M. SCOTT PECK este psihiatru i autor al mai multor c r i de mare succes în Statele Unite.

i -a f cut studiile la Harvard i i -a luat titlul de doctor în medi cin la Case Western Reserve. A avut mai multe func ii administrative în guvernul american, apo i a devenit director medical al Clinicii de psihiatrie de la New Milford Hospital. Practic psihiatria i la cabinetul s u part icular din New Milford, Connecticut. Drumul c tre tine însu i este o carte devenit deja clasic i s -a vîndut în peste 6 milioan e de exemplare. Este primul volum dintr-o trilogie ce mai cu prinde Further Along the Road Less Traveled i The Road Less Traveled and Beyond. în ultimul timp, M. Scott Peck i-a dedicat cea mai mare parte a timpului i a resurselor financiare dez volt rii Foundation for Community Encouragement (Funda ia pentru încurajarea comunit ii), o organi za ie nonprofit la a c rei înfiin are el i so ia sa Lily au contribuit în 1984.

DR. M. SCOTT PECK

Drumul c tre tine însu i
O nou psihologie a iubirii, a valorilor tradi ionale i a cre terii spirituale
Traducere de LUCIAN POPESCU BUCURE TI, 2001
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale
PECK, SCOTT M.

Drumul c tre tine însu i / M. Scott Peck; trad.: Lucian Popescu Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2001 288 p.; 20 cm (C r i cheie; 30) Tit. orig. (eng): The Road Less Traveled. A New Psychology of Love, Tradi ional Values and Spiritual Growth ISBN 973-8120-77-2 I. Popescu, Lucian (trad.) 159.923.2 Coperta colec iei de DANIEL U UNEL DR. M. SCOTT PECK THE ROAD LESS TRAVELED Copyright © 1984 by dr. Scott Peck Published by Bantam Books © Curtea Veche Publishing, 2001, pentru prezenta versiune româneasc ISBN 973-8120-77-2

P rin ilor mei, ELIZABETH i DAVID, a c ror disciplin i iubire mi-au deschis ochii pentru a vedea gra ia r

Introducere la edi ia aniversar a 25-a

Mîine, un str in va spune cu vorbe me te ugite exact ceea ce noi am gîndit i am sim it tot timpul. Ralph Waldo Emerson, ÄSeif Reliance" în scrisorile primite de la cititori, reac ia lor cea mai frecvent la Drumul c tre tine însu i a fost aceea de recuno tin pentru curajul meu ² nu de a spune ceva nou, ci de a fi scris despre acel gen de lucruri pe care ei le-au gîndit i le-au sim it tot timpul, dar s-au temut s vorbeasc despre ele.

Nu sînt prea l murit în ceea ce prive te chestiunea Äcurajului". O anume Äincon tien congenital " ar putea fi un termen mult mai potrivit. O pacient de-a mea, în primele zile dup apari ia c r ii, s-a întîmplat s se afle la o petrecere, unde a auzit o conversa ie între mama mea i o femeie mai în vîrst . Referindu-se la carte, cealalt femeie a spus: ÄF r îndoial c trebuie s fii foarte mîndr de fiul t u, Scotty." La care mama a r spuns cumva caustic: ÄMîndr ? Nu, nu chiar. N-are nimic de-a face cu mine. Este mintea lui, în elegi? Este un dar." Cred c mama gre ea spunînd c ea n-are nimic de-a face cu aceasta. Dar cred c avea dreptate în ce prive te faptul c scrierea Drumului... a fost rezultatul unui dar ² la mai multe niveluri. Parte din acest dar provine dintr-o perioad mai îndep rtat . Lily, so ia mea, i cu mine ne împrieteniser m cu un tî-n r, Tom, care frecventase în adolescen aceea i tab r de var ca i mine. în timpul acelor veri, m jucasem cu fra ii lui mai mari, a a c mama lui m cunoscuse pe cînd eram copil, într-o noapte, cu cî iva ani înainte ca Drumul... s fi fost
°_______Introducere la edi ia aniversar a 25-a_________

publicat , Tom a venit s ia cina cu noi. La acea vreme, locuia cu mama lui i cu o sear înainte îi spusese: ÄMam , mîine sear m duc s iau cina cu Scott Peck, î i aminte ti de el?" ÄO, da", a r spuns ea. ÄEra un b ie a care aducea mereu în discu ie lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc ." A a c , vede i, o parte din darul meu provine dintr-o perioad mai îndep rtat . i ve i putea de asemenea în elege c eram cumva un Ästr in" fa de cultura dominant din vremea tinere ii mele. Deoarece eram un autor necunoscut, Drumul... a fost publicat f r zarv . Succesul comercial uluitor a fost un fenomen gradual. N-a ap rut pe listele na ionale de best-seller-uri decît la cinci ani dup publicarea edi iei din 1978 ² fapt pentru care sînt foarte recunosc tor. Dac ar fi devenit un succes peste noapte, m îndoiesc c a fi fost suficient de matur ca s m pot descurca cu faima venit pe nea teptate. în orice caz, a fost un succes Älene " i ceea ce în comer se nume te Ädin gur -n gur ". încet la început, ideile ei s-au r spîndit din gu-r -n gur pe mai multe c i. Una dintre ele a fost organiza ia Alcoolicii Anonimi (AA). într-adev r, prima scrisoare pe care am primit-o începea astfel: ÄDrag doctore Peck, probabil c sînte i alcoolic!" Celui ce o scrisese îi era dificil s - i imagineze c putusem s scriu o astfel de carte f r s fi fost un vechi membru al AA, înjosit cîndva de alcoolism. Dac Drumul... ar fi fost publicat cu 20 de ani mai înainte, m îndoiesc c ar fi avut cel mai mic succes. Organiza ia Alcoolicii Anonimi nu s-a dezvoltat pîn pe la mijlocul anilor '50 (nu pentru c majoritatea cititorilor erau alcoolici). Chiar mai important, acela i lucru era adev rat i în ce prive te practica psihoterapiei. Ca rezultat, în 1978, cînd a fost publicat Drumul..., exista un mare num r de b rba i i femei, sofistica i din punct de vedere psihologic i spiritual, care începuser s se gîndeasc profund la Ätot felul de lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc " i care aproape a teptau ca cineva s spun aceste lucruri cu voce tare. A a a crescut popularitatea Drumului..., ca un bulg re de z pad . Spre sfîr itul turneului meu de conferin e, i-am spus publicului: ÄNu sînte i reprezentativi pentru o sec iune medie a Americii. Totu i, exist lucruri surprinz toare pe care le
INTRODUCERE LA EDI IA ANIVERSAR A 25 -A 9

ave i în comun. Unul este num rul remarcabil al acelora dintre voi care au urmat vreodat în via a lor ² sau înc mai urmeaz ² o psihoterapie semnificativ , fie în cadrul Programului «12 pa i», fie cu terapeu i tradi ionali, cu preg tire academic . M îndoiesc c ve i avea senza ia c v violez intimitatea cînd v voi cere tuturor care a i avut parte sau urma i acum o astfel de terapie s ridica i mîinile." 95% din public a ridicat mîinile. ÄAcum privi i împrejur", le-am spus. ÄAcest lucru are implica ii majore", vam continuat. ÄUna dintre ele este aceea c sînte i un grup de oameni care a început s dep easc cultura tradi ional ." Prin dep irea culturii tradi ionale în eleg, printre altele, faptul c ei sînt oameni care au început s se gîndeasc Äla acele lucru despre care oamenii nu ar trebui s vorbeasc ". Iar ei vor fi de acord cu mine cînd detaliez ceea ce în eleg prin Ädep irea culturii tradi ionale" i extraordinara semnifica ie a acestui fenomen. Cî iva m-au numit Äprofet". Pot accepta un astfel de titlu aparent grandios doar pentru c mul i au ar tat c un profet nu este cel ce vede viitorul, ci acela care poate citi semnele vremurilor. Drumul... a fost un succes în primul rînd pentru c a fost o carte a timpului ei i publicul a f cut din ea un succes. Acum 25 de ani, cînd a ap rut Drumul..., fantezia mea naiv a fost aceea c va avea cronici în ziare pe tot cuprinsul rii, în realitate, mul umit gra iei, am primit o singur cronic ... dar ce cronic ! în bun m sur , pentru succesul acestei c r i îi sînt dator ziaristei Phyllis Theroux. Phyllie, o autoare foarte

bun în domeniul ei, era cronicar de c r i la acea vreme i s-a Äîntîmplat" s descopere un exemplar promo ional într-un teanc de c r i din biroul editorului de la Washington Post. Dup ce a trecut cu privirea peste cuprinsul c r ii, a luat-o cu ea, reîntorcîndu-se peste dou zile, pentru a Äcere" s -i fie permis s -i fac o recenzie. De i ov itor, editorul a fost de acord, dup ce Phyllie i-a declarat, dup cum a spus ea: Ävreau s alc tuiesc în mod deliberat o recenzie care s fac din carte un best-seller" ² i a a a i f cut. La o s pt mîn dup recenzia ei, Drumul... s-a aflat pe lista de best-seller-uri
10
Introducere la edi ia aniversar a 25 -a

din Washington D.C., cu ani înainte ca ea s ajung pe vreo list na ional . A fost îns suficient pentru ca volumul s se lanseze. îi sînt recunosc tor lui Phyllis i din alt motiv. Atunci cînd popularitatea c r ii a crescut, ea a vrut s se asigure c -mi voi p stra picioarele pe p mînt i nasul la un unghi potrivit i mi-a spus: ÄNu e cartea ta, s tii." Am în eles imediat ce a vrut s spun . în nici un fel, nici unul dintre noi doi nu a vrut s spun c Drumul... a fost cu-vîntul lui Dumnezeu sau un material Ätransmis". Eu am scris-o i exist mai multe locuri în carte unde a vrea s fi g sit cuvinte sau propozi ii mai potrivite. Nu este perfect i eu sînt singurul responsabil pentru punctele ei slabe. Totu i, poate pentru c aveam nevoie, în ciuda punctelor ei slabe, nu am nici o îndoial c atunci cînd am scris cartea în solitudinea micului meu birou înghesuit, am primit ajutor. Nu pot s explic acest ajutor, dar experien a lui este unic . Un astfel de ajutor reprezint ultimul subiectul al c r ii îns i.

11

Introducere
Ideile din aceast carte provin, în cea mai mare parte, din munca mea de zi cu zi de clinician, cu pacien i care se zbat s evite sau s cî tige niveluri din ce în ce mai înalte de maturitate. Prin urmare, cartea con ine fragmente din multe cazuri reale. Confiden ialitatea este esen ial în practica psihiatric , a a c , în toate descrierile de cazuri, numele i alte particularit i au fost schimbate pentru a p stra anonimatul pacien ilor mei, f r îns a distorsiona realitatea esen ial a experien elor parcurse împreun . S-ar putea s existe totu i unele distorsiuni în prezentarea cazurilor, datorate nevoii de concizie. Rareori psihoterapia este un proces de scurt durat , dar pentru c am fost nevoit s m concentrez asupra tr s turilor esen iale ale cazului, cititorul ar putea r mîne cu impresia c procesul este asemeni unei piese dramatice i c este limpede. Dramatismul exist într-adev r, iar limpezimea poate fi dobîndit în cele din urm . Trebuie îns inut minte c , în folosul accesibilit ii, povestirea lungilor perioade de confuzie i frustrare, inerente aproape oric rei terapii, au fost omise din descrierile de caz. A dori de asemenea s -mi cer scuze pentru c m voi referi la Dumnezeu în imaginea Lui tradi ional masculin , dar am f cut acest lucru în folosul simplit ii expunerii i nu din-tr-o concep ie rigid cu privire la gen. Ca psihiatru, simt c este important s men ionez, înc de la început, dou presupozi ii care stau la baza acestei c r i. Prima este aceea c nu fac nici o distinc ie între minte i spirit i, prin urmare, nici o distinc ie între procesul cre terii spirituale si cel al dezvolt rii mintale. Ele sînt unul si acela i lucru.

" 14 Disciplina Via a este dificil pentru c procesul de a te confrunta cu probleme i de a le solu iona este unul dureros. Psihoterapia. vin . Cunosc bine acest fel de a te v ita. dac prin ea în elegem oferirea unui sprijin substan ial în procesul de cre tere mintal i spiritual . printre ei se afl so ia mea Lily. * Primul dintre ÄCele Patru Nobile Adev ruri" pe care le-a predat Buddha este ÄVia a este suferin . Ei î i exprim zgomotos sau subtil convingerea c dificult ile lor reprezint un tip unic de n past . Printr-o disciplin par ial putem rezolva doar unele probleme. Este un mare adev r. mîhnire. oamenii se plîng mai mult sau mai pu in zgomotos sau subtil de enormitatea problemelor lor. Mi-a d ruit atît de mult. în primul rînd. psihoterapeut i om. faptul c via a e dificil nu mai conteaz . anxietate. A vrea s le mul umesc acelor pacien i ai mei care mi-au oferit privilegiul s -i înso esc bun parte din drumul lor. Mult lume nu vede pe de-a-ntregul adev rul faptului c via a e dificil . chin sau disperare. al familiei lor. Via a înseamn o serie de probleme. a greut ilor i dificult ilor lor. odat ce ne d m seama de el. multe din cele prezentate aici reprezint ceea ce am înv at împreun . al tribului. care n-ar trebui s existe i c ele au c zut anume pe capul lor. na iunii. Odat ce tim cu adev rat c via a e dificil ² odat ce cu adev rat am în eles i am acceptat acest fapt ² via a nu mai e dificil . al behaviorismului sau al teoriei gestaltiste. 1 Disciplina Probleme si dureri Via a e dificil . Eu nu apar in nici unei coli de psihiatrie anume. Acestea sînt sentimente inconfortabile.12 Introducere Cealalt presupozi ie este c acest proces reprezint o sarcin complex . Nu cred c exist r spunsuri unice i u oare. Pentru c odat acceptat. singur tate. A vrea de asemenea s mul umesc multora dintre profesorii i colegii mei. unul dintre cele mai mari adev ruri*. Problemele. mînie. de teapt în noi frustrare. nu sînt un simplu adept al lui Freud. pentru c . C l toria cre terii spirituale este lung . fric . rasei lor sau chiar al speciei i nu pe al altora. Vrem s suspin m din cauza lor sau vrem s le rezolv m? Vrem s -i înv m i pe copiii no tri s le rezolve? Disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problema vie ii. Jung sau Adler. abrupt i care dureaz toat via a. p rinte. deseori . de parc via a ar fi în general u oar sau ar trebui s fie u oar . Cu o disciplin total putem solu iona toate problemele. care a fost i al meu. Cred c formele concise de psihoterapie pot fi de ajutor i nu trebuie def imate. îl transcendem. în schimb. încît abia se poate deosebi în elepciunea mea de a ei ca so ie. dar ajutorul pe care îl dau ele este inevitabil superficial. Acesta este un mare adev r. F r disciplin nu putem solu iona nimic. triste e. pentru c i eu i-am pl tit tributul. nu este o procedur rapid sau simpl . regret. clasei. în func ie de natura lor.

Mai degrab încerc m s ocolim problemele decît s le înfrunt m. încerc m s fugim de ele. pretindem c nu exist . Din cauza problemelor pe care le avem. trad. adic . în bolile mintale cronice încet m s ne dezvolt m.C. Din contr . Mul i dintre noi nu sînt atît de în elep i. Am afirmat c disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problemele vie ii. voi. într-adev r. într-adev r. oamenii în elep i înva s nu se team de probleme. Jung. Prin acest lucru vreau s spun c trebuie s ne înv m pe noi în ine i pe copiii no tri necesitatea de a suferi i valoarea ce provine din aceasta. In orice caz. astfel încît s le dep im i s le solu ion m cu succes. acest lucru se întîmpl din cauza durerii pe care o sim im atunci cînd evenimentele sau conflictele pe care le tr im se transform în probleme. pe care eu le numesc disciplin ? Ele sînt în num r de patru: amînarea satisfac iei. A a cum spunea Benjamin Franklin: ÄLucrurile care dor instruiesc. totu i. înv m cum s suferim i cum s ne dezvolt m. Iar f r a fi vindecat. Bollingen Ser. Problemele sînt t ietura ce face distinc ia între succes i e ec. Cînd ne înv m pe noi în ine i pe * Collected Works of C. Ele ne provoac curajul i în elepciunea. ajungem s ne bloc m. Temîndu-ne de durerea implicat . Va deveni limpede c aceste instrumente sînt tehnici de a suferi. noi provoc m i încuraj m capacitatea uman de a solu iona probleme."* Dar substitutul însu i ajunge în cele din urm mai dureros decît suferin a legitim pe care el ar fi trebuit s o evite. A a cum va deveni clar. necesitatea de a înfrunta în mod direct problemele i de a experimenta suferin a implicat aici. Cînd dorim s încuraj m dezvoltarea spiritului uman. Din acest motiv. Princeton University Press. Aceast tendin de a evita problemele i suferin ele inerente lor reprezint baza oric rei boli mintale umane. uneori excluzînd total realitatea. de altfel.. engl. acestea nu sînt instrumente complexe. atunci cînd evit m suferin a legitim rezultat din confruntarea cu probleme. . în încercarea de a g si o cale mai u oar de ie ire. Le amîn m în speran a c vor disp rea. a c ror aplicare cere un antrenament extensiv. mul i dintre noi sînt bolnavi mintal într-un grad mai mare sau mai mic. Psychology and Religion: West and East. Nevroza devine ea îns i cea mai mare problem .. spiritul uman începe s se mic oreze. exact a a cum în mod deliberat le d m copiilor la coal probleme de rezolvat. Le ignor m. 16 Disciplina copiii no tri disciplina. construind cele mai elaborate fantezii în care s tr iasc . Ce sînt aceste instrumente. Sau a a cum spune succint i elegant Cari Jung: ÄNevroza este totdeauna un substitut pentru o suferin legitim . într-o m sur mai mare sau mai mic ." Din acest motiv. cu ajutorul psihoterapiei ² s înve e cum s experimenteze suferin a legitim . devo iunea fa de adev r i echilibrul. Totu i. R. Pentru c mul i dintre noi au aceast tendin într-un grad mai maPROBLEME I DURERI 15 re sau mai mic. Nr.J. Lu m chiar medicamente care s ne ajute s le ignor m. le uit m. încerc m s evit m problemele. ele sînt instrumente simple i aproape to i copiii devin exper i în folosirea lor pîn la vîrsta de 10 ani. 20. II. a 2-a. Huli. deseori la fel de dureroase ca o durere fizic . ea este totdeauna dificil i plin de durere ² ca i de bucurie. abia în acest întreg proces de confruntare cu problemele i de solu ionare a lor via a î i g se te sensul. i pentru c via a posed o serie ne-sfîr it de probleme. de o s n tate mintal complet . într-adev r. înv înd i dezvoltîndu-ne în cadrul acestui proces. ci s le spun bun venit i astfel s spun bun venit durerii aduse de probleme. Unii dintre noi sînt în stare s fac ocoluri extraordinare pentru a evita problemele i suferin a pe care ele o cauzeaz i s dep easc mult limita a ceea ce este în mod clar bine i ra ional.F. 75. unii posed curajul de a. cre tem din punct de vedere mintal i spiritual. Prin durerea pe care o suferim rezolvînd i confruntîndu-ne cu probleme ² înv m. Din fericire. 1973.i înfrunta nevrozele i de a începe ² de obicei. problemele sînt cele ce creeaz curajul i în elepciunea. De aceea trebuie s inculc m în noi i în copiii no tri mijloacele de a dobîndi s n tatea spiritual i mintal . lipsi i. încercînd ca prin amor irea noastr fa de dureri s uit m problemele care le cauzeaz . Totu i. mul i vor încerca s evite aceast durere i aceast problem . evit m în acela i timp maturizarea pe care acea problem o solicit de la noi. construind nevroza etaj peste etaj. mijloace prin care s tr im durerea cauzat de probleme. în loc s suferim trecînd prin ele. N. Princeton. aceste mijloace de a experimenta într-un mod constructiv durerea provenit din probleme. aproape to i. acceptarea responsabilit ii.foarte inconfortabile. G. egalînd uneori cele mai rele dureri fizice. aceste tehnici de a suferi. ed.

Problema nu rezid în complexitatea acestor instrumente. ÄM nînc glazura mai întîi. mi-a r spuns. ci în voin a de a le folosi. în special prin rezolvarea temelor pentru acas . dac se va for a s îndeplineasc partea nepl cut a muncii în prima or . într-o zi. Dar de cele mai multe ori e prea tîrziu. mi se plîngea de mai multe luni de tendin a ei de a amîna lucrurile la slujb . ea a continuat s amîne lucrurile la fel ca întotdeauna. va fi liber apoi s se bucure de celelalte ase. dup ce vom analiza fiecare dintre aceste instrumente. Evit orice chestiune important i . Pe la vîrsta de 12 ani. copilul ar putea începe s m nînce întîi blatul pr jiturii i apoi glazura. la identitatea ei sexual . am continuat. Ei lipsesc de la edin e. a a cum era de a teptat. Ea mi-a r spuns c da. iar dac cineva caut s evite suferin a legitim . bineîn eles". unii adolescen i de 15 sau 16 ani par a nu fi dezvoltat deloc o astfel de capacitate. Se iau frecvent la b taie. analist financiar. prietenia i atitudinea de a nu-i judeca pe care le arat psihoterapeutul.16 ani ne a tept m ca un adolescent s aib un astfel de comportament i s -1 considere normal. I-am spus c mie mi se pare c o or nepl cut urmat de ase ore pl cute era o situa ie preferabil aceleia în care o or pl cut este urmat de ase nepl cute.i concura so ul i la sentimentele ei de team în ceea ce prive te aceast competi ie. Este singura cale decent de a tr i. astfel încît pl cerea s sporeasc prin întîlnirea i tr irea mai întîi a durerii i astfel prin dep irea ei. atunci va evita folosirea acestor instrumente. îi va sugera prietenului lui s fac prima mutare. Motoul lor este: ÄDistreaz -te acum i pl te te mai tîrziu. fiind o persoan cu o voin puternic . De exemplu. am descoperit c în fiecare zi î i dedica prima or de la serviciu p r ii celei mai aduc toare de satisfac ii a muncii ei. în urm toarea sec iune. în ciuda 18 Disciplina inteligen ei lor medii sau peste medie. Sînt impulsivi. cînd un copil de cinci ani joac un joc cu un prieten. în particular. Amînarea satisfac iei Nu demult." A a intr în scen psihologii i psihoterapeu ii. La vîrsta de ase ani. am întrebat-o. Prin urmare. voin a de a le utiliza. iar impulsivitatea se r spînde te în via a lor social . Ace ti adolescen i sînt irita i de orice încercare de a interveni în stilul lor de via impulsiv i chiar atunci cînd iritarea poate fi dep it prin c ldura sufleteasc . în cele din urm . iar în cele ase ore r mase se învîrtea în jurul restului de sarcini nepl cute. la dorin a ei de a. Pentru profesori este totu i clar c un num r substan ial de adolescen i sînt departe de a atinge aceast norm . ea pare c lipse te cu totul la unii. încep s aib de-a face cu drogurile i s aib necazuri cu poli ia. Ei sar peste un curs sau altul sau peste toat coala din cauza unui capriciu de moment. impulsivitatea lor este deseori atît de grav . sim indu-m AMÎNAREA SATISFAC IEI 17 cel mai stupid psihiatru care a existat vreodat . Äblatul sau glazura?" ÄOh. Ea a fost de acord i. va trebui s examin m. A amîna satisfac ia este un proces de programare a durerii i a pl cerii în via . într-adev r. nu i-a mai amînat treburile. în ciuda tuturor acestor m suri i a mig losului demers psihanalitic. Ace tia sînt elevii cu probleme.i termine temele pentru acas înainte de a se uita la televizor. unii copii sînt capabili s se a eze la masa de lucru f r vreun îndemn p rintesc i s . în timp ce mul i au o capacitate bine dezvoltat de a amîna satisfac ia. ÄCare parte a pr jiturii î i place mai mult?". încît îi face s nu poat participa în vreun fel semnificativ la procesul de psihoterapie. iar acest lucru le aduce pr bu irea. I-am sugerat c . Am analizat împreun sentimentele pe care le avea fa de patroni i felul cum acestea se leag de sentimentul fa de autoritate în general i. am îndr znit s privim eviden a în fa . Pe toat durata colii elementare aceast capacitate timpurie de a amîna satisfac ia este exersat zilnic. care este iubirea. uneori înc de la vîrsta de cinci ani. Totu i. Am examinat atitudinile ei în ce prive te munca i succesul i cum se raporteaz ele la c snicia ei. o femeie de treizeci de ani. notele lor sînt mici pentru c pur i simplu nu muncesc. pentru ca el s se poat bucura de pro-pria-i mutare mai tîrziu. Acest instrument sau proces de programare este înv at de majoritatea copiilor destul de devreme în via . fa de p rin ii ei. Ele sînt instrumente prin care ne confrunt m cu durerea în loc de a o evita. Äî i plac pr jiturile?". Ä i cum m nîhci o pr jitur ?" am chestionat-o. glazura" a r spuns ea entuziast. Spre vîrsta de 15. De la felul cum obi nuia s m nînce pr jiturile am trecut la examinarea felului în care obi nuia s munceasc i.regi i pre edin i uit deseori s le foloseasc .

se prea poate s ignor m în continuare aceast nevoie fundamental a lor.i controleze pornirile? Pentru c atunci cînd sîntem foarte tineri nu avem avantajul de a face compara ii. dac sîntem îndemna i la ac iune de obr zniciile lor i de iritarea noastr . Rolul factorilor genetici nu este clar. în a. Dar multe semne indic în mod clar c p rin ii sînt un factor determinant. Cînd iubim ceva. la rîndul lui. pentru c e mai u or s -i l s m s . izbi i cu pumnul. p rin ii apar ca figuri zeie ti în ochii no tri de copii. petrecem mult timp admirîndu-i i avînd grij de ei. accidente. Chiar i în cele mai haotice i dezordonate familii iubirea sincer este prezent uneori i din astfel de familii pot ie i copii cu o disciplin autoimpus . demnitate sau ra ionalitate. i nu de pu ine ori exist p rin i cu profesii respectabile ² doctori. Dac tat l o bate pe mam în mod regulat.i duc via a într-o ordine i bun cuviin strict . Dac nevoia lor de disciplin este atît de vizibil încît s ajung la tirea noastr . Un motiv pentru care ea nu are sens este acela c p rin ii în i i nu sînt disciplina i i servesc astfel ca model de indisciplin pentru copiii lor. cunoscut în întregime. Totu i. dar i limitat men iune asupra ei i asupra leg turilor pe care le are cu disciplina. Le d m din timpul nostru. Fac promisiuni pe care nu i le in. f r înfrînare. Observa i un adolescent îndr gostit de ma ina lui i lua i aminte la timpul pe care-1 petrece admirînd-o. încercarea de a interveni e ueaz . Totu i. în ultim instan . A a e i atunci cînd ne iubim copiii. De ce se întîmpl toate acestea? De ce majoritatea dezvolt o capacitate de a amîna satisfac ia. dar c rora le lipse te dragostea i care î i trimit copiii într-o lume care este tot atît de indisciplinat . în cele din urm . b tu i i biciui i de c tre p rin ii lor chiar i pentru infrac iuni minore. lovi i. ei apar be i în fa a copiilor lor. acel ceva este valoros pentru noi. el va sim i pîn în str fundurile fiin ei lui c acesta este adev ratul mod de a tr i. nu cum fac eu". deseori vom impune disciplina cu brutalitate. lustruind-o. Cînd nu avem timp de dat copiilor no tri sau nu avem timp pe care s fim dispu i s -1 d m.i dezvolta aceast capacitate? R spunsul nu este. Disciplina bun cere timp. Deseori. nu putem nici m car s -i observ m îndeajuns de atent pentru a vedea cum î i exprim . Variabilele nu pot fi suficient controlate pentru a aduce dovezi tiin ifice. Dar disciplina aceasta este f r sens. ace ti copii sînt pedepsi i frecvent i sever de-a lungul întregii lor copil rii ² p lmui i. cu demnitate i avînd capacitatea de a. Pot fi neîngriji i. cu mînie în loc de . Astfel c . de obicei. timp în care ne bucur m i în care avem grij de acel ceva." Sau. P CATELE TAT LUI 19 P catele tat lui Aceste lucruri nu se întîmpl pentru c în casele copiilor care nu au dobîndit o autodisciplin lipse te disciplina impus de p rin i. sobru. spitale psihiatrice sau închisori. nevoia de disciplina pe care le-am putea-o acorda. din punct de vedere tiin ific. el va ajunge s simt pîn în str fundurile fiin ei sale c acesta este felul adev rat de a tr i. i-a b tut sora? Are vreun sens pentru el cînd i se spune c trebuie s înve e s .dureroas . petrecem mult timp împreun . în cazul în care copilul î i vede în fiecare zi p rin ii tr ind f r sobrietate sau f r disciplin autoimpus . care îi conduce frecvent spre mariaje dezastruoase. Cînd p rin ii fac lucrurile într-un anumit fel. iar încerc rile de a ordona vie ile copiilor lor le par acestora din urm f r prea mult sens. de dragul coeren ei. De multe ori. ar putea fi de folos în acest punct s fac o 20 Disciplina scurt . Misterul iubirii va fi examinat în mai multe p r i din aceast lucrare. pentru c el. reparînd-o. deseori ireversibil. Pentru c este o disciplin nedisciplinat . ce sens mai are pentru un b iat faptul c mama sa îl bate. Atunci cînd copilul î i vede zilnic p rin ii comportîndu-se disciplinat. femei din lumea bun i filantropi ² care. iar ace ti copii ajung s p r seasc coala doar pentru a urma tiparul e ecului. avoca i. Propriile lor vie i sînt frecvent i în mod evident tulburate i în neorînduial . distructiv i dezorganizat ca pentru orice copil provenit dintr-o familie împov rat i haotic . Ei sînt p rin i de tipul: Äf cum spun eu. totul. în timp ce o minoritate substan ial e ueaz .i ordona propriile lor vie i. Iar cînd ceva este valoros pentru noi. reglînd-o. Iubirea este. pentru copii acesta este felul în care ele trebuie f cute.i vad singuri de drum ² ÄNu mai am energie s m ocup de ei ast zi. un lucru chiar mai important decît modelul p rin ilor este dragostea. în mod subtil. Se ceart violent în fa a copiilor. Sau fi i atent cum se comport o persoan în vîrst cu iubita sa gr din de trandafiri i la timpul pe care îl petrece îngrijind-o i studiind-o.

nu i-ar fi permis s . Nu voiau s aib grij de ea. nu a mai avut grij de ea îns i. î i declar frecvent iubirea fa de copiii lor. de i p rin ii ei puteau avea grij de ea cum se cuvine. acel cineva va avea grij de sine însu i în toate felurile pe care le consider necesare. pentru c atunci cînd cineva se consider pe sine însu i valoros. de i în momentele de iritare ar putea sim i în mod con tient sau ar putea declara c sînt neglija i.i dea seama c timpul ei este valoros. t ind ceva acolo. admonestîndu-1 pu in sau lovindu-1 u or cu palma pe spate.i dedic timpul copiilor chiar cînd acest lucru nu este cerut de obr zniciile lor î i vor da seama c ei au o subtil nevoie de disciplin . Pentru c atunci cînd copiii tiu c sînt aprecia i. mustr ri blînde. organizîndu-le timpul sau l udîndu-i. povestindui.i iubesc copilul este superioar celei oferite de p rin ii neiubitori. Dac ar fi pus. prin urmare. ascultînd ce spune copilul. vrînd s cread c sînt iubi i.i acoperi aceast lips de grij . în adev ratul sens al cuvîntului. odat cu copilul lor. Reciproc. în mod incon tient tiu c sînt importan i. astfel de copii noroco i vor intra în perioada adult nu doar cu un sim intern profund al propriei valori. iar eu ar trebui s fiu dispus la rîndu-mi s suf r. atunci sim im c i timpul nostru este valoros. P rin ii care.i risipeasc cea mai mare parte din zi într-un mod atît de nefericit i neproductiv. cînd se simt cu adev rat aprecia i în adîncul lor. O astfel de convingere trebuie s fie cî tigat în copil rie. s -1 protejeze i s -1 foloseasc la maxim. Autodisciplin înseamn grij de sine. pentru c îi lipsea o evaluare realist a propriei valori i a valorii timpului ei. Dar acesta este doar începutul. dar incon tient tiu c vorbele p rin ilor nu se potrivesc cu faptele lor. cînd fug de problemele pe care le au în loc de a da piept cu ele. poate Äatunci suferin a nu e atît de rea. Nu a sim it c merit s se autodisciplineze. s-ar putea ca ei s se agate de ele.i timp s observe i s se gîn-deasc la nevoile copilului. In ciuda faptului c era o femeie inteligent i competent . copiii care sînt cu adev rat iubi i. 22 Disciplina Sentimentul de a fi apreciat este o piatr de temelie pentru autodisciplin . Copiii nu sînt niciodat complet dezam gi i de aceste vorbe nesincere. al program rii i ordon rii timpului ² s examin m chestiunea timpului. nu a r mas f r consecin e. Vor observa cum î i m nînc pr jitura. Ei nu o apreciau. Aceast cunoa tere este mai valoroas decît aurul. Femeia analist financiar care î i amîna treburile nu punea mare pre pe timpul ei. a urmat în mod natural faptul c a vrut s -1 organizeze. de i s-ar putea s nu r spund imediat cu recuno tin . De exemplu ² pentru c discut m despre procesul amîn rii satisfac iei. îmbr i îndu-1 i s rutîndu-1. i dac sim im c timpul nostru este valoros. felul cum înva . în mod con tient." Acesta este începutul autodisciplinei. Atunci cînd a putut s . f r îns a le dedica timp suficient i de calitate. este aproape imposibil ca vicisitudinile perioadei adulte s le distrug spiritul.i iubesc copiii. f r a examina problemele sau f r a avea m car r gazul de a ne gîndi ce form de disciplin este mai potrivit în acea situa ie. citindu-i cîte ceva. dar nu voiau. îi lipsea cea mai elementar instruire în autodisciplin . Unii p rin i care în mod fundamental nu. Timpul i calitatea timpului pe care p rin ii îl dedic copiilor le indic celor mici gradul în care sînt valoro i pentru p rin ii lor. p rin ii iubitori deseori se chinuie cumplit cînd trebuie s ia o decizie i vor suferi. cînd copiii au înv at prin iubirea p rin ilor lor s se simt aprecia i. Copiii nu sînt orbi la acest fapt. cînd spun minciuni subtile. Faptul c în copil rie fusese Äînchiriat " în timpul vacan elor unor p rin i adoptivi pl ti i. Sentimentul de a fi apreciat ² Äsînt o persoan apreciat " ² este esen ial pentru s n tatea mintal i este o piatr de temelie pentru autodisciplin . Ca rezultat al tr irii unei iubiri i griji p rinte ti consistente de-a lungul copil riei. Pe de alt parte. r spunzîndu-i la întreb ri. atunci vrem s -1 folosim cum se cuvine. P CATELE TAT LUI 21 Calitatea disciplinei oferite de p rin ii ce. dar de . ÄDac p rintele meu este dispus s sufere odat cu mine". în încercarea de a. atunci se simt importan i. la care vor r spunde cu îndemnuri. ad ugind ceva aici. A a c a crescut sim ind c nu este apreciat . Este un produs direct al iubirii p rinte ti. î i vor spune ei. toate acestea administrate cu aten ie i grij . vor înv a s sufere. Este extrem de dificil s o dobînde ti atunci cînd e ti adult.chibzuin . Dac ne sim im pe noi în ine valoro i. spunîndu-le în mod repetat i mecanic cît sînt ei de importan i. F cîndu. c nu merit atîta aten ie din partea p rin ilor încît ei s aib grij de ea. î i vor face timp s realizeze aceste mici corec ii i ajust ri. Ei î i vor da seama cînd p rin ii sînt dispu i s sufere împreun cu ei i.

este posibil ca ele s fie dobîndite din alte surse. Aceste Äst pî-niri" sînt ideal dobîndite prin autodisciplin i printr-o grij sincer i consistent din partea p rin ilor. To i copiii sînt îngrozi i de abandon i pe bun dreptate.i închipui ce înseamn asta. în particular. î i d seama c este complet neajutorat. bineîn eles. Al ii. dar în acest caz procesul dobîndirii lor const invariabil într-o lupt dîrz . are posibilitatea de a amîna o satisfac ie sau alta. copilul î i va pierde frica de a fi abandonat i va dobîndi un sentiment profund c lumea este un loc sigur i c exist întotdeauna protec ie cînd are nevoie de ea. sentimentul propriei valori i. este necesar ca ei s aib modele de auto24 Disciplina disciplin . an dup an. nu reu esc s primeasc de la p rin i asigurarea c nu vor fi abandona i. neglijen total sau.i controla i domina copiii. valabil cînd are nevoie de ea. Deci ace ti copii abandona i fie psihologic. printr-o simpl absen a grijii fa de ea. vor folosi pentru a. total dependent i în întregime la mila p rin ilor. în ciuda faptului c reu isem s fac o coal medical i s -mi între in familia ca func ionar i psihiatru cu mai mult sau . ca în cazul femeii analist financiar. pîn în vremea adolescen ei. care simte c lumea e un loc sigur. e ec i frustrare. La vîrsta de 37 de ani. Ace ti p rin i î i sacrific iubirea în nevoia lor de a. dezvolt m suficient o capacitate de a amîna satisfac ia pentru a termina un liceu sau o facultate i a ne lansa în perioada adult f r a face vreo escal prin închisoare. Un num r substan ial de copii sînt în realitate abandona i de p rin ii lor în timpul copil riei prin moarte. nu am s te mai iubesc i po i s . de a drege juc riile sau de a asambla piesele de mobil dup instruc iunile hieroglifice cu care erau înso ite au sfîr it în confuzie. ei percep lumea ca fiind periculoas i însp imînt toare i nu vor fi dispu i s abandoneze vreo satisfac ie sau sentiment de securitate prezent pentru promisiunea unei satisfac ii i a unui sentiment de securitate mai mari în viitor. cum ar fi c minul i p rin ii. este totdeauna acolo. în rezumat.asemenea cu un profund sentiment intern de siguran . încredere în siguran a propriei existen e. Exist p rin i care. iar r splata este c acei copii vor fi excesiv de însp imînta i de viitor." înseamn . în dorin a lor de a înt ri disciplina cît se poate de repede i de u or. înainte. fie în realitate intr în perioada adult lipsi i de sentimentul c lumea este un loc sigur i protector. dezvoltarea noastr tinde totu i s fie imperfect i incomplet . sînt în mod instinctiv sensibili la frica de a fi abandona i a copiilor lor i prin urmare le vor oferi în fiecare zi de sute i mii de ori asigurarea de care au nevoie: ÄS tii c mama i tata n-or s te p r seasc ".i atinge acest scop amenin area cu abandonul într-un mod deschis sau subtil. Mul i p rin i. Dar mul i oameni nu sînt atît de noroco i. Frica de abandon începe în jurul vîrstei de ase luni. lun dup lun . Pentru copil. chiar dac sînt relativ ignoran i sau duri. este sigur c ocazia satisfac iei." Dac aceste cuvinte se potrivesc cu faptele. din fericire. Cînd aceste daruri nu le sînt oferite de c tre p rin i. Un astfel de copil. imediat ce copilul este capabil s se perceap pe sine ca fiind un individ separat de p rin ii s i. capacitatea de a amîna satisfac ia. ÄBineîn eles c mama i tata vor veni dup tine". Pentru c de i majoritatea dintre noi. s examin m acum cîteva dintre c ile mai subtile i totu i mult mai devastatoare prin care dificult ile de a amîna satisfac ia afecteaz vie ile celor mai mul i adul i. de i nu sînt abandona i în fapt. cu rezultatul c i capacitatea noastr de a rezolva problemele vie ii va fi tot imperfect i incomplet . deoarece viitorul le pare cu adev rat îndoielnic. Dimpotriv . am înv at cum s fac repara ii. prin dezertare. ele sînt cele mai pre ioase daruri cu care ta ii i mamele îi pot binecuvînta. în ce prive te toate formele de între inere i mijloacele de supravie uire. abandonarea de c tre p rin i echivaleaz cu P CATELE TAT LUI 23 moartea. pentru a dezvolta la copii capacitatea de a amîna satisfac ia. aproape toate încerc rile mele de a face repara ii minore la instala iile sanitare. abandon i moarte. deseori durînd toat via a i deseori f r succes. Rezolvarea problemelor i timpul Dup ce am atins cîteva dintre c ile prin care iubirea p rinteasc sau lipsa ei pot influen a în general dezvoltarea au-todisciplinei i. Mesajul pe care ei li-1 dau copiilor este: ÄDac nu faci exact ceea ce î i spun. de exemplu. ÄMama i tata nu au s uite de tine. într-o anumit m sur . Odat cu aceast percep ie de sine ca individ.

înainte de iluminarea mea în ce prive te mecanica. încet. a a cum nici eu nu mi-am f cut timp s rezolv probleme L 26 Disciplina mecanice. Apoi miam f cut timp s -mi g sesc o pozi ie confortabil . mi-a fi b gat stînjenit capul sub tabloul de bord al ma inii pacientei. la sfîr itul celui de-al 37-lea an al meu. nu-i a a?". Am studiat pe-ndelete resortul pîn cînd mi-a devenit clar c . sociale sau intelectuale. a fi smuls imediat cîteva fire. Am f cut aceast alegere i nu sînt nici blestemat. Totu i. se comporta ca i cum ar fi fost total lipsit de inteligen . Am analizat-o cîteva minute. nici nu am un defect genetic. Doamne. dup ce n-a fi rezolvat nimic. am dat peste un vecin care tocmai î i repara ma ina de tuns iarREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 25 b . A a c . mi-a r mas în minte ce mi-a spus i data urm toare cînd s-a ivit ocazia de a face o mic repara ie am reu it s -mi reamintesc faptul c trebuia s -mi fac timp. nici nu sînt incapabil sau neputincios. iar ea tia c . datorit faptului c am ales s -mi concentrez timpul asupra unor chestiuni f r leg tur cu mecanica. Eram convins c am o deficien cumva înn scut sau c de la natur îmi lipseau anumite calit i tainice. o u oar atingere cu vîrful degetului i problema s-a rezolvat. m-am întrebat. indiferent dac o asemenea schimbare avea de-a face sau nu cu problema. chiar te admir! N-am fost niciodat în stare s repar astfel de lucruri sau s fac ceva în genul sta. fie venea la urm toarea edin de terapie cu mine (cu reparatorul) disperat : ÄM dep e te. dar nu tia ce anume trebuie f cut. Eram un maestru mecanic! De fapt. tot ce am v zut a fost o încurc tur confuz de sîrme. Chiar aceasta este calea prin care mult lume abordeaz alte dileme ale vie ii cotidiene. nefiind dispus s . Dar acum tiu c este vorba de o alegere. nu am tiin a sau timpul de a dobîndi aceast tiin de a repara diferite defec iuni mecanice. Dup ce l-am salutat. Problemele ap reau pe rînd. pentru c rnul i oameni pur i simplu nu î i fac timp pentru a rezolva multe dintre problemele lor spirituale. încît avea nevoie de o solu ie imediat . ÄDoar nu cred c el are dreptate. O singur mi care. de obicei. am reu it s -mi concentrez privirea asupra mecanismului frînei i s -i dibuiesc configura ia. La început. Aceast idee este important . atunci cînd era confruntat cu o problem personal . Solu ia la problem reprezenta pentru ea o satisfac ie.i tolereze disconfortul atît cît s poat s analizeze problema. se sim ea atît de descump nit . trebuia intervenit sub tabloul de bord. înc mai dau fuga la cel mai apropiat atelier de repara ii. Era vigilent i îndeajuns de preocupat pentru a percepe situa ia în care copiii aveau unele probleme emo ionale sau cînd ceva nu func iona în cre terea lor. m-a fi sp lat pe mîini i a fi declarat c Äsînt dep it". f r nici cea mai vag idee despre rolul lor i apoi. Apoi. m consideram totu i un mecanic prost. am remarcat: ÄO. f r grab . Ce s fac?" Aceast femeie avea o gîndire p trunz toare i analitic i. dac îl ap sam de sus cu vîrful degetului. ie ind la plimbare într-o duminic de prim var . cabluri i stinghii din care nu în elegeam nimic. Cumva. mi-a replicat: ÄAsta pentru c nu.mai pu in succes. Dar atunci apuca inevitabil una din urm toarele dou c i de ac iune: fie f cea prima schimbare care îi venea în minte pe moment ² f cîndu-i s m nînce mai mult la micul dejun sau trimi îndu-i mai devreme la culcare. dar destul de neajutorat . responsabile pentru iscusin a de mecanic. Se blocase frîna de mîn a automobilului unei paciente. pentru a o elibera. f r nici un moment de ezitare. într-o zi." Mi-am reluat plimbarea cumva descump nit de r spunsul lui definitiv.i faci timp. Femeia analist financiar men ionat mai devreme era o mam iubitoare i devotat celor doi copii ai ei. i a a a devenit clar pentru mine c exista un resort care împiedica eliberarea frînei. Dar încet. M-am l sat în jos pe podeaua de sub locul din fa al ma inii. atunci cînd nu amîna treburile. mi-am f cut timp s analizez situa ia. A a am i f cut. spontan i simplu ca al unui în elept. Odat ce devenea con tient de o problem personal ." Vecinul meu. Odat ce m-am sim it confortabil. dar nu era capabil s amîne aceast satisfac ie mai mult de un minut . i tiu c eu i oricare alt individ normal putem rezolva orice problem dac sîntem dispu i s ne facem timp pentru ea. era capabil s solu ioneze probleme complexe la serviciu. el s-ar fi mi cat cu u urin i-ar fi eliberat frîna.

ca i pentru a dezvolta solu ii eficiente i bine chibzuite.sau dou . care mergea la o terapie de grup într-un or el. încet. Dar nu a f cut nimic. el a r spuns: Ä tiam de acum ase s pt mîni c banii mei se duc rapid.i caute o alt slujb . acum e chiar urgent . înc o dat . Femeia analist financiar este ca oricare dintre noi. din vreme. dureros. dar. Din fericire. Patru luni mai tîrziu. b ie i. Grupul a deplîns faptul c a riscat 28 Disciplina totul pe o carte i 1-a chestionat în privin a în elepciunii de a face aceast mutare în pragul iernii. Un agent de vînz ri de 30 de ani. în isperan a c va ie i basma curat .i brusc slujba din domeniul vînz rilor i începînd o afacere proprie cu repara ii de mobil . tia de asemenea c e aproape inevitabil ca mai devreme sau mai tîrziu bancherul s afle despre rela ia lui stabil . s-ar fi iscat ceart i b nuiesc c am sim it c dac nu fac nimic. a început s se lumineze c pîn nu î i rezolva problema cu ignorarea problemelor nu va putea trece de primul pas ² cu toat terapia din lume. nec s torit. un defect chiar mai ubicuu i mai universal. înainte de a fi for at de circumstan e. Aceast înclina ie de a ignora problemele este. agentul de vînz ri i-a împlinit o fantezie. Cînd a fost confruntat de c tre grup cu comportamentul s u distructiv. s-a înfuriat i s-a folosit de acest incident pentru a p r si grupul de terapie." Problemele nu dispar. Este speran a c problemele se vor rezolva de la sine. în cinci luni. de care ea divor ase de curînd i care era bancher. Grupul i-a ar tat în termeni clari agentului de vînz ri c tendin a de a evita rezolvarea problemei prin ignorarea ei. Ar putea p rea c agentul de vînz ri care î i ignora problemele atît de evidente era din punct de vedere emo ional imatur sau primitiv psihologic. dar nu puteam crede c o s ajung pîn aici. dup cum era de a teptat. la începutul lui februarie. iar imaturitatea i primitivismul lui exist în noi to i. reparase doar opt piese de mobilier. Dup trei luni. agentul de vînz ri a spus: Ä tiam c dac a fi vorbit despre acest lucru. în abordarea rezolv rii problemelor exist un defect mai primitiv i mai distructiv decît încercarea ner bd toare i nepotrivit de a g si solu ii într-o clip . a a cum am spus. Ele trebuie rezolvate sau altfel vor r mîne pentru totdeauna o barier în calea cre terii i dezvolt rii spiritului. p r sindu. problema va disp rea. Chestiunea nu p rea atît de urgent . dar agentul de vînz ri i-a asigurat c se va descurca îndeajuns de bine ca s dep easc aceast faz a afacerii. Agentul de vînz ri tia c bancherul este un om permanent furios i plin de resentimente din cauz c îl p r sise so ia. care nu-i mai cerea s c l toreasc . nici fa de bancher s nu î i m rturiseasc rela ia cu so ia bancherului. tia c singura solu ie a problemei era s m rturiseasc grupului rela ia sa i s suporte mînia bancherului cu sprijinul grupului. A te confrunta de bun voie. înseamn a alege s suferi acum în speran a unei satisfac ii viitoare mai degrab decît s alegi s continui satisfac ia prezent în speran a c suferin a viitoare nu va mai fi necesar . cînd bancherul a aflat de leg tur . încetul cu încetul a fost capabil s înve e cum s se disciplineze i s . Cînd a fost întrebat de ce nu începuse s i caute mai devreme o slujb . dar înc o dat v spun c el este ca orice om. Cine dintre noi poate spune c a reREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 27 u it s . Nu vorbim aici despre defecte esoterice în rezolvarea de probleme. el a anun at c va trebui s p r seasc grupul. tia c nu era onest nici fa de grup. pentru c nu mai poate pl ti consulta iile. o simpl manifestare a indisponibilit ii de a amîna satisfac ia. Apoi. A te confrunta cu problemele este. datorit perseveren ei în terapie. Era falit i trebuia s înceap s . poate c a fi putut ie i basma curat f r ceart . Subiectul a fost abandonat. ne-a spus: . comandant de armat . M-am gîndit c dac voi a tepta mai mult vreme. ceea ce avea ca rezultat faptul c solu iile erau de obicei nepotrivite.i dedice suficient timp pentru a analiza problemele copiilor sau tensiunile din interiorul familiei? Cine dintre noi este atît de disciplinat încît s nu fi spus niciodat resemnat în fa a unei astfel de probleme: ÄM dep e te"? Da fapt." Bineîn eles c î i ignorase problema. asociate doar cu oamenii care manifest în mod clar tulbur ri de natur psihiatric . a început s se întîlneasc cu fosta so ie a unui alt membru al grupului. cu o problem . Un mare general. era de fapt marea lui problem . iar familia ei într-o vînzo-leal continu .i g seasc timpul necesar pentru a analiza problemele de familie. înseamn a l sa la o parte ceva pl cut sau mai pu in dureros pentru ceva mai dureros.

" ÄCeea ce te-am auzit spunînd"." ÄDar b utura te face s ai necazuri. bineîn eles." ÄDe ce nu pescuie ti în loc s bei?" ÄPentru c trebuie s muncesc toat ziua. a fost trimis la o evaluare psihiatric . trebuie spus c deciziile p rinte ti sînt dificile i c deseori copiii reu esc s Ädep easc " problema. avînd serioase probleme cu b utura. nu-i a a?" ÄAceast insul blestemat oricum te determin s bei. i la fel ca i conduc torii în armat . dac o vor face vreodat . Vrei s te pun în leg tur cu vreuna dintre ele?" ÄEi. Responsabilitatea Nu putem solu iona problemele vie ii dac nu le solu ion m. în ciuda faptului c de obicei sînt prost preg ti i pentru aceasta. aici. în Okinawa nu se poate pescui noaptea. f r a face nimic. ÄCunosc mai multe organiza ii care se ocup de pescuitul de noapte.i: ÄAceast problem mi-a fost cauzat de al i oameni. da." ÄEi bine. Dar aproape niciodat nu stric s încerc m s -i ajut m s o dep easc sau s privim mai atent problema. oameni maturi care i-au dovedit competen a i care sînt forma i în disciplin . uneori este aproape ridicol. i b nuiesc c în orice organiza ie. atît de mul i caut s evite durerea problemelor lor. privindu-le drept în fa . este c majoritatea comandan ilor vor sta uitîndu-se la problemele din unit ile lor." ÄBa se poate"." Äî i place s cite ti?". totu i pare dincolo de în elegerea celei mai mari p r i a rasei umane. atunci de ce nu te duci la bibliotec ?" ÄBiblioteca e prea departe. Aceast afirma ie ar putea p rea o tautologie stupid sau o afirma ie care se demonstreaz pe sine. i pentru c exist atîtea probleme. îmi place s citesc. l-am întrebat. pe care ar fi putut-o rezolva cu . în realitate nu prea-mi place s pescuiesc. Nu putem rezolva o problem sperînd c altcineva o va rezolva în locul nostru. cu atît devin din ce în ce mai mari. de circumstan e sociale dincolo de controlul meu i prin urmare depinde de al i oameni sau de societate s -mi rezolve aceast problem . am spus eu. spunînd: ÄNu exist nimic de f cut seara în Okinawa în afar de a bea. nu este problema mea personal ." ÄE mai departe biblioteca decît barul unde te duci?" ÄEi bine." Oamenii merg atît de departe din punct de vedere psihologic din dorin a de a evita asumarea responsabilit ii pentru Problemele personale. mai dureroase i." ÄDa.ÄSingura mare problem în aceast armat . Acest lucru se întîmpl pentru c trebuie s accept m responsabilitatea pentru o problem înainte de a o rezolva. Pot rezolva o problem doar atunci cînd spun: ÄAceasta este problema mea i depinde de mine s o rezolv. cu cît problemele copiilor sînt mai mult ignorate. încît. Äeste c exist i alte lucruri de f cut în Okinawa în afar de a bea. i de i copiii deseori chiar o Ädep esc". dar ofi erul nu era interesat cîtu i de pu in s vad b utura ca pe o problem personal . spun p rin ii cînd vin la psihiatru cu copilul ce are o problem care dureaz de cinci ani." Am tot încercat un timp. majoritatea p rin ilor vor percepe problemele copiilor sau pe cele ivite din rela ia cu ace tia cu luni sau ani înainte de a trece la o ac iune eficient . în realitate. Nu putem rezolva o problem spunînd Änu este problema mea". spunîndu. Un ofi er de carier din armat ." Generalul nu vorbea despre oameni slabi sau anormali din punct de vedere mintal." ÄNu po i s pescuie ti noaptea?" ÄNu. ÄBineîn eles." ÄAtunci de ce nu cite ti seara în loc s bei?" ÄE prea mult zgomot în cazarm pentru a citi." Dar mul i. deseori nu se întîmpl a a. îmi place mult s pescuiesc. de i acest lucru este aproape tot30 Disciplina deauna trist. sarcina lor poate s fie pîREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 29 n la ultima pic tur la fel de complex precum aceea de a conduce o companie sau o corpora ie. a a c e ti fa în fa cu o problem real . Respectînd complexitatea faptului de a fi p rinte. El a negat c este alcoolic sau chiar c alcoolul ar fi fost o problem personal pentru el. l-am interogat eu. El vorbea despre ceilal i generali i colonei. i. am limpezit eu lucrurile. Nu sînt foarte interesat de acest lucru. ca i cum problemele ar disp rea dac ei ar sta îndeajuns de mult. pentru a primi ajutor psihiatric. b nuiesc c a a e. nu citesc atît de mult." Äî i place s pescuie ti?". sta ionat în Okinawa. P rin ii sînt conduc tori i. ÄNe-am gîndit c poate o va dep i". pe cît posibil.mai greu de solu ionat. dar lucrul pe care î i place cel mai mult s -1 faci în Okinawa este s bei. ÄO.

. Nevroticul î i asum prea multe responsabilit i." i ÄN-ar trebui. pe de alt parte.".i cre tea copiii. A putut astfel s . Trebuie s fie ceva în neregul cu mine. a divor at.". presupun în mod automat c ei sînt de vin .." Aceast femeie î i asum întreaga responsabilitate pentru singur tatea ei. pentru c era considerabil mai inteligent i mai ambi ioas decît ceilal i. ca s . a absolvit o facultate în timp ce. Cele dou persoane tocmai descrise aveau tulbur ri de caracter: sergentul sim ea c pentru be ia lui era de vin ora ul Okinawa i nu el. v ic rindu-se: ÄNu am nici un prieten aici i sînt singur tot timpul. s-a plîns: ÄMergeam cu ma ina la Clubul so iilor de ofi eri pentru a-mi c uta prieteni. de asemenea din Okinawa. A a cum se poate . Vreau s tiu ce e cu mine.i faci nici un prieten?" ÄPentru c locuiesc într-un cartier stupid din Okinawa i nici unul dintre vecinii mei nu vorbe te engleza.. Este o ma in la care schimbi manual vitezele i nu tiu cum s conduc o astfel de ma in . A continuat s bea i a trebuit s se despart de serviciul s u la mijlocul carierei. M-am gîndit c celelalte so ii nu m plac. în cele din urm .". Ea a început s plîng . din moment ce tot stai singur i te plictise ti toat ziua?". al c rei comportament este în întregime condus de for e exterioare aflate cu totul în afara controlului s u.. S-ar cuveni s fiu mai prietenoas . demonstrînd imaginea de sine a unei fiin e care nu are puterea de a alege. cu tot regretul. ci doar pe cele cu schimb tor automat de viteze..". sim ind c doar ea este de vin . Cum de n-ai putut s . am întrebat-o." ÄAsta e r u. ÄCa s m omor.i faci prieteni?" ÄPentru c so ul meu ia ma ina ca s mearg la serviciu.. O s m ucid dac trebuie s mai stau aici.. persoanele cu tulbur ri de 32 Disciplina caracter nu îndeajuns de multe." ÄDe ce e atît de dureroas via a în Okinawa?". Spus în cele mai simple cuvinte." ÄDe ce nu te duci pîn în cartierul american sau la Clubul so iilor de ofi eri. care totdeauna dau gre . a descoperit c este o persoan neobi nuit de inteligent i de ambi ioas i c devenea cu u urin nefericit al turi de celelalte so ii de sergen i." ÄNu po i s -1 conduci tu la serviciu... Trebuie s m trimite i înapoi în Statele Unite.. c nu este un om cu sim de r sRESPONSABILITATEA 31 pundere. în cursul terapiei. ca i cu so ul ei. indicînd c imaginea de sine a individului reprezint un b rbat sau o femeie inferiori. bineîn eles. O tîn r so ie." ÄDe ce ai vrut s te omori?" ÄFiindc nu mai suport aceast insul nenorocit .. Am întrebat-o de ce a f cut acest lucru." ÄDe ce nu înve i cum s conduci o ma in cu schimb tor manual de viteze?" Ea s-a uitat fix la mine: ÄPe aceste drumuri? Trebuie s fii nebun!" Nevrozele si tulbur rile de caracter Mul i oameni care vin s vad un psihiatru sufer de ceea ce se nume te fie o nevroz ... suferind de asemenea de singur tate i izolare în ora ul Okinawa. i-a t iat u or venele cu o lam de ras i a fost dus în salonul de urgen e. de sînt atît de nepopular . fie o tulburare de caracter.". Chiar i tiparele de vorbire ale nevroticilor i ale persoanelor cu tulbur ri de caracter sînt diferite. iar femeia de asemenea nu se vedea pe sine jucînd vreun rol în propria-i izolare. aceste dou st ri reprezint tulbur ri ale responsabilit ii i de asemenea reprezint stiluri opuse de raportare la lume i la problemele ei. O femeie nevrotic . totdeauna fac alegeri gre ite. a devenit redactor la o revist i s-a c s torit cu un editor de succes. ÄE nevoie s .sau f r ajutor. Discursul unui nevrotic se remarc prin expresii precum: ÄS-ar cuveni s ." i ÄA fost necesar s . Cînd nevroticii sînt în conflict cu lumea.. Discursul unei persoane cu tulburare de caracter se bazeaz mult pe expresii precum: ÄNu pot. ÄNu. i i-am spus comandantului lui. ÄAr trebui. am întrebat eu. unde am întîlnit-o. Ar trebui s fiu capabil s -mi fac prieteni mult mai u or.i dea seama c singur tatea i prin urmare problemele ei nu se datorau în mod necesar unei gre eli sau unui defect personal. ÄNu a putea. dar acolo nu m sim eam în largul meu.

i asuma responsabilitatea cuvenit . multe persoane sînt nevrotice i în acela i timp au i tulbur ri de caracter. Tendin a lor este mai degrab de a sc pa de copii într-o mie de feluri decît s le dea aten ia de care au nevoie.imagina. în a. în mod esen ial. dac nu imposibil. cel pu in într-o anume m sur (de aceea. instinctiv. de lucrat. ei cred c lumea are nevoie s fie schimbat i nu ei în i i i astfel e ueaz în a recunoa te c e necesar s se analizeze pe sine. Oamenii cu tulbur ri de caracter sînt p rin i de-zastruo i. oricine poate beneficia de psihoterapie dac el sau ea este serios dispus/ s participe la acest proces). complet incon tien i de faptul c deseori î i trateaz copilul cu o atitudine distrug toare. prin ajutorarea lor în ceea ce prive te partea nevrotic a personalit ii. cu nevroticii se poate lucra mai u or prin psihoterapii.i confrunte copilul cu tendin a lui de a evita sau de a sc pa de asumarea r spunderii pentru propriile-i ac iuni s -1 asigure c în unele situa ii nu e vina lui. dar nu le în eleg înc . Pu ini dintre noi scap f r nevroze sau tulbur ri de caracter. vorbim de Änevrozele de caracter" pentru a indica faptul c . din cauza disponibilit ii lor de a. Pentru a îndeplini fiecare dintre aceste procese în mod adecvat trebuie s fim dispu i i capabili s suferim o continu examinare de sine. care s sece energiile necesare responsabilit ilor p rinte ti. p rin ii putînd s . to i copiii au nevroze datorate faptului c .i dau seama astfel c au probleme. pe întreg parcursul vie ii noastre trebuie s evalu m i s reevalu m continuu pentru ce sîntem responsabili în acest mereu schimb tor curs al evenimentelor. Nevroticii. 34 Disciplina întotdeauna copiii care nu sînt iubi i de p rin i mai degrab î i vor asuma ei în i i acest lucru. îndeosebi p rin ii cu tulbur ri de caracter î i fac copiii s se simt mizerabil. Sînt multe lucruri pe care p rin ii le pot face pentru a. Ea nu a fost niciodat complet solu ionat . ei e ueaz i în misiunea de p rin i.i asuma responsabilitatea pentru cre terea copiilor. Ocaziile apar singure de mii de ori pe m sur ce copilul cre te. Cînd copiii sînt delincven i sau au dificult i la coal . Din fericire. pentru c ei î i asum responsabilitatea pentru dificult ile pe care le au i. astfel. deseori este posibil s -i angren m într-o examinare i corectare a indisponibilit ii de a. Nici aceast evaluare i reevaluare nu sînt lipsite de durere. Iar acest lucru solicit dragostea i dorin a lor de a. în cadrul procesului psihoterapeutic. cum se în-tîmpl de obicei. î i vor asuma responsabilitatea pentru anumite priva iuni pe care le tr iesc. a a cum am spus. în realitate. Cu cei cu tulbur ri de caNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 33 racter este mult mai dificil. aceste persoane sînt dominate de vinov ie în virtutea faptului c i-au asumat o responsabilitate care nu este tocmai a lor. doi fra i care se bat se vor acuza întotdeauna unul pe cel lalt pentru declan area b t ii i fiecare dintre ei va nega cu totul c el ar fi vinovatul. odat ce unor astfel de persoane le-a fost restabilit credin a i încrederea în sine.i sprijini copiii în acest proces de maturizare. dac sînt îndeplinite în mod adecvat i con tient. în timp ce în alte zone ale vie ii e ueaz în a. chiar dincolo de simpla insensibilitate sau neglijen .i nega responsabilitatea în multe dintre conflictele în care se g sesc ei în i i. to i copiii au tulbur ri de caracter vizibile în tendin a lor instinctiv de a. comparativ cu persoanele cu tulbur ri de caracter. într-un sens. Dimpotriv . Se spune c : Änevroticii se fac pe ei în i i s se simt mizerabil. Motivul acestui fapt este c problema de a distinge pentru ce sîntem i pentru ce nu sîntem responsabili este una dintre cele mai mari din existen a uman . Astfel.i asuma responsabilitatea. Iar aceast disponibilitate nu este inerent nici unuia dintre noi. pentru c nu se v d pe ei în i i ca surs a propriilor probleme. La fel ca i în alte zone ale vie ii lor.i asuma responsabilitatea ce li se cuvine. în mod similar. îns printr-o vast experien i printr-o îndelungat i reu it maturizare vom dobîndi capacitatea de a vedea lumea i locul nostru în ea a a cum sînt în realitate i astfel vom fi în stare s stabilim în mod realist responsabilitatea ce ne revine nou i cea care revine lumii. p rin ii trebuie s fie sensibili la nevoile copilului i dispu i s le împlineasc . Sau tinerii adolescen i care nu au înc succes la fete sau în sport mai degrab se vor vedea pe sine ca fiin e umane deficitare decît ca boboci ce înfloresc mai tîrziu sau chiar la timp i perfect normal. Dar pentru a sesiza aceste oportunit i. în anumite zone ale vie ii lor. decît s vad c p rin ii sînt deficitari în capacitatea lor de a iubi.i asuma cu realism responsabilitatea. p rin ii pot face multe pentru a împiedica acest proces de maturizare. p rin ii cu tulbur ri de caracter vor . pot fi p rin i excelen i dac nevroza lor e relativ u oar i nu sînt cople i i de responsabilit i inutile. cei cu tulbur ri de caracter îi fac pe ceilal i s se simt mizerabil".

Ca urmare. vor insista ei.i asume responsabilitatea pentru calitatea vie ii lor. Poate pentru c eram mai devotat pacien ilor mei decît colegii mei reziden i. ei vor accepta deseori aceast responsabilitate. ace ti p rin i îi spun de fapt copilului lor: ÄTu e ti responsabil pentru calitatea mariajului meu.arunca imediat vina pe sistemul coNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 35 Iar sau pe al i copii. mi-a spus cu simpatie: ÄEi bine. A a c m-am dus la doctorul Bodgely i i-am explicat situa ia. problemele persist . în efortul de a evita responsabilitatea în vie ile lor. De . Pe m sur ce deveneam mai resentimentar i mai epuizat. în aceast clinic . acelea i tr s turi de caracter ac ioneaz de obicei asupra c sniciei lor. f r s m întrerup . ÄDa". a s n t ii mele mintale i pentru lipsa mea de succes în via . prieten. Pentru c ocolesc responsabilitatea. coala.i asuma responsabilitatea pentru propriile probleme. i-am spus. Pentru tratamentul propriei mele subtile tulbur ri de caracter. sim indu-m în eles. în timp ce eu îmi programam întîlniri pîn la ora opt.iat. Nimic nu se împline te. Ace ti indivizi cu tulbur ri de caracter nu sînt ineficien i i distructivi doar în rolul de p rin i. societatea. am spus u or enervat. ei î i vedeau pacien ii o dat pe s pt mîn . dup un moment de t cere. a a cum am spus. L-am întrebat dac nu pot fi exceptat pentru cîteva s pt mîni atunci cînd îmi va veni rîn-dul s accept noi pacien i. iar sufletul îmi era plin de resentimente. La vremea aceea. Credea el oare c a a ceva e cu putin ? Sau poate avea o alt solu ie la aceast problem ? Mac m-a ascultat foarte atent i receptiv. la vîrsta de 30 de ani. nici o problem nu poate fi solu ionat pîn cînd individul nu. Ei au aruncat propria durere pe umerii societ ii. în cele din urm . A a ajung p rin ii cu tulbur ri de caracter s creasc . Debarasîndu-se de responsabilitate.i da seama cît de nepotrivite sînt aceste lucruri. poate c se simt mai confortabil cu ei în i i. copii. Deseori. aproape oricare dintre noi încearc uneori s evite ² în feluri care pot fi foarte subtile ² durerea de a. patron ² sau pe altceva ² influen e rele. Aceast atitudine. eu îi vedeam de dou . O vorb din 36 Disciplina anii '60 (atribuit lui Eldridge Cleaver) se adreseaz nou tuturor. eu i colegii mei reziden i ne distribuiam pacien ii prin rota ie.i asum responsabilitatea de a o solu iona. pentru a avea timp s -i prind din urm pe colegii mei." M-am luminat la fa . p rinte. Cînd am terminat. Mac a r spuns: ÄI i spun. rasismul. trei ori pe s pt mîn . Mac era directorul clinicii de psihiatrie unde îmi completam perioada de reziden. sexismul. ÄCe crezi c ar trebui s fac în situa ia asta?" La înFUGA DE LIBERTATE 37 trebarea aceasta. copil. ÄMul umesc". i în m sura în care o accept . ignor problema real . Acest lucru este inevitabil. au o Äinfluen rea" asupra propriului copil. dar au încetat s . îi priveam pe colegii mei reziden i p r sind clinica la ora patru i jum tate în fiecare dup -amiaz i ducîndu-se acas . Cînd indivizii cu tulbur ri de caracter dau vina pe altcineva ² so ie. deseori p rin ii cu tulbur ri de caracter vor arunca aceast responsabilitate pe umerii copiilor lor: ÄVoi.i rezolve problemele vie ii. //Sistemul" ² pentru problemele lor. e ti parte din problem . In mod normal." Fuga de libertate Un psihiatru pune diagnosticul de tulburare de caracter atunci cînd tiparul evit rii responsabilit ii este relativ unul bine conturat în individul diagnosticat. mi-am dat seama c trebuia f cut ceva. celor din toate timpurile: ÄDac nu e ti parte din solu ie. Totu i. care. datorit educa iei mele. c tu e ti cel care are o problem . copiii" sau: ÄMama voastr i-a distrus nervii din cauza voastr " sau: ÄA fi putut s fac i eu o facultate i s reu esc în via dac n-ar fi trebuit s v între in." Nu prea era r spunsul pe care îl a teptam. Scott. vor deveni nevrotici. v d c ai într-adev r o problem . copii nevrotici sau cu tulbur ri de caracter. nou seara. p rin ii cu tulbur ri de caracter servesc ca modele pentru iresponsabilitatea copiilor lor. bineîn eles. aproape invariabil. îi sînt dator lui Mac Badgely. guvernul. P rin ii în i i î i arunc p catele asupra copiilor lor. Ä tiu c am o problem . a prietenilor i a în elegerilor de afaceri ² asupra oric rei zone a existen ei în care nu reu esc s . au încetat s se dezvolte spiritual i au devenit o greutate lipsit de via pentru societate. o s m înnebuni i" sau: ÄSingurul motiv pentru care r mîn c s torit/ cu mama/tat l vostru sînte i voi. pentru c ." în acest fel. m-am descoperit lucrînd mai multe ore decît ei." Deoarece copiilor le lipse te capacitatea de a.

Cînd mi-am dat seama de aceasta. Cînd p rin ii sînt despotici. Dac voiam s -mi investesc timpul mai mult decît colegii mei reziden i în munca pe care o f ceam. în fapt. Depindea de mine i numai de mine s decid cum vreau s -mi folosesc i s -mi ordonez timpul. am ales s nu-mi schimb stilul de via . Este problema ta cu timpul t u. cînd eu fusesem complet liber s aleg s fiu ca ei.i asume atîta responsabilitate cît s încerce m car s m ajute. Mun38 Disciplina ca mea grea nu era o sarcin aruncat pe umerii mei de soarta necru toare sau de necru torul director al clinicii. i-am spus. a a cum sînt deseori. Dar ca adul i. i nu el. atunci eram liber s aleg s nu 'ucrez atît de mult i s -mi structurez timpul în alt fel. întrebarea este ce am s fac în situa ia asta?" ÄScott". datorit dependen ei extinse i reale. un om inteligent dar posac. în mare m sur la mila lor. Dac a fi vrut s nu le suport. ca i copii. îi ofeream puterea mea. p rin ii au o putere extins i real asupra noastr . Acesta este motivul pentru care Erich Fromm ia intitulat atît de nimerit studiul despre nazism i autoritarism: Escapefrom Freedom (Fuga de libertate). încerc m astfel s d m responsabilitatea altor indivizi. Dar mi-am schimbat atitudinea i astfel resentimentul fa de colegi s-a evaporat. nu avem prea mult putere s facem ceva în aceast privin . Eu te-am auzit i am fost de acord cu tine. îi spuneam: ÄIa comanda de la mine. De multe ori am încercat s -i ar t c el nu este copil. Practic. Am o cuno tin ." ÄPentru Dumnezeu". alegerile noastre sînt limitate. trei ore înaintea mea i se poate s fi fost dureros s -mi aud so ia plîngîndu-se c nu sînt îndeajuns de devotat familiei. tiam asta cînd am intrat aici. Sînt de acord cu tine.i asuma responsabilitatea pentru structura timpului meu era o încercare de a evita durerea de a lucra multe ore. Dac în calitatea lui de director al clinicii nu trebuia s ajute la descurcarea unor astfel de probleme. dar aceste dureri erau consecin a alegerii pe care o f cusem. i am r mas furios. Timpul meu era responsabilitatea mea. alegerile .i fac treaba lui de director al clinicii.i mai spun o dat . c eu. în încercarea de a evita durerea responsabilit ii. noi. Ä tiu c am o problem . organiza ii sau altei entit i. aveam o tulburare de caracter. am ajuns cumva s -mi dau seama c Mac avea dreptate. Dar acest lucru înseamn s transfer m puterea noastr asupra acelei entit i. iar noi sîntem. Ascult atent ce am s . era modul în care eu alesesem s -mi tr iesc via a i s -mi ordonez priorit ile. Nu este problema mea. pari s nu fi ascultat ceea ce am spus. poli ia care i-a arestat pe el i pe prietenii lui din cauza p rului lor lung. cerîndu-i un mic ajutor. Pur i simplu nu mai avea sens s -i acuz pe ei pentru faptul c aleseser un stil de via diferit de al meu. Sim eam c are o tulburare de caracter urît . Trei luni l-am urît. Tu e ti cel ce are o problem . tu ai o problem cu timpul.aceea am venit s te v d. Este tot ce pot s spun despre acest lucru. libertatea mea. Tu. Scott Peck. cît s . de fapt. Ävreau s m ascul i. Tu e ti cel ce are o problem . un mic sfat i nenorocitul nu fusese dispus s . Cererea adresat lui Mac Badgely de a. o alegere de care. ai o problem cu timpul t u. Timpul t u." M-am întors i am ie it cu pa i mari i furios din biroul lui Mac. A fi sup rat pe ei însemna a fi sup rat pe propria-mi alegere de a fi diferit de ei. fie ea Äsoart " sau Äsocietate". cînd sîntem s n to i fizic. ce naiba trebuia s fac altceva? Dar dup trei luni. vorbe te despre for ele agresive din societatea noastr : rasism. în mare FUGA DE LIBERTATE 39 m sur responsabili de bun starea noastr . sexism. ac ionînd astfel. guvern. Fii tu eful!" De cîte ori c ut m s evit m responsabilitatea pentru propriul nostru comportament. chiar dac lucratul timp de mai multe ore era o consecin inevitabil a alegerii mele de a m dedica mai mult pacien ilor i form rii mele. Ei sînt. atunci era alegerea mea i consecin ele acestei alegeri erau responsabilitatea mea. Anume. corpora ie sau efului nostru. a replicat Mac. dac a fi dorit. Se poate s fi fost dureros pentru mine s privesc cum colegii mei plecau de la birou cu dou . eram mul umit. atunci cînd îl las. Nu al meu. Cînd sîntem copii. Cum altfel ar fi putut s fie atît de crud? Eu m dusesem la el cu umilin . c utam f r s -mi dau seama s cresc autoritatea lui Mac asupra mea. Dificultatea de a accepta responsabilitatea pentru comportamentele noastre rezid în dorin a de a evita durerea consecin elor acestui comportament. în fapt. Ce crezi c s-ar cuveni s fac în situa ia asta?" Mac mi-a r spuns: ÄScott. L-am urît pe Mac Badgely. Totu i. care. industria de armament. milioane i chiar miliarde de oameni încearc zilnic s fug de libertate.

Da. Dac harta este fals i imprecis . Doar cî iva noroco i continu pîn în momentul mor ii explorarea misterului realit ii. ci în acela c ele trebuie revizuite mereu pentru a fi precise. punctul din care privim lumea . de fric i convingerea intim c nu sînt capabili s «se descurce» i s schimbe lucrurile"**. Mass.i i redefinindu. Chiar la nivel superficial. vom ti în general ce vom g si acolo. acest lucru ar trebui s fie evident. Se simt neputincio i pentru c . problema libert ii ca alegere între dou rele nu este d escris mai elocvent i mai poetic decît în capitolul ÄFreedom and Necessity" (ÄLibertate i necesitate") din cartea psihiatrului Allen Wheelis: How People Clwnge (Cum se pot schimba oamenii). Ceea ce e fals e ireal. percep ii gre ite i iluzii ². Una dintre r d cinile acestui Äsentiment de neputin " la majoritatea pacien ilor o reprezint o anume dorin de a fugi de durerea libert ii. s ac* Nic ieri. Mai devreme sau mai tîrziu. Dar cea mai mare problem în realizarea h r ilor nu const în faptul c trebuie s pornim de la o mîzg litur . exist prea mult tehnologie. trebuie s înve e c via a întreag a unui adult este o serie de alegeri personale.i.. nu i-a recunoscut aceste libert i. Viziunea noastr asupra realit ii este ca o hart dup care ne orient m via a. în prefa a c r ii ei Learning Psychotherapy (înv înd psihoterapie). atunci vor deveni oameni liberi. Am fost tentat s citez ca PUolul în întregime i îl recomand oricui dore te s exploreze mai mult aceast chestiune. p. New York. ix. Hilde Bruch. Spre sfîr itul vîrstei de mijloc.i în elegerea asupra lumii i asupra a ceea ce e adev rat. H r ile lor sînt mici i abia schi ate. nu sîntem n scu i cu h r i gata întocmite. dar tot în puterea noastr st s facem aceste alegeri. iar unii nu reu esc. Sînt convin i c h r ile lor sînt complete i c Weltanschaaung-ul lor este corect (sau chiar sacrosant) i nu mai sînt interesa i de o nou informa ie. Culturi noi apar. au renun at la putere. l rgindu. De i acest lucru este clar. c exist for e opresive în lume. Harper & Row. arat c în mod fundamental to i pacien ii vin la psihiatru cu Äo problem comun : sentimentul de neajutorare. Chiar mai dramatic. Dac pot accepta acest fapt cu totul. dac nu vor accepta acest fapt. cu atît sîntem mai pu in capabili s determin m cursul corect al ac iunilor i s lu m decizii în elepte. ** Harvard University Press. în loc s accepte i s se bucure de imensa sa putere personal . în fapt. va înceta s fie iritat pentru faptul c alegerile sale sînt dureroase*. ghe ari se topesc. Unii se opresc s -1 mai fac spre sfîr itul adolescen ei. Cel de-al treilea instrument sau tehnic de a trata durerea solu ion rii problemelor. mul i oameni renun la acest efort. 40 Disciplina cepte responsabilitatea pentru problemele i via a lor. 1974. ci trebuie s le facem noi în ine. culturi dispar. curînd. Ei îl ignor pentru c drumul nostru spre realitate nu este u or. este devo iunea fa de adev r. Asta nu înseamn c sînt ne-dureroase. dac e s fie vindeca i. El avea libertatea de a se muta într-un alt ora sau de a. perspectiva lor asupra lumii este îngust i prost direc ionat . Exist prea pu in tehnologie. De multe ori. Noi avem totu i libertatea de a alege fiecare pas al felului în care vom r spunde i vom trata aceste for e. Dr. ce trebuie folosit continuu dac vrem ca vie ile noastre s fie s n toase. iar spiritul nostru s creasc . iar pentru aceasta e nevoie de efort. Dar mul i nu vor s fac acest efort. dar de fiecare dat cînd vorbea de felul în care este victimizat de aceste for e el î i ceda de fapt libertatea. Mai întîi de toate. 1973. Ghe ari noi apar.i scurta p rul sau chiar s duc o campanie împotriva biroului de poli ie. se vor sim i pentru totdeauna victime. Cu cît vedem mai pu in clar realitatea lumii ² cu cît min ile noastre sînt mai îmb tate de falsitate. cu atît h r ile noastre vor fi mai mari i mai precise. A ales s se lamenteze din cauza lipsei de putere politic . ne vom r t ci. E ca i cum ar fi obosi i. nuan îndu. Dac harta este adev rat i precis . Cu cît depunem mai mult efort pentru a pre ui i a percepe realitatea. vom ti în general unde ne afl m. iar dac ne decidem unde vrem s mergem. dup tin a mea. cei mai mul i oameni aleg s -1 ignore. de decizii. Cambridge. în mod par ial sau total. Dar în ciuda inteligen ei sale.noastre sînt aproape nelimitate. Reciproc. Vorbea de dragostea sa de libertate i de for ele care o contracareaz . dintre dou rele trebuie s -1 alegem pe cel mai mic. Ceea ce e adev rat e real. DEVO IUNEA FA DE REALITATE 41 Devo iunea fa de realitate . sînt de acord cu acea cuno tin a mea. A tr i într-o zon a rii unde poli iei nu-i pl ceau Ätipii cu p rul lung" era alegerea lui i totu i i-a l sat p rul lung. Lumea îns i este într-o schimbare constant . Sper c într-o zi.

uneori fiind concediat. Dar el nu a fost niciodat în stare s avanseze sau s . lucrare a diavolului. dar era devastat de pierderea celor doi copii. lumea arat altfel decît atunci cînd sîntem boga i. de i totdeauna penetrante i distrug toare. în special cînd e vorba de revizuiri majore. eretic . dar uitaser i-i d duser altceva. Odat au uitat cu totul de ziua lui. pîn la urm 0 astfel de persoan poate cheltui mai mult energie pentru a ap ra perspectiva demodat asupra lumii. sîntem dependen i i lipsi i de putere. Ca adul i. Propria mea defini ie este urm toarea: transferul este acel ansamblu de moduri de a percepe lumea i de a r spunde lumii dezvoltat în copil rie i care este de obicei adecvat în întregime mediului înconjur tor al copil riei (într-adev r. inteligent." Datorit inteligen ei i creativit ii lui în domeniul tehnologiei computerelor. Via a lui. îi promiseser o biciclet de ziua lui. întîmpl tor i f r a fi emo ionat. cînd s-a acumulat suficient de mult informa ie nou . trebuie s facem revizii majore. a a cum spunea el: ÄProfesorii mei erau o adun tur de ipocri i. luîndu-i cu sine pe cei doi copii ai lor. putem fi puternici. distant fa de ea. Se poate s denun m noua informa ie ca fiind fals . trebuie s ne revizuim continuu h r ile i uneori. Principala ei nemul umire în ceea ce-1 privea era faptul c el era continuu i ira ional gelos i. rece. dar care este inadecvat odat transferat în mediul înconjur tor al adultului. Ceea ce facem deseori. care a venit s m vad pentru c so ia lui îl p r sise.i in o slujb mai mult de un an i jum tate. decît i-ar fi trebuit pentru a o revizui i a o corecta de la bun început. uneori cople itor. în scurta perioad de timp pe care a petrecut-o cu mine. A p r sit facultatea de electrotehnic pentru c . periculoas . este dureros. Exist probabil tot atîtea subtile varia ii ale defini iei transferului cî i psihiatri exist . ofens . Cînd sîntem s raci. în speran a recî tig rii lor a început psihoterapia. Un astfel de exemplu este cel al unui pacient al c rui tratament a e uat din cauza transferului s u. Totu i. Cînd avem copii de care s avem grij . dar lipsit de succes. pentru c so ia sa declarase ferm c nu se va întoarce pîn cînd el nu va urma un tratament psihiatric. Cînd sîntem copii.este într-o rapid i constant schimbare. 42 Disciplina Transferul: harta expirat Procesul activ de men inere a unei perspective desuete asupra realit ii constituie fundamentul multor boli mintale. cînd copiii sînt sugari. iar apoi e confruntat cu o informa ie nou care sugereaz c aceast perspectiv este gre it .i exercite datoria". Din p cate. Cea mai frecvent folosit expresie a lui era: ÄNu po i avea încredere într-un suflet afurisit. Ävagabondaj" i Äîmpiedicarea unui ofi er de poli ie s . nu prea diferi i de poli i ti. Mai degrab decît s încerce s schimbe harta. Ce se întîmpl cînd cineva trude te mult i din greu s dezvolte o perspectiv func ionabil asupra lumii. uneori groaznic de dureros. în acela i timp. totu i. E vorba de un tehnician în computere. Dac vrem s încorpor m aceast informa ie. fusese una accentuat instabil ." î i descria copil ria ca Änormal " i p rin ii ca fiind Äobi nui i". Ea se mai plîngea i de desele lui schimb ri de slujb . deseori de folos pentru supravie uire). Zilnic sîntem bombarda i cu informa ii noi despre natura realit ii. lumea pare diferit fa de cum va fi atunci cînd copiii vor ajunge adolescen i. Psihiatrii denumesc acest proces Ätransfer". numeroase momente cînd p rin ii lui l-au dezam git. Procesul de a face revizuiri. Deseori acest act de ignorare nu este doar unul pasiv. de care se ata ase profund.i protejeze scaunul". Aici se g se te sursa principal a multor boli ale umanit ii. iar harta are nevoie s fie în bun parte retrasat ? Efortul dureros care ni se cere pare însp imînt tor. Putem chiar lupta împotriva ei i chiar s încerc m s manipul m lumea pentru a face s arate conform punctului nostru de vedere. fusese implicat în alterca ii minore cu poli ia i de trei ori fusese închis pentru consum de droguri. pe care-i descria ca Ämincino i i tri ori. dar nu vedea nimic foarte r u în . o hart evident util i eficient . cînd sîntem bolnavi sau b trîni infirmi se poate s devenim iar i f r putere i dependen i. individul poate încerca s distrug noua realitate. necomunicativ i lipsit de afec iune. de 30 i ceva de ani. înce-pînd din adolescen . De-a lungul adolescen ei. îns cele mai clare exemple nu trebuie s fie subtile. sînt deseori subtile. mult TRANSFERUL: HARTA EXPIRAT 43 mai des plecînd singur dup dispute cu supervizorii s i. C ile prin care se manifest transferul. interesa i doar s . serviciile sale erau foarte cerute în industria respectiv . el i-a reamintit. este s ignor m informa ia nou . El nu se sim ea în mod deosebit nefericit pentru c o pierduse pe ea. lumea pare diferit fa de vremea cînd nu-i aveam. i de obicei incon tient.

intimitate i afec iune. psihoterapia este.i f cea speran e cînd ei îi f ceau promisiuni. f cînd imposibil ca el s se bucure de dragoste. Dar cît de mult se aga de ele i se lupt pentru fiecare pas din drum! Deseori. e mai pu in probabil s munceasc suplimentar. iar via a lui a devenit mult mai confortabil . Pentru un copil. pentru c f cea ore suplimentare. I-am propus s ne întîlnim mar i seara. Cînd a încetat s mai aib încredere în p rin ii lui. O astfel de reînv are i-ar fi cerut s . iar acest lucru ar fi necesitat o deviere de la harta cu care începuse. A sim it c eu a fi nerezonabil de rigid. Ei erau singurii asupra c rora avea control. El presupune c felul în care procedeaz p rin ii este felul în care trebuie procedat. el a cerut o întrevedere sîmb ta. Singurul fel în care ar fi putut înv a c în lumea adul ilor exist unii oameni în care putea avea încredere era s ri te încrezîndu-se în ei. nevoia de a se ag a de h r ile lor i lupta pentru a nu le pierde sînt atît de puternice. el i-a continuat traiectoria de a nu avea încredere în oameni. c nu-a avut o copil rie normal i c p rin ii lui nu erau p rin i obi nui i în ce prive te capacitatea de a fi receptivi la nevoile copilului lor. frecven a i severitatea dezam girilor sale s-au diminuat dramatic. singurii din toat lumea în care putea avea încredere. copilul ajunge la concluzia ² la Ärealitatea" ² nu c Änu pot avea încredere în p rin ii mei". O astfel de adaptare reprezint totu i baza pentru viitoare probleme. a a cum se în-tîmpl de obicei. cînd. totu i. Singurii cu care putea avea o rela ie afectuoas erau cei doi copii ai s i.i da seama de asta ar fi fost extrem de dureros. Cînd sînt implicate probleme de transfer. n-a mai venit.i putea permite nici m car apropierea de so ia lui. ple-cînd de la acest lucru. c nu sînt deloc preocupat de nevoile lui. mi-a spus el. nu a mai venit. ei reprezint lumea.i revizuiasc p rerea despre p rin ii lui ² s . nici în ea neavînd încredere. De nenum rate ori uitaser s -1 ia de la întîlniri sau de la petreceri. c ldur . Cu aceast hart i cu un depozit abundent de resentimente rezultînd din multe dezam giri. Nu. Prin urmare. înstr inîndu-1 de oricine. conflictele cu figurile autorit ii ² poli i ti.i revizuiasc harta. pentru c se pare c -1 prinsese dorul s lucreze noapTRANSFERUL: HARTA EXPIRATA 45 tea. Dup alte dou edin e. f cînd munc de între inere sîmb ta i duminica. Ini ial.i dea seama pe la mijlocul copil riei c nu poate avea încredere în p rin ii lui. A avut multe ocazii s . printre altele. Pentru c este extrem de dificil s abandonezi o ajustare a h r ii care alt dat ne-a îndrumat atît de bine. L-am confruntat cu imposibilitatea de a face terapie în astfel de circumstan e. totu i. Neîncrederea în oameni fusese o ajustare potrivit pentru realitatea copil riei lui. apoi s-a oprit. dureroase. fusese o ajustare care a func ionat. ca s îmi spun dac se poate întîlni cu mine. A venit de dou ori. Copilul nu poate avea perspectiva de a vedea c al i p rin i sînt diferi i i de multe ori mai buni. îi promiteau s fac împreun o mul ime de lucruri în weekend. A nu avea încredere în oameni devine astfel harta cu care el intr în adolescen i în perioada adult . un proces de revizuire a h r ii. Mi-am rearanjat orarul. El a admis c nu i sa cerut s lucreze ore suplimentare. dar apoi erau de obicei Äprea ocupa i". Acest b rbat suferise pe cînd era copil dezam gire dup dezam gire.i dea seama c ei nu-1 iubeau. profesori. pentru c Äaveau o mul ime de lucruri pe cap". Nu mai a tepta mare lucru de la p rin ii lui i nu. A declarat totu i c avea nevoie de bani i din aceast cauz munca era mai important pentru el decît terapia. singurii care nu aveau autoritate asupra lui. c sînt interesat doar de propriul meu timp i în mod clar nu-mi pas de el i c prin urmare nu pot fi de încredere. Dup trei edin e.asta. încît terapia devine imposibil . pentru c î i luase înc o slujb . datorit lipsei de grij a p rin ilor lui. p rin ii înseamn totul. dar toate au trecut pe lîng el. A hot rît c m poate vedea doar în acele zile de luni în care nu exist ceva suplimentar de munc i c îmi va da un telefon la ora patru dup -amiaza în fiecare luni. Gradual sau brusc ² nu tiu care dintre ele ² a ajuns s . I-am spus c nu socotesc aceste condi ii acceptabile i c nu sînt dispus s -mi anulez planurile pentru fiecare sear de luni pentru faptul c el ar putea veni la edin a de terapie. a a cum s-a întîmplat în cazul tehnicianului de computere. Dar a. astfel încît s -1 pot vedea luni seara. diminuîndu-i durerea i suferin a. Pacien ii vin la psihoterapie pentru c în mod clar h r ile lor nu func ioneaz . A a c . a început s se simt mai bine. patroni devin inevitabile. pentru c Äei erau foarte ocupa i". Odat ce i-a dat seama de asta. Iar aceste conflicte nu au f cut altceva decît s -i înt reasc sentimentul c oamenii care au ceva s -i dea 44 Disciplina nu sînt de încredere. încercarea noastr de a lucra împreun . creînd incon tient situa ii care îi înt reau aceast convingere. ci la aceea c Änu pot avea încredere în oameni".

nu trebuie doar s o examin m. capacitatea noastr de a gîndi i de a ne examina pe noi în ine este ceea ce ne face s fim oameni. Cunoa tem lumea doar prin rela iile pe care le avem cu ea. '40 a contribuit la comportamentul liderilor americani în ce prive te r zboiul din Vietnam. Deschiderea fa de înfruntare Ce înseamn o via total devotat adev rului? înseamn . pe m sur ce persoana înainteaz pe drumul examin rii de sine. de care majoritatea oamenilor se feresc. dar nu pot fi niciodat în elep i. indiferent de pre . Ei pot fi indivizi competen i. ci simultan trebuie s examin m i examinatorul. dac ne gîndim c lobii no tri frontali. Aceasta înseamn c trebuie s lu m în considerare adev rul. o via de autoexaminare riguroas . astfel de atitudini par s se schimbe i începem s ne d m seama c sursa pericolului din lume st mai mult în noi decît în afara noastr . s -i spunem chiar bun venit. Putem s ne revizuim h r ile doar atunci cînd avem disciplina de a trece prin durere. permanent i nesfîr it . la rolul pe care chestiunea transferului îl joac în problemele interna ionale. i aceasta cu siguran din cauza durerii implicate într-o via de sincer examinare de sine. atît cît le poate judeca lumea competen a. Totu i. Din p cate. Cînd îns cineva se dedic adev rului. angaja i i patroni. Psihiatrii sînt înv a i s fac acest lucru în perioada form rii lor i tiu c este imposibil s în eleag cu adev rat conflictele i transferurile pacien ilor f r s . într-adev r. a fost o hart foarte diferit de cea a genera iei care le-a urmat. înainte de toate. în 1950. vom tr i într-un sistem închis ² într-un clopot de sticl ." Cît de absurd este acest lucru. în ultim instan . în ce fel a contribuit experien a anilor Depresiunii la conturarea acestei h r i i în ce fel a contribuit experien a anilor '50. mai vital pentru interesul fa de noi în ine decît confortul nostru. Am auzit mul i p rin i spunîndu-le cu toat seriozitatea copiilor lor adolescen i: ÄGînde ti prea mult. Este o problem între p rin i i copii. iar procesul examin rii de sine i al contempla iei devine esen ial pentru supravie uire. pentru moment. fiind din ce în ce mai iluziona i. care au ini iat. nu to i psihiatrii r spund la aceste îndemnuri. între prieteni. Altfel.a luat sfîr it. Din fericire. Problema transferului nu este doar o problem între psi-hoterapeut i pacien ii s i. trebuie s fim total devota i adev rului. eu fiind un alt marcaj pe vechea lui hart . d ruit cu o gîndire profund i îndoieli de sine. dar care pe sine nu se examineaz tot atît de riguros. între grupuri i chiar între no iuni.i în eleag propriile lor transferuri i conflicte. contempla ia nu a fost la mare cinste. S n tatea mintal este un proces neîntrerupt de devo iune fa de realitate. Singura cale prin care putem fi siguri c harta realit ii pe care o posed m este valid este aceea de a o expune criticii i de a ne confrunta cu al i realizatori de h r i. O via devotat în întregime adev rului înseamn de asemenea disponibilitatea de a fi personal contesta i. Examinarea lumii din afar nu este niciodat atît de dureroas din punct de vedere personal ca examinarea lumii din untru. E interesant de meditat. pentru a cunoa te lumea. pentru a folosi analogia f cut de Sylvia Plath. psihiatrii sînt îndemna i s urmeze ei în i i o psihoterapie sau psihanaliz ca parte a instruc iei i dezvolt rii lor. so i i so ii. Ce hart a urmat Hitler i de unde a provenit ea? Ce hart au urmat liderii americani. Via a în eleapt trebuie s fie o via de contempla ie combinat cu ac iune. Reciproc. trebuie s consider m totdeauna disconfortul personal ca relativ neimportant i. în cultura american din trecut. Pentru a avea o astfel de dis-Clplin . c ut m mai ales s evit m sau s refuz m orice confruntare pentru . Este vorba totu i doar de un num r restrîns de oameni care i-au schimbat atitudinea. executat i men inut r zboiul din Vietnam? în mod clar. '60 la harta tinerei genera ii? Dac experien a na ional a anilor 30. cît era de potrivit aceast experien pentru anii '60 i 70? Cum ne putem revizui mai rapid h r ile? Adev rul sau realitatea sînt evitate atunci cînd sînt dureroase. Prin urmare. din cauza durerii inerente procesului de revizuire a h r ii realit ii. To i liderii no tri na ionali sînt fiin e umane care au avut o copil rie i care au fost forma i de experien ele din copil rie. Din acest motiv. oamenii l-au etichetat pe Adlai Stevenson ca fiind Äcap mare" i au crezut c nu ar fi un bun pre edinte pentru c era un b rbat contemplativ. încercînd 46 Disciplina DESCHIDEREA FAT DE ÎNFRUNTARE 47 s -1 determin m cît de bine putem. durerea pare relativ neimportant ² i devine din ce în ce mai pu in important ( i prin urmare din ce în ce mai pu in dureroas ). respirînd doar propriul nostru aer fetid. fiind în serviciul c ut rii adev rului. ca fiind mai important. Sînt mul i psihiatri care analizeaz cu rigurozitate lumea.

în ciuda faptului c au mai multe motive decît ceilal i s se supun disciplinei implicate aici. mi-a explicat ea. Un astfel de comportament nu se limiteaz la militarii de la Casa Alb . interac iunile mult mai obi nuite de zi cu zi ne ofer ocazii similare de a risca s fim deschi i: la o b utur r coritoare. Dac m înfrun i. voi deveni r u i vei regreta asta. la mas . Pe de alt parte. cu efii sau patronii. Dar spunînd despre ea c este natural . Am întrebat-o despre acest nou tipar al comportamentului ei. cu prietenii. dac vor . c ruia îi este clar c una dintre cele mai incitante i esen iale sarcini aflate în fa a societ ii noastre în urm toarele decenii este de a construi în interiorul structurii birocratice a organiza iilor noastre o deschidere i o capacitate de a r spunde la contest ri. care venea la edin ele mele de ceva vreme începea s . într-adev r. Aceast deschidere la înfruntare este unul dintre lucrurile pe care le simbolizeaz faptul de a sta întins pe canapeaua din biroul aprobate de c tre Statul Major pe temeiul c cercet rile recomandate nu pot fi inute secrete. încît poate fi considerat pe bun dreptate o caracteristic a naturii umane. care cumva nu par niciodat prea convin i s treac prin propria terapie. cu partenerii de via . care va înlocui rezisten a institu ional tipic . Aici sînt inclu i i psihiatrii în i i. corpora ii. La fel de natural este a defeca în pantaloni sau a nu te sp la niciodat pe din i. la cursul de golf." Partenerului de via îi d m acest mesaj: ÄHai s tr im i s -1 l s m i pe cel lalt s tr iasc . O alt caracteristic a naturii umane ² probabil una care ne face cel mai umani ² este capacitatea noastr de a face ceea ce este nenatural. nu înseamn c este un comportament esen ial. tocmai pentru c posed acest curaj. Copiilor no tri le spunem: ÄNu m contrazice. A trece printr-o psihoterapie este un act de mare curaj. cu recomand ri pentru cercet ri. iubi ii. orice autodiscipli-n poate fi definit ca a ne înv a pe noi în ine s facem lucruri nenaturale. ÄExisten a unor astfel de cercet ri ar putea s ne deschid spre înfrunt ri viitoare. Principalul motiv pentru care oamenii nu urmeaz o psihoterapie nu este lipsa de bani." A a c aveam o alt chestiune la care s lucr m. Dac m critici. Prin acest act ne men inem în mod deliberat deschi i pentru cea mai profund înfruntare din partea altei fiin e umane i chiar îl pl tim pe cel lalt pentru serviciul de a cerceta i judeca limpede. Odat . ÄSo ul meu a observat acum cîteva s pt mîni c piept n tura mea era în neorînduial la spate dup ce m întorceam de la edin ele de terapie". eful Statului Major al Armatei mi-a ordonat s preg tesc o analiz asupra cauzelor psihologice ale atrocit ilor comise la My Lai i ale mu amaliz rii ulte-n oare. într-o conferin . p rin ii i copiii no tri. chiar de la începutul terapiei i contrar imaginii stereotipe despre ei."* * Nu doar indivizii. el este comun Congresului. folositor sau de neschimbat. Pre edintele i Armata nu au nevoie de mai mult contestare acum". Recomand rile au fost dez48 Disciplina Tendin a de a evita contestarea este atît de omniprezent în fiin ele umane. cel mai bine e s o faci cît se poate de prudent sau î i vei c uta o alt slujb . ÄNu i-am spus de ce." Cei în vîrst transmit familiei i lumii mesajul: ÄSînt b trîn i fragil. mul i pacien i care fac psihanaliz . altor agen ii federale. Noi înv m singuri s facem lucruri nenaturale. sînt oameni care în mod fundamental sînt mult mai curajo i i mai s n to i decît media. chiar universit i sau organiza ii caritabile ² pe scurt. sînt p rintele t u. ci i organiza iile sînt notorii pentru faptul c se protejeaz împotriva contest rilor. tuturor organiza iilor umane.s fie institu ii viabile i care s progreseze. Acest fapt a fost recunoscut din ce în ce mai mult de persoane precum John Gardner de la Common Cause. dimpotriv . O femeie îngrijit coafat ." Angaja ilor no tri le comunic m: ÄDac e ti îndeajuns de îndr zne s m înfrun i. pîn cînd nenaturalul devine el însu i o a doua natur . Nici un act nu este mai nenatural i deci mai uman decît acela de a trece printr-o psihoterapie. DESCHIDEREA FA DE ÎNFRUNTARE 49 psihiatrului. la sfîr itul edin ei. de a transcende i deci de a transforma propria noastr natur . De i a trece printr-o psihoterapie este o form fundamental de a fi deschis la înfruntare. cu luminile stinse. s-ar putea s mor sau î i vei lua pe umeri responsabilitatea de a-mi face mizerabile ultimele zile pe care le mai am pe p mînt. mi s-a spus. A a c analiza motivelor pentru care un incident a fost mu amalizat a fost ea îns i mu amalizat . Cea mai mare valoare a psihoterapiei provine din extinderea disciplinei implicate în Äora de .stabilirea validit ii sale. cu colegii no tri. Mi-e team c m-ar tachina dac ar ti c aici stau întins pe canapea. în pat. ci lipsa de curaj. dac vor s creasc în în elepciune i eficien .i pieptene p rul de fiecare dat dup ce se ridica de pe canapea. tot atît de necesar le este i organiza iilor s accepte i s primeasc înfruntarea. astfel încît în viitor un ast -tel de comportament s poat fi prevenit. Pe cît de necesar le este indivizilor s accepte i chiar s spun bun venit contest rilor aduse h r ilor realit ii lor i a modi operandi. ro ind.

Dintre to i cei care vin la psihiatru sau la psihoterapeut. dar uit am nuntele cruciale. Triarea nu este totu i o scurt tur legitim . Cuvîntul-cheie aici este totu i Älegitimitatea". este nevoie ca h r ile lor asupra realit ii s fie cu adev rat deschise pentru inspec ia publicului. de o Äseducere" a pacientului în cadrul psihoterapiei. care o minte pe mama lui despre cum s-a întîmplat ca veioza s cad de pe mas i s se DESCHIDEREA FATA DE ÎNFRUNTARE 51 sparg . atunci cînd e vorba de preg tirea unui examen. Fiin ele umane au tendin a de a ignora scurt turile legitime tot atît cît au tendin a de a le c uta pe cele ilegitime. în m sura în care coala absolvit devine un element de baz în via . Mul i nu caut decît Äeliberarea". Atîta timp cît natura confrunt rii este legitim ( i de obicei este). Minciuna pre edintelui Nixon despre Watergate nu a fost mai sofisticat sau diferit în form de cea a unui copil de patru ani. o denaturare. A-i înv a c singura cale spre o eliberare real trece prin înfruntare 50 Disciplina i disciplin este o sarcin de lung durat i deseori f r succes. via a tri orului devine o minciun i o denaturare i este deseori dedicat protej rii i ap r rii minciunii. mai greu de f cut. spunînd: ÄMi-e team c psihoterapia este un fel de cîrj . Dac sînt mai multe lucruri în mintea dvs." Deschiderea în psihoterapie este în mod special înt rit (sau cerut . Aceasta înseamn un proces continuu i nesfîr it de autosupraveghere. în acela i timp. cunoa terea esen ial poate fi ob inut într-un fel care economise te considerabil timp i efort. Cu toate acestea. Este bine i se cuvine ca noi. Prin urmare. Conceptul de sustragere atrage dup sine chestiunea Äscurt turii". încît doar pretind c fac asociere liber . dureros sau f r sens." Dar aceasta . ei î i pierd timpul încercînd s evite înfruntarea i de obicei se las atra i într-o subtil form de minciun . pe cît e omene te posibil. cei ce lucreaz con tiincios la acest lucru deseori fac progrese rapide. adev rul sau realitatea a a cum o cunoa tem. ca fiin e umane. jenant. Dac rezumatul este bun. Aceasta poate economisi chiar o mai mare cantitate de timp i. doar foarte pu ini caut de la început un nivel con tient de înfruntare sau o educare prin disciplin . prin urmare.cincizeci de minute" la treburile i rela iile interpersonale zilnice ale pacientului. Cunoa terea esen ial nu a fost îns ob inut . îi poate aduce tri orului o not de trecere la examen i rîvnita absolvire. alege i s spune i acel lucru pe care sînte i cel mai pu in doritor s -1 spune i. absolvirea este o minciun . Ace ti pacien i încearc s transforme ora de psihoterapie într-un fel de conferin de pres . de vedere) de tehnica Äliberei asocieri". Aceast femeie nu se va face bine în întregime pîn cînd nu va putea fi la fel de sincer cu so ul ei a a cum este cu mine." E u or de spus. Nu vreau s devin dependent de o cîrj . mul i fug sau sînt tenta i s fug . de exemplu. s fie necesar s ne dezvolt m i s progres m cît de rapid posibil. sînt în mod clar un adept al no iunii de progres. La o astfel de onestitate nu se ajunge u or. pacien ilor li se spune: ÄPune i în cuvinte tot ce v trece prin minte. Iar despre unii pacien i pe care îi vedem de un an sau mai bine am putea foarte bine s spunem c : ÄNu au intrat înc în psihoterapie cu adev rat. dar i de sprijin. dac este executat cu succes. Crezînd în cre terea spiritului uman ca scop al existen ei umane. Cînd este folosit aceast tehnic . Motivul pentru care oamenii mint este acela c vor s evite durerea confrunt rii i consecin ele ei. Pentru ca indivizii i organiza iile s fie deschise la înfruntare. minciuna este o încercare de sustragere de la suferin a legitim i provoac astfel boala mintal . O femeie poate vorbi o or despre experien ele nepl cute din copil rie. Ori de cîte ori încerc m s ne sustragem din fa a unui obstacol. Este. nu conteaz cît pare de insignifiant. Unul dintre cele mai frecvente ra ionamente pentru a o ignora este acela de a-i pune la îndoial legitimitatea. în func ie de punctul dvs. precis. Vorbim. Un al treilea lucru necesar pentru ca o via s fie dedicat în întregime adev rului este prin urmare a tr i în total onestitate. Ei sînt volubili cînd vorbesc despre una sau alta. dar uit s men ioneze c so ul ei a certat-o de diminea pentru c a scos din contul de la banc o mie de dolari. Vindecarea spiritului nu e complet pîn cînd deschiderea la înfruntare nu devine un mod de a tr i. c ut m o cale spre inta noastr care s fie mai u oar i mai rapid : o scurt tur . o scurt tur legitim s studiezi un rezumat al unei c r i în loc s cite ti toat cartea. iar materia este absorbit . Dar unii sînt atît de rezisten i la înfruntare. Psihoterapia veritabil este o scurt tur deseori ignorat spre dezvoltarea personal . Cînd î i dau seama c vor avea parte de contest ri. pentru a ne asigura c comunicarea ² nu doar în cuvintele pe care le spunem ² reflect invariabil. în cel mai bun caz.

i disponibilitatea de a face tot ce e necesar. Mai tîrziu. unii p rin i vor spune deschis: Ä tim c avem o problem în c snicia noastr i c ea are probabil leg tur cu problema fiului nostru." Al ii vorbesc mai pu in deschis. nu vrem ca dvs. care nu-i las un spa iu real pentru a se dezvolta. dar deseori sarcina este inutil t r g nat . Aceste r d cini pot fi descoperite i extirpate doar într-o atmosfer de onestitate total . un sistem mai elaborat de . care de ine o experien special în acest domeniu." Poate c p . bineîn eles. s ." Ii min im. dar nu dezv luie o parte semnificativ a adev rului. lung i dificil . pe al ii.i dea seama de aceasta. vin cu o v dit cunoa tere a cauzei problemei pe care o are copilul. utilizeaz . * u ini tîmplari s-ar lep da de obiceiul de a folosi ciocan i Cuie. Faptul c o minciun este alb nu înseamn c este mai pu in minciun sau c este mai scuzabil . Pe de alt parte.i poat tempera ie irile de furie. Refuzul adev rului Minciunile pot fi împ r ite în dou tipuri: minciuni albe i minciuni negre*. dac e posibil. s ajute pacien ii s înfrunte astfel de minciuni. probabil c ei le vor spune prietenilor i. vrem s lucra i doar cu fiul nostru i. Ei vin m rturisindu. dar cînd le explici c simptomele copilului sînt o expresie a resentimentului fa de întregul lor stil de via . Ei vor ca ace ti copii s se schimbe în vreun fel: s nu mai consume droguri. dar nimic n-a fost de ajutor. Minciunile albe pot fi la fel de distructive ca i cele negre. s face i terapie cu noi. sînt în i special puternice i distructive: ÄNoi ne iubim cu adev rat co. ei vor spune: ÄEste ridicol s te gînde ti c noi ar trebui s ne schimb m din cauza lui". dar ne min im i pe noi. Un guvern care refuz prin cenzur poporului s u informa ii esen iale nu este mai democratic decît unul care spune lucruri false.i vor spune lor în ile: ÄAm f cut tot ce a fost posibil pentru b iatul nostru. Cea mai comun astfel de situa ie apare în anumite cazuri în care p rin ii caut psihoterapia pentru copiii lor. în mod similar. refuzarea informa iilor esen iale este cea mai * CIA.i ajute copiii i vin la psihote-rapeut cu o disponibilitate veritabil de a munci la aceast problem . Una dintre r d cinile bolii mintale const invariabil într-un angrenaj de minciuni care ni s-au spus i minciuni pe care ni le-am spus singuri. dar în general procesul nu este eficient sau dezirabil. printre altele. Este posibil s construie ti o cas f r ciocan i Cuie. pentru c pare mai pu in condamnabil .j rin ii no tri ne iubesc într-adev r i noi ne iubim cu adev rat copiii/ dar cînd nu e a a. sperînd c psihiatrul va fi în stare s fac ceva magic pentru a schimba capitolul f r a se atinge de cauza fundamental a problemei. Dintre miliardele de minciuni pe care oamenii i le spun deseori. Pacienta care neglijeaz s men ioneze c a semnat un cec f r acoperire în contul familiei i-a împiedicat dezvoltarea în cadrul terapiei tot atît de mult ca i cum ar fi min it de la început.este de obicei o acoperire pentru temeri mult mai semnificative. O minciun alb const în a face o afirma ie care nu este fals în sine. unul care le-ar putea oferi o scurt tur nedureroas . psihoterapia poate fi c utat ca o scurt tur ilegitim . urmînd aceea i pant . foarte comune. De pild . este esen ial pentru terapeut s vin în rela ia lui cu pacien ii cu o capacitate total de deschidere i sinceritate. i vor pleca s caute un alt psihiatru. Al ii. deseori oamenii str bat distan e extraordinar de lungi pentru a evita s . am fost chiar la patru psihiatri diferi i cu el.j pilul" i ÄP rin ii no tri ne iubesc cu adev rat. nu vrem ca mariajul nostru s se schimbe. în general. într-adev r. fire te. înfruntarea modific rilor pe care trebuie s le facem ² h r ile noastre ² în propria con tiin i în propria percep ie realist poate fi pîn la ultima pic tur la fel de legitim i dureroas ca orice înfruntare public . deseori. Unii p rin i i-au epuizat resursele încercînd s . este posibil s dobîndim dezvoltare per52 Disciplina DESCHIDEREA FA A DE ÎNFRUNTARE 53 sonal f r s folosim psihoterapia. s -1 ajuta i s fie mai fericit. O minciun neagr const în a face o afirma ie despre care tim c e fals . Cu toate acestea. Cum ne putem a tepta ca un pacient s îndure durerea confrunt rii realit ii cînd nu suport m i noi aceea i durere? Nu putem îndruma pe cineva decît pîn acolo unde am mers noi mai înainte. s nu mai ia note proaste i a a mai departe. are rost s folosim instrumentele la îndemîn ca scurt tur . dou . De multe ori m refer la psihoterapie ca fiind Äjocul adev rului" sau Äjocul onestit ii". Pentru a crea aceast atmosfer . pentru c treaba ei este. Utilizarea psihoterapiei nu este într-o m sur rnai mare o cîrj decît sînt ciocanul i cuiele pentru construirea unei case.

" Ca un alt exemplu. pentru c se spune c Änu vrem s r nim sentimentele oamenilor". O astfel de imagine este bun i pentru noi i penREFUZUL ADEV RULUI 55 tru voi. dar nu ne gîndim foarte serios la acest lucru acum. pentru c pacien ii nu sînt înc gata s le primeasc sau s se poat descurca cu ele. c s torie. c au f cut o investi ie financiar riscant sau chiar cî i bani au în banc . aptul c incon tientul s u era preocupat de aceast proble56 Disciplina . Pentru mul i p rin i. a a c nu o contesta i. Ei nu le vor spune copiilor c fumeaz marijuana. puternici i iubitori. atît de amenin toare. a. sînt priva i de un model de deschidere i onestitate. ci e gîndit ca fiind un gest iubitor i benefic. cînd dorin a de onestitate total se opune nevoilor unor oameni de a fi proteja i întrun anume fel poate izbucni un conflict real.i rosteasc propriile gînduri. Doar cu mult munc i cu mare noroc l-am convins s se reîntoarc la terapie. în timpul primului meu an de instruire. droguri. fiindu-le oferit în schimb un model de onestitate par ial . Pentru ei. Dac mariajul p rin ilor este pe butuci. este deseori mai d un toare decît minciuna neagr . opinii i sim minte în fa a pacien ilor în primele stadii ale psihoterapiei." El a devenit vizibil anxios i nu a mai venit la urm toarele trei întrevederi. p rin ii lor. Deseori. Aceste edin e i-au fost de un considerabil ajutor.i proteja copiii serve te mai mult ca acoperire i ra ionalizare a dorin ei de a evita înfruntarea cu copiii lor i a dorin ei de a. c s-au certat cu o noapte înainte în privin a rela iei lor. c sînt sup ra i pe bunici i c tata a pierdut banii. iar vou . In dorin a mea de a ap rea ca un terapeut str lucit i de a face progrese rapide. deschidere incomplet i curaj limitat. Rezultatul este atunci priva iunea. Vom deplîn-ge îns faptul c rela iile noastre sociale sînt în general superficiale. voi r mîne i în continuare copii. încît copilul nu are capacitatea de a o percepe prea ra ional.i hr ni copiii cu o budinc cu minciuni albe nu este considerat doar un fapt acceptabil. cu preocup rile voastre copil re ti i l sa i adul ii s se preocupe de ceea ce depinde de ei. boal . c doctorul le-a spus unuia sau amîndurora c au tulbur ri psihiatrice sau psihosomatice. deseori. i va fi mai bine pentru to i dac nu privim prea adînc aceste lucruri. gri i neagr . Pentru p rin i. o astfel de Äprotec ie" este lipsit de succes. Pentru al ii. s v sim i i în siguran . iar propaganda neagr constînd într-o minciun nea gr ce este atribuit în mod fals unei alte surse. dorin a Äplin de iubire" de a.clasificare i vorbe te de pro-Pagand alb .i men ine autoritatea asupra lor. Nou ne permite s ne sim im puternici. c s-au certat peste noapte. deseori este necesar ca psihotera-peutul s nu. Copiii tiu oricum c mama i tata fumeaz marijuana. în ciuda faptului ^a nu am mai atins niciodat problema homosexualit ii. c sînt irita i de faptul c bunicii lor îi manipuleaz . p rin ii le vor face întradev r un deserviciu copiilor lor dac vor spune cu absolut deschidere: ÄMama i tata au vorbit azinoapte despre divor . Totu i. indic faptul c sînte i preocupat de îngrijorarea c a i putea fi homosexual. No iunea de divor este extrem de amenin toare pentru sentimentul de securitate al copilului ² într-adev r. totu i. nu protec ia. bunicii i ceilal i oameni în general. Am mai avut înc dou zeci de edin e înainte ca el s fie nevoit s se mute din acea zon a ora ului din cauza unor noi aranjamente de afaceri. copii. acest refuz i aceast lips de deschidere este gîndit ca bazîndu-se pe dorin a plin de iubire de a proteja i de a scuti copilul de griji inutile. iar a-i informa pe copii despre aceasta cînd nu exist certitudinea c vor opta pentru divor înseamn a plasa o povar inutil pe umerii copiilor. chiar i p rin ii cu un mariaj excelent pot lua în considerare uneori divor ul ca pe una dintre op iunile posibile. dorin a de a. un pacient aflat la a patra vizit mia povestit un vis care în mod evident exprima o preocupare pentru homosexualitate. Chiar so ilor i so iilor care au fost îndeajuns de curajo i încît s fie deschi i unul cu cel lalt deseori le va fi dificil s fie deschi i cu copiii lor.i Äproteja" copiii este motivat de o veritabil . atunci copiii vor avea de-a face cu posibilitatea amenin toare a divor ului indiferent dac li se vorbe te despre asta sau nu. dar prost direc ionat iubire. i pentru c ea poate fi mai greu de detectat i de confruntat cu realitatea. De exemplu. propaganda gri constînd într-o singur m inciun neagr . în cele din urm . Privi i-ne ca pe ni te oameni grijulii. amenin area cu divor ul este grav chiar dac e departe. i-am spus: ÄVisul dvs. sex. Minciuna alb poate fi considerat social acceptabil în multe dintre rela iile noastre interumane. Dar în cazul în care mariajul este solid. Copiii sînt priva i de cunoa terea pe care ar putea-o acumula cu privire la bani. Astfel de p rin i spun de fapt: ÄUita i ce e. 54 Disciplina obi nuit form de a min i." Cu toate acestea.

i. Nu trebuie s . Totu i. în general. a ideilor i chiar a cunoa terii trebuie în bu it uneori în asemenea situa ii i în multe alte circumstan e în cursul ac iunilor umane. dac se dore te o bun primire în consiliul puterii. Nu sînt ap sa i de nici o nevoie de a se ascunde. dac eficien a cuiva întro organiza ie este privit ca fiind singurul scop al comportamentului organiza ional. în al treilea rînd. Datorit faptului c h r ile lor sînt continuu confruntate. Datorit deschiderii lor. Nu trebuie s construiasc noi minciuni pentru a le acoperi pe cele vechi. Ce reguli poate deci s urmeze cel ce este dedicat adev rului? Mai întîi. ceea ce spune s nu fie fals. Pe de alt parte. Drumul pe care un director executiv trebuie s mearg . Prin aceast deschidere ei pot stabili i men ine rela ii interumane apropiate mult mai eficient decît oamenii mai închi i. î i vor cî tiga o reputa ie de oameni nepl cu i i vor fi considera i prea de neîncredere ca s fie pu i vreodat s vorbeasc în numele organiza iei. încît poate fi executat cu în elepciune doar atunci cînd se opereaz cu iubire adev rat pentru cel lalt. oamenii devota i adev rului tr iesc .i risipeasc timpul pentru ai acoperi urmele i a men ine aparen ele. dar i al oricui. în al doilea rînd. Este o enorm provocare. decizia de a se ab ine de la adev r s nu se bazeze niciodat pe nevoi personale. atunci el va ajunge s justifice orice mijloace prin scop i î i va pierde integritatea i identitatea personal . ei vor descoperi c energia necesar pentru autodisciplin este mai mic decît energia necesar pentru a ine secrete. Nu trebuie s se furi eze prin locuri întunecoase. în al cincilea rînd.m nu însemna c el era preg tit s aib de-a face cu ea la nivel con tient. tot a a precum cineva care minte va avea din ce în ce mai mult nevoie s mint iar i. Pur i simplu nu exist alt cale pentru cineva care vrea s fie eficient într-o într-o organiza ie. Renun area selectiv la opiniile personale trebuie practicat uneori i în lumea afacerilor sau a politicii. un obstacol real. Exprimarea opiniilor. REFUZUL ADEV RULUI 57 L evaluarea nevoilor celuilalt este un act de responsabilitate atît de complex. reciproc. Toate acestea par o sarcin extraordinar . între p strarea i pierderea identit ii i integrit ii lui. fapt esen ial. decît s devin o Äpersoan a organiza iei". devenind o persoan complet d ruit organiza iei. în al patrulea rînd. s aib în minte c actul de a se ab ine de la adev r este întotdeauna o minciun poten ial . imposibil de îndeplinit vreodat . în cele din urm . cu atît îi este mai u or s continue s fie onest . o povar permanent i nesfîr it . în sfîr it. ascunzîndu-se pe ei i h r ile lor de lume. pentru o închidere relativ . r splata unei vie i oneste dificile. Cu cît o persoan este mai onest . trebuie avut în minte faptul c . nevoia de a fi pl cut sau nevoia de a. ei pot fi siguri i mîndri c prin cunoa terea pe care o au nu vor contribui cu nimic la confuzia lumii. aproape pierzîndu-1 nu doar ca pacient al meu. ar fi considera i insubordona i de c tre efii direc i i o amenin are pentru organiza ie de c tre directori. oamenii deschi i sînt oameni care se dezvolt mereu. au libertatea total de a exista. ci vor servi ca surs de iluminare i clarificare. Dac oamenii ar spune întotdeauna ce au în minte despre tot felul de chestiuni mari sau mici. devenind circumspect inclusiv în exprimarea opiniilor personale. decizia de a se ab ine de la a spune adev rul trebuie s se bazeze cu totul pe nevoile persoanelor sau ale mul imii de oameni pentru care adev rul este inut ascuns. tendin a noastr este mai degrab de a subestima decît de a exagera aceast capacitate. dar i a devo iunii fa de adev r este mult mai mare decît ceea ce i se cere. cum ar fi nevoia de putere. prin faptul c nu m-am ab inut de la a-i face cunoscut intui ia mea i-am f cut un grav deserviciu. permi înd doar exprimarea acelor opinii care nu fac valuri. contopind uneori identitatea personal cu cea a organiza iei. factorul primar în evaluarea nevoilor celuilalt este evaluarea capacit ii acelei persoanei de a utiliza adev rul pentru dezvoltarea ei spiritual . este extraordinar de îngust i doar pu ini reu esc s -1 str bat cu succes. Aceast cale e mai u oar . fapt pentru care majoritatea oamenilor opteaz pentru o via de onestitate i deschidere limitate. pentru a evalua capacitatea celuilalt de a utiliza adev rul pentru pro-pria-i dezvoltare spiritual . în al aselea rînd. Pentru c nu vorbesc niciodat mincinos. i este într-adev r o sarcin de autodisciplinare care nu se termin niciodat .i proteja harta de înfruntare. a sentimentelor.

fie. Alteori ne este mai de folos s o exprim m imediat i spontan. de exemplu. deseori ne d m seama dup o mai atent examinare a ceea ce percepem ini ial ca o încercare de agresiune asupra noastr din partea celorlal i c ei nu inten ionau deloc s fac acest lucru. este necesar ca acei centri mai noi ai creierului (centrii judec ii) s poat s regleze i s modeleze centrii mai vechi (ai emo iei). am lucrat cu o curajoas femeie schizofrenic de 32 de ani. Cu alte cuvinte. s ne doboare. pîn cînd am fi cu totul zdrobi i sau extermina i. nu putea continua mult timp s poarte aceas- . dar i de a nu o exprima. i ea este cel de-al patrulea i ultim tip de disciplin pe care-1 discut aici. Astfel. zgomotos i agitat. cu cît pacien ii sînt mai mutila i de anxietate. într-o m sur mai mare sau mai mic . trebuie ca zilnic s amîn m satisfac ia i s avem un ochi a intit spre viitor. pentru ca supravie uirea noastr s fie încurajat . pentru a tr i în elept. e nevoie de o extraordinar flexibilitate.i flexibilizeze sistemul de reac ie. Uneori. Sînt momente cînd cel mai bine este s o exprimi cu r ceal i calm. cînd sistemul de reac ie nu func iona. pentru a tr i voio i. e nevoie de un sistem de reac ie elaborat i flexibil. 58 Disciplina ECHILIBRAREA 59 Echilibrarea Pîn acum sper c a devenit clar faptul c exerci iul disciplinei este o sarcin pe cît de dificil pe atît de complex . F r mînie am r mîne mereu pe loc. cu atît aceast munc este mai rudimentar i mai dificil . totu i. Pentru a fi organiza i i eficien i. Tipul de disciplin de care e nevoie s disciplin m disciplina eu îl numesc echilibrare. trebuie s o exprim m doar dup o îndelungat deliberare i autoevaluare. s lu m în considerare problema mîniei i a exprim rii ei. Ea ne face s ripost m. Ea se sim ea obligat s trimit pentru fiecare cadou sau invita ie o scrisoare de r spuns lung . Astfel. prin orice mijloc. Echilibrarea este disciplina care ne d flexibilitate. Doar prin mînie putem supravie ui. pentru un motiv sau altul. disciplina îns i trebuie disciplinat . nu l sa pe nimeni nici s -i bat la u . trebuie s avem capacitatea de a ne exprima mînia în multe feluri. to i oamenii sufer de o inadecvare a flexibilit ii sistemului lor de reac ie. cu fiecare fraz i cuvînt îndelung gîn-dite. ce-rînd i flexibilitate. Mînia este o emo ie s dit în noi ( i în organisme mai pu in evoluate) de nenum rate genera ii în cursul evolu iei. trebuie s ne asum m responsabilitatea total pentru noi în ine. Pentru a fi oameni liberi. Mai mult. Pentru a manevra mînia în mod adecvat i competent. nu avem nevoie s tim doar cum s ne descurc m cu mînia în mai multe feluri. Prin urmare. trebuie s avem capacitatea. c a înv a s st pînim mînia este o sarcin complex .în deschidere. Cu aceea i femeie a trebuit s petrec mai multe edin e în care s ne concentr m asupra problemei faptului de a mul umi. înainte. Inevitabil. dar. Pentru a da doar un exemplu. elaborat . Totu i. scris de mîn . Oamenii curajo i trebuie s se for eze continuu pe ei în i i s fie complet one ti. c pe unii trebuie s -i invite în sufragerie. ci i care este momentul cel mai potrivit i stilul de a o exprima. nu i în dormitor i c pe unii îi poate l sa s intre i în dormitor. trebuie de asemenea s avem capacitatea de a refuza responsabilitatea care nu ne apar ine cu adev rat. în alte momente. i judecat . în general. Pentru a func iona cu succes în lumea noastr complex este necesar s avem nu doar capacitatea de a ne exprima mînia. iar prin exerci iul curajului lor de a tr i în deschidere se elibereaz de fric . fiind necesar de asemenea s posede capacitatea de a se ab ine de la a spune adev rul cînd acest lucru este potrivit. De exemplu. Chiar cînd realiz m c cineva vrea cu adev rat s ne agreseze s-ar putea s ne d m seama c . pentru care a fost o adev rat revela ie s afle c exist b rba i pe care nu trebuie s -i lase s bat la u a ei. ea opera cu un sistem de reac ie prin care fie c l sa pe toat lumea s intre în dormitorul ei. nu este în interesul nostru s r spundem cu mînie. Mult din munca psihoterapeutic const în încercarea de a ajuta pacien ii s . procedînd astfel. Tr im experien a furiei atunci cînd percepem c un alt organism încearc s n v leasc peste teritoriul nostru psihic sau geografic sau încearc . Pentru a tr i cu succes în orice sfer de activitate. cînd nu e distructiv . s rea de la o promiscuitate degradant la o izolare arid . sentimente de vinov ie i insecuritate. Nu e de mirare. care nu poate fi de obicei îndeplinit pîn în perioada adult sau pîn la vîrsta mijlocie i deseori nu este niciodat îndeplinit pîn la cap t. atunci. de a tr i în prezent i de a ac iona spontan.

po i s te duci ceva mai tîrziu la culcare m car o dat . este pentru c nu ECHILIBRAREA 61 în elege i adîncimea durerii ce poate fi implicat . îndatoriri. la cap tul c reia era o curb strîn-s . Am început seara dorind s petrec un timp care s ne fac ferici i pe mine i pe fiica mea.60 Disciplina t povar . ea sim indu-se mizerabil. în timpul c rora ea a devenit vizibil jenat . stînd i sîngerînd în tufi urile de la marginea drumului. în formele ei majore. Dac vrei s -1 joci. I-am spus: ÄHaide. Era clar. f cusem o gre eal . Nu trebuie s începi jocuri pe care nu le po i termina. i-am r spuns. a a c ajungea fie s nu mai scrie nici o scrisoare. într-o diminea de var . m-am sim it de parc aveam iar i 9 ani. scopuri. A acceptat cu ner bdare i m-am angajat într-un joc foarte strîns i îndîrjit. înc o dat . Imediat. M-am zgîriat r u i sîngeram. Acestea sînt formele majore de renun are cerute cuiva ce vrea s c l toreasc departe pe drumul vie ii. trebuie s -1 joci încet. responsabilit i. direc ii etc. tiam c are o disciplin rigid în ceea ce prive te obiceiurile de somn i mi s-a p rut c ar trebui s fie capabil s renun e la ceva din aceast rigiditate. S n tatea mintal matur cere astfel o extraordinar capacitate de a atinge în mod flexibil i de a men ine mereu un echilibru delicat între nevoi. a strigat c nu mai joac jocul sta stupid i a urcat în fug sc rile. Ne distr m bine. A vrea acum s m întorc la renun area la tr s turi ale personalit ii. a fost o lec ie pe care am continuat s o reînv de-a lungul întregii mele vie i. Ca oricare altul. Dac nu vrei s -1 joci serios. Coborînd panta pe biciclet în acea diminea . aflate în conflict unele cu altele. Esen a acestei discipline a echilibrului este Ärenun area". la securitatea ab inerii de la mînie sau la scrierea îngrijit a scrisorilor de mul umire. drumul cobora într-o pant abrupt . Singura alternativ la aceast renun are este de a nu mai c l tori deloc pe acest drum al vie ii. A a c am luat decizia s -mi încetinesc viteza în momentul în care intram în curba de la cap tul pantei. pentru c ea trebuia s se duc la culcare. Poate p rea ciudat. A renun a la acest extaz i a pune frîn mi se p rea o pedeaps absurd . iar roata din fa a bicicletei mele noi era îndoit i nu mai putea fi folosit dup impactul cu un copac. renun area este cea mai dureroas dintre experien ele umane. Ä ahul este un joc serios. pe cînd aveam nou ani. a a c i-am sugerat s juc m o partid . bine." i a a. De curînd. trebuia s se trezeasc ora la ase diminea a. fiecare trebuie s renun e mereu la anumite p r i din sine. De mai multe s pt mîni ea m tot ruga s juc m ah împreun . partida începuse noaptea i pe la ora nou fiica mea m-a întrebat dac nu pot s mut mai repede. Extazul meu s-a sfîr it într-o secund cînd am fost propulsat la vreo patru metri în afara drumului. am continuat jocul înc zece minute. viteza cres-cînd m-a f cut s m simt în extaz. am decis s petrec ceva din timpul meu liber pentru a construi rela ii mai apropiate i mai bune cu fiica mea de 14 ani. Totu i. Ce fusese gre it? R spunsul era 62 Disciplina . lîng biciclet . tat ! Te rog. ea plîngea i era atît de furioas pe mine. înv asem de cu-rînd s merg pe biciclet i exploram voios dimensiunile acestei noi abilit i. îmi amintesc cum am aflat despre acest lucru pentru prima oar . mut mai repede. la o distan oarecare ² pentru a evita durerea renun rii la p r i din ei în i i. poate nu vrei s joci deloc. pentru a lua curbele i intersec iile vie ii. Era limpede. într-un fel sau altul. ea a fost uluit s afle c sînt cadouri care nu necesit o scrisoare de mul umire i cînd totu i e nevoie de a a ceva. îmi pierdusem echilibrul. Cam la o mil de casa noastr . în exemplul de mai sus nu am fost dispus s suf r durerea de a renun a la viteza mea extazian-t în folosul men inerii echilibrului în curb . în cele din urm . înainte." ÄNu". la ideologii i chiar la un întreg stil de via . la tipare bine stabilite de comportament. la luxul mîniei spontane. Echilibrul este o disciplin tocmai pentru c actul de a renun a la ceva este dureros. pîn cînd brusc fiica mea a izbucnit în lacrimi. fie s refuze orice cadou sau invita ie. Nou zeci de minute mai tîrziu. a st ruit: ÄTe rog. Dac acest lucru pare ciudat. dar mul i oameni aleg alternativa de a nu mai continua c l toria vie ii ² de a se opri repede. un bilet scurt este deseori suficient. am vorbit doar despre formele minore ale renun rii ² renun area la vitez ." Am mai jucat înc cincisprezece minute. într-o sear . încît aproape nu mai putea vorbi. Am înv at totu i c pierderea echilibrului este fundamental mai dureroas decît renun area cerut de men inerea echilibrului. în tufi uri. nu reu isem s iau curba.

Timpurile s-au schimbat. Am men ionat c în timpul procesului renun rii la dorin a mea de a cî tiga eram mereu deprimat. procesul renun rii începe chiar înainte ca pacientul s fi ajuns la decizia de a c uta asisten psihiatric . Perioada de psihoterapie intens este o perioad de intens dezvoltare. Ca p rinte. în timpul c reia pacientul trebuie s parcurg mai multe schimb ri decît experimenteaz al i oameni într-o via . îi r -pesc Älucruri" înainte ca el s fie preg tit psihologic s renun e la ele sau s fie îndeajuns de puternic s accepte cu adev rat pierderea lor. a trebuit s renun la ceva. ner spunzînd nevoilor copilului. spiritul meu de competi ie i seriozitatea mea f ceau parte dintr-un tipar de comportament care func iona i va continua s func ioneze pentru a o înstr ina pe fiica mea de mine i c dac nu a fi putut modifica acest tipar vor urma i alte lacrimi inutile i am r ciune. dar nu s-a întîmplat a a. în cultura noastr . Un astfel de tipar al experien elor din copil rie sensibilizeaz copi lul la experien a pierderii a ceva i creeaz o tendin mult mai puternic decît cea a indivizilor mai noroco i. Acum. în care p rin ii sau soarta. Acea parte din mine a disp rut acum. S n tatea depresiei Ce am spus anterior este doar un exemplu minor care arat prin ce trebuie s treac de multe ori în procesul psiho-terapeutic acei oameni care au curajul s se numeasc pacien i. nemasculin. de a se ag a de Älucruri" i de a c uta s evite durerea de a le pierde sau de a renun a la ceva.evident. de i ." Aceast renun are poate fi. L * Exist mul i factori care pot interfera cu procesul de renun are. actul de a decide c utarea de asisten psihiatric reprezint prin el însu i o renun are la imaginea de sine care spune: ÄSînt în regul . dorin a mea de a învinge la diferite jocuri mi-a fost de folos. inadecvat. Frecvent. depresia este un fenomen normal i s n tos. Am ucis-o cu dorin a de a învinge ca p rinte. unul dintre cei mai des întîlni i i puternici îl constituie tiparul experien elor din copil rie. Am crezut c o s -mi lipseasc . acest proces de renun are începe de obicei înainte ca pacientul s . Dar n-am vrut s v d r spunsul. a a c mi-a luat dou ore s -mi fac drum prin durerea de a accepta faptul c stricasem seara permi înd dorin ei mele de a cî tiga un joc de ah s devin mai important decît dorin a de a construi o rela ie cu fiica mea. Apoi am devenit deprimat i grav. încet mi s-a ar tat c dorin a mea de a cî tiga fusese prea mare i c ar fi trebuit s renun la o parte din ea. Aceasta pentru c sentimentul asociat cu renun area la ceva la care inem ² sau m car la ceva care face parte din noi. pentru a cî tiga multe lucruri. Pentru c fiin ele umane s n toase mintal trebuie s se dezvolte i pentru c a renun a sau a pierde din vechiul sine este parte integrant a procesului dezvolt rii mintale i spirituale. transformînd astfel o depresie normal . Nu mi-a lipsit. A trebuit s moar . Cum e posibil s joci ah f r s vrei s cî tigi? Nu m-am sim it niciodat bine f cînd lucrurile f r entuziasm.i fixeze prima întîlnire cu psihoterapeutul. A a c a trebuit s o înl tur." De fapt. cumva trebuia s m schimb. pentru c tiam c entuziasmul. Este o etap inevitabil dintr-o psihoterapie reu it . avînd ca rezultat prelungirea depresiei. trebuie renun at la o parte propor ional din Ävechiul sine". Din acest motiv. Cînd eram copil. De fapt. Deprimarea mea a continuat. Am ucis-o. Devine anormal i nes n tos doar atunci cînd ceva interfereaz cu procesul de renun are. mi-am dat seama c îmi st în drum. de exemplu. Cum ajunsesem atît de departe de echilibru? încet. deprimarea a încetat. foarte dificil la b rba ii pentru care: ÄNu sînt în regul i am nevoie de asisten pentru a în elege de ce nu sînt în regul i cum s ajung s fiu în regul " este din p cate i deseori ceva echivalent cu: ÄSînt slab. dar nu serios? Totu i. patologic . ne e familiar ² este depresia. Pentru a m schimba odat cu ele. Am renun at la o parte din dorin a mea de a cî tiga jocuri. Pentru ca aceast puternic dezvoltare s S N TATEA DEPRESIEI 63 apar . Cum a fi putut s joc ah entuziast. iar completarea acestui proces nu mai are loc*. s n toas într-o depresie cronic . Dintre to i factorii posibili. Toat via a mea dorin a de a învinge mi-a fost de mare ajutor. Dar chiar i aceast mic renun are îmi p rea imposibil .

în toate depresiile patologice este implicat un anume blocaj al procesului de renun are, eu cred c exist un tip de depresie nevrotic cronic , ce are ca r d cin un traumatism al capacit ii de baz a individului de a renun a la orice, iar acest subtip de depresie eu l-a numi Änevroz de renun are". 64
Disciplina

Un motiv determinant care îi conduce pe oameni s se gîndeasc s caute asisten psihiatric este depresia. Cu alte cuvinte, pacien ii sînt frecvent deja implica i într-un proces de renun are sau de dezvoltare înainte de a lua în considerare psihoterapia i tocmai simptomele procesului de dezvoltare sînt cele care îi îndeamn spre biroul terapeutului. Treaba terapeutului este aceea de a ajuta pacientul s completeze procesul de dezvoltare început deja. Aceasta nu înseamn c pacientul este prea frecvent con tient de ceea ce i se întîmpl . Dimpotriv , ei doresc adesea doar o eliberare de simptomele depresiei, astfel încît lucrurile s fie în felul Äîn care obi nuiau s fie". Ei nu tiu c lucrurile nu mai pot fi Äîn felul în care obi nuiau s fie". Dar incon tientul tie. Tocmai pentru c incon tientul, în în elepciunea lui, tie c Äfelul în care obi nuiau lucrurile s fie" nu mai poate fi sus inut i nu mai e ceva constructiv începe procesul de dezvoltare i de renun are la nivel incon tient i apare depresia. Probabil c pacien ii vor spune: ÄNu am nici o idee despre cauza deprim rii mele" sau vor pune depresia pe seama unor factori irelevan i. Pentru c pacien ii nu sînt con tien i înc sau nu sînt preg ti i s - i dea seama c nu se vor mai întîlni cu Ävechiul sine" i cu Äfelul în care obi nuiau s fie lucrurile", ei nu sînt con tien i c depresia lor semnaleaz c se cere o schimbare major pentru o adaptare reu it , înscris în evolu ie. Faptul c incon tientul este cu un pas înaintea con tientului poate p rea straniu pentru cititorul nespecialist. Acesta este totu i un fapt care se aplic nu doar la acest exemplu, ci este atît de general, încît constituie motorul de baz al func ion rii mintale. El va fi discutat în profunzime în sec iunea de concluzii a acestei lucr ri. Recent, am auzit de Äcriza vîrstei mijlocii". De fapt, aceasta este doar una dintre multele Äcrize" sau stadii critice ale dezvolt rii în via , a a cum ne înv a Erik Erikson acum treizeci de ani. (Erikson delimita opt crize; poate c sînt mai multe.) Ceea ce creeaz crizele acestei perioade de tranzi ie din ciclul vie ii ² care sînt problematice i dureroase ² este faptul c , pentru a ne face drum prin ele, trebuie s renun m la concepte dragi nou i la modurile vechi în care f ceam i priveam
S N TATEA DEPRESIEI

65

lucrurile. Mul i oameni fie nu sînt dispu i, fie nu sînt capabili s sufere durerea de a renun a la starea pe care trebuie s o abandoneze. Prin urmare, ei se aga , deseori pentru totdeauna, de vechile lor tipare de a gîndi i de a se comporta, e u-înd în a trece prin crize pentru a se dezvolta cu adev rat i a experimenta fericitul sentiment al rena terii care înso e te tranzi ia cu succes la o maturitate mai avansat . De i ar putea fi scris o carte întreag despre fiecare dintre ele, a vrea s enumer simplu, neprelucrat, în ordinea apari iei lor, cîteva dintre condi iile, dorin ele i atitudinile majore la care trebuie renun at în cursul unei întregi evolu ii reu ite de-a lungul vie ii: Stadiul infantil, în care nu e nevoie s r spunzi nici unei cerin e exterioare Fantasma omnipoten ei Dorin a de a poseda total (inclusiv sexual) pe unul sau pe amîndoi p rin ii Dependen a de copil rie Imaginea distorsionat a p rin ilor Atotputernicia adolescen ei ÄLibertatea" de a nu te implica Agilitatea tinere ii Atrac ia sexual i/sau poten ialul tinere ii Fantasma imoi talit ii Autoritatea asupra copilului Diferite forme de putere temporar Independen a s n t ii psihice i, în cele din urm , inele i via a îns i

Renun are i rena tere
în ceea ce prive te lista de mai sus, pentru mul i ultima cerin ² a renun a la sine i la via ² va p rea c reprezint 0 cruzime din partea lui Dumnezeu sau a Soartei, care face din existen a noastr un fel de glum proast i care nu va Putea fi niciodat complet acceptat . Aceast atitudine este prezent

mai ales în cultura occidental a zilelor noastre, în inele este considerat sacru, iar moartea o insult de ne66
Disciplina

închipuit. Ins realitatea este exact opusul. în renun area la sine fiin ele umane pot g si cea mai extatic i trainic , solid i durabil bucurie a vie ii. Moartea este cea care ofer vie ii întregul ei în eles. Acest Äsecret" este în elepciunea central a religiei. Procesul renun rii la sine (care este în leg tur cu fenomenul iubirii, a a cum va fi discutat în urm torul capitol al c r ii) este pentru mul i dintre noi un proces gradual, în care intr m printr-o serie de începuturi i potriviri. Una dintre formele de renun are temporar la sine necesit o men iune special , deoarece practicarea ei reprezint o cerin absolut pentru o înv are semnificativ de-a lungul vie ii de adult i deci pentru o dezvoltare semnificativ a spiritului uman. M refer la o subspecie a disciplinei echilibrului, pe care eu o numesc Äpunerea între paranteze". Punerea între paranteze este în mod esen ial actul de a echilibra nevoia de stabilitate i afirmare a sinelui cu nevoia de a cunoa te i de a înv a printr-o renun are temporar la sine ² altfel spus, a pune inele de-o parte ² astfel încît s faci loc pentru încorporarea unui nou material în sine. Aceast disciplin a fost bine descris de
teologul Sam Keen în To a Dancing God (C tre un Dumnezeu dansînd).

Al doilea pas cere ca eu s dep esc percep ia idiosin-crazic i egocentric a experien ei imediate. Con tientizarea matur este posibil doar atunci cînd deja am digerat i am compensat înclina iile i prejudec ile care sînt reziduuri ale istoriei mele personale. Con tientizarea a ceea ce mi se prezint ca atare implic o dubl mi care a aten iei: reducerea la t cere a ceea ce e familiar i urarea de bun venit pentru ceea ce e str in. De fiecare dat cînd m apropii de un obiect, o persoan sau un eveniment ce mi-e str in am tendin a s las nevoile prezente, experien ele trecute sau a tept rile de viitor s determine ce voi vedea. Dac vreau s apreciez unicitatea oric rui dat, trebuie s fiu suficient de con tient de ideile mele preconcepute i de tulbur rile emo ionale caracteristice pentru a le pune între paranteze astfel încît s pot primi stranietatea i noutatea în lumea mea perceptual . Disciplina punerii între
RENUN ARE I RENA TERE

67

paranteze, a compens rii sau a reducerii la t cere cere o sofisticat cunoa tere de sine i o curajoas onestitate. F r aceast disciplin , fiecare moment prezent este doar o repeti ie a ceva ce a fost deja v zut sau experimentat. Pentru ca noutatea veritabil s apar , pentru ca prezen a unic a lucrurilor, persoanelor sau evenimentelor s prind r d cini în mine trebuie s parcurg o descentralizare a egoului.* Disciplina punerii între paranteze ilustreaz faptul cel mai concludent al renun rii i al disciplinei în general, i anume c pentru orice lucru la care se renun se cî tig de fiecare dat mai mult. Durerea renun rii este ca durerea mor ii, dar moartea a ceea ce este vechi înseamn na terea a ceea ce e nou. Durerea mor ii este durerea na terii, iar durerea na terii este durerea mor ii. A dezvolta o idee, un concept, o teorie sau în elegere mai noi i mai bune înseamn c ideea, conceptul, teoria, în elegerea veche trebuie s moar . Astfel, în concluzia poemului s u ÄC l toria magilor", T.S. Eliot descrie cum Cei Trei Magi au suferit atunci cînd au renun at la viziunea lor anterioar asupra lumii i au îmbr i at cre tinismul:

Toate acestea erau demult; îmi amintesc i a face-o din nou, dar e însemnat Aceast însemnare. Aceast întrebare: unde ne va duce calea, spre Na tere sau Moarte? A fost o Na tere, bineîn eles, Avem dovada, nu-i loc de îndoial . Am v zut na tere i moarte Dar au fost foarte deosebite; aceast Na tere era Grea i amar agonie pentru noi, ca Moartea, moartea noastr . Ne-am reîntors la inuturile noastre, aceste împ r ii, Dar nu ne mai e u or aici, în vechea orînduire, Cu oameni str ini poleindu- i zeii A fi mul umit de-o alt moarte.**

* Harper & Row, New York, 1970, p. 28.
** The Complete Poems and Plays (Opere complete), 1909-1950, Har-court Brace, New York, 1952, p. 69.

L
68

Disciplina Cum na terea i moartea par a fi fa etele aceleia i monede, nu este deloc ira ional s acord m conceptului de reîncarnare mai mult aten ie decît i se d de obicei în Occident. Dar fie c sîntem dispu i sau nu s lu m în serios posibilitatea unui fel de rena tere ce apare dup moartea noastr fizic , este foarte clar c aceast via este o serie de simultane mor i i na teri. ÄDe-a lungul întregii vie i, trebuie s continui s înve i s tr ie ti", spunea Seneca acum dou milenii Ä i, fapt ce te va uimi înc i mai mult, de-a lungul vie ii trebuie s înve i s mori."* Este de asemenea clar c cu cît cineva merge mai departe pe drumul vie ii, cu atît mai multe na teri va tr i i, prin urmare, mai multe mor i ² mai mult bucurie i mai mult durere. Acest fapt ridic întrebarea dac este vreodat posibil s fim elibera i de suferin a emo ional în via . Sau, cu alte cuvinte, este posibil s evolu m spiritual pîn la un nivel de con tiin la care durerea din via s fie cel pu in diminuat ? R spunsul este i da i nu. Este da, pentru c odat ce suferin a este complet acceptat , ea înceteaz , într-un anumit sens. Este de asemenea da pentru c neîntrerupta practicare a disciplinei duce la perfec iune, iar persoana evoluat spiritual este perfect în acela i fel în care adultul este perfect în rela ia cu copilul. Probleme care prezint mari greut i pentru un copil, cauzîndu-i mari dureri, pot s nu aib nici o consecin pentru adult. în sfîr it, r spunsul este da pentru c individul evoluat spiritual este, a a cum va fi descris în urm torul capitol, un individ cu o iubire extraordinar , iar din extraordinara sa iubire provine o extraordinar bucurie. R spunsul este nu, totu i, pentru c exist un vid de competen în lume care trebuie umplut. într-o lume care se v iet avînd o disperat nevoie de competen , o persoan extraordinar de competent i plin de iubire nu poate s refuze competen a sa, tot a a cum cineva nu poate refuza s -i dea de mîncare unui copil fl mînd. Persoanele evoluate din punct de vedere spiritual, datorit disciplinei, autorit ii i iubirii lor, prin competen a lor sînt chemate s slujeasc lumii i în
* Cf. Erich Fromm, The Sane Society (Societatea s n toas ), Rinehart, New York, 1955. RENUN ARE I RENA TERE

69

dragostea lor ele r spund chem rii. Ele sînt, prin urmare, în mod inevitabil, oameni cu o mare putere, de i lumea îi va privi ca pe ni te oameni obi nui i, pentru c ei î i vor exercita puterea pe ascuns i în lini te. Cu toate acestea, ei î i vor exercita puterea pe care o au i, exercitînd-o, vor suferi mult, chiar îngrozitor. Pentru c a exercita putere înseamn a lua decizii, iar procesul lu rii deciziilor în total cuno tin de cauz este infinit mai dureros decît de a lua decizii avînd o con tientizare limitat sau pe dibuite (a a cum se iau cele mai multe decizii i din aceast cauz ele se dovedesc în ultim instan gre ite). Imagina i-v doi generali, fiecare dintre ei trebuind s decid dac va trimite în b t lie o divizie de zece mii de oameni. Pentru unul dintre ei, divizia nu este altceva decît un lucru, o unitate de personal, un instrument de strategie i nimic mai mult. Pentru cel lalt este i aceste lucruri, dar el este de asemenea con tient de fiecare dintre cele zece mii de vie i, de vie ile familiilor fiec rui osta din cei zece mii. Pentru cine este decizia mai u oar ? Este mai u oar pentru generalul care con tientizeaz trunchiat, pentru c nu poate suporta durerea unei con tientiz ri mai aproape de a fi complet . Ar fi poate tentant s spunem: ÄAh, dar un om evoluat spiritual nu va deveni niciodat general." Dar aceea i chestiune este implicat i cînd e vorba de un pre edinte de corpora ie, un fizician, un profesor, un p rinte. Mereu trebuie luate decizii ce afecteaz vie ile celorlal i. Cei ce iau cele mai bune decizii sînt cei dispu i s sufere mai mult datorit deciziilor lor, avînd totu i puterea de a fi hot rî i. M sura ² probabil cea mai bun ² a m re iei unei persoane este capacitatea sa de a suferi. îns cei ce sînt m re i sînt în acela i timp i ferici i. Acesta este un paradox. Budi tii tind s ignore suferin a lui Buddha, iar cre tinii fericirea lui Cristos. Buddha i Cristos nu sînt din acest punct de vedere foarte

s g seasc o scurt tur spre sfin enie.i dezvol i o identitate înainte de a renun a la ea. i cred c este posibil. Trebuie s . o persoan care a ratat. e foarte probabil c vei fi chemat s sluje ti în feluri mult mai 70 Disciplina dureroase sau cel pu in mai solicitante decît î i po i închipui acum. Iubirea . nu le po i do-bîndi f r s suferi i în al doilea rînd. poate c nu tii prea multe despre bucurie. Nu am inten ionat ca analiza disciplinei s fie exhaustiv i e posibil s fi neglijat una sau mai multe dintre tehnicile de baz . yoga i psihoterapia nu sînt cumva tehnici de disciplin . Este ra ional întrebarea dac procese cum ar fi biofeedback-ul. devo. Dac renun i s mai cî tigi f r s fi cî tigat vreodat . Unii chiar ajung s cread c printr-o astfel de imita ie chiar ajung sfin i sau profe i i nu sînt în stare s recunoasc faptul c sînt doar copii înc . energia i disponibilitatea de a folosi aceste tehnici provin din iubire. Ele pot fi foarte folositoare. într-un singur act. fiind pu i în fa a faptului dureros c trebuie s o ia de la început i s treac prin toate.i dezvol i un ego înainte de a-1 putea pierde. Pentru c . dar nu esen iale.diferi i. a a cum se va ar ta în urm torul capitol. mai întîi.iunea fa de adev r i/sau realitate i echilibrarea. nu te-a sf tui s cau i niveluri mai înalte de con tiin sau evolu ie spiritual . Disciplina este un sistem de tehnici. asumarea responsabilit ii. pentru c aceste tehnici sînt mult interconectate. Deseori ei încearc s o ob in imitînd ceea ce este doar superficial pentru sfin i. dac sînt practicate f r încetare i cu adev rat. tehnicile de baz aici descrise. Astfel. e ti ceea ce erai i la început. pentru c sînt mul i oameni care. dac scopul t u este s evi i durerea i s scapi de suferin . se retrag în de ert sau se apuc de tîm-pl rie. sînt suficiente s -1 fac pe practicantul disciplinei sau pe Ädiscipol" s fie capabil s evolueze spre cele mai înalte niveluri spirituale. renun area: trebuie s de ii ceva pentru a putea renun a. Disciplina a fost definit ca un sistem de tehnici de operare constructiv cu durerea ce apare în solu ionarea problemelor ² f r a evita durerea ². dar cred c este necesar s v spun acest lucru. medita ia. Suferin a lui Cristos pe Cruce i bucuria lui Buddha sub copacul bo sînt una i aceea i. s sar peste disciplin . Au fost distinse i descrise patru tehnici de baz : amînarea satisfac iei. dar eu a r spunde c ele sînt RENUN ARE I RENA TERE 71 mai degrab tehnici ajut toare decît tehnici de baz . Poate c vei g si un r spuns citind cartea aceasta sau poate c nu. Trebuie s . Un ultim cuvînt despre disciplina echilibrului i esen a ei. se pot utiliza dou . totu i par s nu o doreasc . dac le vei atinge. T ria. de i b nuiesc c nu. Ei vor. Nu po i renun a la ceva ce nu ai dobîndit. trei sau chiar toate cele patru tehnici în acela i timp i într-un asemenea mod încît s nu poat fi distinse una de alta. Atunci de ce s dore ti s mai evoluezi. Pe de alt parte. ai putea întreba? Dac întrebi astfel. astfel încît toate problemele vie ii s fie solu ionate. de i posed o viziune asupra evolu iei. Acest lucru pare incredibil de elementar.

este reprezentat de cre terea spiritual . cred eu. Definesc astfel iubirea: voin a de a. Sînt foarte con tient de faptul c . O dovad a misterioasei naturi a iubirii este aceea c nimeni nu a putut vreodat . Pe m sur ce înaint m în explorarea naturii iubirii. Nu putem abandona autodisciplina i s fim în acela i timp disciplina i în grija pe care o avem pentru altul. în al patrulea rînd. iubirea noastr se demonstreaz sau devine real doar prin str duin ² prin faptul c pentru cineva (sau pentru noi în ine) facem un pas în plus sau mergem înc o mil . în sens propriu. agape. Aceast for . vom începe s ne juc m cu mistere. Prin aceast îndreptare spre evolu ie evolu m noi. Cînd cineva i-a exins cu succes limitele. De la început a vrea s comentez pe scurt aceast defini ie. De exemplu. Pentru c eu sînt om i tu e ti de asemenea om. Nici dac o rog s m lase! B nuiesc c îi e fric s nu fiu r nit. Iubirea nu este lipsit de efort. Acest capitol va examina ce st în spatele disciplinei. dup tiin a mea. iar acest lucru înseamn a m dedica propriei mele dezvolt ri ca i dezvolt rii Äcelorlal i". am acumulat i un num r de exemple pentru ceea ce pare a fi un act de iubire i pentru ceea ce nu pare a fi un act de iubire. s dea o defini ie cu adev rat satisf c toare a iubirii. iubire perfect i iubire imperfect i a a mai departe. a a c m duce i m aduce ea cu ma ina de la coal în fiecare zi. a p truns într-o stare mai avansat a fiin ei. cred c va deveni clar c iubirea de sine i iubirea de ceilal i merg mîn în mîn i c în ultim instan sînt indiscernabile. con tient fiind totu i c ea e mai mult sau mai pu in inadecvat . i încep tiind c încercarea va fi în unele privin e inadecvat . iar dep irea lor cere efort. Iubirea este prea mare. a iubi oamenii înseamn în egal m sur a m iubi pe mine i pe tine. Eu voi da o singur defini ie a iubirii. în care defini ia iubirii este ceva foarte important. în al treilea rînd. înainte de a continua cu o expunere mai elaborat . ca în multe alte cazuri. prea adînc pentru a fi vreodat în eleas cu totul. . un tîn r timid mia spus: ÄMama m iube te atît de mult. Mai în-tîi. în afar de astfel de experien e. a a cum s-a mai subliniat. Cînd iubim pe cineva. philia. îns doar una relativ . în al doilea rînd. vom încerca s examin m ceea ce nu poate fi examinat i s cunoa tem ceea ce nu poate fi cunoscut. Astfel. într-un efort de a o explica. este iubirea. iubirea este efort. tot a a cum sîntem incapabili s ne disciplin m copiii pîn cînd nu sîntem capabili s ne autodisciplin m. s-ar putea observa c este o defini ie teleologic : comportamentul este definit în termeni de scop sau finalitate. Am ajuns la ea prin observa ii în practica mea clinic psihiatric (care include autoobserva ia). Oamenii de tiin înclin s considere defini iile teleologice suspecte IUBIREA DEFINIT 73 i poate a a o vor considera i pe aceasta. Este imposibil în realitate s abando74 Iubirea n m propria cre tere spiritual în favoarea alteia. chiar dac scopul este dezvoltarea celuilalt. care. Dar eu nu am ajuns la ea printr-un proces de gîndire teleologic. nu sîntem capabili s -i iubim pe ceilal i pî-n cînd nu ne putem iubi pe noi în ine. defini ia unitar a iubirii include iubirea de sine laolalt cu iubirea de cel lalt. m surat sau limitat de mecanismul cuvintelor. Nu putem fi o surs de putere pîn cînd nu ne hr nim propria putere.Iubirea definit Disciplina. în acest caz. reprezint mijlocul evolu iei spirituale umane. i îi e foarte greu. se poate observa c iubirea definit astfel este un straniu proces circular. Dimpotriv . A fi dedicat cre terii spirituale a oamenilor înseamn a fi dedicat rasei din care facem parte. Ea m iube te foarte tare. ce procur mobiluri i energie pentru disciplin . încît nu m las s merg la coal cu autobuzul colii pî-n cînd nu voi ajunge în clasele mari de liceu. a a cum s-a sugerat. Acest lucru se întîmpl pentru c pacien ii sînt în general foarte confuzi în ceea ce prive te natura iubirii. actul de iubire este un act de evolu ie a sinelui. s -i ar t c mama lui s-ar fi putut s fie motivat i de altceva în afar de iubire i c ceea ce pare uneori s fie iubire nu este deloc a a. Nu a scrie aceste lucruri dac nu a crede c aceast încercare are o oarecare valoare. Una dintre tr s turile majore care fac distinc ia între cele dou pare a fi scopul con tient sau incon tient din mintea celui ce iube te sau nu iube te. încercînd s examin m iubirea. Pentru c procesul de extindere de sine este un proces de evolu ie. într-adev r. actul de l rgire a limitelor cuiva implic efort." în tratamentul timidit ii acestui tîn r a fost necesar. Limitele se extind doar dep indu-le.i extinde inele în scopul de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia. iubirea a fost divizat în diferite categorii: eros.

Cînd îi e foame. Dar acumulînd experien e. Copilul are atunci experien a c dorin ele sale nu sînt comenzi adresate mamei. dore te într-o anume m sur s iubeasc . mama nu apare întotdeauna ca s -1 hr neasc . Este o concep ie gre it plin de for . de i s-ar putea s -i iubim foarte profund. Cînd e juc u . Acest lucru se întîmpl din cauz c în fa a misterului iubirii abund concep iile gre ite. Bobocul romantismului se ofile te întotdeauna. Nu ne îndr gostim de copiii no tri. cea mai puternic i mai r spîndit este credin a c Äîndr gostirea" este iubire sau cel pu in una dintre manifest rile iubirii. S-a observat c atunci cînd interac iunea . Iubirea exist în m sura faptelor. în cultura noastr . prin folosirea cuvîntului Ävoin " am încercat s dep esc distinc ia dintre dorin i ac iune. De i aceast carte nu îi r pe te iubirii misterul. Cînd vede mi c 76 Iubirea rile mamei sale e ca i cum s-ar mi ca el însu i. mai devreme sau mai tîrziu îndr gostirea se termin dac rela ia dureaz îndeajuns de mult. Interac iunea dintre copilul sugar i mam se crede c reprezint fundamentul pe care începe s se dezvolte sentimentul identit ii copilului. Diferen a între cele dou este egal cu diferen a dintre a spune: ÄA vrea s m duc s înot disear " i ÄM voi duce s înot disear . ci tuturor oamenilor care încearc s IUBIREA DEFINITA 75 g seasc un sens propriilor lor experien e. de i se poate s ne pese de ei foarte mult. se pare c nou-n scutul nu dis-ttfige în primele luni de via între sine i restul universului. pentru c a te îndr gosti este o experien subiectiv resim it puternic ca experien a iubirii. deoarece popularelor concep ii gre ite le poate fi sc zut popularitatea prin înv area unei defini ii mai precise a iubirii." Oricine. Cea de-a doua problem este aceea c experien a îndr gostirii este invariabil una temporar . Cînd o persoan se îndr goste te. care cauzeaz suferin nu doar pacien ilor. Cînd î i mi c mîinile i picioarele. Alegerea de a iubi a fost f cut . Pentru a în elege natura fenomenului îndr gostirii i inevitabilitatea sfîr itului ei este necesar s examin m natura a ceea ce psihiatrii numesc grani ele eului. Dorin a nu înseamn în mod necesar transformarea în ac iune. Voin a este o dorin care are o intensitate suficient pentru a fi tradus în ac iune. Cînd mama îi cînt . El i lumea sînt unul i acela i lucru. copilul începe s aib experien a de sine ² ca entitate separat de restul lumii. o facem pentru c a a am ales s facem. începe s se dezvolte un sentiment al Äeului". Sîntem îndr gosti i doar cînd sîntem con tient sau incon tient motiva i sexual. Nu exist grani e sau separ ri. totu i mul i dintre noi nu iubim în realitate. lumii îi este foame. Alegem s iubim. Prin urmare. ceea ce el sau ea simte cu siguran este ÄO iubesc" sau Äîl iubesc". Äîndr gostirea" Dintre toate concep iile gre ite despre iubire. înseamn îns c sentimentul extatic al iubirii care a caracterizat experien a îndr gostirii trece întotdeauna. mama nu vrea întotdeauna s se joace cu el. Indiferent cît am putea crede noi c iubim. lumea este cea care se mi c . Dar imediat apar dou probleme. Aceasta nu înseamn c invariabil încet m s mai iubim persoana de care ne-am îndr gostit. Pe de alt parte.în cele din urm . dac nu iubim în fapt este pentru c am ales s nu iubim i astfel nu iubim în ciuda bunelor noastre inten ii. legat de sex. leag n. Din ceea ce putem deduce din probe indirecte. ori de cîte ori ne str duim în realitate s ne dezvolt m spiritual. Nu ne îndr gostim de prietenii no tri de acela i sex ² în afar de situa ia în care sîntem orienta i spre homosexualitate ². voi conchide c dorin a de a iubi nu este prin sine iubire. cît i o ac iune. Unele dintre aceste suferin e nu mi se par a fi necesare. Nu exist nici m car distinc ia între eu i tu. Luna de miere se sfîr e te întotdeauna. pacien ii care vin la psihoterapie sînt mai mult sau mai pu in confuzi cu privire la natura iubirii. Nu exist identitate. Nu sîntem obliga i s iubim. Am ales astfel s încep explorarea naturii iubirii examinînd ceea ce nu este iubirea. A a cum am mai spus. sper c ea va clarifica lucrurile suficient pentru a îndep rta concep iile gre ite. Ceea ce e animat i ceea ce e inanimat e unul i acela i lucru. Iubirea este un act de voin ² adic atît o inten ie. Cînd îi este foame. Nu conteaz de cine ne îndr gostim. Voin a implic faptul de a alege. camer i p rin ii lui. copilul nu tie c el însu i nu scoate nici un sunet. Prima este aceea c experien a îndr gostirii este o experien erotic specific . Nu poate distinge între sine. Ele vor fi experimentate ca fiind ceva separat de comportamentul mamei.

vrînd s dea ordine p rin ilor s i. ostil . Pe m sur ce sugarul î i d seama c voin a sa este a sa proprie i nu a universului. Unii oameni ² m special cei pe care psihiatrii îi numesc schizoizi ². sentimentul meu. limba mea. piciorul meu. Viitorul va fi luminos. sim im c putem cuceri toate obstacolele. vîrsta cuprins între doi i trei ani este o perioad în care de obicei copilul ajunge s . existînd doar în cooperare cu un grup de alte organisme asem n toare în ceea ce se nume te societate. încet. ce sîntem i ce nu sîntem. Aceasta este lumea lui Superman sau a lui Captain Marvel. încît nu poate renun a la el chiar dup mai mul i ani de foarte dureroas confruntare cu propria-i lips de putere. De i copilul de trei ani a început s accepte realitatea grani elor puterii sale. mai maleabil i mai cumin it. ÄÎNDR GOSTIREA' 77 Dezvoltarea grani elor eului este un proces care continu de-a lungul copil riei. adolescen ei i chiar la maturitate. începe s fac alte distinc ii între sine i lume. ochii mei i chiar c aceasta este perspectiva din care v d eu. vocea mea. înv m lucruri fundamentale despre cine sîntem i cine nu sîntem. grani ele i limitele lor. gîndurile mele. Dar mul i dintre noi resimt singur tatea ca pe ceva dureros i se zbat s scape din spatele zidurilor identit ilor individuale spre o stare în care s poat fi mai uni i cu lumea din afar . permi înd cuiva s . în cadrul acestui grup. bra ele lui sînt ale lui i nu ale altcuiva. exploziva rev rsare spre fiin a iubit i curmarea dramatic a singur t ii ce acompaniaz acest colaps al grani elor eului sînt resim ite de cei mai mul i dintre noi ca extatice. De exemplu. confuz i d un toare. de obicei. Esen a fenomenului îndr gostirii const într-un colaps brusc al unei zone a grani elor eului individual. Toate problemele vor fi dep ite. nu tavanul. dar grani ele ce se stabilesc mai tîrziu sînt de natur mai mult psihic decît fizic . rudelor i animalelor de cas . percep lumea din afara lor ca iremediabil periculoas . el se aga totu i de posibilitatea ca aceste dorin e s fie totu i comenzi pentru mam i de sentimentul c dorin ele lui ar trebui s fie comenzi. prin urmare. capul meu. Brusca eliberare a lui însu i de el însu i. atunci cînd nu mai exist mam sau un substitut satisf c tor de mam sau cînd din cauza unei boli psihice mamei nu îi pas sau nu este interesat de copil ² sugarul cre te ajungînd un copil sau un adult al c rui sentiment de identitate este grav deteriorat în multe aspecte fundamentale. Experien a unirii cu fiin a iubit este un ecou al timpului cînd eram uni i cu mamele noastre. Cunoa terea acestor limite în mintea noastr este ceea ce numim grani ele eului. asigurîndu-le confort i î i g sesc siguran a 78 Iubirea în singur tatea lor. r spunzînd cu regal mînie cînd ei nu fac ceea ce li se dicteaz . durerea mea de stomac. La trei ani. traumatizante din copil rie. Aceste limite sînt grani ele noastre. Toate lucrurile par posibile! Uni i cu fiin a iubit . Experien a îndr gostirii ne permite o astfel de sc pare ² temporar . din cauza unor experien e nepl cute. Totu i. De i înainte copilul a înv at c dorin ele sale nu sînt comenzi pentru mama lui.i dea seama de limitele puterii lui. în timpul primului an de via . în acest fel. Cînd dore te mi care. Credem c for a iubirii noastre va face ca for ele opuse s se încline supuse sau s se retrag în întuneric. La sfîr itul primului an. Irealitatea acestor sentimente din perioada în care sîntem îndr gosti i este în esen aceea i cu irealitatea sentimentelor unui copil de doi ani care se simte . ca rezultat al accept rii realit ii c puterea sa este relativ . nu leag nul. în untrul acestor grani e este singur tate.i uneasc identitatea cu cea a unei alte persoane. copilul înva c bra ele sale i voin a sa sînt legate între ele i. Astfel de oameni simt c grani ele lor sînt protectoare. De aceea p rin ii vorbesc despre ace ti ani ca despre Äanii groaznici".dintre copil i mam este grav perturbat ² de exemplu. copilul a devenit. ei nu sînt în mod particular distinc i unul de altul. Ne cunoa tem m rimea i limitele fizice. încet chiar i super-eroii sînt l sa i la o parte i pîn la vîrsta adolescen ei medii tinerii ajung s tie c sînt indivizi constrîn i de grani ele trupului lor i de limitele puterii lor. Astfel. va continua s intre cîteodat în urm torii ani într-o lume a fanteziei. în care posibilitatea omnipoten ei exist înc . ca i cum to i ar fi înrola i în propria lui armat . tim c acesta este bra ul meu. fiecare fiind un organism relativ fragil i slab. De-a lungul acestei uniri re-experiment m sentimentul de omnipoten la care renun asem odat cu ie irea din copil rie. Noi i fiin a iubit sîntem unul i acela i lucru! Singur tatea nu mai exist ! în unele aspecte (dar cu siguran nu în toate) actul îndr gostirii este un act de regresiune. fiind totu i izola i de ceilal i prin identit ile lor particulare. posibilitatea omnipoten ei este un vis atît de dulce. bra ele sale sînt cele care se mi c . Acest lucru se întîmpl din cauza speran ei i a sentimentului pe care le are un copil de doi ani ce încearc s ac ioneze ca un tiran sau autocrat.

cu puteri nelimitate. oricît am încerca. pacien ii se îndr gostesc de psihiatrii lor. îndr gostirea nu înseamn o l rgire a limitelor sau a grani elor cuiva. fie s ini ieze o oper de iubire real . Dimpotriv . diferite de ale altcuiva. Dimpotriv . Dac avem vreun scop în minte atunci cînd ne îndr gostim. ca i cum ar fi atins perfec iunea. nu o pot crea. Nu este o alegere con tient . . Cînd limitele sînt extinse sau l rgite. iar grani ele au revenit la locul lor. El vrea s fac sex. totu i.regele familiei i al lumii. ea nu vrea. Mai devreme sau mai tîr-ziu. Oricît de deschi i am fi la aceast experien sau oricît de dornici s o tr im. vreau de asemenea s spun c iubirea adev rat nu î i are r d cinile în sentimentul de iubire. spunînd c atunci cînd se termin cu îndr gostirea partenerii unui cuplu ar putea s se iubeasc cu adev rat. Iubirea real este o experien de extindere permanent . E la fel de probabil s ne îndr gostim de cineva cu care în mod evident nu ne potrivim ca i de cineva mai potrivit. individul se afirm din nou. întradev r. Presupunînd c defini ia iubirii cu care am început este adev rat . Ei nu-i plac prietenii lui. în acest punct. dar de obicei experien a nu îi va fi l rgit perspectivele. ca r spuns la problemele ve ii de zi cu zi. Indivizii lene i i indisciplina i au acelea i anse s se îndr gosteasc ca i cei energici i dedica i unui scop. Nu sim im nici c fiin a iubit ar avea nevoie s se dezvolte spiritual. avem senza ia c am ajuns. îndr gostirea nu este un act al voin ei. Dimpotriv . înseamn doar un colaps temporar al lor. fiecare în intimitatea inimii lui. El vrea s depun bani la banc . experien a Äîndr gostirii" nu este iubire real din mai multe motive. c nu mai exist nici posibilitatea. el vrea s vorbeasc despre a lui. încet. deseori se îndr gostesc de pacien ii lor i. Aceasta nu înseamn c experien a îndr gostirii e imun la disciplin . nici nevoia de a merge i mai sus. lui nu-i plac prietenii ei. se poate ca nici m car s nu ne plac sau s nu admir m obiectul pasiunii noastre. o percepem ca fiind perfect . Tot a a cum realitatea intervine în fanteziile de omnipoten ale unui copil de doi ani. Extin80 Iubirea derea limitelor cuiva cere efort. Modul în care eu folosesc cuvîntul Äreal" implic ideea c sentimentul de a iubi din îndr gostire este fals ² c percep ia aceasta subiectiv de iubire este iluzorie. în mod cert nu ne gîndim la dezvoltarea spiritual . iubirea real apare deseori într-un context în care sentimentul iubirii lipse te. din cauza datoriei fa de pacient i a rolului lor. care adaug culoare i farmec. dup ce ne-am îndr gostit i înainte ca dragostea s se termine. el nu vrea. se poate s nu putem s ne îndr gostim de o persoan c reia îi purt m un adînc respect i cu care o rela ie profund ar fi în multe privin e dezirabil . sîn-tem perfect mul umi i cu ceea ce avem. individul poate fi deziluzionat. de exemplu. Dar disciplina i voin a pot doar controla experien a. încet ÄÎNDR GOSTIREA' 79 sau brusc îndr gostirea se sfîr e te. Putem alege felul în care r spundem acestei experien e a îndr gostirii. prejudec i i program. acela este de a sfîr i cu singur tatea noastr i s ne asigur m poate prin c s torie de acest rezultat. gusturi. cînd e nepotrivit sau indezirabil . ei încep fie s dizolve leg turile rela iei lor. dar nu putem alege experien a îns i. îndr gostirea nu are nevoie de efort. ei pot de obicei s evite colapsul grani elor eului i s renun e s vad în pacient un obiect romantic. Cu alte cuvinte. Nu mai sim im nici o nevoie de a ne dezvolta. Totu i. gradual sau brusc. cînd ac ion m cu iubire în ciuda faptului c nu sim im c iubim. Psihiatrii. Ea vrea s mearg la film. experien a aceasta ne poate captiva atunci cînd noi categoric nu o c ut m. Dac vedem defecte în fiin a iubit . la fel. Odat ce momentul pre ios al îndr gostirii a trecut. altceva atunci ce poate fi decît un colaps temporar al limitelor i al grani elor? Nu tiu. îndr gostirea nu este. încep s realizeze c nu sînt una cu fiin a iubit . grani ele eului î i reiau locul. i totu i. Ea vrea s vorbeasc despe slujba ei. A a c amîndoi. care de altfel va avea propriile ei dorin e. ea vrea o ma in de sp lat vase. Una cîte una. s-ar putea s nu avem parte de ea. Zbaterea i suferin a disciplinei implicate pot fi enorme. întreaga elaborare a ideii de iubire real va fi prezentat mai tîrziu în acest capitol. Dar specificitatea sexual a fenomenului m face s b nuiesc c este vorba despre o component instinctual determinat genetic a comportamentului de împerechere. îndr gostirea are pu in de-a face cu scopul de a ajuta cre terea spiritual a cuiva. Dac îndr gostirea nu este iubire. la fel intervine i în fantastica uniune a cuplului de îndr gosti i. Cei doi sînt iar i individualit i separate. le vom percepe ca insignifiante ² doar capricii sau excentricit i dr gu e. c în l imile au fost atinse. într-adev r. ele tind s r mîn astfel. Spiritul nostru i-a g sit pacea.

subjugat în mod absurd de c tre so ul ei printr-un sentiment de vinov ie. Milioane de oameni î i irosesc cu disperare mari cantit i de energie în mod inutil. îndr gostirea este un truc prin care genele p c lesc prin diferite mijloace mintea ra ional sau o prind în capcana mariajului. îmi iubesc so ia la fel de mult ca în ziua în care m-am c s torit cu ea. boli psihice. a fost în stare s discute cu so ia lui despre extravagan a ei. f r acest truc. a devenit foarte deprimat . care ne prinde în capcana c s toriei. Mitul iubirii romantice Pentru a fi atît de eficient în a ne prinde în capcana c s toriei. încercînd s fac realitatea vie ii lor conform cu irealitatea mitului. fiecare c utînd Äiubire adev rat ". responsabiliÄÎNDR GOSTIREA" 81 ta i aflate în conflict sau o matur autodisciplin intervin pentru a preveni o leg tur . recunosc c nu mai sînt îndr gosti i unul de altul i c au început s se fac s se simt prost unul pe altul prin infidelit i tacite. o recunoa tem prin faptul c ne îndr gostim de ea. Cînd întîlnim o persoan ce ne-a fost destinat .. Aceast iluzie este alimentat în cultura noastr de mitul iubirii romantice. a început s aib dureri intense de cap seara i nu putea crede c ele sînt de natur psihosomatic : ÄVia a mea acas este bun . care asigur supravieuirea speciei prin aceea c încurajeaz i valideaz experien82 Iubirea a îndr gostirii. f r s in cont de salariul meu. B nuiesc c l-am tras pe sfoar în aceast privin .. spunea el. experien a îndr gostirii are probabil printre caracteristici iluzia c va dura pentru totdeauna. Domnul E. îns acest fapt nu însemna c f cuse o gre eal oribil ." Apoi domnul E. Cred c am fi putut avea o c snicie bun . a a c n-am nici un drept s m plîng de el i îi dau voie s fac orice dore te. mitul iubirii romantice este o minciun sfrun-a . Dar durerile de cap nu l-au l sat pîn cînd. ca atunci cînd impulsurile i stimulii sînt de natur homosexual sau cînd alte for e ² interferen parental . vor ap rea fric iunile. Domnul i doamna F. Dar ca psihiatru. c lucrul pe care-1 numeam iubire nu era o iubire Äadev rat " i c în aceast situa ie nu putem face nimic decît s tr im neferici i sau s divor m. aparent f r motiv. Mitul iubirii romantice ne spune c pentru fiecare b rbat tî-n r exist o femeie tîn r ce i-a fost Äh r zit " i invers. Am tot ce-mi trebuie. De i în general admit c marile mituri sînt foarte precise tocmai pentru c ele reprezint i cuprind mari adev ruri Uruversale ( i vom explora cîteva asemenea mituri mai tîrziu în aceast carte). a a c am presupus c nu ar putea fi persoana potrivit pentru mine. mitul implic faptul c exist doar o singur femeie pentru un b rbat i acest lucru a fost predestinat de Ästele". f r s .i dea seama c aceast recunoa tere ar putea marca începutul unui efort pentru îmbun t irea c sniciei.colapsul temporar al grani elor eului datorat îndr gostirii reprezint un r spuns stereotip al fiin ei umane la o configura ie de impulsuri sexuale interne i stimuli sexuali externi. i a început terapia spunînd: ÄNu tiu ce este gre it. un an mai tîrziu. inclusiv un mariaj perfect. acest truc este deviat într-un fel sau altul. de asemenea c s torit de doi ani. dragostea se va termina i ne vom da seama apoi c s-a f cut o gre eal grav . c nu am citit bine în stele. odat uni i." Doamna D. Vom ajunge totu i la momentul cînd nu vom mai putea satisface sau în elege nevoile celuilalt. spune: ÄNu mi-am iubit so ul cînd m-am m ritat cu el. Deseori." Doar peste cîteva luni a putut accepta faptul c nu mai era îndr gostit de so ul ei. care î i are originea în basmele favorite din copil rie. deplîng în inima mea aproape zilnic confuzia i suferin a îngrozitoare pe care le alimenteaz acest mit. Spus de-a dreptul. Mai mult. în care prin ul i prin esa. Ea este tot ce mi-am dorit vreodat ".. f r aceast regresie iluzorie i inevitabil temporar (trucul nu ar fi practic dac nu ar fi temporar) c tre o uniune de natur infantil i omnipoten . vom fi în stare s ne satisfacem unul altuia toate nevoile pentru totdeauna i astfel vom tr i ferici i pentru totdeauna. nu a fost în stare s admit : ÄM enerveaz pîn peste poate felul în care mereu vrea i vrea i vrea alte lucruri. c nu ne-am prins în acea unic i perfect potrivire. Poate c este o minciun necesar . Am întîlnit persoana pe care cerurile ne-au destinat-o i pentru c potrivirea este perfect . în perfect armonie i unitate. nu pentru . mul i dintre cei care au acum o c snicie fericit sau nefericit s-ar fi retras însp imînta i de realismul leg mîntului c s toriei." Domnul B. servind la o cre tere a posibilit ii de împerechere i slujind astfel la supravie uirea speciei. Dar nu m-am sim it îndr gostit pîn peste urechi de ea. Pe de alt parte. tr iesc ferici i pîn la adînci b trîne i. Am pretins c l-am iubit. Doamna A. m ritat de doi ani. se lamenteaz : ÄRegret c nu m-am c s torit cu domni oara C.

într-adev r. Pentru a fi în stare s facem aceasta. Cînd ne extindem limitele prin iubire. trebuie s le spunem celor mai multe astfel de cupluri c partenerii sînt prea c s tori i. las-o pe Mary s vorbeasc pentru ea îns i" sau: ÄMary. Dar atunci cînd investim într-un obiect din afara sau din untrul nostru încorpor m psihologic în noi o reprezentare a obiectului. facem acest lucru îndreptîndu-ne. obiectul iubirii noastre trebuie mai întîi s devin iubit. John se poate ap ra i singur. concep ia gre it c îndr gostirea este un tip de iubire este atît de puternic anume pentru c ea con ine un sîmbure de adev r. pentru c implic l rgirea limitelor. tie de asemenea multe despre gr dina sa ² istoria ei.ruperea ei. s -i punem s se a eze separat unul de cel lalt în cercul grupului. iar prin aceast încorporare inele s u s-a l rgit. Cunoa terea ei i semnifica ia pe care o are pentru el sînt parte din el. de extindere a limitelor datorit investirii. el a încorporat-o în cel mai real mod în el. In acest fel. Autorii sînt remarcabil de corec i i re inu i în a face prozeli i pentru c snicia deschis . o încorporare a lumii din afar în untru i o dezvoltare. de exemplu." în cele din urm . încît poate s ri devreme din pat în fiecare duminic diminea a ca s se duc la ea. a c rei dezvoltare noi vrem s o hr nim. Experien a iubirii reale are de-a face cu grani ele eului. c între parteneri nu mai exist o iubire romantic i pot înc s se angajeze în rela ia lor. a vrea s inversez lucrurile i s ar t c îndr gostirea este în fapt * Cei care au citit cartea so ilor O'Neil. el înva lucruri importante. crezînd c aceast unitate este un semn de s n tate pentru c snicia lor i o condi ie necesar pentru îmbun t irea ei. Chiar atunci cînd cuplurile au recunoscut c luna de miere s-a terminat. Ajunge s tie multe despre gr din rit ² despre soluri i fertiliz ri. vor recunoa te c acest fapt este o tr s tur de baz a unui Mariaj deschis. problemele i chiar viitorul ei. grani ele eului s u s-au extins. Mai devreme sau mai tîrziu. î i ap r gre elile unul altuia i caut s prezinte în fa a restului grupului un front unit. felul cum e alc tuit . Uneori este necesar s -i separ m fizic. Cuplurile care fac astfel cî tig faptul de a fi împreun . ÄChiar dac nu mai sîntem îndr gosti i unul de altul. . 84 Iubirea foarte. S lu m. Iar i i iar i trebuie s spunem: ÄJohn. trebuie s fim atra i de el. parte din identitatea lui. Mai multe despre grani ele eului De i am proclamat faptul c Äîndr gostirea" este un soi de iluzie care nu reprezint în nici un caz o iubire real . Munca ^ea cu diferite cupluri m-a condus la concluzia clar c mariajul deschis este singurul fel de mariaj s n tos f r a fi serios distructiv Pentru robuste ea i dezvoltarea spiritual a partenerilor. parte din istoria vie ii lui. prea îndeaproape cupla i i c au nevoie s stabileasc o anumit distan psihologic unul fa de altul înainte de a putea începe m car s lucreze constructiv la rezolvarea problemelor lor. i-a luat un angajament fa de ea ² atît de puternic. gradual dar progresiv . ar putea refuza s c l toreasc departe de ea i chiar i-ar putea neglija so ia pentru ea. ei se aga totu i de mit i încearc s . în procesul investirii i pentru a. Psihiatrii denumesc acest proces de atrac ie i angajare Äinvestire" în obiectul dorit. dincolo de grani ele eului. s dit i altoit. Prin iubirea ce i-o poart i prin investirea în gr dina lui. dac urmeaz terapia. s-a investit pe sine în ea. toate cuplurile înva c o adev rat acceptare a individualit ii proprii. Este un hobby care aduce satisfac ii i compensa ii. Cînd intr într-o terapie de grup pentru cupluri (aceasta este zona în care so ia mea. Acest om a investit în gr dina sa. în ciuda faptului c gr dina exist în afara lui. un om care face gr din rie ca hobby. de obicei mai devreme. Gr dina înseamn mult pentru el. cu alte cuvinte. împreun cu mine i al i colegi apropia i conducem cele mai serioase consilieri). e îndeajuns de puternic. dac acMITUL IUBIRII ROMANTICE 83 ion m cu puterea unei voin e des vîr ite ca i cum am fi îndr gosti i poate c iubirea romantic se va întoarce în vie ile noastre". s investim i s ne angaj m fa de un obiect din afara noastr . ei stau împreun . Open Mariage (C snicie deschis ). O g se te atractiv . a individualit ii celuilalt i a separ rii lor este singura funda ie pe care se poate baza o c snicie adev rat i pe care se poate dezvolta o iubire real *. Limitele cuiva sînt grani ele eului. parte a în elepciunii lui.i hr ni florile i arbu tii. vorbesc unul cu cel lalt. prin investire ea ajunge de asemenea s existe i în interiorul lui. Omul acela î i Äiube te" gr dina. ca s spunem a a. foarte aproape de iubirea real . c tre fiin a iubit . în opozi ie cu unul închis.i fac vie ile conforme cu el. gîndesc ei. tipurile de flori i plante. se creeaz o l rgire a sinelui. în decursul multor ani de iubire. o sub iere i o sl bire a grani elor eului.

pentru o secund . putem uita cu totul cine sîntem. prefa . cunoa te realitatea într-alt fel decît adul ii. a face dragoste nu este un act de iubire. Se în elege clar i în mod general c activitatea sexual i iubirea. i ceea ce Abraham Maslow nume te Äexperien a platoului"*. în sine. Se poate stabili o Äuniune mistic " cu întreaga lume. p s ri. Mul i mistici în eleg adev rul ce a fost dezvoltat la sfîr i-tul discu iei despre disciplin : c trebuie s dobîndim sau s posed m un lucru înainte de a putea renun a la el i s ne men inem în acela i timp competen a i s n tatea. Aici. în particular.MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 85 cu cît ne extindem mai mult pe noi în ine. acestei lumi iluzorii pe care cei mai mul i dintre noi o cred real . Hindu ii i budi tii sus in frecvent c copilul. arbori. Acestei concep ii gre ite a tuturor. ipostaziat de îndr gostire. dar e incapabil s supravie uiasc f r grija pe care i-o poart p rin ii i este incapabil s . începem s experiment m din ce în ce mai mult acela i sentiment al extazului pe care îl aveam atunci cînd grani ele eului erau într-un relativ colaps. transporta i. 86 Iubirea Descriind starea prelungit de a fi Äuna cu universul" asociat iubirii adev rate comparat cu starea de moment a orgasmului am folosit cuvintele Äuniune mistic ".i g seasc inele înainte de a i-1 putea pierde. Misticii cu cel mai clar limbaj cred c percep ia noastr comun asupra universului ca fiind compus dintr-o multitudine de obiecte distincte ² stele. case. înainte de a. Valnes. Dar chiar i f r partenerul iubit sau chiar f r partener colapsul grani elor eului ce apare în conjunc ie cu orgasmul poate fi total. ele sînt atinse pentru totdeauna.i dezvolta grani ele eului. Este imposibil s vezi cu adev rat unitatea universului atîta vreme cît continui s te vezi pe tine ca un obiect distinct. în ultim instan . peste cîteva momente. valori i experien ele vîrfului). Devenim una cu lumea. în l imile nu sînt atinse brusc i apoi pierdute. deseori sînt disociate. Grani ele eului trebuie înt rite înainte de a fi sl bite. cu atît mai mult se estompeaz distinc ia dintre sine i lume.i comunice în elepciunea. form sau configura ie. dureaz mai mult i. cînd ne Äîndr gosteam". * Religions. Copilul lipsit de grani ele eului poate fi într-un contact mai strîns cu realitatea decît p rin ii lui. Doamne" unei prostituate fa de care. Unii sugereaz chiar c drumul c tre iluminare sau aflarea unit ii realit ii cere ca noi s regres m sau s ne transform m în copii. Este diferen a între experien a vîrfului. de i ar putea ap rea simultan. Aceasta poate fi o doctrin periculoas i tentant pentru unii adolescen i i tineri adul i. Viking.i asume responsabilit ile ce le par înfrico toare i cople itoare. New York. Temporara eliberare de grani ele . poate c nu mai sim im nici o urm de afec iune. orgasmul (chiar i în masturbare) sînt. cu atît iubim mai mult. noi în ine ². ar putea gîndi o astfel de persoan . i pe m sur ce grani ele eului devin mai estompate i mai slabe. separat i diferit de restul universului în orice fel. dobînde te mai degrab schizofrenie decît sfin enie. Ei i al i mistici sus in c adev rata realitate poate fi cunoscut doar experimentînd unitatea printr-o renun are la grani ele eului. ÄPot s abandonez încercarea de a fi adult i s m retrag din fa a cerin elor de adult în starea de sfin enie. Nu exist scurt turi sau drumuri mai u oare. s fim pierdu i în timp i spa iu. care nu sînt preg ti i s . Tocmai din cauza colapsului grani elor eului strig m în momentul climaxului: ÄTe iubesc" sau ÄOh. Drumul spre sfin enie trece prin maturitate. Misticismul const în esen în credin a c realitatea este unicitate. hindu ii i budi tii îi spun ÄMaya". Trebuie instaurat o identitate cu sine înainte ca omul s o poat transcende. Sentimentul de extaz i beatitudine asociat acestei uniuni. îns doar pentru o secund . ÄNu trebuie s trec prin toate acestea". este mult mai stabil. 1970. dup ce grani ele eului i-au revenit. planete. and Peak-Experiences (Religii. într-un grad mai mare sau mai mic. s pierdem orice urm de sine. Doar c în loc de o unire temporar i nerealist cu un singur obiect ne unim cu adev rat i permanent cu o parte din lume. este o percep ie gre it . Aceasta nu înseamn c extazul experien ei orgasmice nu poate fi în l at în împ rt irea lui cu fiin a iubit . MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 87 Trebuie ca omul s . Experien a unei rela ii sexuale i. o iluzie. e mai plin de satisfac ii. separate toate unele de altele. s fim în afara noastr ." Dar ac io-nînd astfel. o experien a colapsului grani elor eului i a atingerii extazului. nu ne place deloc i nu sim im c ar trebui s investim în ea. de i poate mai blînd i mai pu in dramatic de-cît cel asociat cu îndr gostirea. Putem deveni una cu universul. cerin e care le dep esc capacit ile. deoarece sînt fenomene fundamental separate.

eului asociat cu îndr gostirea. chiar dac încerc m s pretindem fa de al ii sau fa de noi în ine contrariul. prietena. hr ni i f r s facem vreun efort. Dependen a O a doua concep ie comun gre it despre iubire o reprezint ideea c dependen a este iubire. cu rela iile sexuale sau cu folosirea unor droguri psihoactive ne poate furniza o privire fugar asupra Nirva-nei. To i avem dorin a de a fi îngriji i. Oamenii cu aceast tulburare. nu pot tr i f r so ul meu (so ia. totdeauna manifestare a unei maladii sau disfunc ii mintale. dar aleg s tr iasc împreun . Iubirea este exerci iul liber al alegerii. nu reprezint tema predominant a existen ei." Iar cînd eu îi r spund a a cum fac frecvent: ÄGre e ti. Este probabil cea mai comun tulburare psihiatric dintre toate. s fim ap ra i de persoane mai puternice decît noi. Dar celor mai mul i dintre noi aceste dorin e sau sentimente nu le conduc via a. O astfel de persoan spune: ÄNu vreau s tr iesc. sînt atît de ocupa i cu a c uta s fie iubi i. Aceasta este una din tezele acestei c r i. cît de grijulii i responsabili ca adul i. prietena). extrem de deprimat. Tot a a. prietenul. Totdeauna spun c simt c Äo parte din mine lipse te". amenin sau face gestul de a se sinucide sau atunci cînd devine iremediabil deprimat ca r spuns la respingerea sau separarea de so . Noi to i ² fiecare dintre noi ². pacientul îmi r spunde furios: ÄCe vre i s spune i? V spun c nu pot tr i f r el (ea). De obicei. dar care nu poate fi vreodat plin. ei nu au cu adev rat senza ia de identitate i se definesc pe ei în i i doar prin rela iile pe care le au cu al i oameni. Este vorba de o concep ie gre it cu care psihologii au de-a face zilnic. Ei nu se simt niciodat Äumplu i" i nu au niciodat senza ia de plin tate." în aceast rela ie nu exist posibilitatea de a alege i libertate. Ei sînt ca acei oameni care mor de foame terpelind de peste tot mîncare f r a avea vreodat mîn-carea lor. promi în-du-i . Ea trebuie distins de ceea ce numim îndeob te nevoile sau sentimentele de dependen . un pu f r fund ce strig s fie umplut. atunci e vorba de ceva mai mult decît de nevoi i sentimente de dependen ² sîntem dependen i. îl (o) iubesc atît de mult. c rora s le pese din toat inima de noi. avem nevoi i sentimente de dependen . care au dependen pasiv . Tolereaz foarte greu singur tatea. i anume c Nirvana sau iluminarea ultim sau adev rata dezvoltare spiritual poate fi ob inut doar printr-un exerci iu persistent al iubirii adev rate. c nu le mai r mî-ne energie s iubeasc . este totu i o parte dintrun plan m re i misterios al iubirii. Efectele ei cele mai dramatice pot fi v zute atunci cînd cineva încearc . cineva a c rui via este condus i dictat de nevoile de dependen sufer de o tulburare psihiatric . 88 Iubirea Definesc dependen a drept incapacitatea cuiva de a tr i din plin sau de-a func iona adecvat f r siguran a c cineva are o grij activ de el. Doi oameni se iubesc unul pe cel lalt atunci cînd sînt capabili s tr iasc unul f r cel lalt. plîn-gîndu-se de totala lui lips de aten ie fa de ea i fa de copii. dar ne d i o idee despre ( i prin aceasta un imbold) extazul mistic ce dureaz i poate fi al nostru în tot timpul unei vie i de iubire. De fiecare dat îns el a implorat-o s r mîn ." încerc s -i explic: ÄCeea ce descrii tu este parazitism. dac ne uit m bine în noi în ine vom descoperi dorin a de a fi lua i în grij de altcineva. iubit sau iubit . dar nu Nirvana îns i. Cînd ai nevoie de altcineva pentru a supravie ui e ti ca un parazit pentru acel cineva. de la care poate începe iubirea adev rat . Nu conteaz cît de puternici sîntem. a venit s m vad la trei zile dup ce so ia îl p r sise. Ea îl mai amenin ase c pleac de vreo trei ori înainte. nu iubire. Un muncitor la DEPENDENTA 89 presa hidraulic . nu conteaz cît de b trîni sau de maturi. pe care s o poat da i altora. La adul ii s n to i fizic. dependen a este patologic ² este o boal . E ca i cum în ei ar exista un gol. nu î i iube ti so ul (so ia. luînd cu ea i cei doi copii. temporara dispari ie a grani elor eului datorat îndr gostirii i rela iilor sexuale nu doar c ne determin s ne lu m angajamente fa de al i oameni. de i îndr gostirea nu este ea îns i iubire. E mai degrab o problem ce ine de necesitate decît de iubire. Fiecare dintre noi. Rezumînd. Cînd ele ajung s ne conduc via a i ne dicteaz felul în care ne ducem existen a. prietenul)". caut sau i-ar pl cea s aib în via pe cineva care s se comporte ca un tat sau ca o mam . Din cauza lipsei de plin tate. pe care atunci cînd o diagnostic m o numim Ätulburare de personalitate dependent pasiv ".

oamenii dependen i pasiv nu vor suporta nici o amînare în satisfacerea nevoii de ceilal i. rela ia se termina. a spus el v rsînd lacrimi. sînt în realitate extrem de superficiale. rela iile pe care le au. de a face ceva pentru comunitate. tremura din cauza anxiet ii. Nu am nevast . mi-a r spuns el. Trecea de la un ratat la altul. s . Nu în eleg de ce e ti atît de deprimat de pierderea unei rela ii care nici m car nu a existat. Nu conteaz nici c identitatea lor exist doar dac le-o d ci-neva. de a face o oper de art ." Din cauz c era atît de deprimat ² pierzîndu. Nimic." Dar nu mergea niciodat . M a teptam doar la o mic îmbun t ire. c nu ai f cut niciodat nimic pentru ea. dar mai devreme sau mai tîrziu el se sim ea cu totul sufocat.i identifice golul interior i foamea de a-1 umple i s fac distinc ie între aceasta din urm i iubirea sincer . lacrimile îi curgeau pe fa i se gîndea serios la sinucidere.i aprecieze propria inteligen i bog ie. f r spa iu de mi care datorit Äiubirii" ei. tiu c rela ia asta are s mearg . Poate c nu am grij de ei. în denumirea diagnosticului. Äîi iubesc atît de mult!" ÄSînt cam încurcat". refuzînd s -1 lase singur. de a iubi pe cineva sau de a avea copii. Odat . ÄNu pot tr i f r familia mea". în urm toarele dou zeci i patru de ore dup ce rupea o rela ie. Simt iar i c sînt om. to i dependen i pasiv. exact ca i mine. vei e ua s -1 . Din 90 Iubirea cauza for ei senza iei de gol interior i a foamei de a-1 umple. c u-tînd s fie mereu cu el. c nu erai interesat de partea emo ional sau sexual în ceea ce o privea. culegea imediat primul b rbat pe care-1 întîl-nea într-un bar i venea apoi la urm toarea edin de terapie l udîndu-1: Ä tiu c e omer i bea prea mult. închis într-o cu c . Problema. spunînd ce situa ii de via ar vrea s tr iasc în urm torii cinci ani. iar ea î i men inea în continuare amenin area. Ne-am dat întîlnire di-sear . Mi-a spus c m place cu adev rat. ÄN-am mai auzit de ei de cînd am fost la dvs. Lucrurile se petrec de parc n-ar conta de cine sînt dependen i. ÄDin cauz c te iubesc prea mult nu pot suporta s stau separat de tine". Ea a reu it s rup acest ciclu doar dup trei ani de terapie. fiecare dintre ei mi-a r spuns: ÄA vrea s m c s toresc cu cineva c ruia s -i pese de mine.c se va schimba. nu". Le-am spus a a cum le-am spus-o multor altora: ÄDac scopul t u este s fii iubit. ÄMi-ai spus c plîngerile so iei tale sînt întemeiate. în care altcineva s aib grij de ei. dar schimbarea lui nu a durat niciodat mai mult de o zi. de la 17 pîn la 21 de ani." ÄTe-ai împ cat cu familia?".i identitatea pe care i-o d dea familia ². mi-a r spuns el fericit. consta în faptul c nu era în stare s a tepte îndeajuns pentru a g si un b rbat care s i se potriveasc sau m car s aleag dintre b rba ii ce i se ofereau pe loc.i dea seama de felul în care foamea o determina s ini ieze i s se agate de rela ii care erau în detrimentul ei i s accepte necesitatea unei discipline stricte în ceea ce prive te foamea de care am vorbit. sclipitoare i într-un fel destul de s n toas a între inut o serie aproape ne-sfîr it de rela ii sexuale. dar trebuie s -i iubesc. O tîn r frumoas . cu b rba i inferiori ei ca inteligen i capacitate. atîta timp cît sînt dependen i de cineva. cerîndu-i din ce în ce mai multe dovezi de afec iune. i-am spus. i-am fixat o întîlnire peste dou zile. am întrebat. c nu te-ai jucat cu ei niciodat i nu i-ai luat nic ieri. B nuiesc c nu o s ne revedem. dar în fond este foarte talentat i chiar îi pas de mine. Dar am întîlnit o fat noaptea trecut la barul unde merg de obicei." Faptul de a fi schimb tor este o caracteristic a indivizilor dependen i pasiv. c veneai acas doar cînd aveai chef." Nici unul nu a men ionat faptul de a avea o slujb incitant . nu doar din cauz c nu f cea alegeri bune. cuvîntul Äpasiv" este folosit în conjunc ie cu cuvîntul Ädependent" pentru c individul este preocupat doar de ce pot face ceilal i pentru el. le-am cerut s vorbeasc despre scopurile lor. El nu dormise de dou nop i. c nu vorbeai cu copiii timp de luni de zile. ei î i imaginau doar o stare lipsit de efort din partea lor. dar i pentru c începea s se agate de acel b rbat. în care a ajuns s . a dat buzna în birou zîmbind vesel i a anun at: ÄAcum totul e în regul . ÄO. excluzînd ce poate face el însu i pentru sine. îi spunea ea. Nu am copii." ÄNu în elege i?". Sînt nimic f r ei. Ap rea o reac ie violent . Nu tiu cine sînt. Prin urmare. i ea e separat . de i par dramatice 1 intensitatea lor. cînd lucram cu un grup de cinci pacien i nec s tori i. iar ciclul se relua în ziua urm toare. înDEPENDEN A 91 tr-un fel sau altul. No iunea de efort nu era invocat în visurile lor. Dar cînd s-a întors. a a cum a reie it. s . ÄAcum nu mai sînt nimic. dac voia s profite de darurile cu care fusese înzestrat .

Prin urmare. ei î i diminueaz libertatea i demnitatea lor i a partenerilor. Cînd nu exist îns posibilitatea ca cel lalt s le poarte de grij . To i membrii grupului mai sus men ionat în-tîmpin dificult i chinuitoare cînd e s . i nu po i fi o persoan care s merite iubirea dac scopul t u principal în via este s fii iubit. pentru c nu mai avea mobilitatea necesar pentru a întîlni al i oameni cînd nu mai erau împreun . ca f cînd parte din acest proces." Dependen a pasiv î i are originea în lipsa iubirii. pentru a se asigura c li se va purta de grij . el trebuie s fac toate cump r turile pentru familie sau s o fac pe oferul la toate drumurile pentru cump r turi.i petreac o s pt mîn cu copiii. s . în cuplurile s n toase. s fac curat în cas pentru a. altfel extrem de inteligent. în primul capitol s-a men ionat faptul c acei copii care sînt iubi i i îngriji i cu o anumit consencven intr în perioada adult cu un adînc sentiment c sînt demni de . b rbatul este de obicei angajat. are grij de finan e. face cump r turi i are grij de copii. Femeia. din cauza unui accident minor. El se asigura tiind c ea nu se va încurca cu altul. oamenii dependen i pasiv vor abandona ceea ce înv aser s fac înainte de c s torie. so ia î i poate lua o slujb cu norm redus . face curat în cas . Acum." Ea se asigura tiind c el nu se va încurca cu alta i nu o va p r si. Intr-un fel. tunde gazonul i repar ce se stric . poate s . s p r seasc vechea slujb ." Aceasta nu înseamn c oamenii dependen i pasiv nu fac niciodat nimic pentru ceilal i. astfel încît s fac din c snicie mai mult o cu c . încît nu pot face fa preg tirii pentru ea i nu pot tolera un proces care le-ar diminua dependen a sau le-ar cre te libertatea fa de ceilal i. dar poate c mult mai important (chiar dac e f cut incon tient) este procesul care diminueaz dependen a lor tacit unul de altul. doctorul i-a spus c este din cauza menopauzei i c nu se poate face nimic în aceast privin . care e total nesatisf c toare sau chiar s aib un hobby. pentru c securitatea este cump rat cu pre ul libert ii. Iar i i iar i le spunem cuplurilor care vin la noi: ÄO c snicie bun nu poate exista decît între doi oameni puternici i independen i. aten ie i grij din copil rie. care brusc a încetat s mai conduc ma ina la vîrsta de 46 de ani din cauza Äfobiei". Printr-un astfel de comportament. care în realitate este doar dependen . ci c motivul lor cînd fac ceva este de a înt ri ata amentul celorlal i fa de ei. Singurul fel în care te po i asigura c e ti iubit este s fii o persoan care merit iubirea.i g seasc o slujb . poate tunde gazonul de ziua so ului ei sau s ia asupra sa sarcina de a pl ti facturile.împline ti.i impresiona so ia. A a este. In c snicie e normal s existe o diferen iere a rolurilor celor doi parteneri. chipurile. Procedînd astfel în numele a ceea ce ei numesc iubire. ar putea avea o problem care s necesite aten ia unui psihiatru. Cînd i-am sugerat unui bancher. unde tr iesc cei mai mul i dintre oameni. Sentimentul interior de gol de care sufer oamenii dependen i pasiv este un rezultat direct al e ecului p rin ilor lor de a r spunde nevoii lor de afec iune. dar nu pot fi considerate nici s n toase. Efectul acestei Äfobii" în zonele rurale i suburbane. B rbatul poate g ti o mas uneori. fiecare partener se antreneaz pentru a supravie ui în eventualitatea pierderii celuilalt. el a spus: ÄOh.i cump re o cas pentru a tr i separa i de p rin i. în jum tate din cazuri. majoritatea cuplurilor nu îl v d niciodat ca pe un lucru r u sau m car ca pe o problem ce ar trebui rezolvat . nici întemeiate pe iubire DEPENDENTA 93 veritabil . ea dezvolt o Äfobie" fa de condus i nu mai conduce. ei caut s creasc dependen a tacit în loc de a o diminua. o diviziune a muncii. Cuplul se gînde te deseori la aceast schimbare de roluri ca la un fel de joac . Dar pentru oamenii dependen i pasiv pierderea celuilalt înseamn o perspectiv 92 Iubirea atît de înfrico toare. Cîteodat . uneori. rolurile se schimb uneori între parteneri. dup ce se c s tore te. fiind ocupat dup serviciu cu cump r turile pe care le f cea i luînd copiii de la coal . c so ia lui. c s toriile în care se manifest o dependen pasiv pot dura i pot fi ap rate. au mari dificult i în a face Äunele lucruri". este c o face aproape total dependent de so ul ei i c îl leag pe so de ea prin neajutorarea ei. se poate s nu fi înv at niciodat s conduc . iar rela ia serve te întîrzierii sau distrugerii dezvolt rii spirituale a partenerilor. nu. dar în celelalte cazuri. iar tu s fii pasiv. Un exemplu ar fi sindromul nu ie it din comun al so iei care Änu poate" s conduc ma ina. g te te. unul dintre semnele comportamentale ce indic persoana dependent pasiv într-o c snicie este acela c diferen ierea rolurilor lor este rigid . care adaug ceva nou mariajului lor. de obicei. Pentru c acest comportament r spl te te de obicei nevoile de dependen ale celor doi so i.

ca surs a fericirii i împlinirii lor i. mai degrab distruge rela iile decît s le construiasc i mai degrab distruge oamenii decît s -i construiasc . excesiva dependen a indivizilor dependen i pasiv este doar principala manifestare a tulbur rii lor de personalitate. nu ar putea satisface niciodat toate nevoile lor i s -i Äfac " ferici i. Am un coleg care le spune deseori oamenilor: ÄUite ce e. care manipuleaz . ca un substitut pentru oameni.i iubi copilul. îi exploateaz i îi seac . dac o iei. care nu au grij de copiii lor. obiect al dependen ei lor. Ea caut s primeasc mai degrab decît s dea. Mai degrab . Dependen a este doar una dintre formele de comportament în care preocuparea pentru dezvoltare spiritual lipse te i pe care în mod . Investire f r iubire Unul dintre aspectele dependen ei îl reprezint faptul c ea nu este preocupat de dezvoltarea spiritual . ei doresc s fie ferici i. iar cînd e ueaz în a le oferi copiilor senza ia c sînt iubi i. iar dependen a pasiv perpetueaz e ecul. ei au o senza ie interioar de insecuritate. nici nu tolereaz nefericirea. Ei nu sînt dispu i sau nu sînt în stare s amîne r splata în foamea lor de aten ie din partea celorlal i. heroina nu te dezam ge te. dragostea i disciplina merg mîn în mîn . s te la i pe tine însu i s devii dependent de o alt persoan este cel mai r u lucru pe care po i s i-1 faci. în ultim instan . Ei au o personalitate Ävicioas ". Ea î i are originea în e ecul p rin ilor de a. Alimenteaz mai degrab infantilismul decît dezvoltarea. dar nu de mai mult. Oamenii dependen i sînt interesa i de propria lor hr nire. singur tatea i suferin a implicate în dezvoltarea lor. fapt care-i conduce spre un comportament lipsit de iubire. sînt oameni c rora le lipse te disciplina. î i fac din rela ia cu al i oameni un viciu. în disperarea de a forma i de a p stra ata amentul. Dar în realitate nu este iubire. Nu este de mirare atunci c simt nevoia de a scotoci dup iubire. un sentiment de felul ÄNu am destul". ei vor s se umple. nu doresc nici s creasc spiritual. iar cînd nu mai exist cineva de exploatat se întorc deseori spre sticl . nu le pas de ceilal i decît în m sura în care sînt acolo pentru a le satisface dorin ele. Lucreaz mai degrab pentru a închide în cu c i a constrînge decît s elibereze. Oamenilor depenINVESTIRE F R IUBIRE 95 den i nu le pas nici de dezvoltarea spiritual a altora. Oamenilor dependen i pasiv le lipse te disciplina de sine. astfel. sering sau igar . Foarte important. dar i îndoiala c ei în i i ar fi demni de a fi iubi i i valoro i. Dar dac a tep i de la o alt persoan s te fac fericit. grij i aten ie oriunde cred c ar putea da de ele i. odat ce le-au g sit. este o form de an-ti-iubire. în rezumat. Prin urmare." De fapt. E mai bine s fii dependent de heroin . e ueaz i în a le oferi capacitatea de a se autodisciplina. Privesc pa- J 94 Iubirea siv la ceilal i. sînt mereu furio i datorit faptului c se simt mereu l sa i la o parte de ceilal i. le lipse te un sim al responsabilit ii fa de ei în i i. se aga de acestea cu disperare. ei î i p r sesc orice urm de onestitate. dependen a poate p rea iubire pentru c este o for care îi face pe oameni s se ata eze unul de altul cu disperare. A a cum am mai indicat în capitolul anterior. Atîta timp cît ai provizii suficiente. au senza ia c lumea este plin de neprev zut i nu are nimic de d ruit. nu este accidental faptul c tulburarea cea mai obi nuit pe care o manifest oamenii dependen i pasiv este dependen a de droguri i alcool. în realitate. vei fi mereu dezam git. Se aga de rela iile uzate cînd ar trebui s renun e la ele. deseori chiar la copiii lor. Copiii care cresc într-o atmosfer în care lipse te dragostea i grija pentru ei sau acestea le sînt acordate cu grosolan inconsecven intr în perioada adult f r nici un sentiment de securitate interioar .iubit i valoro i i astfel c vor fi iubi i atîta timp cît r mîn cu adev rat ei în i i. Astfel. care. astfel încît p rin ii neiubitori. te va face întotdeauna fericit. atunci cînd nu se simt ferici i sau împlini i simt c ceilal i sînt responsabili. machiavelic i care distruge rela ia pe care vor s o p streze.

La cursurile de golf. INVESTIRE F R IUBIRE 97 derare animalele de cas . pot fi întîlni i b rba i i femei agita i. dintre nobil i ignobil. Hobby-urile sînt activit i care hr nesc inele. vom continua s avem dificult i în a discerne diferen a dintre în elept i nebun. îl hr nim. Efortul lor pasionat de a. optzeci de ore pe s pt mîn pentru a dobîndi bog ie sau putere. Distinc ia dintre noi ca fiin e umane i diferite de animalele Äinferioare". atîta vreme cît vom continua s folosim cuvîntul Äiubire" pentru a descrie rela iile cu orice este important pentru noi. al c ror scop principal în 96 Iubirea via este de a da lovituri cît mai reu ite atunci cînd joac . Din p cate. indiferent în ce lucru am investi. se poate zbate pentru a face carier în politic avînd ca scop principal binele rasei umane. Sfin ii mai trebuie s i doarm i chiar profe ii trebuie s se joace. Cineva. Folosind defini ia noastr mai precis . Pentru a hr ni spiritul. Avem nevoie de mîncare i ad post. i aceasta pentru c . este clar. Cînd se pierde sau moare se poate s fim foarte îndurera i. ci pentru a. nu îl percepem i ca fiind un om iubitor. pentru unii oameni singuri." De i vorbim despre cît de mult iube te el banii sau puterea. De ce se întîmpl astfel? Pentru c bog ia sau puterea au devenit pentru ace ti oameni mai degrab scopuri în sine decît mijloace pentru un scop spiritual. îl dres m i ne juc m cu el. de exemplu. în ciuda extinderii averii sau a influen ei. Nu am mari a tept ri c limbajul se va schimba în aceast privin . trupul trebuie de asemenea hr nit. îl piept n m i-1 mîngîiem. capacitatea mea de comunicare este inadecvat pentru a cuprinde mai mult decît un singur nivel o dat sau pentru a face mai mult decît a arunca o privire fugar spre un alt nivel decît cel despre care discut m. Pe de alt parte. c nu putem iubi decît oamenii. ÄIubim" cîinele familiei. ca orice exist . un individ î i poate extinde mult peste obi nuit limitele personale. de p mîntul i pietrele inanimate este o manifestare a maya. îi facem baie. în structura de referin mistic . în lucrurile pe care le spun aici i de-a lungul acestui capitol. doar fiin ele umane posed un spirit capabil de o dezvoltare substan ial *.i trimite copiii la colegiu sau pentru a. acumularea poate s nu însemne o l rgire a sinelui. Totu i. animalele de cas pot deveni singura lor ra iune de a tr i. s posede spirit. poate c nu i-ar permite s fie atît de pasiona i de un scop atît de pu in profund i de un viitor atît de îngust. ei iubesc umanitatea. tocmai pentru c reprezint un substitut pentru dezvoltarea de sine ele ajung atît de populare. Cînd este bolnav. într-adev r. exerci iu i distrac ie. Sau exist oameni care pot s adune avere nu de dragul banilor. Ace ti oameni nu iubesc banii i puterea. a a cum concepem noi lucrurile. dintre bun i r u. încît interfereaz cu semnifica ia pe care i-o d m noi. Dac asta nu e iubire. S lu m în consi* Recunosc c este posibil ca o astfel de concep ie s fie fals i. Exist niveluri diferite de în elegere. hobby-urile pot fi un mijloc prin care s ne iubim pe noi în ine. în aceast carte m ocup de iubire la un anumit nivel de în elegere. puterea i banii pot fi mijloace pentru un scop al iubirii. se poate s l s m totul la o parte i s alerg m cu el la veterinar. Uneori. de multe ori se poate s spunem despre un Ägrangur" ajuns astfel prin puterile sale: ÄEste un om mic. Vom lua acum în considerare alte astfel de forme i sper m s demonstr m din nou c iubirea nu este niciodat nutrire sau investire f r leg tur cu cre terea spiritual .incorect o numim Äiubire". de plante. Mai întîi. Dac s-ar iubi mai mult. o iluzie. comunicarea cu un animal de cas este foarte limitat în compara ie cu comunicarea . avem nevoie de odihn i relaxare. Deseori spunem despre oameni c iubesc obiecte inanimate sau diferite activit i. Totu i. lucrînd aizeci.i oferi lor în ile timp pentru studiu i reflec ie. Iubindu-ne pe noi în ine ² adic hr nindu-ne pe noi în ine cu scopul de a ne dezvolta spiritual ² avem nevoie s ne oferim singuri tot felul de lucruri care nu sînt în mod direct spirituale. atunci ce e? S examin m îns diferen ele dintre rela ia cu un animal de cas i aceea cu o fiin uman . de pild . Astfel. meschin i m rginit. Dar hobby-ul ajunge un scop în sine atunci cînd mai curînd devine un substitut decît un mijloc de dezvoltare de sine. de exemplu." F r îndoial . într-adev r. Spunem. f r leg tur cu calitatea rela iei. c au renun at la efortul de a se îmbun t i ca fiin e umane. Indiferent de cît de devota i sîntem dezvolt rii spirituale. Singurul scop adev rat al iubirii este cre terea spiritual sau evolu ia uman . necesare dezvolt rii lor spirituale. folosirea de c tre oameni a cuvîntului Äiubire" este atît de general i de imprecis . f r copii. aptezeci.i îmbun t i capacit ile le serve te pentru a le da o senza ie de progres în via i s -i ajute astfel s ignore realitatea faptului c s-au oprit s progreseze. de pild : ÄEl iube te banii" sau ÄEl iube te puterea" sau ÄEl î i iube te gr dina" sau ÄEl iube te jocul de golf.

Ideea este c nutrirea poate fi i de obicei trebuie s fie mai mult decît o simpl hr nire i c nutrirea cre terii spirituale este un proces infinit mai complicat decît cel . mereu pline de afec iune. dac am lucra pentru aceasta. în rela iile cu animalele de cas noi c ut m s le cultiv m dependen a fa de noi. ocupat acum cu noul sugar. cu care nu pot comunica verbal. într-adev r. sentimente. în timp ce propriul ei copil.i iubeasc copiii decît atunci cînd sînt sugari. dar pentru a dezvolta o c snicie s n toas i creatoare. s refuze s se joace. independen a. total dedicate cre terii lor i extrem de fericite în ipostaza de mame. dorin a ca ceilal i s fie diferi i este una dintre caracteristicile iubirii sincere. Femeia acum eliberat are dreptate s se p zeasc de b rbatul care cu afec iune o consider un animal de cas . Pentru copil. Dar cînd miresele lor au mv at s vorbeasc engleze te. nu se va mai bucura de vreo aten ie. Problema Äiubirii" animalelor este foarte important . Durerea i privarea de care au parte sînt evidente pentru oricine în afar de mam . Militarii nu î i mai puteau proiecta asupra nevestelor Propriile gînduri. s se ata eze de al i oameni. c s toriile au început s sl beasc . Noi nu tim ce gînde te animalul nostru de cas . aproape peste noapte. sîn-tem mul umi i de animalele noastre doar atîta timp cît voin a lor corespunde cu a noastr . în final. pe m sur ce copilul se îndreapt spre vîrsta adult . pentru a cre te copii s n to i i dezvolta i din punct de vedere spiritual sau pentru a contribui la evolu ia umanit ii este nevoie de mai mult decît atît. Ea. Putem s leg m acest fapt de comportamentul instinctual al Äîndr gostirii": nu este vorba de o form de iubire veritabil prin aceea c este relativ lipsit de efort i nu este în totalitate un act de voin sau de alegere. în acela i timp. s .i manifeste propria voin ² s nu se supun . c ruia ar fi potrivit s -i aplic m termenul de INVESTIRE F R IUBIRE 99 Äinstinct matern" sau. Asemenea femei pot fi întîlnite pretutindeni. mîn-gîindu-i i jucîndu-se cu copila ii lor. Cînd so iile lor înva limba englez . va sim i o dorin cople itoare de a fi iar i îns rcinat . este aproape de iubire prin faptul c se îndreapt c tre ceilal i i serve te s ini ieze leg turi interpersonale din care poate ap rea dragostea real . îl percepe doar ca pe o b taie de cap. animale i chiar de parteneri dependen i obedien i este un tipar instinctual de comportament. dependente i aproape de sufletul nostru. iar dac voin a lor nu corespunde semnificativ cu a noastr .i dezvolte Äo cale a lor". Dac nu. Nu inem împrejurul nostru animale care protesteaz i se r zbun pe noi. Nu vrem s creasc i s plece apoi de acas . s aib iar i un copil. De obicei. investirea. hr nindu-i cu bucurie la sîn. dorin e i scopuri i nu mai 98 Iubirea puteau sim i aceea i senza ie de apropiere pe care al ii o simt fa de un animal de cas . opinii i obiective diferite de ale lor. foarte mul i oameni sînt capabili s Äiubeasc " doar animalele i sînt incapabili s iubeasc sincer o fiin uman .i pierde interesul fa de el. Un mare num r de solda i americani au avut c s torii idilice cu Ämirese de r zboi" din Germania. Singura coal pe care o facem cu animalele noastre este coala obedien ei. mai general. Vrem ca ele s r mîn cu noi. Este îns posibil s dorim pentru al i oameni ca ei s . s se vaiete. Äteribila vîrst de doi ani" înseamn nu numai sfîr itul perioadei de sugar. în al doilea rînd. de Äinstinct p rintesc". va reu i s fac asta i ciclul se va repeta. le alung m. Apreciem în special ata amentul fa de noi mai degrab decît independen a lor. Poate c exemplul cel mai trist pentru acest fenomen este num rul mare de femei care nu sînt capabile s .i dea seama c aceste femei au idei. dar nu este orientat spre îmbun t ire sau cre tere spiritual . pentru c mul i. va c uta cu aviditate în vecini s aib grij de al i copii mici. individualitatea. un individ care nu are capacitatea de a respecta for a. tabloul se schimb . ceva mai mare. b rba ii încep s . Pe m sur ce se întîmpl acest lucru. Pe aceast baz ne alegem animalele de cas . Efectul se vede în tiparul de personalitate depresiv sau de dependen pasiv .pe care am putea-o avea cu o fiin uman . El poate fi într-adev r un individ a c rui afec iune depinde de faptul c ea este asemeni unui animal de cas . Aceast lips a cunoa terii ne permite s ne proiect m în animalele de cas propriile gînduri i sentimente i astfel s sim im fa de ele o apropiere emo ional care s-ar putea s nu corespund deloc realit ii. pentru cei mai mul i îns ea se sfîr e te. ci de asemenea sfîr itul experien ei iubirii din partea mamei. iubirea începe s creasc pentru unii dintre ei. Se sugereaz aici c Äiubirea" de sugari. Apoi.i construiasc o lume a lui ² iubirea mamei se sfîr e te. un animal de cas . ea încurajeaz supravie uirea speciei. cîteodat s nu vrea s fie mîngîiat. Italia sau Japonia. Imediat ce copilul începe s . Ele pot fi mame ideale pîn cînd copilul împline te doi ani ² infinit de tandre.

bineîn eles". inclusiv cariera de pastor. Dup o vreme a fost capabil s în eleag chiar c miza pe care o pusese în joc pentru a. de i avea senza ia c b ie ii ar fi trebuit s depun mai mult efort pentru a se între ine singuri. c ea cerea participarea cu întreaga fiin ² cu mintea i cu sufletul. Cu toate c era îndeajuns de ocupat la slujb . Ceea ce nu a în eles ÄSACRIFICIU DE SINE" 101 atît de u or a fost gradul în care î i infantilizase familia. iubirea trebuie s se manifeste în confruntare tot atît de mult ca i în acceptarea fericit .i exprima iubirea. locuiau acas i erau în terapie psihiatric . ÄFac tot ce-mi st în puteri s am grij de ei i de problemele lor". care ar ta o complet lips de preocupare fa de familie i o neglija grosolan. ÄSacrificiu de sine" Motivele din spatele d ruirii nejudicioase i al nutririi distructive sînt multe. necesit un proces bine gîndit i deseori dureros de luare a deciziilor. a r spuns el. ta i care le cump r fiilor lor camere întregi de juc rii i fiicelor lor dulapuri întregi de haine. Este laud judicioas i critic judicioas . dar acest lucru nu înseamn s devin neiubitor sau s m preschimb într-un tic los. mînii. Conducîndu4 cu ma ina la coal i de la coal acas ea îl nutrea într-un anumit sens. ÄS-ar putea s fiu iubitor ca reac ie la tat l meu. Mama men ionat la începutul acestei sec iuni. î i petrecea cea mai mare parte a timpului dereticînd dup so ia i copiii s i. A trebuit s înve e c a nu d rui cînd trebuie înseamn mai mult compasiune decît a d rui cînd nu trebuie i c a cultiva independen a celorlal i era un act mai iubitor decît cel de a avea grij de oameni care ar fi putut s aib grij de ei în i i i singuri. sub deghizarea iubirii. . dar era o nutrire de care nu avea nevoie i care în mod clar mai degrab îi d dea înapoi cre terea spiritual . Preocuparea mea fa de ei este atît de mare. impulsionare i protec ie. dar de asemenea un alcoolic i un don juan. la început era complet incapabil s în eleag c probabil i el juca un rol în boala lor. str danie. sentimente i a tept ri era un lucru la fel de necesar pentru s n tatea mintal a familiei sale ca i sacrificiul de sine i c . tot a a.i exprima propriile nevoi. încet pacientul meu a fost ajutat s în eleag c în copil rie el f cuse un leg mînt ² s fie cît mai diferit de tat l s u. ÄBa da.condus de instincte. confruntare. r s100 Iubirea punde i î i împline te propriile lui nevoi. un refuz judicios. îndemn. toate acestea în mod judicios. în ciuda faptului c întreaga lui familie era Äbolnav ". Se referea continuu la so ia sa ca fiind Äpisicu a mea" i la fiii s i mari i voinici ca fiind Ämicu ii". iar opera îl plictisea de moarte. care nu î i l sa fiul s ia autobuzul spre coal . a reie it c tat l s u fusese un savant str lucit de un renume considerabil." Analiza situa iei a relevat faptul c acest om lucra într-adev r pe brînci pentru a împlini cererile so iei i ale copiilor s i." Ceea ce trebuia el înv at cu adev rat era c iubirea este mai complicat decît o simpl activitate. Un pastor a venit f r prea mult tragere de inim s m vad din cauz c so ia sa suferea de o depresie cronic i amîndoi fiii s i abandonaser facultatea. în fiecare s pt mîn î i ducea so ia la oper sau la teatru în ora . înseamn conducere. dar aceste cazuri au invaribil o tr s tur de baz comun : Äd ruitorul". iar judecata necesit mai mult decît instinct. încet. încît nu mi-a permite niciodat s stau cînd ei au nevoi care trebuie împlinite. la care se adaug alinare. Din cauza dorin ei sale de a fi altfel decît tat l s u cît mai mult posibil. fusese dedicat îngrijirii acestei imagini. Poate c nu sînt un b rbat str lucit. A trebuit s înve e chiar c a. p rin i care nu stabilesc nici o limit i nu se opun nici unei dorin e. s fie un om plin de compasiune i de grij tot a a cum tat l s u fusese nemilos i lipsit de grij . Este ceart . povestea el. Ädar ce altceva s fac? îi iubesc i am prea mult compasiune pentru ei ca s nu le port de grij . este un exemplu. chiar dac îi displ cea profund s mearg în ora . Cuvîntul Äjudicios" înseamn necesitînd judecat . f r a ine cont de nevoile spirituale ale primitorului." Interesant. a pledat el. Le d ruise fiec ruia dintre fii cîte o ma in i le pl tise asigurarea. dar cel pu in sînt iubitor i preocupat. nu a putut s dezvolte un sistem de reac ie flexibil pentru a. ÄCum altfel s m comport?". ÄNu a i obosit s v tot ocupa i de ei în tot acest timp?". ea este o d ruire judicioas i. prin urmare. ÄNu exist nici un moment cît e ziua de lung s nu m gîndesc la ei. care aveau un total dispre pentru cur enia casei. l-am întrebat. Dragostea nu înseamn a da pur i simplu. Alte exemple abund : mame care î i for eaz copiii deja obezi s m nînce.i men ine imaginea de sine de om iubitor i plin de compasiune era extraordinar de mare i c mult din comportamentul s u.

în ultim instan . în acest moment. în general. Ca exemplu tipic. ea se simte superioar . ea î i ia revan a. care este masochismul. a a c l-am primit înapoi.i dea seama cum i-a infantilizat familia. Profanii tind s asocieze sadismul i masochismul cu pura activitate sexual . Mi-a dat telefon cu o noapte înainte i mi-a spus c vrea s m vad .Gradual. în cele din urm i-a p r sit pe ea i pe copii în Ajunul Cr ciunului ² chiar în Ajunul Cr ciunului! Terapeutul neofit tinde s -i r spund acestei Äs rmane femei" i pove tilor ei cu o simpatie instantanee. vine beat acas i o bate. Femeia d buzna în birou într-una din zile. terapeutul descoper c acest tipar de r u tratament exist de dou zeci de ani i c în acest timp Äs rmana femeie" a divor at brutal de so ul ei de dou ori i s-a rec s torit cu el de dou ori i c au existat nenum rate separ ri. femeia spune: ÄDar îl iubesc. Nu pute i nega iubiÄSACRIFICIU DE SINE" 103 rea. Dar cu-rînd. So ia sa a început s se bucure de 102 Iubirea noua ei independen i s se dezvolte în propriul ei fel. Ins chiar dac comportamentul lui anterior fusese motivat în primul rînd de o nevoie de a. gîndindu-le ca fiind pl ceri sexuale ce provin din a produce sau a suferi durerea fizic . Cînd sînt consultate aceste femei. iar femeia pare a se bucura de lini tea unei vie i departe de so ul ei. pleac de acas cu zilele oricînd are chef. R u îndrumat dragoste a pastorului nu a ajuns mai departe. pentru a menine acest sentiment. Oare nu este vorba de faptul c lucrul cel mai important din via a este de a avea un sentiment de superioritate moral i. el avea capacitatea interioar de a iubi sincer i datorit acestei capacit i a fost în stare s împlineasc acele modific ri în el însu i. caut s se r zbune prin sentimentul lor de superioritate moral . Brusc." Cînd terapeutul arat c pare a fi vorba doar de o repeti ie a tiparului asupra c ruia el împreun cu femeia c zuser de acord c este distructiv. ajutînd-o s . dar nu dureaz mult i simpatia se evapor în lumina cunoa terii ce urmeaz . r sare o idee ciudat . poate c femeia rabd tratamentul so ului ei. B rbatul a devenit mai eficient în slujba sa de pastor i în acela i timp a avut o via mai fericit . c ele au fost umilite atunci cînd au fost copii.i s fie tratat ca un lucru inferior. dac vor s conduc . se descoper ." Dac terapeutul încearc s examineze cu zel Äiubirea". dup ce lucreaz cu ea o lun sau dou . pacienta renun la terapie. la o mai grav perversiune a dragostei. Va face cadou psihiatrului o poveste nesfîr it despre cît de r u o trateaz so ul ei: nu-i d nici o aten ie. urmate de tot atîtea reîmp c ri. o femeie va c uta asisten psihiatric pentru depresiile datorate abandon rii ei de c tre so . terapeutul î i aminte te de evidenta mul umire cu care femeia i-a povestit lunga istorie a felului în care este tratat de so ul ei i despre brutalitatea acestuia. terapeutul vede cum ciclul se reia. va fi necesar s o pl teasc singuri. unul dintre fii s-a reîntors la facultate. a jucat banii de mîncare. Ce se întîmpl aici? în încercarea de a în elege ce s-a întîm-plat. pentru chiar pl cerea de a vorbi despre el. în continuare. Ca rezultat. Dar care s fie natura unei astfel de pl ceri? Terapeutul î i aminte te atunci de corectitudinea ar tat de femeie. A sugerat c so ia sa ar trebui s mearg singur la oper în New York. spunîndu-le c . iar cel lalt i-a g sit o slujb care pretindea mai mult de la el i i-a luat un aPartament de unul singur.i men ine imaginea de sine ca persoan iubitoare. adev ratul sado-masochism de ordin sexual este o form relativ neobi nuit de psihopatologie. care necesit umilin repetat i maltratare. a început s fac schimb ri. începînd s . în timp ce ea decide dac va avea sau nu m rinimia s se împace cu el. anun înd fericit c : ÄHenry s-a întors. are nevoie s fie r u tratat ? Natura tiparului comportamental devine clar . Dac lumea ne . Atît so ia cît i cei doi fii ai lui au reac ionat ini ial cu furie la aceste schimb ri. ba chiar îl caut . Pare complet schimbat. Permi îndu. el risca s apar ca Äb iatul cel r u" i a trebuit s renun e la omnipoten a vechiului s u rol de om care asigur nevoile familiei. Cu mult mai obi nuit i în ultim instan mai grav este fenomenul sado-masochis-mului social.i cî tige independen a i cînd totul pare s mearg bine. De fapt. o în eal cu o amant . F cînd aceste schimb ri. A refuzat s continue s pl teasc asigurarea pentru ma inile fiilor s i. Mai întîi. A încetat s strîng lucrurile dup fiecare i a devenit furios în mod deschis cînd fiii s i nu au participat cum se cuvenea la îngrijirea casei. poate avea pl cerea sadic de a vedea cum so ul ei o roag i o implor s -1 primeasc i cum momentan îi recunoa te superioritatea din pozi ia sa umil . în care oamenii doresc în mod incon tient s r neasc sau s fie r ni i în rela iile lor interpersonale de natur nonsexual .

animat sau inanimat. în virtutea acestei credin e. obiectul. nu avem nevoie s ne r zbun m pe ea. Iat iar i un paradox în faptul c iubirea este egoist i ne-egoist în acela i timp. ne neg m într-un fel responsabilitatea. este din cauz c vrem s fim p rin i iubitori. Pentru c s-ar putea s avem mai multe astfel de rela ii în acela i timp. acea persoan îi repugn . Pe de alt parte. O persoan care este dependent va sim i de obicei team fa de dezvoltarea spiritual a partenerului în care a investit. scopul ac iunii este cel care face aceast distinc ie. prin urmare. vom avea nevoie s vedem cum lumea ne trateaz r u pentru a ne justifica scopul.i recunoa te. în leg tur cu care trebuie s vorbim. Nu egoismul sau ne-egoismul este cel care distinge iubirea de ne-iubire. o facem pentru c vrem s iubim. O persoan poate investi la burs sau într-o bijuterie i poate sim i iubire fa de astfel de lucruri. mul i oameni posed un sentiment de iubire i chiar ac ioneaz ca reac ie la acest sentiment în toate felurile lipsite de iubire i distrug toare. Masochi tii privesc supunerea lor la maltratare ca fiind iubire. Cînd iubim veritabil. Iubirea nu este un sentiment. Acest lucru ne conduce spre ultima important concep ie gre it despre iubire. O mam care insist s . Sentimentul iubirii este emo ia care acompaniaz experien a investirii. într-un fel. Avem copii pentru c vrem s avem copii. faptul c am investit într-o alt fiin uman arat c ne pas cîtu i de pu in de dezvoltarea ei spiritual . scopul este totdeauna dezvoltarea spiritual . Aceast confuzie este de în eles. Investirea. el vorbea continuu despre "Ce f cea" pentru so ia i copiii s i. iubirea este la fel de egoist ca non-iu-birea. la care în mod normal ne referim ca fiind Äobiect al iubirii". putem investi în orice obiect. Este adev rat c iubirea implic o schimbare de sine. Procesul de a ne retrage energia dintr-un obiect al iubirii. f r a. ci de propria nevoie de a. l sînd impresia c nu ob- I 104 Iubirea ine nimic din aceste acte. un individ care iube te sincer va îndrepta iubire i ac iuni constructive c tre o persoan pe care el o displace. Dar ob inea. A a cum vom discuta din nou mai încolo. ea nefiind de fapt altceva decît o necesitate de c utare nesfîr it a r zbun rii. a a cum s-a ar tat. Dac ne gîndim la noi în ine ca f cînd ceva pentru altcineva. Oricine iube te veritabil cunoa te pl cerea de a iubi. iar rela ia dintre noi i obiectul în care am investit se nume te investire. obiect care astfel î i pierde importan a pentru noi. ne amintim. în cazul iubirii veritabile. Odat ce investim în el. dar aceasta este mai degrab o extindere de sine decît un sacrificiu de sine. Concep ia gre it dup care iubirea este un sentiment 'se datoreaz confuziei pe care o facem între investire i iubire. pentru care nu are sentimente de iubire i poate chiar. este investit cu energia noastr ca i cum ar fi parte din noi în ine. iubirea sincer este o activitate de umplere de sine. motivat în mod fundamental de ur . scopul este întotdeauna altul. în cazul ne-iubirii. existînd îns i diferen e izbitoare între ele. într-un sens. masochistul tipic poate vedea toleran a lui la maltratare ca sacrificiu de sine i astfel ca iubire. Problema masochismului lumineaz i o alt foarte important concep ie gre it despre iubire ² cea a sacrificiului de sine. Iubirea nu este un sentiment IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 105 Am spus c iubirea este o ac iune. vorbim de investirile noastre. La începutul tratamentului. ea îl umple i nu îl seac .i men ine o anume imagine despre sine msu i. Cînd c utarea r zbun rii este scopul nostru în via . Mul i. posedînd sau nu spirit. ura. P rin ii care le spun copiilor: ÄAr trebui s fii recunosc tor pentru tot ce i-am dat" sînt invariabil p rin i c rora le lipse te iubirea într-un grad semnificativ. îns este chiar mai mult. o activitate. se nume te contrainvestire. ea l rge te. este procesul prin care un obiect devine important pentru noi. facem pentru c alegem s facem i facem alegerea pentru c ea ne satisface cel mai mult. iar dac sîntem p rin i iubitori. Mai întîi. Orice facem pentru altul facem din cauz c acest lucru ne satisface o nevoie pe care noi o avem.i conduc .trateaz bine. în al doilea rînd. nu diminueaz inele. de i era motivat nu de nevoile familiei. Pastorul a v zut de asemenea în comportamentul lui de a se sacrifica pe si-fte iubire. pentru c sînt procese similare. Orice am face.

iubirea lor începe s fie testat . înainte ca pacientul s poat risca o schimbare major . ei o fac. Din acest motiv. partenerii trebuie s se ocupe fiecare de cel lalt i de rela ia lor în mod regulat. Aceast persoan a f cut un angajament de a iubi. cînd ar dori mai degrab s fie desp r i i o vreme. precum cea dintr-o psihoterapie intensiv sau dintr-o c snicie. Reciproc. grija care poate ap rea doar din capacitatea de angajare. nu investesc unul în cel lalt i în rela ia îns i în diferite feluri. A a cum s-a men ionat. descoperindu-se astfel prezen a sau absen a ei. este distractiv ² s iube ti investind i avînd sentimente de iubire. a putea refuza un nou pacient care este foarte interesant pentru c deja sînt angajat fa de al i pacien i. cu atît mai bine. Dac el exist . Imediat ce actul sexual a fost consumat. pe de alt parte. Tendin a comun de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii le aduce oamenilor tot soiul de dezam giri. Persoana care iube te cu adev rat iube te pentru c ia decizia de a iubi. ea exist cu sau f r investire i cu sau f r sentimente de iubire. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterape106 Iubirea utice. Cuvîntul-cheie în aceast distinc ie este Ävoin ". investirile noastre pot fi trec toare sau de moment. nici promisiunile f cute sau stabilitatea familiei ² nu e mai important pentru moment decît consumarea unei rela ii sexuale. de obicei într-o perioad considerabil de timp. S-a spus de asemenea c iubirea veritabil transcende chestiunea investirii. în al treilea rînd. dintre care unii pot fi considerabil mai pu in interesan i i mai dificili. indiferent de ceea ce simt. dar capacitatea mea de a iubi este limitat . dar pentru c ar fi distructiv pentru c snicia mea s am o leg tur cu ea. el este important pentru ea. Este aproape imposibil pentru un pacient s aib experien a unei semnificative dezvolt ri personale f r o Äalian terapeutic " cu terapeutul. Iubirea sincer . fie c nu. Cînd dragostea exist . Dar este posibil s iube ti f r a investi i f r sentimente de iubire i în aceast posibilitate se distinge iubirea veritabil i transcendent de simpla investire. a c rui so ie i copii s fie dispera i în nevoia lor de aten ie. terapeutul trebuie s -i demonstreze pacientului. constructiv . implic angajare i exerci iu al în elepciunii. Angajarea înseamn c terapeutul îl ascult pe pacient fie c -i place. Este un angajament. Iubirea veritabil este mai degrab de ordin voli ional de-cît emo ional. Atunci cînd so ii nu se mai simt totdeauna bine unul în compania celuilalt. Adev rata iubire nu este un sentiment de care s fim cople i i. el trebuie s simt puterea i sentimentul de siguran ce provin din credin a c terapeutul este aliatul lui constant i stabil. nu este doar posibil. intensitatea investirilor pe care le facem deseori nu are nimic comun cu în elepciunea sau angajarea. la fel ca i într-o terapie constructiv . iar angajarea fa de acea persoan este poate necesar pentru a ne manifesta preocuparea în mod efectiv.fiul cu ma ina la coal i s -1 ia de la coal în mod clar a investit în acel b iat. dac nu exist . ci i necesar pentru o persoan care iube te s evite s ac ioneze din sentimente de iubire. Cu alte cuvinte. Am definit iubirea ca fiind voin a de extindere a sinelui în scopul nutririi cre terii noastre spirituale i a altuia. Doi str ini se pot întîlni într-un bar i pot s investeasc astfel în-cît nimic ² nici întîlnirile programate înainte. ar putea sta la un moment dat într-un bar cu lacrimi în ochi. cei doi din cuplul men ionat s-ar putea g si unul pe altul ca neatractivi i indezirabili. Cînd sîntem preocupa i de cre terea spiritual a cuiva. trebuie s aleg persoana asupra c reia s -mi concentrez capacitatea de a iubi. Deoarece contra-investim ceva aproape tot atît de repede pe cît am investit. voi spune cu voce tare sau în lini tea inimii mele: ÄSimt c te iubesc. O decizie gîndit . spre care s -mi direc ionez voin a de a iubi. zilnic i predictibil. Acest lucru nu înseamn c terapeutul simte totdeauna pl cerea de a-1 asculta pe pacient. Pentru ca aceast alian s apar ." în mod similar. într-un mariaj constructiv. A putea întîlni o femeie care s m atrag cu putere. tim c lipsa de implicare este probabil d un toare. Un b rbat alcoolic. dar nu am s merg mai departe. Prin urmare. dar nu la fel de important e i dezvoltarea lui spiritual . Sentimentele mele de iubire pot fi nem rginite. indiferent dac sentimentul de iubire IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 107 este prezent sau nu. angajarea în iubire i voin a de a iubi se men in totu i i sînt exercitate. grija consecvent i statornic . Este u or ² într-adev r. mai devreme sau mai tîrziu partenerii unui cuplu constat c nu mai sînt îndr gosti i i atunci cînd instinctul de împerechere a disp rut apare ocazia iubirii veritabile. în sfîr it. Aceasta nu înseamn c partenerii dintr-o rela ie stabil . Lucrurile nu sînt diferite în c snicie. spunîndu-i barmanului: Äîmi iubesc cu adev rat so- . fa de care s am sentimente de iubire.

Actul de a participa cere ca noi s facem efortul de a l sa deoparte preocup rile pe care le avem (a a cum a fost descris acest lucru cu privire la disciplina punerii între paranteze) i de a ne modifica con tiin a într-un mod activ. cel mai utilizat i folosit mod în care ne putem exersa aten ia este ascultarea. Cînd particip m la cre terea cuiva. for area voin ei este efortul de a men ine treaz con tiin a. Ascultarea corect este un exerci iu de aten ie i implicit o munc grea. vom fi împin i înapoi. sînt fenomene obiective. îi oferim lui sau ei întreaga noastr aten ie. Dup cum spunea Rollo May: ÄCînd analiz m voin a cu toate instrumentele aduse de psihanaliza modern . Ar putea fi dificil i dureros s cau i dovada iubirii în ac iuni. 220. ea este munc i curaj orientate spre men inerea cre terii spirituale proprii sau a altuia. am sim it dragostea în efortul enorm pe care îl f cea pentru a comunica. l-am ascultat cu toat aten ia de care eram capabil. Iubirea este atunci o form de munc sau o form de curaj. de obicei. lupta împotriva lenii o numim munc . la fel ca binele i r ul. avem grij de acea persoan . ne petrecem o mare perioad din timp înv îndu-i pe copii s citeasc . De asemenea. dou ore vorbind i opt ore ascultînd. Dell Pub. Dar pentru c cere extindere de sine. foarte pu in timp înv îndu-i cum s vorbeasc i. p. nu îi înv m deloc s asculte. Cînd a terminat. Este clar c în aceast tendin de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii ar exista ideea de a. Cînd iubim pe cineva. Din cauza curiozit ii mele. audien a sa. Aici nu exist excep ii. Dac o ac iune nu are la baz munca sau curajul. i din acest motiv nu orice munc i nu orice curaj este iubire. de munc împotriva iner iei propriilor noastre min i.. concepte foarte abstracte i greu de în eles pentru noi. Cînd ne iubim pe noi în ine. Nu cu mult timp în urm .i face singur un serviciu. în medie. înfruntarea fricii o numim curaj. cu tot felul de exemple. sudoarea literalmente a curs pe fa a mea în sala cu aer condi ionat. aveam o durere de ."* De departe. nu este un act de iubire. Efortul care intr în exerci iul voin ei este în fapt un efort de aten ie. Nu cred c ar fi bine ca în coal s se predea exact acelea i materii care sînt necesare dup terminarea colii. particip m la propria noastr dezvoltare. Totu i. Anume. Iubirea i non-iubirea. Aten ia este un act de voin . MUNCA ATEN IEI 109 terii în coal este invers propor ional cu frecven a cu care copiii vor folosi materia respectiv cînd vor cre te. adic încordarea de a p stra aten ia focalizat . s analiz m acum cîteva care sînt iubire. ci mai degrab pentru ca elevii s în eleag cît de dificil este s ascul i bine. c tre nivelul aten iei sau inten iei ca loc al voin ei. Prin urmare. un director va petrece cu greu o or pe zi citind. nu pur subiective. Cînd încerc m s ne extindem pe noi în ine. am participat la o conferin a unei faimoase personalit i asupra unui aspect al rela iei dintre psihologie i religie. este corect s spunem Äiubirea este ceea ce face iubirea". Putem s muncim sau s ne exercit m curajul în alte direc ii decît cea a cre terii spirituale. rela ie de care eram interesat de mult timp. Dar pentru c iubirea adev rat este un act de voin care deseori transcende sentimentele de iubire efemere sau investirea. particip m la cre terea acelei persoane. Forma principal pe care o ia munca iubirii este aten ia. Extensia sinelui. 1969. Pe parcursul unei ore i jum tate în care a vorbit. iubirea presupune totdeauna munc i curaj. cît sînt la coal . dar cred c ar fi indicat s le oferim copiilor no tri cîteva instruc iuni despre modul în care s asculte ² nu pentru ca ascultarea s fie mai lesnicioas . New York. Din aceast cauz . Oamenii nu ascult cum trebuie pentru c nu î i dau seama de acest lucru sau pentru c nu sînt dispu i s fac aceast munc . aveam anumite cuno tin e despre subiect i am recunoscut imediat în conferen iar un mare în elept. risipind-o în cea mai mare parte deoarece. S-a men ionat în introducerea la acest capitol c defini ia iubirii 108 Iubirea implic efort. majoritatea dintre noi sîntem slabi ascult tori. Munca aten iei ' Dup ce am aruncat o privire asupra cîtorva lucruri care nu sînt iubire. Ne petrecem ascultînd o perioad imens de timp. facem acest lucru opunîndu-ne iner iei lenii sau rezisten ei generate de fric .ia i copiii!" Oamenii care deseori î i neglijeaz copiii în cele mai grosolane feluri se vor considera cei mai iubitori p rin i. Un psiholog mi-a atras aten ia c perioada de timp pe care o dedic m pentru a-i înv a pe copiii no tri anumite ma* lave and Will (Iubire i voin a). Este u or i deloc nepl cut s g se ti dovada iubirii în sentimentele de iubire. Delta Books. cînd facem un pas în plus sau mergem înc o mil .

în care cel care prime te ofer la rîndul s u. este foarte posibil ca el s fi sim it în audien intensitatea concentr rii mele. varianta recomandat ar fi o combinare a . ei îi privesc t cu i dintr-un col pe adul i.cap zdrobitoare. dup cum vom vedea mereu. deoarece mi-am dat seama de m re ia lui i c lucrurile pe care le avea de spus erau de mare valoare. un copil în clasa întîi va vorbi aproape neîncetat. A treia modalitate este s pretinzi c îl ascul i. eram uimit de multitudinea de idei str lucite pe care mi le d ruise. avînd drept consecin faptul c o cantitate destul de mare de neghin este re inut i o mare cantitate de grîu pierdut . îl considerau greu de urm rit i avînd un discurs confuz. O feme110 Iubirea ie a proclamat. de fapt. iubirea mea era în mod primar direc ionat c tre mine. astfel încît s -mi l rgesc propria capacitate de în elegere i dezvoltare spiritual . din umbr . am putut auzi mai mult din ceea ce acest mare om spusese. în timpul unei pauze de cafea. deoarece micul guraliv este. un fenomen reciproc. motivat de ceea ce a fi putut eu ob ine din rela ia noastr i nu de ceea ce a fi putut s îi dau. E cam greu! în primul rînd. Eram doritor s fac aceast munc din dou motive: mai întîi. Aceste cinci modalit i de reac ie la vorbirea copilului au fost prezentate în ordinea cresc toare a efortului. în care p rin ii pot ciuli urechile atunci cînd copilul pare s spun ceva semnificativ. astfel încît copilul s nu in-terac ioneze cu tine. ascultînd comentariile lor. Deoarece el era profesorul i eu elevul. i în al doilea rînd. înclina ia spre comunicare a copilului de ase ani este atît de mare. mu chii gîtului îmi erau rigizi din cauza efortului concentr rii i m-am sim it epuizat i stors de puteri. O a patra cale o reprezint ascultarea selectiv . în compara ie cu modalit ile de ascultare mai pu in solicitante. care merit toat aten ia i m iubeam pe mine însumi deoarece eram dornic s muncesc în numele dezvolt rii mele spirituale. efortul necesar ascult rii totale este atît de mare. Se poate vedea c ace ti copii nu interac ioneaz niciodat . MUNCA ATEN IEI 111 O a doua cale este s -i permi i guralivului s vorbeasc . cea de-a cincea modalitate. în general. în general. dar pur i simplu s nu îl ascul i. iubirea mea i s fi fost. încît p rintelui care a ascultat totul cu aten ie îi va r mîne foarte pu in timp pentru altceva. Problema acestei modalit i este c performan a min ii umane de a filtra selectiv nu este teribil de competent sau eficient . Nu era un orator atît de competent pe cît se a teptaser . ascultarea total . din clasa întîi. Iubirea. se a teptaser la mai mult. aten ia mea. oferindu-i întreaga aten ie. în al doilea rînd. sco înd ocazional cîte un ÄAh!. m-am plimbat printre auditori. De i am estimat c nu am în eles mai mult de jum tate din ceea ce acest mare om ne comunicase în acea dup -amiaz . necesitînd din partea p rintelui o cantitate sporit de energie. prin urmare. Prin urmare. exist familii în care copiilor le este aproape interzis s vorbeasc i în care dictonul: ÄCopiii trebuie s fie v zu i i nu auzi i" se aplic dou zeci i patru de ore pe zi. A-1 asculta era pentru mine un act de iubire. Deocamdat . Procesul ascult rii difer în func ie de vîrsta lor. sperînd s separe grîul de neghin cu un minim efort. în rolul celui care ofer : ascultarea copiilor. el era cel care d dea i eu cel care primeam. cînt rind fiecare cuvînt i în elegînd fiecare propozi ie. continuînd. pentru c am fost doritor s depun efortul de a-1 asculta. pe cît posibil. s analiz m un copil de ase ani. Cititorul poate deduce incorect c le voi recomanda p rin ilor s urmeze întotdeauna a cincea modalitate. încît p rintele ar fi prea epuizat s mai fac i altceva. A cincea i ultima modalitate este s -1 ascul i cu adev rat pe copil. Cunoscîndu-i reputa ia. doream din tot sufletul s în eleg ceea ce a avut de spus. datorit interesului meu în acest domeniu. s vorbeasc literalmente în vînt sau cu sine însu i. Cu toate acestea. mai precis. recompensat. este o strad cu dou sensuri. în momente mai mult sau mai pu in prielnice. Cum pot p rin ii s se descurce cu acest guraliv f r limit ? Probabil cea mai u oar cale este s îi interzic acest lucru. ceea ce f ceai sau irul gîndu-rilor tale. iar cel care ofer prime te de asemenea. sînt observatorii f r grai. îl iubeam deoarece îl percepeam ca fiind o personalitate de mare valoare. în acela i timp p rînd c îi acorzi copilului toat aten ia. plicticos. erau dezam gi i. Oh!" sau ÄE interesant" ca r spuns la monolog. Dup conferin a la care au participat oameni interesa i de cultur . De i pare de necrezut. deci s practice întotdeauna ascultarea total . în ultimul rînd. ar fi extrem de plictisitor. Dac i se d ocazia. creînd un zgomot de fundal care se poate s fie enervant sau nu. care este o form particular de pretins ascultare. de comun acord: ÄPur i simplu nu ne-a spus nimic!" In contradic ie cu ceilal i. De la acest exemplu de ascultare în rolul primitorului s trecem la cea mai obi nuit activitate de ascultare.

în mod frecvent. Cu alte cuvinte. cu cît v asculta i mai mult copilul. în consecin .i p stra concentrarea focalizat . cu atît ve i putea s -1 . Deseori îns echilibrul nu poate fi atins. copilul are într-adev r ceva important de spus. deoarece. atunci nu e ti dornic s ascul i cu adev rat. Timpul ascult rii totale trebuie s fie dedicat complet copilului. Una dintre multele sarcini ale p rin ilor este aceea de a atinge un echilibru ideal între stilurile de ascultare i non-ascultare. Sînt i alte ocazii. F r motiva ia dat de iubire. ceea ce dubleaz dificultatea de a. fiind foarte mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. copilul va vorbi de obicei despre subiecte care nu prezint nici un interes imediat pentru adult. Ei se vor ridica la nivelul a tept rilor dvs.i camufla lenea. doar se prefac c ascult sau ascult selectiv. trebuie s fie timpul copilului. în al treilea rînd. este plictisitor s ascul i un copil de ase ani. mul i p rin i nu doresc sau nu pot s î i cheltuiasc acea energie necesar unei ascult ri adev rate. Este necesar uneori s le ceri copiilor s tac . cînd poate cauza o întrerupere nepoliticoas a altor persoane sau repre- II 112 Iubirea zint o încercare de a dobîndi o domina ie ostil sau nerealis-t asupra celorlal i. cu atît vor începe s spun lucruri importante. în al patrulea rînd. în ultim instan . în situa iile în care vorbirea lor poate distrage aten ia de la alte activit i cruciale. lucru ce face dificil concentrarea. iar pretinsa ascultare va fi suficient pentru a le da sentimentul c Äsînt cu cineva" de care au nevoie. ci pur i simplu o apropiere.. un p rinte nu i-ar putea asculta copilul. Ei se pot considera ascult tori fideli cînd. cu cît copiii se simt mai aprecia i. în al doilea rînd. de exemplu. din moment ce i ei comunic selectiv. Dac îi oferi i copilului acela i respect pe care îl oferi i unui mare conferen iar. Asculta i-v copilul cît trebuie i ve i ajunge s în elege i c este o persoan extraordinar . ascultarea total a unui copil de aceast vîrst este un adev rat efort de iubire. chiar dac nu e nevoie de mult timp. cu cît ti i mai multe despre copilul dvs. Dac nu vrei s renun i la toate celelalte. Apoi. indiferent cît de pu in ar dura. inclusiv la propriile tale griji i preocup ri. Dac un p rinte chiar vrea s î i asculte copilul. într-adev r. copiii de ase ani vor vorbi pentru simpla pl cere de a vorbi i nu serve te la nimic s le acorzi aten ie cînd nici m car nu o cer. trebuie s renun e la orice altceva. nu exist o alt cale de a-i ar ta copilului cît este de apreciat decît aceea de a-i acorda importan . atunci copilul se va vedea apreciat i se va sim i important. necesit un efort imens. ci doresc s comunice cu p rin ii i totu i nevoia lor poate fi satisf cut mul umitor printr-o pretins ascultare.. efortul cerut de o concentrare total asupra vorbelor unui copil de ase ani este considerabil mai mare decît cel necesar ascult rii unui conferen iar erudit. cu atît ve i fi mai dispu i s îl asculta i i ve i avea mai multe de înv at. de a face acest efort este cea mai clar dovad a respectului fa de copilul dvs. dorin a dvs. Dictonul care spune c marea în elepciune vine Ädin gura copiilor" este recunoscut ca un fapt cert de c tre cei care într-adev r îi ascult pe copii. r spunzînd cu cel mai potrivit stil nevoilor diferite ale copilului. doar pentru o mic parte din timpul în care vorbe te un copil de ase ani este necesar sau este de dorit o ascultare total i un r spuns adecvat. Deoarece ascultarea total . cu atît ve i realiza c printre întreruperi. Cu cît mai mult v ve i da seama cît de extraordinar este copilului dvs.celor cinci modalit i. In aceste momente. Mai mult. în timp ce ascult torii unui mare vorbitor sînt direct interesa i de subiectele discursului s u. Modul de a vorbi al copilului esMUNCA ATEN IEI 113 te neclar ² uneori folose te aglomer ri de cuvinte intercalate cu pauze i repeti ii ². copiilor în i i le place s se abat deseori de la comunicarea propriu-zis i vor în elege ca fireasc ascultarea selectiv a p rin ilor lor. nu po i asculta i în acela i timp s faci i altceva. în primul rînd. dar aceasta este o autoiluzionare creat pentru a. Ei în eleg c aceasta e regula jocului. A adar. în care copiii nu sînt mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. în al doilea rînd. Dar de ce atîta munc ? De ce s depui atîta efort pentru a te concentra total asupra vorb riei plictisitoare a unui copil de ase ani? în primul rînd. Nu exist o cale mai bun i. necesit concentrare total . Probabil majoritatea p rin ilor. b lbîieli i vorbele aparent inocente. ceea ce vor copiii de la rela ia cu p rin ii nu este o comunicare. în fapt.

înv a i mai multe. Dac ti i pu ine despre copilul dvs., îl ve i înv a lucruri pe care fie nu e preg tit s le asimileze, fie deja le cunoa te i, probabil, le în elege mai bine decît dvs. în final, cu cît copiii tiu c sînt aprecia i, c sînt considera i ni te oameni extraordinari, cu atît ei vor dori s v asculte i s v acorde aceea i stim . i cu cît educa ia, bazat pe cunoa terea copi114
Iubirea

ilor, este mai potrivit , cu atît copiii vor fi mai dornici s înve e de la dvs. Cu cît vor înv a mai multe, cu atît vor deveni mai extraordinari. Dac cititorul simte c este vorba de un proces ciclic, are dreptate i înseamn c apreciaz ideea reciprocit ii iubirii. în locul unui cerc vicios regresiv, va intra într-un ciclu progresiv, creativ, al evolu iei i dezvolt rii. Valoarea creeaz valoare. Iubirea va da na tere la iubire. P rin ii i copilul, împreun , se vor îndrepta, din ce în ce mai repede, în Äpas de deux" spre iubire. Am vorbit avînd în minte pîn acum un copil de ase ani. Cu copiii mai mici sau mai mari, echilibrul potrivit între ascultare i non-ascultare difer , dar procesul este în esen acela i. Cu copiii din ce în ce mai mici, comunicarea este din ce în ce mai non-verbal , dar necesit totu i perioade de concentrare total . Nu po i juca prea bine un joc de copii cînd ai mintea în alt parte. Iar dac joci jocul f r s fii atent, e ti în pericol de a avea un copil neatent. Adolescen ii au nevoie de mai pu in timp din partea p rin ilor pentru a fi asculta i de-cît un copil de ase ani, dar de mai mult timp de ascultare total . Este pu in probabil ca ei s p l vr geasc f r rost, dar cînd vorbesc doresc aten ie total din partea p rin ilor, chiar mai mult decît doresc copiii mai mici. Nevoia de a fi ascultat de c tre p rin i nu se epuizeaz niciodat . Un b rbat educat, talentat, de 30 de ani, aflat în tratament pentru senza ii de anxietate legate de lipsa de respect de sine, î i amintea numeroase momente în care p rin ii s i, de asemenea bine educa i, nu au fost dornici s îl asculte sau considerau c ceea ce are el de spus este de mic importan . Dar dintre toate amintirile, cea mai vie i mai dureroas a fost cea de la 22 de ani, cînd a scris o lung i provocatoare tez , cu ajutorul c reia a absolvit facultatea încununat cu lauri. Ambi io i în ceea ce-1 privea pe fiul lor, p rin ii au fost extrem de încînta i de onorurile pe care acesta le-a primit. îns în ciuda faptului c un an întreg el l sase la îndemîn , în sufragerie, o copie a lucr rii sale, în v zul întregii familii i deseori f cuse observa ii fa de p rin ii s i Äs arunce poate o privire peste ea", nici unul dintre ei nu i-a f cut timp s o citeasc , Äîndr znesc s spun c ar fi citit-o", a spus el spre sfîr- itul terapiei. Äîndr znesc s spun c poate chiar mi-ar fi f MUN1CA ATEN IEI

115 cut complimente, dac m-a fi dus i le-a fi cerut franc: «Uita i ce e, vre i, v rog, s îmi citi i teza? Vreau s ti i i s aprecia i ce gîndesc eu.» Dar acest lucru ar fi însemnat s îi implor s m asculte i m-a fi considerat lipsit de orice valoare dac la 22 de ani a fi ajuns s le cer esc aten ia. Faptul de a cer i aten ie nu m-ar fi f cut s m simt mai apreciat." Ascultarea adev rat sau concentrarea total sînt întotdeauna o manifestare a iubirii. O parte esen ial a ascult rii cu adev rat o reprezint disciplina punerii între paranteze, temporara renun are sau l sare la o parte a prejudec ilor, a cadrelor de referin i a dorin elor pentru a experimenta, atît cît e posibil, lumea interioar a celui care vorbe te, punîn-du-te în locul lui. Aceast contopire a vorbitorului cu ascult torul este de fapt o extindere i o l rgire a sinelui, din aceasta cî tigîndu-se de fiecare dat o nou cunoa tere. Mai mult decît atît, întrucît ascultarea total presupune punerea între paranteze, l sarea la o parte a propriei persoane, ea presupune temporar o acceptare total a celuilalt. Sesizînd aceast acceptare, vorbitorul se va sim i din ce în ce mai pu in vulnerabil i va fi tot mai mult înclinat s î i deschid cele mai intime ascunzi uri ale sufletului în fa a min ii ascult torului. Cînd acest lucru se întîmpl , vorbitorul i ascult torul încep s se aprecieze din ce în ce mai mult, duetul iubirii începînd din nou. Energia necesar pentru disciplina punerii între paranteze i pentru concentrarea deplin a aten iei este atît de intens , încît poate fi dobîndit doar prin intermediul iubirii, prin voin a de a te extinde în scopul unei cre teri spirituale reciproce. în cea mai mare parte a timpului, aceast energie ne lipse te. Chiar dac în rela iile cu societatea sau în treburile de zi cu zi am putea sim i c ascult m o mul ime de lucruri, în realitate, ascult m selectiv, avînd idei prestabilite în minte, întrebîndu-ne în timp ce ascult m cum am putea ob ine rezultatele dorite i cum am putea termina conversa ia mai repede sau s o îndrept m c tre teme mai interesante.

Pentru c adev rata ascultare este iubirea în ac iune, niciunde nu este mai potrivit ca în c snicie. Majoritatea partenerilor dintr-un cuplu nu se ascult îns unul pe cel lalt cu adev rat, în consecin , cînd cuplurile apeleaz la noi pentru consiliere sau terapie, o misiune major pentru ca procesul s 116
Iubirea

fie încununat de succes este s îi înv m cum s asculte. Nu rareori e u m, energia i disciplina cerute însemnînd mai mult decît erau ei dispu i s investeasc sau s ofere. Cuplurile sînt deseori surprinse, chiar însp imîntate cînd le suger m c printre lucrurile pe care trebuie s le exerseze se num r i acela de a- i fixa momente cînd s vorbeasc . Li se pare rigid, prea pu in romantic, f r spontaneitate. îns ascultarea total poate ap rea doar atunci cînd ne putem face timp în acest scop, iar condi iile sînt prielnice. Ea nu poate avea loc cînd conducem ma ina, cînd g tim, cînd sîntem obosi i sau gr bi i, pe cale de a adormi, u or de întrerupt ori gr bi i. ÄIubirea" romantic nu presupune efort, iar cuplurile ezit deseori s î i asume efortul i disciplina ascult rii i iubirii adev rate. Dar cînd i dac reu esc, rezultatul îi recompenseaz pe deplin. Tr iesc iar i i iar i experien a de a asculta un so spunîndu-i celuilalt cu real bucurie, o dat ce procesul ascult rii totale a început: ÄAm fost c s tori i 29 de ani i nu am tiut niciodat înainte acest lucru despre tine." Cînd se întîmpl aceasta, vom ti c în acea c snicie cre terea a început. De i este adev rat c posibilitatea cuiva de a asculta cu adev rat se poate îmbun t i gradual prin exerci iu, nu va fi niciodat un proces facil. Probabil c una dintre înzestr rile de baz ale unui psihiatru este capacitatea de a asculta cu adev rat; îns de cel pu in cinci ori în timpul Äorei de cincizeci de minute" m surprind e uînd în încercarea de a asculta cu adev rat ceea ce spune pacientul meu. Uneori, pot s pierd irul asocia iilor de idei ale pacientului i atunci este de datoria mea s îl întreb: Äîmi pare r u, dar mi-am l sat gîndi-rea s o ia razna pentru un moment i nu te-am ascultat cu adev rat. Po i s te întorci la afirma iile de acum cîteva minute?" Interesant este c , de obicei pacien ii mei nu se sup r . Din contr , par s în eleag intuitiv c un element vital al capacit ii de a asculta cu adev rat intr în alert semnalizînd întreruperile cînd ascultarea înceteaz ; iar faptul c mi-am dat seama c îmi lipsea aten ia îl reasigur acum pe pacient c , în cea mai mare parte a timpului, întradev r îl ascult. A ti c cineva îl ascult cu adev rat reprezint deseori în i prin sine, pentru el, o terapie remarcabil . în aproximativ un
MUNCA ATEN IEI

117 sfert dintre cazurile noastre, indiferent dac pacientul este adult sau copil, apar îmbun t iri considerabile i chiar dramatice în perioada primelor luni de psihoterapie, înainte ca r d cina problemelor s fie descoperit i înainte de a fi f cut vreo interpretare semnificativ . Exist mai multe motive pentru acest fenomen, dar consider c principalul îl reprezint senza ia pacientului c este ascultat cu adev rat, adeseori pentru prima dat dup nenum ra i ani sau poate chiar pentru prima oar . De i ascultarea este de departe cea mai important form de aten ie, în majoritatea rela iilor de iubire sînt necesare i alte forme, în particular în ceea ce îi prive te pe copii. Varietatea formelor posibile este mare. Una este jocul. Cu copiii mici, va fi jocul cu culorile sau Äprinde mingea", cu copiii de ase ani scamatorile, pescuitul sau Äde-a v-a i ascunselea", cu copiii de doisprezece ani poate fi badmintonul sau dominoul i a a mai departe. Fa de cei mici, î i po i manifesta aten ia citindu-le ceva, iar fa de cei mai mari ajutîndu-i s - i fac temele pentru acas . Activit ile împreun cu familia sînt importante: filme, ie iri la iarb verde, c l torii, tîrguri, carnavaluri. Cîteva forme de aten ie reprezint pure servicii f cute unui copil: supravegherea unui copil de patru ani pe plaj sau aproape nesfîr ita îndrumare necesar tinerilor adolescen i. Dar ceea ce au în comun toate aceste forme de aten ie ² în comun i cu ascultarea, de asemenea ² este c toate implic timp petrecut cu copilul. A participa înseamn a- i petrece timp, iar calitatea aten iei este propor ional cu intensitatea concentr rii în aceast perioad de timp. Timpul petrecut cu copiii în aceste activit i, utilizat a a cum se cuvine, le ofer p rin ilor nenum rate ocazii de a- i analiza copilul i de a începe s îl cunoasc mai bine. Dac tiu sau nu s piard , cum î i fac temele i cum înva , ce le place i ce nu, cînd sînt curajo i i cînd sînt însp imînta i în aceste activit i ² toate sînt informa ii vitale pentru p rintele care î i iube te copilul. Acest timp petrecut împreun cu copilul cu prilejul a diferite activit i îi ofer de asemenea p rintelui nenum rate ocazii pentru a-i forma abilit i i de a-1 înv a principiile de baz ale disciplinei. Fructuoasa activitate de observare i înv are a copilului este, bineîn eles, principiul de

baz al terapiei prin
118
Iubirea

joc, iar experimenta ii terapeu i pentru copii pot deveni adep i înfoca i ai folosirii timpului petrecut jucîndu-se cu micul lor pacient pentru a face observa ii semnificative i interven ii terapeutice. Supravegherea unui copil de patru ani pe plaj , concentrarea asupra interminabilelor povestioare disparate spuse de un copil de ase ani, a-1 înv a pe adolescent s ofeze, a- i asculta cu adev rat partenerul de via atunci cînd î i descrie o zi de munc la birou sau în fa a ma inii de sp lat i a-i înelege problemele interioare necesit o r bdare deosebit i o implicare a min ii pe cît de mult este posibil ² toate acestea reprezint sarcini care plictisesc deseori, sînt inconfortabile i te storc de puteri în majoritatea cazurilor; ele înseamn munc . Dac sîntem foarte lene i, nu le vom face deloc. Dac sîn-tem mai pu in lene i, le vom face deseori i bine. Pentru c iubirea este munc , esen a non-iubirii este lenea. Subiectul lenii este unul de maxim importan . Este o tem implicit , care a fost analizat în prima sec iune despre disciplin i în aceasta, despre iubire. Ne vom mai concentra asupra ei în partea final , cînd vom avea o imagine mai clar .

Riscul pierderii
Actul iubirii ² extinderea de sine ², a a cum am spus, necesit o lupt cu iner ia lenii (munca) sau cu rezisten a generat de fric (curajul). S ne întoarcem acum de la munca iubirii la curajul iubirii. Cînd ne extindem pe noi în ine, inele nostru intr într-un teritoriu nou i nefamiliar, ca s spunem a a. inele nostru devine un sine nou i diferit. Facem lucruri pe care nu am fost obi nui i s le facem. Ne schimb m. Experien a schimb rii, a unei activit i neobi nuite, a faptului de a ne afla pe un teren nefamiliar, de a face lucruri într-un mod diferit este însp imînt toare. A fost întotdeauna i totdeauna va fi. Oamenii se descurc cu frica de schimbare în diferite feluri, dar frica este inevitabil dac ei se schimb cu adev rat. Curajul nu înseamn absen a fricii; el înseamn a face o ac iune în pofida fricii, înseamn a ie i din rezisten a produs de c tre fric în necunoscut i în viitor. Un anumit
RISCUL PIERDERII

119

nivel de dezvoltare spiritual i, prin urmare, de iubire necesit totdeauna curaj i implic riscuri. Vom lua acum în considerare riscul iubirii. Dac e ti un om care merge frecvent la biseric , trebuie s fi observat o femeie spre 50 de ani care în fiecare duminic , cu exact cinci minute înainte de a începe slujba, f r s ias cu nimic în eviden , se duce i se a az pe acela i loc în irul de b nci de la nava lateral din spatele bisericii. In momentul în care se termin slujba, în lini te, dar rapid, ea se îndreapt spre u i dispare înaintea oric rui enoria i înainte ca preotul s poat s ias pe sc ri pentru a-i conduce. Dac ai vrea s o acostezi ² ceea ce nu e prea probabil ² i s-o invi i la cafeaua de dup slujb , ea î i va mul umi politicos, privind nervos peste tine i î i va spune c are o obliga ie presant , iar apoi va disp rea. Dac o vei urm ri cum se îndreapt spre acea obliga ie presant , vei descoperi c se duce direct acas , un mic apartament, unde obloanele sînt totdeauna trase, descuie u a, intr , încuie u a imediat dup ea i nu mai poate fi v zut pîn duminica urm toare. Dac ai putea s continui s o urm re ti, ai putea vedea c are o slujb de dactilograf de rang inferior într-un mare birou, unde î i accept sarcinile f r s spun nici un cuvînt, bate la ma in f r nici o gre eal i înmîneaz lucrarea terminat f r nici un comentariu. î i m nînc prînzul pe birou i nu are nici un prieten. Se duce acas , se opre te totdeauna la acela i supermagazin impersonal, pentru a- i face cîteva provizii, înainte de a disp rea în spatele u ii casei ei, ie ind doar pentru o nou zi de munc . Sîmb ta dup -amiaz se duce la un cinematograf din cartier, care î i schimb programul o dat pe s pt mîn . Are un televizor, nu are telefon, nu prime te aproape niciodat scrisori. Dac ai reu i cumva s comunici cu ea i ai comenta c via a ei pare singuratec , ea i-ar spune c mai degrab se bucur de singur tatea ei. Cînd ai întreba-o dac are m car animale de cas , î i va spune c a avut odat un cîine care îi era foarte drag, dar care a murit cu opt ani în urm i nici un altul nu i-a luat locul. Cine este aceast femeie? Nu tim secretele inimii ei. tim c întreaga sa via este devotat evit rii riscului i c în evolu ia sa, în loc s - i l rgeasc inele, i 1-a îngustat i diminuat aproape pîn la inexisten . Ea nu a investit în nici o fiin . 120
Iubirea

Journey to Ixtlan i Tales of Power (Înv turile lui Don Juan. Poate din cauz c a fost atît de chinuitor pentru mine personal. chiar dac înc însp imînt tor.tr. O via plin va fi plin de durere. îngust a femeii descrise mai sus a fost o experien sau o serie de experien e avînd în centru moartea. este mai mult un salt însp imînt tor decît un pas i este un salt pe care mult lume nu 1-a f cut cu adev rat niciodat în timpul vie ii. Este adev rat. încît a fost determinat s nu mai aib niciodat experien a mor ii. Prin sfaturile mor ii. atunci moartea poate deveni. acestea sînt c r i despre procesul psihoterapeutic. cel mai mare este riscul cre terii. s nu aib speran e i ambi ii. Alege via a i dezvoltarea i vei alege schimbarea i prospectarea mor ii. un animal de cas . vreau s prefa ez povestirea mea prin a spune c nu aveam la * Vezi Carlos Castaneda. f r risc sau contestare. Probabil hot rîtoare pentru via a izolat . Äaliatul" nostru. indiferent dac sînt tineri sau b -trîni. Maturizarea reprezint pasul ie irii din copil rie i al intr rii în perioada adult . (N. aceea de a sta drept i cu mintea limpede în fa a realit ii. plin de sens i semnificativ . l sîndu-te într-o singur tate mai dureroas decît ai cunoscut înainte. De fapt. copii care nu s-au separat de p rin ii lor i de puterea pe care p rin ii o au asupra lor. o panoplie de dezvoltare i de dec dere. poate c majoritatea Äoamenilor mari" r mîn din punct de vedere psihologic. Ai încredere în cineva i vei fi r nit. Dar singura alternativ la a nu tr i din plin este s nu tr ie ti deloc. Am spus c încercarea de a evita suferin a legitim st la r d cina tuturor bolilor emo ionale. de tr irea mor ii. putem totdeauna s fim îndruma i spre cea mai bun folosire a timpului i s tr im via a din plin. Cînd ne sfiim de moarte. i cu cît iubim mai mult în via a noastr . ea a trebuit s evite dezvoltarea i schimbarea. Dac te dep rtezi de o alt fiin uman . Orice fiin ai iubi ² o persoan . chiar cu costul tr irii vie ii. în mod inevitabil ne sfiim de via . foarte devreme în via . Dintre miile. pentru c nevroza este mai degrab o norm decît o excep ie) au o problem . atunci o asemenea persoan nu trebuie s fac prea multe lucruri: s nu fac copii. Esen a vie ii este schimbarea. la fel ca i bucuria. o plant ² ea va muri. s nu se c s toreasc . chiar adul i de succes. Dac tr im tiind c moartea este tovar ul nostru constant. Pre ul investirii este durerea. pe care ea le-a g sit atît de dureroase. . de natura mereu schimb toare a lucrurilor. La un anumit nivel. Dar dac nu sîntem dispu i s înfrunt m însp imînt toarea prezen a mor ii de pe um rul stîng.Dar am spus c simpla investire nu este iubire. RISCUL PIERDERII 121 totu i o surs permanent de sfaturi în elepte*. De i acest pas a fost o decizie con tient . dar iubirea necesit investire la început. de i de la distan pot p rea adul i. La vîrsta de 13 ani am plecat de acas la Phillips Exeter Academy. cu atît ne lu m mai multe riscuri. s nu aib parte de extaz sexual. lipsit de nou. s nu aib prieteni ² adic toate cele care fac via a vie. de nea teptat. exist totdeauna riscul ca acea persoan s se dep rteze de tine. Dep rteaz -te sau dezvolt -te în orice direc ie i durerea. c l torind pe Äum rul nostru stîng". Sprijin -te pe cineva i vei fi abandonat. majoritatea pacien ilor psihoterapiei ( i probabil majoritatea celor care nu sînt pacien i. ne priv m singuri de sf -tuirea ei i nu este posibil s tr im sau s iubim cu mintea limpede. c iubirea transcende investirea. A ales o via uniform . toat via a reprezint în sine un risc. Este surprinz tor c literatura psihiatric abia începe s examineze semnifica ia acestui fenomen. cred c pot ilustra cel mai bine esen a maturiz rii i enormitatea riscului implicat descriind pasul gigantic pe care eu însumi l-am f cut pentru a intra în perioada adult la sfîr itul celui de-al cincisprezecelea an al meu ² din fericire. în cuvintele lui Don Juan. Astfel. a Separate Reality. [Don Juan este personajul principal al seriei de c r i ale lui C arlos Castaneda. poate chiar milioanele de riscuri pe care ni le lu m în timpul vie ii. Putem iubi doar acel ceva care într-un fel sau altul are importan pentru noi. Evitînd experien a mor ii. pîn în momentul mor ii. Dar investind.)] 122 Iubirea acea vreme con tiin a c ceea ce f ceam se numea maturizare. c l torie la Ixtlan i pove tile puterii). Riscul independen ei Astfel. prin con tientizarea constant a limit rii timpului de via i iubire. Nu e surprinz tor. tiam doar c s ream în necunoscut. va fi r splata ta. o coal preg titoare pentru b ie i. exist întotdeauna riscul pierderii sau al respingerii. The Teaching of Don Juan: A Yaqni Way of Knowledge. Dac cineva este ho-t rît s nu ri te durere.

în fiecare zi. dar i divin." P rin ii mei au fost pe drept cuvînt alarma i i m-au dus imediat la un psihiatru. astfel încît s m potrivesc într-un mod cît mai confortabil în planul care fusese stabilit pentru mine i care în mod atît de clar p rea planul corect. care î i puteau permite Äcea mai bun educa ie ce poate fi cump rat cu bani" i am avut un sentiment puternic de siguran . Retrospectiv. deprimat. i de aici la cele mai înalte Cercuri conduc toare. eu de ce nu puteam? tiam c dificultatea de a m adapta era în întregime gre eala mea i m-am sim it complet nepotrivit. se p rea c nu pot s fac nimic altceva decît s încerc s fac ce era mai bine i s încerc s -mi modelez imperfec iunile. ve i vedea nu doar ner bdarea de a risca s intre în activit i noi i de adult. am r spuns în mod mizerabil: ÄNu tiu. Totu i. dar apoi. incert. ca un straniu mesaj spiritual de la o voce care nu era a mea: ÄSingura securitate real în via const în savurarea insecurit ii vie ii. la niveluri mai mult sau mai pu in subtile. la care fusese i fratele meu înaintea mea. precum cel pe care-1 face un b iat de 8 ani care. tiam c eram norocos s merg acolo.de foarte bun reputa ie.. m gîndesc c poate somnul a fost cel care m-a preg tit incon tient i în tihn pentru saltul pe care trebuia s -1 fac. L-am f cut cînd m-am întors acas în vacan a de prim var . F cusem saltul în necunoscut. Ädar nu m mai întorc.i dai seama }a ce dai cu piciorul?" Ä tiu c este o coal bun ". incompetent i nevrednic. inclusiv la dvs. constructiv. Dar o ur sc i nu m mai întorc. Totu i. ve i descoperi aceea i ambivalen într-un adult. Nu. am r spuns. imprevizibil. nu era de mine. cursurile." Cu toate c p rea nebunesc i ira ional. dar c sînt gata s m internez în spital. în anul trei. via a mea p rea mai f r sens i mai nenorocit . în plus. în momentul cînd disperarea mea era mai mare. Diminea a m-am dus s -1 întîlnesc iar i pe psihiatru i am spus c nu am s m mai întorc vreodat la Exeter. Pur i simplu nu m potriveam." RISCUL INDEPENDEN EI 123 ÄDe ce nu te po i adapta la ea. Nu p ream s m potrivesc cu facultatea. Fratele meu se adaptase la Exeter. i ce-ai s faci atunci? Din moment ce pari s te joci cu viitorul t u. de pe Coasta de Est. s faci din asta o reu it ?" ÄNu tiu"." ÄEi bine. mediul înconjur tor în întregime. o împotrivire. am r spuns. studen ii. Singura problem a fost c aproape imediat dup ce am început s studiez la Exeter am devenit mizerabil de nefericit. Nu îmi spusese oare tat l meu: ÄTrebuie s fii nebun's dai cu piciorul la o asemenea educa ie"? Dac m întorceam la Exeter. arhitectura. Dac observa i chiar i cel mai s n tos copil. ale c ror u i mi-ar fi fost larg deschise datorit preg tirii mele. provenind din faptul de a fi parte a unui plan evident atît de bine gîndit. securizat. ÄNu tiu de ce o ur sc atît. via a social . în adîncul fiin ei mele. Totu i. neconsfin it. a a cum spunea psihiatrul. cu acea tendin a omului mai în vîrst de a se ag a . dovedit i cunoscut. Ultimul an n-am f cut altceva decît s dorm.i ia riscul s mearg pe biciclet pîn la magazin de unul singur sau ca acela al unui b iat de 15 ani care merge la prima sa întîlnire cu o fat . sim indu-m total necorespunz tor. ce-ai de gînd s faci?" înc o dat . am decis s fac dup cum voiam. tiam c nu este drumul meu. o r mînere în dependen i copil rie. care a declarat c sînt deprimat i mi-a recomandat o lun de spitalizare. A m interna într-un spital psihiatric mi se p rea ceva destul de potrivit pentru mine. nesigur. M-am sim it extrem de norocos c m n scusem copilul unor p rin i avu i. nedeterminat. m-a fi reîntors la tot ce era sigur. tot ceea ce se afla în fa a mea era necunoscut. M-am odihnit. Dar care era drumul meu? Dac nu m întorceam. 124 Iubirea Procesul maturiz rii apare de obicei gradual. corect. cu multiple salturi mici în necunoscut. am crezut c sînt probabil nebun. Tot ce tiu e c nu m mai întorc acolo. Mai r u. îmi luasem destinul în propriile mîini. o cramponare de ceea ce este sigur i familiar. pentru c a fi la Exeter f cea parte din bine definitul meu plan care trebuia s m conduc la una dintre cele mai bune facult i de Ivy League. Dac v îndoi i c acestea reprezint riscuri reale înseamn c nu v pute i aminti angoasa implicat de aceste gesturi. din incon tientul meu a venit o în iruire de cuvinte. Eram îngrozit. i am tot încercat vreme de doi ani i jum tate. Tat l meu a spus: ÄDar nu po i s renun i ² este cea mai bun educa ie pe care o po i cump ra cu bani. pentru c numai în somn puteam g si un anumit confort. dîndu-mi o zi timp de gîndire ca s decid dac aceasta era ceea ce voiam. Eram. ci de asemenea o ezitare. Oricine ar fi apucat pe un astfel de drum trebuia s fie nebun. Motivele nefericirii mele îmi erau total obscure atunci i sînt înc profund misterioase pentru mine ast zi. Acea noapte a fost singura dat cînd am luat în considerare sinuciderea. anun înd c nu m mai reîntorc la coal .

i-a dat seama c fusese determinat de o nevoie de aprobare din partea unei mame dominatoare care îl critica constant. la fel. m-am sim it o persoan bun . cu trei copii. RISCUL INDEPENDENTEI 125 i-a privit retrospectiv via a dominat de o ambi ie frenetic de a face întotdeauna mai mul i bani i de a cre te în ierarhia corpora iei i a g sit-o f r sens. dar pentru prima oar în via era liber s fie ea îns i. De i m-am sim it nefiresc. începe o carier sau are copii pentru a satisface a tept rile p rin ilor sau ale altcuiva. f r a îndr zni vreodat sâ. Mult lume nu a f cut niciodat un astfel de salt enorm i. la vîrsta de 40 de ani. ocazii de a m dezvolta. ei r mîn din punct de vedere psihologic în mare parte copii ai p rin ilor lor. el s-a mutat la ar i i-a deschis un mic magazin. reflectat în propria-mi iubire de sine. ducînd singur povara incrimin rilor i a criticilor vecinilor i a riscului unui viitor necunoscut. împreun cu copiii ei. sfidînd mînia so iei sale. am fost capabil s tolerez aceste sentimente doar pentru c în acela i timp.i dea sufletul pentru a ajunge în cele din urm un om de succes în ochii ei. nu pentru c terapia diminueaz riscul. care nu voiau s renun e la stilul lor de via costisitor. Riscînd i dep ind dezaprobarea ei pentru prima oar în via a lui. care au fost cu sutele i care spuneau: ÄE ti frumos i iubit. ele pot fi f cute la orice vîrst . batjocoritor i dominator a început s . Atunci cînd cineva se c s tore te. în al doilea rînd. Din cauz c îi p sa de el însu i omul de afaceri nu a mai dorit s î i dea sufletul pentru a împlini a tept rile mamei sale. deprimat în urma unui atac de cord. al unei independen e psihologice i al unei individualit i unice sîntem liberi s urm m c i i mai înalte ale cre terii spirituale i liberi s ne manifest m dragostea în dimensiunile ei cele mai ample. Din cauz c a inut cont de ea îns i acea so ie a refuzat s mai tolereze un mariaj care îi limita aproape complet libertatea i îi reprima personalitatea. unde restaureaz piese de mobil veche. O s te iubim indiferent ce ai s faci. Doar din cauz c p rin ii mei m-au iubit în mod clar i au pus pre pe mine ca i copil m-am sim it suficient de sigur pe mine pentru a sfida a tept rile lor i a m dep rta într-un mod radical de modelul pe care îl fixaser pentru mine. în sfîr it. Un om de afaceri în vîrst de 52 de ani. Cu un incredibil curaj. cu costul extrem al unicit ii sinelui meu. El bloca toate încerc rile ei de a schimba natura rela iilor lor. doar atunci cînd facem saltul în necunoscutul unui sine complet. ea a divor at. atîta timp cît tu e ti tu însu i. Dar ce are aceast problem a dezvolt rii în comun cu iubirea. tr ind dup valorile înv ate. Pe lîng toate micile salturi pe care ar trebui s le facem. Aproape zilnic. la un nivel mai profund. totu i ele sînt în mod frecvent rezultate ale psihoterapiei. motiva i în primul rînd de aprobarea sau dezaprobarea p rin ilor lor (chiar atunci cînd p rin ii sînt de mult vreme mor i i îngropa i). ci pentru c ea sprijin i te înva s ai curaj.i dea seama încet i dureros c dependen a ei de el i c snicia reprezentau un fel de via moart . din cauza enormit ii riscurilor implicate. în afar de faptul c extinderea de sine implicat în actul iubirii reprezint o l rgire a sinelui în noi dimensiuni? Mai întîi de toate.i ia destinul în propriile mîini. ca atunci cînd eu am p r sit coala. dragostea de sine nu doar c ofer motive pentru astfel de schimb ri majore. De i astfel de salturi mari sînt f cute de obicei în timpul adolescen ei. exemplele de schimb ri descrise i toate celelalte schimb ri majore sînt acte de iubire de sine. prin urmare. îndr znind s fiu diferit." F r acest sentiment de siguran în ce prive te iubirea p rin ilor mei.de ceea ce este vechi. aceste schimb ri necesit deseori psihoterapie pentru a fi împlinite. Astfel de schimb ri majore. Tocmai pentru c m-am sim it prea valoros pe mine însumi nu am dorit s r mîn într-o coal în care m sim eam mizerabil i unde întreg mediul social nu se potrivea nevoilor mele. inflexibil. inclusiv ale societ ii ca întreg. mult lume nu s-a maturizat deloc. înc m maturizez i nu atît de repede pe cît ar trebui. a fi ales probabil cunoscutul în loc de necunoscut i a fi continuat s urmez modelul preferat de p rin ii mei. obi nuit s tr iasc bine i a copiilor. am fost confruntat cu ocazii subtile de a risca s fac lucrurile în mod diferit. m ritat cu un so ovin. în ciuda aparen ei lor exterioare. Este bine c e ti tu însu i. ea este de asemenea baza pentru curajul de a risca. astfel de salturi în independen i autodeterminare sînt enorm de dureroase la orice vîrst i necesit curajul suprem. angajarea va fi prin chiar natura ei una . cunoscut i familiar. abandonînd un întreg model de via i valori în care fusesem crescut. a muncit pîn aproape s . chiar dac asta însemna s fiu nebun. nevrednic i poate nebun f cînd ceea ce am f 126 Iubirea cut. Dup o lung reflec ie. într-adev r. r spundeam astfel la mesajele de iubire anterioare primite de la p rin ii mei. indiferent cît de diferit a fi fost de al ii. O mam de 35 de ani. exist unele enorme.

temeiul oric rei rela ii de iubire veritabile. Angajarea profund nu garanteaz succesul unei rela ii. Prin urmare. Din acest motiv. rece i distant . experien a lor din cea mai fraged copil rie a fost una în care p rin ii erau suficient de angaja i fa de ei pentru ca i ei s se angajeze în schimb fa de p rin ii lor. Angaj rile ini ial în el toare pot deveni mai profunde odat cu timpul. în orice caz. abandon sau respingere cronic are ca efect transformarea angaj rii spontane a copilului într-o intolerabil experien a durerii. Nu este vorba atît despre frica de riscul angaj rii. Freud i Solnit. Angaj rile noi sînt atunci în mod natural însp imînt toare. Copiii nu pot ajunge la maturitatea psihologic într-o atmosfer imprevizibil . în ceea ce m prive te. sim ul nostru de angajare dup c s torie este cel care face posibil tranzi ia de la îndr gostire la iubirea veritabil . dominare i supunere. angajarea reprezint o abstrac ie dincolo de orizontul lor. rela ia se va spulbera sau va fi în mod inevitabil bolnav i permanent fragil . pe de alt parte. dar în mod frecvent sînt paraliza i de frica de ea. de exemplu ² f r siguran a de a ti c actul de a lupta pentru aceste lucruri nu va distruge prin el însu i rela ia. Cuplurile nu pot rezolva într-un mod s n tos problema universal a c sniciei ² dependen sau independen . Erau vremuri cînd m cutremuram de enormitatea a ceea ce f ceam cînd acceptam un pacient nou pentru o terapie de lung durat . Ä tiu c sînt frigid ". Orice persoan preocupat cu adev rat de cre terea spiritual a altuia tie con tient sau instinctiv c poate cultiva în mod semnificativ aceast cre tere doar printr-o rela ie constant . iar cînd tulbur rile lor sînt grave. printre altele. Riscul angaj rii Indiferent dac e în el toare sau nu. bîntuit de spectrul abandonului. o încetare a dragostei p rinte ti prin moarte. nu sîntem pe deplin con tien i de imensitatea riscului implicat în angajarea profund . cît de faptul c ei nu în eleg în mod fundamental ce înseamn angajarea. So ul ei Mark o p r sise din cauza frigidit ii ei. încît nu mi-am mai amintit nimic din ceremonie sau din petrecerea ce a urmat. Macmillan. dar ajut mai mult decît orice la tr inicia ei. 128 Iubirea Pentru ei. Indivizii cu tulbur ri de caracter tind s aib doar angajamente în el toare. Nu cred c de vin este . moment în care întreg corpul a început s -mi tremure. de i de multe ori mai importante. sînt în general con tien i de natura angaj rii. a recunoscut Rachel. a venit s m consulte la sfîr itul unei c snicii scurte. Angajarea noastr de dup momentul concep iei copilului este cea care ne transform din p rin i biologici în p rin i psihologici*. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterapeutice.am gitoare. * Importan a distinc iei între a fi p rinte biologic i a fi p rinte psihologic este elegant elaborat i concretizat în Goldstein. Beyond the Best Interests of the Chil (Dincolo de cel mai bun interes al copilului). Cele mai înalte forme ale iubirii sînt în mod inevitabil alegeri total libere i nu acte de conformitate. Problemele angaj rii sînt majore. Cînd cineva î i iube te copiii în primul rînd pentru c lumea se a teapt ca el s se comporte iubitor fa de copii. 1973. Am sugerat deja RISCUL ANGAJ RII 127 c una dintre func iile de care se serve te fenomenul instinctual al îndr gostirii este aceea de a oferi participan ilor o mantie magic de omnipoten . libertate i fidelitate. Din cauz c p rin ii lor nu au reu it s se angajeze în vreun fel semnificativ fa de copii. De obicei. dac nu. Am devenit atunci atît de însp imîn-tat. Deseori. o tîn r frumoas de 27 de ani. am fost rezonabil de calm pîn cînd so ia mea ma înso it în fa a altarului. Nevroticii. ei au crescut f r experien a angaj rii. angajarea este funda ia. atunci p rintele va fi insensibil la nevoile mai subtile ale copiilor lui i incapabil s exprime iubirea în feluri mai subtile. este necesar ca terapeutul s aduc în rela ia lui cu un pacient nou acela i sens i grad înalt de angajare pe care le aduc p rin ii care î i iubesc cu adev rat copiii. iar chestiunile angajamentelor sînt cruciale în cursul psihoterapiei. acestor indivizi pare c le lipse te în totalitate capacitatea de a se angaja în vreun fel. parte inerent a multor tulbur ri de ordin psihiatric. Angajarea este inerent în orice rela ie de iubire veritabil . Pentru a avea loc o vindecare temeinic . care aduce orbirea în fa a riscului a ceea ce fac atunci cînd contracteaz o c s torie. Sim ul angaj rii pe care-1 are terapeutul i constan a preocup rii lui vor fi de obicei testate i inevitabil f cute manifeste pacientului în nenum rate feluri de-a lungul lunilor i anilor de terapie. Astfel de r ni pot fi vindecate doar dac este posibil ca persoana respectiv s aib o experien fundamental i satisf c toare de angajare mai tîrziu. un fenomen pe care nu-1 pot gîndi în întregime. Rachel. ÄAm crezut c m voi înc lzi în timp cu Mark. dar nu s-a întîmplat astfel.

mama Rachelei i-a comunicat exact opusul: la fel ca pentru un salariat. La urm toarea edin . Rachel s-a în sprit imediat i s-a ridicat cu ochii usca i. La începutul terapiei. 130 Iubirea E o femeie remarcabil . ÄNu m-am gîndit niciodat la ceva ca fiind dreptul meu. Rachel fusese crescut . lucrul cu tine a devenit plictisitor." în a treia lun a muncii noastre împreun . Dar alt parte din mine este mul umit de felul cum stau lucrurile acum. pare atît de inutil. cum s fi sim it c locul ei la mine era sigur? Astfel de r ni cauzate de faptul c p rin ii nu reu esc s se angajeze nu se vindec prin cîteva cuvinte. ÄDar e de asemenea adev rat c tu îmi pl te ti 40 de dolari pe or pentru timpul cît e ti aici. Atunci cînd accept un caz precum al t u. în loc s se întind ." Chiar a a era. iar eu s . nu ar fi nici etic.Mark. i-am spus Ra-chelei c ea îmi spune totdeauna ÄMul umesc" de cel pu in RISCUL ANGAJ RII 129 dou ori înainte de a începe edin a ² mai întîi. am spus. sau cinci ani. Am decis s nu te mai consult. Pentru c locul ei în cas nu era sigur pe vremea cînd era copil. prin cîteva asigur ri superficiale. Rachel. a întrebat ea. Ne concentrasem asupra faptului c Rachel nu a plîns niciodat în prezen a mea ² un alt fel de a nu î i permite Äs lase s se întîmple". Nu mi-a pl cut s fac sex cu nimeni. am sim it c este gata s izbucneasc în lacrimi. i pentru c l-ai achizi ionat. cînd vorbea despre teribila singur tate care provine din faptul de a fi mereu în gard ." ÄDar sînt un oaspete aici. cum st tea întins pe canapea. ÄAtunci crezi c te pot da afar oricînd vreau". în loc de a-i da Rachelei sentimentul c locul ei în cas ca i copil este ceva sigur ² un sentiment care poate veni doar de la p rin ii angaja i în cre terea copiilor ². Voi munci cu tine atît cît este necesar. am replicat eu.i spun: «Rachel. sau mai degrab condus cu sentimentul c ar putea fi dat afar oricînd gre e te cu ceva. fa de acea persoan . Acest birou. tu e ti cea care va pune punct rela iei noastre. pentru c mi-ar pl cea s am un mariaj fericit într-o zi i mi-ar pl cea s fiu normal ² oamenii normali par s g seasc ceva minunat în sex. O parte din mine vrea.» Ei bine. Pîn la moartea mea. Nu tiu dac vei abandona lucrul nostru împreun atunci cînd vei fi preg tit s o faci sau înainte de asta. Dar nu o voi face. de terapie de lung durat . nu sînt sigur c vreau. de exemplu. acum e vremea ca dvs. serviciile mele vor fi valabile pentru tine. sau zece ani sau oricît. chiar dac a putea. Printre altele." Acest lucru se întîmpla la sfîr itul edin ei. ÄEi bine. a anun at ea. Rachel a venit i s-a a ezat pe canapea. într-o zi. Sînt ale tale. mur-murînd: ÄBiata Rachel. ÄNimic per se". Tu ac ionezi ca i cum ai fi un oaspete aici i nici m car nu e ti sigur c ai fi binevenit . M pl te ti pentru a avea acest drept. Ai achizi ionat acest timp i spa iul din acest birou. Nu a vrea. a fost de acord Rachel. dar ca mam nu sînt sigur c este prea bun ." Nu mi-a fost greu s în eleg problema pe care o avea Rachel. Adic nu m pute i da afar ?" ÄO. biata Rachel!" Gestul a e uat. a a c de ce s -mi mul ume ti pentru ceea ce î i apar ine?" ÄNu pot s cred c gîndi i în felul acesta!". atunci cînd o întîlneam în camera de a teptare i înc o dat cînd intra pe u a biroului meu. ai dreptul la el.»" ÄEste exact ceea ce simt". permanent. îmi iau un angajament fa de acel caz. fostul ei so Mark îmi spusese: ÄCred c mama Rachelei are multe de-a face cu problema ei. a a c am f cut ceva nu prea obi nuit: m-am aplecat peste ea. i mi-am luat un angajament fa de tine. aceast camer de a teptare i timpul nostru împreun sînt dreptul t u. ÄCe e gre it în a fi politicos?". . Dar oricum ar fi. Nu pot l sa s se întîmple. este doar casa dvs." ÄAdev rat". La revedere i noroc bun. Ar fi fost un bun pre edinte la General Motors. ÄDar în acest caz. i am mîngîiat-o blînd pe cap. Trebuie lucrat la niveluri din ce în ce mai profunde. i ca s v spun adev rul. a exclamat Rachel. dar c era nevoie de o u oar for are din partea mea. atîta timp cît le vei dori. poate c nu vreau s m relaxez i s las s se întîmple. a ap rut un an mai tîrziu. Cel pu in nu în ceea ce prive te o persoan . pozi ia Rachelei era garantat doar atîta timp cît ea producea ce i se cerea i se comporta în func ie de a tept ri. s vorbi i". O astfel de ocazie. Nu e ti oaspete. chiar dac mi-ar lua un an. am r spuns. presupun c a putea. Uite ce e. Mark spunea totdeauna: «Re-laxeaz -te i las s se întîmple. ÄProbabil crezi c este posibil s vii aici într-o diminea . ÄNu pot s o fac.

neîncredere i bucurie. trecea printr-o perioad dificil în ceea ce prive te banii. nu-i a a. O s însuma i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. ceea ce voia s exprime frigiditatea Rachelei fa de so i fa de prietenii anteriori era: ÄNu o s m dau ie cînd tiu al naibii de bine c ai s m la i balt mîine. Ea m-a privit cu un amestec de fric . în cele din urm . Mai întîi. De fiecare dat . dup o combina ie de scrisori sau telefoane de-a lungul unei s pt mîni sau a dou . tiam c Rachel avea o mo tenire de 50 000 de dolari. ÄO s -mi spune i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. Realist vorbind. Rachel. Dvs." ÄNu. nu oricine. ÄChiar ve i face asta?". am putut s ne ocup m mai direct de chestiunile implicate. Era rîndul Rachelei s fie încurcat . în mod normal. a a c o s renun a i la mine. oricine ar crede la tfel. Nu pot s fac ceea ce vre i dvs. ÄTot nu în eleg ce vrei s spui. Rachel. dar nu am nici o putere asupra ta. Nu e ti aici ca s faci ceea ce vreau eu s faci. De la divor ul s u. am crezut c este un risc pe care ea nu era înc gata s i-1 asume i c dac insistam va pleca cu adev rat. poimîine. este sindromul: Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu". cu dou edin e pe s pt mîn . la sfîr itul celui de-al doilea an. Dup un an de terapie. Rachel?" ÄDa. Acest sindrom îmbrac multe forme sau deghiz ri. A i vrut s plîng mai demult." De fapt. a spus ea." Una dintre problemele pe care le au oamenii în general în rela iile lor ca adul i. ÄEi bine". acest fapt era ridicol. iar ea nu era dispus s se angajeze cînd harta experien ei ei trecute îi ar ta ca sigur faptul c nimeni nu se va angaja în schimb fa de ea. A urmat o lung perioad de t cere. Äla ultima edin a i vrut s plîng. îmi oferi i o reducere. a întrebat ea. am întrebat. Vei fi aici atîta timp cît vei dori. De i nu a ap rut la un nivel con tient. i trebuia ori s înceteze s m vad ori s m vad doar o dat pe s pt mîn . Mi-a spus c s-a gîndit la venitul ei i i-ar permite s pl teasc 50 de dolari pe s pt mîn i mi-a oferit suma pentru o edin . iar eu tot nu am f cut-o. I-am spus c voi reduce taxa la 25 de dolari pe edin i c voi continua s o v d de dou ori pe s pt mîn . E ti aici ca s faci ceea ce vrei tu i cînd vrei tu. Rachel a spus: ÄPentru c m trag dintr-o familie bogat . Am aflat c Rachel scria poezii i am rugat-o s mi le arate i mie. mai aproape de lacrimi decît fusese vreodat . a refuzat. pentru a sc pa de o apropiere din ce în ce mai mare de mine. tiam c mo tenirea ei reprezenta pentru Rachel ceva mai mult decît bani. mi-a spus ea. vînz torii din ora m-au înc rcat cu cele mai mari pre uri suportabile. reu eam s o conving s se întoarc . ceva ce nu o va p r si." ÄAceasta este ultima noastr edin . în cazul în care nu au primit niciodat o ferm angajare din partea p rin ilor lor. Apoi a fost de acord. Rachel m-a anun at c nu î i mai poate permite 80 de dolari pe s pt mîn ." ÄTu chiar crezi c am s te concediez. poate mama ta.ÄCe vrei s spui?". La ultima edin a i f cut totul ca s m ajuta i s plîng." RISCUL ANGAJ RII 131 ÄN-am nici cea mai vag idee despre ce se întîmpla". Nu toat lumea este ca mama ta. Pe de alt parte. Iat de ce ast zi va fi ultima noastr edin . un zid de siguran într-o lume f r angajamente." M-am sim it încurcat. Am aprobat din cap. De i era destul de rezonabil în ceea ce m privea s -i cer s intre în banii de mo tenire pentru a pl ti taxa standard. a fi confruntat-o cu faptul c î i putea permite serviciile mele mult mai u or decît al i pacien i i c f r nici o îndoial se folosea de problema banilor în mod fals. Rachel a p r sit terapia de mai multe ori în timpul anului urm tor. în cele din urm . I-am explicat c refuzul de a-mi ar ta poeziile are aceea i semnifica ie ca i refuzul sexualit ii fa de Mark i al i . Tu nu e ti angajata mea. A putea s te îmboldesc. Dar eu nu sînt mama ta. Una dintre forme este frigiditatea Rachelei. Nu te voi concedia niciodat . am spus." Pentru Rachel. Sindromul Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu" devine mai puternic pe m sur ce o persoan precum Rachel devine mai apropiat de o alta. Nimeni nu mi-a mai oferit o reducere pîn acum. în b t lia purtat cu incertitudinea dac ea ar putea permite angaj rii noastre reciproce s se adînceas-c . dar s pt mîn dup s pt mîn Äuita" s mi le aduc . pe lîng salariul modest pe care-1 cî tiga la serviri i c în co132 Iubirea munitate era cunoscut ca f cînd parte dintr-o familie veche i înst rit . Äa l sa s se întîmple" în ceea ce prive te sexualitatea sau alte lucruri reprezenta o angajare a ei. Era ceva ce-i apar inea. toate motivele pentru care nu m mai pute i trata. s fac.

atingerea acestui punct este un moment minunat de eliberare i bucurie. tiind c eram totdeauna la dispozi ia ei atunci cînd se sim ea agresat . vindecarea temeinic nu apare.i demonstreze angajarea reprezint punctul de cotitur al terapiei. o persoan care nu a avut niciodat încredere în nimeni se întinde pentru prima oar pe canapeaua analistului. i-a asumat riscul de a m l sa s -i v d poeziile. ÄEste primul loc în via a mea în care m simt în siguran . Deseori nu am fost atît de norocos. etc. capabil s îi ofer Rachelei un grad suficient de angajare pentru a dep i efectele rele ale lipsei de angajare de care avusese parte de-a lungul copil riei. De ce credea c a-mi ar ta poemele reprezenta o angajare total a ei? De ce credea c a. dac angajarea terapeutului este suficient . Vor ap rea multe puncte în c l toria cre terii spirituale a cuiva. terapia va reu i. unii pacien i pot s 134 Iubirea vin încrez tori la terapie dou sau trei ore pe s pt mîn timp de ani de zile i totu i s nu ating acest punct. Pîn cînd a terminat terapia. Rachel a devenit o persoan vivace i pasionat . Äînainte nu tiam c e posibil s fii atît de relaxat în prezen a unei alte persoane". î i permite pentru prima oar s plîng în public.i împ rt i sexualitatea însemna de asemenea o angajare total ? Chiar dac nu a fi receptiv la poezii. în mod ciudat. Am fost. Frigiditatea ei sa retras. De ce îi era fric de o astfel de profunzime? Etc. indiferent dac este singur sau are un psihoterapeut ca îndrum tor. explorare. ajungînd s accepte faptul c eu am un angajament fa de ea. în sec iunea precedent ." De la securitatea biroului meu i a timpului petrecut împreun . asta ar însemna o total respingere a ei? O s termin m prietenia RISCUL ANGAJ RII 133 noastr pentru c ea nu e un mare poet? Poate c împ rt in-du-mi din poeziile ei rela ia noastr va deveni mai profund . Dar ei trebuie s -1 ating pentru a fi vindeca i. un b rbat distant din punct de vedere emo ional. Punctul în care pacientul începe s . a spus ea. încît nu am fost capabil sau dispus s i-o ofer. A face astfel de noi ac iuni ² a se comporta în mod diferit fa de felul în care se comporta înainte ² poate reprezenta un risc personal extraordinar. indiferent dac lui îi place sau nu. joac . Riscul angaj rii în terapie nu este doar riscul angaj rii în sine. ca o bun mam pe care nu o avusese. în cel de-al treilea an de terapie Rachel a început Äs lase s se întîmple". spontan . Un tîn r homosexual pasiv ia pentru prima oar ini iativa de a-i cere unei fete o întîlnire. ci de asemenea este riscul confrunt rii cu sine i al schimb rii. Dac angajarea terapeutului este insuficient pentru a supravie ui vicisitudinilor rela iei. p rînd autosuficient i Äputernic". i-a dat seama c sexul nu este o experien de angajare. pentru c atunci tie c pacientul i-a asumat riscul angaj rii de a se face bine i c . am examinat dificult ile schimb rii h r ii realit ii. ea a fost rapid capabil s se aventureze mai departe. Äb iatul mamei" de 50 de ani îi spune mamei lui s nu i se mai adreseze cu numele de alint. a putut s chicoteasc . prin urmare. care înainte fusese scor oas i formal . Nevoia sa de angajare din partea mea era atît de total . Apoi. c are i ea o via proprie de tr it. a devenit cald . adeseori mai mult team i fric decît are un soldat care intr în b t lie. a viziunii asupra lumii i a transferurilor.b rba i. Pentru Rachel. deseori luminîndu-i sufletul i bucurîndu-1. Soldatul nu poate fugi. care Älas s se întîmple" i plînge pentru prima oar în biroul meu: aceste ac iuni i multe altele implic un risc personal i. sau Rachel. permi îndu-i acestuia s ias din raza lui de vedere. o so ie anterior dependent îl anun pe so ul dominator c va ob ine o slujb . s-a sim it liber s permit sexualit ii ei s izbucneasc . Operatorul de computer pe care l-am descris în prima sec iune ca exemplu de transfer e un astfel de caz. înv are i abandonare fericit . s rîd i s tachineze. în alte rela ii. de obicei ² de i nu inevitabil ² pacientul va r spunde mai devreme sau mai tîrziu cu o angajare crescînd . Pentru terapeut. cred c acest punct a fost cel în care mi-a oferit poeziile sale. care îl infantilizeaz . Totu i. Dar individul care încearc s se . cînd va trebui s întreprind ac iuni noi i nefamiliare. o angajare fa de terapeut i fa de terapia îns i. în consonan cu noua sa viziune asupra lumii. implicînd frecvente extinderi de sine în noi dimensiuni i teritorii de implicare. îns schimb rile trebuie s existe dac cineva vrea s duc o via de iubire. în cel de-al patrulea an. preocupat s se bucure de toate rela iile umane care îi ie eau în cale. în discu ia despre disciplina devo iunii fa de adev r. ci una de autoexprimare. Rela ia noastr . în cele din urm . din fericire. în cele din urm . pentru c exist o arm care îl amenin din spate i una care-1 amenin din fa . etc. Al ii ar putea s -1 ating chiar în primele dou luni. prin urmare. atunci.

trebuie s ne schimb m pe noi în ine." Cînd un p rinte se confrunt cu un copil. spunînd: ÄE ti pe cale s devii un netrebnic". Trebuia s se întîmple a a." Cînd o so ie se confrunt cu so ul ei pe tema c el nu petrece destul timp cu ea i cu copilul. pot s se ocupe eficient de copiii lor pîn la vîrsta adolescen ei. A a se întîmpl cu faptul de a fi un bun p rinte i tot a a cu faptul de a fi un bun psihoterapeut. Cel mai comun exemplu este actul confrunt rii iubitoare. de exemplu. Nu atît din lene sau lips de disciplin . din cauz c terapia pacientului meu p rea s cear acest lucru într-un fel sau altul. pot s v d c într-un anumit punct sau puncte a trebuit s trec linia. el îi spune: ÄE ti frigid i e gre it ca tu s nu-mi r spunzi sexual cu o mare ardoare. nu eu. reprezint disciplina punerii între paranteze. sîntem obliga i s ne schimb m i s cre tem odat cu ei. deoarece eu nu sînt un netrebnic i deoarece eu am dreptate. iar nevoile lor se schimb . Aceea i punere între paranteze i extindere de sine este implicat în a. i ca în toate exemplele de iubire. Din p cate.i exercita capacitatea de confruntare. Disponibilitatea terapeutului de a suferi în astfel de momente este poate esen a terapiei. prin urmare. în atitudinile i perspectivele mele. Am dreptul s te critic. eu am dreptate. p rintele spune. a a cum se întîmpl de obicei. va spune: ÄConcentrarea ta asupra muncii nu e bun i e excesiv . Dintre toate regulile bune i folositoare ale terapiei care mi-au fost predate. Este imposibil s în elegi cu adev rat pe cineva f r a face loc acelei persoane în tine însu i. deseori radical . i deoarece copiii cresc permanent.i modifice atitudinile în ceea ce-i prive te pe copiii acum mai mari i diferi i de cum erau. P rin ii care nu sînt dispu i s ri te suferin a schimb rii. tu gre e ti. Pentru a r spunde nevoilor lor s n toase. în ciuda faptului c nu am slujba ta. care. a cre terii i a înv rii de la copiii lor aleg un drum al senilit ii ² indiferent dac î i dau seama de asta sau nu ². Cînd privesc retrospectiv la orice caz încheiat cu succes pe care l-am avut. în fapt. terapeu ii se dezvolt i se schimb pe ei în i i. o schimbare de sine." Mul i oameni nu au nici o dificultate în a. so ii i tot felul de oameni în tot felul de roluri o aplic în mod curent sau la întîmplare.i asculta copiii. deoarece comportamentul meu sexual e normal. necesit o extindere i. Doar cînd sîntem dispu i s suferim astfel de schimb ri putem deveni p rin ii de care au nevoie copiii no tri. iar copiii lor i lumea îi vor l sa mult în urm . cît mai degrab cu fric i înfrigurare. Riscul confrunt rii Ultimul i probabil cel mai mare risc al iubirii este riscul exercit rii puterii cu umilin . am o viziune asupra lucrurilor mult mai bun decît a ta i tiu cu siguran c ar fi potrivit s te implici i în alte activit i. cînd privesc retrospectiv la cazurile mele încheiate cu succes nu este nici unul care s nu fi dus la o schimbare semnificativ . sînt pu ine pe care nu am ales s le încalc într-un moment sau altul. înc o dat . A înv a de la copiii lor este pentru mul i cea mai bun ocazie de a." Cînd un so se confrunt cu so ia în privin a frigidit ii ei. iar în celelalte privin e sînt în regul ." P rin ii. ar fi incorect s vedem suferin a i schimbarea implicat în faptul de a fi un bun p rinte ca pe o form de sacrificiu de sine sau de martiraj. mult lume nu profit de aceast ocazie. Acest loc. Terapeutul trebuie s ri te i el schimbarea. dar care apoi devin total ineficien i ca p rin i din cauz c nu sînt 136 Iubirea capabili s se schimbe i s . iar cînd este perceput de pacient.i asigura o b -trîne e plin de sens. din contr . Oricînd ne confrunt m cu cineva. Din aceast disponibilitate de a se extinde pe ei în i i i de a suferi împreun cu pacien ii lor. p rin ii au mai mult de cî tigat din acest proces decît copiii lor. s fiu diferit i s risc neconven ionalul. RISCUL CONFRUNT RII . este întotdeauna vorba despre un fapt terapeutic. a trebuit s ies din siguran a rolului de analist prestabilit. înc o dat . ar trebui s fii altfel. în fapt: ÄNetrebnicia ta nu e un lucru bun. aceea de a spune: ÄAm dreptate. îi spunem acelei persoane: ÄTe în eli. Tu ai o problem din punct de vedere sexual. Oricine cunoa te p rin i care.RISCUL ANCÎAJ RII 135 dezvolte se poate retrage totdeauna într-un model mai comod i mai familiar al unui trecut limitat. S-a spus c psihoterapeutul de succes trebuie s vin în rela ia psihoterapeutic cu acela i curaj i cu acela i sim al angaj rii ca i pacientul.

captiv între respectul iubitor pentru calea în via a celui sau a celei iubite i responsabilitatea de a. o persoan tie mai mult decît cealalt ce e mai bine pentru aceasta din urm i în realitate se g se te pe o pozi ie de cunoa tere sau de în elepciune superioar în privin a subiectului în discu ie. Exist un num r semnificativ de indivizi care. idee la care ajungem printr-o scrupuloas îndoial de sine i autoexaminare. neîncercînd niciodat s î i asume puterea. în treburile zilnice. este mult mai probabil s aib succes i nu am observat." Dar realitatea vie ii este în a a fel încît.i exercita iubitoarea îndrumare. în fapt. îns iubirea veritabil va recunoa te i va respecta individualitatea unic i identitatea separat a celeilalte persoane. 92. actul critic rii sau al confrunt rii nu apare cu u urin ."* Exist . Preotul nu a ripostat niciodat i î i sf tuia fiica s -i r spund mamei ei a a cum o f cea i el. Prin urmare. f cute de obicei în mod impulsiv. din secolul al XVI-lea. A doua este calea umilin ei. s gîn-deasc : ÄEu am dreptate.) Persoana care iube te cu adev rat. Confruntarea cu cineva iubit înseamn a. deci. pentru ea.i asuma rolul de conduc tor. îndrum tor spiritual. cît mai obiectiv . trad. care suferea din copil rie de o nevoz depresiv . Multe asemenea critici i confrunt ri. în pasivitatea lui. pîn a început s realizeze c blînde ea tat lui însemna sl bi* The Cloud of Unknowing (Norul necunoa terii). în care cel ce iube te î i va examina riguros valoarea în elepciunii proprii i motivele care se afl în spatele acestei nevoi de a. Pentru persoana care iube te cu adev rat. persoana iubitoare se va afla frecvent într-o dilem . cu respect i supu enie neîncetat . este esen a umilin ei i blînde ii. a privat-o de o îngrijire p rinteasc adecvat exact în aceea i m sur ca i mama sa. ÄChiar v d clar cum stau lucrurile sau operez pe baza unor supozi ii obscure? Chiar îl în eleg cu adev rat pe cel pe care-1 iubesc? S-ar putea ca nu aceasta s fie calea prin care cel pe care-1 iubesc s devin mai în elept. prin manipul ri i nu rareori prin b t i fizice aplicate so ului în fa a fiicei. nu este una obi nuit . RISCUL CONFRUNT RII 139 ciune i c .137 aruncînd critici în stînga i-n dreapta. în aceste circumstan e. este cea mai întîlnit modalitate de confruntare la copii. Orice om care se prive te i se simte pe sine cu adev rat a a cum este va avea cu siguran blînde e. cel pu in în ceea ce prive te chestiunea în discu ie. Ira Progoff. Aceast 138 Iubirea scrutare de sine. cel mai în elept dintre ei doi va avea. valorizînd unicitatea i diferen a persoanei iubite. Julian Press. p. ea este de obicei sortit e ecului. au înv at s . Din cuvintele unui c lug r britanic anonim. Nu a trecut mult timp. i-a dat. la sup rare sau mînie.i asuma o pozi ie superioar moral i intelectual fa de cel iubit. din aceast cauz percep ia mea asupra nepriceperii sale s fie oare rezultatul propriului meu punct de vedere limitat? Nu cumva m slujesc pe mine însumi crezînd c persoana pe care o iubesc are nevoie s fie re-direc ionat ?" Acestea sînt întreb rile pe care to i cei care iubesc cu adev rat trebuie s i le pun neîncetat. s fi fost vreodat distructiv . tr gînd cu arma de la old. seama c el nu a f cut de fapt nimic pentru a o proteja . Dilema poate fi rezolvat numai printr-o con tiincioas scrutare de sine. în tradi ia credin ei cre tine. dou c i de a confrunta i critica o alt fiin uman : aceea a siguran ei instinctive i spontane c avem dreptate sau aceea de a crede c cel lalt are probabil dreptate. engl. fac s creasc mai mult cantitatea de confuzie din lume decît cantitatea de iluminare. în sfîr it. dintr-un motiv sau altul. prin egoismul ei. Prima cale este cea a arogan ei. care î i domina familia prin firea ei îfnoas . va ezita. uneori. (Voi spune mai multe despre aceasta mai tîrziu. tat l unei paciente ale mele de vîrst medie. produce mai mult resentimente decît cre teri spirituale i are alte efecte neinten ionate. ascunzîndu-se în siguran a moral a blînde ii. Mama pacientei era o femeie mînioas i violent . so i. profesori i indivizi în general. tu te în eli. Un astfel de om a fost un preot. Cînd a început terapia. dar care nu merg mai departe. atunci cînd iubitul pare a avea nevoie de ea. New York. obliga ia de a-1 confrunta pe cel lalt cu problema respectiv . necesitînd o veritabil extensie de sine. tiu mai bine decît tine ce e mai bine pentru tine. 1969. este clar c acest act are un mare poten ial de arogan . întradev r. de-a lungul experien ei mele. pacienta mea î i venera tat l pentru nesfîr ita lui toleran i Äiubire". în orice caz.i inhibe tendin a instinctiv de a critica sau de a se confrunta cu spontan arogan . întorcîndu-i i cel lalt obraz. afl m c : ÄBlînde ea în ea îns i nu este nimic altceva decît o cunoa tere i o sim ire cu adev rat a sinelui unui om a a cum este el.

F r aceasta. umane sau de alt natur . trebuie s ne extindem pe noi în ine pentru a ne ajusta comunicarea în func ie de capacit ile celui pe care îl iubim. profesorilor. atunci cînd iubim. Este evident c mai exist multe alte c i. Confruntarea reciproc în iubire este o parte semnificativ a tuturor rela iilor umane importante i de succes. pentru copilul meu. Este o concep ie comun ideea c prietenia trebuie s fie o rela ie f r conflicte. întreb rile. cu cît cineva este mai smerit. odat cu pseudou-milin a lui. de exemplu. pentru ara mea sau pentru rasa uman ? Cine mi-a dat dreptul s îndr znesc s m încred în propria-mi în elegere. S confrun i pe cineva cu ceva cu care nu se poate descurca va fi. în cel mai bun caz. organizarea activit ilor . o pierdere de timp. ne juc m de-a Dumnezeu.d. Este clar c exercitarea puterii. interzic intimitatea i nu servesc numele de prietenie. ignoran i în ceea ce prive te faptul c ne juc m de-a Dumnezeu. Pentru obiectivele noastre.de r utatea mamei i pentru a înfrunta r ul. în afara confrunt rii sau critic rii: cum ar fi sugestia. în arogan a exerciRISCUL CONFRUNT RII 141 t rii puterii f r o total autocon tientizare. Dac î i iubesc copiii. condamnarea i alte forme active de privare de îngrijire. totu i. care le este atît de u or aplicat. Dac vrem s ne facem auzi i. trebuie s se examineze mai întîi pe ei în i i i s .m. te scarpin i eu". un aranjament de tipul: ÄDac m scarpini pe spate. exemplul. sîntem binecuvînta i. în m sura în care rela iile din c snicie servesc promov rii cre terii spirituale între parteneri. recompensa i pe140 Iubirea deapsa. ca urmare. Cînd ne confrunt m cu cineva sau critic m pe cineva o facem deoarece vrem s schimb m cursul vie ii persoanei respective. adesea superioare. deci. într-o manier predeterminat . Exercitarea puterii nu este nici mai mult nici mai pu in decît o încercare de a influen a cursul evenimentelor. Dac este vorba de iubire. în orice caz. laudei.a. pentru c . nel sîndu-i nici o op iune. în mod similar. dar nu mai pu in activ. înainte de a decide dac acesta va fi mai înclinat s r spund favorabil confrunt rii. s m joc de-a Dumnezeu? Acesta este riscul. s -i înfrunte i s -i critice uneori. pentru a influen a cursul evenimentelor. p rin ii trebuie. printr-o ac iune con tient sau incon tient . dar distructivi. Pot fi scrise volume întregi despre arta de a exercita puterea. care este cerut de iubire. ele trebuie s g seasc cea mai eficient cale pentru aceast cre tere în condi iile date. S confrun i sau s critici este o form de exercitare a conducerii sau a puterii. interdic iile sau permisiunile. exist semne c ideea de prietenie a început s se adînceasc . A nu reu i într-o confruntare cînd aceasta este necesar pentru nutrirea cre terii spirituale reprezint un e ec al iubirii tot atît de mare precum critica negîndit . ca singurele modele comportamentale. dac doresc s contribuie la cre terea spiritual a celuilalt. necesit un mare volum de munc . sporirii aten iei fa de el sau aplic rii uneia dintre celelalte forme de influen are.i examineze riguros valorile înainte de a stabili cu precizie c tiu ceea ce este mai bine pentru copilul lor. cu atît va fi mai smerit. cu excep ia inac iunii i neputin ei. P rin ii iubitori. ferici i. iar apoi s vreau s -mi exercit voin a asupra lumii? Cine sînt eu. rezultînd numai în urma unui schimb reciproc de favoruri i complimente prescrise de bunele maniere. Apoi. crearea de noi experien e. al umanit ii i. Nici o c snicie nu se poate numi de succes dac so ul sau so ia nu va fi cel mai bun critic al celuilalt. rela ia este superficial sau chiar supus e ecului. Acest tip de rela ii sînt superficiale. dar ce leg tur are aceasta cu riscul implicat? Problema este c cu cît cineva iube te mai mult. ne a tept m s influen m cursul lumii. liderilor ² majoritatea celor care exercit puterea ² nu con tientizeaz acest lucru. Cine sînt eu s influen ez cursul evenimentelor omene ti? Ce autoritate m-a investit s decid ce este mai bine pentru so ia mea. la fel de mult pe cît le vor permite copiilor lor s -i critice i s -i înfrunte. este suficient s spunem c persoanele care iubesc trebuie s se preocupe de aceast art . ei vor putea de asemenea s analizeze caracterul i capacit ile copilului. Iubirea ne constrînge s ne juc m de-a Dumnezeu avînd con tiin a întreag a . iar în majoritatea cazurilor va avea un efect v t m tor. cu grij i aten ie poate. cu atît e mai cople it de posibilitatea apari iei arogan ei din exercitarea puterii. muncesc pentru în elepciunea pe care le-o cere iubirea tiu c aceast ac iune înseamn s te joci de-a Dumnezeu i mai tiu de asemenea c nu exist alternativ . De cîte ori ne exercit m puterea. f cînd aceast determinare. Dar aceia care iubesc cu adev rat i. trebuie s vorbim într-o limb pe care ascult torul o poate în elege i la un nivel cu care ascult torul poate opera. Din fericire. în afar de aceea de a încorpora amarele manipul ri ale mamei. Majoritatea p rin ilor. so ii care se iubesc vor trebui s se înfrunte în mod repetat.

Doi tineri inteligen i. nu numai c autodisciplina este de obicei iubire transpus în ac iune. Nu e nici o îndoial c mariajul lor este. aveau de patru ani o c snicie marcat de ipete aproape zilnice. persoanele care iubesc î i asum responsabilitatea de a încerca s fie Dumnezeu. dar. ei au p r sit terapia i mi s-a adus la cuno tin c trei ani mai tîrziu. De vreme ce ele lucreaz pentru noi. Le spun frecvent pacien ilor mei c sentimentele lor sînt sclavii lor i c arta autodisciplin rii e asem n toare artei proprietarilor de sclavi. nu îi trimite în nici o direc ie i nu este clar cine e eful. Proprietarul de sclavi ce practic acest stil e atît de obsedat de frica c ace ti sclavi (sentimentele) pot s scape de IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 143 sub control i este atît de hot rît ca ei s nu îi cauzeze nici o problem . vre i s scoatem pasiunea din rela ia noastr ". Prin urmare. sentiment ce influen eaz deseori celelalte sentimente ale lui este la fel de autodis-tructiv. f cînd posibil îndeplinirea misiunilor vie ii. Dac a iubi cu adev rat.i disciplineaz deloc sclavii. ocazional. înc un paradox: numai ie ind de sub umilin a cerut de iubire oamenii pot n zui s fie Dumnezeu. unice i pline de în elesuri. ‡ Iubirea este disciplinat Am indicat c energia pentru munca autodisciplinei deriv din iubire. Pasiunea înseamn sim irea marii profunzimi. prin urmare. sentimentele sînt sursa energiei. ele sînt precum puterea calului sau a sclavului. invadînd salonul i sp rgînd mobila. la fel ca i slaba productivitate a vie ilor lor individuale. spre o rela ie mult mai pu in discordant . La scurt timp dup ce ne-am început munca. trebuie s le trat m cu respect. continuînd cu infidelit i s pt mînale i separ ri lunare. aruncate pe hîrtie f r îndemînare. a a cum se întîmpl cu arta copiilor: toate lucr rile sînt cam la fel. ÄDar dvs. fiecare dintre ei a perceput în mod corect c aceast terapie îi va conduce c tre cre terea autodisciplinei i. întîlnim aici. de a nu se juca neaten i de-a Dumnezeu i de-a îndeplini voin a divin f r gre eal . Primul tip de proprietar de sclavi nu. De i nimeni nu trebuie s fie sclavul propriilor sentimente. unul extrem de colorat. nu le stabile te limite. cel opus. autodisciplina nu presupune strivirea i nimicirea sentimentelor. nu le ofer nici o structur . Exist dou tipuri de gre eli comune pe care proprietarii de sclavi le pot face i care reprezint forme extreme i opuse de conducere executiv . în t cutele nuan e controlate ale lui Rembrandt se pot g si culori infinit de bogate. în primul rînd. Se va întîmpl . concertele lor zilnice de ipete i haoticul model al c sniciei lor 1 142 Iubirea continua neschimbat.ceea ce facem. ca în timp sclavii lui s se opreasc din munc i s înceap s se mute în conac. de iubire i c snicie nu las loc pasiunii. Faptul c un sentiment este necontrolat nu indic ." Nu trebuie s ne închipuim c o persoan ale c rei sentimente sînt controlate i st pînite nu poate fi una plin de pasiune. ÄNo iunea dvs. psihiatrii cunosc bine adev rul vechiului proverb: ÄRîurile pu in adînci sînt zgomotoase" i ÄApele lini tite sînt adînci." Aproape imediat dup aceasta. ce presupune sentimentul de vinov ie al nevroticului. bineîn eles. iar voin a lor este stoars . în nici un caz. care este o form a voin ei. dar de asemenea orice om care iube te veritabil se comport cu autodisciplina i orice rela ie de iubire veritabil cuprinde disciplina. mi-au spus. Cel lalt stil de conducere. cu care am încercat s lucrez odat . iar în curînd proprietarul de sclavi va afla c el este sclavul acestor sclavi. sclavii devin din ce în ce mai pu in productivi. tr ind în acela i haos ca mai sus men ionatul cuplu Äboem" cu tulbur ri de caracter. Rezultatul acestui stil este acela c într-un timp relativ scurt. încît îi bate regulat pentru a-1 asculta i îi pedepse te sever la primul semn de putere din partea lor. farfurii sparte i certuri ce se soldau cu zgîrieturi pe fa . evident c mi-a ordona comportamentul într-un asemenea fel încît s contribuie cît se poate la cre terea spiritual a lui sau a ei. dup cîteva încerc ri cu al i terapeu i. în general. în consecin . nu f r arm. Dar este asem n tor cu culorile primare din picturile copilului. Din contr . Cu aceast con tiin . c este mai adînc decît un sentiment disciplinat. într-un sens. arti ti Äboemi".

nel sînd niciodat vreun semn de îndoial asupra a cine e eful. pentru c majoritatea fiin elor umane î i înfrunt limitele capacit ii lor de a se extinde în vederea dezvolt rii de rela ii de iubire veritabil numai cu so ii i cu copiii lor. prin autodisciplin .i transforma familia într-o uniune a iubirii. depozitul nostru de energie este limitat la fel ca i orele dintr-o zi. Sau vor înclina din ce în ce mai mult spre o rebeliune f i . într-o noapte. el nu este sortit nim nui altcuiva. dar sentimentul se asociaz cu investirea. rezultatul nu va fi o iubire veritabil . întrebîndu-le de s n tate. Administrarea potrivit a sentimentelor se face în mod clar de-a lungul unei complexe (prin urmare nici simpl . Este.i irosi energia. tratament i asisten medical . din afara familiei. trebuie s alegem dintre ei pe aceia de care sîntem îndr gosti i acum. exist cazuri în care capacitatea cuiva de a iubi este suficient de mare pentru a construi cu succes rela ii de iubire în familie i pentru a avea energie i pentru alte rela ii. dar o mare autodisciplin este cerut în extinderea sinelui pentru a evita Äexpansiunea . dar reprezint . Mitul este de ajutor. contribuind la stabilitatea i productivitatea rela iilor umane. a s di s mîn a pe un teren arid. decizînd clar între ele. probabil. de ajutor în aprovizionarea noastr cu destul energie pentru a manifesta o dragoste veritabil pentru cî iva indivizi anume. care sugereaz c fiecare om este Ämenit" unul alt om. atunci poate spune c a reu it s realizeze ceea ce majoritatea oamenilor nu reu ea într-o via . în ciuda celor mai mari eforturi de a nutri i cre te acele spirite. Dar iubirea veritabil pentru relativ pu ini indivizi este tot ceea ce ne st în putere. ci confuzie i neproductivitate. necesitînd grij i aten ie continu . în orice caz. iar aceia care sînt capabili de iubire veritabil tiu c iubirea lor trebuie s fie focalizat cît de productiv posibil. Trebuie s fii foarte respectat i nutrit de energia lui creativ . de asemenea. un factor care va fi examinat mai tîrziu. Aici.de severul tratament pe care l-au primit. redirec ionîndu-le i înv îndu-le. încurajîndu-le. mitul exclusivit ii nu este numai fals ca atare. în particular. Exist unii oameni care pot s iubeasc mai mult de o singur persoan în acela i timp. Acest mit. în primul rînd capacitatea posibilului primitor al dragostei noastre de a r spunde iubirii prin cre tere spiritual . prin urmare. o limit inutil în fa a capacit ii lor de a se oferi i altora. putem avea sentimentul c iubim umanitatea i acest sentiment poate fi. Exist adeseori ceva patetic la individul care a e uat în încercarea de a. încercarea de a dep i limitele energiei noastre înseamn a oferi mai mult decît putem da i exist un punct de unde nu te mai po i întoarce. Printre sentimentele ce trebuie disciplinate se afl i sentimentul iubirii. Prima obliga ie a unei persoane care iube te veritabil o vor constitui întotdeauna rela iile ei maritale i parentale. crescîndu-1 cu hran buna. vrînd sau nevrînd. dincolo de care încercarea de a-i iubi pe to i cei ce ne apar în cale devine fra144 Iubirea uduloas i d un toare pentru cei pe care vrem s -i ajut m. A a cum am indicat. ele sînt damnate la un e ec aproape sigur. iar sclavii se vor r scula. organizîndu-le. într-adev r. dar dac i se permite s o ia razna. Dar ea trebuie f cut . Aceasta este ea îns i o problem din mai multe motive. într-adev r. Aceasta este geneza unor psihoze i a unor nevroze cople itoare. vor arde palatul i nu de pu ine ori cu proprietarul în untru. Aceast alegere nu este u oar . încercarea de a iubi pe cineva care nu poate beneficia din iubirea ta de cre tere spiritual înseamn a. proprietarul î i trateaz sentimentele (sclavii) cu respect. nici u oar ) i echilibrate c i de mijloc. Pentru ace tia. Oamenii au capacit i diferite. Unul dintre ele este mitul vestic sau american al iubirii romantice. ascultînd i r spunzînd vocilor lor. la fel cum poate fi asumarea puterii dumnezeie ti. Dac procesul dureaz destul timp. Totu i. Este posibil ca aceast limitare s fie dep it . c utînd înc rela ii de iubire în afara IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 145 familiei. în consecin . Mul i factori trebuie avu i în vedere. prin extrapolare. prescrie excusivitatea rela iilor de dragoste. acesta nu este echivalent cu iubirea veritabil . Deoarece iubirea veritabil implic o extensie de sine. exclusivitatea sexual . sînt cerute cantit i vaste de energie i. Trebuie de asemenea analizat i cealalt fa et a problemei de a iubi prea multe persoane. previziunea proprietarului de sclavi se va adeveri. Iubirea veritabil e pre ioas . dac sîntem atît de ferici i încît s fim în pozi ia în care majoritatea indivizilor ne solicit aten ia. de asemenea. de necontestat c sînt o mul ime de asemenea spirite atît de încuiate în spatele unor armuri impenetrabile încît. Nu putem s iubim pe oricine. stabilindu-le limitele. Aceasta e calea unei autodiscipline s n toase. s men in simultan mai multe rela ii de iubire veritabil . astfel. poate fi chinuitor de dureroas . dac cineva poate spune c a construit o rela ie de iubire veritabil cu partenerul i cu copilul.

Steve Weisberg i John Martin Sommers. unii dintre cititori s-ar putea sim i s tui de conceptul de disciplin i vor concluziona c sînt avocatul unui stil de via de o plictisitoare Autodisciplin calvinistic permanent ! Permanent autoanaliz ! Datorie! Responsabilitate! Neopuritanism.i percepe copiii. Prima dat cînd am început s în eleg cît narcisism poate exista a fost în timpul unui interviu cu o pacient schizofrenic . so ii sau prietenii ca fiind separa i de ei în i i la nivel emo ional. o caracteristic major a iubirii veritabile este c distinc ia între sine i altcineva este întotdeauna men inut i conservat . teolog i autor al cer ii Noua Moralitate. Intre timp. dar ele vor zbura i vor fi din ce în ce mai am gitoare. E ecul de a percepe i respecta aceast separare este întîlnit deseori i reprezint cauza multor boli mintale i suferin e inutile. în orice caz. i a a cum am crescut prin iubire. cu siguran datorit tratamentului psihiatric de calitate pe care 1-a primit în cursul acestor ani. în fapt. Spune i-i a a cum vre i. de a distinge între persoanele demne de încredere i cele nedemne. întradev r.prea lent a sinelui". Cînd iubesc veritabil. s se respecte pe sine i s fac ceea ce este necesar pentru . a în eles c va fi necesar s munceasc mult tot restul vie ii ei pentru a se autodisciplina i a lupta cu aceast boal . ci tot ce fac fac pentru mine însumi. Pentru cîteva luni. ar spune unii. sînt neputincio i în a. Susan avea 31 de ani pe atunci. fii deci Via a -i perfect . Dar sînt i un nebun voios. la fel a crescut i dragostea L 146 Iubirea mea. f r disciplina iubirii veritabile libertatea este în mod invariabil potrivnic iubirii i distructiv . Apuca i o alt cale i ve i descoperi poate unele momente de bucurie extatic . a avut cîteva încerc ri serioase de sinucidere i a trebuit s fie internat aproape continuu timp de 13 ani dup aceea într-o mul ime de spitale i sanatorii. a a cum mi-a relatat un prieten de-al meu: ÄIubirea liber e un ideal. Cu cît iubesc mai mult. pe care o voi numi Susan X. e ecul de a percepe separarea de tine a celuilalt se nume te narcisism. indivizii narcisi ti. Joe Henry. Poate c sînt neopu-ritan. de John Denver. iubirea veritabil . Pîn la vîrsta de 18 ani. cu cît iubesc mai îndelung. care ne-au acordat permisiunea de a o publica. tot mai prezent . Cel care iube te veritabil îl va percepe întotdeauna pe cel pe care îl iube te ca pe cineva care are o identitate total separat ." Ceea ce a vrut s spun a fost c doar cî iva dintre noi au o capacitate de autodisciplin atît de mare încît s men in rela ii în care exist iubire veritabil atît în familie. Sînt. întotdeauna cel care iube te veritabil va respecta i chiar va încuraja aceast separare i individualitatea unic a celui pe care îl iube te. Cu cît nutresc mai mult cre terea spiritual a celorlal i. a început în sfîr it s se îns n to easc . copyright 1975 Cherry Lane Music Co. eu o doresc i joac cu mine jocul acest. Despre aceast extraordinar complexitate a chestiunii (atins aici numai în trecere) vorbea Joseph Fletcher. i cînd m extind. Din nefericire. tot mai constant . Tu e ti tot ce po i s fii. cu toat disciplina pe care o presupune. e un ideal de care doar cî iva dintre noi sînt capabili. cu atît devin mai mare. Libertatea i disciplina sînt într-adev r foarte strînse.* Iubirea înseamn separare Chiar dac actul de a nutri cre terea spiritual a altcuiva are efectul de a nutri propriul spirit. cresc. Mai mult decît atît. Nu fac niciodat ceva pentru altcineva. de a accepta faptul c prezint tulbur ri schizofrenice. este singura cale în aceast via pentru a ob ine o bucurie substan ial . în cele mai extreme forme. a demonstrat o cre tere a capacit ii de a avea încredere în persoanele demne de încredere. Iubirea veritabil este împlinire de sine. o fiin uman egoist . durat munca noastr . îmi extind inele. A a cum cînt John Denver: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 147 Iubirea-i pretutindeni. cît i în afara ei. eu o z resc. cu atît este mai nutrit cre terea mea spiritual . cît a * ÄLove îs Everywhere" (ÄIubirea-i pretutindeni"). în totalitate.

ea s-ar putea s sufere mai pu in decît oricare dintre noi din cauza în elepciunii cî tigate din b t lia cu schizofrenia. Dar spre marea mea surpriz . Doamn X." De vreme ce ei nu îi percep pe ceilal i ca fiind ceilal i. f r s fie nevoie s se sprijine pe al ii pentru a continua s se nutreasc . mi-a zis. nu putea acum s fac distinc ia între Susan i propria persoan . cum era i Doamna X. am spus. indivizilor narcisi ti le lipse te empatia. dar dumneavoastr p re i s fi i trist . Din punct de vedere intelectual. Äexist ceva ce v-a putea spune despre Susan astfel încît s v fac s v sim i i mai încurajat i fericit pentru ea?" ÄNefericita via a Susanei este atît de plin de durere". Doamna X.a se îngriji. plin de mîndrie. într-o dup -amiaz cînd Doamna X. nu plîngea pentru Susan. în final. î i deplîngea propria suferin i durere. Lipsindu-le empatia. Ast zi v-am spus lucruri care sînt mai mult decît încurajatoare. Din cauza acestui mare progres. Doamn X. am recunoscut adesea în mame ale copiilor schizofrenici indivizi extraordinar de narcisi ti. ÄSincer. în realitate. nici nimeni altcineva. Susan ca entitate. Nu le mai pas de copii. ar fi putut spune: ÄNu este extraordinar c domnul Jones e un ofer de autobuz atît de bun? Este atît de r bd tor i dr gu cu to i copiii i r ut ile voastre! Cred c ar trebui s îi oferi i un cadou mic i dr gu de Cr ciun. dar le-am explicat i c în mod clar a înv at multe din aceast suferin . Susan ar fi putut veni de la coal aducînd cîteva din picturile pe care profesorul ei i le-a notat cu 10. cu evidente determin ri genetice. îi p ruse r u pentru propria persoan . r spunse printre lacrimi Doamna X. în mintea ei. Sistemul de înv mînt e dep it. iar ea î i v rsa lacrimile în numele Susanei. Doamna X continua s plîng în t cere. de obicei p rin ii narcisi ti le r spund . i din cîte tiu eu. ce repede progreseaz în acest domeniu. nu pentru ea. ar fi putut r spunde: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 149 ÄSusan. într-o lung explicare a ceea ce. a scîncit Doamna X. Nu v sim i i mai degrab bucuroas decît trist ?" 148 Iubirea ÄNu m pot gîndi decît la ce via dificil înfrunt Susan". care este capacitatea de a sim i ce simte cel lalt. atunci." ÄBineîn eles c sînt trist ". am spus: ÄSînt dezorientat. nu putea s o perceap pe Susan ca avînd o identitate separat de a ei. mama Susanei a început s plîng i a continuat s plîng de cum a auzit mesajul meu încurajator. Schizofrenia este o boal extrem de complex . Aceasta s-a întîmplat cînd m-am întîlnit cu p rin ii ei. O utiliza pe Susan ca pe un mijloc de exprimare a propriilor nevoi. Am fost foarte fericit s le descriu progresul enorm al Susanei i s le explic în detaliu motivele optimismului meu. Ceea ce ea a sim it trebuia s simt i Susan. Doamna X. cam de cincizeci i cinci de ani. îns întîlnirea era pentru Susan. în experien ele ulterioare. ÄNu m pot ab ine s nu plîng cînd m gîndesc cît a suferit biata Susan. Susan a trebuit s sufere mult vreme de-a lungul bolii sale.". Doamna X. ÄDe-a lungul ultimilor 13 ani. mergi la culcare. întreaga lume era ea. Dac i-ar fi spus mamei sale. trebuie c a i participat la cel pu in 20 de întîlniri ca aceasta cu psihiatrii Susanei." Pe de alt parte. Nu o f cea con tient sau mali ios. Doamn X. iar Doamna X. ca i ale mediului înconjur tor. ci pentru ea îns i. Brusc. într-o dup -amiaz în care Doamnei X. Susan era ea.i poat men ine i conduce cu succes o existen independent . Susan ar fi putut veni acas în lacrimi din cauza faptului c a fost terorizat de cî iva b ie i în autobuzul colii. individ separat cu individualitate.. ci doar o extensie a lor în ile. m-am gîn-dit? Dup aceasta. ea singur . Dar ne putem imagina profunzimea confuziei din copil ria Susanei provocat de narcisismul mamei sale i se poate analiza în mod obiectiv interac iunea mamelor narcisiste cu copiii lor. într-adev r. am realizat c Doamna X. putea recunoa te al i oameni ca fiind diferi i de ea îns i. dar se vedea din expresia ei c era foarte trist . un cuplu ar tos i s n tos. la nivel emo ional. am realizat c Doamna X. Nu ar trebui s te extenuezi atît cu lucrul la coal . pu in dup ce am început s explic. Cum poate face asta. ÄUita i. am spus. La început am crezut c sînt lacrimi de bucurie. în adîncurile min ii sale. c partea cea mai grea a trecut i c nu e probabil ca ea s sufere de acum înainte mai mult decît oricare alt adult. cu o cale diferit în via pur i simplu nu exista ² probabil. sînt înc încurcat. am sim it c se apropie timpul cînd Susan va fi în stare s p r seas spitalul i pentru prima oar în via a ei s . nici unul dintre ei nu a fost mai optimist decît mine." Am pornit. Nu se poate spune c asemenea mame sînt în toate cazurile narcisiste sau c mamele narcisiste nu pot da na tere unui copil normal. într-adev r. s-ar fi aflat într-o foarte bun dispozi ie.".

a accepta i prin urmare în a. s v aduc bucurie. obi nuiau adolescen ii s spun acum cî iva ani. Totodat . c asemenea copii cresc cu grave deficien e în a recunoa te. iar ta ii cu meserii academice î i îndrum copiii cu înclina ii sportive c tre c r i. nu le pas cîtu i de pu in de mine. nu îns i gîndurile voastre. ei nu sînt ai vo tri. Acestor forme blînde. pentru a se pronun a despre cum percep ei scopul i menirea so iilor lor. gazonul atent îngrijit sau ma inile str lucitoare.copiilor lor în mod nepotrivit la nivel emo ional i e ueaz în a recunoa te sau în a verifica sentimentele copilului. nu vor ca al i oameni s -i vad pe copiii lor cu p rul lung. în a recunoa te în mod adecvat sau în a aprecia pe deplin individualitatea unic sau Äfaptul de a fi altul" al copilului lor. Ei sînt fiii i fiicele dorului Vie ii de ea îns i îndr gostit ." Dup ce am intervievat-o pe Sally. tot la fel iube te i arcul cel statornic* Dificultatea pe care oamenii în general par s o aib în a aprecia pe deplin separarea celor de care sînt apropia i are leg tur nu doar cu faptul de a fi p rin i. în realitate. C ci. ÄEi nu-mi pot explica de ce nu trebuie s îl port mare. precum El iube te s geata c l toare.. doctore. cînd realitatea în ceea ce prive te combina iile genetice este aceea c to i copiii sînt extrem de diferi i. ci din cauza fricii p rin ilor. ÄP rin ii mei m bat mereu la cap s îmi tai p rul". Spre oroarea mea. nici z bove te în ziua de ieri. Le pute i g zdui trupul dar nu i sufletul. Nu cu mult timp în urm . P rin ii. el spunea c Äscopul i menirea" so iei sale sînt acelea de a p stra casa curat i de a-1 hr ni cum se cuvine. care sînt extensii ale lor în ile. reprezentînd statutul lor în fa a lumii. Adolescen ii se plîng frecvent c sînt disciplina i într-un anume fel nu dintr-o preocupare veritabil . b rba i i femei laolalt . Mi-e team c are o boal serioas . Pe drumul nesfir irii Arca ul vede inta i cu puterea Lui v încordeaz . dar nu mai pu in distructive de narcisism parental des întîlnite li se adreseaz poate Kahlil Gibran în unele dintre cele mai rafinate cuvinte scrise vreodat despre cre terea copilului: Copiii vo tri nu sînt copiii vo tri. din punct de vedere genetic. au dat r spunsuri destul de asem n toare. pe care voi nu o pute i vizita nici chiar în vis. Sally st tot timpul în camera ei. Nu este de mirare. f cîndu-i pe copiii lor s resimt în mod inutil mult vinov ie i tulburare. astfel ca s ge ile-I s poat zbura iute i departe.i st pîni propriile sentimente. Ei vin prin voi dar nu din voi. O so ie de general se plîngea de fiica lor de 17 ani: ÄCînd e acas . marea majoritate a p rin ilor e ueaz . am ascultat într-un grup de cupluri o declara ie a unui participant. inclusiv c snicia. ca i cum copilul ar fi o copie genetic fidel a lor în ile sau a familiei. Pute i s le da i dragostea. scriind poezii triste. deci. c le vor crea o imagine proast . prin mîna Arca ului. într-o anumit m sur ." Asemenea resentimente adolescentine sînt adeseori justificate. i puterea voastr . dar nu c uta i s -i face i asemenea vou . Ta ii sportivi î i împing copiii înclina i spre înv tur c tre fotbal. Pute i n zui s fi i ca ei. Fiindc sufletele lor locuiesc în casa zilei de mîine. de i sînt cu voi. le-am sugerat c ei ar trebui s mai sl beasc presiunea exercitat pentru ca ea s fie o copie fidel a lor. Singurul lucru de care le pas cu adev rat este imaginea lor. comparativ cu fiecare dintre p rin ii lor i fa de to i înainta ii lor. o tîn r fermec toare i vivace. Pentru c via a nu merge înapoi. Exemplele comune abund . IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 151 Voi sînte i arcul din care copiii vo tri. Au plecat s consulte un alt psihiatru. Am considerat c a putea s îi demonstrez aceasta chestionîndu-i pe ceilal i membri ai grupului. Am fost îngrozit de ceea ce îmi p rea a fi o manifestare greu mascat de ovinism masculin. Fiindc ei au gîndurile lor. Pur i simplu. în multe cazuri ca pe hainele lor elegante. ca ni te s ge i vii. cu rezultate foarte bune la coal i avînd o mul ime de prieteni. le-am spus p rin ilor 150 Iubirea ei c eu cred c Sally este perfect s n toas . P rin ii vor spune despre copilul lor: ÄA chia nu sare departe de trunchi" sau îi vor spune copilului lor: ÄE ti exact ca unchiul t u Jim". ci i cu rela iile lor cele mai intime. în fapt. E morbid. sînt az -vîrli i. e ueaz în încercarea de a aprecia individualitatea unic a copiilor lor i î i privesc adeseori copiii ca pe o extensie a lor în ile. To i au definit scopul i . unul care va fi în stare s se pronun e asupra diferitelor devia ii ale copilului lor. Chiar dac nu tot atît de narcisi ti ca Doamna X. i. ceilal i ase. i refuz cu des vîr ire s mearg la petreceri.

a a cum se întîmpl în majoritatea cazurilor. de exemplu. s n tatea societ ii depinde de s n tatea indivizilor s i. simte c elul vie ii ei a fost atins. p." am r spuns. ÄDumnezeule mare". Iubirea veritabil nu respect doar individualitatea celuilalt. mi-au cerut s definesc scopul i menirea so iei mele. poate alege s se elibereze în momentul Äcrizei de la mijlocul vie ii". c l toria solitar pe culmi care pot fi atinse numai de unul singur. so ia mea i cu mine tras m o analogie între c snicie i o tab r de alpinism. Ea nu poate s în eleag sau s priceap nevoia so ului ei de a înregistra experien e i împliniri i dup c s torie i reac ioneaz la acest lucru cu gelozie i nesfîr ite cereri ca el s dedice tot mai mult aten ie c minului. colectivului. 13. nu pentru beneficiul meu. Äcapitalistul" se va apropia de e ec i se va întoarce pentru a. a dat na tere unei filozofii nu nepl cute cuplurilor mai sus men ionate ² conform c reia scopul i menirea individului este acela de a servi rela iei. Ar trebui s fie evident pentru orice minte cu discern mînt c nici una dintre aceste solu ii pure la problema separ rii într-o rela ie nu avea succes. pentru c supravie uirea lor depinde de cît de atent verific dac tab ra este robust construit i bine aprovizionat . Ca adolescent. Ultimul el al vie ii r mîne cre terea spiritual a individului. In orice caz. Alpini tii experimenta i tiu c trebuie s cheltuiasc cel pu in la fel de mult timp. Comunismul pur. Lily. societ ii. 1991. sim indu-se prins în curs i limitat. unde primul poate primi hran i se poate odihni înainte de a se aventura din nou în c utarea unei noi provoc ri. ci caut s o cultive chiar cu riscul separ rii sau pierderii. so ia ignorat fiind spitalizat pentru o c dere nervoas . ÄScopul i menirea so iei mele. dar care exist pentru scopul primar de a nutri cre terea spiritual individual a fiec ruia dintre participan i. Profetul. Doar destinul statului este important. am realizat îns c separarea partenerilor îmbog e te cuplul. pe de alt parte. cu alte cuvinte. IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 153 odat c s torit . S n tatea individual depinde de s n tatea societ ii." Grupul nu s-a sim it numai pedepsit. care. O problem obi nuit i tradi ional masculin a mariajului este cea creat de so . Mai devreme sau mai tîrziu."* Crescînd. din care so ul.i reg si tab ra neîngrijit în ruin . * Kahlil Gibran. a primit mai mult aten ie din punct de vedere politic decît din punct de vedere al c sniciei. B rbatul i femeia trebuie s îngrijeasc împreun de c min i împreun trebuie s se avînte spre în l imi. ci pentru al ei i pentru gloria Domnului. O problem marital la fel de comun i tradi ional feminin este creat de so ia care. 152 Iubirea Problema separ rii în rela iile apropiate a chinuit min ile oamenilor de-a lungul multor ani. un loc în care se g sesc provizii i corturi. fugit cu un alt b rbat sau. trad. Cînd lucr m cu cupluri. destinul individului este considerat lipsit de importan . rom. tab ra este vîrful. Oarecum ostili. am exclamat. demisionat din slujba ei de îngrijitor de tab r . timp i energie. ci i foarte confuz datorit verdictului meu." Concep ia aceasta le-a r mas str in pentru ceva timp. a teptînduse ca totul s fie în perfect ordine oricînd ar alege s se întoarc aici pentru odihn i recre-ere. grupului. C l toriile . V duvele i orfanii pot muri de foame. Änu e de mirare c voi to i ave i dificult i în c sniciile voastre i ve i continua s le ave i pîn cînd ve i recunoa te c fiecare dintre voi are propriul lui destin de îndeplinit. grupului. cel lalt trebuie s aib grij de tab r . C sniciile bune nu pot fi construite de indivizi însp imînta i de singur tatea lor. cu îngrijirea taberei ca i cu ascensiunea. odat c s torit. dac nu mai mult.menirea so ilor sau so iilor lor în rela ie cu ei în i i. Pentru ea. Äeste de a cre te pentru a fi cea mai bun în ceea ce poate face. ed. Orion. m înfioram adesea la vorbele de iubire ale tinerei poete americane Ann Bradstreet spuse so ului ei: ÄDac vreodat doi ar fi unul. ce necesit mari contribu ii mutuale. societ ii. Mi carea de eliberare feminin poate fi de ajutor în a ar ta calea ce este în mod clar singura rezolvare ideal : c snicia ca o adev rat institu ie a cooper rii. Capitalismul pur. a sus inut destinul individului chiar cu costul rela iei.i asuma vreo r spundere în între inerea ei. aceasta creeaz o rela ie sufocant i umilitoare. pentru a c uta o sc pare în c s torie. iar asta nu trebuie s -1 împiedice pe întreprinz torul individual s se bucure de toate roadele ini iativei lui. totu i. colectivului. Ca i alte rezolv ri Äcomuniste" ale problemei. de Radu Cîrneci. înainte de a. în vederea atingerii unor vîrfuri proprii. Dac unul vrea s fac alpinism. grij . atunci ² noi sîntem. î i dedic întreaga energie ascensiunii i deloc grijii fa de c snicie sau taberei de la baz . to i au clacat în a în elege c propriile lor jum t i pot avea o existen separat de a lor sau un destin diferit de ceea ce le ofer c snicia.

ed. dar nu be i dintr-o singur cup . 159. ea i-a dezvoltat un model comportamental de o promiscuitate aproape inacceptabil i timp de luni întregi a înregistrat neab tut nenum rate incidente de Äcomportament r u". dar face i ca fiecare s r mîn singur.. Pentru ca vînturile cerurilor s poat dansa printre voi. unul altuia. a ajuns s se schimbe cumva. dup un asemenea an. iar ciud eniile min ii umane p reau. Scott. C ci coloanele templului în l ate-s la anume distan . dar nu v face i din iubire opreli te: Fie. o mare v lurind între rmurile sufletelor voastre. Iar stejarul i chiparosul nu cresc unul în umbra celuilalt* Iubire i psihoterapie Este greu pentru mine s redau acum motiva ia i în elegerea cu care am intrat în domeniul psihiatriei acum 15 ani. dar individul se va afla întotdeauna singur i izolat în fa a culmilor amenin toare. m-a întrebat. cum este în cazul iubirii veritabile. în cîteva puncte. în sfîr it. la pu in timp dup ce a început s m consulte. în ciuda bagajului meu de cuvinte magice. inerent. oferit de o c snicie reu it sau de o societate de succes. 11-12. Umple i-v . una în paza celeilalte. excep ie f cînd fantasma conform c reia psihiatrii sînt posesorii unor cuvinte i tehnici magice de a interac iona cu pacien ii. Dar lupta continua. Marcia venea s m vad de trei ori pe s pt mîn . cupa. valorile noastre erau destul de diferite. De asemenea. dar nu mînca i din aceea i bucat . referindu-se la c snicie: Dar e bine s existe spa ii în acest împreun al vostru. Era o pacient pe care o vom numi Marcia. cre terea individual i cre terea societ ii sînt interdependente. Despre solitudinea în elepciunii vorbe te înc o dat profetul lui Kahlil Gibran. Este vorba de întoarcerea individului spre nutrirea c sniciei sau a societ ii de pe culmile pe care ea sau el le-au traversat singuri i care servesc ridic rii acelei c snicii sau societ ii c tre noi în l imi. iar eu s mai schimb cîte ceva în mine însumi. Sau. Äsacrificiile" în interesul cre terii altora servesc în egal m sur pentru cre terea * ÄTo My Dear and Loving Husband" (ÄDragului i iubitului meu so "). cit. am început s am grij de primul meu pacient nevrotic. într-adevar. mi-am dorit s ajut oamenii. Iubi i-v unul pe altul. i ine i-v al turi. ed. Pentru c numai mina vie ii v poate cuprinde inimile. 1953. Nu voia s vorbeasc despre lucrurile pe care îmi doream s le aud sau nu voia s discute despre ele în felul în care doream. Cînla i i dansa i i veseli i -v laolalt . Procesul ajut rii oamenilor în alte bran e ale medicinii implic tehnologia.semnificative nu pot fi duse la îndeplinire f r o nutrire potrivit . Dup aceast perioad . Aveam o no iune foarte vag despre faptul c munca implicat ar avea de-a face cu dezvoltarea spiritual a pacien ilor i cu siguran nici m car prin gînd nu-mi trecea c aceasta ar implica propria mea dezvoltare spiritual . descurcînd în mod magic i ele psihicului. Nu aveam nici o idee despre cum pot psihiatrii s îi ajute pe oameni. Glenview. A fost o adev rat b t lie. cu care eu nu m simt confortabil i care. Foresman. Cu siguran . în mijlocul unei edin e: ÄCrede i c sînt o nenorocit ?" . din The Literature of the United States. tehnici i situa ii i nu exista nici un semn c starea Marciei s-ar fi îmbun t it. am lucrat cu pacien i foarte bolnavi i tulbura i. am g sit c faptul de a discuta cu oamenii este mult mai distractiv decît s îi cercetezi am nun it i s îi operezi. D rui i-v inimile. mult mai interesante decît ciud eniile corpului sau microbii care îl infecteaz . întocmai cum strunele l utei sînt singure. îns . Profetul. f r a le l sa. iar uneori nu voia s vorbeasc deloc. împ r i i-v pîinea. IUBIRE I PSIHOTERAPIE 155 canicist pentru a se potrivi gusturilor mele. mai degrab . în timpul primelor zece luni de instruire ale mele. 1678. dar am înv at cuvintele Ämagice" tradi ionale i tehnicile de interac iune. de altfel. p. pp. Walter Blair et al. 111. 154 Iubirea de sine. Din acest punct de vedere. Probabil îmi doream s fiu magician.. pare prea me* Kahlil Gibran. în timpul b t liei. în timp ce vibreaz în aceea i armonie. dar nu chiar a a de aproape. care p reau a beneficia mult mai mult de pe urma tratamentelor cu ocuri electrice i pastile sau a unei îngrijiri atente decît de pe urma a ceea ce ob ineau de la mine. care f cea de mult vreme psihoterapie ca pacient neinternat. C snicia i societatea exist pentru scopul de baz de a asigura nutrirea acestor c l torii individuale.

tu ai continuat s m consul i. în al doilea rînd. în mod straniu. o situa ie în care orice psihiatru care se respect nu i-ar fi permis s intre. în terapie este necesar s fim one ti totdeauna. cît de frustrant este pentru mine s m a tept s comunic cu dvs. stabilind i men inînd cu el o rela ie care în cele din urm a dus la o c s torie încununat de succes. dar tu . Nu tiu cum o s te fac s te sim i ce. doctore Peack. Ce înseamn aceasta? înseamn c tot ceea ce avem de f cut pentru a practica o terapie de succes este s le spunem pacien ilor no tri ceea ce gîndim pozitiv despre ei? Nu prea. trecînd peste inconveniente. Niciodat nu m întîlnisem cu un pacient o perioad de timp atît de lung f r s îmi formez cîteva idei despre ceea ce reprezenta individul i despre natura problemei care trebuia rezolvat . într-adev r. Dar ce a fi putut face acum? Ce cuvinte magice. Eram în totalitate confuz din pricina ei i mi-am petrecut o bun parte din cîteva nop i încercînd orice. Dar nu aveam nici un precedent pentru aceast situa ie. Ävii s m vezi de peste un an. ci cu natura rela iei noastre. un teren foarte periculos. sînte i atît de pu in interesat de mine i din cauza aceasta atît de neglijent cu sentimentele mele. în decursul acestei perioade de timp. i munca noastr a devenit cursiv i u oar . nu prea aveam multe sentimente pentru ce reprezenta Helen. faptul c o pl ceam i admira ia mea erau de o real importan pentru ea. Mi-a vorbit astfel o edin întreag . a reprezentat un mare cî tig terapeutic i a însemnat cu claritate punctul de cotitur în munca noastr . cu care mam întîlnit de dou ori pe s pt mîn timp de nou luni. Cum s reac ionez? Cu inima strîns . Se plîngea zgomotos de faptul c nu am pentru ea nici o form sau mod de în elegere i c sînt interesat numai de banii ei. dar f r succes. coborîrea mea pe terenul periculos al revel rii gîndi-rii mele pozitive despre ea ² ceva ce nu credeam c trebuie f cut ². r spunsul este: Nu. îns în ciuda acestui lucru. î i admir întreaga munc . esen a punctului de cotitur nu a avut de-a face cu admira ia i faptul c o pl ceam. încercînd s cî tig timp. înc . în fapt. a spus. Deci. s pt mîn dup s pt mîn . Marcia. i-am r spuns. O admiram i o pl ceam cu sinceritate pe Marcia. p rea multe sentimente pozitive. pentru a da un sens acestui caz. în sfîr it. ci opinia ta despre tine. este nu cum te consider eu. Nu cred c a putea crede despre cineva care munce te atît de mult pentru sine cum o faci tu c este o nenorocit . depunînd un efort considerabil. A început imediat s vorbeasc despre luIUBIRE I PSIHOTERAPIE 157 crurile frumoase din ea îns i. lucrurile nu au mers u or între noi. Marcia era îndrept it s ob in un r spuns onest de la mine în leg tur cu ceea ce cred despre ea. cînd dvs." Dintre duzinile sale de iubi i. tehnici sau metode mi-ar fi fost de ajutor? I-a fi putut r spunde: ÄDe ce m întrebi asta?" sau ÄCe î i închipui tu c a crede eu despre tine?" sau ÄCeea ce este important. edin dup edin . Un punct de cotitur similar a ap rut în terapia unei tinere femei pe care o voi numi Helen. Senza ia de z d rnicie din b t liile anterioare s-a risipit instantaneu. îmi era clar îns c Helen nu avea încredere în mine.i voi spune. Aceasta era exact ceea ce î i dorea. simplul fapt c nu îmi fusese men ionat era pentru mine o indica ie c este o interac iune dezaprobat . în fapt. O mare parte din timp am petrecut-o luptînd. dup nou luni de terapie: ÄNu v pute i imagina. într-adev r. din cauza duratei mari de timp de cînd ne cuno team i a profunzimii experien elor noastre în terapie. Am avut o interac iune care nu îmi fusese niciodat sugerat sau recomandat în timpul instruirii mele. ÄMarcia". Nu a mai fost promiscu niciodat . dup tot acest timp. în loc de a o r ni. Nu ai fi fost în stare s faci acest lucru dac nu ai fi tipul de persoan hot rît s se dezvolte i care s vrea s munceasc din greu pentru a deveni mai bun . iar b t liile au fost adeseori plictisitoare. în primul rînd. enervante sau obositoare pentru amîndoi. lun dup lun . Marcia a ales imediat unul. Äpare a fi frustrant pentru amîndoi. cu o lips de succes notabil i pentru care nu aveam. cu progrese remarcabile." Totu i aveam sentimentul c aceste strategii erau o form de eschivare i c dup un an întreg de edin e inute de trei ori pe s pt mîn . am spus. faptul de a-i spune în fa unei persoane ceea ce crezi despre ea nu era unul dintre cuvintele magice sau tehnicile pe care vreunul dintre profesorii mei mi le predaser . i-am r spuns. nu cred c e ti o nenorocit ." ÄHelen".156 Iubirea ÄPari s vrei s î i spun ce cred despre tine". am încercat s merg pe ceea ce p rea.

dup cum am men ionat în sec iunea anterioar . nu a i fi atît de frustrat". chiar ine i la mine". Äîmmm?". IUBIRE I PSIHOTERAPIE 159 tura din Occident cea mai apropiat de acest subiect este cea compus din acele articole care au preten ia de a analiza diferen ele dintre psihoterapeu ii de succes i cei f r succes i care sfîr esc de obicei prin a men iona cîteva caracteristici ale psihoterapeu ilor de succes. în mod similar. în timp ce disciplina psihoterapiei a evoluat în mare m sur în afara Ämedicinii tiin ifice". doar par ial m surabil i un fenomen su-prara ional. Nu am întîlnit niciodat pe cineva cu care s fi avut mai mult b taie de cap într-un atît de lung interval de timp. ÄDac nu v-ar p sa cu adev rat de mine. cînd pacientul se supune disciplinei psihote160 . c voluminoasa literatur de specialitate din Occident asupra subiectului psihote-rapiei ignor tema iubirii. am putut s pun un diagnostic i s aflu. Exist o suit de motive pentru aceast stare de lucruri. mai degrab o parte a problemei decît a solu iei. ca i cum ar fi fost ceva perfect evident. Altul este înclina ia noastr spre ra ional. aproape incredibil. ÄDvs. Dar litera* Vezi Peter Brent. Nu era vorba de o Äprivire pozitiv necondi ionat ". de a nutri cre terea spiritual a pacientului ² voin a de a ie i dintr-o situa ie limit . în a a fel încît pacientul s poat experimenta o rela ie de iubire reu it . Unul este confuzia între iubirea veritabil i iubirea romantic . tangibil i m surabil în Ämedicina tiin ific ". cum ar fi Äc ldura" sau Äempa-tia". Transferul. cum trebuie s se desf oare terapia. Un alt motiv este for a tradi iei psihanalitice în psihiatrie. Nu vreau s abandonez. de a se implica cu adev rat la nivel emo ional în rela ie. nu a putut fi obiect al analizei tiin ifice. iar îns n to irea const în a lucra asupra transferului. în multe cazuri. nici de Äcuvinte magice". se refer la sentimente. care se re ine în totalitate de la a se folosi de ei i care le-a alinat suferin ele. iar orice sentiment de dragoste pe care terapeutul îl are pentru pacient este considerat Äcontratransfer". tradi ie pentru care succesorii lui Freud par s fie mai responsabili decît Freud însu i. Reac ia mea fa de Helen a fost plin de sens i a fost important pentru ea. The God Men of India {Omul Dumnezeu al Indiei). Nu este nimic nepotrivit în leg tur cu pacien ii care ajung s simt dragoste fa de terapeutul care îi ascult cu adev rat or dup or f r a-i judeca.. dar sînt foarte sigur c sînt foarte confuz în ceea ce te prive te i m întreb înainte de a înnebuni ce naiba nu merge în munca noastr . Era vorba de disponibilitatea terapeutului de a se extinde pe sine însu i. orice sentiment de dragoste pe care pacientul îl nutre te pentru terapeut este etichetat ca Ätransfer". în aceast concep ie. La urm toarea edin . tehnici sau ipostaze. care îi accept cu adev rat a a cum n-au mai fost accepta i probabil înainte. Eram acum în m sur s identific m ingredientul esen ial care face psihoterapia s fie reu it i eficient . implicînd faptul c aceast manifestare sentimental este anormal . 1972. New York. am întrebat. îl împiedic pe pacient de a dezvolta o rela ie de iubire cu terapeutul. ingredientul esen ial al unei psihoterapii de mare succes i plin de în elesuri este iubirea. transferul este cel care. a analistului blazat i deta at. p rem s fim jena i de subiectul iubirii. Este remarcabil. Acest lucru este în mare parte absurd. adesea pentru prima dat . percep ii i r spunsuri nepotrivite. Guru hindu i adeseori nu fac un secret din faptul c iubirea este sursa puterii lor*." Un zîmbet str lucitor ap ru pe fa a Helenei. care a invadat cultura noastr . Pe scurt. Poate c ai dreptate s crezi c nu reprezint persoana potrivit pentru a lucra cu tine. De fapt. a replicat. în mare m sur . i ar trebui evitat . Quadrangle Books. la fel de bine ca i alte confuzii cu care am avut de-a face în aceast sec iune. dup toate astea. spuse. era vorba de implicare uman i de lupt . Nu tiu. în esen . nu este nimic nepotrivit în sentimentele de iubire pe care terapeutul le poate avea pentru pacientul sau pacienta lui. Helen a început s îmi spun lucruri pe care mai înainte le inuse ascunse sau despre care min ise i dup o s pt mîn am putut s în eleg cu claritate problemele ei de baz . din cauza implic rii mele adînci în rela ie i datorit intensit ii b t liei pe care o purtam împreun .158 Iubirea e ti cel mai frustrant caz pe care l-am avut vreodat în cei zece ani de cînd practic psihologia. de a se lupta într-adev r cu pacientul i cu sine însu i. De vreme ce iubirea este intangibil .

c în vederea vindec rii prin psihoterapie. i care arunc cu pietre întrun terapeut care s-a implicat într-o rela ie sexual cu un paIUBIRE I PSIHOTERAPIE 161 cient nu pot fi terapeu i capabili de iubire i nu pot avea. pacientul trebuie s primeasc de la psihoterapeut cel pu in o parte din dragostea veritabil de care pacientul a fost privat. neîndestul toare. prin urmare. dup o analiz judicioas i pertinent . lucru care a impietat clar asupra libert ii. este potrivit s men ion m aici pe scurt tema rela iilor între terapeu i i pacien ii lor. iar p rin ii nu se implic în rela ii sexuale cu copiii lor din cîteva motive u or de în eles. în general. terapeu ii s nu î i îng duie 162 Iubirea lor în ile a se îndr gosti de pacien i. nu va ap rea o vindecare veritabil . Treaba unui p rinte este de a. iar dac terapia se dovede te a fi încununat de succes. reciproc. bolile mintale sînt cauzate de o absen sau de un defect al iubirii pe care un copil anume o cere de la p rin ii s i pentru o maturizare de succes i o dezvoltare spiritual corect . este esen ial pentru terapeut s -1 iubeasc pe pacient pentru ca terapia s aib succes. dar care poate exercita o mare iubire va ajunge la rezultate psihiatrice egale cu acelea ale celor mai buni psihiatri. iar munca unui terapeut cu pacientul este asem n toare. s ajung la concluzia c dezvoltarea spiritual a pacientului meu va fi substan ial îmbun t it în urma unei rela ii sexuale între noi. coopereaz în tratament. în particular. voi fi de acord. Treaba unui p rinte este aceea de a-i fi de ajutor copilului i nu s se foloseasc de copil pentru satisfac ia personal . Mul i pacien i. Din contr . cre terii lor spirituale. Terapeu ii care se îndr gostesc de un pacient nu mai au posibilitatea de a fi obiectivi în leg tur cu nevoile pacientului sau nu mai pot separa aceste nevoi de cele ale lui însu i. în primul rînd. Psihoterapia intensiv . care vor coincide cu iubirea veritabil pe care el a demonstrat-o fa de pacient. este inevitabil ca atît pacien ii cît i terapeu ii s dezvolte în mod obi nuit puternice sau extrem de puternice atrac ii sexuale unul pentru cel lalt. Treaba unui terapeut este s îi fie de ajutor pacientului i nu s se foloseasc de pacient pentru satisfacerea propriilor sale nevoi. pentru c . pe care le avem sugereaz clar c o rela ie sexual între un terapeut i un asemenea pacient este destinat mai mult s cimenteze ata amentele imature ale pacientului decît a le pierde. Datorit faptului c dragostea i sexul sînt atît de strîns legate i interconectate. Nu este mai nepotrivit pentru psihoterapeut s aib sentimente de iubire fa a de pacient decît este pentru un bun p rinte s nutreasc sentimente de iubire pentru copil. Presiunile pentru ca aceste atrac ii s fie consumate sexual pot fi enorme. B nuiesc c unii dintre cei ce apar in acestei bran e. în mare parte. Ins în 15 ani de experien nu am avut înc un asemenea caz i mi se pare greu de imaginat c un asemenea caz ar putea exista în realitate. atunci rela ia terapeutic este. Reciproc. au fost ata a i sexual de p rin ii lor. cu o minim preg tire. Este dificil de în eles cum un terapeut s-ar putea implica într-o rela ie sexual cu un pacient f r a inten iona s se foloseasc de el în vederea satisfacerii propriilor nevoi sau cum ar putea el urm ri astfel s încurajeze independen a pacientului. acei c rora le place s fie mai seduc tori. a psihoterapeu ilor. o viziune realist asupra enormei presiuni implicate. rezultatele experien ei lor psihoterapeutice nu vor fi. terapeutul care iube te veritabil va recunoa te i va accepta c drumul în via al . Este evident. Atît teoria cît i practica. un psihoterapeut cu foarte pu ine recomand ri. dac s-ar întîmpla s am un caz în care. este în detrimentul terapeutului s Äse îndr gosteasc " de pacient. Din iubire pentru pacien ii lor. a a cum am v zut.Iubirea rapiei. rolul unui bun terapeut este în primul rînd acela de bun p rinte. dac nu poate s se extind pe sine prin iubirea fa de pacient. încununate de succes. Dac psihoterapeutul nu poate iubi veritabil un pacient. una de iubire. Pentru c iubirea veritabil presupune respect pentru identitatea separat a celui iubit. tem care suscit acum un mare interes în pres . Nu are importan cît de recunoscut i instruit poate fi psihoterapeutul. Datorit necesit ii iubirii i a naturii intime a rela iei psihoterapeutice. Este inevitabil ca terapeutul s încerce sentimente de dragoste.i încuraja copilul de-a lungul drumului pentru cucerirea independen ei. a a cum am men ionat. în multe cazuri. deci. este un proces de reg sire a unei griji p rinte ti fa de el. Chiar dac rela ia nu s-a consumat din punct de vedere sexual. Mai mult decît atît. îndr gostirea implic un colaps al limitelor eului i o diminuare a senza iei normale de separare care exist între indivizi. e dispus s înve e de la terapeut i începe s se dezvolte cu succes datorit acestei rela ii.

pentru a avea succes) un proces de iubire veritabil ² o idee oarecum eretic în cercurile psihiatriei tradi ionale. Pentru cî iva terapeu i. m a tept la acelea i servicii din partea familiei i prietenilor mei. acest lucru înseamn c practic m psihoterapia cu ei? R spunsul meu este: cu siguran .i analizeze familia i prietenii. în fond. Cu toate c am avut o astfel de experien cu o fost pacient . cineva îmi spune: ÄTrebuie s fie dificil pentru dvs. de o rigiditate care nu e necesar . Psihoterapia. care m pl tesc pentru serviciile mele. care a fost în mod clar în detrimentul ei. o consider îns . s -i înv pe cei dragi ceea ce tiu i s le ofer oricît ajutor îmi st în putere. Dac îmi dau seama c so ia mea. s le ofer c l toriile de cre tere spiritual ? Mai mult decît atît. tat . Cu toate acestea. nu-i a a?" De obicei. aceasta înseamn c drumurile lor i cele ale pacientului nu trebuie s se intersecteze în afara orelor de terapie. nu al întrecerii. am obliga ia s m extind pe mine însumi c tre ei pentru a corecta situa ia cît mai repede posibil. Este de asemenea mult mai u or s iube ti o persoan care î i caut în elepciunea. copiii sau prietenii.. în limita abilit ii lor. prin acest contact. De i respect aceast opinie. reprezint ceva ce ar trebui început numai cu mare grij i autoevaluare circumspect pentru a afla dac nevoile terapeutului nu sînt. so sau fiu. în detrimentul pacientului. cu atîta îndemînare cît posed. Ocazional îns mi se ofer oportunitatea de a preda psihoterapia sau de a practica atunci i acolo. doctore Peack. interlocutorul meu caut doar s între in o conversa ie plicticoas i este mai pu in interesat i niciodat preg tit pentru a asimila o replic serioas . ca i iubirea. apreciam mai mult admira ia so iei mele. Am avut de asemenea ansa s analizez cu succes unii prieteni foarte apropia i. Dar acest acord era motivat tot atît de mult de lene pe cît era de frica de a utiliza gre it propria-mi profesie. a unui neadev r sau a unui impediment inutil. în acele timpuri. De i faptul c m critic poate fi nemeritat. s v separa i via a social de cea profesional . am avut alte multe experien e de rela ii sociale cu fo ti pacien i care p reau în mod clar s aib de cî tigat din acest lucru la fel de mult ca i mine însumi. la cocteiluri. în ceea ce m prive te. care c l tore te pe teritoriul t u pentru a o ob ine. Cum pot fi un bun p rinte. Nu mi-a numi prietenii prieteni dac i-ar re ine fa de mine dezaprobarea onest i devotata lor grij pentru în elepciunea i siguran a direc iei în care eu însumi c l toresc. Din cînd în cînd. în elepciunea mea i iubirea familiei mele i prietenilor mei datorit faptului c ei nu au contractat în mod special serviciile mele i nu m pl tesc pentru a fi atent la nevoile lor psihologice? Cu greu. iar responsabilitatea mea se termina odat cu aducerea mînc rii acas . Casa mi-am dorit-o a fi un loc al confortului. Imaginea mea de sine ca so i tat a fost aceea a unui om care se ocup de aprovizionarea familiei. explicînd de ce nici m car nu încerc sau nu vreau s încerc s separ via a mea profesional de cea personal . imediat. a a cum fac cu pacien ii mei. dac nu m folosesc de ocaziile de care dispun pentru a încerca. p rin ii. decît critica ei i am f cut mai mult pentru a-i cultiva dependen a decît puterea. Ar trebui s nu-mi ofer serviciile. a fi fost de acord cu ideea c nu este etic i c ar fi primejdios i distructiv pentru un psihoterapeut s î i exercite îndemînarea asupra prietenilor i familiei sale. chiar dup ce terapia s-a terminat oficial. dac ne extindem în vederea hr -nirii cre terii lor spirituale. care pl te te pentru 164 Iubirea . iubirea se cuvine a fi întotdeauna psihoterapeutic ? Dac ne iubim veritabil so ia. Am examinat faptul c psihoterapia s-ar cuveni s fie (trebuie s fie. Cealalt fa et a monedei este cel pu in la fel de eretic : dac psihoterapia este iubire veritabil . Pot s m dezvolt mai repede f r ajutorul lor decît cu el? Orice rela ie de iubire veritabil este una de psihoterapie reciproc .pacientului este i trebuie s fie separat de al terapeutului. p rin ii sau prietenii mei suIUBIRE I PSIHOTERAPIE 163 L fer din cauza unei iluzii. este munc i e mai u or s lucrezi opt ore pe zi. nu se poate ca o persoan s . Nu am v zut întotdeauna lucrurile în acest fel. decît s lucrezi aisprezece ore. în anii de dinainte. contactul social cu pacientul în afara orelor de terapie. So ia mea m îndrum la fel de mult pe cît o îndrum i eu. enervant uneori i înv turile lor pot s nu fie atît de în elepte ca cele ale unui adult. de la copiii mei am înv at mult despre cum s m ajut. copilul meu.

aparent nu mai bolnavi decît al ii. de exemplu. un el spre care trebuie s te îndrep i. cum de anumi i indivizi n scu i i crescu i într-un mediu lipsit de iubire. oamenii care nu au forma ie de psihoterapeu i pot practica cu succes psihoterapia f r mult instruire atît timp cît iubesc veritabil fiin ele umane. Poate c ei au parcurs o distan scurt sau destul de lung în c l toria lor de dezvoltare spiritual . dar în condi ii mai pu in optime. Multor pacien i nu le place acest r spuns i cî iva vor spune: ÄE prea mult munc . cum de unii pacien i. ei rateaz o oportunitate. A fost clarificat. bineîn eles.i dep easc problemele copil riei. s n to i i poate chiar oameni sfin i? Reciproc. Sper totu i c tot ceea ce am scris va aduce o anume iluminare. s iube ti pe cineva tot timpul e un ideal. practic terapia unul asupra celuilalt i cînd e ecurile în a.aten ia ta i ale c rei cerin e fa de tine sînt limitate strict la cele 50 de minute decît s iube ti o persoan care î i revendic aten ia ca pe un drept. despre gra ie. Dac po i s iube ti ase ore pe zi. întreb rilor ridicate aici pîn în acest moment li s-a r spuns. Dac cineva î i continu c l toria de cre tere spiritual ." Pacien ii r spund deseori similar cînd le IUBIRE I PSIHOTERAPIE 165 ar t c toate interac iunile umane sînt oportunit i fie pentru a înv a fie pentru a fi înv a i (s ofere sau s primesc terapie). N-a vrea s gîndesc atît de mult. A vrea doar s m bucur de ele. de aceea. Aceasta pare sau este prea dificil . Misterul iubirii Aceast discu ie a început cu mai multe pagini în urm prin observa ia c iubirea este un subiect misterios i c pîn acum misterul a fost ignorat. Un set de astfel de întreb ri deriv mai degrab logic din materialul discutat mai sus. Majoritatea pacien ilor. Dar întotdeauna ea este limitat i e clar c nimeni nu ar trebui s încerce psihoterapia peste capacitatea lui de a iubi. iar capacitatea ta are nevoie de timp pentru a se dezvolta. capacitatea ta este deja peste medie. c l toria este lung . încercarea nu va aduce nim nui o satisfac ie complet . elementul vindec tor esen ial în psihoterapie. la care nu se poate r spunde atît de u or. c al i psiho terapeu i nu vor considera aceste cuvinte ca un îndemn s înceap imediat s aplice psihoterapia cu copiii i camarazii lor. au e uat par ial sau total în a r spunde la tratamentul psihoterapeutic chiar al celui mai în elept i mai iubitor terapeut? 166 Iubirea O încercare de a r spunde la acest set de întreb ri va fi f cut în sec iunea final . î i vor termina terapia prea devreme ca s . uneori chiar f r ajutorul plin de iubire al psihote-rapiei i s devin maturi. ale c rei cereri pot s nu fie limitate. neglija i constant i cîteo-dat brutaliza i au reu it cumva s . Dar exist i alte întreb ri. S practici psihoterapia cu unul dintre prieteni sau dintre membrii familiei. Ocazional. cînd pacien ii m întreab cînd vor fi preg ti i pentru a termina terapia. N-a vrea s muncesc a a de mult. chiar afla i în grija celor mai pricepu i i iubitori terapeu i. Cînd nici nu înva nici nu sînt înv a i. dar nu este realizabil instantaneu. S fac asta ar însemna s fiu nevoit s gîndesc tot timpul în rela iile mele cu oamenii. Aplicarea psihoterapiei acas sau cu unul dintre prieteni necesit aceea i intensitate de autodisciplina i efort ca i la birou. a a cum am indicat. faptul c autodisciplina se dezvolt pe temelia iubirii.i asuma cu succes rolul psihoterapeutului le pot fi ar tate. acestea se vor aplica oricui. deoarece psihoterapia f r iubire va e ua sau poate fi chiar d un toare. le r spund: ÄCînd tu însu i vei fi capabil s fii un bun terapeut. prin urmare. care nu te percepe ca pe o figur autoritar i care nu solicit înv tura ta. considera iile pe care leam f cut privind practicarea psihote-rapiei cu un membru al familiei sau cu prieteni nu se aplic restrictiv terapeu ilor de profesie. trebuie s întreb m de asemenea care sînt cauzele absen ei iubirii. fii mul umit pentru moment. dar nu întreaga c l torie. Dar acest lucru las f r r spuns întrebarea de unde apare iubirea. Ei sînt mul umi i c sînt oameni obi nui i i nu n zuiesc la a fi Dumnezeu. S-a sugerat c absen a iubirii este cauza major a bolii mintale i c prezen a iubirii este. capacitatea lui de a iubi va cre te mereu. ceea ce înseamn c acas sînt necesare chiar mai mult dragoste i efort. nici chiar mie.i perfec ioneze pe deplin poten ialul. Pentru c . A a stînd lucrurile." Acest r spuns e deseori foarte de folos în terapia de grup. i dac întreb m acest lucru. Majoritatea persoanelor aproape c au dreptate cînd spun c nu vor s se îndrepte spre un asemenea el m re sau s muncesc atît de greu în via . cînd pacien ii. Mai exist un set de întreb ri care au de-a face cu chestiuni deliberat omise sau pu in tratate în discu ia . Sper.

Cei care tiu cele mai multe despre astfel de lucruri se num r printre oamenii religio i. acel ceva pe care-1 numim Äcrea ie"? i de ce în prezen a frumuse ii sau a bucuriei avem deseori acea stranie. psihologia. paradoxal reac ie de triste e sau lacrimi? Cum se face c anumite m suri muzicale interpretate într-un anume fel ne pot mi ca atît? i de ce ochii mei devin umezi cînd fiul meu de ase ani. în elegerea este religia noastr . în prima noapte petrecut la spital dup o opera ie de amigdale. un sentiment mi-a cutremurat toat fiin a mea: venera ia. primitiv sau imprecis ². Din moment ce oricine are o anumit în elegere ² o viziune asupra lumii. indiferent cît de limitat . De ce venera ie? De ce trebuie ca sexul s fie complicat cu adora ie? i pentru c a venit vorba. dar este str in tiin ei. o practic ritual sau aderen a la un anumit grup de credincio i. ele cap t o mai bun în elegere a lumii i a locului pe care îl ocup în ea. dac omul nu reu e te s . de ce nu m-am sim it Äînfierbîntat" sau înfometat? O astfel de foame ar fi suficient pentru a asigura perpetuarea speciei. iubirea i experien a de via . Asupra lor i asupra subiectului religiei MISTERUL IUBIRII 167 trebuie s ne întoarcem dac vrem s ob inem lic riri de intui ie. rela ia dintre religie i procesul cre terii. Restul acestei c r i se va ocupa de anumite fa ete ale religiei. inclusiv psihologiei. Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia Pe m sur ce fiin ele î i sporesc disciplina. Conceptul de gra ie este familiar religiei de milenii. De ce? Dac sexul nu e mai mult decît un instinct.i sporeasc disciplina. Acest fapt. toat lumea are o religie. prin cunoa terea grani elor eului. ar putea fi într-o mic m sur de ajutor ² îns doar într-o mic m sur . cu totul deschis privirii mele. Cînd iubita mea a stat pentru prima oar în fa a mea dezbr cat . pentru c doar oamenii au spirite capabile s se dezvolte. Prin urmare. asupra rolului pe care ea îl joac în acest proces. Sîntem tenta i s spunem despre cineva care nu merge la biseric sau care nu crede într-o fiin superioar c : ÄEl nu este religios. exist dimensiuni ale iubirii care n-au fost discutate i sînt foarte dificil de în eles. Urm toarea sec iune va discuta. Ceea ce va urma sper s reprezinte o contribu ie pentru l rgirea interfe ei dintre religie i tiin a psihologiei. foarte limitat. Nu cred c la întreb ri despre aceste aspecte ( i despre multe altele) va putea da r spuns sociobiologia. care nu e pe larg acceptat. care stau obosit pe podea i începe s m frece blînd pe spate? în mod clar. înc bolnav. Dar cum r mîne cu cea mai bun crea ie a unui sculptor în lemn? Sau cu cea mai bun sculptur ce reprezint o Madon medieval ? Sau cu statuia în bronz a unui conduc tor de car de lupt grecesc de la Delphi? Aceste obiecte inanimate nu sînt iubite de c tre creatorii lor? Nu este cumva frumuse ea lor legat de iubirea creatorilor? Cum r mîne cu frumuse ea naturii ² cu natura. Invers. în mod curent." Am auzit oameni înv a i spunînd: ÄBudismul nu este o . cred eu. iubirea i experien a de via . vine brusc la mine. Suferim. elevi ai Misterului. Sec iunea final se va concentra asupra fenomenului gra iei. de faptul c avem tendin a de a defini religia prea îngust. ce determin frumuse ea? Am spus c obiectul iubirii veritabile trebuie s fie o persoan . printre membrii rasei umane exist o extraordinar diversitate în ce prive te l rgimea orizontului i complexitatea în elegerii pe care o avem despre ce e via a. nu progreseaz în în elegerea lumii. Eu cred totu i c în elegerea fenomenului gra iei este esen ial pentru a completa în elegerea procesului de cre tere în fiin ele umane.despre iubire. este de o importan covîr itoare: fiecare are o religie. Tindem s credem c religia trebuie s includ o credin în Dumnezeu.

dar dac terapeutul caut anume s în eleag acest lucru. precum insomnia i agita ia. oricine are un set de idei i credin e despre natura esen ial a lumii. în spatele unui tufi . spunea el. M-am trezit însp imîntat. un inginer plin de succes. posed ceva destul de diferit. Am avut parte destul de asta cînd eram mic i sînt fericit c am terminat-o cu ea. ÄSînt om de tiin . Stewart a povestit urm torul vis scurt. Pacientul vede oare universul ca fiind fundamental haotic i f r sens. în afar de simptomele obi nuite ale unei depresii grave. doar am condus-o acas dup întîlnirile grupului de tineri de la biseric . spunea el. a faptului c fusese un so i un tat excelent. Stewart nu f cea prea mult caz de religia sa. Exist mai multe motive pentru acest lucru. Mai devreme sau mai tîrziu. A a c eu le spun terapeu ilor pe care-i supervizez: ÄAfla i religia pacien ilor vo tri. Stewart. sîntem încurca i i nu putem în elege cum doi oameni atît de diferi i pot fi amîndoi cre tini. ÄEram iar i în casa copil riei mele. ÄNu v pot spune nimic"." Testele speciale cu raze X au revelat faptul c nu exista nici o cauz fizic pentru aceast dificultate de a înghi i. în ciuda succesului s u în carier .i dea seama cum vede un pacient lumea. din Minnessota. Stewart rîse nervos i continu : Äîn visul meu. Nu a existat nici un dez-nod mînt. Nu l-am v zut niciodat pe acest b rbat." Stewart crescuse într-o mic comunitate vestic . în virtutea necredin ei lor în Dumnezeu sau a neparticip rii lor la o Biseric ." Tindem s vedem religia ca pe ceva monolitic. iar apoi. Stewart suferea de dificultatea de a înghi i mîncarea. M-am întîlnit cu fiica lui de dou ori ² nu chiar întîlniri. dar tiam cine e: tat l unei fete cu care îmi d dusem întâlnire de vreo dou ori în timpul liceului.i faci prea multe griji pentru viitor? Sau un loc care e dator s -1 in în via . Dup cîteva luni de la începutul tratamentului. O dat i-am furat un s rut. de fapt. dar. Era în timpul nop ii. Exist tot felul de moduri de a vedea lumea. Este esen ial ca terapeutul s ajung la aceast în elegere. Avea de gînd s ne taie gî-turile. î i p r sise casa i Biserica cu prima ocazie ce i se ivise. Singurele lucruri în care cred sînt cele pe care le po i vedea i atinge. indiferent de felul în care se comport cît tr ie te? Sau pentru el universul are legi rigide datorit c rora va fi doborît sau aruncat la o parte. ÄUnitarienii au exclus religia din credin a lor" sau ÄMisticismul este mai mult o filozofie decît o religie. fiind fiul unui pastor fundamentalist rigid i al so iei sale la fel de rigide. Era ca i cum a fi r mas copil. dar parc am o lam de o el în gît i nimic altceva în afar de lichide nu poate trece de ea. afirma el. Adeseori pacien ii nu sînt con tien i de felul în care v d ei lumea i uneori cred c posed un anumit fel de religie cînd. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 169 Supervizînd mai mul i psihoterapeu i. nu pot s înghit o astfel de idio enie. chiar dac ei spun c nu au religie." De obicei. Sau evrei. pentru c felul în care pacientul vede lumea este întotdeauna o parte esen ial a problemelor pe care el le are i este necesar o corec ie în acest fel de a vedea lumea pentru a se ajunge la vindecare. astfel în-cît s nu-i pese decît de faptul de a în f ca o pl cere cît de mic . prin urmare ei nu au religie i chestiunea nu merit a fi cercetat . în care cruzimea este un lucru necesar pentru a supravie ui? Sau vede lumea ca pe un loc hr nitor. Sau cum un ateu are un sim mai dezvoltat al moralei catolice decît un catolic care ia parte regulat la liturghie. de i tiam c am aceea i vîrst pe care o am acum. atunci va reu i mai repede. dac nu deloc. Nici un fel de asigurare ra ional nu putea întrerupe nerealismul imaginii sale de om bun de nimic. de va c lca cîtu i de pu in în afara liniei? Etc. i credea acest lucru. religia sau felul cum vedem lumea este incomplet. mul i terapeu i vor ajunge s . mi-am dat seama de fiecare dat c ei luau prea pu in." I-am spus lui Stewart s -mi povesteasc tot ce tia despre acest b rbat din vis. a devenit pe la 55 de ani foarte deprimat. In cas a intrat un b rbat. dar printre ele se afl ideea c dac pacien ii nu se consider pe ei în i i religio i. ÄLumea ar fi un loc mai bun dac eu a fi mort". oricînd se ive te momentul? Sau vede lumea ca pe un loc în care fiecare se lupt cu fiecare. am . în întuneric. a zis el. sincer. ÄNu este doar din cauz c mîncarea are un gust r u". în considerare felul în care pacien ii lor v d lumea.religie propriu-zis ". în cursul terapiei. Stewart avusese dou încerc ri serioase de sinu170 Cre tere i religie cidere. ÄNu l-am întîlnit niciodat . Dar implicit sau explicit. ÄEste i asta. Asta a fost tot." în acest moment. tiind c acest b rbat voia s ne taie gîturile. Poate ar fi mai bine dac a avea credin într-un Dumnezeu iubitor. ÄSînt un ateu pur i simplu". în care totdeauna va ap rea ceva bun i în care nu trebuie s . ca fiind o singur bucat . avînd în minte acest concept simplist. se sim ea un om r u i nevrednic.

ÄSînt de acord c am aceast idee a unui Dumnezeu c l u". Isus ne iube te. nu conteaz atît de mult ce spun p rin ii no tri. în cele din urm . Mai mult. dar cartea de fa nu va explora chestiunea aceasta în detaliu. O b taie pe zi e rupt din rai i te ajut s ajungi un bun cre tin. De fapt. o for care nu numai c putea s -i taie gîtul. Dac sîntem europeni. iubire. Stewart mi-a aruncat o c ut tur crunt . Ac iunea principal se desf ura în gar . iubire. Cu alte cuvinte. încet s ne concentr m asupra acestei Äinfrac iuni". Pe m sur ce lucram împreun . tot ce puteau ine în mîn . El tia locurile îndep rtate din care veneau trenurile i unde se duceau." ÄA i avut o copil rie fericit ?"." B nuiala mea a fost corect . cel mai semnificativ aspect al acestei culturi const nu în ceea ce ne spun p rin ii no tri despre Dumnezeu. l-am v zut totu i în via a real ² de la distan . ti i c a fost mizerabil . dar chiar dorea acest lucru ² dorea s 1 pedepseasc pentru o infrac iune. con-stînd mai ales în minore incidente sexuale simbolizate prin Äfurtul unui s rut" de la fiica efului de gar . Noi îl iubim pe Dumnezeu i pe Isus. ceea ce afl m despre natura existen ei atunci cînd cre tem este determinat de natura experien ei pe care o avem în microcosmosul familiei. tia care tren opre te i care nu. cozi de m tur . Cultura fundamental în care ne dezvolt m este cultura familiei. sîntem înclina i s credem c Cristos a fost un b rbat alb. ci în ceea ce fac ei ² felul în care se comport unul cu cel lalt. zguduind p mîntul cînd trecea. cu înc p înare. E mai pu in evident îns (nu i pentru psihoterapeu i) faptul c partea cea mai important a culturii noastre o reprezint familia. ti i c nu am avut. pentru a trimite mesaje peste tot în lume. îns cel mai important factor în dezvoltarea religiei celor mai mul i oameni este în mod evident cultura lor. luptînd împotriva rezisten elor. a devenit clar c (printre alte motive ale depresiei sale) Stewart f cea peniten i î i t ia singur gîtul într-un mod figurat în speran a c astfel l-ar fi oprit pe Dumnezeu s i-1 taie literalmente. s-a n scut i a crescut la Benares sau Bombay." ÄAu încercat vreodat s v tranguleze sau s v taie gîtul?" . folosind un misterios limbaj ritmic. înainte de toate. c lumea este controlat i condus de o for r uvoitoare. bîte. îl vedeam cînd m duceam în gar i priveam în dup -amiezele de var cum trec trenurile. e mai probabil s ajung cre tin decît hindus i s aib o viziune optimist asupra lumii. care taie gîturile. l-am întrebat. înclin m s credem i noi ce cred oamenii din jurul nostru i înclin m s accept m ca fiind adev rat ce ne spun ace ti oameni despre natura existen ei. ÄNu v mai juca i cu mine. numai de asta auzeam. am spus. ÄStewart". Curele. Ämi-ai spus c e ti ateu i te cred. probabil c va deveni hindus i va avea parte de ceea ce ar putea fi de172 Cre tere i religie scris drept o perspectiv pesimist asupra lumii. dar conteaz lumea unic pe care ei o creeaz pentru noi prin comportarea lor." ÄDe ce a fost atît de mizerabil ?" Ä ti i i acest lucru. iar p rin ii no tri sînt Äliderii no tri culturali". fa de celelalte rude ale noastre i. Am avut parte de b t i îngrozitoare.i dea seama c în el exist o credin stranie i urî-t : presupunea. i cînd nu f cea aceste lucruri minunate. atunci cînd îi ascult m în timpul anilor no tri de formare. în determinarea viziunii noastre asupra lumii. Era ef de gar în or elul nostru. fa de noi. El primea i trimitea po ta. ap sa clapeta aparatului de transmisiuni. dac sîntem africani probabil credem c a fost negru. Stewart a început s . a spus Stewart. Dumnezeu ne iube te. De unde venea ideea de Dumnezeu r u i lume r uvoitoare a lui Stewart? Cum se dezvolt religia în oameni? Ce determin felul particular al unui om de a vedea lumea? Exist un întreg complex de determin ri. Ädar de unde vine ea? P rin ii mei credeau f r îndoial în Dumnezeu ² vorbeau tot timpul despre aceasta ² dar credin a lor era într-un Dumnezeu al iubirii. de i tiam c el e. Ocazional. Iubire. Dar încep s b nuiesc c este o alt parte din tine care crede totu i în Dumnezeu ² într-un Dumnezeu periculos. El potrivea ceasurile i d dea semnalele de plecare. dincolo de ateismul s u. Exist o parte din tine care crede c nu exist Dumnezeu. ti i cum a fost.avut senza ia c nu i-am v zut niciodat tat l. Dac cineva este indian. s-a n scut i a crescut în Indiana. Dac altcineva este american. Nu era nimic din ceea ce a fi putut face care s nu merite o b taie. Am început încet." VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 171 Ceva mi-a sclipit în minte. i eu petreceam pe cînd eram copil lene e dup -amieze de var privind trenurile. Iar directorul g rii era un fel de st pîn al Ac iunii.

atît cît tim despre aceast realitate ² trebuie în permanen s ne revizuim i s ne extindem în elegerea. Mul i dintre noi oper m printr-un cadru de referin mai îngust decît cel de care sîntem capabili. Avem aici de-a face cu problematica realiz rii de h r i i a transferului. nereu ind s trans-cendem influen a culturii noastre particulare ² ceea ce au s dit p rin ii în noi i experien a noastr din copil rie. cu greu. a a cum a fost i copil ria noastr . Viziunea lui Stewart fa de lume ca loc periculos în care e oricînd posibil s i se taie gîtul dac nu e foarte atent era perfect realist . Prima no iune pe care o avem despre natura lui Dumnezeu ( i. societ i i culturi. într-o anumit m sur . pentru c au mai multe amintiri timpurii. probabil c vom crede într-un Dumnezeu iubitor i iert tor. religia celor mai mul i adul i este un produs al transferului. atunci. din nefericire. c gustul amintirilor celor mai timpurii este în mod frecvent acela i cu gustul celor mai profunde sentimente despre natura existen ei ale pacientului. psihiatru specializat în domeniul rela iilor interna ionale. în prima sec iune a c r ii am f cut observa ia c atunci cînd sîntem copii. încorpo-rînd noi cuno tin e despre lumea larg . Dar nu to i p rin ii i nu to i adul ii sînt r i. Prin urmare. Dar cînd îi for ez s fac o alegere. Bryant Wedge. un simplu amestec al caracterelor mamei i tat lui sau ale celor ce-i substituie. deseori le spun pacien ilor mei: ÄSpune i primul lucru de care v pute i aminti. spunînd c nu pot face acest lu cru. Am avut mai mul i pacien i cu concep ii similare în ceea ce-1 prive te pe Dumnezeu i cu idei la fel de terifiante i sumbre despre natura existen ei. sînt memorizate atît de precis pentru c ele simbolizeaz natura primei copil rii a persoanei respective. Este problema microcosmosului i a macrocosmosului. Avem de-a face cu o situa ie în care fiin ele umane care trebuie s aib de-a face unele cu altele au viziuni foarte diferite asupra naturii realit ii i fiecare dintre ele crede c viziunea sa este cea corect . iar mama st tea lîng mine agitînd o lingur mare i ipînd la mine. în cele din urm . a viziunii lor asupra lumii este con inut în Ämemoria timpurie". a tr it sub domina ia a doi adul i r i. Iar ca adul i vom privi lumea ca pe un loc minunat. Nu este de mirare deci c umanitatea este plin de conflicte. pentru c se bazeaz pe experien a personal din microcosmosul s u. probabil c vom vedea universul ca fiind tot atît de nep s tor fat de noi*. lucruri pe care le-am discutat în prima sec iune. iar felul în care procedeaz ei pare modul în care trebuie procedat în tot universul. ca referindu-se la lumea lui de adult unde era în mod grosolan incomplet i deci nefunc ional . a studiat negocierile dintre Statele Unite i URSS i a reu it s delimiteze un set de idei i. dar el a transferat aceast hart într-un mod nepotrivit. Pentru a construi o religie sau o viziune realist asupra lumii ² conform cu realitatea cosmosului i a rolului nostru în el. dar sînt sigur c ar fi încercat dac n-a fi fost destul de atent. mul i dintre noi nu sîntem con tien i de viziunea noastr interioar asupra lumii i cu atît mai pu in de experien a din care ea a rezultat. Iar dac ei nu reu esc s aib grij de noi. deseori inînd de fenomenul memoriei fotografice. Trebuie s ne l rgim în permanen cadrul de referin . îmi amintesc de mama cum m ridica i m inea în bra e pentru a-mi ar ta un asfin it de soare" la Äîmi amintesc cum st team pe po deaua din buc t rie. îmi udasem pantalonii. * Frecvent (dar nu întotdeauna). Dac p rin ii no tri au fost aspri i ne-au pedepsit. esen a copil riei pacien ilor i.VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 173 ÄNu. r spunsul va varia de la ÄEi bi ne. p rin ii no tri sînt ca ni te zei pentru noi. i pentru ca lucrurile s fie înc i mai rele. Nu este surprinz tor." Unii pot protesta. 174 Cre tere i religie Faptul c religia noastr sau viziunea noastr asupra lumii este ini ial determinat în mare m sur de experien a unic a copil riei ne aduce fa în fa cu o problem central : rela ia dintre religie i realitate." Stewart nu este singurul care crede în ceea ce eu am ajuns s numesc un Ädumnezeu monstruos". aspru i poruncitor. în lumea mare ² în macrocosmos ² exist diferite tipuri de p rin i. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA ." A urmat un lung moment de t cere. a spus: Äîncep s în eleg. Surprinz tor este c acest dumnezeu monstruos nu mai este ceva comun în min ile oamenilor. Fa a lui Stewart a devenit extrem de trist . probabil c ne vom maturiza cu credin a într-un dumnezeu monstruos. Harta realit ii pe care o avea Stewart era potrivit pentru microcosmosul familiei sale. Dac ei sînt p rin i iubitori i iert tori. de multe ori singura) este o simpl extrapolare a naturii p rin ilor no tri. prin urmare. oameni." Probabil c aceste prime amintiri. inînd seama de microcosmosul c minului în care i-a petrecut copil ria.

Drumul spre sfin enie trece prin punerea la îndoial a orice. A a cum spune teologul Alan Jones: Una dintre problemele pe care le avem este aceea c foarte pu ini dintre noi au dezvoltat o via personal distinct . Totul în ceea ce ne prive te. par a fi la mîna a doua. c utînd activ lucruri amenin toare i nefamiliare. în multe cazuri. Aceste idei au dictat negocierile de ambele p r i. Nu pot supravie ui cu o credin la mîna a doua . despre disciplin . nici una dintre p r i nu era con tient de presupozi iile sale sau de faptul c cealalt parte opera cu un set diferit de presupozi ii. 9. Journal of Conflict Resolution. Pentru a dezvolta o viziune larg . om de tiin . Nu îmi place s fac asta. este mai confortabil s nu facem aceasta ² s r -mînem acolo unde sîntem.175 fundamentale pe care le au americanii despre natura fiin elor umane. Accept cu încredere cuvîntul unui doctor. cel mai bun lucru de care sîntem capabili. Aggression. 17-18 nov. ru ilor li s-a p rut c americanii au un comportament la fel de nebunesc i de malefic* Sîntem ca acei trei orbi din fabul care fiecare în parte atinge o anumit parte dintr-un elefant. S ne amintim c în sec iunea precedent iubirea a fost definit ca extindere ² adic expansiune ² a propriului sine i a fost f cut observa ia c printre riscurile iubirii exist riscul de a ne transporta în necunoscutul * Bryant Wedge i Cyril Muromcew. s evit m suferin a cauzat de moartea ideilor dragi nou . Trebuie s respingem i s ne r s-cul m împotriva religiei p rin ilor no tri. pentru c ei posed o cunoa tere vital pe care eu nu o de in. este necesar s cunoa tem. pretinzînd apoi c de ine adev rul despre întreaga înf i are a animalului. s ucidem viziunea îngust . Trebuie îns s o fac. religia noastr trebuie s fie în întregime personal . trebuie s apel m la informa ii de mîna a doua pentru a func iona. (Vezi. 18-36. a societ ii i a lumii i care difer fundamental de cele pe care le au ru ii. Drumul cre terii spirituale merge îns în direc ia opus . Dar cînd e vorba de scopul meu. 1 (martie 1965). Totu i. nu mai accept informa iile de mîna a doua.) 176 Cre tere i religie unei noi experien e. începutul îl reprezint tiin a. Pentru a fi ceva vital. Iar la sfîr itul primei sec iuni. începem prin a distruge ceea ce credem. Permanent trebuie s ne extindem domeniul cunoa terii i orizontul prin încorporarea i digerarea de noi informa ii. and War. chiar i emo iile noastre. bineîn eles. Proceedings ofthe Emergency Conference on Hostility. s continu m s folosim aceea i hart a microcosmosului. fermier. ÄPsychological Factors in Soviet Disarmament Negotiation" (ÄFactorul psihologic în negocierea privind dezarmarea cu sovieticii"). efectul colesterolului i cre terea g inilor le pot accepta. 1961. începem prin a înlocui religia provenit de la p rin ii no tri cu religia tiin ei. ni. ÄA Note on Soviet-American Negotation" (ÄNot despre negocierea sovi-eto-american "). pentru c viziunea asupra lumii este inevitabil mai îngust decît cea de care sîntem capabili dac profit m pe de-a-ntregul de experien a personal . inclusiv de experien a de adult i de experien a ad ugat a genera iilor de oameni de-a lungul istoriei. Nu exist ceva în genul unei religii de-a gata. trebuie s fim dispu i s abandon m. nu a credin ei. Pentru a evada din microcosmosul experien elor noastre anterioare i pentru a ne elibera de transfer. Religia tiin ei Cre terea spiritual este o ie ire din microcosmos spre un macrocosmos mereu mai larg. Informa iile de mîna a doua privind starea rinichilor mei. de asemenea. pu-nînd la îndoial în mod deliberat validitatea a ceea ce am înv at i ne-a fost drag. a fost de asemenea f cut observa ia c a înv a ceva nou cere o renun are la vechiul sine i sl birea tr iniciei cunoa terii. Pe termen scurt. Bryant Wedge. A a ne sf dim i noi pentru viziunile noastre microcosmice asupra lumii i toate r zboaiele par r zboaie sfinte. în primele stadii (cele de care se ocup aceast carte) este vorba de o c l torie a cunoa terii. de inten iile i de moarRELIGIA TIIN EI 177 tea mea. în cel mai propriu sens al expresiei. American Association for Social Psychiatry. Rezultatul inevitabil a fost c felul de a se comporta al ru ilor le-a p rut americanilor nebunesc sau deliberat malefic i. Procesul expansiunii cunoa terii a fost una dintre temele majore ale acestei c r i. trecut prin focul îndoielii i cercet rii în creuzetul experien ei realit ii.

un zeu este o femeie cu ase bra e i . înclina ii personale. un salt evolutiv fa de alte viziuni asupra lumii este caracterul ei interna ional. prejudec i i o profund tendin de a vedea mai degrab ceea ce vor s vad decît ceea ce exist în realitate. Pentru a sc pa din microcosmosul experien ei copil riei. au devenit în elep i. dar fiin ele umane sînt slabi cercet tori. nu sîntem prea impresiona i. experien a trebuie s fie verificabil . Esen a acestei discipline este experien a. c spiritualitatea dvs. ÄDvs. ei au reu it s dep easc microcosmosul culturii lor. într-o anumit m sur .* A a c . Dvs. RELIGIA TIIN EI 179 Cînd privim din punctul de vedere al unui scepticism sofisticat la fenomenul credin ei în Dumnezeu. Nu am credin a p rin ilor mei. Oamenii de tiin au mari dificult i cînd este vorba de realitatea lui Dumnezeu. de obicei sub forma unui experiment. s . adic noi nu putem s spunem c tim un lucru pîn nu l-am experimentat. Mul i pacien i care au luat deja acest start îmi spun: ÄNu sînt un om religios. mai strîns decît Biserica Catolic . trebuie s ne dezvolt m religia noastr personal i s nu ne sprijinim pe cea a p rin ilor no tri.i goleasc buzunarele pentru traiul altora i alte forme de brutalitate. spun eu. Nu m duc la biseric . prin urmare. Äneîncredere". Cred c mam îndep rtat de spiritualitate. a cerceta i deci a în elege cu acurate e este necesar ca fiin ele umane s se supun ele însele disciplinei metodei tiin ifice. Äcercetare". pp. ca religie. Acestea sînt cuvintele pe care le vom folosi de aici încolo. cred îns de asemenea c felul în care cei mai mul i oameni anima i de un spirit tiin ific privesc realitatea lui Dumnezeu nu dep e te viziunea parohial a unui ran care urmeaz cu ochii închi i credin a tat lui lui. Atitudinea tiin ific este cea care ne face s ne * Jonrney Into Christ (C l torie în Cristos). Vedem ipocrizie: oameni care predic altor oameni s . persecu ii i inchizi ie. cu multe teorii majore. deseori este aproape un oc pentru ei. cred c spiritualitatea dvs. de jum t ile de adev ruri pe care ni le-au spus p rin ii no tri.. Äexperien ". universul are sens ² adic se conduce dup anumite reguli i este predictibil. Seabury Press. pentru c este o viziune asupra lumii de o complexitate considerabil . vedem r zboi. care este insuficient pentru a le oferi m car curajul de a se îndoi. Cuvintele cheie sînt Ärealitate". cercetarea universului reprezint o valoare pentru fiin a uman . Dar ce e Äreligia tiin ei"? tiin a este o religie. Nu cred deloc c ar fi realist s spun c sînte i mai pu in spiritual decît p rin ii dvs.într-un Dumnezeu la mîna a doua. care este a doua astfel de comunitate. din contr . ave i o religie". Ä i înc una profund . Nu mai cred prea multe din ce mi-au spus Biserica i p rin ii. mai mult. Oamenii de tiin de oriunde pot vorbi i se pot în elege unul cu cel lalt mai mult decît noi. în str dania pe care o presupune religia. ceilal i. Vorbim despre comunitatea tiin ific mondial .i ucid semenii în numele credin ei. este esen ial s fim sceptici fa de ceea ce am înv at pîn acum. De i cred c viziunea sceptic asupra lumii a spiritului tiin ific este o îmbun t ire clar fa de acea viziune asupra lumii care se bazeaz pe o credin oarb . într-o oarecare m sur . Vedem dogmatismul i ac iunea bazat pe dogmatism. sînte i dispus s suferi i durerea înfrunt rii i a dezv rii. Trebuie s existe un cuvînt personal. Äcunoa tere". a evoluat peste cea a p rin ilor dvs. experien a îns i nu este ceva în care s avem încredere. v închina i adev rului. din microcosmosul culturii i al dogmelor noastre." Atunci cînd eu pun la îndoial realitatea presupozi iei c nu ar mai fi fiin e spirituale. tiin a este religia scepticismului. reprezint o îmbun t ire." Un lucru ce sugereaz faptul c tiin a. dvs. 178 Cre tere i religie transform m experien a personal a microcosmosului în experien personal a macrocosmosului. pentru a putea avea încredere în ea. dac vrem s fim s n to i mintal i s cre tem spiritual.. Cele mai multe teorii majore sus in urm toarele: universul este real i prin urmare un obiect valid de cercetare. 91-92. experien a trebuie s fie repetabil . o confruntare unic . Vedem o n ucitoare diversitate de ritualuri i imagini f r leg tur între ele. V asuma i riscul terapiei i face i aceasta datorit religie dvs. Ea începe s devin o adev rat comunitate. de i disciplina metodei tiin ifice începe cu experien a. supersti ii i prezum ii neverificate. 1977. New York. astfel încît i al i oameni s aib parte de aceea i experien în acelea i circumstan e. Ädisciplin ". au supersti ii. dac s întîmpl s fiu viu. a f cut un salt calitativ fa de spiritualitatea lor. Crede i în posibilitatea de a cre te i de a v îmbun t i ² crede i în posibilitatea progresului spiritual. Trebuie s începem s devenim oameni de tiin . într-o oarecare m sur îns .

sora lui îi d duse telefon. Este tentant s gîndim c umanitatea ar fi mai bun f r credin a în Dumnezeu i c Dumnezeu nu este doar o promisiune goal . îl condusese pe el la munc cu ma ina. Erau c s tori i de doi ani. am aflat informa ii minime. Fusese s o viziteze pe Kathy i o g sise în starea aceasta. La orice întrebare pe care i-o puneam. ci poate fi i o promisiune otr vit . cînta neîncetat. abia oprindu-se din caden a cîntecului. Kathy era apropiat de p rin ii ei. a continuat s se împing în perete. Kathy". A continuat s cînte.ase picioare. în timp ce ea a tepta în ma in . Ädar nu te va face s adormi. Cînd am intrat pentru prima oar în camera ei." Am luat un scaun. Apoi a început s se relaxeze. supersti ie. ÄL-ai condus pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" ÄDa. un tîn r poli ist. în cea de-a patra zi. i-am f cut o injec ie cu ami-triptilin . p rînd extenuat . El nu se gîndise prea mult la acest lucru. Familia ei era religioas . nepierzînd nici o clip ritmul cîntecului. dar în urm toarele dou zile comportamentul ei a r mas neschimbat. Te vei sim i foarte relaxat . S-a uitat la mine cum st team în cadrul u ii i ochii ei s-au m rit de spaim . nu era capabil s comunice ceva în afar de convingerea c va muri negre it. este o astfel de credin un mod de gîndire primitiv sau copil resc din care trebuie s ie im pe m sur ce ne dezvolt m. în ultim instan . S-a tîrît i s-a înghesuit într-un col . Kathy avea 20 de ani. rigiditate. care trebuie vindecat . nu f cuse nimic bizar pîn atunci. Nu avusese probleme de ordin psihologic mai înainte. De aproape patru luni.i permitea s se odihneasc sau s adoarm . N-am s . a spus ea repede. Vedem ignoran . derivat din microcosmos. De asemenea." ÄNu s-a întîmplat nimic". Howard. Se sim ise bine pîn în acea diminea .i fac nici un r u. Pentru s n tatea ei fizic ? Oh. Apare deci întrebarea: Este credin a în Dumnezeu ceva r u? Este o manifestare a transferului ² o concep ie a p rin ilor no tri. Un timp. Howard a f cut el toate cump r turile de la super-magazin. se tînguia cîteva momente i î i relua cîntatul. Nu. Apoi am mers acas .i cîn-te singur . credin a în Dumnezeu arat jalnic. r spundea doar ÄAm s mor". Ceea ce se întîmpla acum era o surpriz complet . Au dus-o la spital. Mama ei mergea la liturghie de cel pu in dou ori pe s pt mîn . se p rea c îi era fric s fie l sat singur acas . s-a oprit din plîns i a început s . De la so ul ei. Sta i un moment. proiectat în mod nepotrivit în macrocosmos? Sau. Te va face capabil s te opre ti din cîntat. altul este esen a nimicului. Parc sim ea c prin cîntat s-ar fi ap rat de moarte i nu. Nici nu vei muri. Vei fi în stare s vorbe ti cu mine. Se ruga mult ² dar de la o vreme se rugase mai mult decît tia el c se ruga atunci cînd o cunoscuse. Cu excep ia poate a unui singur lucru. Apoi nu tiu decît . ÄAm s mor". La fiecare cinci minute se oprea. altul este elefant. I-am dat fetei cantit i masive de tranchilizante i sedati-ve ca s poat dormi noaptea. s n tatea ei era excelent . zei ai c minului. Lucru curios ² Kathy a încetat s mai mearg la slujb imediat duCAZUL LUI KATHY 181 p ce s-a c s torit. Ar p rea deci ra ional s conchidem c Dumnezeu este o iluzie a min ii oamenilor ² o iluzie distructiv ² i c credin a în Dumnezeu este o form a psihopatologiei umane. iar spaima nu îi sl bea nici o clip . panteon. Dou ore mai tîrziu. altul este un b rbat e-zînd pe un tron. Citise despre cît de periculoase sînt sau ceva de genul acesta. Pentru a o ajuta. m-am a ezat la o oarecare distan fa de ea i am a teptat. Dup ceva vreme. Nu existaser probleme în cadrul mariajului. Ce se întîmpl cu credin a în Dumnezeu a unei persoane pe m sur ce ea se dezvolt prin procesul terapiei? 180 Cre tere i religie Cazul lui Kathy Kathy era cea mai înfrico at persoan pe care am v zut-o. Nu mi-a spus nimic altceva. în ansamblu. împingînd în ziduri ca i cum ar fi vrut s intre în ele. a r spuns Kathy. ÄAceast injec ie te va face somnoroas . atingînd niveluri mai înalte de con tientizare i maturitate? Dac vrem s avem o atitudine tiin ific în încercarea de a r spunde la aceast întrebare. sînt psihiatru. în timpul nun ii. altfel spus. Am întrebat-o ce nu era în regul . trinit i. Vreau s -mi spui ce s-a întîmplat în diminea a din ziua în care ai venit la spital. i-am spus. Am spus: ÄKathy. Nu fusese niciodat spitalizat . Metode de contracep ie? Lua pilule. Acum o lun ea îi spusese c încetase s mai ia pilule. îns doar pentru a începe s plîng neconsolat . Dar ea înc se ruga mult. îi era fric s mearg în locuri publice. Le inase îns o dat . pe podea. unicit i. Lui îi convenea lucrul acesta. st tea într-un col . murmurînd ceea ce p rea a fi un cîntec. este esen ial s ne întoarcem la realitatea faptelor clinice.

Tot ce tii este ceea ce i s-a spus despre Dumnezeu. iar ei nu-i permitea s .i consacra rela ia prin c s torie. se sim ea confuz i nu tia dac -1 iube te sau nu pe Howard. i ajung mai ferici i. ÄNu mai cînta. i vorbesc cu mine. El voia s o ia în c s torie." lui Bill. i-am ordonat. tiu asta pentru c ei continu s vin s m consulte. iar ea a fost de acord. nu voia copii. De exemplu. povestea ei s-a conturat pies cu pies . Era înc însp imîntat i nu-i disp ruse convingerea c are s moar . Ai s înve i c nu e ti o persoan rea. i-a venit brusc ideea c nu vrea s se m rite. Iar cînd te vei trezi. ÄCine e Bill?". . A a c a început s ia pilule ² CAZUL LUI KATHY 183 un alt p cat. Nu avea putere s ." Äî i e tare dor de Bill. Dar ea ajunsese aproape s -1 roage s fac sex. pentru c tia c deja p c tuise prin rela ii premaritale cu el i acest p cat ar fi crescut enorm dac nu. îi cump ra daruri. ÄBill este un prieten de-al t u?" ÄA fost. i ai s afli adev rul ² despre tine i despre Dumnezeu. Totu i. iar sexul de care avea parte o dat la dou s pt mîni era tot ce mai reu ea s o scoat din plictiseala ei permanent ." ÄDe ce ai f cut asta?" ÄAm luat-o pe drumul pe care se . Kathy"." 182 Cre tere i religie ÄDar voiai s -1 vezi?" ÄAm s mor". Te vei privi pe tine îns i i via a ta cu mai mult bucurie. am s mor!" ÄL-ai v zut pe Bill în acea zi?" ÄNu. în cele din urm . din ziua c s toriei lor. îi pl cea s fac sex cu Howard. Divor ul ie ea din discu ie. a a c a început s se roage în mod ritual. fetei îi era mai bine. o trata în mod preferen ial. Pentru c o s lucr m împreun . A r mas îns un so ideal. Ceva a fost diferit în acea zi în care l-ai condus pe so ul t u la serviciu. Dou s pt mîni mai tîrziu. F r s vrea. încet. Te sim i foarte relaxat .c urma s mor.i va mai fi team c ai s mori. nu-i a a?" Kathy se tîngui atunci: ÄO. Totu i. Kathy a început din nou s cînte. Am l sat-o s cînte zece minute." ÄAi mers acas exact la fel ca în fiecare zi în care îl duceai pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" Kathy începu s cînte din nou. Dar gre e ti. i-am spus: ÄKathy. vei fi în stare s vorbe ti cu mine i vom discuta despre Dumnezeu i despre tine îns i. Doamne. iar unii chiar sînt i nu sînt pedepsi i de Dumnezeu. începuse s aib fantezii cu infidelit i sexuale. nu." Kathy începu din nou s cînte." ÄDe aceea crezi c ai s mori?" ÄDa. înainte de a m m rita. Dar credea c trebuie s se c s toreasc . muncea mult peste program. dar convingerea nu mai era la fel de puternic . Vrei s -mi spui ce a fost diferit?" ÄAm apucat-o pe alt drum." Diminea a. î i pierduse firea. timp în care mi-am adunat gîndurile. Multe dintre cele ce i s-au spus despre Dumnezeu sînt gre ite. care vor s fie necredincio i. în timpul ultimului an de liceu. a r spuns Kathy. cinci minute la fiecare or . ÄE ti complet în siguran . cel pu in nu pîn cînd ar fi fost sigur c -1 iube te pe Howard. Iar mîine. Tot a a i tu vei deveni mai fericit . acesta era un p cat de neconceput. el î i pierduse interesul fa de sexualitatea ei. Nu tii ce e în mintea lui Dumnezeu. în acea zi i în multe alte zile ce au urmat. A crezut c poate va reu i s treac peste ele dac se va ruga mai mult. am întrebat-o.i m rturiseasc aceste p cate i a încetat s se duc la slujb dup ce sa c s torit. avusese leg turi sexuale cu Howard. crezi c ai s mori deoarece crezi c tii cum gînde te Dumnezeu. Dar acum trebuie s dormi. cînd o s ne vedem din nou.i ia o slujb . ÄAi senza ia c Dumnezeu te va pedepsi pentru c ai vrut s -1 mai vezi pe Bill?" ÄDa. în afar de asta. consult în fiecare zi b rba i i femei ca tine. în timpul nun ii unui prieten.

Acesta era poate cel mai mare p cat dintre toate. De unde a aflat c masturbarea e un p cat? Cine i-a spus c e un p cat? De unde tia acela c e un p cat? Din ce cauz este masturbarea un p cat? i a a mai departe. cum ar fi fanteziile i tenta iile de a se masturba. las -1 pe Bill s m vad . Doamne. ÄO. A reu it s fac asta doar pentru c a sim it în mine un aliat i a în eles încet. ele s-au reîntors în for . gr be te-te. ÄTe rog". Punîndu. las -1 s m observe. în care p stra un singur stil de psalmodiere tot timpul rug ciunii. i-a perfec ionat sistemul. dar uneori este foarte obositoare. Se ruga acum la fiecare jum tate de or i î i dublase viteza. cînd mintea era ocupat cu perfec ionarea psal-modierii. începuse chiar s se gîndeasc cum s le duc pîn la cap t. sînt atît de speriat !" A început s cînte a teptînd i a a a fost g sit de cumnata ei. S-a gîndit s -i dea un telefon lui Billy. însp imîntat c întradev r ar putea face a a ceva. El va termina cu toate acestea i va sfîr i i cu ea. Mult din aceast munc s-a desf urat cînd ea nu mai era internat la spital. ÄTe rog. dar odat ce sistemul fusese pus la punct. Doamne! Sînt o curv . las pe oricine s m vad . sînt atît de speriat . A parcat chiar în fa a casei. ÄTe rog. Pentru a. Nu tiu nici o profesie atît de inci-tant i de privilegiat precum practica terapeutic . în apartamentul ei. I s-a f cut fric s ias în ora f r Howard i chiar atunci cînd era cu el o însp imîntau locurile publice. a început s se masturbeze. A a c a decis s se roage pe ascuns. Dar a doua zi a început iar i. Dar dorin a era din ce în ce mai puternic . Auzise de du urile reci i a f cut unul atît de rece cît a putut s -1 suporte. Deseori. Aceasta era geneza cîntatului ei. S-a dus la ma in i s-a rezemat de ea într-o pozi ie seduc toare. O astfel de Äalian terapeutic " precum cea pe care am construit-o încet noi doi este o condi ie pentru orice succes major în psihoterapie. cînd Howard nu era acas . cînd el era acas . Aceast istorisire a ajuns s fie elucidat doar dup luni de munc sîrguincioas . sînt cu adev rat de bun credin i nu o voi duce spre iad. Doamne. O. A ajutat-o pîn cînd Howard a venit acas . a cedat. vindec -m . asemenea înfrunt ri reu esc. Sînt curva Babilonului. Nu e u or s te iei de Biserica Catolic . într-o dup -amiaz . pentru a compensa faptul c nu se ruga seara. una cîte una. în cele din urm . A luat o lam i a vrut s . Dumnezeu îi va da ceea ce merit . atunci cînd atitudini de o via sînt înfruntate metodic. în diminea a urm toare.i u ura munca. a în184 Cre tere i religie cetat s mai ia pilule. A venit timpul s înceap priveghiul. a început s dezvolte un sistem elaborat.Apoi Howard a observat i a pus întreb ri despre ce se petrecea. m car par ial. între timp. Aceasta înr ut ea lucrurile. Trebuie s o fac cu cineva. Dar Dumnezeu putea.i taie venele. fanteziile despre infidelitate p reau a se fi r rit. sperînd c frica de a nu r mîne gravid o va ajuta s reziste. ziua. S-a gîndit c poate era mai bine s se duc iar i la biseric . reu ind s cînte o mie de rug ciuni în cinci minute. a optit ea. La început. De exemplu. Dup ce 1-a l sat pe Howard la serviciu. S-a gîndit la barurile unde ar fi putut s mearg dup -amia-za. A a teptat. fostul ei prieten. unde putea vedea b rba i. Mult din aceast munc s-a concentrat asupra felului cum concepea p catul. i-a dublat iar i viteza rug ciunilor. trebuie s mor!" A s rit în ma in i s-a dus acas . încet c eu sînt cu adev rat de partea ei. A fost îngrozit . Kathy a fost în stare s -mi spun despre multe dintre detalii. înainte chiar ca întreaga poveste s ias la suprafa . Oriunde mergea se uita dup b rba i. s-a dus direct acas la Bill. sînt atît de speriat . în toate particularit ile lor. Kathy a putut fi externat ." Tot nu s-a întîmplat nimic. Dar apoi i-a dat seama c întorcîndu-se la biseric comitea un p cat dac nu i-ar fi confesat fanteziile infidele unui preot. Nu a fost în stare. A început s se roage mai frecvent i mai repede. Dumnezeu o va face. te rog. pe oricine. Nu s-a întîmplat nimic.i astfel de înCAZUL LUI KATHY 185 L treb ri ea a trebuit s pun la îndoial validitatea autorit ii i în elepciunii întregii Biserici Catolice sau m car a bisericii pe care o frecventase. Se pare c nu era nimeni acas . doar dup ce a început s pun la îndoial validitatea vinov iei ei i a concep iei c aceste acte sînt p cate. Iar acest lucru nu-1 putea face. Fanteziile despre infidelitate au continuat i gradual au devenit chiar mai frecvente i mai insistente.

Dar psihoterapia rareori merge u or." ÄNu se pune problema c nu vrei s mergi la slujb . nu mi-a dat niciodat voie s fiu eu. spuse ea optit. într-o diminea de sîmb t . ÄTe iubesc chiar dac tu m ur ti. nu mi-a dat niciodat . ÄKathy. Nu erau cuvintele la care m a teptam. Cum pot s te pedepsesc pentru c m ur ti. Cumva. . adormea în fotoliu cu o bere. încît p rea de neconceput s i te opuni. Howard nu avea nici o explica ie de care s m ag . nu e a a. Asta s-a întîmplat. Kathy". draga mea? Fetele din familii bune nu poart astfel de pantofi. unde m-am dus s o v d. i-a scuturat capul în timp ce cînta. n-ai s mori.i bea berea. i-am spus. ÄCred c Biserica Catolic mi-a vîndut o poli . Nu ai s mori pentru c e ti sup rat pe mine. nu-i a a?" ÄO ur sc". dar implacabil . am zis. Äpot s m gîndesc la o duzin de motive pentru care ai putea fi sup rat pe mine. Kathy. Apoi. Era blînd . M-a construit. O ur sc. A a este iubirea. Cu excep ia serilor de vineri. iar cînd venea acas . Nu am s te omor pentru c e ti sup rat pe mine." A gemut. am început s ne punem întrebarea: Cum s-a putut întîmpla a a ceva? De ce a cump rat-o? Cum de nu a putut s gîndeasc mai mult de una singur i nu a înfruntat pîn acum autoritatea Bisericii Catolice în nici un fel? ÄDar mama mi-a spus c nu trebuie s m îndoiesc de Biseric "." ÄNu vrei s por i pantofii ace tia. Nu mi-a dat niciodat . îns doar dup patru luni de terapie intens a reu it s vorbeasc despre ideea de p cat. el a convins-o pe Kathy s se reîntoarc la spital. nu-i a a.la o s pt mîn dup ce i-am administrat amitriptilin . mi-a sugerat: ÄPoate c am s pot dac ai s mi dai din nou medicamentul adev rului. M-a construit dup propria ei imagine. E în regul s fii sup rat pe mine. ele îmi p reau nenaturale. Fetele bune nu fac asta. i-am spus. ÄE ti sup rat pe mine"." ÄBa da. dac eu te iubesc?" ÄNu pe tine te ur sc". Nu avea cu cine s vorbeasc . f r a fi contrazis de cineva i f r a i se opune cineva. ÄAnii mei nu mai sînt mul i. Cu tat l ei nu avea nici o rela ie. Dup instruc iunile mele." ÄNu. i-am r spuns. dar nu ceda. Tat l ei muncea ² altceva nu mai f cea. dar ferm . a spus Kathy. ÄKathy".. . po i. Nu sînt mul i pe acest p mînt. Dar nu eram sigur ce trebuie s spun în afar de a m repeta într-un fel sau altul. Cea de-a cincea porunc . ÄAnii mei nu mai sînt mul i. Atunci ie ea în ora s . la ase luni dup ce Kathy ie ise din spital. Lini tit . Kathy era aproape la fel de însp imîntat ca în prima zi în care o v zusem." ÄNu pot. Äde data asta e ti îndeajuns de puternic s o faci singur . draga mea. Muncea i muncea. Dar nu pot ti care e dac nu îmi spui. Kathy. încet. Asta este." ÄAnii mei nu mai sînt mul i"." Cu greu. înc o dat . a murmurat ea. Cinste te-i sau mori. a murmurat ea. Singur . ÄNu trebuie s faci cutare lucru. Kathy? CinCAZUL LUI KATHY 187 ste te pe mama i pe tat l t u ca s tr ie ti ani mul i pe acest p mînt." Cînd a început aceast faz a terapiei. te iubesc". cu voce tare. prinzînd o pauz de respira ie în timp ce cînta. ea mergea înainte. f r s aib parte de confrunt ri." încet. Domnul vrea s mergem la slujb . Howard 186 Cre tere i religie mi-a dat telefon i mi-a spus c so ia lui s-a închis în baie i a început iar i s cînte." ÄAm s mor". i a a am început s lucr m asupra rela iilor pe care le avea Kathy cu p rin ii ei. Dar în privirea ei am detectat mînie. ca i cum ar fi fost impulsionat de propria voce spunînd înfrico toarele cuvinte: ÄO ur sc. Brusc mi-am dat seama. D ruia. bolborosi ea. Am dus-o pe Kathy în camera ei i i-am ordonat: ÄOpre te-te din cîntat i spune-mi care este problema. ÄNu. o persoan atît de fin . Mama ei ducea familia în spate. Va fi totul în regul ." Ceva mi-a sunat straniu în aceste cuvinte. îmi ur sc mama. dar atît de dominatoare.. Kathy a început s în eleag c în spatele puterii Bisericii Catolice st enorma putere a mamei sale.. Po i s vorbe ti cu mine. aproape furie fa de mine. Apoi s-a uitat la mine i i-a reluat cîntecul.

i Biserica are o vin . pare a fi v zut în mare lucrurile în aceast lumin i pentru c el este cea mai influent figur în psihiatria modern (din multe i bune motive). de i uneori tînjesc la acele zile. poruncile i concep ia despre p cat. era mult mai simplu s adopte valorile mamei ei i pe ale Bisericii. terapia cu Kathy era înc în primele stadii. dar între timp a avut i succese la slujb . Totu i. sprijinit de o absen a tat lui a fost cauza fundamental a nevrozei. Dar nu s-a întîmplat nimic. încet. nu a iubit-o niciodat pe Kathy. întîlnite deseori în practic . Kathy i cu el au c zut de acord în cel mai amical mod s divor eze. dovedindu. într-un fel. Bineîn eles.i lui însu i i lumii întregi competen a lui masculin . dar i sub acest aspect cazul acestei fete a fost unul tipic. Ajungînd s accepte acest lucru. a contesta. el a privit-o ca pe o Äadev rat prad ". religia i felul în care ea în elegea lumea erau luate de-a gata i nu s-au potrivit nevoilor ei. c Biserica Catolic îmi asigur traiul ca psihoterapeut. Kathy spunea: Ä ti i. Biserica nu era singura cauz a nevrozei de care a suferit Kathy. Howard i-a promis c se va schimba. asuprind instinctele care-i fac s se dezvolte spiritual. Una dintre modalit ile de a analiza problema pe care o avea Kathy ar fi aceea de a afirma c de i ea a crezut cu toat inima în Dumnezeu. Mai tîrziu. mul i psihiatri i psihoterapeu i percep religia ca fiind Du manul. La fel a putea spune i despre Biserica Baptist . de care încercase s se apere prin c s toria cu Kathy. Biserica a fost doar un instrument folosit de mama fetei pentru a cimenta i a înt ri excesiva ei autoritate p rinteasc . nu a schimba pentru nimic locul meu cu persoana care eram. Kathy a trebuit apoi s aib de-a face cu cauza pentru care a l sat ca toate acestea s se întîmple. s-a dus la un alt psihoterapeut pentru tratament. aceast teroare de a fi cu adev rat ea îns i în tot felul de lucruri mici pe care le f cea. s-a chinuit cu nenum ratele mici. m-a construit! Nu a l sat nici o parte din mine s fie a mea." începînd s fie mult mai independent . Freud. Cu toate acestea. Kathy a început s lucreze ca vînz toare într-un mare maga188 Cre tere i religie zin de îmbr c minte. în orice caz. Kathy 1-a presat. cînd a venit s m consulte pentru aceast problem . A fost promovat la departamentul de achizi ii al acelui magazin. inten ionînd s se c s toreasc i s devin mam . a gîndi de una singur . Nu a existat niciodat vreo dovad a preocup rii Bisericii pentru faptul c doctrina ei ar putea fi r st lm cit .m-a construit. Teroarea de zi cu zi exista înc . La îndemnul meu. El a început s aib atacuri de anxietate. Kathy 1-a confruntat pe Howard cu nereu ita lui ca amant. într-un fel. s gîndeasc de una singur . Pentru c ea era fizic foarte atractiv . împreun cu mine. în glum . Recunos-cînd faptul c mama ei a dominat-o total. într-un sens.i construiasc o religie personal mai adecvat i mai original . Nu tie dac crede sau nu în Dumnezeu i v va spune cu sinceritate c aceast chestiune nu i se pare foarte important în acest punct al vie ii ei. Se pare c Bisericile în general favorizeaz aceast luare de-a gata. Dup ce a terminat terapia.i pune întreb ri. Respingînd domina ia mamei sale. Exist milioane de Kathy. A început s se confrunte cu sentimentele homosexuale plasate adînc. Ea a e uat în a. iar acest lucru o însp imînta cumplit. S . un premiu pe care 1-a cî tigat. dar independente decizii pe care trebuia s le ia în leg tur cu slujba ei. biserica de care aparCAZUL LUI KATHY 189 inea Kathy ² i acest fapt este tipic ² nu a f cut nici cel mai mic efort s o ajute s . Era mult mai în siguran cînd o l sa pe mama ei s ia toate deciziile. Obi nuiesc s le spun oamenilor. Pentru c exist multe cazuri precum cel al lui Kathy. a trebuit s fac fa procesului restabilirii propriilor valori i de luare a propriilor decizii. Lutheran . încet a devenit mai hot rît i mai încrez toare în sine. ra ionalist i om de tiin prin excelen ." De fapt. Am descris cazul acestei femei atît de pe larg pentru c este atît de tipic pentru rela ia dintre educa ia religioas i psihoterapie. a fost numit ef a departamentului i mai recent am auzit c s-a mutat la o firm mai mare i c se sim ea mul umit cu sine la vîrsta de 27 de ani.i direc ioneze singur existen a însemna mult munc . atitudinile lui au contribuit la conceperea religiei ca o . Presbiterian sau oricare alta. Via a mea era mai u oar atunci. Ei pot crede c religia îns i este o nevroz ² o colec ie de idei ira ionale inerente care servesc la înl n uirea min ilor oamenilor. Nu se mai duce la biseric i nu se mai consider catolic . gîndit rigid i nerealist sau c ar putea fi folosit sau pus în aplicare în mod gre it. S-ar putea spune pe bun dreptate c natura dominatoare a mamei. Nici un profesor de religie de la coala parohial i nici un preot la ora de catehism nu a încurajat-o vreodat pe Kathy s î i pun în mod ra ional întreb ri despre doctrina religioas sau. S-a întîlnit cu mai mul i b rba i.

Ei s-au distrat pe seama fetei cînd ea. într-adev r. îmi amintesc c v-am spus c sînt atee. Cazul Marciei Dar nu toate cazurile sînt precum cel reprezentat de Kathy. la vîrsta adolescen ei. p rea o emigrant îmb trînit . Era singurul copil al unor p rin i intelectuali. Nu cred c lumea ar putea fi atît de bine întocmit f r Dumnezeu. De fapt. amîndoi profesori universitari de succes. albastru deschis i verde ² îmbr c min ii ei. nu ne-am ocupat deloc cu chestiuni religioase de-a lungul a doi ani de terapie. care credea c rasei umane i-ar fi cu mult mai bine dac ar putea s scape de iluzia c Dumnezeu exist sau c m car ar putea s existe. iar eu nu am dreptul s critic. totul din afara mea pare de asemenea schimbat. care mi-a atras aten ia prin nefericirea ei generalizat . amîndoi erau atît de dedica i carierei lor. încît aveau pu in timp sau energie pe care s i le d ruiasc ei. gri. visele Marciei erau pline de simboluri religioase. nu doar interiorul meu s-a schimbat. dar autoritate. Elementul-cheie era c ldura i apropierea unei rela ii pe care am putut s o construim între noi. dar dramatic. amîndoi sociali ti. care au ajutat-o mult din punct de vedere material.» E amuzant. în plus fa de distan a emo ional pe care o p strau. într-o diminea ." . Atunci cînd a început terapia. era inexplicabil de trist . Ne-am concentrat în special pe rela iile ei cu p rin ii. în felul lor intelectual auster. a spus ea. de parc a fi parte din-tr-un tablou foarte mare i astfel pot vedea mai mult din acest tablou. i. întreaga lume îmi apare foarte diferit . o simt ca i cum ar fi foarte diferit . Chiar dac stau tot aici. este CAZUL MARCIEI 191 ciudat. de 25 de ani. galben. De i nu putea pune degetul pe ceva gre it din via a ei. cam o dat pe lun . în penultima edin cu mine ea s-a amuzat de felul în care se sim ea i a spus: Ä ti i. Marcia a venit la edin cu o geant nou . pot s pun pariu c exist un Dumnezeu. împov rat i murdar . unele destul de comune. neagr sau maronie i c ra cu ea o enorm geant jerpelit i burdu it . a participat la o slujb la biseric împreuna cu o prieten . Interesant îns . Marcia era proverbiala Äs raca fat bogat ". Exist multe alte tipare. Dar nu am confruntat-o pe Marcia cu acest aspect al incon tientului ei. doi indivizi foarte inteligen i i ra ionali. Este într-adev r tentant pentru psihiatri s se vad pe sine ca pe ni te cavaleri ai tiin ei moderne prin i într-o nobil b t lie cu for ele distructive ale supersti iilor vechilor religii i cu dogmele ira ionale. îmi spun: « tii ceva. dar care erau extraordinar de distan i din punct de vedere emo ional. E doar un nou stil. ea ad uga o nou pat de culoare ² portocaliu. cred c nu mai sînt deloc. Avea doar o treime din m rimea celei vechi i era viu colorat . de o culoare similar . i cu siguran c ar ta trist . inci-tant i bun . de culoare albastr . sigur . c ea este atee ² nu un ateu de ocazie. Mar-cia a fost unul dintre primele mele cazuri pe termen lung. real . la începutul celui de-al doilea an de terapie. ci unul adev rat. Nu mai sînt sigur de acest lucru. A anun at. cumva cu îngîmfare. Uneori. tiu c el este aici i tiu c este bun i tiu c sînt parte din el. Nu tiu cum s vorbesc despre astfel de lucruri. O simt cald .nevroz . A reac ionat îns atunci cînd i-am sugerat c p rin ii ei au neglijat-o destul de mult i a reac ionat i cînd i-am ar tat c se îmbr ca asemeni unui orfan. cînd simt c lumea e bine întocmit . Progresul în terapia Marciei a fost dureros de încet. în ciuda s n t ii ei i a educa iei universitare. care contrasta cu rela ia pe care ea o avea cu p rin ii. p rînd o floare care î i desface încet petalele. era îmbr cat invariabil în haine care nu i se potriveau. M simt de parc a fi conectat . precum p s ri care zburau prin înc peri inînd în ciocuri pergamente pe care erau a ternute în str vechi limbi mesaje obscure. Dar ea refuza s vad acest lucru. psihiatrii trebuie s cheltuiasc o enorm cantitate de timp i efort în lupta de eliberare a min ii pacien ilor de ideile desuete ale religiei i de concep iile care sînt în mod clar distructive. Marcia era de acord din toat inima cu p rin ii ei. un orfan din punct de vedere psihologic. Era o femeie destul de s n toas . tr iesc în aceea i cas i fac unele din lucrurile pe care le f ceam i înainte. De-a lungul primului ei an de terapie. din cei ce cred c religia e o promi190 Cre tere i religie siune goal . de fapt. iubitoare. Rezultatul a fost acela c de i aveau un c min confortabil i ne tirbit de nimic. Dup aceea.

rela ii interna ionale. p rin ii lui erau grijulii cu copiii. Ocazional. E oare necesar vreodat . de parc toat lumea i tot ce se g sea în ea era de un gust îndoielnic. fiecare mai ezitant i mai lipsit de succes decît ultima. nu'-i a a. Dar în acea perioad au ap rut cîteva fa ete interesante ale personalit ii sale. dar era mai mult decît puteam mînca i nu am prieteni cu care s o împart. Pîn atunci totul fusese în regul . i-a petrecut primii doi ani din facultate bînd. se ocupa de tîmpl rie. datorit unei mo teniri.i cumpere o unealt ieftin . el ridica din umeri i spunea: ÄNu este nici o diferen . El reprezenta ochiul critic. A terminat cursurile i i-a închiriat o camer în afara campusului universitar. citise aproape tot ce scrisese Freud (mai mult decît citisem eu însumi). Ultimii patru ani îi tr ise într-o caban mic în p dure. A a c primele ase luni din terapie s-au scurs sondînd adîncurile sexualit ii lui din copil rie. îmi in treaz interesul o zi sau dou . dar majoritatea timpului i-1 umplea cu pescuitul. s-a plîns el." Pescuind în lac. De trei ani nu 192 Cre tere i religie avusese nici o întîlnire cu vreo fat ." Problema sa. s-a mutat dintr-o zon în care no iunea de Dumnezeu era respins în una în care avea importante semnifica ii. Notele lui au început s scad . dificult ile lui începuser . munc de cercetare. înc mai avea note bune. dar încununate de succes. Ä tiu c ar trebui s fac ceva mai constructiv. agricultur . Nu se mai putea decide despre ce s scrie în lucr rile sale. Ted avusese note bune i satisfac ii la coala privat pe care o frecventase. De e\emplu. cititul i î i petrecea o mul ime de vreme luînd decizii neimportante. dar apoi fiecare domeniu îmi pare c prezint probleme insurmontabile. Pur i simplu nu reu ea s . din acelea care se pot termina înCAZUL LUI THEODORE 193 tr-o lun . acela i terapeut. în cazul Marciei. a a c am aruncat-o înapoi. Apoi. Era de asemenea str lucit din punct de vedere intelectual. Apoi nu s-a mai întîmplat nimic. cînd a intrat la colegiu. în acel an. cum va g ti i dac î i permite sau nu s . mai creativ cu via a mea".Prin terapie. în cazul fetei pe nume Kathy. ne-am putea întreba.i creasc influen a. în fond. ideea de Dumnezeu a început s . a fost necesar ca terapeutul s înfrunte activ ideile ei religioase pentru a aduce schimb ri în direc ia unei dramatice diminu ri a influen ei ideii de Dumnezeu în via a ei. . voia s se fac vreme frumoas . fiecare zi e la fel cu alta. medicin . dar nu m entuziasmeaz nici una ² profesorat. parc nimic nu mi se potrive te. spunea Ted. ecologie ². era parc paralizat. cu rela ia lui de dragoste lipsit de succes. lucru care nu a dus nic ieri. Una dintre ele consta în lipsa lui total de entuziasm. Ar trebui s m duc la coal i s înv o meserie. Hank. precum ce va g ti la cin . cu rezultate aparent opuse. iar acest lucru sa întîmplat cu o s pt mîn înainte de a intra la facultate. Cu apte ani înainte de a veni la mine se retr sese în p duri. s mai lu m în considerare un alt tip de caz. Un prieten apropiat. a început pe la 18 ani. chiar dac nu erau tot a a de grijulii unul cu cel lalt. Demoralizat." Legat de aceast lips de entuziasm. aproape c s-a oprit s mai bea. Apoi a mai avut parte de alte iubiri. Acela i proces. Kathy s-a mutat dintr-un loc în care no iunea de Dumnezeu era foarte important într-un loc în care aceast no iune nu mai însemna nimic. Avea doar cî iva prieteni i nici unul foarte apropiat. în fond. Lui i-a luat înc trei ani. a prins o tiuc enorm : ÄDa. Cum s explic m acest lucru? înainte de a încerca s o facem. Ted sim ea c problema lui î i are r d cinile în sexualitate. ea era un fel de snobism global. Am început s b nuiesc c folosea acest snobism pentru a ine la distan lucrurile care altfel l-ar fi afectat emo ional. Ädar nu pot lua nici cele mai mici decizii. în ultim instan . Avusese parte de o copil rie obi nuit într-un c min stabil i bine întemeiat. împreun cu cei doi fra i ai s i. Tot ce mai trebuia s fac pentru a absolvi era s prezinte o scurt lucrare de diplom . în afar de acest lucru. Ar trebui s am o carier . Totu i. a fost ucis într-un accident de automobil la mijlocul celui de-al treilea an de facultate. cu atît mai mult decizii importante. a ajuns destul de bogat. i. Dar problema pe care o avea cu luarea deciziilor se înr ut ea. Marcia. f r îns ca terapeutul s încerce s înfrunte în vreun fel ideile ei religioase. dar cînd se f cea. Apoi ² i poate acest lucru a avut o importan crucial ² a avut o rela ie pasional cu o femeie care 1-a respins. ceva. pe de alt parte. ca terapeutul s înfrunte activ ateismul sau agnosticismul unui pacient i s -1 conduc deliberat în direc ia religiei? Cazul lui Theodore Ted avea 30 de ani cînd a venit s m vad i era un pustnic.i aleag un subiect pentru lucrarea de diplom . a a cum spusese la prima noastr edin .

Prima mic sp rtur în armura lui Ted a ap rut într-una din edin ele din primele ase luni de terapie. S-a întîmplat." Intensitatea reac iei lui snoabe m-a f cut s ciulesc urechile. asta e tot. Acela i lucru li s-a întîmplat multora dintre colegii mei de clas . Crezi c faptul c prietena ta te-a respins nu are nici o leg tur cu acest lucru?" ÄNu cred nimic. ÄCe alt fel de religiozitate exist ?". l-am întrebat. ÄJonathan Livingston Seagul e o carte religioas ". eu g sesc o astfel de religiozitate sup r toare". pe care el a recunoscut-o imediat. Era clar c el nu voia ca eu s aflu miezul nevrozei sale. cred. ÄA fost o 194 Cre tere i religie sear îngrozitoare"." ÄNiciodat ?" ÄNici m car o dat . ÄNu. Noaptea dinainte el o petrecuse în casa unei cuno tin e a lui." ÄDeci. a spus el. Aveam un obiect ² nu tiu ce era ² pe care l-am pus într-o cutie." ÄPoate c religiozitatea te-a sup rat i nu atît muzica". ÄCe fel de religiozitate?" ÄSentimental . ÄApoi. Am aranjat cutia în a a fel încît nimeni s nu. am spus. A fost unul dintre primii adev ra i poe i . Apoi m-am sim it mai bine i m-am întors în clas . fapt care f cea ca terapia s mearg încet. deconcertat." ÄA a ai sim it dintotdeauna?" El a rîs nervos." ÄEi bine. s-a lamentat Ted. E o schimCAZUL LUI THEODORE 195 bare cam abrupt . Am pus cutia într-o scorbur dintr-un copac uscat i am astupat gaura cu scînduri trase la rindea. cu muzica lui Neil Diamond din filmul Jonathan Livingston Seagul. dac vrei. am întrebat. aproape i-a scuipat vorbele Ted. am comentat eu. a r spuns Ted. Insipid ". a trecut mult vreme. Am spus.i aminte ti." Urrm toarea sp rtur s-a petrecut o lun mai tîrziu. Mi-a povestit un vis: ÄEram în clas . am comentat eu." ÄCe s-a întîmplat apoi?" ÄAdic ce?" ÄCe s-a întîmplat cu religiozitatea ta?". poate nu. vara. ÄEntuziasmul s-a datorat unei lucr ri pe care am scris-o la sfîr itul semestrului din toamn la cursul de literatur britanic . A fost chinuitor. ÄNu prea cred c îmi amintesc. ÄUltima oar cînd îmi amintesc c am fost entuziast a fost acum zece ani. Dar stînd în clas . ÄCrescînd. B nuiesc c g sesc religia neatr g toare. b nuiesc. Ä i muzica era tot religioas ?" ÄSe poate spune c era tot atît de religioas pe cît era de muzic . mi-am dat seama c scîndurile nu erau la fel ca scoar a copacului.Ted era foarte înclinat s fie secretos. i-am sugerat eu. Poate c prietena mea de atunci are leg tur cu acest lucru. Cele mai importante fapte dintr-un incident trebuia s le ascund . ÄNu prea exist . Iar apoi n-ai mai fost la biseric . M-am gr bit s m duc la copac i am f cut ca scîndurile s nu poat fi distinse de scoar . am întrebat." ÄCînd ai abandonat-o?" ÄNu tiu. simboluri ale terapiei în visele lui Ted. Pur i simplu. Nu în eleg cum oamenii educa i pot s asculte un astfel de putregai pe care ei îl numesc muzic . a a cum sînt pentru mul i oameni. în anul al treilea de facultate". în ultimul an de liceu ai cîntat la biseric "." ÄHocus-pocus". Am devenit anxios. De unde s tiu? Tot ce tiu este c mi-am pierdut interesul pentru religie." ÄCum ai abandonat-o?" ÄCum adic cum am abandonat-o?" Ted începuse în mod clar s fie iritat. cred c era vorba de Gerard Manley Hopkins. ÄDa. N-am mai fost niciodat la biseric în timpul facult ii. am abandonat-o. ai avut parte de o rela ie de dragoste lipsit de succes. cînd eram un adolescent cu creierul ame it am fost religios. ÄCum se abandoneaz ceva. Ne concentrasem pe remarcabila lips de entuziasm a lui Ted. în ultimul an de liceu chiar am cîntat la mica noastr biseric . Eram la vîrsta cînd religia nu mai prezint interes." Clasa i cursurile erau. ÄPo i s .i dea seama ce e în untru." ÄLa ce se referea lucrarea?". Ted m-a privit încurcat. ÄEl voia ca eu s ascult ultimul disc pe care-1 cump rase.

" ÄNu. pentru aripile cintezei Pentru peisajul îmbuc t it i împ r it ² arina lucrat sau inutul s lbatic i neumblat i pentru toate me te ugurile. CAZUL LUI THEODORE 197 Dup 15 luni de terapie. stranii. refuzuri i pierderi. Ädup reîntoarcerea în siguran a camerei mele." Am ie it din birou. Am citit: Slav Domnului pentru lucrurile pictate Pentru cerurile în dou culori ca o vac b l at Pentru aluni ele roz cu care sînt zugr vi i p str vii zglobii." ÄDe ce s fi f cut a a?". în lunile care au urmat." ÄNu eu l-am p r sit. Mi-a atras îns aten ia o mic viniet . Pe m sur ce vorbea." Ted aproape striga acum." Am spus c vreau i asta am f cut în urm toarele dou nop i. a întrebat el. scria el. dulci i s rate. cum fusese prins de o puternic furtun de z pad i se întorsese în dormitor la cîteva ore dup ce se întunecase afar . ÄNoaptea trecut r scoleam prin ni te lucruri vechi i am g sit acest jurnal pe care l-am inut în anul al doilea de facultate. cu mecanismele." ÄEste de asemenea foarte religios.moderni. Nu am fost sigur ce ar fi trebuit s fac. Pied Beauty era la pagina 819. a spus el. c minul copil riei lui Ted fusese un continuu cîmp de lupt sîngeros. m-am dus la biblioteca mea i m-am întors cu un volum de poezie britanic plin de praf. cel mai bun prieten a murit i ai p r sit entuziasmul pentru orice. a venit i momentul de r scruce. cu excep ia faptului c a confirmat c felul de a fi al lui Ted. pericole i s lb ticie. singuratic. din vremea facult ii mele." i a a fusese. nu i-au oferit lui. m-am aruncat înainte: ÄDeci ai fost respins de prima ta prieten adev rat i ai p r sit entuziasmul pentru biseric . M-am gîndit c probabil a i dori s citi i despre mine a a cum eram acum 10 ani textul integral." ÄAi scris acea lucrare la sfîr itul semestrului de toamn ." ÄDa. Nici m car nu m-am uitat în el. deci asta trebuie s fi fost prin ianuarie. am spus. Dedesubtul calmului s u exterior. a fost de asemenea urît . Pentru castanele maronii abia c zuse. Laud Lui. Tat al frumuse ii schimb toare. ÄEste el însu i un poem despre entuziasm". coala particular pe care a urmat-o. prea ocupa i de propriile lor treburi i de animozitatea dintre ei ca s se mai îngrijeasc i de aparent minorele probleme ale copiilor. ÄTotdeauna a i vorbit despre cît de secretos sînt ² i bineîn eles a a sînt". Pied Beauty (Frumuse e pestri ) era probabil poemul asupra c ruia m concentrasem." Am sim it crescînd o tensiune incredibil . deci i tu l-ai respins pe Dumnezeu. Trei ani mai tîrziu. celui mai mic i mai slab. Sc parea venea de la lungile plimb ri solitare i de la singur tatea sa i am reu it s stabilim c stilul s u de via de ermit î i avea r d cinile în perioada de dinainte de a fi împlinit 10 ani. Descria cum se plimbase singur într-o duminic de ianuarie. neobi nuite. Totdeauna a fost o lume urît . ca s nu-1 cenzurez. dar i de durerea a mii de alte mor i. Fie ele nestatornice sau pline de pistrui (cine tie cum?) Agere i molcome." ÄDa. P rin ii lui. 196 Cre tere i religie Mi-au venit lacrimi în ochi. Pentru toate lucrurile inversate. s r c cioase. a fost ca o eliberare. sclipind i întunecate Lui. Cu speran . cu micile ei cruzimi. ÄDumnezeu te-a respins." ÄAm crezut c copil ria ta a fost fericit . sentimentul lui Ted fa de lume ² sau mai degrab izbucnirea acestui sentiment ² se înte ea. izolat prin-tr-un snobism n scut din durere era înc de pe atunci bine înr d cinat. angrenajele i sculele lor. mai emo ionat decît îl v zusem vreodat . ÄDa. ÄEste o lume urît . ÄAm sim it un fel de bun dispozi ie". f r cenzur . nu diferit de cea pe care am tr it-o vara . el s-a eliberat nu doar de durerea pricinuit de copil rie i de moartea prietenului s u Hank. Toat via a p rea s -i fi fost un vîrtej de moarte i suferin . Cei doi fra i mai mari ai lui t b rau pe el cu o r utate incomparabil . nici o protec ie. Ted a venit la edin cu o c r ulie la el. Nu a fost de fapt foarte revelator. Mi-a fost luat.

" ÄCe p rere ai despre aceast experien ?" ÄCe vre i s spune i prin ce p rere am?". am spus. a întrebat el cu îndoial în glas. ÄEi bine. am repetat eu. Dar nu tiu dac m-a pune într-o astfel de situa ie primejdioas . ÄB nuiesc c a fost noroc. ÄAmîndurora ne plac furtunile. i-am cerut s -mi povesteasc ce se întîmplase cînd spunea c fusese atît de aproape de moarte. lucrurile Äb l ate". ÄE ti din nou secretos". Dup ce a analizat suferin a pe care i-o l saser moartea lui Hank i alte mor i pe care le experimentase. A ajuns s accepte necesitatea suferin ei i s priceap natura paradoxal a existen ei. Am analizat acest lucru. pe debarcader. am întrebat i eu cu îndoial în glas. S-au nimerit chiar în acel moment s vin peste mine. c nu puteai vedea nimic. ÄOh. ÄDa. r spunse Ted aproape diabolic. ÄDa. Dup aproximativ un minut mam sim it împins înapoi de ap ² trebuie s fi fost un fel de val din spate ² i o secund mai tîrziu mam izbit de stîlpii de beton ai debarcaderului. nu a fost vorba de mare lucru." ÄEi bine. A fost un uragan. ÄNu a fost o banal coinciden acel val venit din spate?" ÄDa. V aminti i c am lucrat în Florida în vara dintre primul i cel de-al doilea an de facultate. b nuiesc c a fost noroc. B nuiesc c a venit un val mare. Dar cînd i se întîmpl ceva bun crezi doar c ai avut noroc. Era atîta cea ." La urm toarea edin . iubitoare i din ce în ce mai pl cute. ÄOri de cîte ori se întîmpl ceva dureros îl blestemi pe Dumnezeu. A început s se schimbe. m-am sim it m turat i apoi pierdut în ap . i-am spus. Asta a fost tot. Ce p rere ai?" ÄV referi i la salvare?". Sincer. Oricum. Furtuni din acelea care-mi plac mie. asta a fost. te revol i împotriva murd riei i mizeriei acestei lumi. cred c am avut noroc. asupra luminii orbitoare i a întunericului. Un val m-a umplut de ap . nu îmi amintesc s m fi dus pe debarcader cu vreo inten ie con tient de a m sinucide. la naiba." 198 Cre tere i religie ÄPot s în eleg acest lucru". Voiam s m apropii de acea furie elementar . ÄPur i simplu ce am întrebat. M-am tîrît pîn la marginea debarcaderului. bineîn eles. a început s vad i cealalt fa a monedei vie ii. ajunsesem s -mi dau seama c de fiecare dat cînd Ted spunea c deja îmi spusese ceva el încerca de fapt s -mi ascund anumite lucruri. Am sim it c m izbe te. Ä i f r îndoial c în acea var am avut gînduri de sinucidere. provocîndu-1. asupra a ceea ce e dulce i a ceea ce e amar. Nu puteam face nimic ca s m salvez." ÄNoroc?". în contextul unei rela ii calde între noi. am comentat. am întrebat neîncrez tor. ti i c am o tendin suicidal "." ÄB nuie ti c a fost noroc!". sînt sigur c v-am spus. între timp. Aceast acceptare a ap rut." ÄUnii ar spune c a fost ceva miraculos". a spus Ted. O mic tragedie i e greCAZUL LUI THEODORE 199 eala lui Dumnezeu. ÄV-am spus. Apoi altul m-a lovit din spate. în momentul culminant al furtunii am ie it afar . a început s î i dea din nou întîlniri ." ÄE interesant. Totul s-a întîmplat foarte repede. Doar temporar." ÄAi fost udat bine?" ÄDa." ÄEi bine. Eram sigur c am s mor. cînd am fost atît de aproape de moarte. Ted". Ted a încercat s se concentreze din ce în ce mai mult asupra lucrurilor bune din lume. v-am povestit despre asta". Dar cu siguran nu îmi p sa prea mult de via i recunosc posibilitatea de a m fi comportat ca un sinuciga . O miraculoas binecuvîntare i spui c e vorba de un pic de noroc. i-am spus. Abia îmi mai amintesc ce s-a întîmplat. îmi plac furtunile. încet m-am tîrît pîn la mal. Ce faci aici?" Confruntat cu inconsecven a atitudinii sale fa de ansele bune i ansele rele.trecut . a întrebat Ted în felul s u refractar. M-am îngrozit." ÄAi mers pîn la cap tul debarcaderului chiar cînd era furtuna mai puternic ?". am în f cato i încet.

Änu ti i cum e. de ce excluzi aceast alternativ . Pur i simplu nu pot face a a ceva. s-a lamentat Ted. ÄMam decis s urmez o coal de psihologie". Pur i simplu nu în eleg". clocotea Ted. privindu-m frustrat. acestea sînt cele mai importante lucruri?". prin preajm . 200 Cre tere i religie ÄSincer. am r spuns eu.cu fete.i exprime un entuziasm timid." ÄMintea uman i psihoterapia. Spui c nu po i face a a ceva. l-am rugat. nu-i a a?".. A început de asemenea s . Eu sînt cel ce alege. Peste tot pe unde se uita vedea misterul vie ii i al mor ii. ÄAsta pentru c î i blochezi singur în elegerea". Foarte bine dac nu o po i face. am r spuns." Ted începuse s plîng . mi-a spus." ÄNu. într-o diminea Ted a anun at c a venit timpul s mearg mai departe. Ä tiu ce o s spune i." ÄContinu ". Änu fac nici o alegere pentru tine. Nu este rolul dvs. Tu e ti cel care din anumite motive nu vrea s priveasc una dintre alternative. i Dumnezeu se studiaz în coli". Iar a face terapie este ca i cum ai fi pu in preot. ÄMai e i felul în . Acum nu fac altceva decît s analizez lucrurile. am remarcat eu. Dar este una dintre atribu iile mele de a fi interesat de ce sim i c nu po i." ÄPur i simplu nu pot fi preot". gîndindu-m . Äiar fra ii t i sînt pe aici." Äua. nu-i a a?". ÄAsta nu e tot"." ÄOh. Analizez alternativele ce i s-au deschis. ÄNu exist o diferen necesar între un psihoterapeut i un preot. r spunse Ted agasat. Dup doi ani de terapie. De fiecare dat cînd deschid gura i sînt entuziasmat de ceva fra ii mei m vor h r ui din aceast cauz . pentru c un preot este în mod public un om al lui Dumnezeu.. A ascultat de la Jesus Christ." ÄContinu . ÄAceasta este nevroza ta i trebuie s o ii în continuare a a. ÄDe ce nu?"' Ted deveni atunci ingenios. ÄEi bine." ÄUite ce e". Totu i. n-a putea face a a ceva". Citea teologie. cînd î i spun s ai în vedere alternativa unei cariere pentru Dumnezeu. crea ia. trebuie s o ii secret . ÄDe ce?" ÄPentru c ." ÄAtunci de ce nu îl studiezi pe Dumnezeu?" Äîmi pare r u." ÄDeci ai înc 10 ani". Trebuie s ii entuziasmul în dulap. CAZUL LUI THEODORE 201 ÄUita i ce e". i-am spus. c nu fac decît s v imit. dar m-am gîndit la acest lucru i nu este adev rat. a spus Ted. Se presupune c terapeu ii nu trebuie s . Natura lui religioas a înflorit. nu în eleg. Adic . s alege i pentru mine. tu o excluzi." ÄDa. Ar trebui s fiu entuziasmat public de aceast credin . s-a tînguit Ted. i a face terapii este important. am spus. Adic . a spus el l crimînd. ÄCariera mea este decizia mea personal . ar trebui s -mi fac public credin a în Dumnezeu. Dac e s m reîntorc la coal . dec derea i regenerarea." ÄA a c am decis c mintea uman este important . Nu po i s te entuziasmezi în public. ÄPresupun c Dumnezeu este cel mai important lucru. Nu ti i cum e s fii eu. Tu e ti cel care simte c Dumnezeu este cel mai important lucru. nu. ÄAdic s devin preot. De mine depinde s am cariera pe care o vreau. i preotul face mult terapie. Superstar la Godspell i chiar i-a cump rat propriul disc cu Jonathan Livingston Seagull. am ajuns la concluzia c trebuie s încerc s fac ce este cel mai important.i direc ioneze pacien ii. Cum poate cineva s -1 studieze pe Dumnezeu?" ÄPsihologia se studiaz în coli. Tu e ti cel care vrea s fac cel mai important lucru." ÄA a c de ce nu devii preot?" ÄM presa i". vreau s studiez lucrurile cele mai importante. ÄVre i s spune i coli de teologie. am întrebat eu cu îndoial în glas.

i vad m tu a. poate fi la fel de fanatic ca un cruciat cre tin sau ca un soldat al lui . Dar i ei sînt oameni. Ceva mi-a s rit în ochi. Tot a a cum Marcia a trecut de recele microcosmos al copil riei ei spre o lume mai larg i mai cald . sînt totu i un iubitor de Dumnezeu. este o religie. A a c am ajuns s m jenez de numele meu. m tu a mea mi-a spus c trebuie s fiu mîndru de numele meu de Theodore. ÄSperam c ve i observa". De credin a în Dumnezeu trebuie s sc p m noi sau de dogmatism? Un alt motiv pentru care oamenii de tiin au înclina ia de a arunca i copilul odat cu apa din copaie este acela c tiin a îns i. oamenii de tiin sînt înclina i s cad în dou capcane atunci cînd î i pun întreb ri despre realitatea lui Dumnezeu. în Biseric i în înv turile primite de la mama ei i-au întîrziat în mod clar dezvoltarea i i-au otr vit spiritul. Dogmatism. printr-un act de voin . De ce nu pupi altarul? De ce nu-1 pupi pe dirijor?»" Ted a zîmbit. Ipocrizie. înainte. iar credin a ei în Dumnezeu s-a dezvoltat odat cu ea. Uneori r spunsul este da. îi plac la nebunie arcul i s ge ile. Cum trebuie s privim aceste r spunsuri de nu i da? Oamenii de tiin se dedic afl rii adev rului i r spunsului la întreb ri. care înseamn «iubitor de Dumnezeu». iubirea sa de via i iubirea pentru Dumnezeu. Ia s -i spunem noi c întrucît a fost r u nu va mai merge s . Orice lucru pe care l-am iubit l-am pierdut. Dar r spunsul este uneori i negativ. el semna totdeauna cu ÄTed". Cruzime. Prima este aceea de a arunca i copilul odat cu apa din copaie. al supersti iilor i al tradi iilor locale.care p rin ii mei m pedepseau. trebuie s r spundem la aceast întrebare. Rigiditate. Un sistem simplu. ti i toat placa. a a cum am sugerat. Sacrificii de oameni." i a a am ajuns la miezul profund al nevrozei lui Ted. ce i-au mai b tut joc de mine! M-au f cut f t l u în cel pu in zece feluri. nu-i a a? Cînd eram copil. ÄCred c într-un fel înc mai in secrete. Aceste cazuri prezentate indic faptul c r spunsul nu este unul simplu. S-a decis s urmeze o facultate de teologie. Arderea de c r i. în dorin a lor de a g si solu ii simple. c nu mai este supus poruncilor p rin ilor s i. Exist . nu-i a a?" 202 Cre tere i religie Copilul i apa din copaie Istoriile cazurilor de pîn acum au fost prezentate ca r spuns la întrebarea: Este credin a în Dumnezeu o form de psihopatologie? Dac vrem s ie im din mirajul înv turilor primite în copil rie. el s-a str duit s . în lini te i în mod natural. De cîte ori f ceam ceva gre it ei îmi luau lucrurile la care ineam. Le-am spus fra ilor mei despre asta. I-am atras aten ia asupra schimb rii. Acum era ÄTheodore". Vîn toarea de vr jitoare. Doar atunci a avut libertatea de a se dezvolta. Sentimentul morbid de vinov ie. sînt ca to i oamenii i vor ca r spunsurile s fie clare. amintindu-i permanent c nu mai are 10 ani. «Ia s vedem de ce este Ted mai entuziasmat? Ah. Iar cea de-a doua este viziunea de tunel. A a c am decis ca de-acum s -mi folosesc numele întreg. Inchizi ia. ÄM rog. Semn tura lui p rea mai lung . «F t l ul de la corul bisericesc. încet. Doamne. da. Nebunie. încet. Cu cîteva s pt mîni înainte de a pleca. Aceast list este aproape nesfîr it . Supersti ie. Fric . Sacrificii de animale. Asta e. Pî-n la urm . de c l toria de s pt mîna viitoare la m tu a sa. Neofitul în tiin . f r îndoial . Dar toate acestea reprezint oare ceea ce Dumnezeu le-a dat oamenilor sau ceea ce oamenii i-au dat lui Dumnezeu? Este COPILUL I APA DIN COPAIE 203 cît se poate de evident c credin a în Dumnezeu este deseori distructiv de dogmatic . Apoi mai sînt arcul i s ge ile lui. Iar credin a în Dumnezeu asuprit a lui Ted a trebuit s fie readus la via ca parte a eliber rii i a resurec iei spiritului s u. Am fost mîndru. Conformitate. Ignoran . am primit cecul cu banii pentru edin ele din luna anterioar .i comunice entuziasmul. Doar îndoindu-se de credin a ei i lep dîndu-se de ea a fost Kathy în stare s se aventureze mai departe într-o via mai cuprinz toare. mai productiv . Ia s i le lu m!» Simplu. Credin a necondi ionat pe care o avea Kathy în Dumnezeu. Identificarea cu dreptatea. Acum cîteva s pt mîni mi-am dat seama c nu m mai simt jenat. Orice lucru care m entuziasma îmi era luat. R zboaie sfinte. mi-a spus. de curînd convertit la concep ia despre lume a tiin ei. o mul ime de ap de baie murdar în jurul realit ii lui Dumnezeu. mai satisf c toare. Inhibi ie. Batjocoriri. E foarte ner bd tor s mearg . u oare i simple. M-am uitat mai atent. Atunci problema const în aceea c oamenii sînt înclina i s cread în Dumnezeu sau c oamenii tind s fie dogmatici? Oricine a întîlnit un ateu înr it tie c un astfel de om poate fi la fel de dogmatic în necredin a lui ca un credincios în credin a lui.

1970. Pentru c nu am fost cu totul sigur c terapeutul lui va fi obiectiv. Trebuie s ai încredere în obiectivitatea terapeutului t u. Nu demult am întîlnit un student în ultimul an.Allah. fa de locurile comune i presupozi iile culturii noastre. ÄNu cred c ar în elege. Este esen ial pentru reu ita terapiei ca tu s fii deschis fa de orice. i. A a se întîmpl mai ales în cazul în care ajungem la tiin dintr-o cultur i dintr-un c min în care credin a în Dumnezeu este constant asociat cu ignoran a. Acest lucru este valabil i daca ei cred c religia este bun i s n toas . care lua serios în considerare posibilitatea de a intra într-o m n stire peste cî i-va ani. sînt chema i s fac judec i asupra a cît de s n tos este sistemul credin ei cuiva. Este într-adev r posibil s elabor m o credin în Dumnezeu. New York. mai ales în ceea ce prive te o chestiune serioas ca asta. Toate acestea au o anume importan pentru oamenii de tiin precum psihiatrii i psihoterapeu ii. Ceea ce vreau eu s sugerez este c de asemenea este posibil s ne maturiz m prin credin a în Dumnezeu. încît nu mai consider c ei ar avea rolul de a se implica spiritual i religios în vreun fel. va fi de asemenea valabil dac în fa a complexit ii chestiunii ei se retrag i încearc s nu mai aib deloc de-a face cu problemele religioase ale pacientului." Dar nu i-am spus-o. Din contr . fapt e c intelectuali sofistica i sau oameni sceptici precum Marcia i Ted par s se dezvolte în direc ia credin ei. iar ea la rîndu-i credin Nu va exista musulman adev rat. sceptici fa de ceea ce am fost înv a i ² adic . F cuse psihoterapie în anul anterior i o continua. Ateismul sceptic sau agnosticismul nu este în mod necesar cea mai înalt treapt de în elepciune la care poate ajunge fiin a uman . rigiditatea i ipocrizia. Dutton pa-perback." Nu îl cunosc îndeajuns pe acest tîn r pentru a putea spune ce în eles are * Citat din Idries Shah. A fi vrut foarte mult s -i spun: ÄTrebuie s -i spui terapetului t u despre acest lucru. Un semn de maturitate la oamenii de tiin îl reprezint con tientizarea faptului c tiin a poate fi supus dogmatismului la fel ca oricare religie. Avem atunci destule motiva ii ² emo ionale. exist motive de a crede c în spatele no iunilor în el toare i a falselor concep ii despre Dumnezeu exist o realitate care este Dumnezeu. Dar deseori i no iunea de tiin devine un idol cultural i este necesar s devenim sceptici i fa de acesta. Dumnezeu care este înainte de scepticism s-ar putea s fie pu in asem n tor cu Dumnezeu care vine dup aceea. La acest lucru se refer Paul Tillich cînd vorbe te de Ädumnezeu de dincolo de Dumnezeu" i de aceea unii cre tini sofistica i proclam ÄDumnezeu a murit! Tr iasc Dumnezeu. Pacien ii au deseori nevoie de implicarea . Din cauz c psihoterapeu ii apar in în general unei tradi ii sceptice. ei au tendin a s considere patologic orice credin pasionat în Dumnezeu. Exist multe religii i probabil multe niveluri de credin . devenind o înclina ie manifest i o prejudecat . nu exist o singur religie. p. The Way ofthe Sufi (Calea sufi). ca i intelectuale ² pentru a sparge idolii credin ei primitive. în ultim instan . aceast tendin poate s treac dincolo. Avînd de-a face într-un mod atît de direct cu procesul dezvolt rii spirituale. ei. dac nu strict freudiene. 44. A a cum am men ionat la începutul acestei sec iuni. mi s-a confesat el. Am afirmat ferm c este esen ial pentru dezvoltarea noastr spiritual s devenim oameni de tiin . ascunzîndu-se sub o mantie de o atît de total obiectivitate. Este de asemenea valabil i dac arunc i copilul odat cu apa din copaie i dac privesc religia ca pe ceva bolnav sau ca fiind Du manul. monolitic . în unele ocazii. mai mult decît oricine. i trebuie observat c aceast credin a lor nu este aceea i cu cea în care a evoluat Kathy. Psihiatrii i psihoterapeu ii care au o atitudine simplist fa de religie pot face deservicii unora dintre pacien i. COPILUL I APA DIN COPAIE 205 pentru el m n stirea sau dac dorin a lui de a intra la m n stire are r d cini determinate nevrotic. Pîn ce credin a va deveni necredin ." Este oare posibil ca drumul dezvolt rii spirituale s ne conduc mai în-tîi afar din supersti ii spre agnosticism i de la agnosticism 204 Cre tere i religie spre o cunoa tere adecvat a lui Dumnezeu? Despre aceast cale vorbea Sufi Aba Said ibn Abi-l-Khair acum mai bine de nou sute de ani: Pîn ce coal i minaret nu se vor fi sf rîmat Aceast a noastr sfînt lucrare nu se va fi terminat. c îl va în elege în adev ratul sens al cuvîntului. Unele religii s-ar putea s nu fie s n toase pentru unii oameni ² altele s-ar putea s fie. supersti ia.* Indiferent dac drumul dezvolt rii spirituale trece în mod necesar printr-un ateism sceptic sau agnosticism spre o credin adecvat în Dumnezeu. ÄDar n-am fost în stare s -i spun terapeutului meu despre m n stire sau despre profunzimea credin ei mele religioase".

fie s d m un r spuns care la prima vedere va fi mai mult o reminiscen dintr-un straniu catehism decît o afirma ie simpl din tiin a fizicii. Un alt motiv important pentru care oamenii de tiin sînt înclina i s arunce apa din copaie odat cu copilul este faptul c nu v d copilul. Dimpotriv . cînd întreb m dac electronul este în mi care. altceva decît acele lucruri asupra c rora au ales s li se îndrepte aten ia. cînd întreb m dac pozi ia electronului se schimb în timp. la un anumit nivel. A m sura ceva înseamn a experimenta acel ceva într-o anumit dimensiune. Una dintre aceste dezvolt ri o reprezint metodele de studiu din ce în ce mai sofisticate. Inclusiv problematica lui Dumnezeu. sîntem acum capabili s facem m sur tori ale unor fenomene incredibil de complexe. Dar explorînd fenomene precum natura luminii. trebuie s r spundem Änu". ci de respingere categoric a tot ceea ce nu poate fi m surat. tiin a a pus mare accent pe m surare." Alt dezvoltare care ne ajut s sc p m de viziunea de tunel este relativ recenta descoperire de c tre tiin a realit ii paradoxului. Aceast presupozi ie stranie dar extrem de comun cum c lucrurile care nu sînt u or de studiat nu merit studiate începe s fie contestat de cîteva dezvolt ri relativ recente din cadrul tiin ei îns i. care sînt repetabile i pentru al ii. Viziunea tiin ific de tunel Ocazional. Robert Op-penheimer scria: La ceea ce par a fi întreb ri simple sîntem tenta i fie s nu d m nici un r spuns. Dac decidem s studiem ceva. Dar în virtutea succesului ei. i viziunea tiin ific s-a l rgit. Nu poate fi 206 Cre tere i religie g sit nici o dereglare fizic în sistemul lor vizual. ei nu vor s vad altceva decît ceea ce ochii lor întîlnesc în mod imediat. care s dea seama de acest simptom. electromagnetismul. de exemplu. cînd nu po i vedea decît un mic cerc de lumin i claritate la cel lalt cap t. Prin folosirea unor aparaturi precum microscoapele electronice. ci mai degrab mai sofistica i în chestiunile religioase decît sînt în mod obi nuit. Este ca i cum. realitatea este paradoxal . autoimpu i. paradoxul semnifica eroare pentru spiritul tiin ific. E ca i cum ar spune: ÄCe nu putem m sura nu putem ti. trebuie s r spundem Änu". Astfel." Din cauza acestei atitudini. a vrea s discut dou . pledoaria mea const în aceea c psihoterapeu ii de orice fel ar trebui s se sfor eze s devin nu mai neimplica i. cînd întreb m dac electronul st pe loc. care-i ap r de mutarea aten iei spre domeniul spiritului. Nu. mecanica cuantic i teoria relativit ii. totdeauna vom putea g si metodologia potrivit pentru a face acest lucru. care VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 207 acum cîteva decenii erau nem surabile.i contrabalanseze obiectivitatea cu propria spiritualitate într-un mod facil. nu pot vedea decît un singur lucru odat i trebuie s . Cînd întreb m. o dimensiune în care facem observa ii de o mare precizie. nimic la stînga. ce nu poate fi m surat este lipsit de importan i nu merit observarea noastr . Prin urmare.lor. Nu pot vedea dou lucruri apropiate în acela i timp. a a încît poate c în curînd vom putea spune: ÄNu este nimic dincolo de limitele vederii noastre. observa ie precis i verificabilitate. spectrofo-tometre. Prima este o problem de metodologie. computere i a unor programe de calculator cum ar fi cele pentru tehnici statistice. în l udabila sa insisten pentru experien . Mul i oameni de tiin pur i simplu nu v d dovada realit ii lui Dumnezeu. trebuie s r spundem Änu". Dintre cauzele acestei viziuni de tunel. Ei aseam n acest simptom cu privirea printr-un tunel. dedesubt sau deasupra locului asupra c ruia sînt a inti i. care rezult din natura tradi iei tiin ifice. i continu s se l rgeasc . mul i oameni de tiin exclud din considera iile lor serioase toate chestiunile care sînt ² sau par s fie ² intangibile. m surarea a devenit un fel de idol tiin ific. ace ti pacien i nu sînt în stare s vad decît o mic por iune din fa a lor. dintr-un anumit motiv. prin urmare. trebuie s r spundem Änu". Ei sufer de un fel de viziune de tunel. tiin a fizic s-a maturizat în ultimul secol pîn acolo încît a recunoscut din ce în ce mai mult faptul c . au un fel de ochelari de cal psihologici. Nu vreau s spun c ei ar trebui s renun e la obiectivitate sau s . J. dac pozi ia unui electron va r mî-ne aceea i. Rezultatul este acea atitudine a multor oameni de tiin nu numai de scepticism. nu are nici un rost s ne preocup m de ceea ce nu putem ti. Utilizarea m sur torii a f cut ca tiin a s fac pa i enormi în în elegerea materiei universului. psihiatrii întîlnesc pacien i cu o stranie distur-ban a vederii. Ei nu pot s vad nimic la dreapta lor.i întoarc fa a ca s -1 vad i pe cel lalt. Buddha d dea astfel de r spunsuri cînd era . Acum o sut de ani.

p reau a indica faptul c munca mea cu pacien ii pentru dezvoltarea lor spiritual a fost ajutat în moduri pentru care nu am o explica ie ra ional ² moduri care au fost miraculoase. Este oare posibil ca dru* Science and the Common Understanding ( tiin a i în elegerea comuncC)." Iar în ceea ce prive te legile naturale. care a fost cel de-al doilea factor ce a cauzat schimbarea mea de con tiin . Rezultatul a fost c reprezentan ii tiin ei au presupus c orice eveniment care nu putea fi explicat prin legile naturale cunoscute este ireal. Dar este numai începutul. în ultimii aproximativ patru sute de ani tiin a a elucidat mai multe Älegi naturale". tiin a este tentat s spun : ÄCeea ce este foarte dificil de studiat nu merit s fie studiat. pentru c fie a fost vorba de o dereglare imaginar . de a unifica tiin a i religia este faptul cel mai semnificativ i mai incitant în via a noastr intelectual de ast zi. oameni religio i sînt pe cale s înceap s examineze natura unor astfel de fenomene. aflat la începutul ei." Biserica a fost pu in mai deschis . cum ar fi aceea potrivit c reia Äatrac ia dintre dou obiecte este direct propor ional cu masa lor i invers propor ional cu distan a dintre ele" sau Äenergia nu poate fi nici creat . fiecare închistat în propria-i viziune de tunel. Aceast schimbare în con tiin a mea a fost produs de doi factori care au ac ionat mîn în mîn . Aceste experien e. Bisericile nu le-au spus niciodat medicilor: ÄVre i s v al tura i nou pentru a studia aceste fenomene fascinante?" Nici medicii nu au spus: ÄVre i s fim împreun pentru a examina tiin ific aceste lucruri care s-ar putea dovedi de mare VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 209 interes în profesia noastr ?" în loc de acesta. eram sigur c nu exist miracole. m-au f cut s m îndoiesc de presupozi ia mea c apari ia miracolelor e imposibil . cum ar fi remisiunea spontan a cancerului i exemplele ce par vindec ri de succes. de Biserica Catolic pentru a. Din fericire totu i." Religia nu a vrut s fie zguduit de tiin . Cu cît am privit mai mult. precum reac ia de somatizare a istericilor. mi-a permis apoi s încep s privesc existen a cotidian avînd ochi i pentru miraculos. nici distrus ". cu atît am g sit mai mult miraculos. atitudinea medicilor a fost aceea de a spune c vindec rile miraculoase nu exist . cum se comport fiecare dintre ele în chestiunea miracolelor. în viziunea lor asupra lumii. S examin m. religia i tiin a r mîn în cadrele lor de referin autoimpuse. c boala de care o persoan a fost vindecat era inexistent de la început. tot a a cum tiin a nu a vrut s fie zguduit de religie. Vindec ri miraculoase au fost folosite. unele dintre ele am s le povestesc. ÄMiracolele nu au nevoie s fie examinate tiin ific" ² a fost atitudinea religioas prevalent . dar care. au f cut din legile naturale un idol. medici i c ut tori ai adev rului. Este posibil s fi început s întrez rim un teren pe care tiin a i religia s se întîlneasc ? Cînd vom fi capabili s spunem Äomul este o fiin muritoare i nemuritoare în acela i timp" i Älumina este und i corpuscul în acela i timp" atunci vom fi început s vorbim acela i limbaj. oamenii de tiin . în ceea ce prive te metodologia. de exemplu. am devenit deschis la posibila existen a miraculosului. iar pentru multe confesiuni protestante"-acestea sînt aproape ceva obi nuit.întrebat care va fi condi ia omului dup moarte. 40. Dup reprezentan ii Bisericii.i autentifica sfin ii. Bisericii i-a fost team s priveasc aceste miracole de foarte aproape. Unul e reprezentat de întreaga diversitate de experien e pe care le-am avut ca psihiatru. ÄEle trebuie pur i simplu acceptate ca acte ale lui Dumnezeu. cînd am absolvit coala medical . atunci cînd m-am gîndit la ele mai profund. New York. tot a a cum au f cut un idol din no iunea de m surare. de exemplu. tiin a este înclinat s spun : ÄCeea ce e foarte dificil de în eles nu exist . Ast zi sînt sigur c miracolele abund . Dac ar fi un singur lucru pe . Totu i. Aceast deschidere. experien e care ini ial p reau locuri comune. In bun parte. cî iva oameni de tiin serio i. p. ceea ce nu poate fi în eles în termeni de legi naturale este un miracol. Odat ce m-am îndoit de aceast presupozi ie. fie de un diagnostic gre it pus. Simon and Schuster. iar miracolele exist . 208 Cre tere i religie mul dezvolt rii spirituale care pleac de la supersti iile religioase spre scepticismul tiin ific s ne duc în ultim instan la o realitate religioas veritabil ? Aceast posibilitate. Acum 15 ani. Dar avînd succes în descoperirea legilor naturale. Dar în afar de autentificarea existen ei miracolelor. dar ele nu sînt r spunsuri familiare pentru tradi ia tiin ei secolelor al XVII-lea i al XVIII-lea* Misticii ne-au vorbit de-a lungul secolelor în paradoxuri. 1953.

Din cauz c acest domeniu al fenomenelor psihice atrage atît de mul i oameni cu o slab priz la realitate. Printre c ile prin care al ii pot fi am gi i st . Odat ce percep ia se leap d de domina ia prejudec ilor i a interesului personal. . cînd voi examina faptele comune din practica psihiatric care m-au condus la în elegerea extraordinarului fenomen al gra iei. VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 211 A vrea îns s concluzionez p strînd o not de precau ie. Noi vom folosi termenul lui Ouspensky i o vom numi percep ia miraculosului. voi. dar nu este cazul. Pentru c întreg acest domeniu este atît de ambiguu i de întunecos. Misticii. uni i în ceva vast i frumos.. Despre aceast capacitate s-a scris recent: Sesizarea sinelui se na te i se maturizeaz într-un fel de con tientizare distinct . Am c utat rugul aprins. este liber s experimenteze lumea a a cum este ea îns i i s z reasc m re ia ei inerent . ca nu cumva s ne am gim pe noi în ine i pe al ii. Ar trebui în schimb s privim la evenimentele de zi cu zi din vie ile noastre pentru a g si dovezi ale miraculosului.. încet sau brusc. r d cina din care se trag cele mai înalte tr s turi i experien e ale omului. Sîntem cu to ii indivizi. men inînd în acela i timp o orientare tiin ific . 1 (1977). este mai important decît orice s ne apropiem de el cu un scepticism s n tos. ca i cu alte variet i ale miraculosului. încît de obicei este considerat dat. au vorbit despre ea ca fiind perceperea divinit ii i a perfec iunii lumii. o con tientizare care a fost descris în multe feluri de c tre diferi i oameni. Recent. vocea ce vine din ceruri. la care mai mul i vorbitori cu o bun educa ie au prezentat dovezi anecdotice ² pentru a indica faptul c ei sau al ii sînt posesori ai unei puteri de a vindeca ² într-o astfel de manier . nr. ÄBeyond the Norm: A Speculative Model of Self-Realization" (ÄDincolo de norm : un model speculativ al percep iei de sine"). în spa iile vaste ale cosmosului i în intima leg tur a acestora i a tuturor lucrurilor. pp. * Michael Stark i Michael Washburn. acela ar fi c el posed capacitatea de a percepe miraculosul. 58-59. de exemplu. Sîntem parte a unui ecosistem bine echilibrat. dar sîntem de asemenea p r i ale unui întreg mai mare. Este esen ial s ne p str m mintea treaz . Richard Bucke se refer la ea ca la con tiin a cosmic . eu cred c structura noastr de referin a fost prea dramatic . Adev rata minune a lumii este dat pretutindeni în cea mai m runt parte a trupurilor noastre. Dac un vindec tor î i pune mîinile pe o încheietur inflamat . fie neindicat . atît de des prezente la acei indivizi care sînt sus in tori publici ai realit ii fenomenelor psihice. nu conteaz ce este pus pe ele. am participat la o conferin ce avea ca subiect vindecarea prin credin . încheieturile inflamate se dezumfl mai devreme sau mai tîr-ziu.. Exist mult lume care încearc s g seasc r spunsuri simple la întreb ri grele. în care interdependen a merge mîn în mîn cu individua ia. încît au sugerat c dovezile lor sînt riguroase i tiin ifice. ÄMiraculosul" se refer nu doar la fenomenele extraordinare. de exemplu. iar a doua zi umfl tura nu mai este inflamat . pentru mul i observatori reali ti este tentant s concluzioneze c înse i fenomenele psihice sînt ireale. cînd de fapt nu erau. Buber o descrie în termenii rela iei Eu-Tu. Faptul c dou evenimente apar unul dup altul nu înseamn în mod necesar c ele sînt legate cauzal. Percep ia miraculosului este esen a subiectiv a con tientiz rii de sine. lipsa de scepticism i testare riguroas . iar Maslow a etichetat-o ca fiind Äcunoa terea Fiin210 Cre tere i religie tei". Este pur i simplu vorba de a acorda o aten ie deplin i minu ioas darurilor vie ii. pentru c absolut orice poate evoca aceast con tientizare special care ni se ofer pe m sur ce-i acord m îndeajuns de mult aten ie. acest lucru nu înseamn c pacientul a fost îns n to it de c tre vindec tor. A a cum este esen ial ca vederea noastr s nu fie mutilat de viziunea de tunel a oamenilor de tiin . Percep ia miraculosului nu necesit nici o credin sau presupozi ie. 16. Acest lucru îl voi face eu în urm toarea sec iune a c r ii. desp r irea apelor m rii..care a vrea ca cititorul s i-1 aminteasc din aceast carte. tot astfel este esen ial ca facult ile noastre critice i capacitatea de a fi sceptici s nu fie orbit de str lucitoarea frumuse e a domeniului spiritual. dar i cu pu in gîndire. al turînd literatur de popularizare tiin ific i concep ii religioase cu mari speran e. aflat dincolo de orice descriere.* în gîndirea despre miracole. ci de asemenea la locurile comune. Astfel de indivizi dau acestui domeniu un prost renume. Journal ofReligion and Health. adic ceea ce este prezent cu atîta constan . Faptul c multe astfel de al tur ri e ueaz nu trebuie s duc la concluzia c o astfel de al turare este fie imposibil . Aceast interfa dintre tiin i religie poate fi un teren mi c tor primejdios. Vom avea de-a face cu percep ii extrasenzo-riale i fenomene Äpsihice" sau Äparanormale".

** Primul cuvînt asociat cu gra ia în acest faimos imn evanghelic american este cuvîntul Äuimitor". La 16 ani a p r sit ultimul orfelinat i a început s tr iasc pe cont propriu. cînd. crezînd c o astfel de mam nu e competent s creasc un copil. în închisoare nu a primit nici un tratament psihiatric. într-o suburbie a ora ului Chicago. i cînd vom fi fost de zece mii de ani aici Ca soarele str lucind. unde a avut parte de umilin ele de rutin i de o complet lips de afec iune. Nici un psihiatru sau asistent social nu i-ar fi prev zut viitorul altfel decît în culori sumbre. unde i de ce poate fi tratat sau a fost vindecat o nevroz . Fusese un copil nelegitim i de-a lungul primei sale copil rii crescuse doar cu mama sa. In mod inevitabil. dar reg sit acum Orb am fost. pentru a face mai inteligibil concep ia autorului i trimiterile culturale ale acestuia. Exist o serie de aspecte din practica psihiatric care nu înceteaz niciodat s m uimeasc . de John Newton (1725-1807). descoperim c un pacient a suferit o traum sau traume de un anumit fel. a a cum le în elegem noi. Gra ia mi-a înv at inima teama. pe atît de f r sens. statul. de 35 de ani.Gratia" Miracolul s n t ii Uimitoare gra ie! Ce dulce-i sunetul Ce-a mîntuit un obidit ca mine Am fost pierdut. Unul dintre acestea este faptul c pacien ii no tri se vindec din punct de vedere mintal într-un mod uluitor. Ceva ne uime te cînd nu face parte din cursul normal al lucrurilor. Un remarcabil om de afaceri plin de succes. dar acum v d. tr. Dar realitatea gra iei va r mîne neexplicat în cadrul conceptual al tiin ei conven ionale i al Älegilor naturale". am giri. care era surd i mut . O zi nu vom avea mai pu in ca lanceput Lui Dumnezeu laud s -I aducem. Prin psihanaliz este posibil s tras m etiologia i dezvoltarea unei nevroze la un pacient cu o exactitate i precizie rareori întîlnite în alt domeniu medical. MIRACOLUL SAN TÂTII 213 te predictibil prin ceea ce cunoa tem noi a fi Älegile naturale". i 1-a luat f r nici un avertisment sau explica ie i 1-a plasat succesiv în trei orfelinate. la vîrsta de 17 ani a intrat la închisoare pentru un act de violen pe cît de gre it. a a cum ar fi fost firesc în contextul cultural românesc. dar traumele au o intensitate care în cursul normal al lucrurilor ar trebui s produc o nevroz mult mai grav decît cea pe care o are pacientul. Dup ase luni de plictisitoare privare de libertate. Ceea ce nu tim totu i este de ce nevrozele nu sînt mai severe ² de ce un pacient u or nevrotic nu este unul grav nevrotic. cînd. Fapt este c se cunoa te mai mult despre cauzele nevrozelor decît se cunoa te despre marea majoritate a altor afec iuni umane. a paralizat par ial ca rezultat al unei rupturi de anevrism congenital al unuia dintre vasele de 214 Gra ia sînge din creier. unde i de ce un individ dezvolt un simptom nevrotic anume sau un tipar comportamental. La vîrsta de 15 ani. Este de asemenea posibil s cunoa tem cu aceea i exactitate i precizie cum. Previzibil. Cînd avea 5 ani. a venit s m vad din cauza unei nevroze care putea fi descris ca fiind doar una u oar . pe mine ca i pe mul i al i psihiatri. astfel încît s -i produc o anume nevroz . capcane Am trecut deja. Este un lucru obi nuit pentru al i speciali ti în medicin s acuze psihiatrii c practic o disciplin inexact i ne tiin ific .) ** Amazing Grace (Gra ie uimitoare). cînd nu es* Am preferat traducerea termenului grace (din original) prin Ägra ie" i nu prin Ähar". autorit ile i-au g sit un post de umil lucr tor într-un depozit al unei companii modeste. (N. Cît de scump -mi fu aceast gra ie De cînd întîia i dat am crezut! Prin multe pericole. Ceea ce urmeaz va demonstra c gra ia este un fenomen comun i c într-o anumit m sur este unul predictibil. Este posibil s ajungem s cunoa tem exact i precis cum. cînd a fost eliberat. Ea va r mîne miraculoas i uimitoare. de ce un pacient grav nevrotic nu este psihotic. . Dar gra ia m-a dus nev t mat departe i gra ia m-a c l uzit spre cas . Dar gra ia mi-a alungat temerile.

Ceea ce nu în elegem este de ce oamenii supravie uiesc traumelor din vie ile lor. Nu e nici o îndoial c acest lucru este adev rat.i porneasc propria afacere." Exist totu i o problem aici. împreun . tim exact de ce anumi i oameni se sinucid. mai s n to i mintal decît p rin ii lor. Dar r mîn întreb ri enorme. Un altul 216 Gra ia poate avea parte de un curs fulminant al afec iunii i poate muri rapid chiar dup prima criz . Cum se întîmpl aceste lucruri? Nu tim. de exemplu. Totu i. iar circumstan ele succesului lui atît de evidente. ajungînd un om relativ bogat. în majoritatea cazurilor. o mecanic pe care nu o în elegem pe de-a-n-tregul care pare s opereze în mod curent în majoritatea oamenilor pentru a-i proteja i pentru a le ap ra s n tatea mintal chiar în cele mai neprielnice condi ii. devenise i un tat bun i iubitor. el poate fi aplicat într-un fel sau altul tuturor bolilor fizice. am reu it s tras m cu exactitate. Tot ce putem spune este c exist o for . De i conceptul imunitar este de obicei aplicat la bolile in-fec ioase precum meningita. am putea spune cu încredere c meningococul a fost cauza mor ii lor.i continue via a f r s mai aib parte vreodat de acest necaz. un intelectual autodidact. o voi descoperi la nou din zece oameni. Cunoa tem multe despre aceast ap rare i despre felul cum opereaz ea. s . de ce i de unde au venit toate acestea? Dac m refer la obi nuitele concepte ale cauzalit ii. Totu i nici unul dintre locuitorii micului meu ora nu a suferit de meningit meningococic de mul i ani i nici nu e probabil s sufere în aceast iarn . el a devenit cel mai tîn r ef de departament din istoria companiei. de exemplu. agentul care o cauzeaz este extrem de r spîndit. cu excep ia faptului c în cazul bolilor neinfec ioase nu avem aproape nici o cunoa tere despre felul în care func ioneaz rezisten a. nu vom ti îns de ce au murit ei. Boala pare a fi aceea i. le inurile. iar dovada s n t ii mai pu in simpl . dar acest nivel este în mod clar unul superficial. Aceste tipuri de întreb ri pot fi puse pentru aproape toate bolile. în afar de a spune c indivizi cu un anume tipar al personalit ii par a avea diferite tipuri de dificult i în a rezista afec iunii. Altul poate avea atacuri repetate i s devin afectat cronic de aceast boal . Dup cinci ani. ÄMeningococii. De i procesele implicate în deregl rile mintale în mod frecvent nu corespund cu cele implicate în deregl rile fizice. Rareori vedem pacien i care s nu fie. Cei mai mul i vor spune c for ele care în mod normal ne protejeaz via a au e uat cumva s opereze în ace ti oameni. de ce unii nu se sinucid. MIRACOLUL S N T II 215 în aceast privin ele aparent se aseam n . ulcer peptic i altele. bineîn eles. tim foarte bine de ce oamenii devin bolnavi mintal. Dac în iarna aceasta iau în fiecare zi culturi din aceast bacterie din gîturile locuitorilor micului ora în care locuiesc. dup ce s-a c s torit cu o femeie aflat tot într-un post de conducere. avînd în vedere conceptele obi nuite de cauzalitate. nu tiu. cancer. Doctorii care folosesc conceptul de rezisten pentru a explica acest fenomen postuleaz faptul c trupul posed o ap rare care se opune invaziei în corp a meningococului. La un anumit nivel. ceea ce a determinat nevroza sa u oar i s o vindec m. La un nivel mai profund. cum ar fi atacurile de inim . el a p r sit compania i în cele din urm a reu it s . cînd. Nu am fost în stare nici în cel mai mic grad s determin originea succesului s u nea teptat. în perioada în care a f cut tratament cu mine. De ce? Nu avem nici o idee despre acest lucru. ce cauzeaz meningitele meningococice i ve i primi un r spuns imediat. în timp ce majoritatea dintre noi nu au nici o dificultate. Cum. în cadrul uzual cauz -efect. Nu tim. Cunoa tem mult mai mult despre cauzele bolilor fizice decît tim despre cauzele s n t ii fizice. traumele copil riei sînt considerabil mai subtile (de i de obicei la fel de devastatoare). Ce se întîmpl ? Meningita meningococic e o boal relativ rar . a a cum de fapt se întîmpl . dup trei ani. De i printre oamenii din ar care vor muri de meningit meningococic în aceast iarn vor fi i oameni sl bi i sau cunoscu i ca avînd o rezisten defectuoas .i revin complet i s .Totu i. inclusiv cele mai comune. un lider al comunit ii i un artist împlinit. dar tiparul este fundamental acela i. dar consecin ele pot fi complet diferite. întreba i orice doctor. majoritatea lor vor fi indivizi care înainte erau s n to i i c rora nu li se cuno teau defec iuni ale sistemului de rezisten . la fel ca întregii mul imi de organisme ubicue care produc boli în organism. Un individ poate s sufere o singur criz relativ u oar de colit ulceroas ² o afec iune acceptat de obicei ca fiind de natur psihosomatic ². Un num r din ce în ce mai mare de gînditori au început s sugereze c aproape toate afec iunile sînt de . Am citat acest caz anume pentru c traumele observabile au fost atît de dramatice.

cred c e nevoie s aplic m conceptul de rezisten la accidente. La 9 ani. în vreme ce traversam o strad înz pezit c rîndu-mi c r ile de coal . în mod con tient. oprindu-se cu bara de protec ie chiar deasupra capului meu. alteori. sînt predispu i la accidente. a c zut dintr-un luminator. uneori. în noiembrie. la schi. în anumite perioade ale vie ii lor. o ma in care venea cu vitez a derapat. care este el însu i un fenomen îndeajuns de miraculos. f r s am nici cea mai mic ran . acela i lucru despre afec iunile fizice ca i despre cele psihice: exist o for . cred c cititorii vor recunoa te c tiparele lor personale de supravie uire. Nici nu a fost con tient de triste ea cauzat de moartea mamei lui. de asemenea. în luna noiembrie. în cursul normal al lucrurilor. Dar dac îl punem laolalt cu alte exemple? De mai multe ori a fost cît pe-aci s fiu lovit de ma ini. De aseme218 Gra ia nea. Printre multele exemple din cariera mea. prin urmare. Atunci cei mai mul i dintre noi ducem oare Ävie i fermecate"? S fie oare adev rat acel vers din cîntec? Unii ar putea gîndi c nu e nimic incitant aici. fracturînMIRACOLUL S N T II 217 du. care i-a fracturat pelvisul. b nuiesc c majoritatea vor g si în experien ele lor personale tipare similare de dezastre evitate la limit . în noiembrie. a c zut de pe ska-teboard i i-a fracturat încheietura unei mîini. s gîndim în termeni de rezisten la accident i de predispozi ie la accident. panicat. în noiembrie. accidente care aproape s-au întîmplat i al c ror num r este cu mult mai mare decît cel al accidentelor care s-au întîmplat cu adev rat. de rezisten la accident nu sînt rezultatul nici unui proces con tient de decizie. supraînc rca i de gr simi i cheaguri de sînge. Prin el însu i. a a cum o facem cu conceptul de rezisten la boal . Pentru a începe s în elegem cum au ap rut aceste accidente. consuma i de cancer. Mul i medici i mul i psihiatri au tr it experien a întîlnirii fa în fa cu fenomenul predispozi iei la accidente. a avut un accident cu bicicleta i a avut fractur de craniu i numeroase contuzii grave. am ratat cu pu in s intru în copaci i nu mi-a lipsit mult s cad de la în l ime. s-ar putea spune pur i simplu c am avut noroc. am ap sat pe frîn la un stop i nu mi-a lipsit decît o palm sau dou s m ciocnesc de un alt vehicul. c toate lucrurile despre care am vorbit sînt simple manifest ri ale instinctului de supravie uire. îns cum au ap rut aceste accidente? Acest b iat nu i le-a cauzat singur. La 11 ani. De fapt. le concepem ca operînd în untrul grani elor individului care le posed . M-am tras de acolo i. în luna noiembrie. Chestiunea accidentelor ridic i ea mai multe întreb ri interesante.natur psihosomatic ² c psihicul este implicat cumva în diferitele defec iuni ale sistemului de rezisten . un mecanism pe care nu-1 în elegem prea bine ce pare a opera în mod curent în majoritatea oamenilor. Nimeni nu i-a pus întrebarea dac acest b iat avea într-adev r o predispozi ie pentru accidente sau de ce avea o astfel de predispozi ie. E mai pu in remarcabil faptul c ne îmboln vim i murim. nu e u or de acceptat c în cursul normal al lucrurilor majoritatea dintre noi sînt rezisten i la accidente. a fost lovit de o ma in . spunîn-du-mi afabil c Äa uitat totul despre ea". uneori. De i nu în elegem mare lucru despre instincte. acest incident nu pare atît de remarcabil. de mai multe ori. ar trebui s fim mînca i de vii de bacterii. eroda i de acizi. ci faptul c sistemul de rezisten func ioneaz atît de bine. Dar uluitoare nu sînt aceste defec iuni ale sistemului. La 13 ani. Ce înseamn asta? Duc o existen fermecat ? Dac cititorii î i examineaz propriile vie i sub acest aspect. ceea ce este cu adev rat remarcabil este c de obicei nu ne îmboln vim i nu murim foarte repede. Putem spune. pe la apusul soarelui. am fugit acas . într-o zi de iarn . cînd aveam 9 ani. Nu e u or de acceptat c anumi i oameni. Cînd avea 12 ani. am alunecat i am c zut. în noiembrie. protejîndu-le i înt rindu-le s n tatea fizic .i odul. cînd conduceam ma ina. chestiunea accidentelor sugereaz faptul c tendin a noastr de a încerca s supravie uim poate fi altceva. a c zut de pe o scar i i-a fracturat humerusul (partea de sus a bra ului). . în acel moment. cel mai dramatic a fost cazul unui b iat de 14 ani pe care am fost rugat s -1 consult pentru ca el s fie admis la centrul de tratament pentru delincven i minori. Cînd avea 10 ani. chiar i în cele mai neprielnice condi ii. mai miraculos decît un instinct. aproape am lovit pietoni sau bicicli ti în întuneric. picioarele i corpul îmi ajunseser sub ma in . crose de golf mi-au zburat prin p r i a a mai departe. Dar a denumi un lucru înseamn i a-1 explica? Faptul c avem un instinct de supravie uire pare banal doar pentru c l-am denumit instinct? în elegerea noastr privind originea i mecanismele instinctelor este în cel mai bun caz minuscul . Mama lui murise cînd el avea 8 ani.

ap s toare. dup cum se obi nuie te. 95 de procente sau mai mult. el a povestit un vis pe care-1 avusese cu o noapte înainte. Pacientul meu s-a referit pu in la ei. Ar tînd spre interiorul ni ei. s asocieze cu ceva acest . Dac vei munci îndeajuns de mult i din greu pentru a te în elege pe tine însu i. La edin a care a urmat imediat dup o alta în care problema ambi iei fusese pentru prima oar ridicat . Nu g sea nici o bucurie în munca pe care o f cea. deseori desenez pe hîrtie un cerc mare. De mai mult folos ne poate fi ideea de sincronicitate. Un b rbat distins a venit s m consulte pentru o depresie care dura de mai mul i ani. ci i vie ile altora." Bineîn eles. încît nu le mai puteai recunoa te. Doar dup mai multe luni a început s ia în considerare problema ambi iei sale. De i nu sînt religio i i chiar f r m car s se gîndeasc profund la ceea ce spun în încercarea de a digera aceste experien e. De i nu am experimentat personal acest lucru. reprezint incon tientul nostru. Tat l meu voia s navighez de-a lungul golfului ca s iau o barc pe care. Eram mult mai tîn r decît sînt acum. Eram ner bd tor s fac aceast c l torie i l-am întrebat cum pot g si barca. avînd 20 sau 30 de sertare gigantice. de cel pu in patru metri lungime i care se în l a pîn la tavan. f r s aib r ni grave. din diferite motive. acolo unde se g seau acele piese de mobilier imense i ap s toare i un cuf r enorm. El m-a luat deoparte. De i am ales s explorez mai departe posibilitatea ca astfel de incidente s aib o explica ie. una dintre c ile prin care cunoa tem existen a acestui t rîm ascuns al min ii i bog ia pe care el o con ine este calea viselor. totu i. Oare mecanismul neînsufle it al unui motor posed instinctul de a se bloca singur astfel încît s conserve forma corpului uman din untrul vehiculului? Sau fiin a uman posed un instinct astfel încît în momentul impactului s . implic interac iuni între indivizi sau între indivizi i lucruri neînsufle ite." Cititorul poate alege s pun misterul unor astfel de incidente pe seama Ä ansei pure". explicarea lor prin concep ia noastr despre instincte nu este foarte satisf c toare. a a c i-am cerut. Depresia lui era cauzat de mai mul i factori. prietenii mei au f cut remarci precum: ÄCred c Dumnezeu îi iuMIRACOLUL S N T II 219 be te pe be ivi" sau ÄCred c nu-i venise vremea. mai mult. spun: ÄAceasta reprezint mintea noastr con tient . au fost uimi i mai ales din cauz c nu ansa pare a fi fost implicat în aceste incidente. care nu sînt oameni religio i. vei ajunge s descoperi c aceast vast parte din mintea ta de care e ti pu in con tient con ine bog ii dincolo de imagina ie. Ro ile ma inii acelui b rbat n-au reu it s treac peste mine cînd aveam 9 ani din cauza instinctului meu de supravie uire sau pentru c oferul poseda o rezisten instinctiv la a m omorî? Poate c avem un instinct care conserv nu doar vie ile noastre.i adapteze forma trupului la felul în care se contorsioneaz vehiculul? Astfel de întreb ri par în mod inerent absurde. el o l sase pe o insul dincolo de strîmtoare. am mai mul i prieteni care au fost martori la accidente de automobile în care Ävictimele" au ie it aproape intacte din vehicule atît de zdrobite. la circumferin . ne va fi totu i de ajutor s examin m mai întîi unele aspecte ale func ion rii unei p r i a min ii umane pe care o denumim incon tient. mai mul i 220 Gra ia dintre str mo ii tat lui s u fuseser b rba i faimo i. a unui inexplicabil Äcapriciu" sau a Äsor ii" i vor fi satisf cu i s închid u a f r a mai c uta alte explica ii. este clar c concep ia noastr tradi ional despre instincte nu este de mare ajutor." Ini ial. desenez o mic ni . iat un fragment: ÄEram într-un apartament plin cu piese de mobilier imense. ÄNimeni n-ar fi supravie uit". semnifica ia acestui vis mi-a fost neclar . dar nu tia din ce cauz . Nu pot s în eleg cum a putut cineva supravie ui unei astfel de izbituri i. Reac ia lor a fost una de pur uimire. De i p rin ii lui erau relativ s raci i necunoscu i. înainte de a lua în considerare ideea de sincronicitate. Accidentele. spun ei.Rezisten a la afec iunile mintale sau la bolile fizice ne-o putem imagina ca fiind localizat în incon tient sau în procesele organice ale individului. Apoi. declar ei! Cum explic m aceasta? ans pur ? Ace ti prieteni. i mi-a spus c puteam g si barca dac priveam peste cuf r. Dac e s examin m totu i mai departe astfel de incidente. Miracolul incon tientului Cînd încep s lucrez cu un nou pacient. Tot restul cercului.

în pofida voin ei mele. a vrea s v descriu experien a propriei mele min i atunci cînd am lucrat cu o pacient . ca indica ie adecvat c gre im atunci cînd credem c avem dreptate i ca încurajare corect c avem dreptate atunci cînd credem c probabil gre im. ea avea un mers rectiliniu i amplu.i ucid psihologic str mo ii pentru a se putea elibera de aceast for qonstrîng toare. în tinere ea sa. E greu s ne imagin m c o alt MIRACOLUL INCON TIENTULUI 221 experien ce ar fi ap rut în acest moment în cadrul terapiei ar fi putut s fie tot atît de elocvent edificatoare pentru el i pentru mine precum acest vis. mi-am strîns ochii i m-am str duit s mi îndrept aten ia c tre pacient . el mi-a spus: ÄDin anumite motive. Ca exemplu de mesaj al incon tientului prin Ägîndurile nefolositoare". Imediat. ÄM face s m gîndesc la un mormînt sau la o cript de familie. a a cum facem i cu visele. A vrea s m concentrez asupra unuia dintre aspectele care îl fac s fie tipic. pe care mai mul i ani de psihoterapie nu reu iser s i-o vindece i din cauza c reia venise i la mine pentru ajutor. mi-a ap rut brusc în minte un cuvînt: ÄPinocchio". cauz de care el nu fusese con tient pîn atunci. Dar a descoperit c acesta este o for ap s toare în via a sa i a dorit s poat s . visele care pot fi interpretate ofer invariabil informa ii folositoare despre cel ce le viseaz . poate pentru c mobila aceea p rea atît de ap s toare. Acesta este motivul pentru care pacien ii terapiei psihanalitice sînt înv a i iar i i iar i s spun orice le vine în minte. ele pot de asemenea s ne ofere informa ii dramatice din interiorul altora i al lumii din afara noastr . Am încercat s m concentrez asupra a ce spunea pacienta mea. î i luase ca reper de via mormintele faimo ilor s i str mo i pe linie patern i î i urmase drumul c tre glorie. Psihoterapeu ii fac din analiza viselor o parte semnificativ a muncii lor tocmai pentru c sînt atît de folositoare în general. Este vorba despre Ägîndurile nefolositoare" sau despre fragmentele de gînduri. nu d m nici o aten ie acestor gînduri inutile i le d m la o parte ca i cum ele n-ar avea nici o semnifica ie. Destul de sup rat. ca indicator pe drumul pe care avem nevoie s mergem atunci cînd ne scufund m. a a c am îndep rtat imediat cuvîntul din con tiin . senza ie ce putea s o fac s se pr bu easc în orice moment i pentru care nu fusese descoperit nici o cauz fizic . Din cauza acestei senza ii de ame eal . de i într-o form destul de diferit . el a zîmbit r ut cios: ÄPoate vreau s -mi ucid to i str mo ii". informa ii care ne lipsesc. ca surs de informa ii necesare despre noi în ine. Totu i. Incon tientul lui în mod clar p rea c vrea s -1 ajute pe el i munca noastr împreun i f cea aceasta cu o dorin mistuitoare. Oricine s-a ocupat mai mult de vise va recunoa te în acesta un vis tipic. de parc ar fi posedat propria lui voin ." Semnifica ia visului a fost atunci clar . Totu i. Pe la mijlocul celei de-a treia edin e. Era destul de inteligent i fermec toare i ini ial n-am avut nici o idee despre ce ar fi putut s -i cauzeze ame eala. dar acest gînd prostesc tot îmi vine în minte ² nu are nici un sens. ce apar ine unei categorii destul de largi. Pacienta era o femeie tîn r care suferea din adolescen a timpurie de o senza ie de ame eal . aproape vizibil. a spus. Dar dup un minut. Ajutorul vine într-o diversitate de forme: ca avertisment pentru e ecuri personale. în acele ocazii în care reu im s facem traducerea. aproape împleticindu-se. Trebuie s m rturisesc c exist multe vise a c ror semnifica ie m dep e te complet i este tentant s dore ti ner bd tor ca incon tientul s aib decen a s ne vorbeasc într-un limbaj clar. ca acela ce ne ajut s g sim direc ia cînd ne sim im pierdu i.cuf r enorm cu sertare. incon tientul s u a produs o dram care a elucidat cauza problemei. De cîte ori un pacient spune: ÄE ridicol. cum st tea ea a ezat confortabil. nu conteaz cît de stupide sau insignifiante pot p rea vorbele lor la început. un mesaj care va ilumina în mod semnificativ situa ia în care se afl . De i 222 Gra ia aceste Ägînduri inutile" ne ofer de obicei o privire în interiorul nostru. ca i cum ar fi fost scris liter cu liter în spatele ochilor mei: ÄPinocchio". ca ghid pentru solu ionarea problemelor pe care nu sîntem capabili s le rezolv m. dup înc un minut. m face s m gîndesc la un sarcofag. în experien a mea. vorbind despre una sau alta. mesajul pare a fi totdeauna destinat nutririi dezvolt rii noastre spirituale. l-am întrebat. Incon tientul poate s comunice cu noi atunci cînd sîntem treji cu tot atîta elegan i generozitate ca atunci cînd dormim. într-adev r. Cea mai mare parte a timpului. fiecare dintre sertare fiind îndeajuns de mare pentru a con ine un trup. Aproape imediat. Brusc. . dar mi-a i spus s v spun astfel de lucruri" tiu c pacientul a primit un mesaj extrem de valoros din partea incon tientului." ÄDar sertarele?". Acest b rbat a început s se ocupe de problema sa. A f cut acest lucru folosind simboluri într-o manier la fel de elegant ca aceea din-tr-o pies de teatru reu it . cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte.

de a fi curat . în aceste momente. corec ie pe care a f cut-o în diferite feluri. care tr gea sforile i care era foarte mîndr c î i înv ase fiica Äs mearg peste noapte la toalet ". angajat într-o încercare de a combate terapia. fiind în acela i timp doritoare s le ascund sub pre . Merge caraghios. antisocial i r u în noi. Dumnezeule. c acest material incon tient e Är u". el îl percepe ca ju-cînd un rol du m nos sau cel pu in pe acela al unui diavol r ut cios care încearc s ne în ele. în aceea i direc ie. Din cauza acestor dorin e i sentimente 224 Gra ia aflate în incon tient. asta este! Este o p pu . ci mai degrab în faptul c fiin ele umane au o minte con tient care deseori nu este dispus s fac fa acestor sentimente i s tolereze durerea de a avea de-a face cu ele. mi-a fost relevat ceea ce era esen ial în pacient : ea nu MIRACOLUL INCON TIENTULUI 223 era o persoan real . S lu m în considerare chestiunea reful rii. Lui Jung îi revine responsabilitatea de a fi ini iat o corec ie a acestei viziuni. Incon tientul. alb i albastru. mintea con tient a pacientului este. evenimentul este invariabil de folos procesului terapeutic sau îns n to irii. Freud a descoperit la mul i dintre pacien ii s i dorin e sexuale i sentimente ostile de care ei nu erau con tien i. e dr gu . Eu nu l-am invitat. Hei. ea este în schimb un fenomen al con tiin ei sau al unei rela ii defectuoase dintre con tient i incon tient. este prin comportamentul nostru. de la început? De ce erau ele reprimate? R spunsul este c mintea con tient nu le voia. în Psihopatologia vie ii cotidiene. dac avem grij s -1 ascult m (ceea ce nu facem de obicei). i-am rezistat. Problema nu const în faptul c fiin ele umane au sentimente ostile i sexuale. Aceast informa ie enorm de valoroas despre pacienta mea a ap rut în con tient ca un intrus nedorit. pentru c tiu c astfel de lucruri pot fi importante i mai tiu c dac incon tientul încearc s -mi spun ceva trebuie s -1 ascult. . au ap rut rapid faptele în sprijinul acestei afirma ii: o mam incredibil de dominatoare. e ca o p pu . încercînd de mai multe ori s -1 dau afar pe u a pe care intrase. în parte." A a am f cut. inten ionînd s ascund adev rata natur a sinelui s u de terapeut i de propria autocon tientizare. Freud i primii lui urma i au fost tenta i s perceap incon tientul ca pe un depozit a ceea ce este primitiv. Dar de ce erau aceste dorin e i sentimente localizate în incon tient. ordonat i de a spune doar ceea ce se cuvine. de exemplu. este Pinocchio! Este o p pu !" Instantaneu. i în acest a nu voi. mai curînd decît a-1 vedea în chip de zîn bun care munce te din greu pentru a ne face s fim one ti. o distragere a aten iei de care nu aveam nevoie. ei au tins s presupun c boala psihic rezid cumva în incon tient.cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte. inînd cont de faptul c con tiin a nu îl vrea. dar îi era team c în orice moment s-ar putea pr bu i i putea sfîr i într-o gr mad de be e i sfori. Ini ial. dorin a total a fetei de a se devota împlinirii a tept rilor celorlal i. nu l-am dorit. Prezen a lui îmi p rea str in de mine i irelevant pentru treaba în care eram angrenat. încercînd frenetic s p c leasc cerin ele ce-i erau adresate. le demonstreaz a fi ini ial manifest ri ale incon tientului. care încerca s fie vie. inclusiv prin n scocirea expresiei: Äîn elepciunea incon tientului". Folosirea cuvântului Äpsihopatologie" de c tre Freud pentru a descrie aceste fenomene indic iar i orientarea sa negativ în ceea ce prive te incon tientul. dar care în mod clar îi f cea s fie bolnavi. alb i albastru. cerînd parc a fi recunoscut. pîn acolo încît am ajuns la concluzia c boala mintal nu este un produs al incon tientului. dac acest cuvînt este atît de ner bd tor s -mi intre în minte. mai bine îi dau aten ie. Aceast calitate de a p rea str in i nedorit este caracteristica materialului incon tient i maniera lui de a se prezenta în mintea con tient . o lips total de automoti-va ie i a capacit ii de a lua singur decizii. E ca i cum ei ar fi presupus. Unul dup altul. Atunci mi-am spus mie însumi: ÄStai pu in. ÄPinocchio! Ce naiba poate s însemne Pinocchio? Doar nu crezi c are vreo leg tur cu pacienta? Doar nu crezi c ea e Pinocchio. Este îmbr cat în ro u. Propria mea experien a confirmat perspectiva lui Jung în aceast privin . Cînd un pacient face o eroare în cadrul psihoterapiei. în aceast renegare const problema. nu? Hei. pe care Freud. din cauza acestei calit i i a rezisten ei ce-i este asociat din partea min ii con tiente. era o p pu ic eap n de lemn. a ap rut ideea c incon tientul este cel care Äa cauzat boala mintal ". Un al treilea mod în care se manifest incon tientul i în care ne vorbe te. cu mersul eap n al unui soldat de lemn. stai pu in. M refer la erori de pronun ie i la alte Ägre eli" în comportament sau la Äactele ratate" freudiene. De fiecare dat cînd a venit aici era îmbr cat în ro u. ca un demon în adîncurile subterane ale min ii noastre. îngrijit .

ea a început pentru prima oar s accepte posibilitatea c cel pu in o parte din ea trebuie s ad posteasc sentimente de furie. ÄM simt divizat . care o crescuser cu mare sim de r spundere. dar în absen a afec iunii sau a unei griji iubitoare. Ädar vorbe te neîncetat i tiu c la cina din seara asta va monopoliza întreaga conversa ie." Iar i a fost f cut un mic început. a remarcat el voios. care a r mas gravid într-o încercare disperat de a ob ine grija matern devenind ea îns i mam . opus felului în care 226 Gra ia credem c sînt. Nu orice act ratat exprim ostilitate sau sentimente Änegative" ce au fost respinse. Cel de-al doilea pacient era . Primul pas pentru progresul terapiei fusese f cut. Ea mi s-a prezentat ca fiind o femeie de lume neobi nuit de matur . O femeie meticuloas . ÄCe mi se întîmpla?". complet incapabil s recunoasc în sine emo ia furiei i prin urmare incapabil s . am aflat c tocmai p r sise facultatea din cauza unei sarcini de cinci luni. ÄB nuiesc c o s -mi spune i despre acele acte ratate freudiene"." în criza ei i cu recunoa terea din partea mea c într-adev r e ca o cas divizat împotriva ei îns i. tiam c p rin ii ei sînt oameni distan i i insensibili. str duindu-se în realitate s Äspun lucrurile a a cum sînt". Totu i. ÄI-am l sat un bile el prin care l-am încuno tin at c rela ia noastr a fost produsul unui copil. Ele exprim adev rul. i-am r spuns. Am întrebat-o dac 1-a informat pe tat l copilului. c atîta cît te prive te. a r spuns el. la care. adev r. ÄDa". onestitate. Cred c uneori m deranjeaz . am informat-o despre acest lucru. acum brusc a izbucnit în plîns. explicînMIRACOLUL INCON TIENTULUI 225 du-mi c întîrzierile se datorau cut rui sau cut rui accident din via a ei i proclamîndu. a invitat i un cuplu din vecini i Äbineîn eles." I-am ar tat cecul nesemnat. luptînd pentru deschidere. mi-a spus ea. dup cum explica ea." Vrînd s spun c copilul a fost produsul rela iei lor. a început s -mi povesteasc despre o mic petrecere pe care urma s o g zduiasc în noaptea aceea. tînjind dup afec iune.totu i. Nu am confruntat-o cu actul ei ratat. Pentru c sora sa îl vizita uneori. Un alt pacient care avea o problem cu mînia era un b rbat ce credea c este imoral s simt . inclusiv pentru mine. E ca i cum a fi doi oameni. A vrea s dau cîteva exemple. La urm toarea edin . spunea el. Ele toate exprim sentimentele care au fost respinse. Ace ti trei pacien i care au f cut acte ratate nu încercau s se ascund atît de mine. cît de ei în i i. ea este doar sora ta vitreg i c de fapt ur ti tupeul ei. care credea c a venit la mine pentru tratament pentru c . el îmi vorbea despre ea i o descria ca fiind o Äpersoan extrem de încînt toare".i accepte nevoile de dependen sau s le tr iasc . de i eram sigur c le avea. ea a f cut pl ile facturilor lunare. probabil mult vreme de acum înainte. ti i cît de meticuloas sînt în aceste chestiuni. Poate c actul ratat cel mai mi c tor din experien a mea a fost f cut de o tîn r femeie în timpul primei ei vizite la mine. încrez toare în sine i independent . dup ce acesta se n tea i s plece în Europa pentru a. într-o sear ce a urmat unei edin e. ÄCeea ce î i spune incon tientul este c tu nu vrei ca sora ta s fie sora ta. Ea nu voia s se m rite. care avea nevoie de blînde e protectoare i de cel mai simplu fel de a fi îngrijit .i exprime furia în mod deschis. ea mi-a spus în loc de asta c sub masca unei femei de lume ea era o feti fl mînd . pe sora mea vitreg ". Cecul de la ea mi-a ajuns nesemnat. aproape fizic.i continua educa ia. Felul în care lucrurile sînt cu adev rat. pentru c nu era deloc gata s . Mai tîrziu. este cel care se aliaz cu terapeutul. sugerîndu-i c ea nu m-a pl tit cînd trebuia din cauz c era furioas . I-am subliniat faptul c se referise la sora lui ca fiind sora lui vitreg . s-a v itat ea. Se gîndise vag c ar putea s dea copilul spre adop ie. I-am sugerat c asta se întîmpla deoarece sim ea un anume resentiment în ceea ce m prive te sau fa de terapie. Änu mai am nici un scop pentru moment i sînt st pîn pe timpul meu i cred c pu in psihanaliz ar putea contribui la dezvoltarea mea intelectual . negative sau pozitive. pe care ea nu-1 mai v zuse de patru luni. Este imposibil s nu fi semnat cecul dvs.i aprecierea total fa de mine i motiva ia de a lucra împreun . De i se controla extrem de bine în timpul edin elor noastre. actul ratat i-a fost de ajutor. ajutîndu-m pe mine s con tientizez c persoana care st tea în fa a mea era un copil speriat. a început s întîrzie de fiecare dat cîteva minute la edin a de terapie. Atunci mi-a spus: ÄDar este ridicol! Nu mi s-a întîmplat niciodat în via s nu semnez un cec. Ea a negat ferm c ar exista o astfel de posibilitate. cu atît mai mult s exprime furie fa de vreun membru al familiei sale." Cercetînd de ce nu mai are nici un scop pe moment." ÄNu ur sc tupeul ei". ÄDa". Prima pacient credea c nu exist nici o f rîm de resentiment în ea.

cunoa tere care este depozitat sub forma unor coduri în acidul nucleic din celulele noastre. Teoria lui Jung despre incon tientul colectiv sugereaz c în elepciunea noastr este mo tenit . Nu numai c nu mai fusesem niciodat în Singapore. Fapt este c incon tientul nostru este mai în elept decît noi în aproape orice împrejurare. concep ia noastr con tient despre noi în ine este divergent aproape întotdeauna. dar acum v d. MIRACOLUL INCON TIENTULUI 227 Aproape totdeauna sîntem mai mult sau mai pu in competen i decît credem c sîntem. iar apoi o recunoa tem ca pe un vechi prieten. ajungînd de cealalt parte a cl dirii. Incon tientul îns tie cine sîntem în realitate. Totu i ideea sau teoria respectiv pot s fie unele pe care nu le-am gîndit niciodat con tient. f r ca noi s fi avut personal acea experien . cu real bucurie. cît i în ceea ce ne prive te pe noi în ine. cîteva cl diri mai încolo. ÄM întreb oare ce cl dire este aceea?". ducem ceva din incon tient spre con tientizare. la cap tul c ruia. Cum am tiut acest lucru. mai degrab scoatem ceva din ele. pe care se putea citi Singapore Cricket Club. Ei sînt posesorii cunoa terii de mult vreme. Printr-un complex de factori. Ajungînd dup l sarea întunericului în Singa-pore. care spune c mo tenim în elepciunea reie it din experien a str mo ilor no tri.convins c nu are nici un sentiment de animozitate fa de vreunul dintre membrii familiei sale. ÄNu mai sînt persoana care eram". noi nu b g m ceva în untrul min ii lor. O sarcin major i esen ial în procesul dezvolt rii spirituale const în munca continu de a duce concep ia con tient despre sine a cuiva într-o congruen progresiv mai mare cu realitatea. care este derivat din latinescul educare. am v zut o plac din bronz deasupra intr rii. a a cum se întîmpl în psihoterapia intensiv . Conceptul de depozitare chimic a informa iei ne permite s începem s în elegem cum poate fi depozitat informa ia poten ial disponibil pentru mintea uman în cî i-va centimetri cubi de substan cerebral . Curînd am ajuns într-un spa iu deschis larg. ca i cum am fi cunoscut-o odat . Nu m bazam pe nimic spunîndu-le. în exemplul cu pacienta pe care incon tientul meu mi-a relevat-o ca fiind Pinocchio. Am vorbit despre aceast Äîn elepciune a incon tientului" în primul rînd în termeni de cunoa tere de sine i revela ie de sine. Experimente tiin ifice recente cu material genetic în conjunc ie cu fenomenele memoriei sugereaz c este într-adev r posibil s fi mo tenit cunoa terea. Prin urmare. Cînd citim o carte i ajungem la o idee sau la o teorie care ni se pare atr g toare." Cuvintele mi-au venit pe limb spontan. Este ca i cum întreaga cunoa tere i întreaga în elepciune ar fi deja con inute în min ile noastre i atunci cînd afl m Äceva nou" nu facem decît s descoperim ceva care exista demult în noi. Cînd o mare parte a acestei sarcini care dureaz toat via a este realizat cu o relativ rapiditate. Äsun clopo elul"." O astfel de persoan nu are dificult i în a în elege cuvintele dntecului: ÄAm fost pierdut. pe care de fapt nu îl tiam? Printre posibilele explica ii se num r teoria lui Jung despre Äincon tientul colectiv". ce se traduce literal prin Äa scoate în afar " sau Äa conduce în afar ". Aceast concep ie este în mod similar reflectat în cuvîntul Äeduca ie". Cuvîntul spune c Ärecunoa tem" concep ia respectiv . 228 Gratia MIRACOLUL INCON TIENTULUI 229 spre amuzamentul meu. individul se simte deseori Ären scut". dar reg sit acum/ Orb am fost. existen a ei este în mod destul de straniu recunoscut în limbajul nostru cotidian. Ultima pacient se gîndea la sine ca fiind o femeie de lume. va spune pacientul. dac folosim cuvîntul în mod serios. so ia mea i cu mine am p r sit hotelul pentru o plimbare. Aproape imediat le-am regretat. într-un grad mai mic sau mai mare. fa de persoana care sîntem în realitate. a spus so ia mea. am uitat-o. unde plecasem în vacan pentru prima oar . acesta este Clubul de Cricket din Singapore. ÄSînt o persoan complet nou i diferit . dar nu mai v zusem niciodat un club de cricket ² ziua în amiaza mare i cu atît mai pu in în întuneric." Dac ne identific m pe noi în ine cu concep ia despre noi în ine sau cu con tientizarea de sine sau cu con tiin a noastr în general. Dar chiar acest extraordinar de sofisticat model. I-am r spuns imediat cu o siguran total i f r s m gîndesc: ÄO. care . Dar care este sursa acestei p r i din noi care e mai în eleapt decît noi? Nu tim. Totu i. atunci trebuie s spunem c incon tientul este o parte în noi care este mai în eleapt decît noi în ine. despre schimb rile dramatice din con tiin a sa. am putut z ri în întuneric forma vag a unei construc ii de mari dimensiuni. De i acest tip de cunoa tere poate p rea bizar unei min i tiin ifice. cînd educ m oamenii. Ärecunoa tem" c este adev rat . am încercat s demonstrez c incon tientul este mai în elept decît noi atît în ceea ce prive te al i oameni. S lu m însu i cuvîntul Äa recunoa te".

nici prietenul meu nu tiam cauza sau motivul pentru care am avut vise atît de neplauzibil de similare. este îndemnat s citeasc acest arti col. este ea îns i un miracol. încît am tiut c nu putea ap rea accidental.d. Mintea mea are milioane de imagini la îndemîn din care s construiasc un vis. nu avem înc o explica ie pentru a a-numitele Äfenomene psihice". s-a f cut men iunea c nu de pu ine ori oamenii ies nev t ma i din vehicule zbrobite i pare ridicol a gîndi c ma in ria se contorsioneaz într-o asemenea form încît s protejeze oferul sau c oferul se contorsioneaz luînd o form care s se potriveasc cu ma ina zdrobit . Stanley Krippner au demonstrat conving tor c este posibil pentru un individ treaz s Ätransmit " în mod curent i repetat imagini c tre un alt individ care doarme cîteva camere mai încolo i c aceste imagini vor ap rea în visele celui ce doarme*. poate chiar crucial în aceste evenimente neplauzibile. De exemplu. într-o serie de experimente sofisticate. Cum se întîmpl acest lucru? Nu avem nici cea mai vag idee. tiam c ceva mult mai semnificativ s-a întîmplat. El MIRACOLUL SERENDIPIT TII 231 sus ine doar c astfel de conjunc ii neplauzibile de evenimente apar mai frecvent decît sînt prezise de . oricît ar fi de pu in convins despre realitatea ESP sau de sceptic în ceea ce prive te validitatea tiin ific a acestui fapt. Nu exist nici o lege natural cunoscut prin care forma pe care o ia vehiculul (evenimentul A) s cauzeze supravie uirea oferului sau ca forma oferului (evenimentul B) s fac vehiculul s se contorsioneze într-un anumit fel.m. Probabilitatea s fi fost doar o coinciden ca eu s fi selectat acelea i apte imagini. Mai devreme. ele au ap rut neplauzibil în mod sincron ² adic amîndou în acela i timp ². Am aflat mai tîrziu c un prieten care dormise în casa mea cu dou nop i înainte se trezise dintr-un vis în care acele apte imagini ap ruser în aceea i ordine. ² sîntem înc în total venera ie în fa a fenomenului min ii umane. O astfel de transmisie nu apare doar în laborator. astfel încît. American Journal ofPsy-chiatry (martie 1970). las f r r spuns majoritatea întreb rilor care ne sperie mintea cel mai mult. pentru care nu poate fi determinat nici o cauz în cadrul legilor naturale cunoscute. în discu ia despre înclina ia spre accidente i rezisten a la ele. Cumva. Nici eu. * ÄAn Experimental Approach to Dreams and Telepathy: II Report of Three Studies" (ÄO abordare experimental a viselor i telepatiei: dare de seam asupra a trei studii"). serafimi i heruvimi care îl ajut în misiunea sa de a ordona universul. Faptul c evenimente foarte neplauzibile.a. ca fiind ultima parte explicabil a moleculelor ce alc tuiesc substan a cerebral i opereaz cu o tehnologie miraculoas . 1282-1289. care sînt în mod clar legate de func ionarea incon tientului. Specula iile asupra acestei chestiuni difer pu in în calitate de specula ii asupra unor modele de control al cosmosului precum cel al lui Dumnezeu cu armiile i corurile de arhangheli. Am fost incapabili s leg m visele de orice experien împ rt it de amîndoi sau de alt fel pe care am fi avut-o i nici nu am fost în stare s interpret m visele în vreun fel. Mintea. a a cum am discutat pîn acum. Nici unul dintre noi nu a putut s stabileasc un motiv pentru aceast întîm-plare. Principiul sincronicit ii nu explic de ce sau cum s-au întîmplat acestea. apar cu o frecven neplauzibil a ajuns s fie cunoscut ca principiul sincronicit ii. medicul Montague Ullman i dr.permite depozitarea în spa ii mici a cunoa terii mo tenite ca i a celei tr ite. Evenimentul era atît de neplauzibil. în fapt. în aceea i ordine ca i prietenul meu era astronomic de mic . 230 Gratia Dar se întîmpl c validitatea unor astfel de întîmpl ri este dovedit tiin ific în termeni de probabilitate. îngeri. nu este neobi nuit ca doi indivizi care se cunosc s aib în mod independent vise identice sau incredibil de similare. dar unul dintre aspectele evenimentului a fost acela c noi am avut aceste vise la scurt timp unul dup altul. Cînd specul m asupra tehnologiei unui astfel de model ² cum ar fi el construit. Eu însumi am avut într-o noapte un vis care consta într-o serie de apte imagini. oferul a supravie uit. Oricine. timpul pare elementul important. De i nu a existat o rela ie de cauzalitate între evenimentul A i evenimentul B. care uneori crede c astfel de lucruri nu exist ca miracol. cum ar fi sincronizat . Totu i. Miracolul serendipit ii De i este foarte posibil pentru noi s concepem extraordinara în elepciune a incon tientului. pp.

povestit în articolul s u ÄDespre sincronicitate". un c r bu de trandafir (Cetonia aurata). în ciuda eforturilor f cute de ambele p r i. Nu am nici o alt explica ie. în timp ce zbura. Dificultatea consta în faptul c ea tia totdeauna totul despre orice. de i m aflam pe partea de osea corespunz toare. mult mai des ele doar îmbun t esc via a sau determin o dezvoltare a ei. Avusese un vis impresionant în noaptea precedent . matur i foarte sceptic." Este posibil ca apari iile statistic improbabile s sugereze într-o anumit m sur c exemplele de sincronicitate sau paranormal e probabil s fie pe cît de benefice pe atît de d un toare." Aceast experien a MIRACOLUL SERENDIPIT II 233 * The Portable Jung (Jung de buzunar). 511512. Principiul serve te doar la a face clar faptul c miracolele par a fi chestiuni care in de coordonarea în timp i chestiuni care sînt uimitor de comune. a c rui culoare galbenverzuie sem na foarte bine cu aceea a unui scarabeu de aur. vorbim de fapt despre fenomenul serendipi-t ii. Joseph Campbell. Tratamentul putea continua acum cu rezultate mul umitoare. n-am oprit ma ina niciodat . De i plin de e ecuri metodologice. I-am întins pacientei mele insecta cu aceste cuvinte: ÄIat scarabeul dvs. mai precis. o ma in a luat imediat curba cu ro ile la doi metri de banda galben i abia a reu it s m evite. improbabile din punct de vedere statistic. Nu am idee ce m-a f cut s opresc. ca fiind un fenomen psihic sau Äparanormal". s-a dovedit a fi din punct de vedere psihologic inaccesibil . cu un ra ionalism cartezian bine lefuit. Dup mai multe încerc ri nefructuoase de a îndulci ra ionalismul ei cu o în elegere mai uman a lucrurilor. pp. Incidentul cu visele similare aproape sincrone este unul care poate fi calificat. într-o zi. o cercetare a acestei probleme trebuie f cut . Totu i o alt caracteristic a fenomenelor psihice. în care cineva îi d dea un scarabeu de aur ² o bijuterie costisitoare. în mod clar benefice este mult mai mare decît în cazul celor în care rezultatul pare a fi v t m tor. Excelenta ei educa ie o înzestrase cu o arm care se potrivea în mod ideal scopului s u. cu spatele la fereastr . mi-a povestit recent urm torul incident: ÄDup ultima noastr edin . ceva care va mistui retorta intelectual în care ea se izolase. acest drum are o mul ime de curbe foarte strînse. Luasem probabil zece asemenea curbe cînd brusc am avut gîndul c o ma in ar fi putut s vin de dup col pe banda mea de osea. paranormale este de asemenea obscur. produs bre a pe care o doream în ra ionalismul ei i a spart ghea a în ceea ce prive te rezisten a ei intelectual . dar care nu au avut loc. am ap sat puternic pe frîne i am oprit. Am mers de multe ori pe acea osea înainte i de i m-am gîndit c este periculoas . cu o impecabil idee Ägeometric " asupra realit ii. Acest lucru mi s-a p rut foarte straniu. care cioc nea în geamul ferestrei. F r s m mai gîndesc. ciocnirea în curb ar fi fost inevitabil . A fi putut s opresc la oricare din cele zece astfel de curbe pe care le-am luat. pe care o voi cita în întregime*: Exemplul meu prive te o tîn r pacient care. Webster's Didionary define te serendipitatea ca fiind Ädarul de a g si lucruri . 1971. M-am întors i am v zut c era o insect zbur toare destul de mare. în timp ce ea înc îmi povestea acest vis. New York. dar Äne tiin ific " potrivit c reia frecven a unor astfel de apari ii.probabilitate. Dac nu opream. M face s m gîndesc c e ceva cu aceste ESP i alte lucruri din acestea. chiar dac semnifica ia incidentului este obscur . am auzit în spatele meu o b taie u oar în geam. A a cum ti i. încît m-am hot rît s m duc acas pe oseaua care înconjoar lacul. Acum nu pot s afirm decît o 232 Gra ia impresie ferm . ascultîndu-i rev rsarea de retoric . Auzim despre accidente ciudate i despre exemple ciudate de accidente care ar fi putut s se întîmple. Rezultatele benefice ale unor astfel de apari ii nu e necesar s salveze doar vie i. Am deschis fereastra imediat i am prins insecta în aer. Probabil c în elesul cel pu in al majorit ii fenomenelor psihice. Imediat dup ce am f cut acest lucru. ed. dar n-am f cut-o. Un excelent exemplu de astfel de apari ie este experien a Ävisului scarabeului" a lui Cari Jung. este frecven a semnificativ cu care astfel de apari ii par a fi benefice ² într-un anume fel binef c tor pentru unul sau mai mul i participan i umani implica i. într-un efort clar de a vrea s intre în înc perea întunecat . Era o insect din familia scarabeului. aparte fa de neplauzibilitatea lor statistic . Viking Press. care f cea analiz cu mine. Un om de tiin respectabil. El nu explic miracolul. a trebuit s m limitez la speran a c va ap rea ceva nea teptat i ira ional. în virtutea neprobabilit ii lui statistice. era o zi atît de frumoas . Discutînd despre aceste evenimente paranormale cu consecin e benefice. st team în fa a ei.

dar deseori nu reu im s recunoa tem natura lor de serendipitate. Cu alte cuvinte. respectuos i totu i cald i blînd. Acum cinci luni. Dup o jum tate de or . iar într-o not de subsol MIRACOLUL SERENDIPIT TII 235 i-am recomandat cititorului cartea lui Wheelis ca pe o ideal elaborare a subiectului. pentru a lucra la rescrierea primei sec iuni a acestei c r i. Am luat cartea cu mine acas .valoroase sau agreabile f r a le c uta". Nu tiu de ce. Una din tezele principale ale acestei sec iuni a c r ii este c gra ia. Pentru moment. în cursul conversa iei noastre superficiale. am întîlnit-o pe so ia colegului meu. spune-mi. ajunsesem într-un punct mort. Pe de alt parte. dar c unii profit de ea. întîmpla-rea a fost atît extraordinar . în subcapitolul ÄRezisten a la gra ie". consider m c aceste evenimente nu au nimic remarcabil i. scris de Allen Wheelis. Totu i. o femeie distant i rezervat . nu putem s profit m de ele. Dup aceea. aproape arogant . Dar mi-a ap rut gîndul c s-ar putea s . c unii oameni sînt noroco i. b tînd la u a con tientiz rii noastre nu mai dramatic decît o insect care ciocane u or geamul ferestrei. este la îndemîna tuturor. al ii nu. M-am luptat cu aceast dilem timp de o or f r a ajunge nic ieri. ea mi-a spus c a auzit c scrisesem o carte i m-a întrebat care este subiectul ei. cît i obi nuit ² extraordinar pentru c probabilitatea de a se întîmpla era foarte mic .i fie de ajutor. ceea ce implic faptul c unii oameni îl posed . i-a fi spus în mod normal c sînt afundat în c r i pîn peste urechi ² fapt care era adev rat ² i c nu a fi avut nici un pic de timp s o citesc în viitorul apropiat. Jung a profitat clar de gra ie. Unul dintre capitole exprima cu elegan . nu eram dispus s terg întreaga sec iune. Felul ei de a fi era timid i ezitant. ÄScotty. iar al ii nu sînt. avînd la dispozi ie dou ore între întîlni-rile pe care le aveam într-un anumit ora . Am discutat incomod vreo cinci minute. A fi putut tr i i f r ea. sim indu-m din ce în ce mai neajutorat în rezolvarea acestei situa ii. obi nuit pentru c astfel de întîmpl ri benefice cu probabilitate foarte mic se întîmpla tot timpul. I-am r spuns c apreciez bun tatea ei i c voi încerca s o citesc cît mai curînd posibil. Dilema mea era rezolvat . Mare parte din carte trata problema responsabilit ii. c reia se pare c nu-i pl ceam prea mult. în lini te. Diminea a urm toare. sim ind totu i c aceast l rgire ar fi o abatere de la cursul lucr rii. Exist cîteva caracteristici care intrig în aceast defini ie. pentru c sim eam c o men ionare a acestor concep ii era necesar . Cînd am ajuns acolo. în acest moment. L -sînd insecta în untru. Una dintre ele este determinarea serendipit ii ca dar. prinzînd-o i dînd-o pacientei. foarte diferit de felul în care fusese în orice alt întîlnire dinainte. în mai multe ocazii. Poate c nu se va întîmpla a a. Era clar c trebuia s extind acea parte pentru a face mai comprehensibile concep iile discutate acolo." I-am spus c nu i c am ajuns într-un punct mort i c nu mai eram în stare s fac nici un progres pentru moment. ÄM-am gîndit c s-ar putea s te intereseze. Dar chiar în acea sear . întîmpl ri similare au avut loc de zeci de ori în luna în care so ia colegului meu mi-a împru- . am condensat acea sec iune a c r ii mele într-un paragraf scurt i concis." Sim indu-m iritat i presat de timp. manifestat în parte prin Älucruri valoroase sau agreabile care nu sînt c utate". am fost atins de gra ie. iar al ii nu. prin urmare. sper c nu deranjez". O parte din ceea ce scrisesem despre subiectul responsabilit ii mi se p rea complet nesatisf c tor. evenimente ale serendipit ii ne apar tuturor. devenind din ce în ce mai frustrat. ÄAm g sit aceast carte din întîmplare". ba chiar a fost de-a dreptul ostil fa de mine. Aceasta nu era o întîmplare nemaipomenit . mi-a spus ea. Unele motive i unele c i prin care oamenii e ueaz s profite de gra ie vor fi explorate mai tîrziu. ceva m-a determinat s las la o parte toate celelalte c r i i s consult cartea pe care mi-o d duse ea. Dar strania ei umilin m-a f cut s -i dau un alt r spuns. I-am spus c ea 234 Gra ia se ocup de dezvoltarea spiritual i c nu am terminat-o înc . ÄDac deranjez. a spus ea. vreau s sugerez c unul dintre motivele pentru care nu reu im s profit m pe de-a-ntregul de gra ie este acela c nu sîntem pe deplin con tien i de prezen a ei ² adic nu g sim lucruri valoroase f r a le fi c utat. pentru c nu reu im s apreciem valoarea darului care ni se ofer . lam întrebat pe un coleg care locuia în acel ora dac pot s -mi petrec timpul în biblioteca din casa lui. Era un volum sub ire intitulat How people change (Cum se pot schimba oamenii). N-au existat surle i trompete care s-o anun e. m-am dus în bibliotec s lucrez. f r a ti cînd ar putea fi Äcel mai curînd posibil". A fi putut s-o ignor. a intrat încet în bibliotec so ia colegului meu. în profunzime ceea ce voiam eu s spun cînd încercam s l rgesc acea sec iune dificil a c r ii mele. inea în mîini o carte.

doctrina imanen ei. starea de vis i incon tientul. fie total obscur (ca în cazul fenomenelor paranormale). Aceast problem ² i de fapt întreaga problem a paradoxului ² rezult din dorin a noastr de început de a localiza lucrurile. care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane. a a cum sînt ele interpretate de gîndirea tiin ific curent . Ce avem de f cut ² noi. Este fie asta. Eu sînt eu i tu e ti tu. atribuie originea gra iei lui Dumnezeu i crede c ea este cu adev rat iubirea lui Dumnezeu. care. Nu exist nici o cale prin care s -mi dau seama cît de multe astfel de întîmpl ri mi-au sc pat. Nu doar pentru c sîntem oameni de tiin nu ne este u or s localiz m gra ia. b) Mecanismul ac iunii lor este fie incomplet în eles (ca în cazul rezisten ei fizice i a viselor). dar nu poate fi amîndo-u . Oile sînt oi i nu sînt ghete. De i privite în general separat. prin urmare. Este greu s sc p m de ele. a locului omului în cosmos i. indic faptul c aceast for exist dincolo de grani ele individului. iar entitatea tu este identitatea ta i tindem s fim complet descump ni i dac identit ile se combin sau se amestec . Putem doar s spunem unde nu este: în con tiin a uman . am descris o întreag diversitate de fenomene care au urm toarele caracteristici comune: a) Ele contribuie la nutrirea ² sprijin . care i-a dat numele de gra ie. omul religios. Cu sute sau chiar mii de ani înainte de conceptualizarea tiin ific a unor lucruri precum sistemul imunitar. Nu avem nici un mod corespunz tor de a o m sura. nu putem nici m car s localiz m aceast for . cealalt . care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane"? Nu putem atinge aceast for . Alte fenomene. am ajuns s cred c elementele lor comune indic faptul c aceste fenomene sînt 236 Gra ia parte sau manifest ri ale unui singur fenomen: o puternic for originat în afara con tiin ei umane. S punem în func iune viziunea de tunel i s o ignor m pentru c ea nu se potrive te prea u or cu conceptele tiin ifice tradi ionale ale legilor naturale? Pare periculos s facem astfel. bineîn eles. protejeaz i îmbun t esc ² vie ii umane i la dezvoltarea spiritual . electromagnetism. fie cealalt . Pe unele dintre ele le recunosc. De unele pot profita f r a fi m car con tient de natura lor miraculoas . cum ar fi visele. ea exist . sugereaz faptul c gra ia locuie te în mintea incon tient a individului. Exist în teologie dou tradi ii mari i opuse în aceast privin : prima. d) De i influen at poten ial de con tiin a uman . ghete. Defini ia gra iei Pîn acum. i i-a adus laude. Tindem s în elegem fenomenele plasîndu-le în categorii particulare. Este real . a avut de asemenea dificult i în a-1 localiza pe Dumnezeu. Tendin a noastr de a gîndi în entit i ne constrînge s . în func ie de principiile legilor naturale. spunînd c aceasta este cutare sau cutare ca entitate. Percepem lumea ca fiind compus din astfel de categorii: oi. de fenomenul und -corpus-cul.mutat cartea. preocupa i de relativitate. aceast for a fost consecvent recunoscut de c tre religie. Entitatea eu reprezint identitatea mea. A a cum am ar tat mai înainte. De-a lungul secolelor. în aceast sec iune. c) Apari ia lor este frecvent . care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu exterior omului. precum sincronicitatea i serendipitatea. are loc în mod curent. Totu i. gînditorii hindu i sau budi ti cred c percep ia de entit i discrete este o iluzie sau maya. doctrina emana iei. Ele mi s-au întîmplat tot timpul. Totu i. care avem o minte sceptic i orientat tiin ific ² cu aceast Äputernic for originat în afara con tiin ei umane. cear ro ie i DEFINI IA GRA IEI 237 alte categorii. devin din ce în ce mai con tien i de limit rile abord rii noastre conceptuale în termeni de entit i. Atunci unde locuie te ea? Unele dintre fenomenele pe care le-am discutat. originea lor este în afara voin ei con tiente i dincolo de procesul lu rii con tiente de decizii. Fiin a uman are o tendin profund de a con-ceptualiza în termeni de entit i discrete. care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu din centrul fiin ei umane. a îns i naturii omului f r a încorpora fenomenul gra iei în cadrul nostru conceptual. este un loc comun i este în mod esen ial universal pentru umanitate. Eu cred c nu putem spera s ne apropiem de o în elegere a cosmosului. etc. iar fizicienii moderni.

tot a a noi."* * Revelations of Divine Love (Revela ii ale iubirii divine). Pîn la urm . totu i. 238 Gra ia în orice caz. acest fenomen n-ar trebui s existe deloc. total nediferen iat . evolu ia n-ar fi trebuit s apar . British Book Centre. Dat fiind ceea ce în elegem din univers. pentru MIRACOLUL EVOLU IEI 239 a duce apa înapoi în vîrful dealului. Declinul capacit ii fizice la vîrste înaintate este inevitabil. ca o Ämîzg " amorf . Äminte" care ne permeaz pe noi. Grace Warrack. ed. Exemplul frecvent folosit pentru a descrie acest proces este cel al unui rîu care în mod natural curge la vale. pentru a ne întoarce la izvoare. spiritul uman poate evolua în mod dramatic. total dezorganizat . dac vre i. E nevoie de energie i munc ² pompe. O descriere mai elegant i mai adecvat a acestei situa ii decît cea a limbajului de secol XX cu membrane permeabile este cea realizat în limbajul religios din sec. universul se va încetini treptat pîn cînd va atinge cel mai de jos punct. se furi eaz . chiar lucruri precum Dumnezeu sau gra ia i chiar atunci cînd tim c aceast tendin a noastr împiedic comprehensiunea acestor chestiuni. procesul evolu iei fizice este similar cu cel al evolu iei spiritului i ne ofer un model pentru în elegerea mai departe a procesului dezvolt rii spirituale i a semnifica iei gra iei. iar inima în întreg. concep grani ele individului ca fiind marcate de o membran foarte permeabil ² o firid . al XlV-lea (cea. suflet i trup. 1923. cred c putem trage un folos din luarea în considerare a altui miracol: procesul de dezvoltare a întregii vie i. care arat c energia tinde în mod natural de la o stare de organizare mai complex spre o stare de mic organizare. dup miliarde i miliarde de ani. Procesul evolu iei este o dezvoltare a organismelor de la cea mai de jos stare c tre st ri cu o complexitate. încerc s nu gîndesc deloc individul ca pe o adev rat entitate i atîta vreme cît limit rile mele intelectuale m con-strîng s gîndesc (sau s scriu) în termeni de entit i. Una dintre legile naturale fundamentale este cea de-a doua lege a termodinamicii. Ämiracolele" descrise indic faptul c dezvoltarea noastr ca fiin e umane este ajutat de o for diferit de voin a noastr con tient . ecluze i oameni care car g le i ² pentru a inversa acest proces. care descria rela ia dintre gra ie i entitatea individual astfel: ÄA a cum corpul este înve mîntat în haine. de-a lungul acestei c r i. f r a fi totu i noi ca entit i. am fost preocupa i de evolu ie. New York. Un sistem de energie trebuie s sece pentru a men ine altul. oasele în carne. în locul unui zid. universul este un proces de dezagregare. dup legea a doua a termodinamicii. sîntem înve mînta i i împrejmui i de bun tatea lui Dumnezeu. Cre terea spiritual reprezint evolu ia unui individ. pustnic din Norwich. de la o stare de înalt diferen iere la o stare de slab diferen iere. Putem vedea cum Äcurgerea" evolu iei este îndreptat împotriva for ei entropice. o firid pe sub care i deasupra c reia alte Äentit i" urc . dar Bun tatea lui Dumnezeu este mereu întreag . pentru c toate acestea vor trece i vor pieri. Via a ne ofer o serie nelimitat de oportunit i pentru cre tere spiritual pîn la sfîr. Da. c ruia noi i-am dat numele de evolu ie. Nu apar noi tipare fizice. într-un fel sau altul.itul ei. Pentru a în elege mai bine natura acestei for e. i chiar mai simplu. în timpul unei vie i. Cu alte cuvinte. curg. IV. 1393) de Maica Julian. dar nu evolueaz . Iar aceast energie trebuie s vin de undeva din alt parte. indiferent cui le atribuim sau unde le localiz m. Aceast stare de complet dezorganizare i nediferen iere este numit entropie. cap. Miracolul evolu iei De i nu ne-am concentrat pîn acum asupra ei ca i concept. Pot ap rea noi tipare. Trupul unui individ are ansa s treac prin toate ciclurile vie ii. De i în centrul acestei c r i se afl evolu ia spiritual . Cea mai izbitoare tr s tur a procesului evolu iei fizice este faptul c el este un miracol. Curgerea natural la vale a energiei c tre o stare de entropie poate fi numit for entropic . în care nu se mai întîmpl nimic. Capacitatea spiritual poate s creasc (de i de obicei nu se întîmpl a a) pîn în momentul mor ii la vîrste înaintate. carnea în piele. la fel incon tientul nostru este permeabil Ämin ii" din afar . Tot a a cum mintea noastr con tient este continuu par ial permeabil incon tientului.vrem s localiz m lucrurile. diferen iere i orga- .

Evoluînd ca indivizi. Exist o for care ne împinge cumva s alegem calea cea mai grea. Senza ia de deziluzionare provine din faptul c a tept m mai mult de la noi în ine decît str mo ii no tri de la ei în i i. corup ie i poluare. * Concep ia conform c reia evolu ia merge împotriva legii naturale nu este nici nou . pîn ajungem la om. pe scurt. Comportamentul uman.anisme Bac erii Vii usi ENTROPIA Vîrful împinge în sus. 240 Gra ia Procesul evolu iei poate fi reprezentat printr-o piramid în vîrful c reia se g se te omul. noi ducem umanitatea în spate. aceast for entropic ce opereaz în via a noastr spiritual . Fiecare dintre noi are propriul imbold de a bc dezvolta i fiecare din noi. New York. Am afirmat c procesul evolu iei este un miracol. mai am multe de spus. facem i societatea noastr s evolueze. Despre rezisten a natural . trebuie s lupte de unul singur împotriva propriei lui rezisten e. organismele cele mai numeroase. Peste tot e r zboi. ar trebui s nu exist m*. devenim fiin e umane mai bune. împotriva c ilor u oare. Nu to i. Evolu ia spiritual a umanit ii poate fi de asemenea reprezentat astfel: Spiritualitatea nedezvoltat MIRACOLUL EVOLU IEI 241 Subliniez iar i c procesul cre terii spirituale este unul dificil i care necesit mult efort. fiind. dar i cele mai pu in complexe. Mai recent. Insectele i pe tii au un sistem nervos cu metode complexe de locomo ie i chiar o organizare social . eu exact asta sugerez. dar din p cate nu am putut s localizez referin a. Cultura care ne-a nutrit în copil rie este nutrit la rîndul ei prin puterea noastr ca adul i. Noi ne dezvolt m. posedînd o celul . cili i un sistem digestiv. din cîte tim. prin care s transcendem noroiul i mizeria în care deseori ne na tem. Evoluînd ca indivizi. care posed un enorm cortex cerebral i tipare de comportament extraordinar de complexe. Dar ca i în cazul evolu iei fizice.nizare din ce în ce mai mari. ci d ruiesc aceste fructe lumii. noi. Nu u or. sub influen a acestui imbold. doar ceva mai mult decît o molecul . miracolul const în faptul c aceast rezisten este dep it .i . i a a urc m pe scara evolu iei. mergînd împotriva for elor entropiei. Dar un num r semnificativ de oameni reu esc cumva s se îmbun t easc pe sine i cultura lor. organizare i diferen iere din ce în ce mai mari. o scar de o complexitate. fiind un proces crescînd de organizare i diferen iere. Macmillan. nu s r mîn ). în vîrful acestei sc ri. ci diferite tipuri de celule aflate în interdependen . Lucrurile stau astfel pentru c este un proces condus împotriva rezisten ei naturale. pentru c . Cei care reu esc s se dezvolte nu numai c se bucur de fructele acestei dezvolt ri. 1976. Aceast diagram a procesului dezvolt rii spirituale poate fi aplicat existen ei unui singur individ. îmi amintesc de un autor pe care l-am studiat în timpul facult ii i care spunea: ÄEvolu ia este o dis -turbare în a doua lege a termodinamicii". organismul cel mai complex i cel mai pu in multiplicat. Un parameci are un nucleu. In ciuda tuturor acestor rezisten e. diferite tipuri de molecule i un metabolism. Buretele de mare are nu numai celule. în cursul obi nuit al lucrurilor. în untrul piramidei am plasat o s geat pentru a simboliza aceast for a evolu iei. o astfel de concep ie a fost ela borat de Buckminister Fuller. care nou ni se pare resping tor i jignitor era acceptat ca un lucru normal cu ani în urm . merge contra legilor naturale. se situeaz la baza piramidei. O bacterie este mai complex . care trage dup sine acest Äceva" ce a sfidat permanent i cu atîta succes Älegile naturale" de-a lungul a milioane i milioane de genera ii i care trebuie ea îns i s reprezinte o lege natural înc nedefinit . Diagrama se aplic de asemenea umanit ii ca întreg. ORGANIZAREA CEA MAI ÎNALT Microor . Un virus este un organism extrem de simplu. Unul dintre punctele asupra c rora se concentreaz aceast carte se refer la responsabilitatea p rin ilor de a. cei care scriem i citim aceast carte. în cartea sa And it Came to Pass ² Not to Stay ( i a venit s treac . Ideea c planul dezvolt rii spirituale a umanit ii este un proces de ascensiune cu greu poate fi v zut ca adecvat realit ii de o genera ie deziluzionat de idealul progresului. nici original . viru ii. împotriva înclina iei naturale de a ine lucrurile pe calea pe care sînt. Cum poate cineva în mod ra ional s sugereze faptul c rasa uman progreseaz din punct de vedere spiritual? i totu i. i astfel umanitatea evolueaz . mai diferen iat . împotriva crampon rii de vechile h r i i de vechile feluri de a ac iona.

Nu putem ob ine un r spuns dac nu punem întreb rile. prea u oare. i iubirea fa de ceilal i este cea care ne face s -i ajut m s se înal e.nutri spiritual copiii. 1369. Pentru a explica miracolul gra iei i al evolu iei. în timp ce gra ia nu este. nr. dup ce împlineau 7 ani. avînd sarcini importante i specifice de îndeplinit pentru dezvoltarea sa i ca fiind demn de afec iune. American Journal of Psychiatry. cu observa ia urm toare: Dreptul roman îi d dea tat lui control absolut asupra copiilor s i. Iubirea. For a evolu iei * Andre P. Pentru mul i. iar înv tura s fie pus pe plan secundar fa de munca pe care un copil o îndeplinea pentru st pînul s u. Iubirea a fost definit ca Ävoin a de extindere de sine în inten ia de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia". al XlV-lea. Pentru c iubirea este con tient . de unde provine f ina. o elul sau larvele. Oricît de simplu ar fi. Iubirea este cea care ne face s ne în l m. Iar dac vom lua în serios aceast no iune a unui Dumnezeu iubitor. dac va r spunde vreodat . pentru mul i. în iubirea omeneasc st for a miraculoas care desfide legea natural a entropiei. Chiar i limbajul deseori nu reu e te s g seasc termeni diferi i pentru ei. vom descoperi c ea nu presupune . aceste ipoteze par prea simple. Derdeyn. copil re ti i naive. am toate motivele s cred c este mult superioar celei de acum cîteva genera ii. ele par fantezii. a a cum se prezint ea ast zi. în mod tiin ific. unde a prevalat pî-n în sec. dar acum cîteva secole în general ea nu f cea deloc parte dintre preocup rile oamenilor. De unde vine aceast Äfor puternic originat în afara con tiin ei umane care nutre te cre terea spiritual a fiin elor umane"? Nu putem r spunde la aceste întreb ri în acela i fel în care putem r spunde. Era ceva obi nuit ca. a a cum o consider m noi ast zi. pe care-i putea vinde sau condamna la moarte f r team de pedeaps . 1976). extinderea sinelui este chiar actul evolu iei. f r a avea argumente teoretice. ÄChild Custody Contests in Historical Per spective" (ÄContestarea custodiei copilului din perspectiv istoric "). dac nu a observat datele i nu a pus întreb rile. Pîn atunci. f r o schimbare important . Ne dezvolt m pentru c muncim s ne dezvolt m i muncim s ne dezvolt m pentru c ne iubim pe noi în ine. în Evul Mediu. tim oare cu adev rat ce este electricitatea. trebuie s suport m aceast 244 Gra ia stranie idee copil reasc a unui Dumnezeu iubitor. ci pentru c ele sînt de asemenea fundamentale pentru Ä tiin a" noastr . Este iubirea. Nu doar pentru c aceste întreb ri sînt prea intangibile. s postul m. Abia în-cepînd din secolul al XVI-lea copilul începe s fie privit ca prezentînd un interes particular. Alfa i Omega A r mas înc f r r spuns întrebarea pus la sfîr itul sec iunii despe iubire: de unde vine iubirea? Doar acum ea poate fi l rgit spre o întrebare poate chiar mai fundamental : de unde vine întreaga for a evolu iei? Iar acesteia îi putem ad uga confuzia noastr în ce prive te originea gra iei. Pîn cînd cineva va produce o ipotez mai bun . 12 (dec. noi construim ipoteza existen ei unui Dumnezeu care vrea ca noi s cre tem ² un Dumnezeu care ne iube te. de exemplu. s teoretiz m. O recent trecere în revist a aspectelor îngrijirii copiilor începe. p. Aceast concep ie a dreptului absolut a fost preluat în dreptul englez. 133. nu putem decît s specul m. nimeni nu a putut s produc o ipotez mai bun sau m car s produc o ipotez . Este evolu ia în progres.* Dar care este for a care ne împinge pe noi ca indivizi i ca specie s ne dezvolt m împotriva rezisten ei naturale a propriei letargii? Deja i-am spus numele. voi. Dar ce altceva avem? A ignora datele printr-o viziune de tunel nu înseamn a da un r spuns. copiii s fie trimi i în slujba cuiva sau f cu i ucenici. Copilul i servitorul p reau s fie de nedistins în ceea ce prive te felul cum erau trata i. Cu greu putem spune c aceasta este ast zi o tem la or242 Gra ia dinea zilei. de exemplu? Sau care este locul de unde provine energia? Sau de unde provine universul? Poate c într-o zi tiin a va r spunde la întreb rile fundamentale. Iar acestea nu sînt singurele întreb ri fundamentale la care tiin a nu poate r spunde. s construim ipoteze. copil ria nu era privit ca o faz unic a vie ii. De i g sesc c ast zi grija p rinteasc nu e de o calitate prea bun . MIRACOLUL EVOLU IEI 243 prezent în toate ale vie ii se manifest în omenire ca iubire uman .

Sîntem acum în situa ia în care putem examina natura lenii în perspectiv i a ne da seama c lenea este for a entropic ce se manifest în vie ile noastre. trebuie s trateze i cealalt fa et a medaliei: obstacolele în dezvoltarea spiritual . pe care noi nu vom fi niciodat în stare s o atingem. Dumnezeu este scopul evolu iei. nu vom mai putea spune Äîn regul . Este o idee veche. Ne dezvolt m c tre bine. Aceste scopuri sînt dificil de atins i cu greu pot fi subapreciate. începutul i sfîr. dar ce e dincolo de asta nu trebuie s ne preocupe. ne aduce fa în fa cu propria noastr lene. Cînd am spus c aceasta este o idee terifiant . a a cum am reamintit iar i i iar i. este esen a simplit ii. plaseaz asupra noastr obliga ia de a încerca s atingem posibilul. am 246 Gratia discutat despre lenea implicat în încercarea de a evita suferin a necesar sau de a prefera calea cea u oar . i noi sîntem aici. exist un singur obstacol. putem s -i l s m Lui toat responsabilitatea pentru evolu ia i conducerea universului.Ä >. nu ne vom mai putea odihni niciodat prea mult. nici unul dintre celelalte obstacole nu va putea fi s rit. . nu trebuie s ne împingem pe noi în ine spre niveluri de con tiin i acte de iubire din ce în ce mai înalte. dac credem în ea. am crezut c no iunea de p cat originar nu are sens i chiar c nu are obiect. Este cerin a cea mai mare din istoria umanit ii. prin chiar natura ei. copii recunosc tori i nepo i. care are grij de noi de la în l imea pozi iei sale puternice. Nu vrem s muncim atît de din greu. Cu totul altceva este s credem într-un Dumnezeu care se gînde te ca noi s atingem pozi ia Lui. spre o eficacitate din ce în ce mai mare. pe m sur ce începem s credem c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. Entropia i p catul originar Aceast carte fiind despre dezvoltarea spiritual .o filozofie simpl . identitatea Lui. Nu doar pentru c este dificil de a o concepe. ea ne va cere atunci tot ceea ce e posibil s -i d m. . Aceasta este ceea ce în elegem atunci cînd spunem c El este Alfa i Omega. Dimpotriv . tot ceea ce avem. Lenea este opusul iubirii. Dezvoltarea spiritual înseamn un mare efort. Pentru c nici o idee care a ap rut vreodat în mintea omului nu a az pe umerii no tri o astfel de sarcin . Ä i" sau Ädar" care apar in teologiei speculative. putem s ne relax m i s fim doar oameni. De ce vrea Dumnezeu ca noi s cre tem? C tre ce ne dezvolt m noi? Care este punctul final. Pentru c oricît neam ab ine de la ele. Ideea c Dumnezeu ne nutre te într-un mod activ. i niciodat cele dou nu se vor întîlni. cel pu in pîn la moarte. Responsabilitatea lui Dumnezeu trebuie s fie responsabilitatea noastr . scopul evolu iei? Ce vrea Dumnezeu de la noi? Nu am aici inten ia de a m implica în distinc ii teologice fine i sper c savan ii m vor ierta dac voi t ia toate aceste Ädac ". s fim ca El. Dar noi nu vrem aceast obliga ie. pentru a ne asigura o b trîne e confortabil . Trebuie permanent s ne sfor m pe noi în ine spre o în elepciune din ce în ce mai mare. noi to i care postul m un Dumnezeu iubitor i ne gîndim cu adev rat la acest lucru vom ajunge în cele din urm la o singur terifiant idee: Dumnezeu vrea s devenim El însu i (sau Ea îns i sau Aceasta îns i). Dumnezeu este sursa for ei evolu ionare i Dumnezeu este destina ia ei. Totu i. Timp de mul i ani. Dac Dumnezeu este în cerurile lui. slujba mea s-a sfîr it. toate celelalte obstacole vor fi dep ite. trebuie s ne întreb m atunci cu ce scop. Atîta timp cît vom putea crede c divinitatea este imposibil de atins pentru noi în ine. ale tuturor. puterea Lui. Dac gîndim c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. acest imbold de a cre te i evolua sînt cumva Äs dite" de Dumnezeu în noi. astfel încît noLs putem cre te. în elepciunea Lui. Dac nu dep im lenea. în cursa unei munci de ocna pentru îmbun t irea de sine i dezvoltarea spiritual . Una este s credem într-un Dumnezeu bun i vechi. Examinînd iubirea. Examinînd disciplina. s sper m c la b trîne e vom avea parte de s n tate. dar de milioane de ani fugim de ea într-o panic total . ALFA I OMEGA 245 Nu vrem responsabilitatea lui Dumnezeu. i anume lenea. Dac dep im lenea. Dac postul m c aceast capacitate de a iubi. Ci pentru c . Prin aceast credin ne-am prins singuri. am discutat de asemenea faptul c noniubirea înseamn disponibilitatea de a extinde inele.itul. în ultim instan . am vorbit blînd. aceast credin . fericire. nu va trebui s ne preocup m de dezvoltarea noastr spiritual . Nu este deci de mirare c credin a în posibilitatea divinit ii ne repugn . Nu vrem responsabilitatea de a trebui s ne gîndim tot timpul. Putem face doar pu inul nostru. munca mea e f cut ".

tortura. f r a face efortul de a-1 înfrunta pe Dumnezeu în mod direct. nu i-au spus lui Dumnezeu: ÄSîntem curio i de ce Tu nu vrei s mînc m fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. dar cu to ii sîntem lene i într-o oarecare m sur . La fel ca Adam i Eva i ca oricare dintre str mo ii no tri. dar nu au reu it s asculte i varianta lui Dumnezeu. Nereu ita noastr în a conduce ² sau de a conduce deplin i din toat inima ² aceast dezbatere intern între bine i r u este cauza acelor ac iuni rele care constituie p catul. am descoperit c inamicul meu principal era invariabil lenea lor.i spun în sinea lor: ÄDar eu nu sînt lene . Acest e ec se datoreaz lenii. au mers înainte i au c lcat legea lui Dumnezeu. Unii cititori ar putea s . adul i maturi i vîrstnici. A conduce aceast dezbatere înseamn a ne deschide pe noi în ine c tre suferin i lupt . ale responsabilit ii i ale maturit ii. Fiecare i oricare dintre noi. 8. Uneori mi se pare c tot ce fac este s muncesc. Dezbaterea dintre arpe i Dumnezeu este simbolul dialogului dintre bine i r u. A a c p catul originar exist . prejudecata. va fugi de aceast munc . Deseori eram indulgent cu mine însumi cînd mîn-cam peste m sur o mas excelent . De ce acest e ec? De ce nu a existat un pas intermediar între tenta ie i act? Oare acest pas intermediar s fie esen a p catului? Pasul lips este pasul dezbaterii. Ele au nevoie de timp i energie pentru a fi dirijate. f r a în elege vreodat motivul existen ei acestei legi. mai des sau mai rar. sîntem cu to ii lene i. nici nu mi se p rea ra ional s cred c un copil mic era blestemat din cauza str mo ilor care mîncaser din fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. Ei nu reu esc s -1 consulte sau s -1 asculte pe Dumnezeu din interiorul lor. fiin ele umane nu reu esc în mod curent s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei respective. s muncesc. Nou ne place cu adev rat aici i nu vrem s p rem nerecunos* Facerea 3. lucrez aizeci de ore pe s pt mîn la mine la serviciu. Nici diferite alte pofte ale mele. înainte de a ac iona. s muncesc. înainte sau dup îndemnul arpelui. în schimb.Sexualitatea nu mi se p rea ca fiind în mod necesar un p cat. în str dania de a-mi ajuta pacien ii s se dezvolte. Un lucru îl aveam clar în comun cu restul umanit ii. acea cunoa tere a ceea ce e corect. Povestea sugereaz c Dumnezeu avea obiceiul s Äumble prin rai. Este foarte real . Dar nu reu eam s percep vreun p cat inerent la sugari. Iar dac le lu m în serios ² da-c -1 ascult m serios pe acest ÄDumnezeu" din noi ² vom descoperi de obicei c sîntem îndemna i s apuc m pe calea mai grea. unii dintre noi pot s fie mai pu in lene i decît al ii. Percepeam p catul din lume: p l vr geala. dac privim cu adev rat în noi în ine vom descoperi ap rînd lenea la un anumit nivel. pe calea care necesit un efort mai mare. de i sînt destul de obosit. m c znesc s ies cu consoarta. trad. brusc povestea cu arpele i m rul a început s aib sens. A men ine aceste dezbateri interne înseamn a lucra din greu. adolescen i." Ace ti cititori se . care locuie te inerent în min ile tuturor oamenilor. care poate i trebuie s apar în mintea fiin elor umane. va c uta s evite pasul cel dureros. ei nu au spus acest lucru. Adam i Eva ar fi putut pune la cale o dezbatere între arpe i Dumnezeu. în r coarea serii"* i c existau canale deschise de comunicare între El i om. (N. Ei au ascultat de arpe. Este for a entropic din noi care ne trage în jos i care ne ine din spate pentru a nu înainta pe calea evolu iei spirituale. bineîn eles. fiecare separat sau împreun . Exist în fiecare i în oricare dintre noi ² sugari. este lenea noastr . Cheia problemei rezid în ceea ce lipse te. în elep i sau pro ti. nu au reu it s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei. copii. în dezbaterea asupra în elepciunii unui ac iuni propuse. dar nereu ind s fac asta. brutalitatea. dar legea Ta în aceast privin nu prea o în elegem i am fi recunosc tori dac ea ne-ar fi explicat "? Dar. Gradual îns . de ce Adam i Eva. s ajut la treburile casei. iar acesta era propria mea lene. cu siguran nu sufeream din cauza sentimentelor de vinov ie. am devenit din ce în ce mai con tient de natura ubicu a lenii. de a-i pune la îndoial autoritatea sau de a comunica cu El la un nivel rezonabil de matur. Dar dac era a a.) ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 247 c tori. Nu conteaz cît de energici i ambi io i sau chiar în elep i am putea fi. i am devenit con tient în mine însumi de ov iala de a m extinde spre noi domenii ale gîn-dirii. în acest moment. 248 Gra ia schilozi sau oameni întregi. Seara sau la sfîr it de s pt mîn . s fac o mul ime de alte lucruri. s -mi duc copiii la gr dina zoologic . i de i aveam parte poate de suferin e din cauza indigestiei.

Dar nu s-a întîmplat astfel. Rezisten a este motivat prin fric . ar avea mult de lucru pentru a. în orice caz. spunînd: ÄO. în sec iunea despre iubire am vorbit despre riscul de a ne extinde într-un nou teritoriu. f r s ajung vreunul la vreun r spuns" sau: Ä tiu un om care se pricepea la asta i era un alcoolic care s-a sinucis" sau: ÄNu-nve i cal b trîn la ham" sau: ÄDvs. care este ca un diavol lipsit de scrupule i specializat în deghiz ri în el toare. indivizii nu sînt de obicei con tien i de propria lene. preferîndu-1 extraordinarei can250 Gra ia ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 251 tit i de efort pe care î i dau seama c trebuie s -1 depun pentru a ie i fiecare din cursa lui personal . recunoscînd deschis: ÄMi-e fric de ceea ce ar putea face aceast terapie cu mariajul meu. în noi rela ii i niveluri de existen . în schimb. de cele mai multe ori chiar asta este. Deci este destul de probabil ca lui Adam i Evei s le fi fost fric de ceea ce s-ar fi putut întîmpla cu ei dac ar fi deschis acest subiect în fa a lui Dumnezeu. am i eu momentele mele de lene. ei devin cople i i de frica de a face fa unei aparent imposibile dificult i de a tr i singuri sau aparent unei egal de imposibile dificult i de a munci timp de luni i ani împreun cu partenerii lor pentru o îmbun t ire radical a rela iei. deseori lupt m împotriva noilor informa ii mai degrab decît s încerc m s le asimil m. în consecin . din nou aici apare riscul pierderii status quo-ului i ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 249 frica de munca implicat pentru a ajunge la un nou status CJUO. Mitul lui Adam i al Evei poate fi din nou folosit pentru a ilustra acest lucru. ei opteaz pentru men inerea status quo-ului mizerabil. au încercat s apuce calea cea u oar . A-l întreba pe Dumnezeu ne poate costa mult munc ." Cu orice pre . dar morala acestei povestiri este c trebuie s -1 întreb m. Psihoterapeu ii tiu c . poate odat o s am curajul s m întorc. uneori dup dou sau trei edin e. fie printr-un proces extrem de dificil i dureros de restructurare complet a mariajului.poate s îmi fie simpatici. tiu c este o eschiv . El acoper propria lene în tot felul de ra ionaliz ri pe care partea cea mai dezvoltat din sine nu le poate distinge u or i nu poate lupta împotriva lor. Pentru c lenea ia alte forme decît cele indicate de num rul de ore petrecute la slujb sau dedicate responsabilit ilor fa de al ii. majoritatea pacien ilor ² poate nou din zece ² care încep procesul de psihoterapie îl abandoneaz cu mult înainte ca el s se fi încheiat. Mare parte din frica noastr este frica de schimbarea de status quo. c nu lenea a fost cea care i-a oprit pe Adam i Eva de la a-i pune întreb ri lui Dumnezeu despre motivele ce se aflau în spatele legii Lui. Din cauza acestei terori sau a lenii. O persoan va r spunde la sugestia c ar trebui s . în noi angajamente i responsabilit i. de exemplu. de i sar putea s recunoasc de form astfel de lucruri. frica de munc este cea cu care avem de-a face. Iat .i revizui propria hart a realit ii i ei caut în mod instinctiv s evite aceast munc . în sec iunea despre disciplin am vorbit despre faptul c oamenii g sesc noile informa ii ca fiind amenin toare. La fel. Pot s se opreasc invocînd scuze precum: ÄNe-am decis c am f cut o gre eal cînd am crezut c avem bani pentru tratament" sau pot s se opreasc în mod onest. ci frica în fa a m re iei lui Dumnezeu sau frica fa de sceptrul lui Dumnezeu. care devin con tien i în primele edin e de terapie c mariajul lor este îngrozitor de dezordonat sau distructiv i c deci calea spre s n tatea mintal va trece fie prin divor . în primele stadii ale dezvolt rii spirituale. Dinamica este clar în cazul pacienilor c s tori i. alteori dup zece sau dou zeci. pentru c este prea slab . c*o-bîndirea unei cunoa teri pentru care nu au muncit i sperata c vor putea s evadeze. A a c opresc tratamentul. de i pacien ii vin la ei c utînd o schimbare într-un fel sau altul. Majoritatea acestor renun ri (sau eschiv ri) apar dup primele edin e sau dup primele luni de tratament." Acest lucru se întîmpl din cauza p r ii lene e din ei. ace ti pacien i au deseori con tiin a acestui fapt la nivel subliminal înainte de a c uta s fac psihoterapie. iar primele edin e de terapie nu fac decît s confirme faptul c ei deja tiu i sînt îngrozi i de acest fapt. dar baza acestei frici este lenea. Dar de i nu orice fric este lene. încerca i s m manipula i pen- . bineîn eles. De fapt. O form major de lene este frica. ca oricare alt om. pentru c dac i le-ar însu i. ei sînt de fapt îngrozi i de schimbare sau de munca pe care o presupune schimbarea. nelegitima scurt tur a tic lo iei. da. S-ar putea spune.i însu easc o nou cunoa tere într-un anumit domeniu astfel: ÄAcest domeniu a fost studiat de o mul ime de oameni. frica de a pierde ceea ce avem dac ne aventur m mai departe de locul în care ne g sim acum. dar nu pot decît s persist în ideea c vor g si lenea dac vor privi în ei în i i.

am fost silit s -mi încordez voin a i s -mi iu esc pa ii chiar în direc ia pe care o ocoleam. B nuiesc c de multe ori aceste valoroase gînduri s-au furi at pe lîng mine neobservate i c am r t cit de la aceste valoroase c i f r s tiu ce fac. pe care pa ii mei au început s se tîrasc . Nu conteaz cît de nevrotici sau chiar psihotici am putea fi. for a entropic mereu prezent tr gîndu-ne în jos înc din copil rie spre mormînt i spre mla tinile sau smîrcurile din care am evoluat. a a cum s-a întîmplat cu multe alte probleme Äreligioase". Dar cînd am devenit con tient de faptul c îmi trag picioarele dup mine. exist înc o parte în noi. iubirea este antiteza lenii. stagnare sau regresie. c reia îi place schimbarea i dezvoltarea. Ele ar face acest lucru nu cu o r utate con tient . cît fa de ei în i i. care înc bîntuie în interiorul nostru. Problema r ului este poate una dintre cele mai mari probleme ale teologiei. Fiecare dintre noi reprezint întreaga ras uman . Problema r ului Sugerînd c lenea este p catul originar i c lenea în forma sinelui bolnav ar putea fi chiar diavolul. fiin ele umane sîntem toate egale. Totu i. i nu cred c asta trebuie s fac psihoterapeutul. în unii dintre noi inele s n tos pare patetic de mic. Sau am z rit c i noi. pentru c le dezv luie lenea. Cei mai pu in lene i sînt cei care se cred a fi cei mai trîndavi. am devenit gradual mai con tient de noi cuno tin e care tind. iubirea pentru a evita durerea con tientiz rii de sine. dac vre i. complet dominat de lene i de frica monumentalului sine bolnav. chiar dac p rem a fi total însp imînta i i complet rigizi. unul bolnav i unul s n tos ² o pulsiune de via i o pulsiune de moarte. dorind confortul cu orice pre i absen a durerii cu orice cost. înc exist o parte din noi. s se furi eze pe lîng mine. Din aceste motive. care nu vrea ca noi s ne încord m. chiar dac pedeapsa va consta în ineficacitate. ar fi relevant s complet m pu in tabloul f cînd cîteva remarci despre natura r ului. pentru c ea îi dezv luie pe ei în i i lor în ile. trebuie s conchid c r ul este real. ele ur sc lumina i instinctiv vor face orice ca s o evite. care e atras de nou i de necunoscut i care este gata s munceasc i s . de lips de con tiin a propriului r u ² într-adev r.i asume riscurile implicate în dezvoltarea spiritual . inele s n tos trebuie totu i s fie întotdeauna vigilent împotriva lenii sinelui bolnav. care e însp i-mîntat de orice schimbare sau efort. Lupta împotriva entropiei nu ia sfîr it niciodat . Astfel de oameni ar distruge lumina în propriii lor copii i în toate fiin ele ce se afl în puterea lor. Al ii dintre noi pot s se dezvolte rapid. care se cramponeaz de ceea ce este vechi i familiar. în fiecare dintre noi exist instinctul pentru divinitate i speran a pentru omenire i în fiecare dintre noi exist p catul originar al lenii. Ei ur sc iubirea. fiind vorba doar de o tem periferic din aceast carte. c utînd s evite orice astfel de con tientizare. oricît de mic . inclusiv încercînd s o sting .tru a deveni o copie a dvs.i da seama c i tu suferi de ea este începutul retez rii ei. cu cîteva excep ii minore. Deo252 Gra ia camdat . Sub un aspect. constructive ale gîndirii. desemnate s o mascheze nu atît fa de terapeut sau profesor. care vrea ca noi s cre tem. ." Toate aceste r spunsuri i multe altele sînt mu amaliz ri ale lenii pacien ilor sau ale discipolilor. Exist cu adev rat oameni i institu ii f cute de c tre oameni care r spund cu ur în prezen a binelui i ar distruge binele atît cît le st în putere s o fac . binele. inele lor s n tos dominant fiind ner bd tor s se înal e în str dania de a evolua c tre divinitate. i nu conteaz cît p rem de s n to i i evolua i spiritual. Nu este o pl smuire a imagina iei sau a sl biciunii min ii religioase primitive în încercarea de a explica necunoscutul. Oamenii r i ur sc lumina. pentru c el dezv luie propria lor r utate. tiin a psihologiei a ac ionat. A a cum a fost descris r ul în literatura religioas . în fiecare i în to i exist un sine dublu. ci într-un fel de orbire. Ei vor distruge lumina. A doua concluzie a mea este atunci c r ul este lenea dus la ultima extraordinar extrem . ca i cum r ul nu ar exista. în str dania mea personal de a m maturiza. Ei ur sc binele. ca i cum ar fi dup ele. A recunoa te lenea a a cum este i a. Psihologia poate contribui mult la elucidarea acestui subiect. Cu to ii avem un sine bolnav i un sine s n tos. p rînd a fi de capul lor. noi. m voi limita la a prezenta pe scurt patru concluzii la care am ajuns în ceea ce prive te natura r ului. cei care sînt în stadii de dezvoltare spiritual relativ mai avansate sînt chiar cei care sînt cei mai con tien i de propria lene. Sper c voi putea s contribui la aceasta în lucr ri care vor urma. A a cum am definit-o. oricît de mic . Mai întîi.

de exemplu. este straniu de ineficient ca for social . Lenea obi nuit este non-iubire. Am ajuns la o ultim concluzie. Entropia pe de o parte i cursul evolu ionar al iubirii pe de alt parte sînt for e opuse i este un fapt natural c aceste for e se vor g si într-un echilibru relativ în majoritatea oamenilor. la o extrem . R ul a fost cel care. Oamenii deseori nu sînt con tien i de propria lor religie sau de viziunea lor asupra lumii i în cursul dezvolt rii lor religioase este necesar ca ei s devin con tien i de propriile presupozi ii i înclina ii. vor manifesta o iubire aproape pur . Pentru c fiecare suflet pe care îl distruge ² i sînt destule ² este folositor pentru salvarea celorlalte. cel pu in în acest stadiu al evolu iei umane. care deja posed aceast cunoa tere. Dat fiind for a entropic i faptul c oamenii posed liber arbitru. PROBLEMA RÂULUI 253 Cea de-a treia concluzie a mea este c existen a r ului este inevitabil . Un semn al celor avansa i spiritual este 254 Gra ia con tientizarea propriei lor leni. ei îi vor distruge de fapt pe ceilal i din aceast cauz . însemnînd Äa cunoa te". Dac e necesar. Pentru c integritatea sinelui lor bolnav este amenin at de s n tatea spiritual a celor din jurul lor. acest lucru se întîmpl pentru c noi îl recunoa tem ca fiind adev r. chiar îi vor ucide pentru a sc pa de durerea propriei lor dezvolt ri spirituale. care în mod curent definesc terapia ca pe un proces . Din cauz c majoritatea am fost d rui i cu un sim aproape instinctiv de oroare fa de nelegiuirea r ului. Sîntem acum în punctul în care putem defini dezvoltarea spiritual ca dezvoltare sau evolu ie a con tiin ei. Iar atunci cînd devenim con tien i de un adev r nou. Definesc r ul atunci ca un exerci iu de putere politic ² ca impunere a propriei voin e asupra celorlal i printr-o coerci ie f i sau mascat ² pentru a evita extinderea sinelui în scopul nutririi dezvolt rii spirituale. însemnînd Äcu" i cuvîntul scire. Pentru c ele sînt for e aflate în conflict. Prin în-frînare i prin aten ia privirii ne dezvolt m devenind mult mai con tien i de ceea ce iubim i de lume. aceea c în timp ce entropia este o for enorm în cele mai extreme forme ale r ului uman. atunci cînd îi recunoa tem prezen a. Eu însumi am fost martor al r ului în ac iune. fapt care ne-a f cut pe noi s -1 vedem din dep rtare. Unii oameni lene i obi nui i pot s nu ridice un deget pentru a se extinde pe sine pîn cînd nu sînt constrîn i s o fac . atacînd în mod vicios i distrugînd în mod eficient spiritele i min ile a zeci de copii. Implicarea noastr personal în lupta împotriva r ului din lume reprezint una din c ile prin care ne dezvolt m. prin Änoi" fiind definit inele nostru con tient. iar al ii. personalit ile noastre devin vigilente prin con tientizarea existen ei lui. Ei vor lua în considerare orice ac iune ce le st în putere pentru a. r ul este anti-iubire. pentru a conserva integritatea sinelui lor bolnav. A fi con tient înseamn Äa cunoa te cu".i proteja propria lene. Dar cum putem în elege acest Äcu"? A cunoa te cu ce? Am vorbit despre faptul c partea incon tient a min ii noastre este posesoarea unei cunoa teri extraordinare. Ea tie mai mult decît tim noi. Pe ne tiute. 1-a ridicat pe Cristos pe cruce. este de asemenea inevitabil ca aceia ce se afl la extreme s fie încle ta i în b t lie. O parte esen ial a disciplinei o constituie dezvoltarea con tientiz rii responsabilit ii i a puterii noastre de a alege. Con tientizarea lui este un semnal de a ne purifica. Dar r ul se retrage dac avem în vedere tabloul în mare al evolu iei umane. la cealalt extrem . Evolu ia con tiin ei Cuvintele Äcon tient" i Äcon tientizare" au ap rut aici în mod repetat pîn acum. o pur entropie a r ului. în loc de a-i nutri. de i unii. ei vor c uta prin toate mijloacele s zdrobeasc i s demoleze s n tatea spiritual care ar putea exista în apropierea lor. Cuvîntul Äcon tient" este derivat din prefixul latinesc con. este inevitabil ca lenea s fie bine st pînit de unii i complet nest pînit de ceilal i. Capacitatea de con tientizare o atribuim acelei p r i a min ii pe care o numim con tient sau con tiin . Oamenii r i se opun con tientiz rii propriei lor condi ii. Este un proces al min ii con tiente care ajunge în sincronicitate cu incon tientul. S concluzion m oare c a deveni con tient înseamn a cunoa te cu incon tientul? Dezvoltarea con tiin ei este dezvoltarea în mintea noastr contient a cunoa terii odat cu con tientizarea min ii noastre incon tiente. noi îl re-cunoa -tem ca fiind ceva deja cunoscut.Lenea obi nuit este nereu ita pasiv de a iubi. r ul serve te ca baliz pentru a-i avertiza pe ceilal i s se îndep rteze de bancurile lui de nisip. este tot atît de natural pentru r u s urasc binele precum este pentru bine s urasc r ul. Acesta nar trebui s fie un proces str in psihote-rapeu ilor.

Ceea ce a f cut el a fost s divid incon tientul întrun Äincon tient personal". Dar înc nu am explicat în ce mod posed incon tientul toat aceast cunoa tere pe care noi nu am aflat-o înc în mod con tient. Ceea ce devine vizibil deasupra p mîntului dureaz doar o var . reflec ii. care hr ne te mica plant a con tiin ei ce încol e te în mod vizibil din incon tient. ele pot fi de asemenea i co maruri înfrico toare. Amintiri. care este comun genu* C. devenind astfel incon tien ? Nu prea. conservînd îns con tiin a. îi sînt îndatorat pentru aceast analogie lui Jung. Se poate spune cumva c incon tientul este Dumnezeu. Am spus c scopul suprem al dezvolt rii spirituale este ca individul s devin una cu Dumnezeu. continu s spun : ÄVia a am asemuit-o întotdeauna unei plante care tr ie te din rizomul ei. Sîntem parte din Dumnezeu tot timpul. Dac vre i s afla i cel mai potrivit loc în care s EVOLU IA CON TIIN EI 255 c uta i gra ia. 256 Gra ia EVOLU IA CON TIIN EI 257 lui uman. este acum. Ne îmboln vim din cauz c inele nostru con tient se opune în elepciunii noastre incon tiente. Humanitas. Rizomul d inuie. Dac mugurele con tiin ei care se dezvolt din rizomul Dum- . în viziunea mea. iar simptomele ar fi ca ni te demoni subterani care ies la suprafa pentru a-i scoate din min i pe oameni. ni se contureaz impresia unei de ert ciuni absolute. ar trebui s . p. Jung. ea î i are s la ul în rizom. iar afec iunile mintale sînt afec iuni ale con tiin ei. ed. i înc o dat . perspectiva mea este opus . Este sugerat aici faptul c interfa a dintre Dumnezeu i om este cel pu in în parte interfa a dintre incon tient i con tient. înseamn oare aceasta c scopul este unirea con tiin ei cu incon tientul. Cu alte cuvinte. A a cum am mai spus. acesta este în voi în iv . Dumnezeu în untrul nostru. trad.G. întrebarea este atît de fundamental . dar eu n-am pierdut niciodat sentimentul perenit ii vie ii sub eterna schimbare. incon tientul colectiv este Dumnezeu. Dac ne gîndim la devenirea i dispari ia infinit a vie ii i culturilor. Avînd acest rol de interfa . rom. 19. de Daniela tef nescu. nu cunosc nici o ipotez la fel de satisf c toare ca postularea existen ei unui Dumnezeu care este intim asociat cu noi ² atît de intim. Cred c de fapt con tientul este s la ul psihopatologiei. ca i cum incon tientul ar fi s la ul psihopatologiei. încît El este parte din noi. vom putea defini în continuare scopul cre terii spirituale ca fiind atingerea divinit ii de c tre inele con tient. Apoi se ofile te ² o apari ie efemer . înc o dat . G sesc de mare ajutor a în elege rela ia dintre Dumnezeu i noi în ine gîndind incon tientul ca pe un rizom sau ca pe un sistem de r d cini incredibil de mare i bogat. Consemnate i editate de Aniela Jaffe. ea este cea care dispare. care. fiind în esen aceea i cu concep ia cre tin a Duhului Sfînt sau a Sfîntului Spirit care locuie te în noi to i. con in de asemenea multe semne de conflict. în întregime Dumnezeu. este inevitabil ca incon tientul personal s fie un loc în care s existe o anumit tulburare. de i scrierile sale sînt orientate clar în aceast direc ie. tumultuoase.de a Äface incon tientul con tient" sau de a l rgi domeniul con tiin ei în raport cu domeniul incon tientului. înc o dat . Bucure ti. nu putem decît s construim ipoteze. Pentru c de acum incon tientul este Dumnezeu. vise. Aceasta i cred c este. con tientul este omul ca individ. Din cauza acestui tumult. 1996. scena unei b t lii între voin a lui Dumnezeu i voin a individului. profund. S cunoasc împreun cu Dumnezeu. Dumnezeu a fost în noi tot timpul. Via a sa propriu-zis nu este vizibil ."* Jung nu a mers niciodat atît de departe încît s afirme c Dumnezeu exist în incon tient.i aminteasc faptul c aceasta nu este o concep ie eretic . încît nu avem un r spuns tiin ific. Am descris înainte incon tientul ca fiind un t rîm benign i iubitor. va fi mereu. Cum se poate întîmpl a a ceva? Dac cititorul este îngrozit de ideea c incon tientul este Dumnezeu. iar incon tientul personal este interfa a dintre ele. Tocmai deoarece con tiin a este tulburat apare acest conflict între ea i incon tientul care caut s o vindece. Dar visele. Ajungem acum la rostul a toate acestea. bolile mentale au fost localizate de c tre majoritatea gîndito-rilor în incon tient. care este voin a prorpiului incon tient al individului. Ceea ce se vede este floarea. de i con in mesaje de în elepciune iubitoare. mai superficial i un Äincon tient colectiv". Rostul este de a deveni Dumnezeu. boala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu. de i pot fi vise de pl cut reînnoire de sine. descriindu-se pe sine însu i ca pe o Äa chie a deit ii infinite". Aceasta înseamn pentru individ s devin total.

i prin urmare parte din El. în mijlocul umanit ii. ca s spunem a a. Vom deveni mijlocitorii lui Dumnezeu. cînd promov m un subordonat. Este mai bine s faci ceea ce trebuie din motive gre ite decît s faci lucruri gre ite din motive corecte? Deseori sîntem în întuneric atunci cînd credem c sîntem foarte siguri pe noi. Unul dintre motivele acestei în elegeri gre ite este acela c exist dou feluri de puteri ² politic i spiritual . Mitologia religioas s-a ostenit s traseze distinc ia între cele dou . [ Am ajuns acum în punctul în care putem în elege natura puterii. creînd iubire acolo unde iubirea nu exista înainte. Iar lui Cristos. i ilumina i atunci cînd sîntem foarte confuzi. Noi în ine vom deveni o form a gra iei lui Dumnezeu. i atît cît putem prin deciziile noastre con tiente s influen m lumea în acord cu voin a Sa. Mai degrab este vorba de a dezvolta un ego matur. cînd flirt m cu o cuno tin ? Oricine a lucrat mai mult timp în arena politic tie c multe dintre ac iunile f cute cu cele mai bune inten ii vor fi ratate i se vor dovedi d un toare la final. Este con tiin a. Prin urmare. sau c oameni cu motive vulgare pot promova o cauz aparent tic loas i care se va dovedi în ultim instan a fi constructiv . putem s ne identific m libera noastr voin matur cu cea a lui Dumnezeu. vie ile noastre însele vor deveni mijlocitoare ale gra iei lui Dumnezeu. în elegînd pu in din propriile motive i f r a începe s cunoasc ramifica iile alegerilor lor. Dac ar fi s devenim incon tien i cu totul. exist în gîndirea mistic a teologiei hinduse sau buddhiste ideea regresiunii. Oameni de o mare putere spiritual pot fi boga i i pot ocupa în anumite ocazii pozi ii politice de conduc tor. Satan i-a oferit Ätoate împ r iile lumii i slava lor"*. de exemplu. bra ele sale. Oameni foarte pro ti sau foarte r i au p it pe acest p mînt ca regi. iar scopul intr rii în Nirvana pare similar cu reîntoarcerea în pîntecele matern. Nu este vorba de a deveni lipsi i de eu. Ei întreprind ac iuni. A a cum am men ionat. Puterea politic reprezint capacitatea de a-i constrînge pe al ii în mod f i sau mascat. Natura puterii . atunci Dumnezeu î i va asuma. Ori una. f r grani e ale eului. profe ii l-au informat pe tat l s u c Buddha va cre te i va deveni cel mai mare rege de pe p mînt sau un om s rac care va fi cel mai mare conduc tor spiritual 258 Gra ia pe care 1-a cunoscut vreodat lumea. La fel i cre terea copiilor. înainte de na terea lui Buddha. prin intermediul eului nostru con tient. sau în avere. cum ar cea de rege sau de pre edinte. Con tiin a este cea care ia decizii i le traduce în ac iuni. care apoi s poat deveni eu al lui Dumnezeu. majoritatea timpului. a face vrerea cuiva. Atunci. dar incapabili de vreo ac iune care s fac sim it prezen a lui Dumnezeu în lume. ca i con tiin e individuale. sîntem capabili s facem alegeri independente care influen eaz lumea. Aceast capacitate rezid în pozi ie. iau decizii con tienti-zînd pu in din ceea ce fac. o nou form de viat a lui Dumnezeu. Este un subiect foarte gre it în eles. în care statutul nou-n scutului. o nou i puternic form de via . atunci Dumnezeu î i va asuma o nou form de via . Mul i oameni. dar este tot atît de posibil s fie s raci i lipsi i de autoritate politic . este comparat cu Nirvana. Sîntem n scu i pentru c putem deveni. lucrînd în numele Lui. dar nu amîndou . una cu Dumnezeu. am fi într-adev r ca un nou n scut. . împingînd planul evolu iei umane înainte. con tient. Aceasta este semnifica ia existen ei noastre individuale. tr gînd pîn la nivelul nostru de con tiin pe aproapele nostru. Con tiin a este partea executiv a întregii noastre fiin e.nezeului incon tient poate deveni el însu i Dumnezeu. ce este aceast putere spiritual dac nu capacitatea de a constrînge? Este capacitatea de a lua decizii cu o con tientizare maxim . tim cu adev rat ce facem atunci cînd accept m sau respingem un client poten ial? Cînd lovim un copil. puterea politic nu este legat de divin sau de în elepciune. Dac adul i fiind mergem pe dou picioare. Puterea spiritual totu i rezid în întregime în individ i nu are nimic de-a face cu capacitatea de a-i constrînge pe ceilal i. nou-n scu i incon tien i. ori alta. Dar el a respins aceast alternativ pentru a muri aparent neputincios pe cruce. Scopul teologiei prezentate aici i al majorit ii misticilor este exact opusul.

Ce s facem cînd sîntem în deriv pe un ocean de ignoran ? Unii sînt nihili ti i spun ÄNimic." Ei propun c ar trebui s navigam în continuare, ca i cum nu ar fi posibil s descoperim nici o rut care s ne duc spre un adev r clar sau c tre o destina ie pe aceast mare întins . Dar al ii, suficient de
* Luca 4, 8. (N. trad.) NATURA PUTERII

259

con tien i pentru a ti c s-au r t cit, îndr znesc s spere c ar putea ie i din ignoran , dezvoltînd o mai mare con tientizare. Ei au dreptate. Este posibil. Dar o astfel de mare con tientizare nu ajunge la ei printr-o singur str fulgerare orbitoare. Ea vine încet, pies cu pies , i fiecare pies ia na tere prin efortul pacientului de a studia i de a observa totul, inclusiv pe el însu i. Ei sînt elevi umili. Drumul dezvolt rii spirituale este drumul de-a înv a întreaga via . Dac acest drum este urmat mult vreme i cu suficient avînt, vor începe s apar i piesele cunoa terii. încet, încet lucrurile vor începe s aib sens. Exist alei întunecoase, dezam giri, concep ii la care ajungi doar pentru a le abandona. Dar este posibil s ajugem gradual la o în elegere din ce în ce mai profund a semnifica iei existen ei noastre. i gradual putem ajunge în locul în care putem ti în realitate ce facem. Putem s ajungem la putere. Experien a puterii spirituale este în mod fundamental una fericit . Exist o fericire care provine din faptul de a st pîni. într-adev r, nu exist satisfac ie mai mare decît cea de a fi expert, de a ti cu adev rat ce faci. Cei care au crescut spiritual cel mai mult sînt cei care sînt exper i în a tr i. i mai exist o alt bucurie, chiar mai mare. Este bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Pentru c atunci cînd tim cu adev rat ce facem particip m la atotcunoa terea lui Dumnezeu. Con tientizînd în întregime natura unei situa ii, a motivelor noastre de a ac iona în aceast situa ie, rezultatele i ramifica iile ac iunilor noastre, atingem acel nivel de con tientizare care în mod normal ne a tept m s -i apar in lui Dumnezeu. inele nostru con tient a reu it s ajung în armonie cu mintea lui Dumnezeu. Cunoa tem împreun cu Dumnezeu. Totu i, cei care au atins acest stadiu al cre terii spirituale, aceast stare de mare con tientizare, sînt în mod invariabil poseda i de o umilin fericit . Pentru c ei con tientizeaz i faptul c neobi nuita lor în elepciune î i are originea în incon tient. Ei sînt con tien i de conexiunea lor cu rizomul i sînt con tien i c aceast cunoa tere a lor ajunge de la rizom la ei prin aceast conexiune. Eforturile lor de a ti sînt doar eforturi de a deschide conexiunea i sînt con tien i c rizomul, incon tientul lor, nu este doar al lor, ci al întregii ome260
Gra ia

niri, al vie ii întregi, al lui Dumnezeu. Invariabil, cînd sînt întreba i de sursa cunoa terii i a puterii lor, cei cu adev rat puternici vor r spunde: ÄNu este puterea mea. Puterea mic pe care o am este doar o infim expresie a unei puteri cu mult mai mari. Eu sînt un simplu mijloc. Nu este deloc puterea mea." Am spus c aceast umilin este fericit . Acest lucru se întîmpl din cauz c , avînd con tiin a conect rii cu Dumnezeu, cei cu adev rat puternici tr iesc o diminuare a sentimentului de sine. ÄFie dup voia ta, nu a mea. F din mine instrumentul t u" este singura lor dorin . O astfel de pierdere a sinelui aduce cu sine totdeauna un fel de extaz calm, diferit de experien a faptului de a fi îndr gostit. Con tien i de conectarea lor intim cu Dumnezeu, ei experimenteaz o încetare a singur t ii. Aceasta este comuniunea. De i este fericit , experien a puterii spirituale este de asemenea însp imînt toare. Cu cît con tientizarea este mai mare, cu atît este mai dificil de ac ionat. Am men ionat acest fapt în concluzia de la prima sec iune, atunci cînd am folosit analogia cu cei doi generali, fiecare trebuind s ia decizia dac s - i implice solda ii diviziei în b t lie. Cel care î i privea divizia doar ca pe o unitate strategic putea avea un somn u or dup ce luase decizia. Dar pentru cel lalt, con tient de via a fiec rui om de sub comanda sa, decizia va fi groaznic . Cu to ii sîntem generali. Orice ac iune am face, ea poate influen a cursul civiliza iei. Decizia de a l uda sau de a pedepsi un singur copil poate avea vaste consecin e. E u or s ac ionezi avînd con tiin a unor date limitate, l sînd zarurile s cad cum vor. Totu i, cu cît con tientizarea noastr este mai mare, cu atît trebuie s asimil m din ce în ce mai multe date i s le integr m în luarea deciziei. Cu cît tim mai mult, cu atît decizia devine mai complex . îns cu cît tim mai mult, cu atît devine posibil s prezicem cum vor c dea zarurile. Dac ne asum m responsabilitatea de a încerca s prezicem cu exactitate cum va c dea fiecare zar, e posibil s fim atît de cople i i de complexitatea sarcinii, încît s ne scufund m în inac iune. Dar aceast inac iune este ea

îns i o form de ac iune i a nu face nimic ar putea fi cel mai bun curs al ac iunii în anumite împrejur ri, de i în altele ar putea fi un curs dezastruos i distructiv. Deci, puterea spiritual nu este simpl con tientiNATURA PUTERII

261 zare; este capacitatea de a men ine abilitatea de a lua decizii cu o con tientizare din ce în ce mai mare. Iar puterea divin este puterea de a lua decizii cu o con tientizare total . Dar diferit de ceea ce se în elege popular prin aceast no iune, omniscien a nu face ca luarea deciziei s fie mai u oar ; dimpotriv , ea devine din ce în ce mai dificil . Cu cît cineva e mai aproape de divinitate, cu atît acela simte simpatie fa de Dumnezeu. A participa la omniscien a lui Dumnezeu înseamn a împ rt i agonia Lui. Mai exist o problem în ceea ce prive te puterea: solitudinea*. Aici exist o similitudine în cel pu in o dimensiune între puterea spiritual i puterea politic . Cineva care este aproape de vîrful evolu iei spirituale seam n cu cel ce e aproape de vîrful puterii politice. Nu mai exist nimeni deasupra, cineva în curtea c ruia s arunce pisica; nu mai exist nimeni pe care s se dea vina; nimeni care s -i spun ce s fac . S-ar putea s nu mai existe nimeni aflat la acela i nivel cu care s împart chinul i responsabilitatea. Al ii îl pot sf tui, dar decizia îi apar ine doar lui. El singur este responsabil, într-o alt dimensiune, solitudinea enormei puteri spirituale este chiar mai mare decît cea a puterii politice. Pentru c nivelul con tientiz rii rareori este atît de înalt ca pozi ia pe care o ocup , omul politic puternic are aproape totdeauna oameni egali din punct de vedere spiritual cu care s poat comunica. Astfel, pre edin ii i regii au prietenii i sfetnicii lor. Dar persoana care a evoluat la cel mai înalt nivel de con tientizare, de putere spiritual , e foarte probabil s nu aib pe nimeni în cercul s u de cuno tin e cu care s împ rt easc o astfel de profunzime a în elegerii. Una dintre temele predominante ale Evangheliilor este senza ia de continu frustrare a lui Cristos de a nu g si pe nimeni care s -1 în eleag cu adev rat. Nu conteaz cît de mult a încercat, cît de mult s-a extins pe sine, el nu a putut ridica nici m car spiritele propri* Fac o distinc ie între solitudine i singur tate. Singur tatea este lipsa de disponibilitate a celorlal i oameni de a comunica cu cineva la vreun nivel. Oamenii puternici sînt înconjura i de al ii, lacomi de a comunica cu ei; prin urmare, rareori sînt singuri i poate chiar tîn -jesc dup singur tate. Solitudinea îns este indisponibilitatea cuiva de a comunica la nivelul t u de con tientizare.

262
Gra ia

ilor discipoli la nivelul s u. Cei mai în elep i l-au urmat, dar nu l-au putut ajunge din urm i toat iubirea sa nu 1-a putut elibera de necesitatea de a conduce, mergînd înainte îngrozitor de solitar. Solitudinea de acest fel este Äîmp rt it " de cei care merg cel mai departe în c l toria cre terii spirituale. Nu e vorba c o astfel de sarcin nu poate fi purtat , pentru c distan îndu-ne de oameni, rela ia noastr cu Dumnezeu devine inevitabil mai apropiat . în comuniunea dezvolt rii con tiin ei, a cunoa terii împreun cu Dumnezeu exist îndeajuns de mult bucurie pentru a ne sprijini.

Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste
S-au f cut mai multe afirma ii aparent disparate despre natura s n t ii mintale i a bolii; ÄNevroza este întotdeauna un substitut pentru suferin a legitim "; ÄS n tatea mintal înseamn devotarea fa de realitate cu orice pre "; i ÄBoala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu, care este voin a incon tientului individului". S examin m acum aceast chestiune a bolii mintale mai îndeaproape i s unim aceste elemente într-un întreg coerent. Ne tr im vie ile într-o lume real . Pentru a le tr i cum trebuie, este necesar s ajungem s în elegem realitatea lumii cît putem de bine. Dar la o astfel de în elegere nu ajungem u or. Multe aspecte ale realit ii lumii i ale rela iei noastre cu lumea sînt dureroase pentru noi. Le putem în elege doar prin efort i suferin . Oricare dintre noi, într-o m sur mai mare sau mai mic , încearc s evite acest efort i aceast suferin . Ignor m aspectele dureroase ale realit ii, alungind din con tiin a noastr anumite fapte nepl cute. Cu alte cuvinte, încerc m s ne ap r m con tiin a, con tientizarea pe care o avem de realitate. Facem acest lucru printr-o multitudine de mijloace, pe care psihiatrii le numesc mecanisme de ap rare. Oricare dintre noi folose te astfel de mecanisme pentru a- i limita con tientizarea. Dac în lenea noastr i în frica noastr de a suferi ne ap r m masiv de con tientizare, în elegerea de c tre noi

a lumii va avea pu in sau deloc de-a face cu reaGRATIA I BOALA MINTALA: MITUL LUI ORESTE 263

litatea. Din cauz c ac iunile noastre se bazeaz pe în elegerea noastr , comportamentul nostru va deveni nerealist. Cînd acest lucru se întîmpl într-o m sur suficient , semenii no tri î i dau seama c Äam pierdut leg tura cu realitatea", soco-tindu-ne bolnavi mintal, de i noi sîntem convin i de s n tatea noastr *. Dar înc mult înainte ca lucrurile s ajung la aceast extrem , iar boala s fie observat de semenii no tri, incon tientul nostru observ neadaptarea noastr crescînd . O astfel de observa ie ne este oferit de c tre incon tient printr-o diversitate de mijloace: co maruri, crize de anxietate, depresii i alte simptome. De i mintea noastr con tient neag realitatea, incon tientul, care este omniscient, cunoa te situa ia real i încearc s ne ajute, prin formarea simptomelor stimulînd mintea noastr con tient s con tientizeze c ceva e gre it. Cu alte cuvinte, simptomele dureroase i nedorite ale bolii mintale sînt manifest ri ale gra iei. Ele sînt produse ale Äputernicei for e ce- i are originea în afara con tiin ei, care nutre te cre terea noastr spiritual ". Am ar tat deja într-o scurt discu ie despre depresie, spre sfîr itul primei sec iuni despre disciplin , c simptomele depresive sînt pentru individul suferind semne c multe nu sînt regul cu el i c trebuie f cute modific ri majore. Unele exemple de cazuri pe care le-am folosit pentru a demonstra alte principii pot fi de asemenea folosite pentru a-1 ilustra pe urm torul: simptomele nepl cute ale bolii mintale servesc pentru a le atrage oamenilor aten ia c au luat un drum gre it, c spiritele lor nu se dezvolt i sînt într-o grav primejdie. Dar a vrea s descriu pe scurt înc un caz pentru a demonstra anume rolul simptomelor. Betsy era o femeie de treizeci i doi de ani, dr gu i inteligent , dar cu o sfio enie aproape virginal , care a venit s
* Recunosc c aceast schem a bolii mintale este cumva exagerat de simplificat . Nu sînt lua i, de exemplu, în considerare factorii fizici sau biochimici, care pot fi de o mare sau chiar predominant importan în anumite cazuri. Recunosc de asemenea c este posibil ca unii indivizi s fie mult mai aproape de realitate decît semenii lor i s fie socoti i Änes n to i" de c tre o Äsocietate bolnav ". Totu i, schema prezentat aici este adev rat pentru majoritatea exemplelor de boli mintale. 264
Gra ia

m vad din cauza unor crize severe de anxietate. Era singurul copil al unor p rin i catolici din clasa muncitoare, care fuseser cump ta i i strînseser bani s o trimit la facultate. Dup un an de facultate îns , în ciuda faptului c se descurca bine cu studiile, s-a decis s abandoneze i s se c s toreasc cu b iatul de peste drum ² care era mecanic. i-a luat o slujb ca vînz toare într-un supermagazin. Toate au mers bine timp de doi ani. Dar apoi, brusc, au ap rut crizele de anxietate. De neconsolat. Erau total imprevizibile ² cu excep ia faptului c ap reau totdeauna cînd era în afara apartamentului, undeva f r so ul ei. Se puteau întîmpla cînd mergea la cump r turi, cînd era la slujb în supermagazin sau pur i simplu cînd se plimba pe strad . Intensitatea panicii pe care o sim ea în acele momente era cople itoare. Trebuia s abandoneze orice f cea i s fug literalmente spre cas sau la garajul unde lucra so ul ei. Doar atunci cînd era cu el sau acas panica se diminua. Din cauza acestor atacuri, a trebuit s - i p r seasc slujba. Cînd tranchilizantele pe care i le d dea medicul generalist nu au reu it s opreasc sau m car s influen eze intensitatea atacurilor de panic , Betsy a venit s m consulte. ÄNu tiu ce e r u cu mine", s-a v itat ea. ÄTotul în via a mea e minunat. So ul meu este bun cu mine. Ne iubim foarte mult. Mi-a pl cut slujba pe care o am. Acum totul e groaznic. Nu tiu de ce mi se întîmpla asta. Simt c o s înnebunesc. Ajuta i-m . Aju-ta i-m ca lucrurile s fie la fel de bune cum erau înainte." Dar, bineîn eles, Betsy a descoperit lucrînd împreun cu mine c înainte lucrurile nu mergeau chiar atît de bine. încet i dureros, a ie it la suprafa faptul c , de i so ul ei era bun cu ea, o iritau mai multe lucruri la el. Manierele îi erau vulgare. Aria de interese îi era restrîns . Cînd voia s se distreze, nu tia altceva decît s se uite la televizor. O plictisea. Apoi a început s recunoasc faptul c i slujba ei de casier în supermagazin o plictisea. A a c a început s se întrebe de ce a p r sit facultatea pentru o existen atît de neincitant . ÄEi bine, m sim eam din ce în ce mai neconfortabil acolo", a recunoscut ea. ÄTinerii de acolo luau droguri i f ceau mult sex. Nu m sim eam în regul în aceast privin . M luau la întreb ri nu doar b ie ii care voiau s fac sex cu mine, dar chiar prieGRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 265

tenele mele. Credeau c sînt naiv . Mi-am dat seama c începusem s m îndoiesc de mine îns mi, de Biseric i chiar de valorile p rin ilor mei. Cred c eram speriat ." în cursul terapiei, Betsy a început

Äde neconsolat". Exist mai multe feluri de a privi acest caz destul de tipic. Fiul este obligat înainte de toate s -1 omoare pe uciga ul tat lui s u. un mesaj de la incon tient. Cred c acest model e adev rat pentru majoritatea bolilor mintale. pe prietenii fal i. Despre ei vorbea Cristos în prima dintre Fericiri: ÄFerici i cei s raci cu duhul. * Matei 5. Versiunea dat aici este cea mai condensat . Simptomele i boala nu sînt acela i lucru. pretinzînd c ele nu sînt cu adev rat simptome. pe companiile lacome. i bineîn eles atacurile de anxietate au luat sfîr it. Frica de libertate era esen a bolii ei mintale. Atacurile de anxietate ale lui Betsy erau în mod clar o form de agorafobie (literal. evitînd anumite activit i. care î i dau seama c simptomele lor sînt o manifestare a tulbur rii sufletului lor. pe societatea bolnav i chiar pe soart ² pentru condi ia în care se g sesc. încearc s fac ceva împrejurul lor. Doar cî iva. aceste atacuri de anxietate pe care ea nu le dorea i nu le ceruse. c oricine are parte de Äaceste mici atacuri din cînd în cînd". toate reprezentînd încerc ri de a evita responsabilitatea pentru boala lor. prin multe mijloace subtile.S. Unii ar putea spune c boala ei consta în atacurile de anxietate ce reprezentau frica de libertate. simptomele sînt începutul vindec rii ei. dac dori i. Clitemnestra. Accept propria inadecvare i durerea necesar de a lucra pentru a se vindeca. Am ajuns la acest mit datorit folosirii lui de c tre Rollomay în cartea Love and Will (Iubire i voin ) i în T. care accept responsabilitatea simptomelor lor. Fac acest lucru într-o diversitate de moduri. i-a omorît tat l i i-a omorît so ul. Avea aceste atacuri atunci cînd era afar . ei vor încerca de obicei s dea vina pe lumea din afar ² pe rudele nep s toare. Dar pentru ei. sa întors la facultate.i con tientizeze în cele din urm boala i au for at-o s reintre pe drumul auto-corec iei i dezvolt rii. Boala exist înainte de simptome. Din cauza nelegiuirii s vîr ite împotriva lor. din cauza c rora se sim ea Äblestemat ". ** Sînt multe versiuni ale acestui mit. A a cum se întîmpla în general cu gra ia. prin micile pilule prescrise de medic sau anesteziindu-se ei în i i prin alcool sau alte droguri. în virtutea codului grecesc al onoa-rei. în loc de a fi boala. Faptul c sînt nedorite face cu atît mai mult din ele un fenomen al gra iei ² un dar de la Dumnezeu."* Ceea ce am spus aici despre rela iile dintre gra ie i boala mintal este frumos redat în marele mit grecesc al lui Oreste i al Furiilor**. cel mai mare p cat pe care-1 poate comite un grec era p catul de a. Ca parte a acestui blestem aruncat asupra casei Atrizilor. cu diferen e substan iale între ele. 1958). în ceea ce o prive te. Simptomele. pe Agamemnon. au fost cele care au f cut-o s . Totu i. în cele din urm . majoritatea oamenilor resping acest dar i îi nesocotesc mesajul. Betsy era bolnav cu trei ani înainte de apari ia simptomelor. din cartea Mithology (Mitologie) de Edith Hamilton (Mentor Books. Din cauza acestei frici a p r sit facultatea i a început procesul restrîngerii dezvolt rii sale. Nici una dintre versiuni nu este cea pe care s-o putem numi versiunea corect . Din fericire. Oreste a . New American Library. fric de pie e publice.i slujbele. Totu i. Orizonturile lor s-au l rgit rapid.i ucide mama. mai relevant s privesc lucrurile în alt fel. liber s se mi te i s stabileasc leg turi cu ceilal i. mutîndu-se într-un nou ora . c ci a lor e împ r ia cerurilor. so ul ei s-a dovedit doritor de a se dezvolta odat cu ea i a mers i el la facultate. Oreste era fiul cel mare al lui Atreus. p r sin-du. b rbat care încercase în mod gre it s se dovedeasc mai puternic decît zeii. încearc s 266 Gra ia GRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 267 ignore simptomele. New York. Dup cum cred eu. fric de spa ii deschise). dar eu g sesc c e mai folositor. încetînd s mai ofeze. iau în seam mesajul incon tientului i accept gra ia. Aceast nelegiuire a f cut ca blestemul s cad pe capul lui Oreste. Eliot de c tre The Family Reunion (Reuniune de familie).i pun întrebarea dac nu cumva fugea de ceva atunci cînd a p r sit facultatea. pentru a ini ia o autoexaminare i o repara ie. dar mai uzual. zeii l-au pedepsit pe Atreus aruncînd un blestem asupra tuturor urma ilor s i. nestînjenit de so ul ei. mama lui Oreste. iar pentru ea reprezenta o fric de libertate. 3. nu era con tient de boala ei i de r ul pe care i-1 f cea prin autorestrîngere. încearc s se fereasc de aceste simptome prin tranchilizante. Chiar dac accept faptul c au aceste simptome. ca i pentru Betsy i to i ceilal i doritori s înfrunte durerea unei psihoterapii exist o mare r splat . Frica de libertate pe care o avea Betsy preceda atacurile de anxietate.s .

Fiind un rezultat inevitabil al blestemului ce ap sa casa lui Atreus. Oreste nu putea fi responsabil de aceasta. Eumenidele sau Äcele blînde" se refer de asemenea la Äpurt toarele gra iei". în elesul acestui mit nu este obscur. el nu ve- 1 268 Gra ia dea Furiile ca pe o pedeaps nedreapt i nu se percepea pe el însu i ca fiind victima societ ii sau a orice altceva. Dar Oreste nu a dat vina pe familia sa ² pe p rin ii sau bunicii s i. Apollo a argumentat c el pusese la cale întreaga situa ie ce îl adusese pe Oreste în pozi ia în care nu a avut de ales. Pentru acest p cat. în cele din urm . Aceast transformare a ap rut datorit faptului c Oreste a fost dispus s accepte responsabilitatea pentru boala lui mintal . a a cum tind s fie majoritatea terapiilor. Au ales s fie mai degrab bolnavi i s dea vina pe zei decît s se fac bine. ap rut în fiecare dintre p rin i sau str mo i.i asume responsabilitatea pentru condi ia în care se g sesc i pentru procesul vindec rii. Furiile simbolizeaz faptul c boala mintal este o problem de familie. spirite iubitoare. prin a c ror sf tuire în eleapt Oreste va avea întotdeauna o soart favorabil .i asuma responsabilitatea iar i i iar i i iar i.fost torturat de aceast dilem . indiferent dac e relativ u oar sau dificil i prelungit . zeii au decis judecata în favoarea lui Oreste i nu numai c lau eliberat de sub blestemul ce ap sa casa lui Atreus. edin dup edin . Nu a dat vina nici pe zei sau Äsoart ". To i psihoterapeu ii experimenta i au v zut acest mit transpus în practica lor i au fost martori ai transform rii Furiilor în Eumenide. a f cut ceea ce p rea c trebuie s fac i i-a omorît mama. dar de asemenea au transformat Furiile în Eumenide. Imediat ce i-au dat seama c . lun dup lun i deseori an dup an. Niciodat pîn atunci un membru al casei lui Atreus nu î i asumase întreaga responsabilitate f r s dea vina pe zei. Este rar pacientul care intr în terapie cu disponibilitatea de a. în cele din urm îns . c p catul tat lui ese trecut asupra copilului. trebuind s . mul i au trebuit s fie înv a i s . care i-au acceptat totala responsabilitate pentru ea i au f cut schimb rile necesare în ei în i i pentru a dep i boala i-au dat seama nu numai c sînt vindeca i i elibera i de blestemele copil riei lor i ale str mo ilor. au abandonat-o. la fel ca i copiii înc p îna i. transformarea Furiilor în Eumenide va ap rea. Frecvent. în schimb. Nu a fost o transformare u oar . Oreste le-a cerut zeilor s -1 elibereze de blestemul ce ap sa pe casa lui Atreus i de Furiile care-1 bîntuiau. Oreste r t cea c u-tînd isp ire pentru crima sa.i omoare mama i. i-a acceptat condi ia ca fiind cea pe care i-a construit-o singur i a f cut efortul de a se vindeca. Terapia. indiferent cît de doritori de terapie p reau s fie la început. el a fost vindecat i prin acest proces de vindecare prin propriul efort lucrurile care alt dat îi provocau suferin au fost cele care i-au adus în elepciunea. a a cum ar fi putut s o fac . majoritatea pacien ilor. zeii l-au pedepsit pe Oreste s fie bîntuit de Furii de trei harpii înfior toare. dar i c tr iesc într-o lume . procesul terapiei le cere s . de i poate mai este înc necesar un an sau doi.i asuma o responsabilitate total înc de la început. Aceast înv are ² Äinstruire" ar fi un cuvînt mai potrivit ² este str dania terapeutului care. este relativ scurt . prin urmare. Urmat oriunde se ducea de c tre Furii. în astfel de cazuri. Furiile halucinatorii care puteau fi percepute doar de c tre Oreste reprezint simptomele. Dup mul i ani de reflec ie singuratic i anulare de sine. relativ neted i deseori un proces foarte pl cut atît pentru pacient cît i pentru terapeut. vor reu i. f r a mai da vina pe altcineva. A fost un proces lung. Dar ca rezultat. Transformarea Furiilor în Eumenide reprezint transformarea bolii mintale în soarta bun de care am vorbit. în ultim instan . S-a întrunit un tribunal al zeilor." Zeii erau ului i. în cele din urm . în acest punct Oreste a s rit în sus i i-a contrazis propriul ap r tor spu-nînd: ÄEu am fost. Vorbind în ap rarea lui Oreste. cel care mi-am ucis mama. iadul personal al bolii sale mintale. Cei care au stat fa în fa cu boala lor mintal .i confrunt metodic pacientul cu ezitarea lui de a. care puteau fi v zute i auzite doar de el i care s -1 tortureze zi i noapte cu critica lor tr nc nitoare i apari ia lor însp imînt toare. în min ile i vie ile pacien ilor cu care au avut cel mai mare succes. Din minoritatea care a r mas s continue terapia.i asume responsabilitatea total pentru ei în i i ca parte a vindec rii lor. Apollo. De i în ultim instan c uta s se elibereze de ele. ei se vor zbate i vor ipa atunci cînd sînt condu i c tre ideea unei responsabilit i complete pentru ei în i i. în GRA IA I BOALA MINTAL : MI TUL LUI ORESTE 269 orice caz. afirmînd c a reu it s isp easc uciderea mamei sale.

dup vîrsta de doi ani. dar pu ini sînt ale i". iar odat ales. el tot ar fi trebuit s se vindece singur. în realitate. De i la sfîr itul unui caz de succes sînt tentat s am sentimentul c eu 270 Gra ia l-am vindecat pe pacient. Chiar dac vor ie i din terapie f r credin în Dumnezeu. astfel de pacien i care au reu it vor avea totu i în general un sentiment foarte real c au fost atin i de gra ie. vor spune ei la sfîr itul unei terapii reu ite. Totu i. s-a vindecat singur. dar e aproape imposibil de vindecat. bani insuficien i. dar înc destul de bolnavi pentru a fi dificil de vindecat. Gînduri înainte nedorite devin intui ii folositoare. prin urmare. cea mai rapid analiz reu it în întregime pe . Chiar dac ar fi existat psihoterapeu i în Grecia antic . netr gînd nici un folos. De pacient depinde s aleag sau s resping instrumentul. ei cred c de i mul i oameni sînt bolnavi. Cu alte cuvinte. dar de obicei începînd înainte de vîrsta de cinci sau ase ani. Mai mult. dar foarte s rac în perioada dintre vîrsta de nou luni i doi ani. iar cei cu tulbur ri de caracter sînt în general mai u or de tratat decît psihoticii ² ea nu reu e te s prezic prea bine cursul dezvolt rii într-un caz individual. gravitatea bolii mintale a cuiva este în mod direct determinat de cît de devreme au fost priva i de grija p rinteasc i de gravitatea acestei priva iuni suferite în copil rie. Rezisten a la gra ie Oreste nu s-a dus la psihoterapeut. mai u or de tratat i de vindecat. Barierele dezgust toare de alt dat sînt acum provoc ri binevenite. este deschis tuturor. ÄDepresia i atacurile mele de anxietate au fost cele mai bune lucruri care mi s-au întîmplat vreodat ". Dac în ultim instan oamenii se vindec singuri cu sau f r instrumentul psihoterapiei. tiu c . Mai mult. Astfel. Al ii îns vor respinge terapia chiar dac le va fi oferit pe o tav de argint. Cred c exist destul de mult adev r în aceast schem i c ea formeaz o teorie psihiatric destul de folositoare practicienilor în mai multe feluri. pacientul este cel care hot r te cît s foloseasc acest instrument i cu ce scop. sentimente înainte renegate devin surs de energie i îndrumare. Printre altele. Dar de ce sînt ale i doar pu ini i ce îi distinge pe ace tia de cei mul i? R spunsul pe care mul i psihoterapeu i sînt obi nui i s îl dea se bazeaz pe o concep ie privind diferitele grade de gravitate în psihopatologie. indiferent de efortul i iubirea lui. întîmpl ri care odinioar p reau a fi poveri par acum daruri. inclusiv simptomele din care i-au revenit. iar cei mai bolnavi sînt mai dificil de vindecat. dezaprobarea rudelor. Despre nevrotici se crede c sînt mai pu in bolnavi decît cei cu tulbur ri cu caracter sau psihotici i. în ciuda dificult ii. Anume. nu am fost mai mult decît un catalizator ² i c am avut noroc s fiu astfel. Problemele de alt dat sînt percepute acum ca oportunit i. experien e anterioare dezastruoase cu psihiatri sau psihoterapeu i. Se crede c indivizii cu tulbur ri de caracter au avut parte de o grij p rinteasc adecvat ca sugari. se crede c indivizii cu psihoze au avut parte de foarte pu in grij din partea p rin ilor în primele nou luni de via . ea denigreaz importan a vast a grijii p rinte ti în copil ria tîrzie i adolescen . Despre indivizii cu nevroze se crede c au avut parte de o grij p rinteasc adecvat în prima copil rie. vor trece prin ea ca gîsca prin ap . dar c apoi aceast grij a devenit neîndestul toare cîndva. de ce atît de pu ini aleg s mearg pe el? La aceast problem se referea Cristos cînd a spus Äc ci mul i sînt chema i. ea nu ne spune întreaga poveste.nou i diferit . Exist motive bune pentru a crede c grija p rinREZISTEN A LA GRA IE 271 teasc insuficient în ace ti ani din urm poate produce ea îns i boli mintale i c o bun grij p rinteasc în timpul anilor din urm poate vindeca multe sau poate toate r nile cauzate de grija p rinteasc insuficient din primii ani. cu rezultatul c ei sînt mai pu in bolnavi decît psi-hoticii. unii sînt mai bolnavi decît al ii. psihoterapia este doar un instrument ² o disciplin . Exist oameni care vor dep i tot felul de obstacole ² de exemplu. Nu trebuie criticat cu totul. de ce sînt atît de pu ini cei care o fac i atît de mul i cei care nu o fac? Dac drumul cre terii spirituale. boala poate fi ameliorat printr-o form sau alta de tratament. de i schema are o valoare predictiv în sens statistic ² nevroticii sînt în general mai u or de tratat decît persoanele cu tulbur ri de caracter. sau chiar dac ajung s se angreneze într-o rela ie terapeutic . Pentru c a a cum am men ionat. clinici reci i resping toare ² pentru a urma o terapie i pentru a ob ine orice pic tur din beneficiile ei posibile. indiferent cît de capabil este terapeutul.

s iubim veritabil. s posede o extrem de puternic Ävoin de a cre te". Am discutat despre faptul c îns i capacitatea de a iubi este nutrit de c tre grija iubitoare a p rin ilor. care s-au ridicat mult deasupra p rin ilor lor pe scara evolu iei umane. De i ne-am ocupat de fundamentul problemei entropiei sau lenii. Cum se face atunci c p rem s posed m o rezisten egal la s n tate? R spunsul la aceast întrebare a fost de fapt deja dat. c sîntem cu to ii înv lui i în dragostea lui Dumnezeu. dar c reia îi lipse te voin a de a cre te nu se va mi ca un centimetru din pozi ia ei nes n toas . este posibil ca oamenii s dep easc traumele cauzate de p rin ii lipsi i de iubire i s devin ei în i i oameni iubitori. caz în care vindecarea va ap rea. Citi272 Gra ia torul î i va aminti c a doua sec iune a acestei c r i se termina cu patru întreb ri despre iubire. exist un factor care nu este deloc în eles sau m car recunoscut de c tre teoria psihiatric contemporan . fiindc acest concept ne aduce înc o dat în pragul misterului. Psihiatrii i al i oameni sînt familiariza i cu faptul c problemele psihiatrice apar cu o remarcabil . o persoan care este doar u or bolnav . Aceasta este o puternic for extern con tiin ei lor. voin a lor de a cre te este nutrit nu doar de iubirea p rin ilor în timpul copil riei. Tot a a cum gra ia este sursa suprem a for ei care ne împinge s urc m scara evolu iei umane. Pe de alt parte. De i recunosc extrema importan a acestei voin e de a cre te. Oamenii care iubesc veritabil sînt prin defini ie oameni afla i în cre tere. alta decît p rin ii i prin alte c i adi ionale pe care nu le în elegem. Cred. în acela i timp. de p catul oriREZISTEN A LA GRA IE 273 ginar al entropiei cu care am fost blestema i. Datorit gra iei. prin urmare. dar am f cut de asemenea observa ia c nutrirea p rinteasc de una singur nu reu e te s asigure existen a acestei capacit i în to i oamenii. spre satisfac ia complet a cuiva. luînd în considerare conceptul de gra ie. Printre factorii pe care aceast schem a diferitelor grade de gravitate a bolilor psihice nu reu e te s îi ia în considerare se num r acel lucru efemer din pacient care poate fi numit Ävoin a de a cre te". prin urmare. mai exist un aspect al ei care merit înc o dat o men iune particular : chestiunea puterii.care am f cut-o vreodat a fost cea a unui b rbat care a venit la mine cu o psihoz major i a c rui terapie a ajuns cu bine la sfîr it în nou luni. Este posibil ca un individ s fie extrem de bolnav i totu i. dar pu ini dintre noi aleg s asculte chemarea ei". nu tiu în ce m sur voi fi capabil s contribui la în elegerea ei. Se va vedea imediat c voin a de a cre te este în esen acela i fenomen ca i iubirea. s cre tem spiritual. Este natural s d m înapoi în fa a dificult ii. care opereaz prin intermediul incon tientului la fel ca i prin intermediul unei persoane iubitoare. de-a lungul vie ilor lor. s r mînem pe treapta confortabil i u oar pe care ne afl m acum sau chiar s coborîm la forme de existen din ce în ce mai pu in preten ioase. Este vorba de lenea noastr . Singurul r spuns pe care îl pot da este prin urmare acela c mul i dintre noi aleg s nu ia în seam chemarea gra iei i s refuze ajutorul ei. De ce atunci doar unii oameni cresc spiritual i evolueaz dincolo de circumstan ele felului în care s-au comportat p rin ii? Cred c gra ia este disponibil pentru oricine. dar pu ini sînt ale i" ² a putea-o traduce ca însemnînd Äto i sînt chema i i de c tre gra ie. de c tre gra ie sau de c tre iubirea lui Dumnezeu. Am vorbit pe larg despre cît de dificil este s ne disciplin m. nici unul mai pu in nobil decît altul. atît cît putem defini afec iunea psihiatric . Totu i. Afirma ia lui Cristos ² Äc ci mul i sînt chema i. entropia este cea care ne face s rezist m la aceast for . pentru a deveni ei în i i persoane pline de iubire? Cititorul î i va aminti de asemenea c am afirmat atunci c m îndoiesc c voi putea r spunde la aceste întreb ri. am lucrat timp de trei ani cu o femeie care în mod clar avea Ädoar" o nevroz i care ar fi trebuit s dobîndeasc doar o minim îmbun t ire. dar de asemenea. Pe de alt parte. Am sugerat c poate fi totu i aruncat o oarecare lumin asupra acestor întreb ri. întrebarea devine atunci: De ce doar atît de pu ini dintre noi aleg s ia în seam chemarea gra iei? De ce cei mai mul i dintre noi se opun gra iei? Am vorbit mai devreme despre gra ia care ne înzestreaz cu o anumit rezisten incon tient la boal . dintre care vom discuta acum dou : de ce unii oameni nu reu esc s r spund la tratamentul celor mai buni i mai iubitori terapeu i i de ce unii oameni dep esc copil rii lipsite total de iubire cu sau f r ajutorul psihoterapiei. c voin a de a cre te a pacientului este în mod crucial hot rîtoare pentru succesul sau e ecul psihoterapiei. Am ajuns s cred i am încercat s demonstrez c capacitatea de a iubi a oamenilor i. Iubirea este voin a de extindere de sine prin cre tere spiritual .

c tre o via de servire i de sacrificiu. nevasta cîntîn-du-le copiilor? Acei b rba i discipoli ai S i nu tiau despre astfel de lucruri. New York. Nu vreau decît s pot s m relaxez i s m bucur. Exist un mare num r de subofi eri care mai degrab ar muri decît s devin ofi eri i care în mod repetat resping ofertele de instruire pentru a deveni ofi eri. O tîn r care a f cut terapie cu mine timp de un an pentru o depresie extins i care a ajuns s afle o mul ime de lucruri despre psihopatologia rudelor sale era extrem de bucuroas într-o zi pentru c reu ise s se descur* Ioan 14. Deci El le-a dat discipolilor S i pace. a spus ea. a spus ea. Eliot descrie aceast chestiune în predica de Cr ciun pe care Thomas Becket o ine în piesa Murder in the Cathedral (Crim în catedral ). a ipat ea. REZISTEN A LA GRATIE 275 ce cu în elepciune. fiind con tient de comunicarea lor distorsionat i de felurile nesincere în care încercau s o manipuleze pentru a realiza a tept rile lor nerealiste i c astfel a reu it ea s fie la în l imea situa iei.) *** The Complete Poems and Plays (Opere complete). ar tîndu-i c motivul pentru care s-a sim it atît de bine era acela c pentru prima oar cînd a fost vorba de familia ei s-a aflat într-o pozi ie de putere. a tepta i de la mine ca eu s fiu un fel de Dumnezeu sau ceva în genul sta!" E trist s . sînge rece i u urin într-o situa ie de familie. o chemare la a fi p rinte pen274 Gratia tru omenire. Dvs. Ce în elege atunci El prin pace? Dac întreba i aceasta. I-am spus c odat ce va putea s . ar p rea bine dota i. trad) ** Ioan 14. Dar gîndi i-v pu in la cuvîntul Äpace". de a fi agent al puterii i iubirii Lui. Pe de alt parte. Am fost de acord c puterea ei ar putea s evolueze i s se men in prin mult gîndire i c ea se va debarasa astfel de sentimentul de neputin aflat la r d cina depresiei ei. în virtutea inteligen ei i stabilit ii lor. s aib parte de sentimente bune din ce în ce mai frecvent. (N. A devenit furioas ." I-am spus c acest lucru se poate întîmpla. 27. va putea s se g seasc de tot mai multe ori la Äîn l imea situa iei" i. baronii în pace cu regele. grad pentru care. Deaorece chemarea gra iei înseamn o promovare. dezam gi i. pentru a fi închi i. A fi con tient de gra ie. ÄM-am sim it cu adev rat bine". 198 -199. pp. 27. obliga iile chinuitoare. a experimenta personal prezen a ei constant . El le-a spus discipolilor S i: ÄPace v las vou . ÄA vrea s simt acest lucru mai des. dar nu pace a a cum o d lumea. Este o trecere de la copil ria spiritual la maturitatea spiritual . gospodarul socotindu. S-a gîndit El la Pace a a cum ne gîndim noi la ea: regatul Angliei în pace cu vecinii s i. Nu vi se pare ciudat c îngerii trebuie s vesteasc Pacea cînd lumea f r încetare este îndurerat de R zboi i de frica de R zboi? Nu vi se pare vou c vocile îngere ti gre esc i c promisiunea este o dezam gire sau o în el torie? Reflecta i acum la felul cum Domnul însu i a vorbit despre Pace. Nu este remarcabil faptul c atît de mul i sergen i bine dota i nu doresc s . plutonieri sau plutonieri majori. trad. ÄDar asta mi-ar cere s gîndesc tot timpul!". aceast cunoa tere i con tientizare aduce cu ea o mare responsabilitate. o chemare c tre o pozi ie de o mai mare responsabilitate i putere. (N. aminti i-v c El a spus de asemenea Änu precum d lumea v dau Eu"**. Exist mul i militari de carier de rang inferior care pur i simplu nu doresc s devin sergen i de companie.S.i în pace cî tigurile. pentru a suferi moartea prin martiraj. prin urmare. 1909 -1950. ÄNu vreau s gîndesc la naiba tot timpul". pentru a cunoa te tortura. ei mergeau în c l torii departe pentru a suferi pe mare i pe uscat.*** Deci odat cu pacea gra iei vin i responsabilit ile. A experimenta apropierea de Dumnezeu înseamn de asemenea a experimenta obliga ia de a fi Dumnezeu. M-a privit cu un început de sentiment de oroare.i extind acest tip de con tientizare la alte situa ii. casa m turat . a ti cît de aproape e ti de Dumnezeu înseamn a cunoa te i a experimenta continuu o lini te i o pace interioar pe care doar cî iva o posed . Har-court Brace. datoriile. Chemarea gra iei este chemarea c tre o via de grij plin de efort. A a se întîmpl i cu cre terea spiritual . T. pacea Mea o dau vou "*. cel mai bun vin pentru prieteni pe mas . ÄNu am venit aici pentru ca via a mea s devin mai dificil . la fel ca în via a profesional .frecven la indivizi curînd dup ce au fost promova i într-o pozi ie de mai mare putere i responsabilitate. 1952.i pun pe umeri epole ii de ofi er? Nu este de mirare c pacien ii psihoterapiei n-au nici cel mai mic gust pentru puterea care înso e te s n tatea mintal autentic . Psihiatrul militar care este mai familiarizat cu problema Änevrozei de promovare" este de asemenea con tient c problema nu apare cu o frecven i mai mare din cauza num rului mare de solda i care reu esc s reziste înc de la început promov rii.

dar pu ini sînt ale i" este u or explicabil în lumina dificult ilor . O parte major a sarcinii psihoterapiei const nu doar în a-i face pe pacien i s ajung la experien a s n t ii mintale. i vor încrederea în sine a adultului f r s trebuiasc s se maturizeze. de la a fi imoral. A a cum am men ionat deja. ce ar putea deveni problema central în psihoterapia cuiva. A a este i cu cre terea spiritual . Cînd aceast fric i senza ie de nevrednicie sînt atît de mari încît s opreasc asumarea puterii. redare a încrederii i de severitate. Doamne. a a cum se întîmpl deseori. totdeauna dînd înapoi de la cerin ele unei maturiz ri complete. Prin urmare. în care s nu avem pe cine da vina în afar de noi în ine. ea este de multe ori. bucurie!" Din experien a mea. de a. de asemenea. Äce m va opri de la a face gre eli grosolane.2033. mul i au o capacitate atît de mic de a tolera solitudinea puterii. Doamne. de la a comite nelegiuiri. Am spus în mai multe feluri cît de dificil este s te maturizezi. m car par ial." Aceast fric este bineîn eles ea îns i parte integrant a sîrguin ei i iubirii cuiva i prin urmare este folositoare în guvernarea de sine care previne abuzul de putere.i accepte propria evlavie. Patrologia Latina 35. Chemarea gra iei este în forma sa ultim o soma ie de a fi una cu Dumnezeu. Sfîntul Augustin scria: ÄDilige et qu-od isfac". Nu partea din maxima Sfîntului Augustin cu Äf ce vrei" este indigest pentru ei. dar psihoterapeu. Din acest motiv ea nu trebuie l sat la o parte. în sine. dar nu prea avem apetit pentru responsabilitatea i disciplina de sine a adultului. inseparabil de procesul maturiz rii psihologice. la naiba!" în momentul în care auzim în cele din urm chemarea. Ar putea suna ciudat pentru un novice. A ne ridica pîn la pozi ia unei asemenea puteri. sau am putea spune: ÄO. A a cum ne sim im oprima i de c tre p rin ii no tri ² sau de c tre societate sau soart ² la fel avem nevoie de puteri deasupra noastr pe care s d m vina pentru condi ia în care ne afl m. însemnînd: ÄDac e ti iubitor i sîrguincios vei putea face orice vei dori. de la a abuza de libertatea i puterea mea? Sînt sîrguin a i iubirea mea suficiente ca s m conduc ?" Dac con tientizarea puterii i a libert ii este tr it ca o experien a chem rii gra iei. reprezint o stare de lucruri care provoac fric . ÄDac pot s fac tot ce vreau". Mul i dintre noi sînt precum copiii sau adolescen ii. este vorba de o problem nevrotic . dac Dumnezeu nu ar fi cu noi în aceast pozi ie înalt . 276 Gra ia REZISTENTA LA GRA IE 277 Dac oamenii progreseaz îndeajuns în psihoterapie. Mul i î i tîr sc picioarele i în fapt nu devin niciodat mai mult decît par ial adul i. Mul i oameni vor pacea f r solitudinea puterii. dar. aceast fric este legitim i. credem c libertatea i puterea adultului ni se cuvine. ei vor l sa în cele din urm în spate sentimentul c nu pot s coopereze cu o lume cople itoare i f r mil i într-o zi î i vor da seama brusc c le st în putere s fac tot ce vor. încît mai degrab resping prezen a lui Dumnezeu decît s aib experien a lor în ile ca singur c pitan al vasului lor. Doamne. chiar trebuie?" Deci faptul c Ämul i sînt chema i. dar nu trebuie s fie atît de uria încît s opreasc o persoan s ia în seam chemarea gra iei i s . Totu i. nu nes n toas : frica de a deveni puternic este frica de a folosi gre it puterea. sînt nevrednic" sau am putea spune: ÄO. un fenomen ÄO. s previn faptul ca pacien ii s fug de aceast experien odat ce au avut-o. Cei care au chemarea gra iei pot s se lupte ani de zile cu frica lor înainte de a putea s o dep easc i s . printr-un amestec de consolare. Sîntem obi nui i s ne imagin m experien a convertirii sau a bru tei chem ri a gra iei ca pe un fenomen de tipul ÄO.ii sînt familiariza i cu faptul c oamenii sînt în mod curent îngrozi i de s n tatea mintal . îngrozit de preten iile pe care le avea s n tatea mintal de la ea. r spunsul va fi de asemenea: ÄO. mi-e team c nu sînt vrednic de încrederea Ta.i asume puterea de care este capabil . este o chemare la maturitate complet . am putea spune: ÄO. Foarte pu ini p esc siguri pe ei i f r ov ial în via a de adult. vor gîndi ei. Dar pentru mul i oameni frica nu de faptul c ar putea abuza de putere reprezint problema principal în rezisten a lor la gra ie. mul umesc Doamne!"."* 1 Ioan 7. totdeauna doritori de responsabilit i noi i mai mari. ci partea cu Äfii sîrguincios". am fi îngrozi i de solitudinea noastr .spun c la scurt vreme dup aceea aceast femeie poten ial str lucit a terminat tratamentul prea pu in vindecat . într-o privin . Con tientizarea acestei libert i este însp imînt toare.i asuma egalitatea cu Dumnezeu.

chiar dac am . De-a lungul acestei c r i. Pot lua în seam brusc chemarea gra iei i cu aparent u urin . este una de uluire fa de propria condi ie. centimetru cu centimetru. la final nu ne-a r mas decît s recunoa tem natura ei misterioas . atunci. Poate cel mai bun lucru pe care-1 putem spune este c . am scris despre cre terea spiritual ca i cum ar fi un proces predictibil i ordonat. Cristos însu i a vorbit despre imposibilitatea de a prezice gra ia cînd i-a spus lui Nicodim: ÄVîntul sufl unde voie te i tu auzi glasul lui. Ei pot s fi avut experien a unor p rin i iubitori. Experien a comun a celor care au atins starea de gra ie. am devenit mai pu in selectiv în hot rîrea pe cine voi încerca s tratez. c rora Ävia nou din ceruri" le-a fost dat . Sau pot lupta împotriva ei i o pot blestema. Nu noi ajungem la gra ie. De i au o con tientizare realist asupra bun t ii naturii lor particulare."* Dup ce am spus atît cît am putut despre fenomenul gra iei. Cei care sînt mai apropia i de gra ie sînt cei mai con tien i de caracterul misterios al darului ce li s-a dat. Mai degrab . Cum vom rezolva acest paradox? Nu o s-o facem. dac î i pl te ti taxele i munce ti îndeajuns. un loc bine primitor. Putem s ne preg tim pe noi în ine s fim un teren fertil. de exemplu. Am putea s nu o c ut m i totu i ea s ne g seasc . Sau s-ar putea ca aparent s nu prea avem gust pentru via a spiritual i totu i s fim viguros chema i c tre ea. Pot fi b trîni sau tineri. întrebarea este opus : cum de cî i-va iau în seam chemarea. f cîndu-i loc doar gradual i dureros. la un nivel. dar s descoperim apoi tot felul de piedici în cale. pe de-a-ntregul iubitori. de i nu putem ajunge prin noi în ine la gra ie. putem ca prin voin s ne deschidem fa de miraculoasa ei venire. cu experien a pe care am dobîndit-o de-a lungul anilor. ei nu pun natura lor pe seama voin ei proprii. Ei pot intra în psihoterapie din cauza unor dificult i minore de adaptare sau cu boli 278 Gra ia mintale cople itoare. Prin aceast interpretare am indicat c faptul de a fi binecuvînta i de gra ie este o chestiune ce ine de alegerea noastr . ' Ioan 3. chiar cînd se afl în cele mai bune mîini.inerente de a r spunde la chemarea gra iei. îmi cer scuze fa de cei pe care i-am exclus de la terapie ca rezultat al ignoran ei mele. la un altul pare clar c Dumnezeu este cel care face alegerea. Prin urmare. Astfel este cu oricine e n scut din Duhul. am putea dori cu aviditate via a spiritual . am spus c gra ia se cî tig . bineîn eles c vei reu i s prime ti acest grad academic. De i. dar nu tii de unde vine i încotro se duce. ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 279 in acela i timp. Ace ti oameni pot veni cu o forma ie cult bogat sau cu o forma ie supersti ioas împov r toare. care este atît de dificil ? Ce-i distinge pe ace ti cî iva de cei mul i? Nu pot s r spund la aceast întrebare. i tiu c acest lucru este adev rat. Am interpretat spusa lui Cristos Ämul i sînt chema i. întîmpinarea gra iei i sîntem iar i în fa a unui paradox. dar e la fel de probabil s fi tr it experien a unei profunde priv ri de afec iunea p rinteasc sau de grija veritabil . gra ia ajunge la noi. Dac ne putem transforma în indivizi total disciplina i. care va r spunde printr-o cre tere semnificativ . Nu simt c ei au fost cei care au cî tigat-o. for a entropiei face s fie natural faptul de a se comporta astfel. Am înv at c în primele stadii ale procesului psihoterapeutic nu am absolut nici o capacitate de a prezice care dintre pacien ii mei nu va reu i s r spund la terapie. Mai degrab . dar pu ini sînt ale i" ca semnificînd faptul c foarte pu ini aleg s ia în seam chemarea gra iei din cauza dificult ilor ce intervin. noi sîntem cei care alegem dac vom lua în seam chemarea gra iei. i care va cre te miraculos imediat pîn la starea de gra ie. 8. în ciuda voin ei noastre. totu i par ial . Am dat de în eles c cre terea spiritual poate fi înv at a a cum cineva înva pentru doctorat. simt distinct faptul c bun tatea naturii lor a fost creat de mîini mai în elepte i mai iscusite decît ale lor. i nici de ce oamenii se opun în mod curent gra iei. în mod con tient. ea ne-ar putea ocoli. întrebarea cu care am r mas atunci nu este de ce oamenii e ueaz în a accepta psihoterapia sau de ce e ueaz s beneficieze de ea. tiu c de fapt lucrurile nu se întîmpl deloc astfel. în-cercînd s ob inem gra ia. In esen .

Dac privim cealalt fa a monedei totu i. Pentru c acest voluminos material cu vise poate servi la împiedicarea muncii în domenii mai fructuoase de analiz . Buddha a g sit iluminarea doar atunci cînd a încetat s o caute ² cînd a l sat-o s vin la el. ci ca pe o capacitate înv at de a recunoa te i de a utiliza darurile gra iei care ne sînt date de dincolo de domeniul voin ei con tiente. Acela i fenomen este în mod curent demonstrat de felul în care pacien ii utilizeaz visele în psihoterapie. Ace ti pacien i trebuie mai întîi s fie înv a i s . complet nefolositoare. cine se poate îndoi c eliberarea nu a venit la el anume pentru c i-a dedicat cel pu in aisprezece ani c u-tînd-o. Totu i. 280 Gra ia paradoxul c alegem gra ia i c sîntem ale i de c tre gratie este esen a fenomenului serendipit ii. A a este cu iubirea uman i a a este cu iubirea lui Dumnezeu. vom fi dependen i i lacomi i nu vom iubi veritabil. Pe de alt parte. s lase visele s vin la ei. Deci a a stau lucrurile cu gra ia. Una din inten iile principale ale acestei sec iuni despre gra ie a fost aceea de a-i ajuta pe cei afla i pe calea cre terii spirituale s înve e s aib competen a serendipit ii. ei arunc din con tiin tot materialul visului ca fiind nevaloros i neimportant. Oricine vrea s fie iubit. Trebuie s le l s m s fie adev rate daruri. într-adev r. vor c uta cu aviditate aceste r spunsuri printr-un efort deliberat. Furiile s-au transformat în Purt toare ale Gra iei tocmai pentru c Oreste a lucrat pentru a cî tiga favoarea zeilor i în acela i timp nu a a teptat ca zeii s -i netezeasc drumul. vom vedea c sînt mul i pacien i care intr în psihoterapie cu absolut nici ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 281 o con tientizare sau în elegere a imensei valori pe care visele o pot avea pentru ei. mecanic i considerabil. i fa de toat iubirea. aceste daruri din incon tient care acum nu mai sînt c utate ² u ureaz elegant procesul dorit al vindec rii. Reciproc.i aminteasc visele i apoi cum s aprecieze i s perceap comoara ce zace în untrul lor. Aceea i abordare paradoxal trebuie folosit în ceea ce prive te toate celelalte forme: intui ii bru te. Astfel de pacien i trebuie s fie înv a i s nu mai caute vise. aisprezece ani de preg tire? El a c utat-o i nu a c utat-o în acela i timp. Am v zut deja c visele sînt doar o form sau o cale prin care ne sînt date darurile gra iei. Unii pacien i. le va da un sim mai sigur al direc iei i le va oferi încurajare. atunci vom deveni demni de a fi iubi i. studiile de teologie reprezint o metod insuficient de preg tire i prin ea îns i. i pentru c e probabil ca tot acest material s fie foarte obscur. Dar visele lor le sînt de pu in ajutor. înregistrînd fiecare dintre visele lor complet detaliat i vor aduce literalmente la edin e mormane de vise. ce-rînd a a cum se întîmpl ca pacientul s renun e la un anume control i s . Rezultatul este c visele pacientului. Pentru c nu e îndeajuns de mult timp s analizeze toate aceste vise.i asume o rela ie mai pasiv în mintea lui. în cazul în care c ut m s fim iubi i ² dac ne a tept m s fim iubi i ² acest lucru nu se poate împlini. trebuie s lucr m pentru a deveni con tien i de valoarea lor i pentru a trage avantaje din ele atunci cînd ajung la noi i trebuie de asemenea s lucr m uneori pentru a nu le c uta sau a tepta. materialul cu vise amintit descre te în cantitate. Cu aceast capacitate vom descoperi c dezvoltarea noastr spiritual este îndrumat de o mîn invizibil i de inimaginabila în elepciune a lui Dumnezeu . Trebuie s ne preg tim pentru a fi iubi i. Serendipitatea a fost definit ca Ädarul de a g si lucruri valoroase sau agreabile f r a le c uta".fi ignoran i în ceea ce prive te teologia i chiar dac nu ne-am gîndi deloc la Dumnezeu. con tien i de faptul c visele con in r spunsuri la problemele lor. Pentru a utiliza eficient visele. Prin urmare. iar r splata de a fi iubi i pe care nu am c utat-o ne va g si ea. Dar odat ce un pacient înva s nu fac nici un efort con tient pentru a apuca visele. Facem acest lucru devenind noi în ine fiin e umane iubitoare i disciplinate. premoni ii i o întreag serie de evenimente sincronice de serendipitate. ne-am preg tit bine pe noi în ine pentru venirea gra iei. S rede-finim acum serendipitatea nu ca pe un dar. Dar mai întîi trebuie s ne facem pe noi demni de a fi iubi i. Aceast înv are poate s fie destul de dificil ea îns i. Dar atunci cînd ne nutrim pe noi în ine i pe ceilal i f r a avea ca preocupare principal ob inerea unei recompense. Prin acest amestec paradoxal de a c uta i de a nu c uta a ob inut el darul serendipit ii i binecuvântarea gra iei. tot acest material cu vise poate fi o piedic pentru terapia lor. dar cre te dramatic în calitate. am scris aceast sec iune deoarece cred c con tientizarea existen ei gra iei poate fi de un considerabil folos pentru cei care au ales s c l toreasc pe dificila cale a cre terii spirituale. Aceast con tientizare le va u ura c l toria în cel pu in trei feluri: îi va ajuta s trag avantajele gra iei de-a lungul drumului. s lase incon tientul s aleag care din vise trebuie s intre în con tiin .

Caut o mai mare în elegere. Este probabil c universul a a cum îl cunoa tem este doar o treapt c tre intrarea în împ r ia lui Dumnezeu. Odat ce percepem realitatea gra iei. i tot a a cum p rem pierdu i în mijlocul enormit ii universului extern. c l toria devine mai rapid . ca indivizi sau chiar ca ras . nu poate fi predat nici o înv tur care s -1 elibereze pe c l torul spiritual de necesitatea de a." i a mea. serve te pentru unii la cultivarea descuraj rii. De i vorbele profe ilor i ajutorul gra iei sînt disponibile. Prin gra ie. le spun uneori c rasa uman este aproape de a face un salt în evolu ia sa. ele nu sînt îns i înv area. Existen a gra iei este dovada prima fade nu doar a realit ii lui Dumnezeu. sîntem ajuta i s nu e u m. ini iativ . Nu poate fi spus nici un cuvînt. realitatea gra iei indic umanitatea ca fiind centrul universului. am ajuns s afl m c s la ul nostru este o planet a unei stele printre altele pierdut într-o galaxie. Atunci-cînd pacien ii mei pierd din vedere semnifica ia pe care o au i sînt descuraja i de efortul muncii pe care o facem. Acest lucru nu poate fi f cut. Nici un înv tor nu te poate duce acolo. Ce putem cere mai mult? . A mînca hran organic . mi ca i încolo i încoace de for e interne chimice i psihologice pe care nu le în elegem. de c tre Cristos. de i ne este de ajutor în unele aspecte. Universul este aceast treapt care a fost pus pentru a ne preg ti o cale. 282 Gratia printre mul i al ii.cu o infinit mai mare acurate e decît cea de care e capabil voin a noastr con tient . aceste idei au fost stabilite cu mult înainte ² de c tre Buddha. nu la periferia. de c tre Lao Tzî. Ceea ce alt dat p rea a fi un basm se dovede te a fi realitate. care ne constrîng s sim im i s ne comport m într-un anume fel atunci cînd noi nu sîntem nici m car con tien i de ceea ce facem. independen a gîndurilor i a ac iunilor. Credem în pricipiile mecanice ale universului. c l toria trebuie îns s fie f cut de unul singur. Ritualurile sînt doar ajutoare pentru înv are. a spune cinci Ave M ria înainte de micul dejun. rugîndu-te cu fa a la est sau la vest sau mergînd la biseric duminica. dependen ei. Faptul c tr im într-o epoc tiin ific . fricii i lenii vor s li se arate fiecare centimetru din cale i s li se demonstreze c fiecare pas va fi sigur i c le merit efortul. m-a ajutat s percep realitatea fenomenului gra iei. tiin a ne face s ne dezvolt m o imagine despre noi în ine ca fiind neajutora i i guverna i de for e interne ce nu sînt supuse voin ei noastre ² de moleculele chimice din creierul nostru i de conflictele din incon tientul nostru. Dar nu sîntem pierdu i în univers. Dac ceri o mai mare în elegere decît cea pe care notele de subsol moderne pot s i-o ofere. ducîndu-mi via a în secolul XX.i lua singur calea. Acest timp i spa iu exist ca noi s c l torim prin el. trecînd prin împrejur rile unice ale propriilor lor vie i pîn la identificarea sinelui lor individual cu Dumnezeu. Dar noi în ine trebuie s p im peste ea unul cîte unul. îndrumat . dar de asemenea a realit ii c voin a lui Dumnezeu este devotat cre terii spiritului individual uman. Originalitatea aceste c r i deriv din faptul c eu am ajuns la aceea i în elegere printr-o cale individual . Intr-un fel sau altul. toate acestea nu te vor duce la destina ie. Din contr . i prin gra ie tim c sîntem bine veni i. Nu exist formule prestabilite. într-un anumit fel. Sînt mul i care datorit pasivit ii. Äeste responsabilitatea ta personal . C ci ce semnifica ie posibil putem avea. c l toria cre terii spirituale este înc atît de solitar i dificil încît deseori ne descuraj m. neajutorat . în elegerea nostr în ine ca lipsi i de sens i insignifian i este puternic zguduit . dar nu te a tepta la o detaliere mai ampl . Acest ceva îl numim Dumnezeu. ÄDac vom reu i sau nu acest salt". atunci începe sau întoarce-te la texele antice. înlocuirea miturilor ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 283 umane de informa iile tiin ifice ne-a f cut s suferim de un sentiment al lipsei de sens personale. Am încercat s transmit aceast percep ie. a preocup rii Sale. le spun eu lor. Prin tiin . Faptul c exist dincolo de noi în ine i de voin a noastr con tient o puternic for care nutre te dezvoltarea i evolu ia este îndeajuns pentru a întoarce pe dos ideea insignifian ei de sine. Deoarece c l toria dezvolt rii spirituale cere curaj. Astfel. nu în miracole. Ne tr im vie ile sub privirea lui Dumnezeu. aceea i tiin este cea care. ci în centrul viziunii Sale. invizibile într-un univers ale c rui dimensiuni sînt atît de largi încît nici chiar tiin a nu le poate m sura? Totu i. Chiar atunci cînd în elegem cu adev rat aceste chestiuni. de a urca cu efort i angoas pe propriul drum. Existen a acestei for e (odat perceput ) indic cu incontestabil siguran faptul c dezvoltarea spiritual a omului este de cea mai mare importan pentru ceva mai m re decît noi în ine.

nu doar de bani. erau exemplare din Ramparts i din New York Review ofBooks. de i terapeutul n-ar trebui s se n pusteasc asupra ta cu asigur ri pline de bun tate i angajamente bru te. ine de responsabilitatea unui terapeut competent s discearn cu grij i uneori în CUVÎNT DE ÎNCHEIERE 285 mod gradual care pacien i nu ar trebui s intre în munca psihanalitic i s -i conduc spre alte forme de tratament. Astfel de sentimente sînt de obicei intangibile. . am neglijat s specific c o mic minoritate de oameni ² poate cinci procente ² au probleme psihiatrice de o asemenea natur încît nu r spund la psihoterapie. De i probabil n-o s fii v t mat. sexul sau vîrsta lui este dac el sau ea este o persoan plin de o grij veritabil . i nu ezita s ai încredere în sentimentele i intui ia ta. citate folositoare din al i autori. A devenit clar pentru mine c exist o întreag re ea ² mult mai vast decît am îndr znit s cred ² de oameni din toat ara care au plecat de la lungi distan e pe drumul pu in b tut al cre terii spirituale. Este una dintre cele mai importante decizii pe care le iei în via . dup o singur întîlnire cu un terapeut. Oricine a reu it s citeasc i s în eleag într-o oarecare m sur aceast carte este foarte pu in probabil s apar in acelor cinci la sut . pl -te te. vei fi r spl tit m rinimos în dividende spirituale la care nici m car n-ai visat. în ce prive te competen a. Dac vibra iile au fost rele. disciplina i i de obicei rezerva i. Dar mai important decît înclina iile politice ale terapeutului. Primul meu sfat este acela de a lua lucrurile în serios. de timp valoros i energie. Psihoterapia este o investi ie major . Am început s resimt vibra ii bune înainte chiar de a da ochii cu el. î i vei irosi totu i mul i bani. dar ar trebui s fie posibil ca tu s intuie ti dac rezerva ascunde c ldur sau r ceal . eram foarte preocupat i critic fa de moralitatea implic rii Americii în r zboiul din Vietnam. Dac terapeu ii sînt oameni c rora le pas . Le-am sugerat c . multe dintre ele con ineau i daruri: poezii potrivite. vei putea s . Au fost scrisori extraordinare. i. în semn de apreciere. Aceste scrisori mi-au îmbog it via a. ea putînd chiar s le înr ut easc situa ia prin profunda introspec ie implicat . Inteligente i bine articulate f r excep ie. Dac alegerea este potrivit .i taxa pentru o singur edin i du-te la altul. De obicei. Este ceea ce agen ii de burs numesc o investi ie cu risc înalt.Cuvînt de încheier e De la prima publicare a c r ii. Dar cine este un psihotera-peut competent? Mai mul i cititori ai c r ii Drumul c tre tine însu i care au mers în direc ia c ut rii de psihoterapie mi-au scris pentru a m întreba cum poate fi ales terapeutul potrivit. dac faci totu i o alegere gre it . Cî iva cititori m-au întrebat despre credin a mea în eficacitatea psihoterapiei. Totu i. timp i energie valoroase pe care le-ai depus acolo. psihoterapeu ii sînt foarte diferi i. Deci nu ezita s investe ti.i dai seama dac Ävibra iile" resim ite au fost bune sau rele. amîndou reviste liberale cu o politic editorial anti-r zboi. ele au fost de asemenea extrem de iubitoare. Dar continuu s cred c majoritatea celor care nu au reu it s beneficieze de munca cu un terapeut competent li s-a întîmplat astfel din cauza lipsei de apetit sau de voin în ceea ce prive te rigorile muncii. în orice caz. Acest lucru poate fi de asemenea deseori sim it repede. în camera de a teptare a terapeutului meu. ei vor fi de asemenea pruden i. gr un e de în elepciune i povestiri din experien a personal . La vremea cînd am început terapia în 1966. care le pot fi cu adev rat benefice. dar ele pot emana din mici indicii tangibile. distingînd între unul competent i unul incompetent. ci mai mult. am fost îndeajuns de norocos s primesc multe scrisori de la cititorii c r ii Drumul c tre tine însu i. Ei mi-au mul umit c am diminuat senza ia lor de solitudine în aceast c l torie. Le mul umesc c mi-au f cut acela i serviciu.

dac fa de doctor reCUVÎNT DE ÎNCHEIERE 287 sim i i vibra ii bune. ave i admira ia mea. Cel mai bun terapeut pentru cineva poate s nu fie cel mai bun pentru altcineva. De exemplu. psihiatrii Äacredita i". Bineîn eles. în ceea ce prive te alte tipuri de întreb ri ² precum cît de mult va ar putea dura terapia i dac mînc rimea ta de piele este psihosomatic . ar fi aceea de a începe cu un psihiatru. Conn. psihiatrii sînt de obicei cei mai scumpi terapeu i. Dac este relevant pentru tine. Dac sînte i strîmtora i financiar i nu ave i asigurare medical care s acopere costurile unei psihoterapii ca pacient neinternat. au avut parte de o instruc ie suficient de riguroas pentru a fi relativ sigur c nu ai s cazi în mîinile unui arlatan. care sînt mul umi i de serviciile unui terapeut particular. este unic i trebuie s v baza i pe propria judecat intuitiv unic .i admit propria ignoran sînt în general cei mai buni exper i i mai demni de încredere. Fiecare persoan . v doresc noroc. martie 1979 M. oamenii preg ti i i de succes în profesia lor care. La sfîr itul unei ore. de ce s nu începe i cu aceast recomandare? O alt cale. iar capacitatea voastr de a alege propriul terapist poate fi destul de limitat . în virtutea instruc iei lor medicale. este perfect normal ca i tu s -i intervievezi la rîndul t u. iar el este dispus s v ia ca pacient. Va fi stabilit o tax în acord cu mijloacele de care dispune i i ve i fi destul de asigura i c nu ve i c dea în mîinile unui escroc. pute i s -i cere i s v recomande un terapeut mai pu in scump. curajul i în elepciunea nu pot fi certificate de gradele academice. i pentru c actul de intra în psihoterapie cu tot ceea ce implic ea este un act de curaj. de obicei e mai bine s te încrezi în terapeutul care spune c nu tie. singura op iune pe care o ave i este de a c uta asisten la un spital de stat cu sec ie psihiatric sau la o clinic de s n tate mintal . Vorbele de la om la om sînt deseori cea mai bun cale pentru a începe c utarea unui psihoterapeut. Cei mai buni psihiatri vor fi de obicei destul de dispu i s v spun ce practican i în afar de medicii din comunitatea medical sînt în mod special competen i. în mod particular indicat . deseori func ioneaz destul de bine. dac acest lucru este potrivit. Dar mesajul principal este c din moment ce psihoterapia necesit o rela ie intens i intim din punct de vedere psihologic între dou fiin e umane. Pentru c exist unele riscuri. Pe de alt parte. terapeu i cu multe scrisori de acreditare. în cazul în care simptomele sînt grave sau ave i i dificult i fizice. un asistent social sau un preot ² sau m car la fel de bun. deschise i atente. într-adev r. Iubirea. dar sînt i cei care se afl în cea mai bun pozi ie pentru a în elege din toate unghiurile situa ia în care v afla i. 06777 - . Dar un psihiatru nu este în mod necesar un terapeut mai bun decît un psiholog. E ti îndrept it la r spunsuri oneste. v pute i încrede în el. terapeutul sau pacientul. nu te ab ine s întrebi care sînt sentimentele terapeutului despre chestiuni cum ar fi emanciparea femeii. în fapt. psihoterapia în clinici tinde s fie superficial . homosexualitate sau religie. dup ce psihiatrul a avut ansa de a afla dimensiunile problemei voastre.286 CUVÎNT DE ÎNCHEIERE Din moment ce terapeu ii te intervieveaz pentru a vedea dac te vor ca pacient. Aceste scurte îndrum ri probabil c n-au fost atît de precise pe cît ar fi dorit cititorii. Iscusin a unui terapeut are pu in leg tur cu recomand rile pe care le are. Dac ave i prieteni pe care-i respecta i. doi dintre cei mai mari terapeu i pe care i-am cunoscut nu au absolvit niciodat o facultate. Scott Peck Bliss Road New Preston. nimic nu v poate elibera de responsabilitatea de a alege personal acea fiin uman în care s ave i încredere ca îndrum tor. Totu i.

.........253 Natura puterii ................. ....212 Miracolul incon tientului ...............136 Iubirea este disciplinat .. Gra ia Miracolul s n t ii ......................................................................................................................................................... 11 1........ 99 Iubirea nu este un sentiment ................ 46 Refuzul adev rului ....................................................................................................235 Miracolul evolu iei ..................191 Copilul i apa din copaie.................................. .....................................................16 P catele tat lui .........189 Cazul lui Theodore.. .....202 Viziunea tiin ific de tunel .......................................13 Amînarea satisfac iei ............................................................................................................................................................ 36 Devo iunea fa de realitate............ ................ Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia ............. 81 Mai multe despre grani ele eului ............................................................................................ 65 2........................... 94 ÄSacrificiu de sine" ............................................104 Munca aten iei ........ 40 Transferul: harta expirat ........... 29 Nevrozele i tulbur rile de caracter .............................. ...................................................................................................................................................... 31 Fuga de libertate .......... ..... ........ Disciplina Probleme i dureri .................................................. .............................238 Alfa i Omega ................................................154 Misterul iubirii ....................................................................146 Iubire i psihoterapie .......................................251 Evolu ia con tiin ei..................168 Religia tiin ei ................................................... 75 Mitul iubirii romantice .................................... 83 Dependen a .... 7 Introducere.......................245 Problema r ului ...................107 Riscul pierderii ............257 ............................................................................................................................ 121 Riscul angaj rii ..........................126 Riscul confrunt rii ............... 141 Iubirea înseamn separare ..................................................................................................175 Cazul lui Kathy................................219 Miracolul serendipit ii ............................ ............................. 62 Renun are i rena tere ...............................................................................229 Defini ia gra iei..................................................................................................... 53 Echilibrarea ..............................................................................180 Cazul Marciei .......................................................... 18 Rezolvarea problemelor i timpul ......................................................................................................................................................................................................................................................... 72 Äîndr gostirea" . 87 Investire f r iubire.......... Iubirea Iubirea definit ..............................118 Riscul independen ei ......... 42 Deschiderea fa de înfruntare ....205 4.............................................................................................................165 3. ..........................................................................................243 Entropia i p catul originar ........................ 24 Responsabilitatea...................................Cuprins Introducere la edi ia aniversar a 25-a................................................................................................... 58 S n tatea depresiei .........................................................................

..26......ro MULTIPRIKT Tipografia MULTIPRINT SA... AUTOR COLEC IA C R I-CHEIE Dale Carnegie Napoleon Hill David J..... Plata se face ramburs în momentul primirii coletului..... tat s rac Cum s vorbim în public Drumuri spre fericire Cine mi-a luat Ca cavalul? întreb rile sînt.269 întîmpinarea gra iei . 34..... la i ......./fax: (021)222....... indica i datele dumneavoastr i trimite i comanda pe adresa editurii..ro web: www. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str.............700265 Tel: 0232-211225...278 Cuvînt de încheiere .284 Editor: GR........ Ion Mincu 11.......... ro........262 Rezisten a la gra ie ....... e-mail: arseneSkappa.... arh................65 e-mail: arsene@kappa.......... începe s tr ie ti Importan a prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vîrf Tat bogat........ (021)222......... de fapt..57..... ro Curtea Veche v ofer c r i cu reducere de aproximativ 15% i taxe po tale gratuite..curteaveche.... r spunsuri Al doisprezecelea înger Cel mai vestit vînz tor din lume Burke Hedges .. 222 47 65. 236388.....Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste .... internet: www. Bucium nr........ Scott Henriette A. Comanda i num rul de exemplare dorite......... Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben Maxwell Maltz Norman V....... ..... Ion Mincu 11............... Bucure ti telVfax: (021) 222 57 26...47....... Fax: 0232-211252 CURTEA VECHE PUBLISHING arh. Bucure ti tel... Peale Steven K.... str.. Kiyosaki Dale Carnegie Glenn Van Ekeren Spencer Johnson Allan Pease Og Mandino Og Mandino TITLU Secretele succesului De la idee la bani Puterea magic a gîndului O c l uz sigur Curs practic de încredere Tot ce ai vrut s tii despre sex* * Dar i-a fost team s întrebiŒ Psihocibernetica For a gîndirii pozitive Pa i simpli c tre vise imposibile Noteaz i ac ioneaz Cum s alegem fericirea Putem cre te copii buni într-o lume negativ ! Las grijile..... Klauser William Glasser Zig Ziglar Dale Carnegie Alan Loy McGinnis Gary Chapman Zig Ziglar Robert T....... curteaveche...

Hill. copil iste For a gîndirii pozitive în afaceri Calea magului For a entuziasmului Descoper for a din tine (v. Kiyosaki Scott W. S. C. N. Johnson Daniel Goleman John C.Norman V. Peale Anthony Robbins Roger Dawson Napoleon Hill Maxwell Maltz Jacques Salome Bill Quain Bobbe Sommer R.er Psihocibernetica 2000 Clasici ai literaturii motiva ionale Succesul i atitudinea Alchimia emo ional Gîndirea lateral Transformarea sentimentelor Tehnici de a vinde Jurnalul unui milionar Strategii de via Burke Hedges " . i+n) Start spre eficien Puterea de convingere Magia imaginii personale Curajul de a fi tu însu i com. Blanchard. W.i pia a! E rîndul t u Bucuria de a învinge Copil bogat. Maxwell M. Scott Peck Jinny S. Conwell et al. Peale K. Stone Tara-Bennett Goleman Edward de Bono Frances Wilks Dale Carnegie Steven K. Ditzler Og Mandino Zig Ziglar Spencer Johnson John C. Lundin et al. Marian Stan Michael Beer Robert T. Scott Philip McGraw Afirm -te sub propria firm Spune Äpot" i vei putea Manager la Minut Inteligen a emo ional Cum s devii popular Drumul c tre tine însu i Cel mai bun an Alegerea Motive pentru a zîmbi Da sau nu Realizeaz -te pe deplin 10 reguli de înc lcat & 10 reguli de urmat Dac m-a asculta. C. m-a în elege Liderul po i fi tu Regulile unei prezent ri de succes Fish! Tr ie te. Ventrella Deepak Chopra Norman V. Maxwell Bill Quain Jacques Salome Dale Carnegie Ron Hoff S. H.

J. Elias et al.i în elegi so ul Comunicarea eficient cu copiii . Gary Chapman Zig Ziglar Spencer Johnson Spencer Johnson Allan Pease Barbara Pease Gary Chapman Ross Campbell Ross Campbell Gary Smalley A. Stoner Burke Hedges Paul Hanna Ken Blanchard. VECHE Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor Secretul c sniciei fericite Mam la minut Tat la minut De ce b rba ii se uit la meci i femeile se uit în oglind Speran e pentru cei desp r i i Copiii no tri i drogurile Educa ia prin iubire Cum s . Muchnick Jim Loehr. Faber.corn Conducta de milioane Puterea e ecului Viitorul depinde de tine Cum am devenit expert în vînz ri Influen a limbajului pozitiv Comunicarea cu oamenii dificili Managementul i valorile în c utarea sinelui Managementul tranzi iei Via a ca o curs cu obstacole De la scop la realizare Marketing la indigo i tu po i avea succes Re eta unui lider în form la serviciu si acas De la lectur la bani FAMILIA LA CURTEA Ross Campbell. McGraw William Bridges Charles Lever Ken Blanchard. J. Walther Roberta Cava Ken Blanchard Phillip C.Burke Hedges Charles C. E. Mazlish Jacques Salome Gary Smalley Donald McCullough Jamie Turndorf David Reuben M. Tony Schwartz Burke Hedgesf af acerea-de-vis . Manz Brian Tracy Frank Bettger George R. M.

Vorbe te-mi.i p strezi s n tatea creierului Sl be te s n tos cu dieta South Beach V rug m s trimite i comanda dumneavoastr pe adresa: CURTEA VECHE PUBLISHING. McGraw Jacques Salome Mami. ta i. 011356. ne disciplin m i ne g sim adev ratul drum în via . Suferim de cum venim pe lume. Phillip C. Bazat pe cazurile pe care dr. care s fac fa provoc rilor vie ii i s nu se lase înfrîn i. s . ea vorbe te-ntruna Salvarea rela iilor Singur tatea în doi nu e pentru noi BIBLIOTERAPIA M. str. arh. Cartea doctorului psihiatru Scott Peck este un îndemn la curaj.i spun Cum s . Arthur Agatston Insomnia O digestie perfect Comportamente dependente Greutatea ideal Cum s .i asume riscurile serioase care apar pe calea cunoa terii de sine i m sur celor care vor s educe copii s n to i i30 in spiritual. s se maturizeze. Elias et al. dar acesta este pre ul victoriei i al unei vie i împlinite. Bucure ti Via a e dificil ² a a începe aceast carte zguduitoare. Scott Peck le-a tratat de-a lungul carierei sale de psihoterapeut. Scott Peck Eckhart Toile Sue Knight Psihologia minciunii Puterea prezentului Tehnicile program rii neuro-lingvistice S FII S N TOS Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Jean Carper Dr. cartea se constituie ca o str lucit provocare la adresa psihologiei tradi ionale i a psihanalizei. Este drept c încerc rile prin care o persoan va trece îi vor aduce suferin . dar suferin a poate fi învins dac o privim în fa . m auzi i? Stimularea inteligen ei emo ionale a adolescen ilor 10 motive stupide care distrug un cuplu El e cu minciuna.. J. 11. Autorul propune o nou în elegere a psihopatologiei vie ii cotidiene din perspectiva dezvolt rii personale.i înving problemele. Ion Mincu nr. eche . Ea se adreseaz celor hot -rî i s se dezvolte spiritual.. Laura Schlessinger Allan & Barbara Pease Dr. dac ne înfrunt m problemele. sector 1. menit s ne scoat din am girile i comodit ile pe care singuri ni le impunem zi de zi. am atîtea s . Ne min im pentru a ne alina suferin ele sau înfrîngerile.i în elegi so ia Polite ea de zi cu zi Arena conjugal Orice femeie poate! Inteligen a emo ional în educa ia copiilor Jacques Salome M. Drumul c tre tine însu i este un adev rat ghid pentru cel ce vrea s . rostite sau nerostite.

Cunoscîndu-tepe tine însu i. vei deveni înving tor! De acela i autor: Psihologia minciunii | ^= .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful