You are on page 1of 83

Motto

“Medicina este arta vindecării,


care teoretic nu are nici o limită”
PETREA TUTEA

Argument

În activitatea practică pe care am desfăşurat-o pe durata celor 3 ani de


practică am întâlnit multe cazuri de patologie endocrină. Am ales acest subiect
deoarece, deşi bolnavul tiroidian este în cele mai multe cazuri uşor de diagnosticat,
tratamentul este destul de dificil.
Bolile tiroidiene sunt cel mai adesea întâlnite la femei şi au tendinţa de a
afecata toate planurile vieţii: familia, cariera, spiritul şi nu în ultimul rând,
sănătatea

4
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA TIROIDEI

1.1.GENERALITĂȚI
Glandele endocrine sau glandele cu secreție internă sunt glande care
sintetizează substanțe chimice, hormone, care sunt eliberate ȋn sȃnge sau ȋn spațiul
intercellular, produc modificări de structură și funcție ale altor organe și țesuturi.
Ansamblul format din glandele endocrine, hormoni, căile de transport ale
hormonilor și celulele care sunt influențate de hormone, alcătuiește sistemul
endocrin.
Caracterul specific al hormonilor constă ȋn elaborarea lor de către anumite
celule cu structură chimică bine definită.
Reglarea funcțiilor endocrine se face pe cale nervoasă și umorală.

Fig. 1. Sistemul endocrin

5
1.2. LOCALIZAREA ȘI CONFIGURAȚIA EXTERNĂ A GLANDEI
TIROIDE
Glanda tiroidă este situată ȋn regiunea cervicală, ȋn loja tiroidiană. Este
așezată pe trahee, inferior cartilajului cricoid. Are forma literei H și constă din 2
lobi, uniți printr-un istm. Extremitatea inferioară a feței mediale a tiroidei vine ȋn
raport cu nervul recurent (laringeu inferior), a cărui secțiune sau compresie
conduce la paralizia corzilor vocale și tulburări de fonație.
Fața posterioară a tiroidei vine ȋn raport cu mănunchiul vasculo-nervos al
gâului (a. carotidă, v. jugulară, n. vag).
Glanda tiroidă este ȋnvelită de o fascie conjunctivă, care o fixează de
organele vecine.

Fig. 3. Forma glandei tiroide

Fig. 2. Glanda tiroidă

6
1.3. STRUCTURA INTERNĂ A GLANDEI TIROIDE
Structura glandei tiroide este reprezentată de foliculi sferici, delimitați de
un epiteliu care, ȋn stare de hiperactivitate glandulară, apare cilindric, ȋn
activitate, cubic, iar ȋn repaus, turtit. Cavitatea foliculului conține un coloid, care
reprezintă forma de depozit a substanței premergătoare formării hormonilor
tiroidieni – tireoglobulina. Polul apical al celulelor secretoare, prezintă vilozități
care măresc suprafața dintre acestea și coloid. Pe marginea celulelor foliculare se
găsesc un număr mic de celule, parafoliculare.

Fig.4. Sectiune orizontală a glandei tiroide

1.4. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA GLANDEI TIROIDE


Vascularizația tiroidei este deosebit de abundentă, ajungȃnd la 5 l de
sȃnge pe oră pentru ȋntreaga glandă. Capilarele sanguine vin ȋn contact direct cu
polul bazal al celulelor foliculare.
Glanda tiroidă are o bogată inervație vegetativă, cu efecte exclusiv
vasomotorii:
- Simpaticul diminuă circulația și captarea iodului.
- Parasimpaticul le intensifică.

7
Fig. 5. Vascularizația și inervația glandei tiroide

1.5. ACȚIUNEA FIZIOLOGICĂ A HORMONILOR TIROIDIENI


1. Efectul calorigen, de intensificare a proceselor oxidative celulare, este
caracteristic pentru acțiunea biologică a hormonilor tiroidieni. Aproximativ 40%
din producția de căldură a organismului este sub control tiroidian.
2. Hormonii tiroidieni influențează creșterea organismului și diferențierea
organelor. Tiroidectomia ȋn perioada de creștere, conduce la ȋncetinirea
dezvoltării, mai ales a creierului (cretinism), a oaselor (nanism) și a organelor
genitale (hipogonadism). Hormonii tiroidieni stimulează creșterea, dar nu și când
sunt secretați ȋn doze excesive.
3. Hormonii tiroidieni influențează sistemul nervos astfel:
- insuficiența tiroidiană apărută ȋn cursul dezvoltării sistemului nervos, are
ca efect reducerea mielinizării, scăderea numărului de neuroni și diminuarea
procentului de apă ȋn SNC.
- o producție endogenă exagerată sau o administrare exogenă excesivă de
hormoni tiroidieni, conduce la creșterea excitabilității sistemului nervos,
creșterea capacității de ideație, a emotivității și hiperreflexie (tremor, teamă,
neliniște).

8
Hiperexcitabilitatea SNV, interesează atât simpaticul cât și
parasimpaticul: accelerarea pulsului, creșterea debitului circulator, dilatarea
pupilelor, secreție sudorală, hipermotilitate și hipersecreție digestivă.
Activitatea tiroidei se află sub control adenohipofizar: hormonul tireotrop
(TSH) stimulează producerea și secreția hormonilor tiroidieni. Scăderea
hormonilor tiroidieni ȋn sânge, stimulează prin hipotalamus și mai puțin prin
adenohipofiză, secreția de TSH; creșterea lor inhibă secreția de TSH.
La rândul ei, concentrația sanguină a TSH este ȋn primul rând dependentă
de centrii hipotalamici, secretori de factor eliberator de tirotropină (TRF).

1.6. TULBURĂRI ALE FUNCȚIEI TIROIDIENE


Tulburările funcției tiroidiene sunt:
- Mixedemul;
- Nanismul tiroidian;
- Hipertiroidismul.

9
CAPITOLUL II
– NOŢIUNI DESPRE BOALĂ–
- HIPERTIROIDISM -

2.1 ANATOMIE PATOGENICĂ


2.1.1 ETIOPATOGENIE
Până în 1950, s-a crezut că secreţia de TSH este responsabilă de apariţia
hipertiroidismului. Datorită metodelor RIA îmbunătăţăte de determinări
hormonale, s-a stabilit că nivelul de TSH nu este crescut în hipertiroidism, ci
dimpotrivă, secreţia sa este inhibată de excesul de hormoni tiroidieni.
În anul1956, Adams şi Purves au evidenţiat prezenţa unei imunoglobuline
în săngele bolnavilor cu boala Basedow, cunoscută sub numele de LATS (long
acting thiroid stimulator). Boala este datorată unui proces autoimun, ce
determină producerea de imunoglobuline din clasa G, care au proprietetea de a
stimula tiroida (TSI). Ele cuprind: LATS, LATS-protector, TBIA (acţiune
inhibitorie de legare a TSH-ului), HTSA (activitate de stimulare a tiroidei), TDA
(activitate de stimulare a TSH-ului) şi alţi anticorpi îndreptaţi impotriva
antigenului situat în membrana foliculului tiroidian.
Hipertiroidia reprezintă hiperfuncţia glandei tiroide. Boala Basedow este o
afecţiune care se caracterizează prin 3 manifestări majore: hipertiroidia sau guşa
difuză, dermopatie şi oftalmopatie. Aceste manifestări majore nu apar
întotdeauna împreună.
Boala Basedow este o afecţiune relativ frecventă care poate să apară la
orice vârstă însă este mai frecventă în decadele 3 şi 4 de viaţă, frecvenţa ei fiind
mai crescută la femei. În zonele geografice unde guşa nu este endemică raportul
femei-bărbaţi este de 7:1 faţă de regiunile geografice cu guşă endemică unde
raportul este mult mai mic.
10
Boala Basedow este o boală autoimună în cazul în care tiroida este
hiperactivă, producând o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni (un
dezechilibru metabolic grav cunoscut sub numele de hipertiroidism şi
tireotoxicoză). Acest lucru este cauzat de anticorpi tiroidieni care activează
TSH- receptorilor, stimularea sintezei hormoniolor tiroidieni, prin urmare, şi
secreţia, şi creşterea tiroidei. Starea rezultată de hipertiroidism poate provoca o
constelaţie dramatică de neuropsihologice semne şi simptome fizice.
Boala Basedow este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism şi de
obicei se prezintă în timpul mijlocului vieţii, dar de asemenea apare la copii,
adiolescenţi, vârstnici. Boala Basedow este ereditară în cele mai multe cazuri, ca
multe alte boli tiroidiene.
Alte cauze frecvente sunt:
 nodulii tiroidieni - nodulii tiroidieni sunt formaţiuni crescute în tiroidă ce
produc hormon tiroidian în exces
 tiroiditele - acestea apar când organismul produce anticorpi care afectează
glanda tiroidă. O persoană poate face tiroidită de la un virus sau de la o
infecţie bacteriană. La începutul bolii nivelul hormonilor tiroidieni creşte
pe masură ce hormonul se varsă din glanda tiroidă distrusă. Ulterior,
nivelul hormonal poate fi scazut (hipotiroidism) până când glanda se
vindecă spontan.
Acţiunea TSI este similară cu cea a TSH-ului, respectiv de stimulare a
hormonogenezei tiroidiene, având drept consecinţă o secreşie de T3 şi T4,
hiperplazia glandei tiroide şi infiltrarea ei limfocitară. TSI, spre deosebire de
TSH, are o acţiune mai prelungită, stimulează hormogeneza şi formarea
picăturilor de coloid prin activarea cAMP,acţionând la nivelul receptorului de
TSH. Se descriu numeroşi anticorpi faţă de receptorul TSH, care stimulează
funcţia tiroidiană, fiind cunoscuţi ca imunoglobuline tirostimulatoare (« thyroid
11
stimulating antibodies » = TSAb, «TSH displacing imunoglobulins » = TDI).
Aceşti anticorpi blochează legarea TSH-ului pe receptorii specifici, substituindu-
se acţiunii acestuia. Se descriu şi anticorpi care ocupă receptorul TSH, fără a
stimula sinteza hormonilor tiroidieni.
În boala Basedow, antigenul este localizat la nivelul membranei
foliculului toroidian. Celulele T activate de antigenul tiroidian, împreună cu
limfocitele B extra sau intratiroidiene, determină producţia de TSH. Apariţia
TSH-uluieste determinată de factori genetici, printr-un defect imunologic de
suprimare a funcţiei limfocitelor T, cu activarea consecutivă a celulelor B,
formatoare de anticorpi. Defectul primar este la nivelul limfocitelor T supresoare
(scăderea numărului şi/sau funcţiei acestora).
Incidenţa hipertiroidismului este mai ridicată în regiunile cu guşă
endemică. Numeroşi factori pot determina apariţia boli. Se cunosc îmbolnăviri
provocate de traume psihice. În astfel de cazuri, punctul de plecare al
dereglărilor hormonale nu este tiroida, ci centri nervoşi din creier care
stimulează producţia de hormon hipofizar tireotrop şi acasta, la rândul său, incită
glanda tiroidă să secrete cantităţi mari de hormoni tiroidieni, creând astfel
tabloul clinic al tireotoxicozei.
Boala Basedow apare la indivizi predispuşi genetic. Astfel, persoanele cu
genele HLA-B8 şi HLA-DW3 prezintă un risc de cinci ori mai mare de a face
boala, decât restul populaţiei. Afecţiunea se transmite autosomal recesiv, pe o
bază poligenică.
Originea autoimună a bolii Basedow este dovedită prin asocierea cu alte
boli autoimune ca: anemia pernicioasă, boala Adisson, purpura trombocitopenică
idiopatică şi altele.
Stresul reprezintă un factor precipitant a bolii. Emoţiile puternice au drept
consecinţă o descărcare de catecolamine ce accentuează rata sintezei de
12
hormoni tiroidieni. Pe de altă parte, emoţia joacă un rol şi în dereglarea
sistemului imunologic. S-a demonstratcă stresul creşte sensibilitatea faţă de
infecţii şi neoplasme, reduce producţia de anticorpi, favorizează apariţia unor
boli auroimune, reduce secreţia de interferon.
Boala Basedow este o boală autoimună în cazul în care tiroida este
hiperactivă, producând o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni (un
dezechilibru metabolic grav cunoscut sub numele de hipertiroidism şi
tireotoxicoză). Acest lucru este cauzat de anticorpi tiroidieni care activează
TSH- receptorilor, stimularea sintezei hormoniolor tiroidieni, prin urmare, şi
secreţia, şi creşterea tiroidei. Starea rezultată de hipertiroidism poate provoca o
constelaţie dramatică de neuropsihologice semne şi simptome fizice.
Manifestările clinice și paraclinice de hipertiroidie sunt:
 tumefacția tiroidei
 exoftalmie însoțită de diverse simptomatologii oculare
 tulburări cardiovasculare (aritmii, tahicardie,eretism cardiac)
 tremurături digitale fine
 scădere în greutate
 diaree
 termofobie
 transpirații profuze
 astenie.
Metabolismul bazal este crescut - radioizotopul de iod are o fixare
crescută la nivelul tiroidei
Patogenia exoftalmiei în boala Basedow nu este pe deplin clarificată. Se
discută rolul unui factor exoftalmiant (EPS) secretat de hipofiza anterioară, o
subfracţiune a TSH-ului. Exoftalmia pare a fi rezultatul unui proces autoimun,
de sensibilizare a limfocitelor, de către un antigen localizat la nivelul ţesutului
13
retroorbitar. Conflictul imunologic duce la infiltrarea limfoplasmocitară şi cu
mucopolizaharide a ţesutului conjunctiv retrobulbar şi a musculaturii globilor
oculari.

Fig. 6. Exoftalmia
Exoftalmia (oftalmopatia Basedow) reprezintă protruzia anormală a
globilor oculari, numărându-se printre cele trei manifestari clinice caracteristici
bolii Basedow, alaturi de gusă (hipertrofia tiroidei) si tirotoxicoză.

Fig. 7.
Adenomul toxic tiroidian se caracterizează prin apariţia unui nodul
”fierbinte” ce secretă autonom hormoni tiroidieni în exces, restul ţesutului
tiroidian fiind inhibat funcţional. Etiologia este reprezentată de mai multe
mutaţii punctiforme ale genei receptorului TSH (mai frecvent în a treia buclă
transmembranară), care duc la activarea intrinsecă a receptorului TSH în absenţa
14
TSH-ului. Este o formă clinică de hipertiroidism caracterizată prin: fenomene de
tirotoxicoză, foarte intense sau paroxistice, cu evoluţie rapidă spre visceralizări
de tipul cardiotireozei şi ale dereglărilor metabolice, cu pierdere mare în
greutate, până la caşexie.
Este de menţionat capecitatea hormonilor tiroidieni de a decupla
fosforilarea de oxidare la nivelul lanţului respirator mitocondrial, nefiind clar
dacă hormonii tiroidieni au capacitatea de a activa enzima de decuplare.
Ţesuturile cele mai afectate sunt cel adipos şi muscular, explicându-se astfel
scăderea în greutate, amiotrofia şi miastenia, precum şi termofobia, transpiraţiile
şi subfebrilităţile bolnavilor cu hipertiroidism.
De asemenea, hormonii tiroidieni au capacitatea de a fi permisivi pentru
acţiunea adrenalinei şi noradrenalinei. Prin acest mecanism se explică cea mai
mare parte a modificărilor de tip adrenergic din hipertiroidism: cardiovasculare,
irascibilitate, tremurături etc.
Manifestările cardiovasculare se pot datora alterării proteinelor
contractile sarcolematice (acţiune inotrop pozitivă a hormonilor tiroidieni),
modificărilor receptorilor adrenergici (secundar inotrop pozitivă) şi scăderii
rezistenţei patului capilar, prin deschiderea şunturilor arterio-venoase.
Deschiderea acestor şunturi explică aspectul divergent al tensiunii arteriale de tip
insuficienţă aortică.
Creşterea motilităţii gastrointestinale determină scăderea absorbţiei,
fenomen ce participă la scăderea în greutate a bolnavilor. Creşterea reactivităţi
adrenergice, la care se adaugă scăderea diferenţei arteriovenoase în oxigen, cu
toate că fluxul cerebral este crescut, explică modificările neurologice frecvente
din hipertiroidism. Hormonii tiroidieni în exces împiedică consumul de oxigen la
nivelul cerebral. Eliminarea crescută de potasiu şi magneziu stă la baza apariţiei
miopaticiişi a paraliziei periodice (mai ales la membrele inferioare).
15
Capacitatea hormonilor tiroidieni de a modifica nivelul hormonilor
sexuali, cuplată cu cea de eliminare a calciului, poate explica simptomatologia
legată de alopecie difuză, ginecomastie, de scăderea libidoului şi a potenţei.
Demineralizarea osoasă cu osteoporoză se explică prin pierderea
proteinelor matricei osoase şi printr-o balanţă negativă a calciului.

2.1.2 FIZIOPATOGENIE
Afectarea oculară în boala Basedow este consecinţa unei afectări
autoimune; antigenul specific al acestei boli, receptorul pentru TSH, se regăseşte
şi la nivelul ţesutului gras şi fibroconjunctiv retrobulbar, devenind ţinta
autoanticorpilor.
Răspunsul imun este declanşat de către LT CD 4+/CD8+ a unor
autoantigene prezente în tiroidă şi ţesuturile peri-, retroorbitare;se asociază cu
creşterea nivelurilor TSH-R Ab cu efect stimulant, în contextul unor modificări
complexe ale cascadelor inflamatorii intracelulare la nivelul spaţiului
retroorbitar, ce determină creşterea diferenţierii retroorbitare în preadipocite şi a
creşterii producţiei de chemoatractanţi ai LT (ICAM-1, IL-1, IL-6, RANTES).
Răspunsul imun se traduce din punct de vedere histopatologic prin apariţia
unui infiltrat limfoplasmocitar şi mastocitar retrobulbar; inflamaţia stimulează
depunerea de colagen şi glucozaminoglicani la nivelul musculaturii eytrinseci a
globului ocular, ceea ce determină pseudohipertrofie musculară şi fibroză cu
afectarea motilităţii oculare.
Se asociază de asemenea creşterea lipogenezei prin stimularea
fibroblastelor şi a preadipocitelor, cu depunere de ţesut adipos în orbită, care
contribuie la apariţia exoftalmiei, a tulburărilor de motilitate oculară şi în final a
compresiei pe nervul optic în traiectul său intraorbitar.

16
Dacă glanda tiroidă produce hormon tiroidian în exces persoana va
prezenta semne de hipertiroidism. La început hipertiroidismul se manifestă prin
senzatie de caldură, tremuraturi ale mâinilor sau scadere în greutate. În evoluţie,
persoana are tahicardie, este anxioasă sau prezintă flatulenţe. Poate simţi că nu
are energie suficientă ca de obicei.
În mod obişnuit hipertiroidismul nu se vindecă fară intervenţie medicală.
Majoritatea oamenilor au nevoie de tratament pentru vindecarea
hipertiroidismului. Dupa tratament multe persoane dezvoltă hipotiroidism.
În cazuri rare hipertiroidismul poate da complicaţii ameninţătoare de viată
numite "furtuni tiroidiene", care apar când tiroida eliberează cantitaţi mari de
hormoni tiroideni într-un interval foarte scurt de timp.
Cea mai serioasă problemă asociată hipertiroidismului este furtuna
tiroidiană, o condiţie ce ameninţă viata. Se recomandă consultul de urgentă daca
o persoană a fost diagnosticată cu hipertiroidism şi asociază:
 irascibilitate
 tensiune arterială foarte mare sau foarte mică (hipotensiunea arteriala)
 senzaţia de greaţă, vomă sau diaree
 bătăi cardiace rapide sau dureri toracice
 febră
 confuzie sau somnolenţă
 dificultăţi de respiraţie sau senzaţie de oboseală care pot fi simptome
ale unei insuficiente cardiace.
Trebuie consultat medicul şi în cazul în care:
 persoana asociază simptome de oftalmopatie Basedow ca exoftalmie
(proeminarea globului ocular în afara orbitei), înroşirea ochilor
 oboseală accentuată sau moleşeală

17
 scădere în greutate chiar dacă persoana consuma o cantitate de
alimente normalâ sau chiar mai mare decat de obicei
 gâtul este umflat sau prezintă dificultăţi la înghiţire.

2.2 TABLOU CLINIC


Boala Basedow se caracterizează prin hipertrofia glandei tiroide (prezenţa
guşei), prezenţa semnelor de exces al hormonilor tiroidieni la nivelul ţesuturilor
şi organelor (tirotoxicoza) şi a exoftalmiei.
Debutul bolii este insidios, dar uneori poate fi brusc până la forma
tirotoxică, în cazul unui stres puternic, infecţii, traume psihice sau fizice etc.,
care stimulează producţia de TSH implicate în patogenia bolii.
Simptomatologia este polimorfă, datorită pluritropismului hormonilor
tiroidieni.
Persoanele cu boala Basedow prezintă adesea simptome asociate cum ar
fi:
 guşa, o tiroidă marita, nedureroasă şi moale
 unghiile groase care bombează patul unghial
 mixedemul (tegumente roşii, infiltrate, îngroşate cu noduli pretibial şi
pe fata superioară a plantelor)
 hipocratism (degete cu terminaţii bombate)
 oftalmopatia lui Basedow ce constă în ochi bulbucati (exoftalmie),
inroşiţi pe langă alte simptome.

Simptomele exoftalmiei sunt:


 fotofobie;
 durere oculară;

18
 vedere înceţoşată;
 diplopie;
 senzatia de corp strain;
Semnele exoftalmiei:
 înroşirea ochilor;
 chemosis;
 proptosis;
 scaderea acuităţii vizuale;

Complicaţiile exoftalmiei sunt:


 frecvent apare hipervascularizaţia conjunctivelor şi edemul
conjunctival (chemozis);
 globii oculari nemaifiind acoperiţi corespunzător de pleoape, se pot
instala leziuni ulceroase ale corneei;
 în cazuri foarte rare apare prolapsul globilor oculari, ajungându-se
până la panoftalmie;
 în cel mai rău caz, nervul optic poate fi afectat, ajungându-se la
pierderea vederii.

Oftolmopatia defineşte toate modificarile care apar la nivelul ochilor în


asociere cu Boala Basedow. Este cauzata de inflamatia tesuturilor din jurul
globilor oculari, inclusiv a muschilor care determina miscarile ochilor. Aceasta
inflamatie este produsa de anticorpii care apar in cadrul bolii si care provoaca si
hipertiroidia.
Manifestarile sunt:
1. exoftalmia: protruzia (ieşirea) globilor oculari cu aspect de ochi
“bulbucati”; privirea fixă;
19
2. diplopia: vederea dublaă; este cauzată de inflamaţia muschilor
perioculari;
3. afectarea motilităţii oculare: pacientul are dificultăţi să privească în
anumite direcţii;
4. senzatia de corp strain in ochi;
5. lacrimaţia în exces;
6. edeme periorbitare: umflături în jurul ochilor, pot masca exoftalmia;
7. imposibilitatea de a închide ochii în timpul nopţii (datorită exoftalmiei
avansate); apare în formele severe şi poate duce la infecţii sau ulceratii
pe zona mucoasei expuse;
8. afectarea nervului optic este, de asemenea, caracteristică formelor
severe de boală, daca nu se tratează poate duce la orbire.

Fig. 8.

Manifestările neuropsihice sunt reprezentate prin: labilitate psihoafectivă,


lipsa de concentrare, fuga de idei, reducerea activităţii intelectuale, insomnii,
tremurături fine şi frecvente ale extremităţilor, huperkinezie. Mişcările motorii
fine se fac cu dificultate, reflexele sunt accentuate, apare astenia muşchilor
proximali ai membrelor. Uneori se instalează atrofia musculară progresivă
(miopatia tirotoxică), confirmată prin creatinina serică crescută, datorită unei
20
proteolize musculare excesive. În cazuri severe, apare paralizia periodică
tirotoxică. Encefalopatia toxică se manifestă prin: confuzie, agitaţie extremă,
hipertermie, comă şi deces. Disvegetoza se manifestă prin hiperamfotonie
(descrisă de Danielopolu), o suferinţă atât a sistemului vegetativ simpatic, cât si
a celui parasimpatic.
Manifestări cardio-vascularese caracterizează prin circulaţie de tip
hipekinetic (debit cardiac crescut, tahicardie), tulburări de ritm supraventriculare
şi insuficienţă cardiacă cu debit crescut. Cele mai frecvente tulburări de ritm
sunt: tahicardia sinisală, tahicardia paroxistică,fibrilaţia atrială, extrasistolele
supraventriculare. Tahicardia se asociază cu dispnee în timpul efortului fizic
obişnuit. Datorită vasodilataţiei periferice şi a deschiderii unor anastomoze
arterio-venoase, tensiunea arterială este divergentă, cu creşterea maximei
(datorită debitului sistolic) şi scăderii minimei. Creşterea vitezei de circulaţie a
sângelui duce la apariţia suflurilor funcţionale, ce dispar odată cu retrocedarea
semnelor de hiperfuncţie tiroidian. Debitul cardiac este crescut, datorită
amplificării proprietăţii contractile a miocardului ce duce la creşterea rapotului
volum/bătaie, la scăderea rezistenţei periferice şi accelerarea ritmului inimii. În
decursul bolii apare visceralizarea cardiacă (cardiotireoza). Miocardul este
afectat atât de excesul de hormoni tiroidieni, cât şi de catecolaminele care
acţionează sinergic stimulând cordul, crescând neeconomic glicoliza, epuizând
rezervele energetice cardiace şi precipitând astfel insuficienţa cardiacă (cu debit
crescut).
Manifestările digestive. Apetitul este crescut, dar nu duce la creşterea în
greutate. Anorexia apare numai în formele severe de tirotoxicoză. Peristaltismul
intestinal accentuat datorită hipervagotoniei explică scaunele frecvente. Uneori
apar dureri abdominale şi vărsături. În cazurile de tirotoxicoză severă apare

21
alterarea morfofuncţională a celulei hepatice. Apariţia icterului agravează
prognosticul.
Manifestările renale. Hipertiroidismul se caracterizează prin poliurie
moderată, datorită creşterii fluxului sanguin renal şi a filtratului glomerular.
Creşte eliminarea urinară a magneziului, cu scăderea lui serică.
Manifestările respiratorii. Capacitatea vitală pulmonară este scăzută,
datorită asteniei muşchilor respiratori. Dispneea este un simptom frecvent în
hipertiroidism, având o cauză pulmonară şi/sau cardiacă.
Funcţia de reproducere. La sexul masculin apar tulburări de dinamică
sexuală, iar la sexul feminin apar tulburări de ciclu menstrual, până la amenoree.
Osteoporoza. Este frecventă în hipertiroidismul sever, mai ales la femeile
în vârstă. Excesul de hormoni tiroidieni creşte ritmul de primenire osos, dar cu
un deficit relativ în refacerea completă a structurii osoase. Generalizarea
osteoporozei este considerată un semn de visceralizare a hipertiroidiei.
Manifestările oculare. Din punct de vedere clinic şi patogenic, se descriu
două forme distincte ale oftalmopatiei: forma retractilo-palpebrală şi forma
infiltrativă.
Forma retractilo-palpebrală implică o retracţie palpebrală marcată a
pleoapei superioare, secundară hipersimpaticotoniei. Acesta interesează
musculatura extrinsecă oculară. Fanta palpebrală apare lărgită. La privirea în jos,
pleoapa superioară rămâne în urma globului ocular. La închiderea pleoapelor se
observă un tremor fin.
Forma infiltrativă se constată clinic la aproximativ 60% dintre cazuri.
Este interesată atât musculatura extrinsecă, cât şi cea intrinsecă oculară. Asociat
se constată hipertrofia ţesutului retrobulbar, bogat în mucopolizaharide şi
infiltrate cu celule imunocomponente. Prin hipertrofia conţinutului orbitar,
globul ocular suferă o protruzie, cu instalarea exoftalmiei.
22
Exoftalmia este bilaterală, simetrică sau predominantă la un ochi. Bolnavii
acuză: fotofobie, lăcrimare, senzaţie de corp străin intraocular, durere sau arsură
retrobulbară,diplopie, manifestări ce sunt mai pronunţate dimineaţa.

Fig. 10. Exoftalmia bilaterală

Exoftalmia este – împreună cu guşa şi tireotoxicoza – un simptom


important în boala Basedow. Exoftalmia poate evolua spre forma malignă.
Tulburările oculare se accentuează şi există riscul de pierdere a vederii.
Oftalmopatia infiltrativă îşi poate continua evoluţia autonomă şi după
tratamentul hipertiroidiei, frecvenţa ei fiind mai mare după tratamentul cu l131.
Werner clasifică modificările oculare din boala Basedow în următoarele
stadii:
0- nu apar semne/simptome oculare;

23
1- apar: retracţia pleoapei superioare, privirea fixă, lărgirea fantei
palpebrale, asinergismul de convergenţă şi oculopalpebral;
2- semne şi simptome ale ţesuturilor moi, secreţia crescută lacrimală,
edemul palpebral, fotofobia, senzaţia de nisip în ochi, edemul
conjunctival, protruzia globilor oculari până la 21 mm;
3- protruzia globilor oculari peste 21 mm, asociată cu simptome din
stadiul 1 şi 2;
4- afectarea muşchilor oculomotori prin edem muscular , cu tulburări în
mişcările de lateralitate şi în mişcările sus-jos;
5- apariţia leziunilor corneene, deoarece globii oculari nu sunt acoperiţi
de pleoape (lagoftalmie), protruzia globilor oculari ajungând până la 32
mm;
6- pierderea vederii datorită afectării nervului optic.
Guşa constituie una dintre cele mai caracteristice semne ale bolii
Basedow. Tiroida poate fi moale, difuză sau fermă, nodulară, în funcţie de
vechimea guşii. În edemul toxic, guşa nu se dezvoltă prodgesiv şi este formată
dintr-un singur nodul, de consistenţă fermă, mai rar din mai mulţi noduli. La
început, guşa este dependentă de hormonul tireotrop, dar ulterior devine
autonomă, secretând cantităţi apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complică
adesea cu insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială.

24
Fig. 11. Bolnavă cu guşă

2.3. EXAMENUL OBIECTIV


Examenul obiectiv al bolnavilor hipertiroidieni evidenţiază tegumente
umede, calde, catifelate, datorită creşterii fluxului sanguin cutanat şi
metabolismului bazal exagerat, cu creşterea producţiei de căldură. Caracteristice
sunt transpiraţiile profuze la peste 50% din bolnavi, datorită
hipersimpaticotoniei. Hiperpigmentaţia tegumentelor apare trecvent în
tirotoxicoză, datorită hipercatabolismului proteic ce scade nivelul cortizolemiei,
atrăgând prin mecanism de ”feed-back” o secreţie în exces de ACTH şi MSH, cu
stimularea melanogenezei la nivelul melanocitelor. În aceste cazuri apar şi alte
semne de hipocorticism, ca: astenie, adinamie musculară pronunţate,
hipotensiune arterială etc.
Unghiile pacienţilor prezintă o accelerare a creşterii, cu accentuarea
striaţiilor longitudinale şi aplatizarea suprafeţei. În 10% din cazuri se constată
onicoliza, cu aspect de regenerare la baza unghiilor. Uneori apar deformări ale
unghiilor, care iau aspectul de sticlă de ceasornic. Realizarea acestui hipocratism

25
digital poate mima osteopatia hipertrofiantă pneumică şi poartă denumirea de
acropatie tiroidiană.
Într-o proporţie de 5% pacienţii cu boala Basedow prezintă edem pretibial,
localizat pe faţa anterioară a gambelor. Aceasta constă din placarde roşii,
lucioase, ce se lărgesc ajungând la diametrul 10/2 cm, având o formă rotundă,
ovalară sau neregulată, nefiind dureroase. Edemul pretibial se datorează unui
proces autoimun, ce duce la infiltrarea cu mucopolizaharide a straturilor
profunde din derm. Din punct de vedere clinic este, de obicei, bilateral şi
debutează printr-un placard sau nodul, pentru ca în final să se constitue o
infiltraţie dermo-epidermică, care este localizată la jumătatea inferioară a
gambelor, pretibial. Zona afectată este bine delimitată de zonele sănătoase şi este
tumefiată şi împăstată, iar pielea are aspectul de coajă de portocală, este
hiperpigmentată, nedureroasă şi pruriginoasă. Placardul pretibial respectă dosul
piciorului, cu limita inferioară la nivelul articulaţiei tibio-tarsiene. La palpare,
tegumentele sunt îngroşate, dure, nu lasă godeu şi se mobilizează faţă de
planurile profunde. Rareori, infiltraţia poate trece de articulaţia tibio-tarsiană,
ajungând până la haluce, dând aspectul de ”elefantiazis”.
Examenul clinic al glandei tiroide evidenţiază un proces de hipertrofie, ce
cuprinde uniform lobii şi istmul. Guşa poate fi mică, mijlocie, voluminoasăsau
compresivă. Consistenţa în general este elastică înainte de tratament şi fermă
după aplicarea tratamentului prelungit cu antitiroidiene de sinteză. Mai rar, guşa
poate fi plurinodulară. Datorită vascularizaţiei abundente se percep sufluri la
nivelul tiroidei hipertrofiate, semn de agravare a bolii. Adenomul toxic tiroidian
apare mai frecvent la persoanele de peste 50 ani, cu o frecvenţă crescută la sexul
feminin. Afecţiunea apare după 40 de ani. Adenomul toxic tiroidian poate suferi
o necroză centrală şi hemoragie spontană, determinând remiterea tirotoxicozei.

26
Tabloul clinic este dominat de manifestări cardiovasculare: fibrilaţie atrială şi
insuficienţă cardiacă (cardiotireoză).

Examinarea pacientului:
1. manifestările hipertiroidiei: agitaţie, transpiraţii, palpitaţii, pierdere în
greutate, etc;
2. prezenţa exoftalmiei şi a altor elemente ale oftalmopatiei din Boala
Basedow;
3. mărirea de volum a tiroidei: guşa caracteristică pentru boala Basedow;

Fig. 12. Aspect tipic pentru boala Basedow:


sunt evidente exoftalmia şi mărirea de volum a tiroidei.

27
Modificări metabolice
Dezechilibrul energetic se caracterizează printr-o stimulare a
catabolismului, creşterea metabolismului bazal şi a producerii de căldură, ce
determină termofobia pacienţilor.
Atât proteosinteza, cât şi proteoliza sunt crescute, predominând
proteinoliza cu balanţă azotată negativă, având ca urmare astenia şi reducerea
masei musculare.
Acţiunea hiperglicemiantă a hormonilor tiroidieni duce la o
hiperstimulare de durată a aparatului beta-insular, cu epuizare lui şi, în final, la
apariţia diabetului zaharat ”metatiroidian”.
Diabetul zaharat preexistent este agravat de hipertiroidie.
Sinteza şi degradarea trigliceridelor sunt crescute în hipertiroidism. Se
mobilizează acizii graşi liberi, prin lipoliza crescută. Nivelul colesterolului şi
trigliceridelor este scăzut (prin catabolism crescut).
Nivelul seric al vitaminei A este scăzut, apărând manifestări de
hipovitaminoză, uneori cu diminuarea adaptării la întuneric (hemeralopie).
Metabolismul riboflavinei (B2) şi conversiunea în coenzime active sunt
accelerate în hipertiroidism. Activarea vitaminelor B6 şi E este redusă.
Criza tirotoxică constituie o urgenţă în endocrinologie. Se întâlneşte la
bolnavii cu boală Basedow sau adenom toxic netratat sau incomplet tratat.
Factorii favorizanţi sunt reprezentanţi de: infecţii, intervenţii chirurgicale,
pregătire preoperatorie incompletă, diabet zaharat, toxemie gravidică, naşteri,
traumatisme, stări de stres etc.
Clinic se caracterizează prin agravarea rapidă a simptomelor de
tirotoxicoză: accentuarea labilităţii psihoafective şi irascibilităţii, apoi stare de
prostraţie, comă, febră până la 41˚C, vărsături, deshidratare, transpiraţii profuze,

28
tahicardie 140-160/minut, prăbuşirea tensiunii arteriale, colaps, edem pulmonar
acut. Este o urgenţă endocrinologică ce necesită terapie intensivă.

2.4. DIAGNOSTICUL
Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazează pe semnele
clinice descrise şi pe o serie de probe de laborator, de valoare inegală. Metodele
de investigare a funcţiei glandei tiroide cuprind: metabolismul bazal, iodemia,
iodocaptarea şi scintigrama tiroidiană.
Până nu de mult, examinarea curentă a funcţiei tiroidiene se făcea prin
determinarea metabolismului bazal. Această probă măsoară consumul de oxigen
în condiţii bazale. Hiperfuncţia tiroidiană intensifică consumul de oxigen,
crescând metabolismul bazal, pe când hipofuncţia tiroidiană diminuă
metabolismul bazal. Pentru efectuarea acestui examen, bolnavul trebuie pregătit
astfel: cu o seară înainte să stea liniştit şi să nu consume proteine şi grăsimi.
Metabolismul bazal se face dimineaţa pe nemâncate. Metabolismul bazal arată
valori crescute la hipertiroidieni, dar şi la nevrotici şi anxioşi. De accea se
recomandă ca la nevrotici proba să fie făcută după administrarea de sedative. O
tehnică modernă şi mai exactă de explorare funcţională a tiroidei se determinarea
în plasmă a iodului legat de proteine (iodemia). Valorile normale sunt cuprinse
între 4 şi 8 mg/100 ml. Personalul care recoltează sângele bolnavului trebuie să
ştie că proba nu poate fi efectuată în cazul în care, cu o lună înainte, bolnavul a
luat substanţe conţinând iod (Mexaform, Tiroidă, Tiroton). Rezultatele pot fi
influenţate chiar de iodul conţinut de substanţele de contrast, administrate cu
ocazia unor examene radiologice (urografie, colecistografie etc.), chia cu un an
înainte. De asemenea, nu se va întrebuinţa iod pentru curăţarea seringilor sau la
tampoanele pentru dezinfectarea pielii. Iodocaptarea utilizează testul captării de
către tiroidă a I131 sau I132, substanţa radioactivă fiind administrată pe cale orală.
29
Există mai multe variante ale acestui test. Cea mai utilizată este testul la 2 ore
(valori normale = 19±5%) şi testul iodocaptării la 24 de ore (normal =45%). În
hipertiroidism, valorile iodemiei şi ale iodocaptări sunt crescute. Ambele probe
necesită o tehnică de lucru şi o aparatură mai compicată, fapt pentru care nu pot
fi efectuate decât în unităţi spitaliceşti special dotate. Una dintre cele mai
utilizate investigaţii în hipertiroidie este proba dinamică a inhibiţiei cu
triiodotironină (proba Werner). Se dau 100 mg triiodotironină/zi (preparatul
Tiroton), timp de 5 zile sau, în altă variantă timp de 10 zile. Înainte şi după
terminarea probei se măsoară iodocaptarea. În mod normal, ecesul de hormoni
tiroidieni administraţi trebuie să blocheze secreţia de hormon tireotrop şi, prin
urmare, să scadă iodocaptarea. În boala Basedow, acest mecanism este dereglat
şi Tirotonul nu reuşeşte să inhibe centrii nervoşi şi hipofiza. În consecinţă,
iodocaptarea nu se modifică.

Diagnosticul bolii Basedow


În boala Basedow severă diagnosticul se stabileşte cu uşurinţă. Afecţiunea
se manifestă prin slăbiciune, scădere ponderală în pofida pastrarii apetitului,
instabilitate emoţională, tremor, intoleranţă la caldură, transpiraţii, palpitaţii şi
accelerarea tranzitului intestinal.
Investigaţiile de laborator in acest caz relevăun TSH nedetectabil si valori
ale hormonilor tiroidieni crescute T4, T3, Ft4, FT3.
În cazurile mai puţin severe, in special atunci când lipseşte oftalmopatia,
diagnosticul poate fi mai dificil pentru că simptomele sunt similare cu ale altor
afecţiuni. Diagnosticul de hipertiroidie se stabileşte în urma investigaţiilor de
laborator care au o importantă mare în formele moderate ale bolii Basedow
coroborate cu examinarea clinică. La palpare tiroida este marită, însa in cazurile

30
ăn care tiroida are dimensiuni reduse nu trebuie exclus diagnosticul de boală
Basedow.
La vârstnici tabloul clinic poate fi asociat mai frecvent cu apatie decât cu
hiperactivitatea caracteristică bolii iar creşterea activitaţii metabolice poate fi
redusă. La aceşti pacienti predomină manifestarile de miopatie, de asemenea
predominând manifestarile cardiovasculare.
Toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă fară o cauză aparentă sau cu aritmii
atriale trebuie investigaţi pentru prezenta tireotoxicozei.

Diagnostic diferenţial
Diagnosticul deferenţial al hipertiroidismului se face cu:
 disvegetoza hipersimpaticotonă, ce se caracterizează prin astenie ,
palpitaţii, insomnie, irascibilitate etc.; guşa este absentă, iar dozarea de
T4, T3 prezintă valori normale;
 feocromocitomul, în care apar irascibilitate, transpiraţii, tahicardie,
hiperglicemie, glicozurie etc,; guşa lipseşte, valorile T4, T3 sunt
normale, iar adrenalina din ser şi acidul vanilmandelic din urină sunt
crescute;
 în bronhopneumopatia cronică obstructivă, datorită retenţiei de CO 2, se
constată extremităţi calde, tremurături şi tahicardie;
 diabetul zaharat decompensat, în care apar scădere în greutate, astenie,
adinamie, tulburări digestive, dar T4, T3 sunt în limite normale.
Exoftalmia unilaterală se pretează la diagnostic diferenţial cu tumorile
intraorbitare, intracraniene şi tromboza de sinus cavernos, iar în cazul
exoftalmiei bilaterale, cu miozită orbitară cronică, cu granulomatoza Wegener,
cu limfoamele maligne.

31
Diagnosticul diferenţial al guşei necesită eliminarea altor tiropatii
guşogene care pot prezenta hipertiroidie pasageră, ca tiroidita subacută şi unele
forme de boală Hashimoto (hashitoxicoza).
Sindromul oftalmic poate să apară şi în alte boli endocrine sau
nonendocrine.
Bolile endocrine în care apare exoftalmia sunt bolile tiroidiene ( în special
boala Basedow, dar şi hipertiroidia, adenomul toxic tiroidian, insuficienţa
tiroidiană). Exoftalmia a fost consemnată însă şi în acromegalie, feocromocitom,
hipercorticism, obezitate.
Cauzele nonendocrine de exoftalmie unulaterală sunt reprezentate de
neoplaziile retrobubare, modificări de geometrie oculară posttraumatice sau ca
urmare a hematoamelor ce apar posttraumatic; exoftalmiile bilaterale pot să apră
şi în ciroza hepatică, BPOC, uremie sau sindromul de venă cavă superioară.
Forma cea mai caracteristică a exoftalmiilor endocrine este însă cea din
boala Basedow, în care este afectată atât musculatura extrinsecă a globului
ocular, cât şi ţesutul lax retrobulbar.

Diagnostic precoce
Nu este foarte clar dacă persoanele care nu prezintă nici un factor de risc
si care nu au simptome de hipertiroidism au nevoie de testări regulate pentru
afectiuni tiroidiene. Asociaţiile internaţionale recomandă adulţilor, în special
femeilor, screening-ul pentru afectiuni tiroidiene o dată la 5 ani după varsta de
35 de ani.

32
2.5. EXPLORĂRI PARACLINICE
Pentru precizarea diagnosticarea de hipertiroidism, a severităţii afecţiunii
şi pentru aprecierea eficacităţii terapiei este necesară determinarea funcţiei
tiroidiene.
Dozarea nivelului T4, T3 circulant prin metoda RIA are cea mai mare
valoare clinică. În hipertiroidism valorile T4, T3 sunt crescute.
Captarea de către tiroidă a I131 (RIC) este proporţională cu gravitatea bolii.
În majoritatea cazurilor apare o curbă de captare ascendentă, cu valoare
maximălla 24h; uneori, datorită unui ritm rapid de hormonogeneză, valorile la
24h sunt mai mici faţă de cele de la 5h. Aspectul acestei curbe a RIC poartă
denumirea de ”pantă de fugă”, relevând o formă severă a bolii.
Scintigrama tiroidiană cu I131 indică aria şi intensitatea captării. Această
matodă este foarte utilă în diagnosticul adenomului toxic tiroidian sau în
depistarea nodulilor reci (necaptaţi) într-o guşă multinodulară.
Procedeele izotopice sunt frecvent supuse erorilor. Astfel, RIC tiroidiană
poate fi blocată de administrarea unor preparate cu iod sau de alte medicamente
zise ”blocante” ale fixării de iod, cum sunt: L-T4, L-T3, sedativele,
tranchilizantele, tonicardiacele, unele antibiotice etc. Pe de altă parte, RIC poate
fi crescută în absenţa unui hipertiroidism, în cazul unei guşi avide de iod. În
aceste împrejurări se efectuează testul Werner, de inhibiţie cu T3, care verifică
integritatea tirostatului. După o RIC iniţială cu valori crescute, se administrează
zilnic per oral câte 100μg (Tiroton 5 tb/zi) timp de 5-10 zile. Se repetă RIC.
Dacă valorile RIC scad cu cel puţon 30% faţă de valorile iniţiale se infirmă
hopertiroidismul, fiind vorba despre o ”guşă avidă de iod”. În acest caz tirostatul
este intact, fiind inhibat de T3. În caz contrar, se confirmă hipertiroidismul, care
se însoţeşte de dereglarea tireostatului nonsupresibil prin administrarea de T3.
Testul de inhibiţie cu T3 se utilizează şi pentru aprecierea în timp a eficacităţii
33
terapiei cu tirostatice. O normalizare a testului Werner semnifică reluarea
controlului hiofizar asupra tiroidei şi este indiciul esenţial pentru întreruperea
terapiei. De astfel, RIC poate prezenta valori crescute timp îndelungat sub
administrarea de antitiroidiene de sinteză, în absenţa semnelor de hiperfuncţie
tiroidiană, justificând utilizarea acestui test cu T3. Reflexograma achiliană şi-a
păstrat valoarea. Timpul de relaxare este scurtat în toate cazurile de
hipertiroidism.
Electrocardiograma înregistrează atât tulburări de ritm supraventricular
cât şi modificări de repolarizare în cadrul cardiomiopatiei dismetabolice.
Testele imunologice amănunţite şi examinările imagistice: ecografia
oculară, CT şi RMN de orbită sau scintigrafia cu octreotid cresc precizia
diagnosticului pozitiv şi diferenţial al exoftalmiei.
Exoftalmometria se face cu ajutorul exoftalmometrului Hentel (valorile
normale ale oftalmometriei sunt între 14-16 mm).
Prezenţa imunoglobulinelor G tiroidostimulente (TSI) în serul bolnavilor
susţine diagnosticul de boală Basedow.
Creşterea creatininei serice confirmă miastenia tirotoxică.
În hipertiroidism, singura formă etiopetogenetică ce are un aspect
ecografic specific este boala Basedow, în care, pe lângă creşterea în volum a
glandei, se constată o structură omogenă, hipoecogenă, faţă de ecogenitatea
normală a ţesutului tiroidian. Guşa hipertiroidizată realizează, uneori, un aspect
de noduli izo- sau hiperecogeni pe un ”fond” hipoecogen.
Investigaţiile de specialitate pentru boala Basedow încep cu detectarea
clară a hipertiroidiei, astfel că:
 Medicul va pune întrebări pentru a afla antecedentele medicale, va face
un examen obiectiv si alte teste paraclinice pentru a diagnostica
hipertiroidismului;
34
 Test de stimulare a hormonului tiroidian (TSH);
 Teste pentru măsurarea hormonilor tiroidieni T3 si T4;
 Un test pentru anticorpii antitiroidieni;
 Teste de incarcare cu iod radioactiv sau un CT tiroidian;
 Pacientului cu oftalmopatie Basedow i se poate recomanda un RMN
sau un CT pentru a verifica starea ochiului.

EVOLUŢIE
În cursul evoluţiei hipertiroidiei se conturează mai multe stadii:
1- neuro-hormonal
2- de visceralizare
3- caşectic
În general evoluţia bolii sub tratament este bună.
Apariţia visceralizării cardiace (cardiotireoza) este favorizată de vârstă sau
eventualele leziuni cardiace preexistente. Apar fenomene de decompensare
cardiacă şi tulburări de ritm.
Visceralizarea hepatică (hepatotireoza) se caracterizează printr-o alterare
morfo-funcţională a celulei hepatice.
Acţiunea hiperglicemiantă a hormonilor tiroidieni poate duce la apariţia
diabetului zaharat metatiroidian, prin epuizarea aparatului beta-insular
pancreatic.
O altă visceralizare importantă a hipertiroidiei este osteoporoza.
Ultima fază în evoluţia hipertiroidismului este cea caşectică, în prezent
foarte rar întâlnită, caracterizată printr-o scădere excesivă în greutate, topirea
musculaturii, demineralizarea foarte accentuată a scheletului, uneori cu fracturi
multiple.

35
Pacienţii cu boală Basedow purtători ai genei HLA-DW3 prezintă în
evoluţie o mare frecvenţă a recăderilor.

2.6. TRATAMENT
Tratamentul hipertiroidismului se poate realiza prin trei metode:
medicamentos, chirurgical şi I131.
Tratamentul trebuie însoţit de un regim igieno dietetic, în care evitarea
stresului, a cofeinei, renunţarea la fumat şi o dietă care să excludă alimetele
guşogene sunt importante. De asemenea ca şi tratament simptomatic, se pot
administra beta blocante.
Terapia medicamentoasă cu antitiroidiene de sinteză este cea mai des
utilizată; se pot administra: metiltiouracil, carbimazol, tiamazol, tyrozol etc.
Tratamentul medical urmareşte limitarea cantitaţii de hormoni tiroidieni
produşi de glanda.
Agenţii antitiroidieni blochează chimic sinteza hormonilor, acest efect se
menţine pe perioada administrării medicamentului şi poate de asemenea accelera
evoluţia spre remisie prin efectul antiimun al acestor agenţi.
 Derivaţii de tiouree (propiltiouracilul) inhibă atât sistemul enzomatic
hormonoformator (oxidarea I captat, încorporarea lui în tirozine,
cuplarea iodotirozinelor), cât şi conversie T4 în T3, prin inhibarea 1-5-
deiodazei.
 Derivaţii de imidazol(carbimazol, tiamazol) inhibă peroxidaza, enzima
cheie în hormonogeneză.
Doza de atac pentru propiltiouracil este de 100-200 mg/zi, pentru
metiltiouracil este de 400-600 mg/zi, iar pentru carbimazol, tiamazol 40-60
mg/zi. Tratamentul se începe cu doze mari, administrate timp de câteva
săptămâni. Ulterior dozele se scad treptat, în funcţie de tabloul clinic. Durata
36
tratamentului medicamentos este de 12-18 luni. La aproximativ 50%dintre
cazurile de hipertiroidie se obţine o remisiune de durată.
Ca efect secundar al tratamentului cu antitiroidiene de sinteză apare
creşterea în volum a tiroidei (efect guşogen), datorită scăderii nivelului plasmatic
de hormoni tiroidieni, care prin mecanism ”feed-back” duce la o hipersecreţie de
TSH ce stimulează glanda tiroidă. Tratementul de lungă durată şi supradozarea
cu antitiroidiene de sinteză poate induce un hipotiroidism, reversibil la
întreruperea terapiei. Având în vedere că tirostaticele sunt leucopenizante, se
indică controlul periodic al leucocitelor. Tabloul clinic al acestei complicaşii
terapeutice se manifestă prin: stomatită aftoasă, faringită, febră, erupţii cutanate,
sângerări la nivelul mucoaselor. Agranulocitoza este reversibilă la întreruperea
terapiei.
La terapia cu antitiroidiene de sinteză se sociază betablocante
(propranolol), în doze de 80-160 mg/24h, ce determină prompt scăderea
frecvenţei cardiace prin blocarea receptorilor beta-adrenergici, cu blocarea de
asemenea a efectului permisiv exercitat de catecolamine asupra biosintezei
hormonilor tiroidieni.
Repausul şi sedativele sunt necesare refacerii metabolice şi nervoase a
pacientului.
În formele cu hipocorticism este indicată asocierea terapiei cu
glucocorticoizi.
Tratamentul cu vitamine B, B2, B6, E şi A se impune.

Tratamentul exoftalmiei este complex şi va ţine cont de starea de activitate


a bolii, gravitatea manifestărilor oculare şi starea funcţiei tiroidiene.
Exoftalmia malignă necesită, alături de tirostatice, un tratament energic cu
doze mari de glucocorticoizi (30-40 mg/zi), în doze de 5-6 săptămâni, repetate
37
de 3-4 ori/an, ducând la reducerea exoftalmiei prin diminuarea infiltraţiei
retrobulbare, dezinfiltrarea musculaturii globilor oculari şi ameliorarea motilităţii
lor. În caz de leziuni corneene se indică blefarorafia, pentru a evita panoftalmia.
În exoftalmia malignă se pot face infiltrări retrobulbare cu glucocorticoizi
sau radioterapie locală retrobulbară antiinflamatorie în doze până la 1500 R.
Corticoterapia sistemică ca atare sau în asociere cu radioterapia orbitară
constitue terapia de primă intenţie a exoftalmiei uşoare sau moderate, în timp ce
în formele severe sau comlicate se impun măsuri terapeutice de tipul pulsterapiei
cu doze înalte de metilprednisolon sau analogi de somatostatină.

Tiroidectomia are indicaţii majore în cazurile de adenom toxic tiroidian,


guşi mari compresive, la copii şi în boala Basedow care nu se remite după 6-12
luni de tratament corect cu antitiroidiene de sinteză. În prealabil se face pregătire
preoperatorie cu Lugol (5-10 pic/zi), petru a micşora vascularizaţia tiroidei şi a
preveni criza tirotoxică.
Tiroidectomia recunoaşte drept complicaţii: hipotiroidismul postoperator
(prin exereza unui volum prea mare de glandă), hipoparatiroidism (prin ablaţia
accidentală a paratiroidelor), lezarea nervului recurent, cicatrice cheloidă.

Tratamentul cu I131 se administrează numai la persoanele peste 40 ani,


prezentând afecţiuni asociate grave (cardiopatii, nefropatii etc.) ce cresc riscul
intervenţiei chirurgicale. Tratamentul cu I131 distruge o parte din celule
tiroidiene, reducând astfel hormonosinteza tiroidiană. Doza administrată se
calculează în funcţie de volumul tiroidei şi RIC.
În general, dozele aplicate se situează între 5000-7000 razi. Eficacitatea
terapiei cu I131 este mai mare dacă se asociază şi doze moderate de antitiroidiene
de sinteză, timp de 2-3 luni.
38
Terapia cu iod radioactiv, I131 este o opţiune preferabilă, mai ales pentru
pacienţii învârstă.
Are ca indicaţii:
 Terapia medicamentoasă esuată;
 Chirurgia este contraindicată;

Contraindicaţiile constau în:


 Pacientul are varstă mai mică de 20 de ani;
 Femeia este însarcinată sau doreşte să rămână însărcinată la 6 luni după
începerea tratamentului;
 Alăptatul;
 Persoana are tiroidită sau alt tip de hipertiroidism care este adesea o
situaţie temporară;
 Oftalmopatie, pe care o agravează;
Dezavantajul major al acestei terapii este apariţia hipotiroidiei, în 80% din
cazuri.
Cel mai mare dezavantaj al tratamentului cu I131 îl reprezintă dificultăţile
de dozare, cu inducerea hipotiroidei într-o mare majoritate a cazurilor. Frecvenţa
mare a hipotiroidei după tratament cu I131 impune o selecţionare riguroasă a
cazurilor.
Contraindicaţiile relative se referă la grupul de pacienţi cosiderat fertil.
De asemenea, se administrează betablocante, glucocorticoizi, sedative,
antitermice. Se asociază vitamine, în special din grupa B. Issuficienţa cardiacă
va fi tratată cu tonicardiace, diuretice.
Deosebit de important este atitudinea anturajului faţă de aceşti bolnavi.
Cei care-i îngrijesc trebuie să ţină seama că hipersensibilitatea şi susceptibilitatea

39
crescute, la aceşti bolnavi, sunt manifestări ale tireotoxicozei. De aceea ei trebuie
menajaţi, trataţi cu blândeţe şi răbdare şi feriţi de emoţii puternice şi de supărări.
Asigurarea condiţiilor de linişte şi de odihnă, împreună cu un regim alimentar
adecvat – constând în mese uşoare şi dese – completează cu succes tratamebtul
medical.

Tratament ambulatoriu
Este important să se facă vizite periodice la medic astfel încât acesta să se
asigure că tratamentul recomandat funcţionează, că pacientului i se
administrează doza corespunzatoare de tratament şi că nu are efecte secundare.
Dacă pacientul primeşte medicamente antititoidiene este foarte important să se
administreze la aceeasi oră în fiecare zi.
Daca prezinta oftalmopatia Basedow pacientul poate avea nevoie de
picături pentru ochi şi să folosească ochelari pentru protecţia şi umectarea
ochilor.

2.7. PROGNOSTIC ŞI RECUPERARE


Marea majoritate a pacienţilor cu hipertiroidism care urmează un
tratament corect prezintă remisiune definitivă, respectiv vindecare. Tratamentul
corect al oricărei forme clinice de hipertiroidism, pregătirea pentru intervenţia
chirurgicală sunt mijloacele mai sigure de prevenire a ”furtunii tiroidiene”.
Mortalitatea în criza tirotoxică este de 20-60%. Prognosticul depinde de
gravitatea afectării sistemului nervos central, al cordului, ficatului şi rinichilor şi
de vârsta înaintată a pacientului.
Incapacitatea de muncă este variabilă, în funcţie de gravitatea bolii; de
obicei, se recomandă concedii medicale prelungite şi chiar pensionarea

40
temporară până la obţinerea remisiunii clinice. Cazurile vindecate, ca şi cele cu
remisiuni de durată, stabile, se pot reîncadra în câmpul muncii.
Orice pacient cu hipertiroidism trebuie dispensarizat. Pentru formele de
hipertiroidism apărute pe fondul de distrofie tireopată, este necesară o continuă
apreciere a incidenţei şi prevalenţei endemiei, precum şi realizarea profilaxiei
iodate, adecvat şi corect.
Folosirea unuia dintre cele două tratamente definitive (operatia sau iodul
radioactiv) rezolvă hipertiroidismul, care, în acestă afecţiune, este de multe ori
sever. După aceea, pacientul trebuie urmarit periodic pentru a evalua eficienţa
tratamentului de substituţie. Oftalmopatia estede cele mai multe ori controlată cu
metodele expuse mai sus. De obicei este mai activă în primii ani de boală,
ulterior intrând într-o fază cronică(stationară). Există totuşi şi forme severe (5-
10% dintotalul cazurilor) care sunt dificil de tratat şi la care boala evoluează în
ciuda tratamentelor aplicate.
Dacă boala nu este tratată, hipertiroidismul se agravează cu risc crescut
de complicaţii severe cardiace (fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca) sau osoase
(osteoporoza). În plus calitatea vieţii pacientului netratat este de multe ori
scăzută. Oftalmopatia poate şi ea evolua cu ameninţarea vederii în cazurile
severe.

2.8 COMPLICAŢII
Principalul efect advers al medicamentelor antitiroidiene este leucopenia.
Mult mai rar poate fi prezentă agranulocitoza care poate debuta brusc.
Nu s-au evidenţiat efecte carcinogene sau leucemogene ale iodului
radioactiv administrat la adulţi în doze uzuale pentru hipertiroidie.
Riscurile tiroidectomiei subtotale includ complicaţii imediate cum ar fi
accidentele anestezice, hemoragiile care produc uneori obstrucţia căilor
41
respiratorii însotite de afectarea nervului laringean recurent ce determina
paralizia corzilor vocale.
Complicaţiile tardive sunt infectarea plagii, hemoragia, hipotiroidia si
hipoparatiroidia.
Oftalmopatia Basedow este o complicaţie frecventă a hipertiroidismului.
Poate debuta înainte, în timpul sau după apariţia simptomelor specifice
hipertiroidismului. Persoanele cu oftalmopatie Basedow au probleme
oftalmologice ca sensibilitate la lumină, vedere înceţoşată sau dublă(diplopie).
Fumatorii au şanse mai mari să dezvolte oftalmopatie Basedow. Daca o persoană
prezintă oftalmopatie tratamentul asociat cu iod radioactiv o poate agrava. Pe de
altă parte se poate îmbunătaţi dacă se urmează tratament cu antitiroidiene.
Complicţiile care pot surveni la exoftalmia netratată sunt:
- expunerea corneeană;
- strabismul;
- presiunea pe nervul optic;

42
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR CU BASEDOW GRAVES

43
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA: ENDOCRINOLOGIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: R PRENUME: F
VÂRSTĂ: 38 SEX: F
DOMICILIU: Targoviste LOCALITATEA: Targoviste
STRADA: Calea Domneasca, nr 185
JUDEŢUL: Dambovita

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2017 LUNA:1 ZIUA:8 ORA:14:00
2.DATA IEŞIRII: ANUL:2017 LUNA: 1 ZIUA:10 ORA:11:37
3.MOTIVELE INTERNĂRII: tremuraturi ale mainilor, oboseala, transpiratie
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hipertiroidism, Basedow Graves

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE


SITUAŢIA FAMILIALĂ: casatorita NR. COPII: 2
SITUAŢIA SOCIALĂ: buna PROFESIA: agent vanzari
CONDIŢII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA


NUME: R.O ADRESA: Targoviste TELEFON:
NUME: M.I. ADRESA: Targoviste TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:- neaga
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: menarha la 14 ani, sarcini 2
-PATOLOGICE :-
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:conditii bune de viata

44
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta in varsta de 38 de ani , s-a prezentat in ziua de 8.01.2017 la Spitalul
Judetean de Urgenta Targoviste cu urmatoarele probleme: tremuraturi ale
mainilor, oboseala, transpiratie, stare de nervozitate excesiva, intoleranta la
caldura, tahipnee si edeme periorbitare.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE- Palide si umede
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- Eruptii cutanate
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- Ganglioni palpabili
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- Integru, mobilitate normal
SISTEMUL MUSCULAR- Integru
APARATUL RESPIRATOR- Prezinta torace normal, cu respiratii frecvente,
- Tahipnee
APARATUL CARDIO-VASCULAR- Tahicardie
- Fibrilatie atriala manifestata cu tulburari
de ritm
APARATUL DIGESTIV- Apetit crescut - Polifagie, tranzit accelerat
APARATUL UROGENITAL- In limite normale
S.N.C. şi organe de simţ- In limite normale

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT: Tyrozol 20 mg/zi
Calcivid 2cp/zi
Antidepresive
EXAMINĂRI (examene de laborator)
- Glicemie - HLG
- VSH - TSH, FT3, FT4
- Calcemie
REGIM: Regim hidric, regim bogat in proteine vegetale, fructe, legume,
vitamine, evitarea consumului de iod, cofeinei, alcoolului, tutunului
OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 1.63 m
GREUTATE: 65 kg
T.A.: 150/80 mm/Hg
PULS: 85 puls/min
TEMPERATURĂ: 36.4˚C
RESPIRAŢIE: 17 resp/min
VĂZ: bun
AUZ: bun

45
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent : Senzatie de sufocare - dispnee, tahipnee
2.A MÂNCA: Dependent: Tulburari de deglutitie - disfagie
3.A ELIMINA: Dependent: Eliminari excessive prin scaun
4.A SE MIŞCA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent : Insomnie
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: Edeme periorbitare
10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Dependent: Stare generala alterata
13.A FI UTIL: Dependent: Stare generala alterata
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent: Cunostinte
insuficicente despre boala pe care o are
ALERGIC LA: Nu este alergic

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Pastrata
2.COMPORTAMENT: Nervozitate, iritabilitate, anxietate
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: X ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: Nu are

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN: X
OCUPAŢII, LOISIRURI: Agent vanzari
PARTICULARITĂŢI: Nu are
PROBLEME SOCIALE: Nu are

46
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE:
- De a respira;
- De a manca;
- De a elimina;
- De a dormi;
- De a evita pericolele
- De a se recrea
- De a fi util
- De a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE: X
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacientei sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi
OBIECTIVE SPECIFICE:
- Internarea pacientului in salon curat, ingrijit
- Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de observatie
- Efectuarea examenelor necesare
- Reducerea scaunelor diareice
- Redarea confortului

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL


Pacienta sa prezinte o stare psihica si fizica buna pentru a putea fi
externata in 3 zile

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII


Pacienta a colaborat cu personalul medical in ciuda faptului ca ii era frica
de “spital” si de intepaturile de ace.

47
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Pacienta in varsta de 38 de ani , s-a prezentat in ziua de 8.01.2017 la
Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste cu urmatoarele probleme: tremuraturi
ale mainilor, oboseala, transpiratii profuze, stare de nervozitate excesiva,
intoleranta la caldura, tahipnee si edeme periorbitare.
Pe baza celor mentionate mai sus este internata pe sectia de
endocrinologie cu diagnosticul de Basedow Graves.
In secţia noastra i se efectuează analize de laborator, de dozare a
hormonilor tiroidieni care confirma diagnosticul. De asemenea i se măsoară
radioactivitatea glandei tiroide şi i se relizează examen psihologic care decelează
faptul că boala s-a declanşat în urma unei traume, a unui deces în familie. I se
administreaza tratament medicamentos cu Tyrozol 20 mg/zi si calcivid 2cp/zi.
In urma realizarii obiectivelor starea pacientei se amelioreaza aceasta
externându-se in data de 10.01.2015 cu urmatoarele recomandari:
- Respectarea regimului alimentar si a tratamentului medicamentos
conform Rp
- Evitarea efortului fizic
- Protectia ochilor prin ochelari de soare
- Control medical periodic, la o lună, prin ambulatoriu de specialitate

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

48
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare
delegate
- Agitatie, diaree, - Să liniştesc - cântăresc pacienta - recoltez sânge - HLG: Hb=
greaţă, colici pacienta pentru că este supusă pentru examene de 13g%, HCT =
abdominali unor pierderi masive laborator: HLG, 35%, RBC = 4,2 x
- Să asigur în greutate TSH, FT3, FT4, 106/mm³,
- Anxietate confortul fizic VSH, glicemie, WBC =
si psihic, într- - încurajez pacientul calcemie. 4200/mm³, PLT =
- Dureri la baza un salon curat pentru recuperare 250.000/mm³
gatului, disfagie şi aerisit - măsor şi notez TSH = 80 µU/ml,
- comunic cu pacienta funcţiile vitale în FT4 = 30 µg/dl,
- Disconfort - Să stopez pentru a-i oferi un FO şi FT FT3 = 500 ng/dl
scaunele confort psihic VSH = 4 mm/h,
8.01.2017 - Deshidratare diareice - observ eliminările, glicemie = 90 mg
- educ pacientul să aspectul scaunului %,calcemie = 9
- Transpiraţii - Să asigur un evite stresul şi notez in FT mg%
profuze regim
corespunzător - întrerup regimul - administrez - numărul
- Polifagie şi să hidratez alimentar obişnuit şi tratamentul conform scaunelor diareice
pacienta asigur regim hidric 24 schemei propuse de s-a diminuat
- Oboseală h pentru combaterea medic:
- Să măsor şi diareei cu ceai de Tyrozol 20 mg/zi - T.A. = 150/80
- Tahipnee să notez mentă, coada Calcidiv 2 cp/zi mm Hg
funcţiile vitale şoricelului, neîndulcit. Antidepresive P = 85 P/min
- Stare generală şi eliminările R = 20 R/min
alterată T° = 36,5 ° C

49
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare
delegate
- Curbatură - să ameliorez - aerisesc salonul şi - măsor şi notez - în urma
durerile creez o ambianţă fără funcţiile vitale în consultului
- Polifagie, scaune musculare prea multă lumină şi FO şi FT psihologic de
moi, pierdere in căldură, deoarece specialitate s-a
greutate - să reduc pacienta este sensibilă - observ eliminările, descoperit că
scaunele la lumină şi căldură aspectul scaunului boala s-a
- Insomnie diareice şi notez in FT declanşat în
- asigur regim urma unei
- Tahipnee - să stopez corespunzător: regim - pacientei i se traume în
scăderea în hidric, supe, ceaiuri de măsoară familie, anume
9.01.2017 - Disfagie greutate plante radioactivitatea decesul fratelui
glandei tiroide său, survenit
- Polidipsie, - să combat - asigur repaus la pat într-un accident
deshidratare febra în poziţie semi-şezând - conduc pacienta la rutier.
un consult
- Intoleranţă la - să asigur -efectuez toaleta psihologic pentru a - pacienta
căldură confort psihic pacientei depista cauzele de răspunde
şi fizic declanşare ale bolii favorabil la
- Tremurături ale pacientei şi să - educ pacienta să-şi tratament, este
mâinilor aerisesc efectueze toaleta - administrez cooperantă
salonul regiunii perianale şi să medicaţia prescrisă - T.A. = 160/80
- Subfebrilitate poarte lenjerie de de medic. mm Hg
-să efectuez bumbac P = 93 P/min
- Labilaţie toaleta R = 20 R/min
emotională pacientei T° = 37,5 ° C
50
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare
delegate
- Cefalee - să combat - comunic cu pacienta - măsor şi notez - în urma
cefaleea pentru a-i diminua funcţiile vitale tratamentului
- Polidipsie, starea de nelinişte şi aplicat dispare
polifagie, disfagie - să redau pentru a-i reda - administrez cefaleea şi se
confortul confortul psihic medicaţia prescrisă diminuează
- Labilaţie psihic de medic: curbatura
emoţională, stare - hidratez Antialgice pentru
de nelinişte -să educ corespunzător pacienta combaterea - pacienta a fost
datorată externăriipacientul să cefaleei informată
consume mai - educ pacienta să Antidepresive asupra faptului
- Dispnee multe lichide consume minim 2500 Antitiroidiene – că trebuie să
pentru a nu ml lichid/zi pentru a nu pentru a inhiba urmeze
10.01.2017 - Stare de mai simti sete mai simti sete acută secretarea în exces tratament timp
oboseală, curbatură acută a hormonilor de 6 luni cu
- aerisesc salonul şi tiroidieni antitiroidiene şi
- să asigur asigur repaus la pat în să se prezinte la
repaus la pat poziţie semi-şezând control în
fiecare lună

- T.A. = 140/70
mm Hg
P = 84 P/min
R = 19 R/min
T° = 37 ° C

51
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA: ENDOCRINOLOGIE

DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: P PRENUME: E
VÂRSTĂ: 55 SEX: F
DOMICILIU: Nucet LOCALITATEA: Nucet
STRADA: Linia Mare
JUDEŢUL: Dâmboviţa

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2017 LUNA: 02 ZIUA: 06 ORA: 08:15
2.DATA IEŞIRII: ANUL: 2017 LUNA: 02 ZIUA: 10 ORA: 15:30
3.MOTIVELE INTERNĂRII: apariţia unei guşe la baza gâtului, nervozitate,
oftalmopatie, exoftalmie
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hipertiroidism – boala Basedow Graves

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE


SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsătorită NR. COPII: 4
SITUAŢIA SOCIALĂ: bună PROFESIA: asistent social
CONDIŢII DE LOCUIT: locuinţă personală la stat

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA


NUME: P G ADRESA: Nucet TELEFON:
NUME: N A ADRESA: Târgovişte TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:- soţul a avut TBC
PERSONALE:- FIZIOLOGICE – menarhă la 16 ani, menopauză la 47 ani
-PATOLOGICE – bolile copilăriei, sarcini – 4, avorturi - 1
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ: Nu este fumătoare,
consum moderat de cafea

52
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Bolnava relatează faptul că în urmă cu 6 ani a început să crească în volum
glanda tiroidă, însă nu a venit la medic pentru că a crezut că este ceva trecător şi
că va stopa. De aproximativ 14 zile prezintă vedere înceţoşată, stare de
nervozitate, oboseală permanentă precedată de crampe musculare agresive,
insomnie, polifagie, disfagie, scaune diareice, greaţă şi vărsături, pierderi masive
în greutate.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE- roşii acoperite de transpiraţii profuze
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- atrofiat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- palpabil
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, mobilitate normală
SISTEMUL MUSCULAR- integru
APARATUL RESPIRATOR- torace normal, dispnee, tahipnee
APARATUL CARDIO-VASCULAR- puls aritmic, tahicardie, palpitaţii,
hiperTA
APARATUL DIGESTIV- polifagie, pierderi în greutate
APARATUL UROGENITAL- loje renale nedureroase, 4-5 micţiuni pe zi
S.N.C. şi organe de simţ- stare de conştienţă

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT:
- Tyrozol 20 mg/zi
- Iod reactiv 6-10 mCI în 1-3 reprize
- Anxiar 1 cp/zi seara
- Glucocorticoizi – Prednison 3 cp/zi
- Calciu gluconic 1f iv
- Antidepresive
- Antialgice – Algocalmin 3f/zi iv
- Antispastice – No-spa 2 f/zi iv
EXAMINĂRI (examene de laborator)
- HLG, Hematocrit
- VSH
- Fibrinogen
- Iodemie
- TSH, FT3, FT4
- Electroforeză
REGIM: regim hidric, dietă hipercalorică echilibrată cu supliment de vitamine

53
OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.60 m
GREUTATE: 52 kg
T.A.: 160/60 mm Hg
PULS: 90 P/min
TEMPERATURĂ: 37°C
RESPIRAŢIE: 20 R/min
VĂZ: degradat, poartă ochelari de vedere
AUZ: degradat

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent – dispnee, tahipnee
2.A MÂNCA: Dependent – polifagie, difagie
3.A ELIMINA: Dependent – scaune diareice
4.A SE MIŞCA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent - Insomnie
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent – prurit, piele
uscată la nivelul coatelor şi genunchilor
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Dependent – comunică greu datorită proeminenţei gâtului
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent – deficit de
cunoştinţe în legătură cu evoluţia bolii şi a tratamentului
ALERGIC LA: Nu este

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: pacienta este conştientă
2.COMPORTAMENT: agitată, anxioasă
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: Da ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: nu sunt

54
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: Da ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: Da URBAN:
OCUPAŢII, LOISIRURI: asistent social
PARTICULARITĂŢI: nu sunt
PROBLEME SOCIALE: nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE:
- De a respira
- De a mânca
- De a elimina
- De a dormi, a se odihni
- De a fi curat, a-si proteja tegumentele
- De a comunica
- De a învăţa să-şi menţină sănătatea

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE: Da
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:
- Pacientei să îi fie satisfăcute toate cele 14 nevoi fundamentale
- Asigurarea unui confort psihic şi fizic
OBIECTIVE SPECIFICE:
- Internarea în salon curat şi aerisit
- Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale şi a eliminărilor
- Efectuarea corespunzătoare a examenelor de laborator
- Efectuarea examenelor paraclinice: EKG, Ecografie tiroidiană
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta sa prezinte o stare psihica si fizica buna pentru a putea fi
externata in 4-5 zile

55
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Pacienta a cooperat cu personalul medical încă din momentul internării.
Pacienta prezintă tema de ace şi de operaţia chirurgicală la care urmează a fi
supusă – tiroidectomie.
Pacienta este nerabdătoare să se întoarcă acasă

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE


Pacienta in varsta de 55 de ani , s-a prezentat in ziua de 6.02.2017 la
Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste cu urmatoarele probleme:vedere
înceţoşată, stare de nervozitate, oboseală permanentă precedată de crampe
musculare agresive, insomnie, polifagie, disfagie, scaune diareice, greaţă şi
vărsături, pierderi masive în greutate. De asemenea se remarcă apariţia unei guşe
la baza gâtului, oftalmopatie şi exoftalmie.
Pe baza celor mentionate mai sus este internata pe sectia de
endocrinologie cu diagnosticul de Basedow Graves.
In secţia noastra i se efectuează analize de laborator, de dozare a
hormonilor tiroidieni care confirma diagnosticul. Pacienta este supusă unei
ecografii tiroidiene care decelează o creştere în volum a glandei tiroide. În secţia
noastră i se practică o tiroidectomie parţială.
I se administreaza tratament medicamentos cu Tyrozol 20 mg/zi, Prednison 3
cp/zi, antialgice, antispastice, antidepresive. Se realizează zilnic pansamentul
plăgii.
In urma realizarii obiectivelor starea pacientei se amelioreaza aceasta
externându-se in data de 10.02.2017 cu urmatoarele recomandari:
- Respectarea regimului alimentar si a tratamentului medicamentos
conform Rp
- Evitarea efortului fizic
- Purtarea ochelarilor cu lentile de culoare închisă pentru a proteja
ochii
- Revine la control în 7 zile, după care va merge pentru control lunar în
ambulatoriu de specialitate

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: Da ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE

56
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
autonome delegate
- stare de nervozitate - să asigur un - aerisesc salonul - măsor şi notez - HLG: Hb= 12,5g%,
6.02.2017 confort fizic şi pentru a oferi funcţiile vitale şi HCT = 40%, RBC =
- oboseală psihic pacientei un confort eliminările 4,8 x 106/mm³,
fizic WBC = 4500/mm³,
- crampe musculare -să monitorizez - recoltez sânge PLT = 267.000/mm³
agresive funcţiile vitale - comnic cu pacienta pentru analize de TSH = 65 µU/ml,
pentru a reduce laborator: - HLG, FT4 = 28 µg/dl, VSH
- insomnie - să observ şi să nervozitatea Hematocrit, VSH, = 7 mm/h, Iodemie =
notez elminiările Fibrinogen, 4 g%, Fibrinogen =
- polifagie - hidratez pacienta Iodemie, TSH, 250 mg %
- să reduc corespunzător FT3, FT4,
- disfagie scaunele diareice Electroforeză - în urma ecografiei
şi pierderea în - cantăresc pacienta tiroidiene s-a
- scaune diareice greutate pentru a observa - conduc pacienta constatat un volum
pierderile în greutate la echograf pentru mai mare decât cel
- greaţă şi vărsături - să asigur regim realizarea unei normal al tiroidei,
corespunzător - efectuez toaleta ecografii tiroidiene fiind nevoie de
- pierderi masive în pacientei intervenţie
greutate -să efectuez - administrez chirurgicală.
pregătirea - efectuez pregătire tratamentul Echipa operatorie a
- transpiraţii profuze preoperatorie preoperatorie prin prescris de medic: preluat pacienta la
- să administrez îndepartarea - Tyrozol 20 mg/zi ora 15.30
- exoftalmie, corect tratamentul pilozităţii la nivelul - Iod reactiv 6-10 T.A.= 160/60 mm Hg
oftamopatie prescirs de medic gâtului mCI în 1-3 reprize P = 90 P/min
- No-spa 2 f/zi iv R = 20 R/min
- dispnee - Prednison 3 cp/zi T° = 37 ° C

57
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
autonome delegate
- nervozitate, agitaţie -să monitorizez - comnic cu pacienta - măsor şi notez - pacienta prezinta
7.02.2017 funcţiile vitale pentru a reduce funcţiile vitale în disconfort la nivelul
- insomnie
nervozitatea FO şi FT plăgii
- disfagie - să asigur regim
corespunzător - hidratez pacienta - efectuez - pacienta nu mai
- greaţă şi vărsături
corespunzător pansamentul plăgii prezintă stare de
- transpiraţii profuze - să administrez asigurând totodată vomă
corect tratamentul regim adecvat, - administrez
- exoftalmie,
prescirs de medic hipercaloric tratamentul - cefaleea este
oftamopatie suplimentat de conform schemei diminuată
- să efectuez vitamine realizate de medic:
- dispnee
pansamentul - Tyrozol 20 mg/zi - T.A. = 155/60 mm
-hiperTA plăgii - efectuez toaleta - Anxiar 1 cp/zi Hg
pacientei şi schimb seara P = 85 P/min
- disconfort la nivelul
lenjeria de pat şi de - Calciu gluconic R = 18 R/min
plagii corp 1f iv T° = 36,7 ° C
- conduc pacienta în - Algocalmin 3f/zi
- cefalee
sala de pansamente iv
- No-spa 1 f/zi iv
- Prednison 3 cp/zi

58
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
autonome delegate
- curbatură - să ameliorez - hidratez - măsor şi notez - pacienta nu mai
8.02.2017 durerile musculare corespunzător funcţiile vitale prezintă cefalee şi
- polifagie, polidipsie pacienta insomnie
- să combat febra - efectuez
- dureri moderate la - educ pacienta să pansamentul plăgii - Pacienta se
nivelul plăgii -să educ pacientul consume minim 2500 alimentează numai
să consume mai ml lichid/zi pentru a - administrez cu supe
- subfebrilitate multe lichide nu mai simti sete tratamentul
acută prescris de medic: - plaga operatorie
- hiper TA - să asigur repaus - Tyrozol 20 mg/zi evoluează favorabil
la pat - aerisesc salonul şi - Anxiar 1 cp/zi
- exoftalmie, asigur repaus la pat în seara - T.A. = 165/70 mm
- să efectuez poziţie semi-şezând - Calciu gluconic Hg
oftamopatie
pansamentul 1f iv P = 86 P/min
plagii - observ pansamentul - Algocalmin 3f/zi R = 16 R/min
iv T° = 37,4 ° C
- educ pacienta sa - No-spa 1 f/zi iv
poarte lentile inchise - Prednison 3 cp/zi
la culoare - vitaminoterapie

59
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
autonome delegate
- tremurături ale - Să liniştesc - comunic cu pacienta - măsor funcţiile - starea de agitaţie a
mâinilor pacienta vitale si le pacientei persistă
9.02.2017 - hidratez pacienta consemnez în FO
- agitaţie - Să asigur şi FT - este diminuat
confortul fizic si - corectez poziţia disconfortul de la
- exoftalmie, psihic, într-un pacientei - efectuez nivelul plăgii
oftamopatie salon curat şi pansamentul plăgii
aerisit - educ pacientul să - pacienta face
- disfonie evite stresul - administrez progrese în vorbire
- să măsor medicaţia prescrisă
- disconfort uşor la funcţiile vitale de medic: - plaga este curată
nivelul plăgii - educ pacienta să - Tyrozol 20 mg/zi
- să hidratez consume minim 2500 - Anxiar 1 cp/zi - T.A. = 140/70 mm
- Labilaţie emoţională pacienta ml lichid/zi pentru a seara Hg
nu mai simti sete - Calciu gluconic P = 82 P/min
- intoleranţă la căldură - să administrez acută 1f iv R = 19 R/min
corect medicaţia - Algocalmin 3f/zi T° = 36,4 ° C
-polidipsie, deshiratare - educ pacienta să iv
- sa efectuez poarte ochelari cu - Prednison 3 cp/zi
- disfagie pansamentul lentilă inchisă la - vitaminoterapie
plăgii culoare pentru a
proteja ochii

60
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
autonome delegate

10.02.2017 - nelinişte cauzată de -să masor funcţiile - aerisesc salonul - măsor şi notez - pacienta a inceput
externare vitale oferind pacientei o funcţiile vitale să se alimenteze
stare de bine normal
- disconfort uşor la - să efectuez - administrez
nivelul plăgii precedat pansamentul - efectuez educaţie tratamentul - plaga este curată
de disfonie plăgii pentru sănătate prescris de medic:
- Tyrozol 20 mg/zi - pacienta a facut
- intoleranţă la căldură - să asigur un - educ pacienta să se - Algocalmin 3f/zi progrese în vorbire
climat plăcut hidrateze iv
- polifagie, polidipsie corespunzător - Prednison 3 cp/zi
T.A.=160/50 mm Hg
- să hidratez P = 110 P/min
- tahicardie pacienta - comunic cu pacienta - efectuez R = 19 R/min
pansamentul plăgii T° = 36,4 ° C
- să efectuez
educaţie pentru
sănătate

61
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA: ENDOCRINOLOGIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: M PRENUME: A
VÂRSTĂ: 25 SEX: F
DOMICILIU: Pucioasa LOCALITATEA: Pucioasa
STRADA: Principală
JUDEŢUL: Dâmboviţa

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2017 LUNA: 02 ZIUA: 15 ORA: 6:20
2.DATA IEŞIRII: ANUL: 2017 LUNA:02 ZIUA: 19 ORA: 14:40
3.MOTIVELE INTERNĂRII: insomnie, labilaţie emoţională, umflături la baza
gâtului
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Basedow Graves

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE


SITUAŢIA FAMILIALĂ: necăsătorită NR. COPII: 0
SITUAŢIA SOCIALĂ: bună PROFESIA: contabil
CONDIŢII DE LOCUIT: apartament, cu părinţii

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA


NUME: M. S. ADRESA: Pucioasa TELEFON: 0725....
NUME: M. T. ADRESA: Pucioasa TELEFON:0768...

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:- neagă SIDA, Sifilis
PERSONALE:- FIZIOLOGICE- statură conform vârstei, supraponderală,
menarhă la 13 ani
-PATOLOGICE – bolile copilăriei
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ: consum de tutun

62
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta in varsta de 25 de ani , s-a prezentat in ziua de 15.02.2017 la Spitalul
Judetean de Urgenta Targoviste cu urmatoarele probleme: tremuraturi ale
mainilor, oboseala, transpiratie, stare de nervozitate excesiva, depresie,
tahicardie, tahipnee, edeme periorbitare, umflături la baza gâtului, labilaţie
emoţională.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE- umede, roşiatice
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- atrofiat cu piele brăzdată de vergeturi
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabil
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru
SISTEMUL MUSCULAR- integru
APARATUL RESPIRATOR- torace normal, tahipnee
APARATUL CARDIO-VASCULAR- tahicardie, palpitaţii
APARATUL DIGESTIV- polifagie, tranzit accelerat, scaune moi
APARATUL UROGENITAL- poliurie
S.N.C. şi organe de simţ- stare de conştienţă

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT:
- Tyrozol 20 mg/zi
- Penicilină 1.000.000 UI 6f/zi
- Algocalmin 3f/zi
- Anxiar 1 cp/zi seara
- Gluconat de Ca 1 f/zi
- Hidrocortizonul hemisuccinat 25 mg iv
- Vitaminoterapie
EXAMINĂRI (examene de laborator):
- HLG - Calcemie
- TSH - Colesterolemie
- FT4
-VSH
- Fibrinogen
REGIM: Regim hidric, bogat în supe, legume şi fructe. Se evită consumul de
iod, de alcool şi de tutun.

63
OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 1.58
GREUTATE: 85
T.A.: 170/60 mmHg
PULS: 120 P/min
TEMPERATURĂ: 36,5°C
RESPIRAŢIE: 24 R/min
VĂZ: alterat
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent - tahipnee
2.A MÂNCA: Dependent - disfagie
3.A ELIMINA: Dependent – eliminări excesive, poliurie, scaune moi
4.A SE MIŞCA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent – insomnie, agitaţie, oboseală
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Dependent – din cauza obezităţii
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent – prezintă numeroase edeme periorbitare
10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Dependent – stare generală alterată
13.A FI UTIL: Dependent
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA:Dependent – cunoştinţe
insuficiente despre boală
ALERGIC LA: Paracetamol

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Da
2.COMPORTAMENT: Agitată
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: Da ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: Nu sunt

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: Da ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN: Da
OCUPAŢII, LOISIRURI: contabil
PARTICULARITĂŢI: nu sunt
64
PROBLEME SOCIALE: nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE
- De a respira
- De a manca, a bea
- De a elimina
- De a dormi, a se odihni
- De a se îmbrăca, a se dezbrăca
- De a evita pericolele
- De a se recreea
- De a fi util
- De a învăţa să-şi menţină sănătatea

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE: Da
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:
- Pacientei să îi fie satisfăcute toate cele 14 nevoi fundamentale
- Asigurarea unui confort psihic şi fizic
- Asigurarea unui regim corespunzător
- Efectuarea educaţiei pentru sănătate

OBIECTIVE SPECIFICE:
- Internarea în salon curat şi aerisit
- Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale şi a eliminărilor
- Efectuarea corespunzătoare a examenelor de laborator
- Efectuarea examenelor paraclinice: EKG, Ecografie tiroidiană, consult
psihologic de specialitate

65
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta sa prezinte o stare psihica si fizica buna pentru a putea fi externata in 4-
5 zile

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII


Internarea – este agitată, nefiind cooperantă cu personalul medical
Efectuarea examenelor de laborator si a examenelor paraclinice – se teme de ace
Intervenţia chirurgicala – este necesară tiroidectomie totală
Externarea – este nerăbdădoare să se întoarcă acasă.

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE

Pacienta in varsta de 25 de ani , s-a prezentat in ziua de 15.02.2017 la


Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste cu urmatoarele probleme: tremuraturi
ale mainilor, oboseala, transpiratie, stare de nervozitate excesiva, depresie,
tahicardie, tahipnee, edeme periorbitare, umflături la baza gâtului, labilaţie
emoţională. Având în vedere cele mentionate mai sus este internata pe sectia de
endocrinologie cu diagnosticul de Basedow Graves.
In secţia noastra i se efectuează analize de laborator, analize ce reflecta
dozarea hormonilor tiroidieni care confirma diagnosticul. Pacienta este supusă
unei ecografii tiroidiene care decelează o creştere în volum a glandei tiroide şi
unui control psihologic care reflecta faptul că boala a fost declanşată pe fondul
unei traume psihice. În secţia noastră i se practică o tiroidectomie totală.
I se administreaza tratament medicamentos cu - Tyrozol 20 mg/zi
- Penicilină 1.000.000 UI 6f/zi, Algocalmin 3f/zi, Anxiar 1 cp/zi seara
- Gluconat de Ca 1 f/zi, Hidrocortizonul hemisuccinat 25 mg iv, -
Vitaminoterapie.
Se realizează zilnic pansamentul plăgii.
In urma realizarii obiectivelor starea pacientei se amelioreaza aceasta
externându-se in data de 19.02.2017 cu urmatoarele recomandari:
- Respectarea regimului alimentar si a tratamentului medicamentos
conform Rp
- Evitarea efortului fizic şi psihic
- Revine la control în 7 zile.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: Da ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE

66
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
- tremuraturi ale - Să liniştesc - încurajez pacientul - monitorizez - HLG: Hb=
mainilor pacienta pentru recuperare funcţiile vitale şi 13,8g%, HCT =
diureza 33%, RBC = 4,7
- oboseală - Să asigur - comunic cu pacienta x 106/mm³,
confortul fizic pentru a-i oferi un - conduc pacienta la WBC =
- transpiratie si psihic, într- confort psihic ecograf în vederea 4900/mm³, PLT
- stare de un salon curat realizării unei = 290.000/mm³
nervozitate şi aerisit - educ pacientul să ecografi tiroidiene TSH = 85
excesiva evite stresul µU/ml, FT4 =
- Să asigur un -Recoltez sânge 35 µg/dl, FT3 =
- depresie regim - întrerup regimul pentru examene de 510 ng/dl VSH
corespunzător alimentar obişnuit şi laborator: HLG, = 6 mm/h,
15.02.2017 - tahicardie şi să hidratez asigur regim hidric 24 TSH,VSH, FT3, colesterolemie =
pacienta h pentru combaterea FT4, Fibrinogen, 180 mg
- tahipnee scaunelor moi, cu Calcemie, %,calcemie = 9
- Să măsor şi ceai de mentă, coada Fibrinogen mg%,Fibrinogen
- edeme să notez şoricelului, neîndulcit = 300 mg %
periorbitare funcţiile - efectuez EKG
vitale şi - ajut pacienta să îşi
- umflături la baza eliminările efectueze toaleta - administrez
gâtului tratamentul prescris
- să administrez - aşez pacienta în de medic: Tyrozol
- labilaţie corect poziţie semi-şezând 20 mg/zi
emoţională tratamentul - Algocalmin 3f/zi
prescris de - HHC 25 mg iv
- scaune moi medic - Anxiar 1 cp/zi
67
- poliurie - la ecografia
tiroidiană se
- polifagie, disfagie constată o
mărire exagerată
în volum a
grandei tiroide,
fiind necesară
tiroidectomie
totală

- T.A. = 170/60
mm Hg
P = 120 P/min
R = 20 R/min
T° = 36,5 ° C
- diureza = 3000
ml/24h

68
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
- oboseală - să asigur - asigur repaus la pat - însoţesc pacienta la - numărul
pacientei un în poziţie semi-şezând controlul psihologic scaunelor moi
- transpiratie
climat de specialitate pentru s-a diminuat
- stare de corespunzător - efectuez toaleta a depista natura bolii
pentru odihnă pacientei şi schimb - în urma
nervozitate
lenjeria de pat şi de - măsor funcţiile consultului
- depresie - să asigur corp vitale psihologic de
regim adecvat specialitate s-a
- tahicardie
- asigur regim - urmăresc diureza descoperit că
- tahipnee - să măsor corespunzător bogat pe 24 h boala s-a
funcţiile vitale in legume şi fructe declanşat în
- edeme periorbitare
16.02.2017 - administrez urma unei
- umflături la baza - să pregătesc - realizez pregătirea medicaţia: - Tyrozol traume
pacienta preoperatorie prin 20 mg/zi
gâtului
pentru îndepărtarea pilozităţii - Penicilină -T.A. = 150/60
- labilaţie intervenţia de la nivelul gâtului 1.000.000 UI 6 f/zi mm Hg
chirugicală - Algocalmin 3f/zi P = 96 P/min
emoţională
- să încurajez - comunic cu pacienta - Anxiar 1 cp/zi R = 18 R/min
- poliurie pacienta pentru a-i reda seara T° = 36,8 ° C
încrederea în sine - Gluconat de Ca 1 - diureza =
- polifagie, disfagie
f/zi 2600ml/24h
- Hidrocortizonul
hemisuccinat 25 mg - echipa
iv chirugicală
preia pacienta
la ora 11:30

69
Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
- oboseală - să diminuez - aerisesc salonul şi - măsor funcţiile - pacienta nu
disconfortul asigur repaus la pat în vitale şi diureza pe mai este
- disconfort la
la nivelul poziţie semi-şezând 24h agitată,
nivelul plăgii plăgii transpiraţiile
- observ pansamentul - efectuez au dispărut
- cefalee
- să combat pansamentul plăgii
- depresie cefaleea - ofer pacientei - plaga
17.02.2017 informaţii privind - administrez evoluează
- tahicardie
- să comunic boala şi regimul pe tratamentul prescris: favorabil
- tahipnee cu pacienta care trebuie să îl - Tyrozol 20 mg/zi -T.A. = 155/60
urmeze - Penicilină mm Hg
- edeme periorbitare
- să 1.000.000 UI 6f/zi P = 94 P/min
- poliurie administrez - ajut pacienta să-şi - Algocalmin 3f/zi R = 18 R/min
corect efectueze toaleta - Anxiar 1 cp/zi seara T° = 36,3 ° C
- disfagie
tratamentul - Gluconat de Ca 1 - diureza =
f/zi 2600ml/24h

70
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
- disfonie - să reduc - aerisesc salonul şi - măsor funcţiile - pacienta
stările de schimb lenjeria de pat vitale şi diureza şi le prezinta
- disconfort la
greaţă notez în FO şi FT disconfort la
nivelul plăgii - ajut pacienta să îşi nivelul plăgii
- să asigur efectueze toaleta şi să- - realizez
- cefalee
condiţii şi schimbe lenjeria de pansamentul plăgii - pacienta nu
- anxietate pentru odihnă corp mai prezintă
- administrez stare de vomă
- tahicardie
- să efectuez - conduc pacienta în tratamentul prescris:
18.02.2017 - tahipnee educaţie sala de pansamente - Tyrozol 20 mg/zi - cefaleea este
pentru - Penicilină diminuată
- edeme periorbitare
sănătate - alimentez 1.000.000 UI 6f.zi
- stări de greaţă corespunător pacienta - Algocalmin 3f/zi - T.A. =
- să măsor - Anxiar 1 cp/zi seara 160/80 mm
- disfagie
funcţiile vitale - comunic cu pacienta - Gluconat de Ca 1 Hg
şi diureza pe pentru a înlătura f/zi P = 89P/min
24h starea de anxietate R = 17 R/min
T° = 36,1 ° C
- să efectuez -diureza =
panasamentul 2400 ml/24h
plăgii

-să
administrez
corect
tratamentul

71
Data Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
- dureri uşoare la - să diminuez - comunic cu pacienta - măsor funcţiile - pacienta se
nivelul plăgii disconfortul şi vitale alimentează si
durerile - educ pacientul să se hidratează
- dureri moderate evite stresul - efectuez bine
- să reduc pansamentul plăgii
- stare de agitaţie starea de - aerisesc salonul şi - plaga este
agitaţie asigur repaus la pat în - administrez curată
- disfonie poziţie semi-şezând medicaţia prescrisă
- să măsor de medic: - pacienta a
- disfagie funcţiile - observ pansamentul - Tyrozol 20 mg/zi facut progrese
19.02.2017 vitale - Penicilină în vorbire
- tahipnee - alimentez pacienta 1.000.000 UI 6f/zi
- să efectuez conform regimului - Algocalmin 3f/zi - T.A. =
pansamentul stabilit de medic - Vitaminoterapie 160/50 mm
plăgii Hg
P = 85 P/min
- să comunic R = 18 R/min
cu pacienta T° = 36,4 ° C

- să
administrez
tratamentul
conform
schemei

72
CAPITOLUL IV
TEHNICI FOLOSITE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU BASEDOW
GRAVES

4.1PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA

Fig. 13. Electrocardiograma

Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei


fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezintă o metodă
de investigaţie extrem de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii, în general, în
suferinţele miocardului şi este o metodă care recunoaşte o boală de inimă cu
evoluţie lentă atunci când EKG se efectuează la efort. Înregistrarea
electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un
cablu cablu – bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt ataşate nişte plăcute
metalice numite electrozi în număr de 10, necesare pentru a înregistra 4 derivaţii
standard şi unipolare şi 6 derivaţii precordiale notate cu V1-V6.

73
Etapele de execuţie:
Pregătirea bolnavului
 asistenta pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a
înlătura factorii emoţionali;
 se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de obicei cu căruciorul,
cu 10-15 minute înainte de a înregistrare;
 bolnavul va fi dezbrăcat în partea superioară a corpului şi la nivelul
membrelor inferioare;
 va fi culcat pe canapea şi rugat să-şi relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor
Plăcile electrozilor se montează pe părţile moi, sub placă de metal a
electrozilor se aşează o pânză înmuiată într-o soluţie de electrolit( o lingură sare
la un pahar de apă) , iar la aparatele noi se foloseşte o pastă specială. Cei 10
electrozi( 4- pentru membre şi 6- pectorali) se fixează pe bolnav în felul
următor:
 Montarea electrozilor pe membre:
 rosu-mana stânga
 galben-mana dreapta
 verde-picior stâng
 negru-picior drept
 La nivel precordial derivaţiile precordiale se notează cu V1-V2;V3-
V4;V5-V6.
V1- în spaţiul 4 intercostal pe marginea dreaptă a sternului (roşu);
V2- spaţiul 4 intercostal pe marginea stângă a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersecţia de la orizontală dusă din V4 şi linia anterioară axilara
stânga(negru);

74
V6- intersecţia dintre orizontală dusă din V4 şi linia axilara mijlocie
stânga(verde).
O electrocardiogramă normală cuprinde undele numite convenţional
P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanţa dintre două unde(PQ şi ST), iar intervalele
sunt porţiuni de traseu care cuprind unde şi segmente P-Q şi Q-T. În practică,
electrocardiograma este foarte utilă pentru diagnosticul tulburărilor de ritm,
tulburărilor de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicaţii cu
unele droguri ( Chinidina, Digitală).

4.2 MĂSURAREA ŞI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE (TA)

Fig. 14. Tensiometru cu manometru și stetoscop biauricular

SCOP-evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii


determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali, determinata de 4 factori:
1)debitul cardiac

75
2)forta de contractie a inimii
3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange
4)vascozitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT:
-tensiunea arterială sistolică(maxima)
-tensiunea arterială diastolică(minima)
MATERIALELE NECESARE:
-aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
-tavita renala
-alcool
-creion roşu sau pix cu mină roşie
-foaia de temperatura/carnetel individual
INTERVENŢIILE ASISTENTEI:
-pregătirea psihică a bolnavului;
-asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute;
-spălarea pe mâini;
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit şi în extensie;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu
tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului)
-se pompează aer în manşeta pneumatică,cu ajutorul pompei de cauciuc
până la dispariţia zgomotelor pulsatile;
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei,
până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii
maxime);
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată;
-se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;

76
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care
zgomotele dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;
-se notează în foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală
de culoare roşie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de
mercur;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul
rezultat.

VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:


1-3 ani 75-90/50-60 mmHg
4-11 ani 90-110/60-65 mmHg
12-15 ani 100-120/60-75 mmHg
Adult 120-140/75-90 mmHg
Varstnic >150/>90 mmHg

4.3 EFECTUAREA PUNCŢIEI VENOASE

Fig. 15. Efectuarea puncției venoase

Puncţia venoasă: reprezintă creearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui act de puncţie.
Scop: - explorator- recoltarea sângelui pentru examene de laborator:
biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice.
77
-terapeutic: - administrarea unor medicamente sub forma unor
injecţii şi perfuzii intravenoase; recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale,
executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui, sângerare 300-500 ml
în edemul pulmonar acut,HTA.
Locul puncţiei: venele de la plica cotului(basilica şi ceflica) unde se
formează un „M” venos prin anastomozarea lor, venele antebraţului, venele de
pe faţa dorsală a mâinii, venele subclaviculare, venele femurale, venele
maleolare interne,venle jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi copilul mic).
Materiale necesare: tava medicală acoperită de un câmp steril, alcool,
tampoane de vată fixată pe portampon, garou de cauciuc sau bandă Esmarch,
casoleta cu comprese sterile, leucoplast, muşama, pernă elastică pentru
sprijinirea braţului, recipienţi de recoltare: eprubete şi flacoane sterilizate, ace de
25-30 mm, seringi de 10 ml.
Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului:
- Se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii.
- Se aşează bolnavul în poziţia necesară în funcţie de locul puncţiei.
- Se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu
împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului.
- Se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă.
- Executarea puncţiei.
- Se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie
a braţului,cu 10-15 cm deasupra locului ales pentru puncţie.
- Cu indexul mîinii stângi se palpează locul pentru puncţie.
- Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon îmbibat în alcool sau
tinctură de iod.
- Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să
rămână cu el închis.
- Având seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete cu indexul
se fixează amboul acului ataşat.

78
- Cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie iar cu policele
se fixează vena la 4-5 cm sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi o
tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. Dacă vena nu se evidenţiaează se
tamponează de câteva ori.
- Se introduce acul în mijlocul venei,în direcţia axului longitudinal al
venei cu amboul în sus.
- Nu abordaţi vena din lateral.
- Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos.
- Se împinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5 cm.
- Cu mâna stângă se trage încet pistonul aspirând(sângele trebuie să apară
în seringă).
- Se continuă aspirarea sângelui în seringă până se extrage cantitatea de
sânge necesară(dacă scopul puncţiei este recoltarea de sânge).
- Se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul.
- Se aplică un tampon de vată uscată peste locul unde este acul şi se
retrage acul printr-o mişcare rapidă.
- Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură de
iod care va fi menţinut de bolnav timp de 10-15 min pentru hemostază,poziţia
braţului fiind în extensie.
- Se scoate acul de la seringă şi sângele recoltat se retrage în recipientul
pregătit.
- Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun.
Îngrijirea bolnavului după tehnică
- Se efectuează toaleta locală a tegumentului.
- Se îndepărtează perna elastică şi muşamaua.
- Se schimbă lenjeria dacă este murdară.
- Se asigură o poziţie comodă în pat,se supraveghează pacientul.

79
Reorganizarea locului de muncă
- Se adună instrumentele utilizate şi se aruncă la container pentru a fi duse
la crematoriu.
Pregătirea sângelui recoltat pentru laborator
- Se amestecă sângele cu substanţe anticoagulante,în funcţie de felul
analizei(nu se amestecă dacă se fac analize serologice).
- Se etichetează flaconul cu datele personale ale bolnavului,data,salonul
şi analiza cerută,nr F.O.,secţia
- Se completează buletinul de analize şi se duc probele la laborator.
Accidente şi intervenţii
A) Hematom (prin internarea sângelui în ţesutul pervenos) - se retrage şi
se comprimă locul puncţiei 1-3 min.
B) Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) - se retrage acul în
lumenul venei.
C) Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia,pacientul se aşează în
decubit dorsal fără pernă,se anunţă medicul.

80
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

In procesul educaţional asistenta medicală explorează cunoştiintele,


priceperile,deprinderile pacientului faţa de sănătate şi oferă material informativ
atractiv ce-l explică peinţelesul pacientului.
Organizează acţiuni educative pentru menţinerea sănătăţii: discuţii
interactive, cursuri,demonstraţii practice, filme, etc.
Motivează pacientul să respecte in continuare masurile igienice şi
profilactice.
Asistenta medicală identifică modul in care pacientul defineşte sănătatea
şi evalueazăcapacitatea lui de a-şi promova propria sănătate.
Determină starea de sănătate a pacientului şi identifica factorii de risc.
Incearcă să-i crească pacientului stima de sine permiţandu-i să-şi asume
responsabilităţimai mari faţa de propria-i sănătate.
Asistenta medicală trebuie să aleagă momentul potrivit in procesul
educaţional ( lainternare, la externare, pe timpul spitalizării) cand pacientul este
dispus să inveţe. Ea va utiliza limbajul pacientului putand recurge la analogii
simple respectand principiile educative.Trebuie să sesizeze orice comportament
care indica o scădere a interesului sau a atenţiei şi să stabilească impreuna cu
pacientul obiectivele educaţionale.Va trebui să observe progresele pacientului in
autoingrijire şi să rămană la dispoziţia lui pentru a-l ajuta.
Asistenta medicală trebuie să incerce integrarea educaţiei in procesul de
ingrijire( de exemplu educaţia sanitară in timpul efectuării ingrijirilor igienice
sau in timpul efectuării unui pansament).
Poate să utilizeze şi metode de educaţie in grup, care permit schimbul de
idei şiparticipanţii invăţa unii de la alţii.
Persoanele cu hipotiroidism funcţional vor consuma produse bogate în
iod, precum sarea marină, algele de tip macrobiotic, peşte şi gutui (cel mai bun

81
mod de a le mânca este la cuptor, dar fiind un fruct de sezon se va putea
consuma şi zaharisit, dacă nu există o altă contraindicaţie).
În caz de hipertiroidism, când se iau medicamente antitiroidiene,
problema se pune exact invers şi vor trebui evitate alimentele de mai sus. În
acest caz se recomandă alimente din familia cruciferelor, cum sunt varza,
conopida, varza de Bruxelles, napi precum şi muştar, care are o acţiune
antitiroidiană moderată.
În toate cazurile, este important să se consume alimentele cât mai
naturale.

82
CONCLUZIE

Bolile tiroidiene sunt cel mai adesea întâlnite la femei şi au tendinţa de a


afecata toate planurile vieţii: familia, cariera, spiritul şi nu în ultimul rând,
sănătatea
Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secreţie internă din
organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror
celule îşi varsă produşii, numiţi hormoni, direct în sânge. Glanda tiroidă este cea
mai mare glandă a sistemului endocrin uman, fiind bogat vascularizată şi
inervată. Hiperfuncţia tiroidiană determină boala lui Basedow, frecventă mai
ales la femei şi caracterizată prin:
 creşterea metabolismului bazal;
 exoftalmie (bulbucarea ochilor);
 tulburări circulatorii (tahicardie, hipertensiune);
 iritabilitate crescută;
 hiperfagie (consum crescut de alimente) cu scădere în greutate;
 creşterea în dimensiuni a glandei (guşă).
Boala Basedow este o boală autoimună în cazul în care tiroida este
hiperactivă, producând o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni (un
dezechilibru metabolic grav cunoscut sub numele de hipertiroidism şi
tireotoxicoză). Acest lucru este cauzat de anticorpi tiroidieni care activează
TSH- receptorilor, stimularea sintezei hormoniolor tiroidieni, prin urmare, şi
secreţia, şi creşterea tiroidei. Starea rezultată de hipertiroidism poate provoca o
constelaţie dramatică de neuropsihologice semne şi simptome fizice.
Boala Basedow este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism şi de
obicei se prezintă în timpul mijlocului vieţii, dar de asemenea apare la copii,
adiolescenţi, vârstnici. Boala Basedow este ereditară în cele mai multe cazuri, ca
multe alte boli tiroidiene.

83
Cauzele frecvente sunt:
 nodulii tiroidieni - nodulii tiroidieni sunt formaţiuni crescute în
tiroidă ce produc hormon tiroidian în exces
 tiroiditele - acestea apar când organismul produce anticorpi care
afectează glanda tiroidă. O persoană poate face tiroidită de la un virus sau de la
o infecţie bacteriană. La începutul bolii nivelul hormonilor tiroidieni creşte pe
măsură ce hormonul se varsă din glanda tiroidă distrusă. Ulterior, nivelul
hormonal poate fi scăzut (hipotiroidism) până când glanda se vindecă spontan.

Manifestările clinice și paraclinice de hipertiroidie sunt:


 tumefacția tiroidei
 exoftalmie însoțită de diverse simptomatologii oculare
 tulburări cardiovasculare (aritmii, tahicardie,eretism cardiac)
 tremurături digitale fine
 scădere în greutate
 diaree
 termofobie
 transpirații profuze
 astenie.
Persoanele cu boala Basedow prezintă adesea simptome asociate cum ar
fi:
 guşa, o tiroidă mărită, nedureroasă şi moale
 unghiile groase care bombează patul unghial
 mixedemul (tegumente roşii, infiltrate, îngroşate cu noduli pretibial şi
pe fata superioară a plantelor)
 hipocratism (degete cu terminaţii bombate)
 oftalmopatia lui Basedow ce constă în ochi bulbucaţi (exoftalmie),
înroşiţi pe lângă alte simptome.

84
 În boală Basedow severă diagnosticul se stabileşte cu uşurinţă.
Afecţiunea se manifestă prin slăbiciune, scădere ponderală în pofida păstrării
apetitului, instabilitate emoţională, tremor, intoleranţă la căldură, transpiraţii,
palpitaţii şi accelerarea tranzitului intestinal.
 Investigaţiile de laborator în acest caz relevă un TSH nedetectabil şi
valori ale hormonilor tiroidieni crescute T4, T3, Ft4, FT3.
 Tratamentul hipertiroidismului se poate realiza prin trei metode:
medicamentos, chirurgical şi I131.
 Tratamentul trebuie însoţit de un regim igieno dietetic, în care evitarea
stresului, a cofeinei, renunţarea la fumat şi o dietă care să excludă alimetele
guşogene sunt importante. De asemenea ca şi tratament simptomatic, se pot
administra beta blocante.
 Oftalmopatia Basedow este o complicaţie frecventă a
hipertiroidismului. Poate debuta înainte, în timpul sau după apariţia simptomelor
specifice hipertiroidismului. Persoanele cu oftalmopatie Basedow au probleme
oftalmologice ca sensibilitate la lumină, vedere înceţoşată sau dublă(diplopie).
Fumătorii au şanse mai mari să dezvolte oftalmopatie Basedow. Dacă o
persoană prezintă oftalmopatie tratamentul asociat cu iod radioactiv o poate
agrava. Pe de altă parte se poate îmbunătăţi dacă se urmează tratament cu
antitiroidiene.

85
BIBLIOGRAFIE

Borundel Corneliu - Manual de medicină internă pentru cadre medii –


Ed. ALL, Bucureşti, 1995

Mincu Mioara, Albu Roxana Maria, Bistriceanu Valeriu – Anatomia


și fiziologia omului, Ed. Universul, București, 2011

Titircă Lucreţia - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către


asistenţii medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2003

Titircă Lucreţia - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală,


Bucureşti, 1998

Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate


bolnavului, Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008

86