You are on page 1of 4

GLOSITE

Termenul generic de glosită definește "inflamația limbii".

1. Papilele foliacee și amigdalele linguale

Sunt formațiuni limfoide, acoperite de mucoasă normală sau inflamatorie, situate

 pe fața posterioară a limbii, posterior față de V-ul lingual = papilele foliacee


 în regiunea posterioară a marginii laterale a limbii= amigdalele linguale.

2.Limba saburală

Aspectul clinic caracteristic este reprezentat de un depozit albicios, ușor detașabil la raclaj, dispus pe
fața posterioară a limbii. Este complet indoloră.

Se observă în stările febrile din afecțiunile respiratorii sau în cadrul bolilor digestive. Depozitul este
alcătuit din resturi alimentare, reziduri keratinoase, floră bacteriană saprofită

Aspectul lingual revine la normal odată cu înlăturarea cauzei.

 Glosita candidozică

Se caracterizează clinic prin plăci erozive cu depozit pseudomembranos detașabil, senzatie de arsuri
depuse pe fața dorsală a limbii; frecventă la imunodeprimați, SIDA,DZ.

 Limba neagră viloasă

Este determinată de alungirea papilelor filiforme de pe fața posterioară a limbii, de etiologie


necunoscută.Culoarea se explică prin oxidarea keratinei, abuzului de antiseptice, tabagismului cronic,
problemelor de igienă buco-dentară, consumului excesiv de cafea sau ceai negru.

Clinic se observă pe fața posterioară a limbii un depozit vilos, indolor de culoare variabilă, de la brun
închis la negru .Culoarea variază de la galben, maro, negru, verde.Papilele filiforme hipertrofiate și
alungite dau și un aspect tip "carpet-like ".

Examenul micologic direct și prin cultură este negativ, deși au fost rapoartate cazuri în care s-a izolat
Candida geotrichum,Aspergilus, cu rol patogenic controversat.

Se admite azi ca mecanism patogenic existența unei descuamări deficitare la nivel lingual, cu acumularea
de celule keratinizate, hipertrofia și elongarea papilelor filiforme, care pot ajunge la dimensiuni de 12-
18mm (normal= sub 1mm lungime ), infecții secundare cu bacterii, fungi și acumularea de reziduri
Aspectul de "Black Hairy Tongue"( ” Limbă neagră viloasă") a fost recent corelat cu administrarea de
unele medicamente: Linezolid, Interferon pentru hepatita C, antibiotice (Eritromicină, Penicilină,
Doxiciclină, Neomicină), antipsihotice. Folosirea abuzivă de apă de gură care conține perborat de sodiu,
peroxid hidrogen favorizează apariția limbii negre viloase. De asemenea consumul excesiv de ceai și
zahăr scade ph-ul pe suprafața dorsală a limbii favorizând dezvoltarea bacteriilor cromogenice.

Limba neagră viloasă a fost raportată la pacienții cu neoplazii, infectați cu HIV,post radioterapie pentru
cancerul de cap și gât,nevralgie de trigemen, posibil în contextul unei igiene orale deficitare și a limitării
mobilității limbii.

Tratamentul antifungic poate fi eficace; decaparea mecanică cu periuța de dinți este cel mai des
recomandată. În cazuri severe se pot administra soluții topice de retinoizi în concentrații mici de 0,05%.

4.Limba geografică (Erythema migrans ,ectopic migratory glossitis/ectopic geographic tongue)

Reprezentâ o afecțiune benignă, caracterizată prin prezența de zone depapilate care "desenează" un
tablou care se modifică în timp, dispuse îndeosebi pe fața dorsalăa limbii și părțile laterale. Diagnosticul
este clinic prin evidențierea de zone de mucoasă depapilată cu evoluție centrifugă, delimitând zone
eritematoase cu margini albe reliefate. Aspectul clinic poate varia de la o zi la alta, se poate asocia, rar,
cu afectări ale altor zone mucoase (obraji, buze). Marginea albă este alcătuită din papile filiformeîn
perioada de regenerare și dintr-un amestec de keratină și neutrofile ; zona eritematoasă rezultă prin
dispariția papilelor filiforme (depapilare). Evoluția este ondulantă, ciclică, cu perioade de exacerbare și
de remisiune, cu descuamare epitelială și proliferare simultane. Deși este asimptomatică în majoritatea
cazurilor, unii pacienți pot descrie senzație de arsură sau chiar durere, mai ales după ingerarea de
condimente sau alimente acide.

Etiopatogenia glositei migratorii rămâne incomplete descifrată; există ipoteza unei anomalii congenitale,
deși majoritatea studiilor o descriu ca o patologie inflamatorie cronică cu implicarea unui număr mare
de factori etiologici, dar fără o relație cauzală definit0rie:

I. Factori ereditari: posibil un mecanism de transmitere autosomal dominantă cu mutații


la nivelul IL36RN cu penetranță incompletă ;
II. Asocierea cu boli sistemice :
 diabet zaharat : microangiopatie la nivelul vascularizației orale
 psoriasis
 atopie, astm bronșic :
 sindrom Down, sindrom Aarskog ,sindrom fetal hidantoină ,sindrom Robinow
 afecțiuni psihice:
III. Administrarea unor medicamente: Tenofovir (administrat în hepatita cronică cu virusul
B), inhibitori de angiotensină, contraceptive orale, carbonat de litiu, inhibitori de VEGF
IV. Sarcină

Tratamentul nu este recomandat.


5.Limba fisurată

Aspectul de limbă fisurată este observat la 10% din populația generală, dar poate reprezenta o
anomalie prezentă în numeroase sindroame genetice

Limba fisurată se poate asocia cu limba geografică posibil pe baza unor factori genetici comuni;
asocierea a fost raportată chiar în procente de peste 60%, mai ales la pacienți cu boli granulomatoase
cronice.

Relația cu psoriazisul este controversată, aspectul de limbă fisurată a fost raportat la 6-47,5% din
pacienții cu psoriazis.

Clinic se caracterizează prin fisuri adânci pe fața dorsală a limbii; de obicei asimptomatică sau poate fi
asociată cu senzația de arsură/iritație la nivel lingual.

7.Glosite infecțioase

A. Scarlatină

Scarlatina este o toxi-infecție produsă de streptococul beta-hemolitic grup A care produce o toxină
eritrogenă.

Perioada de incubație este de 3-5 zile, debutul este brutal cu febră marcată,angină eritematoasă și
adenopatie cervicală, urmată de apariția rash-ului scarlatiniform (exantem).Leziunile mucoase
(enantem)sunt caracteristice!: în primele zile se observă o limbă saburală care se descuamează
progresiv de la zonele laterale, realizând "V scarlatiniform" intens eritematos. În aproximativ a 6-a zi
limb devine roșie cu papilele cu aspect sângeriu ("limba zmeurie").Ulterior semnele generale se
atenuează limba capătă un aspect lucios (lăcuit) revenind treptat la aspectul normal,în pararel cu
descuamarea în lambouri( descuamare "în deget de mănușă").

B. Glosita candidozică

Acută: depozite pseudomembranoase, albicioase, ușor detașabile, care acoperă o mucoasă


eritematoasă, cu simptomatologie variabilă( arsuri, gust metalic).

Cronică:

 infecție cronică cu Candida albicans la nivelul feței posterioare a limbii, înaintea V-ului lingual;
suprafața este netedă, roz sau eritematoasă, plană sau mamelonată, care realizează un romb cu
axul mare antero-posterior. Imunodepresia din HIV/SIDA, corticoterapie prelungita, neoplazii,
diabet zaharat, xerostomia reprezintă factori favorizanți; acest aspect clinic este cunoscut sub
denumirea de glosita romboidă (descrisă de Brocq în 1941);
 granulomul moniliazic.

Confirmarea diagnostică se face prin examen micologic direct sau cultură fungică.