You are on page 1of 552

www.cimec.

ro

ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS

TIBISCVM
Serie nouă

CARANSEBES, 5/2015

www.cimec.ro

CONSILIUL JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN

MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ
CARANSEBES,

ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS

TIBISCVM
Serie nouă

ARHEOLOGIE
5 I 2015

Studii şi Comunicări de Etnografie - Istorie
I, 1975, 294 p.
II, 1977, 526 p.
III, 1979, 443 p.
IV, 1982, 354 p.

Studii şi Comunicări de Istorie
I(V), 1979, 433 p.

TIBISCUM
(Studii şi Comunicări de Etnografie - Istorie)
VI, 1986, 438 p.
VII, 1988, 342 p.
VIII, 1993, 454 p.
X, 2000, 383 p.
XI, 2003, 465 p.
XII, 2005, 429 p.

TIBISCUM
(Studii şi Comunicări de Etnomuzicologie)
XIII, 2007, 108 p. (Volum omagial)

TIBISCUM
1/2011, Serie Nouă
2/2012, Serie Nouă
3/2013, Serie Nouă
4/2014, Serie Nouă
5/2015, Serie Nouă

www.cimec.ro

CONSILIUL JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN

MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNQGRAFIE ŞI AL
REGIMENTULUI DE GRANITA
, CARANSEBES,
ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS

TIBISCVM
Serie nouă

ISTORIE - ARHEOLOGIE
5 I 2015

llDDOD QDD DO n DD QDD ooaao
na tfD D DQDQD

CARANSEBES 2015
'
EDITURA MEGA
Cluj-Napoca

www.cimec.ro

Colegiu ştiinţific: Colegiu de redacţie:

Ioan Bolovan - Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Adrian Arde\ - redaclor responsabil
Mihai Bărbulescu - Academia di Romania Roma Bogdana Negrei - secrelar de redacţie
P.S. Lucian Mic - Episcopul Caransebeşului Lavinia Grumeza - membru
Victor Neumann - Universitatea de Vest Timişoara Nicolela Malei - membru
Ioan Piso - Centrul de Studii Romane Cluj-Napoca Crislina Moisă - membru
Adrian Cioroianu - Universilalea Bucureşti Dimitrie Pavel Negrei - membru
Carmen Maria Neumann - membru

Tibiscum, serie nouă, continuă publicaţiile anterioare ale Studii şi Comunicări de Istorie, 1979
Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de TIBISCUM (Studii şi Comunicări de Etnografie - Istorie),
Graniţă Caransebeş: 1984-2005
Studii şi Comunicări de Etnografie - Istorie, 1975-1982 TIBISCUM (Studii şi Comunicări de Etnomuzicologie), 2007

Orice corespondenţă se va adresa Please send any mail to:
Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă
Piaţa!. Drăgălina nr. 2, (Caransebes County Museum ofEthnography and Border
R0-325400 Caransebeş Regiment),
Tel/fax: 00 40 255 512193 Piaţa!. Drăgălina nr. 2, R0-235400 Caransebeş
Tel: 00 40 255 514173 e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com
e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com http://www.mu1.eul-caransebes.ro/
http://www.muzeul-caransebes.ro/
Tutta la corrispondenza sara affrontata:
Richten Sie bitte jedwelche Korrepondenz an die Adresse: Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă
Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Granită (Contea Museo Etnografico e del Reggimento di confine),
(Grafschaft Museum fiir Viilkerkunde und dem Grenze Regiment), Piaţa I. Drăgălina nr. 2,
Piaţa !. Drăgălina nr. 2, R0-235400 Caransebeş
R0-235400 Caransebeş Tel/fax: 00 40 255 512193
e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com Tel: 00 40 255 514173
http://www.muzeul-caransebes.ro/ e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com
http://www. muzeul-caransebes. ro/

Foto coperta 1: Tibiscum. Amforă romană de tip Dressel 24.

ISSN 1453-505

Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor.
Die Verantwortung liegt allein am materiellen Inhalt Autoren.
Responsibility lies solely on material content authors.
La responsabilita ricade esclusivamente su autori di contenuti materiali.

EDITURA MEGA I www.edituramega.ro
e-mail: mega@edituramega.ro

www.cimec.ro

CUPRINS - INHALT - CONTENSTS - CONTENUTO

Prefaţă. .............................................................................................................................................9

ÎN ONOAREA PROFESORULUI PETRU BONA LA 75 DE ANI
ADRIAN ARDEŢ
Petru Bona, O viaţă dedicată istoriei ................................................................................................... .15

ALIN CRISTIAN SCRIDON
Un protopop timişorean şi epoca sa. Monografia pierdută a lui Melentie Şora .................................................. .21
An archpriest from Timisoara and his era. Melatie Sora's lost monograph. ................................................... .50

VIOREL DOREL CHERCIU
(Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei - Documente de Arhivă. ................................................................. .55
Orthodox (Arch)Bishop ofTimisoara -Archive Documents (1939-1955) .....................................................69

EUSEBIU NARAI
Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii 1944-1948...................................................................... .71
Des aspects concernant le commerce dans le departement du Caraş pendant Ies annees 1944-1948......................81

RADU PĂIUŞAN
Din activitatea Partidului Naţional- Popular în Banat la începutul anului 1948...................................................83
1he activity of the National Popular Party in 1he Banat at the beginning of the year 1948.................................94

ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ
Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) ........................................................95
Tibiscum - 95 yeays of systematic archaeological researches.................................................................. .111

DUNĂREA ŞI COMERŢUL ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT DIN
PREISTORIE ŞI PÂNĂ ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ
OANUBE ANO TRAOE BETWEEN EAST ANO WEST FROM
PREHISTORY UNTIL THE CONTEMPORARYTIMES
CRISTIAN SCHUSTER, ION TUŢULESCU
Einige Erwăgungen zur Friihbronzezeit in Muntenien und Oltenien. ........................................................... .117
Câteva observaţii cu privire la perioada timpurie a bronzului în Muntenia şi Oltenia .................................... .125

GABRIEL CRĂCIUNESCU
Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia ................................................................. .131
Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia.............................................................. .140

www.cimec.ro

TOMASZ GRALAK
From Transylvania to Silesia - exchange or escape................................................................................. .147
From Transylvania to Silesia - exchange or escape............................................................................. .155

INGA GlUSZEK
The commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period .......................... .165
The commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period........................175

JAKUB MOSIEJCZYK
Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt. A few observations of the cult of Serapis in the
Black Sea Basin .......................................................................................................................... .177
Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt. A few observations of the cult of Serapis in
the Black Sea Basin .. ............................................................................................................... ..187

FRANCIS TASSAUX
Habitat rural et exploitation du sol dans I' ager de Parentium (Porec/Parenzo, Croatie) Ier s.a.C - VI< s. p.C. .............. .189
Habitat rural et exploitation du sol dans l'ager de Parentium (Poree/Parenzo, Croatie) I" s.a.C - VI' s. p.C. ..... ..... .196

DRAGANA ROG IC, JELENA ANDELKOVIC GRASAR
Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique painting fashion .................................201
Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion ........................... .210

EKKEHARD WEBER
Dacia in the Tabula Peutingeriana .................................................................................................... .215
Dakien in der Tabula Peutingeriana........ ...................................................................................... 219

IOAN PISO
Germisarensia ............................................................................................................................223
Germisarensia ........................................................................................................................ 234

ADRIAN ARDEŢ, DIMITRIE PAVEL NEGREI, LAVINIA GRUMEZA
Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi - Cimitirul ortodox, (contea Caraş-Severin,
România) negii anni 2009-2013 ...................................................................................................... .235
Consideraţii preliminare privind cercetările arheologice de la Zăvoi - Cimitirul ortodox 2009-2013 (jud. Caraş-
Severin, România). .................................................................................................................. 242

GABRIELA FILIP
Wild boars representations on some gemstones from Romula and their significations........................................261
Reprezentări de porci mistreţi pe geme descoperite la Romu la şi semnificaţia acestora ......................... 267

NIKOLAY RUSEV, NIKOLA RUSEV, VARBIN VARBANOV
The Pottery Complex from the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008).............................269
The Pottery Complex from the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008). ....................... 280

IOANA MUREŞAN, LUCIAN-MIRCEA MUREŞAN
Between monument and sepulchere - some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law .............. .303
Between monument and sepulchere - some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law ........... .309

MATEUSZ ZMUDZINSKI
Comments on the trade relations of Roman army camps on Danube on example of Novae.................................. .313
Comments on the trade relations of Roman army camps on Danube an example ofNovae.............................. .314

www.cimec.ro

INGRID WEBER-HIDEN
Traders from the East on inscriptions of Carnuntum ... „ .. „ ............ „ .............. „ „ „ „ ....... „ ........... „ „ .. „ „ „ • .315
Traders from the East an inscriptions of Carnuntum................................................................... „ ...... .318

MARINA MARCELLI, MASSIMILIANO MUNZI
The rural landscape of Rome's suburbs through the centuries as documented in the Carta dell'Agro Romano: the
cases of via Ostiense and via Tiburtina .............................................................................................. .323
The rural landscape of Rome's suburbs through the centuries as document ed in the Carta dell'Agro Romano: the
cases of via Ostiense and via Tiburtina ........................................................................................... .339

GEORGETA EL SUSI
Exploatarea resurselor animale în aşezarea rurală medievală (sec. XVI-XVII d.Chr.) de la Buzescu (corn Buzescu,
jud. Teleorman) .......................................................................................................................... .349
Exploitation of animal resources in a rural medieval settlement (1&h-17'1' century AD) at Buzescu (corn.
Buzescu, dep. Teleorman) ........................................................................................................... .357

ALEKSANDAR KRSTIC
Urbanization and trade at the turbulent border: Serbian towns on the Danube 1402-1459.................................. .363
Urbanization and trade at the turbulent border: Serbian towns on the Danube 1402-1459............................376

MILOS IVANOVIC, NEVEN ISAILOVIC
The Danube in Serbian-Hungarian relations in the 14th and lSth centuries...................................................... .377
The Danube in Serbian-Hungarian relations in the J4'h and 151hcenturies...................................................392

MARTYNRADY
Customary law, aviticitas and the alienation of rural property in Hungary and Transylvania (lSTh to 19th centuries) .. .395
Customary law, aviticitas and the alienation of rural property in Hungary and Transylvania (lSth to
l 91hcenturies ).......................................................................................................................404

NINO DELIC
Transportation statistic of the Austrian first Danube Steam Navigation Company (DDSG) 1829-1848.....................405
Die Transport-Statistik der ăsterreichischen Ersten Donaudampfschiffartsgesellschaft (DDSG) 1829-1848........... .414

LAVINIA MICU
Începuturile navigaţiei cu aburi pe Dunăre.......................................................................................... .415
Beginning of the steam navigation on the Danube.............................................................................. .421

EUSEBIU NARAI
Activitatea politică şi cultural a lui Eftimie Murgu înainte de 1848.............................................................. ..423
I:activite politique et culturelle d'Eftimie Murgu avant 1848......... ......................................................... .430

LOREDANA DASCĂL
Arhivologia caselor comerciale medievale eurobalcanice: paradigma greacă (secolele XVII-XIX)*........................ .431
Arhivology of the Medieval Eurobalcanic Trading Houses - Greek Paradigm (17'h-19'h Centuries) „ ........... „ ... „ . .458

MILAN KUTLESIC
The Danube as a link of modern Serbia to trade and traffic with Europe.........................................................459
The Danube as a link of modern Serbia to trade and traffic with Europe.................................................... .464

LAURENŢIU OVIDIU ROŞU
Pavel Jumanca şi Monografia „pierdută" a Caransebeşului.. ......................................................................465
Pavel /umanca and the "Lost" Monograph of the Town of Caransebes....................................................... .475

www.cimec.ro

CARMEN ALBERT
Projects for rural development on the Danube during the inter-war period ....................................................477
Proiecte de dezvoltare rurală de-a lungul Dunării în timpul perioadei interbelice..........................................481

LUCIA CARMEN ARDEŢ
Istoricul Liceului „Traian Doda" din Caransebeş.................................................................................... .483
History of High School "Traian Doda" from Caransebeş....................................................................... .488

VASILE MIRCEA ZABERCA, CRISTIAN RUDOLF
Germanii din Banatul de Sud (1918-1940). Comertul zonal şi de tranzit.. .................................................... .489
Germans from Southern Banat (1918-1940). Zonal and transit commerce.................................................498

RADU PĂIUŞAN
Activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat în ultimele luni ale anului 1947..............................................499
The activity of National-Popular Party in the Banat County in the last months of the year 1947. ....................... .509

MILAN GULIC
Yugoslav authorities and construction of the Iron Gates Hydroelectric Power Plants·· · ·· ·· ·· ·· ·· ·· ·· ··· ·· ·· ··· ·· ··· ·· ········· ..su
Autorita jugoslave e costruzione degli impianti Porte di Ferro idroelettrica di alimentazione ........................... .528

VASILE PISTOLEA
Bradul în cultura tradiţională română ............................................................................................... .529
Le sapin dans le cultu re traditionnelle ro mai ne................................................................................. .537

CRONICA
THE CHRONICLE
Publicaţii, comunicări şi expoziţii. ........................................................................................................ .541

Abrevieri bibliografice....................................................................................................................... .549

www.cimec.ro

PRE FATĂ
,

„România este ca Dunărea cea lată, mare şi adâncă, în care
se cotropesc apele deosebite din a dreapta şi din a stânga; cu
cât mai multe pâraie, pe atâta şi Dunărea creşte; valurile
străine s-au cotropit în românie, nici un val nu ne-a putut
îneca ... de multe ori un val ameninţător de pieire ne-a întă­
rit, de multe ori acel val ne-a împins spre o propăşire."

Alecu Russo în Amintiri

A devenit un obicei ca la începutul lunii martie, la Caransebeş să aibă loc unul din impor-
tantele întâlniri ale arheologilor din sud-estul acestei părţi de Europă. Dar şi mai important îl
constituie subiectul abordat în anul 2015, fluviul Dunărea. Apele învolburate ale marelui fluviu
au unit şi au atras popoarele aflate în preajma sa, aşa s-au dezvoltat primii locuitori ai civiliza-
ţiei Vinca, urmaţi de grupuri de populaţii care prin interese comune, în primă faza prelucrarea
bronzului, mai apoi pe cea a fierului au constituit baza de astăzi a Civilizaţiei Europene. Însuşi
poporul român datorează fluviului Dunărea botezul în zorii civilizaţiei medievale. Când nimeni
nu se mai aştepta, din „cenuşa imperiului" se naşte un popor tânăr şi viguros care îşi redescoperă
trecutul şi viitorul pe ambele maluri ale bătrânului fluviu.

Dr. ADRIAN ARDEŢ
Director - Manager
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al
Regimentului de Graniţă Caransebeş

TIBISCVM, Arheologie, 5/2015, p. 9-10
www.cimec.ro

www.cimec.ro

ÎN ONOAREA PROFESORULUI PETRU BONA LA 75 DE ANI www.ro .cimec.

cimec.ro .www.

Petru Bona Director al Muzeului din Caransebes. Dr. Univ. Prof. ( 1976-1997) www.ro .cimec.

www.ro .cimec.

univ. al treilea de la înfinţare. una de arheologie. activitate dirijată cu multă pricepere şi devotament de către Petru Bona. Univ. în anul 1972. Mai târziu. După absolvirea Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Cluj-Napoca (cursuri de zi). funcţie pe care o îndeplineşte.A. p. pune bazele cercetării fundamen- tale la Caransebeş. S-a născut la Caransebeş. Dan.actualul sediu al muzeului -. în 5 august 1940. organizând muzeul în două secţii.P. TI BIS CV M. Bihor). finalizează şi susţine cu succes teza de doctorat cu tema Domeniul Tinca al Episcopiei romano-catolice de Oradea (1800-1848) . se înscrie la doctorat în cadrul Institutului de Istorie din Cluj. devenind ulterior directorul acestei instituţii. într-o casă micuţă. cu concursul marelui om politic ale acelor vremi Trandafir Cocârlă. PETRU BONA. M. cu o întrerupere de 2 ani şi jumătate . în care fără nici o rezervă pot spune că a sprijinit cercetarea.. este numit prin concurs. îşi începe cariera didactică la liceul din Tinca (jud. care împreună cu Muzeul Banatului din Timişoara a pus bazele celei mai mari ( 17 Ha) şi importante Rezervaţii arheologice din Transilvania şi Banat după Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa din judeţul Hunedoara. prin concurs. promoţia 1963. În calitate de director al muzeului. Petru Bona.ro . O VIATĂ . într-un fost grajd C. P. a luptei sociale şi naţionale a acestora pentru drepturi naţionale şi politice.o prezentare a situaţiei social-economice a românilor ortodocşi. Arheologie. Dr. aflată în apropierea Liceului Pedagogic. având coordonator ştiinţific pe prof. dr. doc. DEDICATĂ ISTORIEI Adrian ARDEŢ Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş Unul din acei fii de ţărani crescuţi la oraş. În 1976 este numit. În 1975.cimec. asistent şi apoi lector universitar la Institutul Pedagogic din Oradea. Este reprezentativ faptul că în anul 1980 reuşeşte să inaugureze Muzeul Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum. cu bun simţ şi multă inteligenţă îl reprezintă Directorul Muzeului din Caransebeş. Am avut privilegiul să-i cunosc familia şi să îmi fie director aproape şapte ani. 5/2015.până în 1996. au fost începute lucrările de restaurare a cazărmii grănicerilor din Caransebeş . dezvoltarea culturii şi a patrimoniului istoric naţional.perioadă în care a fost deputat de Caraş-Severin în Parlamentul României . Între timp. Secţia de arheologie s-a remarcat în mod deosebit prin punerea în lumină a monumentelor de la Tibiscum. şi cealaltă de istorie. unde îşi va desfăşura activitatea până în 1976. În anul 1984. 15-20 www. prof. director al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş.

ca director de curs la studiile aprofundate în specializarea licenţei. desigur. ocupă postul de conferenţiar universitar la Facultatea de Litere. Dintre cărţile tipărite menţionăm doar câteva: Biserica medievală din Caransebeş (1993 ). în urma unui concurs. Univ. dar. a editat anuarul Tibiscum.cimec. mai ales. pentru anul IV Actualmente mai este şi redactor responsabil al publicaţiei Analele Universităţii de Vest din Timişoara (Seria Teologică). Dr. pentru anii I şi II de studiu şi cursul Elemente de artă creştină. Petru Bona s-a impus ca un om deosebit. istoria Episcopiei Caransebeşului. Funcţionează. Viena (1972. câştigătorul premiului „Gheorghe Bariţiu" al Academiei Române. pe cea scrisă în colaborare cu alţi cer- cetători . este numit mai târziu profesor la aceeaşi facultate. Istorie şi Teologie. Departamentul de Teologie Ortodoxă. în cadrul căreia. a publicat numeroase studii. bucurându-se de apreciere atât din angajaţilor. Cracovia (1984). în 15 noiembrie 1996. Ar fi sufiecient să amintim doar studiile refe- ritoare la dovezile arheologice paleocreştine din Banat şi pe cele ce au ca subiect istoria bisericii ortodoxe bănăţene. îndeplineşte funcţia de prodecan al facultăţii menţionate. recenzii. Episcopia Caransebeşului (1995). în urma descoperirilor şi a ulterioarelor eforturi depuse. predă Istoria Bisericii Ortodoxe Române şi Istoria artei creştine la studenţii teologi ai facultăţii de Litere. În 1996. a fost conservat şi restaurat parţial. A avut burse de studii şi de documentare în Berlin (1970). 1989). Belgrad (1976). Ad multos annos! www. prof. Tot prin concurs. lucrare prin care devine. Începând cu anul 2004 şi până în 2010. până acum. Paralel. în revistele de specialitate şi peste 250 de articole în presa de largă circulaţie. la studiile postuniversitare şi de master.Franţa şi Banatul ( 1789-1815) -. au văzut lumina tiparului 10 volume. al cărui redactor responsabil a fost până în 1997. Din anul 1995. şi de către neobositul cercetător Petru Bona. Filosofie şi Istorie. În anii cât a fost director al muzeului caransebeşan. a tipărit cursurile de Istoria Bisericii Ortodoxe Române de la începuturi până la 1700. Pentru o bună desfăşurare a cursurilor şi seminariilor. monument care. Budapesta (1975).16 I ADRIAN ARDEŢ Descoperirea în anul 1988 în urma demolărilor forţate întreprinse de regimul comunist a urmelor arheologice a celei mai vechi biserici medievale din Banat. De a lungul anilor. personalităţi laice şi ierarhi din graniţa bănăţeană.ro . iar mai apoi. cât şi din partea cetăţenilor. mai întâi. 1980. articole. Istoria Bisericii Ortodoxe Române 1700-1998. unde efectuează săpături arheologice la biserica medievală din centrul oraşului Caransebeş -.

1974. Tibiscum. Reşiţa. 180 pag. Bona. + 16 planşe (în colaborare) P. Bona. Dan. 152 pag. pp. în Centenar Muzeul Orădean. Bona. 139 pag. pp. în Crisia. Franţa şi Banatul (1789-1815 ). Istorie. Caransebeş. 1972. în AMN. 244 pag. Seria B. Faptele de arme ale lui Mihai Viteazul oglindite în presa cehă a timpului. pp. voi. Petrovszky. 1994. Tibiscum şi drumurile romane din Banat. VI. în Tibiscum. P. Istorie. 1990. Caransebeş. Situaţia economică şi socială a ţăranilor români pe domeniul Episcopiei romano-catolice de Oradea 1800-1848). 1995. 443-450 M. 1994. pp. 21-27 P. Oradea. Bona. 1986. Cluj. Bona. Aspecte ale asupririi sociale oglindite în plângerile urbariale ale satelor bihorene în prima jumă­ tate a secolului XIX. pp. Caransebeş. 273-279 www. 2004. 44 pag. 1887" în Tibiscum. 513-516 P. Un vas antropomorf descoperit la Jupa (Tibiscum). Pop. 152 pag. Expoziţia comemorativă „Generalul Moise Groza .377-388 P. în Crisia. pp. Bona. Contribuţii la cunoaşterea populaţiei domeniului Tinca al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea în prima jumătate a secolului XIX. II. Timişoara. 1996. Bona. Bona. II. Oradea. I 977. Cărţi tipărite P. Traian Doda . Episcopia Caransebeşului. în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie. Editura Marineasa. O personalitate din graniţa bănăţeană . P. VII. Bona. 57-68 P.495-499 P. Bona. etnie şi confesiune în Banat.generalul Mihail Trapşa (1838-1896). 2002. I. Demografie. 1977. Artă populară. 1975. Caransebeş. Contribuţii la cunoaşterea activităţii politice a generalului Traian Doda. Bona. 49 pag. Valorificarea noilor cercetări în domeniul istoriei naţionale. Bona. Mişcări şi frământări ţărăneşti în Bihor la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX. Caransebeş. Petru Bona. VI. Cluj. Episcopia Caransebeşului. Reşiţa. 1979. 1979. P. Caransebeş. Bona. 231 pag. Bona. 1990. XV.ro . Caransebeş. 1989. Bona. 204 pag. Bona. 1980. pp. Bona. + 2 I planşe. pp. Bona.231-234 P.pp. pp. 700 de ani atestare documentară. M. în Banatica. III. Timişoara. P. Biserica medievală din Caransebeş. Caransebeş.369-376 P. UNIV. P.pp. (în colaborare) P. 1977. III. Istorie şi ortodoxie. în Banatica. Bona.luptător pentru drepturile naţionale ale românilor bănăţeni. 361-374 P.erou de la Plevna. în Lucrări ştiinţifice. 77-96 P. Bona. pp. P. pp. în Tibiscum. Bucureşti. +16 planşe P. Bona. II. XV. 158 pag. Caransebeş. Reşiţa. Caransebeş. Ortodoxismul graniţei româno-bănăţene. 2003. 170 pag. O viaţă dedicată istoriei I 17 LISTA LUCRĂRILOR ŞI A STUDIILOR PUBLICATE DE PROF. I 993. Timişoara. Bona. 287-293 P. Editura Museion. Bona. 143 pag. P. Oradea. 1977. 1997. voi. 259-263 M. + 58 planşe (în colaborare cu Doina Benea) P. C.+ 32 planşe (în colaborare) P. Editura Marineasa. Seria B. II. PETRU BONA I. Bona. Istorie. în Tibiscum. Caransebeş. Oradea. Bona. Contribuţii istorice. în Tibiscum. 1981. Contribuţii la cunoaşterea începuturilor mişcării muncitoreşti din Oradea {1864-1914). Bona. în Lucrări ştiinţifice.236-247 P. 1989. R. Oradea. 185 pag. Caransebeş. Aspecte ale luptei deputaţilor români în parlamentul maghiar pentru drepturile naţionale şi politice (1869-1872). Sicheviţa. Un document inedit din anul 1848 referitor la Traian Doda. Dan. Bona. P. Reşiţa. P. 1978. Dan. pp. Frământări ţărăneşti în Bihor la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX. Lucrări ştiinţifice publicate P.cimec. DR.

IV. Caransebeş. 73 P. IV. Un precursor al grănicerilor români-bănăţeni . Bona. pp. pp. P. P. 307-310 P. Bona.405-432 P.cimec. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Petrovszky. VIII. Aspecte ale activităţii Consiliului Dirigent în Caransebeş în perioada 1919-1920. 19-27 P. în Banatica. 1993. Bona. pp. Misiunea mirenilor în viaţa contemporană a bisericii. Uşile unui iconostas bănăţean la începutul secolului XIX. Consideraţii istorice şi demografice. Memorandul Comitatului Severin din anul 1864. Bona. R. 1985. Comunităţi grănicereşti româneşti.313-317 P. VII. în Tibiscum. Seria Teologică. în Calendarul Românului. 71-16 P. Cluj. (1976-1979). Bona. Contribuţii la cunoaşterea biografiei medicului C.pp. I. Catedrala mitropolitană . Caraş-Severin.227-240 P. Din începuturile creştinismului. 1986. pp. pp. Caransebeş. P. în Altarul Banatului. Bona. Seria Teologică. Caransebeş. I. 283-286 P. în AMN.Cercetări arheologice. 1995. Bona. VII.n~ 10-12. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. pp. 1994. pp. VI. Bona. VI. Reşiţa. VI. Bona. Bona. 32-37 P. Lupta românilor bănăţeni pentru apărarea naţionalităţii şi confesiunii ortodoxe în prima jumă­ tate a secolului XIX. Biserica şi afirmarea conştiinţei naţionale la români. 1996. 1993. pp. Caransebeş. Contribuţia lui Nicolae Milescu Spătarul la cultura şi spiritualitatea europeană. Caransebes. 72-87 www. Bona. în AMN. Un document din anul 1702 despre românii transilvăneni. V-VII. Harta turistică a jud. Uzum. XXII-XXIII. II. 89-97 P. pp. Rezervaţiile arheologice şi rolul lor în educaţia patriotică. 1986. 1982. V Popescu.simbol al Ortodoxiei Banatului. Considerente privind organizarea expoziţiei de bază a Muzeului de Etnografie al jud. în AMN. Pop.pp.pp. Bona. Bona. Sinodul de la Carlovitz (1864-1865). Tibiscum . Tibiscum . în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. 1999-2001. Rogozea. VI.211-330 P. 1982. P. pp. Bona.18 I ADRIAN ARDEŢ P. 1983. 251-256 P. 1995. în Tibiscum. Pop. Tibiscum .Cercetări arheologice. Bona. 1988. pp. pp. în Tibiscum. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. nr. Petrovszky. 1988. în Altarul Banatului. pp. pp. Bona. II. Noi piese figurate descoperite la Tibiscum. O. Seria Teologică. în AMN. Bronzuri figurate în Dacia Romană . VII. 155-167 P. Caraş-Severin. XIX. Menţiuni despre Caransebeş şi personalităţile sale culturale în lucrări latine şi franceze din seco- lele XVI-XVIII. Bona. Bona. Calendare şi almanahuri româneşti despre începuturile etnografiei româneşti din Transilvania şi Banat. 1985-1986. III. pp. în Tibiscum. în Tibiscum. pp. în Tibiscum. 1996. Rogozea.Petru Vancea (I 703-1776). în Tibiscum. ( 1976-1979). Din începuturile creştinismului în părţile Caransebeşului. 223-229 P. II. Seria Teologică. 1986.un tip iconografic inedit. 333-339 P. 1982. 379-384 P. pp. 1987. 1996. Braşov. XIX. descriere şi câteva considerente privitoare la arta bănăţeană. R. VII. II. II (1976-1979). Tradiţie şi continuitate spirituală caransebeşeană.ro . 1996. Bona. C. pp. Recenzie P. Bona. I. 53-61 P. 277-281 P. Timişoara. Bocşeritul pe culoarul Timiş-Cerna. XX. 38-42 P. Seria Teologică. Bona. 21 pp. 71-76 P. pp. Bona. Bona. C. Bona. Caransebeş. V Sencu. Velescu. Bona. 1996. Bona. Caransebeş. Caransebeş. VII. 361-363 P. în Tibiscum. Cluj. în Tibiscum. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Cluj. 10-12. pp. în Calendarul Românului. Calendare şi almanahuri româneşti despre Marea Unire din 1918. în VII. I. 1987 P.Cercetări arheologice. 55-61 P. în Tibiscum. Bona. Bona. în Tibiscum. Cluj. Istorie. Popasu (documente şi obiecte personale). 537-480? P. pp. 1982.

Bona. Ştefan Pascu) Seria A. 205/ 1972 P. un moment important în istoria poporului român. în Tibiscum. Bona. C. Bona. Revista socială. Oradea. Bona. nr. Oradea. IV. nr. VIII. nr. în Crişana. C. VII. nr. inedpendenţa şi progresul social . Articole publicate P. Bona. Bona. în Crişana. în Crişana. nr. Bona. Izvoarele răscoalei lui Horea (coordonator acad.luptător bănăţean pentru drepturile naţionale ale românilor. Premizele răscoalei (1773-1784). Caransebeş. Transilvania. După documente. Feneşan. nr. Bona. Seria Teologică. Le Saint Chreme dans l'Eglise Orthodoxe. Bona. 1986 P. Bona. 1982 P. Oradea. Seria Teologică. VI. Iancu de Hunedoara. O viaţă dedicată istoriei I 19 P. 1999-2001. M. Protase. V Faur. Caransebeş. I. în Tibiscum. Seria Teologică. Secolul XVIII. Bona. Gh. Dipomataria. Moga. pp. Caransebeş. Bona. Avram Iancu în conştiinţa contemporanilor. nr. 8/1974 P. în Tibiscum. 1988 P. N. 1988 www. 10-11 din 1977 P. VII. Oradea. V Cândea. V-VII. Scrieri istorice. 132/1971 P. Bona. în Crişana. Protopopul Meletie Drăghici . Ion Câmpineanu. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. C. nr. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. nr. 1988 P. 87-94 P. 261/1974 P. I. 1999-2001. 2002. 261/1974 P. 1992. Oradea. Cetatea Finiş. nr. Oradea. Bona. C. Traian Doda . VII. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. 222/1973 P. Bona. 10. Bona. Moise Groza. în Caraş-Severinul. 11 din 1977 IV Recenzii P. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Contribuţii la cunoaşterea istoriei Bihorului. Bona. 259/1969 P. Bucureşti. pp. 7I1977 P. Oradea. Feneşan. Bona. Timişoara. VIII. Reşiţa. în Crişana. voi. în Crişana. P. Unitatea naţional statală. I. Bona. în Forum studenţesc. Caransebeş. nr. Bona. acte şi corespondenţe rămase de la Elie Miron Cristea. Giurescu. p. pp. Caransebeş. nr. A. 33/1973 P. Regulamentul iliric din 1777 şi Biserica românească din graniţa bănăţeană. 31-38 P. Bona. 173/ 1970 P. VII. în Crişana nr. 2002. Petru Bona. Dan. Oradea. pp. în Crişana. în Tibiscum. în Crişana. 150/ 1971 P. nr. Bona. Bona. în Crişana. V- VII. Bona. 107-115 P. Plămădeală. Bona.esenţă a vieţii poporului român. în Tibiscum.cimec.ro . Primele calendare româneşti din Transilvania. 85/1974 P. Stolnicul între contemporani. M. Alba Iulia 1599. Petru Maior în Crişana. (în colaborare). în Forum Studenţesc. Bona. Bona. în Tibiscum. în Crişana. Caransebeş. voi. Timişoara. 177I1970 P. 51/1971 P. 94-98 P. Scrieri alese. nr. voi. Zaharia. Oradea. în Crişana. Oradea. Aspecte din Războiul de Independenţă oglindite în Revista Illustrirte Zeitung. în Crişana. XI. Oradea. nr. Documente medievale bănăţene (1440-1653). Vlăduţ. Izvoare de demografie istorică. uveque Veniamin Nistor (1886-1963). Bona. Oradea. 98/1974 P. Materiale de istorie şi muzeografie. 1988 P. nr. Bălcescu. 63-69 lll. în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Seria Teologică. Istoria României în date. Biblioteca românească. C. 2004. Un apărător al ortodoxiei călugarul Visarion. Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867- 1918).militant pentru înfiinţarea Episcopiei Timişoarei.

www.ro .cimec.

. Dacă astăzi numărul celor care au studii superioare este ridicat. De pildă. UN PROTOPOP TIMIŞOREAN ŞI EPOCA SA.dr.8 .7 +85.627 3. Că omul Melentie Şora a fost un adevărat reper la jumătatea secolului al XX-lea o demon- trează presa vremii şi documentele arhivistice."' e % . Arheologie. iniţial arhiva oferă unui tânăr cercetător o descurajantă vacuitate informaţională."' (Q o 1880/ 1900/ 1910/ 1910/ 1869 1880 1890 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1869 1880 1900 1869 ~ 36..084 1.925 184 347 c .815 44. +14. Aduc mulţumiri.pare a fi fost un „neica nimeni" pentru „cercetătorul" din secolul al XXI-lea. atunci când figurează cu o modestă activi- tate desfăşurată. +88.. de aceea nu le vom mai menţiona 1• Demersul nostru ştiinţific este de a aduce elemente noi în cercetarea de profil.6 E= Păcurariu 1996. +2.812 68. p. Ioan Munteanu. Istorie şi Teologie Universitatea de Vest din Timişoara Deşi. pro- topopul Melentie Şora al Timişoarei .univ. Nu de puţine ori personalităţi eclesiale şi culturale din Banatul istoric sunt date uitări.997 + 12. 5/2015. 21-54 www. nu acelaşi lucru vom putea spune şi de locuitorii Banatului istoric de la începutul secolului al XX-iea.. întrucât de cele mai multe ori cauţi şi nu găseşti ceea ce vrei.687 1. alături de „personalităţi" contemporane cu ev-uri umflate.I .409 4.471 +971 +17.ro . . 238. p.subiectul prezentului studiu .cimec.6 +22.659 +31.8 . 2 Informaţii primite de la Prof.849 55. Date biografice ale protopopului timişorean Melentie Şora pot fi găsite cu uşurinţă.. .844 37.6 +47. iată că expresia „lasă materialul la dospit" creionat de cei cu experienţă are întodeauna rezultate. 19. MONOGRAFIA PIERDUTĂ A LUI MELENTIE ŞORA Alin Cristian SCRIDON Facultatea de Litere. tabelele şi graficele de mai jos ne vor lămuri asupra realităţilor spirituale şi culturale ale vremii: Tabel 1. TIB ISCVM.. care trebuie raportate la statisticile vremii. De aceea. Cercetarea ştiinţifică din orizontul creştinismului bănăţean în general şi cel timişorean în special riscă să cadă în ridicol dacă nu sunt folosite în aceiaşi lucrare proporţii corecte. Dinamica populaţiei în Timişoara între anii 1869-19182 Cetăţeni Populaţia civilă în anul /Nr% Diferenţe (între) Militari Emigranţi străini .

.7 18526 67.0 0. 46.0 73.6 1. p.2 14. p.5 39. . Nr. Structura populaţiei urbane după limba maternă%. Tabelul 3.Lutherani.2 49.6 22.108 500 3015 420 415 2390 1913 14.Fabric.C.9 KIKINDA MARE 12210 49.3 35. 56.6 0.2 79.6 0.2 52. H.Catolici. C.6 0. de carte din Timisoara . p.0 A.1 81. 71-74.E.C.0 17.1 1.2 69. p.3 PANCEVO 12151 63. Procentul stiutorilor .Calvini.2 35.2 0.5 0.9 13719 65.cimec.7 76.5 5151 64.8 72.7 CARANSEBEŞ 4034 66.2 56.9 0.5 Becicherecul Mare 1.0 Vârşeţ 3. Mozaici 1868 6212 107 2653 221 139 1400 1875 9545 220 3440 470 268 1815 1886 9340 478 3008 420 406 2503 1896 10.5 52.0 70.2 Tabelul 4.T.3 6 Tabelul 5.5 3.3 21. MDCCCLXVIII. Munteanu 2000.2 26. A.6 30.4 34.8 81.C.8 34.6 1. A.Romano .4 72. 433.5 16125 62.0 Biserica Albă 15. Nr.2 Caransebeş 49. 1886.9 74.8 1.9 14616 54.0 1.3 Pancevo 3. locu- % % % % ORAŞUL itori itori Din Din Ştiutori de Din total Ştiutori de Din total populaţie populaţie carte populaţie carte populaţie peste 6 ani peste 6 ani TIMIŞOARA 37817 76. Gr-C . p.0 64. 433.2 42.22 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Tabel 2.5 0.5 79.5 31.8 BECICHERECUL MARE 14763 56.8 BISERICA ALBĂ 7861 72.2 1.C.Catolici.Greco .3 52795 72. Munteanu 2007. p.0 69. : ANUL 1900 1910 Nr. Munteanu 2007.7 31.9 13595 68.6 76.9 8651 75.9 1. . www.5 5.6 63. locu- % % % % ORAŞUL itori itori Din Din Ştiutori de Din total Ştiutori de Din total populaţie populaţie carte populaţie carte populaţie peste 6 ani peste 6 ani LUGOJ 10084 65. p. 1913.7 VÂRŞEŢ 16347 66. Schematismus Cleri Diocesis Csanadiensis pro Anno Domini.4 17.4 1. locu. locu.R.ro . 1875.7 16. p. . Structura confesională în Timisoara . Typis Ernesti Steger 1868. 64-68. Mozaici.266 329 3244 468 904 2971 *R-C . 223. Ort. Procentul stiutorilor de carte în mediul urban 5: ' ANUL 1900 1910 Nr.7 10. 1896.4 43. 1868-1913 3 Anul R-C Gr-C Ort. 122-123.9 Kikinda Mare 1. Temesvarini.0 1.8 Timişoara 10.Ortodocşi. H. 19104: Oraş Română Maghiară Germană Slovacă Sârbă Alta Lugoj 31.

Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 23 Anul 1876 • romano-catolici • ortodocsi o greco-catolici 57% o calvini : • luterani •mozaici ""Grafic (nr. s-a putut simţi satisfacţia unui lucru terminat şi împlinirea ştiinţifică de a aduce în scena publică contemporană elite bisericeşti de odinioară. Structura confesiunilor din Timişoara în funcţie de numărul credincioşilor Anul 1913 50000 • romano-catolici 40000 • ortodocsi 30000 o greco-catolici 20000 o calvini 10000 • luterani o •mozaici culte ""Grafic (nr. încă din cele mai îndepărtate vremuri. curelari. Prin urmare.ro . www. cari au împrejmuit cetatea a fost şi cartierul breslaşilor. despre acele vremuri. iar mai târziu. străiţari. numită în vechime« Vlaşca-Mala». fie de meşteşugari pen- tru satisfacerea necesităţilor gospodăreşti şi alte trebuinţi. I). ale cărei vestigii. că pe ruinele seriilor de cetăţi. opincari. prin rămăşiţele lor. în baza informaţiilor inserate mai sus. fie pentru aprovizionarea cu alimente a celor din cetate. Structura confesiunilor din Timişoara în funcţie de numărul credincioşilor. chiar dacă au trecut prin diferite schimbări grăiesc. păpucari. colonii. dubelari etc„ aşezaţi în partea de răsărit a cetăţii.Fabric lucrată de Melentie Şora Timişoara. din veacul al XV-iea. din cele mai îndepărtate vremuri. pe care de altfel îl vom reda integral. Deşi scrisul părintelui protopop nu este extrem de greoi. căbănpceri. Şi cum această cetate era situată într-o regiune cu o populaţie curat românească. ca în jurul cetăţii să se aşeze. la sfârşitul unei săptămâni de muncă. a avut un important rol strategic în Banat. era prea firesc. socotim că vom putea aprecia mai corect manuscrisul întocmit de părintele Melentie Şora. al «mais- torilor»: cojocari. s-a clădit şi cetatea. intre aşezările cele mai vechi. „Monografia parohiei Timişoara . ridicată de Românul Ioan Huniade-Corvinul. Un protopop timişorean şi epoca sa. cari s-au perondat pe vatra vechiului cas- tru «Zurobara».cimec. Este foarte probabil. tocmai pentru caracterul lui industrial «Fabricul Timişorii». 2). din populaţia împrej- muitoare.

că în vechime cartierul Fabric îşi avea centrul în Palanca Mare. adecă pe teritorul de azi al cartierului Fabric.cele mai vechi urme cunoscute până în prezent. Pe o veche hartă a Timişorii. fapt care-i în tăria în noua lor viaţă. când şi-au văzut visul împlinit. maiestru şlăpar. ne întrerupt de viaţă creştină cu preoţi şi biserici dela începutul plămădirii neamului pe acestea plaiuri .cari f armau apanajul spiritual al existenţei lor .ro . că au auzit dela înaintaşii lor. având instrucţiuni secrete dela preoţii sârbi. Protopopul sârbesc în lucrarea sa «Sârbii în Banatul Românesc» scrie că această biserică s-a clădit în anii 1742-52 din cărămidă. sajât egyhâzukban ducsertek az Istent» . lăţimea de 15 metri. la care s-a adăugat ajutoarele şi contribuţiile. care era sârb. situat între ramificaţiile de răsărit ale Bigheiului. să fi putut trăi fără biserică şi preoţi mai ales. 55. ci par. istorisesc. că rivalizează şi prin înfăţişarea ei externă cu moscheea din cetate. Istoricul Bârâny notează la 1397: «Ortodoxii din Timişoara lăudau în bisericile lor pe Dumnezeu» . în jurul căreia se grupau casele maistorilor. că biserica. reprodusă în lucrarea profesorului Dr. care a ars cu ocazia asediului din 1552 şi despre care istoria susţine. care prin proporţiile ei domină nu numai cartierul. având trei clopote. au făcut. Biserica este acoperită cu ţiglă. între cari în primul loc octogenarul Gheorghe Crâstanescu. A.ci şi conştiinţa originii lor. erau păs­ trate în globul crucii din vârful turnului. la pg. de cetăţeni ai unui oraş. simţul jertfelniciei. Dar durere aceasta bucurie pentru sufletele române n-a durat mult. Deşi nu se poate dubita într-un trecut. în mijlocul căruia tronează o pompoasă bise- rică. după mărturisirea bătrâ­ nilor. pe terenul Câmpul Târgului de azi. care nu privea cu ochi buni ridicarea şi întărirea unei alte biserici. numit atunci «Palanca Mare».24 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Pe atunci poporul era profund şi sincer religios. Nici nu se putea imagina. Documentele istorice asupra înfiinţării bisericii Sf Gheorghe.«N.e. cari arătăm. că Biserica e sârbească. Ierarhia sârbească. alimentată de noui şi noui valuri de imigrări de prin satele româneşti învecinate. că a fost clădită la 1940. după usul timpului. Câmpul Târgului de azi. Nicolae Ilieşiu «Timişoara». binesituaţi materialiceşte. Bătrânii. hivek. Mare a putut fi bucuria lor. Într-o zi însă crâsnicul bisericii. enoriaşii au hotărât să-şi ridice o nouă biserică din cărămidă şi de data aceasta mai aproape de cetate. Lungimea ei este de 30 metri.Istoricul Bisericii din Fabric de Dr.cimec. a fost clădită de sârbi şi cu ajutorul episcopiei sârbeşti . s-au păstrat de abia din veacul al XIV-Zea. 44 se proictează la răsărit de cetate un cartier. Adl/ Biserica veche Căldura credinţei lor. şi anume pe locul numit azi «Piaţa Traian». Ilieşiu pg. enoriaşii acestei paro- hii încă pe timpul ocupaţiei turceşti aveau o pompoasă biserică. ca să se poată ridica pom- poasa biserică. le-a scos şi le-a înlocuit cu documente false. date de conaţionalii lor macedo-români.Timişoara Dr. Aşa a fost în acel cartier un mare incendiu în anul 1738. Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea biserica ameninţând cu surpare. Acolo era o biserică.a instituit la altarul acestei biserici şi preoţi sârbi ca mai la urmă să ridice pretenţiunea. Cosma. iar turnul cu tinichea ţincată.comună de altfel . iar înălţi­ mea de 11 metri. ridicată la periferiile de răsărit ale parohiei de azi. (Ortodoxismul Popovici) Aşezaţi în Mehala Română. că acest cartier a fost în mai multe rânduri bântuit de foc. fost epi- trop şi în mai multe rânduri membru în consiliul parohial. ce decorează azi «Piaţa Traian» din cartierul II. numită după spiritul vremii şi « Vlaşca Mala». aci în nemij- locita vecinătate cu oficialitatea lor conducătoare . www. că aşezarea lor sporea mereu. ca locuitorii acestui cartier. cari aduceau cu ei nu numai curăţenia obiceiurilor şi tradiţiilor religioase . Altă biserică. de care se face pomenire este aceia.

până când cu toţii au fost convinşi. cu situaţie înfloritoare. . ca ajutor capelan. primi la cererea proprie la anul 1814. cari simţeau din ce în ce mai accentuată. Constantin Suboniu (. în care se aflau românii din Fabric. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 25 Ierarhia sârbească. presiunea. quasi legal. în Biserica cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe. care era sârbă. în îndelungata lui păstorire. ce se exercita în contra lor. pe vrednicul preot militar Vasile Gheorghevici. pe care le avusese cu ierarhia superioară. ) Încă din timpul. a ridicat pretenţii de stăpânire asupra bisericii. a adunat în jurul lui pe toţi enoriaşii lui. ci având în vedere şi rescriptul. că ierarhia sârbească n-a luat parte la bucuria coreligionarilor lor . Românii simţeau.. element select. Prota Vasa. clădite din contribuţiile meseriaşilor români. de care au uzat. considerând nu numai calităţile excepţionale ale acestui meritos preot. ci el însuşi a plecat la Viena. ( . aşa cum era şi firesc. şi lipsa mijloacelor materiale pe de altă parte. a început să fie contestat. pentru obţinerea concesiunii.) obosit nu numai de ani. în scurtă vreme. până când în cele din urmă. pentru sfânta liturghisire.români. româneşte şi sârbeşte. Erau la ordinea zilei adbvertismentele. se creiase o situaţie foarte grea şi penibilă pentru credincioşii români din această parohie. încă în luptele purtate cu Napoleon. n-au putut. biserica a fost adjudecată sârbilor (1868-1886) pe timpul protopopului de pie memorie al Fabricului Meletie Dreghici. iar în cealaltă sârbeşte. centrul motric al tuturor iniţiativelor. care s-a pus în aplicare treptat în contra preoţilor români conliturghisitori. Un protopop timişorean şi epoca sa. care a atras atenţiunea asupra sa. referitoare la ridicarea Bisericii. Fapt este. Puterea regeneratoare a credinţei şi tradiţiei străbune au reacţionat. Li s-a recunoscut.cimec. Conştiu de situaţie. nu s-a mulţumit numai cu mobilizarea sufletească a credincioşilor lui. Mai târziu şi acest drept. aşezaţi aici. ideia necesităţii ridicării unui nou altar. căci două puteau fi motivele de îngrijorare şi anume: opoziţia ierarhiei sârbeşti pe de o parte. de starea parohienilor şi gelos de soarta Bisericii. le-a arătat situaţia grea şi umilitoare. dat din Viena. care devenise. având acum un temeiu. dar totul era în zadar pentru ordinul formal. scrie Dr Aurel Cosma în broşura amintită mai sus. ci mai ales de hărţuielile. Octogenarul protopop al Timişorii şi paroh al Fabricului dela anul 1811. Urmaşii lor. intervenind chiar până la guvern. dat de însuşi împăratul Francisc al II-Zea. www. când se serveau sfintele liturghii alternativ. 9). nimic şi nimeni nu mai putea împiedica realizarea dorinţei curate a credincioşilor români din parohia Fabric. În sufletele lor s-a cristali- zat. ba au încercat să uneltească pe la autorităţi. prin procesul de despărţire ierarhică. având bineânţeles concursul conaţionalilor lor macedo-români. nu numai de necesitatea. dinamic capabil şi foarte potrivit pentru punerea în practică şi realizarea pe teren a visului lor drag: înălţarea unui Sion pentru Fabricul românesc. ceea ce s-a manifestat prin boicotul. ci şi din partea regimului de stat. că românii sunt doar toleraţi în Biserica cu hramul Sf Mucenic Gheorghe. la început doar dreptul de co-proprietari prin faptul că în biserică a con- tinuat a se face alternativ servicii religioase şi anume: într-o duminică româneşte. consistorul sârbesc din Timişoara.ro . Protopopul Vasile Gheorghevici. orcât s-au sbătut să reintre în drepturile lor de stăpâni şi proprietari exclusivi. în perfectă regulă. să oficieze chiar şi în duminicile designate lor. nu numai din partea ierar- hiei sârbeşti.. ci mai ales de urgenţa ridicării unei Biserici. că nu pot rămâne în această situaţie umilitoare. Reîntors cu autorizaţia imperială. După moartea protopopului Suboniu. care să fie al românilor şi numai al lor. l-a întărit la anul 1818 în scaunul de protopop al Timişorii şi paroh al Fabricului. ofensele şi ameninţările din ce în ce tot mai cutezătoare şi ajirmaţiunile.. înpiedicaţi. sub diferite pretexte. pentru a se putea ridica Biserica. (pg.

până şi chiar fiere răgăsite şi răsfirate prin curţile oamenilor. a plecat cu trăsură prin satele româneşti din jurul Timişorii şi a adunat diferite daruri dela grâu.Acelaş cronicar A. Fenomenul a fost tâlcuit. care era stră­ ină nu putea îngădui o totală independenţă unei Biserici române. Crâstanescu . care s-a apropiat vertiginos.cimec. frumoasa Biserică s-a terminat într-un singur an. ca ceva netrebnic. aşa că în ziua de 2 august 1826. O colectă lansată spontan printre credincioşi a avut un succes de mare resunet. unde era să se ridice biserica. ca fier vechiu. Protopopul Vasile Gheorghevici avea bunul obiceiu că duminica şi sărbătoare de sărbătoare îşi aduna după terminarea vecerniilor. în vara anului 1825. că mi-ai arătat locul de mântuire al poporului român!» . credincioşii pe malul drept al Bigheiului. Cu atâtea contribuţii morale şi materiale din partea enoriaşilor şi cu devotamentul. simţul de generozitate toate isvorâte din profundul şi viul lor sentiment de credinţă. Cerul s-a limpezit. Reminiscenţele amintirilor se evocă cu evlavie. Cum însă ierarhia superioară. Printre bătrânii parohiei se află încă credincioşi .26 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Iar în ceea ce priveşte câştigarea mijloacelor materiale. pe cari reîntors la Timişoara le-a valorat. a fost sfinţită. fericit şi convins. bătrânii erau la sfat. de care a dat dovadă protopopul Vasile Gheorghevici. sub care se sfătuiau bătrânii. stau la sfat. ca împreună cu familiile lor. Pe locul unde fusese nucul s-a pus peatra fundamentală a Bisericii româneşti.au servit şi preoţi sârbi. ce le stă mai la îndemână har- nicilor plugari. împreunate cu ridicarea Bisericii. tinerul şi ambiţiosul protopop. într-un fel de legendă locală. în dirijarea tuturor lucrărilor. nici că se poate! Într-o duminecă. unde să clădească Biserica s-a sculat şi privind spre înălţimi şi cu mâinile îndreptate spre Cer a exclamat: «Mulţumescu-ţi Ţie Doamne. situaţiei vremii. ca să se accelereze lucrările. alături de sfatul bătrânilor. Furtuna a trecut. www. având în frunte pe preoţii lor. porumb. care în ultimul timp a devenit exclusiv sârbească. a resalvat favorabil acest desiderat de primă condiţie. iar protopopul Vasile. Biserica cu hramul «Sfântul Prooroc Ilie». a doua din Fabric. Un tablou mai semnificativ şi mai poetic. după auzite cum s-a ales locul. Ele sunt trecute. să lucreze gratuit la biserică două zile pe săptămână. El a trecut cu sufletul hotarul acestei lumi pământeşti. în parohie.Gh. ca o arătare cerească. Trecând deci sub control sârbesc. pe când tineretul petrecea. a podului <<Mihai Viteazul». instituiţi la acest altar . dându-se destinaţiei sale de luminare şi mântuire a credincioşilor. Biserica română a doua din Fabric a fost declarată oficial filie la Biserica matră din Fabric cu hramul «Sf Mucenic Gheorghe».cari povestesc.C. A fost trăsnit nucul. pluguri vechi şi alte unelte aruncate. ce duce peste calea Dorobanţilor spre Lugoj. că din această colectă s-au acoperit marea parte a cheltuielilor. Românii au ajuns din nou să-şi aibe Biserica lor.în cei 87 de ani de viaţă a acestei Biserici . că Biserica aceasta va fi exclusiv a Românilor. care să grăiască mai plastic de felul pastoraţiei cu efect. Nucul a ars tot. în parte dinspre răsărit. aduse numai de credincioşii români. spiritul de jertfă. Aici bătrânii parohiei. aşa. Pe lângă atâtea jertfe aduse până aci. fiind la ordinea zilei între- barea: «Unde să se ridice Biserica?» Apoi s-a iscat o furtună. enoriaşii din Mehala Română s-au angajat. convins. că i s-a indicat locul. iar tineretul dansa. ceea ce prota Vasile Gheorghevici n-ar fi putut bănui. Pentru completarea şi respective împodobirea lucrărilor şi înzestrarea Bisericii cu inventarul necesar. în f avarul Bisericii spune cronicarul. chiar dacă era ridicată din ofrandele. pe lângă preoţii români. Dansul tineretului a reînceput.ro .

ro . Este pardosită în interior cu mozaic de beton. Melentie Şora. după planul întoc- mit de arhitectul român Ioan Niga. chiar la una sută ani după zidirea Bisericii. („. Întrucât situaţia materială a parohiei era precară iar municipiul după terminarea zidăriei.cimec. fiind în fundaţie protopopul Dr. fără ca ea să fi fost înzestrată cu ustinsiliile liturghice. protopopul Vasile Gheorghevici. când din motive edilitare. Biserica are 20 tablouri religioase. cu un clopot. pe locul altarului bisericii ortodoxe române. l-a deschis în continuarea drumului nou. deşi încă tiner. demolată în anul 1913». cu acoperirea acestor sume a fost ameninţată cu execuţe. Turnul era acoperit cu tinichea ţincată iar acoperişul cu ţiglă. Municipiul Timişoara a recompensat parohia ort. se află azi în proprietatea Primăriei municipiului Timişoara. susţinut de patru stâlpi. paroh al Fabricului.) Terenul. până la anul 1913. dar numai iconostasul aurit. pe care era clădită Biserica. întrucât o parte a ei se afla chiar în drumul. iar sculptura de artistul bănăţean din Bârlişte . ridicând în schimbul bisericii demolate de pe malul drept al canalului Bega. din Sibiu. peste podul de azi «Mihai Viteazul». ad. a predat-o. crucea de peatră dinpreună cu soclul ei. A fost dată în întreprin- dere până la concurenţa de 60. ca să se aşeze pe locul altarului demolatei Biserici. la pro- punerea conducătorului oficiului parohial. 18 metri lăţime şi 15 metri înălţime. p. a servit ca lăcaş de închinare şi spre mângâierea sufletească a credincioşilor români din Fabric timp de 87 ani şi anume. Dr. rom. Biserica avea 25 metri lungime. conducerea municipiului Timişoara a dispus demolarea ei. un fel de imitaţie a catedralei ort. rom. Parohia neputând răspunde la termin. pe care o ridicase. Golurile sunt umplute cu decirative imitaţie www. iar preot al doilea Iosif Matei. iar înălţimea de 15 m. Cupola . executat de firma Reiber. pictate în frescă şi anume 5. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 27 Istovit. cinci în altar. care a devenit binefăcătoarea parohiei noastre. Biserica actuală. Pictura a fost făcută de N. Iconostasul şi masa epitropului sunt sculptate. pe care serviciul tehnic. din Timişoara Fabric. Zaicu. la un an după terminarea Bisericii. Biserica aceasta. 21 Biserica actuală Biserica actuală a fost zidită de anteprenorul Iosif Ecker Iun din Timişoara. Biserica este situată în str. având o lungime de 30 m„ lăţime 20 m. Este clădită din cărămidă şi beton în stil bizantin. conducerea Bisericii a fost nevoită a se angaja la cheltuiele mari în vederea procurării tuturor celor necesare. în drum spre Lugoj. pr. ce duce din piaţa «Sarmiseghetuza» spre calea Dorobanţilor. Zidirea începută în anul 1911 luna Mai. fiind înmormântat în Biserica. când s-a comemorat centenarul ei. pe care stă gravat: «Crucea aceasta a fost aşezată aci în anul 1928. Un protopop timişorean şi epoca sa. Traian Putici. apostolul ortodoxiei din Fabric. Pe malul drept al canalului Bega. Şaguna. adecă în Piaţa Petru Maior de azi. moare la anul 1827. a aparţinut familiei Haller. Terenul pe care s-a ridicat Biserica.Busuioc. lângă podul «Mihai Viteazul».000 coroane. iar turlele şi cupola cu tinichea ţincată. Traian Putici a decedat înainte de târnosirea ei. o sfinţeşte şi astfel Biserica s-a predat destinaţiei sale în anul 1913 luna Septemvrie. ocupând 465 st. aşezat pe un pătrat arcuit. Cuşola are forma rotundă de cerc simetric. Târziu. ce se aflase în faţa Bisericii. M. consiliul parohial a hotărât. Are patru clopote. Ca să scape de execuţie administratorul protopopesc Ioan Oprea. sfinţită la 2 august 1826. necesare. Trecătorul se putea convinge de visu. spre calea Dorobanţilor şi respective spre Lugoj. de peste canalul «Bega». 11 unsprezece în solee şi naia Bisericii şi 4 patru în tinda Bisericii. străjuieşte o masivă cruce de pea- tră.Coperişul cu ţiglă.

4.ro . «Sf Evang. www. frescă. «Sf Ioan Botezătorul». 5. «Iisus pe mare» sus pe bolta dreaptă. 12. 11. «Naşterea Născătoarei de Dumnezeu». «Sfântul Ioan Gură de Aur». 17. bolta dreaptă. faptul că tablourile din altar sunt: Isus pe boltă. Rândul al treilea: 15. 7. picate în uleiu pe pânză. «Iisus şi samari- neanca». bolta stângă. «Punerea în mormânt». 8. «Maica Domnului». cu indicarea uşilor. 2. 2. 1n naos se află: 6. care poartă următoarea inscrip- ţie: «Întru mărirea lui Dumnezeu şi vecinica pomenire a fiului nostru Constantin. Pentru o mai bună ilustare a lucrurilor ţin să se cunoască. «Sf Profest Ilie» la stânga. «Mântuitorul». 12. Rândul al 4-lea icoanele 22-23-24-25 «Apostoli». bolta dreaptă. 5. 6. Un «Arhanghel» în dreapta uşilor împărăteşti. Profet Ilie din Timişoara Fabric această icoană a Maicii Domnului. Icoana Mântuitorului. 19. 14. «Fiul cel pierdut». Pe uşile împărăteşti «Bunavestire». 34. încadrate şi atârnate pe pereţii Bisericii şi anume: l . «Spălarea picioarelor» bolta dreaptă. «Sf Vasile cel Mare». «Schimbarea la faţă». «Samarineanul milostiv» sus pe bolta stângă. Craiova. 2. dăruim sfintei Biserici a Sfi. format mare.cimec. «Apostolii». Tot în altar se mai află Icoana Mântuitorului şi a Maicii Domnului (un fel de prăznicare. «Intrarea în Ierusalim». «Sf Grigorie Teologul» pe pereţii altarului. Maica Domnului. «Sf Ev.În altarul Bisericii. Pe uşa din dreapta altarului un «Diacon». Luarea de pe cruce de Hortensia Fluşiu­ Boroş. «Sf Ioan Ap». Iconostasul are în total 36 tablouri religioase. Donată Sfintei Biserici de aceiaşi familie. Marcu». Cina cea de Taină. «Iisus în grădina Ghetsminai». naie şi tinda Bisericii în sfânta Biserică se mai află şi alte icoane portative. azi Boroş. Cele din naie şi anume în solee strana dreaptă: 6. pe uşa din stânga. pictate în uleiu şi chiar icoane brocate în gobelin. 1901 ». Luca» şi 16. «Apostolii». «Înălţarea Domnului». «Vameşul şi Fariseul». aşezate în cinci rânduri. Pe lângă icoanele pictate pe pereţii bisericii. 10. donată defamili a Constantin Uroşeviţan din Fabric în anul 1943. 16. «Sfânta Treime». În strana stângă «Sf Ierarh Nicolae». ss. 1. Craiova. «Sf Evanghelist Mateiu». al 5-lea. cu inscripţia: «Pictor Ioan C. 26. 11. 18. Naşterea Domnului pe pânză de Hortensia Fluşiu-Boroş. 7. Icoana Maicii Domnului.28 I ALIN CRJSTTAN SCRIDON marmoră aşa cum se poate vedea şi din baza Bisericii. 9. «Cina cea de taină». repasat la 7 Noemvrie 1900. 8. «Pantocrator». Andreescu. «Sf Evang Ioan» în tinda Bisericii. 1929». 1929. «Învierea Domnului». 9. necesare pentru luarea vremii de cei servesc). Icoana Maicii Domnului. Răstignirea. după cum se vede din ediţia anexată sub bi/. noi părinţii lui George Ioanovici Babi şi soţia sa Ecaterina n. «Adormirea Maicii Domnului». iar în firida proscomidiei 5. 31-32. Rândul cel mai de sus. «Iisus în templu de 12 ani» sus pe bolta stângă. 13. cu cei patru evanghelişti. <<Banul văduvei». a cărei schiţă se poate vedea pe verso-ul acestei pagini. tot pe versoul acestei pagini are cinci tablouri şi anume: Pantocratorul. aşa cum s-a arătat mai sus. Constantinescu. Intrarea în Ierusalim de Hortensia Fluşiu-Boroş. Rândul al doilea de la stânga spre dreapta: 8. 3. ss. 14. pe versoul acestei pagini. la dreapta de Iisus. 3. 20. 17. care icoană se păstrează pe stâlpul din dreapta din maia sfintei Biserici. 18. pictată în uleiu de Hortensia Fluşiu. În naia propriu zisă: 10. 33. «Sf Spiridon». «Botezul Domnului». 20. Iconostasul are următoarele icoane: 1. în stânga. 3. 4. 1. acelaşi format mic. 7. 15. lucru de mână în Goblen. bolta stângă. f armat mic cu inscripţia: «Pictată de pictor Constantinescu. 4. a ferestrilor şi a tablourilor religioase. 19. «Întâmpinarea Domnului». «Născătoarea de Dumnezeu între îngeri» cu inscripţia: «Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimi». «Naşterea Sf Ioan Botezătorul». în altar. «Naşterea Domnului». «Pogorârea Duhului Sfânt». donată sfintei Biserici defamilia Iosif Sângeorge». 9. 13. Bolta a cărei schiţă o anexez aici sub ci//. «Intrarea în Biserică». 27-28-29-30. 21.

s-a donat sfintei Biserici a sf Profet Ilie din Fabricul Timişorii. Cu prilejul reparaţiei Biserica a fost înzestrată şi cu noui picturi religioase: «Fiul cel rătăcit» şi «Iisus şi samarineanca» ambele în frescă. încât nu se pot distinge de cele executate de Busuioc. care şi cu altă ocaziune a ajutat pe credincioşii din cartierul Fabric. tocmai atunci în pregătire. alocând în bugetul Oraşului suma de lei 850. executat iniţial. Curtea este încăpătoare. pe pânză cu inscripţia autorului «Turcu». parcată şi înzestrată cu o troiţă ridicată în memoria eroilor căzuţi în rosboiul mondial. adecă la zidirea Bisericii de sculptorul . Un protopop timişorean şi epoca sa. 13. pe cale să izbucnească şi să mistuie interiorul Bisericii. cu inscripţia: «0 prea dulce maică a prea dulcelui meu Iisus Născătoare de Dumnezeu şi Prea curată Fecioară Marie Împărăteasa Cerului şi a pământului 1866 Miler S Demetrovici».Busuioc. pentru repara- rea Bisericii. dăruită Sf Biserici de credinciosul Iosif Sângeorge. cât şi exterior. în anul 1872 Ioan Koz». În acest început de incediu. în ramă simplă. Icoana Maicii Domnului.ro . donată sf noastre Biserici defamili a Iancu. că era necesară o restaurare integrală a Bisericii. f armat mare. s-a afumat toată Biserica aşa. În timpul restaurării. fiind în marea lor majoritate o populaţie flotantă de muncitori şi mici măiestri şi industriaşi şi de data aceasta a grăbit întru ajutorarea cetăţenilor ei din cartierul II. ceea ce s-a făcut în ziua de Florii a anului 1936. Ioachim Mi/oia. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 29 Icoana Sfântului Mucenic Gheorghe. P Tiucra au invitat pe PS. Cu prilejul târnosirii Bisericii s-a aşezat următoarea placă comemorativă de marmoră în tinda Bisericii: www.000. Icoana se află în stânga tinzii Bisericii. cu ocazia restaurării de sculptorul Ştefan Gaj o din Timişoara. ştiinţă şi pictor Dr. având la bază şi contribuţia morală şi materială a enoriaşilor şi spre marea satisfac ţie a acestora. Lucrările s-au executat în cadrul gestiunii proprii a municipiului. lipsiţi de mijloace materiale. lucrările de restaurare s-au terminat. 1O. executate de regretatul om de litere. În baptisteriu se află: Icoana răstignirii în uleiu. 12. observat la timp. s-au oficiat în sala festivă a şcoalei din curtea Bisericii. Icoana Învierii. care a executat aşa fel lucrările de restaurare.cimec. Primăria municipiului. Cu voia lui Dumnezeu şi ajutorul moral şi material al Primăriei municipiului. Sa Episcopul diecesan la sfinţirea Bisericii. Icoana Sfântului Profet Ilie. Nici în Biserică şi nici alături de ea nu este criptă. încredinând cu executarea lucrărilor pe inginerul-şef al Municipiului Adrian Suciu. Icoana Sf Arhanghel Mihai pe hârtie. s-a mistuit totuşi o parte a iconostasului. pictate pe tinichea o serie şi o altă serie cartonate. Icoana Maicii Domnului. Prăznicare pentru toate praznicele şi sărbătorile sfinţilor de peste tot anul bisericesc. dinpre- ună cu uşa diaconească laterală de partea dreaptă. ad 3/0 reparaţie mai radicală s-a făcut în anul 1936 necesară pentru restaurarea Bisericii şi stricată de un incendiu. Sculptura iconostasului. în ziua a treia de Crăciun al anului 1935. serviciile bisericeşti liturghice. aşezată în tinda Bisericii deasupra intrării. Icoana se păstrează în partea dreaptă a tinzii Bisericii.ţăran artist din Bârlişte . O comisie compusă din preoţii parohiei Melentie Şora şi Traian Golumba în frunte cu proto- popul tractual Dr. 11. cu inscripţia «Sfântul Arhanghel Mihai» donată sfintei Biserici de familia Iosif Guţu. în ramă aurită cu inscripţia: «Cu spesele d-lui Constantin Udrea din Lugoşiu. după sfânta Liturghie. A fost completată. Biserica se află în stare bună atât interior. în prezenţa unui larg şi select număr de invitaţi.

b!Clopotele Bisericii Biserica are patru clopote. Restaurări mai mari de atunci nu s-au făcut. Braşovan Dimitrie. Prefect de judeţ. diametrul de 80 cm. acoperit cu o tablă de marmoră. parohi ai bisericii Melentie Şora şi Traian Columba. Această sfântă Biserică. executată de mai estrul Ştefan Gaj o din Timişoara şi sfinţită deodată cu târnosirea Bisericii. în mormânt nou l-a pus». res. s-a târnosit de Prea Sfinţia Sa Dr. Curtea Bisericii. ingi- ner-şef al municipiului ing. luând prea curat trupul său. Atât clopotul cel mic cât al www. Ministru preşedinte Dinu Brătianu. precum şi mon- tarea unei grinduliţe.ro . Ignea Vlada.. Patrichie Ţiurca. pentru biserica cu hramul Sfântului Prooroc Ilie din comuna Bisericească gr. Papp.n. T. nesângeroasele ierurghii. Traian Putici şi Ioan I. Clopotul are numărul 4016.). ort.S. diacon Alexandru Bocşianu. Fabric 1917». de către meşterul dulgher Văcan Gheroghe din Timişoara care a înzestrat biserica şi cu două uşi şi anume: una la ceasul Bisericii şi ceea laită la corul Bisericii. Cel mai mic clopot are înălţimea de 44 centimetri. este plantată cu tufişuri şi aranjată cu parc decorativ.n. Troiţa poartă următoarea inscripţie: «Ridicatu-s-a această troiţă în memoria credincioşilor din Timişoara Fabric. căzuţi în răsboiul mondial 1914-18». ANDREI MAG IERU episcopul Aradului. pentru ocrotirea picturei.cimec. inspectorul în pensie P. Pascu Martin. protopop tractual Dr. Sale Regelui Carol II-Zea. Duma Pavel. întru pomenirea neuitatei sale soţii Mărioara şi a fiului său Mironei». de pictorul parohiei. vopsirea uşilor. Ladu Dimitrie. repararea geamurilor. sfinţit de drept cre- dinciosul episcop al Aradului Ioan I. Măcean Aurel. protopresbiterul locului. În curtea bisericii se află o troiţă de lemn. Simina Iosif.30 I ALIN CRISTIAN SCRIDON «Litera comemorativă. (în manuscrisul părintelui Şora nu sunt inserate kilogramele n. clădită pe vremea P. fiind Patriarh al României I. Oprea. cu giulgiu curat înfăşurându-l şi cu miresme îngropându-l. Soclul troiţei este din beton.P. Marian Martin. 4/a/ Antemis vechiu nu avem Antemisul actual este dăruit Bisericii de către fostul protopop Ioan Oprea. Ioan Giuvhici slt. pe timpul M. «Dumnezeesc altar. Diametrul gurii de 55 cm. În exterior. Maniu Constantin. atât ca interior. la baza turnului de dreapta a bisericii. iar greutatea de klgr. din Timişoara. Adrian Suciu. Papp. În veci pomenirea lor! Curtea bisericii este împrejmuită cu grilaj de fier. Biserica se află în stare bună. Ioanovici şi epitrop Sofronie Gurzeu». Dr. Păunescu Gheorghe. cât şi ca exterior. abstăgând de mici reparări interioare pela ripizi şi sfecinice. rez. Sale Episcopul Ioan I. care este destul de spaţioasă. Pe marmora de pe soclul troiţei sunt gravate următoarele nume de eroi: Ardelean Ştefan lct. «Restaurată în intregime din daniile municipiului de pictorul Dr. adecă în anii 1912-13. cântăreţ bisericesc Gh. Ad.). pentru a se îndeplini pe el. Pe antemis este următoarea inscripţie: «Dăruit de Ioan Oprea. rom. toate pentru suma de 4200 lei.fiind Protopop Dr. Petrovici Gheorghe. Dimitrie Nistor. al douilea are 54 cm înălţime. T. Gheorghe Găvrilă. Ioachim Miloia». Sfinţia Sa Dr Miron Cristea. Primar al Municipiului Prof Augustin Coman. Funar Ion. Lucian Ursulescu. (în manuscrisul părintelui Şora nu sunt inserate kilogramele n. executate în mod gratuit. greutatea de klgr. «Iosif cel cu bun chip de pe lemn. şi o lăţime de 94 m. având o lungime de 60 m. Lucrările de împrejmuire s-au făcut deodată cu ridicarea bisericii. Staici Ioan. Petrovici Iosif.

Parohia mai are şi cruci de lemn. cu aramă donată de Dl. confecţionate deodată cu clădirea bisericii. Discul este din metal.lustru de sticlă . Mihai Gropşianu.S. turnat de Fiul Novotnyi. iar în casa de fier a bisericii se află o cruce de aur curată şi veche. Novoznyi din Timişoara cu nr.) Acest clopot poartă pe el inscripţia: «Această cumpănă s-a făcut cu spesele tiniretului rom. pentru preamărirea lui Dumnezeu. dăruită bisericii defamilia advocatului Dr. montat în faţa icoanei Maicii Domnului din naia bisericii . Turnat de A. epitrop I Sofron Marton. cumpărată dela librăria diecezană din Arad. Papp al Aradului.n. cât şi în cel mic se pot monta becuri electrice.care poartă următoarea inscripţie: «Donat de familia Ioanovici Gyuri a lui Gyoca Babi. Clopotul al douilea are nrul 4105. Al patrălea clopot şi cel mai mare are înălţimea de un metru. Înălţime. care poartă o inscripţie.stânga colţ.ro . sub arhipăstorirea P. Petru Tălău şi Sava Popovici. precum şi un bec electric cu cruce în interior. imitaţie luminări suporturi pen- tru becuri electrice. Ministru de războiu Dl Ministru General Răşcanu în anul 1921. cu postament înalt decorativ dăruit sfintei biserici ort. În naia bisericii se află un candelabru . Pe sfeşnice se află scris: «Donat de George şi Elena Popa. Novotnyi Timişoara». cari poartă inscripţia: <<Iulia Lazăr 1913» şi precum şi alte două sfeşnice de argint. Pe altar sunt patru sfecinice de metal. fiind paroh şi protopop al Timişoarei Ioan Oprea. 1913». Pe postamentul potirului în exterior este anul 1826. rămănând pe seama trebuinţelor sufleteşti ale credincioşilor din Timişoara Fabric numai unul. Se mai află două sfeşnice de argint. combinat cu aramă. (în manuscrisul părintelui Şora nu sunt inserate kilogramele n. de meşterb Neduhal. rom. www. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 31 doilea poartă următoarea inscripţie: «Pe cei vii îi chem-Pe cei morţi îi plâng-Fulgerile le frâng». Diametru de 120 cm şi are greutatea de klgr. cu hramul Sf Prooroc Ilie din Timişoara Fabric. Turnat de fiul A. În timpul răsboiului mondial şi dela biserica cu hramul sf Profet Ilie s-au rechiziţionat trei clopote. O cruce de argint. Un protopop timişorean şi epoca sa. pe vre- mea domniei Sale Regelui Ferdinand I-iu şi Augustei Sale soţii Regina Maria. în cari sunt montate. purtând inscripţia: «Dăruită de parohul Melentie Şora şi soţia sa Ana 1932». rom. Diametrul de 100 cm. Preşedinte al consiliului parohial Dl Dr. Clopotul poartă pe el următoarea inscripţie: «Ridicatu-s-a acest clopot şi cele două mai mici dela Biserica cu hramul sf Profet Ilie din Timişoara Fabric de credincioşii ort.cimec. având patru braţe. pe care le întrebuinţează pentru rugăciuni la morţi. Se mai află tot o cruce de argint. cari poartă monogramul M.O. ad 5/0biecte sfinte din Biserică Pe altarul bisericii se află o cruce de argint cu gravuri de spice de grâu şi struguri cu inscripţia «Vasile Gheorghevici protopresbiter . Clopotul al treilea are 80 cm.paroh 1918». 4104». Biserica are montate în faţa iconostasului patru candele din metal. Sale Ioan I. Potirul este din argint aurit.. Mai are o candelă la icoana Maicii Domnului. a cismarilor întru preamărirea sfântului Spiridon şi spre eterna memorie s-a donat sfintei biserici cu hramul Sfântul Profet Ilie din liberul regescului oraşului Timişoara Fabric la anul 1872. având greutatea de klgr. in tinda bisericii se află un alt cande- labru tot de sticlă. Atât în candelabru mare. Mai sunt apoi şi alte cruci în număr de trei. Între ustensilele potirului se află şi o linguriţă de argint pentru sfânta cuminecătură. aşezate pe masa epitropilor din mijlocul bisericii. 1913». Aurel Cosma advocat şi fost prefect. iar două sfeşnice tot de argint. din Timişoara Fabric. Turnat la anul 1921 pentru biserica ort rom din Timişoara Fabric. gravat în exterior cu viţă de vie şi struguri combinat artistic cu spice de grâu.

Pe altar se mai află sf evanghelie. Steagul societăţii pantofarilor din Timişoara Fabric pe mătasă albastră cu icoana sfintei Treimi şi pe verso cu icoana sfântului Spiridon. dela biserica cu hra- mul Sf Gheorghe MCCCLV/1855/Andrei Mocsonyi».sfântul Gheorghe 1907. cu icoana Sf Apostol Toma. confecţionat de sculptorul Busuioc de o dată cu zidirea bisericii. Aurel Cosma 1943». iar pe verso o carte deschisă cu numele membrilor. pe mătasă galbenă. pentru conservarea sfintei cuminecături. În interior are prescrisa cutiuţă de metal. 7. or. spice de grâu şi struguri. cu icoana Sf Apostol Petru. Are inscripţia: «Donată de inginer A Cucu la 4 ianuarie 1935». În altar se păstrează şi epitaful. compactată tot în metal. Steagul maieştrilor străiţari. rom.32 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Pentru împărţirea anaforei biserica are în total 6-7 farfurii de aramă şi pentru umblarea cu tasurile. două luminate cu desene şi două negre catifea pentru înmormântări. Steagul Reuniunii de cântări pe mătasă roşie şi cu insigna corului. 3. şi se află aşezat în partea dreaptă a naosului. 4. pe cum şi o evanghelie. cu hramul Sf Ilie din Fabricul Timişorii». 6. cu inscripţia: «Donată de Dr. donată de fostul crâsnic bisericesc Maxa Cârăneanţu. pe pânză roşie mătasă cu una icoană a Sf Ilie Tetsviteanul.Steagul este aşezat în stânga naosului cu inscripţia: «Închinat tinerimii şcolare de conf ort. Se află în partea dreaptă a naosului.cimec. Sale Domnului Ignatie I. rom. care poartă inscripţia: <<Petru Doboşan lăcătuş Timişoara III Romulus 47». Steaguri sau prapuri Biserica are următorii prapori: 1. zugrăvit pe pânză de mătasă roşie. o cădelniţă de metal. S. Papp din Arad. 2. pe verso icoana Sf Apostol Pavel . or. ort. cu inscripţia: «Societatea pantofarilor gr. O evanghelie pe analog. care steag poartă următoarea inscripţie: «Societatea cojocarilor gr. Traian Putici». rom. humanitare de masă. cu hramul sfântului profet Ilie din Fabricul Timişorii. care poartă următoarele inscripţii: «Iosif cel cu bun chip de pe lemn luând prea curat trupul Tău şi cu giulgiu curat înfă­ şurându-l şi cu miresme în mormânt nou îngropându-l l-au pus». cari însă n-au nici o inscripţie pe ele. Papp din Arad în anul 1905. purtând inscripţia: « 1906 Reuniunea Română de cântări din Timişoara Fabric». rom. cu inscripţia: «Asociaţia corurilor şcolarilor din Timişoara Fabric 1904». biserica are utensilii într-un singur exemplar. rom. În sfântul altar se află un clopoţel cu patru braţe care poartă inscripţia: «Donat de către Ştefan Marina şi Ana Marina 1927». iar pe verso icoana Sf apostoli Petru şi Pavel cu inscripţia: «Pe timpul glosiosului Rege Francisc Iosif I şi sub păstorirea P. Steagul poartă următoarea inscripţie: «Maieştrii străiţari Români www. Biserica are opt rânduri odăjdii dintre cari două de fir. Mai are şi două stihare pentru diaconi. Pentru serviciul sfintei proscomidii. o cădelniţă de argint. purtând şi semnă­ tura a numeroase nume ale membrilor societăţii. pe pânză gal- benă de mătasă. Sfinţit prin protopre- sbiterul Dr Traian Putici în 21 Mai 1906». care se află pe mormân- tul Domnului legată în carton. din Timişoara Fabric închină acest steag întru lauda şi preamărirea lui Dumnezeu sfintei biserici gr. Steagul cojocarilor gr. precum şi una veche de metal. Tot în altar se află un cuptor faianţă montat de Petru Doboş an. iar pe verso cu icoana Pogorârii Duhului Sfânt. Pe timpul gloriosului Împărat şi Rege Francisc Iosif I şi sub arhipăstorirea P.S. 5. precum şi feloane vechi uzate.ro . Steagul Tinerimii şcolare din Timişoara Fabric. Sale Episcop Ignatie I. Pe sfântul prestol biserica are chivot. copactată în metal. iar pe verso cu a sfântului Mucenic Gheorghe. pe mătasă roşie cu icoana sfântului Profet Ilie. Pe verso simbolul întrunirii comunelor bisericeşti sfântul Ilie . Steagul soc. Steagul Corului Şcolarilor pe mătasă roşie cu icoana Înălţării la cer. Sfinţit prin protopresbiterul Dr. ort. Donat de Reuniunea Femeilor evlavioase anul 1927. două luminate spic. care poartă inscripţia: «Donată de Preotul Melentie Şora şi soţia sa Ana 1933». care poartă următoarea inscripţie: «Societatea română humanitară de masă din Timişoara Fabric 1906».

Numele acestui învăţător are azi vie rezonanţă în sufletele credincioşilor din Fabricul Timişorii. purtând pe o parte icoana Maicii Domnului. Traian Lungu este al doilea cântăreţ şi învăţător începând cu anul 1874. Teodor Murarescu.R. Pentru preamărirea lui Dumnezeu s-a dăruit acest prapor sfintei Biserici de societatea femeilor evlavioase ort. Ştefan Marina. Dr. pe pânză neagră. Steagul Secţiei Misionare. de pelerinaj din Timişoara Fabric 1933. Gheorghe Crâstanescu. 9. Şi s-a răstignit în zilele lui Pilat din Pont şi a pătimit şi s-a îngropat». care din motivul unei discuţii. Sofronie Gurzeu. loan Stoicoiu. Bugariu simţindu-se jignit s-a retras din acest post onorific. 12.Gheorghe Ioanovici Babi maistru cojocari şi soţia sa Ecaterina Andreescu». 1O. pe pânză roşie în dreapta tindei Bisericii. Ce e drept el afost învăţător la şcoala <( www. avute într-o şedinţă a con- siliului parohial cu membrul I. Sfinţitus-a în ziua Hramului Bisericii a sfântului Ilie din Fabric în 1903 prin protoprezbiterul Dr. Poartă inscripţia: «l. Alexandru Muntean este cel dintâi nume ce obvine între cântăreţii de strană dela biserica Sfântul Profet Ilie. Pe verso inscrip- ţia: «În acest semn veţi învinge! Secţia misionară». Steagul Societăţii Femeilor de pelerinaj la Bodrog. Pe verso icoana Maicii Domnului şi inscripţia: «Veniţi să ne închinăm împă­ ratului nostru Dumnezeu. că paro- hia a fost sediu protopopesc şi oarecum centrul vieţii bisericeşti din Banatul Timişan.l. Eu am biruit lumea». Despre vreo altă vizită din trecut nu am dat de nici o însem- nare. ad. ci ca unii. azi epitropia parohială este reprezentată de către Pavel Miclău şi Ioan Ancutici. pe mătasă albastră cu icoana Domnului nostru Iisus Hristos cu doi îngeri şi o cruce. În mijlocul Bisericii se află masa epitropească sculptată cu doi îngeri şi poartă inscripţia: «Întru podoaba casei Tale Doamne aducem noi smeriţii acest neînsemnat dar.Nicolae Tălău.catedrală Biserica din Fabric . iar pe cealaltă Răstignirea. Vartolomeiu Panciovan.cântăreţilor de strană. pe pânză neagră cu răstignirea. Gheorghe Miculescu. Poartă inscripţia: ((Societatea corală Speranţa Timişoara 1928». Inscripţia: «Îndrăzniţi. 13. aflându-se pe teritorul oraşului şi ţinându-se seama. Un protopop timişorean şi epoca sa. Dimitrie Palici. rom. 6. Nicodim.N. ca o pomenire a neuitatului nostru fiu Constantin fost oficiant la Oficiul regesc de dare din Timişoara. raposat la 7 Noemvrie 1900.». Eftimie Popovici. 7 .cimec.la care veni a cu punctualitate cu care impunea şi da exemplu. 11. d - notarilor comunali din trecut până azi. Departe de a putea trece pe toţi slujitorii. Pe verso aceiaşi inscripţie cu anul 1934. cari au servit în calitatea indicată mai sus dela începutul înfiinţării parohiei. Sofron Marton. ca o palpabilă probă de vrednicia şi sârgu- inţa şi priceperea acestui apostol al credinţei şi al culturii româneşti. Poartă inscripţia: «l. Steagul femeilor de la Bodrog. Ignatie Stroia. c . 8. Steagul Societăţii Femeilor de pelerinaj la Bodrog. ». Traian Putici .Tabloul nominal al epitropilor.R.N. Nu pot trece cu vederea însă faptul că după marele praznic al Întrejirii naţionale. în special al celor din generaţia mai veche. după reînfi- inţarea episcopiei şi respective a Arhiepiscopiei.primarilor comunali. Steagul femeilor dela Bodrog. Steagul este aşezat în stânga naosului. ad.ro . Vizitaţii canonice arhiereşti Biserica cu Hramul Sf Profet Ilie. iar în calitatea lui de cântăreţ bisericesc un animator al vieţii sociale din Vlaşca Mala».Biserica de reşedinţă . b . cu inscripţia: «Pentru păcătoşi maică roagă-te». nu ca să facă o vizită propriu zisă. vom trece doar pe cei cunoscuţi din timpul mai apropiat şi anume: Epitropi . nu însă cu titlu de a face vizitaţi uni canonice ci ca Înalt Oaspete şi Stăpân. cari au făcut parte din suita Domnilor. Steagul societăţii corale «Speranţa». Episcopul şi mai apoi Arhiepiscopul şi Mitropolitul ş-a avut la început drept biserica central . Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 33 din Timişoara Fabric 1911». pe pânză roşie în stânga tindei Bisericii. pe mătasă roşie cu litere de fir. trecut dim- preună cu regii Ferdinand şi Carol I şi Mihai şi Patriarhii Miron. bi Cântăreţi de strană.I.

cu aranjarea lor şi mai ales cu grija de elevii mici sau controlul celor mari şi supra- vegherea. Durere că acest cor. că a fost fiul lui Ştefan Lungu din Comloşul Bănăţean. fiica preotului român din Mănăştur Nicolae Popovici (nume sârbizat). când se retrage din fruntea şcoalei româneşti ortodoxe din Timişoara Fabric şi trece în alte posturi de conducere şcolară. Om de inimă. care s-a întâmplat în luna Ianuarie a anului 1953. precum şi cântările de strană le învaţă la preotul Dreghici Gheorghe din Comloşul Bănăţan . profesori. Fiu al Fabricului. învăţă­ tori şi în special parohii locului . care a fost nu numai un distins învăţător. El a servit în această calitate interesele religioase morale şi culturale ale parohiei până la anul 1919. Este înmormântat lângă soţia sa Eufrosina Popa. rom. preoţi.) între anii 1925-1933. Şcoala primară şi ştiinţa tipiconală. cu invitarea oaspeţilor. unde are fericirea să asculte pe învăţatul Alexandru Gavra şi Vicenţiu Babeş. Gheorghe Ioanovici este vrednicul urmaş al lui Nicolae Nicorescu. la cari luau parte nu numai şcoalele primare din Timişoara Fabric şi chiar din alte cartiere. medici. a fost colaboratoare apreciată în achiziţionarea membrilor corului precum şi o animatoare a vieţii religioase morale. ce au fost iniţiate în numele Bisericii. se bucură de succesele şi rangurile înalte în care au ajuns elevii lui şi în special se bucură de respect sincer din partea acestora şi a tuturor ce-l cunosc. advocaţi. Este aci locul ca să se înregis- treze meritele fostului înv. care în calitatea ei de preşedintă a «Reuniunii societăţii Femeilor ort. Gheorghe Ioanovici a fost învăţător la şcoala de Stat de pe lângă Biserica ort. Moare la anul 1913. cu aranjamentul salei. marea majoritate de elevi erau români. el a fost un sincer sprijinitor al tuturor acţiunilor. rom.n. care pe lângă strană a înfiinţat şi un cor bisericesc mixt cu alese personalităţi şi valori muzicale. ci şi un foarte apreciat cântăreţ bisericesc şi abil condu- cător de cor. că se aranjează câte o serbare în Sala Festivă «Gyuri» Ioanovici era prezent la datorie. când Traian Lungu se retrage din postul de învăţător parohia Timişoara Fabric îşi alege de învăţător pe inimosul tânăr învăţător din Remetea Mare. deplin sănătos. ci şi Şcoala Normală din Timişoara. !n această calitate a colaborat la revistele: «Biserica şi Şcoala».Melentie Şora şi Traian Columba. director Gheorghe Ioanovici în legătură cu această activitate. Despre Traian Lungu ştim. ori de câte ori ştia. nu s-a putut da deplina www. !n şcoala în care a dat lecţii Gheorghe Ioanovici să află azi o şcoală elementară germană. Dela anul 1891. deci a fost învăţătorul şi luminătorul tineretului ortodox român din Fabricul Timişorii. trebue să se recunoască aci. fost fruntaş şi primarul comunei sale natale. Fără Gheorghe Ioanovici şi soţia sa nu s-au aranjat în sânul parohiei serbări sau (indescifrabil n.cimec.continuă apoi la Macău 4 . din Timişoara Fabric». după moartea lui. unde parohia avea Sală Festivă. precum şi la «Gazeta Transilvaniei». aşa că seriile de şezători neîntrerupte mai bine de douăzeci (20) de ani. De altcum până la moartea lui. În această Sală Festivă s-a aranjat mult timp serbări. !n această misiune a sa a fost ajutat şi de distinsa lui soţie. ce s-a des- făşurat în parohia noastră. împreunate cu concerte şi conferinţe religioase şi culturale. dar la care şcoala.ro . pe care a codus-o până la 1949. el este întâmpinat cu multă simpatie pe care o binemerita de altcum prin hărnicia sa. din Timişoara Fabric. artistul cântăreţ Gheorghe Marinescu.patru clase gimnaziale. Azi octogenarul Nicolae Nicorescu. prin munca sa şi prin priceperea de care dă dovadă numai în calitate de învăţător ci şi în misiunea sa de cântăreţ de strană şi conducător de cor (dirijor de cor). Este înmormântat în cimitirul din Timişoara Fabric str. până la anul 1891. că în el au avut un real şi efectiv sprijinitor sincer. în urma unor neprevăzute împrejurări. cu primirea lor.34 I ALIN CRISTIAN SCRIDON elementară de sub ierarhia sârbească. Conferinţele erau ţinute de intelectualii din Timişoara. de unde trece la Preparandia din Arad. În postul de cântăreţ bisericesc a urmat. Traian Lungu a fost un om de cultură şi litere şi un pedagog foarte conştienţios. ce sau ţinut în sala festivă spre cinstea lui. pe Nicolae Nicorescu. Mătăsarilor.

Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 35 măsură a valorii sale. Nicolae Todorov. că era cuibul de baştină al vieţii religioase din Timişoara. nu totdeauna lăudabile ale activită­ ţii lor. că mai nou se preferă corurile şi se cerea înfiinţarea de coruri pe toată linia. Gheorghe Ghiuchici. Despre distina învăţătoare Elena Cloaşa ştim că este originară din Comloşul Bănăţan.ro . fiind originar din Sânnicolau[ Mare. constant şi priceput cântăreţ de strană până la moartea lui întâmplată în anul 1953. trebue să se spună adevărul. la ataşamentul lor faţă de biserică. muncă. dacă. De notat că pe lângă învăţători au funcţionat în Timişoara şi învăţă­ toare la şcoalele confesionale. Cap Stavrache. După Gheorghe Marinescu. Nicolae Neamţu. Cornel Trailescu. dar cercetată mai de aproape viaţa corurilor precum şi efectele. spre cinstea lor pe: Teodir Balosiu. care au făcut cinste parohiei noastre şi mare desfătare sufletească sufletelor lor a fost artistul cântăreţ Atanasie Lipvan. că podul bisericii. sub raport de moralitate şi atitudine creştinească. Gheorghe Iacob etc. www. Un corist al bisericii este înainte de toate un creştin şi numai în al doilea rând cântăreţ. iar în viaţa socială română a fost alături de celălalt apostol al culturii şi al tradiţiei româneşti din Timişoara în cei douăzeci de ani din urmă ostenitoare. ca să preamărească pe Dumnezeu şi în Biserica acestui cartier. Todor Chicin. care a îndeplinit strana bisericii cu multă prestanţă până în vara anului 1953 i-a urmat în acest serviciu învăţătorul pensionat Nicolae Savi. a ştiut să-şifacă timp. Alexandru Roja. Nicolae Savi. Moare pe neaşteptate în toamna anului 1948. cele ce îşi au obârşia în Fabricul Timişorii. aproape nu este parohie în care să nu fie cor. de care o leagă amintiri plăcute. care după armoniile înălţătoare din sfânta liturghie. care se bucură de simpatii generale şi aprecieri sincere. unde au cântat cântat ei. că nu sunt todeauna şi toate la înălţime în a fi imitate şi luate ca exemplu. despre care ştia. azi student la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi o speranţă a familiei Prof Sevici şi o mândrie a parohiei noastre. mă gândesc şa creştinătatea lor. De notat aici. că a fost o neobosită pilduitoare a catedrei. Marele cântăreţ bănăţean deşi angajat ca şi cântăreţ bisericesc la Catedrala din Timişoara Cetate. Persida Regep şi Elena Cloaşe. ce e drept nu au prestat serviciu de cântăreţe bis. Elena Cloaşe. Bisericile din Banat excelează în această direcţie. care. Dintre învăţătorii pensionaţi înregistrăm aci. Alături de cântăreţii oficiali s-au mai distins ca şi cântăreşi neoficiali: Adrian Şiclovan. Aci nu mă referesc la prestaţia lor artistică. că întreaga ei activitate şi-a desfăşurat-o în Timişoara. Ce concluzii poate trage un credincios de rând. adesea încerca a imita pe maestru. ce cel mai devotat. ci mă gândesc la manifestaţia lor. Gheorghe Labor. au condus elevele la sfânta Biserică şi le-au supravegheat în decursul serviciilor religioase liturghice. când a fost înlocuit cu cântăreţul bis. Gheorghe Daina. lnregistrăm la acest loc şi pe tânărul Traian Sevici. Nicolae Bălan. la credinţa lor. este tot activă şi la datorie în aproape toate societăţile culturale corale româneşti din Timişoara şi ma ales. Numele învăţătoarei Persida Regep se păstrează şi azi printre enoriaşii Fabricului cu mare cin- ste. Cântăreţi bisericeşti neoficiali Între cântăreţii bisericeşti neoficiali. Nicolae Contrea. Simion Paulescu. al tuturor românilor din acest oraş. la finea slujbei află dela servitorul bisericii. Un protopop timişorean şi epoca sa. Iosif Chişu. Petru Stinculescu. şi care cor a trecut sub conducerea altui dirijor la Biserica din Timişoara Maiere. nepotul decedatului înv. Sofronie Gurzeu. director Gheorghe Ioanovici. actual cântăreţ bisericesc în Timişoara II. ce se reflectează în stima şi dragostea cu care este înconjurată de toţi românii de bine din Timişoara şi jur. Ioan Numeraş. încă pe deplin sănătoasă. care a îndeplinit acest post până în vara anului 1954. la atitudinea lor. care.cimec. deci conpatriot cu artistul cântăreţ Lipovan.

Miletici Alexandru (1937-1938). iar când cântă au pretenţii. sau cum se tâlcuieşte faptul că cei mai mulţi corişti vin la biserică numai atunci când cântă corul? Altcum nu i mai vezi la biserică. Dekfandl Petru (1771-1774). Radu Ilie (1940-1941). Nime nu vorbeşte. Preyer Ion (1844-1858). nime nu conturbă pe vecinul său. Balta Cari. Plasivici Petru (1810-1812). datorită înţelegerii credincioşilor şi cu spri- jinul autorităţilor a succes ca şi pentru acest cartier să se zidească o casă parohială care să adă­ postească pe preoţii cartierului. Korghi Koronghi (1833-1944). Stan Vidrighin (1922). Botezatu. Auer Mihai (1754-1756). Preoţii de aici cu toţii ş-au avut casele lor proprii. Gheroghevici L. Lendoit Mihai (1774-1780). Eoclshauser Adrian (1761-1762). de ce n-ar fi preferat o strană plină de cântăreţi. Doboşan Ion. (1929- 1930). În această calitate a lucrat aici multă vreme Augustin Monţia. Ţin să arăt că în Fabric Centrul a avut un delegat special. Olariu Petru (1933). Mayer Petru (1745-1749). preşedinţi ai Sfatului Popular. Leibnitzer Iosif (1749-1754). Să nu se uite apoi faptul. Koppauer Ignat (1789-1808). Steiner Francisc (1872-1876). dar necreştini. Petric Iosif.cimec. ca delegat special al acestui cartier. Gabor Liviu. Tesenyi Iosif (1816-1819). Deljinado Petru (1758-1761). Telbisz Carol (1885-1914). Grofşorean Cornel (1921- 1922).R. Băran Cari. 8/Casa parohială Parohia Timişoara Fabric. Marguet Aloise (1858-1859). mai plină. şi întrucât toţi cântă. Crăciun Gheorghe (1929).ro . Gabriel Iosif (1927). Pap Emil (1941-194). Am enumerat aci seria primarilor Timişorii. Ea s-a ridicat între anii 1929-1931 şi este aşezată în nemijlocita www. ci şi mai efectivă în roade duhovniceşti. iar cântarea lor este propriu zis o rugăciune. Gheorghevici L.P. care trebuia să premeargă cu exemplu şi sub raport de prezentare exterioară materială nu avea casă parohială. Primarii comunali (după Ilieşiu) Tovie Hold (1718-1719). Cum cartierul Fabric a fost administrat tot de aceşti primari iar dela intrarea regimului R. (1922-1926). (1929). Florian Blau (1719-1720). Rada Petru. fără a avea pretenţia că el este ceva deosebit. Toată lumea cântă cum îl ajută puterile. (1927-1929). Iată o biserică vie cu o disciplină. Schmid Sebastian (1787-1789). (1938). Stan Vidrighin (1919-1921). cu auz muzical şi simţ cari ştiu să dea armonie şi colorit cântării şi nuanţări cu efect înălţător şi captivat. care se creiază de sine şi cu conportare potrivită. Cimponeriu. cu toţii sunt înfrăţiţi în cântare. Pfan Andrei (1742-1745). Sidaror Petru (1722-1742). Klapka Iosif (1819-1833). Kulterer Iosif (1762-1771). că între una sută sau mai mulţi credincioşi sunt şi cântăreţi dotaţi. Spachner Ion (1833). Tovie Hold (1720-1722). Gemi Iosif (1914-1919). (1929). Crăciun Gheorghe (1927). Doboşan Ioan (1926-1927). Schmidt Fran. Tărok Ion (1876-1885). Delfondio Mihai (1780-1782). Băran Coriolan (1938-1939). nime nu bâr- feşte. Kutel Karol (1859-1861). Ingruber Mihai (1782-1786). ]ung Hans (1941). Kuchlater Mihai (1812-1816). Lazăr Cornel (1932). Novac Traian. Rayhuber Toma (1786- 1787).36 I ALIN CRISTIAN SCRIDON sunt şi mucări de ţigări?. Faţă de astfel de maniere adesea prea pretenţioase. mai înălţătoare. Sagovici Samuel (1926). Helgl Iosif (1861-1867). Klang Anton (1756-1758). Dutel Karol (1867-1872). Drăgulescu. Tieranu Emil (1939). Coman Augustin (1933-1937). Domăşneanu C. Gabor Liviu (1932-1933). Moireanu Rodrig. deşi parohie centrală şi clasa I. Azi. Table Nicolae (1938). parohie de oraş. Băran Coriolan (1939-1940). toţi sunt atenţi şi preocupaţi de unul şi acelaşi gând îndreptat spre altar şi respective spre cerul lui Dumnezeu. cu care împreună să cânte toată suflarea? Cântarea în comun a tuturor credincioşilor este nu numai mai frumoasă. ceea ce este de preferat faţă de un cor chiar de corişti. (1930-1931). Andraş Gheorghe {1938). Tarovici Sime (1808-1810). Preyer Ion (1844-1849). Grofşorean Cornel (1931-1932).

A anului 1952 i-a urmat în parohie. se află în stare de litigiu. că vor fi fost coruri şi mai nainte. rom. Traian Golumba. Apartamentul II dela etaj îl ocupă Dr. Ioan Gaşpar diacon catedral. pe cari le aflăm trecute pe steagurile şi praporii. !ncepând cu renumitul învăţător Traian Lungu. De prezent locuiesc în casa parohială nu numai parohii locului. sunt acelea. fiind sub raport bisericesc. 2025. Are grădină în extensiune de 949 m.Dr. Casa culturală Casa culturală propriu zisă parohia nu are. 3591 cu nrii top. cari se păstrează în sfânta noastră biserică. Chesti-mea. cari au colectat sumele necesare pentru ridicarea ei. iar executarea lucrărilor a fost făcută de inspectorul tehnic Ştefan Toth. clădite în curtea bisericii însă parohia are o Sală festivă spaţioasă. Aşa că de prezent casa parohială este ocupată pe lângă cei adăpos­ tiţi temporar aici următorii: Parohul Melentie Şora deţine apartamentul I dela parter împreună cu Dr. Victor Vlăduceanu.ro . 1O. În corpul şcoalei. din care este clădită suprafaţa de 312 mp. ci se află aici adăpostiţi şi alţi preoţi. în frunte cu un comitet al cărui preşedinte a fost Pr. ca suc- cesor Dr. dar cele despre care ştim. a fost şi sala festivă. care ţinea loc de casă culturală până la anul 1949. toţi învăţătorii cari sau perindat în această parohie. Parohia a protestat. Corul fanfara sau alte societăţi religioase culturale Parohia Timişoara Fabric. Principele Mircea. Nimic nu o dovedeşte aceasta mai mult decât inscripţiile.adm. Lucrările împreunate cu casa parohială au costat 1. Victor Vlăduceanu. Marcu Bănescu consilier arhiepiscopesc. atunci. iar apartamentul IV dela subsol îl ocupă servitorul bisericii. acoperişul este cu ţiglă. Un protopop timişorean şi epoca sa. au revenit de drept Bisericii cu hra- mul Sfântul Profet Ilie. decedând în luna Ian.oszman).1.000 lei. azi strada Visarion Bielinschi nr. defapt însă sala festivă se află în folosinţa ş coalei. Din cele mai îndepărate vremi aci în jurul sediului episcopesc pulza inima românismului ortodox. în butul adreselor noastre de protest. cu organi- zaţia făcută după statutele «Caselor culturale» şi a funcţionat în această calitate. www. Casa este făcută din cărămidă. cu hramul Sfântul Profet Ilie. Sala aceasta aflându-se în corpul şcoalei. Este foarte probabil. strada Şaguna. dar repar- tizaţi al alte servicii centrale sau la alte parohii învecinate . Apartamentul III dela subsol îl ocupă preotul Vichentie Cuzma.cimec. parohial Colonia (gr. Planul casei parohiale este întocmit de inginerul Adrian Suciu. cari îndeplinesc funcţii în biserică. Parohul Ioan Golumba. confortabilă. din Fabricul Timiş orii. cu un etaj şi se află în stare bună. când a fost preluate şcoalele foste confesionale. Marcu Bănescu prim consilier administrativ la sfânta Arhiepiscopie. împreună cu diaconul catedral Ioan Gaşpar. era natural ca şi sub raport de viaţă culturală să exceleze. Casa este construită pe timpul preoţilor Melentie Şora şi Traian Golumba. ca tot atâtea probe de sentimente şi conştiinţa lor de români şi fii ai bisericii. Iacob Ieftimie. Casa este spaţioasă. cu camere spaţioase şi igenice şi este introdusă în cartea Funciară din Timişoara sub Nr.p. Ioan Bugariu. de drept. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 37 aproliere a bisericii ort. Casa este cu etaj. adecă un milion nouă sute patru zeci mii lei. iar secretar pe lângă Traian Golumba a fost Dl. care alături de slujitorii altarului a făcut ace- laşi apostolat de deşteptare a conştiinţei creştineşti şi româneşti pe la sfârşitul veacului al XIX-iea şi începutul veacului al XX-iea. 8. Vichentie Cuzma .940. centrul unei regiunii înfloritoare ca Banatul. era firesc ca să-şi aibă câte un cor înjghebat din tineretul şi cântăreţii din parohie. despre cari grăiesc inscripţiile de pe praporii şi steagurile ce fuseseră odată în Biserica din Piaţa Traian «Sfântul Gheorghe» şi care după despărţirea ierarhică. crâsnic.

dă răspunsurile liturghice acest cor alternativ cu corala «Speranţa». Profesorul Lucian Surlaşiu precum şi diaconul onorific din parohia noastră. să ia parte la aceea manifestare culturală şi românească din anul 1906. care în anul 1953 a şi debutat. cu concursul colegului său «Corul Secţiei Misionare». şi dirijor şcolar Gheorghe Ioanovici. în tot locul păr. Des. dirijat cu mult elan şi pricepere de artistul cântăreţ Gheorghe Marinescu. schiţate şi cuprinse www. Victor Vlăducean şi directa lui conducere şi spre mulţumirea generală. din Vinga. actualul protopop ort.cimec. care a adus parohiei un bun nume şi în special celor ce au ostenit. Vlăduceanu. ce se impunea. să dea viaţa obligaţiilor creştineşti morale. Un alt dirijor de cor a fost mult regretatul înv.fiinţat un nou cor în parohia Fabric.ro . care este azi dirijat de Corneliu Magheţiu.fin. un harnic şi dibaciu con- ducător de cor. cari prin contribuţia lor au contribuit la înălţarea serviciilor bisericeşti se cade să pomenim pe Alexandru Bocşianu. rom. care a con- dus vechiul cor al tineretului din Fabric.fiinţarea lui s-a metamorfozat din «Corul mixt al Tineretului ort. ln parohie mai sunt şi următoarele societăţi: 1. cor. sporind şi prin aceasta numele bun al parohiei. în. într-o misiune religioasă la mănăstrirea de maici din Şag Timiş. Noul titular al parohiei I a pus în funcţie. 1n locul acestui cor s-a înfiripat şi mai bine zis s-a substituit un alt cor mixt. Dintre dirijorii ocazionali. Urmaşul lui Lungu în postul de învăţător. Timişoara Maiere. rom. dirijat până în ziua de azi de profesorul Sava Golumba. cu urmări incalculabile în ceea ce priveşte pastoraţia duhovnicească. rom. în care s-a adus hotărârea referitoare la îndepărtarea cântăreţului Gheorghe Marinescu dela condu- cerea stranei bisericeşti.Japt. profesorul de muzică Caius Sevici. care a dirijat corul Speranţa în mai multe rânduri şi chiar în faţa receptoarelor dela radioul dela Ateneul din Bucureşti şi difuzat pentru publicul amator din ţară. şi era firesc ca şi durata lor să fie în funcţie de viaţa societăţii sau a Reuniunii în cadrul cărora s-a născut şi au trăit.fiinţarea acestui cor a adus şi provocat multe nemulţumiri în sânul parohiei. nu numai ca şi cor bisericesc ci ca şi unul ce execută cântări lumeşti. în bisericile din Timişoara Jose.fiinţat. cu hramul Sfântul Profet Ilie. un abil dirijor şi dotat cântăreţ bisericesc. ce este drept. din motive de lucrătură isvorâtă din invidie a fost des. apoi a condus corul Speranţa. Dr.38 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Toate corurile acestea însă au avut şi şi-au dezvoltat activitatea lor în cadrul a câte unei socie- tăţi culturale sau a vreunei Reuniuni. Corul sub raport de prestaţie artistică este unul din cele mai reputate coruri. adecă partea artistică cu cuvântul omiletic. care se îndeletniceşte cu multă sârguinţă. cântăreţul de care era sincer şi integral ataşat corul. fapt asupra căruia i s-a atras atenţia chiar în şedinţa consiliului parohial. În anul 1952 s-a în. Secţia misionară a comitetului parohial. a fost Nicolae Nicorescu. nu direct ci prin îndepărtarea lui Gheorghe Marinescu. sub patronajul Păr. din Fabricul Timişorii» în «Craiu Nou» şi dus apoi să dea răspunsurile în Timişoara Cetate.fiinţat în parohie şi care mai târziu după în. care s-a aranjat de către toate corurile româneşti din Transilvania şi Vechiul Regat la Bucureşti şi care a adus o înviorare naţională şi în rândurile coriştilor şi a tuturor românilor. înjghebat la repezeală din membrii ai corului <<Speranţa» şi alţi membrii ai fostului cor din Fabric «Graiu Nou» şi pus sub conducerea spenţistului cântăreţ Traian Dragodan. tocmai de autorul lui moral păr. Vlăduceanu între- gind misiunea. care în calitate de dirijor a instruit şi a dat răspunsurile liturghice cu un ansamblu de cor compus din artişti în anii 1934-35. precum şi în biserica din comuna Dumbrăviţa. Se cuvine să amintim aici gestul care ne-a surprins plăcut al profesorului de muzică dela liceul «Diaconovici Loga» Chirvasie Gheorghe. precum şi noul cor mixt. Durere că acest cor cu puteri artistice. în Timişoara Mehala. care a avut fericitul prilej ca sub conducerea protopopului Traian Putici. Azi în biserica ort.

şapte mii. profesori.ro . luând drumul spre mănăstirea Bodrog. funcţionari etc. care se îngrijea. care se afla pe teritorul Episcopiei Arad. al străzilor . alături de alte îndeletniciri. faţă de bătrânii nevoiaşi. Membrele din diferitele reuniuni. dintre cari durere numai româneşti. După cum se vede din inscripţiile. Apoi curăţenia din interiorul bisericii. Tot în acest comitet funcţionează şi membrele din fosta Societate de pelerinaj. ce covin întâmplător. precum şi alte agende oficiale. c) Perechi concubine.sunt în total străzi cu un număr de case. Puţini comercianţi şi foarte puţini şi foarte puţini plugari. de pe praporii bisericii în parohie a mai fiinţat şi alte socie- tăţi. Lipsa credinţei şi a disciplinei morale şi a conştiinţei naţio­ nale. cari împreunesc oraşul. Cauzele scăderii populaţiei: 1. tot atâtea probe vii a micimii noastre sufleteşti şi a lipsei unei discipline morale. care a propus ridicarea unui monument pentru eroi. cum a fost «Societatea femeilor evlavioase». din Fabric». «Societatea de pelerinaj». respective în secţiile lui. caselor. Inconştienţa şi rătăcirile mamelor decăzute şi nenorocite. Marea majoritate a locuitorilor sunt muncitori angajaţi pela fabricile multe de care bâjbăe cartierul. cari au funcţionat în trecut în parohie sunt azi activiste în comitetul paro- hial. la unul şi acelaşi praznic în două ramuri. ca apoi aşa ne mai mândrim cu succesele misionare. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 39 în prevederile stabilite în legea de organizare şi funcţionare şi respective în regulamentele acestei legi. prin circul aranjat gratuit în faţa credincioşilor. precum şi diferite reuniuni de cântări pentru adulţi şi tineretul studios. Exemplul luat dela conlocuitorii minoritari nemţi cari au practicat malthuzianismul şi «Sistemul de doi» din vremi mai îndelungate. că donatorul principal este profesorul Dimitrie Chevereşan şi familia sa.cimec. de organizarea pelerinajelor. îndeplinirea cărora cad în sar- cina lor. atât de disciplinaţi. adecă cu proprietari români. prin bifurcarea pelerinajului din una şi aceiaşi parohie. victime multe ale mediului de promiscuitate de domină pe la periferiile oraşului. tot atâtea obligaţii morale. Intelectualii sunt medici. După alegerea parohului Melentie Şora. opera caritativă faţă de bolnavii din parohie. Un protopop timişorean şi epoca sa. pierduţi sau dispăruţi. 12/ Monumentul eroilor După primul răsboi mondial era natural ca să se eternizeze numele fraţilor rămaşi morţi. 1O/ Numărul familii/or din parohie a) Perechi cununate. una tabără luând drumul spre mănăstirea Săraca. 11/ Nr. colportajul. faţă de orfanii năpăstuiţi din parohie. 2. iar cealaltă tabără. «Reuniunea Femeilor gr. cari după terminarea răsboiului nu s-au mai întors la casele lor. fapt pentru care însuşi numele cartierului i se zice «Fabric». Dintre cei ce a donat pentru ridicarea monumentului se cuvine a sublinia aci. ort. În desfăşurarea acelor pelerinaje au vbvenit scene. s-a ridicat prin colectă întreprinsă de dânsul o Troiţă în curtea bisericii. b) Perechi cu căsătorie civilă. Enoriaşii noştrii sunt mici meseriaşi şi industriaşi. ce se află pe teritorul arhiepiscopiei. 3. în preajma serbării hramurilor dela mănăstirile din arhiepiscopie. lei pentru ridicarea Troiţei www. Cercetarea bisericii. În acest exces de zel s-au putut surprinde însă şi dureroase şi regretabile cazuri. Populaţia este în mare parte flotantă şi trăiesc printre f abricile. ocupaţiunea locuitorilor În cartierul Fabric .circ II . care singur a contribuit cu suma de 7000. vari au coboît presti- giul vieţii noastre religioase morale şi au rămas ca nişte pete pe o pânză imaculată. cari au desbi- nat pre credincioşii în două tabere.

adecă fii şi nepoţii şi strănepoţii bătrânelor generaţii de maieştri mici neguţători şi industriaşi mici. Nu numai Biserica ort. Acest teren a rămas în beneficiul parohiei până la anul 1949. Marian Martin. 4. Ce spun bătrânii satului? Locuitorii din cartierul Fabric sunt băştinaşi.ro . Aşa: pe moşiile lui KIMMEL s-a făcut colonia Kimmel. 6. Întrucât acest teren care f arma sesiunea bisericească n-a fost resfirat peste întreg hotarul comunei Ghiroda şi în special spre hotarele www. teren care este situat în apropiere de hotarul comunei Beşenova Nouă. Ardelean Ştefan . 17. a fost înproprietărită în anii 1929-1930 ci şi alte confesiuni. cath. Pavnescu Gheorghe. George Gavrilă. o infiltraţie neîntreruptă. Intravilanele pe cari s-a ridicat case a fost în parte repartizate românilor şi ambele colonii azi fac parte integrantă din parohia Colonia Mircea. Colonia a fost făcută de autorităţile statului ungar şi este aşezată în partea de miazăzi­ răsărit a parohiei sub numele de «Colonia Muncitorilor». cu grădini şi acareturi. Ignea Vlada. aşa cum se petrece obicinuitul proces social de urbanizare pe la periferiile suburbiilor. 13. Coloniştii sunt unguri. pe care ia adus din populaţia rurală împrejmuitoare. de religie rom. cărora li s-a făcut case tip. ci s-a croit rostul aici la meseria sa vrun negoţ. Paşcu Martin. în marea şi copleşitoarea lor majoritate. 8.XIX . ci este ca un val în necontenită curgere. 15. Postamentul troiţei este din cărămidă betonată. 7. Cum enoriaşii parohiei mici maieştri şi industriaşi fiind. după anul 1919. dar şi dela acestea s-au luat terenurile. 14. pe moşia lui Groszman s-a făcut colonia Groszman azi «Colonia Mircea». Simina Iosif.loct. ci este reprezentată la altă parohie. Colonia se numeşte «Colonia muncitorilor». »2. 1O. 12. Ghiuchici Ioan -sblcot. numit «Pusta Germană» şi anume 54. Biserica a avut pământ propriu în hotarul comunei Ghiroda. Reforma agrară Aşa după cum am arătat în alineatul anterior în Timişoara Fabric s-a făcut o colonizare la începutul veacului al XX-Zea pentru a contrabalansa numărul din ce în ce mai mare al românilor ortodoxi. Această colonie nu mai face azi parte din parohia noastră. rom. Petrovici Iosif. Funar Ioan. 14.40 I ALIN CRISTIAN SCRIDON confecşionată din stejar de studentul în teologie Pliniu Oancea. cu care au fost înproprietărite cum s-au luat de la ortodoxi. rez. Terenul acesta a fost situat în hotarul comunei Timişoara Fabric. Imigraţia aceasta nu este de dată fixă. În parohie s-a făcut o înproprietărire a unor categorii de cetăţeni şi a unor instituţii şi pe timpul regimului românesc. Pe la sfârşitul veacului trecut .. recrutarea ucenicilor a fost tot odată şi un fel de continuă imigraţie şi deci o îngroşare a rândurilor populaţiei din acest cartier. ucenicii deveniţi calfe. aşezaţi aici din bălăluc.în partea de răsărit-apus a parohiei s-a colonizat în masă câteva sute defamilii. Timişoara Fabric a fost înproprietărită cu 2 jugh. Braşova Dimitrie. 16. Macean Aurel.cimec. cad şi anume: Cele două parohii ale Bisercii cu hramul sfântul profet Ilie din Timişoara Fabric cu câte 32 jugh cadastrale în total 64 jugh cad. azi paroh în Vasiova. în cele două sesiuni numai în parte şi anume din 32 jugh cad. rez. Staici Ioan. nu s-au mai întors la vaci sau la coarnele plugului. şi reformaţi. Deci total 70 (şaptezeci) jugh. 5. nu putem uita. Cu ocazia reformei agrare din anii 1929-1930 şi parohia ort. cad.şase jugh cad pentru sesiunea cântăreţului bisericesc. În veci Pomenirea lor! 13. Duma Pavel. Petrovici Gheorghe. Pe postamentul troiţei este următoarea inscripţie cu următoa­ rele nume de eroi: « 1. şi a rămas de parohie numai câte 5-5 ha şi acela nu în hotarul comunei Timişoara Fabric ci în hotarul comunei Mehala şi anume în pusta «Pusta Cioreni». 11. precum şi 6 . Maniu Constantin. ca dată. când a fost luat dela parohie şi anume sesiunea cântăreţului bisericesc în întregime. s-a luat 23.50 jugh cad. iar restul de 16 în hotarul comunei Timişoara Mehala «Pusta Ciorani». au avut şi au trebuinţă de ucenici de branşă. rom. 9. Lădu Dimitrie. 3.

14 jugh. cari au întâmpinat cu pâine şi sare pe genera- lul desrobitor şi primul prefect al oraşului Aurel Cosma. destinele întregului oraş n-a avut vreo specială situ- aţie pe timpul ocupaţiei sârbeşti. deţinea locul de biserică centrală ortodoxă a Municipiului Timişoara. ln biserica din Fabric în anul 1928 a fost lnalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Românilor din Transilvania Dr. cad. nu se poate uita. Starea de ocupaţie a durat din primăvara anului 1919 şi până într-o frumoasă zi din luna lui August. Celelalte confesiuni din parohie. Poeţi ţărani. pentru sesiunea bisericească. cad şi anume acelea care erau situate în apropierea hotarelor Remetea Mare şi Bucovăţ. Printre aceştia se disting doar Mocsonyi..cimec. care au fost înproprietărite au trecut prin aceleaşi restricţii şi dispoziţii. cad. pe care parohia nu le putea acoperi în vremea din urmă. biruitor soldatul român. 18/ Evenimente mai vechi. Panorama care s-a desfăşurat în piaţa «Unirii» când sub puterea fascinatoare a cuvântului mult regretatul Avram Imbroane românii au izbucnit în urale şi au intonat ((Deşteaptă-te Române». între cari timpul a remarcat pe eminentul cărturar şi literat Protopopul Melentie Dreghici.ro . Cari dintre credincioşi: primari. Parohia a rezervat pentru trebuinţele parohiei strictul necesar adecă 6 (şase) jugh. din cele 22 jugh. pe învăţă­ torul Traian Lungu. cântăreţi. când pe pământul Banatului a păşit în dăngăt de clopote. Murgu cari deşi n-a fost originari din parohia noastră reprezentau interesele generale româneşti. Ca şi în toată regiunea Timişoara. integral şi totdeauna interesele româneşti. pentru sesiunea cân- tăreţului şi 2 jugh. 15/ S-a petrecut ceva în comună în revoluţiile din 1848 şi 1919? Parohia Timişoara Fabric. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 41 comunelor Remetea Mare şi Bucovăţ şi mai ales pentru marea lipsă de braţe de muncă şi în special pentru cotele de cereale. De reţinut însufleţirea fe nedescris a românilor şi mândria a tot ce simte româneşte. comunali. Armata a intrat sub conducerea generalului Moşoiu. care sub aport administrativ cârmuieşte. 171 Ce personalităţi marcante au vizitat comuna? Când? Regele Ferdinand la scurt timp după intrarea armatei române în Timişoara. Regele Carol I în anul 1926. în baza hotă­ rârilor corporaţiunilor parohiale s-a cedat Statului în anul 1950. Miron Cristea. un asiduu corespondent al revistei «Biserica şi Şcoala». mai noi din viaţa comunei demne de a fi transmise posterităţii. nu numai a municipiului Timişoara ci chiar a Banatului. cultural şi naţional. pe gingaşa Emilia www. ca şi circumscripţie a municipiului a rămas sub raport de viaţă românească parohie centrală. ca municipiu. în parlamentul din Budapesta au reprezentat. Puţini dintre cei ce au fost aleşi pe timpul regimului unguresc. Tot în acest an a fost în parohie şi Biserica noastră Prea Fericitul Prim Patriarh al României Dr. 16/ Ce deputaţi şi în care circumscripţie electorală. Bredicianu. Era firesc deci ca aici să se întrunească şi să activeze personalităţi intelectuale şi chiar literare şi politice. Toate acestea înalte vizite se datoresc faptului. aşa şi peste parohia noastră a trecut valul de armate sârbeşti. ca în cele din urmă şi acesta să fie trecut din oficiu la colectivele marginaşe şi luate dela parohie. Nicolae Bălan. că Biserica parohiei Fabric. a ales comuna pentru parlamentul ungar şi român? Pentru parlamentul ungar s-a ales deputaţi străini sau români înstrăinaţi. epitropi. cad. Un protopop timişorean şi epoca sa. etc s-au distins pe tărâm bisericesc. formând doar o parte integrantă din oraşul Timişoara. pretinzând şi luând haraciul ce le-a căzut la mână. Parohia Fabric deşi periferică.

şi atâţia fruntaşi şi luptători. Dr. că ar fi originar din Timişoara. progade. Lungu. taman. baş. cele mai noi. Doar despre legendarul Prota Vasa Gheorghevici dela începutul veacului al XIX-Zea. mămăligă. ale ingineriei. pe Meconatele Emanuil Ungureanu. de prezent dirijor la Opera din Bucureşti. Aşa: Melentie Dreghici din Comloşul bănăţean. În parohie se poartă. înguste şi întortochiate. că în oraşele cu o populaţie. bogdaproste. fiica decedatului Traian Lungu. ale avocaturii. Deşi au avut ocazie să se desăvârşească în studiile medicinii. adecă din << Vlaşca Mala». fiul regretatului preot şi paroh din Fabric între anii 1892-1898. culturale etc. apoi pe fiul Dnei Elena Ardelean. Traian Putici. covăsât. Dintre lucrările lui se remarcă studiul: «Figuri bănăţene». mici industriaşi. 22/ Tabloul nominal al intelectualilor români născuţi în comună La acest aliniat. n. născ. din Oradea Mare. ca un paradox se remarcă faptul. un alt intelectual cu reputaţie este fiul fostului protopop Dr.Însăş. tehnicean Gheorghe Ioanovici. Gheorghe Adam din Belinţ. Aurel Cosma. se menţine fără a se putea proba. de imigraţi în lipsa altui bagaj de vocabular. pe vajnicul luptător Pavel Rotariu. a diploamelor. Portul omului nădragar. ca să-şi justifice existenţa aici. Femeile nu duc greutăţi pe cap. comisar în Cluj. fii acestei parohii au avut cu toţii fericitul prilej de aşi însuşi comoara cunoştinţelor. care se înşiruiesc în falanga legendarului Vas a Gherghevici. a rămas mici industriaşi. mult.42 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Puhalo. străzile vechi sunt strâmte. Dr. mici neguţători. Duc femeile greutăţi pe cap? Fiind parohia situată într-o circumscripţie laterală din municipiul Timişoara. Timişoara Fabric fiind parohie de oraş. şi şi-au ridicat www. Dr. 20/ Ceva despre portul ţărănesc din comună etc. în care se folo- seşte limba de trecere dela graiul ţărănesc la limbajul cizelat al cartierului (?) se întrebuinţează şi câte un cuvânt din cele pomenite nu aşa cum ar fi în uz general ci numai de cei imigraţi de curând. Aurel Cosma din Urseni. Aceste cuvinte nu se folosesc în uz general ci numai sporadic. nană. 19/ Cuvintele indicate . Traian Vaida. Totuşi vom pomeni aici pe distinsul advocat Dr. Lungu. de unde au venit? Cine i-a adus? Ce instituţii biseri- ceşti.cimec. ale profesurii etc„ totuşi marea majoritate dintre fiii comunei bisericeşti. cărt răriească nu se evidenţiază atât de plastic un titrat ca şi la sate. Emanuil Ungureanu din Satchinez.ro . înfiat de repasatul advocat din Timişoara şi fostul prim prefect român Dr. apoi a scris studii şi nuvele precum şi multe probleme culturale. portul cel nemţesc. ca să se adeverească şi aici proverbul: «Nemo profeta in sua patria». ale protecţiei. puţin. 23/ Celelalte neamuri din comună: când. au? Cu ce mijloace le-a înfiinţat? Celelalte neamuri conlocuitoare au fost aduse de regimul strein pentru înmulţirea artificială a numărului lor. unde un intelectual se ridică pirami- dal peste nivelul comun de viaţă. coleşă. largi drepte şi bine întreţinute. 21/ Aşezarea satului dispoziţia străzilor etc. Parohia făcând parte integrantă dintr-un municipiu care se construieşte sub îngrijirea servi- ciului tehnic. ca şi în oricare oraş. au fost din alte localităţi. Traian Putici din Fenlac. care sub numele de Cosma a colaborat şi scris la aproape toate revistele literare din Timişoara şi Arad. Cornel Trăilescu un virtuos în dirijarea orchestrelor. Toţi acei intelectuali cari au avut rol decisiv în viaţa religioasă morală a parohiei şi a neamului din acest colţ de ţară. dadă etc. Între fii cărturari ai parohiei aşi înşira şi pe Emilia Puhalo. Tineri intelectuali originari dintre parohienii noştri promit mai mulţi între cari îmi permit să enumăr pe următorii: Inginer Eugen Domilescu. Deşi pripăşiţi aici au acaparat averi. a titlurilor.

Cultele lor sunt înzestrate cu averi. inves- tite în imobile şi terenuri şi alte acţiuni şi valori. cea sâr- bească. şi i-a (fost) numit un administrator parohial Ioan Luminos în anii 1949-1950. după cum privea. la patruzeci şi unul de ani adecă la anul 1778 în total au fost numărul credin- cioşilor greco-catholici din Fabric în total 7 (şapte). culturală şi socială independent. baza parohiei a format-o marele număr al enoriaşilor români. iar în filiile: Comloş . După conscripţia oficială a parohiei. Ciacova . dar să nu se uite. Nicolae Fabian 1914-1925. ca să se sisteze şi să se desfinţeze. Pe timpul regimului românesc în conscripţia parohiei niete (?) trec nu numai români. când biserica greco-catholică revine.). care însă în lipsă de credincioşi. mai ales că parohia era centrală şi sârbii au ţinut să se locuiască aici cu tot preţul şi le-a succes. aşa ca să corespundă numărului cerut de lege.După Şematismul istoric al diecezei Lugojului. în Lugoj . în Petroman . sociale. iar dela acest an şi până în prezent parohia este administrată de păr. Paul Miron 1839-1844. şi din curată însufleţire şi convingere. că şi până a durat această înscriere. peste averile de care dispun din abundenţă. Jali Raţi 1941-1948. ci şi ruteni şi unguri. Nicola Dioneky 1783-1825. Avram Maxim 1844-1871. rom. cea mozaică.4 suflete. dar cu toate acestea. Aşa că nu-i mirare. Miarice Popovici 1742-1750. care numai parohie nu era. până la intrarea sârbilor în Banat la 1690.1 suflet. Basili Karesztsesi 1771-1772. După despărţire românii sau retras la biserica lor de pe malul drept al canalului Bega. Gheorghe Trăilă 1872- 1913. pre- cum şi de regimul românesc. Prin sentinţă s-a adjudecat biserica situată şi azi în circumscripţia II (Piaţa Traian) şi clădită de românii ortodoxi din veacul al XVIII-Zea şi despre care s-a vorbit mai extins la punctul 1/sârbilor. Matricolele www. Mihail Ort Tai 1769-1771. Casa parohială este veche şi ea a fost proprietate zidită în anul 1776.„). Între instituţiile lor cele mai înalte şi cuprinzătoare sunt: Parohia romano-catholică. în Jebel . Petru Popovici capelan 1761.Iii cu tot: 15 (cincisprezece) suflete. Seria cronologică a preoţilor greco-catolici din Timişoara Fabric: Petro ni Popov ici 1734-1742. numărul sufletelor cresc în mod artificial. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 43 tot felul de şcoli şi instiuţii culturale. în sânul Bisericii Dreptei credinţe unde a fost (indescifrabil) din interese politice pe care le avea curtea de la Viena. Popov ici. românească. deci suma au fost în matră cu fi. 24/ Dacă sunt uniţi? În Timişoara Fabric a fost înfiinţată parohia greco-catholică aşa de formă încă din veacul al XVIII-iea şi anume în anul 1737. şi anume la anul 1781 şi la anul 1814 s-au luat toate măsurile. era ceva fictiv.ro . în Chevereş . Un protopop timişorean şi epoca sa. din îndemni propri.1 suflet.1 suflet. 1173/1901 Comisiei din şedinţa la data 16 IV 1901. unde şi-au reconstruit şi organizat viaţa religioasă morală. că însăşi camera din Budapesta a cerut desfiinţarea acestei parohii. După revenirea bisericii greco-catholice. Dimitrie Popovici 1753-1755. după credincioşi.cimec. datorită ierarhiei lor superioare ei au avut un rol de conducere în biserică (. Despărţirea ierarhică s-a început în decada a III din veacul al XIX-Zea (1868) şi s-a sfârşit în 1901 prin sentinţa nr. Dimitrie Egereş 1755-1761. Dimitrie Antonesc . Petru Popovici 1750-1753. Nichifor Aron 1773-1783. nici Timişoara nu putea rămâne necontaminată de această legătură („.1 suflet. rămânând să se despartă protocoalele şi piesele. Dr. cari toate au avut şcoli susţinute din ajutoarele acordate de fostul regim. Gheorghe Muntean 1925-1927-1940. După ce sârbii au început să penetreze şi în parohiile româneşti ortodoxe din Banat. ci a fost înglobată administrativ în sânul bisericii ort. numărul sârbilor a fost totdeauna disparent. acordate cu mână largă. Aron Dobra 1825-1839.1 suflet. parohia nu s-a desfiinţat. economice. Ştefan Kamensky 1773. 25/ Dacă parohia a fost româno-sârbească Parohia a fost.

aşa că cele bisericeşti se împletesc în viaţa înaintaşilor noştri înpreună ca cele şcolare. să se în. românii dela biserica «Sfântul Gheorghe» cer ca pe lângă limba sârbească să se introducă în şcoala sârbească şi limba românească. Şcoala se susţinea greu. Se ştie că. Se cerea pe atunci. În anul 1852. fost primar şi fruntaş al comunei. că atâta vreme cât se menţine la conducerea bisericii sârbii. Moare în 1917. care deşi era un prieten al românilor şi a condus protopopiatul cu multă înţelepciune şi dragoste de misiunea sa şi mai mult. Preparandia la Arad.fiinţeze încă o şcoală de către români şi în acest sens a înaintat o petiţie magistrului orăşenesc. De altcum ceea ce au făcut sârbii la 1863 cu scoaterea cărţilor româneşti din biserica «Sfântul Gheroghe» o făcuseră şi românii dela biserica cu hramul Sfântul Profet Ilie în anul 1848 când au scos din biserica românească de pe malul bigheiului pe preotul sârbesc Ştefan Raichici.fi- ntivat la cererea părinţilor. . unde se află azi casa cu etaj din aceea piaţă.. fiica preotului Nicolae Popovici din Mănăştur. când ajunge în fruntea protopopiatului energicul şi luminatul protopop român Meletie Dreghici. 282/1852 a decis ca pe lângă cele două şcoli sârbeşti. fiind ridicate de către reprezentanţii Sfatului Popular. Numele ei a fost romanizat. Cum la şcoala confesională la început în lipsa de concurenţi. sârb Vladislav Veselinovici. ad 26/ Şcoala confesională s-a înfiripat în Timişoara deodată cu cele dintâi şcoli. care a păstorit cu vrednicie turma cuvântă­ toare între anii 1854 până la 1894. neunite «Sfântul Gheorghe» din Timişoara Fabric. Consistoriul episcopiei sârbeşti cu Nr. dinpreună cu toate cărţile rituale sârbeşti ca să aibe marea satisfac ţie de a alege pe cel dintâi preot român în persoana harnicului preot Petru Abrudan. în care se cerea concesiune şi ajutor. admise şi orga- nizate pe baza Statutului Organic şagunian. într-o şatră improvizată în piaţa Traian de azi din faţa bisericii «Sfântul Gheorghe». despre care ştim. Drept răspuns pentru curajul lor pe la anul 1863 sârbii au scos toate cărţile româneşti din bise- rica «Sfântul Gheorghe». El a introdus în învăţământul local sistemul (. nici el care a stat în fruntea protopopiatului între anii 1830 până la anul 1844 şi a veri. învăţământul îl făceau preoţii aşa se explică www. ort.)foarte practic şi instructiv. Este înmormântat lângă soţia sa Eugenia Popa. adecă în colţul pieţei Petru Maior 1. ştim că şcoala primară şi glasurile şi tipicul le-a învăţăta de la preotul locului Gheorghe Dreghici din Comloş. organizate pentru învăţători de consilierul regesc Constantin Ioanovici.44 I ALIN CRISTIAN SCRIDON vechi. ca şcoală organizată sub streşina bisericii. că a fost originar din Comloşul bănăţean. fiul lui Ştefan Lungu. iubit de poporul român credincios. A scris manuale didactice. «Biserica şi Şcoala» sub pse- udonemele «Învăţătorul». după inimosul protopop Vasa Gheorghevici. Pentru viaţa religioasă cultu- rală nu-i fără importanţă a cunoaşte. până la anul 1891. De notat că până la anul 1852 şcoala elementară era sârbească. s-a cerut permisiunea să se poată extrage ceva serii de cazuri pastorale. care se afla atunci pe malul drept al canalului Bega. Şi de atunci luminătorul acestui cartier. unde a ascultat pe Babeş şi Alexandru Oara. urma în scaunul protopopesc Ioan Vasici. cari aveau elevi la şcoală. La cererea lor. A propus la cursurile de vară. a fost situată în apropierea bisericii. ca al anul să fie de. care se menţineau. încât a fost numit învăţător la şcoala ort. gimnaziul îl termină la Maca.ficat împreună primarii şi juraţii satului socoţile bisericeşti şi nici următorii protopopi. din repartiţia sumelor dăruite ca şi o contribuţie benevolă. a colaborat la «Gazeta Translivaniei». care conduce destinele protopopiatului între anii 1844 la 1858 n-a făcut nimic pentru şcoala româ- nească din acest oraş. Clădirea şcolii. şcoala românească era nesocotită.ro .cimec. Primul învăţă­ tor a fost renumitul pedagog şi om de carte Traian Lungu. dar la recercarea noastră nu s-a dat nici un răspuns. ca învăţătorii să depună şi un fel de examen de stat şi Traian Lungu l-a depus în faţa consi- lierului regesc Ritter von Schmittburg şi a inspectorului şcolar cu atâta strălucire.

a simţit nevoia de a se ămpreuna într-o parohie şi această necesitate orga- nică interioară i-a făcut ca să ceară Episcopiei din Arad. Deschizându-se concurs pentru postul de învăţător la anul 1878. a studiat primarele în satul natal. A înfiinţat corul mixt care s-a transformat în «Corul Crai Nou» şi Corul mixt din parohie. rom. Ca activitate extra şcolară se poate aminti cu drept. ca şcoala de băieţi pentru ambele parohii să o susţină biserica Sfântul Gheorghe. la care de aici înainte. 3 august dintre cei doi candidaţi şi anume Petru (indescifrabil) şi Vichentie Schelegian a fost ales cu 47 contra două voturi de capelan învăţător al parohiei Fabric cu biserica Sfântul Profet Ilie. Nicolae Nicorescu s-a născut în anul 1875 în comuna Capa/naş. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 45 şi faptul. iar şcoala de fete. Despre înv. când trece la stadiul de pensionare. din parohie pe care l-a înfiinţat. înfiinţat din ordi- nul sfintei Arhiepiscopii şi care s-a destrămat.ro . după ce consistoriul ort. deci după 13 ani de func- ţionare. născută la 1863 şi trece la cele vecinice la 14/2 7 Iulie 1915. trăieşte lângă fiica sa dna Dr. A fost învăţător în Slatina de Mureş între anii 1893-94. rom. iar dela 1900 până la 1924 învăţător în Fabric. În anul 1924. El a stat în fruntea stranei bisericii până la moartea sa întâmplată în luna ianuarie a anului 1953. in 27 octombrie 1905 îmbolnăvindu-se învăţătoarea Persida Regep. când înv. iar parohia Sfântul Profet Ilie era aceeaşi dela biserica cu hramul Sfântul Profet Ilie. datorită manevrelor nefaste. Este înmormântată în cimitirul confesional din Timişoara II de lângă aleea Ghirozii. după ce au deschis procesul de despărţire de către sârbi. ceea ce s-a decis în şedinţa consiliului parohial de data 5 decemvrie 1880. ca să intervină şi să mijlocească fuziunea celor două parohii. in şedinţa consiliului parohial de data 20 Iunie 1892 se deschide concurs pentru postul de învăţător dela şcoala confesională de fete din parohia Sfântul Ilie. Persida Regep se ştie. adecă de la anul 1881 ca învăţător Traian Lungu. că ea a fost prima secretară a Reuniunii Femeilor Române din Timişoara. Azi în vârstă de peste 80 ani. www. Aflându-se românii pela începutul jumătăţii a doua a veacului XIX într-o situaţie precară şi mai ales. Pentru înţelegerea lucrurilor este de notat că până la anul 1880 parohiile figurau şi erau desbi- nate şi anume parohia Sfântul Gheorghe aparţinea la biserica din Piaţa Traian. Preparandia în Arad. Între învăţătorii harnici. care căuta să dărâme. care însă deşi ales nu şi-a ocupat postul. La concursul publicat se alege şi se confirmă învăţătoarea Persida Regep. că cel dintâi candidat şi ales ca prim învăţător la şcoala românească a fost învăţătorul preot Alexandru Muntean. într-una şi aceiaş comună bisericească. în deplină sănătate. despre care a mai fost vorba mai sus. din Timişoara Maiere era Gheorghe Ioanovici se strămută în fruntea şcolii din Fabric ca învăţător director şi intră în legături cu parohia şi sfânta biserică numai în calitate de cântăreţ bisericesc. În calitatea lui de cântăreţ bisericesc a dirijat corul tineretului ort. se numără şi harnicul învăţător Nicolae Nicorescu între anii 1900 şi 1924. Aşa se retrage din fruntea şcolii Vichentie Schelegian şi trece în fruntea sa Traian Lungu. Pe lângă şcoala de băieţi se înfiinţează în Fabricul Timişorii româneşti şi o şcoală de fete. se instituie în mod provizor în locul ei învăţătoarea Elena Cloase.cimec. apoi se alege ca învăţător Grigore Marinescu. când a fost avansat la postul de revizor de control. dela 1904 până la anul 1934. Un protopop timişorean şi epoca sa. în vârstă de 52 ani. Mateesc. din Arad a decis. care până aci fusese învăţător la şcoala din Parohia sfântul Mucenic Gheorghe. Învăţătorul capelan Vichentie Schelegian începând cu anul 1881 se retrage dela conducerea şcolii. pe carei i-a avut parohia. pentru ambele parohii o va susţine biserica Sfântul Ilie. A servit şcoala cu multă râvnă. în Remetea Mare dela anul 1894 până la 1900. Şcoala începând cu data de 1 Ianuarie 1922 se statifică. susţinând şi toate drepturile faţă de comuna bisericească mixtă Sfântul Gheorghe. că este originară din comuna Ghiroda.

La şcoalele de stat din parohie au mai servit învăţătorii Pavel Oproane. conferinţe. apoi la anii 1900. 1925. decoraţii trece în pensie. şi pe baza lor Nr. şezători. A fost şi inspector şcolar în învăţământul german primar şi secundar. 1935. Aleea Ghiroda. de fete din Arad. el a purtat şi agendele scripturistice ale consi- liului şi adunării parohiale. Cu statificarea învăţămân­ tului şi E. Lipsa lui se simte nu numai în viaţa lui familiară. mama ei muncitoare. ci care a dezvoltat o activitate extra şcolară bogată. gimnaziul tot în Timişoara. Nicolae Haic. 28. începând cu anul în care încep registrele. www. 15/27 Ianuarie din părinţii Sava Cloaşe şi Ana născ. când după un servici plin de râvnă şi încercată cu tot felul de diplome de recunoştinţi. Cloaşe trece la stat şi dela 1922 până la 1934 funcţionează ca învăţătoare de stat. Dela şcoală: Ce fel de registre vechi sunt. De notat că între timp a funcţionat ca suplinitoare Felicia Bunei în anul şcolar 1909-191 O.ro . întrucât elevii ocupaţi mereu cu material pentru însuşirea limbii ungureşti au rămas fără cunoştiinţele necesare culturale şi de orientare ştiinţifică. Tatăl ei harnic meseriaş. Legea aponyană. buni învăţători şi buni creştini. curs pedagogic la şcoala normală din Constanţa. A funcţionat în Salcia Română ca învăţătoare provizoră în anul 1902-1903. Bisericii şi şcoalei lor. 1919. clasa a VIII tot aici. Moare în anul 1943. pe care le aranja parohia. 191 O. 6. şapte clase liceale la liceul superior din Timişoara. fiind băştinaş a cunoscut.cimec. în 1904-1905 în Igăneşti. şcoala medie la şcoala română gr. Popovici.Studiile primare le face în Fabric. petreceri. A fost nelipsit dela manifestaţiile sociale. La trecerea ei la pensie a fost sincer sărbătorită de generaţiile de elevi buni care au beneficiat de lumina îndrumărilor ei. 5. iar la 1937 trece ca directoarea şcoalei de fete din Fabric 2. merită a fi evidenţiată Elena Cloaşe. în inti- mitatea lor. încrederea educaţiei lor. bisericesc şi social-caritativ. Ioan Tabac. tot atâţia oameni harnici. la 1936 trece ca directoare la şcoala de fete din Fabric Nr. unde stă până la anul 1941. cerinţele sociale din parohie. ci şi în marea familie a vieţii sociale din parohie. ort. 1940-1944? Întrucît în Parohia Timişoara-Fabric sunt mai multe şcoli primare datele cerute vor fi date atunci cînd ele ni se vor comunica dela şcoalele dela care le-am cerut. Ad. Dela preoţii celorlalte confesiuni din comună se cere istoricul pe scurt al Parohiei. iar dela anul 1911 până la anul 1920 ca învăţătoare aleasă la şcoala urbană din Timişoara. iar Şcoala normală la şcoala de stat normală. Ca învăţător a fost apreciat în special ca dexterităţi. În calitatea lui de cântăreţ bisericesc. elevilor înscrişi şi frecventaţi după religii şi naţionalitate. Este înmormântat în cimitirul confesional din Fabric. iar de aici trece ca directoare la şcoala de fete nr.46 I ALIN CRISTIAN SCRIDON În parohia noastră a avut un rol foarte central ca unul care. Tatăl său a fost Pavel Ioanovici . Pentru râvna depusă pe teren şcolar. care departe de a se fi mărginit numai în cadrele clasei. Despre ea ştim că s-a născut în Comloşul bănăţean în anul 1884. fiind luat şi pe la şcoalele secundare ca profesor de lucru manual. cari au dat educaţie creşti­ nească vlestarelor. unde prin firea lui împăciunitoare şi cinstită a servit efectiv şi cu mult folos interesele morale şi reputaţia parohiei noastre. Sfânta Arhiepiscopie încă i-a conferit o Diplomă de recunoştiinţă «pentru meritele şi preţioa­ sele ei servicii aduse bisericii noastre dreptmăritoare». Ad. Cloaşe a fost numită apoi în anul 1911 ca învăţătoare suplinitoare în Parţa. şcoala normală în Preparandia din Arad.Pavel Paie Pilar 1 . curs la Crucea Roşie. iar dela anul 1905 şi până la anul 1909 ca suplinitoare în locul Persidei Regep în Timişoara. Şcoala primară a făcut-o în şcoala primară din Timişoara Fabric 1891-1894. Emil Nistor. 27. Sa născut în Timişoara Fabric la anul 1888. concerte. precum şi seria preoţilor şi învăţătorilor lor confesionali cu anii serviţi. cu tendinţa ei de maghiarizare a avut consecinţe dezastroase asupra elemen- tului românesc şcolar. Este regretat de toţi aceia care l-au cunoscut.

Unde nu sunt cripte. cununaţilor şi decedaţilor. protocoale. socoţi. Numărul animalelor mari. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 47 În conformitate cu dispoziţia dată de a cere istoricul Parohiei şi a şcoalei lor cu numirea preo- ţilor şi învăţătorilor cu anii serviţi. În Parohie sunt foarte puţini proprietari agricoli înzestraţi cu unelte agricole mecanice şi motorizate. Unde se păstrează arhiva veche. Sub înaintez tabloul sectanţilor din Parohie. Rom din această parohie. Ad. În cimitir sunt mai multe cruci de marmoră cu inscripţiile pe cari vor fi anexate la mate- rialul documentar. cai pen- tru tracţiune. căsătorii mixte. Atmosfera de fabrici şi ate- liere nici nu prieşte stupinelor. titlul lor întreg. Stupi sunt foarte puţini nefiind flora suficient de maliferă. Gheorghe Ioanovici. procese verbale. după categorii în anul . cari proprietari au unelte mecanice şi motorizate. Un protopop timişorean şi epoca sa. ln ce stare se află. Emil Ţieranu. de emigraţi şi imigraţi. director şcolar. Din cimitir: inscripţiile de pe cîteva cripte. ale parohiei în ale protopopiatului pînă în anul 1926 cînd redactorul acestei cronici ajungînd a conduce Oficiul Parohial din Timişoara-Fabric. Dr. cari au reprezentat în funcţia lor şi interesele bisericii noastre. data celui mai veci act din arhivă. protocoale de tre- ceri şi reveniri. Dr.1940 sau în alt an şi al stupilor. unde funcţionează părintele Antonescu. multă vreme preşedintele consiliului parohial. Fotografii se cer. cari familii au cruci de marmoră. Numele sectanţilor. ziua cînd încep a se purta fiecare în parte. Acte privitoare la trecutul comunei sunt arătate în introducerea acestei lucrări. data precisă . Parohia noastră făcând parte integrantă din Municipiul Timişoara. 29. Ad. 31. Ce acte importante se păstrează în arhivă. concubinaje. Ad. Ad. acei secretari care au servit interesele municipiului au fost şi secretarii comunei noastre. www. Casa lor de rugăciune este cumpărată. sunt la parohii. De prezent toate matricolele parohiei sunt tre- cute din oficiu la Starea Civilă a Sfatului Popular din Timişoara pînă la anul 1895. conscripţii «ţerculare» etc.anul. chiar dacă sunt numai fragmente. 35. Dela Primărie: ce acte vechi sunt la trecutul comunei? Cînd încep registrele de tot felul. ortodoxă şi fost greco-catolică. îmi permit a aminti aci pe Dr. unde se păstrează. Samuil Sagovici. Locuitorii comunei nu se numesc nici bufani (?). 32. Emil Grădinaru. Ad. registru pentru procesele verbale ale şedinţelor consiliului şi Adunării Parohiale. Dr.cimec. Ce registre. luna. 33. l-am cerut şi chiar solicitat. Despre Arhiva Parohială: vechimea arhivei. de sectari. Dimitrie Nistor. decedat în 1953. Ele au fost redactate de cînd funcţionează biserica. 34. Arhiva veche a fostei parohii greco- catolice se păstrează în clădirea parohiei actuale din Timişoara II/III.ro . a redactat începînd cu acest an independent arhiva parohiei. dar pînă acum fără rezultatul dorit. foi volante şi rupte. Seria notarilor vechi pînă azi cu anii serviţi şi fotografia primăriei. matricole. exact copiate. În parohie se întrebuinţează obişnuitele matricole ale botezaţilor. câteva inscripţii de pe cruci. care se păstrează la Oficiul Parohial Ort. protopop Traian Golumba decedat în 1952. Numărul animalelor mari sunt foarte rare. Lista membrilor adunării parohiale o anexăm sub. Cari preoţi şi alte personalităţi sunt înmormîntaţi în cimitirul comunei? În cimitirul comunei dintre personalităţile cari au trăit în Parohie este înmormântat proto- popul Vasile Gheorghevici mort în 1826. 30. Arhiva parohiei este veche însă amestecată cu actele protopopiatului întrucît parohia Timişoara Fabric fiind şi sediul protopopesc actele s-au înregistrat şi s-au păstrat amestecate. întrucât eno- riaşii parohiei nu sunt agricultori de profesie. şi se păstrează în arhiva Oficiului Parohial. precum şi con- scripţia poporului. Cînd şi cine le-a jidit casa de rugăciune. nici frătuţi (?) Ad. Registrul bote- zaţilor începe în Parohie la data înfiinţării Parohiei. Tot aci se pot enumera şi registrele împreunate cu contul de gestiune şi bugetul parohiei. Constantin Ţăranu. Ad.

38. anul. 39. Ad. 1O. Preot-Protopop Traian Golumba 1926-1952. data şi locul hirotonirii de diacon şi preot. 36. precum şi a celorlalte Parohii l-au dat faptul că după 1918-1919 numărul credincioşilor din parohie precum şi din întreaga Timişoara a crescut simţi­ tor încît s-a simţit nevoia înfiinţării acestor parohii. 7. Din conscripţia şi socotele cele mai vechi să se copieze întreg textul de pe cele dintâi 3 pagini. Din matricolele cele mai vechi ce se păstrează să se copieze prima înregistrare cu întreg textul de acolo. cînd le-a aşezat. ei. singhelia cu nr. an de an. cînd. cînd. 40. Fotografii. 4. cine. 8. părinţii şi ocupaţia lor. pentru care parohie. Activitatea desfăşurată pe toate tărîmurile vieţii. ce icoane poartă şi să se copieze inscripţiile de pe cruci. 2) Biserica Ort.I 892. acest tablou se va face separat. Protopop Vasile Gheorghievici 1824-1827. cununaţilor şi morţilor. numele episcopului. iar în lipsa acestora. N-a fost nici o parohie redusă în parohia noastră. Ad. separat pe baza matricolelor. Mai sunt în Timişoara-Fabric următoarele biserici: a) Biserica revenită (fosta Biserică Greco-Catolică) situată în Timişoara II. 3. ocupaţia lor. Protopop Ioan Oprea 1912-1919. 1 I. 16. Tot din parohia Timişoara-Fabric s-a înfiinţat Parohia Centrală a cartierului Timişoara­ Cetate.48 I ALIN CRISTJAN SCRIDON Ad. Protopop Dr. data naşterii. culeasă din gura bătrînilor comunei. În trecut cîte au fost. 14. Protopop Meletie Dreghici 1852. Celelalte biografii ale seriilor de preoţi la materialul documentar. Cîte parohii ort. unde. Să se arate: numele şi prenumele preotului sau dia- conului. Distincţii. 41. luna. Traian Puticiu 1882-1912. din Viile-Fabric şi Biserica din colonia Mircea.ro . Protopop Constantin Suboniu 1771-1825. Preot Vaida 1894-1897. unde. Rom. Ad. Preot Ioan Ioanovici 1832-1850. cînd şi în ce împrejurări reduse? Actual în Timişoara-Fabric sunt 2 parohii la Biserica cu Hramul Sf Profet Ilie. cu anii în care a slujit fiecare. 1. 6. numele. sunt în comună. Ad. Să se arate locul precis unde sunt aşezate. Preot Petru Sbrudan 1854-1894. Traian Puticiu o anexez aci în broşura în care s-a reconstituit tabloul frământărilor şi al laborioasei sale activităţi. Protopop Dr. Preot Iosif Matei 1887-1925. Preot Tabacovici Mihai 1830-1849. diplomele cîştigate. Piaţa Aurel Vlaicu. precum şi epoca activităţii lui Dr. În hotarul parohiei se află următoarele cruci: www. În parohie au servit preoţii: Protopop Constantin Suboniu 1771-1825. din ce material sunt. Biografia preoţilor. 9.cimec. 13. pe baza tradiţiei. ales ori numit. 12. 37. Preot Vichente Schelegianu 1876-1894. Preot-Protopop Melentie Şora 1926 - 15. Crucile din comună şi din hotarul comunei. după matricole. Protopop Dr. chiar dacă sunt numai fragmente. cu data eliberării. 2. şcoalele frecventate. Impulsul pentru înfiinţarea Parohiei Cetate. locul naşterii preotului. pe baza inscripţiilor din cărţile sfinte şi a altor însemnări. Ad. Victor Vlăduceanu 1952 - Biografia pe scurt. Seria preoţilor şi diaconilor. cu anii de frecvenţă. copii. rom. ziua. căsătorit. absolut fidel. Tablou statistic despre numărul botezaţilor. Patrichie Ţiucra 1920-1926. Pentru parohia fost greco-cat. 5. cu cine. Preot Ioan Stănescu 1860-1875.

17 cu 2 apartamente. 42. www. vechi şi noi cuprinzînd: titlul cărţii. Se păstrează la Oficiul Parohial. Ştefănescu. 20. S-au executat săpături arhiologice în comună sau în hota- rul ei. Cimitirul are şi o casă pentru paznic. iar terenul agricol. Romîne vechi. Textele indescifrabile să se copieze cu hîrtie trans- parentă. 2) O troiţă confecţionată din stejar de tînărul Pliniu Oancea şi aşezată în curtea Sf Biserici. 4) O cruce de tinichia ridicată în cimitirul confesional din Timişoara-Fabric de către inspecto- rul P T T Lucian Ursulescu şifamilia sa. şi însemnînd şi pag. locul şi anul tipăririi. Sub/înaintez conspectul cărţilor bisericeşti. aşa cum îl pronunţă băştinaşii. Tot Constantin Maniu a mai donat bisericii 22 jug. Ad. cat. ce reprezintă. este situată în Piaţa Petru Maior No. Casa este din cărămidă fiind însă foarte veche reclamă multe reparaţii. De prezent aceste fundaţiuni nu mai sunt. Date privitoare la trecutul istoric. din cărămidă şi văiugă. are 3 apartamente. Anexat sub/se înaintează conspectul cărţilor. pe care este următoarea inscripţie: «Această cruce este aşezată pe locul altarului Bisericii Ort. Haller. b) Casa Ştefănescu are 1 apartament cu 5 încăperi.cimec. Iuliu Grozăvescu No. este veche. ele sunt contopite în inventarul imobil al parohiei noastre. Un protopop timişorean şi epoca sa. Anii cirilici să se copieze ca şi în original. a) Fundaţiunea Maniu constă din o casă situată actual în Str.ro . fiind slabă s-a demolat şi a rămas numai intravilanul. Inscripţiile de pe cruci la materialul documentar. Parohia are următoarelefundaţiuni: fundaţia Maniu. 3) O cruce de lemn ridicată în Str. ce făcea parte din aceste fundaţiuni şi figurau ca sesiune bisericească au fost cedate Statului. cadastrale teren din care un jugăr jum. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 49 1) O cruce de piatră pe locul altarului bisericii demolate în anul 1912. demolată în anul 1913». Secţia Culturală. nr. Fundaţiunile Parohiei: cine. Ad. de unde se copiază inscripţia. spre descifrare. este împrejmuit cu gard de sîrmă. cu cirile. cu inscripţiile de pe ele. cînd le-a lăsat. are clopot mic pentru petrecerea morţilor şi are şi fîntînă pentru udat mormintele. Mătăsarilor şi donată de familia Sofronie Gurzău. iar în lungul aleei spre Ghiroda are gard viu. Donaţiunea este făcută de familia Ştefănescu. Parohia are un singur cimitir vechi în extindere de 21/2 jug. Ad. Ad. Renaşterii No. Originea numelui comunei. este clădită din cărămidă. cînd. ridicată întru memoria eroilor căzuţi în războiul mondial 1914-1918. 45. d) Biserica mai are ofundaţiune şi anume aceia numită Haller. Să se copieze fidel toate însemnările sau inscripţiile scrise pe paginile acestor cărţi punîndu-se în ghilimele. arhiologic etc. Toate poartă pe ele tablouri religioase. c) Casa Cuscunov este situată în Str. ori să fie aduse la Sf Arhiepiscopie. Biblioteca parohială înfiinţată la 1926 are 76 volume. Pentru biserica fost gr. fost multă vreme epitrop al Sf noastre Biserici. 1 şi se află în stare deteriorată. cu ce rezultat. social. Melcescu şi Cuscunov. cum se întrebuinţează. 43. 46. care constă din o căsuţă situ- ată în Str. 44. s-a primit de către parohie cu prilejul reformei agrare din 1929-1931. de cine. cadastrale teren arabil situat în hotarul comunei Ghiroda. Cimitirul datează dela înfiinţarea parohiei cu Hramul Sf Profet Ilie. Ad. Am spus că avem aceste fundaţi uni pentru rolul pentru care l-au avut în viaţa parohiei noastre. donatorul este familia Melcescu. să se dea un tablou separat al tuturor cărţilor rituale. al comunei. Moise Nicoară. are capelă care datează dela anul 1912 şi morgă ridicată în anul 1931. 17. Lista tuturor cărţilor rituale bisericeşti cu cirilice şi latine. care însă este cedat Statului Romîn.

Parohia Fabric îşi are originea în situaţia locală a unui oraş cu fabrici multe. erau atît de răsfirate. Constantinescu. Suciu/Constantinescu I.R.P. Să se precizeze locul acestor şi al altor monumente vechi.T. www. Timişoara II la 13 XII 1954 Melentie Şora Paroh 7 " Bibliografie A. deziderat . Editura Arhidiecezană. Monografia Mitropoliei Banatului.E. Păcurariu. Muntean 2014 V. AN ARCHPRIEST FROM TIMISOARA ANO HIS ERA.M. Editura Arhidiecezană. Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei .realizare şi evoluţia sa până azi. 2003. Ilie church from Timisoara-Fabric marked his life. nici şanţuri sau drumuri romane cari să fi fost special indicate de specialişti competenţi. Suciu. Antecedente istorice. Editura Învierea. V. 4-6.P. Timişoara. Bega). Timişoara. adică ridicături de pămînt în f armă de cerc.F. Monografia parohiei Fabric întocmită de Melentie Şora. D. Ramificaţiile acestei ape. Dicţionarul teologilor români.S.T. hun ci sau movile de pămînt şi ce se ştie în popor despre rostul şi trecutul lor.T -F. 2007. cu numele vechi «Beguei» (Beghei. în Apulum. 2 volume. Oraşul Timişoara este aşezat pe malurile rîului. Without a doubt the period in which he was a priest and acrchpriest at the St. Editura Univers Enciclopedic. care în viaţa poporului trecea ca apa locului şi dela aceasta şi-a luat numirea şi oraşul «Timişoara».T -F. MELATIE SORA'S LOST MONOGRAPH (Abstract) Father Melatie Şora (1889-1956) stood up in the ecclesial enviroment through his fruitful activity on cultural and pastoral field.A. În comună sau hotarul ei nu sunt «hunci» nici «circuri avare». nr. D.A.D. Muntean et alii. 1980. Suciu/R. Starea lor actuală. Munteanu 2007 I. Păcurariu 1996 M. Documente privitoare la istoria Mitropoliei 1980 Banatului. 2012.A.O. Muntean 2012 V. al XX lea.Fond Cronici Parohiale A. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei . Editura Mirton.Fond Seminarul Diecezan Clepea 2003 Înfiinţarea Episcopiei Timişoarei în lumina documentelor din Arhiva Episcopiei Aradului în Altarul Banatului.cimec. Bucureşti. Voi. cari s-au ridicat aci în acest centru al industriei Banatului şi sporesc necon- tenit. V. adică scurt «Fabric». circuri avare. Arhiva Episcopiei Romano-Catolice a Timişoarei . 13 II 1954. încît nu o dată se împreunau cu cele ale apei Timişului. Voi. Muntean. Alba Iulia. 2000. Timişoara. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei . Suciu 1977 I. . Munteanu.C. Munteanu.C. 1977. Naţionalitate şi confesionalitate în Banatul istoric la începutul sec. mai înainte de a fi fost canalizate. Munteanu 2000 I.0. II.Fond Monografiile Protopopeşti A.50 I ALJN CRISTIAN SCRIDON În comună sau în hotarul ei sunt: urme de drumuri. Timişoara. I. Timişoara. 1996.O. Editura Arhidiecezană. Anul XIV (LIII). Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei. Editura Învierea. This truth is confirmed by the thesis sketched by A.ro . în Studii Bănăţene. Reţeaua şcolară şi ştiinţa de carte în Banatul istoric la începutul secolului al XX-iea. ruine de cetăţi dacice-romane. 2014.. şanţuri sau valuri romane.din 1918 până în zilele noastre. Oraşul Fabricilor. XXXVII/2.

Ilie Church. We think that the inserted informations are essential to those who want to deepen the research of Romanian's reli- gious life from Timisoara. Melantie Sora parson': The manuscript uncovered in the Orthodox Archbishobry Archive of Timisoara attests that father Sora started his research on 21 ' 1 of February 194 7 and finished on the 13 1h December 1954. Pr. not very long before his passing. www. Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 51 his holyness: „Timisoara-Fabric. the manuscript unveils inedited data from the general history of Timisoara and the St. Macle by Prof. Un protopop timişorean şi epoca sa.cimec.ro . Therefor.

Detaliu Fig.Dr.l1 .NORIA LIVIU 1 ·2 Fig. 1 .52 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Protopop MELENTIE $ORA 1111·115 Pr1f. 2 .Mormântul protopopului Melentie Şora www.cimec.Mormântul protopopului Melentie Şora .ro .

Monografia pierdută a lui Melentie Şora I 53 Fig.ro .Mormântul protopopului Traian Golumba www. 4 . 3 .cimec. Un protopop timişorean şi epoca sa.Mormântul protopopului Melentie Şora Fig.

C. 6 . 5 . Imagini preluate din A.cimec.Mormântul protopopului Vasile Georgevici Fig. R.54 I ALIN CRISTIAN SCRIDON Fig. Piaţa Unirii la sfârşitul secolului al XIX-iea. www. 7 . T. E.Mormântul protopopului Traian Golumba Fig.ro .

Suciu/Constantinescu 1980. până la noul buget. Art. TIBISCVM. care va organiza şi conduce noua eparhie. Ienopolei şi Hălmagiului va cuprinde parohiile de pe teritoriul judeţului Arad. Statul va atribui spre folosinţă acestei Episcopii potrivit art. cu reşedinţa în oraşul Timişoara. ' Suciu 1977. Mitropolitul Ardealului. Muntean 2012. 144 din Statutul pentru organizarea bisericii ortodoxe române vor exercita şi atribuţiunile secţiilor Consiliului eparhial până la constituirea adunării eparhiale şi vor delimita de asemenea circumscripţiile electorale. Groza 2012. Ministerul de Finanţe este autorizat a deschide credite extraordinare pentru cheltuielile nece- sare organizării şi funcţionării acestei Episcopii. ca sufragană a Mitropoliei Ardealului. care la această dată fac parte din protopopiatul Hălmagiului. Arheologie. Episcopia Aradului. Art. p. 55-70 www. IV. precum şi parohiile din protopopiatele Belinţ. în care se vor înscrie regulat toate aceste cheltuieli. 44 din legea de organizare a bisericii ortodoxe române o suprafaţă de 100 ha teren de cultură. Banatului. 5/2015. Balinţ şi Birchiş aflate pe teritoriul judeţu­ lui Severin. Clepea 2003.cimec. (ARHI) EPISCOPIA ORTODOXĂ A TIMIŞOAREI . Episcopia Timişoarei va avea 60 membri în Adunarea eparhială. 111-114. Art. Zamela 2011. precum şi pentru modificarea întinderii unor Episcopii ortodoxe române. I. II. considerăm că este util să o augumentăm cu alte documente de arhivă. Art. ca sesiune episcopală şi un teren de pădure în suprafaţă de 300 hectare. III. Lucrările consilierilor referenţi vor fi ratificate de către adunarea eparhială. Se înfiinţează pe data publicării prezentei Legi Episcopia ortodoxă română a Timişoarei. numind în mod provizoriu pe cei trei consilieri referenţi şi Consiliul Eparhial. Banatului.DOCUMENTE DE ARHIVĂ Viorel Dorei CHERCIU Asociaţia Culturală „David Voniga" . p. care vin să întregească „tabloul" despre această instituţie bisericească din Banat: „Pentru înfiinţarea Episcopiei ortodoxe române a Timişoarei. Corneanu 2005. care prin derogare de la art. Episcopia Timişoarei îşi va alcătui adunarea eparhială şi consiliul eparhial în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare. Crişanei şi Maramureşului. care se va administra conform legii. Muntean 2014. Crişanei şi Maramureşului va desemna un locţiitor de epi- scop al Eparhiei Timişoarei până la alegerea şi instalarea titularului.Giroc Bibliografia referitoare la (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei fiind încă „săracâ' 1 . Episcopia 11mişoarei va cuprinde toate parohiile de pe teritoriul judeţului Timiş­ Torontal. precum şi acelea parohii din judeţul Hunedoara.ro .

Episcopiile: Aradului. Ministrul Finanţelor M. întemeiaţi şi pe dispoziţiunile art. înfiinţindu-se la Caransebeş o episcopie orto- doxă română. cât şi de Congresul Naţional Bisericesc. Prea Sfinţia Sa Părintele Episcop Andrei elogiază pe Maiestatea Sa Regele Carol li pen- tru atenţia şi dragostea arătată bănăţenilor prin înfiinţarea Episcopiei Timişorii şi mulţumind şi 2 A. protopop al Tractului Timişorii. reînfiinţarea acestei episcopii a fost hotărâtă atât de Sfântul Sinod în anul 1932. Decret -Lege nr. Zigre.ro . „În secolele trecute. www. Metropola Banatului. hotărârea sa fiind obligatorie pentru toate eparhiile în cauză. care la 15 octomvrie 1934 a autorizat Consiliul Central Bisericesc să studieze chestiunea şi să ia contact cu guvernul în acest scop. impusă de această înfiinţare''!! (Majusculele sunt folosite într-un mod arbitrar.losefin. secţiile unite. episcop al Aradului şi locţiitor de episcop al Eparhiei Timişorii. Argetoianu. avem onoare a Vă ruga. Domnilor Miniştri să binevoiţi a aproba acest referat şi a ne autoriza prin alăturatul Jurnal să supunem Aprobării şi Înalte Semnături a Maiestăţii Sale Regelui proectul de decret-lege pentru înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Timişoarei. vor proceda potrivit legilor în vigoare. lenopolei şi Hălmagiului şi a Caransebeşului vor face o nouă arondare a circumscripţiilor electorale. consilier referent al Episcopiei Timişorii. Episcopul-locţiitor Andrei Magieru ia primele măsuri organizatorice în vederea constituirii organelor de conducere colectivă a Episcopiei Timişoarei: „Proces-Verbal nr. La caz de neînţelegere va decide Sfântul Sinod. a întâmpinat rezistenţa celorlalte culte cât şi refuzul guvernului maghiar. VI. La despărţirea bisericească de sârbi. lenopolei şi Hălmagiului).0. Biserica dominantă a Statului trebuie să fie reprezentată în Timişoara. Împărţirea şi reglementarea atribuirii şi folosinţii fondurilor şi fundaţiunilor se va face de comun acord cu eparhiile interesate (Episcopia Timişoarei. 3 A.T.A. 3 din legea de organizare a bisericii ortodoxe române şi ale art. Biserica Ortodoxă confundându-se cu însăşi istoria neamului românesc. n. consilier referent şi Ioan lmbroane paroh în Timişoara . unde îşi aveau sediile episcopiile romano-catolice. a Timişoarei şi aceea a Caransebeşului. Intrându-se în prima şedinţă a Consiliului Eparhial.T.cimec. Episcopiile Aradului. 3998 din 7 noiembrie 1939 (Monitorul Oficial nr. 1 luat în şedinţa Consiliului Eparhial.56 I VIOREL DoREL CHERCIU Art. sârbească şi greco-catolică. Stăruinţa bănăţenilor de a avea o episcopie ortodoxă în Timişoara. Faţă cu cele espuse mai sus. a fost în mod provizoriu anexată Aradului. secţiile unite ale Episcopiei Timişorii. 259 din 8 noiembrie 1939 Partea I) semnat de regele Carol şi constrasemnat de Preşedintele Consiliului de Miniştri G. Ministrul Cultelor şi Artelor N. Apărarea şi promovarea marelor interese bisericeşti şi naţionale ne îndreptăţesc să privim cu toată atenţiunea o nouă orânduire bisericească în Banat. 3998 din 1939 (Nr. n. 46 din Constituţie. Au fost prezenţi la această şedinţă: Prea Cucernicii Părinţi Dr. În cursul vremurilor. ca şi celelalte culte. V. nealegându-i-se ca reşedinţă un loc de frunte al Banatului cum era Timişoara sau Lugojul.O. vor proceda prin derogare de la legea din 17 martie 1938 la alegerea adunării eparhiale"2 .A. sub înaltul prezidiu al Prea Sfinţiei Sale Părintele Episcop Dr. precum şi modificarea întinderii unei episcopii ortodoxe române. Referat către Consiliul de Miniştri nr. Neceitatea unei episcopii ortodoxe române în Timişoara s-a simţit de mult şi încă marele mitro- polit Andrei Şaguna a proectat-o. Art.Mehala. lenopolei şi Hălmagiului. Principial. Virgil Popovici paroh în Timişoara . la o nouă delimitare a protopopiatelor ce le aparţin. întocmind şi un legat pentru atingerea acestui scop. 46962 din 1939). Constantinscu şi Ministrul Justiţiei Iamandi. rămânând Banatul fără episcopie ortodoxă. printr-un episcop. Astăzi. Episcopia Caransebeşului şi Episcopia Aradului. în biroul protopopesc din Timişoara. unde prestigiul religiei noastre strămoşeşti trebuie să se afirme puternic şi hotărât. după unirea tuturor românilor. Andrei Magieru. consilier referent.). Timişoara a fost reşedinţă de Episcopie ortodoxă. în urma unui simplu decret al Împăratului Austriei. al Episcopiei Timişorii ţinută la data de 14 decemvrie 1939. Timişoara cu unele protopopiate din Banat. viaţa aceasta a luat sfârşit. Patrichie Ţiurca.

. protopopiatele şi eparhiile din Patriarhia Română. Circumscripţia Birchiş cu 16 comune şi anume: Bacăul de Mijloc. Chizătău. sanc- ţionat prin Înaltul Decret Regal nr. Macedonia. toţi trei fiind domiciliaţi în oraşul Timişoara. Bulza. Chevereşul-Mare. 259 din 8 noemvrie 1939 s-a înfiinţat Episcopia Ort.) l-a numit pe Prea Sfinţia Sa locţiitor de episcop al Episcopiei Timişorii până la alegerea şi instalarea titularului ei. întruniţi fiind în şedinţă plenară au constituit Biroul Electoral Eparhial şi s-au luat dispoziţiunile pentru alegerile membrilor Adunării Eparhiale a Episcopiei Timişorii. Belinţ. [. 220 din 1939 (16 noiembrie a. Balinţ şi Birchiş.. 3998/1939. ] I. Circumscripţia Belinţ cu 11 comune şi anume: Babşa. pe Sfinţia Sa preotul Ioan Imbroane la Secţia Culturală şi pe Sfinţia Sa preotul Virgil Popovici la Secţia Economică. [. Prea Sfinţia Sa. Birchiş. precum şi comunele Coşteiu şi Jabăr din judeţul Severin. 5. Gad. Paniova. Sacoşul-Turcesc. Peciul-Nou. Ohaba .cimec. Secaş din judeţul Timiş-Torontal. Gruni. Prea Sfinţia Sa a numit consilieri referenţi cu titlu provizoriu. Bethausen. III din Decretul . Ostrov. teritoriul Eparhiei Timişoarei a fost împărţit în 20 circum- scripţii electorale care. Patrichie Ţiucra la Secţia Administrativă. Prin Decretul . Sa Părintele Protopop Dr. cu Adresa nr.ro . Groşi. Circumscripţia Buziaş cu 13 comune şi anume: Blajova. în conformitate cu art. Potrivit art.Lege nr. toate în judeţul Severin. 1. Deschide şedinţa şi numeşte secretar al acestei şedinţe pe dl. Izvin din judeţul Timiş . Nicolae Bălan. Ficătari.Documente de Arhivă I 57 Înaltului Guvern pentru solicitudinea arătată faţă de această mare problemă a românilor orto- docşi din Timişoara şi din întreg Banatul. 30-75 din Regulamentul pentru alegerea şi constituirea organelor reprezentative şi executive în parohiile. Ivanda. Ioan Jebelean. Sacoşul-Mare. Sârbova. Prea Sfinţia Sa a prezentat proectul circularei ce urmează a se întocmi în mod definitiv în această şedinţă. Prea Sfinţia Sa ceteşte Adresa nr. Ghilad. 4. Obad. Căprioara. Hisiaş.Lege menţionat mai sus. Cebza. Fădimac. Racoviţa. Conform art. toate în judeţul Timiş-Torontal. Buziaş. Şanoviţa. 68/ 1939 privitoare la convocarea şedinţei de azi. Bunea - Mare. Ţela. al cărei text este următorul: Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Timişoarei Nr. Remetea luncă din judeţul Severin. . 3. Leucuşeşti. secretarul Oficiului Protopopesc din Timişoara. Mănăştur. Drăgoeşti. Sălciua.a. Circumscripţia Balinţ cu 14 comune: Balinţ.. 3998 din 7 noemvrie 1939 publicat în Monitorul Oficial nr. n. Pojoga. Sinersig. 156/1939 Circulară către toate oficiile protopresbiterale şi parohiale din Eparhia Ortodoxă Română a Timişoarei. Hitiaş. Episcopia Timişoarei va avea 60 membri în Adunarea Eparhială. În temeiul acestui mandat. Foni. împreună cu cei trei consilieri referenţi. Normele de procedură pentru aceste alegeri sunt cuprinse în art. www. Pădurani. Silagiu. Răchita.Torontal. Vucova. Română a Timişoarei. Consiliul Eparhial aprobă cu mici modificări proectul de circulară. Circumscripţia Ciacova cu 12 comune şi anume: Ciacova.Lege nr. Înalt Prea Sfinţia Sa Părintele Dr. Giulvăz. pen- tru Consiliul Eparhial al Timişorii pe Prea C.Torontal precum şi acele parohii din judeţul Severin care aparţin protopopiatelor Belinţ. Mitropolitul Ardealului. În acest scop. Căpăt.Mare. Părul. (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . în atribuţiunea căreia cade alegerea celui dintâi episcop al acestei eparhii nou înfiinţate. Valea . ]Prea Sfinţia Sa mai comu- nică că. Căpâlnaş. Cutina.. Petro man. Topla. cuprinzând toate parohiile de pe teritoriul judeţului Timiş . Virişmort. III din acel Decret . 2. Cadova.Lege. Crai-Nou. precum şi comunele Crivobara. III din Decretul. toate în judeţul Timiş-Torontal. 2994 din 27 august 1937. Dragşina.Timişană.n. Dubeşti. împreună cu comunele aparţinătoare sunt următoarele.

Chesinţ. Cerna. cu 13 comune şi anume: Bărăteaz. 13. cu 13 comune şi anume: Bara. Circumscripţia Deta cu 14 comune şi anume: Banloc. Voiteg. Cuveşdia. Bata. Vizma. Lunga. Bucovăţ. 11. Lalasinţ. Besenova-Nouă. Topolovăţul-Mare. Murani. Cadar. pen- tru alegerile deputaţilor din cler . Lăpuşnic. fn fiecare circumscripţie se alege un deputat din cler şi doi deputaţi mireni (art. Freidorf. Sânpetru- German. Lăţunaş. 17. împreună cu circumscripţiile electorale şi locurile centrale de alegere respective de scrutiniu. Circumscripţia Timişoara-Elisabetin. Ohabalungă. Stamora-Română. Petrovaselo. Circumscripţia Timişoara-Iosefin. Giroc. numiţi confarm dispoziţiilor Regulamentului. Şipet. Labasinţ. 12. Timişoara-Mehala. Chelmac. Cărpiniş. toate în judeţul Timiş-Torontal. Teremia-Mică. Viile-Fabric. Ususău. Gătaia. Birda. Icloda. Vălcani. Spata. Circumscripţia Gătaia cu 20 comune şi anume: Bercuţa.Torontal. Orţişoara. Comloşul­ Mare. Timişoara-Ronaţ. Seceani. Ianova. Bencecul de Jos. Gaiul- Mic. Toager. Cerneteaz. toate în judeţul Timiş-Torontal. Moraviţa. Zăbalţ din judeţul Severin şi Belotinţ din judeţul Timiş-Torontal. Timişoara-Cetate.Mare. Lipova. Stanciova. se vede în tabloul alăturat la sfârşitul acestei circulare. Recaş. Timişoara-Kuntz. Budinţ. Călacea. toate în judeţul Timiş-Torontal. Pordean. Circumscripţia Zăbalţ. Percosova.cimec. Circumscripţia Sânnicolaul-Mare cu opt comune şi anume: Beba-Veche. Omor. Colonia. Pustiniş. Sânmihaiul-Român. Fiscuţ. Sintar. Clopodia.). Hunedoara-Timişană. Dorgoş. Munar. Opatiţa. II. Ofelia. Seu/ea-Gătaia. Pădurani. Teş. Vinga. Hodoş. Parţa. Buzad. Măureni. Variaş. Jadani. Periam. Uisentes. Comeat. Şuştra. Giarmata. toate în judeţul Timiş-Torontal. Secusigiu. Bobda. Liebling. Checheş. 19. Circumscripţia Vinga. Duboz. Pişchia. Numele delegaţilor Consiliului Eparhial. toate în judeţul Timiş-Torontal. Beşenova­ Veche. Bencecul de Sus. Denta. Ghiroda.pre- cum şi pentru scrutinul deputaţilor mireni. 33 . Circumscripţia Fratelia cu 12 comune şi anume: Chişoda. toate în judeţul Timiş. Dobreşti. 7. Ierşnic. toate în judeţul Timiş-Torontal. Dolaţ. Beregsăul­ Mare. Crivobara. Gherteniş. Gelu. Sălciu-Nouă. Brestovăţ. Dejan. toate în judeţul Timiş-Torontal. Şag.G. Circumscripţia Timişoara-Fabric. cu 10 comune şi anume: Albina. 8. Cheglevici. 18. toate în jude- ţul Timiş-Torontal. Teremia-Mare. Moşniţa. Nadăş. Herneacova. toate în judeţul Timiş. Bazoşul-Nou. Remetea-Mare. Fratelia. Partoş.Torontal. Butin. Fibiş. Circumscripţia /ehei cu 12 comune şi anume: Berini. Checia-Română. Topolovăţul-Mic. Gherman. Săngeorge. toate în judeţul Timiş-Torontal. toate în judeţul Timiş-Torontal. Jimbolia. Pesac. Stamora-Germană. Tormac. Circumscripţia Lipova cu 9 comune şi anume: Alioş. Şemlacul. Ferendia. Folea. Şoşdea. Pătrâş. Circumscripţia Comloşul-Mare cu 11 comune şi anume: Bi/ed. 30 din Reg. Nerău. Ghiroda-Nouă. Jamul-Mare. Firiteaz. Unip. Duca. Săcălaz. Jebel. Sânnicolaul-Mare. Lucareţ. Timişoara-Iosefin. Satumare. Urseni. Tomnatec. Fenleac. Ictar.ţinând seama şi de dispoziţia din aliniatul ultim al art. Circumscripţia Cuveşdia cu 17 comune şi anume: Bogda. Bruznic. Deta.ro . 20. toate în judeţul Timiş-Torontal. Sculea. Lovrin. Uliuc. Sânandrei. Tolvadia. Satchinez. Chizdia. Şiştarovăţ. Utvin.58 I VIOREL DOREL CHERCIU 6. Mănăştur. Varniţa. 16. Merţişoara. 14. www. Circumscripţia Periam cu 7 comune şi anume: !griş. I. Cenadul-Mare. Grabaţ. 15. Ohaba-Română. Hodoni. 9. Timişoara­ Elisabeta. cu 4 comune şi anume: Timişoara-Fabric. cu 16 comune şi anume: Becicherecul-Mic. Circumscripţia Recaş cu 12 comune şi anume: Bazoş. Saravale. l O. Rădmăneşti.

4. 7. VIII. cel mai târziu până inclusiv la 5 ianuarie 1940 (art. s-ar afla că. Adunările parohiale extraordinare pentru alegerea deputaţilor mireni. pentru efeptuirea alegerilor şi pentru mai bună ştiinţă decretăm următoarele: A. locuitori pe teritoriul respectivei circumscripţii.). Drept de alegere au toţi preoţii şi diaconii ort. 49 din Reg. se vor ţinea pretu- tindeni duminecă în 4 februarie 1940. adecă duminecă în 28 ianuarie 1940.cimec. Despre ziua de alegere. plus unul . conducătorul oficiului parohial este dator a comunica tuturor preoţilor din loc circulara defaţă având ei să confirme prin semnătură luarea la cunoştinţă a celor dispuse prin această circulară. candidaturile în mai multe cercuri deo- dată. cu 8 zile mai înainte de alegere. ori cu vot secret. candidaţii clerici şi mireni se vor pronunţa precis. V. prin buletine ştampilate cu sigiliul oficial (art. se vor depune în conformitate cu dispoziţiile art. X. Referitor la alegerea deputaţilor mireni. Conducătorii oficiilor parohiale vor convoca adunările parohiale extraordinare pentru ale- gerea deputaţilor mireni ai Adunării Eparhiale atât în matre cât şi în filiale. Pentru cazul când la despuierea scrutiniului. 58 din Reg. m. 3.Documente de Arhivă I 59 III. la convocarea colegiului pe noul termen de joi 8 februarie 1940 la ora 1O a. Mircea Vodă nr. n-ar fi prezentă majoritatea absolută a alegătorilor. IX. Biroului Electoral Eparhial. fiindcă aceştia nu ar putea deschide şi prezida adunarea electorală extraordinară deodată în amândouă comunele adminis- trate de dânşii. VI. 46 din Regulament. m. VII. 1. (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . 5. 5. B. Pe lângă acestea. În comunele cu mai mulţi preoţi.a tuturor alegătorilor din circumscripţia respectivă.) alegerea se va efeptui la această dată ori care ar fi numărul membrilor prezenţi. adecă. 1. Alegerea se face cu aclamaţiune. de sine înţeles că şi această adunare trebuie convocată cu cel puţin 8 zile mai înainte. neadmiţându-se nici o amânare (art. În special.ro . candidaţii vor mai anexa şi următoarele: www. preoţimea se informează din foaia oficială <<Biserica şi Şcoala>> şi din această circulară. Pentru a se compune colegiul electoral. În cazul când. se cere să fie prezenţi majoritatea absolută . pe lângă actele înşirate în art. adunarea electorală. în caz de boală dovedită. la orele 10 a. 62 din Regulament.m. Cu privire la alegerile deputaţilor din cler. cercul electoral la care se hotărăsc să-şi pună candidatura. cu aceea că. Candidaturile trebuesc depuse în scris la Biroul Electoral Eparhial Timişoara HI. În general. 55 şi 56 in Regulamentul în vigoare. Conform hotărârei Consiliului Central Bisericesc. fiind oprite. se completează. cari sunt în funcţiune ori în deficienţă sau pensionaţi şi cari sunt stabiliţi în lista întocmită de Consiliul Eparhial şi trimisă delegatului eparhial. 6. IV. se va proceda conform dispoziţiei art. respective se pune în acord cu dispoziţia cuprinsă în art. ori pentru funcţiuni indispenzabile în ziua de alegere. administrate de preoţi din alte parohii. Români. precum şi în copie oficiului parohial din parohia centrală pentru întrunirea colegiului electoral. 2. În parohiile vacante. 42 din Reg. în comuna administrată. Scrutinul alegerilor deputaţilor mireni se stabileşte ziua de 26 februarie 1940.jumă­ tate. 56 din Regulament. se va ţine duminecă în 11 februarie 1940. Candidaturile pentru mandatul de membri mireni ai Adunării Eparhiale. arătând în scris. Str. numărul buletinelor nu cores- punde cu numărul votanţilor. Termenul pentru alegerea deputaţilor din cler se stabileşte pe joi 25 ianuarie 1940. la ora 11 a.). la Biroul Electoral Eparhial cel mai târziu până inclusiv la 15 ianuarie 1940. Absentarea numai în două cazuri e justificabilă.

Alegerea este publică. 3. Că sunt cununaţi după ritul şi în biserica ortodoxă. Dacă bărbaţii de încredere. apoi ora începerii şi a terminării votării. iar semnele detto şi ghilimelele nu sunt permise. Neîmplinirea acestor îndatoriri constituie pentru conducă­ torul oficiului parohial delict disciplinar. 5. se pune sigiliul parohial şi împreună cu o copie certificată după lista membrilor adunării parohiale. dar. decât cele cari au depus candidatura. Pe plicul astfel sigilat. pentru că. apoi se despoaie scrutiniul şi se proclamă rezultatul votării. Numele candidatului pe care-l votează alegătorii. numele lor îl poate scrie şi secretarul. conducătorul oficiului parohial va îngriji ca sumarul să-l ducă la scrutiniu celălalt bărbat de încredere. După încheierea votării se totalizează voturile. voturile date prin alte persoane. dacă ar observa vreo neregularitate în decursul alegerii şi să-i lumineze asupra dispoziţiilor în vigoare. iar după ce au votat cei prezenţi. b. Pentru înlesnirea actului alegerei. altfel. Dacă acest membru ar fi împiedicat. sau chiar numai unul dintre ei.60 I VIOREL DoREL CHERCIU a. Conducătorul oficiului parohial în calitatea sa de preşedinte al adunării parohiale are dreptul şi datoria să facă atentă adunarea electorală şi pe bărbaţii de încredere. aceşti ar persista în desconsiderarea dispoziţiiloe în vigoare. Declaraţie că nu sunt francmasoni şi nici membri ai vreunei alte asociaţii oculte asimilată francmasoneriei. 9. 7.cimec. în timpul şi la locul destinat pentru scrutiniu şi dacă ar ajunge mai înainte de ora fixată pentru scrutiniu. cu sigiliul oficial. XI. cu vot nominal. 2. nu se vor lua în considerare. corect şi citeţ. atunci conducătorul oficiului parohial are datoria ca. Pe sumarul astfel încheiat. 8. să nu se depărteze ci să aştepte acolo sosirea delegatului. Sigilarea se va face prin imprimarea sigiliului pe ceară roşie. 11. să încunoştiiţeze despre aceasta Consiliului Eparhial. care se trece la sumar. ». numai- decât după terminarea actului de alegere. prin aceea că se va însemna apriat în sumar: cine a subscris pe cei neştiutori de carte. Oficiile www. votarea se încheie arătându-se precis la sumar ora închiderii. în chestiu- nea alegerii de edputaţi mireni. Aclamaţiunea nu este permisă şi nici a vota unul în locul altuia prezent sau absent. c. lista votanţilor se mai ţine deschisă ~ oră. n-ar ştii scrie. referitoare la alegerile de deputaţi mireni.. Preoţii n-au voie să voteze la aceste adunări electorale. va fi secretă. Acela care va primi sumarul pentru prezentare la scrutiniu să fie expres îndatorat a-l şi preda delegatului eparhial. conform art. 6. Că nici soţia şi nici copii nu sunt eterodocşi. astfel şi al aşa loc ca deschiderea plicului să nu se poată întâmpla fără sparge- rea sau vătămarea sigiliului.. sau cu tinctură. pe calea oficiului protopopesc. trimitem un exemplar de sumar pentru fiecare adunare parohială electorală. pe care îl subscrie preşedintele şi membri biroului şi i se aplică stampila parohiei. apoi se va preda unuia dintre bărbaţii de încredere cu însărcinarea ca pe ziua de scrutiniu stabilită în punctul IX să-l prezinte personal delegatului în locul central al scrutinului. prin raport amănunţit. !n sumar se va arăta precis şi corect locul şi ziua. se pune într-un plic sigilat în faţa adunării parohiale. cu buletine ştampilate. 4. în loc de adresă se va scrie «Sumarul Adunării Parohiale Electorale pentru alegerea alor 2 membri mireni în Adunarea Eparhială din Parohia . sectari ori aconfesonali. Dacă cu toate observaţiile lui. iar călătoria bărbatului de încredere va fi zadarnică. 1O. voturile respectivei comune rămâne neluat în seamă şi lucrarea adunării parohi- ale rămâne iluzorie. 99 din Regulamenul în vigoare. la cererea în scris a 20 de alegători prezenţi. dar această împrejurare trebuie vădită. După trecerea termenului de aşteptare fixat. Votarea va începe îndată după terminarea serviciului divin şi se va continua până ce votează toţi alegătorii prezenţi.ro . se va scrie în sumar întreg.

el este obligat să raporteze Consiliului Eparhial despre aceasta. telegrafic.preotul Corneliu Vuia 17.0. atunci aceste lucrări se vor face sub prezidenţia preo- tului din localitate sau a celui mai bătrân dintre bărbaţii de încredere prezenţi. Timişoara-Fabric . Periam . Alexandru Bocşan protopopul Vingăi. prot. Vasile Dăbău administrator protopopesc la Lipova.T. (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei .preotul Petru Bizerea 9. de asemenea sunt responsabile pentru comunicare la timp şi efeptu- irea corectă a celor dispuse în această circulară şi în Regulament. Jebel . Timişoara-Elisabeta .ro . Lipova .protopopul Alexandru Bocşianu 4 A. Noul preşedinte va desemna în conţelegere cu colegiul.A.adm. 44-52 şi 66-72 din Regulament. Sânnicolaul-Mare . Birchiş . Ciacova .Documente de Arhivă I 61 protopresbiteriale şi parohiale. respective despuierea scrutinului. Dacă vreun delegat eparhial este împedicat să-şi îndeplinească însăr­ cinarea.cimec. delegatul eparhial nu s-a prezentat spre a prezida alegerea.preotul Teodor Marcu 8. Comloşul-Mare . Timişoara-Iosefin . Moise Bordoş administrator protopopesc la Birchiş. Vasile Debău 13.protopopul Ioan Geţia 5.preotul Victor Fizeşan 14.protopopul Ioan Trifu 2.preotul Pavel Jurma 19. Delegaţii eparhiali sunt poftiţi a-şi împlini misiunea lor în sensul celor de mai sus şi în spe- cial în conformitate cu art. XII. cu cel puţin 24 ore înainte. Despre aceasta se va face menţiune specială în sumarul ce se va dresa". Vinga . Dacă. Iosif Goanţă protopopul Recaşului.adm. 182 din 20 decembrie 1939. Episcopul Andrei Magieru al Aradului s-a folosit în efortul lui de organizare a Episcopiei Timişoarei de „colaboratori" locali .protopopul Ştefan Cioroianu 7. respective la despuierea scrutiniului mirenesc din respectiva circumscripţie. restituind deodată şi adresa despre delegarea sa cu toate anexele ei. Actul nr.A.protopopul Augustin Ghilezan 6. având a înainta Consiliului Eparhial sumarul colegiului electoral (cler) şi al colegiului de scrutiniu (mireni) în curs de două zile după terminarea acestor lucrări. care să asigure corectitudinea „electivă'>s: 1. www. Balinţ .preotul Ioan Ionescu 12.0. până la ora fixată pentru întrunire. Fratelia A . A.preotul Ioan Călnicean 3. Cuveşdia . 156 din 14 decembrie 1939. Ioan Geţia protopo- pul Buziaşului şi Augustin Ghilezan protopopul Ciacovei . Gătaia .preotul Victor Aga 10. Ioan Trifu protopopul Balinţului.care au contribuit la „punerea pe picioare" a noii instituţii ecleziastice din Banat4 • Ca să respecte întocmai procedura electorală pentru constituirea Adunării Eparhiale.preotul Petru Bohariu 11. cei prezenţi constată că.preotul Melentie Ş ora 18. prot.preotul Ioan Popovici 16. Deta . conduce- rea interimară a delegat următorii 20 de clerici. un secretar şi doi membri.T.protopopul Iosif Goanţă 15. Moise Bardaş 4. Dr.Dr. Ştefan Cioroianu protopopul Comloşului-Mare. cari împreună vor forma biroul colegiului electoral ori de scrutiniu şi va îndeplini toate formalităţile cerute de Regulament cu pri- vire la alegerea deputaţilor din cler. Patrichie Ţiurca protopopul Timişoarei. Buziaş . Recaş . în ziua fixată pentru colegiul electoral al clericilor şi pentru despuierea scrutiniului mirenilor. Tabloul nr. Belinţ .

Comunicatul nr.Alexandru Bocşianu. însă Consistoriul Mitropolitan de la Sibiu „contramandează" Adunarea Eparhială: . Victor Fizeşan.A. Episcopul-locţiitor al Timişoarei convoacă „cea dintâi Adunare Eparhială a Timişoarei.T. Circumscripţia Jebel .Melentie Şora. paroh în Secusigiu.iar după terminarea serviciului divin va urma deschiderea Adunării în sala festivă a Palatului Rezidenţiei Regale din Timişoara" 7 . 16. Circumscripţia Gătaia . 17. 8.62 I VIOREL DoREL CHERCIU 20. Circumscripţia Sânnicolaul-Mare .ro .Elisabetin . Circumscripţia Vinga . Consistor Metropolitan din Sibiu Nr. parohul Chizătăului Sever Sepţian. 4.Ioan Imbroane. în Lipova. preot pensionar în Sânnicolaul-Mare. Circulara nr. paroh în Deta. paroh în Ususău. 9.Virgil Popovici. 8 A. 6 A. până la o altă dată" 8 .preotul Dimitrie Misiei Circulara în întregime a fost publicată în organul diecezan „Biserica şi Şcoala': pentru cle- rici.Augustin Ghilezan. Circumscripţia Fratelia A . Circumscripţia Belinţ . 12.protopopul Ioan Trifu. 20. Ven.protopopul Ioan Geţia. 19.Ignatie Raica. Circumscripţia Timişoara .0. Circumscripţia Comloşul-Mare . 18. protopop onorific în Timişoara . Circumscripţia Timişoara-Iosefin .c.protopopul Iosif Goanţă.Fabric . paroh în Pesac şi Liviu Raţiu. 7 A. Circulara nr. iar pentru mireni în ziarul „Dacia". Circumscripţia Buziaş . paroh în Munar. Circumscripţia Lipova . protopop. Constantin Popovici.În urma adresei P.Mehala.T. adm. paroh în Hodoni. 2. Circumscripţia Timişoara . prot. la ora 9 dimineaţa. pentru mandatele de deputaţi din cler şi mireni la Adunarea Eparhială a Timişoarei. prot. 10. 67 din 16 ianuarie 1940. Zăbalţ . paroh în Cadar şi Vichentie Pirtea. paroh în Timişoara . 15.A. 30/1940 M. Traian Barzu. În urma „luării la cunoştinţă" şi-au depus candidatura pentru demnitate de deputaţi clerici în Adunarea Eparhială următorii 6 : 1. 11. www. Circumscripţia Zăbalţ . protopop onorific în Timişoara­ Iosefin şi Pavel Tismonariu. Circumscripţia Ciacova . Circumscripţia Balinţ . Circumscripţia Cuveşdia .Ioan Popovici.O. paroh pensi- onar în Sinersig.c. paroh în Timişoara Fabric.T. din 2 mar- tie a.Liviu Dehelean.adm.A.O. în sesiune extraordinară pe Dumineca Ortodoxiei 17 martie 1940. paroh în Jebel şi Dimitrie Cioloca din Şipet (profesor?). Traian Golumba.Liviu Surlaşiu. preot în Timişoara-Fabric şi protodiaconul Sabin Evuţianu.Gheorghe Todan.Principele Carol . Moise Bordoş. 6. 14.. paroh în Ghilat şi Nicolae Brănuţiu. Andrei Andraşiu paroh în Şanoviţa şi Ioan Nicorescu paroh pensionar în Lugoj.Nicolae Burdia. paroh în Giulvăz. 3. 594 din l martie 1940. Circumscripţia Birchiş . 5. 652 din 12 martie 1940. prin care se preconizează o anchetă asupra alegerilor făcute în lunile ianuarie şi februarie a. paroh în Fibiş. prin aceasta amânăm Adunarea Eparhială.c. Gheorghe Vermeşan. când se va oficia Sf Liturghie cu Chemarea Sf Duh în biserica din Timişoara IV . paroh în Cutina şi Vasile Debău. Circumscripţia Periam . 13. paroh în Pesac. convocată pe ziua de 17 martie a. Circumscripţia Deta .Dimitrie Ţieran. 7.cimec.protopopul Patrichie Ţiurca.Elisabetin.protopopul Ştefan Cioroianu.Tovie Perian.preotul din ktar. protopop în Ciacova şi Petru Bizeria. Circumscripţia Recaş . paroh în Cerneteaz şi Corneliu Vuia.

Este nu numai o necesitate elementară. Bunul Dumnezeu ne-a mân- tuit de nefericiri mai mari. la o primă vedere. 1210 din 4 mai 1940).463 din 14 iunie 1940) pentru procurarea de bunuri au tre- buit justificaţi . 100. Aceasta ni se cere şi prin adresa telegrafică a Onor. Nicolae Popovici al „Orăzii" 10 • Adunarea Eparhială în şedinţa a III-a din 6 mai 1940.În opera de organizare a Sf. preotul poate să mai activeze şi pe alt teren. 15 A.000. nutrind gânduri negre asupra celuilalt. ca în sfin- tele biserici să se ascundă armamente. Să se cerceteze şi cazul să se aducă la cunoştinţa celor în drept [.A.]" 17 • Documentele arată că au A. hotărăşte cumpărarea casei din Bulevardul Diaconovici Loga pentru a fi amenajată ca Reşedinţă Episcopală.A.cimec.000 lei primită prin Ordonanţa nr. www.A.000 .T. celălalt de 34 de ani. Preoţime să se întoarcă şi să rămână la chemarea sa. precum şi din ajutorul dat de Dl.O. ni s-a atras atenţiunea din partea organelor siguranţei Statului că. Deodată cu aceasta facem cunoscut că. Mitropolia din Sibiu. 6 februarie 1941. Ioan Imbroane şi Virgil Popovici.însă banii „donaţi" (subvenţia de 4. Viaţa monahală era „la pământ" în nou-înfiinţata Episcopie dacă exista doar Mănăstirea „Săraca" de la Şemlacul Mare. se va acoperi printr-un împrumut care se va ridica de la Banca Victoria" 11 • Contextul istoric al înfiinţării Episcopiei Timişoarei. desemnându-l în această „funcţie" pe episcopul Dr. ca viitorul Episcop să fie prevăzut cu o locuinţă potrivită şi demnă de poziţia pe care o ocupă. slujind lui Dumnezeu şi Neamului Românesc.A. Actul nr. 1076 din 24 martie 1941.O..Documente de Arhivă I 63 Prin Adresa nr. 328 din 3 februarie 1941. atât de bogată în activitate şi atât de grea. 54 M din 29 martie 1940 al mitropolitului Nicolae. noastre Episcopie trebue să ne preocupăm şi de achiziţionarea unei reşedinţe episcopeşti.A. la Sfântul Altar al Credinţei strămoşeşti şi în toate acţiunile sale. . (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . 6 februarie 1941.T.la centimâ' 16 • „Fala" bănăţeană nu a ţinut cont de contextul istoric în care se afla Ţara. Raportul special al Secţiunii Econimice de pe lângă Consiliul Eparhial al Timişoarei (Nr. j"l2.. Actul nr. rezident regal. Tabloul cu Sfintele Mănăstiri din Episcopia Timişorii. 12 A. ci „bătea din picioare" să se împlinească prin orice mijloace şi sacrificii materiale: .O.T. Invităm Onor. Chemarea preoţească este atât de mare. Ministeriu al Cultelor şi Artelor.T.. părea „darnic': „curtenitor" cu Biserica Ortodoxă Română . s-ar putea întâmpla.T.. 11 A. ] Diferenţa preţului de cumpărare.0. 1601 din 22 martie 1940. 1416 din 28 martie 1940 semnată de consilierii referenţi Alexandru Bocşan. unul de 37 de ani.T. Circulara nr. .. Circulara nr. 120 M din 28 septembrie 1940. 14. Primar Dr.875 din 14 martie 1941. Mănăstirea Lipova era biserică parohială 14 • Ministerul Cultelor şi Artelor. 1 ~ A. Frate cu frate au stat faţă în faţă.ro .0.0.0. Actul nr. 14 A. încât numai în dauna ei. ci şi o chestie de prestigiu pentru metropola Banatului. 1319 din 6 mai 1940.. Actul nr. Episcopia Timişoarei 15 . 17 A. Credincioşii noştri s-au frământat de grija mare pentru viitor. încât o viaţă de preot e prea scurtă.O. Procesul-Verbal nr. „plata preţului de cumpărare se va face din ajutorul de 1.în speţă.A. 10 A. unde vieţuiau numai doi călugări: Glicherie Murariu şi Paisie Răileanu 13 . Preoţime să fie cu toată grija.dat de Ţinutul Timiş. pentru a le putea satisface[. 13 A.A.A. Tabloul cu Sfintele Mănăstiri din Episcopia Timişorii. nu era unul deloc favorabil: „ Ţara a trecut prin grele încercări. Alexandru Marta.000.A. episcopul Andrei Magieru „renunţâ' din „cauză de boalâ' la demnitatea de „locţiitor" la Episcopia Timişoarei 9 . Nevoile sufleteşti şi proble- mele pastorale sunt atât de multe şi adânc complicate.T.T. prin Excelenţa Sa Dr. ] Onorata Preoţime îşi va da tot concursul pentru funcţionarea regulată a tuturor organelor Statului şi pentru readucerea liniştei depline.T.O. E greu numai gândul unei asemenea eventualităţi Onor. reşedinţă a două episcopii cu palate impozante [„. Coriolan Băran [.

5) 18 • Mentalitatea celor din conducerea eparhiei era aceea că Episcopul trebuie să se „lăfăie" într- un Palat (ca un padişah). şef de secţie sau şef de birou? 23 Ca să-i „ţină în cârcă" pe Aceştia. 1210 din 4 mai 1940). 1209 din 4 mai 1940).O. fiind preoţi.trebuia să „strângă brăcinarul" cu tărie. nu pot purta orice haină. 7. .Ţăranul.:').lunare între 9804 lei şi 17670 lei. desigur în defavoarea Alor Săi: „Prostul" era sfătuit „părinteşte" să fie cumpătat căci este vreme grea de război. Raportul general al Secţiunii Economice de pe lângă Consiliul Eparhial al Episcopiei Timişoarei (Nr.estimarea averii generale a parohiilor celor 7 protopopiate „primite" de la Eparhia Aradului şi a parohiilor din cele 3 protopopiate de la Episcopia Caransebeşului. Adunarea Eparhială „musai" trebuie să ţină seama de Funcţionarimea Episcopiei.930. Ori aceasta este mai scumpă şi mai expusă uzurii decât o haină civilă (s.calculele Fondului Milelor. episcopul Orăzii ca episcop locţiitor al Timişoarei în ziua de 5 mai 1940.a. 21 A. Duminica 18 A. ci copiosul „Menu la banchetul servit din prilejul celei dintâi Adunări Eparhiale a Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Timişoarei. . ci toţi sunt căsătoriţi şi de câte 1 sau 2 copii.A.cimec. condiţiile în care lucrau „ceilalţi" Semeni .Ţăran sau Muncitor .A. . Credinciosul .Sesiunea Episcopească de 135 jughere 733 st.. nr. Muncitorul ş. p.T. . 4-5. încât trebue să ne gândim la completarea lor din venitele Eparhiei" 21 (ce să zicem. „Partea Leului.cu atât mai mult că funcţionarii noştri.n.O.T.m. .. nu erau cu mult mai vitrege decât ale „Părintelui Funcţionar"? Unde „pome- neşte" Biblia de vicar-revizor.1942.lefurile lor dela Stat sunt aşa de mici.1943. nu sunt singuri.din 1 aprilie 1940.ro .O. în timp ce Credinciosul se mulţumeşte şi cu o Cocioabă (Hristos s-a născut într-o Iesle. deoarece „este notoriu că la Timişoara nu se poate trăi azi cu aceste salarii . Raportul general al Secţiunii Economice de pe lângă Consiliul Eparhial al Episcopiei Timişoarei (Nr.d.A. Consiliul Eparhial al Aradului a anticipat şi a pus la dispoziţie Fondul Episcopiei Timişoarei . consilier referent. care îşi va redobândi banii la „desocotirea definitivă" când se vor împărţi fondurile. de „confortul sporit" au beneficiat toţi „titularii" Scaunului Vlădicesc) consilierii eparhiali au găsit „aritmetica" Bunăstării Arhiereşti şi Eparhiale 19 : . 1209 din 4 mai 1940). o din Pusta Telbis. 19 A. Ei sunt obligaţi a îmbrăca atât la serviciu cât şi pe stradă haina preoţească. nu într-un „pat împărătesc cu puf"). 1209 din 4 mai 1940). 22 Rapoartele generale ale Consiliului Eparhial către Adunarea Eparhială Nr. . Oare. iar „Deşteptul Eparhial" aştepta cu nerăbdare. şef de serviciu cu 3 gradaţii. 1700 S .T.64 I VIOREL DoREL CHERCIU fost patru oferte din care s-a ales imobilul oferit de Alice Majer născut Baruch (Bdul Diaconovici Loga. Raportul special al Secţiunii Econimice de pe lângă Consiliul Eparhial al Timişoarei (Nr. ca alţi funcţionari publici începători. p. netto . nu Parusia. Raportul general al Secţiunii Economice de pe lângă Consiliul Eparhial al Episcopiei Timişoarei (Nr. Ca să-şi „răsfeţe" stăpânul (desigur.020 lei. 23 Rapoartele generale ale Consiliului Eparhial către Adunarea Eparhială Nr.fonduriile şi fundaţiile „preluate" de Timişoara. sub prezidenţia Prea Sfinţiei Sale Părintelui Dr.)" 22 • lată cum „băgau text" consilierii ca să „bolmojeascâ' membrii Adunării Eparhiale să le „rotunjească" considerabil Veniturile. .dările eparhiale sunt „bune" şi pentru funcţionarii Consiliului Eparhial „cari dau concur- sul lor nelimitat şi devotat pentru a rezolvi agendele date lor spre executare" 20 (muncesc de se „spetesc"!) şi . cu grade dela impegaţi până la un şef de servi- ciu.bazarea pe generozitatea „Sfintei Episcopii surori a Aradului".A. Nicolae Popoviciu. www.încasarea sumei de 500 lei de la candidaţii mireni din cele 20 de circumscripţii electorale. La aceasta se mai adaugă situaţia specială ce o au aceşti funcţionari cari.. 2065 S .O.T. 20 A.

muşchiu de văcuţă cu sos blanche. 30': Burţile acestora s-au „umplut" cu aperitive. impiegat. 23. Perian. întreaga casă cu nr. 25 A. Geţia. Elisabeta Fibişan. Ioan Decan. dactilografă. Vă rugăm să binevoiţi a rechiziţiona locuinţe în baza tabloului personalului anexat la prezenta adresă. Ioan Crăciunel. gospodină. expert tehnic + soţia. 15. secretar+ soţie+ 2 copii. orele 13. Lugojan. 14. luând în dezbatere chestiunea pericolului atacurilor aeriene şi a pagubelor ce acestea le-ar cauza Episcopiei noastre. Iancu Călţun. 2114 din 22 aprilie 1944 al episcopului Lăzărescu către Prefect. 18. Ştefan Teretean. considerând că unii dintre funcţionari au rudenii unde s-ar putea plasa. în saloanele Cercului Militar.Banchetul este servit de dl. V. vicar. miel şi pui pane cu salată verde. impiegat+ soţie.T. registrator+ soţie + 2 copii.iar pentru funcţionari şi familiile lor. Ilie Serafim. Florica Georgevici. rom. expeditor + soţie+ 1 copil. avem onoare a Vă ruga să binevoiţi a rechiziţiona pentru birourile Consiliului Eparhial ort. Iosif Inciulescu. prăjituri asortate. ltineanţu. episcop + 3 „servitori". (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . 10. Pentru aranjarea chestiunei localului pentru birouri şi locuinţe. Actul nr.A. 9. contabil. ciorbă de miel. Pentru a asigura din vreme local pentru birourile Consiliului Eparhial şi locuinţe pentru funcţionari şi pentru familiile lor. 22. pe de o parte. Aurel Andrei. P. consilier referent + soţia. va face cazarea. 21. Petru Secan. nisetru cu sos tartar şi aspic. Nicolae Mieţ. în principiu evacuarea serviciilor Consiliului Eparhial în comuna febel. 17.O. 13. I. Vasile Lăzărescu. Ştefan toth. Ioan Geţia. 7. Liviu Surlaşiu. care de comun acord cu Onor. Actul nr. 2114 din 22 aprilie 1944 al episcopului Lăzărescu către Prefect.Şcoala Primară sau Casa Naţională . 24 A. Dimitrie Petcu sau sau un alt local potrivit . Ioan Păun. dovadă „fuga" din calea Bombelor: „Consiliul Eparhial în şedinţa secţiunilor unite din 21 aprilie 1944. 2. vin apă minerală şi sifon . 5. Traian Coşeriu. 4.ro . 16. şofer. casier. consilier referent. C.O.T. 3. proprietatea Dlui Pr. diacon catedral + soţia + 1 copil. vom trimite un delegat al nos- tru. al Timişoarei. Jebel. Martin. a hotărât. cafea. diacon catedral+ soţia.A. Evacuarea urmează să se facă atunci când din partea autorităţilor s-ar impune aceasta în mod categoric şi când prezenţa în Timişoara ar deveni imposibilă. diacon catedral+ soţia. 19.Documente de Arhivă I 65 Tomii. pentru a asigura normala funcţionare a serviciilor dela Centrul Eparhial. 12. Ilie Secoşan. restauratorul localului „Elite': Numai Dumnezeu ştie! Instinctul de conservare al „speciilor" Episcopiei Timişoarei este unul pronunţat.cimec. consilier referent + soţia + 1 copil. 8. 11. Primărie din corn. 1 din comuna Jebel. iar pe de altă parte. iar alţii sunt proprietari de casă acolo" 24 • Personalul se compunea din 25 : 1. consilier referent + soţia + 2 copii. impiegat. 20. 6. Mihail Gligor. diacon catedral+ soţia. www. diacon catedral+ soţia. Gh.

Statul Român „Socialist': conform dispoziţiilor în vigoare. 28 A. . Actul nr. actul de numire la Episcopie.fac ca.În urma ordinului verbal al consilierului Dr. Din această suprafaţă. situat la Cioca Pustă Mehala. au procedat la primirea-predarea unui teren de 90 ha-C F nr. top 2313 până la 2331. iar impozitul să-l plătească Arhiepiscopia 30 . Procesul-Verbal din 26 martie 1949.O. delegaţii. 556.A. 3162 E din 11iulie1944.A. extras de botez. actul de recunoaşterea numirii de către Minister.T. 26 A.A.O. pensionare. 1276 din 1949 prin care dispune înregistrarea publicaţiei periodice „Foaia Arhidiecezanâ' ca organ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timişoarei şi Caransebeşului în registrul de publicaţii periodice de la acest Tribunal. deoarece „toate". 32 A. contopirea inventarului fostei Episcopii de Caransebeş cu cel al Arhiepiscopiei Timişoarei3 2 . 29 ha s-au semănat în toamna anului 1948 cu grâu. 30 A. Gheroghiu-Dej.O. actele privind avansările acordate de Consiliul Eparhial.756 din 23 ianuarie 1949 al Ministerului Agriculturii. cu siguranţă. extras de naştere pentru copii. Cornel Piţigoi şi Dimitrie Băloni au efectuat inventarul Tipografiei şi Librăriei Diecezane din Caransebeş 31 . www.O.A. secretarul Arhiepiscopiei Timişoarei şi inginerul agronom Nicolae Vlaicu şeful Ocolului Agricol Timişoara. arabil şi fânaţ.A. 20% din recolta de grâu.66 I VIOREL DoREL CHERCIU Bunurile mobile şi imobile ale Episcopiei Timişoarei au fost predate întru conservare şi păs­ trare în bună stare custodelui Petru Ciobanu. în baza Ordinului nr.T. Actul nr.A. se obţineau mai mult prin „intervenţii" instituţionale 28 • Deşi. . detaşări. distincţii acordate.ro . 29 A. Procesul-Verbal încheiat între Liviu Surlaşiu şi Petru Ciobanu. transmis Ocolului Agricol în original de Direcţia Agricolă Timiş­ Torontal. Strada Gh. Redactorul şi adminsitra- torul este Zeno Muntean. 27 A. documente de studii. în acele conjuncturi era demnă de îndurat. reveniri.cimec. declaraţia de avere a soţiei şi copiilor funcţionarului2 7 • Povara aceasta birocratică însă.T. pedepse aplicate.A. 249 din 27 iunie 1950.0. certificat de naţionalitate. demisii. Tribunalul Severin dă o ordo- nanţă în Dosarul nr. Actul din 20 aprilie 1948. Raportul general al Consiliului Eparhial Nr.Preotul Ilie Secoşan. Iacob Creţu. certificat de sănătate cu buletin de radiologie. urma să ia.C 1949 a Arhiepiscopiei Timişoarei.S. producător de desechilibru şi distrugere" 29 • Administraţia Eparhială se „poticneşte" sub greutatea înfiinţării Mitropoliei Banatului în oraşul Timişoara: . prin G.T. Actul nr. Actul nr.O. 31 A. 33 Timişoara. o mare „realizare" a anului 1946 a fost sfinţirea Catedralei Episcopale. Ea va avea Redacţia şi Administraţia în Caransebeş la Tipografia Arhidiecezană. chiar şi chibritu- rile. declaraţie de cumul. Ei retrăgându-se la „Scutealâ: Funcţionarul de la Centrul Eparhial avea întocmit un voluminos „dosar de cadre': cuprin- zând următoarele acte: extras de naştere.O. extras de cununie. funcţionar eparhial „evacuat dela Sfânta Episcopie a Bălţilor" 26 • „Fraţii" ortodocşi de la Episcopie l-au lăsat cu „curul" în „Balta Războiului". acte despre transferări. 2186 E din 5 mai 1947.A.Anumite motive-obiective sau de altă natură .T.La cererea nr. concedii. cazier judiciar. iar 20 ha au fost arate. dovadă despre funcţiunile deţinute înainte de numirea la Episcopie cu arătarea comportă­ rii. . declaraţia de avere a funcţionarului la data căsătoriei şi în prezent. certificat de situaţie militară. Însămânţarea s-a făcut prin încheierea unei convenţii agricole cu Penitenciarul din Timişoara. acesta a stat tot „sub semnul aceloraşi urme dezastroase ale războiului. Nr. actele de recunoaşterea avansărilor de către Minister.T. 5108 B din 24 noiembrie 1944. să nu se poată termina în confor- mitate cu ordinul ministerial. 1783 . act de hiro- tonie. 1389 E din 21 martie 1945.T. certificat de origine etnică.

avem de-a face cu o „întrajutorare tovărăşească': Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului avea 18 imobile clădite în afară de cele naţionalizate de Stat 35 • Raionul Caransebeş.A. (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . 37 A. Actul nr. zice Şuştreanu că avea voie să ţină iepuri. care tras la scuteală de ploaie.O. neântrebând pe nime şi fără autorizaţie. 33 A. unde nu se aşteaptă omul.38 lei. Actul nr.Întâmpinare". Într-o atare situaţie. s-a „culcuşit" fără chirie.O. uscându-le pe grilajul coridorului. ce precizează că paserile domestice se ţin în coteţe. ca să aflu în fine. Am căutat multă vreme «Fauna Banatului». redă în scris mitropolitului Lăzărescu ce se întâmplă cu chiriaşii ce locuiesc în Casa Ţegle din Timişoara: „După ce am raportat verbal despre com- portarea unor chiriaşi ai Casei Ţegle. Actul nr. Cu oarecare trudă şi precauţiune. 3 7430 din 14 VII 1954 dată de Sfatul Popular al Oraşului. rezultând din diferite legi regulamente şi deciziuni. au intrat în ghereta din pod a lui Stoianovici. unii chiriaşi. Arhiepiscopia înaintează către Sfântul Popular .Documente de Arhivă I 67 .ro . ca după îndepărtarea acestor galiţe să apară Şuştrean fiul cu crescătorie de iepuri. cum de altfel se vede şi din art. www. după sfada cu schimb de cuvinte nepotrivite între ai lui Şuştrean şi Stoianovici (cantor catedral şi expeditor eparhial.T.cimec. care căzând. vin a raporta şi în scris.Miliţia. prefăcută în bucătărie. depen- dentă de Ministerul Cultelor" este proprietara mai multor imobile din oraşul Caransebeş. „Ceolovecii" nu au ţinut cont de cheltuielile de întreţinere şi reparaţii. după aceste imobile s-a făcut ca „sector socialist': luându-se ca bază valoarea de inventar. Actul nr. lumină electrică. În camera de alimente. însă cele mai multe sunt ocupate de diferite instituţii de stat.A. . exactor eparhial. Comitetul Executiv al Sfatului Popular din Caransebeş „cere" agramat. funcţionarii şi mun- citorii.n. 240 din 20 decembrie 1952. 35 A. organizaţiile de masă. de la Arhiepiscopia Timişoarei „una cassă de fier marca Anheuer" să o dea ca „împrumut" Şcolii Profesionale Metalurgice din Caransebeş 34 • Desigur. Actul nr. ca făcând parte din sectorul particular. că mai avem una s-au deprins mortarul.0. unele neplătind nicio chirie. 34 A.A. n. Direcţiunea Financiară nu cunoştea deloc „instituţia" Iertării.T. aşezate departe de clădirile locuite.Arhiepiscopia Ortodoxă a Timişoarei şi Caransebeşului. şcolile. Impunerea din anul 1952. [„.514.O.A. „instituţie publică de stat. prin care aduce motivele pentru care nu ea trebuie să plătească banii ci instituţiile chiriaşe . am reuşit să scot din podul casei gâştile lui Abrasu (?) care se motiva cu cazul de precedenţă al unui funcţionar al Prea Veneratului . 1. Bineînţeles Degeaba! Trepăduşii comunişti nu luau în seamă Legea.T. după ce însă îşi adusese chiar în locuinţa şi liber şi fiul lui Goanţă din aceste vietăţi.T.Probabil ca să impresioneze sau să îmblânzească „Fiara Roşie': demnitarii Arhiepiscopiei au ataşat la memoriile lor „Instrucţiunile" referitoare la obligaţiunile chiriaşilor şi a îngrijitorilor de imobile. făcându-i stricăciuni în alimente de unde s-a iscat sfada. Spală rufe pe coridor.A. Arhiepiscopia „fusese impusă să plătească suma de 41. Raionul. Şuştrean a instalat. sparg şi taie lemne cu sgomot şi stricăciuni. 92 din 20 martie 1953. întocmite de Sfatul Popular al Oraşului Timişoara.).O. Magazinul de Stat şi Şcoala Profesională Metalurgică 36 • Fiscul nu „trage de mânecă" chiriaşul „de stat" ci urmăreşte Proprietarul3 7 • Preotul Nicolae Mieţ. 1648 din 23 martie 1952. deşi au pivniţe. Comuniştii nu erau „Oamenii lui Dumnezeu" 33 . care erau mai mari decât Venitele. Cei dela «Fauna» mi-au spus că nici galiţele nici iepuri nu e voie să se ţină în pod. în imobilul din Strada Traian Doda Nr. Prin mişcare multă şi prin cea ce a făcut în această nouă bucătărie. 92 din 20 martie 1953.. la fel Miliţia Caransebeş. dela care.] Astfel. 36 A. ba le întind la uscat şi pe bătătorul de covoare. deşi avem spălătorie şi pod. 25 al Deciziei Nr. a rămas în calea trecătorilor. ca şi în pod. Cu toate acestea. 92 din 20 martie 1953.T. cari vor să îşi uite de obligaţiunile lor.Consiliu Arhiepiscopesc care ţinea găini şi curci în podul casei.Raion Caransebeş o . pe grindă fără tuburi Bergman.

vicar eparhial. pe cari unii le folosim în comun.Sfatul Popular al Oraşului Caransebeş.singularitatea. În gheretele noastre s-au ţinut şi păsări. i-am oferit să-i dau două dela mine. unicitatea 41 .T. „Sfânta Episcopie''. în mai multe rânduri a pretins să i se dee şi lui din jaluzine. n.T. pentru case şi apartamente 39 • Biserica fiind definită ca „persoană juridică autonomă''.funcţionarii noştri. nu a aprobat cererea Sfatului Popular al Oraşului Caransebeş 40 • Originalitatea . Se creiază bucătării ajutătoare (Stoianovici.cea întru Hristos Funcţionărime") . T.) primeşti încredinţarea de a supraveghea în locul Nostru lucrările din birourile Sfintei Episcopii.68 I VIOREL DOREL CHERCIU a cauzat pagube în alimente şi conserve.]" 38 . JR A. dându-se în scris această îndrumare fiecărui chiriaş în parte. Lipsindu-i aşa ceva lui Petrovici. Ordinul 3975 din 21decembrie1940 al episcopului Nicolae Popovici.A. L.A.-ului din 17 martie 1953 şi deciziunei din 14 iulie 1954 sub sancţionabilitatea cazurilor de nerespectare. I.O. însă îşi formulează rând pe rând diferite pretensi- uni ca de pildă şi o gheretă în pod. Prea Cucernicia Ta (Ioan Crăciunel.-ul le-a desfiinţat în baza ordinelor ce le au şi au folosit de pildă baterii la camerile de lemne.n.n.O.T. preocupată exclusiv de Organizare. o dulie şi un întrerupător dela apartamentul nr. dar n-a mai venit supă ele.O. Mai la urmă. alţii sin- guri. . 42 A. a ajuns să aibe Funcţionare de „Fabrică": .] Prin prezenta. 2536 E din 25 mai 1955. M. Avem 7 gherete în pod. Eu aş ruga pe Înalt Prea Sfinţia Voastră şi Prea Ven. Acest spirit trebuie să le impună tuturor şi respectarea conştiincioasă a orelor de birou. cu încercarea de a doua oară ca să introducă . fiind uşile încuiate la gherete. trebuie să fie conduşi de o profundă conştiinciozitate şi de un înalt spirit de corectitudine şi punctualitate întru împlinirea îndatoririlor lor. Tot Şuştrean. în cazul acesta. Actul nr. dar cuprind multe din ele şi hornurile cari dacă nu sunt locatarii acasă nu se curăţă de hornari niciodată. noastră Episcopie.„Secretarul eparhial va introduce pe data de 1 ianuarie 1940 condica de prezenţă (s. Actul nr. 4-0 A. 1585 Prez din 6 aprilie 1945 al episcopului Vasile Lăzărescu. aşa ca nici unul să nu întârzie dimineaţa de ora opt (s. [„.O.fiind amator . fără caracter lucrativ". a luat în lipsă de accepţie.n. Actul nr. în baza H.).ro . www.). chiriaşului Stoianovici. iar în zilele de serviciu şi după masă de ora cinci (17. respectiv „organizaţie obştească.T.A. Actul nr. Biserica „Istorică" nu s-a lăsat ocrotită de „Umbra Duhului Sfânt" ci a ascultat „cântecul de sirenă" al Contingenţei şi drept urmare „Noul" este o deghizare a „Vechiului".T. L. pentru ca în aceste birouri să se observe întocmai dispoziţiile Reagulamentului afacerilor interne ale Consiliului Eparhial" 43 • Iată „inversarea" Nouă: „Statul în Genunchi" este înlocuit cu „Statul la Birou".atât în contactul cu preoţimea cât şi cu toată lumea ce aşteaptă să fie servită de Sta. 41 Miclea 1936. însă nemaifiind asemenea spaţii disponibile în intravilan. Consiliul Arhiepiscopesc să îndrume la respectarea îndatoririlor contractuale. al instrucţiunilor I. L. Astfel de gherete şi lemnărie incen- diabilă. Tacsi) la uşe şi sub ferestrele locuinţei proprii în curte şi în lipsă de bucătărie se adaptează una la intrarea în pod (Petrovici). „„.lumina electrică. care avea 4 asemenea „pământuri". 4015 era obligat să atribuie tere- nuri de construcţii de locuinţe individuale şi în bloc posesorilor de credite. n. 1. controlabilă de pompieri. 43 A. T. căci la una avem. ce putea fi date celor „60 de oameni ai muncii''.n. 964 din 17 mai 1955.O. 4546 din 2 septembrie 1954. C. dar mari lucruri nu ţinem în ele.cimec. [„. a Timişoarei. aşa că se poate şi fără ele.A. la a doua scară. L. Adevărul şi Viaţa.) pentru toţi funcţionarii şi consilierii Consiliului Eparhial" 42 (propunem o nouă ectenie „„.A. Un rând de jaluzine aflate în pod astupă ghereta lui Stoianovici. şi pe care ar putea să urce chiriaşii toşi. apelează „camaradesc" la Arhiepiscopia Ortodoxă.Creştinismului este dată de Hristos = Calea. 39 A.

1996. Muntean. 2003. M. R.Fond Cronici Parohiale - Fond Monografiile Protopopeşti. Monografie istorică. în Biserică şi societate în Banat. 2005.0. II. A. Constantinescu. Zamela 2011 P. Miclea 1996 I.T. www. 4-6. Timişoara. Editura Învierea. Editura Arhidiecezană. Muntean et alii. Episod din lupta pentru menţinerea Episcopiei Caransebeşului. Antecedente istorice. Voi.A. then its raising to the rank of Archbishopry didn't always have a smooth road. Miclea. Editura Ars Longa. Corneanu 2005 Cornel Corneanu. V. Suciu.ro . 1977. The founding of the bishopry from Timisoara in the year 1939. nr. Starting the Bishopry organisation is captured in the adresses emmited by the new established eclesial institute from Banat. ORTHODOX (ARCH)BISHOP OF TIMISOARA - ARCHIVE DOCUMENTS (1939-1955) (A. -F. Anul XIV (LIII). 2012. Muntean 2012 V. Timişoara. A. Timişoara.bstract) The Romanian Orthdodox Archbishopry from Timisoara archives keep numerous documents ref- fering to the religious life history from Banat. (Arhi) Episcopia Ortodoxă a Timişoarei . 2012. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei .din 1918 până în zilele noastre.Fond Monografiile Protopopeşti. Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului (1894-1969).Fond Micromonografii.T.cuvântări şi articole. Timişoara. Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei. Editura Arhidiecezană. Groza 2012 L.P.cimec.A. Suciu.O. 2011. Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte de Tertulian Langa.realizare şi evoluţia sa până azi. Zamela. 2014. Timişoara. Suciu/Constantinescu I. Teoria originalităţii în Filozofie. D. 1980.C. Groza. V. deziderat . -F.T. M. Iaşi. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei . The analized documents capture different poses of the clerics from Banat.A. Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei .Documente de Arhivă I 69 Bibliografie A. D. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei .F. Monografia Mitropoliei Banatului. Lugoj. Muntean 2014 V. Dr. 2 volume. Voi. Cornel Corneanu . Oradea. Clepea 2003 Clepea Înfiinţarea Episcopiei Timişoarei în lumina documentelor din Arhiva Episcopiei Aradului în Altarul Banatului.P. Editura Universităţii din Oradea. Editura Nagard. . I. Editura Învierea. Suciu 1977 I.O. Timişoara. Editura Învierea. Documente privitoare la istoria Mitropoliei 1980 Banatului. Editura Arhidiecezană.

cimec.ro .www.

SJCS. 71-82 www. felul comerţului sau industriei practicate 1• În ultimul trimestru al anului 1944 se poate vorbi despre revigorarea comerţului în jude- ţul Caraş. dezvoltarea comerţului fiind în strânsă legătură cu extinderea reţelei de comunicaţii rutiere şi feroviare. magazine de articole tehnice. Se făcea comerţ şi cu vite mari. La începutul anului 1945. felul de funcţionare a acesteia (societate pe acţiuni sau firmă colectivă). 3 AN. erau mobilizaţi. 5/1944. d. determinat de dificultatea aprovizionării cu mărfuri în timpul războiului. pentru că o serie de mărfuri produse în comunele de pe malul Dunării (în special Moldova Veche. 21/ 1945. internaţi sau dispăruţi3. statistici care cuprin- deau următoarele informaţii: numele întreprinderii. SJCS. d.000 lei AN. datorită preţurilor ridicate de achiziţie ale mărfurilor ce urmau să fie comercializate şi a posibilităţilor reduse de cumpărare ale populaţiei. grupaţi în trei categorii: mici comercianţi .m. Arheologie. naţionalitatea salariaţilor întreprinderii. înregistrat în anii 1934-1938. fierării. bijuterii. librării. 4/1944. ASPECTE PRIVIND COMERTUL .cimec.cu cifra de afaceri cuprinsă între 500. TIBISCVM. Doisprezece dintre proprietarii acestor firme. 170. ÎN JUDEŢUL CARAŞ ÎN ANII 1944-1948 Eusebiu NARAI Universitatea de Vest din Timişoara În perioada interbelică. originea etnică şi pregăti­ rea profesională a acestora. p.a. măcelării. Moldova Nouă şi Socol) ajungeau în Iugoslavia. AN. de diverse profiluri: restaurante. d. posibilită­ ţile de cumpărare mult mai reduse ale populaţiei cărăşene. comerţul cunoaşte o stagnare şi un regres vizibil în anii 1940-1944. 12-19. Bocşa şi Reşiţa. Camerele de Comerţ şi Industrie controlau aceste ramuri econo- mice din punct de vedere juridico-administrativ. sifonării. pe raza jude- ţului erau înregistraţi 327 comercianţi. PJC. tipografii. Până la jumătatea anului 1945 numărul comercianţilor din judeţul Caraş s-a redus consi- derabil. în judeţul Caraş funcţionau 505 firme comerciale cu proprietari germani şi maghiari (456 germani şi 49 maghiari). cele mai importante centre comerciale din judeţul Caraş erau Oraviţa. Şi în perioada 1944-1948. 5/2015.ro . De pildă. f. SJCS. în majoritate germani.cu cifra de afaceri până la 500. f. PJC. precum şi de alţi factori. PJC. ajunse pe teritoriul statului iugoslav fără forme legale şi fără a plăti taxele vamale aferente 2 • Firmele comerciale cu proprietari de origine etnică germană sau maghiară din judeţul Caraş erau sub atenta supraveghere a autorităţilor locale. băcănii ş.d.000 lei. După un reviriment considerabil al activităţilor comerciale în zonă. Cele mai multe firme de acest tip erau semnalate în oraşele Reşiţa ( 190) şi Oraviţa (27). cofetării. În atribuţiile lor intra întocmirea unor situaţii statistice privind firmele industriale şi comerciale din raza de activitate. această măsură fiind determinată de noul curs al evenimentelor din ţară. cârciumi. comercianţi mijlocii . în luna iulie 1945. f. 3.

f. f. PJC. Vermeş şi TiroF. 36 comercianţi mijlocii şi 25 mari comercianţi. FPJC. SJCS.72 I EUSEBIU NARAI şi I .I 948. d. Marii comercianţi erau înregistraţi doar în comunele Bocşa­ Vasiovei. 13/1945. Bozovici (39). Se întâlneau mari comercianţi doar în comunele Bozovici şi Bănia 4 • 2) În plasa Sasca Montană îşi desfăşurau activitatea 52 comercianţi: 40 mici comercianţi. dintre care 9 comercianţi mijlo- cii şi 2 I mari comercianţi 10 . SJCS. din unificarea Cooperativei „Munca" cu „Economatele" a luat fiinţă Organizaţia comercială a oraşului Reşiţa sub denumirea „Munca". 13/1945. 13 comercianţi mijlocii şi 10 mari comercianţi. SJCS. 393/1946. SJCS. 11 AN.cu cifra de afaceri peste I . 10 AN. PJC. f. însă activitatea multora dintre ele a avut un caracter temporar. Steierdorf-Anina (47). Cooperativa „Munca" şi „Economatele" au desfăşurat o acţiune susţinută pentru combaterea 4 AN. constituindu-se birouri de inventariere conduse de notari. SJCS. în comuna Cacova8 • 6) În plasa Reşiţa era atestată prezenţa a 38 comercianţi: 36 mici comercianţi şi 2 comerci- anţi mijlocii. 13 AN. Ciuchici. Din totalul de 993 firme. FCCIL-OfOr. d. Pe plase. SJCS. 35. în anii I 94 7. 6/1947. 13/1945. 9 comercianţi mijlocii şi 3 mari comercianţi. Oraviţa (72). Marii comercianţi erau semnalaţi numai în comu- nele Sasca Montană şi Ciuchici. 27. 25. l I comercianţi mijlocii şi 5 mari comercianţi. Oraviţa şi Reşiţa. www. dintre care l I 4 comer- cianţi mijlocii şi 7 mari comercianţi 11 • În anul I 946 numărul firmelor industriale şi comerciale cărăşene a cunoscut o creştere considerabilă. d. şi în judeţul Caraş. în majori- tate. 29. 13/1945. constatându-se absenţa marilor comercianţi din zonă 9 • Merită amintită şi activitatea comercială în principalele localităţi ale judeţului în perioada menţionată. în anul 1947. 37-38. Cei mai mulţi comercianţi erau în comunele Sasca Montană. SJCS. d. pe lângă fiecare primărie 13 • Deţinem unele informaţii despre dezvoltarea comerţului în cele două centre ale judeţului. 9 AN. situaţia se prezenta astfel: 1) În plasa Bozovici figurau 37 comercianţi. 3.OOO lei.cimec. SJCS. 13/1945.. f. PJC. d. d.OOO lei. d. dintre care 23 mici comercianţi. 13/1945. d. Bocşa-Vasiovei (64). Marii comercianţi erau întâlniţi. dintre care: 52 mici comerci- anţi. 5 AN. mari comercianţi .OOO. SJCS. 13/1945. d. determinată de unele reduceri ale impozitelor ce trebuiau plătite de firmele de profil înfiinţate în anul I 945 şi de alte facilităţi fiscale. PJC. cele mai multe erau semnalate în următoarele localităţi: Reşiţa (198).ro . De pildă. 6 AN. f. 53. 13/1945. f. Aceste firme funcţionau în 109 localităţi ale judeţului 12 • În luna octombrie 1947 au început. 7 AN. Naidăş şi Ilidia 5 • 3) În plasa Moldova Nouă activau 79 comercianţi.OOO. f. operaţiunile de inventariere a între- prinderilor industriale şi comerciale. SJCS. d. PJC. PJC. în oraşul Oraviţa figurau 30 comercianţi. 31. printre care: I8 mici comercianţi. IO comerci- anţi mijlocii şi 4 mari comercianţi. 1-68. Moldova-Nouă (36). PJC. 23. În ceea ce priveşte oraşul Reşiţa. f. f. Majoritatea marilor comercianţi se aflau în comu- nele Moldova Nouă şi Moldova Veche6 • 4) În plasa Bocşa Vasiovei figurau 53 comercianţi: 30 mici comercianţi. 8 AN. PJC. iar în oraşul Reşiţa activau I 21 comercianţi. 5) În plasa Oraviţa îşi desfăşurau activitatea 68 comercianţi. 12 AN. f.

să aprovizioneze cooperativele şi magazinele care func- ţionau în localitate 16 • La sfârşitul anului 1948. de un capital social în valoare de 1.în mod oficial . f.OOO. 15 AN.000 lei). .magazinul în Oraviţa în iunie 1948 15 • În luna august 1948 urma să se inaugureze. 27.987. f. diferite aspecte ale activităţii unor firme comerci- ale din judeţul Caraş în perioada studiată. încă de la constituirea 14 Zahiu 1971. Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii I 944-1948 I 73 speculanţilor care doseau mărfurile şi le vindeau apoi la preţuri extrem de mari. Oszi Emanuel (550. brutării.644 lei).500. magazinul de stat cu ridicata „Timişoara''. tipografii etc). librării. Sighişoara. sucursala Oraviţa (4.400. 1166. Stupariu Florea (1. tipografia şi legătoria fraţilor Creţu ( 1. aparţinând lui Knoblauch Augustin (2. anul V. Kantz Pavel (930.000 lei). hârtie.000 lei).608 lei). libră­ ria şi papetăria aparţinând lui Weisz Felix (4.000.400. Cluj. societatea comercială de stat „Romlacta'' (11. tot la Oraviţa. magazinul de pălă­ rii aflat în proprietatea lui Schalaschvitz Iosif (800. Bacău. cere- ale.OOO.070.000 lei).000. încălţăminte etc.000.772.082. Mitrovici Simion (2.OOO lei).C. nr.000 lei). magazinul de stat „Bega''. Constanţa).S. magazinul de stat „Banatul''.d.000 lei). Din Consiliul de Administraţie făceau parte. FPJC-C. În aprilie 1948 s-a deschis primul magazin oficial de stat aparţinând Societăţii comerciale de stat „Bega" Timişoara. profilat pe articole de fierărie (48. cifra de afaceri fiind trecută între paranteze: băcănia şi restaurantul apar- ţinând lui Ungurean Gheorghe (4.care distribuia coloniale.000.000 lei).041 lei).cimec. în Oraviţa erau consemnate 197 firme.850 lei). con- duse de Stern Iosif (3. Suceava.981. iar în ianuarie 1949 devine întreprindere de sine stătătoare sub denumirea de I. farmacii.în acelaşi timp .800 lei) 17 • *** Vom prezenta..150.623. Mathes Margareta (4. Ianovici Vasile (I. magazinul de sticlărie.200 lei).farmacia lui Gross Emeric (2. Blagoe Iosif (1.589.000 lei).264 lei). restaurantul şi hotelul „Coroana".186.000 lei).farmacia „Vulturul Negru''. 13 august 1948.092 lei). Keckemets Francisc (I.000 lei).000 lei). şi-a deschis .720.8 milioane lei. în Reşiţa. SJCS. p. librăria şi depozitul de ziare deţinute de Ţunea Lucia (4. Mayer Charlotta (900. magazin care trebuia .a. p. În anul 1949 ia fiinţă.farmacia lui Bock David (2. băuturi spirtoase ş.700.ro . precum şi agen- ţii plasate în toate reşedinţele de judeţ. 16 Luptătorul bănăţean. Fialkvitz Ioan (5.000 lei).000 lei).000 lei).320. www. care comercializa coloniale (231. Lungu Dumitru (1. Întreprinderea comercială de stat pentru exploatarea restaurantelor şi hotelurilor 14 • Societatea comercială de stat pentru colectarea. Korhamer Cristofor (584.922 lei).200.597 lei). având direcţia generală în capitală şi sucursale în câteva oraşe importante ale ţării (Craiova. porţelanuri şi materiale electrice deţinut de Serb Iuliu (6.350. industrializarea şi comercializarea laptelui şi derivatelor lactate „Romlacta''. cooperativa de consum şi aprovizionare „Caraşul" (8. Timişoara. 17 AN. la data înfiinţării sale (1918). Traista Ioan (669. 1-50. 257-258. SJCS. brutăriile deţinute de Băteală Gheorghe (840. făină.m.000 lei). „Alimentara'' Reşiţa. Vasiluţă M. cu diverse profile (băcănii. Sibiu. magazinul de stat de desfacere a mărfurilor en-gros destinat aprovizionării populaţiei cu textile. d. Toma Traian (I.000 lei).OOO lei). Oradea. Nicolae (5.000 lei). • Societatea comercială „Reşiţana'' din Reşiţa .ISO.940. d.OOO lei). Carmancioc Constantin ( 1.000 lei). magazinul de galanterie şi mărunţişuri aparţinând lui Secoşan Damaschin (1.dispunea. băcăniile avându-i ca proprietari pe Pazsitka Ioan (998.148. spirt. Braşov. FCCIL-OfOr.000 lei). dispunând de un capital social în valoare de 50 milioane lei. Cele mai impor- tante erau următoarele. restaurante.000 lei). 3/1944-1948.000 lei). 3. în paginile care urmează. Timişoara. 325/1948-1949. în majoritate comerciale.

Şi profitul net a înregistrat o creştere semnificativă în perioada menţionată: de la 1. d. Ion Maxer şi Arthur Schoss) 18 • În perioada 1939-1944 au intervenit schimbări semnificative în Consiliul de Administraţie: Cornel Milutinovici. f. d. Iuliu Ignea31 • Situaţia firmei reşiţene s-a agravat în anul 194 7. 1-2..981 lei (1940) 23 . 38/1931-1948. 35. compus din 3 membri: ing. salarii). f. 25 AN.74 I EusEBJU NARAI firmei.859 lei (1942) 25 . Iosif Czentner. 22 AN. d. f. 38/1931-1948. d.674. fond CCIL-OfOr.ro . f. 32 AN. comercializa produse textile şi de galanterie. SJCS. 27. La constituirea capitalului social au participat. 31 AN. 3.061.779 lei (1939) 22 . 16. a fost silită să solicite începerea operaţiunilor de lichidare 33 • • Societatea „Ocenaş H. d. capitalul social s-a majorat considerabil: de la 3. dr. 21 AN. 28 AN. d. SJCS. Constantin Gheju din Târnova şi Ioan Purcăriţă din Doman 21 • În acest interval de timp. f. d. Alois Kurzweil şi Iosif Zipfl au devenit membri cu drepturi depline 20 • De asemenea. dispunând de un capital social de 4 mili- oane lei. 29 AN. 29-30. 386/1946.600. dr. 33 AN.. chirii. Iuliu Ignea. Petru Nemoianu.000 lei ( 1944) 27 a ajuns la 35. d. Printr-o decizie din 5 septembrie 1929 s-a stabilit obligativitatea ca două treimi din membrii Consiliului de Administraţie să fie cetăţeni români. Ioan Zipfl a fost încredinţat. 38/1931-1948. 38/1931-1948. f. Sigismund Szana. 5. f. În perioada 1944-1946. 24 AN. profitul obţinut de societatea comercială a cunoscut o creştere constantă: 67. fond CCIL-OfOr.. fond CCIL-OfOr. Iuliu Ignea şi Ion Maxer au demisionat 19 . în luna februarie 1948 firma. 7. personalităţi marcante din Timişoara. 38/1931-1948. Eugeniu Crenian şi Arpad Flesch (din Timişoara). ceea ce denotă existenţa unei largi pieţe de desfacere în zonă. Au apărut modificări şi în componenţa Consiliului de Administraţie: în 1944. capitalul social dublându-se în comparaţie cu anul 1918.966 lei (1943) 26 . 30 AN. 386/1946. 38/1931-1948.. Adolf Frieman. f. Ioan Zipfl. Samuil Flesch şi Eugeniu Hoffman (din Reşiţa). d. 4. 38/1931-1948. 20 AN.cimec. fond CCIL-OfOr. cei doi asociaţi: Ocenaş 18 AN. FCCIL-OfOr. În anii 1929-1930 au apărut unele modificări în componenţa Consiliului de Administraţie: demisiile a trei membri (Eugeniu Hoffman. 1. FCCIL-OfOr.. 38/1931-1948. fiind respinsă înregistrarea sucursalei Oraviţa a firmei reşiţene. s-a instituit un comitet de supraveghere. Samuil Flesch şi Iosif Schwartz) şi cooptarea altor membri (dr. Oscar Sziden. d. dr. SJCS. a fost desemnat. cu părţi egale. 16. 38/1931-1948. 27.. FCCIL-OfOr. nemaiputând suporta toate cheltuielile (impozite. astfel încât efectivul firmei s-a limitat la 12 persoane 32 • Apelul firmei de acordare a unui ajutor bănesc de urgenţă pentru plata datoriilor a fost respins de Comisia de Apel a judeţului Caraş. 38/1931-1948. SJCS. f. Cornel Grofşorean. FCCIL-OfOr. 4. 23 AN. oficial.883 lei (1941 )24. d. SJCS.. f. 4. iar doi ani mai târziu. 38/1931-1948. 264. d. S-a procedat şi la concedierea unor salariaţi.928 lei (1946)3°. f. fond CCIL-OfOr. 129. d. pusă în funcţiune la data de 22 august 1945. 6. FCCIL-OfOr. Ioan Buhescu din Reşiţa (în calitate de preşedinte). 6. www. 38/1931-1948. SJCS. SJCS. SJCS. 27 AN. SJCS. SJCS. Ioan Zipfl. SJCS. 4. Antoniu Bogdan.. 6. fond CCIL-OfOr.. 38/1931-1948. dr. f. Andrei şi Comp:' din Reşiţa. SJCS. FCCIL-OfOr. 6. f. 26 AN. în condiţiile inflaţiei din aceşti ani. SJCS. d. f. Anii 1944-1948 au marcat o nouă etapă în evoluţia firmei reşiţene.531. f. 27. FCCIL-OfOr. fond CCIL-OfOr. d. 19 AN. precum şi comercianţi apreciaţi din Reşiţa: Cornel Milutinovici. SJCS.000 lei ( 1946) 28 . cu puteri depline în conducerea firmei. în urma decesului ingi- nerului Iosif Czentner. SJCS.523 lei (1944) 29 până la 2. 6. FCCIL-OfOr..000. f. dr. d. 376. ca membru în Consiliul de Administraţie. înregistrând pentru prima oară pierderi. SJCS. FCCIL-OfOr. 3. 38/1931-1948.

. 22. inaugurată la 21decembrie1944. cu un capital investit de 60. fond CCIL-OfOr. 7-8.în funcţie de volumul vânzărilor . 1-2.Firma aparţinând lui Ciuciu Ion din Milcoveni. fond CCIL-Of Or. fond CCIL-OfOr. care şi-a început activitatea la 12 iunie 1944.. f.cimec. 41 AN. d. cu un capital investit de 80. Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii 1944-1948 I 75 H.. f.000 lei.în perioada interbelică . fond CCIL-OfOr. d. obţinut în luna ianuarie 1944.000 lei. f.000 lei.000 lei. d. 42 AN.ro . f. f. proprietarul ocupându-se . 37 AN. cu un capital investit de 150. d. d. bere etc). SJCS. SJCS. 46 AN. d. 1-2. SJCS. SJCS. 1. 1-2.c. pot fi enumerate următoarele: . f.000 lei. de la data de 8 noiembrie 1948. fond CCIL-OfOr. 36 AN. SJCS. fond CCIL-OfOr. 301/1945. astfel încât . 38 AN. fond CCIL-OfOr. 1-2. o activitate destul de profitabilă. cu un capital investit de 250. valabil până în octombrie 194841 • . în această perioadă. f. 54/1945. 295/1945. rachiu din fructe.» 35 . fond CCIL-OfOr. Dintre localurile destinate acestui scop. 293/1944. SJCS.. firma reşiţeană era considerată . f. fond CCIL-OfOr. f.Firma aparţinând lui Retezan Nicolae din Văliug. d.Firma lui Duda Filip din Gârlişte. cu valabilitate până în decembrie 194839 • . f. 297/1945. proprietarul ocupându-se . cu un capital investit de 50.î. SJCS. deschisă în ziua de 21 decembrie 1944. S. fond CCIL-OfOr.. 301/1945. 25. conducăto­ rul societăţii menţionate a procedat la românizarea denumirii firmei. 40 AN. 54/1945. d. Andrei din Reşiţa şi Gobolyos Irina din Timişoara.. 1-2. 44 AN. 7-8. Având un singur salariat. inaugurată la 12 iulie 1945.de comercializarea cărnii de vită •46 34 AN. SJCS. 297/1945.drept o firmă de importanţă medie 36 • În condiţiile în care au început atacurile concentrice asupra proprietăţii private şi în sectorul comercial.. Andrei & Co. concomitent cu schimba- rea numelui propriu.. SJCS.Firma aflată în posesia lui Ogârlaci Nicolae din Berzovia. 6. SJCS. care şi-a început activitatea la data de 12 iulie 1945. SJCS. www. 20. ţuică. 35 AN.noua denumire a societăţii comerciale a devenit «Orezeanu H. 12. fond CCIL-OfOr.n. sucursala Reşiţa. fond CCIL-OfOr. Proprietarul firmei avea brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase (vin.... proprietarul fiind invalid de război3 8 . d.în trecut . proprietarul fiind pensionar44 • Proprietarul firmei avea brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase valabil pentru perioada aprilie 1945-aprilie 195045 • . fond CCIL-OfOr. 303/1945. însă asociatul reşiţean exercita conduce- rea efectivă a societăţii 34 • În urma presiunilor făcute asupra firmelor cu proprietari germani şi maghiari.până atunci ... 39 AN. f. firma reşiţeană a dat faliment în luna februarie 1949 37 • • Comercializarea băuturilor spirtoase s-a dovedit. d. d. 23.Firma deţinută de Mioc Ştefan din Mercina. SJCS. f. proprietarul ocupându-se . 295/1945.cu agricultura 40 • Proprietarul firmei a primit brevet pentru comercializarea băuturilor spirtoase în luna februarie 1944.în luna august 1946 . f. în condiţiile menţinerii unor preţuri relativ scăzute în comparaţie cu alte mărfuri şi a facilităţilor fiscale acordate.cu agricultura 42 • Proprietarul firmei era autorizat să vândă băuturi spirtoase în virtutea unui brevet eliberat în luna august 1944. Din lipsă de fonduri şi datorită presiunilor exercitate pe linie administrativă. 45 AN. d. SJCS. 54/1945. Orezeanu Andrei şi-a luat măsuri de prevedere: a devenit şef de secţie la magazi- nul de stat «Timişoara». valabil până în aprilie 194943 • . 43 AN. d. 54/1945. 54/1945.

307/1947. f.. fond CCIL-OfOr. fond CCIL-OfOr. fond CCIL-Of Or„ d. 20. SJCS.cimec.000 lei. 14. cu un capital investit de 3. proprietarul ocupându-se .Firma lui Novac Petru din Forotic. f. f. 1-2. 342/1948. 1-2.până atunci . fond CCIL-OfOr. proprietarul fiind .Firma aparţinând lui Szasz Iosif din Steierdorf-Anina. f. 1-2. 58 AN. 55 SJCS.000 lei.funcţionar 59 • Proprietarul firmei deţinea brevet pentru comercializarea băuturilor spirtoase. eliberat în luna ianuarie 194653 • . fond CCIL-OfOr. d. f. SJCS.Firma aflată în posesia lui Dobrean Ion din Cacova.în trecut . SJCS. fond CCIL-OfOr. f. 16.R. fond CCIL-OfOr„ d. SJCS. d. f. firmă radiată în luna octombrie 1939 în urma mobilizării sale. valabil pen- tru perioada august 1947-ianuarie 195260 • 47 SJCS. 304/1945. 307/1947. fond CCIL-OfOr„ d.. SJCS.000 lei.000 lei. f. 13. 23. fond CCIL-OfOr. 1-2. so AN. valabil în inter- valul octombrie 1946-august 1951 51 • . în baza brevetului obţi­ nut în luna decembrie 1946 55 • .Firma deţinută de Paulovici Ion din Ciortea. 54 • Proprietarul firmei era autorizat să comercializeze băuturi spirtoase. 304/1945.76 I EUSEBIU NARAI Proprietarul firmei a primit brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase în luna aprilie 1945.000.cu agricultura52 • Proprietarul firmei a primit brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase. cu un capital investit de 600. deschisă la data de 12 iulie 1945. 54 AN. 308/1947.. f.000 lei. 57 AN.000 lei pentru injurie.D. 5. fond CCIL-Of Or. proprietarul fiind . 342/1948. Firma avea o anexă. f. deschisă în ziua de 31 ianuarie 1947. cu un capital investit de 500.anterior . în conformitate cu un brevet valabil în perioada aprilie 1945-aprilie 195049 • .000 lei amendă pentru speculă 57 • Comerciantul deţinea două brevete: un brevet industrial şi un brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase. 310/1947.ro . proprietarul ocupându-se .cu agricultura 50 • Proprietarul firmei avea brevet pentru comercializarea de băuturi spirtoase. 310/1947. fond CCIL-OfOr„ d. cu un capital investit de 20.anterior . Deoarece a fost proprietarul unei firme în perioada interbelică. inaugurată la data de 31ianuarie1947. cu un capital investit de 3. care şi-a început activitatea la data de 30 aprilie 1947.. SJCS. fond CCIL-OfOr„ d. inaugurată în ziua de 11 august 1947.Firma deţinută de Pavel Constantin din Ciclova Montană. 36 a Tribunalului Caraş (5 iulie 1944) a fost condamnat la 2. 24-25. care funcţiona ca măcelărie 56 • Proprietarul firmei avea cazier judiciar: prin sentinţa nr.anterior . f. 310/1947. 53 AN. 51 AN. f. f. 59 AN. d. SJCS. 49 AN. f. valabil până în martie 195047 • ..000. SJCS.Firma aflată în posesia lui Lugojan Marcu din Caraşova. 15.muncitor la U. d.cu agricultura 48 • Proprietarul firmei era autorizat să vândă băuturi spirtoase. SJCS. fond CCIL-OfOr„ d..000 lei. l 065 a Judecătoriei Mixte Reşiţa ( 1941) a fost condamnat la plata unei amenzi de 1. 60 AN. iar prin sentinţa nr. SJCS.. ultimul fiind valabil în perioada martie 1946-februarie 19 51. proprietarul ocupându-se . 303/1945. 308/1947. care şi-a început activitatea în ziua de 11 decembrie 1946. 14. SJCS. 56 AN. acesta a primit o dispensă de la Camera de Comerţ şi Industrie Lugoj pentru înregistrarea noii sale firme 58 • . 1-2. 1-2. SJCS. cu un capital investit de 150. www. 15. 48 AN. 52 AN. d. d. 305/1947. d. fond CCIL-Of Or„ d. 305/1947.

a lucrat în Centrala Ministerului de Finanţe în intervalul 1930-1939. SJCS. d. 17. 300/1945. obţinut în luna noiembrie 194564 • . în luna mai 1944 a demisionat din funcţia de adminis- trator şi a revenit la Bozovici. 375/1945. În cazul îmbolnăvirii proprietarului. radiată la cererea sa 66 • De asemenea.Restaurantul lui Orăviţan Vasile din Anina. 65 AN. 299/1945. 9-10. 306/1947. f. pentru a-l ajuta în vederea bunei funcţionări a farmaciei sale 71 • 61 AN.Farmacia lui Emeric Gross din Oraviţa a dispus. în baza brevetului eliberat în luna martie 1945 67 • • Există numeroase informaţii despre funcţionarea altor firme comerciale de pe raza judeţu­ lui. d. SJCS.. d. 375/1945. cu un capital investit de 80. beneficiind de facilităţi fiscale.000 lei. f. 5. 1-2.000 lei în firma sa din Moldova Nouă 70 • . care se ocupa de comerţul mixt. www. fond CCIL-OfOr. f. f.500.. proprietarul restaurantului era autorizat să comercializeze băuturi spirtoase cu amănuntul «ca accesorii la mâncare şi consumaţii ali- mentare» până în august 1947. încă de la data intrării sale în funcţiune (12 iulie 1945). 19. 298/1945. f. zidar de meserie. iniţial..000 lei. 1-2.. Exemple elocvente în acest sens sunt: . SJCS. 1-2.ro . fond CCIL-OfOr. fond CCIL-Of Or. f. d. luând decizia de a începe o afacere pe cont propriu69 . în majoritate ocupându-se de comerţul mixt. 15. SJCS. 9-10. . fond CCIL-OfOr. iar în 1941 a devenit adminis- trator al sanatoriului Elias din capitală. SJCS. f. d. acesta avea dreptul de a comercializa băuturi spirtoase în intervale orare care trebuiau respectate cu stricteţe (10° 0 -15 30 . d. care şi-a început activitatea la data de 31 ianu- arie 1947.. de un capital de 3. 11. 306/1947. fond CCIL-OfOr. SJCS.000 lei. SJCS.. SJCS. şi-a început activitatea în ziua de 25 ianuarie 1945. a intrat în func- ţiune la data de 1 decembrie 1944. cu un capital investit de 200.Restaurantul lui Stoian Ioan din Oraviţa. inaugurat în ziua de 30 aprilie 1945. 64 AN. 20. 1-2. 67 AN. 6 R AN. Proprietarul. d. cu un capital investit de 1. f. 62 AN. 13-14.. f. data expirării brevetului. fond CCIL-OfOr„ d. fond CCIL-OfOr. a investit un capi- tal de 100. 299/1945. 63 AN. 298/1945. 69 AN. SJCS. SJCS. 375/1945.. a fost numit contabil în Centrala Ministerului Sănătăţii în anul 1939. fond CCIL-OfOr. care comercializa produse lactate. restaurantul putea fi condus de membrii familiei sale62 • . 71 AN. 1-2. proprietarul fiind pensionar CFR61 • În virtutea brevetului eliberat în luna august 1944. fond CCIL-OfOr„ d. 18°0 -1° 0 ). Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii 1944-1948 I 77 • Şi unele restaurante din zonă erau în plină activitate.Firma lui Gruescu Gheorghe din Moldova Nouă.000 lei. d. f. 302/1945. . fond CCIL-OfOr. f. fond CCIL-OfOr. a avut o firmă de comerţ mixt în comuna Ciudanoviţa. Proprietarul avea studii de specialitate şi a angajat 3 salariaţi.Restaurantul lui Circu Filip din Oraviţa. d.cimec.000. SJCS. proprietarul fiind un comerciant destul de cunoscut în localitate 65 • Proprietarul restaurantului a obţinut o dispensă de la Camera de Comerţ şi Industrie Lugoj pentru înscrierea noii sale firme în Registrul Comerţului.000 lei 68 • Comerciantul avea o biografie impresionantă: licenţiat al Academiei Comerciale din Bucureşti în 1937. deschis în ziua de 21 decembrie 1944. 66 AN. în localitatea natală. deoarece. capitalul investit ridicându-se la suma de 250. proprietarul fiind un comerciant apreciat de orăviţeni 63 • Proprietarul restaurantului avea brevet pentru vânzarea de băuturi spirtoase..Firma lui Chirileanu Iosif din Bozovici. 70 AN.

Conducătorul subagenţiei era Poiană Constantin. inaugurată la data de 13 octombrie 1948. 15. d. d.în mod oficial . f. nu i s-a dat prăvălia tocmai nefiind legionar.).. 76 AN.. f. 75 AN. fond CCIL-OfOr. 77 AN. 381/1948. având 3 salariaţi 77 . 3-4. SJCS. fond CCIL-OfOr. 329/1931-1948. 329/1931-1948. 73 AN.. radierea comerţului mixt şi modificarea. având noi . 26. d. când românizarea prăvăliilor este în curs. La data începerii activităţii (1 mai 1941). f. f.. fond CCIL-OfOr.000 lei7 5 • Datorită întârzierii cu care achita impozitul comercial curent. fond CCIL-OfOr. Firma avea 3 sucursale (în judeţele Cluj. era condusă de Franz Iosif şi Almăjeanu Lia. înfiinţată în ziua de 1 iulie 1948. f. SJCS. f. 390/1941-1948. firma se ocupa cu comerţul mixt. manufactură. toate en detail şi pe cont propriu" 74 • Obţinând acordul Camerei de Comerţ şi Industrie Lugoj. 82 AN. 329/1931-1948.ro .n. Bacău şi Braşov) şi 37 agenţii.aici . 1. filiala Oraviţa. 377/1948. se ocupa de comercializarea a diverse articole (alimentare. fond CCIL-OfOr. 80 AN. f.. cărnii şi derivate- lor „COMCAR". 329/1931-1948. ajungând la 120. SJCS. sub regimul legionar (nu a fost legionar) l-am sfătuit să preia şi dânsul una din prăvăliile evreieşti din Oraviţa. S-a înfiinţat şi o subagenţie în Reşiţa. fond CCIL-OfOr. d.de Franz Iosif şi Almăjeanu Lia.000 lei. iniţial. Subagenţia Oraviţa şi-a început activitatea la data de 22 octombrie 1948. ambii domiciliaţi în Oraviţa 80 • Sediul central al firmei se afla în Bucureşti. dânsul deschide o prăvălie de textile. 1. 81 AN. 329/1931-1948. 1-2. f. dar în mod efectiv de către Kaiser Francisc. industrializarea şi comercializarea laptelui şi a derivatelor „ROMLACTA': Agenţia Oraviţa. SJCS.Firma lui Farbasch Carol din Reşiţa comercializa articole electrotehnice şi candelabre. Savici Nicolae a primit referinţe pozitive din partea preşedintelui Oficiului Camerei de Comerţ şi Industrie din Oraviţa: „este om serios. condusă . 74 AN. în luna martie 1942. f. coloniale n AN. proprietatea familiei Belgrader (evrei). SJCS. SJCS. domiciliat în Reşiţa82 • . firma dispunea de un capital în valoare de 5.000 lei în luna ianuarie 1945 78 • . f. 25. d. 79 AN. domiciliat în Oraviţa • 79 .Societatea comercială pentru colectarea. 78 AN. 390/1941-1948. fond CCIL-Of Or„ d.OOO lei pentru funcţionarea eficientă a acesteia 72 • Proprietarul firmei absolvise şcoala de ucenici pentru comercianţi şi îşi exercita profe- sia din anul 192473 • În vederea mutării sediului firmei la Oraviţa. proprietarul investind suma de SO.n. capitalul investit ridicându-se la suma de 400.. Savici Nicolae şi-a mutat firma la Oraviţa în cursul anului 1942. f. manufactură. fond CCIL-OfOr. fond CCIL-OfOr. 15. La începerea activi- tăţii (anul 1929 . SJCS. www. încălţăminte şi mărunţişuri en detail în loca- lul fostei societăţi anonime «Victoria». respec- tiv completarea firmei cu textile. d. inteligent şi unul dintre comercianţii fruntaşi din jurul Oraviţei.Societatea comercială de stat pentru valorificarea animalelor. Proprietarul era electrician de profesie. SJCS. 378/1948. d. firma a fost pusă sub seches- tru judiciar în luna februarie 1946 76 • ...cimec. la Răcăşdia. SJCS. d. SJCS. dar nici dânsul nu se putea hotărî de a veni la oraş în situaţia încurcată de atunci. acoperind astfel peste 75% din suprafaţa ţării 81 .4. mutarea sediului din Răcăşdia la Oraviţa.. vegetale şi animale. acum. Capitalul social al firmei s-a majorat considerabil. 1-2. SJCS.78 I EUSEBIU NARAI . la data de 21 iulie 1948. 377/1948.Firma lui Savici Nicolae din Oraviţa avea sediul. fond CCIL-OfOr. 16-17. d. 4.Societatea comercială de stat «BEGA». d. încălţăminte şi mărunţişuri. deci. cere.. fond CCIL-OfOr.puţini comercianţi de carieră.

1121 a Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei (publicată în Monitorul Oficial Nr. societatea comercială timişoreană a deschis 3 sucursale în Banat: Lugoj. 86 AN. f. cauciucuri. b) fabricarea şi punerea în vânzare a apei gazoase (sifon). 88 AN. articole electrotehnice.ro . SJCS. Conform articolului 2 din statut. deoarece a fost numit în funcţie prin decizia nr.. Filder Ioan (direc- tor comercial) şi Aspis Chatschiel (director administrativ) 91 • . 379/1948.000. Wâchter Alexandru (subdirector administrativ) şi Kriszany William (conducătorul sucursalei Băile Herculane )89 . care comercializa mărfuri textile. SJCS. în urma expirării mandatului deţinut de Ioan Iancovici85 . SJCS. 91 AN. cu un capital subscris de 15. fond CCIL-OfOr„ d. Belgrader Tiberiu (subdirector comercial) şi Andrei Iustin (subdirector administrativ) 90 • Magazinul de stat din Timişoara a inaugurat o nouă sucursală la Reşiţa. scopurile societăţii amintite erau următoarele: «a) exploatarea în regie proprie a comerţului de hotel şi restaurant. articole de menaj. Emanuel Oszi şi Ilie Iordache. intenţionând să deschidă sucursale şi în alte localităţi din zonă. f. fond CCIL-OfOr. fond CCIL-OfOr. 341/1948. 1. 89 AN. stofe. 1. 90 AN. 3. magazinul timişorean avea o sucursală în Oraviţa. 9. Având un capital sub- scris de 15. 16.. bere şi alimente. arme şi muniţii destinate vânătorii etc. Oraviţa şi Băile Herculane. 87 AN. articole de lux etc. limonade şi siropuri. 1. f. SJCS. era condusă de 3 persoane.. 85 AN. fond CCIL-OfOr„ d. d. Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii 1944-1948 I 79 etc). înfiinţată în ziua de 10 noiembrie 1948. f.Magazinul de stat «BANATUL» din Timişoara şi-a început activitatea la data de 2 aprilie 1948. articole de construcţii. f.cimec. Directorul coordonator (Ion Ţenchea) era sprijinit. SJCS. articole chimice. Administratorii societăţii amintite erau: Vucicu Gheorghe (direc- tor). d. în activitatea sa. erau: Mincik Ştefan (director coordonator). f. fond CCIL-OfOr. Sediul central al firmei era situat în Timişoara. sprijinit de 2 directori adjuncţi (Ernest Harter şi Valeriu Bălan) 88 • . articole de voiaj. SJCS. Filiala din Reşiţa. fond CCIL-OfOr. galanterie şi încălţăminte. 10. în calitate de director coordona- tor al filialei. fond CCIL-Of Or„ d. 6-7. la data de 7 decembrie 1948. f. Comercializând maşini agricole. încălţăminte. domi- ciliate în aceeaşi localitate: directorul coordonator (Ştefan Istoc) şi doi directori adjuncţi (Ernest Luft-Baran şi Iuliu Lawenfeld) 86 • .. înfiinţată în ziua de 19 august 1948. William Deutsch (subdirector comercial) şi Eugen Gaspar (subdirector administrativ) 87 . d. constituită la începutul lunii august 1948. Tiberiu Pollak şi Ernest Schwartz) 84 • Cei 2 directori adjuncţi ai filialei din Oraviţa. 380/1948. Societatea comercială menţionată avea două magazine de desfacere a produselor (en gros şi en detail) 83 . articole sani- tare. www. 382/1948. 84 AN. f.Societatea anonimă comercială «SEMENICUL» din Oraviţa s-a înfiinţat în luna aprilie 1948. domiciliaţi în Reşiţa. Sucursala din Oraviţa a magazinului timişorean. condusă de Iacob Sogor (director). Conducătorii sucursalei.. 1-3. 379/1948.. mătăsuri.Magazinul de stat «TIMIŞOARA» din Timişoara.000 lei. f. Conducerea magazinului era asigurată de: Petru Popovici (director). domiciliat în aceeaşi localitate. 4. d.000 lei. au solicitat impunerea lui Avram Dancea. adoptat în luna mai 1948.000. d. 380/1948. 389/1948. de 2 directori adjuncţi (dr. fond CCIL-OfOr. inclusiv cumpărarea şi vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul de băuturi alcoolice. era condusă de 3 persoane cu domiciliul în Oraviţa: Petre Vasile (director coordonator). 380/1948. d. Lighezan Aurel (subdirector comercial). înfiinţat în ziua de 1 aprilie 1948. SJCS. 83 AN. 389/1948. SJCS. SJCS. comer- cializa articole textile. 249 din 26 octombrie 1948). fond CCIL-OfOr.

SJCS. rachiuri. www.80 I EUSEBIU NARAI c) primirea reprezentanţei de depozite de vinuri.).cimec. Petru Groza. ape minerale. Bibliografie AN. fond CCIL-OfOr„ d. Firma era condusă de un Consiliu de Administraţie. Societatea anonimă putea face orice operaţiuni comerciale legale. determinată de facilităţile fiscale acordate de stat. fond Prefectura judeţului Caraş. Membrii Consiliului de Administraţie erau obligaţi să depună o garanţie mate- rială. e) participarea la alte întreprinderi comerciale sau industriale. f. Serviciul Judeţean Caraş-Severin. Reşiţa. AN.Oficiul Oraviţa. motociclete.în mod deosebit - firmele înfiinţate în 1945. 39/1937-1948. Evoluţia comerţului cărăşean în această perioadă se subscrie tendinţei generale de eliminare a proprietăţii private. constând în acţiuni ale societăţii menţionate. f. biciclete. în anul următor numărul comercianţilor din zonă a avut de suferit.istorie şi contemporaneitate. care să preia monopolul comerţului intern şi extern.000. Anii 1947-1948 au marcat limitarea drastică a comerţului liber şi înfiinţarea magazinelor de stat. precum şi a oricăror alte mărfuri şi materiale.. motorete.ro . alese pe o peri- oadă de 3 ani. prin măsurile economice etatiste adoptate de guvernul pro-comunist prezidat de dr. d) cumpărarea şi vânzarea de automobile.CCIL-Of Or Arhivele Naţionale. SJCS . în conformitate cu articolul 23 7 din codul comercial 92 • *** După o redresare relativă a comerţului cărăşean la sfârşitul anului 1944. Zahiu (coord. 92 AN. piesele acestora şi alte articole tehnice.Cabinet. Serviciul Judeţean Caraş-Severin Prefectura judeţului Caraş . f) cumpărarea şi vânzarea de imobile. AN. bere. format din 5 persoane.e.Camera de Comerţ şi Industrie Lugoj .PJC-C Arhivele Naţionale. Numărul firmelor comerciale din judeţul Caraş a cunoscut o creştere considerabilă în anul 1946. SJCS . precum şi înfiinţarea de ateliere de reparaţii tehnice şi de producere a acestor articole. SJCS . cele mai multe firme comerciale erau înregistrate în oraşele Reşiţa şi Oraviţa. manifestată în economia românească. Serviciul Judeţean Caraş-Severin . datorită posibilităţilor reduse de cumpărare ale populaţiei şi a dificultăţilor întâmpinate în aprovizionarea cu mărfuri de primă necesitate pentru locuitorii judeţului. dispunând de un capital social în valoare de 3. un caracter temporar. având acelaşi obiect sau altul asemănător.PJC Arhivele Naţionale. care au avantajat . Reşiţa . Zahiu 1971 I. 51-52. din păcate. g) închirierea parţială sau totală a imobilelor sale». Cu toate acestea. 1971. Această creştere a avut.000 lei.

qui ont favorise . Les annees 1947-1948 se sont distinguees par la restriction dramatique du commerce libre et la fondation des magasins d'etat.particulierement . grâce au pouvoir reduit d'achat de la population et au ravitaillement deficitaire en marchandises indispensables pour l'usage des habitants du departement. par Ies mesures economiques etatistes du gouvernement pro-communiste Groza.cimec. cette evolution a eu un caractere temporaire. le nombre des firmes commerciales dans le departement du Caraş a connu une evolution remarquable.ro . Cependant. due aux facilites fiscales. Malheureusement. Aspecte privind comerţul în judeţul Caraş în anii 1944-1948 I 81 DES ASPECTS CONCERNANT LE COMMERCE DANS LE DEPARTEMENT DU CARAŞ PENDANT LES ANNEES 1944-1948 (Resume) Apres le redressement relatif du commerce dans le departement du Caraş ala fin de l'annee 1944.Ies firmes fondees en 1945.:ants locals a ete affecte profondement. en 1945 le nombre des commen. Le developpement du commerce dans le departement du Caraş pendant la periode 1944-1948 fait parti de la tendance generale d' eliminalion de la propriete particuliere. qui devaient assumer le monopole du commerce interieur et exterieur. Pendant l'annee 1946. www. Ies enseignes de commerce etaient concentrees dans Ies villes de Reşiţa et d' Oraviţa.

ro .cimec.www.

118-130. ca o verigă de legătură între intelectualitate şi păturile mijlo- cii.. dar inginerul Ambruş a arătat că se fixase.cimec. la fel ca funcţionarii publici şi particulari. pe de o parte. S. p.N. 21/1948. A. De pildă.J. Partidul Naţional-Popular îşi va continua activitatea şi la începutul anului 1948. deja.T.N. 2 Pentru pregătirea acestor alegeri vezi şi Scurtu/Buzatu 1999.J. Lucrările şedinţei au fost conduse de către Iulian Jura. să fie controlată valabilitatea listelor cu alegătorii. d.baluri şi ceaiuri dansante. d. afirma că a fost făcut un plan de activitate pentru strângerea fondurilor necesare. POPULAR ÎN BANAT LA ÎNCEPUTUL ANULUI 1948 Radu PĂIUŞAN Universitatea de Vest din Timişoara Constituit în ianuarie 1946. cu lista de subscripţie. 595. f. care îşi desfăşura acti- vitatea pe tot timpul campaniei electorale. În data de 20 martie. p. 4 A. DIN ACTIVITATEA PARTIDULUI NATIONAL- ./.. membrii organizaţiei naţional-populare din judeţul Severin erau mobilizaţi pentru campanie.. Iulian Jura pro- punând câte doi delegaţi de plasă verificaţi. fixându-se . 122. p.P..P. şi ea.-T.P. muncitorii vor ceda benevol o oră de lucru în folosul fondului electoral. 383-391. T. deşi aceasta era unul din pilonii de bază ai doctrinei lor 1• O problemă care preocupa.N.J. C. a Comitetului Judeţean Severin al P. C. organizaţia naţional-populară din judeţul Severin va organiza.ro .. În cuvântul său. şi alte categorii sociale grupate sub „umbrela" comuniştilor. Păiuşan 2014. 21/1948. Păiuşan 2011. 122. responsabilul comisiei financiare.. La rândul lor. iar toate şcolile din judeţ vor organiza spectacole de teatru şi diferite festivaluri 4 • Inginerul Ambruş a fost numit responsabilul secţiei juridice şi de pregătire a alegerilor. însă cu o auto- ritate profund ştirbită asupra membrilor proprii şi abandonând.T. înlăturarea monarhiei. T. 5/2015.-T.. preşedintele organizaţiei.P. urmând să fie pregătite cărţile de alegător. Anunţa că s-a format o echipă care se va deplasa. nu apărea în niciuna din luările de poziţie ale liderilor naţional-populari bănă­ ţeni.. în timpul acesteia. treptat. 14 şi 28 martie. 3 A. Păiuşan 2012. acum.între altele . C. din 9 martie 1948. 122. P. T.J. p.N. Iulian Jura a arătat că avea multe probleme cu campania electorală şi că. 21/1948.J. prin actul de la 30 decembrie 1947. p. S. scopul şedinţei respective fiind legat de propaganda electorală. un bal. p. S. 83-94 www. un consiliu judeţean format din 250 de delegaţi5. delegata Centrului3. P.N. să se stabilească delegaţii la secţiile de votare. În alocuţiunea rostită de Holtzner. f.. în zilele de 7.N. prin toate organizaţiile din oraşe şi comune rurale. Arheologie. pe de altă parte. şi organizaţiile naţional-populare din judeţele Regionalei Banat era campania electorală pentru alegerile pentru Marea Adunare Naţională din 28 mar- tie 19482 • În vederea pregătirii acestor alegeri s-a desfăşurat şi şedinţa. principalele puncte programatice enunţate încă de la început.N. P.T.-T. şi de către Lenormanda Benari. d. 149-159. TIBISCVM. f. Mai trebuiau desemnaţi delegaţii. 493-501. Pentru detalii vezi Păiuşan 2010.

Naţional-popularii din localitate primiseră.(eridian). o adunare a tuturor membrilor P.J. în numele naţional-popularilor din judeţ. d. p.P. Planchitiu. 52.N. d. T. T. n..N„ S.-ului în judeţul Severin.T. P.. f. la care se vor discuta chestiuni de organizare şi altele în legătura cu partidul. adică cea comunistă. în cercuri de studii.. după alegeri. activitatea politică trebuia să se facă de la om la om.84 I RADU PĂIUŞAN Pentru faptul că a fost pusă pe lista de candidaţi ai P. 123. fond C.N. în sala cinematografului „Victoria''. 52 v. 13/1948. conform instrucţiunilor venite de la orga- nizaţia judeţeană Timiş-Torontal a P.-T. printr-o adresă din 5 martie 1948. o circulară către comune. Nicolae Goicu .) a făcut o achiziţie bună 9 • În finalul şedinţei s-au produs şi două demisii din organizaţia naţional-populară din judeţul Severin: dr. 122. în data de 1O martie 1948.-T. d.].P. În concepţia sa. care deţinea funcţia de secretar general al organizaţiei. 122. C. fond C. 13/1948. fond C.. f. 53. 13/1948. T. f.-ului din localitate. Mai recomanda ca naţional-popularii din judeţul Severin să nu se angajeze niciodată în misiuni de neîndeplinit şi oricărui cetăţean să-i fie ascultate problemele şi să i se dea răspunsul cuvenit pe linia democraţiei. se făceau pregătiri pentru alegerile din 28 martie 1948. fond C. iar cei care nu vor fi prezenţi. 11 Pentru constituirea acestui Front vezi şi Păiuşan/Ion/Retegan 2002. T.. în vederea alegerilor. Se mai angaja ca.N.P. d./.].(ost) m. Ioan Sarafolean . a asigurat-o. etc. Prin aceeaşi adresă mai era solicitat un tabel cu membrii veri- ficaţi în prezenţa delegaţiilor comitetului judeţean şi cotizaţiile tuturor membrilor din plasă •12 Ca urmare a acestei adrese.P.T.N. www..P. Comitetului de plasă al naţional-popularilor din Sânnicolau! Marei se cerea. P. prof.P.J. 13 martie ora 5 p. prin care se arăta că în ziua de sâmbătă. neadmiţându-se - sub niciun motiv .J. d.-T. Silviu Funar . din 13 martie 1948. comitetul P.. 7 Despre conţinutul Constituţiilor comuniste vezi şi Aron.J. etc. f. avocat I./. Alexa Miclău . f.nicio absenţă. 46.director de liceu. Filip Cotoşman.N„ S. să ia contact cu toată lumea6 • În intervenţia sa.P.. iar numele lor publicat în ziarul „Naţiunea'' ca excluşi. T.. Sabin Toduţiu. începând cu familia. fond C. Concluzionând.funcţionar.. trebuind să fie cunoscute problemele pe care oame- nii le ridicau. P.N.-ului 13 • Printre cei care figurau pe listă erau: Dumitru Guleş .P. 183.-T.. ea a vorbit despre democraţia de tip nou.T. fond C.n.P.ro .N..T. 21/1948.P. 13 A.J.N. Jura era de părere că s-a procedat bine şi.T. În locul acestuia a fost numit în funcţie Gheorghe Roşu 10 • Şi în judeţul Timiş-Torontal se intensifica activitatea în vederea alegerilor.cimec. 6 A.f.T. bănăţenii sunt pretenţioşi. menţiona că toţi membrii Partidului erau mobilizaţi în munca de lămurire de la om la om.cârciumar.N„ S. 2001. f. o listă completă cu toţi membrii reprezentanţi în organele locale ale Frontului Democraţiei Populare 11 în comunele din plasă. Aurel Funar. al plăşii Sânnicolau! Mare a trimis. arătând că.N . P.N„ S. pre- şedintele acestuia. 14 Din plasa Jimbolia. P. 21/1948.P. Simion Cotoşman.-T. Muntean. P. dar prin candidatura doamnei Benari (judeţul Severin . Iulian Jura dădea indicaţia ca realizările guvernului să fie făcute cunoscute în fiecare lună şi să fie cunoscute şi realizările din localitatea respectivă. în cercul profesional.agricultor..P. va avea loc.N. Nicolae Sarafolean . T. urmau să fie eliminaţi din partid.-T.. care şi-a reînnoit demisia. T.funcţionar.N. 8 A. P.N.N„ S. Lenormanda Benari se angaja să ţină o legătură strânsă cu problemele bănăţene şi va căuta să fie demnă de încrederea oferită.J. 12 A. În continuare. Lenormanda Benari a mai arătat că proiectul de Constituţie7 era „un fapt de operă juridicâ'8 .J. şi avocatul Nicolae Popa.infirmier la spital. bineînţeles comuniste. Abordând problema candidaturii Lenormandei Benari în judeţul Severin. în gene- ral.N.. din judeţul Timiş-Torontal. p. d. 21/1948.T.-T. 9 A../. d. 122./. 21/1948. preşedintele organizaţiei naţional-populare din judeţul Severin. În şedinţa comitetului de plasă al P./. Circulara era însoţită de o listă cu 78 de membri care erau obligaţi să ia parte.N„ S.N„ S. 10 A. 14 A.

36..P..N„ S.N. T. P. Eugenia Barbu . iar în P. şi au fost date lămuriri şi întrebări referitoare la campania electorală 17 • A fost apreciată colaborarea în F. prin 15 A.U. P.-ului.M.T.. au fost lansate trei liste de subscripţie: una pentru abonamentele la ziarul „Naţiunea': a doua pentru procurarea a şase tablouri pentru sediul P.N.R.N.D.. delegat al organizaţiei judeţene Timiş-Torontal a F.ro .P.P. S. fond C. Referindu-se la aşa-zisa reacţiune.N. 15/1948. pentru a şti ce elemente pot adera la naţional-popu­ lari. să organizeze Casa Alegătorului şi să facă. S. în diverse comune. să li se comunice pe cine puteau primi în partid şi ce situaţie materială trebuia să deţină noul membru. P. Mate Andrei - U.].D. S..cu interes .P.T. 16 A.N./. fond C.J.-T. dar colaborarea cu celelalte organizaţii politice locale era ane- voioasă din cauză că Frontul Plugarilor era în curs de organizare.-T.P.N. fond C.-T.. 11/1947.J. f.L.T„ fond C. din 22 martie 1948. erau lipsite de disciplina de partid. P. se arăta în raport. erau de formă.J. în comuna Nerău din plasa Sânnicolaul Mare.M.M.P.-T.N. pentru propagandă electorală. d. de la ce cotă de pământ pot fi membri ai Partidului şi dacă se limitau numai la comuna de reşedinţă 21 • Existau../.M.N.. f. 19 A. Economic. care s-a dovedit a fi animat mai mult din interese personale 22 • În ceea ce privea starea de spirit. a participat la o şedinţă a P. de către Aurel Periat. dumi- nică.R. din comună candidând doar un cetăţean pe listele P.P. din lipsa de activitate a fostului comitet. S.P. S.N. d. care. 15/1948. În aceeaşi zi. JR A.J. ca fiind foarte bună.N.. Coriolan Rău. Printre aceştia se număra şi Aurel Periat.N. f. s-a deplasat în comuna Giera din plasa Ciacova.P.N. www.P.. d.R. Maria Raveneac .M.N. f./. în privinţa înca- drării de noi membri în P. 13/1948. T.F... 34.J. aceasta era considerată satisfăcătoare în organizaţia naţional-populară.. f. şi membrii Comitetului Judeţean Timiş-Torontal al P... s-au deplasat în comună. fond C. la care au mai luat parte: primarul comunei. primarul comunei. 11/1947. 13/1948.P.N.P.M. din partea P. Din activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1948 I 85 ca sarcină.. din comuna Giarmata. 20 A. în mare majoritate neîncadraţi politic. la pregătirea adunării la care au participat 150-200 de oameni.-T./. şi alţi membri ai Comitetului Judeţean Timiş-Torontal al P. 17 A.N. P. În cadrul şedinţei au fost prezentate rapoarte.N..N..P. Gheorghe Lengyel .U.P.. 21 martie 1948. erau strecurate persoane care nu-şi cunoşteau menirea şi atribuţiile.F.N. 11/1947.J.M.D.P. existenţa lor fiind foarte puţin simţită în actele gospodăririi comunale.P. Într-un raport al comitetului P.-T.P.-ului. 32. Pentru alegerile din martie 1948 a fost vizitat şi dr. Aici a participat la o şedinţă a F. T./.N. la ora 9 dimineaţa.. şi dintre plugari. 22 A.R. de serviciu cu rândul1 5 • Totodată. fond C.N. 98.. P..-Bejan. d. T. T..P.P.T.R.D. însă.-ul. Eugenia Grofşorean . S. împreună cu Milan Teodorovici. 21 A.R.P„ din judeţul Timiş-Torontal.T..N.T...-T.P. care au ascultat .P. 36. 69.. d.D. aici.P.J. f. T.-T. 98. de către naţional-popularii Hellmann şi Tenovici 19 • De altfel. Una din aceste deplasări a fost făcută în data de 14 martie 1948.-ului.U.P.întreaga expunere. se afirma că era pasivă şi total dezorganizată. etc.P. Din raportul plăşii Ciacova a P.P. 68. Blagoe Miletici .P.T.N. trecând în alte partide. toate colectările fuseseră făcute 18 . Gheorghe Andras .P. fond C. Petre Claici. din Jimbolia şi a treia pentru Fondul Electoral1 6 • În cadrul campaniei electorale făceau deplasări. se afirma că reorganizarea comitetului naţional-popular a devenit oportună din cauză că mulţi membri au părăsit P. P.J. Petru Gondak . T.. şi probleme interne în cadrul organizaţiilor naţional-populare bănăţene.J... şi. f.P. Se mai solicita ca. fond C.M.N.J. Ion Cărăbaş .T.cimec. P. d.N. f.. T.-ului local.. d. d.P.D. S. 11/1947. rezultă că consiliile F. 20 Nu peste tot în judeţele bănăţene se colabora bine în cadrul F.N.

.secretar. 14/1948.P.N. PN. Gheorghe Cuzman . în data de 25 martie.-ului. PN.membri. 2) Constantin Vlăduţ era obligat să-şi depună demisia. 28 A. 14/1948. Grigore Stoicovici. etc. d.-ul îşi continua activitatea organizatorică chiar pe timpul campaniei electorale din martie 1948. În şedinţa.-ului din Timiş-Torontal din 24 martie 1948. 14/1948.J. cu populaţia localităţii. decizia s-a luat ca urmare a constatării că acesta a sus- ţinut.secretar. astfel că nu mai veneau la şedinţele P.P„ d. şi ale F.N. PN. T. a orga- nizaţiei de plasă. Aurel Ofiţirescu. 15/1948. prof. prin autorităţile comunale.N.-ului. s-a deplasat în comuna Şiştarovăţ.ro .N. la care au fost pre- zenţi: Vasile Bugariu .P„ d.T„ fond C. Aurel Cărăbaş. P.-T.preşe­ dinte..P„ d. d. 13/1948. 18. fond C./. f.J.P. a hotărât: 1) Excluderea din P.P.86 I RADU PĂIUŞAN activitatea lor (purtare scandaloasă. din Timiş-Torontal a dat şi 22 de delegaţi în echipele financiare ale F... 18. 24 A. Ion Munteanu a cerut să fie cercetate motivele pen- tru care o parte din naţional-populari nu au primit cartea de alegător27 • Intervenind în discuţie. a menţi­ onat că la şedinţele P. În cazul ultimului.P. f. N. 14/1948.N. Astfel.P. Bălcescu nr.N.-T. Romulus Tănascu. au fost prelucrate instrucţiunile referitoare la alege- rile din 28 martie.J. f. Constituindu-se organizaţia naţional-populară din comuna Şiştarovăţ.T. T. fond C.-T.J. T.J.J.. este o problemă particulară. 13/1948.D.) şi făceau dovadă a fi preocupaţi mai mult de interesele lor personale 23 • Problema alegerilor parlamentare s-a pus şi în şedinţa.P„ d. 17 v. ştirbeau prestigiul României (Republicii - n. Andrei Bosarmann. a lui Dan Perşan şi Dumitru Mihăilescu.N„ S. în cadrul Comitetului. din 25 martie 1948.D.-T. a fost ales preotul Tiberiu Suciu . printre aceştia era şi Anton Holender29 • Dar P. secretarul organizaţiei naţi­ onal-populare din Lipova. judecând gravitatea faptelor.-T. Grigore Stoicovici .N„ S. dacă unii membri nu au primit carte de alegător. fond C.N.P. f. PN. T..N„ S.T. f.J. 14/1948. Vasile Sfinţeanu.T.P. pe motivul că nu au primit cărţi de alegător şi. 3) Îndepărtarea lui Constantin Vlăduţ din Biroul şi Comitetul Secţiei de Tineret a P. Avram Cuzman şi Ioan Nediu 30 • 23 A. o activitate distructivă 25 • Şi în plasa Sânnicolau! Mare apar probleme legate de situaţia organizaţiei naţional-populare locale şi de colaborarea acesteia în cadrul F.P.-ului.T. S.P. 29 A. Petru Florea.-ului. PN. T.J. Gheorghe Cuzman.T.T„ fond C.J.P„ d.. PN. pe care o plătea partidul pentru sediul din str. rezulta că Biroul Politic al Secţiei de Tineret. . a organizaţiei naţional-populare din oraşul Lipova. din judeţul Timiş-Torontal. T.cimec.P„ d. etc.N. Iuliu Putici. unde a luat contact. 30 A. în localul primăriei comunei.. nu se poate discuta decât în cadrul programului acestora şi că. 3 24 • Chiar înainte de alegeri începeau să apară probleme în organizaţiile naţional-populare bănăţene. din 24 martie 1948.D. Printre participanţii la întrunire s-au numărat: preotul Tiberiu Suciu.. preşedintele comitetului de plasă.P. trecând la organizarea Partidului în comună. fond C. ca urmare.P.D.J. PN.N„ S.N„ S. în care nu putea fi angajat partidul28 . 18. pentru colectarea de fonduri.J. T. Din procesul-verbal al Secţiei Tineret a P. trebuind să se pornească la o propagandă în oraş./. dr.P. 25 A.J.. T. La şedinţă.J.J. În cadrul aceleiaşi şedinţe s-au depus şapte adeziuni şi s-a discutat chiria de 1.n. www. 105. 26 A.P. iar ca membri: Romulus Tănascu. fond C.-T. f. 27 A.preşedinte. PN. 102. Andrei Krassl.000 de lei lunar. 69.-T. iar o altă parte refuzau să plătească cotizaţia şi să vină la şedinţă.T. 20. Toma Zbuchea a precizat că o parte din membrii partidului erau înscrişi în alte partide din F. cu toţi membrii înscrişi în partid. f.N„ S.N„ S. f. bătăi.-T. nu aveau încredere în partid26 • În intervenţia sa din cadrul şedinţei. fond C. intrigi).

se solicita: a) A se lua măsuri locale.. organizaţiilor naţional-populare şi Proiectul de Constituţie. f.P. cu care ocazie s-a făcut propagandă pe teren. 32 A.N„ S.T. 39 A.T. iar pe 25 martie naţional-popularii din Severin au luat parte la un miting. PN. în data de 21 martie 1948 a avut loc o acţiune de muncă voluntară pe teren. d. în proiectul de Constituţie. 15/1948. T. unde a luat cuvântul dr. f. 37 A.. 15/1948. naţional-popularii cereau să fie adăugat şi consfinţit.ro ./.-T.. 21/1948-1949. 21/1948-1949. din judeţul Severin erau: a) lipsa mij- loacelor de transport. 7.J. şi care. d. etc.N„ S. T. 105. d. f./.P. T.n. sunt proveniţi din muncitori manuali. d. de la om la om. 9).N„ S. 36 A. reiese că şi aici s-a dus o activitate intensă.P. p.T„ fond C. f. f. 8.J.P./.T. T-T. Aceştia..N„ S. f. şi muncitorilor intelectuali asupra proprietăţii agricole existente şi asupra celei prove- nite din moştenire" 34 • Şi judeţul Severin era implicat în campania de alegeri electorale. T. fond C. f.N. spre studiu. 40 A.P.. chiar dacă. şi acest principiu de echitate socială. 112. 34 A. Astfel.n. momentan. din judeţul Timiş-Torontal. 21/1948-1949. b) A se verifica planul sanitar pentru reţeaua şcolară în judeţ 38 • Printre nevoile organizatorice ale organizaţiei P./. iar una era în curs de organizare.N. la care au luat parte 130 de membri.N„ S. T. nu-l lucra el personal şi. explicând situaţia partidului în noua conjunctură politică 36 • Organizaţia naţional-populară din judeţul Severin număra 5. la care au participat 130 de membri.T„ fond C. câştigate de F. fond C. T.T„ fond C.-T. PN.-T.N„ S. PN.P. adunaţi în cerc de studiu. 123 erau organizate 40 • 31 Pentru aceasta vezi şi Focşeneanu 1992. PN.J.J.P. fond C. b) lipsa de bani3 9 • Din raportul de activitate al organizaţiei judeţene P.T„ fond C. Din cele 13 plăşi ale judeţului. 106. 106. d. la care au fost prezenţi aproximativ 350 de membri. cu pancarte şi tablouri3 5• După alegerile din martie 1948. Din activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1948 I 87 Tot în luna martie 1948 a fost trimis./.T. recomandând pe deputaţii naţional-populari aleşi în judeţ. d.-ului din judeţul Severin.-T. şi acestei pături sociale dreptul de proprietate agricolă particulară asupra unui lot-tip de pământ.) 32 • Din discuţiile des- făşurate rezulta şi faptul că majoritatea muncitorilor intelectuali din ţară. d. PN.P.P. www.-T.-T. în mod normal moştenind pe părinţii lor.-T.J. în schimb.N„ S. şi să fie inclus în articolul 14.N„ S. au ceva pământ. Alice Lenormanda Benari şi Iulian Jura. pentru cazurile existente în judeţ.J. f.D. „Pământul aparţine celor ce-l muncesc. funcţionarii din birouri. con- chideau că din Proiectul de Constituţie 31 rezulta clar că proprietatea particulară şi dreptul de moştenire erau recunoscute şi garantate prin lege (art. 21/1948-1949. 33 A. de exemplu câteva jugăre 33 • Ei mai cereau să fie garantat. 12 reşedinţe de plasă erau organizate. 38 A. 21/1948-1949. de aceea. 6.J. după care a rostit o cuvântare deputata Benari.P. agricultori. respectiv ţărani. T.-T.P.. PN. d..P.cimec. dintre care 70 la organizaţia de femei şi 44 la cea de tineret 37 • Referindu-se la date despre necesităţile economice şi sociale ale judeţului. d.T. fond C.J. PN.N„ S. pe data de 29 martie a avut loc o şedinţă plenară a P. 35 A. care munceau cu minţile. Ion Perianu. 15/1948. PN. Acesta a fost discutat şi de către membrii organizaţiei naţional­ populare din plasa Recaş./.N. prin Constituţie.J. 7. 17./. din cele 244 de comune existente în judeţ. 8. 13/1948. din Timiş-Torontal pe intervalul 11 februarie-31 martie 1948. fond C.082 de membri.J. T./. iar prin articolul 14 se prevedea că „pământul e al celor ce-l muncesc" (formulă tipic comunistă . f.P. PN.

13/1948. S. 41 A. fond C.. 13/1948.. şi problema tineretului''. totuşi. f. Valeriu Novacu şi Pandeli Eustaţiu 46 • În capitolul „Ziare locale. 1 a Frontului.. unii plecaţi din localităţile respective sau înlăturaţi din motive de incompatibilitate cu programul şi statutul partidului.R. d. S.T./.P. T-T P. şi o scurtă autobiografie a candidatului naţional-popular Pandeli Eustaţiu.P.. din raport. S. Ionescu-Papastelatu. O altă dare de seamă a fost prezentată despre desÎaşurarea şedinţei plenare din 19 martie 1948. atât în oraşul Timişoara.. industri- aşi şi comercianţi ..N.667. www. în afară de ziarul „Naţiunea''.T. T-T P.N. şi convocarea la şedinţa plenară din 20 februarie. 33. 17.130.T.. 33. sau Frontul Plugarilor. f. T-T P. „Temeswarer Zeitung" şi „Szabad Szo': Mai erau raportate convocarea la şedinţa plenară din 13 februarie. Ionescu-Papastelatu despre „P.. conform raportului..756. numărul total al membrilor a rămas la 3. care a vorbit despre Platforma-Program a F.-ului. T-T P.T. 13/1948. T-T P. apoi funcţionari publici . şi păturile mijlo- cii': Tot la acest capitol se menţiona că. Inserări articole publicate" erau reliefate convocarea membrilor la şedinţa plenară a organizaţiei municipale naţional-populare din 6 februarie 1948.. n-a crescut într-o măsură mai mare. 42.T. redactat de Aurel Şimon.P. 34. Pentru reorganizarea justiţiei vezi şi Păiuşan/Ion/Retegan 2002./. f..N.N.D. T-T P. şi un reportaj despre activitatea deputaţilor organizaţiei naţional-populare din judeţul Timiş-Torontal: prof. secretarul general al Secţiei Tineretului45 • Au mai fost prezentate dări de seamă asupra întrunirilor F. p. în schimb.175. fond C./.N.P. în total 3. fond C.. Ionescu vorbind despre proiectul noii Constituţii.N.N.J. la care a vorbit avocatul Nicolae Ionescu despre „Justiţia popularâ'. fond C.P. casnice . cu 52 numărul abonamentelor la ziarul „N aţ1unea"43 . După cum reieşea din datele asupra structurii profesionale a membrilor se poate constata că numărul agricultorilor. T-T P.461. numărul celorlalte categorii profesionale din Timişoara şi centrele de plasă. Activitatea organizaţiei naţional-populare din judeţul Timiş-Torontal rezultă din raportul de activitate al acesteia.P. meseriaşi .. nu aveau nicio legătură cu alte ziare din Bucureşti 47 . d. fond C.P.068. f.N. d. convocare apărută în trei ziare locale.. iar în judeţ 3. 46 A. care au fost găsiţi fie plecaţi la alte partide. 42 A.-ului. deocamdată./. 13/1948.N.P. S.J./.180.. câţi au fost la 1 februa- rie 1948.J.P. S.J.cimec. f. f. 44 A. a fost prezentată darea de seamă asupra şedinţei plenare din 6 februarie 1948.. a scăzut. în schimb.T. la care a luat cuvântul N.N. 13/1948.N.. Pe profesii. Au fost înlăturaţi un număr de 1. cât şi în restul judeţului.J. 47 A. ca şi a altor categorii.J.110 41 • În urma revizuirii membrilor. din localităţile Giera şi Cărpiniş. 45 A.D. care a apărut de două ori în ziarele locale: „Luptătorul bănăţean''.P. la capitolul.D. se menţine. la care şedinţă a vorbit avocatul Pompiliu Şerbescu despre asesorii populari44 • În acelaşi capitol al raportului figurează şi un reportaj asupra Brigăzii voluntare „30 decem- brie': care lucra la construirea liniei de tramvai Mehala-Ronaţ.J. se sublinia în raport. 13/1948. A mai fost prezentat şi articolul „P. la care a vorbit N. cei mai mulţi erau agricultori .N. d.J.857. la un nivel menit să dea dovada de adevărat partid al păturilor mijlocii şi al intelectualilor progresişti 42 • Crescuse.N. d. fond C.M../. S. d.88 I RADU PĂIUŞAN în Timişoara erau 522 de membri. 17. faţă de 4. d.ro .055.N.P. dacă. A mai fost prezentată o dare de seamă asupra constituirii şi activităţii Consiliului Judeţean Timiş al F.. avocatul Nicolae T. 34. 33.N. S.2. Astfel.N. ca P.. f. 43 A..P. pe lista nr. 13/1948. . fond C.T. intitulat „Informaţiuni şi articole trimise".

D.P..Jimbolia.în acest scop .P. Buziaş. şi o muncă politică de lămurire şi îndrumare.P. Eduard Karner şi avocatul Sebastian Weiser. 15 februarie 1948 . Recaş şi Lipova. 13/1948. Suma totală colectată de echipele naţional-populare a fost de 250. 22 februarie 1948 .T„ fond C. 35. 53 A.ca delegaţi ai naţional-popularilor din Timiş-Torontal .P. atât în judeţ.P. duminică. Ionescu-Papastelatu. unde s-a evidenţiat prin rezultatul frumos obţinut la această secţie de votare 53 • În ceea ce privea Secţia Financiară. care au condus şi coordonat toată munca. 38.opera- ţiunea alegerilor.000 de lei. T-T PN. permanent şi în fiecare zi. au fost: generalul Teodor Şerb. f. T-T PN.. la toate şedinţele şi fiecăruia i s-a încredinţat câte o sarcină concretă în cadrul F.compusă din avocaţi. 4) Secţia Economică .în mai multe comune din judeţ.J.în permanenţă . d.J. Eduard Karner şi avocatul Sebastian Weiser. au organi- zat şi întruniri publice în centrele de plasă. deplasându-se . dr. au activat şi activau . A luat parte şi în municipiul Timişoara. f. naţional-popularii au organizat întruniri publice în plăşile Periam. Echipele au fost zilnic pe teren.cimec.T„ fond C. Pandeli Eustaţiu a fost. În 29 februarie. Gătaia. se arată că.T„ fond C.T„ fond C.Vinga. pentru colectările de bani pentru fondul electoral.N. prof. S-au 48 A. Acestea au fost realizate astfel: 8 februarie 1948 . La fel.P. Din activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1948 I 89 În cadrul manifestărilor periodice.J.ro .compusă din industriaşi şi comercianţi. care organizaseră 21 de echipe compuse din naţional-populari.N„ S. Deta.P. în ziua de vineri. La Lipova s-au deplasat şi generalul Teodor Şerb. 49 A. participând la toate acţi­ unile mai importante ale F. 51 A.-ului. desfăşurând./. d. 13/1948. conform planului de muncă al naţional­ popularilor pe lunile februarie şi martie. preşedintele organizaţiei judeţene Timiş-Torontal. ca şi toate celelalte acţiuni ale F.Sânnicolau! Mare. Generalul Teodor Şerb a fost cooptat în Consiliul judeţean pentru verificarea fondurilor financiare. se reliefa în raport. Giulvăz şi Plasa Centrală 50 • Referindu-se la profesiuni. 13/1948.. În afară de aceasta. în document se afirmă că cercurile profesionale erau astfel orga- nizate: 1) Secţia de liber-profesionişti . şi se politizau toate subiectele care se discutau în şedinţe. T-T PN. fond C.P. pe lângă munca pe care a depus-o ca îndrumător şi orator politic. f. în propagandă electorală în comunele din judeţ.N„ S.N„ S.T„ fond C. 2) Secţia func- ţionarilor publici şi particulari. T-T PN. 52 A.J.J. Valeriu Novacu a fost permanent pe teren.P. pe teren. a mai fost numit şi preşedintele secţiei de votare din comuna Sacoşu Turcesc. cu ocazia revizuirii membrilor din judeţ. activ şi cu regularitate. 13/1948. la mai multe întruniri politice ale comercianţilor şi funcţionarilor publici 52 • La rândul său. evidenţiindu-se dr. f.D. avo- catul Nicolae T.D. mani- pulate de către Consiliul Judeţean al F.N. f. Ionescu-Papastelatu. cât şi în municipiu. www.D. T-T PN. Numărul participanţilor la acestea era de 70-75% din membrii convocaţi 48 • La punctul „Politizarea celorlalte reuniuni" se afirma că în şedinţele tuturor secţiilor naţio­ nal-populare se făcea analiza situaţiei politice externe şi interne.-ului. la ora 18. Ciacova. unde a luat cuvântul la întrunirile publice ale F. f.-ului. coordonat şi supravegheat .T. 38. d..P. 5) Secţia Financiară 51 • În ceea ce privea activitatea organizatorică pe timpul campaniei electorale.P. 50 A. 35-36. d. S.P. pe lângă munca financiară. S. 13/1948. a condus. sumă vărsată Consiliului Judeţean al F.P.. 35./. Ionescu şi colonelul Nicolae Gălăşanu.D./.-ului. 38.dr./. N. 3) Secţia învăţământ şi cler./. d. în raport erau menţionate şedinţele plenare care se ţineau în fiecare săptămână. conform liniei transmise de Secţia de Presă şi Documentare49 • În cadrul manifestărilor sporadice. Pandeli Eustaţiu a fost ales preşedinte al Secţiei Electorale a partidelor coalizate.D. d.J. Aceştia participaseră. T-T PN. 13/1948.D.J. se sublinia că delegaţii naţional-populari în Consiliul F. Pandeli Eustaţiu - secretar general şi N.N„ S. medici şi ingineri.

90 I RADU PĂIUŞAN mai evidenţiat./. S. delegatul naţional-popular în secţia F... unde au dat o reprezentaţie cultural-artistică. T.P. d. Aurel Periat a fost însărcinat cu îndrumarea şi supravegherea aprovizionării vitrinelor cu lozinci şi portrete ale liderilor F. Ştefan Haiduc. P. ei au avut o atitudine demnă pe linia F.organizarea plăşii Orşova şi s-a hotărât ca. f..- ului: N.cimec. 13/1948. Anton Holender.. Un exemplar al acestor intervenţii şi propuneri trebuia înmânat unui deputat al organizaţiei P.N. f. dr. membră a C. 13/1948. 124. 55 A. din Timiş-Torontal .D.C. Astfel. 4) În acest procedeu. f. a relevat că este de acord. echipa cultural-artistică a tineretului naţional-popular a fost încadrată în acţiunea culturală a F. fond C.. P.P.N. P. răspun­ zându-i antevorbitorului..D. Constantin Tenovici. la fiecare secţie de votare au participat naţional-populari.N. Constantin Roşu.P. f.J. În restul judeţului.T. fond C. cu rugămintea de a interveni urgent la forul competent. iar în ziua alegerilor a fost programată ca echipă culturală volantă la secţiile de votare.N. pentru a iniţia organizarea plăşii respective 58 • În intervenţia sa.N.-ului era Aurel Periat.J.P. şi au fost apreciaţi de celelalte partide 56 • În şedinţa. cu program 55 . care să se deplaseze.. 13/1948. să ia notă de doleanţele acestora. avocatul Roşu. Perianu..N.P.D. d./. să fie delegaţi dr. care au participat la secţiile de votare. de soarta ei şi că va avea şi mai multă încredere în rezultatele ei 57 • Se punea. S.T. 21/1948-1949.T. în care scop s-a deplasat.N.P.J..P. Aceştia au făcut numeroase deplasări în provincie. S. 38-39.. T.J.-T. În acelaşi timp.T.-ului 105 delegaţi şi asistenţi.-ului. cât şi în ziua alegerilor. 54 în ceea ce privea presa şi propaganda.ro . www.N.. care lua contact cu populaţia din sate şi oraşe. unde au luat cuvântul la întrunirile politice ale F. 21/1948-1949.N. cu singura deosebire că. d.P.P. dar dr. Pentru ziua alegerilor. a Comitetului Judeţean Severin s-a insistat asupra necesităţi­ lor populaţiei. dacă 54 A..-ului. ca delegaţi şi asistenţi..N. În tot timpul activităţii membrilor P.. în proporţie egală cu celelalte partide din F. d. Aladar Korosi a făcut o propunere din care se desprindeau următoarele: 1) Alice Lenormanda Benari. El era de părere ca ţăranii să fie îndreptaţi să se înscrie în Frontul Plugarilor.D. al P. f.J. S.T.P.se sublinia în raport-. care le vor examina. din 7 aprilie 1948. atât în campania electorală. din Timiş-Torontal a propus F. cât mai urgent şi la o dată pe care o vor face cunoscută. d. arătând P. inginer Ivan Ney. cu ocazia şedinţei ple- nare din 29 martie a vorbit foarte frumos despre doleanţele populaţiei. în continuare. fond C. Ionescu-Papastelatu.-T.-T.P. populaţia ar vedea că organizaţia naţional-populară se interesa./. Venitul net al manifestaţiei a fost destinat fondului electoral al F./. care a activat cu un colectiv de 15 membri. La rândul său. şi Nadolin. 56 A. P. avocatul Nicolae T.N.N. 124.P.P. în cadrul aceleiaşi secţii. Ionescu.. d.P. din judeţul Severin. 13/1948. P./. fond C.în şedinţa din 7 aprilie 1948 . 3) Aceasta să fie supusă Biroului sau Comitetului Judeţean.-ului. P. în mod sincer.P. 40. Perianu. S.D. dr. echipa cultural-artistică a tineretului naţional-popular a prezentat un program de recitări la şedinţele plenare ale organizaţiei municipale. se vor face propuneri factorilor îndreptăţiţi. în oraşul Timişoara. 58 A. etc. 57 A. Iamandi a propus organizarea secţiilor naţional-populare.N. S-au evidenţiat următorii membri ai P. în centrul de plasă Ciacova. şi deputată din partea judeţului Severin.D.N.N. s-a discutat . Iamandi a reliefat faptul că P.N. În acest sens.-T. 13/1948.P.-ul era un educator al maselor.P.P.N.P. T.-ului. de pe toată raza municipiului Timişoara. fond C.D. oratori şi îndrumători care au stat în permanenţă la dispoziţia F. după ce dr. T. prin activitatea depusă şi rezultatele obţinute: Jacques Hellmann. 2) A cerut ca fiecare naţi­ onal-popular. în data de 21 martie.P.-T. Constantin Tenovici şi inspecto- rul Ioan Piţigae.D.D. pentru aceasta. 39. în principiu. T. d.P. problema organizării în teritoriu a naţional-popularilor din judeţul Severin.-ului ce anume solicitau aceştia.

Una dintre acestea era legată de mijloacele de presă ale acestora. Din activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1948 I 91 un ţăran insista să se înscrie în P. 21/1948-1949. în anumite situaţii. 66 A.N„ S. 61 A.N. 63 A.-ul fusese îndemnat să-şi extindă activitatea şi la sate. p.T. Gheorghe Laţa.J. f. acesta fiind un element democrat şi iubit de popor.T„ fond C.J. ca preşedinte de plasă a fost propus.-ul din Timiş-Torontal avea probleme şi cu apărarea. 15/1948. care erau caracterizaţi ca funcţi­ onari serioşi. 124. 1. tovarăşii (cum se numeau comuniştii între ei . 13/1948.N. rezulta că în anul 1946 avea cinci membri. Seracin atenţiona asupra faptului că. d.J. Buştea şi Şimon.P. din judeţul Timiş-Torontal. în 1947 au mai aderat încă cinci. 125.J. conform proce- sului-verbal al şedinţei. ca să fie reînscris în Colegiu şi să rămână..-ului. d. f. a membrilor săi. cu toate partidele din localitate 62 • La rândul său.P.T„ fond C. f.. comitetul de plasă a aprobat şi înscrierea medicului Gheorghe Mihalaş în Partid64 • Şi în plasa Periam. 67 A. Piţigae.cimec.T„ fond C.N.R. d. f. din judeţul Timiş-Torontal. 64 A. intelectual sau liber-profesionist. f. după cum nici Frontul Plugarilor. Arbunescu./. T-T PN. Începeau să fie. 15/1948. T-T PN. ca vicepreşedinte. au existat probleme organizatorice. dintre care trei preoţi. www..- ului din comună fiind preotul Alexandru Gruia66 • Comuniştii erau infiltraţi în P.): Grecu. 13/1948.N. Astfel. Sabin Toduţiu arăta. T-T PN. în şedinţa comitetului naţional-popular al plasei Jimbolia. d.n. Iamandi a mai propus şi organizarea unei şedinţe de clarificare. la cererea unui orăşean. Perianu a afirmat că ar fi declarat că orice diferend sau litigiu care ar apă­ rea între partidele ce formau F. 21/1948-1949. f. şi în plan local. Francisc Volman. fond C. dr. Papastelatu. Au fost prezenţi. dr. acum. 125. 56.-ul.P. să fie rezolvate în modul propus de dr.N„ S. însuşi şeful PN. f.N. El afirma că organizaţia naţional-populară de plasă avea obligaţia morală faţă de avocatul Teofil Mihalaş.T. fost secretar general. Din raportul organizaţiei naţional-populare din comuna Brestovăţ. iar în 1948 au mai aderat şapte membri. S.P. 61.ro . nu o refuza 59 • Această discuţie avea loc după ce P. d. 21/1948-1949. în toate privinţele. d. organul de presă al P. T-T PN.J. În cadrul aceleiaşi şedinţe a naţional­ popularilor din judeţul Severin era discutată situaţia ziarului „Naţiunea': ale cărui abonamente erau înlocuite cu cele la „Scânteia''. ca avocat.P. T-T PN. Iamandi63 • P. organizaţia de bază a P. după plecarea inginerului Dumitru Văcaru.N„ S. locul abonamentelor la ziarul „Naţiunea" a fost luat de cele făcute la ziarul „Scânteia'' 61 • În intervenţia sa din cadrul şedinţei.N. 60 Vezi Ţuţui 1966./. nu i se putea refuza adeziunea.J.P.P. dr.J.T„ fond C.M.T„ fond C. d. Aurel Periat./. Manciu.N„ S.J.P. că P.P.J.cu un termen comunist-. cum se numea. Aici. disensiuni între partidele care formau F. iar nemotivat Goran 67 • 59 A.D.-ul. Astfel.P.N. din cadrul P. în 16 comune. din comitet făcând parte şi Duşan Ghiorozios65 • Unele organizaţii naţional-populare prezentau creşteri mici în ultimul timp. f.. 15/1948. Iamandi i-a răspuns antevorbitorului că nu era niciun rău dacă „Scânteia" a luat locul „Naţiunei': cetăţeanul fiind liber să-şi aleagă ziarul care-i place să-l citească.-ul avea obligaţia să-şi apere membrii în orice situaţie.N„ S. T-T PN. 124.P.J.P.n. ca să facă demersurile necesare la Colegiul Avocaţilor din Timişoara. pentru a cuprinde cât mai mulţi membri în rândurile sale60 .P. 15/1948./. Pikolsky.P. din 10 aprilie 1948. Dr. d.D. Statopol. 108. S.J.R. T-T PN. În 13 apri- lie 1948 a avut loc o şedinţă a ceea ce se numea. T-T PN. în funcţia rămasă vacantă.P. la Judecătoria din Jimbolia. Solomon. fond C. 21/1948-1949.T„ fond C. În aceeaşi şedinţă.J. 62 A.M. d.N„ S. acum .P. d.N.P-ului din judeţul Timiş-Torontal.. încă din timpul existenţei Uniunii Patrioţilor. Baroul. 110. Absenţi motivaţi au fost: Savin. 65 A. Pandeli Eustaţiu şi Tiberiu Cernescu.

Analizând cazul lui Solomon.M. cerea excluderea lui Solomon din organizaţia de bază comunistă infiltrată în P. 2) Solomon a venit şi a sesizat primul greşeala. care a transmis hotărârea Judeţenei de partid de a fi judecat. fiind funcţionar.R. din cadrul organizaţiei naţional­ populare din Timiş-Torontal 69 • Luând cuvântul în cadrul aceleiaşi şedinţe. f.P.R.J.M. f. în organizaţia respectivă acesta nemaiputând lucra conspirativ71 • Intervenind în discuţie. însă aplicarea excluderii era lăsată la aprecierea cadrelor judeţene.. Aurel Şimon cerea ca.N„ S. însă organizaţia de bază ar avea o greşeală. de către organizaţia de bază 68 ..P. în consecinţă avea o circumstanţă atenuantă. dar el credea că a făcut-o având în vedere faptul că a prevăzut urmările.N.. f. adică votul de blam. delegatul Judeţenei P. 15/1948. aceea că nu a încercat să ridice cadre noi7 3 • În expozeul său. N. adică respectiva organizaţie de bază. Grecu.N. 15/1948. 70 În intervenţia sa. 75 A. 15/1948. Delegatul Judeţenei P. 73 A. în încadrare justă pe linia partidului.R.R. afirma Papastelatu.N„ S. 74 A.M. 15/1948. 291-303 şi Păiuşan 2010 b.M.N. Ionescu-Papastelatu a încercat să-l lămurească pe Grecu.. ca să nu plece cu impresia gre- şită. 3.J. d. 75 La rândul său.P. 76 A./.R.T„ fond C. T-T P. d. 4) la prima abatere să fie exclus din P.P. iar pe linia naţional-populară va fi exclus.N. N. de aceea..N„ S. J. 3.T„ fond C.R. 72 Pentru activitatea acesteia vezi Păiuşan 2010 a. din Timiş-Torontal la şedinţă. p. în inter- venţia sa. după părerea sa. din cele spuse de Şimon.N././. în intervenţia sa.S. mai arăta Grecu. Ionescu- Papastelatu. 3) acordarea de sarcini speciale pe care le va aprecia Biroul celulei.J. 2) patru luni de zile termen de reabilitare. d. T-T P. T-T P. Grecu se declara sigur că nu era prima greşeală a lui Solomon. definitiv. se ajungea la două concluzii: 1) A fost un om care a trăit într-o atmosferă viciată de burghezie. f.M. V.T„ fond C. T-T P.N.T„ fond C. primul a luat cuvântul secretarul politic al organizaţiei.T„ fond C. T-T P. www. dându-i-se. T-T P.N „ S. pentru educarea lui Solomon. iar Solomon pus în discuţia organizaţiei de bază P. 71 A.. d. f. dovadă fiind şi lucrările făcute în celula fostei Uniuni a Patrioţilor 72 • Pe de altă parte. sublinia că era just că nu era partidul singurul vinovat.N. f.N„ S. 1. Weiner trebuia exclus. În concluzie.92 I RADU PĂIUŞAN În cadrul şedinţei. care era reprezentantul Judeţenei P. prin faptul că teoriile nu au fost aplicate în practică. faptele celor doi tovarăşi implicaţi: Weiner şi Solomon.în presă . Mannheim afirma că votul de blam cerea transferarea lui Solomon în altă organizaţie de bază. 70 A. d.a înlăturării sale din P.R.T„ fond C. organizaţia din care făcea parte trebuind să fie însărcinată să-i dea acestuia educaţia politică necesară. 15/1948. 3. dar. Weiner a fost exclus. şi se pronunţa împotriva transferării lui Solomon la altă organizaţie de bază. nu s-ar fi făcut educaţie politică. unele puncte de vedere juste. cu publicarea .J. acesta să fie însărcinat cu citirea cărţilor de ideologie marxist-leninistă.S. p. se îndoia de perspectivele de a-şi reface moralul politic şi de reabilitarea sa./. dar mai afirma că Şimon a avut.ro . Şimon cerea pedeapsa penultimă din statutul P.J. 15/ 1948.N. 3. vina acestuia era diminuată de faptul că organizaţia de bază comunistă nu a căutat să-i dea lui Solomon educaţia politică necesară.P. Aurel Şimon a constatat vinovăţia lui Tiberiu Solomon.M.P./. T-T P.-ului.P. 69 A.R. d. cu unanimitate de voturi. 15/1948. din P..M. p. să prelucreze două capitole din istoria Partidului Comunist (bolşevic) al U. T„ fond C.P. d. f. ca primă sarcină.N„ S. 74 Organizaţia de bază a hotărât mai multe pedepse pentru Tiberiu Solomon: 1) vot de blam. 2. că la ei././. 318-331.. dar credea că a făcut-o având în vedere faptul că a fost condus de mentalitatea sa de mic burghez. 76 6 H Pentru acest aspect vezi şi Tudor-Pavelescu 2006. în celula de partid.P.cimec.J. însă morala sa ca tovarăş era sub orice critică. şi. 2.N..N„ S. nu era vinovat Partidul că Solomon nu şi-a făcut educaţia politică.

80 A.D. T-T PN. 78 A. T-T PN.N„ S. Timişoara. Acestea au fost alături de B.M. Editura Ali Educational. T. S. să ţină şedinţă tot numai membrii Biroului.P. 3. d.. conform regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Comisiei de disciplină.-ului din Timiş-Torontal ca. să fie ales un nou secretar cu cadrele.P. de P.M. Serviciul Judeţean Timiş .-ului. 126.ro . .T.cimec. din cadrul P.P. Activitatea Uniunii Patrioţilor în Banat în anul 1944. în şedinţa Biroului Politic al Partidului din 17 aprilie 1948. f. în care să se facă propunerile pentru ale- gerea unui nou secretar cu cadrele. Tabelul a fost citit în cadrul şedinţei.N. a votării noii legi a învăţământului şi a desfiinţării Bisericii greco-catolice. d. 21/1948-1949.J. Păiuşan 2010a Radu Păiuşan. şi apoi Regiunea Ardeal a Partidului. f.P. în procesul de abolire a Monarhiei şi proclamare a Republicii Populare Române. d. Arhivele Naţionale. Regionala Banat a P.P Torontal al Partidului Naţional-Popular. Democraţie şi totalitarism. www. ci numai membrii Biroului trebuiau să fie în contact permanent cu Judeţeana P. din cauza unor lipsuri referitoare la valorificarea animalelor şi înfiinţarea unei mari cooperative.. 21/1948-1949.fond Comitetul Judeţean Timiş­ T P. Bucureşti.- ului şi înfiinţată.. Korosi a comunicat rezultatele delegaţiei naţi­ onal-populare la organizaţia judeţeană a Frontului. f.N. Grecu a mai propus ca.P.N. apoi..P. dr. Mannheim propunându-l pe Şimon. 126. perioada cu activitatea cea mai intensă din existenţa organizaţii­ lor naţional-populare din judeţele din sud-vestul României. Păiuşan 2010 Radu Păiuşan. nr.J. în AnB.. prin unirea acesteia cu Biserica majoritară. f.R.N. 77 A. XXXIV. În consecinţă.]. a alegerilor pentru Marea Adunare Naţională. dr.la dispoziţia celulei.R. T-T PN.J. şedinţa s-a amânat pentru ziua de 20 aprilie 80 • Anul 1948 a fost.M. dispunându-se convocarea membrilor respectivi la sediul organizaţiei naţional-populare din judeţ. cea ortodoxă. Bibliografie A. prevăzută în hotărârea publicată în Buletinul P. iar.P. Iamandi a propus convocarea urgentă a Comitetului Judeţean şi desemnarea comisiei judeţene de triere. În plan organizatoric a fost desfiinţată. această propunere fiind acceptată în unanimitate 77 • Şi în judeţul Severin continua procesul de revizuire a membrilor P. deoarece Pandeli Eustaţiu a fost ales deputat şi nu va mai fi .J. 15/1948.T„ fond C. din 24 februarie 194879 • Organizaţia naţional-populară din judeţul Severin a încercat să colaboreze cu organizaţia Frontului Plugarilor din judeţ. deci. dar Statopol a cerut o nouă şedinţă a organizaţiei de bază. după verifi- care urmând să fie făcute propuneri78 . Bucureşti. Focşeneanu 1992 Eleodor Focşeneanu. la nevoie. Editura Hu- manitas./.N.C. În acest sens. d.]. Aron 2001 Raymond Aron. Aspecte ale constituirii Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1946.I 991 ). dacă erau obligaţi de împrejurări. 1992. 2001. şi. 79 A. S.T„ fond C. mai întâi Regionala Ardeal-Banat. Grecu a adus la cunoştinţă membrilor organizaţiei de bază P.N. 21/1948-1949.N„ S.în permanenţă .P. Din activitatea Partidului Naţional-Popular în Banat la începutul anului 1948 I 93 Reintervenind în discuţie. Astfel. Timişoara. T-T PN.T„ fond C.M. 2010.. 2010. Alexandru Nadolin a prezentat. 126. pe viitor.N. Intervenind în discuţie.J.P.N„ S. XVIII. să nu mai ţină şedinţe plenare. în SIB. a elaborării unei noi Constituţii.T„ fond C.N„ S. naţionalizării principalelor mijloace de producţie. 18.P. arătând că şedinţa comună nu a reuşit./.R. pentru revizuire. Istoria constituţională a României (I 859. la indicaţiile P.R.].N„ Arheologie-Istorie. un tabel cu membrii înscrişi în P.

Gheorghe Buzatu.. Politica de cadre a P. S. Edi- tura Paideia..P. trădare şi terorism internaţional. Istoria românilor în secolul XX ( 1918-1948 ). Bucureşti. voi.94 I RADU PAIUŞAN Păiuşan 20 lOb Radu Păiuşan. Din istoricul Partidului Naţional-Popular în Banat în a doua jumătate a anului 1946.R. the Great National Gathering. Activitatea Uniunii Patrioţilor în sud-vestul României în anul 1945. Iluzii.N. Acta Musei Caransebesiensis. Arhivele Naţionale ale României. al P. Păiuşan 2012 Radu Păiuşan. suggestions.R. Tudor-Pavelescu 2006 Alina Tudor-Pavelescu (editor).. Timişoara. 2011 Păiuşan 2014 Radu Păiuşan. XIX. Narcis Dorin Ion. Reşiţa. Marusia Cârstea. These organizations sustained B. Arheologie-Istorie. www. nation- alization of the main productive means. în voi.M. was disolved and the new Ardeal-Banat department was established in order tobe transformed later in the Ardeal region. 1999.cimec. 4.C. S.P. Contribuţia Partidului Naţional-Popular la lupta pentru trans- formări democratice {ianuarie 1946-martie 1949). O cronologie politică (1945-1989 ). 1948-1955. and adoption of a new constitution. voting the new education law and the abolishment of the Greek- Catholic church by its union with the majoritary Orthodox one. Ţuţui 1966 Gheorghe Ţuţui. Regimul comunist din România. 2010. 1940. Păiuşan 2011 Radu Păiuşan. Mihai Retegan.N. 21. Cristina Păiuşan-Nuică. 2011. Păiuşan/Ion/Retegan 2002 Cristina Păiuşan. 1. teamă.C. Bucureşti.R. în AnB. în Analele Institutului de Isto- rie a Partidului de pe lângă C. Omagiu profesorului Ioan Scurtu. în Banatica. în Tibiscum. 2014. at the P. the local department of the P. Casa Editorială Demiurg. II. 2002.N. Bucureşti. Din istoricul Partidului Naţional-Popular în Banat în ultimele luni ale anului 1946.D. On organizatorial level.ro . 1966. Bucureşli. Noi aspecte ale activităţii Partidului Naţional-Popular în Banat în anul 1946. 2006.M. Scurtu/Buzatu 1999 Ioan Scurtu. Iaşi. THE ACTIVITY OF THE NATIONAL POPULAR PARTY IN THE BANAT AT THE BEGINNING OF THE YEAR 1948 (Abstract) The year 1948 was the period with the mast intense activity in the existence of the national pop- ular organiyations existence from Southwestern Banat. Caransebeş. Maria Dumitrescu. coordonatori: Gheorghe Buzatu. and later the Romanian Workmen Party in the process of monarchy abolishment and the proclamation of the Romanian Popular Republic. Editura Tritonic.

8 Petrescu-Burloiu 1949. Teritoriul pe care s-a amplasat anticul Tibiscum se încadrează. 3 C. La vest se află Dealurile Zăgujenilor care ating 300 m altitudine în Măgura Poienii9 • Spre sud se deschide Depresiunea Caransebeşului caracterizată printr-un relief colinar. Sat Jupa 1858. partea aflată pe raza satului Jupa se amplasează 2 în punctul „La Drum" -Zăvoi iar partea aflată pe teritoriul satului Iaz. în Câmpia Timişului aflată la o altitudine de 180 m 6 . 40. p. care face parte din Munţii Ţarcu. p. Spre est se deschide culoarul Bistrei 8 caracterizat printr-un relief colinar ce urcă treptat spre Masivul Muntele Mic. 5/2015. În 1716 întreg Banatul istoric este cucerit de către armatele habsburgice iar regiunea devine un teritoriu neoacquistic al Casei de Habsburg.cimec. p. Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş Lucia Carmen ARDEŢ Colegiul Naţional „Traian Doda'' Caransebeş Situat în partea de sud-vest a României. Războiul dintre Imperiul Otoman şi Casa de Habsburg de la sfârşitul secolului al XVII-lea.ro . TIBISCUM-UL LA 95 DE ANI DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE SISTEMATICE (1920-2015) Adrian ARDET. f. permanent) 4 . Caransebeş. Caransebeş. 7 Petrescu-Burloiu 1949. comuna Obreja3. 6 Petrescu-Burloiu 1949. Sat Iaz. 131. C. p. care atinge la vârful Padeş 1374 m. încheiat prin pacea de la Karlowitz din anul 1699. 95-116 www. Mihăilescu 1969. = durabil. p. 100. Arheologie. Această zonă se învecinează la nord cu Masivul Poiana Ruscăi7. 4 Jivcovici 198 l. pentru o scurtă perioadă de timp. p. 9 Mihăilescu 1969. Fila 4-5. 600. p. se află amplasată în punctul numit „ Traianu" (în limba sârbă Trajanu adj. 1912. p. cu înălţimea de 1802 m în vârful cu acelaşi nume. 44-45. 24-27. consfinţeşte. cel mai de seamă oraş roman al Daciei vestice se află aşezat la următoarele coordonate geografice: 49° 28' 45" latitudine nordică şi 22° 10' 15" longitudine estică 1• Ruinele antice se află răspândite pe raza satelor Jupa şi Iaz fiind despărţite astăzi de cursul râului Timiş.f. din punct de vedere geomor- fologic5. Conform Cărţii Funciare din Caransebeş. Ardeţ/Ardeţ 2004. trainic. TIB I SCVM. apartenenţa Banatului montan la Imperiul Otoman. 9.

I. 108.R. is Ortvay 1876. p.D. p.). III/1. ruine. Diploma este dedicată veteranului Barsimso Callistensis j(ilio) Caes(area) ieşit la vatra din Cohortis I Vindelicorum miliariae ce a staţionat la Tibiscum.R. 16 I. 15.ro . p. membru al Academiei şi autorul Istoriei judeţului Timiş şi a oraşului Timişoara 14 • Acesta copiază inscripţia. 14 Ortvay 1896. astronomice. La mijlocul secolului al XIX-iea. Lumea arheologică a sfârşitului de secol XIX este impresionată de faptul că. în vara anului 1876. care. Ciuta şi Jupa. Cu această ocazie se deplasează la Caransebeş Ortvay Tivadar (1843-1916). Această descoperire reprezintă începutul cercetărilor moderne privind localizarea şi cerce- tarea anticului oraş roman. Fig. 103-104. 33. Iaz şi Ciuta 17 . III/I. în anul 1875. 17 Ortvay 1876. Altarul a dispă­ rut. 132. I. p. Este prima menţiune referitoare la municipiul roman Tibiscum.R. care este închinată lui Jupiter de către Iulius Valentinus. 139. fig. este descoperită la Jupa (jud. augusta soţie a împăratului Gallienus (253-268 d. p. a notat şi desenat o serie de monumente. Ortvay Tivadar face o cercetare de teren pornind din Caransebeş spre Iaz. în timpul împăratului Antoninus Pius.D. plasând ruinele antice de-o parte şi de alta a râului Timiş. 13 I. 1726. 11 I. cum ar fi Francesco Griselini. au fost descoperite şi materiale ceramice. 12 I.D. flamen al municipiului (Tibiscum) şi o publică în anul 1873 15 • Cu această ocazie este cercetată zona cartierului Potoc din Caransebeş. este închinat Corneliei Salonina. pe lângă alte frag- mente provenite de la inscripţii 16 . în dreptul localităţii Jupa 18 . Descoperirea la Caransebeş a unui altar votiv în care apare menţiunea legată de munici- piul Tibiscum atrage atenţia marelui savant Theodor Mommsen. 1726. care oferă şi textul inscripţionat pe altar. 118-148. Acesta. www. în curtea unui cetăţean român din cartierul „Potoc" al oraşului Caransebeş este semnalat un altar votiv de marmură 13 aflat astăzi în colecţiile Muzeului Banatului din Timişoara. 32-33. II 1914. soseşte la Budapesta şi copiază textul inscripţiei. III/1.R. atestat la confluenţa râului Timiş cu Bistra. 7.96 I ADRIAN ARDEŢ. castre şi inscripţii pe care le publică ulterior în monografia „Dunărea Pannono-Mysiană cu observaţii geografice.Hr. cărămizi şi ţigle romane. Acest altar onorific. existând doar acest desen realizat de Marsigli. 114-118. p. de către ordo municipii Tibiscensium. în anul 1872. 119-126.cimec. 41-44. LUCIA CARMEN ARDEŢ Prezenţa militarilor de-o parte sau de alta a taberelor nu a împiedicat ca teritoriul Banatului să fie explorat sistematic şi din punct de vedere al antichităţilor existente aici. XV. custode şi muzeograf. care nu abandonează ideea amplasării ruinelor antice în apropierea satelor Jupa. La îndemnul lui Theodor Mommsen. observaţiile acestuia fiind marcate chiar pe harta ce 10 Marsigli. Atât inscripţia cât şi ruinele antice ale Tibiscumului au fost căutate mai bine de un secol şi jumătate de numeroşi erudiţi. dar fără succes. II. mai precis în anul 1851. aşa cum rezultă din text. şi aflată astăzi în colecţiile Muzeului Naţional din Budapesta. datată pe 13 decembrie 157 d. 101. în ultimul deceniu al secolului XVII. Caraş-Severin) o diplomă militară 12 . unde. Prima semnalare a unui monument antic ce provine de la Tibiscum este făcută de către contele Aloysus Ferdinandus Marsigli din Bologna. fizice în şase volume" 10 • Printre acestea se numără şi un altar onorific descoperit „ad confluentes Temes et Bistram in Banatu Temesvariensi" 11 (la confluenţa Timişului şi Bistrei în Banatul Timişoarei).. Fig. 162-169. deosebit de importantă privind atestarea şi localizarea anticului municipiu roman. conferenţiar la Universitatea din Budapesta. p. Fig. 15 Ortvay 1873.D.Hr. DIPID.

Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 97

însoţeşte textul articolului. La Jupa, în curtea conacului Capra, Ortvay vede şi două inscripţii 19 ,
iar în interior acest conac este pavat cu ţigle ce au imprimate însemnele LEG IV şi MID.
Aşa cum se prezintă harta publicată de Ortvay Tivadar, ruinele antice sunt vizibile pe ambele
maluri ale râului Timiş, fără ca acesta să identifice sau să localizeze destinaţia acestora. Tot pe
această hartă sunt reprezentate şi principalele drumuri antice care pornesc de la Tibiscum şi se
bifurcă spre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Dierna.
Iniţiatorul cercetărilor arheologice româneşti de la Tibiscum nu este altcineva decât marele
savant Vasile Pârvan.
Vasile Pârvan s-a născut la 28 septembrie 1882, în cătunul Perchiu din comuna Huruieşti2°,
plasa Găiceana, judeţul Tecuci. A studiat la Bucureşti (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga
şi Dimitrie Onciul) şi apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profe-
sor la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al mai multor academii şi
societăţi ştiinţifice din străinătate. S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie şi istoria
civilizaţiei greco-romane.

Fig. 1. Vasile Pârvan. Iniţiatorul cercetărilor moderne de la Tibiscum începând cu anul 1920

A organizat numeroase şantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la
Histria, şi a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice şi monografii, cuprinzând un mate-
rial documentar vast, valoros şi util.
Şi-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naţionalitatea negustorilor din
Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialişti ca unul din cele mai bune
studii despre dezvoltarea comerţului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor
legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în staţiunile arhe-
ologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris Getica
(1926), cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său), o vastă sinteză istorico-arheo-
logică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor;

19
Ortvay 1876, p. 35.
20
Pentru întocmirea acestor note s-au folosit datele biografice publicate de Harilaos Metaxa (Metaxa 1928).

www.cimec.ro

98 I ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ

unele lipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea
culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări.
Prin concepţia sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic Ideile fundamentale ale cul-
turii sociale contemporane şi în eseuri (volumele Idei şi forme istorice şi Memoriale) a reuşit să
facă o sinteză a neohegelianismului şi neokantianismului şi s-a declarat adversar al şovinismului
şi al cosmopolitismului.
Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie. El a orga-
nizat Şcoala română din Roma, instituţie pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi istorici,
şi a iniţiat şi condus apariţia anuarelor acesteia, „Ephemeris Dacoromana" şi „Diplomatarium
Italicum': precum şi prima serie a revistei „Dacia':
Pasionat în totalitate de munca de pe şantier, Vasile Pârvan ignoră apendicita de care sufe-
rea. Ajunge într-un final pe masa de orperaţie, însă este mult prea târziu pentru a-i fi salvată
viaţa. A avut o moarte extrem de regretabilă şi regretată, firul vieţii sale fiind brusc întrerupt, la
26 iunie 1927, la doar 45 de ani, în plină putere creatoare.
Aflat în vara anului 1920 la tratament la Băile Herculane (Mehadia) 21 , Vasile Pârvan face o
vizită la Tibiscum, unde este invitat de către Dimitrie Cioloca 22 şi Adam Cucu 23 , vede şi cerce-
tează vestigiile arheologice păstrate şi chiar descoperă în faţa unei porţi doi lei funerari folosiţi
ca şi bancă.

Fig. 2. Tibiscum. Lei funerari descoperiţi de Vasile Pârvan în anul 1920 şi aflaţi
în colecţia Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan" din Bucureşti

21
ln memoria lui Vasile Pârvan , Bucureşti, 1934, p. 3-4.
22
Născut în anul 1874 la Şipet, jud. Timiş, a fost un teolog şi folclorist român . După absolvirea gimnaziului la
Timişoara, îşi continuă studiile la Facultatea de Teologie la Cernăuţi, alături de care studiază şi la Facultatea de
Filosofie pe care o absolvă cu brio în anul 1903. Obţine doctoratul în Teologie în anul 1903. În perioada 1905-
'09 este referent la Consistoriul din Caransebeş, după care devine profesor la Institutul de Teologie, care devine
Academie Teologică în perioada 1908-'38, unde predă Noul Testament, Morala şi Pastorala. S-a remarcat ca
un bun publicist, colecţionar de antichităţi , documente vechi. S-a stins din viaţă în anul 1963 lăsând în urmă o
bibliotecă remarcabilă donată Academiei Române.
23
Inginer cadastral, iubitor de istorie a scris Cetatea şi harta cetăţii Timişoara : Studiu tehnic şi istoric, Lugoj , 1931.
Adam Cucu este cel care dă numele echipei de fotbal Ripensia Timişora („şi a dedus că, pe timpul ocupaţiei
romane, teritoriul Banatului ar fi fost cuprins în Dacia Ripensis. Botezând Ripensia, echipa încă necunoscută,
acei oameni aveau în vedere o istorie milenară şi sperau în secret că numele cu sonoritate aspră va fi transformat
în renume. Opţiunea e confirmată şi de unele documente istorice" - Alexiu 2010).

www.cimec.ro

Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 99

Este momentul în care importanţa sitului arheologic de la Tibiscum îşi pune amprenta asu-
pra interesului ştiinţific major pe care îl reprezintă. Urmează o perioadă de cercetări arheologice
(1923 ->24) efectuate de asistentul lui Vasile Pârvan, profesorul George G. Mateescu, născut în
anul 1892 la Giurgiu 24 •

Fig. 3. George G. Mateescu. Responsabil ştiinţific
al Şantierului arheologic Tibiscum ( 1923-1924)

După Unirea din 1918 vine în Ardeal cu strălucitul său magistru, fiind la început profe-
sor la Liceul Gh. Bariţiu, mai apoi urcând treptele universitare până la titlul de conferenţiar al
Universităţii din Cluj. A fost bursier al Academia di Romania din Roma între anii 1922-'24 şi
apoi, după decesul lui Vasile Pârvan, director al acestei instituţii între 1927-'29. Se stinge din
viaţă în anul 1929, la numai 37 de ani. Este considerat descoperitorul „cetăţii romane Tibiscum
din Banat şi a marei cetăţi bizantine Ibida din Dobrogea" 25 •
În anul 1919 apare legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice 26 , care
ţinea seamă de alipirea noilor teritorii la patria mamă. Aşa în cât se înfiinţează Comisiuni
Regionale, iar Comisiunea Centrală are şi sarcina de a „îngriji de conservarea staţiunilor sau
localităţilor preistorice, clasice, medievale şi în general istorice" 27 • Începând cu anul 1913, Vasile
Pârvan se ocupă de activitatea Comisiei, aşa încât va controla activitatea muzeistică şi fondurile
pentru întreţinerea şi restaurarea monumentelor şi a tuturor săpăturilor arheologice din peri-
oada 1913-'19. După anul 1919, această comisie se reorganizează, înfiinţându-se secţiuni regio-
nale: Bucovina la Cernăuţi, Transilvania la Cluj, Basarabia la Chişinău şi cea din Banat la Lugoj.
În anul 1921 se constituie Comisia Monumentelor Istorice, Filiala Banat, având u-1 ca preşedinte
pe arhimandritul Ioan Boroş, care s-a născut la 20 octombrie 1850 la Carei (jud. Satu Mare),
urmând studiile gimnaziale în oraşul natal. Liceul îl absolvă la Beiuş, iar după aceea Seminarul
Teologic din Oradea şi în perioada 1869-'73 Universitatea din Viena 28 •
Ajuns în anul 1921 în fruntea Comisiei Monumentelor, Filiala Banat, împreună cu George
G. Mateescu, conferenţiar al Universităţii din Cluj, la îndemnul şi sub stricta supraveghere a lui
Vasile Pârvan, Ioan Boroş iniţiază, în anii 1923-'24 primele cercetări arheologice sistematice de
la Tibiscum. Asupra acestor cercetări arheologice ştim doar că s-au facut o parte în castru şi o
altă parte în aşezarea civilă.
24
Turcuş 2008.
25
Teodorescu 1929.
26
Lege pentru Conservarea şi Restaurarea Monumentelor Istorice a fost publicată în Monitorul Oficial, No.82, din
29 Iulie 1919.
27
Monitorul Oficial, nr. 82/ 29 iulie 1919.
28
Stoica 2011.

www.cimec.ro

100 I ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ

Fig. 4. Ioan Boroş. Membru al colectivului de cercetare
al Şantierului Arheologic Tibiscum ( 1923-1924)

Materialul arheologic, în bună parte, se păstrează astăzi la Muzeul de Istorie din Lugoj. O
informaţie inedită o reprezintă mărturia scrisă a lui Gheorghe Naghi2 9 , conform căreia Ioan
Boroş „Poartă o corespondenţă extrem de valoroasă cu somităţile timpului, printre care chiar
Vasile Pârvan, pe teme de istorie locală. Documentele adunate cu migală de Ioan Boroş au avut o
traiectorie ciudată. În anii '80 am găsit în arhiva Mitropoliei Banatului, printre valorile patrimo-
niale provenite de la Episcopia Lugojului, documente legate de activitatea acestei Comisii, al cărei
preşedinte a fost Ioan Boroş la un moment dat, puse laolaltă şi legate în volum de format mare, cât
un ziar, cum se obişnuia în secolul al XIX-Zea, conţinând aproximativ 250-300 file. Documentele
se refereau la rapoartele de săpături arheologice complete, efectuate în acei ani la Tibiscus-Jupa
de lângă Caransebeş, cu descrierea în detaliu a tuturor obiectelor arheologice găsite. Practic, se
regăsea acolo întreaga documentaţie referitoare la activitatea locală a Comisiei Monumentelor
Istorice: rapoarte, scrisori şi alte surse de o valoare inestimabilă. Din nefericire, astăzi la Mitropolia
Banatului nimeni nu mai ştie nimic de acest fond" 30 •
Savantul român Constantin Daicoviciu împreună cu Ioachim Miloia, directorul Muzeului
Banatului din Timişoara, ambii absolvenţi ai Liceului „Traian Doda" din Caransebeş, întreprind
o serie de cercetări de teren vizând şi aşezarea romană de la Tibiscum, unde sunt semnalate
monumentele vizibile cu ochiul liber: „Din castru ce se întindea la vest de râul Timiş, se mai vede
latura de est şi o mică parte din latura de nord. Din cât se poate constata, zidul înconjurător al
castrului era în exterior din piatră cioplită, de calcar tăiată în blocuri de mărime mijlocie. Pe latura
de est, e vizibilă poarta, cu pragul jos, alcătuit din blocuri de piatră, şi flancată, pare-se, de două
turnuri pătrate, în interior.
Municipiul se întinde la est de castru şi e tăiat acum în două de râul Timiş. În cursul lucră­
rilor executate de răposatul G. G. Mateescu au fost descoperite mai multe piese, între care unele
cu hypocaust aproape intact. Tot cu ocazia acestor lucrări au ieşit la iveală mai multe cărămizi şi
ţigle, doi lei funerari, folosiţi, ulterior, ca material de construcţie, la poarta de pe latura estică şi
mici fragmente de inscripţii. Terenul pe care se întinde castrul şi o parte din municipiu aparţine
Comisiunii Monumentelor Istorice din Bănat şi o reluare a săpăturilor e, astfel, mult uşurată" 3 1 •

29
Naghi 2003, p. 127.
30
Volumul de documente a fost văzut, pentru un timp limitat, cu aprobarea Înalt Presfinţiei Sale Nicolae Corneanu
al Banatului, de către Constantin Răileanu , muzeograful catedralei din acea vreme.
31
Daicoviciu/Miloia 1931, p. 130.

www.cimec.ro

Tibiscum-ul la 95 de ani de ce rcetări arheologice sistematice (1920- 2015) I 101

Având iniţiativa organizării unui parc arheologic la Jupa, în anul 1930, sunt declarate 7 hectare
din păşunea satului Jupa drept teren cu destinaţia unor scopuri culturale după cum rezultă din
documentele existente la C.F. Caransebeş 3 2 • Tot din aceste documente din anul 1931, satul Jupa
este denumit Tibiscum (Jupa), iar halta C.F.R. poartă această denumire până în zilele noastre 33 •
Până în anul 1960 nu se mai face nici o referire la Tibiscum, zona fiind abandonată din punct
de vedere ştiinţific. Este meritul tânărului, pe atunci căpitan, Liviu Groza, astăzi pensionar şi per-
sonalitate bine cunoscută în lumea ştiinţifică, să descopere, la 25 mai 1960, în malul râului Timiş,
care curge în apropierea satului Jupa, două tăbliţe de bronz ale unei diplome militare 34 • Datată 12
februarie (sau 31 ianuarie), în aceasta apare unitatea auxiliară Palmyreni Sagittarii qui sut in dacia
Superiore şi numele şi patronimicul, tipic palmyreno-semit 35 , ostaşului veteran Perhev Athenatan.
După părerea lui Constantin Daicoviciu „municipiul roman Tibiscum" se află aşezat de-o
parte şi de alta a râului Timiş, care datorită numeroaselor revărsări l-a tăiat în două 3 6 •
Această descoperire deschide seria marilor cercetări arheologice ce se vor desfăşura înce-
pând cu anul 1964 şi până în prezent fără întrerupere.
Cercetările arheologice sistematice sunt iniţiate şi conduse de profesorul Marius Moga,
director al Muzeului Banatului din Timişoara.
Marius Moga s-a născut la 28 august 1913 la Blaj, unde şi-a finalizat studiile liceale 37 • A
urmat studiile universitare la Cluj unde a avut dascăli de seamă
care l-au îndrumat ca D. M. Teodorescu, I. Lupaş, Al. Lepedatu,
C. Daicoviciu şi Roska Marton. În anul 1938 finalizează studiile uni-
versitare şi este angajat ca preparator suplinitor la Institutul de Studii
Clasice din Cluj. Academicianul C. Daicoviciu îl detaşează, în anul
1939, la Timişoara în vederea reorganizării ştiinţifice şi inventarierea
colecţiilor muzeului de aici. După război, între anii 1945-'47, Marius
Moga coordonează cercetările arheologice de la Parţa, Dejani,
Nerău şi Sânpetru German. Începând din anul 1963 Marius Moga
preia conducerea cercetărilor arheologice sistematice de la Tibiscum,
atât în castru militar cât şi în municipiu. Cercetările au fost conduse
cu realizări excepţionale până în anul 1978. Alături de Marius Moga,
din colectivul de cercetare de la Tibiscum au mai făcut parte Ortansa Fig. 5. Prof. Marius Moga.
Radu şi Florin Medeleţ. Responsabil ştiinţific al
Florin Medeleţ s-a născut la 24 aprilie 1943, în Timişoara , ora-
38 Şantierului arheologic
Tibiscum (1963-1978)
şul căruia i-a dedicat o bună parte din activitatea sa ştiinţifică, a
absolvit Liceul „Andrei Şaguna" din Braşov şi Facultatea de Istorie-
Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Inteligenţa şi acribia tânărului au con-
stituit cartea de vizită cu care academicianul Constantin Daicoviciu l-a recomandat prof. Marius
Moga - directorul Muzeului Banatului la acea vreme-, care solicita un tânăr capabil şi ambiţios
alături de care să făurească un muzeu în pas cu vremea. Începând din iarna anului 1965, tână­
rul arheolog şi muzeograf Florin Medeleţ şi-a dedicat cu ardoare şi devotament întreaga viaţă

32
C. F. Caransebeş-Comuna Jupa, Nr. 561.
33
Ardeţi Ardeţ 2004, p. 16 -17.
34
I.D.R. I, 8-DIPLD VIII, p. 93-97, Fig. 22-23.
35
Daicoviciu/Groza 1965, p. 135-139.
36
Daicoviciu/Groza 1965, p. 135.
37
Pentru întocmirea acestor note s-au folosit datele bio-bibliografice publicate de Florin Medeleţ (Medeleţ 1993).
38
Pentru întocmirea acestor note s-au folosit datele bio-bibliografice existente pe WEB site-ul Muzeului Banatului,
http://www.muzeulbanatului.ro/.

www.cimec.ro

102 I ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ

ştiinţificănu numai Muzeului Banatului, ci şi întregii cercetări arheologice din Banat. Devenit
şef de secţie, apoi director al Muzeului Banatului (1974-1980), Florin Medeleţ a acţionat pentru
modernizarea şi dezvoltarea instituţiei organizând numeroasele expoziţii temporare tematice
şi permanente în Timişoara şi alte localităţi din Banat. Din dorinţa de salvare a patrimoniului
arheologic şi de a lămuri cât mai multe aspecte referitoare la istoria Banatului a efectuat peste
75 de săpături arheologice: Timişoara-Frate/ia, Peciu Nou, Voiteni, Remetea Mare, Cugir etc. A
organizat timp de peste 20 de ani întâlnirea arheologilor din Banat, un simpozion anual care,
pentru multă vreme, s-a desfăşurat la Buziaş.

Fig. 6. Florin Medeleţ. Membru al colectivului de cercetare
al Şantierului Arheologic Tibiscum ( 1964-1976)

Carisma şi pasiunea cu care îşi făcea meseria de arheolog a atras pe şantierele arheologice
numeroase generaţii de elevi şi studenţi, unde alături de lecţiile de viaţă şi de istorie, li se va ino-
cula şi morbul unei meserii care cere conştiinţă, ambiţie şi devotament. Bursier al Universităţii
din Viena, a scris peste 100 de cărţi şi studii ştiinţifice, multe dintre ele, puncte de plecare pen-
tru alte cercetări şi subiecte de doctorat. A desfăşurat o activitate redacţională bogată: a făcut
parte din colegiul de redacţie al revistei „Tibiscus"; peste un deceniu redactor şef la „Analele
Banatului", seria nouă; în colegiile de redacţie alerevistelor „Traco-Dacica'' şi „Patrimonium
Banaticum''. Activitatea ştiinţifică nu s-a redus doar la cărţile şi studiile ştiinţifice, Florin Medeleţ
colaborând cu numeroase publicaţii, fiind şi realizatorul a numeroase emisiuni radio şi TV.
Spiritul său creator s-a manifestat nu numai în plan ştiinţific, dar şi literar. În studenţie a par-
ticipat alături de Ioan Alexandru, Augustin Buzura, Dan Culcer, Romulus Guga, Ion Iuga, Mircea
Opriţă, Nicolae Prelipceanu la cenaclul literar studenţesc, pentru ca în anul 1971, să debuteze cu
poezie la revista „Tribuna", iar cu proză, în acelaşi an, în revista „Orizont", la îndemnul lui Sorin Titel.
Este prezent în antologia „ Uneori zborul - şapte poeţi", publicată la editura Facla în 1973, selecţie şi
prezentarea fiind făcute de către Anghel Dumbrăveanu. În 2003 a fost publicată ultima sa culegere de
poezii, „De capete, de pajuri, de-ntâmplare': la editura MODUS P.H. din Reşiţa, care a oferit o nouă
lumină asupra complexei personalităţi a lui Florin Medeleţ. Profesionalismul său a fost recunoscut
prin diplomele de onoare şi medaliile acordate de Muzeul Banatului, de către Ministerul Culturii şi
Cultelor, precum şi de acordarea Ordinului Naţional Serviciu Credincios în rang de Cavaler.
Marile descoperiri de la Tibiscum cuprind delimitarea castrului militar auxiliar şi scoate-
rea la suprafaţă, la nordul acestuia, a aşezării civile, ambele datorate lui Marius Moga 39 , care
consideră că datorită dezvoltării aşezării civile, aceasta „să-şi fi pierdut caracterul prim şi să se fi
39
Moga 1964, p. 433; Moga 1965, p. 433; Moga 1971, p. 55-56.

www.cimec.ro

Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) J 103

transformat într-o aşezare rurală de tip pagus şi mai apoi în municipiu" 40 dependent de teritoriul
rural al Coloniei Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Încă din anul 1970 Marius Moga
considera că cele patru nivele sesizate în aşezarea civilă determină dezvoltarea urbană prin exis-
tenţa clădirilor suprapuse 41 .
Numeroasele descoperiri materializate prin altare votive şi funerare 42 , cărămizi ştampi­
lat43, plăci votive 44 , unelte agricole 45 sau a vestigiilor pal_eocreştine 46 îmbogăţesc imaginea despre
această importantă aşezare romană.
Nu lipsite de importanţă sunt şi remarcile legate de războaiele marcomanice coroborate cu
descoperirea, în colţul stâng al castrului mare, a unui zid de incintă ce înconjoară întreaga aşe­
zare civilă .47

Din anul 1978 şi până în anul 2012 responsabilitatea ştiinţifică a şantierului arheologic de la
Tibiscum îi revine Doinei Benea, care, la început alături de Marius Moga şi Florin Medeleţ, iar
mai apoi împreună cu un colectiv al Muzeului din Caransebeş format din Petru Bona, Richard
Petrovszky şi Maria Petrovszky, duce mai departe cercetarea arheologică de la Tibiscum.
Doina Benea s-a născut la Moldova Veche pe 8 iunie 194448 . Studiile gimnaziale şi liceale
le-a absolvit în comuna natală. Urmează studiile universitare la Cluj, unde absolvă Universitatea
„Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie Filozofie, în anul 1968. În anul 1978 obţine, în cadrul
Universităţii din Cluj, titlul de doctor. Are o activitate prodigioasă ca muzeograf, din anul 1968
la Muzeul Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, participând activ la cercetările arheolo-
gice iniţiate la Orşova. Din anul 1974 şi până în anul 1992 este muzeograf în cadrul Muzeului
Banatului din Timişoara. Din anul 1992 se alătură colectivului catedrei de istorie a Universităţii
din Timişoara, unde urcă toate treptele carierei academice ajungând, în anul 1995, profesor
universitar. Din anul 2001 conduce Centrului de Studii de Istorie şi Arheologie „Constantin
Daicoviciu" al Universităţii de Vest din Timişoara.

Fig. 7. Doina Benea. Responsabil ştiinţific
al Şantieruluiarheologic Tibiscum (1978-2012)
40
Moga 1970, p. 41-51.
41
Moga 1970, p. 42; Moga/MedeletfBenea/Petrovszky 1979, p. 215-218.
42
Moga/Russu, 197 4.
43
Moga 1974, p. 129-131.
44
Moga 1972, p. 39-53.
45
Moga/Benea 1977, p. 321-329.
46
Moga 1972, p. 259-266.
47
Moga/Benea 1979, p. 133-140.
48
Pentru întocmirea acestor note s-au folosit datele bio-bibliografice publicate pe WEB site-ul Facultăţii de Litere,
Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

www.cimec.ro

104 I ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ

Preluând conducerea ştiinţifică a şantierului arheologic de la Tibiscum, Doina Benea ini-
ţează un program de cercetare ce porneşte de la interpretarea descoperirilor arheologice pe baza
documentelor epigrafice49 , până la precizări cu privire la evoluţia sistemului defensiv existent al
castrului de pământ, cu dimensiunile de 60 x 60m 50 , a castrului mic de pământ şi de piatră , a 51

castrului mare de pământ şi apoi din piatră, dar şi a sistemului defensiv al porţilor pe laturile de
vest nord sau est 52 , sau a principiei castrului mare din piatră 53 •
Alături de Doina Benea, de-a lungul timpului, s-au format şi au activat în colectivul
de cercetare de la Tibiscum o serie de arheologi care s-au evidenţiat în peisajul arheolo-
gic românesc după cum urmează: Simona Regep, Petru Rogozea, Sorin Marius Petrescu,
Eduard Nemeth, Călin Timoc, Mariana Crânguş Balaci, Atalia Ştefănescu, Gabriel Socol,
Ştefan Agotici, Dorel Miele, Mihaela Popescu etc., care pun în valoare o serie de monumente
şi obiective arheologice ce stau astăzi la baza Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum 54 •
Deosebit de interesante sunt interpretările privind unităţile militare staţionate de-a lungul
timpului la Tibiscum 55 •
În aşezarea civilă, dezvelită de către Marius Moga, sunt reluate cercetările la clădirile VIII,
VII 56 , III, II şi 15 7 şi este cercetată integral Clădirea A (clădirea X) 58 , considerându-se că întreg
ansamblul face parte din aşa numitul „ vicus militar" 59 , dezvoltat din canabaele care s-au ridicat
în preajma castrului 60 • Acestea au fost înconjuratede un zid din piatră cu elemente defensive 61 în
care au funcţionat o serie de ateliere meşteşugăreşti 62 şi care a avut o dezvoltare de sine stătătoare.
Oraşul roman s-a fondat şi dezvoltat pe partea dreaptă a râului Timiş 63 , în secolul al Iii-lea
coexistând garnizoana militară, vicusul acesteia şi municipiul roman despărţit de primele două
de cursul râului Timiş.
Studiile bazate pe anumite categorii de material arheologic64 pornesc de la simple
66
remarci asupra existenţei unor ateliere65 de confecţionat mărgele , sau a unor capsule pentru

49
Benea 1979, p. 141-148.
50
Benea/Bona 1994, p. 29-30.
51
Bona et alii 1982, p. 311-330, p. 405-432.
52
Bona et alii 1982, p. 311-330, p. 405-432; Benea/Bona 1994, p. 36-60.
53
Petrescu/Rogozea 1990, p. 107-136.
54
Benea/Crânguş-Balaci/Regep-Vlascici/Ştefănescu-Oniţiu/Timoc 2008; Regep-Vlascici 2004, p. 163-165;
Regep-Vlascici 2004, p. 385-393; Regep-Vlascici 2006, p. 291-295; Regep-Vlascici/Muscalu 2007, p. 159-170;
Regep-Vlascici 2007, p. 146-170; Balaci-Crânguş/Regep 2009, p. 105-111; Crânguş 2001, p. 91-95; Benea/
Crânguş2002,p. 181-193;Crânguş2004,p. 103-110;Crânguş2004-2005,p.225-230;Crânguş2004,p.245-
251; Balaci/Crânguş-Balaci 2007, p. 225-229; Balaci-Crânguş/Regep 2009, p. 105-111; Timoc 1997, p. 115-
118; Timoc 1998, p. 115-117; Timoc/Timoc 1999, p. 155-160; Timoc 2002, p. 175-178; Timoc/Timoc 2003,
p. 299-303; Timoc/Micle/Maniuc 2003, p. 101-108; Timoc 2004, p. 379-383; Timoc 2004, p. 802-805; Pribac/
Timoc 2004, p. 167-171; Timoc 2004, p. 253-258; Timoc 2005, p. 235-245; Timoc 2005, p. 115-122; Timoc
2006, p. 277-281; Timoc/Pinca 2006, p. 159-163; Timoc 2006, p. 354-359; Timoc 2007, p. 85-96; Timoc 2008,
p. 143-148; Timoc 2009, p. 409-414.
55
Benea 1982, p. 173-184; Benea 1985, p. 139-153; Benea 1986, p. 451-460; Perovszky/Russu 1975, p. 61-73.
56
Benea 1983, p. 203-225.
57
Benea/Medeleţ/Bona/Petrovszky 1980, p. 298-303; Benea/Bona 1994, 65-72.
58
Bona/Petrovszky/Petrovszky 1982, p. 318-330; Bona/Petrovszky/Petrovszky/Rogozea 1982, p. 185-206.
59
Benea 1993, p. 267-291; Benea 2003.
60
Benea 1979, p. 143.
61
Bona 1994, p. 72-74, Fig. 33.
62
Benea/Petrovszky 1987, p. 226-239.
63
Benea 1993, p. 267-291; Benea/Bona 1994, p. 82-87.
64
Benea/Balaci/Regep-Vlascici/Oniţiu/Timoc 2008.
65
Benea/Crânguş/Regep-Vlascici/Ştefănescu 2006, p. 191; Benea 1996, p. 193-201.
66
Benea 1983, p. 115-120; Benea 2004.

www.cimec.ro

Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 105

protejarea sigiliilor67 şi continuă cu interpretări asupra ceramicii locale68 , de import69 sau din
secolele III-IV70 •
Analiza materialului arheologic cu caracter militar71 , a monedelor descoperite 72 , dar şi a
pieselor din bronz73 sau sculpturale74, constituie tot atâtea argumente în favoarea unor cercetări
extinse atât din punct de vedere teritorial dar şi cu precizări de natură cronologică 75 •
Începând cu anul 1976, pe malul drept al râului Timiş, sunt iniţiate o serie de cercetări arhe-
ologice ce duc la descoperirea în punctul Racoviţa (din slavul Raka = mormânt76 ), şi nu Dâmb, a
primelor morminte considerate ca făcând parte din necropola oraşului antic Tibiscum77 .
Aceste descoperiri au făcut, ca fără o cercetare arheologică sistematică, să se considere că
municipiului roman Tibiscum s-a fondat şi dezvoltat în punctul „Traianul", aflat pe raza satului
Iaz78 , unde au fost descoperite fundaţiile unor clădiri romane 79 , un templu închinat lui Apollo 80
şi unde a fost surprinsă, prin cercetări arheologice sistematice, reţeaua de drumuri care făceau
legătura cu marile oraşe ale Daciei Romane.
Începând cu anul 1990 responsabilitatea ştiinţifică asupra cercetărilor arheologice din punc-
tul „Traianu" îi revine autorului acestor rânduri care porneşte de la premisa, existentă la începu-
tul anilor '90, conform căreia oraşul antic s-ar fi format pe partea dreaptă a râului Timiş 81 •
Adrian Ardeţ s-a născut la 18 decembrie 1959 la Caransebeş 82 • Studiile liceale le
absolvă în oraşul natal. În anul 1986 este absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-
Napoca, Facultatea de Istorie Filozofie. Ca student, participă la cercetările arheologice de
la Parţa (1981-'84), sub conducerea profesorului Gheorghe Lazarovici şi Ulpia Traiana
Sarmizegetusa (1985-'86), sub conducerea profesorului Ioan Piso. Din anul 1986 este coop-
tat în colectivul de cercetare al şantierului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, alături de
Alexandru Diaconescu şi Coriolan Horaţiu Opreanu. În toamna anului 1989 este angajat ca
muzeograf la Muzeul din Caransebeş iar din anul 1990 este membru al colectivului de cer-
cetare al Şantierului Arheologic Tibiscum condus de către Doina Benea, alături de Eduard
Nemeth şi Lucia Carmen Ardeţ. Din anul 1995 este cercetător ştiinţific şi conduce cercetă­
rile arheologice din zona Tibiscum - Iaz cu un colectiv format din Lucia Carmen Ardeţ şi
Dimitrie Pavel Negrei, cu rezultate remarcabile. În anul 1998 obţine titlul academic de doc-
tor în Istorie Antică Universală la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Începând
cu anul 2013 83 preia conducerea ştiinţifică a şantierului arheologic de la Tibiscum 84 , coor-
67
Benea 1982, p. 337-343.
68
Benea 1982, p. 22-41; Bona/Pop 1983, p. 231-235; Benea 2005, p. 55-65; Benea 2007, p. 817-826.
69
Isac 1981, p. 109-123; Benea 1995-1996, p. 195-199.
70
Benea 1986, p. 241-257.
71
Nemeth 1991, p. 205-210; Petrescu, 1985-1986, p. 521-526.
72
Gudea 1971, p. 139-142; Bălănescu/Rogozea 1986, p. 119-225.
73
Pop/Bona 1981, p. 461-463; Bona/Rogozea 1985-1986, p. 537-540.
74
Bona/Pop 1979, p. 273-276.
75
Benea 1993, p. 267-291; Benea/Bona 1994, p. 61-81.
76
Jivcovici 1981, p. 486.
77
Petrovszky 1978, p. 77-96; Petrovszky 1979, p. 201-212.
78
Bona/Petrovszky/Petrovszky 1982, p. 321-322.
79
Bona/Rogozea 1985, p. 155-167; Benea 1995, p. 149-172.
80
Piso/Rogozea 1985, p. 211-218; Rusu-Pescaru/Alicu 2000; Petrovszky/Wollmann 1979, p. 253-263; Bona/
Rogozea 1985-1986, p. 339-451.
81
Ardeţ 1990; Ardeţ 1993, p. 83-88; Ardeţ 1994, p. 61-65.
82
Pentru întocmirea acestor note s-au folosit datele bio-bibliografice publicate pe WEB site-ul Muzeului Judeţean de
Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, www.muzeul-caransebes.ro/organigrama
83
Ardeţi Ardeţ/Benea/Crânguş/Grumeza/Negrei/Regep/Şteîanescu/Timoc 2014, p. 151-153.
84
Ardeţi Ardeţ/Benea/Crânguş/Grumeza/Negrei/Regep/Şteîanescu/Timoc 2015, p. 142-144.

www.cimec.ro

106 I ADRIAN ARDEŢ, LUCIA CARMEN ARDEŢ

donând un colectiv format din Lucia Carmen Ardeţ, Doina Benea, Mariana Crânguş Balaci,
Lavinia Grumeza, Ana Hamat, Dimitrie Negrei, Simona Regep, Atalia Ştefănescu şi Călin
Timoc.
Cum ipotezele trebuie verificate cu ajutorul săpăturilor arheologice, acestea au scos la supra-
faţă, nu un sistem fortificat urban, ci cu totul şi cu totul altceva. A fost descoperită o mică for-
tificaţie de pământ peste care s-au construit o serie de clădiri din piatră de-a lungul drumului
roman ce pleacă de la Tibiscum şi îşi urmează calea spre Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa
sau Dierna85 •
Într-o perioadă de aproximativ 12 ani sunt iniţiate o serie de cercetări care au dus la dezveli-
rea integrală a unei clădiri romane (clădirea IV) 86 şi sunt începute lucrările la alte trei asemenea
clădiri.
Starea de degradare în care se aflau clădirile componente ale aşezării civile aflată la nordul
castrului militar au făcut ca începând cu anul 2001 să fie demarat un program de conservare pri-
mară la clădirile IV şi V(5) 87 , urmate de cercetarea drumului roman care traversează aşezarea
civilă şi cercetarea unei încăperi din Clădirea XIII (4) în campania anului 2002.
Aceste cercetări arheologice au făcut ca, în acest moment, datorită descoperirilor efectuate
să putem vorbi de-o evoluţie paralelă a fortificaţiilor de la Jupa şi Iaz pentru prima jumătate a
secolului II. Evoluţia urbană face trecerea din stadiul posibil de „vicus militar': din prima jumă­
tate a secolului al Ii-lea d.Hr., în cel de municipiu, dezvoltare strâns legată de abandonarea for-
tificaţiei militare de la Iaz şi construirea peste terenul deţinut de militari a unor clădiri ce puteau
foarte bine să aparţină unor veterani care s-au integrat foarte bine vieţii urbane de la Tibiscum
la sfârşitul secolului al Ii-lea dHr.
O parte din bogatul material arheologic scos la suprafaţă în punctul „Traianu" a fost publicat,
acesta concretizându-se prin mărgele din sticlă88 , piese figurate din bronz89 , ceramică romană
uzuală 90 sau târzie 91 , ceramică terra sigillata 92 sau amfore 93 •
În ultimii ani cercetările au fost concentrate în special spre dezvelirea clădirii XIV94, care
urmează să fie conservată şi pusă în valoare pentru vizitare 95 • În această perioadă în colectiv au
fost cooptaţi o serie de arheologi tineri care au confirmat pregătirea în vederea cercetării sitului
arheologic de la Tibiscum 96 •

85
Ardeţi Ardeţ 2002, p. 78-80.
86
ArdeţlArdeţ 2001, p. 102-103, PI. 26.
87
Ardeţi Ardeţ 2002, p. 110-111.
88
Grumeza 2013, p. 157-178.
89
Ardeţ 1997, p. 79-81; Ardeţ 2003, p. 305-308.
90
Ardeţ 2009.
9
' Grumeza 2014.
92
Ardeţ 2009, p. 25-30.
93
Ardeţ 1993, p. 95-140, PI. 1-IY, Fig. 1-21; Ardeţ 1996, p. 165-176; Ardeţ 2000, p. 487-489; Ardeţ2006.
94
NemetilArdeţ 2013, p. 213-222.
95
Ardeţ 2012, p. 49-60.
96
Ardeţ/Hamatl Ardeţ 2012, p. 77-78; ArdeţlNegreilHamatlGavrilăl Ardeţ 2013, p. 68-70; Ardeţi ArdeţlGrumezal
Negrei 2014, p. 150-151.

www.cimec.ro

Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 107

Bibliografie
Alexiu 2010 Alexiu, Cristofor Cristi, Ripensia - Nostalgii fotbalistice, Ed. Helicon, Timişoara,
2010.
Ardeţ/Hamat/ Ardeţ 2012 A. Ardeţ, Ana Hamat, Lucia Carmen Ardeţ, Jupa, mun. Caransebeş, jud. Caraş­
Severin [Tibiscum]Punct: La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri), în Cronica
cercetărilor arheologice din România - campania 2011, Bucureşti, 2012, p. 77-78.
Ardeţ 1990 Ardeţ A„ Tibiscum (ghid expoziţional), Caransebeş, 1990.
Ardeţ 1993a Ardeţ A„ Le municipe romain de Tibiscum, în Le Politique Edilitaire dans ies
Provinces de L'Empire Romain, Cluj-Napoca, 1993, p. 83-88.
Ardeţ 1993b Ardeţ A„ Amfora romană în Banat, în Tibiscum VIII, Caransebeş, 1993, p. 95-140.
Ardeţ 1994 A. Ardeţ, Limitele oraşului roman Tibiscum, în Studii de Istorie a Transilvaniei,
Cluj-Napoca, 1994, p. 61-65.
Ardeţ 1996 A. Ardeţ, Consideration sur Ies amphores romaines de Tibiscum, în Omaggio a
Dinu Adameşteanu, Cluj-Napoca, 1996, p. 165-176.
Ardeţ 1997 Lucia Carmen Ardeţ, O protomă dionisiacă descoperită la Tibiscum, în Analele
Banatului V, Serie nouă, Timişoara, 1997, p. 79-81.
Ardeţ 2000 A. Ardeţ, Romische amphoren aus Spanien und Italien in Dakien, în Rei Cretariae
Favtorum Acta 36, Abingdon, 2000, p. 487-489.
Ardeţ 2003 Lucia Carmen Ardeţ, Un fragment de caserolă romană din bronz descoperită la
Tibiscum, în Banatica, 16/I, 2003, p. 305-308.
Ardeţ 2006 A. Ardeţ, Amforele romane din Dacia, Timişoara, 2006.
Ardeţ 2009 A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu", Ed. Mega,
Cluj-Napoca, 2009.
Ardeţ 2012 A. Ardeţ, Din viaţa cotidiană de la Tibiscum, în Tibiscum, S.N„ 2/2012, p. 49-60.
Ardeţi Ardeţ 2001 A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Cercetările arheologice de la Tibiscum-Iaz, în Cronica
cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, Bucureşti, 2001, p. 102-103.
Ardeţi Ardeţ 2002 A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Cercetările arheologice de la Tibiscum-Iaz, în Cronica
cercetărilor arheologice din România. Campania 2001, Bucureşti, 2002, p. 78-80.
ArdeVArdeţ 2002 A. Ardeţ, Lucia C. Ardeţ, Cercetările cu caracter de salvare şi conservare primară
de la Tibiscum-Caransebeş (Jupa), jud. Caraş-Severin, în Cronica cercetărilor
arheologice din România. Campania 200 I, Bucureşti, 2002, p. 110-111.
Ardeţi Ardeţ/Benea/ A. Ardeţ, Lucia Carmen Ardeţ, Doina Benea, Mariana Crânguş, Lavinia Grumeza,
Crânguş, Grumeza/ D. P. Negrei, Simona Daniela Glicheria Regep, Atalia Ştefănescu, I. C. Timoc,
Negrei/Regep, Ştefănescu/ Cercetările arheologice de la Tibiscum, Sat Jupa, oraş Caransebeş, Jud. Caraş­
Timoc 2014 Severin [Tibiscum-Jupa], Punct Cetate sau Peste ziduri în Cronica cercetărilor
arheologice din România - campania 2013, Bucureşti, 2014, p. 151-153.
Ardeţi Ardeţ/Benea/ A. Ardeţ, Lucia Carmen Ardeţ, Doina Benea, Mariana Crânguş, Lavinia Grumeza,
Crânguş/ Grumeza/ D. P. Negrei, Simona Daniela Glicheria Regep, Atalia Ştefănescu, I. C. Timoc,
Negrei/Regep/Ştefănescu/ Cercetările arheologice de la Tibiscum Jupa, oraş Caransebeş, Jud. Caraş-Severin,
Timoc 2015 [Tibiscum-Jupa], Punct: Cetate sau Peste ziduri, în Cronica cercetărilor arheologice
din România - campania 2014, Bucureşti, 2015, p. 142-144.
Ardeţi Ardeţ/Grumeza/ A. Ardeţ, Lucia C. Ardeţ, Lavinia Grumeza, D. P. Negrei, Comuna Obreja, sat
Negrei 2014 Iaz, Jud. Caraş-Severin [Tibiscum-Iaz], Punct Traianu, în Cronica cercetărilor
arheologice din România - campania 2013, Bucureşti, 2014, p. 150-151.
Ardeţ/Negrei/Hamat/ A. Ardeţ, D. P. Negrei, Ana C. Hamat, M. Gavrilă, Lucia C. Ardeţ, Iaz, corn.
Gavrilă/ Ardeţ 2013 Obreja, Jupa, mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin [Tibiscum], Punct: Cetate/
Peste ziduri, Traianu, La drum, în Cronica cercetărilor arheologice din România -
campania 2012, Bucureşti, 2013, p. 68-70.
Ardeţ 2000 A. Ardeţ, Un vas terra sigillata de tip Westerndorf descoperit la Tibiscum-Ein
in Tibiscum entdecktes Terra sigillata GefaB Typ Westerndorf, în Tibiscum X,
Caransebeş,2000,p.305-313
Balaci/ Crînguş-Balaci C. Balaci, Mariana Crînguş-Balaci, Relaţiile comerciale ale anticului Tibiscum cu
2007 provinciile Imperiului roman (I). Opaiţele, în BHAUT, VIII, 2007, p. 225-229.

www.cimec.ro

1986. 1982. Reşiţa. p. Benea/Crînguş 2002 Doina Benea. Consideraţii istorice şi arheologice. p. FI. p. 231-235. Bălănescu. în Petrovszky 1982 ActaMNXIX. Excelsior Art. în Banatica VII. 337-343. Medeleţ. Benea 1995 D. în StComC III. în Sargetia. Mariana Crînguş-Balaci. www. Benea/Crînguş-Balaci/ Doina Benea. p. p. 3. C. p. în SCTVA 44. 298-303. Benea. în Tibiscum VI. 29-30. 1985. Dacia în sistemul socio-economic roman. Cluj-Napoca. 139-153. Cluj-Napoca. p. Petrovszky. Relaţiile comerciale cu Hispania Bactica. Petrovszky. Petrovszky. în Tibiscum VI. Timişoara. Numerus Maurorum Tibiscensium. 105-111. 115-120. Bălănescu/Rogozea 1986 D. (jud. XI. Die Glaswerkstătten von Tibiscum und der perlenexport ins Barbaricum im 2. Bona. Benea. Ed.ro . Benea 1986b D. 311-330. 1979. în Apulum XXXII.108 I ADRIAN ARDEŢ. CaraşSeverin). Bona. Turda. Benea. M.Jupa. 1983. Timişoara. Mărturii arheologice de la Tibiscum din sec. Vicus Tibiscensis. Cercetările arheologice de la Petrovszky 1980 Tibiscum. în Banatica 8. p. Atelierele ceramice de la Tibiscum. C. Bona/Petrovszky/ P. Monede romane din colecţia Mizeului Judeţean de Etnografie şi Istorie locală Caransebeş. p. Benea. I. 2008 Benea/Medeleţ/Bona/ D. cu referire specială la planimetria aşezării. 149-172. Benea. p. Caransebeş. 1983. R. Rogozea. Amfore din vicus-ul militar de la Tibiscum (II). Călin Timoc. Pop. 1982. p. (Contribuţii la istoria atelierelor de ceramică din sud-vestul Daciei). 2009. în Germania 65. R. Timişoara. Benea. Tibiscum-cercetări arheologice (I). Bucureşti. Alba-Iulia. Stuttgart. Caransebeş. Benea. Tibiscum-cercetări arheologice Petrovszky/Rogozea 1982 (II) (1980-1983). Bona. 405-432. Bona/Pop 1983 P. 1993. Jhr. Contribuţii la cunoaşterea unităţilor militare din castrul roman de la Tibiscum. R. Petrovszky. Benea 1995-1996 D. P. Simona Regep-Vlascici. Das Romerlager von Tibiscum und seine Rolle im Verteidigungssystem von Siidwest-Dakien. p. 1986. P. Museion. p. Petrovszky. Pop. p. Tulcea. Chr. Bona. în Banatica 7. 119-225. Tibiscum. Cu privire la Ştefanescu-Oniţiu/Timoc atelierele meşteşugăreşti locale. Evoluţia vicus-ului militar de la Tibiscum. Caransebeş. Un vas antropomorf descoperit la Jupa (Tibiscum). Mariana Crînguş. Contribuţii la istoria trupelor de mauri din Dacia. M. 267-291. XXX. Noi piese sculpturale de la Tibiscum. descoperite la Tibiscum. Benea. Un fragment de tipar de medalion 2009 descoperit la Tibiscum. P. Bona/Petrovszky/ P. R. p. Benea. III-IV. 1986. 2008. Reşiţa. în StComC IV. Tibiscum-cercetări arheologice (II) (1976- Petrovszky 1983 1979). Atalia Ştefanescu­ Regep-Vlascici/ Oniţiu. 203-225. p. p. p. 1995.. M. Bona. Benea 1983b D. Benea 1982a D. Werkstătten zur Metallverarbeitung in Tibiscum im 2. Rogozea. Alba-Iulia. Bona/Petrovszky/ P. Simona Regep. 1982.cimec. I 81-193. în Materiale şi Cercetări Arheologice. und 3. în Studii de Istorie a Banatului XIX-XX. Benea 1986a D. Benea. Caransebeş. P. R. 1980. Benea 1985 D. 1995-1996. Petrovszky. p. 1982. Bona. Benea 1993 D. Oraşul antic Tibiscum. Benea 1983a D. bis 4. p. 273-276. Benea 1979 D. 1983. Jahrhundert n. 1994. 173-184. Bona/Pop 1979 P. 451-460. p. Caransebeş. Petrovszky. 1982. Reşiţa. în BHAUT. Tibiscumul în lumina descoperirilor epigrafice. 141-148. în ActaMN XX. Benea/Petrovszky 1987 D. în Tibiscus V. 185-206. Cluj-Napoca. în Potaissa III. 195-199. Petrovszky. Ed. LUCIA CARMEN ARDEŢ Balaci-Crînguş/Regep Mariana Balaci-Crînguş. Bucureşti. Benea. Benea 1982c D. p. 1987. Contribuţii la istoria viei-lor militari din Dacia. în Studien zu den Militărgrenzen Roms III. A XIV-a sesiune anuală de rapoarte. în ActaMN XIX.. 1979. Benea. p. 241-257. Benea. în StCom C IV. Capsule romane pentru protejarea sigiliilor. Benea 1982b D. Cercetări arheologice în aşezarea civilă de la Tibiscum (Edificiul VII). Benea. în Apulum XXI. 22-41. 2002. Benea. 226-239. Bona. Benea/Bona 1974 D. 1983.

D. P. lll/1 1977 Inscriptiones Daciae Romanae. Miloia. Bucureşti. Alba-Iulia. 1978. ln legătură cu teritoriul rural al Ulpiei Traiana.D. 1974. Cluj. 1981. fila 4-5. Florin. Profesorul Marius Moga la cea de-a 80-a aniversare. 103-110. p. Hagae- amstelodami.F. 5-1 O. Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 109 Bona/Rogozea 1985-1986 P. !sac 1981 D. SN. Jivcovici. Pagus Tibiscensis. C. Geografia fizică a României. în Revista Muzeelor. 41-51. în Tibiscus I. în Apulum XIX. 259-266. physicis perlustratusab Aloysio Ferd. Xanten. 380-407. II 1726. Moga. în Tibiscus III. în AMP. Metaxa 1928 Metaxa. Marsigli 1726 F. Crînguş 2004b Mariana Crînguş. Anul XL. Voi. Noi piese figurate descoperite la Tibiscum. Nr.R. în Tibiscus V. p. Moga. în Banatica 1. lll/2 1978 lnscriptiones Daciae Romanae. Moga. p.R. Moga/Benea 1977 M. 157-178. 321-329. Bona. Ştiri noi despre garnizoana militară de la Tibiscum (Sat Jupa. 339-451. în Buletinul Monumentelor Istorice.D. XII-XIII. astronomicis. Timişoara. Jivcovici 1981 M. Cartea Funciară C. Sat Iaz. Reşiţa. Daicoviciu/Miloia 1931 C. 3-4. Daicoviciu/Groza 1965 C. 225-230. Moga. Moga. Noi monumente sculpturale din zona Caransebeş. Moga 1970 M. în Revista Muzeelor II. Cluj-Napoca. I. 1969. XXVI. Mic Dicţionar Sîrbocroat-Român. I. 1979. Timişoara. în Studia Historica et Archaeologica. Timişoara. p. Rogozea. Groza. 44/ 2014. p. Cluj. Cluj-Napoca. 537-540. H. Moga 1972b M. p. 1931. Timişoara. p. Moga 1964 M. Grumeza 2014 Lavinia Grumeza. Analele Banatului. Grumeza 2013 Lavinia Grumeza. 2. 1912. în ActaMN XXII-XXIII. p. Cluj- Napoca. jud. Moga 1965 M. VII. p. Timişoara. în: Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială. 1928. Daicoviciu. Medeleţ 1993 Medeleţ.I 1975 Inscriptiones Daciae Romanae. 130. I 1726. Moga. www. Moga. 1964. Caransebeş. 129-131.cimec. Marsigli.ro . 1970. Bucureşti. Vasile Pârvan: Note bio-bibliografice. Cercetări arheologice în Banatul de sud. Tibiscum. Descoperiri monetare antice şi bizantine în Banat. Benea.R. Noi tăbliţe votive de la Tibiscum închinate cavalerilor danubieni. Moga. în Rei Cretariae Romanae Favtores Acta. Crânguş 2004a Mariana Crînguş. p. Bucureşti. oraş Caransebeş. Bucureşti. L. in Archaeological small finds and their significance. Gudea. p. în BHAT. Gudea 1971 N. p. 2. Bucureşti. 139-142. 1985-1986. Caransebeş Crânguş 2001 Mariana Crînguş. III. 1977. p. 433. 135-139. Tibiscum şi războaiele marcomanice. I. Tibiscum. Moga 1974 M. Proceedings of the Symposion: The costume as an identity expression. 1965. Bucureşti. p. Voi. 1971. Necropola dacică de la Iaz. Vestigii Paleocreştine în Banat. Benea. p. Danubius Pannonico-Mysicus. Ed. în ActaMN 1985-1986 XXII-XXIII. în Analele Banatului IV. Considerations regarding the two register inscriptions from Tibiscum. Bona. 2004-2005. 1981. Corn. Daicoviciu. Isac. p. 1993. Moga. I. Tibiscun. 39-53. în ActaMN II. 1985-1986. Bona/Rogozea/Pop P. Cu privire la activitatea lapidarilor din Dacia. IV. Crînguş 2004-2005 Mariana Crînguş.. D. Roman beads found in Tibiscum. Timişoara. Terra sigillata de la Tibiscum. 2004. 1972. P. 2013. Rogozea.Vol. nr. nr. Marsigli. în Tibiscus II. 1977. observationibus geographicis. Moga 1972a M. în StComC II. 133-140. 245-251. I. Mihăilescu 1969 V Mihăilescu. 1971. 2004. I. Caraş-Severin). Caransebeş. 2001. p.D. în: Analele Banatului. Unelte agricole romane descoperite la Tibiscum. Elemente ornamental-simbolice pe monumentele din sud- vestul Daciei romane (II). Moga/Benea 1979 M. 1965. Pop. 109-123. p. In honorem Magistrae Doina Benea. Late Roman pottery discovered at Tibiscum-laz. Moga 1971 M. Ştiinţifică. p. 1972. Dacia province (middle of the 3rd_ 4•h century AD). Bucureşti 1975. p. Special. 91-95. Diploma militară de la Tibiscum. Timişoara. Arheologie-Istorie. în In memoriam Constantini Daicoviciu. II.

Lapidarul Muzeului Banatului (ghid). I. 1975. Regep-Vlascici/Muscalu Simona Regep-Vlascici. Teodorescu 1929 D. Reşiţa. 107-126. 2007. 4. 1873.211-218 Pop/Bona 1981 C. D. în Drobeta. p. în ActaMN XVIII.catolică din Banat în perioada anilor 1920-1948. 146-170. VIII. Petrovszky. D. S.291-295. Ortvay. 15 iunie 1929. p. în Banatica 3. Reşiţa 1990. 213-222. Rusu-Pescaru. Regep-Vlascici 2007 Simona Regep-Vlascici. 1998. 1978. M. Ortvay. M. P. Petrovszky. în Banatica 5. p. 253-263. II 1914. Oradea. Petrovszky 1978 R. Corespondenţa lui Ioan Boroş cu George Bariţ (1879-1883) în Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca. Russu.p. Bonn. p.istunggsgegenstănde aus Tibiscum. Naghi. în ArchErt X. I. p. Regep. 2003. Regep-Vlascici 2004a Simona Regep. M. Petrovszky/Wollmann M. 1876. Reşiţa. Rusu. Ortvay 1876 T. 115-117. Petrovszky/Russu 1975 R. în Tibiscus V. O nouă lucerna descoperită la Tibiscum. 385-393. p. Cercetările arheologice din castrul Petrovszky 1979 Tibiscum (Campania 1976). l. Timoc.110 I ADRIAN ARDEŢ. Naghi 2003 Gh. 1949. Două geme romane descoperite în biserica medievală din Caransebeş. Budapest. A XIII-a sesiune anuală de rapoarte. p. I 1896. piese de armament descoperite în castrul de la Tibiscum (I). SN X-XI (2002-2003). Rogozea. în Archaeologiai Ertesită VII. Tipuri de morminte romane din zona Caransebeşului.Vlascici 2004a Simona Regep-Vlascici. Timoc 2002 Călin Timoc. 1991. în Apulum XLIII/I. Bucureşti. V. p. Moga/Russu 1974 M. Adrian Ardeţ. Tibiscum-Principia castrului mare de piatră (I).cimec. 205-210. în Materiale şi cercetări arheologice. A magyar tudomanyos Akademia archaeologiai bizottsănak ki:izli:inye. Timişoara. I. în Datina Românească. p. 159-170. Moga. Cluj-Napoca. Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja. Muscalu. Omagiu Institutului de studii clasice. 1974. Pop. Petrescu. p. Nr. Petrovszky 1979 R. Alicu. Editura Eurostampa. în Analele Banatului. I. în Banatica 10. Un bronz roman de la Tibiscum. Consideraţii asupra importului de opaiţe cu ştampilădin Pannonia. Arelief from Tibiscum dipicting the Danubian Riders. V Wollmann. din 29 Iulie 1919. 1979. Timişoara.Pescaru/ Alicu 2000 A. Medeleţ. 77-96. 1936. 1985-1986. în Tibiscum. Ortvay 1873 T. Piso. 1979. Petrescu-Burloiu. Tibiscum helyfekvese. Consideraţii fizico-geografice asupra regiunii şi oraşului Caransebeş. 2004. în Studia Historica et Archaeologica in Honorem Magistrae Doina Benea. Piso/Rogozea 1985 I. 3/2013. Cluj- Napoca. Nemeth 1991 E. 61-73. p. 521-526. D. Petrovszky. Piese de iluminat din bronz de la Tibiscum.. p. Un document inedit referitor la cercetările arheologice de la Tibiscum-Jupa din perioada interbelică. Ri:imische ausri. 2011. 163-165. Petrescu. p. Stoica 2011 Sergiu Stoica. Petrescu-Burloiu 1949 I. 201-212. 215-218. No. Timişoara. Bucureşti. în ZPE 58. 1985. XVII. Caransebeş. 2002. Materiale epigrafice descoperite la Tibiscum. 11. p. Timoc 1998 C. Teodorescu. p. Timişoara. I. 175-178. Cluj. B. Benea. 461-463. în BCSS. în PB. în Societatea de mâine. O diplomă militară din Tibiscum. Ortvay. Russu. 2000. Petrovszy. în ActaMNXXII-XXIII. Voi. în Dacia NS XXV. Noi descoperiri de opaiţe de tip Firmalampen la Tibiscum. Ki:it. Monitorul Oficial 1919 Lege pentru Conservarea şi Restaurarea Monumentelor Istorice: publicată în Monitorul Oficial. Budapest. Petrescu 1985-1986 S. FI. în 1979 StComC. Ortvay 1869 T.N. 2006. R.ro . 6. Nemeth. Templele romane din Dacia (I). Benea. p. Petrescu 1990 S. judeţul Caraş­ Severin). Regep-Vlascici 2006 Simona Regep-Vlascici. 1981.Vlascici. Budapest. 1979. www. 82. Petrovszky. 32-33. p. Anul VI. p. 103-104. Nemeti/ Ardeţ Sorin Nemeti. Temesmegye es Temesvar tărtenete. LUCIA CARMEN ARDEŢ Moga/Medeleţ/Benea/ M. Opaiţe dreptunghiulare cu ansa în formă de 2007 vultur descoperite la Tibiscum. 2007. p. 2004. Biserica greco . în BHAUT. Ein Apolloheiligtum in cler năhe von Tibiscum. Moga. Consideraţii privind relaţiile interprovinciale.

Timoc. He visited the archaeological remains in 1920 and discovered two funerary lions used as a bench. 17. Timoc 2007 Călin Timoc. Timoc 2009 Călin Timoc. p. Miele. Timoc. Construcţia romană de la Halta Tibiscum - Caransebeş Triaj. 802-805. the archaeological research in Tibiscum was coordinated by Doina Benea. C. Einige oberitalische Sigillaten von Tibiscum. p. II. www. 235-245. 354-359. 299-303. 115-122. 409-414. Primele locuinţe civile de la Tibiscum. în Apulum. în Societate şi civilizaţie în Banatul istoric. Timişoara. în Studia Historica et Archaelogica In Honorem Magistrae Doina Benea (BHAUT VI).cimec.ro . p. 2003. Timişoara. 277-281. în PB. în AnBs. Turcuş 2008 Veronica Turcuş. XLVI. Timoc/Timoc 2003 Carmen Timoc. Beitrăge zur Geschichte der cohors I Sagittariorum bei Tibiscum- Jupa. Câteva urme de încălţăminte romanădescoperite la Tibiscum. p. Pârvan's assistant. 2007. Starting with 1978.n„ XIV.Jupa. IV. Timoc. în Orbis Antiquus. Until 1963. 2004. Relaţiile militare şi economice dintre Apulum şi Tibiscum. Viaţa şi opera. p. 2005. în Banatica. 2005. Editura Academiei Române. Timoc 2005a Călin Timoc. 85-96. Barăcile soldaţilor romani de la Tibiscum. Studia in honorem Ioannis Pisonis. Despre activitatea arheologică de la Tibiscum (Jupa) a părintelui Boroş.95 YEAYS OF SYSTEMATIC ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES (Abstract) The great scholar Vasile Pârvan started the archaeological research in Tibiscum. Bucureşti. in front of a modern gate. 2009. în AnBs. Despre cultul Eponei la Tibiscum. p. în In Honorem Gheorghe Popi/ian. A. Timoc/Micle/Maniu 2003 C. TIBISCUM . Timoc 2006a Călin Timoc. 101-108. Templul palmyrenilor din castrul de la Tibiscum . p. George G. în PB. 2008. 1. Timoc 2004b Călin Timoc. p. în BCSS. 2004. 1999. Between 1923-'24 the archaeological research here was led by Professor George G. Pârvan alsa notes the great importance of the archaeological site Tibiscum. 5. Timoc/Timoc 1999 C. p. 379-383. the ancient remains of Tibiscum waited tobe discovered. Carmen Timoc. Craiova. Timoc 2005b Călin Timoc. Timoc 2006b Călin Timoc. p. Mateescu ( 1892-1929) . In 1964 Marius Moga stared a new excavation cam- paign with Ortansa Radu and Florin Medeleţ. p. 155-160.director al Şcolii Române din Roma. Mateescu. 2006. D. 2006. Cluj-Napoca. 2003. Maniu.n„ XV. followed by Adrian Ardeţ. Neue Inscriften aus dem romischen Kastell von Tibiscum. Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 111 Timoc 2004a Călin Timoc.

cimec. Crâsnic şi Ortansa Radu www. LUCIA CARMEN ARDEŢ Fig. Tibiscum. 9. 1973. Tibiscum. Crâsnic Fig. 8. Ioan Glodariu. Ortansa Radu şi A. Hadrian Daicoviciu. Constantin Daicoviciu. Hadrian Daicoviciu. Marius Moga.ro . Constantin Daicoviciu. Marius Moga. Ioan Glodariu. A. 1973.112 I ADRIAN ARDEŢ.

11. Tibiscum. Tibiscum-ul la 95 de ani de cercetări arheologice sistematice (1920-2015) I 113 Fig.ro . 1980. Tibiscum.cimec. 10. Hadrian Daicoviciu. Luci Marinescu. Petru Bona. Ioan Opriş şi Constantin Pop Fig. Florin Medeleţ şi Adrian Ardeţ www. 2004.

2014. Alexandru Diaconescu. Lavinia Grumeza. 2014. Lucia C. Doina Benea şi Adrian Ardeţ Fig. Călin Timoc.ro . Simona Regep şi Silviu Ardeţ. 12.cimec. 13. Emilian Bota.114 I ADRIAN ARDEŢ. Ardeţ. Doina Benea. LUCIA CARMEN ARDEŢ Fig. Imola Boda. Tibiscum. www. Dimitrie Negrei. Sorin Bulzan. Carmen Ciongradi. Tibiscum. Adrian Ardeţ.

ro . DUNĂREA SI COMERTUL ÎNTRE I I ORIENT SI OCCIDENT DIN PREISTORIE "' v I"' v ŞI PANA IN EPOCA CONTEMPORANA OANUBE ANO TRAOE BETWEEN EAST ANO WEST FROM PREHISTORY UNTIL THE CONTEMPORARYTIMES www.cimec.

cimec.ro .www.

Wie schon von dem ersten cler Vefasser des jetzigen Beitrags des oftern erwăhnt 1 . Petre Roman war cler Meinung4. Nikolova 2001. Der Beginn cler Zeitspanne wird immernoch. s. die aber cler Obergangsperiode zwischen dem Ăneolithikum zur Bronzezeit zugeordnet wurde 5. S. 109 ff. Ober Zimnicea und die anderen Nekropolen und Grăber wurde folgendes geschrieben: „Diese Entdeckungen„. Râmnicu Vâlcea Unser Beitrag setzt sich Aspekte cler seitenreichen Problematik cler Bronzezeit cler zwei historischen Provinzen Muntenien und Oltenien anzuschneiden.117-130 www. Roman 1976.ro . 30 f. gefolgt von Cristian Schuster (1997.. S. Florentin Burtănescu (2002. 35). Szekely 1997. Cristinei Fântâneanu. EINIGE ERWĂGUNGEN ZUR FRUHBRONZEZEIT IN MUNTENIEN UND OLTENIEN Cristian SCHUSTER Archăologisches Institut cc Vasile Pârvan" - Zentrum fiir Thrakologie. 30. Cristian Schuster. class diese erste Etappe cler Friihbronzezeit in Oltenien mit cler Coţofeni 11-111- Kultur. Zsolt Szekely6. im siidlichen Landstrich Munteniens. Das wiirde bedeuten. Nach Petre Roman (Roman 1986. 1/1-3)2. S. sehen einige cler Forscher den Anfang des neuen Zeitalters in Siidrumănien in den Funden in Călăraşi-Mircea Vodă . 159 f.. Schuster 1997. Schuster/Fântâneanu 2005. nur auf einem sehr beschrănkten Gebiet. genauso wie die chronologi- sche Position dieser in den Diskussionen einen wichtigen Platz ein. in Verbindung gebracht. 73 f. Lalice sein. Das ist auch hinsichtlich dem ersten Moment cler Friihbronzezeit giiltig.. Alexandrescu 1974. 125 f. S. Diese wurden mit anderen Entdeckungen siidlich cler Donau. 153 f. 153 f. zwischen Călăraşi und Zimnicea. 30-35) Tărnava. S. trotz mehreren Stellungsnahmen. Schuster 2003. Arheologie. stark an den Strom gebun- den. S.Zimnicea (Taf.ihbronzezeit zu setzen sind. Bukarest Ion TUŢULESCU Bezirkmuseum „Aurel Sacerdoţeanu" Vâlcea. handelt es sich um einen Kulturhorizont. Batin 3 . S. 15-21. 49 f. verschieden angesehen. S. 77. 307) ist der Meinung. S. 6 Ciugudean 1996. class diese Funde nicht gleich an den Beginn des Fri. Andere Funde konnen nach Roman (1986. 90. zeitgleich war. 226) spricht von der Gruppe des Zimnicea-Typs. Horia Ciugudean.. 5/2015. Unter diesen nehmen die Periodisierungen cler verschiedenen kulturellen Erscheinungen. TIBISCVM. S. zu verzeichnen ist.B. S..cimec. S. 88. S. zeugen vom Vorhandensein verschiedener Schuster 2004. p. Schuster 20llb.Olteniţa-Calomfirescu . Fântâneanu 2007. 3 Nikolova 1999.) und anderen. 56 f. Schuster 20lla. class cler erste SproBling cler Friihbronzezeit an cler Unteren Donau. S. Dieser Hypothese gesellten sich u. Radu Băjenaru (2014. 4 Roman 1986. und Nordbulgarien. wie z.a.

S. Boleraz. S. sie verhindert die Eingliederung der kulturellen Evolutionen auf dem Gebiet Rumăniens in die Chronologie der eurpăischen Vorgeschichte" 8 • Folglich schlăgt er die Einschlie:Bung cler Coţofeni-Kultur in die Endetappe des Neolithikums vor. 42. S. 222 f. 27. 13 Vulpe 1997. 288. class „the Baden-Coţofeni cultural block displays from the beginning the particular characteristics of the new stage. S. class.. gibt es Ăhnlichkeiten zwischen cler beginnenden „rumănischen Fruhbronzezeit" mit cler absolu- ten Chronologie des Friihhelladikums. 423. Cernavodă II. 9 Gogâltan 1999. S. 8 Ciugudean 2000. Tuţulescu 2013. 285-288). 15 Vulpe 200la. die eher von einer relativen kulturellen Einheit. in Tumuli) und Brandgrăbern. 23-25. 90. at the time of the formation of the Baden and Coţofeni cultures in a large part of the Carpathian Basin. Die dritte Stellungsnahme hinsichtlich cler Coţofeni-Kultur behauptet. u. Herculane II. so brachte sie Horia Ciugudean mit dem Neolithikum in Verbindung.118 I CRISTIAN SCHUSTER.ro . beginnend mit die Keramikgruppen Cernavodă III. S. which is common to a vast area of Southeastern Europe" erkennen lăsst. 15. Usatovo" belegt ist 14 • Er bleibt seiner Meinung treu. Gogâltan 1996. und bekrăftigt. 14 Siehe auch Vulpe 200lb.cimec. 14. Dafiir haben sich in letzter Zeit fi.Cernavodă III und Cernavodă II -. die hauptsăchlich durch materielle Guter belegt ist" 7 • Die meisten Archăologen stellten nicht die Zeitgenossischkeit cler Coţofeni-Kultur mit den verschiedenen benachbarten Ău:Berungen in Frage. Roman diese. From the latter date. 228. In den letzten Jahren wurde hauptsăchlich dem Norden Olteniens vom zweiten Verfasser dieses Beitrages eine eingehende Aufmerksamkeit geschenkt 17 • Dabei wurde festgestellt. 25. dort wo Keramik der Cernavodă III-Kultur gefunden wurde. Motzoi-Chicideanu 2011. www. 11 Tulugea 2010. class im siidlichen Teii der Hiigellandschaft cler Provinz. Ihm nach. 200/300 years (vom Ăneolithikum zur Bronzezeit. 88. JON TUŢULESCU Typen von Korper . 16 Băjenaru 2014.C. 55. Diese Tatsache fiihrte Ion Motzoi-Chicideanu <lazu von Entdeckungen des Zimnicea-Typs zu sprechen (Motzoi-Chicideanu/Olteanu 2000. Folteşti und Coţofeni. „ist die weitere Benutzung einer „Obergangsperiode" wel- che keinen Gegenpartner in den chronologischen Systemen Mittel. the Bronze Age in Romania" 15 • Ihm nach. class die „Dbergangsperioade" vom Neo-Ăneolithikum zum „Baden-Coţofeni Kulturblock" durch die „Cernavoda I-III.ir clas rumănische Banat auch Florin Gogâltan 9 (aber nach einigen Schwankungen 10 ) und for Oltenien Claudiu Tulugea 11 ausgesprochen. auch Coţofeni-Ware gab 18 • Anderseits ist es schwer einen klaren Parallelismus 7 Schuster 2004. Schon vor fast zwanzig Jahren schrieb er 12 : „ We may speak of a transition stage of ca. S. 12 Vulpe 1995. we are in the Early Bronze Age': Weiter unterstreicht er 13 .(Flach. S. 18 Tuţulescu 2012. zusammen mit anderen Kulturen . S. Neulich unterstreicht Radu Băjenaru. Gorodck. S. Es wird eher um die Essenz dieser kultu- rellen Erscheinung debattiert: welchem Zeitalter gehort sie eigentlich an? Wenn. 10 Zuerst dachte er an die Obergangsperiode: Gogâltan 1955. Celei. Folteşti. Cheile Turzii. in die Reihe cler Ău:Berungen cler Dbergangsperiode schlie:Bt. „von der Bronzezeit im karpatischen-donauischen Raum gespro- chen werden kann" 16 • Ihm nach hat die Zuordnung dieser Keramikgruppen cler Ubergangsperiode vom Ăneolithikum zur Bronzezeit oder dem Ăneolithikum keine wirkliche Grundlage.) only before 3500 B. S. 17 Tuţulescu 2012. S. class diese cler begin- nenden Bronzezeit angehoren muss. Diese Hypothese wird hauptsăchlich von Alexandru Vulpe vertretten. 18 ff. S. wie erwăhnt. unfrucht- bar.und Sudosteuropas hat.A. S. 43 f. Horodiştea. Tatsache welche „a certain rhythm of the cultural-histori- cal side.

. Rogova. 174 f. Căzăneşti. S. 30. ist clas Ende cler Fri. Piatra Sat-Nucet und Vadu Codrii. Reşca (Romula). Orleşti (Taf. Ein zweites Problem welches wir im jetzigen Beitrag ins Auge fassen. Schneckenberg. Tuţulescu 2012. wie sie aus Versehen umgetauft wurde (Vulpe 200lb. Băjenaru 2014. 22 Roman 1984. Râmnicu Vâlcea- Cetăţuia und Liceul Industrial. 152.irde bedeuten. S. wăhrend Ilic dem neuen Zeitalter zuzufi. Vasile Boroneanţ (1971. S. Şumandra. Anmerkung 9. Leider wurden einige der Keramikfunde. Die Glina-Gemeinschaften dringen westlich des Flusses Olt in ihrer ersten Unterphase cler klassischen Stufe (Ila) vor 21 • D. die auf die ălteren Dbergangskulturen Cernavodă II und Folteşti zu fi. 5 ff. die u. S. oh Coţofeni lile und Glina-Runcuri im ein und demselben Gebiet zeitge- nossisch waren. Fiir andere Gebiete Rumăniens trăgt diese kulturelle Ăugerung verschiedene Namen: Horizont Foeni-Ocnele Mari oder Prăstufe der Balta Sărată­ Gruppe im Banat (Gumă 1997.B. Cristian Popa (2005.a. 41 ff. 20 Tuţulescu 2011. S. 21 Roman 1986. 104. Cârcea-La Hanuri. S. die ihrerseits. www. 119... S. S. 111/1-4). die schnurverzierte Keramik zu verzeichnen ist.ibernimmt': hauptsăchlich in Nordoltenien. Hier sind die fi. Fi. Dafinii lui Gligoriţă und Palanca Faţă.. S. cler uns vielleicht von dem „Eintretten" cler Coţofeni Illc-Stufe (Taf. aber auch andere.ihren sind.h„ class dieser Moment mit Coţofeni III synchron ist. Teslui entdeckt26 . 81) entschied sich fiir die Bennenung Gruppe Gornea-Foeni. von Kostolac. und „entwickelt" <labei eine weitere Unterphase (Ilb = Runcuri) cler klassischen Stufe (Taf. S. 90. S.oder Sanislău-Gruppe oder Nir-Kultur in Zentral. Ciugudean 1998.issen geprăgt waren. 110-112. Schuster 2004. S. Ciugudean 1996. 30 f. Abb. Es stellt sich die Frage.).. Schuster 2000. Iernut. S.ihen Bronzezeit sprechen lăsst. Jigodin.). 33 f. seltener. aber sie benotigt noch Beweissteine. Die Glina- Keramik „i. welche auf Verbindungen mit den bronzezeitlichen Erscheinungen Zimnicea. S. 30).und Vucedol-Einfli. so erscheint diese Dekorform in Nordoltenien erst in cler Stufe Coţofeni Illb-IIIc20 • Auch in dieser letzten Phase kann hier von Kostolac. S. S.cimec. 289. Rogozea 1994. in Braneţ. 267. 11/ 1-4) in die Reihe cler Ău:Berungen fri. Ridiche 2000. Băjenaru 2002. 107 ff. Predeşti. 26 Nica 1996. Curmătura. Funde des Typs Iernut-Uioara de Jos. 31.) sprach nach den ersten Funden von der Gruppe Gornea-Vodneac. Ridiche 2001.ir clas erste Gebiet erscheint die Situation klarer.ir diesen Zeitabschnitt die Spuren der Gruppe Gornea-Orleşti zu verzeichnen 24 • Die Hauptmerkmal dieser Erscheinung ist die mit „Besenstrich und Textil- und Wabenverzierung verzierte Keramik" 25 • Ware dieses Typs wurde gemă:B der Fachliteratur in Albeşti. S. Funde des Typs Zoltan oder Gruppe Zoltan in Siidostsiebenbiirgen (Cavruc 1997. S. 25 ff. Diese Hypothese ist verlockend. Govora Sat.issen geredet werden. die Richtigkeit der „traditionellen" Einteilung in Frage stellen (z. Dudoviceşti. 18 f. Băjenaru 2003. IVI 1- 4). S. Orodel. Roman 1985. Nemeti/Roman 1995.igen sei. Secu-Ogaşu Mare. Ostrovul Corbului. 25 Roman 1986. Şoimuş hindeuten 23 • Diese letzteren zeugen von einem starken EinfluB. Bucura. S.ro . Gătej eşti. Livezile Glina.ihbronzezeit in den zwei Provinzen. Locusteni. die 19 Tuţulescu 2012. S.. 159. Schuster 1997. die von Horia Ciugudean in Siebenbi. in cler Stufe Coţofeni Ilb. -verzierungen. S. 140 ff. Das wi.und Westsiebenbiirgen und in der Crişana (Bader 1978. Coţofeni Illc-Verzierungselemente22 . Buleta. 20 ff. 290. Diese Tatsache muB nicht unbedingt ausgeschlossen werden. Cavruc/Cavruc 1997). 70-71. Ocnele Mari-Ştrand und Zdup. S. Hinsichtlich der Periodisierung der Glina-Kultur/ oder -Keramikgruppe gibt es Meinungen. sind in Oltenien in Ocniţa-Cosota entdeckt worden 19 • Wenn im Osten cler Provinz. Ciugudean 1993. wie schon erwăhnt. 24 Nicht Orlea-Gorneşti. und Viaduct. Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 119 cler Stufen Coţofeni 1-11 mit cler Badener Kultur festzulegen. Die Spăt-Coţofeni-Keramik beinhaltet GefaBtypen und. Cetate. Coţofeni Ilb-Tassen. Cavruc 2002. 181).und Vucedol-Einfli. 23 Tuţulescu 2011. S. in Oltenien und Muntenien. 1O1. class Coţofeni 1-Illb cler Dbergangsperiode vom Ăneolithikum zur Bronzezeit angehort.irgen mit Baden C synchron angesehen wurden.

Marin Nica 29 sah starke Wurzeln dieser Gruppe in der Ware der Glina. S. 32 Băjenaru 1998. S. www. Periam-.und Vucedol- Kultur. mit denen mit Besenstrich und Textil. S. 33 Petre-Govora 1987. 112. aber die dortige Ansiedlung ist sparlich und. S. 117. so. 29 Nica 1996. Băjenaru 2002. 31. S. 199 f. Crăciunescu 2007. 40 Chicideanu 1982. eng an den Olt-Unterlauf gebun- den36. Tuţulescu 2012.ro . 161: Schuster 2005.und Wabenmuster verzierten verwechselt. die Keramik von Reşca beweist 35 • Die Gemeinschaften der Gruppe Gornea-Orleşti waren nicht nur in Oltenien anwesend. 106 f.B.z. 71. moglich sogar nach dem Horizont des Beba Veche-Typs 31 . Das erstgennante Ornament ist vielen bronzezeitlichen Erscheinungen. 31 Roman 2011.cimec. beginnend mit der Glina-Kultur eigen 28 . S. S. S.und weiter den Gornea-Orleşti­ Gemeinschaften bevolkert war. Fur einen westlichen Urheber sprach sich. 28. Petre Roman glaubte anfangs. dass „die zahlreichen gemeinsa- men Elemente der Vatina-. der Glina-Kultur an. Der zweite Verzierungstyp war aber nur der Gornea-Orleşti Gruppe spezifisch. Petre-Govora 1995. auch Ion Chicideanu aus 40 . 104. Bungetu. Stoicăneşti) entdeckt. B. 18. Petre-Govora 1988. 41 Schuster 1997. wahrend Oltenien von den Spat-Glina. 35 Nica 1996. 83. S. 34 Roman 2011. 22. S. dass obwohl er im allgemeinen von der „bildenden Rolle der westlichen Kulturgruppen Gornea-Orleşti und Balta Sărată (erste Stufe)" spricht 39 . S. ein Beispiel dafiir ist Reşca/Romula 27 . 32. S. S.. Diesbezuglich war Valeriu Leahu umsichtiger38 . S. 273. S. S. Auch unserer Meinung nach. Hatvan-Kulturen. Runcuri. dass die erste Stufe der Tei-Kultur. 155 39 Leahu 2003. Wahrend Radu Băjenaru ebenin dem Erscheinen der Gemeinschaften der Gornea-Orleşti-Gruppe das Ende in Oltenien der Glina-Kultur sieht 32 . Otomani-. und redet von dem Eindringen der neuen kulturellen Erscheinung in Oltenien nach dem Ende der Glina-Kultur. Einheitlich scheint die Hypothese hinsichtlich der Rolle in der Entwicklung der Verbicioara- Kultur der Gruppe Gornea-Orleşti zu sein 33 . 120. S. Verbicioara-.. S. 36 Fântâneanu 2007. wenigstens im jetzigen Stand der Forschung. 51. 38 Leahu 2003. kann fiir Muntenien im jet- zigen Forschungsstand schwer von einem starken EinfluB der Gornea-Orleşti-Ware gesprochen werden 41 . Roman schrieb z. Hier sind die zwei 27 Schuster/Negru 2013. S. 146. wie nach seiner Meinung. was sich im Gebiet zwischen dem Olt und dem Mostiştea-Tal. 31 f. Petre Roman glaubt. S. abspielte? Fur einen Teil Munteniens muB erstens in dieser Zeitspanne von tardierenden Glina-Ansiedlungen geredet werden. Anmerkung 1325. 31. S. S. loN TUŢULESCU nur mit dem Besen strichverziert waren. ohne weiter nach Osten gerichtet zu sein. Er anderte jiingst seine Meinung. von der Keramik Gornea-Orleşti beeinflusst wurde 37 . S.120 I CRISTIAN SCHUSTER. 37 Roman 1986. Spuren dieser wurden auch in Muntenien (z. Băjenaru 2014. 4. ohne ihn genau zu nennen. 161. 28 Schuster 1997. 84. 112. Einige davon gehorten der letzten Unterstufe der klassischen Phase (Ilb). Siehe auch Roman 1985. ihre Erklărung in dieser ălteren ethnisch-kulturellen Komponente haben" 34 • Marin Nica gemaB. Es stellt sich selbstverstandlich die Frage. dass die Gornea-Orleşti-Siedlungen denen der Glina- Kultur aus der zweiten Etappe folgen 30 . u. hat diese Erscheinung der Endetappe der Fruhbronzezeit ihre ostliche Grenze am Olt. 30 Roman 1986.

S. Motzoi-Chicideanu 2011. 89-98. S. Cluj-Napoca. 300 ff. Cavruc. in Prăhistorische Zeitschrift 78. 98. Vulpe 1991.. in Ihraco-Dacica XVIII. Literatur Alexandrescu 1974 A. S. Institutul de Tracologie Bucureşti. Boroneanţ 1971 V Boroneanţ. wăhrend im Si. 102.. 45 Leahu 1995. Băjenaru 1998 R. in Revista Muzeelor VIII. Cavruc 2002 V Cavruc. S. 25. Cu unele contribuţii la problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova.issen der Glina-Kultur. 89-99. 51. Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei.) zu finden. Schuster 2003. Băjenaru 2014 R. Auch derselben Spătbronzezeit in Muntenien gehoren im nordlichen Teil der Provinz die Odaia Turcului. Discuţii privind cronologia absolută a culturii Glina. 157-172. S. Alexandrescu. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut. Eine interessante Diskussion ist bei Radu Băjenaru (2014. in SCIVA.. s. 2002. S. Schuster/Popa 2010. 68-70. XVIII... www. Unele probleme privind începutul culturii Tei. S. S. 1. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. 129 f. 125 f. Schuster 2001. S. 1974. Leahu 2003. Date noi privind cronologia bronzului timpuriu în jumătatea sudică a României. Băjenaru 2002 R. Schuster 1997. 1971. Schuster 2004. Chicideanu. Bucureşti. 2. S. S. S. S. D. 1997. 44 Tudor 1982. 39.isse in der Keramik zu verzeichnen sind. 2002. Cavruc/Cavruc 1997 V Cavruc. Bader 1978 T. 236 f. Băjenaru.und Coţofeni-Eintli. The Final Stage of the Early Bronze Age in South-Eastern of Transylvania (in the Light of New Excavations at Zoltan). 1O1-106.R. Schuster/Popa 2010. Editura Acedemiei R. Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 121 Siedlungen am Argeş-Unterlauf4 2 . 107-143.zu erwăhnen. Institutul Român de Tracologie.L. in T11raco-Dacica III. S. La necropole du bronze de Zimnicea (dep. 2002. S. 1-2. 59 f. in Angustia 7. Muzeul Carpaţilor Răsăriteni Sfântu Gheorghe. Schuster 1995. Editura Argonaut. Editura Vavila Edinf S. in Dacia N. Băjenaru 2003 R. 211 f. 1997. 31.R. z.igend viele Spăt-Glina-Siedlungen. Bucureşti.. Burtănescu 2002 F. Cavruc 1997 V Cavruc.cimec. 79-83. Schuster 2012. Muzeul Carpaţilor Răsăriteni Sfântu Gheorghe. S.Mihăileşti-Tufa und Varlaam .. Schuster 1997. Deutsches Archăologisches Institut.. in Angustia 3. Băjenaru. S. 1978. Die Siedlung von Odaia Turcuklui und die siidlichen Beziehungen cler norddonauischen Friihbronzezeit. 1998. 1. Roman 1986. S.und Năeni-Schneckeberg-Gruppen und der Kistengrăberhorizont/ Dâmboviţa­ Muscel/ Muscel-Gruppe. Schuster 2004. S. 140-155. Burtănescu. Schuster/Comşa 2002. Băjenaru. 42 Schuster 1992. S. Institute de Archeologie Bucarest. Sfârşitul bronzului timpuriu în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre. S. G. 2014. S. Bader. die aber sichtlich am Uberflu6 der Hauptverzierungsform der Keramik dieser Kultur (die getriebe- nen Buckelchen) verloren haben. 5-12. 49. Motzoi-Chicideanu/ Olteanu 2000. 154. in Apulum XXXIX. 183 ff„ 227 f. 43 Schuster/Popa 2009. S. Băjenaru. Anderseits gibt es geni.. Chicideanu 1982 I.ro . Schuster 1999. 2003. Noi consideraţii privind grupul Ciomortan. Teleorman). S. Schuster 2000. im Bukarester-Umfeld undim Bezirk Giurgiu43 . Gornea-Vodneac. un nou aspect al epocii bronzului descoperit în zona Porţilor de Fier.S. Institutul de Arheologie „ Vasile Pârvan" Bucureşti. 118 f. kaum von den oben erwăhnten anderen spătbronzezeitlichen Erscheinungen in der Keramik der ersten Stufe der mittelbronzezeitlichen Tei-Kultur zu nennen sind45 .S. 3-22.. Schuster/Popa/Barbu 2012. 60 f. 245 f. Aşezarea din epoca bronzului timpuriu de la Zoltan. S. 97-133. class au6er den Einfli. Institutul Român de Tracologie Bucureşti.B. Bibliotheca Thracologica XXXVII. 52-57. in denen keine keine Vucedol. 1982.iden eventuell von den Funden des Bucureşti-Militari Câmpul Boja-Typs gesprochen werden kann 44 • Interessant ist.

Nica 1996 M. 3-70. Fântâneanu. Nikolova 2001 L. 1-2. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Ciugudean. 1993. Crăciunescu 2007 G. Gogâltan. Diversity of Prehistoric Burial Costums. Bucureşti. s. Bucureşti. Gh. 1987. Ciugudean 1996 H. S. Biblitheca Thracologica XIII. SCIVA 51.Dâmboviţa. Nemeti/Roman 1995 I. 25-32. Zur Bronzezeit in Siidrumănien. 117. Gogâllan. Motzoi-Chicideanu. Institutul Român de Tracologie Bucureşti. Crăciunescu. S. Asupra evoluţiei culturii tracice Verbicioara.). 1-2. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. Câteva observaţii privind cronologia unor manifestări culturale aparţinând bronzului timpuriu transilvănean. 2003. Nikolova 1999 L. Timişoara.L.122 I CRISTIAN SCHUSTER. Timişoara. s. Alba Iulia. Bibliotheaca Thracologica XXXVIII.. Leahu 2003 V Leahu. 24-28 September 1997. Gogâltan 1996 F. in C. Un mormânt în cistă din piatră descoperit Olteanu 2000 la Văleni .. S. Crăciunescu. Motzoi-Chicideanu/ I. S. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. 53-87. 1995. Towards the Structure and Meaning of the Balkans in Settlements and in Graveyards in Later Balkan Prehistory. and C. C. in N. Gumă. Timişoara. in Drobeta VII. 18-34. Muzeul Judeţean „Aurel Sacerdoţeanu" Vâlcea. Fântâneanu 2007 C. Drei Kulturen: Glina. Grupul cultural Fundenii Doamnei. Ciugudean. S. Part 1.cimec. S. Proceedings of the lnternational Symposium in Alba Julia. 2001. Editura Orizonturi Universitare. in Buridava. Institutul Român de Tracologie. Ciugudean 2000 H. Nica. Muzeul Banatului. Gogâltan 1995 F. Schuster. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Periodization. Drobeta-Turnu Severin. S. Muzeul Judeţean Satu Mare.L. Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: Cultura Coţofeni. Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica V. 1995. Studii şi materiale V. Nemeti. International Series 791. Cultura Tei. Epoca bronzului în Banat/ The Bronze Age in Banat. in Thraco-Dacica XVI. in Studii şi Comunicări Satu Mare XI-XII ( 1994-1995). 1999. The Balkans in Later Prehistory. Schuster). Bucureşti. in Reports of Prehistoric Research Projects 5. 1-2. Petre-Govora 1987 Gh. Motzoi-Chicideanu. 43-67. in Sympozia Thracologica 5. Bd. Stand der Forschung. Bronzul timpuriu şi mijlociu în Banatul românesc şi pe cursul inferior al Mureşului. in Thraco-Dacica IX. Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica. The Yugoslav Danube Basin and the Neighbouring Regions in the 2nd Millennium B. Motzoi-Chicideanu 2011 I. S. Nikolova.Vrsac. Prehistoric Burial Costums. II. 1988. 65. Editura Academiei. S. ION TUTULESCU Ciugudean 1993 H. Ciugudean. Tei und Verbicioara. Serbian Academy of Sciences and Arts . Editura Vavila EdinfS. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinul Oltului Inferior. Ciugudean 1998 H. Belgrade . 137-147. 2007. Petre-Govora. Institutul de Tracologie Bucureşti. Fântâneanu. Olteanu. Biblitheca Musei Apulensis. Special Editions No. Gogăltan (Hrsg. Descoperiri arheologice din Oltenia privind epoca timpurie a bronzului. Petre-Govora 1988 Gh. Probleme ale epocii bronzului în Muntenia. Ciugudean. Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica XXIII. Petre-Govora. Editura Mirton. www. G.Institute for Balkan Studies. 1998. Epoca bronzului timpuriu din nord-vestul României (grupul cultural Sanislău). Editura Mirton.C.ro . 2011. TasiC (Hrsg. Târgovişte. Miercurea Ciuc. Muzeul Unirii Alba Iulia. Gogâltan 1999 F. Nikolova (with the contribution of I. Date noi cu privire la geneza şi evoluţia culturii Verbicioara. Ciugudean. Obiceiuri funerare în epoca bronzului la Dunărea Mijlociu şi Inferioară. s. Muzeul Banatului. 55-79. 2007. Bd. 2000. Roman. Gogâltan. P. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" Bucureşti.R. 1996. Institutul de Tracologie Bucureşti. Manzura. Editura Vavila Edinf S. 67-83. Chronoly and Cultural Development in Final Copper and Early Bronze Age (Fourth and Third Millennia BC).R. 1996. British Archaeological Reports. 117-119. 1996. Gumă 1997 M. Editura Cetatea de Scaun. I-II. in Apulum XXVII-XXX (1990- 1993). The Early Bronze Age in Western Transylvania. 39-11 O. 2000. 15-31. 1999. Oxford. 1997..). Die Verbicioara-Kultur. in H. F. Die friihe Bronzezeit im Siidwesten Rumăniens. About the Early Bronze Age in the Romanian Banat.

Roman. with the contribution of I. Schusler. in Analele Banatului III. 53-63. Bibliotheca Thracologica XX. 1985. Schuster. S. 109-138. 2005. 47-85. Ridiche. Schuster 1992b C. Symposium. Râmnicu Vâlcea. Roman. in SCIVA 37. S. 1994. Ridiche 2000 F. Schuster. Cronologia grupului Balta Sărată. Oltenia 12. Mihăileşti-Tufa. Erwăgungen zum Ende cler Friihbronzezeit im Bukarester Raum. 127-138. Popa. 361-370. Schuster 1997 C. Craiova. Câteva precizări privind faza a III-a a culturii Glina în lumina celor mai noi cercetări. in Thraco- Dacica VI. Omagiu profesorului Ioan Andriţoiu cu prilejul împlinirii a 65 de ani. Early Bronze Age in Romania. S. S.T.). Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). Probleme în legătură cu perioada timpurie a epocii bronzului şi începuturile culturii Otomani. Schuster l 992a C. 1986. Muzeul Olteniei. Narodni Muzej Cacak . 29-55. 1999. Noi date privind cunoaşterea culturii Verbicioara (Partea a II-a). Popa. Ostrovul Corbului între Kilometrii fluviali 911-912. Editura Artemis. Noi descoperiri aparţinând bronzului timpuriu în bazinul mijlociu al Mureşului şi câteva consideraţii privind etapa finală a acestei perioade în Transilvania. 7-10. O preistorie a nord-estului Olteniei. Schuster. S. Oltenia 13. Petre-Govora.Arheolosk. Schuster. Perioada timpurie a epocii bronzului „tracic" în Oltenia. www. 116-122. Periodization.i Institut Beograd. S. in Litua 5. Rogozea 1994 P. s.241-248. Schuster 1995 C. Cacak. s. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam. Editura Petras.R. Oxford. Roman 1984 P. 2000. 2000.cimec. Ridiche 2001 F. 2001.ro . Noi date privind cunoaşterea culturii Verbicioara (Partea I). in Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XIII-XIV. British Archaeological Reports International Series 791. in Apulum XXXV. Rogozea. Popa 2005 C. Schuster 2003 C. 4-8 September 2002. S. S. Muzeul Olteniei. I. Manzura. Schuster. 1984. Roman. in R. S. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. 1997. Cafak. Locuiri din epoca bronzului. Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti. 41-73. 1-2. 1992. 3. Nikolova. 2003.R„ Bucureşti. S. and C. The Balkans in Later Prehistory. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. Zur Bestattungsweise in Siidrumănien in cler Bronzezeit. 35-41. Studii şi Cercetări Arheologice. Institutul de Arheologie Bucureşti. 1995. Editura Vavila Edinf S. Zu den Ursachen cler Ausbreitung (von Osten nach Westen) cler Glina-Kultur. 51-183. Editura Academiei R. Chronology and Cultural Development in the Final Copper and Early Bronze Age (Fourth and Third Millennia BC). Archeopress.I.L„ Bucureşti. Roman 1985 P. Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 123 Petre-Govora 1995 Gh. Vasic (Hrsg. Burial Costums in the Bronze and Iran Age. S. 1998. in Annales d'Universite „Valahia" Târgovişte. Schuster. Rustoiu (Hrsg. Roman 2011 P. 266-274. Cultura Coţofeni. 1995. 2011. 2001. Schuster 2001 C. Roman 1976 P. G. Bucureşti.). Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. Biblioteca Arheologică. Popa. 1976. Muzeul Banatului. judeţul Giurgiu. Institutul Român de Tracologie. Roman. S. în SCIVA 35. Modificări culturale la finalul bronzului timpuriu şi începutul bronzului mijlociu în Transilvania. 41-73.S. Editura „ALTIP': Alba Iulia. Ridiche. Section d'Archeologie et d'Histoire II-III. in L. 1992. Schuster 2000 C. Popa 1998 C. in Cercetări Arheologice XI/II. 1-2. Institutul de Arheologie Bucureşti. Schuster. 1. Institutul Român de Tracologie Bucureşti. Roman 1986 P. in Thraco-Dacica XIII. in C. S. Institutul de Tracologie Bucureşti. Schuster 1999 C. Schuster. Craiova. Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. 179-183. Roman. Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu" Târgu Jiu.

H. S. Ciho. 185-188. M. Rotea. Sava. 2004. Universitatea Bucureşti . 1995. Rahden/Westf.S.F. Schuster. Budapest. 125-133. Tuţulescu 2013 I. Studii şi materiale IX. S. Schuster/Popa 2010 C. Hănsel (Hrsg. Schitu-Bila-Cămineasca. Daim P. Boroffka (Hrsg. Cu specială privire asupra arealului de nord-est. 37-50. in SC/VA 64. 2002. Centrul de Istorie Comparată a Societăţilor Antice. Bucureşti. 2011. www. Vulpe 1997 A. Vulpe. in Buridava.). The Bronze Age in the Carpatho. Bibliotheca Musei Giurgiuvensis IV. 2010. Timpul istoriei (I). Band 27. Editura Pelican. Schuster.Facultatea de Istorie. Schuster 201 la C. 2013. Komisja Archeologiczna. S.). in Drobeta.-8. Arheologie şi istorie în spaţiul carpato-balcanic. 29-42. Giurgiu. Szekely. Editura Akaprint. Comşa. Popa. Verlag Marie LeidorfGmbH. In honorem emeritae Ligiae Bârzu. Institute de Archeologie Bucharest. Stadiul cercetărilor. Muzeul Judeţean „Aurel Sacerdoţeanu" Vâlcea. Ceramica orizontului final al culturii Coţofeni în zona deluroasă şi montană a Olteniei. Moldavien (4. M. Editura Cetatea de Scaun. 2009. Bd. V. T. in Buridava. Vulpe 1995 A. 2012. Tulugea 2010 C. 393-429. Fingerprints of the Past in the Giurgiu County. s. Perioada timpurie şi începutul celei mijlocii a epocii bronzului în sud- estul Transilvaniei. Nistor und D. A. in Acta Archaeologica Carpathica XXXIX. Muzeul Municipiului Bucureştii. in P. Bertemes with H. Epoca bronzului pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi în judeţul Ilfov. Oktober 2010). in Cercetări Arheologice în Bucureşti VIII (2009).. I-II. Zaharia (Hrsg.). Cercetări arheologice pe Câlniştea. S. Stoica. S. B. „ Teze de doctorat. Giurgiu. Burial Rites and Rituals of the Bronze Age in Southeastern Romania. Bucureşti. Band 2. Schuster/Popa/Barbu 2012 C.ro . S. Schuster. Editura Pelican.L. Tudor 1982 E. in D. 2012 (Doktorarbeit). 2012. S. Cercetări arheologice în bazinul Argeşului (judeţul Giurgiu).). Neue Angaben zur friihen Bronzezeit in Siidrumănien. Schuster/Negru 2013 C. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" Bucureşti. Zu der Problematik der Friihbronzezeit an der Unteren Donau (Rumănien). s. The Bronze Age. Tudor. Govedarica und B. Schuster. Schuster. The Archaeology of Cult and Religion. N. Szekely 1997 Zs. Tuţulescu. Biehl and F. Prăhistorische Archăologie in Siidosteuropa.cimec. Bibliotheca Musei Giurgiuvensis V. Schuster/Popa 2009 C. 2013. Polska Akademia Nauk - Oddzial w Krakowie. Eneolitic).). Căprăroiu (Hrsg. Meller (Hrsg. Schuster 201 lb C. 2011. Eneoliticul Final-Bronzul Timpuriu în zona deluroasă şi montană a Olteniei". 24-30. Tulugea. 16-28. Schuster. in M. Popa. Bucureşti. Memoire et patrimoine. T. S. 59-75. Vulpe.. ION TUŢULESCU Schuster 2004 C. în Dacia N. S. Globale Entwicklung versus Lokalgeschehen. Comori ale epocii bronzului din România/ Treasures of the Bronze Age in Romania. Giurgiu. Tuţulescu. Archaeolingua 13. 133-138.. Editura S. Negru.R. General View. Studii şi materiale VIII. Memorie şi patrimoniu/ Le temps de l'histoire (I). 1-2. Tuţulescu. Schuster.C. Schuster 2012 C. 2011. Schuster/Comşa 2002 C. Tuţulescu 2011 I. V. Schuster. Schuster. Consideraţii privind începutul şi definirea perioadei timpurii a epocii bronzului în România. Muzeul Judeţean „Aurel Sacerdoţeanu" Vâlcea. Der Schwarzmeerraum vom Ăneolithikum bis in die Friiheisenzeit (5000-500 v. Eneoliticul Final-Bronzul Timpuriu în zona deluroasă şi montană a Olteniei. 235-241. 1982. XXVI. Bibliotheca Musei Giurgiuvensis VI. T.Chr. Bibliotheca Thracologica XXI.95-117. 87-122. Târgovişte. Editura Pelican. Repertoriul arheologic din nordul Olteniei (Neolitic. Cultura Verbicioara la Reşca (Romula). 1997. 1997. Institutul Român de Tracologie Bucureşti. 2010. S. Bucureşti. Barbu. S.Danubian Region. Popa.). in C. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta-Turnu Severin.124 I CRISTIAN SCHUSTER. XXIII. Probleme der Bronzezeit in Siidrumănien im Lichte der neusten Forschungen. Internationale Fachtagung von Humboldtianern fiir Humboldtianer im Humboldt-Kolleg in Chişinău. in E. Şi totuşi când începe şi când sfârşeşte Bronzul Timpuriu în Sudul României. Tuţulescu 2012 I.

419-426. Internationale Archăologie. Maran (Hrsg.M. Istoria Românilor. Marin Nica. Periodizarea acestei epoci şi manifestările ei culturale reprezintă principalele direcţii de cerce- tare. Zsolt Szekely etc. au fost reluate ipotezele. emise de Petre Roman. Moştenirea timpurilor îndepărtate. Vulpe (Hrsg. Neue Beitrăge zur Chronologie und kulturellen Gliederung der Friihbronzezeit im un teren Donaugebiert. Festschrift fur Harald Hauptmann zum 65. Lux Orientis. Rahden/Westf. Studia honoraria. Vulpe. Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 125 Vulpe 200la A. 200 l. 2001. în cele două provincii istorice Muntenia şi Oltenia.211-237. www. Voi. S. Bronzul timpuriu. Vulpe. Petrescu-Dîmboviţa. 105-111. 1991. S. A. Epoca metalelor. Verlag Marie LeidorfGmbH.).). in Starinar 40-41 ( 1989-1990). Consideraţii generale. Geburtstag.ro . Vulpe 2001 A. Cristinel Fântâneanu. in R. Bucureşti. CÂTEVA OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA PERIOADA TIMPURIE A BRONZULUI ÎN MUNTENIA ŞI OLTENIA (Rezumat) Studiul nostru oferă o contribuţie la epoca bronzului.cimec. De asemenea. Horia Ciugudean. S. Editura Enciclopedică. cu privire la începutul epocii bronzului în sudul României. Archăologie zwischen Asien und Europa. Considerations upon the Beginning and the Evolution of the Early Bronze Age in Romania. Vulpe.. 12. in M. I. mai vechi şi mai noi. Epoca bronzului. Institut Archeologique Beograd. Boehmer und J. Bd. Vulpe 1991 A. Alexandru Vulpe.

126 I CRISTIAN SCHUSTER.ro . Keramik aus dem Grăberfeld. Fotos Gh. www. I. ION TUŢULESCU 2 3 Taf. Chelmec. Zimnicea. Verschiedene MaBstăbe.cimec.

Ocnele Mari-Zdup.cimec. Verschiedene MaBstăbe. Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 127 2 3 4 Taf. Fotos Ion Tuţulescu. II. www.ro . Coţofeni Ilk-Keramik.

Govora Sat-Runcuri. Verschiedene MaBstăbe. ION TUŢULESCU 2 3 4 Taf. www. III. Nach Petre-Govora 1995.128 I CRISTIAN SCHUSTER.ro .cimec. Glina Ilb-Keramik.

Einige Erwăgungen zur Fruhbronzezeit in Muntenien und Oltenien I 129 I ) 2 \ 3 4 Taf. IV.ro . Nach Petre-Govora 1995.cimec. Gornea-Orleşti-Keramik. Verschiedene Ma6stăbe. www. Orleşti.

www.cimec.ro .

cimec. Some of these pots have large dimensions. 4 Berciu 1961. a fragment of a pyraunos 3 pot was discov- ered in Cruceni . besides the reassembled pot (Pl. p. 5/2015. These types of pots were discovered in Romania. Returning to the South West Oltenia area. Gârla Mare and Verbicioara for Oltenia and Tei for Muntenia 2 • I must also mention that severa! amphorae discovered in Moldova Veche Island are preserved in The Iron Gates Museum from Drobeta Turnu Severin. 205 şi PI. Another article talks about the pyraunos pots from Romanian area. a proof they were initially pyraunos pots. besides the above mentioned countries.ro . p. Besides this heating system there were other ways to heat up the spaces such as clay plates. 296-297 şi PI. for this period. p. 1/1). 2 Schuster/Comşa/Popa 2001. belonging to the Cruceni . Otomani. BRONZE AGE PYRAUNOS POTS AND CLAY PLATES DISCOVERED IN OLTENIA Gabriel CRĂCIUNESCU Drobeta-Turnu Severin During the middle and late Bronze Ages in South West Oltenia two cultures developed in this area that is both representatives for the Romanian Bronze Age: Verbicioara and Gârla Mare. Fischl/Kiss/Kulcsar 2001. bring into discus- sion others. LXII/1. Arheologie. Romania and Macedonia. comparing with the current 1Oliter vessels. Fig. TIBISCVM. Berciu also stats that during the Verbicioara research. using a large variety of pots. 131-146 www. in hearths or open spaces.2. In a relatively recent article is mentioned data about this type of objects. p. on a relatively large territory that covers Hungary. but there were cases of bigger houses with two hearths. The pot was macle of coarse paste which included grit and crushed ceramic fragments. Again in Banat. p. Some of these amphorae still have some evidence of the double wall.Gârla Mare cultures. It is speci- fied that these discoveries were macle in Cehălut Group and the Mureş. 3 Szentmiklosi 2010. 6 şip. numerous fragments of this type of pot were discovered especially in pits. 125-156. Serbia. I state that the existence of pyraunos pots is docu- mented in Verbicioara and Zuto Brdo .M6dosi ut. Hungary and Slovakia4• In the same paper D. 144. These belong to the Vatina Culture. Kacs6 2004. Their first description is related to the Verbicioara culture when some explanations about the area where similar pots were discov- ered. Each house had one hearth. These pots had different shapes and they are mentioned. 46-47. Suciu de Sus and Wietenberg cultures for Transilvania. III/2. In these two cultures were discovered dwellings with hearths used for heating and food prepa- ration. for the late Bronze Age and the first Iron Age 1• for a larger area which. Pyraunos pots were used in food preparation both inside and outside the house.Belegis culture.

a large amount of ceramic material belonging to the late Verbicioara6 culture appeared. Gârla Mare La dune necropolis Zuto Brdo-Gârla Mare 5.cimec. Necropolis 1. 836.Grindul Tomi 9 and Orsoja 10 .6. Berciu/Comşa 1956. in Balta Verde7 and Ostrovul Mare 8 • In both cases we are talking about archaeological research carried out in the necropolis of this culture. I found the existence of 2 ceramic fragments part of pyraunos pots. Reviewing a part of the ceramic material. fi. these belong to some bigger pots. Crăciunescu 2003. finding small pieces. fi.4 settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 6. 865 settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 12. Berciu 1953. Pyraunos pots are more often men- tioned when talking about Gârla Mare Culture. within Zuto Brdo . Izvoarele Aria lui Anderca settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 8. p. We talked about large size ceramic fragments. during 1995-2007. In both situations the pieces were part of some graves inventory.ro .Gârla Mare culture. It is surprising the fact that in the biggest necropolis of this culture. PI. Rogova Cazărmi settlement Verbicioara 14. Mehedinţi County. According to the shape. These are almost black and are made of a paste mixed with a lot of crushed ceramic fragments. in an archaeological site covering about 11 ha belonging to Verbicioara 5 culture allowed observa- tions about multiple ceramic fragments that were part of pots belonging to this culture. Fig. east from the Iron Gates allow us to compile the following repertory for the Zuto Brdo . Crăciunescu 2004. www. 137/7. p. Ostrovul Mare Km. 3-35. In another archaeological site belonging to this culture from Oreviţa Mare . Fig. I didn't have the chance to restore the shape of any pot or significant fragment of it in order to determine their shape.132 I GABRIEL CRACIUNESCU Archaeological research carried out in Rogova. XXIX/4. These discoveries are less abundant for Verbicioara culture because there relatively few archaeological researched sites belonging to this culture. Gârla Mare Km. According to the frequency these pieces are mentioned during material discovered from Gârla Mare. 55-102. Balla Verde La morminţi necropolis Zuto Brdo-Gârla Mare 2. Cârna Rampă settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 3. we could assume that their number is very small. Current discoveries.Gârla Mare and Verbicioara cultures: Crt Site Name Point Name Settlement/ Culture No. Plosca Cabana de metal necropolis Zuto Brdo-Gârla Mare 13. There is a different reality due to the negligence these ceramic frag- ments found during archaeological research were studied. Ostrovul Mare Bivolării necropolis Zuto Brdo-Gârla Mare 11. Ghidici Balta Ţarova settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 7. 38. provided with round opening made in the pot's walls. Dumitrescu 1961. Oreviţa Mare Măroiu settlement Verbicioara 9. Verbicioara settlement Verbicioara My intention is to focus more on archaeological sites from South West Oltenia which I know well and have studied under various aspects. Berciu 1939. 10 Bonev 1999.Păuleşti on Măroiu hill. Ostrovul Corbului Botul Cliuci settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 10. no such pieces were mentioned. Cârna . Unfortunately. Gârla Mare Insulă settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 4. The first discoveries of these kinds of pots were made.

with a 12. Pyraunos pots were used in food preparation or keeping some liquids at a higher tempera- ture. 15 Berciu/Comşa 1956. 22/1-5. Balta Verde. 31/13. 16 Hănsel/Roman 1984. lt was made of a paste mixed with pebbles. five fragments of pyraunos pots were found 16 • Research carried out at Ostrovul Mare .Nisipărie 12 • In Banat and Oltenia are common pots with double wall. has side openings or these are replaced with some supports. a fragmentary 14 pyranous pot (PI. During the time I have managed and worked within the Iron Gates Museum with these pots from Bivolării I haven't seen those two novei pieces mentioned by D. VIII/7-9. small sized but still functional. Next we present a brief description of the pyraunos type vessels discovered in Oltenia. The pot is 11 cm tall. from the exterior. p. with its smaller base downwards. B Soroceanu 1991. 17 Berciu 1953. www. inventory number I 162 is whole but it doesn't show any hale or opening 18 . In the settlement belonging to the Zuto Brdo . lt is possible they were discovered in fragmentary state and they weren't mentioned in the inventories that followed. among others. p. Barcacila. 18 Berciu 1953. 606 şi PI. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 133 I have studied many of these site over the years and I posses some information which I haven't totally harness. among various materials. assumed by the dis- coverer. Such a pot has the shape of a truncated cone. 1/2) was discovered. Thus we can determine there are two different sub-types of pyraunos pots with double wall: with opening and without. 30/12.Crasna Veche and Pişcol . XXIX/6a. similar to pots used in food prepara- tion and others miniatures. but not lean- ing on this base because the original pot is doubled by another pot. The piece is 11 cm tall with a 7 cm diameter. bulging body in the medial area. 29/26. at Berveni . mostly dug by Al. 11 Nemeti 1990. often named double wall.5 cm diameter and it seems it originates from tomb no. The second pot. 22/19. The first one. IV/l. III. which is the topic of the presentation below. We encounter such pots. 14 Berciu/Comşa 1956. 3.Gârla Mare culture. Depending on this aspect we can distinguish two types of pyraunos pots: with double wall and with supports.2) and has two small size handles which connect the rim with the upper side of the pot 17 • lt has two groups of three holes each. 11/3.4b. dug by P. Berciu.Râtul Caprei 11 . Acâş . It's neck is short. Ostrovul Mare. The uncertainty of it's belonging to a certain tomb is due to the poor presentation of the necrop- olis from Bivolării. The author describes the last two pyraunos pots as novei. Due to the fragmentation only a portion of a circular opening was kept. 66 şi fig. 6b.4). which was not pointed out by the restorer.Botul Cliuci. In Balta Verde -La morminţi. especially in Ardeal. with supports. splays slightly towards the base (PI. Fig. 35/15. diametrically located and a rectangular opening. inventory number I 161. such as those from Pecica 13 . p. Fig. 3/3. The pots with double wall have different shaped openings but there is a pot without any kind of opening.cimec. former director of the Turnu Severin Museum. PI.Bivolării pointed out. Fig. According to size there are 2 types of pots: large ones. The authors of this discovery also mention the finding of a similar pot on the riverside of Blahniţa 15 . 12 Kacso 1997.ro . This second pot. 38. is almost whole (PI. crushed and broken husk. in tombs nol7-18. the existence of four pyraunos type vessels. The paste was poorly mixed and poorly burned. XXIX/4a. etc. PI. 11/1. 303. Roman at Ostrovul Corbului .

p. that in the third phase of the Garla mare cul- tural group. 88. 1. This was broken a long time ago.Rampă such a piece 19 was discovered. During some years the water swipes all the archaeological debris and oozing in the space between the dwellings.km fluvial 865 provided a rich ceramic material. 99-110. They are possible only when the Danube. reaches a dwelling. p. Thus we can only find rare ceramic fragments. In the last case it is acceptable the fact that fragments from the original pyraunos pot remained on the pyre and thus ended up in the inventory of the other two tombs. Unfortunately this piece couldn't be reconstituted nor assigned to one of the two types of pyraunos pots determined by Ms. 196/Vl şi V2.Gârla Mare where dwellings are very large27 • A systematical archaeological research has been impossible until this moment because the island is a private property. This kind of research is not available every year.Aria lui Andreea. but I can mention that these are large vessels. www. two fragments of pyraunos pots can be distinguished. The author reports at a certain point. A possible explication would be that the bodies in the three tombs were simultaneously buried. it's covered by forest. a large number of fragmented pots were found. 27 Crăciunescu et alii 2010. Settlement in Ostrovul Mare . The settlement at Izvoarele .cimec.Cabana de metal necropolis led to the discovery of a pyraunos pot23 in tomb nr 64. Consequently we limited to surface research.5 m of archaeological sterile ground. p. These come from two different pots 26 because have a different wall curving. 19 Şandor-Chicideanu 2003. among which the oven type pots 22 · Although the plural form is used there is no mention if fragments from ditferent pyraunos pots were found.ro . 20 Şandor-Chicideanu 2003. Research at Plosca . p. 5/1. VI/2) while the other had an alveolate rim at the upper side(Pl. pp. Another explication is that cremation pyre was located in the same place for all three dead bodies. there is a lack of founding and the culture layer is covered with 3. 143-159. comparing to those used in food preparation. In the Garla Mare Island there is a big settlement belonging to the Zuto Brdo . and pieces ofit could be found in tombs 65 and 67.Chicideanu 20 · In the settlement in Ghidici .Balta Ţarova a single pot21 of this type was discovered in house no. Among the various pots fragments. fig. Monica Şandor . in the four dwellings. This mechanical equipment could he used to remove the ster- ile ground. These are frag- ments that come from large pots and were made of a paste mixed with a lot of sands and crushed ceramic fragments. One seemed to have a straight rim (Pl. 111/2) while the second one has a superficial inci- sion at the outer side of the rim 25 • The pots are published without a scale. 25 Crăciunescu 1992. 43-47. 9/12. as the discoverer of the tombs assumed. lt is almost impossible to bring light mechanical equipment over the Danube which separates the island from the Romanian shore. Pl. 26 Crăciunescu 2006. The first fragment has a straight rim (Pl. which constantly erodes the island. 22 Nica 1993. p. provided a rich and diversified ceramic mate- rial concerning the ceramic shapes24 • Fragments of two pyraunos type vessels were discovered here. 22. 21 Nica 1987. 134 I GABRIEL CRĂCIUNESCU Specialized literature tells us that in the settlement from Cârna . XI/l). 23 Motzoi-Chicideanu 2004. 24 Crăciunescu 1992. 88 şi Pl.

For this exploitation to be possible the soii that covered the gravei layer was gathered in large piles using a bulldozer's blade.8 m depth. Gârla Mare .4. the culture layer was only partially destroyed in the southern area.4. For the middle and late Bronze Age only pyraunos pots with double walls are known for the Iran Gates eastern area. bi-conical body and two handles tracks descending from the rim to the shoulder of the piece. about 90 according to an estimation I recently made 29 • This fact is alsa reflected in the discoveries number: one pot in Gârla Mare and Balta Verde and faur pots in Ostrovul Mare.9 cm. Same situation is valid for Banat area. On the opposite side it has a larger half round opening. at 0.7 m depth. without discovering any archaeological complex. at 0. 2. Two more fragments linked together was discovered in the third square. It's height is 11. Ostrovul Mare . the rim's diameter is 9 cm and the base is 9. a 2 m wide and 10 m length section.4 pieces from three different pots. According to this it is obvious that the large size pots are common for settlements like in Izvoarele.km river 865 and Gârla Mare .ro . This pot was made using a paste containing gravel. 7.30 x 5. right on the Danube's shore. 100 şi PI. when the area was exploited for gravel. In three of these settlements we found pieces from two pots while at Gârla Mare . The depth of the middle pot is 6. Another settlement of the Zuto Brdo . Although the bulldozers were alsa used here. First analyzing these materials I discovered fragments oflarge sized pyraunos pots. 28 Crăciunescu et alii 2010. a sign it was placed on a funeral pyre. Ostrovul Mare and Gârla Mare. I found a brown colored pyraunos pot fragment. 1/2. We couldn't entirely dig this dwelling due its large size and insufficient personnel on the island at that time. having a smaller size. Only a smaller portion remained.km river 836. towards the Danube. www. Unfortunately this settlement was destroyed a few decades aga.75 m in size.island. They were made aut of a paste mixed with crushed ceramic fragments.5 cm. 2011 and 2013. These fragments came from three large size pots. according to size: large ones. in 201 O. In square no. lt has a conical neck. The pot itself is conical and placed at an angle towards the rest of the pot.km 836. The small size pots are common in necropolis such as those from Balta Verde. On a side it has three holes horizontally placed and a fourth one placed lower. p.Gârla Mare is situated at Gârla Mare .La dune necropolis archaeological research are being carried aut for three years now: 2010. in Ostrovul Mare their number must have been significantly larger. While in necropolis from Balta Verde and Gârla Mare the number of dis- covered tombs is no larger than 20. provided that research of these faur sites was carried aut on a limited surface. there are 2 different types of pots. Thus the archaeological layer was destroyed or mostly compromised. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 135 In 2009 we had the possibility to dig three squares from a dwelling which was 9. 7 cm. This is brown in color.7 m depth. 29 Crăciunescu 2013. In tomb nr 10/2013 a whole pyraunos pot was found. The three squares produced a large amount of ceramic material among which two pyranous pots fragments. The pot's opening is oval and positioned at an angle to the horizontal. similar to those used in food preparation and miniature ones. near the gravel sorting station. Here I was able to draw. As I mention before. at 0. Consequently we were able to retrieve some materi- als. One of the fragments is made of a paste with lots of sand in the mixture and the other one is made of a paste which contains crushed ceramic fragments 28 • In the Gârla Mare . The frag- ment of this kind of pot was alsa discovered in square no.km 836.cimec. except a small area which is almost black.

where we have more then 340 graves. There is category of artifacts less known in this area and whose meaning hasn't been yet determin ed. These rhomboid plates are considered of being used in religious rituals. p. probably.cimec. 34 Şandor-Chicideanu 2003. will lead to gathering more data relevant to the presence and utility of this type of pot. two options. 180/4. such as the seen at Gârla Mare. 62 şi PI. these type of pots have not been seen neither in necropolis from Liubcova. p. p. 199. Increasing the research area both in necropolis and settlements of this culture. In the west side of the country. The other sub type is represented by a piece discovered in the necropolis from Ostrovul Mare. Fig. 89 şi pl. 138 şi PI. These plates are rhomboid. They are decorated and pierced on both diameters and are smaller in size the pieces I am going to present. Ever since they were published I 3 ° Filipov 1976. 37 Şandor-Chicideanu 2004. for the moment. Clay plates are known in North East Muntenia and South Moldova. These pots have ventilation holes. Crăciunescu 2004. It is the case of the pot's lid from Ostrovul Mare 35 considered a clay board36 . In order to determine this category of artifacts from archaeologi- cal literature. In the same time we have to notice that this kind of pot has not been seen in necropolis from Orsoja 30 . lt is possible that their presence only in certain graves to have a specific meaning. XXX/2. 32 Morintz/Roman 1969. 18 Crăciunescu 2003. 10. 16 Şandor-Chicideanu 2003. the clay plates are mentioned in some papers 34. PI. Cârna . 89. but their utility hasn't been mentioned. Pyraunos pots continue to exist during the Iron Age in Oltenia but also on a lerger area. For this sub-type we have. Fig. 31 Berciu 1939. The type of pot with supports (legs) has been discovered within the Vârtop 31 group but it is also mentioned during the discoveries from the first Iron Age on Ostrovul Banului3 2 Island. although here we have over 100 graves. For further assumptions we have to gather more data regarding the age and gender of the cremated people in those graves. These two sub types are common for the necropolis in Ostrovul Mare. 411. www. that from Balta Verde has. western Zuto Brdo . The first option is represented by pots which usually have three holes on a single side.2. n Pandrea 2001. The first sub type is represented by a vessel whose body is bulging in the middle.136 I GABRIEL CRACIUNESCU For the smaller size pots we can distinguish two sub types according to the shape and the aspect of these pots. Gârla Mare and Balta Verde. especially in the west of this area. one must show a lot of attention to details because errors can occur while estab- lishing the ceramic category they belong to. while on the other side they have a half- round opening. Pyraunos pots discovered in necropolis are smaller in size and mimic probably. From what is known so far. For the other option the holes are places on both sides. 15 Crăciunescu 1980. Lazăr 2005. p.Grindul Tomii.ro . 105-113. This doesn't have ventilation holes. within the Gumelniţa 33 culture. p. XLI/3. XLI/1. which has 66 tombs. 107-108 şi PI. p. XX/3. or necropolis from Korbovo totaling nearly 50 graves. some clay plates from Rogova 37 and Oreviţa Mare 38 considered pots lids.Gârla Mare culture are. p. like one of the pots from Ostrovul Mare and. those usu- ally used in households.

In the layer belonging to the first phase of this culture two similar plates were found. The confusion or the uncertainty of establishing the role of these pieces is common also in the materials from Socodor where the author considered some ceramic fragments to he pieces of oven-pots 39 or he mentioned them as being flat ceramic fragments of rectangular shape with alveolate belt on the edge40 • In neither of the archaeological sites from Oltenia hasn't been discovered a board which still has three corners for us to establish whether they were rectangular or square in shape. 57. Talking about archaeological discoveries I have to mention that these clay plates are common for Verbicioara and Gârla Mare cultures and they were used to heat up resting spaces. Based on the poor discoveries I compiled a short repertoire of them: Crt Site Point Settlement/ Cui ture No. 35/5. especially the one from Cârna The piese from Orsoja it is the only one to have been discovered inside a necropolis. XX/3. 6/6. Fig. 9/6. V/2) and the other one is made of good quality paste and has a straight edge (PI. 26. which I have studied at Oreviţa Mare. The thickness of the plates varies between 1 to 3 cm but it seems was enough to stare high heat. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 137 had some doubts regarding the possibility that the pieces from Rogova and Orevita Mare could be leads. V/3) board. Fig. Gârla Mare Km.cimec.Rampă 41 and another one from South Danube from Orsoja42 shows us a oval or round shaped board. 89 şi PI. Popescu 1956. Cârna Rampă settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 2. Fig. 39 D. Vierşani settlement Verbicioara Discoveries from Cârna . In Rogova as I have mentioned before. 40 D. 16/2. in the northern area of this culture. i found another square or rectangular44 (PI. 43 Crăciunescu 2004. 126/1. Their frequency is not big but it is possible that fragments from these plates were confused with fragments of cornered edge lip bowls. 865 settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 5. I partially researched a large settlement belonging to the Verbicioara43 culture. More accurate I consider they were used to heat up their bedding while sleeping when the room temperature dropped significantly. Fig. 45 Calotoiu 1994. fl. foreseen with perforations. I believe even then that they can be plates but I made no assumption regarding their utility.ro . Vil). Rogova La cazărmi settlement Verbicioara 6. Necropolis 1.4 settlement Zuto Brdo-Gârla Mare 3. p. p. The pieces are found broken therefore it is difficult to establish they shape. In another settlement belonging to this culture. 42 Bonev 1988. Such discoveries are not unique because a similar piece was discovered in Vierşani 45 . Fig. As a resuit was research was made in settlements from this culture fragments of this type of pieces were found. Ostrovul Mare Km. Popescu 1956. 77. Orevita Mare Măroiu settlement Verbicioara 4. p. PI. One of them is not very well made from coarse material (PI. 836. 44 Crăciunescu 2003. 41 Şandor-Chocodeanu 2003. now no longer in use. 46-47. p. It was custom to heat a tile or a brick and then be placed on some body parts to treat cold or hypothermia. The way these plates were used has been revealed to me by some old practice. Gorj County. www. fl.

The settlement from Gârla Mare . and their utility has never been mentioned.Gârla Mare culture I have ever studied was from Ostrovul Mare 46 • Among various materials found here I've also discovered a fragment of a clay plate47 • The fragment (PI. 49 Crăciunescu et alii 2010. Large sized pyraunos pots were commonly used in dwellings from Bronze Age for food preparation and less for heating. This fragment confirms this type of artifact in this settlement. sex and medical history of the individuals buried with this kind of pots. which are com- mon for settlements. Berciu 1961 D. în Dacia. My personal opinion is that their role was different.km fluvial 836. p. Craiova. because within this culture we didn't discovered necropolis that normally contain small sized pyraunos pots. lt is probable that when they were discovered among various ceramic fragments there were considered to be auxiliary pieces or fragments of pieces within that period dishes.Gârla Mare culture. Only when the Danube's waters erode this sterile layer we can make observations about this site belonging to the Zuto Brdo . Clay tiles are the artifacts that only received more statistic. S„ V. but also in treating adults when needed.138 I GABRIEL CRĂCIUNESCU The first dwelling belonging to the Zuto Brdo . Small sizes pyraunos pots. Berciu. 47 Crăciunescu 2006.Kultur. VI/2) was manufactured pretty sloppy from a coarse paste and had a square or rectangle shape. provided two fragments of clay tiles (PI. Is normal to only have large size pots discovered for Verbicioara culture. Berciu 1953 D. Many materials gathered from the beach island were published over the years 48 • Access to these materials is totality random due to the fact that over the archaeologi- cal layer we have a sterile layer of 3-4 m. N. 251-489. Arheologia preistorică a Olteniei. VI/3-4) as well as other Zuto Brdo - Gârla Mare materials. p. 1956.ro . II. Thus we can make more assumptions only when I will know more information about the age. Comşa. 48 Crăciunescu 2009. have more a religious symbol or they can define the deceased personality. only discovered in tombs. 589-691. especially during the cold season. 1939. în MCA. 147 şi PI. I.4. www. food had to be prepared in open spaces without proper hearths.1961. In such a year we had the opportunity to observe and dig few squares from a dwelling revealed by the Danube's waters. Catalogul muzeului arheologic din Turnu- Severin. lt was macle from a paste which contained fine crashed ceramics fragments 49 and had a quadrilateral shape. being used for children or elders com- fort. p. Berciu/E. The Gârla Mare Island came to the attention of archaeologists from the Iron Gates Region Museum from many years. Berciu. The craftsman who macle the board did not insist on making the perfect flat surface. peripheral attention. VIII).cimec. My personal opinion is that this type of pot was usually used when a small group of individuals traveled at a certain distance from the settle- ment. From this dwelling comes a brown color clay tile fragment (Pl. although investigated only through a single section. Die Verbicioara . XI/4. Berciu /Comşa 1956 D. V/3. Săpăturile arheologice de la Balta Verde şi Gogoşu (1949 şi 1950). 123-161. p. Berciu. în MA. from different reasons. 103 şi PI. 91-104. We must take into consideration the situation when. Bibliography Berciu 1939 D. 46 Crăciunescu 1980. p.

1961. O locuinţă din epoca bronzului în insula Gârla Mare. Bistreţ. în SCIVA. Crăciunescu 2014 G. Observaţii referitoare la plăcuţele rombice din lut descoperite în aşezările Gumelniţa din nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei. 1994. 1987. Bonev 1999 A. 45-68. Dumitrescu 1961 V Dumitrescu. în Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele circumpontice. Dolj în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Motzoi-Chicideanu. 143-159. 19-54. în SCIV. Roman. 1990. I. corn. Crăciunescu 1992 G. p.). Roman 1969 S. în Litua. 1992. Kacs6. F. Plosca. 1969. Gabriella Kulcsar. S. Cercetări arheologice în Transilvania (I-IV). Crăciunescu. 105-113. în Drobeta. Nica. Contribuţii la cunoaşterea sfirşitului epociibronzului din nord-vestul României. 2004. în Thraco-Dacica. Tulcea. Epoca bronzului în insula Gârla Mare. Dolj). Aşezare a culturii Gîrla Mare la Izvoarele. 144. Crăciunescu. Morintz. www. 1997. în Drobeta. Fischl et alii 2001 Klara Fischl. în Studii de Preistorie. The LBA cremation graveyard of Orsoya. Mehedinţi. 1. Mărturii arheologice. Neagoe. p. Hănsel/Roman 1984 B. Schuster et alii 2001 C. 2014. Craiova. Crăciunescu. Pandrea 2001 S. Lazăr 2005 Simona Lazăr. 1-2. Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei. Hănsel. Baia Mare. Manea. Sofia. Nica 1993 M. Crăciunescu. p. e. PZ. Faza finală a culturii Otomani şi evoluţia culturală ulterioară acesteia în nord-vestul României. Beutrăge zum Gebrauch der tragbaren Feuerherde (Pyraunoi) im Karpatenbecken li. XIX. Schuster. 1. 1976. p. Cultura Verbicioara în jumătatea vestică a Olteniei. Crăciunescu 2009 G. Popescu 1956 D. (Spătbronzezeit­ Fri. Motzoi-Chicideanu 2004 I. în Satu Mare. p. (A typology of the ceramic finds and problems of interpretations). Der Norkarpatische raum in der Bronzezeit. 2-3. 2001. 1988. Bucureşti.p.. Baia Mare. 41-88. 4. Vikt6ria Kiss. în Thraco-Dacica. Giurgiu. Roman. I. p. Crăciunescu 2006 G. M. Câteva observaţii referitoare la necropola de la Ostrovul Mare. jud. 1997. Lomsko. Nekropol ot bronzova epoha pri s. n. Descoperiri arheologice în zona localităţii Oreviţa Mare. Cultura Vârtop în Oltenia. Văcuţă. Crăciunescu 1980 G. p. Siedlungsfunde der bronzezeitlichen Gârla Mare Gruppe bei Ostrovul Corbului ăstlich der Eisernen Tores. 59. 188-229. p. Trakija i egeiskijat svjat prez vtorata polovina II hiljadoletio pr. 91-104 Crăciunescu 2010 et alii G. p. Kacs6 1997 C. Nica 1987 M. Sondajele de la Socodor-1948 în MCA. Craiova. Arheologie-Istorie. Crăciunescu. Locuinţe de tip Gârla Mare şi hallstattiandecoperite în aşezarea de la Ghidici (jud. 3-35. Arheologie-Istorie. Calotoiu. 2006.cimec. 99-110. XX. 43-58. 2001. Nica. Orsoja. IV. G. Despre locuirile bronzului mijlociu din Ostrovul Mare. 1984.Campania 2003. p. C. p. The archaeology offire in the bronze age of Romania. Crăciunescu 2004 G. judeţul Mehedinţi. XIV. Morintz/P. sub tipar. 2004. Un nou grup hallstattian timpuriu în sud-vestul României- Insula Banului. II. 2005. Arheologie-Istorie. în RPRP. Crăciunescu. 125-156 în Carol Kacso (ed. în Drobeta. Crăciunescu. XVI. Alexandra Comşa. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I I 39 Bonev 1988 A. Crăciunescu. 16-38. VIII. Biblioteca de Arheologie. Pandrea. Kacs6 2004 C. 2010. 2. 1999. Nemeti. Bonev. E. jud. 2009. p. Kacs6. Calotoiu 1994 Gh. în Drobeta. Popescu. 1-2. Filipov. VI. XIII.iheisenzeit). p.ro .43-47. Lom. Contribuţii la cunoaşterea culturii Verbicioara din judeţul Gorj. 1980. P. în Litua. Popa. p. 85-110. Bonev. 2003. T. XIII. în Drobeta. Filipov 1976 T. p. 7-42. Nemeti 1990 I. 20.3. 55-102. 2001. Noi descoperiri arheologice din epoca bronzului de la Ostrovul Mare. Crăciunescu 2003 G. Lucrările Colocviului Internaţional Septembrie 1993 Tulcea. 41. Necropola de incineraţie din epoca bronzului de la Cîrna. I. XV. P.

Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului la Dunărea Mijlocie şi Inferioară. în Internationale Archăeologie. Pyraunos vessels are found in normal size crop in Verbicioara discoveries and settlements Zuto Brdo . Such discoveries. Such pieces were used to heat bedding and treating diseases. XX/l. Şandor-Chicideanu 2003 Monica Şandor-Chicideanu.cimec. în Banatica. Szentmiklosi. 2003. Szentmiklosi 2010 A. Large pieces were used in the preparation of food and the small parts there were pieces found in the graves inventory in Zuto Brdo . www. East of the Iron Gates there are 13 archaeological resorts of the two mentioned cultures where such puts occur. In very rare cases were decorated. Locuirea de tip Cruceni-Belegis-M6dosi ut (jud. Cluj-Napoca. including Hungary. Oltenia and Muntenia. 293-306. BRONZE AGE PYRAUNOS POTS AND CLAY PLATES DISCOVERED IN OLTENIA (Abstract) Pyraunos vessels are found on a large space in Europe.Gârla Mare culture. Timiş).Gârla Mare culture. Serbia. Sondajele arheologice din anii 1997 şi 1999. Banat. Cultura Zuto Brdo-Gârla Mare. for Romania are known in Transylvania. Clay plates were flat and had a rectangular or square shape. Romania and Macedonia. 7. Soroceanu.140 I GABRIEL CRĂCIUNESCU Soroceanu 1991 T.Gârla Mare and in the form of miniatures in cemeteries of Zuto Brdo . Buch am Erlbach. Five archaeological resorts with such discoveries were registered. 2010.ro . p. Studien zur Mureş-Kultur.

. I ' „ .cimec.... Abb. „ . www.Pyraunos pots from Verbicioara (1) after Berciu..„...... . „.. ..... -·. ..- I f ' 2 PI.I I ..-„-~ .. -·-----. ·-·-··e . 6. ... _ I I I I I I I I .Verblcloera. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 141 ----t'I --... ._ .. „_„ ..ro ... •• „--.... „ .. .. Herd11efiil3... .. .. --· --· "' .. I .... 1961... Balta Verde (2) after Berciu/Comşa 1956. .

. :.„..~· 2 o I-.142 I GABRIEL CRĂCIUNESCU f ':' '·'/'. II .cimec. --·--4---~ 3 PI.. Bivolării( 1-4).. www. ·' - : ·.ro .Pyraunos pots from Ostrovul Mare .

cimec... .La dune (l-2)..· •. Pyraunos pot fragment from Izvoarele (2) after Crăciunescu 1992.ro . { 2 2 PI..Pyraunos pots from Gârla Mare ..·' . www. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 143 . III ..

www.4 (3-4) .4 Pl.km. IV .144 I GABRIEL CRĂCIUNESCU 1 2 o 2 4cm o 4 8crn t:===::i:::==:::c:===:::i:====r 3 .ro . 836.Km.cimec. Gârla Mare .Pyraunos pots fragments from Ostrovul Mare . 865 (1) after Crăciunescu 2006. fi. Gârla Mare .Insu lă (2) after Crăciunescu et alii 2010. river.

c:.ro . Oreviţa Mare (3) after Crăciunescu 2003. www.m PI.Fragmentary clay boards from Rogova (1-2) after Crăciunescu 2004. V .cimec. Bronze age Pyraunos pots and clay plates discovered in Oltenia I 145 2 --------- 3 o 2.

836.cimec.Insulă (1) after Crăciunescu et alii 2010.Km.Km.4 (3-4) www. Gârla Mare . Ostrovul Mare .Fragmentary clay boards from Gârla Mare . VI .146 I GABRIEL CRĂCIUNESCU 2 1 2. river. 865 (2) after Crăciunescu 2006.I 4cm t d 1 2 3 4-cm 3 4 Pl.ro . river.

Olawa district\ Tyniec nad Sl~zq. TIBISCVM. occurred in 12 graves. especially with the Chernyakhov culture and the Sântana de Mureş group. During phase C in the areas of the Przeworsk culture are abandoned earlier used cremation burial grounds.EXCHANGE OR ESCAPE Tomasz GRALAK Wroclaw University In the Roman Period the region of Silesia in SW Poland was occupied by population of the Przeworsk culture'. Gralak/Waniek 2015. FROM TRANSYLVANIA TO SILESIA . Despite of successive transformation of the culture's features. which was already pointed out8 • The similarities show clearly that between these areas intensive contacts occurred. Wroclaw district3. 12. 178-182. Ali of them are characterized by inhumation burial rites and grave goods completely different than earlier cremation graves of the Przeworsk culture6 • Forms of artefacts and graves discovered there show multidirectional relations which often can be linked with so-called post-Chernyakhov horizon 7 . Wroclaw district 5 • They are situated clase to each other . 5 Gralak/Waniek 2015. In this article. Figs. 2010. however.cimec. In Zerniki Wielkie were excavated 65 graves. p. 3 Zotz 1935. 8 Tejral 1992. Arheologie. p. 4-9. The unique similarity concerns in particular the burial grounds in Zerniki Wielkie and Fântânele . 6-8.within a circle with a diameter of 25 km. 4 Jahn 1926. 233-241. 1-10. 6 Kokowski 2005. with smaller or larger deviations. The situation began to change at the end of the Roman Period and at the beginning of the Migration Period. 7 Gralak 2008. p. 113-115. Such an arrangement consists approximately 80% of inhumation burials Pazda 1980. Bla:iejewski 1998. p. andin phase C2 in Silesia there are very few single inhumation graves 2 • From phase D 1 . come instead three newly established burial grounds: Zereniki Wielkie. 2012. 9 Pazda 1980. of which 15 were completely or partially destroyed. 147-164 www.'Rit' in Transylvania. south of Wroclaw. p. p. I would like above all to stress connections of these sites with the Lower Danube and Pontic areas. 5/2015. 9: 2. It is believed that their original number could be approximately 1209 • Skeletons lying on back along the line SN with head in the direction N. 191-192. 510-511. p.the beginning of the Migration Period.ro . The analysis started from presenting simi- larities in forms of burial rites. 242-243. They are located in the central part of Lower Silesia. Figs. it seems that from the turn of the eras we can deal with basic continuation of settlement. p. Grodzieszowice. 11. 2000.

They were recorded on hurial grounds in Maslomcccz in grave 44 and in Gr6dek nad Bugiem in grave 58. 143. 44. 28 and 34 on the hurial ground of the Sântana de Mureş group in Leţcani. 21 Zotz 1935. 17 Diaconu 1965. 22. Tabl. p. 8. Iaşi district 14 • lt seems that with this environment should he linked the origin of such rites in the Maslom~cz group. Fig. 3: 2). while in grave 51 hy crossed feet 12 • This way of the deceased positioning is known in the drele of Sarmatian cultures. 15 Kokowski 1986. 1993a. 6 (Fig. 8 oriented along the WS-EN line. 26.they occur already in the late Roman Period22 • In Tyniec nad Slccz'! in graves 2. 35. 3: 3). 12 Zotz 1935. Figs. 11 Sulimirski 1979. 19 Mitrea/Preda 1966. VIII. 1: 8. Another stela lay stray on the surface of the site. 2: 2) 17 • Cases of decapitation known from graves 11 (Fig. lt is difficult to link it with a specific grave. 198. It is pointed out that these depressions were covered with laths 24 • In Tyniec nad Sl~Z<! in grave 1 an unworked houlder was found. which is associated with the post-Scythian population. This arrangement is typical of hurial ground in Fântânele in Transylvania 11 • In Zerniki Wielkie in grave 9 the skeleton was characterized hy crossed legs (Fig. Fig. In Zerniki such formed hottoms were recorded in graves 8 and 38 23 • This form of grave meets numerous analogies in the Chernyakhov culture assemhlages (Fig. 2: 1) 1616 meets its equivalent in grave 69 from Tîrgşor in Muntenia (Fig. V. 13 A. 45. instead. 3: 4). p. www. 126. In Zerniki Wielkie in grave 39 hones of the skull were cov- ered with a large houlder 25 • Practices of this type are also known in the Chernyakhov culture 26 • In 10 Magomedov 2001. 17. On the latter site in grave 19 the skeleton lying on hack was characterized hy mixed foot hones which indicate that originally they could he crossed 15 • Grave No. p. Tabl. while pit of grave 12 was cov- ered hy horizontally arranged stela (Fig. 27.cimec. In Zerniki Wielkie occurred only 5 grave pits arranged along the WE line with larger or smaller deviations 20 • Skeleton orientation along the W-E line in the Chernyakhov culture and the Sântana de Mureş group occurs most frequently in the Black Sea zone andin central Ukraine 21 . 1: 5) and 51 18 meet the analogy in a huria} from cem- etery in Izvorul in Muntenia 19 • In Tyniec nad Slccz'! 10 hurials were recorded. Tabl. 1993 b. 291. 11 skeletons lay on hack with skulls in part W their hottom parts were recorded clear ditch-like depressions where the dead were placed. All graves were placed (more or less consis- tently) along the NWW-ESS direction. 20-21. p. In hurials with articulated skeletons skull were always directed to WSS. 16 Zotz 1935. 14 Bloşiu 1975. and in grave 8 to WS. 22 Magomedov 2001. 11 Mărinescu/Gaiu 1989. had longer axis ran along the WSS-ENN line. 21 from Zerniki Wielkie constituting hurial of two individuals laid on hack (Fig. p. Figs. 134. Besides. Tabl. The only exception was pit No. 20 Zotz 1935. IX. in this region such graves are the oldest . Fig. LXXXI. 43-44. IR Zotz 1935. Figs. p.148 I ToMASZ GRALAK of the Chernyakhov culture 10 • In graves 7. 13: 1. 18. heads were directed to S. 21 Magomedov 2001. 2: d. 18. p. 25 Zotz 1935. 36. and is especially characteristic of the Alans trihe 13 • Skeletons with crossed legs were alsa recorded in graves 14 (Fig. 3: 1). Fig. 23: 3-6. which constituted a clear space organization dominant. IX. Fog. Tabl. All pit graves. 41 24 Magomedov 2001. 45A. 21. 76-77. 26 Bla:iejewski 1998. 42. I: 3). 56. instead. Figs. p.ro . 27. 24: 7. Fig. 29: 1. p.

p. 2: 4)3°. 89. 137. LXXXIII. 3 J Gey 1987. although they are usually interpreted as evidence of graves' looting. From Transylvania to Silesia . 42 (Fig. eight had heads directed to S.cimec. p. the dead were laid along the NS axis on the right side in contracted position and hands under heads. and the others in the opposite direction 38 • After legs arrangement they can he described as crouched and contracted inhumations (Fig. In the early Roman Period disarticulated skeletons are found in so-called late Scythian graves in the Lower Dnieper River zone 33 · In the late Roman Period they occur in Sarmatian assemblages at the Sea of Azov 34 • During the Roman Period and the Migration Period they are also found in large numhers in the cemetery associated with Alans in Brut in Ciscaucasia 35 • In grave 30 in Zerniki Wielkie the secondary cut was <lug at the height of head and torso of the deceased. In section of the grave pit No. 2: 3) partial. The arrange- ment of human remains. p. p. This is indicated hy mixed hones of trunk and skull turned face down (Fig. 7. 164-168. 86. In the case of the grave 12 a certain order of remains' deposition can he ohserved. In advanced stages of the Migration Period such practices widespread in vast areas ofBarharicum 31 • Prohahly these rites originated from the tradition of nomadic peoples living on coasts of the Black Sea and the Caspian Sea 32 • In this environment there are known numerous finds that may indicate their presence. 366. 57. p. Tab!. p. 107 were covered with stones of different size27 • lt can not he ruled out that this tradition dates hack to the Wielhark culture and the Roman Period in Pomerania. 37 Pazda 1980. p. ryc. Mixed hones were also recorded in graves 12. p. 42. Oblomskij 2003. 36 Bloşiu 1975. 123. VI. Long hones of lower limhs were placed clearly in pairs. in the Chernyakhov culture. Blai. One of them was marked as feature 3. Blai. 369. hut mainly in the Sântana de Mureş group in Moldavia andin the Lower Danube area (Fig. 4. Traces of exactly the same rites were recorded in graves 4 (Fig.II clear traces of secondary cuts were ohserved. 113-115. 5: 2. 124. as well as traces of secondary cuts suggests re-opening of grave pits 29 • This phenomenon occurs in the Maslom~cz group. 1: 1). 3: 5). 1: 5). Of these. p. 30. p. Prohahly also hefore deposition in grave they were already largely (or entirely) deprived of soft tissues. 29 Zotz 1935. 120. Jo Kokowski 1995. 3: 4). Lack of traces of secondary cuts indicates that they were deposited in grave in this manner. Fig. laid on left or right side. 34 Shepko 1987. 35 Gabuev/Malashev 2009. 2 J Kokowski 1992. 45 in Zerniki Wielkie. 20. 56. They did not damage the skeleton though. 191.ejewski 1998. Figs. 29. 122.ejewski 1998. p. 2 fi. Skeletons found there were incomplete. 43. 28 Wol<)giewicz 1981. Figs. disarticulated hurials were discovered. 33. In Zerniki Wielkie in turn were found 17 skeletons with angled legs arranged along the NS line. 76. p. It seems the latter action was the main goal of the grave re-opening. 120. 46.ro .exchange or escape I 149 the Sântana de Mureş group in the cemetery in Tîrgşor it was estahlished that skeletons in graves 33 (Fig. 8: 1. 101. Features of this type were then characteristic ofhurial rites 28 • In Tyniec nad Sl~zq in graves 1. LXXVIII. 1: 2) and 18 from the cemetery in Leţcani associated with the Sântana de Mureş group 36 • In Grodzieszowice systematically excavated were only two hurials. Gralak 2008. Figs. www. Such hurials have counterparts on the Chernyakhov culture and the 27 Diaconu 1965. 152. Tab!. 31 Droberjar 2002. 9 and 12 (Fig. 28II. which were directed to S. LXXIX. although it is believed that there were originally ahout 40 inhumation graves 37 • In hoth cases. 4: 2. Magomedov 2001. hence the hodies were fragmented. 40. XCIII. 38 Zotz 1935. 82. 60. 16: 4. Pazda 1980.

7. 14: 6. however. however.it consists 9. 6: 9. Izworul. Tîrgşor (Fig. Fig. 9. 222. 44 Jahn 1926. Figs. 9. 12. heads of staff weapons and axes). Mitrea/Preda 1966. Fig. Numerous. 35. 52 battle axes were found (Fig. 4: 1-2) 48 • In Fântânele a battle axe as a grave good was alsa recorded (Fig. They occur in the Wielbark culture.p. 6. 158: 12. 56 Zotz 1935. 10: 7.150 I TOMASZ GRALAK Sântana de Mureş group cemeteries from Romania in Spanţow. 11. 16. 41 Tejral 2000. Fig. 83. 21-22. 8: 9) 55 • In Zerniki Wielkie were found faur iron piston-like objects with a solid tip. 88. Mărinescu/Gaiu 1989. In Zerniki Wielkie grave goods occurred in the half of graves. 7: 3. They were recorded on burial grounds of the Chernyakhov culture population 54 • They are the mast characteristic. 20: 6. Fig. p. 58. however. 30. 10: 6. Ocinţa 'Pe Dric'). 87: 4. 237.Tîrgşor and Ciumbrund49 • It is pointed aut that such weapons amongst the Sarmatian population of the Chernyakhov culture could occur as a result of influ- ence of nomads from Ciscaucasia50 • In Zerniki Wielkie knives were found in graves 7. 54 Magomedov 2001. 52 Jahn 1926. 48 (Fig. SB: 2. 238-238. 189. 11). 50 Magomedov 2004.8% of inhumation burials 40 • lt is characteristic. 53 Kokowski 1995. such an arrangement in the Chernyakhov culture is relatively rare . 49 Mărinescu/Gaiu 1989. while they are more numerous in the Lower Danube and Pontic areas 53 . 15: 5. 142. www. 4. but nat in all settlement zones. 191-192. 19. on no one of these cemeteries the taboo typical of the Chernyakhov culture prohibiting deposition with the dead iron items and weapons was observed. while commonly occurred iron knives 43 . 200.its presence (severa! forms) was observed only in graves 4 and 7. p. 48 Zotz 1935. 47 Magomedov 2001. Figs.ro . 143. 23: 6. 78. Analogous artefacts occurred alsa on other Transylvanian cemeteries . of the Sântana de Mureş group cemeteries in Romania and Moldavia (Fig. instead. in the Black Sea zone and in central Ukraine 46 • Of this tradition is alsa typical orientation ofthe skeleton along the W-E line 47 • In Zerniki Wielkie in graves 46. p. mapa 60. p. 240. 8. however. 7. of which only in 9 pottery was recorded42 • In six graves were found weapons (sword. 6: 7. 59. Alsa pottery occurs in a very small number . This phe- nomenon occurs in small numbers at the end of this culture in Transylvania45 • Modest pottery grave goods and lack of weapons is characteristic. Length of some of them exceeded 10 cm (graves 4. 45 Mărinescu/Gaiu 1989. 48 (Fig 4:5-7) 5151 • In Tyniec nad Sl~z'! in turn in graves 2. p. p. Figs.cimec. 20: 7. 27. This suggests that they could alsa he used as a weapon. with heads usually directed to N 41 • Very characteristic are alsa finds from graves from the aforementioned cemeteries. In Grodzieszowice was found an iron javelin head and two pottery vessels 44 • In no grave in Tyniec weapon was found. 236: 1. 76. 4: 4). were iron knives. 37. of a group of Transylvanian cemeter- ies (Archiud. ryc. instead. 43 Zotz 1935. A knife comes alsa from Grodzieszowice 52 • Such items such are occasionally found on cemeteries of the Goths drele. where are alsa often found irregular remains' arrange- ments. 143. 7. p. p. 5: 1-3) 56 • Their function has nat been clearly defined. 7: 7. p. 55 Diaconu 1965. Budeşti. 46 Magomedov 2004. p. 9. 306. 16. 305. u Pazdal980. Mitrea/Preda 1966. 51 Zotz 1935. Figs. XCIV. Bloşiu 1975. they may 39 Diaconu 1965. 5. 40 Magomedov 2001. Hence. 1: 6) 39 • In general. p. They come from graves 12. 13: 11. Tabl. 8 (Fig. 4: 3). Fig. 27. p. 7: 8. 9. 6.

69. Tejral 1992. 20: 4. Fig. 6: 16). Magomedov 2001. p. 67 Godlowski 1977. Tab!. 24. 143. 7: 9)74 • In Zerniki Wielkie in grave 1475 andin Fântânele in grave l76 57 Tejral 1986. 5: 2. p. 11: 11. 203. Analogous specimens. Analogous artefacts dated to the end of the late Roman Period and the early Migrations Period is known from burials in the Sîntana de Mureş culture. 4. 6: 8) 66 • As a huckle should he alsa treated a ring ma de of bronze and decorated with knohs provided with a pin from grave 5 in Tyniec nad Slt. 69 Tejral 1986. 73 Zotz 1935. 379-380. Fig. Figs. 73: 8-9. Tabl. p. They are alsa known from the Chernyakhov culture and the Sîntana de Mureş group assemblages (Fig. 6: 11-12) 67 • It appears that these artefacts alsa served as huckles. 6. 5: 5) 59 • Analogous specimens are known from the huria! ground in Fântânele . 8: 2. 59 Zotz 1935. Gralak 2012. 5: 9) 62 • In Zerniki Wielkie were alsa recorded helt huckles which meet analogies in the territory occupied hy the Sîntana de Mureş population.exchange or escape I 151 constitute javelins' shaft mounts. instead. Figs. 6: 1. 66 Magomedov 2001. 379-380. 10. LXXXV: 6-9. 9. 139. 7: 2.'Rit' (Fig.zq (Fig. 7: 8)73 • Their presence is alsa a specific feature of huria! ground in Fântânele (Fig. 7: 1. Tabl. 74 Mărinescu/Gaiu 1989. p. 5: 7) 60 • Exceptionally strong resemhlance was ohserved in the case of two specimens from grave 2 (Fig. p. 8: 19. Fig. 173. 70 Diaconu 1965. CLXII: 11-13. Kokowski 1993b. 62 Zotz 1935. From Transylvania to Silesia . 76 Mărinescu/Gaiu 1989. Figs. 81-82. 2A: 11. www. This concerns forms with oval thickened how and oval or circular mounts (Fig. lt is pointed aut that such items appear in phase D 1 and genesis of these forms may he associated with Sarmatian cultures in Pontic area 69 • In grave 6 in Tyniec nad Slt. p. 73: 8-9. Tabl. 13).cimec. Generally. p. 181. p. p. 6: 14). 242-243. f. 30. Figs. 6B: 4. 20: 5. 95-97. 12. 49. 210. Fig. 143. therefore. 2. Figs. 15: 4. 3A: 1. 64 Zotz 1935. hut without pins. SB: 1. Similar hrooches occur alsa in the Sântana de Mureş group (Fig. 207. 71 Rafalovic 1986. 65 Madyda 1977. 5: 8) and with this their origins should he linked61 • In the Chernyakhov cul- ture and in the Sîntana de Mureş group the mast numerous analogies meets alsa crosshow hrooch with an elongated spring and curved foot coming from grave 8 in Zerniki Wielkie (Fig. Figs. were found iron rings 64 which could alsa he used for helt fastening (Fig. 18: 9. 10: 16-17. 200. 197. 46. 60 Mărinescu/Gaiu 1989. 69. 61 Kokowski 1993 b. p. p. 52. 6: 15)7° andin grave 337 in Danceny in Moldavia 71 • In Grodzieszowice was found an 8-shaped amher pendant72 • In Zerniki Wielkie such jewel- lery come from graves 14 and 22 (Fig. 6: 2. alsa indicates cultural ties with the Danuhe zone. 210-211. p. p. 1995. 50: 9. p. p. Figs. 12: 19. 205. 43. XCIV: 9. 106: e. 58 Diaconu 1965. 5: 6). 16: 4.ro . II: 3. are known from the heginning of the Migration Period in the Danube zone (Fig. 3B: 2. Szydlowski. 35. 22: 3. 6: 3.zq were found 5 bronze rectangular plates forming belt mounts (Fig. 237. 75 Zotz 1935. 4: 2. Figs. They were found in Tîrgşor (Fig. 63 Zotz 1935. such items are helieved to derive from Sarmatian cultures 65 • Their presence. 1977. Fig. p. 6: 9. 6: 1-7) 63 • In graves 16. 23: 3. Gralak 2012. p. 72 Jahn 1926. p. 55-56. On hand-like hows there are visihle traces of two lines analogous to Zerniki Wielkie hrooch in the form of two rows macle hy stamp. 68 Madyda 1977. which suggests frequent use of metal rings for this purpose68 . Such items may originate from Pontic areas and they are ahundant in the Middle Danuhe areas 57 • They are alsa known from the Sântana de Mureş group (Fig: 5: 4) 58 • In grave 7 from Zerniki Wielkie was found a single piece hrooch with lozenge-like foot and hand-like how (Fig. Fig.

Such forms are also known from the Sântana de Mureş group. separated base and folded rim. Independenţa. 7 in Tyniec nad Slt. 8: 4). 87 Dobrzariska 1980. 14: 1. At the beginning of the Migration Period there appear vari- ous forms of thin-walled beakers imitating specimens made of glass (Fig. 8: 2). Specimens of this type were found in: Spanţov. grave 4. 8: 3) andin the Carpathian Basin 86 . Tabl. which origins may he seek in the Chernyakhov culture andin Sântana de Mureş group (Fig. Fig. 13: 1. 46. 4: 5. 72. 71-72. In grave 4 in Tyniec nad Slt. 127.152 I TOMASZ GRALAK were also found similarly formed wire rings with overlapping ends (Fig.cimec. To the clay paste was added an admixture of quartz sand. p. Fig. 44: 8. 79. p. 46. Figs. 5: 2. 16:4. 121: 2. 5). 89 Mitrea/Preda 1966. Fig. grave 13. 81 Zotz 1935. Danceny grave 5. grave 22. 2A 14-15. 146: 5. 268. 7: 1. Fig. Tabl. It should he noted that amber beads are known only from the Maslomţcz group from Grodek nad Bugiem 78 . 82 Rogatko 1994. how- ever. 172.Z<} was found a hand made vessel in the form of pot (Fig. grave 32. 7: 11). 92 Diaconu 1965. 90 Rafalovic 1986. grave 1489 . 7: 6) 81 • Similar products are found in Scythian-Sarmatian cultures and in the Chernyakhov culture 82 • Interesting is also bone pendant from grave 7 (Fig. grave l. 13: d.'Rît' (Fig. It was fired in variable atmosphere. 91 Diaconu 1965.Z<} was found a wheel-thrown tulip-shaped mug (Fig. In its upper part there was a drilled hole. www. grave 7.Z<} a shell of freshwater mollusc was found (Fig. 39: 2. Tîrgşor. 3) 77 • Jewellery constructed in this manner from the late Roman period clearly concentrates in the area of the Wielbark culture and the Sîntana de Mureş group. Two similar artefacts are known. shells of various sea snails (Fig. It is characterized by S-shaped profile. 72. This vessel has many analogies. p. LXV: 4. the Chernyakhov culture from Romanove Selo 79 and from burial ground Fântânele . which indicates that the item was used as pendant. 347. 86 Rodzinska-Nowak 2005. 78 Kokowski 1995. in Moldavia in grave 78 84 • In grave 6 in Tyniec nad Slt. The first was recorded on the Elbe River circle burial ground in Pritzier in Germany in grave 635. 81 Zotz 1935. p. Tabl. Fig. while the second one in the Sîntana de Mureş group in Miorcani. The specific shape of the vessel (including folded rim) does not seem accidental. llO: l. This find meets numerous analogies in the late Roman Period and the beginning of the Migration Period in the Chernyakhov culture andin Sântana de Mureş group 85 • In these burials were found. 8: 6) 92 Their genetic relationship with Geto-Dacian assemblages is suggested93 . 79 Magomedov2001. p. pp. 7: 6. p. 253: 3. 62-63. p. 8: 1). 346. perhaps of types E 189 and E 19688 • In grave No. 54. Figs. 16: 1. 187: 2. Fig. Izvorul. mapa 72. 77 Zotz 1935. 84 Rogatko 1994. 75: 2 80 Mărinescu/Gaiu 1989. grave 242 (Fig. 7: 2) 80 • Noteworthy is find of bone circular pendant from grave 25 in Zernik Wielkie (Fig. l16: 1. 7: 7) 83 . 8: 5) 91 • and Alte Necropole (Fig. p. Fig. 1: 4-12. 120-121. 89: 6. In graves 7 and 43 in Zerniki Wielkie were found ring-shaped bronze beads with strung amber beads (Fig. p. 62. 33: 4. 88 Godlowski 1977.ro . Fig. Similar specimens are known in the late Sarmatian culture in eastern Hungary8 7 • It is pointed out that they originated as imitation of glass vessels. It is characterized by irregular ham- mer-like shape. LXV: 4. 85 Kokowski 1995. grave 17. p. 120. 7: 4. 7: 3. grave 285 90 . 7: 10). grave 64. 91 Magomedov 2001.

fovianus. Determinants of these processes are metal and pottery artefacts as well as burial rites. Given the simi- larities of the material culture identification of the population using burial grounds of Zerniki Wielkie type with human groups fleeing from the Huns seems completely justified. 1911. dated to phase Dl of the Migration Period96 • Generally. 95 Ambrosius. in Arheologia Moldovei.. 2012. de Leţcani (jud. p. after http://www. the group loyal to Athanaric settles in Caucaland98 localized in Transylvania99 • Due to the location and chronology. Translated by Tomasz Borkowski Bibliography Ambrosius Ambrosius. IV-iea e. 7. in wide areas of the Danube zone appear finds typical of the Goths identified with the Chernyakhov culture as well as elements of the Sarmatians and the other nomadic people culture. linking it with burial grounds of Fântânele type from phase D 1 seems to be very likely. an attempt of correlation of Silesian cemeteries' origins with histori- cal events becomes possible. 96 Tejral 1986. Iaşi). 1987. Valentinian. Bla:iejewski 1998 Bla:Zejewski A.2010.A.gutenberg. 1998.e. In this manner they provoked so-called avalanche of peoples. This horizon is also perceptible in southern Poland. 99 Wolfram 2003. i. Translated by C. After expulsion of undetermined unit of the Sarmatians.. Wroclaw. it seems likely that burial grounds in Zerniki Wielkie. 203-280. attention should be paid to dynamic political and cultural trans- formations taking place at the beginning of the Migration Period throughout Barbaricum. 1975. Yonge. 4.ro . 171-185. p. 94 Tyszkiewcz 2004. which mechanism was explained by St Ambrosius: ' . 8. Expositio Evangeli secundum Lucam [in:] Corpus Scriptorum Eclesiasticorum 34. n. 4. with strong ties with the Lower Danube area and Pontic zone. of Sc}1ho-Sarmatian origins. Some part of population crosses Roman border. XXXI. p. Because the discussed finds are associated with specific ritual issues. Seeking their origins.htm Bloşiu 1975 Bloşiu C. 12. 91-93. 98 Ammianus Marcellinus.. It should be emphasized that some elements of burial rites on burial grounds of Zerniki Wielkie type are of eastern.This phe- nomenon is reflected in archaeology and is referred to as so-called post-Chernyakhov horizon. the Alans attacked the Gots. The fall of Athanaric's Visigoths at the Danube in confrontation with the Huns takes place in 376. the rest is dispersed. 97 Gralak. Obrzqdek pogrzebowy kultury przeworskiej na Slqsku. Their accumulation is clearly visible mainly in Silesia and Western Lesser Poland Province97 • In the context of relatively precise chronology and cultural links with the group of burial grounds of Fântânele type. within burial grounds of Zerniki Wielkie type are perceptible very strong links with the Lower Danube and the Middle Danube areas. Grodzieszowice and Tyniec nad Slcrz'! were established by groups of immigrants. The catalyst of these changes was the emergence of the Huns in Europe in 375 94 • This people dur- ing the migration attacked tribes living along the way. 42-63. Hence. Necropola din secolul al. p.cimec.. D. From Transylvania to Silesia . Expositio. www. London. and Valens. 1988. Julian. X: 10. the Gots attacked the Taifals and Sarmatians' 95 . it seems that they are not traces of trade relations but of migrations.org/ files/28587 /28587-h/28587-h.exchange or escape I 153 Summing up. especially with Chernyakhov culture and the Sîntana de Mureş group. This shows that immigrating groups could have con- sisted of a conglomerate of various ethnic groups. Ammianus Marcellinus Ammianus Marcellinus. the Huns attacked the Alans. M. Ihe Roman History of Ammianus Marcellinus during the reigns of the emperors Constantius. p. 55.

Wroclaw. Gralak 2012 Gralak T. 1965. Gabuev 2009 Gabuev T. Bucureşti. Cernjachovskaya kultura problema etnosa. Z badan nad przemianami kultury Got6w w mlodszym okresie rzymskim. Archaeological Studies. Wroclaw. n.pervaya polovina V v. Malashev.problemy i perspektywy badawcze. 7-237.. t. Sprz'!czki i okucia pasa na ziemiach polskich w okresie rzymskim. p. Gralak 2010 Gralak T. Sovetskaya Arkheologiya. 2010.. Tîrgşor necropola din secolele III . Mărinescu/Gaiu 1989 Mărinescu G.. 1987/3. Gaiu C. Gediga. Korpergrăber in cler Cernjahov-Sîntanana de Mureş Kultur. Kokowski 1992 Kokowski A. 2012. 2001. Lublin.. Kokowski l 993a Kokowski A. 351-411. 1926. I. Warszawa. Zachodnia strefa osadnictwa kultury czerniachowskiej. 125-143. II). Encyklopedie Rimskie a Germanskie Archeologie v Cechach i na Morave. 1966. [in:J A. www. 2003. 2008. Madyda 1997 Madyda R. Gr6dek nad Bugiem cmentarzysko grupy maslomrckiej. 233-248. Lublin. Lublin. Gralak 2008 Gralak T.).) Labor et Patientia Studia Archaeologica Stanislao Pazda Dedicata. t. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie-Sklodowskiej.lea e. Gey 1987 Gey O. Germanische Grăber aus cler Kaiserzeit.. Influence from the Danubian Zone of the Barbaricum on the Territory of Poland in Late Antiquity. Bistriţa .. 1977. 361-374. w powiecie wrodawskim. Lublin. Gem. 1995.. Gurba (ed. Blazejewski (ed. 53-67. Die Necropole bei Fîntinele „Rit'. Moskva. [in:] J. Lublin. [in:] Wierzenia przedchrzescijanskie na ziemiach polskich. Materialy do poznania kultury przeworskiej na G6rnym Sl'!sku (cz. Impacts of steppe peoples on the Polish territorics: model analysis on the example of so-called influences of the Huns. Altschlesien. s. Z. Godlowski 1977 Godlowski K. Magomedov 2001 Magomedov B.. W Y. p.IV e. Archeologia Polski. Oblomskij 2003 Oblomskij A. 2004. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie- Sklodowskiej. t. M. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie-Sklodowskiej. Bucureşti. [w:J B. Wydawnictwo Uniwersytetu Wrodawskiego.. 1977. Grupa maslomrcka. 2005. 4.ro .... 1987.. Magomedov 2004 Magomedov B. Biskupin-Wrodaw. 2002. 10. Wydawnictwo Trio. Necropole din secolul al IV . Dneprovskoe lespstepnoe levobereze w pozdnierimskoe i gunnskoe vremya (sredina III . Cmentarzysko z okresu wcrdrowek ludow z Tynca nad Slcr'.. Jahrhundert u. 2. 2009. p. stan. W Waniek.. Dobrzanska 1980 Dobrzanska H. 2015. 71-90. 1.. 118-124. 1992. 281-331. Wydawnictwo Uniwersytetu Wrodawskiego. 1993.. Kokowski 2005 Kokowski A. n. 33. XXTV. e.. 1993. Zagadnienie datowania ceramiki toczonej w kulturze przeworskiej. Materialy Starozytne i Wczesnofredniowieczne.. t. 4. Praha. A.. A. okres wplyw6w rzymskich i wrdr6wek lud6w w dorzeczach Odry i Wisly . 41-72.) Rola gl6wnych centr6w kulturowych w ksztaltowaniu oblicza kulturowego Europy Srodkowej we wczesnych okresach epoki zelaza. p. Kokowski 1995 Kokowski A. 87-148. Jahn 1926 Jahn M. 1986. 1980. Pamyatniki Rannykh Alan centralnych rayonov severnogo Kavkaza.l'! w Powiecie Wrodawskim [in:J Okres przedrzymski. 4. 1989. Starozytna Polska.).cimec. in Muntenia.. Gdansk. Moskva. Droberjar 2002 Droberjar E. Mitrea/Preda 1996 Mitrea B. Przyczynek do poznania zwi'!zkow kulturowych cmentarzyska w Zernikach Wielkich. Preda C.. in Dacia. Materialy Starozytne i Wczesnofredniowieczne. Kokowski 1986 Kokowski A. p. In print. Eurasia Antiqua.. W Piotrowski (eds. n. Od trzeciego stulecia przed narodzeniem Chrystusa do schylku starozytnoSci. Pogrebalnyj obryad pozdnich Skifov na niznim Dnepre.Nasaud aus dem 4. Zagadnienie poch6wk6w cz'!stkowych w grupie mastomcrckiej. Gralak Gralak T. Zagadnienie interpretacji kulturowej material6w typu Maslomcrcz. Kokowski 1993b Kokowski A„ Gr6dek nad Bugiem cmentarzysko grupy maslomrckiej.154 I TOMASZ GRALAK Diaconu 1965 Diaconu G. p. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie-Sklodowskiej..

bie kultury przeworskiej. Hensel (ed. This raises the question of origins and cause of such a radical change. Sântana de Mureş culture and especially in the group of cemeteries from phase Dl in Transylvania (especially the site Fântânele . Grabarczyk (eds). Szydlowski 1977 Szydlowski J. V. t. [in:] W. 267-280. 223-304. Zur Chronologie der friihen Volkerwanderungszeit in mittlerem Donauraum. Warszawa. Sulimirski 1979 Sulimirski T. 5-31. 1992. Historia Gotow. T. FROM TRANSYLVANIA TO SILESIA . From Transylvania to Silesia . Leipzig. !eh wplyw na Cesarstwo wschodnie i zachodnie oraz na ludy barbarzynskie. Rogatko 1994 Rogatko J. 11-46. Ceramika jako fr6dlo do studi6w nad przemianami kulturowymi i osadniczymi w starozytnosci i w pocz'}tkach wczesnego sredniowiecza. 72. Tejral 1987 IJ. Fremde Einfliisse und kulturelle Verănderungen nordlisch cler mittleren Donau zu Beginn cler Volkerwanderungszeit. Grupa dobrodzienska jako wyraz lokalnych przemian w schylkowej fazie kultury przeworskiej. Lodz. Zur Chronologie und Deutung der siidostlischen Kulturelemente in der friihen Volkervanderungszeit Mitteleuropas. Tyszkiewicz 2004 Tyszkiewicz L. Wydawnictwo Uniwersytetu L6dzkiego. Wroclaw.. Wroclaw. 1. p. Tejral 1988 J. [in:] Die Vălkerwanderungszeit in Karpatenbecken. 1981. however. Einige Bemerkungen zur Chronologie der spăten romischen Kaiserzet in Mitteleuropa. 1987/4. Tejral 1986 Tejral J.. The similarities show clearly that between these areas intensive contacts occurred.ro . Tejral. Rodzinska-Nowak 2005 Rodzinska-Nowak J. Die spătgermanische Kultur Schlesiens im Grăberfeld von Gross Surding. Rafalovic 1986 Rafalovic I. These burial grounds have many analo- gies within the Chernyakhov culture. Sarmaci. [in:] Archeologia o poczqtkach Slowian. 343-352. 1987. Anzeiger der germanischen Nationalmuseums Nurnberg. Tejral 2000 Tejral J.Krak6w-Gdansk..."Rît"). Zotz 1935 Zotz L. Archaeologia Austriaca. 158-173... Tejral. O niekt6rych kategoriach wyrob6w koscianych i rogowych w obn. Wydawnictwo Uniwersytetu Wroclawskiego. Sovetskaya Arkheologiya. Kultura oksywska i wielbarska.Warszawa. 1986.und Osteuropa. 1987. M'}czynska. Kultura przeworska.. www. 2003. p. 1980.cimec.. Krak6w. Ossolineum. mogil'nik cerniachovskoj kul'tury III-IV vv. Katowice. Archeologia Baltica. Krak6w.) Prahistoria Ziem Polskich. 135-191. Shepko 1987 Shepko L. p. The problem of the acculturation at the beginning of the migration period. G. 2000. Poiny okres latenski i okres rzymski. Wolfram 2003 Wolfram H. 7. Gdansk. remains unclear.EXCHANGE OR ESCAPE (Abstract) From Silesia in SW Poland three burial grounds from the beginning of the Migration Period are known (so-called Zerniki Wielkie type). A. e. Their character. 1994.. 2005. Kisiniev. 175-238. Tejral 1992 J.. Wydawnictwo Uniwersytetu Wroclawskiego. 1988.exchange or escape I 155 Pazda 1980 Pazda S. n. Die spătrămische Kaiserzeit und die fruhe Vălkerwanderungszeit in Mittel . in M. A. 1979. Tejral... Wroclaw. Niirnberg. Danceny. Studia nad rozwojem i zroinicowaniem lokalnym kultury przeworskiej na Dolnym Slqsku. 2004. t.. Wol'}giewicz 1981 Wol'}giewicz R. 1935. Hunowie w Europie.. 1977. in Probleme der relativen und absoluten Chronologie ab Latenzeit bis zum Fruhmittelalter. 227-248. Ali of them are characterized by inhumation burials and grave goods completely different than the ones from earlier cremation graves of the Przeworsk culture. Wydawnictwo Marabut. 1986. Pozdne sarmatskiye kurgany v severnom priazove.

grave 30. Wroclaw district. 2. Prahova district. Wroclaw district. 1 Zerniki Wielkie. www.4 6 Fig 1. grave 121. Prahova district.ro .30 m 2 3 o 60cm w =. 6 . grave 11. grave 9. grave 14. grave 4.cimec. l. 6 after Diaconu 1965. Scale 3.Tîrgşor. 4 after Bloşiu 1975. Iaşi district. ::W::::::W 2. 5 cca 1: 20. 5 Zerniki Wielkie. Wroclaw district. 4 Leţcani. 2 Tîrgşor. 3 Zerniki Wielkie.156 I TOMASZ GRALAK -Z. 5 after Zotz 1935.

Wroclaw district. 4 after Bloşiu 1975. www. grave 21. 3 Tyniec nad Slt. Iaşi district.zq. 4 Leţcani.ro . 1 after Zotz 1935. grave 12. From Transylvania to Silesia .cimec.exchange or escape I 157 2 --. 2 I 4 3 o 60cm 4 Fig 2. Wroclaw district. grave 18. grave 69. 2 after Diaconu 1965. 1 Zerniki Wielkie. 2 Tîrgşor. Prahova district.

2 Kurniki. 1. Vinnica district. Prahova district. 1.ro . Wroclaw district. 3 60cm 4. 1 Tyniec nad Sl~zq. 4. grave 6. 5 Tîrgşor. grave 6. 3 Tyniec nad Sl~zq.158 I TOMASZ GRALAK o ·fj.cimec. grave 33. 4 Tîrgşor. 5 o 60 cm 2 2 M33 3 4 5 Fig 3. grave 12. www. 3 after Gralak/Waniek 2015. . 5 after Diaconu 1965. 2 after Magomedov 2001. grave 42. Prahova district. Wroclaw district.

grave 4. 5. 2 Zerniki Wielkie. grave 46. 4 after Gralak!Waniek 2015. Wroclaw district. Prahova district. 5-7 after Zotz 1935. grave 52. 1 Zerniki Wielkie. grave 8. 9 Fintinele . www. Wroclaw district. 6. Wroclaw district. 9 after Mărinescu!Gaiu 1989. 8 Diaconu 1965. 8 Tîrgşor. Pram Transylvania to Silesia . Wroclaw district.cimec. grave 30.„Rît': Bistriţa district.„Rit': Bistriţa district.ro . 1-2. 2 cca 1: 3. grave 7.exchange or escape I 159 2 o 3cm 3 4 8 it 6 4 8 5 9 Fig 4. grave 43. Wroclaw district. 4 Tyniec nad Sl~z'!. 5 Zerniki Wielkie. grave 9. Scale: 1. Wroclaw district. 7 Zerniki Wielkie. grave 8. 6 Zerniki Wielkie. 7 cca 2: 3. 9 cca 1: 2. 3 Fântânele .

4 Tîrgşor.ro . 4 o Sem 9 11 Fig. grave 79. ' r--n. Wroclaw district. 7 ~ 5 6 . 5 cca 1: 3. 8 Leţcani.\ j'H < V ' I \·~J . grave 8. 3 Zerniki Wielkie. 4 after Diaconu 1965. grave 7. I '~ . 5 Zerniki Wielkie..:/1. 7 Fîntinele „Rit': Bistriţa district. 1 Zerniki Wielkie.1 lf]i. Wroclaw district. 7.160 I ToMASZ GRALAK 2 3 .'• r'' . 9 cca 1: 2. 5.cimec. Wroclaw district. 7 after Mărinescu!Gaiu 1989. 9 Zerniki Wielkie. 6. grave 12. www. Wroclaw district. grave 3. Scale: 1-4 cca 1: 1. grave 9. Wroclaw district. Prahova district. 5.. 6 Fîntinele „Rit': grave 2. 9 after Zotz 1935. Iaşi district. 6. grave 16. . grave 35.. 8 after Bloşiu 1975. 2 Zerniki Wielkie. 1-3.

grave 43. 2 Zerniki Wielkie. 16 Tyniec nad Slt. 6 Leţcani. Wroclaw district. Wroclaw district. grave 38. 14..cimec. 5 Fîntinele „Rit".z~. 6. 12 -- O 14. cca 1: 2. 4. Olesko district. 11 Ockov. grave 129. 16 after Gralak/Waniek 2015. Bistriţa district. 13 after Zotz 1935. Wroclaw district. 8. 4 Tîrgşor. grave 79..exchange or escape I 161 1 4 3 _ţ-~e-~ 2 5 ~) 6 o -=-=•. 8 Tîrgşor. 2. 9. 15 Tîrgşor. 12 after Szydlowski 1977. grave 34. Prahova district. Iaşi district. 10. Wroclaw district. grave 129. 9. 15 9 10 Ce--v ==1r- &_-~::. 13 cca 1: 2. From Transylvania to Silesia . Wroclaw district. Prahova district. 3. 10. grave 40. 5 after Mărinescu/Gaiu 1989. Prahova district. grave 4. 16 3cm Fig. 7 7 4. grave 5. Slovakia.w-~- 5cm 5.ro . www. Scale: 1-3.. grave l.dzina. Wroclaw district. grave 47.r--z=o 15 13 16 14 o-=-=-5cm 11. grave 6. Iaşi district. 13 Zerniki Wielkie. Wroclaw district. 10 Zerniki Wielkie. 11 after Tejral 1986.~l """-. Wroclaw district. grave 46. grave 14. 1. grave 37. 9 Zerniki Wielkie. 14 Tyniec nad Slt.z~. 1 Zerniki Wielkie. 15 after Diaconu 1965. 7 Leţcani. 3 Zerniki Wielkie. 8. 12 Dobrodzien-Rt.

7. 8. Bistriţa district. 3 Zerniki Wielkie. 2. 11 after Mitrea/Preda 1966. Călăraşi district. grave 7. 5.z'!. 9 Mărinescu/ Gaiu 1989. Wroclaw district. 4. 10 Tyniec nad Slt.„Rît".„Rît': Bistriţa district. www.7 cca 2: 3. 1. 9 cca 1: 2. 3. grave 43. 11 Independentia.cimec. 6. 9 Fîntinele . 6. 6 Zerniki Wielkie. 5 Fîntinele . 8 after Zotz 1935. grave 6. 8 Zerniki Wielkie. 4 Zerniki Wielkie.ro . 7.162 I TOMASZ GRALAK C) 4 5 3 6 7 9 o 3cm 10 11 Fig. 1Oafter Gralak/Waniek 2015. 2. grave 11. Scale: 2-5. Wroclaw district. 1. grave 25. Wroclaw district. grave 22. grave 3. Wroclaw district. Wroclaw district. grave l. Wroclaw district. 7 Zerniki Wielkie. grave 14. 1.

grave 4.exchange or escape I 163 i ( i i ) # \ :/ i . grave 179._--_: / 1 O -. grave 17.cimec. 6 after Mitrea/Preda 1966. Olteniţa district.- O 4 5 cm --. 2.5 Fig. 4 after Gralak/Waniek 2015. From Transylvania to Silesia . www. l. Prahova district. 5 after Diaconu 1965. Wroclaw district. Wroclaw district. grave 7. grave 18. 4 Tyniec nad Sl~zq. I _ _"- f _. 2 Tîrgşor. 3. grave 242. Olteniţa district. 5 Tîrgşor. 8. 1 Tyniec nad Sl~zq. 3 Spantov. 1 3 cm w - 2 w 4 5 -. 6 Spantov. Prahova district.ro ._·.

cimec.ro .www.

p. 1999. Eusebius. 4 Kopejkina 1979. Brashinsky 1970. 100. 3 Eusebius. p. 88. p. 5/2015. p. 41. p. it is in the second quarter of the 61h century BC 5 • The time when Olbia started to develop into the main polis in the region was at ca. 530 BC6 • The first Greek settlement at Nikonionis dated back to the third quarter of 61h century BC7 as the same as it probably is in the case of Tyras. The first colonies at this territory are Histria and Borysthenes (today Berezan Island) the next colony was Olbia and the youngest cities are Nikonion and Tyras 1• According to Eusebius of Caesarea Histria was estab- lished by Miletus at 657 /656 BC but archeological research allows to date the site on ca. where a large number of cast bronze coins from Histria were found 10 • In other cities in the region coins from Histria are also well represented by findings of cast examples with legend n::TP or n:T at one side and the wheel with four spokes at the other 1 Shelov 1964. p. Allworth the excavations in Tyras are difficult because of latter Turkish settlement and the archeological sources from the begin- ning of the city are limited. 8 Karyzhkovski/Kleiman 1985. 72-76. Can. p. 133. Zaginaylo 1966. 157. TIBISCVM. NH 112. 6 Kryzhyckij et al. The colonization of the north-western Black Sea coast dated back to the 7th century BC. Ivanchik 1998. p. 19-21. 1999. The all mentioned cities were colonies of Miletus9 but there is a strong suggestion that Nikonion could have been colony of Miletus and Histria as well. University Torun Introduction The article concerns the problem of trade connections between the Greek cities of the north- western Black Sea coast and its relations with Athens in the classical period. p. p. 79. 10 Preda 1960. 630 BC2 • Borysthenes is dated back by Eusebius at 647 BC3 but in this case the archeological sources con- firm that the first Greek settlement at that area developed at 625 BC 4 • Greek colonists settled at the territory of Olbiaabout50-70 years after establishing Borysthenes. Vulpe 1997. 181-191. p. 58-62. Some of scholars stressed that Tyras might be the youngest Greek poleis in this area and could be dated back to the last quarter of the 61h century BC8 (Fig. 22-23. 7 Sekerskaja 1976. p. Bujskih 2005. THE COMMERCIAL NETWORKS IN THE BLACK SEA REGION AND TRADE WITH ATHENS IN THE CLASSICAL PERIOD Inga GtUSZEK Institute of Archaeology Nicolaus Copernicus. 657. Drews 1973. 219-224.ro . p. p. p. 1). 322-326. 348-349. Kryzhickij/Rusjaeva/Krapivina/Lejpinskaja/Skryzhinskaja/ Anochin 1999. The theory is based at numis- matic findings from Nikonion.cimec. 18-31. 165-176 www. Pseudo Skymnos 798-803. Aleksandrescu 1962. Arheologie. 1989. VII. 9 Pseudo Skylaks 68. 94. 1978. 106-107. p. Eusebius 95b:667. 21-38. p. Plin. Chron. 5 Vinogradov 1989. 42. p. p.

Nikonion and Olbia are well noticed in archaic period though in classical times the contacts between neighboring cities began to play the main role in local trade network. 108-110. 14. 78. p. The technical seal- ing skills of Greeks were as well important for local . p. s.166 I INGA GLUSZEK side. 120-130. p. 1hose are coins with legend OABIO. Anochin 1989. p. Gorgony or Demeter at one side and wheel with four spokes at the other side 13 • The first examples of these coins are dated back to the second quarter of the 5rh century BC 14 • The production of that coins (with depiction of Demeter) last to the first half of the 4rh century BC 15 • The numerous findings of this bronze cast coins in Nikonion proves that the economica! connection between these cities already existed in the begging of the third quarter of the S1h century BC 16 • The first Olbian cast coins with depiction of Gorgan appeared in Nikonion in the middle of the 5th century BC1 7 . 71-97. 4. These coins have the depiction of Athena. 123-124. p. 1-10. p. The navigation abilities of Greeks effected to development of the sea routes connecting poleis intrade network. 20 Anochin 1989. Zaginaylo 1966. 41-48. 12 Sekerska 2007. 66-67. 482. image of Demeter at one side and the eagle on a dolphin at the reserve side are known in Nikonion from the beginning of the 4ih century BC 19 • First coins from Tyras known in Nikonion are dated to the last decade of the first half of the 4th century BC20 • The coins from Tyras appeared alsa in the second half of the 4rh century BC2'. Sekerska 2007. 103. p. 7-20. 19 Zaginajlo 1966. the bronze cast coins with legend APIX are known from the period 430-410 BC 18 • The findings of coins from Olbia increased in the next century. 78. www. Hind 1984. 15 Zograf 1951. p. The Olbian influence in Nikonion and Tyras is confirmed by findings of bronze cast coins in disc shape. The first foreign coins known from Tyras came from Histria and are dated to the second half of the 5lh century BC 22 • Sailing conditions The development of trade in cities situated on the Pontic coast depended on many condi- tions among which the sailing skills might be very important.inertial Black Sea trade as for long-range maritime trade with Mediterranean poleis. In the 7th and 61h century BC the Greeks reached new territories and settled colonies by travelling along seashores23 • This way of sea traveling is alsa continued in the Black Sea territory by the chronology of colonization process played on the Pontic basin 24 • Some of the oldest colonies settled at Bosporus bank are Bizantion and 11 Mielczarek 1999. 482. 23 Rouge 1981. 122. 484. p. p. p. p. 22 Samoylova 2007. 17 Sekerska 2007. 21 Zograf 1951. These coins are characteristic in Nikonionfor the 61h century BC'' are steel represented in numismatic findings in the S1h century BC from the all cities of the north-western sea coast 12 • The clase relations between Histria. p. 16 Zaginaylo 1966.cimec. p. 78. The connections between Tyras and other cities are more difficult to detect mostly because of problems in archaeological excavation process at the site and fragmentary knowledge about the city before late 4th century BC.ro . 14 Zograf 1951. p.pl. p. This late numismatic evidence shouldn't be considered as the suggestion that the economica! relations between these two poleis had developed just in the late classical period. 123. 440. 206. XXXI. p. 24 Carpenter 1948. Agbunov 1987. 11-23. 19 Anochin 1989. Zubarev2005. 13 Karyzhkovski 1988. p.

Obrin 2002. 46-57. 29 Preda 1960. Skymn 728-731. 9-10. p.1. 30 Strabon 7. had known about this way of travelling already in the last quarter of 5th century BC30 • The contacts with poleis situated outside of Pontus could have been more complicated because Greek sailors had to face up to narrow straits. 24. 3. 1978.115. see also: Merle 1916.115. 205.2. Zaginaylo 1976.2. 235. 11-20. lt is often stressed that sailing into Pontus was a prob- lem for Greek sailors and was easy and save only for three or fourth months of late spring and summer time. Herodot 4. The commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period I 167 Chalkedon 25 • The next cities established after Bosporian centres. Synope: Herodotus. 479. 1999. 77-79.144. 19-21. 23-27. 2). are Apolonia Pontica and Histria on west coast26 and Heraclea Pontica and Sinope at the southern coast2 7 • lt is natural that this communication routes turned into trade network connecting poleis placed near to each other28 • The influence of Histria in Nikonion in the 6th century BC and strong position of Olbia in the next century pointed out by numismatic findings proved this pro- cess very well 29 • lt is quite probable that the changes in sailing conditions caused some changes in maritime trade. Aleksandrescu 1962. p. 9-10. 33 Thucydides 1. Gaydukievich 1969. Skymn. At least it is not directly described in historical relation.p. 34 Thucydides 1. 26 Apollonia Pontica: Ps. Thucydides 1. 29-33. 4. Pericles together with naval forces ofDelian League was present at Aegean Sea between 440-439 BC because of conflict between Samos and Miletus and final rebellion of Samos against the Delian League control3 3 • According to Thucidydes during the military actions some of Synope citizens came to Pericles asking for help with expelling the tyrant Timesileos from the city. p.12. p. strong currents as well as headwinds of Propontis trying to get to the Black Sea. Histria: Eusebius 95b:667. p. p. p. p. 5. 77. 1. p. 32 Plutarch. 58-62. Tsaneva/Panayotoval990.1-2. p.cimec. 72-76.115. 99-102. www. Pericles 20. Karyshkovsky 1962. Rouge 1981. p. Maksimovan 1954. p. p. 31 Labree 1957. 21-38.2. 210-215. 4. p.2. Berenbejm 1958. 25. 3. Athens and Black Sea in historical writings The first historical information about the Athenian interest focused on Pontic poleis doesn't concern trade and economic sphere of their existence. Burstein 1976. 27 Heraclea Pontica: Ps. 156.ro . Considered this and the fact that coastwise manner of sailing took at least 20-25 days for vessel to conquer the distance between Bizantion and Olbia in both ways 31 stayed a question about attractiveness of the Black Sea trade based on direct connections between poleis so distance to each other like Athens and Olbia. They passed some politica} and military actions undertaken by Pericles when representatives of Sinop citizens turned to him with a request for help 32 . Cook 1946. Skymn 968-975. 14-15. 715. lt might be possible that the trade network was constructed in different way and that some factor-cities could be involved and interested in trade with the Black Sea. The date when this sea routes started to existing is still in dissec- tion but it is possible that maritime traders. 201-202. 28 Zolotarev 1979. Saprykinl997. p. After defeating rebelled island Pericles together with a fleet of thirteen ships under the command of Lamachusset of to Sinope and like historical sources noticed he not only forced Timesileosto leave Sinope but also granted requests of other cities as well 34 • The date of Periclean expedition on Pontus is not known but 25 Ps.2. p. In this point of view it is important to mention about so cold "short routes" through the Black Sea which lead sailors by the open sea from southern cities strait to the ports of the northern poleis (Fig. older than poleis from eastern part of the Black Sea. 74. 387.

it make stronger the theory of politica! and first of all economica! interest of Athens in the Black Sea territory. 1he ancient author says that "in respect of the necessaries of life the staple articles of trade were cattle and slaves.Black Sea trade concerns grain and was passed hy Herodotus (7. 130-131. The participation in Delian League could have heen just farther. 51-59. p. Gavrilyuk 2003 p. Mattingly 1996. 1here were also brought down to the Mediterranean lands honey wax and salt fish in quantity which served the comfort of life. The first information ahout Mediterranean . Blavatsky 1954 p. hut there is no other evidence that this journey through Pontic cities have ever had place 36 . 200-209. 114-125. From the Greek seas and lands there were carried back to the Pontic lands oil and wine of all kinds. www. Kallet-Marx 1993 p. 134-139. p. prohahly Olhia. 38. p. Tsetskhladze 1990. 41 Vinogradov 1998. p. 38 Plutarch. 36 Latyshev 1887. 129-151. 126-134. indirect. 39 Polybius 4. p. Sindis lands and Colchis42 • 35 Surikov 1999. wheat was carried sometimes in one direction sometimes in the other according to need" 39 • A sit appears from quoted source the Black Sea poleis are per- ceived as one . Stadter 1989. Karyshkovsky 1960. 82-99. 98-102. consequence of Athenian intervention in Sinope and estahlishing the first in the Black Sea. 153-178. Vinogradov 1989. In the other hand the pirates activity referees in written sources referees almost only to eastern part of Black Sea . Braund/Tsetskhladze 1989. 110-121. 31-56. he also says nothing ahout Pontic port where these ships started their journey from. Saprykin 1986. 24-45. 75-85. The text clearly points out that the hest under the account of the quality as well as profitahle goods offered hy the Pontic cities are cattle and slaves. 24-45. 4. The presence of slaves in Greek Black Sea cities is confirmed hy epigraphic sources from Olhia or Phanagoria 41 but this only proves that slaves' lahour was needed in Pontic poleis and that trade of them had local range. p. But the author doesn't say anything ahout the destination of descrihed mer-· chant ships. Staerman 1960. The fragment saying ahout Black Sea poleis is highly damage so most of cities' names are reconstructed in hypothetically way but the decree mentions such cities like Apollonia Pontica. Tyras and Nikonion 37 • Although locating the Pontus Euxini poleis in separate group in Athenian decree proves that some of the Black Sea cities were member of the Delian League it doesn't prove that including those to the League had place during Periclean expedition and that these cities had some closer or direct trade connections with Athens. Braund 2005. p. 24-27. p. p. Vinogradov 1989. 168 I INGA GLUSZEK scholars placed it hetween 438-432 BC 35 • These words of historical writer hecome a canvas of the theory ahout strong influence of Periclean politics on Pontic poleis including his presence in Bosporan Kingdom and even Olhia.Bosporian Kingdom. Some of Pontic poleis are mentioned as memhers of Delian League in phoros decree dated to 425/424 BC. cleruchi at Sinope and Torikos 38 • Black Sea maritime trade . p. 40 Goldenberg 1953. p. p. 126-134. 151. p. 147).written sources and archaeological finds The information ahout Pontic trade in written sources is far from detailed relation. The most complete description of Pontic trade might he found in Polyhius writings.homogeneous economic territory offering similar products of the trade exchange. 42 Brashinsky 1973. Finley 1962. p. p.2.cimec. The cattle trade is hard to confirm hut there are some information ahout slave trade which may he referred to the Pontic territory4°.ro . Braund 2005. Brashinsky 1958. 55. Meritt/Wade-Gery/McGregor 1939. p. Perykles 20.105-106. 37 Meritt/West 1934. Kallistov/Nejchardt/Shifman/Shishowa 1968.

The other treats the mentioned sources as a proof of existing trade with Black Sea focused on "recruiting" skil- ful archers. 35-45. Ivanchik 2002. 111 b5. The different con- ception says that the low potential of agricultural productivity in Attica described by Plato as the bones of a wasted body5 2 . 49 Isager/Hansen 1975. 44 Issager/Hansen 1975.ro . Davies 1993. One rejects the probability of Scythian slave trade developing in Athens and treats the iconography as prove of symbolic way of thinking about specialized archers frorn Scythia. Vos 1963. 23-42. Andokides says about three hundred Scythian archers served in Athenian polis forcers 45 Aristophanes described the Scythian police in Athens in action 46 • There is alsa a large group of vase paintings present in decoration. 45 Andokides 3. 47 Plassart 1913 p. Tsetskhladze 1997. p. p. p. depicted on black and red figured vases actually present real Scythian slaves leaving in Athens it suggests that the trade of Scythian archers might be con- sidered as very specialized and narrow branch of Pontic trade and in this way it couldn't have a large scale of range. that on account of the large population and limited productivity of land cultivated in Attica this argumentation have to be reconsidered. s. Lavelle 1992. p. 125-149. 52 Plato/Critias. 19-29. the other sources says about Scythian slaves important because of it high qualification in archery however the credibility of this sources is questioned48 and alsa doesn't prove that this kind of trade was the one which pulled the Athenian's attention to the Black Sea and involved all Pontic poleis. 78-97. 1he commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period I 169 The epigraphic source which says about Black Sea slaves and their prices is the list of Kephisodoros' goods soldat an auction in 414 BC43 • This is the only source which gives the idea about the intensity and the profitability of a Pontic slaves' trade in Athens. p. Brashinsky 1963. p. 151-213. 123-140. Allworth the problem is difficult to study if one excepted that archers described by Andokides and Arysthopanes. p. 79. 5. In preserved text among fifteen slaves belonged to Kephisodoros there were mentioned five Tracian slaves and only one came from Scythia44 • How the list shows mast of slaves from Pontic have the Thracian origins and proves that value of Scythian slave is nat significant relating to the other prices. 46 Pinney 1993. 46 Lysistrata/Thesmophoriazuase/Ecclesiazusae. Lissarrague 1992. It alsa suggested existence of different routes of that trade for example through Macedonia or Aegean islands. 134-140. 99-122. p.cimec. p. 32. Scythian slave-archers47 • The discussion about Scythian archers in Athens is very complex. 51 Sallares 1991. 50 Noonan 1973. 73-80. Allworth the argumentation that the Pontic territory wasn't able to product enough grain for maritime trade 50 and Athens were self-sufficient in 5ih century BC51 still stay strong. the large number of population and high grain consumption sug- gested that Athens wasn't able to provide enough food for their citizens based only on an own 43 Meggis/Lewis 1988. 89. p. p. p. Pontic grain is often brought up in discussion as product attracted enough to drive atten- tion of Athenian merchants 49 • It seems. p. 231-242. Ajschines 2. Shcheglov 1987. Osborne 1987. The all evidence about the slaves from Scythia says that this kind of trade wasn't in any way significant for Athenian rnerchants. 243-252. 41-43. and there are two main theories in this matter. The Scythian slaves are alsa mentioned by ancient historians' writings. The fact that the mast of slaves from the Black Sea region belonged to Kefisthodoros came from Thrace draws the possibility that Pontic slaves in Athenian market came from other territories of northern Black Sea than Scythia. as one of the interpretations says. 173. There is only one inforrnation about rnarket value of that slaves and it shows that they reached the average price. www. Garnsey 1988 p.

1be amphorae of 1basos became relevant in Olbian findings in the second half of the 5th century BC5 5 • This suggested that northern Pontic cities were involved in trade with poleis located in the nearest "outside-Pontic area': lt is no less important that in early classical period each of men- tioned Aegean poleis possessed significant maritime fleet. p. at the third place are findings from Lesbos. 31.ro . Sekerskaya 1989. This long and dangerous sea route could force the natural developing of trade net- work between Pontic and Mediterranean area where Aegean ports gained certain importance. p. Taking the archaeological sources as a base to reconstruct the trade network between Pontic poleis and externai cities we have to look at epigraphic and transport amphorae find- ings as main sources for farther study. 12-16. 375-376. The analyses of rural settlement of Olbia and Nikonion have showed that during the first half of S'h c. 2001. 57 Tucydydes 3. Monachov 2003. Bissa Leiden 2009. p. The Black Sea maritime trade network None of these sources does inform how maritime trade in the Black Sea region was orga- nized. p. p. This created the space for the development of grain trade imported from different parts of world well-known to Greeks not excluding the Black Sea territory. BC. 179. 54 Shcheglov 1990. 51-58. BC the choroi of both cities have developed and was constantly growing in the second half of the 5th c. Like Polybius noticed except slaves' strong side of Pontic poleis trade was its agriculture potential. 85-88. 2. 56 Quinn 1981.cimec. The geographical localization of Aegean islands and the experience of Aegean sailors throw 53 Moreno 2007. Nikonion or Histria in that period. 31. tab. At the second place in Nikonion are amphorae from Thasos. www. lhasos or Lesbos. The findings which may shade a little bit of light at the sub- ject are trade amphorae found in large number in Olbia. At the 6'h and first half of S1hcentury BC most of amphorae found in Olbia and Nikonion came from Chios it is almost over 30% of all amphora findings from each city. 2. p. There are no epigraphic findings (for example proxeny decrees) from the north-western polis expressing information about long distance trade in the archaic and early classical period. p. Samos. 43-50.170 I INGA GLUSZEK production already in the 5th century BC5 3 • Production of the grain which barely satisfied needs of population could cause the threat of the market collapse in situation when the harvest was poor or crops were destroyed in other way. The analyses of agricultural potential of north-western Black Sea cities came to conclusion that they were not only able to provide the food for their own citizens but were able to product surpluses used for trade as well 54 . 55 Leypunskaya 1981. The sea transport inside the Black Sea basin wasn't difficult but ancient maritime merchants who wanted to sail in the Black Sea had to come across narrow and difficult in navigation straits of Dardanelles and Bosporus. Sarikakis 1924. In Olbia there was Samos at second place and Les bos at the third. s. As it was said before the sailing conditions at the Black Sea area also were important intrade. 42-45. lt occurred that in archaic period the most of trade amphorae found in Olbia and Nikonion came from Aegean centres like Chios. 61. Shcheglov 1991. 121-131. 11-30. had strong economic position and in this point all of them already have been connected with Miletus 56 • They also became the mem- bers of Delian League from its beginning and were economically connected and used in this way by Athens57 • In this situation Athens didn't have to look for closer connection with Pontic cities because using the trade network already existing between the northern Black Sea poleis and Aegean islands was enough to gain those goods which were important for Athens. tab.

1989.Black Sea colonies. rys. Kac 1990. Kiev. p.cimec.. Etudes d'archeologie pontique. Monety anticnych gorodov Severo-Zapadnogo Pricernomoria. Chios. This action in further consideration provides them well position also in controlling trade with the Black sea region 59 • The situation in internal Pontic trade changed in the second half of the S1h century BC when the "short sea routes" connected directly the cities from the northern part of Black Sea with Greek centres lying on the south Pontic coast. p. p. p. 91-129. Moskva. Bibliotheque Naples 4. The other evidence like proxeny decrees for citizens of Sinope and Heraclea Pontica found in Olbia also dated to the 4th century BC62 proved that booth south- ern poleis gain grate economic importance in northern Black Sea trade. The southern Pontic poleis like Heraclea Pontica and Synope become more active not only on maritime trade area but also like Heraclea estab- lished their own colony Chersonesus at northern part of Black Sea60 • This actions effected inten- sification of local-Pontic connections intrade and weakening the influence of Aegean traders in the Black Sea. Sekerskaya 1989. Autour de la date de fondation d'Histria. 3. 1958. 826-831. Walbank 2008.. 60 Pseudo-Skymnos. 69-75. Bibliography Agbunov 1987 Agbunov M.. 88. p. LA. Anochin 1989 Anochin V. 52-61. V. 1987.Athens and other Mediterranean polis with east . The large number of trade amphorae from Heraclea Pontica and Synop dated to the 41h century BC exceeding the number of finds from Chios and other Aegean poleis61 sug- gested that these southern Greek poleis became the main participants in the northern Black Sea trade in the late classical period. 78-82. p. p. Athenians could try to maintain their control and influence in northern Pontic cities not only by individual actions but also by using their cleruchiai in Sestos and Abydos and in Sinopeand Torikos.p. 61. 59 Mattingly 1996. The commercial networks in the Black Sea region and trade with A thens in the Classical Period I 171 the Propontis waters put them in very best position to run an agency for purchase and sale the all goods offered by Pontic cities. in Sovetskaja Archeologija.A. 6. The including Aegean islands and Propontis cities to Delian League and establishing cleruchiai like Sestos and Abydos 58 in both sides of Dardanele gave Athens enough political and economic power to take control over Aegean Sea. O puti Grekov cherez Chernoe More. The poleis like Bizantion. 151-158.ro . p. 240-241. 62 Knipovich/Levi 1968. Boardman 1973. 1962. 1. Thasos and Miletus had perfect localization connecting the west . 1999. www. Aleksandrescu 1962 Aleksandrescu P. The Athenian merchants didn't have to spend their efforts on sail- ing directly to Pontic poleis. 1978.p. New situation could also require more direct action from Athens what is proved by proxeny decree for Athenian citizen found in Olbia dated to the second half of the 4ih century BC.igle et le Dauphin.. Lesbos. in Studii Clasice 4..201-202.. Samos. Aleksandrescu 1978 Aleksandrescu P. Bucarest- Paris. Les ceramiques de la Grece de l'Est dans Ies colonies pontiques. Zedgenidze 1979. When the connections with old Aegean partners lost their strength the initiative was took over by southern Pontic cities. 49-69. Antichnaja locja Chernogo Marja. 61 Lejpunskaya 1981. I. 31. Probably the political events like dissolved of Delian League and Athenian's lost in Peloponnesian War caused some impact in Black Sea trade network. 132-136. [w:J in Les ceramiques de la Grece de l'Est et leur diffusion en Occident. 2008 p. p. 31-33. 58 Meggis 1972. Sacks/Brody/Murray 2005: Abydos. 96-110. Berenbejm 1958 Berenbejm D. no. s. tab. Aleksandrescu 1999 Aleksandrescu P. Sestos.. Vinogradov/Zolotariev 1999.

.p.. 1973. in Classical Quarterly 39 (1). in Sovetskaja Archeologija 20. 164-189. in Black Sea Studies I.. in Antichnyj miri archeologija 7. p. The Greek Penetration of the Black Sea. p. 1948. Braund 2005 Braund D.. A. 2003.. Cambridge. 1984. Leningrad. O putjach proischozhdenija drevnogrecheskich korablej v Ponte Evksinskom. p. Shishowa I.C. in Vestnik Drevnej Istorii. Ihe Emergence of Heraclea on the Black Sea. R. K. Blavatsky 1954 Blavatsky V. 1988. I. Greek and Barbarian Peoples on the Shores of the Black Sea. Drews 1973 Drews S. P. 1993.. 3. 69-75.. 31-56. 1973. in Vestnik Drevnej Istorii 2. p. V... Garnsey 1988 Garnsey P. Expense and Naval Power in Ihucydides. Cambridge. [w:J P. Aspects of Athenian Society in the Fourth Century B. Die Griindung von Sinope und die Probleme der Anfangsphase der griechischen Kolonisation des Schwarzmeergebietes.. Ivanchik 2002 lvanchik A. Stolba (eds. www. B. H0jte. 2002. Antichnoe poselenie Adzhigol i bliz Ol'vii.ro . Murray O. p. The Black Sea. 124-133. The Cauldron of Ariantas. p. M.. Sh. B. 1953. 1975. p. N. B. F. 2005.. 2009. Historical interpretation of archaeology. „History" 1-5. Einzelschriften 121. lvanchik 1998 lvanchik A. Gavrilyuk 2003 Gavrilyuk N. Finley 1962 Finley M. p. Outpost of Hellenism. Stuttgart. Berkeley. Leiden. in The Greek colonisation of the Black Sea area. Starozhitnosti stepovo Prichernomor'ja i Krimu 12. Kallet-Marx 1993 Kallet-Marx L. 110-121. Studies Presented to A. Tsetskhladze (ed.. [in:J G. 2005. I.). Brashinsky 1963 Brashinsky I. 71-97. p.. 133-137 Brashinsky 1973 Brashinsky I. 1993. 1954.. Shifman I. Moskva.. in Klio 40. 1968.. London. Pontijskoe piratstvo. A.24. 2005. Nejchardt A.. Encyclopaedia of the Ancient Greek World. p. Carpenter 1948 Carpenter R.e. 114-125. in Vestnik Drevnej Istorii 2. M„ Ionia and Greece in the Eighth and Seventh Centuries B. Danubian regions and slave trade in antiquity. 1958.. Scheglov on the Occasion of his 70'h birthday. I.. R. 297-330. in The Journal of Hellenic Studies 96.. Afiny i Severnoe Prichernomor}e v VI-II v. Hansen M. s. p. Tsetskhladze G. Severnoe Prichernomor'je kak rynok rabov dlja Sredizemnomorskogo mira. in Archaeological Reports. Emporia Chersonez. J. The Greeks Overseas. Famine and Food Supply in the Greco-Roman World. Cook 1946 Cook R. New York. Goldenberg 1953 Goldenberg V. Hind 1984 Hind J. 1976. Bilde. Democracy and Classical Greece. Aarhus. Rabstvo na periferii Shifman/Shishowa 1968 anticnogo mira.. I„ 2002. p. Brody L. M.. in Vestnik Drevnej Istorii 3. 51-59. 75-85. Governmental Intervention in Foreign Trade in Archaic and Classical Greece. Gaydukievich 1969 Gaydukievich V.. Davies 1993 Davies J. Rabstvo i jego istochniki v antichnych gosudarstvach Severnogo Prichernomor'ja. Kac 1990 Kac V. p.. A. (eds.cimec. Bujskih 2005 Bujskih A. Sacks/Brody/Murray 2005 Sacks D. p. The Export of Slaves from Colchis. 1989. Isager /Hansen 1975 Isager S. 24-45.. Brashinsky 1970 Brashinsky I.. H. 67-98.. Boardman 1973 Boardman J. 1998. 1962. 1990. Berkeley.. in Vestnik Drevnej Istorii. 1969. in Journal of Hellenic Studies 66..). 1-10.. 1970. Neglected slaves. Odense. Pontijskaja ekspedicija Perikla. 200-209. p. A. 1973.. R. 23-42.. Burstein 1976 Burstein S. F. in Kratkie Soobshchenija Instituta Archeologii 116. 2. The Greco-Scythians Slave-Trade in the 6'h and 5'h Centuries B. in The American Journal of Archaeology 52. A. 1963. p.C. B. D. Braund/Tsetskhladze 1989 Braund D. Kallistov/Nejchardt/ Kallistov D. 1946. B.. G. Money. 11-20. Brashinsky 1958 Brashinsky I. in Vestnik Drevnej Istorii 4. Historia.C. do n. 18-31. Kem byli "skifskie" luchniki na atticheskich vazach epochi archaiki..). Opyt ekonomiko-geograficheskogo rajonirovanija antichnogo Prichernomor'ja.172 I INGA GLUSZEK Bissa 2009 Bissa E. The Earliest Greek Settlements on the Black Sea.

