You are on page 1of 33

MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA Formatted: Footer distance from edge: 0.

49", Different
first page header
Centrul de Excelență în Horticultură șI Tehnologii Agricole din Țaul

PLAN DE AFACERI
La cultivarea vinetelor in cimp
deschis

Elaborat de către: elevul Gr. 41- A


Nimerenco Constantin

Formatted: Centered

Țaul, 2018
Formatted: Font: 11 pt
Formatted: Normal

Cuprins
Capitolul 1. Detalii preliminare…………………………………………………. .1
1.1. Informatii de contact……………………………………………………………1
1.2. Definitii…………………………………………………………………………1

Capitolul 2. Ideea de afaceri si descrierea acesteia………………………………2


2.1. Ideea de afaceri (rezumat) si modalitati de lansare a acesteia…………………2
2.2. Descrierea detaliata a afacerii…………………………………………………...3

Capitolul 3. Informatii de baza privind intreprinderea………………………… 5


3.1. Tipul intreprinderii dupa forma organizatorico-juridica si domeniul de
activitate………………………………………………………………………...5

Capitolul 4. Mediul extern…………………………………………………………7


4.1. Produsul………………………………………………………………………...7
4.2. Analiza de piata………………………………………………………………..11
4.3. Clientii…………………………………………………………………………17
4.4. Analiza concurentiala………………………………………………………….18

Capitolul 5. Organizarea si dirijarea……………………………………………. 20


5.1. Organizarea procesului de productie………………………………………….20

Capitolul 6. Analiza afacerii…………………………………………………….. 21


6.1. Analiza SWOT………………………………………………………………...21

Capitolul 7. Indicatorii economici principali…………………………………… 22


7.1. Prognozarea consumurilor si calcularea costului……………………………... 22
7.2. Prognozarea veniturilor si a rezultatului financiar……………………………. 25

Capitolul 8. Recomandari……………………………………………………….. 27
Capitolul 9. Bibliografie………………………………………………………… . 29

1
Capitolul 1. Detalii preliminare
1.1. Informatii de contact
Pentru orice informatii suplimentare va rugam sa contactati:

Tel: 069225654 , 069350417, 068445079

1.2. Definitii

ANALIZĂ SWOT - metodologie de analiză a unui proiect sau unei afaceri


care se bazează pe identificarea punctelor tari (Strengths), a punctelor slabe
(Weaknesses), a oportunităţilor (Opportunities) şi a ameninţărilor (Threats).

NISA DE PIATA - segment de dimensiuni reduse, sector foarte atractiv in


cadrul unei piete, care ofera oportunitati pentru firma (avantaje competitive si
concurentiale) in ceea ce priveste vanzarile, rentabilitatea, lipsa concurentilor
puternici etc.

PIATA-TINTA - unul sau mai multe segmente de piata asupra caruia firma isi
focalizeaza actiunile de marketing.

RENTABILITATE - capacitatea unui agent economic de a obţine profit şi


reprezintă raportul dintre profitul obtinut de la comercializare si costul vinzarilor.

PRAGUL RENTABILITATII - defineşte momentul cînd veniturile din


vînzări sunt egale cu costurile acestora şi profitul este egal cu zero. Vînzările
2
înregistrate după acest moment pînă la un anumit nivel de capacitate vor produce
profit, mai jos de acest nivel vor fi pierderi.

Capitolul 2. Ideea de afaceri si descrierea acesteia

2.1. Ideea de afaceri (rezumat) si modalitati de lansare


Cultivarea tomatevinetelor are o importanta majora, mai ales tinand cont de
faptul ca in prezent, gustul adevarat al acestor legume se pierde. Deci scopul nostru
este sa producem tomatevinete cu calitati gustative inalte, pentru a satisface cerintele
populatiei.

IFAD II este un program care acorda împrumuturi preferenţiate in valoare de pana


la 200 mii USD pe un termen de pana la 15 ani. 20% - 30% din valoarea
împrumuturilor acordate constituie un grant nerambursabil condiţionat. Suma de 10
mii USD reprezinta finantarea aditionala de care avem nevoie in vederea realizarii
activitatii planificate si anume, cultivarea soiului de rosiivinete ,,PerseiViorica” prin
tehnologii moderne si obtinerii unui profit de aproximativ 210 mii MDL.

Eficienta economica la

3
cultivarea tomatevinetelor este conditionata de diversele utilizari ale fructelor acestei
culturi in alimentatie ( in stare proaspata , produse procesate industrial), cererea pe
piata interna si externa, productivitatea inalta si preturi de comercializare avantajoase.

Acest plan de afacere prezinta informatiile noastre strategice, operationale si


financiare aferente domeniului de activitate ales.

2.2. Descrierea detaliata a afacerii

Cultivarea tomatevinetelor este o activitate foarte profitabila. RosiiVinetele se


cultiva pentru fructele care sunt utilizate in alimentatie, in stare proaspata, preparata,
sub forma deshidratata, de conserve, paste, sosuri, bulioane, sucuri etc.
TomateVinetele au un rol
important in alimentatie.
Cultivarea
tomatevinetelor este
considerata o ramura de
perspectiva a legumicul-
turii. In prezent, se con-
stata o tendinta pozitiva
de dezvoltare a produ-
cerii legumelor prin marirea constanta a suprafetelor, interesul deosebit al fermierilor
in practicarea businessului dat, termenul mic de recuperare a investitiilor si sprijinul
oferit de Guvern prin subventiile acordate la compensarea unei parti din investitii.

4
RosiiVinetele sunt legumele principale cultivate in cimp deschis (80 mii tone).
Cultivarea tomatevinetelor are o importanta economica si alimentara mare.
Producerea tomatevinetelor are urmatoarele avantaje:

TomateVinetele se intrebuinteaza pe larg in alimentatia oamenilor in stare


proaspata, datorita calitatilor gustative si valorii alimentare;
Procesarea in industria alimentara a peste 125 feluri de produse;
TomateVinetele au un continut bogat de substante nutritive;
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante
pectice, care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor;
Este o cultura ce permite de a obtine profituri mari si utilizarea eficienta a
factorilor de productie;
Se poate cultiva prin semanat si plantarea rasadului atit in sere, cit si in cimp
deschis;
Cerere sporita pe piata locala si pe pietile straine a productiei de tomatevinete in
special in stare proaspata pe tot parcursul anului;
Sortimentul larg ce permite obtinerea recoltelor inalte si esalonarea productiei
pe tot parcursul anului;
Producerea tomatevinetelor este una din cele mai profitabile ramuri din
agricultura.

La producerea tomatevinetelor semitimpurii prin rasad, consumurile de


productie sint mai mari in comparatie cu tehnologia cultivarii tomatevinetelor
semanate direct in cimp , insa pretul de comercializare a productiei este mai
avantajos si acest fapt determina un profit mai mare. Totodata, implementarea
tehnologiei intensive de cultivare a tomatevinetelor prin rasad permite de a obtine
rezultate economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare
a tomatevinetelor.

5
Soiul de tomatevinete a fost ales in functie de destinatia productiei. Deoarece
planificam comercializarea tomatevinetelor, in principal, in stare proaspata , ne-am
orientat sa alegem un soi de o anumita marime si forma, cu gust si culoare deosebita,
oarecare fermitate a pulpei in functie de preferinta viitorilor consumatori. Astfel, am
decis sa cultivam soiul ,,PerseiViorica” creat
la I.C.S.A. Tiraspol. Tipul de crestere a plantei
este determinat. Inflorescenta este simpla cu
3-5 fructe. Grupa de maturitate a acestui soi de
tomatevinete este semitimpurie. Perioada (
rasarirea in masa-coacerea) 110-115 zile.
Soiul ,,PerseiViorica” are o productivitate
inalta: 70-80 t/ha. Fructul este oval-latit
(indicele 0,8), rosu-deschis, cu masa de 130-
180 g. Calitatile gustative ale fructului sunt
foarte inalte. Selectind soiul pe care urmeaza
sa-l cultivam, am atras atentia si la partea din
productie care este destinata prelucrarii industriale. In acest sens, trebuia sa alegem
un soi care sa aiba un continut in substanta uscata destul de ridicat, sa aiba o
oarecare rezistenta la fierbere, un continut redus in pielite si seminte. Soiul
,,PerseiViorica” corespunde si acestor cerinte. Continutul de substante uscate in
fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-3,0%, acid ascorbic 19-20 mg%, aciditatea
0,5%. Soiul ,,PerseiViorica” poate fi cultivat direct in cimp. Este rezistent la VMT,
alternarioza si fuzarioza. Fructele sunt rezistente la transportare, destinate pentru
consum in stare proaspata, la export si prelucrare industriala.

Pentru realizarea activitatii planificate avem nevoie de o finantare aditionala in


suma de 10 mii USD, pe care speram sa o obtinem pe baza proiectului IFAD II
(Programul de Revitalizare a Agriculturii). Acesta presupune contribuirea prin
actiune participativa la realizarea planurilor de dezvoltare strategica a localitatilor si
anume in domeniul agricol. Programul prevede acordarea imprumuturilor

6
preferentiate in valoare de pina la 200 mii USD pe un termen de pina la 15 ani. 20%-
30% din valoarea imprumuturilor acordate constituie grant nerambursabil
conditionat. Activitati economice eligibile pentru program sunt: producerea,
colectarea, prelucrarea, ambalarea, depozitarea produselor agricole, prestarea
serviciilor specializate in agricultura si alte activitati economice (cu profil agricol)
din spatiul rural.

Capitolul 3. Informatii de baza privind intreprinderea

3.1. Tipul intreprinderii dupa forma organizatorico-


juridica si domeniul de activitate
Planificam sa infiintam o intreprindere cu forma organizatorico-juridica de
Societate cu Raspundere Limitata. Intreprinderea nou-formata se va numi SRL ,,Pomo
d’oro”. Societatea va fi constituita din 3 asociati.

Am decis ca forma organizatorico-juridica sa fie SRL deoarece aceasta are o serie


de avantaje fata de alte intreprinderi, si anume:

Reprezinta o optiune buna de a mentine patrimoniul si terenurile agricole


impreuna;
SRL este forma organizatorico-juridica cea mai potrivita pentru un numar limitat
de fondatori care manifesta capacitati profesionale de lucru in echipa si
inctredere mutuala;
Fondatorii poarta responsabilitate limitata;
In conditiile cind lipseste organul participativ de conducere, managerul
(administratorul) are atributii decizionale exclusive, asigurindu-se astfel
operativitatea decizionarii s.a.

7
Pe linga avantajele pe care le are aceasta forma de intreprindere, mai exista si citeva
dezavantaje:

Modalitatea dificila de instrainare a cotei de participare;


La un numar mare de fondatori apare problema administrarii eficiente si luarea
deciziilor in activitatea societatii.

Avind in vedere faptul ca suntem doar 3 fondatori care planificam sa cream aceasta
intreprindere, ultimul dezavantaj al formei organizatorico-juridice alese se
neutralizeaza.

Profitul (sau pierderile) sint divizate de catre asociati in conformitate cu contractul


de constituire, independent de marimea cotei de participatie investita si de aportul adus
de catre fiecare asociat. La dorinta noastra, profitul capatat poate fi investit cu scopul
de a extinde businessul sau de a fi distribuit in numerar.

Fiecare membru fondator al SRL are dreptul de vot la Adunarea Generala, iar
numarul voturilor fiecarui membru depinde de marimea cotei lui in capitalul statutar.

Daca un membru va lua decizia sa iasa din SRL, cota din capitalul social (adeverinta
cotei de participare) poate fi vinduta societatii, membrilor ei, iar daca acestia nu-l
cumpara, asociatul il vinde unei a treia personae; in cazul de deces al asociatului, sau
de reorganizare (lichidare) a asociatului cu calitate de persoana juridica, certificatul
cotei de participare trece prin mostenire la succesorul de drepturi.

Domeniul de activitate al intreprinderii SRL ,,Pomo d’oro” este cultivarea


tomatevinetelor semitimpurii prin rasad in cimp deschis, pe o suprafata de 1 ha.
TomateVinetele se vor cultiva in baza tehnologiilor moderne, deoarece implementarea
tehnologiei intensive de cultivare a tomatevinetelor prin rasad permite de a obtine
rezultate economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare a
tomatevinetelor.

8
Capitolul 4. Mediul extern

4.1. Produsul

Fructele de tomatevinete au o importanţa economicã şi alimentarã deosebita, atît


prin conţinutul în elemente energetice, cît şi prin vitamine, sãruri minerale şi acizi
organici avind o gamã variatã de intrebuinţãri şi inregistrînd un consum mare,
atît proaspete, cît şi prelucrate industrial.

Importanţa alimentarã a tomatevinetelor. TomateVinetele au un gust placut şi


o valoare nutritivã ridicatã. Se remarcã conţinutul în glucide (2,9-7%), Vitaminele A,
B, B2, B6, C (15-30 %), substanţe minerale (Ca 15 mg
15%;Fe 2,3 mg %; P 26 mg %; K 270 mg %) precum şi
acizi organici (0,5-1,5%). TomateVinetele proaspete
(100g) asigurã în necesar, 10% din vitamina A, 25-50%
din vitamina C, 50% din vitamina B2 si 12-15% din
vitamina B6. Aportul valoric este destul de redus 20-35
Kcal/100g. Compoziţia chimicã a tomatevinetelor
variazã în funcţie de soi. Prin compoziţia lor chimică, datorită excesului de baze,
tomatevinetele acţionează ca alcalinizanţi, având rol catalizator important pentru
organismul omenesc. Se recomandă bolnavilor de scorbut, în afecţiunile vasculare,
constipaţii, stimularea secreţiei gastrice, artrită, gută, acnee, cosmetică precum şi în
prevenirea şi tratarea cancerului de prostată, cancerului mamar, cancerului de plămâni,
afecţiunilor cardiace prin acţiunea anticancerigenă a licopenului. La soiul
,,PerseiViorica” continutul de substante uscate in fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-
3,0%, acid ascorbic 19-20 mg%, aciditatea 0,5%. Fructele obţinute în condiţiile
climatice ale ţarii noasre se evidenţiazã prin conţinutul ridicat în zaharuri, aciditate,
acid ascorbic şi carotenoide, în special la tomatevinetele obţinute în cîmp în lunile iulie-
septembrie, datoritã temperaturilor şi radiaţiei solare ridicate.
9
TomateVinetele sînt apreciate şi pentru gama variata de întrebuinţãri (proaspete
ca salatã, preparate sub diferite mîncãruri, prelucrate industrial ca sucuri, paste, fructe
întregi, s.a.).

Importanţa economico-socialã a tomatevinetelor. Din punct de vedere economic


tomatevinetele se dovedesc a fi cele mai rentabile culturi, aducînd venituri importante
unitãţilor producãtoare, atît prin valorificare prin piaţa internã cît şi la export.
Rãspîndire şi suprafeţe cultivate. TomateVinetele sunt originare din America Centralã
şi de Sud, Peru şi Ecuador, specia de
origine fiind Licopersicum
esculentum, varianta cerasiforme,
unde era cultivatã de cãtre vechii
indieni ca plantã ornamentalã.
TomateVinetele trec în Mexic, unde
sunt încã din anul 200 î.e.n. la
început folosite ca plante medicinale
şi apoi în culturã. În Europa tomatevinetele au pãtruns în secolul al-XVI-lea, mai întîi
în Spania, Portugalia şi Italia, de unde trec în Anglia, fiind cultivate tot ca plante
ornamentale cunoscute sub denumirea de pomodoro.

Cultivarea ca legumã a tomatevinetelor sa produs în secolul al -XVII-lea, iar


rãspîndirea în celelalte ţãri din Europa a început în secolul al-XVIII-lea şi chiar al-XIX-
lea, aşa cum este cazul ţãrii noastre şi a altora. Deşi cultura tomatevinetelor a început cu
numai un secol în urmã, s-a extins în special în preajma primului şi celui de-al doilea
rãzboi mondial, ocupînd în prezent primul loc în producţia de legume pe plan mondial.
Dacã în anul 1948-1952, suprafaţa ocupatã cu tomatevinete pe pamînt era de
aproximativ 1milion ha, cu o producţie de peste 12 milioane tone anual, în anul 1975

10
suprafaţa a crescut la 1,6 milioane ha, producţia fiind de 36 milioane tone.
În producţia mondialã cei mai mari producãtori sunt S.U.A., cu 8,55 miloane tone, apoi
fosta U.R.S.S.,cu 7 milioane tone ,Italia cu 3,4 milioane tone ,Bulgaria ,Olanda (în
sere).

În primul rând de ce tomatevinetele sau roşiile? Pentru că aceste legume sânt


extrem de căutate. Le consumăm aproape zilnic sub formă de salate, sucuri naturale,
tocături pentru delicatele ciorbe sau supe. Roşia mai poate fi consumată sub alte forme
cum ar fi paste, bulioane sau creme. Este dacă vrei ingredientul numărul unu nelipsit
din bucătăriile gospodinelor, utilizat zilnic în tehnica preparatelor culinare.

In prezent calitatile gustative ale tomatevinetelor s-au diminuat. Intreprinderea SRL


,,Pomo d’oro” planifica sa cultive tomatevinete cu un gust rafinat si delicios. Prin
aplicarea tehnologiilor moderne de cultivare si prin respectarea cerintelor fata de acest
produs, vom reusi sa indestulam populatia si sa realizam preferintele acesteia la cel mai
inalt nivel.

Cerintele fata de produs.

Cerinţele faţă de calitate. Piaţa tradiţională în aer liber este sursa primară pentru
consumator de produse proaspete şi-şi impune abordarea standard de evaluare a calităţii
pe toată piaţa de produse. Principiul general este că toate produsele pot fi vîndute în
piaţă dacă preţul este corect. Dacă fructele şi legumele proaspete locale sunt mici,
neuniforme, au diferită maturitate sau chiar o parte sunt alterate, oricum pot fi vîndute
la un preţ mai redus. Întotdeauna va exista un preţ care se echivalează cu oferta,
indiferent de defecte, atît timp cît produsul este comestibil.
Cerinţele faţă de
ambalare. Cea mai
ordinară ambalare pentru
legume pe piaţa locală
servesc cutiile de 20 kg de

11
la banane care este şi ca o unitate de măsură de referinţă. La tomatevinetele rosiivinete
– ambalarea se face în două sau trei rînduri în lăzi. La temperatura de la 0ºC pînă la 1ºC
se depozitează circa 4-5 săptămîni. La tomatevinetele verzi, temperatura poate fi uşor
mai ridicată - de la 1,6ºC pînă la 10ºC, pentru a se permite maturarea. Umiditatea
aerului va fi de la 85% pînă la 90%; acest lucru se datorează disponibilităţii, costului şi
durabilităţii.

Este de menţionat că aceste cutii reciclabile sunt utilizate pe larg cu toate că


legislaţia (Hotărîrea Guvernului Nr. 929) impune utilizarea materialelor noi pentru
ambalarea fructelor şi legumelor şi stipulează că ambalajul trebuie să fie etichetat
corect, conform conţinutului. Deoarece această lege nu a fost executată, cutiile de
banane sunt încă utilizate pe scară largă pentru alte produse cu etichetă de la banane.
Cu toate acestea, oficialii ar putea insista asupra acestui lucru în orice moment.

Unii producători care au de afacere direct cu supermarketurile, ambalează roşiile în


cutii de carton deschise de 5 kg.
Există, de asemenea, producători
care vînd produsele lor, în cutii de
plastic, care sunt reciclate de la
roşiile turceşti sau de la alte fructe
şi legume oferite. Aceste cutii de
plastic turceşti utilizate pentru
roşii sunt cutii de 5 kg în două
niveluri.

4.2. Analiza de piata

A produce ceva nu mai este demult o problema. Important este sa vinzi ceea ce ai
produs. Ca si orice intreprindere, urmarim vinzarea produselor noastre si suntem
preocupati de realizarea unui volum cit mai mare de vinzari. Suntem preocupati de

12
calitatea produselor si de modul in care cumparatorii le vor aprecia, de pretul la care
vom reusi sa le vindem, de schimbarile care se petrec pe piata.

Astfel am planificat sa realizam urmatoarele activitati referitoare la marketing:

Prospectarea riguroasa a pietii, finalizata cu identificarea precisa a unei nişe pe


piata;
Cooperarea cu departamentul de productie pentru conceperea produsului si
planificarea productiei pe baza preferintelor cumparatorilor si in raport cu
estimarea volumului vinzarilor;
Pregatirea pietii pentru acceptarea produsului, lansarea lui pe piata si mentinerea
atentiei cumparatorilor asupra produsului respectiv;
Stabilirea canalelor de distributie optima, a formelor de livrare si a punctelor sau
a centrlor de vinzare, in asa fel incit cumparatorul sa poata gasi cu effort minim
produsul, la locul si la momentul potrivit;
Urmarirea comportarii produsului pe parcursul utilizarii de catre consumator;
Asocierea vinzarii produselor cu servicii oferite consumatorului, in asa fel incit
gradul de satisfactie, siguranta si de incredere a acestuia in seriozitatea firmei sa
creasca;
Promovarea de masuri si actiuni vizind protectia mediului, protectia
consumatorului, imbunatatirea standardelor de viata.

Canalele de distributie si centrele de vinzare trebuie sa asigure atit accesul cit mai
facil al cumparatorului la produs, cit si un efort minim din partea acestuia pentru a intra
in posesia produsului.

Structura pieţii de fructe şi legume în Moldova include următoarele canale de


distribuţie: pieţe în aer liber, pieţe angro, vînzări tradiţionale cu amănuntul,
supermarket-uri moderne cu amănuntul, chioşcuri mici, HoReCa (Hoteluri, restaurante,
cafenele) şi vînzări directe de la producători.

13
Moldova este în proces de a a-şi ajusta procedurile de inspecţie şi export în
concordanţă cu cerinţele UE de calitate pentru fructe şi legume proaspete, care a intrat
în vigoare începînd cu anul 2012.

Adiţional la oportunităţile de export, producătorii moldoveni de produse de valoare


înaltă dispun de un potenţial vast de a-şi spori în ansamblu profitabilitatea prin
extinderea produceri fructelor şi legumelor proaspete şi prelucrate. Pentru a realiza
acest obiectiv, este nevoie de a spori productivitatea, calitatea, uniformitatea şi de a
prelungi sezonul de producere.

Sunt importante
cerinţele faţă de
siguranţa alimentară
pentru toate culturile,
intrucit aceasta
contribuie la sporirea
consumului intern şi
poziţionarea mai buna a
culturilor pentru a
selecta pieţele de
export. Fragmentarea
comunităţii producătorilor trebuie să fie depăşită cu consolidarea culturilor şi
introducerea soiurilor noi pentru a satisface mai bine necesităţile comercianţilor cu
amănuntul. Cerinţele pentru o penetrare mai bună în canalele de distribuţie a
supermarket-urilor includ: volume constante, aparenţă vizuală a produsului şi
conformitate, frecvenţa livrării (asigurată de un mai bun management a reţelelor de
refrigerare), ambalare, etichetare, certificare şi facturare fiscală corespunzătoare

Moldovenii care trăiesc în zonele urbane cumpără produse proaspete din pieţele
în aer liber cu amănuntul, vânzători de stradă şi cantităţi foarte mici din supermarket-
uri. În zonele rurale, producerea /auto consumul rămâne a fi un mod dominant. În
14
aceste comunităţi rurale, puterea de cumpărare limitată, parcelarea terenurilor şi
implicarea activă a tuturor în activităţile agricole, sunt factori ce contribuie la faptul de
ce oamenii sunt implicaţi în cultivarea produselor proaspete de care sunt capabili,
prelungind costurile în acest proces.

Mai mult de 90% din producere este destinată pentru export. Ţările CSI rămîn
pentru Moldova cea mai mare piaţă de desfacere pentru fructele şi legumele prelucrate
constituind 70% în total, inclusiv Rusia (38%) şi Ucraina (9%). Alte 30% din exporturi
sunt destinate altor ţări Europene, în marea majoritatea acestea constituie produse
semifinite.

In 2010, rosiivinetele au fost principalele legume exportate (32% din totalul de


exporturi de legume).

Ţările principale de import pentru aceasta cultura în 2010 au fost: Turcia (83%),
Siria (12%), Spania şi Macedonia (2% fiecare) . Deci una din tendintele noastre este de
a produce tomatevinete in scopul sporirii consumului intern. (De ce sa cumparam
tomatevinete daca le putem produce singuri?)

Majoritatea distribuţiei produselor proaspete în Moldova încă se realizează prin


intermediul pieţelor tradiţionale, cum ar fi pieţele în aer liber (cu amănuntul şi angro),
precum şi chioşcuri mici şi cadouri de la familie şi prietenii din sat. Sectorul
supermarket-urilor este încă mic, dar cîştigă constant cota pe piaţă, în special în zonele
urbane. În comunităţile rurale agricole, orice modificare ce deviază de la pieţele de
desfacere tradiţionale este extrem de lentă şi aproape inexistentă. În 2010, existau peste
100 supermarket-uri ce concurau între ele într-o ţară de 3.6 milioane de locuitori. Din
diferite estimări ale distribuitorilor, se presupune că 10-20% din populaţie procură cel
puţin o parte din tomatevinetele din supermarket-uri.

Pe linga comercializarea produselor in stare proaspata vom analiza idea despre


industrializare, conservare a produselor pe care le-am cultivat, limitînd necesitatea de
cheltuieli. Producerea de tomatevinete în Moldova, în mare măsură, consistă din
15
tomatevinete cultivate în cîmp deschis şi recoltate din Iunie pînă în
Septembrie/Octombrie. Aceste rosiivinete sunt consumate local, comercializate
procesatorilor, cît şi exportate.

În plus, în perioada iunie - octombrie, cînd este perioada de vîrf a producătorilor


locali, o piaţă angro temporară se stabileşte în apropierea Pieţei Centrale din
Chişinău ce funcţionează de la orele 20.00 pînă la ora 6 dimineaţa cu 60 de platforme
de încărcare pentru camioane şi alte câteva spaţii în apropiere. Aici, producătorii
agricoli (aproximativ 50-60% din cei prezenţi), cît şi comercianţii, comercializează
produsele locale din microbuse şi automobile. La ora 6 dimineaţa, locul de încărcare
trebuie să fie eliberat, deoarece acest spaţiu este destinat pentru autobuzele de rută din
afara oraşului. Din acest considerent, daca se va reusi comercializarea totala a
produselor, ne vom transfera la piaţa angro „de Sub Pod”. Nu ar fi o problema pretul,
intrucit suntem increzuti ca cererea la produsul nostru va fi inalta, deoarece
rosiivinetele cultivate de noi au calitati gustative inalte, precum si un aspect atragator.

În Chişinău, există citeva pieţe permanente de produse alimentare cu amănuntul în


aer liber amplasate în diferite sectoare ale oraşului, cea mai mare fiind Piaţa Centrală
în zona centrală a oraşului. Aceste pieţe în aer liber sunt situate acolo, deoarece
majoritatea oamenilor cumpără produsele oferite.

În raioane (regiuni), pieţele regionale în aer liber sunt în deplină funcţionare. În


fiecare centru raional există cel puţin o piaţă funcţională cu amănuntul (în aer liber). În
total, există peste 100 de pieţe cu amănuntul în aer liber răspîndite în întreaga ţară.

16
Piaţa Centrală din Chişinău este cea mai ieftenă piaţă din ţară. Acest lucru se
datorează faptului că piaţa este mare şi vînzătorii concurează mai mult unii cu alţii. Din
moment ce ei au cel mai mare trafic de pietoni, comercianţii cu amănuntul pot face mai
mulţi bani din volumul comercializat decît în alte pieţe. Există o tradiţie în Moldova -
femeile în vîrstă, pensionate, merg şi
văd 2-3 din pieţele principale (e.g.
Botanica, Flacăra, Alioshina- piaţă
cea mai scumpă din sectorul Rîşcani,
deoarece se află într-o zonă
rezidenţială bogată), şi apoi se opresc
la Piaţa Centrală şi procură produsele
necesare în cazul în care preţurile se
dovedesc a fi cele mai bune si apoi
pleacă acasă, făcînd o zi de excursie din toate acestea. În general, numai piata în aer
liber de la Ciocana concurează direct la preţ cu Piaţa Centrală. Avantajul productiei
noastre este, dupa cum am mentionat anterior aspectul atragator, calitatile gustative
inalte, pretul satisfacator atit pentru noi producatorii cit si pentru consumatori.

Preţurile în Bălţi pot fi mai mult sau mai puţin costisitoare. În unele cazuri,
preţurile sunt mai mari ca urmare a faptului că există o concurenţă mai mică în
comparaţie cu concurenţa dintre vînzătorii din Chişinău.

Similar ca la Bălţi, dar nu aşa de mare, şi în Cahul există o piaţă cu amănuntul, dar
nu şi o piaţă angro. Piaţa din Cahul vinde toate tipurile de produse de consum pe tot
parcursul anului. În afara sezonului produsele provin din piaţa angro din Chişinău, dar
în timpul sezonului acestea provin din sursele locale. Comercianţii din Chişinău
aprovizionează piaţa de acolo şi fac comerţ cu România deoarece or. Cahul este situat
aproape de frontieră.

17
Din cauza obstacolelor vamale şi intereselor politico-economice, comerţul de
produse între Transnistria şi restul Moldovei este dificil. Cu toate acestea, există unele
locuri şi perioade de timp cînd microbuzele pot trece vama contra unor plăţi neoficiale.

Supermarketuri. Deşi un factor mic, dar în creştere pe piaţa produselor proaspete,


supermarket-urile moderne se confruntă
cu o concurenţă rigidă între ele. Unele
din cele mai importante reţele de
supermarketuri în Moldova sunt:
Fourchette, Green Hills, N1, Fidesco,
Metro Cash & Carry, IMC Market,
Piatiorochka, Unimarket Discounter şi
Linella. În general, preţurile în
supermarketuri sunt constant mai înalte
decît pe pieţele tradiţionale.

Exportul
RosiiVinetele sunt ecologice, dar nu-si prea gasesc loc pe pietele de la noi, din
simplul motiv ca producatorii de tomatevinete au sporit la numar si concurenta este
respectiv mare. Britanicii, insa, ar accepta sa le vanda la ei in tara. Aceasta se
datoreaza calitatilor gustative inalte ale soiului ,,PerseiViorica” pe care urmarim sa-l
cultivam.

18
18000

16000

14000

12000

10000
Ряд 1
8000 Ряд 2
6000

4000

2000

0
Turcia Siria Belarusi Rusia Alte tari

Import-Export de rosiivinete, tone

Potrivit datelor statistice în anul 2008 volumul total de export la roşii a înregistrat o
creştere de 27% şi a alcătuit 4,6 mii tone în valoare de circa 1,8 milioane dolari USD.
Balanţa comercială pentru roşii în anul 2008 a fost nefavorabilă, volumul total de
export fiind depăşit de 3,5 ori de către volumul de import, iar deficitul comercial a
înregistrat suma de 8,2 milioane dolari USD.

Unicele ţări de export pentru roşiile din Moldova au fost Belarusi şi Rusia, unde a
fost exportat un volum de 3,8 mii tone în valoare de 1,4 milioane dolari SUA şi
corespunzător 771 tone în valoare de 0,3 milioane dolari SUA. Preţul mediu de export
al roşiilor a constituit 390 USD/t. Importul de roşii de către Moldova este în creştere cu
51% comparativ cu anul trecut şi a atins un volum total de 16,5 mii tone, valoarea
constituind 9,9 milioane dolari SUA.

Sursele majore de import la roşii sunt Turcia (15051 tone), Siria (1366 tone),
România (45 tone) precum şi Olanda, Italia, Iordania, Liban de unde se importă roşiile
extra sezon. Preţul de import al roşiilor a variat între 600 USD/t (Turcia, Siria) şi 1800
USD/t (Olanda). Din România au fost importate roşii la un preţ mediu de 1520 USD/t.

19
4.3. Clientii

Analizind piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in stare


proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin intermediul
distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusi, Rusia, Ucraina si
Marea Britanie. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele calitative
ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan intern, planificam
sa realizam o parte din productie la Piata Centrala din Chisinau, precum si in Balti. In
Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde vom comercializa
productia destinata industrializarii :

Fabrica de conserve, Glodeni (conserve de legume si fructe; sucuri; pasta de


rosiivinete);
Deservire – Orhei, s. Lucaseuca (conserve din legume);
Chiriac Tudor (conserve din legume, fructe, producerea sucurilor);
Tolcaciov Boris (colectarea productiei agricole, vinzarea angro a produselor
agricole, productie conservata);
Tehagroleasing (vinzare angro a produselor alimentare, conserve, produse
agricole);
Suvoroff (producere: paste de rosiivinete, ketchup, sucuri, bauturi alcoolice);
Orhei – Vit (conserve din fructe, legume, sos de rosiivinete);

Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze necesitatea ca accesul


cumparatorilor la produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea reducerii cheltuielilor de
transport si de desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa ajunga la client la momentul si
in locul potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil, accesibil) si momentul cel mai potrivit
trebuie anticipate cu cit mai mare precizie.

20
Cumparatorul trebuie sa afle ca produsul exista, sa fie informat in legatura cu
avantajele pe care produsul le ofera si sa fie convins in calitatea produsului. Pentru
aceasta vom efectua urmatoarele masuri pentru promovarea vinzarilor:

Tiparirea si distribuirea brosurilor, afiselor care sa contina informatii despre produs;


Publicarea unor articole in ziarele locale si in revistele de specialitate;
Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri intens
circulate sau pe autobuze sip e masini, tiparirea siglei firmei sau unor anunturi
promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in presa.

4.4. Analiza concurentiala

Concurenta la cultivarea tomatevinetelor, mai bine zis la comercializarea


acestora, este destul de ridicata, intrucit exista multi producatori de rosiivinete,
fiecare incercind sa-si ocupe locul sau pe piata. Analiza concurentiala este foarte
importanta, anume prin necesitatea de a cunoaste punctele slabe si puternice ale
concurentului si in baza acestora de stabilit oportunitatile, perspectivele si
dezavantajele, neajunsurile proprii cu scopul de a le exclude ulterior. De asemenea,
analiza concurentiala este necesara la stabilirea pretului de comercializare.

Din aceste considerente am hotarit ca cea mai mare parte a productiei noastre sa
fie destinata exportului, frabricilor de procesare sau comercializarii prin intermediul
distribuitorilor si in ultimul rind realizarea productiei pe Piata Centrala, in
supermarcheturi, deoarece de
cele mai multe ori anume in
aceste locuri concurenta este
relative mai ridicata.

Per ansamblu, am putea


spune ca producatorii de

21
tomatevinete, in cea mai mare parte le cultiva in sere. Acestea sunt de obicei
gospodarii taranesti, intreprinderi individuale sau SRL-uri. Punctele puternice ale
acestora fata de intreprinderea noastra sunt aptitudinile si cunostintele pe care le-au
achizitionat deja pe parcursul activitatii, pe cind noi suntem la un inceput de cale si
urmeaza inca sa ne manifestam. De asemenea, un plus al lor reprezinta locurile pe
piata detinute deja, contractele incheiate cu alte intreprinderi, cunoasterea cailor de
realizare a productiei. O latura negativa a producatorilor de tomatevinete este faptul
ca nu intotdeauna inteleg importanta calitatii produsului, deoarece consumatorii,
dupa parerea noastra apreciaza asta in primul rind. Din aceasta rezulta latura noastra
pozitiva in comparatie cu alti producatori. Noi planificam sa cultivam tomatevinetele
prin intermediul tehnologiilor moderne, cu pastrarea la maxim a calitatilor gustative
caracteristice soiului ,,PerseiViorica”.

Capitolul 5. Organizarea si dirijarea


5.1. Organizarea procesului de productie
Activitatea intreprinderii SRL ,,Pomo d’oro” este orientata explicit conform
principiului rationalitatii sau eficientei: maximizarea efectelor utile (rezultatelor) prin
minimizarea eforturilor (cheltuielilor). Cultivarea tomatevinetelor semitimpurii prin
rasad, prin intermediul tehnologiei moderne, permite producatorilor agricoli obtinerea
rezultatelor economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita de
cultivare. Consumurile sunt relative mai mari, insa si pretul de comercializare este
mai avantajos, prin urmare profitul obtinut va fi mai inalt.

Organizarea procesului de producere presupune elaborarea si implementarea unor


strategii de dezvoltare, selectarea persoanelor potrivite pentru ocuparea diferitor
functii sau pozitii, dezvoltarea continua a competentelor si fortei competitive a
fiecarui angajat, dar si a intreprinderii.

In ceea ce priveste strategiile elaborate pentru activitatea noastra, acestea


prognozeaza indeplinirea scopului principal precum si a obiectivelor secundare
propuse initial, totodata ele corespund legislatiei in vigoare si nu incalca drepturile
altor intreprinderi.

22
O modalitate de obtinere a unui profit sporit este aplicarea tehnologiilor moderne
de cultivare. Desi consumurile vor fi relative mai mari comparativ cu cele care ar
avea loc la cultivarea prin metode obisnuite, calea alesa de noi ne va permite sa
comercializam productia la un prêt mai ridicat si, respective sa obtinem un rezultat
mai bun.

Dupa cum am mentionat, consumurile de productie sunt mai mari in acest caz si
pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a
consumurilor prin:

Folosirea soiurilor de tomatevinete cu o productivitate si calitate inalta,


rezistenta la boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice
costisitoare;
Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;
Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de
ingrijire la minimum;
Plantarea mecanizata a rasadurilor;
Aplicarea dozelor optimal de ingrasaminte organice si minerale, strict in
functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;
O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a
productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;

Pentru dezvoltarea durabila a industriei de conserve la gospodariile specializate in


producerea tomatevinetelor, trebuie sa se implementeze recoltarea mecanizata a
productiei, care reduc
consumurile la aceasta
operatiune de 5-6 ori si
perioada recoltarii. De rind cu
recoltarea mecanizata a
tomatevinetelor, la reducerea
consumurilor de productie
contribuie si erbicidarea -
reduce numarul de prase.
Implementarea acestor
operatii tehnologice permite
reducerea la minim a
lucrarilor de ingrijire a
culturii.

La respectarea tuturor operatiilor tehnologice la cultivarea tomatevinetelor


semitimpurii, vom putea obtine pina la 80 t/ha in cazul folosirii tehnologiei intensive.
23
Capitolul 6. Analiza afacerii
6.1. Analiza SWOT

Pentru a face o generalizare asupra afacerii noastre, in scopul determinarii avantajelor


si dezavantajelor, oportunitatilor si riscurilor am efectuat analiza SWOT. Aceasta a
contribuit la identificarea rapida si cit mai reala a factorilor care pot favoriza succesul
si, respectiv, factorii care pot impiedica obtinerea rezultatului dorit, prin urmare,
cautarea metodelor de transformare a punctelor ,,slabe” in puncte ,,tari” si
amenintarile in oportunitati.

Puncte Tari Puncte slabe


 Program flexibil de muncă;  Începător în Business;
 Calitatea înaltă a producţiei;  Piaţa de desfacere;
 Preţuri rezonabile;  Relaţii industriale slabe.
 Tehnologia modernă;
 Produse cu calităţi gustative
înalte;
 Productivitatea inalta a
soiului ales.
Oportunităţi Riscuri
 Extinderea afacerii;  Concurenţa;
 Creşterea cererii;  Condiţiile climaterice;
 Creşterea accesului la  Criza economică;
tehnologii noi;  Factori interni.

Analiza SWOT

24
Capitolul 7. Indicatorii economici principali
7.1. Prognozarea consumurilor si calcularea costului

La respectarea tuturor operatiilor tehnologice de cultivare a tomatevinetelor prin


rasad in cimp deschis, putem obtine pina la 80 t/ha de tomatevinete semitimpurii in
cazul aplicarii tehnologiei intensive( consumurile totale constituind cca 154,4 mii
lei/ha).

Structura consumurilor totale de productie la cultivarea tomatevinetelor prin rasad in


cimp deschis prin tehnologia intensiva vor constitui: costul mijloacelor de productie ≈
46%, servicii mecanizate ≈ 21%, operatii manuale ≈ 19%, alte cheltuieli ≈ 14%.

Precum am mai mentionat, metoda intensiva de cultivare necesita consumuri mai


mari, insa rezultatul obtinut merita aceste cheltuieli. In continuare prezentam tabelul
consumurilor prognozate pentru o perioada de 3 ani.

Calcularea consumurilor pe o perioada de 3 ani


ANUL I
SPECIFICARE UM Pret ANUL II ANUL III
Cantitatea Suma,lei
unitar,lei
1.1 Costul
mijloacelor de lei X X 33809,1 32440,0 30680
productie
Material
fire 0.30 40000 12000 12000 12000
semincier(rasad)
Ingrasaminte
t 100 40 4000 3000 2000
organice
Ingrasaminte
lei X X 4290,0 3780,0 3040,0
minerale:
-azotate (Silitra
kg 2,95 600 1770,0 1400,0 1050,0
amoniacala)
-fosfatice
kg 3,60 400 1440,0 1300,0 990,0
(Superfosfat)
-potasice (Sare de kg 3,60 300 1080,0 1080,0 1000,0

25
potasiu)
Pesticide: kg X X 811.1 750,0 710,0
-Erbicid (Triflurex
l 80,00 5,50 440,0 400,0 390,0
240 EC)
-insecticid (Actara
kg 1600,00 0,06 96,0 90,0 80,0
25 WG)
-insecticid (Confidor
kg 930,00 0,07 65,1 60,0 60,0
Maxi 70 WG)
-fungicid (Sulfat de
kg 30,00 7,00 210,0 200,0 180,0
cupru)
Apa m3 0,10 800 80,0 80,0 80,0
Materiale pentru
ambalare (lazi – unit 5,00 900 4500 4700 4700
10kg)
Combustibil (total) l 12,80 635 8128,0 8120,0 8150,0
1.2 Costul
serviciilor lei X X 15281,0 15281,0 15281,0
mecanizate
Dezmirestirea
ha 300,00 1 300,0 300,0 300,0
(discuirea)
Administrarea
ha 200,00 6 1200,0 1200,0 1200,0
ingrasamintelor
Nivelarea de
exploatare ( 2 ha 250,00 2 500,0 500,0 500,0
directii)
Aratura de toamna ha 800,00 1 800,0 800,0 800,0
Graparea ha 150,00 1 150,0 150,0 150,0
Introducerea
ierbicidelor si ha 200,00 2 400,0 400,0 400,0
insecticidelor
Cultivarea inainte de
ha 300,00 1 300,0 300,0 300,0
plantare + feritlizare
Transportarea apei
pentru pregatirea t/km 5,50 2 11,0 11,0 11,0
solutiilor
Stropirea
ha 200,00 2 400,0 400,0 400,0
plantatiilor
Prasit intre rinduri ha 300,00 3 900,0 900,0 900,0
Transportarea
recoltei t/km 5,50 1875 10312,0 10320,0 10320,0
comercializate
1.3 Operatii
lei X X 13580,0 11980,0 10800,0
manuale
Plantarea rasadului om/zi 65,0 5 325,0 300,0 280,0
Prasitul pe rinduri om/zi 65,0 15 975,0 950,0 900,0
Paza roadei om/luna 500,0 2 1000,0 950,0 900,0
Recoltarea manuala om/zi 70,0 15 10500,0 9050,0 8020,0

26
Sortarea, calibrarea
si ambalarea om/zi 65,0 12 780,0 730,0 700,0
productiei
1.4 Alte cheltuieli lei X X 10000 9000 8000
1.5 Consumuri
totale
lei X X 72670,1 68701,0 64761,0

Concluzii:
Analizînd datele din tabel asupra devizei de consumuri şi cheltuieli am atestat că
costurile totate în primul an constituie 72670,10 lei, cea mai mare pondere avînd
costul mijloacelor de producţie ≈46 % sau 33809,10 lei. Însă în următorii ani se
observă o diminuare a costului de producţie aceasta avind loc din contul utilizarii mai
rationale a ingrasamintelor, pesticidelor, combustibilului care atestă o tendinţă de
micşorare.Totodată se observă o diminuare în anii urmatori faţă de primul la
operaţiile manuale cu 1600 lei si repsectiv in anul trei – cu 2780 lei.

Pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a


consumurilor prin:

Folosirea soiurilor de tomatevinete cu o productivitate si calitate inalta,


rezistenta la boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice
costisitoare;
Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;
Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de
ingrijire la minimum;
Plantarea mecanizata a rasadurilor;
Aplicarea dozelor optimale de ingrasaminte organice si minerale, strict in
functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;
O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a
productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;

Implementarea acestor operatii tehnologice permite reducerea la minim a lucrarilor


de ingrijire a culturii.

7.2. Prognozarea venitului si a rezultatului financiar


Metoda intensiva de cultivare a tomatevinetelor prin rasad in cimp deschis, permite
obtinerea unor rezultate economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita
de cultivare a tomatevinetelor.

27
Calcularea venitului pe o perioada de 3 ani
ANUL I
SPECIFICARE UM Pret ANUL II ANUL III
Cantitatea Total,lei
unitar, lei
Vinzari nete lei X 80 238000,0 255000,0 275000,0
TomateVinete
comercializate la
pietile agricole t 3000,0 24 72000,0 75000,0 80000,0
(30%)
TomateVinete
destinate exportului t 4000,0 20 80000,0 85000,0 90000,0
(25%)
TomateVinete
comercializate prin
intermediul t 3500,0 16 56000,0 60000,0 65000,0
distribuitorilor
(20%)
TomateVinete
comercializate la
fabricile de
t 1500,0 20 30000,0 35000,0 40000,0
procesare (25%)

Concluzii:
Analizind datele din tabel, observam ca profitul prognozat fiind in primul an
de 238000 lei, ponderea cea mai mare inregistrindu-se in cazul exportului, deaceea
ne vom orienta spre comercializarea rosiivinetelor in tarile straine, deoarece in asa
fel vom putea vinde productia la un pret relativ mai mare. In pofida faptului ca
cantitatea de rosiivinete destinata comercializarii la pietile agricole din RM este mai
mare, pretul mai mic in comparatie cu urmatoarele 2 cai de realizare a contribuit la
obtinerea unui venit relativ mai mic. Iata de ce pe viitor ne vom orienta la
amplificarea ponderii ocupate de rosiivinetele destinate exportului si comercializarii
prin intermediul distribuitorilor.
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante pectice,
care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor. Acest lucru ne va permite
obtinerea unui venit suplimentar, ceea ce reprezinta un avantaj economic al culturii
de tomatevinete.

Calcularea profitului si nivelului rentabilitatii pentru 3 ani


28
INDICATORI UM ANUL I ANUL II ANUL III

Venituri din vinzari lei 238000,0 255000,0 275000,0

Costul vinzarilor lei 72670,1 68701,0 64761,0

Profitul brut lei 165329.9 186299,0 210239,0

Nivelul rentabilitatii % 227,51 271,17 324,64

Concluzii:
Analizind datele din tabel observam ca veniturile atesta o tendinta de crestere de la
238000 lei in primul an pina la 275000 lei in al III-lea an. Aceasta crestere se datoreaza
majorarii productiei obtinute, ca rezultat al respectarii tehnologiei de cultivare si
utilizarea eficienta a resurselor existente. Intr-acelasi timp atestam o diminuare a
consumurilor de productie care au scazut cu aproximativ 7910 lei in al treilea an,
datorita gestionarii rationale a consumurilor de munca, mijloacelor de productie etc.
Profitul brut obtinut inregistreaza de asemenea o crestere, de exemplu in anul III fata de
primul, profitul brut s-a marit cu cca. 44910 lei. Aceasta modificare s-a produs ca
urmarea a majorarii veniturilor si micsorarii costului.

Respectiv, nivelul rentabilitatii este favorbail in toti cei 3 ani. In primul an nivelul
rentabilitatii constituie 227,51%, ceea ce inseamna ca la un leu cheltuit am obtinut 2,27
lei. Acesta este un rezultat foarte bun, in urma caruia putem concluziona ca activitatea
noastra este foarte eficienta si permite obtinerea unor rezultate avantajoase.

Diagrama 1. Analiza fluxului de numerar

29
300000

250000

200000
Venituri din vînzări
150000 Costul vînzărilor
Profit brut
100000

50000

0
Primul an Al doilea an Al treilea an

Capitolul 8. Recomandari

Recomandările următoare, bazate pe constatările şi concluziile prezentate mai sus,


prezinta strategiile si ideile noastre referitoare la acapararea unei porţiuni mai mari şi
mai profitabile din piaţa locală şi pregatirea mai buna pentru a putea concura cu pieţele
externe.
De a identifica şi lucra mai strîns cu un colectiv de încredere de
cumpărători/consolidatori de produse, asociaţii cu producătorii întreprinzători
lideri din cadrul comunităţii de producători locali şi de a asigura volumele de
legume şi fructe cheie necesare pentru comunitatea de vînzări cu amănuntul (în
special supermarketuri şi HoReCa), definite de contracte specifice.
De a lucra cu producătorii pentru a spori volumele, îmbunătăţi soiurile,
sortarea, ambalarea, termenii de livrare, certificarea, regulamentele de
securitate, termenii de plată şi alte cerinţe.
De a lucra cu supermarketurile locale pentru a promova în continuare produsele
locale . Marjele acestor produse trebuie să corespundă cu cele de pe pieţele din

30
aer liber. Valoarea, prospeţimea, siguranţa, şi avantajele trebuie să fie factorii
distinctivi.
Majorarea exporturilor pentru produsele care au toate certificatele de bază şi
cerinţele de ambalare pentru a fi expediate în alte ţări în momentul în care apar
oportunităţi de comercializare. Aceste exporturi la alte pieţe pot fi iniţiate prin
efectuarea unor vizite de marketing pentru a selecta ţările şi de a participa la
unele show-uri cheie aşa ca Fruit Logistica, şi Prod Expo unde vor fi stabilite
legături de piaţă.
De a lucra în parteneriat cu supermarketurile locale, de a extinde gradul de
conştientizare a consumatorilor despre beneficiile sănătoase ale tomatevinetelor.
De a lucra mai în de aproape cu supermarketurile pentru ca ele să înţeleagă mai
bine ce înseamnă aspectele cele mai strategice din magazin pentru a optimiza
circulaţia consumatorilor în cadrul secţiilor cu produse.
De a genera mai mult venit de la produsele proaspete comercializate în volume
mai mici cu preţuri mai mari, încă accesibile pentru populaţie.
Vinzarea deseurilor rezultate din prelucrarea rosiivinetelor la frabricile de
procesare, care pot fi utilizate la prepararea furajelor pentru animale, datorita
continutului de substante pectice si zaharuri.
De a cultiva tomatevinete in sera ulterior, pentru reducerea consumurilor, pentru
prevenirea riscurilor privind calamitatile natural şi pentru a extinde sezonul de
producere.
De a reduce ineficienţele aşa ca pierderile de căldură prin utilizarea geamurilor
duble din material plastic în serele care urmeaza a fi construite ulterior.
De a ajuta în facilitarea contractelor cu procesatorii ce pre-identifică volumele şi
perioadele de livrare. Aceste volume trebuie să fie ca angajamente ale noastre şi
contractele trebuie să fie respectate de către procesatori indiferent de
schimbările în condiţiile pieţii. Orice volume suplimentare ce ar putea fi
solicitate, vor fi determinate de preţurile disponibile pe piaţă.
De a lucra cu supermarketurile pentru a crea mai multă excitare în cadrul
secţiilor cu produse proaspete, probabil cu „teme de publicitate” cu selectarea
31
unor articole/produse cheie în fiecare lună (numai pentru cîteva zile) şi de a le
vinde la un preţ mic (fără marjă) pentru a induce încercări şi vînzări repetate.
Aceasta se poate de realizat cu unele soiuri noi cultivate. Secţia cu produse
trebuie să aibă un „aspect” creativ cu produsele ce urmează a fi comercializate
eficient, inclusiv cu demonstrări în interiorul magazinului cînd este posibil.
De a dezvolta parteneriate cu supermarketurile pentru a spori gama, volumul şi
calitatea produselor locale cu care sunt aprovizionate.
Dupa constructia unei sere, planificam constructia inca a uneia de acelasi tip, in
scopul extinderii afacerii, dar care va fi cultivata cu alte culturi, pentru a fi
posibil de efectuat asolamentul.

Imlimentarea noilor tehnologii pentru a obţine o recoltă mai mare, în urma căruia
se va mări rezultatul financiar.
Micsorarea consumurilor prin aplicarea rationala a ingrasamintelor ierbicidelor,
precum si prin recoltarea mecanizata etc.

Capitolul 9. Bibliografie
Formatted: Left, Indent: Left: 0.74", Right: 0.65", Space
Before: 10 pt, After: 14 pt, Add space between paragraphs
of the same style, Border: Bottom: (Single solid line, Accent
1, 0.5 pt Line width, From text: 4 pt Border spacing: )
,,Afaceri in legumicultura” Agentia Nationala de dezvoltare rurala,
Chisinau 2006;

http://ru.scribd.com/doc/130351813/EMS-Fresh-Dried-Fruits-in-
Moldova-Rom

http://www.cumsafaciogradina.com/2013/03/cum-sa-faci-o-cultura-
de-rosii-in-camp.html

32