You are on page 1of 5

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

ACTIVITĂȚI MORTICE ADAPTATE
Activități mortice adaptate la elevii cu deficiențe vizuale

Numele : Simion
Prenumele : Ștefan Macedon
Specializarea :_____________
Grupa:_____________
Forma de învățământ:_____________
Localitatea:_____________

sau să contribuie la stabilizarea și non agravarea deficiențelor evolutive. În plan psiho-social se încadrează funcția de socializare și cea de dezvoltare a calităților intelectuale. Din punct de vedere fizic. Forme de manifestare a educației fizice ca parte componentă a activităților motrice o reprezintă exercițiul fizic. să determine ameliorarea deficienței până la dispariție. de dezvoltare a calităților adaptative ale individului. 1. în planul biologic și sanogenetic. pot apărea deformări ale coloanei atât în plan frintal (scolioze) cât și sagital (cifoze. Funcția de ameliorare a randamentului motric. cert este ca ea trebuie să își aducă o contribuție majoră la integrarea individului cu handicap la viața reală. readaptare. Funcția de reflectare și conștientizare a activităților motrice este un rezultat al celor anterioare și este privită ca un act necesar și cultural. Mersul necesită stimulare și antrenament. nevăzătorii prezintă o dezvoltare fizică întârziată și mai puțin armonioasă. alminteri nu se formează. Funcția de dezvoltare a capacității psihomotorice a individului cu handicap. Unele cercetări comparative apreciază că la vârsta intrării în școala primară întârzierea dezvoltării fizice la nevăzător ar fi de circa 2 ani. determinate de scopurile și obiectivele special care le incubă. Automatismele mersului trebuie stimulate. să acționeze preventiv pentru combaterea apariției. de petrecere în mod organizat și util a timpului liber. optimizare a potențialului biologic actual al individului. Mișcările sunt lipsite de imaginea viziuală a efectuării și afectează mai ales mersul. cel corector și de adaptare. cel care este menit. se face tot cu un scop bine definit. Particularități generale ale elevilor cu deficiențe vizuale Educația fizică adaptată. de adaptabilitate la viața reală în condițiile date. menținere și îmbunătățire a stării de sănătate. acolo unde poate fi folosită are în mare aceleași funcții ca și cea formative. lordeze). ceea ce duce la scăderea tonusului muscular care asigură poziția corectă a capului ( la nevăzători capul este aplecat spre piept). școlar și profesional. funcția de corectare. acolo unde este posibil. În funcția de handicapul avut rezonanța educației fizice speciale se manifestă mai pregnant sau mai estompat în planurile sus menționate. pentru că lipsa vederii face inutilă explorarea spațiului cu privire mai ales în plan vertical. moral volitive. Vom descoperi. La vârsta de 17 ani această întârziere nu ar fi . prin formele pe care le instituționalizarea actuală o permite. Din toate acestea. de învățare și perfecționare a deprinderilor specifice sunt parte integrantă a capacității de mișcare și în strânsă corelație cu cea anterioară. cu niște accente aparte. Unele caracteristici ale mersului slab stimulat se întâlnesc și la ambliopi.

uneori cu capul înainte. nu vede diferitele părți ale corpului sau și raporturile acestuia cu obiectele încojurătoare. fără funcție de comunicare cu mediul. economie de mișcări. Deficitul apare pregnant și pe planul motricității manuale : la început mâinile nevăzătorului sunt „oarbe”. El nu are control viziual asupra obiectelor din jur și nici asupra propriilor mișcări. nesigur. adică ceea ce numim de obicei schema corporală. Mersul nevăzătorilor este descris ca fiind rigid. Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică este însoțită adesea de atitudini postulare deficiente : capul și gâtul aplecate înainte sau înclinate lateral. stereotipuri. unele rămân subdezvoltate. Ele apar pentru că nevăzătorul nu are conștiința că este văzut. a brațelor. cercetând solul cu vârful pantofului. Brațele nu se mai mișcă simetric în timpul mersului. ațezând apoi talpa cu grijă (mers de barză). ci atârnă în jos. a picioarelor. laxitate musculară și ligamentară.decât de circa 1 an. ridicând mult piciorul. umerii cazuți. șovăitoare. ezitant. nivel mai scăzut al forței fizice și al rezistenței. Sunt mișcări parazitare. în special în înălțime și greutate. . El nu se vede în oglindă. Deficitul lor limitează mișcarea. Mobilitatea scăzută accentuează dizarmonia dezvoltării fizice. S-a mai constatat o insuficientă dezvoltare a musculaturii. Nu sunt antrenate corespunzător toate grupurile musculare. uneori dizgrațioase cunoscute sub numele de blindisme : legănarea capului. prelungind sprijinul bilateral pe sol înainte de a face următorul pas. imposibilitatea prevenirii unor pericole ce l-ar putea pândi. Se pare că nevăzătorul capătă mai greu conștiința propriului corp și reprezntarea acestuia. are dificultății în a coordona mișcările celor două mâini pentru a apuca un obiect. adică el nu știe să exploreze tactil- kinestezic. frecatul mâinilor. aspcet atrofic : membre subțiri. trebuie ajutat să se debaraseze de astfel de blindisme. ticuri. lipsa orientării. Pentru nevăzători. lipsa vederii însemna lipsa unor stimuli ai mișcării. Nivelul scăzut al dexterității manuale se datoreză și lipsei unei conduceri viziuale a mișcărilor mâinilor. iar limitarea mișcării afectează deficitul: mișcării reținute. pe care să le corecteze pe parcurs. Aceasta ingrădire a libertății de mișcare și lipsa de independență în mișcare explică scăderea tendinței spre mișcare și creșterea tendinței spre mișcare și creșterea tendinței spre sedentarism și pasivitatea a unor copii nevăzători. torace îngust. care cu timpul devin deprinderi. Pentru a facilita integrarea lui printre vânzători. foarte greu de dezrădacinat. La toate acestea se adaugă uneori manierisme. Acesta este o dificultate în constituirea identității sale corporale.

echilibru. rezistență. Prin complexul de exerciții fizice adaptate posibilităților psihofizice și ritmul divers de achiziționare se urmărește perfecționarea pe cât posibil a calităților motrice de bază : viteza. pentru ca elevul cu deficient să fie capabil să execute mișcările cerute în timpul orelor de educație fizică. În plan fizic poate să apară o dezvoltare dizarmonică din cauza sedentarismului. în starea ei morală. aducând posibilități pentru o dezvoltare fizică precoce. Competițiile și întrecerile sportive stimulează afectiv – motivațional copiii cu dizabilități. necesare în aprecierea corectă a distanțelor. Memoria are calități superioare. are loc formarea și dezvoltarea unor reprezentări spațiale pe baza explorării tactil-kinestezice a obiectelor. prin apelarea permanent la ea. Educația fizică are ca scop întărirea organismului și duce la o pregătire fizică bună. jocuri și concursuri sportive școlare și interșcolare. Vederea organizează și rgelează mișcarea. pronunția verbală. postura. a celor proprioceptive – kinestezice. Exercițiile fizice sprijină formarea corectă a schemei corporale și a lateralității. suplețea. dar și asupra personalității. bazat pe lipsa de libertate în mișcare și se datorează dezechilibrului între forțele musculare care stau mai mult în repaus. forță. îndemânare. mimica și pantomimica. aromonia actelor motorii de conduită. orietând activitatea mintală prin audiții. relaxare și divertisment și completează dezvoltarea armonioasă – fizică și psihică – a individului. forței și anticiparea mișcărilor următoare. realizează antrenarea acesteia. Pierderea vederii sau diminuarea acesteia atrage după sine un dezchilibru deosebit de mare în activitatea nervoasă superioară. orientare spațială optimizată și siguranța în mișcare. este favorbailă unei bune evoluții a limbajului. Constituirea unei dominante în viața individului are o influență deosebită asupra organismului. Activitatea de educație fizică și sport din școlile speciale pentru copii cu deficiente de vedere acoperă nevoia indispensabilă de mișcare. . de unde și necesitatea ca profesorul să pună un accent deosebit pe organizarea de ștafete. în integrarea socială a acestuia. formarea reprezentărilor spațiale și remporale și mai ales. în structurarea automatismelor. Limbajul și activitățile trebuie să fie diferitefață de cele impuse elevilor din școlile de masa. vitezei. Astfel fiecare elev trebuie stimulat să participr la maxima lui capacitate la orele de educație fizică și se desfășoare activitățile cat mai diversificate. Atenția și memoria sunt puncte forte ale acestor persoane. La persoanele cu deficiente de vedere. Atenția este relativ bine dezvoltată.

Program de activitate fizică .2.