tr

gJ

EI

)Gq){Jq) N U'F tr EUHiD
-.ll-

|J

s I
o

ii €u.Ft, g -E E.E I !iq€
H"9'H Ez u 9:i
-9
9-'\Y qAx \VA dH:

5!vq)

E
I

g

.; E.X .E CJtr
,0
\.rFA

EI

|r'q! .e! ?:

zi os
E
a

E

.g;
F I

i

H

il 1'1 '1'

Cantitatea dc substirnr.

substantei

Mirimi caracteristice structurii diserete

a

Cantitatea de substanSa mdsuri a fost adoptatd in 19

l. Molul este cantirate
elementare c6{i atomi existi

Sistemele fizice care urmeazd, sd fte analizate in acest capitol sunt sisteme formate dintr-un numdr enorm de particule foarte mici, situa{ie care face necesard descrierea lor cu ajutorul unor mdrimi specifice.

2.

Celnd se utilizeazi n
ele<

i lt:isa nrolcrulriril
Masa moleculara

atomi, molecule, ioni,
particule.
Se presupune cd

(rr r.l pentru care entitatea

es

atomii d

elementard

(1.1)

",t" -or""url-';HT":',:Xffi"ff""ffff::.'j:t"'"t(*o)
= tt7

t

f 1 il?NuhebuiefEcut I rI
*A.ll

de substanld esri

Deoarece masele moleculare sunt foarte mi numerice rorosind ca ractori puteri de ordinul de mdsurd de ordinul maselor moleculare.

lar masa este o n

,;11,::1':ff;f ."ffil::':XJT1l[l

O Oefinilia molulu foarte utili in ca
(1.7)

1963 s-a adoptat ca unitate O. rU.*U ionice etc' a'a-numita unitate de masd atomicd, slmbol ,,r,., a"noiii'uuLr,

in

masa moleculard

M,

adic'' unitatea de masd

adicd masa unui este numeric egt

:**"U_qgjA'b

on | 2 ( C).
|2

,atomicd

este egald cu

a

r2-a parte din masa atomicd

masa unei cantiG
a

I pin considerenr I
Masa molari (p)
(1.8)

multiplul moiulu:

Masa molard este o mi.ril

m

Masa molecurard rerativd este un numdr care aratdde c6te ori este mai mare masa moleculard decdt a l2-aparte din masa atomicd a izotopului de carbon 12 (,rC):

(l 4)

ffi,.= ,

o

j^,,,
rezultd,:

Ecuafia unitdlii de mdsurd

Masa moleculard relativd este I mArime adimensronald: (1.5) (^,) =,

(l.e)
in

(u) = -

lindnd cont de (1.2), din relafia (1.4)
(1 6)
Exempf u: pentru
apd,,

acest manuai,

pe:

mo = mrl.t

m, =

18, mu = I g el (sau mo =

Ig . 1,66.

10-27

kg = 3 . l0-2ukg).

submultipli ai unitigri

1. Elemente de

termodinamicd

I.

I. Noliuni termodinamic

pzoq ap nrutoulpoutDt lunrioN

'l'I

-=- rrigilun dI "^'
':
.loul
6

tow

te tldrllnuqns

tow
IS

o4

*.

o ruluad 'lenueul lsecu uI lilsoloJ U ro^ '9poluoJ oJ€ruudxo
(o'r)
:else pJnsEtu ap

tr
osln
|

llligtpn uliencg

pry\u
ptDlou :e{e1er urrd gltugap 'IS uI Ple^IJep eb{rrpul o a$e

i\ -=ri-t I lll \a=1J

l*\

(s't)

(]i) ErBltlu! ll!Irl\

pldtlptu r0l = louul l'tn1n1oru uI 'ectlcurd oluoJeplsuos ulc + ladrcurrd uJ lrsoloJ r3 e,r 'lenuuur lsoce '3 g 1 else epcalotu ep pttt 1 eutiuoc ac gde ap li?lpuec leun es€tu nc pp&a cltautnu alsa 'pde nrlued inlduaxg 'D^tqpr prDryOapta osvw wa$ls mun DSow qlrpe Cwo.r8 ur ptorut.tdxa 'aryoapw ap ptrr 1 aurluoc ac
'1out

,,*=o*L=to*thl

0'r)

t

pJ€lnteloru gsuu tS 'w g^rplet gJulncoloru sseru ul PIqn au€oJ nc olnceloru ep low 1 eu{uoc ec Iuslsls Inun €selu :alnclec gs€al€ lsoJ € InFIoru edrugeo *'' o puliqo as ps lgcul laJls€ p",rr*nu
:e1se oar

',ttlcodsar Inlnuelsls nfitau1? pJnspu o elso ssEru J€I pJnsgru o elso piu?lsqns op 'crzU rrrelsls un-Jlulp apctltod ap mfuownu 3 elnqe4 nN n"litnon" :osota tS pluotsqns ap awl!1up) eJlul elznJuoc Plncg'

"1n1rina,

*

e$e uelgle euliuoc ec urolsls Inun E giuelsqns op ?elelllu€c
ep lliptlun urirugec 'IS uI glslueurepurg elulrg{u

lnlow'r

:I L6I uI pluldope lsoJ € gmsq-;

o

elsa pluolsqns ap oaloluuD)

['.] tilltttsQnr lp n'1]tilllr-1r -r

1

Din relafia (1.8) rezulta cI masa molard este numeric egald cumasa unui sistem ce confine unitatea de cantitate de substanli. Exemplu: pentruap6, masamolard este p
Aceastd proprietate se poate scrie:

=lg ,t8 ,(saup =tS

g

kmol

mo[

).

(l.lo)

lg| = n,lcmol ,uu P=m,+ mol

volumul molar este o mdrime fizicd derivati in SI, definitd prin relafia:
(1.1

l)

vu

=v

in

care

I

lr, lV lv

este volumul molar; este volumul sistemului; este cantitatea de substanli.

Ecuafia unit6{ii de

misurl

este:

(t.t2)
g
$'

(r,,\=9=t\P/
(")

mot

foarte pulin de presiune gi temperaturd. Pentru gaze, volumul molar depinde foarte pulin de natura substanfei (in condifii obignuite de presiune gi temperaturd este neglijabild dependenla de natura substanfei), dar depinde de presiure gi temperaturd.

Pentru lichide gi solide, volumul molar depinde de natura substanfei, dar

Pentru gaze aflate
Q73,15

in condiSii normale
.t

K;

1,01325 .10s pa), volumul molar este (aproximativ):

de presiune Si temperaturd

Vro=22,413996.104 m in
acest manual, vom considera:

mol

:.

(1.13)
Din relaliile (1.8) 9i

v"n =22,4.rc-3 y0 - tLsa' LV

!mot

(l.l l) se obfine:
vt,

(1.14) 9=p
relalie utild in special pentru calcularea volumului molar al substanfelor aflate in stare
solidd sau lichidd.

I. Elemente de termodinamicd

pz\q ap a)tw\ulpowral

untloN'l'l

Jtt '\ **=i= ffi= (') ('il
'Inlnuelsls Frunlo^
:ruelsrs srp arelueluale ligtltua

:alie'pmspur aP lliPtFm eliencg

.(ot't)

elso n ep lruPrunu else Nl
.rl

I

icnunlol lruglunu 31se

ul

eJ€c

uI

:erielor urrd ilugap else )twnlo^ lru?wnN

-=u N

(s

t't)
ln'lFiiln\l i

irr) .rtruttlo'r
,_lotu4

sz1I.ZZ0'g=YN 0t't)
Y

p1e1p"el'p'uasqo as runc gdnq os,(€.1) pu?zrlpn'l"ionrtqnt €ml€u op epurdep'nu

' :eoJeol'^ pllsoloJ IJ €^ I€nun.u lsoce ul plouDl ez}l'66.lilZZO*-g=

N :euliqo

PuDI'n

-ir=ry;=T=y= *= * a4w z4w
Jrrrrl FIdH"*qns
'

n'vil

9w A

A-r^,

esreole^ :leJ$e elnclec eleod as orpeSozrv Inl FlnrPurnu tS tsolo; €^ es Isnuuw lsac€

q {'

rolligtllue srnlsu

ppcalow :eJelueruals low llwolD' 1ow ep 1i91111q1sod P1stxo puSC gzuezrcatd es 'erznJuoc

s

t

tm-4ul elnutiuoc 'piuelsqns ep elellluec ep selsltun sutiuoc oc luolsls else o'rpe8o'rv ml IruEumN €F ,rn1uruir1, ripiquaep lruPtununc leEa clreurnu

'ri"iprfio11'tn!elli$l!iuo:)PIIunu ffi op Irprcnl olaun q 'orpe8oiry else pcrzg orurrgru grseoc€ 'elelletceds euntgut o olse nu +K-I n1 lirpinu Plfrunu alsa tsep 'plzuolsuawryD

_,1

r-tow-'+=X,=(nlu) t - (n,)

(^)

(st't)

grnsg.u aP IIiPlFn e{uncg
^
I

olso else lurolsrs urp ereluoruola ri91r1ua op lrugrunu
""1'ta 'ruelsls urp giuelsqns ap ?olslllu€c

N
I

:orpeEo'ry Inl lrugrunu

elso "lf I
(st't)

er€c ul

__=n
N

a\

N

qolzrJ orulJgtrr o alse otPoSo^V ml PJPwnN :e{e1er uud plrugep '15 u1 p1e'urap i' .1 ) tuPrlllo.{V Inl InJEtulll\

}

qb_-

Numdrul volumic este numeric egal cu numErul de entitdti elementare dintr-un sistem cu volumul egal cu unitatea. Simplificdnd fraclia din relafia (1.18) prin g se obline:

(1.20)

n=Nu
vu

de unde rezultd cr numdrul volumic depinde de aceiagi factori ca gi volumul molar.

Pentru gaze, in condigii normale de temperaturd gi presiune, numirul volumic este practic independent de natura gazului, avdnd valoare a: no = \6g6777 5 . l02s n -3 , numiti constanta (numdrul) lui Loschmidt valoarea aproximativd utilizatd este:

(1.21)

fto

=2,7 .102s m-3

a) b)

Un amestec con{ine Ncomponente cu mase molare po (t I-r,V), despre care se cunosc: = concentra(iile masice g o =? (zo = masa componentei k, m: masaamestecului);
concentraliile molare

"*

titatea de substan{i An

3 (vr = cantitatea u."rt;;
=

de substanfi din componenta

( v:

can-

c)

concentra{iile volumice ,r =V{(Z* = volumul componentei /c,

Rezolvare:

cului). Se dau densitdgile componentelor, p (k = t/O r Determind expresia masei molare a amestecului. La punctul c), discufie pentru gaze.

r

Z:

volumul ameste-

a)

fiecare componentd a amestecului:

Cantitatea de substan{d din amestec este egal6 cu suma cantitililor de substan{d din

u=

Iuo
,$

findnd cont de a.ntiiliu masei molare

!=fy"
p;ipr
impn$nd
aceastd relafie la

=! v

(relalia (l.g)), rezultd:

z,

se

obfine:

1= $€n
b)

p fivo

Proceddnd analog, se obline:

^= L*o =
c)

+(

vp

-

+r,
*=l

Lvolto

+

u

=t"*u'

, =i^r =io rvo =rf k=t -=l
10

in definifia masei molare p = Z, inlocuim: NNv

K=r

o

oro ei u =

rvr f =f + =fp Vr =vfgrn *t -ouVrr -^ ttr
uo t'r=,

L Elemente de termodinamicd

II

pz?q ap acMloulpoutal

runlioN'['l
pu9c

'(g'9g) rolc rS (g7) nrpos n4ued o.t11e1er ocltuols eleseru 15 ,*'139::--o--?epllsuep eJluP piuelsry ?zp'eln}l?o) 's -sounc ,nrpos op ?rruolc op Inl€tsuc nrluad tutce,r IuoI Iop .(yol= "ot',* ,yogL= to-x ,oAlZ= u"'''o*) t"e ru1ued epeur gJBIolu ?selu 9z€enle^g 'V '(p,u1u1er ?r?lncolotu gseur tS eleltsuap redu 1e relou Furnlol gzee1pl.cleJ '€ rulued elncsounc oluole^ ezeezlllln) gplqcll or€ls uI
'gclroJs gruro; ne ts

pugmdnserd \rw00z:A-pde nc requd un-4u1 lc€luoc u1 lrms ,,mlniue[' elalncelou 9c rnun s Erulx€tu eeurt8unl Ez?enplg '7' esuudnc ololnceloru ulp leuuoJ-,,Iulncololu iue1" 'I '?pgcll or€ls uI pde ep qnc rulotu un-Jlulp opcelou op lruPumu ?z€e1ncpJ

'eteztiord elllscululuos Jola{lt ellrulI uI oS leuotiueu gllJol I ''ll0r-0 1'ZSV'T'= p :euliqo I€or lec nc epundseroc l€llnzer lsecs 9c
,,1rynlalnqn)" oinlbl

ut ot-01.998'Z

----'^

Z

?t

louDl .ur -".ot'zzo'g'e
louDl
o4

tot'6'L

:J

ftr

*

99'Z
a

i=d'gr=@'t=e
qn'Lu

z'Ndtr.z oi\z
u!

:loJls€

gllnzeu '0v17= otil*

ul.eurj:edeellSece

'slnlsece reop eurirede oJ€c uol un gge es ,'rn1nie1nqnc" Iruluec i,,eie1nqnc" op leJlse 1do e1 !1eEe pout erecegul enurp erecogJep'ourpseulncuol unolgcPUe esiloc 'loJls€ 9z€olnclec es ,jelnqnc" lnun esBI
tr

#g

=

else,,ppielnqnc" esetu 'erznlcuoc

u1

' a

r,
-r,r1n,

'/

,riereuo3erp urp elelprunf

,,

gs

iode

,t

eoc eiuelst( '(::4li=7) rnpqnc erru?l ezel Boopl pug.ur.t',,ie1nqnc" Inun loselu eerepqec ll plsuoc llrg^loz0r

#=

e pcrpe 'tnlnqnc € or€tu

g ?^ gcltu leiu

:er'Alozell

"

Dlz$uac oilqnc pwqlslrc gJnlcruls o pz€auuoJ 'w Inlrueg e glq€ler gclulols eselu pc prde; tl ,utc f 3 6'1= d rnlrueg eol€llsuep 'gS = 'Z rog op IuoI Iop erlurp giuelsrp pcllu I€lu €ac ege es ES elSeounc eS '(ppllos erels u1)

'wryo|

uJ

rJncelsoru€ ru1ued

1n1e11nz

et

BI ep Ioc ulp lcoJlp euriqo eleod es eseoze8 lx tt'eze8 ru1ue4 riep''(o'ryn\ony tn1 lr8aT uuo;uoc) =

'(q Flcund

nrl
:euriqo es

'

t!=

,Tfury =rrr6fr :d :d
rt'tSelece puIU J€lolu

2=d
'azo8 nt|ua4

,nzInwnlol

i

----;ir = fl '.1'd1 'fr.

t'd +

:euriqo eg

il
tl

It

tI

Pentru descrierea convenabili a fenomenelor termodinamice sunt necesare atat stabilirea cadrului general al acestui studiu, c6t gi precizarea semnificafiei fiecdrei nofiuni utilizate. in continuare sunt prezentate obiectul de studiu al termodinamicii gi principalele nofiuni utilizate pentru descrierea acestuia.

Sistemul termodinamic este un sistem fizic finit, format dintr-un numir foarte mare
Exemple:

aerul dintr-o incdpere

sistem termodinamic format din mai multe componente (componentele

aerului)
o incintd inchisi in care se

afld ap6, aer gi vapori de

un organlsm vlu

gazul din cilindrul unui motor de autovehicul

sistem termodinamic format din mai multe componente

confine un numdr foarte mic de particule
este un sistem

infinit

t2

l.

Elemente de termodinamicd

€I

pzDq ap aclw7ulpowral

unioN't'I

'iuapuadap 44awotod -elelnosotmce u tet'iuapuadapur tu1awotg tarm IUP^lozeJ Inz83 uJ ernlqsuoc €IolsoJB Inlxel ep elezllurg e1e1ep 'eruelqord .(crureurporurel zlalltrd nc trieuuoJul €lSIXe Je nu Inuelsrs else ,,oJ€ru.ep- lpc"
i(11d =

m ffi*-J

.t€J1uoczecu1)AISu3lxenil"*n,nd,onu$nd1eceupSeFqeIt6a1etrr1eureruder1uud<
l€lnclsc g oleod uelpruts tsep rltodnuwryol' e4Sace a4qp Intm sceJ€oap)'riuepuedepur rrlirueredec 'luapuedap nrlaurerud un u{nd 1ec ppuudnc

w ,,tiint", prolnle nc top

uI 1iteUec ap ericung

rS

psow

'awt!suap1t1"*nrli',n1dtttg

p,^",nq",1"'|n1"i'"''oiriuapuedapuIII4eururedruoppuudncerecrtie1arE1SIxenu<
'J€JlIqJB An€leJ

IuetrsIs

ptownu Aaq un nrlued l€uluuelop eulq elsa {uepuedepur roprleurered

clureutporurel et€J eleod os riuepuedapul roluleurerud eera8ele '1ep

o glslxg :afica1as ap n.Qil'D Illtrllsuot 1od ec uitpuoc ep elJes

f-rrlenIErBATI.urnd luns erels ep ulolu€recl Iil€lIac 't!IIIculpoIuJel InlnII|elsls elB elelJeq|l ap

apurSnesl|uapuadapul;rlauruludtinrrnulunsla,ltrcedseJeJElsepllJlellleJud 'tltuculporural lnprualsls o1u eluuaq1 ap apur3 op rglrrnu ltumu alse cru€ulpoluJel ,.ilJ",|r., tpp* Lir"*nounc n-quad $uepgns rs 'esoceu er'ls ep rop4eruered Inrp.''nN

'1i1tpo1ec

ep trleruered ep JEumu lltunu€ lm JoJrunl palDpryp) eluurad arelseounc JoJ93 8 sJgls actro nlued '9c lepse glelsuoc ptrsrxe 'es emlcn4s ap ericun; u1 'ctureulpouuel ruelsls ep tt4auered er1u1 a5 .r{e1er eseoJatunu Elsrxe cru€urpouuel lualsls Inun IE eJ€ls pnop 3 esrrun uud 'e1e{tut Joleruelsls Jolas?u €ums nc ple8a else ecruruulpouual owolsls

lnuriqocnuPulpouuelluelslslnun?seru:nldruaxg'l1.lllpoltmsIAISuelxellllelueJzd

.puJolqetsreue.piuelsqnsapeols}Ilu€c.InunIoA.eselu:I,rtsuelxeuleruered.

t
'1eqo13

:eelelrsuep'emtretedtuel'€eunlsetd :IAISuelur

uleruured'O
:elduraxg

un-rlu! Jltu$ay rJ +vq rru u+s," 'cllusulpouual Inlruuelsls I8 ICImO rm-Jlu! litugeP g locl nu lJlelu
gzeezlJleTcEJ€c lAlsuelxe llJlaluurEd -ered rlSece icnuuutpouual luelsls p&a"4u3 reop 'rnln{uelsls 3P elIJeJIp

'1cund ap ttlcunt1;ims Flsualu! llrleulsrud elcrmd ul etlJoJlp rJols^ se1s lod ell6ecv ueffi"tu"r"o g lod oJels ep lpleruerud mlrutta$ts o anlnsap ap Ppow ep alicutg uI 'crwoulpoual

nn,

1nn1"ona

eJBls ap grlauurud elltunu llms

'ere$ ep IFlorusred rulued eJ€cgrselc ep IIJaIIJo eseoJellmu plslxg '(ere1s aP lrugplrr rus cIzIJ luelsls Intm 3eJ€1s nlJcsap ac eclzg alllulJPl
'

tr

anzgf twrtput

3P gslJcseP

.ClzrJ eJepe^ ep lcund urp 'luopl,rg 'l€p lueluolu tm €l cllu€ulpouuol InFIU else EaJ€1S :luntiou Iolsec€ e$ecguures -olsrs JollcllslJelcefic €31€lq€1ol ep Psuosop else oarz$ cllusulpouuel ruelsls Inun EeJEIS 'pruwud auntiou o else

ezrcatd psuJ eleod

sg

!

{

dependenla de timp a parametrilor de stare.
Starea unui sistem termodinamic poate

a condus la ideea clasificirii stirilor unui sistem termodinamic in funclie de
fi:

Analiza modului in care starea unui sistem termodinamic se poate modifica in timp

a a

stare stafionari
evolueazd): evolueazd).

-

parametrii de stare sunt constanli

in timp

(sistemul nu

stare nestafionarr

-

paramehii de stare nu sunt constanfi in timp (sistemul

constanla tn timp a parametrilor de stare nu implici gi constanla in spaliu. Exemplu: starea aerului dintr-o incdpere, in timpul iernii, poate fi stafionard, caracteristicile aerului in oricare dintre punctele camerei rdmdndnd constqnte in timp, degi nu sunt constante si in spafiu: temperatura mIsurati l6ngd calorifer este mai mare decdt cea mdsurati in imediata apropie're a ferestrelor.
Starea unui sistem este numitd stare de echitibru (termodinamic) dac6 sistemul se afld intr-o stare stafionari in condilii de izolare de mediul inconjurdtor. in caz contrar, starea este numitd stare de neechilibru.

Exemplu: dacd se izoleazd complet aerul dintr-o incdpere, se constat[ cd starea acestuia evolueazd spre uniformizarea in spaliu a caracteristicilor (de exemplu, temperatura devine aceeaqi in toate punctele inc6perii); dupd ce este atinsd acea stare, sistemul nu mai evolueazd, Starea fiind stalionard gi sistemul fiind izolat. starea
respectivd este deci o stare de echilibru. Generalizdnd numeroase rezultate experimentale, s-a ajuns la concluzia:

Postulatul echilibrului termodinamic (postulatul fu
Un sistem termodinami c izolat evolueazi
qi

ireversibil spre o stare de echilibru

Starea unui sistem aflat in echilibru termodinamic poate fi modificatd doar dacd se renunld la izolarea sistemului, adicd daci se realizeazd intre sistem gi mediul inconjurdtor unul sau mai multe contacte (interacliuni). Astfel de contacte pot fi:

schimbul de substan{d. Din punct de vedere tehnic, contactele se pot concepe gi realiza astfel inc6t sd fie independente; de exemplu, un sistem termodinamic poate fi in contact mecanic cu mediul inconjurdtor, dar, in acelaqi timp, poate fi izolat termic demediul inconjurdtor.

O a +

contactul mecanic: contactul termic;

Fiechruia dintre contactele men{ionate ii corespunde un tip de izolare, exist6nd astfel trei tipuri de izolare: mecanicd, termici gi in raport cu schimbul de substanld. Cele trei tipuri de izolare sunt independente.

t4

l.

Elemente de termodinamicd

SI
or€]s ep guIBrSeIo

pzDq ap a)rufi)ulpout"tal

runlioN' ['

I

'I'I

Brn8ld

'er3d9cuJ o-Jlulp Inlruo€

83r€1s 'nldluexe oc LII grrr -Erterp o-It{ cg€JB gtzlrrezetdet g aleod nJqllqceeu eP eJ€ls O

'E^rlcolIq

erieler o qlslxo InlnulolsIS Jollrgls eeurtipru tS eleuoprooc ep welsls ep
IeJisB

un-Jlulp rolelcund ueurtilnru ar1u1 '1ep ctrueutpotuJel tuelsls un nJlued

',tl1u1uazardar

lrund lrunu '(y

1n1

-cund 'grn8g u1) lcund un-ruud 1leluez

-erder else clru€ulpoluJol nJqIIIqoa op orpls o'purer8utp ep loJls€ o-Jlul 'Q'1o.tn81fi mlntualsls

Ieel?lsepttrlewerudOJluIpIopelnlllsuocal€uopJoocapaX€IOJEoeI€EI€uoISuouIpIq Inun €oJels gurer8erp o-JluJ AI1Il1lur gleluazerder g eleod clrueulpolflJel ruelsls
.InInuO}SIsaialcunclslEoluJtSeeeceegEsIIJnl€JOdruelesreole^sSelsecIIuBuIpoIIIJel aC 'ruqllqce ep nrqrlrgco uJ eg gs Lllolsts un ec nrlued pr€secou etirpuoc o 'nldurexe gl€lsuoc oS ez\vul IS €ellllqels u1 rlecrldurr luns IAIsuOlut trleurerud IIun 9J
JolrJgls

@d

t

al lezualceruc elso 'sns Ieo' ep Fgueu'uo$er .rS rolprnfuocul eqYet eleod crureutpoulr-al Inuolsls :slznlcuoc q.I lnrpotrl nc olc€luoc Z + N '(elcetuoc y) lnlntuelsls alueuoduoc erlutp er€oou ru1uad giuetsqns ep qulqcs

t"t p::li
'a

al

un) crurel 1$ (lcetuoc '(lceluoc tm) ctueceu

O

atoc ad t'"L:':1.L:!.::,:, lnlpara n) rrnpar atood a1 )ltabulpo'u'tat Inwatsls an$ ap rclltpwntod Inrpwnu,lc?! nx pploulor Ds alnqal fiuapaadapul

:IJ lod olssluoc olsp'V

"to\qtn{uocu3

"1"-t:l:l:::: ed ololoeluo-J uud ruop El?culpou g-eleocl uelsls lnun €eJsls lnrpeur n3 eJe ol ?lseJe erBc ,n.rno',p,*n alsc l'llnzol lrusece eriecrldxg '(oleuoqll ep roleperE lnrelntsod) Z + {-olse 35 lelJprsuoJ lueurpouucl rnlnurelsrs ale cleilaqll ap rolepe'r8 lruEumu Ec Elulsuoc
'(atuouodruoc

y

ulp l?tuJoJ else pc etmds es cltueutpouual

,rnOtt X ulp lln]Pcle else 9c. ItrPreplsuoc ep :erslueuele li^utltua !Jn1]1-:]]::^t"* g. 'rn1n.r1ot.u ruelsls un n-rtued 'nlduroxo "O ctru0utpouuel uelsls * *t1t1l_t.:::-:: auriuoc er corsorue un-rlulP l€rruoJ elsa a.rec .JlulEutpouuellnlnulolstsEJnlJrulsapJeopepurdep(clruuulporurellnlnuo|slseIB ^-_ e-S elufroqll op .rolapur8 1rugunu) riuepuedepur rolulourered ln.tgrlmu Ec lelelsuoc

urejsls ap leJ]sp un ordsap) elncelolu

,p

JErluaurn:rIrg

Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare de echilibru in alt6 stare de echilibru este numitd proqes termodinamic sau transformare de stare.

multe criterii.

Caracteristicile stdrilor intermediare prin care trece sistemul termodinamic (inhe starea iniliali gi starea finald) permit clasificarea proceselor termodinamice dupd mai

in funclie d,e natura stdrilor

intermediare, procesele pot fi

cvasistatice sau necvasistatice.
Procesul termodinamic in care stdrile intermediare pot fi considerate stdri de echilibru se nume$te proces cvasistatic. Dacd existd st[ri intermediare care sunt de neechilibru. atunci termodinamic se n roces necvasistatic. Considerdm vn gaz inchis intr-un cilindru cu aju-

torul unui piston mobil. Dacd se comprimi rapid
gazul, este evident cd ldngd piston moleculele vor deveni mai ,,dese" inaintea celor din partea opusi a cilindrului (figura 1.2). Pentu a stabili dacd un asemenea proces este
sau

nu cvasistatic, ffebuie verificate condi{iile din defini$e: Figura 1.2. Comprimare rapidd once stare intermediard si poatd fi considerati stare de echilibru. Se opregte brusc procesul prin blocarea pistonului intr-o stare intermediard gi se

"tr

e;ffi

izoleazd complet gazul de mediul inconjurdtor. Evident, se observd o evolugie in sensul distribuirii uniforme a moleculelor in interioml cilindmlui. Starea modificdndu-se, rezultd ci
starea intermediare ?n care a fost stopat procesul nu era o stare de echitibru. in concluzie. un asffel de procns nu este cvasistatic.

Dacd pistonul ar siune de stAri

interiorul cilindrului gi procesul ar putea

fi deplasat lent, m_oleculele ar avea timp sd se distribuie uniform in fi considerat ca fiind format dintr-o succede echilibru, deci ar fi un proces cvasistatic.

Condilia necesard gi suficientd ca un proces termodinamic sd fie cvasistatic este ca
I respectiv sd se desfrsoare lent.

Un proces cvasistatic poate fi reprezentat intr-o diagramd de stare prinfi-o succesiune de puncte (ce corespund stdrilor cvasistatice), frrd salturi, respectiv printr-o curbd.

Figura 1.3 prezintd ,,fotografia" unui resort in timpul unui proces in care se acfioneazd asupra capdtului B, modificdndu-i lungimea. Capdtul ,4 este fix.
Procesul este cvasistatic?

in procesul considerat, in ce sens se
deplaseazd capdtul

8?

Figura 1.3. in

ce sens se migcd B?

16

I. Elemente de termodinamicd

LI

pzuq ap acuaDulqowrat

runioN

'['I

'cllclceu nes cqctc g ePod
IrqrsJaneJ secord

sacoJd un un iltqtsrelaJl n€s IlglsJe'rar g eleod crlorc

'er€Ipeuualul

IJPIS

rseelecu uud lerpdeeu !c€e4 Ps 9rg secord un ac duIItr u7'(anrpawa|u! tt €eJ€ls lgcul IeJlsE PrEosRlop "t"lw "trti"
a
r

'91e{p1 ter€ls nc gpltuloJ Es ?luug

;s; i ; i u,ri s; 1-msues'il'q*:'1 1'll3, :'.-:?::, ::,*Xt:f nN t:;:;';";;';,;qt;;;;;"'otdunnr cuclz sacotd rm r€punJuoc omqer lll
epeleU'9'1 urnftg
"s"1" "4utP

'r.lIJ!)au zeJ rrl sacord llrunu else lnsacord 'Jurluoc
.plerilul
pcBp ?eJ€ls n3 eplculoc gleuu €eJBls

JII'|J
u61

sarord llunu

elso cllu€ulpoluJol sacord

g

llnug
eU eU ps Fsecord ec alss IqIsJeAar

'eJllJltau n€s ecllJlt 'e1elip1 €oc nr trod actuteulpouuel elesacord ul ,rrptt E nu n€s uiueptcutoc ap elicwu
'

(p' 1 o tn7 rJ) cllslsts€Ac

es secord un ec nrlued Er€seceu erirpuoc
eJeru Jgrunu Inun

a

ep :e{lpuoc €eJ€olpuun tnuliqo e-s 'asecold
'elIqISJeAaJ luns nu eJ€c

szll€u€

UICI

ecll€lslse'rc osocord ep eldurexe elsespg

t

g eleod Inlnrosor €aJepuqul gzeaaleuy tS g'1 omBgf ulp Inluetulredxa Ililpuoc ec vlgz*"zrcard €c a1owtxotdo
'lIqISJeAaJ secord un pleJeplsuoc
'elIqISJeAoJ

PuIg

glodasacordolounJ€p.elrqtsre,reresacord.elelrleerul.glsuenupmlEuul
'alIqISJe^aJI leJlse pullJ e'r'ricedser alesecotd'

ato!p"^y::::,

""'o": :-111::,.:1.::::i*H,::":i#Ji ;f il;f t!"ry1*1,111;'1131":nff 'l',H: prslxs 'ilffi;;id;;';t;;';EJ;+ rod es arec esecord essoleurnu
T#,:"':::{;',,f
psecord
'aJEIPeuusluI u91s tseelace uud aleod os 'unsues t1"q-n u1 emSg;sep ' else clru€ulpouuol secord un ' :pc"p UqlsJeAer sacord l5unu tl€s a[qlsJa.\ar E
'gt1u11dapu1 elsa

no ltpts lsnatac, uJi-'dr*s "''

i*ffi

nu l$puoc elsoc? erulp €tm PceC

"ttqisJa,.€4 ul u1 urgrnSq;sep €olellllqlsod ep aticmT ecilusulpouual alesecord'unsues eleqru€

1.1

,4, Temperatura

empirici

1.1.4.1.

Principiul zero al termodinamicii

Starea sistemelor termodinamice poate fi modificatd numai ca urmare a interacliunilor acestora cu mediul exterior. in general, sistemele pot schimba cu
mediul exterior atdt substan{5 (sisteme termodinamic e deschise), cdt gi energie. pentru un sistem termodinamic inchis, schimbul de energie intre sistem gi mediul exterior se poate realiza prin doud tipuri de contacte (independente intre ele):

a ,}

contact rhecanic contact termic

-

transferul de energie se rcarizeazdprin lucru mecanic;

-

transferul de energie se realizeazdprin c6ldur6.

Studiul experimental al contactului termic Ai al consecinfelor aceshria asupra evolufiei sistemelor termodinamice a condus la urmdtoarele concluzii: termic spre stdri care, in absenga altor interac{iuni,
ajung in echilibru termic;
se pdstreaz5; se

spune cd sistemele

contactului termic (in acest caz, starea lor nu suferd nici o modificare);

mind existen{a unei rela;ii intre stirile sistemelor respective; in continuare, relatia respectivd este notatd cu simbolul ,,0", iar stdrile termodinam ice A, B, C, se noteazd, cu 2n, tB, tc. Se constat6 cd relalia ,,0., are urmitoarele proprietdfi:
1.

reflexivitate 2n 0 2, t
?A

rezulti din defini(ia echilibrului
termlc
rentJtd,

2. simetrie

At +SLB n s w 48 + v LA
gi

din definifla echilibrului
experimental

termic 3. tranzitivitate

), 0 ),

X, 0 )"

=

t.4 0

tc

se constatd

Pomind de la aceste proprietdfi, se poate justifica existenla temperaturii ca parametru de stare pentru orice sistem termodinamic.

Principiul zero al termodinarnicii Existd un parametru termodinamic de stare de tip intensiv, numit temperaturi

empiricl, avdnd aceeagi valoare pentru toate stdrile sistemelor termodinamice aflate in relatie de echilibru terrnic.
Temperatura are aceeagi valoare:

S *
18

in toate punctele din interiorul unui sistem termodinamic aflat in echilibru termic:

in doud sisteme aflate in echilibru termic.

I. Elemente de termodinamicd

6l

pzoq ap arlutDurpourat

untioN

'

t'I

orrnqlll€

putrl'.tfrls

'(auntserd ep epuxou Ilipuoc ul alequre) eqrog tmleradual ede erec uI IIJgls ,rtlcedsar 'alSadol as eieeq8 arec uI IIJgls ellnqlJle luns giurre;er ep epmleredurel'sntspS orD)s tJl gnop eleC 'r.001 IS J.0 rms esalu 'giuuager ep IJol€^ gnop elm e4ulp FI€^JaluI uI EmIBJ -edruel tS pculeurouuel teleloudord e4u3 ereuq eiuepuedep tetm eerotmdnserd

J',;1,r.,.giurra;er "o "t"-"lllt""3#"';;:':;;2:i:::i-

igiuus;er ep rmleredurel Pnop ?
:e1

eera8ale

0 ?

plsuoc slseocy 'p?!4awowtal PrDos

alntrd nc ttiueluoc PnoP uI o eEep os ruleuolrual Inun ?sJeuol€le ruluod

gluclput €mleJedueJ WJ eprcuroc sns l?tu sleztcerd ep{lpuoc uI ruleuolrlJel ap .c[u€urpou[el EmlsJodluol ts ectput eA Icop'ntlcedsar Inluelsls nc

g1e1ip1 emluraduel 6cltueulporllJet InFIuelsIS e

nt

m

gdnp grnleredurel rseaece €oA€ €A Iruloruouuel'JItuJel InJqlllqce elSalrqels as ac igle ge emqerl Prnleredural
un PzeozII€sI rrupc € cnusurpotrustr Inuatrsrs rs nrlauoulel eJlul cluual lcBluoc

InFrualsrs

O

os 'l

:nrnlerodural B oJ€Jns?u aP ptdtcuu6 gpoletu o tS grego 'cttutal lruqllqca ap nmleradurol eiuelsxe pugEel 'orez ruloruouuol un 3l op ls (plqclt iellraJlp luns er eg'(mcraur nc) lecrpau nc) greurec ep ruleluouuel tm el ap erepdec rollmqnl olalletuery predruo3

ffi ffiilJ
O

'gJEsoceu Bel?lllIqIsuas

gqls Es Iruleuoural lgcul leJls? IJEru ep luelcgns IJEcgIpou sJoJns 9s 9cI$ -"Lo-t"l eeleleudord'1tso1o3 oU ps pzEorIIJn eJsc uI rmleredrual ep Inlueuop u! i(e1e8e ttmtzt,rtp) Inln4stuolruel loleos gluurxordu U Pleod ps) glduns e plduns BaJ€serl alnursd elseece i(gretuq pulg 3c
giuepuedap o elslxo 9s elnqeJl Emlerodruel tS gculeurorural eslelarrdord

e4uE

t

i'qe pmpredurel oP ocl4cels eluzeq ar1 reiuolszer eiuapuodep ad 'prnleradurel ep mFumlor' eiuopuodep ed -eruorrrJel csarrulsuoc es 'nldurexe ep i( pli"llaruorr!.li&3 al€}.:)!lrio"rdlriglOudord
op em8urs rerm EeJBcrJrp outadezazeqes ps mlruleluouuol € aruuolicurg

ptdtcuud t

:oldurrs og Es Inl eeJ?zIIIln ap elJes o gcseoutldepn! €s emqel rulotuolllJ3l un rS earuuolela lgcul IeJlsB 'eiuuec 'alornspw ap laqo@w uore8ele I ptnspru ap lnryruaurutsut uare8ele o rS (1ru1euroute1)

:aletdtcuud euralqord Pnop ele^lozeJ elnqa4 ttmleredtuel €eJ€mspru rulued

oclJleruouJel IJEJS'

Z'

i' l' I

|\-

Aceste doud sciri termometrice au un caracter subiectiv. Alegerea atdt a stdrilor de referinfd, cdt qi a valorilor temperaturilor in aceste stdri, se poate face intr-o infinitate de moduri.

cea mai micd temperaturd accesibild este -273,15 oc (care este, de fapt, limita spre care tinde temperatura unui corp dacd este rdcit oricdt de mutt). Aceastd situalie a sugerat posibilitatea definirii unei scdri termometrice (numitd ulterior scara absolutd sau scarq Kelvin) in care sd fie atribuitd valoarea zero temperaturii minime.
Pentru trecerea comodi de la scara Celsius la scara absolutd (qi invers), s-a convenit ca definirea celor doui scdri sd se facd astfel incAt intervalul de temperaturd corespun-

zator unitifii de mlsurd din fiecare scari sd fie la fel de mare. Astfel, un interval de temperaturd de loC este la fel de mare ca qi un interval de temperaturd de lK. in
consecintd, rela{ia de transformare este:

(1.22) in care:

T=273,15K+t

(r)

=

x

(ketvin) (gradCetsius)

(t)='c

Unitatea de mdsurd kelvin a fost astfel definita inc6t acelaqi interval de temperaturd, exprimatin grade celsius sauin kelvini, are valori numeric egale. Metoda de mdsurare depinde de:

r' ,..

termometrulutilizat;
sistemul termodinamic a cdrui temperaturi trebuie mdsuratd; intervalul in care se afld temperatura de mdsurat. Un termometru gregit etalonat indicd -5 oc in ghea{6 care se tope$te qi 103 in vaporii apei care fierbe (la presiune atmosfericd normald).

.c

'. '

Reprezintl grafic dependenfa temperaturii reale de cea indicati.
temperatura la care valoarea indicata coincide cu cea real6. calculeazd temperatura la care cele dou6 valori diferi cu o unitate.

.' calculeazd

'i
,|lt:l::
:,:

t.:),,

liirrir

Figura 1.5. Cdteva tipuri de termometre

20

I. Elemente de termodinamicd

TZ

'(ueu runtsord e1) e1e o4ulP eiuelsrp ep pieJ gpqefrlSeu else nu elncaloru e4utp eiuelstp pc€q n€s (Icllu rmleredruel e1) pcnu eerd alse gcluuel atielt3e ap.Eclloulc u€reuo gcup ealeloudor4 '1eer utelsts rm ep plelcedseJ else nu I€epI tnpze8 lerirugep e I
'plelcadser alse I€tu nu 7 eelelaudord'etienlts ep IoJlse o-4ul gge as eJ€c ug mlruuetdtceJ Inumlo^ nc 1e3e l€Joplsuoc g aleod teur nu (elncelour a4ulp JoqII prieds) ltqeuruduoc Inunlo^ eceJeoep 'ro1a1nc -elou Fumlo^ ep luoc lnuti omqerl 'epecs epoaloru eJlulp eiuelstp pcuq 'l€er rnlnualsrs ropipleudord ap upruxorde ltms t rS Z epiqlaudord ec durn

ipzel

uj'1nu

soze8 urelsrs mun epiglepdord nc

plculot s Is €

'I

elliplelrdoJd

'ozelecuJ '3crls€le lceJJao llms pgE os gs rnqal J€ pctuuel e$et1?e'Jeruoc zuc u1 ielear eseoz aJ€c uI mpluetdtcer niered nc Jolelmalotu ellJlucolc -eB rolaurolsts tS pctlstrelceJec olse elelatrdord Plssocv

's

'9cllluol ap€ll3€ ep pcqaurt erEraue nc etieredtuoc u1 911qe[13eu o]se eFc
-eio,u aqqp otmdcuretut ap rolei-ro; ul€Jolep gleriuelod erEraue 'etmrsatd rS pmleredural ep almuStqo [ilpuoc u1
'olBeJ esBozsE

'ele eJlul ?zBgu

-odcerolut nu elalmalo1n1 'V
'pcrrruol olplH€
uJ 9UB os

rolatuelsls tS gctlsuetrceJec elso sluletrdord ptrseacv 'mplueldrcer Fttmlo^ utp eu4lx o AllsurxoJcl€ glurzerdar'alnceloru ep,r1pe;e pdnco pumlon-'etmtserd rS grnpreduel ep elmu$rqo uipuoc q :ol?eJ lollsruIs 3 er -eurxorde o omlqsuoc pepr mpze8 e epleudord Els?aJV

elelncelol

l 't

'el?IJolelu elcrmd lrms olalncelol J 'Z

t

'olncaloul ep alstu ou?oJ Jprunu un-4ulp l€tuJoJ olsa I€aJ sozeE urelsts ectrg Jgumu rm-4ulp lsIuJoJ elsa

'3ln3elolu ep oJslu oueoJ

'I

!!lE^resqO
:leJlss llugep o$a

pap! zo8 lnlnlepout Blllu$eo $ lpapl
zoB

pal eunu qns lncsounc alse

oJ€ls ul l8u€ crtu€uryouual uelsrs rnun ueJarrcsop n4ued l€zIIIln lopour nldurrs IBlu loc IsoloJ .alqufqEau lrms el€oJ Jolouelsrs el€ dgleudoJd ep erJos o aceJeoep 'alapou elIJoJIp

lod as ze8 un rulued rs luozerd

ug

pugd elEzrlEIJE eclzu aluelsls Jolls InzBc u1 ts e3

'q€ls eUBoJ qzeeuotfcerelul - 9ll3l3ec ep Eun ueru eiuelsrp el os-npuguB - elelncelotu esoJ8oop 'gseozea 3JBls ul e13ge slac luns elduns rew Imlcn4s nc eletuolsls 'ligtepdord ep aJ€Iu oUEoJ JPIunu rm-Suud elezrntrJele1 luns tS gxelduroc gJnlcn4s o nB eJILuBuIpouIal elo1rlelsls 'lerauaE u1

pap! 23t Inlnlepou BeJluuao

'f'f'z'l

\,

1.2.1.2. Formula fundamentali a teoriei

cinetico-moleculare
Pornind de la definilia modelului gaz ideal, se demonstreazd cd presiunea exercitatd
asupra perefilor incintei este datd de relafia:

(1.23)

- nm^v _ v? + vi+...+vi,

tL7

(t.24)

N
N
este numdrul de molecule din sistenl lao (sau

este media pltratelor vitezelor moleculelor, are dimensiunile unei viteze gi se nume$te

este masa rnoleculard, iar n este num5rul volumic. Radicalul calculat din aceastd expresie

vitezi pitratici medie

vitezi termici):

(1.25)

vr

=Iv- -

I:

v', + v1+...+v',

Relagia (1.23) stabileqte o legdhrd intre valoarea medie a vnui parametru microscopic (viteza moleculei) Si un parametru macroscopic (presiunec) gi este cunoscutd sub denumirea de formula fundamentall a teoriei cinetico-moleculare.

Deoarece energia cineticd medie de agitatie termici a moleculelor unui gaz ideal este:

(t.26)
rezultd cd (1.23) se poate scrie sub forma:

(1,27) P =?r4 '3
1.2.1.3. Interpretarea cinetico-molecularl a temperaturii
Aga cum s-a ardtat in paragraful 1.1.4. 1, doud sisteme termodinamice aflate in contact termic evolueazd spre echilibru termic, stare in care ambele sisteme vor avea aceeagi temperaturi.

Din punct de vedere microscopic, transferul de energie intre cele doud sisteme aflate in contact termic se realizeazd prin ,,ciocnirea" moleculelor. La o astfel de ciocnire, deqi transferul de energie de la o moleculi la alta se poate realiza in orice sens, la nivel statistic predomind transferul de energie de la moleculele cu energii cinetice mai mari spre cele cu energii cinetice mai mici.
Se constatl astfel cd, datoritd contactului termic dintre doud sisteme termodinamice, energiile cinetice medii ale moleculelor celor doui sisteme termodinamice evolueazd in acelagi mod ca qi temperaturile, spre valori egale.

))

1. Elemente de termodinamicd

:

EZ

tlznttoulpou.tat p I pldrzuud

'e

'l

vXvlow

f

ZLVVIE'8= A

:else ?s EeJBoleA 'aluep! nlazz? Bluulsuot

pllunu DIDSn^lun PluDlsuoc o olse U

4'N

=[
nlu

(ee't) N lgle ocereoa6 (ze'r)

:pz?elou es 'elestellun elu€lsuoc ltms 1 tS tPJ'Y 14Y 11rr= ,1d

:ou^ep (1g'1) e{e1ar '( rulued
rt:

rS

|

(,r \ 2 = u I crumlo,r lrupumu ntuad orirugap

+ \/v

=

I

)

orpneonv ml Irupunu

gleuerud
i:
::.:.:l l::,.!::,.
..,, i:1..

tN ) ps ppnliot
iS

ep elttieler pgsoloJ 'I^Isuelxo

lgcul lepse'pruroJ Plle qns rS eucs aleod os (19'1) edeleg

:.rl
ll.:,rl

.l:::.::.,

IBep! FInzBS u aruls ep

BIiBnJg.'V'l'z'l
I

:::,:::.

also (Ie'l) etielor ret'tnlmuelsts alelcund ol3ol uJ lrole't tSeelocu nu rlrsualul erels op grlaruured'cnusulpouuet ruqqqte ul elsa Inuolsls pcuq

trole,r tseelece nc 'mlntuelsts elolcund 31€ol uI gllwl€^

,,rrr"p 119'1; e{e1er ieuduoc

'r^Isuelu, aJsls ep rr.qe'mred reop puguriuoc 'm1nze3 eerels (pn1cundl -1eco1 ^ m t3 eruc ad royreurered P erepe^ ep ptctmd ula ?(-J*J

'(pmleradurel uud gleruudxo) gcruuel e;ie16e ep olperu pJrleulc urSreue rS (crun1o,r InJprunu uud Eleuudxe) rolelncalour €elulssp :l?epl zu3 rnrm eermrsard epuldep eJ€c ap lpolceJ - eulq I€Iu 1ac aleod - pruudxo ec l?llllzoJ

P1u=d

(te't)
'r)
rJ eJ€c uJ

t
en A plosta^Mn pruD$uoc o

:euriqo

es'(rZ'I) uI (62'I) pumrolul
(oe
:

I *-o'' 8€'I = I
elso €lsuecv ' utlBluzllog

(lqeurxorde) eoreoP,r

"nml {'luslsuor else

J4== L-

z

-n

Gz'r)

:eIIuoJqnselJcsasprnleredrueltSrolapcaloluugclulelerielrEeap
erpau Ecrleutc elSreua e4up eiuepuedep '1epsy 'eluuilodtut elellnzoJ loun e elcedruoc

rupunrdxa gllqeuo^uoc pluJoJ o el Psnpe lsoJ € al€llleuotirodord ep elu?lsuo3

J

-'g

(sz't)

:elelrluuotirodord ptcertp ap elsa piuap
'eJeol9sseJJ Uol -uedap ptrseecs pc leluauruedxe leJgrJe^ e-s rs crlaroel l€Jlsuouap 8-s tS ctueutpouuel -ouoru piuepuadep o plsrxe elBs JoleFcelolu e arpeu pslloulc etSraue

tuelsrs rnun emleredual eJlul pc eeraundnserd BI snpuoc n€ elueu€uotiur etsacy

\e.

In acest manual, vom considera valoarea aproximativ[: (1.34) R =8,310 J mol-tK-l

Relafia (1.32) devine deci:

pV =vRT Aceastd rela(ie este numitd ecuafia de stare a gazului ideal sau ecuafia Clapeyron-Mendeleev.
(1.35)

F
F
F"

Existi cdteva aspecte deosebite legate de relagia (1.35): constituie o legdturd intre parametrii de stare ai. unui gaz ideal aflat in echilibru
constituie o legituri inhe parameffii de stare intensivi gi cei extensivi; conline K+3 parametri (K = numdrul de componente ale sistemului), dintre carc K +2 sunt independenli; relagia permite astfel calcularea unui parametru de stare dependent in func{ie de parametrii independenli. unul dintre parametri este temperatura gazului; acesta este unul dintre motivele pentru care (1.35) se mai numegte ecua{ia de st*re termied a gazului ideal.

tr

1.2.1.5.

Transformlri ale gazului ideal

S

?-s"amsformarea gemeral6

O categorie aparte de procese la care poate participaun gaz ideal o constituie acele procese in care sistemul este inchis, iar particulele componente nu suferd modiJicdri de structurd (cum ar putea fi disocierea moleculelor sau alte reaclii chimice). in astfel de condilii, cantitatea de substan{d (v) se menfine constantd. Procesul suferit de un gaz ideal

in condiliile menfinerii

constante a cantitdfii de

substanfd se nume$te transformare generali.

in continuare, vor fi

ana\izate doar procese cvasistatice. Stdrile intermediare fiind

de echilibru pentru astfel de procese, ecuafia de stare (1.35) este valabild pentruJiecare

stare intermediard. Deoarece, intr-o hansformare general[, expresia vR = const, avem:

(r.36) 4=rorrr. T
Rela{ia (1.36) este cunoscutd sub numele de legea transformirii generale. Dacd notdm cu 1, respectiv 2, stdrile iniliald, respectiv final5 ale unei transformdri generale, rentltd,:

(1.37)

PzVz

T2 -

PrVr Tl

relafie care permite calcularea valorii unuia dintre parametrii de stare ai stdrilor ce delimiteazd o transformare generald, daci se cunosc valorile celorlal{i parametri. $i relalia (1.37) este numit[ uneon legea transformdrii generale, degi ea se referd doar la stdrile limitd ale transform[rii qi este doar o consecinfd a relafiei ( I .36). 24
1. Elemente de termodinamicd

!c

tolut2ulpoltual p I pld\cu\'td' z' I

'[2ap

zD? Inlepour

[q€cllds

eIJ I-9s EIrupc

elepen ep tcmd utp 'rup 'alcotoc ltms a1t{e1er 'ctlerueleru IsoJ 1rrelsls plsrxe nu 'ctzg elnlllsuoo 1e13und eJepe^ ep lcund urp 'oJec ru]ued uol€^ op Ilueruop uI lJploder1xo

apuoptooc eleluezerder ellunliJod '9'1 nnBg[ uI pl€p e$o lJ A d1 '(uottadolS Jolsec€ ropEel e gctlet? eeruluezerdag rS elrurnu) d1 e: luoptooc uI lJprruoJsu€4

'lsuoc = d
1S'lsuoa = n

eiloIJBI

tr

rS

elfog

'lsuoc =
rS '1suoc

J
= lt

.sof rcur op

eprirugaq -1iqo 'rrpur.rogsu€r1 Jole^ItrJedser ap8el tS umcerd'eldtuts JoluquuoJsusrl {tsapl $nlnzs$ aiz
atreEu"tlis

uud elnu Flaqq uI aleluezaJd llms '(98'I) telielar €oJszlJ€lnclu€d FIc.ilTluJ0.istlE-l.L

*

Termodinamica are la baza dezvoltdrii sale doud principii extrem de generale care sintetizeazd rezultatele negative ale unui numdr imens de experimente. De-a lungul timpului, numerogi experimentatori au cdutat sd oblind dispozitive-minune numite ,Berpetuum mobile". Aceste dispozitive ar fi avut rolul: a de a produce energie din nimic (sau de a produce mai multd energie decdt consumd), dispozitive numite perpetuum mobile de spefa I; a de a transforma integral cdldura in lucru mecanic (in procese ciclice), dispozitive numite perpetuum mobile de spefa a II-a. Cele doud principii ale termodinamicli precizeazd cd anumite clase de fenomene nu se pot produce. O primd formi a enunfurilor acestor principii este:

Principiul Principiul

I

Este imposibild construc{ia gi firnc{ionarea unui perpetuum mobile de spela I.

II

Este imposibild construc{ia gi func{ionarea unui perpetuum mobile de spela a II-a.

1.2.2.1.

Lucrul mecanic in termodinamici

Considerdm un corp care se poate deplasa pe o direc{ie oarecare (figura 1.7).

Asupra corpului se pot exercita mai multe acfiuni din exterior. Fie F una dintre for{ele ce aclioneazd asupra corpului. Pentru simplifi care,
presupunem cA -F este constantA.

F/ -)
1.7.

^v
Notafiile folosite
pentru definirea Z

-;

Lucrul mecanic (Z)
Lucrul mecanic t efectuat de o forld constantd F,atunci cdnd punctul sdu de aplica{ie deplaseazi cu Al, este:
se

(1.38)

L=F'LV
(z) = (r) ( o'D = Nm=

Ecuafia unitdlii de mdsuri este:

(1.3e)

r

Qoute)

ConsiderAnd o axd Ox pe direclia traiectoriei qi lindnd cont de defini{ia produsului scalar, relalia (1.38) devine:

in

care l,F"
I

(1.40) t-

L=F,Lx=FlAllcosct

este proiecfia pe axa Ox a forfei .F ; este deplasarea pe axa Ox (proiecfia vectorului deplasare); este unghiul dintre

llr l"
26

F

9i

Ai.

I. Elemente de termodinamicd

LZ

tnrwDurpowal

lD

I Tmdnuur4'7'7

'psrelul etienlts ug 8o1euy 'a.tle8eu olse V Inl erdnse g eP lenl Icunle -ceJa cru€cotu InJcnl J€r ',rrilzod etrse g ml erdnse V op l€nlcoJe cluecalu InJcnl pc€p :gluepne etiecgtuures o eJe (Zt't) Ftet 'g ards V €l ep col eJE et8reue ep lrueJsu€rl
-1nzer ,rrnfuoc gnop elec oJlul etflraue ap JeJsu€4 un amlllsuoc clu€colu Irucnl 1gcru1ul

var-= 8v7

:elrJeJrp oulues €tm€eplolu! n€

(zv't) (v

enPc ep

g
o1

fr"rriU

rmdroc pnop elec s Is v nc wplou gceq '(ecordtcer rolu-ttlice lnrdrcuud) "1ngn rerm eiuolsrxa rS pcrldrur l'Joplsuoc tnlnfuoc erdnse ,onrirJ", '{ IoiJoJ eeunricy
OTQZ
OTQZ

m1 erdnse lerucaJe cluscelu 1nrcn1) $ (g. eJlgc ap y rn1 erdnse lunlcoJe clu€ceru on.1 gc gtgiet,1co1uoc ultd ecel es eeunticerelu Ec tuotmdnserd tS ounticerelut

nt'I

; =7c
t"
:- t3 10 ltl
_91

7

luelslzor

ArleSeu

p^rl€3ou

JOIOUI

Arlrzod

p^rlzod
.rv 0d IailoJ

(zl l-:o13xl
[u "l
?c

.I NJ luad ElBzllpn
BOJ!tunua(
:areseldep ep gie3

J!UBJaIU

Inrrnrl

u$ce;or4

ZEJ

t

ep 1ep ofe puures 9x Ytlnzet clu€Jew Inlucnl airugep 1ei-roy eerelueuo 'plnu nes g,tqeSeu 'p,lrltzod g eleod ec pJ€l€cs eIuIJpIu o else slueceru lrucn'I ur(J

'(s'1on31/)
clu€coru mlrucnl e gcrssruoeE

driecgrutuSg'g'1 urnS;g purlx lulluly

llirzod gnop elac er1u1 9iro3 ep l€nlcaJo clu to''{x=v -Bceru InlnJcnl Inlnpou nc ple8e elsQ /'r'ir!rrr pcger8 rs = r 'xg exe '(r) ? = !' rericml
3p glBllluqep Eue 9c gzserlsuouep es 'utelsecu
1e

eriucllde ep mplctmd e (r) urirzod ep edcrng 1'9 reiro: edcatord cgur8 plutzerder es pceq

u1

'rv 'gft=,

(rrt)

:e1rurrjqo eprole^ gz€eumsul es lS lueru8as eJuceg ed 9iro3 ep '91u€1suoc Elsreplsuoc g eluod lenlcoJe oluaceru 1-"tt1 todn gzae;plclec eS ep luelcgns alusru8es u1 eereseldep gs eirog 'lueru8es eJ€ceg ed Jgcul Icltu

es :(gg'1) reriiugep e elBlIIIqBcIIde ep rrirpuoc rSn1o1 pugrnStse "uuA*l es clu€colu InlnJcnl Ealelnclec 'pluelsuoc else nu €iJoJ pc€C 4' oceg eleod
'ugseldep 113e4u1 elernp ed liuetsuoc luns (67'1) uJ nes (3g'1) u1 uI reop ppqecrlde else sns IBw ap etlrugeq ap 1iecl1durl rrJolceJ er€c uI Inz€c

L

Lucrul mecanic fiind wr transfer de energie, pentru a calcula energia primitd sau cedatd de un sistem fizic, trebuie calculatd suma lucnxilor mecanice rezultate in urma
tuturor interacliunilor dintre sistemul fizic considerat 9i mediul inconjurdtor. Lucrul mecanic este un parametru (mdrime) de proces, adicd lucrul mecanic nu caracterizeazd un sistem fizic (eventual un corp), ci ansqmblul sistem'proces' Nu se poate Spune c6 un sistem are vn anumit lucru mecanic' a$a cum se poate spune cd are o anudta masd. Lucrul mecanic poate fi efectuat asupra sistemului sau efectuat de sistem' Spre deosebire de mecanic5, termodinamica nu se ocupd cu studiul migcdrilor de ansamblu, macroscopice, efectuate de un sistem frzic, ci numai de fenomenele termice, adicd de fenomenele legate de agitafia termic6. Rezultd astfel c[, in cadrul termodinamicii, intereseazd doat transferul de energie ce conduce la modificarea stdrii interne a sistemului termodinami c analizat. De exemplu, considerdnd ca sistem termodinamic gazul inchis intr-un recipient, nu intereseazd lucrul mecanic necesar pentru a imprima iecipientului o vitezd oarecare; intereseazS, in schimb, lucrul mecanic efectuat pentru a deforma recipientul deoarece, prin deformarea perefilor recipientului, va fi modificatd
distanta dintre molecule gi

-

implicit

-

agitalia termicd.

Fie un sistem termodinamic format dintr-un
gaz. Presupunem cA acest gaz este plasat intr-un cilindru orizontal fix, previzut cu un piston mobil. Cilindrul qi pistonul constituie, pentru sistemul

termodinamic considerat, mediul exterior. Atunci cdnd pistonul se deplaseazd, intte gaz 9i piston are loc un transfer de energie prin lucru mecanic (figura 1.9). Deoarece forla de presiune exercitatd de gazeste intotdeauna spre exteriorul incintei, rezult6:

Figura 1.9. Sistem

la destinderea gazului, transferul de energie este de la gaz spre mediul inconjurdtor; gaz. la comprimarea gazului, transferul de energie este de la mediul inconjuritor la

Cu notaliile dinfigura 1.9, presupunem cd are loc o destindere la presiune constantd Lucrul'mecanic a gazului din incintd (provocatS, de exemplu, de o incdlzire a gazului). efectuat de sistem asupra mediului inconjurdtor (asupra pistonului) este:

Lrh,"^=F(xr-xt)
in care F

=

pS. Rezulte: L"ir,"^ =

pS(x, - xt )

Deoarece

S(x, - x, ) =V, -V,
rezult6:

(1.43)
28

L,i,t"^ = P(Vz

-

Z'

)

sau L,i,,", = PLV

a

l.

Elemente de termodinamicd

6Z

llcluoutpoulral p I uIdlcurJd
'fu) pumlon'(r) eleuoproot :a(tzod
ap ulawotod ''

'e

'l

I

I

l(d; eermrsord'(?) eiroJ :pl.tolap ylawotod :roprm{ou eorezlllln tS eertugep lers8ns e 13 (r)g A (7fid gcget? eetc! -uazarder uJ JEop Pilqel€^ else ctueceru mlrucnl z pculeruoe8 e{ecguures glseocv 'cru?ceru Irucnl PlulzeJdor eue eluuopJooc eP ruelsls eclJo uJ nN
'lnu elsa cru€celu 1rucn1 'luelsuoc augrupJ ngs Intunlol pcep'ctureutporruel Inualsls ep lIJeJns psocord op lueJeJlpul ''rl= t1l3'tl= 7,elelderp lS 19 exe '(1)d = d rericury pcger8 ep plslllrlllep €IJe puglnolsc luuluuelop g eleod clussolu
u1 InJcnl roap 'tnlnsocord InsJnc u1 ttuntsard IIrPcIJIpou a111i1puoc pllqele^ euglupr (w';) pc srlsuourep psul aleod eS '(It'l) terieler luoJuoc alusrnu'mfucnl e gaueruoeE epecord eleod es 'lnln:1:{,ts-T: --1 uI glu€lsuoc olse nu eeuntserd pceq

"lidi"urJs

iw*fi'l
es

Ti'1irn'a;g

';|i"',,'!!,))uo,,
edenlrs nc Jolpsprues€ 'cluecelu Inl

-uJnl InFpoIu nc eplculor Plem$uq
eue gc p^rosqo eS

'0I'l onBgf utP outiqo es lezr1eue teqozr eurer8ep
otez
Arl€bou Arlrzod JluBCaIu

rnpsecord InsJno uJ runlol op IItmIs -erd eiuepuedep cger8 pugluezerdeg

0= 1'Y'pcgpolu
0 < ,,1v

nu lnrunloA
es Intuolsls

eISJoue ep JoJsu€Jl col eJ? nu
IUOJSIS

0> .11V'plulJdluoc

'epulsep es Inuelsls lnlnIuals!s
BerBculpotr/\tr

p lolpmluocuJ InIPotu Iolgmluocu! Inryolu e luelsls

L

Inlnunlo^

clu€caru nrJnl ulJO ag8rauo ep .InlnJeJsuurl Insues

Inrcnrl

IJI Iuruos ?oJ€olgrlrm aJe clussotu

mpucnl Inuuos 'etiue,ruoc glsuace nJ

lYd =7
to!'il-7_=1 e *,ttt7=7

(srr)
ul

:olsa J€qozl sacord un-Jlul lenlooJo cluo)aw ptcnl'piutcasuoc

(syr)

:?Japlsuoc ltloA '1?nueul lsoc€ uI 'lovdt,T IIruIJPru elJ<tuatsls7 IIluIJpIu eg es'OtiUe,rUoc utld',,1n1ntua7sts otdnso,to1otnfuocut ,,CIueCeIU rucn1" Bamtmuep elnql4€

filpaw ap wntcala

crgeceru IruCnl" nes ,,.to1otnfuozuJ mplpaw otdnso ualsts ap rulued Tongcala cluscolu lrucnl" ec rErml lJnunuep puglne'ttrgruudxa eerecgtldruts

rvd-='o'"'"7 (w'l)

:pcpe '(7y'1) te{u1er uuoJuoc 'l?Jluoc urues oJe ('o"*7) rnlnruelsls erdnse rolprnfuocul Flpaur ap lunlceJa cIuEJeu 1nrcn1 'luept,rg ',rt1uEeu else ea'"r? o;gruudruoc e1 ',rt1tzod 31so "rr:'"7 eJopullsep e1 ac drutl u1 'anwrtdwoa ru1ued tS n:luod terunu nu 913Jp^op€ erse (57'1) erieler pc ro$n ecgtron eleod e5
1c'atapw1sap

a

doui stdri oarecare bine (notate 1, respectiv 2) 9i mai determinate multe transformiri prin care gazul poate
Presupun6nd

trece din starea

I in starea 2, se observd cd ariile delimitate de transformdri sunt diferite, adic6: lucrul mecanic este o mdrime (un parametru) de proces, Altfel spus, lucrul mecanic depinde atdt de starea inifiald gi de cea fina16, cdt gi de stdrile intermediare prin care trece sistemul, adicd depinde de ,,drum",

VzV
ra 1.11. Lucrul mecanic
depinde de proces

1.2.2.2. Energia

interni

este format dintr-un numdr foarte mare de molecule. Acestea se afl6 in agitaJie termicd gi interacfioneazd atdt intre ele, cdt 9i cu mediul inconjurdtor. Evident, un astfel de sistem fizic are energie.
Energia cineticd a moleculelor este dependentd de sistemul de referinfd fa!6 de care se exprimd vitezele. Pentru a simplifica analiza unui astfel de sistem fizic, se poate asocia sistemului termodinamic un sistem de referinfi S legat chiar de sistem (de frontiera acestuia, de recipientul in care se afld - dacd este un gaz). ln acest fel, se poate defini o energie cineticd a moleculelor datoratd migcdrii de ansamblu a sistemului in raport cu un sistem de referinfi oarecare S' (energie cineticd externd) 9i o energie cineticd a moleculelor calculatd in raport cu s (energie cineticd internd). Energia potenliald se datoreazi interacfiunilor dinhe moleculele sistemului (energie

Din punctul de vedere al structurii microscopice, un sistem termodinamic oarecare

potenliald internd), precum gi interacliunilor dintre acestea gi mediul inconjurdtor (energie potenliald externd). Pentru calcularea energiei poten[iale, trebuie ptecizate
insd urmitoarele asPecte:
-

'

energia poten{iald este definitl (in cazul oricirui tip de interacliune conservativd) pdnd la o constantd aditivd,ceea ce impune alegerea vnui nivel de referinfd;

in interiorul sistemului existi interacliuni intermoleculare, interatomice, intre particulele componente ale atomilor, intre nucleoni etc.; in acest manual, ne
ocupdm doar de sisteme termodinamice moleculare (entitSlile elementare sunt moleculele), ceea ce ne va permite s6 considerdm nivelul de referinli pentru energia potenfiald internd, astfel incdt sd ludm in calcul numai energia potenfiald datorata interacfiunii dintre moleculele sistemului termodinamic.

in cadrul teoriei cinetico-moleculare, energia intemd a sistemului termodinamic
definegte ca fiind suma dinhe energia cineticd internd gi energia potenliald internd:

se

30

l.

Elemente de termodinamicd

IT
'pnp9c

tlclwourpouttal

ID

I pldlJulJd 'Z'l

n

I

ap pwrot qns al&nua ap JalsuDtl un col €eA€ el€od JolPmfuocul Inlpelu (clleq€lpe rS uelsrs 3JluJ $lozr else nu l€replsuoc cnu€ulpouuel Inruelsls PSul pcEC .cru€ceru mpucnl mop gzeerolap es atueltn alBS IeISJoue sliuu€^ '(OS't) lorieler uuoJuoc luelsls lsacg gc€O 'sJBoeJ€o clluuulpouuel 1llelsls un oI{ 'crleqerpe secord un PJeJns

IlJIuruulporuJel aar8lnlurod 'urnpvJ'E'z'z'l I8 I Flnldlrulrd
ruluod 'alpls ap aiqnza o olse (IS'I) sd?leJ gt euug€ os ps elruued ac €eec 't4euered Z+X ep edcury uI gurudxe os p{uolur €r8Jeue pc IoJN€ glJesqo oS'("''zA'rn,rt}cedser'greluermldns plueuodruoc eJeceg n4uad m1d uI Inrm elgc) rolpzrmdseroc elsorc eruelu IeISJeue etserdxe uJ JollJl ,alueuoduroc eltruu rBru up purroJ e;e;;]:;ourlor -oruered t:U*u t[:Tr t""
pllumu elsa 'slllzruuoc eIIAO
B

t t

I

:r1 1*

1 '*

ep ericutg u1 eutrdxe eleod es gurelul et8leue 9c gl1nzar

(tn)'n ='g
:(7
rS

eiuelsrp ap

rS

n uud pleurudxe) elncelou orlutp (nurrdleruudxe) epceloru ap Inrglunu ep epurdep pleduelod er8roue

'i

(J',t)"g = "g
:(7) prnleredruel ep rS ((rr) pluotsqns ap awryuac lruleurered uud leurrrdxe) slnceloru ep Irugtunu ap apurdep pcluuel e{ell3e ep gcltoutc et8roue

*

eseJ€oo(I 'eJaceJBo

I I | I

cru€urpouuel rrJelsrs rnrm E oruelur rerSreue eeJerutrdxe ppqrsod elso eJBc ep e{curg uI eJels op urlaurered ezlcatd lod es 'ouJelut tat8reue erirugep op luoo puguli
ap eelelrluec) n nc gleuotirodord 1ceilp puuT'rrtrsualxa oJgls ep un elsg .lceJrp rlrqeJnsgrrr oJ€ls ep rrleruered d1e ap e1icury uI gzeeFcl€c os ruleruered rc 'lcerrp pllqpJnspu else nu 'ele1s ep n4erupJud else lSep '9c eztcatd e ruluad afits ap allcunleaxutnuep tS elSesolo; es IJoeun 'afi18 ap n4awatod un elso gluelu efraug (OS't) 7-= fiY

't-olsrs urp piuulsqns

:(St'

I)

1e{ua,ruoc tuto;uoc'Pctpe

'ou''nT=

nv

(oilt)

:€urroJ ep erlelsr o plergnape else'( l) oluzcaw ntcnl uud tnop rc1otn[uolry Pryaw nc atrEtaua pqwlps lnwatsls i ' atDc ut aytlrpuoc u3 't1zt7 Iuelsls un ru1ued tOt3reue te{eue,r Ialualoe} UIJOJUoJ

'(mFruetrsrs OleFcelotu

erlurp eunrfceretrut op g1e{ua1od erEreuo) Eluelq pleriuelod et8reuo else g
u

:(pcmnol orielSe ep PcDeInc er8reue) glrrerrl gcqelrls Bdreua

o6s 'fl lpurelut et8reue else n og+"g=n (syr)

a

OJ€C UI

\_

La fel ca gi in cazul lucrului mecanic, se poate vorbi despre: cdldura cedatd de sistem Qtrimitd de mediul inconiurdtor); cdldura primitd de sistem (cedatd de mediul inconjutdtor).
Cdnd energia este transferatd de la sistem spre mediul inconjuritor (prin cildurd):
sunt pozitive clldura cedatd de sistem qi cea

primitl

de mediul inconjurdtor;

sunt negative cdldura primitd de sistem qi cea cedatS de mediul inconjurdtor'

Cdnd energia este transferatd de la mediul inconjur[tor spre sistem (prin cdldurd):
svnt negative cdldura cedatd de sistem gi ceaprimitd de mediul inconjur6tor;

primiti de sistem qi cea cedatd de mediul inconjurdtor. Pentru a evita aceste exprimdri greoaie, prin convenfie, se atribuie denufnirea ,,cilduri" fie ,,c[ldurii primite de sistemul termodinamic", fte,,cdldurii cedate de sisternul termodinamico'. in acest manual, vom considera ,,cildura" egal6 cu ,,cdlduta primitd de
sunt pozitive cdldura

sistemul termodinamic":

(1.52)
Rezultd astfel:

Q =Qori^itadesi"tn Sensul transferului de energie prin mediul inconiuritor
sistem

Clldura
pozitivd

clldurii

-)

sistem

negativi
zero

+

mediul inconjurdtor

nu are loc transfer de energie prin cildurd

Av6nd in vedere existenta celor doud forme ale transferului de energie gi acceptdnd a priori ideea conservdrii energiei,rezultd

L(J =energia
lindnd cont

primiti

de sistem

prin cilduri

+

de sistem

lucru mecanic

de convenliile frcute ((1.45) qi

(l'52))' tezultd:

LU =Q-L

Acest rezultat este, evident, o generalizare a unor rezultate experimentale, o extrapolare a unor rezultate confirmate. El nu poate fi demonstrat, ci doar justificat, motiv pentru care are rol de axiomd in termodinamic6 9i constituie principiul I al termodinamicii:

Principiul I al termodinamicii

int -uopto."s oarecare, varia[iaenergiei interne (1.s3) tu =Q - L

a sistemului termodinamic este:

Esenfa principiului I o constituie, de fapt, conservareq energiei. Totodata, principiut I ,,oferd" posibilitatea transformdrii energiei meca.nice -(transferatd irin lucru mecanicj in energie termicd (transferatd prin_cdldurd) gi invers. be exemplu, intr-un proces in care (J = const, se obline p = l'

32

L Elemente de termodinamicd

gt

lrclwqurpottrlat Io I prdrculld

'e

'I

v
'sJe.

'n4euoulJel un snpoJ]u

'(U) teulqo: un nc lnzqrrerd else .JBJ uI EdB nc ss^ rm-$ul 13s€ld olsa 1nlqtu€suv
qn1

on-4.rird .l"tr"oo" (g 'v)

aluetdrcer gnop opupdnc

(zl'l

ntr8g[1p'rqtzodsq

91e

.eJ8lncalourolur aFundcerelut eleftlEau g lod PJnsPtu ac u! gclpe 'mpzeE_1num1o,r lizl1se .p p-"tui n,ir"u, ,por6"p'grnt9tu ec ul ecglre^ 9s lluoru (a1no7 puawuadra u1 tS lndacuoc € elnof ilocsaJd seruel '9P31 flumu) 11q'osoap lueruuedxa ,m 1en1ce;e elncelou nc ro1 ' L'Z'Z'l lryeEered u1 treluazard else ecnuolsllod gllq€l€^ etsa (99'1) edelag *) elncaioru nrued r?op -azeT

'glv

L
EJI

lnzec:ecluoleouotu

ersc uI opirpuoc

tI

gpJg^ep€

else;

7 r$;
rS

hltms riuepuedapul tuleurered

ep JEop eruelu tetEraue efuapuedeq

^

X t' f.!-J +-

I

(J',t)n= n
ep €el€lquec ep J€op epurdep leepr zeE mtm € gluelu utEreug nt JBop gle8e else IBoPI Inlnzets E EP EI 'elES JolaFcaloru e 9cruual el e4u! gzeouoticerelut nu elapcelour'laporu InlseJE gluotul etEteua 9c leJlse gllnzaa'ela gce(I mlnlound uuo;uoc 'pap1 zoB un else cIIuBuIpoIuJel Inualsls t."litotJ"p

:tnlnuelsls emleredruel ep

t$

cureupouual

t

pr

I" t

IBopI lnInzEE B gurolul BIErauf
'tcpr eleod es 9rnPI93

'v'T'z'l

t

ep puJroJ qns etEreue alseruud eJBc leepl ze?

vt $puoc ec u1 pcqdxg {' 6 GEi

ellrgls ap lgcap epurdap nu /l - ' n= nV) ellJgls rnlnsecord ele plIuII ellJpls ep J?op pugzurdap 'aletpaultelul ol? eJelPeltuslut elIJPls sp gluapuedepm else 7 - rt etsotdxe '(etnlsace plrtti pugzurdep) t""ord rp lwttpw ltms cIIIeoeIu 1mcn1 t$ €mplgc lSaq at" "i '(,,umlp" ap epurdep) ece.q eJ€c uud eretpeuuelu elIJPls ep '(pleug
lS gp1i1u1
I

uttdzel

'JIueJe.u nJcnl ep er'nlceJe rzeroScrtu gs eJ?c utrd luauruadxa un pzeeutEstrrl rnrm ernleredurel

ffir

T

E

op rcap pupzutdap'(sacotd rS runcard '1n.""oid ecnpord tt tt"" ttlot ellJpls 'ap n4awond) sacotd ap awu?w o elso'clu?cew lrucnl tS ec 1a3 €l 'eJnplp3 4l' 'cru€catu rucnl ss erdnse pugrucaJe eg 'gmplpo l-lpugzluJrg eg llzlgcu! u11d ag g eleod welsls un'nlduaxe oC 'clu?Jaru rucn1 uud ag 'pmppc 'ar8roua as'lsJlsv SrEreua Inlnruelsls pu€JOJsIrEr 1cale rselace eudqo eleod pttop lolec nlualnnrlca rS pu:ge 1 lnrdtcuug @ ep InlnraJsuerl

"1n "*r'o3 'Jluecelu rucnl ms artraue n.quad rS ec 1og e1 '(1p1oqru:'s nt) alnof es Pmplgc nrued'luezord u1 '(snrqaC p€JE pmsgur ep elelltm n" "isatolog n ntrotdtpt"teceu sJnplPc = lDc l'ottoloc) un tc poi, ap urerE un'ttlpto! gleredes gmspur ep alellun o tS astugep os tS ctuecaru lru'nl ep Pllre;p eraptsuoJ as 'a1no1 m1 apruadocsep e1 9u94 'ds' pJnlsu o pug^e €c "rnp19" 'Iilp1?? o adtu&P ep FIor rS eru (gg'1) e{e1ea d$

Inilial, in recipientul A

se

afla gaz, iar recipientul

B era vidat. Dupd ce intregul sistem ajunge intr-o
stare de echilibru termic, se deschide brusc robinetul. Gazul din A se destinde, ocupdnd qi recipientul B.

in cursul destinderii, intre gaz gi mediul inconjuritor

nu are loc transfer de energie prin lucru mecanic,
degi volumul gazului se modificd. in plus, se constati experimental c6 temperatura apei nu se modificd, ceea ce conduce la dou6 concluzii:

F l"

intre gaz gi mediul inconjurdtor nu are loc transfer de energie prin c[ldur6; temperatura gazului nu se modificd.

Jindnd cont de principiul I al termodinamicii, deoarece lucrul mecanic Ai cildura sunt nule in cursul destinderii, rezult6 cd energia internd nu se modificd. lindnd cont
de forma generald a ecua{iei de stare calorice, se obgine un rezultat deosebit: in cursul destinderii studiate, energia internS, cantitatea de substanfd gi temperatura rdmdn constante,

in timp ce volumul se modificd. Acest lucru nu este posibil dec6t dacd volumul nu este prezent in funcfie, adicd numai dacd energia internd nu depinde de volumul gazului.
poten{iale
Deoarece energia internd ar hebui sd depindi de volum datoritd prezenfei energiei in energia internd, rezultd cd independenfa de volum impune ca energia

internd sd fie formati numai din energia cineticd de agita{ie termic6. Altfel spus, moleculele unui gaz nu interacfioneazd intre ele, deci punctul 4 al definiliei gazului ideal
este aplicabil gazelor.
Se

confirmi astfel aplicabilitatea rezultatului (1.54): U =U (v,T).

1.2.2.5. Coeficienfii calorici. lle{inire;r
coefi

Aplicafii

cientilor calarici

Din motive practice, este importantd cunoa$terea legdturii dintre transferul de energie prin cilduri gi modificarea temperaturii sistemului. Constatdndu-se, in cazul unor procese particulare, o dependen{i simpld intre cllduri gi variafia temperaturii (directi proporlionalitate), au fost definili o serie de coeficienli ce constituie constantele de proporlionalitate respective. Aceqtia au primit denumirea de coeficienli calorici.

dr {'rrilai'itrlf :'ir cnloric:lCapacitatea caloricd este definitd prin relalia:

(1.s6) c =9 AT
in

care

lC este capacitatea caloricd; lO este c6ldura: tIAI este variagia de temPeraturi.
I

34

l.

Elemente de termodinamicd

st
'pJnlsJedluol 3p BIiBIJ€^ elso iurelsrs ulp plwlsqns op eelsllluuc :Pmplgo igreloru eJnPIEJ

JV
A

alse
else

A
EJBC UI

alse "J
(os'r )

JV^

a-'r ^

d

:e{e1er uud plrugep olse PrBIotu BrnplPC

tl.l!ll:rfll

1'-lltl):1 i

'rrrlcedsar Inlnluslsls E alpaw pcg[1cads Drnpruz ezIIunJ sA ruelsls

p8e4u1 nrluod El€zIIIln (39'1) erieler '(celseure) eluouodruoc ollntu l?lu ulp slsruJoJ ecltu?ulpouuol atuelsts Joun Inzsc uI 'clluEulpolluel Inluolsls llru9clE else erso urp oluo1sqns gzeezrnlcerec ec erulrptu o else gcgrcads €Jnplg3
nc EmleJedural ugtu os t e rulued 31 1 op eseru nc uelsrs urp runrirod reun pJ€ssc3u sJnplpc rc p1o3a clDwnu elso gcgtceds sJnplgJ

'XI

x&t (zv)(,; \J l /^\ =

r\q'

--;.--7-_

(os'r) llinlun etiencg

:Emspru ap

'grnluredruol ep etieuu.t olso

JV :InlnuJalsls ss8lu 31so ur
lernPlPc

t
'llqgcle
cnaDurpow)al

alse A

lpcgtceds ?Jnplpc

elso

c

oJBc

ul

JVw _T=,

(ss'r)

:eriuler urrd plrugep olse pcgtcsds ErnplgJ

1:r111;,ltit E.l!tlrl
else eJEc ulp uiuelsqns nrJ'nps lnlqwosuo u! gzeen:nlxatec oc eIuIJPtu o olse gclJoluc eeleltcede3

ir,

-t

i',

pwa$g

')l
?l6unu elso

es r e n4ued rnln{uolsls gJusecou BmplPc nc EoBa

nc BmleJedural uptu PcIJolEc ealeltcede3

x -1-\ (c) uv/ =
I

(rs'r)

\o)
:alse gJnsgtu ep rrigltun etiencg

Ecua{ia unitS{ii de mdsurd este:

(r.61) (c, ) =-9= ("Xlr)

'

molK

Cdldura molard este numeric egald cu c[ldura necesar6 unei porfiuni din sistem ce contine lmol de substanld pentru a i se mdri temperatura cu lK'

Cdldura molard caracletizeazd substanla din care este alcdtuit sistemul termodinamic. Pentru amestecuri, la fel ca 9i (1.58), relalia (1.60) fumizeazl
valoarea medie catacletisticd amestecului.

Uzual, cdnd nu existi posibilite$ de confuzie, cdldura molard se noteazd cu C (notalie ce este folositi gi in cuprinsul acestui manual)' f*ElI & Coeficienlii calorici depind de procesul care are loc, deoarece cildura este mdrime de proces. Se pot astfel defini 9i mdsura coeficienfi calorici pentru t -"Ln W orice proces termodinamic. Valorile care au 9i o semnifica{ie teoreticd deosebite sunt cele pentru procese izocore gi cele pentru procese izobare.
Acestea vor fi notate cu indicii ,,V", respectiv

,p"'

$

Coeficienlii calorici pot fi pozitivi sau negativi. De exemplu, dacd in cursul (o > 0) unui proces suferit de un gaz ideal, acesta primegte energie termica dar efectueazd lucru mecanic (t > 0), iat L> Q, teanltd, cd energia internd a gazului ideal scade. Avdnd in vedere dependenta energiei interne de temperatur[ (rela{ia (1.55)), rezulti Af <0. in concluzie, intr-o astfel de situafie tofi cei trei coefltcienli calorici sunt negativi' fumizeaz1valori medii pe intervalul A?- Exist[ transformdri cirora acegti coeficienli sunt constanli, numite transformdri politrope'

& Defini[iile coeficienlilor calorici (rela{iile (1.56), (1.58) 9i (1.60)) pe parcursul

Transformdrile simple ale gazului ideal sunt transformdri politrope. imediat relafiile dintre coeficienfii @, Din cele rrei relafii de defini{ie rezultd calorici: C = mQ C =vCu; C, =Vc

(1.62)

1.2,2.6. Rela{ia lui Robert MaYer
temperaturi' acest sistem sufer6, pe rdnd, un proces izocor 9i unul izobar tntre aceleasi

Considerim un sistem termodinamic alcdtuit dintr-un gaz ideal. Presupunem cd
Pentru procesul izocor, conform relaliei (1.60), rezultd;

(1.63) Qv =vCvLT in care c, este cdldura molard la volum constant. Analog, pentru procesul izobar: (1.64) Q, =vCoLT
in care C, este cdldura molard la presiune constantd ' Aplicand principiul I al termodinamicii pentru cele dou6 procese, rezulta:

36

l.

Elemente de termodinamicd

LE

llclw2ulpourat p I
z *i=

ptdlturrd'z'I

''
(tt't)

(zlr)
pug:eduto3

pllnzer'(SS' t) nc . '.,1,,,1i: ;
.--,-.

-

:,'

t.

Jn)r'=
:Icep '0

n

(tf't)

rarSreuo e 3p pcnourc erSreua urp Jeop plstruoJ else elBepr aze? e1 PuJeluI etEreuo Ec luoc pugull 02 oJ€c uJ 'plsJp^ope elsa (69'l) erJelet'o 2g J€ lgclJo '9c pn:esqo eS 'gluelsuoo o else

plFzog '0 = J el etuelul otez €eJeolu1 uldacce eleod os ecIsEIc llsug elelnull u1 'pctu:a1 elfulfe

-

02

1e;lse

Ji)^+on= n

(Of't)

:plpzeJ Jv aceJeoeq 'onllcadsar elIJPls eJlul greo$g;sep es eJ?c secotd aclto IS 'n= nV nrlued gllq€le^ olse (69'1)'are1s ap rdcurg laun JollJole^ ufueregtp elso 1JV lgcnrul

"J-'J=

'n-

Jv/J^=
:Pllnzeu 'nO =

fiV

lcep

/7 '0 =

nv

(og't)

tocozt sacord tm-4ul

I Inlnldlculrd ols lliBclldY' L'Z'Z' I
'uJ -- )'prqefrlSau olso mlnunlo^ saffculpotu ecereoep 'eplqcll ,n
o

I I t

snlceJe e ruluad rs lc er3re"ua eceJeoop 'rocozr secord un-Jlul lgcep areru IBru else reqo secord un-JluJ ,prnleraduatr ep edeue,r tseeece nlued :(99'I) ulp r?lc tr"pt zeB rnun ElBzru'U smplpc g11.,r".t eelsace ep l?luJge slzg Inueuroue; '11lu1er elsocu ep 1e8a1 cqeruelslu lclJls runog uaqov n.. ollolat Ellumu else (39'1) elniuler orlulp oreceld

'eurelur rerErauo paretsarc n$ued J€op nu glls6lgJ'"tra

'rl.]llo3;r'irr, P"l*ti

Inlceiie'pEugye4'nttu2tg

t'l

--: y

/?- ', n€s [ = n)- o)

JVU^=

:aI{e1ar errcs lod es JEqozr rnlnsecord 3 PI€ug eerels 1s PIBIilq €arBls nrlued o7= nA(gg't) l7d = JV[J^- JVdJ^ :(9V'l) op lBp olse gnqozr :1apsu euliqo eS lvd = Bac uJ JBr ,lnu olse cruEtotu 1rucn1 'procozl soJBIuIoJsuBq uI lu?lsuoc pqu Intunlon 'E'Z't'l ln;erEurud uI l€lPJ? Iue umc ef'v 'atpls ap prrJelur BrSraua esor€oep 'rseoace alsa esacord pnop elec ul nv a/cun! o alse

nd e i_l-. :'.,1 ' 7Y^='14
)

(sg't) :auriqo es'(99'l) uI (49'l) pumcopl zryn= r,ld)

0q't)

e

oO

'

I

o7'a= nv\ n7- nA= DY )

1p$l [jJ

(sq'r )

Experimental, se constatd cd aceastd valoare este corectd doar pentru gaze monoatomice, in timp ce pentru gaze cr mai mulfi atomi in moleculd, valorile reale sunt:

(r.13t Ir6
\z

Is C,
I

=

|R 2

pentru molecule diatomice (2 atomi in moleculd) pentru molecule poliatomice(3 sau mai mulsi atomi)

lC, = : p =3p

Nepotrivirea se datoreazd generalizdrii relafiei (1.55) pentru gaze ae nu respectd punctul 2 din definilia gazului ideal (molecvlele sunt puncte materiale). Se constatd insd cd modificarea ce trebuie operatd in rezultatele modelului se referd doar la includerea unei energii cinetice suplimentare, energie datoratd unei migcari de rotalie a moleculei in

jurul centrului

de masd. Jindnd cont qi de energia cinetic6 de rotafie, se obgin valorile:

Numir de atomi in moleculi
I

cv
1 -D

C

o

=C, +R
5 -R

z
5 -R

2 7 'R

2

z .9R
2
R

z

3 sau mai mulli

=:R

:R
z

=4R

intr-un proces izocor (v = const.SiV = const), volumul fiind constant, rezult6: (r.7 4) Lv =0

findnd cont

de definilia cdldurii molare, cdldura in procesul izocor este:

( 1.7s) Qv =vCyLT Indiferent de proces, variafia energiei inteme este:

(1.76)

LU =vCvLT

Gazul monoatomic conlinut intr-un vas inchis de volum V =31. avdnd temperatura inifiald tr =17"C qi presiunea iniliald pr =105 Pa. este incdlzit pini la temperatura Tz=425K.
Calculeazd:

a) b)

presiunea finald; cdldura absorbitS;

c)
d)
38

lucrul mecanic efectuat;
varialia energiei inteme.

l. Elemente de termodinamicd

6€
rurelozr secord'€I'I GJnEld

tlJlwDulpoutrat

p I ruldoulld'e'

l

h

I

:else secoJd ep leJlss un-Iul l8qceJo clu€3etu rnlruonl €IsoJdxa 9c (e-11X € €sEIc 'ptt&a1ut pc1o3)

gzEerlsuoluep es

'(€l'l

otnSgD mpzeS Inumlo^ nc

pluuorjrodord sJelq

pu$ 'pluelsuoc elsa nu eetmtserd '(lsuoc= JrS'lsuoc =A) uuelozl secord un-Jlul
.:

f008I= nY

e7-A= nv

(r
(q

f
f
00v7,=

O0g=7

€ (I- N)'Ad
'o

=7

*(t-4)'*

='I €(','t-'t)d =7

oo

e (t- lu)
"ldv=

*(,-+')trno=

oa=

tJ'Jl

(tt-'l)oJn=

n=ny oa)
Pcnl

<,

:0JBAlOzed 'euJelur rerEroue elleue,r (c

:tu$ceJo ctuecew

(q

lplrqrosqu ernPPc (u .Jeqozr

lgcul loJls€

:gz?o|nclsc 'IJo | = 1g ap elsorc n9s Inunlo^ elso pdr sOI=d eaunrserd €l leg? 'O) rp 7Z='A unlo^ un lFIpcuI

t

JVIJ^=

nV
o6

\6|1)

.socord ep epurdep nu eluolul tatSraua elietre,\ 19cn4ul :urieler gl€Jp^op€ else

JVoJ^=

(s't)

iglIrzer oJ€lolu IIJnplPc eritugep utq

:EllnzoJ 'pluelsuoc puIIJ €eunlso

(tt't) AYd =7 td'(tsuoc = d t!'lsuoc = n) reqozr socord un-Ilul t|\Z=nV €
Q='l
O=

nv

@

iprc)ozr pulu €oreurJoJsue'r1 (c (q

tszz=o

['"rlz7 €lr- +V'07=A e('t-'Dar'l=0 +=('J-'J)n)n=O E, -lL

,d ,ot.s'I = zd e= 'd +='o

= fi=

fi

<"

:aJBAIOzaU

(1.80) I, =vRThYL vl
Deoarece temperahfa gi cantitatea de substan{i r[mdn constante, rezult6:

AU =0 conform principiului l, Q = L' in consecinld:

(1.81)

(1.82) (1.83)

Q, =vRTln rb

Deoarece pzVz = p,V,, rezultd cd

!

9i

Q,

se

mai pot scrie sub forma:

Qr =Lr =vRZh4 ,PZ

prin Verificd dacd, in cazul destinderii izoterme,are loc un transfer de energie translucru mecanic de la sistem spre mediul inconiurdtor.ln ce sens are loc ferul de energie prin c6ldurS? Este posibil ca sistemul sd cedeze mediului inconjurdtor energie prin cdlduri intr-un proces izoterm?

Un gaz, aflat inifal la volumul Vl --0,5.L9i-presiunea Pr = la volumul vz = ev r @ = 2,7 18) ' Calculeaza:

105 Pa, se destinde

izoterm pdni

a) cdldura absorbitd; b) lucrul mecanic efectuat; c) varia{ia energiei interne.

Rezolvare:

a) Q=vRT,ln'.-] + Q=p,V,ln1!+ Q=50J ' V, l/1

v

v.

bl L=O- p,V,ln?
V.

V

+

L=50J

c)

AU

=Q-L

+

AL/=0

cildura este zero' DacS un sistem termodinamic suferi un proces pe parcursul cdruia procesul respectiv se nume$te proces adiabatic'
Un proces poate fi adiabatic datoritd: q9 existenfei urlui tnvelis adiabatic in care se afl6 sistemul termodinamic, inveliq ce nu permite contactul termic dintre sistem 9i mediul inconjurator;

"

:&

desfiqurarii rapide

a

procesului, astfel incat sd nu existe timp suJicient pentru un

transfer de energie Prin

cilduri.
a confec[iona un invelig adiabatic?

ce substante ar putea fi utilizate pentru

40

L Elemente de termodinamicd

w

n)naourpoural p I

pldnuud'z'l

'Dln)apw ap aptnqu ap roPpprS lruplunu rs clwpulpowral tnpw gncq} elnqe4 nN -a$!s ap awuaql ap ap\rS 3p Inrglrmu a$uJ alzn+uoc
'(cnuopouour zeE 'mpuo8re etvezetd,'31urs" as) 17'1 = l''roe nguad 'n1d JpBqBIpe lnFl -uexo eo'mFca6euru rolalueuoduroc ale elec e4t4 asuudnc rms
-uauodxe e1e t$ nuolec ropiuetcgeoc
!t | =-

*

epolel 'en? ap Jollmcalsotue Inzvc uI

.9

8

v-8
u7
z
7

u;
U; )r7

z

9

rllnlu t€ru nes
7

t

v'l=: L
Lg',l=;
I

s

U;
lr
,

E

I

-=

! nJ oJ z+! -=

Yft='c

tr1='J

7,.

@-1nra1ou oIB ,

alslaqll

glntaloul
ulp lruolB ep lnJFrtrnN
u1

ep epu.r8 eP P.rqurnu)

:olueJlp IJOI€A ere cnsq€Ip€ I

ap 1ndr1 op eticun; rs rcep 'ellJeJlp IJole^ n? eJ€lolu ollJnplgt 'plncolotu

Jl

el'uopJooc 3p aleluolsls uJ acl*q€P€ IIJplIrJoJsu€r1eo3o1

"tl"S U'u""'!"* M
(68'l)

'lstto?=lJ- nes'lsuoc= r4./lJ
rrrprruoJsueq ee3el

,d

t

tuguuoJsu€, eatel ap luoc pugutl pleluozerdor also EcIl 'prDqDryD Elnunu alse ?nqcadsel sqJnc 'y1'1 on?{ ul 'reltunerdns elsa cIlBq€IpE eiuepuedoq -sqBIpB al?uuoJsusJl o-rluJ urnlo^ ap ttuntsard aceJeoac 'uosslod oinnca ?llurnu also (19'1) etfelag 9c all(tzdt 'n) <')

,((9g.1i

,7) nrlaruered ep aricrng uI elJcs eleod as ocllsqBlpB :(7 ,d) nes (7 "rinfrrj-"fnreue3

lnluouodxe

?1aqqpv '91'1 ernBg A

nJl -;-= ,,J

L

(se'r)

:etsordxa 3JB ( ri'*:';";5i'r' ;iii'

'lsun =

*ld poT

irijr{! ) 't erec u1 (fg't)

:elso ocll€qelp€ IugrrtJoJsuen eeEal 9c esvlc'p&a\u1 7nc7o3) Eqsuoruep aluod eg (p-1X u

JVAJ^-=

(qg't)

:Icop Ellnzor '1 mlntdtcutrd uuoJuot

JY"7tt= OY

(ss'r)

=J.,@8'*aetietrel.u9urro3suer1IerycIJoIl|zEcuJ.eca&oeq ooA (il't) o=
:crl€q?Ipe psecord nluod'atznlcuoc u1

?,n4lotae

l.

Un mol dintr-un gaz poliatomic, aflat la temperatura tt =27oC
V, =81" se destinde adiabatic pdni la volumul V, =2j L Calculeazd:

$j avdnd

volumul

a) b)

temperatura finald; cdldura absorbitd;

c)
d)

lucrul mecanic efectuat;
varialia energiei inteme.

Rezolvare:

a) TrVl-' =T,Vl-'
b) Q=0

> T, =r,('-'\'-' '\v,
)

Tz

=200K

c) L=-vCr(Tr-f, ) =+ L=3324J d) AU=-L+ LU=-3324J

2.

Un gaz diatomic se destinde dupi legea pfV =const, din starea | (p, =I1s Pa, Vt =2L) p6ni in starea 2 (p, =3.10t Pa). p )
CalculeazS:

p

a) lucrul mecanic efectuat de gaz; b) varialia energiei inteme; c) cdldura absorbitd de gaz; d) cdldura molari in aceasti transformare; e) raportul dintre temperatura finali gi cea iniflald.
Rezolvare:

;

: t

Figura 1,15. plV =const.

a)

Procesul este reprezentat in figura I .15. Din legea procesului p lV = coltst t rezultd:

+=++t/2=LV,=Vz=6L Y2 Yt Pr
Modulul lucrului mecanic fiind egal cu aria marcatd, se obline:

t. lLl=;(p, + pr)(Vr-V,) z
2V 1,

Deoarece p tVz = p
I

se obline:

lLl=t(P,v, - P,v,)
Gazul suferd o destindere, prin urmare lucrul mecanic este pozitiv
(

(L=+A)

9i deci:

l.e0)

r=)@,v, - p,v,)
ci (1.90)
se poate pune sub

inlocuind valorile, se obline: Z = 800J.
Se observd

forma:

42

L Elemente de termodinamicd

ET

n)naDurpow"tat

p I pldnuud'7'I

'A'd tJ . 6= f 'd)l=_;_=T (e - l_;_ ) 't"o .\'o JV^
,d

1*

nc=

c

(eo't)

:euriqo es

'?=3'erelour
| = fr :eu$qo

lunppc erirugep u1q (p
es 'eluo1err

'1008

pulncolul

' ,\,) 2+
f000?= 7s=nv

(z

nJ\

l=A

(zcD
7+

.7 e ;YY,r1+;V'Jtr=8 e

2Y

=fi

(t
(q

*n+=.rvuni= z l vni= 7

JvnJr=nv (to't)

Un gaz monoatomic aflat intr-un vas 6. inchis de volum V =21+ la presiunea pr = 105 Pa, este incilzit pdni ce presiunea devine pz =2. lDt Pa. Calculeazi:

Un gaz biatomic cu volumul inilial
Vt =0,4 In aflat la presiunea p =l0}kPa, absoarbe izobar cildura Q = 140J. Calculeazi:

a) lucrul mecanic; b) cdldura; c) varia{ia energiei interne.

i2.

ti

Temperatura unei cantitd{i de azot, aflaintr-un vas inchis de volum Y

la presiunea ini{ial6 pr =105 Pa, este ridicatd de la temperatura l, =7"9 1x
tz =l47oC. Calculeazd: a) presiunea in starea finald; b) variafia densititii in acest proces;

=lL

a) varialia energiei inteme; b) lucrul mecanic; c) volumul final; d) de cdte ori s-a mirit temperatura in
acest proces.

1

Un gaz biatomic este incllzit izobar, absorbind ctrldura p = 350"/. Calculeazd: a) cildura cedatd de gaz prin rScire
izocord pdnd la temperatura inifiald;

c) d) e)
..3.

cdldura;

variafia energiei inteme;

b) lucrul mecanic
izobar
E.

efectuat

in

procesul

lucrul mecanic.

li

pe lnhegul proces.

O masd m=329 de oxigen, aflat6 inifial la presiunea pr =l$|kPa gi temperatura

V =21" la presiunea

Un gaz monoatomic ocuptr un volum pr = 100kPa. Calculeazl cildura absorbittr de gaz pen0u ca:

tt =27oC,

este incelzite izocor pind

cdnd presiunea crelte de z=l,5ori.
Calculeazd:

a) presiunea si creasci in condifii
izocore de z =2ori:

a) temperatura finali; b) volumul ocupat de gaz;

b) volumul sd creascd in condilii izobare de z =2ori:,

c)
d) e)

lucrul mecanic;
cdldura;

c) presiunea sd creascd in condilii
izoterme de z =2ori.
9.

varialia energiei interne.
este

Un amestec format din x,

--20%o gaz

.4.

Un gaz ideal monoatomic cu volumul
V

monoatomic (concentra{ie molard),
xz =30Vo gaz biatomic ai restul gaz poliatomic ocupi la presiunea pt =l}0kPa un volum Vt =lL Calculeazd cdldura

incdlzit izobar la presiunea p = 105 Pa, de la T, = 300K pdni la tz =327oC. CalculeazS:

=lm'

l.

a) cdldura; b) lucrul mecanio; c) variafia energiei interne. O cantitate m=l4g de azot aflatd la temperatura tt =17"C se dilati izobar,
mirindu-gi volumul de z =l,2orL
Calculeazi:

absorbitd de gaz Q, cdldura molari, lucrul mecanic efectuat gi variafia energiei interne dacd:

a)

presiunea cregte
de z de z

in condifii izocore

=l,Zorii
cregte

b) volumul

in condigii

izobare

a) cdldura; b) lucrul mecanic; c) varia{ia energiei inteme.
44

=l,2orii

c)

presiunea cregte in condilii izoterme de z =l,2orL

1. Elemente de

termodinamicd

ffl i

s?j
'elueuodluoc anop Jol -ec ale oJBIoIu ellll?Jluecuoc EzmFcl?c 'S'I ='1, ers cltuoletlod ze? ut tS clurol -e6uour zaB un-r1utp l€tuJoJ celseu? un

nctw\ulpowrat p-p,\n1dnuud'
'gl€ulJ sr$?Jedural gzuaPcP3

i'#

,

e'

I

'f 6'LtL=7

'6I epullseP es 'Co0€=, sJnl?reduol ?l zeE ap lou un '€IeP PdP '(,t) PPze6 el? elnoelou 1e$1u1 tuga 'cturolutlod '1-9-7-1 secord nv ' nv ' ep allcurg u! -T''o :attrnuoder u! Iruolrelxe nc uelsls oP t o tuluod lnEe4ug T eluqulqcs 7 clu?ceu Pcnl tS 2Y ?zBOInclEc 'gnqoz1 orzlgcu! euelul latEraue u{upe,r 'fl emplpc (p .td rogunlserd pUodu.r (c

clu€coru rucnl un pug$caJe 'cll€q?p?

lrd

it1f '1;rlPwnlor lnuoder l!/! rolunleredrual Psoder

(Q

(e

:?z?elncpJ'?l€1|FI erPeur PclturlPd ?zall^ lgcep aJBIU lBIu uoz= 4 ap elso ir"ug tipti gcperrpd ezaltir'cturoletlod 2'ua'rnu'n IE cIlBqEIp? sacord un-$ul 'asacord PnoP slec ul IUoIJ

l(1-6 psec -ord) puualozl eJelluoJsu?$ o-4upd ppdq ?arels EI snPE elso Fulelsls gcep '1ruorre1xe nc uelsls eP.el€q ]*urt tt7 ctuecaut 1rucn1 t$ rc2Y
oluelul tat8raue e$eperr
'r€@

ernplpc (c

-olxe nc q€quFlcs rollmppt puoder (c iesecord gnoP

€z4Y -ord u1 tz7 clueceur 1rucn1 tS eualul rartleua BIielJB^ '€z@ ernplgc (q
zr7 ctuecaur 1ruc lruqozr lnsecord u1 -nl lS z'nv stuelul tat8reue u{epel

lrocozt lnsec

aloc uI ecllrecotu Jolurucnl puoder (Q :esecoJc

(r

Enop slao

u,

tottturnf Pu'Jn

lnlroder (r

:?zse|ncl?c 'uuolozl -uol ?l Pugd (€-Z lnsecord) rocozt '[0SZ= z'@ umplpc sacord un-r1uud plup o 13 cpequpe sac t1cp.r lodu o6e Frz?O gptp o'!to7 = { 0p Beunls -ord un-$uud purqiosqu'(3-1 lnsecord) urnleraduel -erd pzuero'Sctru r31 cruropouoru zBE un '9u Jsqo4 pzeolqnp es I cutopouotu zeB mun '31

:?zso1ncle3'P1u111ul ernlsred

'ernPlPc (a

:euJelul lettreus

u$euel

'eluotru tetEreue

(P

lcrueceu 1rucn1 (c

urieuel (r lctuuceur Prcnl (q
iurnpPc (u
:pzeepcle3'p1e1i

pgoder (q Enop slac u1 ropmleredurel !91e1i1u1 serels ul eauntsord (u zd eeu :92€elmle3'Dd s}l= z1 autttep Inrunlo^ arec -nrserd IS 78 =
uato4T

itllzlrtgts

-rur €ec rccop oJBIII wu trolLsl=a ep aunrsard o e1 pugd uuelozl pleruuduroc

u! or€ls o-4u1 pugd cnsq€Ip? plsllp as 7l= ttl lnunlo^ nc cturolellod ze8 ug
,

else 'yggg = J BJn]?Joduel BI EIBU? ,3p1=w ?s€ru nc loz€ oP olelnuBc O
'91
'E6g'O

'II

-eru nc etuqurlqcs ecluscelu e1urucn1 (q

l

tllb9otro?

=Zu1 :etSeounc eg

:JOUelXe
rltoqolto

FIp

Q :lotl -alxe Flpetu nc elsqrulqcs apnplgc (u
a/

. uat@!

'sluelul tetBrauo utieue'r (c :cluecaru Pcnl (q lernplpc (u
:gzBelnclB

gnop elac n4uad 'pzeelncle3 'IIIJalozI etEP o tS cIlBq€IPB gleP o 'rtog- z eP

:eJlulp ellJn1rodet'esocord

J'lntunloA lurelozl

inc'serc B cttuoletlod zeB tnun 1numloA

't

gzeelqnP ISI rd{001=rd uauntsald tlFumlo^ pug're zu8 un /'0I €l leg€ r.571=

i!!,

Calorimetria, component[ a termodinamicii, are ca obiect de studiu elaborarea metodelor de mdsurare a cildurii gi a coeficienlilor calorici, precum gi dezvoltarea tehnologicd a instalafiilor destinate acestor mdsurdtori. Din punct de vedere istoric, calorimetria a furnizat primele informa{ii cu privire la caracteristicile transferului de energie prin c5ldurd, informalii ce au permis dezvoltarea termodinamicii. O parte dintre rezultatele empirice obfinute de calorimetrie au stat la baza formul5rii axiomelor gi principiilor termodinamicii, iar celelalte rezultate constituie aga-numitele principii qle calorimetriei: l. intr-un sistem termodinamic izolat termic de mediul inconjurdtor, temperaturile corpurilor ce formeazd sistemul termodinamic evolueazd astfel incdt vor ajunge la o
valoare comund; sistemul izolat termic evolueazd spre o stare de echilibru termic; 2. la inversarea sensului de desfEsr.rare a unui proces (presupus reversibil), cildura igi schimbd semnul;

3. daca intre doud corpuri, A gi B, izolate termic de mediul inconjurdtor, are loc un transfer de energie termicd, atunci cdldura primitd de unul dintre corpuri este egald cu cdldura cedatd de celdlalt:

(1'96)

Qu,uo*u =Qa,p,i^i,a

sau

Qtpa^i,a =Qn,"aoa

Egalitatea celor doud cdlduri este valabild intre oricare doud momente, in

particular intre momentul realizdrii contactului termic gi momentul atinserii
starii de echilibru termic.

utilizdnd no{iunea ,,cdldur6" definiti in paragraful 1.3.2.4. (relafia (1.52), respectiv
Q =Qo,,^ru, relafia (1.96) se mai poate scrie: Qn +Qu =0 .96) sau ( I .97) este numitd ecualia calorimetricd. Pentru determinarea coeficienlilor calorici existd doud grupe de metode de lucru: metoda amestecurilor: se pun in contact termic mai multe corpuri cu temperaturi
(I

(r.e7)

Oricare dintre relaliile

*

diferite; dintre corpurile alese, unul este cel pentru care trebuie determinagi
coeficienlii calorici, celelalte avdnd coeficienfii calorici cunoscufi; esteposibil ca in sistem s[ se producd gi transformdri de stare de agregare, dar, in acest caz,in calcule vor interveni gi cildurile latente specifice; misurdnd temperaturile corpurilor
inainte gi dup6 contactul termic,
se

pot calcula coeficienlii calorici necunosculi;

metoda transferului controlat de energie termicd; se realizeazd un transfer controlat de energie (de obicei, spre corpurile din sistemul analizat) de la un incdlzitor cu parametri cunoscufi (de exemplu, un incdlzitor electric); mssur6nd temperaturile corpurilor inainte gi dupd transferul de energie, se pot calcula coeficienf ii calorici necunosculi. Aplicarea acestor metode se finalizeazd cu utilizarea ecuafiei calorimetrice care insd este adevdratd doar pentru sisteme izolate de mediul inconjurdtor,

*

46

l.

Elemente de termodinamicd

auputl"tolCIJ
LV srru '(rolgrnfuocu1 m1nlpou e uoc elsed alSorc ppue]sls urdnsu nerefllEeu IS -eredurel) Iolrolxo erO, e1a'eus op 'to1"tp"ia ! ruluad areur rBu ttJ d -q11iqts ep ernleredutal lcogo rSelacy 'olelll?ar ulP lec lgc;p B^ nluFunl? €c o53J 3c Eooc'!de ep PlluFd $

't'I

t" jl]:llnzu

gzslodr pls€ore uI lnugqo inlntinrr,

uelellceduc pugfiltep 3 urp pdroc ep ?l€poc sJnplgc pieol 'rn1n'lleuuroluo ?clrolsc qO tv tY w = (' I - I t) c ta pc\$ewtrolec e$ence " 1 e11ruzet \' I -' t)' ) gZ
o
.

(q
(B

C oE

=

:eJBAloz0u

else J?-s ec nc etisruduoc u1 (u picrmd e1 tnuriqo lruBtl:nzor ie1uutsoJ ul ?Jns?ru ruteturlol?c ury ruqI lqca op p puu €mlpledruel l.11
'

umc (q

rnrpeu

;:i::fi[:

:';

;ffi;,ili

uiffi*,ro1n.

-t":fr::t::: e pc"o1e" esrerrceduc pue frlEep (u 'eqreg aruc Pdu
atl

03:

t::lll

x (TOZ1= r/a) nrurumle fuoc '300I = lvw esevJ nc s?A un-rul rolJetue lnuri 1so3 e ec "" o7 eeteolen sre €lseece 'nrnletedutel EoJ€zlllqels urp droc un gde ul ecnporlul eS'J.ZZ=
gdnp 'rS ?^rosqo es ec

vbl 'l #OgW=

1de ep 30SZ=

'ut puteol

es ruleullJolec un-$ul

.(a6reue er€ru op eJlneu olncrusd roun rolcrlsualcerec €oJ€uluuelep n4ueo uI tS ce; os eclJlerulJolsc lJolpmspni oclzgf 11 r€ Iunc '\IxlzrJ el€ Iluoruop elle

pnapnu

'runleradurel e

t

tS mlrulorupol€c Iruouelu eJernsgru ep eleapacord ep tS umcerd 'ro1grnfuocu1 Flpeur p lculs lo$uoc mtm €el€llseceu ep 'ledrcuud epmdroc eJtrrrl gcnruol arEreus ep mlruoJsu€I ecg trl'a1e8e1 upuo{ca;red eseoJeunu u{uoc

up

reloc$ mlaurFol€J

'9I'I

r"rn315

-riurrlS JollJolgJnsgu eleullsep elo$olulJol€3
'erelocS elesnrl ulp ele4eruuol€c BI etrs€ouncor on&{a7q1u1uezetd €rn1cruls o

dernd

91'1

'Qe1er1ds JolslzeJ Im u1) p1e1o4uoc eJIzlPcuI op rual$s 'grn8g irrueredruet eoJszIuuoJltm n'qued rolel€e

nc -sue.B eareroScpu n uued lQnP dered

:nJlSuloluJol iriored uud pcluuol et8roua op -InFJaJ

+ t +
+

se'r

:alueuodruoc oleJ€ol

-prrun ulp luuuoJ elsa
'

'9I'I on8{

ulp ?rnl

-cn4s ere nlduns n.garuuol€c un Je1{cqu6

aqawlroloc slllunu luns eclJlelulrolsc

ololulcuJ 'acuzqotpz alutcu u1 gcnpord rJolErnsElu nrlued el€zllrln ocll€q"lpu tllrual InFlculuoc eerazrlasr Pc loJls€ Pllnzeu es Es olnqel elurptr1s eltrndroc eJlulp

{ .4. t " &.#mq

$

en

*'tl*rgsn

fi

ee.

ffi

+a

rn

i$* rgresr

{

F;,. q,{i r r:i lii?i;,

Obfinerea energiei mecanice in condifii cdt mai rentabile a fost unul dintre factorii care a influenlat puternic trecerea de la produclia manufacturierd la cea industrial6. Oblinerea acesteia din energie termicd a fost, de fapt, termodinamicii.

motiwl nagterii gi dezvoltirii

Sistemele termodinamice cu funcfionare ciclicd ce realizeazd transformarea energiei termice in energie mecanicd sau a energiei mecanice in energie termicd sunt numite

termice.
Deoarece functionarea este ciclic6, conform principiului I al termodinamicii, pentru o maqind termicd:

(l.e8)

Q+L=0

Fiecare dintre cei doi termeni ai relafiei poate

fi

format dintr-o sumd de mai mulli

suferd sistemul termodinamic. in continuare, prin gi Q vom desemna lucrul mecanic, respectiv clldura, pentru o singurd parcurgere a procesului ciclic.

termeni, o parte pozitivi, o parte negativi,

r

in funcfie de procesul pe care il

O magind termicd ce realizeazd hansformarea energiei termice in energie mecanicd se
nume$te motor termic.

Independent de tipul lor, motoarele termice

transformd doar o parte din energia termicd primitd in lucru mecanic. Schema hansfenuilor energetice la un motor termic este reprezentatii in

figura 1.20, O parte din energia termicd primiti
este cedatd mediului inconjurdtor tot sub formd de

energie termicS. in figura 1.17, Qt reprezinti cildura primitd de motor, L este lucrul mecanic

furizat, iulQrlreprezinti cdldura cedati de motor (toate aceste transferuri energetice fiind pentru un ciclu de funclionare). Aceleagi nocafii vor fi folosite gi in continuare.
Din (1.98) rezult6:

Flgure

1.1

7. Transfertri energetice la un motor termic

(l.ee)

Q, +Qz

=Z

sau Qt = L+lQrl

48

1. Elemente de

termodinamicd

6V t7l

aclwDt atoolow

'r'l

I'Ol --a
:u1ie1ar

(eolr)
ap 1rucn1

urrd gltugeP '

glutzerdar o gl?p elso acrlaEJoue gl€zfirmJ et8:euo glutzerder o plpn e1E:eug '€lulcul 3ls0 !1r*nruor €oc J€t '('A[ lttuttul alse ecer InJo^zI 'prnpu' ap pdwod o n'qued rer 'iotimi'uocul
rrJpuuoJsuc$ Dapilrqnruau'(7) lruud ctuscetu

i1n, lnronz

Flpotu

t6=
:erielar uud gltugap '

17l

"

(Zot't)
ep 9lEp

olse ElBunsuoJ else ecllaErsue rrJgr.ruoJsu€Jil Dapfirq2ruav 'Q) lturttd ctuecetu InJ_cnl ,(rd) flulcur ul ep glenlord etEreua glutzardar o EII_1n elEreug 'rolprnfuocul €ec JEr' putSpttt o rulued Inryau also pleo InJo^zI t€I '€lulcul olse aceJ InJo^zI 'pc1fi'to?1tl mFlparu Brruendqrol e6ed Futcu o pqqgcq _ _r

,pcrrural erEroue ul Ocruece1ll rot8raue BoJ?uilOJsueJl gzeaz\Eel oc gcluuel gut$etu I 'pcg;ro8;.r; gul3uur alSsumu es 'tolgrnfuocu1 Inlnlpetu ernleredwal qns Plqcu o puItPJ
,gr1urr"1 srEreua uI eorugcelu totflreuo €oJ€guoJsu€Jt PzEez\EeI ec pCFruel putSuur
ecrlaEraue urueJsuBJI'91'1 ulnE;g

X_--rrX_

____

,

I

t
nyptn{aon1

lnlpaw
eluluezerder 'alcutlstp triBnlts gnop ElsIxA 'gcluual plStxg arflreua uJ ecrueCgg tetEraua €aJ€LIUOJsuBJl gzeez\Eel eJec AOIuUel rutSerU

'91'1 otnS{

u1

eJepel ul pug^Y :urruoJ qns elJcs aleod teru os cluuel InlnJolotu lnluolu€pueJ'(gO't)

ffi-t=tr

'0

nes

fAil ,. '-----:-=U
,o I, '

,. (tot't) (00I'l)
:€lielor urrd
IIUUOP

-=
alse nps

=

u

'cru?oetu nJonl szIIunJ e nrlued llrulsuoc

pulg InJolohl

S

Degi eficienya acestor magini termice este, prin defini1ie, egali cu un raport

*

de tipul ,,util/consumat", ea nu este identicd cu nofiunea randament, deoarece, la magina frigorifici qi la pompa de cdldur[, ,,utilul" nu este o parte (o fracfiune) din,,consumat".
Eficienla, spre deosebire de randament, poate fi supraunitari. De exemplu, eficienla unor pompe de cdldur[ pentru uz casnic este in jur de a @00 %).

Procesul ciclic suferit de substanta de lucru dintr-o magind termici se poate reprezenta intr-o diagramd vp (figura 1.19). Avdnd in vedere semnificalia geometrici a

lucrului mecanic, rezult5:

*

la rur motor termic, sensul parcurgerii curbei ce reprezintd transformarea este invers sensului trigonometric, aria delimitati fiind egald cu lucrul mecanic

efecfuat de motor la o parcurgere a

ciclului:

A=L;
sau la o

*

la o

maqini frigorifici

pompi

sensul parcurgerii curbei ce reprezintd transformarea este acelagi cu sensul trigonometric, aria delimitatd de transformare fiind egald cu de

cilduri,

motor termlc

minus lucrul mecanic: A = -L.

1"4"2. Motorul

Ott*

Elementele principale ale motorului Otto sunt (figura 1.20):

* *

cilindru cu piston; pentru ca pistonul sd inchidd etang cilindrul, el este prevdzut cu nigte inele concentrice elastice, numite
segmenfi; mecanism bield-maniveld (manivela mai este numitd Si vilbrochen); rolul acestuia este de a transforma migcarea rectilinie

alternativd a pistonului in migcare
rotatie;

de

+

supapd de admisie gi supapd de evacuare;

prin acestea intrd combustibilul, respectiv ies gazele rezultate in urma arderii;

4

bujia; aceasta cuprinde doi electrozi infie
care are loc o descdrcare electricd ce deter-

F$ura

1:20. Elgnente

min6 aprinderea combustibilului aflat in interiorul cilindrului.

con$trlctiYe de ri1otorului Otto PMS = pun€t mort superior PMI = punotm<irt inferior

50

1. Elemente de termodinamicd

nlwJal alnolow 'f
IS
epun) gre;t sol llJpulli: uud (pcrtu IBu alss eauntssrd pug8unt?'eJsnc?Ae ep ududns as 'INd ei e8unfe lnuotstd FugJ eloze' .er€nc'^e sp edudns eprqcsop

urp osJE

'pclwqDtpl Plerspisuot
rs ec

'(gruerSerp up t-€ uauntirodr inpuorrrJ e gprder eareseldag ap InJoJsuErl allured nu giro; 'tnlnuolstd urdnse 9l€llcJaxe eeruseldep gultuJelep ac pugd ttuntserd 1614 ards tnlnuolstd pug{nzal '*o"'t'tleuttxordeel o eJ€ur ou€oJ erespde ap 9fro3 leJls? eeralser3 e1 pugd) rnlnze8 ttrnleredurel erelserc o puluJelep (r.0o0z 'tlleutxorde e

ecq

e3 €eec.rolgrnfuocu1

Inrpau,s-rorrrtu!

9s eJuulroJsueJl 91s03r? erlu1 9rnpl93 utrd et8;aua o1p o1oze8
U

ll€od

'eJ€uIroJSU?Jl pls€ec€

uIlu€lsuoceugIuEJInIunIo^EcEleplsuocaltodes.etetutxoldegrutrdo-r1u1.(Euer8etp os lnuolsrd 'utind elreoJ pzeeseldap r?ur
puSSunte

ulp €-z eaunrirod) ttia ;t ulp llqllsnqluoc tnlnSerlul un-Jlul 'csnrq co1 er? nrpulllc €eJep eJec uI dult eP Is^Jelul € ..rn* ,rnor'pr*nr.i.r, o e1 eSe rS l€UB Inlnltqnsnqwoc EcsnJq

eerapuudy o ,(ericnpul ep €urqoq ep psnpord) oJ?lu olJuoJ elmlsuol 1e1!nq _u'de guru'arep ac ?eec urind eu€oJ nO ps lnuolstd eo eluleul drurl gct1de es 'Str trd ul p8unfe rotlzorlcele
'gruer8etp

secord

:l"i:::illXTTil:: :iil,l,':lx,7"":::":,;:;;;;"il':'::1.:"0':,.:,:'"::;:ff""1il::: I eeruseldeq'tunlerad col are
lsorv'p)u'qDlpD *fitep\soo"J
rntt"ord' lz'I ernftg
ouo Jolou (m "riXi"ti, prder ep luolcgns Y:""- -E ' '
ecnpord -urel e tS 1gc 'ttunrserd teerelselc lvle

z-I j,:*:::l]t:: t ;'noo

up

eeuntirod ep laluezerderelse

.-^-s

^? es es

t

,", *rrn

erds 166 e1 ep gzuesuldep "i sltraep todedns eereprqcul gdnq i.toorrro '"irr*pn

'guer8eiP u1p

I-0 eeuntirod

'(rolernqr€c uI ep leluezerder else secord lsecy -;r;v*totse

rs gulzueq ep Incelseue) rae 'ode't nJpuIIIc ul lgcul urp isuuoJ colsetu€ un epuru1gd ?i sIAId ?l ap gzsos€ldap es 1nuo1sl4 IeJls? 'IHId

:frrqrul elso orsnrele ep ededns

*r"

'pslqcsop glseecu u1 .rrr,rrPn eP ududns 'Pde1e

:fi7'1 n'tn3{1tuns etlSecY

'

spEeJlumuepqnselncsounclunse^Ilcodsereledelg.nIpuIIIcutpeleztSspslIJeJnS
elesecordnluedelcullslpedelaruludutrdplezrralceJ€Selsollllluolouluereuoticung

apoi,prinieavadeegapament,inmediulinconjurdtor(porliuneazl-ldindiagramd). (presiunea presiunea in cilindru coboard la o valoare egal6 cu presiunea exterioard pMS, impingdnd afard din se depraseazd spre
atmosferica).

in

continuare, pistonur

1-0 din diagrami)' cilindru gazele arse rdmase in cilindru (porfiunea in continuare, procesul ciclic se repet6' puterii :1'p.ui Modificarea debitului de combustibil conduce la modificarea
care o produce motorul.

a puterii mecanlce pe termice ce se obline prin ardere 9i, in consecinfS'

aiDintreceipatruhmpi,doarintimpullllsistemulana|izatproduceenergie
mecanic6.

@ Un motor Otto ce echipeazd ur autovehicul cuPrinde, de obicei, mai mulfi cilindri de genul celui descris mai sus' Mecanismele bield-maniveld au manivelele cuplate pe acelagi ax (numit arbore cotit).in acest fel, cilindrii se in orice Pot gruPa in aqa fel incdt, unul dintre cilindri sd se moment,
afle in timPul

III'
Figura'1.22. Motor cu 4 cilintlri
Imasine din ',Permis 2000"' orin amabilititea VS'99 HARDSOFT

Penffu estimarea randamentului motonrlui Otto' facem o serie de aProximdri:

a)

l-2-3-4-.1a ciclului pe porliunea 0-1, respecttv Otto, deoarece
analizdm doar po4iunea

1-0, sistemul este deschis

ul L"ria..em

gi, in plus, se trece prin aceleagi stdri intermediare; in care pistonul ajunge in PMS, ca aprinaerea se'faci exact in momentul

de evacuare se face c) considerdm ce scaJeiea presiunii la deschiderea supapei
izocore; in realitate, o ;;;;il;r6* podiunile 2-3 qi 3-4 ca fiind.dar 9i cantitatea de substantd este variabil6; numai volumuf nu.ti. tilutos constant, presupunere este adiabatice; ca .) .onria.ram transformdriie f-Z gi 3-4(nu fiind timp pentru aceastd de energie prin transfer este
instantaneu; pe aceste portiuni nu

iar crelterea presiunii se face instantaneu;

justificat[ de durata lor foarte mic6

g

nu este suficient de rapidd pentru c6ldurd); in acelagi timp, nici una dintre transformari a fi necvasistaticE;

fr.rupuntm

cd substanp de lucru este un gazideal'

raportul de compresie: Vom considera cunoscut gazul utilizat' precum 9i

(1'104) " =V#' /
(l'101): pentru incepur, trebuie aleasd varianta de calcul dintre relaliile (1,100) 9i
aitiln

52

L Elemente de termodinamicd

ts

actwral alootom

't-I

Oi

I

'lt -l=t
. ,3-.,31C r-^ r-^ _f=tf I-D

?

.

Got't) gllnzeu

:1a3se

o

td
:au{qo ss 'rolageodeJ ? gtmluoc €eJ€ole^
1)

7'd

nc puglou

auliqo :W = U

es 'ruq

n

-unru nc ruqtuotu eynpudpurul

tS

roprpuuo;suu4 ele 1$enca n4ed olac

puIlJcS O

U

td ,d zd tJ rJ

,J
oJ

:

t

tJ

FLeTa=TT=T
. ,3= | -;- l=;r-^ 'J ,-r|l )
:laglse csespE es ropmlaredurel

('rt\

'J

elegeodug

a

tJ

-- - -F-

'J

"J ,.J_t=b ,J

t-T

:eu{qo as 'I-t-€-Z-I

Flcrc ury pc1u IEIu eec er$erodtuel uud IS

'Jn

urrd e1lceg pugcglldtulg

a

'a -1=f-l=tr jitfil rul ffi$;l-r= es'pplueruepuer etserdxa uI puFcolul O :aurlqo w6=zA tz6= tA
:pllnmr'ouutas ap luoc

(JL

tJ)ncr' &' e-

,r0

o>(Jo<(zJ

tJ)'t},'= t'0)
o=
e11'r3n=

Pu?ull O

-

"Al

&Al
elrmplgC

o="A)
:luns lrpttuoJsuerl n:1ed olec uI

a

alse Plu?F€^ pldruls I€tu eec'aldruts lJpuuoJsu€Jl luns Pnop alFI ,(oraz a6e pJnplpc rcsp rs) ocrluq€rp€ ltms ilPulJoJsuuJl e4ulp Pnop oceJeoec _elec J€r

'126't8)l:"= b

.fAVt=viT=u , .'A 'A 7 rdl-l=u'
,

in figura 1.23 este rcprezentatd dependenla randamentului de raportul de compresie pentru wt gaz poliatomic 1y = 4/31. Se observi cd se pot obline randamente mari, dacd motorul funclioneazi cu un raport de compresie mare. Din pdcate, nu este posibili creqterea raportului de compresie peste anumite valori deoarece, simultan cu micaorarea volumului, are loc qi o creStere a temperaturii, existAnd posibilitatea autoaprinderii benzinei.

q
0,8 0,6 0,4 0,2 n n'{--l-lJ-L-L--l---I-J--J--t-l

"'"1 3 5 7 9 ll t
teoretlc de raportul de compresle

Figura 1.23. Dependenla randamentului

['*fT LBd

Randamentul real al unui motor Otto este egal cu aproximativ jumdtate din randamentul teoretic datoritd diferitelor freciri existente intr-un motor.

Motorul Otto este cel mai utilizat tip de motor pentru autovehicule mici 9i medii. Fa!6 de alte tipuri de motoare, prezintd avantaje legate de intervalul mare de turalii la
care poate

fi folosit, gama largd

de puteri in care se poate fabrica etc.

Direcfiile de dezvoltare ale acestui motor se referd la sistemul de introducere a combustibilului in cilindri (la motoarele actuale se face prin inieclie - pompare la presiune mare in aerul comprimat in prealabil), la sistemul de aprindere, la sistemul de
unsere etc.

t 4"3 h$*l*r'ttl f"]ie,q.el
Cregterea randamentului poate

fi realizatd prin

cre$terea factorului de compresie (figura 1.23).

Posibilitatea ca benzina sd se autoaprindd limiteazd insd aceastd cre$tere. O solufie a fost gdsitd intre anii 1893 qi 1897 de Rudolf Diesel, care a

separat compresia aerului de cea a combustt\ilulut, astfel incdt combustibilul sd nu se incdlzeascd inainte de momentul cdnd trebuie sd
inceapd aprinderea sa. $i motorul Diesel este un motor in patru timPi (figura 1.24).

Deosebirile in raport cu motorul Otto sunt:

'*'

0

V*"

V"^ V
pentru motorul Diesel

I"inil,rrrl I i::.,J*rrrr!*i

Figura 1.24. Ciclul de funcgionare

in cilindru pdtrunde doar aer (porliunea 0-1
din diagramd).

$

{

irli;llt! l! ir+rtti-,1 'r,i.'.}

Se realizeazd doar compresia aerului (porfiunea 1-2 din diagramd). La sfbrqitul compresiei, temperatura aerului din cilindru poate ajunge la800oC, iar presiunea, la 50 atm, in funclie de tipul motorului.
54

L Elemente de termodinamicd

aclwnl ar0olow'h'l

mry5n-r=w-t=
o >(oJ

(J-'J)")r,

t'A

y61-r=tr
q pumco1ul

'A

:su{qo es 'mlnluaurepuer etserdxo

t

rrA=.O irr6=,O
:pllnzal'ouures op luoc

puguli a

-'l)nJn= t'A)
0= "ol tJ)oJn= t'Ol

-

o<(t-

o="A)
;luns rrgruloJsuu.ll nr1ed eleJ uJ ellJnplpC

a

'(zO'IO)b, = lr €uuoJ qns mFtrueu€puer rarsardxe BoJezllnn gporuoc ruru olso 'o116 1ruo1oru rulued Ec IoJ el 'zec lsece u1 t$

"./l ,"1 o ,t=t ,=
Inuoder
rS

(90t'I)

:IeulJolou grplceful elernp ed glTlull roleurnlo^
pcquqerpe etserdruoc ep plroder'1ezr1t1n pze8 alncsounc €Joplsuoc tuo1
'1eapr ze? Im elsa nJcnl ep eiuelsqns pc

uretmdnserd (; (p

iocneqepe purg €c

t-g

IS

Z-I

ellrguuoJsu€r1 upraptsuoc (a :nou€luelsur

inpcgrpourastsep'p"tocoztt'rlcadset'ptoqo4pt41ecllrSg-Teprmf;odupreplsuoc

ec€J as eJencslo ep tedudns €oJeplqcsep e1 ttuntserd BeJapgcs gc urgreptsuoc (c
i(gurer8erp u1p €-Z eeunrirod) gluelsuoc eugrupJ Eounrssrd 1gcu1 1eg$e gzeaz\ear es rnFlrqrlsnqwoc €oJ€lcefut pc rupraptsuoc (q

ilesetq mFIcIc E l-t-E-Z-l eormd;od reop urgzqeuu (u
:lrgrurxorde ep elJes o ruoc€J

'leserq mlruolow FlruuetuupueJ ?eJerullse

n4ued'ogg
e1

tn1ruo1otu Inzuc uJ Bc IeJ

e'I

'leselc InlnJololu Inz€c
elncR+ aluieruosqg u1 rS elqelun l{ms ollo rnlruoloru eereuoticung .ert,rud '(pruerSerp up 0-I rS 11 eprmrirod) o119 Iluolou €l Bc IeJ e1 preoSgsep o5

nc

(uarunru,ra) 41 1ndwg; 1
e1

up g-Z eounrfiod) Eluulsuoc euntserd greoSgsop es lnsecord Ec €Jeplsuoc aleod es IeulJololu ttrg1cefut BleJnp od 'dun1 ep lelJetrut lsece uJ ezasuldep es es drutl ere lnuolstd 'pcsnrq pugeu IsulJololu eerelcelu1
'(pruur8erp

'rrrnleredurel eerolserc pulqJelep ec sooc 'es eereputtd€oln€ ecnpord teutroloru Barrzlpcq 'eurJ eueoJ uqgctd op purioJ qns '(elicefu1 ep edruod ep glezrpet) rupuIIIc uI (gurrolour) rnlnlqnsnquroc eeretcafut edecuS 'Str ld uI o8unfe lnuolsrd pug3 (qualap;S uetopru) 111 pdtu;.1 1

12341' prin temperatura cea mai mic6 din ciclul Simplificdnd frac1ia prin vCr, $i
se obgine:

T4 ,lTl rl=t, \_!,

1

,iir

Tl se gdsesc astfel: Rapoartele temperaturilor

Tt

lz=(v'\''' -"'-'
Tt \Vr)
Tt
To

Tt
{lb

=7, T, =VJur-t
T,

T,

= cr,r1-r

v2

=(b)'-' Tt TrT, \vr)

_To T,

lcr I =l -l \e/

/

\1-l

=clY
se

expresia randamentului' inlocuind expresiile rapoartelor in

obline:

(rro7)
bustibilul utilizat

r=r*i;ft$

MotoareleDieselaurandamentulmaimaredec6tmotoareleotto'inplus,comau fost folosite mai ieftin' lnifial' motoar:tt'Ottt:-l::

i*"t"'i"ti"'ie

laechipareaautovehiculelordincauzadimensiunilormarialepompeideinjeciie.In primul pompd de injecfie de mici dimensiuni' 1922, Robert Bosch "-i""""t"t o in 1935' serie cu motor Diesel fiind realizat
autovehicul de

inprezent,motoareleDieselechipeazd'ingeneral'vapoare'locomqtiveqivehicule

demaretonaj.UneleparticularitdlitehniceauficutcamotoareleDiesels6fiemai pu}infolositetaectrlpareaautoturismelor(intervaldeturaliidestuldemiccomparativau in consum mareJ, dar diferenlele de costuri cu al unui motor otto,-ffiare mai motoare Diesel se produc iri Jo-.nl r, astfel inc6t, in prezent,
impulsionat cercetarea

1.

lJn gazmonoatomic, aflat in

starea

efectueazi iniliali 1 (p' = 200000P4, Vt =0,5L), =200uuu

un Proces ciclic format din: ',S' 1-2 destindere izobard pdt6laY' =21'; pt =l}0kPa; 2-3 transformare izocord pdnd la

4'

,'ir

irrilia|V' =Vo; 3-4 comprimare izobard pdni la volumul
pdnd in starea iniliald'

L* 4-1 transformare izocord
a)
RePrezintd func1ia P =

P(Y\
1. Elemente de termodinamic

56

a)twnl atDolow't'I
'Arlcedsar rnlnsocoJd Insrnc uJ rnJnz?8 B pJ?Joru €rnplpc (q ize? ep lsnlcoJe cruecow 1rucn; (u

igzeevnp,J'tsuoz=,
'apurlsep es '(71

= tnd4 001= d) |
t

t

etBc ur,Jro- d eeEalpdnp lnrunlozr Is-npuglqnp ee&ls uI pd1u1 glege .Jr.uoleouour zeE ap eplpuec

A

,g

rrierluecuoc) c*uo1er1od ze| oTogg= zr rs c*uolpouou zel o7og7= ,r "ot"t:ffjffi un rsoloJ lu-s 'cnuolerq mlnzeE 1ncol u! ,gcup e1e1nc1ec eluoleA pcgryou es wn3 (q

'1
'pl€lipl
iod ,01.2= rd
sacord un pzueqceJo
e1

erualqord e1 ec eiurroc

rSeelecy

(E

-

(e
i;rs i!:j

iglurirur seunrserd

Bor?ls uI pugd pruqozl eteruuduoc u1 gugd gJocozr eJ?uuoJsus1

pugd "tsuoc= ,_1d ee?algdnp eropunsep g_y .,*ti,, :urp lBrruoJ crlctc

1-g t-Z

'(71='t1'od ,01='d)

I

gprirur eeJ€ls u! lege ,cnuolurq zel

un

.S

trt:|lJffi llie4uecuoc) cruor€rq ze| yogg= zx I$ cruol'ouoru ze| yogg= rr op un rsoloJ JE-s 'crruolerq mlnze8 1ncol uI 'pcep e1e1nclec eluole^ pcgtporu as urn3 (q
'1 eua;qord
'glelipl perels
uJ gugd
e1

ec eiurrec

rSeelecy

(3

-

(e t,"
i...

guuelozr ereruuduroc

iglurirur urnleredurel e1 gugd grocozr oJeuuoJsueJl llerirur mlmunlo^ €erelqnp ey pugd gleqozr eropunsep

1-g t-Z Z-I

ll!

:urp leuuoJ clJcrc secord un gz€eru -ceJa '(yg6g

= tJ) I glelilq

eerels uI lege 'clruolerl od, ze| ep

p*E!

=^ etslllu€c

O .t

t

i(ereloru zx crruoluouoru zeE yoyg- ,r rp colseruu lliellueouoc) cnuolerlod zeB yogg= IS un rsoloJ ;e-s 'clruolerq rnlnze8 Jncol uI ,ecep e1e1nc1ec elrrol€^ gcgtporu es run3 (q '1 eualqord e1 ec efurrec rSeeyecy (3 - (e
'g1e{1u1 €er€ls u! gugd grocozr oJerruoJsu?Jl

ipdrur purnlon ipd

e1

pugd gwqozr ereurr.rdruoc

,01-'d

elgugd guuelozr orepuqsep

I-€ g-g Z-I

:;li,

rjir

,|i.

:urp lsrruoJ crlclc secord

un gzueruceJe '(71='tl'od ,0l,glL,Z,=rd) 1 glerirur eoJels u! lege ,cnuolerqze?

un

,Z

iiloder lsoce ?o^B eelnd re oli?cururuos
ed'1-predruoc

n

.

t

A

h

prl:oder pzeelncp3 (E

eiueregry nc rS (e plcund e1 leluazerder rnlnlclc eue nc .pugr gcrlcrc seJeuuoJsu€'r1 pleol ed ,T,letot cruuceu Irucnl €z€olncl?J 0 eulsoc€ elso lgc tS cruecau rucn1 uud er8reue rolprnfuocu3 Jnrporu e1 ep elSeuud y:ueB acrlctc rrrprruoJsu?rl e1e runri;od ac e4 (a

1'AltO
rS

ar8reue rolprnluocug rnlnrporu gzeapeo lnzeE acrlcrc ru?uuoJsuell e1e runrfuod ec
e€ls?oc? else lgc IS

e€lsecs otse lgc

rS

crueceu rucn1 uud

e4 (p

('aD

gmplpc pmepec pze8 ecrlcrc rupuuoJslr?I ep run{;od ac e4 (c
rlJpruroJsu?rtr

eels€oc€ alse tgc

rS

(r@ gmppc egauud pzeB ecrlclc

ep umirod ec e4 (q

1

.5"1"
Conform principiului

al termodinamicii, pentru o ffansformare ciclic[, variafia energiei interne fiind zero (AU = 0), rezultd:

I

Q=L
lege a conservdrii Deci, in sensul cel mai general, principiul I al termodinamicii este o implicate in proces (termicd, mecanicd, energiei. Indiferent de tipul de energii cu suma algebricd a electricd, magneticd etc.), variafia energiei sistemului este egal6 enersiilor schimbate cu mediul inconjuritor'

Legile de conservare se exprimd

-

din punct de vedere matematic

-

prin egalitlti'

1.

in alta' Principiul I al termodinamicii admite transformarea energiei dintr-o formd conform acestui principiu, nu exista nici at6t timp cdt energia totald se conservd. mecanicS (prin o restricfie in conversia energiei termice (prin caldurd) in energie
lucru mecanic) 9i reciProc.
Toate exPerimentele aratd cd: <) Energia de orice tip se poate ffansforma, prin lucru mecanic' integral in energie termicd.

transformdrilor: Justificd prin exemple cd aceastd afirmafie este corecte in cazul

I
S

energie mecanici -+ energie termic[; energie electrici -+ energie termici'

o

-+ Indiferent de dispozitivul specific care asiguri conversia energie termictr procesului este tntotdeauna subunitar' energie mecanicd, randamintul

suplimenAjungem astfel la concluzia c6 este necesar6 impunerea unor restriclii
tare, specifice acestei conversii energetice'

2.

Existd numeroase fenomene a ciror explicafie nu poate principiului I al termodinamicii. Exemple:

fi

datd din perspectiva

a

contact termic qi in cazul in care dou6 sisteme se afl6 la aceeaqi temperatura, in

izo|atedeexterior,principiullnuinterzicecaunuldintresistemes6se
incSlzeascd,iarcel5laltsSserSceascd-atdttimpcitenergiacedatddeunuleste intr-un energia absorbita de celdlalt! Realitatea aratS ins6 cd niciodatS
egalS cu

puhu,"uap6nuSevasepara,delasine,ocantitatedeapdrecedeunadeap6
fierbinte.

a -

a.o:upat 9i al doilea dupd ce gazul din experimentul Joule (paragraful l '2'2'4') astfel incit sd revind in compartiment, nu va evolua singur, oricit am a$tepta, proces' ,o*purtirn ntul ocupat ini{ial, degi principiul I nu ar interzice un astfel de

58

l.

Elemente de termodinamica

6S

lnlwoulpouttat

ID

II prdlJulJd'

g'

I

'(urnlsecs el€ oiurcosuoc ldory gllnzor olielelec 'nrdrcuud ec rrniunue elsec€ a4urp eJecuo pug8ele) crletuel€tu oJepol ap lcund urp arualD^rqca luns pc €rlsuotuep eleod os -:
mlnsuas e gleluoruepunJ Bualqord

-

iosecord rolelrJoJrp n /n1 o,+a lereue8 nes ;elncrlred 1e,^rru u1 - €AIozeJ el€ol

!:!,

:eceJ€oep

mlmdrcuttd alD aruap^lqta uolnwtot ap eorrunuep qns rrcrzg €rJolsr ul 1e4spd ne-s uniunue elsecv 'rruauop esJenrp urp ocgrceds elaruelqord 1aglse e,'lozor e rs eru^rasuoc ep e1l8ei elelduroc e nrluod elndecuoc 'nrdrcuud ap eJBolB^ nc rriurugu ep Jprunu un aleiunue lsoJ nE 'elecrldrur Joleuewoual lligllsJe^lp plpolep rS wncerd 'e1u8un1epu1 11in1o.te relsece glpoleq 'XX rnlnloces 1n1ndecu1 e1 ,acrleu -8uuor1co1e rolrderper €orweurpotuJel ey gugd rS eey-11ny IB Inlocas uI ocrr[Iel ereolou rolaruud uricrulsuoc EI ep - le8unyapu3 du4 ep le^relw un-rluJ odeuro;ur u1 1$pEoqui u-s rS 1rupde € er€AJesuoc ep e8al o rcru ep olucrldxe rJ lod nu eJ€c JolouauouaJ EcrlctuolqoJd 'eluuurogred rBw lgJ ecruual aleolotu eudqo u ap rolruer.ueo eiurrop ep El€lnurls 1so3: e 'rrcnueurporrilol eeJerpnls rS 1ogt1e ep ec '11 mprdrcuud eerufunug
'ttctutDutpotu.tal

pI

i- r,:i.',-i'l

'oJelJasuoc ep o8el o olsa nu
rS eleyle8eur o-rlurrd crletueluru gurrrdxe os rrcru€urpouJal Ie I prdrcuud,osocord JolelrJeJrp larinlo,ro lnsues ledrcurrd u1 rpqels e n4uod rcz'lrln elsa eoaJeoa6l 'oJBAJOSUOC

t

o o

ap e3e1 o rcru op alecrldxe U lod nu eJBc eueuouoJ op sueur Jprunu un glsrxg 'rrcrrusurpouuel 1e 1 lnrdrcurrd ep gleuorirpuoc potrr un rcru uI olse nu erec gleriuese eleleudord - dtull ur a,tntntpl[sap ap suas lpunuu un nu'lereue? u1 'auoluods alasaco.td gc glare'o1e11e e11nu rS ec .oldruexe alsocv
eeurs el ap aredes es €s loeluoc uJ elEU€ eleprqcrl ec eel€lrlrqrsod elsrxe'e1zng1p ep JoleluarurJedxe lnzec u1
,

ep op8al op Ei€J relueurrldns ArlcrJlsoJ Jelceruc un nc 'pcrzg ug leraue8 nrdlcuud un r€sacou else eJec nrlued Inlrlotu elsa elsecv 'dq ec ap lueJeJrpw - oJelJesuoc

4o^rl€lor rrrpcSrur eeJenleJ eurruJelep ps rolund:oc Barrcgr Bc €elelrlrq -rsod gsrxg 'lrnfuoc pnop Jolac e aJrzlpcu1 o col ale 'rrJpce{ gllJolep 'gJ gl€tsuoc es it1e1p1ec ep gi€J lnun sneder ug Sunfu'eye arlurp rrrgco4 gllJolep 'erec rS gnrleleJ erecSnu sI olege rrndroc Enop gJeprsuoc eS
rrienlrs alal€olguun gzeez\euy Wl 'ecrle8reue rrsle^uoc e11e nrlued lS ucrlde 1od es ecrweurpouuel Joleruolsrs e drurl ug rerinyo,ta Insues purlrJd uiereprsuoc ap IeJlsV
:

1.5.2.1. Formularea Carnot

ciclic6, atunci AU =0' In Dac6 un sistem termodinamic sufera o transformare

consecin!6,7=2,adicdlucrulmecanicefectuatdesistemesteegalcucdldura

admisd de legea conservdrii schimbatd de acesta cu exteriorul. Aceastd egalitate, energiei, este posibild in urmitoarele cazuri:

A. Q>0qi.L>0; B. 0=09i1=0; C. Q<09iI<0.
termic' asupra exteriorului, adicd funclioneazdca motor

in

efectueazd lucru mecanic cazul A., sistemul primeqte cdldurd din exterior 9i

inginer militar francez, a fost Nicolas L6onard Sadi Carnot (1796.1832), ftziciangi

celcareapusfundamenteleteorieimoderneamotoarelortermice'Analizand la nivel

a incercat s6 giseasc[ motoarele termice existente la acea dat6, Sadi carnot este posibila conversia energeticd de tipul practic, iar apoi teoretic, condiliile in care condifiile in care aceastd conversie se energie termici + energie mecanici, respectiv condus la o concluzie general6, conform face cu randament maxii. Studiile sale l-au cu o singurd sursd de cdldurd' Singurele cdreia un motor termic nu poate func\iona p".*it conversia energeticS urm6rit6 sunt cele cu doad surse transformari ciclice

"ur" dec6ldurd,astfelincdtsistemulprimegtecdldurddg|3g':1,..g',..1..1,i.i1i$icedeazd (la fiecare parcurgere a procesului ciclic)' cdldurd Ia o r,it'.:'

privind randamentul conversiei energetice de tipul energie termici -> energie poate fumiza un r.andament maxim mecanici, Carnot a stabilit cd procesul ciclic ce corespunde unui ' de c6ldur6 trebuie s6 fie deci c6ldur6 se fac la doud temperaturi (cele dou6 surse r.1 jyi:': ' i,'- sisteme cu temperaturi constantd)' ' i 'r 'r ' '' este format din doud Ciclul teoretic (ideal), denumit ulterior qdiabqtice (figura 1.25). cele doud surse transformdri izoterme gi ioud transformdri
de c6ldur6 sunt termost;tate la temperaturile

r,

(sursa cald6), respectiv 7, (sursa rece)'

la determinarea randamentului determini dupd un uigo.it* analog celui utilizat
motoarelor termice: in cele patru transformdri sunt: Caldurile schimbate de gaz cu mediul inconjuritor

parcurs de o cantitate dat6 de gaz ideal' se Randamentul ciclului carnot (reversibil),

,*

Q,,r.=0

Qr, =vRTrnY2<O
Qro

=0

Qo,

=vRTrtn\>O L Elemente de termodinamicd

60

I9

rlsrutDurpownl lo IJ

rd0urld 'g'l

>7 IS 0 >O) 3n[€urporuJol rnFuolsrs crrr8ceur rucnl ezenlsoJa gs ernqall rolprnfuocul Frpotu rcunle 'gpqrsJolerr else puuolouotu porlcrc €eJBruJoJSu?Jl gce6
'(O > Z tS g ; fr) rolprnfuocug rnlnrpeur erdnsu cru?coru rucnl BqcoJo eleod nu crtu€ulporrilel ruelsrs rm 'puualouor,u gcrlcrc arur.uJoJsusJl o-Jlul

(uoswoql uarulnrurog) llolnrBulpoutJel lE JJ 1n;d;ru;.r; 'snrsnelc'uostuoqJ'alnof :xIX mFlocos r€ ruercrzg rJ€r.u 3p ol€zrl -BJeueE rS elsnurluoc lsoJ nB 'crlcerd JelJeJec ptmgord un nc ,louJ€J rnl elupJcn.I

(>1cuu14-u!Alay nss) uostuoql ueJulnruJod,Z.Z.S,

f

eJluJ PzBeuorlcunJ oJ€c .Z Irqrsre^eJ lorrJBC rnplcrc Fluetu€prr€J rSpdep epod nu nlcrc rrugcrJo lruueruepu€U

:lnsecord col oJ€ ,r* eruerlxe opmleredurel ep "rtu1 Jeop rc 'nrcn1 ep uiuelsqns ap apurdep nu lrqtsJa^eJ louIBJ rnlnlcrc 1nlueruepuuU .I

'J>'J

erec

uI *-r=tr

(sot't)

(1ouru3 uaru;nruro;) llrlrrruulpourrol lB IJ 1n;d;ru;r;
ap €eJrrunuep qns rz?lse olnosounc ,rrznlcuoc ep erJas o lelnruJoJ torue3 'elnuriqo olel€t1nzeJ puezrlereue8 lS ecr1crc rrerruoJsuurl ellJaJlp pugreduro3 'co ('J epl€c resms ernleredruel pffip nES g = 2.1 olse rcor rasJns erruuradruel gcep rerunu rS gcep ppqrsod else ,, 1" eeJ€o1e,t rel ,relrunerdns g eleod nu Inlueu€pueJ :€crlcrc €eJ?rrIJoJsu€4 eJ? ereJ oJlur etueJlxa roilmleredrual Fuoder ep Jsop epurdep InluoluepueJ
:(1oap1 znB olsa gc rSrgol leJeprsuoc e-s :ariuele) rucnl ep reiuelsqns BJrqBu ap epurdap nu rnFIcrJ ln1uetuepue.r

I I L

"ol

:Ec 9l?lsuoJ

,J

as'lnl€llnzal puszrleuy

'!t.L -l=[r
louJs3 InlcrJ'97'y ulnE;g
:ICep

ewlqo os'nJqeru nc nJqtuou e1-npurfpruul rS rnplcrc eye aluauodruoc rJgrruoJsueJl n;1ud rolec ep{enca purrJcs

"ltl=

rr1z11

------l=[r '/1 'J ;- UI
:euriqo

;-uT ' '/1'J

os '.rninlueuepuer erserdxe

ug

purncoiul

"O='A "A=t0

igllnzer'aurues ap luoc puguli

Kelvin'Planck' Formularea Thomson este cunoscuta qi sub numele de formularea
pe ciclu este: izvoarede cdldurd, atunci lucrul mecanic efectuat de sistem

Dupdcumamv6zut(paragrafull.5.l'),dacdsistemulschimbdcdldurdcudou6

L=Q
r

*

L=Qt-lQrl
tipul energie termici
n

gi randamentul conversiei energetice de

+

energie mecanici este:

n= L =1-lVzl =l+Y2 .' Q, Q, Q,
fiind intotdeauna subunitar. pe
se

lAl

aceastd baz6, formularea Thomson (sau Kelvin-Planck)

general: completeazl cu afirmalia restrictivd avdnd caracter ciclicl biterm6, cildura absorbitd de sistem nu poate i"tr-" nu admite reclpl-9cl: matd integral in lucru mecanic, iar aceastl afirmafie

-*rf.t*rte

fi transfor-

II al termodinamicii perFormularea Thomson (sau Kelvin.Planck) a principiului de aspecte de tip mite introducerea unei sc6ri de temperaturd care este independenti
empiric(corptermometric,mdrimetermometricd,punctedereferinfdetc')' gi formularea camot Astfel, utiliz6nd formularea Thomson (sau Kelvin-Planck)
a

termodinamic arbitrar' principiului II al termodinamicii, observam cd pentru un sistem cilduri termostatate la ,ur. fur.urge un ciclu Carnot reversibil intre doud surse de temperaturile I,, respectiv Iz, avem:

n=l-i'
Rezultd:
(t.l0e)

TO^

,1=l*A

T
Tt

ro.r
Qt

sau seara absolutS Pebazarelafiei (1.109) este construita stiera ttrmodinamici caldurilt de temperaturi, stabilind directa proporfionalitate dintre temperaturd Si schimbate in procesele precizate'

1.5.2,3, Formularea Clausius

pot fi utilizate pentrt Formul[rile anterioare date principiului II al termodinamicii sensul evoluliei diferitelor procese,it deducerea unui criteriu fundamental privitor la

particular, pentru procesele spontane ireversibile' tipu pentru aceasta, s6 analizim comparativ randamentul conversiei energetice de o transfot ciclice carnot: energie termici -+ energie mecanici in doui transformdri
mare reversibild Si o transformare ireversibild:

62

l.

Elemente de termodinamic

\"

llclut7uzpouttal

p il uldlcuud'9'l

'olIqrsJeAoJI eCrlcrJ eSecOJd ruluod else ,,>" JeI 'ellqISJOAOJ 3CIICIC 3SOCOJd rulUed else ,,=" OJBC UJ

o

r '0n

Zi

(or

lr)
,/ JPIrmu un nc

:(u'l= r) ] ellmleredruel €l elslelsotluol gJnplpc eP esJns.ep
(u't = t) Ifr elunplpc gqu4gcs crueulpouuel welsls
tm
oJBO

uI PcIIcIc oJerruoJsuuJl o-Jlul

'IJ InlnIdIculJd e1e eluele,ttqcs olHplnLuJoJ eJlulp Bun IaJlsB pulnlllsuoc

'rrcrrueutpourrel IB II lntdrcurrd nrlued rotrolue eleluezerd ellJplnulroJ 17 pruap^tqca afiowtg[n o e]se p]s€ocv 'arieler grn8uts o-r1u3 eludnr8 g lod IJEzIIuJeueE gnop eloJ

(snrsne13 rn1ee1u1r1eaeu,

O,

jj

(snrsnelJ

rn1

ee1e1rpae)

,=

+j

'.(u'1= t)

J

olunleredwol €l ols1€lsotuJel

:(u'I = r)

J epmlereduol el elul€trsouual
pcIIcIc eJ€IrrJoJsueJtr o-Jlul

g.,np1gr ep esrns u nx (u 'I =

eltmplgr prnplpc ep esrns u nc (u \= l) 'A alunppc 'A pqulqcs Inuelsls aJEc uI pllqlsD^ar gqrulqcs Inluolsls eJ€c uJ Dltqrsta^art
purreylod gcIIcIc oJ€ttuoJsueJl o-JluI eJszllBJeuaS
pru:e1r1od

i

aruzllEr0uac

t

'r tJ orfr*n
:eudqo

eg 'Lr >,[r gctpe 'ltqtsod€J?Iu IElu Iec olse
J,

o=
I

T*n
:HInzsU

'r

tr

,J --I=[l
ol€p atue$xa trnlered -uol pnop erlug 'ltqtsro,reJ lour?3 Inlnlclc Iruuer.uepu€J'1oute3 IIJplnIruoJ luroJuoC
'

J ,"'-l=u
:1ouJ8C IIJqInUUOJ IIIJOJUoC

alequrrqcs ellrnplqc luns
t,0

psecord ltqtsra^a.tt lnsecord u1 r@ erec rS jfl erec u1 oleqrurqcs ellrnplpc luns zfl tS ffl

'fqlsn^at ,o

ug u1

,rt*l=

'u
:uosruorlJ

V+l=u
IIJPInUTJoJ

:uoswoqJ lIJEInurroJ tluoJuoJ

lruoJuo3

l!q!sJe^Jr! lourBJ InlJlJ

uqlsra^er

lours] InlalJ

intr.otransformareciclic6,datoritacoincidenleiStariifinale.cuStareainifiali' varialiaoricdruipu,u*"oua,,.u,"",."zero.ConformegalitdliiluiClausius,intrans.
formdri ciclice reversibile,

ttl*"

l;?

ideea cd existd un este zero' Aceasta conduce la

este egald cu suma parametru de stare a cdrui variafie

f.?

O*"ralizdnd

aceastd

generali a oarecare' se obline definilia observalie pentru un proces reversibil

ffitarecare,intr.*pF..,,"uersibi1,satisfaceegalitatea: +\ o,

(l'11l)

LS =

- Lt EiT,

in

carc Qi

(i=fr)sunt

la temperaturile cdldurile schimbate cu mediul inconjur6tor

T,'(i =l,n). Ecualia unitdlii de mdsur6:

(1.112)

(s)= 1ri=Z \-/

(s\ r

stare de referinla'

in cazul in care un proces reversibil
relalia (1.1 I 1) devine:

constantd' atunct se desfdgoard la temperaturd

(1.113)

LS

=9 T

Pentruainlelegesemnificaliaentropieiqiutilitateaacesteimirimiinstabilirea
sensuluievolu{ieip'oto"to'termodinamice'sdconsiderdmurmdtoareasitualie:un 2 sistemtermodinamicou,""*"evolueazdintredou6stdrideechilibrutermodinamic poate evolua din starea 1 in starea

l'26)'t'*"0*t- cd sistemul lA2' iat din starea 2 in starea 1 printr-un printr-un proces ""ut'*iilt reversibil28l' I
Si

2 (/igura

proces

inconsecin!6,transformareaciclicdlA2Blesteireversibild.Conforminegalitalii ciclici ireversibild: lui Clausius, pentru aceastd hansformare

64

l.

Elemente de termodinamicd

rlJlwDulpoutral

p

il pldoulrd's' I
q

'p.q1srerrel. sacord nquod a6e

,;"

lS

pqtsreler socord n.quacl elsa

0<

:Eluelsuoc eugugr nes elSoJo eleceJeo lualsrs tnun etdo4ue 'ctleqetpe sacord ecrro u1

^9v

--" (sr I.t)

eJm

'rnFsacoJd ttlpllltqtuaaatl lcl4s lc '1ruoue1xe nc EJnplPc ep mFqulqcs gz?eJolep es nu rerdorluo eerelSer3 'elSerc tnlnurelsts etdorlue 'alIqISJaAeJI acq?qelpe elosacord uJ
0<"!toeo!Po'*,!

sv

(rt t.t)

olosecoJd 'plu€lsuoc augtugJ Inlnuelsls etdor1uo 'eltqtsre,rer ecll€qelpe elosecord u1

0=

)!Nqo!P'^il

SV

(St t't)

'lIqIsJeAeJI secord rulued alse

,,;'"

tS

ltqtsre,rer sacord ruluad ofSe ,,=" eJ€c uI

jJ. < sv
etruner

J-

(sII'l)
:atieler Prn8uts o-r1u1

g lod po tup^Jesqo'(ltt't)

lS (ttt't)

eprieler ntleredruoc wpz\eue gxe1

t
snrsn€lJ rnl eelarleBaut

#-7 < ''sv U:tcep
0

f

Zvl

(rt t't)

'zrgy- = ''SV 'ltqtsra,rer pulg IBZ InsecoJd
>'"SV + -.,^ S U-

..

JL

:Pllnzeu

rurued'92'I ernElg

in6S=,.sv
:urene 'tetdorlue

r &-

l8Z

reritugep uuoJuoc'ltqtsre,ret pulg

rry, ry) o>-7S+5,\
0,67
7 tEtYl

Igz

Insacord

:lrqrsJs^oJ lgT,rqcedsar'Iqtsrezrar 7y1'asecord

Enop elec eJlulp €InJpceg e{nqtrluoc giuepr.te u3 usrmd ps tgcul leJlse gslJcs g aleod €runs rBC

Ajungem astfel la cAteva concluzii generale referitoare la mdrimea ftzicd entropie in contextul sensului evoluliei in timp a sistemelor termodinamice' principiul cregterii entropiei indicd sensul evolu{iei sistemelor izolate adiabatic. 1. Niciodatd un sistem izolat adiabatic nu va evolua astfel incdt entropia lui sd scad6.
7

M6rimea fizicd entropie este asociatd unei proprietdfi fizice mdsurabile care nu se conserva in timp, iar principiul cresterii entropiei nu este o lege de conservare. Spre deosebire de energie, entropia este ,,creat6" in cursul proceselor naturale' Singura situafie in care entropia rdmdne constantd in timp este cea a sistemelor care evolueazdstrict reversibil, iar aceasti situa{ie nu se intdlneqte in naturd 9i nu corespunde evoluliei spontane a sistemelor termodinamice izolate' Conform postulatului echilibrului Qtaragraful 1.2,1), sistemele termodinamice pe izolate evolueazd spontan 9i ireversibil cdtre o stare de echilibru termodinamic cregterii entropiei indicd care nu o mai pbrise sc de la sine niciodatS. Principiul atdt sensul in care evolueazi sistemele termodinamice izolate, cdt 9i condifiile care trebuie indeplinite in starea de echilibru termodinamic fina16. Astfel, in timpul evolufiei spontane gi ireversibile a sistemului termodinamic izolat spre starea de echilibru, entropia cre$te. Matematic, aceasta inseamnd cd starea de echilibru termodinamic corespunde maximului funcliei entropie' Existd unele elemente comune in rolul principiilor termodinamicii, situa{ie ce a condus la diferite interpretdri. ., Principiile zero, I qi II introduc cdte un parametru de stare (temperattua, .n".gtu internS, respectiv entropia) si precizeazd ce se int6mpl6 cu acegti parametri in procesele termodinamice' Principiile I qi II impun anumite condilii cu privire la randamentul motoarelor termice: principiut I interzice randamente supraunitare, iar principiul lI interzice tundu*int" cu valori superioare celei corespunzdtoate ciclului Camot reversibil (efectuat intre aceleagi temperaturi extreme)'-D,9-remarcat cd mai existd o afirmalie consideratd ca principiu (principiul III)' ce are drept consecinfa imposibilitatea atingerii temperaturii 0K.-In ace.ste condi1ii, rezulti ci .undu-entul oricdrui motor termic este - in mod obligatoriu

3.

-

subunitar.

66

I. Elemente de termodindmicd

L9
'J?qBz lS eldBl udnd g8nepe 3s I 'gu€c 'ue1ow

ncnu?utpoural

p il ru\dou\ld'

9'

I

o-4ulp loleJec ung IBtrI lsn8 un €p t-€ rulued (r
e ru1uod (q 'ece.l gde nc

zet ep oJecer?o ol€llluec o gqos uI opJP os 'eredpcul o Izlpcul

elurqJeu ede pcelseue es 'pltqzua.,ruoc g:rue.redursl o 3l gpm urp ede ocnpe e ru1ued (u :rrienlrs sloJeolpurm u1 rerdo4ue elieue,l glncslp 'rS gpqrsod Purxetu eel€ol€A ore es erdorlue '1qe1s ruqrlrqce ep €eJ€ls e8utle 1e1ozt Inluelsls otec u! Iruuotuotu u1 'erirzodsrp ul oJ? II eruc ed Intunlol tol ul IIIJoJIUn InqI4sIp e,r es elsece '1eptl lderdrcar un-JluJ ze8 rnun eeJepullsop e1 'nldruexe ep 'ec ep pcrldxe totdorlue tuelSerc

'rcpr elsece

pugzrllln 'pluelsuoc eugtupJ'luetuotu Isc€ ulp

Ionru BI 'pundseroc crueulporurol nJqIIIqce ep ectdocsorc€ru ellrgls 'tnlnuelsls e ,,eurp.rozep" ep rnynperS e pJnsgu o olsa etdo4ue'ctdocsorctur oJapel ep lcund utq '91
(n1crc u1 ze8 ep surle

lnrdrcur.rd 'elepozr ep lcund lsoc? urCI 'ctdocsorceu eJepsl op lcund ulp Inuolsls sndns else eJ?c el eltreSugrlsuoc nc epqrleduroc etulxstu ,,uulpJozop" 'ctdocsotcttu

urulru Inunlo^ el pge es 1 ,rtleluezerder
,t^

ynlcund) plcrc e8rncred erec leepr rnynzu8 V
erserdruoc

+=i crleqerpe lruueuodxe $ +=, ep pgoder ep aricury uI lrqrsre^or ,#", *r.,t"," Inrueu'puer' p*la*a
'nlcrc lsec? gdnp euoricurg re oc gmplgc ep edruod teun eiuetcgo (q lnlcrc lsece ednp euoricury Jp erec ecguo8rg lurSetu teun eiuetcge (u

'6

I I L

I

:rS (6 < 7 'g < @) rnlnlctc e lcerlp suos uI eere8rncred ?l lruuew€pu€r oJlul el?Jouo8 aprieler guluuolep 'ltqtsre,re; nlclc un rulued 't1'ep1ec resJns rrmleJedruel e rS Inlnlclc Inlnlueru€puer etsordxe punu:o1oq '27 errqeredwel el olege tcer tesrnsrf eunriceg o gzeapar lnze? 'gppc ?sms el op PlIqJosqB €JnpJgc urq 'lrqrsJoloJ lorue3 nlclc un o8rnc;Bd leepr zeB op oJ€coJeo ol€ltlu€c O

'8

puualozl eereurrrdtuoc ulze? ep l€rucoJe cruecotu lrucnl gzsolncp3 'o4 61= tt etse fnlnlclc lruueruepuer rsl 'f ,01 -7 cr:oecevr lnrcnl gz?enlcaga lnze8 'grurelozt poropurlsop ul 'llqlsralsr ]oIu?J nlclc un e8rncred pepr ze? op oJ?caJBo ol€lllusc O

'9

'(grqzredwel ep pcnueulpouuet srecs u3 orez) tnlosq€ orez e.rnleredual €l glege ecor gsrns o lS .; erecareo prnlerodtuol o el pl€Ue gpl€c gsrns o oJluJ IIqISJoAoJ lolu?J nlclc un pz?gruceJo cll'u€ulpouuol tuelsls un oJ?c uJ pcrloroel €lisrurs rrcnu?ulpouuel p 11 rnlnrdtcutrd 1e erepol ep Flcund ulp ?zsozllsuv 'llqrsJo oJ lorueJ rnlnlcrc InFluoru?puuJ erserdxs ?z?orsuoluop 'rsrdo4ue erirugep rS 5.; eue;8erp uI llqlsre^er loIrrPJ Inlnlclc eereluezetde: pugzl.lpn
'^€l€p Prndurs

'n

o gzuolcesJolul os oJecoJso uelsls Inun 3 guuolozl o

glequpe o 9c gz?e4suorueq rSJ PttIeJdPIp o-llu! ol?luezeJoeJ ollqls
tS

't

-re^er upuuoJsuerl lorpclro pcger8 qns ep teiegu.rdns eue ere pcvrJ etiecgturues a3
'5 erdorlue psrcsqp ed tut 'pcturuulpottuol €Jecs uJ pl€uopro ed ere ac gruer8erp o-rluJ llqlsre^or lolu€3 nlclc un ^elutzordea .; ernle.reduol
II

'I

De la inceputul secolului al XIX-lea dateazd numeroase studii legate de comportarea gazelor la comprimare. in acea perioadS s-a reugit lichefierea unor gaze (dioxidul de sulf lichefiat de Mouge 9i Clouet, clorina * lichefiati de Davy 9i Faraday). Tot de
atunci dateazd qi primele observalii cu privire la evolufia, din punct de vedere termic, a unui sistem in care se produce o transformare de stare de agregare (in 1824, Antoine Bussy aratl cd, la evaporarea dioxidului de sulf, temperatura substanfei rdmase in stare lichidd scade). Inilial, eforturile depuse pentru lichefierea unor gaze nu au fost incununate de succes. Gazele respective (printre care 9i heliul) au fost numite gqze permanente' Studiile ulterioare au ardtat ce nu este suficientd comprimarea gazelor (pennu a apropia moleculele), ci este necesar ca temperatura gazului sd nu dep5geascd o anumitd valoare

-

specifici substanfei respective (numitd ulterior temperaturd critica).

1.6.1.1. Un model mecanic Pentru

interacfiuni moleculare la gaze

La comprimarea unui gaz, distanfa dintre moleculele sale scade, interac{iunea lor
devenind mai intensd. Apare astfel posibilitatea ca forfele de atraclie dintre molecule sd determine cuplarea moleculelor, adicd trecerea substanlei din stare gazoasd in stare

lichid6. pe ldng6 tendinla de apropiere datoratd forlelor intermoleculare, intr-un gaz existd qi o tendinfd de imprdqtiere a moleculelor, datoratd agitaliei termice. Pentru a avea un suport intuitiv, vom analiza un model (foarte simplificat) pentru un sistem format din doud molecule. Modelul respectiv este prezentat infigura 1.27. Cele doud tendin[e, de apropiere Si de depdrtare, sunt modelate prin prezenla celor doi magneli (agezafi astfel incdt cdrucioarele sd se atragi), respectiv prin prezenla celor doud talere cu greutali (prin acliunea lor, tind sd depdrteze cSrucioarele)'

Figura 1.27. Modelul mecanic

Dacd impingem cu mdinile cele doui cdrucioare unul spre celdlalt, constat5m c6, la o anumitd distan{i, ele se atrag suficient pentru a se desprinde de mdini 9i se prind unul
de celdlalt.

68

1. Elemente de

termodinamicd

69
s/ilalPuv eleuualozl'8u:I

aro&atso ap arots aP U?urotsuaq

'9'l

Blntu
0

Q7'1o.n8gD ourelozt lilPuoc uI
'um1ol ep edcury uI ?lsec€ uUB es aJsc uI Elulcul urp nuntserd efuepuedep 'llJelJeqcil 1ns'mcred ed
ps ltSner 'pugmsgru 'uoqJ€c op FpIxoIp ezegegcu

/1
:

€ Ig '698I uI (988I-€I81) sne.rpuy s€uoqJ

zapuelJr Inlsilulqc ep elnu$qo lsoJ n€ rolezeE ee.t

alepe^ ep lcmd -egeqcfl e1 a4lud nc ^p?llluec ep ltqesoep elqlnzoJ elaluud urp eluBseJelu

slA,OJpuv oleruJolozl' 7' T' 9'

I

'806I uI (gZet-eSgt) seuuo q3urlreute;1 ep lnullqo seccns 'lnlleq lsoJ E €oJegegclI 6'LgZ6'6CZNIIEq

ueboJpIII

8'8I I s'28 l'Llt

lozz ueExo
rI3leIu
uoqJec eP pxotp

It$ner e-s orec €l zeE prupl-1 'a1erJeqcll lI tod nu ec eze8 iqslxe Ec slznlcuoc e1 1e$1u1 snpuoc € eol-XIX I€ Floces uI elnzgcs ep lgle pnleredurel .rom lFeudqo Bel4lllqlsodtul '1c1tu eu?oJ IJol?^
'ezeE alatm nqued 'psug ere PcIllJc EJ$eJedtue1 'pqcll ul guroJstreJt es nu pzeE 'leuruduroc g re

l'l€

+

I,ILE +

gdz ufuu1sqng

lgcgo 'eruc olsod (r'tr;l ' r ii iit;"': riiirt;': Alrunu) umpradural s eJeol?A p?Irunlls o Plslxo :ze8 tnun earsruudtuoc e1 rS apmrcnl ce.ged es Jepou nauod

I I L

Fluazerd reutEsuil mpluoruuadxa Joryuptuasv 'lc8luoc uJ irutgut ,.npn luns pcep rcru aleldnc ugrupJ rEIu nu elefiolcnJpo 'eJEolEA plseece olsed nu eleJ€orcrupc oJsc sl Jelq ed ep rogigtne.G e ereole,r o llsxg iuudsep r",u'as 'u€Iu leru luns eJelel "p 'erlce4e ep rolafro; p clllecetu ad alezo$e apiglnarE pugc lJmle cIIu Isru else €lsecv as 'rolereotcrupc ?eJlucolc uud o Irucnl up PlpaloJd arEreue ?lFrrnue PzeeJeqlle 'ro1 eareldnc gutuueleP ele e$ury

"(J)'r

e1ice$e ep eleiroS 'gcttu tetu

f ed ep ro1$glner8 eerelsarc €l epms Erululru eiu?tslq "alel€l 'ereEutdurl uud alereotcnrpc esnp? g lod arec €l pugd Drululrrtt Pluntslp o plslxe're1e1 sd gleza$e alelnerE eJ?oeg rulued '{

Plwlsp o ?l Jole$olcnrpc eereEutdtul

gcJsecug es

?ce6

,6.

!!znlruoJ
'lt?luo3
u1

pnop Em[e gugd esurftug luns gc€p IsIu llElglec ep Fun asuud ugurpr nu el€olcruPc ,ero1e1 ed sl?zese rolligtnarE 3l€ uol€A ellumu€ slsed 'eJel€l 9nop elec pc pl€lsuoc es esnp? Inqe.g rolec eermlice gEur,rul gs s{cer1u ep elafrol ec ruluad PcIuI Istu piuetsry €l

,pcnu rBtu slsa pzeeldnc es rs tutgtu ep puudsep es eJsolcrugc 9nop elec Jo^ ele pclpe .ete1e1 ed ueur pugtedaa leur {pper8 nc plueuflredxe eJ€c sl eiuelsrp gc plelsuoo os

ll'

Analizim una dinhe aceste curbe {figura 1.29). Comprimarea gazului (pomind din starea notatd l) determind, la inceput, o cre$tere a presiurii, conform legii Boyle-Mariotte. Dupd atingerea unei anumite presiuni (A, starea B), se constati cd micgorarea in continuare a volumului nu mai determind cre$terea presiunii, aceasta rdmdn6nd constanti. Dacd se urmdregte in acest timp ce se int6mpld in recipient, se observd aparilia unor picdturi de lichid dupd ce se trece de starea .8. Comprimdnd in continuare, substanla trece treptat in stare lichidd, presiunea rdmdndnd constanta, pdnd la transformarea intregii cantitS{i de substantd in lichid (starea

&

Q.

Figura 1.29. Comprimare ieotermd

lindnd cont cd penhu substan{a aflatd in stare de gaz este valabild relafia p = nkT, explicd existenla palierului BC (indicafie: compard fenomenul cu
cel analizat pe modelul mecanic).

*'consider6nd cunoscute volumele v" sivu, afl6 rapornrl x=vno"fv,,"o, in funclie de volumul sistemului, pentru Z elVn;Vu] Indicafie: inti-o piima
aproximafie, se poate neglija volumul ocupat de lichid. Andrews a constatat c6, pentru temperaturi peste /" =30,92oC, dioxidul de carbon nu poate fi lichefiat, respectiv l" este temperatura critici pentru dioxid de carbon.

Avdnd in vedere cd toate punctele din diagrama Vp reprezintd stdri ale sistemului fizic, se observi cd aceasta poate fi divizat1, in patru regiuni (figura 1.30). Separarea se
face de cdtre izoterma corespunzdtoare temperaturii critice gi curba ce delimiteazE zona palierelor pentru presiune. Aceste zone sunt:

I.
II.

La temperaturi peste temperatura criticd, substanla este - indiferent de volum (deci, indiferent de distanfa dintre molecule) - in stare gazoasi, La temperaturi sub temperatura criticd gi presiuni scdzute, substanf a este tot in stare gazoasd, dar comprimarea izotermd o poate transforma in lichid. Pentru a distinge
aceastd situatie de I., se folosegte termenul !.:,r.'i,ri pentru a desemna astfel de st6ri. incintd se afl6 simultan gi vapori, 9i lichid din substanla respectivd. In func{ie de sensul de modificare a volumului total, substan{a trece din stare de vapori in stare lichidd sau invers. Vaporii

III.In

aflali in aceste stdri sunt la distanla (medie) minim5 la care substanla rdmdne in stare gazoasd. Din acestmotiv,suntnumitit .,.'tt,,, .r':r,1 ;1;. pin punctul de vedere al incintei pe care o ocupd, se spune despre vapori cd sunt , :i;,;itr r;{t'.!rr:*l! (adicd satureazd incinta in care se afl6, asigurd numdrul volumic maxim posibil).
70

diagrama Andrews

L Elemente de termodinamicd

IL

arD&a.tSo ap

un$

ap

Lqwrctsu2q '9'l

7=ffi=(v)
w

3v fu\

(tzt't)

:else prnspru ep Idptpn etiuncg 'eeJ€guoJSuBJl gleJns oJsc Inln1ljelsls €s€Iu else a/ JeI 'pluale1 €mpl9c else fl eruc u1

:edeler uud plrugep elsa pcgtcads plualel €Jnplp3

6=

\

(ozl'I)

(1) pcg;rads pluelzl ErnPlEJ

-,n,",n,,u,.,,*nu*o*,,i'Hfi?;:fi iT#ll,1 j::l:'::,:,";x:,iiil"n"',x""
'zeE-prqcrl allr?ts nc podur ul rololnceloru u pmlp&al ap nPnua rrop else pluolsl ErnplpC '(gseozeE or?ls ul PpFtcll eJ?ls ulp pugcerl uluelsqns 'u11e ep Bun epuudsep es e nrlued JolaFcelou Elpsecsu etEraue) rolgrnfuocul InIpeuI BI ep pluolsl gJnplpc el$eurud Inuelsrs 'sJea.ur sues uI secord rnlsecB tuprnsq;sap InzEc uI

elseurnu es pnrlcedseJ €Jnplpo 'rnlruuelsrs ,,rnrnrrd*r, ?sJsctJlpou utrd lezlses g eleod nu pcrrrual orfreua ep JeJsuurl lsece eoeJeoocl 'gJnplgc uud rolprnluocul Inlnlpeu gcrural at8reue Dzoapa? Inruelsls Pc leJlse plpzoJ iaup8au luns 7 13 lec ' nV 191€ oJso uI

'I+ DY=O
:glnzeJ 38. lnreqed ed rupruuduroc lucllde rrcnueurpouual
1e

ntdtcuud lnuud utq

| I L

'14cn1u'a n epriualod let8reue ttrqroScttu gllJol€p apDcs VtJJalw et8raue .piurcasuoc u1 'rS apDls elnxeloru aJlurp uiuetslp '1uat ze? Inun e guuelozt etututrduoc

o €l .leJlsv .elnJelo.'' e4urp loiuelsp rrrgogrporu ptrrot€p gcglpo.,, es gleriuelod erEraug'luslsuoc eugtll?J (J',t)''''"g InuolllJel 'eulJelozt lJpLluoJSu€Il Ieun InsJnc uJ
.papt zoB Fleporu pusoloJ ptupcl€c €ec lgcep gcltu I€tu etse zeB gluelut et8reue gJ pllnzel'p,rtle8eu elso eJ€lncelouuolul Jollunllselolul rnun € lleJolsp gleliuelod er8reuo eseoze? eiuelsqns nrlued 9c sJope^ ul pug^V

@pq SI I {*:*"'

(rl't)'''og+(J'^)'''"g =(l'J'^)n
arnqoJl puJelur erSreug .Qoafl

(Ott't)

:((gt't) erielar) eJ€ceJ€o cltueulpouuel welsls rm ruluad €c pleFclec zr3 rnlnlepow rerirugep 1e 7 lnlcund ]ulcedsar

else nu) €rnlsece uerecrldxe n;lued papr zo3 Flepour l?zrlrln g oluod nu Icep 'olncelotu

erlurp Jolrunlicerelur gzEen$p es erec uewoueJ un else npzeB eeJelJaqol'I

9culrads Fluelul urnplgJ 'Fluelsl BrnpIgJ
'elSerc J7'earetuudtuoc ece; 3s erec el Iuru€redurol eerelSatc e1'ec ep pclldxg 'apecs s1'eereruudwoc ac€J es eJec EI lurueJedurel eeralSerc e1 'oc ep pcqdxg

't'I'9'I

'Elurour ulp ttuntserd e ppldur epeo; eerelSeJc BI ocnpuoc rnlnunlo^ € eJpnurluoJ u5 ereroscllu ep p^rluluel ocrJo 'gpIqcII oJels uI olse eiuelsqnS 'n1

!-' ; ! {1

-{3

ij

;:1

{" i} {'{:

i}

Starea de agregare a unui corp poate fi schimbatd prin modificarea corpului sau a presiunii exercitate de mediul inconjurdtor'

Fenomenul prin care

u*otp

hece din stare lichida

in stare

gazoasd este numit

vaporizare.
Fenomenul prin care un corp trece din stare gazoasd

in

stare lichidd este numit

in

fi.rnc1ie de

condiliile in care

se produc, procesele de

vaporizar' se pot clasifica astfel:

in funclie de presiunea mediului inconjurdtor: a vaporizare in vid; a vaporizare in atmosferd gazoasd; in func1ie de temPeratura corPului: i"i'r:-rr!J' - vaporizare la o anumitd temperaturi (numitd ;:

a

,,)cedepindedesubstan{Sgidepresiuneaexterioari;seproduceinfo/

volumul ocuPat de lichid;

.,.'...1_vaporizarelatemperaturiinferioaretemperaturiidefierbere;se
produce la suprafa1a liberd a lichidului; in funclie de volumul disponibil pentru vapori: a vaPorizare in volum limitat; O vaporizare in volum nelimitat'

L.6,2.l.Vaporizarea in vid, in volum limitat

-_=_-

__-l

'.

barometru cu mercur;

pipeti curbatd cu Pard
'.

de cauciuc;

r:i ,

barometric; se introduce lent, cu ajutorul pipetei, eter in tubul
se repetd

exPerimentul cu aPi.
a

la suprafafa liberd nivelul mercurului coboara brusc cdnd o picdturd de eter ajunge

;;il;; , i;tt ;;

mercurului din camera barometricd; d. eter ,,dispare" c6nd ajunge in camera barometrica; acesta va incepe sE se se introduc'e in tub o cantitate suficientd de eter, eter); a mercurului din tubul barometric (pelicula de acumuleze p. ,uptufuplibera este diferitd. coloanei de mercur 1a care apare pelicula de ap6

;;;;p6,in6l1imea

72

1. Elemente de termodinamicd

EL

aJoBarBD ap

aro$ ap uDwrotsu0rJ '9'I

s

'gJods^o es aJ Inlnplqcll e eJeqII lsieJBJdns ?IJ€ ep oJsJode^o ep IezelIA el€lrleuoriJodord elcallp rcgrJe^ ps eJ?3 urrd lueurrradxe un gzeautaewl .INInPIqJII

B oJeqrl reiegurdns €IIE nc pleuori-rodord lceJlp 31so arerodene ap eze1r^ pc gl€lsuoc es'pzeazrrodal es ac Plqcll ep mFuqep BJdns€ IJolgrnspu pzsanlceJo as EcsO 'tiuernles roiuode.n pulc pugd'pln ul ec€J Jp-s eeunrsard nc pp8e efiunfe EluIcuI utp roltroden eeuntserd (lelIuII umlo^ uJ ecsJ es uererodune pceq uI Bc IeJ BI 'ecnpord es ee oJeJ ul

Inz€c

ecertr oc pF{cll 3p Inllqep .rual ecnpord es gseozuS pJsJsourle u1 eererode,re :pIA uI eenzrtode^ pc ?l€lsuoc es rs pseozeS EJeJSorUle u1 eerezrrodu^ eJluJ gleriuase oJrqesoop prnSuts o glslxg

'polJeJsotule setmtserd nc leuorirodord sre,rut else (

g1Funu

eurrgu) uodu^ ep erels uI Eplqcll er€ls ulp

(uaruroduAo) rau u! Beruzgodu1 '7'Z'9'l
rmsues eleqluB u1 ale8a ellqap) Jlluuulp nJqIIlqca
IS

un elsa liuernles tps tuodu,r

pHcll un artul pzeaz\ear ss arec

l;lj:t;rt"1

a

Blurcul u1 azel rolle eiuezord ep epuldop nu tiuernles roluoden.

i,unt"'4

'(ereolpcserc giuapuadaP) prnleredurel ep rs roiuelsqns 8Jn13u ap opurdep fluernles JolrJodB^ €eunlseJd '(rluotnlostoluodpa.oauntsa'tdncpleEa ournap uauntserd; riuemles ut,repplultul opt,r u1 eoreztrodu6 urp ruode.t pugc pugd neu€luulsur ec€J os l4lrrIII runlo^ uI 'elueuoduroc elgclJo ulp I?IUJOJ sozeS calsauB Irugslro 'oplqoll ?nop Jolec sJeolgzundsaJoo Inz€c uI euriqo es lullnzoJ lsecv rcluodnt rcyurusatd Dtans nc 91e8e elsa PclJlsluoJeq €Jetuec ulp luotrups sozu8 mlncalseue PeunlsaJd 'Iolulcul Ber€Jnles sl 'PO glelsuoc as '11e1p1ec pdnp pupcnpoJlul Inlueuuadxe gnulluoc os gJ€C ed aprqcrl allulp

t
a a

t

Inun

'prnleredrual ap tiuernles rollroden -ruexs ap 'purzlpcul) olFeJIp Lmt€Jodtuol e1 t$ ece; elBod as pluautuedxe gcuq 'mFpIqcII Eml€u op apurdep riuernles roltrodur' BeunlseJd
prrr ug ttrgzuodezr In1pruS '19'1

rrunrserd B eJ€olpcsoJc piuapuedap o ptrelsuot as '(clrleruoreq pqnl

'n1d

ern8;g

'(mFuale seJecnpoJtrul ep 0d aJBJ uJ elursuJ EJuospru as) pcuo3sourlu eeuntserd alse oq7"n'*d= sd od oL1E,"',"*d- od sd

=

e

-

:rnlnrotre I€ Iiu€Jntr€s rolrrode,r eeuntserd BInclBc aleod as '(0t1) mlntnctaw otolotdns q rap ap olncuad ondo ps adacut atuc w Datus ilJ msJelu ep lou€oloc eoutilpul gJeosglu es Ec€c 'relo 0p rrJod€^ eJlgc op p3uletuoJBq BJatu€c urp rnlnrieds tl.t?tnws pzeerclap es InltuncJolu eiegurdns €l InlnJole Eer€lnumcv 'pclrleruoJBq BJotuEc uJ oHunle pu9c elSnrq eles ttrgztrode,r gzaelolep es Inlnrele ,,etitredslq"

Aceste rezultate se pot scrie sub forma:

o -.srs rl H
n-n

ln care

Q", este viteza de evaporare (exprimata ca debit masic sau volumic);

J
Ps

este aria suprafefei libere a lichidului;
este presiunea vaporilor saturan{i ai care se produce evaporarea;

lichidului respectiv la temperatura la

pv H

este presiunea vaporilor lichidului respectiv

in vecindtatea suprafefei

libere a lichidului;
este presiunea atmosferici.

Relafia de mai sus se poate scrie sub forma: (t.t22) g., KS Ps . Pr
=

H

in care K este o constantA de proporlionalitate ce depinde de unitdlile de mdsurd alese (debit masic sau volumic), de natura substanlei, precum gi de alli factori specifici
sistemului fizic respectiv (de exemplu, K depinde de viteza vdntului, deoarece acesta ,,indepdrteaz6" vaporii aflali in imediata vecindtate a suprafefei libere a lichidului).

1.6.2.3. Fierberea

t$z.zUe**
vas din sticlS termorezistentS, hansparenti; termometru; suport pentru termometru;

incdlzitor;
apd.

realizeazd montajul din Jigura | .32; plaseazd termometrul in aer, in imediata vecindtate a apei;
se incSlzegte vasul; pe parcursul incilzirii se urmdregte evolu{ia temperaturii qi ce se intdmpla in apa.

;-t$if,n'ffir t
Figura 1.32. Studiul
fierberii apei

pe misurd ce temperatura cre$te, pe fundul balonului qi pe perefii laterali in apropierea incdlzitorului, in apd, apar mici bule de gaz care devin tot mai numeroase $i mai mari pe m6surd ce temperatura creste; bulele incep sd se desprindi de perefi qi sd urce spre suprafafd, dar pe drum se micgoreaz[ qi dispar; bulele ajung la suprafa!6, iar temperatura nu mai cregte; bulele de gaz se formeazl in

tot volumul lichidului.

74

l.

Elemente de termodinamicd

arDaatSo ap aJD$ ap uoruntsuo.tJ nrluad
i(eurpn1rl1e ecuo e1) rnlnlugrxgd eiegurdns ad op

'g'I

EdB

(t)td = sd efuapuadeq
OL

VLL
8L'9 tE
5

lcund ecrro ug (srqcsep'gdu nc) cIJqI un-Jlu1 no un oqJeu eluod eg 'ry ?l seunlserd else d'(trlaru ug) ueurpnlrlle elso 4 ' ,_M o_01.9I'l = D 'r1tgvr

v9
89

IS

v8'v
L8,E

u
0z

06'7

7bt
VL'I

9I
s0
iI
ifr

alnt ,01. €10'l = glep u1 ',,o-aod =d :erieler ep (,rqeruxorde) "n. ffi eurpnlrll€ ep ocrreJsolulu ttuntserd eiuepuadeq (*:"*J 'pmleredtuel ep tiuernles roltrode,r ttuntserd u piuapuedap uc rS plr.r.ud g eluod giuepuedep ptssacu pc gllnzor'sns reul ap elec eJopo^ uJ pug^V '(gde mlued) rnlnpqcrl eiegerdns €l ep eaunlsard ep ereqrag op llrnt€r -edruel eiuepuedep gle^resqo g eleod lerntgls Inleq€l uI
Inle^ru
e1 eeunrserd

else

dr

0d

6r'l
I

'(rruru ruru trnleredruel

00

3l eus 3s 9s ernqsJl Inplqcll lcep
t8'0
erJ nu ps ololnq Ec nJluad IJEIU I€tu tuntserd ",oll^uls" gql€ ps ernqeJtr olnq ulp tiuernles IIJod€^ 'elSorc
pcrJeJsorul€ eeuntssrd pcep) greorrelxa ueuntsord
:'.'
J,i

iI

r

too
z'96

s96'0
I

i

0't6

,LL'O

\!x
v>L
Lc)5

I89'0

impptqcll ernleu
:ap eputdep

r8['0 v6t'0
8960'0

( ''

l

)

ptqcti un eqreg or€c sl ernleredurol

v'sv
Z,LT

t6I0'0
I8900'0 (w1n)sd

0

t

(J)t

'(rreru reru 11nur eiuelsp el ruqIIIqJe ep eiuelsrp e1 ep pllsl€oc ep eun Jolalncelour earulrgdep) eleriuetrod relS -raue eeralSarc rulued tc 'pcttulel edelr8e ep eclloulc rer8reue ee;elsorc rulued nu Blszrlnn else prnplpc uud glezrrunJ er8reua gleol lgcnJtrul eJenulluoc ug elSarc reru nu ernleredurel 'areqreg e1 e8unle InpIqcII pugC

'1nlnplrlrll eiegerdns
'(eereqreg

e1

op

eeuniserd nc pp8e elsa tiuernles roltrode.r, eeuntsald pugc Icunte acnpord as saleqJald

prieds lol uI olgJeue8 luns IS ,,o1t,ttt1s" es) pqcrl ep reru nu riuernl?s trode,t nc alelnq ',r1lcedser Inluotuotu UICI 'ptIJeJSoLul€ luns uaunrserd ezerqrllqce gs e8un[e liuernlus JolIJod€A eeuntsard 'grnleredruel PlFunu€ o e1 '1eysy 'riuernles roltrodu,t ueuntsord tS elSarc 'ttrnleredurel ttrelSerc HIJoI€C 'eJolsoJe E elellllq€ls glltunu€ o €l alnqlJluoc sJEc Jo€ rS epurulpd gzeernf,oJ es oJ€c elolnq uI lgcu1 loJlse '1ea,1oztp ree tS psul glstxe'gdu u1 'tiuernles
rrode.t nc epq op yepse redsrp tS pzeeuuog os 'Eml€Jedulel eclJo a-1 ',,3llluls" luns uode.r nc elnq elsece 'tiuernles roprode,t eeuntserd lgcep oJEIU Iuru alse pJeolJolxa eaunrsard pceg '(elelpulcol €lelpetul ulp In1nplt{)rl eamzrrodun uud) riuern}es rrode,r op ualsls un lelparul gzaetJrroJ es el€eJc leJlsu eroqtl eleuoz uI 'elnceloru

op rJnlurls roun sle ,,rJapurJdsep" cnpord as pIqcII u1 'ecttulel Iali4ISB plIJOl€cI

t*patnz"*
sennga;

dop mic pentru seringd sau o bucatd de cauciuc qi un ac de
seringd;
ap6 (preferabil caldi).

trage pufini apd in seringl, Idsdnd gi un strat mic de aer intre apd 9i piston (figura 1.33); fxeazd bine dopul la seringd sau fxeaz6-i bine acul qi infige-l in cauciuc; trage de piston.

Figura 1.33. Provocarea.fierberii apei prin.
micgorarea Presiunii

apa din seringd fierbe;

fierberea inceteazd foarte repede'

in acest Temperatura de fierbere depinde de presiunea la care se afl6 lichidul. sJafld apa este egala cu presiunea atmosferica, inilial, presiun"u lu .*p.ii."nt, "ur" temperatura dq fieibere este l00oC, temperatura apei este egal6 cu temperatura ce camerei, iar apa nu fierbe. Mdrind volumul aerului, presiunea scade' ceea Cdnd aceasta ajunge egal6 cu tempedetermind scdderea temperaturii de fierbere.
ratura apei, incePe fierberea. Un lichid poate fi adus la fierbere in doui feluri: a incalzinduJ pdn5 c6nd temperatura sa ajunge egal6 cu temperatura de fierbere; o micaordnd temperatura de fierbere p6n5 c6nd aceasta ajunge egald cu temperatura lichidului (prin micaorarea presiunii exterioare)' Dependenfa presiunii vaporilor saturanli de temperaturd este reprezentatd - calitativ -infigura l'34'

unui sistem de vapori saturanfi, se observd cd p
creSte la

Deoarece rela{ia

(l'31) P=nkr

se poate aplica

cre;terea temperaturii atdt datoritd

prezenfei explicite a temperaturii in expresie, cdt
gi datoritd cregterii numdrului volumic n simultan
cu cre$terea temperaturii' Rezultd astfel o cre$tere a presiunii vaporilor saturanli mai rapid[ decAt o
func1ie de gradul I.

76

L Elemente de termodinamicd

LL

aJDBaTBD ap a.mts

ap r.tDuroIsuDrJ

'g'l

.tuolsrs uJ elglruaSotuoou ep Jololound reiuelslxe tS letiuede earetiuapl,ra nrlued

alszrlrln g lod rJpls ep IeJlsB u! l€loJtruoc osnpe eualsls 'lelpslul adecul eJeluroJsuell ep psecord 'areuuogsuerl ep uauuefi tnun etiuede e1 'tS eltqelsul luns IJEI3 ep IeJlsV
'(

) liuerrues roltroden uauntserd lgcep
:(

IJBIU

reur runrserd e1

{ege uoden

) urelsts ulp IIunIsaJd

eJ€olgzundseJoc eJeqJOU ep eoc lgcep Irelu ruru rrnleredurel

€l otr€ge eplqcll
:elBxopBJEcl AIlslaJ

lienlls

Joun e oluelsts u1 eduude ?i ecnPuoc eleod tupuuo;susJl lollue1llJeS eiuesqy

'alezruor alnceloru n€s lluol€ 'sozuE .plqcll uI uode.t ap alnq '(rigilmdurr) eurg4s olncqred :g Inryou u1 rmlpcrd Artcadser '€aIBruJoJsuBJl gJaJns eJ€c Inlnualsls 1od (rrrpugogsu€Jl IIueIuJoB) elcund ep IaJlsV el€lruoSouoeu ap elelcund u7 dac4 eJ€zuode^ rs eresuepuoc ep elosecoJd elE
t'

'rolprnfuocu1 mFlporu Emplgc pzeepec Inluelsls 'eresuapuoc

e1

lot8reue elseurud Inuelsls 'oruzuode,r e1 :gJnplps uud srEroue ep rnlrueJsu€4 Insues JBop purJeJlp 'rseeoc€ else gluelEl PJnplgc ,rrrgur.roysuerl '(Auatel grnplpc) rolprnfuocul Inlpeu tS ruelsts ar1u1 Insues ep lualeJlpul erSroua ep reJsue$ un 3ol eJ€ 'rugsuspuoc pdurp u1 'tupztrode L lnzuc uJ €c IeJ €'I
BeJ€suopuoc edacul tcunle'tiuelstxe roluode,r eeunrserd qns ppecs gs e8unfe riuernlus royrode,r ueunlsoJd gceq 'riuernles roluode,r Irunrsord EoJeppcs lseJo 3c ere gde ap uodel ap Inlnuslsls llmleJaduel ssJeppcs

I I L

.ecoJ rnlndroc eererdorde u1 riege gde ep rrJodel tA csecgr es '1rueu nc prmerdrul 'alSecpr

"r

erardorde BS Bl€rpotur

ul

IBU€ lnrae 'ecel Flcorqo grelu?c

uI scnpB es pug3

'pcIJeJSoIuls zeuntserd lgcep Pcltu ,pulrJ ro1 earmrserd '1luotruos luns nu Joe uIP gde ep IIJodEA rerrl llnlu 'rscrqo ep ipde ep uode,r plstxa'grn1eredruel ectro e1 'ree u1 iTezrleue clzg Inlnuelsls al? IcllsIJelceJ8c el3J8ol9luJn

ep luoc lnuri ernqerl uewoueJ lsoce ecrldxe € nrued '(pde ap unlgctd ep uU tr?Jls un erude es eieSerdns ad) a\satnqo es 10 'ecol lcerqo un oJnp8 as pJew€c uI pc€cl
.aplqcll luns elrnusrqo uirpuoc uI oJ€c aleiuulsqns nJluad
e1Seso1o3 os

arqsuapuoc

ec durl v! 'gseoze] eJ€ls uJ 'olenzn sJlseJal llilpuoc uJ 'luns arec oleiuelsqns rulued angfaqcr\ lnuouuel e1seso1oJ es '1apsy 'pplqcll er?ts uI nBS ps€ozBE erels uJ e1s3 ,lugurpd ed ap almuslqo aFmleradruel e1 'p,r,r1cedsoJ €iu€lsqns pcep 'er1sore1 rrien 1e eJope^ ep lnlcrmd urp 'rriuepne e mluad rSrgol rfrsolo; luns Iueuuol IlSecV
'Eplqcll aJ€ls uJ gseozuE oruls ulp ereulroJsue4 o Buluesep e ruluad filso1ol pullJ llqtu€ .rcrluopr luns atayfat1cq t* atosuapuo, rrueurJel'ctsolouaurouoJ eJepel ep lcund ut6

BerEsuapuoJ'?'7'9'l

i i"r:."ri:1:#

i:

':

Trecerea substanlei din stare solidi in stare lichidd (' 'i ''.':), respectiv din stare Iichida in stare solidd (.,.,;;;,:;r!. ::' i:-i.i;ilir:rt"r,-i) se produce la o anumrta temperahu[,

numita'
presiunea Temperatura de topire depinde de natura substanlei 9i - foarte pulin - de exercitat[ la suprafafa sa' in timpul transformdrii stdrii de agregare, sistemul schimbd cu mediul inconjurdtor

pe durata transformirii energie, la fel ca gi in cazul vaporizdrii 9i condensdrii. Deoarece constantd, energia schimbatd cu mediul de stare temperatura ramAne gi in acest caz inconjurdtor este numitd tot cdldurd latentd.

germenilor transformdrii, cristalizarea poate conduce la la o structurd formarea unei structuri monocristaline (dacd este un singur germen) sau policristalind (dacd sunt mai mulJi germeni). in general, numarul germenilor este foarte Pentru mare, ceea ce face ca majoritatea substanlelor cristaline sd fre policristale' mici bucdfi de obfinerea monocristalelor, pot fi folosite ca germeni de cristalizare sd se monocristal (natural sau obfinut intr-o etapd anterioard), iar procesul trebuie

in funcfie de numdrul

desfdgoare suficient de lent.

Temperatura de topire poate ft influenlatd de presiunea exterioard, dar intr-o mdsurd mult mai mici decdt in cazul temperaturii de fierbere' Mecanismul prin care are loc aceasti influenfi este deter-

minat de modificarea volumului in cursul transformdrii de stare de agregare. Pentru majoritatea

in cursul topirii, are loc o cre$tere a volumului, Existd substan{e la care in cursul topirii
substan{elor,
are loc o micqorare a volumului (api, germaniu etc')' in cazul substanlelor la care volumul cregte in cursul

topirii, o eventuald cre$tere a presiunii exterioare are ca efect o cre$tere a ,,opozi{iei" manifestate
de mediul inconjurdtor fafd de cresterea volumului corpului, adici fafd de topire, in consecinld, temperatura de topire creqte. in cazul celorlalte corpuri, efectul este contrar. Se remarc6, pentru gheafd,

valoarea foarte micd a variafiei temperaturii de topire cdnd presiunea se modificd pe un interval
foarte mare.

Figura 1.35. DePendenla

T,oru

=Trp*(P)

78

1. Elemente de termodinamicd

6L
eJsEerEB ep

anBatBD ap rollrpls

an$

ap ltowroJ'suDtJ

'9'l

'ii*i*oa'1s:i

ern'1g

6

'

-1 -

3": r,i,t!!;!';ii,s,nr r1n111.uo.":i1::'::91"T:1,,*i:i ::";;;;i'i ,rq',11,1, ap pwnaolp plpunu else eruerautp | "rI ;;';rrin o 'nilot 1"'*'utq '(ernleredruel ts uarmrserd)

'elueJE€Ip oll€lelec ts elelerdrelul ltms Jolgu9lut:.:

|
erBO

J---J ',

'

I o*ir"ut tiuelsuoc tinudueur luns Iuolxe IIrolo€J Pc€p oreEer8e ep IJPts I '-ou"r, "p q tod u91s elsecy '(psxeoclrgls plurzerder) I ";;;'tttt ttn" uI ecllu€ulpolurel I ;;;oJnn ,s 1gc 'tnlnptqcll tgle epundseroc lod ec
"plt

@o,,o,o",erdnseepapaIecffI.9pIq3IIeJ€1SuIe1SeFu3lSIS ap emleradu", qTl:y:j

--l

ul r$uro ds dy sle+vsrao '-gtu,r"id", cger8 ed ap alatcund 'uode'r ap arqs FPts glulzeJsal

il:,]jrffi :liffi;:;q*,J

onBvf u1 ^?':.:::::::li;ll"JJ^t ep er.,1urodru"r prniu"r"'ao' ersa 1s'1 ele tunrEet 'ore8er8e ap lJpls Jollumus ptmdseroc alcund JoJpc eltticunS elec allulp eJ€ceII Ec gl€lsuoc es 'eleztleue u1 1nue1d elredurg ectser8 IeJl

ur rrprs Eluzerd"'

i;fi;

IaJlsec€u1pug1erfue1u1.(preorrelxassunlserdncriuernlesroltrode,rttuntserd eJapol u1 pugir'e) tnlndroc erdnse ElsllcJexe eerele8e e1 ocnpord es eereluJoJsueJl 9c eg ps e1e eiuepuedep uc rs a1e1erfue1ut
eeumserd ep eJerruoJsunrl ,p ,olrr.rleredruel ap riuurnies roluode'r ttuntsord sleiuepuede6 'lzacetde-s lunc nsn 'rod p"gn'"i*"1

.r '-: "f ii'

riuernles roprodert ^

baunrser4'99'I Brffild

'$g'1nnS!)pprqcll

-nn-r*"

-rges roluode,r

t
anztrodD^y

ep €zollA aleolpupruas€ piuepuedep o eJB eJ€ullqns

nc gzueuce^t{ os duemFs tuod ep $uBJ uieriwuls t4 uc tseeece else prnleredural 'ererode're ep €ec nc turntserd viuapuedeg
Eare1s

'giuernles roltrodz,t seunlserd nc'rqereduroc Ieiu€lsqns utp lnsecord ezq ,oiuodnn nrmisard I€ arepe^ ap plcund uI lS '?pllos eJels uI l€U? -eue oteod es 'tupurqqns Inz€3

fuoc un csesprpd
+ r4oo,y- arnwltqnr\ € I L
ernzlrodD^O+

9c €eJlqesoep nc 'tuplod "1.1n,.1o* €eJ?ullqns 'lereuo8 u1 es -sle Jolgugluesu ecnpord
illdot1- atDwlnilt1 (gZt't)
:erezuode'\

nc p1u3e else eJBwIIqns ep ?luelul €Jnplpc rS ertdol ep eluolel JollJnplgc €Iuns alSaunet arec ctdocsotcrur le^Iu €l ep sllJpqurlqcs 'rtrgztrode,\ tS ttrtdol

eJ€uuoJSuBIopulld.saJllunuopelSasolo;gszEclsac€u1r$.ro1prn| Jolsece psmcrud ed t$
-uocuJ

"'3'""0'

gqurpos Inwelsls 'uqruro;suer1 Inlpeu nc et8reue " gseoze? '(','' )sre,rutnus(': ;'',"') aleun ('c1e purpgeu 'por ]1ns) aiuelsqns erels uI lrorrp pprlos at€ls urp ecarl lod
';1 t I'r
:i

Daci se reprezintd pe aceeaqi diagramd cele
trei curbe de echilibru, se constatd

c[ existii un

t-

punct in care se intersecteazd (fig,,,o 1'38)' Cum

insd punctele de pe fiecare dreaptd reprezintd stdri de echilibru a cdte dou[ st[ri de agregarc,
ren:dltd cd punctul de

zintd

o stare in

intenecfie al celor trei reprecare pot coexista in echilibru

?rV
-273,1s 0,1 100 Figura 1.38. Diagrama
0 t--r-r

toate cele trei stdri de agregare. Starea respectivd , iar puncful rePrezentativ este nurruta
de pe diagrami este numit

-

de

echilibruPentruaPd

substanle care au Starea tripla este o caracteristicS a fiecdrei substanfe, Exista sau lichide (de exemplu, cdteva puncte triple, datoritd existenlei mai multor faze solide polimorfe)' tipuri diferite de cristalizare in cazul substan[elor pot fi alese ca tempeDatoritd caracterului bine determinat al stdrilor triple, acestea termodinamica de temperaturS, raturi de referinld. Este $i motivul pentru care, in scara Temperaturii stdrii triple a a fost ales drept punct de referinla punctul triplu al apei. mdsurd fundamentala in apei i-a fost atribuitd in Sl valoarea273,I6 K, iar unitatea de Sl- kelvinul - se defineqte astfel: 11273,16 a tempeKelvinul, unitatea de temperatura termodinamicd, este fracliunea raturii termodinamice a punctului triplu al apei'

1.

Pa 9i temUn vas inchis, cu volumul V =21. conline aer uscat la presiunea Po =105
peratura

Vasul este se introduce o cantitate de apd cu masa Calculeazl presiunea din vas la temperaturile: incdlzit pdnd la temperatura tz =l00oC'

t--17"C. in vas

*:lS.

a)tt=50.C(laaceast2itemperafufe"presiuneavaporilorsaturanliaiapeieste
Psr =12'33kPa);

b) t,

= 100'C'

Rezolvare:

a)

temperaturE' este: Presiunea amestecului de aer 9i vapori din vas' la orice

p= vRT V =----- V

(r*, *a-::)R! _ n= v-

vo",RT *

luoponRT

-v

y

e res

it;t::

:rffti

-J._ tu qtd *^,:i:i :;i:::

80

1. Elemente de termodinamicd

'9'I an&atSo ap arrys ap trouroJsuD4
Dd4 SIZ= Dd

c}l'Sl'Z=
t

"d

:9llnz0u

id

*+06 =rd
:elso

glulcul uI 9l€uu

gllnzex 'zsd eeunrserd rer '(rfuerqeseu) rrode,r ep gzeJ uI acoJl ede 9leol 9c

> td

gctpe

DdyI'g8= Dd ,01'19'8=

ld
:9llnz0u

'l11 -1'- = 't4 t 'Jv*

:Eplqcll gzeJulg re ede 91eo1

gcep roprode,t eeuntsord nou ulp LuglncleJ'Dd sgl -erd nc ple8e elsa tsde te riuernles roluodu,r eountsetd

o4

-

zsd :gclJoJsotuls €ounls
z1 ernleradruel

'J"00I=
Id

e1

(q

D&I EE,EZI=-

:9llnzeu

ts6!1td=td
eeunlseld'liuernles rol uodu't eountserd .uod?,t ep oJels uJ Eue es gde utp nc gpSe purg rolrrode,r e (gprired) eeuntsetd td gcrpt 'ltqrsod olse nu ec €eec 'tsd < o ,",r^,i,tl err'eradtusl u1 'pc gllnzea
:olso Elstol

"*O

Pillg'lL=

Dd

,01'gt'L= ld
:?tInz0x

I

I L

:pde ep

rietprnc rr3e4r4 eerezuode,r, urp rielnzer

7

prunl-on-rS rl errueredruol e' roluoderr

o, 'fr-= i6 - 'rvry,

eetrnnardulPlncl€c.rde1ap?ma^IeolesrrienllsgnopolocesulpoJecoptcop€nluod 'tsd - t'1d tS tiue;qes luns
gde ep ruoderr

lcuruV "

r/ 'gplqcll or?ls uI gcuJ alse gde urp oged o ' ernleredrusl el tsd,; tld elnclsc eleod es tS :;il.p p"t,-tiqilnco urp
:t1ieru1s

elseroluode,ru(gp$rcOeeuntsord'plezrrcdet'alseedep]p"ol"lumlsJooluol€l

olereolpuun

elqrsodlUns.gdeepruoderr,rulue4'(rocoztsecordun-rtuudeJelsglseocEulaSuntt) Id Dd

Diltlll=

s1l'll\=-

:9llnzeu

{oa =
Irue€ 'loJlsv ', ernleroduel nl-"nne^ "a utpalueuodruoc,e,pcagn'inlo,reluepuedapuleteJluelndgcgllnzoJ.dnlseceopluolu ealeltpqtsod
:(p1e1ired) eeunrseld

'colserue

.prnleredruri e1 'ore1s ep ecluuol reliunce ttreundutocsep -Jel lop u1 "rrro lelrlEeu Ius orBc u! erepe^ uJ pug^v 'pplqcll orsls uI glEU? ede ep ludnco lnurnlo',r
il
I

l

li

Z.

intr-un calorimetu de capacitate calorici neglijabila izolat_termic perfect de mediul incon-

jurdtor,seafldocantitatedeapd(n,
se

=lkg; ct=4180:J;i0r ksK =2090-!-i ksK'

=20oc)'lncalorimetru

inroduce o bucati de ghea{a (m, =0,5kg; cz

0z =

-10"c; L, =Yg9, 1. Kg

egali cu 0oC, Sd se calculeze temperatura finald din calorimetru, iar dacd aceasta este masa de ap6, respectiv masa de gheali in starea finald'
Cdldura cedatd de apd, dacd se ricegte pdnd la 0,,o,* = OoC este: 83600 Q"o, = ffircr(e, -0) =1. 4180.20./ = o pentru incdlzire pdnd la 0 ,o,o = 0 C este: Cdldura necesard ghelii

J

Q,", = rnrcr(0- 0, ) = Q5' 2090'10 J = 10450./ Deoarece Q.,r,<Q*,, rezulti cd, dintre cele doui componente ale sistemului, gheafa este cea care o ajunge prima la 0,oo,n = 0 C (figura alSturatd)'
Deoarece,
g

in momentul in care gheata ajunge la

mai mare, rezultI ro,n =0oC, apa are temperaturS (in acest timp, cancd gheafa incepe sd se topeascd titateanxt de apd rdcindu-se in continuare). Cdldura necesard ghelii pentru topire este: = 170000 'I cantitatea m', de apd Deoarece Q,r, este mai micd decdt cdldura pe care o mai poate ceda parliald a ghelii, temperatura finald in (Q,,, )Q,", -Q,r,\ reanlll cd se produce o topire o cal6rimetru fiind 0. = 0 C. Ecua{ia calorimetricd este:
Qnr, = mr?' , =0,5 '340

kI

Q*, =Qnr,+Q',r,
in primitd de ghea!6 dupi ce ajunge la 6 ro* =0"C. Rezultd ca se tope$te o cantitate de gheafd cu masa:
care Q'n", este cdldura

m'=9)oSe obtine

astfel:

I'

.--, .Q"o, -Q,r, -83600-10450 m'=-----;-=-- :40000 t\.

ks=0.215ks

Cantitatea de apd din calorimeffu este: trt*6 = mt + m' =l'215 kg iar cea de gheald

este:
mgheold

'

= m2

*

m' =0'285 kg

82

L Elemente de termodinamicd

an&atso ap anls ap uow-toJ'suolJ '9'l
g ea
drurl tgc gdnp ezeetullsE

'1oE

lnse.n

7tt .frrtrr=
vBx

, --.---.. -.r z1 a,rlcedser .34 'fiosz= r1 :rolaprqcrl a1e ecgrcsds eluelul
.a,rrrcedser

cltrnpl9r 1]
ellmplgc

t;oozv=

,*rorr=

ra :roleprqcrl e1e ecgrceds
Llr,l

+

:roleptqctl eles?tu

,Ann,

puptre 'ze? nc rollzlgcul pr :csounc as '% 08 = b lnlueurepuer rs unu/8g9 = 01 Frlqop 'J.02= eletirut e;nleredruel €l !U€ es un el op cetsotue n" lntnn e16ez19cu1- aS s€^ un-rlul gge es ollqlcslu eptqtll ?no(I lnrttt"*V 'ppqetllEeu gclrol€c eleltcedec 3p 'tede e erecgtPrlos eP gcgrceds
li
it
iii

n""- =

b

rrrynze|? pcuolsc ee:e1nd

pluot€l srnplgc puluuelep

'foozp='c

v3:t

:ode e pcglceds ernplgc pugcsounJ'oJo z
,9

€ ruluod 'olnultu 9 uJ J'0 gcul oJgsecou luns rEIu 'glereirsuoc pde ep eeleyluec eieqSul

El)olBIepgllcEralse?despol€lllu8co'gldrue'rlulauareuoticurgncrept8t4un-rul
.u";-'

I I t

gl€uu sJruBJ lde ep trode't -eduel elselqels 1tt=t.u1=zut=tru gceq'tede e e;eqreg 'pieeq8 ep zw esetx o nc cluuol ep Ew gsew o ecarl 'gieeq8 rS gde ep pcelsour? ulrd rul esstu o euriuoc plqetrlSeu Ecllolsc eleltcedec ep ruleuruol€c ufl ruqrlqca u1 pde ep leur-l u! gtesuePuoc 9de sd) roprode,t e.rnleu elsaltqel5'1 r;r79'91= op ?olelrluec rs uncerd,plerirur eeJels ul ulp Inlncelsew?
B

yBz I ooz,-

td"cts

34
totszz= ''

3t1 arnzltodb^\'fis*= "'oot\:csounc es

'-r.*rro,n,

ep errue.redruel e1

t"il-';',-"^inrto*"t

e1 pugo 1n,nn

ttsttPr es 'J.001-'J ernle'radual

ts

D&1001= rd sauntseld

e1

pde ap uode'r' eutiuoc

'l

Ol= ttlnlunlo^

pug^e 'slqcul s€A

ufl

't

ilnlueruuedxe gzEe
.,rln1nuofr1O eereseldap

lear os eJec

el)"L8=JeJruereduelelredetetiue'Iruesroluode'teeuntserdelsalEl'wlrz=Qp ginttt"o else 'uolstd un qns 'rupul1tc un-rlul ftUe 7aw l= ecnpord € ruluod eeursorS nc pde .p rrjr' lnun e p1er3elur putelozr eerezlrode,{

'r*or= z'fiooot=

d) ctrleruoreq mlnqru

'od10L= sd olse ?tep erillereduel e1 rede te tiuernlus € purrunu eerurSunl €z€olurlsg -il ioirt6u"='07 else pcrroJsotul€ eeunrsord 'J.06= I erqered rolrrode,r n"unrr.ri .gctre3:sourle eeuntsord slnsglu € rulu3d -uret eI gdz rS culatuoJ€q qnr un 9z€ezlll]n es 'ppplqcll 3at?llsuop nc 91eEe alsa tiernles roltrode'r eolsllsuop gcIluc €elels pulsolol ul oc op pcrldxe 'erelncelou iopunticerelur e .leua uluod sndord Inlopolu
f'

L

'I

*tMnn77n4

f.

intr-un calorimetru de capacitate calorici neglijabild se introduc nr =180g de ap6 la ghea16 la tr=-1gog. Stabileqte temperatura finald a amestecului (/r), precum qi masa de api, respectiv masa de ghea!6 care se gdsesc in final in

tr=15"C gi mr=1009

calorimetru. Se cunosc: c,

J. J . X=335A. ' = 4200kgK'c. =2100ksK' " kg

9.

Un vas cu apd este

a9ezat sub un clopot de sticld. Evacudnd aerul gi vaporii din clopotul de sticld, temperatura apei din vas poate fi cobordtd pdnd la 0.C, Evacudnd in continuare vaporii de apd din clopotul de sticld, o parte din api ingheafd (evaporare

intensivd). Cunoscind cildura latentd de topire, 1.,

=335:,

LI

gi cdldura latentd de

vaporizare, )\, =2257y,estimeazi frac{iunea din masa de apd avdnd 0oC ce poate
Kg

fi

inghelati prin acest procedeu.

10. in unele lucrdri, se explicd fenomenul de alunecare a patinelor pe gheafi in felul urmdtor: datoritd apdsdrii exercitate de cdtre patine pe suprafasa ghelii, creSte presiunea la suprafala acesteia Si, in consecin\d, scade temperatura de topire sub
temperatura mediului inconjurdtor; rezultd astfel cd gheala se tope$te, iar patinele
alunecd pe un strat foarte sub\ire de apd,

- lucru evident imposibil, orice calcul elementar aratd cd modificarea temperaturii de topire datoriE presiunii exercitate de patine este insuficientd pentru a produce topirea. Folosind diagrama dinfigura 1.39, estimeazd cu cdt scade temperatura de topire datoritd ac{iunii patinelor.
Trecdnd peste ,,plutirea" patinelor pe apd Observafie: sfudii relativ recente au ardtat cd, la suprafafa de contact cu aerul, gheafa prezintd proprietdfi diferite de cele din interior, proprietdfi datorate unor legdturi chimice incomplete in aceastd zond. Aceasta explici existenfa unui coeficient de frecare foarte mic la suprafafa ghe{ii.
10 000

$ rooo

I
gt
G,t

E Sro I \r
0,001

100

t

t'

trll

0'1
0,01

-20 0 20 40 60 E0 100 r20
temperatura (oC)

84

l.

Elemente de termodinamicd

apug[a$al
'socord eP elicury o elso (P ierels aP o{cury o olse :elsace 'optcs leept rnlnze8 eeunts -erd e-rec u! ?Jocozl er?ulloJsueJl 'fi rS'1 gzuaPec (P

(r

o-$ul

'S

uJ eullor

ipletitut eerels gceP 'orcz elsa (q Inuelsls iPleug eec tS gletitut

'.fi gzeaPac

?oJ?ls op J€op

Ic'lnurelsts oceJl or?c

7 elSeurFd (c i7 gzeePoc rS fr el3arurrd (q
rS

trud ererpeurelq eplgls ep epurdep

nu

(u

lO
'6

lS

I elSeuud

(e

:lruoFolxo nc cllu?u -pouuol uelsls un ep Pl€$uqcs srnplpS

:€ls0ce
'1eapr ze? Inun 3 gJeqozl ?alepullsep

€-1 't

'cluecolu rucnl enlcoJa rS 9rnp19c rurud eleod nu (p :rnlruoualxo Brd -nse clu€cotu rucnl s$coJa eleod nu (c ;
E

'pluolul et8reue g,uesuoc tS1 (P
:eruolu! eles tetS:aua larieue'r eruees ed clueceul rucn1 gzeenlceSe (c :lruouelxa nc at8;aue gqrulqcs nu (q
:Pmplpc
pzaopec tS ctueceur rucn1 pzeenlce;a (e

irouelxe uI grnPlgc ePoc aleod (q
irotralxe u! grnplgJ epec eleod nu (u :lnru0lsIs ogtuJelouolu eJ?uIJoJsueI o-IuI

|l

iI
rF

:slsec€

?cllclc

'8

'papt zel

mun € pusolozl uauuuduloc e1

'€

'rrplruoJsu€Jl elequ€ ul

llu{ul

(p

'rnlnzu8 l3 oJ€ls ep ttrlauered iurnlo,r
lun1o,'r
rS

dol

(p

:uptuloJsuerl

aloqtue u1

otaz (t

rS

eunrserd (r

:93neq8Ip? ogrurslozl q Uu{u! (q u! otaz.ttlcedser

grnleredtuel (q
iPrnleredurel (u

u! t!u{u! ltlcadser

:?cIleqBIPB 'puralozt u7 otaz (v
'1eaPt zeB tnun

| I L

:uauriqg
e pcll€qelp? t$

punalozt ollrpluloJsueJl

pulsoloC IFnplpc e atirugap ap €lnulroJ 'alSecPr es rS 7 olSeruud (P
ielSezlPcul es rS 7 elSeurud (o la1$acPr as t$ 7 gzeePec 1q lalSozPcul es rS 7 PzeePac (u :?lsoc3 'l3opl

ul preloru €rnplgc tuplncl€c 'arelo.u

Ieunu aricuS elso gtuolul etErsue '1eepr zel op gl€xg el€llluec o luluod 'qulqcs lsas€ also lslol -€lrtlnu r* xeldruoc op 19c epuldop
:op

'7,

'clu€cetu 1nrcnl t$ elnplgc l€ulnu nu

uelsts erlutp elE.teue ep rnlnqulqcs ol3 auuoJ ollnlu Etslxe (p
'rortelxe
tS

:rou0lxe
eJluIP ar8reue ep Inlnqulqcs ol€ auuoJ eler -n8uts luns ctu€cetu 1rucn1 rS ernplgc

rS cturuurpouJol uetrsls

un

(r

zeB tnun 3 ?3ll€q€lpe eereurudruoc e1 'Z leumu PzeePec (P
i1ruoue1xa nc

'9

:otlueJau tat8raue a;e euuoJ luns 3ru€cou 1rucn1 t$ ernplgc (q
:asluuel lat8reua aJe ouuoJ ilms cluBcou 1rucnl rs ernplpc (u
:9lcoJoc elueue,r

fl

reurnu gqrurqcs

(r

:7 elSeulrd rS fr PzeaPac (q

iTrSfigzeaPec (e

e8elY 'I

'f l

?wtry?rn'r?

faL

10. Variatia energiei inteme a unui sistem

ter-

modinamic intr-o ransformare oarecare:

Problemele 13-14 se enunt:

referi

la

urmitorul

a)

depinde de stdrile intermediare prin care trece sistemul 9i de stdrile intre
care se desfEqoari Procesul; depinde numai de stirile intermediarel este zero dacd sistemul revine in starea iniliald;
este o

lJrt gaz ideal monoatomic absoarbe
cdldura Q, suferind o transformare de tipul: Z =const'^!T' 13. Varialia energiei inteme a gazului in
aceastd transformare este:

b) c)
d)

funclie de Proces'

^)
b)

!o,
2-'
+

11. Lucrul mecanic schimbat de un sistem
termodinamic cu exteriorul:

!o,

a) '

nu depinde de

stirile intermediare prin .u." ire.e sistemul, ci doar de starea initiald 9i de cea finald;

b) depinde de stirile intermediare;

") ls; d):a,
o

in stac) este zero dacd sistemul revine
rea

inilial6;
corecte:

14. Lucrul

mecanic efectuat de gaz in aceasta

d)

este o funcfie'de stare'

transformare este:

12. Alege varianta
principiul

I

al termodinamlcll per-

"t -10;
b)

^) mite transformarea integrald a cdldurii in lucru mecanlc. perb) principiul I al termodinamicii nu mite transformarea integrali a lucrului mecanic in cildur6'

is'
Cl

"t !s;
d)

c) '
d) '

principiul I al termodinamicii nu permite transformarea integrala a caldurii

-io

in lucru mecanlc. principiul I al termodinamicii arat6
Itnpotiuit;tutea consffuirii unui perpetuum mobile de sPe[a a doua'

15. O masa de gaz ideal sufer6 o transformare de tiPul PV3 =cotlstt in care
de temperatura absolutd a gazului creqte gazului: patru ori. Densitatea

a) creEte de Paffu ori; b) scade de doud ori; c) rdmdne constantS; d) cre$te de doud ori'

86

L Elemente de termodinamicd

apurt atsal
:lnrunlo^ nc gleuori.rodord else es eeuntse.td lgcul loJlse PepI lcorrp 'IeIlnq lnjo]nfe nc pzeetucoJo os 'losolc Inlruololu Inzec uI rluernqJec Inlncolsotue EOJepuIJd€ (p
:JouoJuI Ioc el JoIr -odns uotu Inlcund el
oP gzees?ldoP

ze7 un op ?llJeJns oJ€ttuoJsuerl o-llul 'S 'clueceru rucnl uI ouJelul rer8reua €eleuloJsuelt pzeezr.lea J (p
lpu.relut et8reue tS prnplgc uJ cluec -oru lnlrucnl €eJ€urloJsuell gzeez\eot

(r

es lnuolsld 'totsetdruoc 1ndut1 ug (c
iree Prtdse es n-rPutpc u1 (q ituamq.ruc Jelsaue puldse as nrputltr ug (u

igu.relur et8reue tS ctuecou rucn1 uJ rrrnpl?c ?eleuJoJsu€rl qzee^IeeJ (q

iectlcrc ereuo$

:lesolc Inlruolotu Inz€c
i.ror:egut

uI

'8

-cwu nJ Jlrueulpouuel luelsls tm elsa (u
'p.r,r1e8ou

'Pluel olso ee:ePre (P

uotu lrucund el JotJ

:?Jllulel PutSutu I g eleod grelotu ernplpc (p

't

-edns poru plcund e1 eP PzeeseldeP

es lnuolsrd 'terserduoc lndtutl u1 (r
iree g.rtdse es ruPutltc u1 (q
:luemqJec Jalseu€ prldse es nrputltc

:prelou €rnpI9c lgcep gclru leru elso pcgrceds ernplgc (c
:

ul

(e

ec gluelsuoc o else pcgrceds ernplgc (q

Inuelsls

Pzeezr JelceJ€x

:ouo Inlruololu Inzec
'etserduroc oP

uI

'L

ipiuelsqns ep ee]€}Iluec nc gleuoti -.rodo.rd sJenut elso Elelow ernplgc (u
:oJ?Cerco

lnuoder ep epurdep nu lruuetuepuer (p
:ersrulp?
ep ededns epqcsep os er€c uJ lruuolu -our u1 erlnq ep psnpord else erolupcs (c

clrueulpouuel lllolsls un nlued

't

'€rnplgc lgcop or€ul reu g eleod
-re1 er8reue op JeJsuurl

nu (p

:9cIuI

unpzeez:'leet

(t

t

:9JOCOZT

ieu:e1ut tetSreue s eJecg

oruuiloJsu?rl o nc edecul 1g PdruP (q
:gcIruJol

-lpow o ep rS lriosul oU nu 9s eleod (q
icrueutPou:el Inlnul
-elsrs ernlereduol Pcglporu eleod

erelozr op Ilipuoc uI gzeezlleer es

nu

(e

ecel?oep 'gttn1ozt

":ilTff;

:crIueurpouuel .s seco;d un-r1uJ 1€ruceJe tluecoru lrucn'I 'elSerc (p
irn1mun1o.l Ilrgcgpow lnsues ep eri -cury uI'gcseerc gs ll€s gpecs gs eleod (c

": 'eauntsa;d nc
leeuntserd nc

gleuori.lodord lcorlp etrse eeleltsuep (p pleuof.rodord lcarlp elso errueredurel (c

:PluelsuoJ eugtugr (q

t")
lgcop gcllu I€ur else Erelolu ernplpc (q

:opBcs (e
:Brnlsoce € gluelul et8reue ',rtltzod else cruuol 13IOZI CIUeUIpOtluol tuolsls Inun erdnse lenlcoJe clueceul Jnrcnl gce6l

"./lrcPlp-u -ori.rodord lcorlp elsa pu;e1ur er8reue (u

'7'I

"t?rtPlra

7P

/nL

cildura absorbiti este: Preciza(i in care dintre timpii de func- 13. se produce a) 100 J; $onare ai motorului Diesel lucru mecanic: b) r25J;

a) timpii II qi III; b) timpulll; c) timpul III; d) toli cei Patru timPi.
Un ciclu Camot se Produce inffe temperaturile tr =Z'Pc $i ?'z damentul ciclului este:

c)
d)

150 "4

200 "r.

14, varia{ia energiei inteme este:

a) 100 "I; b) 125 J;

=250K'

Ran-

c)

150 "4

a)

d) 200J.
15. Un gaz poliatomic (C, = 3R) parcurge
ciclul din figurS.

11,11%;

a'1 16,66%;

c) 33,33o/o; d) 88,89%,
Problemele 11-14 se enun{:

referi la urmitorul

Temperatura unei cantitdli de azot, afla=l I" la td intr-un vas inchis de volum

/

presiunea
t

inifiali Pr =105 Pa, este ridicati de la l, =7"C la temperatura
acest Proces: z =147o C. Pentru presiunea in starea finali este:

11.

a)

1,25.10s Pa;

OV2Y
Randamentul ciclului este:

b) 1,5.105 Pc; c) 1,75.105 Pa; d) 2'105 Pa.
12. vaialiarelativi a densitiilii a) 0;
este:

.1 a)
b)

16;
1

rr;

b) 10%; c) 25%; d) 50%.

' "t

3:
13

d) 't9

f,

88

1. Elemente de termodinamicd

, gfzrlldv'rlrlrela Inlnluarn) alapaJfl .
?)Irtcale ea.ratnd
13

zy8.raug o aJIJIJOIa JolaJeol".reuaE 13 .rola.reolslzal ea.rudn.rg
e

r

'

JJortrlrrlx InI alawaroel'urqo ;n1 apEal )IJlJaIa Inluern) r

nnulluor lnlnlua-rnf raJrz!llln
gt ealarnpoJd

Conductorul metalic dinfigura 2'1 este conectat intre doud sfere metalice, incdrcate la potentiale electrice diferite (Vn>Vr), Sub acliunea cdmpului electric, peste migcarea iezoidonatd a sarcinilor electrice libere din conductor (electroni), se suprapune o migcare ordonati, pe direcfia cAmPului (figura 2.2)' in timpul miqcdrii, electronii se ciocnesc cu ionii

ra 2.1. Conductoare la poten;iale diferite

din nodurile relelei cristaline' aceste interacfiuni fiind echivalente unor forle rezistente pentru componenta ordonatd a migc[rii.

Aplicarea c8mpului electric determini cre$terea vitezei componentei ordonate a migcdrii electronilor;

aceasta provoacd cre$terea forlelor rezistente' ln cazul in care camput electric este constant, se evolueazd rapid

spre o stare

in care rezultanta forlelor care aclioneazd

p,x

uruptu electronilor este nu15, iar viteza componentei
ordonate a miscdrii este constanta.

90

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

r!4)ap ptuarnS'I'z
'IJaqII lluo{cele - eplatu :rruor - eprqcrl illuoJlcole rS uuor - eze?

ul

ul .$ u1 +

qr

:g lod'rnlnryetu uJn1eu op Jlcolo Fluamr gzeerluoJ eJecSrru JoJpc B pcl4cele puroJes ap rrJolgund

(tadwo) v = (t)
:olse prnsgw sp

Q'z) Iliplpn edencg

rs u! Pplue*nouT'*:':" u:l:n

:*'*-

"'""#:.;iiffi
tv

rJ::i:.,:"J:,..
0'z)

gtretrodsuurl pcrJlcelo gulcJes op Inlrqoq 'rSelecu else 'rn1ruo1cnpuoc s pl€sJa^su?r1

6=

I

eunrfces

u3 llelrodsueJl ruoJlcele ep N InJpurnu 'dtur1 ug glu?lsuoc elsa rolcnpuoc mun aleladzc orlurp leriuelod ap ufuaregrp pceq
',f

o-rluud'apEe durq op el€^Jelut

'atow lotu alolrsualut nc luoJnc un ep
snpord else (uirpuoc rSealace ug '11ncrrc ep ermrirod rSeeece ad) sua1ur

tpu

tceJe

un
+
,.;l

'(rnprolcnpuoc

BJnlBu ep epurdap lcaJa rnlsoc? eerecnpord) cnurqc

FlceJe
InlceJe

:(€unseplolu! ecnpord es) cqeu8eur FtrcoJe e.
:(Bun€oplolul acnpord es) cuuel
:elceJe eleJ€olguun ecnpord eleod

lnclc

rm-r1urrd crJlcele rnlnluoJnc eeJeceJJ

l:;t

":i

eleledec aJluJ runrsuol reun eiuelsrxe etrso Jolrnpuoc un-rluud crJlcele rnlnluaJnc ezleJ

'a1es

Iruuo,no 'pzearnu.os oreJs Enop erec erlurp 1e{ue1od ep eiuereg*

Jl1l'1|t:T;[
"l

ep el€^Jelur ug {elrodsuerl ruoJlcele ep Irupumu rS g1epo1o1 as-npugroScur 'opecs ee1 -sacs eJlurp leduelod ep eiuaregrp'aregs gnop eleo allul JolruoJlcele eareseldop uu4
u,-01 'g\=a)Pretruotuola sulcres irolcnpuoc uud 7y druq op Fle^relu uI ceJl ec ruo4cele ep Inrpunu

'()

olso

("1ul

else N I

eJsJ uI

:clusoeru Irucnl pzesnlceJe crJloele pdurgc 'rolcnpuoc urrd rolruorlcela e '1enre1ur "l)aN-=7 'eereseldep nJtued 'lmcs alJBoJ tV du4 op leruelur rm rugJeprsuoc gS lseos

Indiferent de tipul purtdtorilor mobili de sarcin6, curentul electric are sensul intensitilii cdmpului electric, adicd sensul sc6derii potenlialului.

in

functrie de dependen(a de timp a intensitdfii

curentului (figura 2.4), se folosesc urmdtoarele
denumiri:

V^ >Vt
Figura 2.3. Sensul curentului

timpul acelagi;

sensul curentului rdmdne tot

seazi periodic.
intensitatea poate

sensul curentului se lnver-

Chiar dacd sensul unui curent nu se modifici,

fi variabild.

Din rela{ia (2.1) rezultd ecuafia unitdtii de m6surd pentru sarcina electricd:

(2.3) (0) =(r)'\,)

=

t's=c

(coutomb)

conductor, in I C este sarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald a unui constant, a c6rui intensitate este de I A. ii^p Ai secund6, de un curent electric

"

in figura 2.5 este reprezentatd dependenfa de timp a intensitSlii unui curent continuu constant'
intr-un interval de timp At prin conductor trece sarcina electricd:

Q=I'L't
Se poate observa din figurd cd aria haquratl repre-

zintd tocmai sarcina electrici P. infigura 2.6 este reprezentatd dependenfa de timp a intensitalii unui curent continuu.

Figura 2.5. Intensitate

fuatd ca aria haquratd reprezintd sarcina electricd transportat6 de curentul electric in intervalul A/;
Gdsegte expresia sarcinii transportate pentru aceasta dependenfa a intensitalii.
+

t2

92

2. Producerea Si utilizareq curentului continuu

g6
tarleuuedure

)upaP lnlua"mc '['z
n-4ued

Fnloqruls'g'7 ern81g

'eJ?w ArlBIsJ Ecluusl oli;eul plutzeJd drl lsace

c[JJiai

t
I

ep oJeluounrsul 'roluclpul InlnJE gslursu€a
rS

1$ ptecgrldure

olsa BeJ€lelIC '€Inlsece BJJelelIp 'Jtuuol 1ce3e uud 'ecnpord

',,,\
clrouoD*orc""

rolcnpuoc:g un-rluud aoar lelns?u ap InluemJ 'culcelo rnlrlluemf, Ie clturel InlnlceJe ezeq ad ezueuoticung
rJuual lnrlaruroduY'7 'lemspu ap lruuomJ ep ee rS psrncred'rag ep zeru Inun In-mf uI
-eu8eyrl'
c r-rlca

J

E

o ep llncop! else lueueuued 1nl ur rnprleuuodue € gltr€u€A o els g leolau8e
o:e.rnSq;u1

c14ca1eo1au6.-

cAou8uurore; lnrlaruradruY'g

[J
cluoJlcolo ?msPtu
op

tuerun.4sq'1'7 urnS;g

'tosatpal un 'n-rp?c-€ulqoq no elJes u1'tatlnc ernspru eelnd Jruouolu ul oJnpo1ul os 'All€tuollu lueJnc ul tS e ruluod 'leuolsJol JU un ep nes elelerrds LmcJe op ualsls un op lellclexa (luelstzer nldnc) ecnsele ei-ro; ap nldnc tntm e rS ectleu8euorcale :o1ei-ro.; rnlnldnc eeuntice u1td gzeez -tleer es rnF-Ipec lruqlllqcE 'cl$cole InlruuernJ ealellsuolul

ap ericwg u1 'urind letu nes llnuJ IBts elSalor as elsece tupec uud cr4cole lnlruuerno Berocorl B-1 ',n" ap gu.loJ u1 lauSeru rnun rrlod orlul EU€ es '1o,rtd un algr aladec e1 leluotu

ore oc Inlnxe p8unl e-ap pupuedsns 'n-rp?3-?ulqoq O 'tnl -ruerede Je ericnrlsuoc ep Jntdlcuud gzeere8ns elnlsece FIoq -ruIS 'n{euuedure ap d1t lrpugdsp: Iew Iec olse 'luezald uI

rplraloolau8uru lnrlaurredury'3
'(aleSge

e{Ic letul}ln e1t rdeuerr, p,r-resqo es)

lrncJlc utp InlnlueJnJ epienlcng tS ectpur e n:luad apqlsuas op luorcgns luns ecluoJlcele elorleruradury 'lnlruuomc Insues rS rriglrsuslur Bar€olel 'ue11nu:ts Ieolqo ep'Pclpul lnreredy :rr"rnrp* ep nps Inlnlueuop lIAIrod luemc rm stz-nudord rnlnluauulsul pupzllurg'lernspur 3p Inluernc EuuoJsu€ll eJe oJBJ xalduroc Jluo.Dcele llncJlc tm epulJonJ B op

lnlor

U

Z

*nS!)cluorlrala lnrlaruradury'1

.Jol'npuosIoJ€ncauasu!Pz?olceuoseslrulauuedure.rolcnpuocm-auHd '1a uud ecaJl ec cl4cele InlnluoJnc uelells JLrlcOIe rnlruuomc ealellsuolul elnspu ? rulued .nrleruradwe elseunu os JIllcOIe InlruueJnc lli?tlsualut llJ?msPu -ualut gJeosgtu ElSorV lnlnluarnc selellsuslul leurlsap lruuoun4sul 'oles slolceJe uud greospru os cl4cals

oJlarrrJsdurv

I

t-{

I

?,udlaae tnofz,az
' '

)

L-

1. 2. 3.

in timp de un minut, Ce intensitate are curentul electric stalionar care transporti
printr-o sec{iune
a

--

l'2
C:!

unui conductor' o sarcind electrici de
este transportata

ce sarcind electrica

in Al =30s, printr-o sec{iune a unui conductor'

grafic intensttatea curende un curent cu intensitatea constantS I =0,5 A? ReprezintS timp 9i verificd pe grafic valoarea obfinutd' tului electric in func{ie de dupi trece un curent electric a cdrui intensitate vatiazd' in timp Printr-un conductor legea: 1 = 0,2+ 0,01't (unitdfi SI)'

a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in funclie b) Calculeazd sarcina electricd transportatd printr-o secfiune

de

timp'

transversald a conducto-

4.

rului in intervalul de timp / € [ 80 '$ 1 80 s]' de timp c) calculeazd valoarea medie a intensitdlii curentului electric in intervalul Precizat la Punctul b)' varrazd in timp dupd Printr-un conductor trece un curent electric a c6rui intensitate legea: 1 =2-0,05' l (unitdfi SI)' a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in func{ie de timp

b) Calculeazi

a conductosarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald rului, pdnd in momentul in care intensitatea devine nuld'

c)

calculeazS valoarea medie a intensitSlii curentului electric precizat la Punctul b).

in intervalul de timp

Un circuit elecffic este inchis atunci cdnd Iiniile cdmpului electric, stabilit prin el, surt
inchise.

Circuitele electrice inchise sunt parcurse de curent electric. Circuitul din figura 2'9 este inchis. Acest circuit cuprinde un generator, un bec qi un intrerupdtor, interconectate orin conductori electrici.
Aceste eleGeneratorul, becul, conductorii de legdturd sunt sau ' In mente de circuit au doud bome, fiind denumite plin doud borne, se general' orice po(iune de circuit, conectata la restul circuitului

numeqtedipol.Dacitporliunearespectivddecircuitconlinegeneratoareelectrice,se

numeste

, iat in caz contrar,

94

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

cupap lntuarn)'['z
'nldrurs InlrncJrc rulued emtrlsuoc (y'7) erieleg

'rnlnlrncJrc s oJeouelut rrunrirod rolereueE ep gl€zlturg er8raue

irnlnlncrc

B eJeorJelxo

trunrirod rolereue8 ep gl"zluJrg srEreua
il'rful

else ''rttl alsa *^l

aJ€o uI

+ toll =

@'z) :leJlsu gzeezlyedet as (""314)

"'31!l

rolereue8 er1pc ap InlqrncJrJ glezruJlg e€raug
ecrle8reua

rrruoJ$ruI'71'7 urn8;g
r

'rlo Etlullqr :EttuJal :?JIUUJJU -

f

1i

oFroug

: '.lt F lurlqt JulJJto a:qrlurrcl rolsJJuiS :pJlusJoru : : i e1fuaug :

nlduns 1mcn3'1y'7 urnE;g

'(71'7o.m81fi ltncrrc mp8e4ul pErml u-ep
pcrr1celo purcJes ep Iroqll roluolpgnd Frpeuuelur uud gzeazrleer es er8reua ep lrueJsrreJJ : i. i ,

r'l

!

.

,

urrd rnlnJol€runsuoc erEreua

pJoJSu€Jl lnroleraua8 'cr4ce1e

lFcrlc tm-IuJ
alSaurnu es InlnJol

-ereue8 lruoualur

uI plege llncJlc ep eatm{;o4
alSaumu es mpuoluJoue8 ereye

u! pl€nlrs llncrrc ep eeuntiro4

'

ep

€eJrumuep qns lncsormc else lrnsJrc ep IeJlsE un 'Jolerrmsuoc mEurs rm rS rolureue8 rn8urs rm-4urp reop lerrrJoJ

fiy7

onA1fi crscelo lrncrc tm eld

llmnc

ep elusruela

nlued rqoqurg '0I'Z BJnAl.{

rureLU{oAU
+coluoc nc

n4eurrodurv'

--€-

-@U

eroolcnpuo3 (0
lco+uoc 9J9l

eroolcnpuo3
c!.4cele

reu te

':

--a,

+ +

.

,

9lIUnU elSe ecgerE Imloquls Jolsscs eareztltln urrd

glnuriqo eeruluezerdeg '(91'7 otnS{) llncrc op luoluale eJ€ceg nqued olezlprepll€ls
ecgur8 rJnloqurs csasoloJ as'ecr4cs1o JolelrncJrc e glecgtldurts eareluozarder rulued

imp64ind telagia (2.4) la sarcina Q transportata prin
acestui transfer de energie, se obline:

pe durata efectudrii

(2.s)

W*"u := Wu, , Wr,

000

Tensiunea la borne ({/)

energiafumizatd de Tensiunea la borne (u) este egal6 cu rapgrt.ul dintre oarecare fi sarcina (p) ce trece prin circuitului exterior in_,1i"tt-r".-i"t"*.ii" timp circuit in acel interval de timP:

generator

(2.6)

U

=4 o

W

Analog,giceilallidoitermenidin(2'5)Sunttottensiunigisemdsoariinvolfi'
Tensiunea

interioari (r)

dintrl Tensiunea interioard (u) este egald cu lagortul
circuitului interior circuit in acel interval de timP:

(4,,,ji;;;i;;;;"i

A;li*p

9ry1qi*Tl"X trece prin our*.u." e'i sarcina (Q) ce E:::t::?i

*

Tensiunea electromotoare (E)

cu.raportul dinl: :n:^r91a fumizatd de Tensiunea electromotoare (t'e'm') este egal6 in-terval de timp oarecare qi sarcina (Q) ce trece

e*"ilii,r'r",i-"-e.,iJ;ir*r, ("J;t;-.," irin circuit in icel interval de-timp:

(2'5)-(2'8)' se obline: Pentru un circuit simplu, din relaliile
(2.e)

E=U+u
generator'

constructivd a fiecdrui Tensiunea electromotoare este o caracteristic[ (de exemplu' in cazul unui dinam' de depinzdnd insd 9i de condiliile de funcfionare viteza de rotatie a rotorului)' care ' instrument de Instrumentul destinat m[surdrii tensiunii se numeqte electricd sale. Pentru a mdsura tensiunea m6soar6 tensitrnea electricd dintre bornele se conecteazi in paralel cu acesta' la bornele unui dipol electric, voltmetrul 96 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu

L6

wqo '!ryuopnpun

fil

DaEaT'e'z

p pJllslnlcoro? o Isep pulg 'luelsuoc

e$a

lln

InlJodeJ 'gluulsuoc Ernlerodrual e1 lnudueur 'c11u1eru Jolcnpuoc un ruluod

elznlcuoJ

'tunleredursl etieue,r el gcglpour es elseos aruc u1 pper8 mlnpoder eluolurr :e1llgllluuc elolcedse €l gJaJeI es eiuera;rp elernEurg 'tsueloce lS 7772 pulsoloJ InluelulJadxe BI3J as pc€C U JoA elrJglplsuoc 's1ua;tp elglalu ulp llolcnpuoc
(p) 1 eluepue da O,' t l' Z u.rn61g 'P1'7

otnS{

t^ln

urp mlec euuoJ (,rqerutxorde) ere lnutiqo Incg€rD
'lU€lSUO3

O

crlcerd elso alullsuolul IS ounlsuol oJlulp pgoder 'pcgrpour as nu Inlruolcnpuoc emleradurel gceq 'Jolonpuoc uud snpord Inlnluemc Ealellsuelul lS elSarc 'rnlnrolcnpuoc plucqde Eeunlsusl pulJPI
'p1ecr1de EeunIsual ep clJtcale

tr

lrElBlsuoJ
Inlntuornc Ilipllsuelq eiuapuadap cgerE plulzardeS

gzee4s8erul 'udnd epeog gcsee4pcuJ es ps InJol -Jnpuoo lgoul'rrunrsuel eprop^ IoJls€ eEely 'leldert
o-purJpru'tnlruolcnpuoc glecqde eetmlsuel gcgIpoIAJ 'A IS V eleuoq eJlug InJolcnpuoJ Pz€elceuo3 '91'7 on8gf u1 tuluezerdar InlIncJIc gzeezrleey

:€ulroJ ep leq?l un-JluJ elnuliqo elel€p

€V
'a.f

nrrnl ep potrAi

I ^rtetulxordu ep eoun8ml nc (leqcru tS ue8ueru'rudnc urp furp) urue8ueru nes leqJlu-tuoJc ulp IJolcnpuoc 'nldruaxe ep itct4cele IJolsnpuoc IilIeJIp

:n4eullo^ un

lrularruedrue un iculcale roleraue8 un oJBsacau aI8|JOIBIAI

*ffi

,

Dacd tensiunile aplicate determind trecerea prin conductor a unor curen{i suficient de intengi pentru a-l incdlzi foarte mult, raportul UII cregte la
cre$terea temperaturu.

Concluzia experimentului prezentat mai sus conduce la formularea unui adevir
experimental, remarcat de Georg-Simon Ohm:

lui Ohm pentru o por{iune de circuit Intensitatea curentului electric ce strdbate un conductor (menfinut la temperaturd
constantd) este direct ional6 cu tensiunea electricd aplicatd la capetele acestuia.

Pentru caracterizarea opoziliei manifestatd de o por{iune de circuit pasivd (dipol pasiv) la trecerea curentului electric, se definegte mdrimea hzicd numitd . notatd .R. Definirea rezistenlei se face pornind de la urmdtoarele observafii
dacd la capetele a doud conductoare se aplicd aceeaqi tensiune, iar intensitifile curen(ilor electrici sunt diferite, se opune mai mult trecerii curentului electric conductorul prin care intensitatea curentului electric este mai micd (deci intensitatea trebuie sd fie la numitor); dac6 pentru a produce trecerea prin doud conductoare diferite a doi curenli cu aceeaqi intensitate este nevoie de tensiuni diferite, se opune mai mult trecerii curentului electric conductorul la bomele cdruia tensiunea este mai mare (deci tensiunea trebuie
sd

fie la numdritor).

Rezistenta electricd (R), ohmul
Rezistenfa electricd a unui dipol pasiv este egald cu raportul dinhe. tensiunea

aplicati

acestuia'gi intensitatea produsd prin aplicarea tensiunii respective:

(2.10)
(2.I
I

R

=+ I
= Uf -

Ecualia unitdfii de mdsurd este:

r)

(R) =

fu\V ={t (ohm)

pJriu au.a, la aplicarea unei tensiuni de I Z, prin dipol trece un curent cu intensitatea de I A.
este rezistenfa unui dipot

fl

Dispozitilul care, din punctul de vedere al comportirii intr-un circuit elecfic' are numai . Rezistoarele pentru care este valabili legea lui rezistenJi electricd este numit

(sau Ohm se numesc nu este o firncfie lineard se numesc dependenla 1(U)
).

). Rezistoarele Pentnr care
(sau

i

98

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

I
I

{,

*

*

66

Mqo

fll

Da3a7'e 'e

'3IJ1cOIe

rnlnlueJnc ?oJecaJl €l lolilzodo IB OJepeA €JnlBU gzeeun\xer?c ec'euugur o 'tn1n1eua1ew EalPltr\llslzal imlruolcnpuoc e elssJensuerl ttuntices elre

olse d olse S imlruolcnPuoc eetut8unl alse V

ep Inlcund ulp Inlnl€IJelBIu

3JEC UJ

s,
7o=

a

Qrz)

:olse slnlsec€ olIcIlsIJelC€J?t ep uJoJIIg Jotrcnpuoc InIm

UIC reiuelsrzer eiuopuodep elJcsep erec etieler 9x qtlt:rzet sns letu ep ellJplelsuoc

'(3 ulp) Iuolcnpuoc lplPcl€
'(A

'tV "lp) mlruolcnpuoc tbl

mlnJolcnpuoc

e

5

e7

else erec ulp Inlsueleru ep opurdep eetm{ces nc pleuo{rodord sre'rut else eerut8unl nc gleuorj;odord lcelp else

eiuelstzeA O

eiuelsze5 C eiuelstzeU O IrglulsuoJ

'Jolcnpuoc eJBcog u! elsllsuelul tSeeece

pqle gs 1{uemc lgcu! IaJls€ 'eged

ug

rolcnpuoc er€ceg 3l 'eetmtsuol pzeepea

.mpluomc

€el€lrsuelut pJgosptu rs -rolcnpuoc lrugcog eurusuol tseoece

y ?clldY V

'al1"o!1palDua'DwulpJ€p.erut3un1t$eeecetSeunticeslSeeecBpug^eIJolcnpuoJ'J
'Jolcnpuoc oJeceU uJ elellsuelul rfeeoce pzee13e5 1z gql€ ps 1iuemc lgcul loJls€ 'aged u1 rolcnpuoc eJecog Bl 'eountsuel .rnln1uemc €elellsuelul gJ€osgtu tS rolcnpuoc IruEceU eunlsuol tseeoce pclldv
'a11tafip runlcas

V

np 'eut8unl lSeaece

pugle '1eue1eu tSulece ulp IrotcnpuoJ 'g

gql€ ps lliuemc rccuJ loJlse
1w13un7

'Jolcnpuoc oJ€ceg uJ olellsuelul rSeeecs ,eged ug rolcnpuoc oJscog PI 'eermtsuel pzee13e6

y
'v

.In|luuelncBols}Isualu?JeosPtutsrolcnpuoclrupceueunlsueltseeacepclldYv .a\ualtp rep ,eunlices rseeece pug,lu '1eue1eur tselece ulp Irotcnpuoc
:1epse

'edzodsrp €l Ie II

eJ€c ed
'

trrolcnpuoc 'pugr od'g 76 eur?ed

tS y eleuroq erlul pzselseuoC t q ep EI'Z nn8gf utp Inllncrlc gzeez\eed I nl]nl ap poIN

'(e1peg1p

el€Irel€u'a1pe;p runtsueunp) IilraJlp IJolcnpuoc
Inrleurllorr inrlauuedrue iculcele rolureue8

a tm a un a un <)

oJBselou oIBIJelBtrAtr

Ll_

urJol!lI sllelau Jo]cnpuoc !nun eiualslzaa'z'z'z

Relafia (2.12) este folositi pentru definirea rezistivitdgii:

(2.r3) p=R{
L

adicd rezistivitatea este numeric egal6 cu rezisten{a unui conductor cilindric avdnd lungimea de I n qi aria secfiunii hansversale I m2. Ecuagia unitdlii de mdsurd:

(2.14)

/a\

)

(p)=(n))? ={tm ={rm ,.r ,,(/) m
q = !, mdrime numitd
p

Pentru caracteizarea naturii materialului conductor, din punctul de vedere al conducfiei electrice, se utilizeazdgi inversul rezistivitilii

Se constatd c5, pentru intervale nu prea mari de temperatur5, rezistivitatea variazd

aproximativ liniar cu temperatura:

(2.15) p=po(l+crl) in care lp este rezistivitatea la temperatura t; lpn este rezistivitatea la 0 oC; la este coeficientul termic al rezistivitdlii
I
I

I

(constanti de material).

__l
Se considerd doi conductori, unul din cupru (p, =1,75.10-8 O4 crr =3,9'10-3 grd-t) Si unul din grafit (p, =6.10-5 {2n\ sz =-5.10-a grd-t), avdnd aceeagi secfiune. Care trebuie sd fie raporful lungimilor celor doi conductori, pentru ca suma rezistenfelor electrice si fie
independentd de temperaturd?

Rezolvare:

(t)
(2) (3)

Ro

, , R =o, (l +a,t)! "s
R =Ro

=P,

!.

+0,

!^
+

o.0

+a,illZ ''.s

Din (l), (2) 9i (3) rezult6:

Ir *-Pzaz -44g !2 Pror
100 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

ruqO ryl oa8aT '7'7

amlruolcnpuoc glecrldu g eleod oc Plulx€u seunls

-uol oJ€ eJ?ol€A aJ 'Y Z=

-'7

elso '

{ ,-w ,01'9 = u

aunricesTeurtErml Furoder ore er?c

'(tuo

"_01.8'Z

=

q

nlulunl€ ulp Jolcnpuoc un

ru1ued Pllqlsnupe ?tulxetu €elellsuolul

'0I

'errueredurel nc teiuelstzer etietru." qzeaft1?eu eS a% S'€

olse arurl ad euntsuel ep IIJopEc u gslll;pg Etulx?tu €oreole^ pcep 'pzIIIln rudnc utp rnlruolcnpuoc ls ulultu lruletu€lp olse ere3 'roldocer epu Lgl= / €l p]?nlls '1072= t) eounrsuel nc eeier o €l lelcouoc else 'y I'I - I Isulurou lruualnc puene 'roldece; un
LV SZ'O=

'6

I

eolslrsuolur no lueJnc un ep srncred else'717- /l llunlsusl earucrlde e1 'pcep 1a00V= 7 e1sa.arur8unl rrugc B (rO r_01.8'Z=d) ntuturnle ulp rolcnpuoc un aIB eunlices eJ 9g'g= 5 ius = u elsa es eiuelstzergcep

'8

elsa ounricas rnJpc ?

(.o

e3 *_OI.gt,I-d; n:dnc ulp Iolcnpuoc un er? euIISun; "wut

'f

'u
Fuoder lzeet
I

-ncf€J 'lruolcnpuoc elrqllsuoc oc Inlrupul Vx ezet elso '/ eJBc u7'zt7 = ''t " VZ = 7 :0111i -BIer ?lsrxe l€rJelelu tsulecu ulp eJsolcnpuoc gnop qzve^$tcglec ec eleluotuale ellul
puoanr gz?opcl?c ''sz = '.s 'z v7= | v :ey1i -?feJ plsrxe l?ualeu rselace utp alsolcnpuoc Enop gzeezrJF.llgrec sc eleluotuelo aJlul

,9

'3

'Y'

'c

ropunrsueurp uiuepuedap gpqefifeu Preplsuoc oS

^siet''l ?rnlereduel ,(rww1- 5,,_p.t8

eo

v1

e-01.g=

'gmlereduel ep edcwg ul mlruopnpuoc zy else rnprolcnpuoc uiuel [CI]11 ry alse J.002= ?rnletedruel 3l Bs eiualszer gcap LAZ= tp 1u7J reg ury Jolcnpuoc lm eIB erutElml oc

r_0I=ro
rg

,v

i)
pugc ,(,_ptB i_0 I .Z'0 = p) Eutler{oru urp

rnun teiue}stzor e p^Il?lar eliuuun else eJeJ
Pcl$ce1a ufualsrzar grrUuraduel ec

"001nc

a1$src

errueradual

'€
L

aJo0 (r-PtB ,-01.5= n) leqcru ulp rolcnpuoc Inun ?

BI ep gctrlcele siuelslzer epg|eloTo gg nc elSerc

p'I

'Jotronpuoc urp luernc ep ealelrsuep (q

iculcele Inlnluomc eeleltsuelut (u :PzBelnclBJ 'rz0l'S'L = N ,uru7 u1 , rtuw s = s' elIB op Jolcnpuoc tnrm eeuntices else = ry durl Op Fl€AJalW pzeesre^€Jl rs sues rsulece u! uuoJrun gzuaseldep es ec uaqll luorlcola ep lrupulnN
I

1

ffirnrr7lttd

Pentru un circuit electric simplu, bilanlul siunilor este dat de relalia (2.9):

(2.t6)

E=U+u

Conform legii Ohm pentru o porliune de circuit,
tensiunea la borne se poate scrie sub forma:

(2.17)

U =RI

(2.1 8)

u=rI
se

E,r
obline: Figura 2.15. Circuit simplu

inlocuind (2.17) 9i (2.18) in (2.16),

g=(R+r)I
de unde:

,=
Aceastd relafie exprimd Legea

E

R+r

lui Ohm pentru intregul circuit

Intensitatea curentului printr-un circuit electric simplu este direct proporlionald cu t.e.m. a generatorului din circuit gi invers proporlional6 cu rezistenJa totali a circuitului (suma dintre rezistenfa interioard a generatorului gi rezistenfa circuitului exterior):

(2.re) I
Un circuit electric simplu este format dintr-un rezistor de rezistenfd R qi un generator caraclerizat prin E =2V Si r = I C).
Calculeazd'. intensitatea curentului electric din circuit; tensiunea la bornele generatorului; cdderea interioari de tensiune; sarcina electricd ce trece prin generator in At =200s.

=l9O

Verifi cd bilangul tensiunilor.

102

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Mqo ryI naSa'l'z'z

'

.

".:i:

Y1i.'''l:l!'{;l;*

Intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric simplu poate fi modificatd prin varialia rezistenfei electrice a circuitului. Modificarea rezistenlei totale se realivariabilfl, zeazd, in practicd, prin inhoducerea in circuit a unui rezistor cu rezisten{fl numit
. Reostatele Pot

fi:

Reostat cu cursor
Contactul alunecdtor se Poate deplasa pe o tij6 metalicd, de
rezistenfd neglijabil[, asigurdnd contactul cu rezistorul MN'

Rezistenfa R" variazd astfel

continuu, putand obline orice valoare de la 0 la R, datoritd varia{iei lungimii rezistorului
cuprins intre M gi N (conform rela{iei R, =

Flgura 2.17. Reostat cu cursor

p;)'

Reostatul cu maneti
Reostatul cu manet6 are o construcJie asemdndtoare, contactele nerealizdndu-se ins6 in mod continuu ca la reostatul cu cursor. in acest fel, rezistenfa electricd
se

modificd in trePte' Simbolic, reostatele se reprezintd ca\nfigura 2'18' Figura 2.18. Reostat (schemd)

Poten{iometrul Are o construclie identicd cu a unui reostat, fiind diferit modul de utilizare. in timp ce reostatul se conecteazdin serie intr-un circuit, potenfiometrul este folosit pentru cuplarea intre ele a doui circuite (figura 2'19)' Se observi c6, practic, una dintre borne este folositd de doud ori. intre capetele (bomele) M 9i N se aplici tensiunea electricd U t. Prin deplasarea cursorului dinspre

M

spre N, tensiunea de iegire U

, =U cu variazd conti-

nuu de lazerolaU , =U

rr'
Figura 2.19. Potentiomenu

104

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

llorlqc4Y

m1 aPBa'J' E' 7

'pten grn5urs o Pou eresou

')HXDZJ oS):qcoelssnN
'DZ{I.C

rd ecarl es slerpc eere8rncred

u1

(q

gleuo8rlod olull o guluuelep oc Fru

:>tscrtJccavr>i :HXOJH :)HJDS) :Irnlqco ltms
'HXCJH
:ErruEl else

lnl

"p "utttrccns

o-Jlulp El€uuoJ (

nN
:rotJelul u! Pou un tcru ePuudnc nu Srnpou gnoP t1u1 gsuudnc else
oJ€c

lg,Lcst:Fru€l luns nN
'CZC :CAC :DXH :CJH
:CS>t

f:q

itCCgVU:uru?l luns 5 ig iy :unpou luns nN

llncrlc ep euntf,tod

'{

:D :H l;1 :unPou 1un5

'lmcrlc ep oluoluolo re4 urind 1ec -ocJolul luns or€c uJ lIncJIC Inun I?

olalueruelg :luns oclJlcele tolefer ol? gJnlcnJls op
lecgltu€J {nc4 J',
AZ', Z

urnfl g

J

zou-!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful