You are on page 1of 8

ANALIZA PIEȚEI CEREALELOR

ÎN ROMÂNIA 2005-2010

STUDENTĂ: CHIORAN MĂLINA PATRICIA


SPECIALIZARE: IEDM
ANUL: II
I. RETROSPECTIVA

Agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
Româneşti. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
ponderea agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în PIB, în 2011 a fost de 6,5%, având o
creştere de 0,5% în comparaţie cu anul 2010.1
Nerealizarea performanței producţiei agricole anuale este generată, în primul
rând, de dependenţa încă prea ridicată de condiţiile meteorologice anuale deoarece
sistemele de irigaţii sunt1, în mare parte, degradate şi nefuncţionale, de echiparea precară
a fermelor cu instalaţii de irigare şi costul ridicat al apei pentru irigat, dar şi datorită
folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din intrările care susţin
performanța (sămânţă de calitate, îngrăşăminte, substanţe pentru protecţia culturilor) şi
cu echipamente tehnice depăşite din punct de vedere al consumului de energie şi al
productivităţii.
Seceta, cu frecvenţă din ce în ce mai mare, afectează producţia agricolă, mai cu
seamă în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova, zone unde se găsesc şi cele mai întinse
sisteme de irigaţii, construite în perioada 1960–1990, dar nefuncţionale sau neutilizate de
circa 20 de ani.2

II. PRODUCTIA DE CEREALE


Figura 1. Suprafaţa de cereale cultivate în România

1
Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012
1
Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman

2
Sursa: Eurostat
Conform aceleaşi surse, pentru 2012 suprafaţa cultivată cu cereale (inclusiv orez)
a fost de 5394,7 mii hectare, pe când în 2004 erau cultivate aproximativ 6230,3 mii
hectare.
O altă caracteristică este cantitatea producţiei cerealiere. Evoluţia producţiei
agricole (inclusiv cantitatea de orez produsă), conform datelor puse la dispoziţie de
Eurostat, este prezentată în figura de mai jos:

Se observă o tendinţă haotică a evoluţiei cantităţii recoltate de producţie


cerealieră. Dacă în 2004, au fost recoltate 24403 mii tone cereale, atunci în 2012 această
cifră a ajuns la valoarea de doar 12621,3 mii hectare.

III. CONSUMUL
Consumul de cereale a fost în creştere până în 2005, ajungând la un maxim de 19,7
mil. tone. După această dată consumul a început să scadă ajungând în anul 2011 la cca.
13,9 mil. tone (cu 1,9% mai redus decât în anul 2002). Această evoluţie a avut loc pe
fondul creşterii consumului de sămânţă (4,7%) şi a consumului industrial (39,4%), dar mai
ales a scăderii consumului de furaje pentru animale cu 26,1% în condiţiile restrângerii
sectorului animalier.

3
IV. VALORIFICAREA PRODUCŢIEI CEREALIERE DIN ROMÂNIA
1. Valorificarea producţiei de grâu

În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabilă. În Spania


procentul era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%.
Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristică o reprezintă evoluţia
concordantă a producţiei si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporţia între
acestea nu se modifică în mod substanţial. Deşi au fost ani agricoli cu producţie redusă la
jumătate (precum în anul 2007), autoconsumul (utilizarea internă la producător) s-a
diminuat mai puţin.

Tabelul 1. Modul de valorificare a producţiei de grâu (mii tone)

Sursa: prelucrare în baza datelor INS


Extinderea pieţei grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE.
Din acest punct de vedere, evoluţia din anii 2009 şi 2010 este sugestivă, cu atât mai
mult cu cât producţia de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai
mică decât în anul 2009. Ca urmare a producţiei mai reduse, în anul 2010 cererea
internă a fost asigurată prin reducerea stocurilor. În aceste condiţii, vânzările în afara
agriculturii au continuat să-şi majoreze ponderea în producţie, apropiindu-se astfel de
pragul de 70%. Faţă de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producţie a fost chiar
sub valoarea din 2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte
procentuale.

4
2. Valorificarea producţiei de porumb boabe

Bilanţul de aprovizionare pentru porumb boabe se deosebeşte semnificativ de bilanţul


de aprovizionare al grâului prin faptul că principala destinaţie pentru porumb o
reprezintă utilizarea ca furaj
Dacă la grâu, pentru această destinaţie se utilizează circa 8% din resurse, la porumb
73% din resurse sunt utilizate ca furaje.
Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România
şi alte ţări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producţiei
comercializată pe piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se apropie
de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.
În anul 2007, România era al treilea mare producător de porumb din Uniunea
Europeană, după Franța și Italia și avea alocată cea mai mare suprafață pentru această
cultură.
În anul 2009, România avea mai mult de un sfert din suprafața cultivată cu porumb
din Uniunea Europeană, adică aproape 27,5%, fiind pe primul loc. Împreună cu Franța,
Ungaria și Italia, România avea trei sferturi din culturile de porumb european, ca
suprafață.
La producție totală România era pe locul 2 cu 13,8% din totalul UE și împreună cu
statele respective deținea o cotă de 70% din recolte.
Productivitatea a fost în România de 3,4 tone/ha, Franța - 9,1 tone/ha, Italia 8,2
tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha și Bulgaria - 4,2 tone/ha.

Tabelul 2. Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS


Având în vedere principala destinaţie a porumbului, variaţiile anuale de producţie s-
au reflectat în variaţii, aproximativ de aceeaşi amploare, ale autoconsumului pentru
furaje şi mult mai puţin în vânzările în afara agriculturii. În anul 2005, când producţia

5
de porumb boabe a fost de 14541,6 mii tone, vânzările în afara agriculturii au însumat
4879 mii tone.
În anul 2010 la o producţie de 7973,3 mii tone, au intrat pe piaţă 3100,3 mii
tone. În schimb autoconsumul s-a redus de la 8517,6 mii tone în 2005 la 4957,1 mii tone
în anul 2010.

V. COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI

Din tabelul prezentat mai jos se atestă o balanţă comercială pozitivă, în special pe
segmentul de cereale, unde exportul prevalează cu mult importul (cu excepţia anului
2007, până la aderarea României la UE).

Tabelul 3. Comerţul internațional, milioane euro


SPECIFICARE EXPORT IMPORT

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010


Animale vii şi produse animale
252 278 326 434 870 1191 1116 984
Produse vegetale
440 1198 1125 1639 1037 1259 1003 1141
Fructe comestibile
39 33 39 62 246 245 176 179
Cereale
151 638 631 893 271 308 250 248
Grăsimi şi uleiuri animale sau
vegetale 68 106 88 164 144 227 160 217
Produse alimentare, băuturi şi
tutun 362 583 704 890 1288 1669 1544 1584

Total produse NC I-IV 1122 2165 2243 3127 3339 4346 3823 3926

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

6
Balanţa comercială cu produse agroalimentare este deficitară pe ansamblu, însă
deficitul s-a redus de la 1581 mil. euro în 2009 la 799 mil euro în 2010.
În 2009 exporturile au depăşit importurile la produsele vegetale cu 122 mil. euro
(la cereale cu 381 mil. euro) iar în 2010, exporturile au depăşit importurile la produsele
vegetale cu 498 mil. euro (la cereale cu 645 mil. euro).
Uniunea Europeană este principalul partener în comerţul agricol al României,
astfel în anul 2010, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut
o pondere valorică de 73,7%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere
de 81,6%.
În conformitate cu Nomenclatorul Combinat al Sistemului Armonizat de Clasificare
şi Codificarea Mărfurilor, categoria de produse cereale, cuprinde grupele de produse:
Grâu, Porumb, Orz.

Pentru anul 2011, exporturile totale ale României cu cereale, a avut o creştere valorică
de 25,3% în termeni cantitativi, însă volumul acestor exporturi a scăzut cu aproximativ
25,5%.
1. Grâu. Exporturile României în cazul grâului au scăzut cu 13,9% din punct de
vedere al valorii şi 36,7% din punct de vedere al cantităţii. Importurile au
înregistrat o creştere de 15,7% valoric şi o scădere a cantităţii cu 22,3%
2. Porumb. Exporturile au înregistrat o creştere valorică de 53% şi 12,5% din
perspectiva cantităţii. Importurile la rândul lor au înregistrat o creştere de
33,2% din punct de vedere valoric şi o scădere de 13,2%.
3. Orz. Exporturile au înregistrat o creştere de 68,2% a valorii, şi o scădere de 1,1%
din punct de vedere a cantităţii. Importurile au înregistrat o creştere de 153,5%
a valorii şi de 105,5% din punct de vedere a cantităţii.

Comercializarea pe piaţă a cerealelor se află într-un cert progres, dar insuficient,


pornind de la impactul pieţei cerealelor asupra celorlalte pieţe agroalimentare şi,
îndeosebi, asupra efectivului de animale şi a modului său de valorificare.

7
VI. BIBLIOGRAFIE
1. www.statistica.ro
2. www.agravista.ro
3. www.wikipedia.ro
4. www.piata-agricola.ro
5. www.agrogo.ro
6. www.scribd.com
7. Piața producției de cereale, 2011, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
8. Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman