You are on page 1of 35

-2016

-

Gr. Scolar Administrativ si de Servicii "Victor Slăvescu",
Prahova.

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA PROFESIONALĂ
NIVEL 4

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ,SPECIALIZAREA
COMERŢ

Profesor coordonator: Patrasu Maria

Absolvent: Banu Catalina Bianca

TEMA PROIECTULUI

DOBANDA-PRETUL CREDITULUI

CUPRINS

ARGUMENT .........................................................................................................................
CAPITOLUL I
TEORIE
1.1. CONTINUTUL SI FUNCTIILE CREDITULUI ..................................................................
1.2. DOBANDA ..........................................................................................................................
1.3. FORMELE CREDITULUI ...................................................................................................

CAPITOLUL II
ACTIVITAŢI SPECIFICE DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR DIN CARNE
OFERITE DE KAUFLAND
2.1. PREZENTAREA SORTIMENTULUI ………………………………………….................
2.2 CARACTERISTICI DE CALITATE .................................................................................
2.3. TEHNICI DE ETALARE SI EXPUNERE A SORTIMENTULUI ………………………
2.4. IDENTIFICAREA CATEGORIILOR DE SERVICII OFERITE CLIENŢILOR ………

CAPITOLUL III
PROMOVAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE DE MAGAZIN .
3.1. FORME DE PROMOVARE ...............................................................................................
3.2. FORME SI MIJLOACE DE PUBLICITATE ....................................................................
3.3.INFORMAREA CLIENŢILOR CU PRIVIRE LA OFERTA DE PRODUSE ŞI
SERVICII......................................................................................................................................

CAPITOLUL IV
MĂSURI DE IMBUNATAŢIRE A ACTIVITĂŢII
4.1. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SI SERVICIILOR......................................
4.2. ASIGURAREA PROTECŢIEI CONSUMATORULUI......................................................
4.3. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂTII ..............

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................
ANEXE.........................................................................................................................................

fără a deţine numerar”. ca şi moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice. care înseamnă a crede. W. individuală. când spune: “creditul este puterea de cumpărare. cu caracter economic înfăptuite de indivizi care au trecut de la viaţa izolată. Gide defineşte creditul ca fiind “schimbul unei bogăţii prezente. fiecare din părţi oferă celeilalte un echivalent. a se încrede sau a avea încredere. Într-o manieră asemănătoare. Slăvescu . F. vom constata o diversitate de opinii. creditul a apărut înaintea oricărui sistem si instrument de schimb. sociale sau legate de procesul de schimb. V. Astfel. Prof. prof. dar expresivă. Etimologic. La rândul său prof. În orice tranzacţie de schimb. Leitner defineşte creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziţia lui. prof. oferă o definiţie sintetică. Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un element psihologic absolut necesar existenţa unei operaţiuni de împrumut – încredere. cu singura particularitate că în momentele schimbului se intercalează factorul timp. Sombrat.credere”. diferenţa dintre ele fiind determinată de punctul de vedere din care este privit creditul. la o formă de viaţă socială a fost schimbul în natură şi ca o consecinţă imediată a lui a apărut creditul care este tot un schimb. creditul îşi are originea în cuvântul latin “creditum . NOŢIUNEA DE CREDIT Creditul. Printre primele operaţiuni. Atunci când una din părţi convine să primească echivalentul la care are dreptul la o dată viitoare. Creditul. Analizând unele definiţii cu privire la credit. în cadrul termenului pentru care a fost acordat”. de un alt individ. C. contra unei bogăţii viitoare”.1. ARGUMENTUL CAPITOLUL I : TEORIE I. Indiferent de modul în care s-a născut şi a evoluat activitatea economică a omenirii. în mod obişnuit. se spune că este vorba de un schimb pe credit. fiind o categorie de natură economico-financiară a format obiectul unor ample cercetări în literatura de specialitate.

Creditul nu este un împrumut în forma sa pură. De pildă. cu condiţia de a o rambursa în viitoxr. Page defineşte creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”1.arată că “este vorba de o operaţiune de credit sau ne găsim în faţa unui fapt economic. care va fi restituit în forma sau în substanţa sa2. A. Un element esenţial al creditului îl reprezintă schimbul în timp. însă. înseamnă a-i pune la dispoziţie o sumă de bani. După cum se ştie. dar nu orice fel de marfă. beneficiarul operaţiunii va plăti o dobândă. plus o sumă de bani care se chemă interes sau dobândă”. Obiect al împrumutului îl formează întotdeauna un bun. Noţiunea de credit nu poate fi concepută ca un instrument de care să se dispună oricum şi oricând. este un împrumut în monedă. Prin urmare. cu obligaţia pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu. efectuată într-un moment dat. moneda este o marfă. la o anumită dată. Creditul este un schimb de monedă condiţionat si despărţit de un interval de timp. schimb separat de timp. prof. de un termen. suma primită. Adept al definiţiilor succinte. adică separarea printr-un interval de timp a momentului cedării unei sume de bani de cel al rambursării acesteia. o persoană împrumută alteia o carte. urmând ca la restituire să primească acelaşi exemplar sau un altul dar cu acelaşi titlu. o marfă cu calităţi deosebite – aceea de marfă a mărfurilor. Pentru timpul care va trece între primirea sumei de bani şi rambursarea sa. Creditul. numit credit. cu rol de echivalent general. Potrivit unei alte opinii “creditul constă în acte si operaţiuni de concentrare a disponibilităţilor băneşti din economia naţională şi de repartizare si utilizare a acestor disponibilităţi pentru satisfacerea trebuinţelor băneşti temporare ale unităţilor economice si ale cetăţenilor”. plata unei dobânzi – sunt elemente constitutive ale oricărei operaţiuni de credit3. la un termen fixat. Cu alte cuvinte. . folosirea banilor. nu vor reuşi să ofere o imagine clară a acestuia. ori de câte ori este vorba de cedarea unei sume de bani. Punctele de vedere după care creditul este considerat drept un scop în activitatea economică. a acorda cuiva un credit. din partea unui subiect economic.

Este ultima şi cea mai evoluată treaptă de dezvoltare economică si financiară a omenirii. creditul îndeplineşte un rol esenţial în economia modernă. O variantă a creditului în forma sa pură şi simplă este creditul comercial. în care indivizii produceau bunurile necesare traiului propriu sau cel mult al familiei.2. era realizat sub forma unui credit natural. în care se pun bunuri în circulaţie contra promisiunii de a restitui în viitor aceeaşi valoare. în procesul schimbului. apreciindu-se rolul deosebit al monedei şi creditului în dezvoltarea social-economică a omenirii. al acordării sau rambursării. termenul de graţie (perioada între momentul angajării creditului si începerea rambursării lor). Într-unul din cele două momente. conform înţelegerii stipulate în contractul de credit. executări de lucrări sau prestări de servicii. format din bunuri care se constituie la dispoziţia creditorului sau al unui terţ. în care un individ acorda altuia un bun sau un serviciu. formă ce se mai practică şi astăzi în comunităţile mai puţin evoluate. pentru împrumutul acordat pe un termen determinat).  treapta economiei naturale. la apariţia sa. în general. garantarea creditului (sau gajul. în care schimburile de bunuri se fac prin intermediul monedei. CLASIFICAREA CREDITULUI Creditul. ratele parţiale care se rambursează eşalonat. numit creditor şi cel care primeşte creditul. În orice operaţiune de credit. Apărut odată cu schimbul în natură şi cunoscând în evoluţia sa numeroase forme. creditorului său. unde. în loc de o sumă de bani poate să apară o cantitate de mărfuri. În această etapă se disting două subdiviziuni: economia familială autarhică.  treapta economiei de credit. intervin două subiecte: cel care acordă creditul. pentru asigurarea îndeplinirii de către debitor a unor obligaţiuni de o valoare. mai redusă) si dobânda (reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor. I. Alte elemente ale creditului sunt: scadenţa (momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului). de principiu. au fost conturate trei trepte de evoluţie:  treapta economiei naturale. la anumite termene. De altfel. numit debitor. . rolul esenţial îl au operaţiunile de credit. în care toate celelalte celule economice erau închise şi economia de schimb în natură.

de consumaţie. Preţul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare pe credit cuprinde. creditul comercial constituie baza sistemului de credit. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare pe credit. într-o altă opinie sunt reţinute ca forme ale creditului: creditul bancar direct. având ca obiect acea parte disponibilă a capitalului numit capital de împrumut. preţul mărfii la care se adaugă un procent ce reprezintă preţul creditului (dobânda). creditul comercial se acordă pe termen scurt pe baza cambiei. Această formă de credit este foarte larg răspândită. la dezvoltarea economiei naţionale. după o altă opinie. În statele cu economie planificată a fost desfiinţat. numite instituţii bancare. Pe această cale creditul comercial înlesneşte şi accelerează circulaţia capitalului5. unii autori susţin existenţa a două forme de exprimare a creditului: creditul public şi creditul bancar. Formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piaţă sunt: creditul bancar si creditul comercial. în rate. a unor mărfuri. Astfel. în literatura de specialitate. Cu privire la formele creditului. atunci când vânzarea mărfurilor este făcută pe credit. De regulă. Mecanismul creditului comercial se desfăşoară astfel: un agent economic dispune de stoc de marfă destinat vânzării în timp ce un alt agent are nevoie de marfă. În economia de piaţă. dar nu dispune pe moment de fonduri băneşti pentru cumpărarea mărfurilor. au fost exprimate opinii diferite. Primul agent. va livra marfa celui de-al doilea. adică înmânarea acesteia este separată în timp de plata preţului ei. în fine. credit cooperatist şi credit public. urmând ca după un anumit termen. Creditul comercial contribuie la accelerarea circulaţiei mărfurilor şi prin aceasta. În societatea modernă formele creditului au evoluat cu mare rapiditate. Creditul bancar este principala sursă pentru asigurarea fondurilor băneşti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naţionale. acesta din urmă să achite contravaloarea mărfurilor la preţul stipulat în contract. Creditul bancar este creditul care se acordă agenţilor economici sub formă bănească de către instituţii specializate în aşa numitul “comerţ cu bani”. Creditul comercial este o formă de împrumut practicată între vânzător şi cumpărător. privat si public. în strânsă corelaţie cu gradul şi nivelul societăţii de astăzi4. după o altă opinie formele creditului sunt: credit bancar. creditul de stat şi creditul prilejuit de vânzarea. sunt reţinute următoarele forme: credit de producţie. Acordarea 4 . pentru a accelera valorificarea producţiei prin desfacere.

acesta se prezintă sub forma creditului real. În calitatea lor de intermediare băncile împrumută pentru a da apoi cu împrumut sumele ce se află în căutarea unui plasament. Creditul privat este contractat de o persoană particulară sau de o întreprindere privată. credit bancar pe gaj de efecte comerciale. educaţie. garantat cu valori materiale certe. atunci când este destinat înfiinţării de întreprinderi cu capital de stat sau modernizării celor existente şi neproductiv. prestigiul persoanei împrumutate se bazează pe capacitatea sa economică. de pildă creditele contractate pentru sănătate. Precizăm că aprecierea utilităţii creditului după destinaţia lui poate duce la judecăţi de valoare care nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. acesta poate fi: credit public şi credit privat. pentru completarea resurselor sale în cazul când veniturile ordinare nu sunt suficiente. nici creditul de consumaţie nu este întotdeauna neproductiv. la bănci pentru a-şi reconstitui capitalul. administraţie etc6. acordat pe baza încrederii. atunci când se realizează investiţii insuficient fundamentale sau când sumele de bani sunt folosite pentru realizarea unor produse care nu sunt cerute de beneficiar. si creditul personal. Creditul de producţie este destinat activităţilor având un scop activ în economie. cultură etc. credit bancar pe gaj cu efecte publice (creditul lombard). Având în vedere că agenţii economici care acordă partenerilor de afaceri credite comerciale apelează. a) După destinaţie. c) După modul de garantare. la rândul lor. În general. este posibil ca un credit cu destinaţie productivă să se soldeze cu mari pierderi pentru economie.creditului bancar formează fundamentul activităţii bancare. astfel că sub acest aspect distincţia dintre creditul real şi creditul personal are doar caracter formal. pe valorile materiale cunoscute de care dispune. De asemenea. Primul nu mai poate fi conceput astăzi fără cel de al doilea. credit bancar în cont curent. învăţământ. a prestigiului de care se bucură cel împrumutat. iar acesta din urmă are posibilitatea să-şi sporească dimensiunile pe seama celui dintâi. Aprecierea creditului trebuie să se facă în funcţie de rezultatele finale ale utilizării sale şi numai după destinaţia sa iniţială. Astfel. Creditul public este contractat de către stat. Creditul poate fi productiv. . creditul poate fi: credit de producţie şi credit de consumaţie. în timp ce al doilea este destinat consumului social. b) În funcţie de subiectul de drept care angajează creditul. destinat unor sarcini de apărare. Modalităţile creditului bancar sunt: credit bancar de scont. există o strânsă interdependenţă între creditul comercial şi creditul bancar.

Aceste împrumuturi se clasifică după trei categorii: natura garanţiei. în economia de piaţă. precum şi de companiile de asigurare sau alte organizaţii financiar specializate în administrarea fondurilor băneşti. e) După locul de desfăşurare a operaţiunilor de credit. garantate fie cu unele bunuri (ipotecă). care sunt publice). prin notificare unui aviz prealabil. prin garanţie personală sau solidară a altor persoane care. În aceste două situaţii un rol deosebit îl au bilanţul societăţii precum şi perspectivele pe care le are de a . în ţară sau în străinătate. rambursabile la termen. d) În funcţie de perioada de timp pentru care s-a acordat împrumutul. împrumuturile sunt directe. putând cere rambursarea sumei de bani împrumutate. contractate. Această formă de credit. credite pe termen mijlociu (de 1 până la 5 ani) şi credite pe termen lung (de peste 5 ani. diminuează riscul eventualei insolvabilităţi. şi nedenunţabil. ţinând cont de această situaţie. h) După natura garanţiei. de regulă pentru investiţii). Creditul personal poate fi acoperit atunci când persoana împrumutată nu este suficient de bine cunoscută sau nu prezintă suficiente garanţii morale. în practică mai este cunoscută forma creditului guvernamental. creditele personale pot fi credite acoperite şi credite descoperite. În practică se cunosc şi credite fără termen. atunci când se cere rambursarea înainte de expirarea termenelor de scadenţă. g) În fine. cum sunt operaţiunile de credit în cont curent. fie numai pe baza creditului general al organizaţiei interesate (girul). Credite pe termen lung (peste 5 ani). mijlociu şi pe termen scurt. creditul poate fi: denunţabil. poate fi la rândul său. sunt nepublicate. f) În funcţie de posibilitatea pe care o are la dispoziţie creditorul pentru a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipată a sumei împrumutate. spre deosebire de alte tranzacţii de pe piaţa banilor. când nu se mai stipulează o asemenea clauză în înţelegerea dintre cele două părţi. documentul final al tratativelor fiind poliţa. În cazul formei creditului denunţabil. sunt acordate de băncile comerciale. angajându-şi răspunderea pentru debitor. creditorul se asigură pentru cazul în care afacerile debitorului nu sunt profitabile. ne vom opri mai pe larg asupra acestora. practicate atunci când raporturile între creditori şi debitor se caracterizează prin continuitate şi mare frecvenţă. Astfel de împrumuturi se negociază direct între creditori si debitori (şi. sensul obligaţiei şi gradul de participare. Având în vedere importanţa deosebită. a mecanismului creditelor pe termen lung. de obicei. intern sau extern. înaintea falimentului celui împrumutat. care apare atunci când în calitate de creditor apare guvernul unui stat. creditele se pot clasifica în: credite pe termen scurt (de până la 1 an). vom întâlni: credit intern şi credit extern.

Creditele pe termen scurt se realizează în diverse forme de mobilizare a creanţelor. Aceste forme de împrumut ale căror implicaţii depăşesc în parte sfera de cuprindere a bilanţului. În acest cadru. Aceste efect de comerţ poartă trei semnături: emitent. biletul la ordin a devenit un înscris . inclusiv societăţilor comerciale de persoane sau de capital. biletelor la ordin le sunt conferite o serie de facilităţi în favoarea securităţii drepturilor beneficiarilor. creditele de antrenare . prin dreptul comercial. În baza acestor reglementări. acestea exprimându-se. o sumă de bani la scadenţă. cât şi eşalonarea împrumuturilor. prin previziunile asupra veniturilor ei. plata dobânzilor pentru astfel de creanţe este obligatorie numai dacă veniturile brute (inclusiv impozitele) sunt la un astfel de nivel încât le poate acoperi. atât a creanţelor convertibile. În plus. cât şi a creanţelor pe venituri. numită emitent. prezintă diferite avantaje. bancă şi o instituţie de emisiune (financiară). împrumuturile sunt directe. cum ar fi închirierile pe termen lung. prin care băncile acordă credite clienţilor săi. i) După sensul obligaţiei. numită beneficiar.un titlu de credit . unele împrumutului au caracterul obligaţiilor directe. costul pe care îl implică atragerea unor asemenea surse este.  bilet la ordin financiar. În primul caz. se înscriu biletele la ordin. convenţiile internaţionale. cum ar fi: scontarea efectelor comerciale (l’escompte commercial). care sunt de două categorii:  bilet la ordin comercial. de regulă. deci creează posibilitatea deţinătorului-beneficiar de a-şi procura resurse financiare înainte de scadenţă. care se referă la un act de comerţ. cât şi prin tehnicile de mobilizare a efectelor financiare care permit apelarea la piaţa monetară tradiţională.obţine şi în viitor numerar pe seama activităţilor pe care le desfăşoară. ceva mai mare decât nivelul mediu al dobânzilor. scontare şi reescontare. Aceste efecte de comerţ conţin elemente de certitudine (obligaţia necondiţionată de plată şi avalul) sunt negociabile şi se pot transmite prin girare. întrucât ele pot fi adaptate la nevoile societăţii interesate în ceea ce priveşte atât sumele. care prin intervenţia sa contribuie şi la diminuarea caracterului inflaţionist al acestei forme de credit. j) După gradul de participare. creditorul poate opta pentru convertirea creanţei în acţiuni curente la un preţ prestabilit. în timp ce în al doilea caz. de fapt. plata prin bonuri sau acorduri privind desfacerea producţiei. Creditele pe termen mijlociu sunt caracterizate atât prin durată (5 ani). realizate printr-o varietate de metode. codurile comerciale şi alte reglementări în materie. sau la ordinul acesteia.prin care o persoană. pot fi negociate în particular şi pot să nu fie cuprinse în bilanţul contabil. În schimb. se obligă să plătească altei persoane.

comercianţii.(les effets de chaîne) şi creditele de mobilizare a creanţelor comerciale (la crédit mobilsibale de créances commerciales). băncile acordă credite. banca se va prezenta la antrepozit. cheltuieli de recondiţionare etc. îşi depozitează materiile prime. mărfurile şi produsele importante fără a plăti taxe vamale pe durata depozitării lor şi atâta timp cât ele rămân în incinta antrepozitului. de regulă unei bănci sau unei firme care îi acordă un împrumut. interpunându-se între deţinătorul biletelor şi clientul său. iar warantul comercial (prescurtat warantul) este un act de gaj pe care firma care a depozitat mărfurile poate să-l transmită prin andosare. Recipsa-warant pentru obiectele depozitate este detaşată dintr-un registru de cotor (talon) şi se divide în două părţi: recipisa şi warantul. de maxim trei luni. va vinde mărfurile respective. Prin această operaţiune. Creditele pe termen scurt se obţin şi prin scontarea warantelor. antrepozite. reprezentând scontarea propriu-zisă. Prima formă de credit (scontarea comercială) reprezintă sistemul cel mai frecvent practicat în Franţa şi în alte economii de piaţă de tip occidental. . dar sunt cu scadenţe scurte. beneficiarul tratei sau biletului la ordin încasează suma înscrisă în aceste documente. recipisa dând dreptul de proprietate asupra mărfurilor. de faptul că plata se face în zile şi că un an se consideră în relaţiile bancare. Pe baza acestor bilete scadente. bilete la ordin. care nu se pot reescompta. În aceste depozite. warante) pe bază de scontare înainte de scadenţă. plătibile la date fixe care antrenează un mare număr de efecte de valori scăzute. Calculul taxei reescontului (dobânzii creditului) are în vedere valoarea nominală. antrepozite. prime de asigurare. diminuate cu taxa scontului (dobânda creditului acordat la bancă până la scadenţă) şi comisionul perceput de bancă pentru acoperirea cheltuielilor sale şi realizarea unui beneficiu7. va efectua rambursarea împrumutului şi va vărsa diferenţa în contul deţinătorului recipisei. docuri sau magazii generale administrate de stat. Aceste părţi sunt la ordin. A doua formă de trate (creditele de antrenare) reprezintă bilete sub formă de trate. după trei luni. Dacă deţinătorul recipisei nu va rambursa creditul la scadenţă. industriaşii etc. ţinând seama de taxa scontului în procente. Pe perioada depozitării se plătesc însă anumite taxe. warantul andosat garantând restituirea împrumutului. Acest sistem permite societăţilor comerciale să mobilizeze efectele de comerţ (trate. care reprezintă documente de depozitare a mărfurilor în depozite. valoarea actuală şi diferenţa. la media de 360 zile pentru 100 de unităţi monetare.

Acest bilet este scontat de bancă. Hârtiile de valoare respective sunt la ordin sau la purtător şi sunt asimilate efectelor de comerţ (cambie. Contul curent este un cont de avansuri în cont curent. în conformitate cu prevederile din contract. se disting. În Franţa. respectiv de asociaţii sau de terţe societăţi străine. astfel de hârtii de valoare sunt utilizate de toate societăţile şi organizaţiile financiare. Astfel de metode de finanţare îmbracă forme diverse. Contul curent este un cont deschis în contabilitatea societăţilor care funcţionează pe sistemul de compensare. În această situaţie. asociaţii fac apel la avansurile în cont curent. scurt şi mijlociu) sunt acordate – direct sau indirect – pe piaţa financiară. prevăzute în statutul de funcţionare. societatea care doreşte credit grupează facturile cu aceeaşi scadenţă de plată. de regulă. dar sistemul este dificil. pe bază de aviz pe o perioadă de 3 luni în temeiul unui contract de împrumut sau convenţie de blocaj fără a depăşi volumul capitalului social. . bilet la ordin). Creditele menţionate (pe termen lung. Capitalurile societăţilor comerciale de persoane sau cu răspundere limitată este. Aceste firme acoperă necesităţile lor de finanţare graţie creditului acordat direct de particulari. prevăzute în statutul de funcţionare. mici şi mijlocii.  Avansurile asociaţilor. insuficient pentru desfăşurarea unei activităţi deosebite. aceştia sunt debitorii furnizorilor şi nu ai băncilor. care este limitată. bonurile de casă şi alte categorii de împrumuturi. ţinând seama de termenul de plată stabilit cu clienţii şi emite un bilet la ordin de o valoare egală cu valoarea acestor facturi. însă cu caracter restrâns fără a depăşi ca volum jumătate din capitalul social şi. în practica franceză trei forme de credit: avansurile asociaţilor. Aceste bonuri reprezintă hârtii de valoare. fie din cauza formei lor (societăţile de persoane sau cele cu răspundere limitată). fiind contestat de clienţi. fie din cauza mărimii lor: ele nu dispun întotdeauna de un dosar suficient de important pentru a se adresa unui organism financiar”. au dezavantajul că titlurile lor de societate (părţi sociale) nu sunt cotate la bursă. Dar un mare număr de societăţi comerciale. Aceste reguli funcţionează şi în societăţile pe acţiuni (anonime şi în comandită). Astfel de convenţie prevede durata până când asociaţii se angajează să lase sumele alocate în contul curent şi procentual de dobândă de plătit. A treia formă de credit (creditele de mobilizare a creanţelor comerciale) se derulează după următoarele criterii: după ce se face facturarea la clienţi. capitalul social subscris la constituirea societăţii trebuie să fie integral vărsat. În plus. în plus. putând fi emise în mod progresiv. cuprinzând angajamentul emitentului de a plăti o anumită sumă în vederea rambursării unui împrumut pe termen scurt purtător de dobândă. care pot protesta pe motiv că. “nu pot apela la piaţa financiară. Din acest punct de vedere.  Bonurile de casă.

În acest mod. în cazul efectuării unor operaţiuni financiare speciale (emisiuni de obligaţiuni) care necesită unele finanţări pe termen scurt. iar după realizarea scopului îşi răscumpără întreprinderea la un preţ dinainte stabilit. denumită “le lease back”. Această garanţie oferă cea mai sigură securitate şi în practica franceză şi are o mare audienţă la public. Forma acestor împrumuturi depinde de relaţiile dintre terţi şi societăţi şi de gradul de încredere existent între părţile contractante. proprietarul unei societăţi comerciale care se află în urgenţă de nevoie de fonduri băneşti îşi vinde întreprinderea unei societăţi de leasing şi apoi o închiriază printr-un contract obişnuit. conform legislaţiei franceze. însă numai de societăţile cu răspundere limitată şi pe acţiuni. îşi transformă fondurile imobilizate în fonduri disponibile.3. forma lor este. care au încheiate bilanţurile pe trei exerciţii şi au în întregime capitalul dedus. care se numeşte în mod curent credit de fond de rulment. obiectul ipotecat etc. Răscumpărarea se poate face şi prin rambursare progresivă.în funcţie de necesităţile de capital.  Diverse categorii de împrumutaţi. termenul de rambursare. pe lângă suma împrumutată. se practică în mod curent şi ipoteca. Contractele de împrumut. dând posibilitatea astfel la reducerea cheltuielilor de lease back 8. În sistemul economiilor de piaţă dezvoltate..  creditul impus de fluctuaţii sezoniere ale activităţii firmei (care nu depăşesc 9 luni). Creditele acordate de bănci ţărilor cu economie de piaţă pentru desfăşurarea activităţii de producţie sau a celei comerciale pot avea şi un caracter sezonier. Ele pot fi emise în mod public.  creditul de trezorerie. sunt autentificate de notari. Prin acest sistem de lease back. care sunt direct menţionaţi în calitate de intermediari. FUNCŢIILE ŞI ROLUL CREDITULUI Locul şi importanţa creditului în relaţiile social economice sunt evidenţiate prin funcţiile sale şi anume: . în general la un nivel destul de scăzut. În afara relaţiilor personale şi garanţiile posibile date de valorile patrimoniale ale societăţii respective. De asemenea.  creditul de schimb. cuprinzând numeroase informaţii pentru identificarea situaţiei societăţilor comerciale care le-a emis. foarte clar reglementată. nivelul de dobândă. există şi o altă formă de credit. I. . cum ar fi:  creditul pentru stocurile sezoniere. În această categorie se înscriu contractele de împrumut între particulari şi societăţi.

iar pe lângă acestea determinate de nevoile schimbului. altfel inactive în investiţii. constă în mobilizarea resurselor băneşti disponibile la un moment dat în economie şi redistribuirea lor prin acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri. şi anume realizarea echilibrului macroeconomic conform ecuaţiei E = I. la rezervele de casă sub formă inactivă în conturile bancare ale societăţilor comerciale. a fost creată moneda fiduciară (cu valoare fictivă întemeiată pe încredere). la rezervele de casă ale firmelor păstrate în conturi bancare. În acelaşi timp.  funcţia distributivă. Oferind posibilitatea accesului la credite al oricărui individ care. în care E reprezintă economiile iar I investiţiile. asigurând transformarea economiilor. în funcţie de venitul şi comportamentul său economic. Creditul este cel care pune la dispoziţia întreprinzătorului capitalul necesar. Tot prin funcţia distributivă. economiile populaţiei depuse la casele de economii ori la băncile comerciale. ceea ce favorizează concurenţa. Disponibilităţile băneşti se referă la surplusurile de capital de circulaţie aflate temporar sub formă inactivă în conturile bancare ale societăţilor comerciale. creditul sporeşte puterea de acţiune productivă a capitalului punând astfel în mişcare forţele economice latente şi contribuind la creşterea avuţiei reale a societăţii. Economisirea care nu este urmată de investire constituie o tezaurizare şi reprezintă un factor de dezechilibru pentru viaţa economică. adică la biletele de bancă. operativitatea dată procurării de noi capitaluri dă mai multă elasticitate economiei în ansamblul ei. este posibil să nu le poată valorifica din cauza lipsei de capital.  funcţia de emisiune monetară.  funcţia de transformare a economiilor în investiţii. riguros fundamentate garantează rambursarea sumelor primite. profitabile întregii societăţi. Sub acest aspect. favorizând orientarea mai rapidă a investiţiilor spre sectoarele sau activităţile inerente şi externe şi contribuind pe această bază la creşterea eficacităţii marginale a capitalului. Oferind agenţilor astfel de disponibilităţi. promotoare ale noului. nu oricine îşi poate asuma riscurile unei investiţii. prin care se concretizează una din legile obiective ale economiei de piaţă. prin intenţiile sale realiste. Urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încrederea între participanţii la actul economic. creditul este un important factor al creşterii economice. Astfel de . iar dacă le au. orice individ poate economisi o anumită sumă de bani. creditul participă la concentrarea capitalului şi dirijarea acestuia spre acţiuni de mare anvergură. cu efectele sale pozitive asupra echilibrului economic. De asemenea. sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finanţare. au apărut o multitudine de alte instrumente de tehnici de plată. creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni. mai mare sau mai mică. nu orice individ poate fi întreprinzător.

sub forma creditului public. se realizează prin reglementarea dimensiunilor cererii şi ofertei de mărfuri şi servicii. un caracter sezonier (ulei. O astfel de concepţie va avea consecinţe extrem de grave atât asupra debitorului cât şi a creditorului: debitorul va fi tentat să folosească sumele provenite din împrumut ca pe propria-i avere.) ar fi aduse toate pe piaţă în momentul realizării lor. inclusiv protecţia participanţilor la actul economic9. determinată de ideea utopică. Creditul are un rol deosebit şi în promovarea relaţiilor economice internaţionale. stimulând exporturile şi importurile. a contravalorii acestora. Cel mai mare pericol îl constituie folosirea abuzivă. prezenţa sistemului de credit şi a formelor sale în societăţile avansate. creditul a devenit o prezenţă sine qua non în viaţa socială şi economică din orice ţară civilizată. De asemenea. care va fi urmată. pe cât util şi avantajos este creditul. Trebuie subliniat însă că. Astfel. Prin finanţarea producţiei şi consumului. pe atât de primejdios devine atunci când nu este utilizat în conformitate cu principiile sale şi cu cerinţele echilibrului economico-financiar. trata. fără . Pentru prevenirea unor asemenea situaţii care ar perturba echilibrul economic (risipă urmată de penurie). în mod obiectiv. ca viramentul cecul. zahăr. creditându-se consumul. noile tehnici şi instrumente de plată determinate de acţiunea creditului. trebuie avute în vedere rolul pe care îl are creditul în acoperirea deficitului bugetar al statului. Prin aceasta s-a realizat şi o importantă reducere a cheltuielilor cu circulaţia monetară. oferă numeroase facilităţi. produse din fructe etc. creditul reprezintă avuţie. În fine.instrumente şi tehnici. după un anumit timp. care oferă pentru proprietarii mărfurilor posibilitatea depozitării lor şi obţinerii cu anticipaţie. compensaţia.  funcţia de asigurare a stabilităţii preţurilor. se foloseşte un instrument al creditului.. asigurând o desfăşurare normală. pe de altă parte. dacă anumite mărfuri a căror producere are. când se va ajunge la o penurie a mărfurilor respective de o urcare exagerată a preţurilor. rapidă şi în deplină siguranţă a operaţiunilor de export-import. asigurând şi o creştere a volumului şi valorii tranzacţiilor economice. într-o proporţie mai mare sau mai mică. au dus la diminuarea numerarului din circulaţie şi la creşterea în mari proporţii a monedei scripturale. şi anume warantul. oferta ar deveni disproporţionat de mare în raport cu cererea şi am asista la o cădere catastrofală a preţurilor. cambia etc. că prin sine însuşi. precum şi prin crearea unor instrumente şi tehnici deosebit de flexibile. pe de o parte şi stocurile.

Un alt pericol îl reprezintă aşa numita supracreditare. generând. la disproporţii între ramurile şi sectoarele ei de activitate. procedura de soluţionare a litigiilor dintre părţi şi organele competente. I. social şi politic.  existenţa unui sistem instituţional. . de perspectiva ei. inflaţia. care duce la mari dezechilibre economice. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spaţiul de afirmare liberei iniţiative dar şi categoric. De asemenea. măsurile asiguratorii şi de protecţie pentru participanţii la contractul de credit. care poate genera crahuri financiare. atunci când ia proporţii. de gradul de dotare profesională şi tehnică a . în imposibilitatea de a-şi recupera banii împrumutaţi. utilizarea creditului pentru finanţarea unor activităţi economice insuficient fundamentate poate duce la dezechilibru structural în economia naţională. financiare şi monetare. nu trebuie omisă nici problema riscurilor rezultate din utilizarea creditului. este necesar ca aceste instituţii să dispună de personal (bancheri) calificat şi de mijloace tehnice moderne pentru efectuarea operaţiunii de credit. cu consecinţe extrem de dureroase pe plan economic. ier creditorul se va vedea sărăcit. pot provoca prăbuşirea în lanţ a sistemului bancar. o creştere a capitalului fictiv. dar şi cu relaţii de corespondenţă cu instituţii similare din străinătate. drepturile şi obligaţiile creditorilor şi debitorilor.  existenţa unui cadru economic favorabil. O folosire arbitrală a creditului poate stimula şi o intensificare a operaţiunilor speculative. constând într-un ansamblu de instituţii şi organisme specializate. cu o vastă reţea dispusă în teritoriu. De asemenea. dacă nu sunt luate în considerare. pentru valorificarea la maximum a avantajelor şi diminuarea la minimum a dezavantajelor. astfel încât să crească încrederea agenţilor economici şi să limiteze riscurile.4. în special pentru instituţiile bancare. este necesar să fie întrunite următoarele condiţii10:  existenţa unui sistem juridic prin care să se reglementeze cadrul general la operaţiunile de credit. care. CONDIŢIILE CREDITULUI În îndeplinirea funcţiilor şi rolului creditului la economia de piaţă. legat de situaţia de ansamblu a economiei naţionale. În fine.discernământ.

accesul la acestea. De la vechiul regim mai persistă obiceiurile şi mentalităţile antieconomice. care se referă nu numai la elementul definitoriu al creditului. De asemenea.. va trebui să promoveze.  factorii de natură psihologică şi de tradiţie. o importanţă deosebită o are şi situaţia resurselor existente în economie şi aflate la dispoziţia agenţilor economici. care încă nu permit funcţionarea unui sistem de credit. La o analiză sumară a condiţiilor creditului. în cea mai mare parte. Politica de credit se realizează printr-o serie de instrumente specifice. care să poată deveni un factor de favorizare a acestora. adică încrederea. statul va trebui. a întreprinzătorilor. Astfel. care ar avea efecte contrare scopului urmărit.  forma relaţiilor social-politice în sensul existenţei cadrului general de ordine şi consens social-politic. În acest sens. . descurajând atât tendinţele de economisire prin intermediul instituţiilor specializate. însă. un regim politic instabil. consum sau investiţii sau spre tezaurizare. cunoaşterea şi constituirea lor au o deosebită importanţă pentru etapa de tranziţie la economia de piaţă. Politica de credit. Este evident că un mediu social caracterizat prin convulsii între diferitele categorii sociale. ci şi la comportamentul agenţilor economici. precum şi de conjunctura economică pe plan intern şi extern. a pieţei financiare etc. dar şi a populaţiei în ansamblul său. de religie. . precum şi atitudinea regimului politic faţă de economie. de nivel de cultură şi de educaţie sau de profesiunea şi poziţia socială a indivizilor. de poziţia populaţiei în raport cu libera iniţiativă etc.sectoarelor din economie. se constată că. cât şi cererea de credite sau acordarea lor. fără. situaţia pieţei de mărfuri. şi anume: manevrarea taxei scontului. contestat. care ţine de cutumă. faţă de libera iniţiativă şi faţă de piaţă. a folosi metode administrative. într-o primă etapă. bugetară. Nu se poate face abstracţie de aptitudinea diferitelor grupuri sociale spre economisire. şi o adecvată politică de credit. vor influenţa elementul esenţial al creditului. prin promovarea funcţiilor creditul echilibrul general economic al societăţii11. urmăreşte să asigure. cu ajutorul unor instrumente şi tehnici specifice. valutară. structura economiei naţionale. fără perspective clare. contrare principiilor de bază ale economiei de piaţă. înfăptuită prin banca centrală (în unele state şi prin guverne). o politică economică oscilantă sau opţiuni şi atitudini nesigure. încrederea.. acestea se găsesc într-o foarte mică măsură în ţara noastră. de stabilitate şi continuitate a operaţiunilor generale referitoare la deciziile macro-economice. monetară. Luarea în considerare a acestor condiţii. să înfăptuiască condiţiile necesare de funcţionare ale unui sistem de credit. alături de politica financiară.

sau „chiria”. inflația. I. va permite creditului exercitarea rolului său de factor mobilizator dar şi de reglare a vieţii economice. după cum un cost ridicat al creditelor. că preț plătit de client. politica de încadrare a creditului (care constă în impunerea unor cote maxime de creştere a creditului) etc12. Dobândă sensibilă (variabila) se modifică periodic în funcție de presiunile inflaționiste și de evoluția nivelului dobânzii pe piață. care se constituie într-un instrument de influentare a cererii și ofertei de credite. nivelul dobânzii se corelează cu rată profitului obținută de întreprinzător. Un nivel redus al raței dobânzii antrenează o cerere sporită de credite. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea raței dobânzii. Luarea în considerare a raței inflației. că în perioadele cu inflație sporită. se utilizează în raporturile de credit. Pentru conturile curente ale clienților se calculează atât dobândă debitoare. În general. generează diminuarea cererii de credite. două tipuri de dobândă: fixă și variabila. Dobândă fixă este stabilită în contractul de credit și este valabilă pe întreagă durată a creditului. conduce la constatarea faptului. Cunoaşterea acestor instrumente şi aplicarea lor adecvată. comparativ cu rată dobânzii utilizată în contractul de credit. În funcție de același element. sau de bancă. după cum se desprinde din literatură de specialitate. . cel de a folosi capitalul împrumutat. respectiv o rată a dobânzii ridicată. pentru utilizarea unei anumite sume. ceea ce determină efecte favorabile asupra producției și economiei. pe care o plătește debitorul pentru dreptul care i se acordă. în funcţie de evoluţia de durată conjuncturală a economiei. creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectă de finanțare. prețul capitalului utilizat. cât și dobândă creditoare.5. DOBANDA Dobândă reprezintă o caracteristică a creditului și constituie. politica rezervelor obligatorii ale băncii centrale.operaţiunile pe piaţa liberă (open market).

.  Cotlet de porc fară os  Spadă de porc cu os  Pulpă de porc cu os  Carne de porc tocată  Piept de porc cu os  Cârnaţi proaspeti  Cârnaţi afumaţi si semi-afumaţi  Suncă presată  etc  Produse din carne de oaie.CAPITOLUL II ACTIVITAŢI SPECIFICE DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR DIN CARNE OFERITE DE KAUFLAND 2.1. PREZENTAREA SORTIMENTULUI  Produse din carne de vită. Produse din carne de porc.  Cârnati proaspeţi afumaţi si semi-afumaţi  Vrăbioară  Cârnaţi  Pulpă  Carne tocată  Semipreparate  Etc.

aceştia garantând pentru produsele pe care le distribuie. .  salamuri  specialitaţi  afumături  cârnaţi  parizer  pateuri  tobe  rulade  semipreparate  carne proaspată  etc 2.  semipreparate  carne proaspată  salamuri  specialităţi  afumături  cârnaţi  parizer  etc  Produse din carne de pasăre.2 CARACTERISTICI DE CALITATE Calitatea cărnii si a preparatelor din carne este asigurată de către furnizorii interni cât si interni ai magazinului .

Kaufland are catre vanzare carne proaspată in vitrina asistată .4. 2. IDENTIFICAREA CATEGORIILOR DE SERVICII OFERITE CLIENŢILOR Categorii de servicii :  Garantii  Garanţia prospeţimii  Garanţia rapidităţii la vitrina cu servire asistată  Garanţia rapidităţii la case  Garanţia schimbului de produse  Garanţia produselor electrice  Garanţia prețurilor de discounter  Servicii  Telefonul clientului apelabil gratuit  Plata fără numerar  Casa fără dulciuri  Super Petrecere  Gustaţi gratuit  Apel gratuit pentru taxi  Calitatea din România  Produse de brutărie proaspete .oaie. TEHNICI DE ETALARE SI EXPUNERE A SORTIMENTULUI Carnea si produsele din carne sunt expuse pentru autoservire in vitrine frigorifice.3. Semi preparatele (salamurile) sunt expuse in vitrine frigorifice tip cuier . Acestea sunt asezate orizontal in caserole pe diferite sortimente :pui .vită .2. porc.

care arată direcţia spre magazin.  pentru promovarea mărcii a fost folosit celebrul logo KAUFLAND.  Promovare in cadrul emisiunilor : Masterchef..Alte moduri de a atrage atenţia actualilor si potenţialilor clienţi sunt:  impânzirea orasului cu indicatoare.Cumperi 1. INFORMAREA CLIENTILOR CU PRIVIRE LA OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII . evenimente ce servesc la promovare :  Promoţii  Tombole.1. 3.Kaufland foloseste strategia de marketing pentru publicitate folosind promteri la diferite produse oferind clienţilor posibilitatea să deguste produsul oferit spre vanzare sau sa testeze acel produs. chiar şi in zonele din imprejurul oraselor mari. 3. FORME SI MIJLOACE DE PUBLICITATE :  Exemple de activităţi.3. primesti 50 % reducere la cel de-al doilea produs cumpărat din aceeaşi gamă !’’ 3. CAPITOLUL III PROMOVAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE DE MAGAZIN . FORME DE PROMOVARE Kaufland oferă o gamă foarte variantă de produse alimentare si non-alimentare.  tot pentru promovarea vanzarilor este utilizat si merchandising-ul. Oferte . existand foartemulti angajati cu acest post in magazin.  impărţirea de cataloage gratuite.2.

. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE CLIENŢILOR Kaufland oferă clienţilor produse alimentare proaspete alimentare de la furnizori români si străini .Magazinul are propria linie de mezeluri unde clienţii pot achiziţiona produse proaspete realizate in incinta magazinului .1.Kaufland aplică tuturor produselor sale standardul Grupului Inditex în legătură cu orice material de origine animală. Această politică stabileşte că aceste produse provin întotdeauna de la animale tratate într-un mod etic şi responsabil. ASIGURAREA PROTECŢIEI CONSUMATORULUI Kaufland vinde carne si produse din carne proaspete de cea mai buna calitate . 4.Clientii sunt informati cu privire la oferta de produse si servicii prin diferite moduri: Pliante si reviste distribuite Reclame TV Kaufland are propriul site unde sunt prezentate ofertele de produse cât si serviciile oferite CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNATĂŢIREA ACTIVITĂŢII IN CADRUL MAGAZINULUI 4.2. Kaufland garantează pentru produsele sale. Kaufland comercializează produse alimentare proaspete de la producători interni si externi .

funcţiuni sau obiecte specifice.procurarea de alimente romanesti .ro www.3. Bibliografie www. menţinerea clienţilor vechi si atragerea de potenţiali lor clienţi sunt necesare măsuri de imbunataţire a produselor precum: procurarea materialelor mai calitative. fie infividuale . CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND IMBUNATATIREA ACTIVITATII Calitatea este un concept care se utilzează in toate domeniile vieţii economice şi sociale.granduo. fie generale şi a fost definota in diferite moduri de către experţi sau consultanţi in calitate care îi atribuie acestui termen semnifcaţii diferite. sectoare.wikipedia.scribd.ro (sectiunea imagini ) .ro www.google. insă care prezintă un caracter subiectiv si are semnificaţi particulare pentru domenii. aplicabil la cele mai diferite trăsaturi sau caraceristici.ro www. Pentru maximizarea profitului. Calitatea este un termen general.4.

MIROS/GUST CARACTERISTIC. CULOARE ROZALIE 3. ASPECT SOLID. LIPSITA DE IMPURITATI VIZIBILE SI SEDIMENTE OSOASE 2.ANEXE FISĂ DE CALITATE : Carne si produse din carne de porc Număr crt. PROASPAT . Caracteristici analiză Descriere şi caracteristici 1.GUST CORESPUNZATOR .

semne de alterare.I.IANCU SRL. Defecte datorate depozitării.I. miros neplacut .ord. transportului si manipulării necorespunzătoare.com. Nr./an.M.I : RO 154025 C.reg.KAUFLAND România SRL Cumparator: SC.reg. Cont : RO 20 BRCE 1234 3800 000 Cot :RO 20 BRCE 25200 2300 Banca: BCR Banca: BCR Nr.ord. anul) 03/02/2016 Cota T. schimbarea culorii . COM J 29/253/2003 Nr. ţinerea la temperatura nepotrivită sau expunerea la un mediu precar.A) -lei.V.V.Defecte datorate materiilor prime necorespunzătoare: Carne-> Schimbarea consistentei . luna.V.4. FACTURĂ Furnizor: SC.com/an: J/41/264/2013 C. Facturii 1 Data (ziua.A 9 % Nr Denumirea U. CORPURI STRAINE LIPSA Evidenţierea defectelor si cauzele acestora: 1.F: RO R 30014 Sediul : PLOIESTI VEST Sediu: PLOIESTI Judetul : PRAHOVA Judetul : PRAHOVA Capital social LEI : 200 000.A serviciilor -lei. neadecvat. etc. -lei- 0 1 2 3 4 5(3x4) 6 .F/C.U. T. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare crt produselor sau a (fara T.

2 VARA (CRISTIM) 5 CRENVUSTI BUC 10 10 100 9 CAROLI 1414 127.16 PUI (AVICOLA) 3 MUSCHI DE KG 15 18 270 24.16 Semnatura Total de plata de primire (col.3 PORC 4 SALAM USCAT BUC 15 12 180 16.A serviciilor -lei. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare crt produselor sau a (fara T. Nr Denumirea U.M. 5+col.6) 1541.V. T. -lei- 1 CARNE KG 40 16 640 57. 26 Capitolul 1 MOBILIERUL SI UTILAJELE COMERCIALE Raft de expunere .6 TOCATA PUI (1KG) 2 CIOCANELE DE KG 25 8 224 20.A) -lei.V.

Frigider Vitrina frigorifica .

Europaleti Cosuri .

Cantar Casa de marcat .

Liza .