You are on page 1of 34

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
Facultate : I.M.S.T
Specializare : I.M.C

PROIECT
Ecotehnologie

Profesor indrumator : Zoia Apostolescu

Student :Tane Frederica Elena
Grupa : 642 CB

Anul universitar 2016-2017

CUPRINS

1.Desen;

2. Stabilirea rolului functional al piesei;

3. Alegerea materialului optim;

4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei-
diagramei de elaborare;

5. Identificarea momentelor si etapelor in ca se produce
impactul asupra mediului;

6. Stabilirea surselor de poluare;

7. Stabilirea naturii substantelor poluante;

8. Stabilirea coeficientului de poluare pentru fiecare etapa
a procesului;

9.Stabilirea coeficientului de poluare total .

Analiza ecotehnologica a procesului tehnologic

Ecotehnologia ca stiinta a aplicarii stiintelor cu scopul transformarii
substantei in bunuri cu o anumita utilitate sociala in conditiile unei dezvoltari
durabile presupune mai intai cunoasterea inregului traseu tehnologic al
substantei de la starea naturala (roca, minereu etc) la produsul finit intrat in
exploatare, avand apoi urmatoarele obiective:
- identificarea fiecarei etape a procesului tehnologic in care apare un anumit
impact asupra mediului;
- identificarea momentului in care se produce impactul asupra mediului;
- stabilirea coeficientului de poluare;
- determinarea gradului optim de reducere a poluarii;
- stabilirea de metode de prevenire a impactului negativ asupra mediului,
produs de etapa respectiva, la momentul respectiv;
- stabilirea de noi metode de reducere a impactului asupra mediului sau de
poluare zero daca este posibil;
Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul
functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aiba un
impact cat mai mic asupra sa. Produsul este rezultatul unui proces tehnologic,
desfasurat intr-una sau mai multe locatii si care pentru inceput, este ca o cutie
neagra in care exista un flux de iesire care, aproape in totalitate conduce la o
poluare mai mare sau mai mica asupra mediului. De aceea, fiecare etapa a
procesului tehnologic trebuie cunoscuta foarte bine in desfasurarea logica a
transformarilor si a impactului de etapa asupra mediului, pentru a proiecta
procesul ecotehnologic, desfasurat in aceleasi locatii, dar cu impact redus sau
daca este posibil impact zero asupra mediului.
Schema de principiu diagrama flux de realizare a procesului tehnologic de
realizare a “....” se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi procesul ecotehnologic
trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu.
Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare
este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului
ce se vrea realizat.

. Din figura 1 reiese ca piesa este marginita in spatiu de 20 de suprafete.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu In cazul piesei date s-a facut descompunerea si notarea suprafetelor. precizia dimensionala. Din analiza grafului reiese ca arborele are functia de a transmite miscarea de rotatie de la motor la elice si invers.Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu (plane. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare. pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. 3. Determinarea rolului functional al piesei se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor.S20 suprafete. elicoidale etc) 2. majoritatea fiind suprafete cilindrice si plane..Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu Se face analiza fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica a suprafetei. conice. trebuie realizat indeplinind toate conditiile tehnice generate cerute de fiecare suprafata. Suprafetele tehnologice permit obtinerea cat mai usoara a semifabricatului fara a fi necesare masuri deosebite privind obtinerea lui. evolventice. Pentru a-si indeplini rolul functional arborele care este delimitat de 49 de suprafete in spatiu. dimensiunile de gabarit. cilindrice. . In cazul piesei arbore se parcurg urmatoarele etape: 1. precizia de forma.. precizia de pozitie. rezultand S1. 2.STABILIREA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea procesului tehnologic de realizare a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie.

Stabilirea rolului functional posibil al piesei Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafete-caracteristici. tehnologice. de asamblare sau auxiliare 5.1). Figura 1. . Din acest tabel rezulta ca suprafetele sunt functionale.Intocmirea unui graf “suprafete-caracteristici” Se intocmeste un graf “suprafete-caracteristici” din care rezulta rolul functional al fiecarei suprafete (tabel 1. 4.

5. . in conditiile concrete de realizare a piesei. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor se face tinand cont de rezultatele obtinute la paragrafele precedente. In stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei: ∑𝑚 𝑘=1 dk = 1 6. In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate al epiesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. impreuna cu conceptia de proiectare si tehnologia de fabricatie. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM DIN CARE SE CONFECTIONEAZA PIESA Calitatea materialului folosit la realizarea piesei.2. se foloseste metoda de analiza a valorilor optime. tehnologice si economice. Alegerea solutiei optime la momentul dat Se face aplicand criteriul: ∑𝑛𝑘=1 t(k) ∗ d(k) = max In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din otel carbon de calitate 20MoNi35. 3. 7. Principalele etape ce trebuie parcurse sunt: 1. Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale. acordand fiecarei proprietatik. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici tabelul 2.1 4. o pondere dk . determina nivelul performantelor tehnico- economice pe care piesa le poate atinge. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim 3. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale acesteia 2. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare tabelul 2.

0 2 >10 3 2 Conductibilitate termica Cr <0.0*10 6 6 2 >2.0 3 8 Rezistenta la oboseala.0 1 in [daN/mm2] 35. Proprietatea Game de Nota Obs.4 2 >0. crt. HB.05 2 in[mm/an] >0.02 3 viteza de coroziune 0.2 700…1500 2 In [N/mm2] >1500 3 7 Rezistenta la rupere. Ρ < 5.0 2 >60.Nr.05 1 4 Duritatea.02…0.2…0.0 1 in [Kg/dm3] 5.0…10. <90 1 in [HB] 90…160 2 >160 3 5 Modulul de elasticitate. PC <500 3 in [lei/kg] 500…1000 2 . σ1 <300 1 In [N/m2] 300…1000 2 >1000 3 9 Alungirea relativa At <20% 1 [%] 20%…40% 2 >40% 3 10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1 in [J/cm2] 50…100 2 >100 3 11 Rezistenţa la fluaj <100 1 Se ţine in [N/mm2] 100…300 2 cont şi >300 3 de temperat ura 12 Proprietăţile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea (turnabilitatea .4 3 3 Rezistenta la coroziune. Rc <0.2 1 in [cal/cm*s*° C] 0. Rm . sudabilitatea .0…60.deformabilitatea . se face uzinabilitatea . variate 0 1 2 3 4 1 Densitatea materialului. <35.0*10 6 3 6 Rezistenta la curgere a <700 1 materialului Rp 0. Bună 2 cu călibilitatea) Foarte bună 3 calificativ e 13 Preţul de cost . E <10 6 1 in [daN/cm2] 10 …2.

01 3 90 1 20 1 0.01 1 >.3 2 FB 3 N 00 0 FB 3 35 3 0 1.05 1 250 3 65 3 1.2 12 130 Fc300 7.05 2 164 3 58 2 2.5 2 0.4 5 14 Fm320p 7. crt.74 1 FB 5 3 FB 3 FB 9 3 50 3 5 0 2.05 2 169 3 60 2 2.03 2 65 1 30 1 1.3 5 8 OT40 7.3 0 5 OL37 7.3 2 >.20 2 <.25 2 >.4 3 Fgn-700-2 7.5 2 0.7 2 0.5 2 FB 3 S 1 FB 3 90 2 2.05 1 280 3 70 3 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 12 0 1 5 00 .05 2 60 1 64 3 1.05 2 120 3 45 2 1.3 2 0.4 2 0.6 2 FB 3 S 1 FB 3 30 3 5 1.1 3 FB 3 S 1 B 2 75 2 2.6 3 0. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi Proprie 10 Ob tehnologice tăţi Σ s.25 2 <.8 1 FB 3 B 5 2 FB 3 62 2 2.6 2 FB 3 N 0 FB 3 39 3 0 1.1 3 B 0 2 S 1 FB 3 47 3 2.1 1 Duraluminiu 2.5 9 OT60 7.9 0 13 ATSi5Cu 2.8 2 0.05 1 260 3 40 1 1.2 1 <.3 5 0 5 10 41MoCr11 7.32 2 0.5 6 OL50 7.7 15 CuZn39Pb2 8.05 2 20 1 60 1 1.8 2 0.14 1 >.1 3 FB 5 3 S 1 FB 3 75 3 2.1 2 CuZn15 8.2 1 <.2 1 <.3 2 0.7 2 B 2 S 1 FB 3 45 0 3 5 2.Nr.36 2 0.4 2 0.2 1 <.05 3 50 1 30 1 0.3 2 <.3 2 0.1 11 12Cr130 7.05 2 110 2 40 1 2.2 2 <.05 2 217 3 95 3 2.5 0 7 OLC52 7.1 3 FB 5 3 S 1 FB 3 40 3 2.9 0 4 CuSn10 8.14 1 >.05 2 187 3 54 2 2.4 2 0.1 3 FB 3 S 1 FB 3 42 0 3 0 2.2 2 FB 3 S 1 FB 3 10 2 0 00 2.2 1 <.2 1 <.1 3 B 2 S 1 B 2 13 0 1 5 2.8 3 v 0.02 3 187 3 60 2 2. Fizice Chimic Mecanice econo tkdk e mice k=1 Densita-tea Condu Reziste Duritat Rezist (E*10 Turna Defor Uzina Preţul [Kg/dm3] ctibilit n-ţa la ea [HB] en-ţa p6) bilitat mabilit bilitat de cost atea coroziu la [daN/m ea atea ea [lei/kg] termic ne rupere m2] ă [mm/an [daN/ [cal/c ] mm2] m*s*° V T1 VC] T V T3 V T4 V T5 V T6 Cal T Cal T8 Cal T V T1 2 ific 7 ific fica 9 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ati 16 17 18 1 ativ tiv 1 20 21 22 23 2.

2 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2.00 .01 1 <0.2 3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2.05 0.01 1 <0.6 2 FB 3 BB S 1 B 2 1600 3 2.1 2 385 3 113 3 1.10 Obs.1 2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2.6 2 FB 3 S 1 B 2 1650 3 2. 19 40Cr10 7.02 1 <0.1 2 240 3 115 3 2.3 1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2.40 B 23 FcX300 7.35 24 FcX350 7.10 1 <.2 2 0.9 2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 2.25 22 Fgn450 7.3 2 0.01 1 <0.3 2 0.5 2 380 3 98 3 1. Fizice Chimic Mecanice tăţi Σ e economi t kdk ce k=1 Densit Conduc Reziste Duritat Reziste (E*10 Turnab Deform Uzinab Preţul de a-tea tibilitate n-ţa la ea [HB] n-ţa la p6) ilitatea abilitat ilitatea cost [Kg/d a coroziu rupere [daN/m ea [lei/kg] m]3 termică ne [daN/m 2 m] [cal/cm [mm/an m2] V T1 *s*°C] V T2 V ] T V T V T5 V T6 Cali T7 Cali T8 Calf T9 V T10 3 4 fica fica icati 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 tiv tiv v 19 20 21 22 23 16 15Cr08 7.05 2 217 1 98 3 1.35 25 Fc100 7.02 1 <0.4 2 0.3 2 0.19 1 <.9 1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2.9 1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2.4 2 0.10 0.5 3 0.1 2 260 3 120 3 2.40 28 Fc250 7.9 2 0.2 3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2.40 30 Fc350 7.55 21 Fgn700 7.05 2 174 3 79 3 2.1 2 0.2 2 0.05 0.07 1 <0.2 2 0.30 18 20MoNi35 6.1 2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 2. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi tehnologice Proprie.1 2 280 3 180 3 2.4 1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 1.35 27 Fc200 7.50 29 Fc300 7.85 20 OLC 60 7.1 2 170 3 230 3 2 1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2.05 0.60 Opt.Nr crt.10 0.40 Ponderea 0.05 0.5 2 280 3 45 2 1.55 17 18MgCr10 8.2 2 0.1 2 180 3 75 3 1.1 2 180 2 76 3 1.03 1 <0.20 1 <.0 2 0.22 1 <.05 2 207 3 89 3 1.01 1 <0.01 1 <0.20 0.5 2 190 3 50 2 2.8 2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1 2.20 1.05 2 208 3 117 3 1.01 1 <0.1 2 0.10 0.3 2 0.20 26 Fc150 7.20 1 <0.1 2 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2.5 2 280 3 70 3 1.10 0.

20 C i35 5 5 7 7 calmat . -Crmax. . concentratia de crom maxima a otelului. A KCU Z Duritate Tratam Clasa Temperatura 2 5 300/2 a ent de [N/ [ [J/ cm] [ [H [H termic calitat minima de [N/ mm % % B] V] e utilizare mm ] ] ] 20MoN 520 355 1 60 3 18 18 otel 4 0 . 0.30 0.17. ale materialului sunt necesare pentru a pune in evidenta comportarea acestuia in interactiunea cu sculele aschietoare si pentru a aprecia posibiltatile de realizare a preciziei dimensionale si a calitatii prescrise pentru suprafete.37 3. -Mnmax. -Simax. Compozitia chimica a 20MoNi35 este prezentata in urmtorul tabel Compozitie chimica [%] OTEL C Mn Si Cr Ni 20MoNi3 0. concentratia de siliciu maxima a otelului. 3. -Nimax. TEHNOLOGICE SI ECONOMICE ALE MATERIALULUI DIN CARE ESTE CONFECTIONATA PIESA Toate caracteristicile functionale. fizice si 20 0 C elastice OTEL Rm Rp0. Urmatorul tabel prezinta principalele proprietati fizico mecanice ale materialului. tehnologice si economice. 0.65 Unde: -Cmax. concentratia de mangan maxima a otelului.23 0.15.17. concentratia de nichel maxima a otelului. Caracteristici mecanice.25- 5 0. CARACTERISTICILE FUNCTIONALE. concentratia de carbon maxima a otelului.

lingouri Abur CO Praf Metale grele Materiale Gaz de refractare cuptor PAH PCDDF Zgura Carbon organic Benzen HF. HCL.tagle . Stabilirea diagramei de elaborare a materialului Materii prime Energie Apa Diverse Fier vechi Combustibil Apa demineralizata Electrozi de gazos grafit Var Electricitate Apa de proces Aditivi de Carbune aliere Oxigen Burete de fier Adaosuri Carbune Gaze inerte Elaborarea otelului in cuptoare electrice *Produse *Ape uzate *Caldura *Gaze arse. 4.blumuri COV .sleburi caldura Zgura . recuperabila Fumuri Subproduse Pierderi de Praf Otel . *Deseuri solide. HCB . PCB.

*Echipamente de depozitare.Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii *Aprovizionare Materii prime materii prime necesare *Receptie materii *Elaborare prime materiale *Curatire Receptie *Executie semifabricat semifabricat semifabricat *Control Produs *Prelucrari mecanice *Controlul fabricatiei *Controlul produsului *Rebut neconform nerecuperabil Stocare *Deseu *Inspectii si incercari *Manipulare. ambalare manipulare. si livrare ambalare si livrare *Service in garantie *Scoatere din uz *Deseu .

pentru a determina gradul optim de reducerea poluarii si pentru a putea intocmi traseul echotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura 4. Acestea vor fi marcate cu un asterisc(*) in toate schemele folosite in continuare.1. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare. Stabilirea diagramei flux Pentru a putea proiecta traseul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. .

2. praf.Stabilirea surselor de poluare Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari. sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza componentele abiotice ale mediului.12 0.9 Pb 0-10 30 mg/m3 Tabelul 5. perturbatiile sunt puternice si transfrontiere.03%). In prezent. poluarea este o problema internationala a omenirii. prezentate in tabelul urmator: Substanta Aer nepoluant Prag de poluare (ppm) CO 10-15 25 NO 0-0. 6.15 0. Poluarea aerului Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza mediului ambiant. Astfel substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburnt (benzina. Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in proportie de aproape 4/5 (78.005 0.1 0.8 Tabelul 5. fum. Substante poluante in atmosfera In marile orase. dioxid de carbon (CO2) (0.1 Oxidanti 0-0.92%). Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om. molecule diatomice de oxigen (O2) (20. ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze.5 NO2 0-0. sau motorina) sunt urmatoarele: Poluant Emisia din benzina (g) Emisia din motorina (g) CO 465 21 NOx 23 27 RH nearse 16 13 SO2 0.5 0. aldehide. alte particule in suspensie.9 0. oxizi de plumb in cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil.08 H2S 0-0.1. care provoaca disconfort. etc. NOx.04 0. deoarece poluantii au atins valori mari.2%). In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante. Substantele poluante rezultate prin arderea 1kg de carburant .8 7. a degrada).8 aldehide 0. hidrocarburi nearse. autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului.2 Fluoruri 0-0.5%). SO2.15 Hidrocarburi 0-2 2 SO2 0-0. producand dezechilibre ecologice. Poluantii emisi in gazele de esapament sunt: CO. 1. argon (Ar) (0.

. El este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă.) prin aer. minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung. gaze .factori biologici – germeni patogeni .pesticide . Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici. Cd. patogeni (organisme care provoacă boli).petrol. deci avînd rolul de reglator al ecosistemului şi de purificator al mediului înconjurător. de pe suprafata solului poate provoca imbolnaviri chiar in masa. Pb.izotropi radioactivi . Hg) .caldura . Contaminarea cu microorganisme (virusi. poate dura mii de ani. Poluantii pot fi: . sau din apa. În orice ecosistem care cuprinde şi solul (abiotic). sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor.metale grele (Zn. microbi etc. Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante. titei. săruri. solul are 2 funcţii esenţiale: depozitar şi furnizor de elemente nutritive şi apă şi recipient şi transformator de reziduri şi deşeuri.

02 1 10 13 Fluoranten 0. Tipul Concentratia Limita maxim Limita de Poluantului normala [ppm] admisa [ppm] interventie [ppm] 1 Arseniu 5 20 50 2 Cadmiu 1 3 10 3 Crom 30 100 400 4 Mercur 0.1 10 100 14 Piren 0.05 1 10 16 Clorfenoli 0.01 0.05 3 30 12 Fenoli 0.crt.3.Nr.5 5 11 Toluen 0.1 10 100 15 Clorbenzen 0.05 1 10 aromatici 18 Naftalen 0. Substante care polueaza solul si concentratii ale acestora .1 5 50 19 Reziduuri 100 1000 5000 petroliere Tabelul 5.1 2 10 5 Plumb 20 100 1000 6 Seleniu 1 3 10 7 Stiblu 2 50 300 8 Fluor 50 200 750 9 Cianuri 1 10 100 10 Benzen 0.01 0.5 5 17 Compusi 0.

canalizarea unui oraş.116 0. Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii: 1) Acţiunea poluanţilor în timp.056 -functionare Azotati 35 2.) c) accidentale (avarierea instalaţiilor. rezervoarelor.  surse de poluare cu ape reziduale industriale. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de poluare organizate. . b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.la suprafaţă (ex.) 2) Provenienţa poluanţilor. nave.056 3. prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.0108 0.5 1.0031 0. 0. dar mai ales prin intermediul apelor uzate. şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3. Deoarece poluanţii solizi.0108 PH 6.5 7. poluare cu produse petroliere).5-8. canalizările instalaţiilor industriale etc) b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care funcţionează sezonier.1 3.116 retelei de Amoniu 3 37.6 Tabelul 5.1 1. in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare.0031 P tot.8). conductelor etc.26 2.în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).7 şi 3. a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:  surse de poluare cu ape reziduale menajere. lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct. după acest criteriu distingem următoarele surse: a) continue (ex.26 defectuoasa a Azotiti 3 0. sursele de poluare a apei sunt multiple []. Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele poluarii calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima masurata masurata (mg/l) (mg/l) 1 2 3 4 5 CB05 15 72. Principalele surse de poluare a apelor din Romania Fenomenele de poluare a apei pot avea loc: .8 72.49 37.6 7.01 0. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare. locuinţe.02 0.49 canalizare Cianuri 0.8 -deficiente Suspensii 25 48 48 contructive la CO-Mn 25 79 79 tratare biologica Reziduu fix 1200 695 695 H2S+sulfuri 0.4. autovehicule. . colonii sezoniere etc.Poluarea apei Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate.  centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa: a) reziduuri solide de diferite provenienţe.5 -statie Extractabile 5 12 12 subdimensionala Fenoli 0. b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:  apele meteorice.

industriale procesele tehnologice de fabricare a . Industria metalurgică Procese de răcire.coloranţi. petroliere -hidrogen sulfurat. Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile.compuşi fenolici şi aromatici. .acizi naftenici. .sulfaţi. .ioni de metale grele. radioactive. dizolvare şi reacţie din . . Industria minieră Flotaţiile. praf Preparaţiile de cărbune.lichide calde (poluare termică) Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau termoenergetică centralelor electrice Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice.cenuşă.Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi Prepararea minereurilor metalifere şi -săruri de metale grele.acizi. Procese de spălare. Industria petrolului şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale. nemetalifere. Industria chimică substanţelor organice şi anorganice . . Ape uzate Apa de răcire. .baze.suspensii. Industria alimentară -germeni patogeni. -produşi organici folosiţi ca agenţi de Extracţia şi prelucrarea minereurilor flotaţie. -particule în suspensie (argilă.săruri. .fenoli.detergenţi. . . . Extracţia ţiţeiului. transpotul şi -petrol. Hidrometalurgice. -produse petroliere.cianuri. Deversarea lichidelor calde din . de cărbune). accidentele tancurilor . -deşeuri radioactive. petrchimică transportul naval.

suspensii.îngrăşăminte. hârtiei .îngrăşminte. menajere Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi . -reziduuri animale. Procesele de fabricare şi prelucrare . Ape meteorice Ploaia Contactul precipitatiilor .pesticide.substanţe minerale. . -suspensii organice. .detergenţi. Industria celulozei şi . Unităţi comerciale şi de . Zăpada . Locuinţe -produse petroliere.microorganisme. . -suspensii. Zootehnia Adăparea animalor.pesticice. Spitale şcoli curăţare . -celuloză.zaharuri. agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole .răşini. Ape uzate Înstituţii publice .agenţi patogeni. .pesticide. Salubrizarea crescătoriilor de animale. alimentaţie Ape uzate . . -compuşi cu sulf. Hoteluri -paraziţi.acizi organici.ploi acide.coloranţi.

substante practic lipsite de nocivitati considerabile. etc. Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa. devine un element perturbator climatic. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere. etc. incendiile din paduri. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt combustibilii fosili (carbune. iar ca surse artificiale amintim arderile de . Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. in primul rand procesul de industrializare si urbanizare. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice. fenomen care s-a observat si in tara noastra. emanatiile de gaze din sol. in apropierea unor zone aride sau de desert. Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice.). fermentatiile anaerobe din mlastini. cu efecte mortale la cresteri de 10- 20%. avand drept fenomen de insotire poluarea mediului – implicit si poluarea aerului. Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.2ppm.Stabilirea naturii substantelor poluante Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana). Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa. se elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2. Sursele artificiale sunt mult mai importante. progresul societatii.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut. energia atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energiei necesare. iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului.1-0. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei.3mg/mc de aer. De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor. cat si a despaduririlor masive. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie. iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite. incendiile forestiere. In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Poluantii gazosi -Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer. descarcarile electrice. Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice. gaze naturale). Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0. 7. petrol. ridicate de vant pana la o anumita altitudine.

Astfel. . putin deasupra limitei admise in apa potabila (45 mg/l). capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb.rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor.Pestii pelagici. pana la sute de mg/l.Commoner (1970). carbune. Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de organisme. -Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice.In total. galvanizari. dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii. de la valori mici. Mercurul(Hg) Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal. Din studiile efectuate de B. cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna. ca tonul.combustibil ca: benzina. Azotatii Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai. au crescut cu 300%. se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%. cu tendinta de crestere spre adancime. Plumbul(Pb) Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice. deseuri. iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp. lemn. precum si datorita toxicitatii lui. Nivelul azotatilor din apa este foarte variat.raciri etc.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an. in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t. din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice.Concentratia sa.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in apa.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata.

Cantitatea Emisia sau subprodusul U. 8.2. CO2=1.88 7 Zgură Kg/kg oţel 0.0021 5 CO2 Kg/kg oţel 3.1824 6 Gaze arse (altele) Kg/kg oţel 35.00132 2 CO Kg/kg oţel 0.) 1 Praf în aer Kg/kg oţel 0. Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. (max.43 3 SO2 Kg/kg oţel 0.00285 4 NOx Kg/kg oţel 0. Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare.7098 8 Nămol Kg/kg oţel 0. Poluarea se produce in aer.09048 9 Praf depus Kg/kg oţel 0.01248 11 Refractare Kg/kg oţel 0.0001 kg/t.8.5.8506 kg/t emisii Coeficientul total de poluare la aprovizionare=7.M.Coeficientul de poluare la aprovizionare Mpiesa semifabricat= 0.35+0.032 . in general se fac dupa o schema de principiu.1.614 = 4.5+5+1.0468 10 Alte depuneri Kg/kg oţel 0.00624 12 Apa uzată Kg/kg oţel 0. CO= 5 kg/t. NH3 = 0.614 Kg Mpiesa finita= 0. Nox=1. Compusii chimici ai benzinei sunt: Cd=0.COEFICIENTUL DE POLUARE PENTRU FIECARE ETAPA A PROCESULUI 8. pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supune unor operatii de preparare care. Crt. Nr.0005 kg/t Total emisii = 0.820 kg/t emisii.8506*0.0001+1. Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat Elaborare material In general. toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului.962 kg Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de 0.348 kg.35 kg/t.0005 = 7. kg/t .

614 =0.006 kg P=0.8580 kg emisii Total=0. peri de sîrmă.141 kg emisii 8. ultrasunete. Sunt foarte multe situaţii cînd curăţirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri.001248 40. decaparea şi degresarea suprafeţelor. 0.Curăţire semifabricat: Curăţirea.614 TOTAL Kg/kg oţel =24.15.001 kg Qexa=0.382 kg emisii Pentru aer: Praf =0.0001kg Aş=0.65 Pentru apă: Cr=0. 13 Uleiuri Kg/kg oţel 0.1 kg Qexa=1. cu laser.348= 0. electrochimica.4.37 3.00015 kg S=1.Execuţie semifabricat OTEL C Mn Si Cr Ni 20MoNi3 0.348=0.39*0. etc.în funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare.25- 5 0.230kg emisii Cps=0.001 kg Si=0. termică.17.100035 kg emisii Mfabricat=0. degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată curăţirea.pentru că există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de protecţie.348 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează) Total=1. alectrochimica.8500273 kg/t Mn=0. sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după dezbatere şi curatirea suprafeţelor instrumentelor medicale.80 8. cu plasmă. 3. 0. decaparea.).30 0.Mfabricat=0.3. flacără şi metal abraziv. prin vibrare. cu flăcări.17.0001 kg Cu=0. şpăcluiri).100035·0.230·0. speciale (curăţirea chimică. Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului. În cazul piesei “Arbore cotit” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici: . .962 kg Msemifabricat. sablare-alicare).8580·0.23 0. mecanizate (pick- hammer.614 kg M semifabricat=0. cu jet de apă.

44 kg/t Dicloretan=0. .66 kg/t Total=1.3 kg/t emisii substante poluante Pentru sol: -compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0. Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei . decapare degresare.000002 kg/t CH 4 =0.2 kg/t Toluen=0.274 kg/t SO 4 =0.0004 kg/t SO=0.0005 kg. decapare degresare. = cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al unui produs in kg/emisii produs.semifabricat Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea metalelor cu HCl vom avea: Cpcd=1.0010 kg.00001 kg/t Total=0.Pentru apa: Cl=0. decapare degresare. Qpts = cantitatea totala de substante poluante a solului. Npt =numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs. Qptl = cantitatea totala de substante poluante a apei.150 kg/t 8.00003 kg unde: Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire.0005 kg Qpts =0. Npe = (Qpta + Qptl + Qpts ). Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire.574412 kg/t emisii substanţe poluante Pentru aer: NMVOC=200 g/t=0.614 = 1.  Pentru sol: Compusii ce polueaza solul sunt: NOX =0.3 kg/t CO 2 =0. SO2 =0.874432·0. Npt kg/emisii Qpt . Qpta = cantitatea totala de substante poluante a aerului.5Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu formula: Cptt= Qpt . Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire.

adancirea. găurirea.000001 kg Cpml=0. Fiecare operaţie se execută pe echipamente tehnologice specifice. Aceste picături se formează lîngă bule care explodează. deformate plastic sau sudate.00005kg Qpta=4. tarodarea.350162 kg . termenul de vapori se referă la picături de lichid de mărime microscopică (sub 10µm). şi rodarea. lamarea. cu SDV-uri corespunzătoare şi în anumite secţii de lucru ( anumiţi parametri ai procesului. lepuirea. Valorile maxime ce nu pot fi depăşite. rabotarea. Pentru apă: Pb=0.00001 kg Cl:0. în cazul prelucrării prin aşchiere apar o serie de compuşi organici volatili (COV). prin nocivitatea intrinsecă şi unele proprietăţi fizico-chimice. alezarea. De exemplu. care pot avea efecte directe asupra sănătăţii şi asupra mediului.000001 kg Materii în suspensie:0. dar mai ales lîngă distribuitoarele care stropesc cu emulsie.00005 kg Cpma=0. folosind anumite substanţe şi emulsii de răcire sau accelerare a procesului de aşchiere.3 Kg/t pulberi=0. insuficiente respiratorii. În procesul de prelucrări mecanice mai apar vapori şi picături datorită utilizării emulsiilor de diferite categorii.4. apă sau solul într-o măsură mai mare sau mai mică. În general. persoane în vîrstă) sunt prezentate în tabelul 6.30555 kg/Ts 8.000112 kg Pentru aer: Praf =0. honuirea.  Pentru aer: Furnal=4. Principalele operaţii de prelucrări mecanice prin aşchiere sînt: strunjirea. rectificarea. În cadrul acestor operaţii apar o serie de substanţe care poluează aerul. pentru apărarea sănătăţii populaţiei şi care pun seama şi pe subiectii cu risc ridicat ( copii. aceasta depinzînd de condiţiile în care se desfăşoară procesul de aşchiere. Dacă diametrul este mai mare de 10 se considera că este cu aerosol pulverizat sau pur şi simplu picături. dezvoltandu-se anumite temperaturi).000001 kg To=0.Prelucrări mecanice Prelucrările mecanice sunt operaţii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate.0001 kg Fenoli:0.00001 kg Cl:0. mortezarea.000001 kg Materii în suspensie:0. prin degradarea aerului (poluarea fotochimică şi efectul de seră). lărgirea. broşarea.6. teşirea.0001 kg Fenoli:0.30005 kg/t Qpts+Qpta=4. sau indirecte. în urma cărora se obţin dimensiunile finale şi precizia geometrică cerută de rolul funcţional. Aceste prelucrări se fac pentru a obţine anumită precizie de formă şi de poziţie şi o anumită rugozitate pentru fiecare suprafaţă ce mărgineşte piesă în spaţiu. frezarea. supranetezirea.35 kg/t Pb=0. lîngă pulverizatoare.

