Observa{ii

cind conductorii de legdturS dintre punctele unei relele, in care respective pot fi pulin trei laturi, au ,""rirt"tt1t n"gii.lubit" (K 9i H)' puncteie
considerate ca un singur nod. O catesorie deosebita de ochiuri o reprezintd acestea sunt ochiurile care nu au diagonale. Circuitul
tundamentale: I(LABCDFZGXHK; sunt ochiuri fundamentale.

sunt conectate cel

rscrur;

dinfigra 2.20 are patnt ochitri HTGXH; GYFZG. Celeiaite ochitui nu

in nodul de re{ea reprezentat infigura 2'21, Al, se intAlnesc 6 laturi. intr-un interval de timp transportd sarcinile curen{ii din fiecare laturd
electrice:
Q

v Qr,...,

Qu.

Deoarece sarcina electricd: nu poate fi creatS, nu poate sd disPard 9t nu se acumuleaz[ in nod,

rezult6: sarcina totald care iese din nod trebuie in nod' sa fie egald cu sarcina totald care intrd
adicS:

2.21. Nod de

Q, +Q, +Q, =Qo +Qt +Qu imp[4ind
aceastd relafie la A/, rezu1t6:

(2.20)

Ir+lr*lr=Io+],5+16

nod' in primul membru al ecuafiei reprezintd suma intensitdlilor curenfilor ce ,,intr[" in intensit[lilor clrrenlilor ce "ies" timp ce al doilea membru ai relaliei reprezintd suma

dinnod.AcestrezultatSevaoblinepentruoricenoddereleaqiestecunoscutsub
denumirea de

Legea

I a lui Kirchhoff (I)

Sumaintensitdlilorcurenlilorcareiesdintr-unnoddereleaesteegaldcusuma intensitalilor cuienlilor catt:intrdinacelno
Observafii
Relatia (2.20) se poate scrie 9i sub forma:

Ir+Ir+13-14-15-16=0

106

2. Producerea Si utilizarea curentLtlui continuu

llorltlctly

ry1 apBaT

'g'7

s-tQ+u)=
g_

t.rl- nl

(zz'z)
Pcps

(S-) + p + IV = t/l-'A+'l-'t1+ tl-'l=

IJ

IA

'r-

'tl
:OIJCS

eleod es 'lrncJlo ep ounrirod 9N€ace nqued
pnlsuat e4urp e$e1ea'97'7 urnS;g 'eunlsuel op gleepl ssJns nc elJes ug pleseld g aleod umlsete s PJsolJolut eiualstzar 'roleraue8 ruluad euas Flapour pusolod 'euas u!

aleldnc rolslzoJ un tS rolereua8 un-4utp pl€tuJoJ

(97'7 otnS{) gV prnlul o Iupraplsuor 9S 'qco urp elrunrsuol a4urp epmlp8el putpq4s'eei -aJ ep alrJnlqco €l pJeJsJ es pruaJoel plsBecv

goqqcrDl

;n1 e 1 ;;341

uerecldy'77'7 en71g

ne tiplrsuelut eJ 177'7 otnBgf uI el€clpw luns nu IJoIE^ JoJpc e1e ttiuemc 'eluepuedoput uience
1

-

a

uriqo es eruoroel relsec€ eerecrlde uud'u alse eeier o-rlulP rJnpou ep lruplunu Ec€c

o='13
fif

0z'z)
gn1

:glnu alse pou un-Jlul cseulglul es eJ€c roltiuamc rolliplrsuelur e pcuqe8le eurng

goqqrr;y

u 1 ue8al

:BruroJ qns rS gteiunue rcop g orod;;oqqcrry1
rn1 e 1 ee3e1 'pou ulp sat ntlcedser'9l1ut eluc ropiuernc elfPllsuoltll 'asndo auutas nc ,epuudnc ec pn.tqa41o Dwns o else I InJqueur urp erserdxe 'etieler glsBecB uJ

Considerdm ochiul de refea din Jigura 2.24. Alegem arbitrar cdte un sens pentru eurentul din fiecare laturd gi aplicim laturii ralionamentul care a condus la relafia (2.22). Se oblin astfel relagiile:

Flgura 2.24,Ochi de relea

Vn-Vu *-1,(\ +nr)+I'r V, -V, = -I zrz * Ez
V"

-Vo = */16l Vo -Vu = I o(rc+
V, -Vn = -/sRo

15

+rR4)

-

Eo + Et

Adrurdnd aceste relafii membru cu membru, dupd separarea termenilor de tip diferit,
obqinem:

(2.23) -E, - E, * Eo -

Es =

-I t(4 +R,) -

Izrz +

IrR'

+ I o(ro

+r, + Ro) - I

tRu

Analizdnd aceastd relafie, constatim cI cei doi membri contin sume algebrice referitoare la toate elementele de circuit de pe ochiul respectiv: membrul

algebrici a tensiunilor electromotoare ale ochiul de refea considerat; generatoarelor aflate in membrul II al relaliei (2.23) este suma algebricd a tensiunilor de pe fiecare consumator (produsele dintre intensitatea gi rezistenfa totald a fiecdrei laturi)'

I al relafiei (2.23) este suma

in

ceea ce privegte semnele termenilor din aceste sume, se observd cd ele pot

fi

Corelate

cu un ser?s de referinld ales in ochiul respectiv (numit 9i sens de parcurgere): intensitdlilor qi tensiunilor electromotoare ce au acelagi sens cu sensul de referin{5 le corespunde in relafia (2.23) semnul ,,+", iar celorlalte le corespunde ,,-". Trebuie remarcat faptul ci inversarea sensului de referinf[ nu schimbd ecua{ia care se obline
(aceasta va avea toate semnele inversate).

108

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

lloqqc.rly
eues 14 eludnf

m7 apBaT

oreolereuaD' 97' 7 e n81g

".t,,,I ..... iJ,.Z tJ ,tg

'e,rtlcedse; aJ€oloruoJlcole JolIunISuel Insues ap luoc guri os ps pulnqeg 'pcuqa81o puns o olse eJPoloruorlcole Jollunlsuel €tuns

t,n _ ".\ -

PUaPaulcar)
ptt6lD^r4)a

'sZ=

,IJ

d

i
I

Gtz)

:riualezrrqce

tulouBred Iuolpuun

nc rolureue8 rnEuts un nc pluol€Aqco else Jolersol -BreueE B olJos eeredruS gc plpzoJ 'ltncltc 1n8e4u1 ru1ued ruqg rn1 eeEel nc erieler pls€ece pugreduo3

o'3*u-

,s7

_t'
uarecrldy
'7

:ef rolpugulos€ poru uI ecnpuoc (97'7 on81fi olres uI oledru8 ereolereue8 ellnu l?tu euliuoc oc lscglluereu

llncJtc un el JJoqqcJI) Inl e s-11 e tr8el

!*v =I g
:lrnclc ln8e4ug n4ued urqg
tn1 ee8el

3l gclp€

(t+Y)J=g
:el ocnpuoc (97'7 otn81fi nldwts lrncrrc un el JJoqqcJI) Inl B €-II e u8el eereclldy 'I aiugcesuo3

'olrJnt€l anot vlp rolduernc es ,(eleiuetsrzer rs areolourorlcsla ellunlsuel) lmctn mun a1liplrsuelur op)pc 1od ornpn4s lalduoc elseounc es p3€p :JJoqqsrr) rnl roletuaroet Iruotnfe nc elscgllusJ JolelrncJrc u geldwoc DztlDuD altwred (ta1ng m1 ouaroal ep oleunu qns glncsounc)
e1e1r1e3e

ptseecv 'fi) releiar rollrnlel lruEumu nc eplculoc 'I + 0- t't) ';;oqqcn; rnl JolaueJoel uarectlde uud uriqo 3s eJPc eluapuedepul yienco op InJPunN

'oluepuedepul llienca / ep rpurnu rntm eareuliqo elnured3So{+lcJI) Inl ,elelueruepung rrnrqco 3-II ? reuaroel eerecrldu ,f epurrdnc erec pueld eeier o ru1ue4

,

IIlu^rasqo

'Y't7='gZ
:eeier ep rqco lec€ ulp JoleJ€oluJeua8 e1u oJuololuoJlcele Jolllmlsuel e gcuqeEle uurns nc pleEa i1i6 eeier ep iilco irn-rlul liuge tuolurunsuoc ed ep rollunlsuel s pcrrqeSle erunS

JJorlqcr[)J lnl s B-IJ

E

ap eaJrlunuep qns lnJsounc slse rs ueier ap FIco ecuo rulued eutiqo es lEllnzeJ lsacv

generatoarelor $l consumafiecare latur[ atunci cdnd se cunosc toate caracteristicile infigura 2.22. Etapele care toarelor. Fie, pentru ilustrare, releaua electricS prezentatS trebuie parcurse pentru analiza acestui sistem fizic sunt:
Se

Arezolvaorgteaelectricdpresupune'ingeneral,aaflaintensitililecurenlilordin

identificd nodurile

circuitului.
Se identificd larurile'
Se noteazd

Circuitul are 3 noduri: G, F 9i K (sau H, deoarece intre K 9i H nu existd nici un element activ sau pasiv de relea, astfel
incdt K
Ei

H

se

pot considera

qryt"Cglggl

Circuitul are 6 laturi:

curenlii;

se

aleg

arbitrar sensuri

pentru ace$tia.

I' Rs..,Ez; 2, RiRBl, 4. Er."Rr; 3. Ru; 6. Ro' 5. R,;
Se aleg

Se aleg cele n - lnoduri pentru care se aPlicd legea I.

nodurile in care se intdlnesc un numdr cAt mai mic

de curen{i: Pentru nodul K:

I, = I,

+I3+I

4

Pentru nodul F: ./, + 1. =./
Se identificd

cele/

R, S

N,

R.'I

ochiuri simple gi se stabilesc cele/ ochiuri
pentru legea II.
Se alege gi se

noteazi

sensul de referinld in
lfrecane din

ce\ef

Se aplicd legea a II-a cele/ochiuri alese.

in Pentru ochiul KHXGZFBK:

Cu cele

ecua{ii oblinute se formeazd un sistem de

(n-l)+ f

* r, * R,+ R, )+ I o(r, + Rr)+16R4 Pentru ochiul HTGXH: -Et = I tRe -10 (6 + R, ) PentruochiulKSGTHK: 0=Ir(Rt+R, )-I,Ru 0=1,R, -/oRr Pentru ochiul GYFZG: se oblin =1 Rezolvdnd sistemul format din cele !.=6 ecuafii, -E,
+Et

* E,

= I r(r,

intensit6!ile curen(ilor din fiecare latur6.

ecualii care are ca
necunoscute cele

/

intensitd{i.

Sensurile curenlilor a cdror intensitate calculatd este pozitivd coincid cu sensurile arbitrar alese la punctul 2' Sensurile curen{ilor a cdror intensitate calculatd este negativd sunt inverse fa15 de sensurile arbitrar alese la

110

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

{lot4t4ct1y

m1 ay3a"7' g' 7

igllf.rzor'ecuotunu eluolB^ pulncopl
+ yzt + ytt ,---- . -- ='I u('s- "g)+ "1'g zlt,t+yz.t+>Jtt - '_ = t_, u('g-tg)+"'g uzt\ -+--l-I'I'IU
ztt,t
?

(S)

(S\

ffii=t
'g* \

(r)

:elinlos euriqo eg (g) ts (Z) '(1) elniunce ulp l€uiloJ Intuolsls g^lozal tttl-'.tzJ=tg-'g (g)

eS

(u

vI+'t'I-tl
rJnrqco 7 =

Q)
8

t

epc qe-II

:sluapuadeput ?Lualoel pctlde es

t(97' 7 o.m8 1fi

nlduts qco

ereceg n4ued piuue;ar ep suos un aEale es

'I+tI=/
:(
IS

(I)
pcl1de..as

= I - u)

y

ppou uI I eluaroel

:(8
:(ropiueJnc lruPtunu nc PBe)

y) Z -

!r :Irnpou ap lruPtunu upclJlluopl
lg = 7

F$BI ep ltuplunu rulllqels ts (sz'z otnS{) prruBl er€cog ed roltiuernc lnsues uraEap eJBAlozoll
'(toE

ug eunrsuel) U mlruolslzar Incol u! 4ceu -oc r€-s eruc l€opl tulelullol tnun etiectput (p i(lmcrrcuncs) U Inlruolsuar

lnJol ul 1ese1d g J€ oJBc 'giuelstzer 9rg rolcnpuoc un-rlupd Inlnluomc eel4lsuelut (r ly rnlruolsrzar oleuoq €l ?eunlsuel (q
:?Jnurer areceg uud royiuernc

selellsuolur

(u

:pzeeFcl€c

'AE=

zt

i41g=tI:nup

U9 = ', :ttSt = Y irlgg= os 27'7 otnS{ ulp lnllncrlc uI
IS

zg

?rr4rt"d

-t

__J

urmirind varor'e

) a b)

ffi

:.';; !,i;

=

-2 A'

intensitdfile

1 gi

1, sunt pozitive, deci sensul curen{ilor pe laturile respective coincide

"{:

cu cel considerat;

intensitatea 1, este negativd, deci sensul curentului pe latura FG este invers celui
considerat.

Deoarece U = /R, inlocuind

l din relalia

(4), rezulti:

L*E(7) (J=rrL lll =12: -+-+trtzR

inlocuind valorile numerice in (7), rezultd U =36V.
c)

Scriind relalia (4) sub forma;

(4)

t= r* Rl :+:
\4
It

!" *!t
rz

l+l )

Impundnd condifia de scurtcircuit (n = 0), se obfine:

(8) '

I""=EJ*E'
tz

inlocuind valorile numerice, rezultE;

I'"=20A

d)

in relalia (7) impunem conditia funclionirii ln gol: R -

- ruu { -+ 0 Se obfine: n

(9) u*,=#
\-\
inlocuind valorile numerice. rezultd: (10)
U

9L

*!z

*, =40V

Relafia (4') poate fi utilizatd pentru a demonstra ci gruparea celor doud generatoare este echivalenti cu un generator. Determind parametrii
generatorului echivalent!

tt2

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

TII
IePrsd lqapot{'0€'z

lbqqc4y
8rnftd

m7

aPBaT'g'7

'gr€ouelul es eiualstzer nc p1e3e eiuelsrzer nc rol
-srzeJ un rS lua.mc ap psrns o-Jlulp g]€lluoJ '1a1ered

eredru8

o nc llncolul else (g1ernSuq euoz) leer otn7t{ap Iec €c llncJlc lnrolureue8 eJeJ uI 'g2'7
-r,rrp cgrceds) aiuelsrzer ep mlnpoder pllJolsc

un gzeere8ns erieler Pls€acu '(luernc ep Inlnroz

.1+y." t+[
I'J' l=-= .t!1

I

\92'Z)

:glltzor nlduns lIncJIc Im nuued urqg m1 ea8el
euos

ulq

Flsponl'67'3 urnE;g

IelsrBd Inlapow'

7' 9' E'7

'9J€olrelul es eiuelsrzer nc pleEo eiuel -srzer nc Jolslzer un tS aunrsual ap osJns o-JlulP

gleuuoJ 'eues erednr8 o nc lmcolul else (plernS -eq uuoz) i€ar InrolerauaD '62'7, nm7gf wp 1nr.nc -JrJ nc lusl€^Iqce olse 9I'Z nm8gf ulp lnllncJlc utrd 'gzeera8ns etielar ElsPeJV gc 'nBS

InJoltunu

./+u
,c

|
FI u8el u:o;uo3

un :nldruts llnorlc -=ruluad urqo

alres Inlepontr'I'S'g'z
alsaunu es lopour lsocv 'Jol€runsuoc ep lueJeJlpul elSaugep es eclJlsolo JolollncJlc Inprus rulued llseec€ el JoluoJeJ IePou un rS
,1ueJn3 tselecu Jollelxe mlruIncJls gzeezlurnJ erBc Jo1€roue8

un :etieruts

'lmcJlJlmcs op

EolElISueluI 'tottelxe FIrUIns4c eel€lrsualq nc pp8a 'ctlcerd 'olsa lrncttc ulp InlnluoJnc mrm ? 9J€ouelut uiuelstzer pceq uiuolszar lgcep eJBlu r€ur llru.u 31se clJ]cala rolereueS ru.a.r elrunup o-rru'd elporrerur eiuels'er o rs

,"rr",rJl;1l;ffi

[:il#ilrffi:

-eueSnr}uedIepowInungeJIuIJepEIIlnelsoeclJlceloJoIelIncJIcInIpnlSnlluad

'toIJelxo lnlnllnJJIJ eiualstzar €l ap €atmlsuel Itunls 'lottelxe mlnllncJlc ep ptuepuedeput 'ctlcurd 'o1se tS !r = n euoq .nidruts lIncIIc un-Jlul .pJECI niu"1,.,"., ep gi€J plrqe|r18eu olse gJuolJolut eiuelstzar

2.3.5.3. Gruparea generatoarelor
Folosind modelul serie gi modelul paralel pentru un generator electric, se poate
demonstra posibilitatea inlocuirii unei grupdri serie, respectiv a unei grupdri paralel de generatoare, cu un singur generator.

Aplicdnd
constatd cd:

generator modelul serie gi reordondnd elementele de circuit,

se

lt =Zur lr = lr*
Aplicdnd fiecdrui generator modelul paralel qi reordondnd elementele de circuit.
constatd cd:
se

\- Eo ,/.-

lI* =Zt,",o il_sl o,r

,--'o
adicl

l;-

l=y I Lro
r

tr -ro

Intensitatea curentului ce strdbate un circuit simplu care cuprinde un rezistor cu rezistentaR =9O gi o sursi cu rezisten,ta interioard r= 1Cl este I =l40mA. Calculeazi:

a) b) c)
I

tensiunea la bomele circuitului; tensiunea interioari; t.e.m.

La func{ionarea in gol a unei surse, tensiunea la borne este % =20Y, iar la funclionarea in scurtcircuit, curentul are intensitatea 1,, =49 tr. Calculeazd:

a) b)

rezisten{a interioari a sursei; tensiunea la bome, dacd se conecteazi la bomele sursei un rezistor R = 39,5O'

Un consumator de rezisten{i R = 65C) este conectat, prin intermediul a doi conductori avdndrezistentaro=2C>fiecare, laosursdcut.e.m. E=140V girezistenfainterioari

r= 1C). Calculeazd: a) tensiuneainterioari; ff b) rapornrl Y;
U bo^"

c)

cdderea de tensiune pe conductorii de legituri.

tt4

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

SII

lloqqc4y ml aYBaT'E'7
'9pqefr18eu

8 eleuerlu? op €zolll g Je oJBc (c ournep Inlruolcnpuoc zeu:t8un1 gc€p 'Jolluorcelo
is

lwtu 97'1=

a'

Jolluorlcole IB u olso Jolluor1colo e eJ€uar1ue ap BzolIA gcep 'r'reqr1

clunlo^ Irugrunu (q

ep psrns o 3l lelceuoc

else

(rww I = S

IS u

rolcnpuoc un 96= V 1uU ,-01= d; reg ulp 'llncJlcuncs op InlnluoJnc eeleltsuelut (c

:1zuep$PJ

lculcele Inlnluomc eeleltsuelur (u '(OI'0=' 3trZ= g)'w'e'r

'0I

V=+lruroder elseounc es PceP 'lruol .u.o.l rf i$t r reun € greoualur eiuelsrzel _cnpuoc plcouoc olse arorpc sleuoq el !r
irnlnrolcnpuoc eleuoq
e1

(q

eeuntsuel (u
:?z€aIncleJ

u g'0= S eunlicos ar1l= fww gg'g = t elsa ' zuu 3z0ll^ '6 0p tuA ,-01.8'Z= d) ntuturnle urp Jolcnpuoc un-JluJ rolluo$calo ? eleueJluB .g.u.a.r (e
's

ISlrl 001 = / ourl8unl aP'(ru

lzYeiuelstzor (e
Bel€llsuolul 'zy ryzea1rltq) 'V f0= nc 'y elsemcopi ;'ptg; wf 'v szg'o=17 aur'rep puuarnc '(J9= 'u rolsrzeJ ll€ un srnc;ed llncrlc un-Ilul pugJ '8 piuslsper ep rolslzel un ecnpoJlul os U I = 1 Inluernc ep
'

z7 eutr'ep

eiuelstzer pug'ru

-srzor trnlgcle etse erec u1p

(uo 8-gl'sl'i -d)

,ww gg'g=

'lruol ulp Inlruolcnpuoc eeurEunl (r rudnc
gc?p S olse ?s eauntices

iY rnlruolsrzer eiuelstzer (q irnlnlue;nc eeteltsuelut (e

un 9zaslceuoc :gzeeFcl?3 'U' = n fn lruode'r lgcul loJlss 'y rolstzer 'o '1 pug^€ osJns leun oleuJoq e'I .t,00I '"7 ilncrrcuncs op InlueJnc Is l00I = E 'tt es = .66 n Jolslzol un ?zeelceuoc os 'u 00I = '"7 ltncttcuncs = f }lWOder tgcul IAJ1SS 'U ieu.t eltu'oq el pugc Inlnluomc €elellsuolul gzuelncl€J 1nl"u".rn"'puvle 'esJns 'PJ€oueluleeunrsuel (c "p Itos:ns elau-loq
e1

'9

eeunrsual (q

iltnc;lcuncs
:pzeelncl€J 'O S0'0 =
olsa
'1

aP

InluernJ
e1

(B

€r?ouelul eiuelstzer I! AE =

g

piupr'e osms

laun olouoq

te3el

's

zuwg'€=SISt//SL'8lI=/pug^€('Or-Ot'S'Z=d;nruturnleulprolcnpuocufl (c 'IJnz€c pnop elec ru1ued eruoq ?l rollunlsuol pilode'l
:unz€cPnopelecruluedzn/rneuntsuelepoj?ouelulrollrepgcpuroder(Q

'ru'o'l (B :preouelul es eiuelstzer tS testns ? A zu :92€olncl?3'Vw sz=21 else rolstzer uud eeleltsuelul'os'6ll olse llnc rSetalace elouoq sl gcup rer.'YltlgS=11 IruolsrzeJ pz€olceuoc a, "rrrrc ry es esJns loun alouoq €l PoEO 1ruo1stzeJ gzselceuoc -rrc utrd €el€llsuolul 'U 5'68 =

,v

11.

Pentru circuitul dinJigura 2.31 se cunosc:

R, =1C), Rz=4Cl,R: =1O,Ra =5O'
I r =2 A,I t =1,5 A' Rezistenfa interioard
Calculeazd:
12

este

neglijabild'

a) tensiunea Pe R; b) intensitatea Prin R; c) tensiunea dintre noduri; d) t.e.m. E.
t2.
Pentru circuitul dinfigura2'32 se cunosc:

E, /,

=

E, = 1,5V, E,

= E o = 4,5V,

= rz = 13 = t =0,5O, Rs = 3C)' Calculeaz6:

&

= 1O, Rz =2{1, Ro = 4{1,

a) b)

intensitatea Prin circuit; tensiunea Ur,
'

R, "

Er,

r,

R,

Ent',

13. Pentru

circuitul dinfigura 2.33 se cunosc: E r = 40V, E z = 20V, r, = r, = 4 {1, R: = lO, Rq = 6O, Rs = 3C)'
Calculeazd:

a) b)

intensitatea prin fiecare ramur6; tensiunea la bomele circuitului exterior'

iden14. Cele doud surse din citcuit(figura 2'34) sunt tice. Se cunosc:

U, =9,5ViUz=9V,Rr =lC) 9iR =60'
Calculeazd tensiunea electromotoare E qi rezistenla interioard r a generatoarelor'

F." r,

Figura 2.33. Problema

13

15. Un circuit
inligura

are aceea$i structuri ca 9i cel reprezentat

2.27 . Se cunosc:

E,

= 4,5Y, Ez

=91/,rr

= 0,5f), rz

=l(l'

Calculeazd:

a) b)

intensitatea .I prin consumatorn dacd tensiunea la bomele surselor esteU =4Y; tensiunea U dacd intensitatea prin consumator at fr I' =9 A.

116

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Ltt

lloqqc4y

yl

ag8aT'g'g

IZ ewelqord'gg3 ernS;g

Inluomc ep€cs nes e1Ser3 '07< '"7 pugzre rolureuo8 un gcul '1ruo1ereue8 nc erJos ug 'acnporlur es '01

iltncrtc uud

IquoJnc ep srnc:ed 'nlduus crilcele lrncJrc un-Iul 'x lncsouncou rnlnrols"rzeJ eeleoleL gzeel -ncleC uZ'0=r7 eur,rep lnlnJu e t7 rrunri.rod eeurSunl puec orez gcrpur grnspru ep lnlerede '1erqr1ec rnlnrrJ p8rml e-ep lruosmc pugseldeq
ut g'0= v rctqr.pc rnlruolcnpuoc eeun8un; IS O00t= 0y uo1ele uiuel -srzer alSeounc os 8€'Z otnBgf urp InlrncJrc ruluod 'rolsrzer ereceg uud eliglrsuelur (q

LC

'tz

Irnplmcrrc olouoq

e1

eaunrsual (u

ul =./ 'o9s = 'u 'oil = t[ '|Jrz=

:gzPelnclec' 199 = I,r:s

zu '(Jg= ru '02

:csounc es LE'Z on8gfurp In]lncrrc ruluod iosJns a nc

lolered

u1

lelcouoc leapr rutaullorr un gcrpur

o3
.l

(q

8l snnlqord'9g'g urnftg

losrns op mlrupunu eorlfglgunful el :osJns op Inlu?unu €al€lqnp
:lrneJrc u! salqlsualu! Eoglporu as

sl

run3

(u

'sqtul llncJlo un ?z€aur -rog 1$ plnu pfualslzar 6p lJolonpuoe Joun lnpatu -ra1m upd aFos ul olaloauoo luns aopuapl osrns /.1
'slqoul olsa :slrltsop atsa
:JolsFaJ rruPosrJ

'6I

y

t

1ruolgdruarlul pugo rounle (q lruolgdruagul pugo rcuqe (u

9t ruelqord'S€'Z Brntld

'UZ= eU'Ut= zU'Ut= lUtUg'0= ,t'lZI= g
:osouno as

olauoq €l ap ?omFuol 9z€aFcl€c

9g'z otngyfurp Fllne4o ruluod '8t
zg

'lJZ'y=', 'UI'0 = ,oAZ=

'lZ= g
t

:esouno aS'y

Z'l=

olsllsuatq ap FluaJnc ap s:norcd og gs lgcu! laJls? '17'7 otn?{up ar mFuolslzar ulualszo.t pzBalnol€J ,LT

I

''y efualslzar
'v 9=

I

?zeotnoleJ'U€ = =' :csormc as St'Z o,mt1{urp lqrncJtc tquad '9I

zU'V,

I

:,lillilj'!l:i

:.

,

Orice porliune a unui circuit electric comunicd cu restul circuitului printr-un numdr oarecare de borne. Cea mai simpld situa{ie este in cazul in care por,tiunea de circuit este un dipot. Dacd dipolul este pasiv (nu confine generatoare), fiind format numai din , rezistori, atunci el poate fi inlocuit cu un singur rezistor, numit nu ,,simtd" inlocuirea. astfel incdt restul circuitului sd Un rezistor este echivalent unei grupdri de rezistoare (dipol pasiv) dacd, la aplicarea aceleiaqi tensiuni la bornele rezistorului echivalent ca gi la bornele grup[rii, rezistorul echivalent este parcurs de un curent cu aceeagi intensitate ca gi gruparea de rezistoare' Un dipol pasiv poate cuprinde oricdte rezistoare interconectate. Cele mai simple moduri de grupare a rezistoarelor

sunt

9i

Doui sau mai multe rezistoare sunt conectate in serie dac[ aparlin aceleiagi laturi. Rezistoarele grupate in serie sunt parcurse de acelaqi curent.

I A R, Rr...".'R,

B

in figura 2.39 sunt reprezentate n rezistoare conectate in serie qi rezistorul echivalent R..
Pentru circuitul serie, avem:

U =U r +U 2+....+a ,, Exprimdnd tensiunile Ll k (k =13),teanha:

(2.27) (2.28)

U =IRr +1Rr+...+1R,

Rezistorul echivalent este parcurs de acelasi curent,

daci i se aplicd aceeasi tensiune. Pentru acesta avem:

U = IR,

Din(2.27) 9i (2.28) rezult6: (2.2e) R" =R, +R2+'.'+R,,
^ K, = \-n Lho
k=l

\2.5U)

Rezistenfa echivalentd R" este intotdeauna mai mare decdt oricare dintre rezistenfele Ro.

118

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

6II

toPt7olslzat Dandntg' r' e

.'U+'Y
_qce eiuelszeJ l€lncpc ap pouoc alse '1e1ered
u
rr -

n

'vT=Y puISoloJ gluele^ :etieler
{s8
7,)

q

el€lcouoc eJ€olslzoJ Enop rulued
d

tI

:lcunl€

'(y)

gcu6l ele8e alaiualslzeJ n€ Iel€JBd ul nes eues ul elelcouoc oleJuolslzoJ

lliu,uasqg

-srzer eJlulp er€cIJO lpcap

pna lpw eurreep\olul

a1s3

'y

g1ua1e'rtqce eiu

'";l?:11ffi
tvt'z)

T+=
"u '[

'uE

oa

I

tY "Y T*"'nT* r =T
ov

Gtz)

:Eltnzal (OU'Z) tS (0C'Z) utA

lspred eerudrug '69'3 ern3;g

:rusl€ slseou rutrued 'auntsual $oaacp pcllde es t pcep tuatnc tsolaco ap srncred else luelsllqco IruolslzeU

T=I
'y

\zt'7,)

,,u ,a
:ptlnzer
"

n*"'*v*T= I
'(y1= ,1r1
=

tlt'z)

egigtlsuetur pugruudxg

I+"'+" +'I

I
:l€4IuI InllncJIc
1

ury V Inpou ru1uad;;oqqc4) Inl e

ee8el rupcqdy
'1e1ered u1
a1e1

'oy luelentqca InJolslzeJ tS runcard
-couot eJ€olslzeJ

u alvluazetdal luns Ot'Z on3{u1
'oluoq

el ounlsuel tseoece ne lelered u3 elednr8 eloJ€olslze5 'rmpou gnop rSeelec€ eJlu1 el€lceuoc llms gcep Iel€J -ed u1 elednr8 luns eruolslzeJ ellnu IBru n€s EnoC

I

?vinhrte aqalz4tt

1.

* Ro = 399' Patru rezistoare au valorile rezistenfelor: R, = Rz = Ro = 120Q' R: 60o 9i obtinutd prin Calculeazd valoarea minimd 9i valoarea maxim[ a rezistenfei echivalentc corespunzetoare conectarea celor patru rezistoare, indicand 9i modurile de coneetare
acestor valori,

Rezolvare: gerie a rezistoarelorl Valoarea maximd se ob{ine la eoneetarea in

R =Rr +Rz +rR, +Ro

=330o
R

Valoarea minima se ob{ine la eonectarea in paralel a rezistoarelor:

! = l. **J- *I *l *
nRrR2n3R4
R, = 15Q,
Rz

*15Q

2,

repreCaleuleazl rezistenla eehivalentd intre bomele A $i B, pentru refeaua electricd zentatd inJigura 2'41'
Se cunosc:

-20O,R: =30f,l,Rr =50O,Rs *39Q,Rc =70n,
=3O'Rro =12Q,Rrt =Rrz =6f,)'

fir

= 30O, Re = 10Q, l?r

Rezolvare
R gi R sunt conectate ln serie:

Rr, =R, +Rl = 50O'
Rr, $i Rr sunt conectate in Paralel:

R"o =25O; Rr,o gi R, sunt conectate in serie:
Rrrro

=Rrro+R,,

deci R,rro =40O;

Ru qi

R,
R..

sunt conectate in Paralel:

"' =Ru +R, =2lgr;
Figura 2.41. Problema 2

RuR'

Ru, $i Rs sunt conectate in serie: Rru, =R, +Rur =$QQ'

R,,

gi

R,, sunt conectate in serie:

R,,,,, =ft,, +Rrr-12{l; Re, Rr0 $i R,,.,, sunt conectate in paralel:
Rr,,0,,t,,, = Rr.,0,,,,,, gi

2ol

R,

sunt conectate in serie:

Rr.n,,o,,',,, =12C2;
Rrrro, Rrur gi Rr,r,,s,r,,rz sunt conectate

in paralel:

R=80.

t20

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

VI
quep
fqce

tolaloolslzar Dal0drug'
qa{uqqzer Fpdlst n:4usd'U?:U GrnEH
(r)
lTuIJuI BI

h'

z

eseneafel___

9nqluoc

I
(€)

6

i+f+i+ TA__T
3gv
(r)

s

,1"=th:lJ:J" a
| |
!-l

I

,l

I

lv
'tnv

( sv l,lpgul ?l epup JoIIJnFI llu?tunu ptep ' A

eYU.lrv 3sYA
eJ

.i
'9

gnu ue^e €A eJ€olel eC :
BA eJBolBA

lr1ugul ?l epup Joluru€l lrugrunu gcep'sry vete

lslf, 'S i*a 't
.€
.Z

.3sA.JYU.8YA .ooY.)/V

ssrA

.oYU.)YA.srY .I
:pzsetum umc gdnp'e1€cretu elouoq aJlul gluep^Iqca eiuelsrzgr Ez?epcls3 'apEa luns e;aiuelsrzer epol '7p'7 omBgf ulp elellncrlc rulued

Aqa cum am vdzut la pagina ll8, o por{iune de circuit poate comunica cu restul circuitului printr-un numdr oarecare de borne 9i am analizat gnrpdrile serie 9i paralel, variantele cele mai simple de structurd a dipolilor pasivi'
Dacd o por{iune de circuit comunici cu restul cir-

cuitului prin trei borne, structurile cele mai simple
sunt $l (/igura 2.43). Pentru o astfel de porliune de circuit' nu existi un rezistor echivalent, dar, in anumite condilii, o grupare in triunghi poate fi echivalentd cu o grupare in stea.
Se poate demonstra cd cele doud grupiri sunt echivalente, dacd 9i numai dacd ele sunt echivalente in raport cu oricare doud dintre borne, a treia bornd

fiind neconectatd (in,,aer"). Sd impunem aceastd condilie circuitelor din ./igrra 2.43. Pentru gruparea in triunghi (figura 2.44), in raport cu bornele A 9i B
este: @oma C fiind neconectati), rezistenJa echivalenti na K,o =

R, +R*

R,R, -----=-,

in care Rr, = R, + R,

Figura 2.43. Circuite tripolare

adicd
ltto

na
--

R,R, +R,R, R, +R, +R,

Pentru gruparea in stea (figura 2.45), in raport cu bornele A qi B (borna C fiind neconectati), rezisten{a echivalentd este:

Figura 2.44. GruPare in riunghi

R'Y'

=R'' +R,'

lmpundnd condilia de echivalen{d a celor doud circuite, este necesar ca R!, = Ria, adic6

R,. +R.,

R,R, +R,R,

R, +R, +R,
Figura 2.45. Grupare in
stea

Prin permutdri circulare se obqin 9i ecualiile pentru
celelalte doud perechi de borne, rezultdnd sistemul:

122

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

EZI
'elnwer etpceg urp rolriuernJ olli?llsuolur
grJu

rolaloolsuil

DaJDdntD' r' z

'Aezr= n 'sv

ereuoq erlur eunrs
pugroprsuol
n'o"Y

-uo1 o pcrlde as r Inlrurncrrc pc

ffil

mm}
euriqo

t*u

O0€=
oS 'orros ug eleldnc lrms rcy rS

:gY eleuroq

orlul pluale^rqca eiuelsrzer '1eug u3

'1eg1se

,y

alereolsueU

.t

fzru

U0Z= .Y
:olso gluel?^rqce ro1 eiuelsrzet lgcul IoJlse s€zy t"U eleruolsrzeli 'g '1e1ered ug eleldnc luns IS

O09=
-roJ tU rS tzy aqcedser

ttry lO0€= o,'y

:(gy'7 otnSyf tgcul loJlse 'egas uedru3 pzesur ''y rS zry pc prr:asqo eS 'Z

O0I=

ItU iC-lSt= tty

iU9= t'U

nc tU"U'ry

:puglprzsr '(yp'7 otn8gff ests trncrrc

urp leuuo;;nrq8unul rurncolul .I

:er8alozou
'OS?= tUI$OtZ=
,O0S
oU

=

tU ,O0[

=

zV

,<J1Z=ry :csounc

e5

flv

'9p'7 otnSgfuW rolaiar ep gluele^rqce eiuelsrzeJ gzeolncleJ olouroq erluJ

'oa1s

ty+'y+'y ,. . tU+ tU+'y .. ,'V+'U+'y ''Y : ta,? - !'Y :-'ru j-E-=
:e1se

-

tt73un14

anwotsuotl

ap alllo1at elnunu luns uielar alsacv

"rt"qryd
(Lt'z)

1od as alelpzeJ gnop elleleleJ'Erer1 B epecs esrS uienca gnop eloruud punp€ es','yege e rulued'nlduraxo eCI 'erarl € epscs es rS glegu ernqeJl ec €lncsounoau uriuoc arec rrience pnop alec punpg es :leJlss ecBJ os r€U"rzy'zry aleiuelsrzar nc poder u1 rdence op rnlnwolsls eaJEAIozeU

(yy'7) rnlnruolsrs erinlog 'erBInJJrc uplnuued uud auriqo

@tz)

2.4.4.1. Aparate de

misuri
fi diferitd de valoarea

Introducerea unui aparat de misurd intr-un circuit electric perturbd funcfionarea circuitului. Ca urmare, indicafia aparatului de mdsurd va

mdrimii respective in absenla aparatului' Problema care se pune in cazul mdsurdrilor este ca aceastd
diferenld sd fie cdt mai mic6.

in absenla aparatului de mdsurd:
F

(2.38)

ln=-

" R+r

caracterizeazd Prin introducerea {rmpennetrului, care se conecteazi in serie 9i care se va fi: prin rezistenld proprie R' intensitatea mdsurati

(2.3e)

I =-

,E

R, +R +r

dacd Rn << R + r' Compardnd (2.38) cu (2.39), se observd cd 1 este apropiat de 1o cu rezistentd interioard mai micd masoard o valoare a intensitafii

Un ampermetru

/

mai apropiat6 de valoarea intensitatii 1o din circuit in absenfa ampermetrului. lntroducerea in cazul in care masurim tensiuni, intervine, evident, aceeaqi problemd. Pe o porliune de circuit, a voltmetrului in circuit modificd funclionarea circuitului.
este: cdrei rezisten[d este R, prin care trece curentul 1, tensiunea electrici

(2.40)

uo=RI

pentru a mdsura tensiunea, se introduce intre cele dou6 puncte, deci in paralel cu R, un r6m6ne voltmetru a cdrui rezistenla interioard este Rn. ca urmare, dac6 intensitatea
constante. tensiunea mdsuratd devine:

(2.4r)

U =-l

RR, R+R,

r

(2.42)

g= R I=U^

3+t
RV

P "+l RV

t24

2, Producerea Si utilizarea curentului continuu

tolaloolsaal oalodnJg' f

'

e

'pcnu purg leJnspu ep raiuolsrzeJ €eJeols^ el ep BeJelEqB '(gV'Z) Iep€lor rrroJuoc raiuelsrzor FInclEc elnurad p,tr pfeluour 'o1w elualslzer ruluod

'('U

nc adereduroc ug) pcnu else

/7 pugc rcunte ptlurldepu! atse (9y'7) etipuo3 lemsgru ap uiualszer tcop 'areur else

,I
II ==u

(gv'z)

edeler urp e1nclec aleod es eiuelstza.t

nv
II na
-_,

Gv'z)
PC€(I

n'I

f
_ _ _ \t

nn

(w'z)

:aucs

welnd'y reiuelstzer eaJeolel elncl€c E lulued

'I $ / I
11

ropiuernc ropiplrsuelul Bruns Elulzalder erec eelelsuelul gclpul prlau:edrry 'elseo? nc lelerud ug lelceuoc pulg 'y rnlnJolslzeJ eleruoq el , lltmlsuel BaJ -eole^ gcrpu lrulerullo^ '(gg'7 o"rnBgl) zuc lsoc€ uI
:IJnpow pnop uI e leet eleod as gJnsgw ap elerede gnop rolec u lIncJIc 'ruleturedure tm tS ru1eru11ol un trIncrlc uJ luecnpor1ul ps elnqerl 'Elspece uJ EeJelceuo3 n4ued 'Jolsrzel urrd ecerl eJ Inlnluemc e 1 selqlsuolut tS mlruolslzeJ eletuoq el n eeu -nrsuel rupJnsglu pcep 'tolstzer Inun s eclJlcola eiualstzar IOun Ealeols^ slnsplu tuolnd
f

;=y It
a

(w'z)

:else ecrJlcelo teiuelstzar e etitugep op e$e1eg

eclrlJale laluelslzer B erurnsFur ap apoletr l'z'v'v'T
retu

f)

'rnlrulourtrlo^ eiuesqe uI llncJlc utp 02 ttrmtsuel BeJ€oleA ep glerdorde rrunrsuetr € eJ€olel o pJeosptu alstu I€tu gJ€oIJaluI giuelstzer nc nJlerulo^ un
'co

<- "u

pugc

rcep

'0<-

,naj

pcep 0p nc gleEe ,rtlewtxorde else IJ eounlsuel'(7y'7) te{e1er wJoJuoC

indici valoarea tensiunii Un care reprezintd suma tensiunilor U dela bomele rezistorului R gi U, de la bomele ampermetrului, fiind conectat in paralel cu rezistorul R 9i ampermetrul l. Ampermetrul indicd valoarea intensitdlii / care trece prin rezistor. Pentru a calcula valoarea rezistenlei R,
in
acest caz, voltmetrul

putem scrie:

(2.47)
DacS

n=!=u, III
!r-22

_uu

=!3-^^

Figura 2.51. Montaj amonte

(2.48)

I"

Pn

rezistenfa se poate calcula din relafia

(2.4s) R =+
f

Condilia (2.48) este indepliniti atunci cdnd este mare (in comparalie cu Rr)'

l

este mic, deci rezistenla de mdsurat

pentru rezistenle mari, montajul amonte permrte calculul rezistenlei conform rela{iei (2.4g), abaterea de la valoarea rezisten{ei de mdsurat fiind micd'

Circuitul dinfigura 2.52 se nume$te circuitul are $ase laturi, dintre care doud ,,diagonale": diagonala activd AC, confine sursa de t.e'm. E;

:

diagonala pasivd BD pe care este intercalat, un aparat de mdsurd foarte sensibil (galvanometru).
Puntea este echilibrard atunci c6nd diagonala pasivd nu este parcursd de curent, deci diferenla de poten{ial
VB

R.\T,I/R,

-VD =0.
Aplic6nd legea I a lui Kirchhoff:

innodulB:I',=lo
in nodul D:
deoarece

I, = I,

/so = 0, puntea fiind echilibrat5.
2. Producerea si utilizarea curentului continuu

126

Lz,l

rop.tootsqat DaJDdnJg' r' z

_,s'ns'",

ep eiuels,'er

:T::Jffi:',yo i::""#i ;,ff :"T

:l;":iililffi

uaE rm pup nu

csesoloJ es 'elerrlsnpur rJolpJnspu nrlued '(rcnu eiualsrzer nrlued) lune r$

(ueu

eiuelsrzeJ ru1ued) eluotue elepoleru csesoloJ es 'lecrpu eard eg gs ornqoJl nu erzrcard ep pper8 eJBc uI ecrlcale reiualsrzer ele uolgJnspru ruluod 'onz ap ppopw o

pullJ '(rlJ nc rriund upoleu) euolsl€ar1lfi rriund epolau elso psrcerd reu
eec 'sns reru elquezerd aculcale reiuelsrzal elu eruJnspu ep alopolaru oJlur(l
za I
0

; Y='Y
rg nc etmd'69'g urnS;g

(e

s'z)
:erie1a.r

urp gzeelnclec es ty'uo1e1e piualsrzar elso

'y

pce6

I e?
:----j--.--*)

i'?l

N?S

olSaumu es 1nu{qo

' smlul elso eseldap eleod es erec ed'1e1ozreu 'pluelsuoc eunlices ep 'uaEotuo Jolcnpuoc Jg un nc 'U I$ tU aleJeolsrzoJ cserncolul eS '€S'Z otn8gfu1ec gzeez.laet es ZS'Z otnS{ urp crJlcele rnlnlrncJrc Brueqcs :ecrJlJalo rajuelsrzer € arems€ru ep ppoleur o pzeere8ns (79'7) e{elea

Iqc

IeJl$ Inlrncl3 'pleperE plEu o ad lnrmu 'Jo193aunl3 lc8luoc rm

'S .{ z)' 'v '? = ---=- = -;-7-

J,r 'a _U
"v

'u

|

/--,-\ Ct L)

:eunricas rSeaece
rS lerrelew rSelece urp oJsolcnpuoc urp eleuorfceguoc luns €y
1$ zy eloreolsvatgcee

"v,

?'y='y
tu

(rs'z)

:JolsrzeJ mrm reiualsrzeJ ueJelncl€c olpued edeler plseecy 'e1und rnlnlrncrrc e ruqrlrqce ep eriryuoc glutzerdar (gg'7) epdeleg'o1eEe rcap

lrms aleJqrlqco rrirmd o1e osndo eleierq urp rolereolstzer roleiueluzal olosnpoJd

'v ,U.y= .dr,y nps ,y = k

(0S.2)

:plpzer 'gieler pnop elec purirpdwl

0= ,1tU+ 'IoU-:C(gJ Inrqco uI

0=rIrV -,/'U,VOSV
:JJorllcrr) rnl E €-Il

Inrqco uI

u eeEel pugcrldy

2.4.4.3. Adaptarea aparatelor de

mlsuri
de

unui curent Prin construc{ie, un instrument de mdsurd permite mdsurarea
intensitate:

(2.62)

I

in care 10 Se numegte curent nominal
domeniul de m6surare la

^^

elD' I of
sau

curent maxim mdsurabil' Pentru a putea mdri

(2.55)
care

[0;1] in care: I =nlo (n>l)
se

rezistor se conecteazl, in paralel cu instrumentul, un

si

preia diferenfa de curent' Acest rezlstor

| /'i\ __-+__{&

t*l tl

+_
|

numegte

. Rezistenla guntului depinde de n 9i de

rezistenfa instrumentului, Ro' AplicAnd legile lui

Kirchhofi rezultd:

Figura 2.54. CuPlarea guntului

(2.s6)
Din (2.55)

(I +t,,=I {*"r, =
R, = "

^oro

li

(2.56) rezult5:

(2.57)

jt
n-l

ampermetrului astfel obfinut, rezultd Rr=4-9-' Se conlCalculdnd rezisten{a puyincircuitul in care ie introduce, decdt instrumentul inilial' de bard, dintr-un material care are coeficientul termic $untul se realizeazdsub form6 cutie cu ampermetrele moderne, guntul se g6segte in aceeaqi
masurare, acest aparat perturbS stat6 astfel cd, pe ldngS cre$terea domeniului de

ini

al rezisten{ei neglijabil. La

cdnd se schimba scala de mdsurare' aparatul de masura gi se conecteazd la acesta atunci

o tensiune valorii nominale a curentului trnui instrument de m6sur6 ii corespunde
nominald',

(2.58)
aceasta

Uo=RoIo

Ia bornele instrumentului, cdreia ii corespunde indicafia ca voltmetru pentru masurarea maximi a instrumentului. Deci, instrumentul poate servi

fiind tensiunea aplicatd

unor tensiuni cuprinse in intervalul:

(2,59)
t28

U,o" e[0;Uo]

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

tolatDolsEat oalDaru9' r' z

.UI,l6I= /y:euriqo

eg

, ,N ', * =,
:else l€msEru ep sotmlsuol rE\'Y

Ol'0='U*-y

'I t-TT

ru = tN

12

:e1sa

Plsulluou €ounlsueJ (q

,.- -"'r'N 'r =UIST1:=I=u

,'N ',

r =,

:€alellsuolul nc Inluemc epundseroc ,17 eeleilsuolur nc runrzr^rp N BI rcunlE Inluemc aprmdsaroc IunIzIAIp '1g e1 pceq (u :erBAlozel{
zr) eunts EeunIzIAIp eclpul 9s rnlnlerede lnce'119'6 = -uol o €l ,€J leJlse lusunJlsul lseo€ €l Plelceuoc emqeJl pleuorirpe giuelstzor e3 (q '02 = 'N ?eunrzr^lp 9JIpu mlnl

'gZ='N

-erede lncu ,v

z= I
t

luemc rnun BeJeceJl
.7J

e1

'elec ruluad luns eiualszal gzBelncl€c (u

fw
6,v

001=

'

I

ptu|1"r

PSuIle else

MnEAtp 0s = N ap Fulxetu e{eneq
t-

=u

gJeouelur siuelstzor eI€

n[ewolls^p8 un

?rqrtud
'1etirut pluaurnJlsul lgcep'ecnpoJlul 3s oJBc uI Inl

-rnctc u'nd tow pqnpad lerede lssce 'elernspru ap rnlnrueuop ueretsarc p3u91 .oya /y else lnuriqo ed ,gc lepse Elslsuoc es = leJlss rnlrulerul1o,t eiuelstze5

ou(I-a)='u
nyor

(zs'z)

:plpzoI (OS'Z) ls (Sg'Z) ulA
gpuorirpe eiuelszed'SS'U e.rnfl g

=

ool'
Qs'z)

(oy+ 'u)01= nJ

:pl1nzoU'0y'lnlnluaulnrlsut eiuel
-srzsJ ep rS n ep epurdap pleuorirpe uiuelsuaA ' elSeurnu es JolslzeJ lsecv

'eunrsuol ep eiuaragrp elerd ps eJ?c rolstzor

un '1n1uewnr1sut nc alJas uJ 'gzaelcer:oc (1<u) opu= 2 @yz)
:arec ur

es

tn:O]

et eJuJnsgru ap 1nluatuop upur ealnd B ulued

l.

Un voltmetru, avdnd rezistenfa interioard R,
Calculeazi:

=lldl,

are tensiunea nominald U

=lV.

a) valoarea rezistenfei adi{ionale pentru care voltmetrul poate mdsura
maximiU, = 10/;

tensiunea

b)
7

valoarea tensiunii maxime, dacd se conecteazd o rezisten{d adi{ionald

Un ampermetrg avdnd rezisten{a interioard R,,, = 0,99C), are intensitatea
Calculeaz6:

R, = 5lf). nominald / =lmA,

a) b)
3.

valoarea guntului pentru care ampermetrul poate misura ctrenli maximi 1, =10 mA. valoarea intensitdlii maxime mdsurabile dacd se conecteazd un gunt R" = 0,01(-l.

Un ampermetru are N =400diviziuni pe scali, rezistenla interioardR,r

=lO

gi indicd

diviziunea 220, pentru un curent de 55 mA. Pentru a modifrca domeniul de mdsurare al ampermetrului, dispunem de doud rezistoare R r = 0,3 C) ti Rz - Q6 O. Calculeazi:

a)

intensitdfile maxime ce pot fi misurate cu acest amperrnetru, daci folosegti drept funt, pe rdnd, fiecare combinafie posibild realizati cu rezistoarele R, gi Rr; curentului ce trece prin ampermetru este

b) cdte diviziuni indicd acul ampermetrului, in fiecare caz, dacd valoarea intensitdlii

I:

55 mA.

4.

Un voltmetru are N= 280 diviziuni pe scal6, Rv

=lldl

gi indicd diviziunea 56, pentru

o tensiune de 2 V. Pentru a modifica domeniul de misurare al voltmetrului. dispunem de doud rezistoare Rr = 3 &O, Rt = 6 lct2. Calculeazd:

a) tensiunile maxime ce pot
pe care le ai la dispozi{ie;

fi mdsurate cu acest voltmetru, dacd folosegti drept rezisten{i adilionald, pe r6nd, fiecare combina{ie posibil[ realizatd cu rezistoarele
bomele voltmetrului este

b) c6te diviziuni indicd acul voltmetrului, in fiecare caz,

U:5
Ro

dacd valoarea tensiunii la

V.

Un instrument are rezistenfa

=200Q, iar acul indicator suferi deviafia maximd

pentru un curent 1o = I 00 Fl. Deseneazd schema unui aparat construit cu acest instrument gi care este capabil sd misoare:

a) b)

curenfi in domeniile lQ l mAl ,lQ l0 mAl ,lQ 100 mAl; tensiuni in.domeniile

lA,l(l, [q 10I/], [q 100/]

.

Rezistenfa totalL a unui potenliometru este R=180&O. Cursorul se afld
capdtul A al inflgurdrii potenfiometrului.

la l/3

de

a) b)

Ce tensiune se aplici intre bomele A qi B ale potenfiometrului, dacd un voltmetru avind R" = 40 ldl, conectat intre boma A gi cursor, indici U, = 40V?
Ce tensiune indicd voltmetru conectat acum intre cursor 9i boma B?

130

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Q)upap Danfid Is 013"taug'9'e

a^lpnllsuo, 3le1€p '(tnlnroleurnsuoc te tS tnlnrolereueS tulourered) InInlIncJIc e|B eltu:ed (39'7) etitlea tot8reue ual€lncl€t csounc as gc€p 'JorJelul InlruInoJlc olBzIuJnJ

(rnv)
/Vil-------'= ,x ''
v
''tt+l

(sq'z)

ulrlcolu1 nrluad tuqo Inl eo8el ap plep etserdxo nc €el€llsuelul

:euriqo os 'ltncltc P3ar1u3 j'S;d uI gce6l

N+=u24
z

rS

tV,rI..t="'!rLl
ar1

(19'7;

:plpzer 'n

'J ag eriuler pls€ac€ uI pulnJolul

|V'

I'n*O'n=""114

GyZ)
T' 9'

:pllnzeJ '(7'7) ateornlul llunlsuel terirugep IrrroJuo3

rolrelq IntlncrlJ'z'

7

.(rnlnroleurnsuoc te tS tn1ruo1ereue8 tr4ewered) InInlIncIIc ale a^u?nJlsuoc elel€p tetfiraua €eJulncluc ellwled (99'7) etieleg csounc os Ecsp 'Jollolxe InlnllncJlc slezlgry

-(, wtr.u = fl
1n'a4u1 nrtued

+

u)

.lS9'Z)

',,qo

FI ee'el

ep glep etserdxe

"' *'o"""t' -'t""';"'T;;"''";;Hi:
1V

lY --== ' fu|
z1I

u

I

s

' zI 'Y =

'"rLl
otrso

(VS'Z)

:piuelirzer uud teumu lvz;'rellarac

Inrol€unsuoc 93ep rel

N' I' n=A' n--'"",+1
:etsa'Jy dull
-ol€urnsuoc gslusugl

Gs'z)

efraug

ap Inls^Jalul uI 'InlnJ 'Jolglunsuoo erds etfireue ep mlrueJsu€Jl pllJolep nO nc
'ptru?lsuoc else Inlnluernc

epecsppriuelodBtsreue.f,ectrlcalelulcJ?sIOun€Jolelunsuocun.JlulJdeeracarlel

slllcela tnlndrugc eelsllsuolul gc€O'clJlJele €el€lrsuelur rcunle'(drut1 u1) g1ue1suoc olsa pdug3 utld eatacerl PuruJelop rolerauefi ep 1€3Ic clJlcole rnun €
lusJnc

rolralxe Inllnrrf J'l' l's' 7 "t"S'tr :'f i:.l:"*!;i t$t .tff{qjsgnei t& .$#!*tSJ8i"6S #g?i**'idXH

llnJJrc

2.5.1.3. Circuitul intreg
Din definifia t.e.m. rezult6: (2.6e)

Wr*=E'Q=E.I'A,t

inlocuind fie E, fie l din legea lui Ohm pentru intregul circuit, rezultd: (2.70) L/r", =(R + r).t' . tt

(2;r1)

w*=fltt

Relafia (2.71) permite calcularea energiei furnizate intregului circuit, dacd se cunosc datele constructive aIe circuitului (parametrii generatorului qi ai consumatorului).

impirtind fiecare dintre relaliile (2.63) - (2.71) la durata At a hansferului de energie, se oblin puterile respective. Expresiile puterilor in funclie de datele constructive ale
circuitului sunt:

(2.12)

P,*

R+r ,

E2

Po, = P

-!-; r)(n +

Pr,

=, . L-

(R + r)-

Rezultd astfel c6, pentru un circuit simplu, poate fi definitd m[rimea fizicd , asemdndtor modului in care se definegte $i pentru diferite mecanisme simple (raportul

dintre lucrul mecanic util gi lucrul mecanic consumat pentru a produce acel lucru
mecanic util).

Randamentul circuitului electric simplu (q)
Randamentul unui circuit electric simplu este o mdrime ttzicd egald cu raportul dintre energia utild din circuit (energia furnizatd consumatorului) gi energia electricd totald din circuit (energia datd de generator intregului circuit):

Randamentul natd cefracsiune din energia disponibili in sistem este utild. Randamentul este o mdrime adimensionald. Expresia randamentului circuitului electric simplu in funcfie de parametrii constructivi ai acestuia se poate obtine inlocuind energiile. Rezultd:

(2.74)

,l' =

=4R+r

Relafia (2.74) confirmd faptul ci randamentul este o mdrime subunitard. Pentru un generator dat, randamentul cre$te la creqterea rezisten{ei consumatorului. Pentru un
consumator dat, randamentul cregte la micgorarea rezistenfei interioare a generatorului.

132

2. Producerea qi utilizarea curentului continuu

grupap
',16='*

Dararud

$ D8nug'9'z

6ollqlsltupB o{ulxeul rollunlsuel e gclLu I€tu eoc Boreole^ gcseespdep ps ornqorl nu glecrlde ?ounrsuol'leJered u! elelceuoc puIU aleJBolslzou 'tlnZ= z-2,rt1cedser '16= t" n euriqo es opun op

n=

*

29c1pe

a'tvz'lwd

=

7'l*

O

:luns ereolstzer gnop olec ap ellqls[up? tulxslu

ellunlsual (q

tl L7,=

*

I(V + 'U) = '/l

:?oJ€olel'tnlnltncltc glectlde ?ounlsugl ru1ued'1e31se eutiqo

es 'u € =t* I =* I gorpe 'eltqtstrupe oturx€tu rollipltsualut B Pclur Istu €0c eoreol?A gcseesgdep gs omqel nu ole uud Fluornc 'eues u1 ol€lceuoc pulg eloreolslzeu 'V , = " I,rtlcedsor 'Y E= t' I :euliqo es epun ep

ll 1l ="'
:luns ot?olslzor gnop eloc ep ollqlsnupe eullxeul el4ptlsuslul (u
:aJBAIOZeU

,''u

ilelered uI Ez€elceuoc es elereolsrzer (q leues u1 Pzualcouoc os aloreolslzoJ (s :PceP 'areolstzeJ gnoP Joloc
rrrpdruS ecrlde eleod es oJ?c gtulxetu sounlsuol else ors3
OlrqrslrupB

'Ag6="d

zy,rtlcedser'O€= tU eleiuelstzer erurxp[u eygelnd IS U9=

'ttlcedser'11 LZ=t'd nB al€olslzeJ 9no(l

r
'009€ ''o';:;,'{:1!;;T,f ;ff ;le::##Tiil '1 f " s}I'gt=sAW Et=*n.

l,zroooopor

' ,=wwl .' ',' ' i Y,Li 000 1= qilL r
:,1;. :(pro-11ur*rop-$

l

,

"

iuns

51

or"uuo;pur+ aP q11ie1q qnur p*o9u n4ued or"uuo$ur{t ap epdelag r p*o1u

.

r ' r. ' '(pro+Fn€Eaur),,Wnf' a (fro-ltemgEevl),,Wnf' O
"t144lf:

',,e1no{" ep col

q

prp'q" Jrar"ii

-

"a*a

gqp,un le"dlsoloJ pap ;uur';ac 1ldppy ' Bel€{un-lqemc pour .sgtu (ppunces-uem) ,,stI1u gmsglrl ep Bel€ilun luema- poru uJ !t1so1o3 else FIsoloJ arslnd rr-sued ar1tnd"$ued Bmspur ep selellm ,'Pmur relul reqe

,.p$q*iiffiT#n#I;nui"^
lmsnu

)'

'' :,:t:^t''

* 'T-l;ji"t
lSsg

"*'
n.

Br8reue

;:: :::
1rg

' "1

ralnd nqcadsr opcttntol upraua 1S gcluecsw rs efraug qs gcpcalC '{e,nlw n;r""o.i1Jltnot qI purlrqp Ji ripcal,e eerelnd rS erEraug ""t"ly

ffiffii;d#,
=ia)
:1"1.,oq

r glmqt8e elsa ,,$EA\'t

Bs."4umuop,

!:'(^l

:i::.-

Erlrrsaln

irilnd

lS

TF1l3 grgteale elSreua n4uad llrnspru ap $prlun lra1e
"t rTr

*:

.

5.

;l'T'

a-e

$ r*,t !-r: *n tr* n g $* ru

I ut

I

rm

nxi m r.lp

f:ut*re
de

intr-un circuit electric simplu, puterea furnizatd
relalia (2.72.2):

exterior este datd

P

=--l- r)' g' (R +

Simplificdnd fraclia prin R, rezult6:

(2.1s) ,=--)-- .n' f JR.+
\
a/R/
l

a doi termeni pozitivi, a cdror Se observd cd in paranteza dela numitor este o sumd sunt egali' produs este constant. Aceastd sumd este minim6, cdnd termenii

Concluzii

.F il"

consumatorului; puterea admite un maxim pentru o anumita valoare a rezistenfei

maximul

se

obline pentru

Jn = +,de a/R

underezult6:

(2.76)

R

=r

b,valoareamaximiaputeriitransferatecircuituluiexterioreste:

(2.71)

P^" =L 'mx 4r

Dependenfa puterii transferate circuitului exterior de rezistenta acestuia
este reprezen tatd in fi gur a 2,56'

P"-i

Atunci cind un generator transferd circuitului exterior puterea maximd,
randamentul circuitului este de 50 %.

6

E,

Din grafic se observd ci existd doud valori ale rezistenfei exterioare, R', respectiv Rr, pentru care se obline aceeasi putere pe circuitul exterior' ;'#tiT& Demonstreazd cd intre valorile

'H€F

,

respectiv R", existd relalia:

Flgura 2.56. Puterea pe circuitul exterior

(2.78)

R,R, =

7'2

Care dintre rezistenlele R,, respecttv
vedere energetic?

R,

este mai convenabild din Punct de

134

2. Producerea qi utilizarea curentului continuu

pn4)ap Dilaffid

Is

or&nug's'z

pcIJIroA '(13'7) e{u1er pulsoloJ '111 eur8ed BI ep ep^lozer taruelqord elelelrrzor

W

'et8reue eun€oPlol Puturud

IrueIIueJ 'llnoJls ulp eleJ€olslzoJ rrJolEtunsuoc 'r,rrltzod Btmeeplolul ltms oums Islsec€ qp eums '(mplmcrtc FlseJ €l ep el8reua ed gledrsrp eerelnd omlllsuoc 11 InJqrueu tS (mplmclc et8reue AIlcoJo qzeez\LmJ
elsaruud lruolereue8) J€4uoc zec u1 rntle8eu
rselecu ne rolereueS uud 1ruo1ereue3) suas

pluemc ts 'ulo'l gcep nqtzod ltms €Iolsoce

rruerruel iaruolereus3 ep pl€znurg eeralnd elnlllsuoc

I

IruqueIIJ urp gcrrqe81e eumg

,eculcolo eleiar leun IIJPAIozeI €ruJn ul alnuliqo eletretluel €oIJIJoA 8 rulued ratu €ec

ppololu Pl€clpul :retielar €eJ€cIJIJaA pctpe'rc1ua|nd ptunpq olse

ifaZ='lnZ

(rs'z)

rotuolnd lniuellg't'g'z
'j:= Dv d Y = *d g,Pn .(t-)v v-= xau, '
l=[ :@1.7)pteqnzereur|qoes.1tnclcF8e.4uln.+uedruqgmleeSelncl€ilvellsocepu-eredulo3
:oP 13P olso

re$cury Intu1xBI

l

(os'z)
:gclp€

:ru1ued

tulxelu rm elrurPe uli
ep tnlnueuuel

-cu(u

'(/-)

,rtle8eu
'11

1nrut1"g"o3

pper8 ep giuepuedep o gcrpe

pqu il lnper8

,d
xout

Ig+ ztt-=d
Ir - n = narax ul IO= d

Gt'z)
:9llnzeu

d

:else JolJelxe InlIncJIc ed pledtstp seralnd

lnlFcrlc

e JolslzeJ un Pzeeldnc

ep e{curg u! rolralxe os pS 'PIIqBIJ€A else Piuolslzer Irupc u3 eledtsrP rtrelnd uiuepuedep ezezr.leul mtm oleluoq e'I es pJsoualul g1o.1ttr"t rS g 'ure'1 nc rolereue8

d

:orBAlozau

G!-rrer uud mpluarnc eel?llsuelu

't

l.

R = 8O o DouE surse identice, conectate in serie, fumizeazdunui rezistor cu rezistenfa aceluiagi rezis. putere P, = 10,125 W, Cdndsunt conectate in paralel, sursele fumizeazd

ior puteiea Pr=|rI'. Care este puterea maximd pe care o pot furniza unui circuit

)

exteiior ales cbrespunzitor cele doud surse conectate in serie? cum trebuie cuplate dou6 surse cu tensiunile electromotoare Et =4V, respectiv putere pe Ez=2V gi rezistenfele interne rt =rz=0,4(>, pentru a disipa cea mai mare

3.

4.

puteri? un rezistor cu rezistenfa R = lO? CAt este valoarea acestei tensiunea U=12V, consumi puterea Doui rezistoare, conectate in serie la o relea cu puterea P, =14,4W. Conectate in paralel la aceeagi tensiune, rezistoarele consumd F, = 60 ll . Calculeazd valorile rezisten{elor R , $i R z ' Pz = 500W' Doi consumatori au parametrii nominali Pr = 1000 W qiU, =110V' respectiv unui rezistor care, conectat in gi u, = I I 0 I/. calcule azd valoile posibile ale rezistenfei funclionarea normali a ambilor consumatori alimentafi la tensiunea

.ir.iir,

f,.

6.

electricdUo =220V, bare dintre montaje consum6 o putere mai mic[? disipd o cdlduri Q in Conectate in serie gi alimentate la tensiunea U, doud rezistoare in paralel 9i alimentate la tensiunea U' intervalul de timp tr=lh4\min' Conectate \n ce intervale de cele doud rezistoare'disipd aceeagi caldurd Q in timpul tz=2lmin, R, la va disipa aceeagi cdlduri Q,Tacdconectdm numai R, sau numai ii.p li 9i ti se aceeagi tensiune U? respectiv aceeagi tensiune nominald 9i puterile nominale Pr = 40 I'/,

permite

Doud becuri au in serie?

pz =60W. in ce raport se vor afla puterile consumate la conectarea celor doui becuri transferului de Dac[ se conecteazd un rezistor la un generator cu t.e.m. E, randamentul generator cu t.e.m. E, randaputere este I r = 0,75. Conectand acelagi rezistor la un dacd se conecteaze mentul transierului de putere este n2 = 0'6 Care va fi randamentul' rezistor? cele doul surse in serie cu acelagi puterea generator electric avdnd E =lZV $i r=1C)' fumizeazd circuitului exterior

7.

8.

Un

P =20W. Calculeazd:

a) b)
9.

tensiunea la bomele sursei; rezisten[a circuitului exterior corespunzatoare acestei tensiuni'

este aceeagi in cazul Puterea furnizatS de un generator electric circuitului exterior R, = lCl 9i R, = 3c)' Calculeaza: conectlrii in serie sau in p-aralel a doud rezistoare a) t.e.m. a sursei, daci aceasta fumizeazd puterea Pz =0'75W rezistorului R' conectat singur la bomele sursei;

b) c)

curentul de scurtcircuit al sursei; de la generator valoarea rezistenfei circuitului exterior (R') pentru care s-ar obline

d) relaliile
136

putereamaximdpecircuitulexterior,precumqivaloareaacesteiputeri; intre randamentele circuitului in cele trei cazuri' 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

alapatg'9' 7 1!oc17dV')upap mlnluarnc

'tlrllelo plnluarnc
cl4cole luemc ap srncrud rolcnpuoc rm-Ilul

as |g tlruJel 1ra3a alSaumu ep sarufetep ul ptsuoc 3t InuaruoueJ EJnplpt
4

JlrlJele lnFlualnr

IG

tllrJel |nlceJg

.Jolsnpuos uud ecarl ersc rnlnluemc €olgllsuelul ep apurdop ptefeSap ?mPI9t sleJ€olcnpuoc iprnplgc pfeEap slrlcola truomc ep asmcred

!!znltuoJ
elelds pczp epedor

pogt iruemc ecarl prlleteru BIBri;;u'ia

ryu

pctlulaur 'alulu I?III al€llsuelul ep lueJnc (m op gsJncJ€d alse eerelSerc gzeeotluer os rulerulJol€c ury tade tunlersdutel

"o*e

alsarc nrteuuolec utp tade erruuredtuel

lrElBlsuoc

'eretu Ietu aunlsuel o BI gclluleu e1e4ds puptuerulp'pluerugadxa 91edar drup op olu^Jelul €l9r€os9tu :ruletuuol€c up pd? einleredual eleEe lcplcele lruoleraue8 €l gcll€letu elelds Ez?elceum :nJlotulJolec ury tede ernleredual EJPosPu u1 pde npo4u1 iectlelatu lalertds Bertradoce 3l Pugd n4eluuolst

:

nJtnl ep

potr/ltr

'Ed€

irutauourel
igctlelau gPlds nc nr1ewlJolec
iPrnlPEel eP ereolcnpuoc

iculcele rolereue8 a.Icsoteu olBlJolBtrAtr

pcruqol 'olceJa olsece undns es eroJpc a1Ba1 edqzeezvqos

lsoJ uI rol EoJezIIIln Jsl ''1'7u'*"ui'" alcc ed altrodocsepclqcap Prua-rnc ap asnpotd un-'t-uud Datacari Pl e1a1fe3e e\eol'ropnpuo, 1,'1:'''"ro* alatcalaedgzeezeqesacl$'eleroleleredelom]n]eereuoticung.elerede€euouas€ell€ ,"ono,r1"i'oluozt,re1a1 'otper ap eleredB 'ecl4ca1o uncaq atiuodstp rS acrrlcale oJeolotu eleod teur as nN ' €l rue^€ nu gs eJ?c uI olunl o tzplse edacuoc
ep luuuorsardurr JErunu
,e1e1r,rr1ce

ne JlJlcale InlnlueJnc

Jolligll^llc? eoltltrofeN ep Inrueuop ep lueJeJlput 'octullz "tltnou

**'n"rnrunn

tS umcerd ap puldep luuosrad n''sou I$JoJuoc

:

:,

La nivel microscopic, efectul termic al curentului electric este rezultatul interacliunii sarcinilor electrice aflate in miScare cu particulele care
formeazd materialul conductor.

in cazul unui consumator caracterizat numai prin rezistenfd, energia transmisd de la
generator consumatorului intr-un interval de timp Ar este datd de telalia (2.64). Pentru

tip de consumator, energia transmisd de la generator se transformi integral in caldurd. in consecinlS, cdldura degajatd intr-un interval de timp Ar de un consumator
acest cu rezisten{a electricd R, parcurs de un curent de intensitate -/, este:

(2.82)

Q = RI2 L,t (legea lui Joule)

Folosind legea lui Ohm pentru o porliune de circuit, cdldura degajata se poate scrie qi in funclie de tensiunea U aplicatd consumatorului: (2.83)

o= u' R

L,

Pornind de la Experimentul

I

descris

in paragraful anterior 9i uttlizAnd

cunogtinlele dobdndite la studiul calorimetriei qi respectiv al circuitelor electrice, proiecteazi Sirealizeazdun experimentpebaza cdruia sd verifici legea lui Joule.

Efectul termic al curentului electric

este

utilizat in practicd in funcfionarea multor aparate electrocasnice: becul cu incandescenfi, cuptoare,
plite, radiatoare, suflante de aer cald, aparate penffu
uscare etc.

Printre aparatele electrocasnice cu o rdspdndire larg6, funcjiondnd pe baza efectului termic al curentului electric, se num5r6 9i uscitorul de pdr (figura 2.58). in uscdtorul de pdr, un ventilator pus in miqcare de un motor electric sufl6 aer printr-o o spirala metalicd parcursd de curent (figura 2.59). Datoritd efectului termic, spirala metalicd se incdlzegte, iar o parte din cdldura produsd este absorbitd de aerul aflat in miqcare,
determinAnd astfel cregterea temperaturii acestuia.

Figura 2.58; Uscitsr

d€

pir

Yiteza curentului de aer este controlati prin
turatia motorului electric. La unele modele, este posibila reglarea temperaturii aerului suflat prin controlul rezisten{ei totale utilizate pentru efectul termic. Spirala de incdlzire se realizeazd dintr-un aliaj de crom-nichel (prezentdnd avantajul unei

rezistivitdli ridicate gi stabilitate la oxidare la
temperaturi inalte).

Figura 2.59. Spirala uscdtorului

138

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

6€r
eU€ els€ec€ ere eiurcesuoc

limnd7' )Iocala mpruilnr apPaJg'9'
oll?lroleo erdnse euntice ;gpueprq8 ulp lrnceq

e

:iilffi;illTffi;
--i-

,. 1,n1t*iilin;;""il"r)1i;."r.pun"ut
') ^'

'€ 'rnceq acnpord qns Jol €oJ€lceuoc €l lualceg leru ;rueuoricunJ lndurrl uJ lgcep 'ounlsuel 6^ ,oi,rnr"q prrtnrn sc tnrdel ectldxa es umC '7 n" r^!r'h^^n €orepl€ pc 1nrde, pcrldxa umc

ff;"il;;un1"p,3

aJ'"e

t"lt'coq

tlty::

"p

ap "]'-Y:i:":::^t:,*:"t"t:T:ir:'1t'f;Xl *ba un-rurp

"o*]1':1:l
.,,^ uI 'J
06 -

eelezuode'\ ocnpord es dup ipdu ap Iiptpuec rt8erlul

19c

.

ta = 'e

ernle;edural et(

ut

voue.p ru"#dun, prolnfe nc ede Ut*lslzeJ ep rolslzor tnun UOn =

Trrrr= n

oon\'L?oorr=a)

* * u*:i1jii:y.lT1:"?^::n:;:,:":I:A"j,IXTt; .r culcalo clul?ec un
e1Saz19cu1

r

gde ep 3009=xd cnporlul os clul?oc

"

upuL= ,v

= 1r;{56=,v
PnA

:9llnz3U

(,g-rg)(cw+ J) = w\esqoT=
:acrJrorurJol?c rerience uuoJuoc

,rorral*" erds gmplpc ep elraprerd pug[13a51

('e-.eXcrr+J)="'A
:else
z Bu€c ts ede ,o00I = 6 urnleradurel €l

ocnpe e n4ued 9J€se3eu €Jnpl9c

lv-=''
:else

U

o
:eIuAIozall

rv drult

plepac €JnplEC ep IB^JaluI un-rlul JolgqJag ep

erds 'guec ulp ede pqrrg 9s edecul durp tgc gdnp pzuepclec'rotralxe

n grnplgc ep eluepretd pugfq8eSl "'1072= Berlzlprul es rode nc crrlcola rotEqrarJ,";;;";li$"

Eetmlsuel el leluarull?

'O002= ur eiuelstzar nrluod'Jo8I=r6ernlereduel e1

t4
I

oozv=

r)
'de

ap 3 002 = trl 9lI€ os

'l o"= t €cgol€' aleltceduc ep pu€c o-rul

'ocIIEleIuIq

e eJBlualuIIB ep Inlqlnc{c aletu€l leun €eJeqmc urrd mlnlerede 'mlnlerede IruoIJeluI ury aclJlcale prnleradual gllurnu€ o elsad InlnJeB serlzlgcul rulued lg]e n rulued td 19' '1-o1n'lllln €leloJd e ro'rie1oz1 € nES les€cre" e"ldot n'n' ne rgd ep aloJeol?csn ep ualsls rm lnzp'rord - elrseoxe llJlzlgcul e,u4odur1 ericalord

uereldncap pullrualep

l

.,rra*r3S:st1,

2.6.2.1.
I

Cimpul magnetic
I

tryzzzttt ct
un magnet in formd de bard; o folie transparenti sau o foaie de hdrtie; pilihrrd de fier; un ac magnetic mic.

Materiale necesare

Mod de lucru
agazdpe magnet folia transparentd gi presard pe aceasta piliturd de fier; plaseazd acul magnetic in diferite pozilii in apropierea magnetului.

Constatiri

'.

pilitura de fier

se orienteazd preferential pe folie (/igura2.60); orientarea preferenfiald este mai accentuatd in apropierea polilor magnetului;

direcfia acului magnetic corespunde cu direcfia particulelor "t*i,i,r.:i

de piliturd de fier,

Concluzii

in apropierea magnetului, spaliut are proprietd{i speciale: existd direclii privilegiate, existenfa acestora fiind demonstratd de orientarea piliturii de fier gi a acului
magnetic. Orientarea acului magnetic sugereazd cd direcfiilor privilegiate li se poate asocia un

anumit sens. Manifestarea acestor proprietdli speciale este mai intensd in apropierea polilor. Experimente de acest tip sugereazd cd in apropierea unui magnet existii un cdmp fuic specific ce determind efectele observate. Acest cdmp a fost numit ','.i'r1i" rii:;::!1.:ll,'. La

inceputul secolului al XIX-lea, studii efectuate asupra interacfiunilor magnetice au evidenliat existenla interacliunii dintre cdmpul magnetic Si curentul electric, precum qi
generarea cdmpului magnetic de cdtre curenlii electrici (1820, H.C. Oersted).

140

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

7!n47dy'cr4rala mlnuarnc a1aqcatg'9' 7
'ctlsu8eu durgc
eclJlselo ellurcJus 'rulnctged 'seuoruese aP 'cnPord PIA 'Balsec? PcStur es eJec uI FrpeIrI ep luepuadeput ecnpord as tS acu1ca1" uI royutcres ttrpcStur lruellnzoJ alse clJlcelo InlnluaJnc 1e ctleuEeur InlceJg
uJ

orecstur

ul eleg?

G S"t |sj-J

X

poldep ec IcIlsIJelcBJ€c oJ€ leJaue3 cpau3eur 'rolcnpuoc urp tn1.1u"rnffifrtsue*1 "p :ttf".ihn"i 0."g" un plslxo clrlcole luomc ep smcred rolcnpuot lrugclJo InJn[ul pO"tni JlJlcela lnlnlueJnc pi r;lau8utu

FlteJg

'crlou8uur durgc glsxe cl4cele luamc op ssJncJ?d JolalIncJIJ 1runf u1

elarpadg '79'7 rrnS;g $uemc ep elureueB ecrleuEetu ropmdrugc

olznlJuoJ

'lrncJro uud tnlnluarnc Fsues op epurdep ctleuEeur Inlncu eeJ€lueuo :ieg ep urnlqgd lS ec t{certp rseelect ad pzeeluetro es ctlsu8eur lnce

i(79'7

otn311[1

ep ernlrltd rolelrnJJrc eererdorde ulp prieds u1 flicoJlp elnunuE ed gzeeluatro es JoIJ

IrElslsuoJ
'ellncJlc uud tnlnluernc Insues Pqurlqcs iroleltncrtc earetdorde u1 rlirzod ellJeJlp u1 cqeu8eur pce gzeSe ilncrrc Inrgoeg 1e ueld plrodns ed reg ep pm1111d greserd :lIncJIc Irupceg BeJeluewll€'pugr ad'qze?zrleet

nJrnl ep potr l
euubj nc ellncrl3 '19'3 urnS;g

'ctur crlau8eru ce ireg eP grnlqtd igmlp8al eP lJolcnPuoc iculcale roleroue8 :(19'7 em8g) rolectld

-qlnlu rup?c 'JBIUII Jolcnpuoc
'aleiuelstp ertds nc gutqoq o :a1u -eJIp auuoJ nc oclJlcele ollncJlc eJBsecou alBIJalBtr
tr

Pentru reprezentarea intuitiva a cimpului magnetic, la fel ca gi in cazul cdmpului electric, se pot

folosi

/irii

de cdmp.

Spre deosebire de liniile cdmpului elechic, liniile cdmpului magnetic sunt curbe tnchise. Prin convenastfel: {ie, sensul liniilor de cdmp se stabileqte

* &

pentru cAmpul creat de un magnet' in exteriorul acestuia, linia de cdmp magnetic iese din polul nord gi intrdinpolul sud (figura2.63); pentru cdmpul creat de un curent electric, sensul liniei de cdmp este dat de regula burghiului drept (/igura 2.64).

Fisura 2.63. Linii

de cdmP ale

unui magnet in formd de bari

Regula burghiului (drePt)

Pentru conductor liniar: se agazd burghiul
de rotire reprezinti sensul liniei de cimp.

pe

direclia conductorului qi se roteqte astfel incdt sensul de inaintare sd coincidd cu sensul curentului; sensul

Pentru un conductor circular: se aqazi burghiul oemendicular pe planul conductonrlui 9i se roteqte in
sensul curentuluil sensul de inaintare al burghiului reprezintd sensul liniilor de cdmp prin suprafala delimitatd de conductor.

i-l \"
J

>

Figitra 2,64. Regtrla burClti"l"i

2.6.2.2. Forta electromagnetici
"t. l'.:.p*rimente tunda rntnt*le Udlizand dispozitiwl dnfgura 2.65, se poate studia
ac{iunea cdmpului magnetic asupra curenhllui electric
ce trece printr-un circuit'

r lr:il

-T*l
.

Trebuie utilizat un conductor ce nu con,tlne
substanfe feromagnetice!

t .f w
*

fr

Constatiri
Cdnd circuitul electric este inchis' porfiunea de conductor aflatd in cAmpul magnetic se miqcd pe o direcfie perpendiculari pe liniile de cdmp. Conductorul nu se miqc6, dacd porliunea de conductor este paraleld cu liniile cimpului magnetic' Modificdnd sensul curenfului prin conductor, se modificd qi sensul forlei ce deplaseazd conductorul' Modificdnd sensul cdmpului magnetic, se modificd 9i sensul forfei.

#
&

s

142

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

1!oc11dV' clqcala mlnruarn) ala1calg'9' 7

'/ nc pl€uoliJodord lcertp else aclleu8eruoJlcele

toiro; eoreolen

teiro; eereolen 7 nr gleuorirodord lcerrp else octleuEuruoJlcole

* #

lrElElsuoJ .drugc ul gtegB rolcnpuoc ep lrunrirod e 7 uarurSunl pugcgtpour'pluourrredxa pladog r 'Inlnlualnc B / selsllsuelul pugcglpotu 'lnlueruuadxe g1edag gn ' 'tn1-pn" erdnse gzeauofice ac gcqeuturuorlcals uiro; pugJsoun3 E gzeelncllc 'arerqrpqceer nrluad slezllqn Esetu ep Joleusolelo ?eJeol?A
'clJlcele IruFcJIc 'ol€JJ€tu Psuru 3p euuolule pugzese 'elueleqpzeatqlllllseeg

ocrleu8eurorlcole

'olJlcole Inlnluernt eiuesqz u1 eiueleq gz€erqlllqcg 'ctleu8eur mlndurgc aprutl ed

epqcq n ffi

reirog prpnr5 '19'7 u'rn31g

I

grnlnrpuedrad ag ps pllqour eml€l lgcul IeJlse

'lnJp€c pzeeseld 'llqou Irup€c uud tnlnluornc €oJecoJl elnutad ec clrlcole InlIncJIc gzaozrlee16 f nrrnl ap potr l
'(rotcnPuoc piueleq o'nldruexe ap) 1rupuc leip8u olse oJBc ep ocrleu8eruorlcala teiro; e erzmspru ap uelsls un

t&

HH:,:l op tuetcgns ctleu8eru drugc un gcnpord pt t'"t
(leu8euorlcale nes),,n" ep puuoJ
u1

lrolcnPuoc

*
*

leu8eur un

eJBsaJeu elBlralstrAtr

ut ieruled ,,edeiul" 9s crlau'Eeru rnlndur-ec oulurl IEI

(1ere1e1

*ry1)

ereru PlaBaP

il;!;"ti';;;rip
(3urue1g
rn1

irlpq p. u"arl

rure-o

otii

pzese o5 "o1"lBI911gcug'1epse €ugts trutgur eruled

Ylf--1lf:]1ii[*:t:

.1Au;rualg ;n; uln8a'r) ;3u91s ;;u;gru uln8ag eln8ar)
i1n8a11 '99'7

iaugs iruigur

urnE;g

'99'7 ntnS{ ul l€rlsnll etse qnSor tal -set€ € erectlde ep Inpohl 'IeiJoJ uJplualJo ueJ€U? aluuod arec gleraue8 pln8er o plpedocsep 1so3 s 'tuomc ep rS dugc op rdem8guoc ollroJlp uI oop -eu8eurorlcele reiroS soJulualJo es-npugzlluuv

'FttJ*8r-orlJala pfrol elSerunu ss 'dtugc Iec€ uI l"UB .culcelo luaJnc ep smcred rol"frpoo" mtm erdnse cllouEeu durgc rm ep plelrcrexe ei:og
6w1du1 uiro;) po;lau8uruorlre;a rirog

Concluzie
Rezultatele experimentului conduc la rela{ia:

(2.84)

F-Il.adicd

Dac6 acest experiment se realizeazd utilizind magnefi diferili (surse diferite pentru Ia cdmpul magneticj, se constatd cd, pentru o aceeaqi intensitate ,I 9i aceeaEi lungime aflatd in cdmp magnetic, forfa electromagneticd are valori diferite' porfiunii de-conductor Rezultd astfel cd qi raPortul:

(2.8s)
are valori diferite,

n =1" il.

fiind o caracteristicd pentru cdmpul magnetic ' Evident, rela{ia (2.85) este valabild in condiliile experimentului realizat, in care B conductorul este perpendicular pe liniile c6mpului magnetic uniform. Mdrimea fizicd ' in care conductorul nu este perpendicular pe . in cazul este numitd

liniile cdmpului magnetic,

for,ta electromagneticd se

datoreazd doar componentei inducfiei magnetipe perpendiculare pe conductor (figura 2'68). Deoarece: (2.86) F = BI!.
$i

8.l =,8 sin cr, rezult6:

(2.87)

F

=

Bl(sincr
Figura 2.68. ComPonentele

Deoarece:

cdmp; in expresia forfei estJprezent sinusul unghiului dintre conductor 9i liniile de Fleming); empiric a fost gdsitd regula mdinii stdngi (regula lui rezultd cd expresia forlei electromagnetice se poate scrie vectorial astfel:

forta electromagneticX este perpendiculard pe planul determinat de conductor 9i de direcfia liniilor cdmpului magnetic;

.

(2.88)

F=IlxB
in
acelaqi timp, rela{ia constituie 9i

Aceast[ relalie exprimd forfa electromagneticd. relatie de definilie pentru induclia magneticd. tnduc{ia magnetici (B)

Inductia masneticd este mdrimea fizica vectoriald, tangentd la linia {e c.dmp magnetic, pe llnllle oe avdnd sensuT acesteia. Pentru un conductor (corp de probl) perpendlcular

inducfia magneticd este: 'Ecua{ia unitdlii de mdsurd pentru

(2.e0) (a)=* =r (testa) \/Am
144
2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

ItiwUdY' )14cap mlntuatnc aPpalg'
sleurolqor d,' 0 L' z

9' Z

€-

I

srn;ld
(el

a@64
n +8668

ssels

e%-6te

s++++ *l

Fl

I

'l€clpul Iec eg 9s octleuSeulorlcele tei:o; Insuos lgcuJ I0J1s€ ,cg2.7 o,m*1/up rnlruolcnpuo, nidnti pzeeuorice ec ctleuSeru rnlndurgc psues elSeltqelS 'qg1'7 on*1[wp rolcnpuoc 1n"ryec elSelor os eruc ul Insuas e1Sa1tqels ulpJoleJ€olcnpuocerdnsegzeeuotlrceerecectleuSeruol}colereiro;lnsuesOlsellqsls

't
U

'eg2'7 otn8g[

.I
l

fulntrr4led

6

ep pieg (erielor ep)

rN nc pugloN '(cunrirod Plssot€ ed 91tnqu1s1p glsuuou eeunticeer Inlcund u1 grelueurrldns uuoJlun purg) erelsece ealelEurnl e1 eriecrlde ep
lnlcund are
tS

e.. .gtl\= f 7y :911nze: '' N =',N orel€o3q tut t=v'vg"alsagFlcund ru1ued preseceu y ruqrpqce ep erirpuoc 'tn1ruo1cnpuoc Ber?rqlllqce
g

-olcnpuoc rrunrirbd erdnse gzeeuorice arec eiJo{ :aJBAlOzau
luoJnc rm eP smcred elso IruolJnP eeroprqcu! u1 'e8ugs qp FFI -rodns erdnse eresqde ep gre1ueur11dns ziro; ege es

i

t=

I

else durgc uI l€Ue Inlru

I

-uoc

pugc'mplmclc

a

'le1uozuo ?S 'rnlnuosop pueld ed ;elncrpuefued

'g

ruro3.tun crleu8eur

urp es eoletPurnIret 'leluoztro elsa

dugc un-4u1 9U€ es edugls '/ aur8unl ap
InuIe]sIS 9p oS

'gv lruolcnpuoJ'69'ZnnBgfutp

:^"""u."-r"a-rr

Jolcnpuoc tnun erdnse uoUwau 1 ep op €slellsuelul nc lueJnc un ep sJncJ€d ntutllcer olsal I crlouSuw drugc tnrm e pctlauSeru ericnpul else ?iroJ o glrcJexe oJBc rruoJrun

rtiffi,

t

Un conductor rectiliniu, parcurs de un curent cu

intr-un cAmp magnetic omogen cu inducfia magneticd B : aclioneazd, asupra unitdlii de lungime a conductorului, dacd:

intensitatea 1
1,5

=

10

l,

este plasat

T. Calculeazd fo4a ce

a) b)

conductorul este perpendicular pe liniile de cAmp; conductorul face un unghi de 30o cu liniile de cdmp.

Sistemul de conductoare radiale, fiecare avdnd lungimea l, se poate roti in jurul unui ax ce trece prin O (figura 2.71). Sistemul este plasat in aer, iar cdmpul magretic aplicat
este uniform. Explicd fenomenele care se produc.

Un conductor rectiliniu este parcurs de curentul cu intensitatea I =1A. Acesta se poate migca

intr-o fantd practicatd perpendicular pe axul unei bobine cu lungimea / : 40 cm, secliunea transversald circulari cu raza r : 2 cm, format6 din N : 1000 spire gi parcursi de un curent I =10 A. Calculeazd'.

a) fo4a electromagneticd maximi exercitatd asupra conductorului rectiliniu; b) lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa conductorul rectiliniu paralel cu el insugi,
pe toatd lungimea fantei,

in sens invers fo4ei exercitate de cAmpul magnetic. in aer.

Se considerd fanta suficient de ingust6, iar bobina plasatd

7,

Un cadru multiplicator de formd dreptunghiulard, avdnd dimensiunile

b : 5 cm, cuprinzdnd N: 500 spire, se poate roti in jurul unui ax longitudinal intr-un cdmp magnetic de induc{ie magneticd B =47, perpendicular pe ax. Spirele cadrului sunt parcurse de un curent I : 2 A, iar normala la suprafa{a acestuia face unghiul a: 30o cu B. Calculeazd momentul cuplului de forfe ce acfioneazd asupra cadrului.

a: l0 cm gi

2.6.2.3. For{a electrodinamicl
Aqa cum s-a observat in experimentele prezentate in paragraful 2.6.2.1., in jurul oricSrui circuit parcurs de curent electric apare un cdmp magnetic. Spectrul cdmpului magnetic produs depinde de forma circuitului.

in mod evident, induclia magnetici intr-un punct al unui cdmp magnetic generat
un curent electric ar trebui sd depindd de:

de

$ e * *

intensitatea curentului respectiv;

forma circuirului; pozilia punctului fafd de circuit; mediul in care se afl6 sistemul.

Un numdr mare de experimente efectuate in prima jumitate a secolului al XIX-lea i-a condus pe fizicienii francezi Jean-Baptiste Biot 9i F6lix Savart la descoperirea legii

146

2. Producerea

;i

utilizarea curentului continuu

LVI

apqatg'9' UiD4tdV'clqcala mlnruatnc

Z

tgx?zl=t.I
:eiro; nc zJ KllruolcnPuoc erd

rg pcrlouEeur elicnp -nse pzeauotice tS

-ul er€ Elsese 3p learc lndurgo "J ap p eiuelsp B'I 'llel?loc ep leerc lndugc
uI pg? es IJolcnpuos eJlulp encolJ
'suas t$e1ece ne tiuornc

rop rec gc urarmdnsard,'(zL'Z on?tl[)
I€tu 2 gunluoc ro1 eeur€tm1 lgcep Pctru

o €l elege tlnur Inlle op 1nun p piuelslp

,(rI IS 'I) fpeJtp liuernc op asrncred (rJ IS 'J) elalerud erBolcnPuoc ?nop
EJOpISuoc

ruo'r 'tunticBJelul ep IeJlsB raun Inlnlpnls eerectstldurls nJluod
'ellnJJlC

rolellncrlc rolundrupc FIpeuFluI utrd ectrlcele erurp er€33g ep elereua3 ecrlau8eur eJlgc ap crleu8eru rnlndrugc €er€Joueo ueunricerelul ppqrsod ec€J slrlcala Iruuamc

retsoce ?eJuol€^'pt,t nrlued i 1''l 1 etse plu€lsuoc 91s€ecB :prolcnpuoc

i'lclloub€ru :]l-Y: iq*--t-:^:j:" tp ptonltoo" o ttt" li ac 1n""1n* eJapel ep lcund orp p'i'""'"1ierec gieJ uiuelsp alse "t gzxelntleces eJ€c €l Jolcnpuoc ep
uI Flpetu lg erfcnpul
olse irolcnpuoc ulp InlruueJnc eol€llsuelul
ILL
.

u rir llitc

'#V

t-ot'?rts = * rt!* Bltqqwilu'

oi

alse etruelsuoc

aJec

uI

aiwlstp 'es eeurt8unl lgcep Icllu I€lu llnru
ap uI rnlnrpou€J$eu ep rs crrlcele luemc

:alse gctleuEeu edcnPut e1 'rerutl Jolsnpuoo un n-r1uad '1epsV

I -r1

= {l

fie'z)

'lnuolsls pue os OJEC srncred InlnllnoJlc€uuo; ep gluapuodap

ste'r'ut e1 ep eiuelsrp nc gluuorirodold iluerno ep smcred Iruolcnpuoc e1 ]crmd
pleuori'rodord iculcele rninluemc eal€llsuolul nc

* t
.*..

lcortp

crlauSeur drugc tnun 1u lcund :olse cl4cele lueJnc Im ep lereueB

Im-JluJpctlauSeruericnpul.tSeltelsaceIruoJuoJ.ue^€S.lolgea8elepoleumuqnsIz9lSB efuepuedap gurudxe arec IIrolc€J ep g ectlauEeur lericnpul
€lncsounc e8el 'rfereurnuo

Din definilia produsului vectorial rezultd c[ aceastd forfd este in planul determinat c, de cele dou6 conductoare, este perpendiculari pe acestea 9i are sensul spre
(figura 2.72). Modulul acestei for{e este:

(2.92)
(2.e3)

Fr,=Irl.B,
se poate

Din (2.9 1), avind in vedere cd d << /,

aproxima:

B,

I' ' =v 2nd
se

lnlocuind (2.93) in (2.92),

obline:

F^, =

)tl 'I '( 2nd

in mod analog se deduce cd asupra conductorului C, aclioneazd o

fo\6

orientatd spre

c'
Se

9i care are modulul:

F,.
constati urmdtoarele:

=rtr ,I ,(
21rd

se atrag; cele dou6 conductoare paralele, parcurse de curenfi av6nd acelagi sens, egale; acest cele doud forle F,, 9i F, au aceeagi direclie, sensuri opuse 9i module

rezultat este in concordanfd cu principiul acliunilor reciproce' opuse, Dacd cele dou6 conductoare paralele sunt parcurse de curenfi av6nd sensuri in mod analog, se demonstreazd cd ele se resping' in concluzie, douS conductoare paralele aflate la o distanfa d mult mai mici dec6t fo4ele lungimea lor comund ( parcurse de curen{ii 1,, respectiv /r, interacfioneazd,
avdnd modulul:

(2.s4) , =u':"!, ' 2nd
parcurse de curenli Forla electromagnetic6 de interacfiune dintre doui circuite electrice forfi electrodinamici' electrici se numegte

pentru intenRela{ia (2.94) este utilizatd in SI pentru definirea unitefi de misurd sitatea curentului electric, amperul,

plasate la ;;;"1;i;; ;;.tilinii, cu Gg1m; infinita ei.secfiune circuiar6^ neglijabild, metru de fo(d de 2'10 Npe fiecare

I

I

prin doui conductoare este intensitatea unui curent electric constant care, menlinut

"aiJ"iii'4"

i7 *rie" ;ifiiin vid, ur ptbdu"e'o

148

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

rrim!MV' il&raP Inlttruarn) aPPaJg'9'

Z

2.6.3" Efectul chirnic al curentului electric
2.6.3.1. Disocierea electroliticl
Lichidele pure nu conduc curentul electric, deoarece nu au purtdtori de sarcind elec-

tricd liberi. Substanlele ale cdror solulii in apd sau in alte lichide conduc curentul electric se numesc electroli{i. Electrolilii potfr acizi, baze, sdruri etc. (solufii sau topituri).

in solulie, fiecare moleculd a electrolitului (solvatului) este inconjuratd de un grup de molecule ale solventului. Moleculele solventului tind s5,,frpff'moleculele electrolitului in doud pirfi cu sarcini electrice diferite. Ca urmare, moleculele solvatului se desfac in contact cu solventul, in ioni pozitivi numili crtioni gi in ioni negativi numili
anioni. Este posibil ca qi moleculele solventului
sd se desfacd

in ioni.

Procesul de desfacere a moleculelor, electrolitului in ioni de sernn opus, in contact cu solventul, se numegte disociere elecholitici.

Al5hrri de procesul de disociere electrolitici, in prezenfa ionilor de semn contrar, are loc Ai procesul invers de recombinare a ionilor, ce produce formarea de molecule. Procesul de recombinare este frdnat de moleculele de solvent care inconjoari fiecare ion. La temperaturd constantd, se ajunge la echilibru: numdrul de molecule care se disociazd in unitatea de timp este egal cu cel al moleculelor rezultate din procese de
recombindri.

La cregterea temperaturii, cre;te rata proceselor de disociere, ceea ce determind creqterea numdrului de ioni din solu{ie. Dacd ionii devin mai deSi, cregte probabilitatea
de intdlnire a acestora gi astfel creSte Si rata proceselor de recombinare.in consecin{d, la cregterea temperaturii, dupd un anumit interval de timp (foarte scurt) se restabilegte echilibrul intre cele doud procese, dar la o valoare mai mare a numdrului de ioni din solu!ie.

Ludnd in considerare toate aceste dependenle, se constatd cd concentrafiei solu[iei gi la cregterea temperaturii.

o

cregte la cregterea

2.6.3.2. Electroliza
Aplicdnd nn cdmp electric intre elecffozii unui voltametru (/igura 2.73), apare o componentd ordonatd a miqcdrii ionilor. in solulie, ionii igi pdstreazd individualitatea, dar, ajungi la electrozi - unde are loc trecerea de la conducfia ionici la cea electronicS, au loc diferite procese fizice:

t +
1s0

anionii (ionii negativi)

cedeazd anodului electronii in surplus (oxidrre) care trec in circuitul exterior; cationii (ionii pozitivi) primesc electroni din circuitul exterior (reduccre).

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

17ioc11dy')upap mlnruatnc alanatg'9' 7
:{!.rp!:ii,,,r1,' il,r {Nt.!$run!r nc (g6'z) loriuler I? [ IruqluauI gcgttdure ,(31 ep else uor rnun esBru eceJsoep) ppowoc rsur ereutudxe o nJlued es ez_0l Inulpro

'a

u,7=*
ottt1l

(so'z)

:pttnz?r (te'Z) lS (Se'Z)'G6d alttieler

utq
eruc
u1

'uot tnun eselu elso

oaa

=tu
A/

(tS'Z)
eJolsSc€ €seuI r3I

b

-= arr

@e'z)

:a1se tieztp4nau IuoI op lruPrunu'llncrc uud 'uol ap riepac nus dnuud IuoJlcale ep InJPIImU also a eJec ul rurcr€s rorm eeJeceJl E-I

au =

b

(sO'z)
:putcJss

op JeJSuBrl un Jol sJ€ por1cole tS elsece erlug 'uot IrupcoIJ €eJezllur1neu rulued

6

Iezllorlrola ou8eT'v' E'g'z
'pluelsuoc cllcerd pugugrugJ arinlos urp m1rudnc etierluacuoc 'po1ec ed rudnc ep tFemdep €eJ€nulluoc elmued 1de; lsecy 'rudnc ep ruot d1e pun4pd alinlos uI 19cul 1eJlse 'poue utp rudnc

op rruole ,,ucE!E" -!OS Iluo1un tcunle 'nrdnc vrp \ez\eet else 1npouu gsul gJe6l
'lelderl epecs elinlos utp rudnc ep Joltuol '+znC lolluollec eerotmdep col sJB pol€c e1 'gde eriurluecuoc 'ueundep Ielsece llpo1uq u1 rudnc ap leJlns ap erinlos 'nldurexe ap - plew Inun 3 er€s o else Fullo4cala PceC

uqnlos pouB nJ u4lorlcalfl't'E'g'z
ruleruello1 '€l'? urnfltd
'llEllnlec sunep uI'Izo4Jale egulp FIrn BI ruorcele ep er€lillmJe o lulder1 ecnpord re-s
'ru4uoc zec u7 ielefla ltms eJocnpal ep tS arepuo ap elesecord z1 pdrcrged oJBc luo4cele ep olaJeumN

'9zlloJlcela alSeunu es 'oct1qor1ce1e epinlos uud nnuluoc JrJlsOIe rnlnlueJnc ?eJesoJl ep l€uluJelep 'pcl1r1o4ce1e eJalcoslp qp ri4pzar ropSnpord € aJEJoqIIs nes erormdep ap tS (arecnpor nes erepxo uud) oreztle4neu'ereseldap ep lnsacoJd

(2'gg)
Deoarece

^=-J-^oNn n Nne n

sunt constante universale, produsul lor eSte, de asemenea, o constantd ' Valoarea sa este: universald. Aceastd constante este numitd

N,

gi

e

(2.100) F=N.e=9,65'rc^+ mol
Produsul moN n este egal cu
a substantei care suferd neutralizarea:

(2.101) *=

N tmo

inlocuind (2.100) 9i (2.101) in(2.99), rezulti:

(2.102) *=+LQ rn
Dac6 intensitatea curentului din circuit este constantE, atunci
devenind:

Q=It, relalia

(2.98)

(2.103) *=4Ln Fn
posibilitatea calculErii Aceast6 relalie constituie legea generall a electrolizei. Ea oferi la oricare dintre electrozi' masei de substanfd cafe se neutralizeazd

2.6.3,5. Aplicafii practice ale electrolizei
Ramurd a indusniei chimice, tice ale electrolizei. Ea are doud subramuri: s-a dezvoltat datoritd aplicaf
9i

iilor Prac-

electrometalur' Obfinerea unor metale neferoase prin electroliz6 constituie obiectul in esenf6, pe cale electroliticd. Purificarea unor metale se giei. Atuminiul se obfine, (de exemplu, cuprul utilizat in electrotehnicd)' iace

prin

Galvanotehnica are doud ramuri:

electrolitici a unor sfiaturi anticorozive pe suprafafa unor lor corpuri, pentru protejarea lor impotriva corodirii sau pentru infrumusefarea
: depunerea

(zincar e, nichelare, aurire, argintare etc.)

;

obiect, : arta de a modela unele metale, de a reproduce dup6 tipar un De exemplu, pentru realizarca unei statui din bronz, un prin metode electrolitice. 'mulaj catodul realizat identic cu statuia dorit6, acoperit cu un strat fin de cirbune, este o cu anod solubil. Se obline astfel negativul metalic al statuii, adicd unui Llectrolizor
matritrd in care se toarnd ulterior bronzul' utilizatd in tratamenO aplicalie interesantd a electrolizei o cu mdinile gi picioarele in vase din porfelan, tul anumitor boli. Pacientul este introdus ,.-ptut. cu anumite solufii. Trecerea curentului prin corp 9i prin acele solu{ii transportd

constituie

in organism ionii sirurilor dizolvate.

152

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

'-- , "n'nz

zp+tp
l

(P

,-3-1,
"tc+']3

'ereolsrzor op g1ep eredru8 o e1 y eiuet -sFoJ nc JolslzeJ lnun Bej€lceuoc ulrd 's :Burueplolu! oP€cs (P :€uruePlolul elSerc (c

:=-: , "pz+'n

G

:, €, "n+'nz

("

2lA<,

PceP'ePucs (q PceP'elSarc

sn prnleredutel ep InlualctJeoC 1e 'elres uJ lrolslzor Iop Iec pEeel.eg 'L
'gculcela 4ual -srzstgzvoiusngul nu serel€llp r€t 'lcttu luns

:g €A lusls^lqce tnlruolslzel

llA>r

(r

:Jolrelxe FllncJlc ed PedrstP earelnd 'g eurelqord u1 ep ay{puoc u1
'elSerc tu'7'elSerc 7'ePecs :epecs

't

2 2

(P

zn

'lligtlirltslzer te grnluradural ep rriuatc

I$

tp

"oUZ

=

toy pc elSeotmc eg

tul'opecsl'a1Serc2 (r
t"'.2,'e1Sa.tc

-gaoc r$ zoy ,rllcedser

'r'y

alefualstzer

iepecs

7 'ePecs

(q

n€ JoO ?l eJsc oJ€olslzeJ Pnop n?p es 8-L BpccsBJ
'uncJIc

ielSerc t"k'eP?cs/'elSarc;1 (u
:lolse ?cglpotu es '"l''rouolut plmanc ed pledtsrp earelnd rS topreua8 q:d mpl -usJnc Ealellsuglul'2 'euroq el €eunlsuol 'oJeolsrzeJ erlulp Blnun SeJelcguocep

I

uI JorJolus luelslxe InlruueJnc ?el€lls -uolur nc pye8e alse leBnPPe mlruol -eraue8 I? llncJlcuncs ep InpqueJnc solelrsuetrul pcep'rseeece eugurpr zl (p lgluelsuoc EugurEJ Ps eluod

uud 'er?ceg U eiuslstzer nc or€olslzer

4

nu

(c

urp gl?rluoJ '1a1erud eredru8 o gge es "t pJ?orJelul gluolslzor tS g ereoloruorlcela seunlsuel nc roleraueE Inun gleluoq ?'I

't

:€uneePlolu! aPecs (q

ieuneePlolul elSerc (g
:Jlncrrc uud m1nl -uoJnc gelellsuglul lcunF 'loleteue8 un pcug pEngpu I€tu ss lBcIJIluEJou llncrlc

'lrulerlltrlo^ nc elJes u! ,rucedssr '1ru1ewredure nc lalered ug (p iPrleu4lon nc lePred u1 zrtlcedsar'lru1oureduu nc ar-res u1 (c lorecag nc lalered u1 (q
laruceg nc eues u1

un-$u! lu3Jnc ?z?ellqop orEc ecucela ereolereueS ap aues oJ?dnj8 o ?l gce( 't
'ayetirut g:pdru8 e plueprrqce eiuel -srzeJ lgCop ?CIlu IsIu n?s eJglu l?ru else y tunc PdnP ePecs nes elSerc (P

(r
'z

:JolslzeJ un elgc gEnepe es gcBp upur eleod ss n4euJedulB Inun l3 nEs tul -eurllo^ mun p 3J?rns9lu eP Inluotuoc

'uo ruled eP aPecs (P
ipluulsuoc euguPr

iglup eeredruE nc lelered u! gzueluotu es lruolslzer pcep epecs (r :eunseplolul aPecs (q
:?uneoPlolul elSerc (e
:€s

(r

:uo PnoP eP alSerc (q luo PnoP eP ePecs (u
?noP ap elSerc letelsouuel Jolcnpuoc un a13q -?$s eJ€c lnl$ueJnc eelellsuelul gc?(l

siuelslzal lctml€

(uo

:lsrluoJ 3 pluelB^lqce eiuelslzer IeJlse FlnllncJlc

8.

Se leagd cei doi rezistori
Coeficientul de temperaturd torului echivalent va fi:

in paralel.

a"
2s",

c)

gase grupdri

in paralel de cite
serie a cdte gase

al rezis-

cincizeci de surse legate in serie;

. cr., a)-l +2q.. 'aa'
JJ

b)-l -dl

+s..

d) cinzeci de grupiri
Cascada 12-13

surse legate in paralel.

. ': c) cr.,' +cr"
z
9.

2a,a"

zctt +q'2

'

O sursl de parametri -E 9i r degaji pe un rezistor R, legat la bomele sale, o
putere egal6 cu puterea maximd pe care o poate ea debita in exterior. inlocuim rezistorul R cu altul de rezisten{i electricd hipl6. Ca urmare: Puterea disipatd pe rezistor, comparativ cu valoarea anterioari:

Fie un circuit neramificat, av6nd rezisten(a 2R. Tensiunea de la bomele rezistonrlui R, ce face parte din circuit, este U. Legdm la bomele acestui rezistor un voltmetru

a cdrui rezistenld internd este R/ =R. 12.

Voltmetrul va indica, comparativ cu U,
o tensiune:

a) b) c) d)
10.

cu33Yo mai mare;

de 1,5 ori mai micd; cu66,66oh mai micd;
de doud ori mai micd.

a) scade cu25o/o; b) scade de trei ori; c) cregte de trei ori; d) scade cn33,33%o.
13.
Randamentul de utilizare a energiei sursei:

Doud generatoare au aceea$i tensirure electromotoarc. Pukrile maxime pe care le pot fumiza cele doui generatoare unor circuite exterioare alese corespunzdtor sunt P,, respectiv Q. Gruparea serie a celor doud generatoare va putea fumiza unui circuit exterior convenabil ales o putere maxim6:

a) b) c) d)

scade, pentru cd puterea exterioari
scade;

rdmdne acelagi;
cregte cu50%o; scade cu 50%,

pp a) '''t: '

Cascada 14-15

P tP'

bI '
"l

T'P,
Pr+Pr'
:

c) '

.

4P,P,

Pr+P,

d) P')P'.
de N = 300 de surse identice,

Doui consumatoare au rezistentele electice R, =R, respectiv Rz = 3R qi puterile nominale P, = P, respectiv Pz =3P12

14.

Se

leagi consumatoarele in serie. Puterea

maximi disipati pe cele doui consuma-

11. Dispunem

avdnd fiecare rezistenta interioarn

r=

0,3C).

toare in acest caz, fa16 de puterea totald nominald, va reprezenta:

Pentru ca sursele sd debiteze pe un
rezistor exterior de rezistenfi R = l0C) o putere maximd, ele trebuie grupate in felul urmdtor:

a) 60%; c) 80%;
15.

b) 75%; d) r00%.

a) trei b)

gfupdri paralel de cdte o sutd de

surse

in serie;

zece grup6ri serie de cAte treizeci de surse legate in paralel;

Se leagd consunatoarele in paralel. Puterea maximd disipatd pe cele doui consumatoare in acestcaz, fafi de puterea totali nominald, va reprezenta:

a) 80o/o; c) peste 50%;

b)
d)

60%; peste 60%.

154

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

'AZggeleod

(P

l-u y :eereole^ d -= (t -,) ou = ur :€er?olel

pug^e (p

:Ogt
i6691nc gle8e

U

eleod (r
else (q

Pug'ne (e ilnlerede nc euos uI (q iPuorirPe lnunu (e

nes gclru reru

i671nc

gle8e nes or€w Istu else (u

piuelsrzer op ruleuuedrue Iilm IB eJel -ns$u op Fr-ueuop Fo u 0p tI9Iu ? 1l4u0d '0I pcgrpour as (p lgluelsuoc eugtugr (c

:Jolslzar tm Ezeotuotu es '0y pueoueln

:nFIIIDJIC B pcr4celo eiualszeg 'lmcrc tm-'qt{ slslcou -oc luns 6 77 ,rrlcedser 'u0? 'o09 ecFl -ce1e aleiuelstzeJ pugle 'eteolstzet te:1

's

'?wlxeu

olse

Belullsuelul (P

ig=

2

(t

iuo PnoP

aP e1$erc

(q

.U :-= 1 (e lgrururur else eelsltsuelut (e :(nldrurs llncnc) llncJlclmcs ep ut8ar u1
,6

irro PnoP eP aPecs (u :es eiuelstzer tcurge 'uo gnoP ep elSerc lel€lsouuol Jolcnpuoc un elsq
-gJlS ejec rnFlueJnc ?ol8trIsuelul pc€cl 'ouos uI erelcauoc ru1ued zl

't

'plurede nc lelered ug (p
ilnlerede nc eues u1 (c
lesrns nc lelered u1 (q :€sJns nc eues u1 (u
:Jolsrzer un g8eel es 'n4eu:edrue rnun IB er8Jnsgtu ep Inlueuop u?lu B rulued

+

t/

(p
(c
(Q

tl ilelered u! orelcouoc n4ued +
zrtl
llelured u! alelrauor ruyuad
:eues ul erelcauoJ rutued
:e1se 'sreo1tz19cul 7

'l

_;
"1,1

't

'rouolxe lnlnl
(B

* 1

eloqtu€ Pz€elseuoc es gcep 'pde ep {plquec tseelece Ie eroqleu ep pdtutl 'JolslzoJ eellop I€ Ielunu n€s lnurrrd reumu eeier e1 gzeelcsuoc es umc olse Jollzlgcul ulp pdnp 'zl ,rtlcedser

-rncrrc ololuoq e1 lepred uI JolslzsJ lnun eore8el €l '€uneoplolug epecs (p lrouelxe Inplrncrrc eleruoq e1 lepred uJ JolslzoJ tnun eere8el e; 'e1Serc (c
:effoloruor1celo ?armlsuol ep eputdep (q :ouroq ?l eeunlsuel eP ePurdeP (u

pde ep Iliptlluec
)r 'i= u to

'oreolslzer gnop 3Je cl4cela roll4Pcul un

s oraqrog ep lndwt1
'8

"/

:EJeotJOlxe

pctrlcelo eiualstzs1

c

t+a .-=
s

'rolereueE uud ct4cala luemc ecerl (p

tr

(c

iglnu else eruoq el eeuntsuel (r

'n=u

to

:9=u

lereolouorlcelo saunls G
:g -uel nc gp8a else aruoq el eeuntsuel (q lplnu else preouelxe eiuelstzer (o
:srqcsop

eleod culcele l1nctrc rnun 1nluour€pue1 '9

lFcllc

uI 'I

11. Pentru a mdri de n ori domeniul de mSsurare al unui voltmetru de rezistenlI interioard Ro,
se monteazd

13.

Dac6 q

,

qi

q,

sunt randamentele circui-

tului atunci cdnd sunt conectate, pe rdnd,

un rezutor:

a) b) in paralel cu aParatul; c) avdndvaloarea: R =Ro(n-1)
numit rezistor gunt;

rezistoarele R, , respectiv R, intre aceste randamente existd relatia:

a) q,'n2

=l

c)

r1

,

+qr =l;

b) n' =nri d) q, +qr <l

d)

avdnd valoarea: R =

-*.

R^

Cascada 14-15 Dou6 generatoare de curent continuu au intensitAtile curenfilor de scurtcircuit 1,, respectiv I, iar rezistenlele interioare satisfac relalia r, = 2Yr.

Cascada 12-13

La acelagi generator electric, se conecteazd, pe rAnd, doud rezistoare, cu rezis-

ten{eleR,, respectivR2 (Rr >Rr). Valorile rezisten{elor sunt astfel alese, incAt rezistenfa interioard a sursei este egali

14.

Conect6nd generatoarele in serie, gene-

ratorul echivalent va avea curentul de
scurtcircuit:

cu media geometrici a rezistenfelor
R,
qi

R'

a) I, + Ir;

u)T;
f t)f

12. intre puterile a) P, > Pr;

disipate pe cele doud rezistoare, existd relagiile:

cl 'a
15.

.

1l
41

L 27 | I

-i

d) I,+21,

b)

4

<Pz;

Conectdnd generatoarele in paralel, generatorul echivalent va avea un curent de scurtcircuit:

c) P, = Pr; d) +=Po, '2
P tP

in care

ft

este Puterea

. I,I, a):-7;

l1+12
51 ,1^

b) '

ff t,t

, r ^t 1t12 zl

'';-

maximi ce poate fi transmisd circuitului exterior de acest generator'

c) ''; ' Ir+1,

d) Ir+1,

156

2. Producerea si utilizarea curentului continuu

a)IrrsBJoJlJaIa alP- Jedv . aJIJpeIa aJsOlOI l'IrUOlsrUJOJSrr"JI (| z16.raug o luarnr op alImJIr ur ^p"uJall" alueruelfl'AIlsuJalI" "eJalnd 13 ap lIn)JIc InIraJnJ o

EaJPz!llln ;S ea-rarnpoJd

3.1 "'! " ftfiSrirni

{iziee afternmttve
sau

in funclie de dependenga de timp, mdrimile fizice pot fr constante

variabile. De

exemplu, intensitatea curentului, tensiunea electricS, intensitatea cdmpului electric ai induclia cdmpului magnetic, puterea disipati pot fi constante sau variabile, in funcfie
de factorii care determind funclionarea sistemelor electrice respective.

in cazul mdrimilor variabile, o importanld practicd deosebiti o au sistemele electrice in care dependenla de timp a diferitelor mdrimi este periodicri. O mdrime fizici este periodicfl, dacd existd un interval de timp I astfel incdt, pentru orice /, sd fie
adeviratd relatia: (3.1)

u(t +T) =

v171

Mdrimea Z este numitd perioadd. Evident, gi un multiplu intreg al perioadei este tot perioadS. Pentru a evita o astfel de neclaritate, tn matematicd sunt utilizate - de obicei denumirile:

-

* *

perioadd pentru orice interval dupd care o funcfie ,,se repet5" 9i perioadd principald pentru cel mai mic interval dupi care funcfia

se repetS.

in fizicd, denumirea pericad5 este atribuiti
care func(ia se repetd.

- de obicei - celui mai mic interval

dupi

Pentru orice mdrime fizicd dependentd de timp, prezinti importanfd valoaren
rrredie in tirnp a acestei mdrimi.

Valoarea medie a unei func{ii nu se poate defini la fel ca numere, deoarece numdrul de valori ale unei func1ii este infinit.

in cazul unui gir

de

Fie

I

graficul fimcliei a(l)

li [/',rr] inter-

valul pe care se calculeazd valoarea medie,

funcliei u(t) pe intervalul [/,, /r] valoarea funcliei constante al cdrei grafic f'delimiteazd aceeagi arie ca
Se numegte valoare medie a
gi graficul

f,

pe acelaqi interval (/igura 3,1).

in

cazul unor dependente periodice, dome-

niul implicit pentru calcularea valorii medii il
reprezintd o perioadd. Valoarea medie calculatd pentru un interval ce este un multiplu al perioadei este aceeagi cu cea calculatd pentru o perioadd. 158 3. Producerea Si utilizarea curentului

alternativ

^lwurailo

fltuan)'['t

'o^Il€Iuell€ Ilipllsualur lltinslnrlnss lnlr'l € ;ltittt'lttl

r!l

er"}|tr'315s

g)

!(6= I

e1 BZEJ)

I lliili!Eti'il'l{

t: t:Ftlilrl! H'nl alse
*;rFJ 31ss

o d+1ff)

:l !!iiji!!\lliuu|
i1 o8utle oleod o oJ€c ed
( !;1: ti!.u
!i {t

(H'rrtlptttlldulg f lrJlrlr{$ *t}Jgltl!:'t315s

*1
eJec

llr:i

tl.;i.!,t1![i]it! ;ilU lll$']r.!!i ngg ;U]14$ f UtB]!$! g11qIng else :1 Flualuow uJ Iligllsuolul €eJBoleA else

ul

(dl+lor)urs*I=!

(z't)

:€truoJ oP e4€loJ o oP PleP

o'nldurexa aq elsa durrl ep re eiuepuedap pcep 'gleplosnuls plll€ruolp olse elullsuelut 'snars eticurg ep plup else durtl ep eiuepuadap '(€'€ o'm&g[) Bolsoc€ nluod "llsp{t}6itil!}i ::,:iiil! ir!!!l,' .'rij:'.tl rf iil glutzerder o o^IlBulelle ellrulJPtu arlutrd eueds atroSalec o
'gpeouad o lgcep eJ€Iu Isru tlmu durp ep Ie^JeluI tm-Jlul '^Il ecrro uI g[qefr18eu ts (z.g o,m*El) orsz elso 'epeolred ep 3e4u1 JPIunu sulcJes -s11;all€ lueJnc un ep gtepodsueJl BuIcJss Ec gllnzeJ 'luetnc IocE ep Plegodsuerl plslllillop €IJ€ ooer€oe(I also drurl ep adcwg ul rnlnluoJnc IliPllsuolq lncger8 3p

llunu

'c'c) luern ^!luuJells .9^IlsuJoll? etulJglu o ols.o luomc Inun selellsuelul 9ceCI elsg InlueJnc 'g^lluuJel|g el.ulJgtll gllumu else p'rqcedseJ €etulJplu Ictmls '9lnu alse

(ermrsuel 'ele1tsuo1ut) ectpoued ocl4celo nuIJPru retm e drutl uI otperu "eJEolB^ PceO
PIsptosnuB

p'firureq'e eug?ni'€'€ sm8ld
true:nc mtued -elulloJol ap lnlnsues sla^ul suos u! ElsuodsusJl 9u!JrDS

lua:nc nrlued piutJoJu ap lnlnsuas sJo^ur suts uI gluuodsue4 gulueg

ni

soas lsBlaa€ ul pl8Uodsuell pulJleS

lurmc nrluod liuuaJoJ

oP Insuos

luaJnJ nllucd giul:o.lel aP lnsuas nc sues rsulace u! ?luuodsuerl pulcrcs
'

(7' g

onBgfi err4u8eu

1S

ps (l)1 edcurg Bc rssecau else'PInu ag PS 1gc 'a,rrlrzod rJol?^ lglB'ppeoued o-r1u1'pqtu aQ'pru else durq uI otpetu eJBolBA luernc rnun e erpeu €elBlrsuelur ec nrlued 'nldruexe

roJgc

s

elac Flqesoep piuegodrur o gluuard 'ectpoued eculcole elwlJplu e4ulq

Demonstreaz[ cd, pentru o mdrime alternativd sinusoidald, intre pulsalie 9i perioadd exist6 relalia:
(3.3)

(D--2n
T

La fel ca gi in cazul fenomenelor mecanice penodice (de exemplu, migcarea circulard), fenomenele electrice periodice descrise prin mdrimi alternative sunt caracterizate 9i prin mdrimea fizicd numitd f :'{:i n i'rr!.i;' definitd prin relafia: (3.4)

I
I

Amplificdnd fracfia cu numirul de perioade,
rezultd:

l/,

dintr-un interval de timp oarecare Al,

(3.s)

N Lt

adic6, frecvenla este numeric egald cu numdrul de perioade din unitatea de timp (num6ru1 de perioade dintr-o secundd). Ecualia unitAlii de mdsurd pentru frecvenld
este:

(3.6)

(v) =

t-'

= Hz (hertz)

prezintd o serie de avantaje, qi alimentarea consumatorilor de incepdnd cu producerea qi continudnd cu transportul mare putere. Practic, aria de utilizare a curentului alternativ cuprinde aproape toate domeniile in care este utilizatd energia electricd. Multe procese biologice implicd curenti alternativi care dau posibilitatea investigirii 9i diagnosticarii in medicind Curentul alternativ

- in particular, cel sinusoidal -

(electroencefalogramele qi electrocardiogramele). Circuitele utilizate in echipamentele din telecomunicafii, radio qi televiziune utilizeazl' curentul alternativ'

in tabelul de mai jos, sunt prezentate
alternativ qi frecvenfele acestuia.

cdteva domenii de utilizare a curentului

,

* 50 Hz pentru majoritatea f6rilor; 60 Hz in SUA, Canada 9i Australia.

160

3. Producerea si utilizarea curentului

alternativ

19I

Mrcurauo

pluarnc

'JOlJa$a

lnllncto - InJOI€Unsuoc

ret'tolntut

lrytnJttc

€urqoq 'sns IBtu slJJsop tIzIJ Inruelsls nJluod (Ot'e) (odr + lto)ursorggN =a

:(eues u1 aleldnc eluePuedePut es Ioulqoq alerrds) oreru I€ru rro N ap alse psnpul oleolereua8 ec Eroduroc €ounrsuel'actluept artds 1*r are cqeu8uru dugc u1 alSolor es oc €ulqoq ec€C (0'g) coSg = ''g
:nJp?c uI osnpul 'Iu'e'l 3
( odr

ffii I I I **;*J
eJuc uJ

alse
a

''g

+ lo)urs ''g =

( od, +

lco)utsogg =

(s' e)

:3lse

Iergc e Psnpq 'tu'o'l o ertde nrpec u1 'gclleuEeuro4cols

'ctleuEuru tnpdutgc aprut1 a{cnpur ep rnlnusuoual gllJolep '^ec erlsuourep aleod og olsa odr + ro eJBc uI rS rnlnrpec pueld e1 Elerruou op lep luetuow un el lncq; plqEun
( odr

+ lor)soc 59 = 6

(L'e)

'(nlo[otdns

pquts atoc dwpt

ap

W1

:alse ctlou8euJ lnxng 'lereptsuoc InJpBc ruluod pctzg atiecgturues EJ eJ€ eJ ewlJptu) ap

lnfiwnu

s s

.

=

aD

urfeler uud

llugep
g u.rn61g

un ep Plnlpqprls elso mlnrpBc efeJurdng

'(gmspu
ingruoldureqa iiridlcupJ'9'

3P

luoIurulsul un 'IoIB)
e19c

rolsrunsuoc un e1

'xt; lculuoc un

pcaunlc eruc ed'( ) eleur gnop mlrupec e1e1ede3 urrd eletceuoc luns '@'g otn&1fi uuoJlun ctleu8eur drugc

rnun alIIuII ed repctpuedrsd gleluatro
oxe reun lnrnf u1 uuoJllm tlor eleod
eJ?c rolcnpuoc rup?J Im UpJaplsuoc ES
es

'crlau8eur durgc u1 ollloJ g 1od sc eutqoq

ep Jprunu lnunuu un eputrdnc Jol€tuelle un 'a.rlcngsuoc alapel ep lcund ulcl

mFxnu rerieue,r $lJolBp lIncJIc uJ 9z€eIuJoJ os ec 9snpu 'Iu'e'l op '( lrurnu) crrlcale lu3mc tm ep srncred lEu[rrJelep elso crlcsla luamr lsocv
.crlauEeru

alse SIqcsJ clJlcele elsa lrncJrc IecB rcrml€ 'dtup u1 IIqEITSA ctleu8eru xng un ep lruPqgJls pcryauSowo'ttcala aicnput lrncJrc un gcep :(e-IIIA e €s€lc nrlued I€nueru - ocrztg) 'alruo$)aP ap FueuouoJ ed gzeezeq es Jolelualle Inun IE ereuoticun3 ap lntdtcuu4 ailnotp olIJoJIp ap snpord else eJBw giua,rce4 ep Aq€ruell€ Inluemc rel ' elllunu ereolereueS erlgc ep 'e1n8er ep 'snpord else IBIISnpUI AIlBIUells InlueJnS

Tensiuneaindusdincadrudetermindapariliaunuicurentindus,av6ndintensitatea:

(3.11) t=;Tn
t ln

in

care

I

este rezisten[a electricd a cadrului;

exterior' este rezistenia electricd a circuitului
se ob{ine expresia

inlocuind (3.10) in (3.1 l),

(3.12) in care.f , este
(3. I 3)

i=1'sin(cot+qo)
(
I

indus: ) a intensitilii curentului

.

NBSor
=-

r+R

inJigura3.5 surt reprezentate

U**

flux:

o=

<D(t);

t,e.m': e= e(t); intensitate: i = i(t).

Constatiri cele trei mirimi trec Periodic prin valori maxime 9i minime' variatia fiind sinusoidald; cele trei mdrimi au aceea$l
oerioad6;
cele trei mlriminu trec simultan prin aceleaqi stiri, $i anumeten-

tiun.u electromotoare indusi in urma e= e(t) este O = O(t)cu fluxului magnetic rJTrad, iar intensitatea curentului i = d(t) este in fazi cu
e

(x10as)

ohmic)' = e(t) (consumator Pur

sau mdrimi ?l,teTlti,v"e' Defazaj = diferenla razetor a dou6 ?jlilante

Din punct de vedere constructiv' "tPS{ uw ''ve r"---- r-nent doar ln cazul alf,ernaruarsrvr din de mare putere (de exemplu' cele ."^i"frt."t"arelor mametic este produs cu ajutorul unor Circuitul de excitalie este numtt 9t

""JlXliff

i:9i:1"^:::3;:d;3,i:#,frffiffifffl; .."'f 'ectrice), :fJ:f"i':?#ffJtllilii'd;6.'"*;ffi tt"o:t":,",:" ,:T:::::'i':R"$ ctmpul (sau
(sau

de un curent parcurs€ rte *n cureil

),

iar

"oriinuu. care apare t'e'm' indusi tt-lu^*"::: circuitul in n r eatizat astfel inc 6t inaf :t-:i.
.

ilil;;;;;'p""t Il 8[il:l:?l-]:i::H1H,,;"lii;1;;e!ry:r*:':','*;*":'J".:fJ"'l':ffil alunecdtoare de pe colector' ,.nrr",f;li$ift:,#:,ffi;;;;il a evita contactele este stator.
indusul

). (element rotitor) sau

t62

alternativ 3. Producerea gi utilizarea curentului

€9r

^vouratl0

ptuaffiJ'['t
m ffiH*-l

'aau€luglsul lllelno 8 elPe|,u "n, plutzordea -€ol?^ glrruJE€rp rseeac€ ad gzetiueptrre t$ aeueluelsut earelnd cgerE
7tr
11

(ole)

polu uI :pu$FzeJ 'euntsual nluad 9^IlteJe saleole^ elsaugep es '3ol€ue

(
:11f911sua1ur

I'

LOL'O=

1grlPt)

.zr = t
f,

(st's)

e a4nala yroln^ etsetdxa gllnzer'(gt'g) nc J|IA =

fu

(/I'€) pugredruo3 0t'e)

:ttitPuoc tSeelecu uJ'nnulluoc
g1e8a eIJ 9s elnqaJl atEraue 91s3ocs 'totilugep uIoJuoJ luernc un ap gledrsrp BrEreue nc
7

titYi= ll €

t4Paud =

1!l

(gt'e) e6roug

.

:olse apuouad term lndrup u1 gtedrsrp

iNl= "'P*d
I

(S'e)

:elso aeuulu€lsut ttralnd e dwp u1 olpelu BoJEolB^ 9c

pl*ze'

.oroz elso tozsoc
,(rtzsoc

iN;-

... z 'luaptlo potu uI ifUi nnut*.,e' e dunl uI olpatu €ereol€A 77.2 (rozsoc a
irv 7=

- t)ita 1=

:€IIIJOJ

qns

3IJCS

eleod es

(tI'€)

eti€lag '0= od 'erecgtldurts nrued leleptsuoc rue erec uI
ltn zurs

ilv = ,!y = d

(tt'g)

:else JolslzoJ un ed pledrsry eoueluelsul €eJalnd

dwn ep l?^relu tm'rul'rolsper

1$e1ece

uud'criureilJtSi is"1"tn ecnlord
e

rureuJelle mlnluoJns ? J €p€olJed nc I

lueJnc rnun €slslrsualur nc !1eEi

alse rrrluu:e11B rnlnlueJnc

fi)

arec nnslluoc p,r;1reJa Bolullsuelul

fi)
'(Piuapne
u1

g,r;1ca;a Batullsualul

sols lsoJ € clr snd ap roSn teur 1ec) cnural lnlceJe - docs lsere uI rolelceJe saroucsep nrluad -cele mFluemc alelceJe e4u1q '6uamc ap rrndp pnop rolas 'piuelsrp €l eculcela tet8raue snd e-5 rl") eruelqord

ole4lrln JolIruIJpIu ,rrp1rn

lapse

rnlnuodsueneiuetogeepaleEolaurelqordlrupdenepugclctmlB.nnutluocln]ueJnclg'ep orepen ep lcund u1C nrzJgl IEtu lszlllln ag 9s lndecul € AllsuJolle InluoJnc 'ctJolst

Prin extrapolare, nofiunea valoare efectivd este utilizatd gi pentru mdrimt alternative care nu sunt legate direct, in nici un fel. de efectul termic: flux magnetic, induclie magneticd etc. Pentru mdrimi altemative sinusoidale:
valoarea e|ectwa valoareQ maxlmq

Avdnd in vedere modul in care a fost demonstratd relalia (3.18), rezultd cd valoarea efectivd mai poate fi numitd medie pdtraticd a valorii instantanee. Majoritatea instrumentelor de mdsurd pentru curent alternativ sunt etalonate astfel incat indice valorile efective ale tensiunii $i intensitSfii.
Pentru relelele de distribulie a energiei electrice, valorile indicate pentru tensiuni qi intensitdf constituie valorile efective ale acestor mdrimi. De exemplu, pentru curentul din reteaua casnic6, tensiunea ,220V* inseamnd valoarea efectivi U =220V, valoarea V . in general, indicarea valorii unei tensiuni sau a unei maximd fiind IJ , =U Ji

intensitdli alternative, fErd alte precizdri, se referi la valoarea efectivd a acesteia.

=3ll

in circuitele de curent alternativ se produc ai fenomene specifice acestora, care Ie
disting de circuitele de curent continuu aflate in regim stalionar' De exemplu, intr-un circuit de curent alternativ, condensatoarele sufer6 un peffnanent proces de incdrcare-descdrcare, ceea ce face ca ele sd nu tntrerupd circuitul, aqa cum se intdmpli in circuitele de curent continuu (dupd ce se incarci).

$i prezen{a bobinelor aduce un element specific: inductia elecbomagnetic6 va conduce
la aparilia unor t.e.m. suplimentare, care se suprapun peste cele produse de generatoare.

--I

Re+tnal
curentul alternativ are valoarea medie in timp nuli;
frecven{a curentului alternativ in RomAnia este 50 Hz;

I

'-,...1

dacl dependenfa

de timp a tensiunii sau intensit6lii este sinusoidali, curentul este alternativ sinusoidal ; numit curent

generatorul de curent altemativ este numit alternator;

intensitatea gi tensiunea alternativd este descrisi cu ajutorul a trei mlrimi: valoarea instantanee, valoarea maximd Si valoarea efectivd'

t64

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

ilncrlc ap aruawalg'z'€

rolIuIIrPIu 2 puollnwts 15 (l)3 = i g^Jesqo eS 'All?uJetl€ luoJnc erfultcso '(t)n = n
t. -.. --..
t....
r

ul JolslzeJ un nrlued 'dwll ep eticun;
,od

r.

uI €ountsuel tS eelultsuelut ctSurE eleruez -erder lrms '2'g nn&{ up eurerEetp u1

0=

-

'odl

=dl

(sz's)

pznl lnfuzegep ,rtlcadser '(tod- '0dt) uJ gz*elrllso ?olellsuelul tS eeuntsuel '€

:oJez olse alellsuelul tS euntsuel e4utp

(e'rr1ce;e tS) eruxeu eluol€^ :erieler glslxo IIrmISuel lS uiplsuelur e1e

u u V=Ie5=
rSeeecB

w_

t

(vz't)

erlul

'Z

'(cordtcer

rS)

giuelceg

nc '?l?plosnuls p^IlsuJell€

olseeermrsusllStctmle'PIBpIosnuIsg^ll€uJell€elsemFlueJnceel€llsuelulPc?C'I
:ptFzar '(ZZ'e) nc (€Z'€) Pugreftuo3
(ssselu€fsu! eluolurr ru1uad ep'eliinsues oqtsntr lutw) ('odr + lot)urs
*

*

iio$ior

-

n=n =n

(tZ't)
(ZZ't)
:Pllnzor'(OZ'g)
e13c

;u'i ui rowtztiu'9'€ ErnEilI
(rodr +

:slluoJ eP gl?Plosnus erfcury o PcIPB lo)urs IV

4-I '-

l-411--

-

uI (lZ'€) Pulnsolq -r1dn ,r*1tot1 ersaidxe turspt

'Flruolslzer eleuoq 3l
ps ruaundord

es

tS

('06+tco)uts'7=l
!

(tz'g)

;=

Y

(oz'e)

:e8rncred I! eJEc InFluernc ttfgltsualut e1e tS nc Psul ptlu$op '9cp1ce1e Pluelstzar elsctlde lruntsuel el€ eeuelu€lsu Joluop^ 1ruo1nfe elso Allstuolls luemc uI lruolslzeu uud 'nnurluoc lueJnc ug rS ec 1a3 e1 'le4mlc?J?c

'1"'z"g AfleuJallP luaJfis tl! lnrols!"au

Bobina este un element dipolar de circuit. Pentru frecvenfe nu foarte inalte, bobina este realizatd dintr-un conductor infigurat, de obicei, pe un suport cilindric. Bobina poate confine un miez care se magnetizeazd puternic la trecerea curentului electric prin
bobin6.

Dacd intensitatea curentului electric ce parcurge o bobind este variabili in timp, atunci gi cdmpul magnetic produs de bobini este variabil in timp. Bobina se afl6 astfel intr-un c6mp magnetic variabil in timp (produs chiar de ea) gi, ca urrnare, in bobind se produce fenomenul inducyie electromagneticd numit, in acest caz, Considerdm circuitul reprezentat infigura 3.8. Se poate demonstra cd dacd intensitatea curentului ce parcurge o bobind este de forma:

(3.26) (3.27)
in care: (3.28)

i = .f. sin(co/ + goi )
+ go, )

atunci tensiunea de la bornele bobinei este:
u =U

#
f

L

^sin(olt

(J^=Lrc,I^$igou =go, *i

2

Compar6nd (3.27) cu (3.26), rezultd:

Figura 3.E. Bobini in c.a.
este

1. 2. 3.

Dac[ intensitatea curentului este alternativi sinusoidald, atunci gi tensiunea
alternativd sinusoidali, cu aceeagi frecvenfd (gi reciproc).

intre valorile maxime (gi efective) ale intensitifii 9i tensiunii existd o relafie de
directd proporfionalitate. Tensiunea gi intensitatea svnt defazate (Qo,
siune gi intensitate este:

* go,), respectiv

defazajul dintre ten-

(3.2g)

9 = 90,

-

goi =

{

{,

.t,.

defazatdinainte fatd de i).

in concluzie, autoinducfia influenfeazd at6t relafia dintre valorile efective ale tensiunii gi intensitdlii,

cit gi relalia dintre

fazele valorilor instantanee.

in diagrama din figura 3.9 sunt reprezentate grafic intensitatea gi tensiunea pentru o bobind in curent alternativ. Se
observd defazajul dintre cele doud

mirimi.

166

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

L9l
elBsJ aulqoq leun -iuet;iiqc"'duaqcs'o

'z't rynrilc ap aluawalg
'(z) qluet I'€ ernald
o -cnpur uud pluzlrelceJec pl€epl pulqoq

un i(y) piuatspar utrd leztrelc€r€c JolsIzeJ ap :(g1'g ntn7g[) elres ul al€lceuoc 'lIn'JIc elso lInsJIC elusluela pnop 3 InlcoJe nc luol€Algce rS piuelsrzar) ep luaruele tselace u1 (piuelceer €Jls rcusrJelcer€o gnop roloc teiuelsrxa FlcoJo Ec -uouep aleod og '91€er gulqoq o rupJoplsuoS

'cr4{ ppow un reop alse pvapt outqoq'luepl^g
'reuugs eiualstzor ep luoc eud es - pl€or 9ulqoq
:IotuJgs ulualsuar gzeefilEeu es

-

9leepl Eulqoq

9p luoc ouli as nu eJBc uI etienlts :ollJllunuep csesoloJ es 'leur:gs eiuelstzar 'giuets'"or orB €lseece rs prurgs urp pleuod qf'"':'ip rs gper edenlts "'*tu"d "inJ

-celuocelseecaJ€oaP'piu"r'l'"'tStc'piutlcnpuJeopoJ€nuEulqoqo'e1t1t1ueru1
QQuatl

"uq

H=il = (z)

v

Gz't)

:olse 9rnspu ep pugzurdap Ie €or€ol€^ o^Ilcrulsuoc ollcllslrelc€JeJ ep Iiptlun eriencg '€tetrsac€ el€ eJ€c ul ElILrmu else 7 eelulrglu ,pulqoq e,ct$ gzea.z|rJlcBJBo eluuFu glsea3v ' (82'€) a7=7X

u1 'crlau8eru eiuelcear €3 cseJg else 'giutcesuoc uiue,rcag ap ppurdap es Plqcnpul 'ule'l 'etlS os umc gdng eerelsarc e1 elSorc psnpul mpdrugc € 3J€cgryoru'p '"'"11n

'^Il€tuetrl€ InlnlueJnc :e{e1er ersuowep aleod eg

(wtto)u=\= {' ,)
'euqoq aEmcred ec g^IlceJe €el€llsuelul
:Ie$qoq gtecllde 9^IlceJe €eunlsuel

Qz't)

ep lligtlun etiencg :elsa Eiuelceer nrluad grnsgu

elso

1l
er€c ul

olse nl @tt)

I. 'x V= :edeler uud glugap alse tS

elSarunu

esclJ]celoInFlueJncEeJoce$epgisJecrlauEeurorlcelare$cnpul9l€Jolsppulqoqo0p PlelsaJluewetiuodopwudxaeJgclz|J€eluuEhtr'JolSIzoJunEIaluelslxoIOIecorBol9u €l ?ulqoq ep pl€lsaJlu€u't ttluodo teun eiuelstxa -gruess 'cr$calo InlnlueJnc €areceJl lcgJeEcaregctleuSuuroJlcelouricnpulgc.ezearaEnse^llceJsoIIJoI€^erlurputiulel

Fiind un circuit serie, in orice

moment:

'

(3.30)
(3 .3

u=,tn *ttt
i=

Presupunem cd circuitul este parcurs de un curent alternativ cu intensitatea:

1)

/, sin(ol/ + Qoi )

Din(3.22) rezulti cd tensiunea de la bornele rezistorului este:
+ 90, ) ^sin(cot iar din (3.27) 9i (3.2S) rezultd c[ tensiunea de la bornele bobinei ideale este:

(3.32)
(3.33)

u^ = RI

u,=L.DI^rin(tr**r *;)

inlocuind (3.32) 9i (3.33) in (3.30), rezult6:
(3.34)
u=

H.sin(alt

+ 90,)

+zcol, rin[rr *

*r . ;)

Prin calcule trigonometrice simple, rela{ia (3,34) poate fi adus6 la forma:
(3,3 5)

Se observd

cI tensiunea

este de forma:

+ 90, ) ^sin(cor in care amplitudinea tensiunii de la bornele circuitului este:

(3.36)

u=U

(3.37) u^=I,r[ii@
iar faza inifiald a tensiunii este: (3.38)
(pqu

sau

u'

=t^"[iiVl
X

= goi +

arctSff

sau 90! = O^, * Or"tg -R

'

Compardnd (3.35) cu (3.31), rezultE:

l. 2, 3.

Dacd intensitatea curentului este alternativd sinusoidali, atunci 9i tensiunea este alternativd sinusoidalI, cu aceeagi frecvenfd (9i reciproc)' intre valorile maxime (9i efective) ale intensitdtii 9i tensiunii existd relatia: (3.3e)

:^=L=t=--uxl. ,ln' ^ln'
+

+

x',

Tensiunea este defazat[ inainte

fa$
=

de intensitate cu:

(3,40)

g=go, -gor

arctg] ^

X

168

3. Producerea gi utilizarea curentului alternativ

691

rynrrn ap aluawalg'z't

'Ieulqoq eiuepedurr t,rnlnlrcmc Eel€llsuelul pcglpolu os um3 es PI?ar pqqoq o nc elres uI nc ple8a eiuolslzer nc Jolslzor un acnpoJlul
1,el€qprs o eJ€c ADEIuellE InlnlueJnJ eiuencar; elSargru os pc€p 'ynfezegep nc gldtugtul es ec'91ep gleeJ pulqoq o nJlusd ' gIelrozeJ eurer8utp pulsol oJ' (O I' g) ur iu 1er Ezeerlsuowe6l

'olslrsuelur
erJes .1U

JruFcrrc nrued gleuomJ eurer8erg '11'g

-er8ery rseeece urq '( lirrunu luns e^Il€tuell€ ep JollrulJptu liutcose ttrolcan) elorunu qns plncsounc olse glnudqo uurer8etg

rS

euntsuel e4up pluze1ep

rS

auriqo eleod as 'gru

urnftg

'(0€'€) oeuelusrsul altrolu^ otiulp Erieler

nr e^nceJa eJIrolB^ erturp etfelar preduo3

i,n*
JollJolcal

-

n

ffi f_J

(w't)

'fi1' 6 nm8{) e^Ilcadser lolltulrgtu ale alezeJ ep elep tlms giuuo;ar 3p pxu o ep piu; aledrur
eUJPluoIJo erec

uI utld un-4uJ ttopa^

?c eleJaplsuoc e^IlcaJo JolIJoleA B PI?IJOICaA areu -nduroc o-rlutrd oudqo eleod os InlnllncJlc glectlde
r? rrunrsuel

s p^nceJa

€eJ€olBA

pc

PAJesqo es

'guncs IBru llntu clJlotuoeE lncpc op gpolour o psug gzeera8ns - 6un1 ApEIeJ J€p 'elduts eclgeuJou -o8q olncluc pdnp lnugiqo - (Sg'g) Inl€lnzeU

-

z

(eile)
nruad

:BlsoJdxe ere uiuepadruy 'otres TU lnllncJlc

(uqo)6=\=\rl
:e1se

(zv't)

piuepedrut nruad PJnspul op tdgltun edencg

'fulncJlc oErncrud ac pnllmJe eolellsuolu :rnlnllntJls Ptsclfde p^IlJaJo €aunlsuol
I A'L tt

elsa Il alse nl
(tre)

I

oJ?c uJ

:udeqer uud pltugap also tS

'Inlnluemc llpunu alse $plolrdord tolse1e sJnspru olse oc ptlzg €euIIJEh[

€alocoJl

ep gi€J allpodo o glsoJluetu lolslzer un tS pleopt Eulqoq o-Jlulp lslllroJ 3lres

Inllnclc

pc pzuore8ns e^ItcoJo allJolsl e4utp etfelar 'eluopt leulqoq lnzec uI Bc lal e'I

3.2.3.1. Condensatorul
Un condensator este un element dipolar de circuit'
) separate alcituit din doud conductoare ( Bornele condenizolator ( printr-un strat ). satorului sunt cuplate la cele doud armittui. Simbolul utilizat pentnr condensator 9i senstrile de referinli pentru El
este

inte;itate

gi tensiune sunt

reprezentateinfigura 3'12'

electrice de un generator electric determind electrizarea celor doud armdturi cu sarcini pe fiecare dintre cele doud semn contrar; dacd influenfa electrostaticd este puternicd, mai mare, armdturi se acumuleazd o sarcind mare. Evident, pentru ca influenla sI fie a acestora sd este necesar ca armdturile si fie cit mai apropiate, iar suprafala comund fie ctt mai mare. Se poate demonstra cd raportul dintre sarcina de pe una dintre arm6turi qi tensiunea electricd dintre am5turi este o constantd a condensatorului. a condensatorului mdrimea definitd prin rela{ia: Prin definilie, se nume$te

Iigura J'r Condensator Figura 3.12. Principiul de funclionare al unui condensator se badoud armdturi: cuplarea condensatorului la zeazdpeinfluenla electrostatici dintre cele

(3.45)
(3.46)

c =L
u

Ecualia unitdfii de misurd este:

E\=9=F \/V

(farad)

intre I farad este capacitatea unui condensator care se incarcd cv I coulomb dac6 cdfaradul este o unitate de armdturi se aplicd o tensiune de I volt. De ramarcat faptul se mdsurl mult prea mare pentru capacitdlile condensatoarelor utilizate in practica; folsesc astfel, submultiplii microfarad, nanofarad Si picofarad'

o distan{5 Pentru un condensator plan (cu armaturile plane 9i paralele, plasate la mult mai micd decit dimensiunile lor), capacitatea are expresia:

(3,47) c = + d
in

care I,

este permitivitatea dielectricului (constantd de material); este aria suprafelei comune a armdturilor; este distanfa dintre

lS la

armituri'

in mod Capacitdlile uzuale au valori mult mai mici decAt I F, fiind utilizate pentru submultipli (micro, nano, pico)' curent prefixele SI

170

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

tlncr0

ap

aflaualg'z't
(es'c)

?='r
:Plluer

u1 (OS'g) utP'giutcasuoc

€el€llsuelq 'lruol€suopuoc eErncred ac P^qmJa p^IpeJa Beunlsuel imlruolesuepuoc placqde
:$ s *'' oa;

alse

1l eJ€c uI else n I a'A rtr
(zs'c)

lliTHgi:l#hffi

1'

g

f,=
InlnlueJnc eeJeceJl 3l

"r
tS

-U.,aU__i

xr':'--,i1*otnro"pooc ;;#;;'se pi"l'i*"' ecrzg €ewlrel I ^1i:1tl: elsal,tru I

:erielar uud PltugeP alse

;';;;-"

;;
"

,,,eluapocord

*nl'*uo' "o ect,n "l1ti:,::Y*

tarltzodo ^ lnrran

a^'oere#;TIAil#li::'ffi#;;ffi i'J' #;;'u
nf'"t'-f

ffi

n$ued PIstJoz€J uruer8etq ersa Jol€suapuoo un
zes

;$H;:fiil"X*,
ec

a'urP

iiHll"J'f

"*;" else n) 9_ =tot ; (l ap cieJ gutm uI El€zBJoP
"'e

iilTffj: '-tu"f ':i.:-il:L'Tlli:*'J"ff "' ord' elznlcuoc uI cul ep
"
d€

I:l i:l: :. l:*:';i:,']].hl
o 1e s

rog

=

d)

(r s'e)

,ulcedsar '('od -ua1 olrurp pf-uze3ep

+

'n6) apznpp

*t :ffiil:lililrtil::il '€
:plFzer'(gl'
pugredruo3 e) nc (Ol' e)

:else elullsuelut t$ armts

epe$elaroPlsFellunlsuelrsnigllsualulale(e'rqce;ars)erurxerueluop^aJlul'z nc 'Pplo::l:tf ?^tlstuell€ '(cordrcor rS) giuerrcaq rsuaace 'I tnlnluaJnc €el€{sualq 9CSO
else seunrsual rs rcrmlu ,gluprosnurs unpn-"r1r""rsa

f,-

.a=

,odr

rs '

r)='n

(os'c)
:EJ8J UI

("odr +

lar)uP'n=n

(Ot'g)

elollJoq €l 3p setmlsual :olse InruolBsuepuoc

pu$?

(tod+lo)uKe/=l
-uelur Ec€p '9c ersuoruao

(Sl'g)

*"G 'it'' i'z11"t1e1uozarder
uU

:€rIrJoJ ep 31so

1uolssuepuoc

Balells e8rncred ec InlnlueJnc

'u'J

InpJolusuopuoc

FlFc'c lrl'roprsuo' uerugodltroJ 'Z'E'T'E

3.2.4. Circuitul RLC serie in curent alternativ
3.2,4,1, Impedanfa 9i defazajul
Consider6m un circuit serie format din:

+ O a

un rezistor caracterizat prin rezisenfa R;

o bobind caracterizatd prin inductanfa tr (bobind ideal6);

HF r.-_t

1,\t-----'l

un csndensator caracterizat prin capaci'
tatea C,

Presupunem c[ acest circuit este parcurs de un curent cu intensitatea:

Flgura 1,14. Cifcuit RLPrserie,

(3.54) (3.55)
(3.56) u=RI

l=/,sin(o/+9or)

gi ne propunem sd gdsim expresia tensiunii aplicate la bomele circuitului, Circuitul
considerat fiind un circuit serie, rezulti:
uR + uL + ttc = u qi (3'49)' rezultd: Jindnd cont de (3.22), (3'27)

^sin(cr:r+

9)+

X rl

^rin[tr.*,

*;) + Xrl,'it(tr.t, -l)

Pentru efectuarea sumelor din membrul II al rela{iei (3.56), se poate utiliza fie metoda analiticd (tigonomenic), fie metoda fazoial| (ftgura 3'14)'

ln continuare,

alegem metoda fazoriali.

se observd cd U (fazorul tende la bomele circuitului) este dat (conform siunii teoremei lui Pitagora) de relaJia:

Dinfigura 3.15

(3.57)
tnlocuind tensiunile

(J =

+ (U , *LI

")2

in funclie de intensitatea
U=I

curentului din circuit, rczultd:

(3.58)

+(X, -

Xr)2

Defazajul dintre tensiunea de la bornele circuitului gi intensitatea curentului din circuit este:

(3.59) q*=L#=X'-^x' *
t72

r=*"rr#
alternativ

3. Producerea Si utilizarea curentului

tmcrlc ap axuawalg'z't ELI
.(sg.s)
rs (sg.s) rouguler

eeruzfl::rtfi

€l oJeolFeJer Jolel€lFzeJ Bereullqo 9 uud *vl'e''- elutpnls slelmcilc urre ropalue -'-:F ' o-$ul'p '(rolesuepuoc m nes) PIBepl ?ulqoq
x'---r '' '-ec r $op El rnrp c r€ er s a er?I-ep,, uo, $ op EInlEclB elsa-_srErdPlruvw . li:^rji'" nes) E1llcnpul slu€lceer ,pi"ipii*i ap repcp.rud z'c tm alse (9lp1cuc- ^tl":iTiHl"llxilT::: _.-,^ii.rr^A rrr nlrnr lrncrrc try. t.rolsuer un-Ilulp J€op-EllilleclB
p.

M

ul. Ei

rn

1r

:iyt-l'f iT :L:Tl,l'H;:: 'i zse err n'- slualslzor aP ap J€Fcllrs* z€c tm elsa "--' 'rrur,ro ap uormgrod;liffi;;'i:iunpio*i tp uormllrod Pugc tcunl€ 'Pluepsdun 'epcpred .- rrr^rn^ ep lrnsrc ao p[acllc n cr I o IB luarno ^,n I I p cloJls€ ?l Fta-u- lilY3l o alsa Elu g atuod ac gctzlJ auIrEuI ru1uad (g9'g) upulal upd lit"tJip
I

"'''{;:{;rf!J
(ss's)

6FI
utc
a$0 ul

,('x-'x):-il=z
ao P^pooJa
91ao11da E^PoaJa

ra$a1ar ap

g$p

o16s

t?2,

'p"ffi+nun

afuepadrur ?o gllnzal (zg'c)

'lruForlo atnorcd

€ol€llsualul

also

I

ippllno4o

€aunlsual a18a

n\
I

lu1le1ar uprd

aluepadull alBaunu gtpgap olse 16 31g alras mFllnorle

$=z
1$

(o,'c)

.,.nlp,un, as rhlaFdord lalsaot BJns?u

,,

9,1,,9n.*F9I^t

,o}$oala_I,nlnluarno €aIa09I1

€l rlno4o .n ,rrt,t

'apas lnllno4o nquad al€ a^poaJa alFol€A n"otp"utotpoadap

tunttJ

uf*tit

rt-un

ltutltr*a

gzaaratns

lll$lsualq

'po i'uasqo

16 11un1sual ag

U= Slcle=ro6r-ro$=dr (gg'g) = "x-'x :pullJolsllsuelul

rS

tS eeuntsuel '€ eleze;op luns ee}€llsuolu erlurp lnfeze;ap '('od + '0dr) ounlsuel

g:e::t
n

=r

:e$e1er

tcrmle 'pleprosnuts g^rl€uJell€ 31se eeunlsuel tS

(t1111"J1::T:::::::,:.:::jfi ur.'rl, ,rorrrr,,e1rs lipllsuottr "r" 'piua,rceg l*eaece nc'pleprosnurs ?i'l*-trl' alse selsllsualul PJeCI
+ 'ot n

€tz-?j$ --, n

(zg't)
'z

'I

pugredruo3 :gllnzer '(UE'e) nc (19'€)

(

-:-i Vx-'X-Elcre

't)o''
( 'odr + lar)urs

'l =n
' n=

(tg'g)
:erserdxe eu{qo es

n

(OS'e)

nrluad'1e31sV olauoq Bl ap eeu€lu?lsul eeunlsual :€uuoJ op else eJ€c 'Inl$IncJIc

Analizdnd expresia (3.63), se observd cd, pentru circuitul RIC serie, defazajul este:

pozitiv,

X. = 0); negatiy, dacd X ,< X (de exemplu, dacd X t =91; " nul, dacd X, = X, (de exemplu, dacd X, = X c =0).
dacd X

,

>

X"

(de exemplu, dacd

vedere semnele defazajelor obginute pentru circuitele simple analizate (rezistor - (3.25), bobind - (3.29), condensator - (3.51)), rezulti ci cele trei situalii de mai sus pot fi interpretate drept consecinle ale efectului predominant al bobinei sau condensatorului in circuit: daci predomind efectul bobinei, atunci defazajul este pozitiv (tensiunea este defazatd

Avdnd

in

; inaintea intensitilii); un astfel de circuit se nume$te dacd predomind efectul condensatorului, atunci defazajul este negativ (intensitatea ; este defazatd inaintea tensiunii); un astfel de circuit se nume$te daci efectele bobinei gi condensatorului se compenseazd (sau lipsesc ambele elemente de circuit), atunci defazajul este nul (tensiunea este in fazd cu intensitatea); un

astfel de circuit se numeste

3.2.4.2. Rezonanfa
Expresia impedanlei circuitului RZC serie se poate scrie sub forma:

(3.66)
ceea ce evidenfiazd

zci opozilia circuitului la trecerea curentului electric
depinde 9i de

frecvenfa curentului, nu doar de caracteristicile elementelor componente ale circuitului etectric, ca in cazul unui circuit de curent continuu, Analizdnd expresia impedanfei din (3.66), se observd urnrdtoarele:
expresia de sub radical este pozitivd, fiind o sumd de pdftate; doar al doilea termen de sub radical depinde de frecvenfd;

al doilea termen cuprinde in parantezi diferenla a doi termeni pozitivi.

ln consecinlE, impedanfa Z

are o valoare

minimd, atunci cend:

(3.67)

Lra -

L
Ca

=0

lndeplinirea acestei condilii implic6: frecvenla curentului altemativ satisface condilia:
impedanla circuitului este minim6: Zo = intensitatea este maxime: t o
<,:o

=

R;

--l; -!,, adicd vo = 2ft4 LC ^lLC

=i;
3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

t74

eFes

n$ueddu€uozer O''u pllncrlc l.pP.Ctt,*'u{

eP

elaqrnc'"'t

"ttttl,Jil
..i...-.i----+""

ftqis+"1

I

I

€al"llsuolul = Unn"1"

1=

0^

lAll€tor due'rcerJ
:9All€ler efue'rcar;

llsoloJ :rdelou alal€orlulrn

"t"'t':;llXT;nsuad

:ff-r,#i:,:wr'**i"f.:jT;**;itrJii""fi
:2

ffit@ t lffi,:",x,;';;'t :EH"il: "'ffi:*[t.1**,t,:iil *#';;'-ttt lm:t:,:;il .:*rk;i***:n" @
n-=
?n egeler

pu€ es elres 37u' :piueuozer el

rf

.^gsrzare,sernlrnc'c'ut''""""l^i-i:li^iiitsffi';,il:il!1i ,rppodotsapreze;ap'elueuozar*;i:i:""-"':t'ilfUg:"":f:*,okffi
p[eze;ap 'giueuozor nueEeu else
erFeJIp ",t :erse eluo,rces

,"f.ezelep 'du€uozer

€l

,!nc4c rr," "*a

itt"t ?3. u'-=- ::ffi;ru"ln

* :t:iT;""rn

n^*o

vrpzle.

$

u*rut:n'rrlun 1p-?]11

'H:3il1*i#:HX'1fiffi":"trlTlT

tl$,iil{:*;l"ji#lyx*l

3.2.5.1. Impedanfa gi defazajul
Considerdm un circuit serie format din: un rezistor caracterizat prin rezistenfa.R;

o bobind caracterizatd prin inductanfa Z (bobina ideal6);

un condensator caracterizat prin capacitatea C.

Presupunem cd acestui circuit
tensiunea:

i

se aplicd
Figura 3.17. Circuit RLC paralel

(3.68)

u =U

gi ne propunem si gdsim expresia intensitdfii ce strebate circuitul. Circuitul considerat fiind un circuit paralel, conform primei teoreme a lui Kirchhoff, rezultd:

^

sin(o:r + go, )

(3.69)

io

* i,

+

i, = i

JinAnd eont dc defazajele relative dintre tensiune gi intensitate pentru fieeare element de circuit, adicd de relafiile (3,22), (3,27) qi (3,49), rezult6:

(3,?0) i=14si{e01 +eo,)

+*"{'t

*e.,,

*#)--?',{orr

+eu,,

+I)

Pentru efeetuarea sumelor din membrul II al rela;iei (3,70), sc poate utiliza fie metoda analitie6 (rigonometrie), fie metoda fworiiald {Jipra 3,18),

\tt \/J

ln eontinuare, alegem metoda fazotiald,

.u(1,

,,*

Din fi,gura 3,18 se observd ed I intensitdfii din cireuiul prineipal) este dat (eonfonn teoremei lui Pitagora) de relafia: (fazorul
(3,7 I )

r=ff;6;8
R" IX, ---

{r
?i.\.

lnlocuind intensitlfilc ln func{ie de tensiunea de la bornele eircuitului, rezult[:

_

Flgura 3.18. Diagrama fazoriald

I (3.72) I =U -=*l {t
este:

ll
X, )
|

Defazajul dintre tensiunea de la bornele circuitului gi intensitatea curentului din circuit

t76

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

fln)r\c ap atuawalg'z't .(0="x=7ypcep.n1duexe9p),x=7ygcep.(,rpsuar1tncrtc)1nu<
i(oe7ypcap.n1druexaap),x<,Xpcep.(,rp1cuduc1tnclc),r11uEeu< i(co<-Jypcep.n1druaxoep),x>,X9cep.(,rncnput1rncr1c),rppod<
:e1so

etserdxa PugzIIEuV pfuzegep 'elJos;)TU ln1lncJlc n$ued'9c p'uesqo es '(1,'€)
i,etJos

ep ?lBJ Plslxo erlqosoop eJ all$e1el pzelodl €c pug^s gtopun Bere^lozor
'!1|elar rotsscB BoJ€zlJ€lncpJud

r7y

l$lnoJlc nnued

esnPeP

ulJd'lpcrlc

ep

oldurls rololuarualo ufuapedul guluualap'(gt'g)

('x tx).
I

16 (tt'€)

e11p01ar

Pulsolod

ru

,l-T'Tj*T
:a1sa'(y9' g)

=/

(ale)

1z
16 aunlsual

g J:-gtoJB "X ,X

1a1lu1a,r

utroluoe Plpgap'Inptrlno4o ufuepadwl

= 'od -

no5

=6

(LL'E)
:pulIJ al€llsuslul

1I

(

tx tx)

o4up pfaztgaP '('0d +

oodr)

alaza;ap Irms Bal€1lsua1u1 16

Baunlsual '€

,u
16

,[.T'TJ-T
:o$r1or rlsrxe lltmlsual
pl911suo1ur

'n= I
n

(q|c)

ap (alpcoga

1s)

atutxew oluolu^

a4ul

'z

p^lrsurorr€ erso €ermrsuar rs rcmre

,epprosnurs

-lllrffifl
,u

ttx'ffilrT:lifi::l
(sle)

'r

:Elpzer'(gg' g) nc (9t'€) pugreduro3

(a l= T, ,,".,n- ^r-rt]",, I "X 'X

[T-;

TTT
(rodr

'x).

'n=!

:erserdxe eu{qo es

+ lol)uts '7 = I

&t't)
:€rruoJ ep

.ledrcurrd aeu€luelsul Bolellsuelut nrlued'leJlsv else eJec FlIncJIc ulp ml$uemc 3

Brrr'=d) tX 7X-'--- *=-L-r. =-J-=a'}' "X 'X "1-'I

T"

(tlt)

II

II

3.2.5.2. Rezonanfa
Expresia impedanfei circuitului

MC

paralel se poate scrie sub forma:

(3.7e)

I .--; *(

R'

J--c,)' \z<o )

ci opozifia circuitului la trecerea curentului electric depinde gi de frecvenfa curentului, nu doar de caracteristicile elementelor componente ale circuitului electric, ca in cazul unui circuit de curent continuu.
ceea ce evidenliazi

AnalizAnd expresia impedantei din (3.79), se observd urmitoarele:

+ i O

expresia de sub radical este pozitivd, fiind o sumi de petrate; doar al doilea termen de sub radical depinde de frecvenli; al doilea termen cuprinde in parantezd diferenla a doi termeni pozitivi.
are o valoare

in consecinld, impedan{a Z

maximd, atunci cdnd:

(3.80) fi -c'=o
indeplinirea acestei condilii implic6:

F

frecvenfa curentului altemativ satisface condilia:

ro

=

-L,

adicd vo =

*=;

intensitatea este

' minimd /g =;i ':

U

intensitatea efectivd prin rezistor este egald cu intensigtea efectiv[ prin circuirul

principal: In,o=I;
defazajul este zero: go =0,
I Demonstreazd cdnaf;'tra circuitului Rl,C paralel la diferite frecvenfe este:

i
i

la frecvenfe mai mici dec6t frecvenfa de rezonanftr, defazajul este pozitiv
gi, in consecinfd, circuitul este inductiv;

la frecvenfe mai mari dec6t frecvenfa de rezonanfi, defazajul este negativ
gi, in oonsecinfd, circuitrrl este capacitiv;

I I I

h rezonanld, defazajul

este zero gi, ln consecinf[, circuitul este rezistiv.

Demonstreazl cd, atunci c6nd un circuit RtrC paralel se

afli

la rezonan!tr:

intensit[1ile instantanee prin bobind 9i condensator satisfac relafia r, = -r"; intensit5lile efective prin bobintr gi condensator sunt egale gi de p, ori mai mari decdt valoarea efectivd a intensitifii prin circuitul principal; gdsegte expresia factorului Q" (numit gi factor de supracurent).

r78

3. Producerea gi utilizarea curentului alternativ

,*ffi

,,,

uncro ap aruaulalg'e'€

'alellc€dsc 15 'giuelsuer alSesolog es llncJlc eP IeJls€ un rulued ;p*rog op luoreJlput 'rolcnpuoc ectro 'lureueB u1 uud leztrelc€Jec else
'lJ€lU

gfuelcnput

ilffiffi
';

ep luelclJns efuancer; EI JolsrzeJ Inun € gluels^Iqce €Iuaq3s lzseuese([ 'IJ€Iu op luelclJns alua'rcar; €l J€op

elnqeI 3c ep PcIJIlsnf i JolsrzeJ mun efuelcnput tS eelellcedec ap luoc 1nu1l Eelellcedec tS efuelcnput 'u€ru eU€oJ aiue,rceg €l J?op eluBuodrul upep JolsFeJ Inun ,l1nuS1qo poul 'Jol€suopuoc un nc Ial€J€d u1 lelceuoc 7U olJes lIncJIc un'Jlul 'pfuelslzer IEIunu nu are pluetcnpul 'oleltcedec

q

piruo, llclldrul in1"poyr1

15

Is Ic

JolsrzeJ roun Bereserd uud alnudqo ang)

un,erlcrulsuor-.p tu.oJlpq'cle

(etedpc €l elc€luoc nc'aletceds lllpodtuoc

wnlot ap a,tootslza't'(ro1e1ozt zellu un ed luutqoq

oJopel op lcund ulCI iotcnpuocl apulqoq rrrotrrrr,:IJ lod oleJ€olslzoJ '^llcnJlsuoc

o(I 'IJ€tu eu€oJ efue,rcerg el rzop eJeraplsuoc '(1eepr lnrolslzar tS leept Iruolssuepuoc ulp uI glenl ernqer piuetcnpur gls€ecv u191usu1d'gctur e1reo; er€ol€^ sp) pluecnput g1e;"1 leleioo eereatriE nJ"rrrt pit.nun o rS glutzard Jol€suepuoc un leuo{ce;uoJ etrse eJBc ulp llJolcnpuoc '(tlcttdwt lnlePout)
eoc I€eJ lelered lIncJIc un nc luel€^Iqce lureSns elsg 'IInI9IID€ Jot€suepsoc un :l?eJ Iruol€suepuoc n4ued lelered FIepouI lepse Jolesuepuoc Inun 1ncl4celelp pnop elec egul l€lcouoc JolstzoJ un ec ggodruoc es I€eJ plslxo nu sceJ€oeq g" n^11ro"r '(1ice;red rro1e1o4) ElluIJuI el€lIAIlsIzeJ nJ alelrel€w

llncJrc ap ol€epr elueluele urp l€ruJoJ

3y

elso

'oJ€IU ep

luelcgns olse AII€Iuell€ Inlnluernc
gz€euese6l Eluel€Alqce Eruel{cs l,ec

eiuenceg oJEc uJ Inzec uI 'eutqoq Ieun e
euEoJ eiue,rceg

ac'IJetu

el

eeredruS nc lelered u1

gls€eov Jsop eJeJeplsuoc uI 913n1 emqo$ aleltcedsc '(1uepr 1ruo1stzer tS ppept Bulqoq ulp gl€IruoJ elJes plesuld'gctur a1ruo; eJEol€A ep) riglrcedec ellrunue teun siualstxe

guruuolep

e4u1 ep piuere;rp o glslxe eulqoq Ieun el€ oulcel elerds 3J€c ulp Iruolcnp 'piuelstzar en glazjrleel else ereuoricung pour uI'ere - piuelcnpul 93ugl ed - putqoq g -uoo ecoJ€oep 'piualsuer tS '1uapr,re

""ep el{rpuoc ep luoJeJlpq

n""" 'letiualod

.ruleruered rnSurs rm-4uud reop lezIIalJEIBr^ else nu lIncJIc ap I€eJ lueluelo esIJO

tI rll\\\\\ll\l\U\\\]l\\l

Nr.

Denumirea

crl

circuitului

Schema circuitului
t' g-d 4

I

R

d:_l_.6ntn__---_d

.L

2

L
c

3

C

r_--lL-?/
&L €ffi-ra
RTE

4

RL serie

I

*:--Omlht
5

RLC serie

'lt

tt

-.'

/l

6

RLC paralel

t-#nnn-f--.+ tl
I

L

lrrcl --,'" tl

180

3. Producerea Si utilizarea curentului

alternativ

iln1rn ap aruaualg'e't

ta

{ T^ ___frtslcr€
CDJ_

\':it

t'\
'

'

ti""

arr'*X

I

"j.lt\

u Ercre w -r7 I

E

u
a7

Errrn

,(a7)+ ,u

zl

<?((%
'ndf'r*

llncrlc op snpo.ld lnfeze;e6

InFtlncrlc eiuupedull

InlruInoJlc €
gl€IJozBJ

euer8et6

Considerdm un circuit dipolar oarecare ciruia i se aplici o tensiune

(3.81)

u=U -sinot
i = 1, sin(ctt

gi este parcurs de un curent:

(3.82)

-

rp)

Pentru simplificarea calculelor, frrd

a afecta cu nimic rezultatul, se poate alege momentul de referinfd convenabil. in acest caz, momentul de referinpi a

fost ales astfel inc6t go, =0 gi deoarece, prin defini1ie, defazajul dintre tensiune gi curent este g = go, - goi, rezultd eoi = -g.
Puterea instantanee este;

(3.83)

P=u'i
se obgine:

inlocuind expresiile tensiunii 9i intensitdlii in (3.83),
(3.84)
sin col .sin(rrll

p =U -I - <p) ^ Transformdnd produsul celor doud func{ii trigonometrice in sumd, se obtrine:
(3.8s )

P=U^I^
p =UI
cos

cosg-co(2rrrr-q)

relafie care se poate scrie:

(3.86)

<p

-

U/ co(2rot

-

q)

ne propunem sd afldm valoarea medie in timp
Se observd cd puterea este

Intrucdt efectul termic este, in mod obignuit, detectat prin valorile sale medii in timp, aputeii primite de circuit de la generator. formatd din doud componente:
;

o componentd constantd in timp, U1 cos g

o componentd oscilantd in timp (alternativd sinusoidal), IJI co{?t:tt venga dubld fald de frecventa curentului.

-

g), cu frec-

ci

intrucdt valoarea medie a unei mdrimi altemative este zero @aragraful3.l.l.), rezulti valoarea medie a puterii instantanee coincide cu termenul constant din (3.86): (3.87)
p

^"0,"

= UI cos

rp

Puterea medie (in timp) transferatd unei porfiuni de circuit se numette putere

activi:

(3.88)

P =Ulcosg

Ecualia unitdfii de misurd este:

(3.8e)
182

(p)

=

(uXrXcos e) = v

.

A.r=W

(watt)

3. Producerea Si utilizarea curentului

alternativ

Mruurallo lua"m) ap aPxlnJ4J m Daratnd
roluelnd FIt{8mIrJ'6I'e Ern8ld

^!

znp u! p l2't0 d I tncr

t

J

ilpnput

auas )utxrlJ

d

(n11coat-tadwo-11ot)

f,VA=r'V ' A=(o' "tp)(l)(n)=
6uts

(0)

(so'e)

:elso Prnsgtu eP 11iP1Pn sliencg

12=8
(tr'A

Q6d

:u{u1er ep p}Bp else E^llcEeJ serelnd

E^llJBeJ Barelnd

eluerunSru) uelnd 1o1 €l ap pululod 'gAIlCe €eJolnd rJnlel gnop ell€lJoloc rs €rcos€ lod es 'luoJepl.suoc lsec€ eruer8etp eleqrue u1 'pc p'uasqo eg else dr mlntq8un 91erqp1e u1e1ec'(61'9 nmBEfi eleltunu-ese utiqo es '1e1ered ,ulcedser '"rrm irugt"rlc n4ued ' 2 nc'1e1ured InlnllnJrlc B

lqeoort.t"*tp

'7 no 'eues
'-e1euozeJ

InlnllnJJIJ 3

tewer8etp ellml€l c sa 11 nwul 3s EJep o pzuero8ns (88't) erielag :snursoc rericrm; eluazetdutld'pculoruoe8 erelerfuelut 'llncJlc Iec€ uI glnu else 9^I1c€ euqoq ulp J€op lsrluoJ olse lIncJIc rm 9cec
€eJelnd

'eleept oJ€ol€suepuoc

imcrc ulp eleJ€olslzer

ed e1no1 icaJe uud gledrsp eerelnd nc aplJuloc ',lr1uure11e lueJnc

glrloe BoJelnd 'es etnlcnJls ep luepuedepul

ep IInCJIC un-Jlul pJ €Jlsuoruep eleod eg 'rolsaat
pataxnd'zec lsocu u1 tS 'PcPe

ad alnop pala ur.td pwdlstP oanlnd nr aptcuto)

p^112o

'rty='12=drsoc71=;r
:auriqo es ';a;urud

(to't)

llnJrlc un rulued
(oo'g)

'rolszaradapoynalaut,tdpwdtstpoa"olndncapnulo)D^lpPDaralndpcrpu

,IA = Iu fi=d

soc 12 =

2'

g^Ilce €eJelnd'a1ras :€urJoJ qns slJcs eleod os ((gg'g) erieler)

llnJ4r lm rulued

Semnificafia fizicd a puterii reactive este legatd de viteza de transfer
energiei spre qi dinspre elementele reactive (bobind 9i condensator).

a

Degi, din punct de vedere dimensional, puterea reactivd este identicd cu puterea activi, unitdlile de m5surb sunt diferite pentru a nu se crea confuzii la indicarea valorilor. Unitatea de mdsurd (VAR) a fost adoptatd de CEI in 1930, la propunerea academicianului romdn Constantin Budeanu

(l 886-rese). Demonstreazd c5, indiferent de tipul circuitului reactivd se poate scrie sub forma:

-

serie sau paralel, puterea

(3.94)
in
reactiv,

P = XIz

care Xeste reactanfa circuitului, iar

I, intensitatea curentului prin elementul

Puterea aparenti (S, P,) Puterea aparenti este dati de relafia:
Ecua{ia unit5tii de masurd este:

(s) = (U)(1) =v . A =vA (volt-amper)
Semnificatia fizicd a puterii aparente este legatd de puterea ,,oferitd" de generator circuitului (din care circuitul ,,ia" doar puterea activ6, restul
os

cil dn d intre elementele circuitului).
se observd cd:

Dinfigura 3.19
(3.e7)

52 =P2

+Pl
r.,:llir,il
rlir h

184

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

s8I

ptot0wto/'suprJ

.h.E

'ptlut tow lgc arDrtsuatw o rs alout lDw rye aunlsaar o gns eclrcale rorEJauo seJellusu€Jl eundul eJsru reru lgc luetu?pu€J rnun so.roullqo gc rcep g'esqo oS
u1 efuelszer'nlduraxe ep) acruqel r$ oclurouoca olueJeprsuoc op al?lrurl lrms JolrJolcnpuoc € gl€sro^su?Jl Bormdcas Is (FlecrJlpour g eleod nu ec al?lr^rlsrzeJ

'(orednr

$lumue o nc) luzlFln mFlerJolsru eareEaly 'psndur ,1uepr,to

,e1se

rerurl eerurEunl (eo.e)

'd !s^,_ _ I'n _r=;;,r_:a;=u ,_7?oz_r=
;2

aurSunl 0p

,',-r,r vz

lull

raun Inlueuepurr ru1ued euriqo es 'ruelnd ersordxe ap luoc pugurl 'erurl eJlpc 0p rnlnJolsunsuoc glezrurnJ eerelnd lrolereueE

else ,rl eJlpc op rerurl plszrurnJ ee:a1nd else 'd
It

I

eJec ur

cl
-

.

ocrlcele ler8reue e uodsuerl ep erul'I .17.g e.rni;g

- 'd

Il

(so'e)

-Jeue p

:erjeler urrd olSaugep es eculcele rer8 uodsue4 ep l1ull rorm Fluoru?pue1 'rcrru rEru lgc
alEroua

,nd,n
/rr

7

ag ps godsus4 op alrrurl ad

ep oluoprerd €c Jesocou olse ,elseecu ruluod 'Elrq€lual og ps ecrJlcele rerE
,oreur ruru -Joue €sJuzrlrln lgcul 1ag1se
trueruBpuBJ un nJ ozezrlseJ es ps ornqo$ ecrJlcolo ror8rouo €oJezrumd

lgc

,2,

' /1000 LZ olse pseole €eJsol€^ ,1ucgrr1ce1a Jur^oroJ ,usur r'ru u3 'nldu'exo op irc*u rcu puru csrJ op lngodsual [Jolcq lrn.u lrms el€zrpJ€puBls oluol€^ 'alerrlsnpur rrueruop oloun ul '(pn4caJe eoruolun)

edorng uJ pl?zrpJ€pusrs o'Blue*,rr' ap eounrsuel ;acrusecorlcoro oro,noleunsuoc n4ued 'anolelozt rolollroJlp B oJezrlrln ep olllpllllqlsod arereprsuoc uI pugn,I
ac saec ul lrplpull ep erres o leJlse redy .uro n4ued eseopcued luns
'roloJeolpurnsuoc ? erulueturle ep geunlsuel olSatud

lozz

o$e

alsed rrolel nc osrJrcsle elrunrsuoilacrJrcolo rollrfulelsur Je alellzolncrred ep lnperE oJopel ul pugne ,alicalord ap aruJou op erJes o elelcedser ernqoJJ

ng

_ ,l.1b

.I

lnuri ernqerl ocrJlcola rorSraue salszrlqn plFuad ps

:ecgrcads euolqord oleJeolgrurn ep luoc eJBc ualsrs rnun ssJuzrleoJ uJ

Constatdm, astfel,

c[ cele doud condilii I gi 2 de mai sus sunt opuse. Solulia acestei probleme a fost sugeratd chiar de primele experimente ale lui

Fataday care au dus la descoperirea inducliei electromagnetice (Fizica manual pentru clasa a VIII-a): utilizarea induc(iei electromagnetice, astfel incdt un curent variabil. cu

anumi{i parametri, sd genereze un alt curent, cu alfi parametri.

1. 2.

Din punct de vedere.funcfional, transformatorul este un dispozitiv ce realizeazd, tensiune-curent
electromagneticS.

transformarea energiei electrice de curent alternativ de la'un set de parametri

la un alt set de parametri

tensiune-curent, prin induc{ie

Din punct de vedere constructiv, transformatorul este un ansamblu format din doud bobine plasate pe acelagi miez (cuplate magnetic), astfel incdt cdmpul magnetic produs de fiecare dintre ele sd o stribati gi pe cealalta ffigura 3.23).

Transformatorul (igura 3 .22) este un dispozitiv cu patru borne (cuadripol). Doud dintre ele sunt utilizate pentru a primi energie, iar celelalte doud pentru a furniza
energie. Una dintre caracteristicile esen{iale ale unui transformator este randamentul.

Figura 3,22. Transformator de micd putere

Figura 3.23. Simbolul unui transformator

Randamentul transformatorului
Randamentul transformatorului este egal cu raportul dintre puterea electricd de transformator gi puterea electricd primitd de el:

(3.loo) \=PJ 'P,
186
3. Producerea Si utilizarea curentului

alternativ

prolpwrofsuolJ 'r'€

:ptpzer (eOt'e) tS (ZOt'g) ulq ''1'l?= 'I'nEc €replsuoc apod es'!d!puoc alsecE uI '9, Ae elsed) uetu eu?oJ elueruepuer 'prauaE ug 'ne sleJeolsuuoJsu€JJ

'I'n ';-;-=v
't"

n

(eore)
:1apse

etuudxe aluod es

Jol?uuoJsu€Jl rnun Inluarueprr€J pc pllnzeJ 'ecFlcela tuelnd etserdxe eP luoc

pugull

'(ruptmces u! PsnPuI ecnpord oleod nu reuud ug enurluoc ef,ueuodruoc tatm eluelsua) ptl! eunrsuel o ul lrnoJrc m-Jlulp mFluemc e enurluoc eiuauodruoc lerm €eJece$ pdo u n4uad 'recrqo op 'elszlllln luns eJ€olPlIIJoJsuBJl ep IoJlsE :
OlSe JBptmCeS UIp BeUnISUel

l=
I>

effIU ISIU

:-' ' I

'tnpraruud Plecllde ?omlsual l9c0p

,

':
_:'r:::

'

'rn1rueuud glecgdu seunlsuel lgcep

gcru rsru else JBptmcos ulp €eunlsuel :r

r..

;:r

I

;;r..i.:.:i.l

'

ll

I<

Eluzlluor u;icung
:g eleod JoprIuoJsIIBI

x
m
N Inl €eJ?olel
ap ellcutg ug

:oluuuogsuel Intm IB $uegodurl paeuered oJlulp 1nun elso tS FluoluulroJsuuJl lB eruruJoJsuo.rl ep yodor elSeunu

,n

tn=x

(zore)

:e{elar uud ptugeP Eclzg seruIJPN
-i_=.i_

'N 'n 'N '.n

(rore)

:etielarmJSIl?smlruBpuncestSmlrueuudgleuoq?Iepa^Il'eJeeFuntsuel
,giurcesuoc

q

,rs aluEe lrms (rzpuncos

up

nes rsurud

qp) P{ds sCUo t{ asnpul Jo[tmlsuel

ep a^qceJo ellrol€^ 'eutqoq Pnop elec

rolaiualszar ulualsna EzeafllEeu es PceO 'ropcnpord ep ptuldope Plqcnnsuoc cIII?IJBA
u1

i(ueur teur oluelrreplreJ 'ppEar ep 'ne uetu I€ru el€uilrrou rrelnd nc eloJeotreuuoJsuu4) lelcatord 1so; ? oJ€c rulued Pl?unuou uaralnd i(lelcerord lsoJ ? aJBc n4ued eerelnd) mlruolulllroJsue4 B Plsuruou earalnd rS mlruoleuroJsu€4 Iuepunsos el lslceuoc lnlnJolsumsuoc ?l€JeJsu€$

eorelnd a4urp pgodeJ pclpg 'tnlnroleruro;su€Jl I€ atouotlcunt ap pw$at '! :ep epurdep Jol€uuoJsus4 mun Inplueu€pueJ sereolen

(3.t04) x' =!=+=+ rJ2 It N2
de tensiune tealizeazd' Rezulta astfel c5 un transformator ridicator
furnizat' rcalizeazd 9i cre gterea intensitdf i i curentului

in

acelagi timp'

micaorareaintensiteliicurentuluifurnizat,iaruntransformatorcobordtordetensiune Existenfatransformatoarelorfaceposibil[rea|izareatransportuluideenergtecu transportului energiei elecpierderi acceptabile pe liniile de transport. Astfel, ,,lanful..
trice cuprinde:

Centraleelectrice;aici,generatoarelefurnizeaz6tensiunideaproximativ6000/. Stafiidetransformar.plu,u..inimediatavecindtateageneratoarelorelectrice; de secundar tensiuni

ce furnizeaz6 in cuprind transformutourr ridic6toare de tensiune de aepina de posibilitdti tehnice, flrnanciare 9i tt'kv,zzokv,4ffi7l;;bti ce electricd)' distanfa pe care trebuie trimisd energia

Linii

de consumatorl - ora$e' zone industriale; St"1ii O. tt"nsformare in vecinitatea marilor I/' realizeazdcobordrea tensiunii la 6 000 pi"r"" in cartiere, 16ng6 fabrici etc,; realizeaza cobordrea stafii de trunrtorii"i" tensiunii la220V.

transport.

l.PrimarulunuitransformatorestealimentatlaotensiunealtemativdU,=220V$iare

N,

= 2000sPire' Calculeazl:
de 6'3V; consumator cu tensiunea nominalE
(se neglijeazd Pierderile)'

a)numaruldespiredinsecundar,astfelincdtsSasigurefunc{ionareanormaldaunui b)intensitateacurentuluidinprimar,dac6putereaabsorbitddeconsumatoreste02W

z.

este cuplat la cascadd (primarul celui de al doilea Dou6 transformatoare sunt cuplate in

secundarulprimului).Primultransformator.a.e'raportr,ldetransformareK,=2Qiara| Calculeaza:
doilea,

Kr

existd pierderi in sistem' = 10' Se JonsiderA cd nu

a)tensiuneaefectivifumizatddesecundarulceluidealdoileatransformator,dac6 valoareamaximdatensiuniiaplicateprimaruluiprimuluitransformatorestede
300v;

b) ",

doilea este de 100 17. r;;;sierate o. L prirnut tranrror.ator-la al ttii:loyilor realizat pe un miez cu tole de tip Sd presupunem ci ai la dispozi{ie -t" Alimentezi primarul de la un de tip "I"'de la bornele secundarului (in ,,EI" sau ,,UI" ce u." o ioliu*-detalabila gi mdsori tensiunea s€nerator de tensiune aliemativa vei observa o inaepartezi sesmentul,,I" al miezului. ja bornele secundarului, degi rela{ia (3'101) nu de scadere semnificativa . despre miez' Explicd aceaste situalie'

parcurge intensitatea maximi a curentului ce

primad primului transformator'

dacd

;;;;;

ilil';;r#fi;ililril1.t, t."ii*ii
*ptil. t"f;a[i

188

alternativ 3. Producerea Si utilizared curentului

acupap

anotows't

'lrJpuoricurg Indup uI olsaloJ es er?c oclJlcole IIuISelu sluouodruoc

-

PJoto,t

lrupuodcurg lndturl u1 gxg auglugJ

eJEc ottrlcela ttutSuur slueuodtuoc -

Frolvls

:(ea,r1u1or

acrJlcolo tutseur) gzlq ap e^IlcnJlsuoc IiJgd

'crleu8eur drugc un-r1u1 plJ€ es Elsoos pugc rcunl€ crrcelo lueJnc ep srncred Jolcnpuoc tnrm urdnse autau8pwo"ttcala nl'tol eaunrlce edgzeozeqas e4pap rcrcw ep unEor uI ect4cola JoltutSutu uoreuodcutg ipclgauSowot1cala allcnpul ep FuotuoueJ

ad gzeazeq as

Jupap rcpnua?

ap tut8er

ul aculcels rollutSeru uereuo{cun;
:areuoticury ap ol€lueluupury ttdtcuu4

'ecrluopr luns pzBq ap a^rlcnrsuoc allfrpd tS areuotfcury

ep oleluorueprms altrdtcuud 'alutfuese eiusra;rp Plslxa

^IlBIuellB nnurluoc luemo op aclJloelo roltutSuru eareuoticun; t$ etlcrulsuoc eJlul Pc oleol nC 'pfelulsur rotm ttrgcSttu llrpug.g ruseceu nldnc un druq tSelsce uI pugllo^zap 'pJnplpc uI puuoJsu€Jl al eJ?c ad gctuecaur et8reua tS 1gc 'gcu1ce1e a€reue l91e pulunrd

lueJnt ap rolec u

tS

'prglra1a pug{ ap rutEar u1 uzeeuoticun;

oJBc

ecl4cele tutSeu'eeueluose ep 'g1stxg

'gcruucow el8reue

uJ grrr1cole erEreue glluoJsu€rl eJEc eolJlcala lutSeur luns ar!4colo oleJcolotrAJ 'ptlJlcele etErsua uI pcrueoeru etEreue purroJsuel aJsc oclJlcele lutSeru luns aJlJlJala eleruolBJaueg

'culcap Joloul
ep unEer

u!

nas c!42a7a

rcwtauat ep urEar

'lerdrcurrd pllqtsn^ar lrms

-

euo{cun; aleod Pctrlcele putSeu octro Allelrloll€ nES nnulluoc luemc ap - ecl4celo e1rutSe;rr1
u1

'A4elualle lueJnc ep tutSetu :nnurluoc luemc ap rutSeu
:uI pJgIS€lc os aclrlcele eltutSeur'ereuoticunS

ep crJlcele lnur8er ep edcrmg uJ 'sJeAuI n€s pclueco{u at8reue uJ acl4cals tet8reug
eeJ?uuoJsueJl n4uad oluzllqn'eurtlelor lereueE u1 'a,rtlzodstp ltms ecl4cele eltutSeprl

Maginile electrice de curent continuu funclioneazd, de reguld, cu o frecvenld de
rotatie constantd a rotorului . in cantl maginilor electrice de curent alternativ, construcfia gi funclionarea sunt determinate, in principal, de relafia care existl intre frecvenla de rotafie a rotorului gi frecvenfa relelei electrice de curent alternativ la care este conectatd maqina. Astfel, maginile de curent altemativ pot ft: magini sincrone: frecvenla de rotatie a rotorului se afld intr-un raport constant cu frecvenla relelei electrice de curent alternativ la care este conectatd, indiferent de regimul de func[ionare gi de sarcind. Maqinile sincrone sunt, in general, utilizate in practicd in regim de generatoare electrice;

magini asincrone: frecvenla de rotalie a rotorului nu se menfine intr-un raport constant cu frecven{a re{elei electrice de curent alternativ la care este conectatA, ci variazd o datd cu schimbarea regimului de funclionare gi a sarcinii. Maginile asincrone sunt, in general, utilizate in practicd in regim de motoare electrice,

Statorul unui motor de curent continuu
este format dintr-un magnet permanent (de

exemplu, la motoragele pentru diferite jucdrii) sau dintr-un electromagnet.
Rotorul motorului de curent continuu este alcdtuit din una sau mai multe bobine cu miez din fier, fixate pe un suport metalic, solidar cu axul motorului. Alimentarea rotorului se face printr-un sistem de contacte

. Colectorul este mobile. numit Figura 3.24. Structura unui alcituit din una sau mai multe perechi de motor de curent continuu lamele care se rotesc solidar cu rotorul $i peste care aluneci doud contacte fixe din cirbune presat, numite .infigura 3'24
este reprezentatd schematic doar o singurd spird a rotorului.

Pentru punerea in funcliune a motorului, trebuie conectate la un generator cele dou[

perii aflate in contact cu lamelele colectorului qi, in funcfie de varianta constructivd,
bobinajul statorului (electromagnetul) care produce cdmpul magnetic necesar apariliei forlei electromagnetice. La trecerea curentului electric prin spir[, asupra laturilor opuse
ale acesteia ac\ioneazd, din partea cdmpului magnetic produs de stator, perechi de for{e electromagnetice de sensuri opuse. Forlele figurate in schemd formeazd un cuplu de

asupra celorlalte doud laturi acfioneazd for{e opuse, dar acestea nu formeazd un cuplu de forfe, fiind pe aceeaqi dreaptd suport.

for{e care determini rota{ia spirei.

$i

190

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

I6I
'^rl?tuall€ FlnluoJnc lu?zllqn
t$

acytcaP a,rcotow's'€

tnlngodsuerl el? ecluouoco m-Su! elefeluerre op gi"J areluoud el€Jeplsuoc ltms'nnu11uoc cncerd uol?A ep nrualuoP e rS ldgrord BloJluoc eleod as srfernl rorpc 3 eJ€olotu loun eeJszryln uFd 'JoluolplgC ug podsuer} ep eceolfnu Jolsecs lnz?c rS erorlru re{epcrtc 8 oJ€{u teu uiuernSts'untuoc uI .Arlgrrrelle lueJnr ap OJsoloul nc nu 'nng11uoc luomC eP eJsoloru nc el?dqCe ltms uJ uodsu€$ ep ecsolfitu elszqlln tsru elec --eleznqtelo4 rs elsr€^uJ?I - asero uJ unruos pout allurp pnop 'nt1ow lsace vry'plDurwou Da,ruoll^ el oaz €l oP nnunuoc adeorde €l mlruoloJ letl?Jnl soJucgtPoIAJ u! ez\eet eleod es nnulluoc lueJnJ ep eloJPololu 'cle ello^zep o
Ps

emqel eJs3 od lFelnd

'ozauorfcury ps e1euqsep ltms eJBc ug rnlntleds 'a1e11e eguud'e1ero1ep 'lcedse ep efuara;ry esuor -aumu ?su! glsrrc ?cnc€rd u! ete4lpn nnulluoc

lueJnr 3p eclJlcele eJ?olow alallJeJlp eJlul
'alelueplccs

Elr^e B rulued gsscJrc o'$ul olsseldus 'cr4ca1e prolereueE sl oJu1cauoc 3P elauoq lercPr ru1uad FJolBlPBr
llasecrec B oJsxg eP olaualsls
l(1ruo1or lexg elsa arec ad) tnlruolou InxB
:BAJOSqO lod clqcele Jolou Intm F Jolrelxe ptcedry oS '(92'e on&{) cupuqlo 'leraueE ug 'a1se eP llnlEcl? JoloJ Intm 6crllotuls eleluerB eulqoq lor1 ulp'nlduraxe "o"' ffi rselace u1 erielor ernEtsB e n.Duod Iruolcoloc ?qls Es InqeJl JB aloIuBI elgJ I;L, 'rnlruoloru InxE nc JBpIIos tIIBleu lnlrodns ad culeuts aluseld'aqqoq elput r€w urp l€uuoJ olso lruoloJ 'Inlruolour serelnd elserc s nlued t$ (6ru1 susoJ ellull elne s rulued u1 'lzreuo8 u1) ecrleuEeurorcele afrol ap mpldnc InFlueuou sdeu€^

irends
e arlrzod aclJo u! tsulaca else efro;

ap rnlnldnc

p

a{elor eP l$caJg

'sues tSelece u! tadelor €eJenu
oP ecell 0c pdnp le4ds erdnse gzueuodce eJ€c eloJ ep

-lluoc gullllJetap arilzod glssecs

pldnc loSts! 'p4ds qud mFluamc mpsues
?eDSreAuI puruuepp ec Beec 'mlruolceloc

elelerrul tS elnred e4ury el4c€luoc lz€as

-relu

as (97'6

otrA{

urp €1|Fod 14 etrmfu

ends pugc) o08I no e{elor er€ceg ?'I

electrice sutt, Spre deosebire de tramvaie 9i troleibuze, locomotivele

in

general,

echipatecumotoaredecurentalternativcapabilesdasigureoputeremultmaimareqi in acest caz ridicata (lungimea circuitelor de alimentare fiind

eficienfd economicd mai a trenurilor, condiliile specifice de rulare semnificativ mai mare). Inerlia mult mai mare oraqe), precum 9i spafiul aflat (opriri gi porniri -,rtt -ui ,ure fa!6 de traficul rutier din

ladispozifieintr-olocomotivSpentruaranjareaechipamentelornecesaresuntcondilii mai
alternativ, caracterizate printr-o reglare care permit utilizarea motoarelor de curent dificild 9i in trePte a turaliei.

Dinmotivedeeficienldeconomicigipentruautilizainpracticdmaqinielectricede
mareputere,curentulalternativindustrialesteprodusgitransportatinsistemetrifazate. alcdtuit din trei circuite electrice se numegte sistem trifazxt (simetric) sistemul

eJdii"";a.;"'ruri"mutlia'""":-"$-il-Y::P'i*"'i::'litr']'Xft""'i::ff#T: de perioad' ffHli:t":"t::tH!,;f;';ffi i.f;;""""'i" i" z*/3 rad (1/3 dintr-o
au construcfii qi destinalii diferite: Consumatorii alimentafi de la replele trifazate

motoareelectrice,corpurideiluminat,aparatedeincdlzitetc'opartedintreacegtt consumatori'cumsuntcotpuriledeiluminat,aparateleelectrocasniceetc.-Sunt produse
trei t.e.m. alternative monofazaliqi utilizeaz6 una singure dintre cele
sa]u.faze

insistemultrifazat.Consumatoriidemareputere_cumstrntdeexemplumajoritatea ins6 trifazali 9i utilizeaza toate cele trei motoarelor electrice utilizate in industrie - sunt Pentru alimentarea difenfilor consumatori' t.e.m. altemative produse in sistemul ftifazat. alternator trifuzat se pot f*ete p.oause de cele trei circuite generatoare ale unui
conecta in doud moduri: in stea sauin triunghi'

cazul sistemului trifazat ln stea, sfrrgitul toate celor trei circuite generatoare se conecteaza energiei elecla un punct ,ornun, iar transportul

in

trice la consumatori se face prin patru conductori:

trei un

- conectali fiecare generatoare; la incepunl circuitelor
-conectatlasfar$itul
comun al celor trei circuite generatoare'

linie Tensiunile electrice dintre orice conductor de gi conductorul de nul se numesc se iar cele dintre oricare doi conductori de linie
numesc

Figura 3.27. Conectarea -generatoarelor in stea

192

3. Producerea

;i

utilizarea curentului alternativ

€6I

acutcap afiotow'9'€

'oE'tDnt![

VY
?els u! l?z€JI$ uelsrs tm e1 $elceuoc $ezugouour

u! crlBuoqcs l?luezeJd else runc
pdnp pz€ezll?eJ os apzBJrg eloluolsrs BI BJolsaJu BeJslceuoS

'Il8unl4 uI

n?s sels uI rol Inpugr sl g lod ('clo

elgJec€tu'oJ€osucuoc'rroul'adurod

'unturu1s) erelnd eJetu op elurJl
-snpur lulSuur JololrreJrp e atm{cury
u1 eareund

nr;ued el€zlnn acr.qcole

elereolour) lnml.ul lyowwnsuo1
AAIuII

uolerlmsuoC'69'9
lzeJ cp ounrsual

umflg

req iprei uI rou BI gzel dp rrunrsuel BeJ€ol?^ else aJEJ
op rrrmrsuel seJBolE^
'('c1e erelnd gcrtu op o11eun-rutSetu

ruluod ocrJlcola eruoloru) rleulsnpur lieze;ouoru rJoleunsuoc piyunue rulued gzeez;.1l1n es oIUII ep eJeolcnpuoc pnop aJtrul BalelcouoJ tpr 'tcrusec
ruotrBnmsuoc nrlued

ezea

Utn es 1nu ep

prolcnp

o
t

-uoc r$ erutl ep lruolcnpuoJ oruJ BerelceuoJ
Inuelsrs nes eals uI puelsts) eruq ep uolcnpuoc Iop e.quJ eg '(ee1s uI purelsts)
uJ

'(lq8.mp

1nu ep Iruolcnpuoc rS olutl ep Jolcnpuoc un er1ul
@

og pzeelceuoc es flozo{ouow luopwnsuoJ
'eels uJ rnlnuolsrs Inz€c ug luazard Inu op lruolcnpuoJ pursdtl 'etur1 op uolrnpuoJ rer1 uud reumu gzeeztl€eJ es uoluums

q8unr4

ug roloruolereua3 eerelceuoC '97'g urnftg

,'\--l\,
, \/" zrY 6

-uoc €l eclqcela rerErouo plrodsuerl 'poru lsece q 'arutl ep Jolcnpuoc un o$aurod aunrxeuoc ep
lcrmd ereceg urp rer 'rolpurm rolereueS InlruInonc gundacug €l lqcaum else roleroue8 lrnoJrc rrupcag p11fugs 'tt73um4 n*t

q

1ezpJl.q
erur

mlnruelsls Inzec uJ

n'91=

2

(rct'g)
tS

:e{eler plstxe erurl op Jolrunlsue ale
vzeJ ep Jolrunrsual elE e^IlceJo ollJole^ o4ul

Din punctul de vedere al principiului fundamental de funcfionare, motoarele de curent alternativ nu se deosebesc de motoarele de curent continuu: transformarea energiei electrice in energie mecanicd se realizeazd prin lucrul mecanic efectuat de
for{a electromagnetici ce acfioneazi asupra unui conductor parcurs de curent 9i aflat in c6mp magnetic. Motoarele electrice de curent altemativ cel mai frecvent utilizate in practicd sunt cele de tip asincron. Diferen{a esen{ialE intre motorul de curent continuu gi motorul de curent altemativ de tip asincron constd in modul in care apare cuplul de for{e electromagnetice care pune in migcare rotorul.

Un experiment foarte simplu poate pune in evidenfd succesiunea evenimentelor de tip
cauzd-efect pe care se bazeazd construc{ia 9i

func{ionarea unui motor de curent alternativ
de tip asincron.

Pentru aceasta, se amplaseazd orizontal
un disc din aluminiu (nu este atras de magnefi), astfel incdt si se poatd roti liber in jurul unui ax central vertical. Deasupra discului din alu-

miniu se rote$te un magnet permanent (figrra 3.31). Cu toate cA aluminiul nu este
atras de magnet, se constatd cd discul incepe

sd se roteasci,

insi cu o vitezd unghiulari

mai micd decdt a magnetului. Fenomenul
observat se explicd astfel:

ra 3.31. Motorul asincron: principiul de funcfionare

,

migcarea magnetului in vecindtatea discului determind aparifia in acesta a unor curenli electrici prin fenomenul de inductie electromagnetici. Discul se comportd practic ca un ,,circuit" a cirui suprafafd este stribituti de un flux magnetic

variabil (numai dacd existi

o

diferenfd de vitezd unghiulard intre magrret 9i disc);

''

curenlii electrici indugi in disc interacfioneazd cu cdmpul magnetic produs de
magnet gi determin[ apari{ia unor fo4e electromagnetice care aclioneazd asupra discului: aceste forle pun in migcare de rota{ie discul'

IJn cdmp magnetic rotitor ca cel din experimentul descris anterior se poate produce gi fdrd a fi necesard rotirea unui magnet permanent (sau a unui electromagnet): prin

utilizarea mai multor electromagneli plasali radial gi alimentali cu tensiuni altemative defazate in funcfie de plasarea acestora. Cdmpul magnetic rezultant produs de aceqti electromagneli se rotegte cu o frecvenfi dependent6 de numdrul electromagnelilor 9i de frecven{a curentului alternativ care ii parcurge. 3. Producerea Si utilizarea curentului

194

alternativ

n!4cap aroolow'9't

'rnlnJoloJ lnlnlInsJIC

e pv?tp\t avilMtcnpuo' o grnBIsB er€ol -rnpuoJ nrlued InlnJdnc eeftzrlr.ln ec dlllll u! 'slnlsac€ JoloJEolcnpuos euoz 14 sualu!
npu&Dtu dwgc rm pmEtse mlruoloJ
InzeTIu

n4uod crlau8euloJoJ InlnleuolwJ eolr-4gln

'("Phnrct' ap alt:llc" 'tolot nzs trm)ttzltncs ut to|ot) eorl€latu aleut utrd eltun ala1ad€J pu9^3 'nJdnc ulp (ereq) aseorE eJBolJnpuoc osnp -o$ur luns IJnlglsorc alsec€ uI '(99'6 otn?g[1
rnlnJpulllc Inx€ nc lalered alsluelJo 'PIeJel€l zeltu un-Jlulp leuIJoJ else eiegerdns ad uqplserc nc lnzp,rerd'cupul1tc ctlouEeurora; tzur tS nldruts lew Iec FIopoI l nluad rolor ep lszllln lue^3e4 rzleJquoJculs€
Iruolotu

?tu 'tnlnrolotu eareuoticurg nrluad resocsu Jolrlrg^ul crlau8ew tnlndrugc eerocnpord prnEtse g:r-zepn eeJ€luerulls 'pour lsecu uI .Belsacs erlurp er€cag u1 cqeuEeur rnpdrugc € atulxslu IIJOI?A € pugJ ed eora8utle ep prn3rse eJgluewrl? n4ued elgzlllln oclJlcole ollunlsual oJtruI lueprxe ppr tlvz ^qPIeJ ep gp]rcuills purg aqcerad plvnleg'$m1J- mlruuelsls ele Ilmlsuel Ie'q alec e'qulp elm Jolow un eJBceg ,ocrrolels eulqoq ep rqcerad tarl utind IOJ eJ8 \ezvJrtt uoJJuIs€
.eJ€luorurl? ep elelrncJrJ U! r{uen:e1ut oll?

'e$zTlInleuoJculs€eJeolotulunsolleun-IuseurroleluesrpeerecSttuul ealeluofel41 eereund rutrued srJlsnpil uJ Olszrllln arelnd areur 3p etulcols JOIeJBololu ' fuopt s gmatJrno! JoIW^t{ cqerfeur
else rnlndrugc earacnpord n4uad alezllqn eleulqoq ter'1nto1ot

sllnc 'uoJculs8 clJlcele

roloru op lepour lsocs

uI

'elolsece edelor pugl uJ Pulurnlep tS retlnc Irunf

q

elSalor

as cneu8utu rnlndrugc n
pyap<iy'1:7i'g urnElg

!-t*n*

seJeolel 'pour lsece q
oJsc lec ep PiEJ

'Pqqoq g\elvel rnrd ppclc

gulqoq glseecs utrd ecerl erec

rnlnluemc pugl€ €lsec€ 'rolesuepuoc un eulqoq gnop eleJ allulp Eun nc pzPIrOSuJ es .,lnIuolotu" E eJeluerull€ ep clJlcele InlIncJIJ u1 '(areo1 -uocgJ lJnlngq nr1ued elezlllln elac 'nldurexe ep 'luns runc) pleoE gclleleur allnJ o atielor
ap arec$uu u1 atmd u nrlsed liezlllln rS ltleu -Jall€ lueJnc ug rieluerulle riau8auo4cele lop

p

p'ze1ep un ecnpoJlul e ap Inlor

cllelueqts tieluozerd tuns Zg'E onBr!

u1

Cdmpul magnetic invdrtitor produs de stator induce in conductoarele rotorului curenti electrici. Interacliunea dintre acegtia 9i cdmpul magnetic invflrtitor dd nagtere unor cupluri de forle electromagnetice care pun in migcare rotorul, in acelaqi sens cu sensul de rotafie a cdmpului magnetic invdrtitor. Yiteza de rotalie a rotorului este intotdeauna mai micd decAt viteza de rotalie a cdmpului magnetic invArtitor. Viteza de rotalie a cAmpului magnetic invdrtitor este constant[, frind determinatd de frecvenfa ctuentului de alimentare a bobinelor statorice. Yiteza de rotalie a rotorului variazd in limite relativ largi, in funclie de sarcina mecanicd a motorului (de unde denumirea de
motor asincron).

Fiabilitatea ridicati a acestui tip de motor este determinatd de construcfia relativ simpld gi robustd datoratd absenlei contactelor electrice culisante de tip lamele-perii (absolut necesare in cazul motoarelor de curent continuu sau in cazul motoarelor de curent alternativ de tip sincron)' De ce contactele culisande de tip lamele-perii afecteazd fiabilitatea maqinilor
electrice?

Codul unui motor este format din grupe de litere gi cifre inscrise pe eticheta acestuia. Semnificafia acestor caractere depinde, in general, de tipul motorului' varianta
constructivd, eventualele caracteristici speciale ale acestuia, domeniul de utilizare etc. De exemplu, in cazul motoarelor de curent alternativ utilizate in termocentrale pentru aclionarea unor ventilatoare, pompe etc., semnificafia caracterelor este:
C ara

cteris tici g,enerale :

M
B En

Motor asincron trifazat
Constructie inchisd Rotor in scurtcircuit

Actioniri in termocentrale (energeticd)
iniltimea in mm a axei de rotafie (cota H-mm)
luneimea carcasei diametrul capdtului de ax numdrul de Poli

in cazul motoarelor orizontale:
numar literd
numar

numar

Exemplu de simbolizara luIlq

ry l-lgy

lSl

196

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

a)ulcap aroolow's'€

',,pJlllcale EAllotuoJo[

un gzeezlleaU :ecrrlcole rolereotow e1e actlcerd rrieclldy" eurel ed lsreJor

ffi;
W1|;f
1

rnlnJoloru

'clo edcelord ep €ulroJ 'etielozr 3p €s€lc 'pl€ultuou €eunlsuel 'gleutruou eerelnd ep pincgld" elrurnu-eSe) :rnlnrolotu eP Vzeq ep acluqal allsllsuolc€Jso (,,erecgtluapr 'lJnlo$uls alsocE ep pnfPIV ?loqcrle ed eeueutese ap gzvezrcotd [uolcn'qsuoc

qOZSIds

Ogli ZI-A ug g11a1 :a;nzlpqwts
0p rprunu

ap nldwaxg

urp erexg ep royrnp8 eler1uec al€nlls luns eJet ed rninclec inJloM€Ip reSueg FIoqtuIS
x€ ep Inlnlgd€c InJlstu€IP
rosecJ€o eerur8unl

euol uJ 9l?Ix€ EuIcJes
Er?clueA eticnrlsuoc

:aloclual "top'rcolow lnz0? uI

motor electric rotativ este utilizat Existd numeroase situalii in practic6 in care ttn

pentruaproduceomigcareliniari(deexemplu,incazulvehiculelordetransportcare astfel ideea de a electrice: tren, metrou, tramvai, troleibuz). A apdrut
urtlizeazdmotoare

construiunmotorelectriccares[producddirectmigcareliniard,reducandastfel pierderiledeenergieprodrrseprinfrecdrilemecanice'Acesttipdemotorelectricse
este relativ simpl6: desfzqurarea statorului numeste motor liniar, iar ideea constructiva (figura 3 '35)' si a rotorului de-a lungul traiectoriei

Motoarele liniare sunt folosite, deocamdatd, relativ pu[in - din cauza

valorii mari a investiliei iniliale

(caiea de rulare trebuie sd conlind

statorul Pe toatA lungimea sa) 9i, evident, numai Pentru vehicule ce au calea de nrlare fix6: trenuri, vehi-

cule de transport in Parcuri
bagaje etc.

de

distraclii, benzi transportoare pentru Performan{ele sunt influenfate foarte mult

mJtorului electric liniar

Fisura 3.35. PrinciPiul

de precizia realizdrii componentelor (ceea
ce face necesard

utili-

zarea unor tehnologii performante care insd implicd investilii mari).

Avantajele majore
ale motoarelor electrice liniare sunt legate de

construc{ia PrinciPial
simpld 9i foarte robustS, de costurile foarte mici in exploatare gi de fia-

Figura 3.36. MAGLEV

bilitatea relativ ridicatS.

magneticd - MAGLEV in /igura 3.36 se poate observa un tren cu suspensle motor electric liniar. Astfel de cu (abreviere de la Magnetic Levitation) 9i tracliune km/h' iren.rri ating o vitezd maximd cuprinsd intre 300-500

198

3. Producerea si utilizarea curentului alternativ

acrusDcolpaP aprDdY'g' €

'plscrTduoc r3r.rr rrd un etrse ullnsexe 9c ol?ol nc - (r€'€ Dn&!J) rnlnJolerrd$ rlJpuoliourg ezeqel tS p1s gldtuts Ppolslu rSeeocy 'elsocu uI ecm Es Inplqc[ puFruqep oruc €ac else

mprcd e1u aladec pnop olec o{ul IuEzII?aJ o eJec ad otmtsard ep eiueregrq 'lqrsod etiertdse ap tuslu?catu nldutts tutu Ioc rugzrlqn 'Iud un pulsoloJ plqcq un uroq pugc lcunlv
f

nl&isjtfJs\f '!"'*

{::

'c1e

(elelrprrun'ptnleredtuel) areuoricung

nrluad tuorqrue ap rdrpuoc '(1nzec else gcep) InlnJolotu

uriernl 'gctrlcele earelnd 'alelueurrle ep Inlnluernc
uiue,rceg 'erelueurtle op gclJlcole sounlsuel :(areuoricung ep tl7ultnou 11"r1awnnd .r.rsnlcur) oJluqel ol?p oles eyeledtcurrd tS 1gc'tnlnlende e ereutie4ul ap Inpour '(ericelord op rmspu ntsnlcut) eJBzIIIln op Fpour lgle glurzerd gcluqol eau€C 'elnlsece E plluqal BeusJ urp ureuriqo al clus€coJlcele lerede eclJo ?l eJ€olIJaJeJ elnleuro;ul
'ro1 e{cn4suoc t$ eerelcorord

uJ al€zrlrln ecrzg e1t8e1 rS eleueuroua; pugcsounc eEeleiul uretnd el alerede Jolsec€ eereuoricun; put,rud gzeg ep allopl 'Iluoruop elIJaJIp urp acgriulpS roluuedocsop s pctuqal ug rupcqde I€ leJcuoo InlsllnzoJ olse ecrusaJoJlcale Jolol€Jude edcn4suo3
'elerede eeuerues€ ro11u e tS mluozl^olal u '1ec1pc ap mlruolJ e

lepds

ep rrurSeur u 'rn1n:ept8t4 Ber€zlllln ap snp€ lruJoJuoc op pulcgeuaq tzpls€ ap EnIz u1p p111opotu giurncol eclJo - lueuotserdurt serSord un lncsounc nE eclusgcollcele rolelerede eelpugdspr tS prprunu 'a1lrndt1

'yy

mplocas

p8ml u-eq 'eclusucoJlsele

rolelerede ? sec 'eJe Iou Ioun Inlnqep tS tc '1ezt1l1n op ro$n tS prn8ts 'gulgol - n8olouqel lou rerm eduede Isumu l?utuesul B nu piuecsapuecul nc InFceq eoJBzIIIln tS earelus,rul 'crrlcela ln1€ultunll ap pcunru op ellJncol e1 'tzp4s ad'ro1 eloiumcol ug ufep nelclJauoq

eurnl e8uerluJ ulp Iueru€o ep euBoIIIu 'pltqucreurar atiue,rut Elseec? 8l ep Ius op SZ ep urind l€ru uI'yy rnlnloces gqndecug e1 'piuecsepueJul nc Inooq :puelqord glseacu ul gteldelSe erinlos pcseespE ps'(618I ,ulcodser'8181) durp tSelece u1 ,r,qeutxordz 'ropugure ltSner ne uoslpg s€uoqJ InIrBcuaIuB tS ue,t.g qdesol rrg pzelSug 'roleiurncol p pcrJlcele BeJuulunlr nrluad urger rS crlcerd ,rrlrzodstp Inun eeJBzIIEer piuolstsut nc alnsc ps lndecul ne luepullnlord ep ttroleluslut 'ea1-ylx I3 Inlnlocos BelBlEIunl BI

^rlucgruues

ollo^zep es ps lndacuS ? IligllclJlcele 1nluotuop eJec uI 1nluewotu ut(I

Din punct de vedere constructiv, un aspirator este format din urmdtoarele elemente: intrare pentru aer (cap6tul tubului de aspirafie) la care se pot ata$a diverse
accesorii pentru curif ire;
o iegire pentru aer, formatA din unul sau mai multe

orificii

gi

previzutd cu filtre;

un motor eiectric; un ventilator; un sac pentru filtrarea aerului;

circuite electrice pentru punerea in funcfiune, schimbarea turafiei etc.

in timpul funcfiondrii aspiratorului:
motorul aspiratorului invdrte un ventilator; palele ventilatorului imping aerul spre iegirea pentru aer, ceea ce determini
scdderea presiunii aerului l6ngd ventilator, in partea dinspre intrarea pentru aer;

datoriti diferenfei

de presiune dintre mediul inconjurdtor gi intrarea pentru aer, aerul din vecindtatea intrdrii pentru aer este impins spre interiorul aspiratorului;

aerul care intrd in aspirator antreneazd in migcare particulele mai grele aflate in vecindtatea intrarii pentru aer: praf, nisip, scame etc.; utilizarea unei perii la cap[tul tubului de aspiralie permite desprinderea din suprafala aspirat[ a particulelor de praf, nisip etc.

in migcarea sa prin aspirator, aerul trece prin sacul pentru filtrare; acesta

este

realizat dintr-un material poros (hdrtie, {esdturi) care permite aerului sd treaci mai departe, dar opregte majoritatea particulelor mai mari. Care sunt factorii care influen{eazdputerea de absorblie a aspiratorului?

in ce mod puterea de aspirafie
de aspiralie?

este influenfatd de aria deschiderii tubului

Pentru asigurarea curileniei in spafii in care este posibil6 prezen[a unor lichide reziduale, precum gi pentru a splla anumite suprafefe cu ajutorul aspiratorului, se poate utiliza un aspirator de tip umed-uscat (figura 3.38). Acest tip de aspirator poate absorbi at6t substanle solide, cdt gi substanle lichide. Pentru a nu ajunge la ventilator (qi eventual la motor), lichidele sunt re{inute de un sistem de colectare. La intrarea in recipientul de colectare (zond mai largd la partea inferioari), viteza curentului de aer scade - ceea ce permite atat lichidului, cdt gi particulelor solide antrenate de curentul de aer sd cadd in recipien-

Figura 3.38. Aspirator de tip
umed-uscat

tul de colectare. 200

0200 1. www.howstuffivorks.com

3. Producerea $i utilizarea curentului

alternativ

arruso)o4Jap apndv'g'€

'ale ed ep rod? BeJeJod€^a rqpJE e ru1uad epn ollulgru prd€J rupcSru 'nldurexe ep .pugo rcunle urriurrs o eJeJ

ed areocgr ep eriezues lS ropr8lg un-r1ul elelueturle csecgJ es eJac uI Inpou e4ul piueragrp o rJru slse nu ,lerdrcurrg
'olurcu rerm lunlereduel Balep
-pcs n4ued prqcrl rnrm ruprode,le BeJ€zrlqn :gldurrs eueoJ else (gy'g onZ{) rnlrueprtrg rrrpuoricury ezaqel ptrs er?c Beepl
'rErm1 ruur

durg op ele^Jelur n4ued emq rdrpuoc rrl Jololuotuqu eoreurfueru pumilalop eo Eeec - pl1upacul else ,aluaurrle op eymdq a1eo1
u1 elnuriuoc 'ropuelceq Bel€lrlrlcu 'eseof unlerodtuel e1 'ro1e1 -uerurl€ e eJ?AJesuoc ep liglrlupoul alrulglu! luo^ce+ reru elec eJlurp ?nop rzplsu ernlrlsuoc oanla7uoc rS patpta&f{aU

BFlrsplffi*rd 'x"s'€
'rolereolerrdsu eereuolicung
ru1uad pzeq ep rcepr eJ€nurluoc uJ gugrrrpJ ps alerE alncrged e1p rs pgerd erucsnu uI euallue e n:1ued Je€ ep luemc rnrm rrJpzrlrln Beepr ec yqeqord eI?oJ else ,rSnlog .purm

uI ru8 op plns o ep lFtu rBru nc l?lue^ur crusscoJlcels lerede rnlsoce eleiueuiloJred gcseeiplumgrug ps alrueu giulour o11u eerpde rol Jotrrl uI pc InrdeJ luepr,re els![
'c?s
TrJ

mllg€Jd

ru9lnuJnce puJol?p szeenunurp reru es nu rnprolerrdse e eriqrosqe ep eeralnd ls m1ruae B er€4lg ap Fces Jssecau else retu ns :Jole&olerdse e pcluqal eeJqlo^zep uI pllqec -J?rueJ erie,tour o ernlrlsuoc wnnzDl uo1ct3 uos{g Inuelsrs 'ere8nJr-r1uac urrd lrmnce1 uo1c,{3

uosfq rolurrdsy'6€.€

u.rn81g

JeB ep InluoJnc urp eler8 rolelncrlred eareppd -epuJ purruJalep pluprocrle BrJolcer?Jl ed rnlntae e pplder eerecSrl4 'eleprocrlo ruolcarsl reun p8rml

e-ep 'unuoc rS upurlrc ep ruolsrs un-rlurrd areur alreoJ ezo1t nc pcSur es JnJee 'tanncorl uo1ct3

uoslg dlt op lruolerrdse ur

'JeB op InlueJnc

ep el€uoJlue rolelncrped eereppdepul rulued
'ereoterdsz op alopou ellelelac BI lT-ulglul B eJ"4lg ep ces pllnuSrqo ele nu ,uos,(g 1nlrue€ setuuf ap 09, llue uI lello^zep 'rolurrdsu ep dp lsecy

'(69'9 otn31) unncoA uo1ct7 uos{q lryrurnu ese alse ereolerrdsu ep rmdq rou rerrr elec o4uTp Inun

Din punct de vedere constructiv, un frigider este format din urmitoarele elemente:
compresor;

schimbdtor de cdldurd exterior; valvd de expansiune; schimbbtor de cdldurd interior;
agent termic.

Rlcirea interiorului frigiderului se realizeazd astfel (/igura 3.41):
compresorul (B) pus in func{iune de un motor electric comprimd agentul termic aflat in fazi de vapori;
comprimarea agentului termic determind cregterea

presiunii gi a temperaturii acestuia; schimbdtorul de cdldurd exterior permite disiparea cildurii rezultate prin comprimare; datoriG comprimdrii qi transferului de cildurd spre mediul inconjurdtor, agentul termic trece in
fazd lichid[ in schimbdtorul de cdldurd exterior;

prin valva de expansiune (C), agentul termic trece dintr-o regiune cu presiune ridicatd (schimbdtorul de cilduri exterior) intr-o regiune cu presiune scizutd (schimbitorul de cdlduri interior - A). Ca I I figura 3.41. Structura unui - -6---'-' unnare, agentul termic suferd o destindere 9i se frigider vaporizeazdin schimbdtorul de cdldurl interior; @www,howstuffivorks.com
in procesul de vaporizare, agentul termic absoarbe cdldurd de la aerul din frigider, determindnd astfel scdderea temperaturii acestuia (qi implicit a alimentelor din

frigider);

vaporii agentului termic sunt readugi in circuitul exterior cu ajutorul compresorului gi procesele descrise anterior se repetd. Un termostat aflat in interiorul frigiderului determind repetarea de un anumit numdr de ori, la anumite intervale de timp, a ciclului de funcfionare descris mai sus - astfel incdt temperatura in interiorul frigiderului s6 fie menfinutd in jurul valorii dorite'

Prezinti intr-un referat construcfia gi funclionarea unuia dintre urmdtoarele aparate electrocasnice: fierul de cdlcat, prijitorul de ptine, filtrul de cafea,
mixerul.

202

3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ

E0z
.oponm

cupsla InFluornc

op Jolslruou eorelcadser lectusecorlcale rolelerede € or€zlllln tS artsuerq ielelozteu eJ€olcnpuoc eleJ$ nt Inlnlculuoc BeJ€lIAo :ericalord ep eldurrs euilou ep auas o elelcod
_

IoIlIi?leNuI el€ liJgd nc mlnlc€luoc lrms 93sp (el€lozr Jprqc) ecl4sele

Bercll^e

{' * *

ep elceJg '€t'€ Ernild
33IpJ?C

-seJ olnqartr'lug1ncor1ce1e eattue'\erd n4uod 'gseoPcued

Flnurllr ?oJ?cIJIpoy{
ICIC€JOl JOI

Yw 0v

gJep rrue^ep epod I gy etSeSfdeP ec elmlsual o ?c -it,ro. 'lerauet q 'Pcl4oale eiualstzer EJ€osElu

-rqcsntu e1e nicu4uo3
roytqcSnur

vut 9z

"t es er€c s4u1 nzo4belo nc lculuoc ap eie3erdns '('c1e eu4sorE ep rS purdei niu"1tt"., 'sn1d u1 ap ctulelnd 'gleezerun) elelsoce eltctlsuelcerec
rpqa"p
rS

ep t{ce4uo3
ereoSn urupdeiul

vw9l-L

ywv-l
selEllsueluJ

nletd taiuelsrzor 'prceds I{ 'PzeeJo1ep es rr"o"*o m1nfuoc € EclJtrcole eiuelsze1 'clJlcele mlruuoJnc €eJece$ olnlrad cseueluo pdro3

lnlreJfl

ednqusp ep eprnourad * egiqrncol oFnurp ed eiuemBrs ellnu Isru Etslxe ec eC F

-r"l

Joluolcnpu.oc FInl ieol$cola llislslsul Ietm
n

n.r nc olieruduot ui 'pllqFru Piuem8ts

(7y' g nn&1fi a1lqtznt alalunnSls Isru oloc 'u-1n u eselc luns eiumcol u1 eiuernEts elezlllln
'

:l**$lffiffffi;it"'l'nil"m
'(t'sI-gI

uI 1elp$s I? umc BsV

ep luns alulncol uI el€l eluolel) oJ€olel glnunue -e1sur eleiuern8ts n.quad ol€nm o elSeSgdep o1€q94s ol ac mlnluoJnJ eel€llsualul Ec€p n€s etm dn.te4u1 eelseJv 'alupn8ts ellnru. I€ru InlIncJIc qol nc elJes alesuld luns piumcol o-$ulp luoletunsuoc o sc rulued 'eldurglul pleod es nu 9s e{en1ts ep loJlse
'€IiBI€lsuI
uJ

(rouolut uI) rolcnPuor rlC

InlruuoJnc eel€llsuolul plelcarord lsoJ ? oJ€c nrued Purlxetu €ereol€^ elSaSpdep €ec qns apscs ?Jolsece 8 irrceOs"r 'etielelsut Elelcstord lsoJ e oJ€c nrlued u1 pzeelceuoc 3s pluep^qce €ioalsrrar 1g"u1 i";trn 'plr"o*suoc {1nur eerd lelered iltncrtclmcs un ecnPord es
:g3Ep lEcap acnpord oleod es nu

#'

*

a{enlls 3p Ia}sE o 'ecu1ce1e liel€lsq lotm € olcaJoc €eJolpuaoul econord eteod tS elSez urplcatord 1nz,ec uI 'aretdorde ul ol€U€ roltmfuoc un ecer Jolcnpuoc un-r1uud pceq es €lsoc? 'offlu eerd ealtltsuelul nc luoJnc

lpcul

{ri l:' ;31''1};fsi# i*itii:*ifi-!.{:r1I! SSig:aqit}q1 ep s$#*q}i i*l{}*li#d$'g's'*
;::i

r'-'''; *r''' ":ti

;iii

tli{"1

*j

rr-*: ;;tLi"! jt'-:

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful