PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE Contract 440/22.12.2009 (nr.

UAUIM-CCPEC 24/2009) Redactarea 1 Iulie 2010

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI MDRT DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII

PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
Redactarea I

Elaborat de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Colaborator: INCERC Bucureşti

Preşedinte, Manager General: Şef de proiect:

prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de: DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T. Director general: Responsabil lucrare MDRT: ing. Cristian Paul STAMATIADE ing. Carmen BĂLAN

Elaboratori:
prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija prof. dr. ing. Radu Petrovici conf. dr. ing. Mihaela Georgescu drd. arh. Dan Mihai arh. Eugen Popescu (colaborare la capitolele 2, 3, 4)

Consultant pentru cerinŃa “Securitate la incendiu”:
arh. Nina Munteanu

jardiniere sau în alte recipiente aşezate pe învelitoare nu fac obiectul prezentului ghid.executanţilor (constructori. în pantă şi detaliază principiile de alcătuire pentru terasele verzi a. culturi.organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul construcţiilor La realizarea acoperişurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementările tehnice specifice domeniului (conf.3 1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 1. execuţia şi întreţinerea acoperişurilor verzi a.verificatorilor de proiecte şi experţilor tehnici atestaţi potrivit prevederilor Legii 10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007 .6 1.2 Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul ghid detaliază condiţiile şi măsurile specifice necesare pentru proiectarea acoperişurilor verzi. intensive Prevederile prezentului ghid vor fi aplicate la proiectele noi acoperişuri verzi. semiextensive c.1 1.7 1. precum şi la proiectele de reabilitare a acoperişurilor clădirilor existente Prevederile prezentului ghid se adresează: . fâneţe. plane b.5 1. 1.1.1.1. Prevederile prezentului ghid se referă la alcătuirile amplasate deasupra sistemului hidroizolant.4 1. la clădiri noi şi la clădiri existente Ghidul furnizează informaţii pentru proiectarea.8 1 .1.1.1.1. păduri etc.2) şi cele ale prezentului ghid. extensive b. antreprenori) .) Învelitorile cu plante amplasate în ghivece. 1. reprezentând unul din sistemele de protecţie a acestuia Ghidul nu se aplică alcătuirilor specifice pentru terenuri sportive sau suprafeţelor acoperite cu vegetaţie cu rol agricol (livezi.1.1 1. pajişti.elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie .

.NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.GP 112-2004 Ghid privind proiectarea.P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale . execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri .NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.GP 114-2006 Ghid privind proiectarea.NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor . execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .GP 0001-1996 Protecţia la zgomot.C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie .GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton . precum şi dispozitivele de susţinere a acestor straturi Învelitoare Element de protecţie împotriva apelor meteorice (în principal).. Referinţe normative principale . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri . cuprinzând straturi de închidere şi protecţie a clădirii împotriva agenţilor exteriori.NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri.P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative 3. execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice .C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri . care formează în acelaşi timp şi închiderea la partea superioară a clădirii Acoperiş în pantă Tip particular de acoperiş cu versanţi cu panta minimă de 8% (8mm/1m) Acoperiş verde Acoperiş pe care este prevăzută în mod deliberat.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2.P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor Posibile referinţe de corelare ulterioară . Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic . vegetaţie (sinonim cu acoperiş vegetalizat) Învelitoare (terasă) Tip particular de acoperiş cu panta versanţilor de grădină maxim 8% (8mm/1m) 2 .GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit .C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor . prin proiect.in situ” .C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS . Terminologie Acoperiş Subansamblu care delimitează construcţia la partea superioară.

arbuşti. prin descompunere. continuă şi omogenă de (conf. Tipurile de plante specifice teraselor grădină extensive sunt nepretenţioase şi se dezvoltă rapid. rumeguş etc. asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ mic. Condiţiile de creştere şi dezvoltare sunt particulare şi aceste tipuri de plante necesită îngrijire (udare regulată şi fertilizare corespunzătoare). anuale sau perene – sunt plantate urmărind aceleaşi condiţii (specifice) de plantare ca şi pe suprafaţa pământului.org/wiki/Mulci 3 . îngrăşăminte). previne infiltraţiile care favorizează eroziunea solului şi împiedică îngheţarea suprafeţei solului 1 . mulci Prin mulci (din engleză mulch) se înţelege un strat de materie organică cum ar fi paie.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care nu este necesară luarea unor măsuri speciale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. substanţele nutritive necesare plantelor. El este aplicat pe suprafaţa solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării şi pentru a împiedica creşterea buruienilor. aceste plante sunt adaptate unor condiţii extreme de mediu. unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi. frunze. are caracteristici speciale şi grosime considerabilă Hidroizolaţie structura etanşă. copaci. 1 http://ro. Învelitoare grădină Tip de învelitoare grădină (terasă grădină) în care intensivă plantele – ierburi. Acoperiş brun Tip specific de acoperiş verde în care se replică habitatul natural de mediu stâncos (amestec de pietriş şi vegetaţie. muşchi. Mulciul poate asigura. plante perene) necesită luarea unor măsuri reduse pentru întreţinere (udare.wikipedia. Stratul de pământ în care se plantează. Tipul de plante necesită o grosime mai mare de pământ decât în cazul învelitorilor extensive. NP 040 – protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie 2002) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale a mediului. asemănător celui natural) Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care semi-extensiv plantele (ierburi. de asemenea. tufe. Ele sunt ierburi. tufe. resturi vegetale. plante suculente.

bariera contra rădăcinilor 4. Este esenţial ca hidroizolaţiile să fie realizate din materiale de bună calitate şi să fie puse în operă corect.2. sub formă de membrane (monostrat sau bistrat. de exemplu: polistiren expandat sau extrudat.5.3.plăci moi. ca protecţie a acesteia) sunt următoarele: .stratul vegetal . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” Din punct de vedere al alcătuirii generale a acoperişurilor verzi se mai pot face următoarele aprecieri generale: Elementul suport al alcătuirii termo-hidro-izolante poate fi realizat din beton armat. Notă: Elemente generale de proiectare a acoperişurilor verzi Prezenta reglementare nu analizează în totalitate alcătuirile învelitorii sau cele termo-hidro-izolante ci numai acele tipuri de protecţie a învelitorii sau a hidroizolaţiei. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”.1. metal (platelaje diverse din tablă cutată) Termoizolaţiile care pot fi utilizate în alcătuirile termo-hidro-izolante sunt plăci din următoarele categorii: .plăci semirezistente (elastice). beton. ceramică.1.2.a. Tipurile de învelitori verzi pot fi clasificate în funcţie de tipul de vegetaţie şi de grosimea implicită a substratului de creştere a acesteia. de exemplu: plăci „rigide” din vată minerală (densitate mai mică de 100kg/mc) Hidroizolaţiile care se utilizează pot fi bituminoase sau polimerice.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. 4. 4.1. 4.1. plută aglomerată.substraturile vegetale . respectiv NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea. Straturile specifice ale alcătuirilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaţiei. 4. poliuretan rigid. BCA. metal.1.4.a . sticlă spongioasă ş. lemn (planşee din lemn). plăci super-rigide de vată minerală (densitate mai mare de 100kg/mc) ş. 4. Învelitorile care reprezintă suportul straturilor vegetale pot fi din lemn. 4.strat drenant . care reprezintă învelitori verzi. dat fiind că intervenţiile în cazul în care apar infiltraţii de apă în interiorul clădirii sunt cu atât mai anevoioase cu cât alcătuirea de terasă-grădină este mai groasă.1. de exemplu: plăci din betoane uşoare.plăci rezistente. Pentru o analiză completă a alcătuirilor se utilizează NP 069-2002 “Normativ privind proiectarea.strat filtrant . cu strat de armare) sau pelicule aplicate in situ. .1. 4 . fibrociment.

secetoase caracteristici variante regionale climatice − Central – europeană (În NV şi centrul ţării): . Alexandru Stan. ierni reci – veri călduroase. cu schimbare rapidă a climatului pe altitudine: temperatură: 8-10 → . ierni mai puţin reci. precipitaţii: 500 – 1400 mm Un factor important în proiectarea acoperişurilor verzi îl reprezintă climatul Se consideră că beneficiile economice. probabil. există următoarele generale ale climei temperate: temperatura medie: 8 – 100C. Caracteristicile climatului impune selecţia speciilor de plante: 5 . arh. V ţării) : climat potrivit de umed veri calde. precipitaţii: 400 – 600 mm/an.secete de vară foarte frecvente − Sud – europeană(în S. cu frecvente perioade de dezgheţ − Teritoriul carpatic – climat de nuanţă central – europeană. cele estetice sunt mai mari în climate mai aride. Curs Finisaj 2.climat uscat .variaţii termice mai mici − Est . IAIM 1989 5. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi Vegetaţia României (a se vedea Anexa 1) este determinată de : situarea geografică relief climat Corespunzător poziţiei geografice.climat mai umed .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Prof.50C. de mediu şi.europeană (în Podişul Moldovei): .2.

se discută de sisteme semi-intensive (semi-extensive) şi intensive şi plantele pot fi alese şi după alte criterii. Acest strat este diferit. tufe şi chiar plante lemnoase. − în cele cu alternanţă de sezoane umede şi uscate – plante care să suporte aceste variaţii 5. rosturi. mergând până la respectarea aceloraşi principii ca în cazul plantării pe sol. arbuşti. plante perene. Tabelele 3 – 5 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri semi-extensive. bulbi. cu condiţia să se ia măsuri de protecţie a hidroizolaţiei din faza de proiectare 2 . Ca urmare. Grosimea substratului este minimum 10cm. Grosimea substratului variază în funcţie de plantele utilizate. Gama de posibilităţi de expresie este foarte mare. Plantele cresc oricum în crăpături. Implicit condiţiile impuse asupra structurii acoperişului (şi implicit a clădirii) sunt importante. în funcţie de tipul de acoperiş verde: extensiv. bulbi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − în climate aride – rezistenţa la secetă. Obiectivul utilizării unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de creştere a vegetaţiei în mod natural. − în cele reci – rezistenţa la îngheţ. în afara rezistenţei la umiditatea scăzută. Aceste tipuri de alcătuiri necesită o îngrijire permanentă. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale. semi-extensiv. în munte. la altitudini ridicate). arbuşti. acoperişul având un caracter „natural”. rizomi. rizomi. Utilizarea acestor plante se poate face în combinaţie cu pietriş. Tabelele 1 – 3 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri extensive. intensiv. Stratul vegetal. prin udare şi fertilizare. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi. Nu se importă plante din alte regiuni geografice. 2 6 . În cazul substratului mai gros de 10cm. plante perene. mai ales acolo unde protecţia hidroizolaţiei este realizată din pietriş de râu care nu a fost în prealabil spălat.1. Există totuşi situaţii în care. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip intensiv este formată în principal din ierburi. utilizarea unor anumite specii de plante să necesite fie udare fie fertilizare periodică. ambii termeni pot fi utilizaţi) nu presupune măsuri speciale pentru întreţinerea plantelor. Unele specii de plante pot să necesite fie udare fie fertilizare periodică. urmărindu-se un anumit efect estetic. adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci. grosimea substraturilor creşte considerabil. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip semi-extensiv este formată în principal din ierburi. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv (sau semi-intensiv. În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreţinere. tufe. suculente şi muşchi.

) Clasificare a plantelor erbacee după grupa sistematică: Licheni: . bulbotuberculi etc.pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii în condiţiile unei amenajări extensive. în funcţie de grupa sistematică. biologie (gradul de agresivitate – specii invadante.1. pregătind locuri optime pentru germinarea seminţelor .1. bulbi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5.menţin umiditatea în sol Ferigi: sunt plante erbacee. stoloni. dar în locuri umbrite sau altele întâlnite în crăpăturile pereţilor construcţiilor vechi Plante cu flori (angiosperme: plante cu seminţe închise în fructe): .se aleg specii adaptate condiţiilor de stres cu privire la umiditatea substratului.se pot dezvolta în substraturi cu grosimea cuprinsă între 10 – 20 cm 5.în general nu sunt adaptate să suporte condiţiile de umiditate scăzută şi temperaturi ridicate din amenajările pe acoperiş .există câteva specii care pot supravieţui în condiţii de umiditate scăzută.adăugaţi în substraturi subţiri pot asigura acumularea de materie organică.1. cu rizom. bianuale. durata de viaţă (anuale.pot fi folosiţi în zone cu umiditate mare în aer .există specii originare din locuri aride.1 5.2 Clasificare a plantelor erbacee cu flori după durata de viaţă Plante anuale .pot fi folosiţi pentru a obţine un covor de vegetaţie pe substraturi foarte subţiri şi pentru a crea impresia de vechime Muşchi: .1. tulpini subterane – rizomi. fără flori. rădăcini pivotante.perene.sunt specii care evită perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau temperaturile scăzute din timpul iernii) parcurgându-le sub formă de sămânţă 7 . perene). pe substraturi foarte subţiri . care înfloresc primăvara şi traversează apoi perioadele de secetă din timpul verii sub forma organelor subterane . organele subterane (rădăcini fasciculate. bulbi) .au pretenţii scăzute faţă de lumină . al căror efect decorativ îl constituie frunzele . cu diverse tipuri de organe subterane (rizomi. insolaţia puternică .1.1 Plante erbacee Speciile de erbacee sunt selectate după gradul lor de rezistenţă la: − Uscăciune − Îngheţ − Poluare precum şi în funcţie de particularităţile de morfologie. specii puţin rezistente la concurenţă) şi cerinţele faţă de substrat Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii.

perlit. conifere.în general. xero-mezofile).3. .în cazul culturii extensive trebuie să aibă o greutate specifică mică (amestecuri pe bază de turbă.10-20 cm pt.sunt plante care compensează deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul ţesuturilor .substraturile mai groase asigură un succes mai mare supravieţuirii plantelor anuale . subarbuşti.specii conifere Grosimea substratului: . aceasta permite cultivarea unei palete mai largi de specii.au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal . dar alegerea aparţine celui care proiectează partea de vegetal.supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4 .3. .peste 50 (80-130 cm) cm pt. rezistenţi la ger (∗∗∗).5-2m.6 cm) şi medii (6 – 10cm) .adaptaţi la uscăciune (specii xerofile. arbuşti cu înălţimea mai mare de 2 m.îşi asigură răspândirea prin seminţe este nevoie de asigurarea unui control asupra unor specii care pot deveni „buruieni” .3 Plante lemnoase Recomandări generale: .plantele cu substrat de grosime medie lărgesc spectrul de specii. material plastic expandat tip Hydromul. vermiculit.2 8 .una din formele de amenajare este cea de obţinere a unui amestec asemănător pajiştilor naturale .alegerea speciilor de talie înaltă este limitată de curenţii de aer puternici .cu tulpini târâtoare sau erecte. în sistem semiextensiv. 5.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 .2 Plante perene .1.1.un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente . am sugerat o serie de reţete. Amestecul de substrat în acest caz va fi ales în funcţie de cerinţele principalelor plante care vor forma covorul vegetal. plantele se seamănă toamna 5.1 Notă: 5.specii foioase Selecţia trebuie să cuprindă specii de talie mică: .20-50 cm pt. . Amestecul de substrat se alege în funcţie de tipul de întreţinere: .sunt plante adaptate zonelor aride . Polystirol). . . cu înălţimea maximă 1.1.relativ rezistenţi la ger. . 5.1. Arborii de talie mică sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomandă a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde. pământ de frunze. arbori de talie mică. În acest sens. . arbuşti de talie medie (1-2m).subarbuşti sau arbuşti.deoarece în sistemul semi-extensiv şi intensiv grosimea substratului este mai mare.

Notă: 5.3 Cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive din sol sau ph pot fi corectate prin fertilizări sau diferite amendamente. vata minerală. sărace în elemente nutritive şi materie organică. scoarţa de copac. Plantele cultivate în substraturi de turbă fertilizată se dezvoltă mai bine şi au o rezistenţă mai mare la boli Prin aciditatea ridicată. nu pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive . cu structură fizică şi mecanică instabilă . poliuretani.1.cuprind: a) componenţi organici proveniţi prin sinteză: styromulle – polistiren expandat. produse de natură organică transformate în composturi prin procedee de fermentare aerobă b) componenţi naturali de origine minerală: nisip.2. obţinuţi prin tratare: perlit. turba împiedică dezvoltarea ciupercilor 5.1.3. vermiculit. mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaţiei directe sau curenţilor de aer.2 Substraturi artificiale: . pământul de ericacee.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Notă: 5. rumeguşul. pentru a se asigura maturarea lemnului şi rezistenţa la ger. Umiditatea substratului: Deşi sunt recomandate specii rezistente la uscăciune.1 5.2. mraniţa.cuprind: a) componenţi naturali de provenienţă organică: pământul de frunze.2. argila expandată. biolastonul b) compuşi de origine minerală. hygromul. Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul să aibă un drenaj bun. derivaţi organici din distilarea petrolului . turba. respectiv dacă instalarea unui anumit sistem de irigare este necesară. îşi menţin o perioadă îndelungată structura.2 Substraturi de cultură Clasificarea substraturilor după natura lor Substraturi naturale. Modul de udare al plantelor se stabileşte de la proiectare.provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din sinteza substanţelor chimice.sunt bogate în materie organică. pouzzolane 9 . cu o floră microbiană numeroasă. este important să se asigure udarea plantelor.1.sunt mai uniforme. pământul de ferigi.1 5. pământul de ţelină. tradiţionale sau clasice: . pietriş Un substrat cu o capacitate mare de reţinere a apei şi evaporare lentă (turba) şi cu rezistenţă la descompunere se poate utiliza într-un mediu cu temperatură ridicată şi umiditate relativă a aerului scăzută. muşchiul vegetal.

dioxid de carbon. din 3 faze: . corespunzător cerinţelor fiecărei specii 5.2 Un substrat.2. în general. apă şi aer mai mare faţă de acelaşi volum în sol.2. ca şi solul.faza lichidă: reprezintă soluţia apoasă ce conţine diverşi compuşi minerali sau organici. compoziţia depinde de activitatea radiculară şi a microorganismelor din substrat. trebuie să aibă: .structură stabilă .1. Ponderea fazei solide în substratul de cultură – 5% pentru minerale. se va folosi o cantitate mai mare de nisip Echilibrul şi concentraţia în elemente nutritive pot fi corectate prin adaos de îngrăşăminte chimice.spaţiu poros pentru aer . 4 – 6 % pentru substanţe organice) . în zona cu pori sunt prezente elementele celorlalte două faze – apa. Asigură aprovizionarea plantelor cu apă şi elemente nutritive. aceasta permiţând ca într-un volum de substrat să existe un spaţiu disponibil pt.3 Notă: În substraturile de cultură de natură organică. 5. 20 – 25 % pentru substanţe organice (în sol 45 % pentru minerale. pentru plante cu cerinţe mici faţă de apă şi pot fi irigate des.2.2. Ponderea în substrat: 20 – 22 % (în sol 15 – 20%) 5. în diferite proporţii componente din ambele grupe . hidrogen. în funcţie de cerinţele specifice plantelor – în practică există substraturi de cultură individualizate pentru diferite specii Exemplificare: pentru alcătuirea unui substrat care să asigure umiditate constantă se va utiliza mai multă turbă.capacitate de schimb şi putere tampon mare Substratul de cultură este compus.faza gazoasă: reprezentată de gaze – oxigen.pe baza caracteristicilor fiecărui material.3 Substraturi mixte: .includ.faza solidă: constituie suportul de susţinere mecanică a sistemului radicular. faza solidă este mai puţin reprezentată ca în sol. combinarea lor se face diferit. aflaţi în suspensie sau dizolvaţi. Pondere în substratul de cultură: 45 – 50 % (în sol 25 – 30 %) .capacitate ridicată de reţinere a apei .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. asigură stabilitate plantei. aerul.4 Grosimea substratului de obicei se doreşte ca plantele să poată creşte în substraturi subţiri şi cu greutate specifică mică plantele supravieţuiesc în substraturi de grosime mică dacă este asigurată umiditatea necesară prin precipitaţii sau irigare grosimea substratului şi speciile selectate trebuie să ţină cont şi de temperaturile scăzute în timpul iernii 10 .

