile. echivoce. în acest sens anume. ca lasa loc pen- tru îndoiala. Mai întâi. cu mare greutate si de obicei dupa ani de zile de curaj si efort sustinut. preferintele si ramasitele lor instinctuale sunt slabe. Diferenta esentiala dintre oameni si toate celelalte fapturi este ca trebuintele. De-a lungul timpului am fost atât de obisnuiti sa consideram ca instinctele sunt univoce. A fi na- tural si spontan. Daca reusesc sa transforme în realitate aceasta potentialitate general umana. numai de anatomie si fiziologie. Avem într-adevar o natura. devin mai sanatosi si.248 Abraham H. nu univoce. un schelet neclar de tendinte si capacitati de tip instinctual. dorinte si capacitati psihice. frustrarea acestor trebuinte si ca- pacitati este psihopatogena (adica îi face pe oameni sa se Îffi- . Si de unde stim ca aceste trebuinte si potentialitati consti- tutionale tin de tiparul intrinsec? Din cele 12 categorii de do- vezi si tehnici de analiza enumerate în capitolul 4 (vezi Mas- low.

În al patrulea rând. Gratificarea lor aduce sanatate. Ele cer la fel de imperios satisfacerea. cum se întâmpla în cazul gratificarii trebuin- telor. trebuie sa ne fixam o variabila exterioara la care sa ne raportam. iar calitatile lor relevate de introspec- tie nu sunt atât de diferite între ele. din punct de vedere fenomenologic. mai mult efect decât o cauza. care sa constituie reperul. pot fi studiate în mod direct la oamenii sanato~i. aceasta variabi- la a constituit-o continuumul nevroza-sanatate. spre deosebire de gra- tificarea trebuintelor nevrotice. monopo- lizarea con~tientului. nu putem avea în vedere doar introspectia tre- buintelor con~tiente ~i nici macar descrierea celor incon~tien- te. Lucrurile stau cu totul altfel însa pentru trebuinte primare precum siguranta sau iubirea. pentru ca pe masura ce o persoana agresiva se însanato~e~te cu ajutorul psihotera- piei. decât poate la sfâr~itul vietii ~i retrospectiv (precum Ivan Iliei. Daca vrem sa diferentiem ceea ce este elementar de ceea ce nu este. În al treilea rând. . Acum suntem convin~i ca agresivitatea este mai degraba reactiva decât ele- mentara. încât sa-i permita celui care se analizeaza sa le diferentieze. Oricât de mult vor fi hraniti. Satisfacerea sau frustrarea unei trebuinte nevrotice conteaza prea putin în atingerea sanatatii adevarate. Mai mult. trebuinte- le nevrotice ~i cele înnascute pot fi percepute în mod foarte asemanator. ~i pe masura ce o persoa- na sanatoasa se îmbolnave~te. gratificarea lor promoveaza caracterul sanatos (este eupsihogena). se prezinta spontan optiuni în conditii de libertate. Nu. De fapt. devine mai putin rautacioasa. iar nevoia lor nevrotica de putere nu va putea fi ostoita. mai plina de venin ~i mai rautacioasa. ajuta la bunas- tarea ~i sanatatea fiintei umane. personajul lui Tolstoi) sau în anumite momente de revelatie intuitiva ie~ite din co- mun. În al doilea rând. 10 / Conceptii despre normalitate ~i sanatate 249 bolnaveasca). Cu alte cuvinte. Oricâta putere am oferi nevroticilor care cauta puterea. pentru ca. asta nu-i va face mai putin nevrotici. devine tot mai ostila. tot înfometati vor ramâne (pentru ca de fapt cauta altceva). ~tim ca gratificarea trebuintelor nevrotice nu aduce sanatate.

privarea de dra- goste duce la îmbolnavire. persoana se va dezvolta frumos. Cea mai evidenta tehnica dintre toate este însa studierea directa a oamenilor care sunt cu adevarat sanato9i.250 Abraham H. 1. Cu ajutorul ei putem ilustra toate cele patru tehnici pe care le-am mentionat pâna acum pentru a face diferenta dintre ceea ce este intrinsec 9i universal în natura umana si ceea ce este accidental si local. totusi e de a9teptat sa învatam mai multe despre natura radiu- lui când îl studiem în forma relativ concentrata decât în for- ma relativ diluata. Diferentierea intrinsecului de accidental Cel mai bine studiat exemplu de tipar intrinsec îl consti- tuie nevoia de dragoste. Investigatia despre care se vorbe9te în capitolul 11 a de- monstrat posibilitatea ca un om de ptiinta sa studieze 9i sa de- scrie normalitatea în sensul excelentei. Stim destu- le pâna în acest moment pentru a putea sa identificam oameni relativ sanatosi. încât priva- rea radicala de iubire este considerata periculoasa chiar pentru viata acestora.) O astfel de înclinatie actioneaza ca un impuls care î9i cere satis- facerea. iar frustrarea lor duce la îmbolnavi- re. Cu alte cuvinte. al sana- tatii ideale. daca e frustrata 9i blocata. si al împlinirii tuturor posibilitatilor umane. Daca e gratificata. Câteva studii semi-experimentale au confirmat acest lucru la nou-nascuti 9i sugari în asemenea masura. înca insuficient cunoscute. (Singurele date pe care le avem aici sunt clinice. Maslow potolirea lor este posibila. Acela9i lucru pare a fi adevarat 9i în cazul potentialelor in- dividuale precum inteligenta sau inclinatia puternica spre ac- tivitate. apar imediat tot felul de probleme subtile. al perfectiunii. . Cu siguranta ca nu exista specimene perfecte. Toti terapeutii sunt de acord ca atunci când urmarim evolutia unei nevroze pâna la originea ei vom gasi foar- te des o lipsa de iubire din primii ani de viata.

co- piii plâng amarnic când sunt învatati sa nu ceara iubire. în mod paradoxal. au iubit ~i au fost iubiti. Copiii aflati în situatia liberei alegeri prefera afectiunea. exista dovezi tot mai numeroase care atesta corelatia între o copilarie plina de iubire ~i maturitate a sanatoasa. oferindu-Ie dragoste ~i bunatate. dar exista o cantitate imensa de date clinice ~i unele informatii etnologice care sustin aceasta afirmatie. în special la copiii mici. o paralela perfecta. . copiii prefe- ra sa aiba un parinte. Astfel de date puse laolalta conduc la generalizarea ca nevoia de dragoste este o trebuinta fundamentala pentru dezvoltarea sana- toasa a fiintei umane. pen- tru ca au avut-o mereu din plin. Nu exista înca experimente propriu-zise care sa dovedeasca acest lucru. De asemenea. care face aceste afirmatii ~i mai plau- zibile. Chiar ~i în pshioterapia ~i analiza unor cazuri mai grave la adulti. Faptul ca nou-nascutii plâng ne dezvaluie faptul ca prefera afec- tiunea ~i nu lipsa ei. Adultul din Bali nu are nevoie de dragos- te. avem motive întemeiate sa credem ca unul dintre efectele terapiei consta în a-l ajuta pe pacient sa primeasca ~i sa foloseasca iubirea de care are nevoie pentru a se vindeca. ~i nu lipsa ei. cu conditia sa nu fi suferit înca deformari ~i traume. In fine. Mai mult. Dar nu le plac aceste experiente. 3. în general. 10 / Conceptii despre normalitate ~i sanatate 251 2. se pot vindeca. au ne- voie de dragoste mai putin decât oamenii obi~nuiti. cum se întâmpla de pilda cu ba~ti- na~ii din Bali. sunt ~i în pre- zent ni~te oameni iubitori. Observatia ca. ne-o ofera oricare alta boala ce are la baza o deficienta. ce constatam descriptiv la adultii sanato~i? Ca aproape toti (de~i nu chiar toti) au dus o viata plina de iubire. 4. copiii acestuia trec prin experiente dure ca sa învete sa nu o ceara ~i sa nu se a~- tepte s-o primeasca. precum adultul american. un profesor sau prieten afectuos ~i nu unul ostil sau rece ne ilustreaza ideea. daca nu au ajuns atât de de- parte încât sa fie ireversibile. Acum se ~tie ca aceste boli. Si.

Maslow Sa luam spre exemplu un animal caruia îi lipseste sarea. În al treilea rând. Daca esenta celor spuse pâna acum este ca organismul are o natura intrinseca proprie. Putem spune asadar ca la fel cum un organism cere sare pentru a deveni sanatos si a evita boala. despre permisivi- tate si alte lucruri similare. ele soptesc. va decla- ra pofta subiectiva de sare si va afirma ca este deosebit de buna la gust. acest lucru determina patologia. În al doilea rând. Cu alte cuvinte. Iar soapta e aco- . În al patrulea rând. . de cunoastere sau de a avea o filosofie sunt slabe si difu- ze. ." Conditii necesare pentru starea de sanatate Sa ne îndreptam atentia asupra problemei conditiilor pro- pice revelarii naturii originare. Perita cu usurinta. mâncarurile cu multa sare. cum este la animalele in- ferioare. daca va avea posibilitatea. nu tipa.252 Abraham H. ce vor si ce nu vor. pentru a vedea ce are de oferit psihologia dinamica contemporana în privinta acestui subiect. devine clar ca aceasta natura launtrica este un lucru extrem de delicat si subtil. suplimentul de sare primit de organism îl va ajuta sa se vin- dece sau sa-si amelioreze starea. Trebuintele umane de dragos- te. un sobolan alb sau un om caruia îi lipseste sarea va alege. si nu puternic si dominant. la fel are nevoie si de iubire. Am vorbit mult despre conditiile bune. vag conturata. În pri- mul rând. organismele sanatoase nu au pofta sau nevoie speciala de sare. Acestea se refera la conditiile spe- ciale de observatie care sunt deseori necesare în activitatea sti- intifica si constituie echivalentul afirmatiei: "Acest lucru este adevarat în cutare si cutare circumstante. adica va mânca sare în cantitati neobisnuit de mari. putem spune ca organismul este pro- iectat astfel încât sa aiba nevoie de sare si dragoste tot asa cum automobilele sunt proiectate astfel încât sa aiba nevoie de ben- zina si ulei. nu univoce si certe. care nu au niciodata îndoieli despre cine sunt cu adevarat. fiindca au deja suficienta. iar în cazul omului.

i exprima.i formuleze sin- gur dorintele t. spontan. respect sau control. a disciplinei.i at.tientizarea trebuinte- lor lor sau a ceea ce poate fi necesar în viitor. În acelat.i cererile t. aceste conditii pot fi adunate sub unica umbrela a permisiunii de a le gratifica t.i sa aleaga singur (fara sa uitam ca el .i sanatate 253 Pentru a descoperi de ce anume au nevoie fiintele umane t. At.i hrana li- chida. Le oferim t.i o lasam sa manânce ce vrea. nu putem întreba sugarul t.i fel am învatat sa-i lasam pe co- pii sa ne spuna singuri când au nevoie de dragoste.ilor variante. nu e neaparat necesar sa fie suficienta pentru a învata respectul fata de ceilalti t.i cont. un mediu bun (teoretic vorbind) este cel care ofera toate materiile prime necesare tii apoi se da la o parte. Stim " ca bebelusii e cel mai bine sa fie întarcati în maniera individuala. se vor întar- ca singuri. îi lasam sa decida. alegerea coechipierului de pe un bombardier t. t. creând în jurul lor o atmosfera permisiva.i ce sunt ele trebuie sa cream conditii speciale. a stabilirii unor limite pentru gratificare. Cum stabilim asta? Evi- dent.a ca le oferim bebelut. alegerea profesorilor t.i ca aceas- ta este atmosfera optima pentru psihoterapie. ori- când vrea si . Vreau sa subliniez numai faptul ca det.i le fac posibile. 10 / Conceptii despre normalitate t.i solida.i am învatat ca nu trebuie sa-I întrebam nici pe pediatrul de moda veche. Am învatat t.i stimuleaza capacitatile care le încurajeaza t. În general. care încurajea- za exprimarea acestor trebuinte t. cum ar fi alegerea colegilor de camera în institutiile pentru delincventi. Daca mâncarea solida îi va tenta.i per- misivitatea poate fi cea mai potrivita pentru scopurile noastre experimentale. de protectie.i gratificare.obolan alb? Îi dam posibilitatea sa aleaga dintr-o gama variata de alimente t. sin- gura posibila pe termen lung. de acceptare t. din punctul de vedere al promovarii actuali- zarii sinelui sau a sanatatii. dar importan- ta. De unde t. ba mai mult. adica atunci când e cel mai bine pentru ei.i a cursurilor în fa- cultate. (Las deoparte problema încâlcita. în ce cantitate sau ordine vrea.a mai departe.tim ce este mai bine sa manânce o femela gestanta de t. a frustrarii dezirabile. Libera alegere dintr-o gama lar- ga de posibilitati a fost considerata utila în diferite situatii sociale.) Prin urmare. lasând organismul (obitinuit) sa-t.

chiar mult mai sanatot>i decât cultura în care traiesc t>ise dezvolta. lucrurile nu stau tocmai at>a. acet>tiindivizi nu sunt perfecti. care e foarte departe de perfectiune. Firet>te. Cultura noastra este suficient de democratica t>ipluralista încât sa le ofere indivizilor posibilitatea de a-t>idezvolta carac- terul at>acum doresc. Acest lucru este posibil în primul rând datorita capacitatii omului sanatos de a se detat>a de mediul înconjurator. adica relativ independenti fata de cultura. În cercetarile reale. sa gasim t>iindivizi foarte sanatot>i. cercetarile au scos în evidenta un lucru impor- tant descoperind ca indivizii pot fi mai sanatot>i. dar sunt cu siguranta cât de buni t>ide reut>itine putem imagina. Maslow alege de multe ori amânare a. renuntarea în favoarea altora etc. nu etaleaza haine. în masura în care comportamentul lor exterior nu este prea înspaimântator sau amenintator. Toleranta t>ilibertatea gusturilor t>ia opiniei par a fi necesitatile-cheie. ma- niere sau comportamente neobit>nuite care sa-i caracterizeze. Este posibil ca în societatea noastra. t>ica t>iceilalti ît>iau propriile cereri t>idorinte). cu alte cuvinte de a trai dupa propriile legi launtrice t>inu ghidat de presiu- nile din exterior.254 Abraham H. De obi- cei. indivizii sanatot>inu ies în evidenta. Atâta vreme cât sunt independenti fata de aprobarea t>idezaprobarea altora t>i cauta în schimb acceptarea de sine. Poate ca în acest moment t>iîn aceasta cultura pur t>isimplu nu t>timsuficiente despre gradul de perfectiune la care pot ajunge oamenii. Una dintre consecintele te- oretice pare a fi aceea ca pentru o sanatate perfecta e nevoie de o lume perfecta care sa o faca posibila. Totul tine de libertatea interioara pe care o au. În orice caz. pot fi considerati autonomi din punct de vedere psihic. . Mediu si personalitate Mai exista înca o problema importanta cu care ne confrun- tam în încercarea de a întelege aceasta noua conceptie despre normalitate t>irelatia sa cu mediul.

în principal de natura economica. Ar fi mult mai putin controlatori. Unul ar fi ca acest grup ar fi aproape sigur unul anarhist (în sens fi- losofic). astfel încât sa sublinieze ~i fortele spiritu- ale ~i psihice. definitia mediului bun trebuie sa se mo- difice semnificativ. Într-un cuvânt. cercetarile de pâna acum conduc la con- cluzia ca. cele mai . îi spun eu. violenti. Eupsihia. am putea prezice ce fel de cultura se va crea daca 1000 de familii sanatoase ar migra într-un de- ~ert. ar fi mult mai putin înclinati sa le impuna celorlalti opiniile lor. unde ~i-ar putea croi destinul a~a cum ~i-l doresc? Ce fel de educatie ar alege? Ce sistem economic? Sexualitate? Religie? Sunt foarte nesigur de anumite lucruri . pe lânga cele materiale ~i economice. religia. mâncare sau arta. Utopia psihologica A fost o adevarata placere sa alcatuiesc o descriere specu- lativa a unei Utopii psihologice în care toti oameni sunt sa- nato~i psihic. ar fi mai putin intruzivi ~i mai înclinati catre gratificare a tre- buintelor primare (ori de câte ori ar fi posibil). cu o cultura taoista. mai mult. Oamenii nu s-ar de- ranja între ei atât de mult cât o facem noi. locuitorii Eupsihiei ar tinde spre tipul taoist. În astfel de conditii. Din ce ~tim pâna acum despre oamenii sanato~i. ar fi mai sinceri unii cu ceilalti decât suntem noi si le-ar oferi oa- f f menilor posibilitatea de a alege liber ori de câte ori s-ar ivi oca- zia. Dar în privinta altora sunt foarte sigur. de~i un mediu bun promoveaza dezvoltarea unor personalitati bune. dar iubitoare. în care oamenii (in- clusiv cei tineri) ar avea mult mai multa libertate de alegere decât suntem noi obisnuiti sa avem si în care trebuintelor pri- mare ~i metatrebuintelor li s-ar acorda mult mai multa aten- tie decât se întâmpla în societatea noastra. la/Conceptii despre normalitate ~i sanatate 255 Ca sa rezumam. filosofia sau gusturile în materie de îmbracaminte. aceasta relatie este totu~i departe de a fi perfecta ~i. le-ar frustra nu- mai în anumite conditii pe care n-am încercat sa le descriu. dispretuitori sau aroganti decât suntem noi.

256 Abraham H. a ultima observatie. ei nu stiu ce vor si chiar atunci când stiu. eliberarea. ci numai la cei sanatosi. decât pe sperante si dorinte. din analiza proceselor psihoterapeutice. bazata mai degraba pe consta- tari empirice. Trebuie subliniat ca fiintele umane adulte constituie un caz special. sa- . Când vorbim despre alegerea libera la fiintele umane. Maslow profunde straturi ale fiintei umane ar putea iesi la iveala cu mai mare usurinta. nu au destul curaj ca sa aleaga corect. Cele mai multe demersuri experimentale privind alegerea libera s-au facut pe animale.si deci ce are valoare pentru el. Dar acest ideal nu este un tel de neatins pentru noi. Am aflat multe despre acest subiect si la nivelul cli- nic. alege- rea libera. dar ascuns. Cei bolnavi. nevrotici. Astfel de cercetari ar trebui sa ne ofere raspunsurile la întrebarile vechi de când lumea: "Cum pot fi o persoana buna?" "Cum pot duce o via- ta buna?" "Cum pot fi rodnic?" "Fericit?" "Împacat cu mine însumi?" Daca organismul ne spune de ce are nevoie . aflat undeva. constientizarea impulsurilor. Revenind acum la problema cu care am început. el se afla de fapt în noi. Mai mult. acceptarea de sine. existent. ca potentia- litate si nu ca realitate. naturalete a. care poate fi dezvoltat prin noi cercetari empirice privind natura umana. Natura normalitatii. sustin ca aceasta conceptie despre normalitate este descoperita. natura normalitatii. fac ale- geri gresite. e ca si cum ne-ar spu- ne ce e bine pentru el. ne referim la adultii sanatosi sau la co- piii al caror psihic înca n-a suferit distorsiuni. Conceptele-cheie în noua psihologie dinamica sunt spontaneitatea. am ajuns aproape de a o identifica drept nivelul cel mai înalt de excelenta de care suntem capabili. nu inventata. la ori- zont. Situatia liberei alegeri nu da neaparat roade la toti oa- menii.îmbolnavindu-se si ofilindu-se când este privat de acele lucruri de valoare. Ea implica un sis- tem valoric strict naturalist.

. lege. 10 / Conceptii despre normalitate $i sanatate 257 tisfacerea trebuintelor primare. Trebuie sa sub- liniez iara$i ca exista doua tipuri de constrângere $i control. daca aceasta conceptie care identifica norma- litatea cu sanatatea ideala va rezista. manierele elegan- te la masa sau înotatul expert amplifica gratificarea trebuinte- lor primare. de tipul ori-ori. Bineînteles. Celalalt (mijloacele de control cu efect apolinic). malefice. instruirea în cadrul familiei. în celalalt. in- hibitie. acesta este un contrast foarte simplist. cre$terea copi- ilor $i enculturarea în general erau considerate procese meni- te sa puna sub control fortele întunecate din noi. Înainte erau cele de control. ci $i teoriile despre societate. absolut gre$ita. va trebui sa ne schimbam nu doar conceptia despre psihologia individuala. E improbabil ca una dintre aceste conceptii sa fie absolut corecta. animalice $i rapace. instruire $i modelare. ele constrâng $i controlea- za fortele. în care se în- scriu de pilda amânarea climaxului sexual. iar cealalta. Observati ce diferite sunt conceptiile ideale despre socie- tate. contras- tul dintre cele tipurile ideale e util în a ne ascuti perceptia. Unul frustreaza trebuintele primare $i presupune frica de ele. educatie $i familie generate de aceste doua viziuni asupra naturii umane. Totu$i. pe principiul ca adân- cimile fiintei omene$ti sunt periculoase. Într-un caz. le gratifica $i le împlinesc. Educatia. disciplina. În orice caz.

1n13NIS V3HVZIlVn1:JV VI3H1 v V31HVd .

pe care a continuat-o pâna la sfârsitul vietii. Am urmarit doar sa ma conving si sa ma edific pe mine însumi. nu sa dovedesc sau sa demonstrez celorlalti. consider problema sanatatii psihice atât de pres an- ta. nu a fost un demers social. Se pare ca ceea ce avem de facut este sa nu ne temem de greseli. moti- vat de propria mea curiozitate si îndreptat catre gasirea solu- tiei pentru diferite probleme personale morale. încât orice sugestii. singura alternati- . Nu a fost conceput ca o cerceta- re obisnuita. în- cât daca am astepta date validate conventional. Capitolul 11 Oameni aflati În procesul de actualizare a sinelui: un studiu asupra sanatatii psihice Studiul care va fi descris în acest capitol este neobisnuit din mai multe puncte de vedere. sperând ca vom învata din erori suficient pen- tru a le corecta în cele din urma. oricât de dis- cutabile. ci unul privat. În plus. aceste studii s-au dove- dit a fi atât de revelatorii pentru mine si atât de pline de im- plicatii incitante. În prezent. [Nota editorului: Studiul lui Maslow asupra persoanelor afla- te în procesul de actualizare a sinelui a fost o cercetare neofi- ciala proprie. Acest tip de cercetare este în principiu atât de dificil. ci sa ne aruncam fara retinere. etice si stiintifice. sa facem tot ce putem. ar trebui sa as- teptam la nesfârsit. au o mare valoare euristica.] În mod destul de neasteptat însa. în pofida lipsurilor lui metodologice.întrucât presupune un fel de evo- lutie personala evaluata în functie de propriile norme -. orice farâme de informatie. încât pare just sa-I prezint într-un fel sau al- tul.

i din rândul cunoscutilor t. ca vom putea folosi în scopuri ilustrative personaje create de romancieri sau dramaturgi. Raskin t. pe baza careia subiectii au fost alet.i cu scuzele de ri- goare fata de cei care insista asupra cerintelor conventionale de soliditate.a mai departe. Prin urmare. care a durat doi ani.i. validitate.i cel al personalitatilor istorice t. a trebuit sa fie întrerupta înainte de finalizare. Posibilele afectiuni psihosomatice au necesitat o ana- .i al timpului nostru (o descoperire interesanta în sine). Freeman.i în finat a avut o latura pozitiva t. dar nu am gasit nici unul care sa poata fi utilizat în contextul cul- turii t. precum t.i simplu sa refuzam sa ne mai confruntam cu pro- blema. cu speranta ca va avea o anumita utilitate t.i publice. dar am obtinut doar un singur subiect uti- lizabil imediat t. et. poate. Maslow va este pur t.i at.i at.262 Abraham H. actualizarea sinelui de genul celei pe care am gasit-o la subiectii mai în vârsta nu e posibila în societatea noastra la oamenii tineri.i alti zece-douazeci posibili subiecti pentru vi- itor ("care se dezvoltau bine"). Criteriul negativa fost absenta nevrozei. Prin urmare. au fost evaluati trei mii de studenti. a personalitatii psihopate.i prieteni- lor mei. de asemenea. Studiul Subiectii ~i metodele Subiectii au fost alet. aflati în pli- na dezvoltare. dar chiar t. s-a început o cercetare asupra unor studenti de colegiu relativ sa- natot. A trebuit sa trag concluzia ca. într-o prima cercetare efectuata pe tineri. Prima definitie clinica. Am sperat. În plus.i 1% din populatia colegiului. a psihozei sau a tendinte lor pronuntate în aceste directii.i una pur nega- tiva. în colaborare cu E.i sau respint.antionare t. prezint în continuare raportul studiului.a a fost foarte instructiva la nivel clinic. Am hotarât în mod arbitrar sa alegem cei mai sanatot. Cercetarea.i D.

. descrise în capitolul 18. Întrebarea daca gratificare a trebuintelor primare este o conditie suficienta sau doar necesara a actualizarii sinelui ramâne deschisa. amintindu-ne imperativul lui Nietzsche: "Devino ceea ce e. t.i. religioase sau axiologice. potentialele personale . Cu alte cuvinte. apoi definirea sa mai aten- ta. utilizata anterior în studierea sindroamelor de stima de sine ..i mai atenta. Acest criteriu implica. respect pentru ceilalti .ic1arificasera conceptiile filosofice. capacitatilor. se simteau iubiti .i o selectie . self-actualization (engl.i respectati .. a trebuintelor de siguranta. ar putea fi descris în linii mari drept folosirea . 263 liza .i exploatarea de- plina a talentelor.. în trecut sau în prezent. eliminându-se însa inconsecven- tele logice . Astfel de oameni par sa se împlineasca .. cucerirea aces- tor trebuinte.unul ai carui membri au calitatea 27 SA ...tere.. dar . Pe baza definitiei populare corecta te.i-.ipentru sine.i faptice care se gasesc de obicei în definitiile populare..i a celor cognitive. toti subiectii se simteau în sigu- ranta .un sindrom deocam- data greu de descris corect. Pe scurt. Ori de câte ori a fost posibil. ea presupune ca punct de plecare credintele personale sau culturale nespecialiste...i lipsiti de anxietate. se sim- teau acceptati. gratificare a. apartenenta. dragoste.. metoda de selectie folosita a fost cea a iterarii... în câteva cazuri.. s-a administrat testul Rorschach.a mai departe.. demni de respect .i de siguranta ale personalitatii... Criteriul pozitiv al selectiei a constat în do- vezi dare de actualizare a sinelui (SA)27.i sa faca lucrurile la întreaga lor capacitate. dar el s-a dovedit a fi mult mai util în revelarea psihopatologiei ascunse decât în selectarea oa- menilor sanato.ti!" Sunt oamenii care s-au dezvoltat ori se dezvolta la întreaga lor capacitate.. se selecteaza prime- le grupuri de subiecti .) (N..i definitii existente ale sindromului.i a. corelare a diferitelor acceptiuni .i întelegere sau. de cunoa.i iubeau. tot din perspectiva acceptiunilor curente (ceea ce s-ar pu- tea numi etapa lexicografica).. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . Potentia- lele pot fi idiosincrasice sau caracteristice speciei. În contextul discutiei de fata. de asemenea. În general..) .

a mai departe.ti.i satisfacatoare.i practice. sau. dupa aceste experiente initiale.264 Abraham H.i at. Acest al doi- lea grup de subiecti. la începutul acestui studiu s-a descoperit ca acceptiunea populara era atât de pretentioasa t. din moment ce nici un subiect nu era perfect.i se adauga altii noi. toti subiectii mai în vârsta au fost studiati de la distanta.oara în spirala poate fi influentat de considerente exterioare. Când erau informati de scopul cercetarii. A trebuit sa încetam sa mai excludem un posibil subiect datorita unei singure actiuni nebunet. ca s-o spunem altfel. ba chiar pe ascuns. râdeau de demersul nostru.i statistic.tiintific poate deveni din ce în ce mai exact. gru- pul initial de subiecti trece iarat. Astfel. la altii se renunta t. pe baza careia se alege un nou grup t.i altul la ai carui membri este prezenta la un nivel scazut. corectarea t. iar pe baza acestui studiu empiric.i. acest proces de autocorectare ce se desfat. se crispau. aflati la nivelul al doilea. Din moment ce au fost studiati oameni aflati înca în viata. posibilii subiecti se intimidau. Numai tinerii pot fi studiati în mod direct. de tipul celor cerute de obicei de cercetarea cli- nica.i de nerealista.ti oameni sunt studiati pe cât de atent posibil. mai operational t.i net. De exemplu. al caror nume nu a putut fi divulgat.i printr-o selectie. definitia populara initiala corectata suporta noi mo- dificari t.i corecturi. Bineînteles. Ca urmare. mai t. prin urmare. Acet. a alta problema de acest fel a constituit-o faptul ca în toa- te cazurile a fost imposibil sa obtinem informatii complete t. unii sunt pastrati. conside- rându-l absurd sau întrerupeau relatia. nu am putut folosi per- fectiunea drept baza a selectiei noastre. este apoi exa- minat clinic. Pe baza noii definitii. încât nici o fiinta umana nu s-ar fi putut încadra vreodata în definitie.ti- intific.i îmbogatirea primei definitii clinice. fapt ce duce la modifi- carea.eli sau prostii. teore- tice t. în conformitate cu noile informatii. un concept popular initial vag t. Ast- fel se obtine prima definitie clinica. a fost imposibil sa atin- gem doua deziderate sau chiar cerinte ale demersurilor t. gret. în stil clinic. experimental t. Maslow respectiva la un nivel ridicat t.tiin- .

Arthur E. 97). Danilo Dolci. 265 tifice obisnuite: repetabilitatea investigatiei si disponibilitatea publica a informatiilor pe care s-au bazat concluziile. Bugental (1965. Benedict de Spinoza) Cazuri partiale: Cinci contemporani care. Bob Benchley. Pablo Casals. pp.. Jane Addams. Fritz Kreisler. Debs. Arthur Waley. John Keats. Martin Buber. p.W. Eugene V.29 Colectarea ~i prezentarea datelor În acest studiu. cât în dezvoltarea trepta- ta a unei impresii holistice sau globale de felul celei pe care ne-o 28 Vezi?i Bonner (1961. David Hilbert. Harriet Tub- . Adlai Stevenson.. Albert Schweitzer.Suzuki. Elea- nor Roosevelt. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . 1968). su- biecti. ale caror date au putut fi facute publice. Frederick Do- uglass. Carver. Joseph Schumpeter. Aldous Hux- ley. Sa- lom Alehem. Subiectii au fost împartiti în urmatoarele categorii28: Cazuri: Sapte contemporani relativ certi si doi foarte probabili (intervievati) Doua personalitati istorice relativ certe (Lincoln în ultimii sai ani si Thomas Jefferson) Sapte personalitati publice si istorice foarte probabile (Albert Einstein. William James. în mod cert. Ida Tarbell. Thomas Eakins. Morgan. nu se ridica la înaltimea celorlalti. .T. 29 Cazuri potentiale sau posibile care au fost propuse ori studiate de al- tii sunt G. dar pot fi totusi folositi pentru studiu. Aceste dificultati sunt partial depasite prin includerea personalitati- lor publice sau istorice si prin studierea suplimentara a unor tineri si copii. 224-276) ?i Manualul ?i Bibliografia pentru Testul POl de actualizare a sinelui elaborat de Shostrom (1963. Robert Browning. datele constau nu atât în colectia obisnuita de fapte concrete specifice si discrete.D. Ralph Waldo Emerson.

experientele de vâr( senti- mentul înrudirii cu toti oamenii. indiferent care ar fi valoarea lor. în generat de a judeca oamenii co- rect si eficient. rezistenta la enculturare. acceptarea. imperfectiuni. ca material pentru noi studii clinice si experimentale. Pierre Re- noir. . sa pun întrebari tintite sau sa le aplic teste subiectilor mei mai vârstnici (desi acest lucru a fost posibil si a fost facut cu subiectii mai tineri). dar si din cauza datelor incomplete în cazul multor subiecti. etica. unde acest lucru a fost posibil. Peter Kropotkin. Datorita acestui fapt si a numarului mic de subiecti. Edward Bribing. orice prezentare cantitativa este imposibila: pot fi oferite doar im- presii compozite. Perceptia realitatii Prima forma în care a fost observata aceasta capacitate a fost o abilitate neobisnuita de a detecta prefacatoria. Thomas More. umor. mijloace si scopuri. spontaneitatea. John Muir ~iWalt Whitman. Contactele au fost întâmplatoare si din categoria celor sociale obisnuite.E. solitudinea. rezolva- rea dihotomiilor. cen- trarea pe probleme. urmatoa- rele caracteristici ale oamenilor aflati în procesul de actualiza- re a sinelui: perceptia realitatii.Benjamin Franklin. autonomia. Henry Wadsworth Longfellow. valori.). modestia si respectut relatii interpersonale bune. creativi- tate. Camille Pissarro. Karl Muenzinger. John Altgeld. George William Russell (A. lipsa de onestitate si. capacitatea de a vedea lucrurile cu ochi proaspeti. . George Washington. Joseph Haydn. falsi ta- tea. Edward Bellamy. Rareori a fost po- sibil sa creez o situatie anume.266 Abraham H. Maslow formam despre prietenii sau cunoscutii nostri. Observatiile Din analiza holistica a impresiilor în ansamblu rezulta. Într-un experiment neoficial cu un grup de stu- man. Am ches- tionat prieteni si rude.

o ancheta neoficiala a indicat ca predictiile lor pentru viitor. Nevroticii nu au o tulburare afectiva. dupa parerea lui. anxietate. politi- ca. trebuinte. cele valorice ar trebui sa poata fie demonstrate em- piric. relatii sociale. nu un set de opinii). Pentru cei care s-au luptat cu aceasta problema va fi clar ca avem aici baza partiala a unei adevarate stiinte a valorilor si. La început. în loc sa ramâna simple chestiuni de gust sau de reco- mandare.sa poata fi tes- tata experimental cândva. Pe masura ce studiul a avansat. în consecinta. religie si asa mai departe. În arta si muzica. în lucru- rile care tin de intelect.sau ipoteza . toti membrii grupului pareau capabili sa sesi- zeze mai rapid si mai corect decât altii realitatile confuze sau ascunse. importanta fenomenului nu poate fi subliniata îndeajuns. atunci premisele valorice si cele faptice se contopesc si. frica sau pe un op- timism sau pesimism generalizat. au fost cel mai adesea corecte. sensul fiind relativ si nu absolut. ci o deformare cognitiva! Daca sanatatea si nevroza înseamna perceptia corecta si respectiv incorecta a realitatii. ca trasatura de caracter. nevroticii pot fi nu- miti nu numai relativ. a devenit evident ca aceas- ta eficienta se extindea asupra multor alte aspecte ale vietii - mai mult. Astfel. psihana- list englez. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . pur si simplu pen- tru ca ei nu percep lumea reala tot atât de corect sau de eficient ca oamenii sanatosii. fenomenul a fost numit bun gust sau judecata limpede. în problemele de stiinta. ci absolut ineficienti. pentru etica. la cei care se simteau mai în siguranta (cei mai sana- tosi) s-a descoperit o tendinta clara de a-si judeca profesorii mai corect decât ceilalti.. Speram ca aceasta concluzie . pentru ca se bazau mai putin pe dorinte. . afirma ca. 267 denti. bazate pe informatiile de care dispuneau la acel moment. asupra tuturor studiate. adica cei cu scoruri mari la testul S-1 (Maslow. 1952). în principiu. Dar din multe mo- tive (dintre care unele vor fi detaliate mai jos) a devenit tot mai clar ca ar trebui numit mai corect perceptie (nu gust) a unor lucruri categoric prezente (realitate. Money-Kyrle (1944). în politica si afaceri publice.. Daca lucrurile stau astfel.

S-a constatat ca oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui disting mult mai u\'l0r decât majoritatea ceea ce este proaspat. prin urmare. a trage concluzii. a\'la cum au aratat numeroase experimente re- cente. dincolo de simpla fiziologie. abs- tractiuni. anxietati.în general. se simt la largul lor în fata . Maslow Este absolut posibil ca adaptarea deficitara sau chiar ne- vroza extrema sa perturbe perceptia suficient cât sa afecte- ze acuitate a perceptiei vizuale. spe- rante. concret. mult mai înclinati sa perceapa ceea ce exista \'linu propriile dorinte. ci chiar agreeaza ceea ce este ambiguu \'linestructurat (Frenkel-Brunswik. 1949). a percepe adevarul. de el decât de cunoscut. a\'lteptari. idiografic de ceea ce este generic.268 Abraham H. Ilus- trativa este afirmatia lui Einstein: "Cel mai frumos lucru pe care-l putem trai este misterul. abstract \'liclasificat. Herbert Read a numit foarte potrivit acest fenomen "Privirea inocenta". lui si. eficient din punct de vedere cognitiv. De aici ar rezulta de asemenea ca. Dar este probabil ca acest efect sa poata fi demonstrat în alte sfere ale perceptiei. Ei accepta necunoscutul. Consideratiile apriorice sprijina ipote- za ca aceasta superioritate în perceptia realitatii determina o capacitate superioara de a rationa. deseori sunt chiar mai atrasi. propriile teorii \'licredinte sau cele ale grupului lor cultural. Relatia cu necunoscutul pare sa fie exceptional de promi- tatoare ca un alt pod între psihologia academica \'licea clini- ca. Un aspect deosebit de impresionant \'liinstructiv al acestei relatii superioare cu realitatea va fi discutat pe larg în capito- luI 13. subiectii nO\'ltrisanato\'li nu se simt amenintati sau speriati de necunoscut. În general. tactile sau olfactive. El este sursa tuturor artelor \'li\'ltiintelor". a fi logic \'li. Sunt. Nu numai ca tolereaza. . frici. Consecinta este ca ei traiesc mai mult în lumea re- ala a naturii decât în masa artificial creata de concepte. credinte \'listereotipuri pe care majoritatea oamenilor o confunda cu lumea. efectele dorintei. nevoii sau prejudecatii asupra per- ceptiei ar trebui sa fie mult mai reduse la oamenii sanato\'li decât la cei bolnavi. fiind prin aceasta foarte diferiti de omul obi\'lnuit.

din care decurge necesitatea de a amâna luarea deciziei. pierzându-si timpul cu ele în loc sa faca noi descoperiri. oa- menii de stiinta. ei nu trebuie sa-si petreaca vremea alun- gând fantome. siguranta. Nu se agata de familiar. Când situatia obiectiva în ansamblul ei le-o cere. arta sau viata în general). îndoiala. un moment propice în viata si nu unul nefast. ezitarea. oamenii sanatosi pot trai confortabil cu dezordinea. Ei nu ignora ne- cunoscutul. stim ca. imprecizia (toate acestea fiind stari întru totul dezirabile în anumite momente în stiinta. fluierând prin cimitir sau protejându-se prin felurite alte mijloace de pericolele imaginare. nu-l neaga si nici nu fug de el. datorita timidita- tii. nu vine din nevoia catastrofala de certitudine. ne- glijenta. nici nu se grabesc sa-I or- ganizeze. sa-I plaseze într-o dihotomie sau sa-I clasifice. nesiguranta. finalitate si ordine. indecizia. anarhia. asa cum ar trebui. nesiguranta. inexactitate a. iar cautarea adevarului. Acceptarea Multe dintre trasaturile personale care pot fi percepute la suprafata si care par initial variate si fara legatura între ele pot fi întelese ca manifestari sau derivate ale unei singure atitu- . multi oameni de stiinta cu un IQ ridicat se preocupa numai de lucrurile deja cunoscute. acesti oameni sunt intelectualii. asa ca poate principalul factor determinant aici este forta intelectuala. pot fi pentru unii o pro- vocare stimulatoare agreabila. De aici rezulta ca îndoiala. Si totusi. lucruri ce con- stituie pentru majoritatea o tortura. 269 E adevarat.. de lustruirea lor. nedefi- nituI. clasificarea lor. anxietatii sau a altor defecte de ca- racter. în cazul lor. aranjarea si rearanjarea. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . cercetatorii.. asa cum vedem într-o forma exacerbata la pacientii cu vatamari cerebrale ai lui Goldstein (1939) sau la nevroticii ob- sesiv-compulsivi. haosul. Din moment ce pentru oamenii sanatosi necunoscutul nu este înspaimântator. vagul. nu încearca sa se convinga ca le este de fapt cunoscut. conventionalismului.

Acest lucru se afla în contrast direct cu nevroticul care poate fi descris în orice situatie ca fiind schilo- dit de vinovatie. rusine sau anxietate ori de toate trei. cu toate discrepantele fata de imaginea idea- la. Indivizii sanatosi reu- sesc sa se accepte pe ei însisi si propria lor natura fara regre- te sau proteste si. Primul si cel mai evident nivel al acceptarii este asa-numi- tul nivel animalic. de fapt. anume ca persoana ajunsa la actualizarea sinelui vede realitatea cu mai multa claritate: subiectii nostri vad natura umana asa cum este si nu asa cum ar prefera ei sa fie. oamenii care se afla pe calea actualizarii si- nelui. pacatele. îndeosebi în fata bolii si a mortii. fundamentale. sla- biciunile si relele ce fac parte din natura umana cu acelasi simt al firescului cu care acceptam orice lucru natural. dar si resemnarea poate fi observata la subiectii nostri. Maslow dini. Trebuie observat ca cele mentionate mai sus nu fac decât sa puna într-o alta forma ceea ce am discutat deja. Asa cum copiii vad lumea cu ochii larg deschisi. Oamenii aflati în procesul de actualizare a . la fel tind sa priveasca natura umana. în ei însisi si în ceilalti. fara sa puna la îndoiala ceea ce vad sau ceara schimbari. Nu ne plân- gem ca apa e uda. acest lucru nu este sinonim cu resemnarea.270 Abraham H. observând si analizând pur si sim- plu ceea ce afla în jur. 1944). fara sa se simta cu adevarat îngrijorati. fara sa critice si fara pretentii. Desigur. inocenti. chiar fara sa se gândeasca prea mult la aceasta problema. ca pietrele sunt tari ori ca arboriî sunt verzi. Trebuie însa sa spunem ca ei pot sa accepte fragilitate a. Acestia îsi pot accepta natura umana în stilul stoic. anume a relativei absente a sentimentu- lui coplesitor de vinovatie. a rusinii schiloditoare sau anxieta- tii extreme sau grave. Chiar si membrii normali ai culturii noastre se simt vinovati sau rusi- nati în mod inutil în legatura cu prea multe lucruri si resimt inutil anxietate în prea multe situatii. Am lasa o impresie gresita daca am spune ca sunt multumiti de ei însisi. Ochii lor vad ceea ce li se în- fatiseaza fara modificarile impuse de diferite feluri de oche- lari care sa distorsioneze. cu toa- te neajunsurile ei. sa modeleze sau sa coloreze realita- tea (Bergson.

rusinii. tristi ori plini de regret) sunt (1) lip- suri care se pot ameliora (de exemplu lenea. Din moment ce pot trai confortabil cu propriile defecte. Aceasta transpare în relativa absenta a dezgus- tului si aversiunii ce se pot vedea la oamenii obisnuiti si mai ales la nevrotici. fatada. jocurile manipu- lative. cum ar fi sila fata de anumite alimente. toate acestea le lipsesc într-un grad neobisnuit. Ei accepta valoarea tutu- ror acestor lucruri fara a le pune la îndoiala. siretenia. Par sa aiba o pofta de mâncare constanta.) fac parte din realitate si. Procesele animalice (sexul. sarcina. trebuie acceptate. stima de sine. suferinta provocata altora). bucu- rându-se de ei însisi fara regret. (2) ramasite persistente . ci pur si simplu ca trasaturi perso- nale neutre. onoare. duplicita- tea. nu ca defecte. sa se bucure de viata lor sexuala fara inhibitii inutile si asa mai departe în ceea ce priveste toate celelalte impulsuri relativ fiziologice. încercarea de a impresiona în moduri conventionale. cu apetit sanatos. ipocrizia. Îndeosebi la o vârsta mai înaintata. a încercarii de se prezenta într-o lumina mai buna sau a prefacatoriei si (2) dezgustul fata de astfel de artificii constatate la altii.. Lucrurile în legatura cu care oamenii sanatosi se simt vino- vati (sau rusinati. ci o lipsa a vino- vatiei etc. fata de mirosurile si func- tiile corp orale. im- pulsivitatea.. anxietatii sau defensivitatii. Acest lucru nu presupune absenta absoluta a vinovatiei. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . sa doarma bine. Îm- batrânirea etc. urinarea. în consecinta. Înrudite îndeaproape cu acceptarea de sine si a celorlalti sunt (1) lipsa defensivitatii. inutile sau nevrotice (pentru ca nu sunt realiste). rusine sau scuze. siguranta. pur si simplu pentru ca acesti oameni sunt înclinati sa accepte opera natu- rii si nu se revolta împotriva ei pentru ca nu a construit lu- crurile altfel. acestea ajung la un moment dat sa fie percepute. 271 sinelui tind sa fie niste bune animale. menstruatia. apartenenta. anxiosi. dez- gustul fata de produsele corpului. iubire. nesabuinta. ci la toate nivelurile: de exemplu. Nesinceritatea. tristetii. prefacatoria. Par ca- pabili sa se accepte pe ei însisi nu numai la aceste niveluri in- ferioare.

1939. de9i relativ srmt independente de structura caracterului. gelozia. in- vidia). Formula generala pare a fi aceea ca oame- nii sanato9i se vor simti prost din cauza discrepantelor dintre ceea ce este 9i ceea ce ar putea foarte bine sau ar trebui sa fie (Adler. Spontaneitatea Oamenii aflati în cursul actualizarii sinelui pot fi descri9i ca fiinte relativ spontane în comportament 9i chiar 9i mai spon- tane în ceea ce prive9te viata lor Iarmtrica. în gânduri. Astfel . Impulsurile. Parând a-9i da seama ca lumea în care traiesc nu poate întelege sau accepta acest lucru 9i din moment ce nu doresc sa-i raneasca pe ceilalti sau sa se lupte cu ei pentru orice fleac. Maslow ale rmor afectiuni psihice (de exemplu prejudecata. vor traversa ceremonialurile 9i ritualurile conventionale cu o ridicare din umeri amuzata 9i cu toata gratia. spontane. Fromm. decât sa faca mare caz 9i sa-i raneasca pe oamenii care credeau ca-i fac astfel o placere. pot fi foarte puternice sau (4) defecte ca- racteristice speciei sau culturii ori grupului cu care s-au iden- tificat ace9ti oameni.272 Abraham H. am va- zut rm om preferând sa accepte o distinctie de care râdea 9i pe care chiar o dispretuia în sinea lui. natu- rale. (3) obi9nuinte care. Lipsa lor de conventionalism nu este superficiala. Acest lu- cru nu înseamna neaparat o conduita constant neconventio- nala. 1950). totalul n-ar fi prea ridicat. 1947. Comportamentul lor este marcat de simplitate 9i naturalete. Ca aceasta conventionalitate este o manta care le sta foar- te u90r pe umeri 9i poate fi lasata la o parte cu u9urinta se vede în faptul ca oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui permit rmeori conventiei sa-i împiedice sau sa-i inhibe de la a face rm lucru pe care-l considera foarte important sau esential. Homey. Daca am numara la propriu ocaziile în care oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui se poarta neconventional. gân- durile 9i con9tiinta lor srmt neconventionale. impul- suri 9i a9a mai departe. Astfel. ci esentiala sau Iarmtrica. 9i de lipsa artificialitatii 9i a eforturi- lor de a obtine o anumita reactie din partea celorlalti.

eliberându-i de o conduita care uneori le cere efort sus- tinut. Acest gen de observatie ne face sa întelegem foar- te clar ca de fapt comportamentul etic obisnuit. renunta spontan la tot felul de reguli de comportament cu care se conformeaza în alte momente.. Aceeasi atitudine launtrica poate fi observata si în momen- tele în care astfel de persoane devin foarte absorbite de ceva apropiat de unul din interesele lor principale. Datorita acestei înstrainari de conventiile obisnuite si de ipocrizia. În astfel de si- tuatii. minciunile si inconsecventele acceptate în mod nor- mal ale vietii sociale. nu conventionale. chiar daca etica lor nu corespunde neaparat cu a celorlalti. Dar lucrurile stau tocmai invers. firesc si spon- tan. ca si cum ar fi conventionali în mod voluntar si intentionat. nu ca în cazul boemului obisnuit sau al re- belului care se împotriveste autoritatii. O consecinta sau un corolar al acestei caracteristici este fap- tul ca acesti oameni au coduri etice relativ autonome si indi- viduale. ei pot renunta voluntar la acest obicei comporta- mental exterior în compania oamenilor care nu cer si nici nu se asteapta la o conduita de rutina. 273 de momente sunt cele în care transpare lipsa lor esentiala de conventionalism. al omului obis- nuit. care sunt percepute drept adevarate). care face caz de lucru- rile triviale si se împotriveste unor reguli lipsite de importan- ta ca si cum ar fi o chestiune de viata si de moarte. e ca si cum trebuie sa faca un efort constient pentru a fi conventionali. Faptul ca acest control re- lativ al comportamentului este perceput ca un soi de pova- ra e dovedit de preferinta subiectilor nostri pentru genul de tovarasie care le permite sa se poarte mai liber. uneori se simt ca niste spioni sau straini aflati pe un teritoriu strain si uneori chiar se comporta în con- secinta.. În fine. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . Unui observator care nu gândeste ar putea sa i se para uneori lipsiti de etica. comportamentul bazat pe principii general ac- ceptate. este în mare masura conventional si nu cu adevarat etic (de exemplu. din moment ce pot sa treaca peste conventii si chiar peste legi atunci când situa- tia o cere. . Ei sunt cei mai etici dintre oameni.

Ei încearca sa atinga perfectiunea tii sa se dezvolte tot mai mult.274 Abraham H. viata lor motivationala este diferita de a celor obitinuiti nu numai cantitativ. ce vor sau ce opinii au. de exemplu. Maslow N-ati vrea las impresia ca acetiti oameni încearca sa ascun- da ceea ce sunt. încât reprimarea lor sa li se para un adevarat sacrilegiu. Utiurinta cu care acetiti oameni se adapteaza la realitate. n-au nici cea mai vaga idee cine sunt. Poate conceptul obitinuit de motivatie ar trebui sa se aplice nu- mai celor care nu se afla în procesul de actualizare a sinelui. 1948). normali. Poate ca ne-ar fi de folos sa facem o distinctie între a trai proriu-zis si a te pregati sa traiesti. anume. cum ar fi metamotivatia sau motivatia dez- voltarii. Ar putea. dintr-o iritare de moment cauzata de rigiditate a obi- ceiurilor sau de orbirea conventionala. vinovati sau rUtii- nati din cauza impresiei pe care o fac asupra privitorilor. conform careia deseori oamenii obitinuiti. Reik. Pare probabil ca va trebui sa construim o psihologie a motivatiei complet diferita pentru oamenii aflati pe calea ac- tualizarii sinelui. Motivatia oamenilor obitinuiti .tientizare superioara a impulsurilor. ci tii cali- tativ. opiniilor tii reactiilor lor subiective în general (Fromrn 1947. sti- luI lor apropiat de acceptarea tii de spontaneitate a caracteristi- ce copiilor tii animalelor presupun o con. Uneori îtii permit deliberat sa se exprime au- tentic. Astfel de constatari duc în cele din urma la descoperirea unei diferente profunde între persoanele aflate în procesul de actualizare a sinelui tii ceilalti. In astfel de situatii am observat ca nu se simt anxiotii. ci evo- lueaza.. bine adaptati. 1943. Ei sustin ca uneori se poarta conventional pur tii simplu pentru ca nu sunt implicate chestiuni importante la mijloc sau pen- tru ca titiu ca oamenii se vor simti raniti sau stânjeniti de ori- ce alt fel de comportament. de exemplu. sa încerce sa învete pe cineva sau sa încerce sa protejeze un om de suferinta sau nedreptate ori ar putea uneori sa simta navalind în ei emotii atât de placute sau chiar ext~tice. nu motivatia deficitelor. dorintelor. în propriul lor stil. Studiile cli- nice efectuate asupra acestei capacitati confirma mai presus de orice îndoiala teoria lui Fromrn (1941). Subiectii nOtitrinu se mai straduiesc în sensul obitinuit. Rand.

Insa oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui au deja tre- buintele primare satisfacute.Frankl. 275 co~sta în stradania de a obtine gratificarea trebuintelor prima- re. ci privesc binele omenirii în general sau al unei natiuni. ei nu re- prezinta niste probleme pentru ei însisi si în general nu se pre- ocupa prea mult de propria persoana (spre deosebire de introspectivismul obisnuit pe care îl gasim la oamenii nesiguri pe ei). si totusi au impulsuri. ca subiectii nostri sunt preocupati de obicei de chestiuni fundamentale si întrebari eterne de genul celor pe care ne-am obisnuit sa le numim fi- losofice sau etice. o sar- cina de îndeplinit. Putem spune. În general. Ar putea acesti oameni sa fie mai umani. actua- lizarea sinelui. maturizarea si dezvoltarea. 1968. Aceasta nu este neaparat o sarcina pe care o prefera sau o aleg. chiar daca într-un sens neobisnuit. mai reprezentativi pentru natura originara a speciei. o problema din afara lor care le solicita mare parte din energie (Biihler si Massarik. defor- mate. În general. mai aproape de tipul speciei în sens taxonomic? Ar trebui oare o specie bio- logica sa fie judecata dupa exemplarele sale deficitare. aceste sarcini nu privesc propria persoana. sau al câtorva membri ai fami- liei subiectului. nu sunt egoiste. Muncesc.. în- datorire sau obligatie proprie. dezvoltate doar partial sau dupa cele care sunt excesiv domesticite. într-un cuvânt. Pentru ei motivatia tine doar de dezvoltarea si exprimarea ca- racterului. sunt cen- trati pe probleme si nu asupra lor însisi. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . cu câteva exceptii. 1969). Astfel de oameni traiesc în mod obisnuit în . închise în cusca si dresate? Centrarea asupra problemelor Subiectii nostri sunt în general puternic concentrati asupra problemelor exterioare lor. Acesti indivizi au întotdeauna o misiune în viata. În terminologia curenta. încearca si sunt ambitiosi.. De aceea folosim sintagma "sar- cina pe care trebuie s-o îndeplineasca" si nu "sarcina pe care vor s-o îndeplineasca". poate fi una pe care o resimt ca pe o responsabilitate.

neutri. Maslow cel mai larg cadru de referinta posibil.are fata de grijile marunte.nuite. nu la momentul prezent. trivialitatii sau micimii) poate fi subsumat acestui aspect mai larg. unul dintre principalele simptome cu care am lucrat initial (larghetea. lip- sa meschinariei. Aceasta detas'are poate avea legatura cu câteva alte trasa- turi. calmi si senini. rezervati.idetat:. astfel. sub spe- cie aeternitatis. are cea mai mare importanta sociala s'iinterper- sonala. De exemplu. Le e us'or sa fie detasati. o viziune mai complexa. Într-un cuvânt. Par sa fie capabili sa-s'i pastre- ze demnitatea chiar în contexte s'i situatii nedemne. de a avea un orizont mai larg. Mai mult. oricât de domestic.276 Abraham H.iizolare. ne- tulburati de ceea îi nelinis'tes'te profund pe altii. ci s'i tuturor celor din jurul lor. Bineînteles. nu locale. nu marunte. se pare ca ea confera o anumita seninatate t:. care poate face viata mai us'oara nu nu- mai acestor oameni. raportându-se la un secol în- treg. Atitudinea rezervata se poate transforma în austeritate t:. Solitudinea Toti subiectii mei pot sta în solitudine fara ca aceasta sa le faca rau sau sa le provoace disconfort. universale. pot sa-mi consider toti subiectii mai . Actioneaza din perspectiva unui cadru de valori largi. de a trai în cel mai larg cadru de referinta. as'a cum fac oamenii obisnuiti. Impresia de a te situa deasupra lucru- rilor marunte. în loc sa se bazeze pe ceea ce simt t:. Ei reut:.escdeseori sa ramâna deasupra bataliei. aproape tu- turor le plac solitudinea s'i spatiul privat propriu într-o masu- ra mai mare decât persoanelor obit:. Înainte de toate. aces'ti oameni sunt cu totii filosofi într-un sens sau altul. Poate ca acest lucru vine în parte din tendinta lor de a-si pastra manie- ra proprie de a interpreta situatiile. o astfel de atitudine are zeci de implicatii pen- tru toate aspectele vietii de zi cu zi. sunt capabili sa se confrunte cu nefericirile personale fara sa reactioneze violent. Par sa nu se apropie niciodata atât de mult de copaci încât sa nu mai vada padu- rea.icred altii.

Sunt ni~te pioni pe care îi ~ca altîi. este evident ca oamenii obi~nuitinu vor accepta cu u~urinta deta~area. În relatiile sociale cu majoritatea oamenilor. Concentrarea intensa are ca efecte secundare lipsa atentiei fata de mediul imediat. complimente. oamenilor din publicitate. În consecinta. o fiinta în permanenta "determinata" de altii. 277 obiectivi (în toate sensurile cuvântului) decât oamenii obi~- nuiti. Ei m-au învatat sa consider drept o slabi- ciune. sperante sau aspiratii. de prietenie sau chiar ostilitate. griji ~iresponsabilitati. cere mai multe confirmari. E o trasatura subtila. de a-ti hotarî singur viata. au initiativa ~isunt responsabili pentru ei în~i~i~ipentru destinul lor. res- ponsabil. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a. caldura ~iexclusivitate. de a zâmbi ~irâde în perioade pline de dificultati. Am vazut ca ei sunt centrati pe probleme ~inu pe sine. Un alt sens al autonomiei este capacitatea de a lua singur decizii. snobism. Subiectiimei î~iiau singuri hotarârile. se simti lipsa tine de esenta prieteniei obi~nuite. ci î~i lasa hotarârile pe seama agentilor de vânzare. greu de descris în cuvinte ~itotu~i de o im- portanta profunda. propagandi~tilor. lipsa de afec- tiune. aptitudinea de a uita ~i de a ignora contextul extern. televiziunii. este mai pretentioasa. Prin contrast. ziarelor etc. de a fi puternic ~inu slab. parin- tilor. Oamenii "normali" o in- terpreteaza cu u~urinta drept raceala. de a avea un ape- tit constant. sul obisnuit. capabil de autodisciplina ~ide decizie.nu indivizi cu autodeterminare care . Câteva exemple sunt capacitatea de a dormi bine. ceva profund anormal sau maladiv un lucru pe care an- terior îl consideram omene~tenormal. Lucrurile stau astfel chiar daca problema îi prive~te pe ei în- ~i~Lpropriile lor dorinte. nu un pion. susti- nere.. de a fi un agent activ. Dar cum sentimentul de a fi necesar sau de a ti. Este adevarat ca oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui nu au nevoie de ceilalti în sen- . relatia de prietenie obi~nuitapresupune mai multa dependenta. fara sa-I pun vreodata la îndoiala.. au capacitatea de a se concentra într-un grad la care oamenii obi~nuiti nu pot ajunge. motive. deta~area cre- eaza anumite probleme ~inecazuri. E vorba despre faptul ca prea multi oameni nu sunt în stare sa-~iia propriile decizii.

în general. de mijloacele pentru atingerea scopurilor sau. Dintre subiectii mei aflati pe calea actualizarii sine- lui. Autonomia Una dintre caracteristicile oamenilor aflati pe calea actua- lizarii sinelui care se intersecteaza într-o anumita masura cu cele pe care le-am discutat pâna acum este relativa lor inde- Pendenta. chiar daca îi va tulbura cu siguranta pe multi teologi. sunt concepte gradate. E evident ce înseamna aceasta lipsa de responsabilitate pentru politica 9i economia alegerii libere. nu sunt concepte de tip "tot sau nimic". de mediul fizic si. de alti oa- meni sau de cultura din care fac parte. sa aleaga 9i sa decida pentru ei.278 Abraham H. Maslow î9i hotarasc singuri mi9carile. vor tinde sa se sim- ta neajutorati. Experimentele extensive facute de Asch (1956)9i McClelland (McClelland. plângacio9i fara forta. 1969) ne permit sa estimam ca oamenii cu autodeterminare reprezinta între 5% 9i 30% din populatia noastra. fata . rea- litatea descrisa de ele putând varia cantitativ. slabi 9i profund dependenti de ceilalti. în functie de circumstantele par- ticulare. Prin urmare. capabile de autodeterminare. agenti liberi. 1961. cu propria lor vointa. siinu ni9te persoane responsabile. Din moment ce ei sunt stimulati de motivatia dezvoltarii 9i nu de cea a deficitelor. trebuie sa fac o afirmatie. înseamna catastrofa. Dezvoltarea si evolutia lor continua depind de propriile po- . sunt vâ- nat pentru animalele de prada. 100% î~i decid singuri actiunile. social. în aceasta investigatie ei repre- zinta realitati empirice. Mai mult. Indiferent cum ar putea fi definiti operational terme- nii liber arbitru si determinism. filosofi si oameni de stiinta: in- divizii aflati în procesul de actualizare a sinelui au mai mult "liber arbitru" 9i sunt mai putin "determinati" decât oamenii de rând. de satisfactii extrinseci. Socie- tatea democratica a liberei alegeri trebuie sa aiba oameni care sa gândeasca.McClelland 9i Winter. 1964. sa- tisfactiile lor principale nu depind de lumea reala. În final.

Ace.. Independenta fata de mediu presupune o relativa stabili- tate în fata loviturilor.. respectul. Factorii determinanti ai satisfactiei .i respect este sa fi primit dragoste . 1947... cu uimire. cu prospetime ~i naivitate. etichetati drept "suficienti sie. privatiunilor.terea launtrica (Huxley. Onorurile. Dar cei motivati de dezvoltare pot fi chiar stingheriti de ceilalti. o data ce deficitele interioare au fost remediate cu ajutorul lor.i singura. lucrurile bune fundamentale din viata. apa ... 1961). o data ce ace~ti factori externi de satisfacere au fost obtinuti. indiferent cât de prafuite ar fi devenit .i"..i ai vietii bune sunt în cazul lor Iauntrici. chiar daca nu . Capacitatea de a vedea lucrurile cu ochi proaspeti Oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui au minuna- ta capacitate de a admira iar ~i iar. 27 9 tentialle s. apartenenta) pot fi gratificate numai de altii. placere. Nu trebuie sa ui- tam ca cea mai buna tehnica pe care o cunoa~tem. începe adevarata problema a dezvoltarii umane individuale.ti oameni au deve- nit suficient de puternici pentru a fi independenti fata de pa- rerea buna a altora sau chiar de afectiunea lor.i cre.i respect din bel~ug în trecut. Northrop. ce nu poa- te veni decât din exterior. din moment ce majoritatea trebuintelor lor (iubi- rea. prestigiul.a cum un copac are nevoie de soare.. de a ajunge la acest punct al relativei indepen- dente fata de dragoste . Persoanele motivate de deficite trebuie sa aiba alti oameni în preajma.. A. ei au fost. recompensele. de asemenea.iresurse. sta- tutul.i de gratificarea celorlalte trebuinte primare. nu sociali. Dar. evlavie ~i chiar extaz. 1943.i iubirea pe care le pot oferi altii au devenit mai putin importante decât dezvoltarea personala ... 1944. frustrarilor ~i a~a mai departe.. piedicilor. Rand. Rogers. Ace~ti oameni pot sa-~i pastreze o stare de relativa seninatate în circumstante care i-ar duce pe altii la si- nucidere. adica actualizarea sinelui..i hrana. prestigiul . sigu- ranta . popularitatea.. majoritatea oamenilor au nevoie de dragoste. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a .

reactia la frumusetea pe care o vad tii entuziasmul de la cea dintâi traversare (Eastman.280 Abraham H. pentru acesti oameni. Un om ramâne convins de norocul sau în casnicie chiar si la de treizeci de ani dupa nunta si e la fel de uimit de frumusetea sotiei sale când ea are saizeci de ani ca si atunci când avea douazeci. Unii subiecti le gasesc în principal în natura. Wilson numea "no- utate" (1969). per se de care vorbeam mai sus. ele apar ocazio- nal. clipa de clipa. orice apus de soa- re poate fi la fel de frumos ca tii cel dintâi. Altii le gasesc mai ales în copii. orice floare poate avea o frumusete ametitoare. 1928). Astfel. Poate ca ar trebui adaugata o experienta mai speciala. când se dovedetite a nu mai fi avantajoasa sau . iar unii. Voi vorbi mai pe larg despre aceasta în sectiunea dedicata experientei mistice. Aceste sentimente intense nu sunt constante. nu în mod obisnuit. Probabil ca aceasta bogatie accentuata a experientei subiec- tive sa fie un aspect al relatiei apropiate cu realitatea concreta si proaspata. cu zilele de munca obisnuite poate fi palpitanta. nu va avea aceeasi reactie daca ar merge într-un club de noapte. îndeosebi în de muzica buna. Poate ca numim unele experiente "prafuite" fiindca ca ne-am obisnuit sa cla- sificam si etichetam o perceptie bogata într-o categorie ori ru- brica sau alta. pasionanta si extatica. Pen- tru unii dintre subiectii mei.ceea ce C. placerile sexuale tii în special or- gasmul însemnau nu doar o placere trecatoare. Maslow aceste experiente pentru altii . dar putem spu- ne cu certitudine ca ei gasesc extaz. Exista unele diferente în alegerea obiectelor frumoase. chiar tii existenta obisnuita. dar în cele mai neobisnuite momen- te. Pentru astfel de oameni. ci generau si un fel de revitalizare si putere elementara pe care alti oameni o obtin din natura sau muzica. Al o mie unulea copil vazut este un miracol la fel de mare ca primul. de exem- plu. inspiratie tii putere în ex- perientele elementare ale vietii. Nici unul dintre ei. chiar daca individul a mai va- zut înainte un milion de flori. Persoana respectiva poate traversa râul cu feribotul de zece ori si abia a unsprezecea oara sa retraiasca intens sentimente- le. ar primi o suma importanta de bani sau s-ar distra la o petrecere.

. A tras concluzia ca simpla bucurie de a fi în viata a alungat sentimentele de frustrare §'i furie.. de asemenea. (N. Wilson §'i-adat sea- ma cu stupoare ca perspectiva îl lasa indiferent.idaca ne-am putea pastra constante sentimentul ca suntem norocosi si recuno. a dat experientei acest nume. Pentru ca avusese revelatia în timp ce trecea pe lânga ora§'ulSt. copiii . Experientele de vârf Aceste experiente subiective care au fost numite mistice si pe care le-a descris atât de pertinent William James (1958) sunt o experienta traita destul de frecvent de subiectii nostri. Un lucru similar este valabil pentru sanatatea fizica. remu. de faptul ca a ne obisnui cu lucrurile bune din viata noastra este cel mai mare factor gene- rator de rau. sotii. M-am convins. . 1944).iprie- tenii sunt din pacate mai iubiti si mai apreciati dupa ce au mu- rit.. tragedie si suferinta pentru oameni.. decât când erau înca în viata. ramânând cu regret. Sotiile. Studiile lui Herzberg despre factorii de "igiena" din indus- trie (1966). t...1969) si cercetarile mele despre "proteste inferioare.. NeoPo (1967.observatiile lui Wilson legate de limita lui St.tinta pe care ne-o trezeste. dar s-au defectat ambele. asa cum pot si o fac oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui.. chiar daca nu e un factor rau în sine. chiar 30 Termenul se bazeaza pe experienta proprie a lui Wilson: acesta facea autostopul catre casa parintilor logodnicei sale §'is-au oprit sa-I ia pe rând doua camioane. 281 utila sau amenintatoare si nu mai implica eul în nici un alt fel (Bergson. Neot. Gândindu-se la posi- bilitatea ca §'icel de-al treilea sa ramâna în pana. si devenim astfel prea înclinati sa vindem un drept din nastere pretios pe o portie de tocana.. pro- teste superioare si metaproteste" (1965b) arata toate ca viata ar putea fi îmbunatatita foarte mult daca ne-am gândim la lu- crurile bune din viata noastra. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a .) . bunastarea econo- mica: le învatam adevarata valoare dupa ce le-am pierdut.cari si stima de sine scazuta. libertatile politice.. Sub estimam ceea ce socotim de la sine înteles.

pe care mi-am amintit mai târ- ziu ca i-au folosit diferiti scriitori ca sa descrie ceea ce ei nu- meau experienta mistica. astfel ca subiectul este în- tr-o anumita masura transformat si întarit chiar si în viata de zi cu zi. pier- derea orientarii în timp si spatiu si. haotice toi ample pentru a fi numite experiente mistice. de asemenea. de uimire si evlavie. iar la cei favori- zati survin deseori. calitativa între experienta mistica si toate cele- lalte. Literatura teologica a presupus în general ca exista o dife- renta absoluta. concentrarea intensa. în fine. senzatia de extazul coplesitor. Erau aceleasi simtaminte: ca în fata ochilor lor se deschid orizonturi nelimitate. situata sub jurisdictia stiintei. Pe parcursul anilor ce au trecut de la începerea acestui stu- diu. convingerea ca s-a petrecut ceva extrem de important. Pentru ca e vorba despre o experienta natu- rala. Maslow daca nu de toti. Se pare ca experienta mistica acuta sau experienta de vârf înseamna o intensificare acuta a oricareia dintre experientele ce includ o uitare de sine sau transcenderea sinelui. poate chiar la majoritatea.282 Abraham H. poate chiar zilnic. Putem afla. cum ar fi centrarea pe problema. am învatat sa pun un accent mult mai mare de- . Imediat ce experienta mistica este despartita de conotatiile supranaturale si studiata ca fenomen natural. chiar daca ele sunt aso- ciate de mii de ani. Descoperim atunci ca experientele mistice modera te apar la multi indivizi. trairi senzuale intense ori savurarea intensa. care si-au descris orgasmele se- xuale în termeni vag familiari. o voi numi experienta de vârf. a muzi- cii sau artelor plastice. de la subiectii nostri ca astfel de experiente pot surveni si cu un grad mai scazut de intensita- te. senzatia de a fi în acelasi timp mai puternic si totodata mai neputincios ca ori- când. în 1935. cu absorbire completa. Trairile afective puternice descrise în sectiu- nea precedenta devin uneori suficient de puternice. Interesul si aten- tia mea fata de acest subiect au fost trezite în prima instanta de câtiva dintre subiectii mei. ea poate fi plasa- ta pe un continuum cantitativ ce merge de la intens la mode- rat. datorita unor astfel de experiente. Este foarte important sa delimitam aceasta experienta de ori- ce conotatie teologica sau supranaturala.

Sentimentul înrudirii cu toti oamenii Oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui traiesc un sen- timent profund de identificare... cruciatii. politicienii. I-ar fi mai usor sa-i ierte pe ei decât pe niste straini. transcenderii. muzica. 283 cât initial asupra diferentei între cei care au experiente de vârf si cei care nu au. efi- cienti. mezomorfi care traiesc în lume si o fac foarte bine. Eu anticipez ca aceasta se va do- vedi a fi una dintre "diferentele de clasa" caracteriale crucia- le. Ei traiesc un sentiment de înru- dire si legatura apropiata. 1969b. din câte am vazut pâna acum. par mai probabil sa devina cei care fac lumea mai buna. Din acest motiv. modelatorii societatii. filosofiile si religiile. de parca toti oamenii ar fi membrii unei singure familii. vor fi înclinati mai degraba spre a scrie poezia. chiar daca acestia ar fi ne- sabuiti. simbolurilor. mai ales în ceea ce priveste viata sociala. pe când cei cu experiente de vârf. reforma- torii. Cei care au experiente de vârf par sa traiasca totodata si în tarâ- mul Fiintei. Unele dintre consecintele ei sunt de scrise detaliat în Maslow. slabi sau chiar daca uneori s-ar purta urât. el ar putea sa nu sesizeze acest sentiment de identificare cu ome- . esteticii. o diferenta de grad sau cantitate. compasiune si afectiune pen- tru fiintele umane în general. deoarece pare ca oamenii aflati în procesul de actualizare fara experiente de vârf. al "religiei" mistice de tipul personal. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . sa fie oameni practici. non-institutional. "sanatosi si atât". as spune ca oamenii aflati în pro- cesul de actualizare a sinelui care nu au experiente de vârf tind. si al ex- perientelor ca scop în sine. al poeziei. Sentimentele omului fata de fratii sai vor fi în ansamblu calde si afectuoase. dar e foarte importanta. capabili de transcende re. oa- menii aflati în procesul actualizarii sinelui au o dorinta since- ra de a ajuta omenirea. Este. foarte probabil. În cazul în care conceptia individului nu e suficient de ge- nerala si nu cuprinde o perioada îndelungata de timp. Daca ar fi sa fac aici un rezumat foarte succint.

nu încearca sa-si pastreze demnitatea exterioara. îi exaspereaza si chiar îi înfurie defectele omului obis- nuit. indiferent ce alte caracteristici ar avea acea persoana. cea mai evidenta. comportament si trairi afective. ei sunt. cel putin stiind ca ei însisi pot face multe lucruri mai bine de- cât altii. rasa sau culoare. Maslow nirea. în anumite privinte elementare. uneori devin tragedii amare. educatie. deseori pare ca nici macar nu sunt constienti de aceste diferente.284 Abraham H. indiferent de clasa sociala. acesti oameni simt o înrudire fundamentala cu aceste creaturi pe care trebuie sa le priveasca daca nu condescendent. în definitiv. în acest spatiu limitat pot descrie doar unele aspecte ale acestui comportament. 1943) si a celei democratice. si chiar daca acestea sunt de obicei o simpla pacoste mi- nora. ei pot învata de la oricine stie ceva ce ei nu stiu. ca sunt democrati în cel mai profund sens posibil. Deseori îi întris- teaza. Oricât de distantati ar fi uneori. Modestia si respectul Despre toti subiectii mei se poate spune. S-ar putea spune chiar ca subiectii mei au în comun o trasatura care ar . oricât de mult i-ar agrea. convingeri politice. De fapt. Dincolo de aceasta trasatura. ca pot vedea lucruri pe care altii nu le vad si ca ade- varul atât de clar pentru ei este pentru majoritatea oamenilor mascat si ascuns. Foarte putini îi înteleg cu adevarat. Într-o astfel de relatie de învatare. ca niste straini. sa-si pastreze statutul ori prestigiul datorat vârstei etc. La drept vorbind. Pot fi si sunt prietenosi cu orice om cu caracter adec- vat. impulsuri. Acesti oameni au toate caracteristicile democratice evidente sau su- perficiale. foarte diferiti de ceilalti în gândire. Oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui sunt. care sunt atât de evidente si de importante pentru omul obisnuit. analiza prea elaborata pentru a o prezenta aici. Spun acest lu- cru pe baza unei analize anterioare a structurii de caracter dic- tatoriale (Maslow. fara exceptie. Spre exemplu. simtamin- tele lor democratice merg mai în profunzime.

. care constituie chiar ei elita. familie. oricarui om care-t'i sta- pânet'te la perfectie instrumentele sau met'tet'ugul. de fapt. dispretuirii. Trebuie facuta o distinctie atenta între acest simtamânt de- mocratic t'i lipsa de discriminare în materie de gusturi. Acest respect sincer îl arata tâmpla- rului care e un tâmplar bun t'i. al binelui t'i raului. Relatiile interpersonale Oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui au relatii in- terpersonale mai profunde t'i mai consistente decât oricare alti adulti (det'i nu neaparat mai profunde decât ale copiilor). tinerete. mai multa iubire. egali- zarea fara discriminare a oricarei fiinte umane cu oricare alta fiinta umana. pur t'i simplu fiindca este om. înrudire. confuzie t'i slabi- ciune a vointei fata de propria lor mânie decât oamenii obit'nuiti. Ca urmare. Si totut'i. capacitati t'i talent. nici macar în privinta ticalot'ilor. iden- tificare mai puternica. subiectii nOt'tri par sa nu vrea sa treaca. rasa. dincolo de un anumit nivel minim al umilirii. faima sau putere. fara a se preface. ît'i aleg drept prieteni tot oameni de elita. refuzului dem- nitatii. Sunt cu totii foar- te cont'tienti cât de putin t'tiu în comparatie cu ceea ce ar putea fi cunoscut t'i în comparatie cu ce ptiu altii.. nume. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . Mai profunda. ei pot. sa fie sincer respectuot'i t'i chiar umili în fata oamenilor care-i pot învata ceva ce ei nu t'tiu ori au o abilitate pe care ei nu o stapânesc. dar t'i mai vaga este tendinta greu de defi- nit de a acorda o anumita cantitate de respect oricarei fiinte umane. aceasta atitudine merge în paralel cu simtul lor puternic a ceea ce e corect t'i ce e gret'it. Ei sunt capabili de mai multa contopire. Dovedesc mult mai putin ambivalenta. nu mai putin probabil ca ei sa reactioneze îm- potriva oamenilor rai t'i a comportamentelor nascute din rau- tate. nu despre una determinata prin nat'tere. t'tergere mai pronuntata a granitelor . vârsta. Acet'ti indivizi. E mai probabil. 285 putea fi numita modestie de un anumit tip. dar e vorba despre o elita definita prin caracter.

fara sa aiba habar cum au ajuns în situatia asta daca au avut intentii bune. aroganti sau plini de sine. O consecinta a acestui fenomen si a anumitor altora este faptul ca oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui au aceste legaturi deosebit de profunde cu destul de putini indivizi. Dar relatiile fata în fata. chiar si cu astfel de oameni. Acesti oameni tind sa fie buni sau cel putin rabdatori cu aproape oricine. Ar trebui compatimiti. nu vadesc întotdeauna semne de evaluare negativa realista. Un subiect s-a exprimat astfel: "N-am timp pentru multi prieteni. despre majoritatea oamenilor se poate spune ca nu e mare lucru de capul lor. dat fiind numarul mic de astfel de oameni în popu- latia generala. O declaratie explicativa în aceasta privinta a fost aproximativ urmatoarea: "În defini- tiv." .daca e vorba de prieteni adevarati. Aceasta iubire nu presupune lipsa discriminarii. Lucrurile stau astfel în parte datorita faptu- lui ca a fi foarte apropiat de cineva în acest stil al actualizarii sinelui pare sa ceara foarte mult timp. În primul rând. am ob- servat ca ceilalti participanti la aceste relatii sunt adesea mai sanatosi si mai aproape de actualizarea sinelui decât media. afectiune si prietenie (cu precizarea de mai sus) larg ras- pândite. ei iubesc sau mai degraba simt com- pasiune pentru întreaga omenire. Aceste relatii au însa anumite caracteristici speciale. Nimeni nu are . Maslow eului decât ar considera posibil alti oameni. Simt o iubire deosebit de duioasa fata de copii. Fac tot felul de greseli prostesti si ajung sa fie nefericiti. pretentiosi. De obicei. Cei pe care-i iubesc profund sunt putin numerosi.286 Abraham H. deseori mult mai aproape. cei care nu se poarta bine platesc pentru asta prin nefericirea lor profunda. Adevarul este ca acesti oameni pot sa vorbeasca si chiar vorbesc realist si aspru despre cei care merita asta si mai ales despre cei ipo- criti. iar cei mici îi emotioneaza foarte usor. dar ar fi putut sa fie. Aici actioneaza o selectivitate pu- ternica. nu atacati. bunavoin- ta. Devotamentul nu e o chestiune de câteva clipe. Într-un sens foar- te real. chiar daca special. Cer- cuI lor de prieteni este mic." Acest devotament exclusivist poa- te sa coexiste si chiar coexista cu o caldura umana.

Indiferent daca puteau sau nu sa puna problema în cuvinte. da.. în viata lor cotidiana se vadea rareori haosul. Un alt mod de a exprima aceasta trasatura pe care încerc s-o descriu a fost propus de doctorul David Levy.. conceptia lor despre bine si rau nu e cea conventionala. Cu alte cuvin- te. va încerca sa le evi- te cu cât mai multa gratie posibil. cum spunea si Fromrn. manifestata în viata lor. Etica La nici unul dintre subiectii mei nu am constatat o nesigu- ranta cronica privind diferenta dintre bine si rau. anume faptul ca atrag cel putin unii admiratori si prieteni sau chiar discipoli sau credin- ciosi. suparatoare si chiar dezgustatoare pentru persoana aflata pe calea actualizarii sinelui. si nu rau. Admiratorii tind sa ceara mai mult de- cât este dispus sa ofere individul. Toti subiectii despre care am date prezinta o alta trasatura comuna ce merita mentionata aici. care a ara- tat ca acum câteva secole. dar îl descriu mai degraba ca pe un concept metafizic decât ca . con- fuzia. actele de devotiune pot fi stânjenitoare. În plus. 287 Poate cea mai scurta descriere posibila ar fi aceea ca reac- tiile ostile ale acestor oameni fata de altii sunt (1) meritate si (2) spre binele persoanei atacate sau al altcuiva. fac bine. din moment ce ele depasesc adesea granitele obisnuite. ostilitatea nu îsi are originea în ca- racterullor. ci este reactiva sau situationala. Câtiva dintre ei îsi afirma credinta într-un Dumnezeu. Am putea sa formulam si astfel situatia: acesti indivizi au un simt etic puternic. inconsecventa sau conflictul atât de frecvent întâlnite în abordarile etice ale omului obisnuit. Relatia dintre individ si suita sa de admiratori tinde sa fie relativ unilaterala. despre toti acesti oameni s-ar fi spus ca umbla pe calea lui Dumnezeu sau sunt oamenii lui Dum- nezeu. De cele mai multe ori. stan- darde morale dare. su- biectul nostru va fi amabil si agreabil când va fi obligat sa se confrunte cu astfel de relatii. de obicei. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . Nu mai este nevoie sa spunem ca deseori.

Umorul o descoperire timpurie care nici nu a fost greu de facut. Subiectii n09tri complica situatia. mijloacele 9i sco- purile se delimiteaza clar unele de altele.288 Abraham H. îndeplinind sarcina con- form unui anumit sistem sau într-un anumit ritm. de dragul actiunii 9i într-un mod absolut. Ei sunt mai înclinati sa aprecieze actiunea în sine. însa aceasta afirmatie este suprasimplificata. transportarea unor carti de la un raft la al- tul) într-un joc structurat 9i amuzant. Ei nu se amuza de lucrurile considerate amuzante de omul obisnuit. caci putini dintre ace9ti oameni vor mai putea fi numiti religi09i. Wertheimer a observat ca majoritatea copiilor sunt atât de creativi. a fost ca aveau un simt al umorului ie9it din comun. sunt orientati catre scopuri 9i nu catre mijloace. De pil- . lu- crurile vor sta cu totul altfel. pentru ei. pentru alti oameni. toti ace9ti oameni sunt religi09i. Daca religia este definita numai în termeni so- cio-comportamentali. inclu- siv ateii. pentru ca le era comuna tuturor subiectilor mei. Maslow pe o entitate. privind deseori drept scopuri în sine multe experiente 9i activitati care sunt. Uneori pot face din cea mai banala 9i mai obisnuita activitate un joc. În general. dans ori scenariu de care sa se bucure. într-unul din ex- perimentele sale. Mijloace ~i scopuri Cei aflati în procesul de actualizare a sinelui se comporta în majoritatea timpului ca 9i cum. deseori se bucura la fel de tare de drumul în sine ca 9i de sosirea la destinatie. încât pot transforma rutina cea mai banala si experientele cele mai mecanice (de exemplu. iar mijloacele sunt categoric subordonate scopurilor. Dar daca folosim mai conservator termenul religie pentru a sublinia elementul supranatural 9i ortodoxia institu- tionala (aceasta fiind 9i conotatia obi9nuita a cuvântului). simple mijloace.

dar fara a ajunge la masochism sau la clovne- rie. planificarea pot fi toate vazute drept amuzante. ca multe sau chiar ma- joritatea glumelor sale sa fi avut si altceva de spus. persiflarea obisnuita sunt întâlnite la ei mult mai rar decât umorul meditativ. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . la fel ca fabulele sau parabolele. îi vor considera pe subiectii nostri mai degraba sobri si seriosi. pline de umor. care este într-un sens joaca si care. agitatia. mândria. Am putea sa-I numim ~i umor realist. activismul. ambitia. 289 da. indecent). în- trucât consta în buna masura în a face haz pe seama oameni- lor în general când se poarta proste~te. s-ar putea spune ca subiec- tii nostri sunt amuzanti mai rar decât media populatiei. mis- carea. de tip oedipian. Nu ar trebui sa ne surprinda ca oamenii de rând. situa- tia umana. un alt rol dincolo de simpla declansare a râsului. Aceasta ati- tudine se rasfrânge si asupra activitatii profesionale. Ceea ce ei considera umor este mai aproape de filosofie de- cât de orice altceva. totodata. care face parte intrinsec din situatie în loc sa-i fie adaugat. Jocu- rile de cuvinte. la cele de "superioritate" (atunci când se râde de inferioritatea cuiva) ~i nici la cele de revolta împotriva auto- ritatii (umorul deloc amuzant.. spontan si nu premeditat si de cele mai mul- te ori irepetabil. ce mi s-a parut cea mai amuzanta parodie a vietii omenesti. Umorul lui Lincoln ne poate oferi un exemplu elocvent. desi luata în serios. replicile vesele si in- spirate. remarcile istete. este cumva lua- ta ~i în usor. care trezeste de obicei zâm- betul ~i nu râsul. îsi uita locul în univers sau vor sa para mari când. El poate lua for- ma autoironiei. nu râd la glumele rautacioase (menite sa amuze ranind pe cineva). filosofic. sunt mici. obisnuiti cu cartile de glume si râsetele în hohote. chiar caraghioase. La o simpla analiza cantitativa. agitatia.. Un astfel de umor se poate inspira de pretutindeni. . Am înteles odata aceasta ati- tudine într-o camera plina de "arta kinetica". de fapt. graba si zorul care nu duc nicaieri. seriozitatea. straduinta. Ele pareau deseori sa fie educative într-o forma mai agreabila. Probabil ca Lincoln nu a facut niciodata o gluma care sa ra- neasca pe cineva. e posibil. glumele. cu zgomotul.

ca ma- joritatea celorlalti. Creativitatea omului aflat pe calea actualizarii sinelui pare mai degraba în- rudita cu cea naiva si universala a copilului care nu a fost ras- fatat. "Creativitatea oamenilor aflati în procesul de actualizare a si- nelui"). a pro- duce obiecte de arta -. daca l-au pierdut. fi- ind o expresie a personalitatii sanatoase. Nu acest fel de talent ne intereseaza aici. Majoritatea o pierd pe parcursul procesului de enculturare. a compune muzica. putini la numar. Santayana l-a numit "a doua inocenta". este diferit de creativitatea bazata pe un talent special. reusesc sa-I recupereze ulterior în viata.o potentialitate cu care se nasc toti oamenii. pot exista pantofari.290 Abraham H. Fiecare dovedeste într-un fel sau altul un tip special de creativitate. proaspat si naiv de a privi viata. o denumire foarte potrivita. Aceasta creativitate apare la unii dintre subiectii nostri nu în formele obisnuite .a scrie carti. inventivitate sau originalitate care are anumite caracteristici proprii. un anumit spirit care izvoraste din natura caracterului ce- . Orice lucru poate fi întreprins cu o anumita atitudi- ne. Acestea vor deveni mai dare în lumina celor discutate mai departe în acest capitol. din moment ce nu se bazeaza pe sa- natatea psihica sau pe satisfacerea primara. Am putea foarte bine sa accep- tam faptul ca asa-numitele genii au anumite capacitati pe care noi nu le întelegem. par fie sa-si pastreze acest mod direct. dar unii indi- vizi. Maslow Creativitatea Aceasta este o caracteristica universala a tuturor oameni- lor pe care i-am studiat si i-am observat (vezi capitolul 13. În acest sens. tâmplari sau functionari creativi. Pare a fi o caracteristica fundamentala a naturii uma- ne . tip Mozart. fie. Mai întâi. ci se poate manifesta într-o modalita- te cu mult mai umila. Tot ce putem spune despre acesti oameni este ca par a fi înzestrati în mod special cu o hotarâre si o energie care s-ar putea sa nu aiba mare legatura cu restul per- sonalitatii lor si cu care se pare ca s-au nascut. se proiecteaza asupra lumii sau atinge orice activitate în care se angajeaza persoana. E ca si cum acest tip de creativitate. Nu exista nici o exceptie.

printre altele. ne-am putea astepta ca toti oamenii sa manifeste acest tip special de creativitate (Anderson. Rezistenta la enculturare Indivizii aflati pe calea actualizarii sinelui nu sunt bine adaptati (în sensul acceptarii si identificarii cu cultura din care fac parte). Unii pot chiar sa vada creativ. 291 lui care îndeplineste activitatea respectiva. limitati de granite. rezista la enculturare si-si pastreaza o detasare launtrica fata de cultura în care traiesc. dar ca au pe lânga spontaneitatea pro- funda un strat superficial. dar lucrurile nu stau astfel. 1959. Întrucât literatura de- spre cultura si personalitate ne spune prea putine despre re- zistenta la modelarea culturala si. într-un sens profund si semnificativ. descriem pur si simplu din- tr-un alt punct de vedere. mai umani. atunci aceasta spontaneitate trebuie tinuta sub control. 11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a . În plus. Si acest lucru are drept consecinta. ca si cum ar fi separata de caracteristicile care o preced si de cele care îi urmeaza. retinuti. dar despre toti se poate spune ca. acesti oameni sunt mai spontani. cu alte cuvinte. ca toti oamenii au fost cândva spontani si poate ca în adân- cuI lor înca mai sunt. Maslow.. De aceea le par creativi ce- lorlalti oameni. asemeni copiilor. asa cum ne permite studierea copiilor. Daca nu ar exista aceste forte care s-o sugrume. Într-o formulare pozitiva. întrucât. Acesti oameni par sa vada ceea ce e ade- varat si real cu mai multa usurinta. ca sa nu iasa la suprafata prea des. Ei se "împaca" în diferite moduri cu aceasta cultu- ra. 1958). mai pu- tin enculturati. Daca presupunem. de inhibitii. acesti indivizi sunt mai putin inhiba ti. mai limitati. ceea ce altora le va parea creativita- te. patrundere si eficienta a perceptiei. asa cum am vazut. Evidentiem aici aceasta însusire de dragul discutiei. mai firesti. ceea ce am descris mai sus drept mai mare prospetime. Poate ca atunci când vorbim despre creativitate. anume cel al consecintelor. dar puternic. asa cum a aratat ..

292 Abraham H. Maslow

Riesman (1950)cu claritate, putinele exceptii salvatoare sunt
foarte importante pentru societatea americana, chiar si datele
modeste obtinute de noi au importanta lor.
În ansamblu, relatia acestor oameni sanatosi cu cultura lor
mult mai putin sanatoasa este una complexa; din ea se pot ex-
trage cel putin componentele de mai jos:

1. Toti acesti oameni se încadreaza in limitele conventio-
nalismului aparent în ceea ce priveste îmbracamintea,
limbajul, alimentele, modurile de a face anumite lu-
cruri, specifice culturii noastre. Si totusi, nu sunt cu
adevarat conventionali, în nici un caz în pas cu moda
sau sic. Atitudinea interioara exprimata de ei spune
ca in mod normal nu are mare importanta ce obiceiuri
sunt urmate, ca un set de reguli de circulatie este la
fel de bun ca oricare altul, ca desi aceste lucruri fac
viata mai usoara, la drept vorbind nu sunt suficient
de însemnate încât sa se faca prea mult caz de ele. Aici
întâlnim iarasi tendinta acestor oameni de a accepta
majoritatea starilor de fapt pe care le considera lipsi-
te de importanta, de neschimbat sau în afara sferei
preocuparilor lor principale. Din moment ce alegerea
pantofilor, a tunsorii, a regulilor de politete sau a ma-
nierelor de a se purta la o petrecere nu se numara
printre preocuparile importante ale nici unuia dintre
indivizii studiati, singura reactie pe care le-o vor trezi
va fi ridicatul din umeri. Aceste chestiuni nu tin de
morala. Dar, din moment ce acceptarea toleranta a
unor cutume inofensive nu înseamna aprobarea cal-
duroasa sau identificarea cu ele, conventionalismul
acestor oameni tinde sa fie ocazional si formal, cu
compromisuri în favoarea exprimarii fatise, sincerita-
tii, conservarii energiei si asa mai departe. Totusi,
când respectarea conventiilor devine prea enervanta
sau prea solicitanta, aparentul conventionalism îsi
dezvaluie superficialitatea si este abandonat ca o hai-
na veche.

11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a ... 293

2. Despre nici unul dintre acesti oameni nu se poate spu-
ne ca ar fi revoltat împotriva autoritatii în sensul ado-
lescentin. Ei nu manifesta câtusi de putin nerabdare ac-
tiva sau o nemultumire sustinuta, cronica, pe termen
lung fata de cultura sau preocuparea de a o schimba ra-
pid, desi au deseori accese de indignare împotriva ne-
dreptatilor de tot felul. Unul dintre subiecti, care fuse-
se un rebel adevarat în prima tinerete, un organiza tor
de sindicat în vremea când aceasta ocupatie era foarte
periculoasa, a sfârsit prin a renunta, din dezgust si lip-
sa de speranta. Resemnându-se cu încetineala schimba-
rilor sociale (în contextul acestei culturi si perioade), s-a
îndreptat în cele din urma catre educatia tinerilor. Toti
ceilalti dovedesc ceea ce s-ar putea numi o preocupare
calma, pe termen lung fata de îmbunatatirea culturii,
care pare sa implice dupa parerea mea acceptarea rit-
mului lent în care se petrec schimbarile, precum si a ca-
racterului dezirabil si necesar incontestabil ale unor ast-
fel de schimbari. Asta nu înseamna în nici un caz
pasivitate. Când schimbarile rapide sunt posibile sau
când e nevoie de curaj si hotarâre, ele pot fi gasite la
acesti oameni. Desi nu sunt un grup radicalAîn sensul
obisnuit, eu cred ca ar putea fi cu usurinta. In primul
rând, grupul este în esenta intelectual (sa nu uitam cine
i-a selectat), majoritatea membrilor având deja o misiu-
ne si simtind ca fac ceva cu adevarat important, menit
sa contribuie la o lume mai buna. În al doilea rând, e un
grup realist, care nu se arata dispus sa faca sacrificii
mari, dar inutile. Într-o situatie mai drastica e foarte
probabil sa fie dispusi sa renunte la activitatea lor în
favoarea activismului social radical (de exemplu, mis-
carile subterane antinaziste din Germania sau Franta).
Impresia mea este ca ei nu sunt împotriva luptei, ci
doar împotriva luptei ineficiente. Un alt element care
a aparut frecvent în discutie a fost dorinta de a se bu-
cura de viata si a se simti bine. Acest lucru le pare tu-
turor, cu o singura exceptie, incompatibil cu rebeliunea

294 Abraham H. Maslow

permanenta 9i acerba. Mai mult, li se pare un sacrificiu
prea mare pentru rezultatele minore la care se pot a9-
tepta. Cei mai multi au avut episoadele lor de lupta,
nerabdare 9i impulsivitate în tinerete, 9i majoritatea au
învatat ca optimismul lor în privinta schimbarilor ra-
pide este nejustificat. Cu totii s-au domolit 9i au ajuns
la un efort constant, calm, optimist 9i permisiv de a îm-
bunatati cultura din care fac parte, de obicei dinaun-
tru, în loc sa o respinga întru totul 9i sa lupte împotri-
va ei din afara.
3. Sentimentul deta9arii de cultura nu este neaparat con-
9tient, dar el este evident la aproape toti membrii gru-
pului, mai ales în discutiile despre cultura americana ca
întreg, în comparatie cu alte culturi, 9i în faptul ca par
deseori capabili sa se plaseze undeva în afara ei, ca 9i
cum nu i-ar apartine întru totul. Amestecul de afectiu-
ne, sau acceptare 9i ostilitate, sau atitudine critica, în
proportii variate, indica faptul ca ei iau din cultura ame-
ricana ceea ce considera bun 9i resping ceea ce conside-
ra rau. Cu alte cuvinte, o cântaresc, o evalueaza, o gus-
ta 9i apoi iau propriile decizii. Acest lucru este cu totul
diferit de abandonul pasiv în fata modelarii culturale
manifestat spre exemplu de subiectii etnocentrici ai nu-
meroaselor studii asupra personalitatii dictatoriale. Este,
de asemenea, diferit de totala respingere a unei culturi
care este în definitiv relativ buna, în comparatie cu alte
culturi care chiar exista 9i nu cu paradisurile perfecte
imaginare (sau, cum scria pe o insigna, "Nirvana
Acum!"). Deta9area de cultura se reflecta probabil 9i în
deta9area de oameni a subiectilor n09tri aflati în proce-
sul de actualizare a sinelui 9i în dorinta lor de solitudi-
ne, descrisa mai sus, ca 9i în nevoia lor de familiar 9i cu-
noscut mai redusa decât cea medie.
4. Din acest motiv, ca 9i din altele, ei pot fi numiti auto-
nomi, adica sunt condu9i de legile propriului lor ca-
racter 9i nu de cele ale societatii. În acest sens ei nu
sunt doar simpli americani, ci 9i, într-o masura mai

11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a... 295

mare decât altii, membri ai speciei umane în general.
Afirmatia ca sunt mai presus sau dincolo de cultura
americana ar induce în eroare daca am lua-o în sensul
strict, caci în definitiv ei vorbesc engleza americana,
se poarta ca americanii, au caracter american si asa
mai departe. Si totusi, daca-i comparam cu oamenii ex-
cesiv de socializati, cu cei robotizati, cu cei etnocen-
trici, simtim tentati a irezistibila de a lansa ipoteza ca
acest grup nu este pur si simplu un subgrup cultural
între multe altele, ci unul mai putin enculturat, mai
putin uniformizat, mai putin modelat. Aceasta presu-
pune gradare si plasarea pe un continuum care merge
de la relativa acceptare a culturii pâna la relativa de-
tasare de ea. Daca aceasta ipoteza se dovedeste viabi-
la, din ea se poate desprinde cel putin înca una: aceea
ca indivizii din culturi diferite care sunt mai detasati
de cultura proprie ar trebui nu numai sa aiba un ca-
racter national mai putin pregnant, ci si sa semene mai
bine între ei în anumite privinte decât cu membrii mai
putin evoluati ai societatii lor.

În rezumat, la întrebarea mereu actuala: "Este posibil sa
se dezvolte oameni buni sau sanatosi într-o cultura imper-
fecta?" s-a raspuns prin observatia ca este posibil ca în cultu-
ra americana sa se dezvolte indivizi relativ sanatosi. Acestia
reusesc sa-si croiasca drumul printr-o combinatie complexa
de autonomie interioara si acceptare exterioara care, fireste,
va fi posibila doar atâta vreme cât cultura ramâne toleranta
fata de acest fel de respingere detasata a identificarii cultu-
rale depline.
Bineînteles ca aceasta nu reprezinta sanatatea ideala. 50-
cietatea noastra imperfecta impune evident subiectilor nostri
anumite inhibitii si limite. În masura în care trebuie sa-si pas-
treze micile secrete, spontaneitatea lor este redusa si unele
dintre potentialele lor ramân neactualizate. Si din moment
ce numai putin oameni pot atinge sanatatea în cultura noas-
tra (sau poate în orice cultura), cei care o ating sunt izolati

296 Abraham H. Maslow

de cei asemeni lor si, prin urmare, sunt mai putin spontani
si actualizatPl

Imperfectiunile

Greseala comuna pe care o comit romancierii, poetii si
eseistii în privinta oamenilor buni este ca îi fac atât de buni,
încât devin caricaturi, asa ca nimeni nu si-ar dori sa fie ca
ei. Dorintele personale de perfectiune si vinovatia si rusinea
fata de defectele proprii sunt proiectate asupra diferitelor ti-
puri de indivizi de la care oamenii obisnuiti cer mult mai
mult decât ofera ei însisi. Astfel, preotii si profesorii trec
uneori drept oameni lipsiti de veselie, fara dorinte pamân-
testi si fara slabiciuni. Eu cred ca majoritatea romancierilor
care au încercat sa portretizeze oameni buni (sanatosi) au fa-
cut tocmai asta, i-au transformat în marionete, papusi îm-
paiate sau proiectii ireale ale unor idealuri ireale, în loc de
indivizii robusti, inimosi si cu dorinte omenesti, care sunt
în realitate. Subiectii nostri dovedesc multe dintre defectele
omenesti de mai mica amploare. Au si ei obiceiuri cara-
ghioase, inutile sau nechibzuite. Pot fi plicticosi, încapatâ-
nati, enervanti. Nu sunt în nici un caz lipsiti de vanitate su-
perficiala, mândrie, subiectivism fata de propriile realizari,
fata de familia, prietenii, copiii proprii. Rabufnirile de mâ-
nie nu sunt rare.
Uneori, subiectii nostri sunt capabili de o lipsa de mila ex-
traordinara si total neasteptata. Nu trebuie sa uitam ca sunt
oameni foarte puternici. Asta îi ajuta sa dovedeasca la nevo-
ie o raceala de chirurg, aflata dincolo de puterea omului obis-
nuit. Cel care a aflat ca o persoana în care a avut încredere a
fost nesincera cu el se va retrage imediat din acea relatie, fara
nici o suferinta vizibila. Femeia casatorita cu un barbat pe care
nu-l iubea, când a decis sa divorteze, a facut-o cu asemenea

31 Îi sunt îndatorat doctorului Tamara Dembo pentru ajutorul oferit în
elucidarea acestei probleme.

11 / Oameni afla ti în procesul de actualizare a ... 29 7

hotarâre, încât a parut aproape cruzime. Unii dintre ei se re-
fac atât de repede dupa moartea cuiva drag, ca par lipsiti de
inima.
Mai putem mentiona înca un exemplu care izvora;;te în
principal din implicarea intensa a subiectilor no;;tri într-o lume
impersonala. În absorbirea lor, în interesul lor fascinat, în con-
centrarea lor intensa asupra unui fenomen sau a unei proble-
me, pot deveni distrati sau lipsiti de umor ;;i-;;ipot uita poli-
tetea sociala obi;;nuita. În astfel de circumstante, tind sa se
vadeasca mai pregnant ca fiind în esenta neinteresati de pala-
vrageala, conversatie spumoasa, petreceri ;;i a;;a mai departe;
pot folosi limbaj sau comportamente care pot fi foarte supa-
ratoare, ;;ocante, insultatoare sau dureroase pentru altii. De-
spre alte consecinte indezirabile (cel putin din punctul de ve-
dere al celorlalti) ale deta;;arii am vorbit mai sus.
Chiar ;;ibunatatea acestor oameni îi poate face sa gre;;eas-
ca, de pilda sa se casatoreasca din mila, sa se apropie prea tare
de nevrotici, oameni plictico;;i sau nefericiti ;;i apoi s-o regre-
te, sa le permita ticalo;;ilor sa-i exploateze o vreme sau sa ofe-
re mai multe decât ar trebui, astfel încât sa încurajeze uneori
paraziti ;;i psihopati.
În sfâr;;it, am aratat deja ca ace;;ti oameni nu sunt cu to-
tullipsiti de sentimente de vinovatie, anxietate, tristete, au-
torepro;;uri, conflict ;;i lupta interioara. Faptul ca acestea nu
provin din surse nevrotice conteaza prea putin pentru ma-
joritatea oamenilor din ziua de azi (chiar ;;i pentru majori-
tatea psihologilor), care înclina sa-i creada nesanato;;i din
acest motiv.
Cred ca ceea ce am învatat de aici ar trebui sa învatam cu
totii. Nu exista fiinte omenesti perfecte! Exista oameni buni, foar-
te buni, de fapt minunati. Exista creatori, vizionari, întelepti,
sfinti, revolutionari ;;i inovatori. Acest lucru ne poate da cate-
gorie speranta în viitorul speciei, chiar daca astfel de oameni
sunt neobi;;nuiti ;;i nu se gasesc cu duzina. Si totu;;i, aceia;;i oa-
meni pot fi uneori plictico;;i, enervanti, iritabili, egoi;;ti, furio;;i
sau deprimati. Pentru a evita deziluzia în privinta naturii
umane, trebuie sa renuntam mai întâi la iluziile legate de ea.

298 Abraham H. Maslow

Valorile

Oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui beneficiaza
automat de o baza solida pentru un sistem de valori datorita
acceptarii filosofice a naturii sinelui, a naturii umane, a unei
bune parti din viata sociala, a naturii t>ia realitatii fizice. Aceste
valori de acceptare reprezinta un mare procent din totalul ju-
decatilor de valoare individuale pe care le fac în viata de zi cu
zi. Lucrurile cu care sunt sau nu de acord, carora le sunt lo-
iali, carora li se opun sau pe care le sustin, ce le place sau le
displace pot fi întelese adesea drept derivate de suprafata ale
acestei trasaturi fundamentale a acceptarii.
Aceasta baza este furnizata automat (t;i universal) tutu-
ror celor aflati în procesul de actualizare a sinelui de catre
dinamica lor interioara (astfel ca cel putin în acest sens, na-
tura umana poate fi considerata universala t;i aculturala);
în plus, aceeat;i dinamica furnizeaza t;i alti factori determi-
nanti. Printre acet;tia se afla (1) relatia lor deosebit de con-
fortabila cu realitatea, (2) sentimentele de înrudire cu toti
oamenii, (3) starea lor de satisfacere consistenta, din care
decurg, ca epifenomene, diferite consecinte ale surplusului,
bogatiei, abundentei, (4) raportarea lor discriminatoare ca-
racteristica la mijloace t;i scopuri, t;i at;a mai departe (vezi
mai sus).
O consecinta esentiala a acestei atitudini fata de lume - ca
t;i o validare a ei - este faptul ca lupta t;i conflictul, ambiva-
lenta t;i nesiguranta în privinta alegerilor, slabesc sau dispar
în multe sectoare ale vietii. Se pare ca mare parte din at;a-nu-
mita moralitate este un epifenomen al neacceptarii sau nemul-
tumirii. Multe probleme devin gratuite si dispar în contextul
acceptarii pagâne. Nu este vorba atât de faptul ca problema
ar fi rezolvata, ci de faptul ca se vede clar ca ea nu era câtusi
de putin intrinseca, ci una creata de o persoana bolnava - de
pilda jocul de carti, dansul, purtatul rochiilor scurte, expune-
rea capului (în unele biserici) sau neexpunerea capului (în al-
tele), bautul vinului, mâncatul unor anumite feluri de carne t;i
nu al altora sau mâncatullor numai în anumite zile. Nu nu-

11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a ... 299

mai astfel de lucruri marunte îsi pierd brusc importanta; pro-
cesul continua la un nivel mai important, cum ar fi relatiile
dintre sexe, atitudinile legate de structura corpului si functi-
ile sale si chiar fata de moarte.
Urmarirea acestei descoperiri la niveluri mai profunde
m-a facut sa cred ca mare parte din ceea ce trece drept mo-
rala, etica si valori pot fi simple efecte secundare ale psiho-
patologiei larg raspândite a omului obisnuit. Multe conflic-
te, frustrari si amenintari (ce impun genul de alegere prin
care se exprima valoarea) dispar sau se rezolva automat în
cazul oamenilor aflati pe calea actualizarii sinelui, la fel cum
o fac, sa spunem, conflictele legate de dans. Pentru ei, bata-
lia aparent ireconciliabila dintre sexe nu e câtusi de putin
conflict, ci o colaborare încântatoare. Interesele contradicto-
rii ale adultilor si copiilor se dovedesc a nu fi, la drept vor-
bind, antagonice. Acelasi lucru ca în cazul diferentelor de sex
si vârsta se întâmpla în cazul diferentelor naturale, al celor
de clasa si casta, al celor politice, de rol, religioase si asa mai
departe. Dupa cum stim, acestea sunt terenuri fertile pentru
anxietate, frica, ostilitate, agresivitate, defensivitate si gelo-
zie. Dar începe sa para ca nu este necesar sa fie, caci reactia su-
biectilor nostri fata de diferente este mult mai rar de acest tip
indezirabil. Ei tind mai degraba sa se bucure de aceste dife-
rente decât sa se teama de ele.
Daca luam relatia profesor-elev drept paradigma, subiec-
tii nostri profesori s-au comportat într-o maniera deloc nevro-
tica, interpretând întreaga situatie într-un alt mod, de exem-
plu ca pe o placuta colaborare si nu o ciocnire de vointe,
autoritate, demnitate si asa mai departe; înlocuind demnita-
tea artificiala - care este amenintata cu usurinta si în mod ine-
vitabil- cu simplitatea naturala, care nu este amenintata cu
usurinta; renuntând la încercarea de a fi omniscient si omni-
potent; abandonând atitudine a dictatoriala, amenintatoare
pentru elevi; refuzând sa-i priveasca pe elevi drept adversari,
între ei si fata de profesor; refuzând sa-si asume stereotipul
profesorului si insistând sa ramâna la fel de uman, la modul
realist, precum un instalator sau un tâmplar; toate acestea cre-

300 Abraham H. Maslow

eaza în clasa o atmosfera din care suspiciunea, precautia ex-
cesiva, defensivitatea, ostilitate a si anxietatea tind sa dispara.
Aceleasi reactii la amenintare tind sa dispara si din casnicii,
familii si din alte relatii interpersonale atunci când ameninta-
rea scade.
Principiile si valorile persoanei disperate si ale celei sana-
toase psihic trebuie sa difere cel putin în anumite privinte. Per-
ceptiile (interpretarile) lor asupra lumii reale, sociale si psihi-
ce personale sunt profund diferite, organizarea si economia
acesteia din urma fiind partial responsabila pentru sistemul
de valori al fiecaruia. Pentru oamenii privati de satisfacerea
trebuintelor primare, lumea este un loc periculos, o jungla, un
teritoriu inamic populat de (1) cei pe care îi pot domina si (2)
cei de care pot fi domina ti. Sistemele lor de valori se bazeaza
pe necesitate, ca în cazul oricaror locuitori ai junglei, domina-
te si organizate de trebuintele primare, în special cele fiziolo-
gice si de siguranta. Oamenii cu trebuintele primare satisfa-
cute constituie un caz cu totul diferit. Datorita abundentei, ei
îsi pot permite sa considere aceste trebuinte si satisfacerea lor
ca de la sine întelese si se pot dedica gratificarii trebuintelor
superioare. Cu alte cuvinte, sistemele de valori sunt diferite,
de fapt trebuie sa fie diferite.
Vârful sistemului de valori al persoanei cu sinele actuali-
zat este întru totul unic si exprima structura idiosincrasica a
caracterului. Acest lucru trebuie sa fie adevarat prin definitie,
caci actualizarea sinelui este actualizarea unui sine, si fiecare
sine este altfel decât celelalte. Exista un singur Renoir, Brahms,
Spinoza. Subiectii nostri au foarte multe în comun, asa cum
am vazut, si totusi sunt mai individualizati, mai inconfunda-
bil ei însisi, mai greu de confundat cu altii decât ar putea fi
membrii oricarui alt grup de control format din oameni obis-
nuiti. Cu alte cuvinte, sunt în acelasi timp foarte asemanatori
si foarte diferiti. Sunt mai individualizati decât orice alt grup
care a fost descris vreodata, si totusi sunt mai complet socia-
lizati, mai identificati cu omenirea decât orice alt grup. Sunt
mai aproape ~i de specia careia îi apartin, ~i de propria indivi-
dualitate unica.

11 / Oameni aflati în procesul de actualizare a ... 3 O1

Rezolvarea dihotomiilor

Ajunsi aici, ne putem permite în sfârsit sa generalizam si
sa subliniem o foarte importanta concluzie teoretica ce poate
fi desprinsa din studierea oamenilor aflati în procesul actua-
lizarii sinelui. În anumite puncte ale acestui capitol- ca si în
altele - s-a ajuns la concluzia ca ceea ce s-a considerat în tre-
cut a fi polaritati, opozitii sau dihotomii sunt astfel numai la
oamenii mai putin sanatopi. În cazul celor sanatosi, aceste dife-
rente sunt rezolvate, polaritatea dispare si multe opozitii con-
sidera te intrinseci fuzioneaza si se contopesc, devenind uni-
tati. Vezi, de asemenea, Chenault (1969).
De exemplu, s-a observat ca opozitiile vechi de când lumea
dintre inima si minte, ratiune si instinct sau cognitie si vointa
au disparut la oamenii sanatosi, devenind sinergice si nu an-
tagonice, fara conflict între ele, întrucât spuneau acelasi lucru
si duceau catre aceeasi concluzie. Într-un cuvânt, laAacesti oa-
meni dorintele sunt în deplin acord cu ratiunea. Indemnul
sfântului Augustin "Iubeste-l pe Dumnezeu si fa ce vrei" poa-
te fi cu usurinta tradus ca "Fii sanatos si apoi poti sa ai încre-
dere în impulsurile tale".
Dihotomia dintre egoism si altruism dispare complet la oa-
menii sanatosi, pentru ca în principiu fiecare act este deopotri-
va egoist si altruist. Subiectii nostri sunt în acelasi timp foarte
spiritualizati si foarte pagâni si senzuali, chiar pâna în punc-
tul în care sexualitatea devine o cale catre spiritual si "religios".
Datoria nu poate fi pusa în contrast cu placerea sau jocul cu
munca atunci când datoria este placere, când munca este joc,
iar oamenii care îsi fac datoria si sunt virtuosi cauta deopotri-
va placere si fericire. Daca oamenii cu cel mai mare grad de
identificare sociala sunt si cei mai individualisti, la ce mai fo-
loseste polaritatea? Daca cei mai maturi sunt si copilarosi? Si
daca cei mai etici si mai morali oameni sunt cei mai plini de
pofte si mai animalici?
La constatari asemanatoare s-a ajuns si în privinta altor
polaritati: bunatate-cruzime, concret-abstract, acceptare-re-
volta, sine-societate, adaptare-neadaptare, detasare de

Maslow ceilalti-identificare cu ceilalti. nu numai în privinta pozitiei pe con- tinuum. imature si nesanatoase. dorinta carnala-iubire si Eros-Agape. blocate în evolutie. iar interesele lor nu se contra- zic la nivel elementar. ci si a tipului. cine ar mai dori sa se declare de o parte sau de alta? Cine ar alege deliberat si cu buna stiinta patologia? Mai este nevo- ie sa alegem între femeia buna si cea rea. ca si în altele. activ-pasiv. nu se razboiesc între ele. introvertit-extravertit. ci numai un semn al împotmolirii si stoparii evolu- tiei. Studie- rea oamenilor aflati în procesul actualizarii sinelui trebuie sa constituie baza unei stiinte univers ale a psihologiei. seriozita- te-frivolitate. ci în acord si se constata ca o mie de di- leme filosofice serioase au mai mult de doua solutii sau. Se-ut Eul si Supra eul sunt sinergice si colabo- reaza. încât dau nastere la doua tipuri foarte di- ferite de psihologie. masculin-feminin. ca în cazul nevroticilor. La acesti oameni. ca si cum una ar ex- clude-o pe cealalta. . pa- radoxat nici una. oamenii sanatosi sunt atât de diferiti de cei obisnuiti. seriozitate-umor. conventionalism-noncomformism. Daca razboiul dintre sexe se dovedeste a nu fi câtusi de putin un razboi în cazul oamenilor cu adevarat maturi. dionisiac-a- polinic. când am aflat ca femeia cu adevarat sa- natoasa este în acelasi timp si buna. poate duce doar la nasterea unei psihologii si filosofii infirme. intensitate-detasare.302 Abraham H. Superiorul si inferiorul nu se afla în opozitie. Devine tot mai clar ca studiul specimene- lor infirme. si rea? În aceasta privinta. La fet cogniti- vut pulsionalul si afectivul se combina într-o unitate organica si o întrepatrundere non-aristotelica.

Întrebarea specifica ce se pune acum este: ce putem învata despre dragoste ~i sex de la ace~ti oameni? . Trebuie sa întele- gem dragostea. Este un subiect extraor- dinar de greu de abordat. Cercetarea. Capitolul 12 Iubirea la oamenii aflati. s-o prezicem. s-o cream. din perspectiva oricarei traditii. Datoria noastra e clara în acest moment. într-un punct în care tehnicile conventionale ale ~tiintei psihologice clasice ne sunt prea putin utile. asemeni unui ajutor de bucatar nu tocmai inteligent pe care l-am cu- noscut cândva ~i care. Deosebit de stranie este tacerea psihologilor. În procesul actualizarii sinelui E uimitor cât de putin au de spus ~tiintele empirice pe tema iubirii. într-o zi. subiectii ~i constatarile majore au fost deja discutate în capitolul precedent. E ca ~i cum ne-am afla în cea mai avansata pozitie pe tarâmul nimanui. a desfacut toate conservele din hotel pentru ca era foarte priceput la desfacutul conservelor. care prefera sa faca ceea ce pot face cu u~urinta ~i nu ceea ce ar trebui. Trebuie sa marturisesc ca înteleg acest lucru mai bine acum. altminteri. dificultatea se tripleaza. ca mi-am asumat eu însumi sarcina. caci am putea crede ca asta e obligatia lor speciala. Poate ca e doar un exemplu în plus al pacatului savantilor. lumea va cadea prada suspiciunii ~i ostilitatii. trebuie sa putem s-o predam altora. Iar în cea ~tiintifica.

de celalalt. sa reprimi sau sa refulezi. Oamenii ace~tia afirma ca. acest lucru a tins sa con- duca la concluzia ca sanatatea psihica vine mai degraba din a fi iubit decât din a fi privat de iubire. Acest lucru se vede deosebit de clar la oamenii sanato~i. ajunse la apo- geu. Pe masura ce aceasta avanseaza. Cu siguranta ca si calea . Aceste concluzii sunt sustinute de mai marea libertate a exprimarii ostilitatii si fu- riei la subiectii no~tri. exista tot mai multa intimitate. este fap- tul ca o astfel de relatie permite cea mai mare spontaneitate si naturalete. doriti si în siguranta. sa încerci sa impresio- nezi. care. este necesar sa fii în garda. Protectie . împotriva amenintarilor. sunt o raritate. La aproape toti subiectii (de~i nu chiar la toti) în privinta carora am obtinut informatii. Una dintre cele mai profunde satisfactii care vin din rela- tia sanatoasa de iubire. pot fi ei în~isi.304 Abraham H. ca si de nevoia lor scazuta de politete conventionala . Aceasta sinceritate include a-i permite partenerului sa te vada cu tot cu gre~elile. sa-ti supraveghezi spusele ~i fapte- le. Subiectii mei au afirmat ca pot fi ei însisi. abandonarea mecanisme- lor de aparare. fara sa simta ca se cere sau se asteapta ceva de la ei. nu Într-o astfel de relatie. Nu exista îndoiala în ce prive~te tendin- ta spre tot mai multa spontaneitate. în prezenta per- soanei iubite. sa te simti încordata. naturali: "Pot sa ma arat a~a cum sunt". sinceritate ~i exprimare de sine. Maslow Deschiderea Theodor Reik (1957) a definit una dintre trasaturile iubirii drept absenta a anxietatii. a~a cum afirma subiectii mei. slabiciunile ~i defectele fizice si psi- hice pe care le ai. abandonarea tuturor mecanismelor defensive si de . . a rolurilor si a eforturilor si straduintei în rela- tie. manifestata unul fata . pot sa se simta despuiati psihic (ca si fizic) ~i sa se simta în continuare iubiti. sa ascunzi. a fi iubit A iubi si Subiectii mei au fost iubiti si au iubit. . iubesc si sunt iubiti ~iîn prezent.

despre sex si despre natura iubirii. facând diferenta clara dintre a iubi si a placea pe ci- neva. amenintari sau inhibitii. atât cât am putut afla. Acest lucru se aplica în masura mult mai mica la cei sanatosi. caci astfel de date sunt greu de obtinut. deopotriva pozitive sau negative. 12 / Iubirea la oamenii aflati în procesuL . cuvân- tul descria un sentiment intens. observate clinic. De asemenea. Din anumi- te motive. Sexualitatea Putem învata foarte mult din natura aparte si complexa a sexualitatii la oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui. a fi prietenos. ci si în cel în care iubesti. 3 O5 ascetica este posibila si ca privarea are unele efecte pozitive. L-au aplicat la numai câtiva oameni. Pentru ei. este adevarat ca oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui sunt iubiti si iubesc acum. dar nu stiu cum s-o faca.) Acestea sunt fapte reale. Cel putin ace~tia stiu cum sa iubeasca si o pot face liber. . În ansamblu totusi. subiectii mei au folosit cuvântul iubire cu precau- tie si circumspectie. publice si usor de confirmat sau infirmat. Po- vestea nu este în nici un caz simpla. de fapt nu este. apropiat sau binevoitor. totusi gratificarea trebuintelor primare pare sa fie în mult mai mare masura precursorul sau temelia sanatatii în societatea noastra. cu usurinta si naturalete. exista mai multe fire îm- pletite între ele. fara sa se trezeasca im- plicati în conflicte. Totusi. Acest lucru pare sa fie valabil nu numai în cazul în care esti iubit. nu unul moderat sau dezin- teresat. ar fi fost mai potrivit sa spunem ca au puterea de a iubi si capacitatea de a fi iubiti. (Desi aceasta ar putea suna ca o repetare a propozitiei precedente.. Menninger (1942) face afirmatia foarte drastica potrivit ca- reia oamenii vor cu adevarat sa se iubeasca unii pe ceilalti. viata lor sexuala are elemente specifice si poate fi descrisa în asa fel încât sa se poata avansa ipoteze. si nu la multi. Nici nu pot sustine ca am multe informatii.

A iubi la un nivel mai înalt face ca trebuintele pri- mare si satisfacerea sau frustrarea lor sa fie mai putin impor- tante. în viata oamenilor sanatosi. la fel de important ca hrana si apa si de care ne putem bucura la fel de mult ca de ele. Desi e absolut adevarat ca aceste concepte sunt separabile si desi nu serveste nici unui scop sa fie confunda- te inutil între ele (Reik. dincolo de posibili- tatile persoanei obisnuite. spune ca sexul si iubirea pot fi si de cele mai multe ori chiar sunt perfect contopite în cazul oame- nilor sanatosi.306 Abraham H. Acesta nu este un pa- radox si nici o contradictie. ele au tendinta de a se reuni. Este un lucru care merita savurat. dar gratificare a ar trebui luata ca de la sine înteleasa. Sexul poate fi savurat din toata inima. pe care se poate con- strui. orgasmul este deopotriva mai important si mai putin important decât la cei obisnuiti. Faptul deriva din teoria dinamica a motivatiei. putem spune. De fapt. chiar daca el nu joaca un rol central în filosofia de viata. Cred ca o astfel de atitudine rezolva aparentul paradox al faptului ca persoana aflata în procesul actualizarii sinelui se bucura mult mai intens de sexualitate decât omul obisnuit si totodata o considera mult mai putin importanta în cadrul sau de referinta general. mai usor de neglijat. La acesti oameni. un lu- cru care trebuie luat ca de la sine înteles. trebuie totusi sa spunem ca. dar sunt si- gur ca am un numar considerabil de situatii în care sexul a fost respins pentru ca era oferit fara iubire sau afectiune. E deseori o ex- perienta profunda. Dar face totodata ca gratificarea lor sa fie savurata din toata inima. Maslow În primul rând putem. si totusi acesti oameni to- lereaza mai usor absenta vietii sexuale. Suttie. Nu sunt sigur daca infor- matiile detinute îmi permit sa spun ca ar prefera sa nu faca sex deloc daca acesta nu este însotit de afectiune. 1957. Ar trebui sa subliniem faptul ca din aceasta atitudine complexa fata de sex reiese concluzia ca uneori orgasmul . 1935). Barbatii si femeile aflati în procesul actualizarii sinelui tind sa nu caute doar sexul ca scop în sine si sa nu fie satisfa- cuti numai cu el atunci când apare. aproape mistica. ca au devenit tot mai putin separabile si separate în vietile subiectilor cerce- tati. de asemenea.

încât nu-i deran- jeaza sa adopte unele dintre aspectele culturale ale rolului se- xului opus. Aceasta intra în contradictie cu imaginea romantica potrivit careia iubirea este un extaz divin. a lua initiativa sau a primi iubirea. Acesti oameni nu traiesc mereu pe cele mai înalte culmi. Cu alte cuvinte. nici în dra- goste sau sex. Ei considera limitarea la o singura atitudine sexuala. iar acest lucru se vede cel mai dar în actul sexual. agreabila si nu ca de o sondare a celor mai intense adâncimi ale trairilor extatice.. iar barbatul activ. o expe- rienta mistica.toate aceste lucruri au fost constatate la ambele sexe. 3O 7 poate conduce la experiente mistice. în iubirea fizica. O alta caracteristica a atitudinilor legate de sexualitate ale oamenilor sanatosi este ca ei nu fac o diferenta stricta între ro- lurile si personalitatile celor doua sexe. A saruta si a fi sarutat. Ambele aduc placerile lor specifi- ce celor aflati în procesul de actualizare a sinelui. ludica. sau chiar o îndatorire neutra. 12 / Iubirea la oamenii aflati în procesuL . Merita remarcat în mod special ca ei pot fi deopo- triva amanti activi si pasivi. actioneaza mai putin decât altii în virtute a atractiei. Oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui par mult mai liberi decât cei obisnuiti în a recunoaste ca sunt atrasi se- xual de cineva. . Acesti oameni sunt atât de siguri de masculinitatea sau feminitatea lor. nu considera ca femeia este pasiva. nici în alte privinte. în acelasi timp. de obicei traiesc la un nivel mediu de intensitate si se bucura de sex la modul mo- derat. nu in- tensa. vesel. placerea sexuala al oame- nilor aflati pe calea actualizarii sinelui poate fi foarte inten- sa sau foarte slaba. un neajuns. nu o experienta serioasa si profunda. ca de o experienta placuta. cea activa sau cea pasiva. Cu alte cuvinte. a tachina si a fi tachinat . pe când alteori poate fi aproape ignorat. de transfigurare. Este la fel de adevarat ca poate fi de asemenea mai degraba o placere delicata. încântatoare. Impresia mea este ca ei leaga usor relatii cu se- xul opus si accepta cu degajare faptul de a fi atrasi de alti oa- meni si. Declaratiile au indicat ca acesti oa- meni se bucura de ambele atitudini în momente diferite. voios si jucaus. ceva vesel. a fi dea- supra sau dedesubt în actul sexual.

În cazul lor. cei doi oameni au devenit psihic o unitate. orien- tat catre sine. Maslow Acest fapt este în concordanta cu teza ca iubirea erotica ~i cea platonica sunt în esenta diferite. Teza lui D' Arcy postuleaza doua tipuri de iubire. Rezultatul consta în aceea ca unul dintre par- teneri percepe trebuintele celuilalt ca ~i cum ar fi ale sale pro- prii ~i. o singura persoana. Se acumuleaza tot mai multe dovezi clinice ~i istori- ce care indica faptul ca Angyal a avut dreptate sa ceara un loc anume în psihologia sistematica pentru aceste diferite tendin- te de a trece dincolo de limitele eului. pasiva sau activa. antinomiile sunt rezolvate. la nivel tehnic. În istoria teoriilor despre relatiile de iubire. care sunt în esenta masculina sau feminina. î~i percepe propriile nevoi într-o anumita ma- sura ca ~i cum ar apartine celuilalt. într-o anumita masura. iar individul devine deopotri- va activ ~i pasiv. patriotism. ~i este adevarat ca în rândul po- pulatiei generale ele par sa se contrazica ~i sa se afle la poli opu~i. etc.308 Abraham H. ca ~i a celor de- spre altruism. Transcenderea eului Un aspect important al unei bune relatii de iubire consta în ceea ce am putea numi identificarea trebuintelor sau reuni- rea ierarhiilor de valori primare a celor doua persoane într-o singura ierarhie. s-a vorbit mult despre transcen- derea eului. egoista sau altruista. pare foarte clar ca nevoia de a depa~i limitele eului poate fi o nevoie de asemanatoare cu cea de vitamine ~i minerale. O excelenta analiza moderna. un singur eu. Eul fiecaruia se extinde pentru a cuprinde doi oameni ~i. independenta. dar ele se contopesc în ca- zul acestor oameni. adica daca . Mai mult. în care sunt luate în discutie diverse exemple ale unei tendinte pe care el o nume~te lIomonomie" ~i pe care o pune în opozi- tie cu autonomia. a acestei tendinte ne este oferita de cartea lui Angyal (1965). Lucrurile stau însa altfel la oamenii sanato~i. de fapt. egoist ~i altruist. dar ~i catre celalalt. masculin ~i feminin. individualitatea ~i a~a mai departe.

1966. persoana se poate îmbolnavi într-un fel sau altul. in- teresul manifestat fata evolutia sa. în loc sa se simta amenintati. si. Respectul fata de partener îl confirma pe acesta ca entita- te independenta. . Ei vor oferi persoa- nei respectate o demnitate fundamentala. pline de ve- selie ~i de umor. nu vor con- trola ~i nu vor nesocoti dorintele celuilalt. un individ separat. Oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui nu vor folosi. ei pot sa arate res- pect unui copil. dra- gostea ~i viata sexuala a oamenilor sanato~i sunt comparate cu jocurile copiilor ~i ale catelu~ilor. 12 / Iubirea la oamenii aflati în procesul. cu foarte mul- te implicatii. autonom.. Nu presupun efort. foarte profund. Respectul fata de ceilalti Toti autorii serio~i care au scris pe tema iubirii ideale sau sanatoase au subliniat afirmarea individualitatii celuilalt. respectul fundamental pen- tru personalitatea ~i individualitatea sa unica. (Vezi ~i Harper. . . Ar trebui sa mentionez ca unul dintre cele mai satisfacatoare ~i complete exemple de transcendere a eului îl constituie o relatie de iubire sanatoasa. sunt în esenta o distrac- tie ~i o placere. cât ~i în relatia lor cu copiii. veselia Distractia În pofida faptului ca ating deseori culmile extazului. Spre deosebire de majoritatea oamenilor din cultura noastra. Aceste aspecte sunt confirmate cu tarie de observarea oamenilor aflati pe ca- lea actualizarii sinelui. Ei î~i respecta într-adevar partenerii într-un mod esential. ceea ce e cu totul altceva. Sunt voioase. 1967). Acest lucru se aplica atât în relatiile dintre adulti. inalienabna ~i nu o vor umili în mod inutil. care au într-o masura neobi~nuit de mare capacitatea rara de a se bucura de realizarile parteneru- lui. Maslow. 3O 9 nevoia nu este satisfacuta.

care este o recompensa în sine.i dinamic ideea ca femeia este slaba ~i incapabila de a-~i purta singura de grija. t.te prea mult în tratatele de psihologie despre scopuri ~irecompense. despre întariri t.i gra- tificari.i mai putin politicot. De exemplu.a cum este ea oferita celor slabi ~i neajutorati. fiind mult mai liberi. caci toate aceste gesturi sugere~za protectia. fiind con~tiente ca ele au exact semni- ficatia opusa. Se vorbet.ii astfel încât ea sa iasa prima. oferirea scaunului. ~inici pe departe suficient despre ceea cea putem numi experienta ca scop în sine (opusa experientei ca mijloc) sau ad- miratia fata de frumusete. . Barbatii aflati în procesul actualizarii sinelui care respecta într-adevar femeile le trateaza ca pe ni~te par- teneri. Obiceiuri culturale de tipul: ridicarea în picioare când o doamna intra în camera.i res- pect deschis t. Maslow Un aspect amuzant al acestei relatii dintre sexe consta în faptul ca de cele mai multe ori este interpretata tocmai in- vers. prieteni. .310 Abraham H. ca pe egali. bucurie t.i chiar ~i în zilele noastre mai pot fi pentru unii reprezentari incon~tiente ale unui dispret adânc fata de fe- mei.i în sensul tra- ditional.toate acestea implica din punct de vedere istoric t. În cazul oamenilor sanatosi. mai familiari t. ca pe ni~te fiinte umane comple- te. lipsita de pretentii pe care o simtim când ne izbe~te fru- musetea unei picturi. deschiderea ut. I iubirea este mult mai bine descrisa ca admiratie spontana. nu ca pe ni~te membre deficitare ale speciei. drept lipsa de respect. ca acea uluire ~i placere recep- tiva. Dragostea ca recompensa în sine Faptul ca iubirea are multe efecte benefice nu înseamna ca este motivata de aceste efecte sau ca oamenii se îndragostesc special ca sa le obtina. In general. oferirea primei alegeri . ~tim bine ca multe dintre a~a-zisele semne de respect fata de doamne sunt de fapt ni~te rama~ite dintr-un timp în care ele nu erau deloc respectate. femeile care se respecta tind sa res- pinga aceste gesturi. at.i neconditionat. ajutorul oferit la îmbracarea hainei.

cuprinsi de admiratie si res- pect. Este pasiva. nici nu deza- proba. pentru ceea ce sunt în sine. 12 / Iubirea la oamenii aflati în procesul. nu am fost recompensati sau atrasi ca s-o admiram. nu ne pro- iectam pe noi însine în acea experienta si nici nu încercam sa-i dam o forma. si mai bine. Admiratia nu cere nimic si nu primeste nimic. si se apropie primirea sim- pla în sens taoist. ea îsi exercita influenta asupra lor. precum un copil care nici nu aproba. . Sigur ca admiratia intensa. hra- na sau alte trebuinte corporale. ca în cazul testului Rorschach. Reik (1957) vorbeste despre pu- terea cu scop inhibat si multi altii vorbesc despre nemultumi- rea fata de propria persoana. de o tufa de trandafiri fara a vrea sa rupem din ea. nu activa. plina de respect. Nu are nimic de-a face cu laptele. fac prea putin sau nimic în contextul experientei: dim- potriva. o lasa pur si simplu sa-I invadeze si sa-si exercite efectele ei. nu e singura tendinta din tablou. Ne putem bucura de o pictu- ra fara a vrea sa ne apartina. de un copil frumos fara a vrea sa-I rapim. admiratiei Înfiorate fata de amurgul care se asterne treptat. 311 La subiectii mei. fara a cere rasplata si fara scopuri. În acest sens. Poate cea mai importanta implicatie a acestei observatii este faptul ca ea contrazice majoritatea teoriilor despre iubire. merge în paralel cu alte tendinte care îi fac pe indivizi sa se implice în interactiune unul cu celalalt. de o pasare fara a ne dori s-o închidem într-o colivie. Ei privesc cu inocenta. sunt traite concret si din plin. dar face catego- ric parte din el. dar care. Ea nu este nici semn sau simbol pentru altceva.. caci majoritatea teoreticienilor considera ca oamenii sunt îm- pinpi spre iubire si nu atrapi în ea. interesului impersonal. sau poate. Nu are scop si utilitate. Cei care percep. Experienta poate fi asemuita pasivitatii dornice cu care ne lasam rostogoliti de valurile marii doar pentru ca este distrac- tiv. fascinat de atractivitatea intrinseca a experien- tei. o per- soana poate sa admire o alta persoana si sa se bucure de ea fara a actiona în vreun fel si fara a obtine ceva din asta. la fel. care ne forteaza sa ne cream prin . Freud (1930) vorbeste despre sexualitatea cu scop inhibat. admiratia si iubirea sunt la în majoritate a timpului intrinseci. Unui apus de soare nu-i mai putem adauga nimic.

de ce ar trebui sa se îndragosteasca o persoana cu nevoia de iubire satisfacuta? Cu siguranta nu din aceleasi mo- . statut si stima de sine. În opinia mea. iubire. Am sugerat ca oa- menii aflati în procesul actualizarii sinelui nu mai sunt moti- vati de trebuintele de siguranta. Într-o prelegere. dezvoltati pe deplin. nu a-l folosi. tre- buie sa contrazicem aceasta idee. îsi este propriul rod. nu una care sa tina de natura omului. aceste fenomene sunt cel mai bine întelese în contextul consideratiilor teoretice prezentat în capitolele precedente. Homey a afir- mat ca iubirea care nu este nevrotica presupune sa-i privesti pe ceilalti asa cum sunt ei intrinsec. a-l contempla si aprecia. un partener ireal (pentru ca este supraestimat). a fi încântat de el. Iubirea altruista Afirmatii asemanatoare se gasesc din abundenta în litera- tura teologica. Bemard spunea foarte elocvent: "Iubirea nu cauta nici o cauza în afara ei însasi si nici o limita. În primul rând. Si atunci. Reactia care decurge de aici este de a te bucura de celalalt. Lucrurile stau astfel chiar daca n-a existat nevoia anterioara de a fi co- plesit de muzica de exceptie.acesta se sim- te coplesit. dovedesc multe trasa- turi care erau considerate în alte timpuri drept prerogative su- pranaturale. propria bucurie. apartenenta. 1944). Iubesc pentru ca iubesc. Sf. Dar pare clar ca oamenii sanatosi se îndragostesc în acelasi fel în care omul apreciaza muzica de exceptie . sa ne oprim asupra diferentei din- tre motivatia deficitelor si cea a dezvoltarii. Maslow proiectie o figura halucinatorie.312 Abraham H. iubesc ca sa pot iubi" (Huxley. cucerit de ea si sfârseste prin a o iubi. pentru ca aceste trebuinte au fost deja satisfacu- te. Efortul de a diferentia iubirea dumnezeiasca de cea omeneasca s-a bazat deseori pe presupozitia ca admiratia dezinteresata si iubirea altruista pot fi doar o capacitate supra- umana. a-l admira. Bineînteles. oamenii aflati la maximul potentialului lor. drept scopuri în sine si nu mijloace de a atinge scopuri.

îi duc lipsa si sunt îndemnati sa compenseze acest deficit patogen. pare un paradox faptul ca oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui îsi pastreaza un grad de in- dividualitate. Oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui nu au defici- te serioase de compensat si trebuie considerati ca fiind elibe- rati de nevoia de crestere. Faptul ca am asezat în cultura noas- tra aceste trasaturi la capetele opuse ale aceluiasi continuum . Dar paradoxul este doar aparent. tendintele de detasare si trebuinta de identificare si de relatie profunda cu alta persoana pot coexista la oamenii sanatosi. în aceeasi masura în care sunt buni. adica pentru ca sta în firea lor sa fie ast- fel. În iubirea persoanei aflate pe calea actualizarii sinelui se regasesc prea putin din încercarile. Ei iubesc pentru ca sunt niste oameni iubitori. eforturile sau straduinta care domina în atât de mare masura iubirea omului obisnuit. acesta este un aspect al fiintarii si totodata unul al devenirii si ar putea fi numit iubirea F. Astfel de epi- fenomene sunt tot atât de putin motivate ca si dezvoltarea fi- zica sau maturizarea psihica. . individuale si de specie. dar si mai altruisti. Detasarea . asa cum un barbat puternic este puternic fara a vrea sa fie. care se îndragostesc pentru ca au nevoie de dragoste si tânjesc dupa ea. într-un cu- vânt. asa cum trandafirul emana parfum. sociali si iubitori oameni. 31 3 tive ca oamenii privati de iubire. Asa cum am vazut.. detasare si autonomie ce pare la prima vedere incompatibil cu genul de identificare si iubire despre care am vorbit. 12 / Iubirea la oamenii aflati în procesuL . În limbaj filosofic. o pisica este gratioasa sau un copil se poarta copilareste. în mod spontan. adica iubirea pentru Fiinta celuilalt. de împlinirea si actualizarea naturii lor celei mai înalte. Actiunile unor astfel de oameni izvo- rasc din dezvoltare si se exprima fara efort. maturizare. cinstiti si firesti. dezvoltare. individualitate a si În prima instanta. Adevarul este ca oamenii aflati pe calea actualizarii sinelui sunt în acelasi timp cei mai individualisti.

în sensul obi~nuit al cuvântului. dihotomia este rezolvata. nu adversare. Mai mult. acum pare la fel de adevarat ca individualitatea este întarita. adi- ca vor ramâne puternici. Ei dau im- presia clara ca se bucura enorm unul de celalalt. De~i definitia e corecta. o mare sti- ma de sine.314 Abraham H. Aceste trasa- turi merg împreuna ~i. va cere o revizuire sau cel putin o dezvoltare a definitiei iubirii ideale sau sanatoase în cultura noastre. daca se va confirma. ca ~i fata de sine. în alt sens. Maslow pare a fi o gre~eala care trebuie corectata acum. separat ~ila fel de puternic ca ori- când. Ceea ce remarcam în relatia de iubire este o contopire în- tre capacitatea extraordinara de a iubi ~i în acela~i timp un mare respect fata de celalalt. În mod normal am definit-o din perspectiva fuziunii eurilor ~i a disparitiei granitelor. a~a cum au iubitii obi~nuiti. . de a transcende individualitatea ~i de a o amplifica ~i întari. Cele doua tendinte. ca au nevoie unul de celalalt. se sugereaza ca modul cel mai bun de a transcende eul este a avea o identitate puternica. Aceasta se vede în faptul ca despre ace~ti oameni nu se poate spune. ·ace~ti oameni ramân ei în~i~i ~i ramân în ultima instanta propriii lor stapâni. trebuie vazute ca fiind partenere. chiar daca sunt atât de îndragostiti unul de altul. traind dupa propriile standarde. aceasta constatare. dar vor lua la modul filosofic o despartire îndelungata sau moartea. ramânând totu~i. Pe parcursul celor mai intense ~i ex- tatice relatii de iubire. Ei pot fi extrem de apropiati ~i totu~i se pot desparti la nevoie fara sa se prabu~easca. Evident. o re- nuntare la individualitate ~i nu o întarire a ei.în cazul oamenilor orientati catre actu- alizarea sinelui. Observam la subiectii no~tri un egoism sanatos. ca eul se contope~te într-un anumit sens cu celalalt. Nu se agata unul de altul ~i nu se ancoreaza reciproc în nici un fel. refuzul de a face sacrificii fara motive întemeiate.

prin urmare. Aceste idei au evoluat de atunci si presupun ca vor continua sa se schimbe. când am început sa studiez oa- meni categoric sanatosi. geniul. desi sanatosi si creativi într-un sens aparte pe care îl voi descrie. la 28 februarie 1958. evoluati si maturizati. un raport asupra progreselor facute. Prezentarea mea este.cu subtitluri adaugate pentru o mai buna claritate. talentul si productivitatea sunt sinonime. Capitolul 13 Creativitatea la oamenii aflati În procesul actualizarii sineluj32 Prima data când a trebuit sa-mi schimb conceptia despre creativitate a fost acum 15 ani. ci si pentru ca în paralel cu ele s-a petrecut o schimbare în conceptia mea despre ce este si ce ar trebui sa fie psihologia. nu erau productivi în sensul obisnuit al cuvân- 32 La patru ani dupa publicarea primei editii a lucrarii Motivatie si perso- nalitate. O mare parte din su- biectii mei. care ar trebui sa prezinte interes nu numai datorita subiectului con- cret de discutie. Preconceptii A trebuit sa renunt la ideea stereotipa ca sanatatea. adica aflati în procesul actualizarii sinelui. Michigan. Acest capitol este versiunea nemodificata a prelegerii sale sustinute la East Lansing. . Maslow a vorbit despre creativitate ~i actualizarea sinelui la un simpozion despre creativitate sponsorizat de Universitatea de Stat Michigan.

Teoreticienii. Gustul ei în . De exemplu. o femeie cu prea putina educatie. dar ~i ca de fapt stim foarte putine despre el. totul sau nimic. saraca.în al doilea rând. altii. Van Gogh. Adica presupuneam inconstient ca orice pictor duce o via- ta creativa. ca si cum creativitatea ar fi prerogativa absoluta a unor anumiti specialisti. Modele noi Dar aceste asteptari mi-au fost demolate de multi dintre subiectii mei. exista unele dovezi cum ca talentul muzical ~i cel matematic sunt mai degraba mo~tenite decât dobândite. nu. Mai mult. oamenii de ~tiinta. De exemplu. poate doar putin corelate. arti~tii. orice compozitor. ca limitam inco~tient creativitatea doar la anumite sectoare ale demersurilor uma- ne. ci ma voi limita la acel tip de creativitate mai obisnuit care con- stituie mo~tenirea universala a fiecarei fiinte ~i care se afla în raport de covarianta cu sanatatea psihica. Pa- rea clar ca sanatatea si talentul special sunt variabile separa- te. si totusi era o extraordinara bucatareasa. Mesele gatite de ea erau adevarate banchete.de pilda Wagner. sotie ~i stapâna a casei. mama casnica nu facea nimic din aceste lucruri creati- ve conventionale. Iar astazi putem re- cunoa~te ca psihologia ~tie foarte putine despre talentul special de tipul geniului. com- pozitori. nu aveau mari talente ~i nici geniu. inventatori. nu erau poeti. Nu voi mai spune nimic în plus despre el. Maslow tului. inventatorii. Am ajuns foarte devreme la concluzia ca marele talent e mai mult sau mai putin independent de bunatate sau de sanata- tea caracterului. Nimeni altcineva nu putea. scriitorii pot fi creativi. Degas sau Byron. Si era evi- dent ca unele dintre cele mai mari talente ale omenirii n-au fost în nici un caz oameni sanato~i psihic . mama.316 Abraham H. Era clar: unii au fost. poate deloc. casa ei era cumva mereu frumoasa. De~i avea putini bani la dispo- zitie. arti~ti sau intelectuali creatori. fie afara. Esti fie înauntru. Era o gazda perfec- ta. am des- coperit în scurt timp ca ma gândeam la creativitate din per- spectiva produselor ~i. la fel si orice poet.

a~teptari ~i presu- pozitii. . a gati sau a te ocu- pa de o casa pot fi activitati creative.Acest om î~i aborda fiecare pacient ca ~i cum ar fi fost singurul om din lume. De la altcineva am învatat ca a construi o afacere poate fi o acti- vitate creativa. Pur ~isimplu trebuia s-o numesc creativa. precum poeziile. în cel mai larg sens: bandaja rani. am în- vatat sa aplic cuvântul creativ (~icuvântul estetic) nu numai produselor. argintarie. dar care gasea o adevarata încântare în munca lui cotidiana de a-i ajuta pe oameni sa se creeze pe ei în~i~i. în sensul taoist. Si mai mult. experimentele sau picturile. nu numai într-o maniera personala. îi ajuta pe cei asupriti. cu inocenta ~i naivitate ~i totu~i cu o mare întelep- ciune. teoriile. acceptate conventional. surprinzatoare. în general. inventiva. De la un tânar sportiv am aflat ca o placare perfecta poate fi un produs la fel de estetic ca un sonet ~i poate fi abordata cu acela~ispirit creativ. ingenioasa. 31 7 materie de pânzeturi. fara jargon. Un altul era psihiatru. Una dintre "creatiile" ei este o organizatie care ajuta mult mai multi oameni decât ar putea s-o faca ea singura. am ajuns sa aplic adjectivul creativ multor produse în afara ce- lor standardizate. un clinician "pur" care n-a scris niciodata nimic. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL.. Fiecare pacient era un om unic ~i prin urmare o problema cu totul noua de înteles ~irezolvat într-un mod cu totul nou. ci ~iîntr-una organizationala. ca ~i activitatilor. Un alt subiect al meu s-a dedicat activitatii pe care am pu- tea-o numi cel mai adecvat munca în beneficiul altora. nu a formulat nici o teorie ~i n-a efectuat nici o cercetare. inovatoare. romanele. a fi parinte. pahare. ci ~i oamenilor. într-un mod caracterologic. la care limi- tam anterior termenul. In toate aceste domenii era originala. proceselor ~i atitudinilor. în timp ce poezia nu tre- buie sa fie: poate fi ~inecreativa. De la ea ~ide la altii ca ea am învatat sa con- sider o supa de prima mâna mai valoroasa decât o pictura de mâna a doua ~ica. Marele succes pe care-l avea chiar ~i în cazurile foarte dificile confirma modul sau "creativ" (~i nu ortodox sau stereotipic) de a-~i face meseria. Altfel spus. vesela ~imobila era impecabil.

Exprimarea Toti subiectii mei erau relativ mai spontani si mai expre- sivi. abstract.de exemplu. În con- secinta. a conceptelor. parea ca un aspect esential al creativita- tii ca expresie a actualizarii sinelui era un anumit tip de per- ceptie. Aceasta ca- pacitate de exprimare a ideilor si impulsurilor fara restrictii si . abstractiunilor. mai liber. activitatea didactica si asa mai de- parte. Perceptia Foarte frecvent. Maslow Creativitate a ca expresie a actualizarii sinelui În consecinta.318 Abraham H. ci si în multe alte moduri. am considerat necesara distinctia Între "crea- tivitatea ca expresie a talentului special" si "creativitatea ca expresie a actualizarii sinelui". brut. purtarea lor parea mai capabila curga mai fi- resc. iesite din comun. ca si ceea ce e generic. traiesc mult mai mult În lumea reala a naturii decât În cea verbalizata. regele era dezbracat. Acest lucru este exprimat foarte potrivit de sintagma lui Rogers "deschiderea fata de expe- rienta". de fapt. care izvora mult mai direct din personalitate. asteptarilor. idiografic. în- tr-un anumit tip de umor. convingerilor si stereotipurilor. ce putea fi întâlnita frecvent în desfasurarea obisnuita a vietii cotidiene si se manifesta nu doar În produ- se concrete. concret. (Si aceasta contrazice ideea de creativitate ca produs. Puteau fi mai "firesti". categorisit si clasificat. cu mai putine blocaje si autocritica. pe care majoritatea oameni- lor o confunda cu cea reala.) Acesti oameni pot sa vada deopotri- va ceea ce este proaspat. etichetat. exemplificat de copilul din poveste care a vazut ca. o tendinta de a face orice lucru cu creativitate . mai putin retinuti si inhibati în comportament.

fara planificare ~i fara in- tentie prealabila. de asemenea. poate dansa.. În acest sens copilaresc erau creativi subiectii mei. nu recurgeau la eti- chetare. fara a~teptari pre- alabile privind ceea ce ar trebui sa fie acolo sau trebuie sa fie a fost dintotdeauna acolo. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL . din moment ce subiectii mei nu erau câtusi de putin copii (aveau cu totii peste 50 sau 60 de ani) sa spunem ca î~i pastrasera sau î~i recuperasera cel putin doua aspecte principale ale copilariei. se exprimau cu u~urinta ~i spontan. lipsita de efort. atunci subiectii mei au dobândit o "a doua inocen- ta". Era spontana. neinhibate. u~oara. inocenta. Si aproape orice copil poate com- pune un cântec sau o poezie. fiind "deschi~i fata de experiente" si. ca sa evitam neîntelegerile. 31 9 fara frica de ridiculizare din partea celorlalti s-a dovedit a fi un aspect esential al creativitatii ca expresie a actualizarii si- nelui. Inocenta lor în perceptie ~i expre- sivitate se combina cu o minte sofisticata. Si iara~i parea ca tinea în mare parte de libertatea "inocenta" a perceptiei ~i de sponta- neitatea ~i expresivitatea "inocente". un fel de eliberare de stereotip uri ~i cli~ee. Rogers folosea excelenta sintagma "persoana pe deplin functionala" pentru a descrie acest aspect al sanatatii. un poten- tial pe care-l au toti oamenii sau majoritatea înca de la na~te- re. potential de cele mai multe ori pierdut. Calitativ. cum a spus Santayana. desigur. aceste tra- saturi sunt diferite de cele similare ale copiilor. . Aproape ori- ce copil poate percepe cu mai mare libertate. toate acestea sugereaza ca avem de-a face cu o ca- racteristica fundamentala. creativitatea semana din multe puncte de vedere cu cea a tuturor copiilor fericiti ~i care se simt în sigu- ranta. mai exact. îngropat în adânc sau inhibat pe masura ce are loc enculturarea persoanei. Sau. "A doua inocenta" o alta observatie a fost ca la oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui. inerenta naturii umane. Daca ace~tia sunt naivi. Oricum. desena sau juca un joc mânat de impulsul momentului.

arta sau viata în general). Este ceea ce am descris drept rezolvarea dihotomiilor la oamenii aflati în procesul de actu- alizare a sinelui. Nu se agata de familiar. Oame- nii aflati pe calea actualizarii sinelui se tem relativ putin de necunoscut. haosul. dar acum începe sa se clarifice. sa-I plaseze într-o dihotomie sau sa-I clasifice. sovaiala. indecizia. nesigu- ranta si necesitatea de a amâna luarea unei decizii ce decurge din ele. finalitate si ordine. Citez din propria mea descrie- re: "Ei nu ignora necunoscutul. neglijenta." Astfel se ajunge la concluzia ca îndoiala. De exemplu. Rezolvarea contradictiilor O observatie pe care am facut-o m-a nedumerit multi ani. nedefinitul. nesiguranta.320 Abraham H. un moment pozitiv si nu negativ în viata. sa fie absorbiti de ele. adica le aleg intentionat ca sa mediteze asu- pra lor. vagul. de enigmatic si sunt deseori atrasi de aceste lucruri. Maslow Interesul fata de necunoscut Subiectii mei se deosebeau de persoana obisnuita printr-o alta trasatura care faciliteaza la rândul ei creativitatea. de misterios. lucruri care sunt pentru majoritatea oamenilor o ade- varata tortura. Când situatia obiectiva în ansamblul ei le-o cere. nu încearca sa se convinga ca le este de fapt cunoscut. anarhia. am constatat ca trebuia sa privesc diferit multe opozitii si polaritati despre care toti psihologii considerau de la sine înteles ca alcatuiesc extremele unui con- tinuum în linie dreapta. nici nu se grabesc sa-I organizeze. Pe scurt. în cazul lor. iar cautarea adevarului. reprezinta pentru unii o provocare stimulatoa- re si placuta. îndoiala. nu vine din nevoia catastrofala de certitudine. im- precizia (toate acestea fiind stari întru totul dezirabile în anu- mite momente în stiinta. si- guranta. inexactitatea. ca sa luam prima diho- . nu-l neaga si nici nu fug de el. asa cum vedem într-o forma exa- cerbata la pacientii cu vatamari cerebrale ai lui Goldstein (1939) sau la nevroticii obsesiv-compulsivi. oamenii sanatosi pot trai confortabil cu dezordinea.

cognitie versus vointa (inima versus cap. cei mai maturi dintre toti. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL . cu cele mai puternice euri de- scrise vreodata ~i cel mai individualizati. parinte. nu ma puteam hotarî daca subiectii mei sunt egoi~ti sau altrui~ti. . erau totodata ~i foar- te copilaro~i. Aceia~i oameni. dinamica. nu ca ni~te lucruri incompatibile.. Modul în care am formulat întrebarea sugereaza ca. Ei îndepli- nesc cu totii o functie de integrare. încât m-au facut sa înteleg ca a considera egoismul ~i altruismul drept trasaturi contradicto- rii ~i care se exclud reciproc caracterizeaza un nivel inferior de dezvoltare a personalitatii. iar instinctul ~i ratiunea au ajuns la aceea~i unificare. La fel stau lucrurile pentru marele om de stat. astfel încât sa devina evident ca locul lor este împreuna. foarte asemana- toare cu ceea ce a descris Fromm în lucrarea sa clasica despre iubirea de sine. erau totodata cei care puteau cel mai lesne sa-~i abandoneze eul. alcatuind o unitate. fiind capabili sa reuneasca lucruri diferite sau chiar opuse. Dar asta este exact ceea ce face marele artist. disonante de toate felurile. forme care nu merg împre- una. Datoria a devenit placere ~i place- rea s-a contopit cu datoria. când altruismul a devenit o placere egoista? Toti ace~ti oameni. Subiectii mei au reunit opusele în a~a fel. Subiectii mei erau foarte altrui~ti într-un anumit sens ~i foarte egoi~ti în altul. Acela~i lucru îl fac ~i marii teoreticieni când pun laolalta date nedu- meritoare ~i inconsecvente. dorinta versus realitate) au devenit cognitie "structurata cu" vointa. El reu~e~te sa alature culori care nu se potrivesc. Diferenta dintre munca ~ijoc a de- venit ambigua. ci mai degraba într-o unitate sau sinteza cu sens. Si cele doua se con topeau. inventator. Cum ar putea hedonismul egoist sa fie opus altruismului. 321 tomie care mi-a dat bataie de cap. terapeut. cu cât una din trasaturi e mai pregnanta. sa-I transceanda ~i sa se centreze pe probleme. filosof. iubit. Observati cu câta u~u- rinta alunecam aici într-o antinomie de tipul sau-sau. adica despre egoismul sanatos. cu atât e mai putin pregnanta cea- lalta. La subiectii mei se puteau obser- va multe alte dihotomii rezolvate ~i unificate. Dar presiunea starii de fapt reale m-a obligat sa renunt la aceasta logica aristotelica.

ei au acces la mai multe resurse personale pe care sa le foloseasca. lucruri ce decurg din acceptarea de sine. Ei erau categoric mai putin enculturati. oamenii obisnuiti sau nevrotici în- temnitau. de care sa le bucure si pe care sa le puna în slUjba scopurilor lor creative. Ca urmare. planificat. Îsi dezaprobau sinele profund si se asteptau la aceeasi dezaprobare din partea ce- lorlalti. Raz- boiul civil ce se desfasoara la persoana obisnuita între fortele din adâncuri si fortele de aparare si control pare sa fi fost re- zolvat la subiectii mei. Con- trolau. unificatoare si integratoare. Maslow Vorbim aici despre o capacitate de integrare si despre pen- dulare între aceasta integrare launtrica a persoanei si capaci- tatea sa de a da o forma integrata actiunilor sale din lumea ex- terioara. sa ceara de la ei sau sa ridiculizeze. Ceea ce vreau sa spun de fapt este ca la subiectii mei. crea- tivitatea parea a fi un epifenomen al integrarii si deplinatatii lor launtrice. cu alte cuvin- te. Acesti oameni irosesc mai putin timp si mai putina energie aparându-se de ei însisi. Se temeau mai putin de proprii- le lor gânduri. care sunt mai putin scindati launtric. inhibau. Absenta. sintetizatoare. inhibat. . caraghioase sau ne- bunesti. "voit" si proiectat dinainte). din frica. ea depinde de in- tegrarea launtrica a persoanei. Se puteau lasa inundati de trairi afec- tive. Spre deosebire de ei. o mare parte din ceea ce exista în ei. Aceasta aprobare si acceptare a sinelui lor profund le-a permis sa perceapa cu curaj adevarata natura a lumii si le-a facut totodata compor- tamentul mai spontan (mai putin controlat. În masura în care creativitate a este constructiva.322 Abraham H. pareau sa se teama mai putin de ceea ce ar putea ceilalti sa spuna. Se temeau mai putin de posibilitatea ca altii sa râda de ei sau sa-i dezaprobe. chiar când erau "ticnite". mi-a parut ca totul se reducea la relativa absenta a fricii la subiec- tii mei. refulau si reprimau. fricii În încercarea de a întelege de ce lucrurile stau astfel.

trasaturi de personalitate. de asemenea. Aveam impresia ca fiecare dintre aceste experiente schimba individul 9i perceptia sa de- spre lume în moduri similare. asociindu-le. mai extatice experiente din viata lor. Demersul a debutat ca o încercare de a realiza o teorie gene- rala. Di- feritele tipuri de oameni ajung la experiente de vârf traind diferite tipuri de situatii. Si am fost impresionat de fap- tul ca aceste schimbari pareau deseori similare cu actualiza- rea sinelui postulata de mine 9i pe care am descris-o deja.) . 323 Experientele de vârf o investigatie ulterioara asupra experientelor de vârf a sus- tinut 9i a îmbogatit aceste concluzii. Dar indiferent cum ajung la ele. a9a cum a des- coperit 9i Charles Morris. experientei orgasmului 9i experientei mistice. (N. r. experien- tei revelatiei intuitive. Dar 9i cu pri- lejul acestui demers am învatat ca trebuie sa mai renunt la unele convingeri confortabile.. experientei estetice. S-a dovedit ca într-adevar a9a stau lucrurile. de Huxley pentru a descrie experienta mistica a9a cum apare ea în toate culturile 9i epocile. cuprinzatoare a schimbarilor cognitive care au fost de- scrise în diferite lucrari de specialitate dedicate experientei creative. ex- perienta subiectiva este descrisa în aproximativ acela9i fel. a trebuit sa respect diferentele con- stitutionale de tip sheldonian * mai mult decât o facusem. experientei amoroase. mezomorf ?i ectomorf. Pentru a descrie aceste întâmplari am folosit un ter- men generic: experiente de vârf. Si va asigur ca am fost foarte surprins sa aud o femeie descriin- dU-9i simtamintele traite în timpul na9terii copilului ei cu ace- lea9i cuvinte folosite de Bucke pentru a descrie con9tiinta cos- mica. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL . de Ghiselin pentru a de- scrie procesul de creatie sau de Suzuki pentru a descrie expe- * Psihologul american William Herbert Sheldon (1898-1977) a fost cel care a descris tipurile constitutionale endomorf. sau cel putin cu o unificare trecatoare a tuturor rupturilor din in- teriorul persoanei. Ceea ce am facut a fost sa chestionez multi oameni (nu numai pe cei sanat09i) în legatu- ra cu cele mai frumoase. În primul rând.

din moment ce frica distorsioneaza. toate tind sa dispara sau sa fie uitate pentru moment. inhibitiei. ci si individul însusi devine mai unitar. polaritatile si disensiunile interioare tind sa fie rezolvate. principala descoperire relevanta pentru subiectul de fata a fost aceea ca un aspect esential al experientei de vârf este integrarea launtrica a persoanei si. frica de a fi coplesit de "instincte". omul devine mult mai deschis la experienta. Teama de dezintegrare si disolutie. de sanatate si asa mai departe. ca o consecinta a aces- teia.324 Abraham H. persoana se unifica. razboiul civil launtric nu este nici câstigat. Am putea sa o descriem drept gratificare pura. Este ca si cum în experienta de vârf ne acceptam propriul sine profund si ne bucuram de el. pentru un timp. Acest lucru implica tot- odata o mai mare deschidere a perceptiei. acestea fiind. Aceasta mi-a sugerat totodata posibilitatea existentei diferitelor tipuri de creativitate. caracteristici esentiale ale creativitatii ca expresie a actualizarii sinelui. de cedare în fata placerii si trairilor afective neinhibate. ea reprezinta un fel de fuziune între "principiul placerii" si "princi- piul realitatii" postulate de Freud. Sa observam ca aceste frici vin toate din adâncul nostru. entuziasm pur. Dar din moment ce se petrece "în lume". dupa cum am vazut. ca . Altfel spus. abandonarea tendintelor de a renun- ta. mult mai spontan si mai deplin functional. nici pierdut. mecanis- melor de aparare si control. anxietatii. fracturile. În aceste stari de existen- ta. Maslow rienta zen satori. În primul rând. Unul dintre aspectele experientei de vârf consta în pierderea completa. în loc sa-I controlam sau sa ne temem de el. frica de moarte si de nebunie. mai integrat si mai consecvent cu sine. amâna si tine în frâu. a fricii. desi momentana. Într-o ast- fel de stare. Totusi. exprimare pura. integrarea persoanei cu lumea. ci depasit. nu numai lumea.

de tipul de creativitate specific acesteia.idiosincrasie. Individul îndraznet>te sa faca lucruri care ar fi imposibile în alte momente. individul devine mai întreg t>imai unificat. încredere. fara nici un efort. autocritica se diminueaza pâna aproape de disparitie t>iindividul devine un organism spontan. fara conflicte t>ifracturi interioare. pot fi savurate cu bucurie t>iveselie. . Toate devin atât de ut>oa- re. eficient. încât poate deveni ca o joaca. trebuie sa fiu foarte circumspect. mai viu t>imai spontan. de fapt. îndoiala. ca interpretarea unui virtuoz. controlul. unic t>iidiosincrasic. (Desigur. iar omul poate fi el însut>i surprins (ulterior) de nebanuita sa îndemânare. mai îndraznet t>i mai curajos (lasând frica t>iîndoiala în urma). Inhi- bitia. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL. fara ezitari sau îndoieli. într-o mare revarsare de putere atât de nefiresc lipsita de efort.ii vine mai ut>orsa fie expresiv t>ispontan. unic. 325 omul devine mai pe deplin el însut>i. Si din moment ce aproape toti cei pe care i-am chestio- natîsi aminteau sa fi trait astfel de experiente. care functioneaza ca un animal. perceptivitate t>ivirtuozitate. puterile sale ating capacitatea maxima. prin urmare. coordonat. mai puternic t>iscutit de efort. este contrazisa partial de datele noastre. data fiind esantionarea foarte nesistematica si inadecvata pe care am facut-o. Individul poate face oriee cu o ut>urinta t>io lipsa de efort neobit>nuite.) . Si pentru ca este at>a. atingând un nivel de organizare t>icoordona- re mai aproape de perfectiune decât în mod obit>nuit. creativitate. mai expre- siv t>idezinhibat. Niveluri ale creativitatii Teoriafreudiana clasica nu ne foloseste la nimic în demer- sul nostru si. Într-o formulare simpla. mai capabil de transcenderea eului t>ide uitare de sine. a trebuit sa trag concluzia provizorie ca poate multi oameni sunt capa- bili de astfel de stari temporare de integrare si chiar de ac- tualizare a sinelui si. Într-un astfel de mo- ment.. Toate puterile lui se reunesc atunci în cea mai eficienta inte- grare t>icoordonare. pli- na de maiestrie.

intuitiile. încununata de suc- ces.326 Abraham H. de a fi creativ. iar dialectica freudiana fundamentala este. mult mai impor- tant. precauta. deopotriva volitive ~i cognitive. sa fie încrezatoare sau copilaroasa. cu bun-simt. Imaginatia sa. Dar pentru a întelege sursele creativitatii (ca ~i jocul. psihologia jungiana ~i psihologia americana a sinelui ~i a dezvoltarii. sa se poarte caraghios. Nivelul primar Obiectivele psihanalizei ca terapie sunt în ultima instanta integratoare. Ehrenzweig). în ultima instanta. Dar ~i aici putem . care sunt în esenta cognitive ~i nu volitive. care nu poate sa râda. astfel încât ceea ce a fost refulat sa devina con~tient sau precon~tient. cea între pul- siuni ~i mecanismele de aparare îndreptate împotriva lor. Eforturile vizeaza vindecarea scindarii launtrice prin intermediul revelatiei intuitive. cel mai important pentru noi. duio~ia ~i trairile sale afective tind sa fie sugrumate sau distorsionate. pentru ca sunt periculoase. pentru ca aceste adân- curi sunt totodata sursa bucuriilor sale. Maslow Ea este sau a fost în esenta o psihologie a Se-ului. Milner. Imediat ce ne îndreptam atentia asupra acestui aspect al psihologiei abi- sale. sa se joace. a unei bune parti din continuturile profunde ale naturii umane. umorul. descoperim o mare concordanta între psihologia psihana- litica a eului (Kris. sa iubeas- ca. iubirea. de a iubi de a râde ~i. Un exemplu extrem îl constituie persoana obsesionala. o investiga- re a mi~carilor pulsionale ~i a vicisitudinilor lor. Ea presupune ca individul sa întoarca spatele multor lucruri care tin de propria fiinta. Adaptarea normala a omului obi~nuit. î~i interzi- ce totodata accesul la paradisul launtric. rigida. con- trolata. imaginatia ~i fantezia). el pierde totodata mult. Buna adaptare la lu- mea reala înseamna o fracturare a persoanei. a capacitatii de a se juca. bine adaptat presupune o respingere continua. en- tuziasmul. Dar acum ne este clar ca pro- cedând astfel. decât pulsiunile refulate sunt a~a-numitele procese pri- mare. plata. Protejându-se împotriva iadului launtric. înghetata.

Acelasi lucru este valabil si pentru educatia în domeniul psi- hologiei dinamice.. Cred ca procesul educatiei. care foloseste limbajul proceselor pri- mare si poate fi privita ca un fel de poezie. într-o societate bogata ar trebuie sa existe mult mai pu- tina rezistenta fata de procesele de gândire primare. îmi ilustreaza perfect ideea. ele nu sunt refulate sau cenzurate. ar putea face foarte multe pentru a accepta si a integra procesele primare în viata constienta si pre- constienta. si nu de operele de arta etichetate drept ma- rete. Despre neputinta de a picta. de experienta de vârf. poezie sau joc. Relatia noastra cu procesele primare nu este similara în toate privintele cu relatia cu dorintele inacceptabi- le. ex- traordinara carte a lui Marion Milner (1967). Altfel spus. care se stie ca nu face nimic pentru înlatu- ra refularea "instinctelor". dupa spontaneita- . lucrarea Interviul clinic (1967) a lui Deutsch si Murphy. operele marete cer un mare tal~nt. De asemenea. Cea mai importanta diferenta pe care o vad este aceea ca procesele noastre primare nu sunt la fel de periculoase ca im- pulsurile interzise. 13 / Creativitatea la oamenii aflati în procesuL . 327 aduce unele modificari. de inspiratie. orientat spre scop. Cu alte cuvinte. operele marete nu au nevoie doar de momentul de ilumi- nare. antrenament îndelungat o permanenta atitudine critica. asa cum a aratat Schachtel (1959) sau ignorate. în virtutea studierii surselor profun- de ale creativitatii. reprimate (nu refulate). de exemplu. care ne cere efort prag- matic. Nivelul secundar În primul rând. ca urmare a faptului ca tre- buie sa ne adaptam la o realitate dura. si nu reverie. poeziei si dansului poate sa faca în principiu multe în aceasta directie. In al doilea rând. care s-a dovedit a fi irelevant pentru preocuparile mele. standarde de perfectionist. ca în jazz sau în dese- nele copilaresti. Tipul de creativitate pe care am încercat sa-I schitez este cel mai bine exemplificat de improvizatie. Educatia în domeniul artelor plastice. ci uitate. cer totodata munca grea. Într-o mare masura.

0 pot dovedi?" Acum vin comparatiile. Creativitatea care se bazeaza mai mult pe procesele de gândire secundare o voi numi "creativitate se- cundara". judecatile. dupa acceptarea totala vine autocritica. fara efort. selectiile si respingerile. Daca ma pot exprima astfeC procesele secundare preiau controlul asupra celor primare. casele. perienta de vârf se întâmpla unei persoane. "masculinul". Regresia voluntara în adâncul fiintei noastre s-a încheiat.. dupa fantezie si imaginatie vine testarea realitatii. Putem compara situatia cu diferenta dintre un comando si politia mi- litara din spatele frontului. apolinicuC asupra dionisiacu- lui. Creativitatea integrata Voi numi "creativitate primara" ceea ce deriva din proce- sul primar si face uz de el în mai mare masura decât de pro- cesele secundare. iar a doua. Strict vorbind.0 vor întelege si ceilalti?" "Are o structura solida?" "Trece testul logicii?" "Care va fi des- tinul sau?" . gândurile reci. daca nu se teme de procese- le sale de gândire primare. podurile. noile automobile si chiar multe experimente stiintifice si opere literare care reprezinta în esenta consolidarea si exploatarea ideilor altora. dupa îndrazneala vine preca- utia. dar persoana este ° ex- cea care realizeaza produsul maret. prima feminina. Ea poate surveni numai daca persoa- na are acces la profunzimile sale. dupa intuitie vine gândirea riguroasa. calculate de a doua zi. pasivitatea si receptivi- tatea necesara a inspiratiei sau a experientelor de vârf trebuie sa lase loc activitatii. Acest al doilea tip include o mare proportie a pro- ductiilor umane. ca expresie spon- tana a persoanei integrate sau a unei unificari temporar ce are loc în interiorul acesteia. evaluarile. Acea crea- . masculina. asupra "femininului". autocontrolului si muncii dedicate.. eu am investigat propriu-zis doar prima faza. Am putea spune ca proce- sul are doua faze. Acum apar întrebarile: "Este adevarat?" . Maslow te vine deliberatul.328 Abraham H. cea care apare cu usurinta. pionierul si colonistul.

Si din moment ce actualizarea sinelui sau sanatatea trebuie definite în ultima instanta drept iesirea la iveala a umanitatii depline a persoanei sau ca Fiin- tare a acesteia. o caracteristica definitorie a ei. Creativitate a ca expresie a actualizarii sinelui este greu de definit.si atinge viata în toate aspectele sale. este ca si cum creativitatea ca expresie a actu- alizarii sinelui ar fi aproape sinonima cu esenta umanitatii ori un aspect sine qua non. se împrastie peste tot. pentru ca uneori pare sinonima cu sanatatea însasi. Este emisa precum razele de soare. asa cum un om vesel emana ve- selie fara sa-si propuna. sa aiba un plan si chiar fara a fi con- stient. . fara sa pot oferi în locul lor o alta eleganta. Maslow rezolvare a problemelor sau de realizare a produselor. dupa cum afirma Moustakas.330 Abraham H. la fel ca radioactivitatea. indife- rent de problemele existente. Creati- vitatea ca expresie a actualizarii sinelui este "emisa". Ajungând la sfârsit. clar definita si lim- pede. sunt foarte constient ca am încercat sa demontez niste conceptii larg acceptate despre creativitate. face unele lucruri sa creasca (dintre cele care pot creste) si este irosita pe pietre sau alte lucruri care nu pot sa creasca.

InlnlAlO 'fi ylNlIlS o nHIN3d 119010a0131A1 eJled e ealJed .

1938 Ne aflam în zorii unei noi filosofii a stiintei. pentru ca: (1) majoritatea sugestiilor sunt înca pertinente si (2) va fi interesant pen- tru cel preocupat de domeniu sa vada cât de mari progrese s-au facut în ultimii 15 ani. THE EVOLUTION OF PHYSICS.] . doar cu corectii minore. 33 Las neschimbat acest capitol. Este o concep- tie despre cunoastere si cognitie pozitiva. A pune noi întrebari. ceea ce e transcendent si ceea ce e po- zitivist. INFELD. la 15 ani de când Maslow a adaugat aceasta remarca. Acest capitol contine o cercetare incipienta a întrebarilor care decurg din aceasta noua abordare a psiholo- giei umane. a privi probleme mai vechi dintr-un unghi nou cere o imaginatie creativa si marcheaza adevaratul progres al stiintei. care poate fi o simpla chestiune de abilitate matematica sau experimentala. [Nota editorului: Acum. Capitolul 14 Întrebari pentru o noua psihologie33 Formularea unei probleme este adesea mai importanta decât rezolvarea sa. în timp ce altele au ramas fara raspuns si constituie în continuare niste provocari. ALBERT EINSTEIN SI L. unele dintre aceste întrebari au devenit do- menii de studiu recunoscute. ce include deopotriva holismul si atomismut unicul si repetiti- vut umanul si personalut dar si mecanicut ceea ce e schim- bator si ceea ce e stabil. bazata pe valori. a între- zari noi posibilitati.

întelegere. maturi. boala. Poate ca acestea au chiar un efect negativ. a gusturilor ~ipreferintelor. moarte. sa descopere binele. triumf. sa reziste la dominatie ~i exploa- tare. Mult din ceea ce trece drept învatare asociativa este de fapt învatare intrinseca. credite. ar- bitrara sau întâmplatoare. sa aiba un caracter bun. Învatarea Cum învata oamenii sa fie întelepti.334 Abraham H. calificative. În practica. buni. depresie. sa faca apel la învatarea intrinseca ~i nu la cea extrinseca? învatarea din experiente unice. din îndragostire. tragedie. sa se revolte împotriva raului. moarte ~i altele similare. na~- terea copiilor. Pentru oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui. buna ju- decata. Educatia cu orientare mai preg- nant pozitiva se preocupa de dezvoltarea copilului ~i de vi- itoarea actualizare a sinelui sau. ceruta de catre realitate ~i nu relativa. repetitia. sa fie inventivi. De ce o parte atât de mare din psihologia educationala se preocupa de mijloace (de exemplu note. e~ec. Maslow . contiguitatea ~i recompensa arbitrara devin din ce în ce mai putin importante. fara sens. atenuându-Ie tendinta de a fi ni~te dracu~ori nesuferiti.la sugestie ~i moda? . la sugerarea prestigiului. sa se respecte pe sine. îmbolnavire. Ce ~tim despre modalitatile de a-i învata pe copii sa fie puternici. Învatarea din durere. sa aiba bun-gust. la apelurile snoabe ~i la repetitia simpla. cu alte cuvinte.la propaganda ~i enculturare oarba. sa-~i gaseas- ca locul într-o situatie noua. batrâ- nete. bunul-gust)? Nu ~tim destul despre achizitia atitudinilor emotionale. sa caute ade- varul. reu~ita. sa cunoasca frumusetea ~i autenticul. nu mai înclinati. Probabil ca publicitatea obi~nuita este ineficienta în cazul lor. casnicie. adica îi fac mai putin înclinati sa cum- pere. Sunt mult mai putin susceptibili la asocierea arbitrara. diplome) ~i nu de scopuri (întelepciune. educatia îi adapteaza de cele mai multe ori pe copii în directia dorita de adulti. din tragedii. "învatarea sufletului" a fost neglijata.

Admiratia. Belsug de studii despre stereotip uri. care îi ajuta sa suporte necunoscutu!. Perceptia Perceptia presupune În prezent studierea limitata a grese- lilor. bergso- mana. Perceptia nemotivata. a autenti- cului. Veneratia. dar foarte putine stu- dii stiintifice despre realitatea concreta. Vigilenta fara un obiect anume. sa perceapa mai usor natura reala a oamenilor. învatarea din pur interes intrin- sec etc. echipamentul senzorial ca În- . sa prezica viitorul cu mai mul- ta acuratete. a adevarului. astfel ca studierea sinesteziei este În principiu mai esentiala decât studierea izolata a simturilor lua- te separat. adica învatarea latenta. imaginatie. Atentia egal flotanta. a frumosului? Dar a perceptiei estetice? De ce unii oameni percep frumusetea si altii nu? Sub umbre- la perceptiei putem include. Care sunt factorii care fac posibil ca oamenii sanatosi sa perceapa realitatea mai eficient. iluziilor. organizare si ordonare. Acelasi lucru este valabil si pentru modalitatile senzoriale. dezinteresata. manipularea con- structiva a realitatii prin speranta. Wertheimer ar fi numit-o stu- dierea orbirii psihologice. vise. de asemenea. nestructurat si misterios sau chiar sa se bucure de ele? De ce dorintele si sperantele oamenilor sanatosi au atât de putina putere de a le distorsiona perceptiile? Cu cât oamenii sunt mai sanatosi. 14/ întrebari pentru o noua psihologie 335 Stim foarte putin despre învatarea lipsita de scop. nemoti- vata. de genul celei despre care vorbea Freud. lipsita de egoism. cu atât capacitatile lor functioneaza mai corelat. a celei constiente sau precon- stiente? Nu ar intra aici si studierea bunului-gust. Mai mult decât atât. distorsiunilor etc. perceptiei subliminale. ceea ce este ambiguu. proaspata. inventivi- tate. De ce sa nu adaugam studierea intuitiei. Aprecierea.

Efectele organizatoare ~i alte efecte bune ~i dezirabile ale afectivitatii au fost mai putin studiate decât efectele sale de dezorganizare. calmul. iluminarea. satisfactiile ~i placeri- le pe care le aduc. compasiunea. Aceste corelari trebuie studiate mai atent. accep- tarea ~i iertarea care sunt produse ale întelegerii profunde a comportamentului negativ. trairile afective generate de orgasm. nu contradictorii ~i nu se exclud reciproc. În cazul persoa- nei sanatoase. experienta converti- rii în politica ~i religie. veselia. cognitia F. Latura afectiva a iubirii ~i prieteniei. tensiune. bucuria adu- sa de revelatia intuitiva. perceptia transpersonala ~i transumana. experienta mistica. aspectele cognitive ale experientelor mistice ~i de vârf etc. de exem- . de exemplu. pofta de viata. eu- foria. acceptarea) nu au fost studiate îndeajuns. entuziasmul. de pilda. acestea sunt sau pot fi influente pozitive. Trairile afective Trairile afective pozitive (de exemplu fericirea. la per- soana psihopatologica ~i la individul sanatos. La oamenii sanato~i. În care circumstante se coreleaza ea cu o efi- cienta crescuta a perceptiei. Trebuie sa aflam de ce stau lucrurile astfel ~i de care sunt mecanis- mele subiacente. Diferenta dintre straduinta. joaca. ru~ine ~i a~a mai departe. cognitia. caritatea. gândirii ~i a~a mai de- parte? Aspectele afective ale cognitiei. frustrare. efectullini~titor al întelegerii. La fel ~i con~tiinta unifica- toare. se- ninatatea. Distractia. Maslow treg este corelat cu aspectele motorii ale organismului. bucuria. starea de bine. legaturile hipotalamo-cerebrale sunt diferite la oamenii sanato~i? Trebuie sa aflam. bucuria. vinovatie. vointa ~i afectivitatea sunt sinergice. tristete. învatarii. Extazul. pacea launtrica. Nici mila. sportul ~i jocurile nu sunt sufi- cient întelese.336 Abraham H. multumirea. an- xietate. conflict.

nedreptatiti. 14 / întrebari pentru o noua psihologie 337 plu. în ce fel sinergia cognitiva si volitiva sustine afectele. de ce îsi do- resc oamenii copii. . egalitatii. de societate mai buna? Ce înseamna admiratia? Veneratia? Uimirea? Studierea inspiratiei? Cum îi putem inspira pe oameni sa de- puna eforturi mai mari? Sa-si stabileasca obiective superioare? De ce placerea dispare mai repede decât durerea? Exista modalitati de a revitaliza placerea. Imaginea completa le cere pe amândoua. în loc sa le consideram de la sine întelese? Motivatia . emotiile si asa mai departe. De ce oamenii lupta pentru dreptate. Simpla placere a mâncatului. de fapt. scopurile si obiectivele lor. a dorintei de liber- tate si de dreptate. Se poate întâlni si a doua situatie. Gurmandul a fost neglijat fara justificare de catre psiho- logi. nefericiti? Fiintele umane tânjesc într-o oarecare masura dupa teluri- le. dar nu în mod exclusiv. si nu separat. a fumatului sau a altor gratificari senzoriale îsi are locul ei în psihologie. parintele nu re- simte deloc ca fiind sacrificiu? De ce sunt copiii adorabili? Studierea dreptatii. de ce ceea ce altcuiva îi pare sacrificiu. Care sunt impulsurile din spatele construirii utopiilor? Ce este speranta? De ce ne imaginam si proiectam ideea de para- dis. în loc sa fie conduse de impul- suri si instincte oarbe. Impulsurile parentale: de ce ne iubim copiii. pla- tind un pret scump si uneori chiar dându-si viata? De ce unii care nu au de câstigat nimic pentru ei însisi vin în ajutorul ce- lor napastuiti. gratificarea. neglijându-Ie pe cele care promoveaza sanatatea. libertatii. de viata buna. fericirea? Pu- tem învata sa apreciem lucrurile bune din viata noastra. cum contribuie la cognitie mobilizarea volitiva ~i afecti- va. a bautului. Pâna acum am studiat numai efectele patogene ale frustra- rii. de ce fac atâtea sacrificii pentru ei? Sau. Aceste trei aspecte ale vietii psi- hice ar trebui studiate în functie de relatiile existente între ele.

pe viata si pe moarte. Impulsul utopic. ci sa nu se plictiseasca între doua mese. atunci. de a îndrepta lucrurile gresite." H. eroului. Apetitul. În cazul persoanei sanatoase. ci. contemplatia. de exemplu de catre Freud (Aronoff. o psihologie metafunctio- nala ar studia utilitatea din punctul de vedere al autoperfec- tionarii. echilibrul.338 Abraham H. Neglijarea trebuintelor cognitive. a impulsurilor aflate în spatele acesteia. meditatia. Cum ramâne cu psihologia binelui si a raului. adaptarea. Explicatiile freudiene reductioniste nu servesc la nimic în cazul oamenilor sanatosi. dupa o perioada de multumire. Dorinta imperioasa de perfectiune. adevar. a eticii si a moralitatii? Psihologia stiintei. dis- perata. dreptate (ace- lasi lucru ca îndreptarea unui tablou care sta strâmb? Sau fi- nalizarea unei sarcini neterminate? Sau perseverarea într-o problema nerezolvata?). Admiratia. Poincare spunea ca problema lui nu e sa-si câstige hrana. preferintele si gusturile. Maslow Homeostazia. alaturi de aceeasi veche neliniste si in- satisfactie. a impulsului filosofic. dorinta de a îmbu- natati lumea exterioara. ca si de catre psihologii academici. dar si foamea bruta. Nu întelegem suficient motivatiile martirului. prin extensie. "Totul pare sa mearga în directia conser- varii vietii si prea putin catre a o face sa merite traita. trebuintele estetice. apa- rarea sunt simple concepte negative si trebuie suplimentate de unele pozitive. Neglijarea trebuintelor superioare si a diferentelor din- tre acestea si cele inferioare îi condamna pe oameni la dez- amagire atunci când descopera ca dorinta persista chiar si dupa satisfacerea nevoii. 1962). Latura volitiva a esteticii. trecerea la dorinte superioare si la un nivel superior al frustrarii. Daca am defini psihologia functionala drept studiul utilitatii din punctul de vedere al au- toconservarii. a omului de stiinta. altruistului. autoconservarea. a do- rintei de cunoastere. gra- tificarea produce nu încetarea dorintei. . a cunoasterii. pa- triotului.

dar într-un sens foarte real era un om prost. pentru ca acesta este mai satisfacator din punct de vedere tehnic. Convertire. precum întelepciunea. bunul-simt. Care sunt relatiile cu bunul-gust. cunoat. Pentru umanist. Revelatie intuitiva psihanalitica. avea un IQ ridi- cat.ijudecata buna sunt neglija- te în favoarea IQ-ului.i cum s-ar pune problema de a evita ciuma. 14 / Întrebari pentru o noua psihologie 339 Despre sex se discuta ca t. subiectele mai importante. Perceptia pr~cipiului. Preocuparea fata de pericolele sexului a pus în umbra faptul evident ca el poate fi sau ar trebui sa fie o mo- dalitate foarte placuta de a petrece timpul t. revelatia in- tuitiva.inu cum ar trebui sa stea? Conceptul de IQ nu are nimic de-a face cu întelepciunea. Întelepciune. Singura problema este ca. Inteligenta Ar trebui sa ne multumim cu o definitie a inteligentei care deriva din felul cum stau lucrurile t. de exemplu.i altele? . e un con- cept foarte enervant. întelegerea. Satori. este un concept pur tehnic.i prea putin despre ce îl stimuleaza. Nu credem ca delimitarea conceptului spe- cific de IQ ridicat e daunatoare. judecata buna? Stim multe despre ce-i dauneaza t. bunatatea t.i posibil o activi- tate profund terapeutica t.terea IQ-ului: inte- ligenta propriu-zisa. Care sunt factorii care influenteaza cret. Ar putea exista o psihoterapie a inteligentei? O conceptie organica a inteligentei? În ce masura sunt dependente de cultura testele de inteli- genta? Cognitie si gândire Razgândire.terea. Cu siguran- ta era un om rau. G6ring. iluminare. desigur.i educativa. Trezire. într-o psihologie care se limiteaza atât de mult. În- telegere subita. bunul-simt t. cu morala.

mo- tivata sau orientata spre scop. a filosofiei si fi- losofilor. ar trebui sa învatam sa consideram drept psi- hopatologie orice esec de a ajunge la actualizarea sinelui. Unor ast- fel de oameni le place sa fie niste animale gânditoare. infantila. de tipul celor utilizate pâna acum în stu- diile asupra gândirii. Ea este de asemenea spontana. Dezinteresarea. dar de fapt aflate în sinergie cu ea. fara introducerea de ele- mente personale sau care tin de eu. nu tre- buie sa fie obligati sa gândeasca. organizata. obiectivitate a iubi- toare versus obiectivitate a detasata. asocierea libera din psihanaliza sunt toate productive în felul lor. simbolismul. Din moment ce gândirea în forma sa superioara este creativa. si nu gasirii de solutii la enig- me predeterminate. Reactia pasiva la natura realitatii asa cum este ea. Psihologia clinica În general. gândire a nu este numai de tipul Dewey. Fantezia. ar trebui sa acordam mai multa atentie studierii noutatii. în mod automat. În ceea ce priveste gândirea. gândirea inconstienta. Studierea creativitatii si productivitatii ar trebui sa detina un loc important în psihologie. in- ventivitatii.daca sunt si inteligenti -. de ce sa nu o studiem în forma sa su- perioara? Psihologia stiintei si a oamenilor de stiinta. disparând dupa rezolvarea problemei. sportiva si aducatoare de placere si este deseori produsa fara efort. asa cum ficatul secreta bila. Gândirea nu este întotdeauna directionata. Oamenii sa- natosi ajung la multe dintre concluziile si deciziile lor cu aju- torul acestor tehnici. emotionala. Omul . Maslow Efectele caracteriale si terapeutice ale cunoasterii autentice. adica stimulata de problemele care provoaca dezechilibru sau iritare. Obiectivitatea taoista. visul. opuse în mod traditional ratiunii. Conceptul de obiectivism. Cognitia centrata pe pro- blema si nu pe eu.340 Abraham H. generarii de idei noi. La oamenii cei mai sanatosi .

firet.) Ar trebui pus accent pe valoarea terapeutica a ex- perientelor de viata pozitive t.ita economica etc.i curajot.i ca t. îndeosebi ale tragediei.te scopurile educatiei. filan- tropia.tiinta sociala? Pe lânga studierea efectelor psihoterapeutice al experien- telor de viata pozitive. (Acest lucru este valabil.i at. Mussolini sau Stalin. Psihologia clinica îi poate studia deopotriva pe cei sanatot. cum ar fi. . religiei t. cea obsesiv-compulsiva t. nat. ar trebui sa le studiem t. fericiti t.i t. Scopurile t.i masura cu psi- hoticut chiar daca mai putin dramatic t. casatoria.i respectarea legilor. identificarea cu societatea.i. spiritul dictatorial.terea copiilor. Acestea sunt bolile grave din punctul de vedere al valorilor. ca t.i filosofiei.i în ceea ce privet.te. Psihologia anormalitatii nu ar trebui sa se limiteze la stu- diul schizofreniei.iplini de succes. daca Hitler. ura. cinismul este cu siguranta mai important din punct de vedere social decât depresia.i urgent. ci ar trebui sa includa t.a mai departe. În acest context.i încununate de succes.muit sau normal constituie un caz în aceeat. medicinei. familiei.i t. îndragostirea. sunt acele perturbari care îi fac pe oameni rai sau limitati din perspectiva valorica. Ceea ce ar trebuie sa stu- diem din punctul de vedere al psihologiei pozitive. în sen- sul ca ele limiteaza eficienta. nu un blestem.i obiectivele psihoterapiei ar trebui sa fie privi- te în mod pozitiv. succesul. Schizofrenia. lacomia. t. ar fi manifestat simptome evidente de schizofrenie. preju- decata. frustr~rii. prietenia.i altele de acest fel sunt bolile grave ale omenirii din punct de vedere tehnic. cont. Dar ar fi fost o binecuvântare. egoismul etc. anhedonia. Ea poate consta la fel de bine în studiul de caz perso- nal.i subiecte precum ci- nismul. Petrecem mult timp studiind criminalitatea. Psihologia clinica nu este sinonima cu psihologia anorma- litatii. ca de exemplu casnicia. 14 / întrebari pentru o noua psihologie 341 obi.i ale bolii. conflictului etc. lat. dar t. orientata spre valori. tulburarea ma- niaco-depresiva. privatiunii. educatia t.i cruzÎ.i pe cei slabi.i pe cei bolnavi.i buni. individual al oamenilor sanatot.ipe cele ale experientelor nefaste. pe cei puternici t. De ce sa nu studiem t. reut. lipsa valorilor.

342 Abraham H. Maslow

Oamenii sanatotii par capabili sa descopere cmar tii în astfel
de evenimente o latura pozitiva tii o utilitate.
Studiul interesului (spre deosebire de cel al plictiselii). Cei
care dovedesc vitalitate, dorinta de viata, rezistenta în fata
mortii, tonus.
Cunotitintele pe care le avem în prezent despre dinamica
personalitatii, sanatate ~i adaptare vin aproape în întregime
din studierea oamenilor bolnavi. Studierea oamenilor sanatotii
ar putea nu numai sa coredeze situatia ~i sa ne dea informa-
tii nemijlocite despre sanatatea psihica, ci în plus suntem si-
guri ca ne va oferi totodata mult mai multe date decât avem
deja despre nevroza, psihoza, psihopatie tii psihopatologie în
general.
Studiul clinic al abilitatii, capacitatii, aptitudinilor, maies-
triei. Vocatie, chemare, misiune.
Studiul clinic al geniului ~i talentului. Acordam mult mai
mult timp ~i cheltuim mult mai multi bani pentru oamenii
slabi la minte decât pentru cei inteligenti.
Teoria frustrarii, atia cum este conceputa în mod curent,
este un bun exemplu de psihologie deficitara. În prea multe
teorii despre cretiterea copilului, acesta este conceput în ma-
niera freudiana initiala, ca un organism complet conservator,
care se agata de adaptarile deja realizate; nu simte nici un im-
bold imperios de a trece la o noua adaptare, de a cretite tii de
a se dezvolta în stilul sau propriu.
Tehnicile de psihodiagnoza sunt folosite pentru a diagnos-
tica patologia, nu sanatatea. Nu avem norme Rorschach, TAT
sau MMPI bune pentru creativitate, taria eului, sanatate, ac-
tualizare a sinelui, hipnoza, rezistenta la boala. Majoritatea
chestionarelor legate de personalitate folosesc în continuare
modelul Woodworth; ele enumera o lista de simptome de boa-
la, iar un scor bun sau sanatos înseamna absenta raspunsuri-
lor la aceasta lista de simptome.
Din moment ce psihoterapia îi ajuta pe oameni sa devina
mai buni, pierdem ocazia sa-i studiem pe oameni în forma lor
cea mai buna prin faptul ca nu le studiem personalitatea dupa
terapie.

14 / întrebari pentru o noua psihologie 343

Studiul celor care traiesc experiente de vârf sd a celor care
nu traiesc experiente de vârf.

Psihologia animala

În psihologia animala, accentul a fost pus pe foame ~i sete.
De ce nu am studia ~i trebuintele superioare? De fapt, nu ~tim
daca ~obolanul alb are ceva comparabil cu trebuintele noas-
tre superioare de dragoste, frumusete, întelegere, statut ~i a~a
mai departe. Cum am putea ~ti, cu tehnicile aflate acum la în-
de mâna speciali~tilor în psihologie animala? Trebuie sa tre-
cem dincolo de psihologia ~obolanului "disperat", împins
spre limita înfometarii sau pus într-o situatie extrema ca ur-
mare a ~ocurilor electrice sau a durerii, o situatie extrema de
proportii cu care fiintele umane se confrunta rareori. (S-au fa-
cut astfel de studii pe maimutele inferioare ~i pe cele antro-
poide.)
Ar trebui pus mai mult accent pe studierea întelegerii ~i re-
velatiei intuitive decât pe învatarea mecanica ~i oarba prin aso-
ciere, pe nivelurile superioare de inteligenta la fel ca pe cele
inferioare, pe cele mai complexe ca ~i pe cele mai putin com-
plexe; limitele superioare ale performantelor animale au fost
neglijate în favoarea celor medii.
Când Husband (1929) a aratat ca un ~obolan poate învata
sa se descurce într-un labirint aproape la fel de bine ca o fiin-
ta umana, labirintul ar fi trebuit sa dispara o data pentru tot-
deauna din instrumentarul studierii învatarii. Stim dinainte
ca fiinta umana învata mai u~or decât sobolanul. Orice tehni-
ca ce nu poate demonstra acest lucru seamana cu încercarea
de a masura un om care sta aplecat într-o încapere cu tavanul
jos. Ceea ce masuram este tavanul, nu omul. Tot ce face un la-
birint este sa masoare tavanul scund, nu înaltimea la care pot
ajunge învatarea si gândirea, nici macar cele ale sobolanului.
Pare foarte probabil ca folosirea unor animale superioare
în locul celor inferioare sa ne învete mai multe despre psiho-
logia umana.

344 Abraham H. Maslow

Nu ar trebui sa uitam nici o clipa ca folosirea animalelor ga-
ranteaza dinainte neglijarea capacitatilor umane unice, de
exemplu, martiriut sacrificiul de sine, rusinea, simbolurik lim-
bajut iubirea, umorut arta, frumusetea, constiinta, vinovatia,
patriotismul, idealurile, crearea poeziei, filosofiei, muzicii sau
stiintei. Psihologia animala este necesara pentru a obtine infor-
matii despre trasaturile comune oamenilor si tuturor primate-
lor. Ea este inutila în studierea acelor caracteristici pe care oa-
menii nu le au în comun cu animalele sau în privinta carora
oamenii sunt mult superiori, cum ar fi învatarea latenta.

Psihologia sociala
Psihologia sociala ar trebui sa însemne mai mult decât stu-
dierea imitarii, sugestiei, prejudecatilor, urii si ostilitatii. La oa-
menii sanatosi, acestea sunt forte minore.
Teoria democratiei, a anarhismului. Relatiile interpersona-
le democratice. Liderul democratic. Puterea într-o democratie,
puterea oamenilor democrati si a liderul democrat. Motivati-
ile unui lider altruist. Oamenilor sanatosi nu le place sa aiba
putere asupra altora. Psihologia sociala este prea mult domi-
nata de o conceptie a puterii "cu tavanul scund", construita
pornind de la animale inferioare.
Competitia este mai studiata decât cooperarea, altruismul,
prietenia, lipsa egoismului.
Studierea libertatii si a oamenilor liberi figureaza prea pu-
tin sau deloc în psihologia sociala de azi.
Cum este îmbunatatita cultura? Care sunt efectele poziti-
ve ale deviantei? Stim ca nici o cultura nu poate avansa si nu
poate fi îmbunatatita în absenta indivizilor devianti. De ce nu
au fost studiati mai mult? De ce sunt considerati în general
patologici? De ce nu sanatosi?
Fraternitatea si egalitarismul merita la fel de multa atentie
ca si clasa, casta si dominatia în sfera sociala. De ce sa nu stu-
diem comunitatile religioase? Cooperativele de consum si de
productie? Comunitatile intentionale si utopice?

14 / întrebari pentru o noua psihologie 345

Relatia dintre cultura si personalitate este studiata de obi-
cei ca si cum cultura ar fi motorul principal, ca si cum forta sa
modelatoare ar fi inexorabila. Dar oamenii sanatosi si puter-
nici pot sa-i reziste. Aculturalizarea si enculturarea functio-
neaza doar într-o anumita masura la unii oameni. Studiul in-
dependentei fata de mediu reprezinta o necesitate.
Sondajele de opinie se bazeaza pe acceptarea necritica a
unei conceptii subestimatoare despre posibilitatile umane, de
exemplu presupunerea ca voturile oamenilor vor fi determi-
nate de egoism sau de pura obisnuinta. Asa este, dar numai
pentru 99% din populatie, adica pentru oamenii nesanatosi.
Fiintele umane sanatoase voteaza, cumpara sau îsi formulea-
za judecatile cel putin partial pe baza logicii, a bunului-simt,
a dreptatii, corectitudinii, realitatii si asa mai departe, chiar si
atunci când acest lucru merge împotriva interesului lor, defi-
nit în sens îngust si egoist.
De ce se neglijeaza atât de mult faptul ca în democratie,
statutul de lider este foarte des dorit pentru prilejul de a-i sluji
pe ceilalti si nu pentru a exercita putere asupra lor? Acest as-
pect a fost complet neglijat, desi a constituit o forta extrem de
importanta în istoria americana si în cea a lumii. Este foarte
clar ca Jefferson nu si-a dorit niciodata puterea sau conduce-
rea pentru beneficiile egoiste care ar fi putut rezulta din ea, ci
simtea ca ar trebui sa se sacrifice pe sine pentru ca putea face
un lucru bun care trebuia facut.
Sentimentul datoriei, al loialitatii, al obligatiei fata de so-
cietate, al responsabilitatii, constiinta sociala. Bunul cetatean,
omul cinstit. Petrecem mult timp studiind criminalii, de ce nu
si pe acestia?
Cruciatul. Luptatorul pentru principii, dreptate, libertate,
egalitate. Idealistul.
Efectele pozitive ale prejudecatii, lipsei de popularitate,
privatiunii, frustrarii. Psihologii fac prea putine eforturi pen-
tru a aborda toate numeroasele fatete ale unor fenomene com-
plexe, chiar ale celor patologice precum prejudecata. Exclu-
derea si ostracizarea au si consecinte pozitive. Lucrurile stau
astfel mai ales daca respectiva cultura este una bolnava, rea

346 Abraham H. Maslow

sau îndoielnica. Ostracizarea dintr-o astfel de cultura e un lu-
cru bun pentru individ, chiar daca îi poate cauza multa du-
rere. Oamenii aflati în procesul de actualizare a sinelui se os-
tracizeaza deseori, retragându-se din sub culturile pe care le
dezaproba.
Nu stim despre sfânt, cavaler, binefacator, erou, conduca-
torul altruist la fel de multe cât stim despre tiran, criminat psi-
hopat.
Conventionalismul are latura sa pozitiva si efectele sale de-
zirabile. Conventiile bune. Valoarea contrastanta a conventii-
lor în societatea sanatoasa si în cea bolnava. Acelasi lucru pen-
tru valorile "clasei de mijloc".
Bunatatea, generozitate, bunavointa si caritatea sunt prea
putin prezente în tratatele de psihologie sociala.
Liberalii bogati precum Franklin Roosevelt sau Thomas
Jefferson, care, în contradictie cu imperativele financiare per-
sonale, au luptat împotriva propriului interes economic, în be-
neficiul corectitudinii, dreptatii si asa mai departe.
S-a scris foarte mult despre antisemitism, antinegroism, ra-
sism si xenofobie, dar faptul ca exista si filosemitism, negro-
filie si simpatie pentru cei napastuiti de soarta este prea putin
recunoscut. Asta dovedeste ca ne concentram mai mult pe os-
tilitate decât pe altruism, compasiune sau grija fata de cei tra-
tati rau.
Studierea spiritului sportiv, a corectitudinii, a simtului
dreptatii, a grijii fata de celalalt.
In tratatele dedicate relatiilor interpersonale sau psiholo-
giei sociale, studierea iubirii, casatoriei, prieteniei si relatiei te-
rapeutice ar putea foarte bine sa fie paradigmatica pentru toa-
te capitolele ce urmeaza. În prezent însa, ele sunt rareori luate
în serios în tratatele existente.
Rezistenta la campanii promotionale, publicitate, propa-
ganda, parerea altora, pastrarea autonomiei, rezistenta la su-
gestie, la imitatie, la prestigiu sunt toate prezente la un nivel
crescut la omul sanatos si la un nivel scazut la omul obisnuit.
Aceste simptome de sanatate ar trebui sa fie studiate mai pe
larg de specialistii în psihologie sociala.

14 / Întrebari pentru o noua psihologie 347

Psihologia sociala trebuie sa se elibereze de catre acea va-
rietate a relativismului cultural care pune accentul prea mult
pe pasivitatea, plasticitatea si lipsa de forma a personalitatii
umane si prea putin pe autonomie, tendinta de crestere si ma-
turizare a fortelor launtrice. Ar trebui sa studieze si agentul
activ, nu doar pionul.
Psihologii si specialistii în stiinte sociale vor furniza ome-
nirii sisteme de valori empirice sau, daca nu, nu o va face ni-
meni. Numai aceasta sarcina în sine genereaza o mie de pro-
bleme.
Din punctul de vedere al dezvoltarii pozitive a potentialu-
rilor umane, psihologia a înregistrat în mare masura un esec
total în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost folo-
sita de foarte multi psihologi numai ca tehnica si s-a permis
doar aplicarea a ceea ce se stia deja. Pâna acum, în teoria psi-
hologica n-a aparut practic nimic nou în urma razboiului, desi
e posibil sa apara evolutii ulterioare. Aceasta înseamna ca
multi psihologi si oameni de stiinta s-au aliat cu oamenii
miopi care au subliniat numai câstigarea razboiului, neglijând
câstigarea pacii dupa aceea. Ei au ignorat complet semnifica-
tia întregului razboi, transformându-l într-un joc tehnologic si
nu într-o lupta valorica, ceea ce a fost, de fapt, sau cel putin
trebuia sa fie. În cunostintele psihologice nu exista nimic care
sa-i împiedice sa faca aceasta greseala; nu exista, de exemplu,
o filosofie care sa separe tehnica de stiinta, o teorie a valorilor
care sa-i ajute sa înteleaga cum sunt cu adevarat fiintele de-
mocratice, pentru ce s-a purtat lupta si care au fost sau ar fi
trebuit sa fie punctele ei esentiale. S-au ocupat în general de
întrebari-mijloc, nu de întrebari-scop, si ar fi putut fi la fel de
bine folositi de nazisti ca si de democratii. Eforturile lor nu au
reusit sa împiedice amplificarea spiritului dictatorial nici ma-
car în propria noastra tara.
Institutiile sociale, ba chiar si cultura, sunt studiate de obi-
cei în calitate de forte care modeleaza, obliga, inhiba, si nu ca
factori de gratificare, generatori de fericire, stimulatori ai ac-
tualizarii sinelui. "Este cultura o suma de probleme sau o
suma de oportunitati?" (A. Meiklejohn). Conceptul de cultu-

348 Abraham H. Maslow

ra ca factor modelator este probabil o consecinta a experien-
tei dobândite exclusiv pe baza cazurilor patologice. Folosirea
unor subiecti mai sanatot;i sugereaza imaginea culturii ca re-
zervor de gratificari. Probabil ca acelat;i lucru s-ar putea afir-
ma t;i despre familie, care este la rândul ei privita prea des
drept o forta modelatoare, educativa.

Personalitatea

Conceptul de personalitate bine adaptata sau de buna
adaptare impune un plafon jos posibilitatii evolutiei t;i dezvol-
tarii. Vaca, sclavul t;i robotul pot fi cu totii bine adaptati.
Supraeul copilului este conceput de obicei ca introiectie a
fricii, pedepsei, lipsei de iubire, abandonului t;i at;a mai depar-
te. Studierea copiilor t;i adultilor care se simt în siguranta, iu-
biti t;i respectati, indica posibilitatea unei cont;tiinte intrinseci
cladite pe identificarea cu iubirea, pe dorinta de a-i multumi
t;i de a-i face fericiti pe altii, ca t;i pe adevar, logica, dreptate,
consecventa, bine t;i datorie.
Comportamentul persoanei sanatoase este mai putin de-
terminat de anxietate, frica, nesiguranta, vinovatie, rut;ine t;i
mai mult de adevar, logica, dreptate, realism, corectitudine,
armonie, frumusete t;i dreptate.
Unde sunt studiile despre altruism? Lipsa invidiei? Pute-
rea vointei? Tarie de caracter? Optimism? Prietenie? Realism?
Transcenderea sinelui? Cutezanta, curaj? Lipsa geloziei? Sin-
ceritate? Rabdare? Responsabilitate? Loialitate?
Desigur, cea mai pertinenta t;i evidenta alegere de subiect
pentru o psihologie pozitiva este studierea sanatatii psihice (t;i
a altor tipuri de sanatate - estetica, a valorilor, fizica etc.). Dar
o psihologie pozitiva cere totodata studierea mai cuprinzatoa-
re a omului bun, a celui care se simte în siguranta t;i încreza-
tor, a caracterului democratic, a omului fericit, senin, calm,
pat;nic, plin de compasiune, generos, bun, a creatorului, sfân-
tului, eroului, a omului puternic, geniului t;i a altor exempla-
re reut;ite ale omenirii.

14 / întrebari pentru o noua psihologie 349

Ce anume produce trasaturile dezirabile din punct de ve-
dere social- bunatatea, constiinta sociala, altruismul, spiri-
tul de comunitate, identificarea, îngaduinta, prietenia, dorin-
ta de dreptate, indignarea îndreptatita?
Avem un vocabular foarte bogat pentru psihopatologie, dar
unul foarte sarac pentru sanatate sau transcendere.
Privarea si frustrarea au unele efecte pozitive. Este indica-
ta studierea disciplinei corecte si al celei incorecte, ca si cea a
auto disciplinei nascute din posibilitatea de confruntare direc-
ta cu realitatea, de a învata din pedepsele si recompensele ei
intrinseci, din feedbackul ei.
Studierea idiosincrasiei si a individualitatii (nu a diferen-
telor individuale în sensul clasic). Trebuie sa elaboram o stiin-
ta idiografica a personalitatii.
Cum ajung oamenii sa fie diferiti unii de altii, si nu asema-
natori între ei (enculturati, nivelati de cultura)?
Ce este dedicarea fata de o cauza? Ce da nastere persoanei
dedica te, devotate, care se identifica cu o cauza sau misiune
ce-i transcende eul?
Personalitatea multumita, fericita, calrna, senina, împacata.
Gusturile, valorile, atitudinile si alegerile oamenilor aflati
în procesul actualizarii sinelui au în mare masura o baza in-
trinseca si determinata de realitate, nu una extrinseca, relati-
va. În consecinta, gustul lor se îndreapta spre ceea ce e corect,
nu spre ceea ce e gresit, spre adevar si nu spre minciuna, spre
frumusete si nu spre urâtenie. Ei traiesc într-un sistem de va-
lori stabile si nu într-o lume robotizata, complet lipsita de valori
(bazata doar pe moda, tendinte trecatoare, parerea celuilalt,
imitatie, sugestie, prestigiu).
E foarte posibil ca nivelul frustrarii si toleranta la frustra-
re sa fie mult mai crescute la oamenii aflati pe calea actualiza-
rii sinelui. La fel si nivelul vinovatiei, conflictului si rusinii.
Relatiile parinte-copil au fost de obicei studiate ca si cum
ar constitui numai un set de probleme, numai posibilitatea de
a gresi. Ele sunt în primul rând o placere si o bucurie, un mare
prilej de fericire. Acest lucru este valabil chiar si pentru ado-
lescenta, prea des tratata ca o adevarata boala.

Capitolul 15

o abordare psihologica a stiintei

o interpretare psihologica a ~tiintei începe cu întelegerea
acuta a faptului ca ~tiinta este o creatie umana, nu un "lucru"
autonom, non-uman, per se, dotat cu propriile reguli intrinseci.
Originile sale se afla în motivatia umana, telurile sale sunt te-
lurile omului ~i este creata, reînnoita ~i întretinuta de fiintele
umane. Legile, organizarea ~i mecanismele sale se bazeaza nu
numai pe natura realitatii pe care o descopera, ci ~i pe natura
fiintei umane care face descoperirea. Psihologul, în special
daca are experienta clinica, va aborda în mod firesc ~i spon-
tan orice subiect într-o maniera personala, studiind oamenii
~i nu abstractiunile pe care le produc ei, savantii ~i ~tiinta de-
opotriva.
Efortul gre~it directionat spre a convinge ca lucrurile nu
stau a~a, încercarea perseverenta de a face ~tiinta sa para per-
fect autonoma ~i autoreglatoare ~i de a o privi ca pe un joc
dezinteresat, cu legi intrinseci ~i arbitrare ca la ~ah, trebuie sa
i se para psihologului nerealiste, false ~i chiar antiempirice.
În acest capitol vreau sa mentionez câteva dintre cele mai im-
portante consecinte ale întelegerii faptului ca ~tiinta este prima
dintre creatiile umane care trebuie sa fie examinata psihologic.

, ,
Studierea omului de stiinta

Studierea oamenilor de ptiinta este categoric un aspect de baza, chiar
necesar, al studierii ptiintei. Din moment ce ~tiinta ca institutie este

15 / O abordare psihologica a stiintei 351

partial o proiectie amplificata a anumitor aspecte ale naturii
umane, orice pas înainte în cunoasterea acestor aspecte va fi mul-
tiplicat automat de mai multe ori. Spre exemplu, fiecare stiinta
si fiecare teorie vor fi influentate de mai buna cunoastere a (1)
naturii subiectivismului si obiectivismului, (2) naturii procesu-
lui de abstractizare, (3) naturii creativitatii, (4) naturii encultura-
rii si a rezistentei oamenilor de stiinta la enculturare, (5) conta-
minarii perceptiei de catre dorinte, sperante, temeri, asteptari,
(6) naturii rolului sau statutului omului de stiinta, (7) antiinte-
lectualismului în cultura noastra si (8) naturii convingerilor, cre-
dintelor, încrederii, certitudinii si asa mai departe.

, " si valori umane
Stiinta

Stiinta se bazeaza pe valori umane ?i constituie în sine un sis-
tem valoric (Bronowski, 1956). Trebuintele umane afective, cog-
nitive, de exprimare si estetice ofera stiintei originile si obiec-
tivele sale. Gratificarea oricareia dintre aceste trebuinte este o
"valoare". Acest lucru este la fel de valabil în privinta iubirii
fata de siguranta ca si în cel a iubirii de adevar sau de certitu-
dine. Satisfactiile estetice oferite de concizie, ponderare, ele-
ganta, simplitate, precizie, acuratete sunt valori deopotriva
pentru matematician si pentru omul de stiinta ca si pentru ar-
tizan, artist sau filosof.
Aceste lucruri sunt clar delimitate de faptul ca, în calitate
de oameni de stiinta, împartasim valorile esentiale ale cultu-
rii noastre si probabil va trebui sa o facem întotdeauna, cel pu-
tin într-o anumita masura - de exemplu onestitatea, umani-
tarismul, respectul pentru individ, serviciul în slujba societatii,
respectul democratic fata de dreptul indivizilor de a-si lua pro-
priile decizii, chiar daca sunt gresite, conservarea vietii si sa-
natatii, alinarea durerii, recunoasterea meritelor atunci când
este cazul, împartirea meritelor, spiritul sportiv, corectitudi-
nea si asa mai departe.
"Obiectivismul" si "observatiile dezintersate" sunt catego-
ric sintagme care se cer redefinite. "Excluderea valorilor" în-

în general. Aceasta exclu- dere este la fel de necesara astazi cum era si în vremea Renas- terii. înclinatiile si . sa le întelegem influenta asupra perceptiei ~i. temerilor. deseori aceste indicii sunt minime sau ambigue. trebuintelor si dorintelor. Întelegerea valorilor Totu~i. O astfel de afirmatie trebuie sa includa totodata cele mai generalizate tendinte ale tuturor fiintelor umane de a abstrac- tiza. Adesea tre- buie sa cream sau sa impunem o clasificare asupra naturii. de a vedea asemanari si deosebiri si. Trebuie sa întelegem ca. safacem corectiile necesare. Chiar daca religia organi- zata constituie azi doar o slaba amenintare la adresa stiintei în tara noastra. societate ~i noi în~ine de catre valorile umane presupune sa fim tot timpul foarte con~tienti de aceste valori.) Studierea valorilor. a su- biectivismului. cu aju- torul unei astfel de întelegeri. Fa- cem acest lucru în concordanta nu numai cu sugestiile natu- rii. cu valorile. caci desi demersul relie- feaza pregnant anumite aspecte ale realitatii. singurul mod în care ~tim în prezent sa prevenim conta- minarea perceptiei noastre despre natura. pentru ca ne dorim în continuare ca informatiile noastre sa fie pe cât posibil necontaminate.352 Abraham H. intereselor si a nevrozei trebuie sa devina un aspect de baza al tuturor studiilor stiintifice. desi natura ne ofera indi- cii de clasificare si uneori are linii de delimitare "naturale". ci si cu natura noastra umana. clasifica. trebuintele. A ne organiza astfel perceptiile în di- ferite categorii si rubrici este de dorit si util în anumite sensuri si indezirabil si nociv în alte sensuri. Maslow semna initial excluderea dogmelor teologice si a altor dogme autori tare ce aduceau prejudicii faptelor reale. pe altele le pune în umbra. a acorda atentie selectiva realitatii si de a-i combina si recom- bina elementele în concordanta cu interesele. (Prin con- taminare înteleg confundarea factorilor determinanti psihici cu cei ai realitatii atunci când urmarim sa-i percepem pe cei din urma. do- rintele si fricile umane. avem în continuare dogme politice si economice puternice cu care trebuie sa ne confruntam.

nici malefi- ca. traind în lumea reala. nu cum ne-am dori-o este de dorit din orice punct de vedere. dar desigur ca trebuie sa psiholo- gizam natura umana. el nu va fi niciodata atins negându-Ie influenta. nu este nici benefica. Daca idealul stiintei este sa re- duca la minimum acesti factori determinanti umani ai teoriei. sperantele se comporta altfel decât pietrisut conductorii. O filosofie nu se con- struieste în acelasi fel ca un pod. te- merik visurile. dar complet diferite în altele. trebuie fara îndoiala sa-i faca acesteia anumite concesii. Faptul ca oamenii traiesc în lumea naturala nu înseamna ca regulile si legile lor trebuie sa fie comune. temperaturile sau atomii. mai exact îmbunatatirea cunostintelor noastre despre natura. obiective sau functii (numai fiintele vii au scopuri).un lucru deloc imposibil. Toata discutia noastra despre mo- tive si valori nu presupune o dorinta de a subiectiviza sau psi- hologiza natura non-umana. Realitatea non-umana este independenta de dorintele si trebuintele fiintelor umane. Legi umane si naturale Legile psihologiei umane 9i cele ale naturii non-umane sunt în anumite privinte acelea9i. Aceas- ta este realitatea care ar ramâne daca toti oamenii ar dispa- rea . dar asta nu înseamna negarea faptului ca omul are legi intrin- seci. Fiinta umana. O familie si un cristal se cer studiate în moduri diferite. fie al curiozita- . nu are tendinte volitive si nici afective. ci doar cunos- cându-i foarte bine. nelinistit. decontaminarea cunostintelor pe care le avem despre lucruri- le cunoscute prin studierea celui care cunoaste (Polanyi 1958. Dorintele. nu are scopuri. A cunoaste aceasta realitate asa cum este. 1964). tinte. 15 / O abordare psihologica a stiintei 353 interesele noastre inconstiente. ar trebui sa-si recapete linis- tea aflând ca scopul acestei discutii datatoare de anxietate de- spre valori este atingerea mai eficienta a obiectivelor stiintei. Omul de stiinta pur. care nu sunt si cele ale realitatii naturale.

Maslow tii "pure". desi este totusi posibil sa ne apropiem de ea si sa o cunoastem mai mult sau mai putin au- tentic. în ce masura produsele oamenilor de stiinta sunt determinate de afilierea lor la o cla- sa si casta . în ce masura acesta trebuie sa fie inter- nationalist si nu. idiosincrasic. Daca oamenii de stiinta sunt conditionati în parte de variabilele culturale. de pilda. nici macar ca sunt neaparat diferiti. fie al preocuparii de a prezice si con- trola realitatea în scopuri umane imediate. american. în ce masura omul de stiinta trebuie sa se distanteze de cultura pentru a avea o perceptie mai valida. Abordari diferite ale realitatii Stiinta constituie doar o cale de acces la cunoasterea realitatii na- turale. Sociologia stiintei Studiul sociologiei stiintei si a oamenilor de stiinta merita mai multa atentie decât primeste în prezent. în timp ce al doilea este un specialist în nomotetic (ceea ce este general. descoperitori ai ade- varului si ar trebui sa fie încurajati la fel de mult ca omul de stiinta. abstract). A~tistul. de obicei. dezinteresate. individualul). În ce masura stiinta are nevoie de contributia oamenilor dintr-o alta cultura. în egala masura. Omul de stiinta care are 34 Poate ca diferentele principale din prezent dintre artistul idealizat si omul de stiinta idealizat ar putea fi formulate astfel: primul este. .34 Nu ar trebui sa consideram ca se exclud reciproc si. la fel se în- tâmpla si cu produsele lor. filosoful. un specialist în cunoasterea sau descoperirea idiograficului (ceea ce este unic.acesta este tipul de întrebari ce trebuie puse si la care trebuie raspuns pentru a întelege mai pe deplin efectul "contaminator" al culturii asupra perceptiei naturii. În al doilea . sociale si psihice. literatul sau munci- torul necalificat pot fi.354 Abraham H. Kant avea fara în- doiala dreptate când afirma ca nu putem cunoaste niciodata pe deplin realitatea non-umana.

mai aproape de omul de stiinta pe care îl intereseaza si teoria pura decât este cel din urma de cercetatorul pur tehnic. om care pune întrebari sau lanseaza ipo- teze. granita dintre savant si nespecialist se estompeaza. 15 / O abordare psihologica a stiintei 355 si ceva de poet. decât de omul de stiinta ca specialist în rezolvarea problemelor. În ce masura ramâne directorul unui institut de cercetare un om de stiinta? Timpul sau poate fi ocupat în totalitate cu rând. este aproape sigur un caz mai fericit decât colegii lui mai limitati. artistul se apropie mai mult de omul de stiinta în ipostaza sa de descoperitor al problemelor. cu siguranta. Profesorul de chi- mie într-un liceu se considera chimist chiar daca nu a adus ni- mic nou în acest domeniu. în verificarea lor si creator de certitudini. consideram stiinta drept o orchestrare a unor talente. Iasându-ne condusi de acest pluralism psihologic. moti- ve si interese diverse. Psihologul clinician sau medicul care studiaza atent un caz individual s-ar putea hrani mai mult din opera unui romancier decât din cea a colegilor care abordeaza lucrurile abstract si expe- rimental. Aceste ultime functii au de-a face cu ceea ce este verificabil si testabil si constituie de obicei respon- sabilitatea exclusiva a omului de stiinta. El poate fi om de stiinta într-o mai mica masura decât elevul stralucit în vârsta de 12 ani care face experimente în subsolul casei sau cumparatorul sceptic care verifica afirmatiile îndo- ielnice ale publicitarilor. filosof sau chiar de visator. Filosoful stiintei care se ocupa cu critica si ana- liza conceptelor stiintei este. Nu vad nici o modalitate de a diferentia foarte clar oame- nii de stiinta de ceilalti. Scriitorul sau poe- tul care alcatuieste o teorie organizata asupra naturii uma- ne se afla cu siguranta mai aproape de psiholog decât cel din urma de inginer. Nu putem folosi nici macar criteriul întreprinderii cercetarilor experimenta le. Daca. pentru ca foarte multi oameni care trec drept savanti nu au realizat niciodata un experiment adevarat si nici nu o vor face. ori om de stiinta. Istoricul stiintei poate fi ori istoric. ci doar a citit revistele de speciali- tate si a repetat experimentele altora ca dupa o carte de bucate. . nu conteaza care dintre cele doua.

atunci pu- tem concluziona cu U9urinta ca echipa ideala ar trebui sa fie compusa din cel putin noua speciali9ti care sa îndepli- neasca fiecare din aceste functii. educatorului-scrii- torului-publicistului. fie ca indivizi. Persoana sanatoa- sa. sociale 9i estetice. pot fi deopotriva descoperitori ai ade- varului. Maslow munca administrativa 9i organizatorica. literatul. 9i totu9i el poate dori sa fie numit în continuare om de 9tiinta. lucrurile devin foar- te dare. cu interese uma- niste. sa se îmbolnaveasca 9i sa nu mai poata gândi de- cât într-un mod bolnavicios. Marii oameni de 9tiinta au avut interese cuprinzatoa- re 9i nu au fost în nici un caz ni9te tehnicieni îngu9ti. paradoxal. experimentatorului care verifica totul cu atentie. de asemenea. istoricu- lui. fara ca vreunul dintre ei sa fie necesar sa fie un om de stiinta în sensul educatiei superioare. filosofice. mare- le descoperitor a fost versatil 9i multilateral. din moment ce sufera ca fiinta umana întreaga. De la Aristotel la Einstein. creatorului de sisteme filosofice. trebuie sa luam. Daca folosim metoda studiilor de caz. Daca savantul ideal combina calitatile celui capabil sa lanseze ipoteze creative. tehnicianului bun. dar suferinda. cu o cunoa9tere generalizata 9i multilaterala. în considerare constatarea generala ca individul excesiv de spe- cializat nu este de obicei bun de nimic pe termen lung. înabu9indu-9i impusurile 9i trairile afective ajunge. practicianului 9i criticului. poate face ma- joritatea lucrurilor mai bine decât cea cu o cunoa9tere genera- lizata. . fie ca aspecte ale unui singur individ. ne putem astepta ca omul de 9tiinta care este 9i un pic artist sa fie mai valoros decât colegul lui care nu are nimic de artist. Trebuie sa conchidem ca pluralismul psihologic în 9tiinta ne învata ca exista multe cai catre cunoa9tere 9i adevar. de la Leonardo da Vinci la Freud. Pe scurt. filosoful. în timp ce aceasta idee arata ca dihotomia savant - non-savant este prea simpla. multilaterale! Dar. cel care încearca sa devina un gânditor prea pur. ca ar- tistul creator. organizatorului. adica devine un prost gânditor.356 Abraham H.

În a doilea rând. vointa sau puterea pentru aceasta carte titanica. framântat. omul de stiinta (sau mai bine. Acest fapt are cel putin trei implicatii. se sperie prea usor. ne putem astepta ca omul de stiinta (sau artistul. . a salariului superior etc. Psychology of Science: A Reconnaissance (Maslow. cautatorul adevarului în general) tre- buie sa fie sanatos psihic pentru a da cele mai bune rezultate. Personal Knowledge. recomand o carte esen- tiala în domeniu. directorul) nefericit. va recomand volumul meu.Daca nu ati studiat aceasta carte. îi impune concep- tualizari premature. sanatos si care se simte în siguranta sa fie mai bun decât omul de stiinta (sau artistul. Am acceptat deja realitatea faptului ca niste conditii socia- le mai bune tind sa-I ajute pe cautatorul de cunoastere. 15 / O abordare psihologica a stiintei 35 7 Sanatatea psihica Toate celelalte conditii fiind egale. Daca nu aveti timpul. 1966). care are calitatea de a fi scurta ~iu~or de citit ~iatinge acelea~i aspecte. masinistul. În primul rând. Nevroticul dis- torsioneaza realitate a. este mult prea conditionat de trebuintele sale intrapersonale pen- tru a fi un bun observator al realitatii. îmbunatatind astfel sanatatea cetatenilor sai. de Michael Polanyi (1958). cele doua carti mentionate ~i celelalte amintite în bibliografiile lor repre- zinta destul de bine noul Zeitgeist umanist. ar trebui sa ne asteptam ca psihoterapia sa îmbunata- teasca si functionarea individuala a omului de stiinta. ne-am putea astepta ca pe masura ce cultu- ra devine mai buna. masinistul. Capitolul de fata. are pretentii de la ea. ca ur- mare a presiunilor în directia libertatii academice.35 35 Pentru acei cititori care-~i dau seama ca aceasta este o afirmatie re- volutionara ~i vor sa aprofundeze subiectul. se teme de necunoscut si noutate. bolnav si care se simte amenintat. se- nin. este prea dornic sa obtina aprobarea celorlalti si asa mai departe. si în al treilea rând. a~a cum se reflecta el în domeniul ~tiintei. a pozitiei. cautarea adevarului sa se îmbunatateasca. directorul) fericit. sa nu îndrazniti sa va simtiti pregatiti pentru urmatorul secol.

nu în problemele. tehnicile. discutiile privind sursele acestor defecte au fost însa ignorate. Aproape orice doctorand în psihologie va întelege ce înseam- . vitalitatii ~i importantei problemei i'i a creativitatii în general. func- . Capitolul 16 Centrarea pe mijloace versus centrarea pe problema A început sa se acorde tot mai multa atentie lipsurilor 9i pacatelor 9tiintei "oficiale". laborantii. Exagerarea importantei aspectului tehnic Accentul pus în mod inevitabil pe eleganta. În forma sa nesofisticata. Acest capitol va încerca sa arate ca multe dintre punctele slabe ale 9tiintei ortodoxe 9i în special ale psihologiei sunt consecintele abordarii centrate pe mijloace sau pe aspectul tehnic. ma9inistii etc. proceduri- le. La cele mai înalte niveluri intelectuale. Cu exceptia majora constituita de excelenta analiza a lui Lynd (1939). întrebarile. Prin centrarea pe mijloace ma refer la tentatia de a conside- ra ca esenta 9tiintei sta în instrumentele. în încercarea de a defini 9tiinta. stic1arii. aparatura 9i metodele. dentistii. tehnica ~i instrumentar are deseori drept consecinta minimalizarea semnifica- tiei. medicii. sau obiectivele sale. centrarea pe mijloace ia de obicei forma stabilirii unei sinonimii între stiinta 9i metoda stiintifica. finisare. centrarea tiile pe mijloace confunda oamenii de stiinta cu inginerii.

a logi- cii etc. Mai mult decât atât. 16 / Centrarea pe mijloace versus . Studentul este încura- jat sa confunde stiinta cu manevrarea propriu-zisa a instru- mentarului si cu procedurile mecanice pe care le-a învatat ca dintr-o carte de bucate . o lucrare care sa critice o alta pentru lipsa de importan- ta sau pentru banalitate. vreau numai sa arat ca pâna si în stiinta.în predarea stiintelor la liceu sau fa- cultate . Ei numeau acest demers «cercetare originala». pe subiecte marunte. Nu doresc sa minimalizez rolul metodei.p. Un alt specialist ar putea sa le gaseas- ca utile mai devreme sau mai târziu. Nicaieri nu se învata ca un om de stiinta este diferit de un tehnician sau de un cititor de carti stiintifice.)Un "om al sportului" este cel care sta ~i-i prive~te pe sportivi. sa urmeze caile deja batatorite si sa repete ceea ce s-a descoperit deja. Sensul afirmatiilor mele poate fi înteles gresit cu usurinta. nu ca ele sa merite sa fie cunoscute.trebuie doar ca ra- portul sa fie bine alcatuit." (Van Doren. a tehnicii.se pot gasi rezultate similare. unii oameni evident si absolut necreativi pot ajunge "oameni de stiinta". chiar daca abordeaza o tema banala. mijloacele pot fi usor confundate cu sco- 36 "Dar chiar ~i savantii erau înclinati sa lucreze la monografii mari. Ca urmare.36 Prin urmare. Cu alte cuvinte. Con- ta ca lucrurile descoperite de ei sa nu fi fost cunoscute anterior.. cu rabdarea unor furnici. Speciali~tii din toate universita- tile scriau unii pentru altii.. critica în literatura stiintifica pare sa însemne de obicei numai critica metodei. în scopuri mis- terioase. în literatura pe care o cu- nosc. .într-un cuvânt. Doctoranzilor li se cere acum sa cunoasca tehnicile din domeniul lor si informatiile deja existente. Un experiment satisfacator din punct de vedere metodologic este rareori criticat. el nu mai trebuie sa aduca o contributie la cunoastere. deschiza- toare de drumuri este deseori omorâta în fasa prin critici. 359 na acest lucru în practica. tendinta de a afirma ca subiectul disertatiei în sine nu conteaza e tot mai pronuntata . Nu îmi amintesc sa fi vazut. numai pentru ca ar putea sa fie un "esec". La un nivel inferior . De obicei nu se subliniaza ca si ideile bune de cercetare sunt de asemenea de dorit. 1936. îna- inte de a fi formulata. O problema îndrazneata. 107.

autoritati în materie de protocol. Maslow purile. Fara a vrea cream o dihotomie extrema si ireala.>inu invers. ci de . acum ca stiinta a de- venit o problema de politica nationala si internationala. care îsi petrecea tot timpullustruin- du-si ochelarii în loc sa si-i puna la ochi si sa vada cu ei. nu pe cei care formulea- za întrebari sau pe cei care rezolva probleme. în materie de ritual si ceremonial. care sunt întotdeauna foarte multi. adica sa raspun- da la niste întrebari importante.>ezeîntr-o pozitie de comanda în . Oamenii de . Eleganta si precizia sunt puse în opozitie cu pertinenta si câm- pul de implicatii. Cei dintâi. ca spunem asa. Numai scopurile sau obiectivele stiintei pot sa-i certifi- ce si sa-i valideze metodele. nu pe continutul lor. Daca uita acest lucru.>iprivind-o ca scop în sine. procedura si. Bineînteles ca oamenii de stiinta trebuie sa fie preocupati si de tehnica. putem totusi sa aratam ca exista o diferenta între cei care stiu numai cum sa faca un lucru si cei care stiu si ce sa faca. devin ca barbatul descris de Freud.360 Abraham H. Centrarea asupra mijloacelor are o tendinta puternica de a su- praestima cuantificarea în mod nediscriminatoriu . Centrarea pe mijloace tinde sa-i a. Aceasta tendinta este de doua ori periculoasa. Daca astfel de oameni au fost în trecut o simpla pacoste minora. tind inevitabil sa alcatuiasca o clasa de preoti ai stiin- tei. în- trebarea de la care pornesc ei tinde sa fie.>ipe "executantt'. "Ce probleme as pu- tea aborda cu tehnicile si echipamentul pe care îl detin?" si nu cea care ar trebui pusa mai des: "Care sunt cele mai presante si mai importante probleme cu care mi-as putea ocupa tim- pul?" Cum altfel am putea explica faptul ca majoritatea oame- nilor de stiinta obisnuiti îsi petrec viata într-o arie restrânsa.>tiinta centrati pe mijloace tind fara voie sa-. ar pu- tea deveni un pericol activ. pentru ca ne specialistii îi înteleg mult mai usor pe executanti decât pe creatori sau teoreticieni.>ifaca problemele sa se adapteze la tehnicile de care dispun . Probabil ca aceasta se întâmpla din cauza accen- tului tot mai mare pus de stiinta centrata asupra mijloacelor pe felul cum sunt formulate afirmatiile. cu granite definite nu de o întrebare esentiala despre lume. dar numai pentru ca ea îi poate ajuta sa-si atinga scopurile scontate.>tiintape tehnicieni .

sodiu sau functionarea rinichilor? Centrarea pe mijloace determina tendinta puternica de a com- partimenta ~tiintele prea rigid. De ce se circula atât de putin peste aceste granitele dintre de- partamente? Cum se face ca pentru o suta de oameni de stiinta . Centrarea pe mijloace are tendinta puternica de a crea o ierarhie a ~tiintelor. o astfel de ierarhie nu ar putea fi avansata niciodata. nu sa fie tehnicieni specializati. Întrebat daca e neurolog. putini oameni vad ceva amuzant în conceptul de "specialist în psihologia animala" sau "psiholog statistician". Din punctul de vedere al unei stiinte centrate pe problema. catre acele probleme psihologice si sociale de- spre care stim cel mai putin si ar trebui sa stim cel mai mult. fizician. ar considera ca misiunea lor este Daca oamenii de stiinta sa puna întrebari si sa rezolve probleme. Asta ar tre- bui sa ne aminteasca în ultima instanta de povestea betivului care îsi cauta portofelul nu acolo unde îl pierduse.. psiholog sau filosof. nu într-un cautator îndraz- net al adevarului. "pentru ca lumina e mai buna acolo". nu unul nedumerit. Jacques Loeb a raspuns doar: "Eu rezolv probleme. 361 limitele unui instrumentar sau ale unei tehnici? În psihologie. biologia decât psiholo- gia ~i psihologia decât sociologia.. O astfel de ierarhie se poate sta- bili numai pe baza elegantei. caci cine ar putea sustine ca întrebarile despre somaj. chi- mist. . în cadrul careia. adica indivizi pe care nu-i deranjeaza sa abordeze orice problema. de a construi între ele ziduri menite sa le împarta în teritorii separate. în mod foarte daunator. . Dar aceste deziderate sunt descurajate ferm de filosofia care îl transforma pe omul de sti- inta într-un tehnician si un expert. ne-am grabi atunci cu totii catre cele mai noi fron- tiere stiintifice." Cu siguranta ca acest raspuns ar trebui sa fie întâlnit mai des. într-un om care ~tie. fizica este con- siderata a fi mai n~tiintifican decât biologia. atât timp cât îsi pot folosi animalele sau respectiv statistica. rasism sau iubi- re sunt în vreun fel intrinsec mai putin importante decât cele despre stele. 16 / Centrarea pe mijloace versus . si ar fi bine pentru stiinta daca ar exista mai multi oameni ca Loeb. sau de doctorul care le dadea tuturor pacientilor sai antivomitive pentru ca asta era singura boala pe care stia sa o trateze. ci sub un fe- linar. succesului si preciziei tehnice.

The Hamlet of A." . si filosofi si deseori au obtinut tot atât de mult aju- tor de la filosofi ca si de la colegii savanti. pe de o parte. Centrarea asupra mijloacelor îi asaza pur si simplu în lumi diferite.362 Abraham H. Daca definim stiinta drept o cautare a adevarului. MacLeish." . cla- 37 "Trebuie sa iubesti întrebarile însele. xie stiintlifi·ca. ar fi mai bine pentru stiinta daca aceasta prapastie dintre omul de stiinta. la rândul ei.A. . Bineînteles ca în ultima instanta trebuie fa- cuta o diferentiere onesta semantic si trebuie sa recunoastem ca ea ar trebui sa se bazeze în principal pe diferenta în ceea ce priveste metoda si tehnicile care ne feresc de greseli. creeaza o heterodoxie. Maslow care întreprind cercetari în fizica sau chimie exista doar doi- sprezece care se ocupa de problemele psihologice? Ce ar fi mai bine pentru omenire. iar aceasta.37 Problemele de care se ocu- pa sunt aceleasi. psihoterapiei sau exploatarii? Centrarea pe mijloace creeaza în ~tiinta un clivaj prea mare în- tre savanti ~i ceilalti cautatori ai adevarului ~i între metodele lor di- ferite de cautare a adevarului ~i a întelegerii. Houghton Mifflin .Rilke. MacLeish. sa foloseasca o mie de minti rafinate pen- tru a produce bombe mai performante (sau chiar o penicilina mai buna) ori sa le puna sa rezolve problemele nationalismu- lui. Biografia majoritatii ma- rilor oameni de stiinta arata ca cea din urma este mai aproa- pe de adevar decât prima. Între- barile si problemele din stiinta pot rareori sa fie formulate. poet si filosof ar fi mai putin adânca decât este as- tazi. toate raspunsurile: întrebarile sunt cele pe care nu le stim. Multi dintre marii savanti au fost si artisti. centrarea pe probleme ar face din ei niste cola- boratori care s-ar putea ajuta reciproc. Si totusi. "Am 'aflat toate raspunsurile. a revelatiei si a întelegerii si drept preocupare fata de problemele importante. Centrarea pe mijloace si ortodoxia stiintifica Centrarea asupra mijloacelor tinde inevitabil sa creeze o ortodo- . si poeti. ne va fi greu sa fa- cem diferenta între oamenii de stiinta. artisti si filosofi pe de alta parte.

. tind devina obligatorii pentru prezent (în loc sa ofere pur . Un pericol principal al ortodoxiei ~tiintifice consta în faptul ca ea tinde sa blocheze elaborarea de noi tehnici... rigidizate de traditie.ilor. Daca legile metodei .i sa clasificam metodele .. Faptul ca ne a.. absolut necesare datorita fap- tului ca gradul lor de dezvoltare.i datele lor se deosebesc fundamental de cele din . traditia poate fi un bine primejdios.ezate într-un sistem de tip cartoteca. cel mai probabil. multi psihologi .i istorie.tri. holistica .tiinta psihologica . 363 sificate sau a...i simplu sugestii sau sa fie utile). statistica .. conditia pentru ca un de- mers sa fie cu adevarat ..tiinte psihologice .tiintele fizice...i matematica relationala. întrebarile vi- itorului nu s-au nascut înca.i tehnicile din trecut.tiintele fizice . O astfel de atitudine este deosebit de periculoasa pentru . În mod obi.tiintifice".i biologice! Prin urmare. Întrebarile din trecut nu mai sunt întrebari.. pro- gresul se va opri.. Aici.. Cum altfel ar putea indivizii limitati sa faca descoperiri im- portante...i înainta. testul Rorschach. Loialitatea reprezinta un pericol major. în loc sa creeze unele noi.i sociala..nuit progresul .i au fost de obicei întâmpi- nate cu ostilitate ~ de pilda psihanaliza. Noile metode. Din moment ce putini dintre .tiintific se traduce de obicei astfel: Fo- lositi tehnicile din . pâna la aparitia unui titan care sa nu aiba nevoie de ajutor.tiintifice au fost deja formulate. psihologia gestaltis- ta. aceste legi devin practic obligatia de a ne rezol- va problemele din prezent numai în maniera în care au facut-o .i conventiilor.. Canonizate.i de sindrom pe care le cer noile .i sociologi au tendinta de a imita tehnicile vechi.teptam la ostilitate poarta probabil o parte din vina pentru ca înca n-am inventat logica. În .tiinta.. Ortodoxia înseamna a refu- za sa oferi ajutor heterodoc. Dar este posibil sa formulam ...... ci raspunsuri. chiar marete? Acolo unde nu exista colaborare. nu ne ramâne decât sa le apli- cam.. loialitate . noile modalitati de a face diferite lucruri trebuie sa fie inevitabil suspecte . 16 I Centrarea pe mijloace versus . Acestea se vor numi "legile metodei ..tiintei este produsul colabora- rii.. problemele ..ii no. În mâinile celor mai putin creativi sau îndrazneti. ale celor mai supu.i sociale....

Nu numai ca blocheaza crearea de noi tehnici. Ne-am putea astepta ca ideile heterodoxe sa fie sustinute o pe- rioada îndelungata în care vor fi întâmpinate cu ignorare pre- cauta sau opozitie. Un alt pericol. religie). asta presupune un progres continuu. Aceasta tendinta poate ajunge pâna la niste cele mai incredibile si periculoase extreme. ci ar vorbi numai despre probleme care nu si-au ga- sit înca rezolvarea. oricine a citit si a înteles istoria sti- intei nu ar îndrazni sa vorbeasca despre probleme imposibil de rezolvat. dar tinde sa blocheze si formularea multor întrebari.364 Abraham H. daca nu pe respectul exclusiv fata de tehnicile îndelung rafinate si încununate de succes si pe ig- norarea completa a faptului ca esenta stiintei consta în a pune întrebari si ca îsi are radacinile în valorile si motivele fiintei . în discutiile din cadrul recen- telor eforturilor ale Congresului de a înfiinta o fundatie natio- nala de cercetare. al ortodoxiei sustinute de centrarea pe mijloace consta în faptul ca tinde sa limiteze tot mai mult jurisdictia ?tiintei.ce putem face cu me- toda stiintifica asa cum o cunoastem? -. Cu siguranta. lin. numai pentru stiinta ortodoxa. Aceasta ultima formulare constituie un sti- mulent clar care ne îndeamna sa actionam. pe motiv ca nu sunt suficient de "stiintifice". S-a întâmplat chiar ca. pe temeiul la care cititorul e foarte probabil sa se astepte. Daca punem problema în termenii ortodoxiei stiintifice actuale . spre a ne impune voit limitari si a aban- dona zone imense de interes pentru oameni. sa ne exercitam in- geniozitatea si inventivitatea. sa intre pe neasteptate în prim-plan (daca sunt corecte) si apoi sa devina la rândullor ortodoxe. Numai astfel de temeiuri prostesti fac posibila capitularea inutila. probabil mai important. de parca ar fi existat vreo întrebare pe care n-am îndraznit sa o punem si la care n-am încercat sa raspundem. sunt genii. unii fizicieni sa propuna ca de ea sa nu poa- ta beneficia nici una din stiintele psihologice si sociale. ca si dintre ortodocsi. ideea de problema "nestiintifica". Maslow heterodocsi. Pe ce baza s-ar fi putut face aceasta afirmatie. suntem încurajati toc- mai în sensul opus. contradictia în termeni. anu- me ca la astfel de întrebari nu se poate raspunde prin tehnici- le disponibile actualmente (de exemplu întrebari despre su- biectiv. valori.

iar fizicienii.i al lucrurilor înca ne- formulate. în aceasta directie. îi descurajeaza sa mearga abordarea \." (Koestler. Si .în mijlocul necunoscutului.cel putin din când în când .p. Aici ar trebui sa-i conduca o stiinta centrata pe pro- blema cât de des ar fi nevoie. 1945. 365 umane? Cum ar trebui eu.. nu îndrazneti ~i temerari. 16 / Centrarea pe mijloace versus . Cum ar putea ele duce la rezol- varea problemelor psihologice? Sau acestea ar trebui sa nu fie rezolvate? Sau poate oamenii de ~tiinta ar trebui sa renunte complet la acest domeniu \. Care impresie este mai valida? Ma tem ca nu pot gasi alta explicatie în afara de cea care confera fati\. ca psiholog. Le impune abordarea conserva- toare. misterului \. Ortodoxia centrata pe mijloace încurajeaza oamenii de ~tiinta sa fie precauti. am- biguului. Tinde sa-i transforme în coloni\'ti. incontrolabilului.. nu radicala a ceea ce înca nu este cunoscut. în loc sa-\. tehnicii locul central. avansarea cu viteza luminii pe tarâmul necunoscutului îi lasa obligatoriu cu flancurile expuse. al haoticului. Aceasta face ca activitatea normala a oamenilor de \.poate chiar singurul. Metodele sunt neutre din punct 38 "Geniile ca ni?te tancuri de recunoa?tere.i altele similare venite de la prietenii mei fizicieni? Ar trebui sa le folosesc tehnicile? Dar tehnicile lor sunt inuti- le pentru problemelor mele. 241) . sa traduc aceasta îm- punsatura \.i sa-I lase din nou în grija teologi- lor? Sau poate ca intervine aici un dispret personal? Implica afirmatia lor faptul ca psihologii sunt pro\'ti.tiintifica ce pune accentul pe mijloace.tiinta sa para ca înainteaza centime- tru cu centimetru pe o cale deja batuta. nu în pionieri. in- teligenti? Dar pe ce temei s-ar putea face o astfel de afirmatie inerent improbabila? Pe impresii? Atunci trebuie sa-mi exprim \.38 Locul potrivit pentru oameni de stiinta este .i croiasca sin- guri drumul prin necunoscut. Exagerarea importantei metodelor ~i tehnicilor îi încurajeaza pe oamenii de ~tiinta sa creada (1) ca sunt mai obiectivi ~i mai putin subiectivi decât sunt în realitate ~i (2) ca valorile nu ar trebui sa con- stituie o preocupare pentru ei.i eu impresia ca exista la fel de multi neghiobi în oricare gru- puri \'tiintifice.

n-ar mai exista nici un mod de a face diferenta între un experiment important si unul neimportant. Totusi. asa cum am vazut în capitolul 15. caci mai de- vreme sau mai târziu ele implica întreaga problematica alam- bicata a valorilor. în mod ironic. acest lucru nu se întâmpla în realitate într-un mod extrem.] va în- semna un real progres. Maslow de vedere etic. ci mai mult.39 Folosind doar cri- terii metodologice. Bineînteles." (Cantril. Dar. O modalitate de a evita problema valorilor consta în a pune accentul pe tehnicile stiintei. Mai mult. 1950) .. adica independenta de valorile umane. este întâl- nita în forme mai putin evidente. standarde- le de importanta devin treptat tot mai neclare. nu este si nu poate fi complet obiectiva. Nevroticii nu nu- mai ca platesc un pret subiectiv imens pentru încercarile lor zadarnice. Ar exista numai experimente bine executate teh- nic si experimente prost executate tehnic. cât pentru ca a pus o problema a carei rezolvare [. Toate greselile enumerate în acest capitol atesta pericolele ce decurg din încercarea de a ignora defectele caracteristice naturii umane. desi aceasta greseala este rareori întâlnita într-o forma batatoare la ochi. Daca filosofiile cen- trate pe mijloace ar fi extreme (ceea ce rareori sunt) si daca ar fi consecvente (ceea ce nu mai Îndraznesc sa fie. din cauza unor consecinte evident nesabuite). stiinta nu a fost. este foarte discutabil daca ar trebui sa încerce sa fie (adica absolut obiectiva. nu pe obiecti- vele ei. Mai mult. problemele si întrebarile nu pot fi. Revistele stiintifice sunt pli- 39 "Un om de ~tiinta este considerat mare nu atât pentru ca a rezolvat o problema. nu obiectiva în masu- ra în care pot fi obiectivi oamenii). Datorita acestei independente iluzorii fata de valori. pare probabil ca una dintre principalele ra- dacini ale orientarii centrate pe mijloace din stiinta consta în efortul solicitant de a fi cât mai obiectiv (în afara valorilor) cu putinta.366 Abraham H. cea mai banala cercetare ar putea avea pre- tentia sa i se acorde acelasi respect ca si celei mai rodnice.. dar asta numai datorita apelului la alte criterii si stan- darde decât cele metodologice. ei devin gânditori din ce în ce mai slabi.

16 / Centrarea pe mijloace versus ... 367

ne de exemple care ilustreaza ideea ca ceea ce nu merita facut,
nu merita facut bine.
Daca stiinta ar fi nimic mai mult decât un set de reguli si
proceduri, ce diferenta ar mai fi atunci între stiinta, pe de o
parte, si sah, alchimie, flumbrelologiefl sau practica stomato-
logica, pe de alta parte?40

40 Sir Richard Livingstone de la Colegiul Corpus Christi din Oxford a
definit tehnicianul drept "un om care întelege totul despre meseria
lui, mai putin obiectivul ei final si locul ei în univers". În maniera si-
milara, altcineva a definit expertul ca fiind individul care evita toate
micile greseli pe drumul catre eroarea monumentala.

Capitolul 17

Stereotipizare versus cognitie autentica

Chiar si ahmci când (ratillilea) marturises-
te ca nu clliloaste obiectul care i se înfatiseaza,
ea considera ca ignoranta sa consta numai în
faptul ca nu stie care dintre categoriile deja
existente, confirmate de istorie, este cea potri-
vita pentru noul obiect. În ce sertar gata de a
fi deschis ar trebui sa-I punem? În ce straie
deja croite ar trebui sa-I învesmântam? Este
aceasta, aceea sau cealalta? Si "aceasta", si
"aceea", si "cealalta" sllilt întotdeallila lucruri
deja concepute, deja Clliloscute. Ideea ca s-ar
putea sa fie nevoie sa cream pentru un nou
obiect llil nou concept, poate chiar o noua me-
toda de gândire ne repugna profund. Totusi,
istoria filosofiei exista si ne înfatiseaza eternul
conflict dintre sisteme, imposibilitatea de a po-
trivi satisfacator realul în vesmintele de-a gata
ale conceptelor noastre deja existente, necesi-
tatea de a crea noi tipare, individualizate.
HENRI BERGSON,
CREATIVE EVOLUTION, 1944, pp. 55-56.

Exista O diferenta importanta pentru diferitele domenii ale
psihologiei între cognitia stereotipa ~i cea proaspata, modes-
ta, receptiva, cognitia taoista a ceea ce e concret, idiosincrasie,
unic, cognitia inocenta, lipsita de preconceptii, de a~teptari ~i

17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 369

de intruziune a dorintelor, sperantelor, temerilor sau a anxie-
tatilor. S-ar parea ca majoritatea actelor de cunoat'tere sunt re-
cunoat'teri tii catalogari prafuite si superficiale ale stereotipu-
rilor. O astfel de clasificare comoda, în categorii deja existente,
este profund diferita de perceperea reala, concreta, cu toata
atentia, a multiplelor fatete ale fenomenului unic. Numai o
astfel de cognitie poate aduce deplina apreciere si savurare a
oricarei experiente.
În acest capitol voi discuta unele probleme ale cognitiei în
lumina acestor consideratii teoretice. Autorul spera mai cu sea-
ma sa-si transmita convingerea ca o mare parte din ceea ce tre-
ce drept cognitie este numai un substitut al ei, un truc ieftin,
necesar ca urmare a exigentelor faptului de a trai într-o reali-
tate a fluxurilor tii evenimentelor fara a fi dispus sa recunosti
acest fapt. Pentru ca realitate a este dinamica tiipentru ca min-
tea occidentalului obit'nuit poate cunoaste bine doar ceea ce
este static, o mare parte din participarea, perceptia, învatarea,
amintirea si gândire a noastra se ocupa de fapt cu abstractiuni
statice facute pe baza realitatii sau cu constructii teoretice, nu
cu realitate a în sine.
Pentru ca acest capitol sa nu fie luat drept polemica îndrep-
tata împotriva abstractiunilor tii conceptualizarii, voi afirma
clar ca nu putem trai fara concepte, generalizari si abstractiuni.
Ideea este ca ele trebuie sa aiba la baza experienta, nu sa fie
goale sau artificial umplute. Trebuie sa fie înradacinate în re-
alitatea concreta tiilegate de ea. Trebuie sa aiba un continut cu
sens, în loc sa fie simple cuvinte, etichete, abstractiuni. Acest
capitol se ocupa de abstractizarea patologica, de "reducerea
la abstract", precum tii de pericolele abstractizarii.

,
Atentia

În cazul în care conceptul de participare se distinge în cât
de mica masura de cel de perceptie, diferenta consta în accen-
tul întrucâtva mai mare pe actiunile selective, de pregatire, de
organizare si de mobilizare. Acestea nu trebuie sa fie reactii

370 Abraham H. Maslow

pure tii proaspete, determinate în întregime de natura realita-
tii la care participam. Este bine titiut faptul ca participarea este
determinata în acelatii timp de natura organismului individu-
al, de interesele, motivele, prejudecatile, experientele anterioa-
re ale individului tii atia mai departe.
Mai la obiect însa este faptul ca putem discerne, în reacti-
ile de participare, între implicarea proaspata, idiosincrasica,
în evenimentul unic, tii recunoatiterea stereotipa, categorizata,
în lumea exterioara, a unui set de categorii care exista deja în
mintea participantului. Cu alte cuvinte, participarea ar putea
sa fie nimic mai mult decât recunoatiterea sau descoperirea în
lume a ceva ce am atiezat noi întiine acolo - un fel de a jude-
ca experienta înainte ca ea sa se produca. Ar putea fi, ca sa zi-
cem atia, o rationalizare în numele trecutului sau o încercare
de a mentine status quo-ul, tii nu o recunoatitere adevarata a
schimbarii, noutatii tii fluxului. La aceasta se poate ajunge prin
participarea exclusiva la ceea ce este deja cunoscut sau intro-
ducând cu forta noul în forma a ceea ce este familiar.
Avantajele tii dezavantajele acestei stereotipizari a atentiei
pentru organism sunt la fel de vizibile. Este evident ca aten-
tia deplina nu este necesara pentru simpla clasificare unei ex-
periente, ceea ce înseamna o economie de energie tii efort. Ca-
tegorizarea este cu siguranta mai putin obositoare decât
participarea cu întreaga fiinta. Mai mult, ea nu cere concen-
trare, nu solicita toate resursele organismului. Dupa cum titim
cu totii, atentia concentrata, necesara perceperii tii întelegerii
unei probleme importante sau noi, este extrem de obositoare
tii,prin urmare, relativ rara. O dovada în favoarea acestei con-
cluzii gasim în preferinta generala pentru lectura simplifica-
ta, romanele condensate, revistele de tip digest, filmele stere-
otipe, conversatiile pline de locuri comune tii, în general,
evitarea problemelor reale sau cel putin preferinta marcata
pentru pseudosolutiile stereotipe.
Clasificarea sau categorizarea constituie o reactie partiala,
de forma, fara implicare, nu una completa. Acest lucru face
posibila automatizarea comportamentului (adica a face mai
multe lucruri concomitent), care, la rândul ei, face posibila în-

17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 371

treprinderea unor activitati mai complexe, permitând desfa-
surarea celor mai simple în maniera reflexa. Într-un cuvânt,
nu trebuie remarcam elementele familiare ale experientei sau
sa le acordam atentie.41
Aceasta situatie implica un paradox, caci este la fel de ade-
varat ca (1) avem tendinta de a nu observa ceea ce nu se înca-
dreaza într-o clasificare deja existenta (adica straniul) si ca (2)
lucrurile care ne atrag cel mai mult atentia sunt cele neobisnui-
te, nefamiliare, periculoase, amenintatoare. Un stimul nefami-
liar poate fi periculos (un zgomot în întuneric) sau nu (perde-
le noi la ferestre). Întreaga atentie o oferim lucrurilor
nefamiliare si periculoase; cea mai putina atentie o oferim ce-
lor familiare si sigure; o cantitate intermediara acordam lucru-
rilor nefamiliare, dar sigure, care de obicei sunt transformate
în familiare si sigure, adica sunt categorizate.42
Exista o speculatie interesanta care deriva din tendinta stra-
nie ca noutatea si ciudatenia fie sa nu atraga deloc atentia, fie
sa o copleseasca. Se pare ca o mare parte din populatia noas-
tra (mai putin sanatoasa) acorda atentie numai experientelor
amenintatoare. Este ca si cum atentia ar trebui considerata nu-
mai o reactie la pericol si un avertisment privind necesitatea
unei reactii de urgenta. Acesti oameni ignora experientele care
nu sunt amenintatoare sau periculoase, considerând ca nu me-
rita lor atentia sau alta reactie cognitiva sau afectiva. Pentru ei
viata este fie o confruntare cu pericolele, fie relaxare între ele.
Dar exista si oameni pentru care lucrurile stau altfel. Aces-
tia sunt cei care reactioneaza si la altfel de situatii în afara ce-

41 Pentru exemple experimentale, vezi excelentul studiu al lui Bartlett
(1932).
42 "Nimic nu este mai placut, din pruncie pâna la sfârtlitul vietii, decât
sa fim capabili sa asimilam noul vechiului, sa întâmpinam fiecare in-
trus care ne ameninta setul de concepte binecunoscute, când apare, sa
vedem dincolo de caracterul lui neobitlnuit tlisa-I etichetam linitltitor
drept un vechi prieten incognito. [... ] Nu simtim nici curiozitate, nici
uimire fata de lucrurile atât de îndepartate de noi, încât nu avem con-
cepte la care sa le raportam tlinici standarde dupa care sa le masu-
ram." (James, 1890,voI. II, p. 110)

372 Abraham H. Maslow

lor de pericol. Probabil ca, simtindu-se mai in siguranta si mai
încrezatori în ei însisi, îsi pot permite luxul de a reactiona la
experiente care nu sunt periculoase, ci placut incitante, a le ob-
serva si chiar a le trai implicat. S-a aratat ca aceasta reactie po-
zitiva, fie ea slaba sau puternica, fie un entuziasm moderat
sau un extaz coplesitor, presupune, la fel ca reactia la o situa-
tie de urgenta, mobilizarea sistemului nervos autonom, impli-
când viscerele si restul organismului. Principala diferenta din-
tre aceste experiente este ca una este resimtita drept placuta,
iar cealalta, neplacuta. Aceasta observatie ne arata ca oamenii
nu numai ca se adapteaza pasiv la lume, ci se si bucura de ea
si chiar se implica activ în ea. Factorul a carui variatie pare sa
explice majoritatea acestor diferente este ceea ce am putea
numi sanatate mintala. Pentru oamenii relativ anxiosi, parti-
ciparea este mai des un mecanism activat de situatiile de ur-
genta, iar lumea tinde sa fie împartita pur si simplu între lu-
cru~i periculoase si lucruri sigure.
In cel mai pregnant contrast cu atentia categorizatoare se
afla probabil conceptul lui Freud de atentie egal flotanta.43 Ob-

43 "Asa cum ne încordam atentia intentionat pâna la un anumit prag, tot
astfel începem sa si alegem între anumite materiale; fixam deosebit de
acut un anume fragment, eliminând pentru aceasta un altul si urmând
în aceasta alegere propriile noastre asteptari si înclinatii. Tocmai acest
lucru nu trebuie sa îl facem; daca în alegeri ne ghidam dupa astepta-
rile noastre, suntem în pericolul de a nu gasi niciodata altceva decât
ceea ce stim deja; daca ne urmam înclinatiile, vom falsifica posibila
perceptie. Nu trebuie sa uitam aici ca adesea ajungem sa aflam lucruri
a caror semnificatie este recunoscuta numai retroactiv.
Cum se vede, preceptul de a recepta totul în mod uniform este con-
trapartea necesara a cererii adresate analizandului, anume aceea de a
povesti fara critica si selectie tot ceea ce îi vine în minte. Daca medi-
cul se comporta astfel, el distruge în mare parte câstigul care rezulta
prin urmarea de catre pacient a «regulii de baza psihanalitice». Regu-
la pentru medic se poate exprima astfel: tine toate influentele constien-
te departe de capacitatea ta de observatie si lasa-te total în voia «me-
moriei inconstiente» sau exprimat pur tehnic, asculta si nu te preocupa
daca retii ceva." (Freud, 1924, pp. 324-325) [Sigmund Freud, Opere,
voI. 11, "Tehnica psihanalizei", p. 104, traducere de Roxana Melnicu,
Bucuresti, Editura Trei, 2004]

17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 373

servati ca Freud recomanda participarea pasiva, nu activa, pe
principiul ca atentia activa tinde sa impuna asupra lumii rea-
le un set de at;teptari. Astfel de at;teptari pot sa acopere vocea
lumii reale, daca aceasta e slaba. Freud recomanda sa fim su-
put;i, umili, pasivi, interesati doar sa aflam ce are sa ne spuna
realitatea, preocupati doar de a permite structurii intrinseci a
materialului sa hotarasca ce vom percepe. Toate acestea echi-
valeaza cu a putea spune ca trebuie sa ne raportam la expe-
rienta ca t;i cum ar fi unica, diferita de tot ce exista în lume t;i
ca singurul nostru efort trebuie sa fie cel de a-i întelege natu-
ra proprie, nu de a încerca sa vedem cum se integreaza în te-
oriile, schemele t;i conceptele noastre. Aceasta este, în cel mai
deplin sens, o recomandare de a ne centra pe probleme t;i nu
pe propriul eu. Eul, experientele, preconceptiile, sperantele t;i
fricile sale trebuie lasate deoparte în cea mai mare masura po-
sibila daca vrem sa întelegem natura intrinseca a experientei
cu care ne confruntam.
Ne-ar putea fi util apelul la contrastul familiar (poate chiar
stereotip) între felul cum abordeaza o experienta omul de t;ti-
inta t;i artistul. Daca ne putem permite sa ne gândim la abs-
tractiuni precum adevaratul om de t;tiinta sau adevaratul ar-
tist, probabil ca este corect sa descriem contrastul dintre
modurile lor de abordare a oricarei experiente spunând ca
omul de t;tiinta cauta în principal sa clasifice experienta, sa o
raporteze la toate celelalte experiente, sa o at;eze la locul ei în
contextul unei filosofii unitare asupra lumii, sa vada în ce pri-
vinte se aseamana t;i se deosebet;te de toate celelalte. Oamenii
de t;tiinta tind sa dea un nume experientei sau s-o eticheteze,
sa o at;eze la locul ei, într-un cuvânt, sa o clasifice. Artit;tii sunt
mai interesati de caracterul unic t;i idiosincrasic al experientei.
Ei trateaza fiecare experienta în mod individual. Fiecare mar
este unic, diferit, t;i la fel e fiecare model, fiecare copac, fieca-
re cap - nici unul nu seamana cu celalalt. Cum a spus un cri-
tic despre un anume artist: "EI vede lucrurile la care altii doar
se uita." Artit;tii nu sunt câtut;i de putin interesati sa clasifice
experienta sau s-o at;eze într-un catalog mental. Sarcina lor
este s-o vada cu ochi proaspeti t;i apoi, daca au talent, sa o fi-

374 Abraham H. Maslow

xeze într-un fel sau altul, astfel încât si alti oameni, mai putin
perceptivi, sa o poata vedea tot cu ochi proaspeti. Simmel a
spus foarte bine: "Omul de stiinta vede un lucru pentru ca-I
;;tie; artistul însa ;;tie un lucru pentru ca-I vede."
La fel ca toate stereotipurile, si acestea sunt periculoase.
Una dintre tezele implicite din acest capitol spune ca oame-
nii de stiinta ar trebui sa devina mai intuitivi, mai artisti si sa
aprecieze mai mult experienta bruta, directa. La fel, studierea
si întelegerea realitatii asa cum o vede stiinta ar trebui sa
adânceasca reactiile artistului fata de lume, sa le faca mai ma-
ture si mai valide. Recomandarea facuta deopotriva artistu-
lui si omului de stiinta este de fapt aceeasi: "Vedeti realitate a
întreaga!"

Perceptia
Stereotipizarea este un concept care se poate aplica nu nu-
mai psihologiei sociale a prejudecatii, ci si procesului primar
al perceptiei. Perceptia poate fi altceva decât asimilarea sau
înregistrarea naturii intrinseci a evenimentului real. Ea înseam-
na mai adesea clasificarea sau etichetarea experientei, nu exa-
minarea ei si, ca urmare, ar trebui sa primeasca un alt nume
decât perceptia adevarata. Ceea ce facem în perceptia stereo-
tipa seamana cu folosirea cliseelor si sintagmelor tocite în vor-
bire. De pilda, este posibil ca atunci când facem cunostinta cu
cineva sa reactionam ca la o experienta inedita, sa încercam
sa-I întelegem sau sa-I percepem ca pe un individ unic, dife-
rit de toti ceilalti. Mult mai des însa nu facem decât sa etiche-
tam imediat persoana respectiva, s-o asezam într-o categorie,
nu ca pe un om unic, ci ca pe un exemplu al unui anumit con-
cept sau o ilustrare a unei anumite categorii. Cu alte cuvinte,
omul angajat într-un tip de perceptie stereotipa trebuie com-
parat, daca dorim sa fim sinceri, cu un functionar si nu cu un
aparat de fotografiat.
Printre numeroasele exemple de stereotipii ale perceptiei
putem cita urmatoarele tendinte de a percepe:

17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 375

1. Familiarul ~i ceea ce este tocit, uzat, nu ceea ce este ne-
familiar ~i proaspat
2. Schematicul ~i abstractul, nu realul
3. Ceea ce e organizat, structurat, monovalent, nu ceea ce
este haotic, neorganizat, ambiguu
4. Ceea ce este sau poate fi numit, nu ceea ce nu are nume
sau nu poate fi numit
5. Ceea ce are sens, nu ceea ce este lipsit de sens
6. Conventionalul ~i nu neconventionalul
7. Ceea ce e de a~teptat, nu ceea ce e nea~teptat

Mai mult, daca evenimentul este ne familiar, concret, am-
biguu, fara nume, lipsit de sens, neconventional sau nea~tep-
tat, dovedim tendinta puternica de a distorsiona, modela sau
schimba evenimentul, dându-i o forma mai familiara, mai abs-
tracta, mai organizata etc. Avem tendinta de a percepe eveni-
mentele mai u~or ca reprezentanti ai unor categorii decât a~a
cum sunt în sine, unice ~i idiosincrasiee.
Numeroase ilustrari a acestor tendinte se pot gasi în tes-
tul Rorschach, în literatura psihologiei gestaltiste, în testele
proiective ~i în teoria artei. In acest ultim domeniu amintit,
Hayakawa (1949, p. 103) citeaza exemplul unui profesor de
arta care "are obiceiul de a le spune studentilor lui ca nu sunt
în stare sa deseneze un brat anume pentru ca se gândesc la el
ca la un brat, ~i fiindca se gândesc la el ca la un brat, cred ca
~tiu cum ar trebui sa arate". Cartea lui Schachtel (1959) este
plina ~i ea de exemple fascinante.
Este evident ca omul trebuie sa ~tie mai putin despre un
obiect-stimul pentru a-l introduce într-un sistem deja construit
de categorii decât pentru a-l întelege ~i aprecia. Adevarata per-
ceptie, pentru care obiectul ar fi unie, care l-ar considera în în-
tregul sau, s-ar cufunda în el ~i l-ar întelege, ar cere, evident,
mult mai mult timp decât fractiunea de secunda necesara pen-
tru a eticheta ~i a cataloga un lucru.
De asemenea, este probabil ca clasificarea e mult mai putin
eficienta decât perceptia proaspata, în mare parte datorita aces-
tei caracteristici deja mentionate - faptul ca se poate produce

376 Abraham H. Maslow

într-o fractiune de secunda. În aceste conditii, doar cele mai evi-
dente caracteristici pot fi folosite pentru a determina reactia, iar
acestea pot duce foarte usor în directia gresita. Perceptia clasi-
ficatoare este prin urmare o usa deschisa pentru greseli.
Aceste greseli devin de doua ori mai importante deoarece
perceptia clasificatoare face mai putin probabila corectarea ori-
carei greseli initiale. Un lucru sau un om care a fost asezat în-
tr-o categorie va ramâne acolo, pentru ca orice comportament
ce contrazice stereotipul poate fi privit ca o simpla exceptie
care nu trebuie luata în seama. De exemplu, daca suntem con-
vinsi, dintr-un motiv sau altul, ca o persoana este necinstita si
daca încercam sa o prindem trisând la un joc de carti, dar nu
reusim, vom continua sa o numim hoata, presupunând ca a
fost cinstita din motive ad hac, poate din teama de a nu fi des-
coperita, sau din lene, sau ceva similar. Daca suntem profund
convinsi de necinstea ei, s-ar putea sa nu conteze daca nu re-
usim niciodata s-o prindem în flagrant delict. S-ar putea s-o
privim pur si simplu drept un hot caruia îi este teama sa fie
necinstit cu noi. Sau conduita contradictorie ar putea fi privi-
ta drept interesanta, în sensul ca nu este caracteristica pentru
esenta persoanei, ci numai o masca superficiala.
Mai mult decât atât, conceptul de stereotipizare ar putea
ne ofere în buna parte raspunsul la intrebarea veche de când
lumea: cum pot oamenii sa continue sa creada în falsitate,
chiar atunci când adevarul se afla chiar sub nasul lor ani la
rând. Stim ca se obisnuieste sa se considere ca aceasta imper-
meabilitate la ceea ce este evident se explica în întregime prin
refulare sau, în general, prin fortele motivationale. Fara îndo-
iala, si aceasta afirmatie este adevarata. Întrebarea este daca
ea cuprinde tot adevarul si constituie singura o explicatie su-
ficienta. Cele discutate mai sus indica faptul ca exista si alte
motive pentru orbirea fata de ceea ce este evident. Când ne lo-
vim noi însine de o atitudine stereotipa, ne putem face o idee
despre violenta unui astfel de proces. Ne simtim insultati si
neapreciati daca suntem asezati la gramada în aceeasi catego-
rie cu niste oameni fata de care ne simtim diferiti în multe pri-
vinte. Dar este imposibil sa gasim o descriere mai buna a si-

Daca luam în serios teoria..a ceva. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 377 tuatiei decât cea a lui William James: "Primul lucru pe care îl face intelectul cu un obiect este sa-I clasifice alaturi de altce- va.i asa mai departe.i fara scuze drept crustaceu. în scopuri practice. E permis. «Nu sunt a. care s-a petrecut în lume sau care se va repeta în viitor.i în cazul atentiei. Prin ur- mare. . ar spune el. Dar orice obiect extrem de important pentru noi .." (1958. Teoretic.. Proba- bil ca un crab ar fi extrem de revoltat daca ne-ar auzi clasifi- cându-l fara tam-tam . poti sa ape- Iezi la o obisnuinta. . lumea este un flux perpetuu. o clasificare este implicata inevitabil. Atâta vreme cât întelegi ca exista diferente si ca trebuie sa stabilesti singur daca ele schimba sau nu ceva. Obisnuintele le sunt utile oa- . p. Daca esti constient de acest lucru. comportament se deosebe.nuinta este încercarea de a rezolva o problema folo- sind o solutie mai veche care a avut succes... e permis sa te porti ca si cum unele lu- cruri ar fi la fel.te devotiunea ne pare totodata unic.. comportament..te într-un fel sau altul (important sau nu) de orice alta experienta. exprimarii catego- rizatoare etc. sa te porti ca si cum unele lucruri au ramas neschim- bate . Nici o obis- nuinta nu este complet lipsita de riscuri.. nu exista nimic static în lume (chiar daca.nuintei ilustreaza cel mai bine un aspect va- labil ...i toa- te lucrurile se afla în mi.i (2) o selectie a celor mai eficiente solutii la aceasta categorie de probleme. eveniment. eu însumi . multe lucruri sunt statice).44 44 Nu exista doua lucruri la fel si nici un lucru nu ramâne acelasi.sa te porti conform obisnuintei.. Acest lucru impli- ca faptul ca trebuie sa existe (1) o plasare a problemei prezen- te intr-o anumita categorie de probleme .. În realitate.i cu asta am termina cu el..care. deoarece o diferen- ta trebuie sa schimbe ceva pentru a ramâne diferenta.i anume faptul ca ele sunt de fapt încercari de a "îngheta lumea". si în unele cazuri nu se întâmpla asa. 10) Învatarea Obi.. atunci fiecare experienta.i atât». sui generis..i care ne treze. Fenomenul obi. caci vei sti când sa o lasi la o parte. perceptiei.. gândirii. sunt eu în- sumi.

?i anume calculul algebric. Suntem înca pro- fund newtonieni. ar parea rezonabil. . toata învatarea reproductiva sunt exemple ale acestei tendinte a oamenilor cu gândire statica de a îngheta lu- mea mobila într-o stare de imobilitate temporara. ea este motivata de speranta de a reduce sau evita anxie- tatea. aflate în continua schimbare pentru a o putea manevra. C1?adar. dupa cum a aratat White- head în repetate rânduri. obisnuin- tele tînd sa duca la lipsa de eficienta." (Jolmson.mai putin moti- menilor care nu se bazeaza numai pe ele si nu persista în a le urma. ceea ce e aproape acela?i lucru. Un exemplu al acestei tendinte îl ofera matematicienii static-atomi?ti. fiindca nu fac fata unei lumi aflate în permanenta mi?care. p. mai mult. Toate actiunile de categorizare pot fi întelese drept eforturi de a îngheta. Chiar daca oamenii de ?tiinta ?i filosofii no?tri mai so- fisticati s-au debarasat de vechile idei despre spatiul gol ?i lu- crurile durabile aruncate de-a valma în el. Adevarul este ca cei mai multi dintre noi nu fac acest lucru. Exemplele din psihologie sunt însa mai pertinente pentru scopurile acestui capitol ?i trebuie subliniata teza conform careia obi?nuintele ?i. indiferent de circumstante. sa ne bazam teoriile ?i filosofiile de- spre ?tiinta ?i bun-simt numai pe acest fapt primar ?i inevita- bil.378 Abraham H. Persoanele care nu simt disconfort în fata necunoscutului sau care pot tolera ambiguitatea (Frenkel-Brunswick. prostie si pericol. În masura în care categorizarea înseamna înghetarea pre- matura a concluziilor. care au inventat un truc ingenios pentru a pu- tea trata mi?carea ?i schimbarea într-o maniera care sa presu- puna nemi?carea. rareori fa- cem acest lucru cu implicare ?i entuziasm. aceste concepte la care s-a renuntat doar verbal supravietuiesc în continuare ca baza a tuturor reactiilor intelectului nostru. la indivizii mai putin judiciosi. ca ?i cum ea nu ar putea fi manevrata decât atunci când e nemi?- cata. sunt. staticiza sau opri mi?carea unei lumii mobile. 1946.199). datorita fricii de necunoscut a persoa- nei. De?i lumea schim- barilor ?i a evolutiei este ?i chiar trebuie acceptata. Maslow În acest caz. 1949).

O modalitate de a descrie aceasta diferenta ar fi sa spunem ca la oamenii sanatosi. Bliss si Bone Iar niste critici sfidatori. Morse and Bliss!»" (Guiterman. aflati în trecere Prin scrierile noastre. La oamenii aflati în procesul actualizarii sinelui. sa zicem. la cei bol- navi este relativ motivata. pentru ca prin învatare ne asumam. se vor plânge într-un glass «Ce fel de-antologie este acest înscris Care-i uita pe Bone. Caci.45 Învatarea nu este deci un proces complet neutru. 1939) . pentru ca orice reactie învatata. daca dorim sa vorbim fran- ceza bine. precis I-au amintit pe Morse. Potter. blocheaza formarea altor reactii învatate la aceeasi problema. la rândullor. aceasta legatura este simptomatica pentru un organism cam bolnav. ci învatam sa ne si placa si sa o preferam (Maslow. De ce? În primul rând. ea se afla la un nivel minim. Potter. Brook. unele loialitati. dar de obicei neglijat de catre teoreticienii învata- rii. într-o anumita masura. de vreun antologist pripit îndrazni-va A edita selectiuni. Nu putem spune: "Daca aceasta reactie este o gre- seala. prin sim- pla sa existenta. este foarte usor sa o uitam si sa o înlocuim cu alta re- actie". Potter. si anume ca învatarea nu consta doar din reactii muscu- lare. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 379 vate în privinta perceptiilor lor. Astfel. Brook. la fel de im- portant. la persoanele psihotice si nevrotice se afla la nivelul maxim. Spus pe sleau. Potter. Exista însa si un alt motiv. 1937). ar fi mai bine sa nu o învatam daca singurul pro- 45 Antologistica "Cum unul dintre antologisti a pus în cartea lui Poeme dulci de Morse. Nu învatam doar sa vorbim engleza. dupa judecata sa Pe clasicii Brook. Bliss si Brook Toti ceilalti antologisti. de la mine ori tine Dând la o parte. ca în cazul delirului si halucinatiilor. cognitia este relativ nemotivata. Bone. Obisnuintele sunt deci mecanisme conservatoare. Morse. asa cum a aratat James (1890) cu multa vreme în urma. nu drept sanatoasa. Legatura strânsa dintre moti- vatie si perceptie a fost privita în cel mai bun caz drept un fe- nomen psihopatologic. ci si din preferinte afective. Bone si Bliss.

mai util si mai paradigmatic decât exemplele obisnuite ale asocierii oarbe a doua silabe fara sens. ar fi mai eficient sa as- teptam sa cunoastem un profesor bun. adica aceea care consta în recunoasterea si amintirea reactiilor ad-hoc izolate. in- fluenta unei experiente tragice va transforma individ ima- tur într-un adult mai matur. mai umil si mai capabil de a rezolva orice problema cu care s-ar putea confrunta în viata de adult. adica suma tuturor efec- telor exercitate asupra caracterului nostru de toate experien- tele pe care le-am trait." Aceste consideratii nu sunt în nici un caz aplicabile ori- carui tip de învatare. Astfel. mai întelept. daca au un efect profund. Organismul nu achizitioneaza experiente una dupa alta. ci doar a dobândit ad-hoc o teh- nica de a gestiona sau rezolva un anumit tip de problema (de exemplu. E o presupu- nere naiva. Cum spune un proverb spaniol: "Obisnuin- tele sunt la început pânze de paianjen. Lu- crurile nu stau chiar atât de simplu. apoi se transforma în chingi. "E prefera- bil sa ai chiar si o teorie falsa decât nici una". dupa parerea noastra. Un astfel de exemplu este mult mai important. Opusul acestei teorii ar fi ca el nu s-a schimbat deloc. caci o mare parte din lucrurile învatate cu ade- varat în lume (de exemplu cele mai importante influente ale trecutului) nu se învata nici atomist.380 Abraham H. Numerosi psihologi vor- besc ca si cum acesta ar fi singurul mod în care trecutul poa- te avea vreo influenta asupra prezentului sau în care lecti- ile oferite de experientele trecute ar putea fi folosite în mod profitabil pentru a rezolva probleme actuale. daca afirmatiile de mai sus sunt valide. 1968a). Maslow fesor disponibil are un accent prost. ele se aplica doar învatarii atomiste si reproductive. trebuie sa-i contrazicem pe acei oameni de stiinta cu atitu- dine foarte superficiala fata de ipoteze si teorii. ele schimba persoana în întregime. Din acelasi motiv. nu au de-a . mai tolerant. spun ei. moartea mamei). nici reproductiv. Cea mai importanta influenta a trecutului. cel mai influent tip de învatare este ceea ce am putea numi învatare caracteria- la sau intrinseca (Maslow. ca pe niste monede. experimente care.

cât ?i teoretic. neschimbatoare..46 Daca lumea se afla în continua schimbare. toate problemele trebuie sa fie noi. memoria nu este facultatea de a de- pozita amintirile într-un sertar sau de a le consemna într-un registru. indiferent de înclinatia sa teoretica subiectiva. Ele implica în mod necesar un lucru neadeva- rat.. Am convingerea ca observatiile actuale vor dovedi ca acest lucru este adevarat atât din punct de vedere practic. ]. nu exista nici macar o facultate.iactionam cu întregul nostru trecut.a cum am cautat sa dovedim. caci facultatea functioneaza intermitent. În orice caz. tre- cutul nostru ca întreg devine manifest pentru noi prin impulsul sau. simtim totu.te. ce este ca- racterul nostru. Dar cmar daca nu avem o idee clara despre aceasta. obi?nuintele joaca un dublu rol în adaptare. nu va contrazice faptul ca macar unele dintre problemele cu care ne confrunta viata sunt noi ?i. de fapt.tere.. ?i totu?i sunt privite în general drept unele dintre cele mai eficiente in- strumente ale adaptarii. inclusiv cu înclinatia originara a sufletului nostru. Prin urmare.pp. Din punct de vedere biologic. decât cu silabele fara sens. nici dulap. a recurge la trecut pentru gasirea unor solutii ad-hoc are tot atâtea ?anse sa fie periculos ca ?i util.i vag ca trecutul ramâne prezent pentru noi. În acest caz. Teoretic vorbind. daca nu condensarea istoriei pe care am trait-o înca de la na. Potrivit teoriei schimbarii continue. voim . statica.... îl resimtim sub forma ideii. nu ca unul paradigmatic. ba chiar dinainte de a ne na. în timp ce întâmplarile din trecut se acumuleaza unele peste altele fara oprire [. adica o lume constanta." (Bergson. fiecare moment e nou ?i unic. din moment ce purtam în noi predispozitii prenatale? Fara îndoiala. la drept vorbind.adar. dar dorim. ca atare. Ce suntem. atunci când vrea sau poate sa o faca. problema care se aseamana foarte mult cu unele din trecut tre- buie privita ca un caz special. 7-8) .. gândim doar cu o mica par- te din trecutul nostru.. A. 1944. ceea ce sugereaza categoric o lume 46 "A. problema tipica este problema care nu a mai fost abordata niciodata ?i care se de- osebe?te în mod esential de orice alta problema. nimeni. Nu exista registru. trebuie sa li se gaseasca solutii noi. pentru ca ele sunt în acela?i timp necesare ?i primejdioase. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 381 face cu nimic din ceea ce exista în lume.

caci fara îndoiala multe dintre problemele noastre sunt într-adevar repetitive. familia- ra. este mereu alta. astfel încât creatorul sa fie liber sa-si dedice energia pro- blemelor asa-zis superioare. Chiar asa si trebuie sa stea lucrurile în marea parte a tim- pului. familiara. Lucrurile ar putea deveni mai dare daca descriem acest pa- radox si dintr-un alt punct de vedere.382 Abraham H. Nu trebuie sa ne lansam într-o discutie controver- . din accentul constant pus pe repetitie de catre acei psihologi marcati de importanta obisnuintei ca mecanism de adaptare. Daca o problema apare iarasi si iarasi într-o forma similara. Astfel. familiare si relativ neschimba- toare. ca si conditii prealabile. Prin urmare. efort si exercitiu mental în confruntarea cu situatii recurente. crearea . Aceasta interpretare rezulta. dinamica."ca si cum lumea ar fi sta- tica. Individul implicat în ceea ce numim activitati supe- rioare . putem cu siguranta sa economisim o buna parte din efortul de gândire având la îndemâna o reactie devenita obisnuinta. se schimba. niste seturi complexe de obiceiuri care rezolva automat micile probleme de zi cu zi. ci se afla într-o continua curgere. De aceea putem spune ca obisnuinta este o reactie de tip "ca si cum" .gândirea. neschimbata. la care pu- tem recurge automat de câte ori se iveste respectiva problema. Pentru ca este deja formata. prezenta unei obisnuinte poate fi mai rea decât lipsa oricarei reactii. repetitiva si neschimbatoare. reactia noastra la ea ar trebui sa se schimbe si ea sau sa fie gata sa se schimbe rapid. Obisnuinta este o reactie deja forma- ta la o situatie sau solutia la o problema. din moment ce obisnuinta garan- teaza o anumita rezistenta si întârziere în formarea noilor re- actii necesare la situatia noua. obisnuinta constituie reactia la o problema repetitiva. ea dobândeste o anumita inertie si rezistenta la schimbare. Am putea spune atunci ca obisnuintele sunt formate pentru a economisi timp. bineînteles. În realitate. se transforma mereu în altceva. Dar când o situatie se schimba. Dar aici apare o contradictie sau chiar un paradox.descopera ca aceste activitati cer. inventarea. Maslow schimbatoare. lumea nu este statica. neschimbata si constanta".

efort si gândire.47 Prin urmare. Obiceiurile sunt în acelasi timp necesare si periculoase. Subiectul este abor- dat în mod stralucit si în cartea lui Schachtel (1959). nu. 141) 48 Am putea adauga ca memoria reproductiva este mult mai dificila în absenta unui set de categorii (cadru de referinta). Daca acceptam aceasta idee. p. iata si paradoxul. Sunt o arma fundamentala a adaptarii. dar cu un pret mare. cu alte cuvinte se opun solutiilor la probleme noi. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 383 sata pe marginea întrebarii daca aceasta este o caracteriza- re corecta a tuturor aspectelor lumii. Cuvântul se întoarce împo- triva ideii. 301) "Libertatea noastra. Cel mai viu gând de- vine înghetat în formula care îl exprima. Litera ucide spiritu1. în virtute a comoditatii. de dragul argumentului. cu probleme unice. 47 "Imaginea este cea a fiintelor umane confruntate cu o lume în care pot sa traiasca si sa fie stapâni numai daca învata sa raspunda la infinita ei diversitate cu reactii tot mai delicat adaptate si daca descopera cai de a evada de sub dominatia deplina a circumstantelor imediate. ca unele aspecte ale lumii sunt constante. p. Constituie solutiile unor probleme. ele tind sa înlocuiasca." (Bergson. si totusi împie- dica adaptarea. . noi. Neîndoielnic. 1944." (Bergson. iar altele. ce nu face apel la cate- gorizare. inedite. învatarea si gândire a au- tentice si proaspete. adi- ca ne împiedica sa adaptam lumea la propria noastra persoa- na. 1944. perceptia. utile si nocive. Desi ne sunt folositoare în adaptarea la lume48. în chiar momentele în care se afirma. putem evita o disputa metafizica inutila presupunând. ele sunt categoric o piedica si un impediment pentru organismul care trebuie sa se confrunte cu aspectele schimbatoare si fluctuante ale lumii. da nastere obisnuintelor care o vor inhiba daca ea nu reuseste sa se reînoiasca printr-un efort constant: automatismul o alunga. Cititorul interesat de subiect poate apela la cartea excelenta a lui Bartlett (1932) pentru do- vezi experimentale în favoarea acestei concluzii. În cele din urma. trebuie sa acceptam si ca oricât de fo- lositoare ar fi obisnuintele pentru aspectele constante ale lu- mii. ne ajuta sa economisim timp. dar pe ter- men lung se opun gândirii proaspete. participarea. deseori con- stituie piedici în calea inventivitatii si creativitatii noastre.

p. cel de a evita sau ignora proble- mele de orice fel. categorizarea consta în (1) a avea nu- mai probleme stereotipe .i de inventivitate. Si totusi.49 Probleme stereotipe Primul efort al celui care manifesta tendinta puternica de a categoriza va fi. 1938. de obicei. acest lucru este exem- plificat de acei pacienti obsesiv-compulsivi care îsi reglemen- teaza si-si ordoneaza fiecare coltisor al vietii. Aceste trei tendinte puse laolalta dau o garantie unei aproape completa a lipsei de creativitate . Viata degene- reaza când este închisa în catusele simplei conformari. în refuzul sau. adica le cere în- credere în ei însisi. se îndreapta spre o noua ordine ce constituie cerinta prin- cipala pentru existenta experientelor importante. 108) "Esenta vietii se gaseste în rasturnarea ordinii prestabilite. Trebuie sa explicam tendinta spre forme ale ordinii si tendinta spre noutate a ordinii.i/ sau (3) a avea seturi de solutii de-a gata. 119) . Universul refuza influenta pietrificatoare a conformismului deplin. primul demers con- sta în a o încadra si a o privi drept reprezentant al unei cate- 49 "Claritatea S>Î ordinea îl ajuta pe posesor sa se confrunte cu situatii di- nainte prevazute. Trebuie trecut dincolo de simpla claritate si ordine pentru a ne confrunta cu nepre- vazutul. nu sunt suficiente. curaj si sentimentul sigurantei.. pentru a progresa.. Ele constituie temelia necesara pentru mentinerea situatiilor sociale existente. pre- cum si masura reusitei si a esecului. înainte de ciocnirea cu diversele probleme ale vietii. pentru a simti entuziasm.p. pentru ca nu îndraznesc sa se confrunte cu nimic neasteptat." (Whitebead. 1938.384 Abraham H. Si totusi. În forma mai extrema.i/ sau (2) a folosi numai tehnici ste- reotipe pentru rezolvarea acestor probleme ." (Whitehead. Daca problema trebuie sa fie perceputa. Maslow Gândirea În acest domeniu.. Astfel de oa- meni se simt profund amenintati de orice problema care le cere mai mult decât o solutie deja cunoscuta. Puterea de a asimila elemente vagi si dezordonate ale experientei este necesara pen- tru a pasi în întâmpinare a noului.

a naturii intrinseci a realitatilor percepute. automatizarea. desi incurabile. Individul încearca sa descopere: "În ce clasa de probleme deja întâlnite poate fi plasata aceasta?" sau "În ce categorie de probleme se potriveste aceasta . la medicul care se simte mai în largul lui în fata unei boli cunoscute. a adaptabilitatii . solutiile generate de obisnuinta au si dezavantaje. Acesta nu este singurul motiv pentru care se recurge la categorizare. Princi- palele dezavantaje sunt pierderea flexibilitatii. unul dintre principalele avantaje ale categori- zarii consta în faptul ca ea permite încadrarea reusita a pro- blemei si totodata pune la dispozitie automat un set de teh- nici pentru abordarea problemei. Nu vreau sa intru în dificila problema a similaritatii. mecanismul potrivit va fi bine uns si gata de a fi folosit. decât în prezenta unor simptome cu totul misterioase. La capitolul avantaje putem aminti din nou usurinta executiei. Acestor oameni nu le place incertitudinea si vor clasifica toate expe- rientele pe care nu le vor putea ignora. care clasi- fica lucrurile prin prisma unor seturi idiosincrasice de catego- rii. Daca individul s-a ocupat de aceeasi problema de mai mul- te ori în trecut. economisirea energiei. asa cum am vazut. bineînteles. asta presupune o tendinta puternica de a face lucrurile asa cum au fost facute înainte si. Tehnici stereotipe În general. numai pe baza asemanarilor percepute. chiar daca vor trebui sa ajusteze. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 385 gorii familiare (din moment ce familiarul nu produce anxieta- te). Aceasta este dovedita de faptul ca indivizi diferiti. pre- ferinta afectiva. Faptul ca tendin- ta de a încadra o problema are motivatii profunde devine evi- dent. pasiva. de exemplu. Bineînteles. evitarea anxietatii si asa mai departe. reusesc cu totii sa stereotipizeze experientele. sa modifice sau sa distorsioneze experienta. este suficient sa arat ca aceas- ta percepere a asemanarilor nu trebuie sa fie o înregistrare umila.sau poate fi introdusa for- tat?" O astfel de reactie de încadrare este posibila. nu doar avantaje.

concluzia a fost formulata înainte ca procesul de gândire sa fi început. Aceasta. stradania de a gasi dovezi sunt doar perdele de fum. astfel ca poate sa-si petrea- ca o mare parte din timp într-o activitate intelectuala. Acest lucru presupune chiar mai putin efort decât rationalizarea. Ea nu este gândire în adevaratul sens al cuvântului pentru ca îsi for- muleaza concluziile independent de natura problemei. alegând din lumea exterioara toate frânturile de dovezi care sa-i sus- tina ideile de-a gata. Deseori. im- . E un gen de acti- vitate care da numai impresia unui proces de gândire. oa- menii pot pur si simplu sa creada fara ca macar sa faca gestul de a se preface ca gândesc. E adevarat ca o astfel de persoana poate avea un IQ ridicat. Concluziile stereotipe Probabil cel mai binecunoscut exemplu al acestui proces îl constituie rationalizarea.386 Abraham H. precum si ale procese simi- lare pot fi definite în contextul discutiei noastre ca pornind o idee deja existenta sau o concluzie dinainte stiuta si dedicând apoi multa activitate cerebrala pentru a sprijini concluzia sau a gasi dovezi în favoarea ei ("Nu-mi place de tipul asta si am sa gasesc un motiv întemeiat pentru asta"). Este posibil ca individul sa traiasca dupa un set de idei de-a gata pe care le-a dobândit în întregime în primul dece- niu de viata si care nu s-au schimbat si nici nu se vor schim- ba vreodata în cât de mica masura. chiar si fatada lipseste. pe de alta. uneori. acest tip de activitate ar putea fi de folos lumii. Nu putem nega faptul ca. Avantajele ocazionale ale rationalizarii reprezinta o problema minora daca sunt puse în balanta cu fe- nomenele mai pregnante ale orbirii fata de lumea reala. discutiile aprinse. creativa. totusi. pare de do- rit ca trebuie sa facem un fel de diferentiere verbala între gân- direa productiva. Maslow si a inventivitatii creative. cu alte cuvinte consecintele obis- nuite ale presupozitiei ca aceasta lume dinamica poate fi abor- data ca si cum ar fi statica. încrun- tarea. pe de o parte si rationalizarea cea mai abila.

vezi..nuintelor. individul nu reactioneaza la ea fara ezitare într-o maniera clar stabilita dinainte. Cele trei ti- puri de procese despre care am vorbit pot fi abordate cu u.i a amintirilor de tip re- productiv. Dar rationalizarea nu trebuie sa fie singurul nostru exem- plu. pe când în gândirea asociativa el consta în a vedea cum se raporteaza sau se aseamana problema cu altele... Efortul consta în a-i scoate la iveala natura intrinseca. gândirea de acest tip echivaleaza adesea cu rea- ranjarea obi.i cum n-ar mai fi aparut niciodata una asemanatoare.. pierderii capacitatii de schimbare ... Cu alte cuvinte...i cum ar spune "Nu .. precum .. Contrastul cu gândire a holistic-dinamica este mai evident când întelegem ca aceasta din urma este legata mai mult de procesele perceptiei decât de cele ale memoriei. Rezolvarea proble- melor devine nimic mai mult decât o tehnica de a clasifica . este ca . Categorizarea intervine ..a cum se prezinta. întâlnite în trecut. Într-un sens practic... 1940. Pro- blema este examinata cu atentie a.i adaptare la o lume aflata în continua transformare.i când problema este folosita ca stimul pentru asociatii. 1959).tiu. Principalul efort în gândire a holistica este perceperea cât mai clara posi- bil a naturii intrinseci a problemei cu care ne confruntam.i amin- tirii. hai sa vedem".u- rinta ca forme speciale ale actiunii obi. . ori de câte ori se confruntam cu o si- tuatie noua.tiu. S-ar parea ca gândirea bazata pe categorizare are o afinita- te speciala . dintre care sunt alese cele care se po- trivesc cel mai bine în situatia data. Ele implica în mod clar o raportare speciala la trecut. hai sa ve- dem". cu receptivitate la toate pri- vintele în care aceasta situatie poate sa difere de cele anterioa- re .. în "a sesiza rezolvarea în problema" (Katona. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 387 permeabilitatii la dovezi noi.. ca .i alte indicii care ara- ta ca mintea a încetat sa se mai dezvolte. Dimpotriva.nuintelor deja dobândite . acest principiu poate fi redus la un fel de motto: "Nu .i o relatie cu gândire a reproductiva. Prin urmare..i rezolva orice problema noua în lumina experientelor trecute..i fiind gata sa reactioneze în modul adecvat. în termeni comportamentali.i Wertheimer. distorsionarii perceptiei .

memoriei sau lucrurilor deja învatate. Cu alte cuvin- te. daca este purtatoare de semnificatie. "Învata- rea". gândire a aproape ca ar putea fi definita drept capacitatea de a ne rupe de obi~nuin- te noastre ~i a ne ignora experientele trecute.388 Abraham H. care reprezinta siguranta. familiaritatea ~i pro- tectia. ingeniozita- tii ~i inventivitatii. prin definitie. Bineînteles ca sunt. Existenta gândirii asociative este neîndoielnica. cel mai îndraznet se simte liber sa se aventureze ~i poa- te sa se îndeparteze de casa.exprimare aproape ple- onastica. Daca se plaseaza în conflict cu sta tus quo-ul intelectual. cutezanta ~iîndrazneala care îl caracterizeaza. Maslow Aceasta nu înseamna ca experientele trecute nu sunt folo- site în gândirea holistica. Daca lucrurile învatate în trecut ~i obi~nuintele noastre functioneaza bine. acea semnifica- tie este prin definitie cea a creativitatii. ceea ce presupune ca ea sa fie revolutionara. ele sunt totu~i destul de nimerite. nu trebuie sa mai gândim. înseamna ca este opusul obi~nuintei. unicitatii. punct central. dupa cum putem vedea daca ne gândim la diferenta dintre un co- pil timid ~i unul curajos. El consta în curajul. putem reactiona auto- mat. Subiec- tul disputei este însa care tip de gândire ar trebui sa fie folo- sit drept paradigma. în virtute a obi~nuintei. Un alt aspect dinamic este implicat în tipul de gândire cu adevarat creativa exemplificata de marile înfaptuiri din isto- ria omenirii. Gânditorul mai curajos . Teoreticienii din orientarea holist-dinamista argumenteaza ca activitatea de gândire. Cel timid trebuie sa se agate strâns de mama lui. Gândirea este tehnica prin care omenirea creeaza noul. Din acest punct de vedere. model ideal. Daca ne este permisa o mica exagerare. gân- direa este considerata opusul învatarii ~inu un tip de învatare. echivalenta cu a spune "un gânditor care gânde~- . în sensul conflictului ocazional cu concluziile existente. trebuie sa contrazica ceea ce am învatat deja. Daca aceste cuvinte nu sunt chiar oportune în contextul de fata. Procesul de gândire similar aga- tarii timide de mama este agatarea la fel de timida de obi~nuinta. în modul familiar. Ideea este ca sunt folosite altfel. a~a cum am aratat în discutia despre invatarea caracteriala sau intrinseca din sectiunea precedenta. pentru simplul motiv ca.

În cazul problemelor destul de importante.inoi tot la ea. The Fountainhead. preluate ca atare de la cei în care avem mai multa încredere decât noi îns.ine. astfel încât sa ne asiguram ca ajungem s. conventio- nali sau lenes. ci le ofera un set de ochelari prefabricati cu care sa cercete- ze fiecare aspect al lumii. ce sa-i placa. Dupa cum ne putem as. 1931) este deopotriva amuzanta si instructiva.50 Se pare ca o mare parte din concluziile s.i (oameni fara pareri proprii. astfel de concluzii nu sunt gânduri în adevaratul sens al cuvântului. as.ueaza în atât de mare masura în atingerea obiectivelor sale. . care nu s. atunci când gândim. ci sunt concluzii stereotipe.i/sau su- gerarea prestigiului. lipsita de un cadru de referinta fix. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 389 te" . aceste tendinte sunt în prin- cipal reactiile la o situatie nestructurata.tepta.i sigur.trebuie sa fie capabil sa se rupa de trecut. Evident. În acest sens.tiu ce pa- rere au ori nu au încredere în opiniile lor). care presupune ca. anume faptul ca educatia nu face nici un efort de a-i învata pe indivizi sa analizeze realitatea direct s.teptari.isolutiile la care ajungem în principalele sectoare ale vietii par a fi de acest fel. de baza. Ar fi probabil mai corect sa le consideram exemple de psihopato- logie moderata sau cel putin foarte apropiate de ea. adica nu sunt dicta te de natura problemei.isa nu resimta anxietate când se aventureaza dincolo de portul cunoscut s. obiceiuri s. o astfel de pozitie are unele implicatii care ne vor ajuta sa întelegem de ce educatia con- ventionala din aceasta tara es. Acestea sunt considerate în general a fi tendinte subiacente.i. de obismuin- ta. Un alt tip de concluzie stereotipa îl constituie cazurile în care parerile individului se formeaza prin imitatie s. învatare. Aceeasi tema apare si într-un roman al lui Ayn Rand (1943). ale naturii omului sanatos. sa ne uitam cu coada ochiului pentru a vedea la ce concluzie ajung altii. cum ar fi ce sa creada.icu o privire proaspa- ta. ale unor oameni excesiv de anxios. 50 O excelenta prezentare a dinamicii situatiei o gasim în Fromm (1941).iconventii s. 1066 and Ali That (Yaetman si Sellar. Vom sublinia aici un singur lucru.

Toate acestea sunt limpezi. Ceea ce vreau sa spun este ca omitem sa întarim obi~nuinta aprecierii con- crete a faptelor individuale. rareori este individul încurajat sa fie suficient de îndraznet \ii sa pri- veasca realitatea în propriul sau stil. în deplinatatea interactiunii lor reci- proce a valorilor emergente. în care realitatea schimbatoare. 51 "Stiinta este predata ca un lucru fix ~i stabil.51 Daca a existat vreodata un exemplu perfect de set de categorii impus asupra realitatii \ii nu de catre realitate. ce sa-i stârneasca vinovatie. du- reaza exact cincisprezece saptamâni \ii se desfac la fel de pre- cis ca o mandarina în departamente complet independente \ii care se exclud reciproc. O idee puternic sustinuta de examinarea gândirii stereotipe este reducerea preocupa- rii fata de categorizare \ii mai mult interes fata de experien- tele proaspete. care ignora acest aspect al interactiunii reciproce a diferitelor valori. 58) . Nu e ~tiinta. Nu pu- tem gasi o exprimare mai inspirata decât cea a lui Whitehead. sa fie iconoclast sau dife- rit. Critica mea la adresa metodelor noastre traditionale de edu- catie tine de faptul ca ele se preocupa mult prea mult de analiza intelectuala ~i de însu~irea informatiilor rigid formulate. care. inefabila \iimisterioasa este împartita îngrijit în trei credite. ci doar vorba goala. Maslow cu ce sa fie de acord. ~i ca nu facem decât sa punem ac- centul pe formulari abstracte." (Whitehead.390 Abraham H. nu ca sistem de cuno~- tinte a carui viata ~ivalori depind de mobilitatea sa ~i de disponibili- tatea de a-~i revizui imediat constructiile sale cele mai de pret când noi informatii sau un nou punct de vedere indica posibilitatea unor alternative. Dovezi ale stereotipiei în educatia superioara pot fi obti- nute din catalogul oricarei facultati." "Stapân sunt pe aceasta ~coala Si daca eu nu ~tiu ceva. dar mai putin limpede este ce ar trebui sa facem în acest sens. acesta este. 1938. printr-un fel de coincidenta miraculoasa.p. fata de realitatile concrete \ii specifice. Rareori se acorda importanta individualitatii fiecarei persoane.

care este dorita mai presus de orice. Tipul de gene- ralitate. Ea înseamna punerea în cuvinte a unor trairi afective în esenta imposibil de descris verbal. Este o încercare de a de- scrie o experienta proaspata. În gradina Raiului. dar esueaza deseori în ce priveste obiectivele teoretice esen- tiale. Centrul ei de greutate se afla în intelect.iabia apoi le-a dat nume. care în definitiv nu îl descrie si nu îl comunica. (Whitehead. ci doar îl eticheteaza. 284-286) Limbajul Limbajul este în principal un mijloc excelent de a recep- ta si comunica informatiile nomotetice. adica un excelent mijloc de categorizare. copiii dau nume animalelor înain- te de a le vedea. 1938. nici unice. Ne bazam prea mult pe carti în rutina noastra educationala. în sistemul traditional. cu un minimum de analiza evisceranta. este aprecierea va- rietatii valorilor. pp. dar numai atât cât sa ilustreze modurile de gândire din diferite sfere. el încearca totodata sa defineasca si sa comunice idiosincrasicul sau idiograficul. Singurul mod de a cunoaste idiosincra- 52 Poezia este o încercare de a comunica sau cel putîn de a exprima o ex- perienta idiosincrasica pentru care majoritatea oamenilor "nu dispun de arta de a o descrie". Adam a vazut mai întâi animalele ~.52 Tot ce poate face cu idiosincrasicul este sa-i dea un nume. folosind etichete schematizatoare care nu sunt nici proaspete. Într-o astfel de situatie dispe- rata. Centrul de greutate al celeilalte laturi a instruirii ar trebui sa se afle în intuitie. singurul lucru pe care-l pot face poetii este sa foloseasca cuvin- . Ar trebui sa existe analiza chiar si aici. educatia noastra combina studierea minutioasa a câtorva abstractiuni cu cea mai putin detaliata a unui numar mare de abstractiuni. Obiectivul ei este o întelegerea imediata. iar instru- mentul sau principal este cartea tiparita. fara se- parare analitica totala de mediu. Bineînteles. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 391 În prezent. Educatia generala ar trebui sa ne cultive întelege- rea concreta si ar trebui sa satisfaca dorinta puternica de actiune a tinerilor. Instruirea de specialitate poate atinge doar una dintre laturi- le educatiei. unica.

Prin urmare. reducându-se la folosirea stereotipurilor. mottourilor. noi combinatii de cuvinte si asa mai departe. lucru care consti- tuie o necesitate. el este un paravan între realitate ~i fiinta umana. .392 Abraham H. în timp ce folosim limbajul. a încetini dezvoltarea mentala ~i a trage fiinta umana înapoi. pla- titudinilor. ar trebui sa fim con~tienti de neajunsurile sale. cu ajutorul carora spera sa-i declanseze ci- titorului o experienta similara. p. De exemplu. a construi figuri de stil. Daca a~a stau lucrurile în ceea ce prive~te dimensiune a te- oretica a limbajului. cli~eelor. dar paradoxal. 222). O sugestie ar fi ca oamenii de ~tiinta sa învete sa-i res- pecte pe poeti. un mijloc de a împiedica gândirea. De obicei. Atunci devine. spuse Steffenes. cel putin mai adevarat. inexacte. 1945. poate spune într-un mod foarte con- densat ceea ce profesorul spune în zece pagini. În masura în care limbajul a~aza fortat experientele în ca- tegorii. Uneori este chiar mai exact. daca indi- vidul are suficient talent. În- tr-un cuvânt. limbajul are cu adevarat "functia de a ascunde gândurile în loc sa le comunice". situatia trebuie sa fie mult mai rea când el renunta complet la straduinta de a fi idiosincrasic ~i dege- nereaza complet. Chiar ~i actul de a numi experienta ar putea-o sustrage aprecierii ulterioare. trebuie sa platim pentru beneficiile pe care ni le aduce. Urmatoarea povestire. în mod evident ~i neîndo- ios. iar pe altele. atribuita lui Lincoln Steffens (în Baker. strigatelor de lupta ~i a epitetelor. oamenii de ~tiinta î~i considera pro- priullimbaj foarte exact. ne plimbam pe Fifth Avenue când am vazut un barbat oprindu-se brusc si culegând o tele pentru a face paralele. În acest caz. Maslow sicul în întregime este sa-i traim pe deplin noi în~ine. Satana si cu mine. Faptul ca uneori reusesc este pur si sim- plu un miracol. a înceto~a perceptiile. sloganurilor. chiar daca nu pot descrie experienta în sine pe care au trait-o ei însisi. limbajul poetilor este deseori daca nu mai exact. ilustreaza aceasta idee.

" (Johnson. 119) Teoria Teoriile construite pe baza categoriilor abstractizeaza întot- deauna. Si totu~i astfel de cuvinte sunt tot ce avem la înde- mâna pentru a descrie evenimentele care se petrec în spatiu ~i timp. de fapt. cel putin. Nu te îngrijoreaza? Nu ~tii ca este suficient pentru a te distruge? . adica va omite o parte din adevar. adica scot în evidenta anumite calitati ale fenomene- lor ca fiind mai importante decât altele sau. orice astfel de teorie ~i. Ca urmare. nu evolueaza ~i nu se schimba. sa ignore sau sa treaca cu vederea unele însu~iri ale fenomenelor. Daca l-ar lasa sa tra- iasca ~i l-ar trai. dar omul îi va da mai întâi un nume. dar nu-mi fac griji. ~i atunci acest lucru va muri.chiar din aer . cuvântul An- glia nu se dezvolta. m-ar distruge. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 393 bucatica de Adevar din aer . de un subiectivism prag- matic asupra lumii. realitatea despre care vorbim nu mai exista. Nu sunt deloc îngrijorat. nu îmbatrâne~te. Pe o perioada de o mie de ani. apoi îl va organiza. Este probabil la fel de adevarat ca toate teoriile combinate nu ofera niciodata o imagine completa asu- . 1946. la fel. p. . orice alta abstractiune va tinde sa minimalizeze. nu se dezvolta. Ce înseamna "Anglia va exista întotdeauna"? Cum spu- nea Johnson: "Degetul activa realitatii scrie mai repede decât poate limba articula. Structura limbajului este mai putin flui- da decât cea a realitatii.Ba da. mai demne de atentie. Acum este un lucru frumos ~i viu. Datorita acestor principii de respin- gere ~i selectie. o alta caracteristica a limbajului (sau cel putin a unor cu- vinte) care creeaza probleme este aceea ca se afla în afara tim- pului ~i spatiului. spre deosebire de natiune a engle- za în sine. A~a cum tunetul pe care îl auzim a în- cetat sa mai bubuie.Ai vazut? l-am întrebat pe Satana.o bucatica de Ade- varul viu. Am sa-ti spun de ce. nu trebuie sa ne a~teptam ca o teorie sa ofere mai mult decât o viziune partiala.

Asta nu este totu- na cu a spune ca este concreta în sensul dat de Goldstein. Aceste consideratii ar trebui. nu este. o arma. din moment ce aprecierea nu este în nici un caz singura noastra relatie cu natura. ei de fapt nu vad toate caracteristicile senzoriale ale unui obiect sau ale unei experiente. utilitar creste enorm. de exemplu. unora dintre nenumaratele caracteristici ale unui eveniment si nu al- tora. de exemplu. Toti cei care au scris despre experientele mistice sau religioase au sub- liniat acest lucru cum putini psihologi au facut-o. între folosirea si savurarea lor. prin contrast. o sticla de vin este numai o sticla de vin si nimic altceva. Dar aceste câstiguri sunt contrabalansate de o anumita dete- riorare a întelegerii imediate. cunoasterea sa capata o forma mai conceptuala si sistematica. De exem- plu. un obiect decorativ. Aldous Huxley spune: "Pe masura ce individul se dez- volta. sa scoata la iveala o alta caracteristica a experientei individuale. Am putea spune chiar ca asa-numita experienta mistica este expresia perfecta si extrema a acestui fel de apreciere de- plina a tuturor caracteristicilor unui fenomen dat. anume faptul ca ea nu abstractizeaza. vii). între cunoasterea lor într-un fel si cunoasterea lor în altul. Când pacientii cu leziuni cerebrale se comporta concret. creste. Maslow pra fenomenelor si a lumii.53 Oricum. vezi Aldous Hux- ley The Perennial Philosophy (1944) si William James. cea determinata de contextul dat. . o tocire si o pierdere a puterii in- tuitiei. din diverse motive.394 Abraham H. putem spune ca pacientii lui Goldstein abstractizeaza. particu- lare. fiind de fapt cea mai putin 53 Pentru mai multe referinte asupra misticismului. iar continutul sau faptic. un presse-papier sau un extinctor. Ei vad si sunt capabili sa vada numai una dintre aceste caracteristici. The Varieties of Religious Experience (1958). Daca definim abstractizarea drept atentie selectiva acordata. Exista asadar un anumit contrast între clasificarea expe- rientelor si aprecierea lor. Întreaga bogatie subiectiva a unei experiente este perceputa mai degraba de oamenii cu sensibi- litate artistica sau afectiva decât de teoreticieni sau intelectu- ali." (1944.

Daca ar sta în atributiile noastre sa facem recomandari. Avantajele pe care le ofera sunt uriase si evidente. Daca acestea au fost atribuite în mod obisnuit poetului si artistului. Mai mult. Mai exista si altele. în special din punctul de vedere al comunicarii si al manipu- Iarii practice a lumii. posibila. asa cum vom vedea în capitolul 18. nu trebuie sa ne plasam in pozitia nesabuita de a stigma- tiza teoriile si abstractiunile din cauza pericolelor pe care le presupun. asta s-a întâmplat pentru ca nu s-a înteles ca aceste stiluri de cognitie neglijate ofera accesul la acea portiune din lumea reala ascun- sa pentru intelectualul care lucreaza numai cu abstractiuni. ci sunt vazute intacte. lu- crurile nu mai sunt disecate si separate unul de altul. în interactiunile lor ca fatete ale unui întreg. 17 / Stereotipizare versus cognitie autentica 395 presanta din punct de vedere biologic dintre toate aceste rela- tii. . ale omului de stiinta si asa mai departe pot deveni si mai puternice decât sunt deja daca ne amintim ca ele nu constituie singurele arme posibile din arsenalul cercetatorilor. de asemenea. vazute ca siluete pe un fundal sau marite în diferite grade. teoretizarea de tip holistic este. în contextul ei. con tinute în acesta. am spune probabil urmatoarele: procesele cog- nitive obisnuite ale intelectualului activ.

J. Social Psychol. stim acum. Palo Alto. În M. nici un neuron.21-51 (cu E. . Psychol.). Lincoln: Nebraska University Press.33. Capitolul 18 o abordare holistica a psihologiei54 Abordarea holistic-dinamica Componenta psihologica fundamentala E greu de spus în ce consta componenta psihologica fun- damentala. McClelland's paper. nici ma- car un element comportamental exterior observabil. 1955. Publicat de Consulting Psychologist Press.R. nici un reflex. A clinically derived test for measuring psychological security-insecu- rity. Honig- mann). Gen. 401-411. Concluziile sunt sprijinite de urmatoare- le lucrari si teste: The autoritarian character structure. nu este o contractie musculara.. Componenta psihologica fundamentala. Este o uni- tate mult mai mare. J. 1945. Calif. E. dar e usor de spus în ce nu consta.. nici o senzatie elementara. dar toate eforturile reductioniste au esuat. Au existat ne- numarate încercari de tipul "nimic în afara de". 1943. Stein si 1. Ne- braska Symposium on Motivation. Jones (coord. 1955. 1952. 18. si tot mai multi psihologi sunt de parere ca este cel putin de marimea unui act adaptativ sau de con- 54 Acest capitol prezinta un set de concluzii teoretice care decurg direct din cercetarile asupra rolurilor stimei de sine si securitatii în organi- zarea personalitatii umane.. Comments on Praf. Birsh.

Psychol. . o situatie si un scop sau un obiectiv. Social Psychol. J. 131. Character and Pers. 1936. 18 / O abordare holistica a psihologiei 397 fruntare cu situatia. 1960. o filosofie stiintifica ce postuleaza o lume atomista . 404-429 Dominance-feeling. 1937. ajungem la concluzia paradoxala potrivit ca- reia componenta fundamentala a psihologiei consta în comple- xitatea initiala pe care psihologii s-au apucat s-o analizeze Îm- partind-o în elemente sau unitati fundamentale. Int. Psychol. 202-212 (cu H. În lumina a ceea ce am spus despre reactiile nemotivate si despre exprimarea pura. J. Newman). Rev. Prima sarcina a unui astfel de om de stiinta este. Flanzbaum).331-334. Social Psychol. Nervous Mental Disease. J. 310-338. Acest lucru se realizeaza prin ana- The dominance drive as a determiner of the social and sexual beha- vior of infra-human primates. Some parallels between the dominance and sexual behavior of mon- keys and the fantasies of patients in psychotherapy. and status. 1942. sa reduca asa-numitul com- plex la asa-numitul simplu. 12. 2. Daca alegem sa folosim conceptul de realitate fundamentala. 10..3-39. la întreg si nu o parte. Individual psychology and the social behavior of monkeys and apes. 44. Social Psychol..o lume în care lucrurile com- plexe sunt facute din elemente simple. chiar si aceasta idee pare prea limitata. Cumpanind asupra acestui paradox. Rand si S.259-294. vom întelege în scurt timp ca a cauta o componenta fundamentala constituie refle- xia unei întregi viziuni asupra lumii. 27-30.. 1. Gen. J. IV. J. Dominance-quality and social behavior in infra-human primates.48. 1940. care implica în mod necesar un organism. 1936. pentru ca se refera la un com- plex de elemente si nu la unul singur. SeIf-esteem (dominance-feeling) and sexuality in women.. asadar. and social behavior in women. 1..10. 1939.161-198. J. 1935. 313-324.. Psychol. A test for dominance-feeling (seIf-esteem) in women. 16. Social PSycllOl. J. 1942.. III. Freedom. 278-309 (cu S. 1940. II.47-59. 1942. Într-un cuvânt. The dynamics of psychological security-insecurity.. Liberalleadership and personality. 261-277. 255-270.49. 11. personality. behavior. Dominance-feeling. acesta este cu si- guranta un tip aparte de concept.

Trebuie pur si simplu sa redefinim aceste concepte. În psihologie însa nu s-a întâmplat acelasi lucru. mecanice. daca nu reducân- du-i la "partile simple" din care sunt alcatuiti? Se poate de- monstra ca problema este mult mai simpla decât considera unii care resping efortul reductiv. Este necesar sa întelegem mai întâi ca obiectia nu este adu- sa analizei în general. nu sub forma întrebarii fICare este componenta fundamentala (ireductibila) a psihologiei?". despre lume. ci una dintre posibilele atitudini fata de stiinta.398 Abraham H. de parti componente si altele si- milare. Maslow liza. îl putem studia ca pe o expresie a unui organism întreg. prin delimitarea din ce în ce mai exacta. Pe de alta parte. E o sarcina care a fost îndeplinita cu destul de mult succes în alte domenii ale stiintei. ci fICare este obiectul de studiu al psihologiei?" si fICare este na- tura datelor din psihologie si cum pot fi ele studiate?" Metodologia holistica Cum ar trebui sa-i studiem pe indivizi. cel putin pentru o vre- me. e usor de vazut ca putem studia acest comportament în doua moduri diferite. Daca luam un exemplu. încercând sa-I întelegem în toata bo- . Ne ramâne totusi problema initiala. ci doar unui anumit tip de analiza. cea de la care am plecat. distinct. pe care l-am numit reductie. pâna se ajunge la ireductibil. îl putem studia ca si cum ar fi un fenomen izolat. ast- fel încât ele sa ne permita demersuri mai valide si mai rodnice. Sa o re formulam acum. În consecinta. pe care avem acum motive înteme- iate sa o punem sub semnul întrebarii. Aceasta concluzie expune natura esentialmente teoretica a întregului efort reductiv. Este pur si sim- plu reflexia sau implicarea în stiinta a unei conceptii atomis- te. tremuratul sau bâlbâitul. cum ar fi rositul. atacul la adresa demersurilor reductive nu este un atac la adresa stiin- tei în general. Trebuie sa se înteleaga ca acest efort nu tine de natura esentiala a stiintei în general. Nu e deloc necesar sa se nege validi- tatea conceptelor de analiza. Pe de o parte. de sine statator si inteli- gibil în sine.

Cu- nostintele obtinute prin intermediul celei de-a doua modali- tati sunt mai valide si mai utile decât cele obtinute prin echi- valentul tehnicilor in vitro. O caracteristica esen- tiala a analizei holistice a personalitatii în practica propriu-zisa este aceea ca putem porni de la un studiu preliminar sau o în- telegere preliminara a organismului ca întreg. functional. Din punct de vedere metodolo- gic. 18 / O abordare holistica a psihologiei 399 gatia de interactiuni cu organismul si cu alte expresii ale lui.folosesc si alte tehnici în afara celor traditionale. Rezultatele obtinute pe aceste cai difera în mai multe privinte. fie ca studiem o parte dintr-un întreg. aceste rezultate ar putea fi formulate nu atât ca studii asupra stim ei de sine sau securitatii în sine. considera astazi anatomistii. adica în cadrul or- ganismului viu. La fel ne putem întoarce si noi la studierea personalitatii cu doua atitudini diferite. anatomistii fac tot ce se facea în trecut. De fapt. Aceste tehnici sunt folosite. aceasta înseamna ca autorul a considerat necesar sa în- teleaga fiecare subiect ca pe un individ întreg. dar numai pe funda- lul vast al cunoasterii in situ. iar apoi putem trece la studierea rolului pe care îl joaca o parte data din în- treg în organizarea si dinamica întregului organism. . Bineînteles ca disectia si studierea izolata a organului nu sunt stigmatizate de anatomistii din ziua de azi. Pri- ma metoda s-ar putea numi reductiv-analitica. cât ca studii asupra rolului stimei de sine sau al securitatii la nive- lul personalitatii ca întreg. al cunoasterii faptului ca orga- nismul uman nu este o colectie de organe separate si al înte- legerii faptului ca organizarea lor în cadavru nu coincide cu cea din corpul viu. Putem considera fie ca studiem o entitate distincta. Pe cea de-a doua am putea-o numi holist-analitica. Distinctia poate fi clarificata si mai mult daca facem analogia cu cele doua moduri posibile de a studia un organ. scos din cadavru si pus pe masa de disectie sau (2) poate fi studiat in situ. precum stomacul: (1) poate fi taiat. functional. dar (1) atitudinea lor este diferita si (2) fac mai mult decât atât . În cele doua serii de cercetari pe care se bazeaza acest ca- pitol (studii asupra sindromului stimei de sine si asupra sin- dromului securitatii) s-a utilizat aceasta metoda holist-ana- litica. Pe scurt.

pen- tru ca (1) merg la biserica pentru a evita izolarea sociala. daca sentimentul religios este superficial sau profund. idealurile. înainte de a încerca sa afle în mod special date despre stima de sine a subiectului. Aceasta procedura a continuat pâna când autorul a considerat ca-I întelege pe subiect cât de bine se putea cu ajutorul tehnicilor simple folosite. Pe scurt. sentimentul reli- gios tine de necesitatea de a apela la o alta sursa de putere. "este bine pentru masele ignorante. Maslow care se adapteaza. s-au explorat relatiile subiectului cu familia sa. ~i a~a mai departe. Astfel. asa ca trebuie sa ma su- pun". Pen- tru a descoperi daca. genul de subcul- tura careia îi apartinea. Simplul comportament de a merge la biserica poa- . Ar putea ca într-un sens dinamic sa nu fie deloc religio~i. Putem oferi exemple în sprijinul necesitatii obtinerii aces- tor informatii de fundal pentru a interpreta corect un anumit comportament. stilul general de adaptare la proble- mele principale ale vietii. E evident ca trebuie sa ~tim ce înseamna religia pentru ei ca indivizi înainte de a-i putea stabili rolul în cadrul perso- nalitatii. frustrarile ~iconflictele sale. dar exis- ta evident multi alti factori determinanti ai religiozitatii.400 Abraham H. Abia atunci a considerat ca poate întelege semnificatia psihologica reala în ceea ce prive~te stima de sine a anumitor frânturi de com- portament. Astfel. care sunt in- fluentele externe pro ~icontra religiei care actioneaza asupra sa. oamenii cu stima de sine scazuta sunt mai religio~idecât cei cu stima de sine ridicata. la un anumit individ. (3) religia reprezin- ta pentru ei nu smerenie. ci un instrument de dominare a ce- lorlalti. daca este exterior sau sincer. oamenii care merg la biserica în mod regulat pot fi de fapt evaluati ca fiind mai putin religio~i decât cei care nu merg la biserica deloc.~itotu~i sa se comporte ca ~icum ar fi. trebuie sa ~tim care este pregatirea sa religioasa. trebuie sa întelegem ce înseamna religia pentru individ. (4)mersul la biserica îi marcheaza ca membri ai unui grup superior sau (5) ca în cazul tatalui lui Clarence Day. În general. (2) merg pentru a le face pe plac parintilor. sperantele. înainte de a se pune orice întrebare specifica privind stima de sine.

poate mai izbitor. predici reli- gioase. pentru noi poate sa nu însemne nimic. feri- citi. pentru ca acelasi com- portament poate sa însemne lucruri total opuse din punct de vedere psihologic. prin urmare. se simt îndemnati sa-i ajute pe cei mai putin norocosi. La unii. scos din context. Astfel de oameni îsi pot exprima acest imbold într-o multime de feluri: prin filantropie personala. sa lupte împotriva nedreptatii. se comporta si vorbeste la fel ca cei pe care tocmai i-am descris. la extrema insecurita- tii. Un alt exemplu. chiar opusa. adica din per- spectiva comportamentala. Ei se simt în siguranta. uneori constient. problemelor personale si asa mai departe. pentru ca nu au ce au altii. ajun- gem la cele mai nedumeritoare rezultate când îi studiem relatia cu sentimentele de securitate. Pe scurt. Pentru astfel de oameni însa. pentru ca sunt plini de amaraciune. Daca acesta este considerat per se. din partea unor tipuri de structura caracteriala total opuse. însa din dragostea profunda fata de semeni. care este un cu totul alt gen de individ. este cel al radicalismului politico-e- conomic. distinct. S-a spus pe buna dreptate despre acest gen de oa- meni ca au tendinta de a-si percepe dificultatile personale drept o criza mondiala. alteori incon- stient. Studie- rea atenta a acestor oameni ne arata ca ei sunt foarte ostili fata de oameni în general. Dar exista si un alt tip de radical. Dar daca analizam radicalismul în context. activitate profesorala plina de rabdare sau activita- tea politica radicala. desi voteaza. chiar daca ea nu îi afecteaza di- rect. 18 / O abordare holistica a psihologiei 401 te însemna practic orice si. radicalismul este o forma de exprimare ce poate veni din motivatii profunde complet diferite. ea poate izvorî în principal din ura pe care o simte individul fata de se- . multumiti. Unii indivizi radicali se afla la extrema securitatii. devine lim- pede ca unii oameni îl adopta pentru ca nu le convine via- ta pe care o traiesc. dezamagiti sau frustrati. Convingerile lor politice sunt în gene- ral independente de fluctuatiile venitului. radicalismul poate avea o motivatie sau semnificatie complet diferita. iar altii.

mecanic. la altii poate izvorî în principal din iubirea fata de semeni. ci si ca ele trebuie în mod lo- gic sa se combine. îi analiz~m structura. În opozitie cu aceasta înterpretare se afla un punct de ve- dere organizat si unitar care este în acelasi timp atomist. Noua analiza face posibila o conceptie mai buna. Pentru gânditorul atomist este mai firesc sa gândeasca static. static. sunt necesare câteva remarci speciale legate de conceptul de cauzalitate. e extrem de im- probabil ca se va ajunge la o astfel de concluzie. taxo- nomic. împartind-o în sub- diviziuni. dinamic. cauzal si mecanic. Ar putea sa se numeasca de asemenea or- ganic. Daca radicalismul este studiat în sîne. nu taxonomic. Maslow menii sai. orientat spre scop si nu mecanic si asa mai departe. dinamic.402 Abraham H. ?i a?a mai departe. Acest punct de vedere gene- ral îl vom numit în mod arbitrar general-atomist. Eu însumi am folosit aceasta tehnica atunci când am in- vestigat sindroamele de personalitate. Pornind de la un întreg pe care îl intuim destul de neclar. nu static. orientat spre scop. din moment ce el constituie un as- pect al teoriei general-atomiste care ne pare a avea o impor- 55 O tehnica holistica destul de frecvent folosita (dar neetichetata ca ata- re în mod normal) este cea a iterarii folosite în construirea testelor de personalitate. redefinit ?i reformulat mai exact ?i mai eficient ?i este ia- ra?i supus analizei. nu mecanic. Vom numi acest punct de ve- dere holist-dînamic. nu orien- tat spre scop si asa mai departe. nu dinamic. parti ?i a?a mai departe. Limitele teoriilor cauzalitatii Ajunsi aici. . nu cauzal. mai precisa asupra întregului. reusesc cu mai mare usurînta si na- turalete sa gândeasca holistic si nu atomist. în sensul propus de Goldstein (1939. functional. Nu avem nici o îndoiala ca se poate demonstra nu numai ca aceste vi- ziuni partiale tind sa se combine.55 Punctul de vedere general avansat aici este holistic. In urma acestei analize. nu ato- mist. 1940). descope- rim lipsuri ale imaginii noastre initiale a întregului. Am descoperit ca cei care gândesc dinamic. Întregul este atunci reorganizat.

nu restructurarea ei. Prima încercare de a rezolva aceste probleme da nastere notiunii de cauzalitate sim- pla. Teoria cauzalitatii esueaza cel mai drastic în privinta da- telor privind personalitatea. Oricât de complex ar fi fenomenul. astazi se foloseste ideea mai sofisticata de cauzalitate multipla. E usor de demonstrat ca în orice . Procedura esentiala ramâ- ne în continuare adunarea mai multor entitati distincte într-o "suma-si". dar ele sunt considerate a ac- tiona în acelasi fel: separat si independent una de cealalta. Dar progresele din fizica si chimie au facut ne- cesare unele modificari. si trebuie doar sa folosim o aritmetica mai comple- xa pentru a întelege ce se întâmpla. pentru a folosi sintagma lui Wertheimer. pâna când uneori pare a avea doar o relatie pur istorica cu vechiul concept. ele ramân în esenta aceleasi. nu se petrece nimic în esenta nou. pentru a se potrivi cu noile necesitati. oricât de diferi- te ar parea. Nu se con- sidera ca ar fi necesara vreo schimbare în perspectiva funda- mentala asupra întâmplarilor complexe. Daca privim lumea ca pe o multitudine de entitati independente. de tip "ciocnirea bilelor de biliard". cu toate acestea. Un astfel de punct de vedere este usor de sustinut si de fapt a parut singu- rul. dar en- titatile implicate îsi pastreaza identitatea proprie. atâta vreme cât vechea fizica a stat la baza teoriei noastre despre lume. Acest concept se afla în miezul perspectivei general-atomiste si este o conse- cinta fireasca. de rezolvat realitate a de netagaduit ca aceste entitati trebuie totusi sa interactioneze unele cu altele. notiu- nea de cauza este extinsa tot mai mult. prea alambicate pentru a putea fi descrise în acelasi mod în care descriem cioc- nirea bilelor pe masa de biliard. Dar raspunsul este cel mai des complicarea notiunii initiale. chiar necesara a sa. ramâne. De exemplu. din moment ce con- tinua sa reflecte aceeasi conceptie despre lume. În loc de o singura cauza exista mai multe. ci de zece în ace- lasi timp. Bila de biliard nu mai este acum lovita de o alta. Astfel. Se admite ca interac- tiunile existente în lume sunt prea complexe. De fapt însa. potrivit careia un obiect separat actioneaza asupra altui obiect separat. 18 / O abordare holistica a psihologiei 403 tanta decisiva si pe care autorii de lucrari de psihologie l-au tratat superficial sau chiar l-au neglijat complet.

ar trebui sa spunem ca fiecare parte este deopotriva cauza si efect pen- tru întregul din care face parte. ci si stima sa de sine sau chiar pe Johnny ca persoana. afecteaza personalitatea. Acesta nu este singurul neajuns al vocabularului cauzali- tatii cu care trebuie sa ne confruntam. schimba întreaga personalitate. sa spunem o expe- rienta traumatica. Exista în aceasta situatie si alte ciudatenii care împiedica descrierea cu ajutorul vocabularului obisnuit al cauzalitatii. ar trebui sa spunem ca fiecare parte a sindromului este deopotriva cauza . Maslow sindrom de personalitate exista si alte relatii în afara de cea cauzala. ca si pentru orice grupare a acestor parti si.. Mai este si dificila pro- blema a descrierii interactiunii sau a relatiilor reciproce dintre un sindrom ca întreg si toate fortele care îl influenteaza din "exterior".i efect pentru fiecare alta parte. Chiar daca introducem în discutie conceptele mai noi de cauzalitate circulara si reversibila. S-a demonstrat de exemplu ca sindromul stimei de sine tinde sa se modifice ca întreg. Când un stimul. Altfel spus. o digera si emite efectul". daca ar trebui sa folosim vocabularul ca- uzalitatii. Daca încercam sa schim- bam bâlbâiala lui Johhny si ne ocupam doar de aceasta pro- blema. Dar ele nu se afla practic niciodata într-o re- latie fata în fata sau în linie dreapta cu experienta cauzala initiala. experienta are anu- mite consecinte. daca a fost eficienta. nu numai o parte sau o frântura din ea. mai mult. Cel mai bine l-am putut formula astfel: lucrurile se petrec ca si când organismul (sau oricare alt sindrom) "inghite cauza. nu putem descrie complet relatiile de la nivelul sindromului si nici relatiile par- tii cu întregul. se exprima si se com- porta altfel decât înainte.404 Abraham H. Exista mai ales un fenomen deosebit de greu de descris. Influentele exterioare tind de obicei sa schimbe în- treaga fiinta umana. diferita de cum fusese înainte. Aceasta perso- nalitate. avem sanse foarte mari de a descoperi (1) ca nu am schimbat absolut nimic sau (2) ca am schimbat nu doar bâlbâ- iala lui Johhny. Ceea ce se întâmpla de fapt este ca experienta. Sa presupunem ca efectul ar fi agra- . O astfel de concluzie absur- da este singura posibila daca folosim numai conceptul cau- zalitatii.

de fapt un efect a tot ceea ce i s-a întâmplat. Sau chiar îi putem crea. parte din organism. ci este o expresie sau o creatie a întregii personalitati. reconstrui sau remodela daca sunt distorsionati. cum ar fi scrierea unei lucrari pe o tema pen- tru care autorul are un mare interes. ci pur ~i simplu o noua personalitate (indiferent cât de mica este schimbarea). îi putem distorsiona. la nevoie. Se datoreaza aceasta agravare cu 10% experientei traumatice? Daca spunem ca da. prin asimilare. Putem sa-i cernem ~i sa alegem dintre ei. Personalitatea însa nu este izolata de expresiile sale. Un alt mod de a demonstra inadecvarea notiunilor conven- tionale de cauza ~i efect în psihologie ar fi sa aratam ca orga- nismul nu este un agent pasiv. ori poa- te lectia de scriere pe care am primit-o cu ani în urma sau car- tea citita acum o saptamâna? Ar parea evident. ca orice actiune expresi- va importanta. Caci fiecare experienta este asimilata în or- ganism. Este sandvi~ul pe care l-am mâncat acum o ora cauza cuvintelor pe care le scriu acum sau raspunzatoare este cafeaua sau ceea ce am mâncat ieri. Pentru cititorii de literatura psihanalitica. în care entitatile ramân distincte chiar daca interac- tioneaza. Ar parea la fel de firesc ca psihologul sa gândeasca ca stim uluI sau cauza sunt asimila te de personalitate datorita unei readaptari a acesteia cum ar fi sa se gândeasca la lovirea ~iîmpingere a organismu- lui. sa spunem ca oricare alt stimul eficient care a actionat vreodata asupra organismului a cauzat de asemenea aceasta agrava re a ticului cu 10%. aceasta afirmatie este un loc comun. pe care o modifica la rândul sau. Putem sa-i evitam sau sa-i cautam. care intra într-o relatie mutuala comple- xa cu cauza. Conceptul de cauzalitate se clade~te pe premisa unei lumi atomiste. se poate de- monstra ca trebuie. în acela~i fel în care hrana este digerata ~i devine. 18/ O abordare holistica a psihologiei 405 varea unui tic nervos al fetei. daca dorim sa ramânem consecventi. Rezultatul final aici n-ar fi însa o cauza ~i un efect care ra- mân separate. . ci unul activ. nu este cauzata de nimic anume. caruia stimulii sau cauzele îi fac ceva. este necesar sa le amintim doar faptul ca putem fi orbi fata de stimuli. de buna seama.

cauzali- tatea trebuie înlocuita cu alta conceptie.nu poate fi enuntata simplu..i la actiune a exercitata. Dupa parerea noastra. din moment ce presupune o reorganizare fundamentala a punctului de ve- dere.e. cel putin în contextul psihologiei. ne- gate sau desfiintate. ci trebuie dezvoltata pas cu pas. în concluzie. . iar urmatoarea întreba- re trebuie sa fie: "Cum este organizata personalitatea?" Înain- te de a raspunde propriu-zis la aceasta întrebare trebuie sa analizam conceptul de sindrom. Folosit astfel. procedând astfel au renuntat la aspectele nucleare ale conceptului de cauza..406 Abraham H. liniari sunt exemple de afirmatii functio- nale. Acceptiunea medicala În încercarea de a descrie natura intercorelata a personali- tatii. În acest domeniu este folosit pentru a exprima un complex de simpto- me care apar de obicei împreuna si carora li s-a dat prin urma- re o denumire unificatoare. adica la necesitate .. cum putem înainta în acest studiu al organismului ca întreg? Este clar ca raspunsul la aceasta întrebare trebuie sa se bazeze pe natura organizarii datelor ce vor fi analizate. Conceptul de sindrom al personalitatii Daca este posibil un tip de analiza mai valid..i a modurilor în care se produce schimbarea.. Nu ajuta la nimic sa pastram cuvântul cauza daca el sfâr. Aceste probleme trebuie rezolva te.56 Aceasta conceptie- holist-dinamica . folosite însa deseori în contrast cu relatiile de tip cauza-efect. Maslow de efectele sale sau de stimulii care actioneaza asupra ei (ca- uze).. ne ramâne proble- ma relatiilor necesare sau intrinseci. adica "A este o functie a lui B" sau "Daca A atunci B".te prin a expri- ma exact opusul a ceea ce însemna initial. Co- eficientii de corelatie simpli. am împrumutat din medicina termenul sindrom. cuvântul are deopo- 56 Oamenii de .i filosofii de astazi mai sofisticati au înlocuit no- tiunea de cauzalitate cu o interpretare din perspectiva relatiilor "func- tionale".. Oricum.i nu abandona te.tiinta . .

i normalitatea. Noi îl vom folosi. nu numai pe cel mai spectaculos sau cel mai puternic. denota mai degra- ba boala . ca de exemplu micro organismul în tuberculoza.te.i considere munca încheiata. cuvântul a fost deseori folosit într-un sens pur aditiv.. (4) faptul ca boala poate lua forme mai blânde sau mai grave la diferiti bol- navi. (3) caracterul interschimbabil al acestor simptome.i sursa. perceptii.i valida..) care însa. fara referire la "valoarea" acestei organizari. în ciuda ubicuitatii bacilului sau.i avantaje. Mai mult decât atât. Parti interschimbabile dinamic Din moment ce aceste trasaturi distincte au aceea.area tuberculozei.. cercetatorii tindeau sa se multumeasca cu atât ... "aro- ma".. Exemple de astfel de probleme sunt (1) faptul ca tuber- culoza nu apare mai des. În primul rând. O data ce se descoperea ceva de acest gen.i nu de- cât un grup de simptome interdependente organizat. Definitia preliminara pe care o dam sindromului persona- litatii este aceea de complex structurat . etc.i explicat. care se refera numai la un anumit tip de organizare. .i organizat de elemen- te specifice în aparenta izolate (comportamente.. expresie. în acest din urma sens.. ci îl vom con- sidera un concept general.. functie sau scop similar. au negli- jat multe probleme pe care noi trebuie sa le consideram esen- tiale... Procedând astfel.i ar putea fi consi- . ca lista de simptome .a mai departe. (2) lipsa frecventa a multora dintre simptomele sindromului.. fara ca acest lucru sa poata fi anticipat .i sa-.. Se considera ca orice sindrom are o singura cauza probabila. ar trebui sa cerem studierea tuturor fac- torilor implicati în declan. fire.i a. se constata ca au o unitate comuna care poa- te fi numita în diferite moduri: sens dinamic.. a fost folosit în . structu- rat. Pe scurt.i anormalitatea decât sanatatea . la o studiere atenta . Nu îl vom folosi în nici un sens special de acest tip.i într-un context cauzal.. gânduri. im- pulsuri de a actiona. ele sunt interschimbabile ..medicina . În fine. 18 / O abordare holistica a psihologiei 4O 7 triva neajunsuri . functie sau scop. în medicina.

de exemplu respingerea. ci asa cum meditezi învârtind la nesfârsit o relicva în mâini.icare are totus. de exemplu a obti- ne atentia sau afectiunea mamei. Aroma personalitatii Putem introduce conceptul de "aroma psihica" folosind ca exemplu un fel de mâncare alcatuit din elemente diferi- te s. Cum sa etichetam aceasta unitate în diversitate? Existe mai multe posibilitati. Putem prin urma- re sa le studiem fie în diversitatea lor.icon- duite care par diferite din punct de vedere comportamen- taI sau cel putin au nume diferite." (Taggard. pag. ne dam 57 Caracterul interschimbabil poate fi definit în acesti termeni ai diferen- tei comportamentale si similitudinii dinamice a scopului.i un caracter propriu (de pilda supa. Daca simptomele a si b au aceeasi probabilitate de a se regasi în sindromul X într-un caz in- dividual.ienu- rezisul altuia pot avea aceeas. sunt interdependente \'lise poate spune ca sunt sinonime din punct de vedere dinamic.i cauza. de asemenea.15) .58 Tocana este un amestec de mai mul- te ingrediente. însa care se suprapun. Problema lim- bajului este una dificila în aceasta privinta. Aceasta patrunde în toate ingredientele toc anei \'lise poate vorbi despre ea izo- lat de acestea. ca parti sau elemen- te specifice.). ele pot fi numite interschimbabile. definit si în termeni de probabilitate. to- cana.57 Într-un sindrom avem un grup de trairi afective s. daca luam fizionomia umana. \'lipot fi încercari de a atinge acela\'li scop. 1934. fie în ansamblul sau unitate a lor. Poate fi. marcând nasterea în stânga si moartea în dreapta. Or. Astfel. ele pot fi identice din punct de vedere dinamic. De exemplu. dar are aroma ei unica. Maslow derate sinonime din punct de vedere psihic (toate "spun ace- la\'lilucru"). ghiveciul etc. 58 "A trebuit sa spun povestea nu asa cum tragi o linie de la stânga la dreapta. se împletesc. de\'lisunt diferite din punct de vedere comportamental.408 Abraham H. crizele de furie ale unui copil s.

toate purtând aceea~i semnificatie psihica. urechile prea mari ~i sa fie chiar ~i a~a ara- tos (o vorba de duh spune "Are o fata urâta. în teoriile psihologice. Când se spu- ne ca simptomele bolii au aceea~i semnificatie (transpiratia nocturna. Conceptele de caracter inter- schimbabil. dar lui îi sta bine"). obiective. anumite sunete în respiratie indica toate tuberculoza). prezinta anu- mite dificultati teoretice ~ipractice care impun cautarea unei formulari mai satisfacatoare. fie întregul care. 18 / O abordare holistica a psihologiei 4 O 9 seama imediat ca un barbat poate avea un nas deformat. pentru ca sunt privite ca fiînd incluse în acest concept mai larg. de~i compus din parti. pierderea în greutate. simptomele sentimentului de izolare sau de respingere semnaleaza amândoua nesiguran- ta. scopuri sau teluri de confruntare cu situatia. are totu~i o "aroma" diferita de orice contributie pe care o aduce întregului una dintre componentele sale. ochii prea mici. un concept îndelung vehiculat în psihopatologia dinamica actuala. asta presupune ca ele sunt expre- sii diferite ale cauzei prezumtive unificatoare mentionate mai sus. Or.) . doua simptome vor însemna acela~ilu- cru daca sunt fac parte amândoua din acela~iîntreg. Unele dintre aceste dificultati pot fi surmontate daca introducem în consideratiile noastre conceptele functionale de motivatie. De aici putem desprinde definitia sindromului ca organi- zare a unor diversitati care au o aroma psihica comuna. (Dar rezolvarea altor pro- bleme necesita introducerea conceptului de exprimare sau de nemotivare. Semnificatia psihica o a doua abordare a problemei definitiilor s-ar putea face din perspectiva semnificatiei psihice. Cu alte cuvînte. oricât ar fi de utile (de exemplu în descrierea tiparului unei culturi). Si în acest caz putem lua în considerare fie elemen- tele izolate luate ca suma. aroma ~i semnificatie. Un sin- drom poate fi atunci definit într-o maniera întru câtva circu- lara drept un set organizat de diversitati.

organismul are de obicei mai mult de o singura solu- tie la o problema importanta de viata. el se dovedeste a avea nu doar un scop de confruntare cu situatia. Altfel spus. de cultura si de realitatea exterioara.59 Într-o discutie despre sindroamele personalitatii ar trebui deci sa caracteri- zam doua tipuri de comportamente ca apartinând aceluiasi sindrom daca ele se confrunta în acelasi mod o anumita pro- blema. prin- cipiul-cheie sau punctul central al organizarii personalitatii este vazut de psihologul functionalist din perspectiva reacti- ilor organismului într-o o lume plina de probleme. Prin urmare. Prin urmare. comportamentele cele mai organizate trebuie sa reactioneze cumva la ceva anume. . Putem adauga totodata ca. Nu putem vorbi despre scopul unei organizari a lumii ex- terioare organismului. organizarea personalitatii trebuie înteleasa din perspectiva confruntarii cu problemele si a ceea ce întreprinde ea în pri- vinta lor.410 Abraham H. pastrarii si apararii stimei de sine si. fapt do- vedit de constatarea frecvent facuta ca atunci când un com- portament este analizat dinamic. organis- mul ca întreg se confrunta mereu cu probleme de un fel sau altul si încearca sa le rezolve în diferite moduri permise de na- tura sa. pierderii si pas- trarii iubirii celorlalti. altfel spus daca fac acelasi lucru în legatura cu o aceeasi situatie data. la fel. pierderii. ci mai multe. De ase- menea. scopul nu poate fi considerat în nici un caz o caracteristica principala a tuturor sindroamelor. lasând la o parte datele despre exprimarea caracterului. am putea spune despre sindromul stimei de sine ca reprezinta raspunsul organizat al organismu- lui la problema obtinerii. Maslow Reactia la o problema Din punctul de vedere al psihologiei functionale. Psihologii gestaltisti au demonstrat din 59 Pentru exceptii de la aceasta regula vezi capitolul 6. Ceea ce avem aici nu este un raspuns final simplu. "Comportamen- tul nemotivat". despre sindromul securitatii ca reprezinta ras- punsul organismului la problema câstigarii. Ca urmare.

18 / O abordare holistica a psihologiei 411 plin ubicuitate a organizarii în materialele percepute. notele unei melodii luate izolat) prezentati unui numar de per- soane le va lipsi un anumit lucru care va fi perceput de indi- vidul caruia i se va prezenta totalitatea organizata a stimuli- lor (de exemplu. Kahler. sindromul este altceva decât suma part~lor sale luate în sine. In definitia pe care am dat-o sin- dromului. Partile luate reductionist pot duce numai la o "suma-si". principala calitate ce caracterizeaza întregul (sem- nificatie. nu putem spune ca toate aceste ma- teriale au scopuri de confruntare cu situatia. întreaga melodie). aroma sau scop) poate fi sesizata în oricare dintre partile sale daca acestea nu sunt întelese reductiv. aceasta este o afirmatie teoretica si ne putem astepta sa întâmpinam dificultati operationale. Bineînteles. învatate sau procesate. ci holistic. La fel. exista unele similaritati evidente între definitia data de noi sindromului si diversele definitii ale psihologilor gestaltisti precum Wertheimer. În general. Fireste. . Cele doua criterii Ehrenfels îsi gasesc si ele coresponden- ta în definitia noastra. întregul este altceva decât suma partilor adaugate. putem spune ca psihologii gestaltisti au fost de acord cu definitia initiala a lui Wertheimer ca un întreg are semnificatie atunci când între partile sale exista o dependen- ta reciproca demonstrabila. adu- nate laolalta. Cu alte cuvinte. formeaza intregul organizat daca diferitii termeni ai aces- tei afirmatii sunt definiti intr-un mod specific.60 Dar exis- ta si o diferenta importanta. Si 60 Se pune însa întrebarea daca sindromul este altceva decât suma par- tilor sale privite holistic. De cele mai multe ori vom reusi sa descoperim aroma sau scopul comportamentu- lui specific numai întelegând întregul din care face parte. Koffka si altii. Semnificatia întregului intrinseca în parti Primul criteriu al lui Ehrenfels ce descrie un fenomen psi- hic organizat a fost acela ca stimulilor separati (de exemplu. în sensul în care folosim noi expresia. despre partile unui intreg se poate insa considera ca.

Maslow totusi. exprimarii si directiei sunt toate foarte vizibile în or- ganism.412 Abraham H. auzim o persoana râzând o singura data si suntem aproape siguri ca se simte în nesiguranta sau putem afla foarte multe despre sti- ma de sine a oamenilor judecând numai dupa hainele pe care aleg sa le poarte. Acelasi lucru seamana cu caracterul interschimbabil al elementelor unui sindrom. toate no- tele fiind diferite în cele doua cazuri. de "domeniul" "materialelor" exterioa- re organismului. exista suficiente exceptii de la aceasta regula ca sa ne convinga ca scopul sau aroma sunt intrinseci deopotriva în parte si în întreg. . Astfel. scopului. Ele- mente care au acelasi scop sunt interschimbabile sau sinoni- me din punct de vedere dinamic.61 Concentrarea pe organismul uman Psihologii gestaltisti s-au interesat în special de organiza- rea lumii fenomenale. o astfel de judecata facuta pe baza unei singure parti este de obicei mai putin valida decât cea facuta pe baza întregului. Fenomenele primare ale motivatiei. O definitie a sindromului personalitatii din perspec- 61 Vezi totusi comentariile critice ale lui Kahler asupra criteriilor Ehrenfels (1961. asa cum a dovedit din plin Goldstein. o melodie îsi pastreaza identitatea chiar când este cântata într-o alta gama. de exemplu. Totusi. Bineînteles. deseori putem deduce sau in- fera întregul dintr-o singura parte data.p. 25). Permutarea partilor Cel de-al doilea criteriu Ehrenfels este cel al permutarii ele- mentelor în cadrul întregului. la fel sunt si notele diferite care au acelasi rol într-o melodie. obiectivului. De exemplu. organismul uman este cel mai înalt organizat si cel mai intra- dependent.

etorilor t.i pe care l-am pus în opozitie cu cel general-a tomist. de exemplu. orientarii spre scop (nu teleologiei).ti. 18 / O abordare holistica a psihologiei 41 3 tiva scopurilor de confruntare cu situatia creeaza posibilitatea unificarii teoriilor altfel izolate ale functionalismului.i lucru. sa se înlocuiasca una pe alta. în- tr-un caz necunoscut despre t. bunatate fata de vecini. tipului de psihodinamica îmbrati.i at. daca este bine definit. La persoana care se simte în si- guranta. Si în scrierile lui Freud se gasesc multe exemple de echivalente la nivelul simptomelor. sa îndeplineasca aceeat. frica de cal poate sa însemne frica refulata fata de tata sau sa fie substitutul ei.i vagabonzilor. conceptul de sindrom poate consti- tui o baza teoretica pentru conceptia unificata despre lume pe care am numit-o punctul de vedere holist-dinamic t.a mai departe t. anume în sensul în care doua parti sau simptome diferite din punct de vedere comportamental pot din moment ce au acelat. În exemplul radicalismului în conditii de securitate personala mentionat mai sus. au aceea:t. dar simptomul a fost inlocuit inevitabil mai târziu de un altut poate paralizia unui brat.i probabilitate sau siguranta..at de psihanalit. un picior paralizat a putut fi "vindecat" prin hipnoza sau prin alte tehnici de su- gestie. dorinta generala de a-i ajuta pe oameni poate duce fie la radicalism.iprobabilitate de aparitie sau pot fi prezise cu aceeat. toate expresiile comportamentale sunt interschimba- bile. Cu alte cuvin- te. psiholo- giei gestaltiste. adlerieni t. Caracteristici ale sindroamelor personalitatii Caracterul interschimbabil Partile unui sindrom sunt interschimbabile sau echivalen- te în sensul dinamic discutat în paragrafele anterioare.tim doar ca individul se simte .i scop.i holismului organic al lui Goldstein. adica securitatea. în sensul ca exprima acelat.i functie. fie la filantropie. tendinta de a oferi bani cert. La o persoana isterica. simptomele sunt evident interschim- babile în acest sens. În cazurile clasice.

dar tocmai aceasta . Dependenta nevrotica deplina implica a~teptari ce trebuie zadamicite. Aceasta zadamicire necesara stâme~te furie. Dar aceste stari se numara chiar printre factorii care au dat na~tere nevoii de dependenta deplina. de exemplu conceptul lui Homey (1937) de cerc vicios. de superioritate. iar astfel de sentimente de furie duc automat la vinovatie. care constituie un caz special de deter- minare circulara. dar nu vom putea spune cu exactitate care va fi aceasta. Astfel de simptome sau expresii echivalente pot fi considera- te interschimbabile. Unii indivizi ar putea încerca sa-~i pastreze sentimentul de siguranta adoptând o atitudine aroganta. Ei nu si-ar I fi asumat o atare atitudine daca nu s-ar fi simtitI res- pin~i ~i antipatizati (adica în nesiguranta). Toti factorii vor fi deopotriva cauze ~i efecte. frica de represalii ~i a~a mai departe.414 Abraham H. pe lânga cea deja existenta probabil ca urmare a recunoa~terii sla- biciunii ~i vulnerabilitatii inerente dependentei depline. o analiza di- namica nu va arata niciodata acest lucru. totul petrecându-se simultan. Examinarea unui astfel de pacient va dovedi în orice clipa ca ace~ti factori coe- xista într-un flux continuu ~i ca se întaresc unul pe celalalt. Daca o analiza genetica ar putea sa arate ca în timp una din- tre trasaturi este preponderenta fata de cealalta. Homey încearca sa descrie fluxul continuu al interactiunilor dinamice dinauntrul unui sindrom. Determinarea circulara Cele mai bune descrieri ale acestui fenomen au venit din studiile de psihopatologie. Însa furia tinde sa fie îndreptata tocmai împotriva persoanei care constituie obiectul dependentei ~i cu ajutorul careia individul spera sa evite catastrofa. în cadrul caruia oricare parte influenteaza mereu într-un fel sau altul toate celelalte parti ~i este la rândul ei influentata de toate ce- lelalte parti. Maslow în siguranta putem prezice cu un grad mare de certitudine el va manifesta o expresie oarecare a bunatatii sau interesului so- cial. anxietate.

dar aceste trasaturi ale grupului detestat sunt aproape toate. fapt ce întareste necesitatea adoptarii atitudinii arogante si asa mai departe. Individul care tinde sa creada ca toti oamenii sunt în esenta lor buni va do- vedi aceeasi rezistenta la schimbarea acestei convingeri ca si cel care considera ca toti oamenii sunt în esenta rai. dar are aplicatii mult mai largi si mai generale." (Allport. Chiar daca o astfel de analiza genetica arata ca un anumit factor a fost primul din întregul lant. ca se sustin reciproc sau ca sunt variante care se întaresc una pe cealalta. Astfel. Aceasta rezistenta la schimbare ar putea fi definita operational din per- spectiva dificultatii întâmpinate de psiholog atunci când în- cearca sa creasca sau sa scada nivelul de securitate al unui om. 62 "Vorbim în aceste exemple numai despre dinamica sincronica. Cel mai bine putem identifica acest tip de determinare circu- lara in prejudecatile rasiale. Proble- ma originii sau determinarii sindromului ca întreg sau cum s-a nas- cut determinarea circulara sunt chestiuni care tin de un demers isto- rie. descoperim o anumita tendinta de agatare de un anumit stil de viata atât la oamenii sanatosi. este la fel dificil sa-I amplificam sau sa-I diminuam. Acest fenomen este întru câtva asemanator cu ceea ce Freud numea rezistenta. Rezistenta la schimbare Indiferent care ar fi nivelul de securitate. Indivizii ostili vor indica anumite tra- saturi respingatoare care sa le scuze ura. am spune ca A si B sunt cauza si efect unul pentru celalalt. acest lucru nu garanteaza în nici un caz ca el va fi ~i cel mai important în analiza dinamica. 18 / O abordare holistica a psihologiei 41 5 atitudine îi face pe oameni sa-i antipatizeze si mai tare. cât si la cei mai putin sanatosi. 62 Daca am folosi vocabularul mai familiar al cauzei si efec- tului pentru a descrie aceasta conceptie. Sau am putea spune ca sunt reciproc dependenti. produsul urii ~i respingerii. în parte. 1961) .

El a fost totu~i diagnosticat ca având o personalitate caracterizata de securitate. O astfel de controversa arata pur ~isim- plu lipsa de intelegere a psihologiei dinamice. Adevarata afirmatie care poate fi facuta este ca psihopatia constituie rezultatul imediat al conflictelor ~iamenintarilor interne ~inu al calamitatilor externe sau. Un emigrant german. Maslow Sindroamele personalitatii pot ramâne uneori relativ con- stante în ciuda celor mai surprinzatoare conditii de schimbari externe. a sosit în State- le Unite dupa ce a pierdut tot. cândva foarte bogat. Uneori se poate constata la un pacient.63 Schimbarile survenite în sindromul securitatii se afla de obicei foarte disproportionate fata de schimbarile din mediu. Statisticile arata ca depresiunile economice ~i razboa- iele nu determina o cre~tere prea mare a numarului cazurilor de psihoza. Exista multe exemple de conservare a sentimentelor de securitate la emigrantii care au trecut prin cele mai înfiora- toare ~iumilitoare experiente. cel putin. Intervievarea unor oameni care îl cunoscusera în Germania au aratat ca înainte de prabu~irea sa financiara era practic acela~i om. Multe alte exemple pot fi vazute în rezistenta pacientilor la psihoterapie.416 Abraham H. de asemenea. Studiile asupra moralului în zo- nele bombardate ne ofera. ca o calamitate externa are o influenta dinamica asupra per- sonalitatii numai în masura in care vizeaza obiectivele principale ale individului ~i sistemul sau de aparare. Considera in continuare ca natura umana e în esenta sanatoasa ~i buna daca are ocazia sa se ma- nifeste ca atare. deoarece sunt folosi- te adesea pentru a respinge orice teorie a determinarii culturale sau de catre mediu a psihopatiei. O chestiona- re abila a aratat ca filosofia sa privind natura umana nu suferi- se nici un fel de schimbare. ~i ca întâmplarile oribile la care fusese martor puteau fi explicate în diferite moduri ca un fenomen cu cauze exterioare. un grad surprinzator de intelegere a bazelor 63 Astfel de date sunt de obicei interpretate gre~it. dupa o pe- rioada de analiza. iar uneori se pare ca nu se produce nici o schimbare la nivelul personalitatii. dovezi ale surprinza- toarei rezistente a majoritatii oamenilor sanato~i la ororile externe. .

întreti- nut poate si de firea cam egoista a sotului. anume o diminuare de la mediu la minim. în compor- tamentul sau exterior. in care sunt implicate tii tendintele altor sindroame. O femeie neinitiata sexual a fost profund socata de prima ei experienta conjugala cu sotul ei. 1939). recapatându-si constant sentimentul de se- curitate. viata onirica. Treptat. situatia i-a fost explicata fara a se folosi termeni tehnici si i s-au acordat sfaturi simple pe parcursul a patru sau cinci ore. Urmatorul caz este tipic. De aseme- nea. A fost spriji- nita si calmata. Mai surprinzatoare decât acest efect post-traumatic permanent a fost tendinta pu- ternica a femeii. Acelasi . se poate constata uneori ca aceasta tendinta a sindromu- lui este unul dintre procesele ce fac parte dintr-un sistem mai amplu de schimbari. Investigatia a scos la iveala o schimbare generala în aproape toate aspectele sindromului. atitu- dinea fata de natura umana si asa mai departe. Restabilirea dupa perturbare Daca nivelul unui sindrom s-a schimbat fortat. Ulterior se poate produce o revenire sponta- na la starea initiala sau simptomele determinate de trauma pot fi anulate cu o us. se observa deseori ca modificarea este doar temporara. se întâmpla foarte des ca o experienta traumatizanta sa aiba doar un efect trecator. posibil datorita acestor contacte.urinta remarcabila (Levy. Chiar si asa. la fel de nestiutor. de a gândi si interpreta lucrurile la fel ca înainte de casatorie. dar nu a mai atins niciodata nivelul anterior. De exemplu. în ciuda tuturor celor întâmplate. A ra- mas un efect slab. dar permanent al acestei experiente. 18 / O abordare holistica a psihologiei 41 7 false si a consecintelor nefaste ale anumitor convingeri. ea si-a revenit. pacientul ar putea sa se agate de convingerile sale cu o mare tenacitate. S-a vazut la ea o schimbare clara la nive- lul întregului sindrom al securitatii. filosofia de viata.

Numai o si- tuatie nefasta cronica. locali- zat. fara efecte generalizate detectabile. despre care am discutat deja mai sus. investigatia de tipul potrivit va indica practic întotdeauna alte schimbari concomitente. Într-un experiment ramas nepublicat din 1935 care viza cre~- terea stimei de sine prin mijloace exterioare. Schimbari la nivelul întregului Aceasta tendinta. Faptul ca ne a~teptam de obicei ca prietenii no~tri pe care îi consideram sanato~i sa-~i revina dupa orice fel de ~oc daca li se acorda suficient timp este un tribut adus ubicuitatii acestei tendinte. este probabil cea mai u~or de vazut. Maslow tablou. nu sunt urmarite. de obicei. dar completa. al schimbarii abrupte urmate de recuperare lenta. este doar atât: o tendinta. Moartea unei sotii sau a unui copil. o femeie a fost in- . Aceste cazuri sunt rare daca excludem dezechilibrele evident superficiale. ruina- rea financiara sau alte experiente traumatizante primare si- milare pot dezechilibra puternic individul pentru o vreme. exterioara sau interpersonala poate determina schimbari permanente în structura caracterului sanatos. a fost vazut cu ocazia recasatoririi la o femeie al carei prim sot înnebunise. la fel ca toate celelalte tendinte despre care am mai vorbit. În mul- te cazuri. nu o certitudine. în consecinta. Au exis- tat cazuri în care un stimul dat a avut un efect specific. Daca una dintre partile sin- dromului se schimba cât de cât. în aceea9i directie. astfel de schimbari concomitente vor putea fi obser- vate la aproape toate elementele sindromului. Ar trebui sa se sublinieze ca aceasta tendinta catre schim- bare holistica. el î~i va reveni aproape complet.418 Abraham H. la nivelul altor parti ale sindromului. dar. Motivul pentru care aceste schimbari sunt atât de des trecute cu vederea se datoreaza pur ~i simplu faptului ca ele nu sunt a~teptate ~i.

lipsita de iu- bire si considera ca nu merita sa fie iubita. schimbarea comportamentului poate produce schimbari la nivelul personalitatii. se simtea mult mai sigura pe ea într-o varieta- te de alte situatii. de a caror semnificatie ea nu era deloc constienta. . A urmat instructiunile. Sotul ei actual a reusit în cele din urma sa o convinga ca o iubeste . Anumite simptome specifice se diminuasera sau disparusera. iar trei luni mai târziu s-a re- alizat o ampla investigatie a schimbarilor survenite în persona- litatea ei. în privinta careia bacanul ei o contrazicea în- totdeauna). Când a fost vazuta pentru pri- ma oara (înainte de casatorie). ci spon- tane. O femeie cu un grad ridicat de insecuritate. frica de petre- ceri si alte adunari de oameni straini. ci si demna de iubire.si cei doi s-au casatorit. ea se simtea nu numai iubita de so- tul ei. Acum. se simtea singura. Aparuse în ea o bu- natate si o blândete de care nu daduse dovada când o vazu- sem prima oara. Femeia cumparase pentru prima oara haine care sa îi puna în evidenta formele. În plus.o sarci- na dificila în cazul unei femei marcate de insecuritate . anumite fantasme indezirabile de pu- tere si cruzime. Prin ur- mare. când înainte îi fusese imposibil s-o faca. 18 / O abordare holistica a psihologiei 41 9 struita sa se comporte agresiv în circa 20 de situatii specifice si banale (de exemplu. prezenta o crestere ge- nerala a nivelului securitatii. Aceste schimbari nu au fost sugerate.64 Nu a existat nici o îndoiala ca survenise o crestere generalizata a stimei de sine. De exemplu. Comportamentul ei sexual deveni- se suficient de spontan încât sotul ei sa observe schimbarea. teama de întuneric. Ura ei generalizata fata de oameni disparuse în buna masura. pe când înainte fusese prea rusinoasa ca sa apara în costum de baie. tipul viselor ei se schimbase. 64 Astazi. o usoara anxietate cro- nica. observata la câtiva ani de casatorie foarte reusita. aceasta procedura ar fi considerata drept o forma de terapie comportamentala. i s-a cerut sa insiste sa cumpere produse de o anumita marca. Mersese pentru prima oara sa înoate împreuna cu alte persoa- ne. printre ele un cosmar repetat. Accepta diferite relatii de prietenie.

avea mereu la în- demâna un halat cu care sa se acopere si daca s-ar fi uitat cineva la ea prea îndelung si prea direct. Totu~i. era unul foarte decoltat si pro- vocator. convingeri sau sentimente specifice. ca si com- portamentul ei. Ast- fel. de~i o persoana marcata de o mare insecuritate are dese- ori co~maruri repetate. vise de anxietate sau neplacute. absolut neobisnuita. schimbarile relativ de mici survenite in mediu vor da na~tere la vise neplacute. ar fi facut-o sa plece de pe pla- ja. o fata cu stima de sine categoric scazuta. anumite frici spe- cifice. multi dintre ei vor refuza sa apara în costum de baie sau se vor simti foarte intimidati într-o astfel de postura. a fost vazuta pe plaja în cos- tum de baie si. care actioneaza constant pen- tru a le alinia cu restul manifestarilor sindromului. Ele pot fi adesea explicate prin experiente specifice. Astfel. pen- tru un procent relativ mare de astfel de indivizi viata onirica nu este deosebit de neplacuta. din diferite motive. datorita structurii sale de caracter. caracteristice securitatii. Diferite pareri venite din exterior o convinsesera ca are un corp atragator. pot persista. dar îi venea greu. cu efect de conditionare. încerca din rasputeri sa o faca. pentru ca fata se simtea tot timpul stânjenita. Am constatat ca acestor oameni le este foarte u~or sa se elibereze de respectivele frici. pe care îl considera perfect - parere care.420 Abraham H. Declaratiile ei au aratat însa ca aceasta atitudine fata de mersul la plaja nu era consecventa. la o femeie cu stima de sine scazuta este. la nivel intelectual considera ca trebuia sa se compor- te într-un anumit fel. Se pare ca exista o presiune specifica asupra acestor elemente inconsecvente. Mai târziu. care în general sunt netematoare. o serie de interviuri au scos la iveala faptul ca era foarte mândra de corpul ei. Maslow Consecventa interna Chiar daca o persoana se simte în general în nesiguranta. Totusi. Deseori întâlnim la persoane cu un grad foarte ridicat de securitate. Reconditiona- . Oamenii cu stima de sine scazuta tind sa fie pudici si ru~inosi. câteva comportamente. la astfel de indivizi. mai mult decât atât.

uitarea va fi considerata o insulta. acest factor este întarit de faptul ca 65 Aceasta tendinta este strâns legata de cea descrisa anterior. Este tendinta ca persoana mai relativ nesigura sa devi- na extrem de nesigura. persoana cu stima de sine crescuta tinde sa devina mai consecventa în ceea ce prive~te nivelul ri- dicat al stimei de sine. derivata din dinamica interna a sindromului. orice stimul care actioneaza asupra organismului va tinde sa fie interpretat din prisma insecuritatii ~i nu din cea a securitatii. de~i lent. ce determina insecuritate decât influente. Am putea spune ca. ce favorizeaza schimbarea ~i nu con- stanta. ba- lanta dovezilor înclina în directia insecuritatii.65 La persoana cu grad relativ de insecuritate. în lumea unor astfel de oameni exis- ta mai influente. drept indiferenta. Si astfel. orice influen- ta externa. Totu~i. indife- renta va trece drept antipatie. persoana nesigura tinde sa devina absolut sau consecvent nesigura. în timp ce teama consecventa cu restul personalitatii este mai tenace. stimularea unei vointe mai pu- ternice. ei sunt tra~i constant. ca persoana cu grad relativ ridicat de securitate sa atinga un grad extrem de ridicat de securitate. Desigur. iar afectiunea moderata. aceste teh- nici comportamentale simple vor avea mai putin succes în ca- zul oamenilor cu un grad mare de insecuritate. 18 / O abordare holistica a psihologiei 42 1 rea simpla. de orien- tare catre mai multa consecventa interna. . De exemplu. care sa determine securitate. în directia insecuritatii tot mai apro- piate de extrem. Am putea spu- ne ca frica inconsecventa cu restul personalitatii poate fi anulata cu u~urinta. în cazul lor. forta exemplului. exista cel putin o forta opusa. Tendinta catre extreme Alaturi de aceste tendinte conservatoare despre care am vorbit. Prin urmare. Cu alte cuvinte. un zâmbet larg va fi interpretat drept dispretuitor. explicatiile rationale ~i alte masuri psihoterapeutice de suprafata similare sunt deseori suficiente.

astfel încât a început sa piarda ~i iubirea sotiei. Cercul vicios a fost rupt cu ajutorul unui psi- holog care l-a instruit mai întâi sa nu î~i mai manifeste în compor- tament gelozia. fapt care îi determina pe ceilalti sa-i antipatizeze ~i sa-i respin- ga. dar ~i pe cea a fra- telui." Prin urmare. ceea ce îi face sa se comporte ~i mai nesigur ~i tot a~a. Variabile: nivel pi calitate Variabila cea mai importanta ~i evidenta este cea a nivelului sindromului. de- sigur. Schimbarea datorata presiunii exterioare Când ne ocupam de dinamica interna a sindroamelor. Un barbat î~i explica ge- lozia astfel. medie sau scazuta. "Îmi iubesc atât de mult sotia. Cel mai evident exemplu îl reprezinta comportamentul gelos. tind sa atraga exact lucruri- le de care se tem cel mai mult. Ast- fel. Fire~te ca ma de- ranjeaza prietenia ei cu fratele meu. incât ma tem ca ma voi prabu~i daca m-ar parasi sau nu m-ar mai iubi. datorita dinamicii lor interne. în diferite moduri. chiar daca o simtea. . Desigur.422 Abraham H. O persoana poate avea un nivel de securitate înalt. ceea ce le spore~te gradul de insecuritate. Acesta izvora~te din insecuritate ~i aduce practic de fiecare data noi respingeri ~i o insecuritate mai mare. este foarte u~or sa uitam temporar ca toate sindroamele sunt. barbatul a luat multe masuri pentru a distruge aceasta prietenie. acest lucru l-a facut sa-~i înteteasca încercarile ~ii-a amplificat gelozia. ~i apoi a trecut la sarcina mai importanta de a reduce insecuritatea generala. toate proste~ti. într-un cerc vicios. reactii la o situatie exterioara. mediu sau scazut ~i o stima de sine înalta. Maslow oamenii nesiguri î~i manifesta insecuritatea în comportament. Mentionam aici acest fapt evident numai de dragul completitudinii ~i pentru a nu uita ca sindroamele de personalitate ale organismului nu sunt sis- teme de sine statatoare.

De exemplu. Modurile în care poate fi exprimata sau dobândita stima de sine sunt în mare masura.i prea complexe pentru a fi tratate pe scurt. dar o manifesta diferit. La fiinta umana cu stima de sine ridicata am putut diferentia cel putin doua calitati ale stimei de sine ridicate. ci sa-i domine t. respectiv. Factorii culturali Neîndoielnic. La oamenii cu un grad extrem de insecuritate. Cât.i ne ex- primam afectiunea pentru ei în modalitati aprobate cultural. relatiile dintre cultura t. Acelat. sugeram doar ca exista variatie de la mult la putin.i sa le faca rau.i pentru relatiile de iubire. chiar daca nu complet determinate cultural. .tigam dragostea altora t. 18 / O abordare holistica a psihologiei 423 Nu vrem neaparat sa sugeram ca aceasta variatie se petrece pe un singur continuum.i rautatii (daca au stima de sine ridicata). Faptul ca într-o societate complexa rolurile cerute de un anu- mit statut sunt t. Persoana cu stima de sine înalta care resimte totodata securitate manifesta sentimentul de forta a încrederii în sine într-o maniera prietenoasa. care resim- te totodata insecuritate este interesata nu sa-i ajute pe cei mai slabi. Fenomenul dominantei poate fi observat la toate speciile de primate. Ambii indivizi au stima de sine ridicata. Persoana cu stima de sine ridicata. aceasta insecuritate se poate exprima în mai mul- te feluri.i lucru este valabil t. dar se exprima calitativ diferit la fiecare.i retra- gerii (daca au stima de sine scazuta) sau a ostilitatii. agresivita- tii t. în functie de alte caracte- ristici ale organismului lor. ar putea îmbraca forma izolarii t. De exemplu.i ele partial determinate cultural va schimba deseori exprimarea sindroamelor personalitatii. în generat caile prin care sunt atinse principalele obiective de viata sunt deseori determinate de na- tura culturii respective. Mai degraba de dragul completitudinii decât din alte motive.i. de la ridicat la scazut. Despre calitatea sindromului am vorbit pe scurt in contextul sindromului stimei de sine sau al dominantei. cooperanta t. putere. pe care le-am nu- mit forta t.i personalitate sunt prea profunde t. trebuie mentionat ca.ipli- na de bunatate.

1968 a. 29 (Mas- low. De fapt. ca particulele de ceata.424 Abraham H. mo- . cetateanul obi9nuit din insula Dobu nu numai ca este mai ostil decât cetateanul arapesh obi9- nuit. stima de sine sociabilitate a. Si copiilor li se ofera foarte putine ocazii de a-9i exprima stima de sine înalta. lucruri- le nu stau a9a. Ar trebui mentionat. activitatea). De exemplu. De fapt. sti- ma de sine (considerata ca întreg) se coreleaza diferit cu felu- ritele sale parti. Studierea sindromului personalitatii Moduri standard de corelare Am vorbit pâna acum de parca diferitele parti ale sindro- mului ar fi omogene. cu un numar de frici con9tiente r = . În interiorul sindromului regasim ierarhii de importanta 9i grupari. ci se 9i a9teapta din partea lui sa fie astfel. Maslow barbatilor cu stima de sine ridicata din societatea noastra li se permite sa exprime acest sindrom mult mai deschis 9i în mult mai multe moduri decât femeilor cu stima de sine ridicata. prin metoda corelatiei. 1968 b). Daca sindromul ar fi nediferentiat. Examinarea clinica a datelor arata 9i ea aceasta tendinta ca- tre o gruparea fireasca a partilor în grupuri care sa aiba un fac- tor unificator intrinsec. ca deseori exista un nivel aprobat cultural pentru fiecare sindroame (de exemplu securitatea. 60. 39. Acest lucru devine evident în studiile comparative transcul- turale 9i istorice.0. De la femeia obi9nuita din ziua de astazi se a9teapta sa aiba mai multa sti- ma de sine decât femeia obi9nuita de acum un secol. De exemplu.0. 85. cu atitudinea sexu- ala pagâna r = . 1940 b) se coreleaza cu iritabilitate r = . cu un numar de sentimente de inferio- ritate con9tiente r = . de asemenea.0. sindromul respectului de sine masurat prin Inventarul Personalitatii Sociale (Maslow.0. Acest fapt a fost deja demonstrat în cel mai simplu fel posibil. 40. De exemplu.0. orice parte a lui ar trebui sa se coreleze în masura la fel de mare cu întregul ca oricare alta. cu stânjeneala în diferite situatii r = . conventionalismul.

idistincte unele de altele? Poate ca ar trebui sa respingem clasificarea de tip atomist s.a cum am gasit de cuviinta sa respingem analiza reductiva în favoarea celei holistice. anume cea a principiului pe care ar trebui sa se bazeze. cum putem clasifica datele obtinute. descoperim în scurta vreme ca pu- tem clasifica imediat orice sindrom al personalitatii în zece grupuri principale. Aceasta tendinta de grupare ne ofera posibilitatea de a face clasificari în interiorul sindromului. O alta dificultate aparenta este ca.te indi- . daca am cunoas. o indicatie a directiei generale.irelatiile dintre ele. modestia s.irespectul fata de reguli par sa se grupe- ze laolalta în mod natural. sau zece mii. constatam ca uneori trebuie sa fim arbitrari. Aceasta unitate interioara ne ofera. întâmpinam diferite dificultati.te toate datele s. În primul rând ne confruntam cu problema comuna tuturor cla- sificarilor. nu vom ajunge prea departe utili- zând un instrument atomist atunci când avem de a face cu date interdependente. daca ele nu sunt esentialmente diferite s. dupa plac. în cazul nostru. precum încrederea în sine. în functie de gradul de generalitate la care ne gândim. Dar cu astfel de grupari spontane putem merge doar pâna la un anumit punct. Analogiile ce urmeaza sunt oferite drept nis. iar când ajungem în final sa nu le mai percepem. contrastând cu un alt grup de tra- saturi care tind sa se grupeze.tere partiala.nuita de a clasifica este pur s. Ce este în mod obis. co- nexionist. daca nu separarea unor elemente distincte din diferite parti? Si atunci. atunci când lucram cu materialul sindromului. trebuie sa lucram pe baza propriilor ipoteze. dar când încercam sa fa- cem propriu-zis acest lucru.ia stânjenelii.isimplu o alta reflectare a punctului de vedere atomist. tot as. echi- librul. Dar când se în- tâmpla. oricât de sensibili am încerca sa fim fata de natura launtrica a materialului. Bineînteles. ca în cazul nostru. principiul ar fi foarte us. 18 / O abordare holistica a psihologiei 425 ralitatea. un indiciu initial.nuit clasificarea.isa cau- tam un principiu holistic de clasificare. lipsa timiditatii s. Cu siguranta. Avem banuiala ca încercarea obis. pornim cu o cunoas. sau o suta sau o mie.or de gasit.

Asta presu- pune studierea trasaturii psihice sau a semnificatiei sau a scopului sindromului ca unitate. Daca traducem aceste exemple în termenii studierii sin- dromului. Ulterior se poate face o analiza ~i mai complexa a detaliilor în contextul întregului. Fiecare dintre aceste 14 papu~i mai mici contine altele . am putea sa examinam sindromul securitatii ca în- treg. poate ca papu~ile ruse~ti. de asemenea. materialul ca fiind cla- sificat nu într-un ~ir continuu de parti separate ~i independen- te. de 50 de ori. ci în relatie cu întregul a~a cum îl pastram în minte. Niveluri de amplificare Aceasta sintagma este o analogie fizica derivata din modul în care functioneaza microscopul. ridicând preparatul în lumina ~i analizându-l cu ochiul liber. Studiind un preparat histo- logic. cuprinzând astfel întregul. Pe urma putem trece la studierea mai amanuntita a acestei arii delimitate a întregu- lui. alca- tuirea ~i totalitatea relatiile reciproce de la nivelul tesutului. folosind niveluri tot mai mari de amplificare. Maslow cii ale directiei în care ar trebui sa cautam o astfel de tehnica holistica de clasificare. examinam apoi o parte a acestui întreg la un nivel redus de amplificare. pâna la limita practica a instrumentului. izolat. marind-o. atunci cele 14 subsindroame reprezinta cele 14 papu~i mai mici pe care le contine aceasta (Maslow 1952). descoperim întregul caracter. Ne putem reprezenta. marind-o.426 Abraham H. Cu aceasta imagine a întregului în- tiparita clar în minte. Acest sub sin- . alta 4 ~i a~a mai departe. de 10 ori. Daca întregul sindrom al securitatii reprezinta papu~a cea mai mare. structura generala. sa spunem. Acum studiem un detaliu nu în sine. la un nivel mai mare de amplificare. alta 6.una poate 10. ci în termenii "conti- nerii în interior". sa spunem. adica la nivelul de amplificare numarull. Apoi putem sa luam unul dintre cele 14 sub subsindroame ~i sa-I studiem la ceea ce am putea numi nivelul de amplificare numarul 2. care pot fi rearanjate în orice ordine.

tendinta spre prejudecata t. Ea ne permite sa analizam în amanuntime t.i întregul. Este o me- toda simultan sintetica t. Studierea oricarei a dintre ele ar consti- tui nivelul numarul 3. Aceasta tendinta de a profita de diferente este organizata ca un sindrom t.i fara a insista fara rost asupra detaliilor. 18 / O abordare holistica a psihologiei 427 drom ar putea fi atunci studiat în întregimea sa.i asa mai departe. excesul de agresivitate.i caracterul comun în mod . t.i în multe forme.i nu îl vom studia în sine.i analitica t. În rezumat. dar aceasta se manifes- ta pe multe cai t. Dar. setea de bani. fara a cadea într-o generalitate vaga si inuti- la.i sub forma opuselor acestora. limba vor- bita) ca mijloc de a întari propria trebuinta de securitate. forma nasului. evident. precum slu- garnicia. ne permite sa studiem unicitatea t. Aceasta ar fi a cincea papusa ruseasca. Sa alegem.i pot fi analizate t. cum ar fi ambitia exagera- ta. dar t. dar t. Mai exact. care la rândul sau constituie un sub sindrom al sindromului securitatii. Nu mai trebuie sa aratam ca un stu- diu din ce în ce mai rafinat ne-ar duce la nivelurile 4. 5 t. supunerea sau tendintele masochiste.i cla- sificate mai departe.i poate fi studiata ca atare.i nu pe cel de "a fi separat de" ne poate oferi indiciul pe care l-am cautat. de pilda. Daca îl studiem corect. Ca exemplu putem lua sub sindromul putere-submisivi- tate la persoana cu insecuritate.a mai departe.i ura si at. O formulare mai întreaga ar fi sa spunem ca studiem tendinta catre prejudecata. nu îl vom izola t. un aspect al acestui sub sindrom complex. în acest caz ar trebui sa fie clasificata ca un sub-sub-subsubsindrom.i. o astfel de metoda de clasificare. si aceste caracteristici sunt generale t. rasismul constituind un bun exemplu. nevoia sau tendin- ta spre prejudecata. în cele din urma. în contextul interelationarii sale cu celelalte 13 subsindroame.ipar- tile. Persoana marcata în general de insecuritate are nevoie de putere. posesivitatea. Am putea lua. com- petitivitatea excesiva. anume cea bazata pe conceptul fundamental de "a fi continut în interior" t. care reprezinta un sub sindrom al nevoii de putere. de pilda. dar fiind în- totdeauna privit ca o holistica a sindromului securitatii ca în- treg. sa spunem tendinta de a profita de di- ferente (de exemplu culoarea pielii.

iar pentru corelatia medie din- tre elementele unor grupuri diferite valoarea r = 0. îl putem gasi pe cale teoretica în conceptul de concentrare. Mai mult.6. elementele se core- leaza între ele. distinctia aristotelica dintre clasa A ~i clasa non-A. în acela~i timp. Presupunând pentru corelatia medie între grupuri valoarea r = 0. echilibru. Probabil ca perceptia noastra asupra gruparii. ne putem a~tepta la o corelatie medie descres- catoare. în fiecare grup.7. lipsa stânjenelii ~i îndrazneala. o medie ridicata a corelatiilor reciproce dintre toti membrii grupului. Am putea spune ca aceasta schimbare este o modifi- care a concentratiei sindromului ~i am putea accentua cu mo- .7. moralitate a. atunci noul sindrom format prin fuzionarea grupurilor sau sub-sin- droamelor ar avea o corelatie medie mai mare decât r = 0. probabil mai apropiata de r = 0.428 Abraham H. Poate ca gruparea ar putea însemna.5. dar ne ofera totu~i un principiu de clasificare ~i analiza satisfacator din punct de vedere teoretic. Probabil ca încrederea în sine ~i echilibrul sunt mai strâns corelate decât echilibrul ~i lipsa de conventionalism. Maslow eficient. Gruparea în functie de semnificatie În cazul în care cautam un criteriu euristic prin care sa fa- cem diferenta dintre sindroame ~i subsindroame. Fire~te. modestia ~i respec- tul pentru reguli alcatuiesc un grup care poate diferentiat de alt grup. senzatia subiectiva ca unele elemente diferite se atrag în mod firesc s-ar reflecta în corelatiile care ar fi obtinute daca am pu- tea masura aceste elemente. Aceasta corelatie reciproca medie ar fi probabil mai ridicata decât corelatia medie dintre elementele a doua grupuri diferite. aceste grupuri sau subsindroame se coreleaza între ele ~i cu stima de sine ca întreg. Care este dife- renta dintre gruparile naturale din cadrul sindromului stimei de sine? Conventionalismul. compus din urmatoarele caracteristici: încredere în sine. Pe masura ce trecem de la sub-subsindroame la subsindroame ~i la sindroame. în ter- meni statistici.5 ~i mai mica decât r = 0. Ea respinge dihotomiile.

ca ei vor tânji tot mai intens dupa afectiune.respingerea totala. Mai mult. de exem- plu. 18 / O abordare holistica a psihologiei 429 tive întemeiate acest concept chiar \iinumai pentru motivul ca ne poate furniza instrumentul operational cu ajutorul caruia sa ne putem verifica descoperirile clinice. ci o racea- la completa \ii o lipsa a dorintei de afectiune. de pilda. ci ale ce- lei holistice. pri- vita intacta în cadrul relatiei sale cu restul organismului. Daca manifestam precautia adecvata în privinta da- telor pe care le corelam \ii daca atenuam toate statisticile cu informatii clinice \ii experimentale. dar eu cred ca aceasta se întâmpla pentru ca me- toda e folosita într-o maniera exclusiv atomista si nu pentru ca na- tura ei esentiala s-ar afla în contradictie cu teoria holistica. trebuie sa recunoa\item ca nici macar variabilele dina- mice nu variaza în mod necesar de-a lungul unui singur con- tinuum. Daca plasam copiii mici pe un interval mergând de la acceptarea totala la respingerea totala. adica nu produse ale analizei reductioniste. Un exemplu al acestui fenomen poate fi gasit în efectele pe care le are dorinta de afec- tiune. ele nu tre- buie sa fie privite cu neîncredere daca se iau în consideratie anumiti factori holistici. ci modestia ca trasatura. ci ar putea la un anumit moment dat sa se transfor- me brusc în ceva complet diferit.66 Din premisa de baza a psihologiei dinamice rezulta ca ele- mentele care pot fi puse în corelatie \ii ar trebui sa fie puse nu sunt comportamentele în sine. trebuie fire\ite sa folosim date holistice \ii nu ato- miste.gasim nu o sete imensa de iubire. nu exista nici un motiv ca metoda corelatiei sa nu fie foarte utila în contextul unei metodologii holistice. ci semnificatiile lor. fara ca unitate a organismului sa fie afectata. nu comportamentul modest. în corelatiile inter- ne (de parca ne-am putea astepta la altceva în organism!). se vor putea stabili corelatii între varia- bile sau parti izolate. Astfel. Chiar daca statisticianul obisnuit nu are încredere. vom descoperi pe ma- sura ce mergem de-a lungul scalei. înca din prime- le zile de viata . dar când ajungem aproape de capatul extrem al scalei . . 66 Psihologii adepti ai orientarii holistice tind sa nu aiba încredere în metoda corelatiei. În sfâr\iit. de sus în jos.

ci ~i indepen- denta gestalturilor. De exemplu. majoritatea gestalturilor cu care lucreaza sunt ni~te sisteme (relativ) închise. cu prezenta imediata a altor oa- meni. Numai daca vrem sa fim pragmatici sau daca ne referim numai la un anumit domeniu de discutie ~i nu la toate. chiar daca uneori în cel mai slab ~i mai distant mod. fie ele fizice sau psihice. intercorelarea universala este întrerupta datorita faptului ca exista parti ale lumii care nu relationeaza psihic cu altele. El î~i desfa~oara analiza numai în interiorul gestaltului. situatia se schimba. chimist sau fizician. Ca urmare. Maslow Sindroame intercorelate în interiorul organismului În cartea sa despre gestalturile fizice. Putem trece dincolo de aceasta afirmatie minima daca ale- gem sa îi aducem contraargumente. putem presupune ca sistemele sunt relativ independente unele de al- tele. cu factori fizici ~i geografici ~i a~a mai departe. chiar pâna la imposibilitatea de a alege între un monism foarte ge- neral ~i un atomism complet. De fapt. Trebuie sa ne fie clar ca atunci când avem de-a face cu date referitoare la organism. se poate demon- stra cu succes ca. Pâna acum putem spune cel putin ca Kahler ar fi trebuit sa-~i restrânga generalizarea la gestalturile fizice ~i la cele psihice din lumea fenomenala. Kahler (1961) aduce obiectii fata de generalizarea excesiva a intercorelarii. Pentru el. el subliniaza nu nu- mai relatiile reciproce care exista într-un gestalt. cu situatia particulara. Putem gasi relatii de un fel sau altul între oricare doua parti ale universului daca alegem din multitudinea de relatii exis- tente. întreaga lume este o retea de relatii.430 Abraham H. din perspectiva psihologiei. Mai mult. Mi se pare . Neîndoielnic. fizic sau biologic. teoretic. toate elementele lui relationeaza între ele. Dimpotriva. reteaua de relatii a lumii ar putea fi intrerupta într-o maniera complet diferita de catre biolog. s-a demonstrat ca or- ganismulluat ca întreg se afla într-o relatie fundamentala de interdependenta cu cultura. discutând mult mai rar relatiile dintre gestalturi. În plus. caci restrictiile sale nu se aplica nici pe departe la fel de mult la nivelul organismului. chiar daca por fi în- rudite din punct de vedere chimic. în organism nu exista aproape nici un sistem închis.

3. tre- buie categoric sa spunem la rândul nostru ca filosofii monisti nu au pretins niciodata ca ar exista o de interrelationare fizica universala. în anii' 40 se putea ob- serva la evrei tendinta de a avea simultan un nivel ridicat al stimei de sine si unul scazut al securitatii. Din punct de vedere cantitativ. În anumite grupuri pot exista relatii caracteristice între cele doua sindroame: de exemplu. dar redusa în- tre nivelul securitatii si cel al stimei de sine. 18 / O abordare holistica a psihologiei 431 ca cea mai potrivita formulare în acest moment ar fi sa spunem ca exista sisteme relativ închise. exista o relatie pozitiva. Daca ni s-ar raspunde ca ar trebui sa demonstram procese fizice reale si nu relatii mai degraba teoretice dintre toate partile lumii. La nevrotici. alaturi de un nivel crescut de securitate. pentru ca operatiunile stiintifice s-ar putea îmbunatati suficient încât sa demonstreze ca de fapt el are relatii cu alte sisteme. Este suficient sa mentionam fenomenul interrelationarii universale (teoretice) care are loc în interiorul organismului. Ceea ce este (sau pare a fi) un sistem închis ar putea sa nu mai fie astfel peste un an. nu trebuie sa insistam asupra lui. dar ele sunt partial produsul unui anumit punct de vedere. ambele nivele tindeau si tind si acum sa fie scazute. Dar mai uimitoare decât relatia (sau lipsa ei) dintre nivelu- rile acestor doua sindroame este relatia foarte strânsa dintre ni- velul securitatii (sau al stimei de sine) si calitatea stimei de sine . Nivelul si calitatea sindroamelor personalitatii În acest domeniu de cercetare avem de oferit cel putin un exemplu riguros studiat. în timp ce la femei- le catolice am observat adesea un nivel scazut al stimei de sine. adica din perspectiva core- latiilor liniare simple.2 sau 0. din moment ce acesta nu este un punct central în expune- rea noastra. este clar ca aceste doua sindroame sunt practic variabile inde- pendente. dar au vorbit despre multe alte feluri de relatii. În domeniul diagnozei individuale a oamenilor normali. r = aprox. 0. Daca el constituie o paradigma sau un caz special ramâne de dovedit prin cercetari ulterioare. To- tusi.

Dupa felul în care râde t. putem distinge calitati de in- securitate )'i securitate ale stimei de sine scazute. li- deri sau subordonati. integrate. Maslow (sau a securitatii). însa individul B. dar securitate scazuta). în functie de nivelul stimei lor de sine.i. dar )'i iubire fata de semeni î)'i va folosi în mod firesc forta intr-o maniera încurajatoare. Forta sa trebuie sa fie o amenin- tare la adresa semenilor. Oamenii caracterizati de securitate pot fi mândri sau umili. Indi- vidul A (cu stima de sine )'i securitate ridicate) tinde sa î)'i ex- prime stima de sine într-un mod foarte diferit fata de individul B (cu stima de sine ridicata. care are forta personala. pe baza dife- . De exemplu. Astfel. dimpotriva. Sindroamele personalitatii si comportamentul Înainte de a întreprinde o analiza mai concreta putem face afirmatia generala ca relatiile dintre sindroame t. care are la fel de mul- ta forta. în func- tie de cât de scazut sau de ridicat este nivelul stimei de sine. ostili )'i agresivi. dar asociata cu ura. Aceasta înseamna.i comporta- mentul vizibil sunt urmatoarele: fiecare act tinde sa fie o expre- sie a personalitatii totale. oamenii nesiguri pot fi retrat. mai exact. Aceasta relatie poate fi demonstrata cel mai u)'or comparând doi indivizi care au amândoi stima de sine ri- dicata. dispret sau frica fata de oameni î)'i va folosi cel mai probabil forta pentru a rani. În acela)'i mod. blân- da sau dependenta. ocroti- toare sau protectoare. )'i persoana lini)'tita. ca fiecare act tinde sa fie determinat de toate sindroame- le personalitatii (în plus fata de alti factori despre care se va vorbi în cele ce urmeaza). putem vorbi despre insecuri- tate ca trasatura calitativa a stimei de sine ridicate )'i o putem pune în contrast cu securitatea ca trasatura calitativa a stimei de sine ridicate.i reactionea- za la o gluma individul. dar se afla la capetele opuse ale scalei securitatii. adica mas 0- chistul )'i slugarnicul. izolati sau. pe de alta parte. domina sau pen- tru a-)'i diminua insecuritatea.432 Abraham H. pe de o parte. Diferente similare în privinta calitatii securitatii se coreleaza cu diferente în ceea ce prive)'te nivelul stimei de sine. putem deduce teoretic. Individul A.

daca exista toate aceste tipuri de relatii între comportament si sindrom. de inteligenta si asa mai departe. care are prea putine relatii sau deloc cu structura caracterului. ca urmare. o senzatie sau un reflex conditionat. de exemplu. orice raspuns creativ la o situatie ne structurata . de pilda. artistul se im- plica cu totul si. La celalalt capat se afla actul izolat. nivelul sau de securitate. de stima de sine. specific. caci în aceste cazuri el este ne- glijabil ca factor determinant. Un anumit act care dovedeste bunatatea se afla în relatie mai strânsa cu sin- dromul securitatii decât cu oricare altul. pictura sau concertul sunt expre- sia întregii sale personalitati. compor- tamentul este determinat de toate sindroamele? Este evident ca. Un astfel de punct de vedere se afla în opozitie evidenta cu invechita teorie a trasaturilor. în virtutea unui fel de necesitate teoretica. acte care sunt determinate în totalitate de numai unul sau doua sindroame. în general. Modestia este deter- minata în mare parte de stima de sine. 18 / O abordare holistica a psihologiei 433 ritilor factori determinanti ai acestui act unitar. între aceste extreme gasim tot fe- lul de gradatii. sa spunem. Exemplele de acest fel sunt reactiile imediate la solicitarile unor situatii de moment (de exemplu ferirea din calea unui camion). Dar un astfel de exemplu sau. a trebuit spus de la început ca. de energie. Afirmatia noastra teoretica îsi gaseste cea mai buna exemplificare în anumite activitati. detasat de toate legaturile sale cu orga- nismul. în timp ce o abordare atomista va porni de la alegerea unui comporta- ment izolat.ca în testul Rorschach . Exista. si asa mai departe. potrivit careia un act comportamental este determinat în totalitate de o singura tra- satura. o teorie holistica va începe cu o astfel de afirmatie. reactiile pur cul- turale care tin de obisnuinta si care si-au pierdut de mult sem- nificatia psihologica pentru majoritatea oamenilor (obiceiul barbatilor de a se ridica atunci când intra o femeie în camera) sau actele reflexe.se afla la o extrema a continuumului. Aceste fapte ar putea duce la urmatoarea întrebare: de ce. distinct. Realizând o pictura sau compunând un concert. Un astfel de comportament ne spune prea putin sau nimic despre caracter. cum ar fi creatia artistica. E o problema de "centrare" (din punctul de vedere al carei parti .

În fine. ce obiective parti ale sunt tangibile si care nu. Datorita acestei viziuni complexe devine usor de înteles de ce comportamentul nu este întotdeauna un bun indicator al structurii caracterului. iar caile care duc la atingerea lor sunt determinate de culturaj situatia imediata determina posibilitatile sau imposibilitatile realiste: care comportament este întelept si care nu. Pentru teoria atomista. adica un comportament detasat de toate relatiile sale cu restul organismului. ce constituie o amenintare si ce ofera un posibil in- strument cu ajutorul caruia pot fi atinse obiectivele. Contextul cultural în care se manifesta comportamental orga- nismul si care a contribuit deja la determinarea naturii lui launtrice este totodata un factor determinant al comportamen- tului. un alt set de factori determinanti ai comporta- mentului ar putea fi grupati sub umbrela "situatiei imediatell• Daca obiectivele sau scopurile comportamentului sunt deter- minate de natura organismului. cea mai sim- pla unitate elementara ar fi un element comportamental obti- nut prin analiza reductiva. Maslow va fi organizat întregul). Ele sunt izolate pur si simplu pentru ca sunt lipsite de importantaj adica nu au cu nimic de a face cu problemelej solutiile sau obiectivele principale ale organismului. Poate mai la obiect este afirmatia ca primul tip de relatie sindrom-comportament este mai important. Caci atunci când comportamentul este determinat în egala masura de situatia exterioara si de cultura ca si de caracterj daca este o formatiune de compromis între trei seturi de fortej nu poate fi un indicator perfect pentru nici unul .dar aceste din urma situatii sunt mult mai importante. Comportamente- le izolate tind sa ramâna la periferia principalelor preocupari ale vietii. Este cu siguranta la fel de adevarat ca am o anumita filo- sofie de viataj ca îmi iubesc familia sau ca ma simt atras sa fac experimente de un anumit tip . dar nu singurul.434 Abraham H. E adeva- rat ca piciorul meu va sari în sus daca va fi lovit tendonul de sub genunchi sau ca manânc masline cu mâinile sau ca nu pot mânca ceapa fiarta pentru ca am fost conditionat sa-mi displa- ca. E adevarat ca natura launtrica a organismului reprezinta un factor determinant al comportamentului.

la animale. furiei sau altor comportamente necontrolate. Tehnica de baza în eliminarea partiala a culturii este raportul-interviu sau transferul psihanalitic. atunci me- rita studiat. ne poate spune ceva despre organizarea interna a personalitatii. ca în cazul alcoolismului. încât aceste impulsuri ar putea fi ele însele considerate ca facând parte din sindrom. com- portamentul poate fi uneori un bun indicator al caracterului. Din nou. În alte situatii. constrângerile culturale pot fi doar slabite. exista anumite tehnici67 prin care putem elimina sau ani- hila influenta culturii si a situatiei.în mod normal. . cum ar fi variatiile subtile. Sau putem studia comportamentul la oamenii relativ dezinhibati. ale temei determinate cultural. daca nu. Sau uneori cererile organismului sunt atât de coplesitoare. Exprimarea logica si matematica a unitatilor . încât lumea exterioara este negata sau des- considerata. Daca este un bun indiciu. din câte stiu eu. nici un tip de mate- matica sau logica potrivit pentru exprimarea simbolica si 67 De exemplu.la care. corelatia lor este atât de ridicata. elementare ale sindromului Nu exista pâna acum. sau în alte societati în care putem descoperi influentele culturale prin contrast. percepute subliminal. unde ele devin aproape neglijabile. situatia poate fi controlata ca determinant al compor- tamentului facând-o suficient de vaga. Aceste câteva exemple arata ca un studiu complex. Ele sunt mult mai neafectate de constrângerile externe si culturale decât actele comportamentale concrete. O corelatie si mai ridicata se obtine între personalitate si impulsul comportamental.a-numitele miscari expresive. constrângerile culturale sunt înca slabe. Mai mult chiar. ca în nebunie. 18 / O abordare holistica a psihologiei 435 dintre ele. al comportamentului. serios din punct de vedere teoretic. nu merita studiat În conditiile În care în- telegerea caracterului constituie obiectul nostru de studiu. Practic însa. sunt mai multe comportamente pe care cultura le neglijeaza. iar cultura sfidata. Am putea merge chiar pâna la a spune ca studiem comportamentul numai ca indiciu al impul- surilor comportamentale. aceasta este o afirmatie teoretica. precum în cele câteva tipuri de teste proiective. astfel Încât În practica. a~. Din nou. la copii.

pe care ea o descrie prin pris- ma claselor complementare. înceteaza sa mai fie A. Pro- priile mele eforturi în aceasta directie sunt mult prea nesem- nificative pentru a le prezenta aici. p. e de neconceput sa se- param comportamentul determinat de stima de sine de toa- te celelalte comportamente. Un astfel de sistem simbolic nu este în nici un caz imposibit caci . de bun-simt. . clasa ?i complementul sau se exclud reciproc ?i împreuna epui- zeaza clasa acelui univers.436 Abraham H." (1937. dihotomiza- rea devine imposibila.oi poate permite aceasta ignorare. În prezent însa.oimatematice care sa ne ser- veasca trebuintele. 193) Pâna acum trebuie sa fi devenit evident faptul ca în ca- zul unitatilor elementare ale sindromului nu poate exista o astfel de separare definitiva de întreg a unui grup de uni- tati sau între una dintre unitati. majoritatea sistemelor lo- gice ?i matematice de care dispunem sunt expresiile viziunii general-atomiste despre lume. reprezinta una dintre premisele de baza care nu trebuie dovedite. fiecare parte se su- prapune peste toate celelalte. Astfel. pe care am criticat-o deja. Când îl scoatem pe A din întregul din care face parte. Separarea unei parti este im- posibila. pentru simplul motiv ca nu exista practic nici un comportament care sa fie determinat doar de stima de sine.oi non-A nu ne va da înapoi întregul initial. non-A-ul nu mai este nici el ce fusese. a. aflam de pilda din cartea Symbolic Logic a lui Langer ca aceasta notiune. Excluderea reciproca este posibila numai pentru unitatile luate izolat. ci pot fi considerate de la sine întelese. . Daca ele sunt luate în context. Într-un sindrom. luata izolat. Maslow manipularea unitatilor elementare ale sindromului. De exemplu. chiar daca unele dinte celelalte teorii aristotelice au fost respinse. iar simpla adaugare a lui A.oi non-A introdusa de Aristotel drept una dintre bazele logicii sale a fost preluata de logica moderna.otim ca putem inventa formule logice . Distinctia ferma dintre A. Psihologul nu î.oirestul sin- dromului.oa cum trebuie sa se întâmple în psihologie. "Fiecare clasa are un complement. cu exceptia situatiei în care nu acordam deloc aten- tie acestor suprapuneri.

~i îi conferim unuia dintre ei mai multa securitate (securitate nadunatan). vom avea un individ care tinde pro- babil sa fie cooperant ~i altul care tinde sa fie tiran. scaderea. dar securitate scazuta. Ele sunt toate operatii ce presupun evident date atomiste. par de fapt sa fie servitoarele viziu- nii atomiste. În individul caru- ia i s-a adaugat un plus de securitate s-au petrecut doua schimbari. Iasându-i pe cât posibil neschimbata natura esen- tialmente statica. Sistemele matematice ~i logice traditionale. punem la în- doiala întreaga logica bazata partial pe ea. Separarea unui organ determina schimbarea între- gului organism. Adu- narea unui mar cu alt mar este posibila pentru ca natura lor o permite. Lucrurile stau altfel în cazul personalitatii. asupra lumii. În privinta organismului. E un exemplu fortat. Putem spune chiar ca matematica a ramas în urma fata de fi- zica moderna în ceea ce prive~te acceptarea teoriei dinamice. jonglând cu ea. Separarea unui mar de restul gramezii nu se schimba nici natura esentiala a marului. nu una. Un alt exemplu poate fi gasit în operatiile aritmetice de baza . Schimbari esentiale în natura teoriei fizice se fac nu schim- bând natura esentiala a matematicii. mecaniciste. înmultirea ~i împartirea. în pofida posi- bilitatilor lor nelimitate. asemeni unei gramezi de mere.adunarea. Aceste schimbari pot fi facute numai prin ini- . calitatea stimei de sine s-a schimbat. Cele mai multe sisteme matematice ~i logice existente se ocupa de o lume ce reprezinta o colectie de entitati care se exclud reciproc. dar este cel mai apropiat pe care îl putem gasi pentru a exemplifica procesul adunarii la nive- lul personalitatii. El nu numai ca a devenit mai sigur. 18 / O abordare holistica a psihologiei 437 Daca respingem ideea de excludere reciproca. precum ~i majori- tatea sistemelor de matematica pe care le cunoa~tem. Stima de sine ridicata din cadrul unei personalitati nu are aceea~i ca- litate cu cea din cadrul altei personalitati. lucrurile stau cu totul altfel. datorita sim- plului fapt ca i s-a alaturat un sentiment de securitate cres- cut. precum ~i a organului în cauza. ci mai mult. ho- listice. nici pe cea a gramezii. Daca avem doi oameni cu stima de sine ridicata. ci Iargindu-iutilizarea.

dar fac acest lucru traducând schimbarea într-o succesiune de stari statice. Suprafata de sub o curba este masurata prin împartirea într-o serie de dreptun- gmuri. a~a cum am mai spus. ca o sageata în zbor sta de fapt pe loc? Carui motiv trebuie sa-i atribuim aceasta apa- renta schimbare de pozitie? Mai mult. continutul sau nu a fost contestat de alti matematicieni. care afirma ca abordeaza miscarea si schimbarea. [. Din câte stiu.. impotriva careia nu avem nimic. ca ~i schim- barea. ] Având convingerea intuitiva ca în comportamentul unui corp aflat în mi~care exista o continuitate. Dar nu am declarat chiar noi cu fervoare ca traim într-o lume a nemi~carii? Si nu am demonstrat pe larg.438 Abraham H. cum este posibil sa extragem din teoriile algebrei statice ~i ale geometriei statice un nou sistem matematic. Curbele însele sunt abordate "ca si cum" ar fi figuri po- ligonale cu laturi foarte mici. nu s-a petrecut nici o schimbare a punctului de vedere. de aser- tiuni de tipul "ca si cum". nu abordeaza lumea fe- nomenala asa cum o fac studiile psihologice. dupa cum o dovedeste faptul ca metode- le matematicilor superioare functioneaza si sunt un instrument foarte folositor. Dar nu avem voie sa uitam ca functioneaza da- torita unei serii de premise. Suntem înca bine înradacinati în convingerea ca traim într-o lume în care mi~carea. evident. care. de smecherii sau trucuri. Nu exista o stare a schimbarii daca schimbarea presupune o stare calitativ diferita fata de repaus. capabil sa rezolve probleme care implica entitati dinamice? În ceea ce prive~te prima întrebare. Maslow tierea unor asertiuni de tipul "ca si cum". o succesiune de numeroase imagine statice. Urmatorul citat ne ilustreaza afirmati a ca matematica tin- de sa fie statica si atomista. Un bun exemplu îl constituie calculul din matematicile superioare. sunt cazuri speciale ale starii de repaus.. perce- pute la intervale de timp scurte. daca fiecare inventie matematica are la baza acelea~i fundamente stravechi. din moment ce nu vedem cum sageata în zbor trece prin fiecare punct al traiectoriei sale. . ca mi~carea este imposibila. utilizând paradoxu- rile lui Zenon. E o procedura legitima. ceea ce distingem drept schimbare este.

ea nu poate face nici un rau atât timp cât nu uitam ca este o abstractizare formala. (Kasner ~i Newman. un sis- tem artificial impus unei lumi aflate în permanenta schimba- . trebuie sa recunoa~tem. în mod inevitabil. Mi~carea este o corelatie între pozitie ~i timp. Aceasta este o abstracti- zare formala si. Necazul începe doar atunci când matematicienii. Ea nu este justifica- ta în nici un fel de analiza logica. una ingenioasa. caci cu siguranta vor accepta ca în lume nu exista îmbujorare în absenta unei fiînte umane care sa se îmbujoreze. Ei se conving singuri. pp. Mutatiile nu sunt posibile în matematica. 1940. un alt aspect al aceleia~i corelatii. logicienii sau oamenii de stiinta uita ca a vorbi despre îmbujorare în sine e un lucru artificial. În rest. îmbujorarea poate fi îmbujorare în sine (un element reductiv) sau poate fi îmbujorare într-un context (un element holistic). poate fi foarte utila. calculul din matematicile superioare are acelea~i proprietati statice ca ~i tabla înmultirii ~i geometria lui Euclid. Primul implica un fel de supozitie de tip "ca si cum" . ca asa este construita lumea si uita cu usurinta ca. De exemplu. în- cât adeptii lor ar fi probabil uimiti sa constate ca exista cine- va care neaga validitatea empirica sau fenomenala a acestor obiceiuri. ele ramân conventionale. Dar aceasta abstractizare rezulta din limitari de ordin fiziologic ~i psihologic. Astfel. treptat.pe scurt. Obiceiul artificial al abstractizarii sau al operarii cu elemente reducti- ve a functionat atât de bine si s-a înradacînat atât de tare. desi aceste demersuri sunt folo- sitoare. calculul din matematicile superioare. în anumite domenii stiintifice. ca progenitura a geometriei ~i a algebrei. ipotetice . 301-304) Sa spunem înca o data ca exista doua moduri de a privi lu- crurile. de~i. 18 / O abordare holistica a psihologiei 439 nutrim imboldul cople~itor de a concepe ideea de mi~care drept ceva esential diferit de repaus. Întâmplarea este pur ~i simplu un alt nume al functiei."ca si cum ar fi singur pe lume si nu ar avea nici un fel de relatie cu restul lumii". apartine unei familii statice ~i nu are alte caracteristici în plus fata de cele ale parintilor sai. a unui mo- tiv care sa provoace îmbujorarea si asa mai departe. În orice caz. El nu este decât o alta interpre- tare a acestei lumi nemi~cate.

teorii despre lume si psihologul trebuie sa respinga orice descriere a lumii din prisma acestor teorii. trebuie sa se renun- te la ele. O alta problema este aceea ca limba noastra organizeaza lumea. iar adver- bele descriu cu mai multa acuratete tipul de actiune. (Lee. 1961) . Ca sa spunem lucrurilor pe nume. Când nu mai sunt convenabile sau se transforma in piedici. Nu e de mirare ca în descrierea unitatilor elementare si a legi- lor sindromului trebuie sa recurgem la cele mai stranii analo- gii. ci numai prin prisma trasaturilor cu care am inves- tit-o. Adjecti- vele descriu cu mai multa acuratete felul materiei. dar nu avem o conjunctie care sa exprime alaturarea a doua entitati care nu sunt distincte si care. Dupa parerea mea.440 Abraham H. O viziu- ne holistic-dinamic. structurat cu.menita sa exprime alaturarea a doua entitati distincte. iar verbele. figuri de stil si felurite alte manevre lexicale. E periculos sa nu vedem lumea asa cum este ea cu adevarat. odata reunite. limbile aglutinante pot reflecta mult mai bine lumea din perspectiva holistica decât o poate face engle- za. fiindca ele nu sunt adecvate obiective- lor lui. Substan- tivele sunt tratate ca si cum ar fi materie. Maslow re si ale carei elemente interactioneaza constant. în elemente si relatii. Avem con- junctia ~i. într-un anumit sens. dinamica. Este evident necesar ca gânditorii metodologi sa pur- ceada la crearea unor sisteme logice si matematice mai con- cordante cu natura lumii stiintei moderne. ca si cum ar fi actiunile exercitate de materie asupra materiei. matematica sau logi- ca de tip atomist sunt. cuvintele trebuie însirate în linie dreapta chiar si atunci când încerca sa descrie unitatile ele- mentare ale unui sindrom. Am putea extinde aceste remarci la limba engleza. materie si actiuni asupra materiei. la fel ca majoritatea logicienilor si matematicienilor. Si ea tin- de sa reflecte teoria atomista despre lume a culturii noastre. for- meaza o unitate si nu o dualitate. În orice caz. Singurul substitut la care ma pot gândi este o expresie stângace. Exista alte limbi mult mai compatibile cu o viziune holistica. nu face dihotomii atât de drastic delimitate. Aceste ipote- ze specifice asupra lumii au dreptul de a contrazice bunul-simt numai pentru convenienta lor demonstrata.

Homewood.440-460. (1939). G. Studies in expressive move- ment. New Haven. (1959). (1956). A. Becoming.). An organization syndrome. H... R. H. (1962). New York: Harper & Row. A. (1964). & Vernon. & Ansbacher. C. Ardrey. Journal of Psychology. New York: Putnam's. Boston: Beacon. Argyris.). Superiority and social interests: A collection of later writings (H. (1959). New York:Atheneum. Allport. Ansbacher. G. (1965). C. Allport. (1966). Argyris. J. G. eds. P. Adler. Creativity and its cultivation. (1960). R. R. Rinehart & Winston. (1967). In A. P. Maslow (Ed. Freud's conception of the origin of curiosi- ty. New York: Macmillan. Personality and social encounter. Referinte bibliografice Adler. Evanston: Northwestern University Press. New York: Wiley. Organization and innovation. (1962). IL: Irwin. (1961). 54. (1965). Alderfer. H. (Ed. IL: Irwin-Dorsey. New York: HoIt. . CT: Yale University Press.). Aronoff. Pattern and growth in personality. L: Ansbacher and R. Anderson. Homewood. H. 39-45. Neurosis and treatment: A holistic theory. Angyal. Social interest. (1955). G. Interpersonal competence and organizational effec- tiveness. Administrative Science Quarterly. 12. A. Allport. The individual psychol- ogy of Alfred Adler. Allport. New York: Basic Books. (1933). Allport. Normative compatibility in the light of social science. New York: Harper & Row. E. The territorial imperative. G. Ansbacher. C. New knowledge in human values.

Bonner. BiihIer.. (1967) . New York: Ronald Press. Psychological Monographs. (1944). Bennis. Sutieh and M. Bronowski. H. Personnel Administration. The mind and heart of love. J. New York: Norton. P. New York: Van Nostrand Reinhold. Benedict.organizations of the future. (1968).. New York: Hoit. (1968). (1932). & SIater. Readings in Humanistic Psychology. New York: MeGraw- Hill. American chronicle. M. 1. Remembering. R. 45. (1965). W. MasIow Aronoff. J. Cantril. New York: Springer. (Eds. Rinehart & Winston. . H. H. (1956). (1969). & Massarik. Changing organizations. (1961). F. Bennis. New York: Hatper & Row. Wisdom of the body. H.). Cannon. (1945). (1932). Psychology of personality. Baker.33-39. (1956). E. J. ChenauIt. S. New York: Harper & Row. 70 (Whole No. New York: Free Press. Bugental. New York: Hoit. (1947). Chiang. W. c. 11.442 Abraham H. S. An experiment in experiential approaehes to personality. (1967). Psychologia. D' Arey. Cambridge: Cambridge University Press. 416). New York: Modern Library. Science and human values. American Anthropologist. 491-503. Synergy in society. (1970). The temporal'Y society. The search for authenticity. C. Psychological needs and cultural systems. W. Bergson. New York: Seribner's. (1968). Rinehart & Winston. New York: HoIt. J. In A. G. Creative evolution. Bernard. Studies of independenee and conformity. 30. The course ofhuman life: A study of life goals in the humanistic perspective. (1950). Bennis. C. . Joumal of Abnormal and Social Psychology. Vieh (Eds. Instinct: A study in social psychology. (1966). R. Bartlett. Syntony: A philosophieai promise for the- ory and research. An inquiry eoneerning the eharacteristics of man.).1. (1924). W. Rinehart & Winston. Aseh. 6-24. F.

S. The organism. New York: World. M. (1947). New York: Fartar. New York: Viking Press. (1928). Human nature. Referinte bibliografice 443 Davies. New York: Day. Straus & Giroux. Cambridge: Harvard University Press. K. New York: Dutton. New York: International Universities Press. Frankl. The evolution of physics. E. International enclyclope- dia of unified science (VoI. (1959). (1969). Goldstein. New York: Boni & Liveright. S. (1963). The will to meaning. General introduction to psychoanalysis. Freud. Collected papers. E. VoI. New York: Wiley. P. S. New York:Scribner' s. Fromrn. Einstein. E. 1 & II. Human nature in politics. E (1939). Escape from freedom. Identity and the life cycle. M. (1939). Civilization and its discontents. (1947). . E. (1940). New York: American Book. E. (1920). P. S. (1967). W. Lyric laughter. The end of economic man. Freud. Chicago: University of Chicago Press. New York: International Universities Press. Clinical interview. Psychic energy. & Miller. & Infeld. C. (1942). S. (1975). New introductory lectures on psychoanalysis. Dewey. Journal of Personality. 108-143. (1939). 2. Goldstein. (1939). New York: International Universities Press. (1949). London: Hogarth Press. New York: HoIt. Grof. Intolerance of ambiguity as an emo- tional and perceptual personality variable. Drucker. 18. Frenkel-Brunswik. (1941). E. (1933). Guiterman. (1938). Harding. Freud.II. J. Vols. New York: Cape & Smith.. E. Deutsch. Eastman. A. Man for himseif. (1924). Rinehart & Winston. Fromrn. V. Erikson. New York: Pantheon. K. Theory of valuation. New York: Norton. Psychoanalyze yourself. J. Freud. L. 4). (1930). Farrow. The enjoyment of poetry. New York: Simon & Schuster. A. No. Realms of the human unconscious.

T. (1929). Braee & World. H F. New ways in psychoanalysis. New York: Norton. (1942). Hoggart. D.(1949). The uses of literacy. New York:Harper & Row. Huxley. (1958). The varieties of religious experience. 40. S.361-377. K. New York: Norton.People in quandaries. (1939). K. K. K. Psychology Review. (1946). Current theory and researchin motivation. Jourard. H F. New York: Van Nostrand Reinhold.Motivation as a factor in the aequisition of new responses. 228-234. 35. Leaming motivated by a manipulation drive. (1968). & Vine. New York: Modem Library. Johnson. (1966). O. Self analysis. Baltimore: Johns Hopkins Press. F. Human love: Existential and mystical. Boston: Beaeon. Journal of Comparative Psychology. Husband. 1.The obsolete dogma ofheredity. James.The perennial philosophy. S. New York: Norton. R. 9.Language and thought in action. M. Jones (Ed. New York: Holt. T. Harlow. (1945). 537-548. Journal of Abnormal and Social Psychology. In R. 52. The innate differential in socialleaming. Herzberg. Homey. (1940). New York: Harper & Row. Homey. Lineoln: University of Nebraska Press.A eomparison of human adults and white rats in maze leaming. (1950). W. Homey. The principles of psychology. Homey. Work and the nature of man. New York: Harcourt.). Rinehart & Winston. Harper. Neurosis and human growth. W. (1937). Howells. R. 23-34. . M. Disclosing man to himself. (1966). (1944). New York: Norton. (1953). (1961). Journal of Experimental Psychology. James. W. H. A. R.444 Abraham H Maslow Harlow. W. Hayakawa. New York: World. (1950). The neurotic personality of our time. H Howells. (1890).

(New Series No.A note on peeking in chiekens. Problems of selective behavior. In M. Levy. Langer. NJ: Prentice. Psychoanalytic Quarterly. D. Klee. (1961). S. Dynamic theory of personality. American Journal of Orthopsychiatry. Levy. M. Likert.Maternal overprotection. M. Lee. Gestalt psyehology today. 21 . New York: Columbia University Press. 18. (1938). 94. Documents of gestalt psychology. (1961). (1945). 7). . M. (1940). D. 14. M. W. Symbolic logic. Mathematics and the imagina- tion. Levy. The yogi and the commissar. New York: Columbia University Press. K6hler. New York: Maemillan. (1934b). Levy.. & Newman. E. Levy. D. The deprived and indulged forms of psy- chopathie personality. D.327-348. A. Lewin. (1934a). (1937). D. M. J. Release therapy. 9. Levy. Organizing and memorizing. M. (1944). (1935). D. M. G. D. 643-652. (1937). Freedom and culture. American Journal of Psychiatry.HalI.250-254. (1951).). American Journal of Orthopsychiatry. D. Lineoln: University of Nebraska Studies. R. 612-613. 4. American Journal of Orthopsychiatry. Koestler. Boston: Houghton Mifflin. On