M.. P. 1985.cimec. p. I.... Meggis/Lewis 1988 Meggis R.. Grain Trade of the Northern Black Sea in Antiquity. Kiel. Edynburg. 1960. p. Kiev. Skythian Archers. Moskva. Oxford.. A. in Materialy i lssledovanija pa Archeologii SSSR 33. www. The Athenian Tribute Lists. 1887.e. V. Latyshev 1887 Latyshev V. 57-111. in Sovetska Archeologija. Leypunskaya 1981 Leypunskaya N. p. 1985 Knipovich/Levi 1968 Knipovich T.). O„ Kleiman I. Feeding the Democracy. I. 2002. Krapivina V. Ol'vijskie assy s isobrazheniem sovy. 1999. in The American Journal of Archaeology 61 (1). Severnoe Pricernomor'e v antichnoe vremja. Keramicheskaja tara iz Ol'vii. Archers. s. 2. Paris. Issledovanija ob istorii i gosudarstviennom stroe goroda Ol'vi. Meritt/West 1934 Meritt B. Miekzarek 1999 Miekzarek M. I.C.. [in:J Mezhdunarodnye otnoshenija v bassejne Chernogo Marja v drevnosti i seredine veka...). Skryzhinskaja/ Anochin Kiev.. 81-112. McGregor M.. 78-97.. 1972. Levekue (eds. H.. Merle 1916 Merle H. The Athenian Grain Supply in the Fifth and Fourth Centuries B. B. Obrin 2002 Obrin A. Moreno 2007 Moreno A. Monachov 2003 Monachov S. 151-158. Oxford. 1988. 1981. Monety obce i miejscowe w greckim Nikonion.p. Herodotos. [w:] O.. 42-45. 106-113. 1934. Wade-Gery H. Antichnye gosudarstvo v Severnom Prichernomor)e. Low (ed. Die Geschichte der Stădte Byzantion und Kalchedon. Kopejkina 1979 Kopejkina L. Lissarrague 1992 Lissarrague F.210-215. s. [w:] in Problemy grecheskoj kolonizacii Severnogo i Vostochnogo Prichernomor)a. Ocherki denezhnogo obrashchenija severo- zapadnogo Prichernomor]a v antichnuju epochu. Kiev. Levi E. Kiev.Ol'vija. in Materialy pa Archeologii Severnogo Pricernomor]a 3. Athens and the Black Sea in the Fifth century B. Kryzhickij (ed.. 1973.).. in Wiadomosci Numizmatyczne.. Tipologija amfor vedushchich centrov-eksporterov tovarov v keramicheskoj tare. 99-102. 2001. Osobiennosti razvitija Berezanskogo poselenija v svjazi s chodom kolonizacionnogo procesja.. Morskie torgovye puti v Pricernomor'e v VII-IV v. Sur Ies traces des Argonautes. S. 1916. 29-33.. H. Ann Arbor. V.fifth century B. Torgovlja Ol'vii so.. cavaliers dans l'imagerie attique. 7-20. Drevnyj gorod Tira. N. Eautre guerrier.. 1992. How the Greeks Sailed in to the Black Sea. 1996. 167/168. Periclean Imperialism. A.ro . D. McGregor 1939 I. [in:J S... Kryzhickij/Rusjaeva/ Kryzhickij S.. voi. 1999 Labree 1957 Labree B. Monety Ol'vii. A. 231-242. Rostov nad Donem.. Leningrad..C. 2007.. în The Athenian Empire. 2003. 1979.. Chiosom (po amfornomu materialu). Mattingly 2008 Mattingly. S. Meritt/Wade-Gery/ Meritt B.C. V. peltastes. O. Noonan 1973 Noonan T. O. St- Petersburg. F. Besarn. Rusjaeva A. and the doryphoroi of the Peisistratids. Lordkipanidze. p. Grecheskie amfory v Prichernomor]e. Karyshkovsky 1988 Karyshkovsky P. Nadpisi Ol'vii. in American Journal of Philology 94 (3). B. do n. 1999. Anochin V.. 1968. Leypunskaya 2001 Leypunskaya N. 1992 p. Oxford.... T. Ol'vija i Afinskij sojuz.. Lavelle 1992 Lavelle B. Mattingly 1996 Mattingly. Kiev. in Klio 74. Cambridge. V. A. p. O. V. Lejpinskaja N. B. D.C.. Maksimova 1954 Maksimova M.. Karyshkovsky 1962 Karyshkovsky P.. 1988. Ju. 1957 p. The Athenian Empire. A. Karyzhkovski/Kleiman Karyzhkovski P. 1962. 1954.:on. West A... 2008 p. Meggis 1972 Meggis R. Skryzhinskaja Krapivina/Lejpinskaja/ N. A Selection of Greek Historical lnscriptions to the end of the . 1939. Lewis D. Kratkij put cherez Chernoe More i vremja ego osvoenija grecheskimi morechodami. The commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period I 173 Karyshkovsky 1960 Karyshkovsky P. D. [in:J P. W. The Athenian Assessment of 425 B.

e.. 1990.. Stuttgart. in Vestnik Drevnej Istorii.K. Vinogradov/Zolotariev Vinogradov Ju. in Vestnik Drevnej Istorii. [in): D. in Archeologija. R„ On the Pontic Grain Trade in the Archaic and Classical Periods.). [w:] O. p. Stadter 1989 Stadter P. 127-146.)... London. Les archers d' Athenes. Ancient Greek Colonies in the Black Sea 2 (2 vols.17 4 I INGA GLUSZEK Osborne 1987 Osborne R. M„ Antichnyj Nikonij i ego okruga v VI. Rouge 1981 Rouge J. Tsaneva/Panayotova 1990 Tsaneva M„ Panayotova K„ Antichni nekropoli na Apolonia. Madison. F. BAR International Series. Chersonez iznachalnyj. 2.. e. Athens. Achilles Lord of Scythia. p. Trudy konferencji po izucheniju problem antichnosti. in „Materialy po Archeologii Severnogo Pricernomor'ja" 8. Samoylova 2007 Samoylova T.219-224...).cimec.ro . The Greek Colonisation of the Black Sea Area. 1675 (1-2). M„ The Ancient City of Nikonion. R„ Zu den kolchischen Sklaven in der griechischen Welt. 1990. 1981. N„ Pro zjernovyj potencijal antichnych dierzhav Pivnichnovo Prichjernomor'ja... Vinogradov 1989 Vinogradov Ju. Pricharnomor'e v VII-V v. Sekerska 1976 Sekerska N.p. 1960. in Drevnejshije 1999 gosudarstva Vostochnoj Europy 1996-1997. E„ Istoriko-geograficheskie problemy Pontijskoj ekspedycji Perikla. 1986. p. p. p. Pinney 1993 Pinney G. 243-252. Quinn 1981 Quinn T. 1924. R. M. 471-506. Moon (ed. I.. 2007. Vos 1963 Vas M. [in:J Antichnyj mir Bizantja. 153-178. E. Le Pont-Euxin vu par les Grees. 1981. Moskva. 1990. Groningen. 1913.. in Revue des etudes grecques 26.~ 134-139. 1997. A Commentary of Plutarch's Pericles. 1967.. Moskva. 375-376. Ancient Greek Art and Iconography. Shelov 1967 Shelov D. G„ Zolotariev M.e„ Vani. Tsetskhladze 1990 Tsetskhladze G. The Size of the Slave Population at Athens During the Fifth and Fourth Centuries Before Christ. The Ecology of the Ancient Greek World. Exeter. V Grammenos. V Grammenos.e„ [w:] O. Sekerska 1989 Sekerska N. 1997. N„ Le commerce duble dans le Pont septentrional (seconde moitie Vlle-Ve siecles). Petropoulos (ed. 1999. do n. p. 435-470. K. 91-129. Sekerska 2007 Sckerska N. O nekotorych voprosach istorii rabstva. Preda 1960 Preda C. Shcheglov 1991 Shcheglov A. P. 81-95.p. do n. 1991. s. Petropoulos (ed. Moskva. www. Istoriko- epigraficheskie issledovanie. p. 1987. Manchester. 2007. Lesbos and Chios 478-404 B. Plassart 1913 Plassart A. G„ Politicheskaja istorija ol'vijskogo palisa VII-IV do n. Shcheglov 1987 Shcheglov A. Amsterdam. L. 1999. Tyras:The Greek city on the River Tyras. Ju„ Heraclea Pontica and Tauric Chersonesus before Roman Domination. don.. E. in Klio 72.). Kiev. 1987. Shcheglov 1990 Shcheglov A. [w:) W G. Saprykin 1986 Saprykin S. Paris. 1991. VI-I Centuries B. Ju„ Herakleja Pontijskaja i Chersones Tavrieeskij.). 1963. 1976. Staerman 1960 Staerman E. Saprykin 1997 Saprykin S. 1998.). Ships and Fleets of the Ancient Mediterranean. London. p. Moskva. N„ Severopontyjskaja torgovlja chlebom vo vtoroj polovinie VII-V v. 51-58. Classical Landscape with Figures. 1989. 4. M„ Archaicheskaja keramika iz Nikonija. 77-79. Sallares 1991 Sallares R. 1993. Sarikakis 1924 Sarikakis R. Scythian Archers in Archaic Attic Vase-Painting. 21-38. [w:J Antichnoje obshchestvo. F. Levegue. Monedele histriene cu roata şi legenda "IST': in Studii şi Cercetări de Numismatică 3.. s. The Ancient Greek City and its Countryside. 151-213. in Ancient Greek Colonies in the Black Sea 2 (2 vals. I. 1989.). Samos. Urbana. Lordkipanidze (ed. p. Oxford. Charkov. [in]: D. [w:] G. 99-122.. in Arkheologicheski Otkritiya i Raskopki. 1675 (1-2). 1989 Vinogradov 1998 Vinogradov Ju. Conn. J. 1960. Lordkipanidze. Oxford. 129-151. BAR International Series. Middletown.C. p. Tsetskhladze 1997 Tsetskhladze G. G„ The Greek Colonisation of the Black Sea Region in the Light of Private Lead Letters.. Tsetskhladze (ed. p.IV w. p. 98-114.C. Surikov 1999 Surikov I. B„ Zapadnoe i Severnoe Prichernomor'je v antichnuju epochu.

The new situation forced Athenians to undertake more direct and individual actions but it only proves that the goods from the Black Sea played some role in maritime trade network. Lordkipanidze (red. En marge de Ps. Simion et al. Walbank 2008 Walbank M. 100-130. Tbilisi. Tulcea. p. [w:] Problemy grecheskoj kolonizacjii zapadnogo i Vostochnogo Prichernomor)a. p.. [in:] G. po numizmaticheskim dannym. 1997. lstoricheskaja geograjija Severnogo Prichernomor)a pa dannym pismennoj tradicii. 132-139. Tbilisi.ro . Zedgenidze 1979 Zedgenidze A.. „Materialy pa Archeologii Severnogo Prichernomor)a 5. Zubarev 2005 Zubarev V. A„ K voprosy o prichinach osnovanija Chersonesa. 2005.. Problemy grecheskoj kolonizacji Zapadnogo i Vostochnogo Prichernomor)a. p. Zaginaylo 1976 Zaginaylo A. Edinburgh. Premier age du fer aux bouches du Danube et dans ies regions autour de la mer Noire. p. Low (ed. Probably in the 41h cen- tury BC they even were more important for Athens which ]ost their politica] power and economica] support of Delian League. www. (eds). Moskva.. 1951. 1979. The Athenian Empire. The commercial networks in the Black Sea region and trade with Athens in the Classical Period I 175 Vulpe 1997 Vulpe A. 1979. 2008. G. Zograf 1951 Zograf A. in Materialy i Issledovanija pa Archeologii SSSR 16. p. THE COMMERCIAL NETWORKS IN THE BLACK SEA REGION AND TRADE WITH ATHENS IN THE CLASSICAL PERIOD (Abstract) The politica] changes had found their influence in at politica] and economica] situation in Pontus Euxinus region but it didn't effect in collapse of the maritime market . Proxeny and Proxenos in Fifth-Century Athens. p.. Moskva. The leading position of Athens allowed them to control Pontic trade in the S1h century BC but and the experience which they acquired and had opportunity to continue trade contacts with Pontic cities in the 4ih century BC. I„ Novye dannye o drevnich morskich putjach v Ponte Evksinskom. G.e. N„ Antichnye monety.). K voprosu ob ekonomicheskich svjazach Zapadnogo-Severo- Zapadnogo Prichernomor'ja v VI-V vv do n. 68-82. Monetnye nachodki na Roksolanskom gorodichshe (1957-1963 gg.-Skymnos 766-770. Zolotarev 1979 Zolotarev M. G.neither internai nor externai one. in Materialy pa Archeologii Severnogo Prichernomor)a 8. Zaginaylo 1966 Zaginaylo A.).). 9-10. 1976. 1976. [w:] P. [w:] O. 78-82.cimec. 181-191.

Sea routes in the Black Sea basin in Classical Period (draw. I. The Greek colonies at the Black Sea (draw. 2. Gluszek) / Black Sea Apollonia Pontica / Trapezus 200 400 600 BOOkm Fig. 1. I.cimec. Gluszek) www.176 I INGA GLUSZEK Fig.ro .

passim. 1be deity was conceived in Ptolemaic Egypt during the reigns of the first three Ptolemies 3 • It is commonly believed that the reason for establishing the new religion was the urge to unify the Greeks and Egyptians within a common state4• To this end. The literature on the subject is very extensive. passim. GRAIN TRADE AND DIFFUSION OF RELIGIOUS IDEAS OF THE PTOLEMAIC EGYPT. p. 6-7.cimec.ro . 6 Olszta-Bloch 2011. written at the University of Nicolaus Copernicus. 122-123. The topic was continuously explored over the century with the last decades bringing a number of specialised seminars which resulted in numerous papers and monographs dedicated to Serapis and Isis 1• In case of the Black Sea region. 177-188 www. Russian-language literature. 2 Olszta . De Iside 28. Already in the nineteenth century it was taken up by the Romanian archaeologist and historian G. Magdalena Olszta-Bloch. Arheologie. p. TIBISCVM. Asklepios and Dionysus6 • The Egyptian ele- ments included references to the Egyptian Osiris. p. among which the most important was the domain of healing and ruling the underworld. Wild 1981. Questions are raised pertaining to the role of grain trade. 96-97. Sarapis was responsible for the main spheres of life. p.Bloch 2011. p. Serapis resembled Hades-Pluto. 14-16. 151-154. p. Stambaugh 1972. 4 Stambaugh 1972. the new deity combined the characteristics of the Egyptian and Greek beliefs. He was accompanied by Cerberus. 1 In preparation of the paper the latest and most important literature published mainly in the series Religions in the Graeco-Roman World (RGRW) were used. the guardian of the underworld. A FEW OBSERVATIONS OF THE CULT OF SERAPIS IN THE BLACK SEA BASIN Jakub MOSIEJCZYK Institute of Archaeology Nicolaus Copernicus University. Most probably the idea of the new deity emerged during the reign of Ptolemy I Soter (323-282). Tocilescu. The Greeks perceived him as Zeus. Torun The study describes the spread of oriental cults in the basins of the Mediterranean and the Black Sea. The religious syncretism determined the popularity of the cult5 • Its universalism consisted in combining individual domains of specific gods. Bianchi 1970. Particular emphasis was put on verification of the Ptolemaic religion diffusion mod- els. however the constitution of the cult in the community must have taken place during the reign ofthe next Lagids. cf Engellman 1975. 7 Stambaugh 1972. lying at his feet. and by a snake. 5/2015. 97-106. were referenced 2 • The origins of the cult of Serapis date back to the Hellenistic era. Tacitus. as well as a monograph by Dr. 3 Plutarch. p. which appearsas an important fac- tor in inculcating the Greek poleis in the Black Sea region with the Hellenistic Egyptian beliefs. Histories IV 83-84 (Ptolemy I Soter 267-282) Manetho is sometimes thought as the creator of the cult of Serapis. accented by the bond with the chthonic world and the marriage with Isis7 • Depicted seating on a throne.

Serapis. Olszta-Bloch 2011. rituals end up regulating more or less the entirety of every-day life. 10 Versluys 2002. 3-19. 126-127. Korostovcev. 360. www. Serapis in the light of epigraphic sources from the Black Sea region Chersonesus. traces of Serapis in Greek poleis from the Black Sea region were recorded mainly in the form of inscriptions. 11 Tacheva 1983. the document was dated to half of the third century BC 15 • 1be transcription has nat been yet incorporated into specialised inscription sets. p. p. Olbia. Takacs 1995. It is a marble slab found in sector 96 during excavations carried aut by the Russian expedition in 1993 13 • The monument was discovered in an ancient cistern and was probably recycled during the construction of the cistern. 358. p. 12 Olszta-Bloch 2011. Two such monuments were discovered in Phanagoria and Panticapaeum 12 • lt should be noted. Serapis Stambaugh 1972. p. p. 18 Olszta-Bloch 2011. its contents appear on the list of sources at the end of this study. and was originally mounted in a sacri- ficial altar 14 • Due to the palaeography of the forged letters. 360-362. which is reflected in all social acts. probably along with the cult of Isis. 14 Vinogradov/Zolotarev 1999. 359. sailing and trade. p. p.ro . 13 Vinogradov/Zolotarev 1999. 208-211. 17 Vinogradov/Zolotarev 1999. One of the ways of popularisation of the cult to other regions of the Mediterranean is tied to the development of grain trade routes which successively reached the Black See basin 9 •With the end of the Ptolemaic Egypt and the change of forces in the Mediterranean Basin. 15 Vinogradov/Zolotarev 1999. including Serapis and Isis. 178 I JAKUB MOSIEJCZYK probably alluding to Uraeus. 1t is demonstrated by the iconography of the parade flagship with n:n:: graffiti which was identified on the wall of the sanctuary of Aphrodite in Nymphaion 19 • Apart from Chersonesus. 124-130.son of Pritanios 16 • The Russian scientists see Charmpippos as the son of the nobleman portrayed on the drachmas of Chersonesus at the beginning of the third century who goes by the same name 17 • Assuming such identification is correct. 16 Olszta-Bloch 2011. gradually enters the territories of the Roman Empire 10 • During the Hellenistic period. 87-95. macle by Charmippos . 14-16. These sources come from Chersonesus. The text was dedicated to Isis. The term comprises such important aspects of production as: harvest. 182-184. Dionysopolis. 125. The text of the document contains a simple dedication in honour of the Egyptian gods. p. the Egyptian symbol of power8 . Olbia was alsa considered a place where the cult of Serapis was present. A. p. This religious structure gained recognition in the Hellenistic world and quickly spread to other territories. Tyras. p. The Russian scientists suggested that the inscription was part of a larger whole. p. 215. acquired one of the oldest traces of the oriental cults in the Black Sea region. Sociologists of religion point out that once a religion has established control over the expression of religious feelings.cimec. passim. situated on the Crimean peninsula. p. few archaeological sources were discov- ered in the form of imported rings with iconography interpreted as images of Serapis and Isis. however. Such interpretations appeared after the publication of inscriptions discovered as early as the nineteenth century by M. Histria and Tomis 11 • Moreover. it would mean that the elites of the city had a significant share in promoting the Ptolemaic cults 18 • The hypothesis must be considered in conjunction with the increasing importance of the Bosporan Kingdom in the Hellenistic world. that their interpretation is problematic. 19 Grac 1987 p. cf Alvar Ezquerra 2008.

p. 21 Olszta-Bloch 2011. Jurgevich based on the shape of the carved letters21 • This interpretation was confirmed after the discovery of the missing piece of the inscription dedicated to Alexander Severus 22 • Another place where inscriptions listing eastern deities were found is Tyras . the oldest inscription from the eastern coast of the Black Sea was found in Histria27 • lt was made on a marble stele28 • The palaeography of the text was set at the third century BC 29 • The document analysis shows that the inscription was a type of a public decree which mentioned Serapis. 190-191. Serapis and all the gods who are with them 25 • The document is dated to the first century BC26 • Much more evidence of the Egyptian beliefs among the Greek poleis was discovered in the area ofDobruja. 190. 23 Samoylov 1988. 24 Takâcs 199 5.on the west bank of the Dniester Liman 23 • Discovered there was a short thanksgiving inscription made on a white marble. 38 Takâcs 1995.cimec. the document referred to the Roman period. M. ISM I 5. p. p. p. 5. V. comprises a brief dedication in honour of Serapis made 20 Olszta-Bloch 2011. they must have been inspired by the local elites who had their own funds for this purpose. 98. Save for Chersonesus. although its nature is debatable.p. lt must be emphasised that D. a total of 5 inscriptions listing the eastern deities were uncovered. p. 25 SIRIS 713. Among them. 34 Pippidi 1975. p. Despite the fact that the left side of the document was destroyed24. p. 191. www. Pippidi points to the impor- tant role of trade in promoting the Ptolemaic religious ideas 34 • Also from Histria comes another similarly dated inscription 35 . p. Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt I 179 and Poseidon. The chronology of the monument was initially set at the Hellenistic period20 • However. they see an analogy to the inscription of the Chersonesus. p. 103-104. 31 Pippidi 1975. p. where the cult of Serapis was also supposed tobe widespread 32 • All these hypotheses aside.ro . 76-87. p. 190-191. p. 128. p. 22 12 IosPE 184. in reference to the oracle of Apollo at Chalcedon 30 • Some of the researchers interpret the data as a top-down introduction of the new cult having characteristics of an official religion 31 • In addition.lt mentions a local associa- tion of heronautai which is identified with a committee translated as vessel of Isis responsible for the organisation of the annual festival in honour of the goddess 36 • What is important. two are firmly dated to the late Hellenistic period 38 • The first inscription 39 . what should be noted is a clear politica} context of the oriental religion being present in the region 33 . 16. 39 SIRIS 706. During subsequent excavations in Tomis. 37 Takacs 1995. the inscription mentions that the dedication was financed with own funds 37 • This goes to show that the eastern cults in this polis could be regularly celebrated as early as that time. 33 Takacs 1995. 98-102. 127. What is more. 32 Pippidi 1975. 30 SIRIS 709a. as in the case of Tyras. 36 Vidman 1970. 27 SIRIS 709a. 2 R Takacs 1995. 98. 187. it is possible to read an inscription entrusting the son of Cratinus of unknown name to: Isis. 8-9. SEG 24. 29 Tacheva 1983. 26 Pippidi 1975. lt indicates that the introduction of the cult was carried out by the council of the polis. 35 SIRIS 709. as determined by D.

5 J SIRIS 704. lt can demonstrate the relationship between the city elite and the local place of the Eastern cult. 45 Clarysse/ Paganini 2009. 56 Tacheva 1983. the inscription should be read in a politica! context. p. p. IG Bulg. 1-2. and therefore a very powerful one. p. According to some researchers. 1-2. 186. 48 Tacheva 1983. 9. and all the gods 46 • Some researchers believe the chronology of the document should he moved to the first century AD. 13. responsible for the most vital spheres of life.180 I JAKUB MOSIEJCZYK by the son of Polydorus of unknown name. p. as mentioned in the text 53 . www. as this is where the model of the divine statue was taken from. 55 SIRIS 703. as in the early stages of the cult the syncretism of deities was not as strongly developed47 • The last Tomis inscription may hypothetically be dated to the late Hellenistic period. the name of the festival was unknown to the inhabitants of Tomis. p. lt lists Dionysios the son of Hedylos who built the temple with his own money4 3 • Mentioned next is lsidoros. Serapis appears as a universal deity. lt is seen as a dedication to commemorate a construction of a sanctuary4 2• The text presumably begins with a greeting. 4 J SIRIS 705. 5-6. 68. He was probably a stranger in the town who came from Sinope. but also Serapis. Kater-Sibbes 1973. p. p. p. 51 Tacheva 1983. but it is also considered a text from the first century AD 48 • lt was placed on a stele by decision of the council of polis49 • lt is one of the few records of Charmosyna 50 being celebrated outside of Egypt51 • lt was dedicated to all those who rejoice the "joys" oflsis 52 • lt proves the existence of the temple of Serapis. On the coast of the Black Sea. Naming Serapis next to Zeus points to his significant role in the society of the Black Sea region. Such conclusions were drawn after analysing verses 6-7 54 • Assuming the correctness of such interpretation. The inscription was macle on a marble slab. 188. 188. 44 SIRIS 705. cf Bianchi 1970. which can be explained by the commercial exchange between these two centres 40 • The text indicates that the sacrifice was macle as a result of an instruction revealed in a dream 41 • The second of the documents is much more extensive and causes numerous problems.Harpocrates Herodotus III. 46 SIRIS 705. the absence of Serapis monuments in Sinope is surprising.ro . 54 Tacheva 1983. p. p. 10. p. IGRR I 662. below the line of the Danube. Isis and Anubis. 9.Meyac. 42 Takacs 1995. 187. 54. 5 ° Charmosyna is a religious holiday associated with celebrating the death and resurrection of Osiris and the birth of Horus. 11. Taking into account the creation of the cult of Serapis (according to Plutarch. p. p. De Iside 28).. 57 Takacs 1995. next to which it was exposed to the public view. 2 7. 40 Tacheva 1983.the priest of Zeus who was involved in the construction works 44 • The teophoric name of the priest which is to be associated with Isis leads to the conclusion that the priest must have been familiarised with the Egyptian cult back in his family home 45 • A service to Zeus did not rule out a participation in creating the pantheistic sanc- tuary which worshiped not only the Great Zeus. 97-106. 20-21. 6-7. 41 SIRIS 706.cimec. 52 Takacs 1995. 47 Tacheva 1983. there is one more well-known inscription listing Serapis 55 • The epigraphic material formed on a marble slab dates to the second half of the first century BC56 • lt was discovered in the region of Southern Dobruja in the ancient Dionysiopolis 57 • The inscription mentions a citizen named Akornio who during Dionysiawas to be awarded a golden crown for organising processions and sacrifices in honour of E>eoc. 49 Talcics 1995. 9-10.

p. www. They were constructed in opposition to the first concept of M. Grainger 2010. Grac. and by other Russian researchers as evidence of the diplomatic or military conditions70 • Further proof of politica! motives for the introduction of the cult is the iconography of the ship from the sanctuary of Aphrodite in Nymphaion. which should be read as a response to the said vi sit of the deputies of Pairisades II in Egypt7 1• This thesis was eagerly taken up by Russian and Ukrainian scholars72 • Moreover. 67 Olszta-Bloch 2011. 68 Olszta-Bloch 2011. 93. the papyrus does nat clearly explain the reason for the visits69 • Hence. p. 13. Yet another important element is the widely discussed papyrus from the Zenon archive informing of the visit of the deputies of Pairisades II in Egypt66 • Individual was identified as the king of Bosporus67 • The document was repeatedly summoned as further evidence of the links between the discussed centres 68 • However. 64 Treister 1985. 62 Treister 1985. 126-127.criticai take Over the years of research. 1973 (SB III 7263). 66 P. formulated his ideas bearing in mind monuments in the form of the already mentioned rings decorated in line with Ptolemaic aesthetics. 111-128. p. p. He had to be one of the richest and mast influential citizens of Dionisiopolis. 65 Treister 1985. 37. p.cimec.ro . 138-139. According to the interpretation of the N. information was given that he was recognised by the majority as the priest of Serapis 59 . abundance of crops and trade 60 . which would be necessary after the defeats suffered during the Second Syrian War65 . It was to be carried aut through active diplomacy of the Ptolemaic court in relation to the Bosporan Kingdom 62 • Such interpretations are especially popular in Russian literature. One of the numerous views on this issue is the concept of direct political pressure. 25. 69 P. 7. 138-139. on the other hand. 138-139. 1973 (SB III 7263). it is also accepted in the works of the American researchers 58 Takacs 1995. p. it constitutes a direct graphical record of the visit. it is indicated by Roztovtsev as evidence of an agreement on economic matters. p. p. 71 Grac 1984. Diffusion models of the cult . Grainger 2010. 7. 36-71. 186. by the supernatural providence associated with the earthly cycle. It can be caused by the said linking of domains. It is hard to clearly state whether the divinitieswere one and the same being for the followers from Dionysiopolis. In this case. The criticai analysis is presented in the monograph: Olszta-Bloch 2011. 81-88. 63 Roztowzew 1925.thepatron deity of the city58 • In addition. 72 Olszta-Bloch 2011. 70 Treister 1985. 61 SIRIS 703. 60 Bianchi 1970. p. the epigraphic material described above contributed to elaborat- ing a number of theories regarding the infusion of oriental cults in the Black Sea region. p. 35. lt is worth noting that the Akronio's undertaking was completed at his own expense61 . Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt I 181 which in this case refers mast likely to Dionysus . Lond. Lond. 117-136. In this case. which he described as direct evidence of political contacts64 • Historical context was also significant. However. the desire of gaining new allies by Ptolemy II is highlighted. Roztovtsev who pointed to a significant part of the economy (includ- ing grain trade) in the contacts between the Bosporus and Egypt63 • Treister. p. 59 SIRIS 703. the information contained in the document indicates a relationship in the perception of the two deities. 97-106. p. 10-14. p. p. Reference to Serapis may indicate a long-range maritime trade.

it is very likely that the development of grain trade routes. They did nat necessarily have to he formalised at the state levei. p. 128. p. 23-25. It should alsa he noted that the popu- lar concepts of the Russian researchers emphasising the diplomatic contacts may resuit from the desire to highlight the politica! importance of the northern coast of the Black Sea 78 . the image of the warship should be perceived more allegorically than simply a record of a historical fact7 4• The temple context of the graffiti has its significance. 19. which could be indirect or direct. 82 SIRIS 706. who could be an inhabitant of Egypt. 76 Nowicka 1999. p. Nowicka who postu- lates a different interpretation. 713. They were based on the assumption of competition between grain producers. p. 75 Nowicka 1999. The monument was situated between other private votive gifts. which consisted in indicating the lack of conditions for developing competition hetween such distant centres during the Hellenistic period. these theses were first formulated hy M.cial propaganda of the Bosporan Kingdom 76 • In the light of the discussed interpretations. However. bringing new religious ideas with them 80 • Such infusion model of the Serapis cult is quite convincing considering the historical context of the Syrian Wars 81 . progressing from the third century BC. 23. Through the mythological images in the form of Dioscuri -the patrons of trade. 126. 77 Olszta-Bloch 2011. in a niche of a less important part of the temple. According to this researcher. 251-252. For these reasons. the argument is nat strong enough to explain the circumstances of dedication of the remaining inscriptions. had a significant impact on the appearance of numerous monuments in 73 Murray 2001.cimec. 79 Grainger 2010. 206. p. p. it is worth to consider the former concepts which explained the con- tacts between Egypt and Pontus Euxinus from the perspective of economic relations. 84 Olszta-Bloch 2011. As men- tioned previously. 81 Avram 2007. 83 Roztowzew 1925. 67-72: The author indicated the place of exposition of the graffiti. Disputahle is the nature of these contacts. than in the offi. The described relations were direct in character. www. 22. In response to the concepts of the poli tical impact of Lagids on instilling the oriental beliefs and the presence of Egyptian imports. The diverse and highly questionable source material inclines to consider alternative concepts. 74 Nowicka 1999.182 I JAKUB MOSIEJCZYK who focus on defining the technical parameters of the trireme 73 • However. p. Contacts between Egypt and the Pontic centres during the third century BC must have been present. Due to the criticism of Rostovtsev's views. 85 Olszta-Bloch 2011. p. p. the theses on politica! motives of introducing the cult seem exag- gerated77. Rostovtsev8 3. Both centres were to seek to monopolise the market of the eastern Mediterranean 84 . 69. 72. The proposed theory can explain the occurrence of short thanks- giving inscriptions known from Tyras and Tomis 82 • However. an interesting thesis was formulated regarding the return of Thracian and Scythian mercenaries from service in the Ptolemaic army79 • Once a contract was fulfilled. 78 Olszta-Bloch 2011. p. p. 80 Litvinenko 1991. p. the Barbarians were to return to their homeland. the return to his assertions appears impossible85 • Despite all this.ro . the politica! model of infusion of the Serapis cult may explain the appearance of the oldest inscriptions of Tomis and Histria dated to the third century BC. the image is linked to a diplomatic gift or establishing new business contacts 75 • The causative factor is found more in the individual approach of the author of the graphics. 111-128. an important voice in the discussion is the iconographic criticai analysis carried aut by M.

86 Olszta-Bloch 2011. Wild 1981. 154-155. They were the place to stop during travel. Hadra ware can be found 89 • On the island of Rhodes these types of vessels are popular in funeral con- text and make a fine argument for a lively activity between the centres 90 • With respect to the northern region of the Black Sea coast. Almost all the dedications in honour of Serapis are accompanied by a note highlighting they were erected at own expense. Ali of the poleis where inscrip- tions appeared were situated in convenient locations to foster the exchange of goods . 458-466. Through the islands of Rhodes and Delos the goods were redistrib- uted to other parts of the eastern Mediterranean. possibly city elites. p. p. These inscriptions expressed a personal need of an individual. 294. Along with the Egyptian goods came religious ideas which were successfully cultivated throughout the Hellenistic and the Roman period. 1025. On the other hand. p. p. with a centre believed tobe located in the sanctuary ofTomis. 87 Tomlinson 1976. Therefore. The mutual contacts. They are evidenced by a rich archaeological mate- rial in the form of amphorae of Rhodes found on the sites of the Crimea91 • For Black Sea region the importance of trade routes leading towards the south was evidenced during the conflict on the Bosporus between the coalition of Histria and Kalatis and Byzantium. To quote the documents: they were revealed in a dream or an oracle. p. Jt is the economic motives which are considered most likely in spreading the Ptolemaic ideas. it shows the economic strength of the Pontic centres and their pursuit of monopoly in the grain trade.cimec. p. 77. 90 Lungu 2007. p. At the end of the Hellenistic era the cult is well developed. 1021. 93 Buzoianu/Bărbulescu 2007. The intluence in Tomis was a key factor to the dispute 92 • On the one hand. In the urban centres. They were strong grain production centres that in the short- age market were in demand. Delos was at that time already a strong centre of the Serapis cult outside of Egypt88 • The process of transport of goods and ideas via Rhodes is evident on the west coast of the Black Sea. Despite numerous concepts suggesting the cults were common and centrally ordered. who drew on the trade. were indirect.ro . First dedications are more associated with individual actions. RR Bruneau 1970. 295. relations with Rhodes over the third and second centuries BC are also visible. In the beginning. which suc- cessfully competed for the primacy in grain redistribution 87 • What is important. the oriental religions could in fact be infused by the wealthy. 75: In Tanais up to 90% of imports of transport ceramics came from Rhodes. the economic infusion model of the Egyptian religious ideas appears as most likely. making them a link between distant sites. A relatively small number of inscriptions show they were most likely not the resuit of politica) or diplomatic game aiming at imposing the beliefs of the Ptolemaic Egypt on the residents of the Black Sea region. 92 Buzoianu/Bărbulescu 2007. p. an important role in such mediation was played by Rhodes 86 • From 167 BC the said centre lost to Delos.including the Dniester and the Danube liman. p. 115-116. www. the element of individualism is not to he dismissed. Final condusions The discussed epigraphic material from the Pontic centres attest to the presence of the Serapis cult in the region already in the third century BC. 9 R Lungu 2007. it illustrates the strategic value of the basin of the Propontis which allowed the exchange of goods 93 • On these grounds. where traces of the Serapis cult have been discovered. however. The centres on the islands seem an important element of the economic chain. Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt I 183 the Egyptian type as well as imports. The observed infusion of the eastern religious ideas took place relatively early. 91 SztetyUo 1972.

.rnvavt>... p.ro .]u rnuKpaTE [---HpaKIAEi J811~Moviµournt[Ev arro] I 5 CTTa>.I ---aav T01~18io1~8arrav11µam --.~ KpaTtivou :Lapam81 ···1auS1 I --.aµrr]po~ Km Tot~ rroAtTm~ µeTEClWKEV T[wv I KpewvTWTE :Lap]ane1 >. 96 after: Takacs 1995.11vatu7tOTOU [8~µom:1~] Ka>.1--.11[1 Kai TwtcS~ I µw1 · E7n]µ11v1euov[rn~ ---1 „..axwv1epw~oµoiw~To1~ 8arr[av~ I µamv avwTpacp ]11 KaAw~ Km cj>1>. p.cimec. 98 after: Takâcs 1995.ApyecSauov rrpo~TOV rraTEpa a[urnu? I --.rrapayE]v6µevo~8e KmauvTUxwv aµa--.. 191. 95 after: Olszta-Bloch 2011.uaevTov611 µov1epw~Teyev6 µev [o~ I 10 ---? rnuE>rnuMey]a>. 9 i after: Takacs 1995.aya8w~ I 94 The transliteration was written using simplified Greek alphabet.we >. 190.Ap1a] Tapxou ---1---97 (SIRIS 709) Tyras 11-1 BC --..ouTa~TE rroµrra~ Km Ta~8uaia~ [t I rrnt>.I ---y] uvmKa8rnurnu I 5 --.rr]aarncj>6pwv [ -.Avou~1 Histria III BC ['''EcSoţn111 ~]ou>..a~e--.I ---o~E>e6cSwpovKaiEm --. www.cp1>.[ ov I --...I --.I ---Ei~.. p.1186vaav8p[a~ TpEL~] I o]i xp11aµovA~\j!OV[Tamapa I TO ]uE>rnuT11m6\e1 u[rrtprnu I :Lap ]amo~Tiva K--- 96 (SIRIS 709a = SEG 24 = ISM I 5) Histria III BC --.I ---v TllV arr' auTou KUTEKT11CTaTo T11[~8e I ---arrt] >. 190.l]epovauTmav[E811Kav 1---] EKTwv18iwv [---1---rr] poaTarnuvTo~ [rnu I Ko1vou.I 5 ---aTwvauvarrocS[11Jµwv arr11[p]aT[o--..Meve]Kparnu~ [--. E>rn1~auvao1~ xaptaT~ptov 98 (SIRIS 712) Dionysopolis second half ofthe I BC ---amapa--. 125. 184 I JAKUB MOSIEJCZYK Inscription index94 : Chersonesus III BC Xapµ1mrn~ITpuTav10~ KaT' rniTayµa 95 :Lapamu 'Imu. p.

102 after: Takacs 1995. 187.. www. 186-187. 187. 101 after: Takacs 1995. 188. Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt I 185 14-42 ommitted 43 I oE[oo x8Ja[m1] ~OUATJ Km TWO~µo en11v11cr8m µEv Em TOUTOL~ 'AKopv[wv[a] I 45 ~Lov[u]cr[ou Km crTE<pavw811vm auTovevToL~~Lovucr[mqpucr[w] I crTE<pavw Km ELKov1xaXK11crncpavwcr8m OE auTov Km EL~rnv X[m I nJovxp[ov]ov Ka8' EKacrTov no~E VTOL~~Lovucr[oLqpLcrwcrTE[cpavlwcSE[ .. 1053) 99 after: Takâcs 1995.. ]cr8m OEaVTOU Km EL~avacrTamv avOpLaVTO~ TO 1 novTOV emcpavfoTaTOV TTJ~ayopa~ 99 Tomis I BC I:apamo[L. .. ] I o<.. 100 (SIRIS 706) Tomis I BC [ Aya811 LTUX] '1 L•~Lovumo~ 'HM\oueKTWv I [[o[wvK] aTWKEuacrevo La rn[u[]E[pew~T]ou [~Lo~ImowpouTouKa[E>m .. p.ro . p.aµwva I AEUKou\18ouKa[[] I avaTe811vmd~T[ o] 20 [Epovrnu:Lapa I moo~ 102 (SIRIS 704 = SEG 24.. [~L[] TWL I [µEyaXoL] KalEîaLOLKa[ I 5 [Avou ]~LOLKa[8rn1~namv 101 (SIRIS 705) Tomis I BC -1. 100 after: Takacs 1995.ITo\uow[pov] KaTaovap I 1:Lvwneuc. p. pp..Xut ---1 cropo ---1 [n]pwrnu [TTJ~"'"Im] I 5 OO~TOL~ [KaĂ.cimec..ou] µevm~Xa[pµo] I cruvOL~UPETTJ~I EVEKEVKa[crw cppocruvri~·TfJVOEI I 10 rn1µeAELQVTTJ~ I avayopEUO"EW~ I TOUO"TE<pclVOU1TOL I [E]tcr8mrnu~npocr I [E]OpEUOVTa~ [TwLL) 15 I IEpw1·ToOnjl~cp1cr µafoypacp11va[1] I EL~TEĂ.

Tacitus Tacitus. 30. pp 1197-210. Tira. Olszta-Bloch 2011 M. OLA voi. 1920. J. Bianchi. 2010. voi. in Mythos. Bruneau 1970 Ph. F. EPRO voi. Ein neu entdecktes Fresko aus hellenistischer Zeit in Nymphaion bei Kertsch. Recherchessur les colonies greques du littoral romain de la mer Noire. Paganini. Pippidi 1975 D. Actes du 17eme colloque de la Villa Kerylos aBeaulieu-sur-Mer ies 20 & 21 octobre 2006. Sarapis under the early Ptolemies. Leiden-Boston. Roztowzew. Inscriptiones antiquae orae septentrionalis Ponti Euxini graecae et latinaevol. 1972. 165. Clarysse/Paganini 2009 W Clarysse. M.e„ Warszawa. Torun. 2007. 250-256.cimec. 2007. SztetyUo. in: La Mediterranee d'une rive al'autre : culture classique et cultures peripheriques. Nowicka. 1. Pippidi. Leiden. 1973. F. 1988. Chersonesi Tauricae. Ch. 12-27. Cardin. 30. Paris: Academie des Inscriptions et Belles Lettres. A trireme named Isis: the sgraffito from Nymphaion. Olbiae. Litvinienko 1991 J. EPRO voi. p. Litvinienko. RG RW vol. Leiden. Berlin. 290-332. C. L 'Egypte Lagide et ies cites grecques du Pont Ouest. Leiden. Harvard University Press. Avram 2007 A. Rola Mirmekionu w zyciu gospodarczym Panstwa Bosporanskiego w IV-I w. Cambridge. The Case of Sarapis. Salvation and Ethics in the Cult of Cybele.e„ VDI nrl. in Skythika. voi. pp. 55. Eastern Cults in Moesia Inferior and Thracia: (Sth Century BC-4th Century AD). Engellman.ro .K. Quelques remarques sur I' «ISIS» de Nymphaion. 2007. pp. Skythien und der Bosporus. H. M. 50. Lungu 2007 V Lungu. 81-88.2001. transl. St. 1983. Grainger. The Delian Aretalogy ofSarapis. 1936. 1-3 Inscriptiones Tyriae. Murray2001 W. Syrian Wars. 1970.. C. Preliminary catalogue of Serapis monuments. D. www. transl. Bărbulescu. pp. Buzoianu/Bărbulescu 2007 L. in Archiv fur Papyrusforschung und verwandte Gebiete. Engellman 1975 H. in Scythica Minora. Sur la diffusion des cultes egyptienes en Scythie Mineure. Roztowzew 1925 M. Theophoric Personal Names in Graeco. pp. 2. Samoylova 1988 T. "Dio Cosmico" e culti cosmopolitici. A. Tacheva 1983 M. Staumbaugh 1972 J. Cambridge. Paris. Leiden. 2011. transl. 87-95. Alvar Ezquerra.Roman Egypt. ed. in A. 25. London. Myth. BAR International Series.p. Goyon. Plutarch Plutarch. 2008. Kater-Sibbes 1973 G.186 I JAKUB MOSIEJCZYK Bihliography: Alvar Ezquerra 2008 J. in TJN. 1975. Grac 1987 N. Loeb Classical Library. 1925. Avram.n. ed. Les cultes de Delas a l'epoque hellenistique et a lepoque imperial. C. D. voi. 1943. Ptolemeevskij Egipeti Severnoe Pricarnomor'e v III v. voi. Petersburg. Genova. Grainger 2010 J. ln History and Archaeology of Classical Antiquity. Histories. pp. 1999. N.V Grammenos. SztetyUo 1972 Z. 1972. Petropoulos. 1916. 1. V Latyshev. Tacheva.1. Moralia. Buzoianu. Grac 1984 N. Latyshevl 916 B. Kiev. Tomis. Harvard University Press. 1984. Samoylova. 1970. 1991. Murray. J. M. Romanising Oriental Gods. 44. 97-106. Kater-Sibbes. London. [in:] Actes Du Neuvieme Congres International Des Egyptologues. 68-89. Histories. Leiden. E. D. EPRO t. L. do n. Otkrytienovogo istoricesko goistocnika v Nimfee. t. p. 36. E. I. 2009. Bianchi 1970 U. II. voi. Isis and Mithras.:Egypte lagide et la mer Noire: approche prosopographique. pp. in Ancient Greek Colonies in the Black Sea 2. Staumbaugh. Olszta-Bloch. 95. Grac. voi. VDI 1984/1. Godley. 127-153. Ptolemejski Egipt i Greckie Centra P6lnocnego Wybrzeza Morza Czarnego. Grac. Babbitt. Herodotus Herodotus. Bucureşti-Amsterdam. Moore. pp. Nowicka 1999 M. M. EPRO voi. 1970. Bruneau. 67-72.

Moreover. Versluys. M. which are seen in the far-reaching diplomatic policy of the first Lagidae. 1981.Takâcs.rst recorded archaeological sources mentioning the new oriental deities in the Black Sea region was the inscription of Chersonesus in the Crimea.4. GRAIN TRADE AND DIFFUSION OF RELIGIOUS IDEAS OF THE PTOLEMAIC EGYPT. Tyras over Dniester. it is assumed that the adoption of cults was indirect. pp. 87. 1999. Isis and Sarapis in Die Orientalischen Religionenim Rămern. where temples in honour of Serapis and accompanying deities operated. 144. do n. A.Vidman. Vidman. Woodhead 1969 A. Olszta-Bloch from the University of Nicolaus Copernicus. RGRW voi. G. Lastly. Berlin. Aegyptiaca Romana Nilotic Scenes and the Roman Views of Egypt. Treister. 357-381.Woodhead. www. Greek Sanctuaries. 1985. The study points to the lively trade contacts with non-Egyptian centres. Water in the cultic worship of Isis and Sarapis. One of the fi. Tomis as well as Histria at the mouth of the Danube. Berlin. voi. RGVV 29.cimec. and more recently by M. 126-139. 1995. Inscriptions of equally early chronology were identified in Olbia at the mouth of the Boh and Dnieper rivers. Versluys 2002 M. London. some point to actions of individuals who promoted the ideas of Oriental deities as part of their personal beliefs. Wild.. A. Due to the lack of convincing evidence of direct trade between the Black Sea centres and the Ptolemaic Egypt. Ancient civilization from Sythia to Syberia 5.both constituting a ruling elite.e. Vidman 1969 L. The influx of new religious ideas can be explained by a number of hypotheses. Leiden-Boston. Another hypothesis leans towards the return to homeland of the Thracian mercenaries employed by the Ptolemaic army. Palaeography of the document was estimated at the mid-3rd century BC. The discussed examples are yet another argument for the diffusion model of spreading the oriental cults in the Black Sea settlement as well as the Mediterranean. 1976. EPRO voi.ro . EpigrafischenStudienzu den Trăgen des ăgyptischenKultes.above all . Zolotarev. 124. 24 Leiden. 1969. Isis and Sarapis in the Roman world.). RGRW voi. Vinogradov. A FEW OBSERVATIONS OF THE CULT OF SERAPIS IN THE BLACK SEA BASIN (Abstract) Archaeological finds indicate that the cult of Serapis and Isis was present in the Black Sea region as early as the Hellenistic period. Tomlinson. Vinogradov/Zolotarev Y. G. 1969. Treister 1985 M. 2002. Tomlinson 1976 R. Wild 1981 R. 1970. It backs the hypothesis on spreading the cult through individual worshipers as the mast likely. Sylloge inscriptionum religionis Isiacae et Sarapiacae.Delas and Rhodes are named. Bospori Egipet v III v. Supplementum Epigraphicum Graecum. I. The sites mentioned above were strong centres of grain trade. Worship of the sacred egyptian triad in 1999 Chersonesus (Crimea. Grain trade and diffusion of religious ideas of the Ptolemaic Egypt I 187 Takâcs 1995 S. [in:] VDI 1985/1. Questions regarding the circumstances of the influx of the new reli- gious idea were raised mainly by the Russian researchers. it associates it with trade. The syncretic deity of Serapis was established during the reigns of the first Ptolemies (305-221 BC) in order to integrate diverse society of the Hellenistic Egypt which consisted of groups of indigenous Egyptian population as well as Greek immigrants . Amang the explana- tions for the phenomenon are direct politica! actions of the Ptolemaic rulers of Egypt. The presented study takes into account al! previous concepts of adoption of the oriental cults in the Black Sea region during the Hellenistic period. Leiden-New York-Koln. J. Leiden. pp. Vidman 1970 L. A. Amang these centres Chalcedon in Asia Minor and .

cimec.ro .www.

toutefois. p. voir en dernier lieu !'importante monographie de Klara Bur5iC Matijasic 2007 et en particulier sur Ies castellieri c6tiers du Parentin.:on magistrale par Antonio Marchiori 10 qui a pu etablir que. 1). Zaccaria 1991. 189-200 www. p. contrairement a ce que l'on supposait jusqu' ici. un castelliere occupe certes une position strategique (p. p. Ies castellieri.C . Bursic Matijasic 2012b. 135-136). p. 2. Arheologie.cimec. en se fondant sur la presence d'un edile. tou- tefois un article de K. Chevallier 1961. Horvat 1997. est caracterise par des habitats groupes de hauteur. 8 . apres la conquete advenue en 177 a. Bur5iC Matijasic 2007. inscrit dans la tribu Papinia de Trieste. Keppie 1983. 117-130. ainsi que Ies TIB ISCVM. France Le but de cette communication est d'etablir un bilan de nos connaissances sur le territoire de l'une des plus petites cites romaines de l'Adriatique. It. Jusqu'au milieu du Ier s. selon la meme orientation. p. 63. 219* et 220 = Supp. CROATIE) JER S. On note qu'au ne s.C„ son ager. sur le promontoire de Porec-Parenzo.ro . a. la grande rupture dans le relief que constitue la vallee de la Draga. 63-76. Zaccaria 1992. une legere correction a ete proposee par CI. p. 9) ainsi qu'un anonyme de la meme tribu (Ilt X.VJE S.C„ il n'y a aucune veritable viile dans cette microre- gion.C„ la cote parent in ensemble avoir ete moins frequentee par Ies marchands italiques que la cote slovene 5 ou le port de Pola 6• Lepoque cesarienne est marquee par un profond bouleversement avec la fondation de la viile de Parentium qui a ete sans doute d'abord un municipium avant de recevoir le titre de Colonia Iulia Parentium 7 • Cette promotion est vraisemblablement contemporaine de la fondation de la colonie de Pala. a Kringa-Monte Corona (CIL V. 359-362. p. elle couvrait l'ensemble de I' ager parentinus jusqu'a ses confins orientaux 11 Sur I'Istrie preromaine. 213) . 267-273. Tergeste. HABITAT RURAL ET EXPLOITATION DU SOL DANS rAGER DE PARENTIUM (POREC/ PARENZO. Fraschetti 1983. p. au nord de Porec2 . vers 46 a. a. vivant d'une economie agro-pastorale. 204. mais on ne peut pas aproprement parler de viile a cette epoque. 10 Marchiori 2013. Starac 2008. contrairement a l'Istrie meridionale dominee par Nesactium et Pola 4 • Par ailleurs. p. 5/2015. 136-137 avec bibliographie anterieure. 11 Ces confms ont ete definis par Degrassi 1934 et 1954. comme le reste de l'Istrie.A. sur Ies deux cites 9 • Cettecenturiationvient d'etre reetudiee de fa<.C Francis TASSAUX Universite Bordeaux. Bur5ic MatijasiC 2012a. 106. contrairement aux deux autres agglomerations. Martin et a Monkastel-Cervar. P. Revelee par la reconstruction de R. BurSic: a revele l'existence de petits etablissementsde plaine a l'est du canal de Leme 3 (fig. quand se developpe l'une des plus vastes centuriations de l'Adria- tique. mais aussi de la piraterie pour Ies etablissements cotiers 1• Les plus importants d'entre eux sont a Sv.C. 163 et 189 et Zaccaria 2010. p.

Tassaux 2012. que sont devenus Ies castellieri et Ies habitats indigenes acette periode ? Disons tout de suite que l'on n'en sait pratiquement rien. sur Ies fouilles en cours de Santa Marina: Rousse et alii 2014. 210-211. p. qu'elle soit lapidaire ou sur instrumentum (amphores et tuiles) 16 . 12. 256-266. en dernier lieu. A Loron et Valeta. Soma p. 106-107. Une riche documentation epigraphique. p. 51-55. p. 16 Marion/Tassaux 2008. p. 158-219 et. 12 Pour un inventaire general et precis de ces villae : Matijasic 1998 . p. sur Ies installations oleicoles. comme dans le reste de l'Istrie. www. 221. pour fusionner et former sans doute la plus grande propriete de l'Istrie 18 (fig. coions : Ilt X. 278-279. Martin p. Ies villae du Parentin occupent des posi- tions variees au fond d'une baie. 18 Tassaux et alii 2001. est la pro- duction d'huile d'olive. p. 309-324. Vrsar) ou sur un promontoire. Santa Marina. p. 222 et 229. 23 Tassaux 2009. 226 et 227. 216 et 228 .ro . 2. 140-153. 211-214. mais elles produisent aussi du vin. 2. 2. Busuja-Bossolo p. liberti : IltX. La principale raison d'etre des villae maritimes. 233-248 et Vrsar-Orsera p. 106) inciteraient a laisser ce lieu sur le territoire parentin. 217.cimec.comme Ies deux huileries a proximite de Busuja 15 . 223.C. sur Ies exportations. des recherches recentes ont mis en valeur l'impor- tance des ressources tirees de la mer. Avec cette operation d'envergure. p. voir Degrassi 1956. voir Girardi Jurkic 1979 et Dzin. 397-399. nous savons que la fabri- cation de garum est attestee dans la peninsule . destinee al'exportation 19 . voir en dernier lieu MatijasiC 1998 et Tassaux 2012 avec bibliographie anterieure. De Franceschini 1998. Ainsi. Cervar Porat. comme Valeta. ces tres grands domaines de plusieurs milliers d'hectares tombent dans Ies mains de l'empereur ala fin du Ier s.190 I FRANCIS TASSAUX (fig. comme Busuja et Sorna 13 • Ce ne sont pas simplement de luxueuses resi- dences14 mais Ies centres economiques de grands domaines. 19 Sur la reputation de !'huile d'Istrie. 198. Tassaux 2001. Sv. une serie de villae maritimes appa- raissent tout le long de la câte occidentale et meridionale de l'Istrie. 3). A câte de l'archeologie. Ies etudes archeo-ichtiologique sont permis de mieux cerner l'activite de la peche et la consommation des poissons 22 • Grâce aCassiodore (Variae. Jurkic 2005. al'epoque augusteenne. p. souligne l'originalite de cette câte comme dans le reste du littoral occidental de l'Istrie. 195-211. on rencontre egalement quelques petits etablissements ruraux qui doivent correspondre a des fermes. MatijasiC 1998. Sur Ies fouilles de Cervar. 218. 181-182 . 219. 1. montre que ces villae appartiennent a une aristocratie de haut rang pour qui travaille une population adominante servile 17 . Sv Martin. mais de petites amphores Dr 6B de Loron et de Fafanasont traces de centuriation que l'on suit jusqu'au bord de celle-ci (Marchiori 2003. la decouverte de tres grands viviers a poisson. La documentation archeologique et epigraphique devient en revanche abondante a partir d'Auguste et nous renseigne sur le littoral et sur l'interieur du territoire. 14 Sur la villegiature comme facteur de promotion des elites istriennes. de Trieste a Medulin 12 . 225. aucun atelier n'a pu etre jusqu'ici repere. cultivent des cereales et pratiquent l'elevage 20 • Par ailleurs. fouilles par l'equipe subaquatique du Centre Camille-Jullian (Aix-en-Provence) et du Musee de Porec 21 . p. Carre et alii 2013.:on tres inegale. u On trouvera une anaiyse detaillee et aggiornata des grandes villae du Parentin dans Carre et alii 2011 : Valeta p. voir Tassaux 2014.mais de fac. 17 Esclaves : Ilt X. Carre et alii 2011. 22 Ephrem 2011. 15 Carre et alii 2011. 2). 220.:ade). sauf peut-etre dans la villa de Cervar23 . Les villae maritimae Quelques decennies plus tard. Tassaux 2007.2). 21 Carre/Auriemma 2009. De taille parfois hors-normes (entre 100 et 200 m de fac. 20 Sur !'economie des villae maritimes d'Istrie en general.

26 Machebreuf 2011 . 3 n Marion/Starac 2001. a mis en lumierele poids de la mer dans l'economie des villae maritimes 28 . au moins . Loron occupe une place a part en tant que l'une des plus grandesfiglinae de l'Adriatique. depuis 2003.. Busuja. 31 Maggi/Marion 2011. Croatie) I 191 probablement vouees au transport de sauces de poissons24 • D'autre part. 32 Marchiori/D'Inca 2011 .:aise de Rome avec C. p. jusque dans un passe recent. p. D'autres sont rem- placees par des eglises aux V< sacome a Sorna 40 . Machebceuf montre que la production de pourpre pouvait faire partie de }'economie des villae. 37 Un premier programme a associe Ausonius et Ies musees de Porec et Pula = Tassaux et alii 2001 . 29 Deja souligne par le travail pionnier de Degrassi 1955 et etudie par une equipe franco-croate: Carre. Bardot a pu montrer la variete de la consommation et de l'utilisation des coquillages27 . 36 . de vaisselle de table en sigillee au Ier s. le programme ''L'Istrie et la mer': consacre au Parentinet finance par le Ministere fran<rais des Affaires Etrangeres et Europeennes. au- dela. comme a Busuja et Santa Marina et qu'elle existait des le debut de l'Em- pire26. 11-12 et plan p. Martin. Loron.ro . 38 Jurkic Girardi 1978-79. l'immediat arriere-pays reste archeologiquement tres mal connu . p. amphores fabriquees dans des fours monumentaux 32 . 289-292. in: Carre et alii 2011. Marion/Tassaux 2008. a la surprise des fouilleurs. Rousse 2011. 180-185. l'Ecole frarn. vante la qualite des huîtres istriennes. p. 177-180. p. Son "industrie" ceramique (ii s'agit en effet d'une production de masse et standardisee) a pour point de depart la fabrication de conteneurs des- tines a l'exportation de l'huile 30 et. 33 Ferries/Toncinic 2001. 25 a Cissa (île de Brioni sans doute. 41 BenciC 2011. du vin et du garum 31 . MatejciC. www. p. L'immediat arriere-pays Au contraire du littoral. mais elle a entraîne aussi la production de materiaux de construction 33 . Marchiori et. 35 KovaciC 2001. 67) qu'un atelier de pourpre imperial etait installe en Istrie 25 . l'etude que vient de mener Chr. p. Ausonius et le musee de Porec ont ete rejoints par l'universite de Padoue avec G. a l'origine du village de Torre Vecchia durant le haut-Moyen Age 41 • 2. 210-211. I 1. occ. sont l'objet d'un nouvel ouvrage en cours de publication 37 . commencees en 1994.cimec. si Cassiodore. on ne pouvait citer qu'une villa en dehors de la cote. tandis qu'au VI< s. 277-284. dans le passage cite ci-dessus. L'interieur 2. de meme que l'importance des installations portuaires de nombre d'entre elles 29 . 34 Duboe 2001. Rousse. voire de l'Occident romain sous le Haut-Empire. 39 Tassaux 2003. 27 Bardot 2011. Ainsi. sur l'organisation de l'atelier. dans une moindre mesure. Rosada et A. p. Habitat rural et exploitation du sol dans l'ager de Parentium (PoreC!Parenzo. Parmi toutes ces installations littorales. de lampes 35 et. depuis 2007. D:iin/Jurkic 2005.C. on savait par la Notice des Dignites (Nat. La domination des grandes villae maritimes s'est maintenue jusqu'au IV< s. a Labinci 24 Marion 2009. de ceramiques communes 34. en particulier. une fortification byzantine s'eleve a Stanzia Blek. Maggi/Marion 2011. 248-253.dig. Tassaux 2009 et Carre et alii 2011 avec fouilles et releves des installations de Valeta. 36 Maggi 2001. plut6t qu'a Barbariga). Les fouilles. Porec et Soma. 28 Carre et alii 2011. 40 I. A. 137-139. Machebreuf et alii 2013. leur histoire est encore mal cernee : certaines connaissent un embellissement de leur pars urbana comme Cervar-Cervera 38 et Vrsar-Orsera 39 au IV< et debut du V< s.1. Sv. Enfin. p. aux mains de l'aristocratie senatoriale puis de l'Empereur. 7.

au-dela de I Okm de la câte La rive sud du Ningus (Mima/Quieto) connaît elle aussi unerelative densite d'occupation entre Vizinida-Visinada et Motovun-Montona. p. cf.C. 114. a 5 km au sud-est de Labinci et a 3 km au sud de Vi5njan-Visignano. typique des espaces de representation tels quon Ies connaît sur la câte a Cervar et a Vrsar. p. dans un secteur qui fait egalement partie de cette zone optimale de l'oleiculture. Dans la carte publiee en 2011. mais. Marchiori 2013. 288. Le mobilier va du Ier au IV< s. Domenica di Visinada. 165. sans rejeter cette interpretation.2. l'ecart est mince avec le nombre de sites repertories par A. Ap(puleius) Hermias. fouillee en 190842 .192 I FRANCIS TASSAUX . soit de la Mima). probable proprietaire de la villa a cette epoque (Ilt X. Kovacic a mis au jour une partie d'un petit etablissement rural qui a livre egalement une inscription d'une probable esclave.ro . 46 ZlatuniC 2010. on obtient une vision beaucoup plus contrastee. 47 Carre et alii 2011. 280-290. Pour le reste. au bord de la Mima. 58. 44 KovaCic 2004. Le Parentin. 157 et carte p. a BrestiC.A Bacva- Mondellebotte. Alors que l'epoque preromaine semblait marquee par !'habitat groupe des castellieri. la presence d'elements de confort. l'on peut penser. a câte de la villa de Torre. 51 Par exemple. on compte une autre villa a Golas. aussi Bursic-MatijasiC/Matijasic 2014. 9. 43 ZlatuniC 2010. formant un autre module. 52 BenCic 2006.La villa de Labinci. Dans le grand atrium avait ete retrouvee l'inscription dediee a Liber Augustus. 232). [Ia]nuaria 45 . carte reprise et completee. R. 154-156. 49 Si fon considere que Ies conditions climatiques sont proches de celle du XX' s. p. voire de luxe ainsi que la qualite et la variete du mobilier font penser qu'on a la seulement la pars urbana de la villa et que sa pars rustica devait se trouver a proximite. on ne connaît pour l'instant que deux hypothetiques agglomerations. Cestrois etablissements se trouvent a 7. sites recenses par BenCic 2011. www. 275. p. 50 Matijasic 1988. dans le cadre d'operations archeologiques preventives. 48 Il est en tout cas remarquable que tous ces etablisse- ments proches du littoral se situent a I'interieur de la zone optimale de la culture de l'olivier49 • 2. Marchiori dans son etude sur la centuriation 51 . 5. On remarque aussi une forte densite de sites autour de Tar/Torre.faite par l'affranchi Sex. offre un plan original avec deux atriums et une tour. Toutefois.cimec. ZlatuniC46 a fouilleune villa du Haut-Empire qui s'est prolongee dans l'Antiquite tar- dive avec l'amenagement d'une salle absidee. au contraire. dans MatijasiC 2009.5-8 km de la câte. j'avais considere que le site de Torre pouvait etre celui d'une grande villa dominant un vaste domaine ou etaient disseminees trois fermes.155. 2.S. p. publiee en 2013. dus aux prospections intensives de Gaetano BenCic52 et proches. datee de l 76p. 48 BenCic 2006. avec de larges secteurs quasi vides a l'est et au sud du territoire parentin. apartir de sa monographie de 1998. mais d'autres types d'habitat commencent a appa- raître. soit du littoral. p. aun systeme d'etablissements ruraux independants (Gustulike. a.A 900 ma l'ouest de Vi5njan. 45 KovaciC 2004. L'une serait a Zudetici/Zudetti. qui compte un total de 28 sites (ici ne sont pas recenses la dizaine de sites de la commune de Tar/Torre. de petite taille (18 m x 15 m). fig. 71p. Frata et Vabriga) appartenant a de petits et moyens proprietaires47 • Plus au nord. fig. ii faut bien recon- naître que notre connaissance de ces espaces a l'epoque romaine affablement progresse depuis l'inventaire de Robert Matijasic publie en 198850 (fig.L'absence de toute installation a caractere productif et. qui semble remonter a la deuxieme moitie du ier s. une fouille preventive menee par V. comme a BrestiC43 et Bacva44 . 4).C. p. fig. 42 Babudri 1920.

au-dela des decouvertes sporadiques dues aux travaux autoroutiers. p. la aussi.C. 204). f. a Markovac . tout comme le territoire au nord de la Mima (IIt X. De meme. j'aurai tendance a considerer Kringa comme faisant bien partie de I' ager parentinus (cf. 159-181. Rufus. 56 fappellation veter(anus). p. voir Tassaux 1986. 2. Pour le reste. (IItX. p. la presence d'un affranchi de Sisenna a Motovun-Montona (IIt X. p. a !'habitat plus clairseme avec ses vides et quelques concentrations. 102-103. ou encore L. 2. 434. en 194 p. f. elle est installee a mi-pente. Tedius Valens a l'epoque flavienne (IIt X. qui varie entre une et quelques heures de marche. natre vision. 58 Matijasic 1989-1990. Andrea di Caroiba. 247 et 248. 142-144. Calvius T. dans ce demier cas. 46. A cela. est reste a l'epoque imperiale une terre d'immigration a titre individuel pour des veterans. a Sv. axe de communication majeur. Au-dela de cette periode. Lorenzo delPasenatico (IIt X. 2. ii apparaît que I' agerParenti- nus. comme a Kringa-Monte Corona. sur des criteres externes et internes.situeeen face de Ponte Porton. 54 Tassaux 2011. de la IX< legion Triumphalis installe a Zudetici. 2. L. p. au sud.Au total. une demi-joumee ou au maximum pres d'une joumee. Lovrec-S. dans une difficile montee pour Ies charriots arrivant du nord. et de Robert MatijasiC et Klara Bursic. 242. On retient ainsi une vision de I' ager parentinus partage en trois ban des d'ouest en est : Ies villae littorales. ingenus et personnes d'origine servile 55 • Deux veterans. II s'agit d'une population ethnique- ment tres melee. 55 Tassaux 1986. a dominante italique53 . L. on a plut6t !'exemple de la promotion d'une famille indigene grâce a l'armee (IItX.ro . en offrant un corpus d'une soixantaine d'inscriptions tres ine- galement reparties sur le territoire : 25 sur la cote et le reste a l'interieur. Vinusius L. 53 A l'epoque augusteenne lit X.du meme espace funeraire et appartenant a des gentes differentes. le critere majeur est le plus ou moins grand eloignement par rapport a la cote. 243. semble-t-il. 242) et C. 243) lui aussi installe a Karojba. la documentation epigraphique complete et eclaire la carte encore maigre des sites archeologiques. tel P. ou se cotoient indigenes et allogenes. magistralibidinumNero- nis et proprietaire de Loron jusqu'a Domitien.cimec. 172-174 et Marchiori 2013. Elise Fovet et Branka Milosevic dans la region d'Umag au nord. Habitat rural et exploitation du sol dans !'ager de Parentium (Poree/Parenzo.S. Pontius L. la vallee de la Mima. on compte 8 inscriptions provenant du meme site. p. et enfin l'interieur. faussee par !'eclatante reussite du littoral. Tassaux 2005. Croatie) I 193 si l'on se fonde sur la concentration d'inscriptions provenant. 237) 57 • Par ailleurs. seule Leucina (IIt X. 248). en se fondant. dans la zone de Vrsar-Orsera. avec une tres large majo- rite sur le bord meridional de la vallee de la Mima/Quieto. (Ilt X. sur la meme argumentation epigraphique 54 • D'une maniere generale. a Karojba-S. est le possible grand-pere de Calvia Crispinilla (Ilt X. 2. 252). l'inscription de Fabius. 185. 2. 2. 261) et d'une jiglina des AciliiGlabriones au pied de ce site 58 montre que les grandes gentes ont aussi des interets dans la vallee de la Mima. 118-122. 57 Sur Ies soldats du Parentin. Marco. probable site de la station routiere d' ad Ningum. supra 11). p. Tout reste a faire ou presque pour connaître l'essentiel du territoire parentin. a Sv. L'avenir. f. ii s'agit d'une situation certes moins propice une agriculture speculative et a l'exportation des surplus. L'autre pourrait etre a Kringa-Corona. de la Xle legion. Fabius T. qui est celui de l'olivier. p. reside prin- cipalement dans des prospections pedestres systematiques comme celles menees par Zoran Cuckovic. 3.C. apparaît seulement au cours de la periode augusteenne : Fokando 1996. pour Vinusius. 2. se place aussi a l'epoque augusteenne. ii faut ajouter une bande ouest-est. 2. qui fait egalement partie de la zone optimale de l'oleiculture.). mais la cote finalement n'est jamais tres loin. Alors. risque de changer tres rapidement. f. appartiennent a des colons de la periode post-cesarienne 56 • Avec Moranus Voltiomnus. datable du Ier s. www. fluvial et routier. 247) porte un gentilice non romain (celtique). puis l'immediat arriere-pays large d'une dizaine de kilometres. Martin-Monte Ricco. egalement d'epoque augusteenne. sans parler des contraintes climatiques moins favorables a l'olivier.

Degrassi 1934 A. II confine nord-orientale dell'Italia romana. 2. catalogue d'exposition. I porti romani dell'Jstria. Colonisation and Veteran Settlement in Italy.-B.-B. Histria antiqua. Materiaux de construction et elements de decor.ro . AMSI. Antichita alto adriatiche. p. Carre. 1962. 2. La villa rustica di Sesto Apuleio Ermiapresso S. I. Girardi Jurkic 1978-1979 V. Ephrem. Abrega. Fratta. Vi5njan. ed. BenciC 2006 G. p. in Pesavento Mattioli. Epigrafia e territorio. in Carre et alii 201 I. in Anthemon. p. Memoires 25. Florence. Duboe 2001 M.-B. Dzin/JurkiC Girardi 2005 K. Degrassi 1956 A. 193-201. in Tassaux et alii 2001. Carre et alii 2013 M. Methode de l'archeo-ichtyologie: perspectives pour appricier le râle de la peche. 104-112 = Scrittivari di antichita. GirardiJurkic. Folcando 1996 F. TonCiniC. C. in Carre et alii 2011. D. F Tassaux. Chevallier 1961 R. (2006) : Torre. 63-76 BursiC-Matijasic/MatijasiC K. 127-139. Carre. Puia. Bursic MatijasiC. Politica e societa.. 2011. Oxford. La câte du Parentin dans l'Antiquite. p. Berne. V. Rome. Duboe. www. in AttiRovigno. 263-298. L'Istria : dai castellieri al sistema delie viile romane. F. p. 119-169 (ristampato in 1957.. in G. La ceramique commune. Horvat 1997 J. Degrassi. Fratta e Abrega. Inscriptiones Italiae. 17. 4. 5. AMSI. 81-98. 2004. Tassaux. Ferries/TonCinic 2001 M. Kovacic. Le viile romane delia XRegio. 61. La centuriazione dell'lstria e delia Dalmazia. I processi formativied evolutivi delia citta in area adriatiche. in M. L. Puia. Ferries. Bordeaux. Babudri. Piscine e vivaria nell'Adriatico settentrionale: tipologie e funzioni. BAR International Series 2419. KovaCic. Le lucerne. Val di Torre e suoretroterra.. L'Jstrie et la mer. in Carre et alii 2011. p. I siti archeologici clei territorio di Torre. p. Rimska gospodarska vila u Cervar portu kod Poreca . X. p. IV. Lorun-Loron et Busuja-Bossolo. Kovacic 2004 V.Roman villa rustica in Cervarnear Porec. 1983. p. p. 155-173. 2012. BenCic 201 I G. Folcando. Rousse. BursiC MatijasiC. p. 1954. 76. Bari. Zastitno arheolosko istrazivanje u vinogradu jugozapadno od Bacve . 2007. 11-24. Carre 2009.. Ratkovic. Histria Antiqua. p. p. Esempi di passagio di abitati preistorici a citta classichenell'alto Adriatico. 24-81 = Scritti vari di antichita. Panied. 1996. Ricerchestorico- topografiche. 391-400. p. Bur5iC Matijasic. 5. Ephrem 2011 B. ed.Ricerche archeologiche nel vignetto a sudovest di Mondellebotte. Ljubljana. 32. Matijasic. Diin K. Fraschetti 1983 A. 965-972. 22. Carre. Izlozba . Ne samo gradine. AION. Roma. AMSI.esportazione di olio e di olive istrianenell'etaromana. R. Carre/Tassaux 2009 M. p. campagne 1976-1979. Fraschetti. p. Auriemma. p. p.cimec. in Tassaux et a/ii 2001. De Franceschini. 203-238. La pietas di Cesare e la colonia di Pola. AMSI. De Franceschini 1998 M. Scavi in una parte della villa rustica romana a Cervera Porto presso Parenzo (I). ed. Parentium. BursiC MatijasiC. Patrimonio culturale. Kovacic. Histria antiqua. 275-278. Degrassi. Degrassi. Temi di antichita romane. Bardot. 13-32. 75-112. 1962. Povijest prije povijesti. Dai castelliere alia citta.-C. Carre. indices litteraire set pistes ethnographiques. 20. KovaciC 2001 V. Keppie. 100-105. 2014 dalie viile ai villaggi alto medievali. Bencic. KovaCic. Ausonius Editions. Roma. Istria. Degrassi. Bardot 2011 A. 65-78. Carre et alii 2011 M. Venetia et Histria. in Tassaux et alii 2001. 1998. Chevallier. BursiC-MatijasiC 2012b K. p.Exhibition. Tassaux. 2. Porec. V. Scritti di archeologia e di Antichita classiche in onore di Carlo Anti. 1997. 77-102. F. in D. 275-298. Roma. Sermin. 133-142. R. V. 821-870). Dcgrassi 1954 A. p.-B. Jurkic Girardi. Carre/ Auriemma 2009 M. Les campagnes de recherche 2012. De Marinis et alii. London. Keppie 1983 L.194 I FRANCIS TASSAUX Bibliographie Babudri 1920 F. BenCic. BursiC-MatijasiC 2012a K. 90-99. p. Degrassi 1955 A. p. Quelles utilisations des coquillages marins en Istrie romaine ? Donnees archeoconchyliologiques. L'Istrie et la navigation nord-adriatique dans l'Antiquite. Domenica di Visinada.. 9. Bur5ic MatijasiC 2007 K. Gradine Istre. p. 1934 (abrege IIt X 2). 1955. Una rilettura dell'elenco di colonie pliniano. 47-14 BC. Horvat.

1989-1990. Organizacija proizvodnog kompleksa. Les Dressel 6B de petites dimensions. Taffetani et F. p. p. www. Trieste. Tassaux. Rome. P. N. 47-69. F. ReiCretariae Acta. Klagenfurt. Fullonicae. mis en ligne le 12 juin 2014. 2005. Puia. ed„ Rimske keramiearske i staklarske 2011 radionice. 109-126. Croatie) I 195 Lipovac Vrkljan et alii Lipovac Vrkljan. Terrizzi. MatijasiC. Histria Archaeologica. KatunariC. Rousse et al ii 2014 C. Maggi. Latina et Graeca 6. p. Tassaux. Societa e commercio nell'Istria e irapporti con ii Mediterraneo nella Tarda Antichita. Macheba:uf 20 l l Chr. M. Novita e riflessioni. Proizvodnja I Trgovina Najadranskomprostoru/O. 2009 Rousse 2011 C. Tassaux. 179-202. 2008. Tassaux. stoljeia. 281-287. Atti delia giornatatematica dei Seminari di Archeologia Cristiana (Roma 2007). p. Bo!Sec Ferri N„ A.:aise de Rome [En ligne]. AntenorQuaderni.-B. Tassaux 2012 F. Habitat rural et exploitation du sol dans /'ager de Parentium (PoreC/Parenzo. Zagreb. Chronique des activites archeologiques de l'Ecole frarn. p. wrganizzazione del complesso produttivo I Nalaziste Loran (Istra. in LipovacVrkljan et alii 201 l. Rousse. in LipovacVrkljan et alii 2011. Hrvatska). Balkans. Epigraphie et habitat en Istrie romaine: villae et agglomerations secondaire. 2011.cimec. La ceramica fine da mensa. 20.Vabriga. A. Marion 2009 Y. 127-182. 175-187. Marion. in Pesavento. C. Lapourpre. La pourpre en Istrie. Marion. RadiC Rossi. MatijasiC 1988 R. Tassaux 2011 F. I. Crikvenica. 121-129. in Carre et alii 201 l. Gospodarstvo anticke Tstre. MatijasiC. 501-543. p. p. Siljeg. p. Marion. Pesavento Mattioli/Carre S. Antichita altoadriatiche. do III. 101-111. Tassaux 1986 F. Klagenfurt. Rousse. Les amphores. Y. in Tassaux et alii 2001.Busuja (Tar. 27.economie de l'Istrie a l'epoque imperiale. in Lipovac Vrkljan et alii 2011. Hrvatska). MatijasiC 1989 R. Carre. Macheba:uf et alii 2013 Chr.org/1389. p. Matijasic 1989-1990 R. 46. 1998. Tassaux. in Pesavento Mattioli. Hainzmann. 209-222. AMSI. Histria antiqua. De Larminat. Carre 2009. Crikvenica 23-14 ottobre 2008. 1988. p. Marin e D.ro . Production et diffusion des amphores a huileistriennes. Le fornaci di Loran (Istria. Mazzoleni. Tassaux. 2009. 11. Marchiori 2013 A. Croazia) I Keramiearskapeci u Loranu (Istra. Attidel Convegno (Padova 2007). in M. MatijasiC. 127-176. Macheba:uf. Tassaux 2003 F. Maggi200l P. p. MEFRA en ligne :http://mefra. Tassaux. Les timbres sur tuiles et sur amphores de Loran (Croatie).Ch. V De Leonardis. 5-8 Mai 2005. Produzione e commercio nella regione adriatica Atti del Convegno. in E. Ageri antickih kolonija Pola i Parentium i njihovonaseljenostod I. A Deposit of Roman Amphorae in Puia (Croatia). 83-90. p. Hanry et T. Pesavento Mattioli. Tassaux. in Cahiers du Centre G. Maggi. MatijasiC 1998 R. Produzione 2009 e commercio nelle regioni dell'AltoAdriatico. La produzione di anfore e di terra sigillata a Loran e la laro diffusione. Maggi. p. Roma. Akten des 2. Marchiori. Marion. Antichita altoadriatiche. Tassaux 2005 F. Oltre la costa: centuriazione e insediamento nell'Jstria romana. Starac. Ilsito di Loran (Istria. Carre 2009. in Tassaux et alii 2001. 109-113. Glotz. Orsera/Vrsar. 2013. p. Tassaux 200 l F. Croatie) - Campagne de fouilles 2013. Maggi/Marion 2011 P. Macheba:uf. 75-82. p. 20-21. V KovaciC. Marion/Tassaux 2008 Y. 431-440. p. p. La population et la societe de Parentium. ed„Instrumenta inscripta Latina II. 40. 139-164 Tassaux 2009 F.fficine per la produzione di ceramica e vetro in epoca romana. Loran I Santa Marina . S. p. Croazia). 15. Porec. Marchiori. Marchiori/D'Inca 2011 A. 112. Starac 2008 A. Internationales Kolloquiums. Histria antiqua. D'Inca. 383-390. 97-125. huileriesou ateliers de salaisons? Interrogations sur quelques sites istriens. Nalazanticke keramike u dolini Mirnekod Motovuna. Matijasic.revues. ed„ Olio e pesce in epoca romana. Starac. Patrimoines senatoriaux de laDecimaRegio. Une villa maritime de l'Antiquite tardive en Istrie. 16. Marion/Starac 200 I Y. ed„ II cristianesimo in Istria fra Tarda Antichita e Alto Medioevo.

Silvestrini. 41. KovaciC.C . un grand centre de production d'amphores a huileistrienne (l"-IV s. risque de changer tres rapidement. 2014.196 I FRANCIS TASSAUX Tassaux 2014 F.Lokalitet Brestic . Elise Fovet et Branka Milosevic dans la region d'Umag au nord. Neronia IX (Loveno di Menaggio 2012).Adriatique. Tout reste a foire ou presque pour connaître l'essentiel du territoire parentin.cimec. 139-283.). Tassaux. Zaccaria 1991 CI. Devillers. Arheolosko Zastitno lstrazivanje na trasi istarskog lpsilona . faussee par l'eclatante reussite du littoral.GER DE PARENTIUM (POREC/PARENZO. Tergeste. Ausonius Editions- Memoires 6. Bordeaux.Auguste aDomitien : une autre Campanie. Zaccaria 2010 CI. Alors. CROATIE) JER S. dans la zone de Vrsar-Orsera.ro . reside principalement dans des prospections pedestres systematiques comme celles menees par Zoran Cuckovic. Zaccaria. ZlatuniC 201 O R. R. 10. natre vision. Bordeaux.A. Zaccaria 1992 CI. Martin-Monte Ricco. Tribu e confini dei territori delle citta dell'Italia nordorientale. p. 55-71. Bari. Histria archaeologica. Zlatunic. 2010. V. p. in W Eck & H. A rescue archaeological excavation on the route of the istrian highway -The Brestic site. p. p. Actes du IXe congres de la SIEN. HABITAT RURAL ET EXPLOITATION DU SOL DANS LA. MatijasiC. in M.C. Scripta antiqua 62. Tassaux. in a O. L'amministrazione delia citta nella Transpadana (note epigrafiche).Vi5njan. Attidella XVle Rencontre sur lepigraphie (Bari 2009). ed„ La villegiature dans le monde romain de Tibere Hadrien :147- 163. Die Stadt in Oberitalien und in den nordwestlichen Provinzen des Rămischen Reiches. www. Galsterer. Le tribu romane. ed„ Loron(Croatie). P.VIE S. 200 I. La villegiature en Istrie d'. Tassaux et alii 2001 F. Zaccaria. Ausonius Editions. au-dela des decouvertes sporadiques <lues aux travaux autoroutiers. Koln. Zaccaria. au sud. 1991. in Supplementa Italica. a Sv.Vi5njan. L'avenir. 103-112. et de Robert Matijasic et Klara Bursic. 83-108.C (Resume) Le but de cette communication est d'etablir un bilan de nos connaissances sur le territoire de l'une des plus petites cites romaines de l'. p.

.o 0 o(~ e Vi.arojba •o o •o o • • Vi!njan o • •• • • • ._.„' . Legenda • i..il. 1. • • •• • • • [! Badana Tinjen O Sv. Pctar uSwru • •o • • eD ~ • o Sveti Lovrct • • o • ~ o • • Oe •• o• • • o • o o Kanfanar o RovinjslcoSelo o • •• o o• • SvetvinUnat os • ••o ..ro . Croatie) I 197 o . 'J-. Castellieri et habitats de plaine dans le Parentina l'epoque preromaine (Bursic-Matijasic 2007). www. „. Habitat rural et exploitation du sol dans /'ager de Parentium (Poree/ Parenzo..:iziSra d.tinada 00 ••• •o o• @ Tar @ Kdtelir o I'@ o.<n1• na.>.1na..cimec..c:n-1 n.r•Jinr •o • o • {..<d jJ o • Bale • O I Skm • •oO o • Fig.._) K. ~ Q O dvojh.

cimec. Centuriation cesarienne commune aux territoires de Pala et de Parentium (Marchiori 2013).ro . 2. www.198 I FRANCIS TASSAUX Fig.

Tassaux. Hypothese de l'extension des domaines des grandes villae du Nord- Parentin (Conception F. _ Ul>:lll°fo . www. del. Croatie) I 199 Gol as .roboblc 111) 1 „„ Fig..1alla:... blf' 1 I1i. .. 11ill11 \\ • Vili~ 1110~1:!'11rll:!' • Ferme • 5 .ro .·\ Blek \ \D11mtR ~ . .\. Y. Habitat rural et exploitation du sol dans /'ager de Parentium (Poree/Parenzo.A c.i<»1 p(l1 LW1..te a tuile& ...6' \ ..A !:i...cimec.6_ .!puJLUrt'S L:::i.i 1::11 lnscription fun6rairc ~ l'irt.. Marion. p._ .i11. 3. in Carre et alii 2011).. GnindP.

......... __ /.I •• • / • I I •• • I I • \ • I J I ---·.....200 I FRANCIS TASSAUX __ _... ·-·-·- •• o ..._ . Habitats al'epoque romaine dans le Parentin (Matijasic 2009) www.- _. o -.~ .cimec._„ Fig....~ -·--... ·-" -·--.. ·-·-....ro .-. .. •• • • •• o • : ••• a • • • . 4.

G-5464. owing to its specific geographical position (Fig. Science and Technological Development of the Republic of Serbia.cimec.).ro . G-160. 2 within the necropolises. using the modern technologies of remote detection. GIS. Archaeological site Viminacium. 201-214 www. 1. G-5313. Interweaving of pagan and Christian motifs together with the content is striking in this painting and the most common are anthropomorphic figures. kantharos.research of the material and non material culture of inhabitants. Arheologie. which connect this paintings with analogous representations within the Empire. once was one of the most important military camps on Danube and the capital ofthe Roman province Moesia Superior. Because of many characteristic motifs. Roman city and military camp . geophysics. As everlasting dwellings. G-3869 and G-52. kalathos. In these directions and under the similar circumstances culture exchanges occurred and very same routes were used for transferring artists and works of art with the specific motifs. which influence can he noticed in the Viminacium sepulchral art. 9. 3 Pornh/AH~enKOBHn 2012. 85. birds. funded by The Ministry of Education. vegetative motifs. Tombs with fresco painted decoration from Viminacium belonged to the period between 3rd and 4ih century. in this paper we will speak mostly about the paintings from the tombs G-5517. More at: http://viminacium. inside or close to the memorial buildings. cornu copiae. TAVELING MOTIF: VIMINACIUM ARTISTIC OFFICINA AS A PARADIGM OF LATE ANTIQUE PAINTING FASHION* Dragana ROGIC. Christ monogram.rs/ Korac 2007. 5/2015. transenna and imitation of marble. most of the ancient tombs were decorated with paintings and reserved for the higher social classes. Jelena ANDELKOVIC GRASAR Institute of Archaeology. digi- talisation and 3D visualisation (no 47018). G-2624. Serbia Introduction Various influences from the East and West were encountered at Viminacium. Belgrade. According to this fact it can be said that great artistic officina worked at Viminacium whose significance can be noticed in success- ful pictorial solutions. and more than 30 of them were excavated between 1983 and 2009. p. 1 Communication as well as goods exchange took place at Danube River or by overland route (Via Militaris and Via Egnatia). p. TIBISCVM.org. In • The article results from the project: Viminacium. p. 3 Motifs and themes usual în Viminacium painting also can be seen in many other tombs throughout the Roman Empire. G-3130. Unfortunately there are very rare examples of completely preserved paintings on the tombs' wall structures and some of them are within the Viminacium tombs G-2624 and G-5517.

should symbolise the terrestrial character of the persan of secular rank.202 I DRAGANA ROGIC. According to the anthropological research of the tomb and iconographic particularities. 15 Osenovo 16 and Thessaloniki. in Israel. 9 Attl)enK0Bt1h/Pornh/Ht1Kont1h 2013. a blue. 17-32.). 4 Anthropomorphic figures: portraits of the deceased persons. Michaeli 2014.cimec. p. php/ archives/09/2012/painted-roman-tom b-found-in-corinth www. 11-56. p. Pornh/Mpl)t1h 2006. unlike the Greek prohibition of the presence of respectable women at a banquet. p. 12 thus married couples or family portraits can be found in most of the tombs. 23. 119-126. dated in the 3rd century A.pasthorizonspr. servants and Cupids Portraits of the deceased persons In the funerary art portraits of the deceased persons are usually painted as individuals or as family groups. p.0. Various shapes of nimbi. 2. square field is painted. which could indicate the Oriental origin of the deceased lady. 13 Beska. p. Korac 2007. 17 Eustorgius tomb. 10 Square nimbi were painted on the funerary portraits in Egypt and Syria. p. 15 Pillinger/Popova/Zimmerman 1999. 6 Her oval face is portrayed en face. 389. Dunbabin 2003a. 454. as well as jewellery testifies her higher social rank. 105.e. 12 Similarly rendered portrait can be seen in the medallion on the eastern wall from the tomb in Or ha-Ner. 117. as a typically female symbol. Such a coiffure entered into the fashion during the 3rd century. it is assumed that the painted woman is actually the deceased's portrait. In most of the examples known from the paintings from the Balkans provinces images of deceased married couples were represented on the western wall within the tombs' composition. 42-46 16 Pillinger/Popova/Zimmermann 1999. 14 Plovdiv. 18. such as the examples from Silistra. RaickoviC/Milovanovic 2010. physically-chemical. 7 Richly decorated dress. In her right hand glass balsa- marium is painted. depending on the status of the depicted persan.com/ index. p. p. a young female persan is depicted down her waist (Fig. 37-45. p. circular nimbi can be seen on the depiction of the three Parcae in the tomb from Beska. Marijanski-Manojlovic 1987.ro . 17 Amang these examples the specific one is painted on catafalque in the tomb at Corinth. looking to the right. 14. 8 Behind her head. usually seen in the iconography of a lady's bath i. p. Abb. 13 Danov/lvanov 1980. Tafel CXXXIII. and it could be interpreted as some kind of nimbus. Korac 2007. JELENA ANDELKOVIC GRASAR most of the cases frescoes are damaged and fragmented owing to physical. p. 10. p. 166-182. 6 The to mb is dated into the first half of the 4th century. as less perfect than a circular one. 10 In the funerary painting from the territory of present day Serbia. 105-121. 83. 9 Thus square nimbus. Fine net is placed over her dark hair. 5 On the western wall of the Viminacium "Pagan tomb" G-2624. Anthropological analysis of the hip bones confirmed the funeral of a young female individual. Dunbabin 2003b. The custom of painting a woman together with her husband has its origin in the banquet scene. p. especially popular in the province DragutinoviC-Komatina 2004. 11 Korac 2007. Mikic 2008. 18 http://www. a woman's toilette. which is a typically Roman practice. most certainly reinforce the person's dignity. 14 Marijanski-Manojlovic 1987. chemical and biologica} processes. 101. 18 Servants in the scene offunerary procession (offering scene) In the late 3rd and during the 4th century AD the procession of servants transferred from the reliefs of tombstones and sarcophagi to tomb paintings. 11 The portrait of deceased lady from the tomb G-2624 is among rare individual portraits in the sepul- chral art.

24 In the tomb from Beska four servants can be seen. one of them holding a glass cup. 83-84. shoes. p. 33 Known from the cult of Venus Funerariae. 168-169. 73-100. who are eating at the table. together with (their) inscribed names. On the northern wall two male figures are painted serving a guest. such as jug with the water. Here. 32 Andelkovic Grafar/NikoliC/RogiC 2013. 30 Miron 2008. 27 Pillinger/Popova/Zimmerman 1999. probably the place where the portraits of the deceased per- sons once stood.2. c. two maidservants can be seen. p.ro . Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 203 of Illyricum. The earliest one (from Sidon) belongs to the period between 3'd and 41h century. p. 30 Although in most of the cases servants are shown within the tombs painting. and they represent food for the body and soul. 449-450. rope and belt. 22 On the northern wall in the tomb G-160 a male servant holds glass with the vine in his hand. p. the first one with the object similar to a jug in her hands and architec- tural background (probably the property of the owner). 96. 23 Both of them are facing the western wall. Pillinger/Popova/Zimmerman 1999. Andelkovic Grasar/Nikolic/RogiC 2013. p. from the beginning of the 41h century. glass cup and jug. and each figure brings a different gift: basket with fruits. p. holding trey with breads in his hands. 2 ° Korac 2007. 21 On the eastern wall in the tomb G-2624 male standing figure is depicted. 23 -42. bread. www. garments. Valeva 2001. while the maidservant on the southern wall. 166-182. p. and bird' meat in the other. 42-43. 32 A kalathos is painted between the cupids. 22 Korac 2007. vessel with fragrances. 91. p. Cupids A pair of Cupids is represented on the eastern wall of the tomb G-160. 73-100. 29 Funerary feast is represented in the tomb from Constanta. 19 Servants as gift bearers are represented in two Viminacium tombs G-2624 (Fig. p. 96. 33 Cupids can be seen on the eastern wall 19 Dunbabin 2003a. and trey with the breads. 29 Barbet/Lewis/Gatier 1997. while the other one is depicted with a trey with figs in one hand. towel. 26 Pillinger/Popova/Zimmerman 1999. 23 These breads are known as panis corona.). 27 Eight persons are depicted on the walls within the tomb from Silistra. 26 On the wall painting from Osenovo (Bulgaria). therefore so called "Tomb with Cupids" (Fig. 25 Marijanski-Manojlovic 1987. 18-19. This is the sole representations of cupids in the Roman sepulchral paint- ing on the territory of present day Serbia. p. 11-19. while the other one carries the trey above her head. they are most probably painted as mythologi- cal figures with the role of the gui des to the afterlife. p. p. 13-14. 443-468. 4). p. 95. 21 AnâelkoviC Grafar/NikoliC/Rogic 2013. more in: JOBattostth 2000.a. p. 3. p. 2 R Atanasov 2007. 24 AndelkoviC Grasar/NikoliC/RogiC 2013. but some of them can be found in Middle East. fruits and a jug. 31 These scenes are typical for the Balkans region. the group of servants is depicted serving fish and birds' meat on plates. 82-83.„Odeon-Teerace House" in Ephesus. 288. while other mentioned tombs are dated in 4ih and beginning of the S'h century. Korac 2007. containing five reclining men. p. grapes. 167-196. 141-160. 31 Zimmerman/Landstătter 2010. while the servants bring trousers.cimec. Fig. 28 On the walls of the tomb from Sidon. 3. holds trey with breads. AndelkoviC Grafar/NikoliC/ Rogic 2013. while two standing servants are offering drink to them. mirror. 2. 25 In the tomb discovered in the street Graf Ignatiev from Plovdiv (Bulgaria) servants bring plates with the fish. Maidservants bring toiletry objects.) 20 and G-160 (Fig. a late antique scene with servants is painted in villa .b.

5.lJ. pheasants. 40 They are painted over the vessel filled with flowers. 5-14. 41 Two peacocks over the kantharos with aqua vitae. 40 Andelkovic Grafar/NikoliC/Rogic 2013. f. In the floral ambient with kalathoi from the tomb G-160. peacocks are easily recognizable. owing to appearance of their bodies. within the composition or as individual motif. but there are instances when birds are painted unrealistic and thus their species cannot be determined. 9 and 10. e. MaKp~. 38 besides the cupids. JR Russel 1977. In this context peacocks represent souls of the deceased in the ambience of blessing and eterna! life. Within the known compositions. severa! species of birds are depicted. 2006. in lunettes or on the tombs' vaults.ro . 45 fpo6ttviQa 6p I. 46. On the territory of today Serbia.htm 37 Tomb No. a. 34 in the niche of the tombs from Roman Alexandria (Stagni) 35 as well asin Ostia from the 2nd century. Serdica - tombs No. Christ monogram Christ monogram in !aurel wreath is painted in blue nuances on the western wall of the tomb G-5517. qVl'IVIKOBa 1986. 89 from Thessaloniki. p. 145. 5. quails. 88. 239-240. 42 AndelkoviC/Rogic/Nikolic 2011.org/vmuseum/decor_3. 35 Venit 1999. MmneB 1925. 213. such as doves. birds are painted in the composi- tion of vineyards. www. 5. 37. 3 and 4 from Naissus.). 29. Peacocks over the kantharos are painted on the lateral walls of the tomb G-2624 (Fig. birds are painted in both. 41. 44 Sofia.) an amphora is painted between two pea- cocks. 41 Barbet 1994. b. 43 Atanasov 2007. 6. p. Abb. pagan and early Christian funerary art.ostia-antica. but there are two pairs ofbirds rendered in schematic and stylized manner (Fig. 39 In Silistra: . 143-147. 34. faur petal flow- ers and garland are painted as the same combination of motifs which are known from the tomb G-160. while the peacock in floral ambience is painted on the lateral walls of the tomb G-4734.).cimec. ducks or goose. 11. 144-163. 34 Minns 1915. p. d.204 I DRAGANA ROGIC. kalathos. p. p. In the tombs from Sofia No. JELENA ANDELKOVIC GRASAR of the crypt in Kerch from the 2nd century. 5. Plovdiv. p. 89. 641-669. p.viMviTpoB. and a kalathos filled with fruits is painted below. peacocks. so called "Christian tomb" from the first two decades of the 41h century (Fig. On the western wall of the tomb G-5464 (Fig. In tombs from Thessaloniki No.3 9 They are painted on walls. Faur dove and two partridges are depicted over the similar vessels in the Banquet tomb from Constanta. fig 4. Tafel LXXIV. 87-89. Birds Amang many other motifs. 42 Similar composi- tions of peacocks can be seen in tombs from Silistra. Devnya.45 as well as many late antique tombs from Thessaloniki and in Roman catacombs. 36 In the tomb No. p. within the scene of pax aeterna in para- diso are depicted on the eastern wall of the tomb G-5517 (Fig. on the vaults of tombs No. 43 Iznik. cupids are carrying the Christ monogram in wreath. p. 451 44 Barbet/Sel<yuk Şener 1999.). in the late antique period. It can be only assumed that they represent doves or partridges. 36 Tomb 26: http://www. 37 In the Roman tomb from Anemurium (Anatolia). partridges. c). p. 5 and 9. Barbet 2014. as well as in the upper frieze of the tomb from Be5ka. Rostovtzeff 1919. Peacock as an individual motif is depicted on the eastern wall ofthe tomb G-5313.

47 Palm is a symbol of the city of Naissus: Josattoswh. itself contained all the necessary eschatological symbolism of salvation. in which he saw initials of the Christ name (Chi Rho ). in the funerary art. Thus believer was identified with the greatest symbol of Christianity.p.) 58 from the first half of the 4ih century. p. 46 In both cases it is painted within the palm wreath.3869 (Fig. Southern. 1-2. 61 Osenovo 62 andin the tombs from Thessaloniki No. began to appear in the place where once. Constantine's vision before the battle on the Milvian Bridge appeared. 57 it divides space in the front or behind it. 2003. 12 i 13. 58 Northern lateral side is damaged and according to its remains it can be said that it was decorated in the same manner. 54 http://www. pl. 6 J MaKp~ 2006.aspx 55 Lactantius. 13-16. 53 and 57. 161. as well as the laurel wreath. 60 Pecs. 52 Tombs No. 55 lt was easy to transfer that form of winning the battle to the entire victory of Christianity. 53 Tombs No. www. 49 Magyar 2007. p. as the southern one. lateral wall of the tomb G-5313 (Fig. 47 indicat- ing triumph and eternity. In its upper part orna- ment consisted of semi circular lines is rendered. p. a portrait of the deceased stood. wooden bars or as stone sculpture with the motif of scales. Hence it is not surprising that from that period on. which. 337.ro . 52 Osenovo. 59 Barbet/Monier 2001. 345.org/explore/highlights/highlight_objects/pe_prb/p/wall_painting_from_roman_ villa. is decorated with the system of diagonal branches. witch is the case with the tomb from Sopianae. 48 RogiC/AndelkoviC Grasar/Nikolic 2012. and from there to the victory of the resurrection. Eusebius 1961. 54 When the Christian religion and philosophy became an instrument of power. a. 59 On the southern wall of the tomb G. 89. 47. 61 Fiilep/Bachman/Pinter 1988. RogiC/ Andelkovic Grafar/Nikolic 2012. 140. p. within laurel wreath. p. XLI. 50 Serdica. 48 Sometime the wreath is macle of floral petals.britishmuseum. while in the interspaces four petal flowers are represented. p. 56 RogiC/AndelkoviC Grafar/Nikolic 2012. Such a decoration presents hortus conclusus (indoor garden).) railing of Paradise is depicted with the horizontal stripes made of ten square fields with crossed diagonal lines.194. poznata pod nazivom grabnica sv. 19. These railings of Paradise are depicted as made of crossed leafy branches. 28-29. 46. fig 3. 7. 51 Tomb 4. 87-105. Chersonesos. 51 Sofia. 60 Grabnica br. 1and9. and it is depicted in pair on the surface of each square field. with all the attributes of triumph and glorification. 33. 61 from 46 Rakocija 2009. in the late antique period Christ monogram is depicted in tombs No. 160. 195. p. b. Eusebius 1989.cimec. 90 and 92. the Christ monogram. A net made of branches which create square forms is painted in the tomb from Constanta. and from Roman villa in Kent (England). 57 DuriC 1985.4. in paganism. 346. Petra i Pavla. 56 Railing of paradise Railing of paradise or transenna is associated with the Christian tombs. 63 In the tomb No. Railings of Paradise can be seen on the walls of old Christian tomb from Naissus. 49 Christ monogram is depicted in tombs from Pecs. 89. Thessaloniki 53 . 341-354. p. fig. 49. 3. 43-45. 27. 62 Pillinger /Pop ova/Zimmerman 1999. 50 Magiar 2009. 3 and 4 from Naissus. Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 205 On the territory of present day Serbia. 7.

It can be depicted as sole motif. In most of the exam- ples petals are painted with one colour. afterlife and often are painted above the deceased portraits. 2002. which is the case with the tomb G-3130 (Fig. 172.. 67 Some of the researchers assume that marble imitation in the funerary art evokes terrestrial dwelling. three of the knowledge of good and evil. while the upper zones are associated with the afterlife. p. 85-103. 74 More about the four petal flower in: Pomh/Attl)enKOBHh 2012. d. imitation of marble is painted in the tomb No. 68 MHRTeB'b 1925. p. p. 88-89.. p. 70 Garlands are made of lined leafs. marble panelling or imitation of marble represent luxury of palaces in the Hellenistic period. 65 lmitation of marhle One of the usual motifs in the late antique sepulchral painting. p.). when domineer so called girlandomania. 23. 77. 69 Pomh/Attl)enKoawh 2012.52 72 red garlands are depicted as a sole motif. a. 64-65. 75 MwRTeBh 1925. G-160 (Fig. The same flower shape is painted on the vault of the tomb from Brestovik. p. Garlands were very popular during the yd century B. is marble imitation. Similar. as well as in the First Pompeian style. p. In the ancient times every luxury building contained marble panelling in the zone of plinth. 'lbey signify honour. www. 69 Three oflife is depicted in the early Christian tomb from Naissus. 73 Baldassarre et al. flowers and their petals.). vegetative motifs were often painted in sepul- chral art. due to its cruciform shape. }ELENA ANDELKOVIC GRASAR Thessaloniki from the beginning of the 5th century. 71 Korac 2007. 9. 65 Popovic 2012.Manojlovic 1987. Three connects tree levels of cosmos: underworld (root). 58. 7 ° Chevalier/Gherbrant 1983.ro . 186. 94-99. Also. It is a symbol oflife and death.7 1 which is the case with the tomb G-2624. 9. and it can he associated with the crucifixion. 68 However. b. p. mostly red and blue. 55. 9. 4 from Naissus 66 and Beska. 75 64 MaKp~ 2006.). In the tomb G-160 Cupids are carrying garlands and in the tomb G. mostly painted in the lower zones of the tomb structure. 73 Four petal flowers 74 was favourite motif in pagan art and it continued to he a popular one within the decoration of the Christian tombs. p. 66 PaKo~wja 2009. 50. fruits. They are associated with Elysium in the pagan or Paradise in the Christian art. 109-111. p.206 I DRAGANA ROGIC. surface (bole) and heaven (branches). 6 H 7. 64 Similar railings were used for fencing some spaces of profane public buildings during the 2nd and 3rd century.). sometimes adorned with ribbons and braids. G-2624 (Fig. and during the 4th andin the first half of the 5th century these railings were used for fencing the ceremonial lodge during the imperial ceremonies. which dates back to Hellenistic times. Vegetative motifs For their decorative and clear symbolical role. as well as in the "Christian tomb" G-5517 from Viminacium. in lower zones railings macle of crossed bars and with the scales motif alternate. c. p. Such flowers with heart-shaped petals are painted in Viminacium tombs G-5313 (Fig. C. but stylized flowers adorn vaults in Sofia tombs No. 67 Marijanski . 66.cimec. branches. 72 Site „Kod Koraba" is a part of eastern Viminacium necropolis. 8.

Fig. 161-162.pagan art its symbolism is associated with the Dionisos cult.lied with tlowers or fruits. 398. b. floral motifs and a large vessel fi.lied with flowers are depicted in the very similar manner as in the tomb G-160. 86-105. b. 87 In many examples kantharos is tlanked with peacocks or other birds.e. 77 Naissus tombs No. 80 Rautman 2011. suggesting interlaced birch. 10. 6 and 7). where it suggests resurrection and Eucharist. 146. 14686 and 43427. 148. a. 1-26. from Ibessaloniki. 87 Duric 1985. 40. p. 84 walls of the tombs No. while in the Christian art it signifies Christ and Eucharist. p. kan- tharos symbolize a drink of immortality. Bdka and Calma. Flora holds kalathos filled with white flowers in her left hand. 76 Motif of a grape vine is painted as an individual motif or as frieze in the upper zones of Viminacium tombs. thus determined this tomb as the Christian one. 83 Kalathoi are depicted on walls of the mausoleum in Cuma from the first half of the 3rd century. 508. such as G-5517. 82 Barbet 1994.). Demeter.cimec.). 5. lt symbolises fertility. which is associated to the Dionysus cult in the Antiquity. p. p. queen of the underworld. Whether it is empty or filled with vine. 3 and 4. a tlower with heart-shaped petals is painted within the red drele.). thus they symbolize mother's body and fertility. A peacock with the kantharos fi. 85 Zimmerman/Landstătter 2010. p. Hoti 1995. 222. G-5464. 78 RogiC/AndelkoviC Grasar/Nikolic 2012. 81 Kalathoi are depicted in the tomb G-160 (Fig. 85 In the tomb from Sardis (4ih_5ih century) 86 kalathoi. i. 155-156.). Fig. 79 Moses and Oedipus were found in baskets. Persephone. Kantharos is a drinking vessel. etc. as well asin the "Eustorgius tomb" and tomb No. As one of the frequent motifs in the sepulchral art and because of its valuable symbolism grape vine îs painted in. 82 from the end of the 41h and the beginning of the 5ih century. 37 from Thessaloniki. cornu copiae. Mmnea 1925. 81 In the southern Italy kalathos is associated with the cult of death and it was the attribute of Persephone. 349. This symbol is adopted by Christianity. 10. as well as Pecs and Sofia (tombs 4. 124. www. Pair of birds over the vessel filled with tlowers is painted in the central fields of the southern and northern wall of the tomb G-160 (Fig. 80 and these examples can he seen in the decoration of Roman sarcophagi. a. 170. c. 115. p. from the beginning of the 4ih century. Similarly rendered kalathoi can be found in the "Banquet to mb" from Constanta. 139.ro . 502. p. symbolizing immortality and rebirth. Here the cruciform shape of the flower represents an example of the symbolical cross within the wreath. grapes. 504-506. here they are painted with ochre colour and diagonal brown lines. 77 In Roman . both pagan and Christian tombs from present day Serbia and its neighbouring countries. 10. water or wine. p. 78 Kalathos and kantharos Kalathos and kantharos originate from the Hellenistic art. Some goddesses are represented with kalathos. from the 2"d century and tomb of "Seven sleepers" from Ephesus. 95. peacock. c. 70 MaKp~ 2006. IO. p. 80 Such as Cybele. tlanked by two doves. on the fresco of the Thirds Pompeian style from (Stabiae). Kantharos filled with the water tlanked with two peacocks is represented on the eastern wall in the tomb G-5517 (Fig. 5. 84 Brun/Munzi 2010. 79 and in art it is depicted fi.Ued with wine is depicted on each lateral wall in the tomb G-2624 (Fig. Taveling motif Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 207 In the tomb No. Chevalier/Gherbrant 1983. G-160. and the peacock below. 83 MaKp~ 2006. Kalathos represents a storage basket.

servants . kalathoi and kantharoi.cimec. MaKp~. 96 Depictions of servants are typical in the funerary art from the 4ih century onward. Each of these motifs poses strong symholism and in the rich scenery all together they complete the amhience of hlessing. on the south. 170. 97 One of the motifs in the funerary art definitely associated to the Christianity is Christ monogram. p. They are inspired with royal iconography.Bacchus. Pornh/AttljenKoavrh 2012.gift hearers. sometimes hold by cupids or surrounded with the vegetative motifs. 94. www. Tafel 54. garland or flanked by saints. hirds represent souls of the deceased in the hlessed Paradise. as well as railings of Paradise. JELENA ANDELKOVIC GRASAR Similar representations can he seen in tomhs from Silistra. pagan and Christian art.ro . are depicted in the pagan tomhs. 100. 25-27. p. 90 Thus majority of late antique themes were incorporated and reshaped in the Middle Age art. 25. p. Christian art inherit many pagan motifs. This new symhol signifies fate in Christ which does not have to he hidden. 88 Pillinger/Popova/Zimmerman 1999. as escorts to the deceased. 93 AndelkoviC/RogiC/Nikolic 2011. 98 Pillinger 2012. In the funerary art these scenes most probably were painted in order to convey the wish of the deceased for the same treat in the eternal life as it was during their terrestrial one. and within these spaces. 349-350. imitation of marhle. which meaning was nat changed. hut gained Christian sense. p. floral motifs and grape vine. These gardens are inspired with the royal gardens of the Orient (Egypt. 97 DuriC 1985. Servants are depicted within the offering scene (Cenae funebris) or in the scene of toilette (mutatio vestis). 9 ° Cpejoaid1 MCMXCIII. Peacock is the favourite motif in late antique tomhs. 145. 88 Thessaloniki (No. where these figures served to their masters. 91 M1uueah 1925. p. 147. 89 as well asin many Roman catacomhs. 162. 94 RogiC/Andelkovic Grafar/Nikolic 2012. while in the Christianity it is associated with the resurrection. Within Viminacium funerary painting. 95 DuriC 1985. hirds. 156. 238. kantharoi. east and west of Europe. Scenes of Elysium and Paradise gardens in the late antique art are represented with floral gardens with grape vine. Abb. 36.208 I DRAGANA ROGIC. kalathoi. Portraits of the deceased. can he recognized in such a context. p. 163. 43. 95). 95 but they can he seen caring the Christ monogram in the tomh from Thessaloniki. Christ monogram. Assyria. which the deceased expected after the death. 29. known from Alexander the Great conquest campaigns. and its symholism of immortality and apo- theosis is the same for hoth. 52. but free and universal. p. 277-278. 93 Grape vine was dedicated to Dionysus . 89. p. emphasizing the hier- archy. 2006. various scenes with an allusion to eternity were painted. central motif. 98 In the funerary art it can be an individual. 94 In mast of the examples Cupids. p. 96 Grabnica br. Christ monogram appeared in Constantine time. 175. hirds. p. 89 MaKp~ 2006. flanked with hirds. 92 Thompson 1963. cupids. p. Condusion The iconography of Viminacium tomhs corresponds to the solutions of many late antique tomhs from the territory of the Roman Empire and the essence of this art is in richness of symhols and allegories. 92 They are depicted as fenced spaces. Bahylon). 91 as well as the Greek funeral gardens (kepotaphia).

Vita Constantini. 2002.z:1 BeHI~a . Gatier 1997. Atti del X Congresso Internacionale dell' AIPMA. p. P.Selr. 2002 I. A. La Decoracione Pittorica di un Mausoleo di Eta Severiana Nella Necropoli Settentrionale di Cuma. p. Dragana RogiC. . Greece (Thessaloniki. Sources: Eusebius. Brun/Munzi 2010 J. Gatier. 1997. Auxerre 1994. Lactantius. Paris 2001. Y. De mortibus persecutiorum. A. 1983. Anemurium. Russia (Crimea-Chersonesus). Lewis. Barbet 1994 A. dans Edifices et peintures IVe-XIe siecle. 2013. 6-10 / 10 / 1998. Starinar 63. 2 vols. Beska. Voi. 203-223. Barbet. Brun. Actesdu VII 'colloque del f\IPMA. Ht1Korrt11i. Internationalen Kolloquiums der AIPMA (Association Internationale pour la Peinture Murale Antique). Isola Sacra. Araştirma Sonur. II. 11.Tarsus). Ossenovo. Iconography and Style. 1961. Late Antique Tomb in Durostorum-Silistra and its Master. Chevalier/Gheerbrant 1983 J. 73-100. Ecclesiastical History. Band 23. Bulgaria (Silistra. Oulton. Le semis de fleurs en peinture murale entire mode et stile? in: Antike Malerei zwischen Lokalstil und Zeitstil. www. D. p.z:10 Kpytte . Barbet. 25-47.1989. Tome 74. "Tomb with Cupids" from Viminacium: a Contribution to Research of Construction. 3arpe6.. E. Peacock as a sign in the late 2011 antique and early christian art. p.cimec. 231-248. 1980. Un tombeau peint inscrit de Sidon. Sofia. 499-520. P. Eminescu Barbet/Monier 2001 a Constantza (Roumanie). England (Kent). Barbet. Kirsopp Lake and J. N. 2010. F. Rămische Malerei.p.ro . Napoli. Rouveret. O. Grasar/NikoliC/RogiC 2013 J. 2011.uk Şener. CSEL Bibliography: AndelkoviC/RogiC/Nikolic Jelena AndelkoviC. Barbet. Nikolic. Analogous paintings can be found on the territory of present day Hungary (Pecs-Sopianae). Saint Romainen Gal . AndelkoviC Grafar.uk Şener 1999 A. Serdica. Egypt (Alexandria-Stagni). Pontrandolfo. London. Barbet 2014 A. Nicaea). Devnya). Romania (Constanta-Tomis). Monnier. Arheologija i prirodne nauke. Lewis. A. 199-207. Pornii. Sofia.pa3Boj t1.z:1eje " HMKOJIMli 2013 3Haqefha y BM3yerrttoj KYJITYP" KacHe aHTMKe " pattor xpt1rnliaHCTBa. CpncKa Teorrornja .Il. Salvadori. Louth Andrew. p. Plovdiv. Ankara.).lari Toplant!SI. Girardot. 28-29. Att~eJIKOBMli. Emilija Nikolic. Cuma). XX Uluslararasi Araşt1rma Arkeometri Sempozyumu.Archaeology and Science 6. Att~eJIKOBMli. Transl. 1992. P. A.. and on the territory of today Serbia in the tombs from Naissus. Barbet/Selr. 6eorpa. Ephesus. P. N. Syria. Pje'iHUK cuM6011a. (25-29 Mayis 1998 . Baldassarre. Ivanov. . London 1961. Le tombeau peint du Banquet de Constanta en Roumanie. Danov/lvanov 1980 Danov. 141-160. colloque du CNRS. dans La peinture funeraire antique.Conservation Work at iznik: Elbeyli Tomb Paintings. Napoli 17-21 settembre 2007. Mailand. Eusebius. -L. S. Chevalier. Brestovik and Calma (Fig. 1. Italy (Pompeii. p. RogiC. La crypte funeraire de la basilique sous le lycee M. E. Ukraine (Kerch).Laubmann. Antique Tombs in Bulgaria.z:1. Barbet. Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 209 Viminacium's painting officina was active during the 3'd and 4th century and inspired by the painting of vast Roman Empire. XVI. A. Baldassarre et al. Lebanon (Sidon). Wien 2014. Corinth). Munzi. 2007. Turkey (Sardis.z:1attac 4. Gheerbrant. Annali di Archeologia e Storia Antica. The history of the church. Paun kao znak u kasnoantickoj i ranohriscanskoj umetnosti. 1999. Brandt. 221-228. Barbet. (2012): 383-392. LCL. con collaborazione di S. Atanasov 2007 G. M. Pornii/ J. Akten des XI. 447-468.Vienne. in Pontica. L. p. Atanasov. E. G. following leading artistic canons. 2013.

M.1)1MHTpos. Cambridge. M. 3. Konzervacija zidnih slika u grobnicama i peiinama. qHqHKOBa. .210 I DRAGANA ROGIC. The Waiting Servant in Later Roman Art. K'bCHOaHmU'mama zpo6Hul-{a npu Cunucmpa. 443-468. M. In the period of late 3rd and end of 4ih century great artistic workshop worked at Viminacium producing frescoes for higher social class. Dunbabin 2003b K. the capital of the Roman province Moesia Superior was an important trade and manu- facturing centre. which society was various and had divers' needs. The Roman Banquet: Images of Conviviality. 2004 Beograd 2004. Dunbabin. CoqmjR. 124. Dunbabin.ro . One of these needs was requisite to decorate their everlasting dwelling after the death. DragutinoviC-Komatina S.cimec. 1986. Dragutinovic-Komatina. Dunbabin 2003a K. www. TAVELING MOTIF: VIMINACIUM ARTISTIC OFFICINA AS A PARADIGM OF LATE ANTIQUE PAINTING FASHION (Abstract) Viminacium. Many scenes and motifs allow us to trace their origin and multifold meaning within the tomb context. 2003. American Journal of Philology. JELENA ANDELKOVIC GRASAR Jl IT. 2003.I. No. Voi.

G-160. Drawing D. 1. www.wiki2. Korac.png.ro . Rogic. Photo: M. G-2624. Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 211 Hungsy Fig. Korac. RogiC Fig. a. Fig. Portrait of the deceased lady from the "Pagan tomb". (a) Servant from the "Pagan tomb".cimec. Map with the position ofViminacium. D.org/wiki/North_European_ Plain#/media/File:Europe_topography_map_en. https://en. (b) and (c) Servants from the "Tomb with Cupids". Photo: M. With the marked places. 2. G-2624. 3.

d. Korac. (d) peacocks from the tomb G-5517. Fig. JELENA ANDELKOVIC GRASAR Fig.212 I DRAGANA ROGIC. G-160.ro . Drawing D. (f) peacocks from the tomb G-5464. 5. b. e. C. www. Photos: M. (e) a peacock from the tomb G-2624.cimec. (a-c) Peacocks and a pair of birds from the tomb G-160. f. a. Cupids from the "Tomb with Cupids". 4. Rogic.

(b) Railing of paradise from the tomb G-3869. Photo: M. Fig. 6. Korac. 8. Korac Fig. a. Imitation of marble from the tomb G-3130. Photo: M. (a) Railing of paradise from the tomb G-5313. 7. Christ monogram from the "Christian tomb': G-5517. Taveling motif: Viminacium artistic officina as a paradigm of late antique paintingfashion I 213 Fig. www.cimec. Photo: M. Korac.ro . b.

G-2624 and G-160.214 I DRAGANA ROGIC. Fig. D. JELENA ANDELKOVIC GRASAR a. Photo: M. 11. drawing: D. www. (c) Kantharos from the tomb G-2624. Photo: M. a. Rogic. Fig. Rogic.ro . c. C. (a-d) Four petal flowers from the tombs G. Korac. 10. (b) Kanthatos from the tomb G-5517. Drawing: D.5313.fansshare. Rogic. 9. Marked counties with analogous motifs in the late antique funerary art http://www. Fig. b.cimec. Korac. (a) Kalathos from the tomb G-160. com/gallery/photos/13226643/smallest-cities-in-europe-cities/ With the marked places.

that means the ancient original of the Tabula Peutingeriana. which is. The second but identica! letter au Camp de Semlin. 3 Weber 1976. but Konrad Miller was not an ancient historian. fig. but symbols. Valens in Antioch and the usurper Procope in Constantinople 4• So he assumed this as the date of the drawing of the origi- nal map. 215-222 www. written by Markus Welser. when at the end of l 9'h century he macle his wide spread edition which all researchers used since then. let us say of the early l3 1hcentury. DACIA IN THE TABULA PEUTINGERIANA Ekkehard WEBER Institut for Alte Geschichte und Altertumskunde Universităt Wien In the course of this lecture it is not necessary to give a detailed description of the Tabula Peutingeriana. nor is it possible to deal with all the toponyms and streets and stations of Dacia which are preserved for us in this remarkable and unique document. who made the first modern edition of the Tabula in 1753 by copying it. that is preserved as well. the ancient original has been dated to the time of the emperor Theodosius (let us say: to the end of the 41h century). 376 sq. mentioned by Weber 2007. Modern scholarship. He based this date on the idea that the three personifications of Rome. Allow a few preliminary remarks concerning this question.ro . that this copy macle by Scheyb was used even by Konrad Miller. dated the ancient origi- nal to the years 365/366. Constantinople and Antioch were actually Roman emperors. Fodorean 2013. Obviously this interpretation is nonsense . must have been of ancient origin. when he made up his mind to buy the Tabula. Talbert 2010. Even prince Eugene. however. Hardly anyone knows. these figures are no Roman emperors. up to Franz Christoph Scheyb. TIBISCVM. One of his critics was Theodor E. has to he dated into Late Antiquity. central to our understanding of the map: how does the presence of Dacia. 7. the personifications of the respective cities -. This could better he clone .and has been done -by local scholars'. there was no doubt that this medi- eval copy. and found out that in 365/366 Valentinian was . When the Tabula Peutingeriana was first presented to a learned public in the 161hcentury. the more he persisted on this point. and the more the experts of his days assailed him. Konrad Miller. disagreed with this interpretation. 5/2015. fit into the general assumption that the map. he was an autodidact (and catholic priest). p. who prepared the editio princeps in 1598. For my part. Miller 1916 p. until in our days the facsimile- and online-editions appeared. whom I should mention because of his world-wide-used edition of the Tabula. From the first detailed study. speaks of the "Tabula Peutingeriana de Theodose" 3 • I shall come back to this point later. north and east of the Danube respectively. le 20 de Sept 1717. put- ting oiled paper over it and tracing all the lines and letters directly from the unique Viennese copy2. plate 6 (reprinted from Weber's edition).g.emperor in Rome.or rather could have been . however. I want to concentrate on a confined problem. p. Arheologie.cimec.apart from all. xxx sq.

9 Levi 1967. as we have seen) as well.net/ cartogra/peutinger. Annalina and Mario Levi. a decisive argument. Nevertheless. In 1983. as I pointed out some years ago 6 . 362 and completely burned down 5 • This is not. Richard Talbert proposed a dating of about 300. the letters A. 724. i.cimec. however. quo mundi summa tenetur 1heodosius princeps uenerando iussit ab ore Confici. Additionally. 6 Weber 2006. when it became imperial residence. 780). Supplices hoc f amu li .onb. on the other hand. p. Maria Maggiore.ac. ° 1 Further arguments to this question are discussed by Weber 2012.at/rec/ ALOO 161171 and http://www. This temple was struck by lightning on October 22nd. But it's a matter of logic that the Iatest date of composition of a map cannot he earlier than the most recent data content. ter quinis aperit cum f asei bus annum. Luciano Bosio found a new argument for dating the ancient original to the early 360s. 134-150 (and the Conclusioni. should have been added later. Compare this drawing with the similar buildings depicted on the map in the immediate neigh- borhood of Rome (St.org. was ruined by Attila's Huns in 4529 . Talbert 2010. who lived in France in Carolingian times. Irene of Pera/Galata). that in the western part of the Roman Empire Ravenna (4B 18 ) could only he depicted with the significant distinction of the "city-walls" after 408. 147-162. whose criticism. cites an ancient poem that the emperor Theodosius ordered two servants to revise an ancient world-map. In 2010. 4. were commissioned by pope Sixtus III. amongst other good arguments. this building surrounded by trees is most likely not a pagan temple. which is represented on the map by a similar mark (3A5). p. R These figures are given according to Talbert's new nomenclature. 432-440 10 • An Irish monk called Dicuil.and all the Christian structures. With such a date for the original composition all features of late antiquity . as there are other anachronistic items in the Tabula.216 I EKKEHARD WEBER Mommsen. 5. a dating between 408 and 452 is supported. Neither Milan nor Treves I Trier have a similar distinction. Maria Maggiore in Rome. Peter) and Constantinople (St. Tierney 167. medium and lower part ofit. Michael or the church of the martyr Babylas.ro . Aquileia. proposed dating of the map to the first half of the 51hcentury. as the inscription reads. p. with its "burnt pillar" (and prob- ably the statue of Arcadius at its top) . These mosaics. for instance. the first figure indicating the actual number of the sheet. De mensura orbis terrae (825). and the last figures the com- mon perpendicular division of each sheet into five sections. 133-157. 56f. 175 nr. 212-216. admittedly scarce.cambridge. where we have striking parallels to the circuit "city-walls". the patron of Antiochia). which they did in a few months 11 : Hoc opus egregium. and the pictorial symbol of the rect- angular "temple" -building (or church. p. 775-781 (esp. Parthey 1870. www.e. by the mosaics of Sta. The Tabula is now easily accessible online: www. but that is likewise impossible./us/tal- bert/ index. nr. Some years ago two Italian scholars. p. without the editors ren- dering account how Miller could have come to this resuit.html.dum seri bit pingit et alter - 5 Bosio 1983. at least of the triumphal arch in Sta. 11 Dicuil. p. but a Christian church (St. http://data. B and C refer to the upper. based on the assumed depiction of the famous Apollo-temple in the grove of Daphne near Antioch on the Tabula. during Diocletian's tetrarchy7.and particularly Constantinople founded in 330. but nevertheless existent. 174). Anthologia Latina II p. They pointed out. Moreover. was not always gentle. ed. you will find this dating in most scholarly publications and encyclopedias. euratlas. as one easily understands.

a region that has been abandoned two hundred and fifty years earlier? It is hardly possible that in the 51hcentury even learned famuli would have been able to insert into the map the large region of the former province . its unusual shape would be rather easily explained by the fact that the original was fixed to the wall of a portico. but primarily added details they missed. I cannot explain in detail why I am convinced.for one thing. as in the 51hcentury the Roman Empire was divided and did not exist anymore in its shape. as the Roman road-system was not yet developed. that the design of our Tabula goes back to this Agrippa-map . street-stations and distances which are so characteristic for our Tabula Peutingeriana. They could not believe that Theodosius II could have ordered the remaking of the map. So we have to proceed to the period of the Severans. as depicted in the map. to the strong urge of nostalgia in these days. already noted: "Revision pro- bable d'ensemble et addition de details de l'epoque de Theodose II comme en temoignent Ies vers cites par Dicuil". www. when Agrippa prepared a suitable space in his portico near via Flaminia in Rome for his famous map. they rather had to do some amendments to an existing copy 13 . was the "ancestor". As Theodosius I was consul only three times. and Dicuil's mentioning of the remaking of a world-map in the fifteenth consulate year of Theodosius II. So it all fits together: the remarkable symbol of the "city walls" of Ravenna and Aquileia from the first half of the 51hcen- tury. If we look back to information about older Roman maps. the mosaics of St. to the beginning of 12 Remarkably enough. But they misunderstood the line mentioning the dating. and we can be quite sure that they. You might remember that the old scholars up to the 18 1h century believed Theodosius to have been the patron of the Tabula. Ernest Desjardins. We must not doubt that this world map. The same emperor collected imperial constitutions of his predecessors in the Codex Theodosianus of 438. apart from that. likewise reflecting a Romanum imperium of bygone days. from 6A3 to 7A4. dating between 432 and 440. Dacia in the Tabula Peutingeriana I 217 Mensibus exiguis ueterum monimenta secuti 1O In melius reparamus opus culpamque priorum Tollimus ac totum breuiter comprendimus orbem. 231-240. the Agrippa-map did not contain all the streets. Desjardins 1876-1893. is to be dated to the same period 12 • But what does the map depict about Dacia. like any consul. and I am not the only one. the emperor who ordered this revision of a world-map must have been his grandson Theodosius II.rather small in the Tabula due to its longitudinal elongation. We should remember that the two f amu li had not the task of creating a new map.). sometimes actually seem to describe features present in our Tabula Peutingeriana 14 • Of course. only twelve."when he open ed the year with fifteen fasces". the eminent scholar of the l 9'h century. Scholars like Pliny the Elder or the geographer Pomponius Mela. So we have an exact dating.ro . They did not give enough credit. and they did so because they knew the poem of Dicuil very well. 14 Weber 2005. but generally. 10 sq.cimec. but reaching in length 85 cm. 4. did not delete features which are no longer up-to-date. 13 In melius reparamus opus culpamque priorum tollimus reads Dicuil's poem (as you have seen. who evidently used the Agrippa-map. we may go back until the times of the emperor Augustus. the ancient original of the Tabula Peutingeriana. p. however. when this order was given: ter quinis aperit cum fascibus annum . who had his fifteenth consulate in 435. So this remark can only mean that the emperor held that year his fifteenth consulate. Maria Maggiore. revised in 435. believing that the figure 'fif- teen' referred to years of regency and not to those of consulships. 80. v. But a Roman emperor did not have fifteen f as- ces {or fifteen lictors carrying them). and the Notitia dignitatum.

without actual corrections by the famuli. copied from a map. even if there were no 15 Lugduno caput Galliarum . From here there are only few stations to Potaissa and Napoca (Cluj. Please note the "double-tower': the most common symbol for larger struc- tures on the Tabula . Tomis 18 and the river delta of the Danube (7 A4-5) (Fig. Here we have one of the typical errors in the Tabula. together with Tibiscum a second time.we will come across further examples soon. which Hadrian had demol- ished and Constantine rebuilt. 7A2) (Fig. together with mistakes macle by the medieval copyists. indicating a Roman bath. Turnu Severin.218 I EKKEHARD WEBER the 3'<lcentury. 18 Note that it is called Tomis and not Constantia. referring to Jordanes Get. however. crossing the Danube at Drobeta (Drubetis. On the right hand corner of the sheet the remarkable feature of a larger symbol (6AS) can he found. 16 Bennet 1997. Prise. So we have a remarkable picture of ancient Dacia in the Tabula Peutingeriana. as you will expect in any modern guidebook.This book contains a lot of further examples of similar archeological sites. 17 Thomas 1964. especially in streets. Between the Danube and the Black See there is the Dobruja (Dobrogea) with Troesmis. it seems. p. together with the red line of the street. But when the revising f amuli of the 5thcentury did their work. inde Berzobim. 5). 1). remind you. 13. however this is noted.ro . probably incomplete and sometimes difficult to explain. Now let us have a short look at the Dacian part of the Tabula. We may startat Viminacium (Kostolac) at the Danube (6A2). 6. too 15 • Hence we have from the 3'<lcentury onwards a Roman map. 74. Haţeg or the correspondent ancient location is missing. when the Roman road-system had almost reached its final stage. Before we leave sheet 6. as you know (Fig. as it seems. in these days. at the western entrance of Djerdap (Porţile de Fier) (Fig.usque hic le<u>gas (lBS). www. 7A3) and finally to Porolissum (7 A3). in spite of the fact that it is a depiction of bygone days. not far from Caransebeş. deinde Aizizi 16 . as Traianus himself said. containing the Roman road-system . as we will see immediately on sheet 7. lt has tobe noted that the editor (or the illustrator) wasn't aware of the parallels of these types in the Tabula Peutingeriana. but of the accommodations for travelers. as we learned some fifty years ago. and at that time the Roman city-map came on display on a huge wall on Vespasian's forum. Milestones show that especially from the year 202 onwards the old Gaulish measure of the leuga ( 1 V2 Roman miles) was used in the Gallic provinces. I. 2). The first pattern of the Itinerarium Antonini was. 118-122. but we have the indication of a distance of 14 Roman miles (about 20 km). 6A5). so that our picture is. 12. that the primary function of these symbols is not to indicate the importance of the relevant locations. But we must not forget that Rome in its nostalgic ideology kept . until we will finally reach Tibiscum (6A4). Evidently the Tabula gives us at least in this part of Dacia an elder status. Both streets lead. and that is exactly what we find in the Tabula Peutingeriana. 4). Large estates in Pannonia (and elsewhere) had special structures only for housing official passengers with their entourage . on another street coming from Tierua = Dierna (Orşova. gram. as the street ends here. Callatis. and then proceed.here you have an archaeological reconstructionof the site at Szentkiralyszabadja-Romkut near Lake Balaton (Veszprem) in Hungary (Fig.the former province as its own. We may well go on for Sarmizegetusa (Sarmategte = colonia UlpiaTraiana. 3) 17 • The resemblance with the (even medieval) drawing on the Tabula and with the caravanserai in the East is immediately obvious. often con- nected with Aquae. Inst.cimec. crossing the Danube downstream. I should mention the third street.and of course Dacia as well. 20 and 90 with note 27. 6A4) with Apollodorus' famous bridge. they evidently did not have pro per information. We may notice some further interest in geography or topography.and kept on keeping . to Apulum (Alba Iulia. 6A3/4). whose design was based on the Agrippa- map.

p. Thomas 1964 E. Geographie historique et administrative de la Gaule romaine. Itineraria Romana. 4 voi. Trajan. Weber 2007 E. clas ein irischer Monch namens Dicuil in einem geografischen Handbuch aus dem 8/9. Dacia in the Tabula Peutingeriana I 219 Roman structures or administrative links any more. Das „Verkaufsinserat" cler Tabula Peutingeriana aus dem Jahr 1715. in cler wissenschaftlichen Welt bekannt wurde. Klagenfurt . Talbert. and M. Rome's World. Levi. Optimus Princeps. Weber 2005 E. DAKIEN IN DER TABULA PEUTINGERIANA (Zusammenfassung) Seit die mittelalterliche Kopie einer antiken Weltkarte. 775-781. Stuttgart 1916 (Reprint 1988). class mit diesem Kaiser nur Theodosius I. R. A. the Tabula Peutingeriana is a documentation of imperial propaganda. Thomas. Bibliography Bennet 1997 J. 209-216. Weber 2006 E. Ein neues Buch und clas Datierungsproblem cler Tabula Peutingeriana. Olshausen) Stuttgart 2007. da nach ihm clas Reich „geteilt" wurde und nicht mehr in seiner alten Form bestand. Pillinger und A. with contributions by L. In this respect. Rămische Reisewege an der Hand der Tabula Peutingeriana dargestellt. Ph. Rome 1967 Miller 1916 K. J. class auf dieser Karte Dacia relativ umfang- und detailreich dargestellt ist (6A3 bis 7A4. Fellmeth. 2012. Weber. Dublin 1967. Paris 1876-1893. in: Tyche 27. Bieler. Desjardins. Miller. Oxford 2013 (BAR international series 2501). La Tabula Peutingeriana. Fruhes Christentum zwischen Rom und Konstantinopel. Berlin 1870 (Reprint Graz 1969). Bosio 1983 L. Levi 1967 A. ltineraria picta. Rimini 1983. 231-240. Lafer (eds. Perspektiven (Festgabe E. class zweifamuli auf Anordnung eines Kaisers Theodosius eine Weltkarte iiberarbeitet hătten. in: K.ilz. Historische Geographie der Alten Welt. Jh.ihen Christentums in cler Tabula Peutingeriana. denn in einem Gedicht. London 1997. Grundlagen. B. Ertrăge. Parthey.cimec. Weber. 367-379. Ergebnisse und Rezeption (Akten Althistorikertag Klagenfurt 2002). Tierney. Bennet. Pergola. Jh. tao. Desjardins 1876-1893 E. Graz 1976. Pi.Laibach - Wien 2005. Talbert 2010 R. Harreiter. die wir unter diesem Namen kennen. class sie in cler iiberlieferten Form ein Produkt cler Spătantike sein muss. Fodorean 2013 F. Weber. class <loch sein Enkel Theodosius II. Ein kleiner Beitrag zur Wissenschaftsgeschichte. entsprechend cler Einteilung von Talbert). im 16. J. war es klar. Fodorean. Weber. Parthey 1870 G. Citta del Vaticano 2006. Guyot and H. Pomponius Mela und die Tabula Peutingeriana.ro . Friiher nahm man an. da nur dieser einen fiinfzehnten Konsulat bekleidet hat (435). Rămische Villen in Pannonien. Weber 2012 E. 1he Peutinger Map Reconsidered. Wie ist nun zu erklăren. Weber. p. ist davon die Rede. Dicuili liber de mensura orbis terrae.). (379-394) gemeint sein konnte. obwohl die Provinz nordlich cler Donau unter dem Kaiser Aurelian (270-275) aufgegeben wurde. Cambridge 2010. iiberliefert. Die Geschichte der Antike aktuell: Methoden. Budapest 1964. (408-450) gemeint sein muss. p.Codex Vindobonensis 324. The Topography and the Landscape of Roman Dacia. Sonnabend (eds.. Tabula Peutingeriana . Die Spuren des fri. Strobel and R. Weber 1976 E. Von Anfang an ist diese Karte mit dem romischen Kaiser Theodosius in Verbindung gebracht wor- den. P. una descrizione pittorica del mondo antico. Bosio. Contributo alia studio delia Tabula Peutingeriana.). Tierney 1967 J. p. in: R. Dicuili liber de mensura orbis terrae. Nun lăsst sich aber zeigen. in: U. auf den die datierende Zeile www.

220 I EKKEHARD WEBER in dem Gedicht hinweist: „ter quinis aperit cum fascibus annum". www.ro . wie auch die etwa gleichzeitige Notitia dignitatum. Mit dieser Datierung stimmen auch historische und stilistische Erwăgungen iiberein 19 • Daher ist die Tabula Peutingeriana. wie die von Miller (365/366) Bosio (vor 362) und Talbert (um 300) sollten demgegeniiber au6er Betracht bleiben. in der die rămische Welt noch in Ordnung war.cimec. das Produkt einer nostalgischen Erinnerung an eine Zeit. 19 Andere Datierungen. Und in diese Welt gehărte auch die Provinz Dacia in ihrer urspriinglichen Form.

Dacia in th e Tabula Peutingeriana I 221 Fig. Tabula Peutingeriana 6A2-6A4 Fig.cimec. western part. Tabula Peutingeriana 6A4-6A5 www. 1.ro . Dacia. western/central part. Dacia. 2.

from Thomas. 3. The Dobruja. p. 4. 121 fig. 1964. Tabula Peutingeriana 7A4 www. 5.222 I EKKEHARD WEBER Fig.cimec. Dacia. 58 Fig. central and northern parts. Tabula Peutingeriana 7A2.7A3 Fig.ro . Guest-house of the Roman Villa at Szentkiralyszabadja-Romkut near Lake Balaton (Hungary).

122-127. avec le concours du notaire Bucur Secărea. 57-58. le meme nom de Germisara 4 • En 1930 l'eglise reformee de la commune de Geoagiu a ete partiellement demolie et ensuite restauree. Cluj-Napoca 2009. 211-213. Todea. Nicolae Mihăilă et prof. la tres distinguee epouse de mon maître Constantin Daicoviciu et mere de Hadrian Daicoviciu. I. Elle contient neuf photographies numerotees de dix monuments epigraphiques et anepigraphiques et une lettre du 12 decembre 1935. deja la dimanche dans l'apres-midi je suis alle avec mes amis.Germisara (?)". Oltean. n° 307 5• En 1956 Nicolae Gostar publia Ies pieces d'apres ses propres notices TIR. cf. E. Voir la discussion sur le toponyme chez N. et la station thermale de Geoagiu 3 portaient dans l'antiquite. un „pretendu intel- lectuel" qui en fit des blocs de construction utilises dans Ies fondations et Ies murs de sa maison de Suseni/Geoagiu.ro . Une de ces enveloppes porte. Bis(erica) reformată. dr. L 34. ou ils ont ete notes en 193 7 par Octavian Flo ca et en 1942 par Nicolae Gostar. elle m'a remis personnellement quelques enveloppes de docu- ments. en ignorant Iepaisseur et Ies dimensions des lettres. p. p. En 1949 le comite de la paroisse reformee prit l'initiative stupide de vendre Ies pieces a Bela Lugozsi. 189-190. Gostar (n. 227-228. 5/2015. p. Marcu. 47. 158- 159. p. p. a bien merite de la science de l'antiquite pour avoir sauve tout ce qu'elle a pu de la bibliotheque des deux savants et pour en avoir fait don au Musee National d'Histoire de Transylvanie. 223-234 www. le titre „Geoagiu. C. Pescaru. Bucureşti 2002. F. Arheologie. Dacia. p. Colonisation and Romanisation. Cluj-Napoca Lucia Daicoviciu. 1956. Mitar. p. 60. Le site ancien de Cigmău 1. A. Auxilia Daciae. De la Cigmău . London. T IBIS CV M. ecrit par la main de Constantin Daicoviciu. L 34. The Internai Planning of Roman Forts of Dacia. Petolescu. p. On ajoute la liste des monuments avec leur hauteur et longueur. 4). Contribuţii la cunoaşterea judeţului Hunedoara (Sargetia 3). 153-154. 87-97 et dans IDR IIl/3. N. adressee a Constantin Daicoviciu par Ion V. Les autres gisaient dans la cour de la paroisse.cimec. En meme temps. 129-130. GERMISARENSIA Ioan PISO Universite Babeş-Bolyai. p. Seulement une partie des monuments romains resultee de la demolition a ete encastree dans Ies murs de l'eglise restauree. 158. Pescaru. j'ai fait Ies photographies indiquees par vous avec le photographe Zweier de Orăştie". C. semble-t-il. ou. p. n° 105. Pour la troupe voir C. avec la litterature. avec le camp du numerus peditum singularium Britannicianorum 2 . p. Le probleme sera repris dans le commentaire sur l'hymne inedit adresse ala nymphe de Germisara et que je suis en train de publier. a Geoagiu. Gostar. CCA 2004 (2005). Landscape. J'en cite un passage: „Conformement a l'accord avec vous. 3 TIR. pour Ies recherches archeologiques dans le camp voir A. Les dimensions du n° 4 manquent. Iulian Heljiu. a la condition que je Ies fasse connaître au monde scientifique. New York 2007. 58-59.

La grande chance est que les photographies de l'archive de Constantin Daicoviciu illustrent les pieces perdues dans l'etat ou elles se trouvaient en 1932. 59 =Dacica. Une seule piece.Autel votif ou base de statue. p.ro . p. 211 8 Chez I.. Le couronnement et la plinthe sont partiellement detruits et la marge droite est deterioree. n° 4. Cluj 1970. C. 7 C.224 I IOAN PISO et esquisses. AISC I/2. . I. Mallasz. Russu les lettres suivantes8 : IOM LPMAX IM INVS LEG VM COMP I SPB VSILM 6 N. Russu. 1 O.cimec.-} [.-] v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito). en 1984 elles furent reprises dans IDR IIl/3. 1). Floca nota dans un manuscrit utilise plus tard par I. mais sans dimensions 6.. Fig. en calcaire. I.96. 1968. mesurant 95 x 34 cm (fig. p. Daicoviciu. Gostar (n .] Max[i}- minus [. www. 4) . est inedite.] leg(ionis) V M(acedonicae) 5 [. 1928-1932. ancien directeur du musee de Deva7 : I(ovi) o(ptimo) m(aximo) [„ . 95. I. le n° 1O. Sargetia 5. Daicoviciu publia la piece d'apres un manuscrit de I. Plusieurs pieces anepigraphiques furent publiees en 1968 par V Wollmann (voir plus loin). p. 57-99. ce qui permet des corrections et parfois de nouvelles lec- tures.

. III. On y doit lire compo/s p(editum) B(ritannicianorum). Le signe 7 pour (centuria) ne se trouve pas a la fin de la 1. p. 8). 5-6.. Voici le texte qu'il etablit. p. p. 14 Comme chez Sil. Dans la 1. I. 5 on distingue tres bien Ies lettres COMP. Les plus surprenantes sont Ies 1. (centuria) leg(ionis) V Mac(edonicae). :'. 262). compas p(editum) B(ritannicianorum) est dans notre cas synonyme a praepositus p(editum) B(ritannicianorum) 15 • Moins probable me semble etre le sens de "celui qui a fait le voeu au nom des pedites Britanniciani". Lat. 92 (Apulum) 13 CIL III 7676 (Potaissa). 6 se trouvent Ies lettres S P B. 237. 2136-2137. otis est un adjectif utilise en epigraphie dans la formule voti sui compos 12 ou voti comp(os)13. Italicus 8. 3. dans la 1. 3. Dans la 1. Russu fit l'importante remarque qu'a la fin de la 1. 68-70. proposa la lecture suivante9 : I(ovi) o(ptimo) m(aximo) [U]lp(ius) Max[i}- minu[s . Sinon. suivies par la moitie d'un O. 3 il y avait le signe 7 pour (centuria). En examinant la photographie de C. tout comme le S de la 1. 2). separees par des points. a sa tete se serait trouve un prefet de rang equestre.ro . Dans Ies textes litteraires il peut pourtant avoir aussi le sens de "celui qui est maître de . 15 A comparer avec M. qui signifie "celui qui avait fait le voeu et s'en est aussi acquitte". 95-96. "qui est en charge de . pour d'autres exemples voir Epigraphik-Datenbank Clauss I Slaby. Suet„ Titus 5 : Titus imperii brevi compas . 5 il supposa l'epithete imperiale Gord(ianae)1°. Gostar. 4). 130. mais bien au debut de la 1. Gostar (n. C. qui vit la piece en 1942. I. on remarque que dans la 1. Gostar avait vu Ies lettres S. 1 ° Cf. reproduit aussi dans IDR 111/3 11 : I(ovi) o(ptimo) m(aximo) [U]lp(ius) Max[i}- minus (centuria) leg(ionis) V M[ac(edonicae)] 5 Gord(ianae)? p(raepositus) n(umeri) s(ingulariorum) p(editum) B(ritannicorum) v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito). En realite. n° 4 = AE 1971. I. Verius Superstes. le numerus devait compter beaucoup moins de 500 soldats. Par consequent. qu'il interpreta un peu abusive- ment. auquel on a confie l'autorite sur le numerus peditum singularium Britannicianorum de Cigmău. 12 CIL III 1024 = IDR III/5. n° 6 = AE 1967. tandis que le I manque. 5 N.cimec. tandis que dans la 1.„] leg(ionis) V M[ac(edonicae)] 5 s[i]gnif(er) n(umeri) s(ingulariorum) p(editum) B(ritannicorum) v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito). 4. 487 = IDR III/3.OMP N. 2 une partie du V est visible. Compas. 410. Germisarensia I 225 N. Ies doutes justifies de C. www. Petolescu (n. 9 N. Pour pouvoir etre commande par un centurion. 304 = 1972. :' 14 • Dans notre inscription on a affaire a un centurion de la legio V Macedonica. voir Thes. I. Daicoviciu. 386 = IDR III/3. Russu (n. 72 : regni compas. p(raepositus) n(umeri) G(ermanicianorum) de Orăştioara de Sus (CIL III 12574 = AE 1912. 11 I.

. sans supposer un rapport entre eux 19 : D(is) M(anibus) Cassia Sura vix(it) {. R. 2). p.. p. voir l'evolution de la troupe chez C. 186 (photo et dessin).. 250. A. Oxford 1982. 59-62. 150... Ţeposu Marinescu. Les deux fragments furent repris avec de petites modifications de lecture dans IDR 111/3 20 : D(is) M(anibus) Cassia Sura vix(it) ann(is) {. Traduction: A Jupiter tres bon (et) tres grand.cimec.En 1942 N. 17 RMD II 123 = AE 1987. fig. 2. 129-130. 253. 4). 11 semble que nous ayons affaire aux pedites Britanniciani et pas encore au numerus pedi- tum Britannicianorum. avec joie et a bon droit. car en 157 encore la troupe s'appelle [ped]ites singul(ares) Britannic(iani)1 6 . Gostar vit dans la cour de la paroisse reformee de Geoagiu deux fragments de stele funeraire. centurion de la legio V Macedonica... 20 IDR IIl/3. charge du commandement des pedites Britanniciani. Ulpius Maximinus.Fa?]us[t]il(lus. 414. 243 (Germisara). Lugozsi. n° 208. www.. fig.ro . 843 (Drobeta). 413 = L. 11 Ies publia separement. fig. Funerary Monuments in Dacia Superior and Dacia Porolissensis (= B.. Les choses sont un peu compliquees.c}oniugi et fil(io. p. p. fig. 18 CIL III 1396 = IDR IIl/3.226 I IOAN PISO I(ovi) o(ptimo) m(aximo) C.. S 128).-} [------]. {------] [. 2 (dessin) = AE 1967. qui en 1949 furent bâtis dans la maison de B. Petolescu (n. 1956. Gostar (n. 184 (photo et dessin) et IDR 111/3. 62-63. 19 N.-]il(ius) Moesicus {. C. 1 (dessin) = AE 1967. le 1 avril 179 elle apparaît comme vexilla- tio peditum singular(ium) Britannicianorum 17 et ce n'est quen 186 qu'elle est appelee numerus Britannicianorum 18 • Cela signifie que le 1 avril 179 est le terminus ante quem pour la dedicace de Ulpius Maximinus. 107 (Tibiscum). iis) {piissi}mis posuit 5 b(ene) m(erentibus).]VSIL vix(it) ann(is) 16 CIL XVI. s'est acquitte de son voeu de bon gre.Jlp(ius) Max[i}- minu[s] (centuria) leg(ionis) V M(acedonicae) 5 compa- s p(editum) B(ritannicianorum) v(otum) s(olvit) l(ibens) l(aetus) m(erito). la) vix(it) ann(is) [.

cimec. Populaţia din Dacia de nord în lumina izvoarelor epigrafice. En n~alite. incomplet. idem. 129.-] h(ere?)s posuit 5 b(ene) m(erent-). 179. assez efface. Fig. Diss. Flavius Iulianus a vecu 5 ans. il peut etre aussi bien syrien 21 que celtique 22 .. Holder. 2). Cassia Sura a vecu 40 ans. Flavius Moesicus erigea (ceci) a (son) epouse et a(son) fils tres pieux. donc Fl(avius). 2 Traduction : Aux dieux Mânes. 1969.. Celtic Dacia. p. 21 I.. etait encadre d'un bord moulure. AMN 6. EL ou IL. etait decore de raisins. il s'agit de fils et de pere. n° 34. p. il n'y a rien acommenter. Licinnius Moesicus (CIL III 78 11 = IDR III/5. Aberystwyth 2009. dans: llinomastique latine (Colloque Paris 13-15 octobre 1975). aceux qui ont bien merite. Un premier passage difficile se trouve dans la 1. p. 1678-1682 . Russu. place- names and ethnic names of Celtic origin in Dacia and Scythia Minor 2 . Germisarensia J 227 {. Personal names. 389). 3. 165. Leipzig 1904. On a utilise par endroits des points de separation.. Le fronton. 361. Falileyev. 22 A.-f]il(i-) Moesicus {.ro . Moins probables seraient les lettres ET. Alt-celtischer Sprachschatz II. Cluj 1998. cf. les deux fragments appartiennent a une meme stele funeraire (fig. www. A. Pour le cognomen Sura. Elle etait en calcaire et mesurait 128 x 58 cm. Voici la lecture: D(is) M(anibus) Cassia Sura vix(it) an(nis) XL Fl(avius) Iulian- us fil(ius) vix(it) an(nis) V 5 Fl(avius) Moesicus coniugi et fil(io) piis(simis) posuit b(ene) m(erentibus). Le champ epigraphique. Paki. En ce qui concerne les nomina Cassia et Flavius. 23 On connaît aApulum un M . I. Au debut de la 1. en definitive. ou j'ai prefere de lire FL. tandis que le cognomen Moesicus indique la region d'ou le personnage pourrait provenir ou un certain rapport avec elle 23 • Datation: proba- blement a partir de la seconde moitie du nesiecle. en raison de la formule finale. Paris 1977.c]oniugi etfil(-) [. p. car. 5 j'ai prefere tou- jours la lecture Fl(avius).

ce dernier element n'est pas confirme par la reconstitution graphique.. dans la 1. 3a Fig. Gostar (n . plut6t que le bout d'un A. p. q(uin)q(uennalis) ou Aug(ustalis) dans la 1. Enfin. Gostar. 1966. Dacica. 2 ils introduisirent le prenom M(arcus) et au debut de la 1. mais mon interpretation va dans le sens de celle de IDR. . aussi. 3a). www. Dans la 1. 2 et une charge comme Ilvir(alis).228 I IOAN PISO 3. 4 a l'epi- thete inc[omp(arabili)] ils prefererent un anthroponyme comme Ing[en. la lecture (fig. Sur la photographie on remarque dans la 1. en fin de compte. Vaiei. Au debut de la 1.. Un bord moulure est conserve seulement dans la partie superieure. Gostar en offrit la lecture suivante24 : D(iis) [M(anibus)] [A]urel(io) Iulian[o dec(urioni)? col(oniae)] [S]armiz( egetusae) met[rop(olis) vix(it)] [an(nis)] LXXVI inc[omp(arabili) . aquelques exceptions pres. car le nom du dedicant devait preceder des formules qui exprimaient Ies rapports entre celui-ci et le defunt. 4. Toujours selon N. 3b): 24 N. il prefera l'adjectif incomparabili (viro. Gostar. Elle avait ete encastree dans un monument funeraire de plus grandes dimensions. On a utilise des points de separation. p. n° 3 = AE 1967. Il n'excluait pas le prenom M(arcus) au debut de la 1. 3b La lecture et Ies commentaires de N. la premiere haste du N. Apres la ligne 4 on ne distingue pas des lettres. 64-65.-]. la lecture de N. 25 Voir pour cette epithete C. Une possible ligne 5 ne pouvait contenir que des abrevia- tions. 2 un trou initial entre Ies lettres V et L et. 390. homini) ain(n)ocen- tissimo. 3 on distingue avant la cassure la haste du Retau debut de la 1. Gostar sont judicieux. 249 adopterent.cimec. la piece serait datable apartir du regne de Severus Alexander.-] 5 [---].ro . Cluj 1970. 3. en raison de l'epithete metropolis portee par la colonie de Sarmizegetusa25 • Les auteurs des IDR 111/3.Plaque en calcaire. 4) . 157-158 = idem. 415. flamen. N. La moitie droite et Ies marges gauche et inferieure manquent. D'apres ce quon voit on ne peut pas decider sila derniere lettre est un C ou un G. Ils en eurent raison. 3 l'epithete Dac(icae). Daicoviciu. AMN 3. Fig. 4 le bout de la seconde haste du N. Dans la 1. fragment mesurant 63 x 65 cm (fig.

col(oniae)} [S}armiz(egetusae) metr[op(olis) vix(it)] [a}(l(nis) LXXVI Ing[enuus(?) „ „] 5 [---}?.cimec. Dans la 1.. vu par lui en 194226 : [..-}AE L C [. 4). 255. 27 IDR Ill/3.. a vecu 76 ans. mais dans son l'ensemble la reconstitution du texte est insatisfaisante. 4 N. Germisarensia I 229 D(iis) [M(anibus)} [M(arco) A}urel(io) Iulim:z[o . 4 apres le numeral est mentionee la personne qui avait erige le monument. p.filii}s et pa- [tri sive -rentib(us) b(ene) m(erentibus)} p(osuit).. www. Les auteurs du IDR l'ont reproduit sans aucun changement27 • 26 N. Gostar appela « cippus funeraire ». probablement un affranchi du defunt. Traduction : Aux dieux (Mânes)... 4. Fig. . (decurion? de la colonie de Sarmizegetusa metropolis.ro . 2.. la lecture [dec(urioni)} est preferable dans la 1. MA [. Gostar a bien remarque qu'il s'agit d'un militaire de la troupe de Cigmău..-}IA v(ixit) a(nnis) [.. (erigea ceci). 65-66. Datation : apartir du regne de Severe Alexandre (222-235).-}IA v(ixit) 5 [annis ..pedit(um) sive n(umeri)} si(n)g(ulariorum) B(ritannicorum) [. Ingenuus „.-}AM [.Fragment longitudinal de ce que N. n° 4. En raison du nom et de l'espace. (Marcus) Aurelius Iulianus.-}L. Gostar (n..

Todea 85 x 36 cm. 111. apres le A. 5-6 le nom et la charge du dedicant et Ies I. La partie superieure avec le nom du premier defunt mangue.. Wollmann..230 I IOAN PISO 11 s'agit d'un fragment median d'une base de monument funeraire (fig. Fig. Aelia Maximina(?) a vecu 5(?) ans. gui crut voir entre Ies pattes du lion un belier. l. Sargetia 5.-]. militaire de la troupe des pedites Britanniciani de Cigmău. on distingue dans la I. representant l'âge du premier defunt... 4). Malgre la gualite mauvaise de la photographie..Ae}l(ia) Ma- [ximin?}a v(ixit) 5 [a(nnis) .?} [.] {. www.v(ixit)} a(nnis) LXXV{.. „. 7 : ET ..p(editum) sive n(umeri)} si(n)g(ularium) B[r?(itannicianorum)} [filii}s et pa- [tri b(ene) m(erentibus)} p(osuit). fig.. frigea (ceci ases) enfants et a(son) pere (gui ont bien merite). 1968.-} {.. points de separation. p. 11 s'agit d'un Aelius C[.-]ta v(ixit) a(nnis) V{.ta a vecu 5(?) ans. aux dimensions inconnues. 7-8 Ies for- mules finales. 5 28 V.. Traduction: „.-JV? Ael(ius) C[. Aelius C„. [.. . gui erigea un monument funeraire a son pere et a ses deux filles. n° 3. avec description et commentaire. Wollmann pres de l'entree dans la tour de l'eglise. 5. publie par V Wollmann 28 . Ligatures : I. I. Selon la photographie ii s'agit clai- rement d'un bovide. 5 : AE . 5). mesurant selon Ion V. Voici la reconstitution du texte : [. Ies I. des (pedites ou du numerus) singularium Britannicianorum. Les I. 2-4 contiennent Ies noms et l'âge de deux enfants. La piece funeraire a ete vue par V. 3 (photo). a vecu 76(?) ans.ro .„Le lion avec le veau" (fig.. le numeral LXXV.cimec.

fig. Fig. sur le sommet de la coiffure de la Meduse. . Daicoviciu est. 6 7. Fig. 85-86. representant la Meduse (fig. L. p. Germisarensia I 231 6. Les cheveux de la Meduse se prolongent dans Ies deux coins. 19). Dans Ies coins superieurs du frag- ment on distingue deux genies ailes tenant une guirlande.cimec. du banquet funeraire (fig. n° 6. Dans la partie droite de la scene se trouve debout une ancilla et dans la partie gauche un personnage que l'on a du mal a identifier. 30 V. n° 10. n° 79. www. fig. 6) 29 • Manquent Ies deux coins du fronton. en remplissant tout l'espace. V. n° 16. 6 (photo) . 117. . fig. encastree dans le mur sud de l'eglise reformee.Stele funeraire en gres calcareux. p. 122. Ţepos u Marinescu (n . p. 7) 30 • Dans l'interieur d'un arc soutenu par deux petites colonnes reposant sur de petits autels on distingue un homme gisant sur une kline et tenant dans sa main droite une couronne et dans sa main gauche probablement une coupe. 7 29 N. tres abîmee. 113. 10 (photo). le registre superieur (de 74 x 88 cm). 28).Fronton d'une construction funeraire. 4) . a sa droite un second homme et ensuite une femme assise sur une kathedra. 28). Wollmann (n. fragmentaire. Gostar (n . Un element que l'on distingue uniquement sur l'excellente photogra- phie de C. 11 (dessin). Wollmann (n . un oiseau aux ailes deployees.ro . p. representant la scene.

232 I IOAN PISO 8. 84. On distingue encore la jambe gauche du pere et Ies plis du vetement de la mere. 10 (dessin). n° 74. Ţeposu Marinescu (n. 32 N. p. fig. p. tient dans sa main droite un oiseau. n° 8. BMI 42/2. n° 14. n° 9. 8 9. Fig. fig. nu. 24. www. 9 (photo). Ies elements anatomiques sont bien contures. fig.cimec.ro . devant le pere. W. 117. Gostar (n. devant sa mere.:on. V. . la representation d'Hercule (fig.85. 81-84. 8 (photo). en long vetement. tient dans sa main droite deux styli et dans sa main gauche la crumina. La fille. porte un manteau dont Ies plis lui couvrent la poitrine. 9 (dessin). L.Paroi d'edicule funeraire avec. Wollmann (n . n° 90. tandis que le bras gauche semble reposer sur la massue. 94 (photo). il a le bras droit courbe en haut comme s'il sortait une fleche. V. 1973. Wolski. p. p. dans laquelle se trouvaient probablement Ies tablettes cirees. qui tient sa main droite sur l'epaule droite de son fils. 9) 32 . 4). Gostar y a vu a juste titre un ecolier. Wollmann (n . dont manque la partie supe- rieure31. Floca. Le garc. p. n° 15.Paroi d'edicule funeraire en gres calcareux (108 x 75 cm). N. Le relief representait Ies parents avec leurs deux enfants devant eux. O. Le dieu (haut de 70 cm) est barbu. . fig. 28). au-dessous d'un arc. 31 N. 28). 218. fig. dans un vetement au-dessus de ses genoux. p. 116. 19). 4) . Gostar (n.

ro . vu par I. avec le museau entrouvert et la criniere bien contouree. Disparu. Fig. 10).Beau relief inedit en calcaire (ca 35 x 75 cm) representant un hippocampe (fig. Todea dans le mur de Ieglise a une assez grande hauteur. 9 10. fanimal mythique se dirige vers droite. La piece appartenait probablement a une installation thermale de Germisara.cimec. Germisarensia I 233 Fig. avec Ies jambes anterieures poussees en avant et la queue enroulee. V. . 10 www.

adresată lui Constantin Daicoviciu de către Ion V. dăruind-o Munzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. 10). dimpreună cu o scrisoare din 12 decembrie 1935. Todea. 1-4). au fost făcute precizări privind câteva piese anepigrafice (nr.234 I IOAN PISO GERMISARENSIA (Rezumat) Lucia Daicoviciu. i-a înmânat autorului prezentului articol mai multe plicuri.cimec.ro . dintre care unul conţine nouă fotografii cu zece monumente epigrafice şi anepigrafice din Germisara.9) şi a fost publicată o piesă inedită (nr. care a salvat o mare parte a bibliotecii lui Constantin şi Hadrian Daicoviciu. www. Astfel au putut fi corectate lecturile unor inscripţii (nr. 5 .

CIMITIRUL ORTODOX. E. In questo momento e difficile di rivelare completamente i bagni perche gli edifici romani sono proprieta privata. e stato annunciato delle autorita locali da Zăvoi che nel cimitero del paese sono stati scoperti. 158-159). B. Dimitrie Pavel NEGREI. q. sotto il regno dell'imperatore Traiano . 5 E 'stato investigato il cortile esterno del complesso (?) (Ardeţ et alii 2014. 1 Ardeţ2011. (CONTEA CARAS-SEVERIN. 2). 235-260 www. detriti e rifiuti derivanti dal cimitero o dalla vicina abitazione). (Fig. F (Ardeţ et alii 2010.cimec.. Gli pavimenti e gli pareti da cocciopesto sono stati conservati in numerose stanze. Contea Museo Etnografico e il Confine Reggimento Caransebeş. Alla fine di questi quatro campagne di ricerca archeologica si ha scoperto un complesso termale romano su una superficie di circa 270 m. p. p.p. TIBISCVM. ROMÂNIA) NEGLI ANNI 2009-2013 Adrian ARDET. 1). dopo aver scavato una tom ba. solo le fondazioni delle piscine e le camere sono state sorprese archeologice. 20124. muri spessi di pietra fissati con malta 1• Questa scoperta ha portato ai primi scavi archeologici nel cimitero ortodosso. Arheologie.. . Descrizione del complesso termale Nel marzo 2009.51-72. 170-171). 20113. CONSIDERAZIONI PRELIMINARI SULLA RICERCA ARCHEOLOGICA DA ZĂVOI . p. 2013 5) sviluppate del personale di Contea Museo Etnografico e il Confine Reggimento Caransebes. Gli edifici sono stati investigati: A. p. ma purtroppo a volte ci sono stati distrutti nell'epoca contemporanea (l'intero complesso era coperto da uno strato di terra. Tutte le cellule conservate dalle installazioni di hypocaustum erano rettangolari e sono stati conservati solo quelli che erano alla basse clei impianti di riscaldamento (ci si sovrappongono. 320-321). Gli muri di fondazione sono stati costruiti da cava di pietra e pietra di fiume e consolidati con malta.ro . 5/2015. p. Lavinia GRUMEZA Museo di Caransebeş 1. C. Le stanze sono presentati come segue (Fig. 11 complesso dispone di una sola fase di costruzione datata nella prima meta del seconda secolo p.Adriano. Alcune camere hanno un alto grada di distruzione I danneggiamento e l'ingresso in questo complesso none stato ancora scoperto. Chr. E impossibile <lire esattamente la funzionalita di ogni stanza perche il complesso e solo par- zialmente scoperto. solo uno o due cellule). 158-159). ricerche che hanno condotto a numerose campagne archeologiche (2009 2 . 3 E 'stato investigato praefurnium 1 (Ardeţ et alii 2012. La larghezza di questi muri era di 60-65 cm. 4 E 'stato investigato praefurnium 2 (Ardeţ et alii 2014. D.

c'e stato condotto un Lunghezza x larghezza x profondita. dove oggi si trova ii cimitero ortodosso. Fig. camera 46 (Piso 2006.25 m) e placcati con tegulae rettangolare che avevano una sopraelevazione per combinare. che probabil- mente si trova a nord <lei complesso. Le pareti della camera erano coperti nello stesso modo (opus signi- num non e stato mantenuto su tutta la superficie delle pareti. in lastre ceramiche rettangolari. La camera ha dimensioni di 8. 70 x 2 x O. sopra di che si puo vedere uno strato compatto di opus signino e una pavimentazione in ceramica.60 m. disposte come aghi di abete/ la spiga di grano. Questa piscina era riempita con acqua calda ed era riscaldata da un praefurnium. Esiste un canale orientato nel parte di ovest-est e poi nord-sud (formando un angolo di 90 gradi. piscina di pietra (Dzin 2008. Vicino alla parete ovest delia stanza (al suo interno). tecnica opus spicatum 7 • Camera F (apodyterium) La stanza era attraversata sul lato nord del canale sopra descritto. ii muro era spesso fino 0. nella sala F) entra in questa zona dai lato sude ha ii ruolo di mantenere l'acqua da B e C (Fig. 175-176) e Pomer (Medulin). Alla base delia stanza sono stati osservati tracce superficiali di hypocaustum suspensure. Queste tegulae sono stati trovati in una posizione secondaria.50 x 0. 70 m 6 .40 x 0. e ii pavimento era fatto di pietre di fi. www.ro .40 m. Tutte le pareti erano coperte da un strato superficiale di opus signinum e la stanza di fronte A e stata riscaldata attraverso praefurnium 2. Camera C (la vasca con acqua calda) Ha dimensioni di 3. 6/1). p.236 I ADRIAN ARDEŢ. La camera non era riscaldata (non abbiamo scoperto l'instalazione di hypocaustum) e la fonda- zione e stata scavata direttamente nell'argilla impermeabile. a causa della presenza di un albero all'interno (Fig. che e coperta da uno strato di pietra del fiume. Camera D (vestiholo?) Questa stanza e stata esplorata solo parzialmente (2 x 0.70 x 2. 173.SO m) con mattoni. la camera e stata ricercata solo parzialmente per causa di una tomba contemporanea presente sul lato sud. 5). Le pareti clei canali sono costruiti in pietra levigata e hanno uno spessore di circa 0. 6/2).5 x 6 m.cimec. LAVINIA GRUMEZA Camera B (piscina con acqua calda) La prima camera che e stata studiata aveva le dimensioni 3. Le pareti sono ricoperte di opus signinum (con un spessore di 0.40 m.60 m). Una tecnica simile e stata documentata in Forum Vetus di Sarmizegetusa. che e stato applicato sopra ii terreno fatto da pezzi di argilla rettangolare in tecnica opus spicatum. Camera A Ha dimensioni di 4.30 m.90 x 5 mela fondazione delia stanza A comunica con la fonda- zione della stanza E attraverso uno stretto corridoio di circa 0. II canale e coperto da grandi lastre di pietra con le dimensioni di 1 x 0. e nelle aree dove e stato mantenuto.30 m. DIMITRIE PAVEL NEGREI. p. Fig.80 m. e ha un pavimento in basso (ad una profondita di O.urne. II canale ha una larghezza di 0. da hypocaustum con le dimensioni di 32 x 30 centimetri. con la base <lei pavimento di opus signinum.70 x 5 x 1 m. La base era formata da una superficie del pavimento di opus signinum e siamo riusciti di identificare 10 celle. 9-10). su cui c'e uno strato superficiale mante- nuto da opus signinum. Le dimensioni totali delia stanza sono 3. La stanza non sembra riscaldata (non abbiamo trovato la struttura di hypocaustum).

40 m).60 x 0. La parete delia camera F epiu spessa rispetto alle altre pareti del complesso (circa 1 m di larghezza).cimec.30 m.30 x 3 x 1 m ed una larghezza di 4 m dell'abside e l'apertura di 2 m. II parete situato nel parte sud.urne (che formano il pavimento) sono stati disposti su uno spesso strato di argilla gialla. ed e stata pavimentata con ciottoli di fi. e al suo interno sono stati trovati 3 tegole che. L'intero ingresso ha l. tra questi. II retro delia stanza era rivestito ancora con un strato piu groso di opus signinum e di sopra sono stati scoperti sei mattoni che facevano parti dell'installazione hypocaustum. e solo una parte delia fondazione si mantiene ancora. 8). pozitionata in bordi. ii livello successivo (spessore 20 cm) era per sistemazione e viene formato da pietra di fi.5 x 1. all'interno del cimitero del paese(Fig. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi . Praefurnium 1 e stato costruito in pietra levigata e malta (spessore delia parete era 0. nel 2013.5 m).70 x 0. La fondazione ha una altezza di circa 30 cm ed e stata costruita da pietra di fi. due erano timbrati (PR COS). hanno caduto dal tetto (?).40 x 3.La camera che utilizzava questo canale (H) ha le dimensioni di 4. 70 m. Camera G (praefurnium I) L'intera stanza G e stata studiata su un'area di 2.60 x 4 m. La parete situato nel parte nord e distrutto quasi completamente. La stratigrafia scoperta dopo Io svuotamento del cassetto cenere e la seguente: primo livello e composto da giallo terra limosa (archeologico sterile). Sul lato est delia sala H e stato realizzato un sondaggio che ha permesso di osservare la modalita di realizzazione del pavimento:la stratigrafia e composta da uno strato di argilla in basso.urne (Fig. Fig.80 m di lunghezza e larga O. con dimensioni di 1. Nella parte occidentale delia zona e stata studiata la cassetta di cenere con dimensioni di 2 x 1. 9/1-2). Questi mattoni avevano ii ruolo di pilae del hypocaustum.70 m (lunghezza x larghezza). probabilmente. probabilmente per proteggere le zone limitrofe da un eventuale incendio. Camera H (praefurnium 2) L'ingresso di praefurnium era fatto di pietra levigata e consolidato con malta e la fondazione e stata costruita in pietra di fi. con uno spessore approssimativo di 2 cm. La profondita stratigrafica delia casetta di cenere era di 1 m. 11 cortile esterno del complesso (?) All'esterno delia parete settentrionale del complesso e stato condotto. A sud di questa stanza c'e un muro di pietra che ha una lun- ghezza di 2.urne e malta.30 m e che non chiude la stanza. 3.urne posizionata in verticale e sopra c'e un altro strato di opus signinum. conservati in un modo superfi- ciale. Le pareti erano rivestite di uno strato di opus signinum.urne disposti verticalmente.40 m e il spazio contiene un praefur- nium e l'ingresso in un'altra camera (?) che utilizzava questo praefurnium. ma permette ii passaggio dell'aria calda nella stanza vicina (camera G?) che non abbiamo studiato. All'interno delia camera sono stati scoperti diversi mattoni e. Camera E (caldarium) La camera E ha dimensioni di 8.ro . un son- daggio archeologico {10 x 1.urne. L'intera www. sopra il quale si trova la pietra fi. ii terzo strato di livellamento e costituito da sabbia e ghiaia con uno spessore di 10 cm (Fig.cimitirul ortodox I 237 sondaggio e si e accettato che le pietre di fi. conservato molto meglio (60 cm di larghezza) e stato col- pito nella parte orientale (dove si unisce sala A) di un pozzo moderno. La camera era riscal- data e all'interno abbiamo trovato 8 mattoni che facevano parte dell'impianto hypocaustum. 3/2).

pr(aedia) co(n)s(erva). 237. costituito da terreni mescolati con argilla compatta. 12 Informazioni Alexandru Raţiu (MNIR). e in Romita 10. LAVINIA GRUMEZA area e stata distrutta dal pozzo delle tombe moderni e contemporanei. p. in camera H. Bozu I979. 18 Piso 2006. i bagni del campo militaro erano alla distanza di 150-200 m ad est del forte 9 . ricoperto di pietre di fi. p. questi mattoni e tegole sono state prodotte nel periodo di D. 19 Altre interpretazioni sono stati proposti in letteratura: pro(vincia) co(n)s(ularis). 16 Piso 2006. p. Solo in una parte di questa indagine hanno identificato un livello romano ( 1. I bagni militari nella provincia romana della Dacia erano vicini ai campi militari ad una distanza di 100-150 m. Cos(tio) o Co(n)s(t)1 7 • Finora non conosciamo in Sarmizegetusa nessun membro di questa famiglia che ha il cognome Co(n)s(---) 18 • I.cimec. 237. Piso ritiene che questi mattoni provengono da proprieta consolare (di un governatore delle tre Dacia) e legge questo PR COS da pr(aedia) co(n)s(ularis) o (ex) pr(aediis) co(n)s(ula- ris)19. 9/3). 63.ro . 350-353. 320-32I con bibliografia. 237. 237-248. La distanza tra le terme romane scoperte in Zăvoi e le fortificazione di terra (che non e stato studiata abbastanza fi. Piso 2006. 101.). vicino praefurnium 1 sono stati scoperti due mattoni stampati PR COS (Fig. IDR III/I. p. tutto Cos(mus). sono stati scoperti in Voislova nella capitale della Dacia. ha una lunghezza di 27 cm ele 5 lettere PR COS sono stati disposti in una tabula ansata 15 • Le copie di Sarmizegetusa hanno un contesta proveniente dalle fogne del decumanus maximus (forum vetus) forum novum. I07-115.5 x 0. I87-200. 10. 234. Materiale archeologico Dal complesso termale ha risultato un vario materiale archeologico: tegole e mattoni. Slăven 11 o Mălăieşti1 2 erano 100 metri di distanza. Ardeţ/Ţeicu 2008. DIMITRIE PAVEL NEGREI. 9 Gudea I997. In rife- rimento al mattone da Voislova (oggi perso) sappiamo solo che e stato trovato tra le rovine del forte. Cronologicamente. pezzi di bronzo e una moneta (Fig.5 m). p. Bajusz I997. pr(aetorium) co(n)s(ulare). 11 Popilian I971. 2. Un mattone timbrato MID estato scoperto alla fine del XIX secolo in castro 13 . p. www. p. 14 Bozu I977. 17 IDR III/I. p.urne disposti verticalmente e fram- menti di tegole probabilmente parte di cortili I piazze distrutte dalle sepolture successive (Fig. 10-17. p. Finora. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 62. proprietari di mattoni da Ulpia Traiana. pr(aedium) co(n)s(ulare). 32I. 10 Matei. p. solo private. a Buciumi. como segue: Protase I975. p. e domus procuratoris in totale 94 mattoni e tegole 16 • Fino a poco tempo si e ritenuto che questi mattoni PR COS hanno una natura privata e sono provenienti dalla bottega di alcuni artigiani. pr(aedia) Cos(ini). Al interno delle terme non sono state scoperte mattoni timbrate.con gentilicio Pr(ocilius) o Pr(oculeius) e COS cognomen. p. p. mattoni stampati simili a quelle da Zăvoi.238 I ADRIAN ARDEŢ.nora per assegnare un cronologica) e di circa 250 m. Probabilmente questi bagni erano private e non destinati ad un ambiente militare 8 . 13 IDR III/l. Alia base della hypocaustum. Protase 200I. Terentius In Dacia sono stati scoperti bagni privati. Ad esempio. p. molti frammenti di ceramica e di vetro.12/1-2). Le mattoni timbrate con coarte I Sagittariorum (COH I S) 14 sono stati scoperti nel parte nord (all'esterno della parete settentrio- nale del complesso termale). 320. una proprieta privata produttore che apparteneva alla famiglia Procilii . 15 IDR III/l.

H = 15 cm. 57471) 3. Fig. inv. inv. D. con le estremita decorate con 3 incisioni. provenienza: impianto di hipocausto base. timbrato PR COS. 11/1 (nr. Camera con hipocaust. guarda nella parte destra. decorata con scanalature. 1038. inv. 321. immagine inquadrata in un cerchio di perle Reverse: in gran parte illeggibile. sia Voislova ea Zăvoi. Fig. Form 51 a. inv. 12/4 (nr. 51931) O. 10/1 (nr. 13/2. provenienza: Sala F. (nr. Fig. si puo osservare un braccio sinistro di una persana che si trova a fianco (Juno?) Riferimento: RICI I.7 cm. Moneta di bronzo Emittente: Adriano per Sabina Nominale: Asse Data: 126-137 Diametro: 2. provenienza: la base di hipocaust delia stanza. Pavimento rettangolare.cimec. Oggetto utilizzato per l'imbracatura del cavallo(?) che consiste di un puntale collegato a una barra di bronzo. sala H. Catalogo A. la cartuccia e in forma di tabula ansata (14. dimensioni clei pezzo sono 37 x 27 x 5 cm23 . nr. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi . capelli colto in un lungo panino. con dimensioni che variano da 2. H = 60 cm. Mattone timbrato PR COS.Adriano. materiale di costruzione timbrato PR COS.cimitirul ortodox I 239 Scaurianus (ii governatore sin della fondazione della colonia) o nel periosdo del suo figlio. 21 Numero di inventario.8 cm. 57470) 2. vicino da preafurniuml. con lelettere in rilievo e dimensioni che vanno da 2.Materiale ceramico I. la cartuccia e costituita da una tabula ansata (15 x 4 cm). Mattone.8 x 2. G (barra di bronzo) = 0. G (pun- tale) = 0. 22 Isings 1957. p. vicino alla praefurnium l. www. 57475) 20 Piso 2006. le dimensioni del pezzo sono 12 x 5 x 3 cm.6 cm. Fig.6 cm Peso: 10.5- 2.3 cm. Questi mattoni offrono indizi sulla costruzione delie terme romane di Zăvoi in qualche momento durante Traiano . da Sarmizegetusa e stata presa. 68. Fig. busto drappeggiato dalia imperatrice Sabina. Vaso di vetro I. personaggio favorito da Adriano all'inizio del suo regno 20 • Certamente. L = 8 cm.ro . Terentius Gentianus. D (puntale) = 4. E (barra di bronzo) = 4. Fig. Frammento di una maniglia e la spalla di un recipiente di vetro 2 2. Pezzi di bronzo I.5-2.5 cm. griglia A2. g = 1 cm. inv.5 x 4 cm). 13/1 (nr.8 cm. le dimensioni sono 37 x 27 x 6 cm. inv21 • 48529) B. 3. p. provenienza: Sl/2011. provenienza: Zavoi 2011. 2 J Lunghezza x larghezza x spessore. 10/2 (nr. 51933) C. con le lettere in rilievo.5 g Dritto: SABINA AVGVSTA HADRIANI AVG P P. L = 6 cm.

H = 70 cm. l'orlo (D = 19 cm) e orientato verso destra. Pentola frammentata con due maniei arrotondati. fatta a mano. quarzo. provenienza: praefurnium 1. pasta semifine (appare mica. l l/6(nr. Fig. inv. l'arredamento sembra imitare un ramo di albero. 25 Vargas 2000. 14/3 (nr. 15/4 (nr. Fig. www. inv. Fig.5 x 16 x 2. il manico non esiste piU. Fig. 57477) 5. inv. Fondo piatto (D = 10 cm). p. 759-786. inv. 15/1 (nr.240 I ADRIAN ARDEŢ. 51924) 17. 11/4. pasta semifine (appare mica. provenienza: Sl/2011. 11/5 (nr. inv. 14/2 (nr.5 x 8. Piastra rettangolare.5 x 3 cm. Fig. le dimensioni del pezzo sono 7 x 7 x 2. inv. inv. p. 57461) 14. quadrato soltanto frammenti. Piastra rettangolare. dimensioni del pezzo sono 12. Frammento di condotta (?). la pasta e semi-fine (appare mica. pasta semifine (appare mica. conservata frammentariamente. le dimensioni del pezzo di 10. 14/4 (nr. dimensioni del pezzo sono 15 x 12 x 3 cm. H = 70 cm. 51910) 9. le dimensioni sono 18 x 15 x 3 cm. 51911) 10. augite. con l'orlo (D 27 = 13) intestato verso l'esterno e sotto si possono vedere le impronte digitali lasciate delle dita che la forma di una cintura alveolare. p. sabbia). 77-78. 15/2 (nr. la pasta e di colore grigio. inv. Pentola frammentata con due maniei piatte. p. Pentola frammentata con l'orlo sagomato (D = 14 cm). inv. Passavento-Mattioli 2000. calcare. provenienza: Sl/2011. provenienza: Sl/2011. sabbia e paglia). conservato frammentariamente. inv. p. 13/3 (nr. p. Fig. Frammenti di piedi di un'anfora. quarzo. inv.8 cm. Fondo con la forma simile ad un anello (D = 8 cm). forse appartenenti atruppe miliaria (R8?). Fig. inv. 51292) 19. Fig. provenienza: Camera C. la pasta ha un colore marrone-grigio. provenienza: sala C. dimensioni del pezzo sono 10 x 8 x 4 cm. Ciotola frammentata con l'orlo orientato (D = 22 cm). Fig. Rusu-Bolindeţ 2007. Pentola frammentaria tradizionale La Tene26. silice). silice). 177. 13/3 (nr. 15/5 (nr. come sgrassante: piccolo. le dimensioni del pezzo sono 18. Fig. inv. marrone. Ardeţ 2006. griglia 1. Tazza frammentaria. 57-173. Fig. provenienza: Zăvoi 2012. sabbia augite. Fig. inv. 101-103. grigio. la pasta e grossolana (appare piccolo. fig. Fig. DIMITRIE PAVEL NEGREI. griglia = 1. sabbia). 122. Beltran tipo II B24 (prodotta nel sud della Spagna) 25 . H = 45-50 cm. 27 D = Diametro. p. 51922) 12. p. superficie esterna e decorata con due semi- cerchi fatte prima della bruciatura.5 cm. le dimensioni del pezzo: 18 (lunghezza) x 5 cm (spessore). 57467) 18. l'orlo (D = 12 cm) e orientato verso l'esterno. il corpo e leggermente rotondo e il fondo e piatto con la forma simile ad un anello. calcare).cimec. l'orlo (D = 16 cm) e dritto e orientato verso l'esterno. 733-758. 11/2 (nr. con unione cant. pasta e gialla-marrone e contiene. provenienza: Zăvoi 2012. l'arredamento e costituito da tre canalature parallele e la stampa delle dita e stata ottenuta nella pasta prima della cottura. 137-142. Peacock/Williams 1986. 57468) 24 Beltran-Lloris 1970. H = 70 cm. inv. 15/3 (nr. 26 Ardeţ 1991. 51924) 11. 13/4 (nr. con unione cant. Fig.ro . pasta semifine (spunta picola. 57479) 6. 11/3 (nr. provenienza: Sl/2011. H = 45-50 cm. silice). Frammento di mattone timbrato. rocce vulcaniche. Martin Kilcher 2000. quarzite. LAVINIA GRUMEZA 4. griglia l. provenienza: sala C. 446-448. 57495) 13.5 x 9 x 3 cm. inv. 57478) 7. provenienza: Sl/2011. 57466) 16. Fig. 57461) 15. 14/1 (nr. Piatto rettangolare. grigio. H = 45-50 cm. Frammento di terracotta decorato. la pasta e semi-fine (appare mica. Fig. 57476) 8. provenienza: Zăvoi 2012. Piatto rettangolare. la stampa delle dita e stata realizata nella pasta prima della cottura.

Punct: Cimitirul Ortodox in CCA (2009). provenienza: Sl/2011. Fig. Ardeţ/Ţeicu 2008 A. inv. pasta semifine (appare piccolo. Nemeş. in Banatica 18. pasta semifine (appare mica. Domus romanorum de la Zăvoi (Jud. Coperchio della ciotola frammentato (D = 12 cm). corn. provenienza: Zăvoi 2012. in Tibiscum 1 (S. silice). 2006. C. Fondo piatto (D = 5 cm). 2013. 57469) 21. 16/5 (nr. silice). pasta semifine (appare mica. silice). grigio. marrone-grigio. Ardeţ. 18/ 1) Bibliografia Alicu. provenienza: Cl/2013. 17/1 (nr. provenienza: Zăvoi 2013. inv. 2008. pasta fine (appare di sabbia. Cl/2013. in mattoni rossi (nr. silice). The archeological reserches from Bucoşniţa. p. rosso mattone. pasta semifine (appare quarzo. 17/3 (nr. 17/2 (nr. marrone-grigio. grigio con verniss nero. e nato in Italia settentrionale (tipo IX Alicu. e stato lavorato su una ruota lenta e decorato con scadenza. H = 50 cm. jud.cimitirul ortodox I 241 20. Fondo piatto (D = 5 cm). P. provenientza: Cl/2013. roccia vulcanica). H = 80-115 cm (Fig. Fondo piatto (D = 8 cm). inv. Zăvoi. H = 50 cm. Ardeţ2006 A. nr. 320-321. 16/6 (nr. 15/6 (nr. 16/7 (nr. Fig. Cl/2013. Fondo con la forma simile ad un anello (D = 6 cm). griglia H = 30 cm (Fig. Fig. Ardeţ. provenienza da Zăvoi. inv. silice).ro . D. grigio. provenienza: Zăvoi 2013. silice). Ciotola frammentata di terra nigra da qualle e stata mantenuta una parte del corpoe l'orlo (D = 22 cm). Amforele din Dacia Romană. 51-72. Ţeicu. p. piccolaa). E. Fig. inv. il labbro e trilobată. 57462) 27. in 1hraco-Dacica 12. 2011 C3. 16/3 (nr. Fig. pasta semifine (appare piccola. silice). 51925) 26. H = 80-115 cm. 137-142. 16/4 (nr. silice). 51913) 24. Fig. Fig. Ardeţ. Brocca frammentato conservato solo la parte superiore. inv. Ardeţ. Fondo con la forma simile ad un anello (D = 12 cm). 57464) 32. 57472) 30. 51 930). provenienza: Sl/2011 griglia l. inv. griglia 1. H = 80-115 cm. Caraş-Severin). 107-115. 57473) 29.N) 2011. Ardeţ. Ceramica dacică şi de tradiţie celtică la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Coperchio della ciotola frammentato (D = 26 cm). Caraş-Severin. Cl/2013. H = 80-115 cm. inv. Lampada romano frammento del bacino superiore. 1991. H = 80-115 cm. provenienza: Zăvoi 2013. 16/1 22. piccolo. 2010. rossomattone. 51926) 25. con pasta semifine (appare piccola mica e quarzo). Zăvoi. provenienza: Zăvoi 2012. 16/2 23. inv. Fig. Ardeţ 2011 A. Negrei. p. grigio. pasta semifine (appare. provenienza da Zăvoi. Tazza frammentata con l'orlo sagomato (D = 12 cm) e con una tacca sotto ii bordo. Fig. colore grigio. inv. 57463) 28. Ardeţ. www. p. 57 474). pasta semifine (appare mica. provenienza: Sl/2011. grigio. Fondo piatto (D = 6 cm). marrone-grigio. sabbia). L. Nemes = XVI Ivanyi). pasta semifine (appare mica. Fig. Timişoara. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi . conchiglie). 57465) 31. rosso mattone. bucce. pasta fine (appare piccola. inv. provenienza: Sl/2011. pasta semifine (appare piccolo. con l'orlo svasato (D = 8 cm). Fig. inv. griglial. BAR Supplementary Series 18. quarzo. 18/2) 33.cimec. pasta semifine (appare mica. Fondo piatto tradizionale celtico (D = 8 cm. Ardeţ et alii 2010 A. Ardeţ 1991 A. provenienza: Zăvoiil 2013. Fig. Ciotola frammentata. 1997. Nemeş 1997 D. D. H = 20-115 cm. Alicu. H = 50 cm. H = 60 cm. quarzo. 17/4 (nr. rosso mattone. Roman Lamps from Sarmizegetusa.

jud. C. in Apulum IX. corn. 627-641. 2006. Protase. Zaragoza. Ardeţ. G. CARAŞ-SEVERIN. in Actas Congreso International Ex Baetica Amphorae. corn. D. III. 57-174. Zalău. Peacock. Bucureşti. III/I. I. 2014. Inscripţiile Daciei Romane. in Banatica 4. Este impo- sibil de precizat cu exactitate funcţionalitatea fiecărei încăperi (notate cu A-H). Zalău. Voi. ROMÂNIA) Rezumat În urma celor patru campanii de cercetare arheologică (2009-2013) a fost dezvelit un complex de băi romane pe o suprafaţă de aproximativ 270 m. DIMITRIE PAVEL NEGREI. Villa rustica de la Dalboşeţ (jud. Zăvoi. Thermele de la Slăveni. Amphores a sauces de poisson du sud de la peninsule iberique dans Ies provinces septentrionales. IDR III/1 I. Das Rămergrenzkastell von Buciumi! Castrul roman de la Buciumi. p. Bozu 1977 O. in CCA (2011). 237-248. Punct: Cimitirul Ortodox. Ecjia. p. in Banatica 3. in CCA (2013). p. voi. Piso 2006 I. în cimitirul ortodox din localitatea Zăvoi. Das Rămergrenzkastell 1997 von Romita-Certiae. K. C. doar fundaţiile bazinelor şi ale încăperilor au fost surprinse arheologic. S. 2012. deoarece complexul este parţial cercetat.. Beltran Lloris. Martin-Kilcher.). Bajusz. Cercetările arheologice din punctual "Cetate" comuna Lăpuşnicel (jud. 1975. 1971. 2000. Conservas. C. Gudea 1997 N. Zăvoi.. Wasenczuk.p. I. 1970. jud. Isings. V Matei. Ecjia. Zalău. p. Caraş-Severin). 350-353. Popilian 1971 G. În acest stadiu al cercetării putem afirma că aceste thermae au o singură fază de locuire. p. Republica y Alto Imperio. www. lsings 1957 C. L. 1997. 2008. Protase 1975 D. Las anforas romanas en Espana. Cluj-Napoca. in Actas Congreso International Ex Baetica Amphorae. Passavento-Mattioli. Amphorae and the Roman economy. Bozu 1979 O. La producci6n de ânforas romanas en el sur de Hispania. Ardet. voi. Ardeţ. Protase. datată (pe baza cărămizilor ştampilate PR COS şi a monedei emise de Hadrian pentru Sabina) în prima jumătate a secolului II p. Piso. Vargas. Punct: Cimitirul Ortodox.cimec. mai exact în perioada Traian-Hadrian. aceite y vino de la Baetica en el lmperio Romano. 2007. in Banatica 5. Passavento-Mattioli 2000 S. Săpăturile arheologice din anii 1969-1972. Caraş-Severin). F. unele încăperi având un mare grad de distrugere. Matei/ Bajusz A. 1997. Villa rustica de la Dalboşeţ (judeţul Caraş-Severin). 187-200. Ardeţ et alii 2014 A.P. Protase 2001 D. L. Peacock-Williams 1986 D. D. 1977. Rusu. H. Rescue Archaeological Reaserch at a Portion of the Roman Building in Pomer in 2007. Angeleski. Grumeza. L. aceite y vino de la Baetica en el Imperio Romano. Vargas 2000 E. Ecja 2000. 1970 M. Caraş-Severin. Caraş­ Severin. S.ro . 2001. 1957 Martin -Kilcher 2000 S. Le forum vetus de Sarmizegetusa. D. Zăvoi. Ardet. CONSIDERAŢII PRELIMINARE PRIVIND CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DE LA ZĂVOI-CIMITIRUL ORTODOX 2009-2013 (JUD. Negrei. Wood. p. p. Rusu-Bolondeţ 2007 V Rusu-Bolindeţ. Bucureşti. Bozu. Cohors I Sagittariorum la Zăvoi (judeţul Caraş-Severin). 2000. 759-786. Roman Glass from dated finds. p. Negrei. Beltran-Lloris. Popilian. in Congreso International ex Baetica Amphorae. 733-758. 131-133. Hancox. Anfore betiche in Italia settentrionale: direttrici di approvvigionamento e raporti con le produzioni locali di olio e salse di pesce (I e II secolo d. 170-171. p. 16. p. Gudea. in Studia Archaeologica et Historica Nicolao Gudea Dicta. 1977. 1986. III. P. Groningen I Djakarta. P. Shaw. I. Ceramica romană de la Napoca. Zăvoi. in Histria Antiqua. 158-159. Castrul roman de la Romita-Certiae. Bozu. p. Williams. Conservas. Chr. Dzin. DZin 2008 K. voi. 169-176. LAVINIA GRUMEZA Ardeţ et alii 2012 A. London and New York. F.242 I ADRIAN ARDEŢ.

Caras . 1.cimitirul ortodox I 243 1 Comuna Zivoi.R. Fortlficatia din piatra 8 . Piano di fortificazione di terra e terme romani da Zăvoi www.cimec. Clidirea cercetati în primivara aouJui 2009 O 50 100150m 2 Fig. C1ran ba· Boo11r Legenda: A. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .1'. jud.Severin C.ro .

2.ro .cimec.244 I ADRIAN ARDEŢ. Piano del bagno a Zăvoi www. LAVINIA GRUMEZA A „ • o='1 • G •• • 8= Fig. DIMITRIE PAVEL NEGREI.

3.ro . Considerazioni preliminar{ sulla ricerca archeologica da Zăvoi .id din piatră fasonată ~~~ ~ut galben !::::::::::::::::::::::! !Ooooooo 0 ! Piatră de râu Nisip şi pietriş -Ţiglă 2 d b Fig. Piano di praefurnium 2 e la sua profilazione www. Pile de hypocauslum d • Calcar 1 L 3" ~ .cimitirul ortodox I 245 o 3m a ~ Zid din piatra fasonata C . Ţiglă b .cimec.

. Profil a sudica della Camera H. cenuşiu -a ~ Zid din piatră de râu -b llJIJ()~ I Piatră de râu -c l~t~~JI Nisip şi pietriş -d Fig. 4.____. DIMITRIE PAVEL NEGREI. LAVINIA GRUMEZA c a . 2. cenuşiu Lut galben 1 m Zid din b piatră fasonată .. c Pământ negru ..246 I ADRIAN ARDEŢ..cimec.ro ... 1. Profila nordico della camera H www...._... ~ ~~1 Ceramica d 2 Pamânt negru ..

cimitirul ortodox I 24 7 2 Fig.cimec. Camera B www. Considerazioni preliminari su Ila ricerca archeologica da Zăvoi . 5.ro .

F e ii canale di scarico www.cimec. 6. DIMITRIE PAVEL NEGREI.ro .248 I ADRIAN ARDEŢ. Le camere D. LAVINIA GRUMEZA 1 2 Fig.

7. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .cimitirul ortodox I 249 2 Fig. Praefurnium 2 www.ro .cimec.

LAVINIA GRUMEZA 1 2 Fig.ro .250 I ADRIAN ARDEŢ.cimec. DIMITRIE PAVEL NEGREI. Praefurnium 2 www. 8.

La cortile esterna del complesso termale www.ro . Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .cimec. 9.cimitirul ortodox I 251 I 1 2 3 Fig.

.252 I ADRIAN ARDEŢ. C1.ro ....._< www... \ ... r ~·· .... C1...... . LAVINIA GRUMEZA V) o u .. ·-~...· ... ·-2:o..$ N E C1.$ ::E ci cil µ:.... <JJ ·a o .cimec._.-:"" .__ _ 7~~ .$ ... ....„ - t.. DIMITRIE PAVEL NEGREI..... ... _ _ _ _ ..

11. Tegole romane www...ro .cimec.··· ··········· 2 3 4 6 5 Fig...cimitirul ortodox I 253 . Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .

4. DIMITRIE PAVEL NEGREI.254 I ADRIAN ARDEŢ.ro . Tegole romane. LAVINIA GRUMEZA 1 2 3 4 Fig. Moneta di bronzo www.cimec. 12. 1-3.

--: :' I.----.ro . Frammentodi recipiente di vetro. -------------_j_.cimec.-----___) 2 ~-----. 3. 1.-:. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .-:. 4. 13. Frammento di terracotta www. ----(::. 1 . ' ''' ' ' ' '' t. 2. Pezzi di bronza. Tegula stampata RB(?).cimitirul ortodox I 255 :-----r·----. Fig. :' : : li i' i' I i' .· ·-- .

256 I ADRIAN ARDEŢ.cimec. Piedi del anfore. DIMITRIE PAVEL NEGREI. 14. LAVINIA GRUMEZA I I I I ' I 2 - r Fig.ro . 1. 2-4. Ceramica www.

ro .cimitirul ortodox I 257 \\) I ' 3 4 5 6 Fig. 15.cimec. Ceramica www. Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .

. LAVINIA GRUMEZA - 6 Ljl' ~· . DIMITRIE PAVEL NEGREI. 16. 7 Fig.258 I ADRIAN ARDEŢ.. Ceramica www.ro .cimec.

Considerazioni preliminari sulla ricerca archeologica da Zăvoi .cimec. Ceramica www.ro .cimitirul ortodox I 259 - r--=----·1 2 3 4 Fig. 17.

'•. '„ \' .I I' II ..-.. I :.•'I I „ ..lt I I '"1 I I 'I f1 II '. •„ .. . „.. ~ '.„.260 I ADRIAN ARDEŢ.' . . 18.ro .:-----"-------- \ ~„:. -~ ' \ I ' ' „ „. LAVINIA GRUMEZA ~= . l . •. +· . .•:.-:1. --~---- '.• t •..1 lI .." ' . DIMITRIE PAVEL NEGREI.' „.. 2 Fig.. ..._.r . . .-1\. „'...I II I '' .•: ... '' ' 11 ..cimec.. ...„. „~ \ "'• __ . .' .--..'. .. ' ·.~.' f . Ceramica www.- .' ...

p. Mărgărit Tătulea 1994. p. p. I. p. Well preserved condi- tion. 5/2015. Dr. The discoveries of whole pieces. o I cm Fig. 3/5. proves the existence at Romula of at least one workshop of processing gemstones 4• The topics were extremely rich and treat various and complex scenes with divine characters. seen in running to the lefi side. Tudori). 112. p. but also fragmenta! or scrap ones. on stylistic point of view). WILD BOARS REPRESENTATIONS ON SOME GEMSTONES FROM ROMULA AND THEIR SIGNIFICATIONS 1 Gabriela FILIP Muzeul Olteniei Craiova From Romula derives a large number of gemstones2. Its upper surface area is convex.4 cm. no. p.55 g. 33/5. the piece is carefully macle. On the surface area of the gemstone it was represented a wild boar. 111. fig. mythological and allegorical figures. Gemstone worked in carnelian of good quality (dark brick colored jasper. 14. in fact the largest amount of this kind of objects from all over Dacia3 . by carving and polishing. Craiova) for kindly information. Inv. fantastic beings. in opinion of D. Tudor 1968. 109. 109. 109-11 O. 4 Tudor 1938.2 x 0. 261-268 www. 1998. 3 Gramatopol 2000. Gramatopol 2000. p. Fig.Gemstone with the representation of a wild boar (drawing Gabriela Filip). no. fig. TIBISCVM. Weight: 0. Arheologie. Bărbulescu 1984. andin section (cut) is in the shape of a truncated cone with the small base down. 2 Tudor 1938. It has an oval shape. p. zoomorphic and vegetal symbols. 7 Tudor 1967. Stylistically (in terms of style. Sizes: 1 x 1. fig. 22. 1. 14-19. Dorei Bondoc (Oltenia Museum. But ' I want to thank this way to Mr. Currently is part (it makes part) of the Museum of Caracal Collection of gemstones. or with a gnostic character6 • I present below the two objects in question.cimec. grotesque creatures5 . 214. bibliogra- phy and suggested working directions. 6 Mărgărit Tătulea 1994.ro . 35/5. p. Tudor 1978. 1.

35/4 and 36/12. working knowledge and skills the artisan engraver. p. A similar representation can he found at Archeological Museum of Sofia (see Dimitrova-Milceva 1980. therefore we can associate this representation to the cult of the goddess Diana 11 • In terms of style.5 cm. 2. p. carved in running to the left side. 3386 (former inv. It can be noticed the attention which has been used to engrave the wild boar fur. 9 Tudor 1967. lt bas an oval shape. 197).262 I GABRIELA FILIP compared to other pieces that portray similar scenes8 . 3/4. 12 Hunting scenes rendered on gemstones.. can be random or not. this is one of the most successful from the artistic point of view. Fig. namely the muzzle (snout). 77. Tudor 1968. proving the patience. 2 . For the second alternative. This is a hunting scene. This gemstone is part of the Museum of Caracal Collection of gemstones. depicting hunting scenes 12 . fig. Above the wild boar appears engraved a crown.2 x 1. Highlighted comes out the hunted animal rendered clearly bigger. 130-186. fig. fig. fig. 21. andin section (cut) is in the shape of a truncated cone with the small base down. see at Furtwangler 1896. Among the known pieces of this kind. Well preserved condition. compared to its tracker. horizontally carved. I am referring specifically Similar scenes treated on gemstones see at Furtwangler 1896. in opinion of D. no. that was sug- gested by using parallel streaks. 214. * The presence of wild boars on gemstones from Romula. 2213 10 ). the fangs and the fur (hairy skin). The whole composition reveals a obvious care for suggesting the anatomica! details. 10 The piece appears published with old inventory number (see Tudor 1967. no. On the surface of the gemstone was rendered a wild boar. Weight : O.cimec. 21). its artistic composition betrays a simpler fashion style. 11 For more information about the cult ofthe goddess Diana see Bărbulescu 1984. Inv. 77 g. no.Gemstone with the representation of a hunting scene (drawing Gabriela Filip). p. o lcm Fig. Sizes: 1. lt is however noted the attention paid to ele- ments which define the nature of the animal. www. p.ro . 2. Tudor 9 ) by carving and polishing. one can invoke (put forward) certain arguments. the piece is neatly macle. 214. 33/4. Its surface area is flat. The animal is closely followed by a dog. much poorer in anatomica! details. no. Gemstone worked in brick colored carnelian (jasper. Tudor 1978.

Wild boars representations on some gemstones from Romula and their signi. was most likely Romula (see Gramatopol 2000. no. Well enough preserved. At the moment of publication. The he ad is slightly turn ed towards the right. 3.fications I 263 to a military "badge" with a representation of a wild boar. 3 . The fur was depicted by some engraved in depth horizontal lines. rendering a wild boar. discovered some time aga. 14 Bondoc 2000. It is slender. Unspecified sizes. as follows. 13 Benea 1974.Bronze figurine rendering a wild boar (after Doinea Benea).ro . covering the entire neck of the wild boar and extending forward the its back. no. and renders a wild boar leaning on his legs. 15 This bronze figurine was part of the Bălăcescu collection. The body of the animal is well proportioned. which was rendered very large and tousled. Inv. which offers a graceful appearance to the animal. 109). Fig. Fig. while the back legs are slightly curved inwards (to the ins ide). 3. almost to the waist. The same cannot be said about the animal mane. Bronze figurine. 40. lt has a rectangular perforation in its lower part. p.cimec. alsa at Romula 13 • Here is what it is about. but that may be presumed tobe somewhere along the Olt Valley. maybe even at Romula 15 • The object is presented. The small eyes are sug- gested rather summary. the figurine was part of the Maria Istrati-Capşa private collection that was located at the Museum from Drobeta-Turnu Severin. p. 69-74. The piece was placed on a horizontal pedestal shaped like a parallelepiped. The body of the animal is of compact bronze. 50-51. p. Grarnatopol suggest that the place of origin for most of the Bălăcescu collection. while the pedestal is empty inside. with the muzzle half-open and his fangs displayed prominently. www. II 211. with unknown place of finding 14 . In the same direction enroll a discovery with a similar representation.

p. 4 . the piece is worked in a clean and clear manner. with the representation of the head of a wild boar (drawing Gabriela Filip). The fangs. no. Vessel of terra sigillata type. The head of the wild boar. The same attention was given to the execution of the eyes.cimec. 3) represent a signum of the legion I Italica (and there is no reason to doubt about this fact 16 ). it may be noted the presence of decora- tive motifs that render wild boars on the vessels of terra sigillata type found at Romula. is disposed on a vertical sode. V/83. focusing on all the details that define the nature of the represented animal. can nat be the resuit of one simple circumstance. Piece macle in the workshops ofLezoux. nat very large. Sizes : height of the sode: 7 cm. Both fur and mane of the wild boar are macle in the form of incised lines.ro . which are shown dilated. as well as on figurate bronzes alike. The animal half-open muzzle is elongated. which can be generated by the research stage or their publication. The vessel was decorated in the so-called "free style" characteristic to the third period of the Lezoux workshops 18 • Unspecified 16 Amon disagrees with the identification of Doina Benea (see Amon 2004. 17 Popilian 1976. Inv. brought here from other parts of the Roman Empire 17 or manufactured in the local workshops. with the representation of the head of a wild boar. 164). The appearance of the wild boars representations on the gemstones from Romula. pi. 163. no 38009. Fragment from the vessel wall decorated with motifs rendered in relief. If we accept the fact that the wild boar from no. 37 Types.Small bronze figurine. then the presence of such images on the gemstones from Romula makes sense. bent gently forward. Fig. 4. CINNAMVS style (see Popilian 1976). there were nat discovered at Romula inscriptions or stamped bricks or tiles of this legion.264 I GABRIELA FILIP 4. PATERNVS. In general terms. p. Overcoming this shortcoming. The piece is now part of the Oltenia Museum collec- tion. 5. Between the animal ears. 28. The second half of the second century AD. 18 Popilian 1976. The anatomi- ca} details are well defined. are well rendered. lt is of compact bronze and it has a greenish-black patina. 3 (fig. height of the representation of the animal: 4 cm. Drag. the mane is like a protuberance and is extended up to the base of the neck. Small bronze figurine. Well preserved. o 3 cm Fig. 83. The only problem is that until now. p. www.

the piece was part of the Museum of Caracal collection. fig. pl. in the upper part of the fragment. no. 6 . 175. ren- dered in running to the right side. locally produced. the fragment was part of the Museum of Caracal collection. In the bottom right. In the bottom lefi there have been preserved a hoofed animal foot (maybe also a wild boar or rather a deer) and a vegetal fragment (most likely a leaf). 6a.cimec. rendering a hunting scene with a wild boar (drawing Gabriela Filip). 150.Fragment of a local produced terra sigillata type vessel. At the time of its publication. with his head turned toward the wild boar. Fig. XXIV /265. Local produced terra sigillata type vessel1 9 • Fragment. 265. 2/2. it can he seen a representation of a dog. Without a number of inventory. The composition seems to represent a hunting scene. On the surface area of this ceramic fragment severa! animal elements have been preserved which were macle in relief. Fig. at Romula. Wild boars representations on some gemstones from Romu/a and their significations I 265 sizes.Fragment of a terra sigillata type vessel. 5.ro . 6. 5 . Popilian). on which can he seen a representation of a wild boar (after Gh. Fig. no 1712. I point out the presence in the lower register (bottom lefi) of a motif that renders a wild boar. skipping the increase of the decorative motifs which covers the surface area of this piece of fragment. p. 19 Popilian 1972. and from which. Fig. 6. it has been preserved a handle and a part of the body of the vessel. www. p. Also important in the direction of the problem discussed here are the representations of the wild boars on the terra sigillata type vessels. Inv. lt can he easily recognize the front half of a wild boar seen in running to the left side. probably a plateau (tray or plat- ter).Popilian 1976. At the time of its publication.

Editura Meridiane. I. and comparing them with those found on the figurate bronzes and terra sigillata type vessels. Arta romană în România. Milceva 1980 Milceva Dimitrova Alexandra. Antike Gemmen und Kameen aus dem Archaologischen Nationalmuseum Sofia. the patroness of hunting and wild animals. 6a .266 I GABRIELA FILIP Fig. O insignă militară romană de la Romula. Romula-Malva. XVI. Armamentul si echipamentul armatei romane din Dacia sud- carpatică. no. as has been a favorite motive of the subjects rendered on the terra sigillata type vessels. Bronzuri figurate romane. Popilian 1972 Popilian Gheorghe. Un atelier de terra sigillata a Romu/a. 2000. I. which competed in terms of rendering with high fidelity the anatomica} and artistic details. p. în Oltenia. 4). Tudorl938 Tudor Dumitru. 1976. 145-161. Benea 1974 Benea Doina. 1972. some considerations are required. I. extras din Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice. 1984. On the other hand. www. Popilian) At the end of this presentation. p. after reviewing the representations of wild boars on gem- stones from Romula. 1980. Dacia. NS. Bucureşti. lt can be noted first the fact that the wild boar has been a favorite motiv on the representa- tions macle by the craftsmen engravers on the gemstones from Romula (above. Muzeul Olteniei Craiova. p. In any case. 5) or locally produced (no. Studii şi Comunicări . Craiova. Gramatapol 2000 Gramatopol Mihai. 1938. Perhaps the choice for such representation was given to the fact that the wild boar is a strong and fearsome animal. Bărbulescu 1984 Bărbulescu Mihai. Bibliography Amon 2004 Amon Lucian Dan. imported (no. on which can be seen a representation of a wild boar (after Gh. 3) or may represent simple objects of decoration (no. Bucureşti. 1994. Berlin. Craiova. Furtwangler 1896 Furtwangler Adolf.ro . 1896. 1974. artisans who worked in bronze or ceramists. 2000. the figurate bronzes rendering the wild boars can be related with the mark of the legion I Italica (above. Cluj-Napoca.6). Sofia. Popilian 1976 Popilian Gheorghe. 2004. Ceramica romană din Oltenia.Editura „Universitaria'' Craiova. 1 and no. Interferenţe spirituale în Dacia romană. no. Monumente inedite din Romu/a.Istorie. 3-34.cimec. Beschreibung der geschnittenen Steine im Antiquarium (Konigliches Museum zu Berlin). 69-74. Bondoc 200 Bondoc Dorei. Craiova. the wild boars representations have enjoyed the craftsmen engravers full atten- tion.Fragment of a local produced terra sigillata type vessel. 2). Tătulea 1994 Tătulea Corneliu Mărgărit. The handy explanation could bea relationship between these representations and the cult of the goddess Diana.

Pentru subiectul lucrării de faţă. REPREZENTĂRI DE PORCI MISTREŢI PE GEME DESCOPERITE LA ROMULA ŞI SEMNIFICAŢIA ACESTORA (Abstract) Tematica glipticii romulense era extrem de bogată şi trata diverse şi complexe scene cu personaje divine. Nu trebuie exclusă nici o relaţie între aceste reprezentări şi cultul zeiţei Diana. 209-229. poate fi întâmplătoare sau nu. două la număr. alegorice. în Apulum. dar şi pe bronzurile figurate deopotrivă. Bucureşti 1978.ro . atenţia mi-a fost atrasă de reprezentările de mistreţi. făpturi fantastice. creaturi groteşti. 1967. Wild boars representations an some gemstones from Romula and their significations I 267 Tudor 1967 Tudor Dumitru. vegetale sau cu un caracter gnostic. Bucureşti. Pietre gravate descoperite la Romula. 1968. Reprezentările de mistreţi pot fi puse în legătură cu însemnul legiunii I Italica sau pot constitui simple obiecte de decor. Tudor 1978 Tudor Dumitru. VI. www. Mistreţul a reprezentat un motiv predilect în compoziţiile meşterilor gravori care au realizat gemele de la Romula după cum a reprezentat un motiv preferat în tematica redată pe vasele de tip terra sigillata. Prezenţa mistreţilor pe gemele de la Romula. ediţia III-a. simboluri zoomorfe. Oltenia romană. patroana vânătorii şi a animalelor sălbatice. ediţia IV-a. p. de import sau locale.cimec. Oltenia romană. Tudorl968 Tudor Dumitru. mitologice.

ro .www.cimec.

49-54. According to him.cimec. 269-302 www. the building occupies the first and the second floodless terraces. 239-242. 5/2015. p. 10-16. 3 0B'IapoB 1972. The first (the east one) of them consists of six mounds. Skorpil. but the archaeological materials. 7 Top6aToB 2008. Ka~apoB 1934. the serious architec- tural remains and the significant quantity of accidental finds present us with the opportunity to search the place of the vicus within the qualification system. The main part of the settlement occupies terrains. with detailed catalogue of the discovered informative cera- mic fragments (PyceB. the vicus is located to the northeast of the village2 • The settlement structure consists of an inhabited zone. Important segments of the settlement structure are the two necropolises. 56-57. Its territory coverage is approximately 2000 decares. The huge area. 76. Within the borders of settled territory or in immediate proximity to it there has been a func- tioning sanctuary. one of which has been robbed in the early 20 1h The article is delivered for publishing in Bulgarian. Kazarow 1938. 8 Top6aToB 2012.Uo6pycK11 1901. 797.UoH'leBa 1992. Opaka Municipality. Targovishte District (Fig. The discovered remains belong to spread residential complexes with yards. . adopted by the contemporary researchers. Varbin VARBANOV The remains of a Roman unfortified settlement at the village of Gorsko Ablanovo. THE POTTERY COMPLEX FROM THE ROMAN VICUS NEAR THE VILLAGE OF GORSKO ABLANOVO (2007-2008) 1 Nikolay RUSEV. became familiar to science at the early 20 1h century as result of the research work of K. located along the left riverbank of the Chemi Lom. but several votive plates of the Thracian Horseman 5 and a limestone altar to Apollo 6 . In terms of topography. or as an "ordinary'' vicus4 . the site can be defined as a village from the Roman period with quasi-municipal status. 6 0B'IapoB 1972. 251. TIBISCVM. 56. PyceB. 57-58. 251. feoprneB. 45-46. 1). 49-50. Arheologie. 4 Top6aTOB 2008. discovered along the right riverbank prove the habitation of this area as well. 82. Despite the lack so far of epigraphically resources and the name of the settlement that remains unknown as of this moment. Its location is not clarified precisely. which have mound character and are located correspondingly to the east and to the west periphery of the vicus8 . Top6aToB 2008. N2 384-386.1:1 ne'laT). Bop6aHoB. Nikola RUSEV. 5 .ro . which originates from this area support the hypothesis for the building of a temple in the past7. no. Top6aTOB 2012. AttrenoB 2004. llIKopmrn 1914. two mound necropolises and a sanc- tuary3.

46-50. and two others that were archaeologically studied in 2008-2009. Torbatov in 2007- 2009. conducted by S. while the upper one only partially 15 • The construction and the use of the kiln coincide with the construction of the residential complex. 215-218. the ground in front of the prefurnium is used as a depot. which cover different parts of the settlement territory (the studied area is 340 sq. 484-486. 13 Top6aToB 2008.1) is around 900 m. Ovcharov conducted field survey in the village land of Gorsko Ablanovo. Top6arna. Top6aToB 2012.the Hellenistic.270 I NIKOLAY RUSEV. The archaeological finds refer to three different eras . animal bones. 114. in the southwest periph- ery of the Tokatlaka locality (trenches M. A new stage of the research works is the excavations. but the results appear as an essential contribution to the study of the settlement development. 3). Top6aToB. which belong to a building with inner yard (Fig. The facility has two chambers and has irregular rectangular shape (Fig. 14 Top6aTOB 2008. through applying the geomagnetic method. 60.) (Fig.cimec. the existence of the residential building is referred at the end of the 2nd . Pycea 2009a. After discontinuing the use and its abandonment. The building has foundations of unprocessed crashed stones. The discovered materials. lnitially. The second (the west) necropolis includes four mounds. 17 Top6arna/ Pycea 2009a. which include thrown out fragments of everyday pottery. fenced by a wooden colonnade (portico) 14 • The kiln stands 25 m away from the building and is part of a large yard. Tonkov. Pycea 20096. PyceB 2008. ro of macle of tiles (tegulae and imbrices) and ground fi. He considers that the Roman vicus should be dated in the 2nd _ first half of the 3'd century. The building had similar construction specifics like the one from the previous sector. 2) and two mounds in the east necropolis 11 • The first section is located in the Karaachlaka locality (trenches A and E). the economica! life and the ethnical composition of the population. 486. The lower chamber is entirely dug into the ground. connected to it (tiles of the type imbrices) (Fig. 251. 60. 4). D. refer to the first half of the 3rd century 16 • The third sector is located in the western part of the settlement.ro . PyceB 2010. 12 Top6arna 2008. small finds and ceramic fragments. where two chained premises are registered. 462-463. 252-279. superstructure probably of adobe. J1aattoaa 2012. 5). Top6aTOB. VARBTN VARBANOV century. which have not been examined until now9 • In the 1960' s. 118.K). 61. Top6aTOB. 59-65. succeeding to implement detailed observations. geophysical study of the terrain was conducted by N. 15 J1BaHOBa 2009. The research activity here is not related to the registration of architectural remains. www. 11 Top6aToB 2008. During these three campaigns the work is focused in three sections. 16 J1BaHOBa 2009. 10 0B'lapoa 1972. and its production is directly related to the specific needs in the time of construction. and the revealed chain premises are organized around an inner yard. m. NIKOLA RUSEV.replace of square bricks 12 • Based on the discovered coins. 347-348.the first half of the 3'd century13 • The distance to the second sector in the Yaliyata locality (trenches B-J. bronze ring-key and coins. the Roman and the period of the First Bulgarian kingdom 17 • 9 Top6aToB 2012. 486-489. as well as to analyze numerous and various archaeological material 10 • His scientific conclusions enrich largely the knowledge that refers to the territorial range. which appears as an addition to the complex from the east. During the archaeological excavations was documented a complex that consists of a large building and a kiln for construction pottery.

233-242. The second group includes six worn-out sestertii from the I ' 1-2nd century. Elagabalus and Severus Alexander.ro . 7% ). the first stage of settlement during the Roman period in the region started in the early 2nd century and ended up probably with the invasions of the Costoboci in 170-171 AD 19 • The life in the settlement. discovered during the excavations. Dishes Kabakchieva 1983. The clay is well purified with 18 B'bp6auos 2012. The earliest coin is imita- tion of Philip II of Macedon. gathered during the archaeological excavations. which consists of slanting stripes and incised weaving lines. The third category is represented by denarii. In terms of color it is: red. Red slip pottery The discovered red slip pottery from the vicus at the village of Gorsko Ablanovo is a com- pact and numerous groups. Caracalla and Elagabalus. which is 99% of all ceramic fragments (a total of 2770 pieces). 20 Top6arns 2012. but not in the same sizes. Dishes This is the most numerous vessels' category. The processed pottery is mainly from trench )K. ultimately dying in relation to the military activities. With all of the vessels the slip is well placed. brown and their color tones. 1he Pottery Complex/rom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 271 The numismatic material.5%). The presented are fragments and vessels of the following types: dishes. Constantius II and Valentinian I. which refer to different periods and denominations. pitchers. but rather in the old periphery zones. Several types are registered. which belong to the coinage of Septimius Severus. the Late Hellenism. www. 21 CTaHeB 2008. 19 Top6aTOB/ PyceB 2009a. 52-54. 1he quality of the varnish is good with all of the vessels. placed on a low chair. since a variety of types and versions is registered in relatively narrow chronological frames. The group of the Roman everyday pottery. The bottom is leveled. 226-232. which register coinage from the time of Licinius I. 263. Caracalla. bowls. The remaining parts of vessels refer to the Early Chalcolithic Age 21 . Diadumenianus.1 %). The vicus is restored in the early 4ih century.4%) and handmade (0. type VIII (Plate I. is a series of 36 silver and bronze coins. 485. Only part of the pottery has poor decoration. struck in the 2nd_ l st century BC. underlined through concave. widely spread across the Roman provinces on the territory of the Balkans. within the frames of the examined terri- tory. is the pot- tery complex from the Roman period. lt is very well placed using the East Roman method. 1). consists of fine-ware (40.cimec. the Late Roman and the Early Medieval periods. namely the first third of the 3rd century. amphorae (15. grey. The !atest group consists of six coins. is most intensive in the first third of the 3rd century ( until the reign of Seve rus Alexander) and ended up with the invasion of the Goths. Constantine I. placed with sharp instrument. caused by the so-called Second Gothic War 20 • The largest in number material. These are shallow dishes with arc-shape folded to the outside walls and a rim. Some of the versions reveal the undoubted local production. coarse-ware (43. and only a single accidental find dates from the first half of the l 31h century 18 • According to the numismatic data. B'bp6auos 2012. lt is of particular significance. separated on the ground of the technological principie. Constans. the clay is baked well. strainers and ampho- rae. The largest in number are the bronze provincial coins of Septimius Severus.

VARBIN VARBANOV beige color. Dishes Armira. folded to the inside. The bottom is shaped. 6). upright. The dating of the dishes from Armira. medium deep dishes with relief lines at the mouth. www. The vessels bear the same technological features like the previous type with arc-shape folded to the outside walls (Kabakchieva 1983. 19-21). difference in quality and color of the varnish. Kabakchieva. existence in the 3rd century as well24. The clay is well purified with brown tone. Semispherical. The turning point between the body and the bottom is also marked with relief line. beige. 25 Ka6aKqwesa 1986. type XII (Plate I.cimec. folded to the inside. type VIII). flat. slightly thickened or narrowly rounded. 23 Ka6aKqwesa 1983. The clay is well purified with beige color and light red tone. Kabakchieva gives dating within the frames of 151 -2nd century. produced in the Roman provinces on the territory of present-day Bulgaria (Knett11Ha 2006. The diameter of the mouth is between 20 and 28 cm. The clay is fine or very well purified with beige. the diameter of the mouth . type VII (Plate I. The slip is red or brown in color. Sand is used for mixture of the paste. The vessels are covered with red slip. The rim. 4-5). The clay is well purified with beige color and light brownish tone at some of the vessels. The vessels originate from prototypes with North-African origin. The bottom stands on a low chair. reveal some examples mainly within the sizes and versions of the shaping of the mouth. 90). Sand is added for mixing the clay paste. the type is dated within the frames of the 2nd_yd century22 • Shallow dishes with rounded and folded on the inside mouth rim (Plate I. which supports the proved local production. is rounded. 24 Ka6aKqwesa 1983. These are shallow dishes with cone shape and slightly rounded and protuberated to the outside mouth. NIKOLA RUSEV. with three incised hori- zontal lines below it. There are similar vessels 22 Ka6aKqwesa 1983. This is the most widely spread type of red slip dishes in the period 2nd_yd century23 • Dishes Kabakchieva 1983. The slip is well placed. The difference is in the profile of the mouth. The slip is red or light-brown. The body is separated from the bottom by a relief line. On the base of descriptions and analogies. Dishes with walls widening upwards (Plate III. 2-3). presuming on the base of the sustainability of production. registered in Armira 25 • This is one of the most widely spread shapes from the vicus at Gorsko Ablanovo. The diameter of the mouth varies from 11 to 28 cm. similar to the dishes Kabakchieva 1983. The slip is brown. The mouth rim is rounded. 7-17). These are dishes with generally spherical shape of the body. type I (Plate II. The slip is well placed with red. The vessels cover almost all of the dish versions. type VIII. presented here. with red color. 8-11 ). 5. the bottom is shaped in an identica! manner. Dishes Sultov. well placed.ro . When defining the type. type VI (Plate III. The vessels. The diameter of the rim is about 20-22 cm. Kabakchieva (Ka6aKq11eea 1986. Dishes Kabakchieva 1983. The clay is fine. 7. which is entirely acceptable and accurate. 18). grey-brown or brown-beige color. beige- brown. G.22 cm. type I is thoroughly examined by G. Sand is used for mixture of the clay paste. 6. 8-10. The mouth is slightly rounded. They are relatively large dishes with gradually widening walls upwards. It is rounded and folded on the inside. The bottom is wide.272 I NIKOLAY RUSEV. The walls are slightly folded to the outside. according to the description of G. The body is separated from the bottom through a relief line. These are dishes with complex shape. brown or grey color.

Large bowls with S-shaped profile in general. Generally. 137. The mouth is rounded. Plate V. 34-36). narrowed mouth. 20). which follows Hellenistic traditions (Brukner 1981. Some of the dishes resemble type 2 from Villa Armira (Ka6aKq11eBa 1986. examined above. furrowed by several perpendicular relief rings. Large bowls that resemble the dishes Kabakchieva 1983. Decoration is placed on the vessel with sharp tool and consists of irregular lines along the body. Plate IV. Pure small sand is used for mixture in the paste. The bowls of the type are widely spread across the Roman provinces. but with significantly larger sizes. 47-50). The slip is placed with red or brown color. which is very well dated in the end of the 2"d century. The upper half is clearly separated by the lower one with relief line. 107. The diameter of the mouth is 14. Vessels with bispherical body. and their local production is nat excluded. Plate IV. Bowls with rounded mouth and spherical shape (Plate IV. The body is separated through relief lines. They have three handles with three perpendicular canelures. 40-41). The mouth rim is protu- berated on the outside. Bowls (Plate VI. Vessels with three handles (Plate VI.11M11TpoB. where they are dated in the second half of the 2nd_yd century. 46). 90). The diameter of the mouth is 13-14 cm. the bowls have rounded narrow mouth. The body is furrowed through relief lines and rings. The diameter of the mouth is within the range of 12 and 19 cm. The clay is well purified with beige color and its tones. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 273 from Nicopolis ad Istrum and Novae. 22-24).cimec. G. thickened with relief rings at the base. Dishes with protuberated to the outside rim (Plate III. 67). 114. During the examination of the pottery from Castra Martis. furrowed along the rim. and other have very strong variations. The clay is well purified with orange-ochre or beige color. The clay is well purified with mixture of small sand. Bowls with S-shaped profile (Plate V. Vessels with similar shape are widely spread within the frames of the 2nd_yd century (Suceveanu 1985). with brown color. The vessels have spherical shape. PyceB 2013. Kabakchieva published similar examples and presents analogies (Ka6aKq11eBa 2005. The mouth is rounded. type VII. The clay is fine or well purified with red-brown color. and in the 2nd_yd century they are produced at Butovo (Knemrna 2006.2 cm. underlined through concaving. Medium deep and deep bowls with spherical and bispherical body. The slip is thick. The clay is well purified. The varnish is well placed with red. In Histria they are dated in the period second half of the 2n<l_3rd century (Suceveanu 1985). The clay is well purified with red-brown color. The slip is well placed with red color. Bowls with complex shape (Plate V. Bratya Daskalovi Municipality (. underlined through concaving.D. 8 7. brown or beige color. The vessels with three handles are spread across some parts of the Empire. furrowed with relief rings. The clay is fine with beige color www. 37-39). Sand is added for mixture in the paste. The mouth is small. 42-45). 183). Cops (Plate VI. The slip is well placed with orange color. furrowed with relief rings at the base. Protuberated to the outside and folded rim. 25-31). 32-33. The type is nat so spread in comparison to the others. Fragments of such dishes are published during the analysis of the Antiquity pottery from Chitashka mogila. but only in rare cases.ro . Large vessels with biconic shape. The diameter of the mouth is about 18-25 cm. Dishes with strongly folded to the outside wall and rounded mouth rim (Plate IV. Plate III). The diameter of the mouth is 28 cm. which appear to be a late version of the dishes with folded to the outside walls and rounded mouth rim. in some cases shaped horizontally.

Pots (Plate VII. light-beige or grey color (at some of the examples it is placed extremely precisely). The slip has good quality. The clay is well purified. 81-82). The mouth is thickened. light-beige. The body is elongated. stamped with sharp tool. The clay is well purified. The clay is not well puri- fied with light-grey color. Large pots with spherical-coneshaped body. well purified clay and various sizes of the type Skorpan XIII-G. The diam- eter of the registered lids is 20 and 2 7 cm. All of them are covered in brown color. One of the few examples. VARBIN VARBANOV and its tones. red-orange. Cups (Plate VI. The diameter of the mouth is 8 cm. NIKOLA RUSEV. The slip is very well placed. The clay is well purified. Similar pots are found on the territory of Timammium in pit complexes from the first half of the 3rd century (Bop6aHOB 2008. 104). gained light-beige or red-orange color after the baking. 60-64). They have relatively large dimensions. discovered together with co ins of Caracalla (Sultov 1985. 65-66) Two lids are determined. The mouth is widely open. The slip is very well placed with red or brown color. 51-52). They are large pots with cone shape. Pots Armira. development and distribution of these vessels are already discussed in the literature (Ka6aK'Itteaa 2005. Lids (Plate VIII. furrowed. The handles are flat with two stripes or canelures. its outer side is carved by several canelures. 53-55). Elongated pots. Amphorae The presented amphorae have quality slip with red. brown. 89). the varnish is well placed. 59). brown color. 69-71) All registered examples are of well purified clay. 24). Only two fragments (mouths) are defined as strainers. slightly folded to the outside. Quartz particles and mica are used for mixture of the paste. where along with the sand. type III (Plate VII. defined by Sultov for domestic use. Cups with spherical body. Krater-shaped vessels (Plate VIII. rounded.first half of the 3'd century (Ka6aK'Itteaa 1986. All cups have accurate analogies in the pro- duction centers of Nicopolis ad Istrum with dating at the end of the 2"d . 67-68). The clay is well purified. The diameter of the mouth varies within the frames between 5. The shape is known from the Agora www. The clay is relatively well purified with beige color and mixture of sand. 103). The clay is fine. Strainers (Plate VIII. is registered at the krater-shaped vessels. The fragments of straners refer to the type. Pots with spherical shape and decoration of weaving lines.274 I NIKOLAY RUSEV.the early 3rd century. the paste is alsa mixed with mica.cimec. which gained light-beige color after baking. The shape. Sand is added as mixture. Fine sand and rarely mica is used for mixture in the clay paste. Pots (Plate VII. The vessels are covered with red or brown color. The diam- eter of the mouth varies from 13-16 cm.ro . Amphorae with folded to the outside stripe-shaped profiled rim (Plate IX. defined in some Late Antiquity complexes as saucepans (Knetttttta 2006. The diameter of the mouth varies from 13 to 15 cm.5-7 cm. The type is dated precisely within the frames of the second half of the 2"d . These are large vessels with diameter of the mouth of 18 cm and in rare cases of 22 cm. 56-58). Among the fragmented materials are registered a number of twisted han- dles with thick brown slip. The quality of the varnish is good.

The upper chronological border of the mound necropolis is until the end of the first quarter of the yd century (Alexandrova 2013. lt is a bowl with a rim folded to the inside and slanted (Plate XIII. 135) and it is also found during the Late Hellenistic Age (Bnp6attoB 2013. 79-88. dishes. 89-96). The latter originate from trench K and are syn- chronous to the Hellenistic coin. 21). ochre and less of the grey. The slip is well placed with red or brown color.dishes type lOc according to E. found during the excavations. Yambol region (Alexandrova 2013. 236-237). There is a parallel of the vessel in the mound necropolis next to the village of Charda. Amphorae with slightly protuberated to the outside and strongly folded inner mouth rim (Plate IX. Since we have few entire forms of vessels preserved. dated generally in the Middle Roman period (Anderson-Stojanovich 1992.cimec. as well as with other accidental finds in the village area (PyceB 2013. Amphorae with thick mouth rim with slightly quadratic shape (Plate IX. The decoration is of horizontal incised stripes or canelures. The diameter of the mouth is between 10-14 cm. 132). and the most typical one is from a pot with a flat handle (Plate XIV. worked on fast potter's wheel. dated in the period 2nd_3rd century. 1203-1206). Another fragment is of a vessel-storage. www. Bottoms (Plate X. Moscalu (Moscalu 1983. stamped with rollers. The vessels from the Roman period are presented by the following types: lids. since not all of them can for certain be referred to some of the categories of vessels. worked by hand. bowls (?) and pithoi. beige. The clay paste is most often mixed with sand in different concentration. A restored shape of a vessel. Vessels. Another fragment of a pottery vessel or an item (Plate XIV. Some of the fragments have accurate analogies in Stobi. The clay is well purified with beige color. and at the kernoi . Typically. can be interpreted as a body of a ceramic candlestick. fig. 104. The found vessels are in the nuances of brown. For some of the examples it can be presumed what the ves- sel looked like. tile-red. 113. 140. Plate XI. They are dated from the 1st to the end of the yd century (Ka6aK'-IJ1eBa 1986. The vessels have varnish cover with light-beige and red color. Two examples with thick mouth rim with slightly quadratic shape are presented. Such are known from the period of Late Hellenism (2"d. but it is also found in the period of Late Hellenism (Bnp6attoB 2013. can be referred to the Hellenistic Age. The diameter of the mouth is 8 and 11 cm. Ţau 2003. Only severa] fragments of such vessels are found. Roman amphorae.incised quadrangles. 77-78}. Pl. 133) from trench )K. small stones and mica. The clay is beige. cups. Kitchen pottery The discovered kitchen pottery is a relatively compact and numerous group. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 275 of Athens and the villa near lvaylovgrad. 80). Vessels.ro . but never until polishing. Nicu. since it registers a diversity of types in narrow chronological range. lt is of particu- lar significance. It is typical for the period 4ih_3rd century BC. lbe surface is smoothened less or more carefully. 72-76). 32). cat # 312). and others cannot be defined. 113) . 225-234}. The bottoms are examined separately. 234). kernoi. worked on a fast potter's wheel. pots. worked on fast potter's wheel (Plate XIV.l '1 century BC) to the north of the Danube (Teodor. the distri- bution by types remains conditional until a future archaeological study of the same site. 115-117).

17. 123-125).5 cm). The type is found as early as the second half of the 2 J century and is especially popular in the early 3rJ century 11 (Popilian 1976. but are also found in the following century (Popilian 1976. type I (Plate XIII. with colors in the nuances of light-brown.cimec. the type is dated mainly in the 3'd century (Popilian 1976. Popilian. Dishes. Popilian (Sultov 1985. Popilian 1976. VARBIN VARBANOV Lids They are a relatively small in number category of vessels . Dishes. widely spread in the Roman Danube provinces and is found not only throughout the entire 3rd century. Sultov and to type 1 of G. Accurate parallel of the example from Gorsko Ablanovo (Plate XIII. 95-99). 86. www. Popilian (Sultov 1985. 126-127). Popilian 1976. andin only one case . These dishes are produced and 11 widely spread in Lower Moesia as well (Sultov 1985. The diameters of their mouths are within the frames of 20-33 cm (most often 23-25 cm).5-5. Lids. 128). The shape is local. the type is dated within the frames of the yd_4th century (Popilian 1976. less of the ochre.2 cm. Lids. 97-103). NIKOLA RUSEV. These are lids with mouth rim slightly folded to the outside. The following two types (III and IV) have prototypes in the polished Roman pottery from the 2"d century.276 I N!KOLAY RUSEV. tile-red and grey.7. Their surface is usually not smoothed and they bear the traces of smok- ing.ro . rounded and thickened to a different degree both inside and outside. 86. Popilian 1976. 123). 378. Sultov and to type 3 after G.6 cm. type II (Plate XIII. 127-128). According to the revealed parallels. Four types are separated: Dishes.1 cm. These are lids with straight mouth rim. 128). They correspond to type 1 after B. forming an edge. Their mouth is opened to the outside. type III (Plate XII. 127-128). They have mouth rim. Popilian (Sultov 1985. type III (Plate XIII. and their heights within the range of 4. 128). ochre. Three types are registered. 128). Popilian 1976. The diameters of their mouths are within the frames of 14-24 cm. They correspond to type 1 of B. 1). 119) is found in trizna from the third quarter of the 2 d century 11 (Pyces 2012. of the handles 4-6 cm. 128). widely spread in the Roman provinces on the territory of the Balkans (Sultov 1985. They correspond to type 2 of B. They are local production. 123-125). 105-108). Sultov and to type 5 of G. but also during the following two centuries (Popilian 1976. 350. 86.with conica} shape and small cylindrical or conica} handle at the top. The discovered fragments are mainly in the nuances of the brown. They are local production. Dishes The main part of them are flat vessels with conica! shape and slightly concave to the inside walls. and the only example with entire profile preserved has a height of 8. Lids. It is close to dishes type 2 after G. 114-118). 104). A similar shape is found inside a grave from the first half of the J<d century in proximity to the Roman station of Sostra in Troyan region (KHTOB 2003. dated in the 2 d century (Popilian 1976.5-17. 84). These are lids with mouth rim strongly folded to the inside. 119-122). folded to the outside and thickened to the inside. Fig. Sometimes it is decorated with incised parallel concentric lines. with large quantity of sand inside the paste and traces of fire on the walls outside. According to the revealed parallels.5 cm (most often 14-16. type I (Plate XII. 86. beige and yellow-white. the diameters of the bottom: 12. type II (Plate XII.

7-5. type IV (Plate XIII. They have the shape of pots. Usually this type of vessels is related to burial practices. Its dating is in the last quarter of the 3rd century (KHTOB 2003. Sultov 1985.ettosa 1985. the bottom diameters: 16-18 cm. the sec- ond interpretation is adopted here. 120. They are similar in shape to dishes type II. 20-21. 131). and their heights in the frames of 4. Cups. Vessel with similar decoration on the bottom. vessels with similar spherical shape are bowls. type II (Plate XIV. 129-130). 68). Plate 10. and according to other . 261-262. 84). dated in the 2nd century (Popilian 1976. Cups They are found rarely in the complex .cimec. type I (Plate XV. Pots. 148-160). Kernoi (Plate XIV. Given the smaller dimensions of the examined fragment. Cups. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 277 They have straight mouth rim. No certain parallels can be indicated.ro . but have decoration of circles and quadrangles. Such are discovered in the mound necropolis of the Roman vicus next to the village of Gorsko Ablanovo and inside the studied mound near the town of Opaka. 136-147 and Plate XVI. 30. It is widely spread in the provinces of Lower Moesia and Thrace during the 2"d and the first half of the 3'd century (Alexandrova 2013. type I (Plate XIV. the type is imitation of "polished" prototype {HaM:p. 21). The mast widely spread type. The diameters of the mouths of the discovered vessels are within the frames of 21-24 cm. dated in the 2"d and the first half of the 3rd century (Popilian 1976.cups (see for instance Alexandrova 2013. but due to their small dimensions (diameter of the mouth within the frames of 6-7 cm) are referred to the cups. thick- ened to the outside and curved in arc-shape to the inside. 125-128). they can be referred to type 2a. As analogue can be referred cups type 3 and 4 (after the classification of G Popilian). but without cups and decoration along the mouth rim and with smaller dimensions is found inside a secondary grave in the mound necrop- olis next to the road station of Sostra (KHTOB 2003.0 cm (without the cups). They originate from the type Dragendorf 35 and are widely spread across the Balkan prov- inces during the second half ofthe 2"d century (Popilian 1976. but here is found a fragment of a cup and part of a vessel edge with decoration and ground for a cup. On the preserved fragments of kernoi from trench )K the cups are missing. since it is unclear whether the vessels had handles. Popilian. 125). 118-122). 124). Dishes. on the edge there are one or two attached cups. Pots The mast frequently discovered type of vessels during the excavations on the Roman vicus at Gorsko Ablanovo is the pots. Along with them. stamped with cogwheel on the bottom and the edge of the vessel. Pyces 2012. and their dating is at the very end of the 2"d and the beginning of the Yd century (Top6arns 2012. Undisputedly. Its diameters vary from 10. According to one part of the researchers of Roman pottery in aur country. 49). Fig. 124). characterized with slightly folded to the outside rim. According to the typology of G. 352-353).5 to 22 cm www.only few small fragments can be referred to this category. slightly thickened to the outside. 109-111).

All the others are close to type II of G. 115. 104. they are found frequently in the early 3rd century. 161-173). Its diameters vary from 12. these of the Province of Thrace are dated generally in the 3rd_4ih century (Popilian 1976.these with the less thickened rim to the outside (Plate XV. since there are no accurate parallels among the published pottery from the territory of present-day Bulgaria and Romania. Pots. 89). In part of the cases the inner side is arc-shaped curved. type II (Plate XVII. 28-29). and smok- ing to the outside.06). 104. 136-147). type 4 after G. it is possible for some of them to belong to deep bowls. It is characterized with thickening on the inner side of the mouth rim. 192). and according to the second one their dating is from the 2nd to the middle of the 4'h century (Popilian 1976. Similar ones are found inside a pit from the early yd century in Trimammium (Bop6attoB 2008. widely spread during the 2nd and the first decades of the 3rd century (Popilian 1976. strongly folded to the outside (up to 90°). Six of the examples. Bottoms (Plate XIX.03-6. 30-31). Sultov. discovered during the excavations in Gorsko Ablanovo can be distin- guished as a separate type. presented here. Popilian and type 1 of B. Popilian. Ka6aK'IMeBa 1986. According to the first researcher. flat handles. As parallels can be identified pots with two handles. The exception is one fragment (Plate XIX. Only one fragment from a rim is found during the excavations on the vicus at Gorsko Ablanovo. The walls below are vertical or slightly open to the outside. which is probably from a pitcher/jug. Kabakchieva. 174-185).cimec. where however they are dated generally in the period 2nd_4ih century (Ka6aK'IMeBa 1986.01-6. Close parallels are the vessels type X after G. 90). is certain that they originate from pots.). type III (Plate XVIII. While the first ones are dated in the end of the 2nd century. 186-191). . The type is characterized with straight rim.5 to 20 cm. Plate XVOI. 85). 67. and its lower end is thickened. The discovered fragment of pithos rim has parallels in the ceramic complex from Villa Armira. and the most often regis- tered color of the surface is in the nuances ofbrown. Since there is no entire form restored. often found in the early 3'd century (Popilian 1976. and the vessel gains spherical to biconic shape. type IV (Plate XIX. Plate 6. 115. 193-200). widely spread in the lands of present-day Oltenia in the first half of the 3rd century (Popilian 1976. The diam- eters of the vessels vary from 20 to 28 cm. The neck of the vessels is short.278 I NrKOLAY RUSEV. 196). Popilian and the pots type I and II according to G. Pots. For almost all of the bottoms. Plate 6. and for two of them is certain the presen ce of small. www. Pithos (Plate XIV. Close parallel are the pots type XI according to G. VARBIN VARBANOV (the largest number within the frames 13-17 cm). It is possible for the type to be local one.Uparoes 2012. Sultov 1985. 134). They find good parallels with vessels from Dacia (on the territory of present-day Oltenia). The diameters of the vessels vary from 13 to 21 cm. Pots. type V (Plate XIX. 89. At this type the straight rim is folded to the outside at approximately 45°. Popilian. and the most often found surface color is in the nuances of brown.ro . A similar vessel (fragment of rim with handle) is also discovered inside a pit from the 3rd cen- tury in the region of Sexaginta Prista (Bop6attoe. NIKOLA RUSEV. 92). Similar ones are found inside a pit from the early 3rd century in Trimammium (Bop6attoB 2008. Pots. and the most often registered color of the surface is in the nuances of the brown. At this type the mouth rim is smoothly folded to the outside. Typical is the decoration from horizontal canelures and mixture of sand. It is possible that one part of them to have had one handle . 100.02). and the most often color of the surface has the nuances of brown and grey.

18. . 1972. AHrenos. 2012. fopcKo A6naHoso. Ka1. 2003. TipeAM3BMKaTencTBaTa Ha TepeHHaTa pa6oTa. qacT 1.ro . . Bvp6aHOB.Pyce.. AHTl1'"1Hl1 rraMeTHl1Ql1 113 6vnrapwR. Tiell\ 3a KepeMMAM oT p11MCKMR BHKyc Kpau fopcKo A6naHoso. OT H3XOAKaTa AO BHTpttHaTa. TiorroscKo. 51-54. Hai'iAeHoBa. PwMcKa 11 c11sa l13IT'bCKaHa KepaMHKa.J13eecTMR Ha 6vnrapcKMR apxeonornqecK11 MHCTHTfT. KneH11Ha. MaTepwann no apxeonorHRTa Ha 6vnrapHR. CTonosaR H KyxoHHaR KepaM11Ka III-VI seKoB H3 Hos ( CesepHaR 6onrapHfl). . 5. Ka6aK'"!MeBa 1986 r. 2008. T11rronor11R H xp0Honor11R Ha rmrneH11Te qepseHonaKOBM rraHl1Ql1 oT TpaK11f! (I-IV B.MMHano 11 6vAellle". qacT 1. Pyces.1apos 1934 r. J]. HeKporron11Te Ha CoCTpa.B: C6opHl1K B '"lfCT Ha AOQ. . Co<t>11R. Pa3rpaA. A-p reopm Ky3MaHOB (J13secT11R Ha ApxeonornqecKMR l1HcTHTyT.paroes. ATaHacosa 11 AP· KaCTpa MapTHc . 8. 239-242. 223-250.on. 6paTR JJ. qwprraHCKO. JJ. KttTOB. PttMCKHRT s11Kyc Kpau fopcKo A6naHoBo . CTaHeB 2008 CT. .). 114-119.acKaJIOBH. 2012.o6pycKM. Qsqapos 1972 )]. Poznan-Sevastopol. reopmes/ AHreJIOB 2004 M. J1saHosa. 1985. BenwKo TvpHoso. 46-55 Pyces 2012 H.o6pycKM 1901 B. Ben11Ko TvpHoso. fopcKo A6naHOBO. TpaKo-pHMCKO ceITHll\f H cseTMJIMll\f Ha ArronoH rrpw c. Pyces 2013 H. . Hos11 AaHHl1 3a cseTMJIHll\eTo Ha ArronoH nptt fopcKo A6naHoBo. 2011/2012. Bvp6aHos/}. .wMinpos/Pyces 2013 3. TvproBl111\KO. Top6aToB. XXXIII). feoprnes. . 105-145.KBaAptt6yprntt 11 KaCTen (Pa3KOIIKl1 l1 rrpoyqsaHHfl. B. Ka6aK'"lttesa 1983 r.cimec.MMHTpOB. 1-11. 1986 Ka6aK'"IMBa 2005 r. 0611\.B: VI HaQMOHaJJHa HayqHa KoH<!>epeHQl1R „Tionoso . (Pa3KOIIKM 11 rrpoyqeaH11R XIV). 8/9. KMTOB 2003 r. l1BaHOBa 2012 6. . Top6aTos 2008 C. 2006. JJ.oH'"!eBa. www. TOM XV. Kpanee JJ. <l>a6ep .B: Sexaginta Prista. 2013. Qsqapos. 225-234. JJ. . Co<!>HR. . PyceB. Crrac11TeITHH apxeonorH'"leCKH pa3KOTTKH Ha TepttTopmna Ha pttMCKHfl KacaTeJI CeKcarHHTa TipHcTa B Pyce rrpe3 201 O r. 2004. TvproBMll\KO.B: Studia protobulgarica et mediaevalia europensia. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 279 Bibliography Bvp6aHoB 2008 B. Ka6aK'"!11eea.\paroes 2012 B. . Ka6aK'"!ttesa. H. 332-384. MwHanoTO Ha fopcKo A6naHoso. 1983. Knemrna 2006 E. TpaK11i'icKM RMeH KoMrrneKc. TiepHttIIIKl1 oKpvr. 2. 55-66. Ka6aK'"!MBa.B: Tiorroso B MMHanoTo. Co<Pttfl. MoHeT11 oT COHA3)1(Hl1 rrpoyqsaH11R Ha TepwTopttRTa Ha p11MCKMR BttKyc Kpatt c.B: Tiorroso s Ml1HaITOTO. 2005. C6opHHK 3a HapOAH11 YMOTBOpeHHR. CTpottTenHH MaTep11anH H TeXHHKH Ha rpaAe)I( B p11McKHfl BHKyc Kpal1 fopcKo A6naHoBo. HaYKa l1 KHlDKHMHa. JJ. II-IV B. 704-812.. JJ.ApxeonornR. TipoyqsaHe Ha KpattII'bTHaTa cTaHQHR H KacTen Ha II'bTfl EcKyc-<l>wnttrrorronttc. Bvp6aHOB 2013 B. - J13secTHfl Ha PemoHaneH l1crnpH'-1ecKH My3ett . Bvp6aHOB. Kapaa'"!IT'bKa Kpai't c. 81-127.. JJ..B: CoCTpa. B qecT Ha rrpoqiecop Becen11H 6eIIIesnwes. -ApxeonornR. XV.BenttKo TvpHoso. 44-68. 102-118. OrraKa.B: J/1. .MMHano 11 6vAellle".1apoe. JJ. Co<t>11fl. . 6. . KepaMttKa oT ewnaTa rrpw J1sai'tnoerpaA. CrracHTfITHM apxeonor11qecK11 pa3KOIIKl1 Ha HaArpo6Ha Mor11na B rp. Tpw RMl1 OT III seK oT Tep11Top11RTa Ha pttMCKaTa KperrocT Tp11MaM11yM. 2012. . 215-221. I. 1934. 5.EceHHl1 '"!eTeH11R C6opRHOBO. Ka1. IIonoscKo. fopcKo A6naHoso. 2009.J13secTMR Ha PernoHaneH 11cTOp11qecK11 My3ett Pyce. P11McKaTa s11na B c. 192-276. 1901. XLI). PaHHoxanKonHTHa KepaMttKa oT COHA3)1(Hl1Te rrpoyqsaHMR Ha pttMCKOTO centtll\e B M.rrpoyqsaHHR 11 rrepcrreKTl1Bl1. (Pa3KOIIKM 11 rrpoyqsaH11R XV). J1saHoBa 2009 6. Ben11Ko TvpHoBo.EceHHM '"leTeH11R C6opRHOBO. fpo6Ha HaxOAKa oT fopcKo A6naHoBo. Bvp6aHOB. Bvp6aHoB. J]. 2008. AHTl1'"!Ha KepaM11Ka OT qHTaIIIKaTa MOfHITa. TOM 1. 7-110. 1-2. TvproBMll\Ka o6nacT (rrpeABapwTenHo C'b0611\eHHe).1992.ApxeonornR. Bvp6aHOB 2012 B.oH'"!esa 1992 11. TvproBMll\KO. KepaMMKa oT TpaKMMCKMR RMeH KOMrrneKc B Pyce.B: VI HaQHOHanHa HayqHa KoH<!>epeHQHR „Tionoao . Pyces. J1saHoaa. CTaHeB. 2008. .

Ţau Ceramica din aşezarea geto-dacică de la Poiana judeţul Galaţi. Top6aTOB. CocpM. Sultov. 1983.n. 21-181. Bucuresti.ro . in Archaeologia Bulgarica. Pyces. IIl Kopmrn 1914 K. Kazarow 1938 G. these materials. In general. based on the coins discovered inside them and according to the opinion of the researchers. Brukner. o6~MHa OnaKa. Popilian. 347-348.11 Ha MoruneH HeKponon OT pMMCKaTa enoxa Kpai1: c.n. Ceramic Vessels from the Roman Tumulus Necropolis near the Village of Charda. Alexandrova. Nicu. PyceB. Moscalu.B: ApxeonorM'leCKM OTKPMTM. Top6aTOB. Pyces. fopcKo A6naHOBO. SE Bulgaria.e~e". Die Denkmăler des 1hrakischen Reitergottes in Bulgarien. 2. CocpMH.!l. Budapest. 2010. qacT I. have accurate parallels among the complexes from excavated sites on the territory of Northeastern Bulgaria. Cocj>M. Ceramica Romană din Oltenia. XXIII-XXIV.New Jersey. LXXVI. 1992. fopcKo A6naHoBo. www. Unfortunately. 1992 Princeton .11.XXIV). . which existed in the first decades of the 3'd century. M. 10. Ceramica traco-cetică. Top6aTOB.280 I NIKOLAY RUSEV. Moscalu 1983 E.MMHano M60. Top6arns/Pyces 20096 C. 2012. which originate from the vicus near Gorsko Ablanovo. fopcKo A6naHoBo.cimec. the largest part of the finds are not published yet.B: ApxeonorM'leCKM OTKPMTMH Mpa3KOOKM npe3 2009 r. Teodor. Kazarow.cance in the case is the fact that the described everyday pottery from the Roman unfortified settlement near Gorsko Ablanovo originates from closed residential complexes. Anderson-Stojanovich. H. Teodor. H.11 Mpa3KOOKM npe3 2008 r. o6~MHa OnaKa.CKM': I1cTop11'leCKM <DaKynTeT. CHR în Histria.11. NIKOLA RUSEV. Cocj>M.11 Mpa3KOOKM npe3 2008 r. Of peculiar signifi. ITpoyqsaHe Ha MorMneH HeKponon NQ I oT pMMCKaTa enoxa Kpai1: c.11 „I1onoso . Top6aToB.n. OnMc Ha crnpMHMTe no Te'leHMeTO Ha peKa PyceHCKM JloM. Top6aToB. 462-463. 1914 Alexandrova 2013 S. Sultov 1985 B. în Arheologia Moldovei.B: fo.B: ApxeonorM'leCKM OTKPMTMH Mpa3KOOKM npe3 2007 r. Craiova. o6~MHa OnaKa. 484-486. CoH. Popilian 1976 G. BenMKO TopHoBo.a)f(HM npoyqBaHMH Ha pMMCKMH BMKyc KpaM: fopcKo A6naHOBO. Suceveanu. Ceramic production on territory ofNicopolis ad Istrum (11-nd . Yambol Municipality. . ApxeonorM'leCKM npoyqsaHM. 1976. XVII. 2009. 2000-2001. CocpMH. . Apxeonorn'leCKo npoyqsaHe Ha MonrneH HeKponon NQ I Kpai1: fopcKo A6naHoBo npe3 2008-2009 r. 2008. 2009. PyceB. . VARBIN VARBANOV Top6aTOB 2012 C. are dated in the second half of the znd century . 1985. THE POTTERY COMPLEX PROM THE ROMAN VICUS NEAR THE VILLAGE OF GORSKO ABLANOVO (2007-2008) (Abstract) Most of the pottery vessels.B: VI HaQMOHanHa HayqHa KoHcpepeHQM. Bucuresti. 3. Rimska keramikau jugoslovenskom cleiu pro"focije Donje Panonije (Dissertationes et monographiae. Top6arns/Pyces 2009a C. Ceramica Romana din secolele I-III p. H. H. . Beograd. Brukner 1981 O. 2013.MlllHMK Ha CocpMHCKM YHMBepcMTeT „KnMMeHT OxpM.B: ApxeonoruqecKM OTKPMTM. I. Cocj>M. lliKopnMn. Top6arns/Pyces 2008 C. o6~MHa OnaKa. 1938. examined here. 1985.a)f(HM npoyqBaHMH Ha pMMCKM. 17-108. 1981. The Hellenistic and the Roman Pottery in Stobi. 486-489. 251-302. Nicu.11.11 BMKyc Kpai1: c. Ţau 2003 S. Top6arns/Pyces 20 l O C. .11. S.IV-th century).the first half of the 3rd century. CoH. Suceveanu 1985 A.!l. Anderson-Stojanovich V.

The Pottery Complex from the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 281 Fig. 1 . Targovishte District www.cimec.ro . Opaka Municipality.The remains of a Roman unfortified settlement at the village of Gorsko Ablanovo.

cimec. NIKOLA RUSEV.ro .282 I NIKOLAY RUSEV. VARBIN VARBANOV www.

The first section is located in the Karaachlaka locality (trenches A and E) www. 3 .cimec.I N Fig. Th e Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 283 \'.ro .

ro ....ou Q) "O"' c:: ou Q) ... Q) . Q) 2 s .....c: .. .....cimec... Q) c:: 00 ro so Q) 00 ......= www..o "O Q) 2 .~ .c:u ...... ro Q) "'.o (/) I '<:!' bÎ:l ..... VARBIN VARBANOV "O o .284 I NIKOLAY RUSEV. .>-.. NIKOLA RUSEV..

The Pottery Complex/rom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 285 >-----------~· \ 2 4 5 \ ---~./ -----i 6 OC::::::=---====----.cimec.1-6 Dishes Kabakchieva 1983 www.__.5sm Plate I .ro ..

cimec. ! i \ r \ / ) 12 / 13 -·--··-· -··-······--···---······r ··---------~.. NIKOLA RUSEV.7-17 Dishes Armira. I \ I I / / 8 ·. VARBIN VARBANOV .286 I NIKOLAY RUSEV. type I. ----. www. Oe::==--=-~:::::15 sm Plate II . { i / 14 ' ' J 15 / / --~·/' 16 Plate IL 7-17.ro . type I. Dishes Armira. / ) 9 -1 .

cimec. 18 19 >------------..19-21 Dishes with walls widening upwards 18....„ ...... ___ j 24 O C::::==--===---=Ssm Plate III ... type IV.„„„„J-------_..···' 20 22 23 L .ro . 1he Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 287 -~---~~~~~~~~~~~~--. .. www.22 -24 Dishes with protuberated to the outside rim.. .„.----~ ...-' >--------~····_.._. Dishes Sultov.-.~~~~~~~~~~~~~~...

32-33 Bowls with rounded mouth and spherical shape.cimec. VARBIN VARBANOV 28 ~·· 29 ' i 32 Oe:==--c::::=-_.288 I NrKOLAY RUSEV.="""5 sm Plate IV . NIKOLA RUSEV.ro . www.25-31 Dishes with strongly folded to the outside wall and rounded mouth rim.

7he Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 289 r-r\ I J 36 38 [ // \ „/ ! : 39 40 41 OC::::::::=--===---=""5 sm Plate V .cimec. .40-41 Bowls with complex shape www.ro .34-37 Bowls with rounded mouth and spherical shape.37-39 Bowls with S-shaped profile .

VARBIN VARBANOV 42 43 f' J 44 -------------.290 I NrKOLAY RUSEV.47-52 .'] 1 45 :>i/ W li ? 48 Plate VI .cimec.ro .42-45 Bowls . NIKOLA RUSEV._ --.Cups www.46 Vessels with three handles .

\ I \ \ I \ \_ 59 58 Oe::==--=--=-'5 sm Plate VII .53-55 Pots Amira. 1he Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 291 54 'v 55 I ' \ 56 / F \ \ "-..cimec._ 57 ----.56-59 Pots www.ro . type III . I ···--·--···-·7_) \ I / \ ..~.

.---- 62 l.cimec.60-64 Krater-shaped vessels .292 I NrKOLAY RUSEV.. NrKOLA RUSEV. -. . / i () ·---------7 / i ----~ ' / 67 / 68 i„Q . 63 64 65 66 \ _/:. r.65-66 Lids .67-68 Strainers www.ro . VARBTN VARBANOV 1 60 1.·--~w Plate VIII .

_-----.78 Amphorae with thick mouth rim with slightly quadratic shape.72- 76 Amphorae with slightly protuberated to the outside and strongly folded inner mouth rim. (' 72 f--l:: i-- l ---11 I I 77 I -~ 78 oe::==--=--==_.69-71 Amphorae with folded to the outside stripe-shaped profiled rim.ro .cimec..77. www.-') r. .. The Pottery Complex/rum the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 293 .. .5 sm Plate IX .

- 85 ...5 Snl Plate X .„ . J .ro . .294 I NIKOLAY RUSEV.. J 81 ! / v / 83 82 • ... VARBIN VARBANOV ~80 I ~[___ / ( ~----/ 79 .. 84 .79-88 Bottoms www....cimec.... .. --···--- '• „ .. NIKOLA RUSEV. o ~ ' 86 _„ „ 88 Oe:==--==-~.

89-96 Bottoms www.1he Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 295 I ~ 89 ____(·90 .ro .91 / 92 94 '-1__/ 95 0-===--===--~5 srn Plate XI .cimec.

105-108 Lids' handles www. type II .ro .104 Lids. VARBIN VARBANOV / ~--~ 97 105 / ~-------------~ 98 ·--------.97-112 Lids. type III .296 I NIKOLAY RUSEV.cimec. type I .97-103 Lids. ~ ~99 L j 106 100 107 /~-----~~"') 108 110 ~2 L ) 109 112 111 Plate XII . NIKOLA RUSEV.

114-118 .123 Dishes.____ ..ro ...Helenistic bowl . type I .Dishes. type IV www..124 Dishes.119-122 Dishes. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 297 ~---------7'? E 7~14 ) _______.113 .cimec.::: ----~Z '\. type II .__ 119 111111 \: t. type III ... ~~ "11 Plate XIII .

131 .133 Cnadlestick.125-128 Kernoi .Cups. type II . NrKOLA RUSEV. VARBrN VARBANOV ' -~--~/ 7 127 ~ ( \ 129 ) \ 130 \ ~- „ _ ___.134 Pithoi .ro .„m 134 ( 133 • 135 ? Plate XIV .298 I NrKOLAY RUSEV.129-130 Cups. type I .Vessel -storage www.cimec.135 .132 Pot worked by hand .

) ------- 140 ) ~ 141 142 ) ~43 144 145 146 147 ~ _ _Jsm Plate XV .ro . type I www. The Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 299 ~ ) I I I~ ') \ 137 > -------- z138 .cimec.136-147 Pots.

cimec. 148-160. ____J sn: ? \ 158 159 Plate XVI.. ) ~ 160 Plate XVI . .ro .300 I NrKoLAY RUSEV. type I. Pots.148-160 Pots. NIKOLA RUSEV. VARBIN VARBANOV ------ 148 ) \ 149 ) \ 150 ) \ 151 „~----- 152 153 154 155 {~-=====r_ -~ 156 9:----. type I www.

ro .:-:~ -:-::-::-~sm ( 173 Plate XVII . 7he Pottery Complexfrom the Roman vicus near the Village of Gorsko Ablanovo (2007-2008) I 301 ~ ) < \ 162 ') 161 ( ' 163 \164 ) 1~ 1 \ r------- 166 167 168 l \ 169 } \ 170 171 ) \172 9-.161-173 Pots. type II www.cimec..

ro . type III www.174-185 Pots.302 I NIKOLAY RUSEV. Plate XVIII . VARBTN VARBANOV 174 175 ) ~ 176 ) \ 178 180 \ ' 179 ' m-\ ' 182 183 184 . NIKOLA RUSEV.cimec.

all meant to ensure a safe spiritual passing into the afterlife.. He clearly states that the rights and sacrifices of the Manes. now the perpetuai rites and the privileges of the gods of the lower world await your treatment. No doubt. which was a concern for a great deal of people in ancient times and a meeting place of a number of concepts such as the Roman family and society.SOME ASPECTS REGARDING THE LEGAL STATUS OF SARCOPHAGI IN ROMAN LAW Ioana MURESAN. you always had to take into account the relation between everyday life and law. are associated with both pontifical and civil law: '/\. A. M. II. in his treaty on the Laws offers a snapshot of the situation regarding our discus- sion during his time. TIBISCVM. members of the archaeological sites Halmyris and Drajna de Sus research teams Since the most ancient times man has sought to regulate his life through various sets of rules. ~ Cicero. What a remarkable memory is yours. This was the case with one of life's most important thresholds.. the law and custom and so on 1• lt also raises one of the oddest puzzles in Roman law. the death of one member of any community triggering an elaborate succession of actions. English translation by Keyes 2006. to the more complex legal systems written down for perpetuity. to establish the deceased and his family's place in society and least but not last. where on the axis between pontifi- cal and civil regulations do we place Roman funerary law? Cicero. throughout its evolution. You have given me a clear idea of these subjects. as being complex in its simplicity and concise in its complexity. but my chief reason for remembering them and looking forward to your discus- sion of them was the f act that they are concerned both with the rules of the pontiffs and with the civil law. meaning all that is related to the burial and funeral ceremony. from the most basic regulations passed from one generation to another through oral tradition.ro . 427-429. De leg. Lucian-Mircea MURESAN . Pomponius! I had forgotten these subjects. Moreover. 45-46. the dichotomy of sacred and secular law. 133. in dealing with death and its aftermath. . to secure his memory for eternity. 5/2015.cimec. as the ancient Romans had a tendency to regulate every aspect of their lives through the letter of the law. 303-312 www. p. BETWEEN MONUMENT AND SEPULCHERE . has won a distinct place in history. p. deities of the Underworld. p. every citizen was relying on the state's legal system for his own physical preserva- tion but also for safeguarding his property from every possible form of violence or theft. Arheologie. Even so."2 1 Crook 1967. Roman law.

sed quatenus corpus humatum est. and while other things are extinguished.cimec. however. De leg. ubi corpus ossave hominis condita sunt" ('Jt tomb is a place where a man's body or bones have been interred". Phil. English translation by Watson 1998. 5). XI. Phil. At the root of our discussion lies the conceptual duality of the tomb. Cic. by Watson 1998. The existence of this custom is con.. 37.304 I !OANA MUREŞAN. but after the turf is cast. 7. Moreover. how extensive do the Scaevolae (both of them pontiffs and alsa mast learned in the law) make that very subject of which we have just been speaking! Scaevola. is constructed of two very distinct notions. by Watson 1998. And the expression which has now come to be used in regard to all who are buried. 2. 37. from the Senatorial decrees to the imperial rescripts and legal interpretations gathered in legal treaties written by the most famous jurists at the time. trans. trans. Celsus apud Ulpianus. p. 5: "Sepulchrum est. p.. that is. 133-138. voi.. 7. the place where a body is cremated does nat have a sacred character.. p. I. as a protection for the place where the body is interred. the sepulchrum. voi. 2. are interred5 . 7. 11. But statues per- ish by weather. 47. public sepulchres to few. 6). but only as much ofit as covers the body. in order to properly perform your duties of pontiff. I. II. 6: "Monumentum est." 10 On the other hand. trans. the ancient orator states that. which is both subjected to commercial and religious law4. the son of Publius. locus religiosus fit. 7. by Watson 1998. but only the portion where the body is buried9 . Thomas 2004. generally speaking. Cicero. I. 15-92. II. See note 4." ( "Celsus. Dig. 7. Crook 1967. trans." (trans. l l. 6 Dig. decreed statues to many men. 441-443).firmed by the rules of the pontiffs. XI. 2. was then con. through the words of Ulpianus. 9. l l. www. p.fined to those cases where earth was cast upon the bodies and covered them. namely. 1). says: 'Nat all of the plae chosen for burial becomes religi- ous. and the spot is called a grave]. the tomb becomes a sepulchrum only after the remains are buried and the proper religious rites are performed7 . 11 Macer. The tomb in itself. 2. 4 Concerning this aspect see also De Visscher 1963. In addition to these literary sources. either a corpse or the cremated remnants. but the sanctity of the sepulchres is in the soil itself. For until turf is cast upon the bones. point strengthen by the words of Cicero: "Our ancestors. rose with the sole purpose of protecting the tomb and keeping the memory of the deceased alive 6 . so sepulchres become holier by age. 14. 40-77. 5). 1 ° Cicero. the place where the human remains. according to Ulpianus. This causes the lot to become res religiosa. through the words of Quintus Mucius Scaevola.fied Hadrian said in a rescript that a funerary monument is something built as a monument. Dig. p. byYonge 1903. says: "How often have I heard my father say that no one could be a good pontiff without a knowledge of the civil law!"3 Precisely in combining these two very different aspects of Roman law does our legal puzzle reside and has created within short time a multitude of situations and problems that needed fur- ther attention from the Roman state authorities in finding better solutions. 429. 7. since actual tombs and their inscriptions survive in large numbers. De leg. I. Nonetheless. thus creating a basis for analysing the legal status of specific types of funerary manifestations.14. 5: "Celsus autem ait: non totus qui sepulturae destinatus est. indeed."'. 57: ''Yet their places of burial do nat really become graves until the proper rites are performed and the pig is slain. and the monumentum. states that not the whole lot becomes religious. [the burial is considered accomplished. by lapse of time. Kaser 1978. voi. by Keyes 2006. IX.ro . has the sole purpose of protect- ing and keeping the memory of the deceased alive for eternity11 • Florentius noted that if human Cicero. Celsus. archaeology and epigraphy come into their own. the monumentum. by violence. 7. that they are 'laid in the earth'. XI. 2. which can neither be moved nor destroyed by any violence. which implies anything. Dig. outside the boundaries of commercial law8.". I: "" ("The dei. trans. l l. 42-82. 2. LUCIAN-MIRCEA MUREŞAN Moreover. quod memoriae servandae gratia existat" ('Jt monument is something which exists to preserve a memory''. consecrated ground.. you must also be familiar with the intricacies of the civil law: "To take an example from this very branch of the law. XI. voi. by Keyes 2006.

Asia Minor and Etruria. sed arcuiam ipsam. through a rescript. fiet sepulchrum. 6. l: "Si adhuc monumentum purum est. otherwise the tomh îs void of remains. Registered hy the thousands throughout the Roman Empire. 7. and in that case the sarcophagus with the body within can he located in another place 16 • In 12 Florentius. ancient Greece. continuing into the early part of the 4th century AD. But there is no reason to deny that if circumstances demand.for a rescript of the deified brothers says that a cenotaph is not religious. if there is only the monument and no tomh.." ("1he deified brothers issued an edict warning that a corpse which has received a lawful burial. 7. that is. state that this kind of structure is not religious 13 • In other words." ("In general. 39). 11. it becomes a tomb. Around 110-120 AD. our question regarding this matter is related to a specific type of funerary monument. XI. from Phoenicia. if there are human remains associated with the funerary monument. si res exigat. 7. 1). id est terra conditum corpus inquietetur: videtur autem terra conditum et si in arcuia conditum hoc anima sit.". the human remains are the decisive factor in granting the status of res religiosa. we are dealing with a sepulchrum. p. namely the sarcophagus. If a cenotaph is built. by Watson 1998. voi. erit monumentum memoriae causa factum. 14 Thomas 2004. 42: "Monumentum generaliter res est memoriae causa in posterum prodita: in qua si corpus vei reliquiae inferantur." ("If a tomb is stil/ ordinary ground. in locum commodiorem licere transferre non est denegandum. posse hoc venire dicendum est: nec enim esse hoc religiosum di vi fratres rescripserunt. the status of a locus religiosus that is earned hy the sepulchrum îs extended to the monumentum. I. which the Greeks call a cenotaph. with the condition that it shall not he moved or removed from its place. ensuring the tomh's inviolahility.". is it a tomh or a monument for the memory of the deceased. it is a memorial monument. To further emphasize. si vero nihil eorum inferatur. voi. 15 Cancik/Schneider/Salazar 2008. 16 Marcianus. The two emperors Marcus Aurelius and Lucius Verus. I. by Watson 1998. poterit quis hoc et vendere et donare. a monument is something lefi as a memorial for posterity. or what the Greeks call ed a kenotaphion 12 • In addition. and if we are dealing with a cenotaph. and îs protected by religious law. The origin of this kind of sepulchral manifestation is traced to the ancient Egyptians.". when talking ahout an edict passed by the Divine Brothers Marcus Aurelius and Lucius Verus concerning the lawful interment of a body. were the sarcophagi sepulchers or monuments? By definition. 7. one should rule that it can be sold. quod graeci kenotafion appellant. 42). voi. the human hones. Between monument and sepulchere . 7. Dig. 11. hut also to the Minoans with their terracotta or limestone cases destined to hold the deceased body in crouching position. col. I. 968-979. si cenota- phium fit. it can he sold hy any party. Dig„ XI. trans. protecting at the same time the deceased's remains and his memory. Otherwise. an empty sepulchre. the sarcophagus was one of the preferred funerary expressions of the 2nd and 3rd centuries AD 15 • But the question still remains. 39: "Divi fratres edicto admonuerunt. they were both. is nat to be disturbed. ne iustae sepulturae traditum. 6. trans. unless special circumstances ask. in the Roman world sarcophagus production hegan in its earnest as cremation gave way to interment. otherwise. ut non alibi transfe- ratur. A corpse is deemed to have been interred it it has been put in a sarcophagus with the intension that it should nat be removed from it and transferred elsewhere. inalienahility and immunity from seizing 14 • Nevertheless. 45. Dig„ XI. a non-religious ohject. the sale must he stated in the will.some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law I 305 remains are buried near a funeral monument. hecoming purus. The jurist Marcianus sheds some light into this matter.ro . thus the monument becomes a memorial. so it too can he sold. if you take away the ohject of sacrality which it's meant to he protected. the sarcophagus itself may be transferred to a more suitable place. trans. 11.cimec. by Watson 1998. Genuine sarcophagi appeared in many parts of the Mediterranean region with slightly increasing frequency from the Archaic Age to the 1st century AD. 7. stating that it is considered that a corpse has been huried when placed inside a sarcophagus. n Ulpianus. if a corpse or remains are placed in it. which has been interred. www. and our focus is to determine what its funerary purpose was. the monu- ment returns to the profane. it can be sold or given away. suhjected to commercial law.

penalties granted in accordance with the social status of the accused. sepul- chrum violasse videtur. or over- turns a statue. 139-158. provincial governors are to take severe action against those who despoil corpses. sepulchrum violasse videtur. commits a crime. I. p. adds the capital punishment for those guilty of tomh violation while armed (hrigands). or which has been deposited temporarily in some place. by Scott 1932. suhjected to pontifical law." ('f\nyone who violates a tomb. and the removal of the deceased from within is considered violatio sepulchri. voi. 12. lapidem columnamve sustulerit. or removes a stane or a column therefrom..". Rebillard 2009. especially if they do so with armed force. si sine armis.. ut. voi. where the sums to he paid and the courses of action were settled hy the local authorities in accordance with tomb owners24 . www. 22 Dig. pro personarum qualitate aut in metallum dantur aut in insulam deportantur. p. such as exile of an island for those of high rank (honestiores).". 5: "Qui sepulchrum violaverint aut de sepulchro aliquid sustulerint. English translation by Scott 1932.." ("In respect of a violated tomb. 58-87. etiam capite plectantur. trans. 21. ut divus severus rescripsit. I. XLVII. 3. or removes anything from it. if he is of superior station he is usually sentenced to deporta- tion to an island. p. 19 Paul. Sassu. voi I. 300). IV. referring to a rescript helonging to emperor Severus. usque ad poenam metalli procedunt. they are sentenced to the mines. I. 266).cimec. is considered to have violated the sepulchre. in the manner of brigands. trans. as a direct resuit of the large scape of the civil law that converges into pontifical matters. and if he is of inferior rank. 20 Paul. by Watson 1998. voi. piaculum committit: atque idea." ('f\nyone who erases an inscription an a monument. they do such things armed. I. 23 Dig.. by Scott 1932. 266). in the latter case the maximum penalty heing work in the mines 22 . while the lower rank (humiliores) was destined to forced lahour in mines 21 . as opposed to those who plunder unarmed (simple theft). a sarcophagus is a monumentum. p. an ohject which can he freely sold and suhjected to civil law. 17 Paul. in insulam." ('f\nyone who breaks or opens a sepulchre belonging to another. I.". if without arms. hy stripping and exposing them to the rays of the sun 19 • Moreover. 21. they suffer the death penalty.306 I IOANA MUREŞAN. removing any ohject from its inte- rior17. In his Opinions.". hreaking and opening the tomh with the purpose of interring a foreign corpse in it 18 and the violations of the remains already interred." ('f\s the deified Severus ruled in a rescript. 21. hut after a hody has heen placed inside it. in the section referring to tomhs and mourn- ing. defines and explains in conformity with the laws that were effective at the time what was con- sidered to he violatio sepulchri: the profanation of a sepulchre. 7: "Adversus eos. 6: "Qui sepulchrum alienum effregerit vel aperuerit eoque mortuum suum alienumve intulerit. 21 See note 19. p. p.". 24 Regarding tomb violation and its penalties see De Visscher 1963. Radulova 2014. p. shall either be sentenced to the mines. 9: "De sepulchro violato actio quoque pecuniaria datur.ro . 8: "Qui monumento inscriptos titulos eraserit vei statuam everterit vel quid ex eodem traxerit. overturning statu- ary elements or removing constructive parts are also considered to he violations of the sepulchre 20 . hefore interment. 103-127 and p. trans. the ancient jurist Julius Paulus. Ulpianus. and places therein the body of a member of his own family. si humilior in metallum dari solet''.". si honestior sit. trans. On the other hand. IV. Macer clearly states that a pecuniary action against those guilty of tomh profana- tion is allowed23 . 266). 64-72. XLVII. I. qui cadavera spoliant. 4: "Qui corpus perpetuae sepulturae traditum vei ad tempus alicui loco commendatum nudaverit et solis radiis ostenderit.. maxime si manu armata adgrediantur. damages macle on a funerary monument hy erasing the inscription. voi. is considered to have violated the sepulchre. 266). by Watson 1998. 18 Paul. si armati more latronum id egerint. and exposes it to the rays of the sun. 21. LUCIAN-MIRCEA MUREŞAN other words. p. an action for pecuniary damages is alsa given. it is considered that the corpse has heen interred. thus the sarcophagus hecomes a sepulchrum. and therefore. 12. or takes anything away which belongs to it. trans. praesides severius intervenire. The penalties destined for those guilty of violatio sepulchri are clearly defined in the men- tioned work of Julius Paulus. Nevertheless. these sentences of penal nature are not the only course of action against vio- latio sepulchri. he is condemned to the mines. or deported to an island. voi. by Scott 1932. p. I. ('f\nyone who strips a body permanently buried. if. or that of a stranger. according to his rank. 301).

some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law I 307 Such situations are most evident in ancient Thessaloniki. destin ed to house the bodies of the whole family 29 • The fine for opening this sarcophagus was fixed at no less than 500. p. Terzopoulou 2012. 3. 60 ff. to be used by the family. Nigdelis 2006. this time threatening the perpetrators that would dare to open the tomb with an action in court (u<j>t~Ei). threatening whoever buries another in it with a fine of no more than 50.000 denarii. p. A second theory is linked to the possibility that we are looking at a transfer of ius sepulchri. no. Thessaloniki has an impressive number of recorded pecuniary penalties destined for those dar- ing to desecrate sarcophagi. no. is still visible today. A most interesting example is the fragmented sarcophagus that was also bought by a wife for her deceased husband. The traces of the first inscription that was erased to make way for the new one are easily identifiable (Fig. 387. p. Nigdelis 2006. thus being subjected to the possibility to become res nullius (an object without owner. 14. 399-405. in accordance to the value of the funerary monument employed and the Empire's inflation. 387-390. Nevertheless there are some Thessalonian examples that prove that sometimes there is a difference between theory and reality. The first theory is that the original owners were either not alive anymore or moved on in another city. 26 Stefanidou-Tiveriou 2010. not being properly hammered off in antiquity. 282. 2. Some local produced sarcophagi present on their fronts traces that the original epitaph has been erased by the latter owner. p. p. pl. a and b). 151. at least the last line. 27 Nigdelis 2006. 2 R M8 5695. Adam-Veleni. a and b). 11. which cannot be subjected to any right. 634). This may bea sign of a funerary monument being used as a sepulchrum and chang- ing its original owner at a certain time in the future. 401-405.. 33 See De Visscher 1963. 32 Crook 1967. no. Also a not very 25 See Stefanidou-Tiveriou 2012. with approximately fifty cases stretching from the second half of the 2nd century to the end of the 3rd century AD. a clear sigh of the inflation that swept the Empire in the second half of the 3rd century AD (Fig. 30 SEG 24. probably. calculated. Nigdelis 2012. p.µ~<ll'J avv]{t:! 8wu[t:t].cimec. 31 Original epitaph. religious or profane) 32 and be again put on the market for sale.000 denarii. 29 M8 8168. with various sums of money demanded. so the tomb was left behind without anyone to protect it. on a symbolic levei. I w[J. Another relevant example is the sarcophagus belonging to the Edessan Aurelius Lysmachus. 1). These three examples can be interpreted in three ways. 94 (p. pl. who orders for his own funerary inscription to be carved on it. whose wife Aurelia Epixeni has bought this monument after the death of her husband. 56. which he can grant by will to anyone he chooses 33 • A third more drastic and maybe improbable theory implies that both the original and the secondary owner did not follow the law and that these threats are in fact empty and employed just to highlight the value of the monument. 133. that there are some cases where people don't follow the letter of the law. were not issued only to deter possible perpetrators but also to highlight the family's social and politica! status in their com- munity on a local leveF7. obliged to pay asum to "the most holy" 31 (Fig. p. p.ro . 637). dating from the first half of the 3'd century AD 30 • The interesting aspect is that the original epitaph. p. now hammered out:{nk fn:poc. Between monument and sepulchere . www. 138-151. 122-13 7. 569. p. 97 (p.. the right of interment granted by the original owner. One such example is a sarcophagus dating from the second half of the 3rd century AD 28 • On its front there is a Greek epitaph. it:pwra{rw]. 1969. These pecuniary actions. from which come some epigraphic examples relevant to our present discussion 25 • With 290 mostly local produced sarcophagi26. Nigdelis 2006. stating another threat for those who will dare open the sarcophagi.

Nigdelis 2006 Pandelis Nigdelis. Steven J. Martha Mundy (eds. MA.u:KT u: rrpaKTU:KU:Te Ja Ja~u:Ta oT violatio sepulcri B EanKaHcKu:Te rrpoBU:HQU:U:. 213.org/sps/sps. Harvard University Press. 122-137. The Institutes of Gaius. Scott 1932 Samuel Parson Scott. Ithaca. From Early Christian Thessaloniki. Lawand Life in Rome. On the Laws. - 2012 Tono<.w1ecKo crru:cattu:e Ha HEY. 1928.-Tono<. Le droit de tombeaux romanis. Aypo<.. Harvard Theological Studies. Including The Twelve Tables. :Luµ~oA~ an1v noALTLK~ Kat KotvwvtK~ 1arnpia HJ<. Giuffre. in Alain Pottage.). and the actions of people.OtK[a . Boston. p. 212.K~no<. 95. New York. Brill's Encyclopedia 2008 of the Ancient World New Pauly.House . în Polyxeni Adam-Veleni. Zum romischen Grabrecht.n. Translated by /Clinton W Keyes. in Zeitschrift der Savigny-Stiftung fur Rechtgeschichte. 2014. I Field . Social Status and Family Origin in the Sarcophagi of Thessaloniki. voi. Aypo<.cimec. Stefanidou-Tiveriou 2010 Theodosia Stefanidou-Tiveriou.Tono<. . 2008. I Field . Thessaloniki. Domna Terzopoulou (eds.C. 90 B. The Care of the Dead in Late Antiquity. Thessaloniki. Rebillard 2009 Eric Rebillard.Garden . E>rnaaAoviKT]<. between the written law. Romanistiche Abteilung. 1932. 1.House . University Studio Press. laws with local character- istics. 64-72. Elizabeth Trapnell Rawlings. 15-92.). . Stefanidou-Tiveriou 2012 Theodosia Stefanidou-Tiveriou. p.Pucci. p. thus refusing to buy it. Loeb Classical Library. retrieved from http:// www. Cancik/Schneider/Salazar Hubert Cancik.K~no<. Friesed (eds. Aypo<. Res Religiosae: On the Categories of Religion and Commerce în Roman Law. Charalambos Bakirtzis. p. Apxaia<. 2009. Studies in Religion and Archaeology. 17 voi. LUCIAN-MIRCEA MUREŞAN possible but nonetheless probable theory is that the sarcophagi in question were prepared for certain clients that were not pleased with the product.. Cornell University Press. On the Republic. www. J1106a Pa1wn0Ba.Garden . Sassu/Radulova 2014 Rita Sassu. Christine F. 2012. 1967. 64. Thomas 2004 Yan Thomas. and The Constitutions of Leo. Jeanine Routier . 151-188. And furthermore.. Milan. Cornell Universily press. Bibliography Adam-Veleni/Terzopoulou Polyxeni Adam-Veleni. De Visscher 1963 Fernand De Visscher. 2004.OtKia.htm.). Nevertheless.constitution.Garden . Leiden. MA. The Opinions of Paulus. Brilll academic Publishing.Grave.). who rely on their own customs first. Nigdelis 2012 Pandelis Nigdelis. I Field . 2010. . 12. Kaser 1978 Max Kaser. Thessaloniki.Grave.Grave. p.n. -A. reprinted 2006. Cambridge. Salazar (eds. în IOpu:. 44-77. M~rnattcuu1T e. in Laura Nasrallah.308 I IOANA MUREŞAN. Sarcofagi Inscriptions: a mirror of Thessalonian society in the Roman Imperial Age în Polyxeni Adam-Veleni. Cambridge.OtKia . Thessaloniki. Domna Terzopoulou (eds.K~no<. The Enactments of Justinian. 2012. determining the manufacturer to erase the initial inscription and resell the product to another prospecting client. Domna Terzopoulou (eds.). 1963. applicable throughout the entire Roman world. Cambridge.). The Civil Law.D. Crook 1967 John AnthonyCrook. trans. The Rules of Ulpian. The local sarcophagi ofThessaloniki. 2006. Anthropology and the Constitution of the Social Making of Persons and Things. Harvard University Press.ro . Helmuth Schneider. Cincinnati. Emypa<ptKU ewaaAOVLKELa. 1978. Keyes 2006 Cicero. 138-151. Law. p. this issue discussed here is another example that fuels the complexity not only of the law but also of the actions made by man to ensure that his memory will forever survive his generation.House . 2012. these literary and epigraphic examples insinuate that there is always a conflict between theory and practice.

Not only have that. George Bell & Sons.cimec.perseus.14. especially in the 2nd and 3rJ centuries A. The Digest of Justinian. The Orations of Marcus Tullius Cicero. as they were seen by the ancient Romans.SOME ASPECTS REGARDING THE LEGAL STATUS OF SARCOPHAGI IN ROMAN LAW (Abstract) Enjoying a wide popularity in the Roman world. 4 voi„ Philadelphia. BETWEEN MONUMENT ANO SEPULCHERE . and of relevant epigraphic sources. D. London.some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law I 309 Watson 1998 Alan Watson. A thorough analysis on the ancient legal texts on the one hand. Yonge.O. but epitaphs sometimes stood proof that there might be a notable difference between theory (the written law) and practice. orgi citations/urn:cts:latinLit:phi04 74. phi035. the sar- cophagi can be placed conceptually between sepulchres and funerary monuments. 1903 retrieved at http://data. 2009. literally translated by C. Between monument and sepulchere . will prove to be a basis for an attempt to clarify the legal status of these emblematic monuments. Tullius Cicero. Yonge 1903 M.ro . perseus-eng 1:9 .. on the other. www.

LUCIAN-MIRCEA MUREŞAN Fig. 2. Thessalonika Fig. Fragmented sarcophagus bought by a wife for her deceased husband. b. threatening possible perpetrators with an action in court (v<pi~EL). 2. Detail www. a. 1. dated at the end of the 3r<l century AD.cimec.ro .310 I IOANA MUREŞAN. Sarcophagus dating from the second half of the 3'd century AD. Thessalonika Fig.

the sarcophagus of Aurelia Epixene for her husband. b. 3. Thessalonika Fig. 3. second half of the 3'd century AD.cimec.Between monument and sepulchere . a.ro . Detail www.some aspects regarding the legal status of sarcophagi in Roman law I 311 Fig. A "second-hand grave" .

ro .www.cimec.

3 Zmudzinski 1999. Gerov noticed that on some inscriptions are names of persons belonging to a merchant families from Aquilea. 144-162. Loeschcke V. Cicikova 1987. p. Schone-Mau 27 /28. 108-115. If we think about transported goods . They have been macle in the first century in northern Italy or Greek cites. Dressel 28. Puteoli and Delos4 • Oil lamps are divided into two groups: with decorated discus (thus called Bildlampen) and "firm lamps" (Firmalampen) 5• First group belongs to types: Loeschcke I. Another interesting type of import are terra sigillata dishes 6 • The most of them belong to the Type Drag. 75-90. 14. In the second century more important were products from Black sea region. 5/2015. Matei-Popescu 2010. Schorgendorfer 558. Some lamps have the others signatures too. 29. ARMENI and SEXTI. In the second half of the third century they used to eat and drink from local Samian ware produced in Butovo and other Moesian towns. and since about 70 A. 101-132. Arheologie.cimec. Uniwersytet Wrodawski Novae is a Roman Army camp. p. was occupied by Legio I Italica2 • Many years of archaeological excavatios revealed a lot of various monuments. some to Drag.we notice that from the first to the third centuries the most of them were olive oil. Richborough 527. Much more numerous are Firmlampen. 6 Dimitrova-Milceva 1987. Broneer XXVII and Broneer XXVIII. It was established around 45 AD by Legi o VIII Augusta 1. 4 Gerov 1964. The oldest group of sigillata was transported from northern Italy and southern Galia. Loeschcke IV or derived from these types.D. 29. The oldest amphorae are Dressel 2-4. Dressel 38. amphorae and glassware. 132. TIBISCVM. In the third century they did not buy as much as they used to do it earlier. p. 8. IANVARI. 5 Szubert 1982. p. 37.ro . Dressel 7. They were produced in big workshops and have signatures: FORTIS. In the second half of the second century and first half of the third century they imported sigillata from Rheinzabern and later mainly from Westerndorf. B. quantity and dynamics of transport. They belong to types Loeschcke IX and Loeschcke X. Loeschcke II. Gauloise 12. From the second half of the first century and the first half of the second century we notice less products from Italy and more southern . The show us kinds of products.they bought mainly western products and some Greek. than wine and similar to wine . 313-314 www.Gaulish. They allowus to create a picture of phenomena3 . p. terra sigillata. Loeschcke VIII. p. p. 9. 10. The most important for us are inscriptions. p. prob- ably mainly Lezoux. oil lamps. 79-87. 153-173. They reduced sales of olive 1 Sarnowsi et alii 2011-1012. Dressel 20.fish sauces. Camulodunum 189. Important archaeological source to our work are amphorae. COMMENTS ON THE TRADE RELATIONS OF ROMAN ARMY CAMPS ON DANUBE ON EXAMPLE OF NOVAE Mateusz ZMUDZINSKI Instytut Archeologii. 21-22. Lamboglia 2. At the beginning . Dressel 12.

246-264.Castra Legionis. Szubert 1982 Waldemar Szubert. 1982. 2012.). 75-90. Roksana 2011-2012 Chowaniec. Because of this. Importierte Terra Sigillata aus Novae. 132-135. Warszawa 1999. Ardet2006. RCRF Acta 29/30.p. Der Marmor im Benea 2012 Rămischen Dakien. Timişoara. For example.ne ceramicsand food products in amphoras seem comparable to those known from Dacia8 • Minor differences may result from the state of research. Marcel Benea. pieces of pottery.314 I MATEUSZ ZMUDZINSKI oii (mainly from Spain) and salsamenta. Gerov 2010 Boris Gerov. Archeologia LXII-LXIII 2011-2012. The amphorae from valetudinarium at Novae. Amforele din Dacia Romană. Agnieszka Tomas. pp. Ioan Piso. Amang them are oil lamps. IAI XXXVII. Archeologia XXXIII. 109-114. Wien. Z badan nad gospodarkq i relacjami ekonomicznymi Novae (I-III w. they came mainly from the west. 1991. Die Rechtstellung der untermoesischen Stadt Novae [in:] Akte des IV Internationalen Kongress fiir grechische und lateinische Epigraphik. Sarnowski et alii Tadeusz Sarnowski. They allow us to show the directions and types of sup- plies to the Roman camps on the middle Danube. 153-173. Cicikova 1987 Maria Cicikova. Marbles are usually referred toas coming from the area of Lower Moesia. 108-152. Bernd Schwaighofer. 2006.e. 101-132. Wien 17.III w. Matei-Popescu 2010 Florian Matei-Popescu. p. Lampy z valetudinarium w Novae. Bohlau. Novae . Mega Velag. COMMENTS ON THE TRADE RELATIONS OF ROMAN ARMY CAMPS ON DANUBE ON EXAMPLE OF NOVAE (Abstract) Many years' of excavations at Novae provided thousands of small finds. Editura Mirton. Dimitrova-Mikeva A. IAI XXXVII 1987. www. Due to its location on the river bank. pp. Among glass vessels a great majority was considered to be Italic and only some Greek. 1964. Conphys Publishing House. Zmudzinski 1999 Mateusz Zmudzinski. The results maybe slightly different from the known to the other cities in the region. Miiller/Schwaighofer/ Piso/Benea 2012. Miiller/Schwaighofer/Piso/ Harald W Muller. Preliminary Report on Excavations of the University of Warsaw Archeological Expedition. Bibliography Ardeţ2006 Adrian Ardeţ. but used to deliver Italian wines. Alexandra Dimitrova-Milceva. Bucharest.cimec. Dystrybucja amfor i transportowanych w nich produkt6w w I . 144-162. The Roman Army in Moesia Inferior. pp. Dyczek 1991 Piotr Dyczek. Acta Universitatis Wratislaviensi no 2075 Antiquitas XXIV. p. Wroclaw 1999. 2010-1012. Dyczek 1999 Piotr Dyczek. Many years' of excavations so Novae and archaeological sites in Dacia allow us to search for comparisons. pp. Bis 22 September 1962. for centuries main supplies were conducted water ways. Pottery Lamps from Novae (lower Moesia) (I st-3-rd Century ). Ludmila Kovalevskaja. H. Piotr Zakrzewski. po Chr„ Instytut Archeologii Uniwersytetu Warszawskiego. Cluj-Napoca.ro . 2010. Amfory rzymskie z obszaru dolnego Dunaju. n. in Dacia have significantly more accurately determined the origin of marble from the regions of Greece and Asia Minor7 • Deliveries offi. amphorae and the other things.

Weber-Hiden. Domatius a merchant from Kition in Cyprus. Versuche zur Datierung des Inschriftenmaterials. KoNCANIUHAC (Hrsg. Internationales Kolloquium iiber romische provinzielle Kunst Puia. Frass . one of them a negotiator from Kition in Cyprus and rich men from Judea and Syria. Kilikia and Makedonia. 6.O. 3 I. The style of the gravestone with its rounded upper ending4 and the name of Publius Domatius. a village 15 km south of Scarbantia (modern Sopran) next to the Amber Road. Stuttgarter Kolloquium zur Historischen Geographie des Altertums 11. Wien 2003. the so called Amber road coming from Aquileia to the North or might these merchants from the East have come by ship on the Danube? The first civil persons mentioned on gravestones of Carnuntumin the first half of the 1st century A. Beszedes . and a road connecting Arrabona with Scarbantia. Olshausen . 1) was found in Unterpetersdorf. Canius Cinnamus was found in Hegyko 5and the other one without inscriptions in Arrabona. Wiesbaden 2013.M. 2 H. 549-562. p. Nightingale. Gram. who does not have a cognomen. This connec- M. give us the hint to a date in Neronic times or at least in the first half of the 1st century A.D. 4 J. definitely come from Italy.ro . D.). Mai. Sauer (Edd. Festschrift fur Herbert GrajJl zum 65. 33.). There gravestones . They earliest mentioned man from the East was P. 14. whose gravestone (fig.D. some traders from Verona and Padua and freedmen.M. Puia 2014. We know of two lixae (merchants or maybe slave trad- ers2).262.all from the same style . These civil persons all for certain took the Amber Road on their way to the North. Geburtstag (Philippika. Freigelassene in Carnuntum. TRADERS FROM THE EAST ON INSCRIPTIONS OF CARNUNTUM Ingrid WEBER-HIDEN University of Vien In Carnuntum we have a significant high percentage of persons coming from regions in Syria. in: I. 23 fig. 2011. 23. in: R. 5/2015. Weber-Hiden. in: E.-28. Marburger altertumskundliche Abhandlungen 57).cimec. Mosser.also had been macle by the army. modern Gyor 6 • The Roman army built there an aux- iliary fortress around 25/30 A. The gravestone has close stylistic parallels with two others found in the territoryofScarbantia especially because of the rare image of a peacock combined with a hunting scene. Sammelwerk XII. The question is which route they took on their way to Carnuntum. Calamus. Breitwieser . One tombstone belonging to a libertus and negotiator named T. fought between 66 and 71 in the Jewish War and afterwards returned to Carnuntum 1• But there were also civil persons coming from the East. Arheologie. îl BTS CV M. Mobilitătinden Kulturen der antiken Mittelmeerwelt. 315-322 www. Mosser. at last I. 5 CIL III 4250. Carnuntumfb 2002.V. Most of them were soldiers in the legio XV Apollinaris.G.. Die Steindenkmăler der legio XV Apollinaris (Wiener Archăologische Studien 5). 70-73. especially women from Etruria 3 • All of them were connected somehow with trade and with the military need of goods. Die Grabstelen von Carnuntum. 6 Ubieratlupa 3057. which stayed from around 40 till 63 A. 2011.

O. Schmid . Die Wirtschaft des Alpen-Donau-Adria-Raumes. which returned from the Jewish War 71 A.14. 7-13. 6-7. 2013. Herz - P. Tyche 26.G. but what route did they take? 7 That are the tombstones of C. 42 ( = E. We don' t have any reason to propose shipping traffi.D. Aemilius Verecundus 9 (fig. 8 AEAustr 2010. Kremer. but after his military service he settled next to Scarbantia. His hometown was Mopsuestia in Kilikia. Tyche 28. Weber . Ali other lands do not have these plants". At this early stage we may presume that a merchant coming from Cyprus will have started his way to the north ad Aquileia and then followed the Amber Road. of his sun Rufus (Ubieratlupa 422). 2013. At least six males are mentioned on the inscription. but these trees may also be connected with the goods Aemilius was dealing with. was the Amber Road for civil as well as military purpose. Petronius (fig. Two things military troops needed and could not find next to Carnuntum was oii andin the first century A. 199) and ofTi. Die Integration des Alpen-Adria-Raumes in das rom. The seeds are used for feeding cattle and sheep. www. Stol! (Edd. Tyche 28. Mulvius 8 (fig. Beutler .). Handel.1.G. Iulius Rufus a veteran alae Scubulorum (AE 1906. 4) his sun and probably his freedman. maybe date wine. 247.D. Berlin 2011. The two families of tradesmen mentioned before quite sure followed the l S1h legion 71 A. wine. Beutler . 42). The other civil persons in Carnuntum coming from Iudea were P. Petronii (AE 1909. vinegar. AE 1901. that the main route to Carnuntum at least for the first half of the 1st century A.I. The importance of this plant describes Strabonwith the following words 10 : "Bread. maybe from Aquileia. especially sweet wine. Weber-Hiden. 3) a negotians domo Iudaeus who came from Iudea as merchant obviously with his family. which shows that merchants coming from there could get very. an equesalae Gemelliana. which may have followed the l S1h legion.cimec. who was stationed in Pannonia between 45 and 60 A. who ordered the tombstone with a unique relief above the inscription showing a vase in the middle and two date palms. 11 For example H. Kremer. But does it also matter for the second half of the 1st century? Soldiers from Syria and Iudea can be attested in Carnuntum at least since Flavian times.316 I INGRID WEBER-HIDEN tion was the reason for the spread of local produced tombstones evidently macle in Scarbantia up to Arrabona shortly after the completion of the road.ro . returning from the Jewish war. GRASSL. 2).c for transport. flour and some wicker-work is macle from palmtrees. Kultur und Milităr. Around hundred years later C. 273 nr. very rich. I suppose one of them was M. Domitius Zmaragdus from Antiochia financed a whole amphitheatrum 12. His family evidently imported grave- stones from the south. to Strabon 17. Petronius (AE 1909. honey. Wirtschaftssystem. 2013. F. Palm trees are a sym- bol for Iudea like those shown on coins. but also merchants from the East.D. Not far from Unterpetersdorf and from quite the same age four gravestones were found in Walbersdorf. wine as well. 12 CIL III 14359 2 . 900). 53-59. The oldest one belonged to C. of the mother of two further C. females and freedmen probably may have followed on the lower but missing part of the plate belonging to a rather big grave monument. in: P. Some scholars mean that the Jews had therefore a monopole on dates 11 • The exact import ware Aemilius Verecundus was dealing with we do not know but it must have been something connected with date palms.D. 111). 9 F. Definitely it can be said.D.

a miles in classe. who came from cities between Syria and Carnuntum. 211. In the second half of the 1st century we have not only tombstones of soldiers from different regions and towns like Antiochia. if we have any evidence for shipping traffic on the Danube for the 1st century A. That gravestone is an indication for presence of a fleet and the military use of the Danube already in the 1'1 century and for civil purpose at least downstream 14 . then using via militaris to Sirmium and then following the Danube or the other route is from Sirmium further via militaris to Siscia. Beryto.D. Wien 2003. Nemeth from 50 to 70 A. 15 AE 1929. but in the same style as the oldest ones from Claudian times in Carnuntum. belonged to Eburo. Sîrmium 16 . 609. but did the l 51h legion go by ship as well? One way to get answers to this question is to look. had been recruited there and give us indi- cation for the way the legion took (fig. Traders from the East on inscriptions of Carnuntum I 317 One possibility would be from Asia Minor crossing Anatolia to Nicomedia and Byzantion. The question is. 5).D. ° 1 CIL III 4991. in: M. Budapest 2010. We know that the limes with its auxiliary forts between Carnuntum and Aquincum and the limes road have not been finished before Trajan. 18 CIL III 14358 19 • www. Tituli Aquincenses II. Emona and from Poetovio following the Amber road to the North. Nr.A very simple tombstone 13dated from M. Cyrrho in Syrîafound în Carnuntum. Nemeth. 5). Fig. Mosser. 17 AE 1934. Emona 17 and Savarîa 18 • To those we may add a veteran of the 15 1h 13 M.D. but we have evidence for a fleet in Aquincum already in the first half of the 1•1 century A. Ubieratlupa Nr. 2870. but also from Apri în Thracia 15 . 14 Import of Terra Sigillata and cives Agrippinenses Transalpini in Aquincum give clear evidence for trading con- tacts between Rhine and Danube.cimec. Die Steindenkmăler der legio XV Apollinaris.ro .. Abb. 268. 5 Map with places of recruitment of soldiers legionis XV (based on a map macle by Michaela Kronberger. if we can find members of the l 51h legion. He was a peregrine man with a Celtic name serving in the fleet.

To the recruitment of the legio XV see also S. we just are able to date the tombstone in the 1st half of the 1si century A.D. In Carnuntum we have not only persons from Iudea coming from the East but also a man from Dacia named Peregrinus 23 • He did not belong to the rich merchant society we have spo- ken earlier. the place of his recruitment 19 who went back home after his time in Carnuntum. The first mentioned domo ludaeus was a member of the gens Mulvia. 22 CIL III 3973. lt is quite obvious that the legion followed the main roads and did not use shipping traffic. but obviously a very good boot maker (sutar caligarius) otherwise he would not have got a grave inscription. but also in Edessa. at least upper stream and mainly if not exclusive military use between the new built forts. 23 AE 1929.D. who also is represented on places between Iudea and Carnuntum.cimec. fought between 66 and 71 in the Jewish War and afterwards returned to Carnuntum The resuit of the investigation related to shipping traffic on the Danube is that we have no evidence for long distance trading in the 1' 1 century A.D. Most of the inscriptions apart from Rome were found in Upper Italy. The resuit of the investigation related to shipping traffic on the Danube is that we have no evidence for long distance trading in the 1st century A. as well as a mileslegio XV in Scarbantia20 • All these places are located either on via militaris or on the Amber road but none of them next to the Danube.D. especially in Aquileia. 192. at least upper stream and mainly if not exclusive military use between the new built forts.318 I INGRID WEBER-HIDEN legion mentioned on a gravestone found in Topusko domo Siscia.ro . How he came to Carnuntum we don't know. 133-146. 2011. in Macedonia21 and in Siscia22 • These two are definite later then the examples of the soldiers of the 15 1h legion. no he was a simple slave. 20 RIU I n. Zbornik Matice Srpskeza klasicne studije 13. Most of them were soldiers in the legi o XV Apollinaris. 19 IL Jug 3117. Kilikia and Makedonia. which stayed from around 40 till 63 A. www. Ferjancic. 217. 21 CIL III 7316.. TRADERS FROM THE EAST ON INSCRIPTIONS OF CARNUNTUM (Abstract) In Carnuntum we have a significant high percentage of persons coming from regions in Syria. Mulvius and his family and they also can 't be attested on the Danube. but the ancestors of the mentioned Mulvii may have come together with M.

cimec. Har!. Ubieratlupa 455) www.ro . Traders from the East on inscriptions of Carnuntum I 319 Fig. 1 Stela fromUnterpetersdorf (photo O.

2 Stela from Walbersdorf (photo O.cimec.ro .320 I INGRID WEBER-HIDEN Fig. Ubieratlupa 427) www. Har].

cimec. 3 Tombstone of M. Traders from the East an inscriptions of Carnuntum I 321 Fig. www.ro . Gail). Mulvius (photo N.

www. 4 Stela of P.322 I INGRID WEBER-HIDEN Fig. Gail). AemiliusVerecundus (photo N.ro .cimec.

proto-historical settlements. At the beginning of the l 960s. according to need. but always remained the main axes of organization of the surrounding districts. reading this history only in terms of development and decline is too simplis- tic. which could be analysed in synchronic layers and/or in diachronic ways. Roman Republican and Imperial age farms and villas. all are elements of a complex and articulated multi-period puzzle. medieval towers and fortified villages. They represent the long history of complex and sometimes difficult relations between centre and periphery. Rome is basically considered as a palimpsest: pre- historic evidence. 5/2015. In our approach. The two roads form a line which passes through Rome from NE to SW. two of the most important roads connecting Rome to the neighbouring region (fig. regularized and prolonged. following the transformations of the rural space from the ancient suburbium to the contemporary periphery. Marcelli . in order to prepare the new General Urban Plan of Rome. p. catalogue and map all the historical heritage in the territory around Rome. architects and art historians. on the basis of docu- ments collected in the archives of the Sovrintendenza Capitolina. led up in 1980 to the publication of the Carta storica archeologica monumentale e 1 For this approach: Bjur/Santillo Frizell 2009. see also Marcelli/Matteucci/Sebastiani 2009. archaic centres. the territories along the via Ostiense and the via Tiburtina (limited within the municipal boundaries of Roma Capitale). Topographical surveys in Rome's district. Massimiliano MUNZI Sovrintendenza Capitolina ai Beni Culturali 1. We present here a synthesis of this contrast. it became necessary to identify.M. Arheologie.cimec. modern farmsteads (casali) and the infrastructure of areas reclaimed in recent times. Munzi) In this paper we analyse the development of the rural landscape of Rome's suburbs. connecting the city on one side with the eastern hinterland and on the other with the sea. Rome as palimpsest: from the Carta dell~gro Romano to the Carta per la Qualita (M. It is alsa of great relevance to understand the changing interaction between this special city and the rural world outside. carried aut by archaeologists. On the other hand. both roads were adapted.S SUBURBS THROUGH THE CENTURIES AS DOCUMENTED IN THE CARTA DELL'AGRO ROMANO: THE CASES OF VIA OSTIENSE AND VIA TIBURTINA Marina MARCELLI. Contemporary Rome is at the same time the product of its urban and rural cultural heritage. THE RURAL LANDSCAPE OF ROME. The analysis focuses on two exemplary cases.ro . 323-348 www. from ancient to modern times. 1) 1 and whose existence goes back to proto-historical times. TIBISCVM. During the centuries.

funerary systems and tombs. the same of the General Urban Plan.000 digital images. coming from the photographic archive of the Carta dell'Agro. The new cartographic instrument is currently used by the Sovrintendenza Capitolina to evaluate new building and urban projects. 2). The items listed are identified using vector 2 Approved with De!. 4). Lanna et al. About 6000 historical. cartographic. Edited in 1982-1988. but alsa all the suburban historical elements which were in danger of being destroyed during the wild urbanization in progress: those ele- ments included. The map used the aero-photogrammetric SARA-Nistri. accessible even to inexperienced users (Fig. The geographic component of the information system is available through an intranet Web- GIS. created to classify and manage the entire artistic.324 I MARINA MARCELLI. i. A specific sector of the census of Rome's historical heritage contains information concerning approximately 8000 topographical elements. in 1992 the Carta dei vincoli.3. 959/1980. the Carta per la Qualita (Urban Quality Map ). Asor Rosa/Rossi 2013. resulting from the Carta dell'Agro Romano. monumental and landscape elements were surveyed and marked with special colour symbols. Asor Rosa. the new map records alsa modern architecture. water infrastructures. C. 5 The main diachronic categories are: rural and residential settlements and houses. in order to make immediately perceptible their typo- logy. 2). 3). archaeological remains. The aim of the project was to integrate all data relating to immovable sites and monuments that must be preserved in future urban planning.C. 2. ecc. 3 The ESRI software initially used for vector mapping is ArcGIS 3. in order to transfer them to a new map. in order to obtain a useful tool to protect. cul- tural and. histori- cal and archival sources. Schingo 2013. historical heritage of Rome (SIMART: Art Museums Territory Information System). andin 1996 the Carta dell'Archeologia Industriale (Industrial Archaeology Map).2. the map of the elements protected by law.1: Marcelli/ Schingo 2013. Marcelli) In 2000 all data collected in the archive of the Carta dell'Agro. Rossi 2013 with previous bibliography. The GIS of the Carta dell'Agro Romano (M. maintain and value the suburban historical landscape of Rome 4 . About the Carta per la Qualita GIS. In 2010 the Carta dell'agro GIS was annexed to the general Catalogue Information System of the Sovrintendenza. orga- nized within specific typological categories5 and linked to bibliographic. The purpose of the new instrument was to preserve nat only the monumental complexes. At a later stage data were merged into a Geographical Information System GIS (par.: Marcelli/Schingo 2013. were digitalised and merged into a Geographical Information System (GIS) based on ESRI technol- ogy3: the historical elements represented on the Carta were mapped on a geo-referenced cartog- raphy of the Rome district and connected to a relational database. industrial sites. later replaced by ARCMap 9.000. revised and updated. 1:10. public buildings and urban morpholo- gies. The system also includes an iconographic patrimony of over 49. In the following years the Carta dell'Agro Romano was completed with some thematic annexes: in 1990 the Carta del Parco Regionale dell'Appia Antica (Appian Way Regional Park Map). for example. it consists of 38 sheets comprising the entire municipal terri- tory outside the perimeter of the Aurelian Walls. see: Marcelli. archaeological. towers. MASSIMILIANO MUNZI paesistica del suburbia e dell'Agro Romano (Historical Archaeological Monumental and Landscape Map of the Roman Suburbs and Countryside)2 (Fig. both medieval/modern and archaeological. www.cimec. towers and fortresses. incorpo- rated in the General Urban Plan adopted in 2003 and approved in 2008 (Fig. roads.ro . religious buildings. farmhouses and historical estates. monumental and landscape elements. archaeological structures and pottery sherds. chronology and state of conservation. The Carta per la Qualita concerns nat only the hinterland but alsa the city inside the Aurelian walls: together with the archaeological.e. 2014.

as declared by the inscriptions on the pomerial boundary stones: auctis Populi Romani finibus pomerium ampliavit terminavitque. built thanks to the enormous Dacian booty .g. polygons). in order to han- dle geographical queries and spatia! analysis. It is relevant to under- line that Dacia left a mark not only in the monumental history of Rome .but also in the diachronic recon- 6 Columella. 7 Andreussi 1999. The boundary between urban and suburban was also represented. lines. provided with a data table. De re rustica. the term referred to the lands between Rome and the surrounding urban centres. but a proper instrument for land use and urban planning. Munzi) The meaning of the Latin term suburbium has changed through the centuries. 11. by means of an accurate documentation and knowledge of the territory.cimec. essential tools to create thematic maps. The system also provides the main historic maps of Rome and many geo-referenced back- ground themes (street map of Rome. from the Italia suburbana of Pliny. cfr. in which all the historical elements that have marked the territory find their place and are appro- priately evaluated.28. As a consequence. 7he rural landscape of Rome's suburbs through the centuries as documented in the Carta dell'Agro Romano I 325 layers (points. 19 (Siccentur hodie Meroide Pomptinae paludes tantumque agri suburbanae reddatur Italiae!). property). AD 418 (Picenum vero et Tusciam suburbicarias regiones). Human activity. most of them of proto-historic or archaic origin. 61 (sicut suburbana regione Italiae). 11. In particular it provides interfaces that allow users to browse from maps to data sheets and vice versa. 2. In Imperial times the sense of the word was extended to indicate all of central and southern Italy. The Web-GIS aims to integrate GIS technology in the structure of SIMART. cadastres. De Dominicis 1939. left traces over the centuries which. in which one can perform queries based on different attributes (e.12. all archaeologi- cal sites and monuments property of the city of Rome. commerce) in the Roman suburbs. Notitia Dignitatum. the Elder to the regiones suburbicariae of the Codex Theodosianus and Notitia Dignitatum 6 • But. strictly speaking. The system provides specialized role -based access to create and edit geographical elements and to connect them to the related information. under the emperors Claudius and Vespasian it became also the symbol of the imperial frontier in expansion. In this way. make known the various forms of development of the landscape. typology. category. 11. 19. www. by the Servian city walls during the Monarchy and the Republican period and then later by the Aurelian Wali. Currently it includes data on all historical farmsteads of the Roman countryside. 3. 12. and buildings of industrial archaeology.ro . settlement and production (agriculture. it was enlarged severa! times by those generals and emper- ors who had expanded the territory under the dominion of Rome7. Being originally the limit between urbs and ager. name. hydrology. Finally the GIS can be considered not only a scientific system to study the historical evolu- tion of the suburban landscape. Codex 7heodosianus. geology). AD 380 (suburbicariis partibus). it is possible to preserve and manage in the best possible way the historical and cultural heritage in the development of the modern urban and suburban landscape. 1. Occ„ 12 (suburbicarias regiones). The interface between urbs and suburbium has a very articulated history that stretches through the centuries. according to the development of the city of Rome since its proto-historic formation. properly documented and interpreted. AD 365 (suburbicarias regiones). mining. Roman policy in Dacia and the changing interface between Rome and its suburbium (M. 26. address. in a physical way. 16. Pliny Naturalis Historia. During the Republican and Imperial ages the urban boundary was sacredly marked by the pomerium. 11. roads.the Dacian wars of AD 101-102 and 105-106 were immortalized in Trajan's Column andin the historical reliefs of Trajan's Forum.

p. Aurelian in the spring of AD 271 had to deal with the rebellion (seditio) of the mint's workers headed by the rationalis Felicissimus. This emperor. Jacoby ed. Vita Aureliani. addidit Traianus. after a first defeat suffered in Piacenza. 124-125. 35. Munzi) The via Tiburtina was in origin a path of seasonal transhumance. 13: Aurelianus suscepit imperium. creating a new Dacia on the right bank of the Danube. 3-6 (Marcomanni). Găzdac 2002 and 2010 for the numismatic documentation. addidit autem Augustus. at least part of which originated from the Dacian sector of the Danubian limes 14 • 4. and certainly explainable on the basis of the Dacian conquest accomplished by Trajan. Trajan and Nero had been able to do so» 8 • Even without any comparison in the remaining literary or epigraphic docu- mentation.cimec. Vita Aureliani. Historia Augusta. this reference to an expansion of pomerium realized during the principate of Trajan seems rather plausible. 4. MASSIMILIANO MUNZI figuration of the boundary between the city of Rome and its suburb. 8-52. adhibito consilia senatus muros urbis Romae dilatavit. Cubelli 1992. according to the Vita Aureliani 7000 soldiers of the Imperial army fell. Unde apparet nul/am mihi a dis inmortalibus datam sine difficultate victoriam. p. 3. Vita Aureliani 18. 2. www. 14 Historia Augusta. certainly well known to the biographer9 • Another link between the Dacian events and the evolution of the boundary dates to the time of Aurelian. in the year AD 2 71 began the construction of the new massive city walls (the muri Aureliani) in order to defend Rome from the barbarian invasions and at the same time abandoned the province conquered by Trajan. used by shepherds who periodically moved their flocks from the Apennine mountains to the Thyrennian coast. This aspect is certainly less known.2. materialized through a large program of public building of monuments. 6 and Epitome de Caesaribus. Via Tiburtina and via Ostiense 4. 35. which surely were particularly cruel. Zosimus.ro . Dacia Ripensi oriundus. 35. Epitome de Caesaribus. accepted by Bennett 1997. 38: Hi compressi sunt septem milibus Lembariorum et Ripariensium et Castrianorum et Daciscorum interemptis. 1: divus Aurelianus ortus. sub quo Pontus Polemoniacus et Alpes Cottiae Romano nomini sunt tributae». until then. Theorically possible according Giardina 1995. beat them at Fano and Pavia 12 • Arriving in Rome after the victory. 10 Historia Augusta. De Caesaribus. only Augustus. which was divided into two provinces: Ripensis along the river and Mediterranea in the hinterland 11 • The need to surround the capital with defensive walls was the direct resuit of the concern generated by the incursions of Iuthungi and Alamanni: in late AD 270 or early 271 they passed the Alps and came down into the Po Valley until Aurelian. proveniret. cfr. Saunders 1992. p.1 Via Tiburtina (M. Nec tamen pomerio addidit ea tempore sed postea. 150. 1. addidit Nero. FGrH (F. along the Anio river valley. 9. Pomoerio autem neminem principum licet addere nisi eum qui agri barbariei aliqua parte Romanam rem publicam locupletaverit. which had become a sort of urban revolt and civil war 13 • In the clashes. Aurelius Victor.4 and 100F7.326 I MARINA MARCELLI. until he has subjected to the dominion of Rome some foreign territory. 12 Dexippus. 21: «His actis cum videret posse fieri ut aliquid tale iterum. cfr. Dacia ripensi. In historical times it took the name of Tiburtina from the allied town Tibur Historia Augusta. as a symbolic re-foundation of Rome. 11 On the abandonment of Dacia: Bador 1973. Sirmii familia obscuriore. Eutropius. in general cfr. 9. 49. ut plures loquuntur. Watson 1999. at least so it appeared to the late antique biographer of Aurelian. but some late-antique literary sources allow us to reconsider this argument. The Historia Augusta preserves the only mention of an extension of the pomerium attributed to Trajan: «no emperor can expand the pomerium. horn in Pannonia or in that part of Maesia that thanks to him he came the provin ce of Dacia Ripensis 10 . Therefore. in connection with the conquest of Dacia. 13 Aurelius Victor. ut nonnulli. quale sub Gallieno evenerat. Eutropius. Vita Aureliani.) 100 F6.

restruc- tured by Augustus and Gallienus) and crossed the Aurelian walls at porta Tiburtina. Moscetti 2009. in origina monumental arch of the aquae Marcia. controlling the pass of the last natural barriers before arriving to the plain of Rome. Near the modern Sette ville started a secondary road connecting Tiburtina with Salaria and southern Sabina 15 • From Ponte Lucano another secondary road led to via Praenestina. while in 962 it is called pons Marri). p. De Bello Gothico. 467-471. which led to the salt pans (salinae) 15 The so-called Tiburtino-Cornicolana: Coste 1999. over the bridges later named Ponte Mammolo and Ponte Lucano. Marcelli 2012.cimec. Mari 1991. taking the name of Tiburtina Valeria. such as mansiones and stationes. Maintenance works are docu- mented by milestones until late 4ih century AD 16 • The road was equipped. Along the Tiburtina road-infrastructures have been identified by excavations in via Stanislao Cannizzaro (a stabulum) at the V mile. With further expansion the via Tiburtina reached the Adriatic coast at Ostia Aterni (Pescara).ro . Calci 1998.2. Calci et alii 1989-1990. was probably damaged by the Goths of Totila in 547 18 . covering a distance of 16 miles. On the Tiburtina in the Middle Ages: Coste 1983. the latter situated at the foot of Tibur hill. 20 About the ancient road and the surrounding territory: Tomassetti 1979. maybe the via Salaria. Roggio 2012. 127-128. Pellegrino 1991. Tepula e Iulia (built by Augustus in 5 BC) incorporated in the urban walls. The rural landscape of Rome's suburbs through the centuries as documented in the Carta dell'Agro Romano I 327 (now Tivoli). which in 1867 was interrupted to prevent an attempt to enter Rome by Giuseppe Garibaldi and again in 1870 against the Italian army (Fig. The tower was in ruin when the bridge was drawn by the engraver Giuseppe Vasi (c. the main centre of the Equi. 1760). 5). Quilici Gigli 1996. Olivanti 1997. Until the l 51h century the bridge with its fortification (turris) main- tained a strategic military relevance and was often involved in the local skirmishes. still partially preserved. with a total length of 125 milia. Serra 2007a. they remained in use until late antiquity. so that the bridge now in use is the resuit of modifications of the late l 9th century 19 • 4. www. 66-72. Calci/Mari 2003. The double arched bridge of the late Republican era recon- struction in opus quadratum of tufa. at least since the 1st century BC. Mari 1983. 24. it was replaced by a new bridge 400 m downstream by pope Pius IX in 1853-1866. Giuliani 1992. Marcelli) The ancient via Ostiensis20 led from Rome to Ostia at the mouth of the Tiber. Quilici. 127-129. Calci 1998. Properly maintained. Vito. Probably it followed the course of a very ancient path. p. p. The medieval name of the bridge is attested to already in 1030 (pons Mammi. 3. p. Tibur. as its name implies. 18 Together with Ponte Lucano: Procopius. and in the locality of Settecamini (a mansio) between VIII and IX miles 17 • The continuity of use of the road until the present-day is well exemplified by the vicissitudes of Ponte Mammolo. On the milestones: Mari 1989-1990. p. p. to which it led after 19 miles. p. Staffa 1986. p. 18-25. in use before the foundation of Rome. 17 Caiola et alii 1986. was situated in a high strategic position. Following the Roman expansion eastward in the late 4th and early 3'd centuries BC the road was prolonged by a magistrate of the gens Valeria. Seriously damaged in 1849 by the French troops attacking the Repubblica Romana. The road passed twice the Anio River. 20-23. in general: Tomassetti 1979. Fogagnolo 2006. with infrastructures for the comfort of travellers. With the treaty signed in 1111 in the vicinity of Ponte Mammolo (in agro iuxta pontem Mammeum qui Romanos a Teutonicis dirimebat) pope Paschalis II was forced to grant the emperor Henry V the right to lay investiture. 19 On Ponte Mammolo: De Rossi 1969. rebuilt by the Byzantine general Narses and fortified in the medieval period. The ro ad left Rome from the porta Esquilina of the Servian walls (arch in via S. 16 About the road and the surrounding territory cfr. Via Ostiense (M. 119-125. 70-73. 27-29.

A recent discovery of a 400 m segment near Acilia (Via Ostiense km 11 )23 testifies that the road ran over a viaduct and was protected from the floods of the river by a wall. dates to king Ancus Marcius. 83. 5. Marcelli/Matteucci/Sebastiani 2009. 13. De Bello Gothico. with bibliography. after the placement of the Industrial Zone in this sector and according to the Fascist urban plan envisaging the expansion of Rome toward the sea 28 . still operative. In the Republican age the via originated from the porta Trigemina of the Servian wall. 25 Am mi anus Marcellinus. 54-56. 6). flank- ing the NW-SW sides of the Aven tine and then ran due south. cutting through the low hills carved by the tributaries of the river (Fig. 8-9) Several archaeological discoveries attest to a diffuse frequentation in prehistoric times in both areas. The arrangement of the road dates probably to the 4rh century BC. p. Marcelli 2011. Paul Outside the Wall. 5. Marcelli-M.ro . 27 Procopius. 22 Quilici 1996. p. 7. The decline of the road started with the progressive abandonment of the city of Ostia in the 5rh century AD and with the barbarie incursions into the suburbs of Roma. Munzi) 5. 328 I MARINA MARCELLI. crossing the Almo river by a bridge still preserved under the modern road 22 • In the 3ra century AD. it crossed the Aurelian walls under the porta Ostiensis. www. belonging mostly to the 2na_ 1' 1 centuries BC. Then it ran in a straight course on the left bank of the Tiber. on both sides of the Tiber29 . Other sections of viaducts and walls are known through archival documents: Marcelli 2011. p. the via Ostiensis crossed the town from NE to SW. In medieval times it was defended by fortresses and towers. Paolo from the medieval basilica of St. according to tradition. during the works many ancient buildings and structures were discovered and destroyed. 24 Quilici 1996. Res Gestae. becoming the decumanus of the colony. as attested to by an inscription oflate 2nd century AD 26 • Entering Ostia by porta Romana. At the beginning of 20th century. p. The bridges over the tributaries of the Tiber. 4. the age of the new military colony: Pavolini 2006. drawn in historical maps and prints. Barbini 2001. 26 Pavolini 2006. because of its important function of connecting Rome with the sea and with the salt pans. but first archaeological evidence refers to the 4ih century BC. and all the bridges in use until that moment were covered by an asphalt pavement. 14. 37-63. 23 Izzi/Pellegrino 2001. Antiquity: the Roman rural landscape (Fig. taking the name of Via del Mare. in later times called Porta S. lithic industry attributable to 21 The foundation of Ostia (from ostium = mouth of river). Marcelli 2012. p. together with the foundation of the castrum of Ostia 21 • Archaeological data show important phases in ya century BC. as we know from Procopius 27 • In spite of this. The miliarium XI of the road (3rd century AD) was discovered near the modern locality of Malafede. Nearby there was a sanctuary dedicated to Mars Ficanus. the via Ostiense was restored and enlarged. MASSIMILIANO MUNZI situated at the mouth of the Tiber. The new road was inaugurated in 1928. p. 29 Gioia 2009 and De Santis/Mieli/Sebastiani 2013 with previous bibliography. In the 6th century the via Ostiensis was invaded by vegetation and hardly practicable. 7). 17. the ancient ro ad was never abandoned and remained in function till modern times. when the road was enlarged and paved with volcanic stones (basoli). 26. where the via Laurentina detached direct to Laurentum. 28 D'Errico/Travaglini 2012. During the Imperial age the road must naturally have been an extremely frequented route as revealed by the presence of utilities for travellers (mansiones and stationes) and small villages. with the exception of the bridge over the stream of Malafede (Ponte del Risaro) destroyed during World War 11 24 • Three miles from Rome it passed through a village known as the Vicus Alexandri25 .1.cimec. 54-56. The landscape from antiquity until today (M. 82. are still preserved andin use (Fig. In the west sector.

near the XI mile of the Via Ostiense. Gioia 1998. In the ager Ostiensis see the sites of Acqua Acetosa Laurentina (building V) and Torrino (phase II). 464. mentioned for the origins by Dionisius of Halicarnassus (Antiquitates Romanae. Archaeological remains of an urban centre discovered on the hill date to the 8th century BC. 12. 1. 4). About the archeological surveys on the site: Fischer-Hansen 1990. was captured by Tarquinius Priscus (Livy. whose ager should start at the X mile of the via Tiburtina (or before). 318-319 with bibliography. a minor Latin centre soon absorbed in the space controlled by Rome. 16). together with the creation of the port of Ostia and the establishment of salt-works at the mouth of the river 36 . was the city promoted to the rank of municipium and received Roman citizen- ship. even if the site was frequented from the mid-Paleolithic Age and a permanent residential settlement is attested to from the final Bronze Age. ad Atticum. mainly near Malafede 30 • Archaeological surveys also highlighted other areas with the presence of pot- tery dating from the prehistoric period to the Iron Age 31 • Noteworthy in the Eastern area are the Paleolithic finds at Ponte Mammolo. 38. the Anio. 30 Arnoldus-Huyzendveld et alii 1996. both dating to late 6'h century BC: Cifani 2009. In the territory north to Tiburtina. 35 According to Festus (298. 34 Quilici/Quilici Gigli 1993. 38.).ro . 3. was collected. 6-9. after the new Roman victory. Di Gennaro 2009-2010 with bibliography. In the 61h century BC there was a relevant increase of sparse rural settlement in both areas. Rebibbia-Casal de' Pazzi. 33 Another relevant settlement appeared near the crossing of the Anio. 32 Anzidei/Ruffo 1998. WM. made up by several rooms and covered with a tile roof: the farm 38 • Settlement in the eastern area was troubled during the 41h century BC by a continuous state of war between Rome and Tivoli. 1999. Lindsay ed. not far from via Nomentana. Caki/Sorella 1995. Cifani 2008. archaeological excavations and surveys document the diffusion of a more articulated structure. 37 See the site ofTorrino. phase I: Cifani 2009. Dionysius ofHalicarnassus. With the Gallic invasion in 387 BC Tibur denounced the treaty established a century before with Rome. Rasmus Brandt 1996.cimec. lacks a general consensus 34 • Between via Ostiense and Tiber. Anzidei et al. not far from Ponte Mammolo: its identification with Caenina. p. in 90 BC. Ripa Mammea and the Eneolithic site of Casale del Cavaliere 32 • By the beginning of the 1st millennium BC some rural settlements rose up. 38 The high density of sparse settlement in the 61h century BC is well documented in the via Tiburtina area by Quilici/Quilici Gigli 1993. Arnoldus-Huyzendveld et alii 2007. Pietila Castren 2012. 36 Livy. 193-194. 2) owned estates. p. which in 362-361 BC had started a military campaign to subdue it. The cen- tre. Anzidei 2001. 30. p. a centre called Ficulea by the ancient sources. 3. 1. 6. the city was by the river port of Puilia Saxa. 31 Gioia 2009. the city obtained the recognition of civitas foederata. Antiquitates Romanae. 27. 1. Panciera. 33. 318 with bibliography. Not until the times of the Social War. Beside to small agricultural plots with huts 37 . whose location is still debated (the hill of Marco Simone Vecchio and that of Capobianco have been credited). In 339- 338 BC the Tiburtini participated in a new Latin rebellion against Rome. archaeologists locate the proto-urban centre of Ficana35 • According to literary tradition it was founded on a pre-existing settlement by king Ancus Marcius (640-616 BC). Quilici Gigli 1993. 34) and Martial (Epigrammata. then became a municipium (Pliny Naturalis Historia. on the hill today named Monte Cugno. 33 Quilici. not far from the hill. in prevalence on the tops and the terraces of the small hills overlooking the Tiber and its major tributary. The rural landscape of Rome's suburbs through the centuries as documented in the Carta dell'Agro Romano I 329 Middle Palaeolithic. 64). At the same time Tibur was embellished with the construction of the monumental sanctu- ary of Hercules Victor. testifying diffused agricultural land use and demographic boom. p. in the neighbo- urhood Atticus (Cicero. early Upper Palaeolithic and Neo-eneolithic ages. www. arose to proto-urban status in the 8th century BC.

Pedii Hirruti Tiburtina 17 ca II M. Tab 1. 42 Pellegrino 1983 and 1984.Severiana ? II C.11. From historical and epigraphic sources concerning the Imperial period we know the names of many owners. Antonius Antius Lupus Ostiensis ? IV Q. most of the small and medium-sized farms flourished from the end of the IV century BC. Fabius Cilo Ostiensis 18 ? Acilii Glabrones Ostiensis 20 II C. Nonius Asprenas Ostiensis ? III L.5-13 I Q. Aquilius Ref. Minerva and other female divinities in the 3rd_lst centuries BC. Actually. Ostia was deducted as a colony.3. the Lionato) quarried along the Anio. document the presence of a sanctuary dedicated to Hercules. 41 Strabo. about 30 km east of Rome. 10) and. Cassius Lon}{inus Ostiensis 9. were easily transported by water to Rome 41 • The mid-Republican period was instead crucial in the western suburbium. carried out in single plots managed by slaves or liberti. via Ostiensis was restructured and the landscape was populated with a sparse settlement of small family farms. Paolo (Acilia) and Dragoncello 42