3.1.5 KN.1.să nu degradeze mediul .1 5. meteo-dependenţi şi de mediu construit care trebuie luaţi în considerare sunt – climatul regiunii – microclimatul local – precipitaţiile anuale – perioadele de secetă – perioadele de ger – direcţia şi viteza vântului dominant – turbioane şi curenţi de aer – expunerea la şi nivelul însoririi – gradul de reflexie a luminii al suprafeţelor înconjurătoare – gradul de reflexie a căldurii datorat suprafeţelor construite înconjurătoare – tipul şi proporţia de gaze şi emisii poluante 5. considerând că nu sunt prevăzute presiuni 5.2. Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici: .5 5.barieră împotriva rădăcinilor Stratul filtrant Este un strat care face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie.1 5.să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor .să fie rezistent la intemperii . 5.2 11 . realizat din materiale ţesute sau neţesute (fibre de diferite lungimi aşezate la întâmplare şi solidarizate mecanic sau termic).să poată fi traversate de rădăcinile plantelor .să aibă rezistenţă la agenţi chimici Greutatea minimă recomandată a geotextilului este de 100g/m2 şi în mod uzual este cuprinsă între 100 şi 200g/m2. contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat) Stratul filtrant poate fi un geotextil. În general acesta este un strat subţire.3.3.strat drenant .strant filtrant .3 Protecţia împotriva deteriorării învelitorii Aceasta este realizată din următoarea alcătuire generică: .să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate) .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Tabelul 7 prezintă sintetic tipurile de substraturi care se pot utiliza pentru acoperişuri verzi.6 Anexa 3 prezintă exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor şi de plante în funcţie de grosimea substratului Factorii climatici.să nu fie degradat de mediul înconjurător .2. Rezistenţa la presiune mecanică este dată de forţa de penetrare care trebuie să fie ≥0.

3. realizate din – membrane din cauciuc cu ploturi – plăci rigide din plastic – plăci rigide din spume de mase plastice Nota 1: Utilizarea unui produs sau a altuia are implicaţii în ceea ce priveşte funcţiunea de bază (aceea de dren) precum şi în ceea ce priveşte calculul încărcării planşeului. până la stratul vegetal.3. 5. este necesară prevederea unui strat de protecţie a hidroizolaţiei dacă aceasta are şi rol de barieră împotriva rădăcinilor. Nota 3: Dacă stratul drenant este realizat din spărturi cu muchii ascuţite sau din plăci rigide.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 mecanice suplimentare în timpul execuţiei sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare. spartă sau nu – gresie şi ardezie expandată. 12 .4 Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plăcile de drenare) au calităţi termoizolante (specificate de producător) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenţei termice a acoperişului. Membranele din ţesături geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealaltă. olane) – sticlă spongioasă – zgură – membrane pentru drenare. asigurând filtrarea şi pe laterală. cu ploturi – ţesături din fibre – spumate – plăci de drenare.3 Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant sunt cuprinse între 0.1. spartă sau nu – agregate obţinute din reciclarea altor produse: – spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă. din – împâslituri structurate – din mase plastice.2mm (considerând că 90% din substrat este reţinut de filtru şi doar 10% poate traversa filtrul). Strat drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: – agregate – pietriş şi spărtură fină de piatră – lavă şi piatră ponce – argilă expandată sau şistoasă.06mm şi 0. Membranele filtrante nu trebuie să rămână expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai îndelungat decât cel prevăzut de producătorul de sistem. Perimetral se ridică până la limita substratului.4 5.1. 5.

3 10 . de tipul şi alcătuirea învelitorii verzi şi de panta acoperişului.2 15 .4 C = 0.25 C = 0.7 C = 0.4. proiectare şi calcul) depinde de grosimea substratului.8 5. 13 . Se vor respecta specificaţiile producătorului în ceea ce priveşte comportarea la îngheţ a plăcilor de drenare. Trebuie luată în considerare posibilitatea erodării în timp a agregatelor. Valorile pot fi asimilate cu următoarele: grosimea alcătuirii panta < 150 <cm> > 50 C = 0.06mm.4 6 .7 panta > 150 C = 0. folosind următoarea relaţie: A× C × q q’ = măsurat în l/(s x m) b unde : q’ = volumul în l/(s x m) A = suprafaţa de pe care trebuie scursă apa C = valoarea de referinţă a coeficientului de debit q = intensitatea maximă a ploii în l/(s x m2).1 25 .6 C = 0.5 C = 0.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5.4. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice.4. În funcţie de grosimea stratului. Există posibilitatea calculării performanţei stratului drenant.10 C = 0.5 4.15 C = 0. distribuţia granulometrică este diferenţiată: grosimea stratului drenant < cm > 4 – 10 10 – 20 peste 20 Clase de granulometrie < mm > între 2/8 şi 2/12 între 4/8 şi 8/16 între 4/8 şi 16/32 5. definită conform normelor b = lăţimea calculată a pantei de scurgere Valoarea de referinţă a coeficientului de debit C (prevăzut în SR EN 120563 Reţele de evacuare gravitaţională în interiorul clădirilor.50 C = 0.1 Distribuţie granulometrică Cel mult 10% din cantitatea de agregate poate avea diametru < 0.3 Rezistenţa la îngheţ a stratului drenant ţine de comportarea sub sarcini statice sau dinamice ale componentelor.2 Materialele care realizează stratul drenant trebuie să fie permeabile la apă.6 2.6 C = 0.

indiferent de tipul de învelitoare. sisteme automate de irigaţie cu rezervoare de apă. 5. trebuie să se situeze între 6 şi 8.5 Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu: − stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă.7 14 . Valoarea pH a stratului drenant trebuie să nu aibă o diferenţă mai mare de 1.5. în legătură cu substratul. – compoziţia şi distribuţia granulometrică – rezistenţa la îngheţ – permeabilitatea la apă – capacitatea de retenţie a apei – valoarea pH – conţinutul de săruri – structura stratului drenant şi stabilitatea lui 5. Reversul acestei măsuri este că pot să se dezvolte boli ale plantelor de pe aceste acoperişuri Nota 2: În cazul acoperişurilor intensive se utilizează în general o combinaţie de sisteme de stocare a apei în substrat şi în plăci drenante cu geometrie specială. De această valoare trebuie ţinut cont la stabilirea caracteristicilor stratului drenant. stratul de retenţie asigurând apa necesară pe perioadele de secetă.5 unităţi în raport cu substratul şi cu stratul vegetal. Valoarea pH. Dispozitivele necesare pentru udarea suplimentară pot fi: furtunuri. dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi.1 Este necesară udarea suplimentară a plantelor în cazul învelitorilor verzi intensive: această operaţiune se poate face manual sau mecanic.6 5.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. − stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă. linii de curgere a apei la picătură.4.4. − stocare în stratul drenant.4. − stocare în straturi speciale Nota 1: în cazul învelitorilor extensive nu este necesară udarea suplimentară a învelitorii.4.4. pentru ca plantele să se dezvolte în condiţii bune. sisteme de irigaţie cu ţâşnitoare. 5. din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei. Valoarea pH a stratului drenant.4 Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească stratul drenant sunt următoarele: – compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) – compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice.

a căror structură este greu atacată de rădăcinile plantelor sau de membrane bituminoase care au caşerate folii de cupru sau de hidroxid de cupru (cuprul fiind un material la care plantele nu aderă).4. cu etanşarea rosturilor. indiferent de tipul de învelitoare verde (extensiv sau intensiv).mase plastice (1 – 2mm): PVC plasticizat. Pentru orice grosime care depăşeşte 20cm.Mase de şpaclu: . Sistemul se utilizează şi astăzi cu succes. prin vulcanizare (în cazul EPDM).2 5.8mm) .PVC lichid (0. polietilenă (PE).răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1.5. abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marjă de 10%.1 5. pulverizat .4 de Lipirea se face cu prin sudură cu solvent pe bază de benzină fierbinte.3 5. compatibil sau nu cu bitumul poliolefine termoplastice (TPO).8 Stratul drenant trebuie să fie neted.5.5 – 2mm).poliuretan lichid (2 – 3mm).Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Conţinutul de sare din stratul drenant nu trebuie să depăşească 3g/l.5.5. în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.5 5. mase de şpaclu sau membrane speciale: . Barierele contra rădăcinilor sunt realizate de pelicule. 5. dacă grosimea stratului nu depăşeşte 20cm.Pelicule: . etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserţie ţesătură de fibră de sticlă sau poliester răşini poliesterice cu inserţii de fibre poliesterice combinaţii ale celor de mai sus 5. rolate .5. Este cazul membranelor din mase plastice – PVC .2 5. 15 . Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor. Bariera contra rădăcinilor Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini.Membrane . abaterea admisă este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant. Există produse hidroizolante (membrane) care au inclusă în alcătuire şi bariera contra rădăcinilor. O barieră împotriva rădăcinilor care şi-a dovedit eficienţa în timp este reprezentată de o şapă armată (minimum 40mm) compactă sau protejată împotriva carbonatării.

Materialele recomandate sunt filmul de polietilenă (0.1. Aceste straturi – dacă sunt prevăzute – trebuie protejate împotriva carbonatării şi în consecinţă a colmatării.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie.5. Condiţii pentru respectarea cerinţelor esenţiale (conform Legii 10/1995 şi a modificărilor şi completărilor din Legea 123 / 1997) Proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi Bazele proiectării structurale a clădirilor cu acoperişuri verzi În cazul clădirilor noi.1 6.30mm grosime) şi împâsliturile din polipropilenă (2mm grosime) Barierele contra rădăcinilor trebuie să fie rezistente (se face o diferenţiere între tipurile de produse pentru învelitoarea extensivă şi intensivă.1.6 5. precizările şi completările din prezentul ghid. 6.5. cu observaţiile. Protecţie împotriva colmatării În principiu colmatarea dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale nu se datorează alcătuirii acoperişului verde ci apare ca efect al carbonatării şapelor de mortar sau beton. microbiologice.5 Este posibil să fie nevoie de prevederea unui strat de separare între hidroizolaţie şi bariera împotriva rădăcinilor. 5.1.7 6. proiectarea structurilor construcţiilor cu acoperişuri verzi se face conform reglementărilor în vigoare pentru toate clădirile din clasele respective de importanţă.bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 – 3mm) − etilen-copolimer-bitum. chimice. înlocuire pe de o parte şi a presiunii microbiologice pe care o reprezintă substratul) la sarcini mecanice.1 16 .produse bituminoase (4 – 5mm): − elastomer-bitum + inserţie de cupru. având în vedere dificultatea accesului pentru reparaţie. Totodată se interzice utilizarea ca strat drenant a agregatelor calcaroase sau a celor rezultate din reciclarea betoanelor.1 6. marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie. dacă materialele constitutive ale celor două straturi sunt incompatibile din punct de vedere chimic. .5. − olefin-copolimer-bitum − „reţea” din împâslitură din fibră de sticlă sau fibre poliesterice Lipirea se face cu prin sudură cu benzină fierbinte. termice.15 – 0. criblură din pietriş sau împâslitură poliesterică 5. .

1.2 În cazul clădirilor existente amenajarea unui acoperiş verde implică: − elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguranţă disponibil la încărcări verticale şi seismice în situaţia existentă şi după realizarea acoperişului verde.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.la nivelul ansamblului structurii.1.la nivel local. în rezumat.1. rezultate din sporirea efectului acţiunii seismice corespunzător creşterii masei totale a clădirii . pe o durată de exploatare raţională din punct de vedere economic.1. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems oferă principalele informaţii necesare pentru redactarea temei (standardul.2. de regulă.1. al componentelor nestructurale şi al infrastructurii.2.1.3 Din punct de vedere al efectelor structurale. Fiabilitatea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi trebuie să fie asigurată cu o probabilitate acceptabilă.4 Caracteristicile vegetaţiei prevăzute pentru acoperişul verde. − analiza tehnico-economică (cost -beneficiu) pentru adoptarea soluţiei de intervenţie (consolidare sau demolare/refacere). Pentru clădirile cu vegetaţie intensivă.06 Standard Guide for Selection.5 6. 6.1. care constituie date de intrare pentru proiectarea structurală se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate 3 (horticultură). − propunerea măsurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguranţă şi a duratei de exploatare solicitate de investitor după realizarea acoperişului verde.2 3 În USA standardul ASTM E2400 .1 6.1.1. Reguli generale de conformare arhitectural-structurală Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se aplică regulile de conformare arhitectural-structurală valabile pentru clădirile din clasa de importanţă respectivă şi prevederile specifice de mai jos.1. încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu straturile de cultură şi cu vegetaţia plantată se manifestă prin : − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare directe . 6. cu număr redus de niveluri supraterane (≤ 3÷4) acoperişul verde se va amenaja. este prezentat în Anexa 4) 17 . expertiza pentru evaluarea siguranţei la cutremur se va face conform prevederilor Codului P100-3/2009 şi se va finaliza prin încadrarea clădirii într-una din cele patru clase de risc seismic.2 6. al infrastructurii şi terenului de fundare − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii. pe 6.1. . Installation. asupra elementelor structurale direct încărcate.

1.3.1.2.4 Valoarea optimă a pantei acoperişului variază între 10 ÷ 20%.1.2.3.greutatea elementelor structurii planşeului. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4.1 Încărcări permanente Greutatea permanentă a acoperişurilor verzi include: . în condiţiile de la 6. în rezumat.1.5 6.2. nu poate fi realizată calculul seismic se face cu metoda B indiferent de alcătuirea generală a clădirii.1. pe toată înălţimea clădirii între zona cu vegetaţie şi cea cu acoperiş normal. 4 6. Acoperişurile cu pantă nulă nu asigură condiţiile cele mai bune de evacuarea apelor care se realizează cel puţin pentru panta de 10%.1.1. Factori care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită Factorii care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită sunt următorii: 6. Rostul va continua şi în fundaţii dacă încărcările pe teren la cele două tronsoane alăturate diferă cu mai mult de 33% c.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems şi ASTM E2399 . prin tema de proiectare clădirea/tronsonul se acoperă numai parţial cu vegetaţie se va proceda după cum urmează: a.2.1.3 În cazul în care.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 întreaga suprafaţă a unui tronson (între rosturi). Panta acoperişului se limitează. 6. În USA determinarea încărcărilor permanente şi utile pe acoperişurile verzi se face conform standardelor ASTM E2397 . la 20% pentru a se evita alunecarea straturilor de cultură sub greutatea proprie (pentru pante mai mari sunt necesare măsuri speciale pentru stabilizarea straturilor de cultură). Dacă soluţia de la a. de regulă.3.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems. b.1. 6.2. Panta acoperişului se va realiza prin poziţionarea corespunzătoare a elementelor structurale (nu se acceptă folosirea betonului de pantă). Textele. Încărcări permanente şi utile Clasificarea acţiunilor agenţilor mecanici pentru proiectarea clădirilor cu acoperişuri verzi se face conform standardului SR EN 1990:2004 şi Anexei Naţionale SR EN 1990 NA:2006 4 . 6. 18 . Se introduce un rost de separare suplimentar. Această măsură are ca scop evitarea situaţiilor în care încărcarea parţială (excentrică) a ultimului nivel conduce la efecte de torsiune cu pondere importantă în valoarea eforturilor secţionale.

. de la caz la caz. în funcţie de tipul vegetaţiei stabilit prin tema de proiectare.greutatea vegetaţiei.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems.2 Încărcări utile pe acoperişuri verzi Pentru proiectarea acoperişurilor verzi se aplică prevederile generale referitoare la încărcările utile pe acoperişuri date în standardul SR EN 1991-1-1 şi în Anexa Naţională la acesta. Evaluarea încărcărilor permanente provenite din greutatea elementelor structurii. Aceste încărcări se regăsesc atât la acoperişurile normale cât şi la acoperişurile verzi. Textele. obiecte decorative) în cazul acoperişurilor accesibile publicului. Valorile caracteristice din aceste documente se referă la încărcările utile curente care acţionează în condiţii normale de exploatare. . după cum urmează: − vegetaţie extensivă : gav = 1. Conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 acoperişurile clădirilor sunt clasificate în trei categorii după accesibilitatea lor.greutatea pavajelor pentru alei şi a mobilierului (bănci.greutatea straturilor de cultură (pământ sau alte materiale).05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems şi ASTM E2396 . Încărcarea permanentă de proiectare provenită din amenajarea acoperişului verde (greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei) se va lua.50 kN/m2 − vegetaţie intensivă: gav = 7.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 . pe baza dimensiunilor şi materialelor prevăzute în proiectul de amenajare a acoperişului. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4. în rezumat. 5 19 . prin tema de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menţionate.greutatea straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor suspendate de planşeu. Valorile caracteristice ale încărcărilor utile uniform distribuite şi concentrate Determinarea mai exactă a acumulării de apă în straturile de cultură se poate face conform standardelor USA: ASTM E2398 . mai ales dacă se prevede posibilitatea schimbării în timp a tipului de vegetaţie. considerând că sistemul de drenaj funcţionează normal 5 . Greutatea pavajelor şi a mobilierului se va stabili.50 kN/m2 − vegetaţie semi-intensivă : gav = 2.50 kN/m2 Valorile de mai sus includ şi cantitatea de apă normal reţinută în straturile de cultură.1. a straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor se face conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 pe baza dimensiunilor din proiect şi a greutăţilor specifice date în Anexa A a acestuia.3. În cazuri justificate. .1. 6.

0 kN • I ⇒ Acoperişuri accesibile cu ocuparea după categoriile de funcţiuni principale ale clădirii: Categoria A → Clădiri de locuit 2 * încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 1.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4. pentru heliporturi) Categoriile de utilizare şi încărcările utile se stabilesc prin tema de proiectare Elementele structurale ale planşeului care suportă straturile de cultură şi vegetaţia se verifică suplimentar la o încărcare concentrată. corespunzătoare unui utilaj de întreţinere de mici dimensiuni.75 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta ≤ 1:20 încărcare concentrată Qk.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 pe acoperişuri sunt stabilite prin Anexa NaţionalăSR EN 1991-1-1/NA:2006 după cum urmează: • H ⇒ Acoperişuri inaccesibile. Nota 1: Elementele acoperişului se verifică sub acţiunea celor două tipuri de încărcări (qk şi Qk) considerate că acţionează separat.5 kN/m * încărcare concentrată Qk = 2.0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.0 ÷ 5.0 ÷ 7. Nota 2: Condiţiile de verificare pentru acţiunea încărcării concentrate date în SR EN 1991-1-1:2004 se aplică numai în cazul acoperişurilor la care grosimea straturilor de cultură este ≤ 30 cm. Pentru grosimi mai mari se acceptă că transmiterea încărcării la planşeu se face la 45o.0 kN • K ⇒ Acoperişuri accesibile pentru servicii speciale (de exemplu. Greutatea acestui utilaj se stabileşte prin tema de proiectare.5 kN Categoria C → Clădiri unde pot apare aglomerări de persoane încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2.0 ÷ 7. exceptând întreţinerea şi reparaţiile normale încărcare uniform distribuită qk = 0.0 kN Categoria B → Clădiri de birouri încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2. în absenţa sarcinilor utile dar în prezenţa încărcării cu zăpadă.0 ÷ 5. 20 . dar cel puţin 1.50 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta > 1:20 încărcare uniform distribuită qk = 0.0 kN Categoria D → Clădiri comerciale încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 4. conform temei de proiectare.5 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 2. Încărcarea concentrată se aplică în poziţia cea mai defavorabilă.

la margini sau pe laturi). încărcarea din zăpadă se ia în considerare numai dacă efectul său în gruparea de încărcări de proiectare este mai mare decât efectul încărcării utile. de înălţimea clădirii. 6.1. − Pentru acoperişurile clădirilor de locuit şi de birouri încărcarea uniform distribuită pe balustrade şi parapete se va lua 0. Încărcări provenite din mediul natural 6. − În cazul clădirilor unde sunt posibile aglomeraţii încărcarea pe balustrade se va lua 1. Efectul vântului depinde de condiţiile naturale la amplasament.1.3.1.3. pe balustrade. Straturile de cultură trebuie să fie aderente la elementul suport pentru a evita să fie antrenate de forţa ascensională a vântului. Acţiunea orizontală nu se va considera simultan cu cea verticală. se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-4:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-4/NB:2007 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. verticale şi orizontale.2.5 kN/m. 2. Încărcările servesc numai pentru calculul elementelor de construcţie respective şi se consideră aplicate în poziţiile cele mai defavorabile pentru solicitarea acestora.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.3.1.0 kN/m.2 Încărcări date de vânt În lipsa unor reglementări specifice încărcările date de vânt pe acoperişurile verzi. parapete şi atice sunt date în Anexa Naţională SR EN 1991-1-1/NA:2006.0.2. În cazul acoperişurilor accesibile publicului. 6. parapete şi atice la acoperişurile verzi Valorile caracteristice ale încărcărilor utile. Aceasta prevedere nu se referă la zonele susceptibile de acumulări.3 Încărcări utile pe balustrade.1 Încărcări date de zăpadă În lipsa unor reglementări specifice. Pe baza încercărilor în 21 .3. încărcările date de zăpadă pe acoperişurile verzi se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-3:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-3/NA:2006 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. Se neglijează efectul de protecţie termică al straturilor de cultură şi se adoptă valoarea coeficientului termic Ct = 1.2. Pentru acoperişurile pe care sunt prevăzute amenajări speciale se iau în considerare efectele de adăpostire care pot genera acumularea locală a zăpezii 3.1. de tipul şi de forma (panta) acoperişului şi nu este constant pe suprafaţa acoperişului (în centru.

orientativ. antrenarea materialului se produce începând de la viteza de circa 15 m/sec. În masa supusă acţiunii seismice concentrată la nivelul acoperişului se va include valoarea integrală a straturilor de cultură şi a vegetaţiei (masa corespunzătoare încărcărilor permanente gav). Coeficientul de frecare pe acoperiş corespunzător rugozităţii.24g. March 12. art.02 pentru vegetaţia extensivă (de tip iarbă). de regulă. naţionale şi/sau internaţionle.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 tunelul aerodinamic 6 privitoare la acest subiect se poate considera. Pentru acoperişurile verzi cu vegetaţie intensivă. se va lua: − Cfr = 0. Clasa de importanţă a clădirilor cu acoperişuri verzi se stabileşte corespunzător funcţiunii principale a clădirii.1.3 Încărcări seismice În lipsa unor reglementări specifice. rafalele de vânt cu durata de 5 minute şi viteza de circa 55 m/sec nu produc. dislocarea stratului de cultură. din hărţile de zonare pentru coeficienţii ag şi Tc 2. 2.08 pentru vegetaţia intensivă.3. 3. Dacă suprafaţa este acoperită de vegetaţie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de 40 m/sec. Condiţiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite. definit conform SR EN 1991-1-4. Pentru amplasamentele unde este probabilă depăşirea acestor valori ale vitezei vântului se recomandă adoptarea unor măsuri de stabilizare a straturilor de cultură. că : − Pentru straturile de cultură fără vegetaţie. Prin excepţie.5..2. 2009 Southern Illinois University Edwardsville 22 . copaci) va fi plantată numai în straturi de cultură cu grosime suficientă pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. 6. efectele acţiunii cutremurului asupra clădirilor cu acoperişuri verzi vor fi stabilite conform prevederilor din Codul P100-1/2006 cu următoarele precizări: 1. 4. Între aceste valori se acceptă interpolare liniară în funcţie de caracteristicile vegetaţiei. se recomandă efectuarea unui studiu al condiţiilor seismice de amplasament. Condiţiile respective se stabilesc de proiectanţii de specialitate. cu suprafaţă mai mare de 3000 m2 /tronson (între rosturi). − Cfr = 0. clădirile curente cu acoperişuri verzi (din clasa de importanţă II conform tabelului 6 Bill Retzlaff Wind Uplift of Green Roof Systems Final Report. − Pentru straturile cu vegetaţia complet dezvoltată. 3. Vegetaţia înaltă (arbuşti. conform Codului P100-1/2006.7. amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0.

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

4.3 din SR EN 1998-1), cu cel mult trei niveluri supraterane, la care greutatea straturilor de cultură este ≥ 7.5 kN/m2 vor fi calculate cu coeficientul de importanţă γI = 1.2 (corespunzător clasei de importanţă III din acelaşi tabel). 5. Pentru clădirile cu acoperişuri verzi cu vegetaţie intensivă, cu deschideri ≥ 12.00 m, în zone seismice cu ag≥ 0.24g efectele componentei verticale a mişcării seismice vor fi determinate printr-un model dinamic. Se acceptă şi folosirea unui model simplificat, care include numai elementele structurii verticale şi orizontale de la ultimul nivel, dar în acest caz efectele acţiunii verticale care se combină cu efectele acţiunii orizontale conform relaţiilor (4.14) şi (4.15) din Codul P100-1/2006, se majorează cu 30%. 6. Factorii de comportare "q" se determină în funcţie de regularitatea arhitectural- structurală în plan şi în elevaţie a clădirii conform prevederilor generale din Codul P100-1/2006. 7. Pentru calculul seismic al clădirilor cu acoperişuri verzi, cu vegetaţie intensivă, amplasate în zone seismice cu ag≥ 0.24g, metodele prevăzute în Codul P100-1/2006, cap 4.5.3. vor fi utilizate, dacă sunt îndeplinite condiţiile respective, după cum urmează: a. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa mai mică 500 m2 (pe tronson, între rosturi) se poate aplica metoda de proiectare curentă (metoda A); b. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa cuprinsă între 500÷2000 m2 /tronson (între rosturi) în afara metodei A se recomandă şi folosirea metodei de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B); c. folosirea metodei B este obligatorie în cazul acoperişurilor cu suprafaţa mai mare de 2000 m2/tronson (între rosturi). 6.1.3.3. Proprietăţile materialelor Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de calcul ale rezistenţelor materialelor folosite pentru elementele structurale şi nestructurale ale acoperişurilor verzi se vor stabili în conformitate cu: a. b. c. reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcţie (beton armat, beton precomprimat, oţel). reglementările tehnice specifice în cazul altor materiale de construcţie tradiţionale (sticlă, piatră, materiale plastice etc.). agrementele tehnice respective pentru materialele de construcţie netradiţionale sau din import.

23

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

6.1.4.

Efectele structurale ale încărcărilor suplimentare date de acoperişurile verzi. Încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei plantate se manifestă prin următoarele categorii de efecte structurale : A. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare directe A1. La nivel local, asupra elementelor structurale direct încărcate (planşeul ultimului nivel). A2. La nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii şi terenului de fundare. B. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte B1. La nivelul ansamblului structurii, al componentelor nestructurale şi al infrastructurii, rezultate din creşterea efectului acţiunii seismice odată cu sporirea masei totale a clădirii.

6.1.4.1. Efectele încărcărilor din acoperişul verde asupra planşeului peste ultimul nivel (1) Încărcările verticale suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie au ca efect primar sporirea eforturilor secţionale (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi a deformaţiilor elementelor structurale direct încărcate în raport cu cele care se dezvoltă într-un planşeu/acoperiş normal alcătuit, cu aceiaşi structură şi aceleaşi straturi de termo-hidroizolaţii. (2) Într-o primă aproximaţie, în vederea estimării costurilor suplimentare, evaluarea efectelor încărcărilor suplimentare date de straturile de cultură şi de vegetaţie se poate face prin compararea valorilor de proiectare ale încărcărilor verticale totale (permanente şi utile) în cele două situaţii. Pentru simplificare, se prezintă cazul clădirilor cu regularitate arhitectural structurală în elevaţie (cu aceiaşi înălţime de nivel şi aceiaşi încărcare echivalentă la toate nivelurile). În conformitate cu standardul SR EN 1990 încărcarea de proiectare uniform distribuită în gruparea de încărcări pentru situaţia de proiectare permanentă pentru un acoperiş normal se calculează cu relaţia pn = 1.35 gn + 1.5qk unde − gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2) − qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2) Pentru acoperişurile verzi încărcarea de proiectare uniform distribuită din această grupare devine pav = 1.35 (gn + gav) + 1.5qk

24

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

unde − gav este greutatea unitară a acoperişului verde care înglobează elementele menţionate la 6.1.3.1.1. Considerând, aşa cum s-a arătat la 6.1.3.1.2, că încărcarea utilă pe acoperişul verde este egală cu cea pe acoperişul normal cu aceeaşi destinaţie, sporul încărcării de proiectare este

ρ av =

pav 1.35( g n + g av ) + 1.5 qk = pn 1.35 g n + 1.5 qk

În graficele următoare este arătat efectul încărcărilor suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie în funcţie de tipul acestora pentru acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite încărcări utile (qk). În primul grup de grafice (figura 1) este prezentată variaţia sporului încărcării verticale de proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaţie în funcţie de valoarea încărcării utile de proiectare (qk)

(a)

(b)

(c)
Figura 1.Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu în funcţie de încărcarea utilă pe acoperiş

25

în cazul clădirilor cu mai multe niveluri. Ca atare sporurile de cost vor fi de asemenea importante în special în cazul clădirilor cu număr mic de niveluri.5 kN/m2). scade odată cu numărul de niveluri al clădirii Cel de al doilea grup de grafice (figura 2) analizează efectul tipului de vegetaţie asupra acoperişurilor proiectate cu diferite valori ale încărcării utile (a) (b) Figura 2. Valorile cele mai mari se înregistrează în cazul acoperişurilor necirculabile. − Pentru acoperişurile grele (acoperişurile din beton armat ale clădirilor cu încărcarea de proiectare gn ≥ 10 kN/m2) sporurile de solicitare sunt modice (~ + 20 ÷ 30%) şi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Concluziile principale care rezultă din examinarea acestor grafice sunt următoarele: − Diferenţele de încărcare totală de proiectare între acoperişurile cu vegetaţie extensivă şi cele cu vegetaţie semi-intensivă sunt importante numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (cu gn ≤ 2. cu încărcarea de proiectare gn ≤ 2. − Ponderea sporului de încărcare adus de vegetaţia de tip intensiv este deosebit de mare pentru acoperişurile uşoare (orientativ. 1 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei 26 . Pe astfel de acoperişuri se recomandă adoptarea vegetaţiei extensive sau semi-intensive.5 kN/m2) indiferent de valoarea de proeictare a încărcării utile. sporul costului total raportat la toate planşeele. în celelalte cazuri valorile sporurilor de încărcare sunt practic similare (de ordinul a 20÷30% faţă de acoperişurile cu alcătuire normală).

Efectul încărcărilor fundaţiilor. Pentru acoperişurile cu încărcare totală de proiectare gn ≥ 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încărcări utile) sunt practic aceleaşi (~ + 10÷15%). 2 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei Concluziile puse în evidenţă de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus: − În cazul vegetaţiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (gn≤ 2. indiferent de categoria de utilizare. 6. La nivelul "n" sub acoperişul verde acest raport are valoarea ρ N .av = 1 + g av ng n 27 . verticale asupra ansamblului structurii şi Efectul încărcărilor gravitaţionale date de acoperişul verde asupra elementelor structurale verticale situate la un nivel oarecare al clădirii depinde de: − tipul vegetaţiei − greutatea totală echivalentă a clădirii (gn în kN/m2) − numărul de planşee peste nivelul considerat (n) Acest efect poate fi cuantificat prin raportul între încărcarea verticală totală la un nivel oarecare a clădirii cu acoperiş verde şi încărcarea verticală totală a clădirii cu acoperiş normal (ρN.4.5kN/m2).Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 (c) Figura 2. − În cazul vegetaţiei intensive sporurile de încărcare variază între 300 ÷ 600 % pentru acoperişurile uşoare (cu gn = 1 kN/m2) şi rămân mai mari de 150 % chiar pentru acoperişurile grele.1.av) la acelaşi nivel.2.

pentru clădirile mai înalte acest spor se referă la un număr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperiş şi.3. pentru nivelurile inferioare. Efectul încărcărilor din acoperişul verde asupra forţelor seismice Greutatea permanentă suplimentară adusă de acoperişul verde sporeşte masa totală a clădirii în comparaţie cu cea care rezultă în cazul unui acoperiş cu alcătuire tradiţională ceea ce antrenează un spor. al forţei seismice laterale de proiectare. şi pentru fundaţii sporul de sarcină verticală adus de acoperişul verde poate fi. Figura 3 Influenţa încărcărilor date de acoperişul verde asupra forţelor axiale de proiectare în elementele verticale Din figura 3 se reţin următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei extensive sporul solicitărilor axiale este semnificativ numai pentru elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între 15 ÷25%). în cazul clădirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane. mai ales în cazul clădirilor cu puţine niveluri.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Variaţia raportului ρN. sporul solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile clădirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri. Creşterea masei ultimului nivel şi a masei totale modifică distribuţia pe verticală a forţelor seismice static echivalente şi deci şi valorile forţelor tăietoare la etajele superioare. mai mult sau mai puţin important. în general. cu gn ≥ 1. − În cazul vegetaţiei intensive cu greutatea maximă considerată. ca sporul de încărcare să atragă creşterea perioadei proprii a clădirii şi deci modificarea spectrului de proiectare (scăderea acestuia dacă astfel se depăşeşte valoarea perioadei de colţ a spectrului Tc). În cazul vegetaţiei semi-intensive concluziile sunt similare celor identificate în cazul încărcărilor aplicate direct pe planşeu. 28 . Pe de altă parte. în unele cazuri. 6. neglijat. poate fi neglijat pentru fundaţii (în special în cazul clădirilor foarte grele.4.1.3÷1. de regulă. este posibil.3 pentru greutăţile extreme ale acoperişului verde.av pentru n = 1 ÷ 6 este dată în figura S.4 kN/m2).

av forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş verde 29 .1.av mav z n mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .3.av nmav nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb . forţa g g tăietoare de bază are expresia: Fb = S d ( T1 )nm = S d ( T1 ) S (T ) nGniv = d 1 nAniv g n g g iar forţa seismică la nivelul "i" se calculează cu relaţia F j = Fb mz j ∑ mz j 1 n = Fb mj ∑ mj 1 n = Fb 2j n (n + 1) În cazul clădirilor cu acoperiş verde masa ultimului nivel este mav = Aniv (g n + g av ) = Gniv + Gav g g unde gav se ia în funcţie de tipul de vegetaţie cu valorile de la S. care au aceeaşi G A g masă de nivel ( m = niv = niv n ) şi aceeaşi înălţime de nivel (h).av mz j mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av 2 jm n [ 2mav + m (n − 1) ] Cu aceste valori se determină forţele tăietoare de nivel în ambele situaţii (acoperiş normal şi acoperiş verde): − Vj.av = Fb. Masa totală a clădirii cu acoperiş verde este M av = Aniv nGniv + Gav ( ng n + g av ) = g g Forţa tăietoare de bază devine în acest caz Fb .av jm nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb .av = S d (T1 ) S (T ) Aniv ( ng n + g av ) = d 1 (nGniv + Gav ) g g Forţele seismice static echivalente sunt (pentru zn = nh) − la ultimul nivel (j=n) Fn.av n(n − 1) 2mav + m(n − 1) nmav + m 2 − la celelalte niveluri (j<n) F j .av nmav 2mav = Fb . forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş normal − Vj.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Într-o clădire curentă (γI = 1) cu "n" niveluri supraterane.1.av = Fb .n.

av V j . − Concluziile de mai sus sunt valabile şi pentru clădirile cu înălţime mai mare (> P+3E) în sensul că numai 2 ÷ 3 etaje din zona superioară 30 .n În graficele următoare acest efect a fost examinat pentru cazul clădirilor cu un număr redus de niveluri supraterane (≤ P+3E) (a) (b) Figura 4. 1 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii (c) (d) Figura 4.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Efectul încărcării suplimentare aduse de acoperişul verde se estimează prin raportul acestor forţe tăietoare: ρV . ponderea acestui spor scade pe măsură ce creşte greutatea proprie a clădirii (gn) − În cazul vegetaţiei extensive sporul forţei tăietoare la etajele inferioare (sub ultimul nivel) rămâne între 5 ÷ 20%. 2 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii Din aceste grafice rezultă următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei intensive sporul forţei tăietoare seismice este important pentru primele 2÷3 niveluri sub acoperişul verde.av = V j .

5. din următoarele reglementări: a. în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea ultimului planşeu trebuie să aibă în vedere. Sub acestea valoarea forţei tăietoare seismice nu se modifică semnificativ în raport cu clădirile cu acoperiş normal.6. − calitatea execuţiei. verificarea fisurării şi a deformaţiilor de lungă durată. − executarea lucrărilor de întreţinere. stări limită ultime. (3) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru toate celelalte clădiri civile şi industriale. satisfacerea cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" pe întreaga durată de exploatare se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: − concepţia generală şi de detaliu a tuturor părţilor construcţiei . (4) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi. − proprietăţile. stări limită ale exploatării normale. (2) Stările limită sunt definite în conformitate cu SR EN 1990: a. În particular. în special. performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie. se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate. Siguranţa structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi verificarea satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile şi/sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate construcţiile civile şi industriale la care se adaugă criteriile şi/sau parametrii specifici din prezentul ghid. inclusiv protecţia anticorozivă. chimici şi biologici din mediul înconjurător (mediul natural şi mediul de exploatare).1. 6. Pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat: SR EN 1992-1-1 b.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 capătă un spor semnificativ al forţei tăietoare seismice datorită greutăţii suplimentare adusă de acoperişul verde. b. Pentru elementele din oţel : SR EN 1993-1-1 Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaţii se vor vedea specificaţiile respective. Durabilitatea clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Asigurarea durabilităţii implică măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici. Verificarea se face pe baza conceptului de stări limită. care se referă la condiţia tehnică de performanţă de rigiditate. de rezistenţă şi de ductilitate. 31 . 6.1. care se referă la condiţiile tehnice de performanţă de stabilitate.

6. pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt menţionate în tabelul ”Produse pentru construcţii folosite ca învelitori de acoperiş încadrate în clase de performanţă la foc exterior fără a fi nevoie să fie încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”. etc). 6.1 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de securitate la incendiu Se consideră că acoperişurile verzi intensive nu sunt sensibile la scântei şi sunt rezistente la radiaţia termică.realizarea pe direcţii perpendiculare a unor bariere cu înălţimea de cel puţin 30cm (măsurată de la cota superioară a stratului de pământ). minimă 4mm. străpungeri. sănătate şi mediu Măsurători efectuate în Germania 7 arată că un substrat de 10cm grosime reduce cu 99% propagarea în adâncime a radiaţiilor electromagnetice. la un interval de cel mult 40m. executate din produse/materiale clasa BROOF. dale minerale cu grosimea de cel puţin 40mm). Acest 7 Herman 2003 citat de Goya Ngan în Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design. 2004 32 . pereţi. .2.2.2. Pentru produsele folosite la acest tip de acoperiş este necesară efectuarea de încercări privind clasele de performanţă la foc în condiţii de utilizare finală. . (pietriş cu o grosime de cel puţin 50mm sau masa > 80 kg/mp. cu granulometria maximă a agregatului 32mm.tipurile de plante utilizate nu prezintă risc de incendiu . balustrade.d0 sau fâşii continui de protecţie executate din produse/materiale clasa BROOF de cel puţin 1m lăţime.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. Datorită stratului gros de pământ (> 20cm) şi faptului că sunt udate cu regularitate.2 Acoperişurile verzi extensive sunt considerate rezistente la scântei şi la radiaţia termică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: . între zona de vegetaţie şi orice accident în câmpul sau marginea învelitorii (atic. executate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.3 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de igienă. ele pot fi considerate acoperişuri fără pericol de incendiu.respectarea unei distanţe de minimum 5m faţă de faţadele în care sunt practicate ferestre. dacă deasupra acoperişului nu mai există alte niveluri care să pună problema propagării unui eventual incendiu. luminatoare.substratul are grosime minimă de 3cm şi este alcătuit din produse minerale . Notă: 6.sa aibă prevăzute fâşii perimetrale continui de minimum 50 cm lătime.2.

Greening Rooftops for Sustainable Communities. Prin reducerea pierderilor de căldură din clădire şi ca urmare a fenomenului de evapo-transpiraţie se reduce efectul de insule de căldură din mediul urban.4 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de siguranţă în exploatare Pentru evitarea alunecării şi căderii lucrătorilor care montează şi întreţin acoperişul verde trebuie luate măsuri de protecţie. Crearea de acoperişuri verzi în spaţiul urban presupune şi asigurarea biodiversităţii. 6. brâuri etc.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 fapt poate afecta recepţia semnalului de telefonie mobilă dar este în acelaşi timp un factor care diminuează riscul radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii oamenilor.2. Plantele consumă bioxid de carbon şi eliberează oxigen. Datorită fenomenului de evapo-transpiraţie. Acoperişurile verzi extensive fără pretenţii pot asigura şi o reducere a nivelului zgomotului cu 2 – 8dB în gama de frecvenţe înalte şi cu 5 – 13dB în gama de frecvenţe medii şi joase (50 – 2000Hz) 8 . Acoperişurile verzi asigură. fapt care conduce şi la filtrarea şi depunerea prafului. 6. M. nacelele etc. cum ar fi balustrade. Programele medicale de terapie horticulturală – terapie complementară – pot fi mai uşor implementate dacă spaţiile verzi fac parte efectiv din aşezământul de sănătate.contribuind astfel la asigurarea unui aer mai curat. 8 Connelly. Baltimore 2008 33 . Sound Transmission Loss on Green Roofs.5 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de protecţie împotriva zgomotului Substratul şi stratul vegetal reprezintă o încărcare suplimentară care contribuie la creşterea izolaţiei la zgomot aerian a spaţiilor de sub acoperiş. şi zone posibile de loisir pentru comunitatea care utilizează clădirea respectivă. şine pentru agăţare. Proiectantul trebuie să prevadă elementele de care să se fixeze corzile. Hodgson. M.2. anume sistemele de ancorare şi şinele de culisare. nu a proiectantului sistemului de acoperiş verde. aerul din vecinătatea acoperişurilor verzi este mai rece şi mai umed. Prevederea măsurilor de protecţie în timpul execuţiei şi în perioadele de întreţinere a vegetaţie este responsabilitatea constructorului şi a beneficiarului. pe lângă funcţiunea de „plămân verde” al oraşului.

Temperatura interioară din aceste spaţii devine constantă şi relativ apropiată ca valoare cu aceea din restul spaţiilor interioare ale clădirii. acoperişul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperişul la care trebuie luate măsuri de stabilizare a straturilor componente ale alcătuirii acoperişului verde. pentru asigurarea scurgerii apei.2 7. contract NRCC-46737 34 .iarna . În general acoperişurile verzi au nevoie de o pantă minimă de 2%. asigurând în felul acesta o durată mai mare de serviciu pentru sistemele de preluare a apelor de pe acoperiş. ceea ce reprezintă o reducere a debitului cu 25%.2. la pas de 5 – 10cm. 7. Vegetaţia şi substratul acesteia contribuie la întârzierea eliminării apei de pe suprafeţele acoperişului şi implicit reduc presiunea apei de ploaie asupra dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale. Primul strat hidroizolant trebuie nu doar lipit pe suport ci şi fixat mecanic. Bas Baskaran în Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas. 1982 citat de Brad Bass. Substratul şi stratul vegetal asigură răcire – vara .6 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de economie de energie şi izolare termică Acoperişurile verzi au o contribuţie în ceea ce priveşte reducerea consumurilor de energie şi a costurilor de combustibil. de la acoperiş la sistemul de canalizare.şi izolare termică . Aceleaşi surse citate mai sus8 precizează că un substrat cu grosimea de 20 – 40cm poate reţine o cantitate de 10 – 15cm de apă. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă Acoperişurile verzi nu sunt alcătuiri specifice numai pentru învelitorile plate. 7.1 În accepţia acestui ghid.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. 7. Cu cât e panta mai mare. în National Research Institute of Canada.3 9 Minke.pentru apartamentele situate sub acoperiş. cu atât pericolul de eroziune a substratului creşte şi trebuie asigurată protecţia acestuia. Oricare ar fi tipul de învelitoare al versanţilor adiacenţi. este obligatoriu ca versantul / versanţii pe care se proiectează / realizează acoperişuri verzi în pantă să fie prevăzut(i) cu o hidroizolaţie performantă bituminoasă sau polimerică (termoplastice sau elastice). nu numai partea de versant pe care se realizează acoperişul verde. Măsurători efectuate pe acoperişuri verzi comparativ cu cele pe acoperişuri identice ca amplasare şi dimensiune dar cu hidroizolaţia protejată cu pietriş 9 arată că un substrat de 20cm căruia i se asociază un strat de vegetaţie cu înălţimea cuprinsă între 20 şi 40cm are o valoare echivalentă pentru rezistenţa termică cu a unui strat de vată minerală 15cm.

− membranele care se lipesc cu adezivi de contact trebuie să aibă marginile suprapuse cu cel puţin 5cm.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7. (2) membrane pentru drenare: trebuie montate numai pe acoperişuri cu panta mai mică sau egală cu 200 (36.4%). este necesară prevederea unui strat de protecţie mecanică a hidroizolaţiei. strat vegetaţie) Pentru împiedicarea eventualei perforări a stratului hidroizolant cauzate de agregatele mai ascuţite (pietriş spart).8%) se vor utiliza traverse sau grile care să asigure stabilitatea straturilor care formează alcătuirea verde (strat drenant.7 7.4): (1) agregate: − dacă panta învelitorii este mai mică de 50 (8. − membranele bituminoase se suprapun cu cel puţin 10cm.4 Pentru hidroizolaţiile montate pe suport din lemn este necesară prevederea unui strat de separare între suportul din lemn (astereala) şi hidroizolaţie.26. Acest strat poate fi realizat din ţesătură de fibră de sticlă.8%) se pot utiliza oricare produse − dacă panta învelitorii este cuprinsă între 50 şi 150 (8. Suprapunerea marginilor membranelor hidroizolante depinde de modul de lipire a acestora pe suport şi între ele: − membranele care se lipesc la cald trebuie să aibă marginile suprapuse cu 4 – 5cm. − membranele din mase plastice expandate se montează cu rosturi strânse şi se lipesc cu bandă adezivă − împâsliturile şi împletiturile fie se montează cu rosturi strânse şi prinderi mecanice pe suport sau cu marginile petrecute şi solidarizate pe suport prin mijloace mecanice.6%) Se recomandă ca distanţa între burlane să nu depăşească 15m. Se recomandă ca bariera contra rădăcinilor să fie prevăzută numai dacă panta învelitorii este sub 100 (17. împâslitură din fibre poliesterice. pentru a se asigura scurgerea eficientă a apelor de ploaie din stratul drenant. substrat. Materialele din care se realizează stratul drenant al acoperişurilor verzi în pantă sunt aceleaşi cu cele utilizate de acoperişurile plate (a se vedea 5.8% . cu rosturi strânse şi opritori la poală.5 7.8%) se vor prevedea straturi drenante realizate din agregate sparte − dacă panta învelitorii este mai mare de 150 (26.8 35 . 7.6 7. (3) plăci: se pot monta şi pe pante mai mari de 200 (36.4%).

Birkhauser Publishers. pietriş spălat etc. E. O altă tehnică de depunere a seminţelor pe suprafaţa versanţilor este aceea de amestecare a seminţelor cu apă. mulci şi lianţi. Este un strat realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm. 7. Oster. Tipul de acoperiş este întotdeauna extensiv.1 7. Kiessl. fertilizant. Nu este necesară rolarea suprafeţelor. Bartel.10 7. În cazul acoperişurilor verzi în pantă se pune problema tipului de vegetaţie şi a modului de însămânţare a versanţilor acoperiţi. De asemenea se rabat pe verticală. foi sau împâslituri.4%) este necesară stabilizarea substratului cu opritori la poală (ca şi în cazul straturilor drenante: a se vedea 7. R. K. Pentru a stabiliza versanţii până la consolidarea acestora cu rădăcinile plantelor.11. la colţuri) se recomandă prevederea de elemente de lestare (dale. Materialele neconsolidate se montează în stare umedă şi se menţin în această stare până la plantarea stratului vegetal. acesta din urmă asigurând stratului filtrant o protecţie împotriva agenţilor de mediu şi a radiaţiilor UV. Plantele se pot însămânţa direct.2 10 Schunck. Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurată dacă proporţia de substanţe organice nu depăşeşte 30% din volumul total al substratului.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7. este recomandată prevederea unor plase sau ţesături care închid între ochiuri elemente ale substratului.8) Substratul în foi este utilizat ca prim strat. peste care se aplică substratul din materiale neconsolidate. Jgheaburile trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatării cu material granular mărunt. Substratul. seminţele se amestecă cu nisip sau rumeguş şi pot fi pulverizate pe acoperiş. până la limita superioară a substratului. Împâsliturile se utilizează de asemenea ca strat suport sau strat intermediar pentru substratul din materiale neconsolidate. Se recomandă rolarea suprafeţei. Acest amestec se pulverizează pe suprafaţa substratului într-o operaţiune unică. Pentru a nu fi luate de vânt. H J. 2003 36 . Este necesar mai ales în cazul substraturilor subţiri. La pante peste 200 (36. Roof Construction Manual. În zonele supuse acţiunii vântului (zona marginală. Substratul trebuie menţinut în permanenţă umed în perioada de germinare şi creştere iniţială a plantelor.9 Stratul filtrant.11. Seminţele trebuie acoperite cel puţin cu 5cm de substrat. pot fi plantaţi lăstari sau se pot prevedea covoare vegetale 10 .) 7.11 Vegetaţia. Poate fi realizat din materiale neconsolidate.

Ulterior acestei operaţii se prevede o acoperire cu strat subţire de mulci sau rumeguş sau se realizează o operaţiune de rolare.1. Covoarele se transportă şi se depozitează în spaţii umbroase şi nu mai mult de 3 zile până la punerea lor în operă.2) sau după depunerea prin pulverizare a seminţelor (9. fie prin acoperire cu reţele metalice. Birkhauser Publishers.1. R.textile pentru stabilizarea pantelor .rasteruri din mase plastice . Roof Construction Manual. Straturile suport sau straturi intermediare textile se montează cu petrecerea rosturilor pe circa 10cm. Plantarea lor se poate face înaintea operaţiei de depunere lichidă a seminţelor (a se vedea 9. Plantarea mecanică se face utilizând tot o metodă udă de pulverizare a unui amestec de plante şi apă.bidirecţional . cu şipci sau elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia. . 2003 37 .4 7. prin utilizarea de .1). 7.11.împâslituri textile . Kiessl. Ele pot fi stabilizate împotriva eroziunii şi împrăştierii din vânt fie prin prevederea de elemente de lestare.12 Prevenirea alunecării straturilor 11 poate fi făcută . pe un suport semi-umed. Semănarea. Oster.utilizarea covoarelor vegetale precultivate Pentru asigurarea stabilităţii versanţilor plantaţi este de avut în vedere următoarea schem ≥ 300 11 Schunck. Bartel.reţele tip fagure . Covoare vegetale precultivate Acestea sunt derulate pe suprafeţe nivelate şi sunt pozate cu rosturi strânse.reţele de şipci Panta versantului ≥ 100 ≥ 150 ≥ 200 Măsuri pentru stabilizarea substratului .unidirecţional .utilizarea de ţesături de asigurarea a stabilităţii substratului .3 Plantarea manuală sau mecanică de răsaduri. . cu pane sau profilaţii singulare.prevederea de elemente de asigurare a stabilităţii .materiale profilate . transversal pe pantă.covoare vegetale stabilizate .hidroizolaţie şi barieră contra rădăcinilor .local. H J.1.11. plantarea sau montarea covoarelor vegetale se recomandă a se face primăvara.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7. K. E.uniform pe suprafaţă.unidirecţional. Aceste ierburi au înălţimea cuprinsă între 10 şi 40mm.jgheaburi de poală ranforsate .1.

dacă este nevoie (dacă hidroizolaţia nu asigură.3 Prevederi specifice acoperişurilor în pantă . gradul de suprapunere a marginilor membranelor şi modul de realizare a etanşărilor va respecta indicaţiile producătorului (specificaţia produsului) .strat drenant. strat drenant. în care sunt prevăzute şi plantele. după realizarea hidroizolaţiei: .2 Notă: 9. în cazul învelitorilor plate de tip extensiv şi semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie care se montează pe o hidroizolaţie protejată.asigurarea benzilor de drenare (la legătura cu jgheaburile. conform specificaţiilor produsului – şi funcţiunea de barieră contra rădăcinilor).7. la străpungeri. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică). Precizările care se fac aici au în vedere elementele de specificitate pentru construcţia celor două tipuri generice de acoperişuri verzi: în pantă şi plate.3) Prevederi specifice acoperişurilor plate asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care străpung hidroizolaţia. Cutia are orificii de evacuare a apei pe hidroizolaţie 9. 9. În funcţie de tipul de acoperiş. . . Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi O parte din elementele de execuţie au fost prezentate la capitolele corespunzătoare analizei straturilor. strat de retenţie a apei. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică).1 Prevederi pentru punerea în operă a straturilor specifice structurii vegetalizate sunt date la cap.bariera contra rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 8.Strat filtrant. Dat fiind că produsele dedicate pot asigura mai multe funcţiuni (strat de barieră contra rădăcinilor. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri 9. asigurarea umidităţii lui plantarea vegetaţiei şi întreţinerea ei aşa cum se vede şi în Anexa 5.Prevederi specifice referitoare la straturile care alcătuiesc structura termohidroizolantă se găsesc în NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. cu aticul. peste stratul filtrant se prevăd straturi specifice (9. modul de punere în operă. Ordinea operaţiunilor este următoarea. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate În general analiza straturilor specifice a avut în vedere acoperişurile plate (cu panta peste 2%. inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versanţi şi direcţionarea la burlane. la limita a 40m de terasă-grădină etc) aplicarea substratului pentru creştere.2 şi 9. strat de aerare). în dreptul ferestrelor pentru mansardă etc) 38 . la legătura cu pereţi supraînălţaţi. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri şi în NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.

March 1999 12 39 .etc. (2) Datele existente în literatura de specialitate (corespunzătoare experienţei din Canada) 12 arată următoarea structură a costurilor pentru realizarea acoperişurilor verzi: − Proiectare şi urmărirea execuţiei → 10% − Costul membranei rezistente la pătrunderea rădăcinilor →40% − Materialele acoperişului verde (stratul de drenare. 10. Monica: " Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Ccanada " Canada Mortgage and Housing Corporation. Callaghan. Chris & Kuhn. asigurarea umidităţii lui şi eventuala lui protejare împotriva alunecării pulverizarea de seminţe sau lăstari udarea regulată până la consolidarea vegetaţiei. straturile de cultură. Monica: " Design Guidelines for Green Roofs ". se obţine prin luarea în considerare a tuturor costurilor probabile pe întrega durată de viaţă (de exploatare) proiectată (Life Cycle Cost): − costurile proiectării. (2) Stabilirea duratei de exploatare.1 Durata de exploatare (1) Durata de exploatare a acoperişului verde este perioada în cursul căreia performanţele acestuia sunt menţinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinţelor din tema de proiectare.) → 20% − Vegetaţia → 5% − Manopera de execuţie→ 15% − Sistemul de irigare → 10% 10. Ontario Association of Architects. raţională din punct de vedere economic. Peck. − costurile renovărilor parţiale. execuţia barierelor împotriva alunecării se face de la poală spre coamă aplicarea substratului pentru creştere. Steven & Kuhn. Consideraţii economice (1) Costurile unui acoperiş verde sunt mai mari decât cele ale acoperişului normal datorită costurilor suplimentare generate de materialele folosite şi de manopera specializată. − costurile rezultate din situaţiile de imposibilitate de utilizare. în funcţie de panta acestuia. Steven. Peck. straturile de protecţie.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 - asigurarea stabilităţii versantului. − riscurile şi consecinţele unei diminuări a performanţelor construcţiei în timpul duratei de exploatare şi costul asigurării corespunzătoare acestor riscuri. execuţiei şi exploatării.

unde u fost utilizate seminţe şi eventual lăstari pulverizaţi cu mulci pe suport. reciclarea materialelor). Formularea de către beneficiar a temei de proiectare pentru acoperişul verde (tipul vegetaţiei solicitat) 2. − costul dezafectării (demolare.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − costul inspecţiilor. (2) întreţinerea pe perioada de serviciu a acoperişului verde. astfel încât în orice moment din an terasa respectivă să aibă un aspect controlat. în funcţie de utilizarea terasei respective şi care ţine cont de plantele corespunzătoare fiecărui anotimp. (3) Durata de exploatare a acoperişurilor verzi (apreciată la circa 35÷40 de ani) este mai mare decât cea a acoperişurilor normale (apreciată la circa 15÷20 de ani) deoarece straturile de termo-hidroizolaţii sunt protejate prin materialul de cultură şi de vegetaţie 10. în care are loc procesul de consolidare a plantelor. − costul măsurilor de protecţie a mediului. înflorire etc.2 Întreţinere Întreţinerea unui acoperiş verde presupune parcurgerea a două etape distincte: (1) întreţinerea după plantare. Colectarea informaţiilor disponibille şi stabilirea nivelului de cunoaştere 2. Evaluarea prin calcul 3. întreţinerii şi reparaţiilor. Expertizarea clădirii existente cu următoarele etape (conform Codului P100-3/2008): 2. care poate dura până la doi ani.2.1. Acoperişurile terasă grădină intensive necesită oricum o întreţinere dedicată.3. care presupune cel puţin o dată pe an inspecţia şi plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperişurilor semi-intensive. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădirile existente implică parcurgerea următoarelor etape: 1. de perioada lor de creştere. Este mai ales cazul acoperişurilor extensive. Evaluarea calitativă 2. Este o perioadă în care substratul trebuie să rămână în permanenţă umed. Stabilirea capacităţii disponibile de rezistenţă şi a rigidităţii structurii existente pentru: − − încărcări verticale încărcări seismice 11 Atragem atenţia că rezistenţa unei clădiri existente la încărcări seismice depinde în primul rând de nivelul de asigurare seismică iniţială care este 40 .

dacă este cazul.4. R. Compararea capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii cu cerinţele rezultate din tema de proiectare 5. b.: a. În acest scop poate fi folosit procedeul simplificat care foloseşte ca parametru de apreciere a siguranţei seismice raportul între coeficientul seismic global prevăzut de reglementările tehnice la data proiectării şi coeficientul seismic global dat de reglementările actuale 13 . În cele mai multe cazuri. demolarea şi refacerea acoperişului pentru satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de rigiditate.1. Ca indicaţii generale de proiectare a acoperişurilor verzi pe clădiri existente trebuie avute în vedere următoarele: − Pentru planşeele/acoperişurile uşoare uşoare (de exemplu structuri metalice acoperite cu panouri sandwich din tablă profilată şi termoizolaţie) există o probabilitate foarte ridicată ca să nu fie posibilă amenajarea unui unui acoperiş verde fără consolidarea structurii chiar şi în ipoteza vegetaţiei extensive. în primă aproximaţie. Pentru examinarea. 6. elemente T sau TT) cu greutate proprie de circa 2. a fezabilităţii unui acoperiş verde pot fi folosite graficele date la capitolul 6. În aceste condiţii. este posibil ca realizarea acoperişului verde să fie condiţionată (acceptabilă / inacceptabilă) în funcţie de amploarea lucrărilor de intervenţie necesare pentru realizarea siguranţei seismice cerute de Codul P100-3/2008. 13 Petrovici. c. realizarea acoperişului pe structura existentă dacă cerinţele nu depăşesc capacitatea structurii. Opţiunile de la punctele b şi c de mai sus trebuie să fie examinate pe baza unei analiza "cost/beneficiu" .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 variabil în funcţie de prevederile reglementare existente la data proiectării clădirii. pentru aceste clădiri rezultă şi necesitatea consolidării structurii verticale şi a fundaţiilor − În cazul clădirilor cu un singur nivel acoperite cu elemente prefabricate din beton precomprimat (chesoane. În funcţie de nivelul de protecţie seismică iniţială a clădirii este posibil să rezulte şi necesitatea consolidării ansamblului clădirii. În cazul în care. a ansamblului structurii.0 kN/m2 amenajarea acoperişurilor cu vegetaţie extensivă este posibilă în cele mai multe cazuri (este necesară însă o expertiză detaliată pentru a identifica tipul elementelor folosite şi capacitatea de rezistenţă a acestora).6.Mincu" Bucureşti.0 ÷ 4. Universitară "I. s-a prevăzut vegetaţie intensivă sau semi-intensivă se va examina şi oportunitatea adoptării unui sistem de cultură mai uşor (vegetaţie extensivă). 2007 41 . realizarea acoperişului cu consolidarea locală a ultimului planşeu sau. prin temă. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed. Propunerea soluţiei pentru realizarea acoperişului verde în funcţie de rezultatele analizelor de la 4. 4.

a termoizolaţiilor şi a straturilor de protecţie a termohidroizolaţiilor. prin eliminarea straturilor de beton de pantă. chiar de vegetaţia semi-intensivă. poate fi compensat. în mare parte. cu planşee din beton armat.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − În cazul clădirilor multietajate cu structură din zidărie sau din beton armat. 42 . În multe cazuri sporul de greutate adus de vegetaţia extensivă şi. posibilitatea amenajării acoperişurilor verzi este condiţionată în primul rând de capacitatea de rezistenţă şi de rigiditatea ultimului planşeu. uneori.

specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 43 .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă. se înmulțește prin rizomi (primăvara) sau prin spori (toamna) Soluri bine aprovizionate cu apă. Strașnic Asplenium perenă) trichomanes 15 (erbacee 15 .5 . înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ . Feriguță Polypodium vulgare (erbacee perenă) Famila Aspleniaceae 2. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Ecologie Origine/ răspândire în ţară Recomandări Alte cerinţe Înălţime max. în aer necesită condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă.5 – 7.specie care poate suporta temperaturi între -5 . de asemenea.-50C Cerinţe substrat ph: 4..oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.2 – specii neutrofile 7.-150C ∗. dar fără ca apa să stagneze.5 – 5. pe stâncării Soluri bine drenate.specie de lumină φ .30 5 ∗∗∗ φ Ω 5-15 Σ ∗∗∗ ● Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. substrat fibos.specii bazifile Troficitate Μ .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.reavăn – umede. pot crește pe substraturi foarte subțiri (Se poate instala în crăpăturile pereților vechi) se înmulțește prin spori (toamna) Legendă Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ .2 .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε . reavăn – jilave. acoperişuri verzi Caractere specie Nr.5 – specii slab acidofile 6.specii extrem acidofile 4.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . pe stâncării umbroase Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.5 – specii acidofile 5.5 – 6. crt. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire Curenţi aer Rezistenţă la ger Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Poluare Lumina frunze pH Famila Polypodiaceae 25 – 30 25 .euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului m Lumina ● – specie de umbră ο .Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pt.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .30 χ-m 1.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.

5 – 6. zona păduri de stejar – etaj boreal. pietroase Soluri bine drenate.VII 5-15 4-6 Ο χ ∗∗∗ ο χ nedefinită 6. Sedum album Famila Crassulaceae 3.2 Ο ∗∗∗ ο Sp.2 Până la 20 VIII . călduroase pe timpul verii. călduroase pe Rară.2 VI . sau prin semin e toamna sau primăvara Sp. alpin. pietri .5 – 7. ziduri. crt. locuri însorite. pietri uri mamă din primăvară până la mijlocul verii. pe plantulele formate de planta mamă.2 nedefinit ă nedefinită 6. pe stâncării înierbate ziduri. locuri însorite. vara 15 . autohtonă Sporadică. nisipuri.5 VII-IX 5-20 4-6 10 Ο χ ∗∗∗ ο 44 . Sedum spurium Famila Crassulaceae 7. sau prin semin e toamna sau primăvara V-VII 4-6 χ 5 . pe soluri scheletice. Înmul irea prin divizarea plantelor stâncării. locuri însorite. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. în răsadni e sau direct în câmp la mijlocul verii 6. locuri însorite. călduroase pe timpul verii. nisip Soluri bine drenate. în locuri uscate. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp.5 – 7.5 – 7. etaj gorun – etaj fag.VIII 5-20 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο Specie originară din zona montană a Europei 6. Înmul irea prin Sporadică. Înmul irea prin plantulele formate de planta mamă. Sedum sexangulare Famila Crassulaceae 6. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 1. pe stâncării.VII 4-6 nedefinită 6. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate.50 4-6 χ χ Ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă Soluri bine drenate. Verzişoare de munte Sempervivum montanum (plantă Ο ∗∗∗ ο Sp. locuri însorite. boreal – et. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist.5 – 7. Înmul irea prin divizarea plantelor boreal.2 VI . vara stâncării 5. călduroase pe timpul verii. călduroase pe Sporadică.bisanuală) Famila Crassulaceae 4.2 nedefinit ă Famila Crassulaceae 5 . autohtonă Soluri bine drenate.15 Δ Ο ∗∗∗ ο Sp. autohtonă Frecventă din zona de stepă – etaj fag. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate. autohtonă Soluri bine drenate. oaldină aurie Sedum hispanicum anuală .20 VI-VII 4-6 2.5 – 7. suculente (crassulaceae) care supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4-6 cm) ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. Sedum rupestre Famila Crassulaceae 5.5 – 7. pe timpul verii. nisipuri. soluri scheletice mamă din primăvară până la mijlocul verii. însorite. locuri însorite. locuri însorite. călduroase pe timpul verii.IX 20 . Specie originară din Caucaz Soluri bine drenate. Iarbă de şoaldină Sedum acre Famila Crassulaceae 6.Tabel 2 Specii de plante perene. locuri însorite.20 VI .2 VI . Înmul irea prin semin e primăvara devreme. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii.5 – 7.VII 6-15 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο nedefinită 6. et. din etaj gorun – etaj timpul verii. autohtonă Frecventă din etaj fag – etaj subalpin. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. Sempervivum tectorum Famila Crassulaceae 8.

pământuri u or alcaline. umede. alpin. Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum Famila Lamiaceae 2. autohtonă Soluri bine drenate.-150C ∗.2 – specii neutrofile 7.Tabel 3 Specii de plante perene. în locuri însorite. autohtonă. pe stâncării. locuri însorite.2 ο 6-10 Ω calcifilă 7. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 7. autohtonă.. et. Se Frecv. Clopoţei Campanula carpatica Legendă: Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . crt. locuri însorite. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.păd.5 – 6.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.stejar înmul e te prin semin e sau buta i – et. se înmul esc prin semin e toamna sau prin despăr irea tufelor primăvara ∗∗∗ φ Cerinţe substrat ph: 4.specii extrem acidofile 4. Soluri bine drenate..specii bazifile Troficitate Μ . în înrădăcinarea tulpinilor în cursul verii. VI-IX 6-10 6.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε . care supravieţuiesc pe substraturile cuprinse între 6 şi 10cm ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. în locuri însorite Sp.2 10 Cimbrişor Thymus pulcherrimus Famila Brassicaceae 3.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului 30 m Lumina ● – specie de umbră ο . (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. în et.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . alpin. pe stâncării calcaroase Soluri bine drenate. pe stâncării. pe primăvara sau prin semin e toamna stâncării înierbate Sp. fag.2 Ω 6. z.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . Se înmul esc prin buta i sau prin Sp. în et. autohtonă.2 .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. paji ti.specie care poate suporta temperaturi între -5 .reavăn – umede. în etaj fag – etaj subalpin.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. autohtonă Frecv. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Famila Caryophyllaceae 30 – 60 VI-VIII 6-10 1. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .VIII 6-10 4. dar fără ca apa să stagneze.2 Ω ∗∗∗ ο Sp.5 . în paji ti Soluri bine drenate. grohoti uri Sp. subalpin – et.IX 10-40 5. în aer nec.5 – specii slab acidofile 6.5 – specii acidofile 5. soluri scheletice. de asemenea. IV-VI 5-25 15 Ciucuşoară Alyssum montanum Famila Rosaceae V .specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 45 .2 Soluri bine drenate.5 7.-50C Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Ecologie Rezist.5 – 6-10 ∗∗∗ ο 10-20 6. 10-20 Potentilla crantzii Famila Campanulaceae VI .specie de lumină φ . condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. reavăn – jilave. Se înmul e te prin buta i din plante gorun – etaj fag.5 – 7.5 Ω ∗∗∗ 7.5 – Ω ∗∗∗ ο – 7.5 – 5. se înmul e te prin semin e toamna sau prin fragmente de plante toamna sau primăvara 6 – 6..specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.

locuri însorite. locuri însorite.2 Ε ∗∗∗ ο 46 .30 10 . Soluri bine drenate. locuri însorite. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist.20 IV . Allium schoenoprasum Famila Iridaceae 6. rizomi care pot fi utilizate pt.V 7.120 10 .5 – 7. locuri însorite.2 VII .2 VI .VIII 10 .40 10 .5 – 7.2 Ε χ Ο ∗∗∗ ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă. Ceapa ciorii Muscari comosum Famila Alliaceae 4.12 10 .20 12-25 5-10 χ χ ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. locuri aride.5 – 7.20 V .V 20 Ω 6. înmul irea prin bulbi Specie autohtonă Sporadică. soluri u or alcaline.40 10 .2 20 .2 10 – 15 10 . zonei mediteraneene înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) 10 . frecventă în zona de înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani). Hajmă păsărească Allium flavum Famila Alliaceae 5. Stânjenei Iris germanica Famila Iridaceae 8. înmul irea prin bulbi la sfâr itul verii sau prin semin e toamna (se poate autoînsămân a) Specie autohtonă Soluri bine drenate. locuri însorite. Muscari azureum Famila Liliaceae 3. locuri însorite. soluri u or alcaline.VI χ-m 7. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 6.Tabel 4 Specii de plante cu bulbi. margini de pădure 20 .VIII 10 – 35 10 . locuri însorite. Specie autohtonă frecventă.5 – 7.2 60 .20 5-8 ∗∗∗ ο 6. stâncoase Soluri bine drenate. soluri u or alcaline.20 IV . călduroase pe timpul verii ∗∗∗ ο Specie Originară din Asia Mică Soluri bine drenate.20 VI . tufări uri. înmul irea prin bulbi la Frecventă la marginea sfâr itul verii sau prin semin e toamna pădurilor din zona de silvostepă – etaj gorun Soluri bine drenate.VI χ-m 7. Lalea Tulipa clusiana Famila Liliaceae 2. crt.20 V . silvostepă – etaj gorun în Se resimte dacă este mutată paji ti.20 Famila Liliaceae 1. zona de stepă înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) – etajul gorun în paji ti însorite Specie originară din estul Soluri bine drenate. zona de stepă planta i toamna – etajul gorun în paji ti. înmul irea prin bulbi planta i toamna IV .V 5-8 ∗∗∗ ο 6.VII χ-m ∗∗∗ ο 6. acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max. Stânjenei Iris graminea Soluri bine drenate.15 10 . Răţşoară Iris pumilla Famila Iridaceae 7. locuri însorite.5 – 7.2 30 .

specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. reavăn – jilave. – etaj gorun ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 47 .eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. Mac cornut Glaucium flavum Legendă Ω ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. locuri însorite.Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.-150C ∗. dar fără ca apa să stagneze. originară mediteraneană 30 m din z.5 – specii acidofile 5.25 Vii .specie de lumină φ .2 30 – 90 20 .2 Ω Locuri nisipoas χ 30 – 60 20 . crt.5 . fertile 6.5 – 7.25 Vii .5 – 7..VIII χ Ω Ε ∗∗∗ ο Sp. Cosmos.IX 20 Ω Π ∗∗∗ ο Soluri bine drenate.5 – 7.5 – 7.2 20 – 50 20 .-50C Lumina ● – specie de umbră ο .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .specie care poate suporta temperaturi între -5 . de asemenea.specii bazifile Troficitate Μ . autohtonă.2 30 – 70 20 .25 VI .VII 45 Sp.IX Famila Asteraceae 1. la ger Lumina Curenţi aer Poluare Origine/ răspândire în ţară Recomandări Pământu ri u oare 6.2 .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. Sp.scăzută – etaj fag 6.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . ocheşele Coreopsis tinctoria Famila Asteraceae 2. originară din America de nisipoase Nord Soluri bine drenate. Albăstrele Centaurea cyanus 4.specii extrem acidofile 4. în aer nec. Lipscănoiaice. Famila Ranunculaceae Chica voinicului Nigella damascena Familia Papaveraceae 5. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.reavăn – umede. substrat cu fertilitate medie .5 – 5.5 – specii slab acidofile 6. în zona de stepă Soluri bine drenate.IX 20 Ω m Sp.25 Vii . condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .5 – 6.5 – 7.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .2 – specii neutrofile 7. pământuri u oare. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Ecologie Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Rezist.5 – 7. 6. în zona de stepă Soluri bine drenate.2 30 – 40 20 .mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . substrat u or 20 6.25 V . Mărăraş Cosmos sulphureus Famila Asteraceae 3. u oare. originară din Mexic ∗∗∗ ο Sp. autohtonă.

Specie autohtonă Frecvenţă în zona de Înmulţirea prin seminţe (toamna) sau butaşi (vara) păduri stejar – etaj fag din lăstari sau ramuri parţial lignificat. de asemenea.Înmulţirea prin (până la 1200 m seminţe (toamna) sau butaşi (vara) din lăstari sau altitudine) ramuri parţial lignificat. Specie alohtonă Bun pt. Caragană Caragana frutex (arbust) Legendă Creştere lentă (30) 100 (30) 100 20 . în aer nec.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .5 – 5.. soluri bine drenate.-150C ∗. pionieră 20 . păduri stejar – etaj fag Transplantarea poate să o afecteze. soluri bine drenate.5 . revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.6 10–60 (150) (150) Ω Ο χ m 4. soluri sărace. (cm) Adâncime (cm) Troficitate Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Cerinţe substrat Alte cerinţe Rezistenţă la ger Ecologie Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Poluare Recomandări Umiditate (sol+aer) Lumina pH 1. fertilitate medie.5 – specii slab acidofile 6.5 calcifugă Sp. dar bine drenat: înmulţire prin seminţe sau drajoni (toamna) Specie autohtonă Locuri însorite. Transplantarea îl poate afecta. crt.5 – 6. Drob Cytisus nigricans (subarbust) 4.5 – specii acidofile 5.VI Ω Ο χ 5.specie care poate suporta temperaturi între -5 .5 – 7.5 VI . Drobiţă Genista tinctoria (subarbust) ∗∗∗ ο V .specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 48 . fertile (dar nu Frecvenţă în zona de supraîngrăşate).eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. de Nord) însorite.VII 5 .25 ∗∗∗ ο 20 .specie de lumină φ . Înmulţire prin butaşi vara. necesită locuri (Am.2 . în plin soare.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε . uscate.2 – specii neutrofile 7. soluri bine drenate.5 – 5.6.5 .reavăn – umede.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.300 100-300 2.25 V .25 ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4. (până la 1200m altitudine) Specie autohtonă Caracteristic Dobrogei În plin soare.20 30 – 150 Ω Ο χ m 150 3.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .25 χ-m 1. cerinţe scăzute faţă de Specie autohtonă Frecvenţă în zona de elemente nutritive.5 . Famila Fabaceae (Leguminosae) Grozamă Genistella sagittalis (subarbust târâtor) Salcâm roşu Robinia hispida stolonifer) (arbust Ω Ο ∗∗∗ ο 100. stepă – etaj fag (până la Înmulţirea prin seminţe toamna sau butaşi vara 1200 m altitudine) În plin soare. înmlăştinite) Ecologie Rezistenţa la ger ∗∗∗ .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. dar fără ca apa să stagneze.25 Vi .Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Nr. creşte bine pe orice substrat. fertilitate medie. reavăn – jilave.-50C Ecologie Lumina ● – specie de umbră ο . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Înălţime max.VIII 20 .specii extrem acidofile 4.specii bazifile Troficitate Μ .VII 4. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. Ω ∗∗∗ ο Sensibil 25 – 30 Habitat larg V .VI Soluri bine drenate. seminţe toamna 4.

compostată) umiditate % 40 . pH 7.15 35 .0 apreciată pentru capacitatea ridicată de reţinere a apei Densitate aparentă: 0.08 – 0.45 c) Turbării de mlaştini intermediare sau mezotrofe Scoarţa de copac 80 .0 – 5. compostată) 49 .92 (scoarţă proaspătă) 85 .0 – 6. fertilitate mare Aspect grăunţos. pt. turba acidă sau turba fibroasă) 400 . în condiţii de precipitaţii peste 750 mm anual (turba roşie. pH acid pt. unsuros.5 (sc.0 – 6.3 % pH 6.8 (slab alcalin) Conţinut relativ scăzut de elemente nutritive. întreţinute fără buruieni (fără erbicidare) Prin fermentarea avansată a gunoiului de grajd (2 – 3 ani) Sediment format din resturi vegetale acumulate în locuri umede (în turbării) Pe plan mondial. rizomilor.5 Densitate aparentă: 0. pe orice formă de relief. sp.25 Capacitate de reţinere a apei : 60 – 70% pH 4.15 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 12. acidofile Brun-negricios pH 3 – 4. trifoi.5 trebuie păstrat în condiţii de umiditate normală pt.50 (scoarţă compostată) Densitate aparentă: 0.90 5 – 20 20 -25 b) Formate sub păduri pe cumpăna apelor. timp de 2-3 ani Din descompunerea frunzelor.Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) Pământ uşor Porozitate totală Volum de aer (%) Grad mare de afânare Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Pământul de frunze Pământul de ferigi Rezultă din descompunerea frunzelor. închis la culoare.90 (scoarţă compostată) 5 .16 Capacitate de reţinere a apei : de 10 . Ericaceae Este stratul de 10-12 cm de pământ natural.5 pH 5. pe roci silicioase.600 90 – 95 20 .70 (sc.50 (scoarţă proaspătă) 25 . de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeţele gazonate cu amestecuri de ierburi De pe suprafeţele cultivate cu legume sau flori. proaspătă) umiditate % 60 . diferite amestecuri Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pământ . dar are putere de reţinere a apei şi a elementelor fertilizante mică – pot apare carenţe la plante 175 – 250 (scoarţa proaspătă) 200 – 350 (scoarţa compostată) 90 .16 – 0. păstrarea structurii solului – mulci Folosită după compostare pt. plante acidofile Brun-cafeniu Structură granulară Conţinut ridicat în elemente nutritive pH 6.5 (sc.30 25 .5-8 Structură bună.25 – 0. datorită reducerii zăcămintelor exploatabile.0 – 6. proaspătă) pH 5. turba blondă. a fost propus substratul pe bază de fibre de cocos s-au format pe fundul unor lacuri.6% pH 3. liberă de agenţi patogeni şi seminţe de buruieni 700 – 800 500 – 600 a) Turbării de mlaştini eutrofe (turbării joase) Turbării de mlaştini oligotrofe sau turbării înalte 400 .5 brun-negricioas Aspect fibros negru. şi rădăcinilor de ferigi care cresc în condiţii naturale Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante din fam.70 (sc. mic orarea pierderilor de apă prin transpiraţie şi împiedicarea creşterii buruienilor.5 – 7. ridicat de la suprafaţa terenurilor cultivate cu lucernă.5 – 5. mlaştini sau albii de râu sau văi (turba neagră) Pământul de ericacee Uşor Grad mare de afânare redusă Pământul de ţelină Greu Pământul de grădină Mraniţa Turba pH 4. fertilizate.5 – 5.30 Capacitate de reţinere a apei : de 4-5 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 4.600 80 .85 Din industria de prelucrare a lemnului Folosită în stare proaspătă pt.

care se diminuează în timp Îşi menţine bine structura Densitate aparentă : 0. speciile care cer un regim de aera ie la nivelul rădăcinilor) pH ∠ 6 porozitate bună capacitate bună de reţinere a apei Component cu acţiune antibiotică Se poate folosi în proporţie de cel mult 20 % pH 5.7 pH 4.5 Material cu stabilitate bună. le conferă stabilitatea caracteristicilor fizice Densitate aparentă 0.60 20 . ca zăcământ între roci vulcanice Produs sub formă de fulgi sau granule 65 45 .5 – 1. asigurarea drenajului Ameliorează aerarea substraturilor.50 0-5 20 . structurarea şi îmbunătăţirea capacităţii de drenaj a amestecurilor în substrat se poate amesteca în substraturi pe bază de turbă pH – variabil în funcţie de specie porozitate şi capacitate de reţinere a apei bune În substraturile de cultură ale unor arbuşti Există riscul d esalinitate excesivă.7 – 1.0 – 8. foarte uşor umectabilă.30 Măreşte gradul de afânare şi permeabilitate al substratului Uşurează reumectarea materialelor organice. pH neutru În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate servi la structurarea şi permeabilizarea solurilor grele Pietrişul Pouzzolanul Extras din cariere sau albiile râurilor Material de origine minerală. provenit din roci vulcanice cu structură alveolară Cenuşa vulcanică fină. asigură stabilitatea caracterelor fizice Densitate aparentă: 1.5 Reţinere puternică a apei Porozitate ridicată.13 pH5. capacitate redusă de reţinere a apei. Folosit ca mulci sau în componenţa substraturilor.0 pH 6.25 Tuful vulcanic Styromull – polistiren expandat 60 20 -40 g/l 50 . stabilitate ridicată. utilizat pt. după compostare Se obţine prin fermentaţie aerobă a deşeurilor menajere.5 95 75 20 Densitate aparentă : 0. îşi menţine constantă umiditatea.4 – 5.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate volumetrică(kg/m3) 360 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Scoarţa de răşinoase Muşchiul vegetal Rumeguşul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului.5 – 5 Măreşte gradul de permeabilitate a substratului (pt. la care se adaugă o serie de amendamente Produs organic ce poate substitui turba pH 3. degradare lentă (5 – 20 ani) Compostul din resturi menajere Compostul forestier Compostul din scoarţă de plop Fibre de lemn de răşinoase (hortifibre) Compostul de rumeguş Compostul provenit din cultura ciupercilor Compostul din coji de orez Reziduri din fibre de cocos 95 58-60 Reziduuri provenite de la fabrici de hârtie Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 . îşi păstrează volumul.13 pH 5 contribuie la aerarea.5 caracteristici fizice şi chimice asemănătoare turbei oligotrofe. calităţile depind de speciile de la care provin.

are stabilitate fizică. timp de descompunere mare (eliberează azot. CO2. ameliorează.75 30 – 40 40 – 50 60-80 10 – 15 15 – 20 30 – 40 1–5 Densitate aparentă – 0. tratate termic şi expandate Produs obţinut prin prelucrarea la temperaturi înalte a amestecului de roci vulcanice. în amestec.5 pH 7.0 – 9.200 80 – 150 20 – 50 350 – 700 51 .0 – 9.12 pH 7 – 7. roci pe bază de silicaţi. pH neutru Produs poros.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) 12 – 15 22 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Poliuretanii – spuma de poliuretan Hygromul – spuma de uree Biolaston Perlit Vermiculit Vata minerală Argila expandată Provine din prelucrarea industrială a unor roci minerale.01 – 0. de origine vulcanică Material de origine minerală. expandat Capacitate mare de reţinere a apei.08 – 0.7 pH 6 – 8.5 Densitate aparentă – 0.3 – 0. granulat. pH acid (3). aerarea substraturilor. calcaroase şi cocs Material de origine minerală – minerale argiloase. se poate utiliza în cultură hidroponică 120 .5 Densitatea aparentă : 0.09 pH 6. cu structură spongioasă Capoacitate de reţinere a apei – 50% din volum. apă) 90 -94 92 – 96 95 – 98 70 – 85 60 .

2. pajişti mezofile pajişti halofile asociaŃii ierboase arenicole asociaŃii cu arŃar tătărăsc (în N. Moldovei) arŃar tătărăsc – stejar brumăriu (Dobrogea) stejar pufos. mai umed: Temp. arin negru. mai puŃin uscată • Temp. gorun (prin defrişare sau format pajişti secundare) b: stejari subtermofili. pajişti halofile (lucernă.5-10. cer. medie anuală: 10-110C • pp: 350 – 450 mm AsociaŃii vegetale stepa petrofilă (în Dobrogea) pe stâncării – tufărişuri submediteraneene pe versanŃi N – stejar pufos în luncă – zăvoaie. centrul Transilvaniei) • Climat cald. cer (pajişti secundare) lunci: salcie. medie anuală: 2→ . Dobrogei Altitudine: 50 – 250 m Clima • uscată • Temp.5→ . stejar SE Ńării: zona silvostepei • caldă. medie anuală: 9. medie anuală: 4-80C precipitaŃii: 650 – 1100 mm Climat boreal. răcoros. Dobrogea Câmpii periferice CarpaŃilor Altitudine: 50 – 150 m Podişurile Moldovei. 100 – 200 m Moldova.b . centrul Transilvaniei (podişuri joase) SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) Muntenia.a (N Moldovei. termofili – gârniŃă. Crişana Altitudine: 150 – 300 m • Climat mai rece şi umed . gârniŃă (Muntenia Oltenia) porumbar. păduri. frasin. Festuca valesiaca) a: stejari mezofili – stejar. Oltenia (piemonturi fragmentate) Banat. rece şi umed: Temp. centrul Dobrogei Podişul plan din S Dobrogei Altitudine: 20 – 100 m în Bărăgan.50C precipitaŃii: 1200 mm Climat alpin Temp.0. medie anuală: -0.50C • pp: 500 – 600 mm zona nemorală N.50C precipitaŃii: peste 1400 mm Zonele/etajele de vegetaŃie ale României Zona/etaj zona stepei Localizare Câmpia tabulară a Bărăganului de E Partea cea mai joasă din Podişul Moldovei Podişul vălurat din N. păducel (margini de pădure) pajişti. medie anuală: 2-40C precipitaŃii: 1000 – 1200 mm Climat subalpin Temp. Moldovei. suficient de umed .Anexa 1 VegetaŃia României Etajele de climat ale României Climat temperat.

Parâng – Cindrel. umede ierni blânde a) subetaj fag (300 – 600 m) caracter oceanic Temp. Ceahlău. fag pe versanŃi însoriŃi. umedă Temp. carpen (S Ńării) pe soluri uscate – gorun (2 subspecii) pe versanŃi umbriŃi – carpen. medie anuală: -2. Parâng – Cindrel. în S. cu nebulozitate mare ierni blânde rece. în văi prin defrişarea jneapănului – pajişti. în partea mijlocie a munŃilor • • • • • a) subetaj gorun (300 – 600 m) caracter suboceanic Temp. N Ńării) păduri de amestec – tei. łarcu – Godeanu. carpen (centrul. gârniŃă la poale – stejar. V – gorun.Zonele/etajele de vegetaŃie ale României (continuare) Etaj nemoral altitudine 300 – 1300 m. Făgăraş.50C pp: 750 – 1 100 mm veri răcoroase. jneapăn pajişti buruienişuri înalte – pe grohotişuri umezite. umede. Altitudine: 1750 – 1850m • • • • • • • Etaj alpin • • • • Foarte rece.50C pp: 1300 . Apuseni Altitudine: 1750 – 1850m Rodnei. Ciucaş.5→ .1400 mm vânturi puternice .0.0. Retezat. Rodnei. pe dealuri. Retezat.arin prin defrişare s-au instalat pajişti secundare făgete montane pinete (pe stâncării) pe văi cu mult humus – frasin. łarcu – Godeanu. carpen în locuri umede . umedă Temp. medie anuală: 7. medie anuală: 4-20C pp: 1000 – 1200 mm Foarte rece. Bucegi. umedă Temp. medie anuală: 4-7. Călimani Făgăraş. paltin de munte pe prundiş – arin alb la altitudini mari – molid în amestec cu fag prin defrişare s-au instalat pajişti secundare molidiş molidiş cu muşchi de turbă în zone defrişate – pajişti secundare tufărişuri de jneapăn rarişti cu molid. cer.5-90C pp: 650 – 750 mm veri calde. Călimani. tufărişuri de afin pajişti de ierburi scunde tufărişuri de arbuşti pitici asociaŃii de plante în „pernuŃe” Etaj boreal Etaj subalpin altitudine 1200 – 1750 m (în N) altitudine 1300 – 1850 m (în S) partea mijlocie şi superioară a munŃilor MŃii Maramureşului. medie anuală: 2→ .50C pp: peste 1200 mm • • • • gorun.

din golurile (pajiştile) alpine Climat rece. pajişti mezofile. cu pătrunderi spre interiorul arcului carpatic . între 200 – 1200 m altitudine partea de E. la altitudine între 1200 – 1800m În păduri de foioase.V Ńării.Tabel cu arealul speciilor şi localizarea lor în condiŃiile climatului din România (etajele de vegetaŃie) Arealul speciilor • arcto – alpin • circumpolar • boreal • european • central – european • pontic – siberian • balcanice • submediteraneene Localizare Climat foarte rece. în climat continental S.

etajelor de vegetaŃie) .Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor.

diferite cultivaruri 16. Berberis thunbergii 35. Ribes aureum 11. Corylus colurna 47. Cotoneaster horizontalis 48. Symphoricarpos orbiculatus 23. Rosa . Rosa gallica 14. Thuja orientalis – cultivaruri dwarf 15. Spiraea x bumalda 19. Ligustrum ovalifolium 2. Hibiscus syriacus 56. Acer palmatum ‚Dissectum purpureum’ 20. Sorbus aucuparia 13. Pinus sylvestris 6. pissardi 8. Acer ginnala 18. Betula pendula 23. Ribes sanguineum 12. Rosa pendulina 15. Koelreuteria paniculata 29. Rosa canina 13. Philadelphus coronarius 6. Chamaecytisus albus 38. Daphne laureola 51. Amygdalus nana 32. Cornus alba 42. Cotinus coggygria 25. Laburnum anagyroides 30. Cornus mas 43. Staphylea pinnata 21. Chamaecytisus austriacus 40. Ptelea trifoliata 8. Chamaecytisus supinus 39. Jasminum fruticans 56 . Taxus baccata – cultivaruri dwarf 14. Syringa josikaea 24. Spiraea x arguta 18. Robinia hispida 9. Berberis vulgaris ‚Atropurpurea’ 34. Crataegus monogyna 50. Syringa vulgaris 25. Acer monspessulanum 19. Mahonia aquifolium 5. Spiraea x vanhouttei 20. Cydonia oblonga 26.ANEXA 2 INFORMATIVĂ Lista plantelor propuse pentru 'Acoperişuri verzi' Plante lemnoase – Arbori 16. Prunus cerasifera 7. Salix caprea 11. Morus alba ‚Pendula’ 3. Viburnum opulus 27. Malus baccata 1. Colutea arborescens 41. Rhus hirta 10. Forsythia intermedia 54. Pinus nigra 5. Hippophae rhamnoides 57. Viburnum rhytidophyllum 28. Buxus sempervirens 36. Keeria japonica 1. Albizia julibrissin 22. Malus niedzwetzkyana Plante lemnoase – Arbuşti 30. Deutzia scabra 53. Malus floribunda 2. Padus serotina 4. Daphne mezereum 52. Ligustrum vulgare 3. Pyraacantha coccinea 9. Forsythia viridissima 55. Hydrangea macrophylla 29. Corylus avellana 46. Prunus cerasifera var. Cornus sericea 45. Acer campestre 17. Salix purpurea 12. Acer tataricum 21. Berberis vulgaris 33. Cotoneaster simonsii 49. Lonicera tatarica 4. Sambucus racemosa 17. Fraxinus ornus 28. Tamarix tetrandra 26. Alnus viridis 31. Physocarpus opulifolius 7. Elaeagnus angustifolia 27. Caragana arborascens 37. Cornus sanguinea 44. Robinia pseudoacacia 10. Symphoricarpos albus 22. Cladrastis lutea 24.

Aster alpinus Plante lemnoase – Liane 6. Bupleurum rotundifolium 47. Celosia argentea 58. Chrysopogon gryllus 66. Centaurea solstitialis 61. Ajuga genevensis 14. Ajuga reptans 13. Centaurium erytraea 62. Anemone sylvestris 26. Alchemilla mollis 16. Achillea pannonica 5. Campanula glomerata 54. Aubrieta columnae 39. Cosmos sulphureus 73. Achillea setacea 6. Lonicera japonica 7. Achillea clypeolata 3. Akebia quinata Clematis x jackmanii Falopia baldschuanica Hedera helix Humulus lupulus 1. Carex flacca 55. Aegilops cylindrica 8. Acanthus balcanicus 2. Armeria alpina 31. Aster tripolium 38. Begonia semperflorens 40. Calistephus chinensis 49. Anthyllis vulneraria 29. 5. Bellis perennis 41. Ajuga salicifolia 12. Bromus hordeaceus 46. Alchemilla saxatile 17.1. Consolida regalis 70. Crambe maritima 57 . Allium schoenoprasum 19. Coronilla varia 72. Althaea rosea 21. Anchusa azurea 25. Allium oreophilum 18. Campanula rotundifolia 52. Alcea rosea 15. Anthemis arvensis 27. 4. Consolida orientalis 69. Wisteria sinensis Plante erbacee 37. Anchusa ochroleuca 24. Calluna vulgaris 50. Asplenium ruta-muraria 35. Adonis vernalis 7. Parthenocissus tricuspidata 10. Asparagus verticilatus 34. Convallaria majalis 71. Brachypodium sylvaticum 44. Chelidonium majus 65. Aegopodium podagraria 9. Parthenocissus quinquefolia 9. Asplenium trichomanes 36. Armeria maritima 32. Alyssum saxatile 23. Agropyron cristatum. Cephalaria transylvanica 63. Anthemis tinctoria 28. Calendula officinalis 48. Berteroa incana 43. 3. Centaurea cyanus 60. Carex praecox 57. Achillea millefolium 4. subspecia Pectinatum 11. Asparagus teniufolius 33. Consolida ajacis 68. Bromus sterilis 45. Parthenocissus inserta 8. Bergenia crassifolia 42. Caltha palustris 51. Aquilegia vulgaris 30. Cerastium tomentosum 64. Alopecurus pratensis 20. Alyssum montanum 22. Carex humilis 56. 2. Centaurea calcitrapa 59. Ageratum houstonianum 10. Clinopodium vulgare 67. Campanula sibirica 53.

ANEXA 3 INFORMATIVĂ Exemple de plante utilizabile pentru acoperişuri verzi Denumire ştiinţifică / Familie: Acer campestre/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ.mezofilă. soluri fertile. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Jugastru Habitus. durată de viaţă: arbore Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina pivotant-trasantă Tulpina aeriană: înălţime -15 m. înmulţirea prin seminţe. tolerează umbrirea şi poluarea Răspândire: din silvostepă până în regiunea de deal Alte utilizări: plantă meliferă. lăţimea coroanei 10 m Frunze:trilobate. mezotrofă. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar de Manciuria Habitus. necesită locuri însorite. cu lobii laterali mai mici faţă de cel central. coronament rotund Frunze:palmat-lobate. apar primăvara devreme Fructe: disamare Răspândire: specie originară din China 58 . dar suportă şi semiumbrirea. soluri fertile. cultivat în perdele de protecţie Denumire ştiinţifică / Familie: Acer ginnala/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. mici (până la 8 cm) Fructe: disamare cu aripi orizontale Ecologie: xeromezofilă . pretenţios faţă de căldură. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 7-10 m. devin roşii toamna Flori: alb-crem. înmulţirea prin seminţe. bine drenate. necesită locuri însorite. dar suportă şi semiumbrirea. poate vegeta pe soluri compacte. bine drenate.

simplă sau ramificată în partea superioară Frunze:penat-sectate. cu lacinii înguste Flori: flori albe Ecologie: tolerantă la pH şi temperatură. bine drenate. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 8-12 m Frunze:trilobate. dar suportă şi semiumbrirea. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: jugastru de Banat Habitus. cu lobii egali. întreţinerea:plantare la cca 15 cm adâncime 59 .Denumire ştiinţifică / Familie: Acer monspessulanum/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. roşii Răspândire: specie originară din Japonia. în subetajul gorunului. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 80 cm. înmulţirea prin seminţe. dar suportă şi semiumbrirea. soluri fertile. mici. mezofilă. vegetează şi pe soluri nisipoase umede. sectate. 'Dissectum atropurpureum'/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. China Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea millefolium/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. necesită locuri însorite. în SV ţării Denumire ştiinţifică / Familie: Acer palmatum. soluri fertile. durată de viaţă: plantă erbacee. înmulţirea prin seminţe. apar primăvara devreme Fructe: disamare cu aripi aproape paralele Ecologie: xeromezofilă. termofilă Răspândire: pe soluri scheletice. cu segmente filiforme. bine drenate. durată de viaţă: arbustarbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 6 m. cei laterali aproape orizontali Flori: alb-crem. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar japonez Habitus. necesită locuri însorite. tolerantă la umbrire Răspândire: din câmpie până în zona alpină în pajişti. margini de pădure Aspecte privind cultura. Frunze:palmate. Coreea. calcifilă.

întreţinerea:se înmulţeşte prin divizarea tufelor. primăvara Alte utilizări: plantă ornamentală Denumire ştiinţifică / Familie: Adonis vernalis/ Ranunculaceae Denumire populară: Ruscuţa de primăvară Habitus. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Specii asemănătoare: Achillea setacea. Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea clypeolata/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. anuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. durată de viaţă: plantă erbacee.moderat termofilă.) 60 . heliofilă. durată de viaţă: plantă erbacee. xero-xeromezofile. păşuni. simplă (rar ramificată) Frunze: penat-sectate. cu lacinii înguste Flori: flori galbene ca lămâia Ecologie: în pajişti aride. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară.Alte utilizări: plantă medicinală. xerofilă. Achillea pannonica – plante frecvente în pajişti uscate. specie xerofilă Răspândire: Dobrogea Aspecte privind cultura. puţin ramificată Frunze:liniare Flori: solitare. durată de viaţă: plantă erbacee. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 43 cm. subtermofilă Răspândire: zona stepei – subetaj gorun (până la 600 m alt. fâneţe uscate. puţin ramificată Frunze:liniare Spice: îngust-cilindrice Ecologie: specie de locuri uscate şi însorite. plantă toxică Denumire ştiinţifică / Familie: Aegylops cylindrica/ Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Ciucure Habitus. specii oligotrofe. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt cu rădăcini fibroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. întreţinerea:înmulţirea prin despărţirea tufei şi seminţe Alte utilizări: plantă medicinală. pe soluri calcaroase Răspândire: coaste abrupte. galben-aurii Ecologie: xeromezofilă. mai ales în zona de deal şi munte Aspecte privind cultura. mezotermă .

ramificată. durată de viaţă: plantă erbacee. tufărişuri. păroase Frunze: de obicei răsucite Spice: cu spiculeţe aşezate pectinat Ecologie: locuri uscate. pe care se formează şi lăstari sterili Tulpina aeriană: înălţime până la 60 cm. cu creştere compactă Frunze:verzi. se recomandă producerea răsadurilor Denumire ştiinţifică / Familie: Agropyron cristatum. nisipuri calcaroase Răspândire: din câmpie până în regiunea colinară. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizomi scurţi. plantele trebuie bine udate. durată de viaţă: plantă erbacee. durată de viaţă: plantă erbacee. pajişti stepice. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică/Familie: Ageratum houstonianum / Asteraceae (Compositae) Denumire populară: Habitus. pentru a asigura înflorirea continuă. acoperirea solului. locuri umbroase. orizontali Tulpina aeriană: înălţime până la 100 cm. rar roşietice Ecologie: zone umede. specie heliosciadofilă-sciadofilă Răspândire: frecventă în margini de pădure. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. se tund antodiile cu flori trecute. anuală sau bisanuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime. în antodii globuloase Răspândire: specie originară din America Centrală Aspecte privind cultura. întreţinerea: necesită soare şi soluri bine drenate. ascuţite la vârf Flori: albastre-mov. poate fi folosită pt. între 15-30 cm. muchiată.) Aspecte privind cultura. coaste însorite. ramificată Frunze:verzi (există cultivaruri cu frunze variegate) Flori: albe. pajişti de la câmpie până în etajul molidului (1400 m alt. subspecia Pectinatum / Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Pir crestat Habitus. stoloni lungi. tolerează soarele. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. formează tufe dese. frecventă în sudul ţării 61 . plantă mezofilă-mezohigrofilă. aride.Denumire ştiinţifică/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae) Denumire populară: Piciorul caprei Habitus. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. pentru o creştere corespunzătoare. în funcţie de soi. se înmulţesc prin seminţe.

înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. durată de viaţă: plantă erbacee. oblic. păroasă la vârf Flori: albastre-azurii (rar roz-pal) Ecologie: mezofilă-mezohidrofilă. bună ca specie pt. cu utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională. tolerează soarele. oblic. simplă. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga salicifolia/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Habitus. poate fi folosită pentru acoperirea solului.Aspecte privind cultura. din care pornesc rădăcini numeroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. simplă. alipit tomentoase. covor vegetal. tufărişuri Aspecte privind cultura. întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. în pajişti xerofile Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga genevensis/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Suliman Habitus. plantă meliferă Denumire ştiinţifică/Familie: Ajuga reptans/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: vineriţă Habitus. mezotermă Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană. păroasă Frunze:uşor păroase Flori: albastre (uneori roz sau albe) Ecologie: xeromezofilă . durată de viaţă: plantă erbacee. tolerantă la pH şi temperatură 62 . rar ramificată. cu dungi violete Ecologie: în locuri aride Răspândire: întâlnită în zona stepei. f.mezofilă. în pajişti. durată de viaţă: plantă erbacee. perenă Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 20-30 cm. culcate sau ascendente Frunze: alipit tomentoase Flori: galbene. din care pornesc stoloni înrădăcinaţi la noduri Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm.

Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană, în pajişti, tufărişuri, margini de pădure Aspecte privind cultura, întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă; f. bună ca specie pt. covor vegetal; înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Denumire ştiinţifică / Familie: Akebia quinata/ Lardizabalaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: liană (plantă urcătoare) Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 10 m, volubilă Frunze:cu 3-5 foliole Flori: purpurii, înflorire de primăvară (IV-V) Răspândire: plantă originară din estul Asiei Aspecte privind cultura, întreţinerea:preferă locuri însorite, soluri bine drenate; nu tolerează uşor să fie deranjată; se poate înmulţi prin semănat (toana sau primăvara), prin butaşi (prelevaţi vara)

Denumire ştiinţifică / Familie: Albizia julibrissin/ Mimosaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: arbust - arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 12 m Frunze:compuse; decorative vara Flori: alb-roz, cu numeroase stamine Răspândire: specie originară din Asia de SV Aspecte privind cultura, întreţinerea: este bine a fi amplasată lângă pereţi cu orientare sudică sau vestică; necesită soare şi soluri bine drenate; în zonele mai reci se recomandă plantarea primăvara mai târziu; se înmulţeşte prin seminţe, semănate toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Alcea rosea / Malvaceae Denumire populară: Nalba de grădină Habitus, durată de viaţă: plantă erbacee, perenă Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina cărnoasă, fusiformă, ramificată Tulpina aeriană: înălţime 1-3 m, simplă, dispers-păroasă Frunze: palmate, cu 5-7 lobi, aspru-păroase Flori: solitare, purpurii, roşii, roz, albe 63

Răspândire: plantă originară din Asia Mică Aspecte privind cultura, întreţinerea: cerinţe moderate faţă de umiditate, vegetează bine pe soluri bogate, afânate, bine drenate; creşte bine în plin soare, dar suportă semiumbrirea; în staţiuni adăpostite; înmulţirea prin seminţe la sfârşitul verii sau primăvara; sensibilă la rugină. Alte utilizări: în industria alimentară – din petale se extrag coloranţi; frunzele şi florile au utilizări în medicină Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurea cyanus/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară Albăstrele Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală Caractere morfologice: Rădăcina fusiformă. Tulpina înaltă până la 100 cm, simplă sau ramificată. Frunzele liniare, cu peri mătăsoşi, alburii. Florile albastre grupate în calatidii terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – achene cu papus. Ecologie: specie xeromezo- mezofilă Răspândire: plantă cosmopolită, întâlnită în regiunea de câmpie şi deal (z. de stepă subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică/Familie: Centaurea dealbata/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară – Habitus, durată de viaţă: erbacee, perenă Caractere morfologice: Tulpina înaltă până la 100 cm, ocupă până la 60 cm în suprafaţă. Frunzele îngust-eliptice, verzi-deschis. Florile liliachiu–purpurii grupate în calatidii formate una sau mai multe pe tulpină. Răspândire: plantă cultivată Aspecte privind cultura: înmulţire prin despărţirea tufei primăvara sau toamna. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurium erythraea/Gentianaceae Denumire populară: Ţintaură Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală - bienală Caractere morfologice: Rădăcina pivotantă Tulpina înaltă de 10 – 40 cm, cu patru muchii, lipsită de peri. Frunzele bazale, dispuse în rozetă, se usucă la înflorire, cele tulpinale sunt alungit-ovate sau liniare, sesile, dispuse opus. Florile roşii,rar albe grupate în inflorescenţe terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – capsule. Ecologie: specie mezofilă, mezotermă, acidofilă, heliofilă (suportă şi umbrirea parţială) Răspândire: abundentă în fâneţe din zona de deal, margini de pădure tufărişuri (z. de stepă - subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe 64

Anexa 3 Exemple de reţete şi plante în funcţie de substraturi
Exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor Componente Scoarţă de pin:nisip Scoarţă de pin: turbă:nisip:perlit Pământ de ţelină:turbă:nisip Pământ de ţelină:turbă:perlit:aşchii de lemn dur Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de frunze:nisip Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Compost forestier:perlit Mraniţă:compost forestier Turbă:compost forestier Raport 2:1 3:2:3:1 1:1:1 1:1:1:1 1:1:1:0,3 1:0,5:0,2 1:0,8:0,2 1:1:1:0,5 3:1 1:1

Exemple de plante în funcţie de grosimea substratului: Specii/comunităţi vegetale Comunităţi cu Sedum şi muşchi Specii perene din pajişti uscate (Dianthus, Thymus, Alissum) Specii tolerante la secetă (Verbascum sp. ) Graminee, plante alpine, plante cu bulbi, rizomi (de talie mică) (Iris sp., Armeria sp.) Grosime substrat (cm) 4–6 Sistem de cultură Extensiv

5 - 10

Extensiv

Plante perene din habitate cu umiditate a solului scăzută sau medie; 10 – 20 Graminee; plante anuale; arbuşti de talie mică; subarbuşti (imp. rezistenţa la îngheţ) Arbuşti de talie medie, specii de legume, plante 20 – 50 perene, graminee Arbori foioşi sau conifere de talie mică (cultivaruri) Peste 50 cm

Semiintensiv Semiintensiv intensiv

66

Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . 1. associated with its use. 1. experienced. This guide provides general guidance only. 1. Installation. A rooftop is an extreme environment with strong and variable wind patterns and little or no protection from the sun’s intense heat and ultraviolet radiation.2 This guide is applicable to both extensive and intensive green roof systems. It is important to consult with a professional horticulturist. Scope 1.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 4 Standarde referitoare la alcătuirea acoperişurilor verzi Standarde USA 1. and acquainted with green roof technology and plants.06 Standard Guide for Selection.1 This guide covers the considerations for the selection. Such aspects may include structural design requirements. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems Significance and Use This guide addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the planting. 1. if any. installation. and fire and life safety requirements. ASTM E2400 . Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of engineering aspects of the facility. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.3 The values stated in SI units are to be regarded as the standard. or work with similar professionals that are knowledgeable. 2. The values given in parentheses are for information only. Selection of plant material can be crucial for success of the green roof system. and maintenance of plants for green roof systems. mechanical engineering and thermal design requirements.4 This standard does not purport to address all of the safety concerns. green roof consultant.

2. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another. synthetic reinforcing layers. ASTM E2397 . cover/recover boards.7 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. 1. geocomposite drain layers.2 The procedure addresses the loads associated with green roof systems. The first condition is considered the dead load of the green roof system.3 This procedure also addresses the weight of the green roof system under two conditions: (1) weight under drained conditions after new water additions by rainfall or irrigation have ceased (this includes the weight of retained water and captured water). insulation materials. 1. mechanical engineering and thermal design requirements.5 This procedure does not address live loads associated with construction activities. These architectural elements may include pavement. is considered a live load. 1. metallic layers. Scope 1. 1. approximated by the weight of transient water in the drainage layer. granular drainage media. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. The difference in weight between the first and second conditions.6 This procedure does not address live loads associated with snow or wind. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. and (2) weight when rainfall or irrigation is actively occurring and the drainage layer is completely filled with water. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2396 Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [FallingHead Method] for Green Roof Systems E2398 Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems E2399 Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions . 1. growth media. fabrics. 1.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems Significance and Use This practice addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the dead load and transient water live load of the entire system. and fire and life safety requirements.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2. non-absorptive plastic sheet components. and plant materials.4 This procedure does not address point or line loads associated with architectural elements that are not essential components of a particular green roof system. and so forth. Such aspects may include structural design requirements. walls. Components that are typically encountered in green roof systems include: membranes.1 This practice covers a standardized procedure for predicting the system weight of a green roof system. and masonry. 1.

The value of this test method to the green roof designer is that it provides an objective measure of maximum probable media density (under drained conditions) for estimating structural loads. It also provides a method for estimating the lower limit for the water permeability of the in-place media. Existing methods for measuring the capillary-moisture relationship for soils (Test Method D 2325) rely on sample preparation procedures (Test Methods D 698) that are not consistent with the conditions associated with the placement of green roof media materials. the maximum media water retention has been shown to be a useful indicator of the moisture retention properties of green roof media.5 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. Method A. and water permeability under conditions that more closely replicate field conditions on green roofs. Finally. ASTM E2399 . 2. Furthermore. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. Scope 1.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems Significance and Use This test method describes simple laboratory methods that provide reproduceable measurements of critical media properties. 1.1 This test method covers a procedure for determining the maximum media density for purposes of estimating the maximum dead load for green roof assemblies. associated with its use. 1. moisture content.6 This standard does not purport to address all of the safety concerns. moisture will drain gradually from the media following a hydration cycle.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 3. This latter value is important when considering drainage conditions in green roofs.3 The maximum media density and associated moisture content measured in this procedure applies to drained conditions near the saturation point. The maximum media density measured in this procedure approaches the density at the theoretical saturation point. Referenced Documents ASTM Standards D698 Test Methods for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using Standard Effort (12 400 ft-lbf/ft3 (600 kN-m/m3)) E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions F1647 Test Methods for Organic Matter Content of Putting Green and Sports Turf Root Zone Mixes . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. 1. and permit direct comparisons to be made between different media materials. 1.2 This procedure is suitable for green roof media that contain no more than 30% organic material as measured using the loss on ignition procedure Test Methods F 1647. if any. The method also provides a measure of the moisture content and the water permeability measured at the maximum media density.4 The test method is intended to emulate vertical percolation rates for water in green roofs. This procedure is intended to provide a reproducible laboratory procedure for predicting the maximum media density. 1. The density of mixed media materials will vary depending on the degree to which they are subjected to compaction and the length of time that the material is allowed to hydrate and subsequently drain. 1.

Such aspects may include structural design requirements.1. 2.2 Information about the unit media retention volume is required to predict the quantity of material that will be required to construct a green roof with a specified total thickness. Scope 1. if any. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to one another. associated with its use.2.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. 1. ASTM E2398 . 1. 1.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems Significance and Use Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. 5.2 This standard is applicable to geocomposite drain layers that retain water and media in cup-like receptacles on their upper surface.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. Examples include shaped plastic membranes and closed-cell plastic foam boards 1. 5.1 Accurate information about the water and media holding capacity of geocomposite drain layers is essential to predict dead load for green roof systems. mechanical engineering and thermal design requirements. and fire and life safety requirements.3 This standard does not apply to products manufactured from water-absorptive materials.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard.2. 1.1 Water capture is also useful in assessing irrigation requirements for green roof designs. 5. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2397 Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions .1 This test method covers the determination of the water and media retention of synthetic drains layers used in green roof systems. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard.

25 mm) sieve. Such aspects may include structural design requirements. and fire and life safety requirements.1 Water permeability of coarse materials is highly influenced by the head conditions under which it is measured. 1. 1.1.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns.S.1 This test method covers a procedure for determining the water permeability of coarse granular materials used in the drainage layers of green roof systems. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 ASTM E2396 .3 This test method is suitable for coarse-grained materials with 100 % of the material retained on the U. In green roofs. such as geocomposite drain layers. associated with its use. #8 (2.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. It is not suitable for finer-grained materials.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Significance and Use This test method addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the water permeability of the drainage media. 5.2 This test method addresses water permeability under the low-head conditions that typify horizontal flow in green roof applications. 1. This will also allow the performance of granular drainage layers in green roof systems to be compared directly to alternative components. 1. 1. Scope 1. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. 5.1. coarse materials are frequently used to create drainage zones for percolated rainfall. 2. mechanical engineering and thermal design requirements. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.2 This test method is intended to provide water permeability data that is relevant to this design condition that is characterized by horizontal flow under low-head. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . if any.

asigurând prin uşoara ventilare performanţa termică estimată a stratului de polistiren extrudat. Este realizată dintr-un filtru geotextil din poliester dublat de o reţea neregulată de fire de nylon. Documentaţie Barret Roofs 73 .Anexa 5 Exemplificări de straturi preluate din documentaţia bibliografică Straturi filtrante Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Oldroyd Strat de aerare (specific pentru alcătuirea inversă) Îndepărtează umiditatea stegnantă pe termoizolaţie.

“cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. drenare.Straturi drenante Strat drenant din fibre reciclate de polietilenă. protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă. Documentaţie Barret Roofs Documentaţie ABG Plăci drenante realizate din polietilenă de înaltă densitate reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder 74 . Documentaţie Barret Roofs Sistem complex care asigură simultan filtrare. barieră contra rădăcinilor. retenţie de apă.

cu geotextil inclus Documentaţie Beco-Bermüller 75 .Documentaţie Flag-Soprema Strat realizat din polipropilenă de înaltă densitate Documentaţie Oldroyd Strat realizat din fulgi expandaţi de polietilenă.

Protecţii împotriva eroziunii substratului Strat realizat din polipropilenă reciclată.com 76 . Asigură penetrarea rădăcinilor. Documentaţie Barret Roofs Strat biodegradabil de reducere a eroziunii Documentaţie Conwed Plastics Strat realizat din filamente de polipropilenă. recomandat la pante sub 600 www. pătrunderea apei şi luminii la plante şi împiedică alunecarea substratului până la stabilizarea acestuia cu rădăcinile mediului vegetal.geosyntheticsworld.

Strat de stabilizare a substratului (de reducere a eroziunii) din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) reciclată www.com flickr.celltekdirect.com/photos/ 7998285@N08/483912610 77 .

haverford.com.com 78 .wordpress.edu/ blogs/goinggreen magellanarchitects.Bariere contra rădăcinilor Barieră contra rădăcinilor din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) 1mm grosime allstakesupply.au/ media/Product/ Barieră contra rădăcinilor din polietilenă 30mm news.

Dispozitive anti-alunecare Pentru acoperişuri cu panta protecţie anti-eroziune.450 se prevăd dispozitive bidirecţionale montate pe saltele de drenaj Documentaţie Flag-Soprema Pentru acoperişuri cu panta sub 350 există sistemul de “Georaster”. care poate susţine vegetaţie înaltă de 12cm Documentaţie ZinCo Pentru acoperişuri în pantă cu formă curbă există produse dedicate pentru asigurarea stabilităţii Documentaţie ZinCo 79 .com/ category/roof/ Pentru acoperişuri cu panta cuprinsă între 150 . se prevăd dispozitive unidirecţionale montate pe reţele de myecohomeblog. cu dimensiunile 540 x 540 mm şi înălţimea de 100 mm.

Sisteme prefabricate cu alcătuire completă. substrat. care se aşează peste hidroizolaţia protejată cu un strat de separare-protecţie: − − − − − strat vegetal. strat filtrant. barieră contra rădăcinilor Documentaţie AXTER 80 . strat drenant.

În această soluŃie termoizolaŃia se realizează exclusiv din plăci de polistiren extrudat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 6 informativă detalii de alcătuire (este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de producătorii de sisteme de acoperişuri verzi) A. detalii de câmp terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire inversă (hidroizolaŃie cu rol şi de barieră contra vaporilor şi termoizolaŃie cu rol şi de protecŃie a hidroizolaŃiei). pentru a nu se diminua performanŃele termice ale stratului de polistiren. Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. Peste ele se prevede un strat de aerare (a se vedea Anexa 5) cu rol de îndepărtare a umidităŃii din alcătuirea substratului. 81 . Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.

În funcŃie de tipul termoizolaŃiei (rezistentă mecanic. Insistăm în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în această poziŃie specifică. elastică sau compresibilă) şapa poate fi simplă sau armată (este armată în cazul termoizolaŃiilor compresibile). Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. În cazul şapelor armate este obligatorie prevederea unui strat de difuziedecompresiune-compensare 1 peste şapă. permiŃând astfel compensarea mişcării acesteia faŃă de suport 1 82 .şi realizează o separare între straturile de sub hidroizolaŃie şi hidroizolaŃie. care este mai expusă acŃiunii agenŃilor de mediu. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pentru eliminarea vaporilor din spaŃiul dintre bariera contra vaporilor şi hidroizolaŃie. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. al cărei strat de protecŃie este reprezentat de terasa–grădină.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Deşi nu face obiectul prezentului Ghid. prezentăm o alcătuire completă de învelitoare termo-hidroizolată. stratul de difuzie mai îndeplineşte şi alte funcŃiuni: realizează o echilibrare a presiunii vaporilor de apă între interior şi exterior – decompresiune . Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.

Acesta s-ar mai putea prevedea dacă structura termo-hidroizolantă se realizează în anotimp ploios sau dacă se estimează că în următorul sezon rece clădirea nu va fi încălzită.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Stratul de difuzie de sub bariera contra vaporilor se prevede întotdeauna dacă umiditatea relativă a aerului interior este >60% şi întotdeauna peste betoane de pantă. pentru eliminarea în exterior a umidităŃii de construcŃie. În cazul utilizării acestor produse din materiale plastice. de tip „cofraj de ouă” nu este nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei şi de conducere spre dispozitivele de scurgere. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 83 . pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor şi un strat de aerare în acelaşi timp. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibilă dar trebuie avută în vedere provenienŃa materialului granular. 84 . dat fiind că pietrişul de râu trebuie spălat (seminŃele purtate de vânt pot încolŃi şi apare vegetaŃie acolo unde nu este recomandat) iar produsele pe bază de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.

Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu termoizolaŃia sub betonul de pantă alcătuire posibilă în cazul plăcilor termoizolante compresibile sau – nearmând stratul de beton de pantă – în cazul plăcilor termoizolante rezistente de mari dimensiuni Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor. 85 . Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.

strat drenant. De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Se recomandă prevederea explicită a barierei contra rădăcinilor şi posibil şi a stratului de aerare. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5). Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu alcătuire ventilată alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. dat fiind suportul (astereala) realizat din material putrescibil. cu substrat cu grosime mică. În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. 86 . strat filtrant. substrat. FuncŃiunea de eliminare a eventualei umidităŃi stagnante pe hidroizolaŃie se poate realiza şi dacă elementul de drenare are faŃa inferioară riflată.

Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. strat filtrant. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Peste substrat se prevede o reŃea anti-alunecare (antieroziune) cu rolul stabilizării substratului pe versant pe perioada consolidării stratului de vegetaŃie (a se vedea şi Anexa 5). substrat. în cazul de faŃă.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură din lemn. strat drenant. 87 . cu substrat cu grosime mică. Panta versantului este. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. >150 Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv.

substrat. strat filtrant. cu substrat cu grosime mică. strat drenant.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură metalică Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. 88 . pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.

îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. de minimum 50cm. Perimetral se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 B. racordare cu aticul Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe atic. 89 . Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. din considerente de securitate la incendiu.

90 . Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. din considerente de securitate la incendiu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. de minimum 50cm. Perimetral se prevede un strat de pietriş spălat (32/64mm) sau dale prefabricate. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant.

SoluŃia are dezavantajul că necesită o manoperă foarte corectă. 91 . pentru a nu întrerupe continuitatea suprafeŃei de vegetaŃie. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. din considerente de securitate la incendiu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Există posibilitatea colectării apelor pluviale în zona din apropierea aticului. Perimetral se prevede un strat de pietriş (spălat) sau dale prefabricate. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. de minimum 50cm. dată fiind nevoia de racordare a straturilor atât la dispozitivele de scurgere a apelor pluviale cât şi la atic.

Este obligatoriu ca toate accesoriile să fie achiziŃionate de la aceeaşi firmă producătoare de sisteme de acoperişuri verzi. rezolvarea este (probabil) mai sigură. Dispozitivele de scurgere a apelor pluviale au dimensiunile corespunzătoare pentru ca faŃa capacului să ajungă la faŃa stratului drenant.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport metalic Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic. pentru a nu exista incompatibilităŃi între componente. existând posibilitatea fizică de racordare a straturilor în mod corect. 92 .

de minimum 50cm. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. Perimetral se prevede un strat de pietriş (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. racordarea cu un perete supraînălŃat Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. din considerente de securitate la incendiu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 C. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). 93 .

cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie.a. HidroizolaŃia care se ridică pe perete trebuie să fie rezistentă la acŃiunea radiaŃiilor UV şi a IR. În loc de agrafa şi protecŃia metalică se pot prevedea alte sisteme pentru protecŃia straturilor care se ridică pe perete (elemente prefabricate încastrate.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. reborduri turnate ş. Perimetral se prevede o suprafaŃă de minimum 50cm. sau trebuie protejată corespunzător. Între dalele prefabricate şi hidroizolaŃie trebuie prevăzut un rost de mişcare de minimum 20mm. din considerente de securitate la incendiu.) Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. realizată cu dale prefabricate montate uscat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). 94 .

bariera contra rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din tablă cutată Între structura metalică şi elementul prefabricat de faŃadă există un rost de dilatare care va fi tratat corespunzător. stratul filtrant ridicându-se corespunzător pe perete. termoizolaŃia. 95 . Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare. straturile de difuzie. hidroizolaŃia.

Acelaşi lucru este valabil pentru straturile care constituie structura „verde”: stratul drenant trebuie să fie uşor şi – preferabil – să includă şi alte funcŃiuni: barieră contra rădăcinilor. retenŃie de apă.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe planşeu din lemn Fiind o structură „uşoară” este necesar ca şi structura termo-hidroizolantă să fie uşoară. 96 . Tipul de acoperiş verde pe care îl suportă rezonabil din punct de vedere tehnic şi economic planşeul din lemn este acoperişul în sistem extensiv. suport pentru substrat. strat filtrant. adică termoizolaŃia trebuie să fie eficientă (ca să nu fie nevoie de o grosime mare pentru asigurarea performanŃei termice corespunzătoare) şi uşoară.

Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. perpendicular pe pantă Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul prezentat). Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării. 97 . pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat. de minim 50cm. este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor două sisteme constructive. Acoperiş verde de tip extensiv.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare cu un perete supraînălŃat. HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm.

se prevede marginal un profil perimetral de scurgere a apei. Racordări marginale Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat. sau pe balast dacă stratul filtrant se ridică până imediat sub cota finitului pardoselii. cu scurgere exterioară În cazul alcătuirilor cu scurgere exterioară. cu perforaŃii.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 D. 98 . Dalele prefabricate (dacă există) se montează pe pietriş spălat. pentru a împiedica înfundarea jgheabului cu nisip. pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab.

ele ridicându-se până la limita superioară a substratului 99 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde la construcŃie subsol Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. relaŃia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii (terase grădină semi-intensive sau intensive) Terasă grădină intensivă – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. 100 . indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate.

indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. 101 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate.

Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Pardoseala supraînălŃată se prevede numai dacă pe terasa grădină respectivă este avută în vedere o o circulaŃie uşoară. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. 102 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului.

103 . ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 RelaŃia terasă grădină – loc de joacă pentru copii ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevăzut substratul pentru vegetaŃie. strat drenant. Se asigură continuitatea straturilor definitorii ale alcătuirii „verzi”: barieră contra rădăcinilor. peste care se prevede şapă armată. fiind legat exclusiv de acesta.

hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. relaŃia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare) În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. pentru împiedicarea pătrunderii particulelor fine din substrat. 104 . execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. sau… (a se vedea detaliul următor) Fiind vorba despre o alcătuire termo-hidroizolată inversă. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfăşurat în strat filtrant. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. evidenŃiem prevederea stratului de aerare peste termoizolaŃie.

relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea Anexa 5) 105 . hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1.

Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului sau de natură calcaroasă) 106 . cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 5. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 6. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 4.

execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial se recomandă să fie înglobat într-un strat drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) 107 .

108 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finită a teraseigrădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului.

pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200. la pante mai mari existând pericolul alunecării pietrişului. 109 . zona dedicată jgheabului mascat de pazie fiind rezolvată prin racordarea pe verticală a hidroizolaŃiei şi barierei contra rădăcinilor (ridicată minimum 15cm peste nivelul stratului drenant) şi prin prevederea protecŃiei granulare (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar) Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Se pot prevedea receptori pluviali protejaŃi cu grile parafrunzar şi la poala învelitorii.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 O rezolvare uşor diferită (din punct de vedere al rezolvării poziŃiei dispozitivului receptor de ape pluviale şi încadrare a sa în geometria poalei streşinii şi de relaŃie cu pazia) este cea în care apa se scurge din receptor pe un lanŃ. Între dezavantajele acestei rezolvări (cu lanŃ) am putea menŃiona faptul că în cazul ploilor torenŃiale lanŃul probabil nu va face faŃă debitului de apă. Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România. 110 .

de minim 50cm. Străpungeri prin învelitorile verzi Străpungere prin structura din beton armat ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 111 . este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. peste care se prevede şapă armată.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 F. HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm.

din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 112 . Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. de minim 50cm. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura din lemn HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm.

Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 113 . din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. de minim 50cm. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura metalică HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm.

Rosturi în câmpul învelitorii verzi Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori) Din punct de vedere al alcătuirii verzi. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5) . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci prefabricate minerale). peste care se aplică substratul. 114 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 G. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv). care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. 115 . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5).

peste care se aplică substratul. Din punct de vedere al alcătuirii verzi.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori). Această variantă este mai avantajoasă decât cele precedente din punct de vedere al îndepărtării apei din zona rostului. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plăci prefabricate minerale). Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). 116 . care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv). Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). 117 . Acoperirea rostului poate avea un capac parafrunzar la cota finită a terasei-grădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente.

La panta ≥ 200 prevederea unei reŃele (grile) bidirecŃionale pentru stabilizarea versantului este esenŃială. care permite mişcarea suportului (astereala) fără ca această mişcare să inducă tensiuni (întindere. este necesar ca sub bariera contra vaporilor să se prevadă un strat flotant. Se poate prevedea peste substrat şi o reŃea contra eroziunii substratului versantului. Astfel stratul drenant este realizat din plăci din materiale plastice care asigură simultan şi funcŃiunea de strat de retenŃie a apei şi de barieră contra rădăcinilor. De jur împrejurul rostului se realizează stratul drenant din pietriş spălat sau pietriş mărgăritar (32/64mm). de minimum 50cm. rupere) în bariera contra vaporilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rost între două clădiri cu structura din lemn Suportul (planşeul din lemn) fiind elastic. de separare. Tipul de acoperiş verde recomandat pentru construcŃiile cu şarpantă din lemn este acoperişul de tip extensiv. Şarpanta din lemn fiind o alcătuire uşoară este necesar ca şi alcătuirea termohidroizolantă să fie uşoară şi să răspundă cerinŃelor de izolare termică şi de asemenea ca alcătuirea „verde” să fie uşoară. 118 .

Din punct de vedere al rezolvării acoperişului verde nu există elemente de noutate faŃă de cele prezentate anterior. 119 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare între o structură metalică şi una din beton armat.

De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietriş de râu spălat sau de pietriş mărgăritar (32/64mm). 120 . Racord la luminator HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se racordează la luminator. cu lăŃime de minimum 50cm. ceea ce este puŃin probabil. date fiind problemele de etanşare împotriva apei care curge de pe luminator. având bariera contra vaporilor ca strat de separare între ele. numai dacă se aerisesc în dreptul racordării la luminator. Dacă se aerisesc prin alte părŃi sau prin deflectoare. straturile de difuziune şi bariera contra vaporilor nu se ridică pe verticală. Straturile de difuzie se ridică. Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita finitului substratului.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 H.

Racordare cu fereastră 121 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 I.

Racordare cu ferestre de mansardă 122 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 J.

poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm). cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 123 . Rezolvări la streaşină Streaşină de timpan Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 K.

poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm). cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 124 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300. 125 .

protejate împotriva colmatării prin înfăşurare în strat filtrant. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300. Coame Asigurarea preluării apelor pluviale se face prin jgheaburi / canale de scurgere şi direcŃionare către jgheabul de poală sau burlan. 126 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 L.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. Se va avea în vedere direcŃia vântului dominant înainte de începerea montării membranelor şi se va lucra Ńinând cont de acest aspect. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

127

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate, în cutii care asigură drenaj, retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor

128

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

M. Dolii

La pante ≥ 150 se utilizează reŃele din Ńesături (a se vedea Anexa 5) pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar).

129

retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor. în cutii care asigură drenaj. îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar). la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale. La pante ≥ 200 se utilizează reŃele uni sau bidirecŃionale pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie. 130 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate.

in situ” GP 0001-1996 Protecţia la zgomot. C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor STANDARDE ŞI NORMATIVE STRĂINE SPRI’s Fire Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana SPRI’s Wind Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana Guideline for the Planning. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.BIBLIOGRAFIE A. REGLEMENTĂRI TEHNICE ROMÂNEŞTI NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .. execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice GP 114-2006 Ghid privind proiectarea. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri. Execution and Upkeep of Green-Roof Sites – norma germana 131 .

Melbourne. Steven. Bas Baskaran Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas. Green roofs in the changing Australian landscape. editia 2004 The globalised green roof market of the future: trends and challenges.06 Standard Guide for Selection. CERCETĂRI INTERNAŢIONALE Survey of types of green roofs and their standards. Installation. Monica: "Design Guidelines for Green Roofs".05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Peck. Sound Transmission Loss on Green Roofs. în Conferinţa Greening Rooftops for Sustainable Communities.Liu Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas K. Melbourne.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems ASTM E2396 . Callaghan. Ontario Association of Architects. contract NRCC-46737 Goya Ngan Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design Dr Raelene Mibus. Peck. Murray Hodgson. Australia. Baltimore 2008 C. editia 2009 Bringing Nature Back to Town. Poster presentation for International Landcare Conference. March 1999 B. Conferinta Internationala SB08 World Sustainable Building Conference.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems ASTM E2398 . in Report on the Environmental Benefits and Costs of Green Roof Technology for the City of Toronto B Baskaran & K. CĂRŢI E. sept 2008 Maureen Connelly. 65.Y. Baskaran Using Garden Roof Systems to Achieve Sustainable Building Envelopes in Construction Technology Update No. 2005 Brad Bass.Green Roof Plants: A Resource and Planting Guide Nigel Dunnett . Steven & Kuhn.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems ASTM E2399 . October 2006 Congresul International Green Roofs. Monica: "Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Canada" Canada Mortgage and Housing Corporation. Sept. Congresul International Green Roofs. Chris & Kuhn. Snodgrass . and Maintenance of Plants for Green Roof Systems ASTM E2397 .Planting Green Roofs and Living Walls 132 . C. Liu & A. în National Research Institute of Canada.- ASTM E2400 .

MANUALE Alexandru Stan . 1989. Cantor . Birkhauser.livingroofs.pdf http://www.com/ http://www. ed.grundach. R.wbdg.edu/cms/greenroofcenter/ http://www. Australia's guide to environmentally sustainable homes Technical Guide to Stainless Steel Roofing Greenroof brochure Sika Sopranature – Soprema Technical Guide The ultimate Eco-Friendly Roof from ICB Diadem E. Ceres.uk/ http://www.Green Roof Pocket Guide Technical Manual Design for lifestyle and the future.ca/eng/ibp/irc/ctus/ctus-n65.- IHS BRE .com/index.php http://www.com/index.Green Roofs in Sustainable Landscape Design Theodore H.Green Roofs and Facades Steven L.nrc-cnrc.eu/verband/fachbei/fa01_englisch. Fitocenologia şi Fitogeografia României Petrovici.com/products/index.org http://www.com/ http://www.ca/greenroofs/pdf/chapter3.html http://www. Ed.php http://www. Design. and Construction (Norton Books for Architects & Designers) William McDonough .Green Roofs: Ecological Design And Construction Green Roof Waterproofing and Drainage 301 course manual Eberhard Schunck et al .axter.gruendachexperte-krupka.uk/ http://www. Universitară "I.igra-world.pdf http://www.toronto.de/ http://www.Curs Finisaj 2. 2009.bauder.html http://horticulture.efb-greenroof.bakor.alumasc.Roof Construction Manual.com/ http://www. Bucureşti.com/pdfs/newslinks-803_construction_specifier.at/front_content.co.htm http://www.php?d=8047 http://www.barrettroofs.asp http://www.html http://www.hydrotechusa.com/garden-roof. Ivan Doina.htm http://www.amann-dachmarke. IAIM IGRA (International Green Roof Association) . 2007 D.gc.abg-geosynthetics.org/ccb/browse_doc.co.de/de/bauder-deutschland.Roof Gardens: History.austrotherm.greenroofs.at/ http://www. Osmundson .hydrotechusa. WEBOGRAFIE http://www. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed.Mincu" Bucureşti.greenroofs.zinco-greenroof. 2003 Ciocârlan V.com/ http://www.com/EN/greenroof_systems/index.psu. Flora ilustrată a României.org/ http://www.html 133 .apexgreenroofs.

com/northamericahome.com/ http://www.liveroof.de/ http://www.carlisle-syntec.uk/ http://www.com/ 134 .co.fibertite.binne.asp http://www.com/ http://www.fbb.optigreen.flag-soprema.com/index.zinco-greenroof.php http://www.co.de/_site/de http://www.co.buildinglogics.xeroflora.georgboerner.mogat-werke.com/ http://www.de/ http://www.tremcoinc.php http://www.com/ http://www.ritter-online.de/auswahl.us/ http://www.com/en/index.php http://www.conservationtechnology.de/index.com/ http://www.com/index.ikogreen.hasseundsohn.sky-garden.de/ http://www.de/ http://www.sarnafilus.com http://www.alkorproof.vedag.- http://www.com/index.puren.co.com/ http://ecoroofseverywhere.co.greentechitm.com/ http://www.at/index_roofing http://www.langley.gruenes-dach.icopal.de/ http://www.com/index.de/ http://www.com/en/ http://www.com/chooselang.html http://www.com/ http://www.com/ http://www.uk/index.html http://www.firestonebpco.fdt.com/ http://www.cfm http://www.de/ http://www.com/bmg/Home.uk/ http://www.roofmeadow.colbond-geosynthetics.jsp http://www.mulehide.com http://www.html http://www.dow.aspx http://www.safeguardeurope.de/ http://www.cetco.uk/ http://www.siplast.de/ http://www.uk/ http://beco-bermueller.sarnafil.eternit.foamglas.co.soprema.co.asp http://www.com/ http://www.uk/pages/default.derbigum.de/index.aspx http://www.optigruen.html http://www.trelleborg.aspx http://www.com/index.protan.uk/web/ http://www.bauder.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful