You are on page 1of 34

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
Facultate : I.M.S.T
Specializare : I.M.C

PROIECT
Ecotehnologie

Profesor indrumator : Zoia Apostolescu

Student :Tane Frederica Elena
Grupa : 642 CB

Anul universitar 2016-2017

CUPRINS

1.Desen;

2. Stabilirea rolului functional al piesei;

3. Alegerea materialului optim;

4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei-
diagramei de elaborare;

5. Identificarea momentelor si etapelor in ca se produce
impactul asupra mediului;

6. Stabilirea surselor de poluare;

7. Stabilirea naturii substantelor poluante;

8. Stabilirea coeficientului de poluare pentru fiecare etapa
a procesului;

9.Stabilirea coeficientului de poluare total .

Analiza ecotehnologica a procesului tehnologic

Ecotehnologia ca stiinta a aplicarii stiintelor cu scopul transformarii
substantei in bunuri cu o anumita utilitate sociala in conditiile unei dezvoltari
durabile presupune mai intai cunoasterea inregului traseu tehnologic al
substantei de la starea naturala (roca, minereu etc) la produsul finit intrat in
exploatare, avand apoi urmatoarele obiective:
- identificarea fiecarei etape a procesului tehnologic in care apare un anumit
impact asupra mediului;
- identificarea momentului in care se produce impactul asupra mediului;
- stabilirea coeficientului de poluare;
- determinarea gradului optim de reducere a poluarii;
- stabilirea de metode de prevenire a impactului negativ asupra mediului,
produs de etapa respectiva, la momentul respectiv;
- stabilirea de noi metode de reducere a impactului asupra mediului sau de
poluare zero daca este posibil;
Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul
functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aiba un
impact cat mai mic asupra sa. Produsul este rezultatul unui proces tehnologic,
desfasurat intr-una sau mai multe locatii si care pentru inceput, este ca o cutie
neagra in care exista un flux de iesire care, aproape in totalitate conduce la o
poluare mai mare sau mai mica asupra mediului. De aceea, fiecare etapa a
procesului tehnologic trebuie cunoscuta foarte bine in desfasurarea logica a
transformarilor si a impactului de etapa asupra mediului, pentru a proiecta
procesul ecotehnologic, desfasurat in aceleasi locatii, dar cu impact redus sau
daca este posibil impact zero asupra mediului.
Schema de principiu diagrama flux de realizare a procesului tehnologic de
realizare a “....” se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi procesul ecotehnologic
trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu.
Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare
este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului
ce se vrea realizat.

trebuie realizat indeplinind toate conditiile tehnice generate cerute de fiecare suprafata. dimensiunile de gabarit.STABILIREA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea procesului tehnologic de realizare a piesei. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare.Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu Se face analiza fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica a suprafetei. In cazul piesei arbore se parcurg urmatoarele etape: 1.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu In cazul piesei date s-a facut descompunerea si notarea suprafetelor. conice. Din analiza grafului reiese ca arborele are functia de a transmite miscarea de rotatie de la motor la elice si invers. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu.. precizia dimensionala. precizia de pozitie. majoritatea fiind suprafete cilindrice si plane. Suprafetele tehnologice permit obtinerea cat mai usoara a semifabricatului fara a fi necesare masuri deosebite privind obtinerea lui. pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. . Determinarea rolului functional al piesei se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor. 2.. evolventice.. cilindrice. rezultand S1.S20 suprafete. precizia de forma. elicoidale etc) 2. 3.Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu (plane. Din figura 1 reiese ca piesa este marginita in spatiu de 20 de suprafete. rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie. Pentru a-si indeplini rolul functional arborele care este delimitat de 49 de suprafete in spatiu.

.Intocmirea unui graf “suprafete-caracteristici” Se intocmeste un graf “suprafete-caracteristici” din care rezulta rolul functional al fiecarei suprafete (tabel 1. de asamblare sau auxiliare 5. Din acest tabel rezulta ca suprafetele sunt functionale.1). Stabilirea rolului functional posibil al piesei Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafete-caracteristici. 4. tehnologice. Figura 1.

in conditiile concrete de realizare a piesei. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare tabelul 2. Alegerea solutiei optime la momentul dat Se face aplicand criteriul: ∑ t(k) ∗ d(k) = max In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din otel carbon de calitate 20MoNi35. se foloseste metoda de analiza a valorilor optime. Principalele etape ce trebuie parcurse sunt: 1. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici tabelul 2. tehnologice si economice. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim 3. . impreuna cu conceptia de proiectare si tehnologia de fabricatie. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor se face tinand cont de rezultatele obtinute la paragrafele precedente.2. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM DIN CARE SE CONFECTIONEAZA PIESA Calitatea materialului folosit la realizarea piesei. o pondere dk . 7. In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate al epiesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.1 4. 3. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale acesteia 2. In stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei: ∑ dk = 1 6. acordand fiecarei proprietatik. 5. Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale. determina nivelul performantelor tehnico- economice pe care piesa le poate atinge. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material.

02…0.05 1 4 Duritatea.0 1 in [Kg/dm3] 5. Ρ < 5. sudabilitatea . se face uzinabilitatea .2…0. PC <500 3 in [lei/kg] 500…1000 2 . <35. σ1 <300 1 In [N/m2] 300…1000 2 >1000 3 9 Alungirea relativa At <20% 1 [%] 20%…40% 2 >40% 3 10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1 in [J/cm2] 50…100 2 >100 3 11 Rezistenţa la fluaj <100 1 Se ţine in [N/mm2] 100…300 2 cont şi >300 3 de temperat ura 12 Proprietăţile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea (turnabilitatea . HB.0…10.0 3 8 Rezistenta la oboseala. Bună 2 cu călibilitatea) Foarte bună 3 calificativ e 13 Preţul de cost .Nr. crt. variate 0 1 2 3 4 1 Densitatea materialului.2 1 in [cal/cm*s*° C] 0.4 2 >0. Proprietatea Game de Nota Obs.0 1 in [daN/mm2] 35.0*10 6 3 6 Rezistenta la curgere a <700 1 materialului Rp 0. E <10 6 1 in [daN/cm2] 10 6…2.4 3 3 Rezistenta la coroziune.0*10 6 2 >2. Rm .2 700…1500 2 In [N/mm2] >1500 3 7 Rezistenta la rupere. <90 1 in [HB] 90…160 2 >160 3 5 Modulul de elasticitate.02 3 viteza de coroziune 0.0 2 >60.0…60.0 2 >10 3 2 Conductibilitate termica Cr <0. Rc <0.05 2 in[mm/an] >0.deformabilitatea .

1 3 B 2 S 1 B 2 13 1 2.1 5 0 0 2 CuZn15 8.5 2 0.5 2 0.7 2 0.1 3 FB 3 S 1 B 2 75 2 5 11 12Cr130 7.6 2 FB 3 S 1 FB 3 30 3 5 0 0 4 CuSn10 8.74 1 FB 3 FB 3 FB 3 50 3 2.4 00 3 Fgn-700-2 7.3 2 0.2 2 <.05 2 187 3 54 2 2.8 3 0.01 3 90 1 20 1 0.32 2 0.36 2 0.8 2 0.05 2 60 1 64 3 1.3 2 0.2 2 FB 3 S 1 FB 3 10 2 2.Nr.20 2 <.2 1 <.2 1 <.6 3 0. crt.8 2 0.01 1 >.2 1 <. Fizice Chimic Mecanice econo tkdk e mice k=1 Densita-tea Condu Reziste Duritat Rezist (E*10 Turna Defor Uzina Preţul [Kg/dm3] ctibilit n-ţa la ea [HB] en-ţa p6) bilitat mabilit bilitat de cost atea coroziu la [daN/m ea atea ea [lei/kg] termic ne rupere m2] ă [mm/an [daN/ [cal/c ] mm2] m*s*° V T1 V T V T3 V T4 V T5 V T6 Cal T Cal T8 Cal T V T1 2 ific 7 ific fica 9 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 16 17 18 1 20 21 2.05 2 110 2 40 1 2.122 23 1 Duraluminiu 2.3 2 FB 3 N 0 FB 3 35 3 1.4 2 0.1 3 B 2 S 1 FB 3 47 3 5 7 OLC52 7.25 2 <.2 12 Fc300 7.2 2 FB 3 S 1 FB 3 12 1 5 00 .05 1 280 3 70 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 39 3 1.25 2 >.1 3 FB 3 S 1 FB 3 40 3 8 0 OT40 7.05 2 217 3 95 3 2.05 3 50 1 30 1 0.14 1 >.05 2 120 3 45 2 1.7 15 CuZn39Pb2 8.05 1 260 3 40 1 1.2 1 <.8 1 FB 3 B 2 FB 3 62 2 5 5 0 14 Fm320p 7.2 1 <. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi Proprie 10 Ob tehnologice tăţi Σ s.05 1 250 3 65 3 1.05 2 164 3 58 2 2.02 3 187 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 75 3 5 0 5 10 41MoCr11 7.5 9 OT60 7.05 2 169 3 60 2 2.7 2 B 2 S 1 FB 3 45 3 0 6 OL50 7.4 2 0.05 2 20 1 60 1 1.03 2 65 1 30 1 1.2 1 <.9 0 0 13 ATSi5Cu 2.14 1 >.3 2 <.3 2 >.1 3 FB 3 S 1 FB 3 42 3 2.3 2 0.5 2 FB 3 S 1 FB 3 90 2 5 5 OL37 7.4 2 0.

