You are on page 1of 5

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

Facultatea de Teologie Ortodoxă –Specializarea Didactica

Istoria Literaturii romane

(Referat)

Coordonator:

Pr. Prof. Univ. Dr. Costea Lucian Student: Gheorghe Costel Laurentiu

Teologie Didactica , anul II

Sem.II

2018

0

a cărei opoziţia faţă de feudalism se manifestă şi pe plan ideologic. Lumea cunoscută – restrânsă în evul mediu – se lărgeşte tot mai mult. Un astfel de om avea o educaţie multilaterală. în Discurs despre demnitatea omului. pictor. inventator. libertatea şi demnitatea omului. incepand cu sec. Spre deosebire de evul mediu. Se creează biblioteci şi librării. 1 . Reprezentativi pentru idealul de personalitate al Renaşterii au fost Leonardo da Vinci. pe caracterul său perfectibil. În legătură cu Renaşterea. Renaşterea ia antichitatea ca model. „Nimic nu este mai presus pe pământ decât omul. scria Pico della Mirandola. Săpăturile scot la iveală ziduri şi statui. artistică şi fizică. Termenul umanism are două sensuri: unul larg. care vedea în om o creaţie a divinităţii. supusă în exclusivitate voinţei acesteia. nimic nu este mai presus în om decât mintea şi sufletul[…]”. iar academiile nou-apărute grupează savanţi care dezbat probleme filozofice. Renaşterea pune accentul pe raţiunea. termenul se foloseşte în ambele sensuri. ştiinţifică. pictor. În oraşele – state italiene. om de ştiinţă. cum sunt membrii Academiei platoniciene de la Florenţa. de preţuire a valorilor umane. o dată descoperite. de interes faţă de valorile antichităţii. XIV pentru că aici se creează mai devreme condiţiile economice şi social-politice corespunzătoare. literară. şi unul restrâns. Înflorirea comerţului duce la marile descoperiri geografice. Umanismul Renaşterea apare mai întâi în Italia. sau Michelangelo Buonarroti. comori ale artei antice. filozofică. încercând s-o cunoască în toată bogăţia ei de valori. sunt studiate cu atenţie şi – începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea – tipărite. sculptor. adesea trunchiat şi incorect. Evul mediu cunoştea antichitatea. poet şi arhitect. prin prisma teologiei. dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului determinase întărirea burgheziei. care. Începe o căutare febrilă de manuscrise antice. Inventarea tiparului face posibilă o răspândire fără precedent a cunoştinţelor ştiinţifice şi a valorilor literare. dar numai parţial.

Michelangelo Buonaroti.atac impotriva privilegiilor feudale si a dreptului divin. care favorizează dezvoltarea culturii în limba naţională.toleranta religioasa ca reactie impotriva inchizitiei catolice. Leonardo da Vinci. Corupţia şi ipocrizia clerului catolic reprezintă unul dintre subiectele favorite ale scriitorilor satirici din Renaştere. Boccaccio. Rafael Sanzio. . Trasaturile umanismul in culturile si literaturile europene: . Erasmus din Rotterdam. Această atitudine se opune dogmatismului şi fanatismului medieval. .omul centru al universului in locul lui Dumnezeu.inflorirea artei. literaturii si sustinerea dreptului la cultura. .lupta pentru drepturi democratice si reforme sociale. Reprezentanti: Dante Aligheri . culturii. Rabelais. Lorenzo de Medici. Lectura în original a vechilor texte considerate sfinte le permite savanţilor vremii să releve modificările ulterioare şi interesate făcute în aceste scrieri de către reprezentaţii bisericii. Nicolaus Olahus. .redescoperirea valorilor spirituale antice si traducerea de texte. Omul Renaşterii tinde să realizeze o armonie între el şi natură. Petrarca.Divina Comedie -. 2 . Thomas Morus. iar în Germania Renaşterea se asociază cu Reforma. .

poate. romanitatea poporului român. prin cunoaşterea vechilor surse. Cronicarii moldoveni instruiţi în şcolile mai înalte ale Poloniei. Umanismul românesc Domnitorii luminaţi au edificat monumente religioase şi laice. o forţa educativă a istoriei. au înfiinţat şcoli domneşti şi biblioteci voievodale –› respectul pentru cultură. Prezentarea letopiseţelor (Grigore Ureche. Radu Popescu). o respectul pentru adevăr şi documente. Ion Neculce. În concluzie. stabilesc contactul literar cu istoricii şi poeţii vechii Rome. încurajând un stil propriu în arhitectură şi pictură. un Miron Costin. în care găsesc atestări despre războaiele lui Traian şi colonizarea Daciei. Sub aspect literar. dovezile romanităţii poporului român şi a limbii vorbite de el. Se poate vorbi despre un umanism românesc al secolului al XVII-lea şi al XVIII-lea. Folosirea limbilor clasice ca limbi de cultură (Nicolaus Olahus în Transilvania). folosesc tradiţia culturală a Antichităţii pentru demonstrarea originii latine a poporului şi limbii române. intensificarea conştiinţei romanice. Miron Costin. având în vedere argumentele enumerat ne-am întărit convingerea că a existat un umanism specific românesc. o românii trebuie sa iasă din întunericul neştiinţei prin cultură şi educaţie permanentă. tentativa românească din cantemiriana Istorie hieroglifică. datorăm penetraţiei umanismului cea dintâi realizare a liricii culte din Letopiseţe şi. întârziat faţă de umanismul occidental. Cronicarii au susţinut idei fundamentale precum: o continuitatea existenţei acestui neam pe teritoriul ţării. prima tipografie. dar având unele din însuşirle lui: utilizarea scrierilor vechi ca principal izvor de cultură. un Grigore Ureche. O capodoperă a umanismului român este lucrarea Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. În Ţările Române au apărut primele centre ale tiparului în Europa Răsăriteană –Târgovişte. Radu Greuceanu. 3 . În cercetările mai vechi de istorie literară se arată că Grigore Ureche şi Miron Costin au descoperit. o unitatea naţională.

Ed. 1979. Dimitrie Cantemir. 1986. Ed. Manual de clasa a X-a. Cugetări. Bucureşti 2. Bucureşti 3. Minerva. Bibliografie: 1. Ureche Grigore. Limba şi literatura română. Bucureşti 4 . Biblioteca pentru toţi. Ed. Corint. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dragoş Vodă până la Aron Vodă. 2002.