You are on page 1of 1

STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE

Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova, Dobrogea
Întemeierea Ţării Româneşti cuprinde următoarele etape:
a) formarea cnezatelor şi voievodatelor atestate de Diploma Cavalerilor
Ioaniţi;
b) unificarea formaţiunilor politice de la sud de Carpaţi sub autoritatea unui
singurconducător. Această etapă este explicată de tradiţia istorică prin
descălecatul lui NegruVodădin Făgăraş. Voievodul Basarab I şi-a impus
autoritatea asupra ţării, luându-şi titlul de „mare voievod”. Victoria acestuia
de la Posada (1330), asupra regelui Ungariei,
Carol Robert de Anjou, a consacrat independenţa statului Ţara Românească
faţă de regatul ungar.Nicolae Alexandru (1352-1364) a întemeiat în anul
1359, prima mitropolie ortodoxă aŢării Româneşti (cu sediul la Argeş), iar în
timpul domniei lui Vladislav Vlaicu (1364-1377) au fost emise primele monede
ale statului dintre Carpaţi şi Dunăre.
Etapele formării statului medieval Moldova au cuprins descălecatul lui Dragoş
(cca1352), prin care se forma Moldova Mică, sub suzeranitate maghiară, şi
descălecatul lui Bogdan(cca 1360), prin care au fost puse bazele statului
moldovean independent de coroana maghiară.
Dobrogea s-a format ca stat medieval la jumătatea secolului al XVI-lea, fiind
integrată,în 1388, Ţării Româneşti.
Din secolul al XIV-lea, s-au format şi instituţiile statelor medievale româneşti:
domnia(reprezentată de un „mare voievod şi domn”), Biserica (reprezentată
de mitropoliile de la Argeş şi Suceava, de episcopii, mănăstiri), Sfatul
Domnesc, Adunarea Ţării, „oastea cea mare” şi s-au organizat unităţile
administrativ-teritoriale (judeţele şi ţinuturile).