You are on page 1of 6

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
18 FEBRUARIE 2006
CLASA A X-A

SUBIECTE:

I Alegere simplă
Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse
1. Meristemele primare intercalare caracterizează: C. începe prin masticaţia realizată cu ajutorul dinţilor
A. toate plantele ; cornoşi;
B. toate plantele lemnoase ; D. este eficientă datorită vieţii în mediul acvatic.
C. toate dicotiledonatele ; 12. Creşterea aluatului :
D. toate gramineele. A. este produsă printr-o fermentaţie alcoolică;
2. Identificaţi eroarea în legătură cu meristemele B. duce la degajarea de acid lactic;
secundare : C. eliberează hidrogen;
A. sunt meristeme laterale ; D. se datorează unor bacterii din genul Acetobacter.
B. asigură creşterea în lungime; 13. Identificaţi enunţul eronat în legătură cu
C. asigură îngroşarea secundară a rădăcinii ; organismele parazite :
D. asigură creşterea în grosime a tulpinii. A. ciuperca Laboulbenia bayeri parazitează musca de
3. Nefronul la mamifere este alcătuit din : casă;
A. glomerul vascular şi tub urinifer ; B. rugina grâului parazitează grâul şi dracila;
B. capsula Bowmann şi ansa Henle ; C. ciuperca Bacillus thuringiensis parazitează insectele ;
C. capsula Henle şi ansa Bowmann ; D. torţelul parazitează trifoiul şi alte leguminoase.
D. corpuscul Malpighi şi tub urinifer. 14. Fotosinteza plantelor verzi se desfăşoară cu
4. Ţesuturile conjunctive moi îndeplinesc intensitate maximă în lumină :
următoarele roluri , cu excepţia : A. verde ;
A. leagă părţi ale organelor ; B. roşie ;
B. depozitează grăsimi; C. galbenă ;
C. produc elemente figurate ; D. albastru-violet.
D. învelesc suprafeţe. 15. Exoderma :
5. Circulaţia sevei elaborate : A. se întâlneşte în structura rădăcinii;
A. constă în transportul substanţelor organice insolubile B. are rol de absorbţie;
de la frunze spre restul organelor plantei şi invers; C. este un ţesut embrionar;
B. se realizează mai lent decât circulaţia sevei brute; D. este situată lângă periciclu.
C. se realizează prin citoplasma vaselor lemnoase ; 16. Enzimele digestive la plantele carnivore :
D. se realizează fără consum de energie. A. capturează animalele mici în urne ;
6. Cauza deplasării bazei cavităţii toracice spre B. se sintetizează în simbioză cu alte organisme;
abdomen este : C. transformă substanţele complexe în nutrienţi;
A. elasticitatea cutiei toracice ; D. dirijează transformarea urnelor în capcane .
B. mişcările pleurei ; 17. Respiraţia cutanee:
C. contracţia diafragmului; A. presupune un schimb de gaze respiratorii prin piele;
D. contracţia muşchilor intercostali. B. se întâlneşte la amfibieni si reptile;
7. Sistemul respirator la păsări se caracterizează C. are caracter de adaptare la mediul aerian uscat;
prin : D. micşorează greutatea specifică a corpului.
A. plămâni în formă de sac; 18. Transpiraţia prin cuticulă se realizează în
B. prezenţa alveolelor pulmonare; proporţie de :
C. saci aerieni cu volum mai mare decât al plămânilor ; A. 1%;
D. căi respiratorii neramificate. B. 10%;
8. În pădurile de foioase din zona temperată , C. 90%;
reducerea transpiraţiei plantelor în timpul iernii D. 99%.
este asigurată prin : 19. Spre deosebire de alte vertebrate, dinţii
A. reducerea numărului de stomate ; mamiferelor :
B. închiderea stomatelor; A. sunt înfipţi în alveole ;
C. căderea frunzelor ; B. sunt sudaţi cu maxilarul;
D. îngroşarea cuticulei . C. sunt definitivi , nu se schimbă;
9. Formaţiunile specializate pentru gutaţie sunt : D. sunt diferenţiaţi în funcţie de tipul de digestie :
A. cuticula ; mecanică , fizică, chimică.
B. lenticelele; 20. Ficatul primeşte sânge oxigenat direct prin :
C. hidatodele; A. artera hepatică ;
D. perii epidermici. B. artera pulmonară;
10. Geotropismul pozitiv constă în : C. vena portă;
A. creşterea tulpinii în sens opus gravitaţiei; D. vena hepatică.
B. înclinarea plantelor spre sursa de lumină; 21. O plantă acvatică introdusă într-un vas cu apă
C. migrarea organismelor unicelulare spre sursa de care a fost fiartă şi răcită nu degajă bule de oxigen
hrană; deoarece :
D. orientarea rădăcinii spre centrul Pământului. A. prin fierbere planta şi-a pierdut capacitatea de
11. Digestia la ciclostomi : fotosinteză ;
A. se realizează într-un tub digestiv slab diferenţiat ; B. nu există CO2 î n apă ;
B. permite prelucrarea hranei în stomac;
2
C. oxigenul este incorporat în substanţele organice 2. solul conţine substanţe toxice ;
sintetizate; 3. solul este inundat ;
D. degajă bule , dar prea mici pentru a fi văzute . 4. temperatura solului scade sub 00 C .
22. Microelemente necesare nutriţiei plantelor : 32. Deschiderea ostiolelor în timpul transpiraţiei este
A. calciu ; determinată de următorii factori interni :
B. magneziu ; 1. creşterea concentraţiei de substanţe organice în
C. fier ; celulele stomatice ;
D. mangan. 2. creşterea intensităţii luminii;
23. Plantele mixotrofe sunt verzi deoarece : 3. creşterea gradului de hidratare al celulelor stomatice;
A. conţin clorofilă; 4. scăderea presiunii osmotice în celulele stomatice.
B. parazitează alte plante verzi; 33. Nastiile :
C. trăiesc în simbioză cu alte plante ; 1. sunt mişcări orientate;
D. se hrănesc şi prin fotosinteză şi prin chimiosinteză. 2. nu depind de direcţia unui stimul , ci de intensitatea
24. Bila nu conţine: lui;
A. colesterol; 3. depind de direcţia unui stimul , nu de intensitatea lui;
B. pigmenţi; 4. sunt mişcări neorientate .
C. enzime ; 34. Cele mai mari nevoi energetice la plante au :
D. săruri biliare. 1. frunzele ;
25. Ţesuturi alcătuite dintr-un singur strat de celule : 2. meristemele active;
A. epiderma la plante ; 3. florile ;
B. felodermul ; 4. mugurii in timpul iernii.
C. epiderma la mamifere ; 35. Principalul organ respirator al plantelor :
D. ţesutul elastic . 1. creşte în grosime prin feloderm;
26. În ţesutul osos compact , lamelele osoase se dispun 2. are perişori absorbanţi;
concentric în jurul : 3. protejează celulele reproducătoare;
A. unor canale cu vase şi nervi; 4. are numeroase stomate în epidermă.
B. osteocitelor ;
C. trabeculelor ;
D. periostului . 36. Digestia intracelulară :
27. În seria vertebratelor, circulaţia dublă apare la : 1. are funcţie de hrănire la protozoare;
A. crocodili ; 2. se realizează prin fagocitoză şi pinocitoză;
B. păsări ; 3. are loc în vacuole digestive;
C. amfibieni; 4. se întâlneşte şi la animalele evoluate , alături de
D. mamifere. digestia extracelulară.
28. Anuria se produce în : 37. Pigmenţii fotosintetizatori:
A. insuficienţa renală acută; 1. sunt organizaţi în sisteme fotochimice ;
B. litiază urinară; 2. utilizează energia din ATP;
C. avitaminoză; 3. captează energia luminoasă;
D. condiţii de umiditate excesivă. 4. convertesc energia chimică în energie luminoasă.
29. Bacilul Koch produce: 38. ATP-ul:
A. pneumonia; 1. este molecula purtătoare de energie specifică
B. tuberculoza; celulelor vegetale;
C. astmul bronşic; 2. la animale se întâlneşte în mitocondrii;
D. sufocarea . 3. acumulează energie utilizată exclusiv pentru
30. Helicobacter pylori produce: activitatea mitocondriilor ;
A. hepatita ; 4. este utilizat ca sursă de energie în toate
B. toxiinfectie alimentară; compartimentele celulare.
C. ulcer gastro-duodenal; 39. Vâscul :
D. ateroscleroză . 1. formează haustori;
2. are frunzele verzi;
II Alegere grupată 3. trăieşte pe ramurile unor arbori;
La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând 4. extrage seva elaborată din xilemul gazdei.
următoarea cheie: 40. Digestia intracelulară se întâlneşte la :
Dacă 1, 2, 3 sunt corecte; 1. plante carnivore ;
Dacă 1 şi 3 sunt corecte; 2. spongieri şi celenterate ;
Dacă 2 şi 4 sunt corecte; 3. plante parazite;
D. 4. protiste ( protozoare ).
Dacă 4 este corect; 41. Sucurile digestive conţin :
Toate variantele sunt corecte . 1. ioni;
31. Absorbţia apei este scăzută atunci cand: 2. apă;
1. temperatura e uşor pozitivă ; 3. mucus ;
3
4. enzime. 4. se hrănesc cu substanţe organice produse de
42. Valori optime ale factorilor ce influenţează organisme vii.
fotosinteza: 53. Solzii unui mugure :
1. temperatura aerului de 30-40o C ( la cartofi , tomate, 1. au rol în depozitarea substanţelor de rezervă ;
castraveţi); 2. sunt frunze în formare ;
2. lumină cu intensitatea între 50 000 şi 100 000 lucşi; 3. sunt mai numeroşi la baza ramurilor ;
3. hidratare – 70 – 80 % din capacitatea de reţinere a 4. au rol protector.
apei în frunze ; 54. Pot avea rol antigenic :
4. concentraţia atmosferică de CO2 de peste 2-5%. 1. microorganismele ;
43. Provin din cambiu : 2. transplantele ;
1. liber; 3. celulele proprii îmbătrânite;
2. suber; 4. anticorpii.
3. lemn; 55. O persoană care are în sânge şi aglutinogene şi
4. felogen. aglutinine ( de tipuri diferite ) poate primi sânge
44. Ţesuturile secretoare intră în alcătuirea : din aceeaşi grupă de la donatori cu grupa :
1. glandelor exocrine ; 1. 0;
2. glandelor nectarifere; 2. A;
3. glandelor endocrine; 3. AB;
4. frunzelor de menta. 4. B.
45. Organismele autotrofe: 56. Inima unei broaşte poate să mai bată un timp
1. au în ecosistem rol de producători; după ce a fost scoasă din organism dacă:
2. au nevoie de o sursă externă de energie ; 1. nu este supusă la efort;
3. au nevoie de o sursă externă de carbon; 2. vasele de sânge au fost legate ;
4. au nevoie de o sursă externă de oxigen. 3. nu se află la distanţă mare de organismul din care a
46. Enzime care acţionează atât în cavitatea bucală, fost scoasă;
cât şi în intestinul subţire : 4. este ţinută în ser fiziologic.
1. maltază ;
2. lipază; 57. Spre deosebire de sistemul circulator al celorlalte
3. elastază ; vertebrate , la mamifere :
4. amilază. 1. sângele pleacă de la inimă prin artere şi se întoarce
47. Sunt produşi finali ai digestiei: prin vene ;
1. glucoza ; 2. circulaţia este dublă;
2. fructoza ; 3. inima are două atrii şi două ventricule;
3. galactoza ; 4. există 4 vene pulmonare;
4. maltoza. 58. Hipertensiunea arterială este produsă de către
48. Nu există limită între gură şi faringe la: factori :
1. peşti ; 1. glandulari;
2. reptile ; 2. vasculari;
3. amfibieni; 3. nervoşi ;
4. păsări. 4. renali .
49. Stomacul la păsări are ca şi componentă 59. Direcţii în evoluţia respiraţiei pulmonare:
specifică: 1. creşterea suprafeţei de schimb respirator;
1. ciocul ; 2. alungirea şi specializarea căilor respiratorii;
2. guşa ; 3. perfecţionarea ventilaţiei pulmonare ;
3. cloaca ; 4. existenţa a 2 plămâni .
4. pipota . 60. Tipuri de fermentaţie :
50. În absorbţia pasivă a apei de către plante, rolul 1. alcoolică ;
principal revine. 2. lactică ;
1. perilor absorbanţi; 3. butirică ;
2. presiunii radiculare; 4. fenolică.
3. gradului de dezvoltare a rădăcinii;
4. frunzelor. III. Probleme :
51. Prezintă nastii florile de : 61. În meristemul apical al rădăcinii de la o plantă
1. păpădie ; superioară se află o celulă iniţială care intră în
2. lalea ; diviziune mitotică. Calculaţi dimensiunea medie a unei
3. regina nopţii ; celule din vârful vegetativ, dacă pe un diametru de 7
4. mimoză. mm al câmpului microscopic s-au numărat 46 de
52. Toate organismele parazite : celule:
1. produc micoze; A. 0,076 mm;
2. trăiesc în interiorul gazdei; B. 0,0152 mm;
3. sunt dăunătoare omului ; C. 0,152 mm;
4
D. nu se poate determina. lor a scăzut la 320 grame. Ştiind că un mol de
62. Considerând ipotetic că un mamifer mare glucoză are 180 de grame, arătaţi
cântăreşte 400 kg din care 40 % ţesut muscular 40 % care va fi cantitatea de dioxid de carbon eliberată:
alte tipuri de ţesuturi , exclusiv cel conjunctiv , cât va A. 6 moli;
cântări acesta din urmă , dar celelalte ? B. 18 moli;
A. 80 kg ţesut muscular , 160 alte ţesuturi , 160 ţesut C. 2 moli;
conjunctiv; D. 34 moli;
B. 160 conjunctiv , 80 alte ţesuturi , 160 ţesut muscular; 67. Ce cantitate maximă de substante organice există
C. 80 kg conjunctiv , 160 kg muscular , 160 kg alte in sângele unui individ cu o greutate de 80 kg, dacă
ţesuturi ; procentul de sânge reprezintă 8 % din greutatea
D. toate răspunsurile sunt incorecte . corporală ?
63. Ştiind că într-un fascicul muscular striat se găsesc A. 3 45 g ;
între 130-170 de fibre musculare, fiecare având între B. 3 84 g ;
7-12 nuclei, precizaţi care este numărul maxim de C. 45 g ;
nuclei întâlniţi în cel mai mic fascicul muscular: D. 64 g .
A. 1190 nuclei; 68. Într-un lan cu porumb bălteşte apa de 4 zile.
B. 2040 nuclei; Ce tip de respiraţie au folosit plantele în acest timp ?
C. 910 nuclei; Care este produsul final rezultat în respiraţie şi ce
D. 1560 nuclei. efect are asupra ţesuturilor plantelor ? După ce apa a
64. La orele amiezii, într-o zi călduroasă şi senină de fost drenată , plantele mai pot reveni la forma de
vară, o plantă absoarbe circa 50g apă/h. La cea de-a respiraţie specifică? care este aceasta ?
doua plantă , cantitatea de apă absorbită reprezintă A. anaerobă / alcool etilic, toxic /da, aerobă ;
doar 80% din cantitatea de apă absorbită la orele B. aerobă / acid acetic, toxic/ da, aerobă;
amiezii de prima plantă . Care este cantitatea de apă C. anaerobă / alcool etilic, nutritiv / da, aerobă;
eliminată prin transpiraţie la prima si la a doua D. plantele nu au respirat în acest timp.
plantă? 69. Ştiind că la frunzele de stejar stomatele deschise
A. 25g prima plantă, 20g a doua plantă; ocupă 2% din suprafaţa frunzei, calculaţi suprafaţa
B. 49,5g prima plantă, 39,6g a doua plantă ocupata de acestea la o frunza de 7 cm2.
; A. 1,4 cm2 ;
C. 0,5g prima plantă, 0,4g a doua plantă; B. 14 mm2 ;
D. 5g prima plantă , 4g a doua plantă . C. 140 mm2 ;
65. La om, bila este secretată permanent de către ficat D. 0,14 dm2 .
in cantitate de 500-700 ml/zi. 70. Presupunând că o tijă de vâsc creşte şi se ramifică
Cantitatea de bilă produsă de hepatocite in 20 minute în fiecare an în două, pornind de la o plantă cu o
poate fi: singură tijă, stabiliţi ce vârstă are o tufă de vâsc cu 16
A. 5-6 ml; tije :
B. 6,94-9,72 ml; A. 4 ani ;
C. 20,83-29,16 ml; B.16 ani ;
D. 6,94-20,83 ml. C. 8 ani ;
66. 860 grame fructe se păstrează două săptămâni la D. 3 ani
lumină şi temperatură de 20 .
grade Celsius. După cele două săptămâni, prin
cântărire, se constată că greutatea

5
6

You might also like