You are on page 1of 8

^ O ti--'

CENZURAT.
Anul LVI Caransebeş, 1Ş Aprilie 1941 Nţ, Ì5

Organul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Preţul abonamentului: APARE PUMINECA Preţul înserţiunilor:


Pe un an 240 Lei Pentru publicaţiuni oficioase, concurse
Pe jumătate de an 120 Lei edicte etc. publicate de 3 ori, dacă,
Manuscrisele nu se înapoiază Ş.i se adresează redacţiunii „Foaia Diecezană",
Pe un pătrar de an 60 Le conţin până la 150 de, cuvinte 120 Lei,
iar banii pentru abonamente şi inseraţiuni se trimit adminis.traţiunii
Un număr 5 Lei până la 200, de cuvinte 1Ş0 Lai, de,
Pentru străinătate pe un an . . 300 Le „Tipografia ş i Librăria D i e c e z a n ă " în Caransebeş aci în sus 200 Lei . :

Şcoala da cântăreţi câte unui creştin amator -de cântare bisericească,


discipol de-af dascălului bătrân, cpnfeşionaj.
Prestigiul stranei a început deci, să scadă, cântarea,
Zece ani se împlinesc în această primăvară să ia forme diferite dela p. biserică la alta.
de când răposatul episcop losif punea temelie
unei noui instituţii culturale-bisericeşti, „şcoala Iată, motivele adânci cari au. determinat
eparhială de cantori bisericeşti". lăudabila hotârîre; a unui episcop, chemat s ă '
menţină un prestigiu neştirbit deacurme^işul a
' Evenimentul acesta nu trebue trecut sub
oricâte adversităţi. Şi aş^ a luat fiinţă a-cujpft
tăcere, dimpotrivă îl subliniem cu toată bucuria,
zece ani şcoala eparhială de cântăreţi bisericeşti,
pentrucă din cele următoare vom vedea câtă
v
care s'a menţinut şi a progresai; fără nicjun
importanţă are în vieaţa noastră bisericească o
sprijin al Statului timp- de şapte ani.
asemenea şcoală.
Dacă ne ducem, cu gândul înapoi la stările Este a se atribui meritul acesta întâiului ei
economice şi financiare de acum zece ani, ho- director, protodiaconul loan Da vid, fost profesor
tărîrea fericitului episcop compare cu adevărat la Academia noastră teologică şi mănunchiului
curajoasă, căci criza acută ce începuse să bântue — taife- restrâns la început — al profesorilor- cari
nu era de fel prielnică centru înfăptuiri noui. desinteresat şi-au dat concursul lor la organi­ :

Şi cu toate acestea, m timp. c e Statul făcea zarea şi menţinerea sofalei.


inventarierea şcoaîelpr, şi, a populaţiei şcolare, Cei aproape o sută absolvenţi ai oelor 8
căutând să reducă numărul instituţiilor de cultură, ani de şcoală nu sunt numai purtătorii în stra­
B^şf rioa n $ a s ţ $ d# aic-i, nepftsătoare la asprimea nele bisericilor a cântării învăţate la Caransebeş,
vremii, inaugura creare® acelui aşezământ oare căci pe lângă cântare şi tipic ei învaţă şi o seamă
Iu. şcoala de cântăreţi. de alte studii teoretice şi practice. A ş a : muzica
Cântarea • bisericească este aici la noi un vocală şi instrumentală în vederea organizării ş-i
factor- din- cei mai de. seamă în menţinerea şi conducerii corurilor; isagogia adecă sf. Scriptură
chiar în sporirea unei ambianţe prielnice desvol- şi cărţile ei mai de seamă, noţiuni de exigeză,
tării religipşiităţii şi moralităţii. Nu de astăzi, de drept, liturgică, sectologie, istorie bisericească,
nici de, eri, ci din vremuri străbune Banatul, şi-a limba română şi e-le-mente de vieaţă şi- adminis­
creiat un renume în ce priveşte frumuseţea traţie bisericească. Şcoala formează deci un fel
cântăriljOi; bisericeşti ortodoxe. Şi pentrucă dascălii d e misionari laici, organe de prim ajutor pentru
erau înainte de toate dascăli de strană, în semijUp preoţi în conducerea bisericească şi administrarea
ficaţiă genuină a cuvântului, Biserica, ş'a. bu&urat facilă a vieţii bisericeşti.
de un prestigiu şi pe plan social,, fa,ţă de toa,tâ_ Ştand şcoala sub directa îndrumate iar
lumea românească şi chiar in faţa străinilor, dela pensionarea păr. Dayid. sub chiar conduqerea
cari, tocmai din această pricină, ne urau numindu- secţiei culturale, — viitori cantori primesc tpate,
ne şismateci. elementele necesare în vederea colaborării lor
Generaţiile, dascălilor confesionali au început necondiţionate cu preotul la organizarea unei
să se tot împuţineze dela o v r e m e . . . In locul intense activităţi culturala, şi misionare. Viitorul
lorveniau alţi dascăli, necunoscători ai-rândueli- cantor este înainte de toate un ojm inode#ţ, un
lor noastre, iar strana a ajuns pe seama conduperii creştin devorat şj a.şGutt$9r&PQfl*n$a p j r g o t r t ^
mai marele său natural. Dela această supunere mâncările sunt pentru pântece, şi pântecile pentrii
este condiţionat roiul său şi reuşita acestui rol mâncări, Dumnezeu va putrezi şi pe unul şi pe
— care nici. nu se poate contepe în afara auto­ celăialte >)". I
rităţii legale din Biserică. Ducând grija şi inte­ Să ne ferim şi de beţia cea de mult rău
resele Bisericii sale, însoţit de încrederea supe­ aducătoare, căci ea e maica desfrânârii, şi cei
riorului său local, cantorul devine cel mai de stăpâniţi de desfrânare, „ş'au pierdut orice pic de
seamă instrument de colaborare în parohie şi de simţire şi săvârşesc cu lăcomie orice necurâţie )". 3

