You are on page 1of 3

MIȘCAREA HIPPIE

Conform dicţionarului Webster un hippiot este caracterizat ca fiind "un tânăr din anul
1960, care respinge normele sociale stabilite, care reacţionează spontan şi care promovează
exprimarea liberă, iubirea şi extinderea conştiinţei, deseori având păr lung şi haine
neconvenţionale, folosind uneori substanţe halucinogene precum marihuana şi haşişul". Una
din figurile marcante ale timpului a fost ABBIE HOFFMAN, activist politic si fondatorul
"THE YOUTH INTERNATIONAL PARTY" (>"yippies", de unde mai tarziu a derivat
"hippies"). Hoffman este de altfel considerat fondatorul mișării "hippie" sau "flower power",
iar prin discursurile sale "sonore" și puternic satirice împotriva războiului din Vietnam și a
materialismului vestic, a rasismului, si discriminărilor de orice gen, a fost imediat îndrăgit de
tineri și a atras numeroși adepți.
Ideologia hippie este caracterizată de: flower-power, atotputernicia dragostei,
eliberarea de tipare, hedonismul; trăiau dupa legile făcute de ei, nu după cele impuse de
guvernul american: guvernul (din '69) era foarte ingrozit de ideea de pace, ştiind că au de dus
un război, iar ceea ce se întampla în ţară nu le era absolut deloc pe place.
Ca filosofie de viaţă, adepţii acestei culturi promovau "întoarcerea la natură" -
"Mother Nature", credeau foarte mult în Gaia, "zeiţa pământului" şi aplicau practici
influenţate de shamanism, hinduism etc. (de ex. apelul la droguri - cele naturale - pentru
atingerea echilibrului perfect, pentru comunicare spirituală deplină între om şi natură). Numai
că, ulterior, plecând de la drogurile aşa-zis uşoare s-a ajuns în cele din urmă la consumul de
droguri puternice, care a dus la dezechilibru psihic şi căderea în promiscuitate a hippioţilor.
Hippioţii luptau pentru ilegalizarea discriminărilor de rasă în principal, pentru
toleranţă, pace şi iubire. Iar pentru aceasta apelau la muzică. Aşa a apărut şi fenomenul
Woodstock. Woodstock Music and Art Festival a fost un festival american de rock de mare
avengură, ce a avut loc între 15 şi 18 august 1969, pe cei 2,4 km² (600 de acri) ai fermei lui
Max Yasgur, în zona rurala Bethel, New York. Pentru majoritatea, acesta a reprezentat
exemplul cel mai elocvent al contra-culturii anilor '60 şi al curentului hippie. Mulţi dintre cei
mai cunoscuţi muzicieni ai timpului au fost prezenţi pe scena acestui festival, în acel
weekend polios - totul fiind surprins in filmul "Woodstock",apărut în 1970.
Muzica hippioţilor este cântată însăşi de artişti care erau în ideologia hippiotă:
Janis Joplin, Steppenwolf, The Animals, Melanie Safka, Joan Baez, Jimi Hendrix, Jim
Morrison, John Lenon, Bob Dylan, Grateful Dead sunt hippies prin excelenţă, artişti care sunt
ascultaţi la fel de mult şi în ziua de astăzi (oldies, but goldies).
Istoric:
Primele manifestări ale culturii Hippie au loc în Statele Unite. Rădăcinile acestei
culturi se găsesc însă pe pământ european, şi mai precis, în Germania. Se pare că teritoriile
germane au fost destul de târziu şi cu dificultate creştinate şi asta datorită ataşamentului
locuitorilor lor pentru credinţele păgâne ale strămoşilor lor. În cele din urmă, cum ritualurile
păgâne nu dispăreau din practicile proaspeţilor creştinaţi, ele au fost adoptate de biserică şi li
s-a schimbat destinaţia, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea ritualurilor păgâne, care, în
timp, au devenit adoptate de creştinism.
Pe un astfel de fond cultural şi religios se formează în Germania o comunitate de
indivizi care practică păgânismul, idolizează elementele naturii şi propovăduiesc întoarcerea
omului la natură şi îndepărtarea lui de industrializarea excesivă. În această comunitate de
germani se găsesc rădăcinile mişcării hippie. Emigranţii germani ajunşi în Statele Unite îşi
continuă practicile păgâne, atrăgând în mijlocul lor şi adolescenţii americani. Astfel, în jurul
anilor '60, se formează cultură Hippie.

păgânismul. Pacifismul este una din cele mai importante trăsături ale mişcării Hippie. erau luaţi de duba de poliţie direct din stradă şi băgaţi în puşcărie fără a li se spune de ce (pentru că purtau piele. Poluarea. Dacă punkerii vor urmări să şocheze şi să sperie prin apariţie. hippioţii erau cât se poate de paşnici. ci înseamnă adorarea naturii sub toate formele ei. mişcarea Hippie apare ca o reacţie firescă de protest împotriva a tot ce reprezintă industrializarea. « San Francisco ». lucrul cu maşinile. membrii subculturii hippie erau vegetarieni şi refuzau pe lângă carne orice produs de origine animală. dadaismul. care însă nu le oferea niciun fel de siguranţă pentru ziua de mâine. Ei preferau parcurile.000 de oameni au trecut prin San Francisco în vara anului 1967. pentru armonie şi acceptarea diferenţelor culturale. Phoenix. Contextul cultural şi social în care se formează această cultură este propice dezvoltării ei. iar mişcarea hippie: "este o manifestare capitalistă. considerat inuman. cu precădere în California sau Florida şi se întâmplă deseori ca aceste comunităţi de hippie să locuiască în afara locuinţelor construite în oraşe. inclusiv în România (trupele romanesti din perioada hippie: Mondial. Deşi alcoolul nu era tolerat în comunităţile hippie. În acelaşi timp. sexuale şi vestimentare. ca factor negativ al industrializării. Viaţa hippioţilor era cu totul diferită de cea a membrilor respectabili ai societăţii. lucrurile pentru care militau hippiotii erau destul de şocante pentru societatea clasică. introduc în viaţa individului o undă de irealitate din ce în ce mai accentuată. Atitudinea şi relaţia cu societatea: Mişcarea hippie a fost poate cea mai interesantă din cele promovate şi prin muzică. Se estimează că peste 100. fuste mai scurte sau aveau plete) "Make love not war" este îndemnul hippie pentru pace. mişcare care s-a făcut cunoscută de altfel şi prin lupta nonviolentă împotriva războiului din Vietnam. Cei mai multi dintre hippie nu aveau locuri de muncă. culturale. de comportament. aşadar. Hippioţii preferau să locuiască în zonele însorite ale Stateor Unite. a animalelor. pe care au vazut-o dominată de materialism. cereau reforme sociale. una non-violentă. când melodia care a devenit hit în America. cum ar fi laptele sau ouăle. feminismul. drogurile uşoare sau cu efect halucinogen erau consumate în cantităţi considerabile. Întreaga lor viaţă este o întoarcere la natură. erau inedite şi şocante. ţinuta vestimentară. Climatul este specific experimentelor şi nonconformismul se manifestă în tot mai multe domenii. make sure you wear some flowers in your hair". Este perioada în care iau fiinţă şi se dezvoltă suprarealismul. Totuşi. Adepţii mişcării hippie s-au revoltat împotriva valorilor clasei sociale de mijloc. Hippiotii practicau sexul liber şi susţineau puterea iubirii prin slogane ca: "flower power" sau "make love. care sfidau bunele moravuri sau subminau autorităţile. ei practicau medicina naturistă. idolizarea soarelui. ca dătător de viaţă. not war". Conform definoţiei date de activiştii PCR. ducând un stil de viaţă boem. a oamenilor. Membrii acestei culturi doreau să trăiască în oraşe tip grădini. accentuarea industrializării. Regulie lor de viaţă. împotriva războiului din Vietnam. psihanaliza şi medicina naturistă. Poate cea mai puternică mişcare hippie dn istorie s-a petrecut în vara anului 1967. lansa următoarea invitaţie: "If you're goin to San Francisco. având un mesaj clar anti-materialist. şomajul. şi nu numai. dansul modern. plajele sau chiar îşi construiau locuinţe în copaci. În ceea ce priveşte alimentaţia. rup legăturile pe care omul le are cu natura. Sfinx şi cântăreţi ca Florian Pitiş). hipioţii erau: tinerii pletoşi. iubirea plantelor. Micarea hippie a fost. anti-american-way- of-life. Păgânismul hipioţilor nu are nici o legătură cu maleficul. . deşi grupările hippie aveau lideri şi se făceau întâlniri la care gradul de participare era copleşitor. În acest context. şi au pledat pentru acceptarea culturilor religioase ne-tradiţionale. menită să destrame familiile şi care nu promovează valorile autohtone". In acelaşi timp. Cultura hippie a prins rapid în toata lumea. tehnologia.

Hippiotii îşi atrag denumirea de la cea a oamenilor albi din Statele Unite care intrau în legătură cu subcultura negrilor.ro . din ţesături naturale. Hainele purtate erau colorate intens şi aveau deseori imprimeuri cu motive florale sau geometrice. rochiile lejere. Ei preferau să mergă desculţi sau să folosească sandale. Cele mai des întâlnite motive în vestimentaţia hippie sunt motivele florale. bărbaţii poartă bijuterii. Nu e de mirare. De asemenea. termen ce va da mai târziu denumirea subculturii hip hop. de cele mai multe ori cu motive florale sau cu motivul soarelui. argintul. Multe elemente ale vestimentaţiei hippie sunt preluate din cultura africană. însăţi denumirea de hippie provine de la termenul hip. De fapt. Bibliografie : Hippie .Flower Power | tscarena. nu sunt apreciate de hippioţi. Manifestări vizuale: Tot în cadrul imaginii promovate de cultura Hippie întră body paintingul. Spre diferenţă de tatuajele practicate în cadrul culturii rock sau hip hop. deci că vestimentaţia hippie are multe influenţe ale culturii africane. Stilul vestimentar propus de hippioţi este în accord total cu felul de viaţă practicat de aceştia. plăcut şi răcoros. Bijuteriile lor erau de asemenea de multe ori pictate. Accesoriile folosite sunt de multe ori din ceramică. pantalonii sau fustele lungi. în dorinţa de a fi mai aproape de natură. îndrăzneţe.ro www. Hippiotii îţi întregeau de multe ori imaginea prin folosirea accesoriilor. la gât sau în păr. de a fi lejer. iar pletele lungi erau cel mai des întâlnite în cadrul imaginii membrilor acestei comunităţi. deseori fiind folosite cristale de mină sau pitre semipreţioase. Nici femeile şi nici bărbaţii nu-şi tundeau părul. Foarte autentice şi originale. Ideea unui look era aceea de a da deplină libertate de mişcare corpului. de multe ori se poartă pe post de bijuterii împletituri de flori purtate pe cap. erau veşmintele cele mai des întâlnite la hippioţi. în contrast cu cenuşiul sau cu palidele nuanţe ale veşmintelor membrilor respectabili ai societăţii. aurul. pentru că practicau nudismul. Membrii acestei culturi îşi acopereau corpul cu picturi colorate. din os sau piatră. iar culorile purtate erau vii. imaginile hippioţilor sunt întâlnite uneori şi în zilele de azi. deşi cel mai adesea stilul vestimentar al acestora este folosit doar pentru a oferi designerilor vestimentari surse de inspiraţie în cadrul anumitor colecţii. neagră.tscarena. desenele hippioţilor nu erau permanente. De multe ori. largi. Cămăşile înnodate în talie. stridente. Foarte des în cadrul subculturii hippie. hippiotii preferau să nu se îmbrace deloc. Metalele preţioase.