You are on page 1of 4

Aparatul de fotografiat

Oricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza:
+ corpul aparatului (camera obscura)
+ obiectivul
+ diafragma
+ obturatorul
+ vizorul
+ sistemul de transport

> Corpul aparatului


Este foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu
exceptia celei care intra prin obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform
unor principii ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile

> Obiectivul
Obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film. Este elementul care
determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile definitorii ale
obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea.
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In functie
de distanta focala, obiectivele se impart in:
+ superangulare, cu distanta focala pana in 40mm;
+ obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm;
+ teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.
Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile filmului folosit, astfel
ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de 85mm este normal.
Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.

Diafragma
Diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care ajunge pe film.
Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si
distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi
cantitate de lumina intrata in aparat. De obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv.
Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare valoare reprezentand
jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta. De exemplu o diafragma f/1,4 admite
de doua ori mai multa lumina decat f/2.

> Obturatorul
Obturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina.
Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta dubland sau
injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2;
1 etc. De exemplu un timp de expunere de 1/1000 lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un
timp de 1/500.
Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale (leaf shutter) si focale (focal plane shutter).

Rita David – 8A
Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care aparatul tine
obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare.
Pozitia T - mai putin folosita in prezent - este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se deschide la
apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de declansare.
Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in functie de
modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi).

> Vizorul
Vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand controlarea
compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii.
In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in:
+ aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR - Single Lens Reflex) - cu ajutorul unei oglinzi, care se ridica in
momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care se va inregistra pe film
+ aparate foto cu vizare laterala - vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza probleme la
fotografierea unui subiect apropiat. In acest caz, imaginea care apare in vizor difera usor ca incadrare
fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen denumit "eroare de paralaxa"

> Sistemul de transport:


Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in
functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului,
insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

Un aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenarii cadru cu
cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe secunda, atat cat este tinut apasat
butonul de declansare), expunere multipla (obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie
pentru expunerea unei imagini suplimentare).
In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii unor accesorii:
filtre, blitz, trepied, declansator flexibil etc.

Rita David – 8A
Microscopul
Microscopul

Plecând de la legile geometrice ale Reflexiei si a Refractiei, au fost au fost inventate numeroase
instrumente optice(lupa, ochelari, microscop, telescop ) pentru a mari capacitatea de vedere a ochilui
liber, cu alte cuvinte, pentru a-l ajuta sa vada ceea ce este pre mare sau prea mic. Lentila convexa sau
concava este elementul de baza a tuturor acestor instrumente.Aceasta bucata de sticla sau de plastic , cu
suprafetele curbate, modifica traiectoria razelor de lumina care o traverseaza. Lentila redirectioneaza
razele de lumina venind de la un obiect, formând o imagine.

Lentilele convexe :

Lentila convexa este mai grosa in centru decât pe margini. Lupa este o lentila convexa. Ea are un efect
de convergenta: concentreaza într-un punct razele luminoase paralele care o strabat. Acest efect poate fi
demonstrat printr-un experiment foarte simplu. Lumina soarelui se propoga sub forma de raze paralele.
Daca pe traiectoria acestora plasam o lupa, razele se vor aduna formând o mica pata luminoasa pe care o
putem vedea pe o foaie de hartie asezata la o distanta potrivita. Aceasta pata nu este altceva decât
imaginea soarelui. Atunci când un obiect este situat la mica distanta de o lentila convexa, aceasta va da o
imagine marita a respectivului obiect. Astfel pe un ecran putem proiecta imaginea marita a unui
diapozitiv. O lentila convexa se caracterizeaza prin capacitatea de a mari o imagine.

Lentilele Concave :

Mai subtire în centru decât pe margini, lentila concava va produce un efect de divergenta: razele de
lumina paralele care o strabat vor fi deviate astfel încât sa se departeze unele de altele, ca si cum ar
proveni dintr-un punct situat în spatele lentilei. Observatorul care priveste un obiect printr-o lentila
concava vede o imagine a acestuia mai mica decât este ea în realitate. Aceasta imagine nu poate fi
proiectata pe o foaie de hârtie. Ea se formeaza în ochiul observatorului. O astfel de imagine se numeste
imagine virtuala.

Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe suprapuse, ocular si obiectiv. Obiectul care
trebuie observat este puternic iluminat si privit prin transparenta. Lentila convexa a obiectivului produce o
imagine a obiectului, care este la rândul ei marita de lentila convexa a ocularului. Cele doua lentile îsi
insumeaza puterile de marire, ceea ce produce în final o imagine foarte marita a respectivului obiect. De
când a fost inventat, prin anul 1509 microscopul a fost folosit de biologi si naturisti pentru observarea
obiectelor foarte mici.

În principal, evolutia microscopului a urmarit:

obtinerea unor marimi liniare în domenii cât mai extinse;

obtinerea unor imagini clare;

înregistrarea imaginilor observate;

observarea comoda a imaginilor;

Un microscop este alcatuit din urmatoarele elemente:

obiectiv;

ocular;

sistem de iluminare;

Rita David – 8A
sistem de înregistrare;

A.Obiectivul

Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem optic convergent. El
este plasat în imediata apropiere a obiectului observat la o distanta cu putin mai mare decât distanta sa
focala. Microscoapele de cercetare sunt prevazute cu mai multe obiective prinse într-o montura care se
poate roti. Pentru îmbunatatirea calitatii imaginii la microscoapele destinate obtinerii unor mariri foarte
mari, între obiect si obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex: ulei de cedru). Un astfel de microscop se
numeste microscop cu imersie.

B.Ocularul

Si ocularul este un sistem optic convergent. Atunci când este folosit pentru a furniza imagini virtuale, are
o comportare asemanatoare unei lupe. Rolul de obiect îl joaca imaginea furnizata de obiectiv. Unele
microscoape sunt prevazute cu oculare de schimb utilizate pentru a obtine mariri diferite. Majoritatea
microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a permite observarea binoculara. Unele oculare
sunt prevazute cu sisteme care permit masurarea distantei între diferitele detalii ale imaginilor observate.

C.Sistemul de iluminare

Sursa de lumina poate fi artificiala (lampa separata sau inclusa în microscop) sau naturala. Condensorul
este un sistem optic convergent care asigura iluminarea uniforma a probei.

D.Sistemul de înregistrare

Cea mai simpla înregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui aparat de fotografiat montat pe ocular.
Un astfel de sistem prezinta dezavantajul ca ocularul este astfel ocupat. Pentru a evita aceasta situatie,
microscoapele moderne au un sistem de divizare a fascicolului de lumina astfel încat o parte din aceasta
se propaga spre ocular, iar cealalta parte este redirectionata spre un aparat de fotografiat. Marimea
furnizata de un microscop optic este limitata teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot distinge astfel
detalii de pâna la aproximativ 0,25µm).

Rita David – 8A