You are on page 1of 5

Chestionarul – Francois de Singly (pp.

33 – 43)

Capitolul 2 - Conceperea chestionarului

1. Obiectul anchetei
1.1. Informatia pertinenta

Capitolul “Conceperea chestionarului” debuteaza cu ceea ce trebuie sa constituie, in fond, obiectul
anchetei noastre. Procesul de selectare a elementelor pertinente si de eliminare a acelora secundare
se realizeaza doar pe baza unor criterii de natura teoretica. Acest proces de pastrare/eliminare
constituie si factorul ce diferentiaza interviul semi-directiv 1de chestionar prin metodele diferite
utilizate de acestea.

In cadrul interviului – persoana intervievata are rolul decisiv in procesul de selectie a elementelor
pertinente.

In cadrul chestionarului – acesta o face intr-un cadru fixat dinainte de catre specialist.

Interviul – are in primul rand functia de a reconstitui sensul “subiectiv” al comportamentului
actorilor sociali

Pe cand chestionarul – reconstruieste sensul “obiectiv”, facand o asociere intre comportamentele si
indicatorii determinantilor sociali.

- Selecteaza din realitate elementele pertinente ale comportamentelor studiate si ale
factorilor sociali. => Acest demers impune distinctia clara intre obiectul real
(desemnat printr-o comanda sociala) si obiectul construit de sociologi

INTREBARE COLEGI: Ce deosebeste operatia obisnuita de selectie a elementelor pertinente de
operatia savanta?

Ceea ce deosebeste operatia obisnuita de selectie de operatia savanta este gradul de explicitare si
permanenta ei. In viata cotidiana, indivizii construiesc o viziune proprie asupra lumii, iar eliminarea
anumitor informatii nu a fost facuta dupa criterii teoretice, ci dupa criterii ce variaza in functie de
obiectivele si interesele specifice situatiei. De cealalta parte, sociologul trebuie sa enunte principiile
potrivit carora retine o anumita trasatura in defavoarea alteia in abordarea comportamentelor.

1.2. Definirea

Prima operatie de selectie – delimitarea obiectului

Responsabilul de ancheta trebuie sa defineasca de la inceput, macar provizoriu, notiunile care vor
sta in centrul anchetei, pentru a gasi indicatorii adecvati. Sa luam drept exemplu o ancheta ce
priveste timpul liber. Inainte de toate, responsabilul va defini notiunea de “timp liber”. In aceasta
sfera, ar putea fi inclusa si activitatea de tricotat. In acest caz, responsabilul de ancheta fie ii va
intreba pe cei care tricoteaza daca considera aceasta activitate de timp liber sau nu (metoda ce, pe
de alta parte, poate genera confuzie), fie va actiona in functie de optiuni teoretice. In cazul in care,
pentru el, timpul liber desemneaza activitati neproductive, atunci va elimina tricotatul din domeniul
anchetei.

1
Întrebările sunt pregătite în avans şi investighează punctele de interes. Intervievatorul îşi permite o anume
flexibilitate pe parcursul interviului, urmând să insiste asupra subiectelor care merită o atenţie mai specială.

Cautarea indicatorilor multipli Dupa etapa de definire a notiunii care constituie obiectul anchetei. . a unui mare numar de indicatori”.Un aspect important ce priveste definirea obiectului este ca aceasta trebuie sa corespunda cat mai bine obiectivarii definite de E.” Astfel.3. . Conducerea automobilului. in urmatoarea etapa trebuie sa gasim indicatori empirici. Nu se lanseaza cu ochii inchisi intr-o afacere. precizat de Paul Lazarsfeld. trebuie realizata o asociere intre nivelul teoretic si realitatea “raspunsurilor”: Anchetatorul va pune intrebari referitoare la: . mijloace de a o evidentia empiric. la formele de gandire si de implicare => ale caror raspunsuri vor servi drept indicatori pentru abordarea notiunii de prudenta. de a o masura. Spre exemplu. este acela al multiplicitatii: CARE ESTE ENUNTUL ACESTUI PRINCIPIU? “Relatia intre fiecare dintre indicatori si conceptul fundamental fiind definita in termini de probabilitate si nu de certitudine. . Incheie asigurari. . Durkheim: comportamentele trebuie abordate din exterior. sociologul care vrea sa realizeze un studiu despre prudenta trebuie sa o faca in maniera lui William James: “ Atunci cand se spune despre un om ca este prudent. pentru a contura mersul anchetei. . Imperfectiunea masurarii. date fiind conditiile desfasurarii oricarei anchete. Nu pariaza totul pe acelasi cal. unul dintre principii. In cautarea indicatorilor notiunii studiate. la sumele economisite. Nevoia de a gasi mai multi indicatori ai notiunilor studiate rezulta din 2 premise: . evitandu-se judecatile de natura subiectiva. se spune de fapt ca el adopta un anumit numar de comportamente caracteristice prudentei: . atat cat este cu putinta. 1. la tipul de plasament. este indispensabila utilizarea. la felul de a vorbi. . .

2. metoda si principiile teoretice sunt diferite. Un chestionar cu privire la o practica/un ansamblu de practici trebuie sa cuprinda 2 parti: . in scopul familiarizarii cu practicile ce urmeaza a fi analizate – nu este suficient sa stii cum sa le vorbesti indivizilor si cum sa le pui intrebari. Durkheim acorda putina importanta obiectului propriu-zis. de obiecei invizibili. Aici. Inainte de a elabora chestionarul. care va servi drept suport pentru a doua faza. “Despre sinucidere”. a rezultatelor si a limitelor cercetarii anterioare. In acest sens. necesitatea unei pre-anchete prin interviuri. cel mai adesea. ca indicator al productiei sociale pozitia socio-profesionala. Descoperirea 2. Descrierea practicilor si a “gusturilor” Cea de-a doua parte a chestinarului abordeaza acele caracteristici ale obiectului cercetarii considerate a priori 2pertinente. Una care sa se refere la obiectul propriu-zis. . Imperfectiunea indicatorului. aceea a formularii chestionarului. In ciuda acestei apropieri intre sociologia explicativa si psihanaliza.2. Una dintre cele mai bune 2 Inainte de experienta . Ascultarea a ceea ce spun actorii sociali despre propriile lor practici. Alta care permite cunoasterea determinantilor sociali ai acestuia. inconstienti ai practicilor: . devine vizibila datorita incrucisarii indicatorilor factorilor sociali – variabilele independente – cu indicatorii comportamentului studiat – variabila/variabilele dependente. preluand necritic inregistrarea faptelor in statisticile oficiale. El construieste o imagine a realului in care actiunea acestor factori. cartea lui Durkheim. trebuie realizate concomitent 3 operatii: . . la contextual social in care traiesc. Durkheim observa ca rata sinuciderii este “sensibila” la identitatea sociala a indivizilor. Sociologia explicativa favorizeaza. Documentarea asupra temei studiate. Recurgerea la indicatori multipli este absolut necesara atunci cand trebuie abordata o notiune esentiala pentru obiectul anchetei. .1. dat fiind faptul ca nici o intrebare nu poate acoperi pe deplin notiunea. ci trebuie sa fii atent la modul in care ei isi descriu activitatile => de aici. serveste drept referinta. 2. Formularea problemei teoretice. cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice comportamentul in cauza. ea este pentru sociologi ceea ce este divanul pentru psihanalisti. . Ancheta prin chestionar are rolul de a scoate la lumina determinantii sociali. Nu exista retete de evaluare a pertinentei.

altii sa foloseasca mini-calculatorul. Autorii abordeaza aceasta preferinta accentuata (“gustul”) cu ajutorul mai multor indicatori: CARE SUNT ACESTIA?  Indicator “direct”: . . valorile si reprezentarile In “Le Metier de sociologue” (Bourdieu. metodele stiintelor sociale sunt clasificate in functie de criteriul obiectivitatii: . . .cai pentru a deprinde aceasta capacitate de selectie este lectura unor lucrari care prezinta cercetari “de teren”. efectele prezentei sau ale medierii observatorului (ca si cum acesta n-ar avea el insusi un sistem “subiectiv” de percepere a lumii) si.Preferinta pentru jocurile matematice. in afara scolii. . cei trei autori pun pe locul al doilea anchetele prin chestionar . baietii se considera mai buni decat fetele si au mai multa ambitie. Ei sunt mai pregatiti pentru logica competitiei. Baietii nu se deosebesc de fete printr-un interes a carui intensitate ar putea fi detectata cu ajutorul unui singur indicator. cu scopul de a o critica. . cu cat o activitate este abordata mai “din exterior” – pentru a relua termenii lui Durkheim – cu atat obiectivarea este mai reusita. Reabilitarea intrebarilor exact de opinie Importanta acordata celor mai obiectivante tehnici atrage atentia asupra ponderii prea mari pe care o au intrebarile de opinie in sondaje sau in chestionarele “spontane”.  Indicatori indirecti: . dupa tehnicile de observare directa. apelul la opiniile indivizilor. In “Allez les filles” – de Christian Baudelot si Roger Establet. pentru a descoperi cum procedeaza efectiv sociologii. fetele sunt intrecute la matematica de baieti. in al doilea rand. manifesta mai multa atractie (“gust”) pentru matematica si stiintele exacte. care se accentueaza in clasele terminale si in cele pregatitoare.Disciplinele scolare preferate. altii sa joace jocuri matematice. De aceea. . La nivelul unei reusite egale la matematica. . la judecatile/valorile lor nu ar fi util. in afara celor cerute la scoala. Unii prefera sa citeasca reviste stiintifice. Chamboredon. in primul rand. manifestat de baieti. Passeron). autorii explica de ce. Numai ca el subestimeaza.Detinerea de carti de matematica.programarea masinilor de calcul.Folosirea acasa a unui mini-calculator.Sentimental personal de a indragi sau nu matematica. Avantajul dobandit de baieti rezulta din trei factori care se intaresc reciproc: . Importanta intrebarilor care “recolteaza” opiniile. care nu aveau pana atunci rezultate superioare la aceasta disciplina. la sfarsitul studiilor secundare. 3. Dar combinand raspunsurile la aceste cinci intrebari a putut fi pus in evidenta un interes mai mare pentru matematica sau in stiintele exacte. interesul pe .Citirea frecventa a revistelor stiintifice. Din aceasta perspectiva.

. calma.care il prezinta unele intrebari incadrate intr-o alta categorie. . care v-au atras cel mai mult la partener? Ati putea sa citati maximum patru?” Sunt puse astfel in evidenta acele categorii autohtone (in cazul anchetei de mai sus. in general.”). trebuie sa acordam un loc important descoperirii valorilor indivizilor. Servesc ca suport subiectiv in elaborarea practicilor de alegere (actiune detectabila prin incrucisarea acestor categorii cu pozitiile sociale ale partenerilor alesi). Michel Bozon si Francois Heran pun mai multe intrebari pentru a atinge aceste registre: . Partea care se refera la practici trebuie sa contina: . In cadrul unei anchete asupra acestui subiect. Ce v-a placut la el/ea in primul moment? De asemenea. de ex: “cultivata. . cat si sensul pe care actorii il dau acestuia. matura. Formarea cuplului este mediata de elemente aparent subiective. si intreaba: “Dintre toate aceste calitati. eleganta. stapanirea unor reguli tehnice pentru formularea intrebarilor trebuie insotita de o reflectie permanenta asupra sensului datelor astfel construite. Intrebari care vizeaza atat comportamentul. serioasa. Ce impresie v-a facut el/ea atunci cand v-ati intalnit prima data? Cum era?. dat fiind faptul ca toate etapele anchetei sunt simultan empirice si teoretice.. acelea ale barbatilor si ale femeilor in momentul alegerii partenerului) care indeplinesc simultan 2 conditii: . In concluzie. chiar daca dragostea mascheaza. Sunt rezultatul unei productii sociale (productie reparabila prin incrucisarea acestor categorii cu originea sociala a indivizilor). ei le prezinta o lista unde sunt inscrise diferite calitati (pentru lista prezentata barbatilor. aceste constrangeri. Este cunoscut faptul ca din incrucisarea caracteristicilor sociale si culturale ale barbatilor cu acelea ale femeilor cu care ei traiesc rezulta constrangerile sociale care determina alegerea partenerului. Asadar.