misionarism creştin în afara hotarelor înguste Să nu ne veselim cu beţiile şi îmbuibările,


ale parohiei. Contactul lor, desigur tot prin mij­ „că cei ce fac unele ca acestea, nu vor moşteni
locirea preotului, cu secţia culturală — care împărăţia lui Dumnezeu ) " . s

se poate curând transforma in conveniri perio­ Beţia pe Domnul nu-1 primeşte şi pe Duhul
dice — stabileşte şi menţine legătura, care în- Sfânt alungă.
prospătându-se nu aduce decât folos lucrului Deasemenea cei ce pisme şi pomeniri de
misionar. rău grămădesc, măcar deşi postesc, sunt ase­
Iată un aspect însemnat al roadei pe care menea cu cei ce scot apă în vas găurit.
o dă o şcoală cantorală, care în cazul şcoaîei Cade-se nouă tuturor să „lepădăm acum
noastre, este totodată şi o şcoală ţărănească de orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcă­
mâna întâia. Căci nimic nu este mai important torie, de pizmă şi de clevetire", căci Domnul
în vieaţa ţăranului nostru decât -religiositatea, nu primeşte nici rugăciunea celui ce face po­
iar contigehtul de 10-20 absolvenţi anual este menirea de rău asupra fratelui său.
un mare succes din punct de vedere cultural Când postiţi nu vă luaţi o înfăţişare
bisericesc pentru vieaţa de mâne a satelor posomorâtă, caşi făţarnicii cari îşi smolesc feţele
noastre ! ca să se arate că postesc. Adevărat vă zic că
ş'au luat plata", dela lauda lumii.
Să nu ne îngrijim postind, că îngerii sunt
care în fieştecare biserică, pe cei ce postesc
Pentruce să postim? îi scriu, şi cunoscut Domnului fac, căruia slava
Pentrucă: şi stăpânirea! să fie în vecii vecilor. Amin.
1. Postul sufletului este bun păzitor şi Cuvântul Sf. Efrem Şirul.
Prelucrare de un student teolog.
cinstitor.
2. Postul pe ispite le goneşte, spre evlavie
îndeamnă, şi spre trezire zideşte.
3. Postul e maica sănătăţii. Face trupul' Fraţi de cruce
celui ce cu el se nevoeşte, vrednic de cucernicie, (Continuare)
fiind dătător şi păzitor de feciorie.
4. Postul e pacea caselor. Scrietorul acestor şire, nu am văzut din
5. Postul e povăţuitor şi înţelepciune tinerilor, propria-m autopsie caz de înfrăţire, de înfârtăţire
bătrânilor împodobire, drept însoţitor cu cel ce „prindere de fraţi de cruce". Ba mai mult încă,
călătoreşte. nici nu am nimerit până acm a vorbi personal
6. Postul proroci naşte, şi pe puitorii de cu careva, care ar fi văzut el însuşi o astfel
lege îi înţelepteşte. de înfrăţire!
7. Postul în războaie e vitejie, fiind armă Bănuesc tare, că nu sunt uniforme nici azi,
celor iubitori de neam şi lege. nici odinioară la toţi Românii din România şi
8.. Postul a strâns puterea focului, a astupat din Diaspora.
gura leilor, iar pe Lazăr în sânul lui Avraam
Mai vârtos nu se efectuează actul cu asis­
1-a sălăşluit.
tenţă bisericească.
9. Postul nu iubeşte lumea, nici cele ale
ei, nici de rău pomenire nu face. Reproduc un caz văzut de prof. Gh. Gh.
10. Postul pe rugăciune la Cer o trimete. Arbore din Galaţi.
11. Postul e calea pocăinţii şi ziditor al „In anul 1872 am văzut eu însumi la
lacrimilor. Bucureşti pe doi tineri de condiţiune de jos
12. Postul e căruţa cea ducătoare la Cer. făcându-se fraţi, de cruce astfel: S'au pus jos
* * şi după ce şi-au pus fiecare câte un picior îu
*
Deci dar şi noi pe dânsul să-1 iubim, să 1) I Cor. VI, 13.
2) Efes. IV, 19.
fugim de desfătarea îmbuibării, căci: „dacă 3) Gal. V, 21.
fiare, s'au întrebat reciproc de câte trei ori: vrei să-şi testeze, parte, sau întregul avut, ori că
tu să-mi fii frate până Ia moarte? După răspunsul numai profitul şi posesiunea vremelnică!
afirmativ din amândouă părţile, tinerii se deslăn- Se prindeau ca fraţi de cruce şi în chipul,
ţuirâ şi băură un pahar de vin amestecat cu că după terminarea binecuvântării din partea
1
sângele l o r ) " . preotului în biserică, îşi sugeau reciproc numai
Deci act iară intervenţie preoţească! Vom sângele, fără de a-1 mai îmbina cu vinul, pe care
vedea mai la vale, cum sunt prinderi de fraţi, îl gustau curat şi se cinsteau cum se zice, cu
şi că erau şi în trecut fără transfuzie de sânge. cei cari erau de faţă la convenţiunea din vorbă.
3
Prima urmă de a se prinde fraţi de cruce, Beau cu toţi „aldamaşul" ),
am afla-o în o baladă dela începutul veacului al Cu puţin ceremonial mai redus, se înfâptuia
XlV-lea „Balaurul". înfrăţirea dintre femei! Ci valoarea morală şi
E vorba de doi tineri fraţi de arme. Pe familistă nu era mai ineficace ca a bărbaţilor!?
unul dintre ei era să-1 mance un balaur. Ele între ele, încă se numeau „surate",
Celalt apoi strigă : adecă surori de cruce.
„Nu înghiţi pe bietul frate că-ţi taiu trupul Ca peste tot, la Românii noştri, nu dăm
jumătate". de hârtii şi de documente mai vechi de secolul
Balaurul nu ascultă şi îşi justifică faptul al XV-Jea, aşa şi privitor de chestia ce ne preo­
argumentânt: cupă, nu dăm de inscripte ispişoace mai vechi.
„Ăst copil chiar din pruncie Maica sa mi
Primul e un act latinesc, din Maramureşul
l'a dat mie.
lui Dragoş Vodă, redactat la anul mântuirii 1446.
Că ades îl blestema şi-i zicea când îl culca:
învoirea din vorbă, cum am arătat mai sus,
v Culcâ-1e, alină-te, şerpele sugă-mi-te". -
poartă terminul de „frăţirea".
In continuare povestea arată, că fratele a
scăpat pe camaradul frate, de fiară pe care a Giula fiul lui Mich (Giula e Iuliu şi Mich,
ucis-o. Micu aşi crede eu) din Şugatag şi Petru Gherluş
2 din Săvacia, selegătuesc pentru întâmplarea, că
„Apoi m ă r e ) cât trăiau,
dacă nu vor fi erezi legiuiţi atunci toată averea
Fraţi de cruce se numeau
să treacă în propietatea şi posesia neconturbată
Şi balaurii stârpiau".
a celui care din ei doi va avea veac mai l u n g !
G. M. Ionescu crede, că pe vremile vechi,
cei cari voiau să se lege fraţi de cruce, ţineau Alt ispişoc din 1467, ne transmite învoiala,
că legământul e „act eminamente creştin". ce au contractat în Transilvania, doi nobili
Dreptce prinzându-se fârtaţii se prezentau în Români, înfrăţindu-se #ntre sine.
biserică şi după terminarea serviciului divin Gruia.
public, se îndatorau la altarul Domnului, că în (Urmează)

toată viaţa lor, se vor privi şi se vor ajuta ca


fraţi buni şi preotul le lua jurământul ambilor
înfărtăţiţi şi de încheere îi binecuvântată cetindu-ie
şi o molidvă.
Cosmogonia biblica şi teoriile ştiinţifice
(Continuare) De Pr. I, Firea.
In nici un molitvelnic, nu dăm de o astfel
de rugăciune! Pare că preotul o făcea el ad hoc,
Nu se pot totuşi nega analogiile de expre-
mai adaugâud poate şi vr'o mică cuvântare,
siune, simboalele şi chiar unele tradiţii comune
potrivită actului şi pentru a-i mări însemnătatea.
Evreilor şi celorlalte popoare semite înrudite
Dacă au ieşit din Biserică, se înţepa unul şi împreunălocuitoare *) Asemănarea termenilor
pe altul la mâna dreaptă; apoi sângele scurs, o amintiţi e datorită exclusiv faptului că atât limba
picătură două — mai mult nu îşi scurgeau — ebraică cât şi cea chaldeanâ sunt semitice:
îl amestecau cu vinul pus în o ceaşcă şi îl beau Biblicul tehom şi babiloneanul tiâmat derivă din
îndată aci pe loc amândoi, şi se veseleau cu cuvântul original tiamtu (tamtu), care înseamnă
cei cari dintre prietenii mai din scurt asistau 2
m a r e ) . Dar pe când în referatul; biblic pinjl
acestui ceremonial euhologhial şi aşa se încheia reprezintă starea primitivă a pământului fluidifi­
actul: iuridic, familiar şi sacramental; în tenorul cat şi nediferenţiat, ceva inert şi supus întru
căruia acum pactizanţii erau priviţi în toată forma
ca fraţi de cruce, şi aşa erau volnici să-şi doneze, 3) Cuvântul adălmaş e şi azi în uz în Moldova şi Bănat.
In Xronica notarului anonim al regelui unguresc Bela, scrisă
latineşte; se spune, că cei şapte Duci la însoţirea lor îşi beurăvinul
1) Gh. Gh. Arbore, Noţiuni de Istor. Literaturii Româneşti.
Galaţi, 1886 pg. 29, nota 19. Cnf. şi poz. noastră 7. amestecat cu sângele şi apoi: „Magnum aldomas fecerunt".
2) Nu ştiu ce însemnează „măre". Poate mare timp, mult timp ? 1) Chan. Et. Magnin, idem.
Artert ibid. 7, 29 ţi aici pog. 7. *
2) Cf. Dr. G. L. Muntean, op. cit. pp. 7-8.
Pagina 4 Nr. 1 5

totul voinţei Creatorului unic, TiâmaiQ personifi­ şi a celei dintâi femei, adică a primei perechi
care a unui principiu femenin activ, cu voinţă de oameni, nimic nu se găseşte în textul asirian
proprie, mamă a zeilor şi generatoare a multor al celor 7 tăbliţe, <care să se asemene cu expurrerea
monştri, ceeace conduce la o interpretare dualistă biblică. E drept că în alte legende vechi mesopo-
a originii universului, în raport cu zeul modelator tamiene, omul făcut nu de Marduk, creatorul
Marduk, care acţionează asupra unei realităţi lumii din cele 7 tăbliţe, ci de Ea e modelat din
date şi anterioare lui. Iar deasupra abisului de o bucată de pământ, de acest zeu — numit din
fluid inert în Geneza biblică e „Duhul lui Dum­ această cauză olar — caşi în credinţele vechilor
nezeu care se purta pe deasupra apelor", Duhul Egipteni, cari înfăţişau pe zeul Cknotlm dând
cel de viaţă făcător de care nu se face nici un formă corpului unui om pe roata olarului. Aceste
fel de menţiune în ciudata teogonie haldaică, legende ar aminti o trăsătură caracteristică 'celui
plină numai de zei şi monştri cari ies din haos, de al doilea referat biblic despre creaţie,'cuprins
•aşa că în ultima analiză semnificaţia -acestor în Gen. II 7, unde se spune că Dofn'ntîl Dtfm-
două cuvinte apare ca fiind total deosebită. nezeu a făcut pe om din pământ Şi a stiflat în
dj O a doua -afirmaţie a lui Gunkel e că
nările lui suflare de viaţă şi aşa s'a făcut omul
6

cuvântul DDmo (merachephet = lat. ferebatur, cu suflet viu ) ,


rom. = se purta) din Gen. I 2, arată o lacună (Urmează)
între versetele 2 şi 3 , datorită lăsării la o parte
în vremuri mai târzii, a unor elemente mitice
.păgâne primitive. Corecta interpretare a acestui
cuvânt elimină însă orice presupusă lacună, Veniţi, să ne rugatul
ebraicul merachephet indicând că Dumnezeu încă
dela început a înzestrat marea haotică c u po­ Tatăl nostru, dâ-ne nouă
tenţialitatea desvoltării ulterioare a tuturor forma­ Ajutor — înţelepciune,
ţiunilor viitoare, căci haosul biblice supus întru Vorbe dulci şi potrivite,
totul voinţei creatoare divine, nu există ca un Să'nălţăm o rugăciune:
principiu, rău * aparte f ) . „ . . . . . . . . .

e) Creaţia firmamentului şi separarea apelor Ceriule, -măreaţă boltă,


de sus de cele de j o s din Gen. I. 6-8 ar cores­ Mânâ-ţi norii tăi de iarna,
punde după susţinătorii aceleaşi teorii a împru­ Să se ducâ'n altă lume
mutului, cu diviziunea corpului mitologicei Tiâmat Şi la noi să nu mai cearnă.
a cărui jumătate superioară acoperind cerul a
format un fel de firmament conţinând apele de Lasă soarele să iasă,
sus. Această asemănare nu poate constitui însă Ziua'ntreagâ să' ncăîaei&scâ,
un argument categoric în sine căci ea poate fi Să desgaeţe iar pământul
mai corect şi mai logic explicată prin identitatea Şi zăpada s'o topească.
sau în orice caz asemănarea ideilor proprii
popoarelor orientale, atât Iudeii cât şi Babilonenii Vânturilor, dunuri bune,
crezând că dincolo de bolta cerească ar fi apele Daţi uşor din aripi calde,
de *sus, iar în jurul pământului apele de j o s ) . 4
Deşteptaţi şi voi natura
/ ) Multă analogie mai găsesc aceeaşi savanţi Toate'n soare să se scalde.
asirologi şi panbabilonişti în ordinea creaţiei
astrelor, a lunii făcută „pentru a regula zilele", Pleacă dragă primăvară
apoi probabil a animalelor şi în fine a o m u l u i ) . 5
De la Dumnezeul Sfântul,
In ce priveşte această ordine a creaţiei pe Vino încet, cu-a tale daruri
lângă că deocamdată o ipotetică, lipsindu-ne Şi'ndulceşte-ne pământul
textul care să expună creaţia vegetală şi animală,
asemănările existente n u implică numai decât Iar Tu Doamne aratâ-Tl faţa,
copierea unei versiuni de către alta, ele putând fi Iartă lumea de greşale
pe deplin înţelese şi prin judecata identică a Şi ne dârueşte pacea
minţii omeneşti sănătoase dela temelia lor. Cu puterea milei Tale!
Iar în legătură cu crearea celui dintâi om Din c a r t e a : „Poezii", 1920.
3) Ibid. p . 8.
4) Cf. Ibid. pp. 8-9; Alb. Gondamin, 1. c. -col. 338-
5) Cf. Alb. Condamin, idem. 6) Ibidem.
Nr. 15 FOAIA DIECEZANĂ' Pagirttf &

RECENZII; cât mintea lui a putut acumulai Irv 1921este a l e * rffembru


al Academiei Române în locul măestmlui S&i Tita
Vasiic E l e a ; Viaţa ţj opera lei Gli Bogdan-Doică, Maiorescu. Publică „Istoria literaturii româtte msdetm:
intâii poeţi munteni. Cuprinde' primW juma*tttt« * veacttîâă
Bucureşti, 1941, pag. 32. Preţul Lei 8. ăl XlX-lea. Gh. Bogdan-DuM era preocupat" d e : Kt«tf«-
tură, estetică, filosofie, pedagogie, sociologie,, istorie,
D-l V. Netea reînvie într'o broşură viaţa şi opera etnografie, folclor, politică e t c . Folosi» metoda' comparata.
marelui dascàl şi academician Gheorghe Bogdan-Duică. Gh.- Istoriografia română at recut pe terenul adevăratşi ^ « S ţ i f l c
Bogdan-Duică a fost unul dintre cei mai de seamă istorici ai al cercetării obiective. A editat, transcris şi comentat
literaturii române, un erudit, care a ilustrat ani de zile catedra discursul lui Simion Bărnuţiu dela 2 / 1 4 Mai depe Câmpia
de Istoria Literaturii Române dela Universitatea din Cluj. Blajului. Cronicile şi recenziile sale publicate îfl diferite
Personalitatea titanică a făcut ca scrisul şi cuvântul său reviste îi comentează aproape pe toţi scriitorii* vremii.
să fie document până'n cele mai mici amănunte, arhi­ A activat în cadrul Extensiunii Universitare dîn CTuJ,
vele prăfuite, bibliotecile şi cărţile cele mai rare şi variate ţinând diferite conferinţe în oraşele Transilvanul!'^, ft liiaî
au fost cercetate cu o pasiune deosebită. Era ceva din parte la înfiinţarea şi conducerea Frăţiei Ortodoxe Kb-
acea patimă nobilă de a şti totul, de a afla toate — mâne, a fost membru activ al Astrei unde a deşvolîat
1
ete ispita -spirituală a celor aleşi de a limpezi lucrurile şi o activitate febrilă.
pe a da rroui orizonturi vieţii culturale româneşti. Numai Dl V. Netea îşi încheie interesanta Broşură', cu
cine 1-a cunoscut, sau a vorbit, poate să-şi dea seamă cuvintele următoare:
de gândirea profundă, de dispreţul faţă lucrurile vulgare „George Şincai, Gheorghe ^gdan-D'uicâ! Doi
ce le avea G. Bogdan-Duică. Cărţile, articolele, esselirile răscolitori, în două veacuri, ai sufletului românesc, dbi
critkile, fàcùté de G. Bogdan-Duică. erau pline de noutate. titani, doi vulcani. Doua piscuri peste care vremurile
Dela cărţile cete mai neînsemnate până la cele mai trec neputincioase''. Broşura dlui V. Netea e publicată
;
valoroase şi nbui opere ale scriitorilor români şi streini, în Biblioteca Cunoştinţe Folositoare a dixâ fto&XSimi-
toate erau cetite adnotate şi recoltate din belşug. Se onescu. E bine să fie cetită de generaţia tineră, care n'a
poate spune că avea deviza : „Nici o zi pierduta, nici p avut fericirea să-1 cunoască' şi s ă 4 aseulte pe Gh. Bogdan-
zi de lène,- nici o zi fără gând şi fără faptă". Monografiile Duică. Opera lui râi&chie furmea- actuală!!
sale vor rămâne multă vreme modele de înaltă erudiţie,
de neîntrecută conştiinţiozitate, de zguduitoare credinţă
românească. Cunoştea trecutul cu o precizie uimitoare.
Când era mânios, când voia să înfiereze vreun potrivnic
vreo faptă fără rost, scria àsprù, dar, usturător, nu cruţa Dr. \m 1AKBMJM1 asistent IsFK'jItarea da Tiologiidiit B«cwiffr:
şi nu voia să cruţe pe nimeni. Născut în Braşov în
1865 dintr'o veche familie românească cu bogate tradiţii Probleme mofaî-rfeHgftoafe
intelectuale, era al doilea dintre unsprezece fraţi. Cel Buc. 1940. 167 pag. Lei 60.
mai mare, fon Bogdan, a fost slavistul cu reputaţie
europeană, fost director ăl Convorbirilor literare şi rector In volumul pe care îl prezentam flufeikfctui eifitar,
al Univ. din Bucureşti, Ştefan Bogdan, trăieşte şi e prof, dl I. Lancranjan a strâns olaltă rodul spiritual al
univ. iar Alex. Bogdan, mort în Galiţiâ? lâroceputut războiului oStenelelor d-sale, care corretâ dîn conferinţe- ş î articole
publicate în diferite revfete din Bucureşti.
mondial, â fost un intelectual de seamă al Transilvaniei.
Clasele primare şi liceul 1-a făcut la Braşov — de tine*" In acest votam,, care se prezintă Sub un* frufties
a fost pasionat de poetul Mihail Eminescu. Studiile aspect exterior, autorul ne prezintă un buchet d» pro­
le-a făcut la Budapesta mai puţin şi apoi la Jena unde bleme de ordin moral şi religios,, care stărue să se
şi-a însuşit o temeinică cultură ,şi o metodă severă, menţină pe primul plan al preocupărilor' oamenilor de
1
analiză estrema -. Colaborează Ia Gazeta Transilvaniei searnă. Iată câteva din titlurile sub care sunt înfăţişate
din Braşov, apoi la Tribuna unde arată poezia noului diferitele probleme: Idealul educăţier creştine, Realismul
poet Gh. Coşbuc, apoi Ia „Convorbiri literare", la „Gazeta Sf. Ioan Damaschin, Ideea de fHosofie creştin*,. Sensul
Bucovinei" cât timp a stat în Cernăuţi, trecând Carpaţii creştin al asistenţei sociale, Tâlcul dramei de p e Golgota,
se aşează în Bucureşti, unde funcţionează ca profesor, Problema comunismului, Spiritul filosofiei medicale, Rea­
apoi ca director la liceul Mihai Viteazul. Se ocupă ne­ lism tomist, Viaţa morală şi lumea de dincolo, JuSrîfîeartsa
întrerupt de critica literară, colaborând la „Viaţa Ro­ binelui, O dispută creştino-filosofică, fdeea refigfoasS,
mânească", Revista generală a învăţământului la Luceafărul Realitatea învierii lui Iisus, Pericolul sectelor, OpttoriSffl
şi altele. Traduce Pedagogia practică de Dr. A. Matthias. creştin etc...
D'ésvóM o activitate intensă la Liga Culturală, ataca Azi când preoţimei noastre i se cere s ă fte tot
diferite chestiuni politice şi naţionale. Atrage atenţia mai bine pregătită pentru a putea face faţă chemării
publicului njmânesc asupra pericolului jidovesc în cartea înalte pe care o are, este firesc, că ea nu poate nesocoti
sâ nemuritoare: „Românii şi Ovreii*. La vârsta de 55 bătălia de idei, care are loc tocmai pe terenul aaoral şi
ani Bogdan-Duică, prin unirea Transilvaniei, se reîntoarce religios unde este chemată să activeze. In p«vk*ţa aceasta
în ţinutul natal ca profesor al Universităţii din Cluj. De cartea d-lui Lancranjan se prezintă, ca un aliat preţios,
acum începe activitatea febrilă a lui Gh. Bogdan-Duică, care ne pune în curent cu problemele mai noi, înfăţîşindu-
care i a înscris definitiv numele în istoria culturii noastre. le din punct de vedere creştin. Preoţimea care cu gfelr
Scoate la lumina zilei figurile mari ale neamului, figuri poate sta la curent cu ceea c e apare în dorttenftrf teo­
eroice : Gheorghe Lazâr, Simion Bărnuţiu, Ion Barac şi logic şi în general al educaţiei, va afla în această carte
Eftirhie Murgu. un preţios ajutor şi prin faptul, că autorul ne prezintă
Sunt cele mai temeinice monografiii istorico-literare sub formă de recenzii critice, o seamă de cărţi dintre
pé care le avem noi Românii. Luciate cu o hărnicie cele mai reprezentative, atât din ăctist»! rmtimss, cit
-
Istovitoare , în ele sunt acumulate atâtea date inedite, şi din scrisul strein».
Răsfoind acest volum constaţi, că cu fiecare pagină Joi după amiazi de preoţii lsaia Suru, Iova Fina,,
apar idei noi şi probleme noi, aşa că cititorul are un Traian Dobromirescu ai Caransebeşului, Ştefan BoloMtl
real folos pe urma citirii lui. Autorul face parte din
preot militar şi protodiaconul Teodor Roşea.
generaţia tânără, posedând o serioasă pregătire teologică,
dublată de o pregătire filosofică tot atât de temeinică. Dumnezeu să odihnească în pace pe robul s ă u
Această pregătire aleasă îi permite să trateze pro­ adormit, iar pe nemângăiata soţie să o întărească în
blemele felurite pe care le înfăţişează în cartea sa cu marea ei durere.
deplină conştrnţă, privindu-îe nu numai din latura lor
creştină, ci şi din punct de vedere filosofic. Funcţionarii de Stat şi ai serviciilor de utilitate
Scrisul autorului s'a format în atmosfera dela re­ publică nu se mai pot căsători decât cu femei de ori­
vista „Ţara noastră", a cărei colaborator apreciata fost. gine etnică română. Măsura luată de dl General Antonescu
Atmosfera de înaltă spiritualitate dela acea revistă se printr'un decret-lege este foarte nimerită căci structura
simte şi în scrisul d-sale. Afirmarea cu tărie a primatului sănătoasă a unui stat atârnă foarte mult de coheziunea
spiritului, trece ca un fir roşu prin scrisul autorului. Un
reprezentanţilor puterii de stat în primul rând.
optimism robust, un stil viguros străbătut de căldură,
un discernâment în alegerea problemelor puse, o pă­
Cărţi şi reviste: Dr. Mateiu: Noul regim al actelor
trundere critică, o logică strânsă şi o fundamentare
ştiinţifică, iată în câteva cuvinte caracteristica scrisului de state civilă şi binecuvântarea religioasă. Neobositul
d-lui Lancranjan. Aceste, credem că recomandă în dea- scriitor, astăzi profesor la Academia comercială din
juns scrisul autorului a cărui carte o prezentăm, fără a Cluj-Braşov se ocupă în noua sa lucrare de 71 pagini
mai fi nevoie să mai stăruim asupra ei. de o chestiune gingaşe pentru prestigiul Bisericii. Este
Prof. S. Vlad. vorba de omisiunea obligativităţii cununiei din noul cod
civil împotriva prevederilor constituţiei din Februarie 1938.
Espunerea istorico-critică este deosebit de interesantă,

•| ŞTIRI j mai ales că este tratată de un creştin convins şi cu o


înaltă competenţă.

Revista teologică — Sibiu. Numărul pe lunile


Martie-Aprilie a. c. cu un bogat material din care
/. P. S. Arhiepiscop şi Mitropolit Nicolae a
remarcăm studiul despre „Comunitarism şi comunism"
trimis ~ - prift Consiliul nostru eparhial—două pasto-
ra^^j^^ Paşti.
Cele două pastorale s'au şi trimis tuturor parohiilor
noastre. Sosinău-ne abea eri, cu părere de rău nu am Prima; Cassă de Păstrare dn
i Caransebeş Soce
i tate pe Acţii Caransebf
putut publica în foaie pastorala de Florii. In Lichidare
, înscris în registrul bancar No. 7 din 9 XI 1934.
Con si stor plenar. Vineri în. 11 Aprilie a. c. s'a Capital vărsat Lei 5,000.000. Telegram: Primus Telefon 19.
ţinut o şedinţă a secţiilor unite din Consiliul Eparhial. Rezerve . . . » 558.589. Cont la Cec No. 89025.
S'a luat cu bucurie act de împrejurarea că Episcopia
noastră pe timpul sedisvacanţei este condusă de I. P. Caransebeş, 5 Aprilie 1941.
S. arhiepiscop şi mitropolit Nicolae, deasemenea s'au
discutat şi alte chestiuni în legătură cu vacantarea
scaunului nostru episcopal.
Aviz către acţionari
Germania a atacat pe S â r b i . Dumineca trecută In conformitate cu Decret Lege Nr. 811 apărută
au început ostilităţile între Germania şi Iugoslavia. Armata în Mon. Of. Nr. 71 din 25 Martie 1941, care prevede
germană, motorizată a intrat adânc în ţara vecină, totaşa transformarea acţiunilor la purtător în acţiuni nominative,
să înştiinţează pe această cale toţi proprietarii şi deţină­
au deschis Nemţii războiul împotriva Greciei, mai bine
torii sub orice titlu de acţiuni de ale institutului
zis aEnglejilor aflători în Grecia. Numai după câteva
zile de luptă Salonicul a căzut în manile Germaniei,
după care o bună parte a armatei greceşti s'a predat Prima Gassa de Păstrare din Caransebeş s. p. a. în lichidare
inamicului. CARANSEBEŞ

„Dacia" reapare. Ziarul timişorean care şi-a că sunt obligaţi, că cel mai târziu până în ziua de 25
încetat apariţia acum 6 luni, a apărut din nou zilele Aprilie 1941 să Ie depună la sediul băncii din Caransebeş
acestea tot sub egida „Astei Bănăţene", Dl prof. Nicolae str. Episcop Popasu Nr. 19.
Ilieşiu care scrie articolul de fond e o garantă că ziartJ Acţiunile aflate în străinătate, vor fi depuse în
va continua pe calea bună. termenul prevăzut la Legaţiile sau la Consulatele Regale
ale României.
f Căpitanul Corneliu Popescu din administraţia Acţiunile neprezentate în termenul prevăzut mai
militară a trecut la vecinicie zilele acestea în vârstă de sus trec în patrimoniul Statului.
3 8 de ani. Răposatul s'a bucurat de nume bun în ora­ Prima Cassă de Păstrare din Caransebeş
şul nostru, fiind căsătorit aici. înmormântarea i s'a făcut Societate pe Acţii Ia lichidare.
Prima Cissâ de Păstrare din Caransebeş Societate pe Acţii Caransebeş
tn Lichidare
Capital vărsat Lei 5,000.000- Rezerve . . . . Lei 558.580. SE AFLĂ DE VîNZARE LA
Cont la Cec No,' 89025.
: Telefon 19,
înscris în registrul bancar No. 7 din 9 XI 1934.

Convocare
Domnii acţionari ai „ Primei Casse de Păstrare din F A B R I C A D E
Caransebeş Societate pe Acţii" în lichidare sunt invitaţi la a

64-a Adunare generală ordinara,


care se va ţine în Caransebeş, la 28 Aprilie 1941 o r e l e
Lumin
 EPARHIEI CARANSEBEŞULUI
11 a. m., în localităţile institutului din Strada Episcop
Popasu Nr. 19. lumini de ceară curată, în diferite
mărimi şi grosimi trebuincioasă la
Ordinea zilei: diferitele aete religioase.: oununii,
prasnioe, pomene, cazuri de moar­
1. Raportul Lichidatorilor despre mersul lichidărei, te, parastase, după ctim se şi cere
al Consiliului de Cenzori şi prezentarea contu­ aceasta de tradiţia şi cultul Bise-
rilor de fine de an. ricei noastre dreptmeritoare. :— :

2. Aprobarea Bilanţului şi contului de Profit şi Luminile se pot procura direct sau


pierdere şi descărcarea Lichidatorilor şi al Con­ şi prin epitropiile parohiale la
siliului de Cenzori de gestiunea lor pe anul 1940.
3. Fixarea remuneraţiei a Consiliului de Cenzori LIBRĂRIA „ D I E C E Z A N A " CARANSEBEŞ
pe anul 1940 conform art. 25 a statutelor.
,4, Ategesea Consiliului de .Cenzori şi supleantelor.
Dacă în ziua hotărîtă nu se întruneşte numărul de
acţionari şi capitalul cerut de lege şi statute, adunarea
se amână pentru ziua de 6 Mai 1941 ora 11 a. m. în
acelaşi local, cu aceiaşi ordine de zi, când se va hotărî
oricare ar fi numărul de acţionari şi partea de capital
reprezentată.
Conform art. 28 din statutele institutului: „acţionarii Librăria DE
ICEZANĂ din Caransebeş
cari vrea să ia parte la adunarea generală trebue să
depună acţiunile sale 5 zile înainte de întrunire la casa
societăţii".
Caransebeş, la 9 Aprilie 1941.
Lichidatorul.
şi a îmbogăţit depozitul de

PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI CARANSEBEŞ obiecte şi ornate bisericeşti


JUDEŢUL SEVERIN

No. 7610 din 9 Aprilie 1941.

:F> T J B X - , I C - A . «3? I T J T 2<T E 3

„Dl LUCIAN BRETAN, notar public, per­


mutat din comuna Aradul Nou, Judeţul Arad, Onoratele Oficii Paro­
în postul de notar public nou înfiinţat în oraşul hiale sunt rugate a ne
Orşova, şi-a început activitatea pe ziua de 9 acorda toată încrederea,
Aprilie 1941". vizitând m a g a z i n u l
p. Grefier,
nostru.
Preşedinte,
Lucian Ianculescu V. Miculescu
FOAIA DIECEZANĂ Nr. 15

„MffHADIA" Casa de P ă s a r e S. P. A. în Mehadia

OONtROOAXUS
Domnii acţionari ai casei de păstrare „Mehadia" societate pe acţii sunt invitaţi a
partig&pa la a

XXXVIa- adunare generală ordn


care §e va $ t e te ffl
iară i$|je 1941, la orele 10 a. m. în localul institutului cu următoarea

Gtfdine de zî:
1- Qmfâtsmm> adum&rii g e n e r a l e şi alegerea a 2 m e m b r i i p e n t r u a u t e n ­
tificarea procesului verbal.
2. P r e z e n t a r e a bilanţului, (raportul Consiliului de administraţie, al C o n ­
ciliului de cenzori darea absolutorului pro 1 9 4 0 .
3 . Completarea Consiliului de administraţie.
4 . A l e g e r e a Opflsflinlui de cenzori.
5. P r ^ u n e r i .
Pentru a putea exercita dreptul de votare, fiecare acţionar trebue să depună la institut
până la 24 Apalje 1944, swfe W a. m. acţia sa* dimpreună eu .cupoanele.
Consiliul de administraţie'
As
fjk €Q«ywI bilmt ***e)iei# la 31 Pepemvrie 4940 P^iv
Cassa: Capital acţionar . . . . 200.000
UiUMtptf «sfustiy.. • .• .• .• ,• • .• ... ! RWd îr«#Kv£ ge,nffal
Debit, benef. de leg. lichid, dat. agric. 1,178.411 „ creanţe dubioase S »
Rezerva ^statutară 15.000
Jl£Cfisar.ejtec. comerţului de bancă 3.090501 ,„ SPSâaJă .15.000
Efecte: Depuneri spre .fţuc din ţară
13.160 a) pe termin . 579,2Q833
Pierd, rezult, din aplic.Jejj. dat. agric 27.983 b) 'blocate . . 1,44.702 76
Mobiliar 2Ş3 15.300
Diverşi creditori
Diverse . . . . . . . . . ..• mm Profit . . . 2.376 1,303,790 09"

1;303/79O;O9

Conturi de oritioe Conturi de ordine:


Cauţiune statutare. . . . . . 3.000 Dep. de cauţiuni statutare .
Ipoteci 1,415.100 1,418.100 Deponenti .de ipoteci . . . 1,415.100 1,418.100
5
1,418100 1,418.100

Debit Contul Pierdere şi Profit încheiat Ia 31 Decemvrie 1940 Credit


« f i
Spese diverse 18.098 Provisiuni . . 5.031
Impozite . . 11.320 Interese scont. ii:588
Profit . . . 2.376 31.794 Venite diverse 4.985
Chirie • • • • 10,200, fi-aa*;
31.794 31.794

Mehadia, 31 Decemvrie 1940


ss Simion Popescu, cont. aut.
ss MaMtfn Cinchwsa, Creator
Consiliul ide administraţie
Origorie I j p v u .Mmm&te&im Melon Ion Tţapş?
;

SMHMiatul WttSiJiu de peflzori .am. e?,ai9inat cpn.turi|e prezente şi le-am aflat în deplină ordine şi coospt|ajtă
cu.registrele institutului.
ss Nicolae Hiclean, as Samuilă Vlăducean, ss Iosif Ţepeniag. ss Iosif Rittersparn, ss loan.Sâidariu