000001 kg Materii în suspensie:0.000112 kg Qtpm=0.00001 kg Cl:0. canistra 9901 Rosu KD-Check -20 l butoi PR-2 sau apa Tabel Penetrant fluorescent.000001 kg Cpms=0.236 kg emisii Tabel Penetrant cu contrast de culoare. spray KD-Check KD-Check EN ISO 3452 PR-1 SD-1 -10l. FWP-2 canistra 1 AMS 2644 (MIL-I- Fluorescent -20 l butoi Sau 25135) Sensibilitate KD-Check DD.614=0. lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent Developant Norme KD-CheckDP-1 -500ml. lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent Developant Norme KD-Check -10 l Apa KD-Check SD. Pentru sol: Pb=0.35038 kg emisii Cpm=0.Nivel III.0001 kg Fenoli:0.3856·0. 9909 maxima 1 Compozitie: Ingredient coroziv: -1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million) -2 Sulf <10 ppm Clasa de poluare a apei: 2 .

152 -20 l. 54. indepartare penetrant DIN -10 l. DIN 54. Degresant Denumire Prezentare Utilizare Norme KD-Check PR-1 -500 ml.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Tabel. KD-Check SD.152 lichidele Developant uscat -20 l.152 (benzina) -10 lcanistra. 9902 KD-Check PR-2 -20 l. butoi EN ISO Pe baza de solvent (alcool -500 ml.canistra.152 FNP-1 canistra 1 1 9905 -20 l. Tabel Penetrant fluorescent in emulsie Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme KD-Check -10 l. Curatare prealabila EN ISO 3452 Pe baza de solvent indepartare penetrant DIN 54. butoi penetrante 9908 Compoziţie: Ingredient corozive: .halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) . doza Pentru toate DIN 54. Curatare prealabila 3452 sau acetone) spray. KD-Check HE . butoi 9907 Compozitie: Ingredient coroziv: -3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million) -4 Sulf <9ppm Clasa de poluare a apei: 2 . butoi Sau apa Sau fluorescent KD-Check DD- 1 Tabel Developant Denumire Prezentare Utilizare Norme KD-Check DD-1 -1 kg.

197 kg emisii 8.01608 kg. Cl= 0. Cl= 0.halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) . Qpca =0.Pentru curatarea piesei dupa examinarea cu lichide penetrante vom folosi diluanti si apa.614 = 0.0000055 kg.0160928 kg emisii. Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide penetrante.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Pentru aer: K2Cr2O7 =0.0000064 kg F= 0.321*0.0000064 kg F= 0. S= 0.7.halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) . Coeficientul de poluare pentru inspectii si incercari Lichide penetrante Compoziţie: Ingrediente corozive: .0000055 kg.01608 kg.0000064 kg/kg . Cpcd=Qpct∙Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)∙Mu Cpcd s=0.Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Pentru aer: Fenoli= 0.1608174 kg emisii.0000055 kg. Pentru sol: K2Cr2O7 = 0.0000055 kg.0000064 kg Pentru apă: K2Cr2O7 =0. Lichide penetrante Compoziţie: Ingrediente corozive: . Qpcs= 0.0000034 kg/kg K2Cr2O7 Pentru apă: K2Cr2O7 = 0. S= 0.

8. Ccp =Qcp .Mpc) [kg emisii] Cpcd s=0. compararea lor cu nişte specificaţii tehnice şi tehnologice. Mpc=masa de substanta controlata.0000055 kg/kg Cl=0. Si=0.8 Controlul fabricatiei Controlul fabricaţiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici şi performante ale unui produs (analiza.614= 0.rapoarte etc). Ţinând cont că pentru realizarea unei singure piese “ Corp lagar” sunt necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri.Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .in kg emisii/kg substanta controlata.0161*0.0000045 kg.01608 kg/kg Qpca =0.măsurare).0000054 kg.01609 kg emisii.F=0. caiete de sarcină.009 kg emisii Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie. care au fost prescrise pentru acel produs. Compozitia medie a hartiei -maculatura 44% -celuloza 28 % -pasta mecanica 16 % -adaos 5 % -amidon 3 % -produse chimice 2 % -clei rasinos 1 % -sulfat de aluminiu 2 % Ciclul de viata al documentatiei .0000055 kg/kg S=0.0000099 kg emisii. Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului. Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului. Qpcs=0. Pentru sol: F=0.in kg emisii/kg substanta controlata Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie. Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei.

aldehide .50025kg emisii Q 𝑝𝑐𝑡 =0.005 kg.2 Carton 0.hidrocarburi.0232 kg .9 Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare . Produşii poluanţi din carton sînt: CO=0.614=1.0014 kg.5025+2. NOX = 0. CO2= 0.5 kg NOX=0.00025 kg.00005 kg CO2 =0. Pentru aer: Pulbere de praf=0. In cazul nostru .livrare La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact negativ asupra mediului.etc) Deseuri celulozice Cantitate tona/an Hartie 1.0134 kg NMVOC=0.la operatia de ambalare a piesei “Vas Propilena” cu o productie de 500 bucati/an se consuma si energie electrica.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si CO2.15 kg . caiete.depozitare.01 kg Total=2.0092 kg NH3=0. oxizii de sulf(SO2.SO3) .oxizi de azot(NO si NO2).Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri.94 La depozitarea în spaţiile special amenajate ca factor poluant este praful.5783 kg Q pcd =2.ambalare.74 Total 1. Pentru aer poluentii benzinei sunt: CO= 0.5783 *0.583kg emisiiQ1111 8.0015 kg SO2=0.078 =2. Total= 0.0005 kg NO2=0.078 kg emisii Pentru sol: Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză). CH4=0.

.decaparea si degresarea pieselor demontate.producerea anticipata a pieselor de schimb. In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate.000005 kg CO2=0.001 kg Total emisii Qpca= 0.curatirea .ambalare . 8.2052 kg Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza). Qpcl =cantitatea de substanta poluanta a apei. Cpc= coeficientul de poluare total. . ..astfel ca impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic .folosirea unor echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare.25522 kg Cpc=0.livrare. .050025kg emisii Qcp=0.in functie de natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara.050025+0.cu marcarea ordinii demontarii acestora.a ansamblurilor si subansamblurilor.inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor.vor rezulta pulberi de praf ce polueaza. reconditionarea.depozitare . reciclare Repararea.25522 *0. . .033kg emisii Qcp =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de manipulare. In general . Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru repararea unui echipament sau instalatii si anume: .10 Coeficientul de poluare la procesul de reparare. Compusii poluanti caracteristici ambalajelor din carton sunt : Pentru sol: Produşii poluanţi din carton sînt: CO=0. Total= 0. Pulberi de praf = 0.2052 =0.demontarea instalatiei.05 kg NOX=0.pregatirea de fabricatie. Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului. reconditionare.aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul). reciclarea sunt operatii care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori).614=0.000025 kg. Qpcs=cantitatea de substanta poluanta a solului.reparatiile presupune un anumit proces tehnologic.

.ajustarea si montarea pieselor pe subansamble. . . Mur =masa de material util.executarea pieselor.35 kg/t . Limitele tehnologice ale unor procedee de recondiţionare Procedeul de Productivitate Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea depunere [kg/h] stratului depus stratului depus la o uzură de… [daN/mm2] [mm] [mm] Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6 electrozi înveliţi Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:  Pentru aer: SO2 =0.reciclare. Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare.transportul si instalarea instalatiei. .tinand seama de eliminarea sau compens uzurii.repunerea in functiune.reglajul instalatiei. . NOX = 0. .50 kg. CO2 =0.reciclate.reciclarii. Pentru sol: 𝐹𝑒2 𝑂3 =0.reconditionare) se procedeaza la calculul coeficientului de poluare Cprrr introdus de recuperare.testarea instalatiei in vederea receptiei. .reconditionare. Mur = (Q pra +Q prl +Q prs ).154 kg.sortarea pieselor. rezultat in urma repararii.reconditionarii. .reciclare. Npr Npr =numar de produse reparate. Total emisii = 0. Tabelul 12.784 kg  Rebut nerecuperabil Pentru aer: 𝐹𝑒2 𝑂3 =0. .vopsirea instalatiei(daca este cazul). .reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie.reconditionate.35 kg/t. .receptia la beneficiar. Cprrr = Q tp .13 kg.stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou.

484*0. .Total =0.614=0.7kg/t Cprrr = 1.911 kg [agent poluant] Reciclarea produsului respectiv.

. poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi reducere. Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului. . S-a notat cu Gu – greutatea de material util.reciclare Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului. poluarea este în limitele de alertă.dacă Cpt ≥10Gu. fiind necesare planuri de prevenire şi reducere a poluării. astfel: .dacă 5Gn≤Cpt<10Gu. poluarea este acceptabilă. În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului. poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgenţe de prevenire şi reducere a poluării. 9. cu relatia : Cpt=Cpe+ Cps +Cpm+Cptt+Cprrr+Cpc+ Cpax kg emisii In care: Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului. .dacă Cpt<30Gu. poluarea este gravă. .5Gu≤Cpt<3Gu. Cpm = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice .dacă 0..reconditionare. Calculul coeficientului de poluare total Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total Cpt. măsurile de prevenire şi reducere fiind absolut necesare. Cprrr=coeficientul de poluare introdus la reparare.dacă 30Gn≤Cpt<5Gu. . Cptt = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice. ce compune produsul final.