You are on page 1of 2

„Singura libertate demnă de acest nume este aceea de a-ți urmări binele propriu, în felul tău

propriu, atâta timp cât nu încerci pe alții să lipsești de binele lor sau să-i impiedici să și-l
dobândească”. John Stuart Mill

Pentru filosoful John Stuart Mill libertatea este determinată de raporturile
dintre individ și societate. Astfel, sfera libertății umane cuprinde libertatea
de exprimare, libertatea alegerii unui stil de viață și libertatea de asociere
liber consimțită . Ca o analiză a textului libertatea personal este mai pesus
de orice.

J.S Mill considera că în afara unor situații în care este încălcat dreptul la
libertate, societatea nu se poate amesteca în mod legitim în sfera privată a
acestuia.Libertatea trebuie înțeleasă ca interes personal și că relațiile dintre
indivizi să nu perturbe dreptul la libertatea altuia.

De asemenea , el crede că omenirea are mai mult de câștigat lăsând pe
fiecare individ să trăiască așa cum crede el că e mai bine , decât silind pe
fiecare să traiască așa cum li se pare celorlalți că ar fi mai bine. Libertatea
alegerii unui stil de viață ar trebui să se bazeze tocmai pe ceea ce sustine Mill
: că omul trebuie lăsat să trăiască așa cum crede el că e mai bine.

Vorbim despre diferite tipuri de libertate: libertate politică, economică,
socială, religioasă, individuală, colectivă, libertatea de conștiință , de asociere
etc. În prim planul discuțiilor filosofice se situează libertatea politică , care se
distinge între libertatea negativă și libertatea pozitivă.

De asemenea se poate discuta despre raționamentele ,cele implicite
juridice și rațiuni economice;ceea ce îi este interzis va face.

Libertatea negativă desemnează absența constrângerilor arbitrare,
impuse de puterea politică sau de alți oameni, iar realizarea ei în practică
presupune restrângerea intervenției statului la un nivel minim.

Libertatea pozitivă constă în realizarea condițiilor presupuse de
îndeplinirea scopurilor individuale, prin intervenția sporită a statului în viata
societății sau a individului.

Propun să judecăm că oamenii să fie sfătuiți cum să și exercite
libertatea,dacă toți oamenii procedează ca mine,liber în exprimare,atunci
suntem în continuarea unei agrumentări inductive.Oamenii să fie lăsați liberi
să facă ce și doresc,iar statul sa intervină doar când unii oameni agreseaza
libertatea altuia.Instituțiile statului doar să vegheze să nu se priveze
libertatea.

.regulile generale să fie aplicate tuturor. Ca principii.legi juridice clare. În concluzie singura accepțiune pentru libertatea universal este ca fiecare să fie lăsat să facă ce dorește după voință și nevoi atât timp cât nu încalcă libertatea altuia.să rezulte acele legi morale ale omenirii.