PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE Contract 440/22.12.2009 (nr.

UAUIM-CCPEC 24/2009) Redactarea 1 Iulie 2010

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI MDRT DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII

PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
Redactarea I

Elaborat de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Colaborator: INCERC Bucureşti

Preşedinte, Manager General: Şef de proiect:

prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de: DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T. Director general: Responsabil lucrare MDRT: ing. Cristian Paul STAMATIADE ing. Carmen BĂLAN

Elaboratori:
prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija prof. dr. ing. Radu Petrovici conf. dr. ing. Mihaela Georgescu drd. arh. Dan Mihai arh. Eugen Popescu (colaborare la capitolele 2, 3, 4)

Consultant pentru cerinŃa “Securitate la incendiu”:
arh. Nina Munteanu

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 1.7 1. extensive b. precum şi la proiectele de reabilitare a acoperişurilor clădirilor existente Prevederile prezentului ghid se adresează: .1 1.1.5 1.) Învelitorile cu plante amplasate în ghivece. fâneţe.2 Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul ghid detaliază condiţiile şi măsurile specifice necesare pentru proiectarea acoperişurilor verzi. pajişti. păduri etc.elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie .1. intensive Prevederile prezentului ghid vor fi aplicate la proiectele noi acoperişuri verzi. culturi. în pantă şi detaliază principiile de alcătuire pentru terasele verzi a. jardiniere sau în alte recipiente aşezate pe învelitoare nu fac obiectul prezentului ghid.1.1. antreprenori) .1 1. 1.1.verificatorilor de proiecte şi experţilor tehnici atestaţi potrivit prevederilor Legii 10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007 . Prevederile prezentului ghid se referă la alcătuirile amplasate deasupra sistemului hidroizolant.executanţilor (constructori.1. 1.1. la clădiri noi şi la clădiri existente Ghidul furnizează informaţii pentru proiectarea.1. execuţia şi întreţinerea acoperişurilor verzi a. semiextensive c.2) şi cele ale prezentului ghid.organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul construcţiilor La realizarea acoperişurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementările tehnice specifice domeniului (conf. plane b.8 1 .3 1. reprezentând unul din sistemele de protecţie a acestuia Ghidul nu se aplică alcătuirilor specifice pentru terenuri sportive sau suprafeţelor acoperite cu vegetaţie cu rol agricol (livezi.6 1.4 1.

execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri . Terminologie Acoperiş Subansamblu care delimitează construcţia la partea superioară. care formează în acelaşi timp şi închiderea la partea superioară a clădirii Acoperiş în pantă Tip particular de acoperiş cu versanţi cu panta minimă de 8% (8mm/1m) Acoperiş verde Acoperiş pe care este prevăzută în mod deliberat.NP 064-2002 Ghid privind proiectarea. cuprinzând straturi de închidere şi protecţie a clădirii împotriva agenţilor exteriori.P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative 3. Referinţe normative principale .C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2.GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit .GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. prin proiect. vegetaţie (sinonim cu acoperiş vegetalizat) Învelitoare (terasă) Tip particular de acoperiş cu panta versanţilor de grădină maxim 8% (8mm/1m) 2 .. .C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri .in situ” .GP 0001-1996 Protecţia la zgomot.P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor Posibile referinţe de corelare ulterioară .P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale .GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton . execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri .NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS .NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor .C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor . execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice . Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic .C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie .GP 114-2006 Ghid privind proiectarea.C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor . precum şi dispozitivele de susţinere a acestor straturi Învelitoare Element de protecţie împotriva apelor meteorice (în principal).NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.

El este aplicat pe suprafaţa solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării şi pentru a împiedica creşterea buruienilor. previne infiltraţiile care favorizează eroziunea solului şi împiedică îngheţarea suprafeţei solului 1 . Învelitoare grădină Tip de învelitoare grădină (terasă grădină) în care intensivă plantele – ierburi. frunze. substanţele nutritive necesare plantelor.wikipedia. copaci. arbuşti. Stratul de pământ în care se plantează. Acoperiş brun Tip specific de acoperiş verde în care se replică habitatul natural de mediu stâncos (amestec de pietriş şi vegetaţie. continuă şi omogenă de (conf. anuale sau perene – sunt plantate urmărind aceleaşi condiţii (specifice) de plantare ca şi pe suprafaţa pământului. asemănător celui natural) Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care semi-extensiv plantele (ierburi. resturi vegetale. mulci Prin mulci (din engleză mulch) se înţelege un strat de materie organică cum ar fi paie. rumeguş etc.org/wiki/Mulci 3 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care nu este necesară luarea unor măsuri speciale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. îngrăşăminte). tufe. Ele sunt ierburi. Tipurile de plante specifice teraselor grădină extensive sunt nepretenţioase şi se dezvoltă rapid. Mulciul poate asigura. 1 http://ro. de asemenea. aceste plante sunt adaptate unor condiţii extreme de mediu. asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ mic. are caracteristici speciale şi grosime considerabilă Hidroizolaţie structura etanşă. NP 040 – protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie 2002) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale a mediului. Tipul de plante necesită o grosime mai mare de pământ decât în cazul învelitorilor extensive. plante perene) necesită luarea unor măsuri reduse pentru întreţinere (udare. prin descompunere. plante suculente. unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi. tufe. muşchi. Condiţiile de creştere şi dezvoltare sunt particulare şi aceste tipuri de plante necesită îngrijire (udare regulată şi fertilizare corespunzătoare).

strat drenant .stratul vegetal . de exemplu: plăci din betoane uşoare.1. 4.a. de exemplu: polistiren expandat sau extrudat. . Notă: Elemente generale de proiectare a acoperişurilor verzi Prezenta reglementare nu analizează în totalitate alcătuirile învelitorii sau cele termo-hidro-izolante ci numai acele tipuri de protecţie a învelitorii sau a hidroizolaţiei.1.strat filtrant . beton. ceramică.bariera contra rădăcinilor 4. Pentru o analiză completă a alcătuirilor se utilizează NP 069-2002 “Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” Din punct de vedere al alcătuirii generale a acoperişurilor verzi se mai pot face următoarele aprecieri generale: Elementul suport al alcătuirii termo-hidro-izolante poate fi realizat din beton armat. respectiv NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea. metal.4. sub formă de membrane (monostrat sau bistrat.a .plăci rezistente. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”.1. 4. 4 .1.1. 4.plăci semirezistente (elastice). sticlă spongioasă ş. cu strat de armare) sau pelicule aplicate in situ. care reprezintă învelitori verzi.2. ca protecţie a acesteia) sunt următoarele: . metal (platelaje diverse din tablă cutată) Termoizolaţiile care pot fi utilizate în alcătuirile termo-hidro-izolante sunt plăci din următoarele categorii: . poliuretan rigid.1.1. Învelitorile care reprezintă suportul straturilor vegetale pot fi din lemn. plăci super-rigide de vată minerală (densitate mai mare de 100kg/mc) ş. fibrociment.2.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. 4.3. BCA.substraturile vegetale .5. Straturile specifice ale alcătuirilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaţiei. 4.plăci moi. plută aglomerată. 4. Tipurile de învelitori verzi pot fi clasificate în funcţie de tipul de vegetaţie şi de grosimea implicită a substratului de creştere a acesteia. lemn (planşee din lemn). de exemplu: plăci „rigide” din vată minerală (densitate mai mică de 100kg/mc) Hidroizolaţiile care se utilizează pot fi bituminoase sau polimerice. Este esenţial ca hidroizolaţiile să fie realizate din materiale de bună calitate şi să fie puse în operă corect. dat fiind că intervenţiile în cazul în care apar infiltraţii de apă în interiorul clădirii sunt cu atât mai anevoioase cu cât alcătuirea de terasă-grădină este mai groasă.

probabil. precipitaţii: 500 – 1400 mm Un factor important în proiectarea acoperişurilor verzi îl reprezintă climatul Se consideră că beneficiile economice.50C. IAIM 1989 5. ierni reci – veri călduroase. cele estetice sunt mai mari în climate mai aride. arh.secete de vară foarte frecvente − Sud – europeană(în S.europeană (în Podişul Moldovei): . V ţării) : climat potrivit de umed veri calde. ierni mai puţin reci.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Prof. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi Vegetaţia României (a se vedea Anexa 1) este determinată de : situarea geografică relief climat Corespunzător poziţiei geografice.variaţii termice mai mici − Est . Caracteristicile climatului impune selecţia speciilor de plante: 5 .2. de mediu şi. precipitaţii: 400 – 600 mm/an. Curs Finisaj 2. Alexandru Stan.climat mai umed . există următoarele generale ale climei temperate: temperatura medie: 8 – 100C. secetoase caracteristici variante regionale climatice − Central – europeană (În NV şi centrul ţării): . cu schimbare rapidă a climatului pe altitudine: temperatură: 8-10 → .climat uscat . cu frecvente perioade de dezgheţ − Teritoriul carpatic – climat de nuanţă central – europeană.

Aceste tipuri de alcătuiri necesită o îngrijire permanentă. suculente şi muşchi. bulbi. Obiectivul utilizării unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de creştere a vegetaţiei în mod natural. tufe şi chiar plante lemnoase. Nu se importă plante din alte regiuni geografice. în afara rezistenţei la umiditatea scăzută. Acest strat este diferit. utilizarea unor anumite specii de plante să necesite fie udare fie fertilizare periodică. Tabelele 3 – 5 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri semi-extensive. În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreţinere. tufe. semi-extensiv. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv (sau semi-intensiv. Ca urmare. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale. în funcţie de tipul de acoperiş verde: extensiv. urmărindu-se un anumit efect estetic. − în cele cu alternanţă de sezoane umede şi uscate – plante care să suporte aceste variaţii 5.1. acoperişul având un caracter „natural”. Tabelele 1 – 3 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri extensive. cu condiţia să se ia măsuri de protecţie a hidroizolaţiei din faza de proiectare 2 . Există totuşi situaţii în care. plante perene. arbuşti. În cazul substratului mai gros de 10cm. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip intensiv este formată în principal din ierburi. mai ales acolo unde protecţia hidroizolaţiei este realizată din pietriş de râu care nu a fost în prealabil spălat. plante perene. la altitudini ridicate). adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci. rizomi. − în cele reci – rezistenţa la îngheţ. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi. bulbi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − în climate aride – rezistenţa la secetă. grosimea substraturilor creşte considerabil. Stratul vegetal. ambii termeni pot fi utilizaţi) nu presupune măsuri speciale pentru întreţinerea plantelor. Utilizarea acestor plante se poate face în combinaţie cu pietriş. prin udare şi fertilizare. rosturi. Implicit condiţiile impuse asupra structurii acoperişului (şi implicit a clădirii) sunt importante. se discută de sisteme semi-intensive (semi-extensive) şi intensive şi plantele pot fi alese şi după alte criterii. intensiv. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip semi-extensiv este formată în principal din ierburi. 2 6 . Grosimea substratului este minimum 10cm. Grosimea substratului variază în funcţie de plantele utilizate. mergând până la respectarea aceloraşi principii ca în cazul plantării pe sol. Unele specii de plante pot să necesite fie udare fie fertilizare periodică. rizomi. în munte. Gama de posibilităţi de expresie este foarte mare. arbuşti. Plantele cresc oricum în crăpături.

bulbotuberculi etc. insolaţia puternică . specii puţin rezistente la concurenţă) şi cerinţele faţă de substrat Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii.au pretenţii scăzute faţă de lumină . cu diverse tipuri de organe subterane (rizomi.pot fi folosiţi pentru a obţine un covor de vegetaţie pe substraturi foarte subţiri şi pentru a crea impresia de vechime Muşchi: .1.există câteva specii care pot supravieţui în condiţii de umiditate scăzută.) Clasificare a plantelor erbacee după grupa sistematică: Licheni: .perene.se aleg specii adaptate condiţiilor de stres cu privire la umiditatea substratului. dar în locuri umbrite sau altele întâlnite în crăpăturile pereţilor construcţiilor vechi Plante cu flori (angiosperme: plante cu seminţe închise în fructe): .în general nu sunt adaptate să suporte condiţiile de umiditate scăzută şi temperaturi ridicate din amenajările pe acoperiş . în funcţie de grupa sistematică.pot fi folosiţi în zone cu umiditate mare în aer . bianuale. fără flori. bulbi. cu rizom.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5.1 5. al căror efect decorativ îl constituie frunzele .pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii în condiţiile unei amenajări extensive. stoloni.2 Clasificare a plantelor erbacee cu flori după durata de viaţă Plante anuale . bulbi) .există specii originare din locuri aride. rădăcini pivotante. pregătind locuri optime pentru germinarea seminţelor .menţin umiditatea în sol Ferigi: sunt plante erbacee. organele subterane (rădăcini fasciculate. pe substraturi foarte subţiri . tulpini subterane – rizomi. care înfloresc primăvara şi traversează apoi perioadele de secetă din timpul verii sub forma organelor subterane .se pot dezvolta în substraturi cu grosimea cuprinsă între 10 – 20 cm 5.adăugaţi în substraturi subţiri pot asigura acumularea de materie organică.1.1. durata de viaţă (anuale.1. perene).1 Plante erbacee Speciile de erbacee sunt selectate după gradul lor de rezistenţă la: − Uscăciune − Îngheţ − Poluare precum şi în funcţie de particularităţile de morfologie. biologie (gradul de agresivitate – specii invadante.sunt specii care evită perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau temperaturile scăzute din timpul iernii) parcurgându-le sub formă de sămânţă 7 .

îşi asigură răspândirea prin seminţe este nevoie de asigurarea unui control asupra unor specii care pot deveni „buruieni” . Amestecul de substrat în acest caz va fi ales în funcţie de cerinţele principalelor plante care vor forma covorul vegetal.10-20 cm pt. xero-mezofile).sunt plante adaptate zonelor aride . perlit.plantele cu substrat de grosime medie lărgesc spectrul de specii.2 8 .peste 50 (80-130 cm) cm pt.3. arbuşti de talie medie (1-2m).adaptaţi la uscăciune (specii xerofile.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 . Arborii de talie mică sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomandă a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde.subarbuşti sau arbuşti. .specii conifere Grosimea substratului: .1 Notă: 5. . .un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente . .cu tulpini târâtoare sau erecte. rezistenţi la ger (∗∗∗).relativ rezistenţi la ger.în general.1. pământ de frunze. 5.5-2m. .sunt plante care compensează deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul ţesuturilor .una din formele de amenajare este cea de obţinere a unui amestec asemănător pajiştilor naturale . 5. subarbuşti. material plastic expandat tip Hydromul. Polystirol). plantele se seamănă toamna 5.3 Plante lemnoase Recomandări generale: .în cazul culturii extensive trebuie să aibă o greutate specifică mică (amestecuri pe bază de turbă.alegerea speciilor de talie înaltă este limitată de curenţii de aer puternici .substraturile mai groase asigură un succes mai mare supravieţuirii plantelor anuale .1.au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal . în sistem semiextensiv. aceasta permite cultivarea unei palete mai largi de specii.6 cm) şi medii (6 – 10cm) . cu înălţimea maximă 1. dar alegerea aparţine celui care proiectează partea de vegetal. arbori de talie mică.20-50 cm pt.1. am sugerat o serie de reţete.deoarece în sistemul semi-extensiv şi intensiv grosimea substratului este mai mare. arbuşti cu înălţimea mai mare de 2 m. vermiculit.3. . .2 Plante perene .specii foioase Selecţia trebuie să cuprindă specii de talie mică: . conifere. Amestecul de substrat se alege în funcţie de tipul de întreţinere: .1.supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4 . În acest sens.

2 Substraturi artificiale: . pământul de ferigi.2. turba. scoarţa de copac.sunt bogate în materie organică. cu o floră microbiană numeroasă.1. muşchiul vegetal. Plantele cultivate în substraturi de turbă fertilizată se dezvoltă mai bine şi au o rezistenţă mai mare la boli Prin aciditatea ridicată.2 Substraturi de cultură Clasificarea substraturilor după natura lor Substraturi naturale. sărace în elemente nutritive şi materie organică.1.1 5. derivaţi organici din distilarea petrolului . vata minerală. Notă: 5. pământul de ţelină.2.3 Cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive din sol sau ph pot fi corectate prin fertilizări sau diferite amendamente.provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din sinteza substanţelor chimice. rumeguşul. biolastonul b) compuşi de origine minerală.2. obţinuţi prin tratare: perlit.cuprind: a) componenţi organici proveniţi prin sinteză: styromulle – polistiren expandat.3. cu structură fizică şi mecanică instabilă . mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaţiei directe sau curenţilor de aer. vermiculit. mraniţa.sunt mai uniforme. îşi menţin o perioadă îndelungată structura. pământul de ericacee. pentru a se asigura maturarea lemnului şi rezistenţa la ger. respectiv dacă instalarea unui anumit sistem de irigare este necesară.1. poliuretani.1 5. turba împiedică dezvoltarea ciupercilor 5. pouzzolane 9 . tradiţionale sau clasice: . Umiditatea substratului: Deşi sunt recomandate specii rezistente la uscăciune. produse de natură organică transformate în composturi prin procedee de fermentare aerobă b) componenţi naturali de origine minerală: nisip. nu pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive . pietriş Un substrat cu o capacitate mare de reţinere a apei şi evaporare lentă (turba) şi cu rezistenţă la descompunere se poate utiliza într-un mediu cu temperatură ridicată şi umiditate relativă a aerului scăzută. argila expandată. hygromul.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Notă: 5. Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul să aibă un drenaj bun. Modul de udare al plantelor se stabileşte de la proiectare. este important să se asigure udarea plantelor.cuprind: a) componenţi naturali de provenienţă organică: pământul de frunze.

5. Ponderea în substrat: 20 – 22 % (în sol 15 – 20%) 5. 4 – 6 % pentru substanţe organice) .3 Notă: În substraturile de cultură de natură organică. apă şi aer mai mare faţă de acelaşi volum în sol. aflaţi în suspensie sau dizolvaţi.faza lichidă: reprezintă soluţia apoasă ce conţine diverşi compuşi minerali sau organici. pentru plante cu cerinţe mici faţă de apă şi pot fi irigate des.structură stabilă . Pondere în substratul de cultură: 45 – 50 % (în sol 25 – 30 %) . Asigură aprovizionarea plantelor cu apă şi elemente nutritive.2 Un substrat. Ponderea fazei solide în substratul de cultură – 5% pentru minerale.includ. aerul. în zona cu pori sunt prezente elementele celorlalte două faze – apa. faza solidă este mai puţin reprezentată ca în sol.capacitate de schimb şi putere tampon mare Substratul de cultură este compus.2. 20 – 25 % pentru substanţe organice (în sol 45 % pentru minerale.capacitate ridicată de reţinere a apei . aceasta permiţând ca într-un volum de substrat să existe un spaţiu disponibil pt. combinarea lor se face diferit. hidrogen. corespunzător cerinţelor fiecărei specii 5. ca şi solul.faza solidă: constituie suportul de susţinere mecanică a sistemului radicular.1. din 3 faze: .2. trebuie să aibă: . se va folosi o cantitate mai mare de nisip Echilibrul şi concentraţia în elemente nutritive pot fi corectate prin adaos de îngrăşăminte chimice. asigură stabilitate plantei. dioxid de carbon.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. în funcţie de cerinţele specifice plantelor – în practică există substraturi de cultură individualizate pentru diferite specii Exemplificare: pentru alcătuirea unui substrat care să asigure umiditate constantă se va utiliza mai multă turbă.spaţiu poros pentru aer . în diferite proporţii componente din ambele grupe .pe baza caracteristicilor fiecărui material. compoziţia depinde de activitatea radiculară şi a microorganismelor din substrat.2. în general.4 Grosimea substratului de obicei se doreşte ca plantele să poată creşte în substraturi subţiri şi cu greutate specifică mică plantele supravieţuiesc în substraturi de grosime mică dacă este asigurată umiditatea necesară prin precipitaţii sau irigare grosimea substratului şi speciile selectate trebuie să ţină cont şi de temperaturile scăzute în timpul iernii 10 .faza gazoasă: reprezentată de gaze – oxigen.3 Substraturi mixte: .2.

barieră împotriva rădăcinilor Stratul filtrant Este un strat care face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie. meteo-dependenţi şi de mediu construit care trebuie luaţi în considerare sunt – climatul regiunii – microclimatul local – precipitaţiile anuale – perioadele de secetă – perioadele de ger – direcţia şi viteza vântului dominant – turbioane şi curenţi de aer – expunerea la şi nivelul însoririi – gradul de reflexie a luminii al suprafeţelor înconjurătoare – gradul de reflexie a căldurii datorat suprafeţelor construite înconjurătoare – tipul şi proporţia de gaze şi emisii poluante 5.să fie rezistent la intemperii .să aibă rezistenţă la agenţi chimici Greutatea minimă recomandată a geotextilului este de 100g/m2 şi în mod uzual este cuprinsă între 100 şi 200g/m2. Rezistenţa la presiune mecanică este dată de forţa de penetrare care trebuie să fie ≥0. contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat) Stratul filtrant poate fi un geotextil.5 KN. 5. Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici: .2.3.să nu fie degradat de mediul înconjurător .strat drenant .să nu degradeze mediul .6 Anexa 3 prezintă exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor şi de plante în funcţie de grosimea substratului Factorii climatici.1 5.3 Protecţia împotriva deteriorării învelitorii Aceasta este realizată din următoarea alcătuire generică: .să poată fi traversate de rădăcinile plantelor .2 11 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Tabelul 7 prezintă sintetic tipurile de substraturi care se pot utiliza pentru acoperişuri verzi.2.să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate) .strant filtrant .3.3. considerând că nu sunt prevăzute presiuni 5.să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor .1.5 5.1. În general acesta este un strat subţire.1 5. realizat din materiale ţesute sau neţesute (fibre de diferite lungimi aşezate la întâmplare şi solidarizate mecanic sau termic).

Perimetral se ridică până la limita substratului. spartă sau nu – agregate obţinute din reciclarea altor produse: – spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă.2mm (considerând că 90% din substrat este reţinut de filtru şi doar 10% poate traversa filtrul).1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 mecanice suplimentare în timpul execuţiei sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare. asigurând filtrarea şi pe laterală.4 5. este necesară prevederea unui strat de protecţie a hidroizolaţiei dacă aceasta are şi rol de barieră împotriva rădăcinilor.4 Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plăcile de drenare) au calităţi termoizolante (specificate de producător) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenţei termice a acoperişului. Membranele din ţesături geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealaltă. olane) – sticlă spongioasă – zgură – membrane pentru drenare. spartă sau nu – gresie şi ardezie expandată. 5.1. Strat drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: – agregate – pietriş şi spărtură fină de piatră – lavă şi piatră ponce – argilă expandată sau şistoasă.06mm şi 0.3. din – împâslituri structurate – din mase plastice. până la stratul vegetal. 5.3 Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant sunt cuprinse între 0. Membranele filtrante nu trebuie să rămână expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai îndelungat decât cel prevăzut de producătorul de sistem. realizate din – membrane din cauciuc cu ploturi – plăci rigide din plastic – plăci rigide din spume de mase plastice Nota 1: Utilizarea unui produs sau a altuia are implicaţii în ceea ce priveşte funcţiunea de bază (aceea de dren) precum şi în ceea ce priveşte calculul încărcării planşeului. Nota 3: Dacă stratul drenant este realizat din spărturi cu muchii ascuţite sau din plăci rigide. cu ploturi – ţesături din fibre – spumate – plăci de drenare. 12 .3.

5 4.3 10 . folosind următoarea relaţie: A× C × q q’ = măsurat în l/(s x m) b unde : q’ = volumul în l/(s x m) A = suprafaţa de pe care trebuie scursă apa C = valoarea de referinţă a coeficientului de debit q = intensitatea maximă a ploii în l/(s x m2).6 2.6 C = 0.2 15 . Trebuie luată în considerare posibilitatea erodării în timp a agregatelor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice.25 C = 0. 13 .10 C = 0.2 Materialele care realizează stratul drenant trebuie să fie permeabile la apă.4.1 Distribuţie granulometrică Cel mult 10% din cantitatea de agregate poate avea diametru < 0.1 25 . În funcţie de grosimea stratului.4.8 5.4.4 C = 0.5 C = 0. Se vor respecta specificaţiile producătorului în ceea ce priveşte comportarea la îngheţ a plăcilor de drenare. de tipul şi alcătuirea învelitorii verzi şi de panta acoperişului. Valorile pot fi asimilate cu următoarele: grosimea alcătuirii panta < 150 <cm> > 50 C = 0.7 C = 0.50 C = 0.4 6 .15 C = 0.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. definită conform normelor b = lăţimea calculată a pantei de scurgere Valoarea de referinţă a coeficientului de debit C (prevăzut în SR EN 120563 Reţele de evacuare gravitaţională în interiorul clădirilor.06mm. distribuţia granulometrică este diferenţiată: grosimea stratului drenant < cm > 4 – 10 10 – 20 peste 20 Clase de granulometrie < mm > între 2/8 şi 2/12 între 4/8 şi 8/16 între 4/8 şi 16/32 5.6 C = 0.3 Rezistenţa la îngheţ a stratului drenant ţine de comportarea sub sarcini statice sau dinamice ale componentelor.7 panta > 150 C = 0. proiectare şi calcul) depinde de grosimea substratului. Există posibilitatea calculării performanţei stratului drenant.

4.5.4. indiferent de tipul de învelitoare. De această valoare trebuie ţinut cont la stabilirea caracteristicilor stratului drenant. 5. pentru ca plantele să se dezvolte în condiţii bune. sisteme automate de irigaţie cu rezervoare de apă. dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi. sisteme de irigaţie cu ţâşnitoare. − stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă.4 Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească stratul drenant sunt următoarele: – compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) – compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice.6 5. linii de curgere a apei la picătură.4.5 unităţi în raport cu substratul şi cu stratul vegetal. 5.4. din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei. − stocare în straturi speciale Nota 1: în cazul învelitorilor extensive nu este necesară udarea suplimentară a învelitorii.5 Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu: − stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă. stratul de retenţie asigurând apa necesară pe perioadele de secetă. Reversul acestei măsuri este că pot să se dezvolte boli ale plantelor de pe aceste acoperişuri Nota 2: În cazul acoperişurilor intensive se utilizează în general o combinaţie de sisteme de stocare a apei în substrat şi în plăci drenante cu geometrie specială.4. – compoziţia şi distribuţia granulometrică – rezistenţa la îngheţ – permeabilitatea la apă – capacitatea de retenţie a apei – valoarea pH – conţinutul de săruri – structura stratului drenant şi stabilitatea lui 5. − stocare în stratul drenant. în legătură cu substratul.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. Valoarea pH a stratului drenant. Valoarea pH a stratului drenant trebuie să nu aibă o diferenţă mai mare de 1.7 14 . Valoarea pH. Dispozitivele necesare pentru udarea suplimentară pot fi: furtunuri. trebuie să se situeze între 6 şi 8.1 Este necesară udarea suplimentară a plantelor în cazul învelitorilor verzi intensive: această operaţiune se poate face manual sau mecanic.

5.mase plastice (1 – 2mm): PVC plasticizat. polietilenă (PE).poliuretan lichid (2 – 3mm). Pentru orice grosime care depăşeşte 20cm. în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. prin vulcanizare (în cazul EPDM). pulverizat . Bariera contra rădăcinilor Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini.Pelicule: .8 Stratul drenant trebuie să fie neted.1 5.3 5.Mase de şpaclu: . rolate .Membrane . Este cazul membranelor din mase plastice – PVC .răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1. mase de şpaclu sau membrane speciale: . Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor. Există produse hidroizolante (membrane) care au inclusă în alcătuire şi bariera contra rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Conţinutul de sare din stratul drenant nu trebuie să depăşească 3g/l.5. dacă grosimea stratului nu depăşeşte 20cm.5.8mm) . Barierele contra rădăcinilor sunt realizate de pelicule. 15 . compatibil sau nu cu bitumul poliolefine termoplastice (TPO).2 5. abaterea admisă este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant.5.5 – 2mm).2 5.5. indiferent de tipul de învelitoare verde (extensiv sau intensiv). Sistemul se utilizează şi astăzi cu succes. etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserţie ţesătură de fibră de sticlă sau poliester răşini poliesterice cu inserţii de fibre poliesterice combinaţii ale celor de mai sus 5. 5. abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marjă de 10%. O barieră împotriva rădăcinilor care şi-a dovedit eficienţa în timp este reprezentată de o şapă armată (minimum 40mm) compactă sau protejată împotriva carbonatării.5 5.PVC lichid (0.a căror structură este greu atacată de rădăcinile plantelor sau de membrane bituminoase care au caşerate folii de cupru sau de hidroxid de cupru (cuprul fiind un material la care plantele nu aderă). cu etanşarea rosturilor.4 de Lipirea se face cu prin sudură cu solvent pe bază de benzină fierbinte.4.

1.7 6.30mm grosime) şi împâsliturile din polipropilenă (2mm grosime) Barierele contra rădăcinilor trebuie să fie rezistente (se face o diferenţiere între tipurile de produse pentru învelitoarea extensivă şi intensivă.15 – 0. .1 6.5. precizările şi completările din prezentul ghid. 5. Totodată se interzice utilizarea ca strat drenant a agregatelor calcaroase sau a celor rezultate din reciclarea betoanelor. dacă materialele constitutive ale celor două straturi sunt incompatibile din punct de vedere chimic. marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie.5. Materialele recomandate sunt filmul de polietilenă (0.5. înlocuire pe de o parte şi a presiunii microbiologice pe care o reprezintă substratul) la sarcini mecanice.1. 6. chimice.1 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie. Aceste straturi – dacă sunt prevăzute – trebuie protejate împotriva carbonatării şi în consecinţă a colmatării.1. . proiectarea structurilor construcţiilor cu acoperişuri verzi se face conform reglementărilor în vigoare pentru toate clădirile din clasele respective de importanţă. − olefin-copolimer-bitum − „reţea” din împâslitură din fibră de sticlă sau fibre poliesterice Lipirea se face cu prin sudură cu benzină fierbinte. cu observaţiile.1 16 .bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 – 3mm) − etilen-copolimer-bitum. criblură din pietriş sau împâslitură poliesterică 5.produse bituminoase (4 – 5mm): − elastomer-bitum + inserţie de cupru. Condiţii pentru respectarea cerinţelor esenţiale (conform Legii 10/1995 şi a modificărilor şi completărilor din Legea 123 / 1997) Proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi Bazele proiectării structurale a clădirilor cu acoperişuri verzi În cazul clădirilor noi. microbiologice.6 5. având în vedere dificultatea accesului pentru reparaţie. termice. Protecţie împotriva colmatării În principiu colmatarea dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale nu se datorează alcătuirii acoperişului verde ci apare ca efect al carbonatării şapelor de mortar sau beton.5 Este posibil să fie nevoie de prevederea unui strat de separare între hidroizolaţie şi bariera împotriva rădăcinilor.

Pentru clădirile cu vegetaţie intensivă.06 Standard Guide for Selection.1. 6. pe o durată de exploatare raţională din punct de vedere economic.2 3 În USA standardul ASTM E2400 .1. − analiza tehnico-economică (cost -beneficiu) pentru adoptarea soluţiei de intervenţie (consolidare sau demolare/refacere).1 6.1. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems oferă principalele informaţii necesare pentru redactarea temei (standardul.1.1. Installation.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.3 Din punct de vedere al efectelor structurale. al infrastructurii şi terenului de fundare − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii.la nivel local.1. cu număr redus de niveluri supraterane (≤ 3÷4) acoperişul verde se va amenaja. de regulă.la nivelul ansamblului structurii.1. 6. expertiza pentru evaluarea siguranţei la cutremur se va face conform prevederilor Codului P100-3/2009 şi se va finaliza prin încadrarea clădirii într-una din cele patru clase de risc seismic. Fiabilitatea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi trebuie să fie asigurată cu o probabilitate acceptabilă. care constituie date de intrare pentru proiectarea structurală se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate 3 (horticultură).1.1.5 6. în rezumat.2 În cazul clădirilor existente amenajarea unui acoperiş verde implică: − elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguranţă disponibil la încărcări verticale şi seismice în situaţia existentă şi după realizarea acoperişului verde. încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu straturile de cultură şi cu vegetaţia plantată se manifestă prin : − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare directe . pe 6. asupra elementelor structurale direct încărcate. rezultate din sporirea efectului acţiunii seismice corespunzător creşterii masei totale a clădirii .2.1.4 Caracteristicile vegetaţiei prevăzute pentru acoperişul verde. al componentelor nestructurale şi al infrastructurii. − propunerea măsurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguranţă şi a duratei de exploatare solicitate de investitor după realizarea acoperişului verde. Reguli generale de conformare arhitectural-structurală Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se aplică regulile de conformare arhitectural-structurală valabile pentru clădirile din clasa de importanţă respectivă şi prevederile specifice de mai jos. este prezentat în Anexa 4) 17 . .2 6.1.2.

Această măsură are ca scop evitarea situaţiilor în care încărcarea parţială (excentrică) a ultimului nivel conduce la efecte de torsiune cu pondere importantă în valoarea eforturilor secţionale. Rostul va continua şi în fundaţii dacă încărcările pe teren la cele două tronsoane alăturate diferă cu mai mult de 33% c. Se introduce un rost de separare suplimentar.3. Dacă soluţia de la a. la 20% pentru a se evita alunecarea straturilor de cultură sub greutatea proprie (pentru pante mai mari sunt necesare măsuri speciale pentru stabilizarea straturilor de cultură).1.2.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems şi ASTM E2399 . Textele. în condiţiile de la 6. În USA determinarea încărcărilor permanente şi utile pe acoperişurile verzi se face conform standardelor ASTM E2397 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 întreaga suprafaţă a unui tronson (între rosturi). în rezumat. 4 6.1 Încărcări permanente Greutatea permanentă a acoperişurilor verzi include: .1. 18 .1.2.1. Factori care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită Factorii care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită sunt următorii: 6.5 6.3 În cazul în care.2.greutatea elementelor structurii planşeului. prin tema de proiectare clădirea/tronsonul se acoperă numai parţial cu vegetaţie se va proceda după cum urmează: a.2. nu poate fi realizată calculul seismic se face cu metoda B indiferent de alcătuirea generală a clădirii.3.1.4 Valoarea optimă a pantei acoperişului variază între 10 ÷ 20%.1. Panta acoperişului se va realiza prin poziţionarea corespunzătoare a elementelor structurale (nu se acceptă folosirea betonului de pantă). 6. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4.2. Panta acoperişului se limitează. de regulă. b. 6.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems. pe toată înălţimea clădirii între zona cu vegetaţie şi cea cu acoperiş normal.1.1.3. Acoperişurile cu pantă nulă nu asigură condiţiile cele mai bune de evacuarea apelor care se realizează cel puţin pentru panta de 10%. 6. Încărcări permanente şi utile Clasificarea acţiunilor agenţilor mecanici pentru proiectarea clădirilor cu acoperişuri verzi se face conform standardului SR EN 1990:2004 şi Anexei Naţionale SR EN 1990 NA:2006 4 .1.

Greutatea pavajelor şi a mobilierului se va stabili.3. În cazuri justificate.50 kN/m2 Valorile de mai sus includ şi cantitatea de apă normal reţinută în straturile de cultură. Încărcarea permanentă de proiectare provenită din amenajarea acoperişului verde (greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei) se va lua. Evaluarea încărcărilor permanente provenite din greutatea elementelor structurii. considerând că sistemul de drenaj funcţionează normal 5 . Textele. . 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 .05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems. Conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 acoperişurile clădirilor sunt clasificate în trei categorii după accesibilitatea lor.greutatea vegetaţiei. în rezumat. în funcţie de tipul vegetaţiei stabilit prin tema de proiectare.50 kN/m2 − vegetaţie semi-intensivă : gav = 2.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems şi ASTM E2396 . a straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor se face conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 pe baza dimensiunilor din proiect şi a greutăţilor specifice date în Anexa A a acestuia.2 Încărcări utile pe acoperişuri verzi Pentru proiectarea acoperişurilor verzi se aplică prevederile generale referitoare la încărcările utile pe acoperişuri date în standardul SR EN 1991-1-1 şi în Anexa Naţională la acesta. mai ales dacă se prevede posibilitatea schimbării în timp a tipului de vegetaţie. .greutatea straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor suspendate de planşeu. Valorile caracteristice din aceste documente se referă la încărcările utile curente care acţionează în condiţii normale de exploatare. Aceste încărcări se regăsesc atât la acoperişurile normale cât şi la acoperişurile verzi.1. după cum urmează: − vegetaţie extensivă : gav = 1.greutatea pavajelor pentru alei şi a mobilierului (bănci. de la caz la caz.1.greutatea straturilor de cultură (pământ sau alte materiale). ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4. pe baza dimensiunilor şi materialelor prevăzute în proiectul de amenajare a acoperişului. obiecte decorative) în cazul acoperişurilor accesibile publicului.50 kN/m2 − vegetaţie intensivă: gav = 7. 5 19 . . Valorile caracteristice ale încărcărilor utile uniform distribuite şi concentrate Determinarea mai exactă a acumulării de apă în straturile de cultură se poate face conform standardelor USA: ASTM E2398 . prin tema de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menţionate.

Pentru grosimi mai mari se acceptă că transmiterea încărcării la planşeu se face la 45o.0 kN • K ⇒ Acoperişuri accesibile pentru servicii speciale (de exemplu. corespunzătoare unui utilaj de întreţinere de mici dimensiuni.5 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 2. conform temei de proiectare.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 pe acoperişuri sunt stabilite prin Anexa NaţionalăSR EN 1991-1-1/NA:2006 după cum urmează: • H ⇒ Acoperişuri inaccesibile. în absenţa sarcinilor utile dar în prezenţa încărcării cu zăpadă. Nota 1: Elementele acoperişului se verifică sub acţiunea celor două tipuri de încărcări (qk şi Qk) considerate că acţionează separat.5 kN Categoria C → Clădiri unde pot apare aglomerări de persoane încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2. dar cel puţin 1.5 kN/m * încărcare concentrată Qk = 2. 20 .0 ÷ 5.50 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta > 1:20 încărcare uniform distribuită qk = 0.0 kN Categoria B → Clădiri de birouri încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2.0 kN • I ⇒ Acoperişuri accesibile cu ocuparea după categoriile de funcţiuni principale ale clădirii: Categoria A → Clădiri de locuit 2 * încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 1. Nota 2: Condiţiile de verificare pentru acţiunea încărcării concentrate date în SR EN 1991-1-1:2004 se aplică numai în cazul acoperişurilor la care grosimea straturilor de cultură este ≤ 30 cm.0 kN Categoria D → Clădiri comerciale încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 4. exceptând întreţinerea şi reparaţiile normale încărcare uniform distribuită qk = 0.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.0 ÷ 7. pentru heliporturi) Categoriile de utilizare şi încărcările utile se stabilesc prin tema de proiectare Elementele structurale ale planşeului care suportă straturile de cultură şi vegetaţia se verifică suplimentar la o încărcare concentrată.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.75 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta ≤ 1:20 încărcare concentrată Qk.0 ÷ 5. Greutatea acestui utilaj se stabileşte prin tema de proiectare.0 ÷ 7. Încărcarea concentrată se aplică în poziţia cea mai defavorabilă.

1. Acţiunea orizontală nu se va considera simultan cu cea verticală.1. de înălţimea clădirii.2.2 Încărcări date de vânt În lipsa unor reglementări specifice încărcările date de vânt pe acoperişurile verzi.0. verticale şi orizontale.3 Încărcări utile pe balustrade. pe balustrade. Încărcări provenite din mediul natural 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.1.1. încărcarea din zăpadă se ia în considerare numai dacă efectul său în gruparea de încărcări de proiectare este mai mare decât efectul încărcării utile.2.3. parapete şi atice sunt date în Anexa Naţională SR EN 1991-1-1/NA:2006.2. 6. parapete şi atice la acoperişurile verzi Valorile caracteristice ale încărcărilor utile. Aceasta prevedere nu se referă la zonele susceptibile de acumulări. Încărcările servesc numai pentru calculul elementelor de construcţie respective şi se consideră aplicate în poziţiile cele mai defavorabile pentru solicitarea acestora. În cazul acoperişurilor accesibile publicului.3. Pentru acoperişurile pe care sunt prevăzute amenajări speciale se iau în considerare efectele de adăpostire care pot genera acumularea locală a zăpezii 3. 6. la margini sau pe laturi).0 kN/m.5 kN/m. se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-4:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-4/NB:2007 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1.1 Încărcări date de zăpadă În lipsa unor reglementări specifice. Efectul vântului depinde de condiţiile naturale la amplasament. Straturile de cultură trebuie să fie aderente la elementul suport pentru a evita să fie antrenate de forţa ascensională a vântului. 2. − Pentru acoperişurile clădirilor de locuit şi de birouri încărcarea uniform distribuită pe balustrade şi parapete se va lua 0. − În cazul clădirilor unde sunt posibile aglomeraţii încărcarea pe balustrade se va lua 1.3. încărcările date de zăpadă pe acoperişurile verzi se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-3:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-3/NA:2006 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. Se neglijează efectul de protecţie termică al straturilor de cultură şi se adoptă valoarea coeficientului termic Ct = 1. Pe baza încercărilor în 21 .3. de tipul şi de forma (panta) acoperişului şi nu este constant pe suprafaţa acoperişului (în centru.1.

Pentru amplasamentele unde este probabilă depăşirea acestor valori ale vitezei vântului se recomandă adoptarea unor măsuri de stabilizare a straturilor de cultură.02 pentru vegetaţia extensivă (de tip iarbă). 3. amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0. În masa supusă acţiunii seismice concentrată la nivelul acoperişului se va include valoarea integrală a straturilor de cultură şi a vegetaţiei (masa corespunzătoare încărcărilor permanente gav). Prin excepţie. clădirile curente cu acoperişuri verzi (din clasa de importanţă II conform tabelului 6 Bill Retzlaff Wind Uplift of Green Roof Systems Final Report. Între aceste valori se acceptă interpolare liniară în funcţie de caracteristicile vegetaţiei.. 3. efectele acţiunii cutremurului asupra clădirilor cu acoperişuri verzi vor fi stabilite conform prevederilor din Codul P100-1/2006 cu următoarele precizări: 1. că : − Pentru straturile de cultură fără vegetaţie. se recomandă efectuarea unui studiu al condiţiilor seismice de amplasament.24g. cu suprafaţă mai mare de 3000 m2 /tronson (între rosturi). Dacă suprafaţa este acoperită de vegetaţie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de 40 m/sec. conform Codului P100-1/2006. dislocarea stratului de cultură.5. de regulă. Vegetaţia înaltă (arbuşti. Condiţiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite.7.1. March 12. din hărţile de zonare pentru coeficienţii ag şi Tc 2. definit conform SR EN 1991-1-4. orientativ. 4. naţionale şi/sau internaţionle. antrenarea materialului se produce începând de la viteza de circa 15 m/sec. Condiţiile respective se stabilesc de proiectanţii de specialitate.08 pentru vegetaţia intensivă. art. Coeficientul de frecare pe acoperiş corespunzător rugozităţii.3. rafalele de vânt cu durata de 5 minute şi viteza de circa 55 m/sec nu produc. Clasa de importanţă a clădirilor cu acoperişuri verzi se stabileşte corespunzător funcţiunii principale a clădirii.2. − Pentru straturile cu vegetaţia complet dezvoltată. 2.3 Încărcări seismice În lipsa unor reglementări specifice. Pentru acoperişurile verzi cu vegetaţie intensivă. copaci) va fi plantată numai în straturi de cultură cu grosime suficientă pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. − Cfr = 0.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 tunelul aerodinamic 6 privitoare la acest subiect se poate considera. 6. 2009 Southern Illinois University Edwardsville 22 . se va lua: − Cfr = 0.

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

4.3 din SR EN 1998-1), cu cel mult trei niveluri supraterane, la care greutatea straturilor de cultură este ≥ 7.5 kN/m2 vor fi calculate cu coeficientul de importanţă γI = 1.2 (corespunzător clasei de importanţă III din acelaşi tabel). 5. Pentru clădirile cu acoperişuri verzi cu vegetaţie intensivă, cu deschideri ≥ 12.00 m, în zone seismice cu ag≥ 0.24g efectele componentei verticale a mişcării seismice vor fi determinate printr-un model dinamic. Se acceptă şi folosirea unui model simplificat, care include numai elementele structurii verticale şi orizontale de la ultimul nivel, dar în acest caz efectele acţiunii verticale care se combină cu efectele acţiunii orizontale conform relaţiilor (4.14) şi (4.15) din Codul P100-1/2006, se majorează cu 30%. 6. Factorii de comportare "q" se determină în funcţie de regularitatea arhitectural- structurală în plan şi în elevaţie a clădirii conform prevederilor generale din Codul P100-1/2006. 7. Pentru calculul seismic al clădirilor cu acoperişuri verzi, cu vegetaţie intensivă, amplasate în zone seismice cu ag≥ 0.24g, metodele prevăzute în Codul P100-1/2006, cap 4.5.3. vor fi utilizate, dacă sunt îndeplinite condiţiile respective, după cum urmează: a. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa mai mică 500 m2 (pe tronson, între rosturi) se poate aplica metoda de proiectare curentă (metoda A); b. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa cuprinsă între 500÷2000 m2 /tronson (între rosturi) în afara metodei A se recomandă şi folosirea metodei de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B); c. folosirea metodei B este obligatorie în cazul acoperişurilor cu suprafaţa mai mare de 2000 m2/tronson (între rosturi). 6.1.3.3. Proprietăţile materialelor Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de calcul ale rezistenţelor materialelor folosite pentru elementele structurale şi nestructurale ale acoperişurilor verzi se vor stabili în conformitate cu: a. b. c. reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcţie (beton armat, beton precomprimat, oţel). reglementările tehnice specifice în cazul altor materiale de construcţie tradiţionale (sticlă, piatră, materiale plastice etc.). agrementele tehnice respective pentru materialele de construcţie netradiţionale sau din import.

23

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

6.1.4.

Efectele structurale ale încărcărilor suplimentare date de acoperişurile verzi. Încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei plantate se manifestă prin următoarele categorii de efecte structurale : A. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare directe A1. La nivel local, asupra elementelor structurale direct încărcate (planşeul ultimului nivel). A2. La nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii şi terenului de fundare. B. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte B1. La nivelul ansamblului structurii, al componentelor nestructurale şi al infrastructurii, rezultate din creşterea efectului acţiunii seismice odată cu sporirea masei totale a clădirii.

6.1.4.1. Efectele încărcărilor din acoperişul verde asupra planşeului peste ultimul nivel (1) Încărcările verticale suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie au ca efect primar sporirea eforturilor secţionale (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi a deformaţiilor elementelor structurale direct încărcate în raport cu cele care se dezvoltă într-un planşeu/acoperiş normal alcătuit, cu aceiaşi structură şi aceleaşi straturi de termo-hidroizolaţii. (2) Într-o primă aproximaţie, în vederea estimării costurilor suplimentare, evaluarea efectelor încărcărilor suplimentare date de straturile de cultură şi de vegetaţie se poate face prin compararea valorilor de proiectare ale încărcărilor verticale totale (permanente şi utile) în cele două situaţii. Pentru simplificare, se prezintă cazul clădirilor cu regularitate arhitectural structurală în elevaţie (cu aceiaşi înălţime de nivel şi aceiaşi încărcare echivalentă la toate nivelurile). În conformitate cu standardul SR EN 1990 încărcarea de proiectare uniform distribuită în gruparea de încărcări pentru situaţia de proiectare permanentă pentru un acoperiş normal se calculează cu relaţia pn = 1.35 gn + 1.5qk unde − gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2) − qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2) Pentru acoperişurile verzi încărcarea de proiectare uniform distribuită din această grupare devine pav = 1.35 (gn + gav) + 1.5qk

24

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

unde − gav este greutatea unitară a acoperişului verde care înglobează elementele menţionate la 6.1.3.1.1. Considerând, aşa cum s-a arătat la 6.1.3.1.2, că încărcarea utilă pe acoperişul verde este egală cu cea pe acoperişul normal cu aceeaşi destinaţie, sporul încărcării de proiectare este

ρ av =

pav 1.35( g n + g av ) + 1.5 qk = pn 1.35 g n + 1.5 qk

În graficele următoare este arătat efectul încărcărilor suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie în funcţie de tipul acestora pentru acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite încărcări utile (qk). În primul grup de grafice (figura 1) este prezentată variaţia sporului încărcării verticale de proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaţie în funcţie de valoarea încărcării utile de proiectare (qk)

(a)

(b)

(c)
Figura 1.Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu în funcţie de încărcarea utilă pe acoperiş

25

în celelalte cazuri valorile sporurilor de încărcare sunt practic similare (de ordinul a 20÷30% faţă de acoperişurile cu alcătuire normală).5 kN/m2) indiferent de valoarea de proeictare a încărcării utile. Pe astfel de acoperişuri se recomandă adoptarea vegetaţiei extensive sau semi-intensive. 1 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei 26 . scade odată cu numărul de niveluri al clădirii Cel de al doilea grup de grafice (figura 2) analizează efectul tipului de vegetaţie asupra acoperişurilor proiectate cu diferite valori ale încărcării utile (a) (b) Figura 2.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Concluziile principale care rezultă din examinarea acestor grafice sunt următoarele: − Diferenţele de încărcare totală de proiectare între acoperişurile cu vegetaţie extensivă şi cele cu vegetaţie semi-intensivă sunt importante numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (cu gn ≤ 2. cu încărcarea de proiectare gn ≤ 2. − Pentru acoperişurile grele (acoperişurile din beton armat ale clădirilor cu încărcarea de proiectare gn ≥ 10 kN/m2) sporurile de solicitare sunt modice (~ + 20 ÷ 30%) şi.5 kN/m2). Valorile cele mai mari se înregistrează în cazul acoperişurilor necirculabile. sporul costului total raportat la toate planşeele. Ca atare sporurile de cost vor fi de asemenea importante în special în cazul clădirilor cu număr mic de niveluri. − Ponderea sporului de încărcare adus de vegetaţia de tip intensiv este deosebit de mare pentru acoperişurile uşoare (orientativ. în cazul clădirilor cu mai multe niveluri.

av = 1 + g av ng n 27 . La nivelul "n" sub acoperişul verde acest raport are valoarea ρ N . 6. indiferent de categoria de utilizare.1. verticale asupra ansamblului structurii şi Efectul încărcărilor gravitaţionale date de acoperişul verde asupra elementelor structurale verticale situate la un nivel oarecare al clădirii depinde de: − tipul vegetaţiei − greutatea totală echivalentă a clădirii (gn în kN/m2) − numărul de planşee peste nivelul considerat (n) Acest efect poate fi cuantificat prin raportul între încărcarea verticală totală la un nivel oarecare a clădirii cu acoperiş verde şi încărcarea verticală totală a clădirii cu acoperiş normal (ρN. − În cazul vegetaţiei intensive sporurile de încărcare variază între 300 ÷ 600 % pentru acoperişurile uşoare (cu gn = 1 kN/m2) şi rămân mai mari de 150 % chiar pentru acoperişurile grele. Efectul încărcărilor fundaţiilor.5kN/m2).Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 (c) Figura 2.2.4.av) la acelaşi nivel. 2 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei Concluziile puse în evidenţă de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus: − În cazul vegetaţiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (gn≤ 2. Pentru acoperişurile cu încărcare totală de proiectare gn ≥ 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încărcări utile) sunt practic aceleaşi (~ + 10÷15%).

în unele cazuri. − În cazul vegetaţiei intensive cu greutatea maximă considerată.1. 28 .4. ca sporul de încărcare să atragă creşterea perioadei proprii a clădirii şi deci modificarea spectrului de proiectare (scăderea acestuia dacă astfel se depăşeşte valoarea perioadei de colţ a spectrului Tc). Pe de altă parte. mai ales în cazul clădirilor cu puţine niveluri. al forţei seismice laterale de proiectare. Efectul încărcărilor din acoperişul verde asupra forţelor seismice Greutatea permanentă suplimentară adusă de acoperişul verde sporeşte masa totală a clădirii în comparaţie cu cea care rezultă în cazul unui acoperiş cu alcătuire tradiţională ceea ce antrenează un spor. de regulă. neglijat. în general. pentru nivelurile inferioare.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Variaţia raportului ρN.4 kN/m2). În cazul vegetaţiei semi-intensive concluziile sunt similare celor identificate în cazul încărcărilor aplicate direct pe planşeu. mai mult sau mai puţin important.3÷1. este posibil. pentru clădirile mai înalte acest spor se referă la un număr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperiş şi. Figura 3 Influenţa încărcărilor date de acoperişul verde asupra forţelor axiale de proiectare în elementele verticale Din figura 3 se reţin următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei extensive sporul solicitărilor axiale este semnificativ numai pentru elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între 15 ÷25%). în cazul clădirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane. şi pentru fundaţii sporul de sarcină verticală adus de acoperişul verde poate fi.3 pentru greutăţile extreme ale acoperişului verde. 6.3. cu gn ≥ 1.av pentru n = 1 ÷ 6 este dată în figura S. Creşterea masei ultimului nivel şi a masei totale modifică distribuţia pe verticală a forţelor seismice static echivalente şi deci şi valorile forţelor tăietoare la etajele superioare. poate fi neglijat pentru fundaţii (în special în cazul clădirilor foarte grele. sporul solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile clădirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri.

av nmav 2mav = Fb .av nmav nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb . forţa g g tăietoare de bază are expresia: Fb = S d ( T1 )nm = S d ( T1 ) S (T ) nGniv = d 1 nAniv g n g g iar forţa seismică la nivelul "i" se calculează cu relaţia F j = Fb mz j ∑ mz j 1 n = Fb mj ∑ mj 1 n = Fb 2j n (n + 1) În cazul clădirilor cu acoperiş verde masa ultimului nivel este mav = Aniv (g n + g av ) = Gniv + Gav g g unde gav se ia în funcţie de tipul de vegetaţie cu valorile de la S.av mav z n mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av jm nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb .1.av n(n − 1) 2mav + m(n − 1) nmav + m 2 − la celelalte niveluri (j<n) F j .n.1. care au aceeaşi G A g masă de nivel ( m = niv = niv n ) şi aceeaşi înălţime de nivel (h).av = Fb .3.av forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş verde 29 .av 2 jm n [ 2mav + m (n − 1) ] Cu aceste valori se determină forţele tăietoare de nivel în ambele situaţii (acoperiş normal şi acoperiş verde): − Vj. forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş normal − Vj. Masa totală a clădirii cu acoperiş verde este M av = Aniv nGniv + Gav ( ng n + g av ) = g g Forţa tăietoare de bază devine în acest caz Fb .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Într-o clădire curentă (γI = 1) cu "n" niveluri supraterane.av mz j mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av = Fb.av = S d (T1 ) S (T ) Aniv ( ng n + g av ) = d 1 (nGniv + Gav ) g g Forţele seismice static echivalente sunt (pentru zn = nh) − la ultimul nivel (j=n) Fn.

av = V j .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Efectul încărcării suplimentare aduse de acoperişul verde se estimează prin raportul acestor forţe tăietoare: ρV . − Concluziile de mai sus sunt valabile şi pentru clădirile cu înălţime mai mare (> P+3E) în sensul că numai 2 ÷ 3 etaje din zona superioară 30 .av V j . ponderea acestui spor scade pe măsură ce creşte greutatea proprie a clădirii (gn) − În cazul vegetaţiei extensive sporul forţei tăietoare la etajele inferioare (sub ultimul nivel) rămâne între 5 ÷ 20%. 1 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii (c) (d) Figura 4.n În graficele următoare acest efect a fost examinat pentru cazul clădirilor cu un număr redus de niveluri supraterane (≤ P+3E) (a) (b) Figura 4. 2 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii Din aceste grafice rezultă următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei intensive sporul forţei tăietoare seismice este important pentru primele 2÷3 niveluri sub acoperişul verde.

performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 capătă un spor semnificativ al forţei tăietoare seismice datorită greutăţii suplimentare adusă de acoperişul verde. Pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat: SR EN 1992-1-1 b. inclusiv protecţia anticorozivă. (4) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi. de rezistenţă şi de ductilitate. Durabilitatea clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Asigurarea durabilităţii implică măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici. verificarea fisurării şi a deformaţiilor de lungă durată. 31 . chimici şi biologici din mediul înconjurător (mediul natural şi mediul de exploatare). − executarea lucrărilor de întreţinere. stări limită ale exploatării normale.1. în special. în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea ultimului planşeu trebuie să aibă în vedere. Sub acestea valoarea forţei tăietoare seismice nu se modifică semnificativ în raport cu clădirile cu acoperiş normal. din următoarele reglementări: a.5. (2) Stările limită sunt definite în conformitate cu SR EN 1990: a. stări limită ultime. − proprietăţile. În particular. Verificarea se face pe baza conceptului de stări limită. 6.1. − calitatea execuţiei. b.6. Siguranţa structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi verificarea satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile şi/sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate construcţiile civile şi industriale la care se adaugă criteriile şi/sau parametrii specifici din prezentul ghid. Pentru elementele din oţel : SR EN 1993-1-1 Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaţii se vor vedea specificaţiile respective. (3) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru toate celelalte clădiri civile şi industriale. care se referă la condiţia tehnică de performanţă de rigiditate. se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate. care se referă la condiţiile tehnice de performanţă de stabilitate. satisfacerea cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" pe întreaga durată de exploatare se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: − concepţia generală şi de detaliu a tuturor părţilor construcţiei . 6.

2.1 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de securitate la incendiu Se consideră că acoperişurile verzi intensive nu sunt sensibile la scântei şi sunt rezistente la radiaţia termică. sănătate şi mediu Măsurători efectuate în Germania 7 arată că un substrat de 10cm grosime reduce cu 99% propagarea în adâncime a radiaţiilor electromagnetice. Pentru produsele folosite la acest tip de acoperiş este necesară efectuarea de încercări privind clasele de performanţă la foc în condiţii de utilizare finală.2. executate din produse/materiale clasa BROOF. minimă 4mm. străpungeri.realizarea pe direcţii perpendiculare a unor bariere cu înălţimea de cel puţin 30cm (măsurată de la cota superioară a stratului de pământ).2 Acoperişurile verzi extensive sunt considerate rezistente la scântei şi la radiaţia termică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: .tipurile de plante utilizate nu prezintă risc de incendiu .3 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de igienă. Notă: 6.substratul are grosime minimă de 3cm şi este alcătuit din produse minerale .2. Acest 7 Herman 2003 citat de Goya Ngan în Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design. Datorită stratului gros de pământ (> 20cm) şi faptului că sunt udate cu regularitate. luminatoare. . pereţi. 2004 32 . dacă deasupra acoperişului nu mai există alte niveluri care să pună problema propagării unui eventual incendiu. la un interval de cel mult 40m.d0 sau fâşii continui de protecţie executate din produse/materiale clasa BROOF de cel puţin 1m lăţime. (pietriş cu o grosime de cel puţin 50mm sau masa > 80 kg/mp. .sa aibă prevăzute fâşii perimetrale continui de minimum 50 cm lătime. balustrade. cu granulometria maximă a agregatului 32mm.2. ele pot fi considerate acoperişuri fără pericol de incendiu. dale minerale cu grosimea de cel puţin 40mm). executate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.respectarea unei distanţe de minimum 5m faţă de faţadele în care sunt practicate ferestre. 6. 6. pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt menţionate în tabelul ”Produse pentru construcţii folosite ca învelitori de acoperiş încadrate în clase de performanţă la foc exterior fără a fi nevoie să fie încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. etc). între zona de vegetaţie şi orice accident în câmpul sau marginea învelitorii (atic.

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 fapt poate afecta recepţia semnalului de telefonie mobilă dar este în acelaşi timp un factor care diminuează riscul radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii oamenilor. Prevederea măsurilor de protecţie în timpul execuţiei şi în perioadele de întreţinere a vegetaţie este responsabilitatea constructorului şi a beneficiarului. M. anume sistemele de ancorare şi şinele de culisare. Baltimore 2008 33 . Hodgson. aerul din vecinătatea acoperişurilor verzi este mai rece şi mai umed. nu a proiectantului sistemului de acoperiş verde. Datorită fenomenului de evapo-transpiraţie. Crearea de acoperişuri verzi în spaţiul urban presupune şi asigurarea biodiversităţii. Greening Rooftops for Sustainable Communities. cum ar fi balustrade.2. M. Acoperişurile verzi asigură. Acoperişurile verzi extensive fără pretenţii pot asigura şi o reducere a nivelului zgomotului cu 2 – 8dB în gama de frecvenţe înalte şi cu 5 – 13dB în gama de frecvenţe medii şi joase (50 – 2000Hz) 8 . Plantele consumă bioxid de carbon şi eliberează oxigen. 6. 6.5 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de protecţie împotriva zgomotului Substratul şi stratul vegetal reprezintă o încărcare suplimentară care contribuie la creşterea izolaţiei la zgomot aerian a spaţiilor de sub acoperiş. nacelele etc. fapt care conduce şi la filtrarea şi depunerea prafului. Programele medicale de terapie horticulturală – terapie complementară – pot fi mai uşor implementate dacă spaţiile verzi fac parte efectiv din aşezământul de sănătate. 8 Connelly.2. şine pentru agăţare. Prin reducerea pierderilor de căldură din clădire şi ca urmare a fenomenului de evapo-transpiraţie se reduce efectul de insule de căldură din mediul urban. Proiectantul trebuie să prevadă elementele de care să se fixeze corzile.4 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de siguranţă în exploatare Pentru evitarea alunecării şi căderii lucrătorilor care montează şi întreţin acoperişul verde trebuie luate măsuri de protecţie. brâuri etc.contribuind astfel la asigurarea unui aer mai curat. Sound Transmission Loss on Green Roofs. pe lângă funcţiunea de „plămân verde” al oraşului. şi zone posibile de loisir pentru comunitatea care utilizează clădirea respectivă.

în National Research Institute of Canada.2 7. Cu cât e panta mai mare. În general acoperişurile verzi au nevoie de o pantă minimă de 2%. contract NRCC-46737 34 .iarna . Aceleaşi surse citate mai sus8 precizează că un substrat cu grosimea de 20 – 40cm poate reţine o cantitate de 10 – 15cm de apă. Temperatura interioară din aceste spaţii devine constantă şi relativ apropiată ca valoare cu aceea din restul spaţiilor interioare ale clădirii. Vegetaţia şi substratul acesteia contribuie la întârzierea eliminării apei de pe suprafeţele acoperişului şi implicit reduc presiunea apei de ploaie asupra dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale.2. 7. Primul strat hidroizolant trebuie nu doar lipit pe suport ci şi fixat mecanic.3 9 Minke. este obligatoriu ca versantul / versanţii pe care se proiectează / realizează acoperişuri verzi în pantă să fie prevăzut(i) cu o hidroizolaţie performantă bituminoasă sau polimerică (termoplastice sau elastice). 1982 citat de Brad Bass.1 În accepţia acestui ghid. acoperişul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperişul la care trebuie luate măsuri de stabilizare a straturilor componente ale alcătuirii acoperişului verde. 7. de la acoperiş la sistemul de canalizare. Substratul şi stratul vegetal asigură răcire – vara . pentru asigurarea scurgerii apei. 7.6 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de economie de energie şi izolare termică Acoperişurile verzi au o contribuţie în ceea ce priveşte reducerea consumurilor de energie şi a costurilor de combustibil. asigurând în felul acesta o durată mai mare de serviciu pentru sistemele de preluare a apelor de pe acoperiş. cu atât pericolul de eroziune a substratului creşte şi trebuie asigurată protecţia acestuia. Bas Baskaran în Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă Acoperişurile verzi nu sunt alcătuiri specifice numai pentru învelitorile plate.şi izolare termică . Oricare ar fi tipul de învelitoare al versanţilor adiacenţi. la pas de 5 – 10cm. nu numai partea de versant pe care se realizează acoperişul verde. Măsurători efectuate pe acoperişuri verzi comparativ cu cele pe acoperişuri identice ca amplasare şi dimensiune dar cu hidroizolaţia protejată cu pietriş 9 arată că un substrat de 20cm căruia i se asociază un strat de vegetaţie cu înălţimea cuprinsă între 20 şi 40cm are o valoare echivalentă pentru rezistenţa termică cu a unui strat de vată minerală 15cm. ceea ce reprezintă o reducere a debitului cu 25%.pentru apartamentele situate sub acoperiş.

(2) membrane pentru drenare: trebuie montate numai pe acoperişuri cu panta mai mică sau egală cu 200 (36. pentru a se asigura scurgerea eficientă a apelor de ploaie din stratul drenant. Se recomandă ca bariera contra rădăcinilor să fie prevăzută numai dacă panta învelitorii este sub 100 (17.6 7.4%). − membranele care se lipesc cu adezivi de contact trebuie să aibă marginile suprapuse cu cel puţin 5cm. − membranele din mase plastice expandate se montează cu rosturi strânse şi se lipesc cu bandă adezivă − împâsliturile şi împletiturile fie se montează cu rosturi strânse şi prinderi mecanice pe suport sau cu marginile petrecute şi solidarizate pe suport prin mijloace mecanice.7 7. 7.8%) se vor utiliza traverse sau grile care să asigure stabilitatea straturilor care formează alcătuirea verde (strat drenant.4 Pentru hidroizolaţiile montate pe suport din lemn este necesară prevederea unui strat de separare între suportul din lemn (astereala) şi hidroizolaţie. cu rosturi strânse şi opritori la poală.4): (1) agregate: − dacă panta învelitorii este mai mică de 50 (8.6%) Se recomandă ca distanţa între burlane să nu depăşească 15m. împâslitură din fibre poliesterice. este necesară prevederea unui strat de protecţie mecanică a hidroizolaţiei. substrat.8% . − membranele bituminoase se suprapun cu cel puţin 10cm.26. (3) plăci: se pot monta şi pe pante mai mari de 200 (36.5 7.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.8 35 .4%). Materialele din care se realizează stratul drenant al acoperişurilor verzi în pantă sunt aceleaşi cu cele utilizate de acoperişurile plate (a se vedea 5. Suprapunerea marginilor membranelor hidroizolante depinde de modul de lipire a acestora pe suport şi între ele: − membranele care se lipesc la cald trebuie să aibă marginile suprapuse cu 4 – 5cm.8%) se pot utiliza oricare produse − dacă panta învelitorii este cuprinsă între 50 şi 150 (8.8%) se vor prevedea straturi drenante realizate din agregate sparte − dacă panta învelitorii este mai mare de 150 (26. strat vegetaţie) Pentru împiedicarea eventualei perforări a stratului hidroizolant cauzate de agregatele mai ascuţite (pietriş spart). Acest strat poate fi realizat din ţesătură de fibră de sticlă.

De asemenea se rabat pe verticală. La pante peste 200 (36. Jgheaburile trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatării cu material granular mărunt. este recomandată prevederea unor plase sau ţesături care închid între ochiuri elemente ale substratului. Materialele neconsolidate se montează în stare umedă şi se menţin în această stare până la plantarea stratului vegetal. la colţuri) se recomandă prevederea de elemente de lestare (dale. pot fi plantaţi lăstari sau se pot prevedea covoare vegetale 10 . pietriş spălat etc. Substratul.11. Tipul de acoperiş este întotdeauna extensiv.11. O altă tehnică de depunere a seminţelor pe suprafaţa versanţilor este aceea de amestecare a seminţelor cu apă. Pentru a nu fi luate de vânt. foi sau împâslituri. peste care se aplică substratul din materiale neconsolidate.) 7.1 7. 7. Nu este necesară rolarea suprafeţelor.10 7. mulci şi lianţi. seminţele se amestecă cu nisip sau rumeguş şi pot fi pulverizate pe acoperiş. E. Plantele se pot însămânţa direct.2 10 Schunck. până la limita superioară a substratului. În zonele supuse acţiunii vântului (zona marginală.9 Stratul filtrant. Se recomandă rolarea suprafeţei. Acest amestec se pulverizează pe suprafaţa substratului într-o operaţiune unică.8) Substratul în foi este utilizat ca prim strat. Birkhauser Publishers. Este necesar mai ales în cazul substraturilor subţiri. Substratul trebuie menţinut în permanenţă umed în perioada de germinare şi creştere iniţială a plantelor. Oster. fertilizant. H J. Este un strat realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm. Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurată dacă proporţia de substanţe organice nu depăşeşte 30% din volumul total al substratului.4%) este necesară stabilizarea substratului cu opritori la poală (ca şi în cazul straturilor drenante: a se vedea 7. R. 2003 36 . Poate fi realizat din materiale neconsolidate. Bartel. acesta din urmă asigurând stratului filtrant o protecţie împotriva agenţilor de mediu şi a radiaţiilor UV. Împâsliturile se utilizează de asemenea ca strat suport sau strat intermediar pentru substratul din materiale neconsolidate.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7. K. În cazul acoperişurilor verzi în pantă se pune problema tipului de vegetaţie şi a modului de însămânţare a versanţilor acoperiţi. Kiessl.11 Vegetaţia. Roof Construction Manual. Seminţele trebuie acoperite cel puţin cu 5cm de substrat. Pentru a stabiliza versanţii până la consolidarea acestora cu rădăcinile plantelor.

11. R. plantarea sau montarea covoarelor vegetale se recomandă a se face primăvara. pe un suport semi-umed.utilizarea covoarelor vegetale precultivate Pentru asigurarea stabilităţii versanţilor plantaţi este de avut în vedere următoarea schem ≥ 300 11 Schunck.local. Semănarea. E.uniform pe suprafaţă. Bartel. cu şipci sau elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia.utilizarea de ţesături de asigurarea a stabilităţii substratului .rasteruri din mase plastice . fie prin acoperire cu reţele metalice. prin utilizarea de .covoare vegetale stabilizate . . Aceste ierburi au înălţimea cuprinsă între 10 şi 40mm.împâslituri textile . cu pane sau profilaţii singulare.unidirecţional . Plantarea mecanică se face utilizând tot o metodă udă de pulverizare a unui amestec de plante şi apă.1. Kiessl.12 Prevenirea alunecării straturilor 11 poate fi făcută .4 7.reţele de şipci Panta versantului ≥ 100 ≥ 150 ≥ 200 Măsuri pentru stabilizarea substratului .1). transversal pe pantă.3 Plantarea manuală sau mecanică de răsaduri.1. H J. Roof Construction Manual.2) sau după depunerea prin pulverizare a seminţelor (9. Birkhauser Publishers.1. 7. 2003 37 .materiale profilate . . Covoarele se transportă şi se depozitează în spaţii umbroase şi nu mai mult de 3 zile până la punerea lor în operă.jgheaburi de poală ranforsate . Plantarea lor se poate face înaintea operaţiei de depunere lichidă a seminţelor (a se vedea 9. Ulterior acestei operaţii se prevede o acoperire cu strat subţire de mulci sau rumeguş sau se realizează o operaţiune de rolare.reţele tip fagure .prevederea de elemente de asigurare a stabilităţii . Straturile suport sau straturi intermediare textile se montează cu petrecerea rosturilor pe circa 10cm.unidirecţional.textile pentru stabilizarea pantelor . Oster. Covoare vegetale precultivate Acestea sunt derulate pe suprafeţe nivelate şi sunt pozate cu rosturi strânse. K.11. Ele pot fi stabilizate împotriva eroziunii şi împrăştierii din vânt fie prin prevederea de elemente de lestare.hidroizolaţie şi barieră contra rădăcinilor .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.1.bidirecţional .

peste stratul filtrant se prevăd straturi specifice (9. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică). la legătura cu pereţi supraînălţaţi.Prevederi specifice referitoare la straturile care alcătuiesc structura termohidroizolantă se găsesc în NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. în care sunt prevăzute şi plantele. strat de aerare). asigurarea umidităţii lui plantarea vegetaţiei şi întreţinerea ei aşa cum se vede şi în Anexa 5. strat de retenţie a apei. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi O parte din elementele de execuţie au fost prezentate la capitolele corespunzătoare analizei straturilor. cu aticul.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 8.3 Prevederi specifice acoperişurilor în pantă . Prevederi specifice pentru acoperişuri plate În general analiza straturilor specifice a avut în vedere acoperişurile plate (cu panta peste 2%.1 Prevederi pentru punerea în operă a straturilor specifice structurii vegetalizate sunt date la cap. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică). gradul de suprapunere a marginilor membranelor şi modul de realizare a etanşărilor va respecta indicaţiile producătorului (specificaţia produsului) . .2 Notă: 9. strat drenant. Dat fiind că produsele dedicate pot asigura mai multe funcţiuni (strat de barieră contra rădăcinilor.3) Prevederi specifice acoperişurilor plate asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care străpung hidroizolaţia.7. în dreptul ferestrelor pentru mansardă etc) 38 . la străpungeri.2 şi 9.asigurarea benzilor de drenare (la legătura cu jgheaburile. conform specificaţiilor produsului – şi funcţiunea de barieră contra rădăcinilor).bariera contra rădăcinilor. dacă este nevoie (dacă hidroizolaţia nu asigură. modul de punere în operă. 9.strat drenant. Cutia are orificii de evacuare a apei pe hidroizolaţie 9. Ordinea operaţiunilor este următoarea. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri şi în NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. . Precizările care se fac aici au în vedere elementele de specificitate pentru construcţia celor două tipuri generice de acoperişuri verzi: în pantă şi plate. în cazul învelitorilor plate de tip extensiv şi semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie care se montează pe o hidroizolaţie protejată. În funcţie de tipul de acoperiş.Strat filtrant. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri 9. inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versanţi şi direcţionarea la burlane. după realizarea hidroizolaţiei: . la limita a 40m de terasă-grădină etc) aplicarea substratului pentru creştere.

Chris & Kuhn.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 - asigurarea stabilităţii versantului. Monica: " Design Guidelines for Green Roofs ". 10. Steven & Kuhn.) → 20% − Vegetaţia → 5% − Manopera de execuţie→ 15% − Sistemul de irigare → 10% 10. Consideraţii economice (1) Costurile unui acoperiş verde sunt mai mari decât cele ale acoperişului normal datorită costurilor suplimentare generate de materialele folosite şi de manopera specializată. asigurarea umidităţii lui şi eventuala lui protejare împotriva alunecării pulverizarea de seminţe sau lăstari udarea regulată până la consolidarea vegetaţiei. straturile de cultură. execuţia barierelor împotriva alunecării se face de la poală spre coamă aplicarea substratului pentru creştere. execuţiei şi exploatării. straturile de protecţie. (2) Stabilirea duratei de exploatare.etc. − costurile rezultate din situaţiile de imposibilitate de utilizare. Monica: " Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Ccanada " Canada Mortgage and Housing Corporation. Callaghan.1 Durata de exploatare (1) Durata de exploatare a acoperişului verde este perioada în cursul căreia performanţele acestuia sunt menţinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinţelor din tema de proiectare. raţională din punct de vedere economic. Peck. în funcţie de panta acestuia. (2) Datele existente în literatura de specialitate (corespunzătoare experienţei din Canada) 12 arată următoarea structură a costurilor pentru realizarea acoperişurilor verzi: − Proiectare şi urmărirea execuţiei → 10% − Costul membranei rezistente la pătrunderea rădăcinilor →40% − Materialele acoperişului verde (stratul de drenare. Steven. Peck. March 1999 12 39 . − costurile renovărilor parţiale. se obţine prin luarea în considerare a tuturor costurilor probabile pe întrega durată de viaţă (de exploatare) proiectată (Life Cycle Cost): − costurile proiectării. Ontario Association of Architects. − riscurile şi consecinţele unei diminuări a performanţelor construcţiei în timpul duratei de exploatare şi costul asigurării corespunzătoare acestor riscuri.

Evaluarea calitativă 2. în care are loc procesul de consolidare a plantelor. Colectarea informaţiilor disponibille şi stabilirea nivelului de cunoaştere 2. Este o perioadă în care substratul trebuie să rămână în permanenţă umed. Evaluarea prin calcul 3. în funcţie de utilizarea terasei respective şi care ţine cont de plantele corespunzătoare fiecărui anotimp. întreţinerii şi reparaţiilor. − costul măsurilor de protecţie a mediului. Expertizarea clădirii existente cu următoarele etape (conform Codului P100-3/2008): 2. unde u fost utilizate seminţe şi eventual lăstari pulverizaţi cu mulci pe suport. de perioada lor de creştere.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − costul inspecţiilor. reciclarea materialelor). (2) întreţinerea pe perioada de serviciu a acoperişului verde.3.2 Întreţinere Întreţinerea unui acoperiş verde presupune parcurgerea a două etape distincte: (1) întreţinerea după plantare. care poate dura până la doi ani. înflorire etc. care presupune cel puţin o dată pe an inspecţia şi plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperişurilor semi-intensive. astfel încât în orice moment din an terasa respectivă să aibă un aspect controlat. Formularea de către beneficiar a temei de proiectare pentru acoperişul verde (tipul vegetaţiei solicitat) 2. (3) Durata de exploatare a acoperişurilor verzi (apreciată la circa 35÷40 de ani) este mai mare decât cea a acoperişurilor normale (apreciată la circa 15÷20 de ani) deoarece straturile de termo-hidroizolaţii sunt protejate prin materialul de cultură şi de vegetaţie 10. − costul dezafectării (demolare. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădirile existente implică parcurgerea următoarelor etape: 1. Acoperişurile terasă grădină intensive necesită oricum o întreţinere dedicată.2. Este mai ales cazul acoperişurilor extensive. Stabilirea capacităţii disponibile de rezistenţă şi a rigidităţii structurii existente pentru: − − încărcări verticale încărcări seismice 11 Atragem atenţia că rezistenţa unei clădiri existente la încărcări seismice depinde în primul rând de nivelul de asigurare seismică iniţială care este 40 .1.

a fezabilităţii unui acoperiş verde pot fi folosite graficele date la capitolul 6.1. realizarea acoperişului pe structura existentă dacă cerinţele nu depăşesc capacitatea structurii. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed. pentru aceste clădiri rezultă şi necesitatea consolidării structurii verticale şi a fundaţiilor − În cazul clădirilor cu un singur nivel acoperite cu elemente prefabricate din beton precomprimat (chesoane. În cazul în care. 2007 41 . În cele mai multe cazuri.6.: a. 6. Pentru examinarea.0 ÷ 4.Mincu" Bucureşti. Propunerea soluţiei pentru realizarea acoperişului verde în funcţie de rezultatele analizelor de la 4. este posibil ca realizarea acoperişului verde să fie condiţionată (acceptabilă / inacceptabilă) în funcţie de amploarea lucrărilor de intervenţie necesare pentru realizarea siguranţei seismice cerute de Codul P100-3/2008. a ansamblului structurii. în primă aproximaţie. În aceste condiţii. Universitară "I. 13 Petrovici. s-a prevăzut vegetaţie intensivă sau semi-intensivă se va examina şi oportunitatea adoptării unui sistem de cultură mai uşor (vegetaţie extensivă). În acest scop poate fi folosit procedeul simplificat care foloseşte ca parametru de apreciere a siguranţei seismice raportul între coeficientul seismic global prevăzut de reglementările tehnice la data proiectării şi coeficientul seismic global dat de reglementările actuale 13 . 4. Compararea capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii cu cerinţele rezultate din tema de proiectare 5. b. realizarea acoperişului cu consolidarea locală a ultimului planşeu sau. elemente T sau TT) cu greutate proprie de circa 2. c. demolarea şi refacerea acoperişului pentru satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de rigiditate. Opţiunile de la punctele b şi c de mai sus trebuie să fie examinate pe baza unei analiza "cost/beneficiu" . Ca indicaţii generale de proiectare a acoperişurilor verzi pe clădiri existente trebuie avute în vedere următoarele: − Pentru planşeele/acoperişurile uşoare uşoare (de exemplu structuri metalice acoperite cu panouri sandwich din tablă profilată şi termoizolaţie) există o probabilitate foarte ridicată ca să nu fie posibilă amenajarea unui unui acoperiş verde fără consolidarea structurii chiar şi în ipoteza vegetaţiei extensive. dacă este cazul.0 kN/m2 amenajarea acoperişurilor cu vegetaţie extensivă este posibilă în cele mai multe cazuri (este necesară însă o expertiză detaliată pentru a identifica tipul elementelor folosite şi capacitatea de rezistenţă a acestora). prin temă.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 variabil în funcţie de prevederile reglementare existente la data proiectării clădirii. R.4. În funcţie de nivelul de protecţie seismică iniţială a clădirii este posibil să rezulte şi necesitatea consolidării ansamblului clădirii.

chiar de vegetaţia semi-intensivă. uneori.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − În cazul clădirilor multietajate cu structură din zidărie sau din beton armat. prin eliminarea straturilor de beton de pantă. a termoizolaţiilor şi a straturilor de protecţie a termohidroizolaţiilor. cu planşee din beton armat. poate fi compensat. În multe cazuri sporul de greutate adus de vegetaţia extensivă şi. 42 . în mare parte. posibilitatea amenajării acoperişurilor verzi este condiţionată în primul rând de capacitatea de rezistenţă şi de rigiditatea ultimului planşeu.

Feriguță Polypodium vulgare (erbacee perenă) Famila Aspleniaceae 2. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .5 – specii acidofile 5.30 5 ∗∗∗ φ Ω 5-15 Σ ∗∗∗ ● Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.5 – 7. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Ecologie Origine/ răspândire în ţară Recomandări Alte cerinţe Înălţime max. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.specie care poate suporta temperaturi între -5 ..2 – specii neutrofile 7. de asemenea.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului m Lumina ● – specie de umbră ο .5 – 5. Strașnic Asplenium perenă) trichomanes 15 (erbacee 15 . în aer necesită condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă.5 – specii slab acidofile 6.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă. crt.2 .-150C ∗. pe stâncării Soluri bine drenate.specii extrem acidofile 4. substrat fibos.Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pt. pot crește pe substraturi foarte subțiri (Se poate instala în crăpăturile pereților vechi) se înmulțește prin spori (toamna) Legendă Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire Curenţi aer Rezistenţă la ger Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Poluare Lumina frunze pH Famila Polypodiaceae 25 – 30 25 .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.-50C Cerinţe substrat ph: 4. reavăn – jilave. pe stâncării umbroase Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.5 .specie care poate rezista la temperaturi între 0 .specie de lumină φ . acoperişuri verzi Caractere specie Nr.30 χ-m 1.specii bazifile Troficitate Μ . dar fără ca apa să stagneze.reavăn – umede.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 43 .5 – 6. se înmulțește prin rizomi (primăvara) sau prin spori (toamna) Soluri bine aprovizionate cu apă.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.

et. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. suculente (crassulaceae) care supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4-6 cm) ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max.5 – 7. locuri însorite. locuri însorite. autohtonă Soluri bine drenate. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii.5 – 7. ziduri. alpin. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. pe soluri scheletice.2 nedefinit ă nedefinită 6. crt. călduroase pe Sporadică. locuri însorite.VIII 5-20 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο Specie originară din zona montană a Europei 6. Înmul irea prin semin e primăvara devreme. etaj gorun – etaj fag. nisipuri.5 – 7. vara stâncării 5. autohtonă Frecventă din zona de stepă – etaj fag.VII 5-15 4-6 Ο χ ∗∗∗ ο χ nedefinită 6. în locuri uscate.VII 6-15 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο nedefinită 6.5 VII-IX 5-20 4-6 10 Ο χ ∗∗∗ ο 44 . nisipuri. în răsadni e sau direct în câmp la mijlocul verii 6. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate. pe stâncării înierbate ziduri. Sedum album Famila Crassulaceae 3. pe timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor stâncării. locuri însorite. autohtonă Sporadică. locuri însorite. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp. soluri scheletice mamă din primăvară până la mijlocul verii. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist.2 nedefinit ă Famila Crassulaceae 5 . Înmul irea prin plantulele formate de planta mamă. pietroase Soluri bine drenate. locuri însorite. Sedum spurium Famila Crassulaceae 7. călduroase pe Rară. pe stâncării. Sedum rupestre Famila Crassulaceae 5.5 – 7. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 1. pietri .5 – 6. autohtonă Frecventă din etaj fag – etaj subalpin.VII 4-6 nedefinită 6. Înmul irea prin Sporadică.15 Δ Ο ∗∗∗ ο Sp.Tabel 2 Specii de plante perene. pietri uri mamă din primăvară până la mijlocul verii. zona păduri de stejar – etaj boreal. Verzişoare de munte Sempervivum montanum (plantă Ο ∗∗∗ ο Sp.2 VI . călduroase pe timpul verii.5 – 7. locuri însorite. călduroase pe timpul verii. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate.20 VI .2 Ο ∗∗∗ ο Sp. locuri însorite.50 4-6 χ χ Ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă Soluri bine drenate.bisanuală) Famila Crassulaceae 4. Sempervivum tectorum Famila Crassulaceae 8.2 VI . Sedum sexangulare Famila Crassulaceae 6.5 – 7.20 VI-VII 4-6 2. Înmul irea prin divizarea plantelor boreal. boreal – et.2 Până la 20 VIII . sau prin semin e toamna sau primăvara V-VII 4-6 χ 5 . călduroase pe timpul verii. Iarbă de şoaldină Sedum acre Famila Crassulaceae 6. oaldină aurie Sedum hispanicum anuală . Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. nisip Soluri bine drenate. vara 15 . Specie originară din Caucaz Soluri bine drenate. pe plantulele formate de planta mamă.5 – 7.2 VI . autohtonă Soluri bine drenate. călduroase pe timpul verii. din etaj gorun – etaj timpul verii. însorite. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp.IX 20 .

în înrădăcinarea tulpinilor în cursul verii.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.5 – specii slab acidofile 6. umede. pe stâncării calcaroase Soluri bine drenate. autohtonă Soluri bine drenate.specie care poate suporta temperaturi între -5 . Se înmul esc prin buta i sau prin Sp.. crt.5 – 7. se înmul e te prin semin e toamna sau prin fragmente de plante toamna sau primăvara 6 – 6.5 – 5. soluri scheletice. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. VI-IX 6-10 6. autohtonă.2 ο 6-10 Ω calcifilă 7. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Famila Caryophyllaceae 30 – 60 VI-VIII 6-10 1. pământuri u or alcaline. et. autohtonă. în etaj fag – etaj subalpin.5 7. z.2 . Soluri bine drenate. Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum Famila Lamiaceae 2. fag. se înmul esc prin semin e toamna sau prin despăr irea tufelor primăvara ∗∗∗ φ Cerinţe substrat ph: 4.păd. grohoti uri Sp. Se Frecv. pe stâncării. în paji ti Soluri bine drenate.2 – specii neutrofile 7.5 Ω ∗∗∗ 7.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . Se înmul e te prin buta i din plante gorun – etaj fag. pe primăvara sau prin semin e toamna stâncării înierbate Sp.2 Ω 6. pe stâncării. în et. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ . în et. care supravieţuiesc pe substraturile cuprinse între 6 şi 10cm ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. locuri însorite.5 – Ω ∗∗∗ ο – 7.5 – 6-10 ∗∗∗ ο 10-20 6.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 45 . în aer nec.5 – specii acidofile 5. în locuri însorite Sp. 10-20 Potentilla crantzii Famila Campanulaceae VI .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.2 10 Cimbrişor Thymus pulcherrimus Famila Brassicaceae 3. IV-VI 5-25 15 Ciucuşoară Alyssum montanum Famila Rosaceae V . de asemenea. autohtonă.specie de lumină φ . în locuri însorite.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. paji ti. autohtonă Frecv.VIII 6-10 4. reavăn – jilave..5 .specii extrem acidofile 4.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. alpin.Tabel 3 Specii de plante perene.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .reavăn – umede.specii bazifile Troficitate Μ . la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 7. Clopoţei Campanula carpatica Legendă: Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . dar fără ca apa să stagneze.5 – 6..-150C ∗.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului 30 m Lumina ● – specie de umbră ο .-50C Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Ecologie Rezist.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .stejar înmul e te prin semin e sau buta i – et.2 Ω ∗∗∗ ο Sp.IX 10-40 5. subalpin – et. alpin.2 Soluri bine drenate. locuri însorite.

20 IV . locuri aride. crt. locuri însorite. frecventă în zona de înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).20 Famila Liliaceae 1.VIII 10 .2 Ε ∗∗∗ ο 46 . Stânjenei Iris germanica Famila Iridaceae 8.20 V . locuri însorite. înmul irea prin bulbi planta i toamna IV .2 60 .40 10 . Lalea Tulipa clusiana Famila Liliaceae 2. zona de stepă înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) – etajul gorun în paji ti însorite Specie originară din estul Soluri bine drenate. călduroase pe timpul verii ∗∗∗ ο Specie Originară din Asia Mică Soluri bine drenate. locuri însorite.VII χ-m ∗∗∗ ο 6. locuri însorite.VI χ-m 7.20 VI .12 10 . rizomi care pot fi utilizate pt.2 VII . zona de stepă planta i toamna – etajul gorun în paji ti. locuri însorite. acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max.5 – 7.V 7. tufări uri. locuri însorite. soluri u or alcaline.15 10 .120 10 . Allium schoenoprasum Famila Iridaceae 6.5 – 7. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist. soluri u or alcaline. Soluri bine drenate. Specie autohtonă frecventă. înmul irea prin bulbi la Frecventă la marginea sfâr itul verii sau prin semin e toamna pădurilor din zona de silvostepă – etaj gorun Soluri bine drenate. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 6.40 10 .20 V . locuri însorite.V 5-8 ∗∗∗ ο 6. zonei mediteraneene înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) 10 .2 10 – 15 10 .20 IV .5 – 7.V 20 Ω 6.5 – 7. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.5 – 7.2 Ε χ Ο ∗∗∗ ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă. Muscari azureum Famila Liliaceae 3.2 20 . locuri însorite.20 5-8 ∗∗∗ ο 6. înmul irea prin bulbi la sfâr itul verii sau prin semin e toamna (se poate autoînsămân a) Specie autohtonă Soluri bine drenate. Ceapa ciorii Muscari comosum Famila Alliaceae 4.2 VI .VIII 10 – 35 10 .30 10 .VI χ-m 7. înmul irea prin bulbi Specie autohtonă Sporadică.Tabel 4 Specii de plante cu bulbi. margini de pădure 20 .2 30 . Răţşoară Iris pumilla Famila Iridaceae 7. Stânjenei Iris graminea Soluri bine drenate. soluri u or alcaline. stâncoase Soluri bine drenate. silvostepă – etaj gorun în Se resimte dacă este mutată paji ti.20 12-25 5-10 χ χ ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. Hajmă păsărească Allium flavum Famila Alliaceae 5.

5 – specii slab acidofile 6.25 Vii . în aer nec. pământuri u oare. substrat u or 20 6. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.5 – 7.25 V . înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .IX 20 Ω m Sp. în zona de stepă Soluri bine drenate. Cosmos.5 – 7. locuri însorite. Lipscănoiaice.2 30 – 40 20 .specie de lumină φ .5 – 6.5 – 5.Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă. autohtonă.5 – 7.25 VI . 6.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .25 Vii .-150C ∗.VII 45 Sp.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 47 . fertile 6.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .specii extrem acidofile 4. originară din America de nisipoase Nord Soluri bine drenate. dar fără ca apa să stagneze.IX Famila Asteraceae 1. originară mediteraneană 30 m din z.5 – 7.5 – specii acidofile 5.25 Vii . crt.2 20 – 50 20 .5 . Famila Ranunculaceae Chica voinicului Nigella damascena Familia Papaveraceae 5.2 Ω Locuri nisipoas χ 30 – 60 20 . originară din Mexic ∗∗∗ ο Sp. Mărăraş Cosmos sulphureus Famila Asteraceae 3. autohtonă. Albăstrele Centaurea cyanus 4.-50C Lumina ● – specie de umbră ο .IX 20 Ω Π ∗∗∗ ο Soluri bine drenate.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. ocheşele Coreopsis tinctoria Famila Asteraceae 2..VIII χ Ω Ε ∗∗∗ ο Sp. – etaj gorun ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4.5 – 7. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă.reavăn – umede.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . u oare. la ger Lumina Curenţi aer Poluare Origine/ răspândire în ţară Recomandări Pământu ri u oare 6. reavăn – jilave.2 – specii neutrofile 7.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. Mac cornut Glaucium flavum Legendă Ω ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. substrat cu fertilitate medie . în zona de stepă Soluri bine drenate.specii bazifile Troficitate Μ .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.2 .scăzută – etaj fag 6.2 30 – 70 20 . Sp. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Ecologie Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Rezist.specie care poate suporta temperaturi între -5 . de asemenea.5 – 7.2 30 – 90 20 .

Înmulţirea prin (până la 1200 m seminţe (toamna) sau butaşi (vara) din lăstari sau altitudine) ramuri parţial lignificat. Caragană Caragana frutex (arbust) Legendă Creştere lentă (30) 100 (30) 100 20 .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.5 . soluri sărace.5 – 6.20 30 – 150 Ω Ο χ m 150 3.specii bazifile Troficitate Μ .5 calcifugă Sp.25 χ-m 1. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă.5 VI . Specie alohtonă Bun pt. (cm) Adâncime (cm) Troficitate Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Cerinţe substrat Alte cerinţe Rezistenţă la ger Ecologie Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Poluare Recomandări Umiditate (sol+aer) Lumina pH 1.-150C ∗.2 – specii neutrofile 7.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε . revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.300 100-300 2. Transplantarea îl poate afecta.VIII 20 . Drobiţă Genista tinctoria (subarbust) ∗∗∗ ο V . dar fără ca apa să stagneze. pionieră 20 .mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . (până la 1200m altitudine) Specie autohtonă Caracteristic Dobrogei În plin soare.25 ∗∗∗ ο 20 . cerinţe scăzute faţă de Specie autohtonă Frecvenţă în zona de elemente nutritive. fertile (dar nu Frecvenţă în zona de supraîngrăşate).VI Ω Ο χ 5. soluri bine drenate. Famila Fabaceae (Leguminosae) Grozamă Genistella sagittalis (subarbust târâtor) Salcâm roşu Robinia hispida stolonifer) (arbust Ω Ο ∗∗∗ ο 100..oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.25 Vi . dar bine drenat: înmulţire prin seminţe sau drajoni (toamna) Specie autohtonă Locuri însorite. în aer nec. Specie autohtonă Frecvenţă în zona de Înmulţirea prin seminţe (toamna) sau butaşi (vara) păduri stejar – etaj fag din lăstari sau ramuri parţial lignificat.VII 5 . fertilitate medie.5 . păduri stejar – etaj fag Transplantarea poate să o afecteze.specie de lumină φ .25 V .5 – specii slab acidofile 6.-50C Ecologie Lumina ● – specie de umbră ο . necesită locuri (Am.specie care poate suporta temperaturi între -5 . reavăn – jilave. în plin soare. creşte bine pe orice substrat. înmlăştinite) Ecologie Rezistenţa la ger ∗∗∗ .Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Nr. soluri bine drenate.VI Soluri bine drenate. Drob Cytisus nigricans (subarbust) 4.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 48 . crt.reavăn – umede.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . stepă – etaj fag (până la Înmulţirea prin seminţe toamna sau butaşi vara 1200 m altitudine) În plin soare.5 – specii acidofile 5.5 – 5. uscate.2 .5 .5 – 5. seminţe toamna 4.6 10–60 (150) (150) Ω Ο χ m 4.6. Ω ∗∗∗ ο Sensibil 25 – 30 Habitat larg V .5 – 7.specii extrem acidofile 4. Înmulţire prin butaşi vara. soluri bine drenate.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.VII 4.25 ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4. fertilitate medie. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Înălţime max. de Nord) însorite. de asemenea.

fertilizate. pH acid pt.85 Din industria de prelucrare a lemnului Folosită în stare proaspătă pt.8 (slab alcalin) Conţinut relativ scăzut de elemente nutritive. şi rădăcinilor de ferigi care cresc în condiţii naturale Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante din fam. de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeţele gazonate cu amestecuri de ierburi De pe suprafeţele cultivate cu legume sau flori.08 – 0. datorită reducerii zăcămintelor exploatabile.5 – 5.30 25 .70 (sc. dar are putere de reţinere a apei şi a elementelor fertilizante mică – pot apare carenţe la plante 175 – 250 (scoarţa proaspătă) 200 – 350 (scoarţa compostată) 90 .0 – 5.0 – 6. mlaştini sau albii de râu sau văi (turba neagră) Pământul de ericacee Uşor Grad mare de afânare redusă Pământul de ţelină Greu Pământul de grădină Mraniţa Turba pH 4. mic orarea pierderilor de apă prin transpiraţie şi împiedicarea creşterii buruienilor.50 (scoarţă proaspătă) 25 .5 – 5. pH 7.25 – 0. fertilitate mare Aspect grăunţos. sp.3 % pH 6.25 Capacitate de reţinere a apei : 60 – 70% pH 4.70 (sc. acidofile Brun-negricios pH 3 – 4. rizomilor.0 apreciată pentru capacitatea ridicată de reţinere a apei Densitate aparentă: 0.5 (sc.5 Densitate aparentă: 0.45 c) Turbării de mlaştini intermediare sau mezotrofe Scoarţa de copac 80 . proaspătă) pH 5.90 5 – 20 20 -25 b) Formate sub păduri pe cumpăna apelor.5 brun-negricioas Aspect fibros negru.600 80 . compostată) 49 .5-8 Structură bună.0 – 6.600 90 – 95 20 . trifoi. diferite amestecuri Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pământ . turba acidă sau turba fibroasă) 400 .6% pH 3.0 – 6. Ericaceae Este stratul de 10-12 cm de pământ natural. unsuros. proaspătă) umiditate % 60 . închis la culoare. compostată) umiditate % 40 .5 (sc. în condiţii de precipitaţii peste 750 mm anual (turba roşie. pe orice formă de relief. pt. plante acidofile Brun-cafeniu Structură granulară Conţinut ridicat în elemente nutritive pH 6. pe roci silicioase.5 trebuie păstrat în condiţii de umiditate normală pt. ridicat de la suprafaţa terenurilor cultivate cu lucernă.92 (scoarţă proaspătă) 85 .16 – 0.15 35 .5 – 7. păstrarea structurii solului – mulci Folosită după compostare pt.Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) Pământ uşor Porozitate totală Volum de aer (%) Grad mare de afânare Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Pământul de frunze Pământul de ferigi Rezultă din descompunerea frunzelor.30 Capacitate de reţinere a apei : de 4-5 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 4.5 pH 5.50 (scoarţă compostată) Densitate aparentă: 0.90 (scoarţă compostată) 5 .15 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 12.16 Capacitate de reţinere a apei : de 10 . întreţinute fără buruieni (fără erbicidare) Prin fermentarea avansată a gunoiului de grajd (2 – 3 ani) Sediment format din resturi vegetale acumulate în locuri umede (în turbării) Pe plan mondial. liberă de agenţi patogeni şi seminţe de buruieni 700 – 800 500 – 600 a) Turbării de mlaştini eutrofe (turbării joase) Turbării de mlaştini oligotrofe sau turbării înalte 400 . turba blondă. a fost propus substratul pe bază de fibre de cocos s-au format pe fundul unor lacuri. timp de 2-3 ani Din descompunerea frunzelor.

calităţile depind de speciile de la care provin. după compostare Se obţine prin fermentaţie aerobă a deşeurilor menajere.5 Material cu stabilitate bună. asigurarea drenajului Ameliorează aerarea substraturilor.5 – 1. provenit din roci vulcanice cu structură alveolară Cenuşa vulcanică fină.13 pH5. îşi păstrează volumul. speciile care cer un regim de aera ie la nivelul rădăcinilor) pH ∠ 6 porozitate bună capacitate bună de reţinere a apei Component cu acţiune antibiotică Se poate folosi în proporţie de cel mult 20 % pH 5. foarte uşor umectabilă.25 Tuful vulcanic Styromull – polistiren expandat 60 20 -40 g/l 50 .4 – 5.0 pH 6.60 20 .7 pH 4. degradare lentă (5 – 20 ani) Compostul din resturi menajere Compostul forestier Compostul din scoarţă de plop Fibre de lemn de răşinoase (hortifibre) Compostul de rumeguş Compostul provenit din cultura ciupercilor Compostul din coji de orez Reziduri din fibre de cocos 95 58-60 Reziduuri provenite de la fabrici de hârtie Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 .5 95 75 20 Densitate aparentă : 0. ca zăcământ între roci vulcanice Produs sub formă de fulgi sau granule 65 45 . asigură stabilitatea caracterelor fizice Densitate aparentă: 1.5 – 5 Măreşte gradul de permeabilitate a substratului (pt.7 – 1.30 Măreşte gradul de afânare şi permeabilitate al substratului Uşurează reumectarea materialelor organice.50 0-5 20 . capacitate redusă de reţinere a apei.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate volumetrică(kg/m3) 360 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Scoarţa de răşinoase Muşchiul vegetal Rumeguşul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului. utilizat pt. la care se adaugă o serie de amendamente Produs organic ce poate substitui turba pH 3.0 – 8. le conferă stabilitatea caracteristicilor fizice Densitate aparentă 0. pH neutru În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate servi la structurarea şi permeabilizarea solurilor grele Pietrişul Pouzzolanul Extras din cariere sau albiile râurilor Material de origine minerală. structurarea şi îmbunătăţirea capacităţii de drenaj a amestecurilor în substrat se poate amesteca în substraturi pe bază de turbă pH – variabil în funcţie de specie porozitate şi capacitate de reţinere a apei bune În substraturile de cultură ale unor arbuşti Există riscul d esalinitate excesivă. stabilitate ridicată.5 caracteristici fizice şi chimice asemănătoare turbei oligotrofe.5 Reţinere puternică a apei Porozitate ridicată. Folosit ca mulci sau în componenţa substraturilor.13 pH 5 contribuie la aerarea. care se diminuează în timp Îşi menţine bine structura Densitate aparentă : 0. îşi menţine constantă umiditatea.

calcaroase şi cocs Material de origine minerală – minerale argiloase.01 – 0.5 pH 7. în amestec.75 30 – 40 40 – 50 60-80 10 – 15 15 – 20 30 – 40 1–5 Densitate aparentă – 0. timp de descompunere mare (eliberează azot. roci pe bază de silicaţi.5 Densitatea aparentă : 0.0 – 9.3 – 0.12 pH 7 – 7.0 – 9.200 80 – 150 20 – 50 350 – 700 51 . se poate utiliza în cultură hidroponică 120 .7 pH 6 – 8.5 Densitate aparentă – 0. pH neutru Produs poros. ameliorează. cu structură spongioasă Capoacitate de reţinere a apei – 50% din volum. pH acid (3).09 pH 6.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) 12 – 15 22 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Poliuretanii – spuma de poliuretan Hygromul – spuma de uree Biolaston Perlit Vermiculit Vata minerală Argila expandată Provine din prelucrarea industrială a unor roci minerale. are stabilitate fizică. aerarea substraturilor. granulat. expandat Capacitate mare de reţinere a apei.08 – 0. tratate termic şi expandate Produs obţinut prin prelucrarea la temperaturi înalte a amestecului de roci vulcanice. CO2. de origine vulcanică Material de origine minerală. apă) 90 -94 92 – 96 95 – 98 70 – 85 60 .

5-10. gorun (prin defrişare sau format pajişti secundare) b: stejari subtermofili.50C precipitaŃii: peste 1400 mm Zonele/etajele de vegetaŃie ale României Zona/etaj zona stepei Localizare Câmpia tabulară a Bărăganului de E Partea cea mai joasă din Podişul Moldovei Podişul vălurat din N. suficient de umed . păduri. pajişti mezofile pajişti halofile asociaŃii ierboase arenicole asociaŃii cu arŃar tătărăsc (în N.b . Moldovei) arŃar tătărăsc – stejar brumăriu (Dobrogea) stejar pufos.5→ . 100 – 200 m Moldova. stejar SE Ńării: zona silvostepei • caldă. arin negru. medie anuală: 2→ .Anexa 1 VegetaŃia României Etajele de climat ale României Climat temperat. mai umed: Temp. medie anuală: -0. cer (pajişti secundare) lunci: salcie. răcoros. gârniŃă (Muntenia Oltenia) porumbar. medie anuală: 9. Dobrogei Altitudine: 50 – 250 m Clima • uscată • Temp. centrul Transilvaniei (podişuri joase) SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) Muntenia. pajişti halofile (lucernă. Dobrogea Câmpii periferice CarpaŃilor Altitudine: 50 – 150 m Podişurile Moldovei.50C precipitaŃii: 1200 mm Climat alpin Temp. păducel (margini de pădure) pajişti. frasin. Festuca valesiaca) a: stejari mezofili – stejar. mai puŃin uscată • Temp. centrul Dobrogei Podişul plan din S Dobrogei Altitudine: 20 – 100 m în Bărăgan. Oltenia (piemonturi fragmentate) Banat. termofili – gârniŃă.0.a (N Moldovei. Moldovei. medie anuală: 4-80C precipitaŃii: 650 – 1100 mm Climat boreal. centrul Transilvaniei) • Climat cald.2. medie anuală: 2-40C precipitaŃii: 1000 – 1200 mm Climat subalpin Temp. medie anuală: 10-110C • pp: 350 – 450 mm AsociaŃii vegetale stepa petrofilă (în Dobrogea) pe stâncării – tufărişuri submediteraneene pe versanŃi N – stejar pufos în luncă – zăvoaie. cer. rece şi umed: Temp. Crişana Altitudine: 150 – 300 m • Climat mai rece şi umed .50C • pp: 500 – 600 mm zona nemorală N.

5→ . Rodnei. medie anuală: -2. Călimani Făgăraş. umedă Temp. jneapăn pajişti buruienişuri înalte – pe grohotişuri umezite.Zonele/etajele de vegetaŃie ale României (continuare) Etaj nemoral altitudine 300 – 1300 m. medie anuală: 4-7. łarcu – Godeanu. Apuseni Altitudine: 1750 – 1850m Rodnei. umede ierni blânde a) subetaj fag (300 – 600 m) caracter oceanic Temp. fag pe versanŃi însoriŃi. V – gorun. carpen (centrul. umedă Temp.50C pp: 1300 . pe dealuri.1400 mm vânturi puternice . Altitudine: 1750 – 1850m • • • • • • • Etaj alpin • • • • Foarte rece. Bucegi. cer. paltin de munte pe prundiş – arin alb la altitudini mari – molid în amestec cu fag prin defrişare s-au instalat pajişti secundare molidiş molidiş cu muşchi de turbă în zone defrişate – pajişti secundare tufărişuri de jneapăn rarişti cu molid. Călimani. Ceahlău. medie anuală: 7. N Ńării) păduri de amestec – tei. în partea mijlocie a munŃilor • • • • • a) subetaj gorun (300 – 600 m) caracter suboceanic Temp. gârniŃă la poale – stejar. carpen în locuri umede . łarcu – Godeanu.0. Retezat. Parâng – Cindrel.0. în S. Făgăraş. tufărişuri de afin pajişti de ierburi scunde tufărişuri de arbuşti pitici asociaŃii de plante în „pernuŃe” Etaj boreal Etaj subalpin altitudine 1200 – 1750 m (în N) altitudine 1300 – 1850 m (în S) partea mijlocie şi superioară a munŃilor MŃii Maramureşului.50C pp: peste 1200 mm • • • • gorun.50C pp: 750 – 1 100 mm veri răcoroase. umedă Temp. medie anuală: 2→ . carpen (S Ńării) pe soluri uscate – gorun (2 subspecii) pe versanŃi umbriŃi – carpen.5-90C pp: 650 – 750 mm veri calde. Parâng – Cindrel. cu nebulozitate mare ierni blânde rece. umede.arin prin defrişare s-au instalat pajişti secundare făgete montane pinete (pe stâncării) pe văi cu mult humus – frasin. medie anuală: 4-20C pp: 1000 – 1200 mm Foarte rece. Ciucaş. Retezat. în văi prin defrişarea jneapănului – pajişti.

Tabel cu arealul speciilor şi localizarea lor în condiŃiile climatului din România (etajele de vegetaŃie) Arealul speciilor • arcto – alpin • circumpolar • boreal • european • central – european • pontic – siberian • balcanice • submediteraneene Localizare Climat foarte rece. la altitudine între 1200 – 1800m În păduri de foioase.V Ńării. pajişti mezofile. între 200 – 1200 m altitudine partea de E. din golurile (pajiştile) alpine Climat rece. cu pătrunderi spre interiorul arcului carpatic . în climat continental S.

Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor. etajelor de vegetaŃie) .

Malus niedzwetzkyana Plante lemnoase – Arbuşti 30. Acer campestre 17. Ptelea trifoliata 8. Malus baccata 1. Spiraea x vanhouttei 20. Pinus nigra 5. Ribes aureum 11. Crataegus monogyna 50. Syringa vulgaris 25. Acer monspessulanum 19. Rhus hirta 10. Viburnum rhytidophyllum 28. Caragana arborascens 37. Malus floribunda 2. Tamarix tetrandra 26. Forsythia intermedia 54. Elaeagnus angustifolia 27. Fraxinus ornus 28. Sorbus aucuparia 13. Berberis vulgaris ‚Atropurpurea’ 34. Pinus sylvestris 6. Amygdalus nana 32. Cydonia oblonga 26. Daphne laureola 51. Hibiscus syriacus 56. Robinia hispida 9. Cotoneaster horizontalis 48. Spiraea x arguta 18. Philadelphus coronarius 6. Staphylea pinnata 21. Cotoneaster simonsii 49. Salix caprea 11. Hydrangea macrophylla 29. Acer palmatum ‚Dissectum purpureum’ 20. Chamaecytisus supinus 39. Deutzia scabra 53. Colutea arborescens 41. Acer ginnala 18. Lonicera tatarica 4. Physocarpus opulifolius 7. Sambucus racemosa 17. Rosa pendulina 15. Daphne mezereum 52. Morus alba ‚Pendula’ 3. Rosa gallica 14. Chamaecytisus austriacus 40. Laburnum anagyroides 30. Cotinus coggygria 25. Viburnum opulus 27. Betula pendula 23. Rosa canina 13. Acer tataricum 21. Salix purpurea 12.diferite cultivaruri 16.ANEXA 2 INFORMATIVĂ Lista plantelor propuse pentru 'Acoperişuri verzi' Plante lemnoase – Arbori 16. Padus serotina 4. Keeria japonica 1. Berberis thunbergii 35. Cladrastis lutea 24. Albizia julibrissin 22. Prunus cerasifera 7. Forsythia viridissima 55. Cornus sanguinea 44. Cornus sericea 45. Syringa josikaea 24. Mahonia aquifolium 5. Ligustrum ovalifolium 2. Corylus avellana 46. Taxus baccata – cultivaruri dwarf 14. Alnus viridis 31. Berberis vulgaris 33. Hippophae rhamnoides 57. Ligustrum vulgare 3. Chamaecytisus albus 38. Cornus mas 43. Jasminum fruticans 56 . Robinia pseudoacacia 10. Thuja orientalis – cultivaruri dwarf 15. Pyraacantha coccinea 9. Symphoricarpos orbiculatus 23. Symphoricarpos albus 22. Cornus alba 42. Koelreuteria paniculata 29. pissardi 8. Ribes sanguineum 12. Prunus cerasifera var. Buxus sempervirens 36. Rosa . Spiraea x bumalda 19. Corylus colurna 47.

Cosmos sulphureus 73. Akebia quinata Clematis x jackmanii Falopia baldschuanica Hedera helix Humulus lupulus 1. Aegilops cylindrica 8. Calistephus chinensis 49. Centaurium erytraea 62. Achillea millefolium 4. Alcea rosea 15. Alchemilla mollis 16. Anthyllis vulneraria 29. Bellis perennis 41. Asplenium ruta-muraria 35. Allium oreophilum 18. Brachypodium sylvaticum 44. Anthemis arvensis 27. Aster alpinus Plante lemnoase – Liane 6. Cephalaria transylvanica 63. Ajuga salicifolia 12. Armeria alpina 31. Parthenocissus tricuspidata 10. Armeria maritima 32. 4. Ageratum houstonianum 10. Begonia semperflorens 40. Calendula officinalis 48. Bromus hordeaceus 46. Calluna vulgaris 50.1. Centaurea cyanus 60. Campanula sibirica 53. Convallaria majalis 71. Carex humilis 56. Anchusa azurea 25. Aegopodium podagraria 9. 3. Chrysopogon gryllus 66. Alopecurus pratensis 20. Alchemilla saxatile 17. 5. Allium schoenoprasum 19. Alyssum saxatile 23. Parthenocissus inserta 8. Anchusa ochroleuca 24. Centaurea calcitrapa 59. subspecia Pectinatum 11. Bergenia crassifolia 42. Consolida ajacis 68. Centaurea solstitialis 61. Berteroa incana 43. Consolida orientalis 69. Crambe maritima 57 . Bromus sterilis 45. Ajuga reptans 13. Aubrieta columnae 39. Anemone sylvestris 26. Campanula glomerata 54. Consolida regalis 70. Campanula rotundifolia 52. Acanthus balcanicus 2. Chelidonium majus 65. Achillea setacea 6. Caltha palustris 51. Adonis vernalis 7. Clinopodium vulgare 67. Asparagus teniufolius 33. 2. Aster tripolium 38. Cerastium tomentosum 64. Alyssum montanum 22. Bupleurum rotundifolium 47. Anthemis tinctoria 28. Coronilla varia 72. Lonicera japonica 7. Aquilegia vulgaris 30. Achillea pannonica 5. Carex praecox 57. Ajuga genevensis 14. Althaea rosea 21. Asplenium trichomanes 36. Wisteria sinensis Plante erbacee 37. Carex flacca 55. Achillea clypeolata 3. Asparagus verticilatus 34. Celosia argentea 58. Agropyron cristatum. Parthenocissus quinquefolia 9.

apar primăvara devreme Fructe: disamare Răspândire: specie originară din China 58 .ANEXA 3 INFORMATIVĂ Exemple de plante utilizabile pentru acoperişuri verzi Denumire ştiinţifică / Familie: Acer campestre/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. bine drenate. înmulţirea prin seminţe. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar de Manciuria Habitus. cultivat în perdele de protecţie Denumire ştiinţifică / Familie: Acer ginnala/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. cu lobii laterali mai mici faţă de cel central. bine drenate. devin roşii toamna Flori: alb-crem. dar suportă şi semiumbrirea. poate vegeta pe soluri compacte. coronament rotund Frunze:palmat-lobate. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Jugastru Habitus. dar suportă şi semiumbrirea. tolerează umbrirea şi poluarea Răspândire: din silvostepă până în regiunea de deal Alte utilizări: plantă meliferă.mezofilă. pretenţios faţă de căldură. soluri fertile. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 7-10 m. necesită locuri însorite. mezotrofă. soluri fertile. necesită locuri însorite. mici (până la 8 cm) Fructe: disamare cu aripi orizontale Ecologie: xeromezofilă . lăţimea coroanei 10 m Frunze:trilobate. durată de viaţă: arbore Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina pivotant-trasantă Tulpina aeriană: înălţime -15 m. înmulţirea prin seminţe.

durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 8-12 m Frunze:trilobate. bine drenate.Denumire ştiinţifică / Familie: Acer monspessulanum/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. înmulţirea prin seminţe. în SV ţării Denumire ştiinţifică / Familie: Acer palmatum. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar japonez Habitus. mici. roşii Răspândire: specie originară din Japonia. 'Dissectum atropurpureum'/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. înmulţirea prin seminţe. cu lacinii înguste Flori: flori albe Ecologie: tolerantă la pH şi temperatură. apar primăvara devreme Fructe: disamare cu aripi aproape paralele Ecologie: xeromezofilă. calcifilă. în subetajul gorunului. mezofilă. tolerantă la umbrire Răspândire: din câmpie până în zona alpină în pajişti. necesită locuri însorite. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: jugastru de Banat Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 80 cm. soluri fertile. dar suportă şi semiumbrirea. simplă sau ramificată în partea superioară Frunze:penat-sectate. soluri fertile. cei laterali aproape orizontali Flori: alb-crem. cu segmente filiforme. Frunze:palmate. China Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea millefolium/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. termofilă Răspândire: pe soluri scheletice. întreţinerea:plantare la cca 15 cm adâncime 59 . bine drenate. cu lobii egali. durată de viaţă: arbustarbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 6 m. Coreea. vegetează şi pe soluri nisipoase umede. margini de pădure Aspecte privind cultura. necesită locuri însorite. dar suportă şi semiumbrirea. sectate.

pe soluri calcaroase Răspândire: coaste abrupte. păşuni.moderat termofilă. plantă toxică Denumire ştiinţifică / Familie: Aegylops cylindrica/ Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Ciucure Habitus. specii oligotrofe. durată de viaţă: plantă erbacee. heliofilă. fâneţe uscate. Achillea pannonica – plante frecvente în pajişti uscate. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară. întreţinerea:înmulţirea prin despărţirea tufei şi seminţe Alte utilizări: plantă medicinală. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Specii asemănătoare: Achillea setacea. anuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. puţin ramificată Frunze:liniare Spice: îngust-cilindrice Ecologie: specie de locuri uscate şi însorite. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt cu rădăcini fibroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 43 cm. durată de viaţă: plantă erbacee. xero-xeromezofile. simplă (rar ramificată) Frunze: penat-sectate. xerofilă.Alte utilizări: plantă medicinală. durată de viaţă: plantă erbacee. cu lacinii înguste Flori: flori galbene ca lămâia Ecologie: în pajişti aride. mai ales în zona de deal şi munte Aspecte privind cultura. primăvara Alte utilizări: plantă ornamentală Denumire ştiinţifică / Familie: Adonis vernalis/ Ranunculaceae Denumire populară: Ruscuţa de primăvară Habitus. Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea clypeolata/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. galben-aurii Ecologie: xeromezofilă. subtermofilă Răspândire: zona stepei – subetaj gorun (până la 600 m alt. întreţinerea:se înmulţeşte prin divizarea tufelor. mezotermă .) 60 . puţin ramificată Frunze:liniare Flori: solitare. specie xerofilă Răspândire: Dobrogea Aspecte privind cultura.

specie heliosciadofilă-sciadofilă Răspândire: frecventă în margini de pădure. cu creştere compactă Frunze:verzi. formează tufe dese. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. pajişti stepice. tolerează soarele. nisipuri calcaroase Răspândire: din câmpie până în regiunea colinară. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizomi scurţi. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică/Familie: Ageratum houstonianum / Asteraceae (Compositae) Denumire populară: Habitus. plantele trebuie bine udate. frecventă în sudul ţării 61 . muchiată. în funcţie de soi. rar roşietice Ecologie: zone umede. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. ramificată. pentru o creştere corespunzătoare. pe care se formează şi lăstari sterili Tulpina aeriană: înălţime până la 60 cm.Denumire ştiinţifică/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae) Denumire populară: Piciorul caprei Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. poate fi folosită pt. stoloni lungi. întreţinerea: necesită soare şi soluri bine drenate. coaste însorite. ascuţite la vârf Flori: albastre-mov. pajişti de la câmpie până în etajul molidului (1400 m alt. subspecia Pectinatum / Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Pir crestat Habitus. se recomandă producerea răsadurilor Denumire ştiinţifică / Familie: Agropyron cristatum. se înmulţesc prin seminţe. între 15-30 cm. aride. tufărişuri. durată de viaţă: plantă erbacee.) Aspecte privind cultura. se tund antodiile cu flori trecute. acoperirea solului. plantă mezofilă-mezohigrofilă. pentru a asigura înflorirea continuă. anuală sau bisanuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime. locuri umbroase. ramificată Frunze:verzi (există cultivaruri cu frunze variegate) Flori: albe. durată de viaţă: plantă erbacee. păroase Frunze: de obicei răsucite Spice: cu spiculeţe aşezate pectinat Ecologie: locuri uscate. în antodii globuloase Răspândire: specie originară din America Centrală Aspecte privind cultura. orizontali Tulpina aeriană: înălţime până la 100 cm.

perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. tolerează soarele.Aspecte privind cultura.mezofilă. din care pornesc rădăcini numeroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. plantă meliferă Denumire ştiinţifică/Familie: Ajuga reptans/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: vineriţă Habitus. rar ramificată. simplă. perenă Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 20-30 cm. înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală. din care pornesc stoloni înrădăcinaţi la noduri Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. culcate sau ascendente Frunze: alipit tomentoase Flori: galbene. mezotermă Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană. tolerantă la pH şi temperatură 62 . oblic. în pajişti. f. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga salicifolia/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Habitus. păroasă Frunze:uşor păroase Flori: albastre (uneori roz sau albe) Ecologie: xeromezofilă . cu dungi violete Ecologie: în locuri aride Răspândire: întâlnită în zona stepei. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. alipit tomentoase. simplă. păroasă la vârf Flori: albastre-azurii (rar roz-pal) Ecologie: mezofilă-mezohidrofilă. covor vegetal. oblic. durată de viaţă: plantă erbacee. durată de viaţă: plantă erbacee. tufărişuri Aspecte privind cultura. cu utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională. poate fi folosită pentru acoperirea solului. în pajişti xerofile Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga genevensis/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Suliman Habitus. bună ca specie pt. durată de viaţă: plantă erbacee.

Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană, în pajişti, tufărişuri, margini de pădure Aspecte privind cultura, întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă; f. bună ca specie pt. covor vegetal; înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Denumire ştiinţifică / Familie: Akebia quinata/ Lardizabalaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: liană (plantă urcătoare) Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 10 m, volubilă Frunze:cu 3-5 foliole Flori: purpurii, înflorire de primăvară (IV-V) Răspândire: plantă originară din estul Asiei Aspecte privind cultura, întreţinerea:preferă locuri însorite, soluri bine drenate; nu tolerează uşor să fie deranjată; se poate înmulţi prin semănat (toana sau primăvara), prin butaşi (prelevaţi vara)

Denumire ştiinţifică / Familie: Albizia julibrissin/ Mimosaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: arbust - arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 12 m Frunze:compuse; decorative vara Flori: alb-roz, cu numeroase stamine Răspândire: specie originară din Asia de SV Aspecte privind cultura, întreţinerea: este bine a fi amplasată lângă pereţi cu orientare sudică sau vestică; necesită soare şi soluri bine drenate; în zonele mai reci se recomandă plantarea primăvara mai târziu; se înmulţeşte prin seminţe, semănate toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Alcea rosea / Malvaceae Denumire populară: Nalba de grădină Habitus, durată de viaţă: plantă erbacee, perenă Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina cărnoasă, fusiformă, ramificată Tulpina aeriană: înălţime 1-3 m, simplă, dispers-păroasă Frunze: palmate, cu 5-7 lobi, aspru-păroase Flori: solitare, purpurii, roşii, roz, albe 63

Răspândire: plantă originară din Asia Mică Aspecte privind cultura, întreţinerea: cerinţe moderate faţă de umiditate, vegetează bine pe soluri bogate, afânate, bine drenate; creşte bine în plin soare, dar suportă semiumbrirea; în staţiuni adăpostite; înmulţirea prin seminţe la sfârşitul verii sau primăvara; sensibilă la rugină. Alte utilizări: în industria alimentară – din petale se extrag coloranţi; frunzele şi florile au utilizări în medicină Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurea cyanus/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară Albăstrele Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală Caractere morfologice: Rădăcina fusiformă. Tulpina înaltă până la 100 cm, simplă sau ramificată. Frunzele liniare, cu peri mătăsoşi, alburii. Florile albastre grupate în calatidii terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – achene cu papus. Ecologie: specie xeromezo- mezofilă Răspândire: plantă cosmopolită, întâlnită în regiunea de câmpie şi deal (z. de stepă subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică/Familie: Centaurea dealbata/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară – Habitus, durată de viaţă: erbacee, perenă Caractere morfologice: Tulpina înaltă până la 100 cm, ocupă până la 60 cm în suprafaţă. Frunzele îngust-eliptice, verzi-deschis. Florile liliachiu–purpurii grupate în calatidii formate una sau mai multe pe tulpină. Răspândire: plantă cultivată Aspecte privind cultura: înmulţire prin despărţirea tufei primăvara sau toamna. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurium erythraea/Gentianaceae Denumire populară: Ţintaură Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală - bienală Caractere morfologice: Rădăcina pivotantă Tulpina înaltă de 10 – 40 cm, cu patru muchii, lipsită de peri. Frunzele bazale, dispuse în rozetă, se usucă la înflorire, cele tulpinale sunt alungit-ovate sau liniare, sesile, dispuse opus. Florile roşii,rar albe grupate în inflorescenţe terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – capsule. Ecologie: specie mezofilă, mezotermă, acidofilă, heliofilă (suportă şi umbrirea parţială) Răspândire: abundentă în fâneţe din zona de deal, margini de pădure tufărişuri (z. de stepă - subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe 64

Anexa 3 Exemple de reţete şi plante în funcţie de substraturi
Exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor Componente Scoarţă de pin:nisip Scoarţă de pin: turbă:nisip:perlit Pământ de ţelină:turbă:nisip Pământ de ţelină:turbă:perlit:aşchii de lemn dur Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de frunze:nisip Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Compost forestier:perlit Mraniţă:compost forestier Turbă:compost forestier Raport 2:1 3:2:3:1 1:1:1 1:1:1:1 1:1:1:0,3 1:0,5:0,2 1:0,8:0,2 1:1:1:0,5 3:1 1:1

Exemple de plante în funcţie de grosimea substratului: Specii/comunităţi vegetale Comunităţi cu Sedum şi muşchi Specii perene din pajişti uscate (Dianthus, Thymus, Alissum) Specii tolerante la secetă (Verbascum sp. ) Graminee, plante alpine, plante cu bulbi, rizomi (de talie mică) (Iris sp., Armeria sp.) Grosime substrat (cm) 4–6 Sistem de cultură Extensiv

5 - 10

Extensiv

Plante perene din habitate cu umiditate a solului scăzută sau medie; 10 – 20 Graminee; plante anuale; arbuşti de talie mică; subarbuşti (imp. rezistenţa la îngheţ) Arbuşti de talie medie, specii de legume, plante 20 – 50 perene, graminee Arbori foioşi sau conifere de talie mică (cultivaruri) Peste 50 cm

Semiintensiv Semiintensiv intensiv

66

1. Selection of plant material can be crucial for success of the green roof system. ASTM E2400 . if any. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. Installation. mechanical engineering and thermal design requirements. 2. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of engineering aspects of the facility.1 This guide covers the considerations for the selection.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 4 Standarde referitoare la alcătuirea acoperişurilor verzi Standarde USA 1.06 Standard Guide for Selection. green roof consultant. and fire and life safety requirements. 1. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems Significance and Use This guide addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the planting.3 The values stated in SI units are to be regarded as the standard. The values given in parentheses are for information only.2 This guide is applicable to both extensive and intensive green roof systems.4 This standard does not purport to address all of the safety concerns. A rooftop is an extreme environment with strong and variable wind patterns and little or no protection from the sun’s intense heat and ultraviolet radiation. 1. experienced. or work with similar professionals that are knowledgeable. and acquainted with green roof technology and plants. installation. associated with its use. Such aspects may include structural design requirements. It is important to consult with a professional horticulturist. 1. This guide provides general guidance only. Scope 1. and maintenance of plants for green roof systems.

Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. 1. 1.4 This procedure does not address point or line loads associated with architectural elements that are not essential components of a particular green roof system. and masonry.5 This procedure does not address live loads associated with construction activities. approximated by the weight of transient water in the drainage layer. fabrics. The first condition is considered the dead load of the green roof system. These architectural elements may include pavement.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems Significance and Use This practice addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the dead load and transient water live load of the entire system. 2. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. Scope 1. 1. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2396 Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [FallingHead Method] for Green Roof Systems E2398 Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems E2399 Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions . and so forth. non-absorptive plastic sheet components.7 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. The difference in weight between the first and second conditions. growth media. walls. is considered a live load. metallic layers. mechanical engineering and thermal design requirements.1 This practice covers a standardized procedure for predicting the system weight of a green roof system. insulation materials. and (2) weight when rainfall or irrigation is actively occurring and the drainage layer is completely filled with water. and fire and life safety requirements. 1. 1. synthetic reinforcing layers. geocomposite drain layers.6 This procedure does not address live loads associated with snow or wind.3 This procedure also addresses the weight of the green roof system under two conditions: (1) weight under drained conditions after new water additions by rainfall or irrigation have ceased (this includes the weight of retained water and captured water). granular drainage media. Components that are typically encountered in green roof systems include: membranes.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2. Such aspects may include structural design requirements. ASTM E2397 . cover/recover boards. and plant materials.2 The procedure addresses the loads associated with green roof systems. 1. 1.

This latter value is important when considering drainage conditions in green roofs. 1.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems Significance and Use This test method describes simple laboratory methods that provide reproduceable measurements of critical media properties. moisture content.4 The test method is intended to emulate vertical percolation rates for water in green roofs.2 This procedure is suitable for green roof media that contain no more than 30% organic material as measured using the loss on ignition procedure Test Methods F 1647. This procedure is intended to provide a reproducible laboratory procedure for predicting the maximum media density. Finally. ASTM E2399 . Referenced Documents ASTM Standards D698 Test Methods for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using Standard Effort (12 400 ft-lbf/ft3 (600 kN-m/m3)) E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions F1647 Test Methods for Organic Matter Content of Putting Green and Sports Turf Root Zone Mixes . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. Existing methods for measuring the capillary-moisture relationship for soils (Test Method D 2325) rely on sample preparation procedures (Test Methods D 698) that are not consistent with the conditions associated with the placement of green roof media materials. 1. 1. the maximum media water retention has been shown to be a useful indicator of the moisture retention properties of green roof media.5 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. Scope 1. Method A. It also provides a method for estimating the lower limit for the water permeability of the in-place media. The density of mixed media materials will vary depending on the degree to which they are subjected to compaction and the length of time that the material is allowed to hydrate and subsequently drain. 2. The maximum media density measured in this procedure approaches the density at the theoretical saturation point.3 The maximum media density and associated moisture content measured in this procedure applies to drained conditions near the saturation point. The value of this test method to the green roof designer is that it provides an objective measure of maximum probable media density (under drained conditions) for estimating structural loads. and permit direct comparisons to be made between different media materials. 1. if any.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 3. 1.6 This standard does not purport to address all of the safety concerns.1 This test method covers a procedure for determining the maximum media density for purposes of estimating the maximum dead load for green roof assemblies. 1. The method also provides a measure of the moisture content and the water permeability measured at the maximum media density. associated with its use. Furthermore. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. moisture will drain gradually from the media following a hydration cycle. and water permeability under conditions that more closely replicate field conditions on green roofs.

1 Water capture is also useful in assessing irrigation requirements for green roof designs. if any. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to one another. 1.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. 5. 1. 5. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. associated with its use.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems Significance and Use Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. 1. 5.2. Such aspects may include structural design requirements. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2397 Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions .4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard.1. mechanical engineering and thermal design requirements.3 This standard does not apply to products manufactured from water-absorptive materials.2. Scope 1.1 This test method covers the determination of the water and media retention of synthetic drains layers used in green roof systems.2 This standard is applicable to geocomposite drain layers that retain water and media in cup-like receptacles on their upper surface. Examples include shaped plastic membranes and closed-cell plastic foam boards 1. 1. and fire and life safety requirements. ASTM E2398 . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.1 Accurate information about the water and media holding capacity of geocomposite drain layers is essential to predict dead load for green roof systems.2 Information about the unit media retention volume is required to predict the quantity of material that will be required to construct a green roof with a specified total thickness. 2.

and fire and life safety requirements.1. 1. Scope 1.1 Water permeability of coarse materials is highly influenced by the head conditions under which it is measured. 5.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Significance and Use This test method addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the water permeability of the drainage media. such as geocomposite drain layers. 1. 1.2 This test method is intended to provide water permeability data that is relevant to this design condition that is characterized by horizontal flow under low-head. associated with its use.1.2 This test method addresses water permeability under the low-head conditions that typify horizontal flow in green roof applications. coarse materials are frequently used to create drainage zones for percolated rainfall. This will also allow the performance of granular drainage layers in green roof systems to be compared directly to alternative components.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 ASTM E2396 . Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility.1 This test method covers a procedure for determining the water permeability of coarse granular materials used in the drainage layers of green roof systems.3 This test method is suitable for coarse-grained materials with 100 % of the material retained on the U.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. 2. In green roofs. It is not suitable for finer-grained materials. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.S. Such aspects may include structural design requirements. if any.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. 1. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . mechanical engineering and thermal design requirements. 5. 1. #8 (2.25 mm) sieve.

asigurând prin uşoara ventilare performanţa termică estimată a stratului de polistiren extrudat.Anexa 5 Exemplificări de straturi preluate din documentaţia bibliografică Straturi filtrante Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Oldroyd Strat de aerare (specific pentru alcătuirea inversă) Îndepărtează umiditatea stegnantă pe termoizolaţie. Documentaţie Barret Roofs 73 . Este realizată dintr-un filtru geotextil din poliester dublat de o reţea neregulată de fire de nylon.

Documentaţie Barret Roofs Sistem complex care asigură simultan filtrare. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Documentaţie Barret Roofs Documentaţie ABG Plăci drenante realizate din polietilenă de înaltă densitate reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder 74 . Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă.Straturi drenante Strat drenant din fibre reciclate de polietilenă. “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren. drenare. retenţie de apă. protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. barieră contra rădăcinilor.

Documentaţie Flag-Soprema Strat realizat din polipropilenă de înaltă densitate Documentaţie Oldroyd Strat realizat din fulgi expandaţi de polietilenă. cu geotextil inclus Documentaţie Beco-Bermüller 75 .

com 76 .geosyntheticsworld. Asigură penetrarea rădăcinilor. pătrunderea apei şi luminii la plante şi împiedică alunecarea substratului până la stabilizarea acestuia cu rădăcinile mediului vegetal.Protecţii împotriva eroziunii substratului Strat realizat din polipropilenă reciclată. Documentaţie Barret Roofs Strat biodegradabil de reducere a eroziunii Documentaţie Conwed Plastics Strat realizat din filamente de polipropilenă. recomandat la pante sub 600 www.

com flickr.com/photos/ 7998285@N08/483912610 77 .Strat de stabilizare a substratului (de reducere a eroziunii) din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) reciclată www.celltekdirect.

com 78 .edu/ blogs/goinggreen magellanarchitects.au/ media/Product/ Barieră contra rădăcinilor din polietilenă 30mm news.haverford.wordpress.com.Bariere contra rădăcinilor Barieră contra rădăcinilor din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) 1mm grosime allstakesupply.

450 se prevăd dispozitive bidirecţionale montate pe saltele de drenaj Documentaţie Flag-Soprema Pentru acoperişuri cu panta sub 350 există sistemul de “Georaster”. se prevăd dispozitive unidirecţionale montate pe reţele de myecohomeblog.com/ category/roof/ Pentru acoperişuri cu panta cuprinsă între 150 . cu dimensiunile 540 x 540 mm şi înălţimea de 100 mm. care poate susţine vegetaţie înaltă de 12cm Documentaţie ZinCo Pentru acoperişuri în pantă cu formă curbă există produse dedicate pentru asigurarea stabilităţii Documentaţie ZinCo 79 .Dispozitive anti-alunecare Pentru acoperişuri cu panta protecţie anti-eroziune.

strat drenant.Sisteme prefabricate cu alcătuire completă. care se aşează peste hidroizolaţia protejată cu un strat de separare-protecţie: − − − − − strat vegetal. strat filtrant. substrat. barieră contra rădăcinilor Documentaţie AXTER 80 .

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 6 informativă detalii de alcătuire (este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de producătorii de sisteme de acoperişuri verzi) A. 81 . Peste ele se prevede un strat de aerare (a se vedea Anexa 5) cu rol de îndepărtare a umidităŃii din alcătuirea substratului. În această soluŃie termoizolaŃia se realizează exclusiv din plăci de polistiren extrudat. detalii de câmp terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire inversă (hidroizolaŃie cu rol şi de barieră contra vaporilor şi termoizolaŃie cu rol şi de protecŃie a hidroizolaŃiei). Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. pentru a nu se diminua performanŃele termice ale stratului de polistiren. Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor.

elastică sau compresibilă) şapa poate fi simplă sau armată (este armată în cazul termoizolaŃiilor compresibile). Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. În cazul şapelor armate este obligatorie prevederea unui strat de difuziedecompresiune-compensare 1 peste şapă. pentru eliminarea vaporilor din spaŃiul dintre bariera contra vaporilor şi hidroizolaŃie. Insistăm în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în această poziŃie specifică. prezentăm o alcătuire completă de învelitoare termo-hidroizolată. În funcŃie de tipul termoizolaŃiei (rezistentă mecanic. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. care este mai expusă acŃiunii agenŃilor de mediu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Deşi nu face obiectul prezentului Ghid. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. stratul de difuzie mai îndeplineşte şi alte funcŃiuni: realizează o echilibrare a presiunii vaporilor de apă între interior şi exterior – decompresiune . Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.şi realizează o separare între straturile de sub hidroizolaŃie şi hidroizolaŃie. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. permiŃând astfel compensarea mişcării acesteia faŃă de suport 1 82 . al cărei strat de protecŃie este reprezentat de terasa–grădină.

pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor şi un strat de aerare în acelaşi timp. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pentru eliminarea în exterior a umidităŃii de construcŃie. Acesta s-ar mai putea prevedea dacă structura termo-hidroizolantă se realizează în anotimp ploios sau dacă se estimează că în următorul sezon rece clădirea nu va fi încălzită. În cazul utilizării acestor produse din materiale plastice. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. de tip „cofraj de ouă” nu este nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei şi de conducere spre dispozitivele de scurgere. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 83 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Stratul de difuzie de sub bariera contra vaporilor se prevede întotdeauna dacă umiditatea relativă a aerului interior este >60% şi întotdeauna peste betoane de pantă.

84 . dat fiind că pietrişul de râu trebuie spălat (seminŃele purtate de vânt pot încolŃi şi apare vegetaŃie acolo unde nu este recomandat) iar produsele pe bază de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibilă dar trebuie avută în vedere provenienŃa materialului granular.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu termoizolaŃia sub betonul de pantă alcătuire posibilă în cazul plăcilor termoizolante compresibile sau – nearmând stratul de beton de pantă – în cazul plăcilor termoizolante rezistente de mari dimensiuni Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 85 .

strat filtrant. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. substrat. dat fiind suportul (astereala) realizat din material putrescibil. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5). strat drenant. 86 . De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Se recomandă prevederea explicită a barierei contra rădăcinilor şi posibil şi a stratului de aerare. cu substrat cu grosime mică. În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu alcătuire ventilată alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. FuncŃiunea de eliminare a eventualei umidităŃi stagnante pe hidroizolaŃie se poate realiza şi dacă elementul de drenare are faŃa inferioară riflată.

Panta versantului este. în cazul de faŃă. strat drenant. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Peste substrat se prevede o reŃea anti-alunecare (antieroziune) cu rolul stabilizării substratului pe versant pe perioada consolidării stratului de vegetaŃie (a se vedea şi Anexa 5). Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. >150 Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. cu substrat cu grosime mică. substrat. strat filtrant.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură din lemn. 87 .

Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură metalică Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. cu substrat cu grosime mică. strat filtrant. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. 88 . strat drenant.

de minimum 50cm. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe atic. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. racordare cu aticul Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. Perimetral se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm). 89 . din considerente de securitate la incendiu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 B. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie.

din considerente de securitate la incendiu. de minimum 50cm. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. Perimetral se prevede un strat de pietriş spălat (32/64mm) sau dale prefabricate. 90 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului.

91 . îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. Perimetral se prevede un strat de pietriş (spălat) sau dale prefabricate.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Există posibilitatea colectării apelor pluviale în zona din apropierea aticului. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. dată fiind nevoia de racordare a straturilor atât la dispozitivele de scurgere a apelor pluviale cât şi la atic. din considerente de securitate la incendiu. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. SoluŃia are dezavantajul că necesită o manoperă foarte corectă. pentru a nu întrerupe continuitatea suprafeŃei de vegetaŃie. de minimum 50cm.

Dispozitivele de scurgere a apelor pluviale au dimensiunile corespunzătoare pentru ca faŃa capacului să ajungă la faŃa stratului drenant. existând posibilitatea fizică de racordare a straturilor în mod corect. 92 . rezolvarea este (probabil) mai sigură. Este obligatoriu ca toate accesoriile să fie achiziŃionate de la aceeaşi firmă producătoare de sisteme de acoperişuri verzi. pentru a nu exista incompatibilităŃi între componente.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport metalic Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic.

Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. din considerente de securitate la incendiu. de minimum 50cm. 93 . Perimetral se prevede un strat de pietriş (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 C. racordarea cu un perete supraînălŃat Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie.

) Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant.a. din considerente de securitate la incendiu. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. HidroizolaŃia care se ridică pe perete trebuie să fie rezistentă la acŃiunea radiaŃiilor UV şi a IR. reborduri turnate ş. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). În loc de agrafa şi protecŃia metalică se pot prevedea alte sisteme pentru protecŃia straturilor care se ridică pe perete (elemente prefabricate încastrate.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. realizată cu dale prefabricate montate uscat. 94 . Perimetral se prevede o suprafaŃă de minimum 50cm. sau trebuie protejată corespunzător. Între dalele prefabricate şi hidroizolaŃie trebuie prevăzut un rost de mişcare de minimum 20mm.

straturile de difuzie. stratul filtrant ridicându-se corespunzător pe perete. hidroizolaŃia.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din tablă cutată Între structura metalică şi elementul prefabricat de faŃadă există un rost de dilatare care va fi tratat corespunzător. termoizolaŃia. bariera contra rădăcinilor. 95 . Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare.

retenŃie de apă. suport pentru substrat. Tipul de acoperiş verde pe care îl suportă rezonabil din punct de vedere tehnic şi economic planşeul din lemn este acoperişul în sistem extensiv. strat filtrant. Acelaşi lucru este valabil pentru straturile care constituie structura „verde”: stratul drenant trebuie să fie uşor şi – preferabil – să includă şi alte funcŃiuni: barieră contra rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe planşeu din lemn Fiind o structură „uşoară” este necesar ca şi structura termo-hidroizolantă să fie uşoară. 96 . adică termoizolaŃia trebuie să fie eficientă (ca să nu fie nevoie de o grosime mare pentru asigurarea performanŃei termice corespunzătoare) şi uşoară.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare cu un perete supraînălŃat. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. Acoperiş verde de tip extensiv. Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării. 97 . Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu. pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat. HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. de minim 50cm. este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor două sisteme constructive. perpendicular pe pantă Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul prezentat).

Dalele prefabricate (dacă există) se montează pe pietriş spălat. 98 . sau pe balast dacă stratul filtrant se ridică până imediat sub cota finitului pardoselii. cu perforaŃii. Racordări marginale Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat. pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab. se prevede marginal un profil perimetral de scurgere a apei. cu scurgere exterioară În cazul alcătuirilor cu scurgere exterioară.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 D. pentru a împiedica înfundarea jgheabului cu nisip.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde la construcŃie subsol Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală. ele ridicându-se până la limita superioară a substratului 99 .

100 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. relaŃia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii (terase grădină semi-intensive sau intensive) Terasă grădină intensivă – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.

eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. 101 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. Pardoseala supraînălŃată se prevede numai dacă pe terasa grădină respectivă este avută în vedere o o circulaŃie uşoară. Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. 102 . indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.

fiind legat exclusiv de acesta. 103 . ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. peste care se prevede şapă armată. Se asigură continuitatea straturilor definitorii ale alcătuirii „verzi”: barieră contra rădăcinilor. Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevăzut substratul pentru vegetaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 RelaŃia terasă grădină – loc de joacă pentru copii ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. strat drenant.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfăşurat în strat filtrant. sau… (a se vedea detaliul următor) Fiind vorba despre o alcătuire termo-hidroizolată inversă. 104 . pentru împiedicarea pătrunderii particulelor fine din substrat. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. evidenŃiem prevederea stratului de aerare peste termoizolaŃie. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. relaŃia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare) În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.

cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea Anexa 5) 105 . hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 4. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 5. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 6. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului sau de natură calcaroasă) 106 . hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.

gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial se recomandă să fie înglobat într-un strat drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) 107 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2.

108 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finită a teraseigrădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului.

pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200. 109 . zona dedicată jgheabului mascat de pazie fiind rezolvată prin racordarea pe verticală a hidroizolaŃiei şi barierei contra rădăcinilor (ridicată minimum 15cm peste nivelul stratului drenant) şi prin prevederea protecŃiei granulare (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar) Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Se pot prevedea receptori pluviali protejaŃi cu grile parafrunzar şi la poala învelitorii. la pante mai mari existând pericolul alunecării pietrişului.

Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România. 110 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 O rezolvare uşor diferită (din punct de vedere al rezolvării poziŃiei dispozitivului receptor de ape pluviale şi încadrare a sa în geometria poalei streşinii şi de relaŃie cu pazia) este cea în care apa se scurge din receptor pe un lanŃ. Între dezavantajele acestei rezolvări (cu lanŃ) am putea menŃiona faptul că în cazul ploilor torenŃiale lanŃul probabil nu va face faŃă debitului de apă.

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 F. de minim 50cm. HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 111 . Străpungeri prin învelitorile verzi Străpungere prin structura din beton armat ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. peste care se prevede şapă armată. din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea.

Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura din lemn HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). de minim 50cm. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 112 . din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea.

Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 113 . este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura metalică HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. de minim 50cm. din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm).

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 G. peste care se aplică substratul. 114 . Rosturi în câmpul învelitorii verzi Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori) Din punct de vedere al alcătuirii verzi. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci prefabricate minerale). care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5) .

115 . care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv).

116 . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plăci prefabricate minerale). peste care se aplică substratul. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori). Această variantă este mai avantajoasă decât cele precedente din punct de vedere al îndepărtării apei din zona rostului. Din punct de vedere al alcătuirii verzi.

Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). 117 . Acoperirea rostului poate avea un capac parafrunzar la cota finită a terasei-grădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente.

Se poate prevedea peste substrat şi o reŃea contra eroziunii substratului versantului. Şarpanta din lemn fiind o alcătuire uşoară este necesar ca şi alcătuirea termohidroizolantă să fie uşoară şi să răspundă cerinŃelor de izolare termică şi de asemenea ca alcătuirea „verde” să fie uşoară. de minimum 50cm. 118 . de separare.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rost între două clădiri cu structura din lemn Suportul (planşeul din lemn) fiind elastic. care permite mişcarea suportului (astereala) fără ca această mişcare să inducă tensiuni (întindere. La panta ≥ 200 prevederea unei reŃele (grile) bidirecŃionale pentru stabilizarea versantului este esenŃială. rupere) în bariera contra vaporilor. Tipul de acoperiş verde recomandat pentru construcŃiile cu şarpantă din lemn este acoperişul de tip extensiv. Astfel stratul drenant este realizat din plăci din materiale plastice care asigură simultan şi funcŃiunea de strat de retenŃie a apei şi de barieră contra rădăcinilor. este necesar ca sub bariera contra vaporilor să se prevadă un strat flotant. De jur împrejurul rostului se realizează stratul drenant din pietriş spălat sau pietriş mărgăritar (32/64mm).

Din punct de vedere al rezolvării acoperişului verde nu există elemente de noutate faŃă de cele prezentate anterior.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare între o structură metalică şi una din beton armat. 119 .

ceea ce este puŃin probabil. Straturile de difuzie se ridică.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 H. având bariera contra vaporilor ca strat de separare între ele. Racord la luminator HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se racordează la luminator. De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietriş de râu spălat sau de pietriş mărgăritar (32/64mm). date fiind problemele de etanşare împotriva apei care curge de pe luminator. 120 . straturile de difuziune şi bariera contra vaporilor nu se ridică pe verticală. cu lăŃime de minimum 50cm. Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita finitului substratului. numai dacă se aerisesc în dreptul racordării la luminator. Dacă se aerisesc prin alte părŃi sau prin deflectoare.

Racordare cu fereastră 121 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 I.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 J. Racordare cu ferestre de mansardă 122 .

poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 K. cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 123 . Rezolvări la streaşină Streaşină de timpan Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată.

cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 124 . poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată.

125 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 L. protejate împotriva colmatării prin înfăşurare în strat filtrant. Coame Asigurarea preluării apelor pluviale se face prin jgheaburi / canale de scurgere şi direcŃionare către jgheabul de poală sau burlan. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300. 126 .

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. Se va avea în vedere direcŃia vântului dominant înainte de începerea montării membranelor şi se va lucra Ńinând cont de acest aspect. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

127

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate, în cutii care asigură drenaj, retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor

128

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

M. Dolii

La pante ≥ 150 se utilizează reŃele din Ńesături (a se vedea Anexa 5) pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar).

129

îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar). în cutii care asigură drenaj.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate. la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale. La pante ≥ 200 se utilizează reŃele uni sau bidirecŃionale pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie. retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor. 130 .

execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri GP 112-2004 Ghid privind proiectarea.. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri.BIBLIOGRAFIE A. execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate . execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice GP 114-2006 Ghid privind proiectarea. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. REGLEMENTĂRI TEHNICE ROMÂNEŞTI NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. Execution and Upkeep of Green-Roof Sites – norma germana 131 . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.in situ” GP 0001-1996 Protecţia la zgomot. C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor STANDARDE ŞI NORMATIVE STRĂINE SPRI’s Fire Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana SPRI’s Wind Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana Guideline for the Planning.

05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Peck. Sept.Green Roof Plants: A Resource and Planting Guide Nigel Dunnett . în Conferinţa Greening Rooftops for Sustainable Communities. Green roofs in the changing Australian landscape. Sound Transmission Loss on Green Roofs. în National Research Institute of Canada. Congresul International Green Roofs. Melbourne. C. Monica: "Design Guidelines for Green Roofs". in Report on the Environmental Benefits and Costs of Green Roof Technology for the City of Toronto B Baskaran & K. editia 2004 The globalised green roof market of the future: trends and challenges.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems ASTM E2398 . Steven. Melbourne. Poster presentation for International Landcare Conference. Callaghan. Baskaran Using Garden Roof Systems to Achieve Sustainable Building Envelopes in Construction Technology Update No.Y. Bas Baskaran Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas.Liu Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas K.06 Standard Guide for Selection. Murray Hodgson. CERCETĂRI INTERNAŢIONALE Survey of types of green roofs and their standards.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems ASTM E2396 . editia 2009 Bringing Nature Back to Town. contract NRCC-46737 Goya Ngan Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design Dr Raelene Mibus. Conferinta Internationala SB08 World Sustainable Building Conference. Monica: "Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Canada" Canada Mortgage and Housing Corporation. Baltimore 2008 C. Peck. Installation. March 1999 B.Planting Green Roofs and Living Walls 132 . Snodgrass .05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems ASTM E2399 . Steven & Kuhn. sept 2008 Maureen Connelly. Liu & A. 2005 Brad Bass. CĂRŢI E. 65. Chris & Kuhn. Ontario Association of Architects. October 2006 Congresul International Green Roofs. Australia.- ASTM E2400 . and Maintenance of Plants for Green Roof Systems ASTM E2397 .

com/index.com/index.html 133 . 2009.amann-dachmarke. Osmundson . ed.htm http://www.org/ http://www.hydrotechusa.de/ http://www.at/front_content.gc.abg-geosynthetics.Curs Finisaj 2.com/pdfs/newslinks-803_construction_specifier. 2003 Ciocârlan V.Green Roofs and Facades Steven L.edu/cms/greenroofcenter/ http://www.Green Roofs in Sustainable Landscape Design Theodore H.efb-greenroof.uk/ http://www.grundach. Ivan Doina.com/EN/greenroof_systems/index.nrc-cnrc. IAIM IGRA (International Green Roof Association) .org/ccb/browse_doc. Universitară "I. WEBOGRAFIE http://www.com/ http://www. Flora ilustrată a României. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed.livingroofs.html http://horticulture.Green Roofs: Ecological Design And Construction Green Roof Waterproofing and Drainage 301 course manual Eberhard Schunck et al .greenroofs. Design.Roof Construction Manual.ca/greenroofs/pdf/chapter3. Ceres.Roof Gardens: History.- IHS BRE . 1989.barrettroofs.alumasc.bakor.com/ http://www. Australia's guide to environmentally sustainable homes Technical Guide to Stainless Steel Roofing Greenroof brochure Sika Sopranature – Soprema Technical Guide The ultimate Eco-Friendly Roof from ICB Diadem E.bauder. Fitocenologia şi Fitogeografia României Petrovici.org http://www. Birkhauser.austrotherm.com/garden-roof.igra-world.php http://www.hydrotechusa.html http://www.zinco-greenroof. Bucureşti.wbdg.at/ http://www.php http://www. MANUALE Alexandru Stan .pdf http://www. R.co.apexgreenroofs. 2007 D.asp http://www.php?d=8047 http://www.gruendachexperte-krupka.html http://www.eu/verband/fachbei/fa01_englisch. Ed.axter.Mincu" Bucureşti.pdf http://www.com/ http://www.com/ http://www.Green Roof Pocket Guide Technical Manual Design for lifestyle and the future.psu.co. Cantor .htm http://www.uk/ http://www.toronto. and Construction (Norton Books for Architects & Designers) William McDonough .greenroofs.ca/eng/ibp/irc/ctus/ctus-n65.de/de/bauder-deutschland.com/products/index.

derbigum.com http://www.soprema.safeguardeurope.de/ http://www.com/bmg/Home.com/index.at/index_roofing http://www.colbond-geosynthetics.mulehide.sarnafilus.fdt.co.aspx http://www.com/chooselang.ikogreen.carlisle-syntec.hasseundsohn.aspx http://www.us/ http://www.buildinglogics.php http://www.flag-soprema.firestonebpco.com/northamericahome.com/index.conservationtechnology.georgboerner.com/ http://www.foamglas.com/ http://www.html http://www.trelleborg.html http://www.de/ http://www.cfm http://www.uk/web/ http://www.fbb.com/ http://www.com/index.com/ http://www.com/en/ http://www.com/ http://ecoroofseverywhere.optigruen.de/_site/de http://www.php http://www.de/ http://www.dow.com/en/index.de/ http://www.uk/index.alkorproof.langley.roofmeadow.tremcoinc.co.com/ http://www.com/ http://www.uk/ http://beco-bermueller.de/index.xeroflora.de/ http://www.de/auswahl.php http://www.asp http://www.sarnafil.protan.de/ http://www.- http://www.eternit.ritter-online.com/ http://www.fibertite.bauder.co.com http://www.com/ http://www.vedag.mogat-werke.aspx http://www.uk/ http://www.optigreen.co.uk/ http://www.html http://www.uk/ http://www.de/ http://www.gruenes-dach.com/index.co.binne.puren.jsp http://www.de/ http://www.greentechitm.zinco-greenroof.liveroof.siplast.html http://www.de/ http://www.co.sky-garden.cetco.com/ 134 .com/index.icopal.co.de/index.asp http://www.uk/pages/default.com/ http://www.com/ http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful