You are on page 1of 122

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

COLEGIUL TEHNIC “RADU NEGRU” GALATI
Str. Stiintei nr. 119 Galati, Galati 800170, Romania
Telefon/Fax: +40/(0)236/411634
Email: office@radu-negru.ro

Sesiunea de comunicări ştiinţifice
„Nonviolenţa – antidotul violenţei in şcoala şi în spaţiul comunitar”
desfaşurat in cadrul proiectului regional
“Nonviolenţa este arma celor puternici”,
cuprins in CAERI 2016 , poz 845

Galati
Editia III , An 2016

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

Colectivul de redacţie:
Prof Ioana Berechet
Prof Viorica Marinovici
Prof Oanca Carmen
Prof Iosif Lenuta
Prof Olimpia Janosi
Prof Carmen Stan
Prof Mariela Gheteu

Redacţia:
COLEGIUL TEHNIC “RADU NEGRU” GALATI

Str. Stiintei nr. 119 Galati, Galati 800170, Romania

Telefon/Fax: +40/(0)236/411634

Email: nonviolentaradunegru@gmail.com

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor revine autorilor acestora.

ISSN 2360-0578
ISSN-L 2360-0578

2

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

VIAȚ A ÎNCEPE CÂND VREI TU

Elev: Borca Larisa
Prof-coord. Mureș an Petronela
Colegiul Tehnic ”George Bariț iu”Baia Mare

Nu ș tia de multă vreme ce-i mai face plăcere, ce ar putea să reînvie un corp inert din care sufletul
levita undeva între două universuri, suspendat în amorț eală. Ar putea să ia o carte să o răsfoiască măcar,
nu să o citească, nu mai dispunea de atâta energie.
Cândva, o altă fată, ascunsă în ea, pierdută în ea, citea mult, o carte pe noapte, cu nesaț , trăind
mai intens decât toate personajele acelea de mucava. Citea trăind în locul lor, mult mai intens decât însuș i
autorul ar fi putut bănui. Intra agresiv în fiecare story, făcând-o mai vie, mai interesantă, mai extenuantă.
Personajele o priveau mirate, apoi dispăreau, incapabile să stăvilească atâta sete de viaț ă, fie ea ș i
literară. Dar nu, nu mai citea.
Ar putea să vopsească podeaua, îș i dorea enorm să-i schimbe culoarea care nu o mai reprezenta
deloc. Mai bine, nu: ar face-o neagră, macabră ca sufletul ei. ”Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben”,
că bine mai zicea Bacovia. Gata, ar putea, deci, să vopsească podeaua în galbenul bacovian, dar de unde
atâta energie? De unde atâta îndrăzneală? Dacă…lui…nu i-ar plăcea? Adică sigur nu i-ar plăcea, cum să-i
placă ceva ce-i plăcea ei, gusturile ei erau vulgare, nepotrivite, nici nu se puteau compara cu gusturile lui,
i-o repeta zilnic, să nu care cumva să-ș i uite nivelul. ”O fată singură-n noapte” cânta radioul în surdină
povestea tinerei ei vieț i. Să nu uite să închidă radioul înainte să apară…el…a mai uitat ș i ieri…ș i nu i-a
fost bine. Vorbele grele sau palma primită, care apăsau mai greu?
Să vopsească podeaua, hm, ca-n vremurile bune…Lunar îi dădea altă culoare ș i alte contururi:
îngeri, păsări, nu conta, aripi să aibă, era atât de bine să calce pe o podea cu aripi! Fireș te, lui nu-i plăcea
ideea, prea vulgară, gusturile ei erau ,,atât de discutabile”, atât de necizelate, ea fără el ar fi pierdută! Chiar
se simț ea pierdută, fără direcț ie, fără vlagă, amorț ită. Nici cafeaua nu mai avea gust în ultima vreme,
mai ales de când o bea pe ascuns. Nu o mai lăsa el, ce, cafeaua e pe garduri? Trebuie să merite fiecare
ceaș că, ori deocamdată nu se punea problema. Mai sorbeș te un pic ș i se gândeș te la mama ei. Dacă ar
ș ti! Dar ea ș tie, e în fiecare clipă cu ea de când a plecat…puț in să moară. Îi simte aripile materne de
câte ori o plesneș te…el, mama ei o apără ș i i se pare că nu mai doare tare decât umilinț a. Biata ei
mamă, e scutită aș a de umilinț a de a-ș i vedea micuț a ei…aș a.

3

podeaua ș i zborul ei mental. Era liberă. Nimeni nu merita sacrificiul unui zbor mental. Îș i contemplă mâinile cam slabe ș i învineț ite de strânsorile lui. însă nu a stat să sufere. oraș ul trist rămânea în urmă. tare demult încheiate. ispititor. Asta e. de eliberare din această cuș că a dragostei ei. că ș i-a reluat aripile.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Ar putea să plece. dacă ar putea repeta exerciț iul mintal. Putea să-l vadă pe el pe geamul biroului modern. dar niciodată acestei iubiri demult. golit. scoteau volute graț ioase ș i o atrăgeau spre geamul de la balcon. Când interfonul a sunat totuș i. Nu mai îndrăznea nici măcar să îndrăznească ș i podeaua o privea reprobativ dincolo de vopseaua gri cu care încercase să-ș i camufleze ultimii îngeri pictaț i de ea. podeaua aș tepta aplatizată ș i flămândă. era totuș i o iubire mai violentă a ei. încă nu putea să perceapă. viaț a îș i cerea drepturile în corpul ei tânăr pe care-l crezuse părăsit. cum n-a mai zburat niciodată. că cele două sunt interdependente. era ca o stewardeză ce s-a reîntors la bord după multe renunț ări...„nici măcar frumoasă nu mai eș ti. ea era departe în zborul ei mental. Dacă s-ar fi oprit din zbor ca să-l privească măcar o clipă. mai liberă decât îngerii cu care se întrecea. I se părea imposibil să îndrăznească să zboare mental. Zbura deasupra oraș ului gri. când ea nu va mai deschide niciodată.. cea care a fost cândva sau o nouă fată care picta podele cu îngeri ș i păsări într-un mod pasional. Era cu adevărat timpul zborului ș i zbura cum nu mai reuș ise în trecut. privirea ei cerș ea o altă vopsea. trecuse cu uș urinț ă peste gara sordidă care altădată o bloca. îi simț ea instictiv setea de libertate.” Gata. Universul rămânea în urmă. îngenunchiat. îngerii ș i mama îi vor fi aproape. nici pentru visul de a zbura. podeaua a fost impulsul. nu. borcanele se dau jos cu gesturi involuntare. mintal. Gata. iar podea torcea învelită în desene coloratecu păsări divine ș i îngeri exotici. două ș i-au vărsat deja conț inutul. Îngerii ș i mama ei erau de vină că ș i-a reluat emoț ia. Dulapul era încă plin cu vopsele. Avea timp destul. în după-amiaza de toamnă. ceva s-ar miș ca în sufletul ei aproape mort. Da..i rămânea nimic. nici nu ș tiu ce mă reț ine lângă tine. Simț ea totul cum n-a simț it demult. dar singură nu mai ș tia cum se ia nici măcar cea mai mică decizie. când interfonul va tăcea. Aerul îi ș tergea toate vânătăile. liberă cum n-a mai fost de la ultima carte citită. nu singură. Simț ea asta. zborul îi anula toate umilinț ele. aș teptându-ș i sufletul rebel să se întoarcă. Gara tristă rămânea în urmă. libertatea ei nu era comensurabilă! Simț ea că. ar fi eș uat ca un înger căzut. După atâta vreme. când nu iubea. stelele rămâneau în urmă. cum a fost ea cândva. în timp ce corpul ei dormea liniș tit. altădată zbura. nu a mai putut să reziste: îngerii- păsări ieș eau unul după altul de sub apăsarea pensulei înfrigurate. Interfonul tăcea mai frumos ca niciodată. iubirea a devenit energofagă. Adio aripi ș i simț ea că era cu adevărat ultima ei ș ansă. alte aripi care ar putea-o învăț a pe ea din nou să zboare. dar unde ș i de unde atâta energie. VIOLENŢA – UN FENOMEN AL LUMII CONTEMPORANE LUCA MARINA 4 . nu se supun niciunei voinț e. Sosise vremea deci. una fără alta nu s-ar putea îndeplini. după fiecare palmă primită. bacoviene sau nu. zbura de la geamul etajului V până după gară ș i de acolo. Era doar ea. în schimbul unor noi umilinț e. zboară. pentru că el îș i dădea seama imediat. uită-te la tine cum arăț i. colorat ș i viu. e clipa mult aș teptată când va putea.

violenţa socială. chiar a confundării violenţei cu agresivitatea. violuri.. Definirea violenţei s-a dovedit a fi o încercare extrem de dificilă. apariţia diferitelor forme de violenţă în mediul şcolar pare aproape o fatalitate şi devine. chiar acceptat. Experimentele psihologului american Albert Bandura şi ale colaboratorilor săi (1963) au demonstrat rolul adultului ca model în însuşirea comportamentului agresiv la copii. fie prin învăţare directă – acordarea de recompense sau pedepsele unor comportamente . fie mai ales prin observarea conduitelor şi a consecinţelor lor la alţii. Situaţia generala îngrijorează. şi până la cele mai puţin şocante (dar nu mai puţin vinovate). distrugeri de bunuri. formele de manifestare şi posibiliăţile de prevenire. Nu în ultimul rând. adesea. dar şi prin marea diversitate a formelor sale de manifestare. luarea în stăpânire a fenomenului violenţei nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele. Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. pentru că violenţa a devenit o temă cu care se confruntă toate societăţile. După ce au văzut cum un adult agresează o păpuşă sau se joacă liniştit cu ea. cum ar fi violenţele verbale. Ca multe alte comportamente sociale complexe. un lucru obişnuit. BRĂILA Violenţa umană este o temă a prezentului în multe ţări. prevenire şi control. bătăi. necesitând o luare de poziţie la nivelul întregului corp social şi dezvoltarea unor strategii de investigaţie. de la formele cele mai agresive. cercetatorii acceptand ideea schimbării structurii şi valorilor ei. precum războaie ori crime terifiante. ca şi a degradării climatului de securitate şi refugiu cu care este familia asociată în mod tradiţional.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 LICEUL TEORETIC ” PANAIT CERNA”. el fiind învăţat de copii şi reprodus ca modalitate esenţiala. agresivitatea este dobândită prin învăţarea socială. Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior. furturi. Modernitatea şi condiţia urbană au generat noi forme de violenţă şi au provocat schimbări la nivelul valorilor şi aspiraţiilor indivizilor. originile. dificultatea a apărut şi din cauza asocierii şi. Procesul de socializare înseamnă şi achiziţia de răspunsuri agresive. uneori. copiii au fost puşi în situaţia de a avea ei 5 . Chiar dacă reprezintă o problemă delicată. Acest fapt se explică prin complexitatea fenomenului. Conflictele datorate sărăciei. În acest context. frecventă şi “firească” de comportament interpersonal. Presa. scrisă sau audiovizuală. Cu atât mai mult cu cât şcoala dispune de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei în mediul şcolar. ca şi cea interpersonală reprezintă argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educaţionale pentru a promova conştientizarea acestui fenomen şi a pleda pentru mijloace nonviolente de interacţiune şi de reglare a vieţii sociale.care înseamna “a merge către…”. cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului. dar şi lipsei de educaţie şi de informaţie generează contexte de viaţă privată în care violenţa este un comportament tolerat. Familia este mult discutată. informează în permanenţă cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen. Problema violenţei în şcoala poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional.

unele conduite agresive sunt orientate în direcţia producerii „unui rău” în timp ce altele sunt orientate în direcţia demonstrării „puterii agresorului”. Aspecte psihosociale. Privite din perspectiva scopului urmărit. părăsirea clasei în timpul activităţilor. Editura Polirom.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 înşişi de-a face cu o serie de jucării. Violenț a. Neculau Adrian.  stres provocat de părinţii cicălitori. s-a observat că agresivitatea a crescut atunci când: modelul a fost recompensat.  agresiunea părinţilor sau altor membri ai familiei. pe unii profesori. Tipurile de violenţă la care sunt expuşi elevii:  atitudini şi limbaj trivial. 2.  impoliteţe. rezilienț a. Tipurile de violenţă la care sunt expuşi elevii:  violenţa emoţională. reproşuri din partea elevilor.  agresivitate nonverbală. Violenț a. EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL TOLERANŢEI ŞI AL NONDISCRIMINĂRII 6 .  frustrarea datorată unor probleme de natură socio-economică. copiii învaţă din experienţa proprie prin reîntărire sau imită persoanele semnificative sau autoritare. ameninţări şi chiar violenţă fizică din partea unor părinţi.). Agresivitatea poate fi considerată a fi o caracteristică a acelor forme de comportament orientate în sens distructiv. escrocherii.  violenţa verbală. modelul a fost de acelaşi sex cu respectivul copil.  critica şi sancţiunile exagerate ce vin dinspre profesorii.vulgaritate din partea elevilor. Iaș i 2003. contestarea autorităţii. corectitudinii şi competenţei profesionale a unor cadre didactice de către elevi şi părinţi. Iaș i 2003. învăţător etc. a gaştilor de cartier. psihologice sau mixte. insulte. de cerinţele prea mari faţă de copii în legatură cu performanţele lor şcolare. ca metoda de rezolvare a nemulţumirii faţă de copil.  comentarii impertinente la observaţiile profesorilor. chiar dacă nu sunt educaţi expres în a fi agresivi – în multe culturi acest lucru se întâmplă -. trauma. nesupunere. ameninţări.  violenţa fizică din partea colegilor mai mari sau mai puternici. Munteanu Anca. fie ele materiale. obrăznicie. Editura Polirom.  violenţa stradală. Mai mult. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s-au comportat şi ei agresiv. care nu-şi cunosc suficient de bine elevii.  ostilitate în atitudini sau /şi agresivitate fizică. în vederea producerii unor daune. morale. atitudini sfidătoare din partea elevilor sau persoanelor din afara şcolii.  suspiciuni. şantaj din partea unor tineri fără ocupaţie.  existenţa unor grupuri organizate care terorizează şcoala. vulgaritatea de limbaj dinspre elevii cu comportament indezirabil. modelul a avut înainte legături intense cu copilul (prieten de familie. Astfel încat. Ferreol Gilles. printre care şi păpuşa respectivă. Bibliografie: 1.

Formele pe care le îmbracă prejudecata oamenilor faţă de semenii lor sunt: .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 PROF.naţionalismul . Stereotipurile sunt generalizări de grupuri de oameni bazate pe experienţele din trecut. Educaţia în spiritul toleranţei comportă mai multe dimensiuni.antisemitismul .promovarea intereselor comune. Este vorba despre respectarea libertăţii celuilalt. Prejudecata este o opinie preconcepută despre un anumit grup sau o anumită categorie. ÎNV. adică faptul de a nu interzice a nu împiedica şi a nu interveni în comportamentul respectivei persoane sau al respectivului grup. Stereotipurile. a-i inferioriza sau a le refuza anumite oportunităţi de dezvoltare. Toleranţa nu poate fi invocată de către cei care aduc prejudicii altor persoane. pentru a căror îndeplinire este necesară cooperarea între oameni. iar noi oamenii ar trebui să încercăm să le depăşim. adică a-i privilegia. drept transpunerea unei prejudecăţi în acţiune. discriminarea şi prejudecata constituie versantul negativ al toleranţei. HUNEDOARA Toleranţa înseamnă a recunoaşte şi a accepta modul de a fi al altor persoane sau grupuri. a-i exclude. .evitarea segregării în cadrul instituţiilor publice.evitarea violenţei şi a agresivităţii de limbaj.existenţa unor legi şi norme. . abuzurile şi încălcările drepturilor şi libertăţilor omului nu trebuie tolerate ajungându-se la indulgenţă. JUD.xenofobia . PRIMAR TODORAN MARIA Ș COALA GIMNAZIALĂ CERTEJU DE SUS.rasismul . care să-i trateze în mod egal pe toţi indivizii. Această opinie formându-se în absenţa oricăror cunoştinţe referitoare la grupul respectiv sau se bazează pe o cunoaştere insuficientă a lui. 7 . Discriminarea ar putea fi înţeleasă drept componenta acţională a prejudecăţii. a modului său de a gândi. a convingerilor sale. . căci oricât de democratică ar fi o societate. a-i marginaliza. care sunt adânc înrădăcinate în psihicul oamenilor.sexismul Modalităţile prin care ar putea fi reduse prejudecăţile sunt: . . simţi şi acţiona. A discrimina înseamnă a-i trata pe alţii în mod diferit în baza unor criterii irelevante.promovarea empatiei.

implicarea în identificarea unor soluţii viabile la problemele lumii contemporane. formarea şi dezvoltarea unor atitudini adecvate faţa de alte popoare.instituirea unor reguli felexibile de gândire şi acţiune.identificarea implicaţiilor concrete ale toleranţei şi intoleranţei. . . făcându-se apel.participarea la concursuri şcolare -întâlniri ale elevilor cu invitaţi din sfera intelecuală -clubul drepturilor omului 8 . culturi şi religii şi estomparea tendinţelor de exaltare/exacerbare a valorilor personale şi de grup. . Educaţia pentru toleranţă poate beneficia de aportul mai multor discipline de învăţământ. .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 .argumentarea coerentă şi riguroasă a toleranţei. . în acest scop şi la experienţa proprie a celui care educă. -educaţia/cultura civică -istoria -religia -filosofia -geografia -consiliere şi orientare Metodele didactice aplicate pentru educarea elevilor în spiritul toleranţei sunt: -expunerea -dezbaterea -problematizarea -studiul de caz -jocul de rol -brainstorming-ul -linia valorilor -eseul -proiectul -portofoliul Activităţile extraşcolare pot contribui şi ele la realizarea acestei dimensiuni a educaţiei.

În cadrul disciplinelor şcolare prin studierea unor conţinuturi care prevăd aplicarea principiilor toleranţei. Toţi sunt uniţi asemeni unei familii. format din 20 de elevi.C. În colectivul clasei mele sunt elevi şi de etnie rromă şi sunt perfect integraţi în colectivitate. internet. În cadrul colectivului clasei mele.. se poate crea o educare a cetăţenilor. culturi -colaborare cu presa -celebrarea Zilei Internaţionale a Toleranţei -excursii. C. prof.E. joc de rol.S.7 ECHIPA DE PROIECT : Prof. Dezbateri pe această temă în comunitatea locală. 2010.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 -întâlniri ale elevilor cu persoane ce aparţin altor rase. la activităţi cultural-artistice. prin utilizarea metodelor didactice mai sus menţionate. proiecte de activităţi complexe care să includă şi comunitatea locală din care facem parte şi finalitatea acestor modalităţi de educare a toleranţei este realizarea unor portofolii tematice. DEVA. problematizări şi studiu de text.D. dar şi prin crearea unor activităţi specifice de aplicare a toleranţei.Modalităț i de abordare a violenț ei ș colare’’. limba română: Glavaschi Romica 9 . studii de caz.D.Educaț ia în spiritul toleranț ei – să învăț ăm să trăim împreună’’ C. niciodată nefiind discriminaţi sau trataţi diferit de către ceilalţi membri ai grupului. vizite. brainstorming. există şi doi elevi cu C. dr. Daniel Solonca. realizarea unor eseuri tematice la clasă. se poate realiza educarea în spiritul toleranţei şi pentru toleranţă. Daniel Solonca . se poate educa elevul prin şi pentru toleranţă. lucrează diferenţiat încă din clasa I. Mihaela Balaci . etc.. vizionarea unor filme bazate pe cazuri reale de nerespectare a drepturilor omului şi consecinţele acestui fapt. psih. Bibliografie : suport curs prof. dr. care s-au integrat perfect în cadrul grupului. prin realizarea unor activităţi extraşcolare pe această temă. participă la concursuri şcolare.C. fără să se facă vreo deosebire faţă de ceilalţi elevi. anumite sarcini le lucrează împreună cu ceilalţi elevi. prof. DEVA 2011 Proiect educational VIOLENŢA ŞI ABUZUL ASUPRA COPIILOR PROFESOR :GLAVASCHI ROMICA ŞCOALA GIMNAZIALA NR. Prin expuneri pe această temă. Consider că prin aplicarea principiilor toleranţei în cadrul tuturor activităţilor şcolare.

Violenţa şi abuzul asupra copiilor” Captarea atenţiei: 10 . observaţia . Nicolae Cosmin ARGUMENT: Copilăria este considerată a fi cea mai frumoasă vârstă. VIOLENŢA poate îmbrăca diferite aspecte.. explicaţia . Aşa cum în poveşti există zâne bune şi zmei răi. SCOPUL: Descoperirea şi dezvoltarea capacităţii de a cunoaşte şi recunoaşte aspecte legate de abuzurile săvârşite aupra copiilor OBIECTIVE OPERAŢIONALE : La sfârşitul lecţiei. oameni buni şi oameni răi. Frosin Ştefan. pe grupe. FORME DE ACTIVITATE: activitate frontală. cartoane. ■ să recunoască situaţiile de abuz fizic şi verbal în familie şi anturaj ■ să ştie la cine se poate apela în situaţiile de abuz (NU EŞTI SINGUR!!!) MATERIALE: fişe de lucru. lipici. care pot lăsa urme de neşters atât fizice cât mai ale psihice. imagini. carioci. independentă. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: Anunţareatemei:. sexuală care pot avea repercursiuni grave asupra dezvoltării şi sănătăţii copilului. ABUZUL ŞI VIOLENŢA de orice formă au consecinţe grave. cazurile cele mai des întâlnite pot cuprinde: violenţa verbală. problematizarea. de moment sau în timp. brainstorming-ul. foarfeci. Din păcate. fişă de evaluare(chestionar) METODE şi PROCEDEE: conversaţia euristică . elevii vor fi capabili : ■ să cunoască înţelesul cuvântului “abuz”. emoţională. aşa şi în lumea reală există bine şi rău.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Elevi iniţiatori : Cojocaru Maria. fizică. Numeroşi copii trec prin situaţii care îi determină să-şi piardă încrederea în ei înşişi sau în latura bună a vieţii. analiza comparativă . acest fapt nu este adevărat întotdeauna şi nu pentru toţi copiii. Goga Claudia.

pentru clasă. undeClaudia GogaşiNicolae Cosminse aflăîn studio. în cadrul anturajului. pentru grupul de prieteni ? “ o scrierea pe tablă a temei şi a principalelor probleme de discutat. diriginţi. asistenţă socială etc. psihologişcolari. 11 . Se dezbat efectele negative care pot apărea în comportamentul copilului abuzat fizic. şefulsecţiei de terapieintensivăpediatrică. în clasă. protecţia copilului. poliţie. emoţional. Descrierea activităţii: Se stabileşte ca punct de plecare al discuţiilor definirea termenilor ”familie”. iartrimisanoastrăspecială la Spitalul de Copii. etc. Grupa a III-a va primi fişe de lucru cu imagini din care va selecta imaginile referitoare la abuzuri suferite de copii în familie şi va realiza un poster cu tema: COPILUL – VICTIMĂ A ABUZULUI. ABUZUL FIZIC – UN PERICOL PENTRU VIAŢĂ -TEATRU DE PĂPUŞI- Înacestscurtscenariuvremsădemonstrămefectelenefastealeabuzuluifizicasupracopiilorînfamilie. Prima grupă va realiza o miniscenetă (teatru de păpuşi) cu tema:ABUZUL FIZIC – UN PERICOL PENTRU VIAŢĂ. Claudia: Bună seara! Suntem Goga Claudia şi Nicolae Cosmin şi vă prezentăm ştirile serii.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 o elevii trebuie să răspundă la întrebarea:” Ce reprezinţi tu pentru familia ta. se stabileşte care sunt cauzele care declanşează o situaţie de abuz în cadrul unei familii. verbal. Grupa a II-a va realiza un eseu cu tema: COPIII SPUN “STOP” VIOLENŢEI ÎN FAMILIE. consilieri şcolari. pornindu-se de la ideea că aceşti copii NU SUNT SINGURI . de către persoane străine. profesori. Se prezintă persoanele şi/sau instituţiile(familie. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Elevii rezolvă chestionarul îmnânat de profesori. Fiecare grupă îşi va prezenta în faţa clasei produsul final realizat şi va comenta pe baza acestui material. îi va lua un interviu direct domnuluidoctorŞtefanFrosin. Grupa a IV-a va primi fişe de lucru şi va realiza un poster cu tema: NU EŞTI SINGUR. (Teatrul de păpuşi este o metodă activ-participativă care foloseşte figurine de carton confecţionate de elevi şi un scenariu prin care aceştia au posibilitatea de a exprima idei şi atitudini noi. Maria Cojocaru. Suntem la ştirileserii. Se clasifică tipurile de abuz. repercursiunile asupra personalităţii în formare a acestuia. modalităţi diferite de a acţiona într-o situaţie dată).) la care copiii abuzaţi pot apela în situaţiile de abuz în familie. “anturaj” şi “abuz”. Activitate practică: Clasa se împarte în 4 grupe..

de ce suntbătuţi. Maria Cojocaru. ai legătura! Maria: Mulţumesc. Pentru jurnal. în stare de inconştienţăînurmaloviturilor date de tatălcopilului. Claudia: Mulţumim. Claudia: Anda. Maria!Cosmin: Din acest reportaj am observat că există. lucruri deosebit de grave. care vorluamăsurinecesarerezolvăriiacestuicaz. Stareamicuţuluiesteacumstabilă. bătut crunt de către tatăl său. Lângă mine se află direct domnului doctor Ştefan Barbu. Ne întrebăm de ce oare ? De ceuniicopii nu au călduraşiînţelegereauneifamilii.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Cosmin: În reportajul următor vă vom prezenta efectele teribile ale abuzului fizic asupra copiilor în cadrul familiei. dreptul la hrană ? De ceuniisuntpuşisăcerşească ? 12 . ca abuzul asupra propriilor copii. de a citi. caz care din nefericire nu este unicul. şeful secţiei de terapie intensivă pediatrică D-l doctor: Bunăseara! Pot săvă spun cănoapteatrecută a fostadusînsecţia de Urgenţe un copil de 5 ani. domnule doctor. maltrataţi ? De ce alţicopii nu au dreptul de a învăţa. de a se juca. darfoartedelicată. din păcate. COPIII SPUN “STOP” VIOLENŢEI ÎN FAMILIE -ESEU- Dinpăcateauzimtot mai des despreviolenţaînfamilie. la AsistenţaSocială. Cosmin: Trimisa noastră specială la Spitalul de Copii. dreptul la recreere. Claudia! Într-adevăr abuzul fizic asupra copiilor este o problemă foarte gravă şi tot mai des întâlnită. Maria: Mulţumesc pentru timpul acordat. Maria Cojocaru ne va relata cele întâmplate şi ne va aduce amănunte despre starea copilului bătut. Claudia: Cazul se referă la un copil în vârstă de 5 ani. chinuiţi. Bineînţelescăamraportatcazul la ProtecţiaCopilului.

sauaparesuferinţadatorităfaptuluicăşicopilultrebuiesămuncească. să nu accepte prieteni. apare o distanţăîntrepărinteşicopil. de pedeapsă. la care li seciteşteteamaînochi. evităprietenii. mergcuteamăacasă.săaducăbaniîncasă. disparecomunicarea. ale cărorlacrimitrădeazădeznădejde. suntobsedaţi de gândulcă au o viaţădistrusă.Alţicopii. bătuţidincauzanotelorobţinute la şcoală. La totpasulvedempestradăcopii care suntpuşisăcerşească. le este fricăsăaratecarnetul de note părinţilorşiaşa se naşteminciuna. vomdevenioare mai întelegători. înfiecarepersoanădinjurulsăuvăzând o sursă de suferiţă. să- şicautelinişteaînsingurătate. vor ştisărecunoascăaceastăşansăoferită de viaţă. ceidealuripoatesăclădească? Dacăaceşticopii vor ajungesă-şiîntemeieze o familie. Mulţicopiisuntabuzaţisexualchiarînpropriilefamilii. de teroare. vor ştisă profite de eaşisă o preţuiască? Suntmulteîntrebări la care amdorisăgăsim un răspunsşidacăîlvomafla.Alţicopiisuntpedepsiţi. datoritănesiguranţei de a treceprinviaţă. Abuzulasupracopilului. cusiguranţăîşipierdesperanţapentruviitor. săaibăpropriicopii vor proceda la fel ca o răzbunare la ceea ce li s-a întamplatsau le vor oferi o viaţăbunăşiliniştită ca o compensaţiepentrucopilărialornefericită? Uniicopii nu suntlăsaţisămeargă la şcoalădincauzasărăciei(părinţii nu au banipentrurechiziteşcolare). Aceştitinerisunttottimpulchinuiţi. le este ruşinede ideeacăceidinjur pot aflasecretullor. participă la jafuri.stresaţi. mai atenţicuaceşticopiineajutoraţi??? 13 . să se teamă de oameni. dispareîncredereacopiluluiînpărinte.saulucruşi mai grav- muncescdoarcopiiiîntimp ce părinţiicheltuiescbaniiobţinuţicutrudă de copiipebăutură. ce vise poateavea. lipsaafecţiuniidinparteapărinţilorîldetermină de multeoripecopilsă se izoleze. se ataşeazăunorgrupuridubioaseşipentru a fi acceptaţi de acestgrup. ameninţaţi.peţigări dar înnici un cazpemâncarepentruaceştia. copiiisunttottimpulstresaţi. la consum de drogurisşastfelşanselepentruviitorpentruaceşticopiisuntdin ce în ce mai mici. la crime. Astfel. Stămşi ne întrebămdacăoare se va arăta o raza de luminăpentruaceşticopii? Şidacăîntr-adevăraşa va fi. Cum va reuşi el săînfrunteviaţa.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Dacă un copil de mic este chinuitşimaltratat.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

Poster – « COPILUL-VICTIMĂ A ABUZULUIPoster – « NU EŞTI SINGUR »

NONVIOLENŢA ÎN FAMILIE

prof. Drăgan Violeta Crina, Colegiul Tehnic „Radu Negru”,Galati
conf. dr. ing. Viorel Drăgan, Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati

Copiii care trăiesc intr-un mediu unde violenţa in familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie
traumatizaşi atât din punct de vedere emoţional, cât şi din punct de vedere psihologic. Chiar dacă sunt
victime ale violenţei in familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, dar
şi asupra vieţii de adult. Primele consecinţe ale violenţei in familie se inregistrează la nivel
comportamental. Printre cele mai frecvente „însemne” lăsate de un astfel de mediu, se numără:
lipsa increderii in sine;
stări confuze ce oscilează intre frică, furie sau vină;
impulsuri de agresivitate;
insomnii, coşmaruri;
frica de a fi atins sau de a fi apropiat de cineva;
neîncredere;
frica de a comite greşeli;
nelinişte, agitaţie;
probleme de nutriţie;
manifestări legate de stres, precum dureri de cap, dureri de stomac , udarea patului;
rezultate slabe la şcoală;
deficienţe ale comportamentului social;
tendinţe de a se răni, abuzul de droguri sau alcool.
Pe lângă acesea, copiii sunt nevoiţi să facă faţă unor dileme cărora nu reuşescc să le găsească
răspunsul la o vârstă atât de fragedă şi ajung să se izoleze sau să manifeste un comportament violent. Iată
câteva dintre problemele cu care se confruntă copiii expuşi violenţei:
-copiii se simt responsabili pentru comportamentul violent al persoanei responsabile de abuzuri şi nu
inţeleg că aceasta este o problemă ce ţine de adulţi. Aceştia vor crede că părinţii se ceartă din cauza
performanţelor de la şcoală, din cauză că nu este ascultator etc. Astfel, ajunge să creadă că este el cauza
abuzului şi a violenţei asupra mamei, a sa, sau a fraţilor săi.
-copiii mai mari simt nevoia să protejeze persoana care este abuzată. Acest lucru poate duce la alte
conflicte şi situaţii violente generate, de data aceasta, de către copil.
Violenţa in familie il determină pe copil să nu îşi mai inţeleagă relaţia cu părinţii, simţindu-se
iniţial apropiat de amândoi. Iubirea sa pentru ambii părinţi intră astfel in conflict cu situaţia de natură
violentă dintre aceştia. De asemenea, copiii simt nevoia să ia partea unuia dintre părinţi, iar alţii preferă să
se indepărteze de amândoi.
Unii copii dezvoltă o strategie de a-şi exprima sentimentele printr-un comportament negativ.
Părinţii inţeleg greşit acest mesaj şi se grăbesc in a-i pedepsi pe micuţi, ignorându-le insă acest „strigăt” de
14

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

ajutor, copiii ajung să creadă tot mai mult că intr-adevăr, ei sunt cauza violenţei in familie.
Părinţii reprezintă nişte modele de urmat pentru orice copil, violenţa in familiei ii transmite insă că
acesta este un comportament normal, copilul creşte acceptând violenţa ca pe o normalitate, crezând in
ceea ce vede: partenerul mai puternic se impune prin forţă. Violenţa din familie il va marca pe copil toată
viaţa.
Familia exercită o influenţă considerabilă asupra dezvoltării copilului.
Istoria fiecărei familii îşi pune amprenta în conturarea profilului personalităţii copilului.
Relaţia părinte-copil este una specială şi indestructibilă, ea ar trebui să fie şi cea mai strânsă şi
puternică legătură posibilă între oameni.

Recomandări pentru o relaţie nonviolentă părinte-copil
Fii disponibil pentru copilul tău
Fii atent la momentele în care copilul tău este dispus să stea de vorbă - înainte de cină, la culcare,
în maşină ;
- fii calm,disponibil şi deschis faţă de problemele copilului;
Deschide discuţia, astfel copilul tău va realiza că-ţi pasă de ceea ce i se întâmplă;
Arată-i copilului tău că este ascultat;
Când copilul tău îţi vorbeşte, opreşte pe cât posibil orice altă activitate şi ascultă-l;
Arată-te interesat de ceea ce spune fără să fi intruziv;
Ascultă-i punctul de vedere, chiar dacă este foarte diferit de al tău;
Răspunde-i calm, pe un ton coborât, în aşa fel încât să te asculte;
Copilul se va depărta de tine dacă vei deveni mânios sau violent;
Exprimă-ţi părerea fără a i-o respinge pe a lui ;
Intreabă-ţi copilul care sunt nevoile lui de la conversaţia pe care o purtaţi: doreşte un sfat, doreşte
să fie doar ascultat, doreşte ajutor în a-şi înţelege sentimentele sau doreşte să rezolve problema;
Vorbeşte cu copilul tău - nu-i ţine predici, nu-l critica, nu-i spune lucruri care l-ar putea răni;
Este posibil să-ţi spună doar o mică parte din ceea ce îl supără. Ascultă cu atenţie ceea ce spune,
încurajează-l să vorbească şi astfel poate îţi va spune toată povestea.

BIBLIOGRAFIE

1. Marshall B. Rosenberg, „Comunicarea Nonviolenta – un limbaj al vietii” , Elena Francisc
Publishing, 2005
2. http://parinti.acasa.ro/cresterea-copilului-365/copilul-si-violenta-in-familie-
13121.html#ixzz45mtK527a

POLITEȚ EA – CODUL NONVIOLENȚ EI

Prof. NICOLAE GABRIEL
Liceul Tehnologic ”Costin Neniț escu” Buzău

15

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

Politeț ea oferă cea mai bună soluț ie pentru evitarea unui climat violent. Dar politeț ea este un cod
care trebuie deprins, prin educaț ie, în spaț iul formal, al ș colii, ș i deopotrivă în spaț iul nonformal,
din familie, din anturaj, în general. Probabil, oricât de pueril ar părea, n-ar trebui să ezităm să le
reamintim permanent elevilor noș tri regulile elementare de relaț ionare socială: mulț umesc, vă rog,
îmi permiteț i... Desigur, este important ș i felul în care noi, ca profesori, ne supraveghem tonul vocii,
maniera de adresare, limbajul etc. În teorie, ştim că respectându-i pe cei din jurul nostru, ne respectăm
pe noi înşine. Fiecare primeşte atât respect cât acordă celorlalţi, lucru pe care-l ș tiu, empiric, ș i elevii
noș tri.

Mă gândesc că o formă specială a respectului „faţă de tine însuţi şi faţă de alţii” este politeţea,
acea sofisticată ipocrizie socială, cum o numesc scepticii de elită. Sociologii consideră că „politeţea este o
ipocrizie”, o mască pe care fiecare şi-o creează pentru a-şi putea ascunde cu adevărat intenţiile în
exerciţiul social obligatoriu.

Politeţea este, de fapt, o pernă umplută cu aer, nu are nimic înăuntru, dar amortizează şocurile – e
definiţia lui Mark Twain. Să fie oare aşa ? Să fie politeţea un mediator între noi şi cei din jurul nostru, o
faţetă a cubului Rubik pe care-l numim respect? Cu siguranţă! Teoriile moderne ale comunicării
dezvoltă ideea politeţii negative: acea încercare de a menaja interlocutorul, de a evita situaţiile penibile
sau chiar traumatizante, prin menţinerea distanţei sociale. Pragmatica, arată H.P.Grice, studiază
succesul sau eşecul comunicării, luând în considerare scopurile, intenţia emiţătorului şi efectul asupra
receptorului. Respectul „faţă de sine şi faţă de ceilalţi” se defineşte în funcţie de aceiaşi termeni:
intenţie şi efect. Intenţia ta, ca individ ce interelaţionezi cu semenii, şi efectul persuasiv pe care-l
exerciţi, ca vorbitor, comunicând eficient, comunicând politicos. În loc să ceri de-a dreptul, o cafea,
atunci când eşti în vizită, ar trebui, arată H.P. Grice, să încerci formula: „Nu-i aşa că ar fi bună o
cafea?” Gazda se va conforma. La fel se întâmplă cu paharul de apă, pe care îl poţi cere imperativ
(„Dă-mi un pahar cu apă!”), sau îl poţi obţine politicos şi empatic formulând enunţul în aşa fel încât
tonul să nu fie nerezonabil: „Ce sete îmi e. N-ai putea…?” Ca într-o culegere de umor englezesc (Grice
este englez!), putem trece în revistă şi imputarea transformată într-o sugestie – în loc de „Pune mâna pe
mătură, e mizerie aici!”, te poţi adresa celuilalt cu infinit mai multă politeţe: „Ar fi nevoie de o mătură
aici…”

Desigur, codurile politeţii sunt diferite, în funcţie de mentalitatea societăţii unde se aplică. De pildă,
întrebarea banală e care o poţi auzi la noi în mijloacele de transport, „Coborâţi la prima?” (intenţia celui
care întreabă, fiind, evident, aceea de a sugera că şi el coboară „la prima”), poate stârni indignare într-o
16

ANTIDOTUL VIOLENȚ EI – ARTA Prof.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 capitală europeană cum e Berlinul. Politeţea pozitivă admite superioritatea receptorului şi trădează intenţia emiţătorului de a-i flata vanitatea şi poate de a-i capta atenţia. mizează pe propria modestie şi pe bunul-simţ al colocutorului. La rândul ei. tranşant. printr-un fel de lege a lui Murphy: „Diplomaţie înseamnă să spui cuţu-cuţu până pui mâna pe piatră”. prejudiciul adus cuiva. epoca analizelor pragmatice ale limbajului. Acest gen de diplomaţie excesivă. este în mâna părinţilor şi a educatorilor. adevăr ce depăşeşte. de aceea. Desigur. Lumea noastră este lumea propriilor noastre cuvinte. Cântând cu copiii. Cuvânt sau tăcere. care îşi alege bine cuvintele înainte de a formula o cerere în faţa unui ghişeu. Iar un principiu esenţial al comunicării sună astfel: respectul este ceea ce îl determină pe om să nu fie lup faţă de om. se traduce. profităm de efectul miraculos al muzicii asupra minţii şi sufletului lor. nu reverberează la nici un mesaj. totul comunică şi se comunică. trebuie să-i ascultăm. postură încordată sau destinsă. Szász Jolán Palatul Copiilor M-Ciuc. astfel de formulare pare bizară. pe româneşte (limba de origine a celui care a inventat teatrul absurdului!). să-i îndrumăm spre hobby-uri. privire concentrată sau absentă. este refractar la tot ce înseamnă comunicare şi civilizaţie. pe când copilul nedezvoltat afectiv. educat. Aceasta este menirea Cluburilor si Palatelor Copiilor. ca o pastă uşor de modelat după cerinţele codului etic. Dacă am fi mai politicoș i. cu o capacitate afectivă superioară. trebuie să-i ajutăm să-ș i descopere talentele. unde se cere 17 . Având funcţie socială şi fiind oglinda minţii. participă în societatea în care trăiesc ș i unde ar fi bine ș i frumos să îi lăsăm să fie activi ș i să nu ne mai purtăm ca ș i când ar fi niș te obiecte pentru care doar noi adulț ii ș tim ce este bine. Copilul sensibil. pentru a plăti o factură: „Ştiu cât sunteţi de ocupat. ni-l putem lesne imagina pe englezul tipic. Aș a este. am fi mai omenoș i ș i mai civilizaț i. S-ar putea înţelege că este la mijloc indiscreţia! Prin urmare. filiala Bălan “Copiii se implică în lumea în care trăiesc ș i au un cuvânt de spus – vin cu întrebări. unde cei înscriș i au posibilitatea de a-ș i petrece cu folos timpul liber. prin încercarea de a atenua greşeala. limbajul spune ceva despre fiecare dintre noi. Emiţătorul speră să obţină de la receptor ceea ce şi-a propus şi. (Mihaela Griga). politeţea negativă. Un om care îl respectă pe cel din jurul lui. ca să nu mai vorbim de ineficienţă. ca vârstă. favorizând dezvoltarea armonioasă a întregii lor personalităţi. De pildă. am reuș i să evităm conflictele. în care îș i pot canaliza energia către lucruri constructive. se respectă pe sine. În cadrul jocurilor muzicale. idei. de aceea vă reţin atenţia numai pentru o clipă”. ceea ce lingviştii numesc „politeţea pozitivă” presupune amplificarea comportamentului binevoitor faţă de partenerii de comunicare. în spaţiul nostru levantin. ei trebuie sensibilizaţi obligatoriu prin intermediul disciplinelor artistice.

pe lângă faptul că aceştia îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor. contribuim la dezvoltarea atenţiei. 18 . copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei educabilului. plastice accesibile. prin specificul lor oferă posibilitatea cadrelor didactice să-i ajute să se implice. stârnindu-le interesul. limbaj care exprimă idei şi sentimente prin imaginile muzicale al căror aspect senzorial constituie trăsătura dominantă a lor. să rezolve probleme. a unor intense trăiri emoţionale care influenţează pozitiv dezvoltarea copiilor. îl atrage şi îl interesează. a dragostei şi interesului pentru muzică. scenetele tematice. formarea unor deprinderi practice muzicale. În cadrul acestor activităţi se transmit educabililor în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate: literare. voinţei. chiar dacă presupun un efort suplimentar. Jocul muzical este o activitate care place copilului. să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă. Potenţele educative sunt mai bogate la jocurile muzicale decât la celelalte tipuri de jocuri.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 elevilor să dea dovadă de acuitate auditivă. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice. În acest fel. să respecte anumite reguli impuse şi o disciplină a jocului. Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil. În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare. să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul. are o contribuţie majoră în dezvoltarea intelectuală. Practicarea jocurilor de către copii reprezintă o activitate cu bogate valenţe educative. Serbările. formarea gustului estetic muzical. În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe elev să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Activităţile extracurriculare bine pregătite. Prin intermediul acestora. Are un pronunţat caracter activ – participativ. În cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi elevii timizi. a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic. Astfel de activităţi îl ajută să-şi canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. Pentru copilul mic.Se pot concepe multe jocuri în acest sens. bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare. afirmându-şi în mod original personalitatea. spun psihoterapeuţii. să utilizeze simboluri. imaginaţie. alături de îndrumătorii lor. sunt atractive pentru orice vârstă. spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. aceştia dovedesc creativitate. formându-se astfel anumite competenţe de a interpreta roluri. copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. uşurându-le acumularea de cunoştinţe. permiţând copilului să construiască relaţii sociale. pentru că răspund şi unor cerinţe muzicale de bază: dezvoltarea auzului muzical şi vocii copiilor. Interpretând diferite roluri. să negocieze. gândirii. Melodia este principalul element al limbajului muzical. În jocurile muzicale aspectul senzorial este mult mai evident decât în alte tipuri de jocuri. învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze (D. să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii. ţinându-i trează atenţia. talent. producându-le bucurie.I. învăţarea unor melodii accesibile şi frumoase şi realizarea. prilejuindu-i astfel trăiri emoţionale dintre cele mai puternice. sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie. jocul este activitate dominantă şi este acceptată cu plăcere şi de copilul mare. prin toate acestea. Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente. Nolte). datorită melodiei pe care se desfăşoară acţiunea acestor jocuri. atitudine. să coopereze. dar şi cei impulsivi.

achitarea corespunzătoare de aceste obligaţii conducând cu timpul la obişnuinţa de a duce lucrurile la bun sfârşit ajungand chiar sa afirme ca adora sa fie de serviciu. înseamnă că nu am trăit degeaba şi străduinţa noastră nu a fost de prisos. . Astfel se simt importanț i. diminuarea tensiunilor. trebuie să fim conştienţi de responsabilităţile pe care le avem faţă de copii. Îi menţin mereu aproape de mine şi îi plasez lângă copii cuminţi. Ţelul cadrelor didactice din instituţiile extraşcolare este de a organiza util. . de a zâmbi alături de ei . în contradictoriu ). capabile să revitalizeze dorinţa şi curiozitatea de a explora. locul pe care îl ocupă copii în clasă. ajutându-i astfel să-şi construiască mai uşor imaginea de sine. umbre.motivându-i ca fiind modelul lor. nu au nevoie de a atrage atenț ia asupra lor prin vreun fel de violenț ă. Pot fi antrenaţi în mişcare în ritmul muzicii.. de a vorbi cu ei . În aplicarea curricumului am pornit întotdeauna de la lucrurile bune pe care le fac copii cu cerinţe educative speciale (sunt politicoşi. nici fizice. întrucât societatea aparţine tuturor cetăţenilor şi nu există nici un argument de discriminare. lucrez cu ei zi de zi. . nu se va pune problema violenț ei. favorizează participarea spontană la “activităț i de grup” O metodă de intervenţie aplicată cu succes a fost implicarea copiilor cu CES. a evocarea stărilor şi imaginilor. de a aspira la mai mult. trebuie să-i încurajăm pentru a putea merge înainte. dascălii. procesul de integrare fiind un proces dificil. cu multe obstacole . La cei cu instabilitate emoț ională utilizarea muzicoterapiei determină: . ameliorează munca de echipă. astfel orice situaţie- problemă ivită să-i găsească soluţii de rezolvare. de a intra în jocul lor. Palatele ș i Cluburile Copiilor oferă locul perfect. plini de afecţiune. atunci înseamnă că nu ne-am asumat degeaba rolul de dascăl. modelarea personalităţii. de a produce trăiri afective intense. sunt prezenţi la concursuri unde nivelul pregătirii celor prezenţi este extrem de înalt. ci interiorizarea lor. îmbunătăț eș te cooperarea în interiorul grupului. plăcut şi relaxant timpul liber al copiilor şi elevilor.. Copiii cu care lucrez. sunt convinsă. transformarea aptitudinilor creative într-un comportament adecvat. De fiecare dată am evidenţiat orice intenţie a copilului aflat în dificultate de a se apropia de ceilalţi colegi. atenț ia de care are nevoie. le place curăţenia) şi nu de la greşeli (evitând discuţiile stresante. calmi. Formarea prin creativitate nu urmăreşte o însuşire mecanică a metodelor şi tehnicilor creative. culori fiind inspiraţi de muzica pe care o ascultă. reducerea agresivităț ii. că în cazul în care copilul primeș te afecț iunea. ci ei participă foarte des la activităţile culturale ale oraşului. În acest sens.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Muzica poate fi utilizată în mai multe moduri. nici verbale. în activităţi care presupun asumarea unor mici responsabilitati. . într-un mediu adecvat ș i plăcut.ce e mai important. iubesc copii. de a-şi atinge scopurile. în viaţa lor. să aibă ţeluri în viaţă. de aceea subliniez faptul că accesul copiilor cu cerinţe speciale în învăţământul de masă nu trebuie privit ca fiind rodul unor acte de caritate . de dăruirea şi de profesionalismil lor. La cercul meu sunt înscrişi foarte mulţi copii cu probleme. Apoi putem cere copiilor să deseneze linii. Dacă toate acestea se vor oglindi în activităţile lor.. Însă. nu numai că s-au integrat în totalitate în colectiv. Noi. simboluri. depinde foarte mult de atitudinea celor care sunt chemaţi să-i dea viaţă . ceea ce le-a dat un impuls puternic de a merge mai departe. 19 . Poate fi ascultată de copil în timp ce desfăşoară alte activităţi. de a descoperi ambiţia fiecărei personalităţi. ci ca un drept legitim. În concluzie. Ei totuşi au făcut faţă provocărilor mai mereu. dacă are posibilitatea de a se desfăș ura liber.. Am considerat apoi foarte important pentru socializarea lor . Piesele clasice sunt foarte indicate pentru conştientizarea sentimentelor. unde copilul vine cu drag ș i unde este primit cu braț ele deschise.

în primul rând trebuie să ştim ce o cauzează. explicând atât starea emiţătorului. Totuşi.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 1. Până la a recurge la violenţa fizică. Violenţa verbală este cauzată de trăirea unor sentimente negative. chiar de la cele mai mici vârste. a problemelor personale de cele care ţin de toţi membrii familei. Acest lucru este cauzat. cu scopul de a îl transforma într-o armă ce traumatizează. Editura Artes 2009 VIOLENŢA VERBALĂ . chiar şi manipularea este considerată o manifestare violentă.Cunoaș terea elevului. ariile şi delimitările emoţiilor şi diferitelor planuri din viaţa noastră. violenţa prin intimidare sau ameninţare poate provoca traume în stare să compromită dezvoltarea indivizilor. menită să descopere adevărata problemă ce stă în spatele unui astfel de comportament. O altă definiţie a acestei forme de violenţă ne oferă o explicaţie şi mai concretă. a familiilor sau a întregii comunităţi . ce aşteaptă să-şi scoată capul la lumină pentru a fi rezolvate. cât şi pe cea a receptorului: violenţa verbală este definită ca o formă de manifestare emoţională prin care cel ce abuzează doreşte să controleze o persoană. indiferent dacă sunt îndreptate spre o persoană adultă sau un copil. de stresul cotidian. -O personalitate egocentristă. Putem înţelege că violenţa verbală ne înconjoară. O cunoaştem cu toţii în viaţa de zi cu zi. Eugenia Maria Pasca . trebuie să aruncăm o privire în interiorul nostru. a societăţii în care trăim. chiar dacă nu este folosit un ton ridicat sau cuvinte considerate necorespunzătoare. De asemenea. Editura Aramis. -Lipsa unei delimitări clare a planului profesional de cel familiar. jucând nişte roluri ce nu ne onorează. Eugenia Maria Pasca . făcând o introspecţie obiectivă. -Stresul cotidian. Printre cauzele principale ale violenţei verbale se numară: -O lipsă acută de comunicare sau o comunicare deficientă cu membrii familiei. Astfel. Pe rând.Jocul muzical ș i creativitatea. agresorii ajung să devină experţi în diversele tipuri de abuz verbal. o recunoaştem şi o blamăm. Pentru a preveni manifestarea violenţei verbale. în mare parte. chiar ne urmăreşte la tot pasul. cu care se confruntă fiecare dintre noi. a unor frustrări şi resentimente. pentru că de multe ori acesta este pasul următor.CYBERBULLYING Prof. -Neînţelegerile între membrii familiei. Bucureș ti 2004 2. Dumitriu Mirela Liceul Teoretic “Duiliu Zamfirescu” Odobeşti. Aşadar. Vrancea Violenţa verbală este o formă de comportament abuziv ce foloseşte limbajul. nu manifestarea lor agresivă este răspunsul. Definim prin această sintagmă orice cuvânt spus intenţionat sau neintenţionat. care are drept rezultat afectarea emoţiilor pozitive ale celui care îl aude.Fiecare copil are nevoie de educatie muzicala. egoistă sau perfecţionistă. Druț ă Elena Maria . Editura Artes 2010 3. Formele de 20 . ne transformăm fără să realizăm în victime şi agresori. dar nu ne putem abţine să nu o folosim.

acestea nu sunt considerate abuzuri. care poate lua totul în derâdere. cu efecte pe termen lung. 6% dintre elevii din clasele VI-XII au declarat că au fost supuşi agresiunii pe Internet. ştergerea definitivă a unor afirmaţii nepotrivite. iar din victimă de moment se poate deveni agresor. anumite informaţii personale pot ajunge la urechile unor răuvoitori şi acest lucru nu mai poate fi oprit. Foarte frecvente sunt criticile excesive. Termenul include sms-urile. considerată de mulţi drept nevinovată şi acceptată social. întinzându-se pe o arie largă. alte studii arată că un copil abuzat verbal va avea o dezvoltare fizică. stările de anxietate. care trebuie să ştie că se poate apăra.de obicei. la a incrimina pe nedrept şi a denigra. boli fizice (la fel ca si in cazul adultilor. nu lasă vânătăi. socială şi educaţională mult mai scăzută decât a celor care nu sunt supuşi acestui tratament. de exemplu. iar şi mai rare sunt cele în care poate recunoaşte deschis că nu l-a deranjat sau afectat în vreun fel. este faptul că. folosirea poreclelor reprezintă o exprimare extrem de eficientă a violenţei verbale. de la iritabilitate şi până la jigniri.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 manifestare ale violenţei verbale sunt dintre cele mai variate. în perioada 2008-2009. Mai departe. odată ce ele au fost postate pe Internet. postările. Iar sondajele realizate în SUA arată că fenomenul este în continuă creştere. Violenta verbală nu provoacă durere fizică. cu efecte greu de prevăzut asupra psihicului. copiii sunt afectaţi într-o măsură similară celei în care un adult. De asemenea. Întrebăm adesea: "Tu ce poreclă aveai în şcoală?". iar în 2014 un sondaj realizat pe elevi din clasele IX-XII a arătat că 20% dintre participanţi fuseseră victime ale cyberbullying-ului. nu mai vor să meargă la şcoală. iar gestul sau se distribuie în mediul online cu o viteză foarte mare. apelurile. ajunge să resimtă ororile războiului. cât şi pentru victimă. Odată dezvăluite. Pe de altă parte. de la ameninţarea cu violenţa fizică şi până la hărţuirea sexuală. De asemenea. Foarte multe studii arată că abuzurile verbale suferite în copilărie cresc şansa de a deveni delicvent. mailurile. reproşurile sau şantajul emotional. conversaţiile pe chat şi forumuri în care cineva este jignit. O altă formă tot mai răspândită de agresiune verbală este cea care se manifestă prin intermediul tehnologiei. emoţională. Acest lucru este important şi pentru agresor. mesaje jignitoare sau fotografii trucate este extrem de dificilă. Mai mult. Violenţa verbală pe Internet se poate produce 24 de ore pe zi. zi şi noapte. 21 . Studiile arată că adolescenţii care sunt supuşi acestui tip de agresiune sunt mai tentaţi să apeleze la alcool şi droguri. de inadaptare. împărtăşind astfel cu toata planeta. 7 zile pe săptămână. umilit sau acuzat pe nedrept în mod repetat. Gradul de periculozitate al acestei forme de agresivitate este sporit şi de faptul că agresorul poate rămâne anonim. iar ceea ce este grav. Tot aici intră şi răspândirea de zvonuri sau acuzaţii nefondate despre o anumită persoană. Efectele negative ale violenţei verbale se pot vedea în comportamentele auto-distructive. abuzul merge până la a răspândi informaţii mincinoase despre victimă. bolile fizice au o strânsă corelaţie cu stările psihice) tendinţa de agresivitate fizică sau verbală. atât copiii de şcoală cât şi adolescenţii trebuie să ştie că există legi care pedepsesc asemenea infracţiuni. Este extrem de important ca un copil să înţeleagă că există limite în ceea ce scrie sau postează pe Internet. Rare sunt cazurile în care interlocutorul poate spune că nu a avut. probleme de inter-relaţionare. dar modelează comportamente şi creează obişnuinţa. au din ce în ce mai puţină încredere în ei înşişi şi ajung să aibă probleme de sănătate. numită „cyberbullying”. Cu alte cuvinte. intimidările.

iar unele site-uri care conduc la aceste organizaţii sunt : http://www. să le respectăm. nu înseamnă indiferenț ă. majoritatea campaniilor de combatere a violenei nu îşi atinge total scopurile: sunt milioane de oameni care suferă în tăcere pentru că sunt abuzaţi emoţional. În rapoturile noastre sociale putem alege să fim atenţi la nevoile şi drepturile celorlalte persoane. 22 . psihic. Acestea propun atât ajutor pentru cei afectaţi cât şi cursuri care au scopul de a-i informa pe adolescenţi. screenshoot şi tot ce este necesar pentru a dovedi existenţa lor. fie ameninţarea cu acestea a unei alte persoane. IP-ul. fizic. de aceea este foarte important ca aceste acţiuni să fie notate cu data.gov/cyberbullying/ http://cyberbullying.stopbullying. Există de asemenea organizaţii care ajută la stoparea acestui fenomen. ora.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Cyberbullying-ul se referă la agresiuni repetate. economic. Cosmin Ionuț .Clasa a XII-a C Profesor Coordonator : Profesor Inginer Stan Carmen Unitatea de învăţământ : Colegiul Tehnic “Traian Vuia” Galaţi Prin violenţă se înţelege utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau psihice sau psihice. pe termen lung. conştientizăm că violenţa nu are niciun caracter pozitiv (constructiv) şi că trebuie să o combatem. însă totul pleacă de la noi. De aceea trebuie să adoptăm o atitudine tolerantă şi să sprijinim victimele violenţei de pretutindeni. ceea ce de cele mai multe ori are un impact foarte puternic asupra celor afectaţi de abuzuri. Nonviolenț a este antidotul violenț ei. Organizaţii din întreaga lume susţin combaterea împotriva violenţei. Altfel spus. Mass-media promovează şi susţine campaniile de informare şi de responsabilizare în combaterea violenţei de orice fel. sexual sau constrânşi din punct de vedere cultural. ci sprijin ș i toleranț ă „ AGRESIVITATEA ŞCOLARĂ „ Autor : Huzum Gh. Ba mai mult. însă printre cele mai cunoscute se numără:  Battered Women’s justice Project  Futures Without Violence  No More  V-Day  Salvaţi Copii  UNICEF Din păcate. Doar pentru că noi nu resimşim efectele violenţei nu înseamnă că putem să ignorăm problemele prin care alţii trec.org/ Spunem că nonviolenţa este antidotul violenţei pentru că nu cunoaştem o cale de mijloc. oamenii se judecă între ei pe baza unor prejudecăţi. lucrurile nu stau mai bine: cei care nu au fost abuzaţi devin indiferenţi la semnalele de alarmă şi la campaniile de combatere a violenţei. şi de asemenea.

bătaie. absenteismul şcolar sau exmatricularea . „Violenţa are efecte negative asupra sănătăţii fizice şi mentale. prezintă probleme de concentrare.”(A. Violenţa şcolară afectează starea de sănătate mentală. intimidare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 grup sau comunităţi ” (A. Aceşti elevi. Profilul psihologic al elevului violent Comportamentele agresive au o evoluţie lentă. se simt neajutoraţi şi incapabili să controleze propriul mediu.Rosan). Aceste comportamente de risc includ: abuzul de substanţe. percepţia nesiguranţei. în ceea ce îi priveşte pe elevi. iar în unele cazuri sentimente de autoblamare şi autoculpabilizare care pot genera un comportament suicidar. Violenţa are drept rezultat diverse grade de lezare a celuilalt. excludere intenţionată. a personalului didactic. relaţii sexuale precoce. au tendinţa de a-i agresa pe ceilalţi. fie poartă la ei diverse arme pentru a se apăra. Elevii care sunt victime ale actelor violente absentează de la şcoală. cât si agresorii pot suferi diverse traume fizice sau chiar moartea. hărţuire/abuz sexual şi port arme. trauma psihologică. acte de violenţă. cum ar fi lipsa cooperării cu profesorii precum şi un nivel scăzut de autocontrol Comparativ cu colegii lor. cauzând frică. afectarea ataşamentului. se defineşte printr-o paletă largă de comportamente. anxietate. adulţii şi instituţiile sociale diversele motive care legitimează violenţa. elevii cu acest tip de comportament se mai pot identifica şi prin următoarele aspecte: Răspund obraznic adulţilor când sunt mustraţi Se enervează rapid Uneori argumentele lor sfârşesc în furie Sunt lipsiţi de autocontrol 23 . elevii cu comportament agresiv prezintă următoarele caracteristici: Se ceartă mai mult Ameninţă Îmbrâncesc alţi elevi mai des De asemenea. marginalizarea sau excluderea dintr-un grup social. moartea. Asemenea tineri simt incapacitatea lor de a se angaja în situaţii sociale. la randul lor. dezvolta şi susţine relaţii personale mutuale satisfăcătoare. În mediul şcolar violenţa se exprimă prin agresiune verbală. înţelege şi dezbate cu colegii. Violenţa influenţeză în mod negativ educaţia eficientă. Violenţa are legătură cu o serie de probleme psihice: traume. întreaga lor dezvoltare cognitivă fiind afectată. deseori acestea se declanşează după o lungă perioadă de timp. Acest tip de violenţă poate fi orientat împotriva elevilor. La nivelul corpului profesoral apare sindromul „bourn out”. a reprezentanţilor unei instituţii şi comunităţi. precum şi cu ameninţări de natură agresiva din partea elevilor. deprinderi sociale. etc. • Abilitatea de coping (ajustare) în faţa adversarilor. • Abilitatea de a raţionaliza. Starea de sănătate mentală pozitivă include: • Un sens pozitiv al stării de bune. Elevii expuşi violenţei şcolare fie refuză să frecventeze şcoala din cauza ameninţărilor. Agresivitatea. Tinerii supuşi violenţei prezintă un comportament de risc ridicat asociat cu anxietate şi neputinţă dobândită. optimism. diminuarea stimei de sine. distres. punându-l pe copil într-o ipostază de confruntare personală cu ceilalţi. În multe cazuri elevii sunt exmatriculaţi din şcoală datorită numeroaselor acte de violenţă pe care le comit.Rosan) Violenţa poate deveni un cerc vicios: elevii care au fost agresaţi au tendinţa de a avea puţini prieteni cu care să poată comunica uşor şi adesea au sentimentul izolării şi al singurătăţii. Atât victimele. • Resurse individuale: stimă de sine. stare de epuizare psihica ce apare ca rezultat al confruntării îndelungate cu probleme de disciplină. încredere în sine şi coerenţa. Acest fapt determină diverse grade de marginalizare. ceea ce împiedică formarea unor deprinderi sociale non-violente. • Abilitatea de a iniţia. precum şi asupra dezvoltării sociale a elevilor.

Acest dezechilibru între experienţele pozitive si negative duce la formarea unor expectanţe negative atât în ceea ce îi priveşte pe părinţi. părinţii au adesea sentimentul că trebuie să îi ameninţe. atenţia asupra evenimentelor pozitive.. În familiile în care există copii cu probleme comportamentale. 1998)..e obraznic. au sentimentul că părinţii se ceartă cu ei mereu şi sunt nemulţumiţi. Dacă iniţial tinerii se angajează la agresiuni minore. în şcoală exista astfel de comportamente la elevi. ei participă tot mai puţin la munca de la şcoală. pentru a învăţa răspunsul la un anumit stimul. Mediul educaţional poate fi atât factor care determină acest comportament cât şi . Este important să se intervina cu programe de prevenţie a agresivităţii deoarece aceasta poate degenera în comportamente antisociale sau 24 . Reactiile celorlalti la comportamentul violent Deseori. consecinta unui astfel de comportament este etichetarea din partea profesorilor (de exemplu: . relaţia cu familia poate reprezenta un factor declanşator a comportamentului agresiv. iar actele minore de agresivitate cresc odată cu vârsta (Loeber şi Strouthemer-Loeber. E important să fie identificate căile care duc la agresivitate. fapt ce îi determină să reacţioneze agresiv la critică şi îi face incapabili să accepte ideile celorlalţi.. O interventie optima este acela de a orienta.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Reacţionează negativ la critică Sunt incapabili sa accepte ideile altora Pe lângă aceste caracteristici definitorii. ele abia mai sunt percepute. în mod conştient. fie sub forma comportamentelor agresive sau impulsivităţii accentuate. acestea se transformă în violenţă psihică şi fizică. Astfel . a unui astfel de comportament. Pe de altă parte. Nu de puţine ori. fie faţă de profesori. Aceşti elevi au dificultăţi în realizarea corectă a temelor şi continuitatea muncii în timp. depun din ce în ce mai puţin efort pentru activităţile şcolare.) şi marginalizarea din partea colegilor. Elevii cu acest tip de comportament îşi pierd interesul pentru şcoală. cât şi pe copii. să îi pedepsească mereu. Atenţia părinţilor si a copilului se centrează asupra evenimentelor negative.. Abordarea constructiva a comportamentului violent Înţelegerea determinismului unui astfel de comportament facilitează identificarea modalităţilor optime de intervenţie în astfel de cazuri. Astfel. aceşti elevi prezintă si o lipsă a controlului asupra dispoziţiilor (stărilor) lor ceea ce îi aduce în conflict cu alţi elevi şi cu adulţii.carenţele comportamentale. Pe lângă acest mediu. Agresivitatea se manifesta fie sub forma unor crize de furie accentuate şi frecvente. interacţiunea cu mediu ne dă posibilitatea să ne construim prerechizitele de a gestiona anumite situaţii. În situaţii de conflict răspund necorespunzător la reacţiile celorlalţi. pentru a putea anticipa riscurile dezvoltării unui comportament agresiv . în timp. O intervenţie optimă poate reduce agresivitatea. În situaţii de conflict ei nu sunt pregătiţi să facă compromisuri şi răspund necorespunzător reacţiilor egalilor lor. Copiii care denotă agresivitate se pare că au nivel scăzut de autocontrol (Fortin 2002). fie faţă de colegi.scena de manifestare . după cum e subliniat acest lucru şi în literatura de specialitate. să identificăm factorii de risc relaţionaţi unui astfel de comportament. deoarece acestea trebuie evidenţiate mai mult decât cele negative.. tratarea cu superficialitate sau lipsa de implicare în corectarea unui astfel de comportament poate favoriza apariţia comportamentului agresiv şi mai târziu a comportamentului antisocial. Lipsa lor de cooperare în clasă se transformă în imposibilitatea de a urma instrucţiunile şi inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. că trăiesc evenimente predominant negative si că abia împărtăşesc momente plăcute. pot fi explicate şi prin lipsa unui input specific.. un factor foarte important în dezvoltarea personalităţii copilului este familia. Asa cum arată multe studii. Copiii se simt adesea la fel. deşi experienţele pozitive au loc în continuare. Pe parcursul liceului abilităţile de cooperare ale acestor elevi scad.

deoarece nu cunosc pedepsele legale la care pot fi supuș i. copilul îș i va însuș i inconș tient actele de violenț ă ale adulț ilor.academia.  Deseori.. Agresivitatea nu e altceva decât o barieră în dezvoltarea optimă a copiilor. să aflăm cauzele acesteia ș i în final să fie concepute măsurile de combatere ș i prevenire.Cu atât mai mult cu cât şcoala dispune de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei în mediul şcolar.edu/. acum remarcăm o violenț ă sporită de la an la an atât între elevi câtnnunrareorindinsprenelevinsprencadrelendidactice. elevii apelează la teroare. e mai mult decât important construirea unui cadru de dezvoltare optimă din punct de vedere psihoemoţional. Diminuarea agresivităţii poate constitui un factor de succes personal (pentru cei în rândul cărora se intervine ) şi social. presa scrisă sau autovizuală informând în permanenţă cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 delicvenţă. de a avea ceea ce familia nu le oferă sau pur ș i simplu de a se răzbuna pe colegii cu performanț e în diverse domenii.net/violenta-in-scoli-un-paradox-dureros-si-impardonabil COMBATEREA VIOLENȚ EI ÎN MEDIUL Ș COLAR prof./violenta-in-scoala-romaneasca gen90.ro/.. din dorinț a de a fi populari./Prevenirea_si_combaterea_violentei_in_scoala semneletimpului. între elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev. Bibliografie www.. Printre cauzelecare determină comportamentulnviolentnamintimnurmătoarele:  Încă de la vârsta preș colară unii copii sunt martori ai violenț ei domestice (fizice.. Pentru a putea preîntâmpina ș i dezarma un comportament violent în ș coală trebuie mai întâi să clarificăm ș i să înț elegem conceptul de violenț ă. Tot în ciclul primar se formează/dezvoltă dorinț a copilulului 25 . le va reproduce în interacț iunea cu ș coalasau grupul de prieteni fiindmconvinsmcămacestematitudinimsuntmcorectemș imfireș ti. Oprindu-mă însă la dimensiunea dezvoltării copiilor.psihice) ș i fiind la vârsta la care îș i aleg ș i imită modelul de comportament. psihopedagog GOLEA SÎNZIANA CENTRUL Ș COLAR DE EDUCAȚ IE INCLUZIVĂ SUCEAVA Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Dacă anterior violenț a ș colară nu se manifesta decât ocazional. Problema violenţei în şcoală poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional.

vătămarea corporală. slăbiciunea mecanismelor de control social. nereuș ind performanț e la învăț ătură. Astfel întâlnim mai multe tipuri de violenț ă în mediul scolar:confruntarea verbală. să stimuleze ș i să întreț ină violenț a ș colară: situaț ia economică. La aceste trăsături individuale se adaugă problemele specifice adolescenț ei care este o perioadă de transformări profunde pe plan fizic. La rândul său. ironizarea.care reprezintă potenț ialitatea ce permite dirijarea acț iunii ș i ț ine de gândire ș i analiză fiind intrinsecă. criza valorilor morale. dezorganizarea brutală a personalităț ii sau colectivităț ii ș i afectează atât individul cât ș i mediul în care acesta se manifestă. instabilitatea emoț ională. împingerea. specialiș tii menț ionează trăsăturile de natură egocenetică: diminuarea sentimentului de responsabilitate. refuzul de a colabora ș i de a cere ajutor. bătăile între elevi se iscă în ș coală din nenumarate cauze. Încăierările. Violenț a nu este ereditară. are ca urmare însuș irea de catre copil a unor comportamente inadecvate vârstei ș i deseori negative.  O mare parte din vină o poate aveaș i familia care permite contactul copilului cu televizorul. mass-media.Sub eticheta violenț ei ș colare se află o diversitate de forme de conduită. lovirea cu diverse obiecte. tachinarea. dialogul părinț i-copii ș i profesori-elevi este absolut necesar. poreclirea.  Mediul social conț ine numeroase surse de influenț e de natură să inducă. indiferent de gravitatea faptelor expuse ș i mai ales fără a accentua consecinț ele acestor violenț easupra celor ce le-au provocat. Neimplicarea familiei în dezvoltarea capacităț ii de a discerne moralul de imoral. dar este contagioasă…. legalul de ilegal. fără a subliniavcaracterulvimoralvalvagresiunilor. În această perioadă atât de dificilă. neexplicându-i ceea ce este etic ș i ceea ce constituie o abatere gravă de la normele sociale ș i civice.ncauzândnastfelnformendenviolenț ă. imitarea în scop denigrator. ajuns adult copilul va repeta greș eala părinț ilor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 de a se evidenț ia. Astfel. prin prezentarea realităț ii ca pe un fapt banal. Pentru prevenirea ș i combaterea problemelor conflictuale există numeroase metode: 26 . între factorii psohologici implicaț i în etiologia infracț iunilor prin violenț ă. Trăsăturile de personalitate ale elevului sunt ș i ele într-o strânsă relaț ie cu comportamentele violente. elevii ș tiu că vor primio atenț ie mai mare din partea celorlalț i ș i uneori.  Un alt factor de risc în devierea comportamentului copilului spre violenț ă îl constiutuie mass-media. pălmuirea. respect ș i accesul la un anumit statut. apelând sau instigând la violenț ă. în clasele primare ș colarii vor avea tendinț a de a-i excludenpenceinminoritari. violenț a este acț iunea în sine. lipsa de cooperare a instituț iilorcimplicatebînseducaț ie. slăbiciunea mecanismelor voluntare de autocontrol.  Provenind din medii sociale diferite.Spre deosebire de agresivitate . elevul va încerca să devinălider prin orice alte metode. psihic si social.

O bunăncolaborarenanfamilieincunpersonalulndidactic va reuș i prevenirea/stoparea/îndreptarea unor deviaț ii comportamentale. a exprima problemele în cuvinte nu în fapte. prin intermediul povestioarelor. Ș colarii trebuie învăț aț i ce înseamna a trăi în societate: a te înț elege reciproc.  Rolul cadrului didactic este acela de a omogeniza colectivul. deoarece cadrul legal nu permite ș colii luarea unor măsuri extreme care să determine din partea elevului respectarea drepturilor celor din jur. de a defini clar diferenț a dintre moral si imoral.  O altă metodă de prevenire ș i combatere a violenț ei este elaborarea R. comportamentul copiilor în pauze. La nivelul clasei este indicată elaborarea unui regulament intern.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016  Cadrele didactice trebuie să observe comportamentul elevilor pentru a putea preveni manifestările violente ale acestora prin discuț ii atât cu elevii în cauză cât ș i cu familiile lor. Astfel se pot monitoriza accesul în incinta ș colii.  La nivelul ș colii se pot înființ a grupuri de dezbateri în care să se pună în discuț ie dificultăț ile muncii de formare a comportamentului prosocial al elevilor.I. La înscrierea copilului în ș coală. deoarece copilul se va manifesta în mediul ș colar influenț at de imaginile vizualizate.  Ca măsură de constatare a gradului de violenț ă în ș coală este indicată supravegherea elevilor cu ajutorul sistemelor video. Acest lucru se poate realiza prin dezbateri colective. reguli ce pot stabili de la scăderea notei la purtare pâna la exmatricularea definitivă a elevului în cazul constatării unor fapte de violenț ă ce ar periclita siguranț a celorlalț i.nprimăriei). perturbarea activităț ilor cadrelor didactice de către alte persone. ș i stabilesc sancț iunile în cazul abaterilor.  Înființ area în cadrul ș colii a unui centru de consultanț ă cu părinț ii ș i elevii unde să se poată depista. aducerea acestuia la cunostinț ă atât elevilor cât ș i părinț ilor ș i respectarea sa strictă. a lua decizii colective. ș i dezbate acte de violenț ăș colară. Ș colii îi revine sarcina de a corija abaterile. Dacă din punct de vedere psihic prezenț a camerelor video în incinta ș colii descurajează manifestările violente prevenind astfel 27 .O. ș i a te supune deciziei majorităț ii. Trebuie stabilite reguli simple ce pot fi lesne înț elesenș inrespectate. mediatiza. prin acordarea de sarcini pe echipe.  În condiț iile în care situaț iile de violenț a ș colară nu pot fi rezolvate în mod direct prin acț iunea efectivă ș i imediată a cadrului didactic se impune formarea unei echipe (în cadrul căreia să fie incluse atât cadrele didactice cât și psihologul ș colii.. a asculta opiniile celor din jur. pompierilor. Elevii sunt cei ce negociază regulile. medicul. părintele trebuie să semneze că este în acord deplin cu regulile ș colii. Situaț iile problemă expuse de unul sau mai mulț i profesori să fie dezbătute în cadrul grupului. de a determina elevii să-ș i respecte colegii si cadrele didactice. reprezentanț i ai poliț iei.

A. EdituraPolirom.MODALITĂȚ I DE PREVENIRE Ș I COMBATERE Elev:Andrei Viorel Prof..bnepermiț ândbagravareabconflictelor.  Pentru a evita evoluț ia ș i perpetuarea violenț ei în mediul ș colar.. iar răutatea de la oameni!’’(N. 1985.Copiii învaț ă bunătatea de la natură. N.Iorga) 28 .M. Bucureș ti. Ș coala are un rol important în prevenirea violenț ei ș i asta nu numai în condiț iile în care sursele agresivităț ii sunt în mediul ș colar ci ș i în situaț ia în care sursele se află în exteriorul graniț elor ș colii.S. EdituraEconomică.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 încălcarea regulamentului de ordine interioară.N. Salavastru. 1996. Agresivitatea. Bibliografie: Banciu.Galaț i ... P. Violenț aumană: o neliniș te a societăț iicontemporane Mitrofan.Radu Negru’’. Chelcea. Violenț a – Aspectepsihosociale. căci sprijinul familiei estebhotărâtor. D. S. înPsihologiesocială. Ilut..E.Violenț aînmediulș colar..A) ș i să semnaleze părinț ilor impactul pe care vizualizarea emisiunilor necorespunzătoare vârstei îl are asupra copilului. proiecte de prevenire a violenț ei ș colare implică a ț ine cont de toț i factorii care pot determina comportamentul violent al copilului. este necesar ca M. M. A. Enciclopedie de psihosociologie. Iaș i.).C să aibă o bună colaborare cu mass-media (C.. Radulescu. D.coordonator:Ghionea Dana Elena Colegiul Tehnic .. Iaș i. (coord. . Neculau. EdituraȘ tiinț ificăș iEnciclopedică. Voicu.. EdituraPolirom VIOLENȚ A. Liiceanu. Introducereînsociologiadevianț ei. 2003. din punct de vedere practic înregistrările oferă dovezi incontestabile ale faptelor comise și ajută la luarea unor măsuriimediate. A elabora strategii. Bucureș ti.

cu o diversitate de forme de manifestare care justifică folosirea terminologiei specializate. Violenţa în şcoală este un fenomen extrem de complex. Mass-media. . loviri şi alte violenţe. iar 30% din victime afirmă că agresiunile le afectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor şcolare.violenţa în locuri publice. teamă. simbolic) sunt variabile importante în înţelegerea fenomenului. umilinţă. devin anxioase. violenţa ca şi comportament infracţional . cât şi evoluţia sa psihologică: în plan cognitiv.în familie (violenţa domestică). iar în plan emoţional.în grupul de prieteni. .în societate (violenţa ca şi comportament antisocial . îşi pierd încrederea în posibilităţile proprii. cea mai frecventă conduită de devianţă şcolară. stare emoţională şi sufletească. cercetările şi statisticile oficiale raportează o creştere spectaculoasă a fenomenului în ultimele trei decenii în mai multe ţări ale lumii. rafinate. În funcţie de planul de manifestare al atacului. comparativ cu înmulţirea actelor de violenţă în şcoală. violenţa profesori. Violenţele verbale.elevi). cuvânt. 1998. astfel. maltrata sau de a sugera senzaţia de frică. Violenţa poate fi întâlnită :. 6) a ajuns la concluzia că în fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violenţă de la şcoală. omor). şcoala este spaţiul de manifestare a conflictelor între copii şi între adulţi–copii. performanţele şcolare sau progresul în democratizarea sistemelor educative sunt în prezent realităţi mai puţin vizibile. corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei. psihologice afectează în principal stima de sine: victemele se simt devalorizate. în timp ce băieţii se tem mai mult de violenţele verbale). din punct de vedere statistic. Action for Children. iar raporturile de forţă sau planul în care se consumă conduitele ofensive ( verbal. Violenţa şcolară este. cu scopul de a controla.la şcoală (violenţa între elevi. Un studiu britanic (cf. acţional.tâlhăria. depresie. acelaşi studiu mai arată că 80% dintre victimele violenţelor consideră violenţa verbală mai stresantă decât atacurile fizice ( cu o distribuţie interesantă a răspunsurilor după variabila „sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante. verbală. vătămare corporală. 29 .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Violenţa poate fi definită ca un fenomen care se manifestă prin acţiune fizică. . autopercepţie negativă. Efectele violenţei fizice vizează atât sănătatea şi integritatea corporală a victimei. tulburarea ordinii şi liniştii publice. astfel încât escaladarea violenţei în şcoală a devenit cea mai vizibilă evoluţie din câmpul educaţiei formale. se poate discerne între violenţa fizică şi violenţa psihologică.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

O altă tipologie a conduitelor de violenţă în şcoală , care combină mai multe criterii - planul
agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă şi tipul de implicare a agresorului,
activă/pasivă, a fost realizată de J. Hebert (1991, 49) şi include:

1) agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg

2) agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei

3) agresiuni active verbale directe: injuria, ameninţarea

4) agresiuni active verbale indirecte: calomnia

5) agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei

6) agresiuni pasive fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcină, activitate, de a da curs unei
rugăminţi

7) agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi

8) agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.

Se poate observa că toate tipurile de violenţe prezentate nu sunt propriu-zis „şcolare”, ele putând fi
observate cu uşurinţă şi în alte contexte non-şcolare: profesionale, familiale etc.

Violenţa în şcoală este un fenomen dramatic şi prin consecinţele pe care le antrenează.. Extrem de
grave, pe termen scurt şi lung, ele explică abundenţa cercetărilor şi a programelor de intervenţie. În
situaţiile în care victimele supravieţuiesc agresiunii şi îşi conservă capacitatea funcţională, consecinţele în
plan psihologic afectează victima uneori toată viaţa; rămân sentimentele de ruşine, davalorizare,
culpabilitate, se diminuează încrederea în sine şi în alţii, se diminuează autonomia, concomitent cu
deteriorarea autocontrolului. Dar, mai importantă decât toate, este teama de a nu fi victimizat

Din perspectiva profesorilor, J. Pain a găsit la unii profesori sentimente de satisfacţie când elevii
violenţi lipseau. În opinia sa, ameninţările, injuriile, gesturile obscene adresate de elevi profesorilor
reprezintă tentative de a exploata teama, astfel încât cei mai mulţi profesori reacţionează evitându-i pe
elevi, încurajând, fără să vrea, continuarea violenţelor.

Diminuarea violenţei şcolare presupune abordarea concomitentă a unor aspecte legate de:

30

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

a) Comportament şi disciplină, respectiv: codul de reguli de conduită în clasă şi în şcoală, relaţiile
elevi-profesori şi elevi-elevi, înregistrarea şi evaluarea incidentelor de violenţă etc.

b) Dezvoltarea spirituală, morală, socială şi culturală a comunităţii în care se integrează şcoala:
valori promovate, oportunităţi şi implicarea în activităţi extracurriculare etc.

c) Şcoala ar trebui să ofere şanse egale pentru toţi la exprimare şi succes, ceea ce presupune
regândirea raportului dintre cooperare-competiţie şi recompensele puse în joc.

d) satisfacerea nevoilor speciale, pentru elevii vulnerabili fiind necesară satisfacerea unui climat de
securitate.

Strategiile de combatere a violenţei şcolare au abordat diferit fenomenul, în funcţie de specificul
cultural, de tipul de violenţe şi de resursele existente. Majoritatea strategiilor aplicate în scopul reducerii
conduitelor violente în şcoală au în comun măsuri precum:

• Promovarea unui cod normativ coerent şi clar în privinţa conduitelor de violenţă. De exemplu, în
Norvegia un astfel de cod includea reguli precum: „Nu vom agresa alţi copii”, „Vom încercasă-i ajutăm pe
copii care au fost agresaţi”, „Îi vom învăţa şi pe ceilalţi să se comporte în acelaşi mod” etc .

• O importanţă mai mare acordată educării părinţilor( cum să intervină în cazul în care copilul lor
este fie agresor, fie victimă a agresiunii), de exemplul programul „Şcoala părinţilor” ce s-a derulat şi se
derulează în multe şcoli din ţară, profesorilor (cum să încurajeze copii să comunice incidentele de violenţă
şi cum să intervină în cazul violenţelor între elevi) şi elevilor (cum să evite violenţele şi cum să se implice
ei înşişi în acţiuni împotriva violenţei).

• Crearea unor facilităţi pentru descărcarea sentimentelor de frustrare sau mânie astfel încât să se
evite exprimarea lor prin agresiuni asupra colegilor sau profesorilor. De exemplul, când se acumulează
astfel de sentimente negative, elevii pot recurge la una din alternativele: trântesc cu putere o minge, lovesc
o pernă, merg într-o sală goală şi ţipă, fac un tur în jurul şcolii etc.

• Se acordă profesorilor mai multă libertate de acţiune pentru a interveni prompt şi eficient în
situaţiile de violenţă. Astfel, legea britanică permite şcolilor să-i reţină pe elevii violenţi într-un fel de
detenţie, chiar dacă părinţii nu sunt de acord, cu condiţia ca şcoala să-i înştiinţeze şi să le raporteze genul
de demers educativ pe care îl întreprinde. Aceeaşi lege permite profesorilor să-şi folosească forţa pentru a-
i controla pe elevii violenţi sau/şi distructivi. Măsura permite o intervenţie promptă din partea profesorilor,
31

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

care nu mai au a se teme de suspendare sau alte proceduri disciplinare pentru că intervin într-o bătaie sau
pentru că elimină din clasă un elev turbulent .

• În Anglia s-a generalizat şi procedura contractelor între şcoală şi familie, pentru a-i obliga pe
părinţi să coopereze la disciplinarea propriilor copii. Aceste contracte, care fie afirmă responsabilitatea
şcolii faţă de securitatea tuturor copiilor, fie prezintă părinţilor lista de sancţiuni, au meritul de a construi o
legătură mai eficientă între şcoală şi familie. Când nici o intervenţie educativă nu duce la rezultate, elevul
violent este exmatriculat. În această situaţie, părinţii au dreptul să facă apel, şi de multe ori comitetul care
judecă apelul obligă şcoală să reprimească elevii violenţi. Noile instrucţiuni pentru aceste comitete prevăd
că acest lucru nu trebuie să se mai întâmple dacă reintegrarea elevilor violenţi este contrară intereselor
şcolii.

• S-au infiinţat linii telefonice tip hot-line pentru a se încuraja raportarea incidentelor violente şi a
se interveni în vederea sancţionării agresorilor.

• Elevilor victimizaţi li se oferă module de consiliere şi ar trebui să partcipe la cursuri de
autoapărare.

Bibliografie

1. Laurenţiu Şoitu, Cornel Hăvârneanu, „Agresivitatea în şcoală” – Iaşi, Institutul European, 2001;

2. Daniela Boloş, Daniela Sălăgean, „Ghid de educaţie civică şi antiinfracţională”- Cluj-Napoca, Ed.
Eurodidact, 2005;

MESAJ ANTIVIOLENŢĂ

Zammarrelli Denise
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Galaţi

Violenţa este o manifestare agresivă a unor sentimente reprimate (ură, invidie, rebeliune). În ziua
de azi o întâlnim peste tot, poate şi pentru că omul modern are parte de multe frustrări şi trăieşte într-un
stres permanent. Şi atunci ne punem o întrebare firească: Este oare violenţa o boală? Pentru a putea

32

Dar nu este deloc aşa. ca un reflex creat prin contactul zilnic cu expresii şi cuvinte jignitoare.) şi nu va uita niciodată proverbul românesc: „Ce ţie nu-ţi place. aceste modele pe care le vedem zilnic îi pot aduce pe unii tineri în situaţia de a încălca legea. după părerea mea. îi jignesc pe ceilalţi şi au întotdeauna ceva de comentat. rude. altuia nu-i face!”. Fiindcă fiecare dintre noi suntem produsul mentalităţii şi obiceiurilor pe care le vedem şi ni le însuşim din familie. în viaţa de zi cu zi ajunge să ni se pară normală folosirea injuriilor spuse la nervi sau acţiunile violente. atunci când sentimentul de insecuritate atinge un anumit nivel. Ea devine o armă atunci când o persoană se simte ameninț ată. Un om educat se va purta mereu “cum trebuie” şi îşi va măsura cuvintele. fiindcă nu au învăţat ce e permis şi ce nu. de exemplu) putem observa cum copiii înjură. colegi sau pur şi simplu pe stradă. filme sau emisiuni (chiar cele pentru copii) au o influenţă extrem de mare asupra modului violent în care se comportă adolescenţii cu ceilalţi. În ultimul timp. fie că nu.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 răspunde trebuie să ne aplecăm asupra unor aspecte pe care le întâlnim în cotidian. Din păcate. El va şti că acţiunile necugetate pot să-i aducă necazuri cu legea. trăind în “jungla urbană” ni se pare că trebuie să ne apărăm în viaţa de zi cu zi cu un anumit fenomen de autoapărare prin replici dure cu potenț ial nu neapărat rău voitor. Mass-media ne informează despre acest fenomen care afectează multe persoane. să ne creăm o imagine falsă a lumii care ne face să spunem: “nu contează nimic în afară de noi înşine”. Violenţa este de fapt un indicator al nesiguranț ei generalizate. Consider că şi modelele greşite de limbaj sau comportament chiar de la unele desene animate. un om civilizat ştie cum să se poarte în diversele grupuri în care se întâmplă să se afle (în familie. Modelele pe care cei mici şi cei mari le au în mijloacele de comunicare în masă şi în familie promovează un limbaj agresiv şi comportamente deviante. între vecini. Încercăm să ne ascundem de noi înș ine. Se spune că violenţa este înrădăcinată în fiecare dintre noi. multe instituţii şi asociaţii nonguvernamentale au început să analizeze comportamentul copiilor şi tinerilor în şcoli şi să caute remedii pentru aceste manifestări 33 . dar totuşi cred că aceasta este doar o explicaţie de suprafaţă pentru a ascunde lipsuri grave în educaţie şi influenţa unui mediu familial nociv. fie că trebuie. este în totalitate adevărat. ar fi continuarea pe care copiii ar trebui să o înveţe de mici. Ceea ce. iar uneori. „Că poţi ajunge în închisoare”. Prin definiţie. Mulț i oameni importanț i sprijină mai multe asociaț ii de protejare a copiilor abuzaț i în şcoală sau în familie. Iar oamenii ajung sa comită aproape fără să-şi dea seama acte de violenţă care produc suferinț ă nu doar celor care sunt victimele ei. Poate că. fiindcă aceştia pot ajunge infractori dacă încalcă limitele legii. dar şi celor care le produc. ci spuse mai degrabă inconș tient. care ne ajută să ne eliberăm de presiune aruncând-o asupra altor oameni. Din păcate. fără să ne gândim mereu la consecinţele acestora. din păcate. urmând astfel exemplul părinţilor sau al unor personaje de la televizor şi crezând că astfel îşi exprimă personalitatea. gândindu-se înainte de a acţiona chiar şi când se află în situaţii tensionate. în pauze. etc. tinerii ajung infractori fiindcă nu pot să-şi dea seama de gravitatea faptelor lor şi nu se gândesc destul înainte de a acţiona. în tramvai. într-un magazin. Această manifestare pare să fi caracterizat dintotdeauna fiinţa umană. În viaţa de zi cu zi (uneori chiar şi la şcoală.

Termenul de “bullying” începe să fie din ce în ce mai des folosit atunci când vorbim despre comportamentul elevilor în pauze şi în afara şcolii. Dar observaţia stării de fapt este doar primul pas. fizică. Acesta denumeşte acte de violenţă psihică şi fizică dintre care jignirile referitoare la aspectul fizic. manifestate în forme variate. pentru că binele obţinut prin mijlocirea acesteia nu este de durată. În şcoli se poate spune că violenţa se manifestă şi prin întârzieri la ore. consum sau comercializare de diverse substanţe interzise. Violenţa o regăsim sub multiple forme: verbală. care trebuie urmat de multe acţiuni care să remedieze această situaţie. www. ironizări. O regăsim de asemenea sub diferite forme de comportament care intră sub incidenţa legii: bătăi. Cele mai importante cauze ale violenţei în şcoală includ factorii familiali. dacă violenţa este într-adevăr o boală a societăţii noastre (care îşi are originile şi în familie. viol. Totuşi. Mahatma Gandhi spune: . porecliri.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 violente care se întâlnesc atât de frecvent.droguri. Bibliografie: 1. prin exprimări inadecvate. vandalism.ro MODALITĂŢI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ACTELOR DE VIOLENŢĂ DIN ŞCOALĂ EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PROF. împingeri. răul provocat de violenţă este de durată. socio-economici sau individuali şi o serie de cauze şcolare. OTILIA PÎNTEA Ș COALA PROFESIONALĂ HOLBOCA. Faptul că se încearcă găsirea de soluţii este îmbucurător şi ar trebui să ne aducă speranţa că în viitor şi în societatea românească lucrurile se vor schimba în bine. încât mulţi dintre noi nici nu le mai iau în seamă şi poate consideră că nu pot face nimic împotriva acestui fenomen. fumatul în locuri ascunse. tachinări. este acceptată următoarea definiţie operaţională a violenț ei: violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum: exprimare inadecvată sau 34 . loviri. psihică. În studiile de specialitate. iar manifestările violente care uneori duc la comiterea de infracţiuni vor rămâne caracteristici ale persoanelor mai puţin educate. ameninţări. JUD. dar şi în mediul în care trăim). hărţuiri ajungând la bruscări.. atunci sigur doar educaţia este remediul sigur împotriva ei.” O persoană educată va fi întotdeauna mai înţeleaptă în alegerea cuvintelor folosite şi în cântărirea situaţiilor în care se află. furt. IAȘ I Evaluarea dimensiunilor fenomenului de violenţă de către instituț ii abilitate a arătat că şcoala este în prezent scena unor frecvente situaţii de violenţă. Înjurăturile sau chiar ameninţările sunt printre cele mai des întâlnite.unicef.Respinge ideea de violenţă. Şi informarea asupra consecinţelor unor fapte violente este de asemenea esenţială pentru a-i ajuta pe tineri să se comporte civilizat în societate şi să nu ajungă infractori. imitări. răniri. părăsirea orelor de curs sub diferite motive. excluderea unor copii din grupurile informale din colectivele de elevi. în schimb.

Au fost selectaţi 4 elevi “proprietari de cafenea”. Bătaia. a educa un copil înseamnă a-l învăţa cum să trăiască printre oameni. La începutul activităț ii.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 jignitoare. el învaț ă pas cu pas de la adulţi cum să se comporte. pornim de la cinci principii de bază. prin abordarea în activităț ile extracurriculare din ș coala noastră a unor tematici de tip "Spune NU violenț ei" se urmăreș te sensibilizarea tuturor actorilor şcolii cu privire la sursele. educarea şi sensibilizarea elevilor privind beneficiile unui stil de viaţă sănătos. ) În creşterea şi educarea copiilor. ofensă adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de cadrul didactic). cu o cauzalitate multiplă şi diverse modalităţi de manifestare ș i că este mai eficient să previi un act de violenţă. ameninţare. fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare" (Jigău. Număr de elevi implicaţi: 18 elevi . prin urmare. informarea. împingere. identificarea tipurilor de violenţă existente şi a caracteristicilor acestora. frustrări. pe care părinţii. bruscare. cauzele şi efectele fenomenelor de violenţă în şcoală. M. profesorii şi autorităţile trebuie să le aibă permanent în vedere pentru a le putea asigura copiilor o dezvoltare echilibrată şi armonioasă: copiii sunt buni . părăsirea clasei în timpul orei. iar această responsabilitate revine tuturor adulţilor şi membrilor societăţii.clasa a IX – a Durata şi locul desfăşurării activităţii: 50 minute. rănire. Domeniul în care se încadrează: educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos. lovire. informarea ș i conș tientizarea elevilor asupra efectelor pe care le are violenţa asupra echilibrului emoţional al copilului. cum ar fi: poreclire. umilirea. Violenţa nu corectează niciodată un comportament negativ. un copil porneşte în viaţă fără un bagaj de cunoştinţe. agresivitatea verbală şi emoţională. Exemple de bune practici. elevii au vizionat un film tematic referitor la violenț a în rândurile adolescenț ilor (sursa youtube). Fiecare proprietar a primit de la profesor câte o 35 . laborator de informatică Scurtă descriere a activităţii. imitare. ci doar îi distrug sufletul. Obiectivele educaț ionale urmărite: identificarea principalelor caracteristici care definesc violenţa. metodele violente şi agresive de creştere a copiilor le afectează evoluţia şi comportamentul lor ca viitori oameni maturi. comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore. Copilul ajunge să experimenteze dezechilibre în relaţia cu sine şi cu ceilalţi. vandalism-provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă. doar inhibă reacţiile fireşti. dezbaterea). lipsa respectului nu educă un copil. de a nota ș i sintetiza ideile elevilor care trec pe la “cafenea”. comportament care intră sub incidenţa legii (viol. eventualele comportamente nepotrivite sunt de fapt expresia unor nevoi. a creşte un copil înseamnă a construi un destin şi a forma un adult. să fii mai bun!”) Tipul activităț ii/ tematica abordată: activităţi de conştientizare a principalelor surse de violenţă în rândul tinerilor prin metode nonformale. A fost prezentată elevilor tema dezbaterii ș i modalităț ile de desfăș urare a activităț ii (metoda ”Cafeneaua publică”. hărţuire. Având în vedere că violenţa şcolară este un fenomen complex. care au avut rolul de a modera discuţiile. astfel încât să fie în pace cu sine însuşi şi să-şi găsească locul care i se potriveşte în societate. furt). consum/comercializare de droguri. tachinare. ironizare. stări pe care ei nu ştiu să le exprime altfel. educatorii. decât să intervii atunci când acesta s-a produs deja. Titlul activităț ii: ”Spune NU violenț ei!” (Săptămâna ”Ș coala Altfel! Să ș tii mai multe. a creşte un copil este o responsabilitate.

Violenţa poate să vizeze: copiii. carioci. Discuţiile finale. creioane.). Toate răspunsurile primite au fost notate pe foaia de flipchart. Care credeț i că sunt cauzele violenț ei în rândul tinerilor? Daț i exemple de comportamente violente. Profesorul a oferit sprijin pe parcursul realizării sarcinilor de lucru de către elevi. răzbunarea pe cineva care i-a „luat" locul de muncă. să recunoască partea de vinovăţie. profesorul a corectat eventualele informaţii greşite. au vizat sublinierea ideilor principale privind varietatea manifestărilor / formelor pe care le îmbracă un comportament violent ș i în ce măsură violenţa este o modalitate acceptată şi încurajată de societate pentru rezolvarea problemelor. violenț ă fizică.).  Dorinţa de a imita şi de a face ceea ce fac ceilalţi membri ai grupului. după ce toate grupele au răspund la întrebări. a completat datele identificate în activitate şi au fost prezentate concluziile. persoanele în vârstă.  Presiunea din partea grupului (ex. Prin întrebările adresate elevilor. monitorizate de către profesor. dezbaterea 36 . modalităţi prin care poate fi evitată violenţa. să spună în cuvinte ceea ce îl deranjează.  Ideea că violenţa este o modalitate acceptabilă de a face faţă situaţiilor problemă.  Consumul de alcool şi droguri. au discutat în grup ș i au oferit răspunsurile în scris.). metoda ”Cafeneaua publică”. colegii îl încurajează pe un copil să se „răzbune" pe un altul. câte 6-7 minute la fiecare cafenea). furtul însoţit de agresiune). Materiale utilizate: calculator. etc.  Furia necontrolată. etc. verbală. Violenţa se manifestă în diverse contexte Elevii au fost îndrumaț i să identifice cât mai multe cauze ale violenţei în rândul tinerilor.  Dorinţa de a te simţi puternic. filme tematice. Internet.  Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictului (ex. Elevii au identificat. pentru că i-a spus ceva jignitor sau să „îl pună la punct". Elevii au primit post-it-uri. foi de hârtie sau de flipchart. pixuri. pentru că a luat o notă bună şi este prea „mândru"). La sfârşitul activităț ii. Care sunt modalităţile prin care poate fi evitată violenț a? Care sunt instituţiile sau persoanele la care poţi apela dacă ai nevoie de ajutor în cazul în care eș ti victima unui act violent sau asiș ti la un act de violenț ă? Ce implicaţii crezi că ar putea avea violenț a în viaţa ta sau a familiei tale? Toate cele patru grupe formate au trecut prin toate “cafenelele”. etc. partenerul. pentru ca elevii să vadă permanent întrebarea la care vor avea de răspuns. Întrebările propuse au fost: Ce este violenț a? Ce forme poate lua violenț a? (de exemplu. Metode utilizate: conversaț ia. elevii au fost conduș i spre următoarele aspecte: Violenţa ia diverse forme (ex. răspunzând întrebărilor puse de către “proprietarii” acestora (grupele s-au rotit în sensul acelor de ceasornic. sprijiniț i de profesor. explicaț ia. Întrebările au fost scrise pe foi mai mari.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 întrebare.  Violenţa în mass media (filme în care este prezentă violenţa.  Lipsa unui loc de muncă (ex. s-a încercat să se construiască împreună cu elevii o definiţie a violenţei. verbală. „proprietarii” de cafenea au sintetizat informaţiile primite şi le-au prezentat tuturor. să accepte scuzele celui care l-a supărat etc. fizică. imagini din reviste sau de pe internet). la care grupele de elevi care au trecut pe la cafeneaua lui au răspuns (clasa a fost împărţită în 4 grupe de lucru).

com/ EDUCAŢIE PRIN COMUNICARE NONVIOLENTĂ Prof. modalităț i de evitare. Aşa cum sugerează şi numele. participanţii se mută la o altă masă. Consiliere educaţională. Fiecare masă abordează un anumit subiect legat de tema mare aleasă pentru cafenea. Buzău. Pârtoacă Elena Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” Bucureşti 37 . Cluj-Napoca. Cucoș . Editura Polirom. M. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere. *** Dezvoltarea abilităţilor de viaţă (CDŞ). Editura Alpha MDN. Astfel se va stimula gândirea liberă. 1997.theworldcafe.). 2006. Ioan. 5. Bibliografie: 1. Iaşi. prin respectarea următoarelor reguli: fiecare opinie trebuie ascultată. Lemeni. fişe de lucru. cauze. fiecare are dreptul să fie ascultat. Cerghit. În timpul discuţiilor se servesc răcoritoare şi cafea. Participanţii sunt aşezaţi la mese unde se discută pe parcursul a mai multe runde care durează 20-30 de minute. La fiecare masă există o gazdă care moderează discuţiile şi notează ideile principale sau soluţiile propuse de către participanţi. Constantin. 2011. Gabriela. Bucureşti. nimeni nu este ridiculizat. nimeni nu este criticat ș i moralizat. 2. implicaț ii. Editura ASCR. Cafenea publică este o metodă de dialog interactiv care se centrează pe schimb de informaţii valorizând contribuţiile tuturor participanţilor într-un cadru relaxat. Băban. Metode de învăţământ. nimeni nu monopolizează discuț ia. 2009. Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală: ghid practic pentru directori şi cadre didactice. http://www. 4. (coord. 6. implicarea în dialog de la egal la egal a tuturor participanţilor şi generarea de noi idei. Descrierea metodelor utilizate. Cluj-Napoca. Editura Didactică şi Pedagogică. Consiliere şi orientare . Modalităţi de evaluare: test de cunoştinţe privind formele de manifestare a violenț ei. pentru a discuta un nou subiect. nimeni nu este judecat ș i etichetat. Mihaela (coord. ediț ia a 3-a.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Descrierea rezultatelor obţinute în urma activităţii: Elevii s-au implicat activ în dezbaterile iniţiate. 7. clasele V-VIII. au fost foarte atenț i la materialele prezentate şi au răspuns la întrebările testului cu privire la cauzele şi consecinţele violenţei. Editura ASCR. Porumb. După finalizarea timpului alocat pentru o runda. Adriana. 2002. cafeneaua publică se organizează într-un spaţiu care să creeze o atmosferă cât mai asemănătoare cu cea dintr-o cafenea (preferabil este să fie chiar într-o cafenea). nimeni nu este întrerupt.ghid de educaţie pentru carieră.). programă şcolară pentru disciplină opţională. Dezbaterea în grup este o metodă interactivă care are ca obiective prezentarea unei situaț ii problematice ș i încercarea de a găsi soluț ii la aceasta. Jigău. 3. La finalul a trei-patru runde de discuţii se prezintă în plen concluziile dezbaterilor de la fiecare masă a cafenelei. Pedagogie.

Este foarte greu de dat un răspuns ferm la această întrebare. o clasă întemeiată pe relaţionare foloseşte instrucţiuni pentru modul în care să comunice unii cu alţii. Mult timp s-a considerat că prioritatea şcolii este dezvoltarea intelectuală. Dacă ne propunem ca elevii noştrii să ştie că gândurile şi sentimentele lor sunt importante pentru noi. dat fiindcă la pubertate sau adolescenţă conflictele cu adulţii sau cei care au concepţii despre viaţă diferite. În fiecare punct de contact. dar si ale celorlalţi. ci deseobi ca ceva greu traductibil şi incomparabil. sentimente şi acţiuni. Într-o clasă întemeiată pe relaţii. Dacă vrem ca elevii noştri să gândească liber. evidenţierea sentimentelor celorlalţi pornind de la indicii verbale sau nonverbale. trebuie să fim noi înşine gânditori. sentimente.În acest scop. Când elevii intră pe uşă trebuie să-i vedem ca pe fiinţe umane care au propriile gânduri. Relaţiile dintr-o clasă reprezintă în mod esenţial interacţiunea dintre nevoi-nevoile elevilor şi nevoile profesorului. Pentru ca toate vocile să fie auzite. generează încredere şi încurajează învăţătura. profesorul şi elevii îşi alocă. traducerea judecăţilor în propoziţii despre sentimente şi nevoi sau strategii pentru satisfacerea nevoilor şi asemnea responsabilităţii pentru propriile gânduri. interese şi înzestrări de împărtăşit. de folosire a limbajului. Poate fi vorba de o dizolvare a afectivităţii determinată de supradimensionarea activităţii congnitive ca urmare a interacţiunii om-computer? Timpul liber petrecut în faţa monitorului înseamnă săracie emoţională sau formarea unor oameni foarte puţin pregătiţi pentru a tolera stresul sau situaţiile dificile în general. identificarea valorilor personale sau a celorlalţi. talente. sinceri şi demni de crezut. nevoi. trebuie să ne facem timp pentru a-i asculta şi a lua în considerare punctele lor de vedere. să fie sinceri şi originali. Relaţia pedagogică presupune transmiterea de cunoştinţe dar şi comunicare afectivă.arta de a acorda atenţie propriilor lor sentimente şi nevoi. care au mai multe sanşe să fie auzite. noi transmitem modul în care îi vedem pe elevi şi ceea ce credem că pot ei să realizeze. indiferent dacă acestea sunt exprimate cu voce tare sau în şoaptă. Suportul energetic al învăţării este afectivitatea. Membrii unei clase întemeiate pe relaţii interumane practică abilităţi legate de inteligenţă relaţională. Manifestările de tip opoziţional sunt până la un anumit punct o parte componentă a dezvoltării normale. De asemenea profesorul trebuie să practice arta empatiei. şi pentru existenţa unei comunicări lipsite de acuzaţii sau critici. Comunicarea nonviolentă oferă o metodă de a traduce toate etichetele într-un comportament observabil şi apoi de a înţelege nevoile care se află la bazele acestui comportament. un timp pentru a învăţa şi practica o metodă nonconflictuală. 38 . profesorul şi elevii încearcă să conştientizeze metodele obişnuite de exprimare a nevoilor şi practică totodată metode noi de exprimare. Comunicarea nonviolentă lărgeşte foarte mult vocabularul nevoilor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Viaţa afectivă a fiecărui elev nu se prezintă ca o realitate psihică uniformă şi explicită. Psihologia educaţiei descifrează reacţiile emoţionale în diverese situaţii contextuale încercând să ajungă la cauzalitate. putem să ne dăm seama dacă dezvoltăm sau nu relaţii care oferă siguranţă. Devenind mult mai conştienţi de modul în care interacţionăm cu elevii. se adâncesc. Pierre Janet îşi punea întrebarea dacă omul viitorului va fi omul lipsit de afectivitate.

consideraţia. Odobescu” Piteș ti Eric Debarbieux (1996). el încetează de a fi doar o sursă de informaţii şi un debitor de restricţii şi interdicţii devenind un organizator. Editura Didactică şi Pedagogică. puterea asupra mediului lor şi a procesului de învăţare. după cum aceştia încetează de a fi doar receptori ai informaţiei transmise şi executanţi ai ordinelor date. Ea încetează de a fi privită doar ca modalitate de supunere şi ascultare din partea elevilor. probabil că cea mai importantă ar fi să asculte ceea ce spun elevii cu mai multă atenţie. Ascultându-i cu atenţie pe elevi. devenind participanţi activi şi co- participanţi la propriul proces de formare. vom descoperii adevăratul motiv pentru starea lui. al încrederii şi la crearea unei legături. cu cât acest lucru este mai pregnant. încrederea. specialist în problematica violenţei în mediul şcolar. puternici şi optimişti. Această 39 . Dacă vom discuta cu el fară a face observaţii în plen. ei se simt angajaţi. este o sugestie uşor de implementat cu condiţia să ne aducem aminte să o facem. Boeru Luminiț a Colegiul Naț ional ”Al. arătăm că noi punem preţ pe ceea ce spun ei şi că îi luăm în serios. psihică sau materială. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unui climat al înţelegerii. Bucureşti 2006 Nicola. Bucureşti 2005 NONVIOLENȚ A. respectul. devenind o notă caracteristică actului pedagogic în ansamblul său. Ioan: Pedagogie. Cu cât elevii iau mai multe decizii. deoarece în felul acesta le sunt satisfăcute numeroase nevoi: participarea. şi care se traduce printr-o pierdere a integrităţii ce poate fi fizică.O Ș ANSĂ PENTRU VIITORUL COPIILOR NOȘ TRII Prof. Bucureşti 1994 Stănculescu Elena: Elemente de psihologia educaţiei. Sunt câteva întrebări pe care profesorul şi le pune atunci cand vrea să formeze o clasă întemeiată pe relaţionare: Contribui la crearea unui climat de siguranţă şi încredere? Iau în considerare nevoile mele şi pe cele ale elevilor? Comunicarea pe care o realizez facilitează un dialog respectuos semnificativ? Concepţia modernă asupra relaţiei pedagogice nu exclude. Editura Elena Francisc Publishing. definea astfel violenț a: „violenţa este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal. Pe fondul aceleaşi autorităţi funcţiile profesorului se amplifică. Bibliografie: Hart Sura: Ora de comunicare nonviolentă. Atunci când elevii sunt implicaţi în luarea deciziilor referitoare la viaţa din clasă. interesaţi. îndrumător şi animator al activităţii elevilor. acesta are o problemă medicală sau nu a reuşit să se odihnească suficient dintr-un motiv anume. ci presupune cu necesitate autoritatea profesorului. Editura Cartea Universitară. Dacă profesorii ar putea să facă numai o singură schimbare într-o clasă. colectiv sau social. A vorbi cu elevii şi a-i asculta. includerea. coborându-ne la înălţimea lor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Ar trebui ca atunci când observăm că un elev nu este suficient de atent la oră şi moţăie.

în mare măsură. bruscare. Dacă în ș coală profesorii pot interveni în hărț uirea directă. lovire. agresivitate şi violenţă faţă de profesori) Violenț a atinge astfel o serie de relaț ii: elevi-elevi profesori-elevi elevi-părinţi profesori-părinţi alţi actori din interiorul şcolii şi elevi părinţi-părinţi alţi actori din exteriorul şcolii şi elevi. Se concretizează în: poreclire. 1 din 4 profesori nu văd nimic ieşit din comun în aceste acte de agresiune şi.2 milioane de elevi sunt victime ale bullying-ului în fiecare an. lipsa conș tiinț ei morale.) este o practică curentă în şcoli. postare de fotografii truncate pe site-uri pornografice. Factori sociali: situaţia economică. abuzul. abandonul şcolar. în care şcoala însăşi este victima violenţei manifestate în societate. discriminare. însă poate exista şi violenţă doar din punctul de vedere al victimei. neglijarea. excluderea din activităţi. 40 . cu băţul etc. Două treimi din elevi consideră că şcolile au un răspuns slab la bullying ș i ajutorul adulţilor este rar şi ineficient. 71% din elevi reclamă incidente de asemenea gen în liceul lor. la nivel general. Bullying-ul este un act comportamental repetat. 2. violenţa socială. Victime ș i agresori pot fi atât elevii cât ș i profesorii. rănire.dorinț a de a atrage atenț ia Factorii familiali: lipsa de afecţiune. indiferenţă şi dispreţ faţă de activităţile sociale utile. În octombrie 2006.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 dezorganizare poate să se opereze prin agresiune. 56% din elevi au fost martori la diverse tipuri de agresiune în şcoală. 1 din 10 elevi renunţă la şcoală din cauza agresiunilor repetate. statusul economic şi cultural.” N. frustrare. violenţa juvenilă normală. în hărț uirea pe internet nu pot să o facă dacă victima nu se plânge. imitare. în ”Studiul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind violenţa asupra copiilor“se arată că între 20-65% din copiii de vârstă preşcolară sunt intimidaţi fizic sau verbal. de aprobare. violenţa anti-şcoală (distrugerea bunurilor şcolii. hărţuire. impulsivitate. Cea mai folosită formă de violenț ă în ș coală este bullying-ul. Această formă de hărț uire virtuală se concretizează prin: furt de parole ș i blocarea conturilor. ameninţare. 3. Acest fenomen poate continua pe internet ca cyberbullying. împingere. Vettenburg (1999) vorbeşte despre existenţa în şcoli a trei forme de violenţă şcolară 1. avem următoarele statistici triste despre bullying: Mai mult de 3. prin urmare aleg să intervină în doar 4% din cazuri. afirmaț ii vătămătoare pentru reputaț ia altui copil. ironizare. trimitere de mesaje cu conț inut licenț ios.org/. pedeapsa fizică (bătaia cu mâna. profesori Cauzele violenț ei în ș coală sunt multiple: Factori individuali: egocentrism. fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău. modul violent în care se rezolvă diferendele în familie.dosomething. de îndrumare. mass-media. prin folosirea forţei. stima de sine scăzută. tachinare. criza valorilor morale. într-un mare număr de ţări şi determină. conştient sau inconştient. inegalităţile sociale. Conform site-ului http://www.000 de adolescenţi chiulesc în fiecare zi de la şcoală din cauza agresiunilor repetate. Aproximativ 160. lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţia şi protecţia copiilor etc. slăbiciunea mecanismelor de control social care să vegheze la aplicarea legilor. la New York. îndreptat spre rănirea fizică sau mentală a unei persoane.

empatia şi oferirea de ajutor sunt competenț e care pot ajuta elevii să rezolve conflictele nonviolent. aș a cum s-a întâmplat în America. promovat de Colegiul Naţional Mihai Viteazul printr-un parteneriat de învăţare cu 7 ţări din Europa. Un proiect original care s-a dovedit de succes a fost implementat în Japonia. tulburări de comportament.: agresiune. de a fi asociaț i cu victima sau a fi consideraț i turnători. Obligaț i să fie martori fenomenului de bullying. crearea unor materiale publicitare. Această lipsă de reacț ie poate deveni atitudine dacă incidentele sunt frecvente afectându-le viaț a socială atunci când vor deveni adulț i. Austria. Aceste sentimente necontrolate pot duce în timp la depresie. uşile. Având în vedere consecinț ele bullying-ului asupra copiilor. Comunicarea ș i înț elegerea. victima ș i martorii. În Spania. se vor considera laș i pentru că nu au reacț ionat în favoarea celui afectat. Şi altele. Efectele asupra victimei sunt multiple: încredere în sine scăzută. tehnici de rezolvare şi negociere a conflictelor. în urma constatării creşterii nivelului de bullying între elevi şi între elevi şi cadre didcatice. Norvegia. În Marea Britanie. Activităţile proiectului au fost diverse: training cu elevii care vor face parte din echipa WAB. Irlanda. dulapurile şcolii din incinta şi din afara acesteia. cinism. dezvoltarea abilităţilor emoţionale ș i sociale sunt asemenea alternative. între cauze şi soluţii salvatoare”. Campania „Bătaia nu-i ruptă din rai” desfăşurată de Organizaţia Salvaţi Copiii „Fenomenul bullying. lecţii susţinute de personalităţi marcante ale echipei naţionale de rugby. Bucureşti. Proiect Grundtvig.depresie. ANPCDEFP. discuţii asupra unor povestiri şi situaţii reale. program în care s-a implicat comunitatea sportivă de rugby. competiţia posterelor. Italia s-au folosit programe pentru a dezvolta abilităț ile sociale: autocunoaştere. tehnici de prezentare. Într-o şcoală. de a le oferi alternative paș nice în rezolvarea conflictelor. Scopul acestor practici este de a educa copiii în spiritul nonviolenț ei. Elevii acesteia au fost implicaţi în decorarea şcolii desenând cu acuarele. S-a considerat că mediatorii de aceiaș i vârstă vor fi acceptaț i mai repede ș i mai bine decât cei adulț i. Lipsa de reacț ie se explică prin frica de a nu deveni la rândul lor victime. dificultate în a-ș i controla emoț iile. Agresorul se răneș te ș i pe sine în asemenea acte de violenț ă. joc de rol. inteligenţă emoţională. sinucidere sunt numai o parte din efectele pe termen lung. în memoria handbalistului Marian Cozma. În cazuri extreme. a fost implementat în 2002 – 2004. în Wigan. atenț ia ț ărilor afectate de acest fenomen s-a îndreptat spre găsirea de soluț ii. „Împreună împotriva violenţei”este un proiect pentru prevenirea violenț ei aplicat în 22 de de şcoli din Viena. recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor. luarea deciziilor. empaticii vor simț i vinovăț ie. pedagogi. consum de droguri . Efectele asupra acestora sunt ș i pe termen scurt ș i pe termen lung.Ț ara Galilor. Toate aceste abilităț i sunt necesare pentru a rezolva eventualele conflicte în mod paș nic ș i pentru a reduce violenț a. sunt afectaț i de aceste incidente chiar dacă stau pe margine încurajând agresorii sau empatizând cu victima. pentru elevii de gimnaziu şi de liceu programul „WAB” („Warriors Against Bullying” sau „Războinici împotriva violenţei”). care presupune medierea conflictelor de către copii de aceeaşi vârstă . Obiectivul programului a fost combaterea violenţei/ bullying-ului în şcoli şi licee. ferestrele. Mediul de învăț are a devenit mai prietenos ș i incidentele violente s-au redus. anxietate. vopsele. tehnici art-creative. sociologi. culori speciale pereţii. proiect promovat de Inspectoratul Şcolar Sector 2. abandon ș colar. intercunoaştere. dificultăț i în a-ș i controla emoț iile. Martorii. Psihologi. la nivel 41 . De exemplu: „Nu Violenţei”.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Într-un asemenea act de agresiune sunt implicaț i trei actori: agresorul. victima devine agresor ș i îș i atacă armat colegii. :Autocunoaşterea. depresie. gânduri suicidal ș i nu de puț ine ori sinucidere. asertivitatea. tehnici de comunicare. o profesoară de desen a iniţiat proiectul „Creativitate plastică contra violenţei”. training cu profesorii. la rândul lor. teamă. psihiatri s-au consultat ș i au propus bune practici de prevenire a violenț ei în ș coală: exerciţii de grup. În România avem programe antiviolenţă/ bullying de succes. comportament anti-social .

.. 1993 3. neglijareacopiilor de cătrepărinţi.dosomething. loviţi şi răniţi de obicei de către cei mai mari. Fiindelevă. (coord. 42 . Bucureşti. Ulrich. 2001 5.). Londra. toateacesteafarăsăîirănimpecei din jur. care nu suntvinovaţi. Majuru. http://www. A. este un lucru la ordineazilei. prin adresarea unor mesaje vulgare. Steinberg . consumulsubstanţelorneadecvate. ba chiar şi a poreclelor. dar şi emoţională. Editura Compania. 2007 4. Devenind un lucruobişnuit. Agresivitatea face parte din natura umană. „Comunicarea nonviolentă deschide uşi. Deşicauzelesunt multiple. Programul Matra KAP al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.”. Violenţa în şcoală. saufizică. elevii nu artrebuisărecurgă la violenţă. dar omul este o ființ ă educabilă. Schiţe şi tablouri cu prunci.a IX-a LiceulTehnologic “EremiaGrigorescu” Mărăşeşti Înacestetimpuri. Mc.. Împreună împotriva violenţei etc. elevii fiind supuşi abuzurilor. Editura Atelier Didactic. Rolul ș colii este de a educa viitorii adulț i în spiritul nonviolenț ei pentru că aceș ti copii vor construi societatea de mâine.Graw Hill Inc. Metode de intervenţie. problemeemoţionale. a jignirilor. Ţepelea. prietenii cu care îşipetrectimpul liber şichiarsocietateaîn care trăiesc. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor. Copilăria la români. şcolari şi adolescenţi. am observatadeseaformeleviolenţeiînşcoalăşi am încercatsăînvăţceva din astaşianumecă nu trebuiesăprocedezprecumcei care au ales violenţa ca metodă de exprimare. violenţa.org/ NONVIOLENŢA IN ŞCOALĂ Buzenche Elena.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 de şcoală/liceu: „Stop violenţei”. chiarşiîninstituţiile de învăţământ. Căutândaltecăi. esteignoratăşi nu se maiiaupreamarimăsuriîncombatereaei.. precumvizualizareaunorastfel de exempleînfamilie.Violenţaesteîntâlnităpeste tot. (coord. Ghid de bune practici. în mass-media. acumulămmaimulteinformaţii. decâtviolenţafizicăşiemoţională. unde cu siguranţă nu artrebuisăexiste! Eusunt de părerecăexistămultealtemetode de rezolvare a problemelor. Managementul conflictului. Bibliografie: 1. cl. L. Adolescence. fie eaemoţională. Violenţa manifestată în şcoli poate fi fizică. Bucureşti.). Pestradă.L. ne autoeducăm. 2006 2. A.

Vâlcea L'amour et l'harmonie améliorent notre vie . Une bonne journée nous aide à faire oublier les mauvaises pensées . les paroles désagréables et la violence doivent passer dans le silence . La vengeance n'a pas de défense . violenţanaşteviolenţă. jud. Le bonheur doit rayonner dans nos cœurs . Les chicanes. deoarecenonviolenţa ne vaajutapeviitorsăfimniştepersoanemaibuneşisăreuşimînviaţă. De asemenea. adoptândcăicâtmaipaşniceşimultmaifolositoare. La joie de vivre nous aide à survivre . Pentru a numaiavea parte de violenţăînşcoli. L'espoir nous fait voir toutes les couleurs . iarnoitrebuiesăoprimacestlucru. gândireapozitivăşifaptulcăexistădiferitecăipaşnice de a rezolvaproblemeletrebuiesăprimezeînminteanoastră.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Este important săcombatemviolenţa. LETTRES D’UN MONDE NON VIOLENT Elev: Tertereanu Emilia Ș coala Gimnazială Mălaia. trebuiesăfimchiarnoiînşine un exemplupozitiv. vom fi afectaţi. Le respect nous permet d'avoir une vie de paix . Tous les bons gestes d'amour viennent de nos cœurs à nous dire bonjour. La bonté et l'amabilité doivent rester pour l'éternité. et la non-violence doit imposer son importance ! 43 . deoareceîninstituţiile de învăţământ se pun bazelecunoştinţelor. Trebuiesăadoptăm o atitudinecalmăşiraţională. Înconcluzie. săîiînţelegemşisăîiiertămpecolegiinoştri. posibilitatea ca noisăprocedămgreşitpeviitorfiinddestul de mare. iardacăvom fi martori la acte de violeţă. Les coups et l'intention de frapper amènent des décédés . demn de urmat.

44 . Où à la place de la tolérance.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 AGIR POUR LA NON VIOLENCE Elev: Ț olea Patricia Ș coala Gimnazială Mălaia. Tous ont recouru à la violence En oubliant l’amitié et une bonne fidélité. plus de misère ! Injustice qui mène à la souffrance Souffrance qui mène à la désespérance. Bonheur et prospérité ? Parce que c’est une conséquence. La conséquence d’une croissance Qui devait nous apporter. Inégalités de plus en plus profondes Entre pauvres et riches de ce monde Plus de profits pour les actionnaires Et pour les pauvres. cette homélie Où concurrence et compétition Remplacent aide et coopération. Désespérance qui mène à la violence. La conséquence d’une concurrence Libre et non faussée Qui n'est qu'une mortelle compétition Source d'injustices et d'inégalités. N'est-ce pas une réelle évidence De ce monde existent? Mortelle pour la démocratie Et des libéraux. Vâlcea Pourquoi ce monde est-t-il violent? Pourquoi ce monde est-t-il souffrant? Pourquoi ce monde est-t-il désespérant? Parce que c’est une conséquence. jud.

2007 2.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Mediul ș colar ș i nonviolenț a Elev: Gherasim Bogdan. elevii percep lipsa de comunicare ca fiind una dintre principalele forme de violenţă a profesorilor faţă de elevi. Liceul Tehnologic de Marină. Mardar. cultura ș i motalitatea cunoș tinț elor.În timp ce o formă de violenţă frecvent menţionată de profesori este zgomotul produs prin comunicarea neautorizată între elevi. dinamică. Îș i doresc elevi liniș tiț i ș i conformiș ti. Relaţia profesor-elevi: blocaje şi deblocaje. care îi ajută să se îndrepte spre profesia dorită Sunt interesaț i mai ales de notă decât de cee Sunt interesaț i mai ales de achiziț iile elevilor ace învaț ă în plan cognitiv Îș i doresc profesori înț elegători. Gittins. Chris. în demersul didactic este foarte important tipul de interacţiune care se va stabili între clasa de elevi şi profesor. Competenţele de comunicare pe care le obţinem şi le dezvoltăm în familie şi în şcoală se dovedesc decisive şi pentru cunoaşterea şi utilizarea acestui tip de comunicare interpersonală. Blocajele de comunicare profesor –elev sau elev. atitudinea acestuia în relaţionarea cu grupul şi cu fiecare elev în parte. adoptarea stilului didactic autoritar pot fi rezolvate adoptând o comunicare asertivă. Truţă. Mediul şcolar aduce numeroase surse de apariţie a comportamentelor violente ale elevilor. Reducerea violenţei în şcoală. 2002 45 . Nepotriviricare stau la baza apariţiei situaţiilor de violenţă între profesori şi elevi: Elevii Profesorii Vor să fie trataț i ca ființ e mature. deschidere faţă de dialog – în lipsa căruia nu poate avea loc. Percep elevii ca fiind dependenț i de ș tiinț a responsabile lor Pun preț pe utilitatea imediată a Valorizează învăț area. elev-elev) şi de la un set de valori egal împărtăşite: onestitate.. COE. clasa 12A Profesor coordonator: Ungureanu Georgeta.empatie. S.elev. E. apropiaț i. un ghid al schimbării. afectivitate ș i cunoaș tere a celor doi parteneri implicaț i în procesul instructiv-educativ. de respect. alături de nedreptatea şi lipsa de înţelegere. Atunci când comunicarea de tip agresiv predomină o persoană asertivă găseşte foarte rar posibilitatea de a se face auzită. care deschiș i la dialog. Copiii şi violenţa.. stimă de sine. la subuecte care personalizeze realaț ia pedagogică sunt în afara lecț iei Dincolo de conţinuturile care se transmit. empatici. Editura Aramis. Bibliografie 1. inhibarea exprimării libere şi a creativităţii. capabili să să nu comunice fără permisiune. Asertivitatea porneşte de la premisa respectului mutual dintre cei doi parteneri de comunicare implicaţi(profesor-elev. Acest tip de relaţie este o construcţie reciprocă. Galaţi Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane.

dreptatea şi ataşamentul faţă de copiia cadrului didactic determină disciplina lor. Agresivitatea este o reacţie comportamentală prin care: o îl blamezi şi îl acuzi pe celălalt. profesori) sunt adesea nedrepţi cu tine. o eşti insensibil la sentimentele celorlalţi. uneori se întâmplă abateri de la disciplina şcolară. o consideri că cei din jurul tău (părinţi. respectiv elev-elev sunt competenț ele sociale. punctualitatea. o condiţie a unei comunicări eficiente ș i a optimizării relaţiei profesor – elev. Competenţe sociale o eşti sensibil la emoţiile celor din jur şi ştii să asculţi o înţelegi punctele de vedere ale celorlalţi Empatie o sari în ajutor pe baza înţelegerii sentimentelor sau trăirilor celorlalţi o înţelegi nevoile clienţilor şi le potriveşti cu produsele/serviciile oferite Asertivitate o cauţi căi de creştere a satisfacţiei şi loialităţii clienţilor o oferi cu uşurinţă asistenţă sau consultanţă o vezi şi recunoşti capacităţile şi rezultatele celorlalţi Dezvoltarea o dai feed-back constructiv şi identifici nevoile de dezvoltare ale celorlalţi celorlalţi o eşti văzut ca un mentor sau coach Toleranţă o respecţi şi manifeşti înţelegere faţă de oameni din diferite medii 46 . o consideri că tu ai întotdeauna dreptate. poliţie). o consideri că drepturile tale sunt mai importante decât ale altora. disciplina se formează prin educaţia în ceea ce priveşte ordinea. profesori. În activitatea educativă. cu intensitate diferită. cu o diversitate de forme de manifestare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 ŞCOALA NON-VIOLENŢEI Profesor Humelnicu-Ungureanu Mihaela. atuncicândvom fi adulţivomaveatendinţasăreacţionămpasivsauagresivînsituaţiisimilare. o încalci regulile impuse de autorităţi (părinţi. o nu-ţi respecţi colegii. respectarea regulamentului şcolar şi a dispoziţiilor şcolare. corectitudinea. colegi. Dacăîncredereaînnoiînşine este diminuatăprin ironie sauviolenţă. Ţinuta. o eşti sarcastic şi utilizezi adesea critica în comunicare. o eşti ostil şi furios. Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”. Galaţi . Agresivitatea în şcoală este o formă de conduită de devianț ă şcolară. pregătirea zilnică a lecţiilor. Totuşi. o rezolvi problemele prin violenţă.Şcoala fără disciplină este ca o moară fără apă” Comenius Marele pedagog Comenius spunea că.. devieri de la comportament.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 sociale o înţelegi diferite puncte de vedere şi observi uşor diferenţele din cadrul grupurilor o vezi diversitatea ca pe o oportunitate Dacă empatia este specifică omului într-o măsură mai mare sau mai mică în funcţie de o serie de factori(grad de cultură. Mardar. Truţă. opiniile şi convingerile fară a afecta şi ataca drepturile celorlalţi. un ghid al schimbării. Gittins. Pânişoară. ajutându-i să se cunoască şi să se înţeleagă reciproc. 2.În fiecare moment încercăm să ne împlinim nevoile cum ştim mai bine. 6. O. 2004 Antidotul celor puternici – comunicarea nonviolentă! Elev: Sandu Maria.. 47 . Dificultăţile de stabilire şi menţinere a relaţiilor interpersonale reduc calitatea şi frecvenţa experienţelor de învăţare. 3..Sentimentele noastre depind de împlinirea sau neîmplinirea nevoilor noastre. nu ar putea exista influenţa educaţională asupra copilului. Reducerea violenţei în şcoală.Fiecare dintre noi dispune de resurse interioare remarcabile dacă ni se oferă empatie pentru a intra în contact cu ele.: Comunicarea eficientă. 2007 4. B.Ea poate fi un liant util între profesor şi elevii săi.Toate fiinţele umane împărtăşesc acelaşi set de nevoi.Violenţa este o expresie tragică a unor nevoi neîmplinite. să se afle în slujba vieţii. Relaţia profesor-elevi: blocaje şi deblocaje. Există nenumărate strategii pentru aceasta. Rosenberg): 1. COE.educaţie). 5. clasa a XI-a D Profesor coordonator: Humelnicu-Ungureanu Mihaela. 2002 5. Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”. Galaţi Limbajul empatic ș i cel nonviolent este mult mai natural ș i mai compatibil cu esenț a noastră. cât ș i o modalitate de a comunica şi de a te comporta cu ceilalţi care te va ajuta să ai mai multă încredere în tine. Chris. E. S. 4. să contribuie la bunăstarea proprie şi a celorlalţi. Asertivitateareprezintăatât abilitatea de a ne exprima emoţiile.Toate nevoile pot fi împlinite în mod paşnic. Polirom. Editura Aramis. Bibliografie 3. Premizele comunicării non-violente (după M. I.Stă în natura umană să dăruiască şi să primească empatic. de înţelegere a modului de a gândi şi acţiona la diferite niveluri de vârstă. ceea ce duce la scăderea performanţelor şcolare. pentru dascăli ea trebuie să constituie una din principalele însuşiri fără de care nu ar putea avea loc permanentul dialog. 7. Copiii şi violenţa.

Editura Aramis.: Comunicarea eficientă. în timp ce altele. 2004 3. Când extindem acest simplu concept şi asupra celorlalţi. Druţă. întăresc aceasta legătura. Aramis. Nu suntem direct răspunzători de tot ce ni se întâmplă. evident limitate. Polirom.Anumite moduri de gândire şi exprimare tind să ne deconecteze de forţa vitală care se afla în interiorul nostru şi al celorlalţi.2003 COMUNICAREA NONVIOLENTĂ Profesor Ungureanu Georgeta. P. nesatisfacerea unor nevoi.Oamenii au liber arbitru. O. ce ar putea satisface aceste nevoi. M. de evitare a conflictuluicicontactul cu sursele conflictului. Cunoaşterea elevului. dimpotrivă. Educaţia XXI. Pânişoară.. 9. sunt cele care fac subiectul comunicării non-violente şi nu efectele nesatisfacerii acestor nevoi sau resursele.E.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 8. Aceste surse de conflict. I. însă alegem cum reacţionăm şi cum gândim. Anghel. Bibliografie 1. că ceilalţi nu fac decât ceea ce ştiu ei mai bine pentru a-şi îndeplini propriile nevoi”. Galaţi “Cuvintele pot fi punţi sau ziduri între oameni. Non-violenţa nu înseamnă adoptarea unei atitudini pasive. ne dăm seama că nu avem duşmani. Liceul Tehnologic de Marină. 2004 2.: Stiluri şi metode de comunicare. Reperele practice ale comunicării non-violente au fost constituite de către Marshall Rosenberg: „Tot ceea ce facem este în slujba nevoilor noastre.“ Marshall Rosenberg 48 . necombatante.

RADU NEGRU’’. atât cu propria persoana cât şi cu altcineva. O generaţie tânără crescută în lipsă de respect nu mai este capabilă de respect. Reducerea violenţei în şcoală. Conceptul a fost dezvoltat în anii 1960-1970 de către Marshall Rosenberg. ca şi în viaţa de zi cu zi. De ce ne este greu sa comunicăm nonviolent? Formulăm judecăţi la adresa celorlalti: “Este un copil încăpăţănat!” Pedepsim copiii atunci când nu ne ascultă. Ideea de la bază comunicării nonviolente este aceea să avem control asupra cuvintelor şi acţiunilor noastre. însă pedeapsa este sursa violenţei Nu ştim să ne gestionam emotiile: Atribuim responsabilitatea propriilor emoţii altor persoane: “Copilul mă înfurie de fiecare dată cand face dezordine. În şcoală.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Comunicarea nonviolentă este un model de comunicare. Părinţii ţipă la copii pentru că simt nevoia să le controleze comportamentul. întelegere şi compasiune. I. O. 2007 7. fără a ne afecta până la frustrare sau furie şi fără a o lua personal.” Nu ştim să găsim nevoia care stă în spatele furiei.  Abilitatea de a primi cu empatie orice mesaj. Nu vrem sa fim vulnerabili în faţa celorlalţi. ce duce la o comunicare mai autentică. Bibliografie 6.. Chris. Pânişoară. Comunicarea este ea însăș i nonviolenț ă. Comunicarea nonviolentă presupune:  Exprimarea propriilor puncte de vedere fără să-i constrângem pe ceilalţi.: Comunicarea eficientă. Se bazează pe respect. Cadrele didactice pedepsesc elevii neastâmpăraţi. SOCİETATE Prof. Comunicarea nonviolentă e forma de comunicare pe care fiecare din noi trebuie să alegem în fiecare moment. devenit adult. Nevoia de a fi un părinte bun sau de a fi un cadru didactic eficient stă de multe ori la baza furiei adulţilor care interacţionează cu copiii. un ghid al schimbării. Gittins. să arate empatie faţă de semenii lui. Comunicarea nonviolentă propune însă adulţilor să apeleze la cooperare. de blocaj al comunicării. indiferent de cât de preocupaţi suntem de problemele noastre. cu mai mult respect pentu sine şi pentru umanitatea din celălalt. Practic. DĂNİLĂ GABRİELA-CRİSTİNA.Comunicarea nonviolentă este un plus de conştientizare. GALAŢİ 49 . Polirom. clară şi directă. violenț a este o formă de întrerupere. 2004 CONFLİCTE ÎN ZONA EDUCAŢİONALULUİ: ŞCOALĂ. COLEGİUL TEHNİC . un copil crescut fără empatie nu mai este capabil. fără a critica sau insulta.  Exprimarea sinceră. COE. este vital să ştim să comunicăm şi să evităm stările conflictuale. Acest tip de comunicare ne propune să ne exprimăm deschis şi să primim empatic exprimările celor din jur. Copiii şi violenţa. FAMİLİE.

o atitudine diferită faţă de conflicte. Rolul educaţiei interculturale în rezolvarea conflictelor Conflictele interculturale au un specific anume. 1998. atenuarea şi aplanarea conflictelor. Este important ca elevii să înveţe să deosebească tipul de conflict (de tip învingător – învins sau cu ambele părţi învingătoare respectiv părţi care pierd ). ele pun în mişcare sentimente şi atitudini negative faţă de anumite grupuri. Acestea pot fi însă diminuate sau chiar prevenite printr-o perspectivă interculturală de concepere a educaţiei care să impună eradicarea violenţei. transformarea lor în dispute pozitive. İnstruirea pentru soluţionarea conflictelor este frecventă atât în cadrul activităţilor didactice (predarea/ învăţarea diferitelor obiecte de învăţământ) cât şi în cadrul procesului educativ (dezvoltarea unor proiecte. Dintre cerinţele unei educaţii interculturale care să formeze comportamente pozitive amintim: . .că cei doi actori ai procesului educaţional ar avea interese divergenţe: profesorul să urmărească elevul să-l pedepsească şi elevul să provoace profesorul. culturi. să fie arogant). 1. familia încearcă să ofere o educaţie pozitivă şi eforturile acesteia trebuie să fie susţinute de şcoală. Desigur. comportamentele pe care le avem cu cei din jur cât şi relaţiile constructive sau distructive pe care le manifestăm. Totodată este important să analizeze consecinţele conflictelor şi să se angajeze mai degrabă în rezolvarea lor decât în evitarea acestora. strategiile educaţionale sunt mai puţin elaborate. unde are loc debutul procesului de enculturaţie (transmiterea valorilor specifice unei culturi/ unui grup). În mediul şcolar pot să apară situaţii de conflict nu doar între profesor şi elevi (cum adesea şi în mod negativ se consideră de către unii . de comunicare. atât în cadrul familiei cât şi în şcoală există situaţii care pot degenera în conflicte pe care copiii. cooperarea şi munca în grup. şi anume: învăţarea prin cooperare. familia este prima instanţă care socializează copiii. părinţi şi profesori sau chiar elevi. Desigur. Medierea în şcoli a apărut ca o modalitate de a rezolva eficient conflictele diferitelor părţi. În familie. de cele mai multe ori agresivă şi distructivă. de muncă ). de aceea stările conflictuale pot fi tratate cu o oarecare lipsă de tact şi pot induce un comportament instigativ sau delăsător în ceea ce priveşte rezolvarea conflictelor. profesori şi conducere. pe lângă beneficii şi dezavantaje. 50 . Învăţarea prin cooperare instituie principiul interdependenţei pozitive în activitatea de instruire şi educare. dar şi între elevi. între profesori. ele influenţându-ne atât în atitudinile. Se opune perspectivei competitive şi individualiste care promovează.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 În procesul educaţional. tinerii şi adulţii le resimt şi le influenţează comportamentul prezent şi viitor în societate. În primul rând experienţele de învăţare trebuie organizate precis. de învăţare. formarea aptitudinii de a comunica asertiv (a vorbi dar şi a asculta). să rezolve conflictele în mod constructiv nu distructiv. mai mult decât spiritul de grup şi colaborarea. Şcoala. respectul de sine şi de ceilalţi. între profesori şi părinţi. 1998). Există diferite strategii sau orientări care urmăresc educaţia în aceste direcţii. instruirea pentru soluţionarea conflictelor şi medierea în educaţie. Situaţiile conflictuale apar în diferite situaţii (de joacă. strategiile şi tacticile cele mai bune de abordare a conflictului. în general trebuie să asigure o educaţie în care copiii să fie „unul pentru celălalt” şi nu „unul împotriva celuilalt”. procesul decizional în clasă etc). Echipe specializate de cadre didactice care urmează anumite sesiuni de pregătire pe tematica managementului conflictelor pot oferi suport şi mediere în cazul apariţiei unor diversiuni în mediul şcolar. să fie pregătiţi să trăiască într- o lume paşnică (Deutsch. în special conflictele între elevi şi profesori. astfel încât elevii să îşi formeze deprinderi şi abilităţi de comunicare asertivă. Desigur se poate spune că educaţia pentru cooperare are. . în Stoica-Constantin şi Neculau.

la fiecare difuzare a unei noi telenovele turceș ti. evitarea confruntărilor verbale şi fizice. . de sărbători. servind cina în familie. şi dialog. Ca toț i ceilalț i maesteri ai fotoliilor cu perne. el trimite la schimb. 1998 SUFLET RADIOGRAFIAT Hizanu Mădălina Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea Un fotoliu cu perne râncede. Numai fotoliul a rămas integru. inscripț ionat pe certificatul de căsătorie ș i rostit cu multă afecț iune în primii ani ai căsniciei voastre.se realizează prin asimilarea de cunoştinţe teoretice cu privire la aspectele analizate pe parcursul studierii acestei discipline. Erai acolo când ț i-ai ț inut pentru prima dată copilul în braț e.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 . trăirilor. ț i-ai promis că vei avea grijă de fotoliul cu perne. ci şi societatea în ansamblu. Termenul „interculturalitate” are o dimensiune dinamică care exprimă interacţiune. stăpânirea dar şi exteriorizarea emoţiilor. de lampa frumos încrustată cu opazuri ș i de soț ie. interdependenţă. pe factura de la curent. Bibliografie: Adrian Neculau. locul tău de veci ș i singurul în care îmi este cu putinț ă să te găsesc. reciprocitate. De modul în care gândeşte şi acţionează individul depind nu doar relaţiile acestuia cu cei din jur. cam acum 20 de ani. Pe atunci. mâncate de praful ș i transpiraț ia a nu ș tiu câte zeci de proprietari. procesul decizional democratic. Nici măcar bibelourile nu te mai privesc cu acelaș i respect ca odinioară: elefantul ș i-a pierdut 51 . . asumarea responsabilităţii şi acceptarea responsabilităţii altora. Ana Stoica-Constantin. . pentru o cunoaştere directă şi obiectivă a realităţii. când ț i s-a născut al doilea copil ș i aș a mai departe. O societate deschisă care să asigure rezolvarea pe cale paşnică a conflictelor şi să respecte drepturile omului poate fi clădită doar prin contribuţia tuturor factorilor implicaţi în spiritul valorilor interculturalităţii. dimensiunea experienţei (subiectivă şi realţională) – se formează în activităţi practice de tipul celor realizate şi practicate în activităţile de seminar şi ţine de personalitatea fiecăruia şi modul său de interacţiune cu cei din jur. de farfuriile moș tenite de la bunica ei. iar a doua vizează latura acţională – dar şi aspectele motivaţional – afective prin care individul îşi transpune aceste cunoştinţe şi atitudini în comportamente specfice. Psihologia rezolvării conflictului. 1996) care sunt condiţionate: . telefon ș i apă caldă. . din colț urile cu mucegai ale camerei de zi. Educaţia care se realizează pe dimensiunea interculturală vizează două dimensiuni importante (Rey. numele tău este trecut pe uș a apartamentului . Prima dimensiune se referă aşadar la latura cognitivă prin achiziţionarea de informaţii. dimensiunea cunoaşterii (care este de domeniul ştiinţific) . sentimentelor.

mediatori. ai văzut nevoia unui sprijin necondiț ionat. Familia te-a sfătuit printr-un ordin judecătoresc să-ț i strângi bagajele (doar ceea ce ț i se cuvine de drept) ș i să pleci într-o vacanț ă prelungită. dezarmaț i. La sfârș itul celor 2 ani de vacanț ă am vrut să-ț i fac un cadou de despărț ire. Am spălat cu multă răbdare rănile adânci. VIOLENȚ A ÎN Ș COALĂ ESTE ÎNCĂ. aruncată asupra peretului dinspre vecinul gălăgios de la 204. Ai început să vorbeș ti despre dorinț ele ș i aspiraț iile tale cu un puș ti aflat încă în prima fază a procesului. manifestând comportamente violente faț ă de propriul copil. Dincolo de figura speriată. întrucât pe sub salteaua muceigăită îș i făcuseră de mult timp cuibul o familie de ș oricei. brut. Regretul meu ar fi că nu am izbutit decât să cumpăr unul nou. faț ă de profesori.. Dar nimeni înafară de mine nu ț i-a oferit înț elegerea de care aveai cu adevărat nevoie. Treptat. Ț ii bine minte că te-am primit la mine fără vreun angajament. dar la ultima vizită am regăsit-o pitită sub acelaș i unghi între stratul gros de murdărie ș i buretele ros.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 trompa într-o altercaț ie nu foarte corectă. dar m-am ales doar cu un deget zgâriat ș i o trimitere de urgenț ă la spital pentru vaccin. recomandând un psihiatru cu foarte mutle aprecieri.O PROBLEMĂ Prof. ț i-am oferit un pat mult mai încăpător decât fotoliul cu perne roș ii. inapț i. decolorat. Să nu mă crezi un laș . uneori manifestând violenț ă verbală. am aș ezat înț elegere. Cristina Roș u CTAT "DUMITRU MOȚ OC" Galaț i Violenț a în ș coli. te sfătuiesc să-ț i verifici bine fotoliile. am purtat multe discuț ii paș nice pe tema mutării cu capul familiei. faț ă de ceilalț i elevi. a fost o problemă mediatizată tocmai pentru că implica elevii-agresori ș i victime. rupte. consecinț ă a violenț ei cotidiene. profesorii. pulbere. devotament ș i măsură în toate. parț ial vindecat. asta până să aflu că uitasem să-ț i fac despărț irea oficială cu sticluț a. aducând la starea iniț ială fotoliul cu perne roș ii. ș i sticluț a transparentă îndesată cu tact sub saltea. prieten credincios. uș or plictisită ș i ingrată a adolescentului.. Toate sunt sparte. care îș i pierduse de mult respectul pentru sine ș i pentru cei din jur ș i orice urmă de empatie. 2 mese pe zi ș i 4 ore de terapie. Se poate spune fără teama de a greș i că un comportament violent al adultului în familie devine factor favorizant al 52 . am îndepărtat toate regretele. împărtăș indu-i cu mult calm dezaprecierea faptelor sale. mai ales dacă elevii au rezultate ș colare slabe. înnegrite. părinț ii elevilor. te-ai acomodat destul de repede cu noile condiț ii. orgoliul.. Spre suprinderea mea. Toate înafară de fotoliul cu perne roș ii. de foarte multe ori victime. după atâta timp petrecut împreună. stând ascunsă în spatele resturilor „celorlalț i”. învineț ite. să-ț i muț i fotoliul în altă casă ș i să-ț i reverș i frustrările înainte de a mai da ochii cu cineva. Acum. într-un final. ciopârț ite. Cenuș ăreasa de porț elan parcă fuge într-un singur picior iar maimuț a nu mai are acum mâini cu care să-ș i acopere ochii înfricoș aț i..crezând că este de datoria lor să facă " dreptate"/ "educaț ie" cu pumnul în ș coală ș i acasă. elevul care ț i-a bătut copilul în prima zi din clasa a III-a. interioare ș i am cicatrizat experienț ele nefaste din copilărie ș i adolescenț ă. acelaș i pe care l-ai ignorat ani întregi. sentimentele de eș ec care alimentau dorinț a de supremaț ie ș i plăcerea de a-i vedea pe toț i ceilalț i inferiori. altruism. Prietenii ț i-au spus să te opreș ti. Peste un suflet dezgolit. nu ș tii nicicând dacă vreun ș oarece mai curios va dori vreodată să-ș i facă cuibul în sufletul proaspăt radiografiat. Sfârș ise. Nici măcar nu l-ai recunoscut.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 violenț ei în spaț iul ș colii. abia dacă ai timp să îl vezi la faţă pe elev. şi cărora le cad victime elevii din şcoală". să ştii prin ce schimbări trece familia lui. a eforturilor psihologului."Prevenirea înseamnă să fii atent la comportamentul copilului. GALAŢI Violenţa este o problemă actuală a societăţii noastre. iar ca elevul să aibă timp să prindă încredere în consilier. este nevoie cam de un cosilier la 400 de elevi. să aibă ș i ore de predare. iar dacă nota acordată unui elev nu este pe placul acestuia în mod sigur nu va solicita consiliere:"Pentru ca un consilier să fie eficient şi să aibă timp să monitorizeze. 29. schimbări care l-ar putea instabiliza psihic şi comportamental. tineri agresivi care fac parte din găşti de cartier etc. să vezi dacă are un nivel scăzut al impulsului şi să îl aduci în consiliere pentru a rezolva cauza psihologică a instabilităţii lui înainte de a comite un act de violenţă”. dar şi mobilizarea corpului social pentru luarea de poziţie."foşti elevi. de hărţuire. ajungând să aibă în grijă ș i 2500. ș i perturbă grav mediul ș colar. cât şi bullying-ul sunt puternic asociate nu doar cu apariţia anxietăţii şi a depresiei. Pe lângă aceste situaț ii apar alț i factori în vecinătatea ș colii. darămite să îl consiliezi şi să rezolvi problema.iv Nu rămâne decât să sperăm că mai mulț i psihologi în ș coli vor reuș i să diminueze considerabil numărul de cazuri de violenț ă.. intimidare. 7. Când vorbim de bullying. responsabili de găsirea unor soluţii. având impact asupra actului educaţional desfăşurat într-un cadru instituţionalizat. una dintre temele recurente ale societăţilor contemporane. deci de nişte particularităţi ale acestui tip de violenţă. pentru mulţi dintre copii. implicarea şi participarea la prevenirea şi combaterea acestui fenomen social. de dezechilibru de putere între copilul care agresează şi copilul care este victimă. jignire. a mai spus Aura Stănculescu. să îl cunoască pe elev. locuitori din zonă. cam o treime dintre aceș tia i .Agresiune. ŞCOALA GIMNAZIALǍ NR. mai ales în rândul adolescenţilor. profesorilor etc. GALAŢI AUTOR: PROFESOR NICA MONALISSA.iii Prevenirea nu se poate realiza când psihologul ș colar trebuie să se ocupe de minim 800 de elevi. ŞCOALA GIMNAZIALǍ NR. nu vorbim doar de un conflict între copiii. VIOLENŢA Ȋ N MEDIUL ŞCOLAR AUTOR: PROFESOR ROTARU RODICA BIANCA.„Atât abuzul în familie.Globalizarea interesului faţă de violenţa socială este consecinţa unei conştientizări generalizate privind necesitatea punerii violenţei pe agendele de lucru ale diferiţilor actori sociali. să vezi dacă este instabil. a comisiilor de combatere a violenț ei în ș coală. La atâţia elevi. Acum un consilier are şi 2500 de elevi. hărț uire verbală ș i psihică etc. 53 . spune psihologul Mihai Copăceanu.. La momentul actual. ci vorbim de violenţă repetată. a explicat psihologul Diana Stănculeanu.ii Soluț ia ar fi prevenirea. există în ciuda informărilor frecvente. Violenţa umană este. ci din nefericire cu comportamentele de suicid. căreia foarte puţini dintre copiii victimă îi fac faţă şi despre care vorbesc cu mare greutate din cauza sentimentelor de vinovăţie şi ruşine care se adună în jurul acestor situaţii”. fără îndoială. consilierul e pur şi simplu un alt om care bântuie prin şcoală”.

Aşa cum rezultă din analizarea formelor de violenţă şcolară. lipsa autocontrolului. ignorarea cadrelor didactice. alcool. ca ș i unii factori ce ț in de individ. de ș omajul ce-i atinge pe foarte mulț i părinț i. din păcate. atitudini ironice faţă de profesori). cultura redusă etc. agresiune verbală şi nonverbală. sociale. abuzarea copiilor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Fiind un fenomen complex.lipsa stimei desine. societatea în ansamblu agresivă. Mediul familial reprezintă.cauzele care duc la astfel de manifestărisunt caracteristici individuale. această formă de violenţă are loc în timpul recreaţiilor şi cel mai frecvent fiind întâlnite violenţa verbală şi jignirile pe baza situaţiei economice.discriminări de orice natură. fugă.sistemul legal permisiv (în unele ţări). constatăm că băieţii sunt mai violenţi decât fetele. loviri. violenţele lor luând chiar forme mai grave decât cele ale fetelor.iar concurenţa pentru note. De aceea. Formele de manifestare ale violenţei în şcoală sunt: violenţa între elevi (are cea mai mare pondere în cazurile de violenţă şcolară). Cel mai des. În aceste condiț ii. în general. de personalitatea lui.alienarea(îndepărtarea faţă de societate). este violenţa profesorilor faţă de elevi. pentru că au sentimentul devalorizării.factori de relaţionare:autoritate/indiferenţă în familie. culturale. care prezintă forme mai tolerabile. jigniri. jigniri). Un alt aspect important în analiza vieţii şcolare. condiţii economice. Violenţa elevilor faţă de profesori este. mediul social. o realitate în şcolile din România. cea mai importantă sursă a agresivităț ii elevilor. acolo unde sărăcia este la ea acasă. Părinț ii sunt confruntaț i cu numeroase dificultăț i materiale. dominaţia bărbaţilor. economice. violenţa profesorilor faţă de elevi. anturaj (prieteni cu obiceiuri rele). care-i afectează profund pe copii: violenț a intrafamilială. În cazul violenţei între elevi. apărarea unor relaţii de prietenie în cazul fetelor. Prezenţa acestei forme de violenţă este mai redusă decât în celelalte cazuri. determinanţi socio-familiali şi de mediu şcolar:violenţa în familie. strada şi grupurile stradale. Cauzele şi motivaţiile acestor manifestări comportamentale la această vârstă sunt afirmarea masculinităţiipentru status într-un grup. putem vorbi despre:factori individuali hiperactivitate. evaluare neobietivă. 54 . cu periferiile. refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare. ignorare. violenţa elevilor faţă de profesori. dar ș i psihologice. droguri. Echilibrul familial este perturbat ș i de criza locurilor de muncă. Se manifestă astfel: comportamente neadecvate ale elevilor în raport cu statutul lor (absenteism. cu implicaţii asupra elevului şi calităţii activităţii educaţionale. Principalele cauze ale acestei forme de violenţă sunt reprezentate de mediul familial.mediul instabil familial. mass-media. comportamente violente evidente (injurii. Violenț a ș colară este asociată. acte de indisciplină la ore. injurii. ei au experienț a divorț ului părinț ilor ș i trăiesc în familii monoparentale. atunci când se vorbeș te despre violenț ă în ș coală se consideră drept surse defavorizante anumiț i factori exteriori ai ș colii: mediul familial.mass -media. Mulț i dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate. În altă ordine de idei. ei nu mai sunt sau sunt puț in disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar probleme familiale foarte grave. atitudini antisociale. Cele mai frecvente sunt absenteismul şi indisciplina. pentru rivalitate la băieţi. consumul de alcool. excludere de la ore. agresiune nonverbală. În cazul distribuţiei pe genuri. cultural. lucru evident atunci când luăm în considerare amploarea formelor ei de manifestare şi inter-relaţiile pe care le presupune. cu zonele urbane dificile. neglijenț a. religioase sau etnice. credem. al eș ecului.factori comunitari (periferii). Cel mai adesea se manifestă prin atitudini ironice ale profesorilor faţă de elevi. unde pot avea loc astfel de incidente. tutun. violenţa are determinări psihologice. constatăm că această manifestare este specifică îndeosebi vârstei adolescentine.factori societali: social. nivelredus de dezvoltare intelectuală.

Ș i aceasta cu atât mai mult cu cât ei constată că ș coala nu le asigură inserț ia profesională. colectarea de alimente. să stimuleze ș i să întreț ină violenț a ș colară: situaț ia economică. la bătrâni neputincioşi(azil). Adrian. Se poate spune că violenț a în ș coală pleacă în primul rând de la un deficit de comunicare Bibliografie: -Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 2003 SĂ ALEGEM NONVIOLENȚ A! 55 . Foarte important în combaterea violenţei este dialogul. Violenţa. că democraţieînseamnă să te simţi tu bine. Incadrul orelor de dirigenţie este necesar să se dezbată teme desprerespectul pentru cei din jur. despre ce înseamnă colegialitate şi să se combată de către diriginte ideea că fiecare poate să facă ce vrea . Aspecte psihosociale.sprijinirea unităţilor şcolare în identificare familiilor cu risc ridicat de violenţă.între elevi şi profesori. Spiritul de echipă. de utilitatea ș tiinț ei. de afecț iune. jucării pentru cei nevoiaşi şi distribuirea lor.promovarea unei culturi a non-violenţei printre toţi actorii implicaţi în actul eduaţional. Ca diriginţi nu trebuie să uităm că educatie se face cu orice prilej şi nu numai la ora de dirigenţie ( şi numai la clasa la care este diriginte). . Adolescentul doreș te să fie înț eles. criza valorilor morale. Gilles. criza familiei. 2005(document PDF). unele disfuncț ionalităț i la nivelul factorilor responsabili cu educaț ia tinerilor.O legătură de suflet între elevi şi profesori consider că este imperios necesară pentru buna funcţionare a procesului educativ şi nu mă refer doar la diriginţi ci la toţi profesorii. dialogul părinț i-copii ș i profesori-elevi este absolut necesar.încurajarea şi stimularea rezultatelor bune şi a comportamentului exemplar al elevilor.implementarea unui circuit de televiziune închis în şcoală. elevilor trebuie să li se explice că ei trăiesc într-un colectiv şi că nu pot orice în numele democraţiei. criza valorilor) afectează profund dezvoltarea personalităț ii copilului. -Ferreol.iniţierea de parteneriate locale în vederea prevenirii violenţei în şcoală. are nevoie de dragoste. inegalităț ile sociale.de exemplu: vizite la copii fără familie. elevi şi părinţi. adresate tinerilor. etnie. UNICEF. Bucureşti. numeroase surse de influenț ă de natură să inducă. etc In această perioadă atât de dificilă. inconstanț a în cerinț ele formulate social conț ine. haine. Printrestrategiile de prevenire a violentei in mediul scolar putem aminti: . pot fi cultivate prin activităţi extraşcolare . manifestări opuse violenţei. dar şi cei din jur şi că fericirea fiecăruia nu trebuie să se construiască pe nefericirea celor din jur. Iaşi. Un mediu social în criză (criza locurilor de muncă. Neculau. profesori şi părinţi. la rândul său.medierea în şcoală: instruirea elevilor în vederea formării grupelor de elevi mediatori. Editura Polirom. .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Mediul adaugă ș i importante carenț e educaț ionale – lipsa de dialog. . . respectul pentru cei din jur. dar el nu recunoaș te ș i nu exprimă acest lucru. slăbiciunea mecanismelor de control social. lipsa de cooperare a instituț iilor implicate în încep să se îndoiască de eficacitatea ș colii. de securitate afectivă. indiferent de provenienţă. „Violenţa în şcoală”. mass-media. consider că elevii trebuie trataţi în mod egal şi cu respect dând dovadă de tact şi înţelepciune. numai o bună comunicare între părţile enumerate pot depista anumite probleme din viaţa acestora . . despre prietenie. . . stare materială.training pentru prevenirea violenţei în şcoală.organizarea de evenimente culturale şi educative.

însă. manifestări de artă.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Grigorescu Lavinia Colegiul Naț ional „Kemal Ataturk” Medgidia. este o luptă plănuită ș i constructivă pentru a atinge un anumit scop. it is a weapon unique in history. scrisorile deschise. adunări. care implică comunicarea directă. petiț iile. greva foamei. este o armă unică în istorie. intervenț ia nonviolentă. Instrumentele pe care se bazează nonviolenț a nu sunt puț ine: protestul ș i arta persuasiunii. pacifism ș i retragere. cavalcadele. Dimpotrivă. animalelor sau mediului înconjurător. 2 Din acest unghi. care include ocuparea unui spaț iu. Nonviolenț a reprezintă arma celor puternici dintr-o serie de motive bine întemeiate: o Trebuie să ai tărie de caracter ca să renunț i la ceva negativ (violenț ă) ș i să îl înlocuieș ti cu ceva pozitiv (nonviolenț ă)."1—  Martin Luther King. etc. Într-adevăr. 1 „Nonviolența este o armă justă și puternică. marș uri. Jr. Ea se referă la faptul de a nu folosi violenț a de niciun fel asupra propriei persoane. etc. în mod indubitabil. fiind lipsiț i de curaj. refuzul plăț ii taxelor ș i impozitelor. nesupunere civică. acte simbolice.wikipedia. Termenul de „nonviolenț ă” este deseori interpretat greș it ș i din acest motiv este respins cu vehemenț ă. Indeed. revoluț ia. which cuts without wounding and ennobles the man who wields it.” (trad. care presupune dorinț a de a nu colabora cu cineva ș i din acest motiv se organizează greve. dezbaterile.org/wiki/Nonviolence 56 . o Trebuie să ai respect ș i înț elegere pentru cei din jur o Trebuie să ai o conș tiinț ă curată o Trebuie să nu te laș i manipulat o Trebuie să lupț i pentru propriile convingeri o Trebuie să îț i doreș ti să aduci schimbarea o Trebuieb să fii adeptul păcii o Trebuie să împărtăș eș ti iubirea universale o Trebuie să crezi în dreptate o Trebuie să crezi în adevăr o Trebuie să construieș ti împreună cu ceilalț i o Trebuie să nu iei totul de-a gata o Trebuie să ai grijă de tot ce-i în jurul tău o Trebuie să îț i pese de viitor o Trebuie să ai răbdare. blocadele. boicoturi. Nonviolenț a nu înseamnă pasivitate. deș i prima decadă a secolului XXI a fost declarată la nivel internaț ional drept decada păcii ș i a nonviolenț ei asupra copiilor. se sustrag de la responsabilităț i prin folosirea unor tertipuri. etc. noncooperarea. celorlalț i. se demontează falsa ipoteză conform căreia nonviolenț a ar fi arma celor care. Constanț a Motto:"Nonviolence is a powerful and just weapon.mea) 2 https://en. care taie fără să rănească și care îl înnobilează pe cel care o mânuiește.

de la o societate la alta din simplul fapt că nu se învaț ă din greș eli. pace ș i viziune. comunicare deschisă. drogurile. ea ar trebui să constituie un deziderat nu numai pentru membrii clasei politice sau al înaltei societăț i. empatie ș i alte lucruri pozitive. Din această perspectivă. nonviolenț a poate oferi pace ș i iubire ș i ne poate face mai puternici decât am crezut vreodată că putem fi. este necesar ca ea să fie cunoscută ș i diseminată în mediul ș colar. De asemenea. Pe de altă parte. vor simț i că pot face o schimbare pozitivă oricât de mică ar fi ea. E necesar ca ea să fie îmbrăț iș atăde toț i membrii societăț ii indiferent de categoria din care fac parte ș i să fie aplicată în viaț a de zi cu zi. Violenț a poate produce incidente cu urmări regretabile ș i mai mult de atât. onestitate. ar fi mai optimiș ti. Nu întâmplător. lipsiț i de empatie. Aș adar. nu reuș esc să ocupe un loc de muncă. Tinerii ar trebui să fie încurajaț i să nu mai afiș eze un comportament agresiv ș i antisocial deoarece efectele sunt dăunătoare. James Bevel ș i Nelson Mandela au reuș it lucruri surprinzătoare care au schimbat cursul istoriei. În al treilea rând.Indivizii care sunt expuș i violenț ei nu numai că vor suferi de probleme de sănătategrave (diferite tipuri de cancer sau boli de inimă). bunăstare. În plus. au tulburări de personalitate. ca de exemplu. Dacă ar alege nonviolenț a. nonviolenț a nu este un dat. ea poate curma vieț i. în cadrul planului politic. drept de a concura egal cu bărbaț ii pe piaț a muncii ș i dreptul de a fi responsabile de viaț a lor. drept la educaț ie. În schimb. Mahatma Gandhi a reuș it printr-o politică exclusiv nonviolentă să elibereze India de sub ocupaț ia engleză ș i să combată discriminarea ș i sistemul castelor. Ea este un dat care se transmite în mod eronat de la o generaț ie la alta. alcoolul. În acest fel. Cei supuș i violenț ei tind să fie mai violenț i decât agresorii lor. Societăț ile care aleg violenț a se îndreaptă vertiginos spre autodistrugere din cauza faptului că aceasta conduce ireversibil spre lipsa de omenie. În primul rând. egalitate. La fel ș i alț i reprezentanț i ai politicii nonviolente. au un randament ș colar scăzut. mai curajoș i. o societate în care fiecare individ urmăreș te să preia controlul prin acte de violenț ă comise după bunul plac este o societate slabă în comparaț ie cu o societate în care toată lumea conlucrează constructiv pentru a atinge un scop bine definit. mai încrezători în propriile forț e ș i mai realiș ti în ceea ce priveș te planurile lor de viitor. înț elegere.wikipedia. violenț a este o reacț ie în lanț .org/wiki/Nonviolence 57 . dezvoltarea unui mediu familial nonviolent este foarte importantă. creativitate. a oprit invadarea militară a Indiei. fără idealuri. Nonviolenț a le insuflă indivizilor sentimentul de putere ș i încredere. dar vor fi susceptibili de a o perpetua generaț iilor viitoare creând astfel o familie destabilizată.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Alegerea răspunderii cu nonviolenț ă la actele de violenț ă va avea numai avantaje pe termen lung. bazată doar pe instincte primare. WEBOGRAFIE https://en. Martin Luther King. au un nivel scăzut de concentrare. Mai mult. În al doilea rând. ș i in extenso. dezvoltă adicț ii cum ar fi: jocurile de noroc. Ea se construieste pas cu pas ș i datorită multiplelor sale avantaje. intelect. nonviolenț a s-a dovedit de multe ori a fi o strategie mai eficientă decât violenț a atâta timp cât instrumentele sale implică respect faț ă de ceilalț i. nonviolenț a este apanajul oamenilor instruiț i. o societate necivilizată. Tot în acest registru se încadrează ș i miș carea feministă în urma căreia femeile au drept de vot. nesiguri ș i confuzi. lumea poate deveni cu adevărat un loc mai bun. se simt neajutoraț i.

stând ascunsă în spatele resturilor „celorlalț i”.. am aș ezat înț elegere. Sfârș ise. dar la ultima vizită am regăsit-o pitită sub acelaș i unghi. numele tău este trecut pe uș a apartamentului. într-un final. din colț urile cu mucegai ale camerei de zi. locul tău de veci ș i singurul în care îmi este cu putinț ă să te găsesc. sentimentele de eș ec care alimentau dorinț a de supremaț ie ș i plăcerea de a-i vedea pe toț i ceilalț i inferiori. Ca toț i ceilalț i maeș tri ai fotoliilor cu perne. am îndepărtat toate regretele. iar maimuț a nu mai are acum mâini cu care să-ș i acopere ochii înfricoș aț i. servind cina în familie. între stratul gros de murdărie ș i buretele ros. Ț ii bine minte că te-am primit la mine fără vreun angajament. care îș i pierduse de mult respectul pentru sine ș i pentru cei din jur ș i orice urmă de empatie. cam acum 20 de ani. Pe atunci. brut. pulbere. ciopârț ite. altruism. două mese pe zi ș i patru ore de terapie. Numai fotoliul a rămas integru. asta până să aflu că uitasem să-ț i fac despărț irea oficială cu sticluț a. orgoliul. decolorat. Spre surprinderea mea. când ț i s-a născut al doilea copil ș i aș a mai departe. ț i-am oferit un pat mult mai încăpător decât fotoliul cu perne roș ii. telefon ș i apă caldă. de lampa frumos încrustată cu topazuri. Toate sunt sparte. la fiecare difuzare a unei noi telenovele turceș ti. pe factura de la curent. Erai acolo când ț i-ai ț inut pentru prima dată copilul în braț e. dezarmaț i. aruncată asupra peretelui dinspre vecinul gălăgios de la 204. rupte. mâncate de praful ș i transpiraț ia a nu ș tiu câte zeci de proprietari. ș i sticluț a transparentă îndesată cu tact sub saltea. Prietenii ț i-au spus să te opreș ti. să-ț i muț i fotoliul în altă casă ș i să-ț i reverș i frustrările înainte de a mai da ochii cu cineva. Toate înafară de fotoliul cu perne roș ii. de sărbători. Treptat. Ai 58 .. Peste un suflet dezgolit. ș i de soț ie.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 SUFLET RADIOGRAFIAT Hizanu Mădălina (Clasa a X-a D) Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea Profesor coordonator Agache Oana-Gabriela Un fotoliu cu perne râncede. prieten credincios. inscripț ionat pe certificatul de căsătorie ș i rostit cu multă afecț iune în primii ani ai căsniciei voastre. Nici măcar bibelourile nu te mai privesc cu acelaș i respect ca odinioară: elefantul ș i-a pierdut trompa într-o altercaț ie nu foarte corectă. recomandând un psihiatru cu foarte multe aprecieri. învineț ite. înnegrite. te-ai acomodat destul de repede cu noile condiț ii. de farfuriile moș tenite de la bunica ei. inapț i. Cenuș ăreasa de porț elan parcă fuge într-un singur picior. ț i-ai promis că vei avea grijă de fotoliul cu perne. Dar nimeni înafară de mine nu ț i-a oferit înț elegerea de care aveai cu adevărat nevoie. devotament ș i măsură în toate.Am spălat cu multă răbdare rănile adânci. Familia te-a sfătuit printr-un ordin judecătoresc să-ț i strângi bagajele (doar ceea ce ț i se cuvine de drept) ș i să pleci într-o vacanț ă prelungită. interioare ș i am cicatrizat experienț ele nefaste din copilărie ș i adolescenț ă.

