You are on page 1of 47

TEHNOLOGIA DE REALIZARE A PROTEZEI PARTIALE

AMOVIBILE

PROTEZA PARTIALA ACRILICA


Indicafie: in edentafia par(iali intins5/ extinsS/ subtotal5, ca solufie terapeutici provizorie sau
tranzitorie

1. CAMPUL PROTETIC EDENTAT PARTIAL


DEFINITIE - cimpul protetic este reprezentat de totalitatea tesuturilor dure qi moi pe care
proteza le acoperi gi cu care vine in contact.

o Edentatia par{iali reprezintd starea patologici caracterizatb prin absen{a unui numir variabil
de dinti. de la 1 la 15.
o Ea poate ii:
- redusi: 1-3 dinti consecutivi (exceplie: lipsa celor ,1 incisivi )
- rntinsd: >.1 dinri con:ecutivi
- extins5: edentalia terminald care cuprinde ;i caninul
C6mpul protetic edentat parfial este format din:
Suport dento-parodontal
- dinlii restanti
- parodonliul lor
SuDort muco-osos
- oasele naxilale
- fibromucoasa acoperitozue

SUPORTUL DENTO-PARODONTAL
o este format din dinlii restanti fi parodonliul lor
o preia presiunile ocluzale gi le transmite fiziologic osului maxilar
o asiguri mentinerea si stabilitatea protezei ;i doar parlial sprijinul ei
o este evaluat prin examen clinic si paraclinic (Rx, modele de studiu)
Din(ii restanfi influenfeazi stabilitatea gi men{inerea protezei parfiale prin:
'i' Numhr - cu cat sunt mai mulli dinli restanli, cu adt mai bund va fi ancorarea protezei, deci
menl jnerea si sta b ilitatea protezei
* Repartizarea topograficS pe arcadS

["!D*]
-l' *\\ ..\
/
r"r.. ,t\
I
\
\u---- ----!J

Edentatie rarero-rronto-rarerata
Eoenraue latero-f rontotaterala Edentatie tatero"fronto-terminata Edentatie de hemiarcada

* Pozitia de implantare- dinlii limitanli ai bregei edentate fi cei antagoni$ti igi modificl
pozitia migrdnd spre edentalie.

Migrdrile pot fr:.


I orizontale (pentru dinfii limitanfi ai edentatiei)
- prin inclindre (basculare)- coroana se deplaseazl spre edentalie iar rdddcina in sens opus
- ptin translalie - corona gi rdddcina se deplaseazl in acelasi sens, axul final al dintelui fiind
paralel cu cel inilial
I verticale (pentru din{ii antagonipti edentafiei)
- egresiunea - dintele se deplaseazd spre edentalie impreunl cu procesui alveolar. coroana
clinicd nu-si modificI dimensiunea
- extruzkt -
dintele se deplaseazd fdrd procesul alveolar, coroana clinicd devine mai mare
decat cea anatomicl

{' Morfologia coronard este importantd in cazul dintilor stAlpi deoarece pe coroanele lor se
aplicd elementele de mentinere ;i stabilizare (crosete)
- ecuator alxqtomic - linia care uneste convexitAlile maxime de pe fegele laterale ale dintelui
- ecuator de implantare - paralel cu linia coletului, la 2,5 mm de acesta
- ecuatorul protelrc - linia ce uneste convexit5.tile maxime ale dinlilor stAlpi, in funcli de axul de
inse4ie al protezei
> este comun tuturor dintilor stiloi
z se delermini cu paralelograful:'
i impane dintele intr-o zond subecuatorial5 retentivi 9i o zon5 supraecuatoriali, neretentivd
(zona de sprijin)
Dinlii stAlpi cu coroane cilindrice, cu retentivitAli reduse, trebuie acoperili cu proteze unidentare !

SUPORTUL MUCO-OSOS
Suportul osos
- rol in sprijinul ;i stabilizarea protezelor
- format din:
{. La maxilar - bolta palatind
- creste alveolare
- tuberozitdti maxilare
{. La mandibuli- creste alveoare
- tuberculi piriformi
Suportul mucos este format din:
o Mucoasa fixd
o Mucoasa neutrd (pasiv mobili)
o Mucoasa mobild
SUPORTUL 0SOS maxilar
1. BOLTA PALATINA este formatd din:
- apofizele palatine ale oaselor maxilare
oasele incisive (in 2/3 anterioare)
lamele orizontale ale oaselor palatine (in 1/3 posterioard)
gaura palatind anterioard. - zona de emergenl[ a pachetului vasculo-nervos nazopalatin
gdurile palatine posterioare - zonele de emergen{d ale pachetelor vasculo-nervoase palatine
anterl0are

os lnclslY gaura palatina

apolizele palatine ale


oaselor maxilare sutura palatina
mediana
lamele orizontale ale sutura transversala
oaselor palatiDe
gaura palatina
POSterroara

POStertoara
La nivelul sutudi palatine mediene poate fi prezentd o exostozd, numitd torus p!g1!!4, cu
Jbmfi, dimensiune $i localizare diferitd, care poate influenla negativ protezarea (bascularea
protezei, leziuni ale mucoasei acoperitoare).
Prezenta torusului palatin necesita folierea modelului la acel nivel sau chiar exereza lui
chirurgicald, dacd dimensiunile sau localizarea lui o impun.
a in funclie de addncime, bolta palatinh poare fi plati, medie qi adAnci (ogivali).
o Bolta plati apare in general la pacienlii la care edentalia este urmarea bolii parodontale gi
favorizeazd. mentinerea protezei pe camp prin fenomenul de adeziune, dar este deficitari din
punct de vedere al stabilitdtii.
Bolta adAncd (ogivalS) este caracteristici pacienlilor care au avut obiceiuri vicioase in
copil5rie (sugerea policelui, respiralie oral[) si favorizeaz1 stabilitatea in sens orizontal a
protezei.
Bollile palatine cu adincime medie (15-17 mm) sunt cele mai favorabile protezdrii qi sunt
prezente la pacienlii care au pierdut dinlii in urma complicatiilor cariei dentare.

r-rr.r./
bolta palatina plata
\rft/
bolta palatina medie bolta palatina adanca

2. Crestele alveolare- proeminenle ce rezultd prin restructurarea procesului alveolar in urma


pierderii dinlilor
-prezintl 2 versan{i (V si O) 9i o muchie
-pot fi: sterse. medii sau proeminenre
-reprezintl suportul pentru Seile protezei
- au rol in stabilitatea protezei prin neutralizarea fo4elor orizontale
3.Tuberozititile maxilare - sunt proeminenle osoase hemisferice situate la extremitAtile distale ale
crestei alveolare
- pot fi r oluminoase sau :terse. rerentive sau nu
- rol in sprijinul, mentinerea gi stabilitatea protezei

SUPORTUL 0SOS mandibular


l.Creasta alveolari
- ale doi versanti si o muchie
- este mai redusd decdt cea maxilard din cauza resorbtiei mai accentuate; uneori muchia crestei se
apropie de liniile oblice, interne (crestele milohioidiene) gi exteme
- pe versantul lingual, in zona corespunz}.toare premolarilor, poate apare o exostoze numjtd torus
matzdibular, ca.re poate cauza dificultdli in protezare, la fel ca si tor-usul palatin
- rol in sprijinul protezei mandibulare
- rol in stabilizalea protezei mandibulare (prin versanli)
2.Tuberculii mandibulari (piriformi)
- proeminenle osoase de formd hemisferici, situate la extremitilile distale ale crestei alveolare, ce
apar dupi extractia molarului de rninte
- pot [i proeminenti sau srersi
- la acest nivel se inserl ligamentele pterigomandibulare
- cele 2/3 anterioare ale tuberculilor reprezintd zond de sprijin pentru proteza mandibulari

SUPORTUL MUCOS esre format din:


O Mucoasa fixa- acopera
- la maxilar- crestele alveolare.
- tuberozititile
- bolta palatind
- la mandibul[ - creste]e alveolare
- 1/3 anterioari a tuberculilor piriformi
o Mucoasa neutrd (pasiv mobild) - o bandi find cu lAlimea de aprox 2 mm, situatd la nivelul
fundurilor de sac V gi O gi la nivelul liniei Ah; se mobilizeazd doar sub acliunea unor factori
externt
o Mucoasa mobili continud zona de mucoasd neutrd $i acoperd formaliunile mobile de la
periferia cAmpului protetic (frenuri labiale, plici alveolo-jugale, buze, obraji, vdlul palatin)

2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PAP


O A. Baza
a B. Seile
O C. Dintii artificiali
o D. Elementele de men{inere gi stabilizare (CROSETE)

A.BAZA
Caracteristici
o conponenta protezei care vine in contact cu zona de sprijin a cAmpului protetic (bolta
palatind la marilar gi versantul L la mandibuld)
o are doud fe!e:
a) mucozald (in contact cu mucoasa fixd)
- nu se lustruie;te
- redd cu fidelitate microrelieful mucoasei
b) externh (spre cavitatea oral5)
- trebuie lustruitA perfect in scop profilactic (si nu lezeze pdrtile moi) ;1 igi.enic (sX nu retenlioneze
alimente si flori microbianl)
Roluri:
- uneqte ;eile protezei
- transmite presiunile masticatorii asupra zonei de sprijin precum gi de Ia o gea Ia alta
- asigur[ rigiditatea protezei
- participd la menlinerea protezei pe cAmpul protetic prin aciezrune
- in refacerea funcliei fonetice prin zona de afiiculare fonetici

Poate fi: - placl palatinl (la marilar)


- placd lingualX (la mandibuld)

PLACA PALATINALA
Placa palatinalS intinsi (total5)
o Limite:
- anterior- zona supracingulard a dillilor restanli
- posterior - linia Ah
- lateral- zonele supraecuatoriale ale dintilor restanti
o Indicatii:
- edentalii de hemiarcad[
- edentatii subtotale
Placa palatinali ameliorati
o Avantaje:
* reducerea senzaliei de disconfort;i de vomd
l'. menajarea simlului gustativ $i termic
o Poate fi:
) rdscroitd distal
)> decoletatl
i fenestrati
O Placa fenestratd
- zona centrall este decupat5, ldsAnd
liberi zona de mucoasi cu receptori gustativi
- rezistenla bazei este diminuatd din cauza suprafelei ei reduse, de aceea este indicatd armarea
extrinsecd cu plase metalice

PLACA LINGUALA
a uneste geile protetice si acoperd versantul L al crestei alveolare mandibulare
o se intinde de la nivelul fundurilor de sac linguale pan5 in zona supracingulard./
supraecuatoriald a dinlilor restanti mandibulari

B. SE ILE
O acoperd crestele alveolare
O oferl supofi pentru dinlii artificiati
o transmit fo4ele ocluzale suportului muco-osos (nefiziologic)
o rol in sprijinul gi stabilitatea protezei
o refac volumul ;i forma crestelor edentate afectate de atrofie si rezorbtie
O numdrul lor este egal cu numf,rul bregelor edentate
o fiecare lea prezint[ doi velsanti (V Si O)
o fiecare versant avand doud fete: una mucozalS si una externf,
C. ARCADA ARTIFICIALA
o Reprezintf, elementul funclional principal al protezei
o Dinlii artificiali pot fi realizali din:
Materiale organice:
.i. rdgini acrilice (PMMA)
{. rlsini acrilice reticulate
{. rlgini compozite
Materiale anorganice: poqeian

o Sunt disponibili in garnituri


o Fiecare producdtor are un cod de notare in func{ie de culoare, form[ si dimensiune
o Dingii mandibulari se pot adicula numai cu dinlii maxilari care au acelasi cod.

Dinfii artificiali din r5gini pot fi confecfionafi:


. INLABORATOR
. INDUSTRIAL
Din(ii artificiali realiza(i din materiale organice (risini)
ProprielSti fizice:
O duritatesatisfdcdtoare
o rezistenli redusi la abrazie
o aproape insolubili in fluidele olale
o suferX modificdri dimensionale
Avantaje:
o pot fi glefui! pentru a fi adaptali in spalii reduse
O se leagd chimic de baza protezei (nu au nevoie de retentii mecanice)
o transmit mai pulin fo4ele masticatorii la creasta subiacent[ decit cei din ceramicS
o nu abrazeazd smallul dingilor antagonigti
O nu produc zgomot la contactul cu antagonigtii
O nu se sparg
o pot fi individualizali prin aplicare de pigmenli fotopolimerizabili
Dezavantaje (PMMA)
o modificarea culorii in timn
o pot fi solubili in unii solventi
o rezistentd mai micd la abrazie
o pot determina scdderea DVO in timp, din cauza abraztei
Indicatii
O cAnd antagonigtii sunt dinti narurali sau tot acrilici
o cAnd spaliul interocluzal este mic
o in cazul unei resorblii accentuate a osului alveolar (nu transmit fo4ele cu aceea$i intensitate
ca cei din ceramicd deoarece sunt mai pu{in duri 9i absorb o parte din fo4ele masticatorii)
o cAnd pacientul preferd dinlii din acrilat
Dinfii artificiali realizafi din materiale anorganice (portelan)
o disponibili in numeroase forme, dimensiuni gi culori pentru a acoperi o largd varietate de
situalii clinice
O Sunt considerali incd standardul in privinla refacerii functiei fizionomice
o se leagi mecanic de baza protezei, de aceea sunt previzufi cu reten{ii sub formi de:
- pinuri (crampoane) - la dinlii frontali
- gduri diatorice - la dintii laterali
o Se realizeazd numai industrial, masa ceramicd este introdusd in tipare strat cu strat si apoi
arsd in vid la temperaturi de peste 1000.C
Indicatii
O creste alveolare bine rcprezentate
O la pacienfi care au pufiat cu succes proteze cu dinli din porlelan
o dacd antagonigtii sunt tot din po4elan
Avantaie
o Aspect foarte apropiat de cel al dinlilor naturali
a Mult mai rezistenti la abrazie
a Menfin DVO neschimbatd mai mult timp
o Nu-gi modificd culoarea in timp
o lnsolubili in solventi
Dezavantaie
o nu se auto-ajusteazA prin abrazie de aceea nu pot ulma ritmul de resorblie al osului alveolar,
astfel incat protezele necesit5 lrecvent ciptuqiri
o Sunt foarte duri gi transmit impactul fortelor masticatorii la osul alveolar cu o intensitate mai
mare decat cei din acrilat
o La contactul cu antagonigtii fac un zgomot caracteristic, care trddeazd prezenla protezei
o Se pot desprinde din baza protezei
o Sunt casanfi, se pot fractura
o Abrazeazd antagonigtii naturali sau acrilci
in funclie de inclinarea pantelor cuspidiene, dinlii artificiali pot fi:
1. Cuspidati
a. 33" si 30" (anatomici)
b. 20' (semi- anatomici)
2. Necuspidati 0o - ne-anatomici
3. Forme speciale

D. ELEMENTE DE MENTINERE, STABILIZARE SI SPRIJIN

Crogetele clasice din sArmi


Se realzeazd din:
o sirma trefilati cu sectiunea rotundi gi diametrul 0,6-0,g mm
o aiiaje de olel inoxidabil rip wipla
o aliaje de Au platinat 750%c
o prezinti o mare elasticitate in toate sensurile
o au contact redus (liniar) cu dintele

o Crofetul cervico-ocluzal (cu umir) poate fi:


- deschis dental
- deschis edental
o Croqetul cervico-alveolar (cu buctd)
- deschis dental
- deschis edental
o Cro$etulmuco-alveolar
- Se aplici pe mucoasa versantului V al cr-estei frontale maxilare
- O ansi dubli de sirmi de wip.la de 0.7mm
- Nu este vizibil
- Are rol in menginere $i stabilitate

Crogetele clasice din acrilat


o Fac corp comun cu proteza, pornind din bazd sau ga si pot fi:
- alveolare
prelungiri ale;eilor (pelote sau digitatii) cu grosimea de 2-3mm. care se aplici pe zonele retenrive
ale crestei alveolare. V sau O
- dentare - cel mai cunoscut este cros,etul "in turi de ;ah" Kemmeny;
dezavantaj: se fractureazi ugor gi se repard greu
- dento-alveolare - formi de inel seclionat pentru a putea fi inserate pe dinte;
- se sprijind pa4ial pe dinte. pa4ial pe procesul alveolar

Crogete moderne din risini acetalice (Acetal Dental, Dental D)


.t Utilizate de peste l0 ani
.i. Sunt fizionomice (20 nuanle disponibile)
.i. Rezistenld la rupere.forfecare si abrazie
{. Rigiditatesuficienti
* Netoxice
.1. Se lealizeazi orin iniecrie

Crogete moderne din materiale termoplastice flexibile (FLEXITE, VALPLAST)


FLEXITE
a material termoplastic pe baza de nylon
O monomer-free
I biocompatibil ;i hipoalelgenic
o inert dpdv biologic
o are flexibilitatea echivalentd cu a sArmelor din aliaje nobile
o Se prelucreazi prin injeclie
ALGORITMUL CLINICO.TEHNOLOGIC DE
REALIZARE A PAP
EXAMBNUL PACIENTULUI, STABILIREA DIAGNOSTICULUI $I A PLANULUI
DE TRATAMENT
o A I\I PRENTAREA PRELIiVIINA RA
a REALIZAREA MODELULUI PRELIMINAR
a REALIZAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE
a AMPRENTAREA FUNCTIONALA
o REALIZAREA MODELULUI FUNCTIONAL
o REALIZAREA MACHETELOR DE OCLUZIE
o DETERMINAREA SI INREGISTRAREA RELATIILOR INTERMAXILARE
a MONTAREA in sruur.q.roR
a REALIZAREA CRO$ETELOR
o REALIZAREA MACHETEI APARATULUI GNATOPROTETIC PARTIAL
AMOVIBIL
o VERIFICAREA MACIIETEI
a DEFINITIVAREA MACHETEI
o TRANSFORMAREA MACHETBT iN lp.q.n,q.T GNATopRorETrc FINIT
o ApLICAREA ApARATULUI GNATopRorrrtc iN CAvITATEA sucarA

Este copia negativd a cAmpului protetic, care inregistreazd cu fidelitate zona de sprijin ;i cu
aproximalie zona de inchidere marginali
Se inregistreazi cu portamprente standard

DEFINIIIE: Modelul preliminar este reproducerea pozitivi, statici, a cAmpului protetic edentar
pa4ial, ce redd cu fidelitate zona de sprijin gi cu aproximalie zona perifericd de inchidere marginald.

Elemente componente:
- soclul
- grosime 2 cn.r
- formi geometrici: pentagon (maxilaf . trapez (mandibuld)
- modelul propriu-zis

Rol
- completarea examenului clinic al pacientului (model de studiu)
- document medicoJegar
- stabilirea planului de tratament
- realizarea pofiamprentei individuale
Material -gipsul obignuit (alabasrru - tip II)

Materiale si instrumentar necesar pentru realizarea modelului :


- amprenti preliminard
- bol de cauciuc
- spatule inoxidabild, rigidi, latd
- vacuum-malaxor
- ghips alabastru (Tip II alb)
- apd de la robinet sau apd dist ata, la temperatura cameret
- mdsut[ vibratoare
- soclator sau conformator pentru soclul

Tehnica de lucru
1. Ieienizarea amprentei ll.reliminare
- srtdlare cu apd pentru indephrtarea urmelor de sdnge 9i salivd
- dezinfectare
{' imersie in solulii antiseptice, antimicrobiene, antifungice gi antivirale (hipoclorit de sodiu
17c, glutaraldehldd 2qo, glutaraldehidd cu fenol, clorhexidin5, clorurd de benzalconium.
bromocet 27o)
'l.pulverizare cu spray-uri speciale (ex. Dimenol/septodont
- spray dezinfectant pentru
amprenle. pe baza de alcooJ izopropilic: se pul\erizeaza amprenra. se agteaprd l5 minure,i
se clxtegte cu grija. Nu atacd suprafala amprentei gi nu produce varialii dimensionale)
2, Examinarea amprentei preliminare
- dacX amprenta a cuprins in totalitate suprafala de sprijin a cAmpului protetic
- daci materialul de amprentd este sus{inut de pofiamprent6
- daci suprafala amprentei este netedi, firi discontinuitEli sau goluri
- dacd materialul de amprentd nu se desprinde de portamprentd
- daci marginile amprentei sunt modelate
- dacX pofiamprenta a fost centrat[ pe cAmp (mzrginile au grosime egali)
3. Ttasarea periferiei cAmpului protefic pe arnprenta preliminard
- Cu un creion chimic sau marker netoxic
- Conturul trasat pe materialul de amprentA se va transfera pe gipsul modeluiui preliminar,
constituind un ghid util tehnicianului in realizarea portamprentei individuale.
4, Prepararea pastei de shins
Propo4ia: 3 pirti ghipsil parte api. pentru oblinerea unei paste de consistenlX fluidd.

Metode:
'Metoda saturafiei progresive *
apa, mdsurat1 cu un cilindrl gradat, se introduce in bol iar
pulberea de gips se presard incat, pentru ca aceasta s[ absoarbi apa in cel pulin 20 secunde.
Niciodati nu se pune apa peste pudra, nici nu se mai adaugi apd daci pasta este prea groasi.
Mala-tarea pastei se poate face manual (cu spatula) dar este de preferat 1a vacuum-malaxor (evitd
incorporarea bulelor de aer)
Timpul de spatulare:
- 30 secunde - la vacuum-malaxor
- 1 minut (cite 2 mischri/sec) - manual

Metoda amestecului predozat


. apa $i pulberea de gips sunt predozate qi se gisesc in recipienre separate.
' In momentul preparf,rii pastei, se introduce apa in recipientul in care se giseste pulberea de
glps, se agitd energic, apoi se toarn[ in amprenta a$ezata pe mdsula vibratoare.
5. Tunnrea modelului preliminar
- in maxim 20 minute de la amprentare (alginat)
- in 24 de ore pentru amprenta cu materiale siliconice
- Portamprenta este a$ezatd pe m5suta vibratoare iar pasta de gips este introdusd progresiv in
amprentA, depundndu-se pe zona cea mai proeminentl a amprentei (bolta palatinx
- la
maxilar, marginile - la mandibul[).
Vibrarea amprentei in timpul tumirii
- fayorizeaz1. curgerea pastei de gips in toate detaliile amprentei
- impiedicd formarea bulelor de aer
- favorizeazd. condensarea granulelor de gips.
in cazul in care nu existd o mdsulX vibratorie in dotare, vibrarea poate fi oblinutd prin lovirea uqoari
a portamprentei de masa de lucru
6. Realizarea soclului
Metoda clasicd: restul de pastd de gips, aflatx incd in fazd plasticr, se a;eazd pe masa de lucru iar
peste ea se rastoarnA amprenta preiiminari cu modelul tumat antedor:
- se preseazX pAnd cAnd indllimea soclului ajunge la 1,5-2cm iar suprafala portamprentei este
paraleld cu planul mesei de lucm.
- se indepifteazd surplusul de ghips la distanld de 0,5-1 cm de marginile portamprentei, prin
seclionare cu culitul pentru gips.
Metoda modernd:
- pasta de gips se introduce intr-un conformator prefabricat (care di soclului o formf,
semicirculard). peste care se aseazd portamprenta cu modelul turnat anterior
Prin aceastd metodX nu mai este necesarl etapa de soclare
7. Demularea - desprinderea modelului din amprenti dupX priza gipsului, prin tractiune exercitatf,
pe mAnerul portamprentei
8. Soclarea - finisarea soclului (realizarea formei geometrice specifice)
- Manual - cu culitul pentrl gips
- Aparatul de soclat (un polizor de laborator cu un disc abraziv mare, vertical)
Se realizeazi numai in situalia in care nu s-a utilizat un conformator pentru soclu.

PORTAMPRENTA INDIVIDUALA
Defini(ie- suportul rigid, nedeformabil, pentru materialul de amprentf, funclionald, ce corespunde
particularitailor individuale ale fiecdrui cAmp protetic.
Elemente componenete:
I.BAZA
2. ELEMENTE ACCESORII
- mAner
- butoni de presiune
- elemente de intdrire
- borduri de ocluzie (rar, doar la indicagia medicului dentist)
l.Baza
- Acoperh suprafala de sprijin a cdmpului protetic
- Trebuie sd aib5 grosimea 1,5-2 mm gi uniformi pentru a rezista la presiunile exercitate in timpul
amprentdrii
- SI fie stabild pe model (si nu basculeze)
- Marginile si se opreascf, in zona de mucoasi neufA, si fie rotunjite gi si ocoleasci elementele
mobile de la periferia cAmpului protetic
2' MAnerul - situat pe linia median[, mijlocul crestei alveolare sau pe bolta palatinl (in func{ie de
tipul de edentalie)
- Are formd paralelipipedicd gi felele laterale ugor concave, pentru a favoriza manipularea in
timpul migclrilor de amprentare
3. Butonii de presiune:
- se realizeaza numai la portamprenta individuald mandib.
10
- se aplicd pe mijlocul crestei, in zona corespunzXtoare premolarilor, sau in zona cea mai declivd a
crestel
- au formd paralelipipedicI
- dimensiuni: L=10-15 mm, l= 4-6mm. h= 5-7 mm
- indltimea si litimea se coreleazd de obicei cu cea a crestelor alveolare
ROL - exercitarea de presiuni uniforme qi echilibrate pe cAmpul protetic in timpul amprentlrii
Elementele de intirire:
Rol: miresc rezistenla bazei portamprentei mandibulare realizate din placl de bazd
- plScufe metalice aplicate in grosimea versantului L al portamprentei
- sArmi de 1 mm diametru qi 10 cm lungime, aplicatd pe versantul L sau pe mijlocul crestei
Borduri de ocluzie:
- utilizate rar, numai la indicalia medicului, cAnd amprenta func{ional5 va fi inregistratd sub
presiune ocluzalS
- reproduc dimensiunea qi pozi(ia arcadelor dentare

Materiale pentru confectionarea portamprentei individuale:


- Placi de bazi (din rd;ini naturale-schellac sau artificiale - polistiren)
-Rigini acrilice autopolimerizabile (Duracrol/Spofa, Candulor C Plast/Candulor, GC Ostron/GC,
Trayplast/Vertex Dental)
- Risini compozite fotopolimerizabile (Palatray/Kulzer, Individo Lux/Voco, Ultra Tray/Candulor.
SR Ivolen/ Ivoclar)
- Rfuini acrilice termopolimerizabile (rar)
- Materiale termoplastice (prelucrabile prin termoformare)

PORTAMPRENTA INDryIDUALA DtN PLACA DE BAZA


Plicile de bazl
- utilizate in special pentru realizarea portamprentelor individuale maril.are.
- au formi trapezoidal5 (cele pentn.r portamprenta maxilar[) sau de "V" (pentru pofiamprenta
mandibul5) gi grosimea de 1,5 mm
- compozilia chimicd - rSgini naturale (Shellac) sau sintetice (polistiren), la care se adauga
diversi coloranti.
- sunt materiale temroplastice qi se plastifiazd la flacf,ra becului de gaz.
Avantaje
- tehnicl u$oarl gi rapidd
- pret de cost redus
Dezavantaje
- rel islen lA mecanica redusa
- sunt casante, se lractureazi usor
- la temperaturd ridicati se deformeazl
Indica{ie: pentru amprenta funclionali maxilard luatd cu materiale de consistentX fluidd

Tehnica de lucru
- se traseaz5 pe modelul preliminar periferia cAmpului protetic (zona de mucoasd neutrd)
- se izoleazd modelul preliminar prin imersie in api (5 minute) sau cu pudri de talc
- se deretentivizeaz6 dinlii restanli prin acoperirca lor cu o folie de staniol
- se plastifiazd placa de bazl uniform ;i se adapteazd pe model in limitele trasate anterior, prin
presiune digital[, incepAnd dinspre bolta palatind spre periferie (1a maxilar) qi dinspre versantul L
spre V (1a mandibuld)
- se seclioneazd excesul (cu foarfeca sau spatula inc[lzitd), iar marginile se rdsfrAng astfel incat sd
se incadreze in limitele trasate pe model, sX fie rotunjite ;i cu grosimea de 1.5-2 mm

11
-modelarea manerului - excesul de placi de bazd se plastifiaz[ ;i se aplicd pe linia mediand, pe
mijlocul crestei alveolare (sau al bollii palatine) realizAnd un mXner cu inAllimea 9i lilimea
incisivilor centrali
- modelarea butonilor de presiune - au formd paralelipipedici, se lipesc pe mijlocul crestei
alveolare, in zona corespunzXtoare premolarilor inferiori
- prelucrarea portamprentei individuale - cu pile de mind, hirtie abrazivd (;mirghel) sau
instrumental rotativ dar 1a vitezd redusd si fdrd exercitare de presiune, deoarece materialul
termoplastic se tope$te

PORTAMPRENTA INDIVIDUALA DN ACRILAT TERMOPOLIMERIZABIL


Realizarea portamprentei individuale din acrilat termopolimerizabil irnpune ca in prealabil sd se
realizeze o machetd din ceard care apoi va fi transformati in portamprenti finitA.

Avantaje:
- au rezistenti crescutS.
- pot fi utilizate gi pentm reahzarea machetelor de ocluzie sau pentru baza viitoarei proteze
Dezavantaje:
- tehnicd laborioasd (multe faze de lucru)
- prel de cost ridicat
Tehnica de realizare a machetei portamprentei individuale
- se trasezd pe modelul preliminar periferia cdmpului protetic
- se izoleazi modelul
- se plastifiaz[ o folie de ceard, roz;i se adapteazd pe model, in limitele trasate anterior; excesul se
indepfu'teazd cu spatula
- realizarea elementelor accesorii (mdner, butoni de presiune, elemente de intdrire)
- transformarea machetei in podamprentd finiti

PORTAMPRENTA INDIVIDUALA DDJ ACRILAT AUTOPOLIMERIZABIL


Rd;inile acrilice autopolimerizabile polimerizeazd la temperatura mediului ambiant, reacfia de
polimerizare fiind iniliatd chimrc.

Avantaje:
- rezistenld mult mai mare decAt a pldcii de bazi
- tehnici de realizare simpl5
- permite amprentarea cu orice tip de material de amprentd

Tehnica de realizare din acrilat autopolimerizabil Royaldent


. Se introduce pulberea in recipient apoi se adaug[ monomerul pAni cAnd toati pulberea este
umeziti qi are un aspect de cristale de zdpadd
. se amestecd cu spatula pAn[ c5nd amestecul devine omogen, apoi se acoperi cu o pliculI de
sticld $i se lasi in repaos 7-10 minute
. materialul este indepdrtat din recipient cu degetele umede si aplicat intre doui plicule de sticli
umezite in prealabil
. Se preseazd materialul intre cele doud pldcule de sticli pind se obline o folie de acrilat cu
grosimea doriti
. Modelul preliminar se hidrateazd prin imersie in apd 3-4 minute
. Folia de acrilat se aplicd pe model, se indep[neazd excesul, din care se mode]eazd elementele
accesorii
. Polimerizarea poate decurge in doui moduri:
- Autopolimerizare clasicd - se ob{ine o poftamprenti opacd
12
- Autopolimerizare \a rece (termobaropolimerizare)
- la 40.c gi presiune 4 bari, timp de 4 minute
- se obline o portamprentA transparent5

PORTAMPRENTA INDIVIDUALA D[\ NA$TNT COMPOZITE FOTOPOLIMERIZABILE


sunt liwate sub formd de pldcule preformate, de formi trapezoidald sau potcoava, cu grosimea de 2
mm, protejate de luminE printr-un ambala de culoare inchiih.
Fotopolimerizarea - in incinte speciale cu halogen sau luminr ultraviolet: TRLAD (Dentsply),
SPECTRAMAT (Ivoclar), INDIVIDO LIGHT BOX (Voco), polylux (Bredent)
Timpul necesar polimerizfuii esre de aproximativ 3-5 minute.
Avantaje:
- tehnica de lucru uqoari 9i rapidi
- timp de lucru nelimitat
- portamprentA rezistent[, foafie dgidi
Dezavantaj:
- pre! de cost mai ridicat
- necesiti dotare speciald

AMPRENTA FUNCTIONALA -fazd clinici

MODELUL FUNCTIONAL
Definitie- imaginea pozitivd a cAmpului protetic, ce reproduce cu fidelitate toate detaliile acestuia,
atat zona de sprijin cAt ;i zona periferici (de inchidere marginal[)
Condifii:
- sd reproduci cu mare fidelitate cele mai fine detalii ale amprentei
- si fie exact
- sd nu sufere modificdri volumetrice qi chimice
- si fie rezistent la presiunile exercitate asupra lui
- si fie dur
Roluri:
- realizarea machetelor de ocluzie
- realizarea machetei protezei
- va fi patle componentA a tiparului
Material qi instrumentar necesar:
' - amprentd functionald
- bol de cauciuc
- spatuld inoxidabil[ (de preferat vacuum-malaxor)
- ghips dur de tip III (Moloanol
- apd de la robinet sau apd distilati, la temperatura camerei
- misuti vibratoare
- conformatoare pentm soclul modelului (sau soclator)
Tehnica de realizare:
I. Igienizarea amprentei funclionale
2. Examin area amprentei funclionale
' Repartizarea materialului de amprenta pe suprafala portamprentei individuale
. Aderenta materialului la suprafala portamprentei
. Centrarea amprentei pe suprafala campului protetic
. Modelajul marginilor in conformitate cu fundurile de sac
3. Tuntarea modelului

13
- se preparl pasta de gips dur de consistenld fluidi (recomandabil la vacuum-malaxor pentru
oblinerea duritatii maxime a modelului)
- se toarnA (prin vibrare) in amprentd, incepAnd cu zonele cele mai inalte
- pentru economie de material, modelul poate fi turnat din gips dur iar soclul din gips obignuit; in
acest caz, soclul se va realiza numai dupd priza completd a gipsului dur (40-60 minute), in caz
contrar, gipsul obiqnuit absoarbe apa din gipsul dur gi-i reduce duritatea de suprafagd.
5. Demularea
- indepdrtarea modelului din amprenth dupd priza gipsului
- se face prin tracliune uqoard pe mAnerul portamprentei individuale, cu atenfie, pentru a nu fractura
dinlii restanli
6. Soclarea- se realizeazd manual sau la aparatul de soclat
-forma soclului modelului funclional este semirirculard.
- Nu mai este necesard in cazul utilizdrti conformatorului

MACHETA DE OCLUZIE
Definifie - piese protetice intermediare care reproduc temporar baza gi arcadele artificiale a]e
viitoarei proteze.
ROLURI:
.
Stabilirea orientirii 9i direcliei planului de ocluzie
.
Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior
.
inregistrarea rapoaflelor in termax iiare
.
Trasarea reperelor necesare alegerii si montdrii dintilor artificiali
Elemente componente:
I. BAZA
2. BORDURI DE OCLUZIE

I.BAZA - este asemdnitoare cu baza pofiamprentei individuale


- vine in contact cu zona de sprijin a cdmpului protetic (bolta palatind, creste alveolare - la maxilar.
versantul lingual, creste alveolare - la mandibuld)
- reprezintd suportul pentru bordurile de ocluzie
Conditii: - sd fie realizatd strict in limitele cimpului protetic
- sX fie stabili pe cAmpul protetic, sd nu basculeze
- sd fie rigidX gi rezistentl la presiunile care se vor exercita asupra ei in timpul determinlrii relaliilor
intermaxilare
- marginile sa fie netede $i rotunjite, sd ocoleascd elementele mobile de la periferia cAmpului
protetic, pentru a nu leza pdrlile moi gi a nu fi antrenate de contraclia elementelor mobile
Materiale:
- pl5ci de bazd
- materiale termoplastice
- rdgini acrilice auto, termo sau fotopolimerizabile

2. BORDURILE DE OCLUZIE - componentele machetei de ocluzie care refac temporar volumul


;i forma arcadei artificiale
Materiale:
- ceard. roz sau albd
- mase termoplastice (Stents, Keff)
Caracteristici:
- dimensiuni - frontal: h= 10-12mm, l=6mm;
- lateral: h = 6-8 mm. I = 8-10 mm
-limita posterioard a bordurii este situatl corespunzdtor fetei distale a M1

I4
-extremidtile distale sunt tiiate in unghi de 45'pentm a evita contactele premature dintre bordura
maxilari 9i mandibularl in timpul inregistrlrii relatiilor intermaxilare
- forma bordurii este paralelipipedicA (p5trati pe secfiune), cu felele plane ;i netede, iar unghiurile
rotunjite
- sunt fixate pe muchia crestei, cu exceplia zonei frontale maxilare, unde se pot fixa u$or
vestibularizat

Tehnica de lucru:
a) Realizarea bazei
1. Se traseazd pe modelul funclional periferia cAmpului protetic
2. Se izoleaz1 modelul funcfional (5 minute in api)
2. Se plastifiazd placa de bazd qi se adapteazi pe model, pAnd la periferia cAmpului protetic
3. Se indeplrteazd surplusul gi se netezesc marginile
b) Bordurile de ocluzie pot fi confeclionate prin 3 metode:
f . introducerea cerii topite intrlun conformalor de formi paralelipipedicd sau de potcoava
2. din batoane de ceard preformate
3 . Dintr-o folie de ceard plastifiatd gi modelati manual sub formd de baton paralelipipedic
Muchiile bordurii trebuie realizate rotunjite iar suprafetele plane.
Fa(a ocluzald - sd fie periect pland gi sd realizeze unghiuri de 90' cu felele V gi O

ROLURILE MACHETELOR DE OCLUZIE


1. DETERMINAREA SI INNNCTSTNANNA RELATIILOR INTERMAXILARB
- curbura V a arcadei frontale superioare (refacerea plenitudinii buzelor;i obrajilor)
- dimensiune verticali a etaiului inferior (subnazale-gnation = comisura bucald-unghiul extern al
ochiului)
- pozilia mandibulei fa1[ de ma-rilar in relatie centricd
- Nivelul si orientarea planului de ocluzie
Nivelul planului de ocluzie
- frontal- 2 mm sub marginea libera a buzei superioare
- lateral- la mijlocul distanlei dintre clestele edentate (mai aproape de cea mai resorbitd)
Direcfia planului de ocluzie
- Se determin5 cu pldcula FOX
- frontal- paralel cu linia bipupilard
- lateral- paralel cu planul lui Camper (tragus-aripa nasului)
2. TRASAREA UNOR REPERE PENTRU ALEGEREA SI MONTAREA DINTILOR
- linia mediani- pe ambele borduri
- liniile caninilor- numai pe bordura maxilard
- linia surAsului- numai pe bordura maxilard

MONTAREA IN SIMULATOR
DEFINITIE
simulatoarele sunt dispozitive care imitd, pa4ial sau total, mi;cdrile mandibulei, fiind construrte
dupd modelul sistemului stomatognat, gi care menlin modelele funclionale in pozilie de relalie
centricd, dupd inregistrarea acesteia in cavitatea oral5.

Clasificarea simulatoarelor dupI criteriul funclional:


I. OCLUZOARE
2. ARTICUL4TOARE

15
OCLUZORUL
- este cel mai simplu simulator
- imitd numai mi$cdrile vefiicale ale mandibulei, de inchidere-deschidere
- poate reproduce pozilia de intercuspidare maximd (M) gi dimensiunea vertical[ de ocluzie
(DVo).
Ocluzorul
- doui brale * unul mobil (superior) gi unul fix, angulat la 100-120" (inferior)
- un ax balama - in jurul ciruia se deplaseazd bratul mobi-
- un surub - care menline distanta dintre brate
- o contrapiulifi - care blocheazd surubul

ARTICULATORUL
- 2 BRATE - unul superior (mobil) si unul inferior (fix)
- sistemul de articulare dintre cele doua brale
- tija vertical5 care menline DVO
- platou incizal pe care gliseazf, extremitatea inferioard a tiiei verticale
- platou metalic ce malerializeaz| planul de ocluzie
- accesoriile pentru montarea modelelor
Articulatoarele pot fi:
. Neprogramabile(medii)
- inclinarea medie a pantelor articulare de 30"- 34"
- unghiul Bennett: l5- 18'
- distanla intercondilianf, - aprox. 104 mm.
- singurul parametru reglabil este ghidajul incisiv
. Par{ial programatrile (semi-adaptabile)- parametrii reglabili:
- panta tuberculului articular (traiectoria condiliand)
- panta retroincisiva
- unghiul Bennett (unghiul dintre traiectoria miscarii de protmzie si traiectoria miscarii de translatie
inregistrata de condilul inactiv in miscarea de lateralitate)
-distanla de la punctul interincisiv la axa de rotalie pure
' Total programabile (adaptabile)- Posibilitatea de reglaj a tuturor constantelor dinamicii
mandibulare
. Elecromecanice (programate de calculator)

Funcfie de construcfie, articulatoarele pot fi:


TIP ARCON- Bilele condiliene sunt ata$ate la bralul inferior (echivalentul mecanic al mandibulei).
NON-ARCON- Bilele condiliene sunt atasate la bralul superior

Pentru monta,rea modelelor in simulator este necesard transferarea datelor inregistrate in cavrtatea
oral6.
Aparatura de transfer este in funclie de tipul si complexitatea simulatorului utilizat:
- ocluzoare;i articulatoare medii (neprogramabile)- machetele de ocluzie
- articulatoare parfial gi total program abile - arcurile faciale
Arcurile faciale permit inregistrarea qi transferarea in articulator a:
- pozifiei modelului superior in raport cu axa-balama (care trebuie sd fie cea pe care
maxilarul superior o are in raport cu ATM)
- axul bicondilian
- panta tuberculului articular
- punctulinfraorbitar.

ARCUL FACIAL
- un cadru metalic in formi de ..U" deschis oosterior
- extremitdlile vizeazI ATM

16
- pe por(iunea orizontalA, median este o tijd culisabild ce sustine un sistem de retenlie in forml de
furc[ sau porcoavS, pe care se fixeazi bordura machetei de ocluzie superioare
- tot in po4iunea orizontald a cadrului metalic mai existi o tiji culisabilS ce vizeazi punctul
suborbitar - pentru stabilirea planului Frankfurt (infraorbitale - tragus.)
- la nivelul extremitdlilor se afl5 2 tije culisabile sau 2 creioane de inscriere, ce vizeazd proiectia
regumentard a axului gamieri.

MONTAREA ilq OCTUZOR


Reguli:
1. planul de orientare ocluzal5 trebuie sd fie paralel cu un plan orizontal (planul mesei)
2. planul medio-sagital al complexului machete de ocluzie-modele functionale trebule sA se
suprapunA peste planul medio-sagital al ocluzorului (perpendicular pe axa balama)
3. distanla dintre axa batama gi punctul interincisiv (interseclia liniei mediene cu planul de ocluzie)
trebuie si fie 9-10 cm.

Dupd determinarea relaliilor intermaxilare ;i trasarea reperelor necesare alegerii montlrii dintilor
;i
artiflciali, machetele se solidarizeaz[ intre ele la nivelul bordurilor de ocluzie (prin lipire cu cearh
fierbinte sau cu anse metalice in formi de,.U" aplicate cate doui bilateral gi una paiamedian). se
repozilioneazi pe modele gi se trimit in laborator pentru a fi montate in ocluzor

Tehnica de montare:
1. Se verificd ocluzorul
2. Se reduce din in5llimea soclurilor astfel incat sX rdman5 cam de 15mm grosime
3. Pe supralala bazald a soclurilor se fac ganluri de retenlie, cu adancimea de 1,5-2 mm
4. Se solidarizeazd ansamblul modele/machete de ocluzie cu bele de chibrit lipite cu cearb la nivelul
soclurilor, unul frontal si 2lateral
5. Suprafala soclurilor modelelor se umezefte, pentru a evita ca pasta de gips sr facd prizd
instantaneu (ca urmare a absorbliei apei de cltre modelele uscate)
6. Se plaseazl con.rplexul modele/machete de ocluzie intre bralele ocluzorului si se verifica dacl
rdmAne un spaliu de cel puln 5 mm intre soclul modelului maxilar gi bra1ul superior al ocluzonrlui.
cAnd acesta este inchis; se blocheazl gurubul distanlator in aceasti pozilie.

7. Fixarea modelului mandibular


- se prepard pastl de ghips gi se depune pe masa de lucru, apoi se introduce in ea bralul inferior al
ocluzorului astfel incat s[ fie in conracr cu masa.
- peste bralul inferior se pune o noui cantitate de gips, apoi se ageazd complexul
machete/modele cu partea distald orientath spre axul balamalei, conform regulilor de
montare
- se apasl pdnE cdnd soclul modelului inferior atinge bralul inferior al ocluzorului, penuu ca
stratul de ghips interpus sd aibi grosime minimi
- surplusul de ghips care a refluat distal se indepdrteazd pentru a nu bloca gurubul 9i
con trapiu Jiga.
8. Fixarea modelului maxilar-
- dupd priza gipsului cu care s-a fixat modelul mandibular, se verificd din nou daca inffe
bralul superior al ocluzorului ;i soclul modelului maxilar s-a menlinut spaliul de minim 5
mm
- se aplicd pastr de gips pe soclul modelului, se inchide ocluzorul si se depune o noui
cantitate de ghips peste bralul acestuia, care va fi modelati sub formi de calota emisfericd
9. Se transferd reperele de pe bordurile de ocluzie pe modele:
- linia mediand - se prelungegte de pe bordurile de ocluzie pe soclurile celor 2 modele
-liniile caninilor - se traseaza numai pe modelul superior
- linia surisului - se transferd trasaird douh linii paralele pe soclul modelului superior; drstanla
dintre ele este egald cu cea dintre linia surasului si planul de orientare ocluzald

1.1
-planul de orientare ocluzal5, marcat de intilnirea dintre bordurile de ocluzie, se traseazd pe
soclul modelului superior printr-o linie paraleld cu acesta; distanla dintre acestd linie gi planul de
ocluzie se mdsoard qi se inscrie pe soclul modelului superior, pe linia mediand
- curbura V a bordurii machetei superioare - arcul de cerc pe care se vor monta felele vestibulare
ale dinlilor frontali superiori; se inlegistreazd cu o cheie de ghips sau se traseazA pe pl5cula Pedro
Saizar
- linia mijlocului crestei alveolare - se traseazd de la nivelul caninilor pdnd la tuberozit5{i
(respectiv tuberculi) qi se prelungegte distal pe soclu, aceast[ linie are rol in montarea dinlilor
laterali, deoarece santul mezio-distal al dinlilor artificiali trebuie sd se suprapund peste aceastf, linie.
Pe modelul mandibular se traseazi linia mijlocului crestei alveolare 9i in zona frontalf,.

Dezavantajul montirii in ocluzor:


ocluzorul poate imita numai migcirile in plan vertical ale mandibulei, de ridicare 9i coborire, de
aceea montarea dinlilor artificiali se face fdr[ verificarea rapoartelor de oc]uzie in migcirile in plan
orizontal (propulsie, retropulsie, lateralitate dreapta/stAnga).

MONTAREA iN annCUnq.ronuL MEDIU (NEPROGL{MABIL)


1. Pregitirea modelelor
- trasarea liniei medio-sagital pe suprafala bazalS a soclului modelului superior
- Realizarea unor santuri de retentie pe soclul modelelor
- modelele sunt hidratate in apd 3-4 minute
2. Pregitirea machetelor de ocluzie - realizarea unor chei de reper, in zone diferite (frontal, latelal
dr. gi stg.) necesare pentru repunerea lor in aceeagi pozilie dupd ce vor fi desolidalizate pentl-tl
montare
3. montarea modelului superior
- se desolidarizeazd machetele de ocluzie
- se a;eazd modelul superior pe planul de orientare proteticA, astfel incat linia mediand a modelului
s[ coincidl cu cea a bralului superior iar punctul interincisiv si fie in dreptul incizurii platoului
ocluzal
- se solidarizeazd boldura de ocluzie prin lipire cu cearl la planul de orientare protetici
- pasta de gips se aplicd pe suprafala bazali a modelului superior, se coboar'5 bralul superior pini la
contactul tijei verticale cu platoul incizal;
- pasta de gips se modeleazd sub formd de calotb hemisfericd
.1.montarea modelului inferior
- se rastoarna articulatorul cu bratul superior in jos
- Se indepirteazd planul de orientare protetici si se inlocuieste cu accesoriul pentru montare
- se repozilioneazd modelul cu macheta de ocluzie inferioard in relalie centrici 9i se
solidalizeazd provizoriu cu cear5 topitA;
- pasta de gips se depune pe soclul modelului inferior, dupd care se inchide arlicuiatorul gi se
modeleazA Dasta

REALIZAREA CROSETELOR DIN SARMA


Crogetele din sArmd
. Reprezintd elementele de menlinere fi stabilizare a1e PAP
. Se aplicd pe dintii limitanti ai edentaliilor
Pir{ile componente
- Segmentul dentar - se aplicd pe 2/3 din fala vestibulard a dintelui stdlp
- Segmentul intermediar - diferd de la un cro$et la altul gi poate fi in raport cu dintele sau
cu mucoasa alveolard
- Segmentul terminal (coada) - asigurd fixarea cro$etului in baza sau $aua protezei acrilice
18
Eficienla cro;etului depinde de:
- Lungime
- Diametrul sermei
- Calitateamaterialului
- Gradul de retentivitate al dintelui
- Gradul de mobilitate al dintelui stdlp
Material ;i instrumentar
. Sdrmd de wipla cu grosimea de 0,6-0,8mm. rotundd sau semirotundd pe sec{iune
. Clegti -diferite tipuri, care au o pafte activ5 (filci) $i brale de formf, curbd, care se
articuleazd printr-un nit
- Cleqtele crampon - felele interne ale fdlcilor prezintd strialii care favorizeazd prinderea
sirmei; la baza fdlcilor au o muchie tdioas6 cu care poate secliona sarma
- Cle$tele cu ff,lci rotunde
- Cle$tele cu ldlci ascutite
- Clegtele cu filci diferite (una rotundd, una in formi de jgheab)
- Cleqtele de tdiat sdrmd

Functiile crogetelor din sArm5:


. RETENTIA
- capacitatea cro$etului de a se opune fo4elor verticale de desprindere a protezei de pe
cimpul protetic
- este asiguratd de bralul elastic, amplasat in zona subecuatoriald
. STABILIZAREA
- Capacitatea cro$etului de a se opune fo4elor orizontale de deplasare ale protezei
- Este asigurati de po4iunea rigidd a crogetului
. SPRIJINUL
- Transmiterea fo4elor masticatorii de la arcada dentard arlificial5 cltre dinte]e stdlo in mod
fiziologic, in axul lung al dintelui
- Este realizatl in foarte micd mdsurd la crosetele din sArmd, de cXtre po4iunea
supraecuatorialf,
. INCERCUIRBA
- Presupune incercuirea dintelui pe mai mult de 180. din circumferinga sa
- La aceastX funclie participX $i baza protezei care are contact supraecuatorial cu fata orali a
dintelui stdlp
. RECIPROCITATEA
- La acliunea bralului elastic trebuie sX corespundX o forli egald qi de sens contrar, pentru a
elimina efectele disortodontice care s-ar putea manifesta la nivelul dintelui stilp
- Este asiguratE de baza protezei, care joacd rol de contracro$et, contracarand efectul bratului
elastic
. PASIVITATEA
- in repaus, cdnd asupra protezei nu se exercitd nici o forrd, crosetul nu trebuie sI aibd nici
un fel de acliune asupra dintelui stAlp, pentru a nul suprasolicita

Tipuri de crogete din sirmi


1. Crogetul cervico-ocluzal (CU UMAR)
Variante:
Deschis dental (extremitatea liberd este orientatd spre dingii restangi)
Deschis edental (spre edentalie)-mai rar
Bidentar

19
2. Croqetul ceryico-alveolar (CU BUCLA)
Varianle:
- Deschis dental
- Deschis edental- indicat in edentatiile terminale datoritd efectului antibasculant

Bucla poate fi in formd de "2" sau "S" gi aste situatd in rapod cu parodongiul dintelui pe care
se aplici, dar la distangd de 0,5-0,6mm de mucoasa alveolar[. Segmentul terminal se aplicd in
grosimea versantului V al seii
20
{. Indicafii:
Pentru orice tip de edentalii
Pe din! cu retentivitlfi mari gi implantare parodontali mai slabl (esre mai elastic decar cel
cervrco-ocluzal datorita lungimii mari a brafului).
Rol
Retentie
Impiedicd distalizarea protezei

3. Croqetul muco-alveolar
- Indicat in edentaliile biterminale maxilare, la pacienlii cu versantul
r estibu la r f|ontal retentir
- Se realizeazi ca o ansd dubl5
- Se plaseazi la 0.5mm distantd de n-rucoasf,, nu in contact cu ea!!
- Acliunea croqetului: cind proteza are tendinta de desprindere,
crogetul apasi pe mucoasi, provoac5 dureri pacientului
determinandu-l sX aducd arcadele in contact ;i astfel si reaseze
proteza pe cimpul protetic

Modelarea cro$etelor din sArmi


Reguli
' Se modeleazi plin indoire intr-un singur sens intr-un anumit loc, pentru a nu-i modifica
structura cristalind, ceea ce u'duce la sciderea elasticititii si a rezistentei crosetului
. Sdrma nu se incf,lze;te la flacdr[. nici inainte. nici dupi mode]are
' Extremitatea liberi se rotunje5te pt a nu produce leziuni ale mucoasei ;i ale tesuturilor
dentare
. SArma se indoaie pe bazi unui contul.trasat pe dinte
. Unghiurile nu trebuie sA fie foafie conturate deoarece apar tensiuni interne
Tehnica
Se traseazi pe dinte ecuatorul protetic
Se deseneazl traseul crogetulur
Se seclioneazd o porliune de sirmi cu lungimea 2.5- 3cm
Extrcmitatea liberi se plaseazf, ir.r zona retenti\,i subecuatoriali
Se va imprima forma caracteristici a segmentului elastic, diferita la fiecare tip de cro$et
Segmentul terminal (coada) are o formd retentiv5 (ondulati sau sub formi de ansi) pt a se fixa in
acrilatul bazei
Coada se inseri la distanti de marginile libere ale protezei, pe versantul O sau V al machelei, nu pe
creasta alveolard
Pt inse4ia cozii in macheti se plastifiazi ceara pe locul de inserlie gi se aplici sArma peste, in nici
un caz nu se incilzeste sArma!!!

MACHETA PAP
ETAPE:
1. ALEGEREA DINTILOR ARTIFICIALI
2. REALIZAREA N,LA,CIIETEI BAZEI
3. REALIZAREA ARCADEI ARTIFICIALE (MONTAREA DINTILOR)

' Definitie- macheta PAP este reproducerea in ceari cu dinti artificiali a viitoarei proteze.
. Rol- verificarea in cavitatea orald
- obqinerea tipalului
. Elemente componente:
- MACHETA BAZEI
- ARCADA ARTIFICIAL4

21
1. ALEGEREA DINTILOR ARTIFICIALI
Repere:
. din figa de laborator
r- Aa pc -.^1"^i-l^
uc -- rdLrgrqlg u(
'l- ut
^^l tuzle
. de pe modele
1. Din fisa de laborator
- Forma
- Culoarea
- Dimensiunile
- Gradul de cuspidare (inclinarea pantelor cuspidiene)
- Rapoarteleinterarcadice
- Materialul
- Afiificii de montare (fotografii din perioada dentati, relat[ri ale pacientului)

a. Forma dintilor artificiali trebuie corelati cu:


. Forma dintilor restanti - dac[ existi
. forma fetei - 3 forme de bazi: pXtrat, triunghi $i oval
. sexul pacientului
- masculin - unghiurile ascutite, bine exprimate, formele cuboidale, sugereazb fo4d, vigoare 9i
putere
- femirin - unghiurile rotunjite, liniile curbe, sugereaza delicatele. feminitate
. tipul constitutional- persoane inalre/ dinti alungiti. persoane :cunde/ dinri parrali
-\.-.,"-,'] ;.-=l
{,-,.:[
'1 : -
:cl,l
/-
:'aa)
.\ r-
i |'=:l. 'i .t
tl- =f {- 7 fi-=t
|JI?l-v

b. CULOAREA - trebuie corelati cu:


- Culoarea dinlilor restanfi
- VSrsta - Dinlii naturali devin mai intunecati odatl cu inaintarea in vdrstl din cauza florei
microbiene cromatogene precum $i a pigmenlilor din alimenta[ie, turun, etc.;
Alegerea unor dinli deschigi la culoare pentru un pacient in virstd este o gre$ealx ce va
accentua aspectul de fals
- Nuanfa tenului qi a pdrului - la persoane blonde dinli mai deschi$i, la brunete mai inchi;i
Dinlii laterali sunt in general cu o nuanlA mai inchisi decAt frontalii.
Este recomandat ca alegerea culorii sd se lacd la lumina naturald.

c. MARIMEA- trebuie corelatd cu,cea a dintilor restanti


InSltimea gi litimea dinlilor frontali superiori poate fi determinatd gi trecutd in liga de laborator
dacd existd in dotarea cabinetului dispozitivele necesare misurXrii lor: alametrul ;i papilametrul.

d. GRADUL DE CUSPIDARE
Trebuie corelat cu cel al dinlilor restanli
ln funclie de inclinarea pantelor cuspidiene, dintii artificiali pot fi:
. Cuspidati
a. 33" si 30' = anatomici
b. 20" = semi- anatomici
. Necuspidati: 0' (ne-anatomici)
. Forme speciale

22
E. RAPOARTELE INTERARCADICE
.i.
Psalidodont
*Labiodont
*Ocluzie inversd
Restabilirea rapoartelor interarcadice optime urmirqte 3 obiective:
eficientd masticatorie ;i stabilitate maximd
- e vitarea tulburSLrilor fonetice
- restaurareafizionomiei
f. MATERIALUL
Materiale organice :
- rXsini acrilice (PMMA)
- rdqini acrilice reticulate
- rA$ini compozite
Materiale anorganice: po4elan

g. ARTIFICII DE MONTARE
. Tr"n'l", diasteme, inghesuiri dentafe, proteze unidentare, abrazii, simularea refac ei
gingivale

2. REPERELE DE PE BORDURILE DE OCLUZIE


distanla dintre liniile caninilor (+8 mm) = l5limea MD a celor 6 frontali superiori
. distanla dintre linia surAsului;i planul de ocluzie = iniltimea dinlilor frontali sup.
-.
3. REPERELE DE PE MODELE
. Dit"*ts"tr* MD u dintilo. posteriori - este datd de distanla dintre fala D a caninului ;i
tuberozitate (respectiv tubercul)
. Dimensiunea VO a din{ilor posteriori - trebuie corelatd cu dimensiunea VO a dinlilor
restanli $i a crestelor alveolare, pentru ca forlele de masticalie sd cadl in poligonul de
sus!1nere
. Dimensiunea cervico-ocluzalS (indllimea) dinfilor posteriori - este datd de indtimea
dintilor restanli sau de distanla de la muchia crestei alveolare la planul de ocluzie

REALIZAREA MACHETEI

l.Pregitirea modelelor funcfionale


2. Realizarea machetei bazei
3. Montarea dinfilor artificiali

1. PRXG{TIREA MODELULUI FUNCTIONAL


SCOP - Proteclia optim1 a unor zone mai sensibile ale cAmpului protetic
- Perfectarea stabilitAtii $i a functionalitllii viitoarei proteze
ETAPE
a. Trlsarea limitelor bazei protezei
b. Folierea
c. Deretentivizarea
d. Gravarea

a, Trasarea limitelor bazei protezei


La nivelul dinfilor restan{i placa palatinald vine in contact cu din,tii restanli supracingular
(frontal) si supraecuatorial (lateral)
1a
- scop: - se opune tendinlei de infundare a protezei
- rol de contracroset
- dacd se preconizeazi cd va produce interferenle ocluzale, se opteaza pentru varianta
decoletati
La nivelul fundurilor de sac - marginile trebuie sA ocoleascd formatiunile mobile de la
periferia cp
Distal- sI includi tuberozitdlile si zona Ah (la maxilar) si 1/3 anterioarl a tuberculilor
piriformi

b. Folierea
Se realizeazr la nivelul zonelor care trebuie despovf,rate de presiunile masticatorii
. CAmpul protetic maxilar:
- Papila bunoidd (retroincisivd)
- Zonele de emergenli ale pachetelor vasculo-nervoase palatine anterioare
- Rafeul median
- Torusul palatin
- Eventuale exostoze
- Parodonliul dinlilor restanli
- C6mpul protetic mandibular:
- Liniile oblice interne
- Muchia crestei alveolare
- Torus mandibulzr
- Exostoze
- Parodonliul dingilor restanli
MATERIAL
- Folie de Pb sau cositor de 0,25 mm grosime
- Ciment fosfat de Zn
TEHNICA
- Folia de Pb se decupeazi dupA conturul zonei care trebuie foliati si care a fosr trasar pe
model de cf,tre medic
- Grosimea folierii este indicatd de medic prin numirul de sensuri de ha5urare
Folia se adapteazi pe model in limitele desenului si se fixeazd cu ciment fosfat de Zn
- Folierea zonei parodonliului marginal se face cu ciment fosfat d.e Zn, care acoperd 2mm din
fala oral5 a dintelui gi 2mm din gingie; grosimea stratului de cimenr este de 1,5mm

c. Deretentivizarea din{ilor restanti


I Scop: anularea zonelor negative (retentive) de la nivelul dinlilor restanli pentru a permlre
inse4ia $i dezinse4ia protezei pe cdmplrl protetic
r Zonele retentive: Felele proximale ale dinlilor limitrofi edentatiei (in situatiile in care
ace$tia sunt inclinali spre bre$a edentatA)
I Tehnici:
- Se deteminX cu paralelograful, dupd stabilirea axei de inse4ie a protezei
- Se aplicd ciment dentar in- zonele retentive gi se paralelizeazl cu tija r[zugi cAt rlmp esre
plastic
d. Gravarea
. Poate fi efectuati:
- in cabinet - de medicul stomatolog
- in laborator - de tehnicianul dentar, la solicitarea medicului
. Scop
- Perfectarea inchiderii marginale in zona distal[ a cdmpului protetic
TEHNICA
' Cu o spatulA de modelat ceara se realizeaz[ pe model un $anl cu un versant distal drept si
unul mezial oblic

24
- Model maxilar
. de-a lungul liniei "Ah"
. lilime2-5mm
. adAncime 1 - 1.5 - 2 mm {funcgie de rezilienla mucoasei)
- Model mandibular
. in2/3 anterioare ale tuberculului piriform
. lilime 1 mm
. adAncime 1 mm
2. REALIZAREA MACHETEI BAZEI
Macheta bazei este formatd din sei si elementele de legXturi dintre ele (placd palatinali sau
lineuald)
TEHNICA
. in cazul edentaliilor frontale, se traseazl curbura vestibularl a bordurii de ocluzie supelioare
pe platoul ocluzal
. izolwea modelelor pentru ca ceara si nu adere, fdcind posibild desprinderea machetei
. Se plastifieazd o folie de cearf, roz gi se adapteazA pe model, cu presiune uqoari gi uniformd,
in limitele trasate pe model; excesul se indepdrteazi cu spatula
. macheta bazei se lipe;te apoi de model in 3-4 puncte, cu cearl fluidi, pentru a fi stabili in
timpul montdrii dinlilor
. se realizeazd un rulou de ceari cu diametrul de 5-6 mm care se lipegte pe mijlocul crestei
alveolare; in el se vor monta dinlii artificiali

DINTILOR ARTIFICIALI
3. MONTART,A
MONTAREA DUPA GYSI
. Caracteristici:
- urTlizeazl. dinli artificiali anatolormi (pante cuspidiene intre 20" gi 33')
- arcadele dentare artificiale sunt realizate intr-un articulator adaptabil sau semi-adaptabil
- folose;te o rigld speciald (rigla Gysi) care permite m5surarea distanlei dintre crestele alveolare ;i
inclinarea axei acestora

REGULI GENERALE DE MONTARE


I. Fiecare dinte se articuleazd cu cdte doi antdgoni;ti fomfind urtitdli de masticali.e (9g99p1ije: lC
inferior gi ultimul M superior care se articuleazd cu un singur antagonist)
2. Dinlii artificiali se monteazd pe nijlocul crestelor alveolare asfel incAt sdtrlul intercuspidian M-
D sii corespundd cu ntuchia crestel (g1ggg!!9: dinlii frontali superiori se pot monta u$or
vestibularizali din considerente fizionomice)
3. Dirtlii celor 2 arcade se intdlrLesc intre ei de-a lungul unui plan numit plg11fu_pgl4g jg-. Acest plan
multirelieJat .fbmteaz.d -l curbe cle ocluzie: ittcizald, sagitald ;i transversald
Curba incizald = arcul de cerc pe care sunt dispugi dintii frontali superiori.
Curba sagital5 (Spee) rezulti din inclinarea in sens M-D a axelor dinlilor;
rol: permite realizarea de contacte atAt la nivelul dinlilor frontali cit qi laterali in timpul inciziei
alimentelor, asigurAnd stabilitatea dinamicd a protezei in sens antero-posterior.
Curba transversalX (Wilson) rezultd din inclinarea spre oral a felelor ocluzale ale dinlilor laterali
mandibulari gi favorizeaz6 aparilia punctelor de contact atat pe partea activ[ cat;i pe cea de balans
in migcdrile de lateralitate ale mandibulei, asi_qurind astfel stabilitatea protezei in sens transversal.
4. in relalie centricd se realizeazd itttercuspidare m.aximd htre cele doud arcade. in acest fel se
stabilesc cortacte multiple in mi;cdrile mandibulei, sau cel putin 3 in propulsie (unul frontal ;i ckte
unul lateral), iar tn lateralitate cotltacte atat pe partea activd cAt ;i pe cea de balans.

Montarea incepe cu dintii maxilari gi se face de la linia median5, alternativ, stAnga-dreapta


Dintii mandibulari se monteazd dupS cei maxilari, in urmbtoarea ordine: molarul 1, caninul,
incisivul central, incisivul lateral, premolarul 1, premolaml 2 molarul 2
25
DEFINITIVAREA MACHETEI

REpozrrroNARBA pE MoDEL A cRoSETELoR DrN sAnnai


- se fixeazb prin lipire cu cear5 fierbinte, la distanl5 de minim lmm de mode1, pentru ca segmentul
retentiv (coada crosetului) sb fie inclavat total in grosimea acrilatului bazei protezei

MODELAREA FINALA A MACHETEI


OBIECTIVE
* Perfectarea funcliei fizionomice
{. Perfectarea funcliei fonetice
t Perfectarea menlinerii si stabilitdtii
.l Obiectivul rezistenlei mecanice
{. Obiectivul igienico-profilactic

OBIECTIVUL FIZIONOMIC
IImponant mai ales in cazul edentaliilor maxilare:
-frontale (totale sau intercalate)
-edentaliilor de hemiarcadi (absenla IC, IL 9i C sup.)
I
Depinde de:
- montarea unor dinli corespunzdtori
- modelarea adecvatf, a versantului V al geilor
- modelzuea adecvatd a gingiei artificiale

e Modelarea versantului V frontal


Grosime adecvati (pentru lefacerea plenitudinii pd4ilor moi)
- edentatie frotala totalx
- edentalie frontali intercalatd
- edentatie de hemiarcadd
Bose radiculare - proeminente corespunzf,toare rdd[cinilor dentare 1a pacientul dentat
Bose canine - proeminente corespunz5.toare rdddcinilor caninilor, cu rol in sustine.rea
comisurilor bucale
Fose interradiculare - usoare depresiuni intre bosele radiculare

I Modelarea gingiei artificiale


Papilele interdentare
- la tineri - usor convexe, cu vArful la nivelul punctului de contact, ocupd zLrnbrazurile cervicale
in totalitate
- la virstnici - papile reduse dimensional, atrofiate, nu ocupd in totalitate ambrazura
simuleazd involulia parodontal5, retraclia gingivald
Festonul gingival
- Corelat cu nivelul celui de la dintii restanti
- in edentalia frontald superioard intinsd: coletul IC este mai ridicat decAt la IL, iar la C mai ridicat
decdt la IC

OBIECTIVUL FONETIC
I Macheta sd aibd grosime redusd (maxim 2mm)
I Modelarea reliefurilor mucoase din zona de afiiculare foneticd
t' Papila retroincisivi in spatele IC superiori, convexd, ovalard, cu axul longitudinal
onentat antero-posterior
{. Rafeul median fibros
* Rugile palatine - reliefuri perechi, cu traiect sinuos, simerric fagd de linia mediani
26
- pot fi realizate prin:
.picurare de ceard
'pnntr-o amprentd cheie luati la pacient sau pe model, care va fi imprimatx apoi pe
machetd
.machete prefabricate
r Modelaj simetric falA de linia mediani
I Versantul L al machetei mandibulare usor concav

OBIECTIVUL PERFECTARII MENTINERII SI STABILITATII


- Stabilitatea PAP este asiguratd in principal de crosere
- Marginile machetei
o sd ocoleasci frenurile ;i plicile alveolo-jugale
o sA fie rotunjite, ingrogate, cu formX miciucatl pe secliune
- Versan{ii vestibulari- Modelaj care sd favorizeze antrenarea tonicitdtii mu;chilor orbiculari gi
buccinatori
- Versantul lingual al machetei inferioare- plan sau foarte usor conca\' (pentru a conserva spa{iul
necesar Iimbii.l

OBIECTIVUL PERFECTARII REZISTENTEI MECANICE


Solicitirile mecanice la care sunt supuse PAP diferx de la un pacient la altul, ele depinzand de:
r mdrimea bre;elor edentate
'r calirarea cdmpului proteric
slereol ipu I de masricarie
. valoarea forlei de contraclie a muschilor ridicitori ai mandibulei
. preferintele alimentare ale pacientului
r eventuale ticr-rri (contractii si miscdri involuntaLre)
Grosimea suficientd (2 mm) si uniformd a bazei
- glosime ugor de oblinut deoarece folia de cearf, roz este calibratd la aceastd dimensiune.
- orice reducere a grosimii bazei sub 2 mm, desi favorabil5 d.p.d.v. fonetic si al confortului
pacientului, este insogitr de scf,derea rezistenlei mecanice ;i de fracturare, de aceea nu poate fi
acceptatS.
- Este necesarX mentinerea uniformi a aceastei grosimi pe tot parcursul reaiizdrii machetei (1ucg
posibil dacd folia de ceard nu este incl]ziti prea mult sau presati excesiv pe model).

OBIECTIVUL IGTENICO-PROFILACTIC
Modelarea unor suprafe{e netede, plane, neretentive
Suprafelele retentive favorizeazd acumularea resturilor alimentare ;i colonizarea florei microbiane,
intrelin o halend fetidd ;i pot modifica in timp aspectul ;i rezistenta pAp
Suprafefele externe pefect lustruite
Macheta trebuie finisatd riguros, suprafala externd netezindu-se pinb la luciu. Astfel, pAp finitd va
necesita o prelucrare mecanici minimd gi vor rezulta suprafele exteme bine polimerizate care-fl vor
plstra luciul timp indelungat

TRANSFORMAREA MACHETEI iI.{ PNOTNZA FINITA


AMBALAREA
I Definitie - operalia de invelire a machetei intr-un material numit masd de ambalat
I Scop - obtinerea tiparului
I Particularirari teh nolog ice:
. Macheta se ambaleazx impreuni cu modelul funclional, care va fi o pane
componentd a tiparului
. Masa de an-rbalat este reprezentatd de gipsul dur
1'7
. Nu sunt necesare materiale refractare deoarece temperatura de polimerizare
este scdzuti
I Ambalarea se realizeaz\, intr-un conformator (chiuvet[) format din 2 inele ;i 2 capace,
prevdzute cu un dispozitiv ce orienteazd asamblarea lor intr-o singurd pozilie

Ambalarea are doud etape:


I Pregdtirea pentru ambalare
- Dintii anificiali se curdtd minutios de urmele de ceard
- Macheta se degreseazd cu solvenli organici (benzini, alcool, acetoni)
- Soclul modelului se reduce pentru a nu dep[gi 15 mm
- Macheta se fixeazd pe model cu ceard fierbinte
o Ambalareapropriu-zisi
- se poate realiza prin 3 tehnici:
.!. Ambalarea directf, (cu val)
.i. Ambalarea indirecti (fdr[ val)
:'. Ambalarea mixtl
AMBALARX,A DIRECTA (CU VAL)
Caracteristici - la deschiderea chiuvetei, dintii aftificiali, crosetele gi modelul se gd.sesc in aceeaEi
pafie a chiuvetei
I TehnicS:
o Hidratarea modelului
o Prepararea pastei de gips ;i introducerea ei in primajumdtate a chiuvetei
o Modelul cu macheta se introduc in pasta de gips
o Felele vestibulare, marginile incizale ;i felele olale ale dinlilor artificiali se acopera cu
pasta de gips realizind un "val" rotunjit, neretentiv, de 6 8 mm
-
o Se neteze;te suprafala gipsului gi se lasd sX facd, priz6,
o Se izoleazd suprafala gipsului din prima jumdtate a chiuvetei
o Se asambleazl a II-a jumdtate a chiuvetei, gi se umple cu pasta de gips, prin vibrare
o Se cupleazd capacul gi se pune la pr.esd
Avantaj - se conservi distanla dintre model gi dinlii afiificiali, chiar dac[ cele dou[ jumdt[li ale
chiuvetei nu sunt strAnse suficient
Dezavantaje
o Tehnicd dificilS
o indepf,rlarea cerii machetei de pe versantul V se face cu dificultate
o Izolarea se realizeazd dificil, in special pe versantul V
o Introducerea pastei de acrilat este dificill, mai ales in zona vestibularl
o Dinlii se pot desprinde din val, repozilionarea lor corectd fiind aproape imposibild
o Valul de gips se poate sparge in momentul deschiderii chiuvetei sau la introducerea
acrilatului in tipar

I Indicatii
- ln edentaliile frontale cand qaua nu prezintd versant V
- ln edentaliile intercalate, reduse ca mf,rime, dar cu brese multiple

AMBALAREA INDIRECTA OAR,[ VAL)


Caracteristicd - la deschiderea chiuvetei dinlii artificiali se gdsesc intr-o jumitate iar modelul in
cealaltd jumdtate a chiuvetei
Tehnici:
- Dinlii restanti sunt seclionali oblic in sens V-O pentru derentivizarea modelului si a
favoriza inglobarea segmentelor dentare ale crogetelor in masa de gips
- Hidratarea modelulur

28
- Prepararea pastei de gips gi introducerea in primajumdtate a chiuvetei
- Modelul impreund cu macheta se introduc in pasta de gips pini la nivelul marginilor
machetei
- Se netezeste suprafala liberd a gipsului ;i se lasd sd facd prizX
- Se izoleazb cuapi prima jumdtate a chiuvetei
- Se asambleazd a douajumitate gi se umple cu pastd de gips, prin vibrare
- Se asambleazd capacri 9i se preseazh
I Avantaje
- Tehnicd simplS
- Dintii artificiali igi pf,streazi pozilia in tipar
- Ceara machetei se indepdrteazd uqor
- Izolarea tiparului se face fdrX dificultate
- Introducerea pastei acrilice este uqoarX
I Dezavantaj
- Riscul in5ltlrii ocluziei - in cazul asamblErii incorecte a celor doui jumdtdti ale
chiuvetei sau dacS presarea a fost insuficienti pentru indepirtarea excesului de pastd
acrilicd

REALIZAREA TIPARULUI
Definifie - tiparul reprezintd negativul machetei gi este o piesi cavitard delimitati de pereli grogi,
oblinutd in urma operaliei de ambalare a machetei
Cavitatea tiparului are forma qi volumul machetei, gi apare evident5 numai dup[ indepirtarea cerii
Tehnicd:
o Chiuveta se scoate din presi
o Se introduce intr- un vas cu apd la t = 100'C, l0 minute, pentru plastifierea cerii
o Ceara plastifiad se indepdrteazA cu spatula, iar resturile sunt indepirtate prin sp are cu jet de apd
fierbinte

IZOLART,A TIPARULUI
Definifie - operafia prin care se depune pe pere(ii tiparului, prin pensulare, o solulie care prin
evaporare formeazd o peliculd fini, aderent5
Scop:
- Favorizeaza dezambalarea protezei
- impiedicl contactului fizic 9i chimic dintre rigina acrilicd 9i gipsul tiparului
Substanfele izolatoare - condifii

{. S[ adere pe perelii tiparului


.1. Sd fie inerle dpdv chimrc
{. Sb fie insolubile in aph;i monomer
.1. S[ favorizeze dezambalarea protezei
* idra riscul de fracturare a acesteia
{. Sd fie uqor de manipulat
..'. Sd nu fie toxice

Substanfe izolatoare
l. Solufii alginice - Pectizol, Izodent
- Condilie - perelii tiparului sd aibd temperatura de 45'C gi si fie perfect uscali
2. Clorura de Ca 30Vo qi silicatul de Na 867o - nu se mai folosesc
- Condifie - tiparul sd aib5 remperatura de 80 - 90"C
- Dezavantaj - suprafala protezei devine albicioas[, necesitind o prelucrare mecanici
mai accentuate
2. Materiale siliconate (DentaflexJac, Kisel-lac) - se aplic[ pe suprafala externi a machetei,
in faza de ambalare
29
PREPARARXA PASTEI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE
Lichidul (monomerul.
o Metacrilat de metil
o Incolor
o Volatil
o Inflamabil
o Miros inlepAtor, caractedstic
o Fierbe la t = 100,8.C
o Se depoziteazd in flacoane de culoare brund pentru ci poate polimeriza spontan sub
influenta luminii

Pulberea (polimerul)
o Forma polim erizatd a metacdlatului de metil
o Diferite nuante de roz + incolor

I Dozarea - metode:
l Volumetrici
- cu un cilindru gradat
) prin
Ponderala
- cAntirire
i
Empirici - intr-un recipient de sticli se pun 7 - 10 ml monomer 9i se adaugd
pulbere pAnX la saturatie
I Amestecul trece printr-o succesiune de 3 faze:
. Faza de "zahir farin umezit"
r Faza vAscoasd, lipicioasi, filanti
o Faza nelipicioasd, plasticl
I Nerespectarea proporfiei pulbere/lichid - efecte:
I Excesul de polimer
o Scade plasticitatea pastet
r Scade rezistenta mecanicd
r Culoare neuniformi
I Excesul de monomer
o Cregte coeficientul de contracgie al acrilatului
o Acliune toxicl (iritanti) pentru tesuturi
o Aparilia porilor
INTRODUCEREA iN TIPAR
Tehnica manuali (clasici)
- Pasta acrilici in faza plastici se modeleazd sub formd de rulou
- Se introduce in tipar
- Se inchide chiuveta;i se preseazx lent;i progresiv pentru exprimarea excesului de pasta
- Presarea finalA (30-60 min.)
- Chiuveta se introduce intr-un ring in vederea polimerizArii

Tehnica prin injecfie (ivocap/ivoclar)


.1. Materialul este predozat qi ambalat in capsule
'l Dupd malaxarea mecanicx, materialul este injectat in tipar timp de 5 minute, cu o presiune
de 6 bari
{. Avantaje
- Conlinut rninim de monomer rezidual
- Rezistenl5 mecanicX bund
- Necesitl o prelucrare finald minimi

30
Dispozitive de injectare
I Manuale - principiul transformdrii mi;c5rii de rotalie in migcare de translalie lentd (pistonul
este deplasat prin rotirea unei manete)
I Pneumatice
I Sistemul S.R. IVOCAP/IVOCLAR
- Amestecul pulbere/lichid este predozat ;i malaxat mecanic
- Injectarea la 6 bari timp de 5 minute
- Polimerizarea - in apd la 100.C
I Sistemul MICROBASE/ DeTrey
- Rigind poliuretanicA monocomponent (pastX)
- Injectarea la 5,5 bari timp de 20 minute
- Polimerizare cu microunde 7 minute
POLIMERIZAREA PASTEI ACRILICE
Definifie - polimerizarea este reaclia chimici de unire a monomerului cu polimerul cu fbrmare
de languri macromoleculare
Prin polimerizare pasta acrilici trece din fazi plasticd in fazi solidi
Polimerizarea se desfd;oari in trei etape:
- Ini{ierea - catalizatorul desface monomerul in radicali liberi
- Dezvoltarea - radicalii liberi se unesc formind lanluri macromoleculare
- Stoparea - inceteazd reaclia de creqtere a lanlului macromolecular prin epurzarea
radical ilor liberi

TERMOPOLIMERIZAREA CLASICA CU CALDUR,{ UMEDA (2 oTe pi jumState)

DEZAMBALARBA
Definitie - operalia inversd ambalirii, prin care proteza finit[ este eliberatd din tipar prin txierea
acestuia (dupi desfacerea celor 2 jumitdti ale chiuvetei)
- Dezambalarea trebuie facutX cu atenlie pentru a nu fractura proteza sau modelul
- Spilarea subjet de api cu o perie asprd - pentru indeprrtarea urmelor de masd de ambalat
- htt'oducerea in solulie de citrat de sodiu 307c - pentnr dizolvarea urmelor aderente de masi de
ambalat
PRELUCRAREA MECANICA
Netezirea - indepdrtarea plusurilor de acrilat localizate in special la zona de unire a celor doui
jumAtali ale tiparului
- cu ajutorul pietrelor cu granulagie mare sau freze pentn.r acrilat

Lustruirea - prelucrarea suprafelelor externe ale aparatului gnatoprotetic pentru obtinerea luciului
sticlos (de oglindd)

Scop:
- Profilactic
f av orizeazd alunecarea pXrlilor moi
Prevenirea leziunilor pX4ilor moi
- Igienic
-
- Impiedicd aderarea gi stagnarea alimentelor pe suprafala aparatului gnatoprotetic

31
Instrumentar
- Filluri
- Perii
- Paste abrazive de lustruit -pulbere find de piatrX ponce, de cuat sau feldspat in amestec cu apA;
unele conlin qi agenli antimicrobieni (Dentaclean- Bredent)
- Puful de bumbac- luciul de oglindd
- discuri din piele de bivol- lustruire rece (la viteze mici, de pdnd la 1500 RPM- creeazi un luciu
perfect care impiedicd aderenli alimentelor qi a bacteriilor

PROTEZA PARTIALA SCHELETATA


ELEMENTE COMPONENTE
I. Conectori principali (majori)
II. Sei + dinti aftificiali
IIL Conectori secundari (minori)
fV. Elemente de menlinere, sprijin gi stabilizare

Stabilirea elementelor componente gi a designului scheletului metalic este obliga{ia


MEDICULUI DENTIST :!

I. Conectorii principali
DEFINITIE
Elemente transversale ale PAS, care unesc componentele de pe o heniarcadi cu cele de pe cealaltd
hemiarcadi.
Caracteristici
l. Rieiditate
- Este asiguratl de ldlime (la maxilar) qi de grosime (la mandibuli)
- Permite distribuirea solicitdrilor funclionale pe intreaga suprafald de sprijin dento-
parodontal si muco-osos
{' Profilaxia tesuturilor subiacente - conectorii principali nu trebuie s[ producd nicio
suferinfd lesuturilor cu care vine in contact in timpul exercitdrii funcfiilor, static sau la
inse4ia,/dezinse4ia protezei.
- este asiguratl prin despovlrarea zonelor subiacente prin foliere
.l. Confortul pacientului - asigurat de:
- simetria fatd de linia median5
- aplicarea conectorului principal petpendicular pe planul medio-sagital
- aplicarea conectorului principal in zone cAt mai pulin funcgionale
- suprafald cAt mai redusl posibil
- redarea reliefurilor mucoasei pe care o acoperi
- luciu de oglindi
- unghiuri rotunjite la intAlnirea cu celelalte elemente
CONECTORII PRINCIPALI MAXILARI
I. PLACUTA MUCOZALA
2. PLACLTTA DENTO.MUCOZALA
3. BARA (rar)
I, PLACUTA MUCOZALA
. Are ldlime mare (peste 10 mm) 9i grnsime micd (0,4-0,6 mm)
11
. Are contact numai cu mucoasa
. Se plaseaze la 5mm distanld de parodonliul dinlilor restanli
' Anumite zone de mucoasX care sunt acoperite de pldculi trebuie despovdrate de presiuni
(papila bunoidS, rugile palatine, torusul palatin mic, rafeul median fibros)
. Ldtimea minimd trebuie s[ fie egald cu m[rimea spatiului edenrat
' Marginile anterioard si posterioard trebuie ingroqate pentru a evita lezarea mucoasei in
timpul infundf,rii protezei
. Limita posterioard se afld totdeauna inaintea liniei Ah

Variante:
a) Pliculd palatind completd
b) Pldcu!5 palatind cu lilime mare
c) Pldcul5 palatind cu lStime redusd
d) Pldcul5 palatinX fenesrratd
e) Pldculd palatind in formb de U

a) PlScufa palatind completd


Indicati- numai cAnd exisr[ pulini dinli restanli si creasta este atrofiatd
Grosime: 0,4 mm
La zona de unire cu geile metalice este mai groasi gi formeazd o treaptA extem[ ;i una mucozali,
pentru a asigura grosimea necesari componentei acrilice a geilor
Datorit[ suprafelei mari, asiguri mentinerea protezei qi prin adeziune.

b) PIScuta mucozali cu ldfime mare


Indicati in edentalii terminale gi latero-terminale, cind crestele sunt bine reprezentate, torusul
palatin mic sau absent
Acoperi 2/3 din bolta palatini
Limita anterioarA este o linie imaginard ce unegte cei mai anteriori pinteni ocluzali
Marginea anterioarA se plaseazd intre 2 rugi palatine, nu pe proeminenta acestora.
Limita posterioard - anterior de linia Ah

c) Plicufa mucozali cu l5{ime redusd


- se utilizeaz[ in edentalii laterale in care proteza are sprijin dento-parodontal.
- LXtimea este egald sau concordant5 cu ldlimea spaliului edentat
- Grosimea este de 0,6 mm

d) Plicuta mucozald fenestratj


Lasi liberd zona centrald gi are formd de patxlater cu unghiurile rotunlite.
Indicatd cdnd existd un torus palatin proeminent situat pe mijlocul bolgii palatine.
Este formati din:
- Pldculd anterioar6 (6-9mm)
- Plicu!d posterioard (4-5 mm)
- Cele doud pldcule sunt unite prin doud benzi laterale, paralele cu parodonliul gi la distanl[ de
5-6 mm de acesta

e) PlScu[a mucozali in U
- deschis posterior
- Se indicl in special atunci cAnd existi un torus voluminos plasat posterior
- grosime: 0,6mm (pt o rezistenld optim[)
- deschis anterior
- Se indicd in special atunci cdnd existf, un toms voluminos plasat anterior

33
2. PLACUTA DENTO-MUCOZALA
- Se indic[ atunci cand existi pulini dinli restanli, creste bine reprezentate sau un torus
voluminos
- Marginea anterioard ajunge supracingular. unde se sub{iaz[ treptat gi se sprijind pe trepte
supracingulare sau prin pinteni ocluzali sau incizali.
- Zone despovfuate: parodonliul marginal (0,2 mm), papila bunoidd (0,2-0,3 mm), rlgile
palatine gi rafeul median

3.BARELE
Au l51ime micd (max 5mm) qi grosime mare (3 mm), fiind plasate la distanla de mucoasi 5i
zone sensibile (torus, papild, parodonliu).
- Pe secliune pot fi rotunde, ovalare sau semiovalare
- Pot fi cu direcqie sagitale, ffansversalA sau combinate
- Se utilizeazi rar pentru cA tansmit presiunile masticatorii pe o suprafali micd si produc
disconfort pacienlilor.

CONBCTORII PRINCIPALI MANDIBULARI


i. BARA
Lingual6
Vestitrulari
Dentarl
2. PLAcUTA DENrO-M UCOZALA

Bara lingual5
Mlc!:
. Oval, semirotund, semipiriform (cel mai utilizat in momentul de fati)
!]lmensiuni:
. indltime 4-5 mm
. grosime de I mm Ia extremitatea superioar[ gi 3 mm la extremitatea inferioari
Conditii de aplicare:
' procesul alveolar sd aibi in[llimea de cel pulin 9 mm (intre fundul de sac L gi parodonfiul
marginal al dinlilor restanti).
Pozitie :
. in dreptul versantului L al procesului alveolar, la 4-5mm de parodonliul marginal
Distantarea :
. O,3-2 mm lald de mucoasa procesului alveolar, funclie de:
- sprijinul prorezei: - 0.3mm pt denro-parodontal
- >0,3mm pt sprijin mixt
- rezilienla mucoasei: 1 mm pt rezilientd minimA
2 mm pt rezilienld mare
- retentivitatea procesului alveolar: vertical: 1mm
oblic: 1.5mm
concav sau dinli lingualiza{i: 1,5-2mm

CAnd procesul alveolar are indltimea mai micd de 9 mm, bara lingualX va avea o inEltime mai
mic[ de 4 mm, de aceea este necesard utilizarea concomitente a unui croget continuu (plasat
supracingular) pentru mdrirea rezistengei protezei

Dimensiunile crosetului conlinuu:


- lalime: 2-3 mm
- Grosime max. lmrn
Formi pe secfiune: semioval

J+
Rolurile crosetului continuu:
- Contribuie la sprijinul parodontal al protezei
- cre:te rez islenla prorezei
- element antibasculant (asigurl menlinerea indirect[)
- solidarizeazd d inl ii restan!i
Igdigelii: in special in edentaliile tenninale bilaterale, cu condilia ca dinlii frontali sd aibd o
indlline suficientl pentru a asigura un spaliu intre bara iinguald gi cro;etul continuu (pentru
autocurXtire)
Crogetul continuu se sprijinl la extremitf,li pe pinteni incizali/ocluzali, pentru a evita efectul
disorlodontic de vestibuiarizare a dinlilor pe care se aplicd.

Bara vestibulari
. Se aplici in caz de inse4ie inaltl
a plangeului bucal, de lingualizare mare a dinlilor restanli sau de
existenta unui torus mandibular exagerat
. Forma gi dimensiunile sunt asemenetoare cu ale barei linguale

'Poate produce disconfort pacietului prin modificdri ale reliefului buzei inferioare sau iritatii ale
mucoasei
Bara dentarl (conectorul principal dentar)
CAnd ambii versanli ai crestei alveolare sunt de indlfime redusi, se indicd conectorul principat
dentar care se aplicd pe fegele L (supracingular sau supraecuatorial)
Se aseaman[ cu cro$etul continuu, dzr difer[ ca rol gi dimensiuni (lnlime 3-4 mm, grosime 2mm.)
Pentru a putea fi aplicat este necesar ca dintii frontali s[ fie inalti si verticali.

Plicu{a dento- mucozal5 mandibulari


. Extremitatea inferioard este mai ingro;atd gi ajunge in fundul de sac lingual - nu trebuie sd
jeneze mobilitattea plangeului bucal sau a frenului lingual
. Extremitatea superioard este mai sublire (0,4-0,5 mm) ;i se terrnind pierdut pe dinlii frontali.
acoperind zona supracingulard. Se sprijinl pe dinlii restanli prin pinteni ocluzali sau gherule
incizale pentru a elimina efectul disortodontic de vestibularizare a dintrlor. in zona laterali
ajunge pAnd in apropierea felelor ocluzale.
. Se aplic[ la distan!5 de parodonliu, torus gi papild interdentard (prin folier-e de 0,2mm)
. FalA de mucoasa procesului alveolar se distanleazl la fel ca qi bara lingualI
Indica[ii:
- in ed. terminale, cu c.reste atrofiate, cdnd nu este loc suficient pentru bari lingualI
- In ed terminale cu brege suplimenzre, pe p1[cu15 fixAndu-se dinli artificiali

SEILE MIXTE
. Acoperd spaliile edentate
. Suport pentru dinqii artificiali
. Transmit presiunile ocluzale dinlilor stdlpi sau dinlilor stAlpi + crestei alveolare
. Au rol si in rtabilizarea prorezel

in cazul edentatiilor terminale


- marginile trebuie si ajungd pind in mucoasa neuffA
- trebuie si acopere obligatoriu zonele biostatice (tuberozithli maxilare, tuberculi piriformi).

. Componenta metalici
- Este tumatA o dati cu celelalte componente metalice
- Asigur[ retenlia5i rezistenla componentei acrilice
- Joncliunea cu conectorul principal se face in treapt[, pe versantul oral al qeii
- Lungimea este 2/3 din lungimea;eii, iar ldlimea este 2/3 din l[1imea;eii
- Poate avea forme diferite, in funcqie de tipul de edentalie:

35
In edentaliile terminale, are formd de relea, pentru a fi inglobatd in componenta acrilicd
In edentaliile intercalate poate fi gi fdri ochiuri, fala mucozald rdmAne metalic5 9i prezinti retenlii
pentru componenta acrilicd doar pe fala externd
. Componenta acrilici
- Acoperd gaua metalicd
- Se realizeazd din acrilat roz termopolimerizabil sau autopolimerizabil (polimerizabil la rece)

CONECTORII SECUNDARI
' Sunt benzi metalice care unesc diferitele elemente comDonente ale protezei scheletate
Caracteristici:
- Rigiditate mare - oferitb de ldtimea mic[ gi grosimea mare
- Traiect vertical, la distanla de prodonliu, papile interdentare qi mucoasi
- Joncliunea cu conectorul principal se face perpendicular, in unghiuri rotunjite
- Joncliunea cu pintenii ocluzali se face in unghi de 90" sau mai mic

Tipuri de conectori secundari


1. Conectori secundari proximali
- Se aplicd pe felele proximale ale dinlilor stAlpi dinspre edentalie
- Leagd pintenul ocluzal de qeaua metalici
- Este distanlat de parodon{iul marginal prin folierea modelului functional
- LSlimea lui este 1/3 din ldlimea felei proximale
2. Conectori secundari interdentari
- Se aplicd oral, interdentar, de aceea au formd triunghiularI pe secliune
- Distanlare de papila interdentard si mucoasa alveolard (0,2mm)
- Leagd cro$etul continuu !i pintenii ocluzali/incizali de conecrorul principal
3. Conectori secundari ai brafelor elastice ale crogetelor divizate
- Pleacd din Eaua metalic5, vestibular, au traseu orizontal sau u$or oblic gi apoi in dreptul
mijlocului FV a dintelui stalp se indreaptd vertical, luind contact cu dintele sub/supra
ecuatorial. in funclie de tipul de croget
- De lungimea lui depinde flexibilitatea crogetului
- Se plaseazd la distanla de mucoasl
4. Conectori secundari de intlrire al crogetului inelar (circular cu 4 bra.te)
- Pleacd din pintenul distal qi se termind in conectoml principal (la maxilar) sau gea (la
mandibuli).
- Este plasat de aceeaqi parte cu bralul opozant

ELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE


a) Mijloace directe (se aplici pe dintii stAlpi principali sau direcfi)
1. CROSETE TURNATE
2. SISTEME SPECTALE (culise, capse, bare, coroane telescop, amofiizori gi ruptori de forrd)
b) Mijloace indirecte- Opritori de basculare

1. Crogetele turnate

Tipuri de crosete turnate


.i. Crogete circulare
{. Crogete Roach
{. Crogete Ney
.!. Crogete speciale

36
CRO$ETE CIRCULARE- caracteristici:
. Brafele vin in contact cu coroana dentari, inconjurand dinte]e aproape in intregime
. Au un corp unic din care pornesc componentele croqetului
. Au acces la zona retentivd, realizdnd retenlia prin plasarea bralului subecuatorial
. Sunt vizibile, deoarece au contact intins cu dintele
. Au un singur conector secundar
. Sunt bine tolerate de pacienli

Cogetul cu trei bra{e (Ackers):


-Corpul: rigid, piasat supraecuatorial pe una din felele proximale
-Braful retentiv- are doud porliuni:una rigidd supraecuatoriali, care porne$te din corpul crogetului
gi una subecuatorialf,, care o continul pe prima, este plasatd subecuatorial gi este flexibilX.
Diametrul acestui bral descre$te spre vArf.
-Bra{ul reciproc (opozant): este rigid, plasat pe fala opusi celui retentiv, in zond supraecuatoriald.
Are grosime uniformd
- Pintenul ocluzal este rigid ;i se plaseazf, intr-un ldcaq special prevdzut, pe fafa ocluzali, mezial
sau distal. Rolul sdu principal: asigurarea sprijinului
- Conectorul secundar: este pLasat pe una din fe1ele ploximale 9i unegte croletul cu geaua sau baza
protezei
Indicafii: pe PM sau M in condiliile unei retentivitlti favorabile pe fa{a oral5 sau vestibu]ari

Crc\.lul AckcN: a. pinrc.trl @luali


FiE. 4.19.1. Fle.4.195. C@setul Act.rs dNrF
b bn(otroanr:c. corpuJcro$.r'tri: d conecror Asp.crul bratelor: a. pintcnctuzt
iecundf i e. po4,una supraecurl.nal; 'l'ntb bet opobr c. corpul crc$lutu:
n bralulu' etentiv: t po4iune, d. conedors.cundar: e. bratut ftrnril
subccuaronlli a bntului rerenriv (ponrur.. subecudorialil

Crogetul inelar (cu 4 brafe)


. Este utilizat pe un molar care delimiteazd distal edentalia
Are in plus fa1[ de cel cu 3 brale inc5 un pinten ocluzal auxiliar
De la pintenul auxiliar pleacX un conector secundar de intirire paralel cu braful opozant, in
zona procesului alveolar, la distanld de 0,2 mm de mucoasd; acest conector face legitura cu
$eaua sau conectorul principal
Prezint5 foarte bun sprijin, incercuire, retenlie gi reciprocitate excelente

Croqet circular cu acfiune dubld


. Se aplicX in special pe PM, in edentaliile laterale
. Are 2 pinteni ocluzali 9i 2 brale active
. Po4iunile subecuatoriale, flexibile, sunt plasate la acela;i nivel de retenfie, pentru a asigura
reciprocitatea

CRO$ETUL BONWILL (dublu Ackers sau cu 6 bra{e)


. Este un cro$et bidentar
Se utilizeazI in situaliile cdnd hemiarcada opusd este integrf,
Se aplicd intre 2 dinli laterali (PM, M)
Este alcAtuit din doud croqete Ackers unite
Este format din doul brale elastice, doub opozante, doi pinteni ocluzali gi un conector
secundar interdentar care face legitura cu conectorul principal

37
. Cele 4 brate pot fi toate rerentive

CROSETE ROACH (divizate)


' Sunt 7 crosete, care, in funclie de forma bralului elastic se clasilici in cro$ete in C. in L. in
U. in S. in T, in I, in R (CLUSTIR - sistem mnemotehnic)
Bratul retentiv porneste direct din conectorul principal sau din taua prorezei
Bralul opozant. pintenul ocluzal $i conectorul sdu secundar sunt la fel ca la cro;etele
clrcu I are
Sunt mai estetice
Au un grad de elasticitate mai mare

.€r€6ruL rt E4T
-tN .L.
.t:otnui Dr,tem D;r-l! a.'-Fr.li€ 1.6reE{L!

'6r gd|1e d€i!!


ir oMl$- tu 'sl r-"

Croqetul divizar in ,,R'.

CROSETE NEY
Sistemul cuprinde 6 cropete, fiecare cu o indica{ie precisi, funclie de aspectul ecuatorului
protetic
' Croqetul Ney I- este un cro$et Ackers cu ambele brale retentive; se aplici in cazul unui
ecuator protetic Ney nr 1
. Cro$etul Ney II - este un cro;et Roach in T cu doui bra,te active; se aplicA in cazul unui
ecuator protetic Ney nr. 2
. Crosetul Ney combinat I-II; se indici in situalia unui ecuator protetic combinat

38
PC
Ncy Il. Zonelc retentive dentare
sunt plasate spre edentatie
a
Cro$etul Ney I-I]

CRO$ETELETURNATE- Functii
1. Menlinerea (retenfia sau ancorarea): Este funclia prin care cro;etul impiedicd desprinderea
involuntari a protezei de pe cdmpul protetic in timpul exercitirii funcliilor
- Menlinerea este asiguratd de bralele retentive, care se plaseazi subecuatorial
- Retentivitatea optimd pentru asigurarea menfinerii este cuprinsa intre 0,25-0,75 mm
- Gradul de retentie trebuie astfel dozat incdt proteza sh nu se desprindd de pe CP in timpul
exercit[rii funcliilor, dar si permiti indepf,rtarea cand pacientul sau medicul o diregte
- Pentru alegerea celui mai potrivit tip de croqet trebuie determinatd zona de retentivitate
maxlma
2. stabilizarea: este funclia prin care crosetul se opune deplasxriior orizontale ale protezel
- Funclia este asiguratA de po4iunile rigide, supraecuatoriale ale protezei
- Bralele rigide , plasate bilateral, asigurd stabilizarea ?n sens transversal, iar plasarea pe felele
proximale asiguri stabilizarea in sens M-D
3. Sprijin: este funclia prin care crosetul se opune deplasirilor verticale ale protezei in directie
mucozald
- Este asigurat de pinteni ocluzali, gherule incizale qi eiementele rigide, supraecuatoriale ale
protezei
4. Incercuirea: cro$etul trebuie si cuprindi mai mult de 180" din circumfelinta dintelui
- Aceasti funclie are rol in stabilizare ;i sprijin
5. Reciprocitatea: Este func,tia prin care acliunea bralului activ este neutralizata in momentul
in:efl ie i sau dezinseniej prolezei
- Fste asiguratd de bra1ul opozanr care se aplicd pe fala opusl bralului activ
- In acest scop braful opozant trebuie plasat la nivelul bratului activ
6' Pasivitate: este funclia prin care un cro$et aplicat pe dintele stAlp nu exerciti nici o presiune, in
repaos, asupra dintelui

SISTEME SPECIALE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE


DEFINITIE:
- mecanisme de precizie utilizate in protezarea compozitX care asigurS, prin imbricare, legdtura
temporara dintre proteza amovibild gi elementele conjuncte fixate pe din{ii restanli

CLASIFICARE
Elemente conjunctoare
1. Culise
2. Capse
3. Bare cu cildreti
4. Telescoape
5. Magneli
?o
Elemente dizjunctoare
1. Amonizori de fo4d
2. Ruptori de forld
AVANTAJE
. Sunt pulin vizibile
. Permit miscdrile ;eilor terminale fdrd a solicita dinlii stAlpi
. Realizeazi o buni menqinere sprijin gi stabilizare
. Asigurd o buni solidarizare a protezei la elementele restante
. Distribuie corect fo4ele la nivelul cdmpului protetic
DEZAVANTAJE
' Legatura cu dintele stAlp este deosebit de rigidd la majoritatea sistemelor speciale (exceptie:
amortizofii gi ruptorii de fond)
. Pentru a fi eficiente necesitd o amplasare foarte precisd, cu ajutorul paralelografului
. Presupun prepariri compiexe gi apreciabile cantitativ
. Defectarea lor presupune uneori refacerea intregii construcgii protetice
. Sunt laborioase, tehnica de realizare este mai dificilX
. Prelul de cost este mult mai ridicat

Pentru a preveni uzura prematurS, sunt realizate din aliaje de mare duritate:
. Aliaie de Au platinat (Al 187o,Pt5Va)
. Aliaje speciale de Au platinat cu punct ridicat de topire
. Aliaje cu continut mare de Pt
. Aliaje Pt-Ir
. Aleiaje Au-Pt-Pd
. Oteluri inoxidabile Cr-Ni
. Aliaje Co-Cr
. Aliaje seminobile de mare duritate (Palliag M)
CULISELE
Sunt alcdtuite din 2 elemente:
- MATRICBA (negativul.)- un tub cu diferite forme pe sec{iune
- PATRICEA (pozitivul)- culiseazl in interiorul matricei, avAnd aceeasi forml cu acesta

Fie matricea, fie patricea se fixeazd pe dinlii restanli (care sunt obligatoriu acoperili de
microproteze 9i solidarizali intre ei cdte 2-3 minim) iar celdlalt element se fixeaz6, La nivelul geilor
protezei
Reten,tia protezei se bazeaza pe precizia culisei gi pe frictiunea ce apare intre suprafelele de
con lacl dinlre marrice;i patrice.
* Unele culise sunt simple, altele au posibilit[gi de activare sau mijloace suplimentare de
mdrire a frictiunii
. .i. Sunt disponibile in mai multe dimensiuni si forme pe secliune: H, T, trapez, oval[, circulard
Culisele pot fi:
- Intracoronare (matricea este in interiorul coroanei- in perimetrul de suslinere)
- Extracoronare (matricea sau patricea sunt plasate in exterioml coroanei

. Indica{ii:
- Edentalii cl. III (proteza are sprijin dento-parodontal)
- Edentafii terminale cu condilia solidarizdrii dinlilor restanli
. Contraindica{ii
- Pe dinli cu in5llime redusd sau abrazati

40
Avantaje
Culisele asigurl menlinerea, sprijinul gi stabilizarea protezei si un foarte bun efect estetic,
sistemul fiind aproape invizibil.
Dezavantaje
Realizeazi o legdturi foarte rigidd cu din{ii stAlpi
Utilizeuea culiselor este condilionati de inil!imea dinlilor stdlpi.

CAPSELE
Sunt alc[tuite din:
O matrice tubulard (fixat[ pe fala mucozald a qeilor)
O patrice (de obicei sferici) fixatl la un dispozitiv radicular

Sunt realizate din aliaje de Au 18K, Au-Pt sau Palliag


Sunt invizibile, deci respecti aspectul fizionomic

lndicalia de eleclie: pentru protezirile overlay.

Capsele Ceka
Sunt formate din:
O matrice inelari- care se fixeazi pe fala proximald a dintelui stAlp
O patrice cilindro-conicl despicatd in cruce, pentru a putea fi activatS, cat:e se fixeazd pe
fala mucozali a protezei scheletate

BARELE
Se compun din:
o parte fixS- BARA - agregate pe dinlii restanli
- poate avea diferite forme pe sectiune
o parte detagabili, sub formi de jgheab- CALARET- fixat pe fala mucozal5 a protezei
Pot fi plasate atat in zona frontal[, cAt si laterall

Sistemul de bare ;i cSlirefi Gilmore


- Bara - poate fi dreptunghiularh sau rotundi pe secliune
- sunr din Au-Pr
- C5larelii - sunt turnafi din Au-Pt ;i pot avea rerenlii penrru acrilatul $eii prorezei

Sistemul de bare gi cil5re{i Dolder


Bara poate avea pe secliune formd de:
. U - numai pentru regiunea lateral5
. ovoidd- numai in regiunea frontald
Bara se fixeazi intre doud dispozitive corono-radiculare de -o-ir:
\
.--,\'t--l-
J

) )4/
-4'
obicei pe canini, dar poate fi lipita Si intre doua coroane turnate sau
. semifizionomice

CilSretul are acee$i lungime cu bara $i este confeclionat din


tabla de 0,30 mm, cu retenfii pentlu a fi retenlionat in acrilatul seilor
protezer.
. dac5 proteza are sprijin mixt, intre barti;i calarel trebuie sA existe
un spatiu care sa permita infundarea protezei in raport cu
rezilienta mucoasei, iiu bara sa aiba forma ovoida sau rotunda.
Aceasti form[ permite bascularea prin infundare a protezei f[ra
sa solicite dintii stilpi.
' DacI proteza are splijin dento-parodontal, calarelul va avea contact intim cu bara care are
fbrrr'ra de "U" pe secliune

41
Sistemul de trare gi capse CEKA
Bara este prevdzutd cu doui matrici pentru capse Ceka gi se fixeazl intre doi dinti stAlpi
acoperili cu microproteze
Patricile se fixeazS in fala mucozald a seii
Barele au rolul de a solidariza dinlii limitanli bregei gi la sprijinul parodontal, iar capsele
asigurA rctenlia protezei.

TELESCOAPELB
Telescoparea asigurd menlinerea protezelor prin fricliune, asemdndtor culiselor, dar
suprafala de fricliune este mult mai mare.

Sistemul de telescopare este format din:


- Cape sau coroane primare - de formi ciiindrici sau tronconicd, cu sau fdri prag cervical,
cimentate pe bonturile dentare
- Coroane secundare care fac parte din scheletul metalic al protezei gi care reproduc
morfologia dintelui pe care se aplicd

1, Telescoparea coronari totali


2. Telescoparea coronari parlial5
' Este realizati dintr-un element conjunct, coroand semifizionomicd sau metalici, la care
jumf,tatea orald este realizati asemin5.tor prepar[rii substructurii organice pentru o coroana
partiald,si o pafte adjuncti. fixatl in proteza scheletatx, care completeazd morfologia dintelui
prin suprapunere

MAGNETII
Sunt realizagi din aliaje magnetice de cobalt-samariu
O unitate magneticd este formatd dintr-un dublu magnet de mici dimensiuni, cu polii
inversali (dubleud fo4a magnetici)
Minimagnetul este acoperir cu o capsuld de olel inoxidabil (0,20-0,25mm) care procedeazi
magnetul de mediul bucal gi limiteazd cAmpul magnetic exterior. Fo4a de atraclie magneticd a unui
magnet de uz protetic este de 100-4009, iar permanen{a magnetic[ de 10 ani.
Magnetul se fixeazd in baza protezei, in dreptul unei cape din aliaj magnetizabil (keeper; ce
acoperl un dinte sau o radacind.
Nu se utilizeazd mai mult de 4 magneli deoarece indepdrlarea protezei devine dificild.
Sistemul de menlinere magneticd este foarte simplu gi eficient, inlocuind cu succes multe
din sistemele tip capse.

ELEMENTELE DIZJUNCTOARE (SISTEMELE ARTICULATE)


' Sunt indicate in edentaliile terminale, deoarece permit geilor protetice un oarecare grad de
mobilitate, evitAnd efectul de pArghie pe care-l au geile cu sprijin rigid asupra dinlilor stAlpi

. Sunt doud categorii:


- ruptori de forte
- amortizori de forle

Ruptorii de for{5
. Cei mai utilizali sunt BALAMALELE (qamierele)
. Permit migcarea geilor numai prin miqcarea de basculare prin infundare
. Nu permit deplasarea inversd (bascularea prin desprindere)
. Sunt formali dintr-o PATRICE care se fixeazi pe dintele stalp $i o MATRICE care se
aplica pe fala mLrcozala a seii
,11
. Matricea are in interior un arc pentm a mhri frictiunea cu paricea

Utilizarea sistemelor tip baLama permite realizarea de proteze scheletate unilaterale cu


splijin mixt. articulat.
Avantaje:
- dimensiuni reduse
- confbrt cre5cul penlru pacienl
- distribuirea presiunilor masticatorii fie pe crestl, fie pe creasti qi dinlii stilpi, in funclie de
numirul ;i amplitudinea migcirilor ;eilor pe care le permite dispozitivul

Amortizorii de forti
Sunt tot ruptori de fo4i care ins[, datoriti unor resorturi elastice, readuc 5eile in pozilia
iniliald dupd incetarea efortului masticator

ALGORITMUL REALIZARII PROTEZELOR


SCHELETATE
1. PROTEZA SCHELETATA CU CROSETE TURNATE
Examenul pacientului
Amprenta documentari
Modelul documentar
S tabilirea tratumenr u Iu i preproreric

Amprenta preliminzri
Modelul prelimina' (de studiu)
Portamprenta individuali
Anctli:a modelului prel.intinar la paralelograf
Tratamentul proprotetic
Amprenta funclionali
Modelul funcgional
Anuliza motlelului.furtctional I a paralelogra.f
Modelul duplicat
Scheletul metalic
Macheta de ocluzie
lnregistrarea relagiilor inter-rnaxilare
Montarea in simulator
Macheta cornponentei acrilice 5
Transformarea machetei in componenti acrilicd
Verificarea intraoralS

PARALELOGRAFUL 1'

Accesoriile paralelografului:
a, Tija detectoare
- are formi cilindrici
- aprecieazi paralelismul legelor proximale ale dinlilor stAlpi
- pune in evidenld zonele retentive subecuatoriale Paralel()grarul
l- soclu
- materializeazd axul de inse4ie al protezei; 2- masuta dc lucru
3- br'a( \'ertical
b. Tija cu grafit - are formi de jgheab in care se aplicd o J- brat or'izontal
minl de creion 5- ax culisabil

- serve$te la trasarea ecuatorului protetic $i tripodarea modelului


+--)
c. Tije retentivometrice (ioje) -pentru mf,surarea retentivitdlii subecuatoriale a dintilor
stAlpi
- sunt in numir de 3, cu extremitatea liber5 a discului de: 0,25mm,0,50mm, 0,75mm
d. Tiia rdzugi - penrm indepdrtarea gi paralelizarea cerii subecuatoriale
e. Micromotor sau turbini (paralelometrele moderne)- pentru freziri paralele ale
-I----r^l^.
L irrrr! L, Lvrur ^.^i^--i
PrvL!.rr

Etapele analizei la paralelograf


1.Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserfie gi dezinser(ie a protezei
2. Trasarea ecuatorului protetic
stabilirea locului in care se plaseazd varful po4iunii flexibile a bralului retentiv al
croqetului
4. Fixarea poziliei modelului falb de paralelograf (tripodare)
1. Stabilirea axei de insertie - cu rija detectoare
Axa de insertie - direclia in care se deplaseazd proteza de la primul contact dintre dintii
restanli $i pd4ile rigide ale cro;etelor pdni la agezarea finald a protezei pe cAmp
Axa de inserfie este condifionatS de:
- Planurile de shidare
- felele proximale ale dinlilor stalpi, vecine spaliului edentat, care trebuie sd fie
paralele cu axa de insertie.
- dac5 nu sunt paralele, se pot $lefui u$or sau acoperi cu microproteze
- Zonele dentare retentive subecuatoriale necesare aplicErii po4iunii flexibile a bratelor
active ale crosetelor (pe FV ;i FO a dinlilor stdlpi)
- Zonele de interferentd muco-osoasd sau dentare (creste alveolare retentive. dinti mierati
in sens orizontal, etc)

2. Trasarea ecuatorului protetic- cu mina de grafit


Ecuatorul protetic (linia ghid, inllfimea de contur) = linia celei mai mari convexitdli a
dinlilor.stdlpi penffu o anumitA axi de inse4ie
Impane coroana intr-o zonA subecuatoriald (retentivi) si una supraecuatoriald (de sprijin)

3' Stabilirea pozitiei varfului bratului elastic al crosetelor cu rerentivometrul (oja)


-

REALIZAREA MODELULUI DUPLICAT


MODEL DUPLICAT - copia modelului funclional pregitit in prealabil, reallzatd din masd
de ambalat specificd aliajului din care se va tuma scheletul metalic

. Modelul funclional se preglte$re in vederea duplicirii prin:


.1 Deretentivizare
{. Foliere
1. Deretentivizarea
- Se realizeazd la nivelul dinlilor restanti pi a tuturor zonelor retentive
- se utilizeazi ceard specialS, duri, de culoare mov (,,cearx subecuatoriali"), care poate fi
rizuitX cu rizu;a paralelizorului
- Ceara se aplicd sub ecuatontl protetic al tuturor dinlilor restanli, ia-r la nivelul dinlilor stdlpi
sub traseul bralelor retentive ale crosetelor turnate
2. Folierea
- folierea crestelor alveolare (folie de ceard 0,4-0.7 mm)
- urmireqte realizarea unui spaliu intre componenta metalici a ;eilor gi crestele alveolare,
spallu necesar pentru componenta acrilicd a seilor

44
- in geile terminale se practicd un orificiu distal in stratul de ceard, pentru a realiza un buton
metalic care va mentine componenta metalicE la distanl[ de model in momentul presdrii
acrilatului in tipar
- folierea traiectului conectorilor principali si secundari
- Se urmdre;te o micd distanlare a conectorului principal mucozal
- cu ceard calibratd de 0.25 - I mm
- mdrimea suprafelei foliate depinde de tipul de sprijin al protezei gi de gradul de infundare
al mucoasei:
,rin ed.termino-terminale se foliazb tot traseul conectorului principal
* in ed. uniterminale se foliazd mai mult portiunea dinspre gaua terminald

Realizarea modelului duplicat


Tehnica clasicd
. Modelul se izoleazd in apd apoi se fixeazX pe capacul conformatorului
' Masa duplicatoare (hidrocoloid reversibil - Dublaga) se taie in fragmenre mrci gi se
fluidificd pe baie de ap5 1a 80-90"C
. Se lasi sd se rdceascd pind la 40-45' apoi se introduce in conformator
. Se line intr-un vas cu apd 30 minute
. Modelul se indepdneazi din masa duplicatoare prin tracliune
' In zona bollii platine sau a planseului bucal din amprenta duplicatoare se fixeazi un con
' Se prepar[ masa de ambalat (la vacuum ma]axor) $i se introduce prin vibrare in amprenta
duplicatoare
' Dupd 20-25 minute modelul este eliberat din amprenta duplicatoare prin seclionarea ei
Tehnica moderni (cu siliconi)
Modelul duplicat din masd de ambalat specifici are suprafala pu{in rezistenti, iar
pentru modelarea machetei scheletului metalic trebuie ca suprafata modelului refractar sd fie
mai rezistentd, compactd gi sd permiti fixarea elementelor din ceard calibratA ale machetei.
Uscarea modelului duplicat
- introducerea lui in cuptor gi ridicarea temperaturii lent pind la 250-300"C
- Scop: eliminarea apei qi dilatarea termicd pa4ialX
Impregnarea modelului duplicat
- lmersia repetat[ a modelu]ui intr-un amestec de ceard topitl, parafini gi colofoniu (10-15
secunde) SAU aplicarea unor r[gini sintetice sub formi de spray
- Scop: oblinerea unei suprafele externe rezistente, lucioase, netede si lipicioase

REALIZAREA MACHETEI SCHELETULUI METALIC


. Se realizeazd pe modelul duplicat, care va fi parte componenti a tiparului

Tehnici:
) Prin aplicarea cerii topite in interiorul conturului scheletului desenat pe model
F Din elemente prefomate
- Din elemenre prefabricate

TRANSFORMAREA MACHETEI TN SCTTN[TT METALIC


1. Pregdtirea pentru ambalare
. Realizarea machetei canalelor de curgere a aliajului
- Canalul principal = rezervorul de aliai fluid= vArful conului (diametrul 6mm)
- Canalele secundare (3-5) - batoane de cearl rotunde cu diametrul 3-4mm- ajung in zonele
mai groase ale machetei, de care se leagi prin unghiuri rotunjite >90'; numirul gi topografia
lor depinde de forma si complexitatea scheletului

45
- Macheta canalelor de evacuare a gazelor: 2-4 fire subiiri de nylon, ceard, pir de cal
. Detensionarea machetei- apd la temperatura 25-30'C sau cu spray special
. Degresarea machetei- alcool, cloroform

2. Ambalarea
- Se a;az[ modelul pe capacul conformatorului ;i se marcheazd nivelul pAnd la care se va
ridica masa de ambalat astfel incat rezervorul de aliai fluid (vArful conului) sd fie exact in
cenful tiparului
- Se prepard masa de ambalat specifici (la vacuum-malaxor) ;i se introduce in conformator
prin vibrare
- Priza - are loc in 25-30 minute: dupf, 60 minute masa de ambalat devine dur5,
nedeformabild

Preincilzirea
. Chiuveta se introduce in cuptorul de pleincdlzire cu pAlnia indreptatd in jos
. Temperatura se ridicd lent (1 or[) la 200"C
. Scop:
- topirea si eliminarea cerii
- uscarea tiparului
- inceperea d ilardrii rermice

incilzirea
. Temperatura este ddicat6 lent (45min) de la 200'C la 750"C (pt aliajele nobile) sau 1000"C
(pt Cr-Co)
. Scop:
- Dilatarea termicd a tiparului
- Aducerea tiparului la o temperaturd apropiatd de cea a aliajului topit

Topirea si turnarea aliajului


- fo4a centrifugd - centrifuga manuald (rotaxul)
- centrifugd automat5 (castomat)

DEZAMBALAREA scheletului metalic


. Este operalia de indepf,rtare a scheletului metalic din tJpar prin spargerea acestuia
. Tiparul se rice;te lent in aer 40-50 minute, apoi se introduce in ap5, unde se dezagregd
. Rezultd o piesd bmtd de turnare formatd din: scheletul metalic, canalele gi conul de turnare
. Pe suprafala piesei tumate r[mAn zone de masb de ambalat extrem de aderente si o peliculd
de orizi metalici care trebuie indepanare

PRELUCRAREA SCHELETULUI
Sablarea = proiectarea unui jet de particule abrazive (nisip, Al2O3) sub presiune pe
suprafala piesei brute de turnare
- scop: indepdrtarea urmelor de masd de ambalat gi a stratului de oxizi
Sectionarea canalelor de turnare
- cu discuri de carbon:ndum
Planarea si netezirea
- pentru indepirtare a plusurilor
- se face numai pe fe(ele externe ale scheletului
- cu materiale abrazive: discuri de carborundum, pietre gi freze dure montate la motor (24 000
rot/min)

VB,RIFICAREA COMPONENTEI METALICE PE MODEL SI iN CA\iTTATEA ORALA


. Verificarea inserfiei qi dezinse4iei
. Analiza plasdrii elementelor componente ale scheletului

46
. Verificarea corectitudinii executdrii ;i amplasirii elementelor de menlinere, sprijin si
stabilizare
. Verificarea grosimii si rigiditAtii scheletului
. Verificareamuchiilor

LUSTRUIREA
- Cu instrumentar rotativ
- in baie galvanic5
) un vas de sticlS in care sunt 2 electrozi gi un electrolit
i scheletul metalic se fixeazd la A(+) iar la K(-) se amplaseazd o plicu!5 metdici
i La trecerea curentului electric se desprind fragmente microscopice de pe suprafala
scheletului lSsdnd o suprafalA lustruitd perfect
- In baie cu ultrasunete - frecvenla minimi 20 000H2 (se produc vibralii cu frecvenl5 mai
mare decAt a sunetului care aclioneazi asupra scheletului aflat in baie)

REALIZAREA COMPONENTEI ACRILICE A SEILOR _ ETAPE:


. Realizarea machetelor de ocluzie (pe scheletul metalic al seilor)
. Determinarearelaliilorintermaxilare
. Montarea in simulator
. Realizarea machetei componentei acrilice a seilor
. Transformarea machetei in componenti acrilic5
- din acrilat termopolimerizabil - metoda clasic; - (ambalare. tipar, introducerea
acrilatului in tipar, polimerizare, dezambalare, prelucrare)
- din acrilat aupolimerizabil - metoda cheii din silicon, turnarea acrilatului fluid si
hrrnnnl ime' iz qreo

ALGORITMUL DE REALIZARE AL PROTEZEI


COMPOZITE
Este formatd din:
{. o componenti fixi (punte dentari)
.l o componenti mobilizabil5

Sunt utilizate elemente speciale de menfinere, sprijin fi stabilizare: capse, culise, trare,
coroane telescop

1. REALIZAREA COMPONENTEIFIXE
2. REALIZAREA COMPONENTEI MOBILIZABILE
1. Realizarea componentei fixe
- Se realizeazi macheta coroanelor care acoper5 dinlii stAlpi, la care se fixeazd elementele
prefabricate din rfuini calcinabile ale elementelor speciale de menlinere gi stabilizare
- Modelarea felelor laterale ale machetelor gi amplasarea elementelor speciale se face cu
autoruJ parale lografu lu i
- Macheta se transform[ apoi in componentd metalica

2. Realizarea componentei mobilizabile


. Modelul impreund cu componenta fixl se pregitesc pentru duplicare (se aplicd macheta
matricei, se foliazd qi se derentivizeazd modelul)
' Pe modelul duplicat din masd de ambalat se realizeazd macheta scheletului metalic al
componentei mobilizabile
. Macheta se transforma apoi in schelet metalic
. in final se realizeazh componenla acrilici a :eilor
A1