You are on page 1of 37

ANUL III

Tema 68. Restaurări unidentare intracoronare şi extracoronare


Complement simplu:
1. În cazul unei coroane mixte, grosimea metalului este de:
A. 1,2 mm
B. 1.5 mm
C. 0,3-0,5 mm
D. 0,5-0,7 mm
E. 0,8 mm
Răspunsuri corecte: C

2. Onlay-urile se indică:
A. la molari trataţi endodontic care au pereţi vestibulari şi orali sănătoşi, iar ţesuturile
restante
trebuie protejate
B. la molari trataţi endodontic care mai au doar 1 perete restant
C. ca elemente de agregare în edentaţii întinse
D. cel mai frecvent în leziunile mezio-palatinale la frontali
E. variantele A şi C
Răspunsuri corecte: A

3. Restaurările extracoronare:
A. nu implică laboratorul de tehnică dentară
B. necesită sacrificii mai importante de ţesuturi dure
C. sunt dominate de onlay-uri
D. sunt nefizionomice
E. nici o variantă corectă.
Răspunsuri corecte: B

4. Avantajele faţetelor sunt:


A. economie de ţesuturi dentare
B. corectează bruxismul
C. realizează stopuri ocluzale stabile
D. retenţia lor pe suprafaţa dintelui se realizează prin efectul de perlă
E. se realizează din aliaje de Cr-Co
Răspunsuri corecte: A

5. Contraindicaţiile coroanei Jacket din ceramică sunt:


A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refăcute cu materiale plastice de restaurare
coronară
B. anomalii de formă şi de poziţie
C. discromiile
D. pacienţi tineri la care camera pulpară fiind voluminoasă există riscul lezării pulpei
E. nici o variantă corectă.
Răspunsuri corecte: D

6. Coroanele de învelis sunt contraindicate :


A. pe dinţi cu tratamente endodontice incorecte şi/sau cu patologie periapicală
B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar
C. în caz de abrazii patologice
D. în caz de fracturi de cuspizi ai dinţilor din zona de sprijin
E. pe dinţi cu obturaţii multiple
Răspunsuri corecte: A

7. Indicaţiile coroanelor de înveliş:


A. ca elemente de agregare în protezarea fixă
B. pe dinţi cu tratamente endodontice şi patologie periapicală
C. pe dinţi cu rezorbţii alveolare care ating treimea apicală
D. pe dinţi foarte scurţi
E. variantele B şi C.
Răspunsuri corecte: A

8. Bizoul la nivelul cuspidului de sprijin asigură:


A. integritate marginală
B. stabilitate
C. grosime corespunzătoare de material
D. rezistenţă structurală
E. conservarea ţesuturilor dentare
Răspunsuri corecte: D

9. Pentru o coroana Jacket din marginea incizală se şlefuiesc:


A. 1.3 mm
B. 2 mm
C. 1,5 mm
D. 3 mm
E. 1 mm
Răspunsuri corecte: B

10. Bizoul pereţilor axiali la un inlay asigură:


A. retenţie
B. stabilitate
C. rezistenţă structurală
D. prevenirea efectului de ic
E. integritate marginală
Răspunsuri corecte: E

11. În cazul unei coroane mixte cu suprafaţa orală metalo-ceramică din suprafaţa orală
se indică o
reducere de:
A. 0,5 mm
B. 0,3-0,5 mm
C. 1-1,2 mm
D. 0,8 mm
E. 0,8-1 mm
Răspunsuri corecte: C

12. Tehnica Scutan este:


A. o tehnică indirectă de confecţionare a restaurărilor provizorii ce utilizează răşină
acrilică
autopolimerizabilă
B. o tehnică indirectă de confecţionare a restaurărilor provizorii ce utilizează răşina
acrilică
termopolimerizabilă
C. o tehnică directă de confecţionare a restaurărilor provizorii
D. o tehnică ce utilizează în exclusivitate răşini epiminice
E. o tehnică ce utilizează răşini compozite
Răspunsuri corecte: C

Complement multiplu:
13. Faţetele de ceramică:
A. prezintă stabilitate cromatică
B. rezistenţa la uzură este scăzută
C. retenţie scăzută de placă bacteriană
D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural
E. implică un sacrificiu minim de ţesut dentar sănătos
Răspunsuri corecte:A, C, E

14. Faţetele ceramice sunt indicate în următoarele situaţii:


A. anomalii de formă ale dinţilor frontali
B. pacienţi cu bruxism
C. dinţi cu obturaţii coronare masive
D. pentru închiderea unor diasteme
E. pacienţi cu igiena bucala precară
Răspunsuri corecte: A, D

15. Coroanele metalice turnate:


A. izolează termic bontul dentar subiacent
B. au pereţii axiali subţiri
C. prezintă un contact cu bontul extins în suprafaţă
D. prezintă dificultăţi în ablaţie
E. se caracterizează printr-o grosime uniformă a pereţilor axiali
Răspunsuri corecte: C, D

16. Coroanele de înveliş se clasifică în funcţie de materialele din care sunt


confecţionate, astfel :
A. coroane nemetalice
B. coroane turnate
C. coroane ştanţate
D. coroane metalice
E. coroane mixte
Răspunsuri corecte: A, D, E

17. Indicaţiile coroanei turnate sunt:


A. cerinţe estetice mari
B. corecţia planului de ocluzie
C. dinţi trataţi endodontic
D. distrugeri extensive datorită cariilor sau traumatismelor
E. dinţi stâlpi reduşi ca volum
Răspunsuri corecte: B, C, D

18. Contraindicaţiile generale ale restaurărilor de acoperire totală sunt:


A. igienă bucală deficitară
B. plasarea în zone vizibile
C. tineri între 16 şi 18 ani
D. dinţi înclinaţi mai mult de 30 de grade
E. imediat după tratamentul parodontal
Răspunsuri corecte: A, D

19. Restaurările protetice unidentare estetice definitive se pot realiza din:


A. ceramică feldspatică
B. răşini acrilice
C. porţelan cu nucleu aluminos
D. metal şi ceramică
E. ceramică magnezică
Răspunsuri corecte: A, C, D, E
20. Contraindicaţiile unei coroane mixte sunt:
A. camera pulpară voluminoasă
B. dinţi cu camera pulpară redusă dimensional
C. când este contraindicată coroana integral ceramică
D. cerinţe estetice
E. perete vestibular intact
Răspunsuri corecte: A, D, E

21. La o coroană mixtă metalo-ceramică, pragul gingival:


A. este neuniform
B. are aceeaşi grosime atât vestibular cât şi oral
C. la nivelul feţei orale are formă de chanfrein
D. se limitează strict la nivelul feţelor proximale
E. vestibular, pragul va avea o lăţime mai mare
Răspunsuri corecte: A, C, E

22. Etapa finală de preparare a bontului pentru o coroană mixtă cuprinde:


A. şlefuirea feţelor proximale
B. asigurarea retenţiei
C. definitivarea pragului (a zonei terminale)
D. rotunjirea muchiilor
E. desfiinţarea retentivităţilor vestibulare şi orale
Răspunsuri corecte: C, D

23. Procedeul de faţetare sau tehnica faţetelor ceramice presupune:


A. sacrificiu minim de ţesut dentar sănătos
B. realizare prin tehnici directe
C. risc mare de iritaţie pulpară
D. risc minim de iritaţie parodontală
E. rezistenta la uzură
Răspunsuri corecte: A, D, E

24. Indicaţiile faţetării (laminates, veneers) cuprind:


A. prezenţa unor obturaţii coronare masive
B. închideri de diasteme;
C. distrofii dentare pe faţa vestibulară
D. anomalii de formă
E. prezenţa de fisuri ale smaltului
Răspunsuri corecte: B, C, D, E

25. Următoarele afirmaţii privind dimensiunea spaţiului interocluzal sunt adevărate:


A. trebuie să fie foarte redus dimensional , chiar dacă nu asigură o grosime suficientă
metalului
B. trebuie să fie mai mic în dreptul cuspizilor de sprijin
C. trebuie să asigure o grosime suficientă metalului
D. trebuie să fie mai mic în dreptul cuspizilor de ghidaj
E. trebuie să permită refacerea optimă a morfologiei ocluzale
Răspunsuri corecte: C, D, E

26. Următoarele erori pot apare frecvent în cadrul preparării bontului dentar pentru o
coroană de
înveliş turnată:
A. convergenţa exagerată a suprafeţelor proximale
B. afectarea pulpei
C. fractura dintelui
D. reducerea insuficientă din suprafaţa ocluzală
E. şlefuirea exagerată în zonele mai accesibile
Răspunsuri corecte: A, D, E

27. Care dintre următoarele constituie avantaje ale coroanei turnate?:


A. rezistenţa
B. vizibilitatea metalului
C. posibilitatea de a modifica forma şi ocluzia
D. se obţine destul de uşor o formă adecvată de rezistenţă
E. are calităţi retentive mici
Răspunsuri corecte: A, C, D

28. Coroana mixtă are următoarele dezavantaje:


A. alegerea culorii este facilă
B. rezultatele placării metalo-ceramice sunt inferioare restaurării integral ceramice
C. îndepărtarea unei cantităţi însemnate de substanţă dură dentară
D. risc de fracturare a porţelanului
E. preţ de cost ridicat
Răspunsuri corecte: B, C, D, E

29. Următoarele enunţuri referitoare la şlefuirea feţei vestibulare pentru coroana mixtă
sunt false:
A. planul incizal determină axa de inserţie
B. planul cervical determină axa de inserţie
C. se realizează într-un singur plan
D. şlefuirea se face în două planuri
E. planul incizal asigură spaţiul necesar pentru ceramică
Răspunsuri corecte: A, C

30. La coroana mixtă metalo-ceramică, faţa vestibulară se prepară cu un prag:


A. tangenţial
B. chanfrein
C. prag cu bizou
D. în muchie de cuţit
E. prag drept
Răspunsuri corecte: B, C, E

31. Componenta fizionomică a coaroanei mixte, trebuie să îndeplinească următoarele


condiţii:
A. conferă aspect estetic
B. participă obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact interdentar
C. în toate situaţiile faţa ocluzală se realizează fizionomic
D. protejează limita cervicala a bontului
E. poate acoperii în totalitate componenta metalică
Răspunsuri corecte: A, E

Complement simplu:

32. În cursul preparării bontului riscul lezării inserţiei epiteliale este mai mare:
A. la nivelul dinţilor laterali, deoarece curbura liniei cervicale este redusă
B. la nivelul feţelor meziale ale dinţilor laterali, accesul fiind mai uşor
C. la nivelul dinţilor frontali
D. la nivelul feţei distale a caninului, acesta reprezentând limita de trecere între zona
frontală si cea
distală
E. la nivelul feţelor proximale ale tuturor dinţilor
Răspunsuri corecte: C

33. Care este grosimea dentinară minimă între suprafaţa bontului şi camera pulpară
pentru o protecţie
pulpară satisfăcătoare?:
A. nu s-a demonstrat experimental existenţa unei grosimi minime
B. grosimea depinde de numărul canaliculelor dentinare
C. 1 mm
D. 2 mm
E. nici un răspuns nu este corect
Răspunsuri corecte: D

34. În cazul dinţilor cu afectarea furcaţiei se recomandă


A. prepararea fără prag
B. prepararea cu prag cu bizou
C. prepararea canelată
D. prepararea cu prag
E. nici un răspuns nu este adevărat
Răspunsuri corecte: C

35. Valoarea optimă a unghiului de convergenţă ocluzală a pereţilor axiali ai bontului


faţă de axa de
inserţie a unei proteze fixe este de:
A. 2º
B. 5º
C. 6º
D. 10º
E. nici un răspuns nu este corect
Răspunsuri corecte: C

36. În ce etape ale tratamentului protetic poate fi afectată vitalitatea pulpară în


proteza fixă
unidentară?:
A. la conceperea planului de tratament
B. în timpul şlefuirii
C. după fixarea de durată
D. în timpul amprentării
E. în oricare
Răspunsuri corecte: E

37. În timpul oricărei preparaţii se va ţine seama de următoarele afirmaţii adevărate:


A. şlefuirea ocluzală plană este mai puţin traumatizantă pentru pulpă
B. şlefuirea axială este mai bine să fie cât mai convergentă pentru ca proteza fixă să
se adapteze cât
mai bine
C. pe măsură ce grosimea dentinei scade, reactivitatea pulpei scade
D. preparaţiile cu prag sunt mai puţin traumatizante decât fără
E. adâncimea preparaţiei contează mai mult decât suprafaţa
Răspunsuri corecte: E

38. Retenţia primară a unei proteze fixe unidentare este dată de:
A. fricţiunea dintre suprafeţele preparaţiei dentare şi cea internă a protezei fixe
B. materialul de fixare
C. axul lung al dintelui
D. contactul cât mai puternic cu punctele de contact ale dinţilor vecini
E. unghiul mic de divergenţă al bonturilor sau unghiul mare de convergenţă al
cavităţilor pentru inlay
Răspunsuri corecte: A

39. Retenţia restaurării protetice unidentare depinde de:


A. mărimea forţelor ce se aplică pe suprafeţele ocluzale
B. direcţia de aplicare a forţelor ocluzale la nivelul pantelor cuspidiene
C. prezenţa contactelor premature şi a interferenţelor ocuzale
D. toate răspunsurile sunt corecte
E. nici un răspuns nu este corect
Răspunsuri corecte: E
Complement multiplu:

40. Mărimea presiunii exercitate de medic asupra piesei, din punct de vedere biologic
acceptată este
cuprinsă între următoarele limite:
A. în condiţiile controlului temperaturii prin răcire cu apă, valoarea presiunii nu are
importanţă prea mare
B. se preferă presiuni sub120 g
C. să nu depăşească 230 g
D. dacă se folosesc pauze dese valoarea presiunii are importanţă mai redusă
E. efectele negative ale presiunii se compensează în timp prin depunere de dentină de
reacţie
Răspunsuri corecte: B, C

41. Prepararea bontului pentru coroana de înveliş metalică se face în următoarea


ordine:
A. ocluzal-vestibular-oral
B. ordinea depinde de autori
C. vestibular-ocluzal-proximal
D. într-o succesiune precisă
E. toate.
Răspunsuri corecte: A, B, D

42. Controlul unei preparări dentare se face:


A. vizual, direct, cu ambii ochi
B vizual, indirect, pe model
C. prin palpare cu sonda dentară
D. radiografic
E. într-o amprentă
Răspunsuri corecte: B, C, E

43. Care sunt dezavantajele restaurării metalo-ceramice realizate după un bont şlefuit
cu prag cu
bizou?:
A. închidere marginală deficitară
B. stabilitate redusă
C. colorare inestetică a gingiei libere
D. plasarea coleretei în şanţul gingival favorizează parodontita marginală
E. acoperirea coleretei metalice cu porţelan afectează parodonţiul marginal.
Răspunsuri corecte: C, D, E

44. În cursul preparării dintelui pentru o coroană de înveliş metalică cele mai
solicitante pentru pulpa
dentară sunt:
A. preparările cu prag gingival
B. preparările în chanfrein
C. şlefuirea molarilor inferiori care au volum şi suprafaţă mare
D. şlefuirea plană a suprafeţelor ocluzale
E. convergenţa exagerată a pereţilor axiali.
Răspunsuri corecte: A, D, E

45. Restaurările prin acoperire totală au următoarele indicaţii în scop protetic:


A. restaurarea dinţilor cu mai mult de ½ din coroană distrusă
B. agregarea unei proteze fixe
C. solidarizarea unui dinte fără antagonist
D. în cazul unei igiene deficitare
E. în cazul dinţilor coloraţi cu tetraciclină
Răspunsuri corecte: B, C

46. Proteza provizorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


A. să asigure un contact intim cu parodonţiul marginal
B. să asigure stabilitatea poziţională
C. să permită igienizarea corectă
D. să protejeze pulpa
E. să aibă suficientă rezistenţă
Răspunsuri corecte: B, C, D, E

47. Pentru a asigura protecţie pulpară, coroanele provizorii trebuie să fie:


A. bine adaptate pe bont
B. în contact intim cu marginea gingiei libere
C. să împiedice infiltrarea salivei
D. să fie confecţionate din materiale rău conducătoare de căldură
E. B şi C
Răspunsuri corecte: A, C, D

48. Metoda directă pentru confecţionarea protezelor provizorii este indicată:


A. pentru orice tip de restaurări
B. pentru restaurări unidentare
C. pentru restaurări numai în zona frontală
D. pentru restaurări reduse
E. toate
Răspunsuri corecte: B, D

49. Cum este posibil să fie lezaţi dinţii vecini, antagonişti, limba, în timpul şlefuirii
pentru proteza
fixă unidentară?:
A. datorită unor condiţii locale nefavorabile
B. neatenţiei sau oboselii medicului
C. sprijinului pe părţi dure
D. instrumente neadecvate descentrate
E. mişcări intempestive ale pacientului
Răspunsuri corecte: A, B, D, E

50. Contactele premature şi interferenţele ocluzale induse prin intermediul


restaurărilor unidentare
pot avea următoarele consecinţe:
A. afectarea parodonţiului de susţinere
B. evoluţia unei gingivite cronice hiperplazice
C. intruzia dintelui antagonist
D. declanşarea de mişcări parafuncţionale
E. fiind vorba de un singur dinte, consecinţele sunt neglijabile
Răspunsuri corecte: A, D
Complement simplu
51. *Valoarea optimă de înclinare a fiecărui perete a bontului faţă de axa de inserţie
este de:
A) 2º
B) 3º
C) 6º
D) 10º
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:B

52. *Forţe perpendiculare pe axa de rotaţie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei
tangenţiale a
bontului:
A) forţe de rotaţie pure
B) forţe de încovoiere pure
C) forţe de forfecare pure
D) forţe de tracţiune pure
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:C

53. *O coroană nu va fi dizlocată sub acţiunea solicitărilor funcţionale sau


parafuncţionale dacă:
A) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de translaţie al
restaurării în jurul unui
punct care se găseşte în zona terminală a suprafetei opuse
B) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de rotaţie al
restaurării în jurul unui
punct care se găseşte în zona terminală a suprafetei opuse
C) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de rotaţie al
restaurării în jurul unui
punct care se găseşte în zona ocluzală a suprafetei opuse
D) răspunsurile b şi c sunt corecte
E) nici un răspuns nu este corect

Răspuns corect:B

54. *Mărimea dehiscienţei marginale dintre marginile protezei şi bont, considerată


acceptabilă din punct
de vedere clinic, este de:
A) 50 μm
B) 0,50 μm
C) 0,5 mm
D) 0,7 mm
E) 75 μm
Răspuns corect:A

55. *Grosimea dentinară minimă pentru oprotecţie pulpară satisfăcătoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:D

56. *Mărimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic
acceptată este de
maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g
Răspuns corect:C

57. *În cazul dinţilor cu afectarea furcaţiei se recomandă


A) prepararea fără prag
B) prepararea cu prag cu bizou
C) prepararea canelată
D) prepararea cu prag
E) nici un răspuns nu este adevărat
Răspuns corect:C

58. *Refacerea unui parodonţiu sănătos în cazul unor leziuni uşoare este completă
după:
A) 2 săptămâni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:D

59. *În cazul smear layer-ului se indică:


A) păstrarea integrală
B) păstrarea parţială sub forma unor “microdopuri”
C) îndepărtarea totală
D) indepărtarea sau păsrarea în funcţie de situaţia clinică
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:B

60. *Dacă se şlefuieşte cu turbina fără jet de apă apar leziuni de arsură la nivelul
pulpei după:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect:B

Complement multiplu
61. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:
A) lungimea bontului
B) proprietăţile fizice ale cimentului
C) divergenţa ocluzală a suprafetelor axiale
D) diametrul bontului
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,B,D

62. Pentru ca elementele adiţionale de creştere a stabilitătii RPF (şanţurile,casetele


preparate pe bont) să
fie eficiente ele trebuie să prezinte
A) directie paralelă cu axul de inserţie
B) unghiuri bine exprimate
C) unghiuri rotunjite
D) pereţi perpendiculari pe direcţia forţelor ce tind să disloce restaurarea
E) pereţi paraleli pe direcţia forţelor ce tind să disloce restaurarea
Răspuns corect:A,B,D

63. Reducerea posibilităţilor de dislocare a unei RPF la o singură axă (axa de


dezinserţie) se realizează
prin:
A) eliminarea rotaţiei în sens M-D
B) evitarea unui design exclusiv circular
C) eliminarea rotaţiei în sens V-O
D) eliminarea translaţiei în sens V-O
E) eliminarea translaţiei în sens M-D
Răspuns corect:B,D,E

64. Rezistenţa structurală a unui bont este dată de:


A) preparara anatomică a suprafeţelor ocluzale
B) bizotarea cuspizilor de ghidaj
C) prepararea de şanţuri şi casete
D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeţelor axiale
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

65. Forma ideală a zonei terminale a bontului trebuie să îndeplinească următoarele


criterii:
A) să ofere o limită precisă pe care să se adapteze marginea finisată a machetei
B) să poată fi observată uşor de către practician
C) să permită o adaptare ocluzală intimă a restaurării
D) să asigure o grosime suicientă a materialului din care se confecţionează restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,D

66. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:


A) cu prag
B) prag cu bizou
C) tangenţială
D) chanfrein
E) chanfrein cu bizou
Răspuns corect:A,B,C,D

67. Avantajele preparaţiei cu prag sunt:


A) limita de preparare este precisă
B) este eliminat smalţul nesustinut de la muchia marginală a bontului
C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurării este minim
D) oferă techicianului suficient spaţiu
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

68. Dezavantajele preparaţiei cu prag sunt:


A) crează dificultăţi în modelarea marginilor restaurării
B) cea mai mică inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariţia unui spaţiu
cervical
C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului în tesuturile parodontale
D) sacrificiu mare de tesuturi dure
E) pericol mare de lazare a periodonţiului marginal în timpul preparării
Răspuns corect:B,D

69. Indicaţile preparaţiei cu prag sunt:


A) restaurările integral ceramice
B) evoluţia unei carii în zona cervicală
C) CMMC pe faţa vestibulară şi pe jumătatea vestibulară a feţelor proximale
D) CMMC pe faţa orală şi pe jumătatea orală a feţelor proximale
E) CMMC pe faţa orală şi pe feţele proximale
Răspuns corect:A,B,C

70. Avantajele pragului cu bizou sunt:


A) limita preparaţiei este bine definită
B) spaţiu suficient pentru technician
C) nu necesita sacrificiu mare de ţesuturi
D) bizotarea elimină smalţul nesusţinut
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,B,D

71. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:


A) este greu de realizat
B) impune plasarea marinii restaurării în şanţul gingival
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenţie
D) crează dificultăţi în modelarea marginilor restaurării
E) marginile subţiri ale machetei de ceară se pot deforma
Răspuns corect:A,B,D

72. Indicaţile pragului cu bizou sunt:


A) zona vestibulară şi parţial proximală a CMMC
B) în zona orală şi parţial proximală a CMMC
C) la pragul ocluzal a onlayului şi al coroanei ¾ la mandibulă
D) zona vestibulară şi parţial proximală a CMMP
E) în zona terminală gingivală proximală la cavităţile preparate pentru onlay de
ceramică
Răspuns corect:A,C,D

73. Avantajele chanfrein-ului sunt:


A) se elimină smalţul nesusţinut de la muchia marginală a bontului
B) pericolul de a supracontura suprafeţele cervicale ale restaurării este minim
C) nu necesită sacrificiu mare de ţesuturi dentare
D) cimentul are posibilităţi de refluare
E) unghiul intern rotunjit împiedică acumularea de stres
Răspuns corect:C,D,E

74. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:


A) necesită sacrificiu mare de ţesuturi dentare
B) cimentul are posibilităţi de refluare
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenţie
D) la o adaptare deficitară a restaurării pe bont apar zone de retenţionare a plăcii
bacteriene
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:C,D

75. Indicaţile chanfrein-ului sunt:


A) onlay-urile MOD
B) coroanele metalice turnate
C) coroanele integral ceramice
D) zona linguală a CMMC
E) zonele proximale ale CMMC
Răspuns corect:B,D

76. Avantajele preparării fără prag sunt:


A) limită bine definită a preparaţiei
B) sacrificiu redus de ţesuturi dure dentare
C) preparare clinică simplă
D) în caz de adaptare marginală deficitară spaţiul marginal nu se măreşte
E) toate răspunsuile sunt corecte

Răspuns corect:B,C,D

77. Dezavantajele preparării fără prag sunt:


A) limită de preparare imprecisă
B) imposibilitatea de refluare a cimentului
C) cea mai mică inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariţia unei
dehiscienţe cervicale
D) margini subţri ale machetei de ceară ce se pot deforma
E) supraconturări din partea technicianului
Răspuns corect:A,D,E

78. Indicaţile preparării fără prag sunt (ca şi soluţie de compromis):


A) suprafeţele vestibulare ale dinţilor laterali
B) dinţi cu diametre reduse
C) suprafeţele linguale ale dinţilor laterali inferiori
D) dinţi basculaţi
E) dinţi egresati
Răspuns corect:B,C,D

79. Răspunsul pulpar la prepararea bontului este condiţionat de următorii factori:


A) grosimea dentinei restante
B) traumatismul termic
C) traumatismul psihic
D) vibraţii
E) expunerea pulpei dentare
Răspuns corect:A,B,D,E
80. Vitalitatea bontului poate fi ameninţată de:
A) modelarea necorespunzătoare a suprafeţei ocluzale a restaurărilor de durată
B) modelarea necorespunzătoare a suprafeţei linguale a restaurăriloor provizorii
C) amprentare
D) demineralizarea sau gravarea acidă
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

81. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparăii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mărimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat şi suprafaţa dentinară
D) eficienţa răcirii cu apă
E) eficienţa răcirii cu aer
Răspuns corect:B,C,D

82. Despre desicarea dentinei se poate afirma că:


A) dentina trebuie uscată pentru a curăţa smear layer-ul
B) dentina trebuie să rămână umedă
C) determină mişcarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare
D) determină mişcarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare
E) determină stimularea nervilor senzitivi pulpari
Răspuns corect:B,D,E

83. Pulpectomia în scop protetic se recomandă dacă:


A) preparaţia terminală se realizează în pra cu bizou
B) grosimea dentinei este prea redusă pentru a mai putea garanta vitalitatea organului
pulpar
C) dorim o rezistenţă crescută a bontului
D) anticipăm o eventuală deschidere a camerei pulpare în timpul preparării dintelui
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:B,D

84. Agenţii de curăţire a dentinei conţin:


A) acid citric
B) poliacid
C) agent de chelatare (EDTA)
D) acid tartric
E) acid tanic
Răspuns corect:A,C

85. Pentu profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se inică:


A) aplicarea unui liner pentru a închide orificile canaliculelor deninare
B) trebuie indepărtat smear layer-ul
C) evitarea exercitării unor forţe exagerate la cimentare
D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaţa
dentinară proaspătă
E) evitarea desicării suprafeţei dentinare
Răspuns corect:A,C,E

86. *Pentru a nu leza ţesutul gingival se va pătrunde în şanţul gingival maxim:


A) 1 mm
B) 1.2 mm
C) 0,5 mm
D) 0.25 mm
E) 0,7 mm
Răspuns corect:C

87. Raporturile dintre dinţii restauraţi şi parodonţiu depind de:


A) ariile de contact interproximale
B) conturul coronar al suprafeţelor vestibulare în treimea mijlocie şi a suprafeţelor
orale în treimea
cervicală
C) conturul de emergenţă
D) zona şanţului gingival
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

88. Ariile de contact sunt poziţionate astfel:


A) în treimea mijlocie faţă de ambele planuri pentru faţa distală a primilor premolari şi
cea mezială a
premolarilor secunzi
B) în treimea incizală în plan frontal şi în treimea vestibulară în plan sagital pentru
incisivi şi canini
C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie în sens ocluzo-cervical şi la unirea treimii
vestibulare cu cea
mijlocie în sens vestibulo-oral pentru molari
D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie în sens ocluzo-cervical şi la unirea treimii
vestibulare cu cea
mijlocie în sens vestibulo-oral pentru premolari
E) în treimea mijlocie faţă de ambele planuri pentru faţa distală a primilor molari şi cea
mezială a molarilor secunzi
Răspuns corect:B,D,E

89. Impactul alimentar este favorizat de:


A) tablă ocluzală turtită(plană)
B) contacte intraarcadice prea strânse
C) cuspizi plonjanţi
D) înterferenţe ocluzale ce duc la distalizarea dintelui şi deschiderea spaţiului
interdentar
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

90. Plasarea marginilor restaurării în şanţul gingival este indicată în următoarele


circumstanţe:
A) înlocuirea sau acoperirea unei restaurări intratisulare întinse (obturaţie)
B) îmbunătăţirea retenţiei bontului coronar
C) pentru un contur coronar favorabil la dinţii cu furcaţile dezvelite
D) când considerentele estetice nu primează
E) când se doreşte o finisare superioară a marginii cervicale a bontului
Răspuns corect:A,B,C

91. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cazul protezărilor fixe
se manifestă astel:
A) inlamaţie gingivală persistentă
B) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat
C) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit
D) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit
E) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat
Răspuns corect:A,C,E

92. Mecanismele de acţiune ale teoriei protecţiei gingivale sunt:


A) protecţia marginilor gingivale
B) suprafaţa restaurării în continuarea suprafeţei gingiei
C) stimularea gingivală
D) contururi de autocurăţire
E) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect:A,C,D

93. Referitor la profilul de emergenţă se poate afirma că:


A) reprezintă acea porţiune din suprafaţa axială a dintelui care se întinde de la baza
şanţului gingival ,
trece de gingia liberă şi pătrunde în mediul bucal
B) reprezintă acea porţiune din suprafaţa axială a dintelui care se întinde de la gingia
liberă şi pătrunde în
mediul bucal
C) profilul de emergenţă drept reprezintă conturul axiogingival normal al dintelui
natural
D) restaurările cu profil de emergenţă drept facilitează accesul mijloacelor de
igienizare
E) restaurările cu profil de emergenţă ce urmăreşte convexitatea naturală facilitează
accesul mijloacelor
de igienizare
Răspuns corect:A,C,D

94. Avantajele plasării marginilor preparaţiei supragingival sunt:


A) pot fi finisate foarte bine
B) au aspect estetic superior
C) pot fi amprentate mai uşor
D) se indică în leziunile dentare şi fracturi dentare extinse în zona sulculară
E) pot fi preparate uşor şi cu precizie mare
Răspuns corect:A,C,E

95. Indicaţile plasării marginilor preparaţiei subgingival sunt:


A) când considerentele estetice nu primează
B) acoperirea unor restaurări intratisulare extinse (DCR turnat, obturaţie)
C) în situaţile ce necesita o finisare cervicală superioară
D) îmbunătăţirea retenţiei bontului prin alungirea acestuia
E) toate răspunsurile sunt greşite

Răspuns corect:B,D
96. Particularităţile dinţilor cu suport parodontal redus au următoarele partiularităţi:
A) alungirea coroanei clinice
B) diminuarea diametrului radicular
C) migrarea coletului clinic
D) modificarea anatomiei gingivale
E) mentinerea anatomiei gingivale
Răspuns corect:A,C,D

97. În cazul dinţilor cu suport parodontal redus se recomandă:


A) plasarea supragingivală a marginilor restaurării
B) adaptare marginală foarte precisă
C) prepararea fără prag a zonei terminale
D) prepararea în chanfrein a zonei terminale
E) plasarea subgingivală a marginilor restaurării
Răspuns corect:A,B,D

98. Principile biomecanice comune tuturor preparaţiilor sunt:


A) conservarea ţesuturilor dure restante
B) suprafeţe ocluzale din ceramică
C) integritatea mainală
D) vizibilitate minimă a metalului
E) rezistenţa structurală
Răspuns corect:A,C,E

99. Principile biologice comune tuturor preparaţiilor sunt:


A) protecţia psihicului pacientului
B) asigurarea formei de retenţie şi stabilitate
C) integrarea ocluzală a restaurării
D) protecţia biologiei pulpare
E) margini subgingivale
Răspuns corect:A,C,D

100. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel
puţin trei deziderate:
A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază
tehnico–materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât
şi la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
Răspuns corect: a,d,e.

101. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?
C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?

Răspuns corect: a,b,c,d.

102. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.

Răspuns corect: a,c,e.

103. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa II. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
D. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;

308
Răspuns corect: a,b,c,d.

104. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în
considerare:
A. statusul coroanelor dentare;
B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare.

Răspuns corect: a,b,c,d.

105. Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este
adevărat că:
A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se
datorează în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al
agresiunilor de diverse tipuri;
B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind
mai mică decât cea anatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;
D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană–
radacină clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar
marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;

Răspuns corect: b,c,d,e.

106. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de


restaurare deoarece :
A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod
corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;
B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea
terapiei parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;
C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice,
poziţia şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;
D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi
expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului parodontal.
E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor
restauraţi;

Răspuns corect: a,b,c,d.

107. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic


iniţial şi examenului radiografic, astfel:
A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa
la hemoragie, conturul gingival;
B. înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;

309
C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin
explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de
retenţie ai plăcii;
D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;
E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și
clinică.

Răspuns corect: b,c,d.

108. Referitor la pungile parodontale:


A. pungile gingivale false apar prin creşterea volumului gingival în sens coronar cu
distrugerea ţesuturilor parodontale de susţinere;
B. pungile parodontale adevărate se produc odată cu distrucţia ţesuturilor parodontale
de susţinere;
C. prezența pungilor parodontale adevărate nu necesită instituirea tratamentului
parodontal, ele vindecându-se de la sine;
D. pungile parodontale adevărate se clasifică în pungi supraalveolare şi pungi
infraalveolare ;
E. pot fi adevărate sau false;

Răspuns corect: d,e.

109. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;
C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
D. dinții cu discromii marcate.
E. dinții fără suport osos;

Răspuns corect: a,b,c.

110. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:


A. gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia
exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;
B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D,
depăşind 1 mm;
C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
D. gradul III – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D,
depăşind 2 mm;

Răspuns corect: a,b,d.

111. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea


crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din
sfera dento–maxilară, astfel:
A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;
B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;

310
C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.

Răspuns corect: a,b,c,d.

112. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:


A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
B. procese de distrucţie desmo–osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la
suportul osos şi ligamentar;
C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor
terapii cu hormoni;
D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme
etc.)
E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo–osoasă;

Răspuns corect: a,b,c,d.

113. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:


A. bruxismul;
B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul
osos şi ligamentar;
E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă.

Răspuns corect: a,b,c,e.

114. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi: A.


Mobilitatea dentară de cauză protetică;
B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;
C. Mobilitatea de origine ocluzală;
D. Mobilitatea de origine parodontală;
E. Mobilitatea de cauză carioasă.

Răspuns corect: a,b,c.

115. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :


A. contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare;
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;

Răspuns corect: a,b,c,d.

116. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :


A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;

311
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;

Răspuns corect: b,c,d.

117. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :


A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor
osoase;
B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei
osoase alveolare;
C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
D. sept osos interradicular absent;
E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.

Răspuns corect: a,b,c.

118. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:


A. hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;
B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;
C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;
D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare
decât numărul pereţilor dinspre ocluzal;
E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;

Răspuns corect: a,b,c,d.

119. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:


A. Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul
interradicular este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul
interradicular în sens vestibulo–oral;
B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular dar nu
ajunge pe faţa opusă;
C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind
acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic. Sonda
parodontală pătrunde dintr–o parte în cealaltă a spaţiului interradicular;
D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind
vizibilă clinic;
E. Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă
fiind vizibilă clinic;

Răspuns corect: a,b,c,d.

120. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:


A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;
B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie
abandonată;

312
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările
ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut
loc la o vârstă mai mica;
E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor
limitrofi

Răspuns corect: a,b,c,d.

121. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:


A. dezavantajul ei major este prepararea caninului;
B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări
estetice;
C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;
D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea
unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;
E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul prim
permanent) la care se ataşează o extensie mezială;

Răspuns corect: a,b,c,e.

122. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:


A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul
central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un
intermediar;
B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu
mobilităţi diferite este sortită eşecului;
D. este aproape imposibil de protezat;
E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.

Răspuns corect: a,b,c.

123. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:


A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;
B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de
agregare;
C. se poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;
D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o
longevitate de 3–4 ani;
E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau
obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii
premolari şi cu o extensie mezială.

Răspuns corect: a,c,d,e.

124. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:


A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire,
rupere şi uzură;
313
B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară;
transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul
dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de
cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau
doar prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o
stabilitate remarcabilă în timp.

Răspuns corect: b,c,d,e.

125. *Valoarea optimă a unghiului de convergenţă ocluzală a bonturilor protetice este de:
A. 2°;
B. 3°;
C. 5°;
D. 6°;
E. 10°.

Răspuns corect: D

126. *Din punct de vedere clinic poate fi considerată acceptabilă o dehiscenţă marginală
(între marginea preparaţiei dentare şi marginea restaurării protetice fixe) de:
A. 150 μm;
B. 125 μm;
C. 50 μm;
D. 75 μm;
E. 100 μm.

Răspuns corect: C

127. *Care dintre următoarele suprafeţe dentare contribuie cel mai puţin la retenţia totală a
restaurării protetice fixe:
A. mezială;
B. ocluzală;
C. vestibulară;
D. distală;
E. orală.

Răspuns corect: B

128. *Creşterea temperaturii în camera pulpară la prepararea bontului cu instrumente


rotative diamantate active, la turaţii mari şi sub răcire continuă cu apă este:
A. direct proporţională cu grosimea dentinei restante;
B. invers proporţională cu grosimea pulpei dentare;
C. direct proporţională cu grosimea pulpei dentare;
D. independentă de grosimea ţesuturilor dentare restante;
E. invers proporţională cu grosimea dentinei restante.

Răspuns corect: E
129. *Chanfrein-ul este o terminaţie gingivală care formează un unghi obtuz rotunjit de câte
grade cu axul lung al dintelui?
A. 100°;
B. 90°;
C. 125°;
D. 155°;
E. 135°.

293
Răspuns corect: E

130. *O suprafaţă ocluzală a unui bont preparată anatomic conferă rigiditate restaurării
prin:
A. ”efectul ondulat” al planurilor cuspidiene;
B. ”efectul de ic” al vârfurilor de cuspizi;
C. ”efectul placebo” al restaurării protetice fixe;
D. ”efectul de piramidă” al pantelor cuspidiene;
E. ”efectul de seră” al foselor ocluzale.

Răspuns corect: A

131. *Pentru o stabilitate optimă a restaurării protetice fixe pe bonturile scurte se vor
prepara pereţii axiali ai bonturilor:
A. cât mai divergenţi ocluzal;
B. cât mai convergenţi ocluzal;
C. cât mai paraleli;
D. stabilitatea nu are legătură cu unghiul de convergenţă ocluzală a bontului;
E. indiferent cum se prepară, bontul scurt nu poate oferi o stabilitate corespunzătoare.

Răspuns corect: C

132. Pentru ca şanţurile şi casetele (elemente adiţionale de retenţie a restaurărilor protetice


fixe pe bont) să fie eficiente, ele trebuie să prezinte:
A. direcţie perpendiculară pe axul de inserţie;
B. unghiuri bine exprimate;
C. pereţi perpendiculari pe direcţia forţelor care tind să producă dislocarea restaurării;
D. direcţie paralelă cu axul de inserţie;
E. unghiuri rotunjite.

Răspuns corect: BCD

133. Dacă în cursul preparării bontului se omite prepararea unui bizou larg la nivelul
cuspizilor de sprijin pot să apară următoarele probleme:
A. Modelarea unei machete cu un contur exagerat va avea drept rezultat turnarea
unei restaurări cu pereţi groşi în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei
axiali ai bontului. Proteza va fi rezistentă în această zonă de mari solicitări
funcţionale.
B. Se fracturează cuspidul de sprijin al dintelui antagonist datorită contactului
prematur care apare în acest caz.
C. Modelarea unei machete cu un contur normal va avea drept rezultat turnarea unei
restaurări cu pereţi subţiri în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei axiali ai
bontului. Proteza va fi lipsită de rezistenţă în această zonă de mari solicitări
funcţionale.
D. Dacă se modelează macheta la o grosime suficientă, restaurarea va fi
supraconturată la acest nivel şi vor apărea contacte premature şi interferenţe ocluzale.
Medicii lipsiţi de experienţă realizează echilibrarea ocluzală în mod incorect, şlefuind
din dintele antagonist.
E. Grosimea adecvată şi controlul normal al restaurării fără bizou la nivelul bontului se
pot obţine numai prin şlefuire exagerată a peretelui axial. Pe lângă sacrificiu inutil de
substanţă dură dentară, procedeul anihilează rolul de retenţie al suprafeţei axiale.
294
Răspuns corect: CDE

134. Avantajele preparării cu prag sunt:


A. limita de preparare este precisă, cu vizibilitate bună;
B. cea mai mică imprecizie în adaptarea restaurării pe bont determină apariţia unui
spaţiu în zona de joncţiune cervicală;
C. oferă tehnicianului suficient spaţiu pentru o prelucrare corectă şi estetică a
materialului din care se confecţionează restaurarea;
D. pericolul de a supracontura suprafeţele cervicale ale restaurării este minim;
E. prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de ţesuturi dure şi este
traumatizantă pentru pulpa dentară.

Răspuns corect: ACD

135. Dezavantajele preparării tangenţiale sunt:


A. sacrificiu relativ redus de ţesuturi dure dentare cu menajarea pulpei dentare;
B. limita de preparare este imprecisă, atât pe bont cât şi pe model;
C. marginile subţiri ale machetei de ceară se pot deforma în cursul îndepărtării de pe
model şi/sau în timpul ambalării;
D. marginile restaurării vor fi foarte subţiri, adeseori nu sunt netede şi prezintă
porozităţi, care se pot deforma sub acţiunea forţelor ocluzale şi cimentul se va dizolva;
E. pentru a asigura o grosime suficientă marginilor restaurării, tehnicianul realizează
adesea supraconturări cu consecinţe nefavorabile asupra parodonţiului marginal.

Răspuns corect: BCDE

136. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparării depinde de:


A. turaţia, mărimea, forma, granulaţia şi calitatea instrumentului diamantat;
B. durata contactului dintre instrumentul diamantat şi suprafaţa dentinară;
C. mărimea presiunii exercitate de medic asupra piesei;
D. eficienţa răcirii cu apă;
E. eficienţa răcirii cu aer.

Răspuns corect: ABCD

137. În toate restaurările protetice se vor urmări două obiective majore:


A. obţinerea unui răspuns biologic corect;
B. obţinerea unor restaurări corecte din punct de vedere tehnic;
C. obţinerea stării de ”restitutio ad integrum”;
D. obţinerea unei estetici ideale în detrimentul funcţionalităţii;
E. obţinerea unui răspuns financiar îndestulător;

Răspuns corect: AB

138. În şanţul gingival se filtrează dinspre corion fluidul sulcular care are următoarele
funcţii:
A. stimulează remineralizarea dentinei radiculare expuse în urma retracţiilor gingivale;
B. curăţă şanţul gingival de impurităţile ce se filtrează la acest nivel;
C. consolidează ataşamentul epitelial prin proteinele adezive;

295
D. asigură apărarea locală prin conţinutul în imunoglobuline şi anticorpi specifici
antimicrobieni;
E. oferă un efect de tampon mecanic prin elasticitatea lichidiană.

Răspuns corect: BCD

139. Pentru a face profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se indică:


A. evitarea desicării suprafeţelor dentinare;
B. evitarea aplicării de substanţe chimice pe plaga dentinară proaspătă;
C. evitarea exercitării unor forţe exagerate la cimentare;
D. controlul periodic al vitalităţii pulpei traumatizate în timpul etapelor protezării;
E. gravajul acid al bontului vital şi aplicarea unui bonding pentru protecţia pulpară.

Răspuns corect: ABCD

140. Vitalitatea bontului este ameninţată nu numai la prepararea acestuia, dar şi în alte faze
ale protezării, cum ar fi:
A. amprentarea (căldura şi presiunea exercitate de materialele termoplastice de
exemplu);
B. demineralizarea sau gravarea acidă a suprafeţelor dentinare;
C. cimentarea protezei fixe (materiale şi tehnici);
D. confecţionarea unor restaurări provizorii şi prelungirea nejustificată a perioadei de
protezare provizorie (peste două săptămâni);
E. scheletului metalic al protezei fixe.

Răspuns corect: ABCD

141. Prepararea bontului cu prag se indică:


A. la restaurările integral ceramice;
B. la coroanele mixte metalo-ceramice;
C. în cazul unei carii cervicale pe bont, pentru a putea efectua o exereză corectă;
D. la coroanele de înveliş metalice turnate;
E. la restaurările integral polimerice.

Răspuns corect: ABC

142. Care sunt formele de preprare a zonei terminale a bonturilor:


A. cu prag;
B. cu prag cu bizou;
C. cu chanfrein;
D. fără prag;
E. în trepte.

Răspuns corect: ABCD

143. La prepararea feţei ocluzale a unui bont se va ţine cont de:


A. morfologia dinţilor antagonişti;
B. morfologia dinţilor vecini;
C. morfologia dintelui în cauză;
D. morfologia feţei vestibulare a dintelui simetric de pe hemiarcada contralaterală;

296
E. tipul de ocluzie.

Răspuns corect: AC

144. Reducerea posibilităţilor de dizlocare a unei restaurări protetice fixe la una singură
(axă de dezinserţie) se realizează prin:
A. evitarea unui design exclusiv circular, care suprimă posibilitatea de rotaţie;
B. evitarea unui design paralelipipedic cu unghiuri bine exprimate;
C. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral prin prezenţa unor planuri opozante
(pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii
parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);
D. eliminarea translaţiei în sens mezio-distal prin prezenţa unor planuri opozante
(pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii
parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);
E. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral se obţine prin prepararea unor pereţi
opozanţi externi (pereţii axiali vestibulari şi orali ai unui bont preparat pentru o
coroană de înveliş) sau interni (pereţii axiali vestibulari şi orali ai şanţurilor ocluzale şi
ai casetelor proximale la un bont preparat pentru inlay sau onlay).

Răspuns corect: ADE

145. Stabilitatea unei restaurări protetice fixe depinde de următorii factori:


A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenţa ocluzală a suprafeţelor axiale;
D. proprietăţile fizice ale cimentului de fixare;
E. proprietăţile mecanice ale dentinei bontului.

Răspuns corect: ABCD

146. Retenţia unei proteze fixe este condiţionată de următorii factori:


A. umiditatea relativă;
B. intensitatea forţelor care tind să desprindă restaurarea;
C. rugozitatea suprafeţei bontului;
D. rugozitatea suprafeţei interne a restaurării;
E. geometria bontului.

Răspuns corect: BCDE

147. Impactul alimentar într-o zonă de contact interdentar este favorizat de:
A. cuspizi plonjaţi, care tasează alimentele în spaţiul interdentar antagonist;
B. plasarea corectă a zonei de contact în raport cu suprafeţele vestibulare şi orale, prin
derogări de la reperele anatomice;
C. nivel inegal al crestelor marginale adiacente, creasta marginală mai înaltă orientând,
ca un zid, alimentele într dinţi;
D. tabla ocluzală turtită (plană), care nu favorizează dirijarea alimentelor în afara zonei
de contact;
E. interferenţe ocluzale care duc la distalizarea dintelui (de obicei ultimii molari) şi
deschiderea spaţiului interdentar.

297
Răspuns corect: ACDE

148. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cursul protezării fixe se
referă la:
A. inflamaţie gingivală persistentă, deşi controlul plăcii dentare se face corect;
B. sensibilitatea dureroasă a gingiei la stimuli mecanici;
C. abfracţii de colet la dinţii stâlpi;
D. retracţie gingivală, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat;
E. formarea de pungi, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit.

Răspuns corect: ABDE

298
Grile licenţă capitolul 7 pag 183-290

149. *Restaurări intracoronare prin tehnici directe pot fi reprezentate de:


A. Din amalgame de argint;
B. Incrustaţii metalice;
C. Incrustaţii din răşini compozite;
D. Incrustaţii din ceramică sau metaloceramice;
E. Coroana dintelui şi restaurarea nu sunt dependente de rezistenţa structurilor dentare.

Răspuns corect a)

150. *Următoarele afirmaţii sunt corecte în cazul utilizării restaurărilor directe cu amalgam:
A. Amalgamul nu este un material de elecţie în situaţiile de igienă bucală deficitară;
B. În orice situaţie trebuie ţinut cont de principiile lui Black;
C. Dinţii care au mai mult de jumătate din coroane didtruse se pot restaura cu obturaţii
de amalgam asociate cu mijloace suplimentare de retenţie;
D. Dezavantajul restaurărilor coronare cu amalgam este manipularea greoaie;
E. Avantajul major al restaurărilor de amalgam este economia de ţesuturi dentare

Răspuns corect c)

151. *Sistemului de inlay-uri cerana are următoarele indicaţii şi avantaje :


A. Poate fi utilizat în cavităţi voluminoase de clasa a III-a;
B. Este indicat încavităţi de clasa a II-a, proces carios iniţial sau înlocuirea unor
obturaţii vechi de amalgam
C. Restaurarea se poate finaliza în mai multe şedinţe;
D. Preţul de cost este mic;
E. Nu trebuie ţinut cont de mărimea distrucţiei carioase

Răspuns corect b)

152. *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?
A. Incrustaţiile sunt indicate în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au
suferit leziuni coronare prin carie sau fracturi;
B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;
C. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul
edentaţiilor extinse;
D. Incrustaţiile sunt indicate în edentaţiile parţiale înrinse, restaurate cu proteze
mobilizabile scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate;
E. Incrustaţiile sunt indicate în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când
pe baza unei singure amprente se realizează toate incrustaţiile.

Răspuns corect c)

154. *Inlay-urile nu sunt indicate în următoarele situaţii:


A. Leziuni cariate mici sau moderate;
B. Leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinute;
C. În cazul dinţilor cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis
rezistenţa şi prognosticul dintelui;

299
D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;
E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.

Răspuns corect e)

155. *Dezavantajele inlay-urilor caeramice sunt:


A. Adaptare marginală scăzută;
B. Rezistenţă scăzută la uzură;
C. Necesită echipamente speciale;
D. Nu uzează arcada antagonistă;
E. Nu sunt radioopace.

Răspuns corect c)

156. *Dezavantajele faţetelor din RDC sunt:


A. Economie de ţesuturi dentare;
B. Riscul minim de iritaţie pulpară;
C. Posibilitatea de relipiri, optimizări în caz de deslipiri;
D. Efect estetic mulţumitor dar nu de durată;
E. Sunt susceptibile la retenţia placă bacteriană.

Răspuns corect e)

157. Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:


A. Prezenţa de fisuri amelare ;
B. Anomalii de formă;
C. Distrofii dentare de pe faţa vestibulară;
D. Închideri de diasteme
E. Prezenţa unor obturaţii coronare masive

Răspuns corect a), b), c), d)

158. Contraindicaţiile faţetelor dentare sunt reprezentate de:


A. Predispoziţie la carii dentare;
B. Igienă bucală defectuoasă sau inexistentă
C. Dinţi cu discromii
D. Bruxism;
E. Anomalii de formă;

Răspuns corect a), b), d)

159. Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:


A. Modificări cromatice atât la marginea gingivală, cât şi în restul zonei de închidere
marginală;
B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;
C. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 50% suprafeţe
de dentină;
D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe
de dentină;

300
E. Uneori apar modificări cromatice ale faţetei însăşi.

Răspuns corect a), c), e)

160. Caracteristicile coroanelor parţiale sunt:


A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;
B. Nu necesită preparaţii intempestive;
C. Permit verificarea ulterioară a vitalităţii pulpare;
D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;
E. Preparaţia marginală se face sub control direct.

Răspuns corect b), c) e)

161. Avantajele coroanelor parţiale sunt reprezentate de:


A. Conservarea ţesuturilor dentare printr-o preparare economicoasă;
B. Păstrarea aspectului estetic conferit de culoarea, forma şi transluciditatea smalţului
suprafeţei vestibulare libere;
C. Adaptarea pe bont în cursul fixării se face cu mai multă uşurinţă, deoarece nu apare
efectul hidraulic ca la coroana totală;
D. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;
E. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se
riscul iritaţiei parodontale

Răspuns corect a), b), c)

162. Coroanele parţiale sunt contraindicate în următoarele situaţii:


A. Indice de carie crescut sau igienă necorespunzătoare;
B. Coroane cu dinţi cervico-ocluzale crescute;
C. Dinţi cu distrofii;
D. În toate situaţiile în care prevalează factorul fizionomic;
E. Caninini superiori cu pante incizale scurte

Răspuns corect a), c), d)

163. Coroana Carmichael prezintă:


A. Retentivitate crescută;
B. Preparaţie cervicală sub formă de prag circular;
C. Şanţuri parapulpare;
D. Formă de coroană ¾ turnată;
E. Retenţie prin efectul de cuprindere laterală a preparaţiei.

Răspuns corect d), e)

164. Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:


A. Prezintă cel mai bun mecanism de retenţie;
B. Coroana Rank este prevăzută cu două şanţuri axiale şi puţuri parapulpare;
C. Prin prepararea pragului parţial circular duce la obţinerea unui bont cilindric;
D. Preparaţia marginală este plasată subgingival;
E. Macheta se face exclusiv pe bonturi mobile din masă de ambalat de mare precizie.

301
Răspuns corect a), b), e)

165. Indicaţiile coroanei parţiale cu crampoane sunt:


A. Ca elemente de agregare în punţi laterale reduse ca întindere;
B. Ca elemente de agregare în punţi frontale reduse ca întindere;
C. Pe canin şi incisivul central atunci când lipseşte incisivul lateral;
D. Pe incisivul central şi pe caninul din partea opusă, pentru înlocuirea unui central şi
lateral;
E. Nu pot fi utilizate ca sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale.

Răspuns corect b), c), d) )

166. Retenţia împotriva încovoierii în cazul coroanelor parţiale este asigurată de :


A. Pragul circular;
B. Ramă de rigidizare;
C. şanţuri axiale duble;
D. pereţi axiali paraleli;
E. axul de inserţie unic

Răspuns corect a), b), c) )

167. Indicaţiile pentru coroanele de înveliş turnate sunt:


A. Oricând pierderile de substanţă dură dentară nu mai pot fi reconstituite prin
obturaţii, incrustaţii sau coroane parţiale
B. Dinţi cu modificări de poziţie de 35˚ faţă de câmpul ocluzal;
C. Ca mijloc de prevenire a cariilor de colet;
D. Dinţi cu mobilitate avansată;
E. La pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi.

Răspuns corect a), c)

168. Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt reprezentate de :


A. Fracturi ale marginilor incizale când fizionomia şi funcţia nu mai pot fi refăcute cu
materiale plastice;
B. Discromii ale frontalilor;
C. La pacienţii tineri cu nevoi fizionomice deosebite;
D. Anomalii de formă şi poziţie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic;
E. În cazul dinţilor scurţi pentru pentru creşterea dimensiunii coroanei clinice.

Răspuns corect a), b), d)

169. Coroanele Jacket din răşini compozite prezintă următoarele avantaje:


A. Estetică bună;
B. Menţin în timp stopurile ocluzale datorită durităţii crescute;
C. Tehnologie simplă de realizare;
D. Adaptare marginală bună;
E. Posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţe.

302
Răspuns corect a), c), d), e)

170. După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să
satisfacă următoarele condiţii:
A. Sprijinul nu se face pe componenta fizionomică;
B. Să evite modificarea raporturilor ocluzale;
C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;
D. Să stimuleze funcţional dinţii antagonişti;
E. Să nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale.

Răspuns corect b), d), e)

171. Dezavantajele coroanelor mixte sunt reprezentate de:


A. Agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnate;
B. Pretind sacrificii mici de ţesuturi dure dentare;
C. Uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care
alcătuiesc CM;
D. Confecţionare suprafeţelor ocluzale din alte materiale decât metal duce la
denivelări ale planului de ocluzie;
E. CM nu sunt indicate în cazurile în care pacientul prezintă ocluzie adâncă.

Răspuns corect a), c)

172. Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană
mixtă sunt:
A. Evitarea supraconturării marginii supragingivale;
B. Protecţia împotriva fracturilor dentare;
C. Grosimea minimă a componentei fizionomice;
D. Grosimea adecvată a scheletului metalic;
E. Margini coronare supragingivale.

Răspuns corect a), b), d)

173. Sistemul ATR (Atraumatic Rehabilitation) prezintă următoarele caracteristici:


A. Are forma unei incrustaţii MOD cu trei pereţi: mezial, ocluzal, distal,
B. Pereţii proximali vin în contact cu bontul numai în în treimea de colet şi pe toată
suprafaţa ocluzală,
C. Componenta machetei sunt confecţionate dintr-o răşină care arde fără reziduuri,
D. ATR asigură o izolare termică a bonturilor dentare vitale prin interpunerea stratului
de ciment între ATR şi Bont,
E. Sistemul ATR reconstituie zonele funcţionale ale CM n timp ce masa plastică
asigură aspectul fizionomic.

Răspuns corect a), c), e)

174. Răşinile policarbonate prezintă următoarele avantaje:


A. Coeficient de dilatere termică ridicat,
B. Absorbţie scăzută de apă,
C. Stabilitate cromatică,

303
D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută
în timp E. Adeziune bună la aliaje şi ceramică.

Răspuns corect b), c), e)