violenţa psihologicǎ. de fermitatea acelora de a propune soluţii de viaţă coerente. după atâta timp petrecut împreună. La sfârș itul celor doi ani de vacanț ă am vrut să-ț i fac un cadou de despărț ire. acelaș i pe care l-ai ignorat ani întregi. Violenţa a devenit o realitate crudǎ în existenț a cotidianǎ. a confruntării cu problemele existenţiale şi cu nevoia vitală de a le rezolva. Dar aceasta nu se rezumǎ doar la atât. Regretul meu ar fi că nu am izbutit decât să cumpăr unul nou. încercând să se autodefinească.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 început să vorbeș ti despre dorinț ele ș i aspiraț iile tale cu un puș ti aflat încă în prima fază a procesului. prin vorbe sau atitudine. nu ș tii nicicând dacă vreun ș oarece mai curios va dori vreodată să-ș i facă cuibul în sufletul proaspăt radiografiat. În ciuda faptului cǎ. Despre violenţa pasivǎînsǎ. parț ial vindecat. scrisǎ sau audiovizualǎ informeazǎ în permanenţǎ cu privire la diverse manifestǎri ale acestui fenomen. dar m-am ales doar cu un deget zgâriat ș i o trimitere de urgenț ă la spital pentru vaccin. consideră că printr-un comportament agresiv şi o atitudine sfidătoare îşi creează o imagine de justiţiar. ai văzut nevoia unui sprijin necondiț ionat. tinerii au cedat mirajului retragerii într-o lume în care numai ei pot avea acces. izolarea. simboluri ale inocenț ei. departe de intruziunile şi agresivitatea celor care nu sunt de-o vârstă cu ei. Acum. Tot ea este cea care alimenteazǎ focul violenţei fizice. Violenţa poate fi de douǎ feluri: violenţa fízicǎ ș i violenţa pasivǎ. de înţelegerea. cu care oamenii coexistǎ fǎrǎ mǎcar sǎ sesizeze pericolul. aducând la starea iniț ială fotoliul cu perne roș ii. ironia.Violenţafízicǎ este cea care implicǎ forţa. întrucât pe sub salteaua mucegăită îș i făcuse de mult timp cuibul o familie de ș oricei. umilirea. aș a cum este ea cunoscutǎ mai bine. cu atât mai crudǎ cu cât ea se manifestǎ inclusiv între copii. În acest context. Dincolo de figura speriată. SURSA A VIOLENȚ EI? Profesor Mureș an Anamaria – Elena Colegiul Tehnic „Anghel Salighy”. Chiar dacǎ reprezintǎ o problemǎ delicatǎ. Ea provoacǎ suferinţa psihicǎ ș i emoţionalǎ. împărtăș indu-i cu mult calm dezaprecierea faptelor sale. apariţia diferitelor forme de violenţǎ în mediul şcolar pare aproape o fatalitate ș i devine adesea un lucru obişnuit. Dintre aceste acţiuni violente amintim respingerea. coruperea. de răbdarea adulț ilor de a-i asculta. Baia Mare Tânăra generaţie. elevul care ț i-a bătut copilul în prima zi din clasa a III-a. majoritatea dintre noi ne referim doar la atingeri sau contacte fizice dureroase. uș or plictisită ș i ingrată a adolescentului. luarea în stǎpânire a fenomenului violenţei 59 . este anticipatǎ de natura umanǎ. Lipsiţi de cele mai multe ori. Violenţa fizicǎînseamnǎ ș i încercarea de intimidare a posibilei victime prin ameninţǎri. care ar trebui sǎ fie embleme. Ea urmǎreș te crearea unor rǎni emoţionale ce cu greu pot fi vindecate. criticarea. Presa. este simţitǎ. te sfătuiesc să-ț i verifici bine fotoliile.Violenţapasivǎ sau. Să nu mă crezi un laș ! Am purtat multe discuț ii paș nice pe tema mutării cu capul familiei. este vizibilǎ. aflată într-o perioadă a căutării propriei identăţi. Ș COALA. gelozia sau ignorarea. excluderea. putem spune cǎ este cea mai perfidǎ cale de a pricinui durere. ameninţǎrile.Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Atunci când vorbim despre violenţa fizicǎ ne referim la toate actele fizice care au ca scop rǎnirea unei persoane. Nici măcar nu l-ai recunoscut. atunci când se explicǎ ce înseamnǎ violenţa fizicǎ. are ca obiect emoţiile unei persoane. a cunoaşterii şi a înţelegerii de sine şi a celor din jur.

pe baza unei cercetări sociale dar ș i instituț ionale. grijă pentru semenii noș tri ș i sǎ elimini egoismul. şcoala este locul de producere ș i transmitere a cunoaşterii. Violenţa şcolară trebuie deci determinată luând în calcul contextul ș i cultura şcolară.Dacă vom adopta nonviolenţa în comportamentul ș i comunicarea dintre noi. În concluzie atunci când se vorbeşte despre violenţa în şcoală trebuie luaț i în discuț ie ș i factorii externi: mediul familial. Ed. spre exemplu. În al doilea rând. care influenţează negativ dezvoltarea normalǎ a elevului. atunci nicio schimbare nu va avea loc. cu atât cu cât şcoala dispune de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei în mediul şcolar. locul de înţelegere a sensului vieț ii şi a lumii care ne înconjoarǎ. Demararea cercetărilor asupra fenomenului violenț ei şcolare în ț ările occidentale este de dată relativ recentă. a merge pe teren cu instrumente metodologice precise. trebuie sǎ ne schimbǎm noi înș ine. Profesorii dintr-o şcoală pot propune grile de lectură a violenţei în funcţie de referinţele lor culturale. frica. ura. Polirom. o provocare mondiala?. apreciere. 2003 60 . de înţelegere a raporturilor cu ceilalț i şi cu noi înşine. înţelegere. comportamentele violente ale elevului îşi pot avea originea şi într-un management defectuos al clasei şcolare. compasiune. societǎţi sau naţiuni. Temele de studiu au fost organizate în jurul a două mari probleme: cunoaș terea fenomenologiei violenţei ș i găsirea modalităț ilor de stăpanire ș i prevenire a acesteia. Institutului European. Nicio concepţie negativǎ. de formare a comportamentelor ș i a competenţelor cognitive. ca alţii sau ceilalţi sǎ se schimbe întâi. atunci va trebui să fim mai pozitivi în atitudine ș i este imperios necesar sǎ înlocuim lucrurile negative. Aș teptǎm. iubire. Violenţa şcolară este asociată. mediul social ș i personalitatea fiecărui elev în parte. Se cautǎ soluţii în vederea eradicǎrii violenţei. în 1994. Ed. 2010 Adrian Neculau – Violenta. de angoasă. de teamǎ. pot fi afectate raporturile profesor-elev ș i elev-elev ș i generează sentimente de insecuritate. În primul rând avem nevoie de nonviolenţǎ în comunicare. agresivitatea. lăcomia. mai exact lipsa de adaptare a practicilor educaţionale la o populaţie şcolarǎ considerabil schimbatǎ. prejudecǎţile. dar ș i de normele interne de funcţionare a instituţiei şcolare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 nu se poate face decât dacǎ îi sunt cunoscute cauzele. Bibliogarfie: Eric Debarbieux – Violenta in scoala. Astfel se poate ajunge la o deteriorare a climatului în şcoală.Nonviolenţa înseamnǎsǎ te laș i condus de respect. originile. Clasa şcolarǎ constituie un grup ai cărui membri depind unii de alț ii.Problema violenţei în şcoalǎ poate şi trebuie sa devinǎ o temǎ de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional. egocentrismul. De exemplu. din pǎcate. suspiciunea. În mod tradiț ional. care să permită măsurarea fenomenului. a fost lansat pentru prima oară în Franț a un vast program de cercetări empirice asupra violenţei şcolare. Dacǎ nu vom deveni schimbarea pe care dorim sǎ o vedem la alţii. formele de manifestare şi posibilităţile de prevenire. cu zonele urbane dificile. fiind supuşi unei mişcǎri de influenţare reciprocǎ ce determinǎ echilibrul funcţional a câmpului educaţional. Aspecte psihosociale. nu constituie fundamentul construirii unei familii. cu periferiile. Astfel.A lua în serios problema violenţei în mediul şcolar înseamnă a demara cercetări riguroase. comunitǎţi. în general cu sărăcia.

sărăcia ș i lipsa oportunităț ilor. în calitate de victime. simbolic) sunt variabile importante în înț elegerea fenomenului. cu o diversitate de forme de manifestare. Adolescenț ii expuș i la comportamente violente manifestă nivele înalte de mânie.Neculau. ș coala este spaț iul de manifestare a conflictelor între copii ș i între adulț i-copii. Aceste programe au obiectivul de a-i ajuta pe tineri să se simtă mai în siguranț ă ș i să aibă mai multă încredere în comunitatea în care trăiesc. Când vom folosim noț iunea mai generală de ʺviolenț ăʺ vom desemna orice comportament al cărui scop este prejudicierea sau distrugerea victimei(cf. În orice atac agresiv vom regăsi apelul la forț ă pentru transformarea unui individ în instrument în folosul personal. Studiile au pus în evidenț ă faptul că expunerile de lungă durată la violenț ă crescută pot produce modificări la nivelul structurii ș i funcț ionării creierului afectând în mod negativ performanț ele academice ș i dezvoltarea profesională. Această formă de manifestare a agresivităț ii a cunoscut în ultimele decenii o evoluț ie ascendentă. precum ș i apelul la violenț ă pentru înlăturarea / devalorizarea semenului. sănătăț ii ș i stării de bine a victimei. existând o serie de factori care complică ș i intensifică problema violenț ei: toleranț a socială la violenț ă. 61 .1996). Astfel. violenț a în mass media. depresie. implicarea tinerilor în procesul decizional la nivel de ș coală ș i comunitate. teamă ș i lipsă de încredere în stabilitatea lumii în care trăiesc. programe de trening profesional care pregătesc tinerii pentru cariere care să le ofere satisfacț ii. scăzându-le ș ansele unei tranziț ii normale ș i sănătoase către perioada adultă. programe educaț ionale pentru părinț i ș i profesori care pun accentul pe recompensarea ș i întărirea comportamentelor pozitive. perceput ca adversar.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 NONVIOLENȚ A – ANTIDOTUL VIOLENȚ EI ÎN Ș COALĂ Ș I ÎN SPAȚ IUL COMUNITAR Bibliotecar:Costea Carmen. teamă. agresori sau martori. trebuie iniț iate timpuriu. programe de evitare a victimizării – având în vedere faptul că tinerii prezintă un risc crescut de a deveni victime ale violenț ei. lipsa suportului ș i implicării familiei. Eforturile de prevenț ie a violenț ei pornesc de la prezumț ia că aceasta este un comportament dobândit ș i prin urmare. crearea unui mediu securizant ș i suportiv care protejează împotriva factorilor de stres. Pe lângă repercusiunile grave asupra vieț ii. lipsa unor modele pozitive. Cauzele violenț ei sunt multiple ș i complexe. imitaț ia. violenț a are efecte la fel de serioase ș i asupra sănătăț ii mentale. atât în sens cantitativ. oportunităț i de explorare a aptitudinilor ș i opț iunilor profesionale ș i de dezvoltare a talentelor personale. înainte ca tiparele agresive de comportament să devină obiș nuinț ă. Diminuarea violenț ei ș colare presupune promovarea unor identităț i pozitive: oportunităț i de implicare în activităț i ș colare ș i comunitare cât mai variate indiferent de performanț ele ș colare. acț ional. cât ș i ca gravitate afectând vieț ile a mii de copii ș i tineri. Colegiul Tehnic ʺRadu Negruʺ Galaț i PREVENIREA VIOLENȚ EI ESTE MAI FACILĂ DECÂT STOPAREA ACESTEIA! Violenț a în ș coală este un fenomen extrem de complex. iar raporturile de forț ă sau planul în care se consumă conduitele ofensive (verbal.

raț ionamentul moralcare accentuează rolul ș i importanț a responsabilităț ilor sociale. Consiliere ș i orientare: ghid de educaț ie pentru carieră. o importanț ă mai mare acordată educării părinț ilor ( cum să intervină în cazul în care copilul lor este fie agresor. socială ș i culturală a comunităț ii în care se integrează ș coala – valori promovate. tehnici de mediere ș i rezolvare de conflicte.Giurgiu Profesor coordonator Ș TIRBU Ortansa 62 . de tipul de violenț e ș i de resursele existente. implicare în activităț i extracurriculare. Agresivitatea în ș coală. Bibliogafie: Lemeni.2001. morală. comportament ș i disciplină – codul de reguli de conduită în clasă ș i în ș coală. Cluj-Napoca. Eficienț a multitudinii ș i diversităț ii măsurilor aplicate se poate explica că ele au fost iniț iate ș i funcț ionează în ș coli preocupate să democratizeze viaț a ș colară ș i să ofere ș i alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanț a academică. Strategiile de combatere a violenț ei ș colare au abordat diferit fenomenul.Colegiul Naț ional ”Ion Maiorescu”. profesorilor (cum să încurajeze copiii să comunice incidentele de violenț ă ș i cum să intervină în cazul violenț elor între elevi) ș i elevilor (cum să evite violenț ele ș i cum să se implice ei înș iș i în acț iuni împotriva violenț ei). oportunităț i. ceea ce presupune regândirea raportului dintre cooperare-competiț ie ș i recompensele puse în joc. în funcț ie de specificul cultural. oportunităț i de implicare în diverse servicii comunitare în vederea asistării diferitelor categorii sociale.Cornel.Laurenț iu. relaț iile elev- profesor. Iaș i. elev-elev.clasa a-X-a. ed. Ș coala ar trebui să ofere ș anse egale pentru toț i la exprimare ș i succes.Mircea. Majoritatea strategiilor aplicate în scopul reducerii conduitelor violente în ș coală au în comun măsuri ca: promovarea unui cod normativ coerent ș i clar în privinț a conduitelor de violenț ă. NONVIOLENŢA Niculae Irina Steluț a.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 oportunităț i de implicare în activităț i de grup care oferă întăriri pentru comportamentele adaptative atât pe termen scurt cât ș i pe termen lung. Institutul European.Gabriela.Hăvârneanu. crearea unor facilităț i pentru descărcarea sentimentelor de frustrare sau mânie astfel încât să se evite exprimarea lor prin agresiuni asupra colegilor sau profesorilor. fie victimă a agresiunii). dezvoltarea spirituală. 2004. Ș oitu. elevilor victimizaț i li se oferă li se oferă module de consiliere. Miclea. s-au înființ at linii telefonice tip hot-line pentru a se încuraja raportarea incidentelor violente ș i a se interveni în vederea sancț ionării agresorilor.ASCR. programe centrate pe dezvoltarea socială.

Aceste abilităț i ne ajută să trecem de la un limbaj al criticii. Comunicarea Nonviolentă ne oferă instrumente concrete pentru crearea de relaț ii bazate pe compasiune. Conectarea la nevoile umane universale împlinite sau neîmplinite din noi. Când extindem acest simplu concept ș i asupra celorlalț i. a fi capabili să observăm ceea ce se întâmplă fără să evaluăm sau să judecăm lucrul respectiv ș i să specificăm comportamentele ș i condiț iile care ne afectează. un limbaj al vieț ii. Odată cu deprinderea Comunicării Nonviolente învăț ăm să ne ascultăm ș i identificăm propriile nevoi ș i pe cele ale celorlalț i ș i să articulăm clar ceea ce “este viu în noi”. Premisele CNV Toate ființ ele umane împărtăș esc acelaș i set de nevoi În fiecare moment încercăm să ne împlinim nevoile cum ș tim mai bine Sentimentele noastre depind de împlinirea sau neîmplinirea nevoilor noastre Violenț a este o expresie tragică a unor nevoi neîmplinite 63 . ne dăm seama că nu avem duș mani. sprijin. ROSENBERG. 2. 4. a fi capabili să ne exprimăm stările interioare într-un mod care nu implică judecarea. înț elegere ș i respect reciproc: 1. Separarea observaț iei de evaluare. că ceilalț i nu fac decât ceea ce ș tiu ei mai bine pentru a-ș i împlini propriile nevoi. nu în ultimul rând. 3. creatorul Comunicarii Nonviolente Procesul Comunicării Nonviolente ne încurajează să ne concentrăm asupra a ceea ce observăm ș i să facem o diferenț iere clară între această observaț ie ș i interpretările sau judecăț ile noastre. Separarea sentimentelor de gânduri. simț im. iubire). avem nevoie ș i dorim – în loc să diagnosticăm ș i să judecăm -. Solicitarea a ceea ce dorim într-un mod limpede ș i într-un limbaj concret ș i eliberat de ambiguităț i ș i noț iuni abstracte. criticarea sau învinovăț irea celuilalt. care ne conectează în mod conș tient la calităț ile universale care ne susț in ș i ne îmbogăț esc viaț a ș i ne direcț ionează atenț ia asupra acț iunilor pe care le putem întreprinde pentru a manifesta aceste calităț i.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 “Tot ceea ce facem este în slujba nevoilor noastre. la un limbaj bazat pe nevoi umane. ne învaț ă săcreăm o legătură între gândurile ș i sentimentele noastre ș i nevoile sau valorile care se află la baza lor (ex. protecț ie. descoperim profunzimea propriei noastre compasiune. de asemenea. Când ne concentrăm asupra clarificării a ceea ce observăm. învăț ăm să identificăm ș i să exprimăm clar strategiile de împlinire a nevoilor respective. învinovăț irii ș i pretenț iilor. Prin intermediul acestor abilităț i ne asumăm răspunderea acț iunilor ș i alegerilor noastre atunci când interacț ionăm cu ceilalț i ș i contribuim la crearea de relaț ii bazate pe cooperare ș i colaborare.” MARSHALL B.

Metoda vă oferă instrumentele de care aveț i nevoie pentru a motiva angajaț ii fără a folosi teama. fără a critică sau insultă. Există nenumărate strategii pentru aceasta Oamenii au liber arbitru. înț elegerea ș i încrederea. în timp ce altele.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Fiecare dintre noi dispune de resurse interioare remarcabile dacă ni se oferă empatie pentru a intra în contact cu ele Stă în natura umană să dăruiască ș i să primească empatic. În ș coli ș i grădiniț e Educaț ia este mult prea preț ioasa pentru a fi motivată de tactici coercitive. vinovăț ie sau ruș ine. Scopul CNV este acela de a ne ajuta să clădim relaț ii bazate pe înț elegere ș i compasiune. să se afle în slujba vieț ii. Comunicarea Nonviolentă implică: exprimarea propriilor opinii fără a-i constrânge pe ceilalț i. Beneficiul companiilor? Angajaț ii care au încredere că nevoile lor sunt luate în considerare rămân. Experienț a CNV la locul de muncă ne întăreș te abilitatea de a trăi ș i munci productiv ș i armonios ș i face ca acț iunile noastre să fie motivate de compasiune. Comunicarea Nonviolentă promovează educaț ia motivată de respectul pentru viaț ă. vinovăț ia sau ruș inea. Nu suntem direct răspunzători de tot ce ni se întâmplă. Aplicaț iile CNV În mediul profesional Comunicarea Nonviolentă este o unealtă foarte puternică de îmbunătăț ire a productivităț ii ș i a moralului. în aș a fel încât nevoile fiecăruia dintre noi să fie satisfăcute. dimpotrivă. exprimarea sinceră. de dorinț a de a deprinde abilităț i. de a contribui la bunăstarea proprie ș i a celorlalț i. veț i îmbunătăț i moralul la locul de muncă ș i implicarea angajaț ilor. 64 . însă alegem cum reacț ionăm ș i cum gândim Anumite moduri de gândire ș i exprimare tind să ne deconecteze de forț a vitală care se află în interiorul nostru ș i al celorlalț i. să contribuie la bunăstarea proprie ș i a celorlalț i Toate nevoile pot fi împlinite în mod paș nic. administratori. clădind echipe unite ș i sprijinind găsirea de soluț ii creative pentru a îmbunătăț i relaț iile cu clienț ii. întăresc această legatură. ș i nu de frică. loiali companiei în care lucrează. Veț i face ș edinț ele mai productive. Punerea în practică a principiilor Comunicării Nonviolente îi ajuta pe profesori. elevi ș i părinț i să facă din ș coală un loc în care elevilor să le placă să înveț e. respect ș i îmbogăț ire a cunoș tinț elor – sunt împlinite. iar părinț ii să aibă încredere că nevoile copiilor lor – de siguranț ă. profesorilor să le placă să predea. indiferent de modul în care este exprimat. recepț ionarea unui mesaj cu empatie. pentru a evalua performanț ele într-un mod care încurajează dezvoltarea ș i pentru a rezolva conflictele de la birou într-un mod care sporeș te respectul reciproc. de cele mai multe ori.

Burundi. Suedia. Israel. ajutându-ne să ne concentrăm atenț ia asupra înț elegerii celor din jur cu empatie. Danemarca. Rusia. Rosenberg este fondatorul ș i directorul educaț ional al organizaț iei internaț ionale non-profit Center For Nonviolent Communication din Statele Unite ale Americii. Metoda Comunicării Nonviolente (CNV) a luat naș tere din dorinț a lui de a oferi oamenilor oalternativă la violenț a pe care el însuș i a experimentat-o în tinereț e. Serbia. Nigeria. funcț ionari publici ș i familii individuale. Rwanda. Palestina. a susț inut doctoratul în psihologie clinică la Universitatea din Wisconsin. iar în 1966 Comisia Americana de Examinare în Psihologie i-a acordat statut diplomatic în psihologie clinică. Croatia sunt doar câteva exemple de ț ări în care metoda Comunicării Nonviolente este utilizată de echipele de activiș ti ai păcii. unde a mediat reconcilierea ș i rezolvarea paș nică a diferendelor. În 1961. Rosenberg a susț inut conferinț e ș i seminarii de Comunicare Nonviolentă peste tot în lume. Serbia. S-a implicat activ în zone măcinate de război. ofiț eri de armată ș i poliț ie. Irlanda. Metoda ne oferă uneltele necesare pentru a răspunde unor întrebări precum: Cum ne imaginăm o relaț ie armonioasă ș i care sunt subiectele despre care ne e greu să vorbim într-o relaț ie? Cum transformăm potenț ialele conflicte într-un dialog plin de compasiune? Cum ne exprimăm dorinț ele ș i nevoile astfel încât partenerul să nu ia spusele noastre drept o poruncă? Ce blochează empatia ș i cum îmi ofer empatie mie? Cum identific nevoile copilului meu? Cum realizez o relaț ie bazată pe cooperare cu copilul meu? Marshall Rosenberg Marshall Rosenberg (1934-2015) s-a născut într-o suburbie a orasului Detroit.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 CNV a fost introdusă până în momentul de faț ă în ș coli din SUA. Italia ș i Israel. persoane private de libertate. 65 . În martie 2006 i s-a decernat premiul pentru pace Bridge of Peace. Dr. Dr. cu rezultate îmbucurătoare pentru toț i cei implicaț i: Mai puț ine conflicte Gestionarea eficientă a diferendelor care apar Creș terea capacităț ii de a-l asculta pe celălalt Respect reciproc între toț i participanț ii la procesul de învăț ământ Mai multă cooperare Mai multă distracț ie pentru toată lumea În relaț iile de familie Comunicarea Nonviolentă ne poate îmbunătăț i în mod radical relaț iile. Pe parcursul anilor ’60. A lucrat deopotriva cu profesori. directori de companii. într-o comunitate măcinată de conflicte inter-rasiale. însă fără compromisuri. cea mai mare parte a activităț ii sale s-a concentrat asupra medierii de conflicte în ș coli ș i instituț ii publice.

Înzilelenoastre. unele grave. Înspateleoricăreiacţiuniexistăîntotdeauna o motivaţie. înspaţiulautonom al şcolii. Eapoate fi prinjigniri. mediul social în care trăieşte. lovire (înordinedescrescătoare a frecvenţeicazurilor). carenţeîncomunicare. apoiprofesorii care îl pot sfătuişi e necesarăintervenţiaconsilieruluipsihopedagog al şcolii. fie eachiarşiprinviolenţă. întâlniricupărinţii (consiliereaspecializată a acestora). porecle. Înjurulnostru la fiecare pas observămviolenţa. Întoateşcoliledinţarăsunt acte de violenţă. ceea ce reducetotuldinnou la nivelindividual. Oricumamprivitipurile de manifestărialeviolenţei este nevoie de mai mulţiindivizipentru a susţine o cauza. prieteniilepe care le are elevulînşcoalăsauînafaraei. De aceeatrebuie sa fim mai atenţi la ceea ce se întâmplăînjurulnostru. RaduCamelia. înjurături. altele mai puţin grave. De exempluviolenţa întreeleviidinaceeaşiclasă când nu se inţelegşi se ceartă este o formă de violenţăverbală. informarea la ore de dirigenţiedespreconsecinţeleviolenţei. De aceeadiriginteleclasei este mai atentşiîlpoate ajuta şiîndruma. economiceşiteritoriale. liber de conflicteşi de manifestărialeviolenţei sociale. să fie ajutat. o imagine de sine slabă. religioase. Cel mai adesea se manifestăprinatitudiniironicealeprofesorilorfaţă de elevi. pentru ca un astfel de elev. epitetenegative. Încontextul cultural şipoliticeuropean se acceptăşi se promoveazăideeacăşcoalatrebuiesă fie un spaţiuprivilegiat. implicareelevilorînprevenireaviolenţeipropriu-zisă: acţiuni de conştientizare de cătreelevi a efectelornegativealeviolenţeiorganizateînşcoli. astfelcăînceea ce priveşteviolenţăgăsimmotivaţiişicauzedincele mai diverse: la nivelindividual – lipsaeducaţiei. rolulconsilierilorşcolariînprevenireaviolenţei este foarte important. etnice. uneori se poate observa. este mai transparentă. Violenţa nu ţinecont de vârsta ci mai degrabă de sufletşi de putereanoastrăde acţionare. el trebuieînţeles.. înşcoală se manifestădiferit. cuimplicaţiiasupraelevuluişicalităţiiactivităţiieducaţionale.Colegiul Tehnic “TraianVuia” Galaț i “Vechea lege ochipentruochi îilasăpetoţiorbi. agresivitateşiviolenţăînfamilie etc. alteori o putemsimţi. la nivel global – cauzereligioase. Principalelemăsuri de prevenţiesunt: regulamentulşcolar. psihice. este violenţaprofesorilorfaţăde elevi.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 14 STOP VIOLENȚ EI Ș COLARE ! Autor: prof. şcoala. programe de formare 66 . Prezenţaacestei forme de violenţă este mai redusădecâtîncelelaltecazuri. Un alt aspect important înanalizavieţiişcolare. agresiunenonverbală. organizarea de întâlniricuautorităţidinpoliţie. manifestându-se şiîntrecut. injurii. Acestea nu suntdorite dar se pot întâmpla.”Martin Luther King jr. al securităţii. cuvinteurâte. jigniri. ignorare. Violenţaşcolară nu este un fenomennou. Cauzeleacestuicomportament pot fi diferite: situaţiadinfamilie. Cauzele pot fi multiple şianume : trăsăturifizice. excludere de la ore. ca instituţie. evaluareneobietivă.

AURELIA LAZAR Elev MIHAI AVRAM 10 a „Milioane de oameni muncesc disciplinat ca tu să ai cărţi şi caiete. EdituraPolirom. Bucureşti. 2003.html DISCIPLINA – CONDIŢIE A REUŞITEI Prof.ro/2011/02/eseul-non-violenta. asistenţafamiliilorcuprobleme. Ed. pentru că. o casă. Gilles. se poate ghici ce vei fi tu mâine. semnalele de ajutor vor fi acoperite de sforăiturile tale. mulţumirea. http://ccdmures. iertarea. tu. ai devenit un tehnician sau un inginer ce calculează prost rezistenţa materialelor. Bucureşti. Violenţa. obişnuindu-te să nu-ţi faci temele la matematică. „Violenţaînşcoală”. curajul..php/essay/1814918/Impotriva_violentei http://tete-bogdan. sau se va scufunda un vapor. pentru că. 2005 (document PDF). 2.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 a cadrelordidactice(managementulclasei de elevi). praştie. Pentru a evitaconflicteletrebuiesăînvăţămatitudinile necesareaprofundăriinon- violenţeiprecum: iubirea. înţelegereacelorlalţi. 24 67 .ro/index. medicamente în caz de boală. etc. De fapt. evaluăripsihologice. ing. elaborarea de materiale informative petemaviolenţeişipreveniriiacesteia. Politică. Iaşi. Se spune că şcoala pregăteşte pentru viaţă. ca omul care-ţi prepară medicamente să dea dovadă de aceea disciplină care îl împiedică să greşească dozele cu o zecime de gram.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev6/violenta.blogspot. şi. fericirea. Obişnuindu-te să dormi când trebuie să fi treaz şi să chiuleşti când trebuie să fi prezent va izbucni cândva o catastrofă. Poate că se va prăbuşii o galerie peste nişte oameni. calmul. raţiunea. Institutul de ŞtiinţealeEducaţiei. pâine la timp. ea e nedespărţită de viaţă. 1981. un pod. Adrian. Este interesul tuturor. Ferreol. UNICEF. un copil. Bibliografie 1. bunul-simţ. să nu-şi închipuie o secundă măcar că are în mână o . ce altminteri ar fi o otravă mortală.cultivareaunorrelaţiiarmonioase. p. Ai dreptul absolut să ceri şoferului de autobuz precizie în manevrarea maşinii al cărui pasager ai devenit şi ca. se vor ciocnii trenuri. obişnuit să stingi lampa când încă mai ai treabă. în atitudinile tale şcolăreşti. ţinând mâna pe volan. Şi ai dreptul absolut. Aşa dar. iar ţie să-ţi dea siguranţa de a lua un leac. în munca ta simplă de şcolar. Neculau. disciplina e mai presus de interesele unuia sau altuia.. lumină.pdf http://www. Aspecte psihosociale.poezie.” Mircea Sântimbreanu – Să stăm de vorbă fără catalog.

Pomul se cunoaşte după roade.). cel mai mare istoric al românilor. Munca stăruitoare biruie toate. – 65 d.). Vergilius Publius Maro (70 -19 î. Nu este bun elevul acela care nu-şi întrece profesorul. 427 – 347 î. a unui oraş. Anton Pann (1796 – 1854). filosof. muzician şi folclorist român 13.). scriitor latin 4. 640 – c. a neamului omenesc. dramaturg şi prozator german 9. a unei naţiuni. Ordinea şi disciplina e coloana de susţinere a unei case. ci lenea. 1932 – 1936 11.). Copilul nepedepsit/ Rămâne nepricopsit. Nicolae Titulescu (1878 – 1941).„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 MAXIME ŞI PROVERBE 1. Pe copil să-l judeci ca pe un copil. e părinte al gloriei şi fericirii. nici tu să nu faci altuia.). Ce nu opreşte legea. legiuitor şi poet atenian 10. Să nu laşi o zi fără să citeşti. Respectă pe părinţi. Leonardo da Vinci (1452 – 1519).) om politic. poet. Hr. fără să vezi. ministru de externe: 1927 – 1928. nu uita că ai toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi! Nicolae Iorga (1871 – 1940). Hr. om de stat. 33 2. Hr. Platon (c. opreşte buna cuviinţă. Matei. apoi veseli şi să ştie să se exprime cât se poate de limpede. Solon (c. cel mai important poet grec al epocii arhaice 7. om politic român. iar nu ca pe un bătrân. filosof şi om politic roman 3. Copiii trebuie să fie înainte de toate cuminţi. orator. Hr. VIII – VII î. Hr. Ceea ce nu vrei să ţi se facă. pictor. Hr. poet latin 6. sau fără să auzi ceva frumos. 68 . Marcus Tullius Cicero (106 – 43 i.Hr. Noul Testament. împărat roman: 222 – 235 5. XII. Johann Wolfgang von Goethe (1749 – 1832). Lucius Annaeus Seneca (4 î. Hesiod (sec. 560 î. filosof grec atenian 12. Nu te întovărăşi cu cei răi. scriitor. iar omul după fapte. Soarta este scuza celor slabi şi opera celor tari. sculptor şi om de ştiinţă renascentist italian 8. Nu munca este ruşinoasă. Omule. Proverb românesc 14. Marcus Aurelius Severus Alexander (208 -235).

lucrare inspirată după proverbul: “Mai mult câș tigi prin iertare decât prin violenț ă”. “Daca altul se poartă josnic. ș tiinț a .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 PROMOVAREA NONVIOLENȚ EI IN Ș COALA NOASTRĂ Elev IVAN IONELA LICEUL TEHNOLOGIC DORNA CANDRENILOR Pentru prevenirea violenț ei in ș coala noastră . înț elegerea. VIOLENȚ A-NONVIOLENȚ A ANTIDOTUL ÎMPOTRIVA VIOLENȚ EI Rusu Grigorie Eduard 69 . Prin confecț ionarea machetei elevii au pus in valoare mai multe calităț i umane:inț elepciunea. (La Fontaine).găsind ș i versuri adecvate temei.Scopul acestei activităț i este creș terea capacităț iielevilor si cadrelor didactice de a preveni si combate violenț a din ș coală.elevii clasei a VI a desfăș oarăo activitate care se derulează pe tot parcursul anului ș colar. Căci Dumnezeu plăteș te fiecăruia după fapte!” (G. frica de Dumnezeu .postere sau machete (in fiecare lună fiind responsabilă cate o echipă formată din 2-3 elevi).materiale pe carele expun la loc vizibil în ș coală si primesc voturile tuturor elevilor din ș coală. tu ai răbdare. tu fii bun! Daca altul îț i face rău. Washington) La sfârș itul anului ș colar se va nominaliza echipa câș tigătoare care va fi premiata din fonduri proprii cu un loc gratuit într-o excursie ș colară.tu fii demn! Daca altul te tratează urât.De asemenea in fiecare lună activitatea se desfăș oară sub egida unui citat celebru sau a unui proverb cunoscut. Activitatea constă in confecț ionareade către elevi de afiș e.evlavia . Activitatea din luna mai 2016 constăîn realizarea unei machete confecț ionate de un grup de 2 elevi Ivan Ionela si Candrea Debora .

-înviaț a dezi cu ziîntrecopii. De ce se întâmplăasta? Este unlucru bine ș tiutcăomuleste un animal.adicăaltepersoaneîncazulacesta.însăpătrunzândadâncînesenț aluieste un animalîncele din urmăchiardacă nu ne place să o recunoaș tem. fie nu poatemaimultdecâtsăîș iîncordezemuș chii. adolescenț iș ichiarpersoane mature.Au existatsituaț iiînistoriecare au fostrezolvatepaș nicdeș iînceputulconflictului a fostfurtunos.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor Județ ul Suceava Violenț a are loc din celemaivechitimpuripetoateplanurile de la conflicte de intensitatemicăpână la cele care se soldează cu răniș idistrugerearelaț iilorsociale. De ce stupid? Deoareceniciunmotiv nu justificăfolosireaviolenț ei de oricefel. fie credecăîț iestefrică de el.indiferent de gravitateasituaț iei. Înciudafaptuluicăviolenț aeste un lucrurău care nu rezolvănimic. fiindcazuricândviolenț asurvinedatorităunorfactori din mediul exterior ș colii. pregăteș ti .Instinctelenoastreprimarenecersăneapărămteritoriulș ice ne aparț ine de prădători. Dar inteligenț anoastrănepermitemultmaimultdecatmetodarupesidistruge.omuciderileș iaș amaideparte.răzbunări. Vedemtoateș tirile care promoveazăbătaia.UFC. Violenț a se poatemanifesta : -însporturi de contact situaț iafiindaiciacceptabilă -înș coliprinconflicte.loveș tiș icel care câș tigăesteliderulalfafiindmaiputernicdecât tine. 70 .industriiimense cum ar fi cea a boxului MMA. Agresorul fie nu vaînț elegecevreisăîitransmit.darunul cu raț iuneș iconș tiinț ă. totuș i de ceînunelecazurieș uează? Fiindcăestemaisimplusăarunci cu vorbejignitoarefărăsăgândeș tidecâtsă vii cu argumente care săliniș tească.estepromovată la televizor. violenț afiind un sistemaparentsimplu:jigneș ti. Violenț aatinge un grad mare de prezenț ăînvieț ilenoastreexistândchiarsi o formă de violenț ălegalătelevizatăîn care se face performanț ăș i din care foartemulț i seîmbogăț esc.chiarurăș iinvidie din cauzamediului social sauplanului material.ideologiidiferite .ajungându-se la violenț afizică. De celemaimulteoriviolenț aîncepe in mod verbal prinargumente care susț inopiniacelorimplicaț i in conflict. aiciviolenț aavândnenumărate motive unulmai stupid decâtcelălalt.WWE etc.

totulsimplu de explicat. gratis ș i nu necesităfoartemultăenergie.dinacestpunctesteimposibilsădaigreș . În al doilearând. cel care vapierdevadorirăzbunareneîntelegândcăastfelpunegazpefoc. nimeni nu poate fi într-o dispoziț iebunămereu.săfiiindiferent e simplu. De cear fi asta o problemă? Dacadoitineri se insultăsauchiar se bat. nu tesimț iîmpăcatsausigurcăaiterminatconflictul.Dar totuș i cum combatemviolenț a? Problemeletrebuiemaiîntâistudiateiarapoirezolvate cu un minim de calm. însăatuncicând se aflăîncepsă se plângăș i vin cu texte: “ nu maieș tiprieten cu mine sau cum aiputut” ș ialteexemple. Casărevenimla temaantidotulpentruviolenț ăesteindiferenț a. deundesurvinedorinț a de a acoperiplictiseala cu cevaneconstructiv din păcate. dupăpărerea mea estemaimult un atac al mândriei.obsesia de a fi încentrulatenț iei fie eapozitivăsaunegativă.încazulelevilor cu un profesorsaucu parinț iiiarîncazuladulț ilor cu o rudăsau un prietenfoarteapropiat. dorinț a de a fi superior. Majoritateaconflictelorîntretinerisurvin din bârfeadicăîș i spun secretelecaîntreprietenijurându-se saupromiț ândcă nu vorspunemicileconfesiuni ale prietenilorlorsausuntcurioș idarmenț inereasecretuluidevinevalabilăș iînacestcaz. când ii au peprieteniiloraproape. problema de la care a începutconflictulfiindpeplanulsecundarfarăsănedămseama. acestlucrufiind stupid deoarecesuntniș te secrete care nu se pot consideracruciale. Pânăaici. Dar dacăindiferenț a nu dăroade? Acestaestedeja un caz care pleacăspre extreme cânduna din persoanevrea cu oricepreț sateenervezesidoarrăzbunareaestealinareasa.La un moment datcel care este violent vaînț elegecă nu are rostș icăacț iunile sale superficiale nu au efectasupra ta. pentrucombatereaviolenț eiar fi necesare: discutareaproblemelor cu o a treiapersoană care să nu aibălegătură cu probelma care duce la violenț ă.atitudineaarogantăfaț ă de alț ii. temperament agresiv.celmaiindicatestesăcomuniciuneipersoaneaceastăpr oblemăpentru a se luamăsuri. Încazulîn care nu funcț ioneazăcomunicarea.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Săanalizămproblema de undesurvineaceastăatracț iepentruviolenț ă : În principal. Încazulș colilorestemaidificil.din lipsă de cultură.mergipeprincipiultimpulvindecăoricerană.tineriifiindorgolioș iș isimț indu-se multmaiputernicidecâtsunt. din cauzaniveluluiridicat de trai.orgoliulsaupierdereacontrolului. dar nu foartesimplu:săprivim din câtevaunghiuri 71 .

tebagi?” ș iaș amaideparte.acesteproblemesuntpeplanullucrurilorneînsemnate.socialș i familial 2. 1.Atragereamaimultorpersoaneînfolosireaacestuiantidot.deoareceeliminareaeiesteimposibilă. pentruceleocazionaleestesufiecientăindifetenț asauimplicareamaimultorpersoaneînoprireaviolenț eiînc azulîn care din negocierileunu la unu nu rezultăceaceaș teptai. tineriisunt de un nivelegalneavândprofesii. Ș i nu înultimulrândînvaț ă-iș ipealț ii cum să fie pasivicând vine vorba de violenț ă.Lasăorgoliulsimândria. Persoanele mature care suntviolente in mod regulat nu întelegcăacț iunilelorsuntdistructivecrezândcăprinastasuntstapâniasuprasituaț ieisau a cuiva. 72 .stăînnaturanoastrăfolosireaantidotului astfel : 1. Monitorizareaevoluț ieirelaț iilordintrecele 2 persoanepe o perioadăscurtădupăstingereaconflictului Acestantidot se aplicăpentrumanifestărileviolenț eiîn mod regulat. dar pot fi cazuricând nu o săreuș eș ti. Nu acordaatenț iegrupuluiîncazulîn care el teîndrumăsăfii violent sausăreacț ionezi violent faț ă de cineva care tesupărăsau care te-a supărat cu ceva.Pentruoprireaviolenț eiestenecesar un numărfoarte mare de oameni.Participarea la campaniisiprograme care promovează non-violenț a Încazulpersoanelor mature estefoartedificilăoprireaviolenț eifiindcăculturaîn principal ș ialte motive din cele enumerate maisussuntmultmaidificil de corectatdecât la tineri Înacestcazantidotultrebuiefolositastfel : Folosireaindiferenț eiestecrucialăș iaici.înzadarestitu pacifist dacă nu aialături un grup care săprocedeze la fel.Anunț areaprofesorilor. Mediatizareaconflictului de altepersoaneneutrefaț ă de situaț ie 3. parinț ilorsau a unorpersoane mature încazulapariț ieiviolenț ei (fară a se produce ș imaimultă) 4.implicareaîmpotrivaviolenț eiș i un colectiv unit care să fie pentru non-violenț ă. Aș adarpentruoprireaviolenț ei. Studiereaproblemeloractualesitrecute din mediulprofesional.Invăț areafolosiriiuneiatitudinipasivelegată de toateformeleviolenț ei 2.gata” nu se poatetrebuieexersatmodul de folosire a antidotuluipânăcând nu vom da importanț ăniciunui conflict.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Să nu credeț icăindiferenț aesteaș asimplu de aplicat gen “mâinesuntindifferent.aspiraț iiclaresaucevaînsubordineaș ipazalorastfeleivorsă se evidenț ieze cu cevasi vin cu texte:“te-a enervat o să ne razbunămpe el. 3. Înconcluziereț eta e simplăfolosireaeiestemaiimportantă :indiferenț afaț ă de violenț ă.

care presupun agresiune verbală şi fizică faţă de profesor: gesturi sau priviri ameninţătoare. Toate categoriile de populaţie investigată prin chestionar au menţionat cu frecvenţă foarte mare (până la 80% dintre cazuri) manifestarea în spaţiul şcolii a unor comportamente precum: fuga de la ore/părăsirea clasei în timpul orei/întârzierea la ore. lovire şi agresiune fizică. fuga de la ore. care oferă mai multe oportunităţi pentru apariţia şi manifestarea unor comportamente violente în spaţiul şcolii (unităţile de învăţământ cuprind un număr mai mare de elevi. Astfel. într-adevăr.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 CUM SE MANIFESTĂ VIOLENŢA ELEVILOR FAŢĂ DE PROFESORI ? DONOSE GABRIELA. familie. În acest sens. comparativ cu şcolile din mediul urban. ignorarea mesajelor transmise de cadrele didactice (ignorarea solicitărilor care vin din partea acestora). părinţii chestionaţi declară: “Copiii noştri nu sunt aşa de emancipaţi ca cei de la oraş. mass-media). Probabil nici nu ştiu să se jignească aşa ca aceia”. cât şi la nivelul şcolii) este mai tradiţionalist. au fost grupate tipurile de comportament în trei categorii: a) comportamente neadecvate ale elevilor în raport cu statutul lor. indisciplina în clasă sau în recreaţii. injurii şi jigniri. Formele de violenţă ale elevilor faţă de profesori sunt variate. un elev nu cunoaşte toate situaţiile de comportament neadecvat care se manifestă în propria şcoală. . proveniţi din medii socio-culturale foarte diverse). Aceste aspecte specifice ale răspunsurilor elevilor sunt determinate fie de faptul că. De asemenea. În multe 73 . ponderea răspunsurilor afirmative este mai mare în mediul urban. DONOSE TINCUŢA COLEGIUL TEHNIC”RADU NEGRU” GALAŢI Violenţa elevilor faţă de profesori este un fenomen real în şcolile româneşti. Răspunsurile acestor categorii de actori investigaţi se diferenţiază în funcţie de mediul în care este situată şcoala – urban sau rural. atitudini ironice faţă de profesori. în unele situaţii. b) comportamente care implică agresiune verbală şi nonverbală de intensitate medie şi care reprezintă o ofensă adusă statutului şi autorităţii cadrului didactic: refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare. părăsirea clasei în timpul orei. fapt recunoscut şi declarat de către toate categoriile de actori implicaţi în activitatea şcolară. Este important să evidenţiem faptul că elevii au declarat într-o pondere foarte ridicată (48%) că nu ştiu dacă în şcoala lor se manifestă comportamente violente faţă de profesori. aceştia au dorit să ascundă realitatea şcolară care viza direct şi incrimina comportamentul lor. de la comportamente care nu sunt în deplină concordanţă cu regulamentul şcolar şi cu statutul de elev la forme mai grave. Dată fiind varietatea situaţiilor de violenţă a elevilor faţă de profesori. care presupun lipsa de implicare şi participare a acestora la activităţile şcolare: întârzierea la ore. care ţin de violenţa fizică sau care intră sub incidenţa legii. actele de indisciplină în timpul programului şcolar. fie pentru că. ignorarea voită a mesajelor cadrelor didactice. c) comportamente violente evidente. iar gradul de acceptanţă faţă de eventualele manifestări agresive ale elevilor este mai redus. precum şi în afara acesteia (stradă. mediul rural (la nivel general.

fapt care reprezintă un semnal de alarmă asupra calităţii climatului şcolar şi a relaţiilor pedagogice şi. există unităţi de învăţământ în care aceste forme manifeste de violenţă ale elevilor faţă de profesori lipsesc şi şcoli în care situaţiile de acest fel sunt destul de frecvente. cel mai adesea acestea au ca obiect calitatea prestaţiei didactice (competenţele ştiinţifice. societatea romanescă . stilul didactic al profesorului etc. atitudinea ironică a elevilor (în special faţă de evaluarea profesorilor) este susţinută şi încurajată chiar de către unii părinţi. care au declarat că au consiliat elevi cu acest gen de comportamente faţă de profesori. În ceea ce priveşte elevii. care consideră ironia o modalitate îndreptăţită de manifestare a libertăţii elevilor faţă de anumiţi profesori din şcoală. aceste tipuri de atitudini şi comportamente nu sunt catalogate drept violente şi ţin de domeniul situaţiilor care sunt „trecute cu vederea” atât timp cât nu capătă intensitate ridicată. Trebuie menţionat faptul că aceste tipuri de comportamente prin excelenţă violente au fost semnalate de către toţi actorii investigaţi. În ceea ce priveşte manifestarea atitudinilor ironice faţă de profesori. cât de îndreptăţite sunt asemenea comportamente şi cine/ce le susţine sunt aspecte care trebuie analizate pe viitor şi la care trebuie să răspundem noi. lovire şi agresiune fizică. însă în ponderi diferite . de o atitudine generală devalorizantă faţă de şcoală ca instituţie de educaţie. Aceasta. care „merită acest lucru”. BIBLIOGRAFIE 74 . Ca o concluzie. atitudinile ironice sau sarcastice faţă de profesori. O a doua categorie de manifestări violente ale elevilor faţă de profesori. implicit. jigniri. mult mai accentuată decât în cazul altor forme prezentate anterior: astfel. Cele mai frecvente situaţii au fost menţionate de către consilieri. caracteristici fizice. ameninţări verbale. cu atât mai mult cu cât manifestarea unor asemenea comportamente este însoţită deseori. precum: refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare. profesorii incriminează astfel de comportamente şi se simt vulnerabili în faţa elevilor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 cazuri însă.) sau diferite alte aspecte: trăsături de personalitate. agresiune indirectă (asupra maşinii sau a altor bunuri ale profesorilor). O a treia categorie de comportamente violente ale elevilor faţă de profesori cuprinde comportamente agresive evidente. modalităţile de evaluare. „a cui este vina” pentru care apar astfel de comportamente ce nu sunt conforme cu disciplina şcolară şi cu valorile pe care trebuie să le 80 promoveze un sistem de educaţie. conform declaraţiilor consilierilor şcolari. se referă la comportamente care implică violenţă verbală şi nonverbală de intensitate medie şi care reprezintă o ofensă adusă statutului şi autorităţii cadrului didactic. care presupun agresiune verbală şi fizică: gesturi sau priviri ameninţătoare. asupra întregii vieţi şcolare. sunt deranjante pentru cadrele didactice şi au consecinţe negative asupra rezultatelor şcolare. stilul de vestimentaţie. în ordinea frecvenţei cu care au fost menţionate. putem afirma că violenţa elevilor faţă de profesori este o realitate în şcolile româneşti. injurii.dar în acelaşi timp trebuie să găsim soluţiile cele mai bune pentru a elimina climatul de violenţă din unităţile şcolare. Cel mai adesea. Care sunt cauzele. datele au evidenţiat diferenţierea răspunsurilor acestora privind formele de violenţă gravă. zgomote în timpul activităţii didactice. mişcări ale elevilor neautorizate de profesor (intrarea şi ieşirea din clasă). Uneori. deşi intră în contradicţie cu prevederile regulamentului şcolar (conform căruia calitatea de elev presupune frecventarea cursurilor şi participarea la toate activităţile şcolare).

Liliana Preoteasa. Irina Horga . 75 . Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei UNICEF Violenţa în şcoală Bucureşti – 2006.Educatia pentru cooperare si toleranta . PROIECT EDUCATIONAL CTAT “DUMITRU MOTOC”Galati DENUMIREA PROIECTULUI: PACE SI NONVIOLENTA DOMENIUL SI TIPUL DE ACTIVITATE: – Educatia pentru valori . proiectul isi justifica relevanta pentru nevoile grupurilor tinta prin urmatoarele aspecte: . Mihaela Ionescu. Aurora Liiceanu.raspunde nevoilor cadrelor didactice din scoala de a-si dezvolta competente in domeniul cunoasterii si actiunii preventive si de interventie in violentele scolare. Magdalena Balica. EDITURA ALPHA MDN.Educatiaimpotriva violentei TIPUL DE PROIECT: local LOCUL DE DESFASURARE: CTAT “DUMITRU MOTOC”Galati DURATA:anul 2016 ARGUMENTUL/ MOTIVATIA: Pornind de la analiza punctelor critice ale scolii noastre cu referire la violenta scolara si de la masurile specifice promovate de strategia nationalaantiviolenta. Autori: Florentina Anghel. Ciprian Fartuşnic .raspunde necesitatiiimplicarii cat mai active a elevilor in desfasurarea de activitati curriculare si extracurriculare in domeniul violentei scolare. . Coordonatori: Mihaela Jigău.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 1.

CD. -implicarea activa a elevilor in activitati de prevenire si combatere a violentei scolare organizate in context scolar si extrascolar. sa isi gestioneze propriile comportamente. GRUP TINTA: elevide liceu . INTERNET. profesori RESURSE: a) materiale: retroproiector. aparat foto. b) sponsorizari pentru asigurarea materialelor necesare ECHIPA DE PROIECT/RESPONSABILITATI: Darie Irina-coordonator proiect Di Grandi Nicoleta – profesor limba romana PARTENERI AI SCOLII: . etc. sa dezvolte si sa adopte un comportament echilibrat in relatie cu ceilalti. monitorizare si comunicare la nivelul scolii pentru prevenirea si combaterea formelor de violenta in lume.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 -raspundenecesitatiiimplicarii cat mai active a elevilor in desfasurarea de activitati menite sa dezvolte o atitudine nonviolenta asupra mediului inconjurator. formare. calculator. hartie de scris. ecran. OBIECTIVUL GENERAL: Dezvoltarea unor mecanisme de informare. parinti. markere. OBIECTIVE SPECIFICE: -desfasurarea unor activitati de constientizare a problematicii violentei in randul cadrelor didactice si elevilor. -colaborarea cu parintii elevilor pentru rezolvarea situatiilor conflictuale prin mijloace nonviolente. Proiectul isi propune educarea nonviolenta a elevului astfel incat acesta sa nu preia modelul comportamental violent. -sa participe la actiuni de prevenire a unor atitudini si comportamente vilolente asupra mediului. tabla flip-chard. sa asimileze metode de relationare nonviolente.reducerea actelor de violenta la nivelul scolii. Politia locala 76 . -pace si toleranta pentru toti copiii lumii. sa nu inteleaga si sa accepte violenta ca pe ceva firesc. .

Inregistrarea periodica a rezultatelor obtinute. Presa locala BUGETUL PROIECTULUI: . membrii echipei de proiect ETAPE DE IMPLEMENTARE: 1. Intalniri. produse ale activitatii pe ateliere 77 . Implicarea parintilor in rezolvarea unor cazuri de violenta. . Vizionarea de spectacole ca alternativa la violenta. . . consultatii. Conceperea unor materiale suport pentru dezbateri referitoare la combaterea violentei. . Pregatirea: . . Observatii asupra mediului scolar. Aprecierea gradului de schimbare a comportamentelor violente si de socializare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 . Popularizarea proiectului. asistenta sociala si medicala) in colaborare cu specialisti (daca estecazul). Stabilirea unor planuri de servicii personalizate (recuperare. Observarea sistematica a copiilor care au comportamente violente. Analiza SWOT. MONITORIZARE SI EVALUARE: . . Realizarea/Aplicarea . . 3. Surse de finantare: – sponsorii. . Acordarea sprijinului in situatii de violenta in familie. . . Cabinet medical . Evaluarea . dezbateri. Identificarea unor cazuri de violenta 2.

78 . portofoliu . chestionare . Proiectul va fi aplicat la fiecare clasa si va fi popularizat in cadrul sedintelor cu parintii.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 . programe . agresivitate in relaţiile interpersonale ale elevilor. afise . MODALITATI DE PUBLICITATE: . invitatii DISEMINAREA PROIECTULUI: . Proiect educaţional FOLOSESTE-TI FORTA FIZICA IN SCOPURI CONSTRUCTIVE! Propunător: FĂCĂLEŢ RALUCA MIHAELA Coordonator proiect: Prof. statistica cazurilor de violenta INDICATORI DE PERFORMANTA: Reducerea cu 90% a cazurilor de violenta. articole din reviste scolare .limba franceza: POPAZU EMANUELA Proiectul s-a iniţiat la propunerea elevei Făcăleţ Raluca Mihaela din clasa a IX-a F al Liceului Teoretic „Sfânta Maria” Galaţi ca o provocare adresată tuturor elevilor din această unitate cât şi elevilor altor unităţi de învăţământ din municipiul Galaţi în spiritul combaterii actelor de violenţă din şcoală prin promovarea fair play-ului vs. pliante . albumul activitatilor .

Astfel. a conştientizării efectelor negative în urma unor astfel de comportamente. .. Campania de informare asupra efectelor violenţei şi delicvenţei juvenile în cadrul şcolii şi în afara acesteia a avut un caracter deschis. alături de consumul de droguri şi alcool. cu ocazia activităţilor sportive propuse s-a obţinut atragerea câtor mai mulţi elevi din şcoala noastră la acest proiect prinvind prevenirea şi reducerea manifestărilor violente în randul elevilor. sport. . S-au împărţit materiale publicitare prin care elevii sunt informaţi că aceste manifestări cad sub incidenţa legii. Aceşti elevi conştientizează că educaţia fizică şi sportul oferă tinerilor posibilitatea de a se relaxa fizic. mai ales sportul de echipă. rănire. . . de a-şi dizolva tensiunile sufleteşti şi de a-i îndepărta de faptele de agresiune. ameninţare.comportament care intră sub incidenţa legii (viol. hărţuire. tachinare.bruscare. fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Invitaţi pentru susţinerea proiectului şi pentru o informare autorizată a elevilor participanţi la manifestările sportive au fost reprezentanţi ai comunitaţii din Secţia 5 Poliţie . atingeri aduse autorităţilor publice şi cadrelor didactice. În plus.exprimare inadecvată sau jignitoare.ofensa adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de cadrul didactic). lovire. cum ar fi: poreclire. furt. inclusiv orice alte tipuri de comportamente deviante în relaţia cu şcoala. Sportul este un fapt cu totul pozitiv.Compartiment Poliţie de Proximitate Galaţi. Violenţa este arma celor slabi ” 79 . succesul pe terenul de sport întăreşte încrederea în propriile forţe. interactiv şi profesionist prin care elevii participanţi au avut ocazia să înţeleagă mai bine formele de manifestare a unor comportamente pecum: . Elevii din cadrul Liceului Teoretic „Sfânta Maria” prin comportamentul lor vor să atragă atenţia că respectul în rândul tinerilor poate fi câştigat prin multiple mijloace pe care le oferă şcoala: mijloace de cunoaştere. pentru că favorizează întreţinerea de contacte sociale şi coeziunea grupurilor. imitare. comunicare agreabilă. părăsirea clasei în timpul orei. împingere.comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore. vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună stiinţă – furt). consum/comercializare de droguri. confruntări. In concluzie elevii au lansat motto-ul: . competiţii. ironizare.

1 BARCEA. judeţul GALAŢI Violenţa din spaț iul educaț ional reprezintă o formă complexă de exprimare socială. dublata de o influenț ă generată de factori psihologici ș i culturali întâlniț i în spaț iul ș colii. Factorii familiali se referă la climatul afectiv din familie. la statusul economic şi cultural.Şcoala nr.2 BARCEA. factorul social. care vorbesc răstit. hiperemotivitate. să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară. ameninţă. judeţul GALAŢI PROF. civilizat cu ei. aruncă şi distrug lucrurile din jur. comunitar. bat din picior. lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţia şi protecţia copiilor Eric Debarbieux (1996). surprinde fenomenul 80 . Violenţa şcolară este generată deci. B. factorul familial. se enervează când nu li se face pe plac. la coeziunea familială. cum ar fi : situaţia economică.AVRAM GABRIELA. intervin nepoftiţi în discuţii . o determinare pornită din mediul familial.AVRAM IONEL. ţipă. Foarte mulţi părinţi se plâng de copiii lor care. slăbiciunea mecanismelor de control social care să vegheze la aplicarea legilor. insultă. Factorii individuali pot fi grupaţi în două categorii: • factori dependenţi de zestrea ereditară şi de structura neuro-psihică a unei persoane (debilitate mintală. care li se adresează folosind invective.).„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 PREVENŢIA ŞI AMELIORAREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ PROF. inegalităţile sociale. Factori care ţin de contextul social mai larg Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de natură să inducă. cât şi de factori interni. A. Are pe de o parte. criza valorilor morale. C. specialist în problematica violenţei în mediul şcolar. mass-media. Şcoala nr. • factori care ţin de unele particularităţi ale personalităţii (cum ar fi diferite tulburări de caracter formate sub influenţa unor factori de mediu).atât de factori externi şcolii: factorul individual. de la cele mai fragede vârste. nu se poartă respectuos. autism. tendinţe agresive etc.

„Violenţa este concretizarea agresivităţii. 3. industriale.Această dezorganizare poate să se opereze prin agresiune. ameninţă. respectiv vătămarea. revoluţii etc. de grup. stadiul superior şi decisiv al acesteia.  agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei. psihică sau materială. colectiv sau social.credinţe etc.însă poate exista şi violenţă doar din punctul de vedere al victimei. Majoritatea analizelor subliniază ideea că agresivitatea ţine mai mult de instinct. în timp ce violenţa ţine de ordinul acţiunii noastre. necesităţi. De cele mai multe ori. pe când violenţa este deja traducerea în faptă a intenţiilor. ea ţine mai mult de gândire.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 violenţei în ansamblu: „violenţa este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal. organizaţionale. criteriul funcţional – agresivitatea este o potenţialitate ce permite dirijarea acţiunii. în timp ce violenţa e mai ales externă. conştient sau inconştient. Obiectul unui conflict poate ţine de: identitate.  agresiuni active verbale indirecte: calomnia. violenţa.  agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi.  agresiuni pasive verbale indirecte: negativism. Disocierea termenilor este convenţională. de a da curs unei rugăminţi. poate fi considerată acceptabilă.  agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei. atunci când se vorbeşte despre agresivitate şi violenţă. criteriul topologic – agresivitatea ar fi mai ales internă. prin folosirea forţei. agresivitatea pregătind violenţa. interese. o acţiune adaptată obiectivului ce trebuie atins. 81 . înţeleasă ca potenţialitate care îi permite individului să înfrunte problemele.” Unii specialişti consideră că agresivitatea este un comportament sau o serie de comportamente provocatoare. Floro face o diferenţiere între violenţă şi agresivitate pe baza a trei criterii: 1. în timp ce violenţa este dependentă de cultură. Tipologia conduitelor de violenţă în şcoală  agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg. educaţie şi context. criteriul etic – în timp ce agresivitatea. şi care se traduce printr-o pierdere a intregrităţii ce poate fi fi zică. De cele mai multe ori cele două atitudini se întrepătrund. fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău. revolte. 2. sociale. internaţionale. valori. este inacceptabilă.  agresiuni active verbale directe: înjură. în calitatea ei de acţiune ce produce durere.” M. în comportamentul concret fiind foarte dificil de trasat o linie netă de demarcaţie. în imediata apropiere apare şi sintagma situaţie conflictuală . cu trecere rapidă de la vorbă la faptă.  agresiuni pasive fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcină. interpersonale. de analiză. Conflictele pot fi : intrapersonale.

Constrângerea îngrădeşte dezvoltarea liberă şi creativă a personalităţii elevilor. fără a avea însă pretenţia că am epuizat toată paleta demersurilor. drept persoanele care te ajută să-ţi găseşti un drum în viaţă. Uneori. Participarea solicită un efort crescut dinpartea elevilor. consiliere familială. Prevenţia şi ameliorarea violenţei în şcoală Iată câţiva paşi posibili pe care îi putem face în direcţia prevenţiei şi ameliorării situaţiilor de agresivitate/ violenţă din şcoli. Întrucât factorii generatori de agresivitate/ violenţă sunt variaţi. Rezultatele se văd imediat în felul în care aceştia răspund: sunt pasivi la lecţie sau perturb orele. refuză să comunice. Conflictul între generaţii este un conflict inevitabil. fie la participare. atunci şi măsurile de prevenţie se vor raporta la aceştia. Intervenţii la nivel familial: Şcoala Părinţilor. absentează etc. provocatoare. valorificarea intereselor şi aptitudinilor acestora şi. terapie familială. respectiv: Intervenţii la nivel individual: cunoaşterea copiilor şi identificarea timpurie a celor cu potenţial violent. înţelegerea mecanismelor recompensă-sancţiune şi evitarea centrării predominant pe sancţiune. fie despre un conflict de status (rol) sau chiar despre amândouă. Aceste atitudini nu fac altceva decât să accentueze descurajarea şi lipsa încrederii în forţele proprii a unora dintre copii. profesorii îşi exprimă „puterea” printr-o atitudine de superioritate sau prin indiferenţă. în funcţie de vârstă implicarea lor în activităţide voluntariat cu caracter social. datorat evoluţiei societăţii în general şi se referă la creşterea distanţei culturale dintre „bătrâni” şi „tineri” din cauza accelerării în special a progresului tehnic. au atitudini ostile. 82 . Metodele şi procedeele folosite în procesul de învăţare fac apel fi e la constrângere. efort pe care mulţi nu sunt pregătiţi sau nu doresc să îl facă. Oamenii de la catedră sunt priviţi în foarte puţine cazuri. Conflictul de status între profesori şi elevi se explică prin faptul că profesorii sunt percepuţi în special prin prisma rolului lor de evaluatori şi nu al aceluia de formatori. Fiecare conflict care se naşte între generaţii are profilul socio-cultural al perioadei istorice pe care o traversează.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 O analiză în profunzime a relaţiilor dintre elevi şi profesori sau dintre profesori şi elevi scoate la iveală faptul că poate fi vorba fie despre un conflict între generaţii.

în mijloc real de prevenţie şi intervenţie. A.). (coord.concursuri/ expoziţii tematice. (coord.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Intervenţii la nivelul şcolii: Violenţa – temă pe agenda întâlnirilor formale ale şcolii. la care să participe. Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ.Ţepelea. libertate şi normă/ regulă de comportament. şi cadre didactice şi părinţi) Intervenţii la nivel social: campanii de conştientizare cu sprijinul media. 2007 2. negocierea conflictelor. Managementul conflictului. Ş. discipline opţionale centrate pe prevenţia violenţei. stimularea cooperării interinstituţionale şi implicarea societăţii civile în viaţa şcolii şi nu numai. abilităţi sociale etc. valorificarea în timpul orelor de dirigenţie a temelor relevante pentru problematica violenţei (drepturile şi îndatoririle individului..comunicare. sistem de monitorizare la nivel naţional a fenomenelor de violenţă în şcoală.. Violenţa în şcoală. încurajarea exprimării opiniei elevilor în cadrul dezbaterilor curente. 2001 NONVIOLENŢA IN ŞCOLI Prof.). decizie şi consecinţele deciziilor. Ghid de bune practici. invitarea unor specialişti care să prezinte într-un mod interactiv. transformarea regulamentului şcolar din instrument formal. temelegate de violenţa şcolară. Bibliografie 1.Ulrich. programe de informare a elevilor privind modalităţile adecvate de gestionare a unor situaţii concrete de violenţă (autocontrol. o cunoaştere mai bună a surselor posibile de violenţă. Metode de intervenţie. Editura Atelier Didactic. Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor. înfiinţarea structurilor cu rol de mediere (centre de resurse) şi creşterea rolului consilierului şcolar în viaţa şcolii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Iosifescu. Bucureşti.). L. 2001 3. Programul Matra KAP al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos. mijloace de auto-apărare etc.). Ministerul Educaţiei şi Cercetării. programe şi activităţi extracurriculare (săptămâna împotriva violenţei. Bucureşti. pe lângă elevi. Apostu Roxana Colegiul Naţional „ Mihail Kogălniceanu”. teme privind violenţa şcolară în programele de formare continuă a cadrelor didactice. Galaţi 83 .

parintii nu suntderanjati de comportamentulcopiluluilorsi. Se manifesta in diferiteformeiarscoaladevinespatiul in care conflicteledintreelevisaudintreelevisiadultievolueaza. Trebuieaparatinteresulcopiluluipentru a-iasiguradezvoltareain celemaibuneconditii. iarinaintesavorbimsa ne spunemnouainsine “Chiar e necesarsaprocedezasa?”. asuprametodelor de educare a copiilor.ca si “bataile” dintreelevi - normale. Ceeaceartrebuisafacaestesacomunice cu ei. ei nu reactioneaza sub niciunfel. dar in adanculluitrebuiesastiica e. fiecaregeneratieavand “batausii” ei. autorii. indiferenta. sunt tolerate. din păcate. neglijenta. In mod „traditional”. psihicsaufizic. sa-iintrebece s-a maiintamplatpe la scoala. Violentaverbalapoatepareainofensiva. ranit de cuvintelespuse.” – Mahatma Gandhi Violenţa in şcolieste. ne-am obisnuitsaconsideramviolenta la scoala . Nu spun ca acestiaartrebuisa- sipedepseascacopii. “Violenţa este arma celor slabi. 84 . desi suntpoateatentionati de profesori. bineinteles. desi esteinstitutiaundetotiartrebuisa se inteleagasicopiisainvete cum sa se comporte in societate. atat in ceeaceprivestefrecventaacestorsituatii cat siperceptiaasupraacestormanifestari: au devenitobisnuinte. defapt. un adevar al societaţiinoastre. sicateodata o manifestamfarasa ne dam seamainsaartrebuisa ne gandim cum s-arsimticelalaltsi de fiecare data candvremsajignimpecinevasainspiramadanc. suntmotiv de glumaiarceiimplicati. Existatotusidiferentesemnificativeintretrecutsiprezent. Violentaimpotrivacopiluluinu maiestetolerata.” – Mahatma Gandhi Celmairaueste ca. umilirea.Acest tip de violenta se poatemanifesta verbal.pentru că este temporară. deraderea.Cel de langanoipoatesa nu arate. iarraultratament al copiluluiesteinterzisprinlege (amenintarea. devin „micieroi” aiclaselorsauscolilor respective. sauchiar de director. In ziua de azi e important saavem o noua imagine asupracopilarieisi. pedepsecorporale etc.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 ”Violenţaesteultimulrefugiu al incompetenţei”-Isaac Asimov “Victoria obţinută prin violenţă este echivalentul unei înfrângeri. de obicei.

situatiile delicate din cadrulfamilieicealtereazaeducatiasimodul de a percepesocietatea- eleviisimtnevoia de a raspundeoricarorsituatiineplacuteprinviolenta. 85 . Prof. Trebuiesaconstientizamelevii ca fiecare om este bun la ceva.teribilismul. Din diverse motive. Galaţi Violenta in scolireprezinta o problemagrava a realitatiiactuale cu care se confrunta multi tineri. un deosebit tact pedagogic al tuturorcadrelordidactice. sa nu devina o victima. momentan. estenecesara o opinieunitara a cadrelordidactice. In opinia mea. spreexemplusedintele de consiliere. pentru a- isolicitaacestuiasprijinulcandestenecesar.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 iardaca au facutcevarau. iarrestullumii nu maiconteaza. care trebuiesaconstituiemodele de conduitapentruelevisi care saiaintotdeaunamasurilecelemaiadecvatesiaplicate la felsi cu consecventain toatecazurile. Un alt gen de violentaeste bullying-ul – agresiunesauintimidare . Pentru a combateactele de violenta de la nivelulscolii. provenind din familii cu probleme. o colaborarestransa a cadrelordidactice cu psihologulscolii. dorinta de a domina. in primul rand. sa nu reactoneza violent ci sa-iexplice calm unde a gresitsi cum artrebuisaprocedezecorect. imposibil de atins. Eleviitrebuiesa fie invatati. Hartuireapoate fi verbalasipsihicasideseoriagresoriisunt la randullorvictime. diversitatealorimpiedicandindeplinireaacestuilucru. Acest mod al tinerilor de a se comportapoate fi indepartatdoardacaadevaratele salecauzesuntinlaturate.Andreea Monica Lăzărescu Colegiul Naţional „ Mihail Kogălniceanu”. sa nu apelezeniciodata la violentasi in al doilea rand.Desi se iau multiple initiative in scopulcombateriiei.acte de-a lungultimpuluiprin care un copilsau un grup de copii se folosesc de avantajulputeriifizicesi a presiuniipsihiceasupracolegilorlor.Violenta nu trebuietoleratapentru ca genereaza la randuleiviolentaiarschimbarea tine de noitoti. o societatecuratasiechilibrata din punctul de vedere al comportamentuluisi al rationamentuluieste. aceastaproblema pare de neclintit. si ca nu numaicel care are rezultatebune la invataturaestevaloros.

Numaruleste in scadere. 3. au mărturisitcă au fosthărţuiţi.397 au fostasociateviolenteiverbale. . Înuneleţărioccidentale. a declaratca in anulscolar 2014-2015 au fostraportate 18. raportat la anulscolar anterior. înfiecarezi. 6 din Şcolile din România se situeazăpeloculdoiîntr.000 sutădintreeleviiromânirecunosccă le esteteamă de elevinu se duc la şcoală din cauzafricii de a fi agresaţi. „Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Agresiunipasivefizicedirecte: agresiuni active fiziceindirecte: împiedicareaproduceriiunuicomportament al lovireaunuisubstituit al victimei victimei Tipologiaconduitelor de violenţăînşcoală: agresiuni active verbaledirecte: agresiuni active fizicedirecte: înjură. ministrulEducatiei. 10 adolescenţi au un clasament care cuprinde 37 de afirmatcăsuntmartoriaicelpuţinuneiîn 86 ţăriînceeacepriveşteviolenţa.793 de cazuri de violenta in scoli. cauzabăieţilor.B diverse abuzuri de care au parte la ăieţii se bat din plăcere. Dintreacestecazuri. suntraportateaproximativ 75 de cazuri de violenţăînşcolişi 19. fetele se bat din şcoalăsauînstradă. Profesorii spun Britanie. În 2015. mulţicopiisuntvictime 83% dintre fete şi 79% dintrebăieţi ale părinţilor. iaracasă.000 de cazuriraportateîntr. ÎnStatele Unite. 160. 9 adolescenţi din 10 acuză cămajoritateaelevilorviolenţisuntbătuţiacasă. într-o singurăzi. sub toateformeleei. iarpeste 70 la căierăriînşcoală. precumMarea un an. amenință lovireaunuicoleg Agresiuni verbaleindirecte: calomnia Statistici SorinCimpeanu.

pentru ca violenta a devenit o tema cu care se confrunta toate societatile. precum razboaie ori crime terifiante. cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. sprijinireaunităţilorşcolareînidentificarefamiliilor cu riscridicat de violenţă. Conflictele datorate saraciei. necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social si dezvoltarea unor strategii de investigatie. de la formele cele mai agresive. încurajareaşistimularearezultatelorbuneşi a comportamentului exemplar al elevilor. mediereaînşcoală: instruireaelevilorînvedereaformăriigrupelor de elevimediatori. promovareauneiculturi a non-violenţeiprintretoţiactoriiimplicaţiînactuleduaţional. frecventa si “fireasca” de comportament interpersonal. Situatia generala ingrijoreaza. ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu care este familia asociata in mod traditional. Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Cucu Mihaela – Georgiana. prevenire si control. Familia este mult discutata. adresatetinerilor. cum ar fi violentele verbale.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Agresiuneaşiviolenţaînşcoală: strategii de prevenire training pentruprevenireaviolenţeiînşcoală. violenta sociala. L. Modernitatea si conditia urbana au generat noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor. cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea schimbarii structurii si valorilor ei. aparitia diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine. informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen. ca si cea interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale. In acest context. luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate face decat daca ii sunt cunoscute 87 . batai. chiar acceptat. adesea. Caragiale” Medgidia Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari. Chiar daca reprezinta o problema delicata. organizarea de evenimenteculturaleşi educative. si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin vinovate). dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat. Presa. un lucru obisnuit. NU . distrugeri de bunuri. el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala. iniţierea de parteneriate locale învedereapreveniriiviolenţeiînşcoală. violuri. scrisa sau audiovizuala. furturi. Scoala gimnaziala “I. VIOLENTEI IN SCOALA ! Prof.

cu tendinta de a ataca”. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. al esecului. sa-I educe tanarului placerea de a invata. criza valorilor morale. de personalitatea lui. Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. consumul de alcool. Cu atat mai mult cu cat scoala dispune. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale. ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. care inseamna “a merge catre…”. notiunea de agrasivitate trimite la o potentialitate individuala. la capacitatea de a infrunta un obstacol. violuri. credem. de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violentei si pentru a rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. de a se confrunta cu altul si a nu da inapoi in caz de dificultate. se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. Ca multe alte comportamente sociale complexe. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. care se cuvin mentionate. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. Procesul de socializare inseamna si achizitia de raspunsuri agresive. de educatie. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. In sens etimologic. tentative de omor. abuzarea copilului. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. in timp ce violenta tine mai mult de cultura. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. mediul social. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. La randul sau. ca si factori ce tin de individ. de formare a competentelor cognitive. dificultatea a aparut si din cauza asocierii si. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri.originile. fie prin invatare directa – acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente . la care se adauga si importante carente educationale – lipsa de dialog. scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii. uneori. In acest context. In aceste conditii. fie mai ales prin observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii. Violenta scolara este asociata. slabiciunea mecanismelor de control social. furturi. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. chiar a confundarii violentei cu agrasivitatea. acolo unde saracia este la ea acasa. dar si prin marea diversitate a formelor sale de manifestare. agresivitatea este dobandita prin invatarea sociala. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. ce semnifica “ a merge catre … cu un spirit belicos. Nu in ultimul rand.formele de manifestare si posibilitatile de prevenire. Specialistii domeniului au facut insa o serie de delimitari intre cele doua concepte. In mod traditional. pentru ca au sentimentul devalorizarii. Problema violentei in scoala poate si trebuie sa devina o tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational. talharii. inegalitatile sociale. de context. De aceea. de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. In ultimii ani. vatamari corporale grave. cu periferiile. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). si a evoluat apoi in agredire . disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Scoala trebuie sa profileze caractere. 88 . mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. neglijenta. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior. mass-media. dar si psihologice. Majoritatea analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de instinct. cu zonele urbane dificile. de afectiune.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 cauzele. in general. Acest fapt se explica prin complexitatea fenomenului. credem.. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. Mediul familial reprezinta.

de descurajare. se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva. corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. Este nevoie de o formare specifica. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor. mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. Adeseori. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa. Pentru a se apara de aceste emotii. adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea. prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. de lipsa de incredere in fortele proprii. cat si al formarii continue. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei. scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. atat in cadrul formarii initiale. Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective: 89 .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente. Acum adolescentul este fericit. de la un deficit de comunicare. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului. deprimat. pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala. de forta si sentimentul de indoiala. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. de securitate afectiva dar. iar elevul ramane doar un receptor pasiv. in primul rand. el oscileaza intre sentimentul de putere. se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist. de descurajare. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc. iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. de scadere a stimei de sine. tensionat. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. afectiva si morala a copilului. invata. Nu intamplator se afirma ca violenta scolara pleaca. fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile. profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul. el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. in conditiile unui mediu familial instabil. are nevoie de dragoste. atentia este concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. de cele mai multe ori. dar este si un loc unde se stabilesc relatii. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. comunicarea este lateralizata. In aceasta perioada atat de dificila. de opozitie fata de parinti si profesori. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. psihic si social. De cele mai multe ori. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare. De exemplu. descurajat. deoarece va cauta sa- l mentina intr-o situatie de dependenta. conflictual. in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. valori. se promoveaza modele. de agresivitate. Trebuie sa recunoastem ca. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic. dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. Dand curs acestei dorinte inconstiente. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar. de subordonare neconditionata. adolescentii dezvolta reactii de provocare. Adolescentul doreste sa fie inteles. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare.

toleranta. A. Bibliografie: Banciu..(coord.47-57. Enciclopedie de psihosociologie.119-137. Chelcea. editura Polirom. (coord. Radulescu. alaturi de altii”. M. Acestia accepta mai usor regulile al caror sens este transparent.. atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie.). (coord. Liiceanu. p. p. 2003.. 1996. colaborarea cu specialistii din cadrul scolii (psihologul scolar.). Efectele negative ale violentei in familie asupra copiilor Prof.. Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie. efectuarea temelor.. prezenta la cursuri. 427-437. ci si cel care o elaboreaza.M. Ioana Berechet Colegiul Tehnic “Radu Negru” 90 .. Ilut. Agresivitatea. G. pastrarea bunurilor scolare. Bucuresti. care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc.). Iasi. Violenta – Aspecte psihosociale. Voicu. Iasi. Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a regulilor scolare. D. asistentul social). intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila. Neculau. Regulile scolare vizeaza tinuta. editura Polirom. comportamentul indezirabil. Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii. modalitatile de adresare. Introducere in sociologia deviantei. Iasi. cetateanul nu este numai cel care se supune legii. S. Psihologie sociala. P. editura Polirom.107-122. A.). S. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar. D. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ. solidaritatea. 2003.. Violenta in mediul scolar. A. respectul fata de celalalt. A. P. dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere limbajul folosit. Neculau. Editura Polirom. Ilut. p. Editura Economica.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 observarea cu atentie a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor actelor de violenta. dezvoltarea parteneriatului scoala-familie. p. G. (coord. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Salavastru. 2003.. excluzand violenta. iar daca scoala este un loc de invatare a democratiei. dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu elevii si stabilirea unor relatii de incredere. in Ferreol.. 2004. in Ferreol.. Iasi. Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane. Bucuresti. in Neculau. Mitrofan. N. Violenta – Aspecte psihosociale. 1985.

copilul creste acceptand violenta ca pe o normalitate. din cauza ca nu este ascultator etc. Iubirea sa pentru ambii parinti intra astfel in conflict cu situatia de natura violenta dintre acestia. Acest lucru poate duce la alte conflicte si situatii violente generate. Parintii reprezinta niste modele de urmat pentru orice copil. copiii sunt nevoiti sa faca fata unor dileme carora nu reusesc sa le gaseasca raspunsul la o varsta atat de frageda si ajung sa se izoleze sau sa manifeste un comportament violent. Unii copii dezvolta o strategie de a-si exprima sentimentele printr-un comportament negativ. De asemenea. copiii ajung sa creada tot mai mult ca intr-adevar. simtindu-se initial apropiat de amandoi. dar si asupra vietii de adult. se numara: Lipsa increderii in sine Stari confuze ce oscileaza intre frica. Violenta in familie il determina pe copil sa nu isi mai inteleaga relatia cu parintii. cosmaruri Frica de a fi atins sau de a fi apropiat de cineva Neincredere Frica de a comite greseli Neliniste. de data aceasta. ajunge sa creada ca este el cauza abuzului si a violentei asupra mamei. iar altii prefera sa se indeparteze de amandoi.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Copiii care traiesc intr-un mediu unde violenta in familie a devenit un mod de viata risca sa fie traumatizati atat din punct de vedere emotional. astfel. ignorandu-le insa acest „strigat” de ajutor. Copiii mai mari simt nevoia sa protejeze persoana care este abuzata. Iata cateva dintre problemele cu care se confrunta cei mici expusi violentei: Copiii se simt responsabili pentru comportamentul violent al persoanei responsabile de abuzuri si nu inteleg ca aceasta este o problema ce tine de adulti. violenta in familiei ii transmite insa ca acesta este un comportament normal. cat si din punct de vedere psihologic. furie sau vina Impulsuri de agresivitate Insomnii. Primele consecinte ale violentei in familie se inregistreaza la nivel comportamental. Chiar daca sunt victime ale violentei in familie sau doar martori. copiii simt nevoia sa ia partea unuia dintre parinti. ei sunt cauza violentei in familie. agitatie Probleme de nutritie Manifestari legate de stres. dureri de stomac . 91 . de catre copil. precum dureri de cap. consecintele isi pun amprenta atat asupra copilariei. Printre cele mai frecvente „insemne” lasate de un astfel de mediu. Acestia vor crede ca parintii se cearta din cauza performantelor de la scoala. a sa sau a fratilor sai. udarea patului Rezultate slabe la scoala Deficiente ale comportamentului social Tendinte de a se rani Abuzul de droguri sau alcool Pe langa acestea. Astfel. Parintii inteleg gresit acest mesaj si se grabesc in a-i pedepsi pe micuti. crezand in ceea ce vede: partenerul mai puternic se impune prin forta.

în cele mai multe cazuri. Multe victime simt că nu au cui să ceară ajutor — ceea ce. poate nu consideră că atacurile lor verbale şi actele lor de violenţă fizică sunt de fapt acte de agresivitate. Din nefericire. vrei să-i faci şi pe alţii s-o simtă“. consilier-asociat pe probleme de educaţie la Universitatea British Columbia (Canada). NW] îl face pe om încet la mânie“ (Proverbele 19:11). în plus. Iar o astfel de perspicacitate în abordarea situaţiei poate fi cu adevărat valoroasă. umplându-ne de amărăciune şi chiar de ură. Mă legam de toţi. Ei obţin tot ce-şi doresc — putere. Un alt factor care le permite persoanelor agresive să aibă succes este lipsa supravegherii. Shelley Hymel. poate chiar cred că felul lor de a se comporta este normal şi acceptabil. Motivele pentru care un copil devine agresiv nu-i scuză comportamentul greşit. actele agresive dau rezultate.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Agresivitatea — cauze şi efecte Prof. Ea recunoaşte: „De fapt. care au fost crescuţi în moduri foarte diferite. fierbeam de mânie. ele însă ne pot ajuta să i-l înţelegem. Să analizăm. astfel de metode par adesea eficiente. din nefericire. Dar înţelegând comportamentul persoanei respective ne vom putea calma furia. studiază de 20 de ani comportamentul copilului. E trist. mânia din spatele ei este!* Numeroase şcoli au elevi din medii diverse. directoare a LaMarsh Centre for Research on Violence and Conflict Resolution de la 92 . Deşi agresivitatea fizică nu este caracteristică fetelor. status şi atenţie“. Ea spune: „Există copii care-şi dau seama ce tactici merg şi. Copiii care au fost crescuţi într-un asemenea mediu. Şi. care fusese victima agresivităţii manifestate de tatăl ei vitreg şi de colegii ei de şcoală. Odată simţită. de oricine. Maria Stan Ce îl determină pe un copil să fie agresiv? Dacă aţi fost vreodată ţinta unei persoane agresive. câţiva factori care pot duce la acest comportament inacceptabil. În ce sens? Un proverb străvechi spune: „Înţelepciunea [perspicacitatea. spune că a devenit ea însăşi o persoană agresivă când a ajuns în clasa a VII-a. persoanele agresive au fost neglijate complet în copilărie sau au fost marcate de un exemplu negativ din partea părinţilor. din nefericire. Ce factori duc la un comportament agresiv? În multe cazuri. Debra Pepler. vom şti mai bine ce soluţii să căutăm. aşadar. Multe dintre aceste persoane provin din cămine unde părinţii sunt reci sau indiferenţi ori şi-au învăţat copiii să dea frâu liber furiei şi să recurgă la violenţă pentru a-şi rezolva problemele. Durerea are un impact puternic asupra ta. Dar este o mare diferenţă între un motiv şi o scuză. Şi probabil că aveţi dreptate. este adevărat. Mânia îndreptată împotriva conduitei agresive a unei persoane ne poate întuneca judecata. dar unii copii sunt agresivi deoarece au fost învăţaţi acasă că cel mai bun mijloc de a obţine ce-şi doresc este să recurgă la intimidări şi la abuzuri verbale. O tânără de 16 ani. poate că veţi fi tentaţi să spuneţi: „Nu-mi pasă! N-are nici o scuză pentru purtarea sa“.

insomnie. Martorii inocenţi ai acestor acte agresive suportă şi ei consecinţele. Victimele agresivităţii pot avea dureri de cap. Ed Adlaf. Dr. În timp ce atacurile fizice îi pot determina pe cei din jur să acorde în mod constant un sprijin plin de înţelegere. fie le-au căzut victimă. a observat cu atenţie ceea ce se petrecea în curtea unei şcoli şi a descoperit că profesorii detectează şi intervin pentru a pune capăt incidentelor ce implică acte de agresivitate doar în circa 4% din cazuri. despre o anumită oră de curs sau activitate şcolară.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Universitatea York din Toronto. 93 . încât unii ar putea să răspundă prin acţiuni autodistructive sau prin răzbunare fatală“. Atunci de ce nu sunt raportate mai multe acte de agresivitate? Deoarece victimele sunt convinse că dacă raportează un astfel de act. Agresivitatea continuă poate ştirbi încrederea victimei în ea însăşi. o vor păţi şi mai rău. dezamăgiţi sau obosiţi şi retraşi. Dr. Astfel. în loc să manifeste empatie. Situaţia poate genera în ei o teamă teribilă. Cum pot fi recunoscuţi copiii care cad victimă actelor agresive? Ei pot deveni abătuţi. între o pătrime şi o treime din ei fie au comis acte de agresivitate. Pot ajunge să fie violenţi cu cei din casă. Pe parcursul anului şcolar 2001–2002. poate cauza grave probleme de sănătate şi îi poate chiar ruina cariera. inclusiv sinuciderea şi omorul. să absenteze de la unele ore sau chiar să găsească scuze pentru a lipsi total de la şcoală. mulţi copii îşi petrec anii de şcoală într-o stare de încordare şi de nesiguranţă permanentă. cercetător şi profesor de sănătate publică la Universitatea din Toronto. s-a făcut un sondaj în rândul a peste 225 000 de elevi din Ontario. Ele poate că încearcă să ajungă în fiecare zi târziu la şcoală. cu cei din anturajul lor şi cu prietenii. cât şi victimele lor vor suferi pe plan afectiv acum şi în viitor“. puterea celui agresiv creşte“. irascibili. Victimele actelor agresive pot înceta să mai vorbească despre şcoală. Pepler este de părere că e esenţial să se intervină în astfel de situaţii. îşi exprimă îngrijorarea în felul următor: „E aproape sigur că atât persoanele agresive. Însă în revista Pediatrics in Review se spune: „Pentru victime şi pentru societate. Sentimentul de neputinţă pe care-l trăiesc copiii care cad victimă actelor agresive poate fi atât de profund. atacurile de ordin afectiv pot să nu producă aceeaşi reacţie. o persoană din zece s-a gândit să se sinucidă. stări de anxietate şi de depresie. În acelaşi grup. prietenii şi familia pot obosi tot ascultând plângerile victimei. cea mai nefastă consecinţă a agresivităţii este violenţa. Rănile de acest gen nu se văd. Ea spune: „Copiii nu pot să rezolve problema pentru că aici e vorba de putere. într-o oarecare măsură. iar cu fiecare victimă. Care sunt efectele unui asemenea mod de viaţă? Efecte pe plan fizic şi emoţional Un raport al National Association of School Psychologists din Statele Unite spune că 160 000 de copii absentează zilnic de la şcoală deoarece le este teamă că vor cădea victimă agresivităţii. Unii pot ajunge să sufere de tulburare de stres posttraumatic. care are repercusiuni asupra capacităţii lor de învăţare. Aşadar.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Agresivitatea are efecte negative chiar şi asupra persoanelor agresive. unele studii arată că cei care au fost agresivi în copilărie au dezvoltat anumite trăsături de comportament ce s-au manifestat şi când au ajuns adulţi. Dacă nu încetează în copilărie cu actele agresive. Probabilitatea ca aceştia să aibă cazier judiciar este mult mai mare decât în cazul celor care nu au fost agresivi. chiar şi partenerii care oferă de obicei sprijin afectiv şi moral îşi pierd răbdarea. Când actele agresive se perpetuează. acestea vor ajunge ca la maturitate să manifeste acelaşi comportament la locul de muncă. Mai mult decât atât. Întrebarea este: Se poate face ceva pentru a ţine sub control această problemă şi pentru a o elimina? Contextul pedagogic al realizării egalizării ș anselor în educaț ie 94 . Impactul asupra familiei Agresivitatea la locul de muncă afectează stabilitatea şi pacea căminului. În Australia. se afirmă că un asemenea comportament este răspunzător de peste 30% din bolile cauzate de stres. umilindu-i deseori chiar în faţa altora. Iar randamentul colegilor de serviciu martori la actele agresive scade şi el. Persoana agresivă poate fi un şef caustic sau un coleg de muncă perfid. Preţul agresivităţii Agresivitatea la locul de muncă îi costă scump şi pe angajatori. la separare şi la divorţ sau chiar la sinucidere. În plus. Victima agresivităţii va avea tendinţa să-i rănească pe cei dragi de-acasă — ceea ce este de neînţeles pentru membrii familiei. sunt extrem de riguroase în modul de a-şi efectua activităţile şi îi înjosesc pe alţii făcând în permanenţă remarce negative şi critice la adresa lor. va învinovăţi victima pentru problemele pe care le creează în casă. E limpede. şi anume cu partenerul de viaţă sau cu ceilalţi membri ai familiei. între jumătate şi două treimi dintre victimele agresivităţii la locul de muncă au menţionat efectele negative ale acesteia asupra relaţiilor cu cei apropiaţi. demni de încredere şi agreaţi de colegii de muncă. Ţintele lor sunt adesea angajaţii capabili. Într-un raport se spunea că actele agresive costă industria britanică aproximativ trei miliarde de dolari în fiecare an. poate fi o femeie sau un bărbat. partenerul conjugal al victimei sau un alt membru al familiei fie va acţiona cu imprudenţă şi-şi va arăta sprijinul faţă de ea luptându-se cu persoana agresivă fie. Şi. De fapt. Cei agresivi rareori îşi recunosc lipsa de politeţe sau îşi cer scuze pentru comportamentul lor. În unele cazuri. agresivitatea duce la ruinarea carierei şi la pierderea mijloacelor de trai. este foarte probabil că familia respectivă se va destrăma. agresivitatea are impact asupra întregii societăţi. Angajaţii care sunt trataţi astfel tind să nu mai muncească la fel de eficient. pe măsură ce anii trec. dimpotrivă. Agresivitatea îi poate determina pe angajaţi să nu le mai fie loiali în aceeaşi măsură angajatorului lor şi să nu mai muncească atât de conştiincios. Asemenea persoane îi controlează în mod exagerat pe ceilalţi.

pp. care valorifică integral principiile instruirii depline pentru recuperarea integrală a diferenţelor de start. de asemenea. în familie. Mai mult decât atât. Sociologie.liceal şi profesional) la condiţii de schimbare socială rapidă proprii societăţii postindus-triale de tip informaţional. în special. în contextul unui învăţământ de calitate.Medgidia Realizarea egalizării şanselor de reuşită şcolară la toate nivelurile sistemului de învăţământ presupune asumarea unor decizii de politică educaţională care angajează la scară socială: a) generalizarea asistenţei psihopedagogice de specialitate a tuturor "candidaţilor la şcolaritate". a urma o facultate implică costuri mult mai ridicate decât.atâta timp cât şcoala rămâne o instanţă importantă de plasare a indivizilor în sistemul de stratificare socială. O asemenea decizie este determinată mai întâi de toate de costurile. succesele au fost doar parţiale. T.. cum este gratuitatea învăţământului. chiar în ţările cu cea mai puternică politică de susţinere financiară a şcolii. cu participarea tuturor factorilor implicaţi: profesori- consilieri. proporţional vorbind. riscul şi beneficiile sunt de asemenea diferite în cele două cazuri. Cluj-Napoca. pentru un fiu al unui magnat în domeniul finanţelor sau al industriilor. 3 Rotariu. învăţători. autorul binecunoscutei lucrări . valorificând resursele educaţiei formele (activitatea în grădiniţă) şi non-formale (activitatea organizată cu familia. vizavi de această problemă: . 1996.. sunt profitabile pentru categoriile sociale privilegiate. Persistenţa inegalităţilor de şanse. Pentru un fiu de muncitor. de exemplu. capabilă de autoperfecţionare continuă dincolo de o specializare "care cu cât este mai mare şi mai timpurie cu atât mai mult condamnă individul la singurătate" şi la inadaptare (vezi Husen. medici.. Iluț. riscurile şi beneficiile care presează asupra familiilor. părinţi. în cadrul comunităţii locale). iar ţelul final – o societate fără inegalitate de şanse. Torsten. ai căror descendenţi urmează. b) dobândirea culturii generale/trunchiului comun necesară pentru formarea personalităţii de bază în perioada 6-16 ani. 1991. inclusiv în domeniul educaţiei – este departe de a fi atins. constituie un fapt care a moderat mult optimismul manifestat în anii ’50-’60. alţi reprezentanţi ai comunităţii educative locale. Dacă se coroborează acest factor explicativ al lui Boudon cu teoria susţinută de Bourdieu şi Passeron. O concluzie oarecum pesimistă se poate trage.L’inégalité des chances“ consideră că inegalitatea şanselor în faţa şcolii este efectul acţiunilor raţionale ale unei multitudini de indivizi care sunt puşi în situaţia de a decide –ei sau părinţii lor– continuarea sau întreruperea studiilor la fiecare nivel şcolar atins. profe-sori-metodişti. educatoare. Boudon. înseamnă că de gratuitatea învăţământului profită în primul rând clasele superioare. individualizat. în număr mai mare cursurile şcolare“ 3. şansele în faţa ei nu pot fi egalizate“.. ai unei "elite profesionale".. pag. profesori-logopezi.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Prof. s-au formulat argumente cum că anumite măsuri. d) pregătirea studenţilor ca "generalişti". inspectori şcolari. Manole Ionuţ Constantin Colegiul Naț ional “Kemal Ataturk” .Într-adevăr – scriu cei doi profesori clujeni – dacă prin astfel de măsuri inegalitatea şanselor şcolare nu este eliminată complet. aparent foarte democratice. 95 . . vom avea o imagine relativ completă asupra complexităţii problemei în discuţie. de cauze socio-culturale: c) orientarea pe profiluri de studii şi pe domenii profesionale largi care asigură a- daptarea/adaptabilitatea optimă a absolvenţilor (învăţământului secundar superior . 122-123. 177-195). determinate. P. Sociologul francez R.

în învăţământul liceal şi chiar în învăţământul universitar“. această tendinţă este confirmată în măsura în care: a) influenţele mediului şcolar sunt mai mari decât cele strict şcolare. de executare a unor roluri exacte impuse de normele sociale (a se vedea familia de tip .disparităţi şcolare“ instituţionalizate prin: – selecţia timpurie care perturbă evoluţia normală a structurilor aptitudinale şi atitudinale ale personalităţii elevului. – creşterea necondiţionată a efectivelor de elevi până la limita imposibilităţii realizării unuiînvăţământ diferenţiat. c) diferenţele sociale au un impact mai mare decât diferenţele pedagogice (resurse. dezechilibrând procesul de formare-dezvoltare echilibrat personalităţii elevului. inegalitatea generată de o relaţie profesor – elev concepută în termenii ..„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Într-o altă ordine de idei. pe de o parte. cât şi în planul instituţiei şcolare. Statusul cultural relativ scăzut al familiei care generează şi uneori chiar întreţine nereuşita şcolară între anumite limite minime – maxime. atitudinea de şcoală. în acelaşi timp. individualizat. Această moştenire esteobiectivată în valorile care orientează viaţa de familie. nu operează distincţiile necesare între performanţă şi comportament. între obiectivele de conţinut şi cele de ordin formativ. Studiile de sociologie comparată efectuate în anii 1970 evidenţiază faptul că şansele de a urma studiile variază după apartenenţa socială a elevilor chiar în condiţii de reuşită egală. Nereuşita şcolară depinde. modul de organizare a vieţii cotidiene etc. d) diferenţele individuale nu sunt evocate în contextul tezei educabilităţii care oferă premise reuşitei cel puţin la nivelul şcolii generale/obligatorii. prelucrat. deschisă spre practicarea mai multor roluri. nereuşita şcolară este generată de acele . efective şcolare etc. ignorând premisele instruirii diferenţiate.teoriei etichetării“ care. este exprimată mai ales prin: a) tipul de limbaj dezvoltat la nivel restrâns. în opoziţie cu cea de tip . prin interiorizarea normelor sociale). metodologie. condiţionate de clasa socială sau de grupul social de apartenenţă. comun.dinamic“. propriu mai ales familiilor cu un status cultural mai ridicat – aşa cum susţine teoria lui B. Nereuşita şcolară depinde astfel în mare măsură de sărăcia moştenirii culturale preluată de elev de la familia sa.. contextual. Abordarea conceptului de egalizare a şanselor din perspectiva sociologiei educaţiei implică analiza raportului dintre reuşita şcolară şi apartenenţa socială a elevilor. Pe parcursul şcolarităţii. Bernstein). în termeni de conformism.). de ceea ce se petrece în mod obiectiv şi subiectiv la nivelul instituţiei şcolare.). – clasele/grupele de nivel care creează în mod artificial anumite statusuri pedagogice. Stimularea procesului de democratizare a învăţământului presupune acţionarea asupra cauzelor care întreţin fenomenul de inegalitate atât în planul (ne)reuşitei şcolare individuale. acelaşi în învăţământul de bază/obligatoriu – pentru reducerea din start a inegalităţilor pe toată perioada dezvoltării personalităţii de bază a elevului situată între 6-16 ani – prelungit în diferite proporţii. Pe de altă parte. b) modelul de socializare propus..parcurgerea unui trunchi comun de cultură generală. climatul familial.poziţional“.. precum şi în practicile educaţionale promovate (relaţiile între părinţi –copii. egalizarea şanselor de reuşită şcolară a tuturor elevilor la toate nivelurile sistemului depinde de structura de organizare a acestuia care susţine . b) omogenizarea socială este progresivă prin cei care supravieţuiesc selecţiei şcolare. situativ (în raport cu limbajul elaborat. relevante în plan psihosocial. 96 . Există..

122-123.. raportabilă la standarde abstracte şi inflexibile care ignoră resursele proprii unei pedagogii a succesului şcolar.prin delegări temporale reversibile pe baza unei competenţe presupuse“ şi demonstrate (P. Procesul de democratizare a învăţământului angajează.. Bucureşti. la democraţia socială. pe fondul aceluiaşi trunchi comun de pregătire generală. Sociologie. 1976 Cristea. Editura Polirom. dintre resursele educaţiei şi cerinţele societăţii. definite la nivel de politică a educaţiei. . Sociologia educaţiei. Bucureşti. pp. Proiectarea lor presupune realizarea saltului de la asigurarea accesibilităţii elevuluila şcoală. Editura Didactică şi Pedagogică. (2006). Sociologia educaţiei.. „Stratificarea socială” în Introducere în sociologie Ionescu... particulară şi individuală a fiecărui elev.disparităţi şcolare“ semnalată anterior. Constanţa. Bourdieu). 1998. 97 . Stoica. p. Aceasta implică tocmai rezolvarea celor patru . „Politica educaţională ca sursă a dezvoltării sociale. c) reorganizareaefectivelor şcolare în sens cantitativ (reducerea numărului de elevi pe clasă) şi calitativ (flexibilizarea structurilor prin valorificarea resurselor temporale şi spaţiale de instruire nonformală şi informală) în direcţia optimizării corelaţiei funcţionale profesor-elev. T. în planul ideilor generale.. a programelor şi a manualelor şcolare în condiţiile valorificării depline a potenţialului de formare- dezvoltare generală. necesar pentru compensarea şi reducerea inegalităţilor de start. C.. Sociologia şcolii. (2000). 1996. b) proiectarea unei instruiri diferenţiate operabilă la nivelul planului de învăţământ. la accesibilitatea acestuia la şcoli cu standarde calitative comparabile. România în context european” în Zamfir.. I.. teritorială. particular şi individual. bazată pe valorificarea deplină a potenţialului pedagogic general. Stoica .. C.în general. 2007 Rotariu. Corelaţia funcţională dintre democratizarea învăţământului şi egalizarea şanselor de reuşită şcolară angajează adoptarea unor soluţii structurale. posibilă prin instituţionalizarea următoarelor soluţii structurale care reflectă un nou mod de a înţelege raporturile dintre educaţie şi societate. N. Constantinescu. orientare metodologică. dintre pedagogie şi sociologie: a) prelungirea şcolarităţii obligatorii cel puţin până la vârsta de 16 ani. Ovidius University Press. presupune valorificarea funcţiilor managementului pedagogic (planificare-organizare. Editura Hardiscom. Cluj-Napoca. Văideanu. implicată în viaţa comunităţii. reglare-autoreglare) în termenii unei acţiuni de informare-evaluare cu scop de diagnoză- decizie/cu valoare de prognoză. P. O nouă provocare: Dezvoltarea socială. L. d) conceperea unei pedagogii a succesului şcolar în contextul valorificării depline a raportului dintrepotenţialul bio-psiho-socio-cultural al elevului şi condiţiile de formare-dezvoltare oferite de comunitatea naţională. locală. S.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 – promovarea unei didactici a competiţiei. Piteşti. funcţională. 179. pe de altă parte. în acelaşi timp. Educaţia la frontiera dintre milenii. Editura Politică. Iaşi. G. 1988. Iluţ. 1997 Marica M. BIBLIOGRAFIE Bârzea. L.. Goodman.. Reforme de învăţământ contemporane. Iaşi. rezolvarea managerială a problematicii conducerii şcolii. la toate nivelurile sistemului şi în perspectiva educaţiei permanente“. Aceasta presupune pe de o parte.. C.. Editura Polirom. trecerea de la democraţia politică..

Proiectul ”Tineri împotriva violenț ei de gen” este cofinanț at de Comisia Europeană ș i a fost împlementat la nivelul municipiului Baia Mare de Serviciul Public ”Asistenț ă Socială”. Fiecare an ș colar din cei trei a avut o temă specifică: Anul I (2013-2014): modele de masculinitate pozitivă. personale.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 TINERI ÎMPOTRIVA VIOLENȚ EI DE GEN Prof. Proiectul a început în 1 martie 2013 ș i s-a încheiat în 28 februarie 2016. Pericolul substanț elor interzise se apropie tot mai mult de mediul educaț ional. cultura. activităț i. care erau. Obiectivele proiectului au urmărit: 98 . Coordonatorul proiectului la nivel european este Citta di Torino. Pop Vasile Graț ian Colegiul Tehnic ”George Bariț iu”Baia Mare Colegiul Tehnic ”George Bariț iu” din oraș ul maramureș ean Baia Mare are ș i ipostaza de ș coală europeană datorită rezultatelor în domeniul educativ curricular. mai recent. 7 din Europa: Collegno. dar ș i extracurricular. Anul al II-lea (2014-2015): lupta împotriva violenț ei asupra femeilor. nu de puț ine ori. în clasa a X-a. Andalusia ș i Galicia. Bucureș ti. Mass-media relatează frecvent asemenea ieș iri nepotrivite ale adolescenț ilor care îș i exprimă frustrări. Baia Mare. printre care enumerăm multiple proiecte europene de tip Comenius. Erasmus+. Mureș an Petronela Prof. deci perioada în care am fost angrenaț i a fost de trei ani ș colari. care au cauze familiale. Am primit cu bucurie deci oferta de a mă înscrie în Proiectul European ”Tineri împotriva violenț ei de gen” alături de elevii clasei la care sunt dirigintă. Italia-Servizio Cooperazione internazionale e Pace. ș i nu numai. prietenia sau toleranț a. Proiectul s-a desfăș urat simultan în 11 teritorii. carenț e educaț ionale. Sunt. În calitate de dirigintă a clasei a XII-a A am avut bucuria ca . alături de colectivul clasei format din 24 de elevi. Este o realitate crudă a ș colii româneș ti. la început. prin urmare necesare acț iuni. sociale sau. două din America de Sud: Varzea Paulista ș i Fortaleza din Brazilia ș i două din Africa: Mozambic ș i Cape Verde. Genova. ca la finalul proiectului să ajungă în clasa a XII-a. să paricipăm la un proiect european care are ca temă combaterea violenț ei de mai multe tipuri. dorinț a de a evolua. faptul că actele de violenț ă îș i fac simț ită prezenț a într-un mediu în care ar trebui să să se manifeste educaț ia. Anul al III-lea: (2015-2016): combaterea discriminării împotriva populaț iei LGBT. Leonardo sau. proiecte cât mai diverse pentru a putea preveni manifestări care pot avea urmări nepotrivite sau chiar tragice. iar ș coala trebuie să stăvilească o asemenea ameninț are.

respectiv în Spania-2014. Viorica Marinovici Colegiul Tehnic . educativă ș i utilă.Radu Negru” Galaţi 99 . La sfârș itul celor patru activităț i. Campaniile s-au desfăș urat în Italia. alături de alte multe proiecte în care au fost implicaț i toț i elevii clasei. La sfârș itul anilor de liceu. atât elevii cât ș i cei doi profesori ai colegiului nostru implicaț i direct. Campaniile (una pe an de proiect) au fost concepute de tineri ș i au fost diseminate prin canalele de comunicare instituț ională ale partenerilor locali. Dezvoltarea de campanii de conș tientizare a opiniei publice: trei campanii specifice pe: masculinitate pozitivă. România- 2015 ș i Italia-2016. definirea lansarea ș i diseminarea unei campanii publice de conș tientizare a opiniei publice. în opinia lor. interesante. Politici pentru prevenirea violenţei in şcoala Prof. iar conceptul-cheie a fost cel de PEER EDUCATION-Educaț ie de la egal la egal. de la tineri înspre tineri. interesant. cu jocuri de rol ș i tehnici psihodramatice. interactive. Materialele au apărut pe pagina web a proiectului ș i sunt utilizate în cadrul campaniilor de conș tientizare organizate în cadrul proiectului. Alte activităț i la care au participat elevii clasei a XII-a A sunt: patru work-shop-uri de conș tientizare/informare/diseminare/comparare cu grupuri ș i asociaț ii de tineri. cu activităț i pe placul elevilor. elaborarea de propuneri de îmbunătăț ire a politicilor ș i programelor publice împotriva violenț ei de gen. în cei trei ani.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Reducerea violenț ei de gen prin îmbunătăț irea cunoș tinț elor ș i competenț elor grupurilor de tineri din centre de tineret. publicarea pe platforma web a proiectuli a materialelor realizate ș i participarea la un schimb de experienț ă internaț ional de două zile între tinerii voluntari pentru diseminarea activităț ii desfăș urate . În Baia Mare au fost incluse în proiect 12 clase de liceeni de la 9 unităț i de învăț ământ. A fost un proiect util. licee ș i grupuri active de tineret în teritoriu.. Spania ș i România. interactiv ș i din care nu am avut decât de câș tigat. Extinderea gradului de conș tientizare a societăț ii civile asupra violenț ei de gen. activităț ile din cei trei ani de proiect vor rămâne cu siguranț ă o amintire plăcută. combaterea împotriva femeilor ș i combaterea violenț ei împotriva populaț iei LGBT. iar activităț ile au fost. PPT-uri ș i materiale educative cu care au concurat cu alț i elevi implicaț i în proiect de la alte licee. pornind de la tineri. dinamice. Clasa la care sunt dirigintă a participat actic în fiecare etapă a proiectului la patru întâlniri a câte două ore ca tineri voluntari. clasa a conceput filmuleț e. pe teme legate de apărarea ș i dezvoltarea drepturilor omului.

trafic. Consiliul Europei a elaborat mai multe strategii pentru a ghida activitatea privind drepturile copilului: Monaco (2006) Raportul conferinț ei ș i Programul. în îngrijirea alternativă.E. pentru a dezvolta noua strategie pentru drepturile copilului (2016-2021). promovarea participării copiilor. copiii ș i minorităț ile migrante. garantarea drepturilor copiilor aflaț i în situaț ii vulnerabile (cum ar fi cele cu dizabilităț i. un manual care conţine bune practici de combatere şi prevenire a violenţei in şcoală “Reducerea violenţei în şcoală – un ghid al schimbării”.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Consiliul Europei a elaborat inca din 2006. eliminarea tuturor formelor de violenț ă împotriva copiilor (inclusiv violenț a sexuală. A fost creat un comitet de experț i privind strategia Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului . Pachetul de instruire a fost elaborat in cadrul programului "Construirea unei Europe cu ș i pentru copii ". Prima Strategie Stockholm (2009-2011) stabileș te trei domenii prioritare: promovarea accesului copiilor la justiț ie. Cele cinci domenii prioritare sunt: 100 . în detenț ie. pedepsele corporale ș i a violenț ei în ș coli). De la lansarea programului "Construirea unei Europe cu ș i pentru copii” la Monaco în 2006. Stockholm (2008) Raportul conferinț ei ș i programul. sănătate ș i servicii sociale). Acesta este conceput pentru a sprijini sistemele existente de prevenire a violenț ei în cadrul statelor membre U. inclusiv copiii romi). Cele patru obiective ale Strategiei Monaco (2012-2015) au fost: promovarea unor servicii ș i sisteme prietenoase pentru copii (în domeniile justiț ie. participarea copiilor ș i influenț a în societate. eradicarea tuturor formelor de violenț ă împotriva copiilor.

care îşi propun promovarea toleranţei şi respectului celor din jur.E.coe. care au fost aspru sancţionate de opinia publică şi care ar putea descuraja alte eventuale tentative de acest gen. un loc unde violenţa şi hărţuirea sunt la ordinea zilei. Ion-Soare Alexandra.ro/2013/03/prevenirea-si-combaterea- violentei-in.I.. şcoala românească este. bazată pe o strategie de prevenire a surselor şi cauzelor acesteia. Bibliografie http://cpescmdlib.F. U. Ghidul este impartit in doua parti. un set activităţi de formare a cadrelor didactice în vederea conştientizării problematicii legate de violenţa în şcoală. exemple de activităţi ce pot fi derulate în cadrul unei strategii de prevenire şi combatere a violenţei. în ciuda mai multor campanii iniţiate de ONG-uri . instrumente de identificare a surselor şi cauzelor violenţei şcolare..Ghid practic’’.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 ș anse egale pentru toț i copiii.int/en/web/children/ PROIECT EDUCAŢIONAL “ŞCOALA NU ESTE LOCUL VIOLENŢEI” Prof.blogspot. .unicef. participarea tuturor copiilor. propuneri privind elaborarea unei strategii de prevenire şi combatere a violenţei la nivelul şcolii. in urma cercetării fenomenul de violenţă în şcoală a realizat un gid care sa vină în sprijinul directorilor şi cadrelor didactice care sunt interesate de a dezvolta în şcolile lor o cultura a non- violenţei. justiț ie-copil prietenos pentru toț i copiii.ro/publicatii/prevenirea-si-combaterea-violentei-in- scoala http://www.Module de formare” si ofera: analiza problematicii violenţei şcolare.N. Barbu Florica Liceul Teoretic Costeşti Argument În ciuda faptului că tematica orelor de Consiliere şi orientare prevede pentru toate clasele subiecte legate de violenţă. prof. Desigur. există numeroase exemple de acte de violenţă în mediul şcolar mediatizate.html http://www. din păcate. viaț ă fără violenț ă pentru toț i copiii.C. 101 . drepturile copilului în mediul digital.

la Telefonul Copilului 116 111. Obiective Proiectul. unde să se adreseze dacă sunt victime ale violenţei. la fel şi hărţuirea. Violenţa fizică şi verbală sunt deci prezente în continuare în mediul şcolar. anual. .Lansarea paginii de Facebook a proiectului. descrise cât mai simplu.ro. Eficientizarea comunicării între profesori şi elevi. Eventualele victime din sală sunt încurajate să se adreseze psihologului nostru (cu care s-a încheiat partenariat).Seminarul de informare.adevarul. va avea un caracter periodic. care să se ocupe de activităţile proiectului. avocaţi sau jurişti care explică pârgiile legale pe care le au la dispoziţie victimele violenţei sau hărţuirii. între elevi şi părinţi. în locuri vizibile. formăm o echipă de 20 de elevi voluntari din liceu. ori. iar peste 15% dintre elevii agresaţi s-au gândit să se sinucidă. cu acordul Conducerii şcolii şi al profesorilor.zisă (noiembrie-februarie). în locuri frecventate de elevi. le oferă pliante şi invitaţii la un seminar de informare ce va avea loc în luna februarie. Apelul la empatie cu 102 . Încurajarea victimelor hărţuirii şi violenţei din mediul şcolar să vorbească despre problema lor şi să-i denunţe pe agresori 4. 5. a afişelor ce conţin mesaje ale elevilor agresaţi de profesori.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 însă cine se ocupă de combaterea acelor acte de hărţuire. cât mai ales psihică şi verbală. întrucât violenţa şi hărţuirea sunt obiceiuri bine împământenite la elevii şi profesorii români. atât fizică. destinat elevilor şi profesorilor – invitaţi: psihologi care vor vorbi despre impactul violenţei asupra psihicului adolescenţilor. Conştientizarea tinerilor cu privire la pericolul psihologic pe care îl reprezintă hărţuirea şi violenţa de orice fel 2. . la orele de dirigenţie şi le vorbesc elevilor despre hărţuire şi violenţă. în ultimii doi ani. verbal).000 de cazuri de hărţuire sau agresivitate petrecute la şcoală au fost raportate de copii sau de adulţi. se caută sponsori. alături de profesorii coordonatori. Ultimul afiş va conţine mesajul unei victime a hărţuirii şcolare: „Mie mi-e frică să vin la şcoala pentru ca sunt hărţuit!” În tot acest timp. etc. Etapa a II-a Campania de informare propriu. etc. (martie) Accent pe informarea profesorilor Lipirea. Lansăm un concurs de clipuri pe tema hărţuirii la şcoală. provenită din partea elevilor dar şi din partea profesorilor? Cine se ocupă de acele „mici” bobârnace sau insulte aparent nevinovate pe care mulţi copii le suportă în fiecare zi la şcoală? Conform www. Conştientizarea profesorilor faţă de urmările pe care le au actele de violenţa verbală şi fizică (oricât ar fi ele de mici sau sporadice) asupra dezvoltării elevilor 3.Voluntarii noştri intră. Etapa a III-a. În jur de 3. Se încheie parteneriate. Aceste mesaje vor reda stările sufleteşti prin care trec copiii agresaţi (fizic. astfel de comportamente nu se pot schimba peste noapte şi de aceea trebuie combătute printr-o companie susţinută. în cancelarie. dar şi în afara şcolii. . Proiectul „Şcoala nu este locul violenţei” are următoarele obiective: 1. Mesajele inscripţionate pe afişe vor fi: De ce îţi e cel mai teamă la şcoală? De matematică? / De istorie? / De geografie?. Cei prezenţi sunt invitaţi să dea like paginii şi să se aboneze la postările noastre. Crearea unui climat de armonie în şcoală prin cunoaşterea problemelor cu care se confruntă elevii Activităţi: Etapa I (septembrie-octombrie) Etapa de captare a atenţiei. o victimă hărţuită care povesteşte trauma pe care a trăit-o. Se lipesc afişe în şcoală. De asemenea.

atitudinală şi socială. se produce pentru că este „întărit”. Behaviorismul avansează ideea că orice comportament. MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE ÎN CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICĂ PRIVIND VIOLENŢA FIZICĂ ŞI VERBALĂ A ŞCOLARULUI MIC (STUDIU DE CAZ) RUSU. de asemenea. inclusiv concursul de pe această reţea de socializare vor atrage.PLATON CARMEN CJRAE/LICEUL TEORETIC ION CREANGĂ TULCEA „Şcoala adevărată porneşte de la blândeţe şi de la iubire. încă mai persistă modelul clasic al învăţământului românesc care se axează pe achiziţia de competenţe academice. dimensiunea sa afectiv-motivaţională. ea este transmisă de tineri. atenţia publicului ţintă. şcoala nu satisface întotdeauna aşteptările societăţii cu privire la rolul ei. iar formatul interactiv al paginii de Facebook. ne propunem să diseminăm informaţia şi în cadrul orelor de dirigenţie. Impactul oferit de afişe. tratate exclusiv teoretic. 103 . inclusiv comportamentul indezirabil. Prinsă în contradicţia dintre constrângerile bugetare şi responsabilităţile pregătirii tinerei generaţii pentru o viaţă în continuă schimbare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 siguranţă este suficient pentru ca profesorii să-şi dea seama că greşesc dacă aplică orice fel de violenţă la clasă.părinţii elevilor . uneori lipsite de funcţionalitate. ignorând structura de personalitate a elevului. de claritatea informaţiei. de faptul că în parte. vor duce cu siguranţă la îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus.” (Simion Mehedinţi) Consilierea psihopedagogică. această activitate personală intensă axată pe descoperirea de sine a copilului sau a celorlalţi participanţi la procesul de educaţie şi instrucţie are menirea de a ajuta persoana aflată în dificultate să devină aptă pentru a-şi rezolva singură problemele cu care se confruntă. Grup ţintă-beneficiari Direcţi -elevi ai liceului clasele a IX-a –a XII –a -echipa comisiei de combatere a violenţei şcolare -cadre didactice din instituţie Indirecţi . Din nefericire. Atenţia acordată conduitelor agresive poate fi o modalitate de întărire.instituţii partenere: Poliţia Oraşului Costeşti Rezultate aşteptate Ne aşteptăm la un număr mare de participanţi la seminarul de informare.

iar şcoala nu face decât să accentueze acest neajuns. iar mai târziu îşi va canaliza aceste emoţii împotriva celorlalţi. mediul socio- economic deficitar. D. Nivelul scăzut de educaţie al părinţilor.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 (statisticile artă ca profesorii recunosc faptul că petrec mult timp încercând să corecteze problemele de comportament şi relativ puţin timp concentrându-se pe comportamentul bun al elevilor). copilul devenind anxios. furios. am selectat ș i am prezentat. de asemenea. dată de cadrul didactic se angajează mai devreme sau mai târziu în conduite deviante. copiii care acceptă eticheta de „indisciplinat”. Să nu uităm. De cele mai multe ori. elevii cu comportamente perturbatoare sunt cei care au intrat în şcoală cu handicapul unei socializări primare deficitare. fapt care îl determină pe acesta să proiecteze aceste aspecte asupra altor persoane sau să şi le exprime în moduri inacceptabile. Trebuie să înţelegem că şi familia şi şcoala sunt realităţi care evoluează continuu. ostil. locuieşte cu bunica maternă şi mătuşa sa necăsătorită (sora mamei). violenţi. O mamă care realizează acceptarea necondiţionată a copilului ei va fi mai capabilă să-l înveţe să tolereze frustrarea. are un 104 . Studiu de caz În urma anamnezei şi a observaţiilor efectuate la clasă. dar şi neutralitatea) sunt indicatori importanţi de predicţie ai eşecului în dezvoltarea socială a copilului. întrucât mama este plecată în Spania de aproximativ 3 ani. a avut bolile obişnuite ale copilăriei fără a exista elemente aparte. trebuie să admitem şi ideea că nu este singura vinovată! Să nu uităm rolul familiei care poate pregăti copilul pentru o bună adaptare şcolară şi socială a acestuia. produce în anumite circumstanţe. nesigur. N. a frecventat sporadic grădiniţa. în cazul de faț ă. ostilitatea sau aspectele negative ale propriei personalităţi spre deosebire de o mamă care respinge anumite aspecte ale personalităţii copilului său. Fără a avea pretenţia că am evidenț iat ș i epuizat problematica atât de complexă a comportamentului agresiv al ș colarilor mici. Dacă admitem că şcoala are o responsabilitate în apariţia comportamentului violent al elevilor. permisivitatea largă. pe scurt. este un băieţel de 9 ani. deoarece ea induce şi mediază acceptarea şi stima de sine a copilului. Astfel. etichetând public şi constant elevii ca agresivi. Teoria etichetării demonstrează modul în care profesorii. Nu-şi cunoaşte tatăl pentru că acesta îi părăseşte când copilul are 6 luni. Bowlby a tras concluzia că separarea de mamă dezvoltă tulburări emoţionale ireversibile. tipul de disciplină parentală (autoritarismul. unul din multiplele aspecte ale activităţii psihopedagogice cu care mă confrunt ca profesor consilier şcolar. modificări în imaginea de sine a acestora. îşi face rar temele. lipsa unui climat familial stimulativ din punct de vedere cognitiv şi motivaţional- afectiv. iar raportul privind responsabilitatea lor cauzală în ceea ce priveşte comportamentul perturbator al elevilor se poate modifica oricând şi în orice sens. Acceptarea necondiţionată a copilului de către mamă/părinţi pare a fi aspectul cheie în dezvoltarea unei personalităţi echilibrate şi puternice la copil. că implicarea părinţilor în relaţia cu şcoala are efecte benefice asupra rezultatelor şcolare ale copilului: s-a demonstrat experimental că există o corelaţie pozitivă între reuşita şcolară şi participarea părinţilor la acţiunile organizate pentru ei. „rău”.

faptul că e trist. este încurajat să povestească ce anume din comportamentul lui a suferit vreo modificare şi modalitatea în care îşi petrece timpul liber. necesitatea adoptării unui limbaj decent. Elevul este solicitat să facă conexiuni‚ în cadrul unui joc de asociaţie. manifestă o atitudine nefavorabilă pentru şcoală. încercând să facă o apreciere sinceră şi critică a propriei persoane. A treia întâlnire. băiatului i se recomandă să stea puţin în faţa calculatorului ș i a televizorului. fără mama sa care l-a abandonat emoţional. La prima întâlnire cu copilul. tot el să se transforme într-o victimă! De cele mai multe ori apelează la minciună când este întrebat de bunică sau mătuşă despre temele de a doua zi. Pentru a doua oară.N. să selecteze doar acele desene animate care nu promovează violenţa ș i să petreacă cât mai mult timp în aer liber. să-l supravegheze şi să-l sprijine cu calm şi răbdare în efectuarea temelor şi să aibă cunoştinţă de grupul de joacă al copilului. încercând să afle cât mai multe lucruri despre sine. ca în cele din urmă. Copilul are sarcina de a se observa zilnic. se culcă târziu şi nu ascultă de sfaturile doamnei învăţătoare când îi explică despre necesitatea respectării ordinii şi liniştei în timpul orelor. În timpul pauzelor. N. reprezintă factorul cheie în formarea unui sistem de valori al copilului. La a doua întâlnire. prezentându-i-se. şi de data aceasta. are manifestări comportamentale violente fizice cât şi verbale şi intră uşor în conflict cu colegii de clasă. A patra întâlnire începe cu prezentarea unor situaţii-problemă: ”Imaginează-ţi că George rupe colajul cu peisajul de toamnă pe care l-a făcut Mihai. Oare ce ar face Mihai dacă ar găsi colajul lui George? ” „Imaginează-ţi că. D. carenţele afective şi tulburările emoţionale ale acestuia. Se accentuează. debutează cu un exerciţiu de deblocare afectivă prin care i se cere copilului să deseneze cum se simte el în acel moment. sau orice altceva în consens cu starea lui afectivă din acel moment! Se poate observa o uşoară scădere a nivelului de instabilitate psiho-motorie a acestuia. din cauza lipsei părinț ilor. elevul concentrându- se asupra activităţii ludice cu care este confruntat ulterior: un joc de atenţie pe baza unor figuri geometrice. într-o altă situaţie. Aurel îi spune lui Ştefan: 105 . în mod firesc. este chemată şi mătuşa băiatului pentru a fi consiliată asupra modului constructiv în care va trebui să îi canalizeze energia. în prezenţa mătuşii. Trăind într-un mediu socio-familial defavorizat. un nor. D. un spectru limitat de interese cognitive şi o relaţionare deficitară cu colegii şi doamna învăţătoare. până la următoarea şedinţă. corect şi lipsit de expresii vulgare. se manifestă foarte zgomotos folosind un limbaj indecent şi lovind copiii. Elevul este consiliat pe tema necesităţii respectării regulilor de comportament atât în sala de clasă cât şi în timpul pauzelor. stă prea mult în faţa calculatorului si al televizorului. am identificat în mod deosebit. în acelaşi timp şi consecinţele nerespectării acestora. pune piedici copiilor. fără prezenţa unui tată care. prilej cu care energia sa este canalizată spre o activitate utilă şi plăcută. De asemenea. sugerându-i-se următoarele: un soare poate însemna că este bucuros. Se reia ideea de a-şi ocupa timpul liber cu activităţi utile prin conectarea la responsabilităţile şcolare şi să renunţe la vizionarea desenelor animate şi a filmelor care promovează violenţa.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 randament şcolar scăzut.

deşi cei din jur îi percep ca fiind agresori.N.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 . D. În mod paradoxal aceşti copii se percep victime. dar consideră că s-a schimbat în bine de când comunică cu profesorul consilierul şcolar. să-şi amintească regulile învăţate în cabinetul de asistenţă psihopedagogică şi este asigurat că este înţeles. În a cincea întâlnire i se prezintă o altă situaţie-problemă: „Ana îşi face temele cu multe greşeli şi neordonat. a înregistrat progrese în ceea ce priveşte adaptarea la sarcinile şcolare. dar şi în ceea ce priveşte comportamentul în timpul orelor şi al pauzelor.N. i se sugerează că poate apela la ajutorul profesorului consilier ș colar ori de câte ori întâmpină o problemă. îndrumat. În urma programului individualizat. De asemenea. Mâine voi face totul bine de prima dată! ” Din situaţia-problemă se desprind regulile pe care D. chiar dacă nu am chef. A şasea întâlnire debutează cu o reactualizare a regulilor învăţate la intervenţia anterioară. a mai fost agresiv.Ai făcut asta intenţionat! Şi începe să-l lovească cu furie.N. o voi termina repede. Copilul este încurajat să explice dacă manifestările sale comportamentale au suferit o oarecare transformare în urma întâlnirilor cu consilierul şcolar. Copilului i se prezintă progresele realizate. ajutat să-şi recapete controlul prin ascultare activă şi încurajare blândă. Oare Ştefan mai spune că Aurel este prietenul lui? Oare va mai dori să se întâlnească cu el?” Este foarte importantă antrenarea copilului în anticiparea diferitelor consecinţe. este apreciat pentru faptul că se străduieşte să-şi facă temele şi că s-a întâmplat mai rar să vină fără ele. Prin amânarea unui comportament imediat copilul are şansa să facă mai puţine erori în decizie şi să dezvolte mai multe alternative de comportament. Dar ce să facem?” O variantă de răspuns ar fi: “Voi mai face o dată tema. Ea este mustrată de bunica sa şi trebuie să refacă tema.este invitat să le repete cu voce tare: 1) Când sunt certat spun „stop furiei şi totul va fi bine!” 2) Să ne păstrăm calmul şi totul va fi bine! Copiii agresivi pot învăţa să rezolve paşnic conflictele cu care se confruntă.” I se explică faptul că este foarte important ca în cazul mustrărilor sau a criticilor să nu devenim imediat furioşi. 106 . Prevederea consecinţelor trebuie să-i arate copilului că merită să reacţioneze cu întârziere şi să gândească înainte de a acţiona. recunoaşte faptul că a mai intrat în conflict cu unii colegi. Dacă nu mă enervez şi mă concentrez asupra temei. se subliniază ideea că este de preferat să fie mai atent în timpul orelor şi să evite conflictele interpersonale. din observaţiile efectuate şi din colaborarea cu doamna învăţătoare şi mătuşa copilului se poate afirma că D. Tot cu acest prilej i se explică proverbul ”Înţeleptul cedează primul”.

cel puț in temporar. 2003 Petermann Franz. violenț a reprezintă un act de impulsivitate ș i brutalitate.” (Montesquieu) Bibliografie Neamţu Cristina – „Devianţa şcolară . aceasta nu-ș i are originea în putere ci. nu facem decât să creăm un fals echilibru. Ticuţă Elena Roxana Din celemaivechitimpuri.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 “Dacă vrem să fim fericiţi. editura Credis. concepț ii ș i idei. punând pe lista de aș teptare un nou conflict. în slăbiciune . Petermann Ulrike – „Program terapeutic pentru copiii agresivi”. dr. 2006 Violenț a – substrat al naturii umane Autor: Liţescu Rareş Liceul Teoretic „Ion Cantacuzino” Piteşti Coordonator: prof. editura Polirom. editura RTS. Omuloutilizează adesea pentru a controla ș i pentru a-ș i pune amprenta într-un anumit context social. Bucureşti. odată cu evoluț ia ș i ascensiunea pe scara cunoaș terii ș i a educaț iei. însă. care foloseș te violenț a pentru soluț ionarea unor probleme mai complexe. În ciuda faptului că nepotrivirea ideilorîș i găseș teprovizoriu o 107 . paradoxal. reprezintă o metodă accesibilăde a fixa.este arma omului „mic”. anumite discrepanț e între idealuri. au devenit mai raț ionali în utilizarea acesteia ca instrument primar.Deș i violenț a nu garantează succesul. Cluj 2006 Tomşa Gheorghe – „Consilierea şi orientarea în şcoală”. Prin definiț ie. Complicaţiile apar când vrem să fim mai fericiţi decât alţii.Însă. până la societatea modernă. Iaşi. contrar intuiț iei. De la triburile preistorice ale căror conflicte gravitau în jurul unor nuclee superficiale. e simplu.Ghid de intervenţie în cazul problemelor de comportament ale elevilor”. aplicând-o. oamenii. violenț a a reprezentat pentru om o modalitate de a se impune în societate.

atuncimodulprin care aceastaesteatinstranscederesponsabilitatea de a- ș iînsuș ifaptele. cât ș i fizicul. violenț a atrage de la sine ș i mai multă violenț ă. cel puț in cu un pas. ar putea fi folosite pentru îmbunărăț irea nivelului de trai la nivel global sau pentru găsirea unor soluț ii la probleme de altă natură. care apelează la violenț ă pentru a-i aduce pe ceilalț i la propriul sistem de valori. lucru care influenț eazăvaliditateazicalei. De asemenea. De exemplu. Însădreptateaeste un concept relativ. care în esenț ă reprezintă acte de violenț ă la scară mult mai mare. Tranziț ia acestora de la copii la adulț i trebuie să se facă în concordanț ă cu anumite tipologii. Majoritatea conflictelor debutează printr- un schimb aprins de vorbe care se transformă gradual în violenț ă fizică. Una dintre perioadele decisive în dezvoltarea comportamentului unui omeste copilăria. bazându-se pe zicala “Scopulscuză mijloacele” - dacăscopuleste just. se limitează la propria perspectivă. nu merită pierderile. însă adevărata ei importanț ă constă în ideea în care ne oferă un indiciu despre cât de mult mai avem de perfecț ionat la noi înș ineș i asupra căror aspecte ale omenirii ar trebui să ne concentrăm pentru a ajunge. compensând astfel incapacitateade a se adapta la opiniile celorlalț i. Violenț a în sine simbolizează un instrument lipsit de esenț ă. atenț ia oferită în copilărieș i comunicarea pot face diferenț a dintreun adolescent flexibil în gândire. ceea ce implică un consum încăș i mai mare de resurse preț ioase pentru un scop care. mai aproape de societatea ideală.Oamenii inflexibili în gândire sunt cei care acț ionează agresiv.Ea se opune dezvoltării armonioase a oamenilor. contrastul dintre motivele care odeclanș ează în primă instanț ă încă există. creând daune fizice. Educaț ia. În general.putând fi privită ca un obstacol în calea progresului.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 rezolvare forț ată. lăsând urme în structura psihică a omului. atâtatimpcâtexistăanumitestandarde create de oameni pentru ceea ce înseamnă justiț ie. Totuș i. agresiunea verbală este asociată cu daunele psihice.Unii oameni apelează la ea în lipsa unor alternative.ș i unul fixat în propriile registre. Agresivitatea are multiple valenț e. moment în care viitorii adolescenț i sunt mult mai influenț abiliș ipredispuș i la însuș irea unor principii ș i moduri de viaț ă greș ite. Intensitatea cu care fiecare tip de violenț ă ne afectează depinde de scutulpe care ni l-am format împotriva 108 . aceast arămâne valabilă în sfera existenț ei noastre. putând fi categorizată în raport cu justiț ia ș i moralitatea. cea fizică acț ionează extrinsec. fiind preludiu pentru cea fizică. Pe când cea verbală acț ionează intrinsec. cumpătat. valorificat de mulț i pentru eficienț a aparentă de care dau dovadă. de cele mai multe ori. în loc să privească anumite concepte prin prisma altora. Acest fapt necesită de la sine o reevaluare a felului în care tratăm opiniile diferite ș i compromisurile pe care trebuie să le facem pentru a ajunge la consonanț ă. deoarece. înț elegându-le motivaț ia. resursele umane ș i materialele alocate războaielor. Raza de influenț ă a violenț ei cuprinde atât psihicul.

Este importantă în contextul în care o putem folosi pentru a înț elege subtilităț ile psihologiei omului. Sensul. trece printr-o criză din punctul de vedere al valorilor sociale. De aceea studiul "Logicii. Toț i putem contribui la diminuarea acestor acte prin simpla reconsiderare a consecinț elor pe termen lung a ceea ce spunem ș i facem. Violenţa este o problemă care îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult în societate. iar unele cuvinte rostite cu răutate pot să le reliefeze mai bine.Fiecare are anumite slăbiciuni.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 ei. Ș i cum societatea în care trăiesc. transformându-le în tulburări permanente.Odată cu trecerea timpului. în special societatea românească. Elevii fiind absorbiț i de mediul de socializare virtual ei nu mai 109 . În concluzie. pe când violenț a fizică nu. fiind un mod de a o contracara prin omisiune. valoarea . Mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplină pot influenţa comportamentul elevilor. oamenii trebuie să înveț e să privească în ansamblu tot ceea ce ț ine de ea ș i să acț ioneze punându-ș i constant întrebarea “Oarechiar merită să apelez la violenț ă?” Folosirea argumentării pentru combaterea violenț ei verbale Prof. ei putând fi tentaţi să imite acţiunile văzute la televizor. argumentării si comunicării" s-a intersectat cu studii de psihologie ș i studii de marketing. Iosif Lenuț a – Colegiul Tehnic "Radu Negru" si Colegiul National "Mihail Kogălniceanu" Galaț i Comunicarea este o activitate umană fundamentală. Un om poate înfrunta cu neutralitate agresivitatea verbală. o rămăș iț ă a unei perioade din evoluț ia noastră când neînț elegerile nu puteau fi rezolvate prin vorbă. violenț a reprezintă un substrat al naturii umane. fiind un obiect de studiu important. iar de câţiva ani şi în şcoală si există un nivel de indisciplină inerent în şcoli . Ș tim foarte bine„că o comunicare transmite sensuri diferite în funcț ie de subiecț ii care au de a face cu ea. precum ș i în funcț ie de contextele în care se înscriu comunicarea ș i protagoniș tii ei . aprecierea ș i evaluarea unei comunicări depinde în mod esential de subiectivitatea persoanelor care recurg la ea.

Argumentarea este procesul prin care dovedim. ca urmare a formalismului excesiv al teoriilor logice contemporane. În viaţă. a unui principiu moral etc. Argumentarea este prezentă la tot pasul: acasă. prin asumarea tezei opuse ș i prin formularea de argumente pentru susț inerea ei Termenul de argumentare poe fi definit în moduri diferite: 1. există situaț ii sociale (susț inerea unui proiect în faț a unui colectiv sau juriu. Mai mult diferite aspecte vitale ale existenț ei noastre depind de succesul persuasiunii. Parinț ii sunt absorbiț i de muncă.. a persuasiunii. demonstrăm ceva dovezi obiective sau argumentarea este un proces prin care încercam să determinam pe cineva să accepte o idee sau să fie de acord cu noi într-o anumită problemă. rezultă ca teoria argumentarii se compune din două părț i:teoria demonstratiei si teoria argumentarii ca arta a convingerii. argumentării i se opune contraargumentarea. la ș coală. astfel încât existenț a unei diferenț e esenț iale între domeniul teoric si cel practic.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 pot să-ș i apare punctul de vedere ș i astfel apelează la violenț ă ca o modalitate de a-ș i sustine opinia.) în care sunt implicate cunoştinţe şi deprinderi de comunicare. priceperi însuşite în şcoală la diverse discipline. Competenț ele pentru a comunicare se pot forma numai exercitiu ș i un astfel de exercitiu îl oferă ș i disciplina "Logica. în comportamentul interpersonal ș i în cel intrapersonal (autopersuasiune). însa teoria argumentarii a apărut ș i s-a dezvoltat în ultimele două deceniii ale secolului al XX-lea. a unui punct de vedere. Aceasta joacă un rol important în comportamentul consumatorului.Argumentarea este o relaț ie între două persoane din care una argumentează (numită locutor) si cealaltă este persoana pentru care se argumentează (numită interlocutor). de asigurarea nevoilor vilate ș i uită să-i formeze copilului deprinderi de comunicare eficiente. ea însemnând respingerea argumentării sau critica unui argument. argumentare si comunicare" din cadrul ariei curriculare "Om si societate". 110 . ce aveau o aplicare redusă în practică. Pentru a susț ine în continuare importanț a argumentării în combaterea violentei scolare am să vă prezint ce este argumentarea ș i de ce este ea necesară. cum să se poarte – este contrazis de ce văd în rest. Trăim într-o lume în care mesajele persuasive dau o adevărată luptă pentru a ne câș tiga atenț ia si binevointă . în grupul de prieteni etc. Tot ce învaţă în şcoală – cum să vorbească. 2. a impus necesitatea creării unei noi logici a argumentării Daca demonstraț iei i se opune combaterea. în mass media. De aici.

Teoria si practica argumentarii Ed Polirom Iasi 2003 p 64 2 Jacqueline Russ Metodele in filozofie. relaţia discursivă este şi rămâne una a dialogului fiindcă acela care vorbeşte argumentează în funcţie de ceea ce consideră a fi reacţiile posibile ale publicului faţă de ceea ce spune. Unul dintre ei susţine o teză în faţa celuilalt şi aduce argumente pentru a-l convinge pe acesta din urmă de adevărul tezei. Se va demonstra.” Argumentarea este. utilizând argumente pentru susț inerea unei teze. Nimeni nu acceptă în cazul unei argumentări cel puţin argumentele celuilalt pe alte criterii decât cele de raţionalitate. bunăoară. derularea logică se efectuează într-un mod pur demonstrativ: este vorba de a lega o propoziţie de alte propoziţii evidente. Dacă interlocutorul respinge teza pe care o susţinem şi aduce Demonstraţia desemnează o operaţie mentală care stabileşte adevărul unei propoziţii în mod deductiv. Prin argumentaț ie se urmăreşte adeziunea individului. pe această cale demonstrativă şi 111 . Editura Univers Enciclopedic 1999 p 18) Argumentaţia reprezintă un ansamblu de procedee oratorice ce sunt utilizate pentru a face ca o teză să fie acceptată. numită locutor. în caz contrar argumentarea sau argumentarea nu mai este necesară În cadrul fiecărei argumentări interesant este modul în care fiecare dintre interlocutori acceptă sau nu dovezile sau argumentele celuilalt. organizând propoziţiile într-un ansamblu. în esenț a o relaț ie între două persoane din care una argumentează . si cealalta este persoană pentru care se argumentează. Chiar atunci când argumentarea se manifestă în cadrele discursului oratoric unde ea ar putea fi văzută ca un monolog al oratorului în faţa publicului .”( Constantin Sălăvăstru . de pildă. în algebră sau în geometrie. deci pe baza întemeierii. Dacă propunem o teză şi o susţinem cu diferite argumente. printr-o legătură necesară. argumentaţia se referă la ceva verosimil şi operează în direcţia unui auditor. numită interlocutor. interlocutorul o va accepta numai în urma evaluării argumentelor şi legăturii lor cu teza susţinută. Argumentarea este necesară atunci când interlocutorului îi este indiferentă o anumită teză sau atunci când nu crede în adevarul ei sau în falsitatea ei . „ În timp ce demonstraţia conţine în sine evidenţă şi necesitate. „ un dialog între interlocutorii care prezintă dovezi pentru sau împotriva unei teze. în esenţă. căruia se adresează (intelectului acestui).„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Argumentarea este o construcț ie ratională formată din propoziț ii numite probe sau temeiuri (argumente) care sunt utilizare pentru demonstrarea sau respingerea unei teze în temeiul relaț iilor logice ș i faptice ce se stabilesc între temeiuri ș i teză . Constantin Sălăvăstru stabileș te ca argumentarea este.

una dintre temele recurente ale societăţilor contemporane. Globalizarea interesului faţă de violenţa socială este consecinţa unei conştientizări generalizate privind necesitatea punerii violenţei pe agendele de lucru ale diferiţilor actori sociali. responsabili de găsirea unor soluţii. Formarea convingerilor se poate realiza prin intermediul argumentării iar critica unui argument este calea cea mai eficientă pentru formarea acestor convingeri. violenţa are determinări 112 .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 deductivă.ing. fără îndoială. că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte (cel puţin în ce priveşte geometria euclidiană) argumente în acest sens. având impact asupra actului educaţional desfăşurat într-un cadru instituţionalizat. Elevul care îș i însuș eș te tehnicile de argumentare ș i contraargumentare va devenii persoana cu competenț e ș i abilităț i de persuadare ș i nu va mai apela la violenț ă pentru a-ș i susț ine punctul de vedere . nu ne rămâne decât să analizăm argumentele aduse şi să vedem dacă ele sunt puternice sau nu. A critica un argument înseamnă a evalua şi a decide dacă argumentul este un temei pentru susţinerea sau respingerea tezei.” Dardel Jaouad Violenţa este o problemă actuală a societăţii noastre. ceea ce presupune trecerea de la susţinerea tezei la respingerea ei sau de la respingerea tezei la susţinerea ei.Violenţa umană este. "lupta" se va da doar la nivel cognitiv. Prin argumentare sau contraargumentare se observă schimbarea atitudinii faţă de o teză. Violenţa în şcoală Prof.RADU NEGRU” Galati „A lupta contra violenţei şcolare înseamnă a ameliora calitatea relaţiilor şi a comunicării între toate persoanele angrenate în actul educaţional. dar şi mobilizarea corpului social pentru luarea de poziţie. Carmen Oanca Colegiul Tehnic .. implicarea şi participarea la prevenirea şi combaterea acestui fenomen social. este rezultatul atitudinii critice a interlocutorului faţă de argumentele care susţin sau resping o teză. Fiind un fenomen complex.

organizată de Comisia Europeană în 1997. Violenţa împotriva copilului nu mai este tolerată. cea şcolară. tolerată pentru disciplinarea elevilor. În zilele noastre. pedepse corporale etc. culturale. Violenţa şcolară este doar una dintre manifestările violenţei cotidiene. economice. indiferenţa.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 psihologice. în spaţiul autonom al şcolii. sociale. derâderea. necorelat cu dinamica socială. Trebuie apărat interesul copilului pentru a-i asigura dezvoltarea în cele mai bune condiţii. Violenţa şcolară nu este un fenomen nou. contribuind astfel la conştientizarea şi creşterea interesului public faţă de violenţa tinerilor şi implicit. Astfel. lucru evident atunci când luăm în considerare amploarea formelor ei de manifestare şi inter-relaţiile pe care le presupune. umilirea.Mass-media acordă din ce în ce mai multă atenţie violenţei. Violenţa în şcoli nu este un fenomen social nou. cu diferenţe de la ţară la ţară.). În ziua de azi e important să avem o nouă imagine asupra copilăriei şi. iar răul tratament al copilului este interzis prin lege (ameninţarea. în urma unei întâlniri a experţilor. un spaţiu transparent. asupra metodelor de educare a copiilor. liber de conflicte şi de manifestări ale violenţei sociale. este mai transparentă. iar problemele cu care se confruntă ca instituţie şi mediu de formare a tinerilor privesc întreaga societate. dezbaterileprivind relaţia între conceptul de „drept la siguranţă” şi mediul şcolar au căpătat o dezvoltare continuă. al securităţii. o dată cu evoluţia societăţii umane. În contextul cultural şi politic european se acceptă şi se promovează ideea că şcoala trebuie să fie un spaţiu privilegiat. în general. Definirea violenţei şcolare este un proces continuu. un spaţiu social autonom. ca instituţie. Ea este o parte integrantă a comunităţii largi. neglijenţa. neafectat de conflictele şi dificultăţile cu care se confruntă societatea. devenind oficial o problemă politică. ale cărei tensiuni le asimilează şi devenind chiar un spaţiu de manifestare a violenţei. deschis lumii exterioare. În Europa. în cursul istoriei. şcoala. Una dintre definiţiile mai cuprinzătoare este cea a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. bineînteles. Însă. în şcoli domnea brutalitatea. după care violenţa înseamnă „ameninţarea sau folosirea 113 . Şcoala nu mai este o entitate izolată. violenţa şcolară este o formă a violenţei cotidiene şi o problemă globală. astăzi fiind mai vizibil datorită mediei. Şcoala trebuie văzută ca un forum al socializării. În vechea Europă. a apărut un nou tip de personalitate. caracterizat prin creşterea controlului afectelor şi descreşterea impulsivităţii – forme superioare de control de sine. manifestându-se şi în trecut.

pentru status într-un grup. De asemenea. În cazul distribuţiei pe genuri. Principalele cauze ale acestei forme de violenţă sunt reprezentate de mediul familial. comportamente violente evidente (injurii. contra altuia sau contra unui grup. ignorarea cadrelor didactice. sarcasmul. în primul rând. fugă. constatăm că această manifestare este specifică îndeosebi vârstei adolescentine. abuzul verbal. mass-media. restricţii alimentare.).iar concurenţa pentru note. o realitate în şcolile din România. bruscare. În cazul violenţei între elevi. elevi-elevi.” Contextul de aplicare al definiţiei poate fi acela al şcolii. Violenţa poate lua diverse forme: pedeapsă fizică. constatăm că băieţii sunt mai violenţi decât fetele. strada şi grupurile stradale. comportamente precum: exprimare inadecvată sau jignitoare. Se manifestă astfel: comportamente neadecvate ale elevilor în raport cu statutul lor (absenteism. ofensă adusă cadrului didactic. Promovarea siguranţei în şcoală înseamnă. constrângere solitară şi orice formă de izolare. comportament şcolar inadecvat. Cel mai des. apărarea unor relaţii de prietenie în cazul fetelor. societatea în ansamblu agresivă. 114 . acte de indisciplină la ore. un deces sau daune psihologice.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 intenţionată a forţei fizice sau a puterii contra propriei persoane. loviri. la nivelul relaţiilor educatori-elevi. restricţie fizică. violenţa elevilor faţă de profesori. Violenţa elevilor faţă de profesori este. care prezintă forme mai tolerabile. prevenirea violenţei şcolare. Cauzele şi motivaţiile acestor manifestări comportamentale la această vârstă sunt afirmarea masculinităţii. lovire. rănire. pentru rivalitate la băieţi. comportament ce intră sub incidenţa legii (viol. unde pot avea loc astfel de incidente. împingere. refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare. o dezvoltare improprie sau privaţiuni. restricţii sau refuzul de a avea contact cu membrii familiei sau cu prietenii. Formele de manifestare ale violenţei în şcoală sunt: violenţa între elevi (are cea mai mare pondere în cazurile de violenţă şcolară). vandalism etc. jigniri). această formă de violenţă are loc în timpul recreaţiilor şi cel mai frecvent fiind întâlnite violenţa verbală şi jignirile pe baza situaţiei economice. furt. din păcate. obligaţie de a purta o vestimentaţie distinctivă. putem cuprinde tot aici. unei comunităţi care antrenează sau riscă puternic să antreneze un traumatism. violenţele lor luând chiar forme mai grave decât cele ale fetelor. violenţa profesorilor faţă de elevi. religioase sau etnice. agresiune verbală şi nonverbală. atitudini ironice faţă de profesori).

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

Cele mai frecvente sunt absenteismul şi indisciplina. Un alt aspect important în analiza vieţii
şcolare, cu implicaţii asupra elevului şi calităţii activităţii educaţionale, este violenţa profesorilor faţă de
elevi. Cel mai adesea se manifestă prin atitudini ironice ale profesorilor faţă de elevi, evaluare neobietivă,
agresiune nonverbală, ignorare, excludere de la ore, injurii, jigniri, lovire (în ordine descrescătoare a
frecvenţei cazurilor). Prezenţa acestei forme de violenţă este mai redusă decât în celelalte cazuri. Nu de
puţine ori au fost semnalate şi cazuri de violenţă ale părinţilor în spaţiul şcolii, aceştia având manifestări
neadecvate faţă de profesori (ironii, discuţii aprinse, ţipete, agresivitate fizică) sau faţă de colegii
propriilor copii. Violenţa există şi în jurul şcolii, caz în care elevi sau persoane din afara şcolii au rolul de
dealeri, solicită taxe protecţie. Alte forme în acest caz sunt fumatul, agresiunile fizice şi chiar sexuale. Aşa
cum rezultă din analizarea formelor de violenţă şcolară, cauzele care duc la astfel de manifestări sunt
caracteristici individuale, determinanţi socio-familiali şi de mediu şcolar: violenţa în familie; condiţii
economice; mediul instabil familial; lipsa stimei de sine; mass-media; sistemul legal permisiv (în unele
ţări); alienarea (îndepărtarea faţă de societate); discriminări de orice natură. În altă ordine de idei, putem
vorbi despre: factori individuali - hiperactivitate, atitudini antisociale, tutun, alcool, droguri, nivel redus de
dezvoltare intelectuală, lipsa autocontrolului; factori de relaţionare: autoritate/indiferenţă în familie,
anturaj (prieteni cu obiceiuri rele); factori comunitari (periferii); factori societali: social, cultural,
dominaţia bărbaţilor, cultura redusă etc.

Comportamentul inadecvat al cadrelor didactice rezultă din: provocări ale elevilor; insuficienta
dezvoltare a competenţelor cadrelor didactice – deficienţe de comunicare cu elevii; lipsa competenţelor
de management al clasei; insuficienta pregătire psiho-pedagogică; nivelul scăzut de motivaţie al cadrelor
didactice pentru ceea ce fac; stres, oboseală; lipsa vocaţiei; lipsa continuităţii în activitatea unor cadre
didactice la aceeaşi clasă (dificultăţi pentru elevi). Nu de puţine ori, poliţia este solicitată să intervină în
cazuri de violenţă şcolară. Poliţia consideră cauze ale violenţei şcolare mediul familial, cel şcolar,
televiziunea. Identificarea acestor cazuri de către poliţie se face pe baza reclamaţilor. Poliţia a fost
solicitată să intervină în cazul violenţei şcolare între elevi, elevi şi persoane din afara şcolii, elevi şi
profesori, vandalism. Din experienţa şcolii în prevenirea şi combaterea fenomenelor de violenţă,
desprindem faptul că strategiile antiviolenţă care implică elevii dau rezultate.

Principalele măsuri de prevenţie sunt: regulamentul şcolar; rolul consilierilor şcolari în prevenirea
violenţei este foarte important; informarea la ore de dirigenţie despre consecinţele violenţei; implicare
elevilor în prevenirea violenţei propriu-zisă: acţiuni de conştientizare de către elevi a efectelor negative ale

115

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

violenţei organizate în şcoli, organizarea de întâlniri cu autorităţi din poliţie, întâlniri cu părinţii
(consilierea specializată a acestora), programe de formare a cadrelor didactice (managementul clasei de
elevi), asistenţa familiilor cu probleme, elaborarea de materiale informative pe tema violenţei şi prevenirii
acesteia, evaluări psihologice.

Cele mai utilizate măsuri de intervenţie sunt sancţiunile şi asistenţa. Aceste cazuri, de obicei sunt
sancţionate prin: observaţii individuale; mustrare în faţa clasei/consiliului profesoral; mustrare scrisă;
eliminare de la cursuri pentru o perioada; exmatriculare; amenzi, activităţi extracurriculare. Asistenţa celor
implicaţi în astfel de situaţii se face prin: discuţii cu persoana în cauză, discuţii cu un consilier şcolar.
Interacţiunea individ-mediu şcolar are o mare importanţă în demersul educativ, iar mediul şcolar trebuie să
ofere toate condiţiile necesare bunei desfăşurări ale activităţii didactice, astfel încât ambianţa educaţională
din cadrul şcolii să fie una propice dezvoltării elevilor. Unul dintre factorii care poate afecta comunicarea
şi relaţiile ce se stabilesc în acest mediu este violenţa şcolară. Dardel Jaouadi spune: lupta împotriva
violenţei şcolare are ca rezultat ameliorarea relaţiilor şi a comunicării între persoanele implicate în
activitatea educaţională. Acest lucru este esenţial pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale, care au ca
scop formarea de personalităţi armonioase, active şi creatoare, în concordanţă cu cerinţele individuale şi
sociale.

Bibliografie:

- Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, UNICEF, „Violenţa în şcoală”, Bucureşti, 2005 (document PDF);

- Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violenţa. Aspecte psihosociale, Iaşi, Editura Polirom, 2003

NONVIOLENŢA – ANTIDOTUL VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN SPAŢIUL COMUNITAR

Loț co Alina Maria

Ș coala Gimnazială Hodac

Într-o lume în care mulț i dintre noi oamenii tindem să fim mai buni violenț a se pare că este una
dintre marile probleme ale lumii noastre contemporane. Presa, scrisă sau audiovizuală, informează cu

116

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016

privire la manifestări diverse ale acestui fenomen, de la formele sale cele mai agresive, precum războaiele
sau crimele, batăile, violurile, furturile, până la cele mai puț in ș ocante, cum ar fi violenț ele verbale.
Dat fiind acest lucru, apariț ia diferitelor forme de violenț ă în ș coală devine, adesea, un lucru obiș nuit,
normal chiar din punctul de vedere al celor implicaț i în conflicte. Prin urmare, ș coala trebuie să
intervină numaidecât prin prevenirea violenț ei, prin nonviolenț ă.
Nonviolenț a înseamnă respect, iubire, apreciere, înț elegere, grijă pentru semenii noș tri,
compasiune, eliminarea egocentrismului, a egoismului, a urii, a lăcomiei, a prejudecăț ilor, a suspiciunii,
a agresivităț ii.
Putem încerca o abordare diferită pentru a găsi soluț ii în vederea eradicării violenț ei. În primul
rând avem nevoie de nonviolenț ă în comunicare. Apoi, trebuie să ne schimbăm ș i noi. Trebuie să se
schimbe fiecare în parte, noi, din păcate, aș teptăm ca alț ii să se schimbe mai întâi.
„Nonviolenț a este arma celor puternici”, spunea Mahatma Gandhi, persoană care pentru mulț i se
identifică cu ideea de non-violenț ă. Mohandas Karamchand Gandhi, pe numele său adevărat, este
supranumit părintele independenț ei Indiei ș i iniț iatorul miș cărilor de revoltă neviolente. Gandhi ș i-a
căpătat numele de „Mahatma” (în sanscrită însemnând „marele suflet”) de la poetul indian Rabindranath
Tagore.
Încă din 1903, Gandhi lansează miș carea rezistenț ei non-violente. Acț iunile care au ț inut de
această miș care, denumită Satyagraha, au reuș it deoarece a existat unitate, oamenii s-au unit într-un ț el
comun. Unitatea este, de fapt, ceea ce ne lipseș te nouă în societatea de azi, oamenii nu sunt uniț i.
Oamenii uniț i vor putea să schimbe ordinea lumii în care trăim. Gandhi a spus următoarele: „Când mă
cuprinde disperarea, îmi amintesc că, de-a lungul istoriei, calea adevărului ș i iubirii a învins mereu. Au
existat tirani ș i criminali ș i, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut,
întotdeauna.”. Gandhi îș i închipuia o lume în care chiar guvernul, poliț ia ș i armata erau non-violente.
Totuș i, el era conș tient că acest nivel de nonviolenț ă necesită o credinț ă incredibilă ș i un curaj
fantastic, pe care a realizat că nu toată lumea le posedă. De aceea el a sugerat că nu toț i trebuie să ț ină
cu înverș unare de nonviolenț ă, mai ales dacă aceasta este folosită ca scuză pentru laș itate: „Cred”, a
scris Gandhi, „că acolo unde singura alegere este între laș itate ș i violenț ă, eu aș sugera violenț a.”
Oricum, în ceea ce-i priveș te pe cei mici, exemplul personal este cea mai bună metodă de a forma
copiilor comportamente nonviolente ș i o conduită morală de excepț ie. Adulț ii, însă, sunt ocupaț i cu
serviciul, vor să facă cât mai mulț i bani pentru a avea copilul tot ce îș i doreș te. Doar că foarte puț ini
înț eleg că un copil nu se dezvoltă doar cu mâncare, jocuri performante ș i desene animate.
Trebuie să fim mult mai preocupaț i de copiii noș tri, ca ș i părinț i, în ceea ce priveș te educaț ia
lor, iar nonviolenț a noastră naș te nonviolenț a copiilor noș tri, a viitorului lumii. Nonviolenț a conduce
la cea mai înaltă formă de moralitate, noi trebuie să ne oprim din rănirea ființ elor, să încetăm să mai fim
sălbatici. Nonviolenț a înseamnă evitarea violenț ei fizice externe ș i a violenț ei interne asupra
spiritului. Nu e vorba numai de faptul că refuzăm să împuș căm un om, ci ș i de faptul că refuzăm să-l
urâm.
În ceea ce priveș te violenț a, definirea ei s-a dovedit a fi o încercare extrem de dificilă. Acest fapt
este explicat prin complexitatea fenomenului, dar ș i prin marea diversitate a formelor sale de manifestare.
Rădăcina latina a termenului violenț ă este vis , care inseamna “forț ă” ș i care trimite la ideea de
putere, de dominaț ie, de utilizare a superiorităț ii fizice, deci a forț ei, asupra altuia.
Violenț a ș colară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde
sărăcia este la ea acasă. De aceea, atunci când se vorbeș te despre violenț ă într-o ș coală, se consideră ca
ș i surse favorizante factorii exteriori ai ș colii: mediul familial, mediul social, ca ș i factorii ce ț in de
individ, de personalitatea lui.

117

: Berechet Ioana 118 . fiind supuș i unei miș cări de influenț ă reciprocă. dar este ș i un loc unde se stabilesc relaț ii.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Ș coala este un loc unde elevii se instruiesc. în Neculau. familia ș i societatea. Bibliografie: Liiceanu. coord. doar dacă raspundem la violenț ă prin violenț ă. Este destul de dificil să educi un copil. Iaș i. (coord. nu în ultimul rând.). N. Agresivitatea. Salavastru. editura Polirom.. 2003. Revenind la ceea ce spunea Gandhi la nonviolenț ă. A.ro www. violenț a niciodată nu a rezolvat nimic. Oricum. valori. Neculau.(coord.. Violenț a – Aspecte psihosociale. Psihologie socială. într-o instituț ie scolară. Violenț a – Aspecte psihosociale. Gandhi) „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.). Mitrofan. 1996. în Ferreol. Iaș i. în anumite cazuri.org/wiki/Mahatma_Gandhi EFECTELE NEGATIVE ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILE ASUPRA COPIILOR Elev: Butura Cosmin Prof. Ș i asta nu numai în condiț iile în care sursele violenț elor vin din mediul ș colar. 2003. www. învaț ă. dar câteva sute care roiesc în jurul tău într-o pauză la ș coală. O deosebită importanț ă o are psihologul ș colar. A. ar trebui să fie un element fundamental în educaț ia fiecărui copil. în primul rând.” (M.). Cu toț ii contribuim la educaț ia copiilor. Violenț a în mediul ș colar. apoi dascălii ș i. Editura Polirom. minciuna cu adevărul ș i violenț a cu abnegaț ia. (coord.wikipedia. Gandhi) „Trăieș te ca ș i cum ai muri mâine ș i învaț ă ca ș i cum ai trăi veș nic. Ș coala poate juca un rol important în prevenirea violenț ei ș colare. editura Polirom.viataverdeviu. Printre citatele lui Gandhi se numără următoarele: „A învăț a că în viaț ă. G. Clasa constituie un grup ai cărei membri depind unii de alț ii. G. A.. Iaș i. A.ro http://ro. D. prin urmare. asta dacă vrem o lume mai bună. în Ferreol.” (M. Violenț a umană: o neliniș te a societăț ii contemporane. să fim mai buni sau măcar să încercăm. mai uș or se poate învinge ura cu dragostea. trebuie.. se promovează modele. ci ș i în situaț ia în care sursele vin din exteriorul ș colii. Neculau. se creează condiț ii pentru dezvoltarea copilului.artamedierii.” (Mahatma Gandhi) Fiecare din noi are ceva de învăț at din viaț a lui Gandhi ș i din exemplul nonviolenț ei..

şi emotionale. violenţa este percepută de micu ca un semn (poate singurul) al interesului părintelui fata de el… Atunci când copilul nu recunoaşte violenţele la care este supus. Acestea îi confirmă incapacitatea şi sentimentul că nu este valoros. că suferinţa trebuie ignorată. Violenţa fizică în creşterea şi educarea unui copil înseamnă a-l brusca. la rândul lui. De ce este bătaia. are inhibiţii sociale şi dificultăţi de comunicare şi adaptare. ostilitate. anxietate. neacceptarea sau ignorarea emoţiilor pozitive sau negative ale copilului. Aceste acte pot îmbraca forma violenţei fizice. el refuza separarea de parintele violent. dificultăţi de întelegere şi învăţare. alteori fară să fie conştienţi. somnolenţă. va învaţa că un copil nu merită respect. se poate confrunta cu sentimente de inferioritate. violenţa fizică. Copilul poate să ajungă la concluzia ca violenţa este o formă de ataşament între oameni! De multe ori. neîncredere. copiii pentru a-şi exterioriza propria furie. uneori cu bună ştiinţă. poate afecta grav dezvoltarea şi interacţiunea socială în copilarie şi în viaţa de adult. Majoritatea actelor de violenţă sunt trăite de către copii în familie. fără a încerca să-ţi controlezi sau stăpaneşti emoţiile. lipsa de consecvenţă în respectarea unei atitudini sau reguli faţă de copil. insultă. şi că negarea emoţiilor este sanatoasă. Consecinţele utilizarii violentelor emoţionale în creşterea copilului îl fac pe acesta să „câştige” o stimă de sine redusă. dorinţa de răzbunare. In cazul violenţei fizice. ironizare.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Copiii sunt azi tot mai des expuşi violenţei în familie. ton răstit. înseamnă ameninţare. Ei bine. verbală şi emoţională. mai ales daca este agresat de un adult pe care îl respectă. chiar şi în cele mai aparent inofensive forme. distruge certitudinea copilului că este iubit. (de obicei unul dintre părinţi). că violenţa reprezintă o manifestare a iubirii. criticare. obsesii sau autoagresiune. curiozitate scazută. cel mic poate manifesta neîncredere. Aceste sentimente vor fi reprimate. Dar între cei doi există o evidentă diferenţă de putere… Iar adulţii utilizează. Iar la vârsta adultă poate adoptă atitudini masochiste. Violenţa verbală. comunicare dificilă. VIOLENŢA ŞI ABUZUL EMOŢIONAL 119 . a-l lovi. că binele poate fi învăţat prin pedeapsa (va dori să pedepsească. mânie. coşmaruri. Copilul are încredere infinită în adult. pe termen lung sş pe termen scurt? Cum va evolua copilul bătut. poate trai situaţii repetate de eşec. Iar acesta e responsabil faţă de copil. la maturitate? Copilul bătut. face loc unei minciuni – deşi spun că o fac în scop educaţional. violenţă şi atitudini provocatoare în relaţiile cu alţi copii sau adulţi. are dificulăţi de maturizare. predispozitie spre agresivitate. Ca adult. Violenţa psihică: aşteptări nerealiste care nu sunt în acord cu ce îşi doreşte sau poate în mod real copilul. a te folosi de forţa fizică pe care o ai ca adult. periculoasă pentru copil? Răspunsurile sunt multe: îi arată ce este violenţa. Să manifeste depresii. Asta poate provoca la copil manie. distruge sensibilitatea şi compasiunea copilului faţă de sine şi faţă de alţii. accentuarea greşelilor lui. pe stradă şi la scoală. de fapt. părinţii lovesc. Se pune întrebarea ce lecţii pe termen lung reţine fiul/fiica din bătăi şi alte corecţii asemanătoare. cel mai uşor de remarcat. provoacă anxietate – el aşteaptă cu teamă urmatoarea dată când va fi lovit. teamă. pe alţii). acuzare. dar exteriorizate mult mai târziu. pe termen scurt. cel mic învaţă să accepte argumente fară logica (clasicul „te bat pentru binele tău”). umilire. poruncitor şi superior. Crescând. Ce efecte are acest tratament. timiditate. frustrare.

victima se depersonalizează.Radu Negru” Galati Efectele abuzului emoţional Abuzul emoţional este considerata cea mai dureroasa forma de violenţa şi cel mai dăunător mod de distrugere a stimei de sine. şi depresie. cel forţat îşi pierde identitatea. iar cu cit victima se adaptează mai mult agresorului. . poate ca nu pot sa mă descurc singura. lipsa motivaţiei. Chang (I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage. neputinţa învăţată şi depresia sunt cele mai întâlnite rezultate. sentimentul eşecului şi al inutilităţii. sentimentul propriei valori dispare. 1994) considera ca partenerii abuzivi resimt pierderea iubirii. de ce mai multe ori mult mai greu decât cele ale violentei fizice. Emotional Abuse. deoarece îşi doresc sa creadă ca partenerii lor ii iubesc şi ca relaţia va merge bine. subapreciere. autoînvinovăţirea şi autodistrugerea (Loring. M.IOANA BERECHET Colegiul Tehnic . Unul dintre efectele abuzului în relaţie de cuplu este negarea. astfel mai târziu devine dominant şi puternic în raport cu partenera sa de cuplu. New-York. Indiferent daca vorbim despre o mustrare continua.1994) explica faptul ca dominarea începe odată cu încercarea de a nega dependenta. 1994). Astfel se crează un ciclu. critici şi acuzaţii este distrusa încet stima de sine a victimei înainte ca ea sa fie capabila sa analize situaţia în mod raţional. Emotional Abuse. M. depersonalizarea. se află într-o continua agitaţie şi se întreabă adesea: “oare sunt chiar aşa de rău cum mă face sa par sau doar este imposibil de mulţumit?” “Să rămân în această relaţie sau sa plec” “Daca sunt aşa de incompetenta cum zice el. insa folosire abuzului emoţional intensifica pierderea. Începe sa considere ca ceva nu este în ordine cu ea însăşi sau chiar ii este teama ca îşi pierde raţiunea şi se învinovăţeşte pentru abuz. Lexington. pentru a-si proteja imaginea. dificultăţi în concentrare şi în luarea deciziilor. cu cit el este mai dominant cu atât ea se pierde pe ea însăşi mai mult. Abuzul emoţional afectează victima astfel incit aceasta îşi pierde încrederea în ea însăşi. confuzia. respingerea agresorului sau. iar eşecul relaţiilor este experimentat de acestea ca fiind propria lor greşeala. Herman considera ca în orice relaţie în care unul dintre parteneri este forţat să se adapteze celuilalt. rezultatul este acelaşi. insultele. Loring. În final. astfel devenind neputincioasa. vina. majoritatea victimelor abuzului emoţional ajung sa se auto învinovăţească pentru toate problemele relaţiei 120 . Acelaşi autor explica situaţia bărbatului care se teme şi încearcă sa se apere de identificarea cu dependenta de mama sa. pasivitatea. iar într-o astfel de situaţie crearea unei legături intime intre cei doi este imposibila. la fel şi încrederea în propriile percepţii şi raţionamente. Pb. Benjamin (apud. acordând prea mult timp partenerului. insinuări. Aceştia se centrează pe aspectele pozitive. iar în aceasta situaţie în care nu poate alege. ce determina ruşine. 1996) considera ca după ce abuzul începe o perioada de timp. depresia. lipsa speranţelor. intimidare sau de un abuz camuflat sub forma de ajutor în învăţare. acesta creează răni care se vindeca. In literatura de specialitate cele mai întâlnite efecte ale abuzului emoţional sunt: negarea. Victimele abuzului emoţional au tendinţa de a îşi asuma critica. Mulţi autori au identificat relaţiile de cuplu sănătoase ca fiind esenţiale în dezvoltarea şi bunăstarea femeii. al controlului şi al puterii. . ?” “ Daca nu o sa mă mai iubească nimeni niciodată?”. partenerul abuzat neaga seriozitatea problemei atât fata de ea cit şi fata de ceilalţi. deoarece aceasta dominare distruge identitatea partenerului abuzat.„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 Prof.. identitatea ei se pierde în faţa ambilor. stima se sine scăzuta. Aceiasi autori explică poziţia femeii ce considera ca indiferent ce ar face nu poate realiza o relaţii sănătoasa. Prin abuz emoţional. Loring (Emotional Abuse.

uitarea calităţilor celuilalt. Astfel se creează un ciclu distructiv. Abuzul emoţional transforma relaţia de cuplu într-o relaţie bazata pe ostilitate. dragostea este înlocuita de teama. pe care cei doi parteneri încep sa le simtă unul fată de celalalt conduce spre întărirea abuzului emoţional şi spre justificarea comportamentului tot mai distructiv al fiecărui partener. Verbal and Physical Aggresion în Marriage. Lipsa respectului şi ura. relaţia de cuplu se distruge. sa se dispreţuiască. 121 . J. In timp abuzul emoţional amplificat de furia ambilor parteneri. . furie. Indiferent cit de mult s-au iubit patenerii cuplului. Abuzul emoţional devine un instrument. sa creadă ca nu pot fi iubite (Becker. D. este o situaţie de supravieţuire. victima şi agresor. fiecare dintre parteneri trebuie sa se descurce cu critica. Chiar dacă se abuzează reciproc sau doar unul dintre ei. 1990). cu atât îşi va uri mai mult partenerul abuziv. Journal of Mariage end Family. Cu cit unul dintre parteneri se simte liber sa îl critice şi sa îl domine pe celalalt partener. 2002) considera ca atunci când abuzul emoţional este mutual acceptat. Throught the Looking Glass: Women and Borderline personality Disorder. victima şi agresor. cu atât îl va respecta mai puţin. În final. .„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 de cuplu şi sa considere ca ceva nu este în ordine cu ele. Engel (The Emotionally Abusive Relationships. poate degenera în violenţa fizica (Stets. partenerii de cuplu se simt nesiguri şi fiecare se agaţă mai mult de relaţie. dispreţ şi ura. 1997). New-Jersey. atacurile verbale şi respingerea celuilalt. vina şi ruşine. atunci când apare abuzul emoţional. Abuzul emoţional se dezvolta tot mai mult relaţia devine tot mai nocivă iar partenerii devin mult mai dependenţi unul de celalalt. Cu cit un partener este mai mult abuzat emoţional. abuzul emoţional determina ambilor parteneri.

„Nonviolenta – antidotul violentei in scoala si in spatiul comunitar” 2016 122 .