You are on page 1of 343

h

IEROMONAH ARSEME BOCA

CARAREA IMPARATIEI
Tipariti cu binecuv6.ntarea
Prea SfinJitului Dr. TIMOTEI SEVICru
Episcopul Aradului gi Hunedoarei

Edifia a IV-a ingrijitd de:
Preot Conf. Dr. SIyIION TODORAN
9l
Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU

Editua Sfintei Epircopii Ortodoxe Romdne a Aradului
2003

sMERrrA iucnrxann pAnlxrnl.ul ARSENIE

Au trecut patru ani de la iegirea de sub tipar a volumului
Cdrarea impdrdliei datorat Pdrintelui Arsenie Boca, cunoscut indru-
mltor in cele ale duhovniciei, care a reprezentat pentru nenumdrafi
credinciogi o prefioasd hrand spirituald. Iat6, acum apare aceeagi cane
intr-o noud edi;ie, fapt care ne bucurd pe tofi cei care ne ddm seama cdt
de mult poate folosi doritorilor de desdvArgire cuvdntul unui duhovnrc
precum Pirintele Arsenie.
Personal l-am cunoscut prin 1943 cdnd student in Teologie fiind,
la Facultatea din Bucuregti, o parte din colegi au avut privilegiul de a-l
fi descoperit pe Pdrintele Arsenie. Se bucura de mult prestigiu gi era
cunoscut ca duhovnic plin de har. Se gdsea in acea vreme la Mdndstirea
Brdncoveanu de la Sdmbata de Sus, spre care ili indr,eptau pa$ll
numerogi cregtini doritori de mintuire. Printre acegtia s-au numdrat
destui "teologi" care il frecventau cu asiduitate. N-am avut prilejul sa
merg la mdndstire s6-l intAlnesc dar odatd a venit el la Facultate cdnd
ne-am intdlnit: el un impundtor gi harismatic monah, eu un tdndr timid
gi lipsit de experienf5. Nu mai gtiu dacd am schimbat mai mult de
cdteva vorbe. Am rdmas insd marcat de privirea sa pdtrunzdtoare gi de
intreaga infdfigare care impunea respect gi veneratie. Atunci am simfit
dorinfa de a urma aceeagi cale a monahismului ca gi el, dorinfd pe care
au gi pus-o in aplicare cdfiva din colegi.
S-au scurs anii care au dus la instaurarea comunismului. In ce md
privegte €rm pierdut urrna Pdrintelui Arsenie. El a fost dus de
Mitropolitul Nicolae Bdlan sd restaureze Mdndstirea Prislop din Jara

II

Hafegului. De acolo a fost alungat in luna mai 1959. $i-a inceput
pribegia in Bucuregti, unde a fost angajat la Biserica Sf. Elefterie ca
pictor secund pe lAnga pictorul Vasile Rudeanu, iar in 1961 a fost
angajat la atelierul de picturd al Patriarhiei, ca unul ce era inzestrat cu
talent in aceastd directie. Eu insumi am strf,bdtut variate etape pAnd
cAnd Dumnezeu a vrut sd fiu ales Episcop ia Arad, eparhie de care
depindea Mdndstirea Prislop. A$a se face cd ag fi avut un cuvAnt de
spus in ce privegte refacerea Mdndstirii Prislop. Atunci, in 196l insd,
acest lucru n-a fost posibil. Am aflat totugi c6t de mult dorea Pdrintele
Arsenie sd se reintoarcd la mdndstirea de care se simlea legat. intre
timp am fost ales Mitropolit la Timigoara gi vizitdnd atelierul de picturd
al Patriarhiei, l-am reintAlnit aici gi dupa o scurtd convorbire a acceptat
sd execute icoana Sfhntului Iosif cel Nou de la Partog pentru regedinta
mitropolitane.
Apoi n-am mai ar,'ut privilegiul sd-l revdd. Totugi opresiunea co-
munistd sldbind gi in fine dictatura celor fbrd Dumnezeu prdbugindu-se,
mAndstirile au putut sd-gi reia cursul de odinioard, inclusiv Prislopul cu
obgtea cdlugdreascd de aici gi duhovnicul ei. Popularitatea Pdrintelui
Arsenie cregtea, mullime de bdrbafi gi femei, tineri 9i vArstnici
cdutdndu-l pentru a se addpa din infelepciunea gi experienla sa, pentru
a-i solicita ajutorul gi izbavirea de necazurile cu care se confruntau.
Popularitatea gi faima sa cregteau tot mai mult. Cdnd Dumnezeu l-a
chemat la Sine, cregtinii pe care i-a indrumat gi ajutat, dar gi cei care
numai au auzit de el, au continuat sd-l cinsteascd gi sa-i ceard sprijinul
venind la mormdntul sdu.
La ora actuald, ftrd a exagera, degi exagerdri felurite s-au
produs, putem spune cd Pdrintelui Arsenie i se aduce o cinstire
populard ca pufini altor slujitori ai lui Dumnezeu. Mi-am dat seama de
aceastd realitate din contactul cu numerogi credinciogi, ceea ce mi-a
redegteptat respectul pentru el resimfit in perioada tineretii, dar gi
regretul de a nu md fi putut impartagi de harul sdu pe cdnd era incd in
viaf6. Iatd insd cd a apdrut Cdrarea impdrdliei, aceastd minunatd carte
din cuprinsul cd.reia putdndu-ne impartegi fiecare, avem ocazia sd ne
imbogafim duhovnicegte gi sd inaintdm pe drumul desdvArgirii.

II

Repet incd o datn, Pilrintele Arsenie Boca s-a implrtllgit din
partea credinciogilor stri, precum se intAmplit adesea cu cei aflafi in
obiectivul lor, de o venerafie care a alunecat gi spre exagerlri. Nu el
le-a provocat gi nu el le-a alimentat. Personal era de o sincerl modestie
gi de o exemplard discrefie. Gregeala admiratorilor a fost nu o date
folositl spre a-l denigra. Rftn6ne oricum in venerafia bunilor
credinciogi care au in el un bun exemplu de unntrtor al lui Flristos, iar
in opera lui Cdrarea Impttrttliei un bogat izvor de infelepciune. E
motivul pentnr care indemn pe toti doritorii de perfecJiune spirinrall sd
deschidd aceasti carte, fiind sigrui cd vor gitsi in paginile ei boglfie de
infelepciune.

t NrcoLAE
Mitropolitul Banatului

4*

lcoana Sfintului Iosif cel Nou de la Partos.
executata de Plrintele Arsenie Boca
pentru regedinta mitropolitand de la Timigoara

$i aga cum se intimpld in cele duhovnicegti el insugi se imbogi$ea pe mtrsura in care dldea altora. chemlrile. dupl trebuinfd. luptele. Carlea aratAint-a- devilr c6te sunt c6ile. Tuturor a implrtIgit cuvflnt de zidire. ne imp5rtegim prin cartea de fafil. gi anume: trdirea invtrflturii cregtine. Aga se gi explic[ num6rul crescAnd W zi ce trece al celor ce urmdndu-i pilda gi indemnul. sl foloseasc[ in acelagi fel gi condeiul. Se cuvine ca la sfdryitul citirii. ca mErturie a dragostei pentnr sufletele ce au nevoie de mingdiere in incercdrile vietii pdrndntegti gi clltruzire pe calea celei ceregti. De aici iscusinla duhovniceasci aparte din care ne dE prilejul sf. problemele. desigur mereu reluate. dezleg[- rile gi lucrlrile vielii bregtine in cele gapte pe{i. num[r sirnbolic pentru tot ceea ce este sf'ant gi din care chiar cel mai smerit credincios poate glsi ca proprie mScar o cdr[nrie spre mdntuire. Prefefei ii revine datoria de a reaminti avertismentul dat lectorului. Era de agteptat ca acela care atdt de mtriestrit a mdnuit penelul spre mijlocirea vederii celor nevllante. pildele. sE aducem prinosul recunogtinfei ostenitorului pentu cagtigul sufletesc nepretuit pe care l-a prilejuit. Cwdnnl inainte atrage luarea aminte la firuI cdlEuzitor. fie impreun5" fie in parte. infdfigdnd minunatele peisaje spirituale strdbltute de Cdrarea impdrdliei. intre multiplel e-i insug i ri o are intr-un grad elevat pe aceea de a insufla un simflmdnt tainic al evlaviei acelora care se apropie de ea. dispunAndu-l spre un bilant sufle- . ei inqigi sporesc in viala cea imbund+dlitl. lEsati in manuscris. PREFATA Personal i tatea Plrintelui Arsenie Boca. rnultora scriind pentnr o mai temeinicil povdfuire.

elor cdluglregti ale celui ce veglteazd in fintirimul cinstitului apez[m6nt la toatd buna rdnduial5. ilustrflnd totodatil prin cele fdptuite pane astAzi stahrra sa spiritualtr. aceste file de filocalie spre binecuvdntare. Par- curgdnd Cdrarea.cd Iisus Flristos Cel de pe Cruce insofegte pe cel ce cu credinfA se incumetll la suigul sfEnt. f TIMOTEI Episcop al Aradului gi Hunedoarei . este cea care in cadrul Episco- piei Aradului gi Hunedoarei oferi ca pe una dintre roadele nevoin. F VI tesc gi este lesne a cunoa$te cum intreaga iconomie a lucrdrii se sfuctureaze pe dimensiunile unei mari inllfimi spirinrale oglindind lluntnrl scriitorului: chipul in care a l5sat sE incolfeascd in toatA fiinfa sa s[mfuifa miraculoasd a cuv6ntului dumnezeiesc spre rodire de viafd din belgug. Smerilii ostenitori ce au dat lucrarea la lumina tiparului au awt gdndul indreptat spre acest scop. una dintre vechile vetre mona- hale romdnegti 9i care a avut privilegiul a fi rectitoritit gi condusd de Prea Cuviosul Protosinghel Arsenie Boca. alctrtuitorul rdndurilor ce imbracit aproape vegmAnt de irnnografie face sd se simti aievea . De altfel pelerinajele ortodoxe incredinfeazl obignuit despre aceasta. iar Sfiinta Mdnlstire Prislop.gi ceea ce este minunat . care pe indelete gi vrdme indelungatil a cules din Scripture $i Tradifia Sf:infil ceea ce ar rlspunde pelerinului de azi pe Cdrarea impdrdliei lui Dumnezeu sau ceea ce i-ar fi mai potrivit spre ajungerea la fintA. cunoscdnd desigur dorinfa autorului.

. Picturd in tempera. de leromonah Arsenie Boca. Biserrca din satul Drdginescu. dc ldngd Bucuregti. invierea Domnului.

. impre- und le ddm . Arsenie . Strdlucirile acelea. prinse din lacrimi. unde mila lui Dumnezeu str6lucea in ele. ea sd nu mai orbecdiascd 9i ei in noaptea negtiinfei gi a lipsei de sfat.invdflturi din vreme urmagilor. gi unele gi altele se adunau la mlsufa sfintei spovedanii.rds- punsuri la atdtea lacrimi. pdm6ntul. ca soarele in picurii de roud. Asta rdmdne singura cale sigurd. gi cu multd smerenie. de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni... pe care trebuie s-o invdfim mereu. in toatd addncimea ei Si tn toatd since- ritatea noastrd. in neam $i-n neam. trdirea tnvdldturii creStine. intunecd vremile gi prea adesea cruntd. Este o singurd cale senind. Cu pdrinteascl iubire. tuturor ostenitorilor.Plrinte gi plrinfi .I CWANT INAINTE Adunatu-s-au aci o seamd de cuvinte. la toti cregtinii. in fiecare rAnd de oameni..

ARAREA .

Ioan 9.rt.12-73. iar dupd duh ldpturi ceregti. suntem in aceeagi vreme gi fiii oameni- lor gi fiii lui Dumneze. 30. de la cirma mintii atArni incotro pomim gi unde sd ajungem. intr-o lume cu viclene primejdii. De la Dumnezeu iegim'. a ' Ioan L. adicd a lui Adam cu tofi urmagii. Isaia 5. ce-i cu noi pe-aicea gi. cine ni-s Pir'rnfii. 6 ' I Ioan 5. cine ne cheamd Acasd gi cine ne-ntinde momeli ? . Aci e toatd drama omului cdnt intre tdlhari pe cAnd se pogora din Ierusalim la Ierihon6. a plcatului..moartea .4.rdmagi r[tdcili de Dumnezeu gi neirrtorgi Acas6. Vraja aceea.vremelnic in corturi2 pdmdntegti. fdri deosebire. petrecem pe pdmdnt o vreme gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem. dup[ trup suntem fdpturi pdmAntegti. 19. ii incdlcegte in lume. Adi"6. care insd petrecem. rotunjind ocolul. El e Cel ce ne-a fbcut datori si gtim: ce suntem.20..-r DE LA CARMA MINTII ATARNA. Dar s-a pogordt din Ceruri Samarineanul milostiv. . Fericit cine se-ntoarce gi ajunge iar Acasd. 1. pdrdsind Raiul pentru lumea aceasta. cu pofte pieritoare. lumina minfii li se stinge. De la inceput e bine si plecdm cu cdteva lucruri gtiute gi anume: c[ tofi oamenii. cu vremea le sldbegte mintea gi in aga fel le-o intoarce. Aceasta e cdrarea.. care ii scoate din cale gi. crun sd ne purtim.. Luca 10. Unii insd nu se mai intorc. 2 5 2Cointeni 5.. Sunt cei ce ascultd de o vrajd vrijmagd.. incdt ajung sd zici binelui r[ua gi riului bine gi din fiii lui Dumnezeu se fac vrdjmagii lui Dumnezeu. Vremea li se gati.. de unde venim..Cd. gi aga ii s prinde noaptea' .

sau chiar toatd vremea viefii pdmdntegti. iar alta suitoare gi ingust[ gi pufini se afl6 care s[ meargd p. cdci de-atunci. negtiind de Dumnezev. pdnd la sffirgitul veacului8: Dumnezeu insugi gi cu sfintii Sdi. Totri acegtia.gi ne-a ardtat Cdrarea. $i-i ingeald aga c6-i infeapi cu acul pldcut al picatului. ..peste puhoaiele pierzirii.. 13. ' Apocalipse 3. aceea e Biserica lui Hristos .73. cu fiecare. fEcdndu-ni-Se pildd intru toateT gi ddndu-ne indrdzneal[. sunt cu ingerii cei rdi impreund c[l6tori la iadn pe calea pierzdrii.afard de pdcat . mii de ani de-a rdndul. Aga au cdl[torit to]i nepoJii lui Adam. dar sunt morti. . degi lor li se pare c[ trdiesco. calea md. Prin urmare. E t4 cARAREA ivpanATrcl LrN TovAnA$ Npv Azut inaintea minfii oamenilor se deschid doud cdi: una lat[. Pe ea aleargd de zor dou[ feluri de drumefi: ceata lui -de ingeri. intovdr[gind nev[zut pe oameni. ' Apocalipse 12. cu fiecare rdnd de oameni. in toate zilele. 15.ntuirii e chiar cdrarea pe care a mers Dumnezeu insugi ca om adevdrat. a doua Fa[d a lui Dumnezeu. cdtd vreme trdiesc. Calea larga e calea ""'. Lucifer. Acegtia pentru Dumnezeu sunt morfi.3.20.9-13. plind de ademeniri gi de aceea mulli sunt cei ce merg pe dAnsar. cu toatd pierzirii. Dar Dumnezeu preamilostivul. 13. 6lov 21. . ca s[-i intoarc[ pe oameni din povdrnirea pierzdrii intr-o cale noud. Pe cdrarea mdntuirii incd merg doui feluri de c6l[tori. S-a fbcut Om desdvdrgit .Cel cu cruce . t Ioan ' Matei 7. a ftcut totul din partea Sa. 2 s Matei 7. De aceea Fiul. dar sunt numai trupuri5. l. Genezd.14. din iubirea de oameni. E Matei 28. in calea mdntuirii. aruncafi pe plmdnt gi toatd "lumea" pe care o ingeald el'. NOE $I IISUS Ceea ce odinioard era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. un Tovar6g nevdzut gi bun merge cu noi.6. care le amorfegte sufletul o vreme.

10.corabia cu crucea pe catarg .3000. totugi nu toli vor sd scape in corabie. Se intAmpld insd ceva de neinfeles: ci cei ce se chinuiesc in valuri. dupd trecere de vreme. scuipd mAinile ce li se-ntind de la intrarea cordbiei. vrljmagul mAntuirii oarnenilor s-a iscusit tot mai mult in rele: a scornit gi el coribii gi cu ele dd tArcoale peste apele potopului. Acegtia sunt cei nesiguri in adevd. ingeldciunea e gi mai vdditd. Prin urmare hristogii mincinoqi igi scot ucenicii dintre fiii Tatilui gi-i fac fiii pierzdrii.sunt fiii pierzdrii'. ingeldciunea e u$or de prins: cordbierul vrdjmag gi hristogii mincinogi nu au crucea pe catarg. iar in valuri ucigagul. inecAnd pe oameni.ru1. care li s-a fbcut pdnd acum in peste 800 de hris- togi mincinogi6. Apoi.are intrarea deschis[ gi mai pot intra oameni invil- mdgili de puhoaie. intrucdt oricare din hristogii mincinogi. Cdci pdnd acum nelegiuitul a scornit peste 800 de secte'. din arn[rdta viafd la viata cereasc5. ci au indrlgit nedreptateaa.24. acum cca. dar scuipd Biserica. Mai mult chiar. ingd- duind Dumnezeu. care nu vor si scape in corabia cArmuiti de Iisus Flristos .16. De aceea Dumnezeu ingdduie sd vind asupra lor amdgiri puternice. 10-12. "Tatdl nostru". iar inlduntru nu au cele gapte Taine. Pentru ei. Mat"i 24. 2 6 Coloseni 2. dovadd cd nu-gi lasd ucenicii sd zicd. Acegtia. luat in parte. ca sI culeagd el pe cei ce-ntind m6inile sd scape. CARAREA l5 Deosebirea e cd aceea a fost inchisd pe dinafard de Dumnezeu gi nimeni n-a mai putut intral. 800 in 1946. Iar mdinile sunt brafele pirintegti: brafele celor gapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbdvesc pe oameni din potop. luat in t 5 7. pe c6nd corabia Bisericii . ingdduie Dumnezeu amdgirea nelegiuit6 a Satanei'. dar siguri in ingeldciune.Cel cu cruce .r.12. fiindcd n-au primit iubirea adevdrului ca si se mdntuiasc[. ca sd dea crezdmdnt minciunii gi sd cadd sub osdnd[ tofi cei ce n-au crezut ade- v5. 9. in care pe mulli ii ia de minte gi-i duce cu el. nu e fiul Tatdlui. care de fapt sunt diavoli. Astfel. degi toli fin sd trdiasc5. degi scrie: "A$a sd vi ruga1i"8. t Matei 6. luntri sau biserici mincinoase. oricare dintre hristogii mincinogi. Facere 2 Tesaloniceni 2. 7 'a Ioan 17. Acolo era Noe. aci Hristos. 2 Tesaloni ceni 2. _pentru fiii pierzdrii. 12. ndscdndu-i din trup in Duh2. .

20. e destul sd le aducem aminte inqeltrciunea in care au cdzut iudeii.de cele mai multe ori abia viu din gdlceava cu moartea . cd tot El ne ajuti gi sd vrem gi sl lucrlm. 6. pentru cd sunt intemeiate de oarneni robili rdzvrdtirii gi. Aga voiegte Dumnezeu.casele de adunare ale sectelor . dovadd c6-gi invafi ucenicii sI zic[ r[u de Maica Domnului. primii cdlItori la iad cu Scriptura in mdna" intrebindu-i: Nu dupd Scripturi2 au rdstignit ei pe Dumnezeu? DIN PACATO$I. mai presus de soboare. rimdne mereu sfhntd. Dar Dumnezeu e a$a de milostiv. a voinlei gi a dragostei noastre. insd nu wem. Dacd. cea adevdrati. ca dar. Aci. adicd igi are slujitorii urrn6nd. care e: "IJna.gi intr6 in Biserica vdzut6. prin furtunile isto- riei. Biserica lui Hristos e soborniceascd. rdspunzdnd celor ce se fin mai presus de Bisericd gi sfinti. ca atare. E l6 cARAREA h. 'Fapte 6. se va ldmuri la vreme. 2 e' \oan 19. adicl std pe temelia celor gapte soboare a toati lumea 9i. unii de la alfii in gir neintrerupt. nu e fiul Sfintei Fecioare. Bisericq in care ne mAntuim. e cArmuitil nevdzut de Mdntuitorul insugia. Calea m6ntuirii. . li in sfhrgit sd ne gdndim la intrebarea Apostolului Pavel: "Oare s-a implrfit Flristos ?"1 Cum ajunge cineva prad[ ingeldciunii. ucigagii drepfilor. soborniceascd gi aposto- leascl BisericS". 8. ca darul mdntuirii3 Sale s[ fie totdeodati gi roada cunogtintei. nici nu sfinfesc pe nimeni. Celelalte "biserici" . nu de vreun inlocuitor al SIu.nu sunt sfinte. ba chiar sfinfegte pe pdcdtogi. SFINTI Mdntuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. sau Cdrarea. cu sila.tpAnATmr parte. e aposto- Ieasci. Biserica aceasta. 13. Mentuitorul nostru a intemeiat gi are numai o Bisericd cregtind. sfhntd. un4 e sffinti pentru cd Sfrnt e Intemeietorul gi.7. incepe cdnd omul vine . o Matei 28. nu opt sute. prin care ne scoate din p6cat. prin punerea mAinilor5. ca atare. suind pan[ la Apostoli gi prin ei pdnl I I Corinteni l. dacd wem gi ostenim gi noi. nu ne mdntuiegte nimeni. 3 Efeseni 2.

Preofia Bisericii urmd.des6- vdryirea neavdnd hotar. urmim calea mdntuirii in obgtea Bisericii vdnfie sau lupttltoare. CARAREA 17 la Iisus Flristos. cdti weme petre- cern in cortul plmdntesc. Ea rdmdne nemicgorati gi negtirbiti. sub povdfuirea ei. ed. 18. prin cuvfurt de indemn. pentru cd aci. . aseea. deci nimeni nu se mdntuiegte rd.m sub semnul cruciil . ll. uyrovt(ou. fiindcd e alcdtuitE din obgtea bunilor biruitori mucenici. cei ce sti.p.zlefindu-se de Biseric[. cu patimile contra firii. in credinfa sau rAn- duiala ei. intrebarea 63. 3 I Timotei 6.12. diruindu-le lumina cunogtinfei adevflrate. Sibiu. lupta cea bund3 pe plmdn! venim in obgtea Bisericii biruitoare din ceruri. dacd am luptat. Prin urmare. pdzind nep[timag gi fdrd betegug ochiul inlelegerii lor. 1948. a sfinlilor slujitori gi cuviogi gi a tuturor sfinfilor purtdtori gi mdrturisitori de Dumnezeuo. I."2 lar dupi dezlegarea noastrd din cele pdmdntegti. a Apocalipsd 12. Ma:<im Mdrturisitorul. "Pe ea nu o innegregte rugina r6utlfii. dupd trup gi dup[ duh. Rdspunsuri cdtre Talasie. sau sd se rupd din obgte gi din duhul dragostei lui lkistos. deci alIturea de mdntuire. prin chiar aceasta sunt aldturea de cale. o lupti cu "lumea" indiferenti gi necredincioasi. unde sunt agteptafi toti ucenicii Domnului care vor mai fi pdnd la sfbrgitul vea- I I Corinteni l. . De aceea ea intdregte prin har intelegerea celor ce cugetd la ea cu evlavie. cu toate c[ e ars[ din vreme in vreme in cuptorul prigoanelor gi incercati de fi:rtunile necontenite ale erezirlor. oricdt ar crede cd tnfr-insul sildgluiegte Dutrul lui Flristos. 2 Sf. produsd de imprejurlrile p[mdntegti. Biserica de pe pdmdnt se nume$te luptitoare. pe de alta pdstoregte cu iubire pe cei ce contempld tainele ei. Iar Biserica din Ceruri se nume$te biruitoare. Ea cheamd pe de o parte pe necredinciogi. le reface infelegerea bolnavi. deoa- rece. Toate celelalte "biserici" ivite dupd. Cdci El e Cel ce unegte ob- gtea laolalta.364. sau viafa. vol. ingii din obgte au de purtat o intreitii lupt4 care fine o viafi intreagd: lupta cu ei ingigi. gi lupta impotriva uneltirilor vicleanului. Iar pe cei ce-au p6timit vreo cldtinare ii cheamd din nou $i.regte ca nici unul din fiii Tatdlui sd nu se invrdjbeascd in sine insugi. ea nu suferl sub povara incercdrilor nici o sldbire in invdfitura. in Filocalia. 3.

Prin "hmre" se infelege categoria picatului. De aceea avem I 5 Ioan l. . gi se tnrdesc si te scoatii de vind cu tot felul de ponoase. de nu va veni mai int6i in obgtea Bisericii ca s6 fie condus de mdna nevdzutd a Mintuitorului prin preofi. care s-a hotiirdt sd iasi din calea picatelor sau din gilceava flrddele- gilor.to $i slava degartdrt. . Efeseni 6. E lumea pentru car€ nu s-a rugat Mdntuitoruli. ca pe unii ce gtim cd de la Dumnezeu am iegit gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem gi Esdm lumea. se va tnezi deodatd cb i se vor ridica impotrivia trei wdjmagi. ne desprinde de pimdnt spre Cer. 4. 7loanl7. 6 ro ]Fapte 26. LLIPTA UANTUruI Pe o asemenea m6rit6 cale. e ApocalipsaIT. oricdt ai indi- rapta cu sufletul. gura gi faptele celor dintr-o casE cu tineE. Acegti4 sau lumea. ifi iaxtd orice ticdlogie ai face. dar nu te iarti nicidecum sd le-o iei un pas inainte gi si te faci mai bun. Gura lumii grdiegte ale stiipAnitorului eir2. Pe acegtia ii aratii ca atare tofi Sfrnlii Pdrinfi.16. Calea mdntuirii. Oarnenii acegtia ltrmii au o ciudati ru$ine de a fi "i buni. E cunoscutd intoarcerea lui Pavel pe drumul Da- mascului2 gi rdpirea lui in Rai3. Unii s-au inwednicit inc6 de aici si petreacd nevdzut cu sfinfii. ' 2 Corinteil 12.12-18. E l8 cAnenre ippAnATmr culuir. de multe ori. Bundtatea ta ii arde.4. I Ioan 3. I Ioan 5. pentru cd omul. "Lumea" e veacul vicleane. Matei 10. 19. Galateni 1. nimeni nu poate merge singur. CIci au zis P6rinfii de demult cuvdntul acesta: cine vrea sE se m6nfuiasc[ cu intrebarea sd cdlEtoreascd.4.l.9. placul oamenilo. sd fie cercetafi de Maica Domnului gi de Puteri ceregti gi chiar pe Domnul s[-L vad6. 8. rf I Ioan 2. Fericit cine se-ntoarce. Iar lndjmagii mAntuirii sunt acegtia: lume4 trupul gi diavolul. 10..36. o E t2 2 Timotei3. trimigi de El in fiecare r6nd de oameni. adicd turma oame- nilor necredinciogis. prin urmare. ucenicii Sdi vdzuli. E gura satului. gura vecinului gi. cei ce din toati voia s-au unit cu sfaturile draci- lo16.12. unul dupn altul. 6.

Cine wea sI biruie aceastd primd piedicd in calea mAntuirii. Ma:<im Mdrturisitorul. astfel. a nu vorbi neinfelept nici a gdndi ceva din cele ce nu se cuvin unui inchinitor al lui Durnnezeu. nu primegte decAt b6ta. Cu ardtarea rlbddrii suntem datori in primul rdnd pentru cd. ni se intdmpll spre indrumarea noasffi. 3 Sf.l. sau spre ocolirea p[catelor viitoare.'3 Cine vrea si biruie lumea e dator sd ia arma rar folositd a iertiirii. are la indemdnl aceste trei: rdbdarea. fiindc[ n-a venit precum a vrut el.. alteori hulegte pe Dumnezeu. 1947.rr'. iertarea gi ruglciunea. 2 in.nici nu invinovdfegte pe acela prin care i-a venit incercarea. definind virhrtea r6bd5rii: "A sta neclintit in imprejuriri aspre gi a rdbda relele. Clci multe din cele ce ni se intdmpld. $i de aceea se face nesimfitor gi se tulburd gi uneori se rdzboiegte aprins cu dracii. sau spre indreptarea neatenfiei prezente. ed. oric6te necazuri ar pdtimi de la oamenii lumii acestei4 ca unul ce vede I I Ioan 2. pofta ochilor 9i trufia viefii. Aga trebuie sd plStim acum cu durere cele ce le-am ficut odinioard cu pl6cere. 22-23. Acestea sunt semnele rlbddrii. pp.15-16. vol. mai inainte de a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mdntuirii. sau spre stingerea pdcatelor trecute..elepciunea lui Isus Sirah 1. CARAREA l9 ponrnc[: 'Nu iubifi lumea. Cuvdnt Ascetic. CIci zice Scriptura: <<Pdn[ Ia o vreme va ribda cel cu indelungd r6bdare $i pe urmd i se va rdspl5ti lui cu bucurie.mai ales dacd e congtient de pdcatul sdu . in Filocalia. fdceam gi noi ale lumii. Maxim Mdrtr:risitorul. nu se rdzvrltegte cdnd e lovit . c[ci fie prin acela fie prin altul. dar venind mila nu o primegte. Nebunul tnsd roagd pe Dumnezeu s[-l miluiasci. care nu sunt de la Tatdl"l. Sibiu. ci precum Doctorul sufletelor a socotit cI e de folos. e[ a avut sE bea paharul judec[tilor dumnezeiegti. Gdndul acesta iat5 cum il exprimd Sf. nici cele din lume: pofta trupului. dgr mai prgsus de acestea este a se socoti pe sine pricina incercdrii. deci acum trebuie s[ pldtim ale noastre cele de atunci. a aqtepta sfhrgitul ispitirii gi a nu da drumul iufimii la intdmplare.2. gi astfel ne-am bdgat datori. arltindu-se ne- mulgumit.. Cel ce socotegte agadar cd pentru una din acestea i-a venit incercarea. ca pentru rlbdare sd dobdndim mdntuirea de la Dumnezeu. 13-14.. umbldnd in fdrddelegi gi chinuind pe al1ii. .

Ruglciunea adev[ratl cere iertarea lumii. suflete. Astfel pentnr smerenia ta il va birui Dumnezeu gi va alunga duhul protivnic dintr-insul. Prin urmare. il Etie Dumnezeu cd se va m6ntui. cI pricina mdntuirii este aproapele. Deci. sau chiar igi va pierde sufletul. De aceea au zis P6rinfii. prin aceea c6-fi dd darul rdbdirii. ' I Ioan 5. intorcdnd spre bine cele pomite de la lume cu rdutate. Stimind in acestea te-ai fdcut pricind de mdntuire gi pentru fratele tilu din lume. Rugdciunea nu judec6. al rlbddrii gi al gdndului smerit. 3 Matei 18. adu- c6ndu-ne aminte gregelile noastre. cu ale cui arme bafi rIzboi6. ori de cdte ori intAmplarea o cere . nu osdndirea ei. 14. Cine are darul dragostei. Cici r6bdarea riului. 2 6 2 Timotei2. mintuirea lui o va face gi cu ajutorul tiu. care sunt mai slabi de ingerr. la purtarea ta cea dupd Dumnezerl rlutatea lui va cregte gi se va silbltici cu totul tnpotriva oamenilor gi impotriva lui Dumnezeu. 12. nicidecum s[ nu uitiim cd ostagia ai lui Dum- nezeu suntem. treci cu bine peste prima piedicl a protivnicului pe care !i-o ridicd in cale prin frafii tIi din lume.ajutat de Dumnezeu. Iar asupra smereniei vrdjmagul nu poate nimic. pentrr orice fiu al lui Dumnezerr. .poate vedea lucnrri minunate. 2 Cowfteni 10.3. in intunericul necunogtinfei de Drmnezeu gi de ei ingigi. intoarceri neagteptate la Dumnezeu. oric6t de intunecatE purtare ar avea gi oricdte rele i-ar face.4. al iert2lrii din inimd'li ul rugdciunii.dar gi cdnd n-o cere .5. r| 20 cAnanEe firrpAnATrcr cI frafii sd. iertarea frafilor gi rugiciunea in ascuns au mare putere tnaintea lui Dumnezeu. Cei ce biruie lumeaT nu sunt nicidecum o adunare de nepu- I I Tesaloniceni 5. cdci pentm ele biruie El in locul omului.i stau legafi intr-o robie strdin6. Dacd pe cel ce se silblticegte asu- pE b. ci se smeregte.35. Dacd insd fratele acela mai are de chinuit in robie str6in6. ca sd nu piardd Dumnezeu pe cineva pentm neiscusinlatz. Aga de pild5. gtiind cui crezis. s 2 Timotei 1.dacd lupti dupd lege2. o 2 Timotei2. noi nu gtim tainele lui Dumnezeu: pe cine mAntu- iegte din lume $i pe cine osdndegte. in wemea de lupti . Deci fii destoinic. Cine wea sd biruie lumea se roagl Tatdlui sdu in ascuns sau in gend. nu ale lumii. cine ifi ajuti. iar legea este dragostea . fdcind aga.4. din pricina intunecimii sale.

ca sd te milostivegti de el. iar acestea l-au desffinat gi l-au scos de sub conducerea minfii. gi se int[rdtI pann gi impotriva lui Dumnezeu. 7.trupul de pe noi. Iar despre nevoinfa care dovedegte rtrbdarea gi credinfa sfintilorr. putem spune ci e singura cale ingdduiti gi in stare sI mistuie puterea rlului gi sd o facd fdrd rost gi fdrd vlag6 fur lume. ca sd nu dduneze sindtiljii. sau o iubire trupeasc[ de sine. o turm[ de inactivi. 16. incdt nu se mai tine vrdjmag lui Dumnezeu. oarbd gi mut6. "Cici pofta cdrnii este vrljmdqie impotriva lui Dumnezeu. . ci le st6rnegte a doua piedici prin viciile trupului. Foamea imbldnzegte fiarele. chinuindu-l in tot felul. care prin rdbdarea Crucii a biruit nu numai lumea" ci gi toati stipdnirea morfii. Ruglciunea gi postul scot dracii poftei gi ai mAniei din trup. sau. in 'vremea negrijei de m6ntuire trupul se n[rSvise cu patimile gi poftele. e tdnguirea viclean[ a stricdciunii. mai bine-zis. au scos mintea de la conducere. "VRAJMA$ MILOSTIV $I PRIETEN VICLEAI\r' Cand protivnicul mdntuirii noastre se vede bitut Ia prima piedicd . De la starea asta gi pAn[ la a-l face s[ fie templu sau Bisericl a Duhului Sfrnt' e de luptat de cele mai multe ori viaja lntreagd. Firea trupului fiind surdd. 10. acestea insd trebuie conduse dupd dreap- ta socoteali. fiindci nu se supune legii lui Dumnezeu. 2 Romani 8. Acestea il imbldnzesc. rApocalipstr 13. ci ei sunt ostagii impdratului. 9i nici nu poate.cea mai ugoard . care nu trebuie ascultati. 3 I Corinteni 3. CARAREA 2l tinciogi. La o atare inaintare a luptei pentru mdntuire se t6nguie trupul. ci scoasl din rdddcind gi firea f6cutd iardgi curati. inc6t se rdscoaltr cu neruginare impotriva sufletului. nu te poli inlelege cu el decdt prin osteneal[ qi foame.ce o ridictr in calea robilor lui Dumnezou prin lume. Mdntuirea e cununa acestei biruinte."t A$" vine cd fiecare ducem o povar6 in spate . mAndria nu-l las[ sd se dea bltut. oricdt s-ar pdrea ribdarea rdului o sl6bi- ciune a binelui. De aceea Pdrinfii i-au zis trupului: vrdjmag milostiv gi prieten viclean.

pe alfii.ed. II. Sau. vol. II 22 cARAREA lvpAnATtEr Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte ca toatil lupta aceasta sd nu se duci fdri indrumarea unui duhovnic iscusit care gtie cumpini pentru fiecare ins aparte: m[sura" trebuinfa gi putinfa fiecIruia. tofi au intiirziat sarl indErdpt6nd.degi postul pe mulli i-a fdcut strnitogi . incep[tura mAndriei.gi dupd tiria gi felul ispitelor. gi preamdreau dreapta socoteald. Postul adicl sd fie mlsurat dupd vdrstS. dupd s[nitatea rlmasi . l.p. in Filocalia. vol. atunci gi Dum- ISf. 130 9i ed. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sE iasi din legtrturile iubirii de lume. Aga cere dreapta socoteali. zicind: *Oricine voiegte sd vie dup[ Mine sd se lepede de sine. toati. Prefuirea pdtimagd a trupului pe mulii ii intoarce impotriva duhovnicului. despre care "credeai" c[ egti tu insufi. Ea e cealaltE parte din piedica a doua ce ne-o stir- negte protivnicut in noi ingine: iubirea trupeascd de sine. La weme de umilinp . Lepidarea aceasta insd o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea mai presus de cele degarte gi s-a desfdcut din toati dragostea lumeascd gi gi-a strdmutat puterea dragostei sale. nici nu-i lasd sd meargi weodatE la duhovnic. gdndin- du-se la cei glbili sI stingl patimile. Sibirl 1946. ca virtutea cea mai maret. degi le t6njegte cugetul.care cearcl pe tofi . . p. PUruL NECURAT Sfinarl Ivlaxim Miirtr:risitorul numegte iubirea de sine 'primul pui al diavolului". De aceea au zis Pdrinfii. instr" mugcafi la minte de mdndrie. Pdrinli din Skit. il ajutii si iasd gi din legdturile dinltruntnr ale iubirii de sine.I.gi acegtia biruie piedica gi intr6 in lupta mantuirii. Cei ce s-au gr[bit fdri sfatul dreptei socoteli. Cend wei cu toatJi sinceritatea gi tiria sd birui piedica a doua. degi inwdjbirea nu-i fine mult. lmpotriva ei ne-a cerut M6ntuitorul sd ne hotirim pentm lepddarea de sine.l. Sibiq 1947. au pierdut. boala ii intoarce.129. cd mai mulfi s-au pigubit din posL decdt din prea multa mdncare. c6tre Dumnezeu. a viciilor minfii. Ctmdnt despre Sf. Ioan Casian. 2 Luca 9.23. sd-qi ia crucea sa in fiecare zi gi si-Mi urmeze Mie"2.

ci ar wea sE fie vegnicd viafa aceasta vremelnicI. 6 Marcu 8. ndrivindu-se cu viafa cea trupeascA a$a se invoiegte "rt".lg. se poartil gi se mirturisesc pe ei ingigi strd. Iar pentru o I 5Matei 10.ini gi cildtori2 aici pe ptrmhnt. cu iubire de oameni. certiri gi oclri peste capul nostnr.r. intr-adev5. Sufletul are gi el o parte pdtimaS4 prin negrijd. mai fericifi sunt strracii7. numai dragostea aprinsd a lui Dumnezeu o poate scoate gi desnvdrgit s-o fac6 scrum. va gdsi-o"s. De aceea tofi Pdrinfii au fugit de laudd gi au iubit ocara gi toatii ndpdstuirea. Deci. 6. 2. adunate pe mulfi ani: mdndncfl bea gi te veselegte". omo- rete4. aRomani 8. cu rostul ca sd ne scdrbim de noi ingine gi sd ni se toceasc[ tot gustul de cele de aici. ai multe bun6- tilfi. ajutd m6ntui- rea noastrd. . dar o putem deduce din purta- rea de gnje a lui Dumnezeu. c6ci altfel nu putem muri noutr inqine ca sd viem lui Dumnezeut. Obignuit noi nu prea putem gti in cdtd primejdie ne bagl iubirea de sine.20. ingdduind incercdri. 13. grdind: "Cine va voi sd-gi mdntuiasctr sufletul. Galateni 2. prin darul lui Dumnezev) se izbdvesc Ai de legltuile din- lduntru ale iubirii de sine. cdnd zsce: "Cine fine la viala lui o va pierde. il va pierde. Cei ce. C[ci bogatul ace: "Acum. Poate cd gi de aceea a lIsat Dumnezeu viafa aceasta aga de necdjitE. acela il va m6ntui"6. ca bogafii.nt. De aceea "suspindm in acist trup. Iati de ce. Care. ca nigte dezlegali de pldcerile vieJii. inlelegem c5-gi va pierde viafp cel ce fine la felul lumesc ai trupesc al viefii. ca pe unele ce ucid puii vicleni gi aduc mult folos de la Dumnezeu. gi se leagd de tare cu pldcerea din lumea aceasta" incdt n-ar mai wea si-i moarl trupul. cu atdt mai mult cu cdt e pi piedica din cale mai mare. 2 Ewei I l. aceasti iubire trupeascd de sine gi plini de trufie. prin sfatul dreptei socoteli. Iar sub altii form[ auzirn acelagi cuv6. in privinla aceasta stau mdrturie cuvintele Mdntuitorului. 3 TLuca 2 Corinteni 5. 13.39. 35. dorind sd ne imbrlcdm cu locuinfa noastrd cea din Ceruri"3. iar cine-gi pierde viala lui pentru Mine. iar cine-gi va pierde sufletul siu pentru Mine gi pentnr Evanghelie. CARAREA 23 nezeu spore$te dragostea Sa cdtre tine gi cregte gi dragostea ta c6tre Dumnezeu. tnrpul trebuie stins gi faptele lui vicioase. ca s[ ne mai gi s[tur[m de ea. prin umilinlele cu care o arde. suflete.

Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceastii a treia treapt5 a luptei cu sine insugi dupl cuvdntui Domnului. Deci. a ingerilor cdzuti. il va pdzi spre viafa vegnicd"2. Cand ajungem la o atare socoteal[ cu noi ingine. dacd n-am considera gi realitatea personall a demonului. chiar cea pentru daruri cu adevlrat duhov- nicegti. Iar dactr nu ardem aceastl inclinare a sufletului spre lume. de una sd ne finem: cd nu suntem din lumea aceasta gi nu trebuie fintuitd "aici" dragostea noastr6.sufletul care s-a izbdvit de sine gi petrece ca un dus din lumea aceasta. sufletul intreg se pierde. acerytia sunt cei ce au biruit lumea Si pe ei ingigi. Deci. ca sd ne mdntuim trebuie sd pierdem inclinarea sufletului cea lunecoasd spre impdtimirea cu lumea.20. ci pentm Dumnezeu . gi arde gi piedica a doua din calea intoarcerii noastre Acas6. Cre- I L. Bucuria neinfi€nat[. ViaJa gi dragostea lui intreag[ este nunai Dumnezeu. slava degartii gi mdndria . cu trupul gi cu awfia. ddruindu-le Dumnezeu in schimb adevdrate bucurii du- hovnicegti. . iar cdnd revine in lumea aceasta" se urdqte pe sine. in lumea aceasta..gi sufletul are patimile lui: plrerea. te poate face s[ uili c[ incd n-ai iegit cu totul din impirdfia ispitelor. cad in primejdie de a se indrdgosti aga de tare de propriul lor suflet pentru faptul cd se face curat.. atunci dragostea lui Dusnezeu ne arde. clci sunt unii care-gi curdtesc sufletul de patimi prin multe osteneli . care toate aici rdm6n. iar cine-gi uriqte sufletul sdu.25. ceea ce la pulini se int6mpl5. Sufletul insi care se mdntuiegte este acela care nu mai trdiegte pentm sine. care zice: *Cine-gi iubegte sufletul s6u il va pierde.iar dacd scap[ de aceste bucurii mincinoase. care-l face str uite de sine. lnc6t sufletele lor se sting gi se pierd.lca 12. de-am strdluci dulrovnicegte ca soarele. E 24 cARAREA lvpAnATrpr atare socotealE Dumnezeu i-a zis: "nebun"l. 2Ioan 12. Cei ce gi-au adunat gi gi-au sffimutat unite toate puterile fEpnrii lor de la lume gi vicii spre Dumnezeu. $i totugi n-am scdpat de curse. SEMNTIL CRUCtr Cregtinismul nostnr ar fi in mare parte de neinfeles.

fdcdndu-se curate. cd totugi trebuie s-o capete. cd nu-i lasd sd-l t I Corinteni l. . Crucer. CARAREA 2s dinla noastr[ ar fi incompletd gi s-ar dizolva cu ugurinfd. dovedegte fie un rafionalism sec Ai trufa$. asupra mintii cu deosebire. il prind in prezenla nevdzuti. din trup gi din suflet. A nu admite existenfa personald a ingerilor cdzttli gi a nu recunoagte influenta lor asupra viefii sufletului. intr-o doctrind umanitar[. A admite rdul ca pe un principiu paralel binelui inseamnd cE ne cufundbm in addncuri negwoase de istorie. ca numele lui Dumneze!". fie cd admite rdul ca principiu paralel cu Dumnezeu. de n-a fost chemat de Dumnezeu cu rost de a rugina puterea vr[jmagd gi a mai intiri neputinfa oamenilor spre rdzboi. fie o ignoranJi a suficienfei de sine. 18. care. cdci nu e un rdzboi de glum6. acesta-i chinul plcatului sdu. intr-un rafionalism protestant. atunci sufletul gi mintea. MAndria lui nu poate r[bda bdtaie. Atunci. in cazul cel mai bun. prin gura lumii. De acee4 socotind piedicile mdntuirii la justa lor valoare. puterea rlului in persoand. Deocamdatd sd ne mulfumim a gti cd asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului gi al Maicii Domnului despre care zice Sf. a mai zilbovi pe l6ngd elemen- te perimate din istoria religiilor. sau. cdnd n-aveam o revelafie precisl gi deplind a realitifilor spirituale. dupi zeci de ani de lupte dinlduntru. vine in persoand s[ se r[zboiascd cu noi. Iar a imbldti prea mult gi fbr5 socoteal5 numele celui r[u. spunem cE in calea mdntuirii sau a intoarcerii noastre Acas[ se mai ridicd o stavild: vrljmagul insugi. sau rdzboiul nev[nt. nemaiavAnd ce face. fErI nimic supranatural gi personal. dacd nu chiar dezechilibrul minfii. sau ingerul rdu. (fu intreba pe cei ce nu au cruce: cu ce serln vtr aplrafi voi de diavol ?) Ei ins[ n-au semn. dacd a trebuit sd fugd ruginat. Ioan Sclrarul c6: "Arme mai tare in cer $i pe p[mAnt nu avem. Pentru vremea noastrd. firegte c[ dovedegte multl ind[rdptare mintald. Iar a doua armd pe care o avem impotriva puterii vrljmage este Sf. dintr-o religie revelatI. cu o revelafie completd. fie cd vorbegte de demoni mult prea mult decdt meriti in realitate. fire9te cd aratl lipsd de socoteald. dacl a fost bltut cAnd se lupta cu noi din afard. Spre rdzboiul acesta insd sI nu indrdzneascd nimeni. Dar nu e bund nici extrema cealalttr. De acum incepe rdzboiul minfii omului cu mintea cea vicleand. Deci.

arzdtoare de mintuire. afard de pdcat. ni s-a dat de model in persoana clard gi reali a lui Iisus Flristos. $i fiindcd aceasta nu s-a prea putut infelege. AtAt doar ci modelul revelat trebuie urmat. cel dintdi. orice gdnduri rele ai avea. Aceastd desdvdrgire urmdritd gi agteptatd de Dumnezeu de la om. aceasta nu insemneazd ca noi sd ne deddm lenei. ni s-a ardtat gi ni s-a dat ca model de viafd persoana real6 a M6ntuitorului nostru Iisus Hristos.26 cARAREA itrrpAnATrcr facd. Deci pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu. $i intoarce-te cu inimd bund cdtre Dumnezeu. pentru c5. El e pentru noi oamenii mdsura desdvdrgirii. IN PUSTIA CARANTANIEI Pand aci se infelege gi nu se prea inlelege drama desdvArgirii persoanei omenegti. p6lmuindu-fi mintea. dacd Dumnezeu a ftcut totul pentru mdntuirea noastr6. anume: S-a micgorat pe Sine gi S-a fdcut om adevdratl. Deci chiar in ceasul tulburdrii tale. in trup de om re-creat. pentru cd a fdcut Dumnezeu toful gi noi nu mai avem de fbcut nimic. Iisus Hristos nu avea nevoie de mdntuirea Sa.Iar a treia armd de ap[rare este smerenia sufletului. El era gi Dumnezeu adevdrat. simfiti de noi ca o credinfd. izbdveg- te-md de cel rdu". sd zici in addn- cul inimii: "Pentru picatele mele pdtimesc acestea. Doamne. Dumnezeu a fdcut totul din partea Sa. . 7. a fost nevoie ca Dumnezeu sI creeze omul a doua oari gi. sd-l facd in stare de aceastd inJelegere gi realizare a desdvdrgirii sale personale. Crucea Ta ne-ai dat'. De aceea El e Calea gi naturald 9i supranaturalil a desdvdrgirii. prin cregtinism. De aceea. ca sd ne arate cdrarea cu lucrul 9i cu persoana Sa. ni s-a revelat. dar a mers omenegte pe calea cea nou6. nlscut afard de calea plcatului. Cici. ori noi eram gi suntem cei ce avem nevoie de mdntuire. El a mers pe ea. calea mdntuirii o numim calea lui Dumnezeu. urmdri gi realiza.Nu in zadar semnul Crucii il numegte Biserica: "Arrnd nebiruitd asupra diavolului. dar fbrd pogordrea Sa. rFilipeni 2.. cdci vede Tatiil osteneala fiului gi nicidecum nu-l lasd. mdntuirea noastr[ ar fi fost cu neputintd. intru totul asemdnAndu-Se noud. a Dumnezeu-Omului.

una prin ispitele plicerii gi a doua prin tncercdrile durerii. S-a g6bit s[ le pdzeasc6 asemenea unui om. Tofi acegtia intdrzie pe cale. trebuie triite in ciuda firii gi a unui protivnic. s[ cldem gi noi in "primejdia" in care a cdzut Dumnezeu. iar noi nu suntem decdt numai oarneni. Dumnezeu prin fire. Aceste porunci. pe toati calea p[m6nteasc[. iar nu numai pdnd la un loc. Iar gtiind Domnul ctr toat5 legea gi proorocii atiirn[ inpomnca iubirii de Dumnezeu gi de oameni. Morim Mdrturisitorul.p. Dacd avem in vedere pe l6ngd cunogtinfa mdntuirii gi nevoinfa. dar cAnd sd treacd prin moartea de pe cruce . ca pdzind pomnca asemenea turui om. Depdndm deci firuI cftdrii in spirituI Cwdntului Ascetic al Sf. $i. toatd. chiar El insugi se lupt6 pentru noi ca s6-L urm[m intocmai. dar mai ales in zilele noastre. 2 Apocalipsl 21. una dintre cele mai luminate minfi ale Bisericii. care rezumd Scriptura.l. altfel nu ne mdntuim. trebuie si meargl cu El toatll calea. Noi insd zicem. Iisus Cel cu cruce ne ajutd. CARAREA 27 Deci. S-a cobordt sub lege. Rimagi in urmd de fric62 sunt destui in toate vremile. dupd inviere. ne intiilnim cu in- vdfdtr:ra Sf. De aceea zic. Ba mai mult.n- tLuca 10. trebuie aptrrate. Maxim Mtrrturisitorul.mulli se dau inapoi. Iatd prima ispitire prin pldcere: diavolul L-a crezut om.desdvArryita lep6dare de sine . sau numai penl la o vreme.. iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu e sernn c[ nu suntem wednici.Cuvdnt Ascetic. Cu acest protivnic a avut Iisus o luptil indoitS. primind sd se fac[ om. cit. fiindc[ avem de a trece peste gerpi gi peste scorpii gi peste toat2l puterea vr[jmag[t. dar mai presus de firea noastr6. de la inceput pane la sfirgit. atAt pentru trebuinfa documentirii patristice. viz6. Iisus Fhistos. sau caracterul ascetic al cdrdrii spre deslvdrgire. unde e fericirea aceea. 8. trebuie pdzite impotriva cuiv4 caxe wea si le surpe. 3 Sf. op. pentru iubirea de oameni. d^[ruindu-ne din persoana gi viata Sa cele trebuitoare. cine vrea s6 vadd pe Domnul in veacul flri de sf[rgit. Maxim Mdrturisitorul3. sd desfiinleze osdnda cea veche a lui Adam. cei ce wem sd ne mdntuim avem a merge gi noi tofi aceeagi cale. Din buze mulli Il urmeaz5 pe Domnul. cdt gi pentru ad6ncimea 9i frumusefea inv[fdturii Sfhntului. . temdndu-se ca nu cumva din cauza credintei s6-gi primejduiascd viafa aceasta. 19.

Catehezele. ci cu orice cuvAnt al lui Dumnezeu" ! Dar diavolul n-a renunfat la lupti. ctrci fldmdn- zise. Deci. Bucuregti. a pornit impotriva Lui tot rdzboiul. doar va putea cumva si-L facd $i pe El s[ pund mai presus materia lumii decdt iubirea lui Dumnezeu. 205-206. vol. ca s6 facd din pietre pdini. iar nu ca Dumnezeu.in Inoarele Ortodoxiei. 8. Deci El e megtegugul. Astfel. iar caqtigand . cici cu puterea de Dumnezeu. 2 1 Ioan 3. ca pe tot omul. El e modelul de lupt5. dacd Tu te vei inchina mie. intrucdt numai a$a ne putea impinge la toatd indrEzneala cdtil trebuie. c6t line c6- rarea. ci L-a ispitit iard.cu slava puterii politice . silit de prezenta lui Dumnezen. Cateheza VIII. Deci. toatli fi-o dau Tie". 18. zicdnd: " Scris este c6 nu numai cu pdine va trii omul. c6ci mie-mi este datd 9i o dau cui vreau. ca om adevdrat. Sf. pe Duhul inrudit. sau. o Sf. Chiril aI Ienrsalimulw. El l-a bdtut cu Scriptura. Privitor la aceste cuvinte semefe ale ispititorului. 3 Luca4. dar numai dacS ne luptdm gi noi ca El. gi mergdnd in pustie ca sE fie ispitit de el. in Pustia Carantaniei3. Cu biruinfa Sa" Mantuitorul ne-a tnv6fat gi pe noi megtegugul rdeboirii.zicdnd Domnului: "fie i1i voi da toatd puterea gi strilucirea ei.ca om . fI 28 cARAREA fprpAnATmr du-L pe El mdrturisit la Botez de Tatil gi primind. ne-a dat cunogtinfa gi ne-a dat gi puterea. Iisus a venit sE se lupte cu diavolul. pp. ca om. gtiind diavolul ctr mdncdrile. l-a bdtut. c6nd L-a ispitit. avufiile gi slava sunt cele trei intre care se ftmantil toate cele omenegti. E bine de observat cd. intrupat in om adevlrat. ca sd sfdrime lucrurile diavolu- lui2 gi si surpe stipdnirea lui in care finea pe oameni. l-13. ingeldn- du-se gi crezAndu-L astfel. ca fulgerul l-a aruncat din cerurit. biruinfa ne-a dat-o noud. in dar. Mdntuitorul de aceea a gi venit. .i cu sdlucirea tuturor impdrdliilor p[mdntului .rmnezeului tiiu sd te inchini gi numai pe El unul sI-L I Luca 10. 1943.6. gr[ind din Scripturi: "Scris este: Domnului D. cunogtinfa gi puterea. cu acestea a ispitit $i pe Domnul in pustie ca doar-doar il va prdvdli gi pe El in prdpastia pierzdrii. a biruit pe diavolul ca om. a spus adevlnrl ?4 Ci rlspurzdnd lisus.o biruinfd des[- virgitn asupra lui. din cenri.Iisus Fkistos. Chiril al Ierusalimului se intreabd dacl a minJit Satana atunci.

pe care avea s-o propovdduiasc6 intre oameni ca nimeni altul: porunca dragostei de Dumnezev. are drdceasca putere sd desfac[ pe om de dragostea lui Dumnezeu gi sd i-o intoarcd spre pldcerea a orice altceva afard de Dumnezev. . aruncd-Te de aici jos. ispita prin pl[cere. Atunci Iisus i-a tdiat scurt gi ispita aceasta. diavolul se duse de la El pdnd la o vreme. de vreme ce dragostea noastrd cdtre Dumnezeu inc[ n-a ars qi afa aceea. ci in minciuni. Prin urmare. cdci gtie gi el Scriptura. daci mai avem inima prinsl de ceva de pe pdmint. I Luca 4. Tot rdzboiul protivnicului acesta a fost: ca s[-L facd pe Domnul sd calce dragostea cdtre Dumnezeu ca Tat6. fiind nebun6. ca sI Te pdzeascd gi Te vor ridica pe mdini. deoarece mintea lui. Cand s-a v5. il duce pe Iisus pe aripa templului din Ierusalim. Toate la un loc alcdtuiesc chipul dint6i al rdzbo- iului. ar ft cdzrtt din dragostea Tatilui. pentru cine umbl6 dupd ea. 8. str6mbd intelesul oriclrui cuv6.zut diavolul bdtut din Scriptwi a luat gi el Scriptura. sau acul pdcatului2. Dacd Iisus s-ar fi biruit de oricare dintre acestea.48. Maxim. de weme ce el nu std in adevlr. 3 Matei 5. ruBIREA E CARAREA Protivnicul L-a incercat pe Domnul prin aceste trei: prin nepu- tinla trupului. prin slava degarti gi prin ispitirea de Dumnezeu.nt. ca nu cumva sd Te izbegti cu piciorul de vreo piatrd". sau. Semn ci a mai venit 9i sub altd formb. ar fi cdlcat El porunca primd din lege. Toate aceste ispite au ascunse in ele momeala plIcerii. dupd Sf. 2 I Corittteni 15. rdspunzdndu-i: "S-a zis in lege s[ nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tdu !" $i dupd ce sfErgi toati ispita. insd in chip felurit. stipAnitorul lumii acesteia incd ne mai line legafi in impdrdfia lui. CARAREA 29 slujegti"'. insd diavolegte. cdci este scris cd ingerilor S[i va porunci pentru Tine. ca Tatd al oamenilor3. Cdci gtie vrdjmagul cd pldcerea pdmdnteascd. 56. A$". zic6ndu-I: "Dacd egti Tu Fiul lui Dumnezeu.

curat de lumea aceasta ca o pustie .. Sd urmdrim deci uneltirile protivnicului. agadar. pdnl la o vreme"r. n-a urdt pe fariseii pugi la lucru de el (cdci cum ar fi fdcut-o. ponrnca iubirii de oameni. Satana (care insemneazd <<pro- ii tivnicul>) indemna pe cdrturari gi farisei la feluritele megtegugiri impotriva lui Iisus.a venit si-l bati gi intre oameni. viclenii vremii. Cuvintele Evanghelistului ne descriu gi aceastd laturd a rizboiului. pe cei purtafi de el. cum zice Sf.p. sd-i pl6ng5. a zdddrnicit planul Puterilor. 'Sf. -t 30 cARAREA tupAnAtrer Dupb ce Domnul l-a bdtut pe diavolul in Pustia Carantaniei in sfhnt sufletul Siu . prin biruinfa asupra primei ispite. neput6nd rdbda incerc[rile. "Neputdnd vrdjmagul s6-L facd pe Domnul sd calce porunca iubi- rii de Dumnezeu. sd vedem metoda lui gi metoda lui Dumnezeu. Clpeteniilor gi Stdpaniilor celor rele. s5-i mustre. . sd-L facd sd calce porunca iubirii de oameni. cunoscAnd gdndurile protivnicului. adicd sd vinl gi cu incercarea ce le mai rdmdsese. Blestemat de ei. prin cele ce I le-a fdgiduit in pustie. se purta cu indelungd tLuca 4. oameni slabi dar cu putere mare. Semn cd a mai venit iariqi. ca un Dumnezeu. Iatd cuvintele Sf. Maxim. sd fie adus sd-i urascd pe cei ce-I intindeau curse qi aga sd calce porunca iubirii de oameni. ispita a doua. Maxim. unelte ale sale. dupd ce a venit in lume. insd de data aceasta rdzboindu-se cu Domnul prin oamenii lumii acesteia. c6rhrrarii qi fariseii lumii vechi. prin durere. ca doarl-doard Iisus ii va blestema. cea prin pl6cere.65. fiind prin fire bun ?) ci. Maxim M[rturisitorul despre acest numit al doilea fel de ispiti pe care l-a avut Mdntuitorul de invins: "Dup[ ce. s6-i infricogeze.in op. nu inceta s6-i sfb- tuiascd. ca. care e stdrniti de protivnicul cu menirea de a invr[jbi pe Iisus cu oamenii gi pe oameni intreolalti. cu ajutorul nelegiuitilor iudei. Rdspunsuri cdtre Talasie. Domnul le-a ingdduit sd-gi puni in lucrare qi al doilea atac. cu ispita prin durere"2. gi aga va gregi mdcar impotriva celei de-a doua porunci. Dar Domnul. Satana a rlsculat impotriva Mdntuitorului pe oamenii puternici de atunci. Maxim Mtrrturisitorul. cum credea el. diavolul se dep[rti de la El. sau ii va uri. cdci zice: "$i dupi ce sfhrgi toatd ispita. s-a strdduit pe urm[. ca pe unii ce puteau sd nu se lase condugi de el. cit. Aceasta e.13. tot dupl cuvintele Sf.

tu gi sofii t[i. Iar pe cel ce lucra prin ei (prin atei) il bitea cu iubirea de oameni.S-a str[duit pan5 la moarte. 3 Sf.37-40.8-9. cdnd are cine le trdi. Aci stii taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrljmagul. ca sd i se-mpotriveascd"a.41-47. Proorocul il vede pe marele preot schimbdndu-i-se vegmintele rele cu altele bune qi pun6ndu-i-se podoab[ curatd pe cap. CEci t Ioan 8.mai adevdrat vorbind. e drept. de vreme ce pe diavolul din ei il certa gi-l umilea" ddndu-l la iveall 9i arzdndu-l cu adevlnrl. care stau inaintea felei tale: cEci-ei sunt chipuri pentru viitor.pp. Marrim MdrturisitoruI. 8. degi-i ducea diavolul. in acest scop.l. pentru porunca iubirii gi. rlbddnd atdtea rele de la ei .8.in op. iubindu-i $i pe ei. dob6ndind biruinfa deplind impo- triva diavolului. Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi. invlluili cu lumea aceasta. 8. Mdntuitorul.. 2Ioao 48-59. I Ioan4. iar ingerul atrlgdn- du-i luarea aminte: "fii ludtor aminte. Totugi ei. Pltimea cu tndtrare gi le ardta toate faptele iubirii. O. a primit cununa invierii pentru noi. insd nu i-a urdt nici o clipd. Pe acestea dou[ ni le-a dat ca porunci. 6Matei 22. ca sd ia amintc. Iat[ cuvdntul: "$i mi-a ariltat pe Iisus (sau leh. a zahatia3. . vestea invierea morfilor pi flgdduia viafa vegnicd gi impdrdfia Cerurilor celor ce cred. in chip omenesc. prin aceasta se vedea limpede c[ Iisus e Dumnezeu 9i Dumnezeu este iubireT. pentru ei .)ua). iar necredinciogilor (ateilor) le vestea infricogatele pedepse vegnice. Iubirea de Dumnezeu gi iubirea de oameni in care atAmd toatd Legea gi Proorocii6. Iisuse. minunatrdzboi! in loc de urd Iisus aratl iubirea gi rdpune pe tatil rdut{ii prin bundtate. CEci iatl eu aduc pe Servul Meu Odrasld"'. iar pe ei ii iubea gi-i invdfa inainte2. ii invila cdile viefii gi zugrdvea prin fapte chipul viefuirii ceregti. implinindu-le Iisus ca nimeni altul. i-a mustrat 9i i-a certat ca nimeni altulr. stdnd inaintea ingerului Domnului gi Satana la dreapta lui. n-au putut pricepe ispita in care cddeau piznuind pe Iisus."' Dumnezeu ii prevenise pe mai marii templului prin vedenia lui Zaharia proorocul. marele preot. 5 7 Zatraria 3. cit.. CARAREA 3l ribdare. Cwdnt Ascetic. mare preot. ca gi ei vor fi ispitili.

32 cARAREA ltrlpanATml iatd: Dumnezev se ascunde in poruncile Sale. Pldcerea a alungat-o cu hotlrAre puternicd. diavolul nu-L mai putea rdbda sd-i facd impdr[fia de jaf. incdt acesta rdscoald puterile iadului gi cu ele a[6r[d. 1.I. Mdntuitorul a infrdnt intdi pe protivnicul in duh. E lucru gtiut cd sistemul nostru nervos. ne-ar fugi mintea de spaima ardtdrii lui infior[toare. durerea insl a primit-o cu dorire mareo. cici. II. nu suportd impresii prea tari. Ma. 1947. cAteva deosebiri fafd de stadiile luptei pe care are s5" le intdmpine omul. prin Iuda vdnzdtorul. CAnd rdzboiul nevd. il I Sf. in aparilia lui personald din pustie. 1. sd nu uitim . Trdirea acestor porunci arde pe diavol aga de cumplit. 1946. gi-i ndpustegte impotriva lui Iisus gi a oricdrui ucenic al Lui. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia c6nd it imbia cu momeala pldcerii din materia lumii. in Filocalia.63. E lucru gtiut gi probat de medicind cI spaimele (traumatismele) peste puterea de rdbdare a sistemului nervos. vol.zut intre iubire gi urI a ajuns aci.prin neputinfa gi neprefuirea trupului3. ed. in rAnd cu tdlharii. 2. arhiereii Anna gi Caiafa. Despre legea duhovniceascd. ca peste toate acestea sd rdmdnd sdndtos. 3Ioan 6. 2 Sf. prin stdpdnitorii lumii acesteia. ca sd ajungem dupd multi vreme la o slndtate. vol. in stare de a ne apropia. p. p. Din cele de pdnd aci vedem ci lupta Mdntuitorului cu protivnicul pentru porunci gi pentru mdntuirea noastrd prezintd. dup6 unii.tot ca om. ed. pe oamenii lumii. c6nd vrea si urrneze pe Domnul.50. Mar<im Mtrrturisitorul. Iisus bate pe diavol . I. vol. gi-I cere nedreapta ristignire pe cruce. acolo de unde doar Iisus a inceput lupta. p. 193. 249 gi ed. fdrd primejdii grave. 247 . ftzicd gi psihica. dupd cum ne asigurd Sfinlii Marcu Ascetulr gi Maxim Mdrturisitorul2. Sibiu. Adicd prin desdv6rgita lep[dare de sine sau prin primirea de bundvoie a morfii.cu Ascetul. a Luca 12. . Noi muritorii insd n-avem de a incepe lupta de la ardtarea ftfigd qi perso- nalS a protivnicului. rivdgit de atdtea vicii sdvArgite de noi sau de un gir intreg de pdrinti inaintagi. Sibiu. Iar prin lege. Noi trebuie sd incepem urnarea Mdntuitorului de la purificarea de patimi..in Filocalia. care-s biruifi de el. Capete gnostice. prin slujitorii templului.

fratelui S6u2 gi ucenic pe aceeagi cale.4. in aceasti luptil incd suntem scutifi prin rdnduiala dumnezeiascd de a-l vedea in toatd fioroasa lui prezenf5. Omul-Dumnezeu ii va invia pe drepJii cei din Vechiul Testament. gi. ci presupune gi o fafi sociald. care seamdn[ mult cu indrdcirea. gi. de mdntu- irea sa se mai leagd o mu[ime de oameni. s-a vestit invierea gi i s-a dat mdntuirea in dar3. in societatea omeneasci stlpdniti de acela. s-a deschis Impdr6fia lui Dumnezeu. . dupd ce Iisus l-a b[tut pe protivnic in pustie. dup[ sldbiciunea la care-l glsegte. CARAREA JJ dezechilibreazA. tot prin durere. lupta pentru m6. a venit . urm6nd pe Domnul. asupra trupului Domnului. a venit s5-l bati gi in lume.ntuire. De la aceastd deosebire incolo. 8. in omul in care se finea ascuns. at€tt a Mdntuitorului cdt gi a ucenicului. Astfel. in societatea omeneasc[ Iisus l-a bdtut pe protivnic prin iubirea de oameni. Nu-gi putea da seama vicleanul de Taina Crucii care ii va rupe cele dinlduntm. $i pe urmd de tot. nimeni nu se mAntuiegte singur. descris[ de Evanghelii. Prin aceastll biruinfd a lui Iisus.treabd de incepltori. oricdt il lovea vr[jmaqul printr-ingii cu ispita durerii. i s-a fdcut restabilirea firii omenegti. 2 Matei 28. sau cu ura cea mai mare.prin ordnduire dumnezeiascd . Nu-gi d[dea Satana seama cd. 3 Efeseni 2. Flristos Iisus. Firegte ci gi noi in lupta cu patimile . ddndu-gi trrpul ca "din neputinfI"l si fie rlstignit pe cruce ca un fdc6tor de rele. I 2 Corinteni 13. spunem cd mdntuirea nu se cdgtigl cu o fapti rdzleap. poate s[-l aduc6 pand la boala epilepsiei. f6c6nd biruinfn vegnici asupra rlului pe care o va da omului. rlstignind "omul" pe cruce. urmeazd aceeagi cErare gi stadii. va afla ci prin cruce a inghifit pe Dumnezeu. dupi ce-L va inghifi cu poft6. ispiti pe care a biruit-o.ispita. lo. dar care poate fine o viafd intreagd . De aceea.trebuie si dtrm cu el o luptil in duh.

Pavel multe 9i addnci me- ditalii. cz. ne arati cu faptele gi chipul biruinlei impotriva vicleanului. Cuvdnt Ascetic. Pavel pe Domnul gi cum i-a urmat cdrarea" dup6 cuvintele Sf. alungddu-i prin neputinfa trupului siu. ca sd deplrteze (din cale) pe dracii care lucrau acestea gi sd se uneascd cu bunul Dumnezeu.rau. sd-i facd s[ calce porunca iubirii. e cu neputin[. gunoiul tuturora pane astizi>>r. 2 Sf. frate. vei urmdri acest scop. cu mare lupt5. care luptil sd aducd pe credinciogi la ur[. dintre care cel dintdi e indreptarea pdrerii gregite ce o au unii cregtini despre "mdntuirea in dar". ASa a slobozit Pavel mullime de lume de sub puterea viclenilor gi a unit-o cu Dumnezeu. Dar Sf. vei putea sI iubegti pe cei ce te ur5sc. Iar de nu. noi r[bd[m. cit. Pavel. Dracii au pus la cale ocdrdrea" hulirea gi prigonirea lui. in op. p. ispitifi prin ei. Maxim: "Pavel a$a se lupta impotriva dracilor. dupd asem5narea Mdntuitorului. ca s6-l migte la ura celui ce-l ocdr5gte. il hulegte gi-l prigonegte. Din aceste cuvinte nu urmeaz[ cd noi trebuie doar sI "credem" c6 "suntem" m6ntuili gi cu asta am f6cut totul ce ar at6ma de noi. Marcim Mlrturisitorul. e bine sd mai limurim cdteva lucruri."2 Darul mdntuirii deci se dobdndegte chiar cadar. t I Corinteil4. stArnind impotriva lor (a Apostolilor) pe oamenii mai nebdg[tori de seam6. Pavel zice: <Oc5rdfi fiind. po care a cagtigat-o Iisus Flristos pentru noi. Deci pe protivnicii care lucrau acestea ii z[ddrnicea prin acest chip al luptei. Ei aveau ca scop sdl facd sd calce pomnca iubirii. binecuvAnta pe cei ce-l oc5. Daci deci gi tu. ca o lep[d[turd ne-am frcut. cunosc6nd gdndurile lor. binecuvdntdm. Iar Apostolul. care lucreazd in trup pllcerile. E 34 cARAREA ltupAnATnt cAnanne srAwrurur PAVEL Ajungi la acest loc al depdndrii cuvdntului. Pilda Mdntuitorului i-a prilejuit Sf. 10. r6bda pe cei ceJ prigoneau gi mfugdia pe cei ce-l huleau. el gi ceilalfi Apostoli.. El. biruind pururea r6ul prin bine. IatJ[ cum a infeles Sf.12-13. hulili. . prigonifi. noi mdngdiem. biruind prin <infrdngerile> lor pe cei ce nldijduiau sd-i invingd.

2 Timotei 4. u '2 Timotei 4. lo. Capete despre dragoste. credinfa arn pfuzitt . 8.rare de la om la Dumnezeu. 9i iati-I. cdci iati Sf. Unul ca acesta tr[iegte ca un dezlegat de viafd gi nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. cu picate grele."4 . p. Matei 28. A iegit din cercul vicios al pldcerii gi al durerii.Iar cine L-a gi vdzttpe Domnul gi neasemlnata-i Cruce. a mers gi merge inaintea noastrd. dar nimic de pe pdmAnt n-o poate spune. in care de obicei se invdrte pdnd la absurd viafa omeneascE. strigdnd sI aibd in lumea aceasta soarta lui Dumnezeu. cdutAnd mereu pe frafii Sii6. luptindu-se dupl lege5 pentru legea care rezumI Scriptura gi mdntuirea. ' Sf. ba gi bolndvicios. Filocalia.unirea desdvdrgitd cu Flristos. in fiecare veac de oameni pane la sflrgitul lumii. Ca mirturii netrebnice ii gtim dragostea cu care ne iubegte El. El umbld nev[zut de oamenii cu ochi de lut. $i aceasta o face mereu.. fer6 sd se fi socotit cd a ajuns2. scuzAndu-ne lene4 cd lisus a fost Dumnezeu gi aga a biruit puterile protivnice gi inddrduricia firii. 4 ' Filipeni 3. gi neavdnd odihnd pan[ nu-i aduni pe tofi Acas6. intru totul asemenea nou[. ed. llmurindu-l ca aurul. CARAREA 35 IatE de data aceasta un om pdcdtos. decdt a-l des[vArgi. de acum agtept cununa.. Nu putem rimdne decdt uimili de dragostea pentru intelepciunea gi iubirea lui Dumneze. 2.u. Iatd ce mare e sfatul Sfintei Treimi: ca Unul din Treirne s[ se fac[ om pentru noi gi pentru a noastr6 mdntuire. "pdnd-i va prinde pe tofi cei ce se vor mAntui. ftcAndu-se c5. cd s-a ar[tat mai presus de lunecugul pldcerii gi ascufigul durerii. I. 13. ceea ce e tofuna cu crearea firii din nou. 2 Filipeni 3. mlrturisind abia la capitul alergIrii: "Calea am sdvArgit. ca pe Pavel"7. Mdntuitorul. Pavel era om.20. 5l Corinteni 9. personifi cate in Iisus Flristos.14. 7. . unul ca acela sare ca ars din orice iubire conservatoare de sine gi se roagd. ndzuind spre fintSt. vol.77. Asta nu se poate ticea. Dumnezeu-Omul. pe care inc[ o tot duce printre oamenii ce-L pdlmuiesc cu urd de fiard pand la sfErgitul veacului de-acum. omenegte. pindind gi alergdnd dupi fiecare ins. Deci nu mai avem motiv si spunem. Maxim Mlrturisitorul.

Cu toate acestea. cea din iubirea de oameni. . donrl lui Dumnezeu drrpi cqt mat_ mare-p_4c_[tog_ente neasemtrnat mai mare decdt dorul celui mai sflnt om dupd Dumnezeu. I Luca 12. ce se intorc Acasi. care aprinde lumea" arde puterile rlului gi strdlucegte cu luminl dumnezeiascd pe smeritii Sdi urmdtori. clci acesta-i focul aar6rlit de Dumne?Eupe plmintt: p6rjolul dragostei.49. cARAREA tl{pAnAusr Daci simfim suferinla fdrd asemdnare a lui Dumnezeu Man- nritorul nostru. aceasta curdfegte gi viafa noastrd.

II iNvATAMINTELE REGILoR .

neascultand pind in sflrgit. oricdnd ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mdntuirii gi sd-l rdticeascl. . Clci zice: "Cine vd primegte pe voi pe Mine m[ pri- megte"l. care nu primea sfatul lui Dumnezeu prin Samuil gi. in calea Duhului.40. care stdtea sub povdfuirea duhovnicului sdu. spre deosebire de sfetnic. Sfhnta Scripturd ne ingird mulli ascultitori buni. Multimea ispitelor. Dintre cei ascultitori alegem spre invdfiturd pe regele David. Iar dintre neascultdtori il alegem pe regele Saul. SAUL $I DAVID Pe calea mdntuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va ldsa condus de mdna nevdzutd a MAntuitorului. care mij- locegte intre om gi om. dacd duhovnicul n-ar avea me$tegugul. a luat plata neascultdrii. prin preofii Bisericii. vicleniile protivnicului nevfuut. pentru faptul cI era indreptiitor in ale duhului gi mijlocitor intre legea lui Dumnezeu gi fdrddelegea omului. Pricepem prin urmare cE uce- nicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste cltre duhov- nicul sdu. nu pofi merge fdrd ucenicie la duhov- nic. Natan pro- orocul. cdci fbrd darul acestuia e cu neputinfn izbdvirea de necazuri gi mdntuirea. rMatei lo. Deci. sluji- torii Stri vdzuJi. gtiinla gi puterea de la Dumnezeu. il numim pe Natan duhovnic ai nu sfetnic al regelui. deslvdrgit pierzdndu-se. ca sd imprigtie gi mereu sd strice lucr[turile protivnicului. rlzboindu-ne prin lucrurile sau oamenii vdzt:{1i. dar li foarte mulli neascultdtori.

pan[ a nu fi rege. dim- potrivE" se g6ndea la oastea ingereasci a Domnului gi tremura in fafa <Celui nevEzu! ca gi cum L-ar fi vIzuo3.p.. S=a intdmplat deci odatii s6 s yssin5.76. Avea cineva oare weo do- vadd contra lui ? $tiau oare oamenii de fapta lui ? Fapta s-a sivirgit repede. Iatil-l pe David.$i aqa i-a luat femeia. printr-o aserninare.uroasc[ pEcatul gi vinovdfia de moarte. cit. Chiril al lerusalimului. op. prooroc. David a vfuut-o gi s-a aprins de pofta desfrdului. Astfel a trimis Domnul la David pe Natan proorocul. Dupd slujbd era rege. spre inviJitrua noastr5. insd acesta mrnise.. "(Jn om simplu a vorbit impnratului. 2 4 2 Regi 11. in ce chip ii rAnduiegte Dumnezeu indreptanea. era al optulea copil la pdrinfi gi ciob6- na$ cu slujba. l-a adus s6-gi cr. sau vdzdtorul inainte al celor ce au sd vie de la Dumnezeu.40 cAnenee lupAnATmr cuM tNcsps o DAToRTE David. A aflat cine e. a fost rea inaintea lui flumnezeu"2.. ci la Ce[ ce i l-a trimis. dend de trai bun. Sf.7. cel uns de Dumnezeu cu cinste de rege gi cu darul de prooroc. trlind cu tofi frafii sdi o viaJd cump6tatS.."4 Proorocul. $i zice Scriptura: "Fapta aceast4 pe care a fdcut-o David.27.$tim cE ena uns rege de Samuil proorocul. care. dupd dar.unde a gi murit . Nu l-a orbit pe David cohorta ostagilor din jr:rul siu. I-a ardtat c5" fdcdnd moarte de om. vrfljrnag al lui Dumnezeut $i ucigag de om. Iar penbrr cd a luat I Romani 8.. sabia va atdma in veac asupra casei sale. l-au ndptrdit poftele. trupul hsl. i-a ftcut infeleastr legea care atiirnl peste fdrldelege.27. proorocul insd indatii a fost de fafi s6-l mustre. Cand ins[ a ajuns FB€. . a pus la cale cu fdfdrnicie gi viclepug trimiterea bdrbatului ei in primejdie de moarte . fdcea baie. a sq femeia lui Urie. VREMEA DE PLATA Si vedem acrrm. 3Ewei 11. imp5ratul cel imbricat in purpuri nu s-a m6niaq c5ci nu se uita la cel care vorbea. omordnd birbatul gi desfranand cu femeia rdmasi.

tt wtr TAuINTELE REGILoR 4l femeia altui4 gi femeia sa va fi luati de altii dinaintea ochilor s6i. prin care ne curdiim de petele faptelor rele. de unde vin peste oameni toate cele vdzute.12. in wemea ispdgirii. Iar fiindci dreptatea lui Dumnezeu mereu fine cumpdnd intre faptd gi rds- plat5. zise indati: "$i Domnul a ridicat (acum) picatul de deasupra ta gi tu nu vei muri"2. degi El ar fi vrut. Ce-a frcut el altuia in ascuns. at6rnd gi incepe indreptarea. . Aceasta e mlrtu- risirea dupd voia lui Dumnezeu. fiindc6 degrabn gi-a mlrturisit gregeala. MARTURISIREA Cand David gi-a infeles gregeala qi urmdrile ei. dac[ le r[bdlm de bun[voie. Iati smerenia im- pdratului. sd vrea gi el leacul ce i-l imbie Dumnezeu. putem vorbi chiar de legea dreptilii. in ale celor nevdzute legi. de indatl i-a venit gi iertarea de la Dumnezeu. ne ajut[ Dumnezeu. allii ii vor face lui pe fata" inaintea a tot norodul.13. $i. Cand dreptatea lui Dumnezeu se intoarce ztsupra noastr[ a sosit wemea de plat[ sau isp5. De la aceastE inlelegere gi recunoagtere a plcatului. ce incarci pe altul ai sd duci $i tu. ce ai zis !i se va zice. Asta e legea nestrlmutatd a dreptdlii lui Dumnezeu care aduce peste capul tiu ce ai adus gi tu peste capul aproapelui tiu. iar de nu vrem sd primim cele ce vin peste noi. cunogtinfa gi puterea ca sd ajute omului in incercdri. Celui ce i l-a trimis.irea. Ce ai f6cut fi se va face. cE nu le infelegem. Iati cdt de repede se schimb6 Dum- | 2 Regi 12. o indreptare mai aspr6. mai bine-zis. Iar proorocul care-l infricogase. Toatd slujba aceasta a ldmuririi ucenicului in ale duhului. neumbland cu ocolirea. ci un mijloc de intelepfire. n-o i poate face decdt duhovnicul. ca de o lege milostivd. cdnd vin asupra noastrd strdmtordrile. frcuti inaintea duhovnicului. nu ne ajuti Dumnezeu. a spus celui ce a venit la el sau. Lui s-a dat megtegugul. IspSgirea nu-i o pedeapsd de la Dumnezeu. dupd felul gi trebuinfa bolii sale. mlrturisindu-gi vino- vdlia gi zicdnd: "Am pIcituit inaintea Domnulul'r. 2 2 Regi 12.

Cu obignuinta de a pdcdtui trebuie sI ne luptlm noi.p. Dar nu numai cd gedea pe cenu$[. totugi implratul n-a l[sat pociinfa. uneori. toat[ viafa.77. ai rdsculat pe vrdjmagi contra ta. Sd nu uitdrn insl cd una e lupta gi suferinfa omului mdrnrisit gi alta e suferinfa omului nemdrturisit. ir{cERCARrrs Dumnezeu ne iartd ugor."r Astfel l-a tlmurit profetul pe David. prin osteneald. Dar pentru ctr ai aruncat cea mai bund armd. . Tu. ascunse cu voia. atAta vreme atAmd pedeapsa lor asupra noastrd. Unul e luminat la minte. insd. cd atdtaweme cdt linem plcatele nemdrturisite. Unul e ascultitor de duhovnic. Vinovifia ne-o iarti Dumnezeu indati dupd mdrturisire. primejdia morfii o inl6- ture Dumnezev de deasupra noastr6. aveai mulfi dugmani din pricina dreptiifii tale. ca o sabie care sti sd cadl peste viafa noastrd.42 cARAREA hvpAnATlpr nezeu cu iubire de oameni ! infelegem de aici. Degi fericitul David a avzit mai cu seamd cuvintele: "Domnul a iertat p6catul ttlu". ci chiar gi mdnca ' Sf. op. ins[ noi.. sau prin nevointd multi. pomenindu-i totdeodatti gi de o cheie a domniei pagnice. gtiind ndravul firii omenegti. oamenii. linigtit gi cAgtig6 din nou nevinovdfia. celdlalt e intunecat. Chiril al Ierusalimului. Aceasti vreme de amdr6- ciune care ne invafi minte ca str nu ne mai intoarcem la cele dintii. fiind uguratici cu firea 9i scurfi la minte. inddrdtnic Ai mai rdu se afundi. nevinovltia (castitatea) ta. zi- cAnd: "Ai intdrdtat mult pe vrtrjmagii Domnului. cit. Dumnezeu. ceea ce-i face indreptarea cu neputinf[. trebuie sd ne intlrim in starea de pace cu Dumnezeu. e chiar vremea de intdrire a s[ndtifii noastre sufletegti. imptrrate. Aceasta ne invafi cel mai bine calea lui Dumnezeu.asta-i ugureazl rdbdarea incerclrilor. De indati insd ce mdrtr:risim pdcatele gi vinovdfia. ci se imbr[ca cu sac in loc de porfird gi gedea pe cenqd gi pe jos. celdlalt nu ascultl de nimeni. il previne pe David prin prooroc. te intdrea. . in locul tronului ferecat cu aur.

cz pdinea arn mdncat"l. dar gregegte cu ea. Iatd cum ingdduie Dumnezeu ispititorului sd se apropie. duhul cel rdu. intre cei- lalti fii ai s6i. ce poate veni unui rege. pe cAnd rdzboiul pentnr mdndrie e dovada celei mai mari neputinfe. Cici primirea umilinfei e cea mai mare putere a dreptului. ci cea mai mare putere a infelepciunii. . ci gi-a ales mai bine fuga de pe tron: umilinfa cea mai de pe urm[. ca unul ce era in fbrddelegi venit. Proorocul ii prevestegte moartea copilului ce i se va nagte. Cu cdt cineva sti mai sus pe scara rdspunderilor obgtegti. 3 2 Regi 12. una a lui gi alta a fiului sdu gi sd se bati impreund. lnaltii sii sfetnici il rugau si mdnAnce p6ine. sau plrere inaltd. Sabia ce ar fi atAmat asupra vielii lui . fugind de prigonirea fiului slu: "S-a dus tPsalm l0l. c6. sau cum il duce pe calea suferinfelor. Drept aceea. ca s6-gi apere tronul. Regele David (sau dacl wefi: sufletul) se sdturase de vdrsare de sdnge gi n-a mai vrut sd-gi apere mdndria de rege. 2 Sf. de robii lui Dumnezeu. ca s6-i cerce nu cumva si se mai afle la ei ceva iubire de sine. in casa regelui.dacE nu gi-ar fi mirturisit picatul . uneltind rdsturnarea de pe tron a tatdlui s6u. iwAtAlvrnmElE REGILoR 43 cenugd precum insugi ne spune: "Cenugd. gi prin acestea s6-i intineze ia$i in cele dintAi. incep sI vie ispite peste ispite. Pe de altd parte. cu at6t ii poart6 gi Dumnezeu o iubire gi o grijd mai mare. cearcl gi pe rege. $apte zile alinut postul3. David a pus mai presus c6qtigarea iertnrii lui Dumnezeu decdt tronul s6u impiritesc ai astfel s-a hot2lrdt sd-gi ispdgeascd deplin ftrddelegea gi sd nu se mai incdlceascd iar5gi in aceleagi pdcate. prin suferinfa pe care o indur6. Pe unul din ei regele il pedepsegte ca doi ani sd nu-i vadd fala. dar el nu-i asculta2. ceva mdndrie.l0. ca un vame$ al v[zduhului. ceea ce era neinchipuit de greu pentru un fiu de rege. Iatd cum il trece Dumnezeu pe David prin amdrdciunile invdfdrii de minte.se muti asupra copilului sdu. Fuga lui dovedegte insd nu cea mai mare sldbiciune. Ctriril al Ierusalimului. indemn6ndu-l sd despartd poporul in dou[ tabere. ispititorul. ceea ce ar fi pricinuit multd v[rsare de sdnge.gtigd dra- gostea poporului. sau in mai mari s6-i cufunde.17-18. cdci fiul siu. idem. Pedeapsa aceasta insd dd roade tocmai contrare agteptdrilor. care statornicesc pe om in bine.

Chiril al Ierusalimului. De pildd prin ea ingdduie Dumnezeu oricui.Diavolul dd sfaturile lui la toti. dar nu are putere peste cei ce nu-l ascultii !a David insi.67. in loc sd asculte ispita vrdjma- r2 Regi 15. De aceea regele. Ispititorul ins6. ca din senin. era prevenit gi avea cunogtinfd despre trebuinfa incercdrilor. un om oarecare. pleacd. cit. incepu sd arunce cu pietre dup6 el gi dupd tot poporul. dacd n-a izbutit sd-l fac[ pe David sd-gi mdcelEreascd poporul in dou[ tabere. . s ]Z negi 16. Astfel. era aproape sigur cd mlcar o moarte de om tot va mai scoate de la el. 9i sd-i nrdrle in obraz blesteme: "Pleac[. ca s[ aprind[ in el iu]imea mdniei ucigage. dar totugi de weo treabd lui Dumnezeu.p. CSci foarte mari t6rcoale dd vrdjmagul in jurul celor incercati..9. precum cd Dumnezeu a inglduit gi cu a Lui purtare de grijd trebuie sd treaci . nelegiu- itule 9i ucigagule !"2 Iati cum ingdduie Dumnezeu sd-ti auzi faptele pe nume. $i cine ar putea sd facd mai bine o treabd de asta. ca un bun as- cultdtor de Dumnezeu. ispitindu-i s5 nu se smereasc5" ci sd-gi apere "onoarea".44 cARAREA lupAnAUEr in muntele Eleonului gi mergAnd pl6ngea. s-a mulgumit vrdjmagul sd intre intr-unul din sfetnicii sdi gi sE ceard regelui moartea omului aceluia: "De ce acest cdine leginat blestemd pe domnul meu ? M[ duc sd-i tai capul !"3 . o Sf. $i.prin cuptorul smerenieis. pe cdnd regele trecea pldngdnd. 5. '2 Regi 16.7. duhov- nicul slu. picioarele desculle gi toli oamenii care erau cu el igi acoperiserd fiecare capul gi mergeau pldngdnd"l. pentru pdca- tele lor trecute. ca s6-i scoati din calea mdntuirii. s6-fi sard in obraz gi sd fi-l pdlmuiascd cu ocirile cele mai de pe urm[. inlelepciunea lui Isus Sirah 2. op. fiindcI prin blestemele cele din senin nu l-a putut scoate din linigtea pocdintei.pentru plcatele sale .30. neinsemnat la slujb[ sau la chip. luminat de Dumnezeu prin Natan proorocul. dec6t un om de nimica. PRIN CUPTORUL SMEREMEI Suferinfa aceasta mai are $i un alt rost. capul ii era acoperit (aga e jalea la iudei).

ne-ar fi mult mai ugoard isp[girea vinovdliilor. Cine poate s5-i zic6: de ce faci tu a$a ?'r tnsofitorul regelui ins[. gtiute sau negtiute.12. de aceea regele ii spune de mai multe ori acelagi cuvdnt. pentru acest blestem al lui"2. in sfirgit. nu rdbddm cele ce vin peste noi.rvAtAtrrnqrEt-E REGILoR 45 gului. zicdnd: "Poate va cluta Domnul la umilirea mea gi-mi va rlspldti cu bine. cei pdcdtogi gi grei la pricepere. $i aga se duceau al6turi. era smerit. nu se l6sa bdtut ugor. iar vraj- magul a pierit gi el. trebuie s6 i-o invllui de foarte multe ori cu cuv6ntul bun. (E gtiut cd pentnr a scoate un gdnd rdu din mintea cuiva. o taie cu blAndefe gi cu infelepciune. Pe noi insd. regele destiinui. ci inteabd-te pe tine oare de ce md oclrdgte omul acesta ? in orice caz. arz6ndu-se de smerenie gi ldsdnd sfetnicul in pace. Cuvinte de frumoasi mlrturie pentru regele care. intru cunogtinti fiind. pr[jina ocdrilor. 15. tr. Nu-l intreba pe el: de ce mi ocdragti. 10. Drept aceea. nici cerul nu este destul de curat3. cuprins de duhul rdu. cea din insofitorul slu. inaintea lui Dumnezerr. Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte de pdcatele noastre.de vreme ce nu luim aminte la predica Bisericii . ca s[ ni le cunoagtem gi sd ni le mirturisim . ne ingellm dupd plrerea noastr[ cu "dreptatea" pe care n-o avem. cu rdnduiala lui Dumnezeu.rtos. gi necunoscdndu-ne. 3 Iov 15. Dacd ne-am cunoagte cdt suntem de pdcdtogi. insofitorului sdu taina rlbddrii sale. zicdnd: "Ldsafi-l s6 blesteme. care cerea moarte de om. r5spunzAndu-i ce nu trebuie.decdt ludnd. . iar sfinfire f6rd smerire nu este. Asta-i calea cea mai lungd: de la urechi la inim6. cu atdt mai v6. Dar cdnd nu ne cunoagtem vinovdliile. rdspunde ca David: pentru pdcatele mele Domnul i-a poruncit sd m[ | 2 Regi 16. cdnd auzi pe cineva fdcdndu-te tobd de ocdri gi blesteme. cdci Domnul i-a poruncit sd blesteme pe David. ocdrdtorul in calea ocirii. 2 2 Regi 16. nu te pripi cu mintea gi nu slri cu gum. fiecare in calea lui: regele in calea isp6- girii sau a ascultlrii de Dumneze!. Totugi ne-am putea intreba: de ce ingdduie Dumnezeu a$a palme peste fafa dreptului ? R^dspundem ci nu este alti cale de sfinlire gi c[.) Iar pentru cd sfetnicul nu mai tdcea cu apdrarea onoarei. ca s-o izbdvegti din robia gAndului str[in.

Uitasegi sd Ji le mdrturisegti. -E 46 cARAREA trrpAMTmr ocirasc[ gi sE md blesteme. ci agteapti cele viitoare. gregeala ce era s-o faci asuprd-i. se r[stesc la noi viclenii. inainte de vreme. hoafd. in necazuri bucurali-vir. Poate cd. cu gi mai grele vorbe. 16. l. la o intdm- plare oarecare. ca mugcat6 de garpe. Sd zicem c[.vol. negtiin- du-te de vind cu nici una din acestea gi nepricepand ce se lucreazd la mijloc. Iar tu. se poate int6mpla si sari. nu numai in wemea de aici. aga din senin. ai avea o viaftr bund dupi voia lui Dumnezeu. ne strigd vino- v6liile uitate pe care mdrturisirea gi lacrimile noastre nu le-au gters. fie cu fapta.Tn Filocalia. ucigag6. fie cu gAndul. Poate ci gi copilul igi strigd in ocara sa weun ptrcat al pirinfilor.2425i ed. ci 9i in veacul viitor. ci socotegte cum trebu- ie: poate cd nu Ji-ai mdrturisit.240. de care trebuia crufat.l. intr-un guvoi de mdnie. dupd plrerea ta. . Despre legea duhovniceasctl. ed. poate ci pufine zile mai avem gi. dar ndd[jduiesc. 1947. totugi. mila lui Dumnezeu. din ingEduirea lui Dumnezeu. . pentru weun gand riu asupra viefii sale. Iar pe de alttr parte."2 I 1 Tesaloniceni 5. l. iar pe cel ce te cearc6. De-ai fost pdgubit sau ocdrdt sau prigonit de cineva" nu lua in seaml cele de acum. apls6ndu-l gi ucigdndu-l cu mdnia. pp. Cdci prin cei apropiafi primim arsurile cele mai curdfitoare. sof gi copii cumsecade gi. cu lumina cunogtinfei fiind. ori nu pricepem aceasta. Aqa vei afla cd omul acela fi-a fost pricin6 de multe bundtifi. fdrd sd gtie cd pdcatui odati tot rdbufrregte. Marcu AscetuI. sI te dezlegi de vina lor. Cdci celui limurit in cdile lui Dumnezeu tot ce i se int6mpld spre mai multi lumind i se face. gi. oricdti uitare s-ar fi agternut peste el. nu te gr6bi. vreo gregeall cu propriul tdu sot.236.238. prin weo gurd slabtr. 2 Sf. apErdndu-te gi indreptAndu-te. un vecin sau propriul tiu copil sau soJ.II. vol. sub form[ de necuviin]6. el la vreme ifi aduce aminte. Nu e bine.gtiut fiind cd nu este nedreptate la Dumnezeu. pp. Drept aceea. 1946. pentru nlpdstuirea ocdrii. "Gdndegte-te la sfbrgitul oricdnri necaz ftrd voie gi vei afla in el pieirea pdcatului. Grija noastrd sd fie: de-a nu sfrica ce tocmegte Dumnezeu. cei ce ne-au indemnat la pdcate. fi se aduc aminte. s6-fi ardl obra- zal wdrlindu-fi vorbe grele: prapEditi. gi iatI. ori pricepem. iar soful t6u ifi aduce aminte acum. asupra ta.

care nu ne mai stau impotrivd. va cddea cu cddere jalnic[. Tatdl sdu a vnrt sd-l crufe. . Pe drum. dupl cum prindem minte gi ne statornicim sau nu in calea lui Dumnezeu. ii iese inainte gi omul acela care il blestemase gi tare i s-a rugat de iertare. Cel ce insd se teme de Domnul iarl$i se va in[lfa. 2 Psalm 43. Cdnd insd ne p[rlsegte Domnul atunci ne pdrdsesc Ai tofi prietenii gi vrdjmagii dobdndesc putere' impotriva noastrd.p.rdsc pe noi. clci celui smerit nimic nu-i poate sta impotrivd: nici lucnuile. zicdnd: "Se iubim pe tot omul.zuta Cdrmuire a lucrurilor in- toarce toate spre bine. De aceea a zis David (ca unul ce trecuse prin acestea): <Nu voi ndd6jdui in arcul meu gi sabia mea nu m[ va m6ntui.34. Ma"rim Mlrturisitorul. ne inconjoari mullime de prieteni gi toli wdjmagii nogtri sunt fbr6 putere. ne-ai mAntuit pe noi de cei ce ne necljesc ai ai fdcut de rugine pe cei ce ne r. cur6f6. cit. Fiul r6zrndtit al regelui a fost omordt intr-o b6t2llie. inaintea lui Dumnezeu adevdrata virtute e smerenia care timdduiegte. dar sd nu ne punem nldejdea in nici unul dintre oameni. cdnd intr-un fel cAnd intr-altul. insi aga se plEtegte inaintea lui Dumnezeu rdzvrdtirea copiilor asupra pdrinfilor. nici oamenii 9i nici dracii. a intors Dumnezeu gi pe cel ' Sf.>>2" Iatii in viafa lui David cum nevi. Dacd sufletul se statornicegte in bine gi punnrile dina- fard de asemenea. cdnd amfuEciurea incercdrii gi-a implinit lucrul. Deci.in op. ca s[ nu-l omoare pentru gregeala aceea.8-9. cind acesta trece lordanul. apdrd gi intoarce toate spre pace. David. dimpreunl cu toate lucrurile.ajunge iar5.$i rege. Ctrci Tu. pentru rdbdarea de atunci a regelui. Vremea de amlrdciune fine de obicei cdt line aplecarea spre mindrie. Cdci cdti weme ne susfine Domnul. din suflet. iaragi intoarce Dumnezeu toate spre bucurie. bizuindu-se pe sine. Cwdnt Ascetic. Dar gi cel ce indrdznegte. care e mai lungd sau mai scurtE. ne invafd gi Sfhntul Maxim Mdrturisitorulr. amlriciunile incercirilor trec Ai wemea iarIgi se intoarce spre bucurie. twAfAunqrELE REGILoR 47 LUMINA SUTERINTEI indreptarea prin incerc[ri are o vreme a ei. Iati cum. Doamne.. Despre o atare intoarcere a lucrurilor.

pe care o dE proorocul gi pentm ispitele din vremea incercdrilor. 7. zicdnd: 10. Zis-am: "Mdrturisi-voi Domnului fErddele gea mea ! $i indatil ai ridicat pedeapsa p5cahrlui meutt. ca a unui izbivit de Dumnezeu gi iarEqi fdcut drept: . 8. sfdtuitorul tiiu voi fi gi ochiul Meu va fi asupra ta. n-am invdfa nimic.totugi induri incerc[ri gi de multe ori ani de zile in lir. Aci e bine sE lu[m aminte ins5gi mirturia proorocului David precum cd indatii dup[ mErturisire Dumnezeu ridic[ pedeapsa pdcatu- lui. . penl zrcuma inctr n-a iegit ceva de folos. Iatd apoi invdfitura de mare pref pi de mare nEdejde. Nu f{ifdrI minte.rnt bdtdile care ajung pe p[cdtos ! Iar pe (p6cdtosul) cel ce se teme de Domnul. Multe sr. Sd fim intelegi: incercErile acestea nu-s pedeaps5. mila il va intdmpina. pe care-i silegti la supunere cu fr6u gi cu zlbale. Cd le simlim ca suferinfe ? De nu le-am simfi ca atare. Tu faci sd-mi rdsune imprejur cintiri de mdnnrire gi-mi zici: f. ci gcoalE" lumini pentru minte gi mil6 de la Dumnezeu. $i iare$i dI sfaturi la cei ce nu prea pricep rostul intiririi sufle- tului in wemea incercErilor. cum e calul 9i cat6nrl. iar din odihn6. hwAfAMnrrgLE REGTLoR 49 6. precum 9i pentru credinfa in Dumnezeu. Psalmul sfhryegte cu strigarea de bucuie. Precum plicerea e descdlul pdca- telor. Tu egti limanul meu gi Tu mI izbivegti la weme de necaz. aga dr:rerea e dascilul infelepciunii. inlelepfi-te-voi gi-1i voi ardta calea pe care trebuie s[ mergi. care fine cumpitul omului. 11. De aceea toati sluga credincioasn sd se roa- ge fie la weme cuveniti" gi chiar potop de s-ar stirni pe acela nu l-ar potopi.

5. Ciutat-am pe Domnul gi m-a auzit gi din toate necazurile m-a izbdvit. $iaqa e toati Psaltirea: o mlrturie sffilucitoare a bundtifii lui Dumnezeu..r 12. Vrerm necdjit de-L strig6. Gustafi gi vedefi cd bun este Domnul ! Ferice de omul care ndddjduiegte intr-insul ! 9. Iar in Psalmul 33 bucr. Lurnina ei atage luarea aminte la cArmu- irea lui Dumnezeu asupra viefii omenegti. 4. ci nimic nu lipsegte celor ce se tem de Ddnsul. drep- filor ! Scoatefi strigite de bucurie. 6. indeamnd sufletul la asculta- re gi smerenie. . cu care oricine poate birui toate protivniciile din calea mAntuirii 9i poate rlbda toate palmele ispitelor. Bucurafi-vd in Domnul gi vd veselifi. tofi cei drepli la inimd. Temeti-vd de Domnul tofi sfinfii Lui. l-aude Domnul gi-l m6ntuiegte din toate necazurile lui. (CIci) ingerul Domnului str6juiegte impreju- rul celor ce se tem de Ddnsul gi din toate necazu- rile ii scapS- 8. lauda Lui va fi pururea in gura mea.Bine voi cuvdnta pe Domnul in toatd vre- mea. Cu Dornnul se va lduda sufletul meu: audi cei bldnzi gi sd se veseleascl ! 3. cunogtinfa gi sfatul iardsi se prind in hor5: l. mdngdind orice suflet zdrobit de pe urma p[catelor. 2. FI 50 cARAREA lvrpAnATrs. Slivifi pe Domnul cu mine gi sI indlfdm numele Lui irnprerurd..uia. 7. finutd in mdnd de David oa o ficlie. Apropiafi-vd de Domnul gi vd vefi lumina gi fetele voastre nu se vor rugina.

atribuiri lui David cAgtigarea b[tnliei inze- cit decdt lui Saul. in nerilutatea lor. Saul insi nu-gi potoli ura. Zilete cele mai amare insi i le-a fbcut regele Saul. ci pornind prigoand cu trei mii de ostagi impotriva lui. acesta a incercat de mai multe ori sd-gi jintuiascd cu sulila de perete pe bineftcdtorul slu. din norocos nenorocit.gi iardgi adun[ oaste s[ urmtrreascE pe David gi iarEgi a fost prins Saul. pe cdnd acesta dormea. Faptele acestea arati. datoritil c6ntirii prea line a strunelor lui David. Invidiosul nu primegte doctor pentru boala sa gi nu poate gdsi leac timdduitor al suferinfei. Cu c6t invidiosul are I I Regi 18. Dar dreapta Celui Preainalt pe unul l-apdnt de moarte $i pe celdlalt sI nu-gi pdteze mdna. binefacerile mai mult il inrdiesc.ci de mii gi Saul in miile sale>>r . iar rdutatea prigonitorului gi mai evidentii. lNvAtevnlrElE REGTLoR 5l CENZURA INVIDIEI Cele descrise pdnl aci sunt numai o parte din incercdrile pe care a avut David sd le pdtimeascd. nu s-a induplecat . Altildati.pentm acest singur cuvdnt gi a m[rturiei date de adevdrul insugi. zicdnd: <David a bdtut inze. cintdnd osanalele victoriei.degi Dumnezeu mijlocise intre ei . intr-o pe9ter6. Din coplegirea sa cu binefaceri. cu totul protivnici.7. pe care Dumnezeu il inlocuia cu David pe m6surd ce acesta deprindea megtegugul de rege. izbdvit de furii. Saul puse la cale s[-l prindd in curse gi s5-1 ucidii cu propria sa mdn6. Cap[tul urii lui este sI vadd pe cel invidiat din fericit nefericit. Saul ar fi trebuit sd mdrturiseascd binefacerile lui David. Acum David era fugar. binefacerile ii imblinzesc. Pe invidios ins6. totugi. Dacd ar fi fost intrebat de pricina acestei prigoane. Saul. . ddnfuitoarele. Saul a fdcut pricini de rdzboi cu David. El agteaptd ugurarea bolii numai intr-un singur fel: sd vadd pribugindu-se pe unul din cei invidiafi. scdpdndu-l cu oaste cu tot de ruginea cu care-l ameninJa Goliat. "Regele Saul mai e gi un rlsunltor caz de invidie impotriva lui David. in vremea prigoanei instr lucrurile s-au tntimplat intors: David a prins pe Saul. Odat6. scormonea degertul.virtutea prigonitului gi mai strllucitoare. Pe unii oameni. degi Scriptura e plind de ele.

Ed. Invdfdtura desivirgit[ o avem de la: "Cel ce.. ce avea sd vie. n-a finut cala o pradi la egalitatea sa cu Dumnezen.. Despre invidie P. Ce fiard nu intrec ei prin rluta- tea niravului lor ? Ce sdlb[tlciune nu depdgesc ei prin cruzimea lor ? Cainii. Cel invidiat poate sd scape gi sd ocoleascd pe invidios.G. egti legat cu ru1 lanf neindr:rat egti prizonierul invidiei gi nici o mAngdiere nu-fi vine ln ajutor. in Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum. De zelo et livore c. mai mult se supdrd gi se minie.l parte de mai mari binefaceri. se domesticesc.52 cARAREA lvrpAnATrr. l5l. totugi numai om fiind. I."r "R. cdrora li se poarti de grijI. Vasile cel Mare. a luat chip de rob.376-377. G. Hartel. Ciprian Si Sf."2 SOARELE SMERENIEI Davi4 degi a trecut cu bine printr-at6tea incercdri gi cenzuri. Tu.gi. gi la I Sf.3l . cu toate acestea" daci noi ne-am purta ca David in vremea ispaqirii p5catelor. vrijma$ul 1i-e continuu ininim6. invidiosule. Adicd ascultarea Lui gi ispdgirea Lui sd implineasci ceea ce lipsegte din ascultarea gi din ispdgirea noastrd a p6cdtogilor. mai mult se irit6 c6nd li se aratd ingrijire 9i atenlie. ci s-a golit pe Sine. Wien 1868.iao . fXcindu-se asemenea oamenilor. Invidiosul e dugmanul propriei sale sdndtdfi sufletegti. . fiind in chipul lui Dumnezeu. cu at6t mai tare fierbe de ciudd. Sf.9. Coman in Cenzura invidiei Ia Plutarch.coL. am fi destul de sporili in calea mintuirii. leii. cdrora li se arunc5 o coaj6. p./ Texte traduse de Prof. dugmanul tdu e cu tine.. ca unele ce s-au inchis de durerea lor oarbl in ascunzigurile con- gtiinlei. 2 Sf. Mulgumind pentru darurile primite gi mai mult se cdtrdnegte de purtarea binefrcitorului. Dar numai Cel f"ari de pdcat poate s[ ne arate gi sd ne dea ceva desivdrgit gi in isp[gire.inile invidiei sunt ad6nci gi ascunse gi ele nu suferd vinde- care. iar invidiosul nu poate scdpa de sine insu. primejdia e inchisl ln addnc. A prigoni pe un om binecuv6ntat de Dumnezeu gi a uri pe cel fericit. Cip. Invidiogii ins6. Vasile cel Mare in volumul Omagiu Patriarhului Nicodim. David era o icoanl de mai inainte a lui Iisus.iat[ o nenorocire frrd leac. se irnblAnzesc. nu ne-a putut ar6ta ceva desdvArgit..

Fiul gi slava Tatilui. Acegti contemporani otrdvifi de rdutate reprezinti culmea invidiei omenegti contra sublimului. pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea. scuipdri in obraz. Vasile cel Mare. a$a cum sunt. cei dintSi chemafi la mAntuire. cu smerenia sa a biruit at6t pe pdmdnt c6t gi in iad. tot genunchiul s5. Cdci de ce a fost invidiat Mdntuitorul ? Din cauza minunilor sale printre cei s[rmani gi oropsifi. reprezintd acea coalilie a veninului sufletesc contra Mdntuitorului.pentru cd Iisus e in toate veacurile. i-a pricinuit o cruce neasemdnat mai grea. coloana 377. gi care n-a avut niciodati vreo umbrd de cddere. tuvArevrNTELE REGTLoR 53 infdfigare dovedindu-se ca un om.6-10. Pentru aceea gi Dumnezeu l-a preaindlfat gi i-a dlruit Lui numele care este mai presus de orice nume. gchiopii umblau. leprogii erau curdtifi. idem."r Rdbdarea rdului sau umilinfa. piroanele gi spdnzurarea pe cruce. C. iar peste suflet hulirea celor fdrddelege. ascultitor f6- cAndu-se pand la moarte . nu s-a impotrivit. pe care era rdstignit cu fala. .gi incl moarte de cruce. demonii erau alungafi. au bitut cu biciul pe izbdvitorul oamenilor gi au judecat la moarte pe Judecdtorul lumii. in credinfa lui Dumnezeu. Oamenii acegtiq care boleau de rdi ce erau gi care nu pricepeau nimic din dumnezeirea Mdntuitorului. rrilipeni 2. iar binefdcltorul era prigonit. morfii erau inviafi. al celor cere$ti 9i al celor plmdntegti gi al celor de dedesubt. Dar Iisus a fost in toate acestea ascult[tor desdvdrgit Tatilui. iar celui ce le poruncea ii intindeau curse.fiecare in veacul nostru . $i noi suntem printre iudeii care-l pironesc pe cruce . ci a primit sd treacd prin cea mai de pe urmf umilire cu putinf6 pe plmdn! cici gtia ce putere are umilinfa. Chip de umilinla desdvdrgitd ne-a dat M6ntuitorul pe cruce: El. Durnnezeu adevdrat. invidiogii mureau de ciud6. este cea mai uriagd putere asupra rdului in lumea aceasta. era neasemdnata durere a milei Sale fafi de oameni. cunund de spini. se plece. Ribdand betii. hrdnitorul dugm[nit. intru numele lui Iisus. "Fl[mdnzii erau htrni}i. Iubirea aceasta de oameni. pe care-o poartd gi de care se fintuiegte M6ntuitorul cu fiecare din rlutdfile noastre pdni la sfhrgitul lumii. 2 Sf. toate acestea incd nu erau crucea cea mai grea. orbii vedeau. s-a smerit pe Sine. ca."t $i pentru acegtia s-a rugat Tatillui de iertare. in cele din urmd au osindit la moarte pe ddtitorul vietii. surzii auzeau.

cala mutarea noastrd dincolo. erau fericifi si sufere gi ei chinuri infricoqate de la necredinciogii wemilor lor. in ei se int6mpla gi moartea gi invierea Domnului. Ar trebui s[ urmim Mdntuitorului toattr calea sa ptrmdnteascd. AceEi4 sfinfii. e roada acestui Pom. . Prin unnare. Desnvdrgirea Mdntuitorului in ascultare gi in lepldarea de Sine. de pe p[mdn! pe vamegii vdzduhului. $i nu le trebuie protivnicilor pustiire mai mare in lucrlturile lor. care. nici dragostea de viafa. ruginind incd de aici. pe c6t ne zoregte foamea gi setea dupd cele pieritoare. nu numai de pl[cere gi durere.. $i precum odinioard David a omordt pe Goliat gi leul. weme rdnduitii incerctrrilor. il Pomul gtim. a$a $i cregti- nii biruiau leul nevEzut cici dragostea pAnI la moarte de Cel ce ne-a invlfat cirarea gi ne-a dat ca nebiruiti armd lepddarea noastri pe cruce. dar li acolo dragostea lor de Dumnezeu sinsese v[paia cuptorului.dar daci n-o mdnc[m. rup&rd pdntecele iadului care inghifise neamul omenesc cu neascultarea" a inviat dintr-insul pe Adam $i pe tofi drepfii. roada Lui ni-e datJ. sI nu ne poati opri cu weo datorie nepldtitl din wemea de acum. urgia focului fugind de la fa{a lui Dumnezerl care in roui o prefdcuse gi mintuia pe sfinfi. Tinerii din Babilon sunt numai o tncepdtur6 timidE. le bltea cuie inrogite in picioare. De dragostea lui Flristos nu-i mai putea despdrli nimic. Iisus s-a dat pe Sine umilirii celei mai de pe urm5" numai sd ne cagtige pentru mAntuirea cu care a venit. micar tot a$a de zornic. E 54 cAnenEe tuplnATrnr CIci prin taina crucii. sau mAntuirea. ctr wemea de acum spre poc[int6 ne e datil. cunoscdnd ei focul dumnezeiesc ce a ars lucrurile lor din noi. ci au covirgit gi moartea gi viata. aceeagi i-a frcut $i pe ei mai tari ca iadul care in zadar virsa peste ei vlpaie de ur5" le indesa cr:nuni de spini pe cap. nici frica de moarte. iar intoarcerea in Rai. nu ne mintuim. De aseeaEl e Pomul viefii din Rai. Trebuie trecute vd:nile. pentru dragostea Lui. care dd viaf5 vegnicd celui ce va mAnca dintr-insul. cdci ea arde datoriile noastre gi toati strddania lor. a ridicat intre cregtini girul Pdri numdr de cuviogi gi buni biruitori mucenici. mdntuirea e roada ascultiirii pfue la umilinfd a Mdntuitorului. pentru iubirea de oameni. Cd aqa zic Plrinfii. s-au aritat mai presus. gi de atunci este mdntuire. . decdt rdbdarea cu dragoste a necaztnilor. sau ii arrdea in cuptoare de vii.

unde "se afl6 ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale I Naum l. Aga se face cd sunt oameni pdc6togi care n-au necazuri. El numai le ingdduie gi spal6 cu ele vinovifiile noastre. gi. 3. dacd vom avea necazuri. degi cugetdm ale lumii gi umbldm in calea pdcatelor. incd nu ne-a indesat nimeni cununa de spini pe frunte gi nu ne-a b6tut piroanele in tdlpi. necredinciogii huzuresc in lumea aceasta gi-gi aduni bogdlii". dar nepedepsit nimic nu lasI"l. ne poarti de grij[ gi ne spald. Acegtia sunt cei de care zice David c[: "N-au nici o suferinfi pdnd la moarte gi sunt plini de sdn[tate. invdJim din necazurile altora sau agteptim sI ne spargem gi noi capul de ele.: "RAvnesc soarta (pflmAnteas- ci a) necredinciogilor. Cici la Altarul Domnului. Pe acegtia i-a lepddat Dumnezeu. Ba chiar prin aceea gtim cd Dumnezeu are grrjd de noi. CEI CE N-AU NECAZURI Nou6. in cruce sd se asemene. lNvAtAvrntrELE REcrLoR 55 Nou6. Zic instr: cine vrea sd unneze pe Dornnul gi sE se asemene cu El. cu oamenii la osteneli nu iau parte gi nu sunt supugi la bltiii ca ceilalli oameni. Oamenii insd tare greu pricep cd indreptanea prin necazuri dovedegte nu pir6sirea lui Dumnezeu.iar aceasta le vine numai cdnd intrtr la "Altarul Domnului" . dar cdnd infeleg "sfErgitul pdcitogilor" . Fiind atotbun gi atotinfelept. ii lasi in picatele lor. toate necazurile ne vin de la gregeli. Aga incAt mulli din negtiinfi. Cdci gtiindu-le firea. dar nu toti primesc purtarea Sa de grijd.abia atunci nedumerirea li se impragtie. Cici: "Dumnezeu este indelung ribddtor gi mult rnilostiv. Rdd de toati lumea gi griiesc de sus. ci milostivirea Lui. Iatd. ori nu wem. ca gi ei? Dumnezeu wea sd ajute pe tofi. cu milostivire. neputinciogilor. ori wem. asemenea cu El va fi. ori pricepern acum. ori vom inlelege pe urm6. El agteaptii o weme s[ vadi: ne gr[bim noi cu pocEinfa de bunlvoie sau nu. . cdt poate sd cuprin- di firea omeneascd. nu de la Dumnezeu. precum cE nu au leac Ai nu pricep nimic din ocdrmuirea Sa. v[zind propdgirea p6cdtogilor".

De aceea. a I Regi 8. incercarea lui Dumnezeu de a-i spdla prin necazurile cele ldrl li s-ar intoarce tocmai pe dos. sunt mai mici decdt acesta singur. op. frrd pldcerea lui Samuil proorocul gi fdrd voia lui Dumnezeua. C6ci ei. Nu fericifi. p. ci vor m€rge in os6nd5" dar nu in osdnda cea mai mare. Dumnezeu preamilostivul. ca ucigagii de sine. in Iisus Hristos adic6.240. nu le trimite necazuri pe potriva p[catelor lor.4. pe cei ce n-au necazuri in lumea aceasta. agadar. Saul. din care fac cel mai mare gi mai de pe urml picat in lumea aceasta: sinuciderea. din milostivire mai presus de infelegere penftr mulfimea neputinfei lor. 3 Sf. vol. Marcu Ascetul: 'Dacd cineva. p.56 cARAREA tvrpAnATrer infelepciunii"r. tocmirea nebund a minfii lor ii arunci in deznldejde.242 gi ed. r . chiar gi cind osdndegte la iad tot milostiv se dovedegte qi ca un mai-nainte gtiutor din veci a toate. n-a pltimit nimic pen6 la moarte. Matcu Ascetul. Osea 8. nu-i bagd Dumnezeu in cuptorul smereniei. vol. ci nu rabdd neghina o probl ca aceasta. primul rege al iudeilor. Ori toate celelalte p5cate. decdt smerenia gi supunerea lui Dumnezeu (fafa de)..3-lg. adunate la un loc. picdtuind in chip vddit gi i nepoclindu-se. ed. a fost ales gi cerut de tofi bftranii lui Israil. II. omor6rea de sine. 2Psalm 72. Filocalia. Dimpotriv[. cit.2-3. DupI Sf. cunoscdndu-i Dumnezev ci n-au minte s[-I infeleagl cdile. ei aflI c6: "Pentru viclegugul lor ii pune Dumnezeu pe c5i alunecoase gi-i lasi sd cadd in prdpastie gi ajung la pustiire"2. de voie. Totugi Dumnezeu i-a l[sat in sfatul lor gi le-a dat lucrul dup6 care-i rColoseni 2. l. Iatd de c€. ce le-ar putea face omul. lor iubind mai tare mdndria gi slava degan5 a viefii acesteia. socotegte ctr judecata i lui va n fdr[ mill acolo"3. URZIREA CADERII inaintea lui Dumnezeu poate gregi chiar $i un popor intreg. Astfel. cdci mdndria lor cea peste mlsurd de mare nu rabdd nicidecum umilirea incerc6rilor.4. Cdci. nu le mai rdnduiegte o indreptare prin incercdri in lumea aceasta" ci osdnda in cealaltil. I. l.

7.20. 2l Regi 8. 6l Regi 10.este viala gi moar- tea. gi oricare le va pldcea.6.9. cerdnd fulger gi ploaie in vremea secerigului. L-a sdrutat gi i-a spus datoriiie gi drep- turile de rege. ca s[ nu-l lase sE facd o asemenea gregealE. Dar sI lucreze plgdnegte nimEnui n-a poruncit.22. li se va da. pe care vor avea sI o ispdgeasc[ impreun5: gi rege gi popor. precum gi cd se va schimba gi se va face alt om. unde de acum incolo nu le mai trebuie conducerea lui Dumnezeu. gi niminui n-a dat libertatea sE pdcdtuiascd. ddndu-i Dumnezeu alti inimd. ci fineau una: "Dd-ne rege. c[ci nu pe tine te-au lepldaq ci M-au lepldat pe Mine. 19-20. Pe acesta l-a uns rege tumdndu-i mir pe cap. poporul gi-a recunoscut gregeala. De aceea n-au ascultat sfatul lui Dumnezeu prin prooroc. Abia la a treia mustrare cu semn. ei. Dupd oarecare vreme. gi vom fi gi noi ca celelalte popoare !"' $i a zis Domnul a doua oari cdtre Samuil: "Ascult6 glasul lor gi pune-le rege !"4 Aga i-a scos Dumnezeu inainte pe Saul. gi a fost ag4 incdt frica de Dumnezeu 9i de Samuil cuprinsese tot poporul. gi a zis: "Roag6-te pentru robii tiii inaintea 'infelepciunealui Isus Sirah 15.zice inleleptul . iati pe bltrdnii poporului. iuvAfAmNTELE REGILoR 57 trigea inima. care se abdtuse pe la Samuil vizdtorul. . Samuil gi-a intirit cuv6ntul acesta. insd ei vdzuserd slava de la cudile regilor vecini gi a regilor pe care-i b6tuserd gi sclipirea aurului le-a luat mintea din nou gi se rdniserd la inimd cu mAndria gi cu slava degarti. 15-20. Iati momentul in istorie cind oamenii se depirteazd de Dumne- zeu mai vdrtos ca pdnd acuma. s6-l intrebe de nigte mdg6rife rdtecites. La aga sfat al lor. 51 Regi 9. pane gi dar proo. a zis Domnul cdtre Samuil: "Asculti glasul poporului. Acesta-i momentul cdderii oamenilor de la teocratie la regalitate. a I Regi 8. 1."l LdsAndu-i Dumnezeu in voile lor.ocesc6. ca s[-i lege strdns de poruncile lui Dumnezeu. 3l Regi 8. "inaintea oamenilor . ca sd nu mai domnesc Eu peste ei"2. din nou le-a adus aminte cdt de mare e p[catul pe care l-au fdcut inaintea lui Dumnezeu cd au cerut rege. inscriindu-se la o datorie grea. cei datori cu cunogtinfa. Samuil. il izgonesc din trebile cetdtenegti. la innoirea prdznuirii. S-a luptat Samuil cu poporul.

cum i s-a impotrivit in cale. "Dax Saul gi poporul iaragi au fEcut de capul lor: au crufat pe Agag. 2 Fapte 3.. c6nd venea din Egipt. de la tdndr pFd la prurcul de tdfd. gi. cici la toate celelalte pdcate ale noastre am mai addugat un p6cat. cd altfel nu vine iertarea."s. mieii ingrdgati gi tot ce era bun n-au vnrt sd piard6. panl nu-gi inJeleg gregelile. dec6t numai cdnd le izbegti pdcatele peste obraz. ci nimicegte 9i dd blestemului toate cdte le are.2-3. Str nu-l cruli 9i sd dai modii de la blrbat pan[ la femeie. p€ cele mai bune din oi gi din vitele cornute. De fapt ei sunt inchigi gi legafi la minte cu un vdl de intu- neric care nu se rupe altfel.lg.19. Asta era osteneala proorocului: sd lucreze cum va gti pocdinta din adAnc a poporului.iar nu osdndd 9i urgie mare.r. n-au dat foc ai aga mai departe. gi nimicegte toate ale lui. jWiiuc.. al Regi 15. I I Regi 12."' Aceasta era porunca lui Dumnezeu citre Saul. de la bou pdnd la oaie. infelegdnd. 31 Regi 15. . Mul1i. zicdnd: <imi pare r[u c[ am pus pe Saul rege."4 Iatd cum de la neascultare incepe cdderea de la Dumnezeu gi gregelile se fin lanf. ca sI vie de la fata lui Dumnezeu cale milostivd de indreptare. vremuri de reinviorare'. 58 cARAREA hwAnATrEr Domnului Dumnezeului tiu. de la cdmili pind la asin. ca sd nu murim. din addncuri s[-gi cear[ iertare. PUTEREA CARE NU ASCULTA in vremea aceea Samuil trimis a fost de Domnul cdtre Saul sd-i spund: "Adusu-Mi-am aminte de cele ce a f6cut Amalec lui Israil.8-10. schimbdndu-gi teocratia cu regatul. cdci el s-a abdtut de la Mine gi cuvdntul Meu nu l-a implinib>. Iar toate lucrurile neinsemnate gi rele.. una dupd alta. purt6nd sabie. a primit in ascultare o treabd de sabie. Ar fi locul sE ne intrebdm: oare de ce proorocul dddea mereu poporului gregeala peste nas ? Cu rostul ca sd infeleagd poporul cd a gregit. Atunci a fost cuvAntul Domnului cdtre Samuil. cdnd am cerut rege"l. regele lui Amalec. Mergi acum gi bate pe Amalec.. se cred curafi apdr6ndu-se: cd n-au omor6t. care. le-au pierdut.. SE nu iei pentru tine nimic de la ei.

De aceea gi citiri sunt dou6. Mergi acum gi bate pe Amalec. cu care ocArmuiegte neamurile peste veacuri. . 13.. ddm de vedenia lui Avraam: Facere 15: 12. Dac6-fi dezleagd. vor iegi sd vind aici cu avere maxe. c6-i pare r6u de ce a f6cut. gi nigte vite cornute. are literd gi are duh. Astfel. cdnd venea din Egipt. 14. Cuvdntul acesta al lui Dumnezeu spus lui Avraam cu sute de ani in urm[. 16. $i nimicegte toate ale lui. De aceea. dupd aceea. inspre o ispdgire gi o m6ntuire a neamurilor. Ce si fie cuvintele acestea ? O descoperire fdcut[ lui Avraam. Dumnezeu taina ascunsd in litere o pricepi. cdruia vor robi..patrulea veac de oameni. Atunci a zis Domnul cdhe Awaam: "Sd gtii bine c[ urmagii tdi vor nemernici in pdm6nt strdin. gi. pmfud pe Saul rege? Sfenta ScripturE" Canea lui Dumnezeu. Iar tu vei trece la pdrinfii tIi in pace 9i vei fi ingropat la bdtrdnefi fericite. prin Samuil. Ei tnsd se vor intoarce aici in al. ttwAlAvmrELE REGILoR 59 Oare pentru nigte miei. venea s6 se implineasci in zilele lui Saul.nu pricepi decdt litere. asa I fost cuv6ntul Domnului cltre Saul. care dezvdluia purtarea sa de grij6. gi iatl l-a cuprins intuneric Ai fricd mare. 15. un cuvdnt al lui Dumnezeu cdtre om.2-3. cufunddndu-ne in urma timpurilor. incit sd se tdnguie omului. dacd nu fi-o deAeagd. gi pentru cd rdz- boinicii au cruJat pe clpetenia lui Amalec. La asfinfitul soarelui a cdzr.tt pe Awaam somn grou."l I I Regi 15. si se fi supirat Dumnezeu aga de tare. cdci nu s-a umplut incd mdsura nelegiuirilor Amoreilor". Dar pe neamul acela. zicind: "Adusu-Mi-am a:ninte de cele ce a fdcut Amalec lui Israil. unde vor fi robifi gi apdsafi patru sute de ani.. peste rostogolul veacurilor.. il voi judeca Eu.

Astfel "Saul se tdlmdcegte."' Daci Saul mai reprezintd gi tipul legii scrise. Rdspunsuri ctttre Talasie. Ma><im Mdrturisitorul ad6ncegte sensul istoriei lui Saul in elementele lui spirituale. Ma*im Mdrturisitorul. Adeseori il repede I Sf. adicd negtiin]a in loc de cunogtin]X.24. Poporul iudeilor. CIci tot cel ce urd.gte din invidie gi ponegregte cu r[utate pe cel ce e mai tare in nevoinlele virtulilor gi mai bogat in cuvdntul cunogtinlei dumnezeiegti e un Saul chinuit de duhul cel rdu. rafiunea ei. gi de aceea s-a supErat Dumnezeu gi i-a plrut rdu cd l-a pus rege. linigtegte prin chitara duhului pe dugmanul chinuit de duhul cel riu gi-l domolegte. nu e biruit. David reprezinti duhul ei. cit. adicd litera cu duhul."l.421.p. odati ce nu poate lucra in armonie ceea ce nimicegte viafa cu ceea ce o h6r6- ze$te prin fire. de boala cea rea a cugetului pd. ca <iadul cerub>. alegdnd viata de plEceri in locul impdrdfiei gi a vielii trlite virtuos in Duhul lui Dumnezerr. cuvdntul care arcuia voia Sa peste veacuri. 'Ioan 4. Dimpotrivd. idem.60 cAnenne lupAnATmr Cuvdntul acestei ocdrmuiri a lui Dumnezeu nu l-a ascultat regele. Cdci tot cel ce a cdnrt din iubirea dumnezeiascd e st6pdnit. de legea care nu poate pdzi nici o poruncd dumnezeiasci. dup[ un infeles.. degi e piznuit de Saul. "(Cdci Duh. prin pldcere. PRIN TALCUIRILE PARINTILOR Sf.mdntesc.. Cdci e cu neputintd sd existe gi sd lucreze impreund partea trupeasc[ 9i partea dumnezeiascd a legii. adic[.. este Dumnezeu gi cei ce se inchind Lui trebuie sd i se inchine in Duh gi in adevdn>2. 3 Sf. "Acest David spiritual. dat6 fiind marea sa iubire de oan:leni gi nepdtimirea la care a ajuns. nu in literd.p. gi "acum" atingea din nou pe oameni. cdci nu i-a implinit porunca intocmai. intrucdt nu suferd faima gi fericirea celui mai bun in virtute gi cunogtinld. sau nici nu vrea s-o pdzeascd.433. ci se infurie cu at6t mai tare cu cdt nu-l poate ucide pe binefdcdtor.. scipdn- du-l ca de un drac viclean. dupd cum s-a scris.. litera legii. a cerut sd imp[rdfeascd peste ei iadul. Maxim Mlrnrisitorul. chiar urat fiind. .in op.

care osAndegte ura nedreapti gi spune. igi schim- bd in chip necesar gi ea mereu dispozi1ia. cdnd oamenii s-au rdzvritit impotriva Duhului. in locul lor venind duhul rdu. la fel Duhul se afli in vecinltatea literei. de aceea nu mai e literi s6-i impace. insd mai bun decdt ea. care sunt impletite intreolaltl in chip pdmdntesc. ai cllcat ponrnca mea. tNvAfAvTNTELE REGTLoR 6l cu ciudd chiar $i pe prea iubitul sdu Ionatan. pen[ la nebunie de invdrtirea gi nestatornicia celor materiale. iar mintea iudaizantS. Cdci pe cei pe care-i izbdvegte duhul ii omoard litera. cd. stipdnit6 de epilepsie.28. parcd. e toatii mintea. Saul este tot omul.) CEci legea privitd numai dup[ literi gi infeleasi material e. (Tare se potrivesc acestea la infdligarea vremii noastre. cum am spus. care este o altd icoand a diavolului. <$i voi da. idem. prin Taina Ungerii cu Sftntul Mir. avdnd sd se arate dupd moartea literei. zice. dobitoacele .p. legea scrisd. De aceea Dumnezeu. gi dd putere impdrifiei Duhului. Cdci de la amdndoud acestea. ddruit de Dumnezeu. zdpilcitl. gi sE-l piardtr dimpreund cu tot ce are el: femeile - pldcerile. sau natia iudeilor. 449. ca pe unele ce-s scuturate de boala nestatorniciei gdnduri- lor. care chinuiegte cu tulbur5rile gi zvdrcolirile neintrerupte. adicd cugetul pdmintesc. care e mai bun decdt tine. adic6 contemplafia gi cunogtinta duhovniceascd. Invidiosul se poartb asemenea lui Saul. I I Regi 15. vredniciile celui urdt. e tot sufletul.im MtrrturisitoruL. M7-448. proprii celor supuse vremii gi striclciunii. care viefuiegte dupd legea scrisd. 2 Sf. care a impiedicat iegirea din robia lui Faraon. care este aproapele literei. rege peste Israil.puii de drac. toate ale lui Amalec."a DupE alt inleles. pruncii lor ."2 "E de adaus cd pe cei scdpafi de Iisus (Navi) ii omoard Saul.patimile contra firii. . adicd gdndul tainic al con- gtiinfei. fiind scuturatd de nenumdrate contraziceri gi neavdnd nici o armonie cu ea ins6gi.pp. cu un cuvint. Ma:. prin care se infelege diavolul.19. Ma:<im Mtrrnrisitorul.infeleg legea scrisi . impdrdlia aproapelui tiu. se depdrteazd Duhul Domnului. o 'I Regi 15. care a uns pe Saul . dupd ce a cilcat poruncile dum- nezeiegti: <<Nebunegte ai lucrat. Sf. idem.ca sd impdr5- teascl peste Israil.>>3 CEci precum David era aproape de Saul. pe care fi-a dat-o lie Dumnezeu !>>l Iar Saul este. nebunul de odinioarl. se cdiegte c6nd o vede inteleasl trupegte de cdtre iudei. cu respect de adevdr. c[tre care a zis Samuil. El primegte poruncd s[ poarte rdzboi cu Amalec.

neamul cel cregtinesc."2 Pe ldngl cuvdntul acestq ii mai ajutii ficdnd gi o noapte de rugdciune. vdzltorul dincolo de literi gi lucruri. atArnl asupra noastr[. Deci. Astfel duhovni- cul igi cheamd regele la poclintd. n-ascultii. Saul face o pocdinJi mincinoasI. Ungerea cu Sf. unifi inlirxrtrul nostru gi intreolaltii in cuv6ntul lui Dumnezeu. APUSUL UNUI REGE Proorocul. Acum domnia ta nu va mai fine. nu implinegte ponmca. impertaganie. zicAndu-i: "Riu ai fdcut cd n-ai implinit porunca Domnului Dumnezeului tiiu. zicAnd: "Am pdcituit. ca o sabie. . Iar dacd facem ca Saul gi n-ascultlm s[ purtdm rlzboiul dupd ponrnca gi puterea dath noud de sus. noul Israil. era legat gi rlspunzdtor duhovnicegte de d6nsul. suntem ungi preofi. La acestea. regi gi impdrafi peste patimi. nu omoari dobitoacele cele mai arltoasie . Botez. deoarece tu n-ai implinit ceea ce fi s-a poruncit de la Domnul. av6nd durere in inimd de gregeala regelui.dar care tot patimi sunt. ca s[ nu mai fii rege peste Israil"3. pdrerea de riu a lui Dumnezeut. 13-14. am primit porunca 9i puterea de a omori pe Amalec cel de duh gi toate ale lui sd le dlm pierzdrii. ] t negi 13. Cdci.pAnATnt Nici Saul al nostru. degi poart2i piele de miel sau chipul nevinovitiei.patimile cu chip nevinovat . Domnul igi va gdsi un"blrbat dupd inima Sa gi-i va porunci Domnul sd fie conducdtorul poporului sdu. Nu omoard cdpetenia relelor cu ascultarea de Dumnezon. Noi. cautil str i-o tndrepte. Deci. Mir gi Sf. din noi din fiecare.6. Se intAlnegte a doua oarl cu regele. ctrlc&rd ponrnca Domnului gi cuvdntul tiu. ca unul ce l-a uns rege.62 cARAREA frr. mai mult ca sd scape de gura proorocului. care fi s-a dat. in cele trei Taine prin care intr[m in marea obgte cregtini: Sf. c6: 'tTesupunerea e un plcat la fel cu w6jitoria 9i impotrivirea la fel cu inchinarea Ia idoli.23. " I Regi 15. pentru cd. ii spune din nou gregeala sa. ci crufd tocmai c[petenia gi cdteva vite mai ardtoase ale lui. ai lepddat cuvdntul Domnului gi Domnul te-a lep[dat. dar m-am temut I Facere 6.

intnrcdt o imputernicegte prin purtarea sa de bundvoie.. Atunci azis Domnul cdtre Samuil: "Pani cdnd vei tAnji tu pentru Saul. cici dintre fiii lui mi-am ales rege. aducdndu-gi in sprijin temerea sa de popor.. avdnd trebuinfi de ea" se desfatil mai mult t l Regi 15. l. De acee4 cdnd vine din nou Sanuil gi vrea s6-l aducd la pocdinfd. "O rugdciune e lucrltoare c6nd e unitil cu faptele poruncilor. regele sare de la pocdinti la indirdtnicia mdndriei. Maxim Mtrrhrisitorul o scurtii invdflturd despre puterea gi mdsura rugdciunii cdtre Dumnezeu pentnr oarneni. nici mielugeii iubirii de sine. Ba se mai gi indrep- tdfegte. Deci. sau ca o vorbd goald a gurii. fric5 pe care o simtea inima sa.24-25. dupl cum 9i era de agteptat: omul cu inima implrfiti toate le vede impflrfite. pe care l-am lepddat. 2lnlelepciunea a lui Solomon 17. dar dd-mi acum cinste inaintea bdtrdnilor poporului meu gi inaintea lui Israil. .. ba chiar 9i cele ce sunt una le desparte. intre hottrrdrile Cdrmuirii de sus. . Deci. de popor $i am ascultat glasul unde e aplrare nu e smerenie. m&rdria tot stdpdnl rdmdne..ca gi cdnd aceasta n-ar fi una gi aceeagi ponxrc6. cu Dumnezeu nu pofl face diplomafie saui compromis. zicdnd: ee. ttwAlAunrELE REGTLoR 63 lui. ca si nu mai fie rege peste Israil ? Umple cornul tiu cu mir gi du-te la Iesei din Betleem. a regelui. nu omordse comutele mdniei. iar de la Dumnezeu vine.."3. gi indirdtnicia cdrmuirii de jos. t Regi 16. ci e invioratii gi insuflefttn prin implinirea poruncilor. hotirArea detrondrii. deci nici mirturisire gi nici iertare. indreptAndu-gi viafa de mai inainte gi (astfel) fdcand tare cererea dreptului. ll-12. Ridicn dar ptrcatul de pe mine. intr-altfel (adicd fdcutii pentru a[ii) e lucrdtoare cAnd cel ce are lipstr de ruglcirxrea dreptului s6vdrgegte faptele rugtrciunii.fui gregit. afirnci e lucrEtoare. Temerea sa ins[ era pricinuit2i de acea lepddare de sus'. C6ci nu folosepte rugl- ciunea dreptului celui care."r Iatll."a TAnjirea aceasta a proorocului. prilejuiegte Sf. in loc de incerctrri in vederea ispdgirii. cdnd rugdciunea nu cade de pe limbd numai ca un cuvint simplu. ca una ce nu omordse de la sine pe regele cel de alt neam.30. Cici iat6-l fdcAnd desp[dire intre ponrnca Domnului gi cuvdntul proorocului. 3 I Regi 15. zdcend lenegtr gi fbri consistenfS. Sdritura care face pociinfa cu neputinfI.

pp. neavdnd in ajutorul plinsului siu indreptarea cuveniti a picdtosului.dacd nrdgte cu adevlrat cele rele . II. F 64 cARAREA frr'pAnAtnr cu ptrcatele dec6t cu virtulile.p. vol. l. ceari iertare pentru faptele cu care de fapt se laud6."3 Iar Sfbntul Marcu Ascetul spune toate acestea pe scurt: "Pdcat spre moarte este tot pdcatul nepoc[it. nu e auzit cind se roagd. ca sd nu zic nebunie. spundndu-i: <$i tu nu te mai ruga pentru poporul acesta gi nu mai veni la Mine pentru ei. ed. Cu adevdrat e o mare nesimfire. gi-l tulbura un duh rdu. incdt gi slugile lui Saul i-au zis: ulatA un duh r6u trimis de Domnul te hrlbur["s. 1.ci sd o facd lucrdtoare gi puternicE."a Drept aceea Samuil a fost trimis la David. intindndu-se cu voinfa. intrarip6nd-o cu propriile virtufi gi in stare sd ajungd la Cel ce poate sE dea iertare de gregeli.254 gi ed. Chiar de s-ar ruga un SfEnt pentru un asemenea pdcat al altuia" nu e auzit. in mijlocul frafilor sdi. De pildn marele Samuil pldngea odini- oard pe Saul care plcltuise. 299-300. idem. Marcu Ascetul. tntmcdt nu are ca putere a ruglciunii intoarcerea necredinciogilor iudei de la rdticire. Atunci s-a depdrtat de la Saul Duhul Domnului. Vt*i. dar nu putea str-L facl pe Dumnezeu indurltor. Despre cei ce cred cd se tndrepteazd din fapte. precum tot aga de mare nebunie e s5. t Sf. l2-15.ii zice: (dan[ c6nd vei pldnge pentru Saul ? Cdci Eu l-am lepldat pe el. a luat comul cu mir gi l-a miruit. si ceard mdntuire prin rug[ciunile dreptilor acela care-gi r4sfata sufletul cu cele striclcioase. oprind pe slujitorul S[u de la pldnsul de prisos. s I Regi 16. o Sf. cu ochi frumogi gi plIcut Ia fat{. Filocalia. De aceea Dumnezeu l-a oprit $i pe el de la ruglciunea in zadar. Pe acesta cunoscdndu-l Samuil prin duh. 2leremia 7. I. l. cd nu voi auzi>>2.252. ca s2l nu mai fie rege peste Israil>>r. p.16.Merturisitorul. gi s-a odihnit Duhul Domnului din ziua aceea asupra lui David. De aceea Dumnezeu. vol. t I Regi 16. . care suferea mult pentm poporul iudeilor innebunit de amdgirea dracilor. De asemenea leremia. care era un copil bilai. Cel ce are tre- buinfa de rugiciunea dreptului trebuie s[ n-o lase nelucr[toare gi ne- migcati . trimis de Domnul.

s-a spdimdntat gi s-a zguduit tare in inima luis. Samuil proorocul moare. 2 I Regi 22. . iar al doilea. dar n-a putut s6-i factr nirnic. ba odatil chiar ii firrl suhla de sub cap. dacd in vremea ednd avea Duhul lui Dumnezeu n-a rrnrt sd se indrepte. chiar c6nd grdiegte de bine nu mai are statornicie. "S-au adunat deci Filistenii"a impotriva lui Israil. dacd nu chiar cu neputinfd.4. Saul a adunat gi el tot poporul gi a fEcut tabdri. ii va fi cu atdt mai greu sd se indrepteze. Saul. acum. eugetAnd sd-l pironeasctr de peret"t. n-a mai dninuit puterea lor. Saul. 10. de-acum incolo. Mintea i se intunec6 din ce in ce mai mult. De aceea vin nenorocirile: cea mai de pe urmd cale ce-o mai are Dumnezeu la indem6n[. r1 Regi 18. De aceea. 10-12. din toate timpurile se gtie cd atunci cdnd puternicii wemii ridicau m6na asupra slujitorilor lui Dumnezerl. se rdscoald impotriva lui Dumnezeu gi a slujitorilor Lui. muncit de diavol. cdci ocrotea pe David. iar altddati ii taie un col! de hain6. di poruncd sI ucidl pe preolii Domnului.lucrul ucigaqului de oameni . nu se mai poate sui sl priceapd din cele vdzute pe cele nev5. dar cu ordnduire dumnezeiascd David ii cruf6 viafa de mai multe ori. Se sdlbiti- cea gi asupra lui Samuil. Saul ins6. ' I Regi 24. iwAtAmNTELE REGTLoR 65 Trebuie sd aritim c6. decit cu dovezile bunltiifii tui David. a I Regi 28. ca sI dezneticeasc[ pe om la minte. 5l Regi 28. stdp6nit de duhul r[u. Zguduirea aceasta are sem- nificatie gi urmflri. sfdtuitor nu mai are. O minte intunecati n-o mai pofi crede. Asupra lui David se pomegte cu oaste. fiindci lineau cu David. Fapta aceasta a lui Saul dovedea nebunia minfii lui gi instr[ina- rea cu totul de pocdinfd. acest dezechilibru cregte intr-un moment de spaimd gi.5.17-18. vdzAnd tabera Filistenilor.zute. wSnd s6-i dovedeascd bunl- tatea sa" Dumnezeu ii ardtase cI nu-i wea moarteao ci intoarcerea.l-20. cu r[zboi. ceea ce ii atrage de la Dumnezeu nenorociri gi necazuri fird oprire. odatd dovedea dezechilibrul lui nervos. celui ce-i crufase viafa de mai multe ori ?3 Dar o rninte nebund nu mai infelege cele bune.cdci de doud ori a aruncat dup6 David cu lancea. umbla sd fac6 moarte de om . Aceasta e pedeapsa adusl de Dumnezeu peste indlrdtricirea inaintea unui trimis. 19. Clci prin ce l-ar fi putut zgudui mai tare spre intoarcere. ajuns in stdpAnirea dracilor. ceea ce slugile sale au gi ficu! ucigdnd in ziua aceea optzeci gi cinci de preo1i2.

ca des6virgit si-l ingele pe Saul. SPIRITISM La wljitoare. dar Domnul nu i-a rdspuns nici prin vis. nici prin prooroci. plrlsit de Dumnezeu gi mergdnd la vrflji- toare.dupd tAlcuirea Sf. cu care lucra vrljitoarea. intre Dumnezeu gi diavol. incet nnrnai mo{ii i-ar mai putea intoarce. nu au parte de darurile sfatului. "chiar de va gi invia cineva din morfi. "Cdci a intrebat Saul pe Domnul. tot nu vor crede'2. gi care a luat infiligarea lui Samuil.66 cAnanre lupAnATmr faptele lui sunt din ce in ce mai demente. Iatii in ce fel aduce Dumnezeu strdmtoarea peste om. incdt gi din morfi ar fi in stare s[ cheme pe aceia pe care nu i-a ascultat la vreme. inc6t gi sfhrgitul i l-a proorocit. cere din modi pe Samuil pe care nu-l ascultase cdnd a trebuit.u. care igi intinsese stdpdnirea gi asupra viefii sale..nu duhul lui Samuil a iegit din iad (degi in iad au mers toF drepfri Vechiului Testament afbrd de Enoh gi llie). Cici. pentru ca indat6 si se stingd gi aceea. cdci . Iar slugile i-au rispuns: <<Este aci in Endor o wdjitoare>>. care linuregte locul acesta . Iati pe fostul rege cdzAnd cu inchinare inaintea megtegugirii diavolului. Atunci Saul zise slugilor sale: <C[uta- ti-mi o femeie vrdjitoare. ] t negi 28. ci a iegit duhul cel rdu."l Dumnezeu. gtiinduJ cI va face aceasta. clci mintea lui nu mai fdcea deosebire intre bine gi r5. Doar o ultim[ licdrire a lui Dumnezeu i-a mai r6mas. totugi. Iatii-l acum pe Saul. Saul gi-a schimbat hainele gi s-a dus la w[jitoare. Grigorie al Nyssei. 'Luca 16. Neascultitori. ca sd merg la ea gi s-o intreb>. ucenifa diavolului.31. Dar cei ce pdnl acolo se indiritnicresc.Aga a plfit Saul. gi Dumnezeu ii pdrdsegte gi-i lasd ln sfatul celui rEu. nu i-a rdspuns. oamenii tari de €p $i betegi la minte de fumul mdndriei. nici prin vedenie. ca odlati. aga se prefuiasc[ sfatul.6-8. . p5r5sind sfatul cel bun dat la vreme.

fiind cea mai sublire dintre am[giri. aretand cd gtie lucruri. Poate ingira dovezi dup6 dovezi. ci-l opregte. $i a zis (cel in chipul lui) Samuil cltre Saul: "Pentru ce mi tuIburi ca s6 ies ?" Iar Saul rispun- se: "Mi-e tare greu. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului gi n-ai plinit iufimea mdniei lui asupra lui Amalec. Zis-a (cel in chipul lui) Samuil: "La ce mI intrebi pe mine. $i va da Domnul pe Israil impreuni cu tine in mdinile Filistenilor. Filistenii se luptE impotriva mea. Sd fim infelegi: Biserica nu tilgdduiegte spiritismul. gi. cum o gtiam gi noi. Iatli de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o probd indeajuns de con- vingdtoare despre fiinfa sau identitatea sa. de aceea Domnul face aceasta cu tine acum. a ajuns o adevtrratil mod[ de lume mare. ca pe cea mai adevfuatl descoperire de dincolo. iar Dumnezeu s-a depdrtat de mine 9i nu-mi mai rispunde nici prin prooroci. In zilele noastre. vdzdnd cI cele mai l_ r- . 19. Dar pi ingerii rdi sau spiritele pot si le gtie tot aga de bine. ca amdgirea noastrd cea din bund credinld si fie des[vdrgitJi: iar noi sE credem o lucrare de amlgire. daci Domnul s-a depdrtat de tine gi s-a fdcut vrdjmagul tiu? 17. $i. care e inlocuitd gi copiat6 intocmai intru toate. are ve- chime mare. de aceea te-am chemat ca s[ m[ invefi ce sii fac ?" 16. mdine tu gi fiii tni vefi fi cu mine !" Agadal ftrr[delegea vorbirii cu mortii. nici in vis. cea mai megtegugitii substituire a persoanei. in nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce vorbegte sau scrie intocmai ca rlposatul. nici in vedenie. 18. pe cale. numai rapo- satul putea sE le gtie. Se-ntdmplE" adic6. ni se pare nouE. sau spiritismul. Domnul face ceea ce a grdit prin <<mine>>: Va lua Domnul domnia din mdinile tale gi o va da lui David. e gi cea mai primejdioasd rdtii- cire. aproapele tiu. IwATAUINTELE REGTLoR 67 1 Regi 28: 15.

rturie a nemuririi sufletului gi a invierii celei de obgte. nu cere sfinfirea vieJii. Viafa Sf. Altii pricini. de teama sd nu te afli in gregeall. s-a gdsit cd. sau prad6 nlluciri- lor care clintesc mintea din dreapta socoteald. iar unii cu adev[rat au grdit gi cu cei mutali de aici.e se invoiesc sd impnlmute din ei o anurniti putere nervoasd. ba gi la viaJd i-au intors. nu opregte ispitirea de Dumnezeu . ne poate sta mlrturie gi in privinfa spiritismului. FT 68 cARAREA tupAnATrct niultc clescoperiri se implinesc mai pe urm6. E gi mai ugor: spiritismul nu cere lupta cu sine insugi. care inainte de a fi cregtin era mare wljitor gi inqelItor de oameni. cdgtigdndu-fi incre- derea. Iar cu vremea. Acela igi pierde congtiinfa de sine in vremea gedinfei. cdnd arde intr-tngii iubirea de oarneni gi voiesc s6-i scape de vreo mare nedrep- tate ndpdstuiti peste ddngii: ei cer de la Dumnezeu mdrturia celui de <lincolo de morm6nt" Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinfi gi pene la descoperirile spiritiste e tot atdta dep6rtare. dar asta a fost din ing6- duinfa lui Dr:mneze!.. pe ldngd toate aceste4 sd mai crezi gi in spiritism. dar numai ca. Fdcindu-se cercetare undeva. fi le cere gi pe-acestea. te pofi pomeni cu sfaturi impotriva mdntuirii. trebuitoare spiritului de dincolo. primegti fdri control cea nrni de pe urmb ingelare" Iar aceasta o p[tesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii gi umbl6 dupd miiastra ingelare ca s[-i pov$uiascd aceia cdtre lumea de dincolo. nu cere recunoagterea dirmnezeirii Mdntuitorului. gi ca o slavi cu care i-a cinstit pe sfinfi. jaf . Din cdnd in eAnd se arati intre oameni cit asculti Dumnezeu de sfinti. e gi aceasta: s-a b[gat de seamd cE practica spiritismului duce la nebunie.70 de ingi la suti frcuserd spiritism. Cum se ajunge la nebunie e u$or de priceput: fiecare gedinld se poate face numai dacd tofi cei din adunaf. Ba. Ciprian. intr-o casl de nebuni. ca o m5. Am putea fi intAmpinati de adepJii spiritismului cu cuvdntul cd dintre slinfi mul]i au grait cu ingerii.cici tocmai asta e spiritismul. imprumu- tarea puterii nervoase pe care o solicitd spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o invoire la jaf pe socoteala sdndtdlii nervilor. care scrie sau vorbegte printr-unul din cei adunafi. cdti de la sfinfi la ispititorii de Dumnezeu. adicd gi in altceva pe l6ngd Biserica intemeiatii de Dumnezeu. cade in transd. pentru care Biserica igi opregle fiii de la calea l6tu- ralnicd a spiritismului gi a vr6jitoriei de toate treptele. dacd fii neapdrat la acestea.

Spre documentarea celor de mai sus. duc la deze- chilibru mintal. pe unii mai repedo. pe allii mai tilrziula a nu se mai putea sluji de minte gi de nervi.. aducefi-v[ aminte de Stade.pot duce la dezechilibrul mintal. cdci tdlhlrite de spirite sl5besc Ai.. altfel decdt cealalt6 lume normald. ' Alajovanine. 3 H. Cartea aceasta are meritul cd aduce gi rdspunsurile ocultigtilor. cit. p. * .una din cele mai insemnate in general . iqi schimb[ firea. Blavatsb): "Cele mai bune. care e atins de aceeagi boald. dacd cel ce le studiazd sau le practicI nu are tare inte- lectuale. care e epileptic. Paris. Gdndifi-vd apoi la soarta tristd a sir- manului Washington Irving. Philippe Encausse. incetul cu incetul. Aga incepe pe incetul sd se arate nebunia. care s-a stins de nebunie furioasl intr-un azil de alienafi. cele mai puternice medii au suferit de pe unna experientelor in sufletul gi in trupul lor. Vedeti ce viaf[ a avut Douglas Home. incdt toate le virc! printr-un duh str6in. p.p. Eu judec aspru doctrina . de cele mai multe ori flrd de intoarcere.. ed."3 Un spiritist incercat (Stanislas de Gnaita) atrage aminte: "Po!i vedea cd nu tlgdduiesc cu prejudecati preful spiritelor. prin ele insele. Sciences occultes et ddsdquilibre mental.faimoasa gtiinfl a binelui 9i rdului . oarecum ziclnd. P. Blavatsky. in Sciences occultes et disiquilibre mental. 1944.a lui Ch. inop. intemeietoarele spiritismului modern. Toate sfaturile lor nu sunt dec6t strigdte de alarmd impotriva ndvalei mullimii spre dezechilibrul mintal.numai pentru conse- ' Dr. 314. primul mediu al Angliei din vremea noastrd."2 Iatd rlspunsul unei orientaliste (D-na H. spiritigtilor gi a cdtorva orientaligti de seam5. Iatd c6teva rlspunsuri la intrebarea: "Dac[ gtiintele oculte . Dar e un lucru sigur cd mulfime de dezechilibrafi mintal sunt atragi spre practicarea gtiinfelor oculte gi nu-gi gdsesc in ele dec6t inrlutlfirea tulburdrii lor sau o tem6 pe care sI delireze. aducem in sprijin cartea unui medic despre $tiinlete oculte Si dezechilibrul mintalt. Amintiti-vd moartea .Iati in sfhrgit $i pe surorile Fox. 92. sau nu ?" Unul rdspunde: "Nu cred cd gtiinfele oculte. cele mai vechi medii.wednicd de pl6ns . Payot. mulgumit5 acelor ingeri.96. $tiinla binelui gi a r[ului este plini de primejdii gi plina de curse. ele au innebunit fbrd lecuire. tNvATavTNTELE REGTLoR 69 care duce. II. Fdrster. dupd peste 40 de ani de <<raporturil> cu <<ingerii>>. de Eglinton.

mai rele decdt sine gi se intoarce la casa de unde a fost alr:ngat. il poate gdsi ocupat de o lanr[. Dar se int6mpld cI labaza acestor studii sd stea o tendinfi anormaltr. fiind alungat de pocdinfa omului uniti cu darul lui Dumnezeu. s-a intdrit ca intr-o cetate.insugire care e datoriti unei inaderenfe nomtale a sistemului nervos la lumea real6) e obsesia.Sau el intrd fdrl sd fi putut da afari niluca. nu are nici un neajuns in ce privegte slndtatea moral[ a celor echilibra]i.116. Ar fi interesant de gtiut intocmai ce inlelegeau Sfinfii Pirinfi. Unele din aplicafii sunt experimentele de disociere a personalitiltii. cit. Experimentatorul indrdznef. Odati' Mintuitorul atrlgea aminte celor ce se izbdvesc de rele.umbl6 pustiu.. cit. das6 aflE casa curati. 2 Allan Kardec.. Se poate intelege de I Stanislas de Gnaitao irrop.. de aci nebunia.cd nu pot rtrmAne altfel . ca sd spunem astfel.. a luat organele in stilpdnire. cend iqi disciplinau ucenicii. neavdnd acela unde petrece..minte4 suflehrl . . in leg6trui cu spiritele . lesand gearnuri Si uSi deschise . Cu atdt mai mult aplicafiile practice.sigur cd cele de pe urmn ale omului aceluia vor fi mai rele decdt cele dintAi. Obsesia ane trei trepte principale: obsesia simpla fascinatia gi subjugarea. mai ia cu sine alte $apte duhud. care s-a instalat acolo. plecat de-acasd prin cine gtie ce excursii astrale dupd informaJii."2 Un profesor (Laiquel-Lavastine) mai preciznazl gi alte laturi: "Studiul ocultismului. AIt spiritist (Allan Kardec) rdspunde cam aceleagi: "Una dintre cele mai mari primejdii ale mediumitE{ii (insugirea ce-o au unele per- soane de-a intr4 chiar ftrfl voie. dar stipdnul . . sau chiar bolnivicioasd."l REspunsul acesta indeamni la o legdturd. adicd st6pinirea pe care anumite spirite o pot exercita asiupra mediilor. nestipinitS. in acest caz elepot fi v6tilm[toare. pe pufin. ca pe un cAmp de lupti: de aci lnainte ea va vegeta in acest trup gi asta e idiotia. -l 70 cARAREA lvrpeMTu cinlele la care duce in chip fatal: promiscuitatea psihicd gi anarhia spi- ritual6. cd duhul cel rdu (recunos- cut de noi prin muncirea unei patimi).. monomania sau.p.... Deci. deprinz6ndu-i sd-gi aibl necon- tenit sufletul intreg acolo unde le era gi trupul gi sd se impotriveascl rdpirii minfri afare din trup. posedarea.Sau rlm6ne larva stEp6nd pe trup. Trebuie cd aci e ceva mai mult decdt sim- pla imprEgtiere a fartenei..ll2.. cdnd vrea sd intre in trupul lui. care. ..p. inop. multi sldbire aduce.

ingii. Dar I Laiquel-Lavastine.. fac spiritismul sI inter- vie ca un izvor de elemente noi. 2 C. ci poate aveaobaz5de adevlr. nebunii. iar dintre motivele mai putin serioase. care. Printre mediile existente se pot face trei grupe: l. Spiritismul este prin urmare plgubitor. Fac. in op. dacd. Normal ar fi ca cei r[magi in viafa aceasta sd vrea s[ se refac[ gi sd se impace cu hotdr6rea cea mai presus de ei. ingelItorii gi escrocii. este mult mai primejdios decdt jocul unui copil cu nitroglicerind"2 (dinamitd). cr:riozitatea gi naivitatea. dintre cele mai serioase sunt durerile nemdngdiate pentru moartea cdte unuia din familie. cdci am constatat personal. nu sunt cdliuzifi de un om incercat. la care spiritismul nu e decdt pricina ocnzionaldaapailiei delirului.inop.p. Leadbeater). intr-un delir sistematic. Aqa cd povestea cu vrijitorul sfiigiat de dracii pe care-i chemase nu-i numai poveste. sI nu se #duiascd si degtepte energiile acestea de temut."r Cel mai r6spicat strigdt de alarmi ii dd un magician gi orientalist englez (C.mdtoarela subiectele a clror sintezd mintali e mai mult sau mai pufin insuficientd. W. prin curdfia firii ei..ll9. daci persoana vizatl. Rolul psihiatrului este si arate neajunsurile gi pri- mejdiile sale. I18. la adlpost de inr6urirea lor. * Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism. cit. 3. cdnd wea si se joace cu aceste lucruri foarte serioase. cit. care a ordnduit aga. in urmltoarele cuvinte: "Mijloacele cele mai inaintate de w[jitorie (magie neagrd) pot da viaf[ elementelor anificiale puternice. Dar elementele acestea reacfioneazd cu o putere ingrozitoare asupra autorului lor. pe tof atenfi. gi acest fel de viafi este cdteodatil foarte riu. r-T . foarte solemn. de cele mai multe ori debili mintali. care intrd in jurisdicfia tribunalelor. 2. A te arunca in experienfele acestea. frrI sd ai pricepere. Leadbeater. fiindcd inlesnegte iz- bucnirea delirului. p. W. iwAfAurNTELE REGTLoR 71 aci cdt sunt de vdti. la ce urrrEri teribile se expune o persoani negtiutoare gi cu cdliluzA rea. se afld.

se trezesc total absorbili de un atzre duh. aceastd neastdmplrare chiar dovedegte dezechilibru latent. a: "Fiinfele dezndd6jduite. ba cutare sau cutare sfhnt.9i pentru asta are gi vreme gi ocazii .72 cARAREA lnapAnATmr ei fac dimpotrivii: nu vor s5 se impace. in alte cazwi. unde sd se sfargeascd totul. nu vor sd intrerupd legdtura cu cei mutafi dincolo.pe urmd trebuie s6-gi stdpAneascd durerea. socotind intors. nu mai rimdne bietului indurerat nimic care s6-i ocroteasci mintea sdndtoasd. iar de acolo atArnE de sindtatea nervoasd cdti" a mai rdmas. fdrd exemplific5ri. care se d5 pe sine ba "arhanghel". care pricinuiegte obsesii gi indrum5 la spiritism. care abia acum se manifestl pe "motivul" unei morfi in familie.sau. sau mai bine-zis asupm celor posedali de spirite. cu timpul. cd unitatea persoanei omenegti s-a sfdrAmat. acea a doua persoanS face pe unul din personajele mai de seamd ale istoriei. Dragostea mirginit inteleasd intefegte gi prelungegte durerea. Omul trebuie sd aibd o cunogti. . ne aflEm in fafa unei tragedii din cdmpul patologiei nervoase. impinse de naivitate. refuzd a se mulfumi numai cu mijlocirea Bisericii pentru sufletul lor.. Philippe Encausse. se revolt[. iar starea asta nenormald ii poate impinge pann'la dezechilibru mintal . Tot cu acest prilej se mai nirneregte o observafie asupra spiritig- tilor fErd voie. sE nu mai fie ispitite la o experienfd costisitoare gi in acelagi ti-p periculoasi pentru sufletul lor tulburaf'r. mai mult sau mai puFn cu sau firi voia lor: sunt o seamE de oameni slnitogi la aparenfS. Cici nestEvilind-o cu resemnarea gi cu impdcarea stdrii de lucruri. tot confinutul subsolului persoanei rdbufnegte fbr[ stlvilar. . refuzind alinarea pe care o d5 credinla cregtind.nfi despre moarte gi viat6. teamd sau nebunie.in op. dar "lor le grEiegte duhul" multe prapdstii. E limpede. aga cum acestea se deapln[ de la inceputul omului. Suntem de acord deci cu "dorinla fierbinte" din concluzia unei teze de doctorat in medicind. Ei vor sd treacd hotarul pus de Dumnezeu intre cele doud imp5rdtii ale viefii sufletului. ' Dr. Acegtia simt intr-ingii o a doua persoand. care vorbegte cu ei ca atare gi. cit. cenzura rafiunii nu mai functioneazd.242.p. Neast6mpdrarea lor ii pune in conflict cu Providenfa divin5. c&rd n-avem de-a face cu o persoand inclinatil spre credinfS. ba chiar gi numele lui Iisus Flristos il impnunutd. iar pe deasupra.

fere voie . Chiril al Ierusalimului. de bunl voie. arltdndu-i prin vorbirea pAntecului cd proorocul ii este protivnic.. previn turma credinciogilor de ispitele iscodirilor ldturalnice. . sau mai curAnd insugi Domnul patriarhului (Dumnezeu).. pentnr ca s5 vadd insugi Samuil cd apdrarea pe care a vrut s-o ia lui Saul a fost zadarnicL. C[ci cine odatd petre- t Sf. ci cred cd singurul adevdr e cel descoperit de Sf. gi in sprijinul acestei pdreri aduc faptul cd fiind foarte impresionat Samuil de lepddarea lui Saul (de cdtre Dumnezeu) gi chiar c6utarea wEjitoarei s-a fXcut tot cu gAndul la Dumnezeu. (para- bola cu Lazdr gi bogatul).. cdt de mare este Samuil intre sfinti gi de condamna- bil[ e fascinafia magiei. astfel Sffintul Chiril al Ierusalimului strig[: "Fugi de orice lucrare diavoleascE.p.133.nu. Nu primi nici mlcar sd auzi despre farmece. descdntece gi de faptele foarte nelegiuite ale celor care cheami spiritele !"r Iati gi cuvintul Sfhntului Grigorie de Nyssa.. printr-o manevraJe a vrljitoarei. supdrat proorocul pentru cd nu voia ca p[cdtosul sd fie dat pierzdrii. adic6. Pe cdt gtim.. intrucdt ar insemna cE s-ar fi permis diavolului si ueac6 el acea prdpastie gi sd mute pe acel sffint prooroc din mijlocul cetei celor sfinti in alt loc.. cit. cd s-a clscat intre implrdfia celor buni gi a celor r[i. un rdspuns ingeldtor la intrebdrile puse de el... anume ci nimeni din cei condamnafi nu se mai poate ridica pane la cele ceregti gi nimeni din cer nu mai poate cobori in ceata celor rdi . Evanghelie. de care ne spune Evanghelia.eu personal nu cred in astfel de concepfii magice. cdci nici n-ar fi in stare gi nici n-ar wea s[ se amestece in cele rele. n-a putut nici cu voie.. drept aceea gi adaugd cd a permis Dumnezeu ca sd fie chemat sufletul proorocului prin acea artd magicd. intr-un gand. fdc6ndu-i sd i-o spund personal atunci c6nd l-a chemat. adicd prin aceea cd a vrut sd afle. nici fErd voie sd treacd peste prlpastia care separd pe cei r6i de cei buni. Fiind. G6ndindu-m6 insd la prdpastia. precum a zis acel pa- triarh. Nu da atentie La astrologi. truvAf AnrnvrELE REcrLoR 73 rt Sfinfii Pirinfi. iardqi nu e posibil. din scrisoarea sa c6tre Episcopul Teodosie: "S-a pirut unora dintre inaintagii nogtri cd acea vrdjitoare ar fi adus de fafE chiar sufletul lui Samuil. pe at6t sunt de convins ci in acea stare de odihntr completil in care se afla Samuil. a-- . op.

rlnindu-l de moarte. $i in ce fel e ghicirea prin care se lasd omul ademenit ca sd afle adevErul. gi venindu-i atunci in minte cd Samuil i-ar putea veni oarecum in ajutor. e absurdsd se spund cd ar trece de bund voie la cele rele.. mulli se pasioneazA. pentru a nu-gi anina oamenii privirile numai spre Dumnezeu. pe care de altfel Saul nu le-a vdzut. pe atilta e de sigur cd omul cade in ghearele vicleanului gi ingelItorului diavol. din cei ce se ingrijesc de cele trupegti. sI cunoasci viitorul. lr- 74 cARAREA ltrrpAnATrpI ce in bine. Dar chiar dacd ar avea de gdnd aga ceva. deci. toate acestea vddesc tot atdtea moduri de ingelare a omului de cdtre viclenia aceluiagi diavol 9i aceasta cu scopul c4 deptrrtAndu-se oamenii de Dumnezeu. atunci cdnd impotrivd-i se rdsculaser[ strdinii cu toate armatele lor. Cdnd deci s-a apucat si oficieze acel act magic Ai au apdrut in ochii femeii fantasrnele acele4 atunci diavolul l-a fdcut pe Saul s[ creadi cd acele aritEri ar fi insugi realitatea lor. cercetarea mdruntaielor.. sd-gi lege nddejdea de anumite felffiiri mai deosebite sau de palpitlrile anumite ale ficatului. ndddjduind s[J poat5 evita" dacd e rdu. prin care s-a crezut cd s-ar putea evoca sau readuce la viaJi sufletele celor morfi.. Una din aceste felurite ingellri este deci gi vorbirea din stomac sau pitonia. inspirafia 9i alte multe. Diavolul e cel care indeam- nd pe cel ce obserryd zborul vulturilor. tilm[cirea semnelor. ca gi clipirile din ochi. mai ales ci . $i care alti ran[ poate fi mai mortalS pentru oameni decdt a-i indepdrta din apropierea Dumnezeului celui fbc[tor de viaf[ gi l6sAn- du-i sd se rostogoleasci de bunl voie spre pierzare ? intrucdt. ci numai ea. incitarea (ispitirea) zeitilii. el nu are alt gand gi alfii grUI decdt sI loveascd pe om unde-l doare. sd caute vindecare prin diavol. deci. cum sunt: ghicitul din zborul pds6- rilor. oracole. de aceea. Ce insemneazA. chemarea mortilor. mdrimea acelei prdpastii nu permite astfel de trecere. bdlbdiala care reiese din inflamafiuni ale ganglionilor. vicleana fire a diavolului a iscodit o mullime de chipuri mincinoase de a cunoagte viitorul. Saul s-a dus la vrijitoare care-gi credea singurd gi-i credeau gi alli oameni cd i se arattr diavolul sub diferite contururi. problema pe care o discuttrm ? intrucAt wijmagul firii omenegti e protivnicul nostm al tuturor. de la care gi cred c[ o dobdndesc. sau sI gi-l dobdndeascd" daci e bun.. ghicirea in momente de transd. Disperat in privinta mdntuirii sale.

Aceste comuniciri.s.44. Dar dacd ar fi fost insugi Samuil. crezdnd acum cu tirie ci de fapt nu s-a ingelat prin viziunea femeii. aceste splendide platitudini gi rn6- runfiguri. La o atare confruntare se dau de gol. indlfimea g0ndirii.95. atunci ce s[ zicd Ia aceasta adevdratele slugi ale textului Scriptruii? CdL s-ar fi ardtat insugi Samuil gi cd intr-adevdr vrdjitoarea a vdzut nigte zei ridicdndu-se in sus ? Cunoagte gi Scriptura pe diavol. spun6nd adevlrul atunci c6nd a zis: <dvldine tu gi fiii tdi vefi fi cu mine>> (I Regi 28. el a fost acela care impreunl a luat gi pe alte spirite spre a ingela pe acea femeie gi prin ea gi pe Saul. .le-a descris 9i haina in care ar fi imbricafi gi le-a invitat gi glasul lor gi vorbirea in chip profetic. Puse pe doud coloane. ci numai tatil minciunii2 gi hristogii mincinogi3. atunci cdnd zice: <Toli dumne- zeii pIgdnilor sunt idoli> (Ps. De altfel acel spirit diabolic s-a dat de gol flrd sd wea. anunf0nd. Dupd ce ea a zis cd vede nigte zei inIllandu-se gi un blrbat in picioare imbr[cat in douE haine. pe care nu cred s6-1 poatii face sufletele celor mutafi de la noi. totul dau de gol un fals neruginat gi nemaipomenit de indrdznef. in acea vorbire din stomac acele spirite diavolegti au fbcut pe femeie sd spund cd sunt zei. twAtAuwrELE REGTLoR 75 instrgi imordcimintea sub care i s-a spus cd s-a ardtzt acea figurd (a lui Samuil).imbrdcdminte care nu era deloc necunoscut[ femeii. col. P. l9). printr-o conjuncturI verosi- mil[. fdrd voie ne conduc la comparafia lor cu Sfintele Evanghelii. Calitatea literartr" fondul. atunci cum ar fi fost posibil sI stea impreund cu el un om vinovat de atAteacrime (Saul)?"I in wemea noastrd circul[ multe cflrli care cuprind comunicdri de dincolo. 5). I Sf. se potrivea cu aceea pe care o cunoscuse Saul. 45. fapt care a fdcut pe acesta gi mai mult si se mire. 2 Ioan 8. . Migne. cu o paginl din Evanghelii. Ori sufletul lui Samuil sd fi petrecut impreund cu idolii ? 36 nu fie ! Ci spiritul de care vrdjitoarea era continuu stilpdnitS. Grigorie de Nyss4 Epistola catre Teodosie. viitorul. 3 Matei 24. sublimul gi ridicolul sunt gi mai evidente. mai ales cele care se dau pe sine a fi din partea sfinfilor sau chiar ale M6ntuitorului insugi. 4074t4.G. pe care o indicau aparenfele. ca pe ceva ce reiegea logic din faptele ce se intAmplaserd.

Atunci a zis Saul purtitorului slu de arme: "Trage-Ji sabia gi mI strdpunge cu ea. Lupta contra lui Saul ajunsese cumplitd. pentru fiii pierz5- rii. iscoditori gi ei de taine: 2 Tesaloniceni 2: 7. 10. insotit5 prin tot felul de puteri gi de semne gi de minuni mincinoase.. care lucra prin vrajitoare.76 cARAREA fnapenATnI Biserica e datoare sd-gi crufe fiii de ispita cdderii intre tdlharii cei de duh. cdci se temea . dat Tesalonicenilor. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amdgiri putemice. ingeldndu-l cu chipul lui Sa:nuil.. Purtdtorul de arme insd n-a voit. ca sd dea (dar) creztrmdnt minciunii. 11. 12. cele inchise in zile viitoare. " 9. de aceea opregte lucrul acesta gi-gi previne credinciogii cu sfatul Sfrntului Pavel. PLATA DIN URMA A NEASCULTARII Iar acum.. $i sd cadd sub os6ndd tofi cei ce n-au crezut adevlrul. . ci au indrdgit nedreptatea. Cdci cale nedreapt[ indrdgesc tofi cei ce iscodesc ldturalnic tainele lui Dumnezen. ca s[ se mAntuiascd. $i de am6giri nelegiuite. . ca sd nu vind acegtia sd md ucid[ gi sd-gi bati joc de mine".Taina fbrddelegii se infiripeazd. fiindc[ n-au primit iubirea adevIrului. 4. mirturia Scripturii despre vinovdliile pi plata pe care gi-a luat-o Saul pentru neascultare gi osteneald la vrljitoare: i se impli- nesc cele zise de duhul minciunii.Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan... Astfel: I Regi 3l: 3. gi arcagii il lovird pe acesta" care fu greu rdnit.

fiul lui Iesei. Dumnezeu il chemase. 6. lipsit de orice pietate gi prdbugindu-l in pierzarea vegnic6. Chiar pe Saul. dac[ n-a vrut sd infeleag[. 14. nici in veacul ce va sI vie. c6 pentru inmullirea neascultini a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Aqa a murit Saul pentru nelegiuirea sa. din neascultare gi nepociinfd. a alergat la o vrdjitoare cu intrebarea sa. 5. incepe calea pierzdrii care-l duce pan[ in fata mortii. I Paralipomena 10: 13.. $i n-a cIutat pe Domnul. neprimind luminile sfatului. Iati curn.26. Iati de ce au zis Pdrinfii cd plata neascultirii e pierderea mdntuirii. iar sub povara durerilor. Iar Scriptura. dar. C[ci ucigagii de sine nu au iertare. iar Biserica e opritd si se roage pentru iertarea lor. cei neascultdtori se aruncd in deznddejde gi in omorArea de sine. " I lezechiil 7. Iat[ cum cei cu mintea plind de fumul mdndriei gi al iubirii de sine pan6 la moarte. Aga a murit in ziua aceea Saul gi cei trei fii ai s6i. dar gi aceea au mai zis. $i iarS$i mirturisim: cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. '''''. s-a aruncat 9i el in sabia sa gi a murit cu el.-G. prin care iadul ii inghite fbr6 de intoarcere.- . peste care vin necazuri din ce in ce mai mari. _-- b. tNvalAuruTELE REGTLoR 77 cumplit" Atunci Saul gi-a luat sabia gi s-a aruncat in ea. gi purtiitorul de arme. dar n-a vnrt sd vie. Iuda a infeles.. nici in veacul de acum. precum gi toli oamenii lui. V[zend purtitorul de anne c[ Saul a murit. cad din gregeli in gregeli. De aceea a gi fost el omordt gi domnia a fost dat[ lui David.. pentru aceeaqi pricina m[rturisegte c6: "Preotului ii va lipsi cunogtinfa legii gi bltrdnului sfatul"r. pe care o fdcuse el inaintea Domnului: pentru cd n-a pfuit cuvdntul Domnului.

cdci imbolndvesc rnintea prin asocialie de idei.departe de acest gdnd. chipul bun e. pentru c[ a orbit pe implrat. plcatul.r.ci de cei sculptafiT. a 25.24. 64 Regi 25. 2.78 cAnqREe lupAnATrer TTRAI. pentnr c[ a dus in robie pe poporul iudeu. sIegire 25. 3 Z laralipomena 33. Fiindc[ vorbim de inv6fimintele regilor.TI N pocAnqTA O mare parte de oameni cad in dezirddejde in privinfa mintuirii lor. 4 Regi T Iegire 25. N-ai auzit cd a sfdrimat ilastiriul prin care vorbea Dumnezeu ?E CA a cdlcat in picioare catapeteasma sfinfeniei ? Cd a luat altarul tibniierii gi l-a dus in templul idolilor?e Cd a furat toate darurile ? Cd a ars templul din temelie ? De ce pedeapsd era wednic Nabucodonosor. iat[ cum Sfantul Chiril al Ierusalimului ridic[ moralul credinciogilor. 8. sd nu presupui aceasta.12-13. din morminte oasele impdrafilor?5 N-ai auzit cd a dus in robie poporul iudeu? N-ai avzit c[ a scos ochii imp6ratului6. dimpotrivi. cdnd a fost dus rob in Babilon. 24 5Ieremia Regi 21. s-a p6nglrit cu tot fetul de slujiri idolegti gi a umplut Ierusalimul cu sAnge nevinovat. l. . sI nu te mdntuiegti? "Ce ptrrere ai despre Nabucodonosor? N-ai auzit din Scripturi ci era sdngeros. Deanddejdea e un chip gregit de meditalie asupra relelor fdcute. omule .t Totugi. nidejdea. Manase a folosit incercarea nenorocirilor suferite spre a se vindeca prin pocdinfi. diavolul nu sunt subiecte sEn[toase de gdndire. a ttliat cu ferlstrlul pe Isaiar. Banrh 2.22. R[ul. Poc[infa trebuie sd fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului gi a sflnitifii intregi. dupl ce acesta gi-a vtuut copiii injunghiati ? N-ai ar. vorbind despre agtep- tarea rdbddtoare a lui Dumnezeu dupl intoarcerea picdtosului: "$i Manase a fost un om al fdrddelegii. nimicul.18-20.16. pentm cd a I Ewei 1t. care n-ai ficut un pdcat atAt de mare.l-20.it cd a sfrrdmat heruvimii ? nu vorbesc de heruvimii spirituali . pentru cI a ars cele sfinte. in adevir Scriptura spune: <<Manase s-a smerit inaintea lui Dumnezeu gi s-a rugat. Dacd cel care a tiiat cu ferdsffiul pe profet s-a mAntuit prin pocdinfd.37. silbatec ai cd avea voinfd de leu ?4 N-ai auzit ci a scos afard.7. eDaniil l. iar Domnul l-a ascultat gi l-a adus inapoi in regatul siu>3. oare tu.

2 Daniil 4. locuia in pustie. cit. 6 Sf. Nimeni sd nu piardi nddejdea mintuirii sale !"6 I Daniil 4. inalf gi pream[resc pe tmpiratul Cerului: toate faptele lui sunt adev6rate gi cdile lui drepte. iar puterea mea a cres- cut gi mai mult.29. Avea pir de leu. "Cum oare ? Pe Nabucodonosor. idem.31-34. 9i . 84-85. gi am binecuvdntat pe Cel Prea inalt gi Celui vegnic viu i-am adus laudd gi preamdrire: cdci puterea lui este putere vegnic[.9i spre faima impIrdliei mele mi-a venit iaragi mfuefia gi strllucirea . cici ca un leu rtrpea gi urla. 3Daniil 3. cAnd i-a iniltat lui Dumnezeu glas de mulfumire. 5 Daniil 4. c[ci era ca o vita care nu cunogtea pe Cel ce i-a dat impirdfiat.30. care te pocliegti. pentru c6. care a fEcut atAtea fErddelegi. op. nu-fi d[ iertare plcatelor gi imper{ia Cerurilor. hrvAffumvrEt. Acum eu. c6nd L-a cunoscut pe Cel Prea inalt..pp.gi sfetnicii mei gi dregdtorii cei mari m-au chemat gi impnrnfia mi-a fost datd in st5pAnire.83-84. am ridicat ochii mei la cer. gi mintea imi veni din nou. Mdnca iarbl ca boii. cdnd gi-a cunoscut propria sldbiciune. Nabucodonosor. se biciuia ca sE se mdntuie.20-27. degi a vdzut mai-nainte roua stingdnd focul. Nabucodonosor. iar impirlfia lui peste vdrste gi vArste. Avea unghii ca de leu."5 "A$adar. l-a iertat gi i-a dat impdrdfia. eu.. dar s-a mirturisit. lGff:: . iar pe cei ce umbltr mindri poate s[-i smereasc6. daci vei trdi in chip wednic ? Domnul este iubitor de oameni. cdci rdpise cele sfinte. Trupul lui s-a vopsit cu routr2. totugi n-a crezut'.pp. cind s-a cdit de cele ce a f6cut. Toli locuitorii p[mAntului sunt socotifi ca o nimica gi El face ce vrea cu ogtirea cereascd gi cu locuitorii pdmAntului gi nimeni nu poate s6-L impiedice la lucrul Lui 9i sd-i zic6: <<Tu ce faci ?> in acelagi timp mi-a venit mintea la loc . se intdmpld?-4 "$i dupl trecerea acestei wemi. atunci Dumnezeu i-a dat inapoi demni- tatea implriteascI. iar fie.79-80. Chiril al Ierusalimului. este grabnic a ierta gi zlbav- nic a pedepsi. o Sf. Chiril al Ierusalimului. laud.E REGTLoR 79 pus vasele sfinte in templul idolilor? Oare nu era wednic de mii de ori de moarte? "Ai vfuut mirimea nelegiuirilor !? Vino acuma sI vezi iubirea de oameni a lui Dumnezeu ! Nabucodonosor s-a sdlbdticit.

III CELE $APTE SURLE .

4. Iar viafa vegnicl aceasta este ca str Te cu- noascd pe Tine. pe care L-ai trimis. lu- crul pe care Mi l-ai dat sd-l fac. scrie: Ev. gi pe Iisus llristos. ucenicul iubirii. Eu Te-am preamlrit pe Tine pe pdmdnt.. cele mai cuprinz6toare cuvinte ale oricdnri om sunt cuvintele lui de pe urmil" intrucdt le spune cu cea mai ad6nc6 dare de seam6. 5.totodatil nrg5ciune . DUMNEZEU SE ROAGA. singurul. este gi rug6ciunea celei mai aprinse iubiri vdnfie vreodatl pe pdmdnt. in societatea omeneasc4. Mdnhritorul incd are un cuv6nt de acesta de pe urm5.ne ajutit sI intrezdrim neasemdnata strtrdanie a lui Dumnezeu0rrul ca str ne cagtige fiinfa intreagi pentnr mfrntuirea cu carc a venit in lume. Ioan 17: 1. rnind sd ne atagit spre Sine. . cu slava pe care la Tine am avut-o mai inaintedeafilumea. Ioan. Ridicdndu-$i Iisus ochii spne cer a grdit: Pd- rinte. Precum l-ai dat stiipdnire peste toati fdptura. Iar despre tot focul cu care tanjegte inima lui Dumnezeu dupd noi. adev6ratul Dumnezeu. Cuvdntul acesta . ca viafl vegnictr sE dea la toti pe caf. l-am sEvdrgit. $i acum. Aproape intotdeauna. 2. in acelagi thp. Tu. la Tine insufi Md preamiiregte.. care.e I-ai dat. ca gi Fiul sd Te preamdreasc6. P[rinte. 3. sosit-a ceasul ! Preamlregte pe Fiul Tlu.

18. ci pentm cei ce Mi i-ai dat.. r- 84 cARAREA lupAnATmI 6. Sfinfegte-i pe ei intnr adevitrul TEu. dar ei sunt in lume gi Eu vin la Tine. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt din lume. Eu pentnr acegtia ME rog. 9. 14. precum nici Eu nu sunt din lume. Precum M-ai trimis pe Mine in lume.Mutt nu mai sunt in lume. le-am dat lor. Acum au cunoscut cd toate cdte Mi-ai dat de la Tine srlrrt. 12. .ca sE se implineasc5 Scriptura. 15. Nu M[ rog ca s6-i iei din lume. Cuvdn- tul TEu este adevdr. nu pentru lume ME rog. pe cei ce Mi i-ai daL intnl numele Tdu ii peznan. Acum dar. 7. 13. ci ca s6-i pdzegti pe ei de cel viclean. $i toate ale Mele ale Tale sunt 9i ale Tale sunt ale Mele gi MA preamdresc intnr ele. 19. gi Eu i-am trimis pe ei in lume. cdci ei ai TIi sunt. Ciici cuvintele pe care Mi le-ai dat. Cuvdntul TIu le-am dat lor.i astfel i-alrl pant cd n-a pierit nici unul dintre ei. I l. ca gi ei sE fie sfinfifi in adev[r. vin la Tine gi acestea le grdiesc in lurne. 17. 10. gi cuvdntul Ttru l-au p5zit. ca si fie una" pr€cum suntem gi Noi. 8. ca bucuria Me s-o aib6 deplind in ei. 16. dar lumea i-a urer firndci nu sunt din lume. Cand eram cu ei in lume. $i pentru ei Eu Mi sfinlesc pe Mine in- sumi. Pdrinte Sfinte: pe care Mi i-ai dat pdzegte-i intrr numele Tdu. gi au crentt cd Tu M-ai trimis. iar ei au primit gi au cunoscut cu adevdrat cE de la Tine am iegit. Aratat-am numele T6u oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie. fErd numai fiul pierzerii.

implrAfia viefii vegnice s-a propovlduit gi e deschis[. ca iubirea cu care M-ai iubit Tu siifie tntr-tnSii Si Eu tntru ei. ci Si pentru cei ce vor crede tn Mine dupd cutdntul lor. 22. aga s[ nu se afle nici intre cei ce-L au pe El ca temelie a viefii. Eu intru ei Si Tu intru Mine.precum gi Noi una suntem. CELE $APTE SURLE 85 20. 23. aceia pe care Mi i-ai dat voiesc ca unde sunt Eu sd fie gi ei impreund cu Mine ca s6 priveasc6 mtrrirea Mea. Pdrinte. pe de altii psrte. precum nu se afld wajb[ in Dumnezev. supugii insd tare greu s-aduni ca sd fie un4 de aceea trebuie r6sunet de surle. Iar. incdt uimegte lumea gi o silegte sd recu- noascl intr-aceasta fapta lui Dumnezeu. ci Eu Te-am cunoscut gi au cunos- cut gi acegtia cd Tu M-ai trimis. incd din viala aceasta wemelnicd. ca si ne mdntuim gi sd mogtenim cu Dumnezeu viafa vegnicd. O. $i mdrirea pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor. Starea de pace cu toatii fdp- tura e o minune aga de mare. 26. Dar nu numai pentnr acegtia MI rog. Agadar. L-- . dar lumea pe Tine nu Te-a cunoscut. 24. Plrinte drepte. a$a incdt lumea (vllzdndu-i una) sd creadd precum cd Tu M-ai trimis. ca sdfie tn una destlvdrSili. pe impdrat il cunoagtem 9i iubirea I-o gtim. ca sdfie una. Trebuie. P6rinte. intm Mine gi Eu intm Tine. trebuie sE o cunoaqtem gi sI o trdim cu Dumnezeu. Ca toli sd fie una. . adic[. pe care Tu Mi-ai dat-o. cdci M-ai iubit pe Mine mai inainte de intemeierea lumii. gi sd cunoascd lumea precum cii Tu M-ai trimis gi i-ai iubit pe ei. cum M-ai iubit pe Mine. dup6 grosimea de ureche la care au ajuns supugii lmpAr6flei. str fim strIbetuti gi locuili de Dumnezeu. ca Si ei sd fie una tntru Noi. ca sd se arate in noi viafa dumnezeiascE. 21. 25. ArAtavam numele Tdu gi-L voi ardta. dup6 cum Tu.

3. gi inspre ce inclindrn ac?na sd avem pentnr totdeauna. Chemarea prin semnele mai presus de fire. Chemarea prin necazurile morfii. ceea ce c6nd se implinegte. Fiul gi Drhul in fii. gi pogoard pe Tatitl. dar ne- mnritori cu firea cereascd. si ne ordndu- im viafa. iar dacd inclinEm spre firea pieritoare. vegnicia noasffi ins[ de noi atArnd unde s-o petrecem. sE prindi gi societatea omeneascd in aceeagi iubire Treimicd.iar credinfa ajutii gi duce la aceasti siguranJe . ca sd implinim cu toatii voia porunca cea rnane a iubirii. trimise wemel:nic in corturi plmdntegti spre o mare probd gi anume: sd vedem gi sd se vadi incotro inclindm cu inima gi mintea. Cgci firuI iubirii ridic5 fiii spre cerescul Tat6. Trebuie se Stim tofi supugii imperefiei cI suntem f. minuneazd lume4 gi o silegte sd cunoascd pe Dumnezeu din fii. prin mai multe surle. 5. cu incepere de aici. in care se rezuml toati sffidania lui Dumnezeu. lE 86 cAnenpe lprpAnATu N-ar trebui decdt s6-L recunoagtem tofi pe Dumnezeu ca Tati gi cd noi tofi ii suntem fii gi. La aceasttr trlire a vietii vegnice. Chemarea din afarla cuvdntului. Aceasta e pe scurt voia Tatiilui gi rugiciunea Fiului. Chemarea lduntricd a congtiinfei. DacI ndzuim spre Dumne- zeu. Iar pe fii Drmnezeul iubirii ii leagd intreolaltil ca sE fie una. potrivit cu aceasti cunogtinfd. dar sE ne mdntuiascd nu poate fllrd noi. Chemarea prin necazurile viefii. Pane nu recunoagtem c[ avem indoitd fire gi indoitli viafd: una plmdnteasc[ gi alta cereasc[ fdrd de sfhqit gi incepdnd de aici. O cunogtinfi sigure despre acestea . Iatii cdte- va dintre ele: 1. Drept aceea. Ne-a adus Dunnezeu din nefiinfi la fiinp. Dumnezeu igi cheam[ copiii prin mai multe graiuri. 2.dptrui ceregti. . in tot felul ne cheam[ ca s6-L cunoag- tem ca Tatit Si pe noi intreolaltf. Cdci noi suntem pieritori cu firea ptrmdnteascI. vom pieri de la fafa lui Dumnezeu 9i cu cel rdu vom petrece fdrd de sffirqit. pe El il mogtenim gi viafa vegnic6. 4. ca frafi li fii ai aceluiagi Ptrrinte.inclind inim4 sau dragostea. cdci fiii unili in iubire trliesc in El gi aratii in lume cap5tul p[mintesc al impdrd]iei ceregti. pane atunci tot pe afard ne finem de rostul la'care wea Dumnezeu sd ne ridice.

dar totugi de dincolo de tine. Sunt oameni care s-au invechit in rele . 7. drumeti prin viafa aceasta. iar dac6 nu ne implclm cu pdrdgul acesta.2s. CELE $APTE SURLE 87 6. reaua voinfd gi peste tot p[catele. incdt abia se mai aude. pe care o auzi sau infelegi cd vine dinlEuntru. C6ci cu rMatei 5. o chemare lind. care-i sting graiul. nigte solzi.vedere deodatd dinspre dou6 pa4i. la fel. de la Dumnezeu. GLASUL CON$TIINTEI E un grai tiicut. cd El va as- culta pdra gi-i va da dreptate.a$a simt cE md vede . Prin urmare cugeful sau con- gtiinfa e ochiul cu care vede Dumnezeu pe om gi acelagi ochi cu care vede omul pe Dumn ezeu. Chemarea prin chinr:rile de pe urmi de la Antihrist. prin firea sa.togiloq incat acegtia ajung de bun6 credinfE. nu va putea fi in6bugit mereu. Glasul congtiinfei insd" fiind gi capItul lui Dumnezeu din fiii Sd. cum se face cI s-a intunecat Dumnezeu a$a de tare tn ochii p6cf.$i. Cum it 't aa aga mI vede . rupdnd toate zAgazrnle flrddelegilor gi azvdrlindu-le pe toate in fata lor. Infelegem. . cdnd indiirdtnicia firii s-a mai stins. mai cltre capItul zilelor. sunt Dumnezeu gi omul. dar mai ales neb6- garca in seamd a acestui glas. Prin pdcatele noastre. Iar cei ce gtiu impreund.newdnd sd gtie de Dumnezeu . Atunci gi Dumnezeu se stinge din ochiul nostru incdt ne piue cd nici nu mai este Dumnezeu. prin urmare. iar la unii le-a fugit gi mintea. pArdndu-ne inaintea lui Dumnezeu 9i inaintea noasffi de toate fdrddelegile f6cute. toatii wemea viefii noastre pdmdntegti. in r6utatea necredinfei care i-a cuprins gi li se pare cd abia acum au ajuns la "adev[r". cap[tu] omenesc al congtiinfei noastre s-a imbolnlvit. avem cuvdntul lui Dumnezev. Chemarea la Judecatd. ingrlmddesc nigte v6luri peste ochiul acesta. gi ne va btrga in chinurile iadului. cdtl weme suntem cu el pe calel. Patimile. s-au pomenit cu o rdbufrrire ndprasnicl a congtiinfei bolnave. Odat5 gi odati incepe s[ strige la noi. inc6t gi somnul le-a fugit. insugi cuvAntul con-gtiinf5 insemneaz6 a gti imprewrE. la fel.

ca El. ca s6-fi pui nddejdea tn om. vestea gi descoperirea celei mai mari bucurii de pe pnm6nt. care nu strdmbau chemarea lui Dumnezeu. Oamenii abia mai aud cele de dincolo gi li se par departe: surzenia tot mai mult se intlregte gi chemarea linl nu se mai aude. milostivul. sau preofia . ca odatd sd vadE fiecare. inci de aici. n-a greit mai tainic. imper6fia Cerurilor gi. El a propovdduit. e drept chema gi cu glasul dinafarg. F 88 cAnennn lvrpAnATrer adevirat a fugit mintea omului care o viatd intreagtr nu face altceva decdt sI stingd glasul congtiinfei. binevestindu-ne.Iar la plinirea wemii a rrenit la noi oarnenii insuqi Dumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-Cuvdntul. Ucenicii SIi de atunci gi din toate wemile. Prin preofi nu te chearnd omul. tnduplec6nd pe oameni sd se adune cu felul de viafd in lara de obirgie gi la masa impdratului. ce-l aveai la indemdnd pretutindeni. dar nimeni. ci te cheamd Domnul ca s5-fi strlmufi viafa ta de om. wdnd-newdnd. ca sE nu-i piardl in fdrddelegile lor. ild de-a drephrl congtiinJei chemarea Tatiilui cdtre fiii Stri. ca un Dumnezeu. incd de demult i-a chemat Domnul pe oameni prin preofi gi levifi. biruinfa asupra morfii. Cine a chemat pe oameni mai duios decdt lisus. sd vadd totdeauna. Noi. ca s6-L cunoascEi pe Dumnezer ca Tatd. Dar Dumnezeu. prin slEvita Sa inviere.iar p" ei ingigi ca fii gi fra1i ai Sdi ? Iisus. nu purtem preofia noastr6. De aceea nu vrea Dumnezeu sd iegi din viafa aceasta" fdrd sE gtii gi tu cE fi-ai omordt sfatuitorul cel mai bun.. Aga sunt tocmite lucrurile. slujitorii SEi. au propovtrduit pe impdratul Cerurilor. gi nu te lasd sd pleci fara sa vez). prin credint5. unde te vei duce. le rdnduiegte gi chemare dinafard" prin glasul slujitorilor Sli. adicd prin congtiinfe mai curate. CI{EMAREA CTJVANTULTn $r TACEREA TRASA LA RASPI. ceea ce trebuia. prin lege gi prooroci. mai tare decdt le strig6 glasul congtiinlei trebuinfele lor vegnice. Cdci Iisus ardea de mila lor.TNDERE Larrra vietii gi g6l[gia grijilor degarte strigd oamenilor in urechi nevoile lor p5:n6ntegti. niciodatS.

o chemare mai tare. silindu-i s6-L caute pe Dumnezev. au darul s[ fie crezute de cel ce trece prin ele. gi care. ci purtlm gi propovdduim preofia imp[r[teascd a lui Iisus Fkistos. fiindc[ ochiul congtiinfei gi-a mai pierdut vederea gi nici urechea nu intelege chemarea cuvAntului ce-gi are obdrpia de dincolo de vorbe.bunuri fdr[ de care se simte in multe chinuri. l---. Deci I I Tesaloniceru2. ca sd nu piardd pe oameni. fiind in stare s[ ne mdntuiascI. Nu e graiul omului. ruma- re pe care inglduie Dumnezeu s-o gustiim spre infeleptirea noastr6. CHEMAREA CARE USTURA Mai tare gi mai duios de cum a chemat lisus pe oameni. CELE $APTE SURLE 89 legii vechi. De aceea. __. prin graiul omenesc al slugilor Sare vdzute. Iar omului care vrea sE iasd din ele nu-i r6mAne alti cale. Pe sfinfi nu-i gtim. rurde i se furd gi-gi pierde multe insugiri sufletegti . Iatd pe cine urmilm. Arn mai putea ad6uga c6. intrl sub alte stiipAnire. ci Dumnezeu preamilostivul igi cheamd copiii. Neca- zurile nu sunt fapta lui DumnezerJ. Dar._-_. Nu ne propovdduim pe noi. singurul care are dreptul sE Se propovdduiascl pe Sine. Rispunderea lor e limpede gi ticerea fdrl apdrare. Necazurile pentru ptrcate gi neca- zurile pentnr Evangheliel. Prefuiegti un lucru cAnd nu-l mai ai. inc6t ani de zile nu ajung. Sunt doud feluri de necazuri. le rdnduiegte o chemare mai tare.-____-7 . ci voia lui Dumnezeu care strigl cltre oameni. nu-i poate chema nimeni de pe lume. ascultdnd preo]ii cu congtiinfe luminate. ci urmarea gregelilor noastre.2. dar pe cei datori cu cuvAntul ii gtim. Deci nu chemlm pe oarneni cu chemare de om. Aci vorbim numai despre necazurile viefii de pe unna pdcatelor. cum a zis oarecine: calea cea mai lung6 pe pdmdnt e de la urechi la inim6. Dumnezeu milostivul. gregind omul cu toatii voia sa. decdt sil-gi indrepte purtirile dupd voia lui Dumnezeu. ci Dumnezeu Se propovdduiegte prin noi. iau pe oameni mai aspru dintr-o altii parte. din sfinfi. ca s[-i dai de cap6t. prin usturimea lor.gi de cele mai multe ori libertatea congtiinfei . Necazurile viefii ins6.

Morim Marturisitorul. vefi mdnca pdinea voastrl cu mulgumire gi veli trdi in pdrnintul vostru Pdrd primejdie. c6 oamenii nu vor sd infeleagl la ce imbldtealI de necazuri ii duce iubirea de picate. Iar precum cd necaztrile viefii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu cdtre oamenii mai grei sau mai vicleni la minte. 4. urmdri gi platii indesatE pentru purtare gi pentnr lipsa de minte. p. 6. wajbe intre oameni. Treieratul vostru va ajunge pind la culesul viilor. I. bltaie intre plrinfi gi copii. Dacd vefi umbla dupl legile Mele gi de veli pdzi poruncile Mele gi le vefi implini. ci intreabd-te pentru ce a venit ? gi vei afla rdspuns. Deoarece fie prin acel4 fie prin altul trebuie s[ bei amlrdciunea jude- c6fii lui Dumnezeu. vol."l Pe pricina suferinfei iati un schimb de cuvinte intre Dumnezeu 9i om: Omul se roagd de Dumnezev s6-l scape de necazuri gi Dumne- zeu se roag[ de om s6-gi schimbe purtdrile. I Sf. Capete despre dragoste. Voi trimite Fdce pe p[mAntul vostru gi ni- meni nu vd va tulbura. strAmtor6ri 9i ndpaste. Sunt mii de ani de cind s-au scris acestea. pagube. . dar r6m6n mereu dovada cd noi silim pe Dumnezeu sI ne batS: Levitic 26. 2. culesul viilor va ajtrnge pdn[ ia semlnat.Vd voi da ploaie la weme.64. 5. plmdntul igi va da roadele sale gi pomii roadele lor. beteguguri. care de cine sd asculte mai intdi ? Chemarea aceasta mai asprl o face droaia de necazuri 9i nenorociri. seceta gi foarnetea. rdzboaie gi vdrsare de sdnge. ne std mtrrturie Scriptura. Filocalia. 3. voi alunga fiarele rele din pdmdntul vostnt gi sabia nu va trece prin pdmantul vostru.90 cARAREA lupAnATrEr "cAnd i1i va veni vreo incercare pe neagteptate nu invinov6fi pe cel prin care fi-a venit. ed. Socotifi acum. ce nu s-au mai pomenit: toate. gi tot felul de pustiiri.

ro- ditori vd voi. ei vor dom- ni peste voi gi vefi fugi. Voi umbla printre voi. 17. Cduta-voi spre voi 9i vd voi binecuvdnta. 15. Vefi semlna seminfele voastre in. atunci inqeptit voi mtrri pedeapsa penfiu pdcatele voastre. voi fi Dumnezeul vostru gi voi veli fi poporul Meu. de care vi se vor secdtui ochii gi vi se va istovi sufletul. Vefi alunga pe vr[jmaqii vogtri 9i vor cddea ucigi inaintea voastrd. 9. gi vor cldea vrdjmagii vogtri de sabie inaintea voastrS. 12. c5lcAnd leg6- mdntul Meu. l-. Iar docd nu Md vefi asculta gi nu veti im- plini aceste porunci ale Mele. 16. Atunci gi Eu am sd Md port cu voi aga: voi trimite asupra voastrd groaza. gi o suti din voi vor prigoni zece mii. De veti disprefui agezdmintele Mele qi de se va scdrbi sufletul vostru de legile Mele. 10. Cinci din voi vor birui o sut6.zadar gi wdjmagii vogtri vi le vor mdnca. v[ voi inmulfi gi voi fi statomic in leg[mdntul Meu cu voi. t4. lungoarea. Veti mAnca roadele vechi de anii trecufi gi veli da la o parte pe cele vechi.G . DacE nici dupd toate acestea nu Md vefi asculta.face. 8. pentru a face loc celor noi. Indrepta-Mi-voi fala Mea asupra voastrd gi veli cddea inaintea wdjmagilor vogtri. frigurile. Voi a$en locaqul Meu in mijlocul vostru gi sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. 11. aga incdt sd nu implinifi toate poruncile Mele. CELE $APTE SURLE 9l 7. 18. cdnd nimeni nu vd va prigoni.

l-r 92 cARAREA lNpAnAFsr 19. voi trimite molimd asupra voastrd gi vefi fi dati in mdinile vrljmagu- lui. 20. gi pe voi aga v6 voi impufina. $i dacd nici dup[ acestea nu vii veti indrep- ta. gi vor da pdinea vodstrd cu cdntanrl. 23.i. 27. ci vd vefi purta impotriva Mea. Iar dacd vd vefi ascunde in oragele voastre. gi vefi mfurca gi nu vE vefi sdtura. veti umbla impotriva Mea gi nu vefi vrea sd Md asculta. Dacd insl nici dup[ acestea nu Md vefi as- culta gi vefi c[lca impotriva Meq 28. ze- ce femei vor coace piine penhr voi intr-un cup- tor. . vor pr6pddi vitele voas- tre. Piinea caxe intiregte o voi lua de lavoi. care vE vor lipsi de copii. 26. nici pomii din fara voasffi nu-gi vor da poamele lor. incdt se vor pustii drumurile voastre.Ye[i m6nca carne de om: tnrpurile feciorilor gi fetelor voastre vefi mdnca. Voi aduce asupra voasffi sabie rdzbunltoa- re ca sd rEzbune leglmAntul Meu. in zadar v[ vefi cheltui puterile voastre cd p[mdntul vostru nu-gi va da roadele sale. iar p[mdntul vostru ca arama. 22. Voi frAnge indirdtnicia voastril cea mdndrd gi cerul vostru il voi face ca fieruI.Dacd ins6. atunci ingeptit voi adduga lovituri pentru pdcatele voastre. 24. Atunci gi Eu voi veni cu urgie asupra voas- tre li v[ voi lovi gi Eu ingeptit pentru plcatele voastre: 25. gi dupd toate acestea. Affiici 9i Eu cu urgie voi veni asupra voas- tre $i v6 voi pedepsi ingeptit pentm p[catele voas- tre: 29. 2l.Yoi trimite fiarele cdmpului asupra voastr6.

cdt sE se mire de el vrdjmagii ''rogtri. 40. 38. gi nu voi mirosi mireasma jertfelor voastre. 39. Uragele voasfe le '. p6na gi freamltul frunzei ce se clatind ii va pune pe fug[ gi vor fugi ca de sabie. l-- . gi nu vefi avea putere sd vE impotrivifi vrdjmagilor vogtri. c6nd nimeni nu-i va pri- goni. in urrnd voastrd imi voi ridica sabia.gilor vogtri gi se vor usca gi pentru pdcatele plrinfilor lor. Deralna-. 33. Iar pe voi vd voi risipi printre popoare. CELE $APTE SURLE 93 30. Atunci iqi vor mdrturisi ldrddelegile lor gi fdridelegile pArinfilor 1or. Celor ce \/or rdmdne din voi le voi trimite in inimi frica in pdmdnturile vrdjmagilor 1or. care se vor a$eza intr-insul. Pentnr care gi Eu am venit cu urgie asupra lor 9i i-am dus in p6mAntul vr5jmagilor lor. 31. Pustii-voi p[mdntul vostru. cend nimeni nu-i va urmdri. Vefi pieri printre popoare gi vd va inghili plmdntul vrljmagilor vogtri. cum au slv64it ei nele- giuiri impotriva Mea gi au mers impotriva Mea. 41. Iar cei ce vor rlmdne din voi se vor usca pentru pdcatele lor in pdmdnturile wdjma. 32. gi va fi ptrmintul vostru pustiu gi oragele voastre dlrAmate. gi se va scdrbi sufletul Meu de voi. voi pustii locagurile voastre cele sfinte. ca cei ce fug de sabie. 37. oi indlfimile voastre gi voi strica rtdtpii vogtri gi voi imprdqtia oragele voastre sub deramffurile idolilor vogtri. 36.oi preface in ruin[. Se vor cllca unul pe altul. atunci se va supune inima lor cea netliatil imprejur gi atunci se virr c6i ei pentru nelegiuirile lor.

7. imbr6cafi in sac Ai cu capetele presErate cu cenugil. mersul lucrurilor. Doamne Dumnezeule. Neemia 9: l. ca sE posteasctr. nASPUqSUL POPORULUI IatS acum gi pocdinfa poporului. gi de pdmint imi voi aduce aminte. luminat de povdfuitorii sdi. ci numai gi numai cu schimbarea viefii. 2. 3. duptr ce s-au aqezat la locurile lor. iar dt pdtrar de zi gi-au mlrturisit pdcatele lor gi s-au inchinat Domnului Durnneze- ului lor.ua. in ziua de doulzeci gi patm a acestei luni s-au adunat tofr fiii lui Israil.. f--\ 94 cAnannn lupAnATrsr 42. de la Dumnezeu. luptAndu-te cu ea. inwdjbindu-se cu dreptatea dumnezeiascd. Nu e chip de-a sc[pa de pedeapsd. au venit de gi-au mdr- turisit pdcatele lor gi fdr5delegile plrinfilor lor. spunem cI wemea noastrd le vede cu ochii pe toate acestea gi oamenii tot nu se indreapfil. $i. (Atunci) $i Eu imi voi aduce aninte de le- g5m6ntul Meu cu pdrinfii 1or. in loc de orice alti t6lcuire. care a fost in stare sd schimbe. li s-a citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor un p6trar de zr. E o mare durere cd poporul nu pricepe. face lui Dumnezou aceastil minunati mdrturisire a pdcatelor ptrrintegti.. $i osebindu-se cei ce erau din neamul lui Is- rail de tofi cei de alt neam. Atunci un clrturar inlelepfit de cele pffite gi bun cunoscdtor al legii care at6rnd peste fdrddelege. inaintea poporului. reintorgi cu tofii din aspra invdtitur6 a robiei. . ca sE nu gre$easc6. . iar ptrstorii nu le citesc mlcar Scriptr.

pe proorocii L. care te-a scos din E- Bipt". CELE $APTE SURLE 95 14. $i s-au fdcut ei st[pdni peste cetitfi tari Si peste pemAntul roditor. 25. Tu le-ai arltat odihna Ta cea sfrnti. $^i s-au pornit cu hulire mare impotriva Ta. n-ai lipsit gura lor de mana Ta. Dar perinfii nogtri s-au inddrdtnicit gi gi-au invdrtogat cerbicia lor. au anxrcat legea Ta la spate. gi au uitat minunile ce ai f6- cut pentru ei. 15. 22. mds- liniluri gi pomi roditori din belgug. hainele lor nu s-au invechit. Invdrtogatu-gi-au cerbicia lor gi in rEzrrdti- rea lor gi-au ales o cdpetenie.. Vreme de patnrzeci de ani i-ai hrlnit in pustie gi nimic nu le-a lipsit.. In nemdrginita Ta milostivire nu i-ai p[rdsit in pustiu gi stdlpul de nor n-a contenit a-i cdldvzi peste ziin calea lor. Tu le-ai dat din inllfimea cerului p6ine cdnd au fl[mdnzit gi le-ai scos apd din piatrl cdnd au insetat. zdbavnic la mdnie gi bogat in mild $i in indurlri. 17. nici s-au supus. gi au mdncat gi s-au siturat gi s-au ingrtrgat gi au ffiit in desfdtiri prin bunltatea Ta. nici st6lpul de foc de a le lu- mina noaptea drumul ce aveau de fdcut. nici inc6lflmintele lor nu s-au rupt. peste case pline de toate bunltiifile. ca sd se intoarc6 in robia lor. Dar ei s-au ridicat gi s-au rdnndtit impotri- va Ta.. Chiar cdnd gi-au fdcut un vilel turnat gi au zis: 'Tati dumnezeul tiu. 16. gi se- tea le-ai stdmpirat-o cu apd. care iubegti a ierta. 21. 18. 20. ca s6-i in- felepfeascI. Dafi-le-ai lor regate gi popoare. . Trimisu-le-ai Duhul Tdu cel bun. 26. n-au ascultat portmcile TaIe... --'- . dar Tu fiind Dumnezeu. peste fenteni sdpate in piatr[. vii. 19. nu i-ai p[rdsit.

27. puternic Ai infricogat. Tu ?ns6. Aftnci Tu i-ai dat in mdinile vrljmagilor lor care i-au apdsat. au strigat cltre Tine gi Tu i-ai auzit din inellimea ce- rurilor. iardgi au inceput sl facd rele inaintea Ta. gi Tu i-ai auzit din inelfi- mea cerurilor 9i. gi in mila Ta cea mare le-ai trimis izblvitor ca s[-i izbiveascd din miinile wdjmagilor lor. 31. Atunci Tu i-ai dat din nou in m6na vrdjmagilor lor. cdci Tu egti un Dumnezeu milos 9i indurat. panA in ziua aceasta. dar ei nu gi-au plecat urechea. r-Y-- 96 cARAREA fupAMTml Tli. Dar. c6pe- teniile noastre. $i ei din rlou 8u strigat cdtre Tine. dar ei s-au inddrdfiricit gi n-au ascultat poruncile Tale gi au plcituit impotriva poruncilor Tale. Tu egti drept tn toate cdte ne-au ajuns. $i acum. 29. preofii nogtri gi tot poporul Tdu. c6ci Tu ai fost credincios. Atunci i-ai dat pe mAna neamuri- lor strline. agtept6nd intoarcerea lor. Dar. in mila Ta cea mare. nu i-ai stArpit.l-ai pov{uit sd se intoarc[ la legea Ta. care nu socotegti ca pufin lucru suferinfele ce am indurat noi. 33. Iar dacl s-au odihnit. 30. gi nu s-au supus. in wemea necazului lor. cel ce fii leg[mdntul TIu gi faci mili. nici nu i-ai pdr6sit. din wemea regilor Asiriei. . i-ai izb6vit de multe ori. 28. i-ai ing6- duit mulli ani gi le-ai degteptat luarea aminte prin Duhul TIu 9i prin proorocii T6i. gi gi-au inddrjit spina- rea lor gi cerbicia lor gi-au invdrtogat-o. in mila Ta cea mare. care-i indemnau sE se intoarc[ la Tine i-au omordg gi fi-au adus hulire mare. Dumnezeul cel mare. regii nogtri. Dumnezeul nostru. dar noi am f6cut rele. 32. care dau viaf[ celui ce le implinegte. ca s6-i stEp6neasc6.

. oricdt le-ar vedea cu ochii gi ar trece prin ele. 36. Ea igi inmulfegte astizi roadele pentnr regii. cu jurdrndnt. cu iscdliturE. oamenii totugi nu se intorc spre Dumnezeu. De aceea ndpdstuirea wemilor se dedEnfuie cam in fi. Cat au fost in regatul lor. in mijlocul binefa- cerilor Tale. care usturd pielea vielii.ecare rdnd de oameni. Aceia domnesc peste trupurile noastre gi peste vitele noastre dupi bunul lor plac. 38. Dacd nici dupd asprimea unor atare chemdri. Astfel f6g6duir6. cu frecerea de weme. gi noi ne aflEm in ma- re necaz. sE se poarte dup[ legea lui Dum- nezeu. $i astdzi. viafa incepe sE fie in primejdie: incep neca- zurile modii. iat5. 37 . preolii nogtri gi pdrinfii nogtri n-au pdzit legea Tq li n-au luat aminte nici la poruncile Tale nici la indem- nurile ce le-ai dat. ei nu fi-au slujit fie. CELE $APTE SURLE 97 34. CEASUL PRIMEJDIEI Mullime de oameni ins6 nici grijl n-au de cuvintele chemlrii acesteia. gi cdpeteniile. intr-o tprd largd gi roditoare. cu venirea pe lume a altor rdnduri de oa:neni. surlele chemdrii a patra. aprinstr de urgiile istoriei. nici nu s-au intors de la faptele lor cele urAte. levifii gi preolii nogtri. 35. clrora ne-ai supus pentnr p6catele noastre. ba chiar s[ se gi stingl aceastli lumind a suferinlei. pe care le-ai dat-o Tu. suntem robi gi lara ce Tu ai dat-o pdrintilor nogtri ca sil se bucure de roadele ei 9i de bunltiilile ei. Regii nogtri. cdpeteniile noastre. il intdresc cu pecetea. fdcu s[ pdleasctr. Nestatornicia firii omenegti. Pentru toate acestea facem legemdng pe ca- re noi ingine.

iar pentnr cei mai in putere 80 de ani. atunci Dumnezeu se-ntunecd din mintea. din inima $i din voinfa lor gi ajung ctr nu vor sE mai gtie de Dumnezeu gi a$a vine osdnda la moarte. pedeapsacea asupra p6catelor. atunci Dumnezeu se desface din viata noastr6. 2 oPsalm Facere 5. "Toate zilele lui Matusalem au fost 969 de ani. . ci in irnpdrdlia Harului cAgtigat nou[ de M6ntuitorul Flristos ca sd ne mAntuim."2 Cu trecerea de weme. Noi nu mai suntem sub impdrlfia legii vechi. 10. incdt nu mai deo- sebesc adevdrul de rdtiicire. Totugi nu se desface indatii dupl gregeala noastrS. astilzi mulfimea bolilor gi desimea rdzboaielor mult au mai scurtat viala oamenilor. pe urm[ se arat5 gi moartea din afar6 a trupului. David ztcea: "Toate nlele viefii noastre sunt 70 de ani. int6i e moartea sufleteasctr a ateismului. dacd nu urmdm aga. Iar de se leagd ca robii cu inima de lumea aceasta gi de voile tnrpului cele impotriva firii. ne migc[m gi sunteml. care indrdcesc ai sufletul 9i trupul gi o ducem a$a weme lndelungatd. 3 Facere 6. Aqa era in wemuri de demult. ci inc6lcim viafa n<iastrl in toate fdrddelegile gi spurclciunile. aga vine prdp6dul in wemea fiecdmi rdnd de oameni.27. nu-i decit osteneali gi durere"a. le este in primejdie viafa gi primejduiesc ai pe allii. S-8 inmulfit gi stricdciunea desfrAndrii.98 cARAREA hwAnATrsr Viafa o avem de la Dumnezeu: prin El trdim. La inceput oamenii trdiau mai mult. 89. inmullindu-se oamenii pe pdm6nt. a fiului Sdu mai mic. avem viafa asiguratil de Dumnezeu. susfindtorul gi rostul sau destinul viefii noastre. din ingdduinfa lui Dumnezeu. apoi a murit. cdnd oamenii se leagd cu totul de voile dracilor. in tot chipul chemdndu-I. dupi wednicie gi spre inlelepfirea multora. Iar moartea o avem de la ucigagul.28. 3. Adic5 Dunnezeu este izvorul. dar rFapte 17. a necredinlei. ci rabdE o weme rtrtiicirea omului. $i a zis flumnezeu: '\lu va mai rdmdne Dutrul Meu punrrea in oarnenii acegti4 pentnr cI sunt numai tup. temelia ei. DacI mergem a$q potrivit acestora. mintea li se str6mb6. Deci. Iar dup6 trecere de weme gi inmultirea fdrddelegii intre oameni. deci zilele lor (pe pem6nt) sE mai fie 120 de ani"3. iar ce este mai mult decdt acegtia. Acestea insl impli- nesc.

lg. furand Sfenta imp6rtiqanie. Pavel: "MuUi dintre voi sunt slabi gi bolnavi gi o bund parte mof'll. intocmai cum scrie la lege: l.6 7.18. CELE $APTE SURLE 99 dac6 nepriceputul de om se fine impotriva lui Flristos.12. Matei 26. 15. Despre ei nce Sf.s 9.14. Sabia s-a ftcut ca s[ piardl pe cei necre- dinciogi. inlelepciunea lui Isus Sirah 39. 2 6Iegire ro Iegire 21. 17. 30.2 3. Ziua de odihnit cel ce o va intinq va fi omordt. de sabie va pieri. l^ -? .ro (D* ucigagii pruncilor. I s elegire Iegire 21. Tot cel ce se impreund cu dobitoc str fie omordt.a 5.l 2. 22. unul ca acela sE moar6. gi vor fi femeile voastre vIduve gi copiii vogtri orfani.15. CeL ce va grdi de rdu pe tat6l s6u sau pe mErma sa. Cel ce bate pe tatit sau pe mam[ s[ fie omordt. incd se fac vinovafi de moarte.T 8. a 8 Iegire 31. ce atArnd peste ei?) 11.La nici o vdduvl gi la nici un orfan si nu le facefi rdu ! Iar de le vefi face gi vor striga cdtre Mine. Cine nu ascultii de preofi. Cei ce se implrtdqesc cu nevrednicie.s 6.e 10. acela sd fie omordt. Cel ce scoate sabia. Tot cel ce va munci in ziua odihnei va fi omor6t. 36. $i a$a atArnd asupra lui pedeapsa cu moarte ndprasnicI" ce se implinegte prin rdzboaie gi nenorociri. de dragul ftr[delegilor.3 4. voi auzi pldngerea lor. 'Iegire 22. Pe vdjitori sd nu-i l[safi sd trliascd. 3 tr Deuteronom 77. 31. cade din har sub lege.22-24. I Corinteni 11.52. gi se va aprinde mdnia Mea gi vE voi ucide cu sabia. Iegire 22.

cade sabia gi se implanui in capul care nu mai are minte.34. gi cd se face bucurie in Ceruri pentru un pdcdtos ce se intoarces. mdntuirea se poate dob6ndi oriunde. Deci. $i pe cdnpuri de bdtaie. plinind mdsura fdredelegilor.gtige. nu are leac. 15.JRMARE$TE DI. dar are pedeapsE. Aceastii intoarcere urmdregte Dumnezeu si ne-o cd. 21. dacd nu ne invoim gi noi. Orbul din nagtere clp6tii vederea 9i a vdznt pe Dumnezeu gi a vorbit cu El. 9i se poate dob6ndi gi din iad. CE I. . cel inviat a patra zi din morfi.JMNEZEU Pene b judecata din urmd. Taharul. insd nu poate.tt din Cenri. se int6mpld cd.7. noi tohrgi ne inddrdtnicim cu mintea impotriva voinlei lui Dumnezeu. 18.29. latJ ce fel de lucruri trebuie sd scoatem din noi gi dintre noi. Cereau semn3 gi umblau sE omoare pe LazAr. $i in ceata Sfinfilor Apostoli. luind astfel plata fdrldelegii saler. rdstignit pentru faptele sale. a crdpat in doud gi i s-au vdrsat toate mlnrntaiele. De aceea ne poarti pe tot felul de cdi I oMatei Fapte l. fiul pierzdrii. a cdzvt din spAnzurdtoare de gi-a spart capul. De aceea infruntind mflndria" a zis c[ vamegii gi pdcdtoasele vor lua-o inaintea "drepfilor"o. nu facem altceva decdt intoarcem ceasul unei primejdii neagteptate. 2Matei 5Luca 9. care s-a spdnzurat. ln loc de indreptare pentru caxe ne dd Dumnezeu oarecare weme de rlgaz. sdvArgind oricare dinre acestea. a 100 cARAREA ltrrpAnAppI Primul care a furat Sfenta impertS.ganie a fost Iuda. gi s-a pierdut $i in Rai. iar fariseii templului o pierdeau ncind c6-i pEcltos gi are drac2. Iar dacd.31. Dumnezeu nu o va urgisi. $i in mFndstiri. in imperegia Cerurilor. 3 Luca 11. st&rd de-a pururi impotriva Adevdmlui. ci noi ne-am stdrnit-o in cale. Orbia rdutiilii. pe care nu al1ii. a sdrit de pe cruce in Rai gi Lucifer ca fulgerul a cdz. Inima infrent5 gi smeritil ins[. cd acestea aduc ceasul primejdiei de moarte gi sabia atArn6 nevilzut asupra viefu. Si se poate pierde oriunde.

14. Iar acela ce nu-i indritgostit de acestea e tras de la plcat impotriva voii lui . Oamenii ins5 legali in negtiinf5" scurfi la minte gi slabi in credinlI urmdresc viafa pdmdnteascd gi toatii mAtrrirea lor e pentru tnrp. voie spre Harul indumnezeirii. chiar dac6 mai rlm6nem gi in viaJa aceasta. cel de al doilea" adicl iubitorul de materie. . $i n-ar trebui credinfi decat ca un bob de mac. legea pdcatului. Nu wea si[ zictr "muntelui' lumii acesteia ridicd-te din cale gi te arunc6 in tnanie. c5" in ingustimea vederii lui. "Acela care iubegte lucnnile bune gi frumoase tinde de bunf. op. CIci gtie cI nu se poate ajunge la aceea de nu e golit5 mai inainte din tnrp. ca dint-un vrur. Cel dintAi. susfinutil prin inclinarea voinfei spre el. ne grdiegte gi cu tunul. adicd s-o agtepte cu bucr. Maxim Mtrrturisitoral. cu cei din Vechiul Testament pe care nu- mai frica legii ii mai line in renduialE gi oamenii frril nici un testamen! oamenii fdrddelegii gi ai neorAnduielii fbril leac.rie ca pe-o izb[vire sigurl din imp5r{ia pitcatului.p. cit.gi lucrul acesta il face Judecata cea dreaptS. spre desfiinfarea lui. Cel ce gtie cd moartea s-a ivit din pricina pdcatului. adicl iubitorul de Dumnezeu. Rar s[ gdsegti un om care sii dea sens religios modii. iar pentru aceasta s-a hotirdt moartea trupului. ] helepciunea lui Isr:s Sirah 41. e indumnezeit prin Providenfn. 'Sf. ca sd-gi deschida vederea impdr6fiei spiritului. prin diferitele strdmtor[ri.rrit. rdnduit[ spre desfiinlarea legii plcatului. Ceea ce urm[regte Dumnezeu in tot chipul e m&rtuirea sau intoarcerea noastrd duhovniceascl spre El 9i AcasI. incd din viafa aceasta. dacd trebuie. prin diferite moduri de pedepse. Cuvintele sfintului ne invafi: "Pentru gregeala dintlii s-a furigat in trup legea pdcanrlui care este plEcerea simlurilor. stiinrie sE vadtr gi sI susfin6 viata aceasta ca pe un scop in sine gi suficientii sie insiigi. e oprit de Judecatit sE ajungtr la osdndd-'2 Toat6 riizbaterea cu nepriceperea poporului aceasta este.252. fiii celui rtru. CELE $APTE SURLE l0l gi ne cheamd cu tot felul de surle gi. Rasptmsuri ctltre Talasie. fiind cdl[uzit de Providenfl prin rafi- unile infelepciunii. se bucurd punrea in sufletul lui cdnd vede cum e stinsd legea plcatului in trupul s[u. Cdt fine forma aceasta de viaftr oamenii vor fi amestecafi: cei din Noul Testament. ca sd primeascd in duh fericita viafi viitoare. fiii Harului..

incepe sii ne urmlreasc6 cu primejdii gi ndpaste. urmEregte infelepfirea noastr6. afard. 2oaniil 4. igi va mantui sufletul cdci in ce-l va fi aflat moartea in aceea va fi in veci. Trebuie sd ne pleclm infelepciunii atotgtiutoare a lui Dumnezev. fhrmnezeu ne caut5. ori nu pricepem aceasta. suntem datori a ne afla mereu in pocdinfE. Maxim MErnrrisitorul. negtiindu-ne sflrgitul. 309-310. din iad i-a scos gi poate s[ scoatJi din ghearele modii pe oricine vrea. orice ar fi dat peste zilele noastre. "Tofi locuitorii plmdntului sunt o nimica inaintea Lui. Cdci El e Stipdnul viefii gi al modii. acela fuge de ceea ce nu trebuie s[ fug6. gi nimeni nu poate sd stea impotriva mAniei Lui. Ducin- t Sf. tare mai emm neastdmplrat. idem. De aceea au gi zis P[rinfii. a' r02 cARAREA lurnnApEr Cel ce nu primegte intimpldrile care il depdrteazl de patimi. ne cheam6. m6ngdind pe oameni: "Cd p6cdtos ca un drac de-ai fi. nu vom avea linigte in suflet. nici unii cu alfii gi nici sdndtate in trup gi nici in or6nduirea omeneascd. de El asculte zidirea gi de El se teme iadul. nu deznedejdui de . h clipa aceea c[pdtiim linigtea sufletului. precum gi despre cealaltii. Iatii de ce. cu mare talent literar. in- tr-o zi m-au trimis pilrinlii mei intr-un orag. dar dacd nu wem sE infelegem. care in primejdie de moarte fiind va chema numele lui Dumnezeu. povestea c6lug6rilor cum a ajuns printr-o primejdie la cunogtinfa lui Dumnezeu: "Cend eram copil ca de 14 ani.32.puterea lui Dumnezeu". care. . UANTUruE UNUI SFANT Sfarful Efrem Sirul. El face ce vrea cu oastea cerurilor gi cu locuitorii pdmdntului. in tot ce face. fiindcd oricine."1 Drept aceea. p6nd nu vom ajunge de aceeaqi ptrrere cu Dumnezeu despre viafa noastrd pdmAn- teasc6. nici sd-i nc6:<<Ce faci?>>"2 Cand a vnrt sd mintuiasc6 pe Adam gi cu tofi drepfii. ori pricep€D. Cand ne pleclm capul gi vrem gi noi ce-a vrut Dumnezeu. ne strig6. ca intr-lnsa sI frm socotifi in veci. din cetate.pp. de pe celdlalt teram.

Duc0ndu-mi dar. unde te duci la wemea asta?> $i le-am r5spuns: <<M-au trimis perinfii pan6 in oragul de l6ngd cetate. Deci ducdndu-md gi remanend la ddngii. unul era cleve- tit pentru ucidere. Aga m-au aflat nigte pdstori de oi. Era vaca unui sdrac. am aflat in cale. iar slujitorii s5i au fdcut aga. iar noaptea au rndncat-o fiarele. intru arEtarea Ta m-am infricogat cu fricd mare foarte gi s-a dus puterea de la mine>>. st6pdne. ci gi cu ocdrile cele mai de pe urmd l-am amdrdt pe sdracul acela. iaregi m-au trimis parinfii in oragul acela. peste noapte au ndvdlit fiarele in staul gi au imprdgtiat turma prin pddure. Deci am luat pufin6 indrdznealS din graiurile sale cele bldnde $i am zis c6tre ddnsul cu multe lacrimi: <Stiipdne. Deci mi s-a intAmplat c6. Iar st5pdnul | . m-au aflat nigte p6s- tori de oi gi m-au luat sE md gdzduiascE la dAngii. am aflat doi oameni legali. In temniff. Deci m-au prins pe mine stii- pAnii turmei. am fost trimis de pirinfii mei la oragul de ldng6 cetate gi. ci au rdmas. intru cel mai ad6nc loc al pddurii gi a murit. vino 9i dormi la noi. ce faci in temnifa aceasta?>> Iar eu am zis cdtre ddnsul: <Stilpdne. Am mai int6lnit in pldurea aceea $i pe slracul a cEruia ii era vaca. gi merg acolo>>. zi- cdndu-mi: <Tu egti carele ai furat qi ai risipit turma oilor noastre !>> Deci mai pe urmd m-au legat de coate gi m-au dat eparhului. gi ei au intrat gi au risipit turma oilor noastre>>. o vacil ingrerxrati plscdnd. $i arn f6cut laolalti in temnifl 40 de zile. Iar ei mi-au zis: <<De cu seari este. CELE $APTE SURLE 103 du-m6. Deci am luat pietre $i am inceput a fugeri vaca prin pddure. iar altul pentnr desffinare. Iar in noaptea aceea au sirit fiarele in staulul oilor gi au risipit toatf turma. Deci l6sdnd-o moarti mi-am vdzvt de cale. zicdnd: <Tu egti carele ai adus tAlharii. iar dupd 40 de zile a stitut inaintea mea un oarecare tenAr infricogat. am innoptat pe cale. gi m-a intrebat. dupd o lund de zile. Iar eparhu^l a poruncit sd md bage in temnifd. qi au zis cdtre mine: <<Frate. zicdnd: <<Fiule. nu cumva ai tntdlnit o vac6 ingreunatii prin pldurea asta ?>> Iar eu nu numai c5 nu i-am dat rdspuns cuviincios. gi atAta am fugdrit-o din urm[ cu pietre (iar ea era aproape sd fete). gi mi-a zis cu glas bldnd: <<Efreme. Iar eu lepidindu-md 9i jurdndu-md cd n-am nici o pricind in intdmplarea aceasta nu m-au crezttt. ci spune-mi mie pricina ta>. iar miine dimineafi te vei duce in calea tor. incdt a cdzut la pdm6nt. inserdnd pe cale. $i a zis tanerul cdtre mine: <Nu te teme. umbl6nd s-o gdseascE. pe la mdlocul pldurii. dintre care.

Iar cel ce era paret pentnr desfrdnare a zis: <<Sd v[ spun gi eu pdcatul meu.ca s6 fiti prin$i in invinuirile acesteo>. Mai inainte de acestea cu pufine zile treceam pe pdul rdului. Iar eu. ca s6-i dau minq eu n-am vn{ ci l-an l6sat str se inece. c[ nu este nedreptztelaDumnezeu>. ci m-au clevetit pe mine>>. cel afbri din ceta0e. zdmbind cu fafa. Dar gtii ce ai fdcut mai inainte de asta cu pufine nle? Cum ai alungat cu pietre vaca sdracului gi ai omordt-o ? Deci cunoagte. ca si cunogti cd drept este Domnul gi dreptatea a iubit.cu purtarea de grijl a lui Dumnezeu . gi s-au apucat am6ndoi la sfad5 gi la bdtaie.ga m-au legat gi m-au dat stlpdnitorului. Acesta-i pdcaflrl meu. ci egti clevetit. $i ato zis ciitre ddnqii: <<Cu adevErat aga este. am chemat pe berbafii care erau cu mine in temnij5.>> Acestea zic6ndu-mi tenirul ce mi s-a ardtat.pAnAtrel oilor m-a prins pe mine. pi nevinovat sunt in lucrul acesto>. gi alli doi oarneni. Mai inainte de asta cu doi ani s-a intdmplat cd erau doi . Iar pe l6ng6 aceasta vreau s[ gtii gi tu c[ gi blrbafli acegti4 care sunt cu tine in temnifi. ce veneau in urma me4 gi-au frcut pricinl intre ddngii r:nul cu altul. sunt nevinovafi de pricinile cu care s-au pdrdt gi srurt legafi. Iar el. iar eu st6nd priveam la d6nsul. A. s-a dus. gi unul l-a biruit pe celIlalt gi l-a aruncat de p" pod in rdu gi s-a dus. Atunci azis cel ce pentru ucidere era prins: <<Cu adev6rat eu vE voi spune plcatul meu. dar avefi oarece p[cate grele pe care le-a]i ficut voi gi pentru aceea afi ajuns .104 cAnensa h. gi gtiu cu deadinsul. $i nu sunt vinovat Stitp0ne. Ci ispitegte-i pe den$ii gi invafS-te ci[ nu in degert sunt inchigi in temnifa aceasta. nc?nd cii: <<Tu egti care ai adus tilharii ce au intrat 9i au risipit tunna oilor noastre>>. pentru care pricind suntefi inchigi in temnifa ac. Cdci dupd weme de un ceas. cil nu este nedreptate la Dumnezeu. in aceastli pricin6. ci judecdfile Domnului sunt addnc de ad6nc. Celdlalt inctr a zis: <$i eu pentnr desfi€nare sunt prins gi nevinovat sunt de lucrul acestar>. $i am zis c6tre dnn$ii: <<Frafilor. lupt&rdu-se gi neput6nd sE iasi din apfr. l-a luat pe el curgerea r0ului gi a murit. puteam si-i dau lui m6na gi sA-l scot din rdu ca sI nu moarS.Ceci acela strig6nd gi rugindu-se cu multe lacrimi. mi-a zis: <$tiu gi eu cd nu egti vinovat la pricina aceasta.easta?>> Atunci a zis unul dintre dAngii: <<Eu pentru ucidere sunt prins. cd pentru pricina aceasta m-a l[sat Dumnezeu sd fiu clevetit 9i anrncat in temnita aceasta. Iar dac5 s-a f6cut zivL. trecdnd.

DucAndu-md. care ne-au furat gi ne-au risipit noud turmo>.>> Atunci au zis oamenii aceia cdtre mine: <<Nu cumva ai fclcut gi tu weo gregealE gi pentru aceea te-a l[sat rdnduiala lui Dumne- zeu sd caziinispitit 9i s[ te arunci in temni]6?> Atunci le-am rdspuns. pentru care sunt pdrdt acum gi stau in temnifl nu sunt vinovab>. Aga am scos-o pe d6nsa din averea pdrinteascd f6rI mogtenire. Aga intr-una din zile m-au trimis p[rinfii in oragul de l6ng6 cetate. zicdnd: <<Tu ai adus hofii. Astfel au clevetit amdndoi pe sora lor. Atunci stdpdnii oilor m-au prins pe mine. frate. Vaca etaaunui sdrac. Iar eu am stdtut de fafd impotriva vlduvei. am aflat in pddure o vacil ingreunatii. Deci au venit la mine amdndoi frafii gi m-au rugat. zicdnd: <Cu adevdrat vd voi spune gi eu ce-am fdcut. impreund cu noi. zicdnd cI nu e vinovatl intru lucrul acesta. panA c&rd seara t6ziu. Mult eram neas- tAmp[rat. iar pentru preacurvia. gi ci au martori. $i rya m-au legat gi m-au dat stilpdnitorului. am dat .rin- teasc6. Ci frafii. Atunci amdndoi au zis cdtre mine: <<Dar tu. newdnd s6-i dea nimic. m-au luat sE gdzduiesc la dingii. Deci am luat pietre $i am inceput a fugdri vaca prin pldure. ca sI o putem scoate f6r[ mogtenire din averea plrinfilor gi-fi vom da 50 de galbeni>. CELE $APTE SURLE 105 frafi ostagi avdnd avufie mult2l mogtenire de la pdrinti gi aveau gi o sord v6duv[ 9i incd nu imp[rfiser[ intre dAngii averea pdrinteascd ca sd-i dea gi ei partea cuvenitii. s-au infeles intre ddngii cd vor veni martori care vor dovedi-o precum cd a desfiianat ca s[ o scoat6 fdrd mogtenire din averea pirinteascE. intorc6ndu-md. pentru care pricind egti aruncat in temnitib Iar eu le-am rf. precum cd gtii lucrul gi cu adevlrat a desfrdnat. care gtiu lucrul. unde a cdztt de alergare gi a murit. gi am inserat pe cale. Iatil pentru ce md aflu in temnif6. intilnindu-md nigte p[stori de oi.spuns: <Mai inainte de aceasta cu doud luni m-au trimis pArintii mei la oragul cel afard de cetate. DupE ce am omor6t vaca. gi at6ta am fuglrit-o din urmd cu pietre. cdutau pricind asupra ei s-o poat[ scoate fSrd mogtenire din averea lor cea pf. zicdnd: <SE stai de fafd inaintea surorii noastre gi sd mdrturisegti impotriva ei. cum cd ptiu lucrul 9i cu adevlrat a desfrdnat. Acesta e pdcaful meu. am inghesuit-o in addncul pddurii. din pricina plcatelor mele. ceea ce nu era adevdrat. Frafii ei insd. Iar vdduva se jura. intlr6tAndu-se sd dovedeascd invinuirea lor. Iar in noaptea aceea au sdrit fiarele in sta- ulul oilor gi au risipit toatii turma. zicdnd cd a desfrdnat.

el tiglduia. * in a patruzecea zi slujitorii au adus trei oarneni legati gi i-au bdgat in temnif5" i-au finut in buhrci gi s-au dus. ci cu totul fir6 prihan4 a poruncit sd-l pe- depseascd pe el. Nu te teme. legat in fiare sd mI bage in temnif[. $i arn f6cut acolo singur incd 40 de zile. Pe acesta dezbrdcAndu-l gi aducAndu-l la mijloc spre munci. legat in lanfuri de fier. $i m-a intrebat gi pe mine. zicdnd: <Ce pldngi fldcdule ? Cdnd fdceai cele rele. incredin. nu cumva ai vdzut pe aici. Apoi a poruncit ca pe mine.106 cARAREA lprpAnATmr de s[racul. care lucru f6cdndu-se. cum a fdcut uciderea. mai mult mE topeam de fric6. $i pedepsindu-se gi celdlalt gi afldndu-se gi el nevinovat. intrebat-ai pe bairbafii aceia pe care i-ai aflat in temnif6?> Eu i-am rdspuns: <tAOq Stiipine>. indatii vei intra gi tu la mijloc>>. zicAnd: <<Fiule. pe undeva o vacd ingreunat5?> Iar eu nu numai cd nu i-am dat r6spuns cuviincios. ci gi foane l-am octrrdt pe el. cAnd nimic nu-ti folosegte. iar dup[ multii vreme de pedepsire s-a dovedit cd e nevinovat gi a poruncit st5pAnitorul s6-l slobozeascI. pldngdnd gi c6utAnd-o. Stiipdnitorul intrebindu-l sd spu- nit adevdrul mai inainte de munci. Deci plAngeam 9i mi vdietam. iar acum pl6ngi. a cdruia era vaca. Iar cu bdrbafii aceia am f6cut inc6 30 de zile. auzind aceste vorbe. au dezbrS- cat pe cel ce era prihlnit pentru ucidere 9i aducdndu-l l-au pus in mijlo- cul priveligtei. vdzdndu-md plAngdnd gi tremur"and. li zicdnd cf. Iar muncitorii gi slujitorii care stliteau inainte.at fiind cu totul. Acesta e p[catul meu. judecltorul a poruncit sdl slobozeascd pe el. in vis iar6gi mi-a stlitut inainte inged acela ce mi se ardtase mai inainte gi mi-a zis: <<Efreme. nu te temeai.. fric6 mare gi cutremur a c5. Iar eu. $i poruncind stiip6nitorul sd se aducd legafii. rddeau de mine.) + A doua zi a gezrut st2lpdnitorul la judecati gi au adus inaintea lui cangea cea cu trei coarne gi toate uneltele cele de muncd gi a poruncit sd ne pun6 pe noi inainte spre cercare.zut peste mine. nu e vinovat.. ctr negregit gi mie imi vine rAndul. pe cel pdr6t pentru desfrdnare. gi i-am povestit lui toate acelea care mi-au spus blrbafii aceia. Atunci . 9i de fric[ am sldbit cu sufletul. Apoi a porun- cit sI aducd inainte pe al doilea. Deci au venit slujitorii la temni- fd gi ne-au legat cu lanfuri de fier peste tot trupul gi ne-au adus inaintea judecdtorului.

frate.'gi-au scos-o fdrd mogtenire din averea pErinteasci. Drept aceea. gi pentm acela ce n-a dat mdna celui anrncat de dAnsul in apd" putAnd s[-l scape de la moarte gi n-a fdcut-o. Deci. agteptau sfirgitul.rat pentru care pricind afi fost aruncafi in temni. precum gi pentru cei doi biirbafi pe care i-am aflat in temni15. gi amdndoi suntem vinovafi de ucidere>>. frate. Unul din noi am omordt. carele face minwri !> Deci tofi. A9a am scos-o afard din mogtenire>>. doi sunt care au clevetit pe sora lor..a aceasta?>> Atunci cei doi frafi mi-au zis: <Crede. pldngand cu mare necaz. l-am aruncat de pe pod in rdu gi a murib>. spunefi-mi cu adevf. care erau in temnile cu mine.dre mogtenire din averea noastr6 cea pf. prihdnindu-o de desfr6u. am chemat pe cei trei bdrbafi. cd pentru pdcatele noastre. Iar celdlalt a zis: <<Eu treceam rdul cu incd unul gi pricindu-ne. frate. Deci am zis cdtre ddngii: <<Cu adevdrat suntefi vinovafi de ucideri. iar celdlalt a fost prins in desfrdnare cu maritate. gi pentru acela ce a mlrturisit asupra surorii lor. Deci. Deci. $i zicdnd acestea s-a dus de la mine. Iar celllalt e care a aruncat pe omul acela in rdu. in prive- ligtea norodului gi s-au adus iarEgi toate uneltele de cantd inaintea lui gi a poruncit sI fim adugi gi noi spre cercare. despre care fi-a povestit fie celElalo. gi wand noi s[ o scoatem f. berbafii aceia s-au temut cu fricd mare gi s-au minunat de dreapta judecatii a lui Dumnezeu gi au zis: <<Unul singur este Dumnezru. am clevetit-o de desfrAu. cd cei trei berbali ce sunt inchigi astLzi cu tine in temni- t6. gi am adus gi martori mincinogi asupra ei. a doua zi a Senfi stiipdnitorul la judecatil. venind la temnifd \ -. Iar al treilea a zis: <<$i eu.rinteascS. La rindul meu le-am povestit gi lor toate. vrdnd eu pe deplin sd md incredinlez dacd mi-au spus adevdrul. sau suntefi clevetiti ?> Iar ei mi-au rdspuns: <Adevdrat. dacE s-a f6cut ziud. din plcatele mele. le-am zis: <<Fratilor. nu cumva inainte afi fdcut gi alte gregeli gi pentru acelea afi ajuns sd cddefi in nigte invinuiri grele ca acestea?> Atunci cei doi frafi au zis: <<Crede. cd avem o sord vdduv6. cu adevdrat vinovati suntem>>. $i arn zis c[ffe ddngii: <Domnii mei. CELE $APTE SURLE r07 mi-a zis: <Vezi dreapta judecati a lui Dumnezeu ? Iar ca sd cuno$ti aceasta" afld. cucernicd gi temdtoare de Dumnezeu. am omordb>. Auzind. din pdcate.- . despre care fi-a povestit fie btrrbatul acela ce mai inainte s-a slobozit din temnif6. cele pentru mine. fra1i.

Efreme. fiindcd e wemea prfurzulub>. cd degi ai sc6pat nesup[rat din cealalti cercare. Deci dup6 multti weme. auzindu-i gi v6z6ndu-le. $i. li se taie mdna dreapti gi sd-i spdnzure in furci. zicdnd: <<Atot- puternice. precum 9i cd a aruncat pe altul in rdu pi a murit. spdnzurat gi muncit. Doamne. Deci eu. gi multe ceasuri muncindu-i. de bundvoie a mdrturisit gi uciderea ce o fbcuse de curdnd.ls cdtre d6nsul: <Stdp6ne. dupl ce gi-au luat acegtia platz. dezbr6cdndu-m[ de hainele mele. stilpdnitorul a poruncit sdJ aducd spre cercare $i pe cel[lalt. Deci. Adus fiind gi acesta. stdpdnitorul a zis: <<Dezbr6- cafi pe tened gi aducefi-l in mijloc !> Slujitorii. zicdnd: <<Crede. Deci stitpAnitorul a poruncit sd fiu legat cu lanfuri gi bEgat tr temnif5. stilpAnitorul a poruncit si se dezbrace cei doi frati Si s6-i bage in mijloc. te-ai adeverit pe deplin cd Dumnezeu ocirmuiegte lumea cu dreaptit judecatii gi nu este ne- . ca sd i se taie amdndoud mdinile gi s6-l spAnzure 9i pe el in furci. cd mI fac mo- nah gi-fi voi sluji fie !> Iar stip6nitorul a porwrcit slugilor. i-au bdgat spre intrebare. Eu plAngeam vdzAnd o fricd ca aceasta" iar slujitorii md infricau gi mai mult. mdnfuiegte-md de nevoia aceasta. gi toati cetatea alerga sil ne vadi nevoia pedepsei. flicEule. ne-au pus lanfurile de grumaz gi ne trdgeau prin mijlocul cetiifii. Atunci stiipdnitorul a dat hotirAre asupra lui. pdzeasc[-se acesta la altil cercare. m-au infdgurat cu nigte zdrenfe gi ducdndu-mI gol. Iar pe noi amdndoi ne-au pus inaintea celor ce acum se pedepseau. gi cum ci ei sunt vinovaji de desfrdnare gi ucidere. DupI ce a luat gi hotdrdrea aceasta. ca sd ne aducd inaintea dregiltorului. * Atunci a treia oard a venit la mine tenerul acela ce mi s-a ardtat mai inainte in vis gi mi-a spus: <<Ce-i. FI 108 cAnanne tprpAnAUsr cei rdnduifi cu pedepsele. m-au pus inaintea judec6torului. a poruncit sd-l sp6nzure gol in gemdnarea rofii gi s6-1 munceasc[. Eu plingeam cu amar 9i rugam pe Dumnezeu. Iar stiipdnitorul a dat hotfudre asupra lor. poruncind stEpdnitorul. Deci muncitorii dezbritcAndu-i gi aducdndu-i. au mf. dar acum nu vei mai sc6pq ci vei gusta gi tu muncile ce vezi acum). Ajungi. ca sf. au spdnzurat pe cei doi frati de gemdnarea rofii. zicAnd: <in- tindefi-l din patru p[4i gi-l batefi cu vine de bou !> Dar cel ce gedea impreund cu stitpinitorul a z.rturisit clevetirea gi nedreptatea ce au f6cut-o ursupra surorii lor. intru mare temere gi spaimd am cdzut.

a intrebat pe acela. n-o sd iei multe. pp. insd dupE aspri- mea legilor m-a intrebat gi. Cdci vine alt stdpAnitor. pundndu-md in mijloc.. m-a fdcut pe mine monah. ca sd md inwednicesc a mI face monah gi sd slujesc Stapdnului Hristos>. Stiipdne. dar cu purtarea ta cearea. Stdpdnitorul vdzdndu-md rn-a cunoscut. de sunt ceva legafi in temnlld? lar el spundndu-i cd e un tdn[r legat pentru o pricin[ oarecare. intru mult necaz petrecAnd. Tipografia Nafio- nald" 1926. care petrecuse in casa pdrinfilor mei.'l I Sf. vi le-arn povestit pentru folos. Efrern'Sirul. m-au adus inaintea judec6torului. Iar eu. Miluiegte-md pe mine robul tiu gi md scoate din temnifa aceasta. zimbind cu fafa. ce pot se-fi fac? insd nu te teme. gezdnd el in divan a poruncit sd fiu adus spre intrebare. cunoscAnd cd sunt clevetit. CELE $APTE SURLE 109 dreptate la Dumneze\ ?> Iar eu i-am rdspuns: <<Aqa. Deci. Si Bucuregti. Stdpdnitorul a poruncit sd md dezbrace gi sd mE lege cu zdrenfe gi. iardgi mi-au pus lanful de grumaz $i md trdgeau in priveligtea cetdfii spre cercare. m-au imbrdcat gi m-au slobozit. ca gi voi impreund cu mi4e sI slEvifi pe Dumnezeu cel ce voiegte ca tofi oamenii sI se mdntuiaspd gi la cunogtinfa adevIrului sd vie. dup[ cinci zile a venit alt stApdnitor. in ziua a opta a poruncit sA se rdnduiasc6 iegirea. cu preaslSvire izbdvindu-md. Aceste4 frafii mei. Iar eu. indatll gi numaidec6t am mers in munte la un stare! gi cdzAnd la picioarele lui gi povestindu-i lui toate. cdruia ii erau incredintate judecdtile. mi-a zis: <<Se cddea fie. Cuvintele Invdldturile. sd fii cu bun5 a$ezare gi sI nu te arunci in temnita aceasta. m-am adeverit gi m-am incredinfat. aporuncit si-mi dea drumul. ai f6cut dreptatea aceasta mare cu robul tilu. Aga am inceput a-l ruga cu multe lacrimi. Atunci slujitorii dezlegindu-mi legdturile gi ddndu-mi hainele. E* . zicdnd: <StipAne. gi tntru ar[tarea ta ai mdngdiat neputinJa mea. La gapte zile dupd luarea std- pAnirii. cE minunate sunt lucrurile Domnului gi nenumilrate cdile Lub>. intrAnd aici. Iar el. socoteam oare cum vor lua sfhrgit cele pentru mine. care wea sd te slobozeascb. $i venind slujitorii la temnifE.3-7. $i zicAnd acestea s-a dus. Deci.

a rdzboa- ielor. gi a celor de acasd gi a celor de pe fronturi. Aga bundoarl cineva. pe necredinciogi. singurul lucru cu adevdrat de trebuinf[. care pe mulli ii spalS de fEr[delegi in giroaie de lacrimi. Drept aceeq Dumnezeu. Pe urmd numai singur Dumnezeu gtie . sd ne bucurdm de hot5rdrea Lui. adicd mdntui- rea. Dumnezeu in atotgtiinta Sa.rului sd vie. gi gtiind cd nimic nu se intAmpld fdr[ voia lui DumnezeL:. Unul din sfinfi a zis: "Caprele eu sunt. ajunge la str6mtoare gi nevoie mare. in atotputernicia Sa. a ceea ce ordnduiegte 9i face Dumne- zeu. cu prilejul t6rcoalelor morfii in jurul viefii sale. Deci. curn l-au povdfuit cei trei "prieteni" ai sdi. folosegte $i pe cei rdi.dacd ar fi . care urmd- regte ca toli oamenii sd se mAntuiasc[ gi la cunogtinfa adevf. in sufe- rinle de bun[voie s-au m6ntuit cuviogii. incdrcat de pdcate. ca printr-ingii s[ aducd la mdntuire pe cei de mdntuit. decdt s-ar fi mdntuit acasd. ba chiar $i pe draci. iar oile Dumnezeu le gtie". Al doilea gand de ajutor e primirea de mai inainte ca bun. pricina aceasta. pe cei nebdgdtori in seamd sau protivnici . Sd cercetim. Iar g6ndul al treilea e cE in suferinfe fbr[ de voie s-au mdntuit mucenicii. lumea crede cd mor in rdzboaie cei rdi gi scapd cei buni. Acum I se roagd pentru prima datls gi poate ca niciodat[. Atunci viafa oricui se afl6 in primejdie de moarte. mult mai mulli se mAntuiesc pe front. vlzdndu-l cI s-a indreptat pe calea bun6 pentru toate zilele lui pe care le-ar mai avea . Este gi nu este aga. pe cei fdrd nici un Dumnezeu. intre marginile ingdduite. spre pedepsirea rdutifii. Necazurile ii mai topesc trupul. dau de asprimea dreptdjii Sale. sau mai mult ii folosegte mutarea din viala aceasta.gi precum gtie gi face . ca pe singura sctrpare a sa din primejdie.dar totugi oameni cumsecade . in- gdduie rdzboaiele. cel milostiv intru dreptdti. ii mai subliazd mintea $i a$a gdsegte pe Dumnezeu.abia cu ajutorul primejdiei ii induplecd sd wea gi ei ce vrea Dumnezeu. chiar dacd nu pricepem aceasta. c6nd. Apoi Dumnezeu.dacd pentm cineva e mai de folos viafa. Obignuit. tot a$a $i cu suferinfele rdzboa- ielor.ll0 cAnanEn lvrpAnATrcr socorEI. pentru cd numai singur Dumnezeu gtie gi line socoteala fiecdruia. Ludm ca g6nd de ajutor in darea rlspunsului voinla lui Dumnezert.nr iNlnEpcruNrr cu MoARTEA Cend nu mai rdspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumne- zeu.

CELE $APTE SURLE lll cuminte . are gi aceste doud socoteli: sau ii pierde in grabd. pe cei buni. sau cI. prin rdutatea lor. in chip nlprasnic. sau sE mdntuiascl pe unii din cei de acas6. Pe cei ce ins6 n-au statornicie in bine. mai zdbav- nici la pocdinf6. fie c[. au ajuns la cea mai buni pocdinfl din viafa [or. . sctrpdndu-l din fiecare. pe unii ii scoate din viafa cea degartil. De cumva iarEgi se dedau stricdciunii gi ingrlm6dirii de pdcate. uit6nd fdgeduinfa ce au fEcut-o la strdmtoare. l---I'_= . p6- nd nu se schimbd in rIutate nerdutatea lor. ca in aceea sd se socoteascd in vecii fir6 de sfhrgit. tinzdndu-gi la fdrddelegi mf. cd mai tArziu va avea o pocdinfd gi mai bun[. ii scoate din viaJa cea degart5" fie gtiindu-i cE ar avea sd cadd mai tirziu. $i aga face de cdte ori trebuie gi cu toti cdfi trebuie.9i mai tdrziu il scoate din topitoarea suferinfelor. prin darul lui Dumne- zeu. ingreunAndu-gi astfel sau chiar pierzdndu-gi mdntuirea gi chemdndu-i de aceea mai devreme. cape un infeleplit. dup6 gtiinfa lui Dumnezev. printre alte negtiute taine. sau inddrdtrnici la sfatul gi rugdmintea celor buni. fXrd intoarcere. fie spre viafa cea fdrl de trup. Iar pe al treilea fel de oameni. ca sI nu-gi mai inmulfeascd relele gi aga. i-a pus la incercare gi i-a aflat Lui-$i wednici. primindu-i Dumnezeu cu cdt de cdtd pocdin!6. atunci cAnd dupl gtiinfa lui Dumnezeu.inile lor. precum scrie: inlelepciune 3: 1. Pdrutu-s-a in ochii celor nepriceputi cd drep- fii sunt mo(i cu des6vArgire gi iegirea lor din lume e o mare'pedeapsd. pe acegtia ii scap[ gi-i intoarce iar acas6. Acegtia a$a-s mai de cdgtig pentru m6ntuire. cf. ci iar[qi s-ar intoarce la rele. Dacd ins6 il gtie. fie intorcdndu-l spre viala plmdnteascd. mai ugor sd se osdndeascd.in chip nevdzut gi minunat il scap6 de moarte sigurd. il va mai ingd- dui printre mai multe gi mai grele primejdii. iardgi ii cheamd la gcoa16. vrea sd rdspldteascd. plEcufi fiind lui Dum- nezeu. Sufletele dreptilor sunt in mdna lui Dumne- zeu gi nu se va atinge de diinsele munca. 2. sd ispSSeas- cd" sE intoarcd.ci necazurile spal6 petele pdcatelor de pe haina noastrd nevdzutA. Pe cei ce trecuJi prin suferinfe au cdgtigat intirire gi statornicie spre bine 9i printr-ingii gtie Dumnezeu cI ar dobdndi mdntuire gi al1ii. Cu cei rdi gi.

ii intinde ispit[ puternic[.atotpu- ternicie. 7. $i mergerea lor de la noi sfdrdmare. . Dumnezeu ar fi un fricos. Ci tocmai pe faptul cd inglduie rdilor s6-gi fac6 de c?p.. Iar dac5. $i pufin fiind pedepsifi. * O altii tainl a lui Dumnezeu e gi aceasta: Nu pedepsegte toat5 rdutatea tuturor. spre pedeaps[ siguri in ziua judecdfii. un neputincios. primind palmele gi scuiplrile rdului.. aici. . Strdluci-vor in ziua rdsplEtirii. ca sd-gi ia osdndd vegnicf. care ne int5regte cu linigtea Sa. Cu aceea ci nu pedepsegte rlutatea numaidec6t. gi ne-ar da sE inJelegem cE se teme de rdu gi-gi apIrE stlipdnirea. vegnic linigtitii asupra rdului. mdntuirea ar fi de sil5" iar nu o faptii a libertitii gi a dragostei. aga i-a primit. micit la o m[sur6 omeneascd sau cel mult tnge- reascE. aga i-a lemurit. stiim linigtifi gi noi. uneori pedepsegte n6prasnic weo fdrddelege. aici. nddejdea lor e plinl de nemurire. 4. Chiar dacd in fala oamenilor au indurat munci. prin virhrtea credinfei.cum fac oamenii. gi ca pe o jertfd de ardere intreag5.precum s-a spus la cele penffu Saul. sd se desdvdrgeascd 9i ea. trebuie cI i-a lepddat Dumnezeu gi-i lasd sE se deslvdrgeasci in rele. o face ca sd mai pund fr6u rdutifii intre oameni.Dacf ar face aga" atunci gi oarnenii ar face binele de fric6. 5. Ca aurul in topitoare. gi numaidecdt. . sub ocrotirea cdreia. in fata atotputerniciei lui Dumnezeu. 6. ne dovedegte atotputernicia Sa. precum nici nu sldvegte bun6tatea tuturor. gi mai ales sd nu scad6 in credinf[ incepltorii.. fdrd leac ai nu pdfesc nimic din ne- cazr-rile oamenilor. gi numaidecdt. ca pe nigte mdrturii ale neputintei aceluia. gi sd nu se piardd dinte oameni cunogtinfa rdsplltirii dupd fapte. dacd repede ar pedepsi tot rdul. cd Dumnezev i-a incercat pe dAngii gi i-a aflat Lui-$i wednici. . $i-i lasd pe oameni neinfricafi de pedeapsa nlprasnicE. iar ei sunt in pace. totugi. F tt2 cARAREA hwAnATrsr 3. Apoi. Iar dacd sunt c6te unii r6i. mare rdsplatd vor primi.

ori cd rdspl5tegte. ugoarE gi de-o clipa ne agonisegte nou6.tegte. avem in ceruri cl[dire de la Dumnezeu. Unul dintre slujitorii lui Dumnezeu. 17. ei trebuie fericifi gi urmafi cu aceeagi lepldare de sine gi de viafd" oricdnd wemea ne-ar cere-o. fie rdul. gi mdcar cE omul nostru cel dinafard se prdp6degte. atotputernicia 9i dreptatea lui Dumneze\ sfbr6mii mereu podile iadu- lui. zice cd:. 2 Corinteni 5: 1.gi nu este moarte. omul nos- tru cel dinlduntru se innoiegte zi de zi. cu puterea Bisericii vdzute gi nevdzute. IatJi de ce toat[ gnja gi rugdciunea sI ne fie sd-i primeascd Dumnezeu in locagurile dreplilor pe cei ce ne-o iau inainte. in cortul acesta. casd vegnic6. mai presus de orice m5- surl o cumpdnd vegnicd de mdrire. fiindcd cele ce se v6d sunt wemelnice. prin ribdarea multor negtiufi de oameni. ca sd inviifS:n a ne lepdda de ea gi sd o clutdm pe cea adevdratii". p€ cdnd cele ce nu se vdd sunt vegnice. 18. De aceea nu ne descurajdm. Pentru cE suferinfa noastrd. un lucru e sigur: cd vine o rdsplatii sigure gi vegnic6" Si cii biruiegte binele asupra rdutefii. Pentru iubitorii de Dumnezeu nu este durere. nef6cuti de mdnd. Ci noi gtim cd. dar adevlrul acesta rdmdne: cI ne-a trimis Dunrnezeu in lumea aceasta. scdpdnd" cu ordnduire dumnezeiascE. "OricAt ni s-ar pdrea de neobignuit. Apoi. Ca unora ce n-avem in vedere cele ce se vdd. se desface. 2 Corinteni 4: 16. dorind sd ne imbric6m cu locuinfa noastrd cea din cer. ori cii nu rdsplf. dacd plm6nteasca noastrd lo- cuin16. fie binele. CELE $APTE SURLE 113 Deci. tdnguindu-se de ingustimea vederii gi de strdmtimea credinfei oamenilor. cd socotesc numai cele de uci. . De aceea suspin6m in acest trup. 2. nu este primejdie - afard de pdcat . din invelitoarea viefii celei degarte.

ei care st5pdnesc peste oameni. prin iertarea 1or. gi iardqi s5-i impace cu Sine. Mila cea fhrtr de margini a Tatilui. nu numai fiindcd te face din rdu. bun. pe Fiul Sdu cel Unul Ndscut.rpAnATrcr Deci nu sunt de pl6ns dec6t necredinciogii. asta mdndria n-o poate face. ca sE scape pe fiii Sdi de judecata cea aspr5. Dumnezeu ili vorbegte. la rosturile tale vegnice. Nu e rdu si te intorci la Dumnezeu nici chiar afunci. ci gi pentru cd un lucru a. care s-au stins in necredinf5. Dumnezeu te iaftn. Taina poc5infei este judecata milostivd.ii. Taina sfhnti a poc6intei. in imperdfia vietii. sd vie in genunchi inaintea unui simplu preot gi sd-gi ingire toate fdrddelegile gi necazurile lor ?! Nu. am vedea cd Dumnezen. a dreptifii dupd fapte. gi nu tras de m6necd sau p6lit cu prdjina din urmd.114 cARAREA frr. le trimite. de bund voie. adicd atunci cdnd ii ajunge dreptatea durnnezeiascd din urmd gi trebuie sd dea seama de ce au ftcut. Mare este Taina poc[in1ei. Preofii poartii preofia lui tlristos. ca sd nu ajungem cdtre seara viefii aga de imbhtiti de rele. din vrdjmag al lui Dumnezeu. Dacd am fi noi mai simliJi. Cum sd poatd veni. sI le facl o judecatd milostivd gi fEre nici o lnfricogare. prin gaiul lor. ei care gtiu totul. Prin ei. cobordnd din ceruri. in ceasul al unsprezece\ea. prieten al Lui. sd vie de bund voie la . insd ar fi cu mult mai bine sE vii. gi ne mnfturisim gregelile. Dar e bine s[ se gtie cd viata in primejdii pe mulli i-a scos din numdrul morfilor gi i-a primit Dumnezeu din bratele morfii. preamilostivul. Dumnezeu te cheamd. oricdt ai fi de pdc6tos. ne imbie cu iubire. ce o face Dumnezeu cu noi plcdtogii. cdnd mergem noi. de bund voie. incd din dimineafa vie. ca nigte instrdinafi gi protivnici lui Dumnezeu. ruDECATA MILOSTTVA De obicei oamenii nu se intorc la Dumnezeu decdt atunci cdnd dau de primejdii. nu pot sd vie la mdntuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plinA de "gtiinf5" $i afumati de mdndrie. Poate tocmai pentru cd e aga de smeriti judecata aceasta milos- tivd.ga de mare e acoperit cu chip smerit.

a inordt sAnge gi apd. gi trebuie f6cut. 38.. din cdnd in cdnd. Mdntuitorul nostru.utat de noi. Sfhntul Chiril ne invafdr: "Dacd cineva nu primegte Botezul nu se mdntuiegte. ca sE se boteze cu apd. mai ales dacd ne-a venit din hotirdta rndrturisire a lui Dumnezeu. Mdntu- itorul numegte gi mucenicia botez. ci numai in privinfa primirii. pe care il putem face. Taina poclinfei sau mdrturisirea e al doilea botez: botezul lacri- rnilor. dar pentru impdratul Cerurilor abia se mai gdsesc pufini. Chiril al lerusalimului. op. care primesc imperefia gi fdrA de apd. sau al lacrimilor. care sd fie linig- tifi gi bucurogi de moarte. afard numai de mucenici. De aceea. CELE $APTE SURLE u5 smerenie. cdnd zice: <<Putefi sI befi patrarul pe care Eu il beau gi sd vI botezali cu botezul cu care Eu m[ botez?>>"z E lucru de mirare. 2 Marcu 10. precum erau odati sfinfii mf. Sunt trei botezuri care ne curdfesc de toate: primul. sau nagterea a doua. Acesta nu se mai repetii. e Botezul din apd gi din Duh. Cel in Treime inchinat gi a Sfintei Sale Biserici.de faJA fiind gi sluga Sa. cei ce se boteaz[ tn wemea prigoanelor. cei ce se boteazd in weme de pace gi sd se boteze cu sdngele lor. cd pentru pricini pErndntegti se gdsesc mii gi milioane de oameni. .rturisitori ai lui Durnnezetr. dup6 atot$tiinla de mai inainte a lui Dumnezeu. cit. cdnd suntem inzestrati cu danrile Duhului Sfhnt. cdnd a mdntuit lumea pe cruce gi c6nd I s-a impuns coasta. Mdntuitorul. in Taina spovedaniei rogi pe Dumnezelt)cdruia I te mdrturisegti. prin care intrdm in obqtea cregtind. in privinfa venirii. gi nu at6rnd de noi. fericifi sE treacl prin porfile focului gi asculigul sabiei la impdratul sufletelor. care merg cdnt6nd la moarte. de asemenea ne spal6 toate p6catele. ori de cdte ori ni se incarcd congtiinfa cu gregeli fafi de Dumnezeu. Acesta e un dar pe care-l dA Dumnezeu cui gi cui. . dacd se intAmpld sI vie necd. fafi de oameni gi fafe de noi inqine. din weme in werne. care. Pentru aceasta trebuie ochii spdlaJi mai bine. mai ales in vremea de prigoand a credinfei cregtine dreptmiritoare.pp. Al doilea e botezul poclinfei. tilmaci al voii Sale cdtre tine gi chezag al tdu I Sf.96-97. Iar al treilea e botezul sdngelui. ca sd vadl mai departe decdt stadia viefii acesteia wemelnice. Acesta iaragi nu se mai repeti. ei dau de asprimea dreptlfii care-i fierbe in zearn lor pdnd li se moaie oasele trufiei.

din toatt inima. Ce sI facd bietul preot ? Cum s[-i indrepte ? Cdci se infldcdra pentru lucrul lui Dumnezeu. ci e mai presus de fire. $i trebuie sI iertilm la nesfhrgit. gtiindu-se chezag pentru sufletele 1or. gregelile frafilor t5i. gi se fremanta zi qi noapte. Dacd nu ierfi. cerdnd de la Dumnezeu s6-i atate. pe tofi. covArgit de grija datoriei sale preofegti gi mdhnit annamic de . dar numai dacd iedi gi tu. stdtea amdrdt pe-o piatr6 din grddind. Acesta e infelesul gi capitul acestei judecdti milostive a lui Dumnezeu: redobdndirea iubirii f6rd margini. c6ci adevdrat nu e dup[ fire sd iubegti din toatii inima pe cel ce te ucide in tot felul. iar alfii ziceau cI ar trebui sd cumpdrlm cu aur octrrile 9i necazurile ce le pdtimim de la oameni. $i bun e Dumnezeu. cdci te iartit de toate datoriile tale. ingirin- du-le pe toate. iatii spr:nem cd ea lucreazl revenirea oam enilor la nerdutatea pruncilor. Credinciogii s5i lepSdar6 numai f6fnrnicia. pentru Dumnezeu. vedea cu durere ci ostenelile sale rdmAn fdr5 road6. gi El ifi ajut6. z. zidamice sfanrile date la spo- vedanie. incolo. intoars6 de la toate picatele spre Dumnezeu gi spre tofi oamenii. cu frica lui Dtlnnez-ev Si gnja pdstorifilor s6i.ll6 cARAREA ltvpAnATmI citre Dumnezeu . putre- zeau in aceleagi pdcate. ZEdarnicl. dupd cum te ajutii congtiinla. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau gi le cuprindeau picioarele.ildamice sfaturile zilnice. Totul e sd te invoiegti aga. pentm ce nu poate sd-i atragd la mAntuire? intr-o sdmbdti sear4 dupd vecernie. nici Dumnezeu nu te iartl. prin toate mijloacele ce-i stiiteau in putinfd" sE intoarcd pe cei rlt5cili din calea pierzaniei gi s6-i intEreasc6 tn cuvEntul lui Dumnezeu. binecuvintAnd pe cei ce-i duceau la moarte. cum ii gdsise. se ostenea n de zi.s[-fi ierte mulfimea relelor ce le-ai fdcut. SFAruL DIN IAD intr-o carte veche. din inim6. Cu toate acestea. era slujb4 zAdamice predicile. din Sfentul Mr-rnte. Nimic nu-i clintea din noroiul pdcatelor. Cdt se poate prinde de minunea acestei Sfinte Taine. un duhovnic iscusit in povefe a l6sat inchisd intr-o intAmplare inv6tdtura aceasta: "IJn preot.

asupra unei vedenii infricogate: o gloat5 de arapi. Satana ii cumpIni vorbele. Era un divan al diavolilor in frunte cu Satana. gi s[-mi spunefi: cum afi putea voi mai ugor gi mai sigur ingela pe oameni. pentru cE lucrurile Celui de sus: cerul gi pemdntul gi toate c6te le impo- dobesc mdrturisesc slava Lui gi toate dovedesc cE El este. chiar dac[ ar fi Dumnezeu. nici rdsplatil sau pedeapsE. gi. cu o niiscocire mai vicleanE. Atunci din gloatele intunericului. prin urmare.Cu minciuna asta prea pufini vom putea prinde in undiJi.gtiga prea mulgi: clci printre oameni sunt r:nii rdsdriti la minte. drdcegtilor gloate. ca sE umplem cu ei implrdfia beznei pi pAntecele flemand al iadului? La aceastii poruncd a tartorului celui mare.E- CELE $APTE SURLE tt7 tnrda-i fdrd road5. apoi ii zise: . negrl ca tilciunele. iegi o altlt cdpetenie incornora- tE gi zise: . dar dupd moarte nu este suflet gi nu este jude- catil. marele gi incruntatul tanor al 1or. care gtiu cd este Dumnezeu gi . iata cd Dumnezeu ii deschise ochii nec6jitului s6u suflet. gloatele intunecate ale incornorafilor. gi zise: .Nici cu viclegugul acesta nu vom putea cf.imea aprinsd de sfat iegi inaintea Satanei o cdpetenie. din mijlocul divanului un glas diavolesc zbierd de clocoti vdzduhul: . c2[ci. vor face numai ceea ce wem noi gi vom umple iadul cu ei.Intunecimea ta. S[ le spunem c6 nu e nici rai nici iad gi.intunecimea t4 pirerea mea e si le spunem oamenilor cd. nlscocifi cu mintea voastrd megtertr in viclenii. neav6nd de cine sE se team5" uSor ne vor c6dea in gheare. sI furiS5m in mintea oamenilor gdndul dracesc cd nu este Dumnezeu. Satana chibzui gi apoi rdspunse: .Voi. prin urmare sunt slobozi s[ mlndnce. sf6tuiti-vd. intrard in putoarea diavolegtilor sfiituiri. Nu trecu mult gi din mul. pierdut in gdnduri grele. ca mdine vor muri gi dup[ moarte nu mai e nimic ai o sd le pard rru cr nu gi-au fbcut toate gustu- rile cAt au fost in putere. Cum sta a$a. Ascult6ndu-I. sE bea gi sd-gi facr toate poftele trrupului gi ale inimii. Deodatit. Sd vie altul. astfel. lucind ca pdcura. i se ar6tarE ca un nor intunecat de duhuri necurate.

vdzAnd cd ele nu sunt pe placul intunecimii tale. El se ridicd trufry de pe jilful de fldclri ca smoala gi. s[ amdgeascl pe zdbavnicii oameni in . Eu weau oameni mul1i. dup6 ce le vom spune toate acestea .sE le goptim la ureche. la porunca Satanei. de mii de ori: nu ve grebifi cu poc6inla. sprijinindu-se fanfol in coad5" duhni urmdtoarea propunere: . facefi-v6 datoria cdtre Dumnezeu gi suflet numai aga. gi. PanA atunci. cI doar n-o sl mruili chiar miine !>> $i. Vedeti-v6 mai intii de grijile plmAntegti. Mai e weme destuld: mdine. oameni buni. ca o otravd dulce. dar mare lucru nu. duhurile iadului se imprdgtiare cu iuteala gdndului pe fala pim6ntului. duhuri puturoase ale impErEfiei mele. o dati" de doud ori.ria adevlratii. s6-i inchid ca pe o turmii de progti in toate pegterile iadului ! rdcni Satana gi tr"anti odatll din copitii aga de tare. ca nisipul mdrii. aga ca gi pane acurn. Pentu pocdinta adev[ratil mai avefi weme. oameni buni ! Mai e vreme destuld. ldudatii s6 fie gdja ta de-a umple iadul nostru cu progtii gi destrdbdlafii pdmdntului ! Am ascultat cu luare aminte viclegugurile. poimiine.Voi. gf6bifi cu poc6infa. glasul lui tuna o dat4 de se cutremur[ tot intunericul iadului : . ca gindul risipifi-ve pe fala pdmfutului gi. bItand cu laba pe umeri pe diavolul care ndscocise acest viclegug.Prea intunecate jupdne gi tatA al minciunii. cI toatd droaia dracilor sughifi de groazi Atunci din mullime se rupse o alt5 cdpetenie gi. de ochii lumii. in judecata de apoi gi in r6splata dup[ fapte? De ce s[ nu le spunem gi noi cI este un rai $i un iad. am nlscocit la rdndul meu un viclegug gi mai mare: de ce sd nu lEudlm pe oameni penbu credinfa in Durnnezeu. la bdtrdnefe. $i apoi mulli gtiu cd sufletul d6inuiegte gi dupd moarte gi va merge la judecata cea de pe urmtr" dupd cum ii invaf6 Scripnrile. in nemurirea sufletului. care diinuiesc in veacul veacului? Dar.tovard.pe care ei le gtiu prea bine . Poc6infa lSsafi-o mai la urm6 ! Nu vE grebif ! Ascult6ndu-1. Cu viclegugul acesta ne picd gi noutr ceva in gheare. nici cu spovedar. F ll8 cARAREA lrwAnATrer c6 in dreapta Lui stil rlsplata sau pedeapsa dupd fapte.gilor nogtri despre piena- rea oamenilor. ochii Satanei fulgerar6 de bucurie dr5ceascd. aga de scumpf. strecurafi in urechile oameni- lor goapta cu adevirat dup6 numele nostm: <<Nu vf. Treifi mai intiii dupd cum vd vine pofta. nouil" tuturor dracilor tii.

10. . clci sodomia locuitorilor striga la cer gi chinuia sufletul dreptului: I 2 Petru 3. nu voi cutremrua numai pdmAntul. in toate. Iar omul cu socoteal5 vicleani e acela care-gi dI cu voia toatl tinerefea dracilor. zdrobirea gi bdtaia.. Cet despre ei ingigi mai au vreme destulE: mdine.ll-I2. cu amAnarea pociintei pe mdine. se int6mple pe pdmdnt tot de pe pdmdnt igi iau plecarea. Iar precum cd de pe p6mdnt se suie pricina picatelor strigf. gi de' noi atArnd ce sd ne vie de la dreapta judecatii. iar mdine..toare la cer gi cI din cer coboar6 rdspr:nsul. ci gi cerul. Ci aga se fine cumplna intre sus gi jos. asupra celor nelegiuili s-au zidit toate aceste4 gi pentnr ei s-a f6cut potopul"2. CELE $APTE SURLE 119 minciuna pierzirii. vrejili de goapta ademenitoare a viclenilor. ca nigte storgi de vlag6" nu mai sunt buni de nimic.. poimdine. Sus in Cer. trimigi la Lot in Sodomq in chipul a doi oameni. Vedenia se stinse. 2 inlelepciunea lui Isus Siratr 40. pe poimdine. zice Domnul !"r Ceci: 'Moartea gi sdngele. De formd gi de ochii lumii. Iatii sfatul de primejdie care-i incdlcegte pe oameni in rele gi-i bag[ in toate necazurile gi in tot intunericul. dar. avem m[rturia ingerilor. gilseau cI sfaturile pErintelui sunt bune mai mult pentru cei batr6ni. gi preotul. la btrtr6nefe. rlmdnAnd ca lui Dumnezeu s6-I dea o bdtr6nele distrusd. Dumnezeu iartii negti- infa.". nici duptr asprimea necazurilor. oricdnd. trudit de soarta credinciogilor sii. inwdjbirea gi sa- bia. ei igi tndeplineau datoriile cregtinegti. intelese. atunci vin peste tnfunecata lume necazuri mai presus de fire: "Tdriile cerului vor fi zguduite. Dar cele ce vin sf. in sfhrgit. Nu-i va fi zvdrlit5gi betrdnefea laolaltjl cu tinerefea? DEZLANTUIREA STIHtrLOR Dacd oamenii totugi nu se intorc de la rele.. la bf. dar viclenia ba. aga c[.trdnefe. pricina zAbavei lor de a se hotdri sd se mdntuiascd cu adev6rat. la cirma nevdzutii a lumii se rinduiegte ce sI fie jos pe pdmdn! cu tofi gi cu fiecare. poimiine.

-

t20 cARAREA lvrpAnATmr

Facere 19:
13. Strigarea lor s-a suit inaintea Domnului gi
Domnul ne-a trimis sd-i pierdem.
14. Atunci a iegit Lot gi a grdit cu ginerii sdi gi
le-a zis: "Sculafi-ve gi iegifi din locul acesta, cd"va
sE piardn Domnul cetatea". Ginerilor insd li s-a
perut cd Lot glumegte.

Faptele lor nu-i l6sau s[ cread[, ci fdceau sd li se pard glumd gi
a$a au pierit gi ginerii lui Lot, fdcindu-se newednici de cuvdntul lui
Durnnezeu. Dar avem inse.gi mdrturia lui Dumnezeu, cea datd lui Noe
inainte de potop:

"Sosit-a inaintea felei Mele sf\itul a tot omul,
cdci s-a umplut pdmAntul de nedreptiifile lor, gi
iaflEu ii voi pierde de pe p5mdnt"r.
$i s-au deschis stitvilarele cerului gi a fost potopul.
Iar pentru wemuri viitoare avem alte rdspunsuri ale cerului atir-
ndnd peste faptele pdmdntului:

Apocalipsa 14:
12. Aci este r6bdarea sfinfilor, care p6zesc po-
runcile lui Dumnezeu gi credinfa lui Iisus.
13. $i am auzit un glas din cer, zicdnd: 'Tericili
cei mo4i, cei ce de acum mor pentru Domnul ! Da,
graiegte Duhul, odihneascd-se de ostenelile lor,
c5ci faptele lor vin cu ei".
14. $i am privit gi iatli un nor alb, gi cel ce
gedea pe nor era asemenea Fiului Omului, avdnd
pe capul Lui cununl de aur 9i in m6na Lui secerd
ascufitit.
15. $i alt inger a iegit din Templu gi a strigat cu
glas mare celui ce gedea pe nor: pune secerea gi

I
Facere 6,!3.

CELE $APTE SURLE t2l

secere, cdci a venit ceasul de secerat, fiindcd s-a
copt secerigul pnmdntului.
16. Atunci cel ce gedea pe nori a aruncat pe
plmdnt secerea Lui gi pdmdntul fu secerat...
18. Apoi alt inger a iegit din Altar, avdnd putere
asupra focului, 9i a strigat cu glas mare celui ce
avea cosorul ascufit, gi a gr6it: pune cosorul tiu
cel ascufit gi culege strugurii viei plmdntului, c6ci
boabele ei s-au copt.
19. Atunci ingerul aruncd pe pdmdnt cosorul lui
gi culese via pdmdntului gi ciorchinii ii arunc6 in
teascul cel mare al rndniei lui Dumnezeu.
20. $i teascul fu cdlcat afard din cetate gi a iegit
sdnge din teasc pane la zAbalele cailor, gi in
dep[rtare de o mie gase sute de stadii.

Ferindu-ne de a indrdzri vreo tAlcuire, un lucru e sigur, despre
care nu mai incape nici o indoialS, cd firddelegile duc omenirea intr-o
istorie cu necazuri din ce in ce mai apocaliptice.

ANTIHRIST

El e "acela" care va veni in numele sdu - nu al lui Dumnezeu -
eweu de neam, care va tirdni sub ascultzrea sa tot p6mdntul. Caci
"acela" va primi sd fie imp[rat peste strdlucirea tuturor impdrdliilor
p[m6ntului.r
Cregtinii - cu numele - din pricina inmullirii ftrddelegilor care
rflg Duhul2, a$a se vor sltrbi la minte, incdt de fricd3 mulli r.1o. lep6-
Oao ae Flristos gi vor primi toata voia rea- gi vor gusta toatd rIutatea
r[ului, "clci credinla nu este a tuturora"t. Viala lor, sldb6nogit6 de
pdcat" va da indr5zneald Satanei, care va lucra in "acela" tot felul de

' Matei 4, 8-9. a2
Tesaloni ceni2,3.
2 5
I Tesaloniceni 5, 19. 2 Tesaloniceni 3. 2.
3
Apocalipse 21, 8.

F

r22 cARAREA lvrpAnATmr

puteri gi de sernne, de minuni mincinoase gi de amigiri nelegiuite
pentru fiii pierzerii, fiindcd n-au primit iubirea adevdrului, ca sd se
mdntuiascd. De aceea, pentru cd iubesc p6catul mai mult dec6t pe
Dumnezeu, Dumnezeu le trimite amdgiri putemice, ca sd dea crezL-
mdnt rninciunii, gi sI cadd sub osdndd tofi cei ce n-au crezut adevIrul,
ci au indrdgit nedreptateal.
Iudeii de odinioare" impingi inlduntru de "acela" au rdstignit pe
Domnul, infepdndu-I c6lcdiult, $i nu l-au putut face mai mult nimic;
dimpotrivd Domnul, pogordndu-Se prin cruce la cei din inchisoare, a
spart vegnicele incuietori, gi mare pradi a fbcut nesifiosului iad. De
atunci umbl6 protivnicul ca un leu turbat, intdrdtAndu-gi uneltele, ca
mdcar faptele gi invdf6tura M6ntuitorului sd le intunece in necredinfd.
Neputdnd nici aceasta, igi aprinde ciracii $i pe "acela" al lor, care se
repetd in fiecare veac de oameni, din zileLe SfinJilor Apostoli3, pAnd in
zilele celui mai desdver$it Antihrist, din vremea de apoi, cdnd va pro-
povldui lliea, ca doarE-doard va putea mdcar sd stingd pe ucenicii lui
Iisus de pe fata pdmdntului: prigonindu-i, sp6nzurAndu-i, ucigdndu-i,
rdstignindu-i gi in tot felul omorindu-i.
Mai mult, cum'zice un P[rinte, acest Antihdst - care nu se
mul;umegte numai cu necredinfa sa, ci wea necredinta tuturora - nu va
avea astAmpdr decdt in ziua cind ar izbuti sd ucidd pe Dumnezeu gi
sd-L azvirle din inima gi mintea celui din urml credincios rdmas pe
pdm6nt; 9i nu rdvnegte, nebunul, la o mindrie mai mare, decdt aceea
de-a termina odatd cu Dumnezev, iar in locul Lui str-gi implAnte in
sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul s6u de fiare.
"Acela" nu se mulfumegte numai sd ingele pe oameni cu
amdnarea pocdinfei pe mdine, pe poimdine, la bdtrdnefe, ci luptd nebun
cerAnd: 1. moarte lui Dumnezeu; 2. moarte invdpturii Sale; 3. moar-
te cregtinilor, ucenicilor SIi; 4. pustiire Bisericii Sale gi oprirea Sfintei
Jertfe celei de-a pnruri, care este Sfhnta Liturghie.
Chinurile cele de pe urmd, cele de la Antihrist, in care va lucra
toatil puterea Satanei, vor intrece toate prigoanele cdte s-au intefit
asupra cregtinilor, de la inceput panl in zilele acelea.

I 3
1 Ioan 2, 18.
2 Tesaloniceni 2,9-11.
2 oMateahi
Facere 3, 15. 3,23.

CELE $APTE SURLE r23

Numai sila unei prigoane peste tot pemdntul impotriva
cregtinilor ii va hotnri si lase la o parte orice vrajbe confesionald gi sd
fre una, cum au fost la inceput. Nu vor sc[pa de sub tiivdlugul urgiilor
istoriei panA nu vor veni gi la mintea aceea sd asculte gi sd implineascS,
mlcar la sf\it rugdmintea cea mai de pe urmd a Mdntuitorului in
lume.
Poate cd in vremile acelea abia vor mai fi cregtini; dar oricdli vor
r6mdne, aceia trebuie sd treacd, peste ceea ce ar fi foarte bine sd treac[
cregtindtatea vremii noastre gi sd fie zna.
Primejdia comun5 s-a ardtat in lume, unirea cregtinlt2ifii int6rzie.
Doamne, pen6 cdnd?
Deci, cAnd fdrldelegile vor inclegta mintea gi inima oameni-
lor gi-i vor sllb6tici aga de tare, incdt vor zice cd nu le mai trebuie
Dumnezeu gi Bisericd gi Preofi, incdt va fi sdlblticirea 9i nebunia uriil
peste tot plmdntul, atunci vine sfhrgitul.

SFA},ITA LITURGHIE MAI TINE LUMEA

Precum Taina pocdinfei sau mdrturisirea este judecata milostivd
a lui Dumnezerr, ascunsl sub chip smerit, gi iubitorii de smerenie dau
de darul acesta, asemenea gi Sfhnta Jertfd a Mdntuitorului, din Sfhnta
Liturghie, ascunde, iar[qi sub chip smerit, o taind a ocdrmuirii lumii.
Cei vechi gtiau pricina pentru care nu se arat6 Antihrist in zilele lor,
cdci Sfintul Pavel vorbegte despre taina aceasta in chip ascuns, dar n-o
numegte2. E Sfinta Liturghie, sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a
grAit Domnul prin Daniil3 gi apoi insugi ne-a invdfat. Ea este aceea care
opregte s[ nu se arate Antihrist, sau omul nelegiuirii4 decdt in wemea
ingtrduitil lui de Dumnezeu. Cdci pentru mulfimea faradelegilor, demult
ar fi trebuit Drmnezeu-Tatlll sd sfhrgeascd lumea, insd Dumnezeu-Fiul,
Cel ce este iubirea de oameni gi de toati firea, mereu se aduce pe Sine
Jertfl sfiintil inaintea lui Dumnezeu-TatAl,'mijlocind milostivirea de la
Et.
I
Luca 6, I l. 3
Daniil 12,lO.
22 a2
Tesaloniceni2,6. Tesaloniceni},3.

r

t24 cAneng,q, lupAMTnt

Rabde Fiul lui Dumnezeu pentru noi o rdstignire neintreruptd;
Mielul-impilrat sti mereu chezag inaintea Tatilui, aducdndu-Se in
Jertfd neincetatS" rugf,minte de mijlocire pentru biata lume. CE de n-ar
fi sdngele Mielului, al insugi Arhiereului-imparat, Iisus Hristos, dat de
bund voie gi neincetat pr4 de mAntuire pentru oameni, stAnd cu iubire
gi plrtinire pentru lume, demult ar fi inecat Dumnezeu pdmdntul in
sAngele oamenilor gi l-ar fi ars cu foc, desfbcdnd de istov stihiilel.
Deci sdngele Mielului din Sflnta impArtiqanie mai fine sufletul
in oase gi lumea in picioare. Precum Taina Pocdinfei e un dar al
Cerului, sub chip smerit, pentu mdntuirea fiecIrui suflet in parte, aga
Sfanta Liturghie, marea taind, ascuns6 iarIgi sub chip smerit, mdntu-
iegte lumeq sau o feregte de urgiile Antihdstului. IatE de ce, toati
lumea ar trebui sd vie la Sfrnta Liturghie, ci pentru d6inuirea lumii e
darul acesta pe pdmdnt.
Ceea ce se poate spune, pe scurt, despre o prea mare tainl a lui
Dumnezeu, ascunsd in Sfhnta Liturghie, care se sdvdrgegte gi in Cer gi
pe pimdnt, gi pentru care mai fine Dumnezeu lumea, am incercat. Dar
Sfbnta Liturghie este neasemlnat mai bogat6 in taine, care nu se pot
dep6na pe limbd omeneascE. Dumnezeu coboard intre oameni gi suie
oamenii la Sine, pe scara Sfintei Liturghii.

PROOROCUL DE FOC

Deci citd vreme mai sunt oameni ce cauttr pocdinfa gi Sfiinta
implrtirganie, Satana n-axe putere: il opregte Dumnezeu. Dar cdnd
oamenii se vor intuneca la minte aga de tare, incdt vor impiedica Sflnta
Liturghie, cu toatl voia lor, wand necredinti" in zilele acelea va inceta
9i Jertfa cea de-a punri, gi va incepe udciunea pustiirii, precum zice
la:

Daniil 12:
$i din wemea cdnd va inceta Jertfa cea

t
2 Petnr 3,7,12.

CELE $APTE SURLE t2s

de-a pururi gi va incepe ur6ciunea pustiirii, vor fi
1290 de zile.

E wemea de trei ani gi jumltate, in care va propovddui llie,
cel mai mdnios prooroc, gi va vesti cele gapte cupe ale urgiei lui
Dumnezeu - cele de pe urmtr - cu care se va sfhrpi m6nia lui
Dumnezeut. Va fi o vreme de str0mtoare, cum n-a mai fost de la
inceputul lumii, nici nu va mai fi2. in zilele acelea:

Daniil 12:
10.Mulfi vor fi curdfiJi, albifi gi ldmurifi; iar cei
nelegiuifi se vor purta ca cei nelegiuifi. Toli cei
fbrd de lege nu vor pricepe, ci numai cei infelepti
vor inlelege (ce vreme e: apropiindu-se a doua ve-
nire).

Cei fbr6 de lege hulir6 pe Dumnezeul Cerului din pricina
durerilor, care-i frigeau de-gi mugcau limbile, dar de faptele lor nu s-au
poclit, zice Apocalipsa'.
La plinirea acelei vremi de pe urmd, cAnd rdutatea va fi desd-
vdrgit coapt6, va vesti Iliea, Proorocul de foc, a doua venire a
Mdntuitorului. Vestirea aceasta, bucuria cea mai mare a cregtinilor,
va fi primejdie de moarte proorocului adevdrat; cdci oamenii
frridelegii il vor_ucide ca pe Ioan Botezdtorul, care era in duhul
gi puterea lui Ilie', la cea dintdi venire. Dar tocmai cdnd protivnicii
Atoputernicului credeau cd omorAnd gi pe cel din urmd prooroc, in
sfhrgit "au terminat cu Dumnezeu", iat[ cd invie IIie...
Iudeii igi dau seama de nebunia protivniciei lor gi de ingelarea
Antihristului gi, cu infricogare gi cutremur mare, se intorc ai primesc
pe Iisus Fkistos'DumnezetJ, dupd cum mdrturisegte despre ei Scriptura.
Proorocul mincinos, Antihdstul, prin duhul sdu necurat cu care
lucrd gi se fine, r6scoalS pe tofi imp[rafii lumii s5-i adune la rdzboiul
zilei celei mari a lui Dumneu"r6,in valea lui IosafatT, la cel de pe urmd
r=azboi gi la cea mai mare vdrsare de sdnge de pe pdmdnt.

rApocalipsa 15, 1. oMaleahi
3,23. 'loil4, 12.
2Matei 24,21-22. 5Luca l, 17.
3Apocalipse
16, l0-ll.
6
dpocalips 616,14.

I--

126 cARAREA ttnpAnATrpr

STEXTE CRUCE PE CER

Luminatll in slav5., mai strdlucitoare ca soarele, clreia inctr i. :lu
stat oamenii impotrivdr gi au injurat-o, se va ardt4 in ciuda tuturor
wdjmagilor ei, semn sldvit de biruint5 a binelui ulsupra rdului. Atunci,
in zilele acelea infricogate, pe plmdnt gi in tot tmpul, insuqi
Dumnezeu-Cuvdntul vine sE cheme pe oameni, pentru cea din urml
oaril, insd nu la pocdinf5, ci la judecati. Atunci Dumnezeu gi iconomia
m6ntuirii nu mai e pe crezute, ci pe vdzl/.;e.
Iar pe Antihrist, in care lucra toatll puterea Satanei:

2 Tesaloniceni 2:
8. Domnul il va ucide cu suflarea gurii Sale,
gi-l va nimici cu strdlucirea venirii Sale.

Daniil 12:
12. Fericit va fi cel ce va agtepta gi va ajunge la
1335 de zile.

E ziua Domnului cea mare gi infricogatA, zi de fericire p€ntru cei
chemafi, alegi gi credinciogiz, zi de bucurie negrditi, ziua intoarcerii
Acas6, in fara de obdrgie3 gi capdtul pldngerii. Zi de fericire, vdzAnd
izbdnda rdbdtrrii, vdzdnd invierea cea de obgte, vdzind mogtenirea cea
gltitii de la intemeierea lumii celor ce-L iubesc pe Dumnezeu gi au
r[mas in dragostea Lui pene in sf\it. $i taine intre taine, numai de
Dumnezeu gtiute, atunci se vor vedea.
Ceilalfi insd" vor sta s6-gi dea sufletul de groazd gi de agteptarea
celor pomite sI vie peste lume, clci Tlriile Cerului vor fi zguduite.
Atunci vedea-vor pe Cel ce L-au r[stignit, venind pe nori, cu putere gi
cu mlrire multea; pe Cel ce este dragostea noastrd, care noul ne
imprdgtie fricq dar groaza groazelors pentnr cei ce L-au prigonit gi
L-au rdstignit penbru iubirea Sa de oameni gi trebuind s6-gi capete plat6
vegnicd dupd faptele lor.

t nLuca
Luca 2,34. 21,26-28.
2 5
Apocalipsd 17,14. inlelepciunea lui Solomon 17, 6.
3Ieremia
22,10.

CELE $APTE SURLE t27

$i va fi judecata, cdci fdr6delegile au adus potopul 9i ferA-
delegile strig6 gi grdbesc judecata.
Drept aceea, vdzdnd cd s-a luat pacea de pe p6m6ntr, dar timpul2
incd nu ni s-a luat, cu glasul lui Dumnere,r' chemdm pe toli oamenii
de pretutindeni sd se poc6iasci, pentru cd a hotirdt o zi in care va sd
judece lumea !a Iar ziua aceea poate fi oricdnd.
Iatd mai pe inteles graiul rugdciunii Mantuitorului, pentru
cregtindtatea de peste veaouri gi de peste tot pdmdntul, prinsd pe c6t s-a
putut, in sunetul acestor gapte surle...
Iar despre Antihrist se mai poate scrie gi altfel...

rApocalipsa
6,4. 3l Petn-r 4,1I.
2
Apocalips 6 lO, 6-7 . aFapte
17,30-31.

IV

RA ZBOIUL NEVA ZIJT

OMUL, ZIDIRE DE MARE PRE1

"Lumea, adicd Universul vdztt al formelor materiale gi Univer-
sul nevlzut al spiritelor pure, este expresia bundtiilii lui Dumnezeu. Ea
a fost creat[ pentru ca sd se bucure de buntrtatea dumnezeiasc5. Fiinfa
ei, datE in toate lucrurile care o alcdtuiesc, de la primul mineral pind la
inger, e o fiinff, impartngitil. Viafa tuturor fdpturilor participd la bucuria
in Dumnezeu dupE gradul de fiinfn pe care il au gi dupd capacitatea cu
care a fost inzestrati fiecare. Acest grad de fiinfi gi aceastil capacitate
de participare e principiul ierarhiei dupd care e constituitil lumea crea-
tural6. Omul ocupl in aceastii ierarhie un loc central. Prin tnrp aparfine
lumii frzice,prin suflet aparfine lumii spirituale. in marele cosmos, el e
un microcosmos, cum il numegte inv{atul teolog al Bisericii noastre,
Ioan Damaschin. Fiinfele spirituale ale creafiei, fdcute duptr chipul gi
asemdnarea lui Dumnezeu, sunt libere, adicl posedl voinla proprie.
ingerii sunt liberi, omul e liber. Pdstrarea lor in armonia primordiald a
bucuriei de viafE e ldsatd la libera lor voie. Bucuria de a tr5i in lumina
dumnezeiascd sau cu termenul legendar in Paradis, e cu at6t mai mare
cu cdt e un act de consimfire, in virtutea libert5tii spirituale. Tot astfel
suferinfa pr6bugirii din armonia paradisiacI va fi cu atit mai mare cu
cdt ea va fi tot un act liber. O parte din ingeri s-a prdbugit din armonia
cereascd prin tnrfie. Omul s-a pr6bugit celcand de bund voie rinduiala
stabilitE de Dumnezeu. Dacd armonia paradisiacd a lumii primordiale e
opera lui Dumnezeu prin CuvAntul, rdul care invenineazd lumea igi are
izvorul in pdcatul primului om. O piatrd a cdzltrt in lac; dar clderea ei
nu privegte numai piatra, ci se repercuteazl asupra lacului intreg, pe
care il tulburd pan6 la maluri.

f.

J

r32 cARAREA lrrrpanATrc,r

in noua situalie a clderii din armonia paradisiacd, omul suferd.
El constatii in propriile mddulare rdul, durerea, moartea. $i le constatd
in toatii lumea inconjur6toare. Pdcatul lui se rdsfrdnge asupra lumii
intregi gi lumea intreagl sufertr impreund cu el. Fiindc6 omul ca micro-
cosmos, cu alte cuvinte ca rezumat al stihiilor din care e alcdtuitd
lumea, face ca rdul din el sd se repercuteze asupra lumii din afar6. Isto-
ria omenirii cdzute e in cea mai mare parte istoria p[catului in desf6gu-
rare. Ea pare imaginea rdstumatii in dezordine a Paradisului legendar.
Doui sentimente puternice sporesc tristefea gi durerea omului
clzvt: sentimentul rlmdnerii pe dinafard din armonia superioard a
lumii spirituale gi refuzul de a accepta integral conditia de mizerie in
care igi ispSgegte pedeapsa.
Intruparea Mdntuitorului gi ispdSirea pdcatului omenesc prin
crucificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a
creat armonia primordiald a lumii, prin Logosul intrupat se va restabili.
Cregtinismul e a doua crealie a lumii. Organul prin care se revarsd din
nou in viafi energiile llarului dumnezeiesc e Biserica. Uga ei e poarta
I
redeschisi a Paradisului."

ixcrru cAnJTr
Mai inainte de a se zidi omul gi cele vdz;ttte, in lumea nevEzutd a
ingerilor, s-a intirnplat o nebund noutate: Lucifer 9i ceata sa au vrut sa
fie ei mai presus de Dumnezeu'. Celelalte clpetenii de ogtire cereascd
s-au impotrivit acestei nebunii. Lucifer insd ca fulgerul a cantf de h
fafa lui Dumnezeu, frcdndu-se din inger luminat, drac intunecat.

"Vai pemdntului gi m5rii, c6ci diavolul a cobordt
la voi, av6nd mdnie mare."4

El e leul, care umbld rdcnind, cdut6nd pe cine sd inghit5s. intre el
gi suflet se incepe rdzboiul nevdzut.

'Nichifor Crainic, Ortodoxie Si Etnocrafie,H. Cugetare4 Bucuegti, 1937,
pp.54-56.
a
'Isaia 14,12-15. Apocalipsd,12, 12.
'Luca 10. 18. ' I Petru 5. 8.

t

in Filocalia. pp.62. Iatii cum. degi pdrnAnt. E limpede c[ la mijloc a fost o neascultare.contemplarea aceasta. . a inlelepciunea lui Isus Sirah 40. cu noi. ' Romani 5. date omului de Dumnezeu2. vol.15. Minteq pofta 9i iufimea.Iar trupul. 25. NevAzur 133 PUSTITREA FIRII oMENE$TI hr eoeu Omul dint6i. in care omul avea sd creasc[ de la chip la asemdnare cu Dumnezeu. 3 Coloseni 2. infunddnd-o in hdfigul ascultirii strline. asupra firii omenegti. pustiirea ce se fbcu firii omenegti: Clderea firii in ispitii e tot una cu o sfdrdmare.a$a-zicdnd . au stins gi lumina cunoagterii. care se r6sfrAngea tntr-insul ca soarele intr-un bob de rou6. o incovoiere a unei meniri. gi cu alte cuvinte. Iatti aga a intors Adam firea omeneascd de la calea scurtii a destr- vdrgirii. cI deodati cu acesta. ceea ce i-a adus scoa- terea din Rai in lumea aceasta. Astfel mintea i-a fost amdgitil de mdndrie gi slavd degart6. Asta era temelia cea strdveche. Iatii cercul vicios pe care-l strdngeau cu putere. Protivnicul a dat primul rizboi cu Adam in Rai gi prin el. neavdnd in sine poft6 p[timagd" intovdrdgea . 'Necaz rnare se ftcu la tot omul li jug greu apdsl de atunci pe fiii lui Adam. Maxim Martr:risitorul. printr-un sfat r6u."4 Cdci mare sfdr6mare f6cu uci- gagul. E primul rdzboi pierdut de om. care l-a frcut pe om bucdfi. ed. infrdngerea lui ins[ o repetii intreg neamul omenesc. iar ceea ce a fEcut Adam facem gi noi fiecare. I. Rdspunsuri cdtre Talasie. Iat5. erau unite intreolalt5 in aceeagi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. sau cugetarea. avea toatli f6ptura sa intoarsd spre Dumnezeu. cu tofi. l. ingerii cdn\i au surpat raiul virtufii din fire. iubirea gi vointa. 3. bAgdnd in zidire puhoiul pustiirii mortii gi toatli tragedia istoriei. intrucit toJi eram in Adamr. zidit dupd chipul gi asemtrnarea lui Dumnezeu. imbrecandu-se pe ascuns in simlirea aea dup5 fire gi povdrnind-o spre o lucrare contra firii gi contra ascult[rii de Dumnezev. nAzeonrt. 2 A se vedea gi Sf. Vom vedea la vreme.149. Domniile gi StiipAniile intunericului3. mii de ani de-a rdndul.12.

Dar sufletul nu s-a intunecat de tot" c6ci a mai rdmas conqtiinfa. gi fu scos afard din fericirea vederii lui Dumnezzu. s-a ascuns de Dumnezeu. pacea cu oamenii gi pacea cu toatli firea. Ne-am sdlbdtilcit in toate plr. I Facere 3. Iar cdnd l-a strigat Dumnezeu pe nume. .'A$u se face ca impatrit geSim: impotriva lui Dumnezeq ilnpotriva noastr6 ingine. De atunci firea noastr6 in indoitil invrljbire se afl6: cu Dumnezeu I.21. de care se plfingea gi Sf. 5. 2 Facere 3. gi mereu ne aduce aminte de obdrgia noastrd dumnezeiasc6 gi ne imbie o refacere.23. nu L-a mai vdzut. inima reniti cu iubirea de sine. cdt aproape "sI se team6" gi Dumnezeu de noi. Deci. cd va fi ca Dumnezeu. Adic5 p5catul sau decdderea firii ne-a fdcut sd pierdem: pacea cu Dumnez&tr. simfirea sau dragostea i s-a intors spre trup. ci numai L-a avzig de weme ce vederea congtiinfei sale era intoarsii acum de la Dumnezeu la sine. cdci s-a vdzvt gol. 3 Romani 7. cusineinsugi ctr semenll --o n. .ile. cunoscdnd binele gi rdulr. adice al legii cu fdrddelegea. cdnd sd-gi recunoascd gregeala" mintea ii era sl6biti. Iatil de ce 9i fiarele fug de om. gi alungat in lumea aceasta gi imbrdcat in haine de piele2. voinla sau iufimea in spaimd gi rugine s-a intors gi.lnvrelUireain afrre{ \ cu fireatoati inwalUirea aceasta ne urm5regte ca o lege de pedeapsd datii firii. De la inwejbirea aceasta vine toatil nrlburarea gi rdzboiul celor doul hgt. incdt cunoagterea lui dec[zuti scoase vinovat pe Durnnezeu pentm pustiirea sa. A$a luE sffirnogul plata neascultirii. ea intunectr chipul nostnr cel dupE Dumnezeu. vdzdn- du-se gol. care s-a aprins de poft6 pdtimagI.invrljbirEa tarmtric5:{ . Pavel cI se ogteau intr-insul. irnpotriva aproapelui gi impoEiva firii intregi.{ 7= t34 cAnanpn ivrpAnATmr crezdnd ispititorului. pacea dinl5untrul nostnt. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului.

"In urma pdcatului. cel viclean a lintuit puterile sufletului incd de la inceput de firea celor vdnfte <<gi nu mai era cine sd infeleagd gi sd caute pe Dumn ezeurr'.23. pe care ne-a firrat-o. noi: o grdmadd de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid gi in tot mai mare sfErdmare afldndu-ne. cd asta stinge iubirea de Dumnezeu qi intunec[ mintea de la vederea Lui.3. Vrea vicleanul. contra firii. 3 Sf. bine gtiind vicleanul. nMsou NpvAzur 135 oupA FrRE $I iupornrvA FrRrr Puterile sufletului: mintea. ca sd-gi ajungd finta ftrddelegii.2-3. Cd nu Dumnezev este Cel ce nu ne mai iubegte gi nu ne mai vede. ca pe nipte lipsifi de bucuria vederii lui Dumnezeu. igi aveau lucrarea gi finta cdtre Dumnezeu. cdci intre noi gi El e zidul plcatuluiu. Aceastii tindere spre Dumnezeu a sufletului era lucrarea cea dupd fire. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim gi nu-L rnai vedem. puterile sufletului. unna sd cregtem de la chip la asem[nare.14. Drept aceea vrdjmagul. cea prin pldcere. pp. nu mai lucreazd dup6 fire. invl- fdndu-ne sd iubim plEcerea simfurilor. imbie sufletului ispita intdi."3 De la neascultare incoace. Aga eram in sfatul. in parte. Facere 3. nemaifiind unite in Dumnezeu. in ascultarea gi vederea lui Dumnezeu. aRomani t 7. Maxim Mlrturisitorul. dup6 ordnduirea cea strdvechet. 52. iubirea gi voinfa. idem. DupE cuvAntul Sfinfilor: toatii sffidania diavolului aceasta era gi este ca sd desfacl dragostea sufletului nostru de Dumnezeu gi s-o lege de orice altceva. intrucdt tofi cei pertagi de firea omeneascd igi mlrgineau puterea ratiunii gi a minfii la infdfi$area lucrurilor sensibile gi nu mai aveau nici o infelegere pentru cele mai presus de simguri. ci lucreaz6 cel mai adese4 dacd nu aproape totdeauna. 12. 2PsuL 13. 310-31-1. gi pe temeiul stdruinlei in aceastJi tindere. sd ne m6ngdie. aducdndu-i momeli pldcute la vedere gi bune la gustare'. 6 Efeseni 2. pofrivite cu fiecare putere frantii a sufletului. I Isaia 58. afardde Dumnezeu. . iar dincoace de zid. iar pe trup il impinge sE le implineascl cu lucrul gi sd le fac6 tot mereu. ci invrajbite gi aprinse de gdnduri c€ se contrazica. 6.

'C&ld ra{iunea e fdrd minte. Maxim Mlrnuisitorul. ci numai naturil. Sau iare$i. Dar tot pe ea se intoarce acela cu nr$ine in lara lui.. Iar aceasta e calea diavolului spre suflet. blestemdnd 9i dand dracului pe toate gi chiar pe sine insugi. ca pe o sdgeafi a aprins-o contra firii gi a transformat-o in urd" inc6t fiara de oD. cu satre scomegte apoi ce nu e Dumnezeua.. idem. sau intr-alte chipuri o sfdrfmd 9i pune intr-insa ur6ciunea pustiirii sau idolul (ideea fixd a) p6catului. locul Stru cel sftintr."2 A$a se insciiuneazE rnljmagul in mintea care nu-gi plzegte podile dorinlelor. iar dacil e vorba sE fie weun *Dumnezeu". Iat-o pe biata minte iryelattr desdvdrgit gi pe diavol €r{ind biruitor.192-193. omu-i "Dumnezeu".5.rniei infelepciune3. fie c[ o intunecd afumdnd-o cu mAndria.pp. va fi: "Ca Dumnez. de unde . FT 136 cARAREA iMpAnAUet Ascultarea cea sffiind a incovoiat dragostea noastrd spre lumea aceasta gi spre trup.i de prisos gi peste trebuinJa fireascE e necump[tare.16. incdt zice rdului bine gi binelui rdu. care atunci cAnd sunt implinite peste trebuintl aduc pe diavol in suflet iar cdnd sunt impli- nite potrivit cu tnebuinfa il intorc prin ele in lara lui. in care trdiegte totdeauna 9i la care duce pe cei birui1i de iubirea celor materiale. iar cdtre diavol mdnia. intunericului luminE gi luninii intuneric. . care. Psalm 52. Din acestea se nagte deprinderea pdcatului cu fapt4 impletitii cu diferitele pldceri ale simlurilor. pofta de asuprire gi desfrdul. cE a izbutit sI punl minciuna lui in mintea omului. iar mdnia aprinsd gi pofta nera}iona- ld" ajunge stiipin6 pe suflet negtiinfa. 2 Sf. mdncdnd din pomul oprit. Iar pe biata minte. aveau rostul sd indrepte spre Dumnezeu ca un arc dragostea.l.eu cunoscAnd binele gi r[ul"s. 1 . dup[ ftre. aga cum l-a asigurat cdnd l-a scos afari din Rai. *Tot ce. Iufimea sau vointa. calea e format6 din afectele (dorintele) naturale. fie cd o aprinde sd stea impotriva adevlrului. cuminteniei nebunie gi nebr.dupd fire avea sE fie- oglindirea sau rdsfrdngerea lui Dumnezeu.. fageduindu-i cf. $i a$a de tare o strdmb6 contra firii.De | 2 Corinteni 6. Iar fara acestuia e obignuinJa gi confirzia inv6rtogatE a viciului. ca fulgerele zvdrle slgefile in obrazul fratilor gi in fala SfEntului Dumnezeu. Facere 3. 3Isaia a 5 5.20. tronul lui Dumnezeu in om. card firea e povdfuitii de infrinare.

NevAzur r37 unde sd mai cunoasc6 !? Iatii ce e o minte indrdciti: din bun6. Iatit hdligul de patimi 9i f6rddelegi in care rdzboiul wdjma- gului cufund[ sufletul celor ce iubesc lucrurile lui gi nu le pasd de Dumnezeu: 1. Litcomia Cele gapte cdpetenii 3. Sodomia la Cer. aprinsd: 4. nebun6. Iatil o minte legat2l cumplit. M6ndria. neputinp. Sinuciderea Cu mintea o aprinde: I t. Iubirea de bani 2. Lenea ale pdcatelor. Desffinarea triva noastrd ingine. implinegte sfatul fdr[delegii. Iutimea: ll s. nAzgon-rl. Asuprirea sdracilor aproapelui. Dealdejdea 3. teratri in robie sffiind 9i pierz6ndu-gi darul de mare cinste de la Dumnezeu: al libert5fii voinlei gi al dreptei socoteli. imponiva Prin m6nia 3. slava degart{ invdrtogesc inima. lui o surpS: I l. Invidia sau zavistia 7. ereaa Fac poclinta cu [ 2. Uciderea Ptrcate skig[toare 2. care socotegte minciuna adev[r gi adevdml minciund pi azvArle cu spurcIciuni in Dumnezeu. care-l spurcd. Oprirea pldlii lucrltorilor impieresc inima. Credinta govtrielnictr o inhrnectr: 2. il t6lhdresc de vlag6. ueuunia . Iar trupul cel hot5rdt dupd fire sd implineascd cu lucrul sfatul lui Dumnezeu gi sfatul dreptei socoteli. l. l. bucurie fdcdnd dracilor. ttlani" [ 6. tmpo- 4. Starea impotriva adev!ru. il stric[ cu bolile 9i cu totul il fac neputincios spre ostenelile suirii de la chip la asemlnare. robind patimilor contra firii.

A doua fire innrnecn mintea: I S. REFACEREA FIRtr OMENE$TI tN nsus HRrsros Dar ca sd fie stdvilitit pustiirea aceasta: '?entru aceasita s-a ardtat Fiul lui Dumnezeu: ca sE sfdr6me lucr[rile diavolului"l. pentnr cdgtigarea acestui rdzboi pierdut de firea omeneasce in Rai. indr6cindu-se $i omordndu-se unii pe alfii 9i pe ei ingigi. implinirea cu lucrul cu trupul: 7. Lupta cu voinB: 5. nsupreala ll 3. Maxim Mlrturisitorul. Oezredeidea Prin urmare. in numlr de L2. pe care alunecd puterile noastre in fiecare din acest hefig de patimi gi pdcate: I l. d[m cdteva pagini de cea mai aleasd frumusefe gi adincime. 8. dupd planul ucigag al vrrjmagului. Deprinderea sau obiceiul 8. . de mult viafa oamenilor s-ar fi fdcut iad destrvAr$it. Unirea ln inimlt: 4. lnvoiala 6. dac6 lucn:rile ar fi mers fdrd nici o impiedicare. din Sf. H 138 cARAREA lvrpAnATmr Iatd gi treptele ciderii. Momeala cu mintea: I Z. Spre o deplind l5mtnire a refacerii omului gi a rostului neasem6- nat de mare al intrupilrii Mdntuitorului. innebunindu-se. I I Ioan 3.

fdcdndu-se om deplin spre a scoate firea oamenilor din aceasti strimtoare. gi-au aruncat gi asupra Lui momeala. le-a fbcut sd se prind[ in propriile lor viclenii gi prin aceasta le-a anulat. agadar. prin pldcere. primit6 de la Adam. a zlddrnicit planul Puterilor. . a luat din prima alcdtuire a lui Adam neplc6togenia gi nestriciciunea.desigur nu pentru El. sd o biruiasc[ prin momeala morfii. Puterile rele igi aveau. stitpdnirea vicleanului asupra lui. Astfel a cAqtigat biruinta . Domnul ingdduindu-le prima incercare a ispitirilor. alungOndu-le departe de fire gi titrnEduind latura de pldcere a tr[sdturii pdtimitoare. Domnul le-a ing5duit sa-gi pm6 in lucru 9i al doilea atac. insd fdrd de pdcat. itt felul acesta a I Coloseni 2. intrucdt a rdmas neajuns gi neatins de ele. chiar tic6nd. iar nu migcat de aplecarea voii Sale. ci pentru noi pentru care s-a fdcut om . adic[ str vind gi tncercarea ce le mai rdm6sese. avAndu-gi voia povdrnitii spre pl6cere. ca prin patima cea dupl fire (prin afectul natural) s6-gi ndluceascil patima cea impotriva firii (afectul contra naturii) gi sd sdvdrgeasc6 ceva pe placul lor. Astfel de la prima incercare a infruntat Cdpeteniile gi Stipdni- ilel. prin faptele ce le slvdrge4 neputAndu-se elibera din lanful pl5cerii. de frica morfii. vestea. alung6ndu-le din fire. n5ddjduind c6-L vor convinge gi pe El. ca intr-o lege necesarl firii. prin biruinfa asupra primei ispite prin pldcere. lucr[rile lor ascunse in tr6sdhrra p6timitoare. Vezend ele in Mdntuitorul trisAtura pdtimitoare a firii celei din Adam. care au venit s6-L momeascd. din pricina pdcatului. Cdci nu avea pentru Sine lipsd de incercare Cel ce era Dumnezeu gi Stilpdn Si slobod prin fire de toatd patima. ci a primit incercarea pentnr ca" affigdnd la Sine puterea cea rea din ispitele noastre. cum am spus. pe aceea care se a$tepta s6-L biruie pe El. ca pe Adam la tnceput.15. Prin aceasta a desfiinfat in El tnsugi zapisul lui Adam care se invoise de bun[ voie cu patimile pl[cerii. din pricina pdcatului. nAzsoil-lr NevAzur 139 "Fiul cel Unul Ndscut gi Cuvintul lui Dumnezer). datoriti trupului pe care-l avea gi inchipuindu-gi cd gi Domnul a primit legea firii din necesitate ca orice om obignuit. Cdpeteniilor gi Stitp6niilor celor rele. a luat numai trtrsdtura pltimitoare.pun6nd in folosul nostru tot cagtigul. Dupe ce. iar din nagterea introdusd dupd aceea in fire. cu ispita prin durere. gi care.

fapta noastr6. pe cdnd ele se agteptau sI dea de ceva omenesc. CONTINUAREA BIRI. de aceea stiruia in robia pldcerii. din pricina lagitiilii. intruparea gi moartea Domnului Flristos au adus oamenilor o alti nagtere gi au schimbat sensul morfii. FerA tiga o a doua biruinll asupra r[ului. Dar cu Flristos. s6-l ardi ca printr-un foc. Dupd ce Domnul a anulat agadar Cdpeteniile gi Stitpdniile prin prima experienf[ a ispitelor in pustiu.pp.JINTEI. "l . 333-345. Astfel dar a luat asupra Sa. ca pe unele ce n-au aflat nimic propriu firii lor ln trdsdtura pltimitoare a Lui. le-a desfiinlat din nou in vremea morfii. A se vedea $ pp. intnrcdt au venit gi asupra Lui pentru iscodire. toati firea oamenilor de r[utatea amestecatii in ea prin trdsdtura pdtimitoare. din iubirea de oameni. le-a zdd?. Mocim Mitrturisitorul . fdcdnd-o moartea plcatului din fire gi cale a invierii. ca un vinovat. supunfurd prin ins5qi tresdtura pdtimitoare a firii puterea vicleand care se afla tocmai in ea (adicd in trisdtura pdti- mitoare) impErdfind asupra firii. elimin6nd de asemenea latura de durere din trdsdtura pdti- mitoare a frrii. numai 9i numai pentru a trdi. in vremea iegirii sufletului. datoritd pe{ii pltimitoare pe care o avea prin fire. Cdci omul fugea de durere. $i astfel a biruit asupra lor 9i le-a fintuit pe Cruce. Deci pe drept cuvdnt a sloboziL prin tnrpul Sdu cel sfhnt luat din noi. ca unul ce era tirantz. nimicinduJ cu tonrl din fire. da. idem.at pururea filrd sd wea de frica modii. J --- 140 cARAREA firrpAnATrer voit ca" degertAndu-gi acelea deplin in El. ca printr-o incepdtur[. insugi veninul stricdcios al rAutiifii lor. prin care obignuiegte s6 lucreze ale sale toatil Puterea rea gi strictrcioasd. milrimea biruinfelor Sale. Cdci asemenea noud" ludnd f6r6 de pdcat trdsetura pdtimitoare a firii. ne-a scris in socoteala noastrtr."I Pringi in cercul vicios dintre pdcat gi plata lui. din pricina trupului. tilmdduind latura de plScere a ffiseturii piltimitoare a intregii firi. ca un bun. mai bine-zis. 62-66. insl nu e nici I Sf.rnicit in timpul modii pe acelea. PRIN TAINE Biruinfa Mdntuitorului El nimeni nu mai poate c6g- e unicd.

in bine. I aRomani Ioan 1. Ni s-a ddruit pe Sine ca lumind ce lumineazd pe tot omul ce vine in lumel. 3. Acestea sunt: Sftntul Botez. Moartea pentru noi nu mai este o infr6ngere a firii. Aga ni s-a impilrttrgit pe Sine. Taina aceasta ne dE int[rirea in viafa cea noud primitit la Botez gi face s[ se dearolte. 19 9i 6. in felul acesta zicem clt bimim gi noi dar de fapt e lisus Llristos. intmcdt tofi eram in Adam cind a pdcdtuit els. . . 2Ioao sRomani 17. nAzsour NevAzur l4l atunci alte biruinftr" ci tot aceeagi. fieclruia. stifuuind gi noi cu dragoste in nevoinJa lui Dumnezeu. Ungerea cu Sf.12-14.A. rdmAne sI se implineascE treptat. "eu? Prin Sfiintul Botez.nu ne mai este o gtoaz. ci omordre a plcatului gi izb6virea firii. dob6nditn prin Botez. cel ce locuiegte in noi prin Taine.22. intnrcdt . Prin el primim gtergerea pdcatului strdvechia. ci o dedegare definitivl de pdcat. prelungindu-se in upme gi inmul- findu-se cu luptiltorii. care c6gtig[ r6zboiul gi se ogtegte pentnr rnAntuirea noastrd. iertindu-ne de prima.celor ce trdim viala in llristos . intirirea firii in starea de curdfie. Mir gi Sfhnta impartaqanie. ca MAntuitor din primejdia ce o avem cu vr[jmagul gi pustiitorul viefii. Prin Sflntul Mir primim sdltrgluirea in noi a darurilor Duhului Sfrnt" potrivit cu atotgtiinta 9i ordnduirea lui Dumnezeu ce-o are in viati cu noi cu fiecare. conlucrdnd fiecare cu Harul dat la Botez.9. rEzbegte asemilnarea Sa peste chipul viefii noastre. talanJii ascungi in tarina fiecdrui ins la nagtere.3. C[ci Iisus Flristos inplinegte ceea ce ne lipsegte nou[: ne-a dtrnrit o a doua nagtere. $i. indatil dup6 venirea noasffi in lume. Biserica lui Flristos ne nagte de sus3 in obgtea cregtinilor sau a ucenicilor Domnului. 5. Iar prin Sfhnta implrtnqanie il primim pe insugi Domnul Dumnezeul Si Mdntuitorul nostnr Iisus l:histos. iar la vArsta priceperii cunogtinfa de Dumne . Astfel ne-a dilruit gi noud biruinta asupra modii. ne-a intilrit firea pentm refacerea virnrlii gi ne-a luminat mintea pentnr refacerea cunogtinfei. 3loan 3. 5. in primele trei Sfinte Taine.amdndoul de trebuinfl pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevilr decdt de viata aceasta.

TtBt Tot la Botez mai primim de la Drmnezeu gi pe ingerul ptrzitor care rdspunde de noi gi de danrrile primite. ed. 285.t42 cARAREA frrlpAn{.aga-zicdnd . Iati pe scurt ce este tiimdduirea firii noastre.247. M&rtuitorul nostru nevdzut se imbracil cu noi. dactr Domnul e I Galateni 3.27.249. De ce? Iati de ce: daruile Botezului stau inl[untnrl fbpturii noastre nevdzute.in Fitocalia. . Nu numai cd Iisus llristos ne-a ponrncit Botezul. Marcu Ascetul: "Prin Botez ni s-a dat Harul. sau innoirea omului. il gesesc pe mlsura implinirii lor. luat din plmAnt gi plmdntesc. $i pe noi ne im- bractr cu Sine: 'C61i in Flristos v-afi botezat. Despre Botez. p. vol. Marcu Ascetul. Deci. insd stli ascuns in chip near[tat. iar El se face ."5 Dac[ Iisus Flristos se afl[ chiar 9i numai in porunca Botezului. l.24. Iatii intdrirea acestora prin cuvdntul Sf. afllm despre comoara cereascd. ' Idem. agtept6nd ascultarea noastrl gi implinirea poruncilor.47.in llristos v-afi gi-mbrdcat"r. * Tofi cregtinii sunt botezali gi totugi nu tofi se mdntuiesc. prin propovilduirea Bisericii. 3 Efeseni 4. 9i ed. care este chipul gi asemfurarea lui Dumnezeut. a$teptAnd sporirea vdrstei gi wemea minlii.p. "Domnul e ascuns in poruncile Sale. 2 I Corinteni 15.I. Omul cel dintlii. Aqadar e foarte natural ca sfinfii sE facd at6rn[toare deslvdrgirea noasttr in Flristos intii de implinirea porwrcilor. cdnd.t Iar primul om ceresc este lisus llristos: Omul cel nou. P. pentru care am primit putere prin e1"4. ci chiar porunca il cuprinde pe Domnul. n Sf. cea ascunsd in farina fiinfei noastre. $i cei ce-L cautil pe El. atiit in wemea viefii cdt gi la iegirea noasffi din viafa plminteascd.2qt. Adevdrul ctr Iisus flristos ne este "Cale" spre deslv6rgire e ldmurit pe toate laturile de Sfinfii Pdrinfi ai RAslritului. Se poate spune gi aga: orice silinfn spre implinirea poruncilor e o nevoinfi a virtufii. cu at6t mai v6rtos se va ardtz in implinirea poruncii gi in desdvdrgirea Tainei. F[ptura noastri cea sufleteascd sau duhovniceascd se unegte cu Flristos.5ip. se imbracd in omul cel de al doilea" care este din Cer gi se face cer"sc.Duhul nostnr.

+ . dacd.II. p. firegte cd este gi in str[dania pentru dobdndirea virtulilor. Curs de Ascetictl Si Mistictt CreStind. Acolo a intrat Iisus ca inaintemergdtor2. Morim merge pan[ acolo. dobdndim din aceastA conlucmre virtufile. tI. Ewei 6. iar virtutea ar fi Cuvdntul lui Dumnezeu ca indemnare dinlIuntru. cel sllAgluit in addncul nostru cel nepItruns inc[ de congtiinfS. Aci vorbim de trlire. aga-zicdnd. manifestindu-se tot mai luminoasd gi in purtarea noastrl din afbrd. de desfdqurarea lui llristos din Taine in viafa noastril real6. I. vol. Ambigua. idem. locuind de la Botez in noi". Dacil prin porunci Domnul ni se imbie. Prof. d[ numai lucrarea pentru care ai luat puterea gi te pregdtegte sd primegti arltarea Celui ce locuiegte in tine. vol. D. Iat2i ce spune Sf.entp lui Iisus l{ristos ni se face tot mai vdditii inlIuntrul nostru.20. cu puterea Lui care este in noi. a ldem.p. 25. De aceea Origen gi Sf. Astfel aceste trdslturi se limpezesc sub indemnul unei forfe ce lucreazd dinlduntu in afar6. printr-insele apar pe obrazul nostru spiritual trls[turile Domnului. Prez. dinafard" ca principiu atractiv.I. are gi el un loc in partea dinlduntru a catape- tesmei. adicd locagul sfhnt al trupului gi al sufletului. P. 1. oglindindu-se dinlduntru in afar6 $i pe chipul nostru.la inceput Flristos este ascuns in porunci gi prin Taine ingropat in noi. inc6t spune: "Fiinfa virtufii' din fiecare este Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu. Cdci dacd Domnul este ascuns de la Botez in Sanctuarul cel mai dinlIuntru al fiinfei noastre. 91.290. ca prin tot at6tea raze.287 gi ed.- nAznonl NevAzur 143 ascuns in poruncile Sale.295 gi ed. ce se intinde de t Sf. Maxim Marturisitoni. Bucruegti. Marco Ascetul. citat dupd Pr. Stilniloae. 1081. ca principiu impulsiv.G. pp. o omule.ed. prin virtufi Domnul se rnanifestit dinlduntnt. Sf.ed. iar printr-insele. Iar prezenfa lui Hristos in Sfintele Taine r6mine un adevtrr dogmatic.p. Porunca ar fi Cuvantul lui Dumnezeu ca indemnare dinafarE. 1. ca un inaintemergdtor indemndndu-ne spre implinirea poruncilor. pe mdsurd ce ne prindem de funia poruncilor. Maxim Mlrturisitorul considertr drumul cregtinului evlavios. Marcu Ascetul: "Templul acesta. p. El este puterea sau suflehrl nevoinfelor virtufii. pe m6surd ce iegim din vdluri. chipul lui Flristos iese la luminl.3 "Drept aceea."a "Deci. 1947. cdci fiinfa tufluor vir- tufilor este insugi Domnul nostnr Iisus Fkistos"r.282-283. fo4A care nu este alta decit insugi Iisus Fkistos. 2 1 3 Sf. care ai fost botezat in Fkistos.

26. Numai cu preful acestei modi ne inwednicim de ungerea cu Sf. ed. de slIbire .2T. ca un drum tainic al Domnului in noi. Suim de la nevoinfele ascetice pane h contemplarea mistic5: cu flristos. unde s-a ar[tat in toat[ slava Sa dumnezeiascl. in noi in fiecare. se face una cu el gi-l Eezegte la o viafi nou6. idem. D. 1946. . Bucuregti. conduce cu putere nu numai strdduinfa noastr[ dup6 impodobirea firii cu virnrli. deci nu numai lucrarea pozitiv[ de fonificare prin voinf6 a omului nou. Prof. de la cobordrea pe pEmint sub chip smerit de rob.21.a omului vechi. *Prin mijlocirea acestor Taine. in sporirea cu putere a acestui proces spiritud se ia inJelesul Boteanlui ca participare a celui ce se boteaz[ la moartea 9i invierea Domnului. Stiniloae. ca repetAnd moartea gi invierea Domnului.p.tot prin voinld . prin flristos. D. Dar Taina Botezului nu e numai o redizare momentanl a unei mor$r gi invieri tainice a celui ce se boteaztr. spre flristos. Mir. omul pdcatului. igi face s[lag in sufletul nostru. pan[ h suirea pe muntele Taborului."' fn temeiul acestei semnificafii a Botezului. Flristos vine la noi. Ctrs de Ascetictl 9i Misticd CreStind. ci gi lucrarea negativit de omorire a pdcatului. prin Taina Sfintei impartnganii. "llristos. 3 Pr. p. Clci omul nou nu cregte gi nu se intinde in noi decdt pe mdsurd ce scade gi cedeazd omul cel vechi. Flristos sugrumtr peqryl din noi. Prof. Iisus Fkistos. dupd orinduirea lui Dumnezeu. silllgluit de la Botez in noi. I. ni se deschid doul laturi ale acestei Taine: una pozitivi 9i a doua negativd. iar odati ajurs in sufletul nostnr. Cufirndarea aceasta totalI insernneaz[ at6t moartea Domnului pentnr noi cdt 9i moartea omului vechi. ne di ain ins4i viafa Sa gi din propria Sa dgslvdrgire. Sttrniloae. Sibiu. cel venit din Ceruri.p. 'Nicolae Cabasilq Despre Vialain Hristos. sau moartea omului vechi gi invierea Onrului nou."r E foarte semnificativd intreita cufundare a celui ce se boteazl in numele Sfintei Treimi. ci gi inceperea unui proces in care moartea gi invierea aceasta continutr pane h desitvirgire. darurile llutrului Sftint gi de unirea cu Orrul cel nou. 1947."3 I Pr. prin care ni se impertegesc. 7i= lu cARAREA ftrltpAnAtmr la lucrarea ponurcilor p6nd la cunoagtere.

.in ordinea in care ni se dau . spiritual. c6 este un singw Dumnezeu. Atunci suntem n6scufi a doua oarl din ap[ gi din Duh . care tr:ezesc sffifun- duri. $i trec anii. Sd dezvoltitm pufin cele de mai sus.L. pe mdini. achtalizate. sll aducem in sfera luminoasll a cunoStinlei gi resorturile latente ale liinlei noastre. Mir. atunci suntem miruiti pe frtrnte. spontane. pe glezne. pe obraz. In realitate imprejurlrile. str facem apel. om insE.-J . la sinucidere.oric6t ar fi de antrenatli cu gtiinfa sau filosofia . pot duce la dezechilibru.gtiau acestea gi dacii luiZalmoxis de pe meleagrrile noastre -. prin Botez.Sf. Cregtinismul e a doua creafie a lumii. pnurcul se face copil. iar Om (cu "O" mare) numai unul. pe ochi. $i vin imprejurlri neprevdzute. student. oricdt de curioase ar fi . care pentru noi oamenii. cd suntem nemu- ritori cu sufletul. nevilzut . ceea ce tot un dezasfirr sufletesc este. care. Atanci ni se "inoculeazd" creStinismzl. Iisus Flristos. sau la o blazare care nu mai deosebegte binele de rtru. sd ne redea linigtea gi echilibrul. ca Om intre oameni. prin frumusefea gi puterea lor intrinsecd.gi poate cu atdt mai mult -. sau/ac apel la strdfunduri. se repar{ stnrctural firea omeneascd.Botezul. 9i. dar cu venirea lui lisus l{ristos. Dumnezeu fiin4 s-a f6cut Om. Atenfie ! Suntem invitafi de o nevlzutil orflnduire a lucnrrilor.. dup[ concepfia Sf. numai din cdnd in cind cdte unul: acela care nu-$i dezminte obdrSia divind. nAzgotul r. atunci primim gi a treia Taind . depdgesc prin firrmusefe gi putere tot ce agonisisem pdnl aci. pe umeri. ru sunt decAt excitanlii dinafar[. pe care rafiunea noasffi omeneasc6 . preluati gi de Nichifor Crainic in Nostalgia Paradisului.mvAzur 145 opsAvAn$rREA . asistent. $tiam 9i pAnA la El ctr avem o obArgie divintr. cu care tncd nu fllcttsem cunogtinlrL Aceste imprejurlri pot declanga adevilrate cize ale rafiunii sau ale con- gtiinfei. Infrdm in Cregtinism de mici.Sf. cu a doua Taine cregtind .nu le-ar putea rfstabili. Nerezolvate la timp h lumina unei raliuni supreme a uistenlei. imparteganie cu Domnul [Iristos.FTNALITATE A oMULUT Oameni suntem toJi. care declaryeazlt . la nebunie. pe gur4 pe gat. Dionisie Areopagitul. tener.. in istorie. tare de mici.

irafionalS. cu tot regretul. Iar pe Drmnezeu il ai s6dit. apare tn urma forfelor oarbe ale naturii. prin El. ci numai simplu. De aci gi multa neputinfi a rafirxrii de a rdndui ea o chivernisire mai bund a vietii. pe cane gi-o pun unii tineri in pragul vietii: cu ce interpretare. nebunia gi haosul nu sunt literaturd: sunt realitifi. Ne-a dat adic6 gi nou5 puterea sE fim fiii lui Du:nnezeu. practic Ai real./iu al lui Dumnezea dar nu qtiai acest lucnr. Riul. E clar cI numai Dunnezeu e mai presus. in structura ta spi- rinrala. Vezi clar. absolut zuperior condiliei tale pdrndntegti. 7a r46 cARAREA tvrpAnATm. Aceasta o dovedesc marii tirani ai istoriei romanilor. care ele ne iau in primire din primul ceas al viefii. spre resorturile metafizice ale spiritului nostru. pacea gi echilibrul in fafa fortelor rdului gi a magiei haosului. Iar aceastii putere. De aci gi rara dar nobila intnebare. Ba mai mult. aceasta se pefrece printr-un act de smerenie a rafiunii. e vdrsta noastrd in- congtientii. Cregtinii insl nu mureau specta- cular. Tu egti altoit cu un Om-Dumnezeu. ne-a dat-o gi noud. care uneori izbesc frontal gi cautii sE inghiti relativul tiu echilibru.nu deliberat. Avem o nagtere gi o cregtere biologicd. Aci instinctele pdzesc ordinea gi viafa in mod reflex . Nici omordfi nu pot fi. Deliberarea. smerit: de sabie. "inoculat". care voiau sd inibuge spec- tacular existenfa cregtinismului. cAnd igi recunoagte cinstit marginile. unuia ca acela nici un r5u nu i se mai poate intAmpla. faptul supra- .r mecanismul nostnt metafizic: cregterea nbastr6 spirituala . latent. aproape iresponsabil[. iar Cineva din tine sE fac6 totugi ?mprejurarea neca- zului inofensivd. cei in cauzd. Prin aceasta gi tu egti un. DacI cineva e conStient Si trdieSte aceastd ertide4A interioartl fi pe celalalt plan aI existenlei. uneori cu luciditate unicd in viaf6. cu ce destinalie stl o trdiesc? Ce am defdcut cu mine? Deci. vicleniile gi incapacitatea sa de a ne da prin eao sau prin noi ingine. al cdrei umil suport biologic putem fi gi noi. nu venisegi in nici o imprejurare care se-fi depdgeascd puterile naturale.devenim. pentnr cI intr-ingii prezenfa divind e o fodl care face degartil orice zvdrcolire a r6ului asupra lor. imaginand vreme de 300 de ani cele mai cumplite morfi pentru cregtini. dac6 avem norocul ca inslqi rafiunea noasffi sd ne trezeascf. congtienfi gi de cealaltii dimensiune a existenfei. adic[ e mai tare decdt orice rdu" nebunie sau haos. cE "dintr-asta" numai Dnnnaeu te poate sctlpa.

. fdrl sd fii mort deloc Ai in lume. NsvAzur t47 viefuirii in inimaginabile munci gi revenirea miraculoasd la sdndtate. o iluminare a ei.cu pomncf. E o absorbire a sufletului intr-un dincolo al lumii acesteia. in modul divin al existenfei. in definitiv aceasta gi este finalitatea omului: creSterea sa tn dimensiunile spirituale (conferite de jertfa infeleasl . Acestea sunt cuprinse in cuvdntul lui Iisus: "Eu. botezdndu-se pe loc. infelegem in lumin6 . Congtient de aceastd demrdrginire. ratiunea absoluti a lui Dumnezeu.care nu pldtegte nimic (in sine) . Adicd gi raliunea noastri primegte o deschidere de orizont la nivelul cu care Dumneze\ insugi vede finalitatea creafiei Sale. De fapt la mijloc e o inviere a spiritului pe planul gi la nivelul rafiunii divine a existenfei in general 9i aceasta o trliegti ca o eliberare din temnifa gi teroarea acestei lumi sensibile. ci. nu este de nici o mirare. datoritd "locuirii" lui Flristos in suflet.deci acceptatit -).) O iluminare a rafiunii. nu tremura cdci nu egti singur: este Cineva nevlzut cu tine. la intensit5fi nebdnuite.noua ta realitate. in propriul lor sdnge: botezul muceniei. ceea ce se schifeazd aci sunt doar linii extrem de sumare faf6 de infinita lor bogltie gi frumusefe in trdirea lor autentic6.dacl este cine sd priceaptr gi sE se angajeze. cataclismul in fafA. ffiiegti. Deci desdvdrSirea este finalita- tea noastrti . de o evidenli absolutli. experiezi. (Sd nu pierdem din vedere c[ aci se descriu insugirile gi rosturile majore ale cregtinismului. sclpAndu-i cu desdvdrgire. Credinfa e un risc al rafiunii. . intrucdt Iisus Fhistos este numit inc6 in termino- logia greac6: "Logos". iar pe tine te cregte mai presus de om. Adevlrul. despre viafd gi lume. Lumea nu se mai poate atinge decdt de temnila ta biologicI. a bErbatului deslvdryit Iisus Flristos. intr-o concepfie firndamentaltr.gi mai departe nu pot sE facl nimic !" Deci cdnd imprejurdrile te aduc in situafia sd vezi limitele ratiunii. in tine. Cuvdnt. trezea in muncitorii pdgdni o uimire care-i f6cea sii se m6rturiseascl gi ei de partea lui Flristos. care gi el confer[ sfinfenia definitivd.- nAzson-rt. dar nicidecum o anulare. $i. Vedem cu "ochii" lui Dumnezeu. sentimentul libertefii spiritului. gdndim cu minte indumnezeitii. vd voi face liberi !" gi "Nu vd temefi de cei ce ucid trupul . dimpo- triv5. puterile rdului dedenfuite. total6. care stiivilegte haosul. Acum scapi de fric6. imprumutAndu-ti gi fie nimbul divinitifii.

la o v6rsti cAnd fiii omenegti incl n-au lichidat-o cu joaca. Copilul Iisus la 12 ani. bineinfeles -. cd avem o inrudire cu Dumnezerr. printr-rm elan de iubire de Dumnezeu. sau cdnd dintr-o omidi pdroastr . adic[ sE-gi depegeascd congtient condifia sa nmanE .un fluture.trecuti aparent prin moartea unei crisalide -. cil suntem in pragul liberei alegeri a unei concepfii de viafE de care sd ne tinem chiar de n-om fi pe placul lumii. iese gi zboard. cavzalitateq lumea viafa gi toate vlmile cunoagterii.ele Sale. A respectat insd gi baremul neputinfei omenegti. inceputul gi finalitatea lumii. mdrturisea pe Dumnezeu ca Tattr al S[u. o candeld cu untdelemn gi fitil. Aqa suntem gi noi in condifiile viefii acesteia. majoratul admis de Templu in acest scop. intr-un sentiment de liberare.pAnATmt divine gi cele sensibile de aici gi cele eterne ale existenfei. iegind la propov6duirea religiei abia la 30 de ani. gi de- sdvirgirea nu mai are sfrrgit. cil locuiegte chiar in structura noastri spiritualS. Cand cineva se'oincumet5' sA se lase in conducerea Providenfei. lmanenfa naturii se sffibate de transcendenfa divin[ . ca o inviere din morfi. poate vedea inci de aici arvuna desdvdrgirii sale. . pline de chinul contrazicerilor. ca si vind cu perdeaua groasd a p[catului pe ochii minfii. Cunogtin. f)e aceea singura concepfie fdr[ gregeald gi izbdvitd de relati- vitate o ar€ numai Dumnezeu . in privinfa Scripturilor. in culorile cr:rcubeului. deci El dintrz ale Sale vorbea cu infelepfii Templului gi tntru ale Sale venea sll le plineasctl Si in zona aceasta inferioard a lumii Si a vielii. F- 148 cARAREA ftr. El insd nu era ndscut prin voia oarb[ a instinctelor.efectul Harului -. E instr dernn de relinut faptul clarififii de congtiinf5 a filiafiei Sale divine. dar inc[ neaprins5. atunci Dumnezeu aprinde candela gi lumineazl toatl viafa noastrd cu conceplia creStind despre lume 9i viafn.sub actiunea llarului de sus. ca o gtroace de ou cdnd iese din ea un pui viu. ci ochii Lui aveau nealteratl str[vederea absolutE a lumii. dovedeau c[-s aceleagi care au insuflat pe profefi sd le scrie.Absolutul -. rtrmAn la pInant. Timpul. cosmos. in Templul din Ierusalim. El e singurul a c5nri concepfie face din haos. Cand ajungem la cunogtinJa a seea ce suntem de fapt.

ci era in drum sE prigoneascl Biserica lui Flristos. alfii cautl s6-i coboare pene la p[m6nt toatii insemndtatea sa. in aceastii lumin[ vdd pe Fiul.la dezechilibru. dar. Pe care L-a vdant $tefan.mai plstrAnd gi pentnr egoism o bun[ parte de 'Aiaf6". deci spiri- tual era orb 9i aceasti orbire s-a rdsffant temporar 9i asupra trupului). Ia indrdcire. Dar prin infiere m[ vdd fdcut Dumnezeu gi sunt plrtag al celor neatinse. CIci in lumina lui Flristos . . Simeon Noul Teolog.tatea Lui. nici chiar de credin- ciogi gi nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. poate ajr. sau a unor puteri rele. ca miluit de bunf. din veac in veac. Fafd de aceastl de necrezut perspectivd a valorii omului.nicidecum sl[birea cre$tinismului in sine. nu strici s[ o facem gi mai luminoasl printr-un contrast de cuvinte. Sd lulm insd un alt aspect.inc6 nu crede4 nu era botezat.cu un cuvdnt de mai-na- inte). un sfint din veacul al X-lea" indumnezeirea omului: "Ca om gtiu cd nu v6d nimic din cele dumnezeiegti gi sunt cu totul desp[dit de ele. care-l scot clinic dinne oameni. pradd a unui duh r6u. ca valoare sau lumind a viefii. Aceasta dovedegte numai sldbirea omului . nAzsorur NpvMur 149 Obignuit concepfia cregtinl nu prea e dus6. Iatli cum descrie Sf. CEci dupd cum unii ridicd pane la Cer valoarea omului.rnge la cize. ca o stea ce lumineazd Si contemporanilor mai "zibavnici cu inima a crede toate" innoirile spre indumnaelre a omului. Dac[ omul c6l6toregte neatent cu tr-dnzitul s6u. in fiinla noastrd spirituala" in cdte unii. din cdnd in c6nd." Deci ceea ce s-a altoit (s-a "inoculaf' . Ca om nu am nimic din cele inalte gi dumnezeiegti. pdnd la finalitatea sa. pentru cauza lui Dumnezeu tn lwne. stdnd intreg cu adevErat in mijlocul inimii mele. Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti care igi"riscd" toatd viala lor pentru Dumnezez.Lumina Duhului . Realizdrile sale ftzice sunt toatil valoarea gi nemurirea sa. am pe Flristos. rdsare ca o confirmare luminoasd.prin boala ego- ismului . . binefdcdtorul tuturor. deschiz6ndu-i-se Cerurile $i pe care L-a vdzutPavel mai pe urmd gi a orbit (. $i cei ce v6d.v[d ce v6d.

gi. uPrin rllbdarea incercdrilor Si prin iubirea fap de &tgmani . intruc6t vede cea mai largit interpretare a iubirii de oameni. creafia sa. iubire din suflet.De nu vi vefi face de aici cereSti. sau c[dem din cregtinism. Exemplu: Nietzsche. $tii ce pe aceastil insugire sufleteascd. ii innoiegte. in chip neinfeles.cici aceasta e iubirea de oameni: sd ai fa. cum e Hristos Ceresc. ii reface cu totul. acestea te vor face. De eSti cregtin. Nu pot sd nu transcriu aci incd weo cdteva citate ale marelui sfbnt gi scriitor al cregtinismului.. Iar Ziditorul atunci . . Stricdciosul il va face nestricIcios gi va cl6di iard$i casa invechltl. A sflrgit nebun. pentru tofi sE-ti pui sufletul tiu in fiecare zi -. cum vd inchipuifi cI vefi locui impreunl cu El in Ceruri ?" r* Deci primii pa$i incep cu schilarea unei concepfii hotErdt cregtine 9i tr6itI ca o evidenftr interioarl la toate nivelele de care suntem capabili. imprejur[rile ne-o cer ! . imitator al Stlp6nului gi te vor artita chip adetttlrat al Ziditorului.. asemenea prototipului. ii face noi. imitator in toate ale des6var$irii dumnezeiegti. in nn*: descoperirea cregtinismului gi in tine. sporim. aSa trebuie sd fii fi tu.ia arninte ce-ti spun: i1i va trimite Dutrul SEu gi te va insufla gi va locui gi se va s6l5. voia "sI scrie osAndirea cregtinismului pe toate gardurile" . pe care ii ia in- lilrnbrrl Lui. copile.150 cARAREA lupAnATrer Dar mai sunt gi caztti cdnd posedafii sunt filosofi. casa sufletului tliu adic6.pentru c[ slIbegte in om puterea de revoltii a supra-omului.a de to[i. Simeon Noul Teolog. ai do- bandit o practicd ce nu fi-o dldea cartea gi ai ajuns sd realizezi desco- periri insemnate. revoltat impotriva lui Dumnezerr.glui fiinfial gi te va lumina gi te vei umple de strdlucire gi te va fi:rna din nou intreg. cu totul asemenea lui Fhistos. buni gi rei. Iar aceasta va face gi trupul intreg cu totul nestricdcios gi te va face pe tine Dumnezx:tJ dr+d IIar.. Drhul dumnezeiesc fiind Dumnezeu.. a iubirii de oameni. cu care ne menfinem.

specific omenegti. care locuiegte wemelnic in temnila acestui trup. mdncat la sfatul unui garpe. Aceastd modificare a functiei instinctelor. fie spre eliberarea. inzestrarea firii omenegti cu darul libertifii duce deci fie spre arbitraml gi robia patimilor. pdn luptii metodicI" prin nevoinJtr. devin: 1. e un continuu r[zboi nevtrzut intre binele gi rdul din om. patima de proprietate . Numai omul poate interveni cu vointa. Dumnezeu a sddit in fire cdteva legi fundamentale numite instincte. cAnd devin patimi. pe care insl nu le au oamenii toli in egal[ m5surS. pdtimind dereglare prin otrava p6catului. 2. la invierea cea de obgte. Ca atzre. Trup gi suflet formdm totugi o unitate. cu libertatea gi cu funcfia congtiinfei sd modifice natura acestor norme fixe.instinctele -. Una e natura frzicd. prin virtute.ldcomia. incd de la inceput. nAzsou xsvAzur l5l nAzsorul vsvAzur Ca neamul oamenilor sd ddinuiascd gi peste triajul morfii.trufia. . trebuie sI precizim cele doui naturi ale firii omenegti. biologicl a noasffi gi alta e natura spirituala. Acestea le avem comune cu toatl seria vieguitoarelor. patima de dominafie . dar aceasta la sf\itul istoriei. Tot intervalul de weme pane la moarteafizicd. La toate celelalte viefuitoare instinctele sunt norrne fixe de viall. vom reveni la desEvdrgitil unitate. patima de reproducfie . 3. precum gi toatil istoria acestui mod de existenfl decimat de moarte. inspre convertirea sau sublimarea lor. ca de pildd instinctul conservdrii vietii gi instinctul de perpetuare al viefii.fiuctul oprit al cunogtinfei binelui gi r6ului. 4. Deci legile de existenf5 sddite in fire .avaritia. patima de nutrifie . in sens opus. a fieclnria in par- te. gi. hofia. betia. Si.desffiul. prin nevoinf5" de tirania lor. pdn6 la urmd. . Avem gi in- stincte superioare. cSnd nu e plstrati in starea lor originard" poate fi fdcutii in doud sensuri opuse: tnspre dereglarea lor. a$a cum am fost gdndifi de Dumnezeu la inceputul zidirii.

A dqenit numai naturd biologicd. Nu urmdrim prin luptn numai simpla desp6timire a instinctelor. psihanalitica. vrea s5 despartii funcfia biologici a instinctului in dou6: wea sd separe rostul instinctului de pldcerea ce-l insotegte. mintea - congtiinfa chiar -. numai omul. atunci rdzboiul nqdzut intre binele Si rtlul din om ia o formd clinicd. aleg6ndu-gi pltrcerea gi refuzindu-i rostul". Adevdrat este cI obazd. Cend ins[ cineva vede rostul s5u numai la viala aceasta. cu rostul de a ajunge suport omenesc al unui om indnrnnezeit. ciiutati intenfionat . din toate viefuitoarele. li se impotrivesc tocmai cele trei voturi monahale. cu inevitabile urmlri ereditare g. a trupului. Sfintii Perinfi au numit "draci" patimile de cdpetenie (Sf. cu preful pierderii libertiJii.m. a deregldrii altor instincte superioare.biologicd a patimilor gi a unnitrilor lor o formeazd gi glandele endocrine al c[ror echilibru sau dezechilibru funcfional se r5sfrdnge tn toatii fiinfa omeneascii- Reamintin&rne sistematizarea celor patru patimi observlm cd" pentnr eliberarea de ele. care acapareazA pentm sine gi forfele naturale ale sufletului. Cand in om se intiregte aceastli altemativ[. Patimile i-au inhrnecat lumea de dincolo de zare.ts2 CARAREA fuPANATMI Cum devine "patimii" un instinct sddit ca lege de existenfd a firii ? Iatit rispunsul unui profesor cregtin de medicind: "implinirea oricdnri instinct al firii e insofitit de o pl6cere. din cauza caracterului lor constrdngdtor. a. gi alti "dr?ci" ai nervilor Un neurolog psihiabrr a identificat pentru fiecare patimd descrisd de Sfinfli Pednli o gland6 endocrind. ne tnbrlcAm gi ferim trupul de intemperii. Omul reugegte aceastll denaturare. Jinem sd fie sdnltos $i se dureze in lurrea aceasta atdta cdt are rdnduit. a capaciti[ii lor de a strica echilibrul mintii gi de a o intoarce stricatii impotriva lui Dr:mnezeu: dracul lEcomiei. nu vede nimic. Omul. "numai trup". ci eliberarea totakl a monahului de orice constrdngere a vreunui instinct al viegii acesteia. d. . Ioan Scerarul in Scera numdrl 7 sau 8 patimi de clpetenie). al obdryiei lor adarnice. dracul desfrdului.Cdt e cu dreaptll socoteald at6ita m6nc5m.arbitrar -. dracul tnrfiei. dar in dauna sdndtiifii.

ci line de domeniul vielii sufletegti gi religioase a omului: conStiinla + Reamintim cd instinctele. Aci se stabilegte. se reflectE.. o luptI" rlzboi chiar. Ele sunt. Intre cenzura minfii (centnrl inhibitor al creierului) gi intre puterea de impunere a forfei oarbe se creeazd o tensiune. Instinctele. dorinfe.un centru de cenzurtl (medical "inhibilia") care are la dispozilie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. capabil stt aprobe sau stl frdneze tot ce obligatoriu trebuie sCi treactl pe la acest centru de informalie. e de un mecanism gi inter-relafie extrem de complicate. incdt "igi pierd congtiinfa" doar vdzdnd fagnind cdteva picdturi de s6nge. neuro-static). reprezenttrri (amintiri). in fracfiuni de secund4 $i.nu cea degradati -. Mai mult chiar. Al doilea for de supraveghere al viefii nu mai are suport biologic. dupd gravitatea accidentului. $i ce vine aci ? Vin toate informafiile dinlIuntru gi din afar6 ale corpului omenesc: senzafii. Totugi mecanismul funcfional al omului e pus. s[ se intrerupd total starea de congtiinfl gi de migcare a omului. dacd e vreme. ce trebuie f6cut. neuro-motor. in ansamblul ei. forfele oarbe ale firii gi cautd s^d se impunll mtnlii. nAzson-lt. in creier funcfioneazd. temeri. citli vreme cineva nu rt . uneori cu iufeald de clipI. ca atare. sau dezechilibru total. Unii sunt at6t de "slabi". Cdci acest centru al creierului funcfioneazd in doud durate: cu deliberare. in funcfiunea lor normal6 . sau dupd gradul de impresionabilitate a cuiva. iar "mintea vede" pe cine primegte gi pe cine trebuie sd respingd. cutn zic Pdrinlii. iar mai presus de acestea sosesc aci gi directivele conStiinlei. dac6 e cazttl. sub controlul a doudforuri de conducere: cerTzura raliunii gi mtlrturia conStiinlei. etc. neuro-endocrin. tot aci se stabilegte. Acesta e "locul unde rdsar g6ndurile in minte". toate au in seami rostul comun al menfinerii in viafl a omului ameninfat de moarte. dacd viafa e in primejdie. de la zidtea lui. unvAzur 153 Mai int6i construcfia psiho-fizicd a omului. gi reflex.

intrucdt ele au sldbit stavila cenzurii rafiunii.care a ajuns intr-un fel de "adormire". prin natura ei. prin nafura ei e de a nu se l6sa invins5. cufundarea lui in intuneric gi in munc[. inc[ nu sunt infrAngeri gi pdcat.iegte in starea de pdcat. cenzrlra minlii a sllbit considerabil Si patimfle conduc mintea. in cazul cdnd infrdngerile morale se fin lanf prin desimea sau gravitatea lor. e inh-o stare de necredinfI. muncind mintea. T-- r54 cARAREA tNlrAnA1rsr iese din€nduiala lor. chiar dacd fi€na ei nu e luatii in seam[ gi firea decdnfiA slv6rgegte pdcatul peste opreligtea ei.cdt o prdpas- tie . Constiinla tnsd.gi celelalte forme mai grave. Cdci "pdcet" aceasta insemneazI: tnfrdngerea morald a conStiinlei de cdtre Satana. ca sd poatii primi iertarea lui Dumnezeu. in cazul robiei. in cazul cAnd omul cel vechi mereu se obrdznicegte cu "drep- . Cu acestea inlelese. Cum ins[ marea majori- tats aoamenilor au dereglat rostul normal al acestor fo4e oarbe ale firii . cregte cdnd degenereazd in patimi."pAr6$ul tllu. altfel in serviciul viefii rdnduite -. Pdcatul incepe de la invoirea spre faptit gi fapta propriu-zis6. schizofrenia. se limpezegte gi deosebirea . oric6t de "nebune" ar fi. ca in somn. prin patimile trupului. penbrr cI acestea primesc aprobarea. urmeaztr sancfiuni ale congtiinfei. *Gdndurile". oric6t "se impun". din care se mai poate reveni . sinuciderea.forfele oarbe ale firii. Toate acestea stxfi urmarea in organic a capituldrii congtiinfei. iar de acum cauttr sd o surpe cu totul gi lumina congtiinfei sd o stingl. iar omul gi-a pierdut libertatea. gi. degi congtiinta nu doarme. Aceasta-i perspectiva lugubrl a viefii in p6cat.urmdrind exclusiv plEcerea ce-o confer6 dar refuzdndu-le rostul -. oamenii au ajuns in robia patimilor. satisfacerea gi rostul lor concret. Deci fo4a instinctelor . ca organ spiritual al omului. Omul care a ajuns rob patimilor sale nu mai are mirturia congtiinfei pentm faptele sale . nu-i dau omului lupte.intre trupul gi duhul p[catului gi intre fdptura cea nou[ gi Duhul cel Sftnt. omul trf. paranoia. de uitare de Dumnezerr. in final.mai u$or sau mai profund. care "nu tace" pdn[ ce omul nu-gi revizuiegte infrdngerile sale 9i nu se intoarce de la pdcat. nu aprobd niciodatd viciul Si pdcatul. mai grele decdt mustrarea: dezechilibrul minfii . nebunia acutli $i. ca urmare. De aci vin mustrdrile de constiinld . cu care trebuie sd te impaci pe drum".

care. s[ zicem al instinctului de reproducfie ? Alegem pe acesta. lepddarea de pldcere . a atras asupra Sodomei gi Gomorei prlpldul focului. Congtiinfa . Aceasti erotizare constii in aparifia pe ecranul minfii a gdndurilor gi a imaginilor in favoarea satisfacerii acestui instinct. Duhul lui Dumnezeu se retrage din om gi vin pedepse colective cumplite asupra viefii picltoase. asemenea . se neutralizeazll printr-o aparifie de anticorpi. care a ars plmAntul 400 m sub nivelul mdrii. sunt afirmate cu toat5 credinfa gi gtiind cu certitudine cd insugi lisus se luptE cu Satana in locul nostru. Cand aceste gdnduri de rezistenfd. care fac aceastd neutra- lizare. pentru cd sunt numai tnrp. care erotizau scoarta cerebrald. in felul acesta "gdndurile" $i "imaginile" $i "reprezentirile". cAntd biserica. le respinge. intrucdt se lupti impotriva votului fecioriei. care "striga inaintea Domnului" (Genezd 19. puternice gi luminoase.aduce'\Iumele lui Dumnezeu care arde pe draci" gi aduce Crucea Domnului: jertfa . A$a avem motivarea potopului: "Nu va rdmdne Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. la nivelul creierului.3). Cenzura rezistd. atunci. Care este mecanismul biologic. Deci zilele lor sd mai fie o sutl dou6zeci de ani" (Genezd 6. ajungdnd intr-un contrast nelimitat.care ocrotegte viafa omului gi sub perspectivd transcendenti .t. erotizeazd scoarfa cerebral5. NsvAzur 155 turile" sale biologice asupra omului ceresc Ai biruie. Instinctul acesta are ca obdrgie materiald o gland6 endocrinS. radioactivd pdnd in ziua de azi. atunci tn organic se petrece o reacfie chimicd in care substanfele endocrine din sdnge. **{r Sd ne apropiem acum de o analizA concretd a tensiunii dintre minte gi patimi. care varsd o substanfd chimicd in sdnge.lepddarea de sine. 13).De asemenea perversiunea sodomiei.r nAzeon. toate pier gi se restabilegte un echilibru gi o linigte in minte. deosebirea celor doud naturi care trliesc intrefesute in noi."armii asupra diavolului Crucea Ta ne-ai dat". form6nd Marea Moarti. Ele cer invoirea.

au ca urnare corwertirea. dezr[dljduit chiar. Rabdarea tnsdsi a rtlzboiului e ultima ta rugllciune. porunci ale Harului. se produc iareqi gi iard. care apoi s-au linigtit. nevoitorul se sperie. PORTINCILE $I LIBERTATEA Prin Botez scilpdm de jugul robiei.. Omul. chiar dacd pe ecranul minlii au aptlrut gdnduri Si imagini de hulA tmpotriva lui Dumnezeu Si te vezi in imposibilitate de a te mai ruga chiar. luarea prin surprindere poate fi apigd. la obdrgie. Linigtirea unei furtuni de g6ndr:ri sigur cd scoate mirturisirea: "Tu egti Fiul lui Dumnezeu" (Matei 14. Poruncile Noului Testament sunt porunci ale libertAfii. Chimismul endocrin nu e biruit . cnzd. Iati prilej de cdgtigat la nivel inalt.asimilat.pAnAUBI cu linigtea pe care a restabilit-o Iisus c6nd a venit pe mare la ucenicii SEi invdluifi de talazurile infuriate ale mdrii. neutralizat . Aga prinde putere viatp religioasl din chiar neputinfa ome- neasc6. Lupta "de g6nd" iardqi incepe. strtlmutarea forfei oarbe neutralizate intr-o energie de o alti calitate gi de o inaltil valoare: a iubirii de Dumnezeu gi de oameni in genere gi nicidecum nu mai rdmdne iubire de vreun om. 71 156 cARAREA h. Satana nu e definitiv biruit pe plm0nt. Dar Dumnezeu nu te-a pdrdsit. ca oh.gi libertatea. Trupul e indiferent. ca tnrp. nu ale legii. Deci iatii cE iarAqi gi de la cump[na minfii at6rnd reugita sau nereugita str[- . ostenegte. M[rturisirile strdfunde de credinfd in Dumnezeu. hormonii.. in glande. devenim liberi de silniciapL- catului. fodele sale sunt oarbe. de pe urma unei evidenfe divine. abia in imp6r6fia ce va sd vie oamenii nu se mai insoard gi nu se mai mlritit. Poruncile Noului Testament ne asigurtr libertatea spiritului.33). Dar dac[ nu le implinim ne pierdem iard. precum neimplinirea lor ne intoarce iardgi sub tirania pdcatului.i. Se vede invdluit. $i totugi talazurile mdrii infuriate de patimi iaragi vin gi izbesc in perefii coribiei gi in digurile portului.decdt dupd o ciocnire.

l. p.275. sau gdndurile din pricina pldcerii. Momeala. 286. I. dup6 cum omul pdtimea de sild sub robia Stdpaniilor (rele).p. n-a impiedicat aruncarea gdndurilor in inimE. totugi n-am scdpat de rdzboiul momelilor. p. dar nu desdvirgegte pe cel ce nu implinegte poruncile". a l6sat la voia noastrd liber6. dar a unna sau nu poruncilor. Dum- nezeu putea sI ne slobozeascd gi sd ne facd neschimbatori tot cu sila. agteaptd gi vremea min- fii.279 gi ed.p. Deci curdtirea deplind a firii.290.- vArqit. ce anume iubegte: ostenelile din pricina Harului. nAzeou NpvAzur t57 daniei lui Dumnezeu cu deslvdrgirea noastrS. t t lbidt^. I Sf. ci prin Botezne-a scos cu sila din robie. degi botezali. gi ne-a dat poruncile libertdfii. al celui care a nesocotit poruncile.282. dar cd pe urmd tot cel ce l-a primit in chip tainic."a Degi inzestrafi cu darurile Botezului.in Filocalia ed. fiind urdte de noi. vol. Marcu Ascetul ne ldmuregte: Flristos prin cruce gi prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sild. 2lde*. Drept aceea.276. fiind iubite. nici Satana nu silegte voia omului"2. nefiind pEcat. 4 Id"^. "Desi- gur. desfiinfdnd pdcatul. Aceasta pentru ca unele din ele. pe mdsura neimplinirii e luat in stilpdnire de p6cat. e permisd de Dumnezeu sd cerce cumpdna libenefii noastre. Dar n-a f6cut aga. nici Dumnezev."' Aici std pricina pentru care noi. "Credinfa sti nu numai in a fi botezat in Flristos. spre implinirea tuturor poruncilor.9i p. dar nu implinegte poruncile. zice Sf.280. ci gi a implini poruncile Lui. ldem. gi astfel sE se arate gi Harul lui Dumne- zeu gi voia omului. II. 9ip. ne dovedirn impdtimifi de pl6ceri. . Mdntuirea noastrd nu e numai un dar de la Dumnezeu. al pocdin- tei. ci al lui. Marcu Ascetul: 'Nici Botezul. prin cruce. cdnd curdfirea e aflatlefectiv prin porunci3. intdmplatd prin Botez. "Prin Botez. 278. Sf. indatji sE fie gterse. implinind porun- cile ne ardtEm dragostea fald de Cel ce ne-a siobozit. dupd darul lui Flristos. Despre Botez. in mlsura in care sunt iubite sd gi rIm6nd. totugi mai avem trebuinfE gi de al doilea Botez. tntnrcdt luAnd puterea lucrlrii nu sdvdrgegte lucrul. intrucdt nu suntem ca ingerii neschimbabili. rezulti gi din cuvintele Sf.p. iar nepurtAnd gri- je de ele.9i p. "Smntul Botez este desf. Marcu Ascetul. Marcu Ascetul. altele. ci gi o faptd a libertatii noastre. care nu e al lui Adam."r Cdt de mare e darul libertafii la care-l vrea Dumnezeu pe om. ni s-a hArAzit darul desdvArgit al lui Dumnezeu. sau neimplinindu-le.

dup6 Sf. Al doilea (chip al nagterii) e cel dupd buna plEcere a voinfei gi dupd hotdr6re. Iar necredinfa nu e un pdcat str6in. a Sf. odatd ce t^Idem. Iar tn scolia a 3-a a aceluiagi rdspuns ne ldmuregte: "Sunt ardtzte doud chipuri ale nagterii. f6cdndu-se pe unnl mam6 gi incepilturl a oricdrui pdcat. Prin acesta Duhul Sfant insofindu-se cu inclinarea voinJei o preschimbi pan6 la indumnezeire. ci al celui care nu crede. Talasie i-a adresat sfrnfului intrebarea: "Dacd. 9i p. putem pdcdtui ?" Sf. agadar. .Iar porunca ce le cuprinde pe toate este lep[darea vietii proprii. gi p. in potent6. Morim Mlrturisitorul. Prin acesta se sddegte in suflet des6- vArgirea infierii. Primul e cel dupd fiin1a. pe mdsura aceasta vor intra in Impdr6fie. 291.. care e moartea (se infelege ctr penbrr Flristos gi Evanghelie). 18. cum noi. pentru lipsa mai sus pomenitil. Rdspunsuri ctttre Talasie."2 Relinem de aici cE gi moartea e o poruncd. Dar cei ce vor sE ajung6 la desdvdrgire sunt datori sd implineascd toate poruncile in mod cuprin- zAtor. $i precum pend cdnd cineva mai trdiegte in tmp e in lipsd cu implinirea acesteia. I loan 5. Potenfa infierii e ca o unealtli. Primul chip al nagterii lasd putinfd ca cei ndscufi si incline spre p5cat."r lar "cei ce-au implinit ponmcile parfial. cei ntrscufi din Dumnezeu prin Botez. ca cei ndscufi sd p[cdtuiasc6. Maxim Mlrturisitortl. Ft 158 cARAREA hnpAMTmr Cdci neimplinirea porwrcilor vine din necredinfe. DupA chipul acesta al nagterii e cu putinti. prinhe altele ii rlspunde c[ "avem Harul infierii ca potenfl" gi c6 "Duhul nu nagte o aplecare a voii ftrd voie. pp.. dupd al doilea insd e cu neputinfS.pp.295.293-294. 289. cit. ci pe una voit5 o pres- chimbd pane la indumn ezeire"4 . dacd voinfa nu se hotirEste sE o intrebuinteze. Mo<im.p. Cu gdndul acesta ne apropiem de conceptia Sf. 3l-32. 3 " Idem. fiind imp6timifi de cele trupegti. care rdmdne nefolositil. iar cel n6scut din apd gi din Duh s-a ndscut din Dumn ezeu. aga-zicdnd al omului intreg. c[ slmdnJa Lui rdmdne in el gi nu poate picdtub3. in op. ce ne izbdvegte desdvArgit de nestatomicia firii. unind-o intreagd cu Dumnezeu. dacd nu vor s[ traducd in faptd potenfa infierii sldita in ei. C[ci hotirArea voinfei este aceea care intrebuinfeazd un lucru. tot aga pane la iegirea din trup lu poate fi ferit de atacul gdndului. Ioan: <Cel ce se nagte din Dumnezeu nu face pdcat.

I nAzsorul. Toatd cdrarea de la porunci la cunoagtere. Iar peste multe veacuri. f6cut cu scopul de a pregdti venirea spiritelor. agtept6nd cu nerdbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu. sau. p. vol. Prof.35. NevAzur 159 inclinarea voinfei gi hotirdrea sunt indumnezeite. pentnr bundtatea Sa gi dupd mdsura suferinfei afldtoare in fiecare"S. 5 Sf. D. Am spus cd mai degrab[ I{ristos se face contemporan cu noi.G. Paris. ca fdpturi rendscute in Dumnezeu gi ajunse la libertatea spiritului. ea are rtrddcini in sus prin pdtrunderea (infuzia) transcendentei divine care lumineazd mintea gi consimte sd se facl cdutati chiar prin insuficien- lele ordinii imanente gi contingente"3. "Viafa pdmAnteascd a lui Fhistos e astfel o pennanentii actualitate. Maxim Mdrturisitorul. citat duptr Pr. iese la ivealI in fiinfa noastr[ pe mdsurd ce iese la iveald adevdrata noasffi fire de sub petele pdcatului.26.p. dacd weq contemporan cu toat6 viafa lui Flristos. L'Action."4 Sf. aPr. D. se strdduiegte impreunE cu noi dup[ virhrte.26. nici un pas n-o facem singuri. in zilele noastre. gl.lg-22. intrucdt viatra fiecd- ruia din noi igi are unicitatea ei. ea are r6d[cini in jos prin toat6 migcarea universului gi a vie]ii.7l3. iar pe de alt6 parte ne conduc la gdsirea de noi ingine. Iatd prin urmare c[ incercfuile gi nelinigtile wemii au 9i ele un rost: ne provoacd la glsirea sensului ce-l avem in Dumnezeu) ca ultimul reazirn etern al linigtii. Curs de Ascetica Si Mistica CreStina."r inc6 demult Sf. Fiecare din noi poate fi. El se face contemporan cu fiecare din noi. parti- cip6nd la toate suferinfele viefii noastre gi ugurAndu-le. 'Maurice Blondel. . Curs de Asceticd Si Misticd CreStind.420. Blondel scrie: "Aspirafia noastrd spirinrald nu se ivegte printr-un fel de generafie spontanee. Librairie Felix Alcan. 1936. Cei iegifi din "Cale" ar fr nigte iegiti din Cuvdnt.p. Ma><im M[rturisi- torul spune: '?en[ la sffirgitul lumii pdtimegte tainic punrea cu noi. l.p. Idem. Pavel scria Romanilor: "Firea intreagi suspin[. Stiniloae. pe care nu gi-o pierde. de la asceticd la misticS. Sttrniloae . Iisus ins6. mai bine-zis. prin care sd se izb6veascd de striciciune gi sd se bucure de libertatea mdririi fiilor lui Dumnezeu"2. Prof. duce cu noi lupta cu ispitele gi pdcatele noastre. P. care este deja un avans divin. 2Romani ' 8. ba chiar mai mult decdt contem- poran: pertag intirn la intreaga traiectorie a vietii noastre. repetdndu-se cu fiecare din noi. a$a cum un dascdl insofegte fiecare copil pe care-l cregte in toate stadiile sporirii lui in inv{dturd.

r--

160 cARAREA hupAnATrcr

Noi gtim c[ existii un schimb de comuniune de la om la om; cd
oamenii, pe mdsura interesuiui ce gi-l poartS, igi trec unul altuia in chip
tainic poverile, durerile gi bucuriile; cd unul poate sI simt6 toate stdrile
celuilalt, primindu-l pe acela in sine, sau pdtrunzdnd el in acela. Dacd
omul ajunge prin sensibilitatea dragostei sd cunoascd gi si inteleaga pe
semenii sdi, cu at6t mai mult o poate face lisus, Omul culminant, Omul
des6vArgit in dragostea de oameni, Omul c[ruia puritatea desdvdrgitd
fbra de p6cat, de egoism gi nep6sare, ii dd o sensibilitate unic6. El e
aproape de tofi, sesizeazd cu finefe supreml starea ce este in tofi gi
participd generos - deci fbrd pdcat - la vibrafiile tuturor inimilor, Ia
nazuintele lor bune gi la luptele lor impotriva rtrului, fonificdndu-le.
Chiar inainte de a fi pornit cineva cu hot[rdre pe drumul unei vie]i ce
duce la mdntuire, El il urmdregte gi il atrage la Sine, agteptind orice
priiej, folosind orice mijloc bun. El "urmlregte - zice tot Sf. Maxim
Mlrturisitorul - in toate zilele pe tofi cei ce se vor m6.ntui, pentru a-i
cdqtiga"l. Iatd Cine-i ascuns in comoara de mare pret, cea ingropati in
fiecare tarind omeneascd. Comoara dezgropatt" farina rdscumpdrat[,
iatd omul pus in valoarea lui Dumnezeu,sau "un duh cu Domnul"2.
Iati cum Ziditorul fdpturii, Mdntuitorul nostru, indurd o mic-
gorare a Sa in Duh, pe potriva mdsurilor noastre omene$ti, cu fiecare
v6.rstd, cu fiecare rdnd de oameni, panA la sfhrgitul veacului. $i se
silegte, ca un mare smerit, sd ne induplece, prin alegerea cea de
bundvoie, sd suim la mdsura Sa dumnezeiascd. Se micgoreazd, pe Sine
la mdsurd omeneascd, d6ndu-se minfii noastre sd-I semuiascd preful, gi,
daca il va af\a, sE ridice firea omeneascd la mf,sura dumnezeiegtii Sale
smerenii, adicd sd fim dumnezei dupl dar.
IatE mdrturia Sf. Maxim Mlrturisitorul: "Prin darul bunurilor de
peste veacuri gi de peste fire... prin acestea Dumnezeu se face nein-
cetat om in cei wednici. Fericit este deci cel ce L-a prefdcut in sine,
prin infelepciune, pe Dumnezeu in om. CIci dupd ce a implinit
infEptuirea acestei taine, pdtimegte prefacerea sa in dumnezeu prin Har,
iar acest lucru nu va inceta de a se s5vdrgi in continuu."'

Idem,P.G. 90, 17, pp. 26-27.
t' I Corint"tri 6,17.
3
Sf. Maxim Mdrturisitorul, Rdspunsuri ctttre Talasie, op. cit.,p.73.

I.

nAzsorut ws,vAzur l6l

Iatd pe Dumnezeu cOrmuind lumea gi totugi, cu mare smerenie,
bdtand gi agtept6nd la poarta zidirii Sale, sd I se deschidi gi sE fie
primit... Intr-unii se nagte, intr-aliii sporegte cu vflrsta gi cu infe-
lepciunea, intr-alfii propovdduieqte, intr-alfii minuni slv6rgegte gi in
sfhrgit intr-unii se schimbd la f'afd in lumine dumnezeiascd; iar
intr-alfii - foarte rnul;i de acegtia - neasemdnat se chinuiegte...

LUCRAREA PORUNCILOR STINGE CRZELE VOINTEI

E de la sine infeles cd gi voinJa este energia pe care ne bizuim in
rdzboiul nevdzut. Aceasta aseultd de cunogtinfd, care-i indrumd luptele;
iar cunogtinta e atrasd de iubire, care incilzegte toful, fie spre Dumne-
zeu, fie spre lumea sensibilS. Oamenii voinfei insd sunt eroii credintei
gi sfinfii cregtinismului. Acegtia sunt cei ce au r6bdat pan6 in sf;irgit gi
s-au mdntuiL Dar noi, pdnd sd ajungem ia o voinf5 puternicd gi stator-
nicd in bine, avem de furcd nu mai pufin decit cu un furnicar de voinle
sau tendinfe sufletegti, care ne hdrfuiesc in toate pd4ile gi ne ostenesc
in toate contrazicerile. De aceea unificarea tuturor tendinfelor sufletegti
intr-o singurd direcfie bund dd omului o mare putere. Dar la ea se ajun-
ge foarte grou, c5ci sunt multe tendinfe care se impotrivesc Ai atunci se
pomegte un rdzboi iniuntrul omului pentru inffingerea protivnicilor.
Iati cum descrie Blondel aceastii strategie:
"ExistS in om o multiplicitate de tendinfe, de pofte, dorinle mai
mult sau mai putin concertate sau divergente, un polipsihism de care
s-a putut spune cd sunt ca un popor numeros, care st[ sub gefia sau
conducerea rafiunii gi a voinfei, popor in care se g6sesc cdnd supugi
docili gi disciplinati, cdnd inddrltnici gi unelte de wajbf,. Ceea ce s-a
numit asceza gi lupta spirituald nu e decdt manifestarea gi metoda
I
aplicabild acestei istorii lduntrice."
"Corpul ascultl mai ngor de comanda voinfei (de pildd: migc
degetul cdnd vreau), dar sufletul nu ascultS, ci rezist5. "Aceasta pentru
cd in fafa oricdrei atitudini definite gi hotdrdte se ridic6, din spirit de
contradiclie, partida nemul;umifilor... Orice efort initial e ca o declara-
I
Ma,trice Blondel, op. cit.,vol. II, p.194.

<,

r62 CARAREA TMPARATIEI

tie de rdzboi moliciunii gi imprdgtierii forfelor vii, care au gi ele
instinctul conservdrii gi al independenfei." Acestea trezesc in noi "stdri
de congtiinf5 sffiine sau ostile conqtiinJei, voinfe noi care se ridicd
impotriva voin;ei. $i cdnd efortul voluntar grupeazd intr-un fascicul
parfial fo(ele ofensive, atunci se descoperh puterile adormite gi
dorinfele secrete.
"Ciici in fafa hotarArii declarate subzisti realitatea tendinfelor
eliminate, dar incl vii gi capabile de lucru. Ele nu se atenueazL, nu
sldbesc prin ele insele. Acordul scopurilor voite provoacd deci o
coalilie a puterilor ostile, care nu se mai mdrginesc sd producd o simpla
impresie in conqtiinla obignuita, nici sd rdmAnd in starea de vinualitate.
Ele se grupeazdn gi din defensivd trec la ofensivd."r
Lupta incepe deci abia tn cei ce s-au hot[rdt la o viafi mai con-
form6 cu poruncile dumnezeiegti. Blondel descrie bine aceste lucruri,
dar e de rnirare cum nu vede cd gi tendinfele rele sunt stimulate de
duhurile rele, sau cum nu vede cE aspirafiunile bune sunt m6.nate gi
atrase de o forfn transcendentd bund. Probabil cd aceasta se datoregte
faptului cd romano-catolicismul considerd afectele 9i concupiscenfa ca
legate mai addnc Ai mai organic de natura omului, pe cdnd ortodoxia nu
le consider6 create deodatd cu natura, ci intrate in ea dupd cddere.
Blondel are in continuare interesante considerafii din care se
poate infelege teza Sf. Maxim dupd care, inainte de-a se ridica omul pe
treapta mai inaltd a contemplafiei, trebuie sd treacd prin faza implinirii
poruncilor, prin faza dobdndirii virtufilor, prinfaza faptelor. Faza con-
templaliei e o fazA de pace lduntricE. Dar omul nu se poate odihni in
fericirea contemplatiei p6nd nu a biruit in sine contradicfiile, tendinfele
rele, p6nd nu gi-a unificat gi consolidat fiinla ca sd iubeascd numai
binele. Iar aceasta nu se poate realiza decdt prin acliune prelungit6,
prin fapte convergente spre bine, prin cdgti garea deprinderilor neclinti-
te in sdvdrgirea binelui. Cdci simpla gdndire la bine gi chiar simpla
voinfi de a face binele, fbrd trecerea deasl - gi aceea o weme regulat2i -
la facerea binelui, nu numai cd e departe de-a realiza aceasti armonie,
unitate gi siguranf5, ci, dimpotrivd, trezegte opozilia tendinlelor con-
trare. Un om de teorie se $tie cd e un om slab, mf,cinat de contradicfii
interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte.

' Idempp. 195-196.

2

RAZBoIUT NEvAzuT 163

De abia fapta aruncd o decizie in cumpdna acestor balansdri gi
care, mai ales prin repetare, aduce definitiv cagtig la cauza tendinlelor
bune. Nu degeaba virtutea insemneazd etimologic bArbdfie. Ea a adus o
solufie bdrbdteascd a viefii.
"Astfel activitatea voluntard, rupdnd fbrd incetare echilibrul inte-
rior al viefii, dezvdluie ceea ce se agitli confuz sub suprafafa sentimen-
telor aparente. Fdrd indoiald, automatismul, deja cdl5uzit de o rafiune
obscurd, ajunge sd provoace in noi aceste contraste de imagini gi dorin-
fe, care fac posibil exerciliul reflexiunii; dar inifiativa cuget5rii gi efor-
tul actiunii determinate sunt cele care constrdng tendinJele ignorate sd
se manifeste prin protestarea intensd (persistenta) a chiar acelora pe
care €[m fi vrut sd le nesocotim sau sd le distrugem. Iatd de ce acfiunea,
ca o sabie trangantd, deschide privirii o pdtrundere pdnd in profunzimi-
le tenebroase, unde se pregdtesc marile curente ale viefii interioare...
"$i uneori chiar ardoarea voinfei face sd se nascd" ca printr-un
fenomen de interferenfd, neputinta gi indecizia. Cine n-a cunoscut in
imprejurdrile cele mai critice aceastd durere a incenitudinii inactive !...
S-ar spune cd ajunge sd vrei, pentru ca indat5 sd nu mai vrei gi c6,
profitdnd de o hotdrAre deschisd, se descoperl in umbrd o putere
ocultd gi influenfe ipocrite, capabile sd ne conducd aproape fbrd gtirea
noasffi... Sunt cazlri cdnd nu putem face un pas fhrd ca sd se ridice
inaintea noastrd gi sd ne asalteze o mie de dugmani care pdndesc. $i
sentimentele noastre cele mai profunde sunt de asemenea cele care ne
divizeazd gi ne surprind cel mai mult ca nigte necunoscufi. Ceea ce am
dorit mai mult ne inspdimAnti de indatii ce trebuie sd-l dob6,ndim. Ni-e
teamd sI ptrrdsim condilia de mizerie in care ne gdsim... $i uneori e
suficient sd ne temem de un act, pentru ca pe neagteptate o nduceald sd
ne antrenezein sdv6rgirea lui."l E starea pe care o provoacd tendinlele
ce se v6d ameninfate de acliune cu nimicirea iminentd. E ultimul lor
asalt, dat cu toatd disperarea. De aceea, cAnd actiunea se produce, ea
cade ca o sabie biruitoare, ca un sod ce-a fost aruncat. insd, cine nu
pdgegte la ea, nu poate trece mai departe spre culmile desdvdrgirii.
Acela rdm6ne in "acea mare mullime de oameni care se acoperf, cu
florile intenfiei gi care nu aduc niciodatd fructul faptelor, frrd ca ei
2.
ingigi sd remarce acest continuu egec"

' Idem pp. 196-197. 'Idem p. 198.

r& cARAREA iupAnermt

Sd ne amintim de osdnda rostiti de Iisus zrsupra smochinului
lipsit de roade.
De cele mai multe ori "omul este ca un tablou, totdeauna cu
sabia ridicat6 asupra vrdjmagului, dar neddnd niciodat5 lovitura. Cand
mai face el ceea ce wea, mergAnd pane la capdtul hotdr6rilor sale cele
mai sigure gi cele mai stiruitoare, fbrd devieri gi ftrd int6rzieri?...Cu
cdt hotdrdrile sunt mai numeroase, mai largi, mai inalte, plutind pe
deasupra amdnuntelor de realizare gi a reformelor precise, cu at6t sunt
mai primejdioase; cdci omul igi inchipuie cd se amelioreazl cu atAta gi
nu face decdt sd se priveascd intr-o ficliune din ce in ce mai iluzorie...
Deci in acfiunile noastre existE o deficienjS habituala. Noi nu facem,
aga-zicdnd, niciodatd tot ce vretrn, cum vrern; rezistente neprevdzvte,
ciocniri, contraste uzeazd., gtirbesc gi deviazl voinfa. Te cunogti bine in
general, dar in fiecare clip5, in orice ocazie singularl te ignorezi;
gi acesta este momentul care decide faptele. Dorinlele noastre adesea
ne ascund adevdratele noastre dorinfe. Sunt doud inimi in inima
omeneascd; gi una nu gtie gdndurile celeilalte. Dar, prin simplul fapt cE
s-a luat o decizie gi cd s-a incercat un efort, situafia interioard s-a
schimbat; oaspetele ascuns in noi se dezvlluie."l
Dar acestea sunt caracteristicile stEriior dinainte de pdqirea la
acfiune, sau ale unor fapte care nu sunt executate din toatd inima.
"Funcfiunea nonnald a acfiunii este sd asigure coeziunea, sE con-
verteascd gi sE construiascd forfele difuze intr-un edificiu personal, sd
pregdteascl expansiunea ulterioard a fiintei noastre, care nu se
consolideazA ln sine, decdt acliondnd asupra sa pentru a se rlspdndi
mai bine gi a se dlrui generos cu atit mai multd extensiune cu cAt viafa
fiectrmia are mai multi intensitate in ea insegi. Acest rol arhitectonic al
acfiunii nu poate fi indeajuns pus in valoare... Oricare ar fi in noi
puterea care ia iniliativa in momentul in care un act este consirnlit, in
momentul in care se implinegte, atunci o colaborare intim6, asociazA
chiar tendinfele opuse gi stabilegte o solidaritate efectivd intre toate
perfile organismului fizic ai mintal.
"imprdgtiind efortul central al gdndirii gi al libertdlii in confuzia
acestui organism, s-ar pdrea cI acfiunea diminueazd oarecum gi ferami-

t
lde*,p.200.

nAzeorul upvAzur 165

leazd intenfia, fdrd ca aceasti obscwd difuziune sd fie compensatil...
Dimpotrivd acliunea unegte intr-un mdnunchi toate forfele imprdgtiate
ale viefii pentru a servi de mediatoare intre toate formele activitifii
corporale gi spirituale...
"Nu existd unitate in organismul nostru complex decdt prin coe-
ziune, gi coeziune numai prin cooperare. Acliunea e cimentul din care
suntem modelafi: lenea produce disolufia, moartea produce descompu-
nerea. Fiat al voinfei nu e numai lovitura decisivd care taie toate incer-
titudinile cugetdrii, care dd unei reprezentdi inci flotanti gi multiplI o
unitate, o soliditate, o precizie definitivd, care separS radical prezentul
de trecut gi realul de posibil; de asemenea, sub formd particulard gi
determinatd" este functiunea generald gi aga-zicAnd generatoare a vieJii
organizate... In lucrarea care migcd organele existii tntre mddulare o
legdturd inevitabila... Nu existi deci decdt un singur mijloc de-a
cuprinde, de-a ordona gi de-a intrebuinfa energiile imprd.gtiate in noi gi
chiar impulsiile rebele ale concupiscenfei: acela de a le capta in
sistemul unei activitntri generale gi de a le face sd conveargd prin
munc6 la integritatea viefii individuale... Tindrul, pentru a-gi domina
simfurile gi a preveni monstruozitifile unei culturi inegale prin care
uneori se rupe dupd bunul plac echilibrul funcfiunilor nervoase, are
nevoie de acfiune, acorddnd fo4elor sale tinere expansiunea uniformd
care le menfine in ierarhia lor naturald. Nici gcolarul nu-gi formeazd
inteligenfa gi nu-gi mobilizeazf activitatea mintal6 decdt printr-un
exercifiu, gi anume un exercifiu sistematic al facultifilor sale."l
"lmportarrt nu este deci numai sd remarc[m utilitatea sau necesi-
tatea acfiunii, ci de a vedea unitatea pe care o prezideazn qi pe care o
produce. FdrE indoiald acfiunea nu este eficace gi normald decdt dacd
este o sintez6, gi iat6 de ce educafia fizicl, gi intelectuald trebuie sd fie
generald: <Sp6cial bestiab> spunea un proverb gcolar. Omul nu este om
decdt prin ce are in el ca viati universalS. De voie de nevoie, acfiunea
are acest caracter universal, gi oricdt de restrdnsd am presupune-o ea se
exerciti intotdeauna sub specie universi, etiam in singularibus. A lucra
numai cu capul, ca (cerebralii>, inseamnl adesea a ldsa bestia sd
trliascd gi si creascd in partea de jos a noastr6, impreunl cu haita de

' Idem,pp.212-213.

Aceasti atitudine trebuie condamnatd cu hotirdre pentru cd e contrard migcarii celei mai sincere gi mai esentiale a naturii noastre. nu se face aceasta in dauna bogatei varietdji a cugetd. decdt prin seva puternicd a temperarnentului gi a caracterului ce i le dd omului contactul cu pemAntul. ca intr-un scurt moment de luciditate tntre dou5 somnuri. de a-ti da prea mare atenfie fie insuti. 215-217 . E o tacticd gregita de-a ceda moleqelii. Viafa asprd a fdranului e mai pufin folositoare intrelinerii nafiunii prin alimentele pe care i le procurd.. acfiunea este pentru ea calea de expansiune gi de imbogdfire. nu te cunogti. preful. de a te rlsfdfa: tocmai uzdndu-ne energia. "Deci nu menajdnd forfele noastre le intrefinem mai bine.. pacificarea lduntricd gi vigoarea voinfei. capacitatea frzicd de a indura ostenelile. ' Idem.rii sau a infinitei puteri a libertifii ? Nu. gi dacl trebuie s5. Dar dacd e adevdrat cI aceasti unitate totald gi exclusivd a actului contribuie la dependenfa mutuald a corpului gi a sufletului. in acest domeniu al acfiunii voluntare cu cAt o rdspdndegti cu atAt o ai mai mult. e semnul. o facem pentru cd in forfa. CatE weme nu acfionezi. pp. <) r66 cAnenEa lvpAnATml pofte neslndtoase gi gusturi degenerate. in frumusefea. Pane nu aclionezi trdiegti gi cugefi ca intr-un vis."l "{Jn mare efort pe care-l facem. degi s-ar pdrea cd o sacrificdm gi o mortificdm.. Supundnd voinfa simplicitdfii str6mte a unei solufii unice. dimpotrivd. pentru cd echilibrul intre vise gi practica de fiecare zi se rupe tot mai mult. fbrd sd ai destuld putere sd te ridici pentru a deschide ochii ca sd vezi gi sd pomegti. in munc6. .. venerdm aceste membre active care se angajeazd vitejegte in sarcinile necesare. "Acfiunea nu se poate produce decAt stArnind o luptd internd gi triumfrnd incd de la inceput asupra sistemului contradictoriu care s-a format impotriva initiativei ei. suportul vitejiei interioare a unei voinle obignuite sd depSgeascd mdsura. o decizie bdrbdteasci pe care o susfinem ne aduce un sentiment de trezve gi de mai vie claritate. cu at6t devine mai invergunati vdpaia dorintelor. din momentul in care se produce. Ea angajeazd toati viafa noasffi organicl gi mintald. prin intrebuintarea ei o repardm gi o amplifictrm. in sdndtatea muncii corporale ei exprimd Si realizeazd deodatd insdndtogirea morald. Cu cAt cineva e mai incapabil de-a acfiona.

acfionAnd. "Chiar cdnd nu simJi tot ce zici sau faci.. chiar sldbiciunile pot sd serveascd ca avertisment prevestitor gi reconfortant. putem spera sE ne vedem a$a cum suntem gi sd ne facem a$a cum vrem. De aceea mai degrabd prin observarea actelor decdt a g6ndurilor noastre. Pentru ca sii se organizeze in el un sistem gi pentru ca forfele lui sd se grupeze intr-un mdnunchi in el. ceea ce nu voiam din lipsd de curaj gi de forfd. "Dupd indelungi deliber[ri. nAzeorul NpvAzur 167 Dar cum sd cunoagtem tot ce se agitf in universul nostru interior. o voinfd adevfurati?.... o ardoare destul de vie.... "Garanfia gi criteriul sinceritifii este actul care taie incertitudini- le gi manifestii cele mai intime secrete pe care le ignorezi sau pe care fi le ascunzi fie insufi. excluzAnd pe celelalte. chiar ceea ce e mai tare decdt noi. acest punct critic odati trecut. cdnd nu ai decdt o dorinfl a adevlratelor dorinte..pp.. cAnd cuvintele gi actele ies mai pufin din ' Idem. chiar cdnd o facem cu oarecare sil6. care devine ca un sdmbure al caracterului. Acfiunile care risar din adAncurile viefii incongtiente trebuie sd ne slujeascd a studia curentele care ne poartd uneori f6rd gtirea noastrd. in indiferenfa gi haosul st2irilor interioare.. el constmiegte gi distruge. Actul este o descoperire a stdrii noastre profunde. uneori. . ceea ce am fi vrut sE vrem. Apoi. cum sa gtii dacd ai o atenfie destul de net6. trebuie sd invele a urrna hotdrdt una din tendinfele sale. un centru so- lid.. actul i9i desfhqoard consecinfele oricare ar fi fost flucfuafiile care le-au precedat. Pe urmd vine gi pldcerea pentru acel lucru. plictisindu-se repede de orice: e o anarhie vie. sau. 'Nu numai cE acfiunea servegte sd ne descopere ceea ce in noi e mai tare. s6 vrem ceea ce ni se pdrea cd nu putem vrea la inceput.. Altfel sfrrgegte prin a nu mai gti ce vrea. o intenfie desnrl de precisd... descoperire cu atdt mai importantd cu cdt e in contradicfie cu ideea falsd ce ne-o facem despre meritul nostru."l "Trebuie sd trecem la faptd.218-221. ci ea mai con- stituie adesea. "Astfel reugim. Manifestdnd rdul spre care suntem inclinafi. De cite ori noi nu voim decdt dupl ce €rm actionat gi pentru cd am acfionat ! Copilul are o viatd alternativd de dorinte opuse gi de migc6ri capricioase. decizia este intotdeauna rezultatul unui moment.

. devenind viata noasffi. 'Aceste puteri ostile nu trebuie ltrsate sd se grupeze in deprinderi gi in sisteme. care dovedesc cd actul cutare este permis gi pldcerea cutare e legitim5" trebuie sd ne obignuim a lua ofensiva gi a face mai mult decdt s[ evitim ceea ce nu ftebuie.. Deci mereu trebuie reincdlzifl cu o suflare noud acegti aliafi gata de sl[biciuni. faptul acesta produce un efect asupra noasfrd. pentru a-i infr6nge rezistenfa gi pentru a captz pane in originea ei sursa antrendrilor revolufionare.222-224. Chiar in cei mai buni sunt comori de rdutate. pentru cil acfirurea este semnalul unui rdzboi civil in care sunt modi gi renifi. se impune unirea fo4elor cre- dincioase impotriva anarhiei."r ' Idem pp. Trebuie s[ ne batem. de abandonilri. Cine nu face se desface. de necurdfie gi de pasiuni meschine. complici- tiifile gi ffidtrrile. F<- 168 cARAREA lvrpAnATmr abundenfa inimii 9i mai mult dintr-o constrdngere seacil gi dezgustii- toare. se coalizeazl ei impotriva voinlei.. cel ce va fugi de lupt[ va pierde in chip necesar libertatea impreund cu viafa. weau sI md lipsesc de ea>. A fi acfionat. sE trezegti prin luptii stdri de congtiinfE noi. care nu poate fi turnat decdt dintr-un singur bloc. cdci nu vei voi multii weme. din ce tn ce mai voluntard gi mai libere. . Acfiunea voit[ e principiul acfiunii. gi mereu concentrati ardoarea sufletului ca intr-un focar. cobordnd pufin cdte putin in realitatea conqtiinfei.. Agere contra. sd-l provoci. Pentru cd orice acfiune care se execut2l. De asemenea pentru a ne aplra de n[uceala din ulti- ma clipd gi de sofismele congtiinfei travestite. gi. FIri s6 aqtepfi trebuie sd acfionezi direct impotriva adversarului. cdci vei fi surprins 9i chiar voinla ili va lipsi: nu e de ajuns s[ rezigti. inainte de a se forma coaliliile. lupta e declarati orice am face. hebuie divizate prin atac. Aceastii construcfie vie e mereu instabil5 gi gata s[ se impr6g- tie. dacd nu lutrn ofensiva contra inarrricilor voinJei. pentru a aduna gi a disciplina forfele impr5gtiate. nu scutegte pe cineva de a actiona: nu exist5 rentieri in viafa moral6. pentm cd noi nu mdr96luim decdt zdrobind in noi gi zub pa$ii nogtri legiuni de viefi. pentru a topi la un loc toate elementele necesare actului. Nu ajunge deci numai a voi c6nd pofi gi cum poli. trebuie sii putem rdspunde cu forfa experientei anterioare: <<Chiar dacd e legitimd. "$i niciodatii opera nu e terminatii gi nici cucerirea definitiv con- solidatd. vei fi invins. Contra migcdrilor involuntare nu e de ajuns sE wei. se fo- losegte in chip necesar de consffingere.

pentru cr mantuirea .este. cei doi sau trei sunt puterile sufletului. tru e cu putintd dec6t in numele lui Dumnezeu. in mijlocul nostru. mai mult: o I I Tesaloniceni 5.ri a puterilor sufletului. Minunea acestei adunf. gi a voinfei. adundndu-se intr-un gdnd. va fi gi Dumnezeu in mijlocul lor. pe l6ngd infelesul literei. Cd unde sunt doi sau trei adunali intru numele Meu. iar mai cu deosebire inima. $i a dragostei. cerdnd ceva de la Dumnezeu. . cuvintele acestea. insemneazd iubirea.singurul bun ce ne trebuiegte cu adevdrat . invrdjbite de fapta ucigagr a pdcatului. sdvdryegte minunea unirii in dragoste a celor invrdjbite intreolaltl de pdcat. sau trei de pe p[mdnt.- nAzsonrl NsvAzur 169 o unificare a voinfei. mai au gi urmdtorul infeles: pdm6ntul este trupul. gi a$a ne afldm avdnd pe Dumnezet). 17. carele este iubire. care) dacd se vor invoi pe p[mAnt. Pavel: 'T. steruim in tot chipul cu putinfd asupra unirii lui Hristos cu fiecare din puterile sufletului. c6ci numai ea unegte cele inwejbite. Iar iubirea. ba chiar a tuturor facultElilor noastre sufletegti izbutegte s-o ajungd abia rugdciunea. care este Fiul Sdu. df. acolo sunt gi Eu in mijlocul lor. SPRE RUGACIUNEA NEINCETATA Matei 18: 19. carele este in ceruri. pe rdnd: o lucrare gi a minfii. Dacd doi dintre voi se vor invoi pe pdmdnt in privinfa unui lucru (mdntuirea) pe care il vor cere: se va da lor de cdtre Tatdl Meu. Rugdciunea neincetatl a fericitului nume: "Doamne Iisuse Fhistoase. dupd indemnarea Sf. miluiegte-md pe mine p[cdtosul".leintrerupt vE rugafi"l. precum gi asupra puterilor insegi.. Fiul lui Dumnezert. Tatil rdspunde celor doi. 20.ruindu-le iubirea Sa din ceruri. Unirea puterilor sufletului pe pdmdntul inimii.

Sub lucrarea preafericitului nurne. in vremea ndvdlirii patimilor: <Sd oprim cunoagterea naturald gi sd ne indeletnicim numai cu rugdciunea gi cu chinuirea trupului. adica din afara sufletului care formeazd rdul ce trece prin mijlocul cetdfii. puterile sufletegti inmul- findu-se. cel viclean ar izbuti sd surpe cetatea. 4-- 170 cARAREA itvpAnATmt lucrare imbinati armonic Ai mult sporitS. E ca gi cAnd mintea prevdzAtoare ar zice cdtre puterile sale. ca nu cumva prin ideile lucrurilor sensibile. Maxim Mdrturisitorul tdlmdcind locul de la 2 Paralipomena 32.2-3. care. in care-i vorba de regele Ezechia. la lucrarea cea dupd fire. adicd migcdrile gi gandurile evlavioase care pornesc in mod natural din ele. la care le-a incovoiat vicleanul. "Cu ajutorul acestor trei puteri sdndtoase gi neamigite. Sf. mintea adund popor mult. cu bdtrdnii gi cu popor mult. Din ele se formeazd cunogtinta celor sensibile. adicl sufletul gi sd ne t6rascd in Babilon. adicd in confuzia patimilor. Cdci prin acestea s-ar nagte in noi patimile pentru infbfigdrile lucrurilor vizute. prin chiar acestea puterea vicleand gi stricdcioasd obignuiegte sd porneascd rdzboi impotriva lui. iar lucrarea rafionale din noi incetdnd de a mai strdbate prin mijlocirea simfurilor spre realitlfile inteligibile. se intorc de la iubirea lumii. ca sd z6ddrniceascd atacul asirianului. De aceea zice Ezechia: <<Ca sd nu vind regele Asur gi sd afle apd multd gi sd biruiascb>. spre care erau zidite. ne invaJS: "Mintea inarmatd are aldturea de sine ca pe nigte betrani. cel viclean sd strecoare in noi gi chipurile gi figurile lor." Cdti vreme sufletul e strdbltut de aceastd cunogtinfi gi nu leapadd chipurile gi ndlucirile lucrurilor sensibile. care strdbate sufletul. puterile sufletului: mintea.. asemenea unui rdu care trece prin cetate. Preafericitul nume ne readuce iardgi din robia contra firii.> . sunt cugetdrile ce curg in suflet. sau cdpetenii: facultatea ratiunii. prin filosofia practicd (dintre acestea rugdciunea e figuratii prin urcarea regelui in templul lui Dumnezeu. nu numai adundndu-se. iubirea gi vointa. astupl izvoarele cetdfii. Iar apele din afara cetAfii. facultatea poftitoare 9i facultatea impulsivd. iardgi la Dumnezeu. trimise prin fiecare simf din sectorul corespunzStor al lumii sensibile. iar chinuirea trupului prin imbrdcarea lui Ezechia in saci). in timpul contempldrii naturale..

294 9i ed. 3 Sf. Mo<im Mdrturisitorul.mdnt3. Prin urmare mintea. II. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii.29. Iar acest numlr indi- cd deprinderea pdcatului. nu ne trezim din cursele vrdjmaguluia. omorAnd la poruncd dum- nezeiascd. Rtispunsuri cdfre Talasie. ci numai sd se roage.in op. virtulile. stim de bund credinfl cd mergem bine. vol. cit. Lucrarea poruncilor. precum gi intors: prin fdrddelegi se strecoard vrdjmagul 9i ajungem de-o asemdnare cu el.truns in cele trei puteri ale sufletului prin chipurile sensibile. Despre Botez. care vrea sd risipeascd prin cunogtinfa fe- saturile nevdzute. trezirea la viala cea dupd Flristos gi Duhul Sffint. ca printr-un inger. cit.182-184. acela a asfupat asemenea lui Ezechia izvoarele de apd care sunt in afara cetSlii gi a oprit riul care trecea prin mijlocul cetdfii. Marcu Ascetul.26.. prin m6na lui Dumnezeu. Deci cei ce ajung hotarul morfii in nelucrarea poruncilor nu se vor mdnfui. ed. adicd gdndurile evlavioase ale fiecdrei puteri. in vremea ndvdlirii patimilor. ca unii ce n-au aflat comoara. . n-avem nici o luptii."r Darurile Sf. 289. 4 2 Timotei2. pi dinafara prin cuvAntul Bisericii.pp. pute- rea vicleand gi tiran6. care pEzesc viafa curatd gi dau via!6 celui ce le implinegte'. ca gi lucrarea simfurilor indreptatd spre ele. Botez ne imbie. p. ba gi talantul de negustorie l-au ingropat in p5. La aceasta l-au ajutat puterile amintite gi multul popor adunat. p. care a pf.I. s5-gi imbldnzeascd trupul cu osteneli. o sutd opt zeci gi cinci de mii din ostagii ei. in voia firii povdrnite spre pdcat. lduntric prin congtiinf[. in op. 2 Neemia 9. nAZgOruL NEVAZUT t7l Prin urmare. nu trebuie sd se ocupe nici cu contemplafia naturald gi nici altceva sd nu facd in vremea atacului dracilor vicleni. sd stingd cu toatd sdrguinfa cugetul pdmAntesc ai sd pdzeascd zidurile cetdfii. Cd Dumnezeu se gdsegte in poruncile Sale gi prin porunci vine la noi $i pe noi ne strdmutd in Sine. l.. prin rafiunea destoinicd sd distrugd patimile. la implinirea poruncilor lui Dumnezeu. Sufletul ftcdnd a$a a biruit gi a ruginat. pornitd impotriva lui. sau degteptarea puterilor sddite in noi la a doua nagtere. ne isprlvim zilele in fericire gi ' Sf. Cata vreme mergem in voia valurilor. cel ce-gi inchide vitejegte simgurile gi leapddd cu totul migcdrile naturale ale minlii in- dreptate spre cercetarea celor din afard.

$i unul gi altul te desface de viata aceasta. totugi au fost prevenili de M6ntuitorul prin cuvdntul cdtre Petru: "Simone. De aceea zice inleleptul: "Fiule. Pe de altil parte. . cdlti sau "p6m6nt gi cenu9d"6. Simone. Rdzboiul duhovnicesc seamdnd intrucdtva cu rdzboiul lumii. I a Ioan 17. degi se vedeau in lume. Dar nu vor sdri cu toatd urgia rdutitii. -<- 172 cARAREA frr. Iov 21."5 Pricepem din aceasta cum ctr rlzboiul nevdzut. care se incinge intre suflet gi diavol. ca sd nu pierdern wemea. Cd zice un Sfent Plrinte: "Ia ispitele gi indat[ nu mai e nimeni care sE se mdntuiascd". aurul smereniei . care-i smerenia deplini gi condiJia de clpetenie a rugdciunii neincetate. 13. se vor folosi de unelte de-ale lor2. 2 s Ioan 8. iatA Satana v-a cerut pe voi sd vd cearnd ca pe gfdu. M. mdntuirea gi smerenia. Face. care le-ar face toate cdte-i invafn dracii. gdtegte sufletul tiiu spre ispite"3. ci cu vicleguguri gi curse. e inglduit de Dumnezeu sI se dea in stadia vietii acesteia. la sfbrpitul alergErii. Luca 22. cu minciuni gi cu infricogare gi cu alte nemaipomenite zavistii. paie. sI consfinleascd Dumnezeu biruinta noastrtr.27 . Iar Eu M-am rugat pentru tine si nu scadd credinfa ta.pAnATrct cobordm cu pace la iad !l Dar de indati ce afl6m ce inzestrare avem gi ne trezim spre ce trebuie s[ fim. oameni amdgifi de ei. nu erau din lumea. l. .dacd ar fi dup6 ei. necazurile gi tot felul de incerc[ri ale rdzboiului nevdzut izbutesc sd ne toceasctr pe deplin gustul de lumea aceasta 9i sd ne aducd la un fei de moarte fa16 de lume. cd nu le lasd DumnezetJ. puterile iadului vor slri sd ne ceard socotealI pentru nesupunere. Sfintii Apostoli. Rlzboiul ispitelor e focul care lImuregte ce suntem fiecare: lemne. Numai ispitele. ca. 74. cAnd vrei sd te apropii sd slujegti Dom- nului. 3 6 inlelepciunea lui Isus Sirah 2. pietre.dulama lui Dumn ezeu. cea ajutatd de El $i pe potriva puterii noastre. El are legile dup[ care trebuie sd urmdm intocmai.30-32.e 18. cei strlmutafi din lumea aceasta de dragostea Mdnfuitorului gi care. aram6.

nAzsorur.68. $i incepe aga: Toate patimile sau lucrdrile impotriva firii se ivesc mai int6i in minte. cdt gi din partea protivnicului. Ma><im Mdrturisitorul zice c6. "Precum trupul murind se desparte de toate lucrurile viefii.. Capete despre dragoste. . vede lupul 9i se duce la el. Iar dacd lupul ' Sf.zute. deci dupd lege. cdnd ingelatul nu mai intreabd pe nimeni. Prin urmare cel ce pdstreazd nevdtf.- . Clci. crezdnd cd e oaie.p. la fel gi mintea murind. De nu va muri cu aceastd moarte.in op.ine bine inclegtafi in lumea aceasta sensibild. ci igi crede minfii.zboi cu diavolul: pe acegtia ii are fdrd de rdzboi. nu poate sd afle gi sE trliascd cu Dumnezeu."l Totugi e bine sd descriem gi rdzboiul in elementele lui. Aici vine un chip sau un gand al lumii acesteia gi std ca o momeal[. care-i .26. prin care-i duce pe nebdgate de seamd la pierzare sigur6. Maxim Mirturisitonl. cdnd il uneltegte dupd sfatul ParinJilor. De aceea a zis un Sfbnt Pdrinte cd cea mai primejdioasd temnild e aceea in care te simli bine: nu vei iegi din ea niciodatd Rdzboiul incepe abia cu cei ce vor s5-gi refacd fericirea Raiului pierdut. acegtia n-au rd.. in partea cea mai sublire a fbpturii noastre nevS. se desparte de toate cugetErile lumii. cdtd vreme umbl6 dupd tihneald gi fericire degartd. atdt din partea omului. n-au sd se trezeascd din waja wijmag62. cit." Iar "starea cea mai inaltd a rugdciunii spun unii cd este aceea in care mintea a ajuns afarl de trup gi de lume gi a devenit cu totul imateriald gi fdrd formd in vremea rug6ciunii. pe care gi-o duce treptat pene la sfhrAmarea cea mai de pe urmd a nebuniei. LUPTA DUPA LEGE Cei ce nu urm[resc in viala aceasta nirnic mai mult decdt sd fie fericili in lume gi tihnifi in trup. cAnd ajunge la culmea rugdciunii.mati aceastii stare cu adevdrat se roagd neincetat. Iar mintea" dacd e neinvdfatii sau neprevenitii despre lucrdtura strdind" ca un miel negtiutor. strtrdanie pentru care invaf6 sE se desprindd pe r6nd din toati tihneala gi slava degart5 a vietii acesteia.NpvAzur t73 Sf. 2 2Timotei2.

vrdjmagul stdruie cu ea. o aratd mai sclipitoare. intrucdt acestea se impotrivesc intreolaltd. Dacd intirziem sd ne luptdm. avem lupta cea de gdnd la o clipd hotdr6toare. se imbracd in piele de oaie gi bietul miel. ci urim gi _-!rD . la prima lui rdsdrire. indatd ce se depdr- teazd. Se va invoi mintea sd meargd dupd momeald mai departe. ci sd pdzim cu toatd strdjuirea inima noastrd gi sd cdutlm ImpSralia Cerurilor din lduntrul nostru. Dar nici atunci nu are diavolul puterea sd stdrneasc[ gAndurile noastre cu foda. fie spre porunca lui Dumnezeu. se ocupe in chip pdtima. lupta trebuie dat5 grabnic ai dupd lege. spre a ispiti lduntrul nostru. ostag al lui Hristos. pe care o fluturd el in vdnil mintii. sau asupreala. dd loc momelii diavo- lului gi se face in stare s[ primeascd goapta lui cea rea. se poate int6. veste sd fim invlluili la minte din partea poftei sau a iufimii. iar cdnd igi dA seama de ea insdgi gi de cele in care se afld. sau se va intoarce de la dAnsa ? Aici e lupta. Iatd cum descrie Sf. infelesuri pdcdtoase. ddndu-i prilej sd incline fie spre ceea ce vrea el. neav6.zboiului. pentnr cd dacd ar fi aga nu ne-ar crula gi ne-ar aduce cu sila orice gdnd gi nu ne-ar ingddui sd cugetdm la nimic bun. cu el: dacd insd il urim. nu putem z6bovi. Mintea insd se trezegte cd a fost firati de gAnd strdin gi cd se afld in altceva. mintea de inimd gi de cdutarea amintitd. Dacd la asuprealE a izbutit sd fure mintea cu momeala gi sd o facd sd vorbeascd impreund. Prima intdlnire intre minte gi diavol e la linia momelii. Prin urmare. El are numai puterea sd ne arate in forma exclusivd a unui gand. gi clipele sunt scumpe.mpla ca ftrf. tot de-a zburda se duce in colfii lupului fldm6nd. Marcu Ascetul iscarea rdzboiului nevdzut: "Momeala aruncatd de Satana este ardtarea unui lucru rdu in forma exclusivd a unui gAnd. ca sd o facd iubita minfii. Cdci dacl am primit porunca sd nu ne ingriiim de nimic. avem inaintarea la unire. Dacd mintea nu bagd momeala in seamd. gi de cele mai multe ori viafa intreagd a unuia sau a mullime de ingi atdrnd de lupta nevdzutd a cdtorva clipe. dec6t in ceea ce-i era dat dupd fire. ne migclm indatd gdndu- rile noastre spre lucrul ardtat gi cugetarea noastrd incepe sd. Aceasta e a doua inaintare a rd. <- 174 cAnanpa iupAnATmr mai e gi viclean. Astfel dacd-l iubim.nd mirosul oii cercat. Ea folosegte pulindtatea credinfei noastre ca prilej sd se apropie de mintea noastr6. asupra cdrora incd aruncd vrdjmagul aprinderea sa.

care imping cu sila gi sufletul gi trupul in prdpastiile voluptafii gi le aruncd in fhnt6nile de smoald . iar congtiinla nu va mai avea indoieli in ce privegte siguranfa celor viitoare. Camarile acestea curate. nu numai in cele dinafard.--t RAZBOruL NEVAZUT 175 momeala ins5gi. de vom lepdda cu totul impdtimirea dupd pldceri. indatd e inldturatd gi aceastd ispitd. dec6t numai prin impdtimirea inimii dupd pldceri. fie cd sunt nerationale. exercitd o putere silnicd atunci cdnd stdruie. nu primesc nimic din lucrurile goale ale veacului acesta.gi nici vreo cale larga gi incdpdtoare. fiind urdtd de cel ce e atent la sine insugi. gi care sunt casa lui Hristos. chiar dacd e ur6td. incercdnd sd pdtrundd in cele mai dinlduntru gi mai netulburate cdm[ri ale ei. $i iaragi va avea mintea putere sd vegheze asupra inimii gi sa o pdzeascd cu toatd strdjuirea. ca gand simplu. Dar convorbirea . ci pentru cd s-a intdrit printr-o veche obignuintd. nu are putere sa taraie cu sila mintea in invdlmdgagul pdtimag de gAnduri. De aceea rdm6ne neclintitd pe loc. pe care le-a numit apostolui: credinfa. ci sd vegheze asupra inimii gi sa strdbatd tot mai inl5untru gi sd se apropie numai de Dumnezerr. Agadar. pardositA cu cuvinte gi cu chipuri de ale infelepciunrr lumegti. Deci cel ce este iubitor de adevdr gi primegte osteneala inimii poate sd nu fie atras in afard nici de obignuinfele vechi in felul in care am ardtat. ci gi in cele dinlduntru. fiind impiedicatl de nepldcerea inimii sd progreseze la o cugetare dezvoltatd gi la patimd. fbra numai pe acestea trei. unde nu sunt vAnturi de ale gdndurilor rele . oricdt de infelepfi ar fi. nu vom mai putea fi vdtamafi nici de aparilia gdndului simplu al vechilor obignuinte. fie cd sunt rafionale. fbrd sd se teamd de ostenelile atenfiei gi ale stdruinlei. a acestei obignuinfe gi mdrturisind lui Dumnezeu vechea pricind. care sunt cele mai de dinlauntrul sufletului. Iar dacd momeala st5ruie chiar cdnd e urdt5 (cdci se intAmpld gi acest lucru) aceasta nu e din pricina unei alipiri proaspe- te. ca gind simplu. Cdci ardtzrea aceasta izolat6. nddejdea gi dragostea. Mai ales cd acele imprdgtieri gi pldceri adeseori abat 9i cugetul gi fapta. Prin urmare e drept cd momeala. Cdci cunos- cdnd mintea impotrivirea trAndavd. care sd vrdjeascd pe cei ce pornesc pe ea. avdnd sd stea mereu inchis in anumite hotare (sd se circumscrie). Cdci nu poate sd nu se osteneascd cu inima cel ce ia aminte la imprdqtierile gdndului gi la placerile trupegti.

Maxim M5rturisitorul. cine va cddea pe piatra aceasta se va sfdrdma. cele de dedesubt. oamenilor. idolii lui (ideile fixe ale lui). piatra cea din capul unghiului. pdmfutul e inima cu poftele ei. Matei zl. Satanb). Biserica luptitoare gi cel aruncat pe p[mdnt. Aceasta au ardtat-o gi cei ce n-au pdcdtuit intru asem[narea cilcdrii lui Adam. armd mai tare. Psul* 136. in cer gi pe pf.9-10. tntru nimeni altul nu este mdntuire. in infelesul literei: Cerul sunt sfinfii. 2 8. Fiul lui Dumnezeu. intrucdt momeala n-au putut-o impiedica. op. av6nd mdnie mare. dat nou6. p[m6ntul. iar pe cine va cidea ea. temelia cetdlii sufletului.pp. nllucirile lui. ingerii. iar cele de dedesubt ar I Sf. 303-305. . $ pp. cdci nu este sub cer nici un alt nu- me. aFapte 4. Biserica biruitoare. inlorcdndu-se ca o arm6 mereu intinsd asupra vrljmagului. sau "puii de drac".. cit. intru care sd ne mdntuima. pe r6nd.lI-12. 3 s Matei 22. acegtia sunt pruncii vavilonegti."l incd din Vechiul Testament se cunoagte r6zboiul cel de gAnd. ferice de cel ce va lua gi va lovi de piatrd pruncii thi"2. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (infelegefi: <<Satan6. il va spulbera'. Gdndurile celui rdu. Ioan Scdrarul zice: "Ca numele lui Iisus Flristos. Cdci Dumnezeu Tatdl I-a dat (Mdntuitorului) un nume mai presus de tot numele: ca intru numele lui Iisus tot genunchiul s6 se plece gi al celor ceregti 9i al celor plmAntegti gi al celor de dedesubt6. Or. Iar piatra este Flristos sau credinfa in El. De aceea Sf. CuvAntul acesta poate insemna tot a$a de bine. Marcu Ascetul. De piatra aceasta trebuie s[ lovim pruncii vavilonegti.mdnt nu este !" Cerul este mintea gi pdmantul inima. Cdci. ferice de cel ce-fi va pl[ti dupa fapta ce ne-ai f6cut tu noud. in care trebuie sd se depene rugdciunea netncetatii a preasfhntului nume: "Doamne Iisuse Flristoase. 6Filipeni 2. ci in inchisorile fdrddelegilor sau iadul. M.42. miluiegte-mi pe mine pdc[tosul". cei mutafi din viafa aceasta. dar convorbirea prietenoase cu ea au lepddat-o cu totul. dornicI de pustiire. dar care nu sunt in Biserica biruitoare. pe care zidani vremii de atunci n-au bdgat-o in seam63. urm[toarele lucruri. 71 176 cARAREA ltvpAnA1ter g6ndurilor ce se adaugd atdrnd de voia noastrd liberS. AltA insemnare poate fi aceasta: cerul e mintea. 298-300. momelile sale. dupd cum ii numegte Sf. locuitorii pimdntului.

Marcu Ascetul. 2 Sf. op. biruind pentm ostagii Sei gi slobozindu-i. 8. gi p. cd Domnul privegte la inimile tuturor. indatd le vine in ajutor (le face dreptate). de incuviintarea ei voinfei.f nAzeorut upvAzur 177 fi cele din subcongtient.. .p. aga e. precum a fdglduit." i se int6mpld c[ incuviinleazd. vom vedea lucru minunat: pentru osta$ luptdndu-se imp6ratul .. pe motivul ci vor sd le cunoascd bine pi sd le probeze. Marcu Ascetul. latl ce ne invafi Sf. p€ aceia ii las[ . 306. a rupt zlvoarele gi a spart porfile iadului. Cdci Implratul nostru s-a luptat pane la moar- te.ca pe unii ce nu cred ci vreau sd se ajute singuri . o omule. gi inc[ moarte de crucel. dar le purtdm in noi.cel pufin in faptele de congtiinte."2 PE TREPTE DE-A NAPN Deci vremea de luptd are o mare cumpdnS" gi anume: dacd mintea nu-gi aduce aminte cu credint[ de "Doamne Iisuse. pe care de aceea nu le surpd fiindcd vede cd momeala lor este iubiti in loc sd fie ur6td de la prima ei mijire. de care de obicei nu gtim gi nu ne dlm seama. prin credintE gi nldejde. ci se lipesc cu dulceatd de ele. Voinfa ia hotdrArea intotdeauna dupl sfatul mintii gi niciodatl inainte: . Aci e granila intre lupQ dupd lege gi c6derea in f6rddelege..sE fie izbifi gi de gdndurile ce urmeazii. momeala vrdjmagului. cdreia inc6-i sufl6 vicleanul boarea amefirii. Iar pe cei ce nu stArpesc primele inmuguriri. gi celor ce urlsc prima rdsiirire de gdnd rdu. lovim momeala cu numele lui Dumnezerr. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. 311. Dacd la ceasul de rdzboi. cit. privitor la aceast[ clipS de mare insemndtate a rdzboiului: "Cunoagte deci. oriunde e chemat pe nume. 9i nu lasd roiul v6lmdgagului de gdnduri s6 ndpddeascd 9i sd intineze mintea gi congtiinJa lor. $i: il cheaml dragostea. De aceea se zice cd in orice hotdrdre avem libertatea voinfei. dep6n&rd rugdciunea. Deci mintea cdzttl in hotarul fdrddelegii. adicd putinta de-a I Filipeni 2.tocmai intors de cum e in rdzboiul vdzut. $i printr-insa trecdnd. mai bine-zis in clipa de luptd.

sau obicei. ca pe o mare cinste. care face liberi pe cei ce stau in adevdr2 gi nu stau in minciund gi-n tatll minciunii'. $i repede urmeaz6 jalnicd pustiire tn cetatea sufletului: implinirea cu lucrul gi repetarea faptei aceleia. gi tot de aceea petrece cu noi. in tot chipul silindu-se sd ne dezlege libertatea voinlei din languri strdine.44. . sau legea pdcatuluia. cdnd nu le mai are. pane ajrurge deprindere. gi prin el avem a spori pene la mdsuri dumnezeiegti. cu fiecare r6nd de oameni. dupd pufin iar69i ne predim spre gi mai grele lanfuri. din multa p6cituire. Totugi omul. de fii ai adevdnrlui. Asta e tot una cu pierderea darului libertAlii vointei. 8. Iubirea inclind libertatea ca pe o cumpdnd.32. -7--a 178 cARAREA irrrpAnATmI alege ce wem. mai grea ca cea dintdi. dar nu le mai are de unde. Toati vigoarea tineretii o dE cui nu trebuie. i s-a stins puterea voinfei de-a se impotrivi. iar lui. Galateni3. c6ci de unde odatii pruncii vavilonegti erau miculi gi-i lua in glum5" acum s-au f6cut barbafi gi-i simte cum ii furd puterile. inrdddcinarea obiceiului p6catuirii duce intocmirea sufleteascd gi trupeascI a omului pane la neputinfe de a se mai irnpotrivi. Prin darul tibertitii voinfei avem a sui de la chip la asem[nare. Iati de ce toatd strddania dezrobirii puterilor sufletegti din patimile contra firii duce de fapt la redob6ndirea libertdfii de fii ai lui Dumnezeut. Cdteodatji primegte Dumnezeu gi cioburile insd numai dacd au mai rdmas puteri gi pentru cea mai de pe urml lupt6. iar noi nepricepulii. Cand avea puterile intregi n-asculta poval4 iar acum. Aga se deschide spirtr:re in cetate gi se ndpustesc puhoaie de vrdjmagi care agteptau ascungi afar6. Darul libertefii voinfei ni l-a dat Dumnezeu. va inclina cumpdna liberei alegeri spre momeala gi sfatul sffiin. 7. 2loan a 8.26.firea fbr6delegii. le-ar intoarce lui Dumnezeu.9. Dacd mintea se va afla iubind o momeald strdind gi sfatul viclean. Cdci vrdjmagul care pustiegte prin I 3Ioan Matei 5. iar bdtrdnefea hirbuiE umbld sd o dea lui Dumnezeu. Aqa se intSmpla cd lucrarea impotriva firii i se face omului "a doua fire" . i$i dA seama cd robegte vrajmagului. Pentnr refacerea. Romani 7. sau chiar pend la a nu wea sI se mai impotriveascS. sau crearea din nou a omului a venit Dumnezeu intre oameni. sldbindu-i puterile. care e pe viaf6 $i pe moarte.

ldcomia de putere gi fumul mdndriei. I I Corinteni 1. impinsl de strigarea congtiinlei. c6ci sub orice plIcere e incol5cit un garpe. fie nebunia. clipi in care vrljmagul i-a furiqat undila iadului pe gaq invdluiti megtegugit intr-o momeald a unui lucru sensibil al lumii de aici. care n-au vnrt nicidecum sd se lase de patima lor? Dar gi lenea poate face nebunii cdnd se vede in primejdii. Trebuie sd spunem cil fiecare din patimile de cdpetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pane la dec[derea cea mai de pe urm6. pe cei domici de Cuvdntul lui Dumnezeu ii ispitegte cu Biblia2. lIcomia de avere. iar al1ii. vine cu asuprire mare.20. li se intunecl mintea gi fac Ai pilcatul cel mai de pe urmil omordrea de sine.- . cdnd afl6 cI mintea. Tofi cei ce umbl6 dupd pl6ceri. mai mult mo4i decdt vii. de orice fel. $i in sflrgit. diavolul umbltr s6-l dea legat la wr chinuitor mai greu: duhul deznddejdii. pe cdfi nu i-a luat de minte gi s-au omordt ! Bolile de pe unna desffiului. cu desffinarea. 2 2 Petnr 1. incdt sufletul. altorq de durere. li se rlticegte mintea cu totul. incdt in zilele noastre se vdd mulfi cdlItori la iad cu Scriptura in mAn6. fie ea omordrea de sine. Iar ca pedeapsd. nemaiput6nd suferi. Cdte unii mai scap5o alfii o duc aga. wea sd facl rdscoald impotriva robiei sale. Atunci se afl5 sufletul intre viafd gi moarte. dand in nebunie.20. Protivnicul ispitegte cu momeala plEcerii pe tot omul spre patima spre care-l prinde cE are povAmire mai mare: pe cel aplecat spre trup. cu inlelepciunea veacului acestuial caxe pe mulli i-a rltilcit de Dunnezeu gi pe pufini i-a intors. De unde atdta pustiire ? De la o clipd fdri de Dumnezeu a minlii. Aga e de grea robia duhului acestuia. dd lupta deznddejdii. pe cdfi nu i-au adus s6-gi pund caplt zilelor ? Care a sflryit bine dintre befivi. nAzsorul uevAzur 179 patimi. adundndu-gi cele mai de pe urml puteri. . fie chiar indr6cirea. nu vor scdpa de primejdii. dovedind sufletului cE n-are chip de scdpare. precum cd sufletul a indrdzrit una ca aceasta. pe cel inclinat spre g6nduri. De pildn.

gi cu asta a redus la nimicul slavei degarte gi la absurd toati str6dania virtulii. Vrdjmagii lor se apropie de ei gi-i roagd sd primeasc6 gi ajutorul lor la ridicarea templului. Ca pildd grditoare. ca sd atagd la ei inima celui ce se strdduiegte. mdndria" fiJimicia gi dorinfa de a pl6cea oamenilor se apropie de mintea abia iegitii din robia babilonicl a confuziei patimilor zicdnd: <<Vom cl[di impreunE cu voi templul Domnuluil>. a scopului ultim al virn4ilor. atunci. Zorobabel gi Iisus Qosua). fdcdndu-se impreund rdvnitori cu cei ce se nevoiesc. Drept aceea e destul sE izbuteascd o mutare mai incoace. inldturdnd mai degrabd lipsurile virtulilor. Trebuie deci multi gi adinc6 deosebire a gdndurilor. Iatii-ne. pe care-l desprinde Sf. Maxim. vorbe goale de la oameni gi rdnjetul lui sinistru. gEsim cd slava deSartS.. sau de primirea de strSini. merge. Cdci nici unul din acegti draci vicleni nu impiedicd weodat6 rdvna omului virnr- os ci. Refi:zul acesta de neinteles prime$te un addnc infeles tAlcuit dupd sensul spiritual. indeamnd la gi mai mari silinte. l-3. De aceea spun viclenii: <La fel cu voi ascultdm pe Domnul vostru>>. in aceastii privinfd. degertAnd virtulile in sacul spart al patimilor gi culeg6nd. Toatd strddania protivnicului aceasta este: sd desfacd dragostea gi cunogtinfa noastrd de Dumnezeu gi sd le dea" prin patimi. dupd ce a pierdut mdsura con- stant[ a moderafiei gi s[-l conducd pe neobservate spre alta linta decit cea spre care credea cd. ne poate fi tdlcuirea Sf. pentru cd la acelagi Dumnezeu se inchin6. in schimb. printr-o singurl intorsdturd mdiastrd a vicleanului. ca obiect de preocupare nimicul gi absurdul. mai aici. socotind gi insemnarea numelui celor ce vrdjmlqesc mintea. Cdci nu urdsc viclenii neprih[nirea gi nu se scdrbesc nici de impdrfirea de ajutoare.. . din faptul simplu istoric. De aceea vicleanul nu se dd la o parte de-a reduce la nimic Ai la absurd chiar gi virtulile. resping ajutorul lor. "DacE Zorobabel gi Iisus Qosua) inseamn5 mintea activ5 gi con- templativE gi dacd wijmagii lui Iuda inseamnd patimile minfii. Dar c[peteniile iudeilor. atlt 180 cAnnnpa iupAnATret CURSELE. imprejurarea istoricd e urmdtoarea: intoarcerea iudeilor din robia Babilonului gi zorul de a-gi reface templul. Morim Mdrturisitorul a locului de la I Ezdra 4.

Deci cu atiit mai mult sunt descoperite lui Dumne- zeu. sau forme gi migclri naturale ale virtufii. <<Fiindci toate sunt goale gi descoperiterrt. ce minte inaltii i-ar putea descoperi ? Nu poate mintea. Clci acestea ne sunt cunoscute 9i noutr ingine gi le sunt gi altora descoperite.12. . ar fi in stare sd scape de viclegugurile ascunse ale fdfdrniciei dracilor impotriva noastrd gi sd stea de sine cu totul singur fdrd nici un amestec cu ei. in noi care credem cd ne putem ascunde.6rdt gi cu glas mare duhurilor amrgitoare ale m6n- driei. s6 o zideascl pe aceasta lui Dumnezeu. care a cunoscut de mai Snainte toate veacurile nesfiirgite. nu numai cele ce s-au f6cut gi s-au gdndit. ale slavei degarte. care q[tmnde in toate gi sffibate pAn6 la desplrfitura sufletului gi a duhuluit. sau forme gi migcrri mai presus de fire gi proprii lui Dumnezeu. f6r6 numai prio cuvdntul viu gi lucrdtor. gi sl zideascd templul Domnului asemenea lui Zorobabel ? C6ci acesta spune hot. Dar pe acegtia care au aparenfi c6 ajutii omului s6 umble pe calea virtufii gi c[ zidesc impreunil cu el templul Domnului. gi care sunt duhovnicegti. in cele ce face. sau de toate celelalte prin care se caracteraeazaviala dup6 Dumnezeu. 13. Numai cel ce are acest cuvdnt poate cunoagte cd amestecul dracilor pricinuiegte striclciunea gi surparea intregii clddiri gi intineazi Harul gi frumusefea sffiduinfelor inchinate lui Dumnezeu. Cine deci.n--- nAzsorur uevAzur l8l sau de cdntarea de psalmi.se infelege. sau de cele mai inalte invdJi- turi. sau de veghere.. cdci <<nu este inaintea Lui nici o f6ptur6 ascunsib> . avdnd ca ajutor la vinute pe weunul din dracii pomenifi. ale pltrcerii de la oameni gi ale fafErniciei: <Nu vom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru. Pentru :[ nu are pe Dumnezeu ca scop. pdnil ce scopul gi cauza celor ce se sdvdrgesc le slujegte lor. ca str s6v6r- I Ewei 4. Cred cI despre faptele 9i gdndurile viitoare spune Scriptura cd <<nu este f6ptur6 ascunsib> iar nu despre cele ce s-au sdvdrgit. sau de cetanii. neavdnd acest cuvint slldgluit in ad6ncul inimii. De aceea. adicd cnnoagte care dintre frpt" gi ganduri sunt sufletegti.. pe ceilalfi draci ii obser- vd ascetul mai repede gi scapr mai ugor de vEtiimarea ce vine de la ei. sau de culcarea pe jos. date firii prin Har.. clci nimenea nu poate. ci vom zidi singuri Domnului lui Israib.. ci gilele ce se vor face gi se vor gdndi. 2 Ewei 4.

zicind: "Eu sunt hristos !-5 $i te trimit sd propovdduiegti gi s[ faci cutare gi cutare. 2 oMatei I Petnr 5. trimite Dumnezeu vedenii. il invafA gi el siubeascil pe Dumneze\ gi-l laudI" cE bine face. Cu un cuvSnt: contraface tot ce face Dumnezeu $i de de rdp[ pe oameni cu mullimea ingeldciunilor. Trimite Dumnezeu slujitori. Rdspunsuri ctttre Talasie. UNtr-$I TAIE MINTEA IN SCRIPTURI Cu trecere de werne. Propovdduiegte Dumnezeu iubirea de oameni f{rd deosebiri gi margini.8. incdt gi lumina drmrnezeiascl o conhaface. cu cane amnge$te pe cine poate Si pe cine vede cE umbl6 cu indrdzneall dupd darui dumnezeiegti. trimite gi el. inainte de dob6ndir€a smereniei statornice. t Sf. Ma:<im Merffiisitorul. prin cele de-a dreapta sd le firigeze ispitele de-a stAnga. Deci nu din invidie n-au primit cei iegifi din robie pe cei de neam str[in sd zideascd impreund cu ei templul Domnului. se aratl gi el. F<r 182 cARAREA lvpAnATrsr geasc6 virtutea privind spre El.. dar cdl[toregte fdrd sfat 9i intrebare. Pe cine poate sdl intoarcl impotriva lui Dumnezerg o face. care voiau. propovtrduiegte gi el. ci fiindcd au cunoscut cursele ce se ascundeau in aparenfa de prietenie a dracilor. prin bine. cd a ia fi la laudl sffiintr gi c[ in credinla lui s-a incdlcit un fir subtire de putere wdjmag6. . pe cine iubegte pe Dumnezeu. nu in infelesul c6 s-a putea apropia sd strimbe adevdrata luminE" cdci l-ar face scrum gi nu poate sta intr-ins4 ci ndlucegte gi el o lumind. 29t-294.-khi&- . 24. Aga se preface in chip mincinos qi in inger al luminii3 gi in hristos mincinosa gi ingeald pe mul1i. 21.fere sd priceap[ unul ca acesta. 3 l..."t Dar cursele nu se isprlvesc aci. cit. S-a fdcut deo indrEznealtr nemaipomenitS. Tot c6mpul de rtrzboi e acoperit de curse gi mulfi sunt cei ce le cad in gheare. sLuca 2 Corinteni I 14. in op. ranjind2 bucuros. Viclearul bagE de seamd ce face Dumnezeu gi face 9i el la fel. Satana s-a mai iscusit in rele.24. k-. sd le aducd pe neobservate moartea prin pdcat. 8. pp.

minfile inguste.NgvAzur 183 E vremea. 11. dupd putere. zicdnd: "Bdgafi de seam6. Deci. nAzeorur. De aceea. fiindc6 de la o weme incoace mulfi ingelafi se ivesc gi multd tulburare fac printre oa:neni. CAte unii mai apringi la minte. Este gi o "ispit6 a mdntui- rii" in care au cdnttmulfi ingelafi. Dumnezeu ing6duie duhului r6u s6-i amdgeascd deslvdrgitz ca pe unii ce indrdznesc sd se apropie de Dumnezeu. il cerceteazl Satana ludnd chipul mincinos al lui Hristos. spundnd: <<Eu sunt Mesia gi ceasul e aproape>>. ca str-i chinuiascE. neavdnd cercarea dreptei socoteli. fie de la boli. mucenicia 9i celelalte ndluci ale minfii tngelate. imbulzifi nu de vreo virtute. ci de iubirea de sine. cAnd de fapt ei n-au sdvArgit nici alergarea gi nici dupd lege n-au luptat. mai ales in nlele noastre. zicdnd c6-s mdntuifi. Nu vl luafi dupd ei !"r De aceea e bine sE ldmurim. scdncesc in inima lor dup6 daruri mai presus de fire. iidd pe sezlma vicleanului s[-i pedepseascd. Este gi ispita sfinfeniei. Iatli cum vine cursa aceasta: Vicleanul are doud feluri de momeli. inainte de vreme gi ispitind pe Dumnezeu. . decdt sI creadd gi sd se socoteascd a fi gi ajuns sfirrlenia" misiu- nea. in toate aceste ispite cad cei ce ocolesc osteneala. Astfel. care inclin[. gi acest ucigag vicle- gug al ndlucirilor. ceci mulli vor veni in numele Meu.8. 2 2 Tesaloniceni 2. care spun cE nu mai au nimic de fdcut. gi. dupi iubirea omului. este gi ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". necurafi la inim6. c6nd atflrnd de la Dumnezeu o atare pedeapsd pentru oalecare. precum este gi ispita muceniciei. nu-i de mirare cE-i dd in robia tngelEtorului de minte. Au gi ei o osteneald: aceea de a ajunge la darurile mai presus de fire. gr[indu-i cu mare bldndete. sd nu fifi amdgifi. fie spre mdntuire. cu care-l ciqtigd fulgerdtor gi poate pentru totdeauna" ca pe unul I Luca 21. Av6nd acegtia iubire fdrl minte pe care vor sE o cinsteasc6 cu daruri mai presus de fire. pentru indrdzneald. ii trdntegte o laudd. de care ne-a prevenit Mdntuitorul. fie de la fire. fie spre pierzare.

2 Numerii 25. Cand stai de vorbd cu cdte unul din acegtia. Iat6-l cu momeala pe geL De-acu. Ba incd. Ast4 pene nu-i afli prima sptrrturd a minlii. Iati cum "puiul de drac" al iubirii de sine. i se va pdrea cE face slujbd lui "Durnnezptf'(dumnezeul care l-a ingelat pe el)2. necazurile gi moartea ce-l va ajwrge in zilele urmagilor sdi. incdt gi moarte de om e in stare sd fac5. dup6 oarecare gcoald a r6tdcirii. te uimegte con- vingerea gi siguranfa lui. gi nu poti prinde repede cE stai de vorbi cu un ingelat $i un serit din minte. ca apoi sf. cu care tatiil minciunii gi-a mdngdiat pruncul iubirii de sine. umbl[ dupi ce. fbcdndu-se bdrbat gi ajutat prin vedenii mincinoase de tatdl sdu. $i nu e mare mirare4 cdci zice un filosof. incdt i se va ptrrea pdcatul virnrte dumnezeiascI.) rMatei 7. de la care apoi toate megtegugirile vicleanului trebuie s6-gi dea arama pe faf6. uneori gi legdtura cu judecati a cuvintelor lui. omordnd pe cei ce nu cred ca el. tatil minciunii. cdnd increderea ii va fi cdgtigati desdvdrgit gi-i va fi intArifil. de cele mai adese4 e c[derea la laude. prin potriviri de semne prevestite ajunge increzut in sine gi tn hristosul lui. pe calea cea "pldceri duhovnice$ti". Trecurl trei ani ftu.i6 rezboi intre Siria gi Israil. . e destul sI primegti in minte o singurlprejudecati. la care str nu ajungi in chipul cel mai logic cu putinf[.7-13. + 184 cAnenpa llapAnATrer strimtill gi cu chinuri ce duce la imperdfie. De aceea Biserica ingirl printre plcatele mintii 9i prejudecdfile. Proorocul Ilie vestise regelui mustrarea lui Dumnezeu.14. 2. O mdrturie din Scripturi a celor zise ne va dumeri mai bine. strdmbl mintea bietului om.In al treilea an s-a dus Iosafat regele Iudei la (Ahav) regele lui Israil. (Urmagii lui Solomon dezbinaser6 regatul. Era pe wemea proorocilor mincinogi din zilele lui Ilie gi a regelui Ahav. 3 Regi 22: l. pe care l-a clocit cu atdta osdrdie cel am6git de minte. intemeindu-se pe Scriptwd. nu fie prdpistenie. Trebuie s6-i prinzi momeala pe care a inghigit-o gi care.

gi a zis: "A$a zice Domnul: cu acestea vei impunge pe Sirieni pan[ ce-i vei nimici". . cd Dornnul il va da in m6inile regelui !" 7. Apoi regele lui Israil gi Iosafat. cdci nu proorocegte de bine pentru mine. gi-a fdcut nigte coarne de fier. ca sI intrebdm pe Domnul prin el?" 8. gi noi tJlcem de atAta weme gi nu-l scoatem din mdna regelui Siriei?" 4. cum sunt caii titi. regele Iudei.acesta e Mihei4 fiul lui Imla". gi le-a zis: "Sd merg eu oare cu rlzboi impotriva Ramot-Galaadului. sau nu ?" $i ei au zis: "S[ mergi. a zts (Ahav) regele lui Israil c[tre losafat: *Mai$ieste un ofr. cum e poporul tiu. Iar Sedechia. fiul lui Ghenaan. a$a-s gi caii mei". ci numai de r6u. imbrdcafi in haine dornnegti. 5. in medianul de ldngl portile Samariei. $i a adunat regele lui Israil cala patru sute de prooroci.T nAzson. gi tofi proorocii prooroceau inaintea lor. aga-i gi poporul meu. $i a chemat regele lui Israil pe un famen gi a zis: "Du-te duptr Miheia. . $i a zis losafat: "Nu vorbi aga rege !" 9.. prin care se poate intreba Domnul. ce zice Domnul ?" 6.l. tnsd eu nu-l iubesc. c[ Ramotul Galaadului e al nostru. $i a zis Iosafat: "Nu mai e oare aici weun prooroc al Domnului. $i a zis regele lui Israil c[tre slugile sale: "$tifi voi oare.s lui Iosafat: "Merge-vei gi tu cu mine la rdzboi impotriva Ramot-Galaadului ?" lar Iosafat a zis cltre regele lui Israil: "Cum egti tu a$a-s gi eu. I l. Apoi a z. s-au agezat fiecare in tronul slu. NpvAzur 185 3. fiul lui Imla !" 10. $i a mai zis Iosafat regele lui luda cltre (Ahav) regele lui Israil: "intreabd dar astfuzi.

ca sd nu-mi grdiegti nimic. $i a zis regele: "Iar gi iar te jur. 18. sd mai mergem noi oare in rdzboi impotriva Ramot-Galaadului. Apoi a venit el la rege gi regele i-a zis: "Miheia. in numele Domnului". 14. $i a zis el: "Iat5" vdd pe tofi Israilitenii impr[qtiafi prin mun]i. ci numai de rdu?" 19.r <a 186 cAnnnsa lNmAnATEl 12. Nu eu grdiesc: asculti cuvdntul Domnului. 20. 13. Iar trimisul. regele ludei: 'Nu ji-am spus eu oare. 15. gez6nd pe tronul Sdu gi toatl ogtirea cereascl stiltea l6ngd El. $i a zis Domnul: ei n-au domn. Domnul il va da in mdinile regelui". sau nu ?" $i a zis acela: "Du-te. 16. $i a zis Domnul: <<Cine ar indupleca pe Ahav sE meargl gi s[ cadtr in Ramot-Galaad ?> Unul spunea una. (Cdci) arn vlzut pe Domnul. sd fie dar gi cuvdntul tilu asemenea cu cuvdntul fiecdruia din ei". cE vei izbuti. la dreapta gi la st6nga Lui. Domnul il va da in m6na regelui". care s-a dus si cheme pe Miheia. cd vei izbuti. sd se intoarc[ fiecare cu pace la casa sa". Nu-i aga. Atunci (Ahav) regele lui Israil a zis cdtre Iosafat. i-a grdit acestuia zicdnd: *latl tofi pro- orocii proorocesc intr-un glas de bine regelui. Miheia insd a zis: "Nu-i aga. J. altul alta. cd el nu proorocegte bine pentnr mine. 17. . ca oile ce n-au p6stor. zic6nd: "Sd te duci impotriva Rarnot-Galaadului. $i tofi proorocii au proorocit aceleagi. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul ! Ce-mi va spune Domnul aceea voi grdi". fdrd numai ceea ce este adevdrat.

32. Duhul care a iegit gi a stat inaintea fefei Domnului gi s-a fbcut duh mincinos in gura proorocilor. Iosafat insd a strigat. cel cu hainele schimbate. gi l-au inmorm6ntat in Samaria. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatii tablra. a fost dus in Samaria. Cdpeteniile carelor. 33. 36. Atunci Domnul zise c[tre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rtrspunse Domnului gi-I zise: "fuI . Atunci cdpeteniile carelor vdz6nd cd nu este acesta regele lui Israil. Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din intdmplare pe regele lui Israil (Ahav). zicdnd: "SI meargd fiecare la cetatea lui. vdzind pe Iosafat. nici cu mare. re 188 cARAREA lvrpj(MTmr "S[ nu vI luptafi nici cu mic. gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. $i au spdlat c[rufa lui in iazal Samariei. in fata Sirienilor toati ziua. 35. intr-o incheieturd a platogei. gi regele (rAnit) a stat in cdruJa lui. ca sd se arate rdbdarea gi statornicia dreptului. iar seara a murit. 7. cd sunt rdnif'. 38. iar desffinatele s-au scdldat in spll[tura acelui singe. $i s-a pornit lupt2i mare in acea zi. intr-o zi ingerii lui Dumnezetr se infdtigarl inaintea Domnului. gi acesta a zis c[rutagului siu: "intoarce inddr6t gi md scoate din oaste. pe care l-a grdit (9i prin llie). 34. au crezvt cd acesta este cu adevdrat regele lui Israil. Iov l: 6. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. ci numai cu regele lui Israil". $i murind regele. gi s-au repezit asupra lui. cdruia i-a zis Domnul: "Du-te gi fd cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu sE cerce pe Iov. dup6 cuv6ntul Domnului. ca sd se lupte cu el. qi Satana veni gi el printre ei. s-au abdtut de la el. fiecare la finutul lui !" 37.

4. Cdci patima aceasta face pe om sd cad6. 3. cum s-au dat de altfel tofi ereticii (rlticilii) wemurilor. cd incd nu s-au lepddat desivArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vielii. dupd atAta gi atdta propovdduire a Bisericii. "Dreptul JudecS- tor". prin sfintele soboare. Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. "Fiul Omului". ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". chiar duhovnicegti. 2. ispit6 in care trebuia s[ cadd gi regele. lingeii de la curtea regelui Ahav. Se fin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. 5. aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenitli gi pdlmuiesc smerenia. numai s[-i prindd. . Cad la laudtr. pentru pdcatele sale. Se dau pe sine de ceva mare. lovit de sdgetile laudei. gi-fi ingheati inima auzindu-i. "foan". Mor dupd a fi ascultafi gi crezufi de oameni. gi sfatul lor era ispitii regelui iubitor de slavd degart6. Adesea au "grilire in duh". Pe semnele urm[toare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. ascultitorul lor. cu "duhul" care-i poartil gi-i invafn. i-a dat ingellciunii desdvdrgite a duhului minciunii. pe care insd i-a afurisit Biserica. Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adevdratul prooroc al lui Dumnezeu. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi slritil din socoteala smereniei. sd spun[ la lume lucn:ri de care ifi tiuie urechile. avdnd o smerenie mincinoasd. 7. Cd iat5" pe cei ce n-aveau curdfia viefii. Nu vor nici in ruptul capului s5-9i controleze prin preoli cele ar. mai presus de Bisericl gi sfinfi. 6. Cu ingdduirea lui Dumnezeu) Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbh in lumea aceasta dupd pldceri.F- nAZgOTUL NEVAZUT 189 dat tArcoale pe pdrndnt gi m-am plimbat in sus gi-n jos".. gi aga mai departe.zite de la "duhul" lor. "Flristos".

intr-o incheieturd a platogei. $i murind regele. Atunci Domnul zise citre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rlspunse Domnului gi-I zise: ccrhl . au crezut ci acesta este cu adevdrat regele lui Israil. pe care [-a gr6it (9i prin Ilie). s-au abdtut de la el. gi s-au repezit zrsupra lui. gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. 35. Atunci cdpeteniile carelor vdzAnd cd nu este acesta regele lui Israil. $i au spdlat cdnrfa lui in iaztil Samariei. 7. clruia i-a zis Domnul: "Du-te gi f6 cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu si cerce pe Iov. ca sd se lupte cu el. gi acesta a zis clrufagului sdu: "intoarce inddrdt gi mI scoate din oaste. Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din int6.nit".mplare pe regele lui Israil (Ahav). gi regele (r6nit) a stat in cdrufa lui. 38. iar desffinatele s-au sc6ldat in sp[ldtura acelui sdnge. intr-o zi ingerii lui Dumnezeu se infdtigard inaintea Domnului. iar seara a murit. 36. dup[ cuv6ntul Domnului. zicdnd: "Sd meargd fiecare la cetatea lui. 34. in fala Sirienilor toati ziua. gi Satana veni gi el printre ei. a fost dus in Samaria. ca sd se arate r6bdarea gi statornicia dreptului. fiecare la finutul lui !" 37. Cdpeteniile carelor. cd sunt r5. $i s-a pornit luptli mare in acea zi. nici cu mare. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. ci numai cu regele lui Israil". cel cu hainele schimbate. Iosafat insd a strigat. vdzAnd pe Iosafat. 33. gi l-au inmormdntat in Samaria. Iov l: 6. ta I 188 cARAREA lvrpAMTnr "Sd nu vI luptafi nici cu mic. Duhul care a iegit gi a stat inaintea felei Domnului gi s-a ftcut duh mincinos in gura proorocilor. 32. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatti tabdra.

Se lin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). . Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adev[ratul prooroc al lui Dumnezeu. gi-fi ingheaJi inima auzindu-i. chiar duhovnicegti. dup[ atAta gi atAta propovdCuire a Bisericii. 3. lovit de sdgelile laudei. Se dau pe sine de ceva mare. 6. "Fiul Omului". Mor dupd a fi ascultafi gi crezuti de oameni. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi sarita din socoteala smereniei. "Ioan". 7. sd spund la lume lucruri de care ifi tiuie urechile. Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbld in lumea aceasta dupd pldceri. pe cei ce n-aveau curdtia viefii. 4. "Dreptul JudecS- tor". 2. ispitii in care trebuia sd cad[ gi regele. linglii de la curtea regelui Ahav. Cdci patima aceasta face pe om sd cadd. ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". pe care insd i-a afurisit Biserica. CA iatn. "Fkistos". Adesea au "grlire tn duh".. mai presus de Bisericd gi sfinfi. cum s-au dat de altfel tofi ereticii (r6tncifii) wemurilor. numai s6-i prindd. ascult6torul lor. cd. Cad la laudtr. 5. Pe semnele urmdtoare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. nAzsom rvpvAzur 189 dat tircoale pe p5:ndnt gi m-am plimbat in sus gi-n jos". aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenit2l gi pllmuiesc smerenia. gi sfatul lor era ispitil regelui iubitor de slavd degartl. cu "duhul" care-i poarti gi-i invat5. incd nu s-au lep6dat desdvArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vietii. Cu ingdduirea lui Dumnezev. i-a dat ingel[ciunii des6v6rgite a duhului minciunii. Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. prin sfintele soboare. Nu vor nici in ruptul capului s[-gi controleze prin preofi cele arnite de la "duhul" lor. pentru pdcatele sale. avdnd o smerenie mincinoasd. gi aga mai departe.

ba gi Sfiinta imperUi- ganie lu6nd-o (!). intemeindu-se pe Scripturl ctr gi Avraam a fost in stare de o atare ascultare. cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. swrt o adev[ratii primejdie printre oameni. strnrtAnd icoanele. r-'- 190 cARAREA MpAnATmr 8. in toate wemurile. Sar de la un lucru la altul gi leagl lucruri ftirl nici o legdturil. Asta atArnd de puterea de str[vedere a "duhului" care le spune ce le spune. cdci mulfi dinte ei au fost pe la casa de nebuni. chiar li pe pustnici. Nu-i bldndefe pe chipul t Numerii 25. in numele "dumnezeului" lor. 12. a cercat w[jmagul pe mulfi. Cite unii cu toate acestea arutj o evlavie neobignuitii: mdrturisind pe llristos. Multe proorocii li se implinesc. bItend metanii. ca unul ce n-are invelitoarea tnrpului. (Cu amdgirea ascultdrii pane la ucidere de oD. dar multe nu. . Fac pe proorocii gi imprEgtie spaim6 intre oarneni. pe care-l cred c[ e Flristos. iar ei sunt ingelafi. Dar asta nu e proorocie. de cum pe oamenii lumii.preajma lor simfi tulburare gi primejdie. iar Finees a gi fdcut aceasta gi i s-a socotit acestuia rdvn[ pentru Dumnezeul siur. gi jur6ndu-se ci-s oamenii lui Dumnezeu. I l. mai mult pe ei ingigi decdt pe Dumnezeu.) Prin urmare fiind aga de saritori cu ascultarea gi credinfa la povefele "duhului" lor. sunt in stare s6 omoare om. gi de aceea prinde cu oarecare vreme inainte. 9. pe Maica Dornnului.7-13. 10. sau vor trebui s[ se duc6. terorigti ai sufletelor simple. Tdlmitcesc gregit. f6cAndu-gi gi Sftnta Cruce. sffimb6 adevilnrl gi se propovdduiesc din Scripturi. mergdnd grdbit spre cea mai de pe urmi sf{rdmare gi sdrire a minfii. in.

De aceea au zis P[rinfii cI intotdeauna extremele sunt ale diavolului. nu la sine. gi-l indeamnd ca fdri mdsurd gi ldra intrebare sd se sileascd in acestea. Adicd gi prea mare iubire de Dumnezeu . ca sI '2Petrul. nesfiindu-se uciga- gul sd se dea drept "Dumnezeu". precum cd pe "el" il trezesc "ingerii" la pravild. Sau dacd cel ochit spre ingelare nu-i chiar aga de virtuos. (De fapt era sfhrgitul judecdfii sale. dupd cdte o isprav6. Totugi. fie cd inclind spre Dumnezeu. ci ne pdzim gi-i inv{dm gi pe alfii sd se plzeascd gi ne infricogdm cAt de groaznic ai-au tiiiat mintea in Scripturi'.inainte de weme . nesenind" necurati gi pironittr. acela in el. sd bea. ca sd-i dea omul crezare. care va desp6rfi oile de capre gi va intemeia tmpdrdfia lui Dumnezeu pe pdm6nt. Grije la minte ! Cdci rdzboiul nevdzut cearcd pe toatl lumea gi n-a crufat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor ! Deci. l[murind adevdrul lucrurilor gi megtegugirile vicleanului" E gtiut. gi nu-i pdcat.poate fi pricinl de cddere: o iubire oarecum p[mdnteascE. Nu-i ocdr6m. $i pe la casa de nebuni. altfel zicdnd: iubind cele rele. care se va face prin el. silindu-se sd-i strecoare in minte gi-n inima pdrere mare despre sine. fie ci inclini spre pdcate. pe firuI acestei iubiri. adicd prin cele de-a st6nga. si incercf. ci in afard" la toatd lumea. nelinigtiti. pe care o vedea. de-a dreapta de tot.m a-i infelege. vrdjmagul cautil sd-l prindd de capete. pe cdt se poate. cdutAnd ii acolo s6-l amdgeascd.) De fiecare datd cdnd il zorea credinla aceasta trecea. ca sd ajungi sd se creadi pe sine cd el e fiul omului din Scripturd gi dreptul judecdtor. pitimagd. numai sd prindd pe cine poate. . cd fbcdnd omul gdndurile gi voile celui rdu. zicdndu-i gdndurile ca-i trebuie putere. relele. Sau. Pe unul il ftezea la rugdciune. trantegte o laudd pentru mullimea credinfei in Dumnezeu gi a iubirii virtulii. Cend insd vede cd nu poate amdgi pe om cu cele de-a stAngq sare in cealaltd margine. Pe unul l-a sdgetat ar6tdndu-i-se in chipul lui "Flristos" gispun6ndu-i: "Pentru dumneata mai rf. intrf.20. nAZgOruL NEVAZUT 191 lor. ii mai ingdduie sI fumeze. gi cd in zilele lui va fi sfhrgitul gi judecata.sare soarele !" Doudzeci gi cinci de ani pe urmd l-a mai dlsc[lit. Firul acestei iubiri. intrd vrdjmagul in cetate.

. din pricina iubirii lor aprinse. Mai bdtrin fiind gi mai greu de leac. ---. cdnd oamenii dintr-o cetate oarecare necunoscdndu-i. dupE fiumoasa mirturisire de credinf[: "Tu egti Hristos Fiut lui Dumnezeu celui viu !"3. in iubirea lui n-a putut rdbda o socoteald ca aceea.[u gtifi ce duh gr6iegte prin voi acestea"2. Mdntuitorul i-a adus la bldndefe gi la dreapta socoteald. ca a lui Ioan: toatll pentru MAntuitorul. unul s-a surpat. Petru. ci un gand al Satanei intrase 9i se exprimase prin gura lui Petru.l Cinstea gi preful pe care-l avea Domnul in inima 1or.54. ci gi slri cu gura: "Doamne. ne folosim de icoana celor trei iubiri. Iuda gi loan.22. 16. invdfdndu-i:'T'. zicind cI nu. Dar la I Luca 9. s[ nu-ti fie fie una ca aceasta !"4 Atunci. Astfel. 2 oMatei Luca 9. intr-o cdldtorie. $i se vede c[ incl nu s-a tlm6duit cu indreptarea aceea.23. MAntuitorul il cunogtea gi-i prevesti lepddarea cea de trei ori in curtea lui Caiafa. incd nu le aveau tn cumpEnd gi cu dreapt2l socoteald gi aga au ars o gregeal5. Doi s-au indreptat. Petru iarlgi sdri cu gwa.pAnATmr pricepem mai bine lucrul acesta sublire 9i rostul pentru tofi al celor scrise.cdci era o spdrturtr.cdnd Iisus a inceput sd le spund Apostolilor despre patimile gi rlstignirea S4 Petnr. 3Matei 16. 55. o descumpEnire tntre puterile lui sufletegti: cunogtinJs. dragoste gi iufime. cdpdtd de la Domnul palmele acestea: "inapoia Mea Satano ! Sminteala imi egti !"5 Sigur cd nu Petnr era Satana. n-au vnrt s[-i primeascd. Iacob gi Ioan au zis: sd ne rugim ca Ilie. . fiecare a fdcut cdte o gregeald in ucenicia lor.care in aga fel i-a spus-o.l t92 cARAREA ilr. gi dupi lauda Mdntuitorului . 5Matei 16. GRE$ELILE ruBIRtr $I DREAPTA SOCOTEALA Acegti ucenici ai Domnului. sd se pogoare foc din cer peste ei s6-i ard6. 16. ci mai linea ceva gi pentnr sine. a celor trei ucenici ai Domnului: Petm. . iubirea lui incl nu se str[mutase. ca oarecum s6-l fereascil de primejdia laudei gi a pdrerii de sine. ca unul ce n-avea gi cunogtinfa tainelor lui Dumnezeu care sd fie cumpdna dreapttr cu puterea iubirii aprinse 9i inJeleasd omenegte. precum gi rdvna sau iufimea lor.

De aceeq degi Mdntuitorul l-a iubit gi l-a inzestrat cu damri intocmai ca gi pe ceilalli. I-a dat gi SfEnta implrt5. iar pe el. A avut gi el o clipd de trezire.S-a dat betut. nu se pleacf. Cele douE capete ale iubirii sale erau prinse de diavol. De aceea s-a llsat p€ubaq.a= nAzeou Np. iar pe lisus care nu corespundea iubirii sale plm6ntegti. pentru slujba de trei ani. ci acum era mai tare noul sdu "st6pdn". fb mai curdnd !" . cagtig ce-a mai putut sd scoati. iar pe Dumnezeu.vAzur r93 urmd a trebuit sI constate cd a mai luat trei palme peste obraz. precum f6g6duise.. sE fie trimis descul!. pentru iubirea pe care n-o dase toati lui Dumnezelr. Mdntuitorul a tncercat totul cu beteagul sdu ucenic. iubind un "Dumnezeu al veacului de acum"2. gi nu i-a mai dat vreme. gi pentru care n-avea decdt o zdreanftr de pung6 goald. dar in loc sE se tiimiduiasc5. dar in zadar. a intrat 9i mai cu putere Satana tn el3 gi Mdntuitorul . spundndu-i: "Ce faci.ceea ce adevtrratul Drmnezeu n-a putut s[-i implineascd. iubire gi voinfi. avdnd minte. L-a vdndut pe treizeci de arginfi. insd dupil felul lui. I Marcu 6. numai dacd Dumnezeu ii asigura mulfumirea iubirii de sine. Iatd ce primejdie grozavd e acea iubire de sine.27. Aga fiind fbcut. mare sfeuric ai vistiemic al arginfilor. incdt lacrimile tiiiaserd brazde in obrajii sf. iardSi ne dd o pildl gi o invdfdturd. parcd era de un g6nd cu tot neamul slu.rnicie: necazmare li jug greu peste fiii lui Adam.cI nu puteau dracii face nimic. ctr tare era umilit. adic6 str intemeieze o imp6rlfie pdmAnteasc[ a Cerurilor gi Iisus sd se facd impdrat. totugi el a rtrmas eweul fbrd leac. Sfhnta Predanie zice cd.4.... sfatului. care nu se dlruiegte lui Dumnezeu. 8.in grai omenesc zicdnd .ganie cu Sine. 2 2 Corinteil 4. de nu le inglduia Dumnezeu. 3Ioan 13. ci mai finuse gi pentru sine. Iuda" ucenic al M6ntuitorului gi el. care-l trdgea la plata spdnzurdrii. dar nu mai era el st6pAn pe sine. Iuda voia ca gi Mdntuitorul sI iubeascd ceea ce iubegte el. atAta a pl6ns Petm gi s-a pocdit. ldrl traistA gi numai cu toiagl gi sI propovdduiascl o impdrlfie pe care n-o vedea cu ochii sdi de lut. decdt cu f6lf. . .i. El se iubea pe sine.

asta e ceea ce umrlrim cu orice prilej ca pe un dar gi un dor al lui Durnnezeu. 3. Dar tot aqa zic ai cei ingelafi. Dacd totugi wea sii se lie de urma lui Dumnezorr. Romani 12. Qrrm sI prindem ingeldciunea din urmS? Foarte ugor de prins. nu poate str vie dupd Mine."l Cine nu poate sil intrebe gi nu se poate pleca sfatului unui p[rinte duhovnicesc.Iu poate un om str ia nimic. e venirea iufimii. "in puterea darului ce mi s-a dat qpun oricui. ci sari pe aiurea gi cu tatharii te socotegti. sE cunoascd misr.. De aceea-s rdnduili duhovnicir. care I-a descoperit 2Ioan 3 'Luca 9. MASURILE. ci se fin pe sine mai presus de orice dar. vin la duhovnici sd intrebe. Rivna fdrd intrebare gi p6rerea sar mEsura. sau nici m6car nu-l cautE" nu gdsegte pe Iisus. sii nu ndzuiascl mai sus decdt i se cuvine sd ndzuiascS. "Cine nu se leapidd de sine.23. Ei nu mai ghu cd fdrl de smerrenie. ci s[ cugete cumpdnit.mai multi inimd in minte gi mai multii minte in inime" c6ci altfel."_-ii t94 cARAREA tprpAMTtpt Unirea celor doi sau trei in numele lui Dumnezeu e o minune nevtrzutlt in suflet.greind mai pe infeles .uile fieclnri ins. se cump[neascd duhurile ce le sffibat mintea. 3. . gtiutoare de taind gi gtiutoare de miisuri. fiecare precum Dumnezeu i-a imptrrlit mlsura credinfei. care. o iau ruzira gi inima gi mintea."3 Asta ne-o spune Sf. Ne trebuie .. fi incotro ii inclind cumplna. dac5 nu i s-a dat lui din cer"3. nu dai de Dumnezerr. fdre lucrarea de unire a preafericitului nume. degi a vdzut lumina puternicl din cer gi a auzit glasul adevlratului Iisus Flristos. Pavel. inc6 de mult mdrturisea Proorocul Iordanului c6: 'T'. a cunogtintei gi a dragostei la cunpdna linigtitil a dreptei socoteli. Cei ce cu adevdrat au darul de la Dumnezeu.27. dd de ingelEciuni. fdr[ intrebare nu intri pe poartii. care este intre voi. dar fiind cu inima gi mintea intinate de plrere 9i mdndrie. ci de ingel[torul. . pe cSnd cei ingelafi nu vor.

purtaJi incoace gi incolo de orice v6nt de invlfi- tr:rii" prin ingeldciunea oamenilor. El unegte cele invr6jbite. ca nu cumva sd fie in ingelare gi toatii tnrda lui zadarnicd3. $$a-t pov6fuia. sI se in- tAlneascd cu ceilalfi Apostoli gi sd le spund gi lor Evanghelia pe care o vestea el. l-8. ptitt iubire s[ sporim intru toate. pe al]ii pdstori gi inv6f5tori. prin viclegugul lor. pe allii 11. la lucrul slujbei. Galateni 2. semne gi r[pire in Rai. spre zidirea tnrpului lui llristos. NsvAzur 195 rosfirl sfintei Sale nevdzute ariltfln. nAzgon. In fiecare ins a inchis Dumnezeu chemarea cdtre tot rostul gi lucrul. El ne ajutil pe fiecare in parte. care este capul - llristos. totugi s-a dus la lerusalim. l-a primit. dup[ alte vedenii. Acesta. iar spre desdvdrgirea obgtei. El lumineazi slujitorii. 12. pe alfii binevestitori.ll. Astfel: Efeseni 4: El a dat pe unii ca sd fie Apostoli. gi oameni ce au darul sd vaddincolo de zare. l-a trimis orb la sluga Sa in Damascl. Spre destrvdrgirea sfinfilor. 2 Fapte 22. prooroci. pe care .la weme .le va avea intre oameni. vestit gi el de Mdntuitorul2. pentnr El. Pane cAnd tofi vom fi ajuns la 'nir€a credinfei gi a cunogtinfei Fiului lui Dumnezat" la starea bilrbatului desdvdrgi! la m5sura vdrstei plinirii lui Flristos. L4. . totugi. Dar rFapte 3 22. spre uneltirea riitiicirii. spre asigurarea gi invltarea smereniei. sE audd graiuri gi cuvinte mai presus de fre.6-ll. Acelagi Pavel. 13. intre cei trimigi de Dumnezeu. El ne cheam[ la lucru in vie. El ne mlsoard darul. 15. dupl altii multil invefdnrre. Ca sI nu mai fim copii 9i juclria valurilor. Ci fiind credinciogi adevdnrlui. dace nu uitilm sd-L chemtrm. l-a llmurit gi l-a innoit cu Botezul.10-16. nu indoiala ci smerenia. trudi gi propovlduire. Sunt.

pustiirile lui pe fbgagul lui Dumnezeu. sd nu intdrzie a cduta povdfuirea unui duhovnic. cdnd Ii se deschide ochiul vederii gi urechile auzirii celor de dincolo. lnlelepciunea lui Isus Siratr 3.. pot cddea pradd ingelIciunii. mai mult te smeregte. le agteptim la a doua venire. varsd el. . Iatii cum: Darurile lui Dumnezeu ascunse in noi. iar cele ce mai lipsesc.Nu cumva li-e vremea aproape. ca un t6lhar viclean.. la care suntem chemafi. t 'Matei 24-24. c[ci tare-gi mai fac de cap !? Mdntuire este gi pentru cei inSelati: c6nd iSi vor cunoagte ingelarea gi se vor pocii de ea."2 Flristogii gi proorocii mincinogi. de care ne previne Mdntuitorul din weme. gi des5vdrgirea. dar Satana le vede. Iuda insl n-a mai avut weme. atunci darului vederii tale i se aratli un hristos mincinos gi urechii tale ii va grdi Satan4 care se va da p" sine "Flristos" gi te va amdgi desdv6rgit. asigurd-l cu intrebarea gi ocrotegte-l cu smerenia. ".. intrucdt acestea nu sunt neaperat trebuitoare mdntuirii. care le va feri inima gi mintea de bucurie strdin6 gi care ii va ocroti cu dulama smereniei. pAndegte vremea darului de sus sd se deschidd in viafa noastrd gi de nu-l va afla acoperit de smerenie gi dreapti socotealii. Ei umbld rEcnind gi cautE pe cineva sd-i vad6 gi sd-i asculte. ce fi-a dat Dumnezeu dar. ca pe un jgheab. ca si fie primili de oameni ca atare. "Cu cdt egti mai mare. Revelatia e deplin6. ca sd am6geascd. noi nu le $tim. . gi. Cdci dacd nu fac aga.t Ce"i de n-ai indeminare cdtre socoteala aceasta.Se vor ridica hristogi mincinogi gi vor da semne mari gi minuni. gi-gi fereqte gi fiii. de va fi cu putinfd $i pe cei alegi. la weme de mare insemndtate pentru ei. Deci. gi inaintea Domnului vei afla Har" zice inleleptul. lasd in urmd orice vedenie. gi cu at6t mai vdrtos nu iegi din sfatul unuia dintre nebdgafii in seamd slujitori ai lui Dumnezeu. Iatil pe scurt pricinile li grrja pentru care Predania Bisericii Rdslritene se feregte de vedenii. cu tot darul de sus. --- 196 cARAREA itrrpAnATlel acegtia. sunt viclenii de dincolo de zare. 18. care fac sil6 mare gi mult megtegugitj.

iGTIELICE SAU PORUNCTLE DESAvAnSnn Porunca deslvdrgirii s-a dat incd prin Legea veche. DacE la intrarea in viafl sunt de ajuns ponrncile gi sSngele Mielului. cregtinilol. megtegugul izblvirii din cele de aici gi strdmutarea in cele de dincolo. precum poli s[ n-o ai in mijlocul pustiei petrecdnd. curlfit gi shdlucit de slava lui Dumnezeu. dup[ cum intdm- plArile viefii ii dovedesc.48. oamenii lumii lasl toatd grija de acastr.ale lumii de aicea toate sunt gunoia. Sfaturile evanghelice sunt tot ponnci pentnr cine are inzesfiarea de a le implini. pe care pofi s-o ai gi in mijlocul lumii st6nd. 3ApocalipsdlT. 2 a Matei 5. fecioria gi ascultarea. sporili gi des6v6rgifi. su. pentru imperafirl cerurilor. Dar s-a ales o ceatA de cregtini care gdsesc inlduntnrl lor in- demnarea sau chemarea numai spre viafa duhovniceascd" ca singurul rost wednic al viefii. alegi gi credinciogi3.77. ttrlritic 11.. Precum cAnd merg la oaste. pentnr ajungerea des[vdrgirii insf. sau cu altil numire: incep6tori.14.. Printre sfaturile evanghelice sau poruncile desdvdrgirii cea dintei e lep6darea de lume. tofi trebuie s-o aibd. dau aceste trei sfinte fdglduinfe: slr6cia. vrdnd s[ invete gtiinla mdntuiriis. 5Luca 1. in viafa de apoi. de i-ar da-o cineva toatll in stiip6nire pdnd la sfirginrl veacurilor. Cine se leapldl de lume nu mai stli la cumplnd" intre preful lumii in- tregi. Cdluglrii deci. De aceea. Matei 16. din lipsa de povdfuitori deslvar$iF. gi intre preful sufletului.26 gi Ioan 2.- nAzgoilrl r. a$a gi nevoitorii mdntuirii lasd toatii grija lumii. tn trei cete se rdnduiesc ostagii rilzboiului duhovnicesc.17. ca si nu-i incdlceascl in wemea ostigiei.4445. in: chemafi. evreilorl. Deslvdrgirea gi sfinfenia sunt cele ce mdsoarl apropierea sau deplrtarea noastrtr de Dumnezeu. Acegtia sunt cdluglrii.rsvAzrj"r t97 SFATURILE EVA}. . $i o au mult mai mulfi. Dar cei ce se mAntuiesc. dar cu deosebire s-a dat prin Legea noutr. sfanrile evanghelice se fac porunci. Lepddarea de lume e o convingere. Fafi de slava aceea. gi iardgi inzestrarea aceasta gi-o deslvdrgesc mult mai pufini.

Acegtia ins6 fug de slujba poruncirii. Nevointa ei urmd- re$te sd aducd fuea la linigte sau la nepltimire. ca la o stare de la sine infelease a firii pe care firea a avut-o odatii. trebuie sE se convbr- teasc6 in virtufi duhovnicegti. chiar de l-ar costa viata. Ea stinge orice fi:im6ntare gi opregte orice inifiativl. precum gi dezlipirea de g6ndul averii. E vorba de o ascul- tare. luarea crucii in fiecare zil gi r. sau cu mlrimea puterii. Ascultarea aceasta stinge personalitztea t Luca 9. dar stil 9i in scEderile povlfuitorilor. Astfel s5rlcia e dezlipirea sufletului de orice lEcomie de avere sau iubire de argint. Cel dezlipit cu suflehrl de acestea.gului. n-au cu ce te indemna la ascultarea desdvdrgitii. Ascultarea insd e ftg6duinfa cea mai grea: mucenicia pe viaf6. de multe ori. care ucide toate patimile gi linigtegte sufletul. -Jl r98 cARAREA ilvrpAnATIsr Fegdduintele acestea" cind sunt fdcute dintr-o convingere sta- tomicd" surpd pe r6nd toate patimile gi izbdvesc pe nevoitor de toate cursele wdjma. decdt cu puterea m[rimii. Totugi spre folosul vi+i duhovnicegti e$ti de mane c$tig ascult6nd pe oricine. r. c[ci ascultarea e rhnduitii impotriva patimilor minfii: m6ndria. gi nu-gi va pierde cumpltul. clci acestea sunt sfaturile evanghelice gi urmarea Mdntuitorului. sdlbltdcitd de p6cate. Tofi i-au zis aga. pdrerea gi slava departE. Asculttrtorul desitvdrgit nu mai are r5zboi cu necazurile ce vin de pe unna iubirii de sine gi nici lupte cu grija viefii care l-a scos din Rai. cdnd s-ar intAmpla sd o piardl. Fecioria stit impotriva a toati desffinarea. Ea ne invaf6 smerenia.urrarea Mdntuitorului. Greutatea ei cu adev[rat std gi in indlrdtnicia firii. Ascultarea e lepitdarea de sine. gi cine are de gand str scape de acestea nu sttr si cumplneasc[ sfinfenia mai marelui.23. e tot una cu tlierea capului. de va gi avea avere in grij6. Desdvdrgit nu pofi asculta decet de un sfhnt. . deci toatii energia. nu va fi imp6timit de ea. Ascult5torul nu mai face nici o socoteal5 cu viaf4 linigtit cE duhovnicescul sdu pirinte i-a luat grija vielr gi l-a scutit de toate primejdiile socotirii. car€ oprregte mintea ascultetomlui de a mai cump[ni cuv6ntul gi sare sE-l fac6 intocmai. Dac[ pov5- guitorii n-au cuvinfirl acoperit cu o sporitii viaf6 duhovniceascd gi nu au patimile stinse. Ascultarea des6vdrgiti e vestita "tdiere a voii" care. cu wemea.

cea la mdsura fiecdrui ins. din Duhul Sfbnt. De aceea tofi nevoitorii trebuie sd-gi glseasc[ duhovnic. toati inzestrarea lui se preschimbd in sfintenie. ajutd gi dezvdluie toate intenfiile lui Dumnezeu din fiii SAi. s Filipeni 2. sluga tui Dumnezeu. Dezrrelirea gi infelegerea acestui rost sau destin ascuns in noi in fiecare. 3 Isaia 53. despre care nu ne mai tocmim. in fiecare om este inchisd o miisurd a lui. dreptul. Filipeni 2. Atunci vei fi in ascultarea care era in Flristos Iisusa. tot ce nu e din pov{uire ordnduit2l gi sub ocrotirea smereniei duce la tngelare gi la mai mare rdtilcire. Duhovnicul va intoarce gi mintea noastr6 de la atAta umblare pustie in rRomani 12. e ceea ce numim deslvArgirea. dar nici sE nu se leneveascd nimeni a o ajunge. nAzsorul unvAzur 199 de pe planul lumii gi. cdnd izbutegte sd treac[ peste grdmada sa de oase ca 9i cum ar ftece altul. fdcdndu-l sE wea gi el ce vrea Dumnezev. el va intoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. sau stareful. Duhovnicul. df. dup[ cum ne asigure gi Sf6ntul Pavell. 8. 5. pe care. iubind gi tu ce iubeg- te Dumnezeu: atunci va fi in noi simlirea care era in Iisuss. sluga Mea.3. Ardtarea gi implinirea in firea noastrd a tuturor darurilor nagterii noastre de sus. peste aceasta sd nu treacd nimeni. Aga cregte ascultitorul o personalitate a spiritului. ce vor avea s-o aib6. 2 o Romani 8. Fiecare e inzestrat gi trimis sd implineascd un rost al lui Dumnezeu tntre oameni. care era ascunsd in tine. se poate int6mpla s[ n-o gtie nimeni fldrI numai Dumezeu.ruite lor dupi mdsura credinfei. "Prin gtiinfa lui. I 1. ca s[ poafi avea loc de ele voia cea bund a lui Dumnezeu. nu poate fi dezgropat fdr6 cunogtinfa gi luarea aminte a unui duhovnic iscusig care are grija li megtegugul sE inldture toatll piedica gi nepriceperea."3 Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. dup[ atogtiinJa de mai inainte2 a lui Dumnezeu.29. dacd e ceva de capul ascultltorului. de- oarece in cele duhovnicegti. va indrepta pe mul1i. va intoarce dragostea ta la dragostea lui Dumnezeu. . dec6t insegi patimile. gi dreptul. de multe ori.

E bine de gtiut gi faptul cd darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. sE-i gi loveascd de Piatrd. toatf grija sd le fie sI nu se nevoiascd cu g6ndurile. rebdiind cu linigte. mari gi multe sunt primejdiile. Numai atiltz bine putem face. I Coloseni 2. ar fi mai greu de scos. printr-o nevdzuti r6nduiald dumnezeiascd- Lupta incepEtorului este lupta izblvirii de patimi. precum pi gnja de a nu se sui cu mintea in v5zdutrul p[rerii. - 200 cAnnnse lvrpAnATrer afare. ugor poate fi migcati de bucurie str6in6. straja atenfiei la podile simfurilor. La aceste stdri insd nimeni sE nu incerce sI ajung6 singur. cdtil suferinfd putem ridica de pe el. c6tll amtrrdciune putem bea in locul celor ce wem s6-i mdngdiem. Numai atiltz mAngdiere putem aduce intre oameni. penbu cd dincolo. Deci cum se aratii aceia. furatii de vrajl cum e. Toate danrrile inchise in destinul nostru sunt ingrldite cu suferinfe. prin cdtil suferinl5 putem rdzbi cu bucurie. $i aga mai departe. orice protivnicie in calea darului. gtiind cI se luptE El in locul lor. cu ordnduire dumnezeiascE" vin gi wemuri fdrtr furtund- incepdtorii pot sd vadE cum numele Mdntuitorului ii izb6vegte de asuprirea momelilor vicleanului . toate piedicile cad pe rand. Ndvala de g6nduri si nu descurajezo W ince@tori. Atata str6lucire va arlta iubirea de Dumnezeu gi de oameni in noi. Partea inceptrtorilor este nevoinfa de a seca iznoarele patimilor din pemdntul inimii. cu senintrtate. in care sunt ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale infelepciuniir. A nu avea gdnduri e tot aga de cu neputinfd. ca gi a crede cl poF opri vdntul. c6ci acolo bat fi]rtuni mari pi se rup aripile mintii. dar. gi numai la at6tea daruri ajungem. FiindcE de multe ori e atrasd mintea dincolo 9i. care. c6til vdpaie de urd infruntiim bucurogi pentru Dumnezeu gi oameni. . ca sI nu intre pruncii vavilonegti. gi o va face scaun al lui Flristos-Dumnezeu. gi. sau atAt de putemice vor fi mila 9i adevlrul in noi. in care incep[torii pot s6-9i frAngd mintea. cdci nu va ajunge sau va ajunge rdu. 3. De aceea Sfintii PArinfi ne atrag luarea aminte sd ne impotrivim acestei repiri a minfii. ca si nu ajung6 cu ei pane h luptit.ceea ce-i indatoreazd cu o mare smerenie inaintea lui Durnnezeu. fdcdndu-se bdrbafi.

ca sd nu intre ca un foc bucurie strdina in cetate. FErd uscarea imoarelor rele. nici din altceva din cele de aici. neat6rn6toare de el. Dar pentru cei ce nu judecd pe nimeni. implinind ceea ce mai lipsea din ldmurireala cdti s-a supus prin nevoinJe de bund voie. Mdntuitorul zice cI fhrd nevoinlE intrl in impdralie'. prin nevoinla cea de bundvoie. aceia scapd de bdrbatul sau de femeia dintr-ingii gi vin la starea unui suflet de fecioarI. in vremea aceasta" lucreazA asupra nevoitorilor puterea cea mai presus de fire a Duhului Sftnt.fdrd netezirea scurmdturilor pe care le-au f6cut in fire porcii patimilor: dealuri gi vdi. se intSrnplA cd sufletul trebuie sI treactr prin nevoinfe Pdre de voie. a celor sporili. CAt despre patimi. au risipit-o. Cei ce-gi intorc mAnia pi pofta de la cele de aici. sortit5 dezvelirii darurilor dobdndite prin Sf. Dar. au scos toate puterile sufletului din robia lucr[rii rLuca 6. CEI CURATI CU INIMA M6sura celor sporili st5 sub fericirea fecioriei sau a celor curafi cu inima. nu e chip de a primi pe Iisus gi-a ajunge in ceata a doua a luptitoriior. pentru unii mai ugoar6.ca pe urmd locul sd fie ars cu lacrimile pocdinfei . . Ceata incepdtorilor std sub ferigirea slrdciei desdvdrgite. pentru allii mai lungd. Sufletul ajuns la starea de fecioard are parte de crinul Bu- nei-Vestiri a nagterii lui Hristos intr-insul. Vremea nevoinfei pentru unii e mai scurti. singura lor avufie. prin nevoinlele cele de buntr voie.37. in vremea aceasta.. Cdci una e sd fdgdduiegti cd vei petrece in feciorie gi alta e sE ajungi cu adevdrat starea nevinov{iei gi nepdtimirea.E- RAZBorul uevAzur 201 incep6torii trebuie sd stea cu mintea de strajl la po4ile sufletului. unde altfel ar ft zAcdtorit in contra firii. pentru alfii mai gre4 gi pentru foarte mulli tine toatA viata. au ajuns sdraci gi s-au fdcut ca un crin in pustie. Mir. nici de ei ingigi. sI nu uitim: numai duptr ce ei. care insd ii vin prin dumnezeiascd ordnduire. Nimic n-a mai rlmas de care sE le mai fie impdtimit5 inima. fdr[ scoatere din rdddcinA a pa- timilor .

ci al voinfei."u Ca atare sfin1ii sunt convingi de pdcatele lor.c5ci e Cineva sffint in ei qi le aratd aceasta. cu at6t te-ai dovedit dator pentru ziua de ieri. El e Dumnezeul-lumind .9. vine gi lucrarea cea mai presus de fire gi ajuti cre$terea gi rodirea darurilor Duhului Sfbnt. .lumina ta . umpldndu-se de infelepciune. pe aceeagi m6sur6 vede cdt6 stric6ciune i-a f6cut vremea inchisd in necunogtinfa de sine. Marcu Asceful. gi Harul lui Dumnezeu era cu ElI. spre care le erau date. pe care a intors-o la starea de fecioard fdrd prihan6. loviturile tdlharilor. lumina care lumineazd pe tot omul ce vine in lume5. vol. Aga se face cd sub lucrarea sfhnta a Harului. Duhul lui Dumnezerr. El e steaua de dimineafd. dupd cum zice Petru. nevoitorii se vdd cei mai mari plcdtogi . gi vine.cea care era invdluitd de intune- ricul negtiinfei din wemea patimilor. tdieturile fdrddelegilor gi intdrzierea tdmdduirii.12. f6cdnd ardtatA capacitatea firii. potrivit ordnduirii lui Dumnezeu cu fiecare. . b[rbat desEvdrgit. ed. 2 5Ioan 1. Pe d[rdmdnrile tale vechi se vor face zidiri din nou.ri ca zorile gi va grdbi tllmdduireata3. p. Pruncul Iisus s-a fbcut. in ceata ceior destrvdrgifi. Prunc nou s-a ndscut firii. sub mdna de ferAnd a zidirii Sale. Isaia 58. primesc de la Dumnezeu Raiul gi in dar mdntuirea. I. -- 202 cARAREA ivrpAnATrcr contra firii gi le-au adus la lucrarea potrivita cu firea. op. cit. Despre Botez. Pe mdsurd ce sporegte intr-insul lumina dumnezeiascd a cunogtinlei de sine. care rdsare in inimile credinciogilor2.297.40. ajutd sufletul sd se cunoascd cu adevdrat ce este fali de sfinfenia lui Dumnezeu.. cdrora le vei pune temelia cea strdvechea: Iisus Fkistos. Odati dobdnditd aceasti convertire gi armonie lduntricd a puteri- lor. 2 Petru l. Lumina lumii gi lumina ta va cregte tot mai tare. 6 Sf. 3 Isaia 58. plecdndu-gi capul. p. Iar Pruncul cregtea gi se intirea cu Duhul. ardt6ndu-ne smerenia ca pe un botez. 8-12. Fiindcd prin sporul de azi s-a dovedit c6 nu existd un spor sau un scdzdmdnt al firii. II. 302 gi ed. 19. care va rdsd. Iatd cuvAntul Sf. De aceea ju- decdndu-se pe ei ingigi wednici de iad. I o Luca 2. lumina cea adevdratd: Flristos. l. La lumina adevdrului vegnic ili vede mullimea pdcatelor. Marcu Ascetul: "Cu c6t spore$ti virtutea astiizi.

gi-au frdnt aripile miniii. ca printr-o oglinda. ne face inleleasd mutarea din cele de aici a unui Cuvios Pdrinte: "Venind el la vremea mutdrii din viafa aceasta. ci avAnd toatd ftptura lor absorbita de dar. dar convingi de "mdntuirea" lor. $i ie-a zis lor: <Iatd Avva Antonie a venit>. gi socotindu-l al lor.ingelatii sunt nigte pdcdtogi inchigi in negtiinfd. chiar r.mutafi de dragostea lui Dumnezeu. strd. $i iaragi fafa lui mai mult a strdlucit. $i se pdrea ca gi cum ar vorbi cu cineva.s nAzeorur NEvAzur 203 Cei ingela. gi in jurul lui gezdnd Pdrintii. $i dupd pulin a zis: <Iatd ceata Proorocilor a venit>. Pf. intru care se desS- vArgegte darul lui Flristos.i nu-gi vdd pdcatele.cdci puterea sfinJitoare a lui Fkistos se afld in ei gi intru recunoa$terea neputinfei se sdvdrgegte darul . Pe cAnd sfinfii sunt "pdcdtogi" convingi de pdcatele lor . $i i-au zis lui bdtrdnii: <Nu ai trebuinld sf. cd sunt in lumea aceasta. te pocdiegti. gi md rog ca sE fiu l6sat sd mE mai pocdiesc pufiu. s-au frcut ca un pdrjol intr-un rug neuuzdtor gi. ci gdsesc intr-ingii murmurdnd toate pdcatele oamenilor. Aceastd nebdnuitd simtire a neputinlelor. ca o sabie de vdpaie. ard pe "stdpdnitorul" ei in inimd. vdzdnd darul lui Dumnezeu. P[rinte ?> .<Iatd ingerii au venit sd md ia. a strdlucit fafa lui ca soarele. ci vinulile. $i i s-au rugat lui bdtrdnii zicdnd: <Cu cine vorbegti.rinte !> $i le-a zis lor bdtrdnul: <<Cu adevlrat nu md gtiu pe mine s5 fi pus inceput . Abia lor le ingSduie atotqtiutorul Dumnezeu sd batlt rdzboi cu stricdtorul trrii omenegti.i numai cu atdta. Sunt cei ce n-au avut grlja gi s-au suit la pdrerea de sine. gi intr-ingii iarSgi toatd firea omeneascd-qi simte durerea gi pdcatul. gi a zis: <IatE ceata Apostolilor a venib. care-i face sd se dea pe ei ingigi mai presus de Bisericd gi sfinfi. Cdci prin cei de- sAvdrgiti se rdsfidnge sfinfenia lui Dumnezeu. Dar nu spre el le e privirea. cdci s-a intdrit intr-inq.ii intunericul cel mai dinafard. gi cu sabia Duhului neintrerupt sa-l ardi. Cei desdvArgili nu simt numai spinul pdcatelor lor. $i s-a indoit fala lui in strdlucire.

gi el aga sd umble"2. Cdci: "Cine zice cd. G 204 cARAREA itrrpnnATrpr (poclinfei)>. Deci acestea-s semnele celor locuili de Dumnezeu: un nesflrgit de dragoste gi o prdpastie de smerenie.ed. care au de gdnd s[ se mdntuiascd. gi.6. din iubire. Isaac Sirul a numit desdvdrqirea o pr6pastie de smerenie. Cei desdvargili fiind o incrucigare a lui Dumnezev gi a firii omenegti. .3 in iubirea mai mult ca pe tine insufi . gi s-a f6cut ca un fulger gi s-a umplut tot locul'de bundrrrireasmI. $i le-a zis lor: Domnul a venit. pe c6nd la vdrsta a treia a iubirii. gi zice: <Aduceti-Mi pe <<Vedefi. vasul pustiului !> $i indatd gi-a dat duhul. . Iar dragostea in Duhul lui Flristos. a ajuns desivdrgirea. lg.iubirea de vrtrjmagi. 13. vAnsrnrE ruBrRtr .))"1 Cu aceste graiuri ffece pragui dincolo. dar tot a$a de bine putea sd zicd. rdsffingdndu-se Dumneznv cu limpezimea cea mai mare I Patericul. in trei vdrste se vede: in iubirea aproapelui ca pe tine insufi. gi despre iubire.gi nu este smerenie mai mare ca aceea a locui Dumnezeu in oameni. 4 Matei 5. 3Matei sloan 15. 1930. in addncul smereniei. vARSTELE DESAvAR$rur Sf.lg. 2 | loan2. RSmnicul Vdlcea. dator este precum Acela a umblat.a in iubirea ca jertf6 pentru oameni.2ll-212. legind-o de numele des6vdrgirii. Cdci iubirea a coborAt pe Dumnezeu din Ceruri sd se facd oD. $i au cunoscut Perinfii cd. petrece intru El. $i iard$i de ndprazn6 s-a fbcut fata lui ca soarele. III.s Pana la mEsura iubirii de vr6jmagi sunt datori sd ajungd tofi cregtinii. gi s-au temut toli. foarte pulrni ajung. pp.44. nevoitorul ce a ajuns desdvnrgirea.

r--. simplu vorbind. forfa care ne pdtrunde in chip zguduitor gi ne hotdrigte s5-I d6m viafa noastrd toatE. cit. 38-39. A$a a fost Sf. ardtdndu-i gustul iadului gi ldsdndu-l in miinile pdc6togilor. Capete despre dragoste. nici iadul. cdci: "Mintea lui unindu-se cu Dumnezeu gi petrecdnd in El. gi st6rnegte impotrivd-gi toatd vdlvdtaia de ur6. chiar cei din casa lui. p. $i. frafii 1or.ndi ca pe un ingeldtor. nici viaf4 nici moartea. Tip. nu e cuvdntul Lui. poartl in sine aproape toate insugirile dumnezeiegti"2. Stdniloae. ci Jertfa Lui. pe ei ii dor durerile gi pdcatele oamenilor. vor sI fie osdndili in locul acelora. 3 Romani 8. Acegtia tofi se tnvoiesc str-I unneze cdrarea intreagd. milostiv[.a lor. Acegti fii ai Tatitlui vin in lume spre aceeagi soartS spre care a venit Cel Unul Ndscut Fiul lui Dumnezeu. iubitoare de oameni.Iisus Hristos sau Restaurarea omului.im Mdrturisitorul. 2 Sf.24l9i 307. Iar pe noi. bund.. se fine intr-o linigte mai presus de fire. De aceea nu-gi pierde cumpdtul dacd-l vor pdrdsi prietenii la ceas de prigoand gi i se vor face protivnici gi-l'vor huli gi-l vor os6. sau ispita a doua prin durere. cutremura porfile iadului. nAzgon-ll NpvAzur 20s in firea omenetnc4 iar firea omeneascd in Dumnezeu. Mar. op. gi se prdvdlesc asupra lor puhoaie de ur5. iubirea ca jertfb: pdrjolul care aprinde lumea. Sibiu. de care se dovedesc mai ' Pr. Dumnezeu insugi se ascunde din fa. cdutAnd cum s6-i inghit[. va putea trece gi proba cea rnai grea c6. Arhidiecezandn pp. . iubirea I-a dat biruin. 1943. la o m6surd dumnezeiasci nebf. sI ia iertare.nd. Prof. Iubirea e singura putere care invinge moartea. indelung rlbddtoare. De aceea vor sd se jertfeascd pentru ei. prin rugdciune gi dragoste se face infeleapti. iubirea L-a fdcut sd moard.a asupra morfii. in viforul de urd al protivnicilor."r Aceasta e iubirea desdvdrgitd. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface3: nici suferinta. Apostol Pavel. nici ingerii. Iar cel ce iubegte aga. ca oamenii. Mintea gi toati fiinfa lui ajun- str simpl6. cd. ca s5 se arate cd nici urgia rdului nu-l va putea desface din dragostea lui Dumnezeu ! Acesta e focul celei mai mari nevoinfe prin care au si treacd cei ce ajung des6v6rqirea. il va pdrdsi 9i Dumnezeu.nuiti. 66. "Pe Iisus. putemicd. D..

oamenii mai presus de fire. deslvdrgirea neavind hotar. Ctrci prin Bisericd ne-am niiscut fiii lui Dumnezeu gi acum avem pe Flristos in parte dupd darul fiecdmia. rMatei lg. Flristos va fi totul in toate. gi nimeni din cei ce se intorc Acas6 nu se rdzlefegte de ea. Toatil aceastll slEviti cale sttr sub povafa Bisericii. rl 206 cAnenpe iupAMTmr presus. cilci desdvdrgirea dragostei nu mai are pe acestea ingrddire 9i hotar. intreg e doar in Bisericd" adicd in obgtea Sa vdzutit gi nevdzutii: iar de la inviere gi zidirea din nou a lumiil. cagtigdnd in rdzboaie. . sau dumnezeii dupS Dar. in Bisericd se nasc de sus gi cresc pe pdmAnt.2}. ca una ce ne-a ndscut de sus a doua oartr.

EREDITATE $I SPIRIT .

cArcpavA ne cuvINTE Mult necaz s-a intdmplat intre oameni de pe urrna neinfelegerii in cuvinte.24. sau mai bine-zis. un indrdcit2. nemurire. Orice s-ar spune.65. cdti vreme stdruie in decdderea sa. neintelegerea e gi mai mare. zic cd. S-a intAmplat cE lucruri clare ca lumina zilei sd fie infelese de oameni cu totul pe dos.20.nt. unii. rdstdlmdcitori gi sucifi de minte. diavol gi iad. gtiinfa cu credinfa. destul de mulli. gi. La rdndul sdu. ci. Primejdia. 2 a Matei 12. Cdt despre gdnduri. insd. . Nu toli infeleg prin acelagi cuv6. omul decdzut. Iar cu Dumnezeu se g6lcevesc fdpturile Sale: ingerul clzut gi omul decdzut. cinstesc pe Dumnezeu hulindu-I crucea" sfinfii. inseamnd cd nu vrea sd priceapd deosebirea intre virnrte gi p5cat. acelaSi lucru. rafiunea cu instinctul. (Degi nu gtiu cum s-ar pdrea la tloan 10. negtiinfa cu credinfa.astea-s vorbe de amefire a minfii. Mulgi. nu exist6. . adicd il osAndesc la moarte. care nu s-a isprdvit. Biserica" Tainele. De aceea L-au gi osdndit la moarte. 13-17. rI. El gtia sd vorbeascii limpede. totul e naturd gi nimic mai mult. La g6lceav[ se incaierd gi urmdtoarele perechi de termeni: sufletul cu trupul. dupa mintea lui. iar minteao vdrtelnifi a ideilor. a fost Dumnezeu Insugi. Ce nu vede. Istoria ne st5 mdrturie: Cel care a avut mai mult de suferit de pe urrna oamenilor. un hulitor de Dumn"reu'. 'Matei 26. judecatd. Acegtia fac acelagi lucru. intrucdt s-a fdcut gi om adev[rat. in zilele noastre. au infeles cd le vorbegte un iegit din minter. are gi o forrrd intoarsd. bune pentru progti. Si pe Sffinta Sa Maic5a. inviere. Apocalipsd 12. Dumnezeu. Urechea auzitorilor parcd ar fi o adevdratd rdsucitoare a cuvintelor.

temelia lumii acesteia. Si de gtiinf5 gi de Dumnezeu. Iar omul . Multii gtiinti apropie pe om de Dumnezeu. cd cele pdmdntegti le crede . armonie gi intre cunogtinlele din cdt mai multe domenii. el e mdsura lumii. care formeazE obazA pentru noi cercetlri. in cunogtinla lui. teoremi" nofir:ni. Savanful se ajutii de teorie. ar sta impotrivS. Viafa lui curatd e mijlocul de . ci e angajatlviala lui. Dar dace nu wea. Revelagia n-are a jine pas cu wemea. medicina gi celelalte discipline ale preocupd- rilor omeneEti. care pune crucea pe masa de judecatS" toate la un loc nu pot sa dovedeascE. 1 pufinl gtiinfE il indep5rteazd. Lui i se reveleazA. experienJe. zicdnd de pilde despre piramidele Egiptului cI nu existi. $tiintq filosofia.J adaptirii Bisericii la spiritul timpului intnrcdt toate gtiinlele trebuie s[ ajung6 la ce a revelat Dumnezeu. nici cd existl Dumnezeu. Oare cine-l tine din umbr6.Toate aces. Mai mult s-ar folosi sd fie orbi. nici aparate. nu are teorii. nici cd nu existi. insl. dar mai cu deosebire oamenii m6rginagi in gtiinfa gi crescufi unilateral in cunogtinfe. dec6t orbi fdrd s6 gtie gi sE se finl cd vdd. fiindc[ nu le-a vtrzut el !) Da. Dunnezeu nu are nici o vin6. nu e can. concluzii. in gtiinf6 e savantul care sondeazd necunoscutul prin teorii gi le verificd pe urm5. nu gtiam. e mult mai mult decdt atAta. chiar 9i dreptul. 1 Dumnezeui-a dat o valoare mare. in credin16.de weme ce nu s-a rdsculat nimeni innpotriva piramidelor Egiptului . Nu e bine aqa. atilta prelriegte citii apropiere de Dumnezeu gi-a cdqtigat in sine. Sfhntul nu cerceteazd. inse trebuie gi el sd gi-o cagtige.nd nu trec intr-o a\ti zond a existenfei.Adevtrrul lucrurilor. i se descopere o lume mai mare. Din nefericire asta e tragedia in care se cufundd mullime de oameni. vederea lor nu pldtegte nimic. tot a$a trebuie s[ urmlrim o . depdqegte misr:rile omului. care are alte mijloace de aflare a adevdrului. nu cred nici ce vld. ndrdvit s[ judece aga. 2t0 cARAREA lvrpAnATmt minte omul care.te discipline ale gtiinfei sunt insd folositoare cdnd igi cr:nosc marginile gi c6.pe cdnd cele ceregti gi vegnice nu vrea sI le primeascS? Dar felul Ssta de oameni. in religie este sfhntul. precum gi o 1 sinteztr a acestora cu viafa. dacS aduc luminI gi corespund realitiifii sau ba. unde nu au competenli gi nici mijloace de cercetare. ci precum urmtrrim o annonie intre facult5trile sufletegti.

Dumnezeu se reveleazd smereniei. pe m6suril ce-L cunoa$tern" viafa noastri biologicd gi psihologicl se sffibate tot mai tare de adev[r gi de lumina cunogtinfei. Dumnezeu ne insofegte mereu $i. care gi-a angajat viala gi a arltat cd o poate gi crea" inviind modi gi fdc6nd ochi unde nu eraut. prin care vom dovedi cI urmdregte stiivilirea degenerdrii. e singur Iisus.a nu angajeazAviafa. De ce oare nu-L recunoagte medicina? Ba nici m6car nu-L pomenegte. cunogtinfa pe care savantul n-o poate prinde prin gtiinf5.lucru care depdqegte puterea gi cunogtinfa ome- neascd . Sfinfenia insd tocmai viafa o angajeaz5. care ar pricinui spaimd migdlelii omenegti. . Drept aceea incerc o ldmurire armonioasd a unei porunci a lui Dumnezeu. de filosofie gi de medicind" oric6t s-ar desiivdrgi acestea Credinfa are revelalia cu care omul credinlei nu se tocmegte. De aceea" in interesul cunoagterii viefii gi sub unghiul vremelni- ciei gi sub al vegniciei . Nici una nu i-a putut ajuta tLuca 7. Iar sfrntul desdvf. de aceea nici n-o poate pricepe gi nici n-o poate crea.cu cele cdteva cunogtinfe ce mi s-au intAmplat la indem6nd. dacd e sd infelegem gi sd folosim cev4 sd incetiim g6lcea- va. Poate fiindcd Iisus e de-o mlrime uluitoare. Porunca aceasta e o mdsurd preventivd a lui Dumnezeu. $tiin. CAD COPilI INTRE TATHENT tahari treceau pe r6nd.a venit la noi Dumnezeu insugi gi ne-a spus cele de dincolo de gtiinf6.o probleml de biologie . Asta e ceea ce posedi credinciosul printr-o cale mult prescurtatS.22.rgit. porunca a gaptea . ci numai dacd gi-a impins $tiinfa pane la toate marginile 9i i-a recunoscut neputinfa. neputincioase: Pe lAngd omul c5zut intre Legea gi preotia Vechiului Testament. a stric[ciunii gi a toatil jalea fdpnrii omenegti. Deci. EREDITATE $I SPIRIT 2tl cunoa$tere a unei realitiili pe care cercetitorul savant n-o poate prinde niciodatS.

CEci: "indatJi dupd cdlcarea poruncii s-a ftcut in om strdvezie gi vdditii asemdnarea cu dobitoacele necuvintiitoare. Fiindctr trebuia. care constd din pdtimire gi pdcats. ne care in spate dintre tehari. ca un untdelemn ce unge rdnile. care l-a luat pe cel rdnit gi l-a pus pe dobitocul Sdu. Liturghier.pp. cdci. Adam ruma sd moard gi sE se stingd omul. Cel cdznt intre telhari a fost incredintat Bisericii.p.. dup6 care ne ludm. ca slujitorii ei sE poarte grijd de ddnsul. op. adevdratul nostru aproape. peste toate veacurile. Iisus.33."3 E wemea cdnd: "A fbcut Domnul Dumnezeu lui Adam gi femeii lui imbrdcdminte de piele gi i-a imbrdcat"a. omul fdrd de picat. dar vdzdnd Dumnezeu. ca omul in felul acesta sI vie la congtiinfa mlretiei sale de fdpturE cugetitoare. gi Harul celor gapte Taine. asprl ca vinul pe rand. ca intr-o lege de pedeaps5 date firii. p. izvordnd din Hristos. Chipul cunoscut al nagterii trupurilor a venit omului tocmai din pricina cdderii. Acasd. in or-a pdcatului tns6. insemneazd tntruparea lui Dumnezeu in firea de om.62.20-21. cE mulfi au sd se izbdveascl din dobitocie. cit. omul lSrd de pdcat. Rdspunsuri ctltre Talasie. Pdcatul igi are porneala in patima sau pofta pentru acest chip de nagtere. gi mai ales dupd Sfrntul Mo<im Mdrturisitorul. oFacere 3. pomul viefii.212 cAnenna iprpAnATtEl nimic. din zidire. l-a osdndit la calea naqterii trupegti. curdlite cu asprimea pocdinfei. ar fi fost cu putinJi gi un alt chip de inmulfire. cu cdt se silea firea sI ddinuiascd in 2 '3 Luca 10. cu vin gi untdelenrn. om de alt neam. din neam in neam. Ceea ce. Bisericii i-a dat de cheltuiald doi bani: Vechiul gi Noul Testament. cdderea de la deslvdrgire. nepdtima$ $i nep6cltos. de care a fost atrasd prin voia ei. ascuns. spdldndu-i rdnile. Firea gi voinfa au fost legate intr-o inlEnguire rea.. in stare sf.21. A venit Samarineanul milostivr. Bucuregti. 1937 . legea.220. Sf. Cdci. Cdderea intre telhari este cdderea firii omenegti din Rai in lumea aceasta'. adicd dupd trebuinf5. . dupl ce s-a acoperit demnitatea rafiunii. dup6 Sfintii Plrinfi. ca firea oamenilor si fie chinuitji pe dreptate de trlseturile iralionalitdlii (ale dobitociei). Mar<im Mlrturisitor-ul. 5Sf. - Dumnezeu rdnduind prea infelept. cit. Mo<im Marturisitorul. op. povlfuitoare la pocdinfd. AmAndoud t?imdduiesc deplin pe om.

nici sd se lumineze cu lumina aceasta. a nagterii de fii. 6 Fac". p. multe chipuri ale patimiior necuratet.. qi fug de durere. De atunci. incephtoriile gi stEpaniile cele clin vdzduhurir. a cdzut in haligui sim- furilor care se lipesc de placere. op.zice Sf. avdnd in loc de un singur Dumnezeu. EREDITATE $I SPIRIT -tJ viala aceasta.nAnd in sine vederea lui Dumnezeu. acum e templu al idolilor. op. lucrarea.309. Mintea. de la f)umnezeu. gi si ocoleascd povara.p.217. C[ci ceea ce pentru simfuri este I ' Sf.9. sporindu-se gi moartea. Mintea. s-a incAlcit in infrfigarile cele supuse simfurilor. de care se atinsese cu voia. .. cit.e 3. Deci rnintea nemaidepf.22 Si Molitfelnic.iar imboldirea prin deprinderea patimilor e lumina lui. Pe drumul acestei pogorAri p6ndeau toate puteriie. I 937. ca una ce avea sd sdldgluiascd intr-insa pe Dumnezeu. cu atat se strangea pe sine mai mult in lanqul legii pdcatului. sd se pogoare din lerusalim ia lerihon. deprinderea pdcatului. ca de un rtru. p. ea insdgi fiind retinutd astfel in legdturd pdtimagd cu simfurile !' IatI cum s-a furigat in sfatul minfii legea pdcatului. Iar pldcerea e morneala cu care "hoful" ingeala pe om. care odinioard vedea pe Dumnezeu intr-insa. plicerea. care incd este foc arzdtor4. adicd in pofta gi in iulime. gi sd le povAmeascd in contra firii. I s-a dat omului sd se lupte cu moartea.. Dorul dupd Dumnezeu s-a intors in poft6 patimagi dupA trup. gi pard de ocard e arderea cdnd lucrd patimile. in focul acesta. Maxim Mlrnrisiton. care este pldcerea simfurilor gi pentru care s-a hotdrdt moartea trupurilor. Sau pe scurt: focul de ocarf. 30. Bucwegti. mintea multora dd numai sfaturi contra firii sau sfatul ldrddelegii. iar flacdra. gi se sileau ca un puhoi sd intre. ca nu cumva rdutatea sd fie nemu- ritoare6. care mai de care.i. Tipografia Clrlilor Bisericegti. Maxim . Mintea. Voinfa i-a impins-o ca sd vrea numai ispita vicleanului.2. fiind o putere arzdtoarc. prin na$tere. lumina de ocard. 3 a loan 14. Ieremia 20. intunecdndu-se <linspre Dumnezeu. "Foc de ocard e legea trupului . cit. ca de un bine. Maxim Mlrurisitorul. Prin urmare nu se cade minlii sd se incdlzeascf. nici sd ardd in aceastd flacdrd. acum nascoce$te gi aprinde pldcerile trupului. in partea pdtimitoare a firii. Efeseni 2. s Sf. stiipdnitorul lumii acesteia'. e plcatul.276.

"' "Simlurile nu sunt in stare decdr de ri. Dec:i nlirttea..Jrept .-rnezeu.oeci in raspuiidcre . iar o nrintc innebunita de simfuri gi oc poftele contra firii .rmncze. le-a incrucigat polenizarea gi a obfinut in a doua generatie trandafiri hibrizi de culoare roz. cie la o vreme.'ezcrt ia niii'r.s mai a<idnt'! ..ARE Era un grddinar la o mAndstire din Brno.JN CAi-I.prin c_are lucreazl toati polta vrajmagd ". copiii ? irh. c: pi impotriva iui Dur. oai'e cit' aceeir. ' Sf.r'ija . nu se mai mulgumea sd rdmAnd simplu sdpag de rdnd.]GAR CLJ GA"NDI]I. dol'aii a cir. fir.ptul ca ia nuntd i-ace prirrr.252. intregi ia nlir:rit gi la rrup.ie[ii.cie-e urrnAri cu iurlr'e arninte .:eiis)li.ia? Care L)rlirurc-zeu nu are nici i-r.etrirea iui lisu:r ia nunta din uani'. il chema Gregor Mendel gi se nevoia cu ascultarea in veacul trecut. Avea trdndafiri albi gi rogii.] .366.". cit.- trupurilor.A M. gi nu dimpotrira..ft inai rnult. ..i.'crriiieie 'I'ainr:i. I.:Duiu6 din ienrsaiim in lerihun: copiii cc vii'.rri poate ea si dea. Ne trebuie insii cd.inrea i Sau I.lici o concucere 'l A cai iegiii:9i.1 nu aiba gi un iniei. in Cehia. iii g. dec6t sfbtunie l'Aihariior carc i-:*sapi.:etui cr.riijmd$ia impotriva iui i)r.l in . albi gi roz.p. Acegtia au dat in a treia generafie trei feluri de trandafiri: rogii. ace$ti nruguli ai i.AZ. pentru minte este addnc cie intuneric.7.p..rir ii exilud pe i]un:nezeu'l Dc ce ciar a rlciicat ctlrsiitoria ia ru:ll-1rii d€ 'l aind.. i. ca ei sa fle tlii Sai. puii tiirldeiegii ? in. op.'l Oare'. intie ceie $apte.. s.j'tre sd nu inseninez(' i:.ic:u': I'jiti i)n sens'i ). un sfert rogii.ruie de aici inainte strccrtii .. Maxim Mdrturisitorul. un sfert albi gijumdtate roz. Se vede cd.". r. tat' Biser-icii i-a da".i inceiui ne vom idmuri cu guvoiui in- tretriiiior acestura.t orirdsir r.tdcire gi nu prind dec6t stricdciunea .i ilininez$it'Jd pl.lninczelrli Sale'l Clare rtu trel. ci gi-a pus in minte necuviinf a de-a intra in tainele din viala buruienilor. i'n liirrrt:ri ili.sc pc t'er cc cr. gi anume.::[:.ce sfaii. ?rni:inlrd in aceasm.J"-' .nrmt luminA gi placere. 'Romani 8.leva cuJ'lo$tinle de bioiogie.r cuvarlt in Lrioii-rgic? Nici un i. I ldt*. nll e numai contra firii.. F 1r A Lt+ cAnanga iupAp.j'.

l6l. cam aga: Fig."2 Rezultatul acesta ne duce totodatd cu gdndul gi la cel mai simplu calcul de probabilitate. A$u se ivi prima lege a lui Mendel. Ren6 Jeannel. l. 165. 1 Caracterul sau culoarea se vede cd e un factor care se aiIf. numdr-coroanI. un sfert de tip matern pur gi o jumdtate de tip hibrid. sau "Legea disjuncliei caracterelor pdrintegti in hibrizi". fie cd se asearn6nd numai cu unul <iin pdrinfi (dominantd). EREDITATE $I SPIRI'| 215 Imbinarea caracterelor rogu gi alb avea sd se cheme oonjunc. toli hibrizii din int6ia generafie sunt asemdnEtori. . Universitetrii. disjuncfia etrernentelor parentale. fie cd prezintd un tip intermediar intre al celor doi pdrinli (amestec). intre ei. Ed. avea sd se cheme disjunclie. gi de asemenea 9i pro- porfia l-2-1. iar desfacerea elementelor in generafiile unndtoare. Curs de biologie generald. ce nu se deosebesc dec6t printr-un singur caracter. comprimat in celule de inrnullire paterne qi rnaterne. Cluj. 2 ldem. 1930. Situalia redusd la fonnula de proporlie ar ii i-2.p.ie. Diagrama hitrriciani i. coroan6-num6r gi coroand-coroand. in procesui de fecundafie. probabilitatea lor de cddere va fi: numdr-numdr. p. Deci 25oh probabilitate pentru cdte una din doud pozitii pure. care mai pe larg zice. dau ca urmagi un sfert de indivizi de tip patern pur. gi aruncAndu-le. Acegti hibrizi. pentru cele doud caractere de trandafiri. "CAnd se incm- cigeaza doi indivizi. gi 50% 'Dr. Deci acegti factori ai caracterelor specitice dau. Caci ludnd doud monede.

p.l verde pi ztrArcit. penrru flecare soi ln parte cAte o pereche dt: .- mazdrea galbenl a ?nghilit nrazdrea verde. Eob(nu uctr-c9 ri l.: 'li cu coa.3.ii :.. Se vede ci s-a intAmpiat (:eva ca in v'isul lui Faraor. ln a treia generafie mirarea i-a tbst qi mai mare.. l. .. altu. qi ?ndaraptarc:a in urri'b:'f..i:ifz3\/'rit.e. 167 .ereche de terrneni: dominan{a pi recersivitatea. cAci a ciipdtat patru soiuri cie rirriz[rc.. a otrlinut recolta la a treia generafie in proporfia: 9-3-3-1" sau grafic a$a: Fig."ii iiiia oar^:ic. : . p. intr-a dcun genera[ie..sivitat*i:. toarnrra. $t to'. Exact proporfia l-2-1. Sd vedem ce se in'tArnpld c6nd :re lrrcrLrciqeazd Si se rnogtenesc mai multe caractele deodatft" Caci klendel. nr-i nuinr. Mazii:ea "/.t. Dominanta ar fi iiisu. galben zbitrcit.a n-a scdpat nenumiti..c. ci a prilejuit incd o p.rbe galbene gi neiecle g! url alt stli cu boahe verzi gi zbAr:cite" .: unnl gii]ben gi ncted. gi-e afiritil ochii la mazf.rAnd toate boabele de toate soiurile 9i simpliiicdndu-le cu un di- vizor comun.:i) ci:p . nurrrai riazdre cu boabe galbcir. NurnS.irca uiiilr i:*rai-'.. 7_: 2t6 L ARARTTA inapAneTtni probabilitate pentrr-i pozifii mirf. ai treilea.\ci nu mai avea! ca la trandafiri. + v:"er!le: iar slibiciuriee. Inghifirea aceasr.l:-lltil l..li ins..dt&iu .bind d. vercie neteci cu cl patd galbenii. cit.re. op. ' R.irnbr'li pAnir ii.iere gi de-a le irece in . Diagrama hibridarii la mazlre.trir. .' <-a$^.iLe er ii r-':i-. trebuind sd vadd $i clc qic tnanclaiiri.v. ci eiou6. itq$< -. o sir-rguri pereche de caractere deosebitoare. Deci.re.il i-a clai rnti .. incrticiqS. spre marea ]ui mira.:r'ocirea de cefactL'rc galben^-neteriii si: dr:rrede$te don:inantfl asupra prerecirii verde-zbarcitir. i-'i-rlorl. i.t*r:t rie-r.'ts-.Ariidir Ci.Jaractcre. a cdpdtat. Sd nu uitdnr cA intre trandafiri era numai un singur caracter deosebitor: culoarea.-' nrtl^t-ire..ndu-le polcnizarea..i:turi <ic rnazai'i: urir cu bcl.2. in cazul cdnd pa- rintii se deosebesc prin douS caractere.^&-o-o. Jeannel. Vor.ia netedi. Ei-al patrulea..otE^.

$i aga mai departe. t ldr^. care vor apdrea ca 8 tipuri distincte. 168-171. "Celuleie sexuale ale dihibridului vor fi deci de patru feluri.7 EREDITATE $I SPIRIT 217 "Cum se explicd aceastd proporfie 9-3-3-l ? Foane simplu: dacd se admite ci cele doud caractere ale fiecdrui parinte sunt independente gi cd disjunclia se face in mod independent in celulele sexuale ale dihibridului (se zice <<dihibrid>>. 8 feluri de celule sexuale gi 64 combinafii de oud fecundate. Pentru patru perechi de caractere vor fi 16 fehni de celule sexuale gi 256 de combinafii posibile"r. cdte combinafii posibile exist5 intre caracterele pf. socotind factorii gi dominanfa avern: "Experienfa a dus la a doua lege a lui Mendel. Aceste patrul feluri de caractere se vor forma in cantitdti egale. trei combinafii asociafia galben gi zbdrcit. 16 combinafii deosebite. in virtutea dominanlei caracterelor ins6. ln cifre 4x4:16 . fiindc6 pdrinfii se deosebesc prin doui caractere).pp. in proportia de 27-9-9-9-3-3-3-1. gi vor produce.rinfilor. sau legea dis- juncfiei independente a caracterelor in hibrizi. <<Fiecare pereche de caractere se desparte in mod independent gi hibridul forcneazd astfel atAtea feluri de celule sexuale. >) "Trei perechi de caractere vor determina prin disjuncfia lor. cdci eie vor inthliga cele patru combinafii de factori. in numlr egal. galben gi zbdrcit. care determind caracterele: galben 9i neted. 9 combinafii vor reuni carac- terele dominante galben gi neted. verde gi neted. in patru feluri de celule sexuale femele gi patru feluri de celule sexuale mascule. 9+3+3+1:16. . . trei combinalii vor reuni caracterele verde gi neted pi abia una tipul verde gi zbdrcit. verde gi zb6rcit. iar grafic. .

Cdci o schimbare in factorii ereditari se resimte in intregul organism rezultat. de la 1910 incoace. prin toate universitdlile lumii. neaflStoare la pdrinfi. Se inmulfegte foarte repede. gdsite de Mendel. anume conjuncfia gi disjunclia caracterelor in urmagi. Are 9i dugmani. lNicolae Mlrgineanu. 1944. $oarecii.. a pus bazele geneticii moderne.p. incrucigarea lor a dus la constatarea cd gi gdngdniile se supun aceloragi legi ale ereditSfii. gi egaleazd cu un nou caracter dobdndit.218 cAneRsa ivpAnATmr CdlugSrul nostru. fiindcd nu are multe zile de trdit. . II. Viala prin urmare are o matematicd. Universitafli. de aceea americanul nu trebuia sd agtepte cu anii. mai ales pe la facultd. despre care avea sd se spund mai tArziu cd nu sunt decdt o aplicare a legilor probabilitaliir.149. decAt tot legile calculului pro- babilitefii2. amlgit de mazdre gi rdtdcit prin biologia generalS. incdt e pomenitS. Musca se cheamd Drosophila. Psihologia persoanei. totugi cu gAndul se inalfd de la ascultarea cu sapa la tainele ascunse de Dumnezeu. o musculild de ofet. Aproape nici nu bdga de seamd cd descoperea legile ereditdlii. ajutat de-o mus cd. chiar gi intr-o gradind de zarzavat.ile de medicind. il cheama Thomas Hunt Morgan. Drosophila s-a fdcut vestitd. cu insuqiri anume cdutate. 2lbidem. dar nu poate un american. ed. care. osteneald pentru care a fost incununat cu premiul Nobel. gdinile gi alte ordtdnii au confirmat gi ele cd legile ereditalii _animale nu sunt altceva. Pe cunogtinfa asta se intemeiazd selecfionarea gi gasirea de noi soiuri de rase. ca Mendel dupd mazdre. Intdmpl6ndu-se mai multe varietdli de Drosophild.Ed. deci o explicafie gi astfel se poate interveni in variabilele ei. O MUSCA PzuCINUIE$TE PREMIUL NOBEL A agtepta de la un an la altul poate un cdlugdr. Cluj.

sunt pdrticele infinit de mici pe care le-a numit "gene". care nu mai e materie. Le-ag numi "geneze". op. electronul. aflStoare in nucleul celulei germinative. nu explicafii. dupd R. chiar p6nd la neingdduita disociafie atomicd. ajutdnd intervenfia in constitufia materiei. cdci. CU SFIALA CUVIINTEI Sd ne apropiem de om. A ajunge la o explicafie. I J. . ajutat de unelte gi colegi. e tot una cu o cufundare in infinitul mic viu. botez6ndu-le a doua oard. Drept aceea. cit.uitoare e formatd din celule gi provine dintr-o celuld unicd. fErd sd gregesc. fiindcd orice fiinfa vie. ci energie. "Dacd o explicare e posibild. Iatd forma gi secliunea unui spermatozoid de om. dupd Geneticd."r Americanul cu musca nu s-a mulgumit numai cu studierea caracterelor exterioare.. a ajuns sd stabileascf. cd elementele ultime. in ce privegte insd teoria cromozomicd in biologie rf. p. Rostand. precum in materia moartd. evident cd ea trebuie cdutatd in structura celulei. care condifioneaza caracterele individului. Les Chromosomes. de care depinde ereditatea deosebitelor caractere.62. in care trebuie si fie agezali toli factorii ereditari. EREDITATE SI SPIRI-T 219 TEORIA CROMOZOMICA Cele de pdn6 aici sunt experienle. rezultate din imperechere. au rolul sd nascd gi sd organizeze caracterele generafiei urmdtoare. intr-un mod care exclude indoiala. in cazul nostru.mAne de vdzut pAna la ce mdsurd se va ajunge la intervenfia in organizarea viefii. 173. Teoria atomicd in fizicd s-a dovedit suficient de explicatorie. avem infinitul mic. p. ci a cdutat sd pdtrundd mai ales in mecanismul cauzal sau genetic al ereditatii. Jeannel. Cdteva nofiuni de embriologie ne ajutd la addncirea in infinitul mic biologic Ai ne apropie de explicarea multor taine ce ne intereseazd.

Se compune din elemente crornatice: crornatina gi nucleolul..). Mai este si un cromozom nedezvolt atY . Ren6 Jearnel. numai in procesul de rnaturafie al fecunddrii gi se pot numdra 23 de perechi. op" cif.{PARATIEI t(&f $.Ibox. plus unul stingher. . p. de lungimi variabile.224 CARAREA II\.2 Perechile au forma urm6toare: $ fA . 'Acestea au fost datele Geneticii pdnd in perioada 1946-1950 (n. I Dr. in procesul fiziologic al fecundafiei. cromozornul X care determind sexul.te CL.tl h tO illt GFltrr'fft rt3. Aceqtia la rAndul ior sunt alcatuili din granule nurnite rnicrosomi sau cromioli. gi din elemenle acromatice: linina.r Aceste granule infinitezimaie sunt "gene"-zele din Geneticd. Cand celula se prepard pentru diviziune. agezali in giraguri ca zalele intr-un lan1. totugi in perechi carn egale. numite cromozomi.n. Cromozomii se diferenfiazf. 18i. sucul nuclear gi membrana nucleara. granulele de cromatind se unesc Ai formeazd un ghem cromatic ce se va segmenta apoi in filamente independente.

l8l. 6.rul de 48 cromozomi . dup5 fazele caracteristice gi cu multd simplificare a elernentelor: Fig. p. iar celulele corpului sunt duble (diploide)r. cE toate celulele corpului sunt formate dintr-un stoc dublu (2N) de cromozomi. {|F . Asta insemneazl. EREDITATE $I SPIRIT 221 In sumd totald avem pentru spetra uman6 in zigot (oui fecundat) numd. cum s-ar pdrga. ele sunt celule complete. Aceste celuie sexuale nu sunt jumata. spre ajutarea ?n1elesului.exact cAfi are gi buruiana de tutun. pe cAnd celulele sexuale mature n-au dec6t un singur stoc $l). ddm o diagramd a fecundagiei la echinoderrne. Diagrama fecundaliei la echinodenne: A. in jurul sperrnocentrului s-a dezvoltat un astru: I ICem.i de celule. pdtmnderea spermatozoidului in ovul la nivelui conului de atracfie dup[ ovulului.

Spre ajutorul infelegerii d[m in desen geometric diviziunile stocului de cromozomi in procesul fecunddrii. cu 2N cromozomi. F. fiecare pereche fiind constituitd dintr-un cromozom patern gi unul matern. II. Sus gamefii. fiecare cu cdte un aster propriu s-au indepdrtat intre ei. 7_- 222 cARAREA ivnana. fiecare cu cdle 4 cromozomi. 7. ilI). cu un numar N de cromozomi (3). pronucleul mascul complet dezvoltat s-a alipit de pronucleul femel iar cei doi spermocenffi fii se gdsesc situali pe prelungirea planului de alipire a pronucleilor. cei 2 spermocentri. La mijloc oul fecundat.lrei C. E. fii. transpunerea nucleuiui spermic in pronucieul mascul gi dublarea spermocentrului. doi paterni 9i doi materni (dupe Boveri modificat de Drdgoi: Istologie p. I. H. e bine sd urmdrim cu de-amdnuntul aceasta simfonie a infinitului mic biologic.221). emigrarea a cdte o jumitate din numlrul total al crornozomilor spre polii opugi ai oului (anafaza). formarea nucleilor fii. . disparilia membranelor pronucleilor gi dispunerea cromozomilor la ecua- torul primului fus de segmentare dupd ce s-au divizat in sensul Iungimii lor spre a-gi dubla numdrul (metafaza). rezultat din unirea celor doi gamefi. Schemd arltdnd constitufia stocu- lui cromozomic in fecundare. Ajungi pdnd aci. Fig. D. mascul gi femel. ardtAnd pisfrarea stocului 2N a cromozomilor in fiecare celul6 fiica. Jos divizia oului. form6nd trei perechi (I. cromozomii masculi gi femeli s-au diferentriat in fiecare pronucleu respectiv (profaza): G.

Perechile se orienteazi insa variabil in fus. Spermatozoid. + =N+X(mascur) \2 ) 2 (w *)) . in exemplul acesta. Ei numErul cromozomilor trece de la 2N la N (reducere numerici). 31.") . cu stocui 2N:6. r) [r* = N+x+x (femera) . deosebindu-se prin calitatea lor eredirari. {It. adicd 8 feluri de gamefi. Schema ardtAnd disjunctia cromozomilc'r in momen- tui maflrafiei celulelor sexuale. 181. fie cel matern clin fieca-rc pereche.Socotind cu totalul cromozomilor in speta umanA. /ru \ l. exista deci I combinatii posibile de cromozomi in gamefi. aga ca gamefii fios) primesc fie cromozomui patem. cit.eiuieie corpului cuprind stocul dublu (2N) al cromozomilor. 8. pl.. prirna diviziune dc ma- turalie: cromozomii $atern gi mateni) ai fiecdrei perechi se aldtur[.- .{. EREDITATE $I SPIzuT 223 Fig. avem deo- camdatd recunoscutd situaJia: Ovul. Sus. [. accentudm cd in genul uman toate c.) Potrivit acestor date. p. pe cdnd ceiuleie sexuale cuprind numai stocul simplu Ctr:23 de perechi +X sau Y). Jeannel op.. Ou.

fiii repetd pe p[rinte numai cu oarecare aproximafie. . care desigur altereaz[ dupa moarte structura substanfei vii?"r Mai c6rtesc unii zicdnd cd observafiile valabile pentru o musctr nu pot fi aplicate cu aceea$i valabilitate gi rigoare omului.{ * : N+X+Y (mascul) \2 / "Latoate acestea unii bagd de vind. pe care nimeni nu le-a v6zut in stare vie. contribufia lor in descendenfi scade in progresie geometricS. pe care numai partizanii teoriei cromozo- mice sunt in mdsurd sd le poatd da. de vreme ce copilul e o sintezi a celor doi plrinfi. Grafic ar fi aga: ' Idem. in aparentd acelagi in fiecare celulS a corpului. in perioadele de repaus.d.a. am avea: ") . Aga e firesc. ei . Totugi ei rimdn datori cu explicarea mul- tor taine gi nevoi arzdtoare. Bund e frAna oriunde. e totdeauna riguros constant. pp. ('9. o sintezd a celor 4 bunici. MEDIUL $I DESTTNUL Acegtia sunt factorii de cdpetenie care confi gureazd. diferenfi- alele persoanei omenegti.174-175. \2 rj) l. EREDITATEA. impragtiati in sucul nuclear. Dupd cum se vede aievea gi dupd cele de p6nd aci. a celor 8 strdbunici. zicdnd cI cromozomii n-au o absolutA. Ereditatea ar fi repetitia p[rintelui in fii. Nimic nu demonstreazd . Adicd: pe mdsurd ce cregte numdrul ascendentilor in progresie aritmeticd. mdcar gi numai pdnd la un loc.m.cd cromatina. se reconstituie in elemente absolut identice la fiecare diviziune celulard gi cd numdrul cromozomilor.r Iar cAnd apare gi cromozomul nedezvoltat Y. a celor 16 strd-strdbunici g.pentru ei constanfd absolutA. Afard de aceasta oare nu e riscant a te bizui pe realitatea acestor elemente nucleare.224 cARAREA iupAnATre. gi care nu ies la iveald dec6t prin artificii de fixare gi de colorare.

9. EREDITATE $I SPIRIT 225 Fig. Care este suportul de transmisie al ereditafli? "Gena" (voi zice mereu geneza). Nu stricd se ne ludm pufin pe urma lor.potrivit infelesului . etc. Agadar. Agezarea genezelor in lantul dublu (diploid) al cromo- zomului.deocamdatI. anatomie. insd . armonizare istoric[. in persoana noastre trdiesc mai multe generafii 9i un numdr mare de inqi. calcu- lul rezistenfelor. fiziologie. Geneza e un centru condensat de materie vie. chimie. in cadrele teoriei genetice. precum 9i durata acestora. armonie muzical[ cutii de rezonanfl. . Fig. acea granulfl infinitezimal[ de cromatine. Geneza trebuie sI gtie gi sd fac6: arhitecturd. 10. obtinerea fonnei anatomice a organelor 9i a sistemelor. aPbrarc activ6. dupl Jenningsl. previziune. annonizarea $i sincronizarea functionald cu organismele vecine din competenfa altor geneze. avdnd sd conduci: multiplicarea celulelor. din lanful cromozomilor. l12 ereditate dela2 parinti '/z i\ )- Il4 ereditzte de la cei 4 bunici 1/8 ereditate de la cei 8 strdbunici l/16 ereditate de la cei 16 stra-stra- bunici etc. ap[rare preventiv6. ritmul fiziologic.

tiut e faptul cf.IPAnNTIcI sen... siatura. nurnirui geneze!or din cromozomii constan.zi. Numdrul cromozomilor e constant.tie cd fiecare fei . t-recare din rriiiie de genezc r.iciu de siguran!6 .. iir n. Mama ne dd tot materialul (in gerrnene. pe de altd par[e... dupd cum am vdzut in ligura 10. esir: iotdeauna acecagi. ne di tot materialul pentru producerea altui individ. cie la Inslitutui de Psihologie al Universitafii dirr Citg. destul de legate impreund in intregime. bii-rlog La Institutu.I-ioema sinifbnicA l mrsreruilii perrsoanei. Iocui sdu in lan{. Prin urnlare noi surrtem dubli in ce privegte genezele noastre. degi in anumite privinge. intr-un anumit sens. . d."-id rcguiat gi invarirrbii. ritmul gi durata: astea dau tonul in materie de ereditate.i oine definit6. ani.:zvoiial'ea crganicE.rnulte de toate.5e genezi arc.. te'mperalr. c 1. tata. d. "\'redrric de .: i:i iel cir: irnporlant e faptul cd fiecare din cei doi pfu-inli ai nogiri iie iau r:i serie compietd de geneze. ia r6.. s5:rri:tr-r'i.i pot urca pAna la cAteva mii intr-un lant cromozomial. irr ibrma desc'risd nrai sii:. avAnd acelagi roi cie ind.i c variabil.--piinii. noi incepem viafa ca fiin1e duble. De asenieile?. /+. in fiecare celuld. noi avem dou6 t-eiuri de gen. sau in rriorno2tolIj. fapt care are foarte stranii consecinle..i ea atinsd intr-un aniimit t-el. iri:n ar fi: culoarea ochilor. lar inri:vidirl caru rezultd virre cu o schimbare corespun- 'r2'-oare ir.si ascuiiarir de &cur-L.imit jucru tjc iriplinir. riare are o i'uncliune tlil'erita ..Jscr-isd de . Fiecare din cele Coud lanfuri de geneze confine tot materialul necesar pentru formarea unui individ.i ceisialte. cl. dou6 persoane.o suLrstanld apirrte.i. in genezd) pentru producerea unui individ de un anumit tip. Chiar a$a mare minune nu e.descriere pe care ne-a fticut-o cunoscuti Psihoiogia persoanei.i. Fiecare suntem. sei-i 47. legtrturile nu sunt chiar complete. Pe scurt: forrna. certea prcfesorulrri li.lennings. dacd socotim ca num6rul genezelor in cromozomii de om e variabil . lvldrgineanu.r caractelric saie.:zc: fieca. Aceastd dubld naturd a sarcinii noastre ereditare are o mulfime de urmdri asupra viefii. De asemenea se. Astf'ej Ciferiteie gciiezl'pr. in acest chip.t fi gi nurirerotate.ndul ei. de alt tip. o anurnitd .stfel.:rnr.. Geneticd din California .. inldnfuite irnpreunf. adici ur. forma nasului.i i1:isiniie rn aceiaSr ioc al cromczomilor. $tiind eiemctrte'lc..re coniplete in ele insele.entui . / I ?26 CARARLA iTT. Daci iiila sau aha ciilt ele e distrusA saLr schimbata.

e'\esc ?n felul lor de a-l 1ace.r corpr-riui. deci ar fi un idict sau un debil mintal.i producd o anumitd culoare a ochiului. astfel. preia intreaga sarcin6.zd 9i ceaialta. Gencza trare vine de la tata tinde si. adica avantajul de a fi dubli.numai atunci func- fiunea respectivd a urma$ului e gi ea defectivd gi. gefieza Cc'la manri un creier superior gi. . Acum. sau a ochiului. Cei doi membri ai fiecirei perechi de geneze au una gi aceea. cealalta. Se poate insh int6mpla. e de la siner infeles.r! cuioarea ochilor are de-a face pr rea de-a cloui: Daci una din geneze ale . de ia rnarnd. c. Numai atunci cdnd genezele din cele doud lanfuri. ea singurS. individul are doul $anse . un individ inzestrat.ndtor. sd fie normalS. dacd ea ar fi singura genezd care ar conduce lucrul.lc-a fhcc cr-i prorlucerea pi deterrninarea unei anumite pAryi din creier. O genezd. atunci tot . inlluentrea. fie leneg. care vine de ia ntamd.. Cene. Iriecare fei de substant6 este prezentd in fiecare ceiula in doua doze: pei'ec:hca cle geneze O genr:z5 din fiecare pereci'ie vine de la tatd.'reme ce geneza de la mamd L:nC':r sL lrroCucd o alti culoaie. Activitatea genezelor in dublu este o mdsurd de asigurare. Daca r.ii lucru are de-a fat:e 5i cealaita.ala produce un creier sirac. aga incdt copilul e normal.. totu$i ei se deoi. De pilda o genezd dc iir. ca urrnare.. fie inapoiat mintal. el nu e idiot.i astl'ei un irrdivid siupiei. nu are urmSri rele. copilul ar fi infirm in funcliunea aceea. I)acA una influenleazia crefr:eie.na dirr ceie dor-iri geneze are de-a t-ace cu culoarea ochiior. sunt defective - adicd atdt cea de la mamd c6t gi cea de la tatd . Diferitele perechi de geneze au funcfiurri diferite in dezvoltare. din aceeaqi pereche. le are a$a de mici incdt nu pot fi observate. fie lipsit de pigmentalia pielii..rir cic la '. copilul e pe rdnd.in loc de una . un fapt rie o extremi importani6 trractica: oepi cei or>i mernbri ai unei anumite perechi de geneze au de a indeplini unul pi aceiagi lucru. nici inapoiat mintal. sau ceva asemd. cu aceia.de a-gi dezvolta in mod normal fiecare din funcfiunile sale. irr \. iatA poate fl defectuoasd. poate produce ceea ce e bun 9i sdndtos. EREDITATF $r SPIRTI' 721 Duplicarea se aplicl fiecdrei pdrticeie din miile de geneze. ceva ce e bolnav gi infrnn. ca geneza corespunzdtoare.. defectuozitatea unei singure geneze din pereche. atunci aceastd genez6. sau dacd are. Rdnduiala firii de-a avea doi parinfi. in chipul acesta. ':L care incepem viafa.i functiune. nimerite in pereche. fie stupid. cealalt5. normal6.

gi o mam5 inteligent5. In conformitate cu legile probabilitigii de la baza mecanismului ereditelii.cum vom vedea indat6 . Genezele dominante sunt de 3 ori mai numeroase decdt genezele recesive sau defective. iar aceea care-l impiedicd. organui qi-i conduce funcliunea in condilii normale. 7_=- 228 cARAREA ltrcAnegEt Socotind dublarea genezelor in aceastd lumin6. OoOCtO. care formeazd. cu am6. dar nu . adicd vor prezenta o genezd dominantd gi alta recesivE. iar geneza defec- tuoasd.. G aDto tD<Daa2 -lr. Figura 1 1 ilustreazl.i atunci c6nd cealalt2i e dominantd. in mod latent gi germenul sldbdnogiei."l MBCANISMUL EREDITATII SA ingir[m cazuri de ilustrare concretd. rezultali din atari pdrinfi. 1. care ..ndoud genezele privitoare la inteligentd recesive. atdl numai cd ei poartd cu ei. vor avea inteligenfl normald ca gi mama.. cazul.150-151. cit. e o genezd recesivS. pp." lvl. Copiii. . cum se lucreazi ereditatea: "Presupunem un tatd sldbdnog la minte. prin care se mijlocegte funcfiunea inteligenfei. Mdrgineantr. Geneza care cregte creierul. cu ambele geneze normale.''e* -Oooc ooocoo T t.poate sd apard in urmagii lor. Cum insd caracterele genezei recesive nu se manifestd decAt atunci cAnd ambele geneze sunt recesive. e o genezd dominantd. a cdrei funcfiune nu se mai mzurifesti. ' N. gi deci produce prostia. op. insemneazd cd geneza dominantd igi manifestd singurd acfiunea. nl . a fost numita genezd dominanta. copiii vor fi hibrizi. a fost numita geneza recesivA. Geneza normald. e ldmurit cd asigurarea pe care o aduce constituie rafiunea biologicd pentru care avem doi pdrinfi in loc de unul..

?tt confbrmitate cu iegile plcbabiiitetrii.rin{ii sunt normaii. sAmburele stric6ciunii in structura lor geneticS. la fel. sau 4 perrnutSri" intrucdt ordinea nu importi.EDTTATE $l SPIzuT ?29 Presupunem acum c'6 un at:. ER. aD-it-{. * Presupunern acum cI un urrnag din prirnul caz.re copil.. recesivi gi astfel vor fi degtepti. cealalta jum6tate vor avea numai o singurd gene'zd.DG#€ T ffi ffi4 4L. {. vor fi pro$ti. OC4 EOQEQ €.curl aln orlz'-rt . are tot o singurd genezd recesivE. . Figura 1 2 ilustre a'zd cazul: tl'M O--er& uFr€Q@ 6d}-e eFe {F. de 2 ori nurndr-co- roand sau invers. adica inieligeliii sau sAnatogi fizicepte. se face rnare gi se cdsdtore$te cu o partenerd care are doud geneze recesive. Cei doi bani pot cddcra . se clsbtoregte cu o part€ner[ (partener). adica 4 posibilitiili de aranjare.or avea ambele geneze recesiv€. :rlr cazului c6nd arunc[m dr:i bani deodatd. Figura I 3 ilustre azd cazul: T dat. gi odatd coroan5-coroand.. numdr-coroand. ci numai faptul dacd un element e cei putin diferit. voi$ avea .l 1). cele 4 permutari pot fi reduse la urmdtoarele 3 combindri: odatd numdr-numdr. ou o genezd recesi" t) mogtenire. am6ndoi c5.numdr-numdr. coroand-nurndr pi coroailii-cciroanS. 3t33tZ b -*36#t q ----Q t-eoQ vF OCO A tDdrY r . $i. jumdtate din urmagi '.4 perrnutari 9i 3 combindri. care. {. deci. cu o singurd genezd recesivE. (fig. etc. atat numai cE am2ndoi poartf. intrucdt defecfiuniie rru sc rnanifestd. Potrivit legilor probabilitdfii.

adica cu amAndoud genezele dominante.ceea ce. inteligenta artistei gi frumusefea lui Shaw. dand 25Yo din urmagi pe de-a-ntregul stupizi. nu poate cddea decdt leu. se pare totugi cd artista a avut dreptate. ca lucrurile sd nu se petreacd pe de-a-ndoaselea gi copiii sI mogteneasc6. dar avAnd o altE pereche complet recesivd. cu multi atentie fa!6 de ideile genetice. dar in fond numai pe jumdtate sd.. ca gi primul copil.230 cARAREA itrrpAnATni Avem astfel un copil (a) complet normal qi in aparenfd gi in fond. gi doi copii (c. unul defectiv intr-o privinfd. in aparentd normali.--> t)1] aO -1t --aD-- -..ndtogi. care in ochii ei trecea drept cel mai degtept om din lume. fiind astfel cei mai frumogi gi mai degtepli din lume. altui defectiv in altd privinfd. Doi p6rinli idioJi... adic5 in cdsdtorie. deci fdrd putinfa de t[mdduire. recesivd gi alta dominantd. propundndu-i sacrificiul de a-l lua in cdsdtorie. a scris lui Bernard Shaw.D t--. in conformitate cu aceleagi legi ale probabilitdlii. la un recurs. privitoare la regenerarea rasei omenegti. . in manifestdrile lor. din scltema de adineauri.d) cu cite o genezd.... t.-- -. in credinfa cd urmagii lor vor avea inteligenta lui 9i frumusefea ei. nu pot avea decdt tofi copiii idiofi .-araar. dar altfel. LJrmagii acestor doi pdringi.. Se spune de asemenea cd Shaw ar fi respins oferta.- -te . Un ban ale c6rui am6ndoud fefe sunt leu. temdndu-se. pot pierde. se cdsd- tore$te cu un pafiener cu arnbele geneze corespunzdtoare normale. Presupunem cd individul b. a--.tn Se zice cd o artisti din Holywood. gi care. . cu ambele geneze recesive.i in fond. vor fi normaii in amdndoud privinfeie.3 . vor purta in ei sAmburii ambelor defecte.a- C. Judec6nd dupd caztil de adineauri. Figura I 4 ilustre ezd cazul: T ff . . e perfect natural. cetatea filmului. gi niciodatii coroand. cu ambele geneze ale inteligenfei recesive.. atAt in aparenf5 cAt .. un alt copil (b) idiot.

. ao 4n.) o.a.la astronomica .D .aga cum a ardtat Th. Dar lucrurile se pot intAmpla gi intors. de pildd aga: t "23r3 c.. Morgan . ei sunt deplin normali. - c.. copiii poartd sdmburele tuturor defectelor pdrinfilor. putem trage concluzia cE posibilitdfile de grupare a genezelor . arOar. I EREDITATE SI SPTRIT 231 Figwa I 5 ilustre azd caztil: ea O.de determinare a con- figurafiilor biologice sunt nespus de multe. intr-adevdr num5rul combindrilor ce se pot face cu cele 24 perechi de cromozomi. in care pdrintii sunt defectivi intr-o serie de geneze. fErE insd a fi defectivi la unele gi aceleagi geneze amAndoi deodatd. H. in mod latent. se ridic6 . Ele sunt aproape infinite.t o-o '|' Cdt de binefdcdtoare e orAnduirea cd inmullirea noastrI se face totdeauna prin unirea genezelor a doi pdrinti se vede gi din schema urmdtoare. cazul: o. dar pe plan de manifestare reald.? lt lllll tt- It La t. t. I In lumina exemplelor de pdnd aici.D -1. Figura l6 ilustreazd.gi astfel .

e din ce in ce mai necunoscut. supus6 simlurilor. pand in ultima lui taine. nu gtiinfa omului. in adevdr. Realitatea. analizelor gi microscoapelor.ceea ce pdlesc numai peticarii gtiinfei. gi nu altele gi. A nu gti gi a recunoagte aceasta. atunci cAnd afirmE fierbinte existenta unui Dumnezeu personal. in definitiv. fiindcd realitatea vie. gi nu se supune altor legi ? Iat[ nigte intrebf. incdt gtiinfa a ajuns a cunoagte toate legile care guverneazd. cei ce se mlrginesc numai la cuno$tinfa unilaterald. Sd mai presupunem cd spiritul teoretic Ai-a sdrbdtorit gi acest ultim triumf al lui. pe acela consecvenfa gi adeverirea teoreticl il duc pane in sanctuarul religiei. gtiutorul gi susfindtorul lor. gdsindu-le. Iatd insd o intrebare. ca un ciclu inchis de relafii. cdreia ii rlspunde religia. de ce ciclul inchis. nu e totdeauna o vinovdfie - uneori e chiar virtute. cu adevdrat. fdrd referintd gi la autorul ei.. in momentul acela va fi rdmas totugi o intrebare cdreia gtiinfa nu-i va fi rdspuns incd. in intregul lui. De aceea. pe care gtiinfa. are tocmai limitele pe care le ff€. pe care gtiinfa a izbutit s6-l ob1inf. care e Dumnezeu. Autorul vietii gi al legilor ei e Dumnezeu. printr-un act suveran de alegere din infinitul . gi totdeauna o vinovdtie. insd a gti putin. dar totugi strdbdtdnd-o. sd presupunem ca fapt implinit. de ce lumea este supus6 tocmai acelor legi. Omul. gi cd. incdt imping6nd intrebdrile a ajuns sE dea de limitele cunoagterii gtiintifice. gi indeosebi omul e socotit mai mult numai din partea lui materiald. nici mdcar la cap[tul ultim al cercetlrilor sale. gi care a creat-o din nimic. cd am impins consecvenJa cercetdrii aga de departe. in desfdgurarea timpului. asta e descalificare 9i rugine. de-a putea intruni intr-un sistem inchis toate relafiile gi cauzele care compun fenomenalitatea lumii. procesele lumii. universul a ajuns sd fie cunoscut. De aceea se gi intAmpll atilta g6lceav6. "Cel ce gtie mult. gi anume: de ce universul are tocmai forma pe care o are. a$a cum e. ca o icoani perfect inchegatd. inevitabil ajung in infunddtura aroganJei care nu gtie nimic . exterior lumii. oricare. in ochii savantului unor indepdrtate vremuri viitoare. gi a face gdlceavd ca gtii totul. EREDITATE $I SPIRIT ZJJ fi cuprinse gi gtiute absolut decdt de Cel ce a creat viala din nimic.ri cdrora gtiinta nu le va fi dat rdspuns. nu se explic6 suficient. le-a stabilit.

"r Pricepem prin urmare. dincolo de biologie gi probabilitate. dogmatismul ei ingust gi miop. asupra cEruia se intinde ancheta gtiinfific[. se transformd chiar in ardoare. cd spiritul de consecvenfd gi veracitate dit cu ultima adAncime. cdt gi in infinitul mic.gegte limitele gtiinfei pozitive. Publicom. gtiinfificl gi religioasd. . zi 9i noapte. Aceasta.cd un atare chip de-a rezolva gdlceava intre gtiinfd gi religie nu presupune nicidecum o renuntare la atitudinea gtiinfificd. depd. adevdralii savanfi nu le practic[ niciodatd. Chiar numai factorui ereditdlii. LEGILE $I FARADELEGILE Dacd gtiinfa ar putea prinde momentul cdnd apare in pdrinli o genezd defectivf. cu afinitate. ferd ca experienfa sd stinghereasc6 insul de obserwafie cu nimic. a creat-o. cu iubire penfiu aceastd unicd formd a ei. raze. vicii pe care. in simf pentru misterul. Bucuregti. prin urmare.pAMTreI posibilitalilor. ci mai mult dec6t atAta. Se poate vedea . un interval de vreme. vine sI mdrturiseasci nu numai relativitatea spiritului gtiinfific ai nu numai insuficienfa sa in fa1a ultimelor probleme ale speculafiei. pp. Cele doud atitudini.92-93. Ni se pdr€. atitudinea gtiinlificl poate continua s[-gi dezvolte valorile ce-i sunt proprii.Ed. numai cdnd ar fi posibili examinarea pe viu.234 cARAREA h.pentru cine vrea sd vadd . cd problema ereditAlii mai are un capdt. gi. in lumina analizelor de pdnd acum. de altfel.ba nici mdcar sd nu gtie cd e urmdrit cumplit de microscoape. ani de-a rdndul. este aroganta gtiinfific6. in mersul sdu obignuit de viefuire . fbrd indoial[.. at6t in infinitul mare. Ceea ce insd trebuie combdtut. o conduce gi o susfine cu iubire. care-i inconjoard domeniul. ar insemna pentru ea un adevdrat triumf. reaclii. ca sd fie cunoscut indeajuns. in adoraJie pentru Fiinfa care. ln marele cadru de mister al lumii. ftrd sd hebuiascii a mai inghesui Genetica la collul neputinJei cu urgia intrebdrilor. stAnd in afard de lume. ca sd se prind6 momentul gi imprejurarea cdnd o cromiolS sau genezd domi- ' Tudor Vianq FilosoJia Culturii. 1945.

francez de bagtind. gi la inceput preot . ci merge impotriva legilor viefii.Dumnezeu: mobilul.cinstea primejdioas[ a liberEfii voinfei. intrucdt indici 9i factorul primordial al ereditefii . in condiliile absolute ale cunogtintei nu e decdt Dumnezeu. fiindc6 gtie absolut.500 ani pe muntele Sinai. Deci. aduce infirmitatea in fire. documentul exist6.500 DE ANI Cu toatl mirarea multora. gdndite de Dumnezerr. cE inilia pe Moise in tainele ereditifii nu este nici o mirare. impotriva firii. datd in nucleu lui Moise. Fapta aceasta are urmdri.28. dacd se invoiegte sd rdmdnd intre rosturile sale. fbrd sd stinghereascd libertatea de migcare a omului. textul deslugegte problema ereditdlii mult mai bine. . GENETICA ACUM 3.ile ulterioare de dezvoltare. decdt teoria cromozomicd modern6. printr-un abuz de libertate. De aceea. intrucdt omul viefuiegte contra intenfiei lui Dumnezeu. igi primejduiegte viafa sa. izvorul gi suslindtorul a tot ce se migc6. viefuiegte dupd fire in toatd libertatea. Pdcatul deci e cdlcarea legilor viefii. tr5iegte gi existiir. nu se va intAmpla niciodatA ca gtiinta omului sd ajungd in condifiile absolute ale cuno$tinfei. de Mdntuitorul insugi prin revelatie. Cam a$a cerea doctorul Carrel .om de impresionanti sintezi a formelor culturii. care cunoagte desdvdrgit totul. gi. cu oarecare bunlvoinfi. acum 3. Dumnezeu l-a prevenit pe om gi-l previne mereu. EREDITATE $I SPIRIT 235 nant5 devine o genezd recesivd. Firegte. intru atdt zicem cd pdcdtuiegte. Dacd insd omul nu vrea sd rdmdnd in rosturile firii. Nu e nici o mirare: Iisus avea conducerea spirituald gi inainte de venirea Sa in trup omenesc. intmcdt cine poate sd cunoascd mai bine omul. Pe urm6.alt american. a dat omului legile viefuirii sale gi puterea de-a vrea sau a nu vrea sd le respecte . atunci igi viciazA libertatea sa. pdnd la formele rFapte 17. IatE Genetica modern6. dec6t Cel ce l-a fdcut gi i-a dat legile viefii ? CuvAntul acesta rlmdne adevirat chiar dac[ Dumnezeu ar fi fdcut numai prima celuld vie 9i in ea ar fi comprimat toate posibilitii.

cd Dumnezeu n-ar avea cuvdnt in biologie gi cd venirea lui Iisus la nunt5 ar fi numai un simplu fapt divers. nu dupa legile probabilitefii. calcd viala propriilor lor copii. incd nebdnuite de noi. Toate faptele omului. care pedepsegte vina pdrinfilor in copii pdn[ la al treilea gi al patrulea neam . apar in cromozomi. fdrd o semnificatie neinchipuit mai largd pentru aducerea gi conducerea personald a fiecdrui om ce vine in lume.Si MA milostivesc pAnd la al miilea neam.mAntegti. existdm ca gdnd. independentd gi anterioard procesului ereditalii. Legile viefii sunt legile Creatorului. care nu sunt altceva dec6t legile probabilitafii. aceste granule infinitezimale degenera- tive gi cu urmdri dezastruoase. ci dupd legile care atArnd peste fErddelegi. genezele recesive apar in ascendenti in chip independent. prin ce accident. de unde nu erau. nu scapi fdrd mustrarea lui Dumnezeu. Dacd va fi fost creafia ag4 Dumnezeu e cu at6t mai mare.. ca intenfie a lui Dumnezeu. dar preve- nindu-i cd. .pentru cei ce Md urdsc. Stdruim asupra faptului cd Iisus e creatorul omului gi ca gen aparte gi ca persoand indeosebi pen6 la sfhrgitul wemii. neavAnd termenul.236 cAnanpe lupAnATrEr prezente gi viitoare. Eu. Dupd teoria cromozomicd. $tiin1a. se inseamnd undeva. intr-o nevdzutd carte. Dupe textul Scripturii e clar cd toatd recesivitatea apare in pdrinti pe unna vreunui pdcat.. Deci. dacd nu El are de adus in viafa . pentru o eventuald progeniturd ? Ca sd rdspund pe scurt. nu ne mai tocmim. 10. in aceasta crea- fie conlucrd cu pnrinlii pdm6ntegti menajdndu-le libertatea. cdtre cei ce Md iubesc Ai pdzesc poruncile Mele. pdcituiegti impotriva lor. nu poate da rdspunsul la intrebarea: cum au apdrut in ascendenfi genezele defective. Cine gtie. sau dupd care legi ? Sau rnai pe larg: prin ce imprejurare. toate migcdrile lui. Deuteronom 5: 9. Domnul Dumnezeul tiu. vdzurdm cum apar genezele recesive in urmagi: dupl legile ereditdlii. sunt Dumnezeu rAvnitor. gi se inseamnd gi in sdmdnfa sa. inainte de a exista ca persoane pd. in cazti cdnd ii calca legile. gi cu aceasta i9i trage urmagii sub povara ispr[vilor sale.

. intre ceilalfi fii ai lui Dumnezeu gi frali ai nogtri. invdfAndu-l pe Ieremia. trimise vremelnic intr-o inchisoare de carne gi oase. iar in linie colaterald se ingdduie abia la depdrtarea gradului opt: q t L- . Dumnezeu ne spune. cdsdtoria e opritd la infi- nit. 5. putem infelege gi unele norrne de drept bisericesc. Astfel. in linie directd. gi implinind un '"destin. ftpturi spirituale.nd acesta incerca sd se apere de misiunea cu care-l rostuise pe p5. ca de pilde oprirea cdsdtoriei intre rudenii. te-am sfinfit gi te-arn rAnduit prooroc printre popoare. la rudenia de consAngenitate.mdnt: Ieremia I. c6.. inainte de a te urzi in pAntece. in fluviul timpului. DISPOZITII DE DREPT BISERICESC CONFIRMATE DE GENETICA in spiritul teoriei cromozomice. EREDI'|ATE $I SPIRIT 237 p6mdnteasc6. atdtea feJe omenegti. Suntem prin urmare de obdrgie spiritualS. incdt numdrul lor sd implineascd toate posibilitdfile de configurafie cAte ie clferd structura noastrd genetice ? De faptul cd suntern oarecumva anteriori falA de forrna noastr6 pamAnteascd.

5.ra- .tlt . atunci in copiii lor vor apdrea. 6. observdnci degenerdrile ce tre'uuie sd le indure urmagii cdsdtorifilor rudeni. . Cand omui se amage$te.cum zice Scriptura . genezele recesive ale strdbunuiui.urrnare a cine gtie ce pdcate .i. strdnepoli. cdteva grupuri de geneze recesive .pdnd intr-al treilea gi al patrulea neam. 7_.O o O- De la un str5mog primar. pi deci.?3 rl )t. nu scapS nepedepsit. in gradul 4.t -ta-L -oo I ta ' 'i1 -t a-- . NEUROLOGIE $I PSHCLOGIE h:stinctui.7 sau 8 de rudenie se vor casdtori intreolaltii. are binecuvdntlrile gi primejdiile ei. Unirea averilor a fost pricind de mullt5 bataie tie la Dumnezeu: sau multd bdtaie au mdncat oamenii de la ldcomie. qi incd aspru peciepsit. ENDOCRINOLOGIE.- 238 cARAREA irupAnAler Situalia transpusd in scheml eeneticd avea forma gi inter- pretarea urmltoare: i33? ?-. t ?22? '. infirmitatea fErd leac.l -tD-- t. Dacd se urrneiva girul cds5toriilor cu persoane sdndtoase in privinla aceea. ---t1 - + \\-. in pereche perfectd. Iatd de ce Biserica. Dacd insd urmaqii.insd in stare latentd. iegirid din rosturile firii.2o aro- l- tl *l ta-e O . sau porunca aceasta iralionaii a firii ?n vederea rodirii de copii. cu probabilitate maximd. se transmit in copii. nepofi. urmagii au toatd aparenfa sanAtafli. . genezele lor dominante acopdr int-rrmitatea cores- punz6toare gi. astfel. declard vinovate asemenea cd- sdtorii gi le opregte. corespunzdtoare acestei perechi.

. corpuiui intreg.un fei de sSrud care au rostui sA a_qereascd nen'ii. avem rdsfirate in organismui nostni vreo 7-'r. mediui encicienn. 'iriaie ic'. toxine. stricd gi oarecare cunc$tinfe de endocrinologie gi neuroiogie.r sAnge se mai afla . hoimoni. sai. :iecreiend hormonii. IatI cam cum are sd se schileze o relafie de conflict. sd nr- ta:a viata plicuta si cli inteies pentru ea .cu un cu'u'Ant hormonli sui:i egenfii r. Acestea sunt un fei de srrbsianle :hinrice. s1-. iar daci n-o :ire. Ca sE inlelegem aceastd pedepsire automat6 a viciilor."i. precum gi de bunl invoial[ intre ra]iune gi lnstlnct. rigurafie specificd. acest meciiu interior tre'cuie sd aiba o compozilie normal6. ile ca b5lbat. producind celuieie genninative.i. Printre aceste glande sunt gi cele ce rodesc saminfa cie . Glandele care izvordsc hormonii gi se afld in sectorul cei rnai d. detenninatd. stanreasc5 la lucru dir'erite organe inteme.ir: <ie strmuip*!'e :r-:lularS a fieciru: iesut apal-te.. ia care aJunge instinctui.iune du'. au o func.rinoiogie.ri-. Toate irnpreund au rost gi influenfi cu deosebire asupra sistemului nervos gi a capitalei sale. defectele gi conflictele.iiie ior. microbi gl ceiclaite. Studiul acestor glancie se cheama encio- . EREDITAI'E $t SPizu'r 23!. A$a de pildA. Mai au pe urmd rostul sd stirnuleze func{iune: celorlalte glande.rile organice gi funcfionale. $i a doua externd.rni.lla: una inir-.om acestea. ioc dau ceee ce se numci$te mediui nostru interior.'ieiii. ale cdror hormoni incd au misiunea sE agereascd gi sii activeze alte funcfiuni. mediul umoral. Schema urmdtoare ne face sd infelegem care-i cumpdna ce trebuie urmdritd: . creierul. apai tulbu.i vitaminele. i:. fie ca femeie. Pentru ca organismul sd funclioneze bine. un intreg ccnvoi cie ncputinle. sd. pe lange alte rosturi. gi-i irnpinge pe oameni intr-o viaf6 contra t-rrii. printr'-alte zone ale corpului.r . secrcl. invioreze gdndirea.itrs al corpului au. gi pe acela de a da o con.re cieosebire cie ceieialte. si. Ne intereseazd efectele. nl. foarte energicd gi netd. :iancie cu secrelie intem6. iar secre.

.

ndrile gi gura sunt zone erogene. degi e fbrd minte. fhrd invoirea mintii gi fdre incuviinfarea cdtorva cenzuri. pe rdnd. ci pdrinlii au sd dea seama. cd hormonii. Copiii se reazimd pe mintea pdrintilor. anunfdnd ocazia gi poruncile instinctului. in privinld neurologic6 gi endocrind. cdnd insdgi stdpdnirea minlii e coruptd gi cenzura cumpdrata !) Apoi. putem infelege. altfel cregterea sdndtoasd a organismului gi a sistemului nervos ar fi profund alteratE. sub acliunea ei. dar acfiunea lor trebuie intovdrdgita de infrdnare. la cel dint6i motiv semnalat de ochi. despre aceste noutdti gingage. De altfel. fie c[ ar lipsi infrdnarea. ochii.. (Ce bine ! $i ce rdu. la vreme. ca. tot atdtea po4i de cremene gi iascd in care mediul din afard lovegte cu zrmnarul in mediul dinlduntru gi-l aprinde cu sc6nteile poftelor spre vipaia faptelor. afldndu-se in orice moment in toatd structura sfurgelui. socotim datoria plrinfilor de a-gi supraveghea gi de a-gi preveni copiii. valorile ies din conflictele sustinute. iau la fintd capitala siste- mului nervos. s[ se dezvolte gi sI se agereasc6 intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. cAnd mintea nu gtie sE infrdneze unele ca acelea. creierul. firegte cd rdspunderea cdderilor nu rdmdne numai in seama copiilor. totugi nu poate trece la faptd. deodatd se gi reped in poarta forului de judecatd. nu pe vreo cale a lor apafEe. Se pare cd in multe privinte gi in multe domenii.=- EREDITATE $I SPIRIT 'lAl a+L Din aceastf. De ce oare e rAnduiala de-a-ndoaselea. t . schemd tehnicd. urechile. Funcfiunile genezice se degteaptd incd din vremea copildriei. ca mai toate scAnteile. aga trebuie s[ fie: inc[ din copilErie sI izvorascA aceastl energie interzisd. Deci hormonii se dovedesc izvordnd cu rost. sau a lui Dumnezeu. gloanlele instinctului. ci. deci dupd fire. atdt organic cdt gi functional. ? Dacf.. Schema ne mai pune pe gAnduri asupra unui lucru. urm6- toarele: cd instinctul. fie cd ar lipsi hormonii.

autorul gi stdpdnul vieJii . Inte- lectualitatea biruie asupra sensibilitilii. sau de vreo pedeapsd automati gi fere indurare a libertinajului lor. iar desfrAnarea ca o povdrnire spre dezechilibru. se vdd valurile apei. Sunt oameni care ar vrea s6 petreacd dupa dreapta socoteald. influenleaz6 spiritul. Md folosesc insd de orientarea spre psihologie gi spirit a medi- cinii moderrre. Hormonii. ar fi cu mult mai infelepfi. o interpdtrundere ondulatorie. De i-ar indruma mdcar la rdnduiala vitelor. r- 242 cARAREA lvrAnnlmr TNVITATTT LA DREAPTA socorpelA inlelegdnd infrdnarea ca o condilie de sdndtate a sistemului neryos. care-i va ajunge din urm6. decdt spre . povdfuind pe oameni. cdrteala gi vijelia mdniei. degi sufletul e de alti natur6. Cam a$a ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. Deci n-am sE strdmtorez pe nimeni spre porfile Cerului. decdt oglindirea de lun6 pe vdlurelele apei. inclinat mai mult spre tiranie. puterile minfii se dovedesc creatoare. Este o corespondenfd intre trup gi suflet. n-are trebuinld de suflet gi de Dumnezeu . nu mai pufin deosebita de trup. pe cdt cu putinfd. Astfel b[rbatul dobdndegte. al femeii. spre un cdgtig mai bun. Ei nu considerd omul pi in natura lui moral[ qi spirituald. Chiar autorii de clrfi privitoare la aceasttr poruncd a firii dau sfaturi mai rele de cum ar da la vite. aprofunddnd corespondenla mediului endocrin cu mediul moral. gi reflexul lor in congtiinfi. gi sentimentul virilitifii sale. Dar dorm cam tot pe aceeagi dungd gi oamenii ce nici nu vor sd gtie de weo socotealL. intr-un fel. Cu alfii e activ. $i totugi se rAsfrdng intreolalt5.e. in urma cdreia igi da silinfa sd fie mai mult o medicind preventivd. gi pe ele migcdndu-se petece de lun6. un bun vete- rinar. prin t-p. Presupunefi o noapte cu lund $i un lac linigtit. de vreo frand moral6. intre calitatea trupului gi caracterul sufletului. pe lAnge configurafia vigorii anatomice. ci ajut numai hmurirea problemei gi libera hot6rdre a oricui. in care cineva aruncd doud pietre in puncte diferite. Medicul. dar nu indrdznegte nimeni sd le-o spund. gi intr-alt fel. e bine sd precizdm limitele biologice gi psihologice ale acestei porunci a firii. pdnd la un loc. evitind bEnuiala de neinfelegere a chestiunii gi. al bdr- batului. intret5indu-se in cercuri. care crede cd.

. Deci. E inclinatd mai bucuros spre suferinfd gi supunere.rAnduiald moraid 9i spirituala. decAt spre bundtate.ca de altfel in intreg regnul animal .Lur- cii de pAnd mai ddundzi. Tot rostul fiziologic al bdrbatului .cd l-au smintit la minte. proprie destinului de mamd. nu prin judecdfi. Mintea ei e inima. ddunazi. nici lui Dumnezeu nu vor sd se supund. 16. Tot rostul gi configuratia femeii e maternitatea. Ce vrea unul. EREDITATE Si SPIRIT 243 supunere. infbfigarea de copil. prietena copiilor. ca sd trdiascd ?ntr-o r6nduiald dupd fire . pe ldngd configurafia anatomicS. Drept aceea. iar cAnd se aprind la mdnie. Cu cdt notele diferenfiale sunt mai accentuate. trdind impotriva I Facere 3. gdsim o mare disonanfd. inteleptul femei. intre instinctul poligamic Ai instinctul maternitaiii e un adevdrat conflict biologic Ai pricind cie tragedii. mai mult sensibilS decdt intelectuald. mai curand spre brutalitate. decAt spre asuprire gi dominatie gi. ii s-au dat oamenilor normele divine gi minte. Poate de aici igi are obdrgia faptul ctr. dupd Scripturd. ii pdstreazd totugi insugirile copildriei: voce sublire.iar nu s6-9i facd de cap. cu atdt avem de-a face cu un caracter mai agresiv. nu corespunde cu ce vrea altul. nu gSsesc cuvAnt mai expresiv ca injurdtura de Dumnezeu gi de toate cele sfinte. Omul gdndegte cu toate organele sale. Caracterul agresiv al masculului se observd ca o notd comund gi in firea animald. dispuse ierarhic . Presimte prin instinct. Chiar qi mAntui- rea ei e condilionatd de nagterea de fii . insd lnsa i-au pldtit femeile bine .nu e altul dec6t aventura. 2 3 Regi 11. Foliculina.dacd stdruie cu deplind intelep- ciune in credinfd.!5. 3-4- 3 lTirnotei 2. dacd am socoti numai capdtul fiziologic al deosebirii bar- bat-femeie. vegnic atrasd (preocupatd) spre b[rbatr. Bdrbatul e poligam din fire . mai mult primi- toare decdt creatoare. Inteleptul Solomon avea o mie de temei. in iubire gi in sfinfenie3.a$a ca evreii de odinioara gi ca . incdt s-a lepddat cie Dumnezeu2. hormonul feminin. Mi se pare cd tot aici trebuie cdutat gi suportul trufiei. Astfel. cu pri- ma intAmplatl in cale. are o acfiune cu totul diferita. mai ales btrrbafii.

e atins6. mai obosit. gi alta extern5. Pomeneam c[ glandele genezice au o dubl6 functiune: una endocrinI. memoria . qi beiefi gi fete. sau ei. cu totul anarhic. IarSgi dovadd cd nervii sunt intr-o primejdie. ca sI nonnalizeze in ierarhia naturalS. $i incd n-am isprdvit corespondenfa endocrinologie . Imaginafia nu mai e vioaie. serios. ndbdddile acestui instinct anarhic. nu mai e ageritd de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv.pentru cine gtie sd vadi. pAnd la cdsdtoria legali. Dacd n-are norocul sd dea de un sfat. qi la orice .neurologie gi psihologie. Dar chiar de n-ar zice nici unul.ii tremur6. sau mdcar de o carte.i md silegte sd le scriu durerea. coPn NASCUTT in r. Reamintim ordnduirea firii. in realul lor. omul e o realitate mult mai complexd decdt sectorul studiat de medic. mai t[cut. cA organismul intreg gi indeosebi sistemul nervos se dezvoltd bine datorita gi hormonilor genezici . face excese. Nu-l afl6 pfinfii. gi. parcd e bdtrdn. cearcdnele vinete pe l6ng6 ochi il dau de gol . ceea ce de multe ori au sd pldteascd cu capul. gi vom vedea cd situalia lucrurilor.scoarfa cerebrald a minfii . cade in viciul onaniei. nu-i mai place joaca. fiindcd un convoi nesfhrgit de necdji. morald gi spirituald. se afld tot mai mulli medici care zic aga. sporind cu vdrsta. mintea se t6mpegte gi incd repede. Cregterea corpului incetiniti. impune categoric frdna a gaptea a iui Dumnezeu. mdinile . formAnd celule genezice. vlrsdnd hormonii in sAnge. cu fecioria pdzitd.244 cARAREA iupAnATmi firii. nu mai invafd la gcoal6. la primele anunfdri ale instinc- tului. togi tinerii trebuie sd fie curafi. De aceea. De indatd ce viciul sau desfrdnarea de orice fel.nNlUnr Presupunem cd un copilandru. sporesc ai urmdrile viciului. mai trebuie gi geneticd. impotriva spiritului.insd numai sub o cenzurd de infrdnare. e din ce in ce mai retras. inclegtat de viciu. Minunea e gi cu putinld gi cu trebuinfd. impotriva moralei. Cu alte cuvinte.cu care a gregit . dupd cum urmeazd. sau urrna$ii lor. binecuv6ntat gi plin de blestem. Din ce in ce.

gi nici fetele nu se simt atrase spre el. de pe urma viciilor de tot felul gi de pe urma dezechilibrlrii funcfionale totale sau locale a sistemului s6u neros. ci trecutul bErbatului se rtrzbund. mai int0i funcfional. ci mil5. Omordti odatd. nu mai invie niciodatE. gi al doilea. nu mai aprinde dragoste. sunt peste mdsurd de mult solicitate gi silite s[ furnizeze material extern $i. De mil[ ca de sil6 nu faci cas6. Cum gi de ce ? Iatii cum gi de ce: gtim de adineaori cd toate faptele insului se inseamnl in doud locuri: undeva intr-o contabilitate nevdzutii. Nu izbutegte. Astfel birbatului. dureri regionale gi gdnduri de crutare in altd parte.chestiunea rdmdne mereu intr-un cerc vicios. Mai trebuie gtiut gi aceasta ci toate jesuturile se refac.rn flegclit. cdci mereu va rdmdne nemullumitS. . nemaiavAnd agenfii stimulatori cuvenili..cantl e acelagi . masculine sau feminine. nu mai corespunde instinctului maternititlii femeii sale. Doctorii sf6tuiesc: femeile sau cdsdtoria. un viciu nu va iegi cu alt viciu. l-au flegcdit cu totul. ceva . Firegte. gi insul respectiv incepe sd fie r. Acegtia vor purta urmdtoarele poveri p[rintegti: o s[nltate gubredd" un chip imbetranit. Ce e la mijloc ? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. afarS de celula nervoasd. Nu e ea de vind cr-l va ptrrdsi. i se intAmpld cd pierde ffina nervoasi a ritmului sdu funcfional gi nu se va potrivi poate niciodatd cu ritmul femeii sale . aga cum l-au desffinat viciile. Acest dezechilibru se r6sffinge asupra sistemului nervos. atunci lesutuile glandelor. degenereazd. i-au gters farmecul. Dar sr presupunem cd.neostenitil in astfel de vicii. wea sd se insoare.inclegteazlpe om. ceea ce ii va pricinui newoze. Birbatul. totugi-totugi. poartd ponoasele trecutului gi mustrdrile viitorului. DesfrAnarea omoarl milioane de celule nervoase. iar de scap[ cu zile vor fi nigte chinuifi ai soartei gi slabi de minte. diferite neputinfe fhr6leac. i se va nimeri ca s6 aib[ gi urmagi. celula nervoasl moare. in felul cd celulele nenroase. Dar cdsdtoria" chiar dac[ se face. EREDITATE $I SPIRIT 245 vdrstii . Presupunem cd tenerul-b[ffin wea sE fie 9i el in rflnd cu lumea. nu mai pot secreta' gi hormonii trebuitori in sdnge. iar dactr desfrdnarea continuS. Nici pe el nu-l prea atrage femeia. Se int6mpl6 adicd un dezechilibru in mediul endocrin. Osteneala gi scdrba ei abia acum incepe. prin urmare. $i a$a trebuie str-gi tragd plata: r[mdne fdrd urmagi sau gi fdrl sotie.

sau o pre- dispozifie spre tot felul de boli. r[stdlmiicirea infelesurilor. reali- zdndu-se armonia ce se vede. cd. Mai sunt urmdri ale desfr6nirii gi destul de grele incd din tinerefe. ob- sesii. in rEstimpuri de rneme. reprezentdnd situalia lui. fie aparte. dimpotrivd simt aldturea cu durerea oricui. genezele recesive gi ravagiile ce le pot face ele. fie angajafi in procsul rodirii. ideile fixe. deci n-au sistemul nervos gubrezit dintr-o vin6 ca aceea. cu atAtea geneze recesive mai mult. newozele gi o stare generaltr de boal[. organismul intreg se pipemicegte. mai sprinteni. Proba o dau copiii. mai bdtrdni. ceea ce n-ar fi pefit dace ar fi avut o purtare mai bund. dac6 nu sunt scoase din lucnr de perechea mai sdndtoas6 a celuilalt parinte. scoase din lucru gi cu toate urm[rile acestui dezechilibru umoral. se gi insemnase in stocul de cromozomi. -"i impiedicati. pricepem mecarrismul dupl care apare in lanful crorlozomilor roiul boabelor de neghinE. sldbirea minlii. Nu au nici o vini gi nici un leac. care vin la intervale mai mari de rmeme. Vrefi dovadd la indemdna oricui? Iatli-o: nu lovesc pe nimeni. in grluncioarele de cromatintr. Acestea toate se inscriu numaidecdt in patrimoniul genetic d ereditilii. glandele in totalul lor r5men atrofiate. in genezele cromozomilor. Aga se ajunge pe rdnd la aftofierile diferitelor organe din iconomia generald a corpului. gi aga apar sterilitatea.Factonrl biologic al ereditifii rezumd starea oricdrui moment. Totugi. a vioicir:nii rezistente a sistemului nervos gi a celorlalte fesutrni gi umori. Poate s-a blnuit din cele de pffnd aci. prccum gi situa{ia biopsihicd a p[rinfilor. adicl in factorul biologic al ereditifii. Sd zicem cii o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tinerefii. mai ageri la minte. a agerimii. Nu mai vorbesc de stirile sufletegti: frica. Revenind la corespondenfi. $i-a distnrs plrintele cu viciile lui milioane de celule neryoase ? Aceste4 nemairefdc6ndu-se nicio- dat4 ci totalul celor distmse gi s[ndtatea la care se gdsea in momentul cind igi chema un urma$ pe lume. nevoile viefii ostenesc nervii oricui. Aceastli ostenire a viefii e de fapt o ostenire a elanului. pe c6nd copiii venili mai la b6trdnefea perinlilor srmt nai molii. mai sdndtogi. cu maserialul ce li se dete. Aga srrrt constmili genetic Ai ireversibil.246 cARAREA lvpAnATmr mai vdzut. gi o continuI muncire d-e . Cei din tinere{e sunt mai vioi. in weme $i pe mtrsur6 ce se adauge.

Aga de pildi. Se apdrd gi firea pe cdt poate: nu ia in spate orice i se-ncarcI. avdnd ba doutr cqrete. cu c6t la scdrba gi spaima bietei mame. Aceasta e cu atSt mai sigur. ba alte forme. intocmai ca mai sus gi se transmit zestre ptrrinteascd la copii. Ceea ce e dureros e fapnrl unnltor: de se intdmple rrreo ztrmislire cu o atare slminfi beatL. Deci. care mil face sE scriu. Exact acelagi lucru il face gi alcoolul. in loc de un chip senin. aprinde mintea spre aceleagi pofte. Omoard alte milioane de celule nervoase gi fire telefonice. Nu suplinegte insd nici un hormon in rolul lui binefdcitor. micl de 60 de miimi dintr-un milimetnr. Mai grav: dacl prea din tinerefe se dedau flAcaii h must se intdmpld ci ajung neroditori. Chiar dactr se dau la vin mai tArziu gi incd nu scapd de pedepse. epileptic . op. cit. pentru viitor. Glandele lor genezice se vor atrofia gi vor produce nigte celule incapabile de rodire. totugi mai am gi o mil6 preventivtr. dezastre in patrimoniul ereditar. E reacfiunea sufletului la starea mizerabild in care i-a ajuns casa prin patimi. 9i care-i mai mult siluire decAt iubire. mila md opregte.nu mai zic nimic. dezechilibru in toate pldile. arde gi atrofiaz[. Toate isprdvile se trec la activ. Sfhrgitul befivului e sau in ganJ sau in casa de nebuni. un chinuit de draci gi martor la judecatii impotriva plrinfilor stri. o mai fi avdnd gi milma ceva de adaus. .. CEI CE. dezechilibru in mediul umoral. cu maximd probabilitate.p. se mai adaugd gi bruftuluiala cdtorva injureturi de Dumnezeu. ci pe orirurde trece amefegte.-''-J - EREDITATE $I SPIRIT 247 con$tiinfi. urmagul va fi. iar sufletul in iad incd de aici. sub orice forma gi la orice grad de ttrrie. ba doul cozi.$I BEAU MINTEA Grozavd expresie gi adevdrati cuvdnt cu cuvdnt. dezechilibru moral. 153.boal6 de nervi fdr6 leac. Ne reamintim efectul hormonilor asupra scoarfei cerebrale: excitll spre poftele genezice. rJeannel.t Belia igi inscrie urmlrile pane gi in celula genezicd. efecte ale befiei. cercetiltorii in chestiune au g6sit forme monstnroase de spermatozoizi. gi incd e de ajuns ca sd se arate pe lume. dacd nu alt4 cel pufin spaima ce-o mdndncd. Urmagii lui .

chiar pe aceia care aveau un cap de scafandna de pegte. Chiarpe cei reu nernvif. respin- gdtori. pe cei cu deslvirgire t6mpiti.. Cei mai mari gi mai limpezi pufin duceau de mdnd pe cei mai nffrci. pierdutE. Priveligtea asta i se plrea intotdeauna rm vis urat. gi probabil doctor. ca nigte oale de lut strdmbe. din Apus. de foarte cregtin[ formafie. care niciodatE nu vor rDai fi in stare sd vorbeasctr.Ai fost cuninte? . copii ctrrora le lipsea craniul sau bdrbia.Bine. rdu fdcut5" slutE gi neispr[vitn. de puroiuri care le curgeau din ochi.Vei fi gi azi cuminte? . ii apucau. ii atingeau" ii mingiiara ii pipeiau ca niEe tentacule. sau cane nu erau decit un tnurchi.mf. in jr:rut celor trei omre. sau de gdnganie nrare. . cu brafe gi mdini de schelet.ni.. izbucneau strig6te neldmurite gi urlete. In trecere ii chema deoparte. slibdnogi nevinovafi. din nas. nenorocifi. Cu m6inile lor mici. pe acegti mici nenorocili.gi . plini de urdori. din uechi gi din pielea de pe cap. Tinere bestii. $i chiar aceia. se ocupau de ei.ii tarar spre doctorul D. un strigdt nedeslugit gi barbar de dragoste. Pitici gi uriagi. mici. de undeva. cu fdlci stragnice. ln felul unndtor: "Copiii: Dom'le doctor! Dom'le doctor ! $i doctorul D. ii ocrotear4 ii adoptau.248 cARAREA ltrrpAnATrrr JALEA tNrn-uN colwol DE MoNgrRI Un scriitor.inile. Dom'le doctor. cu umerii obrajilor ieSifl ca nigte maiuri.Da.ursifi dinainte gi a ciror privire tristii te urmtrrea fdril str inleleaga nimic. le cerceta. Uite o bucatil de ciocolatit. de coji. Si insolitorii sli. Du-te 9i te joac[. . gterge-o ! . toat6 bucuria micilor nenoroci$ de-a revedea pe aceia ce erau buni cu dan$ii. beiefi prea dezvoltafi. Dar doctorul ii iubea pe to[i.viitori uciga.Da. de bube. ii prive4 perdnd cd wea s[-i hipnotizeze: . inainta. sau un cap. urafi. pe acei si pe acelea care se frecau. Dom'le doctor. fdc6ndu-9i drum prin mullimea groaznicd gi de plens a micilor mongtri: o umanitate neizbutitil. fdcufi aga pentnr omoruri . mdrdiau. behliau inspre rnedici cdte ceva. descrie fizionomia unui azil. ging[veau.

cu ochi albagtri. facultifile de medicinl au creat catedra de sifiligrafie.Domnule. in tot azilul. care erau mai tEinuitoare. I. inci un gunoi al societitfii pentm ca in anul urmltor s-o ia de la capEt. Fetelor. t .late. aproape frumos.ence van der Meersch. EREDITATE $I SPIRIT 249 Erau fetile.. al sofiei. Dar 9i cu mdinile legate izbuteau inctr s6-gi aFJe simfurile cu c6lc6iul lor. le pldcea sI se ascundd. gi care le-au dezgustat. pe care trebuia si le lege ca sI le impiedice nilravul.r'. o lacrimd a lucidit2fii deznddejduite. Trupuri Si suflete. gi care igi simfeau pubertatea. Isprava lor a luat propodii. drlguf. aduceau la azll cdte un nou copil t6mpit. Cdfiva singuratici pldngeau prin colfnri. Cl6. sI rogeasc[ 9i sE se find de apucIturile lor. pdrdsirile erau regula. gi cei uitali acolo nu se mai num[rau. al copilului.. chip care mai plutea ca o ntrlucire dureroasd in trista lor memorie intunecatil gi care singur incd mai trezea la ei un rest de congtiinfd.pp. in fiecare an. ag wea sd mE intorc la mdmica mea. Un copil. 163-165. il apuca de mdn6 pe la spate gi vorbea incet: . pentru st6vilirea urmlrilor dezastnroase ale spirochetei. BAiefii aveau fele de urangutan gi porniri primejdioase in jocurile lor... la 1492. incdt. l94. blond ca Sfrntul Ioan. regulat."l O MARE PACOSTE CU DESCOPERIREA AMERICII Acum cinci veacuri. mureau fdrd si mai fi apucat sd vad[ vreodatli chipul iubit al mamei. I Mar. Ed. Dealtfel. Toate p6catele ereditare migrurau in str[fundul acestor suflete pdrlsite. incerca sd se apropie de doctor. mai destrE- bf. CAfi dintre nenoroci]ii nebuni de la Azilul S.. iar matelofii lui aduc Europei sifilisul. Domnule cdnd pot sd mE lntorc la m[mica? Mamele ! Prea adesea au pdrlsit pe acegti biefi mongtri. sublire. Columb aduce in Europa vestea descoperirii Americii. care au iegit din ele. Erau c6snicii de alcoolici care. Contemporan4 Bucuregti. reintoarse la brut5" gi care coborau scara evolufiei. mai p6c6toase. nemdngdiafi gi sdlbdt[cifi pentru totdeauna.

incdt urcd pAnd la39 grade. ca o fi€nn. decdt ale bolii. aruncat[.microbii. ii las[ deschise toate cdile. inceteazS. ii ingdduie s6 umble in inspecfie prin intreg organismul gi-l lasd sd "mtrndnce" ce poftegte. fibrina din sdnge se 9i transformd in mici afe. DacI musafirii sunt mulfi sau se tnmulfesc vertiginos. etc. in corpul tlieturii. De-abia a simlit grozdvia gi cade in nesimfire.250 cARAREA lupAnATrpr Aci ne mdrginim la cdteva ciuddfenii. igi mdndncd musafirii . de &ug. Un val de sAnge invdluie rana care se coaguleaz6 in atingere cu aerul gi formeazdwr invelig izolator. nu dI alarm6. De aceea a trebuit gtiinfa sd ia mdsuri impotriva lui. Toati aceast6 adaptare la noua situalie dovedegte un serviciu automat de siguranfi a viefii. completind. adaptare aproape automatli. organismul stil astfel locului. DupI osteneald. Fafd de bacilul sifilisului. mai mult ale organismului. La temperatura asta. urc[ gi la 4l grade. unde se gi apuc[ s[ repare. cu cdteva sute de turalii pe secund6.de unde gi numele. fiindcd natura nu vrea sd se apere. atingerea devine dureroasd. gi cdnd inclierarea e pe viaf6 $i pe moarte. cregte gi temperatura. serviciul automat de siguranfdo i-a gi luat in primire. fdri vreo migcare. ndlucirile. r. Temperatura localE se ridic6. p6nd gi scoarfa de pe creier. Alt caz. pe care le ghemuie ca un dop. totul reintrd in normal. Un $oc nervos opregte afluenfa sdngelui la creier. Prin oarecare imprejurlri. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsd neinduratll. Construcfia firii. Ca la o comand5. ca sd fie asiguratd linigtea apdrdrii organice. Astfel e recunoscut6 de tofi extraordinara repeziciune gi putere de adaptare a organismului la orice accident gi imprejurare. pe m6sur6 ce cregte primejdia. cici altfel ar conturba lucrul zoit al apilrlrii automate. atitudinea seruiciului de siguranf[ e cu totul stranie: nu se apdr6. Nigte celule din sdnge le dau ocol gi se incaierd la trdntit gi. de pe urma temperaturii la cap. organismul se reface. ceea ce aduce cdderea in nesimtire. fagocite. lipind. nigte musafiri nepoftili au intrat in sAnge . 39 grade gi mai multe linii. impotriva destrdbEldrii? Nu cumva in fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apdrare? De ce nu se apdrd? . De pilde" unui tiiietor de lemne ii alunecl mdna in pfuwa fierdsffiului s6u. tofi musafirii gi bacilii capdtii sentinla de moarte.ucd gi la 40 grade.

Cum devin toate astea? Aga. Dupd doi ani inima. lichid care. DupE 20 de ani. Insd mai e ceva de zis. Un lucru e sigur. ticuri neryoase. care invEluie toatil m6duva spindrii gi creierul. 17. decdt c6. ficatul gi rinichii se afl[ foane tulbura]i gi bolnavi. Musafirul dsta.te mare stimulare creatoare pentnr scoarta cerebralI. gi cu totul. sifilisul. legafi in casa d'e nebuni. prdvdlifi. asta e adev6rat. <-a-- - EREDITATE $I SPIRIT 25r Tare-mi vine-a mI gdndi la locul din Ieremia proorocul. cd defectAndu-se mijlocul de trans- misie. voi trimite asupra voastrd $erpi gi scorpii. trup Si suflet. Treponema ca gi hormonul e un agent de foar. apare un ulcer in regiunea inquinald.rora nu-i descdntec Ai vil vor mugc a. paralizii progresive gi pierderea unor insugiri sufletegti. care devin fragile. Ctr totugi gtiinJa. impinge facultatea sufleteascf. sufletul nu mai are prin ce se exprima. pricinuind paralizii prin toate pdrfile. Acum se int6mpl6 scleroza arterelor. atac6 cdile sAngelui. sau aptrrare. neutralizdnd 9i impragtiind neprevdzutele presiuni ale accidentelor. rozdnd scoarfa cerebralI. L . cd organismul n-are. pAnf. Isprava gi-o arat[ cu etape legate de numdrul doi: la doud slptdmdni gi mai tdrziu duptr isprava cu pdcat. ziceDomnul"l. Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor. rupdnd corespondenfa intre senzatie gi reacfie. unde zice: "Iatll. la doul luni. $i ala. impotriva cd.iei sale. rup6nd legdturile cu centrala de comand6. o moarte fulgerltoare. prin elasticitatea lui. nici un leac. are rostul sE apere de lovituri mdduva gi creierul. Iati dar pedeapsa neindurati peste care d[ mintea cdnd nu-gi infrineazf. rezist6nd construcfia arterelor. apucdndu-i urma din weme. poftele: e datd jos de pe tronul conducerii. Dacd insd nu pricinuiegte vreo apoplexie. Asta ar veni aga: agenful acesta t Ieremia 8. treptat-treptat. dup6 tratament indelungat. la o vreme. in iconomia constitu. asta pricinuiegte apoplexia. pornit sd roadl firele minfii igi are calendarul lui. a cugetdrii in fundul intunecat al nebuniei. Agentul patogen al sifilisului are chiar forma unor gerpi aler- gand. sifilisul se retrage din s6nge in lichidul cefalorahidian. poate curdti organismul de sifilis. igi aratl isprava asupra nervilor. in perioada aceasta apar ulceratii prin atte pdrti $i pe frunte. iar dac[ se rupe vreo arterd la creier.

adevdratul geniu al spiritului. care nu iartd.252 cAnensn tupAMTml ucigag. De obicei.ndtate gi de-o rezistenti madm5. altii mindrie lucifericd. nebu- nia mdndriei. iar pe befivi. il dinamizeazA in procesele sale intime de ardere. numiti cancer. gi astfel el se face un mediu foarte bun de transmisie a ideilor sufletului gi a lumii nevdzute. o nesupunere fald de Dumnezetr. nu face deocamdati alta dec6t cd-l mobiliznazd. Egoismul tiran. in tentativa lui de a-l roade. cumva. firegte. ii opregte de-a mai imprlqtia rdul pe lume. indiferent: cu agent. . geniul acesta se intunec6 in nebunie. Ei sunt cei ce zic: "Nu este DumnezelJ !" Scripfura constati realitatea lor 9i le dd diagnosticul: "Zis-a cel nebun intru inima sa: <Nu este Dumnezeu!>>"1. Organismul omenesc are de asemenea atitudine pasivd gi fafe de acea anarhie celulard.altli nebunie. Prin unnare ateismul e o alienafie mintal[. Asta face pdnd la un loc ca agentul nebuniei sI fie $i un agent al geniului. sau fdrd agent patogen. alti alienalie. pdtimesc de cancer cei ce nu postesc niciodatd. un dezechilibru spiritual. $ansele gtiinfei sunt c6t se poate de reduse. in spefd creierul. E un foc. care str6lucegte in toate facult5lile mintii. aceastl misterioasd anarhie celularI. terorigtii. Deocamdatii e bine gi at6t: cd in vederea c6sltoriei. Geniile care sunt ajutate gi de agentul nebuniei. fald de intinderea acestei pedepse groaznice. Tiranii. undev4 etc. Cancerul incd n-are leac Ai apare fdrd alte explicafii. de-o sf. Cancerul. legile cer analiza sdngelui. sau mdndria nebuniei. ci arde aripile minJii. nearzAtor. mai toate mani- festd o mdndrie mare. Se vede cI prin el se pedepsegte l[comia mdnclrilor 9i obdrgia desfrinlrii. Grele osdnde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine. fdrd sd le ardi. Dar de la o vreme. insd un foc arzdtor. spre deosebire de focul divin. 2Filipeni 3. pe nebuni gi pe contaminafi de boli venerice. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2. mi se pare cd vine tot cam din aceleagi pricini din care vine gi o anarhie social6" tot rPsalmul52. Sf. alte genii rele. Alfii zic acelagi lucru intors: "Eu sunt Dumnezeu" .. l. daci gdsegte sistemul nervos. care sffibate in suflet prin ultimele doutr: iubirea de tnrp gi iubirea de mdncare. decdt ca o fr6nd pedepsitoare a desfrfuiilrii stomacului. Ar trebui un control al tunror oamenilor gi o izolare absolutil a tuturor contaminafilor. 19.

un preot bun. Nu asta e furtuna. In iconomia organicd. oriunde ne-ulm afla. mai mult medic balneolog gi bucf. dar o inregisfreazd sferu congtiinfei. se tulburd gi se ciocnesc scdnteieri de soare. isprtrvile gi tendinfele ce le avem. in sfera congtiinfei se rdsfrAng gi se ffing. oglindesc pnm6ntul gi-i at6rn6 deasupra ca nigte mdrgeluge sclipitoare. in arcul r:nui vdrf de iarbE. dar gi in sfera congtiinfei. Bdnuiesc despre roiul celulelor canceroase c[ au chiar o altli formulE cromozo- mic4 in tot cazttl recesivitatea e sigurl. EREDITATE $I SPIRIT 253 trn dezechilibru dovedegte tn vreo zon6. genezele recesive. Aci. toate se rdsfifang.tar milostiv al necljifilor. vdnfi-afi aceste frumusefi simple ale diminefilor? Oglin- desc soarele. scuturAnd la pdmdnt gi luAnd in picioare aceste buburuze de soare. Nu tot a$a e cazul gi in ce privegte sfera congtiinfei. necunoscuti a organismului. sau fulgerele dreptiifii divine. ca bolnavul s6-gi reinvioreze nervii. nu gdsea alt tratament al epilepsiei.. IarAgi o micl asemdnare: de cdnd r:ndele hertziene ale posnrrilor de radio-difuziune circulE in jurul nostru. gi.e nici regii? FURTUNA tN PTCUNN DE ROUA Nu gtiu. peste ele. asem6n numai congtiinfa cu picurii de roud. cu fioroase luciri de p6cur6. decdt umblarea cu picioarele desculle cdteva minute prin iarbd. Cdci de fapt. care le transformd pe infelesul nostru. s€ rezuml gi se inscriu in structura noastrd geneticE. sau vreo sldbire in serviciul de siguranfi al sistemului nervos. sunt ca 9i inexistente. dacd sunt dublate de perechea genezelor dominante. vegtile gi povegtile din lumea intreagl. De ce mutafiile acestea care nu cruf. degi latente. Le prind insd aparatele de recepfie. ne strdbat fdr[ sd prindem nimic. lumineazE seninul cerului. sau mai tdrziu. in congtiinfd. Situalia. ii rilsfrAngrazele. tot atunci. Kneipp. in aceeagi sfer[. Cam a$a ceva se intAmpld gi cu energia germenilor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu inregistreazl aceastii energie. se r6sfifang isprdvile pAmdntului. gi ne-o tillmlcegte printr-un conflict .

UN FEL DE PSIHAN ALTZA Aproape la toate vArstele se int6lnegte. care n-au muncirile acestea. Altii sunt b6ntuili de furtuni gi. gi iati-l un ateu.. ci o femeie credincioasi. Credinfa e o insugire a sufletului. in care va avea sd petreaci o vreme. potrivit probabilitl{ilor ardtate. e drept. conflictul acesta intre a crede 9i a nu crede in Dumnezeu. care-i zdruncind nevinov{ia. dar de la Dumnezeu nu vine nimic r6u. in sfhrgit. Adevdrul e c[ aparatul congtiinfei lor nu mai prinde nimic. lovituri gi piese frdnte etc. mai pltimegte gi arsurile mediului social. nu aga de rdvdgitd la minte. la diferite grade de tdrie. bobine arse. Sufletul nu se mogtenegte. sau de-a se lepdda de El. s-a defectat. ci se creezvl de Dumnezeu. 9i a doua credincioasE. chiar dacd aud de ele. Ceea ce incercdm aci. care nu mai prinde undele. E infirm pe undeva. Evidenta interioard a credinfei lor e absolutS. Undele existS. adic6 ciocnirea minfii sdn6toase cu s6gefile nebuniei. El are cdteva ldmpi arse. insugirea sufletului de a-gi cunoagte gi recunoagte pe Tatil. o experienfi existenfiald. aga de dezechilibratil in mediul moral. Sunt alJii.254 cAnanre ilpAnATml strdfund in temelia noastr6. Ce poate sI fie la mijloc ? Ceea ce poate sE fie cu un aparat de radio. Sunt unii convingi de existenta lui Dumnezeu. de dumnezeirea lui Iisus gi de iconomia mentuirii. a tatdlui. dar. e o scufundare in strdfunduri. Aga gi oarecare om p6timegte multe feluri de arsuri gi frdngeri Itruntrice. de pildf. Presupunem cd e cdsdtorit cu o femeie. se pomenesc muncili gi de chingile ateismului. realitatea spiritului e inexistentd pentru ei. linigtiti cd au scdpat de Durnnezeu: pentru ei nu exist6. dar pentru el nu mai existii. Ateul s-a armonizat cu acest dezechilibru. Toati situalia lui se inscrie intocmai in granulele de cromatind. in rdstimpuri. Cuprinsul . Atunci ? Atunci. Copiii se nasc cu doud predispozilii contradictorii: una necredincioa- s6. a mamei. Sdmdnfa il reproduce intocmai. e dependentii gi de construcfia geneticd a tnrpului. al1ii.

al c[rui varf. ardtAndu-gi existenfa. acestea sunt ca o pereche ce-o face lumina cu umbra. pe ecranul minfii. ce zac in strEfunduri. S[ presupunem intr-un ins aceste mogteniri contradictorii a doud dispozifii deosebite. restul. abia o zecime din psihicul nostru il avem luminat gi cunoscut in sfera congtiinfei. DacI persoana respectiv[ e mai in v6rstil Si de cumva are la activ oarece aventuri contra firii. Aga vedem senindtate gi la idiofi. ca o zecime din total. deodat[ cu energia luminoasd a congtiinfei se ridicd din subcongtient gi rdbufrrirea energiei contrare. gi findndu-se de energiile dominante. La momentul conflictului se mai adaugE gi acfiunea hormonilor genezici asupra scoarfei cerebrale. EREDITATE $I SPIRIT 255 credintei se invafd. gi de unde ele rdbufnesc p6nd in suprafafa faptelor vdzute. Ca sE u$ureze Dumnezeu povara unui suflet. Toate chinurile congtiinfei izvor6sc din simfirea acestor infir- mit61i. ci va asista neputincios ldngi un aparat stricat. dacl vine intr-un trup in care gdsegte numai dezechilibru. noaptea. inclinarea de-a o invdfa sau nu se mogtenegte. ci huruie. care s€rnesc. intuneric. Cam aga sunt gdndurile de hul6: rdbufrriri de p6cur[ inraza de soare. . Un trecut pdcdtos n-a prea trecut: insofegte ca un cazier judiciar. care nu cdnt5. noud zecimi stau intunecate in sfera subcongtientului. Isp5girea e f-f . conflictul il mai sporegte gi insugirea sufleteascd a memoriei. Sd presupunem aceleagi zdciminte genetice surde. o imaginafie cu totul alta decdt momentul gi icoana de rugdciune. sE se roage lui Dumnezeu. cdnd respectivul vrea. Deci. inclinarea sufletului face interferenf6 cu inclinarea trupului in care a fost trimis. Se dd gi comparalia cu un cartof. de multe ori il crufd de cunogtinta infirmitdlii in care trebuie sd petreacd. de pildE. Incli- narea sufletului gtim cE e cltre obdrgia sa: "Anima naturaliter chris- tiana". GANDURI DE HULA Din c6te ne-au dat in scris pricepdtorii. nu-gi va putea manifesta inclinarea sa cltre cele de sus. ar fi luminoasd.lumini de putregai.

ci zicem cd in tot cazul e infectat5 de ptrcat. folosesc cuvdntul . Ea vine.aga plItegte cenzura congtiinfei negrija de mai inainte. printr-un . fapta. le izbucnegte din subcongtient gi. Pe vremuri.infelegeti genetic slIbiciunea aceasta .ud cdnd se roag6. Dar oamenii se mai incdlcesc Ai cu iubirea de tmp. Iubirea aceasta nu e egald in toate cazurile cu p6catul.ce nu se scrie . Iubirea wea ca ceea ce iubegte ea sd diinuiasc6 vegnic. izbesc furios cenzura moralI gi idealul de dragoste . coboar[ in intunericul subcongtientului. din atszve. rezumat6 in simbol. dupe ce n-a reugit se-l refuze. cu ea. rAbdand palmele trecutului peste obrazul minfii. o clipl de intunecare a minfii. De pild6 cirmuitorii de neamuri. intrucdt p[catul sdldgluiegte in trup li din trup inrduregte sufletul spre corupfie. Cand deci pe unii cu cenzura slab6 . iubirea ii trecea printre zeii nemuritori.al iubirii tm- pegti. prin cSile pomenite mai sus. afluxul de singe gi fiere la creier face de li se intunecd orice congtiinftr" gi incep rafalele injurinrii. Partea de injosire gi pdcat a acestei iubiri.ii scoate din s[rite vreo imprejurare oarecare. intr-o rugine gi intr-o necinste. cdnd injurd bdrbafii. din fapte consumate. Asta dovedegte cd iubirea igi are sensul in Dumnezeu.pe Dumnezeul celui pe care-l injurd. Faptul dragostei trupegti las[ o puternicd impresie in toatl pivnila fiinfei. Cenzura moralI astupd un depozit de dinamit5. abia dacl mai pot fi vezufi ca muritori. O hjuritur6 e un moment de indrtrcire a mAniei. a--- 2s6 cARAREA lrvrpAnATlu obligatorie. in acea zond. Primul copil avea tat! pe Dumnezeu. din cdt se poaG vedea" din poveri ereditare. care cautd s6-l influenfeze spre virnrte gi sfinfenie. care e vegnic Ai invegnicegte $i pe cel ce iubegte pe Dumnezeu. se sedimenteazd ca un conflict cu congtiinla. Aci. de noud zecimi a subcongtientului. Situafia ingrozegte pe cei ce pdtimesc neputinfa asta. . Iatd de ce. Prima iubire e cdtre p6rinte. Totul. O injurdtur6 de Dumnezeu e explozia acestui depozit. nu poate concepe ca obiectul ei sd moarl. sche- matizat in simboluri. Deci unii injurd pe Dumnezeu pe fafn. a$a se asigr:rd gi se menfine iertarea tot prin concursul memoriei. pe care o simt in trupul lor. injurdnrrile dovedesc prin unnare cd aceast6 iubire intre trupuri a fost inchisd intr-un blestem. inlelegem c[ intAmpind o rezistenfi in zestrea divind a sufletului. alfii it in. din confinutul memoriei congtiente sau incongtiente.

O putere dinlduntru il impinge sd mintd mereu gi si i se parl cd e omul cel mai cinstit. de sti soarele in loc. e un iresponsabil. iar dacd-i aduci probele in obraz. iar dupd ce-i trece unda asta. energia lor latentd nu intirzie sd rdbufireascd prin subcongtient asupra congtiinfei. agchia nu sare departe de butuc. gi anume. Minte cdte unul. nici mdcar nu-gi mai aduce aminte. deci dezechilibrat in structura geneticE. cele necuvioase. intruedt vremea le-a scos la ivealE toate scdderile sau insu- girile. Temnita ii deschide porfile gi-l va lua in brafe. Ele sunt o pedeapsS. E ea gi cdnd o noapte s-ar fi l6sat peste mintea lui. in care nu s-a finut seamd gi de calitalile sufletegti ale celeilalte pa{i. ar fi minfit sau ar fi firrat. cel pufin in momentul acela. au izbutit s6-l aducl in armonie cu fintele superioare ale congtiinfei. sau. ins6 nu duc la nebunie. nu una de acum. Cend mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. Sfintii ins6.--- EREDITATE $I SPIRIT 257 mecanisrn al suprapunerii de imagini. in chipul cel mai firesc cu putinfd. celelalte sunt cenzurate. inc6t tnrpul lor prezenta multe din caracterele sufletului. in sfhrgit. pdcatul impotriva adev6- rului. O hulire rnai primejdioasd e minciuna. capabile de adevdrate mutafii biologice. prin mecanismul de contrast. injwdturile au aceeagi obdrgie cu hulele. Acestea se pot vedea mai bine in pdrinfii celor ce se cdsitoresc. aga sunt cdte unii de infundafi in contraziceri. gi aga mai departe. Hulele dovedesc o vinovdJie mai veche. ' . rezolvd situafia gregit: nu se mai roag6. purificdndu-gi trupul de patimi. de nu va fi cu luare aminte. gi. multe din patimile tnrpului se fac Ai insugiri ale sufletului. peste cele cuvioase. in rnediul umoral. stArnite de hormoni. nesuferind contrastul. Tot intr-o situalie de contrast e gi trupul ce se roagd. numai cd unele sunt invoite de minte. Dincoace. gi astfel s-o inl5ture. ca gi cdnd o altd persoand ar fi injurat. cum se tem cei mai mul1i. nu recunoagte nimic. tnjurdtura insd il dovedegte pe respectivul c6. in serviciul de cenzuril gi in sistemul nervos. Sunt constructii de oameni aga de bizare. s-o intunece. De aceea unii. Acesta e un alt neajuns al c[s6to- riilor gregite. De aceea vinovSfia celor de pe urmd e neasemdnat rnai mic5.

t 800 in tg46. ci de iadul vietii mizerabile. fie modul dominant al ereditifii. minciuna. invidia. S-au redus bolile infecto-contagioase prin mdsurile medico-preventive. Institutul de arte grafice "Dacia Traian6". belia necredinla. sau pe amdndoueo urmdnd. bolile dentiliei gi bolile ereditare. t --- 258 CARAREA ITT. Sibiu. de convoiul mizeriei asupra clreia desfigurarea gi degenerarea se intind ca o pereche de gheare. Fiecare e unic in lume. la rdndul lor. cand caracterele se ascund o generafie sau doud gi apar. sau urmdrile acestora. Nu vorbesc de cei ce ajung in spitale. Tot spagiul ocupat odinioard de moarte e definut azi de boale gi de infirmitate. ca tot atStea boabe de neghind in farina lui Dumnezeu. pe neagteptate. trdgflnd pe cine prind intr-o enorm6 gloatii de chinuifi 9i dosddifi ai sodii. circulator.IPANATTEI Zgdrcenia. pp. 1942. sunt pur gi simplu nenumdrate. dupii care caracterele normale sau patologice trec de la generatori la urmagi aproape obligatoriu. digestiv gi respirator. Kembaeh. numai deviatia in materie de credinfE pe bazil de Biblie. desfrd- narea gi celelalte configrrreezf organismul potrivit cu fiecare din aceste patimi gi se rezumd apoi in factorii ereditari. 7-8. Contagiunile spiritului. Boala inclegteazd umarritatea in suprafafE gi in addncime. Asta o spune un profesor de medicinAl. pe urrnd cancerul. . Nu cumva a$a vin repetiliile istoriei ? OAMENI DIN IAD Nu vorbesc de iadul teologic. in totalitatea lor. dintr-o datA. fie urmdnd modul atavic. strdpungi de una sau mai multe din cele peste 800 de feluri de clegti ai bolii. 3000. Iar ei. ldcomia. au sporit in loc cele degenerative gi afecfiunile cronice ale pielii gi ale sistemului neryos.acum cca. intr-al 3-lea sau al 4-lea neam de oameni. gi aga se seamEnd in urmagi patimile contra firii. 1 M. ce wei si rodeascd ? Sau aceleagi. Spiritut Stiinlific Si problemele fundamentale ale medicinei contemporane. cantitativ gi calitativ. a dat pfue acr:m 800 de secte religioase2. Cdte capete atAtea non-sensuri ! Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a minfilor. Ce curios e numdrul t in Uotite spiritului.

de toate mediile . in cadrul c[rora mediul ne frxeazApozigi*. nu mai sunt buni decdt s6 faci din viafa celorlalfi un iad. n-ai sd gdsegti doi oameni identici. Bogafii dgtia sunt ei sdnltogi la minte ? Le-a zis Dumne- zeu "nebuni"' pe degeaba? Cdci acestor doud feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce leapdd[ pe Dumnezeu gi celor ce leapidd pe ozrmeni din inima lor. dupE cum e vorba de o insugire sau alta. a$a cum e. Configurafia persoanei umane nu e determinatd numai de elementele ereditiifii.. Ura igi ridicl irnpotrivd gi mai mare ur6. p. ci gi de elementele mediului. pe ldngA acestea. de-o fr6ng.20. a iadului. Aceasta e genetic adev[rat. De fapt. o vifornif5. e rezttltatul interferenfei dintre cei doi factori. Lazdrii de la porfile bogafilor nu ridicd o pretenfie. ci limite mai mult sau mai pufin fixe. din care nu putem iegi. netezite de iubire. cdci stinge pe Dumnezeu gi din ochii celorlalfi.in care s-au configurat. din ce in ce mai prdpdstioase. 2 N. ci ca o reacfiune a cromatinei faf[ de un dife- rential al mediului. face mii de vietime. gi inc6 bine definite. dintr-un ou de muscd nu poli ajunge la un pui de gdin[. gi de toate configurafiile mediilor viitoare. creeazd chingile iadului. Energia de cregtere gi ordnduire a configuratiei nu apare in mod automat in cromatind. 'Luca 12. cteeazd tnizerie. aceastd desfigurare spirituah. Acliunea mediului nu e fdrd ftdu. dar real: structura genezelor atArn6 de mediul . Ea face din viata aceasta o anticamerd. in care configurafia genezelor se dezvoltd. Sd zic mediul social ? Mediul: cu acestea pricepem ce pot sI dea variabilele vielii. ci o rdbditoa- re rug[minte. Diferenfierile astea dezechilibrate. sau desfirndate de urd. din tot parcursul cregterii" Desigur ca gi ideea aceasta nu poate fi impinsd pdn[ la absurd. EREDITATE 9I SPIRIT 259 de-ar invia tofi oamenii de la Adam pana h sffirgitul lumii. atdt a oamenilor cdt gi a lui Dumnezeu. ci un rezultat al interferenfei dintre aceste virtualitifi gi mediu. Acesta e mediul exterior. iar dezvoltarea lor in filogenez5 atdrn6. Ereditatea nu fixeazA ponlii fatale. creeazil metereze de rdzboi. op" cfl". Margineanu. creeazA haos intre oameni. care strdngviala. are margini. 158" . Surprindem la mijloc $i un mic cerc vicios. Omul. Ura. o boare a haosului. Ea e un climat al mediului viciat. Viafa gi organismul nu sunt o simpld actvalizare a virnraliElilor native date in sistemul genezelor.

Copilul era mic. tatll holba ochii. A denatura firea e ugor. .ca printr-un mediu dirijat sd obfinem o muscd numai cu un ochi. gi-un potop de injurAturi iiiegea pe gurd.zic specialigtii . 'Idem. mediul totdeauna alege una singurdr. aceeagi datorie o au religiile. . . p. inclegta purnnii.Satana. mult mai ugor.De unde vii ? . satano. .Al dracului. sau cu trei ochi. nu md mai nEcdji gi tu in iadul trsta de cas6". pe care le inchide sistemul genetic. UN MSPUNS FIOROS Un invd{5tor intdlni un copil pe dnrrr. nu se reduc niciodatii numai la una singurd.r5spunse copilul. "Ce-i drace. putinfele de dezvoltare. chiar foarte multe. s-a angajat educatia. . decdt a scoate denaturarea introdusd in fire. Copilul fugea speriaf plingand.Cum te cheam5? . ci la mai multe. dar mamd-sa il alunga.Al cui egti tu? . iar ai venit beat pe capul meu?" La asta. Din acestea foarte multe.\--. inv6!6torul incremeni. inv6{6torut cercetii ob6rgia acestui rdspuns fioros gi afld ldmuri- rile urmiitoare: Mama copilului se certa foarte des cu tatil lui care era befiv gii zicea'.cine mai poate dirija furtuna? De multe ori haosul il anunfa prima celultr a mediului: familia necregtinE. . a mediului dirijat. zicdnd: "Fugi. De aci a invdfat copilul cd pe tatil-s6u il cheamE "dracul".Din iad. Cu alte cuvinte. Cdteodatl insd vin wemuri cdnd pare cd se ndruie stihiile. 160. Cu treaba asta. nu venise la wemea de gcoald gi nu iegise prinhe oameni. in brafele mamei. pe el "satana" gi cd ei tofi trdiesc "in iad". .-t 260 cARAREA lvpAnATrEI totugi destul de elastice ca s[ ne permitd .

$i iardgi. pundnd-o s6-gi ucidE in pdntece fiinfa fdr[ apilrare. ci o va osandi cu ucigagii gi curvarii. fdcdnd-o sd umble gi ea dupd pldcerea pdtimagd. ca prilej al descdrcdrilor sale genezice. pdzind-o de rostul zrmislirii. Altii recurg la sterilizare. Copilului pdnd se desprinde de mam6. Instinctul b6rbatului wea mereu femeia. prin puterile rafionale ale sufletului. O mare disarmonie constd in faptul cd instinctul blrbatului e in conflict cu instinctul femeii. sau va practica scdrba onaniei cu femeia sa'. sau o va face criminald. ii trebuie doi ani. Deci. mintea sltrbegte gi nu mai poate strvili dezechilibrul din ce in ce mai mare. Dac[ urmeazil mereu aga.15. printre care gi el de asemenea va fi4. ce va face blrbatul ? Sau igi va perverti sofia. alfii la aventuri. Prea pufini sunt berbafii care-gi sttpanesc instinctul irational. cdut6nd sd scape de rostul firii sale.cine vede. care invadeazd spa[iul viefii cu spectrele sinistre ale morfii pe picioarel. ea provoacd frdngerea oricdrei cenzuri morale gi-gi duce supugii pana la doaga nebuniei. aApocalipse. reglement6ndul potrivit cu rostul slu originar. introducerea in viafd a unui dezechilibru consimfit de minte. sau la lupanare. Mai mult chiar: ea aprinde organismul gi-l impinge pana dincolo de posibilitifile sale functionale. EREDITATE $I SPIRIT 261 o nAnAcmA e DURERTLoR Am rdmas inJelegi. dar necinstind-o. cum nu se mai poate spune. Un atare brrbat nu-gi va mdntui sofia prin nagterea de fii3.S. s6ltAnd sensul firii la rosturi mai presus de fire. pana ce ajunge la distrugerea sistemu- lui nervos. c6 ptrcatul este o cdlcare a legilor viefii. deci. trebuie sd fie ldsatd in pace. ' I Timotei 2. cdlcarea unei legi omenegti d6 infracfiunea legii gi se pedep- segte. gi mai putini sunt cei ce-i convertesc energia prin infrdnare. Instinctul femeii ins6 e matemitatea. Deci plEcerea. crutatil numai pentru ea ins6gi. . Cdlcarea legilor divine ale viefii se mrme$te pdcat gi se pedepsegte precum s-a spus gi precum se vede . dupd r6nduiala firii. precum se gtie. deocamdati. cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a actului.2l.

cu deosebire la femei: tulburtrri grave ale sen5tiifii.q inrp. fenomene dureroase ale pdntecelui. pe urmd alterarea lor anatomicd. apar tulbw5rile nervoase. iritalii. F. neisprdvit. indwd ap6sdri.ceea ce e o plagd de-o nebdnuitd intindere in toate mediile sociale.nogire bnrsc5.lucru care aduce uneori grave neinfelegeri conjugale. firigoare care pleacd de la uter gi se unesc cu sistemul cerebro-spinal. . la ob6rgie sunt drlreri locale. care face biata victimd sd treacd de la explozia violenfei. ia un caracter per- manent. Durerile se stArnesc gi cresc in wemea mersului. fire conch:zia naturalE. furii. se aratil gi pedepsele acestei fraude. Actul conjugal falsificat. p6n5 la ideea sinuciderii. care schimbd profund starea psihicd gi mintalE a bolnavelor. dar cu tulburdri reflexe la distanfS. dupd scurti vreme. Aqa zic medicii" De la pdntece durerile se intind la rinichi gi in jozul pdntecelui. Asta-i frauda gi isprava" De aceea nu t6cem. organele genitale feminine trec succesiv printr-o fazl de congestie intensd gi o fazd de sl6bf. aruncd pe bolnave in plin domeniu psihiatric.onania cu femeie. oatre. Urmeazd o tulburare a nutrifiei fesufurilor. Fapta lor gregitii incurajeazd tdinuit sau pe fatd frauda neo- mdtusian[ . a$ wea sd gtiu de ce nu-s pdrintii la fel de grdbifi 9i cu insr. explozii violente. in vremea ridicdrii sau agezdrii pe scaun. F 252 cAnanp. Congestiile acestea cu repetilie produlc alterani intense gi pro- funde in sdnul fesuturilor. a ridicflrii vreunui lucru gi peste tot in wemea intimitiifii. impingi de mil6 qi ajutati de gtiinf6. Deodatd cu durerile acestea. Explicafia. pdzirea .1@1 . Iat6. Mulfimea firigoarelor nervoase ale plexului hipogastric.rarea bdiefilor. tulburdri indeosebi neruoase gi mintale. care-gi pierd astfel funcfiunea lor nonnal6" . cu desdv6rgire necunoscute nici chiar medicilor.Aga. irascibil pan6 la exces. intr-un raport conjugal normal. lasd sI persiste in vase o stare de inecare c€. ci demascErn. oe stabilegte cr-rsul regulat in circulafia sdngelui. pene h ffistefea gi melancolia cea mai profundE" gi uneori. iar cu rr'remea. e5. Din nimicuri. cu vremea. E un adevdrat dezechilibru umoral. de pild5.Caracterul schimbdtor ajunge iritabil. pe edt sunt de grAbili cu mdritarea fetelor. adevSrate sincope ale judecdgii care nu mai pot fi infifanate sau stdpdnite. fereala. uneori in rnembrele inferioare.AnArmt De multe din nevoile acestea sunt de vind gi pdrintii celor dou6 parfi.

. vor mdri dec[derea gi neca- zurile. etc. aduce pe lume copii predispugi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. Aga se stinge nea- mul.. Problema iscat6 are gi urmdri. Cend se vor desfrdna. . 9i va fi un copil arfdgos. dacd mzlma n-a fost incd impinsi in acea aprindere a senzualitifii. l-10: Domnul std la judecatil cu locuitorii pdmdntului. fnvers. cu viclegug. neatras spre onanie gi aproape deloc dispus spre nervozitate. suntem chiar pe cale sI inhlf5m c6teva cercuri vicioase.ceea ce e o decddere de la rostul firii sale. dacd mama igi pervertegte rostul maternitilii sale. noul venit va fi un copil prea pulin inclinat spre trezirea genezicd prematur5. zic6nd: 4.. iar locuitorii fdrd vlag6. cdci firea te pedepsegte cu aceasttr crudi in- toarcere a lucrurilor: ifi calificd fapta gi i1i condamnl neamul la moarte. Poporul meu va pieri. mugurii viefii. furA gi sunt desfrAnafi.. Toatii aceastii povard igi are rddlcina numai in aceastd trezire afartr de cale a senzualitafi mamei. ereditar nervos. nici iubire. EREDITATE $I SPIRIT 263 Aga se instaleazd. dupd cdte-o lungd perioadi de sterilitate voit6. sterilitatea definitivd. o pervertire convenabild pentru mascul . cdci au ingelat pe Dumnezeu. Deci. nici cunoagtere de Dumnezeu in far6. gi predispus spre boli nervoase. nu se vor inmulti. Tofi jur6 strdmb. mint. Dacd i-a fost stArnitd senzualitatea . de se vor cdsdtori. De aceea fara e in mare jale. fiindcd nu mai este credinf5. depopularea. incurabilI.vdrgesc fapte silnice. pentru cd nu mai cunoagte pe Domnul.evolugia embrionului in atari condilii de viafi intrauterin[ aduce pe lume un copil ugor aplecat spre onanie precoce gi t5zie. de pild6: insugirile copilului atdrnI de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternit5fii la femeie. sf. ucid. nici in vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburatii de b[rbat gi nici in vremea aldptdrii copilului. Asta-i ocolul de cercuri gi se soldeazd cu stingerea neamului celui ce apucl pe panta pervertirii rosturilor firii. Parcd auzim glasul de foc al lui Osea proorocul. Ultimul efect: denatalitatea. Atunci in zadar mai doregti copiii.

anle urmlri. Geneza 6: 1. tndim gi sr:nteml. cum am vdzvt. Iar dup[ ce au inceput oamenii a se inmulfi pe pf. Toatn zilele lui tdatusalem pe care le-a trd. ca sd nu tulbure viata viitoare a celui ce vine in lume cu un anumit rost de la Dumnezeu. Faptul c[ un bflrbat nu se poate stiipini. care prin revelafie gtia geneticd. fr6na a $aptea: "Sd nu desfrdnezi". astfel: Geneza 5: 27.264 cARAREA hrpAnATm De aci gi de pen6 aci. Situalia aceasta mai are gi alte urrr[ri. Dacd omul e constmit pe mai rrulte planuri de existenfd" pe mai multe z. nu se d6-napoi nici de la crimf. al oricdrui mascul. . gi. urmeazd cd toatii wemea sarcinii gi a alitptilrii b[rbatul trebuie sil se infrdneze.m6nt gi li s-au ndscut fiice..28. orice dezechilibrare a condifiei sale annonioase. omul car€ n-are nici r:n Damnezeu 9i nuJ intereseazE nimic decdt desfrdul lui. Moise. sigur cii roada sa va insuma in sine toatl lipsa lui de echilibru cu marele mediu divin.ctne. $iJ cufundE in regnul din subordine. pe ldnge cele zise mai sus. Desfrdnarea blrbatului gi pervertirea femeii zddlrnicegte rostu- rile urmdrite de Dumnezeu cu oamenii. ne dd cdteva documente potrivite gi la pozifia la care ajunserdm. orice nesocotire.it au fost 969 de ani d apoi a mrnit.'RALI. Omul care se intunectr despre Dumnezeu gi suflet despre moral5 gi ordnduirea spirituald a venirii copiilor pe lume. COPM NATI. de aceea El a dat oamenilor porunctr. in care ne migclm. il degradeazA" iI coboar[ de la cinstea de om gi de Ia rangul de bdrbat. SAU N TAMOELEGI NASCUTI Instinctul poligamic al b[rbatului mai face gi isprava asta: nu pdzegte porunca lui Dumnezeu. rFapte 17.

gi-I nesocotegti pentru cd El are o rdnduiald 9i-1i cere s-o urmezi.. Biserica. aga dupi cum a rdnduit Dumnezeu o institutie. L-a inzestrat Dumnezeu pe om cu atdtea darwi minunate. sau ii t6g6duiegti existenfa. sau nevrdnd sd osteneascd mai sus. prin urmare. Dar fdrd nici o urmdrire.. fapt este cd nu mai sunt batrani . gi ce este mai mult dec6t acegtia. Cei nelegiufi pedepsifi vor fi. . adevdrate chipuri ale lui Dumnezeu printre oameni. EREDITATE $I SPIzuT 265 2. "Zilele omului sunt 70 de ani. Femeile lor sunt fdrd minte gi copiii lor stricafi. Rdutatea insd a trecut asupra urmagilor gi prin puntea lui Noe. Solomon. 3. iar spila lor blestemat2i. pentru cd sunt numai trup. urmdrifi buletinul necrologic Ai aflati. incdt pe wemea lui David le-a mai fbcut Dumnezeu o reducere: Psalmul 89: 10. iar de vor fi in puteri 80 de ani.batrani venerabili. a venit neamului omenesc ca o plat5 pentru c[derea in desfrdnare. Cu toate acestea pricina s-a lecuit abia in puhoaiele potopului. ca s5-l indrepte gi s[-l ajute spre imp6rdlia spiritului. Nici cd se poate mai drept. De Dumnezeu nu scapi pe simplul motiv cd nu-L asculli. -Biserica. Deci zilele lor s[ mai fie o sutd doudzeci de ani". gi-au ales din ele sofii. osteneald gi durere". Scurtarea viefii. vdz6nd cd fiicele oame- nilor sunt fiumoase. Care va fi media viefii in zilele noastre. ca el sd renunfe la ele gi sE se coboare satisftcut la singur rolul de mascul gi femela ? Asta-i toatil aspirafia lui ? Neinvdfat la un ideal mai inalt. sigur cd se afld in disonanfd gi in dezechilibru cu Dumnezeu. ca unul ce avea s-o pdfeascd. 12. tocmai cu acest scop. Fiii lui Dumnezen. care pe cine a voit. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rd- mAnea Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. a intrevdzut acestea: inlelepciune 3: 10.

ncare gi de nimic bun. 19. Astfel in locul ce urmeazd e vorba de un tatL fdcdtor de toate relele. Iar de vor muri de timpuriu vor fi fdrd nddejde 9i frrI mdngdiere in ziuajudecIlii. 4. Drept aceea. rodul lor va fi netrebnic. Ramr:rile lor vor fi frdnte mai inainte de maturitate. 6. dax . infelepcirure 4: 3. din mlIdilele lor spurcate nu se infige rdddcini in addnc ai nu vor avea temei nezdruncinat. -r 266 cAnanen iMpAnATreI 13.. Mulfimea pnmcilor la cei nelegiuifi nu este de nici un folos. 16.. CEci neamul celui nedrept are groaznic sfhrgit. Fiindcd pruncii ndscufi din somnul necurat surt martori ai nelegiuirii perinfilor. 18. Chiar dac6 se vor imbrdca wemelnic cu ramuri. ea avea-va roadl la cercetarea sufletelor. se vor zgudui de v6nt gi se vor dezrddlcina de puterea vijeliei. Acestea sunt mdrturii biblice despre destinul de mizerie al roadelor ftlrldelegii. nu vor fr de nici o treabd" gi bdffinefele lor. 5.printr-un concurs de . fericitd este cea stearpd care nu s-a phngdrit gi care n-a cunoscut pat cu pdcat. Fiii desfrdnafilor nu vor avea desdvdrgire gi s[mdnfa din patul nelegiuit se va stinge. de pe unna instinctului desfrinat gi poligamic. crud la m6. la urmd de tot. pentru cdteva excepfii. fiind fdr6 temeinicie. al redresdrii unei mogteniri mizerabile. 17. c6nd stai s6-i cercetezi. vor fi fArA cinste. Cdci. degi vor avea viafd lung6. Prin cuvdntul lui Iezechiil proorocul stribate totugi o razd de indurare. Ne intereseazf enortn lucrul acesta.

prin Biserica Sa. el se pdzegte gi nu face nimic asemenea. prin rdnduielile Sale. . EREDITATE $I SPIRIT 267 ajutoare vdzute gi nevdzute .care se gtiau gi pAnS aci . 17. pentru fericite exceplii. ca un Dumnezeu pretutindeni de fa15.Iisus Flristos intovdrIgegte. inc6t fiecare ins e unic intre oameni. cdrmuiegte chiar. ci in veci va tr6i. acest om nu va muri pentru nedreptdfile pdrintelui sdu.. in infinitul mic. NU SE POATE. prin cuv6ntul Sau. e cu putin![. cu preful gi cu osteneala unei ] vieli curate. Deci. De i s-a ndscut un fiu. o creafie din nou a firii. despovdrarea de sub ' o mogtenire mizerabile? Da. probabil mai bunf. in temeiul pretutindenitiifii gi atotputerniciei Sale de Dumnezeu. Cregtinismul e a doua creatie a lumii. decdt in cazul cdnd ambele parfi trdiesc invdfitura cregtind din toate puterile fiinfei. El este cavza primard care configureazd viafa in toate particularitiitile sale. nu se poate rezolva gi nu se poate converti. Dar vefi zice: pentru ce fiul sdu nu poartd nedreptatea tatdlui sdu ? "Pentru cd fiul a frcut ceea ce era drept gi legiuit gi toate legiuirile Mele le-a finut gi le-a implinit: de aceea va trdi. prin sdlEgluirea Sa in noi. 19. a doua creafie a omului. care vdzdnd pdca- tele. Biruie in el rnogtenirea. a mamei. SA NU SE POATA Conflictul sau disonanta dintre instinctul poligamic al b[rba- tului gi instinctul matemitdlii femeii nu se poate infrdnge. care . creafia fiecdrui om ce vine in lume.. El decide.copilul sdu pricepe deosebirea dintre bine gi rdu gi se feregte de faptele tatillui. ce calitafl sau defecte sd fie expulzate prin cele doud globule polare." Adicd e cu putin!5. vlzdnd toate cdte le-a l6cut tat6l sdu. gi in tofi... Iisus llristos insofegte pe om prin invd]Etura Sa. ajutd pe om prin darurile Sale. iar mai mult decdt acestea . dacd unui atare pdrinte: Iezechiil l8: 14..

i-i- 268 cARAREA irvpAnATrpr cuprind jumdtate din numiirul cromozomilor. Abia un b[rbat. Iegirea din inghesuirea aceasta. sd revind mullime de geneze recesive in geneze dominante. prin mecanismul ereditelii. El inclind sd fie una sau alta din configurafiile .ceea ce face cu putinfd lui Dumnezeu sd scoati afar6. Toate acestea le face contabilitatea absolutd a lui Dumnezeu. fie prin calea nagterilor. 3. dupd care: "Tu singur te pe- depsegti cu rdutatea gi tu singur te lovegti cu ateismul t6u". ajungdndu-l cu rdutdfile lui din urmd gi intorc6ndu-i-le in brafe. in vremea strdduinfei celui din cauzd. cd bdrbafii cu un sistem neryos rezistent sunt capabili de infrdnare. dezechilibratii devin gi mai t I Cotinteni 11. amplificate de puterea gi binecuvdntarea lui Dumnezeu.U El forrneazd destinul nostru in aga fel incdt o a$ezare specificd in infinitul mic sd aib6 urmdri imense in configurafia gi in faptele noastre viitoare. . dar nu desdvdrgegte lucrul fdr[ noi. sd fac5. dec6t trdind prezenfa nevdzutd a lui Hristos in noi. Puterile credinfei. trdind invdfdtura cregtind in toate fibrele fiinfei. nu e cu putinfd. s6-gi dob6ndeascd iertarea. . nervogii. in vremea cuveniti" mugurul viefii. care creeazd" in dependen!5 cu omul gi potrivit cu faptele sale. fie de-a dreptul. de la rodire pan6 la desprinderea deplind de la sdnul mamei. ne-a fbcut fhrd noi. Pe cdnd slabii. neghina recesivd gi. Unde ins6 nu vrem gi noi. dacd s-a silit. prin lupta cu sine insugi. care-l opregte in posturi gi sdrbdtori gi in zilele asupra lor . ca sd strdmute configurafia recesiv6 intr-una dominantii. care are cap pe Hristos'. gi nicidecum hazardul. ceea ce lui Dumnezeu ii este foarte cu putin!6. au influenfi nebdnuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitifi. va fi in stare s[-gi infrAngd pornirile pervertirii gi sd pdzeascd netulburat. . sau iertAndu-l de ele. Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele neputinlei noastre gi de aceea nimic nu-i este cu neputintE. Un atare bdrbat pdzegte fdrd vrajbS predania pravilei bdtr6ne.ca pe unul ce gtie: ce binecuvinteazd Dumnezeu gi ce pedepseqte. Vorbim aci cu toat6 intelegerea gi cunogtinta ce s-a nimerit la indemdnI.probabile pentru noi gi sigure pentru Dumnezer. Minunea acestei refaceri se intdmpld oriunde se afl6 credint5 indeajuns. nu intervine.

CSci oricum s-ar cduta. "pdzind hotarele legii". iar mai sus n-au nici g6nd s-ajung6.rul anilor. cele dou[ pdrfi trebuie sd se simtii cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui I Alexis Carrel. numai cu aceasta aduc gar:anlii suficiente cd in cdsltorie vor tr[i. iar pentru partea cregtind e un fel de mucenicie fdrd nddejde sigur6. gi faza spirituala. inglduifi de lege. in dezvoltarea ei: faza. spirituaid. in emoliile iralionalitefii. nu instinctul. Cugetare4 Bucureqti. nu i se gdsegte acestui instinct alt rost de Ia Durnnezetr. necunoscutd. . I[. OmuI. nu pofi fi decAt intr-uln permanent dezechilibru cu cerinfele spiritului. ci se cere gi vdrsta credinfei in Dumnezeu. EREDITATE $T SPIRIT 269 anormali tn unna infranArii poftelor lor genezice" Persoanele tari se fac mai tari. Jii4a ed. credinfa. Mulfi nu trdiesc decAt prirnele doud faze a\e viefii. prin care. vegetativd . faza bio-psihic6. Ed. p. nu necredinfa. PIJI DE OM N PUI DE CER. l5l. un rnare doctor al timpultri" Iati de ce la cdsdtorie nu ajunge nurnai numf. Orice denaturare a acestui rost e desfrdnare gi cddere de la trdirea cregtind la viata pegAn6. pdzind legile lui Dumnezeu gi infrAnAnd patimile contra firii. Cregterea normald desfdqoard viafa omului in faza. Biserica cregtin6 mereu atrage aminte fiilor sdi duhovnicegti si nu se cufunde.1944. Viafa noastrd are trei faze. pen[ la nagtere. in trlirea intensd a credin]ei cregtine. ca intr-un rost ultim al viefii. prin aceastd form5 de ascez6. decdt singur rostul rodirii de copii. sd se asigure stiipAnirea peste patimi" Majoratul pdrfilor il decide mintea. abia acum. In opera recreafiunii omului in Fkistos. in vdrsta lor spirituald. tinerii ajungi la trdirea cregtind a vietii. ffud limite precise. Asta o spune Carrell. ca sE nu-gi inchidd astfel uga de iegire din intuneric in lurnin6. Tr5ind intr-o cdsdtorie cu acegtia. Viala acestora e o injurlturd continud la adresa spiritului. infrAnarea nu desfrdnarea.

a zis cuvintele acestea pline de socoteald: "Doamne. iatA cd disparilia dreptului e o problemI. care urmdregte printr-ingii o intengie divind" imbrdcatd in pui de om. Tobie.7. neapdrat ii trebuie gi o cdsdtorie corespunzdtoare pe pdmdnt. l. nu pentru implinirea poftelor mele. . iatd iau pe aceastii sord a mea. sub diferite forme. de vreme ce-i aflat de vind. de ce nu se mai nasc drepfii ? . . E singura garanfie a unei cdsdtorii durabile gi pidcute lui Dumnezeu. CuvAntul se tAnguie: "Piere dreptul gi nimeni nu ia aminte. la cinstea de Tain6. Cdsdtoria are cuvdnful.- 270 cARAREA irrrpAnATrer Dumnezeut. se due oamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd c[ din pricina rdutlJii a pierit cel drept"3. prin Isaia proorocul. 3 Isaia 57. vorbind de trdirea ll Corinteni 3.Iatd cd trebuie. O cdsdtorie cu o a$a socoteald o binecuvinteazil Dumnezeu cAnd ridicd nunta de la instinct la rostul ei spiritual. Din cele de pdnd aci s-a infeles ceva din mecanismul ereditilii. Situalia aceasta a lui Dumnezeu o gdsim exprimatii in Scripturi.$i e de vini omul? Trebuie sE se intrebe omu[. al mediului dirijat de religie gi de educatie.9. 2 Tobit 8. . Astfel.Foarte simplu: Cd nu se mai nasc..Cum pier dreplii gi nimeni nu ia aminte? . de care suntem tragi la r6spundere. ci intr-adevdr ca femeie"2. ca pe un nou fiu al Sdu gi s6-l suie pe treptele desdv0rgirii fdpturilor Sale. . iar aci. celdtorind in altd fard s6-gi ia nevastd. Cend vrea Dumnezeu sd intrupeze un gAnd in lumea vdzutA.

Nagterea de fii. Toate constatErile astea sunt iegate de nume proprii.ntui prin nagtere de fii. deci nu e cu putintd implinirea intentiei divine. uneori chiar gi in macrobiologia societf. Iar o mic[ schimbare in microbiologie dezlfurfuie. dacd st[ruiegte cu deplind infelepciune (aga numeau cei vechi infrdnarea). atdrnltoare totugi de factorii omenegti ai cdsdtoriei. nu se poate vorbi de o determinare riguroasd a configuratiei materiei. in credint[. Prin simpla indreptare a energiei cunoscdtoare a sufletului asupra unui lucru. I Timotei 2: 15. "Se va m6. incit nu e identic in mod absolut cu el insugi de mai inainte de experienfd. EREDITATE $I SPIRIT 271 cre$tind. prin amplificare. care chiar condilioneazd mdntuirea femeii de menirea ei de mamd. aproape cojitn de materie. care bombardeazdmateria sau celula vie. procese uriage in configurafia persoanei. S-a scris chiar despre biologia cuantelor. deodatd cu o petrecere de acest fel. decdt cu un sof in stare de aceeagi credinfd gi petrecere. acesta se influenleazd gi se schimbd intrucdtva. Avem probe unde nici n-am bdnui: in fizica modernd. ne aflem in plinl structurafie spiritual[. Convingerea cd se poate gi ceea ce ni s-ar pdrea cd nu se poate.Jii. Drept aceea. Prin simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat intru- cdtva. un fel de amplificare a voinJei omului cu rrointa lui Dumnezeu. De aci relinem faptul cd organismul viu inregistreazi cu atAt mai ugor un bombardament al energiei sufletului gi-i pricinuiegte mutalia infinitezimalS" dupd dorinfe. zvArlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. Pachetele acestea de energie. despre puterile sufletului asupra lumii frzice. Deci. recunoscute de lumea intreagd. ci cel mult de un indeterminism in fizicd. e o putere neb5nuit6. intr-o atare perspectivd ni se face pe deplin infeles cuvdntul Sfhntului Pavel. in iubire gi in sfinlenie". e ceva care contravine instinctului poligamic ai fbra alti socoteal[ al b6rbatului frr[ Hristos. cum sd nu fie in stare blestemul unei babe. ca t . deci gi asupra trupului. dau acele mutatii neprevdzute in structura obiectivului lor.

din rru in bun? cu ce sd fie mai prejos rugdciunea unei mame pentru mugurele sdu. pe care copilul le va avea pentru toatd viafa. gi mai ales a mamei. In atari strddanii. . rdsplatd de fericire pentru ostenelile tale. orice mamd se va m0ntui. nesd. despre care zice Sfhnta Scripturd: tnlelepciunea lui Solomon 6: 10. Nota sufleteascd dominanti in familie. in wemea in care trebuia pdzit. iar mai cu deosebire ale marnei in vremea celor nou6 luni. Iatd de ce vin: Iisus la nuntd gi nunta.ecat6. rata fazn spirituald a vielii de familie. melancolie. in vremea aceea. va fi caracteristica intregii vieli a urmagilor. Se imbat5 mama odate. Se roag6 m€rma lui Dumnezev.gii la jud. )ry 272 CARAREA heAnATmr voinfa ei sE nu-l ajunge qi sE nu-i schimbe configuraf ia fizicd gi psihi- cd ? Gdndirea indreptatd ca o sdgeatii poate pricinui la fintn leziuni organice. c[tre Dumnezeu. ca tendinfe sau predispozilii. se va ruga gi copilul ei. Deci nu te ldsa corupti de soful mai slab de fire gi nepricepand minunea ce o strvdrgegte credinfa ta. zisd. Supdrdri. cu care n-ai vrea sd te supere. ca aceasta sd nu-l foloseasc[ in chipul pe care il doregte? Mai mult: toate strrile trupegti gi sufletegti ale celor doi pdrinfi. qi cei ce-ar invdfa-o vor gti ce sd rdspundd". acum egti cu deosebire datoare s[-l pdzegti de toate relele. ca str nu pldngi degeaba pe urma ticIlogiilor copilului t6u pe care nu l-ai pdzit curat. dacd mama furd oarece.ndtate.. copilul va fura toata viafa. $i iaregi: cum sr nu fie in stare rugdciunea cu iubire s6-l foloseascd gi sd-l schimbe. "Cei ce-au pdztt pravila sfanti. predispun copilul la tristefe. sfinfi-se-vor. se intipdresc in copil. mamd. Acum e vremea cdnd sd faci ce vrei din copilul tiu. amdrdciuni. copilul se va imbdta toatd viafa mai ales befia are gi suport ereditar. care sdvdrgegte prin tine minunea imbindrii unui pui de om cu un pui de cer. Deci toate acestea trebuie ocolite. rdbdAnd penfiu un rost divin o pravild sfZint6. cu tot focul fiinfei sale. fiindcr numai acum pofi gi te ascultJi cu desdvargire. cu deosebire din vremea aceea. dureri. Indreaptii purtirile tale.

VI ICONOMII TAINELOR I-l .

3-5. Post era ."3 Cdci: "Voinfa lui Dumnezeu aceasta este: sfinfirea voastrd. iar cei ce se fin de duh. ca sE fie gata oricAnd de Sfrnta Imp[rtiqanie gi de mlnurisirea muceniciei. Fiindc[ tofi cdfi sunt mdnafi de Duhul lui Dumnezeu. D-o ing6duit infrAnarea desdvdryiti decdt pentru vremile de post gi rugdciune5. deoarece este vrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu. Sflntul Pavel ins6. nu pot sd plac6 lui Dumnezeu. cum fac necredinciogii. prin Apostolul Pavel."a Pe wemea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu. ci la sfinfire.7. iar dacd ucidefi cu duhul poftele trupului. ca sI gtie fiecare dintre voi s6-gi stdpdneascd vasul sdu in sfinfenie qi cinste. socotind copiii mugurii cdsdtoriei. veJi muri. I. fiii lui Dumnezeu sunt. Cdci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurifie.lu suntem datori tnrpului. sufla urgie mare peste cregtini. ei. Caci.rnii este moarte.24. imparte oamenii in douE cete: in trupegti gi duhovnicegti. 'T. cele duhovnice$ti. trupul gi l-au rastignit impreund cu poftele'. De aceea mulli erau hot5rdfi pentnr infrinarea deslvdrgitil in c6sdtorie. I Tesaloniceni 4. vefi fi vii. miercuri gi vineri. 3 Romani 8. 2 5 Galateni 5. ca sd viefuim dupd trup.' .luni. De aceea cei ce sunt in c€une. 5-8. iar rugdciune gi Sffinta implrt5ganie sdmblta gi I a Romani 8. nu in patima poftelor. "Cei ce se fin de trup poftesc cele ffupegti. Ci pofta cf.12-14. daci viefuifi potrivit trupului.gi este . 5. care nu cunosc pe Dumnezeu."l Cei ce sunt insd ai lui Fhistos. ca si vd ferifi de desffinare. Pavel Apostolul. CUVINTE HOTARATOARE Sfanta Scripturi. I Corinteni 7. fiindcd nu se supune legii lui Dumnezeu gi nici nu poate.

Cdci de-acum vremea s-a scurtat. Ceea ce se petrece in mic. cu aceeagi datorie ca Pavel.26. ca gi cum nu s-ur folosi de ea. nu ciuta femeie. e cu putinfd I 3 Ioil2. Sldbdnogindu-se cregtinii. Iezechiil 7. investit cu putere.25. Dezlegat egti de femeie. intr-un om.276 cARAREA lvrpenATrsr duminica. Acesta e un somn de primejdie. blgem de seamd cE preotii vremurilor noastre. in omenirea intreagd. a venit w6jmagul gi a semlnat neghinE printre grdu Si s-a dus'{. le dE sfatul acesta: "Bine e pentru oricine sd fie a$a cum se gdsegte. cum se tAnguia Iezechiil3. 15-16."2 in zilele urgiei de pe urm4 la acelagi sfat se va ajunge. copiii.. Ioil proorocul de mult cuvAntase: "Geti. oamenii orbeclie in mullimea negtiinJei gi a lipsei de sfat. Legat egti cu femeie. Ceea ce se petrece in rnicrobiologie se petrece gi in macrobiologie. i s-a strAmbat mintea. De la faptul nein- semnat cd unuia. neghinele vrdj- magului vor s6lbdtilci oile impotriva pdstorilor. Caci scrie: "Dormind oamenii. nu mai poate pricepe cele ale vielii duhovnicegti. De atunci au blgat de seam6 PArinfii cI omul fdra infrdnare decade.. care s-au intins ca o noapte de osindd peste biefu oameni. cu deosebirea cd. Aga incdt cei ce au femei sd fie ca gi cum nu ar avea. Sfinfii Pdrinfi au adlugat pe rdnd cele patru posturi mari. in societatea omeneascI.. Aqa se intAmpld c6: "lipsind preotului cunogtinfa legii gi b6trAnului sfafirl". C[ci fa[a acestei lumi se trece. nu cduta desfacere. t I Corinteni 7. de aceea se ajunge la slrdcirea gi rdtitcirea roadelor ei. Deci nu flrd rost atragem luarea-arrinte cf. urgia vremii de atunci. Ei nu mai au indrEzreala sd o mdture afarl din Taina c5s6toriei cregtine. cu intinderea gi cu lungimea de weme.26-31. socotind insd gi nevoia ceasului de fald. Se iasd mirele din cdmara lui gi mireasa din iatacul ei !"1 Sf. iar fdrd post nu se poate infrAna gi. nu mai urmlresc desfrdnarea ca pe un picat care dEr6mi alcituirea omeneascE" in intindere gi in adAncime. poate da intre oameni o rdt5cire cum nu s-a mai pomenit. ca urrnare. cei ce cumplrtr ca gi cum n-ar stilpdni. care sunt post in toate privinlele. Pene atunci. cu trecerea vremii. gi cei ce se folosesc de la lumea aceasta. .i postiri sfinte. aMatei !3. Pavel. o micd strdmbare dintr-un ins. din amdndoud perfile.. ci o lasd s6-gi facd de cap. se petrece gi in mare.

azi abia se mai ztrregte ca o stea" c6ci gloatele ged in intunerics gi in umbra morfii.16. cum vine. altii cale nu rlmine. op. ca gi mai mari mizerii. ol Timotri2. Drept aceea iau in ajutor propria lor mizerie.. aceasta le fdcea ugoard lupta cu patimile.2. Cunogtinla mdntuirii4. rar dacd se mai aflfi trebuie ndscufi. cu orice pref.c6ci de ea atArn5 o credinfd mai luminatd. in veacul nostru ins6. nemaildsdndu-ne nici o apdrare pentru pornirea cu voie spre patimi. gi deci mdntuirea. Rdspunsuri ctttre Talasie. a mai vorbi de luptd cu patimile insemneazd sd-ti aprtnzi paie in cap. oricdt ne-ar costa indrdzneala aceasta. fiind totdeauna dupd Har in cei ce cred in El. ICONOMTI TAINELOR 277 se se ajungd la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. sMatei 4.p. trebuie sI induplec[m pe o€tmeni la o viaf[ mai curatJl. de unde odatl lumina ca soarele intre noroade. intre cele gapte. De aceea azi. Drept acee4 zice SfEntul Maxim: "Nimenea pdcdtuind. prin dezlegarea ei de blestem. de aci se ridici o stavild impotriva pustiirii firii omenegti. Cdci unirea cu Dumnezeu-Cuvdntul a intirit toatl firea."2 in veacurile de aur ale cregtinismului.. cit. precum gi infrico$area de urmtrri. Faptul cI Iisus a venit la nunti cu ucenicii Seit dovedegte cd de la nunti se incepe prima minune dumnezeiascE spre bine.4. cdci cu ce vine. trdirea in Flristos era mai puternicd gi mai intinsd intre cregtini. 10. tocmai pentru ca oamenii sd se simtii gi sd nu mai ingtrduie intr-insa gerpdria ffuA- delegilor. vegtejegte din trup legea pdcatului. Maxim Mdrturisitorul. 2 Sf. credinfa va ajunge sd se strdmbe $i in tot felul sd se stingd. Cunogtinfa mdntuirii trebuie. 3leremia6.255. I loan2. . De acegtia insd care sd ffiiascd viafa in Hristos. reaprinsd intre oameni. pentnr ci o trdire in Flristos ne-ar scuti de vorbd. cdnd Dumnezeu a ajuns de rds3 chiar intre cregtini. Calea aceasta e treabd de cdrpaci. De aceea se ridicd gi nunta din desfrdnare la cinstea de Taind. nu poate avea spre apdrarea pdcatului sl5biciunea tmpului. r . C[ci dumnezeirea Cuvdntului.

Dar cu toate cd rdul se pedepsegte prin sine insugi. care restabilegte. Astfel de libertate insd nu are decdt dreptul. p6c6tosul simte un Dumnezeu aspru. o numim ispSgire.aunei mari taine. iubitoare de om. Adic6 libertatea lui Dumnezeu f6cutE. ne afldrn inraz. hotirdtoare de om. )- 278 cAnannn lupAnATmr DESTINUL TALA}ITILOR Dacd rdmdnem infelegi despre faptul cd in fiecare ins ce vine in lutrre. iubirea divin6 de totuqi putinfi de iegire din infundetura rlutifii ce se pedepsegte pe sine ins5gi: de se va gdsi cineva si stea bun pentru f-tii sdi inaintea lui Dumnezeu. ascuns. Dar snnt pdcdtogi cu totul wdmryi lui Dumnezau. gi. stricat de fdrddelegile oamenilor. echilibrul creatriei gi echilibrul viefii. sunt slugile Sale. cArmuirea prin simpla atotputernicie a voinfei Sale. Galateni . potrivit cu el. n-are voinp liber6. Acliunea aceasta a lui Dumnezeu. Drept acee4 pe cAnd drepftrl cunoaqte un Dumnezeu personal. ameninldtor. 15. fiindc6 el a cdqtigat iubirea lui DumnezetL PEctrtosul e rob pdcatului. atotputernic Ai tare departe. cdrora le-a dat avufia Sa pe mdn6. Peste lucrul lor trebuie sE vind corecturi divine. Acegtia nu sunt imprer:nd lucrdtori cu Dumnezou. un plan pe care-l urmdregte intre oameni. plin de iubire gi apropiat oamenilor. Ieremia 1. Dintre aceste multe feluri alegem douE spre tdlmdcire: cdrmuirea cea peste gtirea gi putinla nintii omenegti. I l. peste voinlele oamenilor. Isplgirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu in destinul insului gi in destinul neamurilor. ocirmuirea atirndtoare de om. prevdzufi de Dumnezeu cu slujba aceasta incd mai inainte de-a se nagter gi trimigi sI o implineascd. Dumnezeu ocdnnuiegte lucrurile in multe feluri. Aga se face c[ simJirn un Dumnezeu atotputernic. din iubire. e un dezechilibru in crealiunea lui Dumnezeu.5. Iar a doua e ocdrmuirea la care leagd gi slujirea omeneascd. care nici nu ingdduie sd li se zicd pec[togi. prin care constrdnge faptele oamenilor cu urrnirile lor. tocmirea celui ce vine capdt6 insugirile ' de a-l putea indeplini. i Ceea ce se pare lui libertate. atdrndtoare de li- bertatea omului. Acegtia. Dumnezeu ascunde un g6nd al Siu.

9i au trimis 14. talentele. $i a chemat pe zece robi ai sIi gi le-a dat zece talanfi gi a zis citre ei: Negufiltorili cu ei pdnd vin. tot aga este un Ierarh al lor. ICONOMII TAINELOR 279 Luca 19:. megtegugul artelor. Toat6 zdroaba lor e egal[ cu ingroparea talantului in pdmAnt. slujbe du- hovnicegti gi slujiri cetiifenegti. cd unii din talentafi. clci precr:m este o ierarhie a valorilor. a ponrncit sa-i cheme pe acei robi cdrora le d6duse banii. mintea cu mdn- dria gi scot afar6 pe Dumnezeu din negustoria lor. pe scurt valorile culturii: valoarea moraldo politicd. 2 Tudor Vianu. igi afumf. lui aveau ur6 pe el. al oric6rei gtiinfe. Talanfii sunt talentele: inzestrtrri cu daruri. inseamnd a iegi din ierarhie gi a 'Matei 25. "dup6 mult[ vreme"l. in sensul in care le-a rostuit Dumnezeu. esteticS" economicd 9i religioas62. Cend a venit inapoi. cu intirire de crai. n-au vnrt sd-l recunoas- cE de stiipdn. 30. Acegtia sunt cei ce socotesc cE sunt ale lor darurile date de Dumnezeu.un e pusd problema" cE toate valorile. zic6nd: Nu wem ca acesta sd fie crai peste noi. $i f. Ei se umfltr cu p[rerea de sine. megtegugul $rin!ei. 80% au fdcut rebeliune impotriva Stiipdnului averii. . ca si afle cine ce negufltorie a ftcut. 12.&E vorbd" s-ar pricepe.19. A nu lucra cu valorile. ar trebui sE se negustoreascl intre oameni. teoretic[ (gtiinfa). in favoarea lui Dumnezou.p. 15. misiuni. zice parabola. darul chivernisirii avufiei. din felul cr. Dar. Iar slujitorii sunt oamenii inzestragi cu toate aceste valori sau talente. cit.) 13. Dar cetiifenii solie in urma lui. (A doua venire ca impilrat gi Jude- c6tor. op. Un om de ne€rm mare (Iisus) s-a dus intr-o far6 indepLftard ca s6-gi ia intirire cr6iascd gi sE se tnapoieze..

Deci. nu numai supunere. inchizifi4 despotismul. iar cele ce srurt: de Dumnezau sunt r&rduite"l. iegeau apele.. cregtinii sunt de vin[. Ierarhul lor de drept.mt de vin4 . in valoarea politic6 tmfia stlirnegte tirania. materialismul.. o ducea la Panteon gi cerea lumii inchinare Cregtinii insd nu se inchinau la idoli. dictatura. ii ardea de vii. pretindea poporului.cAnATInt face anarhie. terorismul. umflatii de trufie. s-a isprdvit cu ei. in persoana imp6- ratului din Roma sau Bizanf. Dar minunea lui Dumnezeu e cd oile biruie lupii ! Avem m[r- nrie istoria cregtinismului. Deci 20% petrec in ierarhie gi 80% in anarhie: exact situagia a 20 de oi in mijlocul a 80 de lupi. s-a vdzut trufia dzAnd. Pavel invEfa pe cregtini: "Supunefr-vi stiipdnirii.cregtinii la lei !. in art5. igi comanda statuie. fiindce nu-L putea inldtura din cale. cregtinii. De indate ce gi-au ridicat mAna asupra preofilor. in religie. protes- tantismul. Se intdmpla weo nenorocire ? Cregtinii sunt de vinil ! Nu plouii. firit nr:mai de la Dumnezeu. gi totugi. l. Niravul ghearelor e cu ridecini bdtt'ane. in toate a b[gat anarhia fafn de Dumnezeu. in gtiinf5 gi economie. frante in fafa smereniei. ucidea pe cregtini f. Iattr valorile in conflict: puterea politicd. cu r[bdarea lor. CAnd puterii politice.28. cStE weme famonii respectau religr4 dinastiile lor diinuiau multe mii de ani. cregtinii sr. infigdnd gheaele in grumazul smereniei. Unul dintre faraoni sf\egte cu toatd oastea in fundul Mlrii Ro$ii'. senzualismul. ii rlstignea pe cruce. incolleau barbarii imperiul. fdre s[ aib6 weo vin6. /a 280 cARAREA h. Dezechilibrul mintal al tufiei a contaminat aproape toate valorile gi le-a pus in conflict. T*lul imperat se ciocnea astfel de Dumnezeul cregtinilor. cregtinii sunt de vind. Se f6cea pe sine zer:. 2Iegire 14. in istoria Egiptului. ce vor zice. cdnd li se va cere socotealtr? lRomani 13. . cici nu este stiipdnire. scoteau din minfi pe zeul mincinos. ci gi inchinare. i se suia mdndria lucifericd la minte. piramidele au rlmas monumente ale modii 9i dinasliile s-au stins. templele gi-au inchis luminile gtiintei. $i.er6 judecat5.

ori pe-a slracului. pe care le au intre oameni. Dreptul poate sd se arate in oricare dintre valorile sau talanfii lui Dumnezeu. . zice Dumnezeu lui leremial.. Sunt mulli drepfi care nici nu gtiu despre ei cr sunt drepfi. primejdia crderii in mdndrie a celor congtienfi de virnrtea lor. ori pe-a imprratului. care se curm lepeda de slujba de prooroc. in sflnta lor negtiinfd ei sunt simpli ca florile. gi anume. dactr va ajunge la cunogtinfa atlirntrrii sale de Dumnezeu. cr dreptul apare numai in religie. ori pe-a inv{atului. trec6nd ei prin poarta nagterii plmdntegti.. e neaplrat de trebuinfi s6-gi cunoascd atArnarea lor de Dumnezeu gi Lui sd-I intoarctr cinstea 9i slujba. Dumnezeu pe toti ii trimite inzestrafi gi in stare sd fie drepfi. gretl se vor decide s6 reprezinte cavza lui Dumnez. "inainte de-a te urzi in pdntece. Se vede ctr e un risc al viegii de-a te fine de Dumnezeu.eu. te-am sfinfit gi te-am rdnduit prooroc pentrr popoare". care-i spetesc ai-i incovoaie spre p6mAnt. ori de poartil slujba preotului. petm s-a lep[dat imperafi s-au leprdat. asta se datoregte faptului cd abia aci se mai gtie ceva despre atiirnarea omului de Dumnezeu. Deci purtiltorul oricitrei valori. iau in spate poveri prrintegti. Pentru ei negtiinfa e o mare acoperire de primejdii. Iona s-a lep[dat mult gi bine. Iar indritzneala de-a sluji lui Dumnezeu gi a-i indemna gi pe ei s6-I slujeasctr. desp[rtitor de Dumnezeu.5. Dar. e zidul. nu gtiu nimic despre frumusefea lor. pe urm6. ori pe-a bogatului. te pune in primejdie cu I Ieremia 1. va ajunge drept. preoJi s-au lep6dat. de cele mai multe ori. Dacd ins6 abia apare in religie. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sii se cunoascd pe sine ca avfindu-gi obAryia spiritualtr pi toatit inzestrarea de la Dumnezeu. ori pe-a artistului. al pdcatului. E ciudatA nrgine de oameni in a te ^o face mai bun. slebifi de osteneala viefii gi de mediul inconjurdtor. Pentru cei ce insil au o rdspundere intre oameni. ori pe-a vistiemicului. Dreptul e omul lui Dumnezeu. ICONOMtr TAINELOR 28r VEDEREA PRIN VAL Sr nu se creadtr ingust. Tot ceea ce impiedic[ aceastil situalie normald e v6lul de pe minte.

un conducdtor de neamuri. Cu cdt't6lul" fesut din p6cate gi agternut peste ochiul congti- inlei e mai subtire. de asemenea e mucenic. Iisus. e cd in f6ptura noasffi se ascunde Flristos. oric6t de mare le-ar fi haita. E frica oii de lup. iar taina noasffi. f Luca 2. dacd se declard at6rndtor de Dumnezeu. Aci e minunea cd oile biruie lupii. ce s-ar fi ales de nddejdea noasffi ? Taina lui Iisus era c[ in trupul Lui se ascundea Dumnezeu. ca sI ne poati ajuta. Un blrbat de gtiinfd. Spre a vedea cu ochii o minu- ne ca aceasta. . care m[rturisegte in mediul sdu pe Dumnezeu. precumpd- nesc inclin[rile bune gi nu-i biruie imprejurdrile rele ale mediului. cu aerul cel mai natural cu putinf6: 'N-afi gtiut cI in casa Tatilui Meu mi se cade sI fiu ?"1 Era in templul din Ierusalim. a cregti- nilor. poate cd. dac6 vremea le-o va cere. ce au s6-l implineascd in lume. sd tdlhdreascl pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. ca gi cum atArnarea de Dumnezeu ar fi o mare sldbiciune gi vinovdfie. vom cunoagte finta spre care trebuie sd tindem gi ne vom infelege rostul pe pdmAnt.49. inconjurat de bo- goslovii legii vechi. in copiii venili dintr-o viefuire curattr a c6sdtoriei.care ajutii 9i oamenilor. cu at6t cei deruiti afl5 mai repede cine sunt gi ce trimitere au de la Dumnezeu. ca om adev6rat.po- trivitil cu firea . Ei sunt de mici mai strlvezii pentru Dumnezeu gi prin aceasta se vede cd au chemare s6-I fie ucenici.282 cARAREA ltvmAnAlrer oamenii. inc6t la 12 ani spunea dreptului Iosif gi Sfintei Fecioare. Cdci ptrcatul desfrdului gi a toat[ fdrddelegeaintArzie sau face cu neputinf5 ardtarea gi destrvdrgirea vietii lui Flristos in noi. gi-I ajutll 9i lui Dumnezeu. Nu-i alt chip obignuit de-a surpa zidul gi de-a sublia vllul ce desparte pe oameni de Dumnezeu gi bag5 haosul in zidire. Dar dacd gi Iisus s-ar fi infricoqat de oameni gi de iad. chiar impotriva acestui mediu sunt rdnduili. n-avea nici un v6l desp[rtitor. ii vor fi gi mucenici. intrebdndu-i gi rEspunzindu-le din Scripturi. iar. cdnd nu se invoiesc la sfatul lurnii. nu e dec6t o singur[ cale de urmat: viala curatA . adeseori e mucenic. $i aga pdfesc pe rdnd tofi d[ruifii lui Dumnezeu. Cd numai de se va ardtaviala lui Flristos tn noi. ce eventual l-ar gilsi gi.

prin ei se restabilegte echilibrul gi armonia gi prin ei gi ceilalfi intrevdd pe Dumnezeu.nu-i mai poate cagtiga prin libertatea pe care n-o mai au. DREPTUL INITRE IUBIRE $I SABIE Dezechilibrul. Prin sabie se in. Sfinfenia e tocmai aceastll transpa- renf6 a lui Dumnezeu in fdptura S4 prietenia aceea de mare cuviinfi a suflefirlui cu Tatill sdu . ci sunt ghearele haosului in grumazul realitifii. O mare putere de refacere asupra celor cdzufi din dragostea lui Dumnezeu o au drepfii. o schi- monosire. ia gi timpul gi cade f{r{ de veste urmdrit de dreptate. dtr de dreptatea Lui. cu faptele sale plcitoase. pe m6sura credinfei gi a curdfiei lor mogtenit5 din p6rinF gi sporitd cu propria lor osteneald" sunt o cuvdntare vie.de weme ce robesc plcatului .elege aci: asprimea dreptiifii. Pe nedrepfi. Prin ei se potolegte anarhia. ca pe un rob.. doar va simfi sI vind de bun[ voie. pedeaps4 pan6 chiar gi pedeapsa cu sabia. nu poate. haosul gi anarhia sunt cam acelagi lucru. dacd insl ii nu bagl in seamd.singura sinralie normald gi de la sine infeleasd a omului gi a oamenilor. autoritatea" stitpdnirea. ii dI Si timp. pierzAnd acegtia libertatea lor . o pdndire a nimicului care wea sI inghitlt tn sine toate cdte sunt. o degenemre. in junrl acestora se tnttrregte gi se intinde credinfa" pi mulfi se m6ntuiesc. de aceea pentnr acegtia nu-I mai rlmine dec6t sabia. Dumnezeu vrea sd st6vileasc6 ndvala anarhiei in fdptur[. un accident. Cand cineva. Cend fipsesc drepfii . ins6. decdt dacd va captiga gi convingerea omului pentm intentia Sa. respectind libertatea omului. il va readuce la cale cu sila. legea. un plcat colectiv. Pe drepfi ii are cagtigafi pentru aceastd cavzd. care. ICONOMtr TAINELOR 283 Deci sfinfii. Cel ce strigit printr-ingii voia Sa ciltre ceilalfi oameni. cade din dragostea Tatllui sdu. penfirr cd au intr-ingii pe Dumnezeu-Cuvantul. drepfii prin excelenfi. Dezechilibrul sau plcatul nu e o realitate cu suport propriu. Ei fac cumptrnd intre Dumnezeu gi oameni: dob&rdind de la oameni poclinfa 9i de la Dumnezeu. care stau inaintea Stitpdnului viefii pentru frafii lor. milostivirea.

Sarea p[m6ntului o vor cllca-o oamenii in picioare $i a$a vine cil "$i preohrlui i se va intAm- pla ca gi poporului"3. biruindu-se de lume. 3Isaia 24. care au luat indreptare pentrr oarecare neb6g6ri de seam6. . in jurul lor se va intiri intuirericul a toatil negtiinfa gi va incepe foarnetea" nu de pdine.trd de tocmeald. C[ firea lor p[m6nteascd mai dI uneori prilej de sminteale. Sigur c[ acegtia" prin viafa lor. lMaleahi 2. Sl fim drepfi: slujba preotilor e sfdntil. Dreptatea insil nu mai e atiirndtoare de oameni. Iat[ in ce mare mdsur6 milostivirea lui Dumnezeu e atiimdtoare de oameni. dar mai cu seamil lisus. e sfhnt. Oare de ce nu-l pricep oamenii? A osAndi pe preofi e lucrul cel mai ugor 9i cel mai fdrd rost. Chemarea aceasta de mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni au avut-o mu$i. "ingerii Bisericii" din Apocalipsl erau gapte episcopi. acegtia tebuie sd o sufere f.7. in loc ca ei sI biruie lumea. ci de CuvAntul lui Dumnezeu. c[ci toatii deciderea e de la plrinti inceplturd.e numit chiar mai mult decdt atita el e ingerul Domnului Savaotr (Savaot e tot Iisus). sigur cd ei vor fi covirgifi de mogtenirea aceasta gi nu-gi vor putea indeplini fhrl umbrl trimiterea lor de la Dumnezeu. Preolii reacitalizeazdo prin jertfa cea f{rd de sdnge. nu vor l6sa poporul sd creadd. covdrgitor de mare dar. Dar. prin Sfrnta impertaganie. Chemarea le este invdluitli.care se inlelege cI trebuie sI fie un drept . gi de la El tofi iconomii Tainelor.7. Preofii au grija de-a indupleca pe oameni in vremea rdnduitii intoarcerii. iard sd fim drepfi: neavdnd cum sd vinl altfel decdt prin nagtere din trupuri plmdntegti in care migun6 pomirile fdrldelegilor ca gerpii gi rod inclinlrile patimilor ca viermii.2. iubirea nu se poate implini. danrl lor e de la Dumnezeu.r lwARATmr dintre oameni. 2Isaia 28. vor govdi in hotirAri2. Mare. ca s[ nu cadi din milostivire sub strivirea dreptifii. de toati starea asta rea a lucrurilor are sI dea seama gi poporul. permanenfa acestei mijlociri. ci trebuie sd se implineasci dreptatea. De aceea preotul .284 cAnanB. Apostolii 9i urmagii lor legiuifi. pdinea cea din Cer. Lor li s-a dat marele dar sil ierte in numele lui Dumnezeu. $i a$a se vor sdlb[t5ci oile asupra pdstorului gi vor face bucurie lupilor.

. cd. Suntem totoda- ti gi persoane duhovnicegti.. alfii s-ar intinde pAnE la un depozit de banc5. dacd nu mdrturiile unor vdzJrton P[rinfi despre stAlpul de foc ce urca de la cdte un sporit du- hovnicegte pdn6 la cer. Dacd am putea vedea firele. alfii pan6 la trupul oarecui. cit. forma oamenilor ar fi destul de ciudat6. asta nu numai fiindcd oamenii sunt amestecaJi. ICONOMII TAINELOR 285 * Iubirea gi sabia lui Dumnezeu luclreazf neintrerupt gi deodatd intre oameni: pentru fiecare. De multe ori dreptul o p6tegte. nu era tocmai aceasti concentrare a persona- fitafii fericitului: a minfii in inimd gi a amdndurora in Dumnezev. imprdgtiali cu sufle- tul. $i pe om gi pe Dumnezeu. care ne leag6 unii de al1ii. O dragoste distrusd poate pricinui uneori chiar moartea. . Dragostea gi ura sunt realit{i. Cine gtie.. sau a lumii intregi2. igi are slujba sa de-a tilm[ci tainele iconomiei divine. vedea-vor sf6rgitul infeleptului. dar nu vor inJelege ce sfat a avut Dumnezeu cu eI. pAnd la familia lor. Unii ni s-ar plrea cu nigte mdini intinse peste mlri 9i tdri. primegte s6geti din amAndoud perfile."' Dacd primim ce spune Carel.. "Dreptul care moare osdndegte pe nelegiuitii care trdiesc.. pdnl la munfii gi cerul f6rii in care s-au ndscut. dacd nu cu rost sfdtuiau PErintii pe ucenicii lor de a-gi avea sufletul adunat acolo unde le e gi trupul. dar gi pentru cE fiecare ins igi are vremile sale cdnd ii strdlucegte milostivirea. O dragoste reinviatli e o inviere. 2Alexis Carrel.p.264. cdpd- t6nd forma unui stlilp de foc. preotul.ca sd vie iardqi la starea de milostivire. In toatii aceastd intoarcere a lucrurilor. cd. ar fi nigte uriagi care-gi intind mullime de braJe asupra unei 1tui. in- duplecAnd spreolalt[ amdndou6 pdrfile. clp6tau multe rdni gi nu sporeau. altrii pane la avutie. Unii oameni ar depdSi cu pulin suprafata pielii lor. persoana omeneascd se intinde in felurite chipuri gi dincolo de marginile sale anatomice. Conducdtorii de neamuri.16-17. gi in general dreptul. la o casd veche. la o ceatd de prieteni. I inlelepciunea lui Solomon 4. precum gi vremi cdnd il prigonegte sabia . Cine gtie. op. a unui continent. sfin1ii. alfii pdn[ la cdrciumd. marii binef6cdtori. dupd cum ii trebuie.

de wei s[ le iedi pdcatul acesta" iartil-i.- 286 cAnanrn hpAnATm Sunt mult mai multe lucrurile pe care nu le gtim. "Cdutat-am printre ei.30. prin care sf6tuiegte neamurile gi. carO a stat inaintea lui Dumnezeu pentnr al1ii. oamenii vor da peste urgia drept5Jii Sale. Altul a fost Moise. inchindndu-se la vilelul de aur. la o luptii cu Amoreii. 3Facere 18.6. decdt cele ce le gtim despre om. Il aduce pe Dumnezeu la impas. gi n-am gilsit. . in care m-ai scris !"4 $i Dumnezeu ascultll de om."2 Primul drept. care chiar a strAmtorat pe Dumne- zeu. Familia. cu roadele ei impov[rate de fdr6delegi. . ca sil ierte norodul care fdcuse p[cat mare. 2lezechiil 22.23. gterge-m[ gi pe mine din Car. a fost Awaam3. s-a rugat sE stea soarele gi s-a oprit soarele. pene ce i-a fdcut Dumnezeu izbdndd asupra wdjmagilor. iar de nu.32. dupd faptele 1or. sd gisesc un om ca sd se poarte cu dreptate inaintea fetei Mele pentru tara aceasta. zicind: "Rogu-m6 acum. gi cI ei nu bagd de seam6? Rdspunsul e urmiltorul: dreplii sunt uneltele lui Dumnezeu. face cu putinfi milostivirea Sa peste oameni. ca sd nu o pierd. inffind in pemdntul fagIduinfei. urrragul lui Moise. a Iegire 32. drept aceea oamenii sunt tragi la rispundere gi se afl6 in aceeagi primejdie ca smochinul fdrd roaddr. "$i lLuca 13. Marcu ll. 13. pe cdnd daci nu-i are. dar ceea ce gtim sigrrr e ci spiritul nu e ingrddit de cele 4 dimensir:ni ale lumii vdzute" cARMA DIN ZARE Oare de ce invinuiegte Dumnezeu pe oameni de faptul cd nu se mai nagte dreptul printre ddngii. prin rostul lor. Alt drep! Iisus Navi.tea Ta.

"2 insl nimic nu face fdrd sd arate taina Sa slujitorilor Sai3. Iar Dumnezev. gi a fost intinsd gi asupra poporului eweu. incdt tocise umerii ostagilor sdi gi de osteneala zidirii marei cetiJi a Tirului. dupd calea milostivirii. ispitire care e mai presus de putere. s t Daniil 4.24. Dreptul ajunge la obArgia Scripturii. 3. ca vdzdtor inainte. lg. el nu trebuia sf. impdratul insd. n-a vrut de bunlvoie s6-gi ispdgeascl plcatele. i-a dat 12 luni.18. Astfel. se semefeascd gi sr ceard poporului s6 i se inchine lui. N-a vmt sd se indrepte dup5 minte. gapte ani p[sc6nd cu boii7. miirhrrisegte Scriptr:ra. nedeprins s2[ asculte. Aspra indreptare a impiratului din Babilon. de aceea l-a ajuns din urmd legea dreptifii. 14. 7. weme la indemdnd. . nici dupd aceea. Amos 3.29. r0nduind sfhrgit cu pedeaps[ regelui Ahav gi arat6 taina Sa proorocului Miheiaa. tofi cheliseritE. "se sprijinil pe vrerea ingerilor gi pe porunca sfinfilor"5. de i aceea s-a luat mintea gi a fost izgonit dintre oameni. Pe ldngl asta" era un tiran infricogat. Regi 22. gtiind de mai-nainte sfhrgitul tuturora. lucru prin care ar fi putut ocoli nemai- vdnfia pedeaps5" ce at6rna asupr6-i. a ispegirii f6r[ de voie. care-i dd trufagului impdrat sfatul rdscumpirlrii p6catelor sale. care fdcuse abuz de putere gi se suise la m6ndrie mare. dar in chipul cel mai vlzul cu putint[. Ca rdnduit de Dumnezeu cu slujba de imptrrat al Babilonului. 3 6Ibidem. Iata dreptul ca vestitor al voinlei lui Dumnezeu.14. Sfenta Scripturd ar fi o copie de pe nevlzuta Carte de la cdrma lumii.26. in care Domnul sd asculte aga glasul omului"l. Taina o infelege Daniil. "Dumnezeu este indelung rdbd[tor gi mult milostiv. lezechiil 29. I n3 TDaniil Iisus Navi 10. Cel ce implinegte sfatul slugilor Sale6. 2 Naum l. iar nu in r6t5cire. 4. acestea tot in capul lor se intorc. dincolo de zarea dimensiunii a patrq timpul. ICONOMII TAINELOR 287 n-a mai fost nici inainte. Dumnezeu line sfat cu ogtirea cereascd. rAnduiegte fiecdnria ispEgiri in lumea aceasta. De obicei oa:nenii st6rnesc cu faptele lor anumite fuituni nevdzute. pe care i-l ddduse Dumnezeu in robie. Dumnezeu. dar nepedepsit nimic nu las6. o astfel de zi.

Aceasta s-a destitinuit prima datl lui Avraam: "Se gtii bine. l3-14. iar imperefla Lui peste vdrste gi vdrste. Ei insd se vor intoarce aici in al patrrlea veac de oameni. am ridicat ochii mei la Cer. Ea era icoana roaniil 4. cu infricoglrile ei cumplite.l5. iar pe cei ce umbl[ mdndri poate s6-i smereasc6. gi I-am adus laudl gi preamirire.14. 16. Iatil cum i-a judecat Durnnezeu pe egipteni: Dintre cele l0 pedepse. cea mai grea a fost noaptea cea de trei zile.288 cAnanpn lrwAnATrsr Era dator sI se poarte ca o slugd a lui Dumnezeu gi nu ca un tiran. a stins fdrddelegile sale. dup[ trecerea wemii de pedeapsI.. cd urmagii tni vor nemernici in plmdnt sffiin.. privind ind[rdtul timpului."2 La plinirea wemii prezise. dati de el insugi: "$i dup6 trecerea acestei vremi (cei gapte ani de nebrurie). unde vor fi robili gi apdsali patru sute de ani.gire a neamnrilor. gi mintea imi veni din nou. il voi judeca Eu. pe czre a dezl[nluit-o asupr6-$i. Urgia. intr-insa li se denreleau pdcatele lor ascunse. 2 Genezl. f6cdnd atiltz tulburare in zidirea lui Dumnezeu. cdnd eweii s-au intors din Egipt.34. gi dupl aceea vor iegi str vind aicea cu avere mare. Dar pe neamul acela" clruia vor robi. . 3 inplepciunea lui Solomon 17. gi-a viizut rostul gi atArnarea sa de Dumnezeu. c6ci nu s-a umplut incd mdsua nelegiuirilor Amoreilor. "care veniserl peste ei din iad"3. gi am binecuv6ntat pe Cel Preainalt gi vegnic viu. eu. Nabucodonosor. Iatd mirturia de infelepJire a acestui tiran al istoriei vechi. Toate ctrile Lui sunt drepte."l Cdrmuirea neamurilor tot de sus se face. alte taine din Cartea ispIgirii vede Solomon. CEci puterea Lui este putere vegnictr. incdt. Este gi o isp[.3L.

prdpldea pe al. c6ci despre cele mai-nainte int6mplate ei nu mai aveau finere de minte. in vreme ce miluia Dumnezeu pe unii. ei dEdeau pe falA pricina pentru care mureau. . 5. 3. La aceasta ii affigea pedeapsa de care erau vrednici. iar la urml adaug6: t ingelepciunea lui Solomon 18. IatA gi sfbrgitul judeclfii lui Dumnezeu cu ei: dezastnrl militar al lui Faraon: infelepciune 19: l. dup6 ce au lSsat pe Israil ca sd plece gi cu mare stiiruinf[ i-au zorit la drum. Iar ca cei miluifi sd ia aminte. cdnd nu isprdviserd de jelit pe morfii lor gi plfingeau incl la monnintele celor ucigi. iar egiptenii sd dea peste o moarte n6prasnicE. Cd adicd egiptenii. avea-vor pdreri de r6u gi vor lncepe sf. Azvarliti incoace gi incolo pe pmint $i pe jumEtate modi. fiindcd Dumnezeu gtia de mai-na- inte care va fi petrecerea lor.-i ur- mlreasc6. Aga incit poporul Tdu sE s[virgeascd ne- creanta lui trecere prin mare. alte taine din Cartea ocArmuirii neamurilor se descoper[ lui Moise.ii. sd plece de la ei. Dumnezeu ii ingirtr lui Moise toate fdrddelegile desfrdnlrii. Cu adevdrat. Cdci vedeniile ce-i ingroziserd le destliinuiserd lucrul.a]3 ICONOMtr TAINELOR 289 intunericului ce avea s[-i inghitil pe urmd. 4. ca sd se implineasc5 gi ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei. 19. clci li se implineau mdsurile fdrldelegilor. un alt gand nebunesc le-a venit 9i au inceput ca pe nigte fugari sd urmtrreasc4 pe aceia pe care ii zoriserd cu ruglminfi. in vreme ce poporul se apropia de plmAntul ffuEduinfei. ca si nu moard in negtiinfi: pentru ce pltimesc atlita rtrur. O minie neindurati prigonegte pe nelegiuili pfue in sf6rgit. 2. de care ii atrage luarea aminte sE ptrzeascd poporul.

Neamurile au un destin ascuns in Dunnezeu. Ce s-a intinat plmdntul 9i am privit la nelegiuirile lor gi a lepddat pdmdntul pe cei ce tr6iau pe el. incdt iatii cum tun[ glasul lui Osea: Osea 4: l. cind il vefi intin4 cum a aruncat el de la sine pe popoarele care au fost inainte de voi. 36 nu vd intinafi cu nimic din acestea. cend ilnddea{ sE se gdteascd de pedeaps[. pe care Eu ii izgonesc dinaintea fefei voastre.gul. ]-El 290 cARAREA ltrrpAnATreI Levitic 18: 24. 26. Dar ei n-au ascultag ci din neam in neam tot mai r5i s-au fbcut. 27. nici cunoagtere de Dumnezeu in tarE. au apdrarea lui Dumnezeu. 3.zili toate poruncile Mele gi toate legile Mele gi sI nu facefi nici una din ticElogiile aceste4 nici blqtina. cum nu-i aper6 nimic pe lume. cdci cu toate acestea s-au intinat p6gdnii. Cdci nu mai este credinld. iar sdngele vtrrsat curge peste s6nge. Tofi jur6 strdmb. nu-i aplrd nici o graniF gi nici o armd. latl eA pe locuitorii cu o viaf5 stricatS. dar pentru o viap curat6 ii apdrd Dumnezeu. . ucid furE gi sunt desfrdnafi. 28. cdnd ii sortegte Durnnezeu pedepsirii. Ce toate urdciunile acestea le-au fdcut oa- menii pdm6ntului acestuia. care-i inaintea voastr6. slv6rgesc fapte silnice. Ascultafi cuvdntul Domnului. mint. voi feciori ai lui Israil. 25. cdci Domnul stii la judecatil cu locuitorii plmdntului. gi s-a intinat pamdntul. Ca nu cumva sE vd lepede gi pe voi pEmantul. 2. nici veneticul. nici iubire. Cdnd igi urmeazI destinul. Iar voi sd pI. care ffiiegte intre voi.

CAci cuvdntul Domnului era de rds ta eia gi gi-au b[tut joc de trimigii lui Dumnezeu gi n-au finut seamd de cuvintele Lui. iar cei ce-o locuiesc sunt fdri vlag[. ca s[ scape cu viaf6.in temeiul datoriei de rege . clci am pdciltuit inaintea Ta. Z taratipomena 36. cdt acesta n-a mai avut scEpare5. dar regele . de aceea mai multl urgie gi-au ingrdmedit peste cap. pentru faptele lor cele rele"2. prin Ieremia proorocul. tn wemea aceea Ieremia se ruga: "Mdrturisim Doamne necredinfa noasffi gi fdrddelegile pdrinfilor nogtri.3.11. s[ se duc6. 3Ieremia 26. 2Ieremia s 26. in care proo- rocul se lupti cu regele ca sd-l lnduplece sI se predea fdrtr rezistentd. Ieremia 6. ad6ugend a face rele. N6revifi cum erau cu p6catele. n-au ascultat.3. Iar de-fi vor zice: <Unde sI ne ducem ?> s6 le rdspunzi: Aga I a Ieremia 36.prefertr s[ moartr. . o motiveaz6 Dumnezeu lui Ieremia. ba. dar sE se predea. 6Ieremia 14.20. Gonegte-i de la fafa Mea. 10. Pentnr aceasta fara e in mare jale. pdn[ cdnd. zicdnd: "Poate. Nu ne lepdda pe noi. vor asculta gi se vor intoarce fiecare de la calea sa cea rea 9i afunci voi schimba strdmtorarea pe care vreau sd le-o fac. penfirr numele Tdu !'6 Primegte insl rdspunsul urmiltor: "Chiar Moise gi Samuil de-ar sta inaintea Me4 tot nu M-ar indupleca spre poporul acesta. E interesant momentul acesta istoric. Prevestirea aceasta" care era o rumare a viefuirii ticdloase a poporului gi a regelui.1- ICONOMtr TAINELOR 291 4. auzind toate necazurile ce Mi-am pus in gend sd le facl. Pentnr cuvdnful acesta insd" erau sd-l omoare pe Ieremia3. pe proorocii Lui i-au batjocorit pane ce mdnia lui Dumnezeu s-a pogordt peste poporul SIu. 16. Dumnezeu le dI de gtire d[rdmarea lerusalimului gi ducerea in robie.

care le-au slujit de hrand in wemea pr6pddului"a. 8.. apoi a adus prdpddul. in robia celor 70 de ani. Chiar pentnr cagtigul lui Durnnezeu. ajutd mdinile f6ctrtorilor de rele. 2 Plangeri 3. 4.14. a ddrAmat zidul Ierusalimului. De aceea aga zice Domnul Savaot (numele Mesiei in V.. N-au putere ! Oare de ce? Iati de ce: "In proorocii lerusalimului v6d groz6vie: acegtia fac desfr6nare gi umblS cu minciuni. toate cdmdrile lui le-a ars cu foc Ai toate palatele cele mari le-a nimicit. . De ce atita r:rgie ? se intreabd Ieremia. la robie !>>"r Iar calea rugdciunii desevArgit a inchis-o2. ca nimenea sI nu se intoarctr de la necredinJa sa. cE darea pe fap a fdrldelegilor e cea mai primejdioasd predicd" dar Si singura care mai poate ceva.292 cAnanEe ivrpAnATnr zice Domnul: rdnduit la moarte. ca s6-fi schimbe calea ta !"5 E drept.l-2. la foamete gi cel pentnr robie. nu vor sE se primej- duiasc6 cu oarnenii. $i cap6t2i rlspurnsul din r[d6cini. un rdspuns profund: *Profefii t2ii nu fi-au dat pe fafa firldelegea ta. cel pentru foamete. "CEci El a adus pe regele Chaldeilor gi acela le-a omordt pe tinerii lor cu sabia.10.) despre prooroci: Iatd ii voi hrdni cu pelin gi le voi da sd I 4Pmngeri Ieremia 15. Iar pe cei ce au scdpat de sabie i-a stralmutat in Babilon"3. ' 2 Paralipomena 36. T. La jaleaaceasta se adduga una 9i mai mare: "Femei miloase. fiert-au cu mdinile lor copiii. sd se ducd la <<Cel moarte. Apoi a dat foc Casei lui Dumnezen. Tofi fug de metoda aceasta. 'Pldngeri 2. in casa cea sfrntil a lor. 17 -20.

peste fhrddelegile lor fdr[ seam6? CRINUL DE PE CRUCE Era ascuns in neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac ascunsl gi de ingeri negtiutii.25.14-15.gtie oile turmei Mele. spre neindurata moarte. pe care dragostea L-a cobordt din Cer intre oameni. zice Domnul !"2 Oare de ce s-a ostenit Dumnezeu 1500 de ani cu ucigagii drep- filor. nu aflil intre iudei. Cu fapta aceasta ucigag6. cea din urrrl sffidanie a lui Dumnezeu in persoand.-rr ICONOMtr TAINELOR 293 bea ap6 cu fiere. care face viafa neamurilor cu putin15. era scris in istoria nevtrzut5" ca la plinirea wemii."l "Vai de p[rinfii care pierd gi impre. cea din curtea lui Pilat gi de pe dealul Cepef6nii. cdci de la proorocii Ierusalimului s-a l6fit necredinfa peste tot pdmdntul. care se pogora ca focul. Crinul Bunei Vestiri. sd rilsard intre oameni crinul neamului omenesc: Sfbnta Fecioard. Singr. . iudeii it rastignitd pe cruce.I. Maica Domnului. 3 leremia 7. in fiecare zi. dis-de-dimi- nealdt. penbrr care ostenise Dumnezev cu ei atdta amar de vreme. Prin poporul iudeu era prevdzuti era cre$tin6. Trebuia re-crearea acestei zidii.ra rezolvare. 2 Ieremia 23.adicd la o vreme c6nd se mai putea idetuxa osdnda ce le atArna peste cregtet gi se mai putea abate ugra. povdrnitit iremediabil spre plata plcatului. trimif6ndu-le pe tofi vestitorii Sdi. ei iegird din destinul lor. I leremia 23. cea din urmd dintre mlsurile ce mai r[mdneau. dec6t fapta cea mai ucigag[ a lor. Trebuia. gi-gi bdgare neamul sub rofile blestemului.

a noului Israil.4-5. fdr[ efod gi Pdra terafimi. decAt a Sftintului rdstignit de uri gi Care-gi iartf ucigaqii. pe care gi-l vor pune rege. cend se vor intoarce gi ei. pe carie singUri gi l-au cerut peste urmagi. gi are fa[5 de osAnd[ pentru cei ce nu vor s-o primeasctr. fer{ jertf4 fire st6lp de aducere aminte.cd [sta e ponosul blesteirrului.Unii stau sub dar. De aceea sunt urdfi de toate neamurile . 3 Romani 5. t Osea 3.pAnATlPI De aceea: "Zile fdr6 num6r fiii lui Israil vor rdmdne fdrd rege. Pentnr noi singele lui lhistot."l Pane la plinirea vremii atArn6 peste ei blestemul pe care gi l-au cerutin curtea lui Pilat: *S6ngele Lui asupra noastr[ gi asupra feciorilor nogtri'2. CAnd se yor conviqge de aceasta" vor veni infricogafi la credinla cregtine- Deci pAnE la capEtrl zilelor.trecerea lvlinhritorului pentn: noi prin moarte . 9. in toatil lumea lui Dumnezeu. Dupd aceea fiii lui Israil se vor intoarce la credinl4 iar la sfrrgitul zilelor celor de pe urmd se vor apropia cu infricogare de Domnul gi de bundtatea Lui. nu este altl predicd mai putemice. 2Matei 27. dar chiar pentnr ei ivirea antihrigtilor e un destin blestemat.are putere de mintuire pentm cei ce-o primesc. a nea:nurilor cregtine. sEngele lui Iisus e blestem gi m6nie. Pdre ctrpetenie. iia-- 294 cARAREA lt.2s. Pdnd atunci pentnr ei. Dovada celei mai mari iubiri de oameni . Asta do- vedegte ceva atotputernic ai fdrl de sfiirgit: deslvirgirea. di-pottiv4 e izbdvirea de m6nie3. Le va sosi gi wemea aceea mult doritn. pdnd la cel mai de pe urmE. Blestemul acesta ii zoregte sd ia in brafe pe toti antihrigtii wemurilor. . alfii sub sabie. mo$- tenirea lor este a noasffi.

ll-12. cI de aceea petrec acele nnle ftrd numilf'. nu mai poarti un nume. Deci. ci de auzit cuvintele Domnului. Cand omul trdiegte in adevitrata lui valoare. deci pricinuiesc aceeagi istorie. p&rii gi jertfa Sa de pe cruce. gi ca persoane vdzvte. in rind cu oricare dintre obiecte. clci omul are valoarea ardtatJ de jertfa de pe cruce. centml gi sinteza creafiunii Sale: lumea vdanttrimbinatit cu lumea nevdzutE. ci poartl un num[r. dec6t mirosul crinului. pentnr asta nu trebuie sd fii prooroc deloc. $i ei se vor clEtina de la o mare pdnl la cealalti 9i de la Miazilnoapte la Risirit. ce se vrljmitgegte de moarte cu Iisus Flristos. dacd renunfl la dimensiunile sale divine. zile de foamete: 'T.{u foamete de piine gi nu sete de apil. dovedegte cd omul are un pref imens. gi vor cutreiera pemand. e o mare leclie a lui Dunnezeu pe care o aratl neamurilor cregtine pane la sffirpitul zilelor. care ar incovoia crinii in gunoi. . e subiect de istori€. Asta inseamnd heaba unuia.. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au fdcut ei. ICONOMtr TAINELOR 29s Ei n-au infeles. necrezut de mare. decdt o degradare a lui in rAndul vitelor.. rAmos 8. p€ cdnd. ce poate sd insemneze cobor6rea omului la simpla valoare economicd. adicd sd ffiim deodat2l. gi ca persoane nevdzute. ajunge obiect de istorie. prefuind mai mult gunoiul. Onrul are dimensiunile intenfiei divine. cdutind cuvdntul Domnului. Toatil tragedia acestui popor. RASPUNZILTORII Faptul cd din partea Sa Dumnezev a f6cut tohrl pentnr om. care se vor sdlbtrtici intreolaltil gi-gi vor impinge conduc[torii pdn6 la marginile nebuniei. dar nu-l vor afla-"l Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbegte !. Aceleagi fapte aduc aceleagi urmdri. Iatil de ce suntem datori a viefui potrivit acestei intenlii divine.

Tiul omului. 3. $i el. Pentnr cd a auzlrt glasul trirnbilei gi nu s-a pezll\ sdngele lui asrpra lui. rostegte cuvdnt cdtre fiii po- porului tEu le a: de voi aduce sabie asupra li unei pri Si poponrl ftrrii aceleia va lua din mijlocul stru un om gi-l va prme str[jer. fiul omului. 4. $i pe tine. vdzAnd sabia venind asupra fdrii.17. vEzltorul tainelor. Deci inaintestltittorii 9i defindtorii puterii au sd dea seama. Fost-a cuvdntul Domnului clhe mine gi mi-a zis: 2. au str dea seama tofi inzestrafii lui Dunnezeu. r- 296 CARAREA IIT. c6nd va veni sabia gi-l va prinde. iar din popor i-au murit 70 de mii de oameni . a cipdtat o stragnicd pedeapstr. 2 2 Regi 24. s6ngele aceluia va fi asupra capului s[u.TPAnATTpT Pentnr o alunecare a omului de la nume la numir. 5. 7. te-am pus Eu sffijer casei lui Israil. numai fiindcii a indrdznit sd numere poporull. igi va mintui viafa sa 6. va ffimbiF din fiernbiln gi va prevesti poporului. cei cu daruri. iar cel ce se va pdzt. nu poporul2. dar nu se va pdzi. cu puteri gi cu tot felul de hanri. dupi cum ni se destiinuie aceasta prin Iezechiil. . chiar de venirea sabiei dupd &eptate. De va auzi cineva sunetul ffiJnbifei.gi doar el gregise. dar sAngele lui il voi cere din mAna strlljerului. I zPteg2+. Regele Davi4 inzestrat deodatit cu danrl stitpdnirii gi cu danrl proorociei. Dace inse strejerul a vdztt sabia venind gi n-a sunat din trembif4 $ poporul n-a fost pre- vestif atunci cdnd va veni sabia gi va ridica viaJa cuiv4 acela s-a r6pit pentnr pdcatele lui. cu rdspunderi. Darul proorociei i s-a luat o weme. $i tu vei auzi cuvdnnrl din gura Meq gi-i vei vesti din partea Mea. Iezechiil 33: l. cu mlriri.

Intr-adevir. gi.Ierpmia 14. gi tu nu vei grdi nimic. l0. ll. slujba aceasta n-o poate face decdt un lepldat de viafi $i un indrdgostit de Dumnezeu. ca sd se abatit de la calea lui.2 "Prin gtiinfa lui. iar tu fi-ai mdntuit sufletul t6u. cAnd o face in dauna intenfiei divine. o Ieremia l. Ea e hotarul de atingere intre voinfa divind gi libertatea ornului. ffiit din toatit sinceritatea fiinlei. cdnd trebuie sI dea pe fap pdcatele poporului. toate celelalte rezolvtrri alIturea de trdirea cregtinismului grdbesc apoca- I s lezechiil 3. vei muri !>>. Isaia 53. socotind greutatea sarcinii. cd gi dreptul abia se mdntuiegteT. El. ca sii pre- vestegti pe p6cdtos. 9."l Slujba cea anevoioasd gi plind de primejdii o au insi dreptii. tot El e Cel ce-gi repetll cuvdntul. trebuie sd fie plstorul cel bun. ' . Jertfa e maxima apropiere a voinlei gi iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. Isaia 58.|4. I Petnr 4. care-gi pune viaja penfiu oile sale6. sluga Meq va indrepta pe mul1i. iar sdngele lui il voi cere din mdna ta. fCird weo treabd de fdcut. I l. Cand Eu voi zice pdcdtosului: <<Pdctrtosule. 7 10.7. dreptul. atunci el va muri pentru pdcatele lui. 9i aduce aminte preful pe care-l are omul inaintea lui Dumnezeu. 18. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvdnt mai tare decdt jertfa."3 De aceea trebuie sd fie deodati gi st6lp de fier gi zid de aramda Si fafa de cremenes. Mdntuirea dreptului e condilionati de implinirea destinului s6u de la Dumnezeu. 18. Isaia 50. e singura cale care mai poate aduce pace intre oameni gi bunl invoire. Iar in ucenicii SEi trimigi in fiecare veac de oameni. Cdci nimeni nu e drept fdrl weun rost de la Dumnezeu. 6Ioan 2 3 Pl6ngeri 2. ICONOMII TAINELOR 297 8. Iar dacd tu ai prevestit pe pdcdtos sd se abatA de la calea lui. pe deasupra tuturora. 9i s6 se intoarcd de la ea gi el nu s-a intors din calea lui. atunci pdcdtosul acela va muri pentru pdcatele sale. De aceea zice Petru.21. gi e primejduitit de crufarea viefii proprii.

6-7. e o pagubd" o mare daund in stiipAnirea acestui inger nebun. Dar impErlfia fiind de drept a lui Dr:mnezeu. nu cu iubire. s-a apucat sI facd Dumnez. Deci. ingrdmddegte pe cheltui- torii ei cu o mare datorie de platil lui Dumnezev. cdci mie imi este data gi o dau cui weau. ' Ieremia 22. cu at6t mai vdrtos o cere Lucifer.1. se cred pe sine stiipdni gi implrafi. se dd pe sine stipAn al p[mdntului gi al tuturor impdr{iilor lumii. gi orice ure . cd orice milostenie. arzdnd se vor desface. a Luca 4. ci-i zice: "fie i1i voi da toatA puterea aceasta 9i strdlucirea ei.mldeqte pe oameni sub povara unei datorii sau gre$eli f6cute lui Dumnezeu.euL gi gi nebunia ei cea mai de pe urm6: desfacerea gi aprinderea stihiilor. dacd Tu te vei inchina mie. stihiile.10. orice binefacere. chivemisitil de oameni cu ur6. ICONOMUL NEDREPT Deci rostul iconomilor e de-a intoarce marea turmi a oamenilor iareqi la Dumnezeu in '}an de obdrgie"l. Deci orice iubire. 3Loca 16. Cdci de cAnd protivnicul a fost aruncat pe p[mdnt. inceptrtorul nebuniei. Se infelege dar. gi p[mantul gi lucrurile de pe el vor arde de istov. '-t 298 cAnnnsa lupAnATrcr lipsul. Zhn Domnului va veni ca un fur. e o risipire. 2 Petru 3: 10. Nu se sfiegte protivnicul nici de obrazul lui tlristos. Atunci cerurile pieri-vor cu vuiet mare. $tiinfa fdr6 impotriva omului. in plruta lui imp6r6- fie. 2Apocalipsd 12.dupit voia lui cea rea . cd aga cere boala lor. $tifi cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare gi pretind str li se supunl oamenii. . Orice ascultare de Stilpdnul adevdrat al lumii e o dann6 in implrefla "stlipdnului" nebun gi orice ascultare de stitpdnul nebun al plm0ntului ingrf. Au insd gi protivnici care zi gi noapte. toatlfi-o dau Tie"n. ii p6r[sc inaintea lui Dumnerer].10. orice folosire a lumii dupd legea iubirii de oameni. care este lumea intreagd. precum cd i-ar fi risipind avutiile'.o mare faptn bun6.

c6nd clatind Dumnezeu mamona (bogetia).rat nedreapt5 a omului. e sernn cd n-a fost iconomisiti bine de oameni. mai pdlmuiegte din cind in cdnd pe mdrturisitorii Sdi. 10. adicl a haosului de tot felul gi in toate privinfele gi poate cd pentnr totdeauna.p[catul . gi le cere socoteal5. de drept.balast de accident . trebuie str cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseald" precum gi ajutorul ca s-o imprEgtiem.300 cARAREA lvrpAnATrpr nu cumva I-a rlmas totugi dreptul sd se supere pe ei gi sd le mdture toate gdndurile cu mamona lor cu tot. omul nu e al lui insugi. al cdnri autor este. . Pdcatul. C6ci. Pe de alti parte pScatul. c[ omul a putut sI facd ceea ce Dumnezeu nu poate.. il reclamd pentru el 9i i se fine de urmd. ci al lui Dumnezeu. ci o consfinfire a libertifii gi a deciziei viciate a omului. fiind in drepturile absolute peste valoarea economicI.in infinitul eternitElii. ca s6-i trezeascd din impietrirea inimii cu care [inLazdii la poart5. Caci dreptul de proprietate derivd din atributul de autor. pe cei pdcdtogi ii inchide in chinurile haosului vegnic. ca un creator al unei teribile noutdfi . prin care Dumnezeu igi IucreazA voia Sa" intrebuinfdnd chiar gi pe vrdjmagii Sdi. adic6 r6ul. nu egti proprietarul decdt al lucrului pe care l-ai ftcut din nimic. pentru ca acesta sd fie impreund cu creafia sa iubitil .p6catul .fdrA sd bage de seam[ cd printr-asta se intoarce. din nimic Dumnezeu a f6cut fdptura. ca proprietate de drept . Pdrinfii au zis cd singura noastrl avutie cu adev[rat sunt plcatele. iar f6ptura a f6cut pdcatul. Faptul c[. Deci.care poate duce pe om pen6 la starea sd se lepede de Dumnezeu gi sd-I stea impotrivd. aceastii mamond cu adevf. dupi ei. cu ispravd cu tot. dupd judecata tuturora. sub amara tiranie a neantului. a zss doar: "Fii celor sdraci ca un tate !"r Deci. poate sd-gi punl iconomi pe cine vre4 chiar $i pe cei ce-l tdgdduiesc. Cu aceastii ordnduire atotputernicI. Asta-i noutatea grozavd. nici al altui om. Iar. Deci. implinind condilia asta. mai mult ca din actul de proprietate. hebuie risipit. Preofii sunt acei t ingelepciunea lui Isus Sirall4. nu e o rdzbunare din partea lui Dumnezeu.

."l De aceea.Craiov4 lg4l. avea dreptate Sfhntul Ioan GurI de Aur. sunt gi ei in mlsura iubirii. jertfb neincetat5. zi gi noapte. 61. De aceea Lucifer ridic[ p6rtr mare asupra lor inaintea lui Dumnezeu. Iconomii tainelor. pane la moarte. 2 Sf. Ioan Gurd de Atx. gi nu gi-au iubit viafa lor. aceastJi mamonicl agonisire.12.p. Despre Preofie. "Ci ei l-au biruit prin sdngele Mielului gi prin cuvAntul mdrturiei lor. arsi in lumea aceasta.!F - ICONOMII TAINELOR 301 iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. rApocalipsa. zic6nd cd: "Mai multe sunt fununile care zbuciumd sufletul preotului. iertAndu-le din datorie. pentru mdntuirea lumii. care scad pentru semenii lor. decdt talazurile care bdntuie marea"2.ll. slujitorii Sfintei Liturghii. gi le rlscoald impotrivd toate urgiile impotrivirii.

VII ivrpAnATrILE ruB rRrr .

totugi ni se intSmpl[ clipe cdnd fratele vis gi sora moarte ne dau t6rcoale gi ne despicl fIpftra in doui. legat fedeleg cu mdinile la spate. nefiind un priceput in meserie. eu trdisem o istorie intreagd" care cuprindea at6tea lucruri risfirate pe a$a de multe zile." . se dezlipise o bucatil de tencuiald care-mi cdzuse tocmai pe gnrmaz gi care mI trezise. Cand imi strdnserl gtreangul de grumaz. zicind: "Se fEcea ctr eram un om siirac. cu nevastli gi copii gi n-aveam nici o avere. M-au judecat gi m-au osindit la moarte. A9a se face. Nu suntem n6sculi de timp. dar izbdvit de gtreang. Degi trdim o weme imbrecafi de lumea aceasta. drept de deasupra mea. Int6mpl[rile urmdtoare ne pot pune pe cale: Povestea cineva. Dupe mai multil weme m-au chemat la judecatd pentru tlilhilrie. Dar. o soRA A vrETrr. drept aceea. mi s-a intSmplat s[ fiu prins de paznici... m-am gdndit sE mI fac Ai eu la fel gi sI merg sd fur. ne-am oprit intr-o pEdure. Lumea se-nr5"ise gi nimeni nu md ajuta. tres6rii de spaim6 gi mi trezii din vis. Avem clipe in care sclpilm de sub chingile celor patru dimen- siuni ale lumii vdnfte gi ne trezim deodatii intr-un alt mod de-a fi gi p[tnurdem intr-un alt mod de-a cunoagte. Agadar. Drept aceea. Eram leoarc[ de sudoare. Ce se intimplase ? Dormisem pe spate gi din tavan. care m-au legat gi m-au bdgat in temnifd. Deci intr-o noapte am plecat sd fac isprava ce o pl6nuisem. unde aveau sd m[ spdnzure de-o crace. cil avem intr-o ferame de f[rAna gi celillalt teram. ci de vegnicie. ducdndu-m[ afarii din cetate. adunate intr-o clip6.

ai demonilor luceau in intuneric Ai se vedeau deasupra umbrele lor pocite. ?1 imprejmuiau. Un inger se ardtii gi-i zise bolnavului: . c6ci pentru tine. ii spuse ingerul. ca pentnr un an de suferinfe ce-ai mai avea de ribdat pe plmdnt .DupE trei ceasuri voi veni sd te caut.inc6 un an de suferinfe pe pdmdnt e o werne tare lung6 ! Mai bine rabd trei ceasuri suferinlele de dincolo. Ochii arzdtoi.Prea bine. ca aurul prin foc . duhuri rele cu ochii de vlpaie gi cu urdciunea lor. se gdsegte int6m- plarea urmltoare: "Un sldbdnog venise ln Kapsala" Era bolnav de rnai mu[1i ani de zile gi-gi pierduse r6bdarea. Nenorocitul suflet incepu a striga de spaim[. ingerul ii lu5 sufletul gi-l inchise in ternnifele iadului. Nenorocitul incepu a cugeta: . prin rugdciunile Bisericii. gi-i inghetau fbptura. gi zise ingerului: mi invoiesc sE merg in iad. dar tu nu vei suferi decdt weme de trei ceasuri. Sldbise cu sufletul gi. toate acestea il cuprinser6 ca nigte gheare de groazt gi-l cufundard intr-o spaimd nespusd. se ruga lui Dumnezeu s6-i scurteze viafa. ca tu sE tr6iegti sldblnog tncd un an de zile. Calea Crucii te face sd suferi. iar el nu se putea apdra cu nirnic. ins[ nu rdspundea nimeni la strigdtele sale. unde merg tofi plcdtogii. Nu vedea nimic. un intuneric de smoa- 16. care se repezeau la ddnsul.sI petreci trei ceasuri in muncile iadului. cu mdngiietoare grlire. decdt rdsunetul hdului. nu este altii cale spre Cer. Dupd plecarea ingerului totul se tntunecd. frate. un vuiet sfEgietor de suspine ale sufletelor p6cdtoase. incearce deci ce sunt suferinfele vegnice. degi suferinfa gi pldnsul strigau de pretutindeni. . decAt calea Crucii. ca gi pentm tofi credinciogii. Domnul in milostivirea Sa nemdrginitd ifi as- cultit rugdmintea: El scurteaztr viafa ta plmfurteascd. pldngdnd. pr6pdstuit de dih[nii. dacd te invoiegti. o sffimtoane cumplitS. nt 306 cAnanpn ivrpAnATrpr ln hrisoavele unui batrdn din Sffintul h4unte. dup6 care vei fi scEpat din munci. Cel fdra de pdcat.ca sd te cur6fegti printr-insele. care a fost artrtati de Dumnezeu-Omul. gata sd-l sfdrime gi s6-l inghiti intr-o sorbiturd de fiar6. Pdcatele tale cer cur{irea ta prin suferinfele propriului tiiu tnrp. .

Pozne de astea ne mai face sora moarte 9i cu alte prilejuri. Aqa se sfhrgea de durere bietul suflet. intinzdndu-gi mAinile spre ingerul luminii. biehrl sldbdnog se frezi pe ptrmdnt. Tocmai cdnd scragni a doua oard.Dumnezeu. dulcea luminl a slavei ingeregti cobori deasupra chinuililor gi cu zdmbet ceresc il intrebe: . Nu-l auzi nimeni.N-ag fi crezut vreodatii ca 9i ingerii sd mintlt ! mormdi neno- rocitul. s-a milostivit de tine gi te scoate de-aici. invlluit de soare. cu glasul frant de durere. Aga de pild6.A trecut un ceas gi mai am dou6 ! Oare-i cu putinp sE nu fi frecut decdt un ceas ? Nu mai pot indua chinurile aceste4 nu mai am putere. A. De cumva e cu putinfd gi ar wea Dumnezeu. iar sdlbaticii demoni luau in bltaie de joc suferinfele lor. . decdt dupl aceea. Un ceas a trecut de cdnd te-am pilrdsit gi mai ai inc[ doui de r6mas aici." Era fericit ca un izbdvit din iad. Cand ingerul ispr6vi cuv6ntul. sd-fi aduci aminte cdnd te-i intoarce pe pilmAnt cdt de mari sunt muncile de-aici.ga-l inclegtii dezrddejdea cd ingerul nu se va mai tntoarce. ba chiar pan6 h ziua de apoi.. cdci toli pdcltogii din temniftr nu se ocupau dec6t de ei ingigi gi de propria lor munc6. fiind Tatd indur[rii.Cum te afli. . fap de oricare dintre cele p[mdnteqti gi c6-i mai bine s6-fi implinegti pocania pane egti in trup.Ce voiegti sd nci? intreb[ ingerul cu linigtea de cer.Vreau sd zic cE mi-ai fdgdduit sd mii scofi de-aici dup[ trei ceasuri gi iatil c-au trecut sute de ani de cdnd mE chinuiesc aici ! .. intr-o clipd igi vdd toatll viafa lor trecut5. . cu zdmbetul lin. Vreau mai bine a r[bda pe p5mhnt ani Si sute de ani. Ba chiar i se pEnr cil are sute de ani in muncile acelea. 9i ingerul tot nu mai venea. dar tu. care ii rdsptmse: . rogu-te scoate-md de-aici. Tot . frate ? . frate. numai scap6-m[ de-aici: fie-fr mil6 de mine. e indeobgte cunoscut faptul cE cei ce cad n6prasnic intr-o primejdie de moarte. gi scrAgni deodatE din dinfi.Ce zici tu? Sute de ani? zise ingerul. ivpAnAtrrI-E ruBrRtr 307 Ceaswile i se f6cur6 ani. iar ceasul de aldturi arfrta mai mult c-o o16.

Nu trupul este r6ul. Riul e osdndit la moarte. prin moarte inceteazl. de aceea la vreme trupul va invia din morti. in relalie cu binele gi rdul. lntunericul. cind va fi invierea mortilor. in relalie cu nemurirea sufletului. Astfel. Situafia se schimb6 brusc in momentul mo4ii. Tot ce e rdu in lumea asta: negtiinfI.. firegte. libertatea aceasta se suspend5. Suntem insd o suflare de iubire a lui Dumnezeu. ceea ce nu cunosc ei. ca-n veacul de acum. ne face un mare bine. gi sufletul cunoagte fdrd sd vrea" ceea ce s-a ferit sd factr pe cdnd era imbrdcat in tnrp.308 cARAREA ilvpAnATIsI confinutul memoriei se dedenfuie ca un potop gi se pr6vllegte peste stnrnga congtiinfei pe care o ineacd" $i pe urmE uitii totul: gi-au pierdut congtiinfa.i$i in relafie cu Dumnezru. indatn dup6 moarte insd. incetarea rdului ce d6inuia prin mecanismul nagterilor pltirnape. care ar p6rli intr-o clipd frr5ma de ferin6 in care zdbovegte suflarea lui Dumnezeu. Dacd imbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunitii din voia lui Dumnezeu.. trupurile vor dob6ndi actea muta{ie cosmic6 dupd cane nu vor mai fi supuse. Deci.a unei cunoagteri de ei in. Toate lucrurile pe care trebuiau s[ le cunoasc6 in wemea viefii. c6t pot mai mult. insugirile sufletului ar fi ca nigte fulgere. faf5 de un cosmos fdr6 margini. dar au fugit de ele sau le-au tigdduit. fdrd sd gtim gi ftre sd rrrem. al filmdrii viefii de ani de zile intr-o clip6. Oamenii fug. Cu un cuvdnt. nu voia sd cunoasctr" rdmdnea in necunogtinfA. Faptul acesta. fug p6nd la moarte de orice cunoagtere existenlial5. A"ga se face cd. de fiorul cunoaqterii . care ins5 incape tot in congtiinfa noastr6. pdcatul cu miile lui de gheare. In moarte-i invierea. deci moartea ni-i un ajutor. pe urechea ac@a. suntem un picr:r de rou6. in vremea viefii ptrmdntegti cunoagterea rdmdne la libertatea omului: dacd voia sd cunoascii" putea cunoagte. Deocamdafi" moartea pentru suflet e o adevlrati slobozire din temnif6.. ci de firea sufletului. nipddesc peste ei cu o evidenfd de neinlEnrat. dupa trup. CAnd sora moarte ne dedeagd de trup. . fiind stiipinifi de o lene biologice" I se pare cI nu existE de fapt gi dorm wemea viefii pdmAntegti. iar pentnr trup. neputinJ6. dar prin moarte se omoar6 riul cu desivirgire. ingredirilor vremetniciei. nu e de firea tnrpului.

7. sufletul se retrage din tmp gi se adund inspre cap. iar sufleflrl sd se intoarc[ la Dumnezeu.. Moartea dezleagd sufletul de tmp gi astfel sufletul ajr. in vremea aceea o congtiinfi impEcatii r5sfrdnge o fap senind" pe cdnd o congtiinf6 tulburatl rdsfrdnge o faf6 ingrozitit. Or Si el trebuie sd intovf. cind se dez- leagd gi trupul de necredinfi.. inainte ca sE vinl zilele de restri$te. $i ca pulberea sd se intoarcl in pdmint precum a fost. 6. in zilele ti- nerefii tale. Moartea gi invi- erea irnplinesc.rnge la cunogtinfa spiritualitnfii gi a nemuririi sale. (Adu-fi aminte de Ziditod tlu) mai-nainte ca sd se rupI funia de argint.... 1. 5.. "Adu-ti aminte de Ziditorul tilu..fiindc6 omul merge la locagul s6u de veci. . vAME$tr VAZOUmnUt Cand a sunat ceasul iegirii din lume. Pdnd ce nu trecem gi prin porfile acestea" cunogtinfa noasffi e numai frantura. TMPARATIILE IUBIRII 309 Cunoagterea are dou6 momente mari: mornenful morfii.. pentnr cei ce au dus o viafi duhov- niceascd intens5. De aceea. . in wemea iegirii sufletului le strtrluceau fefele ca soarele. invierea dezleagd trupul des6vdrgit de moarte gi de necredinfi.7. cdnd sufletul se dezleagd de necunogtinf5. CEci necredinfa igi are obdrgia mai mult din conviefuirea sufletului cu trupul. Sufletul e o fdphrr:i spirituala care nu are ingrtrdirea pe care o are trupul gi nici nu-i stau in cale piedicile tmpului. Care l-a dat. li se insenineazl fafa cu o luminl neobignuitl La mulli dintre sfinfii nevoitori ai pustiei.rdgeascd gi cunogtinfa gi credinfa. in privinla congtiinfei gi a izb[virii de r2[u.6. De aceea Infeleptul dd sfatul: l. $i momentul invierii."l I Ecclesiastul 12.5. ceea ce nu pot implini nici cele mai impresionante nevoinge ale sfinfeniei.

care mai fi vdd fala lui Durnnezeu. cu inima inffint5 9i smeritE gi pentnr care suflehrl gi-a fdcut canonul. Slujba irunonndntdrii coresptrnde cu dezlegarea deplind a sufletului de trup. agadar. dincolo e un vegnic "ast&zi". Acum dii sufletul de datoria cunoagterii. chiar dac1 vor osdndite. care-l ajuta sI se cunoascd gi s[-gi judece purtarea. sau n-a vrut sI ajungd pe pdmAnt la deslvflrgita cunogtinfE de sine instrqi. au s6-i dea acum pe fa15 toate faptele sale rele. SI urmirim. la trecerea printre cumplifii vame. ei fiind cu totul fiii pierzlrii. care insolegte sufletul toatd ctrldtoria aceasta. nu mai trec prin v6mi. La aceastli infricogati cercetare a sufletului st6 de fafl gi ingerul pdzitor. ca fiinfd spirituald" sE se cunoascil dincolo de morm6nt. cea asupra sa. Dincolo nu se mai poate cunoagte pe sine insugi prin propria lui libertate. De unde pe p[mdnt erau ceasuri. nu se mai afld ca piedicl Al cale. Sufletul acestora il trag din tnrp cu sil6 mare o droaie de diavoli gi osdnditul suflet n-are nici mdcar ming0ierea sd vadd de departe fafa ingerului pdzitor. dac6 necredinciosul acela era dintre cei botezafi. Suflenrl trebuie sd-gi dea seama de ceea ce pi-a cdgtigat. a fttpturilor nevdzute. trebuie s[-gi recunoascd qi s6-9i pronunfe judecata. care se innebunesc. pentru sufletul care a iubit stricdciunea. cdci misiunea de-a descoperi sufletului starea sa de stricdciune o au ingerii cdznfi. dacd a fost bun. zile gi ani. pe care sufletul pi le va recunoagte gi se va teme cumplit. DacI sufletul n-a ajr:ns. Deci toate gregelile m[rturisite la duhovnic. . Demonii. o vegnicie luminoasd pentru sufletul care a dobAndit sfinfenia" sau o vegnicie intunecoas5. La iegirea din cortul pemdntesc. Vdmile cunogtinfei sunt pentru sufletele de mijloc. inainte de a-l judeca Dumnezeu. cilEtoria sufletului dezlegat de trup. Prin recunoaqterea aceasta va preveni judecata lui Dumnezeu. neagra vegnicie. Vrdjmagii lui Dumnezeu. incepdnd de Ia momentul pe care-l numim noi moarte. sufletul trece in lumea unemenea cu el. ncilnd cu urA cd nu este Dumnezeu. --!Fl 310 cAnanEn treAnATreI Desfacerea sufletului de tnrp se face in vreme de trei zlle pd' mintegti. fie cu ingerii cEzufi. dacii faptele lui au fost rele. ateii. stlpdnii rlului pe pdmdnt. fie cu ingerii buni.i ai v[zduhului. cdci puterea lui Durnnezeu le-a gters pe acestea din c[rfile lor. Pe pdmAnt avea ajutorul Harului dumnezeiesc din Sfintele Tai- ne. el trebuie neapiirat.

ca s6 fie rdnduit in ceata drepfilor. sufletul se intoarce pentm a treia oar6 sd se inchine Domnului. suferinfele p[cltogilor. urmilrile relelor pe care le-a f6cut el. dar nu le-a f6cut. in wemea aseea sufletul cunoagte cu de-amitnuntul plata pitcatului. se suie la Dumnezeu ca un guvoi de foc. Acum nu l-t . fine ca la 30 de zile pdmdntegti. dacd nu se poclise de ele gi-l prinsese moartea tntr-insele. pentru stadiul in care se afl6 sufletul acum. lar ca la a noua zi pilmdnteasc[ (a $asiea zi de la tngroparea tnrpului) sufletul se reintoarce la Dumnezeu gi I se inchin6. unde e plAngerea demtrdejdii ultime. cu ingerii buni. se va teme mai pufin. focul cel vegnic. Acum igi cunoagte "locul" dupil dreptate. in obgtea Bisericii fiind. Acum. intunericul cel mai de dinafarl. Cunogtinla trebuie sd fie deplind.asta-i fericirea. Cei curafi cu inima vor vedea pe Dumnezeu . a$a nu se apropie ingerii rdi de sufletele sfinfilor care. De aceea e condus de inger s[ vadl Raiul. ingrozirea lui va fi cumplitii. intr-o stare de contemplafie. gi ce putea sE facd. in care are s[ se munceascd gi tremur[ de fric5. ci prin vedere. Toh4i citldtoria asta a sufletului prin iad. scrdgnirea dinfilor. Cunoscufii 9i rudeniile de pe pilm6nt. sufletul merge sit vad[ gi iadul. A vdzut binele gi rdul. sau pe care le-ar fi putut face. Pe plmdnt. iar din acestea" cdt a fdcut. Biserica face rugdciune a noua zi pentru cel ce s-a mutat. irrrpAnAtrrt. ruDECATA PARTICULARA A SUFLETULUI Dupd vederea iadului. De la aceasta. din porunca lui Dumnezeu. Acum cunoagte care-i era mdsura datit lui de Dumnezeu gi cdt a irnplinit-o el. sufletul se inchind lui DumnezeqTatdlui si[1 nu prin credinfE. Acum va pricepe suflehrl ce inzestrare ii dlduse Tatdl. r5splata faptelor bune. fericirea drepfilor. ridicl rugtrciune cdtre Dumnezeu gi iubire cltre fratele lor. ci vegnicia. Dacd s-a pocilit de ele. cala noi. dar mai ales e condus s6-gi vad[ faptele sale bune pe care le-a fdcut.E ruBrRrr 3ll Precum nu se apropie ingerii buni de sufletul ce s-a dat pierzlrii. Acum e lamwit. a doua inchinare a sufletului. Dincolo nu e timp.

ra nai sigrn decdt de toatii existenta celor vdnfiez acesta era zorul unei nemaiint6lnite apostolii. la a patntzecea zi peman- teantr. ci pentnr sine gi pentnr toate amdgirile lumii acesteia. ctr nu este Rai gi Iad. ca pe pdrn6nt. a fost oqtaS bun al tmparatutui Flristos. - 3t2 cARAREA trwArATmt mai vorbegte. DacE insl n-a triit pentnr Elristos. dacl suflettrl. cdt nu se lf. in viafa paminteane. sau a se os6ndi in imperafa chinurilor. prin absurd. pentru sufletul care-gi agteaptn judecata h. ln imparapa nevdzutii a dutlrilor. cane a fost r[pit in Rail: cu asta avea evidenfa absolutE a imptrr$iei spiritnlui.mtrise in zeci de ani de zile de viafl pim6nteanE Biserica pe pemdnt se roagd lui DumnezetJ a treia oar6. 3Apocalipse l. nrmeaz[ cd nu existit ? Dar dacl exist5" ce te faci ? DacI crezi cI este iad gi . are loc o nnre hotlrdre asupra sufletului. ca hoful fdr6 minte: 'T'.Iu cred cI este temnif6 !" $i fiindcd nu crezi. Sfilp6nul viefii are in m6ntr cheile morfii gi ale iadului3. 2Ibidem. de la mutarca sufl€tului din corhrl lui de lut. iese a patruzeceazl. Acum nu mai zice. Dar dacd este? Te'ai pierdw pe tine insufi. ai pierdut totul ! IatI de ce ne spun Perinfii nou6 plmfuttenilor. tn "locul" de muncS- Deci judecata particulare. bucurdndu-se de toate ostenelile pi sufe- rinlele ce le-a indrmt bucuros pentru llristos pe pdm6nt. Aceea e definitivd gi fdrd de sfDrgit.3. intr[ in obgtea sfinfilor.str zicem. . Parcd pricepem intmcdtva r6vna propov[duirii lui Pavel Apostolul.paot"lui lumii. de care e. gi line pene h judecata cea de obte. petrecerea lui va fi cu diavolii. Deci. e o hotdr6re provizorie. I 2 Corinteni 12. adic6 a fieclrui suflet indeosebi. care s-a ldmurit in aga de scnrti vFeme. judecata de pe urmE. a ingailor buni. ctr nu este . cE de aceea ne tdrguim noi cu credinla. fiindcl n-arn vdzvt nici Raiul. nici ladul.n-ai pierdut nimic. 18. Hot5rdrea pe care o d[ t]umnezeu asupra sufletrlui de-a petrece in imparalia luminii.

pentnr cd n-a desd- vdrgit-o.Tofi ceilalli. dar in iad nu poate sd continue poclinfa . Suferinfa aceea. trec in lumea nevdzutl! aga-zicAnd. cdt le va hotnri Dumnezeu. are sI petreacd in iad. dar dacl nu s-au curdfit prin poc[inf5 de pdcatele lor. Cei ce in viafa tnrpeascd au robit p6catului. in imparefia lui Dumnezeu nu intra nimic necurat. degi credinciogi. E o faptl a libertlfii voinfei. in stare de boaltr" dar n-au pierdut putinfa de-a ajunge odatii gi ei in obgtea Bisericii lui llristos. e iertat gi el. cAnd ii scoate Biserica luptiitoare de pe pdmdnt. degi foarte mare. iubirea gi Harul celor de pe p[mdnt pot indupleca pe Dumnezeu s[ scoatli din munc6 sufletul ce LL . Pocdinfa nu gi-o poate desdv6rgi sufletul in iad gi pentnr motivul ci acolo nu mai lucreaz[ Hanrl lui Dumnezeu. Osci ne putem inchipui ce pufini sunt aceia care rlmdn in imp5rafie. care trece dincolo de hotarele mormdntului. Unii pentnr vecii vecilor. de slava degartii gi celelalte. Dar p6nd atr:nci? . Deci in ce stare de libertate i-a surprins moartea" in aceea vor petrece. Cdci in iad sunt mai multe feluri de os6ndili. Sufletul a plecat din viafa aceasta cu indemnare de pocdinfd ? indimnarea aceasta i se socotegte ca bund degi.Pane atunci suferl in iad. Deci. cu at6t mai putin suferinfa din iad. aceasta se datoregte ostenelii rudeniilor gi rug[ciunilor Bisericii luptiltoare. FdrI libertate gi fdr[ Har. - nemaiavdnd libertatea voinfei ci suferinta lui e socotiti de Dumnezeu gi cdndva. pentnr vegnicia nesfErgitd. cu voia erau robi incd de aici. va implini cu ele ceea ce lipsea din pocilinfa sufletului osdndit. alfii pdna la judecata de pe urmi. nu mai e libertatea voinlei. wei si te pocdiegti. Aici. dacl cineva ar fi scos din iad. Dincolo. in viafa pdmAnteand. inc6 de la j udecata particularli. gi de aici gi-au pierdut libertatea voinfei. odat4 cind Dumnezeu gtie. nu rodegte nici o nddejde de pe unna ei. $i tofi ceilalli? .- II\4PARATI-E IUBIRtr 313 O DESCRIERE A IADULUI intai o descriere teologic[. nici o suferinfit nu pl[tegte nimic. pofi s[ o faci. Dar libertatea. prin rugdciune gi milostenie. de mindria lor. pe care socotinduJe Dumnezett ca pe-o faptii a iubirii de oameni.

subinlelegdndu-se prin acest bun gi ruglciunile Bisericii. strdpunge iadul care nu-i poate sta impotrivi gi strdbate cerul. E vorba de-o iubire ardtatL prin fapte. am avea gi noi mullime de insugiri dumnezeiegti. c6tli weme era pe plmdnt. Agadar. 2l Corinteni 12. Moartea trupului este desplrfirea sa de suflet. Iubirea a cobordt pe Dumnezeu in tnrp. De aceea zicem cd iubirea n-are marginile omului. nici spafiul. prin Har nu prin natur6. dactr e locuit de suflet. care au plecat din viafa pdm6nteascd cu poc6infa inceputii dar neisprlvite. gi sunt oameru care au suflete moarte3. aga nimic bun. in primul rdnd n-am fi aga de m[rginifi intr-o multime de privin]e. Iati ce rost are imbunItiifirea celor vii. gi toatii fdptura care-L cunoagte de Tatit e strebetutil de iubire. nu piere niciodatfr. Cdci. iar cel ce a omordt acestea in sufletul s[u gi I 3 Tobit 4. e puternicd.314 cARAREA tupAnATu n-a ajuns la sfinfenie deplind. fie de viafil" fie de moarte. prin care a creat lumea vdnfiA gi nevizutii. Cel ce a inviat in sufletul s6u cunogtinfa gi iubirea lui Dumnezert. nu numai pentru folosul mantuidi lor personale. s-ar rdsfrdnge $i in noi obdryia noastrd divind. Cu adevdrat. printr-insa avem inlIuntrrl nostnr impar{ia Cerurilor. nici timpul. * Trupul trdiegte. Iubirea e insugirea lui Dumnezeu. chipul 9i asemilnarea fiilor cu Tatiil. iar sufletul tr[iegte. . iubirea "scoate din moarte gi nu te lasl sd te pogori in intuneric"r. iubirea a sfdr6mat porfile iadului. spre deslvdrgire2. oricdt de pufin ar ft. dacd e locuit de Dumnezeu. precum nimic necurat nu intrd in imperefia lui Dumnezeu.31. DacE am stirui cum trebuie in iubirea aceasta fue margini. incAt strdbate dincolo de mormdnt gi ajunge pe cel iubit. 1. sunt oameni care au intr-ingii suflete vii. Apocalipsil3. Starea suflehrlui dincolo de morm6nt este continuzrea stirii sale plmintegti. iar moartea sufletului e despldirea lui de Dumnezeu. un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un suflet mort. iubirea e calea cea mai scurtd gi mai presus de orice cale. Astfel. acela a inviat pentru vegnicie. nu rdmdne in iad pentru totdeauna. ci gi pentru izbdvirea celor din inchisoare. lo.

il face din ce in ce mai mdnjit de poftele impotriva firii. trupul slibegte gi se saturtr de pofte. ln spirit e inclinarea gi c[derea. Sr:nt patimi trupegti care inrduresc sufletul gi sunt patimi sufletegti care se ritsfring asupra trupului. Aceasti consimfire insd innegregte sau spurcd fala sufletului. se vdd de departe tn finuta dinafard a trupului. Slava degart6. se int6mpll cd glasul congtiinfei tot mai slab se aude. nlrtrvindu-se cu ele. Tatill sdu. Aceastii spurcare a obrazului. Totugi incerc. amIgit de conviefuirea cu animalitatna tnrpului. fiind nemuritor. Dar ispititorul nu poate face nimic fdrd consimlirea spiritului. Acela a omorit implrfiia lui Dumn ezev dinlIuntnrl stru 9i a inlocuit-o cu im- plrdfia chinurilor vegnice. printr-un chin de nedescris. gi cu toate cdte decrug din rudenia aceastal. mindria" orgoliul. Iar ceea ce dtr suflehrlui pecetea de fiinfn spirittrala e funcfiunea congtiinfei. h"IPAR. Trupul nu are o consistenf[ sau temei in sine insugi. sufletul are s[ o pl[teascl de pe unna consimfirii cu patimile iscate de wdjmag contra firii.JBIRtr 315 moartea l-a prins in acestea. de obdrgie divin6. acela a murit pentm vegnicie. viclenia. insofesc rFapte 17. in cazul cind trupul gi-a robit stdpdnul. Deci. . Iar dacd un om oarecare nu ascultil de congtiinfe. Iar cu trecerea wemii. p[rerea de sine gi dtele asemenea. ci de animalitate.ITME II. nemuritoare. cu negrija lui. toate. cind petele animalitlfii s-au intip[rit pe fdptura nemuritoare a sufletului. intr-un cuvdnt de mai-nainte s-a vdzut cd orice faptit tnrpeascd a fost mai int6i o faptn sufleteascE. al acestei f6pturi spirituale. Sufletul. in relatie cu Dumnezeu. pe cdnd sufletul. a acelei cunogtinle de sine insugi. cautd s[ le implineasctr" chiar dac[ tnrpul nu mai e in stare sd le facd. se face el o unealtl a trupului.29. nu ca un tovar[g. aceste pofte. Sufletul. in care a inffat incd din viafa plmdnteascI. I Acestei fiinfe spirituale i s-a dat tnrpul ca o unealtll. gi aga" faptele trupului pun pecetea lor intunecoasl pe suflet. ci ddinuieg- te in temeiul suflehrlui. Iar aceasta e de la con- viefuirea cu trupul in care s-a retras ispititorul gi-l muncegte cu pofte. cAnd sufletul s-a aprins de dorinfele tnrpului. are sd poarte chinurile rlsturnlrii rolurilor de indatit dupd despddirea sa din robia uneltei sale. mintea tot mai mult se intunecd. O cldere in desfrdu e mai intAi o cadere in spirit.

nu avea o corvoad6 aga grea de purtat cu poftele. ca s[ nu mai simti v[paia care-l arde cu o iufime din ce in ce mai mare. acum. cum o avea pe pdmdnt. un lacom de avere. cregte mereu gi-l chinuiegte pe cliptr ce trece cu o tot mai aprinsl vdpaie. Dar de indatil dupd incetarea trupului. chiar dacd nu mai are unealta tnrpeascd" precum o avea in viafa pdman- teasc6. are sd se chi- nuiasc[ in felul fiecilrei patimi. Invidiosul. ci acestea il chinuiesc fllr6 de sfbrgit gi se mlresc pe mdsurl ce nu pot fi satisfdcute . Ura cregte mereu gi le macind mintea. sunt rogi de rn[ asupra oame- nilor. nu mai are libertatea voinfei de-a sclpa de muncirea aceasta. mullumirea odihnei. de weme ce sufletul e nemuritor gi nu se poate ucide pe sine. ii dddeau sufletului iluzia stingerii lor gi deci. pane la nebunia absolutil a sufletului. un betiv. un desfrAnat. mfuesc chinuirea . degi chinuit de zdd[rnicia vlpdii. trecAnd vremea. un lacom de mdncare.lipsind tnrpul. _7.7 316 cARAREA h. asupra sufletelor pe care nu le cunosc Ai asupra lui Dumnezeu. care l-a ros in viafa pdmdnteascE.cAnATnl sufletul. in neputinfa de-a mai face ceva. in viafa p[mdnteascd. dincolo e cu nepu- tinf6. zorindu-l sd le implineascl in fapti. Sufletul arde ca intr-o mare de foc. pe m6sur6 ce cresc. stropii acegtia de noroi improgcafi din trup pe suflet.ceea ce ii . c[ r6utatea se vede pe sine m[rindu-se in degert gi zvdrcolindu-se. Sufletul. st6rnesc in sufletul desfdcut de trup. deci orice faptL.nu are nici o izblvire. care-l muncesc cel pufin tot atdta. se stirnegte mereu. ii aratit sufletele drepfilor in Rai . nu scapl de tirania poftelor sale. gi-l aprind mereu. pe unul care ar trece Sahara gi n-ar gdsi apd. Su- fletul.$i. implinite cu trupul. iubitorul de sine. Sufletul. Deci ugor putem pricepe c6 fiecare patimd pe care a iubit-o sufletul. Toati isprava acestor patimi e muncirea neincetati. Iar chinul cel mai mare t*c-ui acesta este. Dacd n-a vrut sd scape de pofti cdti weme putea s-o fac6. Un iubitor de argint. poftele. tnrfagul. Chinuirea poftelor ce cresc . a ajuns sd nu mai poati voi una ca acee4 ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia. ardrlindu-i intr-o nebunie furioasd. pentru cd ele. cdt l-ar chinui setea pane la moarte. dar destrvirgit neputincioasil. Orice intoarcere a voinfei. nemaiavdnd cum sd se implineascd. o vlpaie de pofte. iar congtiinfa ii strig[ mereu osdnda lui Dumnezeu gi z6dlrnicia suferinfei sale. Congtiinfa ii vestegte neincetat pedeapsa lui Dumneznu. izgonit din tmp de moartea acestuia.

13. c6 mult mai ugoari ne este nou[ izbdvirea de munci pane ce suntem in viafa p[mdntean6. lo. le rtrmdne nddejdea. in starea de iad a congtiinfei. acesta sporegte. gi i-a surprins moartea inc6 neinfelepfifi la minte gi necurdfifi la inim6.16. 3 Matei 22. de slava de- $art6 gi de tn:fia viefiir. care nu lumineazd nimic. intr-o aga impdr6fie au sd sufere toli cei ce n-au scos cu desd- vdrgire iubirea de sine din l[untrul lor. legati de m6ini gi de picioare3. in aceastd impdrdtie infernald i-a dus iubirea de sine.E ruBrRrr 3t7 mfuegte suferinfele . cu acestea acoplr mullime de pdcate gi-i scot din moarte'. decdt dupd moarte c6nd vom fi lepldafi de la nunta Fiului de Impdrat. ca sd implineascd pentru ei faptele iubirii. ura aceasta infernald e focul nestins. ci au m6ngiiat-o cu toate pldcerile. . ura aceasta arde. Pentru cei ce vor fi scogi din muncE se roagd gi Biserica lupt2i- toare de pe pdmdnt gi mijlocegte cdtre Dumnezeu gi Biserica biruitoare din Cenrri. iat5-le inecdndu-se in ura care le arde gi care s-a intirit peste ele ca o mare implrdfie a rdului. aqa prin contrast. 2 Tobit 4. desdv&qind in ei iubirea. primul pui al diavolului gi tata atoatl amlgirea. Obgtea Sfinfilor in frunte cu Maica Dornnului mijlocegte cu mare osdrdie luminarea noastril a pdmdntenilor. adic6 fdr[ libertatea voinlei de-a ne mai ' I Ioan 2. lucreazd demonii asupra sufletelor chinuite gi sporesc in ele ura. ura demonilor care chinuiesc sufletele gi vdd cd nu isprdvesc nimic. Au plecat cu n6dejde. iupAnAfrrI. care intefesc vdpaia care-i arde. {. e semnul cd nu are planul sd-i scoat6 din munc5. Ura aceasta care nu poate face nimic. Precum in viafa p[mdntean6.dar nu vede pe cei ce se muncesc ca gi el in vlpaia aceloragi pofte. $i dacd se va afla cineva dintre rudenii sau unnagi. lucra Harul asupra celor ce se sfinfeau gi sporea in ei iubirea. Sufletele acelea. r[m6n6nd in impdrefia Harului. vede insd chipurile fioroase ale demonilor. ingelate de iubirea de sine care le-a povdfuit la toate poftele. Iar dac[ Dumnezeu nu pune nimlnui in gdnd s[ implineascd mila gi pocdinfa pentm ei. ndrcolirea neputinfei furioase. in implrdfia fdr[ de Har. iar la dezlegarea lor din trup. care s-au amagit de poftele lumii.

ori de cdte ori Iisus Se afirma pe Sine a fi mai inainte de Awaam gi mai inainte de a fi lumea. a fost insugi Fiul lui Durnnezeu. invia pe LazAr. Mdntuitorul n-a putut s[-i vindece. despre iubire gi fuspre destt- vdrgirea vielii.JL LUI IONA Cel ce S-a str6duit mai mult pe plmdnt cu luminarea oamenilor in cunogtinfa de Durnnezeu 9i de cele viitoare. Drept aceea se luau la wajbd cu Mintuitorul. de aceea Iisus le rdspunde cuvintele acestea: I Sf. se inchideau in nebunia necredinfei. 197 7. clocoteau de ur6 gi-gi astupau urechile gi-gi rupeau hainele de pe ei. tocmai ca s[ nu r6mand sernn. a credinciogilor gi a necredinciogilor. $i."lumea de sus fiind incil nedesilvdrgitii. odatii desevdrgitE" hotlrEEte sftrgiturile lumii de jos. Pane la judecata din r:rmd . Cupringi de ur6 impotriva lui Iisus. Bucuregti. 6. gi iudeii voiau s6-i omoare pe am&rdoi. nu are nici indreptare. vol. Nichita Stithatul. de weme ce puterile suflehrlui sunt legate. nici iertare. de atunci gi p6nd astizi. 9i totugi cereau semn. Dar ei nu voiau sE creadS. care vdd pe Dumnezeu. 352. ca prin el sit fie constr6ngi sd cread6. cerind un sernn. Neintrerupt au stat impotriva Fiului lui Dumnezou. Pe acegti iudei necredinciogi gi pe tofi unnagii lor. Despre anoStinfiI. Mdntuitorul f cea ochi unde nu erau din nagtere. . incit nici un semn al dumnezeirii Sale nu rlzbea la inima lor inr[iti.cum zice Sfhntul Nichita . care nu mai primegte nici o invdfdturd despre viafa vegnic[. p. C[ci lumea de sus se des6vdrgegte implinindu-se prin cei ce aleargd spre cunogtinfa lui Dumnezeu. mugcafi de vipera rdutifii. Boierii gi mazorefii lui Israil."l SEMNI.318 cAnennn ITvPARATET putea schimba gi fer[ putinla de-a mai lucra ceva pentru poclinfa noastrd. fiindc[ orice boal6 sufle- teasc6 are leac Ai iertare. cI le stricl stitpdnirea despoticd asupra poporului pe care-l oc[rau din vdrfirl mdndriei. nnmai pdcatul impotivirii faf5 de adevdrul propovlduit aretat gi dovedit. ci doar ispiteau pe Dumnezeu. agteaptii plinire4 agteaptil intoarcerea celor dintii niscufi ai lui Israil. Filocalia.

poporul Meu. Cel ce am zis $i am f6cut acestea. care este: invierea morfilor. ci toate zilele gi anii ce vor fi pAnA la semnul ce-i va birui. Va fi intr-o vreme de addncd noapte a minfii oamenilor. prin care gtie toate mai inainte de a fi lumea.3940. Dar. . 2lezrccfuil37. Mirele vine la rniezul nopfii. sd ldrgim pufin "semnul lui Iona": Dumnezeu sldvitul. cI Eu sunt Domnul. numai astfel vefi cunoagte. $i vor trece nu nurnai trei zile gi trei nopJi. "in cele din urml wemi ale impdrdJiei. in nemdrginita-I cunogtinf5. chezEgie gi a invierii noastre gi temelia cregtinismului. precum a fost gi invierea Domnului.23. a$a va fi pi Fiul Omului in inima pdmdntului. din mormintele voastre gi voi pune in voi Duhul Meu gi vefi invia."r Dar necredinciogii de atunci gi din toate vremile nu se dau betuf nici de semnul lui Iona. cdnd nimeni nu se mai gdndegte tocmai la invierea mor- filor 9i la a doua venire in slav6 a Mdntuitorului. Iar semnul lui Iona e minunea invierii Domnu- lui. cere semn. Ce precum a fost Iona in pdntecele chitului trei zile gi trei nopfi. "IatE Eu voi deschide mormintele voastre gi vd voi scoate pe voi. adic6 pe neagteptate. prin care au sd treacd tofi oamenii din toate wemile gi locurile. 3Daniil 8. trei zile gi frei nopfi. incdt mulfi ar vrea sE ' Matei 12. dar nu i se va da decdt semnul lui Iona proorocul. .12-14. ippAnATrrLE ruBrRrr 319 "Neam viclean gi desfrEnat.dupd Sfinfii PErinti tot intr-o zi de Duminicd. c6nd spaima va fi mare. cdnd cei cdzvli de la credinfit vor fi fdr6 numdr Iatii semnul lui Iona. gtie ctr r6utatea necredinfei nu va fi invins6 decAt atunci cAnd fiecare dintre oameni va trece el insugi prin semnul lui Iona."2 Minuriea aceasta dumnezeiascE va fi deodatd cu a doua venire a Mdntuitorului.

Ne-am sEturat de clrdrile fbrddelegii 9i ale pierztrrii. Veni-vor lnsp6imAntali de gtiinfa p6catelor lor. 6. gi aga vor fi tragi din iad gi de prin morminte. $i iatE" cum a fost socotit printre fiii lui Dumnezeu. 2.tdnguirea e degeaba.Iar ei. inlelepciune 4: 20. la darea de seaml in ziua-nfricogatii a judecdgii din urmtr. dar nu mai pot. 4. vdzdndu-l. ci intru rlutatea noastrd ne-urm risipit. 13. Toate acestea au trecut ca umbra 9i ca o veste. Ei vor zice. inlelepciune 5: 1. 8. 3. iar calea Domnului n-am cunoscut-o. am strebItut pustietlifi neumblate. gi partea lui intre sfinfi. Ce folos ne-a adus trufia ? La ce ne-a slujit bog{ia gi toati fala ei? 9. se vor tulbura cu cumplitd fricd gi se vor minuna de minunea mdntuirii dreptului. 7. ce se duce pe aci incolo.320 cARAREA ttvoAnAgu moar6. . cdindu-se in inima lor gi gemdnd intnr strdmtoarea duhului lor: acesta este pe care-l aveam altf datA de batjocurtr gi toba de ocdri. Atunci cel drept va sta cu multJi indrdzneald inaintea celor ce l-au prigonit gi au disprefuit preful ostenelilor lui. gi fdr[delegile lor ii vor mustra pe fafe. Tot a$a $i noi ne-am ndscut $i am isprlvit cu viafa gi nu putem sd arltim nici un sernn de faptd ' bun[. Nebunii de noi ! Am socotit viaJa lui o cdpiald gi moartea lui o ticllogie. 5. Agadar noi am rdticit de la calea adev[rului gi lumina dreptitfii n-a sffilucit pentru noi gi noul soarele nu ne-a reserit. .

Mai mult decdt atAta.22-23. din toate vremile. Vor vedea toate vorbele ce au spus cdt au tr[it in lume. oe era in viafa pdmAnteascs. oamenii au sd vadd 9i toate urmlrile faptelor lor. pe care le-a fdcut intru ascuns. gi-gi vor vedea gi gdndurile gi clrfile ce au scris. Au sd vadE pe Cuvdntul lui Dumnezeu. c[ le-au adus cu fapta lor germenele nebuniei. . primindu-gi trupul pentnr totdeauna. au nu in numele Tdu am profefit 9i in numele Tdu am scos demoni gi in numele Tdu multe minuni am fdcut ?" Dar cap[tii rdspunsul: 'Niciodati nu v-arn cunoscut pe voi. in urmagii gi in inaintagii lor. cei ce lucrafi fdrddelegea !"1 $i vor merge cu lucrltorii fbr5delegii toli cei ce-au ascultat de ei. Atunci matelofii lui Columb vor vedea turma de nebuni. Doamne. $i aqa mai departe. Cuvdntul lui Dumnezru ii va judeca pe ei dupl faptele lor.rile lor peste oameni. EI . iar ingelalii lui se vor aptrra gi ei de urgia judec6fii. atunci vid tofi. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. Atunci. pe care trebuiau s6-L primeasctr gi s[-L asculte. ftecare va vedea gi va tMatei 7. ITvPARATnLE ruBrRtr 32r in ziua aceea nu mai incape t6rguial6 intre credinfi gi necredinfI. igi va destrvdrgi cunogtinla pe care n-a vrut s-o primeascf. pdnf. zicdnd: "Doamne. ci toli oamenii. sufletul. dimpreunl cu ingerii. toate se vor descoperi in ziua aceea . DuceJi-vd de la Mine. tofi oamenii. pentru care au sI dea seama. MARnvmA nAsptxoerut in ziua acelei infricogate cunogtinfe cu Dumnezeuva fi o vedere minunatil: toate faptele fiecdntia. acum sunt date pe fa!5 gi le vede nu numai cel ce le-a frcut. Pdrinfii iqi vor vedea faptele in copiii lor.nu mai trebuie sE cread6. dimpreun[ cu toate unnf. vdd deodata intreolaltii toate faptele lor gi ale tuturora. ca sI nu pricinuiascI osdndd peste aga mullime de oameni. dar cu desdvdrgire t6rziu. Iatii de ce o judecatii dreaptii gi vegnicd nu se face decAt chemdndu-se tofi martorii. s6-gi vadd toate faptele gi sd-gi cunoasc6 toate urmdrile lor gi pe dreptate sd-gi ia plata vegnic6.

ln buni gi r6i. iubirea gi curajul mdrturisirii lui Dunnezeu. c5ci acestea care sunt. in ziua judecifii se implinegte des6v6rgit cuvdntul. . DeodatE cu aceastii minune a innoirii cosmosului prin foc. iar pe de altd parte. fie rele. in care se cuprinde toatii Scriptura. ale faptelor sale. precum desparte p6storul oile de capre. cdci atunci oamenii vor fi lntre- bafi despre: l. 3Psalm 88. numindu-Se in locul lor gi binecuvdntind pe cei ce au awt mild: rMatei lg. omul e innoit prin focul judecdfii. oile de-a dreapta gi caprele de-a stdnga.322 cAnanEq. sunt clrfile modii gi Cartea vielii. Iubirea lui Dtmrnezounici la judecatd nu uitit pe sdracii pe care i-a iubit. 13. cu sfintii ingeri'/. de istov vor arde2. in care-s scrise toate faptele oa:nenilor.28. '2Petv3. la judecata lui Dumnezeu sunt numai dou6: legea iubirii de Dumnezeu gi legea iubirii de oaneni. cdnd va fi cer nou pi pemdnt nou. LEGILE JIJDECATtr Ziua judec{ii omului e totodatil gi ziua nagterii din nou a lumiir. Astfel pe pdmdnt sunt adeseori puzderii de legi omenegti. faptele iubirii gi 2. care zice: "Mila gi adevlrul merg inaintea Td'3. fie bune. 15. dupd cuvintul: 'Cine se va rugina de Mine 9i de cuvintele Mele in neamul acesta desfrdnat gi p6cltos. nebdnuit de mari. ura gi minciun4 ac. firapAnAtmI culege roadele.38. iar viafa viitoare. gi Fiul Omului se va rugina de el cdnd va veni intru milrirea Tatilui S6u. Mila gi adevdrul.estea ii despart pe oameni in douii. mrrturisirea dreptei credinfe. ln loc de dosare. wemea secerigului. oMarcu 8. Cdci viafa pdmdnteanil era wemea semilnatului.

pentru faptele iubirii de sine. binecuvdntafii Tatdlui Meu. strdin am fost gi M-afi primit. sau in inchi- soare gi nu fi-un slujit fie?" "intrucdt nu afi fdcut acestea sdracilor. fratilor Mei mai mici. iupAnATIrLE ruBrur 323 "Flemand am fost gi Mi-ati dat sd m5nAnc. sau bolnav. insetat. cea gdtita voud de la intemeierea lumii. bolnav gi in temniF arn fost gi afi venit la Mine.cd intrucdt ali fdcut acestea slracilor. fralilor Mei mai mici. le va spune os6nda: "Duceti-v[ de la Mine. Pentru c5: "Flemand am fost gi nu Mi-afi dat se mdndnc. Venili." Faptele iubirii de oameni i-au adus pe acegtia in implrdfia iubirii lui Dumnezeu.3140. sau sffiin. care calcd peste oameni 9i nesocotegte pe Durnnezeu. Iar celor de [a stdnga. sau gol. bolnav gi in temnip am fost gi n-afi venit la Mine". gol. gi nu M-afi primit. nici Mie nu Mi:ali fdcut !"r rMatei 2s. . in focul cel vegnic. insetat am fost gi Mi-afi dat sd beau. gdtit diavolului gi ingerilor lui". blestemafilor. . pe care pururea i-afi avut intre voi. sau inse- tat. Mie Mi-afi fEcut. 9i nu Mi-afi dat sA beau. strdin. gol. $i se vor aplra acegtia zicdnd: "Doamne c6nd Te-am vdzvt flemand. de mogtenifi impdrdtia.

(Fiica Babilonului) dornicd de pustiire. asupra mea? Nu vezi c6-s mai presus de Tine? Cd mai mulli sunt cei ce mi-au slujit mie. SatanS. cici trufia nu are tndreptare niciodatii. a d[rdmat atdtz zidire. pierzdnd cu ddnsul gi puhoaie de oameni. | 2Petrtt2.. care a fost odatll inger. care. sub povard de tnrp fiind. sau Satan4 cu ingerii sdi.n tnfricogatei judecdfi sd v6d rdspldtindu-fi Atotpu- ternicul Dumnezeu. 3Psaln 136. deslvdrgindu-gi rdutatea.. adicd de cregtini. ca sI nu mai cadL nimeni ispitit de noutatea pdcatului. dar neluminoasE" arde p5c6togii. cu suflarea gurii Sale. decAt lie? "Satand. o Apocalips az}. t l Corinteri6. ca un Soare neapus in vecii vecilor. ii va pr5vdli pe tofi: iadul. iar cu puterea luminoasE. in moartea cea de-a douaa. r- 324 cAnanra irr{pAnATrer LUCIFER $I ANTIHRIST Dar. intre cei de-a stdnga va mai fi de fa15 incd cineva: Lucifer. iat pe alfii ii arde neluminAndu-i. nici in ziua judecdfii nu se va supune cu una cu doud. pentru toat5 ndirea Sfrntului Dumnezeu.. El. precum se deosebegte focul angrdvit de pictori de focul adevlrat. Cel din urmd va fi judecat gi Satanar. parpele cel mare care a amdgit atAta lume.. Il-15. au dobindit sfinfenia.2. sffilucegte pe sfin1i. Dumnezeu taie para focului in dou6.8. Dumnezeule. ci se va apdra: . dar nearzdtoare.Ce vrei. Aga incepe Gheena de congtiinle chinuite gi de trupuri arse de un foc intunecos gi fdrd de sftrgit. cu dor agtept zil. Lucifer. intunecali gi la intuneric. pe cdt5 vreme el.4. vrdnd s[ se facd mai presus de Dumnezorr. Aga cd pe unii ii lumineaze nearzdndu-i. Cici sfinfii. $i d6inuiegte Gheena ca mirturie vegnic6.". a pierdut-o. . foc ce se deosebegte de cel cunoscut de noi. pe Antihrist pi pe dumnezeul nebun $i pe tofi cei nescrigi in Cartea Vielii ii va cufunda in marea cea de foc. va fi judecat de sfinfi2. "dupd fapta care ne-ai frcut tu nou6. cu puterea arzAtoare. moartea. Dreptul Judecdtor."3 C6ci atunci Mdntuitorul nostnr. Dar Lucifeq in nebunia rdzvrdtirii. duh fiind. in vecii vecilor. diavolii.

o pEDEnpsA vrgmcAr lntr"batea aceasta zvdcnegte aproape in toate minfile. dar apropiat al fieclrui om. n-ai fost milostiv cu sEracii. Pavel. llristos Iisus cel cu Cruce. este agadar piatra unghiularE. ori gtim. purtllm pe Flristos Iisus $i pe Duhul cel Sfbnt in temelia flpurii noastre celei duhovnicegti. intr-ade- vf. fiecare din noi. pentru cd nu le-ai dat sI rndndnce. "din inmullirea '2 Corinteni 13. fupAnAtmE ruBrRrr 325 eENTRU o cRE$EarA vnnwnucA. pentnr cf.5. Dacd in wemea viefii. la faptura noastrd cea n6scuti de la Dumnezeu..r. ori nu credem. frafii mai mici ai lui Dunnezeu. Adicd noi. numai pentru atilta vind. z. ci Mdntuitorul lisus Flristos insugi. dac[ nu vom c6uta darul nagterii noastre celei din Duhul Smnt. Cend ins6. .. in vremea minfii depline nu ne intoarcem de la cele dinafard gi wemelnice la cele dinldrurtnr gi vegnice. strlin gi bolnav de durerea intunec[rii noastre. nu i-ai imbrdcat. fdcuti intr-o viaf6 scurtS" se poate ca Dumnezeu sd te dea focului gi diavolilor sit te munceasc6 in vecii vecilor? Ce taind ar putea rEspunde gi la intrebarea aceasta? Totuqi este r6spuns: Cel flAmand 9i tnsetat. nu i-ai primit cind erau strdini. Aceasta e adev6rat pentnr tofi cei botezafi. nu i-ai cercetat c6nd erau in temnif5. de laBotez. in temnifS. temelia zidirii noastre celei duhovnicegti. nu mai surt sdracii. Bol.Lce Sf. $i pe deasupra. ori credem. intr-o temnifi in care miguni viermii patimilor 9i gerpii rdutiifilor. in infelesul tainic. in fiecare. asprindu-se cdtre Corinteni. peste toate acestea. la Flristos Cel ce petrece in adAncul profund. pe Care il avem in noi. latii se face lumin6. atunci Fkistos lisus se afl6 in noi: flemand gi insetat. ori nu gtim. Bol. strlin gi bolnav 9i. "Se poate sd nu cunoagtefi cd Flristos lisus este in voi ? Afar6 numai dacd nu strntefi cregtini netrebnici"l.

arging pietre scumpe. Deci botezul al doilea e lepldarea de primul gi singurul Botez. atunci credinla se va stinge. dacd lucrul lui va arde. IatI prin rumare un rdspuns descoperit. frn sau trestie: lucrtrl fiecdnria se va face cunoscrs il va da pe fag ziua Dornnului. platl va lua. cme este Iisus Hristos. Dac6 am ffii anii lui Matusalem tot aga am face. sau cu ingel[ciunea diavolului. inEbugl cuvdntul lui Dumnezeu giJ face neroditor"z. decAt cea odde pusd. car€ ce zidegte: aur. Acum $im pe Cel ce flemenzegte gi inseteaztr dup[ noi. o credinfl $i un Botez"3. Fafd de Hristos Iisus din noi gi de Duhul Sdu cel Sfrnt. I 3 Matei 24. temelia gi viaB noastril cea &ryE Drmnezerg putem avea in wemea viefii noastre plmdntegti una din cele doutr atitudini: fie trldarea lui Iuda" fie iubirea lui Ioan. acum Ein pe Cine finem in temnifE pe viafii. 5. De la acestea se decide soarta noastrl in vecii vecilor. cdt ffiim- Sfiintul Pavel ne invafi: 'Nimeni nu poate pllne altii temelie." E limpede. o I Corinteni 3. va fi pdgubag de plat5. cd in aceeagi situalie a nebotezagilor sunt gi toli sectarii care se leapddi de primul 9i singnnrl Botnzde weme ce: "Este un Domn. cdnd "gija acestei lumi gi ingelEciunea avufiei (materialismul).326 cARAREA irwAnAUpr frrndelegii. ca prin foc. cind ne df. Vai de zilele gi vegnicia lor. dac[ nu cumva ne-am lepddat de El cu voia noashd. Iar pe aceastd temelie. Pentnr cd aceastd zi se descoperl prin foc. dragostea de Dumnezau a multora se va r6ci"l.22. o plat2t vegnicd pentnr o mici decizie. gi ahnrci se vor afita cei nebotezali care nu vor mai avea de temelie pe flristos qi nici temelia in llristos.12. $i ce fel este lncrul fiecdnria: focul insugi va cerca<). Dacd lucrul lui. 4 dar el s€ va mentui insfl aqa. Prin urmare: "Nu este nedreptate la DumnezeLf'. gi aga il r5stignim zi gi noapte. I l-15. Pricepem de aici. pe care l-a cladig va rtrmdne. . lernne. 2Mat"i 13. Efeseni 4.

sunt mo4i3. cdnd mo(ii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi care vor auzi vor invia. twAnAtmr rr. Apocalips A2O. gi crede in Cel ce M-a trimis pe Mine. Amin. Peste acesta moartea cea de-a dou4 nu are putere. pentnr oamenii ciirora le merge numele c6-s vii dar. 6. ci pentru sufletele moarte. c[ vine ceasul. Hotilrilqte-te suflete al lui Dumnezeu pentru cuvdnnrl Tattrlui tiiu ! Cand a trimis Cand Mdntuitorul pe cei trimis Mdntuitorul cei doisprezece doisprezece ucenici. 8. netrdind invlphra cregind. 9i a cl6di pe ea viafa tL a denrolta viala lui Fhistos in viata t4 asta e invierea ta din morfi. l.JBrRrr 327 cHEMAREA LL ixvrenr Tainele lui Dumnezeu glitsuiesc inainte: "Amin. ins4 nu pentru tnrpuri i-a fost grije Domnului. "Fericit 9i sfrnt este cel care are parte de in- vierea cea dintiii. 3 Apocalipsil3. are viafi vegnicl gi la judecatii nu va veni. inainte de invierea cea de obgte. . urmagii Sfinfilor Apos- toli. 2 5Ioao Matei lo. Cel cu Cruce. ucenicii de azi ai Domnului. 5."s a 'Ioan 5. temelia ta dumneze- iasc[.25. A gesi in tine pe l{ristos. gi acum este."4 "Amin. Porunca aceasta o avem gi noi preofii. printre alte porunci.24. Amin. gr6iesc vouii" cine ascultii cu- vdntul Meu. ci s-a mutat din moarte la via16"l. grdiesc vou6. le-a dat 9i aceasta: "inviafi pe cei modi"2. de- prinz&rdu-i la propovdduirea imperAfiei Cerurilor.

. prin preofii Bisericii. nu de invierea cea de obgte. E vorba de o inviere indeosebi. clrora li se pare. de aceea zice: "CARE vor auzi. cheami morfii la inviere. ucenicii gi trimigii SAi din toate vremile. in anul 1952. vor invia". Clopotnila Miinlstirii Prislop. dupd nume.328 cARAREA tvpAnATrnr Aci e vorba de morfii acegtia. este glasul Care. cdnd vor invia 9i tnrpurile. conceput5 gi ziditl de Plrintele Arsenie in stil athonit. c5-s vii. Desen realizat in email. Cdci glasul Fiului lui Dumnezev.

Ptrrintele Arsenie. la 36 de ani. cdnd a inceputs[ scrie Cdrarea Impardsiei. in anul 1946 .

adic6 al celor ce poartd pe chipurile cuvioase reflexul desdvdrgirii Fiului lui Dumnezeu. c6ntdnd cu zdpada pAna la piept. Adic6 imaginea raiului. fericite sd se modeleze dup6 Domnul tuturor. Ce vreme indlfdtoare cdnd toatd fara lui Avram Iancu se migca in pelerinaj. ce iradrazA din pictura Sfinliei Tale. Nimic intunecat in aceast[ primdvari care imbracd cu plai inflorit boltile bisericii. sd poli mdngdia cu penelul pe cei desivdrgifi pentru a-i da pildA pe zidurile sacre. E o picturd noud ca gi predica de-atunci. paradiziace pentru a sugera lumea feericd de dincolo. E o mare mdngAiere. Iubite Plrinte Arsenie. Ceea ce dominl in ea pan6 acum e imaginea Maicii . iat6-te a)grav de biserici. A fost o vreme c6nd te-am gtiut pictor de suflete dup6 modelul Domnului nostru Iisus Hristos. acum c6nd nu mai ai prilejul sd des6vdrgegti pe aspiranfi. Biserica de la Drdgitnescu iradiazd lumina raiului. E un stil nou. dupd viziunea nouf. spre SAmbdta de Sus. Mica biserictr de la Drdgdnescu are norocul sd simtd pe zidurile ei zugrdvite predicile fierbin1i. Din zugrav de suflete. e o picturd nou6. ctitoria voevodului martir ! O fi fost aga de la Dumnezeu ca toatd acea bulboand spirituald uriagd sI se desumfle la comandi ca gi cum n-ar fi fost? Ceea ce am admirat la Sfintia Ta e cd nu te-ai ldsat. pe care o podi in suflet. E o lumin[ de tonuri deschise c[tre lume ca spiritul gi chipul Mdntuitorului cobordt sd ne aduc6 lumina de sus. Sfintia Ta ai infeles sd faci o picturd transfiguratd in nuanle clare gi deschise. Pictura sacrd e istoria in imagini a viefii Mdntuitorului gi a celor transfigurafi de El. pe care miile de oameni le ascultau la Sdmbata de Sus.

Nichifor Crainic era ocrotit de Pdrintele Arsenie. Dupd mai multe convorbiri avute in Bucuregti. Menfiondm cd in wemea cdnd la Mdndstirea BrAncoveanu-Sdm- b6ta de Sus izbucnise acea "bulboan5 uriag[ spirituala".@eot6roc. Cea care ocrotegte biserica din bolta altarului e pur gi simplu magnificd in milostivirea ei de mijlocitoare a lumii cdtre dumnezeescul ei Fiu. in biserica din satul Drlgdnescu de ldngd Bucuregti. care descriu atAt de sugestiv 9i inllfntor ceea ce Nichifor Crainic avdzltrt gi a trdit cu 25 de ani in urm6. apare sd intlreascl pe sinodali cd ea e intr-adevdr Maica lui Dumnezeu . Scrisoarea e neterminat5. urmind sd o completeze pe mdsura inaintlrii picrurii. Not6: Aceasti scrisoare a fost datil de Nichifor Crainic ucenicului sdu spiritual Pdrintele Arsenie Boca dupd int6lnirea de cdteva ceasuri pe care au avut-o in toamna anului 1971. Cea care plutegte vizionar peste Sinodul de la Efes e fdcutil din atitea nuanfe gi numai din nuanfe incdt nici nu pare picturd. cu cerescul Prunc in brafe. cu prilejul unei intrevederi.nesc". Dar in 1972 Nichifor Crainic s-a sdvdrgit din viaJi la v6rsta de 83 de ani. Nichifor Crainic a venit sd pecetluiascd" cu iubirea gi competenfa cu care scrisese Nostalgia Paradisului. pe care Pilrintele incepuse sd o picteze. "il 332 cAnenrn hpAnATrel Domnului. valoarea picturii ucenicului s6u ajuns plrinte duhovnicesc de staturd filocalic[. Monalria Zarcffva Constantinescu . ii spusese Plrintelui Arsenie: "Omul acesta trebuie p[strat pentru neamul rom6. ci o aparifie vaporoasd 9i diafand care. cu incuviinfarea Mitropolitului Nicolae Bdlan gi cu consimftrmand tacit al lui Petnr Groza care. Aga se explicd primele trei paragrafe ale scrisorii.

>Y! ca aFe h a><ea-1 -o'. _oR . .' . .' : t...'arze' .>'a ^1n" --_ /i . e? e e>r-. ? _ /h . 333 ?>/k -/-tUtU-.i ) n * try-..i--/oVo ee+z<tJii)...)at C ar1' .rcu( o reRc -a ej<o 4q/r' -o' (o? tp E*< z?z/o} OO Scrisoarea lui Nichifor Crainic in original. c. .

Ioan 14. Cdrarea Implrdfiei e strdmti gi "plin6 de spini". E o cale anevoioas5" deoarece a c6ldtori pe ea inseamnd sI fii intr-o continud trezvie. cdut6nd pe cine sd inghit5' (cf. cu pdcatele. gi la infdligare dove- dindu-se ca un om" (Filipeni 2. Lucrarea P[rintelui Arsenie Ctirarea impdrdliei descrie punct cu punct taina mAntuirii neamului omenesc sdvdrgitd de Mdntuitorul . intruc6t cel rdu: "rdcnegte ca un leu. Conceputii 9i realizatil in urma numeroaselor experiente spirituale pe care Sfinfia Sa le-a avut in minunata lucrare pe care a desfdgurat-o in mijlocul credinciogilor. 8).13-14). 7). Matei7. MARTURISIRI Aparifia cA{ii Ccirarea impdrd(iei a Prea Cuviosului Pdrinte Arsenie Boca" este ca o adevdrati "man6 cereascd" pe care fiii sdi duhovnicegti . fEcdndu-se asemenea oamenilor.o agteaptd de aproape cincizeci de ani. lucrarea de fafi este un rdspuns cregtin la unele probleme esenfiale care au frdmAntat. 6) duce spre "Cetatea noastrd stdtiitoare" din ceruri (cf. iar alta (cf. putem spune cE lucrarea P6rintelui Arsenie are o linie orientativd. pe ea vor putea sd meargd numai cei ce s-au hotirdt irevocabil sd lupte cu ispitele. 14) gi pufini sunt cei ce merg pe ea (cf. I Petru 5. intrucdt in ea ni se arati "caIed'care duce spre impdr6fia lui Dumnezeu. Sffurta Scripturi ne invafd cd existd doui "c6rdri": una duce la pieire gi mulfi sunt cei ce merg pe ea.gi nu numai . cu cel rdu. mergAnd El insugi primul pe ea. frdm6ntd gi vor fr5m6nta existenfa uman6. M6ntuitorul nostru Iisus Flristos "S-a micaorat pe Sine. Ewei 13. Pornind de la alegerea titlului cdrfii: Ccirarea impclrdlier. tocmai pentru a ne ardta "calea". a luat chip de rob.

IuARrurusrru 335 nostru Iisus Flristos gi "oferiti in dar" tuturor celor care cred gi-L mlrturisesc cu viafz gi cu faptele lor. fie la MAndstirea SAmbEta de Sus sau Mdndstirea Prislop (de ldnge Hafeg). A fost cunoscut in fare li peste hotare. De viala gi opera Pdrintelui s-au interesat oameni gi teologi de seam6. 1948. unii dorind s6-i editeze opera in strdinltate inainte ca s2i apariin far6. Apoi. dobdnditd prin studiu gi meditalii adAnci. . dar gi prin gcoala suferinfelor gi a rlbd6rilor de tot felul. III. Prea Cuviosul P6rinte Arsenie a fost unul dintre cei mai mari teologi-duhovnici ai monahismului romdnesc din ultimii 50 de ani.p. Generafii de credinciogi au crescut gi s-au format sub impresia gi lucrarea personalit ifii de excepfie a P[rintelui. Preocupat din tinerele de viafa gi operele Sfinfilor PErinJi. vol. mierea gi nectarul" inteligenlei gi spiritului uman spre a le converti in iaroare de progres spiritual. P6rintele Arsenie a simfit cd in Biserica noastrd strdrnogeascd este nevoie de un nou duh. fie la Biserica din satul Drdgdnescu (de l6nge Bucuregti) sau la Agezdmantul mdndstiresc de la Sinaia. dupd indemnul SfEntului Apostol Pavel. "Prea Cuviosul Ptrrinte Arsenie Boca impreuntr cu migcarea religioasl din jurul Mindstirii Brincoveanu sunt ctitorii Filocaliei romAnegti".2). spunea Pdrintele Frofesor Dumitru Stdniloae (vezi dedicafia Filocaliei. (Filocalia vol. Lumina intelectuald gi spiritualE care era in Sfinfia Sa. afirma din nou Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae in: Cuvdnt inainte. Sibiu 1948). a dorit cu toatd ardoarea ca invltdtura gi viafa lor sf. a cilutat "sd se fac6 futuror toate". Sibiu. Locurile pe unde a trecut au rflmas marcate pentru totdeauna de amintirea Sfinfiei Sale. III. "Prea Cuviosul Plrinte feromonah Arsenie a reinviat cu viafa gi cu propovlduirea duhul Filocaliei in viafa religioasE a poporului nostru". inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri. cel al Sfintilor P6rinfi. fie cunoscuti gi ffiit6 de tofi credinciogii. a luminat pe tofi cei ce i-au ascultat gi urmat sfaturile. "ce nu au fost puse sub obroc". A fost preocupat de tot ceea ce este bun gi sfhnt pentru viafd c5utflnd "s[ culeagS" dup6 sfanrile Sfinfilor Pdrin]i.

Univ. S-a folosit cu destul[ chibzuinfl gi de rezultztele gtiinlei timpului Sfinfiei Sale. gi continud sd fie cdutat 9i dupd moarte.336 cARAREA [r. Iatii de ce lucrarea P[rintelui este agteptatil atit de mult.pAnATmr A fost cEutat gi ascultat in timpul viefii sale de o mulfime de oameni: de la oamenii simpli pane la profesorii universitari. Dr.aproape fiecare propozifie este o axiom6 . Ea este o adevdrati sintezd a invdfnturii filocalice din Biserica ftodoxE. Tonul blAnd gi pdrintesc. aga cum unic in trIire gi invdfiturd a fost gi autorul ei. in vederea descoperirii cauzelor plcatelor gi a inlIturlrii lor prin lucrarea MAntuitorului nostru Iisus Fkistos ldsatit Bisericii. Preot Conf. Cartea Cdrarea impdrdlief este dialogul de taini pe care Pdrintele l-a anrt gi-l are cu fiii stri duhovnicegti de atunci gi de acum. plin de infelepciune .ii rezervd lucr[rii de fafd un loc unic in literatura teologici romineasctr. in duhul Sfintei Scripturi 9i al Sfinfilor P6rinfi a cIutat sI tiimilduiasc6 sufletele gi trupurile bolnave de cancerul p6catului. Simion Todoran . in scopul piltnanderii cdt mai adAnci in tainele fiinfei umane.

pentnr iulie 1947. . Un rdspuns cregtin la unele probleme ale vremii. probabil ale unei car. trei subtitluri. Am gilsit-o pe un exemplar care cuprindea cele patm prime capitole. din pricina repetatelor rwizii. aceste prime patru capitole. Aceastii dedicafie scrisd de Piirintele Arsenie ldmuregte deplin inceputnl gi evolufia Cardrii impdrrgiei. Un rdspuns creStin la nelinistile vremii. pentru ostenelile ce-a fdcut ca s[ le afle cuprinsul inainte de glefuirea lor defi- nitivl . NOTA ASUPRA EDITIEI I 13 iunie 1946 Dtrruiesc Plrintelui Protopop Nistor din Bragov. in manuscris. mai jos. dar faptul dovedegte c[ ori Plrintele Protopop. Pe conhacoperta manuscrisului se afl6 urmf. ori unnagii n-au respectat rugiimintea P[rintelui Arsenie. in vederea lui august 1948. $i a'ga se face cd s-a rAspdndit aceastil prim6 schifn gi s-a multiplicat intne credinciogi.i vii- toale. Arsenie.cu ruglmintea de-a opri multipli- carea gi publiciatea rnanuscrisului. N-am prtut afla incit dacE mai este cineva din familia Plrintelui Protopop. D6ruitI cu p6rinteascE iubire tuturor cititorilor gi ostenitorilor. UrmeazA. Corecturile de faJi s-au fdcut dupd un an.toarea notiftr: Prima schifd a Cardrii. dintre care Plrintele a subliniat pe ultimul: Un rdspuns cregtin la trebuinfele rnemii.

mult mai mult decdt atunci. rectitoritii de Domnila Zarnfira fiica lui Moise VodI din Bucuregti. Belagcu gi Arhidiaconul Circov. cdnd nu duhovnicul este cdlilya tinerilor. Se identifica cu fiecare. insofit de Protoiereul-Vicar T. redobandite de curAnd de sub stipdnirea absurdd a greco-catolicilor. la Mdndstirea Prislop de ldngd Hafeg. cdnd au venit la MAndstirea Brdncoveanu-SAmbdta de Sus prima serie de studenli din Bucuregti gi din alte centre universitare. Nicodim de la Tismana gi Vodila. de sufletul gi de spiritualitatea lor. Aceastli vacanfd spiritual6. educafia gi cerintele fiecdruia.c. incdt gi in anii urmdtori.nra ftrapAnATrcr Pe pagina urmdtoare stii scris cu creionul: 3 iunie 1946 . Ptrintele Arsenie a dorit sd lEmureascd mai ales pe tineri s5-9i indrepte via[a inc6 din tinerefe dupd legile divine. sau intrebare pe care aproape nici un tAndr nu gi-o pune. ne-a cucerit repede gi ne-a inflIcdrat pe tofi. foarte sugestiv prinsd gi descris5 de Nichifor Crai- nic in scrisoarea de mai tArziu. Astdzi se folosesc toate mijloacele. cdnd PErintele a fost dus cu magina de Mitropolitul Nicolae B6lan personal. a determinat "glefuirea" gi amplificarea continul a Cararii imprtuciliei pdn6 in noiembrie 1948. ca s6-l ajute sd-gi descifreze intenJia divind ascunsd in destinul fiecdrui4 fapt care la v6rsta tinerelii nu-l prea pricepe nimeni. 1947-1948. dup6 structura. (probabil 1946). De fafi au mai fost preotul Faur din Silvagul de Sus gi autoritdlile locale. pentru a trezi cdt mai devreme instinctele gi a indepErta astfel pe tineri de interioritatea. Avalanpa poporului gi a tineretului spre Mdnlstirea Brdncovea- nu-Sdmbdta de Sus. mergeam cu convingere gi entuziasm in minunata agezare de atunci a Mdndstirii Brdncoveanu. nu gi-o punea atr:nci gi cu atdt mai mult nu gi-o mai pune astdzi. la care ne-am dus intdi cu scepticism. Fie deci ca aceast5 carte iegitzi din cea mai profundd congtiinld duhovniceascd sd fie primiti spre zidirea sufleteascd a generafiei de acum. ceea ce dovedeqte cd scrierea Cararii a inceput in vara anului 1946. prevenindu-i de urmdrile care atdm6 asupra pdcatelor.338 cAn q. ctitoria Sf. pentru a fi restauratd. A$ putea spune cd pentru fiecare era altul. ca s6 ascultllm indrum6rile Plrintelui Arsenie devenit duhovnicul nostru. strdveche mdnlstire ortodox[ de la 1399-1405.19 iulie a. . sfdtuindu-i s6-gi cl[deascd viata pe temelia Fkistos.

NOTA ASUPRA EDITIEI 339

Vdzerlrd Mitropolitul Nicolae Bdlan paragina locului, a bisericii
gi a clldirii, a spus Pdrintelui Arsenie: "Din orice lucru urdt, un om cu
talent poate face un lucru frumos; dar cdnd fi se va uri te-ntorci
inapoi".
Deci nu autoritdfile wemii l-au scos pe Pdrintele de la M6-
ndstirea Sambeta, trimifandu-l la un schit gol, fdrl importantS, cum se
insinueazil intr-o carte tipfiti la Bragov in 1993. Iar schitul este
tocmai Mdndstirea Prislop al cdrei al treilea ctitor a devenit Pdrintele
Arsenie, care a adus-o la infbfigarea gi frumoasa dezvoltare de astlzi.
Mai existii de asemenea documente, atdt personale cdt gi oficiale,
de unde reiese clar cd nu autoritdfile locale l-au scos de la Mdndstirea
Brdncoveanu, ci Mitropolitul Nicolae Bdlan i-a dat ascultarea de a
restaura Mdnistirea Prislop, ceea ce a gi ftcut. Altil dovadtr este gi
misiunea avutli intre uni1i, cu care a fost tncredinJat de Patriarhul
Justinian, curdnd dupl aceea.
O altii insinuare se incearcd acum prin sfinfirea unui monument,
care s-a f6cut duminicd 29 octombrie 1995 la M6ndstirea Brincoveanu,
in amintirea celor care au murit in lupta impotriva comunigtilor, in
rezistenfa din Munfii Fegeraq, in care este implicat gi Ptrrintele Arsenie,
cu gtirea Prea Cuv. PdrinJi de la Mdn[stirea Sdmbdta gi cu binecu-
vdntare arhiereascI.
Or, tofi cei care au participat la acele cursuri de spiritualitate
cregtind din anii 1946-1948, care alcdtuiesc Cdrarea impclrdliei, gtiu
foarte bine cI Plrintele n-a indrumat pe nimeni la rezistenfd 9i nesu-
punere, ci tuturora le-a spus cd n-au c[derea gi puterea s[ impiedice ce
trebuie sE vin6, imbiindu-le trdirea cu toatJl sinceritatea a idealului
cregtin, sintetizat in Predica de pe Munte, pe care l-a mdrturisit pdna in
ultimele ceasuri ale viefii. Deci Dumnezeu este Cel care rdnduiegte ce
trebuie sd vind asupra oamenilor, in funcfie de puntrrile lor, de ascul-
tarea lor de Dumnezeu, gi de incregtinarea viefii lor cea de toate zilele.
Aga se explicd de ce, arestat ca legionar in vara anului 1948, i s-a
dat drumul dupd o lund, o lunl jumdtate, in orice caz la I septembrie
era la mdn6stire. Oricine igi poate da seama cI dac[ ar fi fost dovedit
legionar sau partizhn, nu ar mai fi fost eliberat. $i de cdte ori a fost
arestat, tot aga i s-a intAmplat, incdt chiar Patriarhul Justinian a fdcut
urmltoarea afirmafie la Seminarul Monahal Horezu, in fafa maicilor

340 cARAREA lt,pAnATmr

profesoare, care gi ele participaserd la acele cursuri de neuitat: 'T.Iu gtiu
ce-i cu omul acesta, cil mereu e luat, gi mereu eliberat, gi de fiecare
datit iese mai luminat".
Cititorii acestei clrti vor putea s6-9i dea seama singuri ctr este
cel mai puternic argument impotriva acestor insinuilri, al cdror scop
nu-l tnlelegem: nu existii in Cdrarea implirdllei weun rdnd mdcar, care
sI indemne la rezistenfd sau insurecfie de orice fel.
Pilrintele a fost cercetat intotdeauna pentru popularitatea pe care
a avut-o, fiindcd se bilnuia ctr acolo rxrde este adunare de oameni
tnebuie sE fie gi instigafie. Adevlnrl e cd in mijlocul mulfimii erau gi
unii care nu veneau pentru formarea lor religioasd, ci ca doar6, doar6,
sf, glseascd in spusele Pdrintelui weun sprijin al convingerilor sau
ideilor lor. $i erau cdte r.rnii care rdstiilm6ceau 9i interpretau gregit
vorbele - gi de acegtia.mai sunt panl astlzi! Un alt motiv de cercetare a
mai fost gi faptul cd unii au venit str-i ceard sfat gi ajutor, 9i era destul
s[ declare cd s-au intehit gi cu Plrintele Arsenie ca sI fie ridicat, pane
la proba contrarie.
Ca ultiml dovadl cI niciodat5 n-a indemnat la revolt5, sti
rdspunsul pe cane mi l-a dat mie - pe atunci starela Mdndstirii Prislop -
in anul 1959, cdnd s-a petrecut scoaterea forfatl a cdlug5rilor gi
cdlugdrifelor din mflndstiri. in fala dispoziliilor primite am fost de
pdrere se ne opunem. PErintele mi-a rispuns : "N-ai dreptul sd
antrenezi poporul intr-o persecutie; de unde gtii cdti sau c6te vor rezista
in pugcErie ?" Am infeles, $i a$a a inceput rezistenta pasiv6. Ftrr[
exemplul Sfinfiei Sale n-am fi reugit !
Am fi dorit ca prima editie a Cararii impdrrgiei sE aparl intr-o
atrnosferi seninE. Dar aceastii ultiml incercare de a rdst5Lnici rostul gi
sensul profund cregtin al activittrtii Perint€lui Arsenie, - $i tnc6 cu
incuviinfarea Prea Cuv. Perinfi de la Mdnlstirea Br6ncoveanu-simbdta
de Sus gi cu binecuvdntare arhiereascd -, ne obligl s[ l5murim toate
incercdrile de a minimaliza gi carrcat'xtza aceasti complexd" haricd gi
marcanti personalitate a monahismului din Ardeal.
Prima s-a f6cut prin articolul Pdrintelui Prof. Teodor Bodogae,
apdnrt in Telegraful Romdn, indatil dupd slvdrgirea din viafi a
Ptrrintelui. Fiind acum gi ddnsul in "fara de peste veac", il trecem sub
ticere, mai ales cd, cu pulin inainte de a muri, a trimis un buchet de

.-

NOTA ASUPRA EDITIEI 34r

flori la mormdntul P[rintelui. $i i-au fost florile mai frumoase decdt
articolul. Poate cI articolul a fost scris la comand4 iar florile le-a
trimis din inime ! Dumnezeu s6-l ierte.
Ne referim apoi la ndravul, pe care-l au unii, de a-l lua pe
Plrintele ca stindard sau paravan al acfiunilor 1or, atribuind Plrintelui
propriile lor idei, sau niirawl altora care pdnd mai ieri l-au ponegrrt gi
acum deodatil intrec milsur4 crednd cL dacf,-l declar[ luptiitor
impotriva comunismului ii adaugl - sau igi adaug6 ! - o cunun[ in plus.
Dar tocmai aparilia Cardrii impdrdliei arruleaz}. oice incercare de
acest fel, fiindc6 oricine o citegte poate sE-gi dea seana cI Pirintele a
urmtrrit numai realizarea idealurilor cregtine, intre care gi
problema majortr a regenerlrii neamului prin regenerarea cregtinl
a viefii de familie. Or, prin triirea cregtinl a viefii nu mai pofi fi in
conflict cu nimeni, incepind cu stlpinirea politicl (Cezarul), care
oricine ar fi gi oricum ar fi, este cu or€nduire dumnezeiascl, spre
bucuria sau pedeapsa oamenilor, dupl cum implinesc sau nu
rinduielile divine ale viefii.
Alt lucru care trebuie limurit este ciudata apucEturd a unor
aga-zigi credinciogi, care pretind cd-l cunosc de nu gtiu cdnd pe
Ptrrintele (degi ar trebui sI aibd cel pufin 70 de ani ca se-l fi putut
cunoagte la MAndstirea Sambdta) gi care cred "ipso facto" cd au datoria
s6-l facd ei cunoscut pe Pdrintele. in acest scop aduni zscensau predici
de ale Pdrintelui, pe care unii le mai modificd gi le amestecii cu predici
fdcute de ei, scot texte din contexte, copiazA de pe unde pot prima
schifi a Cdrdrii, [e multiplicl gi in felul acesta igi fac o sursd de cd6tig,
inducAnd in eroare sufletele simple gi necunoscdtoare.
Tofi acegtia nu-gi dau seama cd prin ce fac dovedesc cE au
despre P[rintele o concepfie minor5. Parc6 Plrintele ar fi fost un fel de
monah peregrin, iar ei ii fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde
le nimeresc, autentice sau neautentice, intregi sau fragmentare, gi a le
oferi oamenilor - contra cost firegte ! Or, din dedicafia scris[ Pdrintelui
Protopop Nistor din Bragov reiese limpede cI Plrintele Arsenie nu
admitea s6-i fie multiplicate scrierile de oricine gi oricum.
Tuturor acestora le facem cunoscut cd a fost gi a r[mas
duhovnicul Mdndstirii de maici de la Prislop, din anul 1950 pdnd in
anul 1989, cdnd s-a sdvdrgit din viald. Dupe izgonirea forfati din

342 cARAREA tNeAnATrer

mindstire in anul 1959, obgtea s-a reorgailzat intr-un Agezimdnt
mdnlstiresc in ora,gul Sinaia, care acum este metocul Mdnlstirii
Prislop.
In acest agezilm6nt, construit gi organizat cu neintrecutu-i dar
artistic, Pdrintele gi-a arnrt chilia gi atelierul de pictur[ din anul 1969
pane in anul 1989, c6nd s-a sdvdryit din viaf5. Aici gi-a l6sat intr-o
r6nduialtr desivdrgitE li predici gi meditafii gi desene, dar 9i ultima
dorinjd de a nu-i fi date publicitefii.
Vezend insl cdte variante circuld gi mai ales cdfi antreprenori
sau patroni are, dintre care unii nu l-au mai vdzut din anul 1949, care
n-au mai vnrt s6 gtie de Sfinfia Sa in wemea de surghiun, ba se mai dau
gi ucenici gi calzi apdr6tori, ne-am hotirdt sE dtrm forma definitivd a
Cararii imparapef, cum a gindit-o gi cum a ldsat-o in 1949, dupl care
vor unna predicile - care gi ele circulEln nu gtiu cdte variante -, pe care
gi le-a legat singur intr-un volum - se pricepea sI lege foarte frumos
clrfile - dupd o anumitl ordine gi cu o caligrafie unic6.
I se atribuie cdteva scrieri, intre care Pravila Alba, un manuscris
care i s-a furat modificat apoi gi rescris. Circuld pe numele Parintelui,
ajnngAnd pana in Franfa. Dem in original caracterizareape care o face
Plrintele pe un asemenea exemplar din Pravila Alba.

hk d-(/^-.-
OrE o)Q-t $r
'1l,fn1'-*'6e*o
o\

NOTA ASUPRA EDITIEI 343

I s-a mai atribuit gi aga-zisa scriere: Sundor Singh vorbeSte
globului ptimdntesc. latl gi caracterizarea frcutli de Ptrrintele asupra
acestei scrieri:

SUNDAR. SINII

Mai circuld apoi zvonul cI dupl 7 ail va fi dezgropat gi mutat la
Mdnlstirea Brincoveanu-Sdmbdta de Sus.
Suntem trei martori care am fost de fafd in ziua cind P[rintele
l-a rugat pe P[rintele Nicodim (dutrovnicul de atunci al Manestirii
Prislop, care s-a sdvflrgit din viafi la datz de 20 noiembrie 1998) se-i
aduci patnr pociurnbi, pe care i-a bdtut in cele patru colfuri ale locului
ales de mormdnt 9i care este mormdntul de azi. Toatit obgtea m6ndstirii
gtie acest lucru.
Iar martorul cel mai puternic este fostul staref al Mdndstirii
Brdncoveanu, Prea Cuv. Arhimandrit Veniamin Tohineanu care, c€lm
cu 10-15 ani inainte de sdvdrgirea din viaf6 a Pdrintelui, s-a dus la
Drdglnescu unde picta gi i-a spus: "P[rinte, am hottrrdt ca dupl 7 ail
de la inmormdntare sd v[ aducem la SAmbIta !" Plirintele i-a rlspuns:
'Nici mort nu m[ mai intorc la Simbdta". Despre aceasta pot da
mdrturie PErintele Savian Bunescu de la Drdg[nescu gi toatit obgtea de
la Sinaia gi Prislop, cdrora Pdrintele le-a relatat intAmplarea.
in legdturd cu aceasta, ca sd se linigteasc[ cei care, din como-
ditate sau din alte interese ar dori schimbarea, mai fac urmdtoarea
mdrturisire: cu pufin timp inainte de slvirgirea din viafd a Sfintiei Sale,
l-am intrebat dac[, dupd 7 arri, sd urmdm obiceiului care este prin
mdndstiri, de a dezgropa pe cei adormili. Mi-a r[spuns lapidar:

34 cARAREA h,pAMTmI

"Pecetluit s[-mi fie mormdntul pAnA la a doua venire". $i n-a fost
vorba decdt de dezgropare nu gi de mutare !
Mai menfionitm c[ are doul case pdrintegti zidite in aceastd
mdnitstire, in afbrd de propria-i viaf5" pe care gi-a riscat-o $i jertfit-o
pentru Prislop, pfu6 cu cdteva luni inainte de sdvdrgirea din viaf6.
Ar fi absur4 ar fi strigdtor la cer, ca cel socotit al treilea ctitor al
Prislopului, sI fie dus unde'Nici mort n-a vnrt sd se mai intoarc6".
Ceea ce sigr:r nu se va tntAmpla, fiindcl tofi cei ce i-au stat
ahturi in surghiun, incep6nd cu Plrintele Nicodim, duhovnicul actual
al Menestirii Prislop, nu vor ingddui sub nici o formd sd se treacd peste
hotirdrea din unnd a unui om, a unui pdrinte duhovnicesc, ctitor de
mdnEstire, rug6ndu-L pe Dumnezeu sd nu ingdduie sd se scrie o a doua
'?ldngere a Mdnistirii Prislop".
Ultima l[mnrire este asupra celor doud scrieri apocrife: "Acatis-
tul Prea Cuviosului Plrinte Arsenie" gi "Viata Sfrntului Prea Cuvios
Ptrrinte Arsenie", scrise de Ieromonahul Dometie de la Mindstirea
Brdncoveanu-SSmbdta de Sus, preotit la 75 de ani, cu 4 clase primare,
maniac Ai exaltat religios, care venea pe la Plrintele, ii scria scrisori,
dintr care din intSmplare i s-a pdshat ultim4 dar care mereu pleca
supdrat cE Pdrintele nu-i da sfatul pe care-l voia el.
Culmea este ctr acest Acatist a fost scris cu incuviinfarea Prea
Cuv. Perinfi de la Sdmbdta gi cu binecuvdntare arhiereascl (dupd
mdrturisirea autorului), unii fiindc6 sunt probabil de acelagi nivel cu
autorul, iar alfii ca sd-l denigreze. Dovadd cii, cu toate demersurile
fdcute de conducerea Menestirii Prislop atdt cdtre conducerea
Mdndstirii Sembeta, 6t gi ciltre Arhiepiscopia Sibiului, precum gi
annngurile publicate in TelegrafuI Romdn Si Crdinla Strabud (anul
1992), cele douii apocrife, scrise sub o form[ puerill" cu multe
minciuni, exagerdri gi invenfii, circulf, gi acum nu nr-mai in pra ci gi
peste hotare, ajungdnd pane in America, incdt nu gtim cui i-a fdcut mai
mult r[u acest pseudo-acatist, Piirintelui sau Mdndstirii Sdmblta gi
Arhiepiscopiei Sibiului, cd inglduie asemenea scrieri, fdrd sd le
interzicd gi str l5rnureasc[ pe credinciogi.
Ca urmare, nu nurnai ctr nu s-a luat nici o m6sur6 de a stivili
ritspdndirea acestei necuviinfe, dar au pus pe un cllug[r iegit din

potrivit intereselor bisericegti. restaurarea bisericii gi a clddirilor anexe. HorAnAnp Sinodul mitropolitan intrunit la 9 noiembrie 1998. ridicarea schelei pentru pictura ce urma sE o execute personal. socotegte potrivit ca dupd Revolufia Romdnd. inzestrdndu-le cu toate cele privind gospoddria . sculptarea iconostaselor gi a sfranelor.2408/1959 (ambele decizii se anexeazl in copie). 2407/1959 semnat gi parafat de Prea Sfinlitul Episcop Andrei Magieru. impotriva cdreia s-a procedat identic. la care a aditugat altele noi. pentru Plrintele Arsenie gi "neascultare gi nerespectarea dispozifiei date de autoritatea bisericeascE". cu actul nr.Motivarea deciziilor este superficialI. ludnd in dezbatere situalia ambigu[ de la Mdndstirea Prislop. este cunoscut faptul cd Pdrintele Arsenie a lucrat constant. pentru Maica Zanfira. prin angajarea personald in toate muncile de aici: tencuiala pentru pregdtirea frescei. restaurdnd in acest rlstimp m6ndstireain cavzd. s[ reabiliteze pe tofi slujitorii gi viefuitoarele de aici. Aparte socotegte cazul Prea Cuviosului Pdrinte Protosinghel Arsenie Boca. privitii cu precddere din punct de vedere istoric Ai care se rdsfrdnge negativ asupra intregii obgti din prezent. poate mai mult incd. cdnd s-au limpezit aspecte critice din trecut. indeplrtat din mAndstire prin actul Episcopiei Aradului nr. cu osebire pe toate maicile gi surorile din perioada Decretului 41011959. anume: "activitate ce dEuneazd intereselor bisericegti". De asemenea gi cazul Cuvioasei Maici Zarnfira Constantinescu. Fundamentarea prezentei hotnrhri este urm[toarea: . in general lucrarea intregului mobilier. Or. incorectE.

au respectat planurile Prea Cuviogiei Sale. Se menlioneazd c6. HOTARARE 347 (saivan de oi. in semn de adevdratii ascultare cdlugdreascS. cu incadrarea de muncitor pictor. rdm6nAnd incd duhovnic. timp de 30 de ani. . unde Agezdmdntul compus din doud case in str. nu a implrt2igit devialiile unora dintre credinciogi. nu era in mdsurd de a isc6li valid. 'in momentul redactllrii actelor de referinfd. un adev6rat parc natural. 16. obgtea mAndsti- reasc6. adicd 1976 $i pe parcursul a mai mult de doud decenii. ci doar in infelesul de indrumdtor spiritual. pentru a nu intreldsa amenajarea gi decorarea intregii curfi. ci s-a reorganizat pe mdsura posibilitnlilor. a fdgdduit cd va rechema imediat pe cei indepertali. in admirafia tuturor. Pdrintele Arsenie nu a voit sd incalce decizia unui ierarh. de-a lungul unui deceniu. cdt gi dup[ moarte. atdt in timpul viefii. Prea Cuviogia Sa. care i-au pdstrat gi ii poarti o recuno$tinfd aleas[.nt5ret de stran6. adicd parle in prezent. dupd ce va . Privighetorilor nr. obgtea nu s-a instrdinat nici un moment de viafa Bisericii Ortodoxe Romdne.S. s-a considerat un adevdrat metoc al Mdndstirii Prislop. lerd a spovedi. in localitatea Sinaia. nemaislujind. reintrdnd chiar in serviciul Sfintei Patriarhii. Toate lucrdrile efectuate dup[ anul redeschiderii. in plus. le-a respectat cu sfinfenie. grajd de vite etc. ajut6nd perrnanent mdndstirea gi prosperitatea ei. strdjuit de o clopotnild pe stdnc5. renrlt} cd P. degi s-a considerat nevinovat. (De observat insl c[ numerele succesive ale actelor denotil caracterul premeditat al acestora legat de doud personalit2ifi ce nu intrau direct in prevederile decretului ar6taQ.in c"ea ce privegte pe Maica Zamfta.). viala insdEi a mAn[stirii fiind tributarl rAnduielilor pe care cu obgtea incropitd in 1949 gi transformat[ in mAn[stire de maici in luna aprilie 1950.Din merturiile celor care au trdit evenimentele din 1959 gi imediat urmtrtoare. la Atelierul de la Schitul Maicilor. ci doar participdnd la slujbe. personal. De subliniat c5. . ca gi cd. neascultarea ei a constat in refuzul ducerii la indeplinire a deciziei amintite. Episcop Andrei. De subliniat c5. . pentru generafii de preofi gi credinciogi.

ierarhii Eparhiei Aradului. . P. (Pentru edificare se anexeazd scrisoarea Maicii Teofana. Berariu. Prof. au plstrat caracterul inddtinat al sfintei mindstiri. in 1976. in asentimentul preofilor gi cu concursul cre- dinciogilor. in consecinfd. se anuleazd Deciziile w. + ('UtceLO-P MITNOPOLIT. Totodatil. consider6nd reintegrafi in viata obgtei prislopene pe tofi cei impricinafi. Pdcurariu.Odatii cu reluarea viefii monahale la Prislop.348 cAnnnsn lupAnATrsr primi avizul Patriarhului Justinian. 2407 gi 240811959. Istoria Mdndstirii Prislop. Episcopul Andrei Magieru). M. se citeazd lucrtrrile Pr. . aga cum l-a reliefat Pdrintele Arsenie. respect6nd dreptarul bisericesc.

Timotei Seviciu Episcopul Aradului gi Hunedoarei gi Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. Agez[mdntul monahal din Sinaia. in vreme ce Prea Sfinlitul P[rinte Dr. prin care se revine asupra deciziilor de alungare din Mdnlstirea Prislop a Pf. Andrei Magieru. Lawenfiu Streza Episcopul Caransebegului. Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. era bolnav. precum gi desfiintarea Mdndstirii Prislop.rintelui Protosinghel Arsenie Boca. Nicolae Comeanu cu crinul unei bune vestiri.A A doua edilie a Cararii impttraliei inm6nuncheazA doud momente de o egal6 valoare gi insemniltate.min de bdtrdni. Episcopul de atunci al Aradului. a doua ctitorie de zidire gi duhovnicie a P6rintelui Arsenie. nemaiputind semna decdt cu o gtampile gi de alungare a tuturor maicilor din Mdndstire in decurs de un an de zile (1959-1960). crescut din trecerea soborului MAnlstirii Prislop vreme de 40 de ani (1959-1999) prin pustia acestui veac (dupA ce vreme de 10 ani }L . care exprim[ ca nimeni altul pdn6 acurn momentul de intAlnire cu Pf. Al doilea mornent de egal6 valoare gi insemndtate il constituie "smerita inchinare" a inalt Prea Sfinlitului Pfinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. in care s-a organizat un cf. a fost recunoscut ca metoc al Mdndstirii Prislop.rintele Arsenie.r|!r=- NOTA ASUPRA EDITIEI A II. Asemuind aceastli "smerit2l inchinare" a inalt Prea Sfintitului Pdrinte Mitropolit Dr. Prin aceeagi HotirAre. Primul moment il constituie Hotilrdrea Sinodului Mitropolitan intnrnit la 9 noiembrie 1998 semnatll de inalt Prea Sfinfitul Plrinte Dr. care a rcfazat sd execute dispozifia de alungare semnati de consilierii infiltrali in Episcopia Aradului. a maicii starele stawofora Zamfra Constantinescu.

cum spune atdt de simplu gi firrmos o tandre studentil de atuncir. p.3s0 cARAREA irrlpAnATmr restaurase Mdndstirea gdsitil intr-o stare de pdrdginire cumplitd). iar eu cunosc mult prea pulin din tot ce el a repreznntat pentru neamul nostru.Ed. Timigoar4 1994. Nicolae Corneanu." Evocltri. qi cu bucuria cd acest crin ne-a fost trimis de Dumnezeu prin cel mai ales reprezentant al generatiilor de studenfi dintre anii 1943-1948. Prea Sfinfiei Sale Ptrrintelui Episcop Dr. Cu generozitatea cunoscutE" asoepta si rtrspundtr inteblrilor gnrpului nostru de studenfi ctrltruzindu-ne prin hIligul "certitudinilor" gtiinfifice spre imensa bucurie pe care fi-o poate da credinfa gi rugdciunea. avea preocupdri mai str4funde gi mai serioase decit politica- . Aceasti mdrtwisire este o dovadl cI tineretul. Timotei Seviciu gi Prea Sfinfiei Sale Pdrintelui Episcop Dr. generatii care l-au descoperit pe Plrintele Arsenie gi l-au cercetat. 48. ajuns in fafa Pilrintelui Arsenie. Gordian. aducem mulfumirile gi adAnca recunogtinld a soborului Mdndstirii Prislop inalt Prea Sfinfiei Sale Plrintelui Mitropolit Dr. Laurenfiu Streza. capitol din Lacrima prigoanei. Dimensiunea spirituala a P[rintelui Arsenie nu poate fi cuprinsl in cuvinte. Monahia Zamfta Constantinescu t Otilia Redulef Aroneasa: "Am ar^lt fericirea str-l cunosc in timpul vacanfelor de Pagti din anii 1945-l946la M6n[stirea Br&rcoveanu de la SAmbdta de Sus.

Gt.: P (!'a .E I 3Ox crti\ c-l-6 . -i lFfia) s-.Eoe .:- .= =e =>= Ec!o 'i:X:J d cr. .

o I oo q) >Tr rt Fr 0) cn tr z .

c4RAREA............ Merffiisirea.. . .......................39 2.... .. .. ..................... Cdrarea SfAntului Pavel ... incercarile......42 6. .......26 10.. ... 1l l... in pustia Carantaniei... Din ptrctrtogi.....18 6.. Cenzura invidiei..52 ... ..41 5.... ............... Cum incepe o datorie . ........ 16 5.. ...... .............. Luptam6ntuirii ...........21 7..............51 9....14 3.....47 8... 13 2......... twAtAumrELE REGTLoR ............37 l....... v cuvANr lNanqrp .................r pnEraTA ...........22 8.... .... CUPRINSUL SMERITA tNcHnIARE pAnnrrsrur ARSENTE . Noe gi Iisus ..... De la cdrma minlii at6rntr. Prin cuptorul smereniei.j.............................. Untovar[g nevtrzut . Saul gi David......... .......24 f.40 3........... Puiul necurat .... Iubirea e ctrrarea.29 I l.l4 4......... Soarele smereniei......... sfinfi.............44 7...9 r... 34 u... "Vr6jmag milostiv gi prieten viclean".. Semnul Crucii ...........40 4........... Vremea de plati ......... Lumina suferinfei........

.58 13.....78 m.. Pe trepte de-a rApa. Omul..""...... 119 13....60 14............................... CELE $APTE SURLE .. Ceasul primejdiei.. 140 7. Dumnezeu se roag[ .... 100 8............89 5..........56 12..... Rlspunsul poporului ...... 135 5..... Spre rugdciunea neincetatil . .. 161 11.. Dezlitnfuirea stihiilor .. .. ."66 16.......... Des[v6r9irea .........finalitate a omului ......... Merturia unui sftint..... .173 13. I 16 12...... 110 10...... ........... prin Taine..... Socotelile infelepciunii cu moartea.......................... .... ........123 15.... . ingeri cdzali .........12t 14. Sfatul din iad..................124 16.83 2...... 131 2..................132 3.. Ce ur:ndregte Dumnezeu ................. RAzBoruL NEv42uT..55 11. Sftinta Cruce p€ cer. 145 8..81 l.... Plata din urm[ a neascultilrii. Judecata milostivii.....94 6..... 156 10........ I 14 11.. Prin tAlcuirile Plrinlilor ........ ........ Lucrarea poruncilor stinge crizele voinfei ............ 151 9. ...............87 3.76 17" Tirani in poceinp .... 138 6..............................3s6 CUPRINSUL 10..... Apusul unui rege....... ........ ....... Glasul congtiinlei ... Proorocul de foc............ .....t29 l........... 169 12...................... ..177 ......... ... Chemarea cuv6ntului gi titcerea trastr la rtrspundere . .. Dup[ fire $ impotriva firii.... Spiritism....62 15.... Antihrist.... 133 4... Pustiirea firii omenegti in Adarn... .............. . Chemarca care ustur6. Continuarea binrinfei......". ......................126 rv............ Lupta dupE lege...........97 7....... Poruncile 9i 1ibertatea. Cei oe n-au necazuri......... Rlzboiul nevtrzut ...... Refacerea firii omenegti ln Iisus Flristos.. Urzirea cdderii ..................... zidire de mare pref ....... ..... 88 4.. ...... Puterea oare nu ascult6.. . ..... Sftinta Liturghie mai fine 1umea......... ..102 9................

.........." 201 20.. IcoNoMrI TAINELOR... 197 19.'. Cuvinte hotdrdtoare .......... .... ...... """""''""" """ 194 18............. Mecanismul eredit5fii... Dispozilii de drept bisericesc confirmate de genetice ...'...... ...-.267 27.....-242 15.-209 2.... Plri de om in pui de cer. Endocrinologie..............& -...-275 2. GAlceav6 de cuvinte. ..-.'. O rddtrcina a durerilor . Invitafii la dreapta socotealI . Cei ce-gi beau mintea.--...253 20... Un ciiluglr cu gAndul la mazlre.254 21. V6rstele iubirii ... kgile 9i fdrddelegile....218 5... Un rdspuns fioros.-.......-..--..vdrstele desnvdrqirii..247 17. intrebam gtiinla -'. Ereditatea mediul 9i destinu1. Cei curali cu rnima.180 15. .238 14. neurologie gi psihologie .... ...237 13........'.......260 24... Cadcopiii inte tAlhari '..-'..'..........-----."...... Cu sfiala cuviingei ......... ...'......-..........219 6..500 de ani...273 l.--..-....... ...... .......'.......'.... Nu se poate......'. 248 18.. EREDITATE $I SPIRIT .......... sau in fdrldelegi ndscufi ........ ............... ..-. --...228 f........ 182 16" GreEelile iubirii 9i dreapta socoteald...-............. -...........207 l...'.192 l7' Mlsurile """"""'......-278 .....29 26......--... O mzre pacoste cu descoperirea Americii .269 vr. .......259 23... O muscd pricinuiegte premiul Nobel .........-.......-........ Copiii nEscufi in lanfuri ........... Jalea int-un convoi de mongtri.......-...... sl nu se poatd .........214 4.-.......---249 19..... Gandud de hula....'.. -. Teoria cromozomicd..219 7... Unii-gi taie mintea in Scripturi -....'.235 12..-..--204 v.... Sfaturile evanghelice sau Ponrncile desdv6rqirii.-.. Un fel de psihanalizl .-'.....255 22.224 8... Copiii naturali..261 25.... Genetica acum 3....... Oameni din iad....'-..'.......'234 I l.'....--.. CUPRINSUL 357 14' cursele"""""""' """.. -. Destinul talanfilor ..... Furtund in picurii de roud . --...'244 16.232 10....21I 3.

......309 3................. ...". Legilejudec{ii ...293 7.. ..... O descriere a iadului ............. ""............... 1MPARATTTLE ruBrRrr ...... Pentnr o gregealtr wemelnic[.......337 Hotdrdrea S inodului Mitropolitan al Mitropoliei Timigoarei.... Dreptul intre iubire 9i sabie"...... ".....334 Notil asupra edifiei I..324 9......... 318 6.......283 5" Cdrma din zare.281 4.... .. ....... . Lucifer gi Antihrist ... Crinul de pe cruce........... 346 Noti asupra ediliei a II-a.........331 Preot Simion Todoran: Mtrrturisiri.................325 10............. Chemarea la inviere ....31I 4.298 vrr... .321 7............ .... 313 5... .....322 8. Vamegii vezduhului ..305 2....l....... Vederea prin vf........ o pedeapsl vegnic[?..-286 6. Rdspunzdtorii ..295 8.........349 ........ Semnul lui lona......................... Judecata particulard a sufletului ...... Mlrimea r6spunderii....... .. .......303 l.327 Nichifor Crainic: Scrisoare Plrintelui Arsenie ........ O sord a vie1ii.358 CUPRINSIJ'L 3. Iconomul nedrept ........

Monahia Tiparul exebutat la GRAPHO TIPEX Deva . MARIA SUCru Tehnoredactare compluteizat5.