PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE Contract 440/22.12.2009 (nr.

UAUIM-CCPEC 24/2009) Redactarea 1 Iulie 2010

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI MDRT DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII

PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
Redactarea I

Elaborat de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Colaborator: INCERC Bucureşti

Preşedinte, Manager General: Şef de proiect:

prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de: DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T. Director general: Responsabil lucrare MDRT: ing. Cristian Paul STAMATIADE ing. Carmen BĂLAN

Elaboratori:
prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija prof. dr. ing. Radu Petrovici conf. dr. ing. Mihaela Georgescu drd. arh. Dan Mihai arh. Eugen Popescu (colaborare la capitolele 2, 3, 4)

Consultant pentru cerinŃa “Securitate la incendiu”:
arh. Nina Munteanu

1. la clădiri noi şi la clădiri existente Ghidul furnizează informaţii pentru proiectarea. jardiniere sau în alte recipiente aşezate pe învelitoare nu fac obiectul prezentului ghid.1. antreprenori) .2) şi cele ale prezentului ghid.elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie .1.verificatorilor de proiecte şi experţilor tehnici atestaţi potrivit prevederilor Legii 10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007 .executanţilor (constructori.1 1.2 Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul ghid detaliază condiţiile şi măsurile specifice necesare pentru proiectarea acoperişurilor verzi.6 1.1 1. pajişti.7 1. precum şi la proiectele de reabilitare a acoperişurilor clădirilor existente Prevederile prezentului ghid se adresează: .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 1.1. semiextensive c. culturi. execuţia şi întreţinerea acoperişurilor verzi a.organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul construcţiilor La realizarea acoperişurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementările tehnice specifice domeniului (conf.1.1. plane b. 1. extensive b. intensive Prevederile prezentului ghid vor fi aplicate la proiectele noi acoperişuri verzi.) Învelitorile cu plante amplasate în ghivece.3 1.1. păduri etc. în pantă şi detaliază principiile de alcătuire pentru terasele verzi a. Prevederile prezentului ghid se referă la alcătuirile amplasate deasupra sistemului hidroizolant. reprezentând unul din sistemele de protecţie a acestuia Ghidul nu se aplică alcătuirilor specifice pentru terenuri sportive sau suprafeţelor acoperite cu vegetaţie cu rol agricol (livezi.5 1. fâneţe.1. 1.4 1.8 1 .

NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.GP 0001-1996 Protecţia la zgomot. . care formează în acelaşi timp şi închiderea la partea superioară a clădirii Acoperiş în pantă Tip particular de acoperiş cu versanţi cu panta minimă de 8% (8mm/1m) Acoperiş verde Acoperiş pe care este prevăzută în mod deliberat. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS . prin proiect.NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor .C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie .GP 114-2006 Ghid privind proiectarea. vegetaţie (sinonim cu acoperiş vegetalizat) Învelitoare (terasă) Tip particular de acoperiş cu panta versanţilor de grădină maxim 8% (8mm/1m) 2 . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri .GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit .C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor .C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri .C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor ..C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic .GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. cuprinzând straturi de închidere şi protecţie a clădirii împotriva agenţilor exteriori.in situ” .P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative 3. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri .NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale .P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor Posibile referinţe de corelare ulterioară . Terminologie Acoperiş Subansamblu care delimitează construcţia la partea superioară.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2. execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice . execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton . Referinţe normative principale . precum şi dispozitivele de susţinere a acestor straturi Învelitoare Element de protecţie împotriva apelor meteorice (în principal).NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.

org/wiki/Mulci 3 . substanţele nutritive necesare plantelor.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care nu este necesară luarea unor măsuri speciale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi. Tipul de plante necesită o grosime mai mare de pământ decât în cazul învelitorilor extensive. de asemenea. Mulciul poate asigura. Tipurile de plante specifice teraselor grădină extensive sunt nepretenţioase şi se dezvoltă rapid. copaci. prin descompunere. 1 http://ro. are caracteristici speciale şi grosime considerabilă Hidroizolaţie structura etanşă. rumeguş etc. Învelitoare grădină Tip de învelitoare grădină (terasă grădină) în care intensivă plantele – ierburi. Ele sunt ierburi. asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ mic. Acoperiş brun Tip specific de acoperiş verde în care se replică habitatul natural de mediu stâncos (amestec de pietriş şi vegetaţie. tufe.wikipedia. El este aplicat pe suprafaţa solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării şi pentru a împiedica creşterea buruienilor. mulci Prin mulci (din engleză mulch) se înţelege un strat de materie organică cum ar fi paie. asemănător celui natural) Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care semi-extensiv plantele (ierburi. frunze. plante perene) necesită luarea unor măsuri reduse pentru întreţinere (udare. Condiţiile de creştere şi dezvoltare sunt particulare şi aceste tipuri de plante necesită îngrijire (udare regulată şi fertilizare corespunzătoare). tufe. continuă şi omogenă de (conf. plante suculente. aceste plante sunt adaptate unor condiţii extreme de mediu. previne infiltraţiile care favorizează eroziunea solului şi împiedică îngheţarea suprafeţei solului 1 . NP 040 – protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie 2002) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale a mediului. arbuşti. muşchi. îngrăşăminte). anuale sau perene – sunt plantate urmărind aceleaşi condiţii (specifice) de plantare ca şi pe suprafaţa pământului. resturi vegetale. Stratul de pământ în care se plantează.

de exemplu: plăci din betoane uşoare.plăci moi. Învelitorile care reprezintă suportul straturilor vegetale pot fi din lemn.1.stratul vegetal . lemn (planşee din lemn).1. 4. 4 . metal (platelaje diverse din tablă cutată) Termoizolaţiile care pot fi utilizate în alcătuirile termo-hidro-izolante sunt plăci din următoarele categorii: .1. ca protecţie a acesteia) sunt următoarele: .plăci semirezistente (elastice).1. 4. 4. Pentru o analiză completă a alcătuirilor se utilizează NP 069-2002 “Normativ privind proiectarea. 4. poliuretan rigid.a . execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”.4. de exemplu: polistiren expandat sau extrudat.1.1.bariera contra rădăcinilor 4.strat drenant . Este esenţial ca hidroizolaţiile să fie realizate din materiale de bună calitate şi să fie puse în operă corect. Notă: Elemente generale de proiectare a acoperişurilor verzi Prezenta reglementare nu analizează în totalitate alcătuirile învelitorii sau cele termo-hidro-izolante ci numai acele tipuri de protecţie a învelitorii sau a hidroizolaţiei. beton. . cu strat de armare) sau pelicule aplicate in situ. Tipurile de învelitori verzi pot fi clasificate în funcţie de tipul de vegetaţie şi de grosimea implicită a substratului de creştere a acesteia. BCA. 4. sticlă spongioasă ş. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” Din punct de vedere al alcătuirii generale a acoperişurilor verzi se mai pot face următoarele aprecieri generale: Elementul suport al alcătuirii termo-hidro-izolante poate fi realizat din beton armat. fibrociment.1.2. sub formă de membrane (monostrat sau bistrat. respectiv NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea.a. metal.2. plută aglomerată. Straturile specifice ale alcătuirilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaţiei.plăci rezistente. dat fiind că intervenţiile în cazul în care apar infiltraţii de apă în interiorul clădirii sunt cu atât mai anevoioase cu cât alcătuirea de terasă-grădină este mai groasă.substraturile vegetale . 4.3.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. ceramică. care reprezintă învelitori verzi. de exemplu: plăci „rigide” din vată minerală (densitate mai mică de 100kg/mc) Hidroizolaţiile care se utilizează pot fi bituminoase sau polimerice.5.strat filtrant . plăci super-rigide de vată minerală (densitate mai mare de 100kg/mc) ş.

precipitaţii: 500 – 1400 mm Un factor important în proiectarea acoperişurilor verzi îl reprezintă climatul Se consideră că beneficiile economice. arh. cu schimbare rapidă a climatului pe altitudine: temperatură: 8-10 → . Alexandru Stan.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Prof. Caracteristicile climatului impune selecţia speciilor de plante: 5 .2. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi Vegetaţia României (a se vedea Anexa 1) este determinată de : situarea geografică relief climat Corespunzător poziţiei geografice. IAIM 1989 5. probabil.climat uscat . cele estetice sunt mai mari în climate mai aride. de mediu şi.50C. secetoase caracteristici variante regionale climatice − Central – europeană (În NV şi centrul ţării): .variaţii termice mai mici − Est .climat mai umed . Curs Finisaj 2. ierni mai puţin reci. precipitaţii: 400 – 600 mm/an. există următoarele generale ale climei temperate: temperatura medie: 8 – 100C. V ţării) : climat potrivit de umed veri calde. cu frecvente perioade de dezgheţ − Teritoriul carpatic – climat de nuanţă central – europeană.secete de vară foarte frecvente − Sud – europeană(în S.europeană (în Podişul Moldovei): . ierni reci – veri călduroase.

Aceste tipuri de alcătuiri necesită o îngrijire permanentă. Obiectivul utilizării unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de creştere a vegetaţiei în mod natural. Ca urmare. adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci. tufe. Stratul vegetal. Tabelele 3 – 5 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri semi-extensive. se discută de sisteme semi-intensive (semi-extensive) şi intensive şi plantele pot fi alese şi după alte criterii. acoperişul având un caracter „natural”. la altitudini ridicate). Implicit condiţiile impuse asupra structurii acoperişului (şi implicit a clădirii) sunt importante. Tabelele 1 – 3 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri extensive. semi-extensiv. arbuşti.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − în climate aride – rezistenţa la secetă. ambii termeni pot fi utilizaţi) nu presupune măsuri speciale pentru întreţinerea plantelor. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi. urmărindu-se un anumit efect estetic. Plantele cresc oricum în crăpături.1. Acest strat este diferit. mergând până la respectarea aceloraşi principii ca în cazul plantării pe sol. bulbi. intensiv. − în cele cu alternanţă de sezoane umede şi uscate – plante care să suporte aceste variaţii 5. prin udare şi fertilizare. − în cele reci – rezistenţa la îngheţ. plante perene. Gama de posibilităţi de expresie este foarte mare. arbuşti. Nu se importă plante din alte regiuni geografice. rosturi. tufe şi chiar plante lemnoase. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip intensiv este formată în principal din ierburi. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv (sau semi-intensiv. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip semi-extensiv este formată în principal din ierburi. suculente şi muşchi. grosimea substraturilor creşte considerabil. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale. în funcţie de tipul de acoperiş verde: extensiv. Unele specii de plante pot să necesite fie udare fie fertilizare periodică. Grosimea substratului variază în funcţie de plantele utilizate. Grosimea substratului este minimum 10cm. Utilizarea acestor plante se poate face în combinaţie cu pietriş. Există totuşi situaţii în care. bulbi. plante perene. rizomi. utilizarea unor anumite specii de plante să necesite fie udare fie fertilizare periodică. rizomi. mai ales acolo unde protecţia hidroizolaţiei este realizată din pietriş de râu care nu a fost în prealabil spălat. cu condiţia să se ia măsuri de protecţie a hidroizolaţiei din faza de proiectare 2 . în afara rezistenţei la umiditatea scăzută. 2 6 . în munte. În cazul substratului mai gros de 10cm. În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreţinere.

fără flori. biologie (gradul de agresivitate – specii invadante.1. durata de viaţă (anuale.2 Clasificare a plantelor erbacee cu flori după durata de viaţă Plante anuale . al căror efect decorativ îl constituie frunzele .sunt specii care evită perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau temperaturile scăzute din timpul iernii) parcurgându-le sub formă de sămânţă 7 . insolaţia puternică . bulbotuberculi etc.pot fi folosiţi în zone cu umiditate mare în aer .1 Plante erbacee Speciile de erbacee sunt selectate după gradul lor de rezistenţă la: − Uscăciune − Îngheţ − Poluare precum şi în funcţie de particularităţile de morfologie.1. bulbi) .menţin umiditatea în sol Ferigi: sunt plante erbacee.adăugaţi în substraturi subţiri pot asigura acumularea de materie organică.au pretenţii scăzute faţă de lumină .pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii în condiţiile unei amenajări extensive. specii puţin rezistente la concurenţă) şi cerinţele faţă de substrat Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii.există specii originare din locuri aride. stoloni.în general nu sunt adaptate să suporte condiţiile de umiditate scăzută şi temperaturi ridicate din amenajările pe acoperiş . perene).1. organele subterane (rădăcini fasciculate. cu rizom.se aleg specii adaptate condiţiilor de stres cu privire la umiditatea substratului. rădăcini pivotante. cu diverse tipuri de organe subterane (rizomi. tulpini subterane – rizomi. pregătind locuri optime pentru germinarea seminţelor . care înfloresc primăvara şi traversează apoi perioadele de secetă din timpul verii sub forma organelor subterane .perene.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. în funcţie de grupa sistematică. bianuale.) Clasificare a plantelor erbacee după grupa sistematică: Licheni: .1 5. pe substraturi foarte subţiri .pot fi folosiţi pentru a obţine un covor de vegetaţie pe substraturi foarte subţiri şi pentru a crea impresia de vechime Muşchi: . bulbi. dar în locuri umbrite sau altele întâlnite în crăpăturile pereţilor construcţiilor vechi Plante cu flori (angiosperme: plante cu seminţe închise în fructe): .1.se pot dezvolta în substraturi cu grosimea cuprinsă între 10 – 20 cm 5.1.există câteva specii care pot supravieţui în condiţii de umiditate scăzută.

una din formele de amenajare este cea de obţinere a unui amestec asemănător pajiştilor naturale .plantele cu substrat de grosime medie lărgesc spectrul de specii.1. .20-50 cm pt.2 Plante perene . vermiculit.cu tulpini târâtoare sau erecte.au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal . xero-mezofile).adaptaţi la uscăciune (specii xerofile. . În acest sens.supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4 .sunt plante adaptate zonelor aride . Polystirol).relativ rezistenţi la ger. . aceasta permite cultivarea unei palete mai largi de specii. . pământ de frunze.1.deoarece în sistemul semi-extensiv şi intensiv grosimea substratului este mai mare.peste 50 (80-130 cm) cm pt.10-20 cm pt.5-2m. arbori de talie mică.1 Notă: 5. plantele se seamănă toamna 5. material plastic expandat tip Hydromul. .în general.1. arbuşti cu înălţimea mai mare de 2 m.specii conifere Grosimea substratului: . Amestecul de substrat se alege în funcţie de tipul de întreţinere: . .alegerea speciilor de talie înaltă este limitată de curenţii de aer puternici . . conifere. perlit. Amestecul de substrat în acest caz va fi ales în funcţie de cerinţele principalelor plante care vor forma covorul vegetal.îşi asigură răspândirea prin seminţe este nevoie de asigurarea unui control asupra unor specii care pot deveni „buruieni” .3.2 8 .sunt plante care compensează deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul ţesuturilor . 5.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 . 5.substraturile mai groase asigură un succes mai mare supravieţuirii plantelor anuale .un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente . Arborii de talie mică sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomandă a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde. am sugerat o serie de reţete.subarbuşti sau arbuşti.1. în sistem semiextensiv. arbuşti de talie medie (1-2m). subarbuşti.3. cu înălţimea maximă 1. dar alegerea aparţine celui care proiectează partea de vegetal. rezistenţi la ger (∗∗∗).în cazul culturii extensive trebuie să aibă o greutate specifică mică (amestecuri pe bază de turbă.6 cm) şi medii (6 – 10cm) .3 Plante lemnoase Recomandări generale: .specii foioase Selecţia trebuie să cuprindă specii de talie mică: .

1. este important să se asigure udarea plantelor. produse de natură organică transformate în composturi prin procedee de fermentare aerobă b) componenţi naturali de origine minerală: nisip. pentru a se asigura maturarea lemnului şi rezistenţa la ger. Umiditatea substratului: Deşi sunt recomandate specii rezistente la uscăciune.1 5. tradiţionale sau clasice: . Notă: 5. cu o floră microbiană numeroasă. biolastonul b) compuşi de origine minerală. Plantele cultivate în substraturi de turbă fertilizată se dezvoltă mai bine şi au o rezistenţă mai mare la boli Prin aciditatea ridicată. Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul să aibă un drenaj bun.1 5. poliuretani. rumeguşul. mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaţiei directe sau curenţilor de aer.cuprind: a) componenţi organici proveniţi prin sinteză: styromulle – polistiren expandat. turba. respectiv dacă instalarea unui anumit sistem de irigare este necesară.3. mraniţa. scoarţa de copac.2 Substraturi artificiale: .sunt bogate în materie organică.provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din sinteza substanţelor chimice.1. pământul de ţelină.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Notă: 5. argila expandată. pouzzolane 9 .2.2. turba împiedică dezvoltarea ciupercilor 5. îşi menţin o perioadă îndelungată structura. sărace în elemente nutritive şi materie organică. cu structură fizică şi mecanică instabilă . derivaţi organici din distilarea petrolului . pietriş Un substrat cu o capacitate mare de reţinere a apei şi evaporare lentă (turba) şi cu rezistenţă la descompunere se poate utiliza într-un mediu cu temperatură ridicată şi umiditate relativă a aerului scăzută. pământul de ericacee.2 Substraturi de cultură Clasificarea substraturilor după natura lor Substraturi naturale.2. muşchiul vegetal.cuprind: a) componenţi naturali de provenienţă organică: pământul de frunze. hygromul.1. obţinuţi prin tratare: perlit. vata minerală.3 Cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive din sol sau ph pot fi corectate prin fertilizări sau diferite amendamente. nu pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive . vermiculit.sunt mai uniforme. pământul de ferigi. Modul de udare al plantelor se stabileşte de la proiectare.

5.2 Un substrat.capacitate de schimb şi putere tampon mare Substratul de cultură este compus.includ.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5.spaţiu poros pentru aer .4 Grosimea substratului de obicei se doreşte ca plantele să poată creşte în substraturi subţiri şi cu greutate specifică mică plantele supravieţuiesc în substraturi de grosime mică dacă este asigurată umiditatea necesară prin precipitaţii sau irigare grosimea substratului şi speciile selectate trebuie să ţină cont şi de temperaturile scăzute în timpul iernii 10 . din 3 faze: . Pondere în substratul de cultură: 45 – 50 % (în sol 25 – 30 %) . în zona cu pori sunt prezente elementele celorlalte două faze – apa. 4 – 6 % pentru substanţe organice) . hidrogen.capacitate ridicată de reţinere a apei . dioxid de carbon. corespunzător cerinţelor fiecărei specii 5.2. trebuie să aibă: .2. în funcţie de cerinţele specifice plantelor – în practică există substraturi de cultură individualizate pentru diferite specii Exemplificare: pentru alcătuirea unui substrat care să asigure umiditate constantă se va utiliza mai multă turbă. în diferite proporţii componente din ambele grupe . 20 – 25 % pentru substanţe organice (în sol 45 % pentru minerale.pe baza caracteristicilor fiecărui material. aceasta permiţând ca într-un volum de substrat să existe un spaţiu disponibil pt. Ponderea fazei solide în substratul de cultură – 5% pentru minerale. faza solidă este mai puţin reprezentată ca în sol.faza gazoasă: reprezentată de gaze – oxigen. compoziţia depinde de activitatea radiculară şi a microorganismelor din substrat.2. ca şi solul. în general.3 Notă: În substraturile de cultură de natură organică.3 Substraturi mixte: . pentru plante cu cerinţe mici faţă de apă şi pot fi irigate des. se va folosi o cantitate mai mare de nisip Echilibrul şi concentraţia în elemente nutritive pot fi corectate prin adaos de îngrăşăminte chimice. asigură stabilitate plantei. apă şi aer mai mare faţă de acelaşi volum în sol. combinarea lor se face diferit.faza solidă: constituie suportul de susţinere mecanică a sistemului radicular. aflaţi în suspensie sau dizolvaţi. Asigură aprovizionarea plantelor cu apă şi elemente nutritive.1. Ponderea în substrat: 20 – 22 % (în sol 15 – 20%) 5.faza lichidă: reprezintă soluţia apoasă ce conţine diverşi compuşi minerali sau organici. aerul.2.structură stabilă .

1.6 Anexa 3 prezintă exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor şi de plante în funcţie de grosimea substratului Factorii climatici.să nu fie degradat de mediul înconjurător .1 5. Rezistenţa la presiune mecanică este dată de forţa de penetrare care trebuie să fie ≥0.să fie rezistent la intemperii .3 Protecţia împotriva deteriorării învelitorii Aceasta este realizată din următoarea alcătuire generică: .5 5. 5.2 11 .2. meteo-dependenţi şi de mediu construit care trebuie luaţi în considerare sunt – climatul regiunii – microclimatul local – precipitaţiile anuale – perioadele de secetă – perioadele de ger – direcţia şi viteza vântului dominant – turbioane şi curenţi de aer – expunerea la şi nivelul însoririi – gradul de reflexie a luminii al suprafeţelor înconjurătoare – gradul de reflexie a căldurii datorat suprafeţelor construite înconjurătoare – tipul şi proporţia de gaze şi emisii poluante 5.3.strat drenant .barieră împotriva rădăcinilor Stratul filtrant Este un strat care face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie.3. realizat din materiale ţesute sau neţesute (fibre de diferite lungimi aşezate la întâmplare şi solidarizate mecanic sau termic).5 KN.1 5.să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor . În general acesta este un strat subţire.să poată fi traversate de rădăcinile plantelor .să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate) . contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat) Stratul filtrant poate fi un geotextil.strant filtrant .2. considerând că nu sunt prevăzute presiuni 5.să aibă rezistenţă la agenţi chimici Greutatea minimă recomandată a geotextilului este de 100g/m2 şi în mod uzual este cuprinsă între 100 şi 200g/m2.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Tabelul 7 prezintă sintetic tipurile de substraturi care se pot utiliza pentru acoperişuri verzi. Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici: .1.3.să nu degradeze mediul .

4 Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plăcile de drenare) au calităţi termoizolante (specificate de producător) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenţei termice a acoperişului.3.1. asigurând filtrarea şi pe laterală. 5. Perimetral se ridică până la limita substratului.4 5.3. realizate din – membrane din cauciuc cu ploturi – plăci rigide din plastic – plăci rigide din spume de mase plastice Nota 1: Utilizarea unui produs sau a altuia are implicaţii în ceea ce priveşte funcţiunea de bază (aceea de dren) precum şi în ceea ce priveşte calculul încărcării planşeului. olane) – sticlă spongioasă – zgură – membrane pentru drenare.3 Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant sunt cuprinse între 0.1. Membranele filtrante nu trebuie să rămână expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai îndelungat decât cel prevăzut de producătorul de sistem. până la stratul vegetal.06mm şi 0. Membranele din ţesături geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealaltă. este necesară prevederea unui strat de protecţie a hidroizolaţiei dacă aceasta are şi rol de barieră împotriva rădăcinilor. spartă sau nu – agregate obţinute din reciclarea altor produse: – spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă. 12 .2mm (considerând că 90% din substrat este reţinut de filtru şi doar 10% poate traversa filtrul). din – împâslituri structurate – din mase plastice. spartă sau nu – gresie şi ardezie expandată.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 mecanice suplimentare în timpul execuţiei sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare. Nota 3: Dacă stratul drenant este realizat din spărturi cu muchii ascuţite sau din plăci rigide. Strat drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: – agregate – pietriş şi spărtură fină de piatră – lavă şi piatră ponce – argilă expandată sau şistoasă. 5. cu ploturi – ţesături din fibre – spumate – plăci de drenare.

06mm. Valorile pot fi asimilate cu următoarele: grosimea alcătuirii panta < 150 <cm> > 50 C = 0.25 C = 0.1 25 . de tipul şi alcătuirea învelitorii verzi şi de panta acoperişului.4. În funcţie de grosimea stratului.1 Distribuţie granulometrică Cel mult 10% din cantitatea de agregate poate avea diametru < 0.50 C = 0. folosind următoarea relaţie: A× C × q q’ = măsurat în l/(s x m) b unde : q’ = volumul în l/(s x m) A = suprafaţa de pe care trebuie scursă apa C = valoarea de referinţă a coeficientului de debit q = intensitatea maximă a ploii în l/(s x m2). Există posibilitatea calculării performanţei stratului drenant. distribuţia granulometrică este diferenţiată: grosimea stratului drenant < cm > 4 – 10 10 – 20 peste 20 Clase de granulometrie < mm > între 2/8 şi 2/12 între 4/8 şi 8/16 între 4/8 şi 16/32 5. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice.4.4 6 . definită conform normelor b = lăţimea calculată a pantei de scurgere Valoarea de referinţă a coeficientului de debit C (prevăzut în SR EN 120563 Reţele de evacuare gravitaţională în interiorul clădirilor.7 C = 0.15 C = 0.2 Materialele care realizează stratul drenant trebuie să fie permeabile la apă.3 10 .4. Trebuie luată în considerare posibilitatea erodării în timp a agregatelor.7 panta > 150 C = 0. Se vor respecta specificaţiile producătorului în ceea ce priveşte comportarea la îngheţ a plăcilor de drenare.5 4.5 C = 0.6 C = 0.10 C = 0.8 5.4 C = 0.6 2.2 15 .6 C = 0. 13 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. proiectare şi calcul) depinde de grosimea substratului.3 Rezistenţa la îngheţ a stratului drenant ţine de comportarea sub sarcini statice sau dinamice ale componentelor.

stratul de retenţie asigurând apa necesară pe perioadele de secetă.4.4. 5. Reversul acestei măsuri este că pot să se dezvolte boli ale plantelor de pe aceste acoperişuri Nota 2: În cazul acoperişurilor intensive se utilizează în general o combinaţie de sisteme de stocare a apei în substrat şi în plăci drenante cu geometrie specială. linii de curgere a apei la picătură.4. − stocare în stratul drenant. sisteme automate de irigaţie cu rezervoare de apă. – compoziţia şi distribuţia granulometrică – rezistenţa la îngheţ – permeabilitatea la apă – capacitatea de retenţie a apei – valoarea pH – conţinutul de săruri – structura stratului drenant şi stabilitatea lui 5. pentru ca plantele să se dezvolte în condiţii bune. Dispozitivele necesare pentru udarea suplimentară pot fi: furtunuri. din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei. − stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă.5 Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu: − stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă. indiferent de tipul de învelitoare. trebuie să se situeze între 6 şi 8.4 Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească stratul drenant sunt următoarele: – compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) – compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice. sisteme de irigaţie cu ţâşnitoare.5. De această valoare trebuie ţinut cont la stabilirea caracteristicilor stratului drenant. Valoarea pH a stratului drenant. în legătură cu substratul. Valoarea pH. dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi.6 5.4.1 Este necesară udarea suplimentară a plantelor în cazul învelitorilor verzi intensive: această operaţiune se poate face manual sau mecanic. − stocare în straturi speciale Nota 1: în cazul învelitorilor extensive nu este necesară udarea suplimentară a învelitorii.5 unităţi în raport cu substratul şi cu stratul vegetal.7 14 .4. 5.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. Valoarea pH a stratului drenant trebuie să nu aibă o diferenţă mai mare de 1.

compatibil sau nu cu bitumul poliolefine termoplastice (TPO). abaterea admisă este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant.răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1.a căror structură este greu atacată de rădăcinile plantelor sau de membrane bituminoase care au caşerate folii de cupru sau de hidroxid de cupru (cuprul fiind un material la care plantele nu aderă). rolate . Bariera contra rădăcinilor Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini.Pelicule: . Sistemul se utilizează şi astăzi cu succes.3 5. 5.8mm) .Membrane . etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserţie ţesătură de fibră de sticlă sau poliester răşini poliesterice cu inserţii de fibre poliesterice combinaţii ale celor de mai sus 5. cu etanşarea rosturilor.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Conţinutul de sare din stratul drenant nu trebuie să depăşească 3g/l.poliuretan lichid (2 – 3mm).5. pulverizat . Pentru orice grosime care depăşeşte 20cm. O barieră împotriva rădăcinilor care şi-a dovedit eficienţa în timp este reprezentată de o şapă armată (minimum 40mm) compactă sau protejată împotriva carbonatării. prin vulcanizare (în cazul EPDM).1 5.Mase de şpaclu: .4.2 5. mase de şpaclu sau membrane speciale: .5 – 2mm). Este cazul membranelor din mase plastice – PVC . Există produse hidroizolante (membrane) care au inclusă în alcătuire şi bariera contra rădăcinilor. în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 15 .5. Barierele contra rădăcinilor sunt realizate de pelicule. polietilenă (PE). dacă grosimea stratului nu depăşeşte 20cm.5.8 Stratul drenant trebuie să fie neted.5. Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor.5.PVC lichid (0.2 5.mase plastice (1 – 2mm): PVC plasticizat. abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marjă de 10%. indiferent de tipul de învelitoare verde (extensiv sau intensiv).5 5.4 de Lipirea se face cu prin sudură cu solvent pe bază de benzină fierbinte.

5.5 Este posibil să fie nevoie de prevederea unui strat de separare între hidroizolaţie şi bariera împotriva rădăcinilor.5. Materialele recomandate sunt filmul de polietilenă (0. 6.1 16 . criblură din pietriş sau împâslitură poliesterică 5. dacă materialele constitutive ale celor două straturi sunt incompatibile din punct de vedere chimic. proiectarea structurilor construcţiilor cu acoperişuri verzi se face conform reglementărilor în vigoare pentru toate clădirile din clasele respective de importanţă. având în vedere dificultatea accesului pentru reparaţie. marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie.1. − olefin-copolimer-bitum − „reţea” din împâslitură din fibră de sticlă sau fibre poliesterice Lipirea se face cu prin sudură cu benzină fierbinte.6 5. cu observaţiile.bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 – 3mm) − etilen-copolimer-bitum. precizările şi completările din prezentul ghid.7 6. Protecţie împotriva colmatării În principiu colmatarea dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale nu se datorează alcătuirii acoperişului verde ci apare ca efect al carbonatării şapelor de mortar sau beton.1. microbiologice.1. 5. termice. Aceste straturi – dacă sunt prevăzute – trebuie protejate împotriva carbonatării şi în consecinţă a colmatării. Totodată se interzice utilizarea ca strat drenant a agregatelor calcaroase sau a celor rezultate din reciclarea betoanelor. chimice. înlocuire pe de o parte şi a presiunii microbiologice pe care o reprezintă substratul) la sarcini mecanice.1 6.15 – 0.5.produse bituminoase (4 – 5mm): − elastomer-bitum + inserţie de cupru.30mm grosime) şi împâsliturile din polipropilenă (2mm grosime) Barierele contra rădăcinilor trebuie să fie rezistente (se face o diferenţiere între tipurile de produse pentru învelitoarea extensivă şi intensivă. . Condiţii pentru respectarea cerinţelor esenţiale (conform Legii 10/1995 şi a modificărilor şi completărilor din Legea 123 / 1997) Proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi Bazele proiectării structurale a clădirilor cu acoperişuri verzi În cazul clădirilor noi. .1 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie.

5 6.4 Caracteristicile vegetaţiei prevăzute pentru acoperişul verde. 6. în rezumat. al infrastructurii şi terenului de fundare − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii. Installation.1.la nivelul ansamblului structurii.la nivel local.1.06 Standard Guide for Selection.1. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems oferă principalele informaţii necesare pentru redactarea temei (standardul.1.3 Din punct de vedere al efectelor structurale. rezultate din sporirea efectului acţiunii seismice corespunzător creşterii masei totale a clădirii . pe o durată de exploatare raţională din punct de vedere economic.2 6. este prezentat în Anexa 4) 17 .1.2. al componentelor nestructurale şi al infrastructurii.1.1 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. Fiabilitatea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi trebuie să fie asigurată cu o probabilitate acceptabilă.2.1. Pentru clădirile cu vegetaţie intensivă. − analiza tehnico-economică (cost -beneficiu) pentru adoptarea soluţiei de intervenţie (consolidare sau demolare/refacere). Reguli generale de conformare arhitectural-structurală Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se aplică regulile de conformare arhitectural-structurală valabile pentru clădirile din clasa de importanţă respectivă şi prevederile specifice de mai jos.1. expertiza pentru evaluarea siguranţei la cutremur se va face conform prevederilor Codului P100-3/2009 şi se va finaliza prin încadrarea clădirii într-una din cele patru clase de risc seismic.1. cu număr redus de niveluri supraterane (≤ 3÷4) acoperişul verde se va amenaja. de regulă. 6.1. încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu straturile de cultură şi cu vegetaţia plantată se manifestă prin : − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare directe .1. pe 6.2 3 În USA standardul ASTM E2400 . − propunerea măsurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguranţă şi a duratei de exploatare solicitate de investitor după realizarea acoperişului verde. asupra elementelor structurale direct încărcate.2 În cazul clădirilor existente amenajarea unui acoperiş verde implică: − elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguranţă disponibil la încărcări verticale şi seismice în situaţia existentă şi după realizarea acoperişului verde. care constituie date de intrare pentru proiectarea structurală se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate 3 (horticultură). .

1. În USA determinarea încărcărilor permanente şi utile pe acoperişurile verzi se face conform standardelor ASTM E2397 .3.1. prin tema de proiectare clădirea/tronsonul se acoperă numai parţial cu vegetaţie se va proceda după cum urmează: a. la 20% pentru a se evita alunecarea straturilor de cultură sub greutatea proprie (pentru pante mai mari sunt necesare măsuri speciale pentru stabilizarea straturilor de cultură). Rostul va continua şi în fundaţii dacă încărcările pe teren la cele două tronsoane alăturate diferă cu mai mult de 33% c. Dacă soluţia de la a. Textele.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems. b. 4 6.1. Acoperişurile cu pantă nulă nu asigură condiţiile cele mai bune de evacuarea apelor care se realizează cel puţin pentru panta de 10%.1. nu poate fi realizată calculul seismic se face cu metoda B indiferent de alcătuirea generală a clădirii.1. pe toată înălţimea clădirii între zona cu vegetaţie şi cea cu acoperiş normal. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4.5 6. Panta acoperişului se limitează. de regulă.2.2.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 întreaga suprafaţă a unui tronson (între rosturi).3. în condiţiile de la 6. Factori care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită Factorii care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită sunt următorii: 6.greutatea elementelor structurii planşeului. Panta acoperişului se va realiza prin poziţionarea corespunzătoare a elementelor structurale (nu se acceptă folosirea betonului de pantă).1.3. 18 .1. Această măsură are ca scop evitarea situaţiilor în care încărcarea parţială (excentrică) a ultimului nivel conduce la efecte de torsiune cu pondere importantă în valoarea eforturilor secţionale.2. 6.2.3 În cazul în care. 6. în rezumat.1 Încărcări permanente Greutatea permanentă a acoperişurilor verzi include: .2.1.1. Încărcări permanente şi utile Clasificarea acţiunilor agenţilor mecanici pentru proiectarea clădirilor cu acoperişuri verzi se face conform standardului SR EN 1990:2004 şi Anexei Naţionale SR EN 1990 NA:2006 4 . Se introduce un rost de separare suplimentar.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems şi ASTM E2399 . 6.4 Valoarea optimă a pantei acoperişului variază între 10 ÷ 20%.

5 19 . a straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor se face conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 pe baza dimensiunilor din proiect şi a greutăţilor specifice date în Anexa A a acestuia.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems şi ASTM E2396 .1. Valorile caracteristice ale încărcărilor utile uniform distribuite şi concentrate Determinarea mai exactă a acumulării de apă în straturile de cultură se poate face conform standardelor USA: ASTM E2398 . Încărcarea permanentă de proiectare provenită din amenajarea acoperişului verde (greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei) se va lua.2 Încărcări utile pe acoperişuri verzi Pentru proiectarea acoperişurilor verzi se aplică prevederile generale referitoare la încărcările utile pe acoperişuri date în standardul SR EN 1991-1-1 şi în Anexa Naţională la acesta.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 .greutatea straturilor de cultură (pământ sau alte materiale). Greutatea pavajelor şi a mobilierului se va stabili.greutatea vegetaţiei. în funcţie de tipul vegetaţiei stabilit prin tema de proiectare. 6.1. de la caz la caz. obiecte decorative) în cazul acoperişurilor accesibile publicului.greutatea straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor suspendate de planşeu. Aceste încărcări se regăsesc atât la acoperişurile normale cât şi la acoperişurile verzi.50 kN/m2 − vegetaţie intensivă: gav = 7. În cazuri justificate. mai ales dacă se prevede posibilitatea schimbării în timp a tipului de vegetaţie.50 kN/m2 − vegetaţie semi-intensivă : gav = 2.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems. .3. prin tema de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menţionate. în rezumat. Valorile caracteristice din aceste documente se referă la încărcările utile curente care acţionează în condiţii normale de exploatare. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4. . Textele.50 kN/m2 Valorile de mai sus includ şi cantitatea de apă normal reţinută în straturile de cultură.greutatea pavajelor pentru alei şi a mobilierului (bănci. considerând că sistemul de drenaj funcţionează normal 5 . . Evaluarea încărcărilor permanente provenite din greutatea elementelor structurii. după cum urmează: − vegetaţie extensivă : gav = 1. Conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 acoperişurile clădirilor sunt clasificate în trei categorii după accesibilitatea lor. pe baza dimensiunilor şi materialelor prevăzute în proiectul de amenajare a acoperişului.

exceptând întreţinerea şi reparaţiile normale încărcare uniform distribuită qk = 0. Nota 1: Elementele acoperişului se verifică sub acţiunea celor două tipuri de încărcări (qk şi Qk) considerate că acţionează separat.5 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 2.75 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta ≤ 1:20 încărcare concentrată Qk. Pentru grosimi mai mari se acceptă că transmiterea încărcării la planşeu se face la 45o. dar cel puţin 1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 pe acoperişuri sunt stabilite prin Anexa NaţionalăSR EN 1991-1-1/NA:2006 după cum urmează: • H ⇒ Acoperişuri inaccesibile.0 kN • K ⇒ Acoperişuri accesibile pentru servicii speciale (de exemplu. Nota 2: Condiţiile de verificare pentru acţiunea încărcării concentrate date în SR EN 1991-1-1:2004 se aplică numai în cazul acoperişurilor la care grosimea straturilor de cultură este ≤ 30 cm. în absenţa sarcinilor utile dar în prezenţa încărcării cu zăpadă. pentru heliporturi) Categoriile de utilizare şi încărcările utile se stabilesc prin tema de proiectare Elementele structurale ale planşeului care suportă straturile de cultură şi vegetaţia se verifică suplimentar la o încărcare concentrată.0 kN • I ⇒ Acoperişuri accesibile cu ocuparea după categoriile de funcţiuni principale ale clădirii: Categoria A → Clădiri de locuit 2 * încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 1.0 kN Categoria D → Clădiri comerciale încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 4.0 ÷ 7. conform temei de proiectare.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.0 ÷ 5. 20 .0 ÷ 7. Greutatea acestui utilaj se stabileşte prin tema de proiectare.5 kN/m * încărcare concentrată Qk = 2.0 kN Categoria B → Clădiri de birouri încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2. corespunzătoare unui utilaj de întreţinere de mici dimensiuni.50 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta > 1:20 încărcare uniform distribuită qk = 0.0 ÷ 5.5 kN Categoria C → Clădiri unde pot apare aglomerări de persoane încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4. Încărcarea concentrată se aplică în poziţia cea mai defavorabilă.

1. de înălţimea clădirii. Aceasta prevedere nu se referă la zonele susceptibile de acumulări. încărcările date de zăpadă pe acoperişurile verzi se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-3:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-3/NA:2006 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. parapete şi atice sunt date în Anexa Naţională SR EN 1991-1-1/NA:2006.3 Încărcări utile pe balustrade. Pentru acoperişurile pe care sunt prevăzute amenajări speciale se iau în considerare efectele de adăpostire care pot genera acumularea locală a zăpezii 3. Pe baza încercărilor în 21 . Acţiunea orizontală nu se va considera simultan cu cea verticală. verticale şi orizontale. Straturile de cultură trebuie să fie aderente la elementul suport pentru a evita să fie antrenate de forţa ascensională a vântului.1.2.2.1.0. Efectul vântului depinde de condiţiile naturale la amplasament.2.3. 6. 6.0 kN/m. încărcarea din zăpadă se ia în considerare numai dacă efectul său în gruparea de încărcări de proiectare este mai mare decât efectul încărcării utile.2 Încărcări date de vânt În lipsa unor reglementări specifice încărcările date de vânt pe acoperişurile verzi.3. se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-4:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-4/NB:2007 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. pe balustrade. − În cazul clădirilor unde sunt posibile aglomeraţii încărcarea pe balustrade se va lua 1.5 kN/m. Se neglijează efectul de protecţie termică al straturilor de cultură şi se adoptă valoarea coeficientului termic Ct = 1.1 Încărcări date de zăpadă În lipsa unor reglementări specifice.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.3. În cazul acoperişurilor accesibile publicului. parapete şi atice la acoperişurile verzi Valorile caracteristice ale încărcărilor utile. − Pentru acoperişurile clădirilor de locuit şi de birouri încărcarea uniform distribuită pe balustrade şi parapete se va lua 0. 2.1. de tipul şi de forma (panta) acoperişului şi nu este constant pe suprafaţa acoperişului (în centru. Încărcări provenite din mediul natural 6. la margini sau pe laturi).1. Încărcările servesc numai pentru calculul elementelor de construcţie respective şi se consideră aplicate în poziţiile cele mai defavorabile pentru solicitarea acestora.3.

amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0. Clasa de importanţă a clădirilor cu acoperişuri verzi se stabileşte corespunzător funcţiunii principale a clădirii. rafalele de vânt cu durata de 5 minute şi viteza de circa 55 m/sec nu produc. naţionale şi/sau internaţionle.5. Vegetaţia înaltă (arbuşti.7. din hărţile de zonare pentru coeficienţii ag şi Tc 2. Coeficientul de frecare pe acoperiş corespunzător rugozităţii. Prin excepţie.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 tunelul aerodinamic 6 privitoare la acest subiect se poate considera. March 12. Pentru acoperişurile verzi cu vegetaţie intensivă. În masa supusă acţiunii seismice concentrată la nivelul acoperişului se va include valoarea integrală a straturilor de cultură şi a vegetaţiei (masa corespunzătoare încărcărilor permanente gav). că : − Pentru straturile de cultură fără vegetaţie. 2. art.08 pentru vegetaţia intensivă. de regulă. Dacă suprafaţa este acoperită de vegetaţie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de 40 m/sec. definit conform SR EN 1991-1-4. clădirile curente cu acoperişuri verzi (din clasa de importanţă II conform tabelului 6 Bill Retzlaff Wind Uplift of Green Roof Systems Final Report. orientativ. copaci) va fi plantată numai în straturi de cultură cu grosime suficientă pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. dislocarea stratului de cultură. se va lua: − Cfr = 0.02 pentru vegetaţia extensivă (de tip iarbă). Condiţiile respective se stabilesc de proiectanţii de specialitate. Condiţiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite. Între aceste valori se acceptă interpolare liniară în funcţie de caracteristicile vegetaţiei. efectele acţiunii cutremurului asupra clădirilor cu acoperişuri verzi vor fi stabilite conform prevederilor din Codul P100-1/2006 cu următoarele precizări: 1. 3. 6.24g.3 Încărcări seismice În lipsa unor reglementări specifice. 2009 Southern Illinois University Edwardsville 22 .3. − Cfr = 0. 3. Pentru amplasamentele unde este probabilă depăşirea acestor valori ale vitezei vântului se recomandă adoptarea unor măsuri de stabilizare a straturilor de cultură. antrenarea materialului se produce începând de la viteza de circa 15 m/sec. conform Codului P100-1/2006.. 4.2. se recomandă efectuarea unui studiu al condiţiilor seismice de amplasament. cu suprafaţă mai mare de 3000 m2 /tronson (între rosturi). − Pentru straturile cu vegetaţia complet dezvoltată.

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

4.3 din SR EN 1998-1), cu cel mult trei niveluri supraterane, la care greutatea straturilor de cultură este ≥ 7.5 kN/m2 vor fi calculate cu coeficientul de importanţă γI = 1.2 (corespunzător clasei de importanţă III din acelaşi tabel). 5. Pentru clădirile cu acoperişuri verzi cu vegetaţie intensivă, cu deschideri ≥ 12.00 m, în zone seismice cu ag≥ 0.24g efectele componentei verticale a mişcării seismice vor fi determinate printr-un model dinamic. Se acceptă şi folosirea unui model simplificat, care include numai elementele structurii verticale şi orizontale de la ultimul nivel, dar în acest caz efectele acţiunii verticale care se combină cu efectele acţiunii orizontale conform relaţiilor (4.14) şi (4.15) din Codul P100-1/2006, se majorează cu 30%. 6. Factorii de comportare "q" se determină în funcţie de regularitatea arhitectural- structurală în plan şi în elevaţie a clădirii conform prevederilor generale din Codul P100-1/2006. 7. Pentru calculul seismic al clădirilor cu acoperişuri verzi, cu vegetaţie intensivă, amplasate în zone seismice cu ag≥ 0.24g, metodele prevăzute în Codul P100-1/2006, cap 4.5.3. vor fi utilizate, dacă sunt îndeplinite condiţiile respective, după cum urmează: a. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa mai mică 500 m2 (pe tronson, între rosturi) se poate aplica metoda de proiectare curentă (metoda A); b. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa cuprinsă între 500÷2000 m2 /tronson (între rosturi) în afara metodei A se recomandă şi folosirea metodei de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B); c. folosirea metodei B este obligatorie în cazul acoperişurilor cu suprafaţa mai mare de 2000 m2/tronson (între rosturi). 6.1.3.3. Proprietăţile materialelor Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de calcul ale rezistenţelor materialelor folosite pentru elementele structurale şi nestructurale ale acoperişurilor verzi se vor stabili în conformitate cu: a. b. c. reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcţie (beton armat, beton precomprimat, oţel). reglementările tehnice specifice în cazul altor materiale de construcţie tradiţionale (sticlă, piatră, materiale plastice etc.). agrementele tehnice respective pentru materialele de construcţie netradiţionale sau din import.

23

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

6.1.4.

Efectele structurale ale încărcărilor suplimentare date de acoperişurile verzi. Încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei plantate se manifestă prin următoarele categorii de efecte structurale : A. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare directe A1. La nivel local, asupra elementelor structurale direct încărcate (planşeul ultimului nivel). A2. La nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii şi terenului de fundare. B. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte B1. La nivelul ansamblului structurii, al componentelor nestructurale şi al infrastructurii, rezultate din creşterea efectului acţiunii seismice odată cu sporirea masei totale a clădirii.

6.1.4.1. Efectele încărcărilor din acoperişul verde asupra planşeului peste ultimul nivel (1) Încărcările verticale suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie au ca efect primar sporirea eforturilor secţionale (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi a deformaţiilor elementelor structurale direct încărcate în raport cu cele care se dezvoltă într-un planşeu/acoperiş normal alcătuit, cu aceiaşi structură şi aceleaşi straturi de termo-hidroizolaţii. (2) Într-o primă aproximaţie, în vederea estimării costurilor suplimentare, evaluarea efectelor încărcărilor suplimentare date de straturile de cultură şi de vegetaţie se poate face prin compararea valorilor de proiectare ale încărcărilor verticale totale (permanente şi utile) în cele două situaţii. Pentru simplificare, se prezintă cazul clădirilor cu regularitate arhitectural structurală în elevaţie (cu aceiaşi înălţime de nivel şi aceiaşi încărcare echivalentă la toate nivelurile). În conformitate cu standardul SR EN 1990 încărcarea de proiectare uniform distribuită în gruparea de încărcări pentru situaţia de proiectare permanentă pentru un acoperiş normal se calculează cu relaţia pn = 1.35 gn + 1.5qk unde − gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2) − qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2) Pentru acoperişurile verzi încărcarea de proiectare uniform distribuită din această grupare devine pav = 1.35 (gn + gav) + 1.5qk

24

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

unde − gav este greutatea unitară a acoperişului verde care înglobează elementele menţionate la 6.1.3.1.1. Considerând, aşa cum s-a arătat la 6.1.3.1.2, că încărcarea utilă pe acoperişul verde este egală cu cea pe acoperişul normal cu aceeaşi destinaţie, sporul încărcării de proiectare este

ρ av =

pav 1.35( g n + g av ) + 1.5 qk = pn 1.35 g n + 1.5 qk

În graficele următoare este arătat efectul încărcărilor suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie în funcţie de tipul acestora pentru acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite încărcări utile (qk). În primul grup de grafice (figura 1) este prezentată variaţia sporului încărcării verticale de proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaţie în funcţie de valoarea încărcării utile de proiectare (qk)

(a)

(b)

(c)
Figura 1.Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu în funcţie de încărcarea utilă pe acoperiş

25

Pe astfel de acoperişuri se recomandă adoptarea vegetaţiei extensive sau semi-intensive. Valorile cele mai mari se înregistrează în cazul acoperişurilor necirculabile. − Pentru acoperişurile grele (acoperişurile din beton armat ale clădirilor cu încărcarea de proiectare gn ≥ 10 kN/m2) sporurile de solicitare sunt modice (~ + 20 ÷ 30%) şi. 1 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei 26 .5 kN/m2). în celelalte cazuri valorile sporurilor de încărcare sunt practic similare (de ordinul a 20÷30% faţă de acoperişurile cu alcătuire normală). în cazul clădirilor cu mai multe niveluri. cu încărcarea de proiectare gn ≤ 2.5 kN/m2) indiferent de valoarea de proeictare a încărcării utile. sporul costului total raportat la toate planşeele. scade odată cu numărul de niveluri al clădirii Cel de al doilea grup de grafice (figura 2) analizează efectul tipului de vegetaţie asupra acoperişurilor proiectate cu diferite valori ale încărcării utile (a) (b) Figura 2. − Ponderea sporului de încărcare adus de vegetaţia de tip intensiv este deosebit de mare pentru acoperişurile uşoare (orientativ. Ca atare sporurile de cost vor fi de asemenea importante în special în cazul clădirilor cu număr mic de niveluri.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Concluziile principale care rezultă din examinarea acestor grafice sunt următoarele: − Diferenţele de încărcare totală de proiectare între acoperişurile cu vegetaţie extensivă şi cele cu vegetaţie semi-intensivă sunt importante numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (cu gn ≤ 2.

2.av) la acelaşi nivel. Pentru acoperişurile cu încărcare totală de proiectare gn ≥ 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încărcări utile) sunt practic aceleaşi (~ + 10÷15%). La nivelul "n" sub acoperişul verde acest raport are valoarea ρ N .4. Efectul încărcărilor fundaţiilor. indiferent de categoria de utilizare. − În cazul vegetaţiei intensive sporurile de încărcare variază între 300 ÷ 600 % pentru acoperişurile uşoare (cu gn = 1 kN/m2) şi rămân mai mari de 150 % chiar pentru acoperişurile grele.av = 1 + g av ng n 27 . verticale asupra ansamblului structurii şi Efectul încărcărilor gravitaţionale date de acoperişul verde asupra elementelor structurale verticale situate la un nivel oarecare al clădirii depinde de: − tipul vegetaţiei − greutatea totală echivalentă a clădirii (gn în kN/m2) − numărul de planşee peste nivelul considerat (n) Acest efect poate fi cuantificat prin raportul între încărcarea verticală totală la un nivel oarecare a clădirii cu acoperiş verde şi încărcarea verticală totală a clădirii cu acoperiş normal (ρN.5kN/m2). 6.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 (c) Figura 2. 2 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei Concluziile puse în evidenţă de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus: − În cazul vegetaţiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (gn≤ 2.

3 pentru greutăţile extreme ale acoperişului verde. mai ales în cazul clădirilor cu puţine niveluri. sporul solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile clădirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri. Creşterea masei ultimului nivel şi a masei totale modifică distribuţia pe verticală a forţelor seismice static echivalente şi deci şi valorile forţelor tăietoare la etajele superioare. În cazul vegetaţiei semi-intensive concluziile sunt similare celor identificate în cazul încărcărilor aplicate direct pe planşeu. în general. − În cazul vegetaţiei intensive cu greutatea maximă considerată.3. pentru clădirile mai înalte acest spor se referă la un număr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperiş şi. pentru nivelurile inferioare. Pe de altă parte. ca sporul de încărcare să atragă creşterea perioadei proprii a clădirii şi deci modificarea spectrului de proiectare (scăderea acestuia dacă astfel se depăşeşte valoarea perioadei de colţ a spectrului Tc). poate fi neglijat pentru fundaţii (în special în cazul clădirilor foarte grele. este posibil.3÷1. Efectul încărcărilor din acoperişul verde asupra forţelor seismice Greutatea permanentă suplimentară adusă de acoperişul verde sporeşte masa totală a clădirii în comparaţie cu cea care rezultă în cazul unui acoperiş cu alcătuire tradiţională ceea ce antrenează un spor.4. în cazul clădirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane. cu gn ≥ 1. şi pentru fundaţii sporul de sarcină verticală adus de acoperişul verde poate fi. Figura 3 Influenţa încărcărilor date de acoperişul verde asupra forţelor axiale de proiectare în elementele verticale Din figura 3 se reţin următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei extensive sporul solicitărilor axiale este semnificativ numai pentru elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între 15 ÷25%).1.4 kN/m2). mai mult sau mai puţin important. în unele cazuri. al forţei seismice laterale de proiectare. 28 . de regulă. 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Variaţia raportului ρN. neglijat.av pentru n = 1 ÷ 6 este dată în figura S.

av n(n − 1) 2mav + m(n − 1) nmav + m 2 − la celelalte niveluri (j<n) F j .av = Fb . care au aceeaşi G A g masă de nivel ( m = niv = niv n ) şi aceeaşi înălţime de nivel (h).av nmav 2mav = Fb .av mav z n mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş verde 29 .av mz j mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av = Fb.av = S d (T1 ) S (T ) Aniv ( ng n + g av ) = d 1 (nGniv + Gav ) g g Forţele seismice static echivalente sunt (pentru zn = nh) − la ultimul nivel (j=n) Fn. Masa totală a clădirii cu acoperiş verde este M av = Aniv nGniv + Gav ( ng n + g av ) = g g Forţa tăietoare de bază devine în acest caz Fb .av 2 jm n [ 2mav + m (n − 1) ] Cu aceste valori se determină forţele tăietoare de nivel în ambele situaţii (acoperiş normal şi acoperiş verde): − Vj.n. forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş normal − Vj.av nmav nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Într-o clădire curentă (γI = 1) cu "n" niveluri supraterane.av jm nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb .1. forţa g g tăietoare de bază are expresia: Fb = S d ( T1 )nm = S d ( T1 ) S (T ) nGniv = d 1 nAniv g n g g iar forţa seismică la nivelul "i" se calculează cu relaţia F j = Fb mz j ∑ mz j 1 n = Fb mj ∑ mj 1 n = Fb 2j n (n + 1) În cazul clădirilor cu acoperiş verde masa ultimului nivel este mav = Aniv (g n + g av ) = Gniv + Gav g g unde gav se ia în funcţie de tipul de vegetaţie cu valorile de la S.3.1.

− Concluziile de mai sus sunt valabile şi pentru clădirile cu înălţime mai mare (> P+3E) în sensul că numai 2 ÷ 3 etaje din zona superioară 30 .av V j .n În graficele următoare acest efect a fost examinat pentru cazul clădirilor cu un număr redus de niveluri supraterane (≤ P+3E) (a) (b) Figura 4. ponderea acestui spor scade pe măsură ce creşte greutatea proprie a clădirii (gn) − În cazul vegetaţiei extensive sporul forţei tăietoare la etajele inferioare (sub ultimul nivel) rămâne între 5 ÷ 20%.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Efectul încărcării suplimentare aduse de acoperişul verde se estimează prin raportul acestor forţe tăietoare: ρV .av = V j . 1 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii (c) (d) Figura 4. 2 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii Din aceste grafice rezultă următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei intensive sporul forţei tăietoare seismice este important pentru primele 2÷3 niveluri sub acoperişul verde.

verificarea fisurării şi a deformaţiilor de lungă durată. Verificarea se face pe baza conceptului de stări limită. Durabilitatea clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Asigurarea durabilităţii implică măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici. se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate.1. (3) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru toate celelalte clădiri civile şi industriale. chimici şi biologici din mediul înconjurător (mediul natural şi mediul de exploatare). inclusiv protecţia anticorozivă. 31 . stări limită ale exploatării normale. Pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat: SR EN 1992-1-1 b. (2) Stările limită sunt definite în conformitate cu SR EN 1990: a.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 capătă un spor semnificativ al forţei tăietoare seismice datorită greutăţii suplimentare adusă de acoperişul verde. în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea ultimului planşeu trebuie să aibă în vedere. 6. − calitatea execuţiei. 6. − proprietăţile. în special. de rezistenţă şi de ductilitate. care se referă la condiţiile tehnice de performanţă de stabilitate. din următoarele reglementări: a. b. − executarea lucrărilor de întreţinere. stări limită ultime. care se referă la condiţia tehnică de performanţă de rigiditate. satisfacerea cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" pe întreaga durată de exploatare se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: − concepţia generală şi de detaliu a tuturor părţilor construcţiei . Siguranţa structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi verificarea satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile şi/sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate construcţiile civile şi industriale la care se adaugă criteriile şi/sau parametrii specifici din prezentul ghid.5. (4) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi. În particular. Pentru elementele din oţel : SR EN 1993-1-1 Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaţii se vor vedea specificaţiile respective.6. performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie. Sub acestea valoarea forţei tăietoare seismice nu se modifică semnificativ în raport cu clădirile cu acoperiş normal.

Datorită stratului gros de pământ (> 20cm) şi faptului că sunt udate cu regularitate.2. dacă deasupra acoperişului nu mai există alte niveluri care să pună problema propagării unui eventual incendiu.d0 sau fâşii continui de protecţie executate din produse/materiale clasa BROOF de cel puţin 1m lăţime. 2004 32 . pereţi. 6.2 Acoperişurile verzi extensive sunt considerate rezistente la scântei şi la radiaţia termică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: . etc).3 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de igienă. ele pot fi considerate acoperişuri fără pericol de incendiu. Pentru produsele folosite la acest tip de acoperiş este necesară efectuarea de încercări privind clasele de performanţă la foc în condiţii de utilizare finală.substratul are grosime minimă de 3cm şi este alcătuit din produse minerale .1 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de securitate la incendiu Se consideră că acoperişurile verzi intensive nu sunt sensibile la scântei şi sunt rezistente la radiaţia termică. Notă: 6. executate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1. .respectarea unei distanţe de minimum 5m faţă de faţadele în care sunt practicate ferestre. 6. cu granulometria maximă a agregatului 32mm. dale minerale cu grosimea de cel puţin 40mm). (pietriş cu o grosime de cel puţin 50mm sau masa > 80 kg/mp. minimă 4mm.sa aibă prevăzute fâşii perimetrale continui de minimum 50 cm lătime. Acest 7 Herman 2003 citat de Goya Ngan în Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design. luminatoare.2. balustrade. la un interval de cel mult 40m. între zona de vegetaţie şi orice accident în câmpul sau marginea învelitorii (atic. sănătate şi mediu Măsurători efectuate în Germania 7 arată că un substrat de 10cm grosime reduce cu 99% propagarea în adâncime a radiaţiilor electromagnetice. străpungeri.tipurile de plante utilizate nu prezintă risc de incendiu . pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt menţionate în tabelul ”Produse pentru construcţii folosite ca învelitori de acoperiş încadrate în clase de performanţă la foc exterior fără a fi nevoie să fie încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.2. .2. executate din produse/materiale clasa BROOF.realizarea pe direcţii perpendiculare a unor bariere cu înălţimea de cel puţin 30cm (măsurată de la cota superioară a stratului de pământ).

nacelele etc. Crearea de acoperişuri verzi în spaţiul urban presupune şi asigurarea biodiversităţii.5 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de protecţie împotriva zgomotului Substratul şi stratul vegetal reprezintă o încărcare suplimentară care contribuie la creşterea izolaţiei la zgomot aerian a spaţiilor de sub acoperiş. 6. 6. Plantele consumă bioxid de carbon şi eliberează oxigen. 8 Connelly.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 fapt poate afecta recepţia semnalului de telefonie mobilă dar este în acelaşi timp un factor care diminuează riscul radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii oamenilor. Sound Transmission Loss on Green Roofs. Hodgson. Prevederea măsurilor de protecţie în timpul execuţiei şi în perioadele de întreţinere a vegetaţie este responsabilitatea constructorului şi a beneficiarului. nu a proiectantului sistemului de acoperiş verde.4 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de siguranţă în exploatare Pentru evitarea alunecării şi căderii lucrătorilor care montează şi întreţin acoperişul verde trebuie luate măsuri de protecţie. Baltimore 2008 33 . Programele medicale de terapie horticulturală – terapie complementară – pot fi mai uşor implementate dacă spaţiile verzi fac parte efectiv din aşezământul de sănătate. pe lângă funcţiunea de „plămân verde” al oraşului. aerul din vecinătatea acoperişurilor verzi este mai rece şi mai umed. M. Greening Rooftops for Sustainable Communities. anume sistemele de ancorare şi şinele de culisare. Datorită fenomenului de evapo-transpiraţie. Proiectantul trebuie să prevadă elementele de care să se fixeze corzile.2. Acoperişurile verzi asigură. cum ar fi balustrade. M. şine pentru agăţare. Prin reducerea pierderilor de căldură din clădire şi ca urmare a fenomenului de evapo-transpiraţie se reduce efectul de insule de căldură din mediul urban. şi zone posibile de loisir pentru comunitatea care utilizează clădirea respectivă.contribuind astfel la asigurarea unui aer mai curat.2. fapt care conduce şi la filtrarea şi depunerea prafului. brâuri etc. Acoperişurile verzi extensive fără pretenţii pot asigura şi o reducere a nivelului zgomotului cu 2 – 8dB în gama de frecvenţe înalte şi cu 5 – 13dB în gama de frecvenţe medii şi joase (50 – 2000Hz) 8 .

în National Research Institute of Canada.iarna . Substratul şi stratul vegetal asigură răcire – vara .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. 7. ceea ce reprezintă o reducere a debitului cu 25%. cu atât pericolul de eroziune a substratului creşte şi trebuie asigurată protecţia acestuia.şi izolare termică . Măsurători efectuate pe acoperişuri verzi comparativ cu cele pe acoperişuri identice ca amplasare şi dimensiune dar cu hidroizolaţia protejată cu pietriş 9 arată că un substrat de 20cm căruia i se asociază un strat de vegetaţie cu înălţimea cuprinsă între 20 şi 40cm are o valoare echivalentă pentru rezistenţa termică cu a unui strat de vată minerală 15cm. Bas Baskaran în Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas. asigurând în felul acesta o durată mai mare de serviciu pentru sistemele de preluare a apelor de pe acoperiş. Oricare ar fi tipul de învelitoare al versanţilor adiacenţi. este obligatoriu ca versantul / versanţii pe care se proiectează / realizează acoperişuri verzi în pantă să fie prevăzut(i) cu o hidroizolaţie performantă bituminoasă sau polimerică (termoplastice sau elastice). 7. nu numai partea de versant pe care se realizează acoperişul verde. de la acoperiş la sistemul de canalizare. 7. la pas de 5 – 10cm. Vegetaţia şi substratul acesteia contribuie la întârzierea eliminării apei de pe suprafeţele acoperişului şi implicit reduc presiunea apei de ploaie asupra dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale.2 7. Temperatura interioară din aceste spaţii devine constantă şi relativ apropiată ca valoare cu aceea din restul spaţiilor interioare ale clădirii. Cu cât e panta mai mare.3 9 Minke. acoperişul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperişul la care trebuie luate măsuri de stabilizare a straturilor componente ale alcătuirii acoperişului verde. 1982 citat de Brad Bass.pentru apartamentele situate sub acoperiş.2. pentru asigurarea scurgerii apei. În general acoperişurile verzi au nevoie de o pantă minimă de 2%.6 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de economie de energie şi izolare termică Acoperişurile verzi au o contribuţie în ceea ce priveşte reducerea consumurilor de energie şi a costurilor de combustibil. Aceleaşi surse citate mai sus8 precizează că un substrat cu grosimea de 20 – 40cm poate reţine o cantitate de 10 – 15cm de apă.1 În accepţia acestui ghid. contract NRCC-46737 34 . Primul strat hidroizolant trebuie nu doar lipit pe suport ci şi fixat mecanic. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă Acoperişurile verzi nu sunt alcătuiri specifice numai pentru învelitorile plate.

substrat.8 35 . strat vegetaţie) Pentru împiedicarea eventualei perforări a stratului hidroizolant cauzate de agregatele mai ascuţite (pietriş spart).5 7. Acest strat poate fi realizat din ţesătură de fibră de sticlă.4): (1) agregate: − dacă panta învelitorii este mai mică de 50 (8.8%) se vor prevedea straturi drenante realizate din agregate sparte − dacă panta învelitorii este mai mare de 150 (26.8%) se pot utiliza oricare produse − dacă panta învelitorii este cuprinsă între 50 şi 150 (8. Se recomandă ca bariera contra rădăcinilor să fie prevăzută numai dacă panta învelitorii este sub 100 (17.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7. cu rosturi strânse şi opritori la poală.4 Pentru hidroizolaţiile montate pe suport din lemn este necesară prevederea unui strat de separare între suportul din lemn (astereala) şi hidroizolaţie.6%) Se recomandă ca distanţa între burlane să nu depăşească 15m. (3) plăci: se pot monta şi pe pante mai mari de 200 (36. Suprapunerea marginilor membranelor hidroizolante depinde de modul de lipire a acestora pe suport şi între ele: − membranele care se lipesc la cald trebuie să aibă marginile suprapuse cu 4 – 5cm. − membranele din mase plastice expandate se montează cu rosturi strânse şi se lipesc cu bandă adezivă − împâsliturile şi împletiturile fie se montează cu rosturi strânse şi prinderi mecanice pe suport sau cu marginile petrecute şi solidarizate pe suport prin mijloace mecanice. împâslitură din fibre poliesterice. (2) membrane pentru drenare: trebuie montate numai pe acoperişuri cu panta mai mică sau egală cu 200 (36. este necesară prevederea unui strat de protecţie mecanică a hidroizolaţiei. pentru a se asigura scurgerea eficientă a apelor de ploaie din stratul drenant.4%). − membranele care se lipesc cu adezivi de contact trebuie să aibă marginile suprapuse cu cel puţin 5cm. 7.6 7. − membranele bituminoase se suprapun cu cel puţin 10cm.4%). Materialele din care se realizează stratul drenant al acoperişurilor verzi în pantă sunt aceleaşi cu cele utilizate de acoperişurile plate (a se vedea 5.26.7 7.8%) se vor utiliza traverse sau grile care să asigure stabilitatea straturilor care formează alcătuirea verde (strat drenant.8% .

pietriş spălat etc. la colţuri) se recomandă prevederea de elemente de lestare (dale. R. Substratul trebuie menţinut în permanenţă umed în perioada de germinare şi creştere iniţială a plantelor. Pentru a nu fi luate de vânt. 2003 36 . Este un strat realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm. Bartel.8) Substratul în foi este utilizat ca prim strat. De asemenea se rabat pe verticală. Acest amestec se pulverizează pe suprafaţa substratului într-o operaţiune unică.11.11. Plantele se pot însămânţa direct. H J. O altă tehnică de depunere a seminţelor pe suprafaţa versanţilor este aceea de amestecare a seminţelor cu apă. Birkhauser Publishers. mulci şi lianţi. Poate fi realizat din materiale neconsolidate. Oster.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.4%) este necesară stabilizarea substratului cu opritori la poală (ca şi în cazul straturilor drenante: a se vedea 7. acesta din urmă asigurând stratului filtrant o protecţie împotriva agenţilor de mediu şi a radiaţiilor UV. până la limita superioară a substratului. Materialele neconsolidate se montează în stare umedă şi se menţin în această stare până la plantarea stratului vegetal. peste care se aplică substratul din materiale neconsolidate. Este necesar mai ales în cazul substraturilor subţiri. În cazul acoperişurilor verzi în pantă se pune problema tipului de vegetaţie şi a modului de însămânţare a versanţilor acoperiţi.2 10 Schunck. K.1 7. Împâsliturile se utilizează de asemenea ca strat suport sau strat intermediar pentru substratul din materiale neconsolidate. Kiessl. seminţele se amestecă cu nisip sau rumeguş şi pot fi pulverizate pe acoperiş. 7.11 Vegetaţia. În zonele supuse acţiunii vântului (zona marginală. foi sau împâslituri. este recomandată prevederea unor plase sau ţesături care închid între ochiuri elemente ale substratului. E. Substratul. fertilizant. Tipul de acoperiş este întotdeauna extensiv.9 Stratul filtrant. Roof Construction Manual. Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurată dacă proporţia de substanţe organice nu depăşeşte 30% din volumul total al substratului.) 7. Seminţele trebuie acoperite cel puţin cu 5cm de substrat. Pentru a stabiliza versanţii până la consolidarea acestora cu rădăcinile plantelor. La pante peste 200 (36. Jgheaburile trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatării cu material granular mărunt. Se recomandă rolarea suprafeţei.10 7. Nu este necesară rolarea suprafeţelor. pot fi plantaţi lăstari sau se pot prevedea covoare vegetale 10 .

uniform pe suprafaţă.textile pentru stabilizarea pantelor . K.1. Plantarea mecanică se face utilizând tot o metodă udă de pulverizare a unui amestec de plante şi apă. H J.local.1).12 Prevenirea alunecării straturilor 11 poate fi făcută .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.2) sau după depunerea prin pulverizare a seminţelor (9.hidroizolaţie şi barieră contra rădăcinilor . Bartel. 7. Covoare vegetale precultivate Acestea sunt derulate pe suprafeţe nivelate şi sunt pozate cu rosturi strânse. E.1.4 7.reţele tip fagure .jgheaburi de poală ranforsate . Ele pot fi stabilizate împotriva eroziunii şi împrăştierii din vânt fie prin prevederea de elemente de lestare.împâslituri textile . fie prin acoperire cu reţele metalice. transversal pe pantă. R. 2003 37 . Straturile suport sau straturi intermediare textile se montează cu petrecerea rosturilor pe circa 10cm. Plantarea lor se poate face înaintea operaţiei de depunere lichidă a seminţelor (a se vedea 9.bidirecţional . Oster.materiale profilate .prevederea de elemente de asigurare a stabilităţii .11. Covoarele se transportă şi se depozitează în spaţii umbroase şi nu mai mult de 3 zile până la punerea lor în operă.reţele de şipci Panta versantului ≥ 100 ≥ 150 ≥ 200 Măsuri pentru stabilizarea substratului . pe un suport semi-umed.11. prin utilizarea de . plantarea sau montarea covoarelor vegetale se recomandă a se face primăvara. Kiessl.unidirecţional.unidirecţional . cu şipci sau elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia.1.utilizarea covoarelor vegetale precultivate Pentru asigurarea stabilităţii versanţilor plantaţi este de avut în vedere următoarea schem ≥ 300 11 Schunck. Aceste ierburi au înălţimea cuprinsă între 10 şi 40mm. .3 Plantarea manuală sau mecanică de răsaduri. Roof Construction Manual.1. Ulterior acestei operaţii se prevede o acoperire cu strat subţire de mulci sau rumeguş sau se realizează o operaţiune de rolare.rasteruri din mase plastice . Semănarea.utilizarea de ţesături de asigurarea a stabilităţii substratului .covoare vegetale stabilizate . Birkhauser Publishers. . cu pane sau profilaţii singulare.

9. modul de punere în operă. în cazul învelitorilor plate de tip extensiv şi semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie care se montează pe o hidroizolaţie protejată. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri şi în NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. la limita a 40m de terasă-grădină etc) aplicarea substratului pentru creştere.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 8. Cutia are orificii de evacuare a apei pe hidroizolaţie 9. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri 9. la străpungeri.bariera contra rădăcinilor. .1 Prevederi pentru punerea în operă a straturilor specifice structurii vegetalizate sunt date la cap. cu aticul. În funcţie de tipul de acoperiş. peste stratul filtrant se prevăd straturi specifice (9. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică).3 Prevederi specifice acoperişurilor în pantă . conform specificaţiilor produsului – şi funcţiunea de barieră contra rădăcinilor).Strat filtrant. Dat fiind că produsele dedicate pot asigura mai multe funcţiuni (strat de barieră contra rădăcinilor. Precizările care se fac aici au în vedere elementele de specificitate pentru construcţia celor două tipuri generice de acoperişuri verzi: în pantă şi plate.3) Prevederi specifice acoperişurilor plate asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care străpung hidroizolaţia. asigurarea umidităţii lui plantarea vegetaţiei şi întreţinerea ei aşa cum se vede şi în Anexa 5.2 şi 9. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi O parte din elementele de execuţie au fost prezentate la capitolele corespunzătoare analizei straturilor. în care sunt prevăzute şi plantele. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate În general analiza straturilor specifice a avut în vedere acoperişurile plate (cu panta peste 2%. Ordinea operaţiunilor este următoarea.Prevederi specifice referitoare la straturile care alcătuiesc structura termohidroizolantă se găsesc în NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. strat de aerare). dacă este nevoie (dacă hidroizolaţia nu asigură. . strat drenant. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică).strat drenant. la legătura cu pereţi supraînălţaţi. după realizarea hidroizolaţiei: . în dreptul ferestrelor pentru mansardă etc) 38 .2 Notă: 9. strat de retenţie a apei.7. gradul de suprapunere a marginilor membranelor şi modul de realizare a etanşărilor va respecta indicaţiile producătorului (specificaţia produsului) .asigurarea benzilor de drenare (la legătura cu jgheaburile. inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versanţi şi direcţionarea la burlane.

1 Durata de exploatare (1) Durata de exploatare a acoperişului verde este perioada în cursul căreia performanţele acestuia sunt menţinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinţelor din tema de proiectare. Ontario Association of Architects. Callaghan. − riscurile şi consecinţele unei diminuări a performanţelor construcţiei în timpul duratei de exploatare şi costul asigurării corespunzătoare acestor riscuri. în funcţie de panta acestuia. Peck. se obţine prin luarea în considerare a tuturor costurilor probabile pe întrega durată de viaţă (de exploatare) proiectată (Life Cycle Cost): − costurile proiectării. Monica: " Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Ccanada " Canada Mortgage and Housing Corporation. straturile de cultură. − costurile rezultate din situaţiile de imposibilitate de utilizare. (2) Datele existente în literatura de specialitate (corespunzătoare experienţei din Canada) 12 arată următoarea structură a costurilor pentru realizarea acoperişurilor verzi: − Proiectare şi urmărirea execuţiei → 10% − Costul membranei rezistente la pătrunderea rădăcinilor →40% − Materialele acoperişului verde (stratul de drenare. Steven & Kuhn.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 - asigurarea stabilităţii versantului.) → 20% − Vegetaţia → 5% − Manopera de execuţie→ 15% − Sistemul de irigare → 10% 10. execuţia barierelor împotriva alunecării se face de la poală spre coamă aplicarea substratului pentru creştere.etc. Peck. − costurile renovărilor parţiale. (2) Stabilirea duratei de exploatare. Monica: " Design Guidelines for Green Roofs ". execuţiei şi exploatării. asigurarea umidităţii lui şi eventuala lui protejare împotriva alunecării pulverizarea de seminţe sau lăstari udarea regulată până la consolidarea vegetaţiei. 10. Chris & Kuhn. March 1999 12 39 . straturile de protecţie. Steven. Consideraţii economice (1) Costurile unui acoperiş verde sunt mai mari decât cele ale acoperişului normal datorită costurilor suplimentare generate de materialele folosite şi de manopera specializată. raţională din punct de vedere economic.

Stabilirea capacităţii disponibile de rezistenţă şi a rigidităţii structurii existente pentru: − − încărcări verticale încărcări seismice 11 Atragem atenţia că rezistenţa unei clădiri existente la încărcări seismice depinde în primul rând de nivelul de asigurare seismică iniţială care este 40 . Evaluarea prin calcul 3. astfel încât în orice moment din an terasa respectivă să aibă un aspect controlat. Expertizarea clădirii existente cu următoarele etape (conform Codului P100-3/2008): 2. Este mai ales cazul acoperişurilor extensive. Acoperişurile terasă grădină intensive necesită oricum o întreţinere dedicată.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − costul inspecţiilor. de perioada lor de creştere.2 Întreţinere Întreţinerea unui acoperiş verde presupune parcurgerea a două etape distincte: (1) întreţinerea după plantare. − costul măsurilor de protecţie a mediului. (2) întreţinerea pe perioada de serviciu a acoperişului verde. reciclarea materialelor). Este o perioadă în care substratul trebuie să rămână în permanenţă umed. în care are loc procesul de consolidare a plantelor. care poate dura până la doi ani. (3) Durata de exploatare a acoperişurilor verzi (apreciată la circa 35÷40 de ani) este mai mare decât cea a acoperişurilor normale (apreciată la circa 15÷20 de ani) deoarece straturile de termo-hidroizolaţii sunt protejate prin materialul de cultură şi de vegetaţie 10. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădirile existente implică parcurgerea următoarelor etape: 1.1.3. care presupune cel puţin o dată pe an inspecţia şi plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperişurilor semi-intensive. Formularea de către beneficiar a temei de proiectare pentru acoperişul verde (tipul vegetaţiei solicitat) 2. întreţinerii şi reparaţiilor. − costul dezafectării (demolare.2. Colectarea informaţiilor disponibille şi stabilirea nivelului de cunoaştere 2. înflorire etc. Evaluarea calitativă 2. unde u fost utilizate seminţe şi eventual lăstari pulverizaţi cu mulci pe suport. în funcţie de utilizarea terasei respective şi care ţine cont de plantele corespunzătoare fiecărui anotimp.

Ca indicaţii generale de proiectare a acoperişurilor verzi pe clădiri existente trebuie avute în vedere următoarele: − Pentru planşeele/acoperişurile uşoare uşoare (de exemplu structuri metalice acoperite cu panouri sandwich din tablă profilată şi termoizolaţie) există o probabilitate foarte ridicată ca să nu fie posibilă amenajarea unui unui acoperiş verde fără consolidarea structurii chiar şi în ipoteza vegetaţiei extensive.1.6. realizarea acoperişului cu consolidarea locală a ultimului planşeu sau. 2007 41 . demolarea şi refacerea acoperişului pentru satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de rigiditate. pentru aceste clădiri rezultă şi necesitatea consolidării structurii verticale şi a fundaţiilor − În cazul clădirilor cu un singur nivel acoperite cu elemente prefabricate din beton precomprimat (chesoane. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed. c. prin temă. 4. dacă este cazul. În acest scop poate fi folosit procedeul simplificat care foloseşte ca parametru de apreciere a siguranţei seismice raportul între coeficientul seismic global prevăzut de reglementările tehnice la data proiectării şi coeficientul seismic global dat de reglementările actuale 13 .Mincu" Bucureşti. a ansamblului structurii. 13 Petrovici. În aceste condiţii. elemente T sau TT) cu greutate proprie de circa 2.4. b. Universitară "I. R. În funcţie de nivelul de protecţie seismică iniţială a clădirii este posibil să rezulte şi necesitatea consolidării ansamblului clădirii. În cele mai multe cazuri.: a. Propunerea soluţiei pentru realizarea acoperişului verde în funcţie de rezultatele analizelor de la 4. este posibil ca realizarea acoperişului verde să fie condiţionată (acceptabilă / inacceptabilă) în funcţie de amploarea lucrărilor de intervenţie necesare pentru realizarea siguranţei seismice cerute de Codul P100-3/2008.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 variabil în funcţie de prevederile reglementare existente la data proiectării clădirii. realizarea acoperişului pe structura existentă dacă cerinţele nu depăşesc capacitatea structurii. s-a prevăzut vegetaţie intensivă sau semi-intensivă se va examina şi oportunitatea adoptării unui sistem de cultură mai uşor (vegetaţie extensivă). a fezabilităţii unui acoperiş verde pot fi folosite graficele date la capitolul 6. Compararea capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii cu cerinţele rezultate din tema de proiectare 5. Opţiunile de la punctele b şi c de mai sus trebuie să fie examinate pe baza unei analiza "cost/beneficiu" . 6.0 ÷ 4.0 kN/m2 amenajarea acoperişurilor cu vegetaţie extensivă este posibilă în cele mai multe cazuri (este necesară însă o expertiză detaliată pentru a identifica tipul elementelor folosite şi capacitatea de rezistenţă a acestora). în primă aproximaţie. În cazul în care. Pentru examinarea.

cu planşee din beton armat. posibilitatea amenajării acoperişurilor verzi este condiţionată în primul rând de capacitatea de rezistenţă şi de rigiditatea ultimului planşeu. În multe cazuri sporul de greutate adus de vegetaţia extensivă şi. poate fi compensat. uneori.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − În cazul clădirilor multietajate cu structură din zidărie sau din beton armat. prin eliminarea straturilor de beton de pantă. a termoizolaţiilor şi a straturilor de protecţie a termohidroizolaţiilor. în mare parte. 42 . chiar de vegetaţia semi-intensivă.

pe stâncării Soluri bine drenate.5 – 7.5 .2 – specii neutrofile 7. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului m Lumina ● – specie de umbră ο .specie de lumină φ ..2 . acoperişuri verzi Caractere specie Nr.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . în aer necesită condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă.specii extrem acidofile 4.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 43 .specii bazifile Troficitate Μ . dar fără ca apa să stagneze.5 – specii slab acidofile 6. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.5 – specii acidofile 5. Feriguță Polypodium vulgare (erbacee perenă) Famila Aspleniaceae 2. substrat fibos.30 χ-m 1.30 5 ∗∗∗ φ Ω 5-15 Σ ∗∗∗ ● Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. pe stâncării umbroase Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.reavăn – umede. pot crește pe substraturi foarte subțiri (Se poate instala în crăpăturile pereților vechi) se înmulțește prin spori (toamna) Legendă Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . crt.5 – 6.Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pt. se înmulțește prin rizomi (primăvara) sau prin spori (toamna) Soluri bine aprovizionate cu apă.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. de asemenea. reavăn – jilave. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Ecologie Origine/ răspândire în ţară Recomandări Alte cerinţe Înălţime max.5 – 5. Strașnic Asplenium perenă) trichomanes 15 (erbacee 15 .-150C ∗. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire Curenţi aer Rezistenţă la ger Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Poluare Lumina frunze pH Famila Polypodiaceae 25 – 30 25 .-50C Cerinţe substrat ph: 4.specie care poate suporta temperaturi între -5 .

etaj gorun – etaj fag. călduroase pe timpul verii.bisanuală) Famila Crassulaceae 4. călduroase pe Rară. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp.2 VI . locuri însorite. Sempervivum tectorum Famila Crassulaceae 8. Sedum spurium Famila Crassulaceae 7.2 Ο ∗∗∗ ο Sp. crt.5 – 7. autohtonă Frecventă din etaj fag – etaj subalpin. Sedum album Famila Crassulaceae 3. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. ziduri. pe soluri scheletice. locuri însorite. locuri însorite. Specie originară din Caucaz Soluri bine drenate. călduroase pe Sporadică. pe stâncării. boreal – et. însorite.2 nedefinit ă nedefinită 6. alpin.5 – 7. Înmul irea prin semin e primăvara devreme. în locuri uscate.2 nedefinit ă Famila Crassulaceae 5 .2 VI . Verzişoare de munte Sempervivum montanum (plantă Ο ∗∗∗ ο Sp.VIII 5-20 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο Specie originară din zona montană a Europei 6. călduroase pe timpul verii. din etaj gorun – etaj timpul verii. Înmul irea prin plantulele formate de planta mamă. Înmul irea prin divizarea plantelor boreal. autohtonă Soluri bine drenate. locuri însorite. sau prin semin e toamna sau primăvara V-VII 4-6 χ 5 . Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor stâncării. pietri .Tabel 2 Specii de plante perene. pe timpul verii. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.5 VII-IX 5-20 4-6 10 Ο χ ∗∗∗ ο 44 . vara stâncării 5. călduroase pe timpul verii.20 VI .15 Δ Ο ∗∗∗ ο Sp. nisipuri. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp. pe plantulele formate de planta mamă. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist.IX 20 .VII 6-15 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο nedefinită 6. nisip Soluri bine drenate.5 – 7.2 Până la 20 VIII . Sedum sexangulare Famila Crassulaceae 6. Iarbă de şoaldină Sedum acre Famila Crassulaceae 6. et. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate.VII 5-15 4-6 Ο χ ∗∗∗ ο χ nedefinită 6. locuri însorite. Înmul irea prin Sporadică.5 – 7. locuri însorite. nisipuri. pietri uri mamă din primăvară până la mijlocul verii. autohtonă Sporadică. autohtonă Frecventă din zona de stepă – etaj fag. suculente (crassulaceae) care supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4-6 cm) ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. zona păduri de stejar – etaj boreal. pe stâncării înierbate ziduri. în răsadni e sau direct în câmp la mijlocul verii 6. călduroase pe timpul verii. soluri scheletice mamă din primăvară până la mijlocul verii.5 – 7.5 – 7. autohtonă Soluri bine drenate. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 1. pietroase Soluri bine drenate. vara 15 .20 VI-VII 4-6 2.5 – 7. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. oaldină aurie Sedum hispanicum anuală .VII 4-6 nedefinită 6. locuri însorite. locuri însorite.50 4-6 χ χ Ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă Soluri bine drenate.5 – 6.2 VI . Sedum rupestre Famila Crassulaceae 5.

. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 7.2 Ω ∗∗∗ ο Sp. autohtonă. locuri însorite. subalpin – et.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. Se Frecv. umede.5 – specii slab acidofile 6. Soluri bine drenate.2 Soluri bine drenate. dar fără ca apa să stagneze.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.-150C ∗.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 45 . autohtonă.-50C Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Ecologie Rezist. Clopoţei Campanula carpatica Legendă: Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . de asemenea. în locuri însorite.Tabel 3 Specii de plante perene.păd. pe stâncării calcaroase Soluri bine drenate.5 . 10-20 Potentilla crantzii Famila Campanulaceae VI .2 . Se înmul e te prin buta i din plante gorun – etaj fag.2 ο 6-10 Ω calcifilă 7. Se înmul esc prin buta i sau prin Sp.2 – specii neutrofile 7. autohtonă Frecv.specie care poate suporta temperaturi între -5 . IV-VI 5-25 15 Ciucuşoară Alyssum montanum Famila Rosaceae V .specii bazifile Troficitate Μ . Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum Famila Lamiaceae 2. et. soluri scheletice. în paji ti Soluri bine drenate.5 – 6.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. grohoti uri Sp..5 Ω ∗∗∗ 7.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului 30 m Lumina ● – specie de umbră ο . crt. în locuri însorite Sp.2 10 Cimbrişor Thymus pulcherrimus Famila Brassicaceae 3.specii extrem acidofile 4. alpin.5 – 5.VIII 6-10 4.5 – specii acidofile 5. reavăn – jilave. care supravieţuiesc pe substraturile cuprinse între 6 şi 10cm ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. pământuri u or alcaline. în etaj fag – etaj subalpin. pe stâncării.5 – 6-10 ∗∗∗ ο 10-20 6.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .specie de lumină φ . în et. autohtonă Soluri bine drenate. paji ti. pe primăvara sau prin semin e toamna stâncării înierbate Sp.reavăn – umede.5 – Ω ∗∗∗ ο – 7.2 Ω 6.5 – 7.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă. se înmul e te prin semin e toamna sau prin fragmente de plante toamna sau primăvara 6 – 6. locuri însorite. pe stâncării. fag. în înrădăcinarea tulpinilor în cursul verii. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .5 7. z.IX 10-40 5. VI-IX 6-10 6. autohtonă. în aer nec. se înmul esc prin semin e toamna sau prin despăr irea tufelor primăvara ∗∗∗ φ Cerinţe substrat ph: 4. în et. alpin.stejar înmul e te prin semin e sau buta i – et. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Famila Caryophyllaceae 30 – 60 VI-VIII 6-10 1.

înmul irea prin bulbi la sfâr itul verii sau prin semin e toamna (se poate autoînsămân a) Specie autohtonă Soluri bine drenate. stâncoase Soluri bine drenate. zonei mediteraneene înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) 10 . la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 6. Stânjenei Iris graminea Soluri bine drenate. silvostepă – etaj gorun în Se resimte dacă este mutată paji ti.30 10 .2 VII . margini de pădure 20 .Tabel 4 Specii de plante cu bulbi. zona de stepă înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) – etajul gorun în paji ti însorite Specie originară din estul Soluri bine drenate.2 Ε ∗∗∗ ο 46 .VIII 10 . locuri însorite.2 20 . Allium schoenoprasum Famila Iridaceae 6.5 – 7. rizomi care pot fi utilizate pt. locuri însorite. locuri însorite. locuri însorite. locuri însorite.VI χ-m 7. locuri însorite. Hajmă păsărească Allium flavum Famila Alliaceae 5. înmul irea prin bulbi Specie autohtonă Sporadică.2 10 – 15 10 .20 V . zona de stepă planta i toamna – etajul gorun în paji ti.5 – 7. tufări uri. locuri însorite.VI χ-m 7. Stânjenei Iris germanica Famila Iridaceae 8. frecventă în zona de înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).40 10 .20 Famila Liliaceae 1.V 7.2 60 . acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max. Răţşoară Iris pumilla Famila Iridaceae 7.20 V .5 – 7. Soluri bine drenate. locuri însorite.120 10 .VIII 10 – 35 10 . (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.40 10 . soluri u or alcaline.5 – 7. înmul irea prin bulbi la Frecventă la marginea sfâr itul verii sau prin semin e toamna pădurilor din zona de silvostepă – etaj gorun Soluri bine drenate.V 5-8 ∗∗∗ ο 6.15 10 . călduroase pe timpul verii ∗∗∗ ο Specie Originară din Asia Mică Soluri bine drenate.20 IV . înmul irea prin bulbi planta i toamna IV . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist. crt.20 5-8 ∗∗∗ ο 6.5 – 7.2 VI . Ceapa ciorii Muscari comosum Famila Alliaceae 4.2 Ε χ Ο ∗∗∗ ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă. Specie autohtonă frecventă. Muscari azureum Famila Liliaceae 3. soluri u or alcaline.20 VI .20 IV .2 30 .VII χ-m ∗∗∗ ο 6. soluri u or alcaline.V 20 Ω 6.12 10 . locuri aride. Lalea Tulipa clusiana Famila Liliaceae 2.20 12-25 5-10 χ χ ∗∗∗ ο Soluri bine drenate.

fertile 6.5 – 7.2 30 – 70 20 .5 – 6.5 – 7. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.25 Vii . Albăstrele Centaurea cyanus 4. Mac cornut Glaucium flavum Legendă Ω ∗∗∗ ο Soluri bine drenate.2 . originară din America de nisipoase Nord Soluri bine drenate. substrat u or 20 6.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 47 .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.scăzută – etaj fag 6.2 Ω Locuri nisipoas χ 30 – 60 20 .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. de asemenea.2 30 – 90 20 .5 – 7.25 Vii . în zona de stepă Soluri bine drenate.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .5 . în aer nec.IX 20 Ω Π ∗∗∗ ο Soluri bine drenate.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .-50C Lumina ● – specie de umbră ο .5 – 7. Famila Ranunculaceae Chica voinicului Nigella damascena Familia Papaveraceae 5. autohtonă.reavăn – umede.specii extrem acidofile 4..5 – specii acidofile 5. locuri însorite.IX 20 Ω m Sp. pământuri u oare.specii bazifile Troficitate Μ . originară din Mexic ∗∗∗ ο Sp.IX Famila Asteraceae 1. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ . ocheşele Coreopsis tinctoria Famila Asteraceae 2.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .5 – specii slab acidofile 6.specie de lumină φ .5 – 5. Mărăraş Cosmos sulphureus Famila Asteraceae 3.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . autohtonă. în zona de stepă Soluri bine drenate.5 – 7.-150C ∗.2 30 – 40 20 .VII 45 Sp.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. originară mediteraneană 30 m din z.5 – 7.25 V . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Ecologie Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Rezist. Sp.2 – specii neutrofile 7. substrat cu fertilitate medie . condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. Cosmos. 6. u oare. – etaj gorun ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4.25 Vii . Lipscănoiaice.Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. reavăn – jilave.2 20 – 50 20 . la ger Lumina Curenţi aer Poluare Origine/ răspândire în ţară Recomandări Pământu ri u oare 6.25 VI . dar fără ca apa să stagneze. crt.specie care poate suporta temperaturi între -5 .VIII χ Ω Ε ∗∗∗ ο Sp.

creşte bine pe orice substrat. seminţe toamna 4. Drob Cytisus nigricans (subarbust) 4. Specie alohtonă Bun pt.25 χ-m 1.2 . cerinţe scăzute faţă de Specie autohtonă Frecvenţă în zona de elemente nutritive.25 ∗∗∗ ο 20 .specii extrem acidofile 4.5 .25 V .25 Vi . de asemenea..5 .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. soluri sărace.5 – 5.Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Nr. soluri bine drenate.-50C Ecologie Lumina ● – specie de umbră ο .5 calcifugă Sp.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 48 .6 10–60 (150) (150) Ω Ο χ m 4. soluri bine drenate.specie de lumină φ . reavăn – jilave.reavăn – umede. fertilitate medie. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. pionieră 20 .5 – 6. Famila Fabaceae (Leguminosae) Grozamă Genistella sagittalis (subarbust târâtor) Salcâm roşu Robinia hispida stolonifer) (arbust Ω Ο ∗∗∗ ο 100.VIII 20 .Înmulţirea prin (până la 1200 m seminţe (toamna) sau butaşi (vara) din lăstari sau altitudine) ramuri parţial lignificat. în plin soare.VI Soluri bine drenate.specii bazifile Troficitate Μ .mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .VII 5 .300 100-300 2.6. crt. păduri stejar – etaj fag Transplantarea poate să o afecteze.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.5 VI . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Înălţime max. fertile (dar nu Frecvenţă în zona de supraîngrăşate).5 .-150C ∗. Ω ∗∗∗ ο Sensibil 25 – 30 Habitat larg V .specie care poate suporta temperaturi între -5 .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. Caragană Caragana frutex (arbust) Legendă Creştere lentă (30) 100 (30) 100 20 . uscate. stepă – etaj fag (până la Înmulţirea prin seminţe toamna sau butaşi vara 1200 m altitudine) În plin soare.5 – 7.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .VII 4.5 – 5.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .5 – specii slab acidofile 6.VI Ω Ο χ 5.20 30 – 150 Ω Ο χ m 150 3. Înmulţire prin butaşi vara.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . dar bine drenat: înmulţire prin seminţe sau drajoni (toamna) Specie autohtonă Locuri însorite. Specie autohtonă Frecvenţă în zona de Înmulţirea prin seminţe (toamna) sau butaşi (vara) păduri stejar – etaj fag din lăstari sau ramuri parţial lignificat.25 ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4. (cm) Adâncime (cm) Troficitate Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Cerinţe substrat Alte cerinţe Rezistenţă la ger Ecologie Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Poluare Recomandări Umiditate (sol+aer) Lumina pH 1. Transplantarea îl poate afecta.5 – specii acidofile 5. dar fără ca apa să stagneze. înmlăştinite) Ecologie Rezistenţa la ger ∗∗∗ . soluri bine drenate. Drobiţă Genista tinctoria (subarbust) ∗∗∗ ο V .2 – specii neutrofile 7. fertilitate medie. (până la 1200m altitudine) Specie autohtonă Caracteristic Dobrogei În plin soare. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. de Nord) însorite. în aer nec. necesită locuri (Am.

30 25 .0 – 6.30 Capacitate de reţinere a apei : de 4-5 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 4.85 Din industria de prelucrare a lemnului Folosită în stare proaspătă pt. proaspătă) umiditate % 60 .92 (scoarţă proaspătă) 85 . pe orice formă de relief. compostată) 49 . sp. unsuros.25 Capacitate de reţinere a apei : 60 – 70% pH 4.6% pH 3.08 – 0.5 – 5. datorită reducerii zăcămintelor exploatabile.70 (sc.600 80 . fertilizate. compostată) umiditate % 40 .50 (scoarţă compostată) Densitate aparentă: 0. timp de 2-3 ani Din descompunerea frunzelor. de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeţele gazonate cu amestecuri de ierburi De pe suprafeţele cultivate cu legume sau flori. plante acidofile Brun-cafeniu Structură granulară Conţinut ridicat în elemente nutritive pH 6.50 (scoarţă proaspătă) 25 .16 Capacitate de reţinere a apei : de 10 . turba acidă sau turba fibroasă) 400 . liberă de agenţi patogeni şi seminţe de buruieni 700 – 800 500 – 600 a) Turbării de mlaştini eutrofe (turbării joase) Turbării de mlaştini oligotrofe sau turbării înalte 400 . mic orarea pierderilor de apă prin transpiraţie şi împiedicarea creşterii buruienilor. păstrarea structurii solului – mulci Folosită după compostare pt.Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) Pământ uşor Porozitate totală Volum de aer (%) Grad mare de afânare Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Pământul de frunze Pământul de ferigi Rezultă din descompunerea frunzelor.15 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 12.0 – 5.0 – 6.45 c) Turbării de mlaştini intermediare sau mezotrofe Scoarţa de copac 80 . proaspătă) pH 5. ridicat de la suprafaţa terenurilor cultivate cu lucernă.5 brun-negricioas Aspect fibros negru. turba blondă.5 – 5.15 35 .600 90 – 95 20 . rizomilor.90 (scoarţă compostată) 5 . în condiţii de precipitaţii peste 750 mm anual (turba roşie.70 (sc.16 – 0.8 (slab alcalin) Conţinut relativ scăzut de elemente nutritive. Ericaceae Este stratul de 10-12 cm de pământ natural.0 – 6. diferite amestecuri Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pământ . dar are putere de reţinere a apei şi a elementelor fertilizante mică – pot apare carenţe la plante 175 – 250 (scoarţa proaspătă) 200 – 350 (scoarţa compostată) 90 .25 – 0.5 (sc.3 % pH 6. trifoi. mlaştini sau albii de râu sau văi (turba neagră) Pământul de ericacee Uşor Grad mare de afânare redusă Pământul de ţelină Greu Pământul de grădină Mraniţa Turba pH 4.5 Densitate aparentă: 0. pH 7. şi rădăcinilor de ferigi care cresc în condiţii naturale Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante din fam. închis la culoare.90 5 – 20 20 -25 b) Formate sub păduri pe cumpăna apelor. pt.5-8 Structură bună.5 trebuie păstrat în condiţii de umiditate normală pt. acidofile Brun-negricios pH 3 – 4. pH acid pt. a fost propus substratul pe bază de fibre de cocos s-au format pe fundul unor lacuri. pe roci silicioase.5 – 7.0 apreciată pentru capacitatea ridicată de reţinere a apei Densitate aparentă: 0.5 (sc. întreţinute fără buruieni (fără erbicidare) Prin fermentarea avansată a gunoiului de grajd (2 – 3 ani) Sediment format din resturi vegetale acumulate în locuri umede (în turbării) Pe plan mondial.5 pH 5. fertilitate mare Aspect grăunţos.

30 Măreşte gradul de afânare şi permeabilitate al substratului Uşurează reumectarea materialelor organice. asigură stabilitatea caracterelor fizice Densitate aparentă: 1. îşi menţine constantă umiditatea.5 Material cu stabilitate bună.25 Tuful vulcanic Styromull – polistiren expandat 60 20 -40 g/l 50 .13 pH 5 contribuie la aerarea. capacitate redusă de reţinere a apei.7 pH 4. structurarea şi îmbunătăţirea capacităţii de drenaj a amestecurilor în substrat se poate amesteca în substraturi pe bază de turbă pH – variabil în funcţie de specie porozitate şi capacitate de reţinere a apei bune În substraturile de cultură ale unor arbuşti Există riscul d esalinitate excesivă. care se diminuează în timp Îşi menţine bine structura Densitate aparentă : 0. le conferă stabilitatea caracteristicilor fizice Densitate aparentă 0.5 caracteristici fizice şi chimice asemănătoare turbei oligotrofe. pH neutru În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate servi la structurarea şi permeabilizarea solurilor grele Pietrişul Pouzzolanul Extras din cariere sau albiile râurilor Material de origine minerală. stabilitate ridicată. îşi păstrează volumul. calităţile depind de speciile de la care provin. ca zăcământ între roci vulcanice Produs sub formă de fulgi sau granule 65 45 . degradare lentă (5 – 20 ani) Compostul din resturi menajere Compostul forestier Compostul din scoarţă de plop Fibre de lemn de răşinoase (hortifibre) Compostul de rumeguş Compostul provenit din cultura ciupercilor Compostul din coji de orez Reziduri din fibre de cocos 95 58-60 Reziduuri provenite de la fabrici de hârtie Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 .4 – 5.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate volumetrică(kg/m3) 360 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Scoarţa de răşinoase Muşchiul vegetal Rumeguşul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului.5 – 5 Măreşte gradul de permeabilitate a substratului (pt. asigurarea drenajului Ameliorează aerarea substraturilor.5 95 75 20 Densitate aparentă : 0. speciile care cer un regim de aera ie la nivelul rădăcinilor) pH ∠ 6 porozitate bună capacitate bună de reţinere a apei Component cu acţiune antibiotică Se poate folosi în proporţie de cel mult 20 % pH 5. Folosit ca mulci sau în componenţa substraturilor.0 pH 6.5 – 1. provenit din roci vulcanice cu structură alveolară Cenuşa vulcanică fină.5 Reţinere puternică a apei Porozitate ridicată. la care se adaugă o serie de amendamente Produs organic ce poate substitui turba pH 3. foarte uşor umectabilă.0 – 8.13 pH5. după compostare Se obţine prin fermentaţie aerobă a deşeurilor menajere.7 – 1. utilizat pt.50 0-5 20 .60 20 .

08 – 0. aerarea substraturilor.7 pH 6 – 8. calcaroase şi cocs Material de origine minerală – minerale argiloase. se poate utiliza în cultură hidroponică 120 .200 80 – 150 20 – 50 350 – 700 51 . în amestec. expandat Capacitate mare de reţinere a apei.3 – 0.75 30 – 40 40 – 50 60-80 10 – 15 15 – 20 30 – 40 1–5 Densitate aparentă – 0.0 – 9.0 – 9. tratate termic şi expandate Produs obţinut prin prelucrarea la temperaturi înalte a amestecului de roci vulcanice. timp de descompunere mare (eliberează azot.01 – 0. pH acid (3). granulat.5 pH 7.09 pH 6. CO2. de origine vulcanică Material de origine minerală. cu structură spongioasă Capoacitate de reţinere a apei – 50% din volum.5 Densitate aparentă – 0.12 pH 7 – 7. ameliorează. pH neutru Produs poros. roci pe bază de silicaţi.5 Densitatea aparentă : 0. are stabilitate fizică.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) 12 – 15 22 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Poliuretanii – spuma de poliuretan Hygromul – spuma de uree Biolaston Perlit Vermiculit Vata minerală Argila expandată Provine din prelucrarea industrială a unor roci minerale. apă) 90 -94 92 – 96 95 – 98 70 – 85 60 .

gârniŃă (Muntenia Oltenia) porumbar. mai puŃin uscată • Temp.Anexa 1 VegetaŃia României Etajele de climat ale României Climat temperat. Dobrogei Altitudine: 50 – 250 m Clima • uscată • Temp. răcoros. rece şi umed: Temp. Oltenia (piemonturi fragmentate) Banat. gorun (prin defrişare sau format pajişti secundare) b: stejari subtermofili. stejar SE Ńării: zona silvostepei • caldă. Dobrogea Câmpii periferice CarpaŃilor Altitudine: 50 – 150 m Podişurile Moldovei. Crişana Altitudine: 150 – 300 m • Climat mai rece şi umed . frasin. medie anuală: 9. medie anuală: 4-80C precipitaŃii: 650 – 1100 mm Climat boreal. centrul Dobrogei Podişul plan din S Dobrogei Altitudine: 20 – 100 m în Bărăgan. medie anuală: -0.50C precipitaŃii: 1200 mm Climat alpin Temp.50C • pp: 500 – 600 mm zona nemorală N. centrul Transilvaniei) • Climat cald. Moldovei) arŃar tătărăsc – stejar brumăriu (Dobrogea) stejar pufos. păduri.5→ .50C precipitaŃii: peste 1400 mm Zonele/etajele de vegetaŃie ale României Zona/etaj zona stepei Localizare Câmpia tabulară a Bărăganului de E Partea cea mai joasă din Podişul Moldovei Podişul vălurat din N. medie anuală: 2→ . medie anuală: 2-40C precipitaŃii: 1000 – 1200 mm Climat subalpin Temp. mai umed: Temp.0. păducel (margini de pădure) pajişti.5-10. cer. pajişti mezofile pajişti halofile asociaŃii ierboase arenicole asociaŃii cu arŃar tătărăsc (în N. suficient de umed .2. Festuca valesiaca) a: stejari mezofili – stejar. centrul Transilvaniei (podişuri joase) SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) Muntenia.b . 100 – 200 m Moldova. Moldovei. pajişti halofile (lucernă. arin negru. cer (pajişti secundare) lunci: salcie. termofili – gârniŃă. medie anuală: 10-110C • pp: 350 – 450 mm AsociaŃii vegetale stepa petrofilă (în Dobrogea) pe stâncării – tufărişuri submediteraneene pe versanŃi N – stejar pufos în luncă – zăvoaie.a (N Moldovei.

pe dealuri.0.5→ . łarcu – Godeanu. Parâng – Cindrel.Zonele/etajele de vegetaŃie ale României (continuare) Etaj nemoral altitudine 300 – 1300 m.5-90C pp: 650 – 750 mm veri calde. Ceahlău. Apuseni Altitudine: 1750 – 1850m Rodnei. umede ierni blânde a) subetaj fag (300 – 600 m) caracter oceanic Temp. Retezat.1400 mm vânturi puternice . umedă Temp.0. V – gorun. carpen în locuri umede . medie anuală: 2→ . paltin de munte pe prundiş – arin alb la altitudini mari – molid în amestec cu fag prin defrişare s-au instalat pajişti secundare molidiş molidiş cu muşchi de turbă în zone defrişate – pajişti secundare tufărişuri de jneapăn rarişti cu molid. Bucegi. Făgăraş. medie anuală: 4-20C pp: 1000 – 1200 mm Foarte rece. tufărişuri de afin pajişti de ierburi scunde tufărişuri de arbuşti pitici asociaŃii de plante în „pernuŃe” Etaj boreal Etaj subalpin altitudine 1200 – 1750 m (în N) altitudine 1300 – 1850 m (în S) partea mijlocie şi superioară a munŃilor MŃii Maramureşului. în văi prin defrişarea jneapănului – pajişti. umedă Temp. jneapăn pajişti buruienişuri înalte – pe grohotişuri umezite. fag pe versanŃi însoriŃi. în S.arin prin defrişare s-au instalat pajişti secundare făgete montane pinete (pe stâncării) pe văi cu mult humus – frasin. carpen (S Ńării) pe soluri uscate – gorun (2 subspecii) pe versanŃi umbriŃi – carpen. cu nebulozitate mare ierni blânde rece. łarcu – Godeanu.50C pp: 750 – 1 100 mm veri răcoroase. în partea mijlocie a munŃilor • • • • • a) subetaj gorun (300 – 600 m) caracter suboceanic Temp. medie anuală: 4-7. Parâng – Cindrel. umedă Temp.50C pp: peste 1200 mm • • • • gorun. cer. carpen (centrul. Rodnei. medie anuală: 7. Retezat. Ciucaş. umede. gârniŃă la poale – stejar. Călimani Făgăraş. N Ńării) păduri de amestec – tei. Călimani. Altitudine: 1750 – 1850m • • • • • • • Etaj alpin • • • • Foarte rece. medie anuală: -2.50C pp: 1300 .

în climat continental S. între 200 – 1200 m altitudine partea de E. din golurile (pajiştile) alpine Climat rece. cu pătrunderi spre interiorul arcului carpatic .V Ńării.Tabel cu arealul speciilor şi localizarea lor în condiŃiile climatului din România (etajele de vegetaŃie) Arealul speciilor • arcto – alpin • circumpolar • boreal • european • central – european • pontic – siberian • balcanice • submediteraneene Localizare Climat foarte rece. pajişti mezofile. la altitudine între 1200 – 1800m În păduri de foioase.

Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor. etajelor de vegetaŃie) .

Sorbus aucuparia 13.ANEXA 2 INFORMATIVĂ Lista plantelor propuse pentru 'Acoperişuri verzi' Plante lemnoase – Arbori 16. Rosa . Staphylea pinnata 21. Acer palmatum ‚Dissectum purpureum’ 20. Ribes aureum 11. Acer tataricum 21. Viburnum opulus 27. Ptelea trifoliata 8. Corylus colurna 47. Acer monspessulanum 19. Rosa pendulina 15. Symphoricarpos orbiculatus 23. Elaeagnus angustifolia 27. Cornus alba 42. Thuja orientalis – cultivaruri dwarf 15. Buxus sempervirens 36. Koelreuteria paniculata 29. Cotinus coggygria 25. Cornus sericea 45. Amygdalus nana 32. Crataegus monogyna 50. Cotoneaster horizontalis 48. Cladrastis lutea 24. Fraxinus ornus 28. Prunus cerasifera var. Sambucus racemosa 17. Mahonia aquifolium 5. Rhus hirta 10. Forsythia intermedia 54. Hibiscus syriacus 56. Keeria japonica 1. Padus serotina 4. Hippophae rhamnoides 57. Malus niedzwetzkyana Plante lemnoase – Arbuşti 30. Rosa gallica 14. Colutea arborescens 41. Morus alba ‚Pendula’ 3. Berberis vulgaris ‚Atropurpurea’ 34. Pinus nigra 5. Salix purpurea 12. Robinia pseudoacacia 10. Daphne laureola 51. Cornus mas 43. Acer campestre 17. Berberis vulgaris 33. Ligustrum ovalifolium 2. Laburnum anagyroides 30. Lonicera tatarica 4. Caragana arborascens 37. Robinia hispida 9. Acer ginnala 18. Physocarpus opulifolius 7.diferite cultivaruri 16. Daphne mezereum 52. Salix caprea 11. pissardi 8. Jasminum fruticans 56 . Prunus cerasifera 7. Philadelphus coronarius 6. Ribes sanguineum 12. Spiraea x bumalda 19. Deutzia scabra 53. Betula pendula 23. Pyraacantha coccinea 9. Cornus sanguinea 44. Alnus viridis 31. Taxus baccata – cultivaruri dwarf 14. Corylus avellana 46. Berberis thunbergii 35. Pinus sylvestris 6. Syringa josikaea 24. Spiraea x arguta 18. Chamaecytisus supinus 39. Forsythia viridissima 55. Albizia julibrissin 22. Symphoricarpos albus 22. Tamarix tetrandra 26. Hydrangea macrophylla 29. Malus baccata 1. Ligustrum vulgare 3. Malus floribunda 2. Chamaecytisus austriacus 40. Viburnum rhytidophyllum 28. Cydonia oblonga 26. Rosa canina 13. Chamaecytisus albus 38. Spiraea x vanhouttei 20. Cotoneaster simonsii 49. Syringa vulgaris 25.

Acanthus balcanicus 2. Lonicera japonica 7. Anthemis tinctoria 28. Alchemilla saxatile 17. Calistephus chinensis 49. Clinopodium vulgare 67. Consolida regalis 70. Parthenocissus quinquefolia 9. Centaurea calcitrapa 59. Asparagus verticilatus 34. Bellis perennis 41. Aubrieta columnae 39. Ajuga salicifolia 12. Consolida orientalis 69. Begonia semperflorens 40. Consolida ajacis 68. Alchemilla mollis 16. Campanula sibirica 53. Crambe maritima 57 . 3. Aster alpinus Plante lemnoase – Liane 6. Aquilegia vulgaris 30. Calluna vulgaris 50. 4. Achillea pannonica 5. Akebia quinata Clematis x jackmanii Falopia baldschuanica Hedera helix Humulus lupulus 1. Centaurea solstitialis 61. Carex humilis 56. Anchusa azurea 25. Parthenocissus inserta 8. Adonis vernalis 7. Achillea clypeolata 3. Coronilla varia 72. Convallaria majalis 71. Centaurium erytraea 62. Campanula rotundifolia 52. Cephalaria transylvanica 63. Alyssum saxatile 23. Anchusa ochroleuca 24. Alopecurus pratensis 20. Armeria alpina 31. Campanula glomerata 54. Asparagus teniufolius 33. Brachypodium sylvaticum 44. Cosmos sulphureus 73. Centaurea cyanus 60. Anthyllis vulneraria 29. Ajuga genevensis 14. 5. Armeria maritima 32. Carex flacca 55. Calendula officinalis 48. Anemone sylvestris 26. Asplenium ruta-muraria 35. Bromus sterilis 45. Bupleurum rotundifolium 47. 2. Parthenocissus tricuspidata 10. Bromus hordeaceus 46. Chrysopogon gryllus 66. Asplenium trichomanes 36. Agropyron cristatum. Allium oreophilum 18. Cerastium tomentosum 64. Anthemis arvensis 27. Caltha palustris 51. Achillea millefolium 4. Chelidonium majus 65. Ajuga reptans 13. Wisteria sinensis Plante erbacee 37. Aegopodium podagraria 9. Achillea setacea 6. Aegilops cylindrica 8. Carex praecox 57. Aster tripolium 38. Bergenia crassifolia 42. Berteroa incana 43. Celosia argentea 58.1. Alyssum montanum 22. Ageratum houstonianum 10. Althaea rosea 21. Alcea rosea 15. Allium schoenoprasum 19. subspecia Pectinatum 11.

soluri fertile. apar primăvara devreme Fructe: disamare Răspândire: specie originară din China 58 . devin roşii toamna Flori: alb-crem. coronament rotund Frunze:palmat-lobate. cu lobii laterali mai mici faţă de cel central. tolerează umbrirea şi poluarea Răspândire: din silvostepă până în regiunea de deal Alte utilizări: plantă meliferă. necesită locuri însorite. cultivat în perdele de protecţie Denumire ştiinţifică / Familie: Acer ginnala/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. bine drenate. dar suportă şi semiumbrirea.ANEXA 3 INFORMATIVĂ Exemple de plante utilizabile pentru acoperişuri verzi Denumire ştiinţifică / Familie: Acer campestre/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. lăţimea coroanei 10 m Frunze:trilobate.mezofilă. poate vegeta pe soluri compacte. dar suportă şi semiumbrirea. înmulţirea prin seminţe. înmulţirea prin seminţe. bine drenate. mezotrofă. durată de viaţă: arbore Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina pivotant-trasantă Tulpina aeriană: înălţime -15 m. mici (până la 8 cm) Fructe: disamare cu aripi orizontale Ecologie: xeromezofilă . pretenţios faţă de căldură. necesită locuri însorite. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 7-10 m. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Jugastru Habitus. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar de Manciuria Habitus. soluri fertile.

mici. apar primăvara devreme Fructe: disamare cu aripi aproape paralele Ecologie: xeromezofilă. dar suportă şi semiumbrirea. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 8-12 m Frunze:trilobate.Denumire ştiinţifică / Familie: Acer monspessulanum/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. simplă sau ramificată în partea superioară Frunze:penat-sectate. vegetează şi pe soluri nisipoase umede. margini de pădure Aspecte privind cultura. în SV ţării Denumire ştiinţifică / Familie: Acer palmatum. durată de viaţă: plantă erbacee. în subetajul gorunului. bine drenate. mezofilă. soluri fertile. termofilă Răspândire: pe soluri scheletice. necesită locuri însorite. tolerantă la umbrire Răspândire: din câmpie până în zona alpină în pajişti. 'Dissectum atropurpureum'/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar japonez Habitus. cei laterali aproape orizontali Flori: alb-crem. Coreea. necesită locuri însorite. calcifilă. soluri fertile. cu lacinii înguste Flori: flori albe Ecologie: tolerantă la pH şi temperatură. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 80 cm. cu segmente filiforme. durată de viaţă: arbustarbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 6 m. înmulţirea prin seminţe. roşii Răspândire: specie originară din Japonia. întreţinerea:plantare la cca 15 cm adâncime 59 . bine drenate. dar suportă şi semiumbrirea. China Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea millefolium/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. Frunze:palmate. sectate. cu lobii egali. înmulţirea prin seminţe. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: jugastru de Banat Habitus.

puţin ramificată Frunze:liniare Flori: solitare. Achillea pannonica – plante frecvente în pajişti uscate. durată de viaţă: plantă erbacee. xero-xeromezofile. pe soluri calcaroase Răspândire: coaste abrupte.) 60 . cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Specii asemănătoare: Achillea setacea. anuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. întreţinerea:se înmulţeşte prin divizarea tufelor. specii oligotrofe. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 43 cm. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară. întreţinerea:înmulţirea prin despărţirea tufei şi seminţe Alte utilizări: plantă medicinală.moderat termofilă. puţin ramificată Frunze:liniare Spice: îngust-cilindrice Ecologie: specie de locuri uscate şi însorite. simplă (rar ramificată) Frunze: penat-sectate. heliofilă. plantă toxică Denumire ştiinţifică / Familie: Aegylops cylindrica/ Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Ciucure Habitus. primăvara Alte utilizări: plantă ornamentală Denumire ştiinţifică / Familie: Adonis vernalis/ Ranunculaceae Denumire populară: Ruscuţa de primăvară Habitus. xerofilă. fâneţe uscate. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt cu rădăcini fibroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. cu lacinii înguste Flori: flori galbene ca lămâia Ecologie: în pajişti aride. păşuni. specie xerofilă Răspândire: Dobrogea Aspecte privind cultura. durată de viaţă: plantă erbacee. mezotermă . Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea clypeolata/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. mai ales în zona de deal şi munte Aspecte privind cultura.Alte utilizări: plantă medicinală. subtermofilă Răspândire: zona stepei – subetaj gorun (până la 600 m alt. galben-aurii Ecologie: xeromezofilă.

aride. pentru a asigura înflorirea continuă. în antodii globuloase Răspândire: specie originară din America Centrală Aspecte privind cultura. plantele trebuie bine udate. locuri umbroase. întreţinerea: necesită soare şi soluri bine drenate. pe care se formează şi lăstari sterili Tulpina aeriană: înălţime până la 60 cm. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizomi scurţi. nisipuri calcaroase Răspândire: din câmpie până în regiunea colinară. ascuţite la vârf Flori: albastre-mov. formează tufe dese. între 15-30 cm. durată de viaţă: plantă erbacee. ramificată Frunze:verzi (există cultivaruri cu frunze variegate) Flori: albe. anuală sau bisanuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime. poate fi folosită pt. muchiată. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. specie heliosciadofilă-sciadofilă Răspândire: frecventă în margini de pădure. se tund antodiile cu flori trecute. durată de viaţă: plantă erbacee. stoloni lungi. se recomandă producerea răsadurilor Denumire ştiinţifică / Familie: Agropyron cristatum. acoperirea solului. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. subspecia Pectinatum / Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Pir crestat Habitus. se înmulţesc prin seminţe. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică/Familie: Ageratum houstonianum / Asteraceae (Compositae) Denumire populară: Habitus. frecventă în sudul ţării 61 . păroase Frunze: de obicei răsucite Spice: cu spiculeţe aşezate pectinat Ecologie: locuri uscate. durată de viaţă: plantă erbacee. orizontali Tulpina aeriană: înălţime până la 100 cm.Denumire ştiinţifică/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae) Denumire populară: Piciorul caprei Habitus. rar roşietice Ecologie: zone umede. pajişti de la câmpie până în etajul molidului (1400 m alt.) Aspecte privind cultura. tufărişuri. ramificată. cu creştere compactă Frunze:verzi. tolerează soarele. pajişti stepice. pentru o creştere corespunzătoare. coaste însorite. în funcţie de soi. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. plantă mezofilă-mezohigrofilă.

din care pornesc rădăcini numeroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. tolerează soarele. în pajişti. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. alipit tomentoase. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. oblic. durată de viaţă: plantă erbacee. durată de viaţă: plantă erbacee. cu dungi violete Ecologie: în locuri aride Răspândire: întâlnită în zona stepei. culcate sau ascendente Frunze: alipit tomentoase Flori: galbene. simplă. întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă.mezofilă. din care pornesc stoloni înrădăcinaţi la noduri Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. cu utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga salicifolia/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Habitus. înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală. mezotermă Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană. perenă Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 20-30 cm. simplă. plantă meliferă Denumire ştiinţifică/Familie: Ajuga reptans/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: vineriţă Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. tolerantă la pH şi temperatură 62 . perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. oblic. covor vegetal. în pajişti xerofile Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga genevensis/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Suliman Habitus. poate fi folosită pentru acoperirea solului. tufărişuri Aspecte privind cultura. păroasă Frunze:uşor păroase Flori: albastre (uneori roz sau albe) Ecologie: xeromezofilă . f. păroasă la vârf Flori: albastre-azurii (rar roz-pal) Ecologie: mezofilă-mezohidrofilă. bună ca specie pt. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat.Aspecte privind cultura. rar ramificată.

Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană, în pajişti, tufărişuri, margini de pădure Aspecte privind cultura, întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă; f. bună ca specie pt. covor vegetal; înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Denumire ştiinţifică / Familie: Akebia quinata/ Lardizabalaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: liană (plantă urcătoare) Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 10 m, volubilă Frunze:cu 3-5 foliole Flori: purpurii, înflorire de primăvară (IV-V) Răspândire: plantă originară din estul Asiei Aspecte privind cultura, întreţinerea:preferă locuri însorite, soluri bine drenate; nu tolerează uşor să fie deranjată; se poate înmulţi prin semănat (toana sau primăvara), prin butaşi (prelevaţi vara)

Denumire ştiinţifică / Familie: Albizia julibrissin/ Mimosaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: arbust - arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 12 m Frunze:compuse; decorative vara Flori: alb-roz, cu numeroase stamine Răspândire: specie originară din Asia de SV Aspecte privind cultura, întreţinerea: este bine a fi amplasată lângă pereţi cu orientare sudică sau vestică; necesită soare şi soluri bine drenate; în zonele mai reci se recomandă plantarea primăvara mai târziu; se înmulţeşte prin seminţe, semănate toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Alcea rosea / Malvaceae Denumire populară: Nalba de grădină Habitus, durată de viaţă: plantă erbacee, perenă Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina cărnoasă, fusiformă, ramificată Tulpina aeriană: înălţime 1-3 m, simplă, dispers-păroasă Frunze: palmate, cu 5-7 lobi, aspru-păroase Flori: solitare, purpurii, roşii, roz, albe 63

Răspândire: plantă originară din Asia Mică Aspecte privind cultura, întreţinerea: cerinţe moderate faţă de umiditate, vegetează bine pe soluri bogate, afânate, bine drenate; creşte bine în plin soare, dar suportă semiumbrirea; în staţiuni adăpostite; înmulţirea prin seminţe la sfârşitul verii sau primăvara; sensibilă la rugină. Alte utilizări: în industria alimentară – din petale se extrag coloranţi; frunzele şi florile au utilizări în medicină Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurea cyanus/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară Albăstrele Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală Caractere morfologice: Rădăcina fusiformă. Tulpina înaltă până la 100 cm, simplă sau ramificată. Frunzele liniare, cu peri mătăsoşi, alburii. Florile albastre grupate în calatidii terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – achene cu papus. Ecologie: specie xeromezo- mezofilă Răspândire: plantă cosmopolită, întâlnită în regiunea de câmpie şi deal (z. de stepă subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică/Familie: Centaurea dealbata/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară – Habitus, durată de viaţă: erbacee, perenă Caractere morfologice: Tulpina înaltă până la 100 cm, ocupă până la 60 cm în suprafaţă. Frunzele îngust-eliptice, verzi-deschis. Florile liliachiu–purpurii grupate în calatidii formate una sau mai multe pe tulpină. Răspândire: plantă cultivată Aspecte privind cultura: înmulţire prin despărţirea tufei primăvara sau toamna. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurium erythraea/Gentianaceae Denumire populară: Ţintaură Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală - bienală Caractere morfologice: Rădăcina pivotantă Tulpina înaltă de 10 – 40 cm, cu patru muchii, lipsită de peri. Frunzele bazale, dispuse în rozetă, se usucă la înflorire, cele tulpinale sunt alungit-ovate sau liniare, sesile, dispuse opus. Florile roşii,rar albe grupate în inflorescenţe terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – capsule. Ecologie: specie mezofilă, mezotermă, acidofilă, heliofilă (suportă şi umbrirea parţială) Răspândire: abundentă în fâneţe din zona de deal, margini de pădure tufărişuri (z. de stepă - subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe 64

Anexa 3 Exemple de reţete şi plante în funcţie de substraturi
Exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor Componente Scoarţă de pin:nisip Scoarţă de pin: turbă:nisip:perlit Pământ de ţelină:turbă:nisip Pământ de ţelină:turbă:perlit:aşchii de lemn dur Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de frunze:nisip Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Compost forestier:perlit Mraniţă:compost forestier Turbă:compost forestier Raport 2:1 3:2:3:1 1:1:1 1:1:1:1 1:1:1:0,3 1:0,5:0,2 1:0,8:0,2 1:1:1:0,5 3:1 1:1

Exemple de plante în funcţie de grosimea substratului: Specii/comunităţi vegetale Comunităţi cu Sedum şi muşchi Specii perene din pajişti uscate (Dianthus, Thymus, Alissum) Specii tolerante la secetă (Verbascum sp. ) Graminee, plante alpine, plante cu bulbi, rizomi (de talie mică) (Iris sp., Armeria sp.) Grosime substrat (cm) 4–6 Sistem de cultură Extensiv

5 - 10

Extensiv

Plante perene din habitate cu umiditate a solului scăzută sau medie; 10 – 20 Graminee; plante anuale; arbuşti de talie mică; subarbuşti (imp. rezistenţa la îngheţ) Arbuşti de talie medie, specii de legume, plante 20 – 50 perene, graminee Arbori foioşi sau conifere de talie mică (cultivaruri) Peste 50 cm

Semiintensiv Semiintensiv intensiv

66

and Maintenance of Plants for Green Roof Systems Significance and Use This guide addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the planting. mechanical engineering and thermal design requirements. 1. installation. 1. and maintenance of plants for green roof systems.4 This standard does not purport to address all of the safety concerns. The values given in parentheses are for information only. experienced. and acquainted with green roof technology and plants. A rooftop is an extreme environment with strong and variable wind patterns and little or no protection from the sun’s intense heat and ultraviolet radiation.06 Standard Guide for Selection. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . Scope 1.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 4 Standarde referitoare la alcătuirea acoperişurilor verzi Standarde USA 1. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of engineering aspects of the facility. 1. 2.2 This guide is applicable to both extensive and intensive green roof systems.1 This guide covers the considerations for the selection. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. Installation. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. if any. associated with its use. This guide provides general guidance only. 1. ASTM E2400 .3 The values stated in SI units are to be regarded as the standard. It is important to consult with a professional horticulturist. Such aspects may include structural design requirements. and fire and life safety requirements. green roof consultant. Selection of plant material can be crucial for success of the green roof system. or work with similar professionals that are knowledgeable.

Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. mechanical engineering and thermal design requirements.5 This procedure does not address live loads associated with construction activities. and fire and life safety requirements. fabrics. The first condition is considered the dead load of the green roof system. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. ASTM E2397 . approximated by the weight of transient water in the drainage layer. These architectural elements may include pavement. and so forth.6 This procedure does not address live loads associated with snow or wind. and plant materials. Components that are typically encountered in green roof systems include: membranes. Scope 1. Such aspects may include structural design requirements. 1. granular drainage media. 1. is considered a live load. 1. and (2) weight when rainfall or irrigation is actively occurring and the drainage layer is completely filled with water. The difference in weight between the first and second conditions. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2396 Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [FallingHead Method] for Green Roof Systems E2398 Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems E2399 Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions .1 This practice covers a standardized procedure for predicting the system weight of a green roof system.3 This procedure also addresses the weight of the green roof system under two conditions: (1) weight under drained conditions after new water additions by rainfall or irrigation have ceased (this includes the weight of retained water and captured water). insulation materials. and masonry. cover/recover boards. growth media. walls. 1. 2. synthetic reinforcing layers. 1.4 This procedure does not address point or line loads associated with architectural elements that are not essential components of a particular green roof system.7 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. 1. non-absorptive plastic sheet components.2 The procedure addresses the loads associated with green roof systems. metallic layers.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2. 1.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems Significance and Use This practice addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the dead load and transient water live load of the entire system. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. geocomposite drain layers.

1. if any. 1. Existing methods for measuring the capillary-moisture relationship for soils (Test Method D 2325) rely on sample preparation procedures (Test Methods D 698) that are not consistent with the conditions associated with the placement of green roof media materials. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. ASTM E2399 . 1. the maximum media water retention has been shown to be a useful indicator of the moisture retention properties of green roof media. 1. Furthermore. 1. and permit direct comparisons to be made between different media materials.1 This test method covers a procedure for determining the maximum media density for purposes of estimating the maximum dead load for green roof assemblies. associated with its use. It also provides a method for estimating the lower limit for the water permeability of the in-place media. The value of this test method to the green roof designer is that it provides an objective measure of maximum probable media density (under drained conditions) for estimating structural loads. This procedure is intended to provide a reproducible laboratory procedure for predicting the maximum media density.3 The maximum media density and associated moisture content measured in this procedure applies to drained conditions near the saturation point. moisture will drain gradually from the media following a hydration cycle. moisture content.4 The test method is intended to emulate vertical percolation rates for water in green roofs. Referenced Documents ASTM Standards D698 Test Methods for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using Standard Effort (12 400 ft-lbf/ft3 (600 kN-m/m3)) E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions F1647 Test Methods for Organic Matter Content of Putting Green and Sports Turf Root Zone Mixes . Scope 1. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems Significance and Use This test method describes simple laboratory methods that provide reproduceable measurements of critical media properties.2 This procedure is suitable for green roof media that contain no more than 30% organic material as measured using the loss on ignition procedure Test Methods F 1647. The method also provides a measure of the moisture content and the water permeability measured at the maximum media density.5 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. This latter value is important when considering drainage conditions in green roofs.6 This standard does not purport to address all of the safety concerns. Method A. 2. and water permeability under conditions that more closely replicate field conditions on green roofs.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 3. The maximum media density measured in this procedure approaches the density at the theoretical saturation point. The density of mixed media materials will vary depending on the degree to which they are subjected to compaction and the length of time that the material is allowed to hydrate and subsequently drain. 1. Finally.

associated with its use.1 Water capture is also useful in assessing irrigation requirements for green roof designs. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2397 Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions . ASTM E2398 .1 This test method covers the determination of the water and media retention of synthetic drains layers used in green roof systems. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. and fire and life safety requirements.1. if any. 5. 1. Examples include shaped plastic membranes and closed-cell plastic foam boards 1. Scope 1. 5. 1. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard.1 Accurate information about the water and media holding capacity of geocomposite drain layers is essential to predict dead load for green roof systems. mechanical engineering and thermal design requirements.2 This standard is applicable to geocomposite drain layers that retain water and media in cup-like receptacles on their upper surface.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems Significance and Use Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility.2. 1.2 Information about the unit media retention volume is required to predict the quantity of material that will be required to construct a green roof with a specified total thickness.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. 5. Such aspects may include structural design requirements.2. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to one another.3 This standard does not apply to products manufactured from water-absorptive materials. 2.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. 1.

associated with its use.2 This test method is intended to provide water permeability data that is relevant to this design condition that is characterized by horizontal flow under low-head. 1. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions .1 Water permeability of coarse materials is highly influenced by the head conditions under which it is measured. if any. 1.1. 1. and fire and life safety requirements.2 This test method addresses water permeability under the low-head conditions that typify horizontal flow in green roof applications. 1. coarse materials are frequently used to create drainage zones for percolated rainfall. 5. This will also allow the performance of granular drainage layers in green roof systems to be compared directly to alternative components. 2.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard.3 This test method is suitable for coarse-grained materials with 100 % of the material retained on the U.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. It is not suitable for finer-grained materials.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 ASTM E2396 . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. mechanical engineering and thermal design requirements.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Significance and Use This test method addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the water permeability of the drainage media. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. Scope 1.S. such as geocomposite drain layers. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard.1 This test method covers a procedure for determining the water permeability of coarse granular materials used in the drainage layers of green roof systems.25 mm) sieve. 5.1. #8 (2. 1. In green roofs. Such aspects may include structural design requirements.

Este realizată dintr-un filtru geotextil din poliester dublat de o reţea neregulată de fire de nylon. asigurând prin uşoara ventilare performanţa termică estimată a stratului de polistiren extrudat. Documentaţie Barret Roofs 73 .Anexa 5 Exemplificări de straturi preluate din documentaţia bibliografică Straturi filtrante Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Oldroyd Strat de aerare (specific pentru alcătuirea inversă) Îndepărtează umiditatea stegnantă pe termoizolaţie.

drenare. retenţie de apă. Documentaţie Barret Roofs Documentaţie ABG Plăci drenante realizate din polietilenă de înaltă densitate reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder 74 . protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă. “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.Straturi drenante Strat drenant din fibre reciclate de polietilenă. barieră contra rădăcinilor. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Documentaţie Barret Roofs Sistem complex care asigură simultan filtrare.

cu geotextil inclus Documentaţie Beco-Bermüller 75 .Documentaţie Flag-Soprema Strat realizat din polipropilenă de înaltă densitate Documentaţie Oldroyd Strat realizat din fulgi expandaţi de polietilenă.

recomandat la pante sub 600 www. Asigură penetrarea rădăcinilor. Documentaţie Barret Roofs Strat biodegradabil de reducere a eroziunii Documentaţie Conwed Plastics Strat realizat din filamente de polipropilenă.geosyntheticsworld. pătrunderea apei şi luminii la plante şi împiedică alunecarea substratului până la stabilizarea acestuia cu rădăcinile mediului vegetal.com 76 .Protecţii împotriva eroziunii substratului Strat realizat din polipropilenă reciclată.

Strat de stabilizare a substratului (de reducere a eroziunii) din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) reciclată www.com/photos/ 7998285@N08/483912610 77 .com flickr.celltekdirect.

com.edu/ blogs/goinggreen magellanarchitects.wordpress.Bariere contra rădăcinilor Barieră contra rădăcinilor din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) 1mm grosime allstakesupply.au/ media/Product/ Barieră contra rădăcinilor din polietilenă 30mm news.haverford.com 78 .

se prevăd dispozitive unidirecţionale montate pe reţele de myecohomeblog. cu dimensiunile 540 x 540 mm şi înălţimea de 100 mm.Dispozitive anti-alunecare Pentru acoperişuri cu panta protecţie anti-eroziune.450 se prevăd dispozitive bidirecţionale montate pe saltele de drenaj Documentaţie Flag-Soprema Pentru acoperişuri cu panta sub 350 există sistemul de “Georaster”. care poate susţine vegetaţie înaltă de 12cm Documentaţie ZinCo Pentru acoperişuri în pantă cu formă curbă există produse dedicate pentru asigurarea stabilităţii Documentaţie ZinCo 79 .com/ category/roof/ Pentru acoperişuri cu panta cuprinsă între 150 .

strat filtrant. substrat.Sisteme prefabricate cu alcătuire completă. barieră contra rădăcinilor Documentaţie AXTER 80 . strat drenant. care se aşează peste hidroizolaţia protejată cu un strat de separare-protecţie: − − − − − strat vegetal.

În această soluŃie termoizolaŃia se realizează exclusiv din plăci de polistiren extrudat. pentru a nu se diminua performanŃele termice ale stratului de polistiren. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 6 informativă detalii de alcătuire (este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de producătorii de sisteme de acoperişuri verzi) A. Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. Peste ele se prevede un strat de aerare (a se vedea Anexa 5) cu rol de îndepărtare a umidităŃii din alcătuirea substratului. 81 . detalii de câmp terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire inversă (hidroizolaŃie cu rol şi de barieră contra vaporilor şi termoizolaŃie cu rol şi de protecŃie a hidroizolaŃiei).

În cazul şapelor armate este obligatorie prevederea unui strat de difuziedecompresiune-compensare 1 peste şapă. permiŃând astfel compensarea mişcării acesteia faŃă de suport 1 82 . În funcŃie de tipul termoizolaŃiei (rezistentă mecanic. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. pentru eliminarea vaporilor din spaŃiul dintre bariera contra vaporilor şi hidroizolaŃie. al cărei strat de protecŃie este reprezentat de terasa–grădină. Insistăm în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în această poziŃie specifică. prezentăm o alcătuire completă de învelitoare termo-hidroizolată. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Deşi nu face obiectul prezentului Ghid. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.şi realizează o separare între straturile de sub hidroizolaŃie şi hidroizolaŃie. elastică sau compresibilă) şapa poate fi simplă sau armată (este armată în cazul termoizolaŃiilor compresibile). care este mai expusă acŃiunii agenŃilor de mediu. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. stratul de difuzie mai îndeplineşte şi alte funcŃiuni: realizează o echilibrare a presiunii vaporilor de apă între interior şi exterior – decompresiune .

83 . Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. În cazul utilizării acestor produse din materiale plastice. Acesta s-ar mai putea prevedea dacă structura termo-hidroizolantă se realizează în anotimp ploios sau dacă se estimează că în următorul sezon rece clădirea nu va fi încălzită. pentru eliminarea în exterior a umidităŃii de construcŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Stratul de difuzie de sub bariera contra vaporilor se prevede întotdeauna dacă umiditatea relativă a aerului interior este >60% şi întotdeauna peste betoane de pantă. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor şi un strat de aerare în acelaşi timp. de tip „cofraj de ouă” nu este nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei şi de conducere spre dispozitivele de scurgere. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibilă dar trebuie avută în vedere provenienŃa materialului granular. 84 . dat fiind că pietrişul de râu trebuie spălat (seminŃele purtate de vânt pot încolŃi şi apare vegetaŃie acolo unde nu este recomandat) iar produsele pe bază de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.

se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu termoizolaŃia sub betonul de pantă alcătuire posibilă în cazul plăcilor termoizolante compresibile sau – nearmând stratul de beton de pantă – în cazul plăcilor termoizolante rezistente de mari dimensiuni Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. 85 .

dat fiind suportul (astereala) realizat din material putrescibil. substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu alcătuire ventilată alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. cu substrat cu grosime mică. De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Se recomandă prevederea explicită a barierei contra rădăcinilor şi posibil şi a stratului de aerare. 86 . Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. strat filtrant. FuncŃiunea de eliminare a eventualei umidităŃi stagnante pe hidroizolaŃie se poate realiza şi dacă elementul de drenare are faŃa inferioară riflată. În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5). strat drenant.

87 . Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. strat filtrant. Panta versantului este. cu substrat cu grosime mică. substrat. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură din lemn. >150 Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. în cazul de faŃă. strat drenant. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Peste substrat se prevede o reŃea anti-alunecare (antieroziune) cu rolul stabilizării substratului pe versant pe perioada consolidării stratului de vegetaŃie (a se vedea şi Anexa 5).

pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură metalică Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. 88 . strat filtrant. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. cu substrat cu grosime mică. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. strat drenant. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.

cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe atic. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. de minimum 50cm.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 B. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. din considerente de securitate la incendiu. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. 89 . Perimetral se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm). racordare cu aticul Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător.

Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. de minimum 50cm. Perimetral se prevede un strat de pietriş spălat (32/64mm) sau dale prefabricate. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. din considerente de securitate la incendiu. 90 .

pentru a nu întrerupe continuitatea suprafeŃei de vegetaŃie. de minimum 50cm. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. dată fiind nevoia de racordare a straturilor atât la dispozitivele de scurgere a apelor pluviale cât şi la atic. Perimetral se prevede un strat de pietriş (spălat) sau dale prefabricate. SoluŃia are dezavantajul că necesită o manoperă foarte corectă. din considerente de securitate la incendiu. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. 91 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Există posibilitatea colectării apelor pluviale în zona din apropierea aticului.

existând posibilitatea fizică de racordare a straturilor în mod corect. Este obligatoriu ca toate accesoriile să fie achiziŃionate de la aceeaşi firmă producătoare de sisteme de acoperişuri verzi.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport metalic Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic. pentru a nu exista incompatibilităŃi între componente. Dispozitivele de scurgere a apelor pluviale au dimensiunile corespunzătoare pentru ca faŃa capacului să ajungă la faŃa stratului drenant. 92 . rezolvarea este (probabil) mai sigură.

îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. racordarea cu un perete supraînălŃat Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). 93 . Perimetral se prevede un strat de pietriş (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 C. de minimum 50cm. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. din considerente de securitate la incendiu. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie.

HidroizolaŃia care se ridică pe perete trebuie să fie rezistentă la acŃiunea radiaŃiilor UV şi a IR. realizată cu dale prefabricate montate uscat. Perimetral se prevede o suprafaŃă de minimum 50cm. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). În loc de agrafa şi protecŃia metalică se pot prevedea alte sisteme pentru protecŃia straturilor care se ridică pe perete (elemente prefabricate încastrate. sau trebuie protejată corespunzător.a. 94 . reborduri turnate ş. din considerente de securitate la incendiu. Între dalele prefabricate şi hidroizolaŃie trebuie prevăzut un rost de mişcare de minimum 20mm.) Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului.

stratul filtrant ridicându-se corespunzător pe perete. straturile de difuzie. bariera contra rădăcinilor. Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare. 95 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din tablă cutată Între structura metalică şi elementul prefabricat de faŃadă există un rost de dilatare care va fi tratat corespunzător. hidroizolaŃia. termoizolaŃia.

Acelaşi lucru este valabil pentru straturile care constituie structura „verde”: stratul drenant trebuie să fie uşor şi – preferabil – să includă şi alte funcŃiuni: barieră contra rădăcinilor. suport pentru substrat. 96 . Tipul de acoperiş verde pe care îl suportă rezonabil din punct de vedere tehnic şi economic planşeul din lemn este acoperişul în sistem extensiv.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe planşeu din lemn Fiind o structură „uşoară” este necesar ca şi structura termo-hidroizolantă să fie uşoară. adică termoizolaŃia trebuie să fie eficientă (ca să nu fie nevoie de o grosime mare pentru asigurarea performanŃei termice corespunzătoare) şi uşoară. retenŃie de apă. strat filtrant.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare cu un perete supraînălŃat. Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu. 97 . HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Acoperiş verde de tip extensiv. de minim 50cm. este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor două sisteme constructive. perpendicular pe pantă Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul prezentat). pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat. Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului.

sau pe balast dacă stratul filtrant se ridică până imediat sub cota finitului pardoselii. 98 . cu scurgere exterioară În cazul alcătuirilor cu scurgere exterioară. cu perforaŃii. Racordări marginale Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 D. Dalele prefabricate (dacă există) se montează pe pietriş spălat. pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab. pentru a împiedica înfundarea jgheabului cu nisip. se prevede marginal un profil perimetral de scurgere a apei.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde la construcŃie subsol Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală. ele ridicându-se până la limita superioară a substratului 99 .

Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. 100 . Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. relaŃia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii (terase grădină semi-intensive sau intensive) Terasă grădină intensivă – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.

eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. 101 .

împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. Pardoseala supraînălŃată se prevede numai dacă pe terasa grădină respectivă este avută în vedere o o circulaŃie uşoară. nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. 102 . indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin.

103 . peste care se prevede şapă armată.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 RelaŃia terasă grădină – loc de joacă pentru copii ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. strat drenant. Se asigură continuitatea straturilor definitorii ale alcătuirii „verzi”: barieră contra rădăcinilor. Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevăzut substratul pentru vegetaŃie. ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. fiind legat exclusiv de acesta.

relaŃia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare) În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. pentru împiedicarea pătrunderii particulelor fine din substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. sau… (a se vedea detaliul următor) Fiind vorba despre o alcătuire termo-hidroizolată inversă. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfăşurat în strat filtrant. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. evidenŃiem prevederea stratului de aerare peste termoizolaŃie. 104 .

hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea Anexa 5) 105 . cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2.

cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 5. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului sau de natură calcaroasă) 106 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 4. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 6.

hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial se recomandă să fie înglobat într-un strat drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) 107 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2.

108 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finită a teraseigrădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului.

pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200. zona dedicată jgheabului mascat de pazie fiind rezolvată prin racordarea pe verticală a hidroizolaŃiei şi barierei contra rădăcinilor (ridicată minimum 15cm peste nivelul stratului drenant) şi prin prevederea protecŃiei granulare (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar) Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu. 109 . la pante mai mari existând pericolul alunecării pietrişului.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Se pot prevedea receptori pluviali protejaŃi cu grile parafrunzar şi la poala învelitorii.

Între dezavantajele acestei rezolvări (cu lanŃ) am putea menŃiona faptul că în cazul ploilor torenŃiale lanŃul probabil nu va face faŃă debitului de apă.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 O rezolvare uşor diferită (din punct de vedere al rezolvării poziŃiei dispozitivului receptor de ape pluviale şi încadrare a sa în geometria poalei streşinii şi de relaŃie cu pazia) este cea în care apa se scurge din receptor pe un lanŃ. 110 . Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România.

din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 111 . de minim 50cm. peste care se prevede şapă armată. ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. Străpungeri prin învelitorile verzi Străpungere prin structura din beton armat ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 F. Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului.

este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 112 . de minim 50cm. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura din lemn HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea.

Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 113 . este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura metalică HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. de minim 50cm.

în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci prefabricate minerale). care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. peste care se aplică substratul. Rosturi în câmpul învelitorii verzi Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori) Din punct de vedere al alcătuirii verzi.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 G. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5) . 114 .

Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). 115 . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi.

Din punct de vedere al alcătuirii verzi. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. Această variantă este mai avantajoasă decât cele precedente din punct de vedere al îndepărtării apei din zona rostului. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plăci prefabricate minerale).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori). 116 . Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). peste care se aplică substratul.

care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). 117 . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente. Acoperirea rostului poate avea un capac parafrunzar la cota finită a terasei-grădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv).

La panta ≥ 200 prevederea unei reŃele (grile) bidirecŃionale pentru stabilizarea versantului este esenŃială. 118 . Astfel stratul drenant este realizat din plăci din materiale plastice care asigură simultan şi funcŃiunea de strat de retenŃie a apei şi de barieră contra rădăcinilor. de separare.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rost între două clădiri cu structura din lemn Suportul (planşeul din lemn) fiind elastic. Şarpanta din lemn fiind o alcătuire uşoară este necesar ca şi alcătuirea termohidroizolantă să fie uşoară şi să răspundă cerinŃelor de izolare termică şi de asemenea ca alcătuirea „verde” să fie uşoară. De jur împrejurul rostului se realizează stratul drenant din pietriş spălat sau pietriş mărgăritar (32/64mm). Tipul de acoperiş verde recomandat pentru construcŃiile cu şarpantă din lemn este acoperişul de tip extensiv. de minimum 50cm. Se poate prevedea peste substrat şi o reŃea contra eroziunii substratului versantului. este necesar ca sub bariera contra vaporilor să se prevadă un strat flotant. care permite mişcarea suportului (astereala) fără ca această mişcare să inducă tensiuni (întindere. rupere) în bariera contra vaporilor.

Din punct de vedere al rezolvării acoperişului verde nu există elemente de noutate faŃă de cele prezentate anterior. 119 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare între o structură metalică şi una din beton armat.

Racord la luminator HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se racordează la luminator. date fiind problemele de etanşare împotriva apei care curge de pe luminator. straturile de difuziune şi bariera contra vaporilor nu se ridică pe verticală. Straturile de difuzie se ridică.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 H. cu lăŃime de minimum 50cm. Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita finitului substratului. De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietriş de râu spălat sau de pietriş mărgăritar (32/64mm). 120 . Dacă se aerisesc prin alte părŃi sau prin deflectoare. având bariera contra vaporilor ca strat de separare între ele. numai dacă se aerisesc în dreptul racordării la luminator. ceea ce este puŃin probabil.

Racordare cu fereastră 121 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 I.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 J. Racordare cu ferestre de mansardă 122 .

Rezolvări la streaşină Streaşină de timpan Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată. poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 K. cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 123 .

cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 124 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată. poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300. 125 .

protejate împotriva colmatării prin înfăşurare în strat filtrant. 126 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 L. Coame Asigurarea preluării apelor pluviale se face prin jgheaburi / canale de scurgere şi direcŃionare către jgheabul de poală sau burlan. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. Se va avea în vedere direcŃia vântului dominant înainte de începerea montării membranelor şi se va lucra Ńinând cont de acest aspect. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

127

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate, în cutii care asigură drenaj, retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor

128

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

M. Dolii

La pante ≥ 150 se utilizează reŃele din Ńesături (a se vedea Anexa 5) pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar).

129

La pante ≥ 200 se utilizează reŃele uni sau bidirecŃionale pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie. 130 . în cutii care asigură drenaj. la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate. retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor. îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar).

C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor STANDARDE ŞI NORMATIVE STRĂINE SPRI’s Fire Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana SPRI’s Wind Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana Guideline for the Planning.. Execution and Upkeep of Green-Roof Sites – norma germana 131 . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton NP 064-2002 Ghid privind proiectarea. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri. execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice GP 114-2006 Ghid privind proiectarea. execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .in situ” GP 0001-1996 Protecţia la zgomot. REGLEMENTĂRI TEHNICE ROMÂNEŞTI NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri GP 112-2004 Ghid privind proiectarea.BIBLIOGRAFIE A. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.

Liu Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas K. contract NRCC-46737 Goya Ngan Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design Dr Raelene Mibus. Ontario Association of Architects. Installation.- ASTM E2400 . Chris & Kuhn. editia 2004 The globalised green roof market of the future: trends and challenges. Snodgrass . Monica: "Design Guidelines for Green Roofs". 65. în Conferinţa Greening Rooftops for Sustainable Communities. Melbourne. Melbourne. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems ASTM E2397 . Steven.06 Standard Guide for Selection. editia 2009 Bringing Nature Back to Town. Liu & A. Green roofs in the changing Australian landscape. Poster presentation for International Landcare Conference. Callaghan. C. Sept.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems ASTM E2398 .05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems ASTM E2399 .05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Peck. Monica: "Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Canada" Canada Mortgage and Housing Corporation.Green Roof Plants: A Resource and Planting Guide Nigel Dunnett . 2005 Brad Bass. October 2006 Congresul International Green Roofs. Australia. sept 2008 Maureen Connelly. in Report on the Environmental Benefits and Costs of Green Roof Technology for the City of Toronto B Baskaran & K. CERCETĂRI INTERNAŢIONALE Survey of types of green roofs and their standards.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems ASTM E2396 .Planting Green Roofs and Living Walls 132 . CĂRŢI E. Sound Transmission Loss on Green Roofs. Murray Hodgson. Steven & Kuhn. Baltimore 2008 C.Y. Peck. Congresul International Green Roofs. Baskaran Using Garden Roof Systems to Achieve Sustainable Building Envelopes in Construction Technology Update No. Conferinta Internationala SB08 World Sustainable Building Conference. March 1999 B. Bas Baskaran Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas. în National Research Institute of Canada.

de/ http://www.php http://www.toronto.htm http://www. Ed.- IHS BRE .co.html http://www. Ceres.grundach.com/pdfs/newslinks-803_construction_specifier.livingroofs.gruendachexperte-krupka.com/ http://www. WEBOGRAFIE http://www.greenroofs.Green Roof Pocket Guide Technical Manual Design for lifestyle and the future.com/ http://www.hydrotechusa. Design.gc.nrc-cnrc.at/front_content. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed.Roof Gardens: History.eu/verband/fachbei/fa01_englisch.Curs Finisaj 2.zinco-greenroof. Fitocenologia şi Fitogeografia României Petrovici.Mincu" Bucureşti.greenroofs.uk/ http://www.austrotherm.bakor.com/ http://www.com/garden-roof. Bucureşti. 2003 Ciocârlan V.php http://www.org/ http://www.wbdg.Green Roofs and Facades Steven L. Osmundson . MANUALE Alexandru Stan . IAIM IGRA (International Green Roof Association) . Universitară "I.com/EN/greenroof_systems/index.igra-world.alumasc.html http://horticulture.htm http://www.apexgreenroofs.amann-dachmarke.ca/greenroofs/pdf/chapter3.ca/eng/ibp/irc/ctus/ctus-n65. Australia's guide to environmentally sustainable homes Technical Guide to Stainless Steel Roofing Greenroof brochure Sika Sopranature – Soprema Technical Guide The ultimate Eco-Friendly Roof from ICB Diadem E. Flora ilustrată a României.de/de/bauder-deutschland. R.php?d=8047 http://www. ed.psu.com/products/index. 2009.hydrotechusa.html http://www.abg-geosynthetics.org/ccb/browse_doc.pdf http://www.uk/ http://www.co. and Construction (Norton Books for Architects & Designers) William McDonough .Green Roofs: Ecological Design And Construction Green Roof Waterproofing and Drainage 301 course manual Eberhard Schunck et al .edu/cms/greenroofcenter/ http://www. Cantor .pdf http://www. Birkhauser. 2007 D.efb-greenroof.bauder.at/ http://www.com/index. Ivan Doina.Roof Construction Manual.Green Roofs in Sustainable Landscape Design Theodore H.barrettroofs.com/index.html 133 .axter.asp http://www.com/ http://www.org http://www. 1989.

com/ http://www.com/en/index.cetco.roofmeadow.com/ http://www.sarnafilus.html http://www.uk/pages/default.de/ http://www.buildinglogics.co.de/index.com/ http://www.tremcoinc.- http://www.php http://www.de/ http://www.com/ http://www.aspx http://www.liveroof.com/en/ http://www.binne.vedag.cfm http://www.com/ http://www.alkorproof.georgboerner.bauder.icopal.ritter-online.soprema.jsp http://www.de/ http://www.trelleborg.de/auswahl.derbigum.us/ http://www.de/ http://www.colbond-geosynthetics.eternit.php http://www.com/ 134 .co.puren.de/index.foamglas.mulehide.protan.sky-garden.uk/ http://www.greentechitm.de/ http://www.conservationtechnology.optigreen.de/ http://www.asp http://www.de/_site/de http://www.uk/ http://www.de/ http://www.com/index.fibertite.at/index_roofing http://www.xeroflora.safeguardeurope.com/index.php http://www.com/bmg/Home.com/index.com/ http://ecoroofseverywhere.html http://www.uk/index.dow.uk/ http://www.co.ikogreen.carlisle-syntec.zinco-greenroof.co.mogat-werke.optigruen.com/index.aspx http://www.com/northamericahome.com/ http://www.co.com/ http://www.uk/web/ http://www.asp http://www.com/index.com/ http://www.html http://www.firestonebpco.fbb.uk/ http://beco-bermueller.langley.flag-soprema.hasseundsohn.co.sarnafil.fdt.de/ http://www.co.siplast.com/ http://www.com http://www.de/ http://www.gruenes-dach.com/ http://www.aspx http://www.com http://www.html http://www.com/chooselang.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful