Rezumat Harap-Alb - Verde Imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-I trimita pe cel mai viteaz dintre cei

trei fii, ca sa-I urmeze la tron, deoarece el avea numai fete. Pentru a-I pune la incercare, Craiul se imbraca intr-o piele de urs si ii sperie pe cei doi fii mari. Mezinul insa reuseste sa invinga proba si obtine incuviintarea de a pleca spre imparatia lui Verde Imparat. Rezumat Harap-Alb - Povatiuit de Sfanta Duminica, pe care o ajutase, mezinul isi alege calul, armele si hainele, pe care le avuse tatal sau cand fusese mire si pleaca la drum dupa ce primeste sftaturile Craiului, intre care acela de a se feri de omul span si de omul ros. Cu toate acestea, el este pacalit de Span, care, prin viclesug, il face sluga. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura ca nu va spune nimanui cine este de fapt, pastrand taina “pana cand va muri si va invia”. Spanul ii da numele de Harap-Alb, care-l sujeste cu credinta, respectandu-si juramantul facut. Ajunsi la palatal Imparatului Verde, spanul se da drept nepotul acestuia si, dintr-un nemasurat orgoliu, il supune pe Harap-Alb la incercari primejdioase, cu speranta ca va scapa de el: sa-I aduca “salati din gradina ursului”; pielea unui cerb fabulos, batuta in nestemate; sa-I aduca fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea. Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici, si de albine si povatuit permanent de calul sau, Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele. Cei cinci prieteni fabulosi: Ochila, Setila, Gerila, Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o adduce pe fiica Imparatului Ros la curtea lui Verde-Imparat. Aici sunt intampinati cu toate onorurile, dar fata Imparatului Ros il respinge pe Span si dezvaluie celor de fata taina ca Harap-Alb este adevaratul nepot al lui Verde-Imparat. Dat in vileag, Spanul se repede si reteaza capul lui Harap-Alb, dar fata il inconjoara “cu cele trei smicele de mar dulce”, il stropeste cu apa vie si il invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe Span si “mi ti-l azvarle in inaltul cerului”, de unde cade pe pamant si moare.

MOMENTELE SUBIECTULUI în Basmul Harap-Alb de Ion Creangă Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lanţ de acţiuni convenţionale/ momentele subiectului (modelul structural al basmului): o situaţie iniţială de echilibru (expoziţiunea), o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul iniţial (intriga), apariţia donatorilor şi a ajutoarelor, acţiunea reparatorie/ trecerea probelor, refacerea echilibrului şi răsplata eroului (deznodământul). Expoziţiunea Autorul porneşte de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulaţie universale, dar le organizează conform propriei viziuni, într-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - „fiul craiului, „mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus iniţierii), rasplata - impăratul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) şi modificarea statutului social al protagonistului. Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: „să te fereşti de omul roş, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu dânşii că sunt foarte şugubeţi", Raul nu este întruchipat de fapturi himerice, ci de omul însemnat, de o inteligenţă vicleană, cu două ipostaze: Spânul şi omul roş/ Împăratul Roşu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-moral. „Cartea" primită de la Împăratul Verde, care neavând decat fete, are nevoie de un moştenitor la tron (motivul imparatului fara urmaşi), este factorul perturbator al situatiei initiale şi determina parcurgerea drumului (iniţiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritaţii mezinului). Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat în ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate, obligatorie pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioasă de la un mod de existentă la altul: [...] de la imaturitate la maturitate”(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care „dă năvală asupra ursului. Intriga Trecerea podului urmează unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia arătată Sfintei Duminici, deghizata în cerşetoare (îi daruieşte un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia „calul, armele şi hainele" cu care tatal sau a fost mire pentru a izbândi. Se sugerează astfel că tânărul va repeta iniţierea tatalui, în aceleaşi condiţii, ceea ce motivează

primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Trecerea podului este urmată de ratacirea in padurea-labirint.cu ajutorul lui Gerila (proba focului). şi atâta vreme să ai a mă sluji. Alin Gheerbrant. aducerea pielii cerbului. caci pentru tânăr se va încheia o etapa şi alta va incepe: „de la un loc i se inchide calea şi încep a i se incurca cărările". pentru ca alege sa treaca inot „o apă mare". Urmările lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul îl sperie când îşi arată puterile. „cu cap cu tot. transformata in pasare. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. Flamanzila. Spanul il supune la trei probe: aducerea sălăţilor din Gradina Ursului. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici. crezând că se află în „ţara spânilor". îi mărturiseşte ce 1-a sfătuit tatăl şi coboară în fântână. Drumul spre imparatul Roş. stăpânirea de sine şi respectarea juramântului. Ochila şi Păsări-Lăţi-Lungilă. spatiu al naşterii şi al regenerării. Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfarşitul initierii): . „boboc în felul sau la trebi de aieste". îl tocmeşte ca slugă.„nemulţumirea" lui („Craiul. trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice şi animaliere): casa de aramă . straja nocturna la odaia fetei şi prinderea fetei. a căror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi „mare si tare". Simbolistica este aceeaşi. Aceeaşi răsplata o primeşte de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. va deveni tovarăşul şi sfătuitorul tânărului. împăratul Roş îl supune pe Harap-Alb la o serie de probe. purtându-1 în zbor pe fecior până la nouri. loc al morţii şi al regenerarii. Fata imparatului Roş.cu ajutorul lui Ochila şi al lui Păsări-Lăţi-Lungilă.cu ajutorul fumicilor. dar are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura. aşa bătute cu pietre scumpe.]. lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: „Spânul pune mâna pe cartea. până când îi muri şi iar îi învie". tânărul" hotaraşte să protejeze viata acestora. luna şi soare. Drept rasplata pentru bunatatea sa. care il sfatuieşte cum sa procedeze şi ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu „somnoroasă". A treia proba presupune o alta etapa a initierii. cele trei apariţii ale Spânului îl determină să încalce sfatul părintesc şi.cu ajutorul lui Flămânzilă şi Setilă (proba pământului şi a apei). alegerea macului de nisip . În schimb. om cu „inimă haină". unde va fi condus de Spân. Setila. in plan simbolic. incepe cu trecerea altui pod. cum se găsesc" şi a fetei Împăratului Roş pentru căsătoria Spânului. rob al Spânului (iniţiatorul).. probata prin faptul ca HarapAlb are acum initiativa actelor sale. În plus. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos. simbol ambivalent. „după lună . semnificatia grotei (Jean Chevalier. Personajul intră în fântână naiv fecior de crai. Calul.cu ajutorul albinei (motivul dublului). punand-o in pericol pe a sa si pe a calului. curaj şi înţelepciunea de a ajuta popoarele gazelor. nepriceperea tânărului în a distinge realitatea de aparenţă. pentru a deveni Harap-Alb. dincolo de spaţiul protector al casei părinteşti.. cel care va deveni cândva împărat dovedeşte pricepere. Coborârea în fântână are. pe langa curaj. ospăţul pantagruelic cu mancare şi vin din belşug: „12 harabale cu pâne. iar pentru cerb obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot. Încă naiv. Pentru a-i da fata. 12 ialoviţe fripte şi 12 buţi pline cu vin" . „Răutatea" Spânului îl va pune în situaţii dificile. mai complicata. Prima proba îi solicita curajul. pe banii şi pe armele fiului de crai'. iar ajutoarele au puteri supranaturale. ghicitul fetei . pentru ca s-a aratat prietenos şi comunicativ: Gerila. în pofida ispitei de a se îmbogăţi. Întâmplările cu cerşetoarea şi calul pun în evidenţă naivitatea. trecerea intr-o alta etapa a maturizarii. parcă nu i-a prea venit la socoteală") şi sfaturile date din dorinţa de a-l proteja de pericolele pe care şi el le-a traversat candva. este mai complexa si necesita mai multe ajutoare.Jură-mi-te pe ascuţişul paloşului tău ca mi-i da ascultare întru toate [. Ceata de monştri îi insoţeşte spre a-1 ajuta. „o farmazoană cumplită" (are puteri supranaturale). Desfăşurarea acţiunii Ajunsi la curtea imparatului Verde. iar a doua. Cum are nevoie de un iniţiator. Dicţionar de simboluri). descoperit cu tava de jăratec după trei încercari. fără a se gândi la urmări. Schimbarea numelui/ a identităţii reprezintă începutul iniţierii spirituale. mânuirea sabiei. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb şi turturica ei trebuie să aducă „trei smicele de mar şi apă vie şi apă . auzind aceasta.

Fata il demasca pe Span. În felul acesta il dezleaga de juramant. Prin viclenie si stratagema diabolica. in ciuda sfatului parintesc. simboluri ale binelui si raului. manifestand o falsa solicitudine. iar Spanul este demascat si pedepsit. fiind afectat de dojana tatalui mahnit de nereusita celor doi baieti mai mari. Ochila. eroul fiind nevoit sa refaca experienta tatalui. In final. Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui. ca si in basmele populare. fata il insoteşte pe Harap-Alb la curtea împaratului Verde. ajutat de calul nazdravan. Deznodamântul consta in refacerea echilibrului şi răsplata eroului. fantasticul fiind puternic individualizat si umanizat. Proba fiind trecută de cal (prin inşelăciune). Flamanzila. Spanul reuseste sa l determine pe fiul de crai sa l tocmeasca in slujba sa. ajuns nepotul imparatului Verde. schimband astfel identitatea fiului de crai. este demscat si pedepsit. Ca si in cazul celorlalte personaje. ci prin extraordinara lui autenticitate umana. Structura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de Harap-Alb. Prin ele isi face ajutoare care il scot din impas. Harap Alb devine un erou exemplar. pe care nu le intalnim in basmul popular. Nunta şi schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea eroului. Infrangerea propriilor slabiciuni in procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii sale morale. Harap Alb. „zboară cu dânsul in inaltul ceriului. Cea de a treia incercare presupune la randul ei alte “trei” probe. impostorul se comporta ca un adevarat tiran. dar si in vederea casatoriei. semn ca initierea este incheiata. prin aceleasi locuri. sporesc tensiunea narativa. Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti. Prefacut. mostenitor al unchiului sau. pentru ca se indragosteşte de fata. Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe. plin de naivitati si slabiciuni omenesti. o experienţă susceptibilă de a întemeia un nou mod de existenţă" (Mircea Eliade). credincios juramântului facut. Învierea este realizata de farmazoană. Neindurator. episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului. injosindu l pe erou in orice fel posibil. in numele dreptatii si al demnitatii. Pasarila Lati Lungila. intruchipand inumanul. iar rolul Spanului ia sfarşit. reuseste sa l subordoneze. pielea cerbului din padure si pe fata imparatului Ros.rezumat Povestile lui Creanga au un caracter realist. Eroul reintra in posesia paloşului şi primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi imparatia. este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie. dar. Preview referat Harap Alb . scriitorul isi mentine atitudinea realista. având semnificaţia coborârii în Infern a morţii iniţiatice: »A coborî în Infern însemnă a cunoaşte o moarte iniţiatică. care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul şi îi taie capul. nu prin insusiri miraculoase (cum se intampla in basmele folclorice). şi apoi. receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s ar fi implinit. impostor. nu-i marturiseşte adevarata sa identitate. pe care calul il purtase. aspiratii etern umane. dându-i drumul de acolo. Odata ajuns sluga. simbol al fortelor raului. tatal tine sa il instruiasca. Deznodământul Decapitarea eroului este ultima treapta şi finalul iniţierii. In continuare. Construite cu o arta desavarsita.moartă de unde se bat munţii în capete". albinelor si a lui Gerila. prin stapanirea “farmazoanei cumplit” care era fata imparatului Ros. Calul este acela care distruge intruchiparea raului. o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte. rezultat al unei indelungate experiente de viata. vrand sa l piarda. Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept. cifra 3 revenind in mai multe randuri. Inca de la inceput. care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata. el isi construieste un plan minutios de supunere a stapanului sau. Incercarile la care este supus sunt menite a l pregati ca viitor conducator. Stapanit adeseori de fric. Spanul. il supune pe Harap Alb la diferite incercari. se face Spânul până jos praf şi pulbere". . deci. il supune pe Harap Alb unor incercari menite a l duce la pieire. Lui Harap Alb ii este opus Spanul. Intalnirea cu Spanul este. este repus in drepturi. Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul: furnicilor. in tinerete. fiul cel mic al Craiului isi va dovedi calitatile deosebite. personajele sunt puternic umanizate. Prin mila si bunatate craisorul castiga sprijinul Sfantei-Duminici care il va ajuta sa si gaseasca un cal pe masura.In desfasurarea epicului. schimbandu si infatisarea. In final. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Setila. ceea ce permite individualizarea lor si creare unor psihologii complexe. dandu i o serie de sfaturi intelepte. Odata ce voinicia tanarului a fost dovedita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful