You are on page 1of 12

Basarab I şi voievodatul său

Originile puterii lui Basarab şi etapele constituirii stăpânirii sale rămân în continuare
insuficient clarificate. Nucleul stăpânirii lui Basarab era reprezentat de aşa-numitul
„voievodat al Argeşului”, a cărui existenţă era atestată încă din 1247, când această ţară era
condusă, potrivit mărturiei „Diplomei Ioaniţilor”, de un voievod pe nume Seneslav.

POSADA- IZVOR ISTORIC Cronica pictată de la Viena

Ambuscadă şi dezastru

Declanşată în septembrie 1330, campania a început prin ocuparea Severinului, cetate cu o
valoare strategică inestimabilă pentru Ungaria, care a fost realizată de Carol Robert fără
dificultăţi majore. Incapacitatea lui Basarab de a apăra o cetate puternică şi bine fortificată
arată fie că atacul ungar îl luase prin surprindere, fie că, într-adevăr, forţele de care dispunea
în acel moment erau cu totul insuficiente pentru o confruntare de amploare. Mai mult decât
atât, Basarab i-a trimis lui Carol Robert o solie, prin intermediul căreia îi oferea regelui, pe
lângă renunţarea la Severin „şi la toate cele ce ţin de el”, recunoaşterea vasalităţii faţă de
Ungaria şi achitarea unei răscumpărări de 7.000 de mărci de argint, pentru osteneala pe care
regele şi-o dăduse pentru a-şi aduna o armată.

Prea sigur pe superioritatea sa militară, Carol Robert a refuzat însă oferta de pace a lui
Basarab şi, în pofida anotimpului nefavorabil, şi-a continuat înaintarea către Argeş, capitala
Ţării Româneşti.
Înaintând într-un teritoriu pustiit de localnici, înfometată şi lipsită de aprovizionare, oastea
regală era deja extenuată în momentul în care a atins obiectivul pe care şi-l stabilise. În aceste
condiţii, asediul cetăţii de reşedinţă a voievodului s-a dovedit a fi un insucces. Pentru a salva
aparenţele, regele a încheiat cu Basarab un armistiţiu, a ridicat asediul şi şi-a început
retragerea spre Transilvania, încercând să îşi deschidă drum prin defileele Carpaţilor
Meridionali.

Basarab şi-a dat seama, fără întârziere, că nu va mai avea poate niciodată o şansă atât de
favorabilă. Ceea ce a urmat a fost, pentru oastea regală, un adevărat dezastru: surprinse într-o
ambuscadă şi izolate într-una dintre văile înguste ale munţilor, trupele lui Carol Robert au fost
aproape nimicite de către oştenii voievodului într-un măcel care s-a prelungit de vineri, 9
noiembrie, până luni, 12 noiembrie 1330. Regele însuşi şi-a salvat viaţa cu mare dificultate,
travestindu-se în hainele unuia dintre credincioşii săi.

Ce a obţinut Basarab

Consfinţind independenţa Ţării Româneşti faţă de Coroana Ungariei, victoria din anul 1330 a
transformat, de asemenea, în mod fundamental poziţia sa internaţională. Respingând cu
succes, fără niciun sprijin din partea aliaţilor săi, o invazie condusă de însuşi regele Ungariei,
Basarab I şi-a cucerit o poziţie de prestigiu pe scena politică a Europei Sud-Estice, poziţie la
care este puţin probabil ca înaintaşii săi să fi îndrăznit vreodată să aspire. În anii care au
urmat, Basarab şi urmaşii săi au ajuns protectori ai ţarilor din Vidin şi ai altor stăpânitori
balcanici, aliaţi ai regilor sârbi şi ai împăraţilor bizantini, devenind, din 1359, o dată cu
transferarea la Argeş a mitropolitului Iachint al Vicinei, În deceniile următoare, confruntările

1

Victoria de la Posada reprezintă actul de naştere al Ţării Româneşti.000 de luptători „şi Ildârim Baiazid a scăpat cu greutate cu puţini oameni” (17 mai 1395) ■ în 1395 o parte a marii boierimi a impus pe tron pe Vlad (Uzurpatorul) . consfinţind însă consolidarea domniei Ţării Româneşti. Austria. Ţara Românească şi Ungaria şi-au unit însă în repetate rânduri forţele pentru a lupta împotriva agresiunii otomane. hărţuiala permanentă. • propunerea lui Mircea de a da primul atac a fost respinsă. acceptând plata tributului. 2 . periodic. dintre care un loc important îl aveau cavalerii burgunzi. victoria lui Basarab a marcat însă întreaga evoluţie a statalităţii româneşti de sine stătătoare. coboară pe Dunăre şi în vara anului 1396 au cucerit Vidin. între Mircea şi Baiazid. aşadar. . Mehmed al II-lea se îndrepta spre a cuceri Chilia cu un efectiv de: • 60. fie în apropierea Craiovei s-a desfăşurat marea confruntare.000 oşteni. ■ forţele politice interne îl vor abandona pe Vlad.000 luptători • o trupă navală transportată de 25 trireme • 150 de alte vase ■ efectivele domnului valah nu depăşeau 30. unde îl aşteaptă pe turci. pârjolirea recoltelor. Rahova şi Nicopole. • 25 septembrie 1396 în bătălia de la Nicopole oastea creştină a fost obligată să se retragă în dezordine. Oastea otomană a pierdut 30. Ungaria. succesul sultanului fiind complet. Mircea păstrând Oltenia şi ţinuturile de sub munţi Succesul românesc duce la organizarea primei mari coaliţii continentale antiotomană: • organizată de Sigismund ca o cruciadă la care participă cavalerii occidentali. obţine recunoaşterea autonomiei ■ Vlad nu a stăpânit integral Ţara Românească. începutul lui mai 1462. de la originile sale medievale până în ziua de astăzi. Rovine 1394/1395 Rămas singur în faţa pericolului otoman Mircea cheamă sub arme „oştirea cea mare” a ţării alcătuită din 40. ■ septembrie-octombrie 1397. ■ Mircea impune sultanului tactica sa: evacuarea aşezărilor. Din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea. • în oastea maghiară intrau şi efectivele româneşti din Ardeal conduse de voievodul ştibor. trupele otomane trec Dunărea dar sunt respinse şi Mircea redobândeşte cetatea Turnu fără sprijinul lui Sigismund. Atacul de noapte de la Târgoviște 1462 Răzvrătirea lui Vlad Ţepeş ameninţa stabilitatea dominaţiei otomane în Peninsula Balcanică. ■ în iarna 1396-1397 Mircea este din nou singurul stăpân al ţării sale. cu rezultate schimbătoare. atacuri surprinzătoare de noapte. Puţine dintre bătăliile purtate în istorie au avut consecinţe la fel de importante. La sfârşitul lui aprilie. • cruciaţii străbat Bavaria.în lupta de la Rovine (loc neidentificat) fie între Turnu şi Argeş.româno-ungare s-au succedat.000 oşteni. momentul apariţiei primului stat românesc medieval. Prin consecinţele sale de lungă durată.Poarta acordă prima capitulaţie acestui voievod care. răspunsul otomanilor fiind unul pe măsură.

după care o conspiraţie boierească a pus capăt domniei şi vieţii sale Vaslui 1475 și Războieni 1476 Dobîndindind o forţa ofensivă deosebit de puternică. a „pământului pâriolit” • Suleiman găseşte Bârladul pustiu. Ștefan obţine o mare victorie: 30.în vara anului 1475 întreg litoralul Mării Negre. însă este arestat şi întemniţat la Buda Îşi reia tronul ajutat de Ștefan cel Mare pentru o lună. în dreptul cetăţii Turnu.Vlad a pustiit totul în calea invadatorilor.la 4 iunie 1462 oştile otomane se îndreaptă spre Târgovişte .la 15 mai 1462. fară a reuşi . la Vaslui. domnul încheia acest tratat în condiţii de deplină egalitate şi 3 .000 cai au fost pierduţi. între gurile Nistrului şi ale Dunării.după ce înaintat până la Târgovişte cu armata sa. • apelurile lui Ștefan către puterile creştine au rămas fără ecou. Vlad Ţepeş încerca să oprească transbordarea trupelor turceşti. la 26 noiembrie 1476. sau să rişte un război cu Imperiul otoman. silindu-i se sufere de foame şi sete şi prin lovituri rapide date prin surprindere le crea o stare de insecuritate ■ 16–17 iunie 1462 are loc atacul nocturn prin care însuşi Vlad a pătruns personal noaptea în tabăra otomană în fruntea unei cete ajungînd până aproape de cortul sultanului . • 1476 Matei Corvin îi acordă Ciceul în cazul unui refugiu • ultimatumul sultanului este respins ■ împotriva Moldovei este trimis Suleiman beilerbeiul Rumelei în fruntea trupelor care luptau în Albania (120.fară a se atinge scopul (uciderea sultanului).000 luptători • în decembrie 1474 trupele turceşti pătrund în Moldova • Ștefan cel Mare foloseşte tactica luptei de hărţuială.000 oşteni turci au fost luaţi prizonieri .. interpusul turcilor ■ la 15 august 1462 acesta era acceptat şi de Transilvania ■ Vlad Ţepeş se retrage în Transilvania de unde spera că va reveni cu ajutor militar. În Ţara Românească i s-au mai alăturat 17. În sprijinul său vor veni 5.000 secui şi 1800 transilvăneni. era subordonat Imperiului Otoman ■ apelul adresat Papei şi celorlalţi şefi de stat creştini s-a soldat cu un singur rezultat concret: regele Matei Corvin promitea sprijin militar şi refuza acordarea azilului politic duşmanilor lui Ștefan (tratatul cu Matei Corvin iulie-august 1475) . Poarta îi pretinde lui Ștefan să plătească tributul restant pe ultimi patru ani şi să cedeze Chilia şi Cetatea Albă. domnul a pricinuit grele pierderi turcilor care se retrag în dezordine . sultanul se foloşte de arma politică şi încheie cu boierii Ţării Româneşti un acord prin care: • se recunoştea suzeranitatea Porţii şi plata tributului • a fost acceptată venirea pe tron a lui Radu cel Frumos (fratele lui Vlad).Moldova garanta negustorilor din regat libertatea de a face comerţ pe întregul ei teritoriu ■ vasal al Ungariei şi Poloniei. a dat ordinul de retragere În locul folosirii forţei armatei. iar 15. sultanul fără să reuşească să obţină o victorie decisivă. după care se îndreaptă spre Vaslui unde erau aşezaţi cei 5000 secui ■ la 10 ianuarie 1475.vestea despre marea victorie era adusă în Europa de celebra scrisoare circulară adresată şefilor statelor europene de Ștefan din Suceava la 25 ianuarie 1475 ■ Poarta cucereşte Caffa şi Mangopol .000 de oameni şi 40.000 de oşteni).

îl obligă pe Mihai să se retragă la Copăceni. la Bucureşti. Târgovişte şi apoi la Stoeneşti pe Dâmboviţa. • trupele moldovene conduse de Șendrea au zdrobit oastea invadatorilor în apropiere de Nistru. retras la Călugăreni • la 13/23 august 1595. • turcii nu aveau cu mult peste 20.independenţă Sultanul reînnoieşte cererile: • tributul restant • redarea Chiliei şi Cetăţii Albe • restituirea prizonierilor luaţi la Vaslui ■ Refuzat.000 soldaţi spre Adrianopol unde a rămas 40 de zile: • la 22 mai se afla la Varna • Laiotă Basarab aducea 9 -12. luptătorii moldoveni au fost copleşiţi situaţia era foarte grea. unde aştepta la 12 septembrie 1595 ajutorul aliaţilor săi.000-200. aceştia trec Dunărea pe la Rahova. • la 25 iulie 1476 avangarda trupelor turceşti ajunsese în apropiere de Cetatea Neamţului şi de întăriturile de la Valea Albă. • Veneţia îi reţine pe tătarii din Crimeea pe toată durata luptelor. zeci de sate au fost distruse.000 4 . dar Ștefan reuşeşte să-şi refacă armata ■ Mehmed al II-lea nu şi-a putut valorifica victoria.000 ostaşi turci şi este capturat steagul verde al profetului ■ superioritatea numerică a forţelor turceşti care puseseră în mişcare doar avangarda. • Ștefan a hotărât să reziste la Valea Albă.trupele turceşti fug în dezordine hărţuite de soldaţii moldoveni ■ Ștefan a construit o biserică deasupra mormântului colectiv al eroilor luptei de la Valea Albă (1496) Călugăreni și Giurgiu 1595 În vara anului 1595 o armată otomană condusă de Ferhat paşa şi apoi Sinan paşa aşteaptă la Dunăre începerea ostilităţilor.000 de oameni ■ Ștefan la Vaslui la 15 iunie 1476 mobilizează efective inferioare celor de anul trecut: • sprijinul suzeranilor nu a venit. • trupele lui Mihai nu depăşesc 10.000 soldaţi • tătarii participau cu 10. pe câmpul de luptă cad 7. la aceasta se adaugă epidemia de ciumă şi foametea generalizată . Suceava.000 de oameni. Hotin.000 transilvăneni conduşi de Albert Kiraly. unde vistiernicul Juga a fost trimis să supravegheze fortificaţiile şi la Suceava. unde Șendrea trebuia să apere cetatea • Neamţul. Cetatea Albă şi Hotinul au fost întărite. Mehmed al II-lea a plecat din Constantinopol la 18 martie 1476 cu o oaste de 150. • la căderea nopţii trupele turceşti împreună cu sultanul pătrund în interiorul fortificaţiilor unde. Giurgiu în urmărirea lui Mihai. pe Argeş. lângă Bran. • Mehmed al II-lea se pregătea să treacă Dunărea la Isaccea. • tătarii lui Eminek Mârza atacau Moldova din nord-est.000 oameni din câre 2. Mihai obţine victoria asupra lui Sinan paşa. ■ între 17-27 august 1596. după o luptă corp la corp. deoarece nu a putut cucerii cetăţile Neamţ. cancelarul polon Zamoyski îl înlocuieşte pe Ștefan Răzvan cu Ieremia Movilă prin care „Moldova devenea membru credincios şi inseparabil al coroanei poloneze” ■ fără a putea interveni în favoarea aliatului său Sigismund Báthory trece munţii cu 23.

Târgoviştea este recucerită .la 12 octombrie. Ștefan Răzvan intră în Bucureşti. Un 5 . repede abandonat de turci. viitoarea mănăstire Radu-Vodă şi după lupte care au durat cinci zile (15-20 octombrie 1595) ariergarda turcă surprinsă la Giurgiu este nimicită. 13. nu înainte de a arunca în aer mica cetăţuie.la 6-8 octombrie. care se datoreşte exclusiv necredinciosului şi afurisitului de Mihai”. iar cetatea cucerită ■ cronicarul turc Mustafa Nalma apreciază că această luptă a fost „cea mai groaznică înfrângere din istoria turcilor. mica oştire a lui Ștefan Răzvan şi ajutorul toscan (300 de soldaţi toscani sub comanda lui Silvio Piccolomini) .000 de mercenari. trupele secuieşti.de ostaşi între care.

precum şi oastea regelui Ungariei. sursele istorice menţionând atât 10 oct. Ţara Românească a intrat în conflict cu Imperiul otoman în urma intervenţiei domnitorului român la sudul Dunării. Nici locul nu este cunoscut. cât şi ortodoxe. În 1394 sau 1395. germani. otomanii au cucerit cea mai mare partea Balcanilor. Cruciada de la Nicopole (1396) După bătălia de la Câmpia Mierlei. Sursele istorice menţionează neînţelegerile apărute între conducătorii cruciaţilor privind tactica de luptă cea mai potrivită. Baiazid I înteprinde o expediţie în Ţara Românească. Astfel. În acest context. având ca obiectiv cucerirea ei şi îndepărtarea influenţei maghiare în regiune. Consecinţele victoriei au fost: îndepărtarea pericolului otoman şi organizarea primei mari coaliţii continentale antiotomane. în 1394. cunoscând tactica de luptă a turcilor. toponim nelocalizat (probabil râul Argeş sau râul Jiu). Bătălia principală s-a dat la Rovine. ameninţând prin politica lor expansionistă state europene. în teritorii a căror stăpânire o revendica şi sultanul Baiazid I. Istoricii consideră că au existat de fapt două bătălii. Sigismund de Luxemburg. La apelul Papei au răspuns atât state catolice. primul ataca fost 6 . Se formează o alianţă ce cuprinde cavaleri burgunzi (francezi). Papa Bonifaciu al IX-lea a proclamat organizarea unor noi cruciade împotriva turcilor. Lupta s-a încheiat cu victoria categorică a lui Mircea.Acţiuni militare în secolele XIV-XV Bătălia de la Rovine (1394 sau 1395) În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. la care a participat şi domnitorul român. Mircea a declanşat conflictul cu turcii preluând stăpânirea Dobrogei (1388) şi intervenind în favoarea sârbilor în bătălia de la Câmpia Mierlei (Kossovopolje . din 1389. La cruciadă a participat şi domnul Ţării Româneşti. englezi. izvoarele vorbind de rovină 8un loc mlăştinos). însă a fost refuzat de ducele Burgundiei.1389). Principala bătălie a fost asediul cetăţii Nicopole în 1396. 1394. Mircea cel Bătrân a cerut regelui maghiar să atace primul. cât şi 17 mai 1395. Nu se cunoaşte data exactă a bătăliei. Mircea cel Bătrân.

victoria va fi în cele din urmă de partea otomanilor. Prin tactica superioară de luptă. sultanul Mehmed al II-lea a pornit o nouă campanie în Europa. dar. În contextul cuceririi Constantinopolului de către otomani în 1453. bosniace. considerată “cheia de intrare în Europa”. 7 . însă venirea iernii îi opreşte înaintarea spre Adrianopol şi Constantinopol. Otoman. În acest context.efectuat de cavaleria grea a principilor francezi şi englezi. a reuşit să câştige câteva poziţii strategice. o amplă operaţiune militară în interiorul Pen. nu a fost de acord cu ruperea păcii. Încurajate de victoria obţinută de voievodul transilvan. Va reuşi să elibereze oraşele Niş şi sofia. popoarele din Balcani încep să lupte alături de Iancu de Hunedoara. iar armata creştină înfrântă. Înfrângerea de la Varna a avut ca rezultat reafirmarea puterii otomane în Balcani şi pregătirea unor noi expediţii militarea otomane spre centrul Europei. statele creştine din Europa au cerut ruperea păcii şi organizarea unei noi ofensive antiotomane. declanşând. Iancu de Hunedoara. Principala bătălie s-a dat la Varna. Din cauza acestui fapt. Otoman. Acestea demonstrează lupta continuă a domnitorilor români pentru menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale în faţa agresiunii marilor puteri vecine. cu Imp. dar a participat alături de regele maghiar Vladislav Jagiello (care era şi rege al Poloniei) la cruciadă. În acest context. regele maghiar va fi ucis. care nu a putut să aibă un impact major din cauza fortificaţiilor otomane. Iancu de H. pe o perioadă de 10 ani. La începutul anului 1444 reuşeşte să obţină o victorie decisivă. Iancu de H. Balcanice. Participarea la cruciada de la Nicopole a domnului Ţării Româneşti este o dovadă a politicii antiotomane promovate de acesta. în 1444. confruntările militare desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române au fost numeroase. voievod al Transilvaniei şi guvernator al Regatului Maghiar. Campania cea lungă (1443-1444) Formarea unei coaliţii creştine europene în spiritul cruciadei târzii părea să asigure condiţii favorabile unei acţiuni europene comune pentru alungarea turcilor din Europa. în toiul luptei. în condiţiile apartenenţei la creştinismul ortodox şi a participării alături de state creştine catolice. croate şi maghiare. cunoscută sub numele de “campania cea lungă”. adoptă o politică ofensivă. în toamna anului 1443. Reuşeşte să ameninţe chiar centrul Imp. una dintre cele mai bine fortificate cetăţi din Balcani. Armata cruciată era formată din trupe transilvănene. Urmarea acestei campanii va fi încheierea unei păci semnată la Seghedin. Bătălia de la Belgrad (1456) În decursul evului mediu românesc. cu scopul de a cucerii Belgradul.

La 16/17 iunie 1462. Incapabil de a continua înaintarea. Bătălia de la Baia (1467) În prima parte a domniei. subminând interesele comerciale ale Ungariei. Campania otomană s-a soldat cu un eşec. La Baia. Atacul de noapte de la Târgovişte (16/17 iunie 1462) În anul 1462. Acesta a organizat apărarea Belgradului. îmbrăcaţi în haine turceşti au pătruns în tabăra otomană. Pentru a face faţă invaziei armatei otomane extrem de numeroasă. mahomed al II-lea îşi continuă avansul spre Târgovişte. încercând să atace cortul sultanului. condusă de voievodul Transilvaniei. care interesa însă şi Polonia şi Imperiul otoman. va reuşi să provoace confuzie în tabăra otomană. Ştefan cel Mare a restabilit legăturile cu Polonia pentru a-şi asigura protecţie împotriva Regatului Ungar. luptele finalizându-se cu înfrângerea turcilor. În acelaşi timp. prin folosirea tacticii “terenului părjolit”. victoria obţinută la Belgrad în 1456 de Iancu de Hunedoara oprind pentru 70 de ani ofensiva turcilor spre centrul Europei. printr-un atac de noapte. sultanul Mahomed al II-lea declanşează o campanie militară împotriva Ţării Româneşti ca reacţie la o acţiune anterioară a domnitorului Vlad Ţepeş. domnul român adoptă o strategie militară defensivă. Această confruntare a însemnat şi ieşirea Moldovei de sub suzeranitatea Ungariei. Acest lucru a determinat îndepărtarea sa de Ungaria. Ştefan a dezlănţuit contraatacul. important centru comercial la gurile Dunării. Pentru a restabili situaţia. pe care a găsit-o pustie. Matei Corvin a părăsit Moldova. 8 . regele Ungariei a atacat Moldova în 1467. Vlad Ţepeş. Împotriva oştirii otomane s-a organizat în 1456 o contraofesivă creştină. sultanul nu şi-a atins scopul: prinderea lui Vlad Ţepeş şi transformarea Ţării Româneşti în paşalâc. s-a considerat că bătălia a decis soarta creştinătăţii europene. Sursele istorice menţionează faptul că domnitorul cu un grup restrâns. În ciuda acestui atac. În epocă. însuşi sultanul fiind rănit în bătălie. prin care acesta atacase cetăţile otomane de la sud de Dunăre. Matei Corvin. În 1465. Ştefan cel Mare a reuşit să aducă în stăpânirea sa Chilia. prin atacuri rapide. Ungaria stăpânea însă Chilia. hărţuieşte oastea otomană. Iancu de Hunedoara.

a cărui scop oficial era recuperarea Chiliei şi a Cetăţii Albe. în fruntea căreia se afla regele Ioan Albert. Armata otomană. suferind pierderi grele. Soarta bătăliei este decisă de atacul ienicerilor. a condus o campanie militară împotriva Moldovei. fortificat cu şanţuri şi palisade. în contextul creării unui front antiotoman la Dunăre. Bătălia principală a avut loc lângă Vaslui. condusă de Ştefan cel Mare şi a cea a Poloniei. cuceritorul Constantinopolului. Domnitorul Ştefan cel Mare şi-a stabilit tabăra pe un platou înalt. Campania otomană din 1476 s-a încheiat cu un eşec pentru sultan. spre Suceava. într-o zonă mlăştinoasă. iar Moldova nepierzând niciun teritoriu. Lupta de la Vaslui (Podul Înalt) a fost o victorie strălucită. elita armatei otomane. Fiind într-o mare inferioritate numerică. unde aceasta nu se putea desfăşura. care va fi respins de români. Cunoscută şi sub numele de Bătălia de la Podul Înalt. la 10 ianuarie 1475. Bătălia de la Războieni (1476) În iunie 1476. în 1476. sultanul a ordonat şi un atac al tătarilor din Crimeea asupra Moldovei. imensă pentru acea vreme (peste 100. însuşi sultanul Mahomed al II-lea. pentru spălarea umilinţei îndurate de otomani la Vaslui. superioritatea numerică nemaiconstituind un avantaj. Domnul român s-a folosit de ceaţa densă din ziua respectivă pentru a ascunde numărul real al oştirii sale. sultanul Mahomed al II-lea a organizat. Ştefan cel Mare a adoptat tactica terenului pustiit. Otomanii au fost înfrânţi. Acesta din urmă. Ştefan cel Mare rămânând domn. în 1475. condus chiar de către sultan. care a dus faima domnului în Europa şi a integrat Moldova în relaţii internaţionale diplomatice de amploare. Pentru a-şi asigura victoria. în 1497. 9 . o expediţie militară condusă de Soliman-paşa. a reprezentat o importantă victorie a românilor împotriva Imperiului Otoman. În ziua bătăliei. în 1475. a înaintat pe Valea Siretului. Bătălia decisivă dintre oastea otomană şi ce a Moldovei a avut loc lângă Războieni (Valea Albă). Armata otomană va părăsi Moldova abia în luna august fără a reuşi însă să cucerească vreo cetate.000). Ştefan a atras oastea tomană pe Valea Bârladului.Bătălia de la Vaslui (1475) Pentru a scoate din luptă Moldova. Bătălia de la Codrii Cosminului (1497) În această bătălie s-au confruntat armata Moldovei. Ştefan este nevoit să abandoneze tabăra improvizată şi să se refugieze. organizează o expediţie militară.

Ajunse însă pe teritoriul Moldovei. După acest conflict. cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. Mihai Viteazul a reuşit să obţină o victorie importantă asupra oştirii otomane. În acest spaţiu. prin uciderea creditorilor levantini. Dar. în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum. Ioan Albert decide să se retragă. străbătut de râul Neajlov. Superioritatea armatei poloneze a fost contracarată de dificultatea terenului deluros şi împădurit. în octombrie 1595. relaţiile dintre Moldova şi Polonia se îmbunătăţesc. care era împădurit. Având nevoie de întăriri. Mihai Viteazul s-a retras spre munţi. o oaste otomană condusă de Sinan-paşa a trecut Dunărea şi a înaintat spre Bucureşti. trupele poloneze s-au îndreptat spre Suceava. atacarea garnizoanei otomane şi aderarea la Liga Sfântă. aşteptând ajutor de la Sigismund Bathory. Situaţia se complicase şi în Moldova. imeriul Otoman organizează o campanie de pedepsire a Ţării Româneşti. oastea lui Sinan-paşa a intrat în Bucureşti şi Târgovişte şi a început organizarea Ţării Româneşti în paşalâc. aplicând tactica de luptă a atragerii inamicului în locuri neprielnice desfăşurării luptei. Prin victoria obţinută la Călugăreni. Acţiuni militare în secolele XVI-XVII Bătălia de la Călugăreni (1595) În contextul adoptării politicii antiotomane. La întoarcere este atacat de oastea lui Ştefan cel Mare la Codrii Cosminului. Întrucât asediul cetăţii dura prea mult şi exista riscul unei intervenţii a Ungariei. doi ani mai târziu. soseau ajutorul militar al 10 . Mihai Viteazul a reuşit să atingă principalele obiective: a provocat pierderi importante duşmanului. dovadă fiind încheierea unui tratat. În acest timp. mlăştinos. Astfel se explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni. unde polonii l-au înlăturat de pe tron pe Ştefan Răzvan şi l-au înlocuit cu Ieremia Movilă. a întârziat avansarea turcilor şi a câştigat timpul necesar pentru concentrarea forţelor antiotomane. În august 1595. superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorifcată. în condiţiile unei disproporţii militare. l-a demoralizat. la Hârlău. La Călugăreni. scaunul de domnie al Moldovei.

cu o politică favorabilă otomanilor. şi o mică oaste comandată de fostul domnitor al Moldovei. Principele Bathory a încercat să se refugieze în Moldova. care s-a alăturat generalului imperial Gheorghe Basta. Mihai pierde Transilvania. prin venirea la conducerea Transilvaniei a principelui Andrei Bathory. Bătălia de la Şelimbăr (1599) În contextul ieşirii Transilvaniei şi Moldovei din Liga Sfâtă. care au fost înfrânţi la Giurgiu şi alungaţi peste Dunăre. Aceste forţe reunite aveau să înceapă marşul împotriva otomanilor. când oastea lui Mihai Viteazul şi a generalului Gheorghe Basta s-a confruntat cu cea condusă de Sigismund Bathory. în 1600. între oastea Ţării Româneşti condusă de Mihai Viteazul şi oastea Transilvaniei condusă de Andrei Bathory. 11 . Bătălia a avut loc la 3 august 1601. Mihai Viteazul organizează acţiuni de forţă pentru a readuce cele două state româneşti în frontul antiotoman. 1601) Obiectivul luptei de la Guruslău a fost înlăturarea lui Sigismund Bathory de la conducerea Transilvaniei şi reintegrarea principatului în frontul antiotoman iniţiat de împăratul Rudolf al II-lea. de aproximativ 23. Ştefan Răzvan. Ca urmare a acestei bătălii. şi Moldova se alătură frontului antiotoman. de unde îi este recunoscută autoritatea asupra Transilvaniei. 1600) În contextul ostilităţii nobilimii din Transilvania faţă de politica lui Mihai Viteazul. în ciuda colaborării cu Gherghe Basta. dar a fost prins şi ucis de secui. Ulterior. Bătălia a fost câştigată de Mihai Viteazul. Acesta din urmă este înfrânt.000 de ostaşi. Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia. În octombrie 1599 se desfăşoară lupta de la Şelimbăr. respectiv prin impunerea la tronul Moldovei a lui Ieremia Movilă. Bătălia de la Mirăslău (sept.lui Sigismund Bathory. Bătălia de la Guruslău (aug. la scurt timp după bătălie Mihai Viteazul a fost ucis de oamenii acestuia. acesta este înfrânt la Mirăslău de nobilimea din Transilvania. Ca urmare a acestei victorii.

După înfrângerea acestora la asediul Vienei. care nu a mai putut fi întocmit din cauza morţii domnului. 12 . Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei şi se refugiază în Rusia.Acţiuni militare în secolele XVII . Cantacuzino a trecut la o politică externă activă. intrând în tratative secrete cu Habsburgii. domnitorul Ţării Româneşti. în 1688. Bătălia s-a dat pe malul Prutului şi se încheie prin acceptarea păcii propuse de către ţar. i-a încurajat pe asediaţi şi le-a transmis mişcările trupelor otomane. La conflict a participat şi domnul Moldovei. pe ascuns. la curtea lui Petru cel Mare. din 1711.începutul secolului al XVIII-lea Asediul Vienei (1683) În 1683. Bătălia de la Stănileşti (1711) Bătălia s-a desfăşurat între armatele ruse şi otomane. Aceştia i-au garantat domnia ereditară. Şerban Cantacuzino a cerut ca ţara să-şi păstreze hotarele printr-un act scris. Şerban Cantacuzino. la cererea turcilor. Domnia sa a fost ultima domnie pământeană din secolul al XVIII-ea. participă la asediul Vienei.000 de ostaşi. Dimitrie Cantemir ca aliat al Rusiei. i-au acordat titlul de Baron al imperiului şi i-au promis ajutor de 6. dar. Imperiul Otoman impunând. domnitori fanarioţi.