2 3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2.55 2.10 0.20 0.19 1 <.1 2 260 3 120 3 2.3 1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2.05 2 174 3 79 3 2.05 0.20 1 <.02 1 <0.02 1 <0.6 2 FB 3 S 1 B 2 1650 3 22 Fgn450 7.1 2 385 3 113 3 1.4 1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 2.1 2 0.10 0.2 2 0.05 0.2 3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2.40 29 Fc300 7.55 20 OLC 60 7.05 2 207 3 89 3 1.01 1 <0.4 2 0.35 26 Fc150 7.1 2 180 3 75 3 1.9 1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2.3 2 0.35 24 FcX350 7.60 Opt.3 2 0.1 2 240 3 115 3 2. 1.1 2 0.35 23 FcX300 7.9 2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 18 20MoNi35 6. Fizice Chimic Mecanice tăţi Σ e economi t kdk ce k=1 Densit Conduc Reziste Duritat Reziste (E*10 Turnab Deform Uzinab Preţul de a-tea tibilitate n-ţa la ea [HB] n-ţa la p6) ilitatea abilitat ilitatea cost [Kg/d a coroziu rupere [daN/m ea [lei/kg] 3 2 m] termică ne [daN/m m] [cal/cm [mm/an m2] V T1 V T2 V T V T V T5 V T6 Cali T7 Cali T8 Calf T9 V T10 3 4 fica fica icati 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 16 15Cr08 7.0 2 0.05 0.5 2 190 3 50 2 2.85 19 40Cr10 7.10 Obs.10 0.1 2 280 3 180 3 2.00 .5 2 280 3 70 3 1.5 2 380 3 98 3 1.50 28 Fc250 7.1 2 170 3 230 3 2 1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2.01 1 <0.01 1 <0.30 17 18MgCr10 8.2 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2.9 2 0.5 2 280 3 45 2 1.9 1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2.2 2 0.05 0.1 2 180 2 76 3 1.3 2 0.20 25 Fc100 7.2 2 0.22 1 <.40 27 Fc200 7.1 2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2.20 1 <0.1 2 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2.20 1.05 2 208 3 117 3 1.3 2 0.1 2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 Ponderea 0.05 2 217 1 98 3 1.40 2.2 2 0. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi tehnologice Proprie.8 2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1 2.01 1 <0.40 30 Fc350 7.10 1 <.01 1 <0.25 21 Fgn700 7.03 1 <0.4 2 0.10 0.07 1 <0.5 3 0.Nr crt.6 2 FB 3 S 1 B 2 1600 3 2.01 1 <0.

-Mnmax.37 3. -Simax. 3.15. -Nimax.23 0. concentratia de mangan maxima a otelului. concentratia de crom maxima a otelului. fizice si 20 0 C elastice OTEL Rm Rp0. . A KCU Z Duritate Tratam Clasa Temperatura 2 5 300/2 a ent de [N/ [ [J/ cm] [ [H [H termic calitat minima de [N/ mm % % B] V] e utilizare mm ] ] ] 20MoN 520 355 1 60 3 18 18 otel 4 0 .17.20 C i35 5 5 7 7 calmat . CARACTERISTICILE FUNCTIONALE.65 Unde: -Cmax. -Crmax. ale materialului sunt necesare pentru a pune in evidenta comportarea acestuia in interactiunea cu sculele aschietoare si pentru a aprecia posibiltatile de realizare a preciziei dimensionale si a calitatii prescrise pentru suprafete. concentratia de carbon maxima a otelului. concentratia de siliciu maxima a otelului. Compozitia chimica a 20MoNi35 este prezentata in urmtorul tabel Compozitie chimica [%] OTEL C Mn Si Cr Ni 20MoNi3 0. 0. Urmatorul tabel prezinta principalele proprietati fizico mecanice ale materialului.25- 5 0. tehnologice si economice.30 0.17. concentratia de nichel maxima a otelului. Caracteristici mecanice. TEHNOLOGICE SI ECONOMICE ALE MATERIALULUI DIN CARE ESTE CONFECTIONATA PIESA Toate caracteristicile functionale. 0.

recuperabila Fumuri Subproduse Pierderi de Praf Otel .sleburi caldura Zgura .lingouri Abur CO Praf Metale grele Materiale Gaz de refractare cuptor PAH PCDDF Zgura Carbon organic Benzen HF. HCL. HCB . PCB. Stabilirea diagramei de elaborare a materialului Materii prime Energie Apa Diverse Fier vechi Combustibil Apa demineralizata Electrozi de gazos grafit Var Electricitate Apa de proces Aditivi de Carbune aliere Oxigen Burete de fier Adaosuri Carbune Gaze inerte Elaborarea otelului in cuptoare electrice *Produse *Ape uzate *Caldura *Gaze arse.tagle . 4.blumuri COV . *Deseuri solide.

Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii *Aprovizionare Materii prime materii prime necesare *Receptie materii *Elaborare prime materiale *Curatire Receptie *Executie semifabricat semifabricat semifabricat *Control Produs *Prelucrari mecanice *Controlul fabricatiei *Controlul produsului *Rebut neconform nerecuperabil Stocare *Deseu *Inspectii si incercari *Manipulare. *Echipamente de depozitare. si livrare ambalare si livrare *Service in garantie *Scoatere din uz *Deseu . ambalare manipulare.

O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura 4. . pentru a determina gradul optim de reducerea poluarii si pentru a putea intocmi traseul echotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare. Acestea vor fi marcate cu un asterisc(*) in toate schemele folosite in continuare. Stabilirea diagramei flux Pentru a putea proiecta traseul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat.1.

8 aldehide 0.15 Hidrocarburi 0-2 2 SO2 0-0.5 NO2 0-0. NOx.2%). In prezent.15 0.8 7. Astfel substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburnt (benzina. SO2.1 0.9 Pb 0-10 30 mg/m3 Tabelul 5. Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in proportie de aproape 4/5 (78. 1. hidrocarburi nearse. dioxid de carbon (CO2) (0.5 0. fum. prezentate in tabelul urmator: Substanta Aer nepoluant Prag de poluare (ppm) CO 10-15 25 NO 0-0. Poluantii emisi in gazele de esapament sunt: CO.2.8 Tabelul 5. aldehide.5%).08 H2S 0-0.1 Oxidanti 0-0. sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza componentele abiotice ale mediului. oxizi de plumb in cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil. sau motorina) sunt urmatoarele: Poluant Emisia din benzina (g) Emisia din motorina (g) CO 465 21 NOx 23 27 RH nearse 16 13 SO2 0. etc. argon (Ar) (0.92%).9 0.04 0. perturbatiile sunt puternice si transfrontiere. Poluarea aerului Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza mediului ambiant. molecule diatomice de oxigen (O2) (20. poluarea este o problema internationala a omenirii. Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om. alte particule in suspensie. praf. a degrada). In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante. ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze. care provoaca disconfort. deoarece poluantii au atins valori mari.1.2 Fluoruri 0-0. producand dezechilibre ecologice. autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului.12 0. 6.005 0. Substantele poluante rezultate prin arderea 1kg de carburant .03%).Stabilirea surselor de poluare Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari. Substante poluante in atmosfera In marile orase.

Poluantii pot fi: .) prin aer. poate dura mii de ani.pesticide .petrol. de pe suprafata solului poate provoca imbolnaviri chiar in masa. sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. patogeni (organisme care provoacă boli). titei.factori biologici – germeni patogeni . Contaminarea cu microorganisme (virusi.caldura . sau din apa. microbi etc.metale grele (Zn. solul are 2 funcţii esenţiale: depozitar şi furnizor de elemente nutritive şi apă şi recipient şi transformator de reziduri şi deşeuri. săruri. minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung. deci avînd rolul de reglator al ecosistemului şi de purificator al mediului înconjurător. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici. Hg) . El este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. În orice ecosistem care cuprinde şi solul (abiotic). Pb.. Cd. Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante.izotropi radioactivi . gaze .

3.05 1 10 aromatici 18 Naftalen 0.05 3 30 12 Fenoli 0.1 2 10 5 Plumb 20 100 1000 6 Seleniu 1 3 10 7 Stiblu 2 50 300 8 Fluor 50 200 750 9 Cianuri 1 10 100 10 Benzen 0.1 10 100 15 Clorbenzen 0.crt.02 1 10 13 Fluoranten 0.1 10 100 14 Piren 0.1 5 50 19 Reziduuri 100 1000 5000 petroliere Tabelul 5.5 5 11 Toluen 0.05 1 10 16 Clorfenoli 0.Nr. Substante care polueaza solul si concentratii ale acestora .01 0.5 5 17 Compusi 0.01 0. Tipul Concentratia Limita maxim Limita de Poluantului normala [ppm] admisa [ppm] interventie [ppm] 1 Arseniu 5 20 50 2 Cadmiu 1 3 10 3 Crom 30 100 400 4 Mercur 0.

1 1. nave. colonii sezoniere etc. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de poluare organizate.4. autovehicule.8).în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).0031 P tot.8 72.056 3. a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:  surse de poluare cu ape reziduale menajere. prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.5 1.0108 PH 6. .49 37.1 3.116 0. după acest criteriu distingem următoarele surse: a) continue (ex. Principalele surse de poluare a apelor din Romania Fenomenele de poluare a apei pot avea loc: .26 2.0031 0.7 şi 3.la suprafaţă (ex. .) c) accidentale (avarierea instalaţiilor.5-8. canalizarea unui oraş. locuinţe.056 -functionare Azotati 35 2.Poluarea apei Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate. in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare.01 0.) 2) Provenienţa poluanţilor.8 -deficiente Suspensii 25 48 48 contructive la CO-Mn 25 79 79 tratare biologica Reziduu fix 1200 695 695 H2S+sulfuri 0.26 defectuoasa a Azotiti 3 0. rezervoarelor. Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele poluarii calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima masurata masurata (mg/l) (mg/l) 1 2 3 4 5 CB05 15 72. lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct.  centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa: a) reziduuri solide de diferite provenienţe. conductelor etc.5 7.0108 0. b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:  apele meteorice. dar mai ales prin intermediul apelor uzate. şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.6 Tabelul 5. b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.116 retelei de Amoniu 3 37. sursele de poluare a apei sunt multiple []. Deoarece poluanţii solizi. canalizările instalaţiilor industriale etc) b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care funcţionează sezonier.49 canalizare Cianuri 0. 0.02 0.5 -statie Extractabile 5 12 12 subdimensionala Fenoli 0.6 7. Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii: 1) Acţiunea poluanţilor în timp. poluare cu produse petroliere). Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare.  surse de poluare cu ape reziduale industriale.

. transpotul şi -petrol. . . .acizi.lichide calde (poluare termică) Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau termoenergetică centralelor electrice Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice. Industria minieră Flotaţiile.săruri.sulfaţi. -particule în suspensie (argilă.coloranţi. Industria petrolului şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale. dizolvare şi reacţie din . radioactive. accidentele tancurilor . Extracţia ţiţeiului. praf Preparaţiile de cărbune.suspensii. . petrchimică transportul naval. Procese de spălare. .ioni de metale grele. Industria alimentară -germeni patogeni. industriale procesele tehnologice de fabricare a . Ape uzate Apa de răcire. nemetalifere.Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi Prepararea minereurilor metalifere şi -săruri de metale grele. petroliere -hidrogen sulfurat. Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile. . .baze.compuşi fenolici şi aromatici.cianuri. Hidrometalurgice. .cenuşă. Industria metalurgică Procese de răcire. -produşi organici folosiţi ca agenţi de Extracţia şi prelucrarea minereurilor flotaţie.detergenţi. Industria chimică substanţelor organice şi anorganice .acizi naftenici. Deversarea lichidelor calde din .fenoli. de cărbune). -produse petroliere. -deşeuri radioactive. .

detergenţi. .suspensii. -suspensii organice. Spitale şcoli curăţare .îngrăşminte. Industria celulozei şi . Salubrizarea crescătoriilor de animale. Procesele de fabricare şi prelucrare . menajere Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi .substanţe minerale.pesticide.microorganisme. Hoteluri -paraziţi. . Zăpada . . Locuinţe -produse petroliere. Zootehnia Adăparea animalor. . Ape uzate Înstituţii publice .acizi organici. agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole .pesticide.ploi acide. hârtiei .pesticice.îngrăşăminte.răşini. alimentaţie Ape uzate . -celuloză.zaharuri. . -compuşi cu sulf. Unităţi comerciale şi de . -suspensii.agenţi patogeni. Ape meteorice Ploaia Contactul precipitatiilor . -reziduuri animale.coloranţi.

ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa. petrol. iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om. Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. emanatiile de gaze din sol. datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie. gaze naturale). Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. fermentatiile anaerobe din mlastini. Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice. De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice.2ppm. substante practic lipsite de nocivitati considerabile. se elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2. incendiile din paduri. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. etc.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice. In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. incendiile forestiere. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere.). fenomen care s-a observat si in tara noastra. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. progresul societatii. descarcarile electrice. cu efecte mortale la cresteri de 10- 20%. in primul rand procesul de industrializare si urbanizare. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa. 7. cat si a despaduririlor masive. Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse. etc. energia atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energiei necesare. avand drept fenomen de insotire poluarea mediului – implicit si poluarea aerului.3mg/mc de aer. devine un element perturbator climatic.1-0. iar ca surse artificiale amintim arderile de . Sursele artificiale sunt mult mai importante. Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt combustibilii fosili (carbune.Stabilirea naturii substantelor poluante Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana).Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut. pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite. iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului. in apropierea unor zone aride sau de desert. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei. Poluantii gazosi -Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer.

In total. de la valori mici. carbune. iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp. cu tendinta de crestere spre adancime.raciri etc. -Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice. pana la sute de mg/l. putin deasupra limitei admise in apa potabila (45 mg/l). au crescut cu 300%.rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil. Azotatii Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre. deseuri. cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna. Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de organisme.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai.Concentratia sa. cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%. se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). lemn.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in apa. precum si datorita toxicitatii lui. dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii. capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb. Din studiile efectuate de B. . Plumbul(Pb) Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice. in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t. Nivelul azotatilor din apa este foarte variat.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Pestii pelagici.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor. din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice. Mercurul(Hg) Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata.Commoner (1970).combustibil ca: benzina.Astfel. ca tonul. galvanizari.

CO= 5 kg/t.032 .8.0005 kg/t Total emisii = 0.0021 5 CO2 Kg/kg oţel 3.820 kg/t emisii. kg/t .0005 = 7.09048 9 Praf depus Kg/kg oţel 0.43 3 SO2 Kg/kg oţel 0.1.88 7 Zgură Kg/kg oţel 0. Nr.COEFICIENTUL DE POLUARE PENTRU FIECARE ETAPA A PROCESULUI 8.614 Kg Mpiesa finita= 0. Compusii chimici ai benzinei sunt: Cd=0. Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat Elaborare material In general.0468 10 Alte depuneri Kg/kg oţel 0.5+5+1.0001 kg/t.8506 kg/t emisii Coeficientul total de poluare la aprovizionare=7.1824 6 Gaze arse (altele) Kg/kg oţel 35. Poluarea se produce in aer.00285 4 NOx Kg/kg oţel 0. pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supune unor operatii de preparare care. (max. Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare.00132 2 CO Kg/kg oţel 0.2. toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului.) 1 Praf în aer Kg/kg oţel 0. Transportul se realizeaza cu motostivuitoare.7098 8 Nămol Kg/kg oţel 0.Coeficientul de poluare la aprovizionare Mpiesa semifabricat= 0.35+0.614 = 4. Cantitatea Emisia sau subprodusul U.8506*0. Nox=1.0001+1.348 kg. Crt.M.01248 11 Refractare Kg/kg oţel 0.962 kg Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de 0. in general se fac dupa o schema de principiu.35 kg/t.00624 12 Apa uzată Kg/kg oţel 0.5. 8. CO2=1. NH = 0.

23 0. degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată curăţirea.37 3. 0.4. sablare-alicare).3. În cazul piesei “Arbore cotit” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici: . Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului.0001 kg Cu=0.100035·0.348=0.00015 kg S=1. cu flăcări.962 kg Msemifabricat.230kg emisii Cps=0. cu plasmă.39*0. prin vibrare. speciale (curăţirea chimică.Curăţire semifabricat: Curăţirea. 3.348= 0.230·0.348 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează) Total=1.30 0. etc. decaparea.). decaparea şi degresarea suprafeţelor. ultrasunete. mecanizate (pick- hammer.Execuţie semifabricat OTEL C Mn Si Cr Ni 20MoNi3 0. Sunt foarte multe situaţii cînd curăţirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri.001 kg Si=0.8500273 kg/t Mn=0.614 TOTAL Kg/kg oţel =24.17.Mfabricat=0.001248 40.614 =0.15.pentru că există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de protecţie.614 kg M semifabricat=0. 13 Uleiuri Kg/kg oţel 0.17.141 kg emisii 8. şpăcluiri). peri de sîrmă. sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după dezbatere şi curatirea suprafeţelor instrumentelor medicale.382 kg emisii Pentru aer: Praf =0.100035 kg emisii Mfabricat=0.8580·0. 0. . alectrochimica. cu laser. flacără şi metal abraziv. cu jet de apă.65 Pentru apă: Cr=0.în funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare. termică.25- 5 0. electrochimica.0001kg Aş=0.1 kg Qexa=1.80 8.8580 kg emisii Total=0.006 kg P=0.001 kg Qexa=0.

0010 kg. Q = cantitatea totala de substante poluante a aerului.Pentru apa: Cl=0.0005 kg. N kg/emisii Q . Q = cantitatea totala de substante poluante a solului.2 kg/t Toluen=0.574412 kg/t emisii substanţe poluante Pentru aer: NMVOC=200 g/t=0.semifabricat Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea metalelor cu HCl vom avea: Cpcd=1. . decapare degresare.  Pentru sol: Compusii ce polueaza solul sunt: NOX =0.274 kg/t SO 4 =0.0004 kg/t SO=0.614 = 1. Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire.150 kg/t 8.00003 kg unde: Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire. N =numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs.000002 kg/t CH 4 =0.66 kg/t Total=1. N = Q + Q + Q .874432·0.44 kg/t Dicloretan=0.5Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu formula: C Q . Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei .00001 kg/t Total=0. SO =0. Q = cantitatea totala de substante poluante a apei.3 kg/t emisii substante poluante Pentru sol: -compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0. decapare degresare. Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire. = cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al unui produs in kg/emisii produs.3 kg/t CO 2 =0. decapare degresare.0005 kg Q =0.

dezvoltandu-se anumite temperaturi). Pentru apă: Pb=0. În cadrul acestor operaţii apar o serie de substanţe care poluează aerul. apă sau solul într-o măsură mai mare sau mai mică. lamarea. sau indirecte.35 kg/t Pb=0. Fiecare operaţie se execută pe echipamente tehnologice specifice. aceasta depinzînd de condiţiile în care se desfăşoară procesul de aşchiere. supranetezirea.00005kg Qpta=4. persoane în vîrstă) sunt prezentate în tabelul 6. lepuirea.4. folosind anumite substanţe şi emulsii de răcire sau accelerare a procesului de aşchiere. Valorile maxime ce nu pot fi depăşite. adancirea. termenul de vapori se referă la picături de lichid de mărime microscopică (sub 10µm).00001 kg Cl:0. broşarea. Principalele operaţii de prelucrări mecanice prin aşchiere sînt: strunjirea. În general.00001 kg Cl:0. Aceste prelucrări se fac pentru a obţine anumită precizie de formă şi de poziţie şi o anumită rugozitate pentru fiecare suprafaţă ce mărgineşte piesă în spaţiu.000001 kg Materii în suspensie:0. cu SDV-uri corespunzătoare şi în anumite secţii de lucru ( anumiţi parametri ai procesului. prin nocivitatea intrinsecă şi unele proprietăţi fizico-chimice.3 Kg/t pulberi=0. lărgirea.30555 kg/Ts 8. teşirea.Prelucrări mecanice Prelucrările mecanice sunt operaţii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate. honuirea. frezarea. Aceste picături se formează lîngă bule care explodează.000001 kg To=0. Dacă diametrul este mai mare de 10 se considera că este cu aerosol pulverizat sau pur şi simplu picături.000001 kg Cpml=0. dar mai ales lîngă distribuitoarele care stropesc cu emulsie. deformate plastic sau sudate. rectificarea.000001 kg Materii în suspensie:0. lîngă pulverizatoare.000112 kg Pentru aer: Praf =0.350162 kg .6.0001 kg Fenoli:0. găurirea. pentru apărarea sănătăţii populaţiei şi care pun seama şi pe subiectii cu risc ridicat ( copii.30005 kg/t Qpts+Qpta=4. De exemplu. tarodarea. insuficiente respiratorii. în urma cărora se obţin dimensiunile finale şi precizia geometrică cerută de rolul funcţional. prin degradarea aerului (poluarea fotochimică şi efectul de seră). mortezarea. În procesul de prelucrări mecanice mai apar vapori şi picături datorită utilizării emulsiilor de diferite categorii.0001 kg Fenoli:0. în cazul prelucrării prin aşchiere apar o serie de compuşi organici volatili (COV).00005 kg Cpma=0. care pot avea efecte directe asupra sănătăţii şi asupra mediului. şi rodarea.  Pentru aer: Furnal=4. rabotarea. alezarea.

614=0.3856·0.Nivel III. Pentru sol: Pb=0. lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent Developant Norme KD-CheckDP-1 -500ml.35038 kg emisii Cpm=0.0001 kg Fenoli:0.000001 kg Cpms=0. canistra 9901 Rosu KD-Check -20 l butoi PR-2 sau apa Tabel Penetrant fluorescent.00001 kg Cl:0. lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent Developant Norme KD-Check -10 l Apa KD-Check SD.236 kg emisii Tabel Penetrant cu contrast de culoare.000001 kg Materii în suspensie:0. FWP-2 canistra 1 AMS 2644 (MIL-I- Fluorescent -20 l butoi Sau 25135) Sensibilitate KD-Check DD.000112 kg Qtpm=0. 9909 maxima 1 Compozitie: Ingredient coroziv: -1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million) -2 Sulf <10 ppm Clasa de poluare a apei: 2 . spray KD-Check KD-Check EN ISO 3452 PR-1 SD-1 -10l.

152 lichidele Developant uscat -20 l. KD-Check SD. butoi 9907 Compozitie: Ingredient coroziv: -3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million) -4 Sulf <9ppm Clasa de poluare a apei: 2 . doza Pentru toate DIN 54.152 FNP-1 canistra 1 1 9905 -20 l. Tabel Penetrant fluorescent in emulsie Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme KD-Check -10 l. Curatare prealabila 3452 sau acetone) spray. 54. butoi Sau apa Sau fluorescent KD-Check DD- 1 Tabel Developant Denumire Prezentare Utilizare Norme KD-Check DD-1 -1 kg. butoi EN ISO Pe baza de solvent (alcool -500 ml. KD-Check HE .halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) .canistra.152 (benzina) -10 lcanistra. Degresant Denumire Prezentare Utilizare Norme KD-Check PR-1 -500 ml.152 -20 l. DIN 54. Curatare prealabila EN ISO 3452 Pe baza de solvent indepartare penetrant DIN 54.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Tabel. indepartare penetrant DIN -10 l. butoi penetrante 9908 Compoziţie: Ingredient corozive: . 9902 KD-Check PR-2 -20 l.

halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) . Cl= 0.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Pentru aer: K2Cr2O7 =0.0000034 kg/kg K2Cr2O7 Pentru apă: K2Cr2O7 = 0.01608 kg. S= 0.197 kg emisii 8.halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) .0000064 kg Pentru apă: K2Cr2O7 =0.0000064 kg F= 0.0000055 kg. Cl= 0.Pentru curatarea piesei dupa examinarea cu lichide penetrante vom folosi diluanti si apa. Qpca =0. Coeficientul de poluare pentru inspectii si incercari Lichide penetrante Compoziţie: Ingrediente corozive: . S= 0.0000064 kg/kg . Pentru sol: K2Cr2O7 = 0.1608174 kg emisii.0000055 kg. Cpcd=Qpct∙Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)∙Mu Cpcd s=0.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Pentru aer: Fenoli= 0. Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide penetrante.0000055 kg.0000055 kg. Lichide penetrante Compoziţie: Ingrediente corozive: .0000064 kg F= 0.614 = 0.321*0.01608 kg.7.0160928 kg emisii. Qpcs= 0.

Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei.0000045 kg.009 kg emisii Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie.0000055 kg/kg S=0. Qpcs=0.in kg emisii/kg substanta controlata Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie.măsurare).8 Controlul fabricatiei Controlul fabricaţiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici şi performante ale unui produs (analiza. Ţinând cont că pentru realizarea unei singure piese “ Corp lagar” sunt necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri. 8.0000099 kg emisii.614= 0. Pentru sol: F=0. Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului. Ccp =Qcp .01609 kg emisii.0000055 kg/kg Cl=0. Si=0. caiete de sarcină.Mpc) [kg emisii] Cpcd s=0.rapoarte etc). compararea lor cu nişte specificaţii tehnice şi tehnologice. Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului. Compozitia medie a hartiei -maculatura 44% -celuloza 28 % -pasta mecanica 16 % -adaos 5 % -amidon 3 % -produse chimice 2 % -clei rasinos 1 % -sulfat de aluminiu 2 % Ciclul de viata al documentatiei .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .0000054 kg.01608 kg/kg Qpca =0.0161*0.in kg emisii/kg substanta controlata. care au fost prescrise pentru acel produs.F=0. Mpc=masa de substanta controlata.

0232 kg .94 La depozitarea în spaţiile special amenajate ca factor poluant este praful.aldehide .5025+2. Pentru aer: Pulbere de praf=0.078 =2.5 kg NOX=0.etc) Deseuri celulozice Cantitate tona/an Hartie 1.livrare La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact negativ asupra mediului.00005 kg CO =0.00025 kg.5783 kg Q =2.0134 kg NMVOC=0. Produşii poluanţi din carton sînt: CO=0.hidrocarburi.0015 kg SO2=0. CH4=0. Pentru aer poluentii benzinei sunt: CO= 0.5783 *0.005 kg.74 Total 1. In cazul nostru .078 kg emisii Pentru sol: Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză).0092 kg NH3=0.depozitare. CO2= 0.2 Carton 0.0014 kg.Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri. oxizii de sulf(SO2.ambalare.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si CO2.50025kg emisii Q =0. caiete.15 kg .oxizi de azot(NO si NO2).583kg emisiiQ1111 8.01 kg Total=2.SO3) .614=1.la operatia de ambalare a piesei “Vas Propilena” cu o productie de 500 bucati/an se consuma si energie electrica. NOX = 0. Total= 0.0005 kg NO2=0.9 Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare .

Total= 0.demontarea instalatiei.reparatiile presupune un anumit proces tehnologic. Compusii poluanti caracteristici ambalajelor din carton sunt : Pentru sol: Produşii poluanţi din carton sînt: CO=0.ambalare .a ansamblurilor si subansamblurilor.05 kg NOX=0.vor rezulta pulberi de praf ce polueaza..000005 kg CO2=0.614=0.depozitare . Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru repararea unui echipament sau instalatii si anume: .producerea anticipata a pieselor de schimb.cu marcarea ordinii demontarii acestora.10 Coeficientul de poluare la procesul de reparare.aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul).001 kg Total emisii Qpca= 0.25522 *0.25522 kg Cpc=0. 8. .pregatirea de fabricatie.2052 =0. .folosirea unor echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare. .curatirea .astfel ca impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic . reconditionare. Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului. Pulberi de praf = 0. reciclare Repararea. Cpc= coeficientul de poluare total. Qpcs=cantitatea de substanta poluanta a solului.2052 kg Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza).000025 kg.033kg emisii Qcp =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de manipulare. Qpcl =cantitatea de substanta poluanta a apei. reconditionarea.livrare.050025kg emisii Qcp=0. reciclarea sunt operatii care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori). . In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate.inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor. In general . .decaparea si degresarea pieselor demontate.in functie de natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara.050025+0. .

receptia la beneficiar.reciclate.stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou. NOX = 0. CO =0. . C = Q .repunerea in functiune.reconditionare. .reciclarii. . .transportul si instalarea instalatiei.testarea instalatiei in vederea receptiei.reconditionate.784 kg  Rebut nerecuperabil Pentru aer: =0.35 kg/t.35 kg/t .reciclare. M = (Q +Q +Q ).reconditionarii.reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie. N N =numar de produse reparate.executarea pieselor. . . Pentru sol: =0. . . Limitele tehnologice ale unor procedee de recondiţionare Procedeul de Productivitate Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea depunere [kg/h] stratului depus stratului depus la o uzură de… [daN/mm2] [mm] [mm] Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6 electrozi înveliţi Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:  Pentru aer: SO =0. Tabelul 12.sortarea pieselor.13 kg. .reciclare.vopsirea instalatiei(daca este cazul).154 kg.50 kg. .reconditionare) se procedeaza la calculul coeficientului de poluare C introdus de recuperare.tinand seama de eliminarea sau compens uzurii. Total emisii = 0. Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare.ajustarea si montarea pieselor pe subansamble. rezultat in urma repararii. . M =masa de material util.reglajul instalatiei.

614=0.7kg/t C = 1.484*0. .Total =0.911 kg [agent poluant] Reciclarea produsului respectiv.

poluarea este acceptabilă. În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului. Calculul coeficientului de poluare total Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total Cpt. fiind necesare planuri de prevenire şi reducere a poluării. . 9. astfel: .dacă Cpt<30Gu. . ce compune produsul final. Cpm = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice . poluarea este gravă. poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi reducere.reconditionare.. poluarea este în limitele de alertă.5Gu≤Cpt<3Gu. . .dacă Cpt ≥10Gu.dacă 30Gn≤Cpt<5Gu. Cprrr=coeficientul de poluare introdus la reparare. Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului. Cptt = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice. .dacă 0. cu relatia : Cpt=Cpe+ Cps +Cpm+Cptt+Cprrr+Cpc+ Cpax kg emisii In care: Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului. poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgenţe de prevenire şi reducere a poluării. măsurile de prevenire şi reducere fiind absolut necesare.dacă 5Gn≤Cpt<10Gu. S-a notat cu Gu – greutatea de material util.reciclare Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului.