You are on page 1of 2

Curs: Teorie Urbană.

Lector universitar: Severin Serghei

Tema 8: Renașterea economiei urbane.
În literatura conceptuală, sfârșitul anilor 1980 și 1990 au fost martorii unei creșteri explozive a
subiectelor care a tratau principalele componente ale globalizării economice – sistemul financiar
global, creșterea corporațiilor transnaționale, evoluția și difuzarea tehnologiilor informaționale – și au
încercat să înțeleagă influența acestora asupra activității economice și a pieții muncii în felul în care să
fie compatibile cu idea că aglomerațiile urbane a epocii industriale se aflau în declin, dar și accentuând
că industria nu erau în criză peste tot în lumea dezvoltată.
Pentru a înțelege aceasta trebuie să cunoaștem mai exact sensul procesului de globalizare.

8.1 Rostul orașului într-o lume a globalizarii.
Nu există o definiție a globalizării într-o formă universala acceptată și definitivă. Motivul rezidă
în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă
atingând domenii diverse ale unei societăți. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate
la un loc.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în economia
mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi culturale. Datorită
dezvoltării tehnologice și economice, un număr important al activităților umanității se situează pe o
scală și un orizont atât de mari, încât au depașit granițele naționale, în limitele cărora statele suverane
își exercită dreptul la guvernare.
Globalizarea economică – patru aspecte se referă la globalizarea economică ce indică patru tipuri
de fluxuri peste granițe, și anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de
persoane (migrația), de capital și de tehnologie. O consecință a globalizării economice este
îmbunătățirea relațiilor dintre dezvoltatorii aceleiași industrii din diferite părți ale lumii (globalizarea
unei industrii), dar și o erodare a suveranității naționale asupra sferei economice. FMI-ul definește
globalizarea ca și “creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume, prin creșterea
volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional
mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei”.
Astfel declinul enunțat al orașului este în strânsă legătură cu procesele de globalizare:
globalizarea unor ramuri a industriei determină fluxul de tehnologii către spații mai favorbile
întreprinderilor; aceasta este urmată de fluxul de persoane care se deplasează către zonele cu o mai
bună stablitate economică; iar fluxul de bunuri și servicii diminuează necesitatea de a produce aceste
bunuri și servicii în alte zone. Aceasta explică și faptul de ce criza în dezvoltarea orașelor nu este una
generală.
Micșorând un pic orizonturile putem observa procese similare li la nivelul R. Moldova, unde
fluxul de bunuri și servicii, fluxul de persoane și de capital favorizează dezvoltarea unor câteva centre
urbane, în timp ce altele își continue stagnare.
Toate acestea impun acceptarea unui nou model de dezvlotare a societății și proceselor de
producere care vor necesita o altă abordare a spațiului urban.

și care permită lucrătorilor să obțină un salariu decent pentru a le cumpăra”. crearea condițiilor prielnice pentru muncă Acest sistem se bazează pe „specializarea flexibilă” atât a angajatorului cât și a angajatului. conceput să scoată bunuri standardizate. oraș care să ofere oportunități diverse de realizare a propriilor capacități. Succesul major a rezultat din trei principii majore:  Standardizarea produsului (nimic nu este realizat manual. Fordismul este „un sistem de producție. în care lucrătorii lucrează pe o linie de producție. și cel succesoarea acesteia – post-Fordismu. . Adică.2 Orașul post-Fordist. cu costuri reduse. Post-formismul este în contrast cu fordismul. încât pricipii de producere similare au fost implementate și în Uniunea Sovietică. ritm dificil de menținut. al XX-lea aproapr peste tot. producător de automobile care a introdus un nou model de producere odată cu „modelul T”. spre deosebire de accentul anterior pe clasa socială  Creșterea domeniului prestări servicii și a lucrătorilor cu gulere albe  Feminizarea forței de muncă. În aceste condiții orașul modern trebuie să devină un oraș al schimbărilor. Ori asimilarea unui munăr de populație în creștere necesită la rândul său o creștere și mai mare a nivelului de producere a bunurilor și serviciilor. producătorii sunt concentrați pe producerea unei largi varietăți de bunuri care să le permită cuprinderea unei părți mai mari ai pieții. mărind discrepanța dintre nivelul dezvoltării economice și realitatea de pe piața muncii.  Muncitorii sunt plătiți cu salarii mari. dar totul se face prin mașini și matrițe de către lucrători necalificați)  Utilizarea liniilor de asamblare care folosește unelte și/sau echipamente speciale pentru a permite lucrătorilor necalificați să contribuie la produsul finit. 8. asta înseamnă executarea unui unui spectru larg de acțiuni de către un individ. Discuțiile privind consecințele schimbărilor economice asupra cotidianului vieții orășenești constau în observarea diferențelor ce le implică modelul „vechii” economii – fordist. Postformismul se caracterizează prin următoarele atribute:  Producție de loturi mici  Produse și locuri de muncă specializate  Noi tehnologii informaționale  Accent pe tipurile de consumatori. astfel încât să își poată permite să cumpere produsele pe care le fac. iar lucrătorul trebuie să cunoască mai mut decât o singură acțiune – în multe cazuri acesta este implicat în mai multe etape de producere. Acest lucru crează situații în care creșterea nivelului de procucere nu implică și creșterea numărului locurilor de muncă. Acestea au fost premisele pentru dezvoltarea centrelor urbane în sec. Fordismul se află la baza sistemelor economice și sociale moderne prin producția standardizată la scară industrială a bunurilor de consum de masă. Conceptul este numit în cinstea lui Henry Ford. îndeplinind repetitiv sarcini specializate.