You are on page 1of 80

GABRIELA MATEIA§I

EXAMINARINEDISTRUCTIVE
METODE §I ECHIPAMENTE COMPUTERIZATE
DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVA, SUPRAVEGHERE DIAGNOZA
EMISIA ACUSTICA

,
Gabriela MATEIA^I

EXAMINARI NEDISTRUCTIVE

METODE §I ECHIPAMENTE COMPUTERIZATE DE EXAMINARE


NEDISTRUCTIVA, SUPRAVEGHERE §I DIAGNOZA

EMISIA ACUSTICA

Editura PRINTECH
BUCURE§TI2013
Editura PRINTECH PREFATA
Tipar executat la:
S.C. ANDOR TIPO S.R.L. - Editura PRINTECH
Site: www.andortipo.ro;www.printech.ro
Memb'u Fcderojlei CiSO
Adresa: Str. Tunari nr. 11, Sector 2, Bucure§ti
Lucrarea a.fost redactata de autoare in urma a peste 20 de ani de
Tel./Fax: 021.211.37.12; 021.212.49.51
cercetari in domeniul
E-mail: comenzi@andortipo.ro
examinarilor nedistructive. Pe parcursul lucrarii se remarca trei aspecte
importante: suportui
bibliograflc care a stat la baza cercetarilor, tehnicile experimentale dezvoltate
de autoare §i
aphcarea in premiera, in Romania, a metodei eraisiei acustice la obiective
industriale de mare
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
importanta.
MATEIA^I, GABRIELA
Printre examinarile nedistructive, emisia acustica este singura metoda
Examinari nedistructive : metode §i echipamente
computerizate de examinare nedistructiva, supraveghere foiosita pentru
diagnoza, emisia acustica / Gabriela Mateia§i. - supravegherea §i localizarea in timpul funciionarii a discontinuita|ilor
Bucure§ti : evolutive de material din
Printech, 2013 structurile solicitate mecanic. Din acest motiv emisia acustica este aplicata cu
Bibliogr. mult succes la
ISBN 978-606-23-0118-7 supravegherea, dignosticarea §i mentenania subansamblelor industriale din
clasa recipientelor sub
62 presiune §i la supravegherea proceselor.
Experimentele de laborator cat §i ceie in-situ au fost realizate in cadrul
unor contracte de
Referent §tiintific: cercetare — dezvoltare, iar rezultatele s-au concretizat printr-un brevet de
Dr. ing. fiz. Mihai lovea invenfie §i publicatii,
parte din acestea fiind citate in cadrul lucrarii. Calculele §i masuratorile
efectuate indica corelatii dr.ing.fiz. Gabriela Mateia§i
intre teorie §i experiment, studiile de detaliu pentru anumite fenomene au
aratat cu claritate
faptul ca anaiiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei
acustice este inca un
camp deschis cercetarilor, atat din punct de vedere fundamental, cat §i al
iargirii gamei de
© Copyright 2013 aplicapi §1 al modemizarii continue a echipamentelor. Din aceste
Toate drepturile prezentei edi|ii sunt rezervate editurii si autoruiui. considerente autoarea va
Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau considera binevenite remarcile §i sugestiile speciali§tilor din domeniul
transmisa indiferent prin ce forma, fara acordul prealabil scris al examinarilor
autoruiui. nedistructive.
Datorita volumului mare de experimente prezentate lucrarea ofera
informaj;ii utile atM
studentilor, doctoranzilor, fizicienilor, inginieriior, cat §i personaiului care
lucreaza in examinari
CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICE §I EXPERIMENTALE ALE ANALIZEINEDISTRUCTIVE


A STRUCTURILOR METALICE PRIN EVALUAREA EMISIEIACUSTICE

Obiectivele acestei lucrari sunt analiza nedistructiva a structurilor


metalice prin
evaluarea semnalelor de emisie acustica, prezentarea amanunfita a tipurilor
de surse de emisie
acustica, avand ca baza de plecare diversele lucrari §tiinjiflce citate m
cadrul lucrarii.
In literatura de specialitate, ca surse de emisie acustica sunt citate
deformarea plastica,
propagarea fisurilor, rupturile, deformarea micromecanica §i sursele de
dislocare
micromecanica generatoare de emisie acustica.
In prima parte a acestui capitol se defmesc fenomenul emisiei
acustice §i marimile
fizice caracteristice de interes pentru determinarile experimentale, iar in
ultima parte a
capitolului se prezinta fenomenele de propagare ale surselor de emisie
acustica. Pentru o
intelegere
1.1. mai buna
EMISIA a mecanismelor emisiei acustice partea teoretica este
ACUSTICA
inso|ita §i de
experimente. O parte din EMISIEI
1.1.1. FENOMENUL experimentele
ACUSTICE citate sunt din literatura de
specialitate, o parte sunt
experimente
Emisiarealizate
acusticadeesteautor in cadrul
un tren de undecontractelor de cercetare,
general natural, avand
creat de
aplicafii in industria
instabilita.|i mecanice
enegetica, fiind realizate
locale din material. Daca in unvederea utilizarii
corp solid in centralele
din material termoelectrice
metalic, spre exempludin
|ara.
un otel, este supus
Precizamatunci
unei solicitari, ca in se
iaragermineaza
noastra, deoun interes
fisura saudeosebit, a fost
se dezvolta aplicarea
o fisura
emisiei
existentaacustice in
aflata inifia! in
cadrul
stadiul sistemului
de stagnare, energetic
suprafe^elenational, in special
acesteia pe materialele
se deplaseaza, recipientelor
eliberand energie
sub presiune.
mecanica.
Eliberarea acestei energii are loc sub forma de unde elastice care se
propaga liber prin
material. Propagarea acestor unde elastice este mecanismul prin care se
transmite starea
elastica modificata din imediata apropiere a fisurii in toata masa corpului.
Undele permit
intregului corp sa-si modifice forma, astfel incat fiecare front de unda care
se propaga poarta
o components a acestei modificari.
In corpul perfect elastic folosit pentru modeJarea matematica, aceste
unde se propaga
in mod nedefmit §i nu se instaleaza echilibrul mecanic.
La materialele reale se produce absorb^ia undelor §i aceste unde
sufera fenomenul de
disipare, permitSnd corpului sa obtina o forma finals noua, fisurata.
Pe baza mecanismului descris putem defmi emisia acustica ca fund
fenomenul in 7
cursul caruia sunt generate unde elastice tranzitorii, prin eliberarea rapida a
energiei de la o
sursa localizata in interiorul materialuiui [ 1,9,14,60 ].
Undele elastice de frecvenla ultrasonora mai mare de 100 KHz, ce se
cre?terea domeniilor magnetice; fisurile, apari^ia §i cre§terea lor ca Forma §i parametrii undei sunt importan[i in crearea modelului
rezultat al solicitlnlor teoretic. Astfel, in fig
statice, dinamice sau la oboseala, cu evolu^ia catre rupere; coroziunea 2 (a;b) se prezinta semnalul ideal de emisie acusticS, a carui reprezentare
fisuranta sub tensiune, este data de ecuatia
imbatr&iirea la oboseala, etc. (1) [3,18,37,40]. ^
Deformarea plasticS este sursa primard de emisie acusticd la materialele
metalice
supuse unei sarcini.
In timpul deformarii plastice a unei structuri metalice apare un efect
cunoscut sub
numele de efect Kaiser, efect ce consta in incarcarea unei structuri sub sarcina
cu declan§area
emisiei acustice, urmata de descarcarea structurii insofita de emisie
acustica numai daca s-a
depa§it nivelul ini|ial de incarcare [1,9,14, 37, 40, 60,]..
Dupa configurafia semnalului de emisie acustica se disting douS
feluri de emisii:
a) Bmisii expJozive asociate defectelor microscopice in dezvoltare care
dau semnale
de un timp scurt de cre§tere, urmate de o descre§tere exponeniiala
(Fig. La)

Fig. 2.a. Semnal standard de emisie acusticd [37, 40]

Fig. l.a. Emisie acusticd explozivd [37, 40]


b) Emisie continud asociata deformarii plastice §i caracterizata de
semnale de
amplitudine mica (Fig. 1 ,b).

Fig.l.b. Emisie acusticd continud [37, 40]

9
-burst duration, durata exploziei. Intervalul dintre prima §i ultima data
cand pragul a
V = VQ sin CO t (1) fost depa§it de explozie;
-burst emission, emisia exploziva. Un termen calitativ aplicat emisiei
acustice cand se
observa expiozii;
unde V - este tensiunea de ie§ire a traductorului; -burst rate, rata (viteza) exploziilor. Numarul de expiozii detectat in
V0 - este tensiunea semnalului unitatea de timp;
inijial; -burst rise time, timpul de cre§tere a exploziei. Intervalul de timp dintre
t - timpul; trecerea
CO - viteza unghiulara (frecventa unghiulara). primului prag §i amplitudinea maxima a exploziei;
Numarariie de emisie acustica (N) vor fi date de relatia: -burst, explozie. Un seninal cu forma oscilanta ale carui oscilatii
N = -^in^ (2) demonstreaza o
unde: Vt2;rB
- esteV,tensiunea prag; cre§tere rapida in amplitudine, de la im interval inilial de referinja (in
B - Constanta (decay constant). general cel al
zgomotului de fond), urmata de o scadere (in general treptata) p&ia la o
DEFIMREA TERMENILOR FOLOSITI IN TEORIA
1.1.2. valoare apropiata de
EMISIEIACUSTICE niveiul ini|ial;
-continuous emission, emisie continua. Un termen calitativ aplicat
emisiei acustice
cand exploziile sau impulsurile nu sunt detectabile;
Definidile termenilor foIosi|i pentni descrierea fenomenului de emisie -count rate, rata (viteza) de masurare, vezi acoustic emission rate;
acustica sunt -couplant, cuplant. 0 substanta care asigura o legatura acustica intre
conform standardului american AMERICAN SOCIETY FOR TESTING mediul de
MATERIALS, propagare traductor;
[57,60] Deoarece ace§ti termeni se folosesc in engleza, ei vor fi prezentati -acumulative bursts, expiozii acumulate. Numarul de expiozii
atat in limba detectate de la inceputul
engleza, cat §i in traducere [57, 60, 64]. incercSrii;
-acoustic emission activity, activitatea unei surse de emisie acustica. -acumulative characteristic distribution, distributia (acumulata)
Numarul de caracteristica.
evenimente (sau expiozii, daca sunt indeplinite condi|iiIe adecvate) detectate Afi^area numarului de depa§iri ale pragului de caire semnalul acusfic, de
in timpul unei depa^iriie unor
incercari sau a unei parti a incercarii;
-acoustic emission count, numarul de emisii acustice. Numarul de ori caracteristici preselectate;
cand -acumulative count, numarari acumulative. Numarul de ori cand
amplitudinea semnalului depa§e|te pragul prestabilit de referinta; amplitudinea
-acoustic emission event, eveniment de emisie acustica. O deplasare semnalului a depa§!it pragul de la inceperea incercarii;
microstructurala -acumulative events, evenimente acumulative. Numanzl de
care produce unde elastice intr-un material aflat sub sarcina sau solicitare;
-acoustic emission rate, rata (viteza) de emisie acustica. Numarul de evenimente detectate de la
ori cand inceputul incercarii. Folosirea termenului este restrans, la fel ca §i pentru
amplitudinea a depa§it pragul in unitatea de timp; event counting;
-acoustic emission signal, sentnal de emisie aciistica. Semnalul -delta ( A t). Intervalul de timp dintre sosirea detectata a unei unde de
emisie acustice
electric oblinut prin la douS traductoare;
detectarea emisiei acustice; -event, vezi acoustic emission event;
-acoustic emission, emisie acustica. Undele acustice tranzitorii -event counting, numararea evenimentelor. Masurarea numarului de
rezultate din evenimente de
microdeplasari locale interne in material. Prin extindere, termenul mai
descrie §i discipiina 10 emisie acustica. Deoarece un eveniment 11 poate produce mai mult de o
tehnica §1 tehnica de masurare, raportate la acest fenomen; explozie acest termen
-array, raza (grup). Un grup de traductoare folosite pentru localizarea se folose§te in sensul cel mai strict, numai cand condi(iile permit ca numarul
sursei; de evenimente
-artificial source, sursa artificiala. Un punct in care sunt create unde sa se raporteze la numarul de expiozii;
elastice pentru a
-pencil source, sursa creion. O sursa artificiala folosind ruperea unei In anul 1973 "European Working Group on Acoustic Emission" a
mine din grafit
fragil intr-un cadru adecvat pentru a Simula im eveniment de emisie adoptat termenii §i
acustica; au fost publicate in standardul american ASTM, dupa care a urmat §i
-pulse-impuis. Semnalui de emisie acustica avdnd o cre^tere rapida standardizarea
pana ia vaioarea principalelor aplicafii ale emisiei acustice.
maxima, urmata de o descre§tere imediatS. Un exemplu este semnalui
asociat de unde unui In Romania, in 1985, a fost redactat, aprobat §i a intrat in vigoare
mod anumit care s-a propagat de la sursa la traductor, detectatS prin stasul referitor la
folosirea unui traductor terminologia folosita, respectiv STAS 12306-85 “Emisie acustica,
pentru un raspuns plat; Terminologie” [64], iar
-pulser transducer, traductor de impulsuri. Un traductor folosit ca metoda s-a aplicat la scara industriala din 1990.
sursa artificial^; In anul 1990, Institutul de Cercetari §i Modemizari Energetice
-reference threshold, prag de referinta. Un nivel de tensiune prestabilit care ICEMENERG a
trebuie realizat primul echipament romanesc de analiza a emisiei acustice in cadrul
depa§it inainte ca im semnal de emisie acustica sa fie detectat §i prelucrat. unui contract de
Acest prag poate fi cercetare-dezvoltare finan^at de Ministerul Energiei Electrice §i Ministeml
prestabilit (fix), reglabil, automat; Cercetarii, avand
-risigdown count, numararea m cere. Vezi acoustic emission count; ca partena-i de contract Insfitutul de Cercetare $i Proiectare pentm
-source location, localizarea sursei. Originea calculata a semnalelor de Electrotehnica ICPE ji
emisie Facultatea de Automatica Universitatea Politehnica Bucure§ti.
acustica;
-source, sursa. Local unde se produce un eveniment; Tehnica emisiei acustice s-a impus ca metoda de examinari
-time differential, diferenla de timp. Vezi delta (A t); nedistructive, fiind
-transducer differential, traductor diferenlial. Un element piezoelectric singura metoda nedistractiva care ofera posibilitatea supravegherii on-line in
dublu sau un timpul
funclionarii a structurilor solicitate mecanic. Emisia acustica corelata cu
traductor cu pol^itate dubla; proprietajile fizice §;i
-transducer-flat response, traductor de raspuns-plat. Un traductor ai mecanice ale materialelor ofera infonnafiile necesare pentm dignosticarea
carui raspuns de materialeior §i
freeventa nu are rezonanja in gama de freeventta specifics (laiiraea de banda pentm recunoa§terea timpurie a defectelor de material.
de pana la 3 dB Cercetarile realizate au condus la concluzia ca emisia acustica, ca
fund definita) §i raportui dintre limitele superioara §1 inferioara ale benzii tehnic^L pentru
fiind in mod evaluarea integritalii stmcturale a materialelor, trebuie asociata cu fizica
obi§nuit mai marl de 10; metalelor, mecanica
-transducer-relative sensitivity, traductor de sensibilitate relativa. ruperii §i cu fenomenele dislocafionale ce au loc in materialele metalice
Raspunsul supuse solicitarilor.
traductorului la o sursa artificiala data;
-transducer resonant, traductor rezonant. Un traductor care folose?te o
amplificare
mecanica datorata unei freevenfe rezonante (sau mai multe fieevenje
rezonante apropiate)
pentru a da o sensibilitate mare, intr-o banda ingusta, de obicei ± 10% din
ffecven|a
rezonanta principala corespunzatoare la 3 dB;
-transducer-single; Un traductor piezoelectric cu un singur element, a
carui boma de
ie^ire este izolata de carcasa, cealalta boma fiind la acela§i potential cu
carcasa;
-transducer-wideband, traductor de banda lata. Un traductor care
folose§te 12 13
amplificarea mecanica datorata suprapunerii imor rezonanje multiple pentni
a se ob^ine o
sensibilitate mare in mai multe benzi inguste din cadrul unei benzi largi
specificate;
-transducer, traductor. Un dispozitiv care converte§te parametrii fizici
ai undei in
1.2. MECAMSMELE EMISIEIACUSTICE

CO CO o
In experimentele de emisie acustica mda elastica este produsa de
catre
discontinuitatea care germineaza §i se dezvolta in interiorul unui material

Sol'oi-hr& x/0^
prin aplicarea unei
sarcini exteme. Putem spune ca aceasta unda este emisa de catre materialul
solicitat.
Majoritatea celorlalte metode nedistmctive, respectiv examinarea cu

as8§s
ultrasunete se

(N/AI^)
bazeaza pe aplicarea unei excitafii locale exteme asupra unei structuri,

•O C4
respectiv unda
elastica este emisa din exterior, trece prin material, se reflecta §i este
recepfionata §i analizata,
oblinandu-se informalii asupra structurii prin raspunsul punctual la
excitatie.
Emisie acustica se bazeaza pe detectarea undei elastice etnisS de
structura la aplicarea icfhrmoAct
unei sarcini exteme, ce poate cauza discontinuitali care odata cu germinarea —- ■

|i/sau Eig. 3. Rataevenimentelor emisiei acustice infincfie de deformare §i


dezvoltarea lor emit semnale acustice, numite semnale de emisie acustica.
Datorita acestei diferenle, emisia acustica poate fi folosita la solicitarea aplicatd in funcfie de deformare la o epruvetd din ofel
supravegherea unor moale[37,38]
In alte cazuri, varfiil ratei de numarare a evenimentelor de emisie
suprafe|e raari de material. acustica apare cSnd
s-a produs trecerea in zona plastics (figura 4).
1.2.1. MECANISMELE MACROSCOPICE ALE EMISIEI
ACUSTICE

§_
In acest paragraf sunt prezentate mecanismele macroscopice ale

^ ............ § S ^
incercarilor cu
emisie acustica §i se prezinta corelarea parametrilor emisiei acustice cu
fenomenele care se

ge
produc in stmctura materialelor. Cauzele apariiiei discontinuitatilor din
stmcturile metalice
supuse solicitarilor sunt prezentate §i explicate pe baza fenomenelor fizice.
Discontinuitajile din material pot fi deformari elastic, plastice sau
rupturi. Plecand de
la aceasta premiza se va trata mai intai deformarea plastica ca sursa primarS
de emisie

^So
acustica.
1.2.1.1. Deformarea plastica
Deformarea plastica este sursa primara de emisie acustica la
materialele metalice q06 ^08 q/0 0/2 qik q/g
supuse unor solicitari mecanice. Hefarmo-l/o __________ _
Debutul fenomenului de plasticizare, la limita sau aproape de limita ___ — -■ ■

de curgere, se Fig. 4. Rata


evenimentelor emisiei acustice in Juncpe de deformare §i
pune in evidenta prin observarea pe curba de deformare-solicitare a unui solicitarea aplicatd in funcpe de deformare la o epruvetd din
nivel ridicat al aluminiu[37,38]
activitalii emisiei acustice, corespunzator
14 momentului de deforraare
maxima. 15
Plasticitatea contribuie la ob|inerea celor mai ridicate nivele de
activitate de emisie
acustica ?i a unui numar mare de semnale de emisie acustica. Un prim
experiment in care s-a
in figura 4 se prezinta curba caracteristica pentru o epruveta limite de graunte etc) sub acjiunea componentelor normale ale tensiunii.
confectionata din Germinarea fisurilor
aluminiu care a fost supusa unei incercari de trac|iune, supravegheatS in se realizeaza prin mecanismul disiocajional.
timpul incercarii In cadrul modelului lui Griffith s-a enunfat criteriul de rupere fragila:
prin emisie acustica [37]. Se observS ca valoarea maxima a ratei emisiei
acustice corespunde K > J2G(T„, (3)
momentului debutului zonei de curgere.
Una din manifestarile macroscopice ale emisiei acustice in timpul unde: G - este modului de elasticitate transversals;
deformarii este K - factorul de intensitate a tensiunii;
observarea §i punerea in eviden|a a efectului Kaiser (materialul d2 semne de G-jjj - energia de suprafafa la extinderea unei fisuri.
activitate de
emisie acustica numai dupa ce sarcina, aplicata unei structure metalice, Valoarea critica a factorului de intensitate a tensiunii K este
depa§e§te sarcina independents de
anterioara). Experimental, s-a observant ca efectul Kaiser se aplica la geometria piesei, m conditiile in care deformarea plastica la varful fisurii
structurile din otel §i este suficient de
acest efect depinde de durata de mentinere a sarcinii §i de temperatura de mica in raport cu marimea fisurii, respectiv cu dimensiunile coipului, in
lucru. conditiile starii plane
Fenomenul de emisie acustica este corelat cu fenomenul de curgere, de deformarii §i a modului I de deplasare a flancului fisurii. Acesta
cu debutul zonei reprezinta criteriul Kjc‘
plastice ?i cu efortul de rupere. Din aceste motive tratarea teoretica se va Acest criteriu este pertinent in cazurile cand starea de tensiune din zona
face atat pe baza adiacenta fisurii este
teoriei mecanicii liniar elastice, cat §i pe baza teoriei mecanicii ruperii prin prepoderent elastica in stadiul initierii propagarii instabile. Asemenea
curgere condilii se realizeaza in
generalizata.
Suportul analitic al mecanicii liniar elastice a ruperii il constituie cazul materialelor cu capacitate mica de deformare in stadiul premergator
teoria factorului de ruperii, respectiv la
mtensitate a tensiunii in medii elastice, teorie ce este regasita atat in modelul materialele cu raportul urmator a^/aj. apropiat in valoare de unitate.
lui Griffith, cat
§i in modelul lui Irwin §i Orowan. Aceste modele se refera la ruperea Suportul analitic al mecanicii ruperii prin curgere generalizata il
materialelor fragile constituie teoria
reale [1,17]. deplasarii la varful fisurii, teorie exprimatS in modelul lui Dugdale §i
Modelul lui Griffith a stabilit urmatorul criteriu de propagare Cottrell. Acest model se
spontana a unei fisuri: refera la ruperea materialelor elasto-plastice §1 s-a stabilit criteriul de
"O fisura se va propaga atunci c^d scaderea energiei de deformare elastica extindere a fisurii prin
este cel pufin intermediul deplasarii la varful fisurii, numit criteriul COD [1,19, 53].
Criteriul COD consta in masurarea deplasarii critice la vdrfiil fisurii §i
egala cu energia necesara pentru a crea o noua suprafata a fisurii". Acest totodata releva
criteriu poate fi dependenja de geometria piesei studiate §i de natura materialelor, a lungimii
folosit pentru determinarea marimii tensiunii normale, necesara propagarii fisurii §i a
unei fisuri intr-o deschiderii acesteia. Conform teoriei expuse pe scurt, se va trata in
structui'a metalica fragila. continuare propagarea
Conform aceluia§i model al lui Griffith, propagarea fisurii se rupturii fisurii ca sursS de emisie acustica.
realizeaza prin fragile au loc prin extinderea fisurii conform modului I de
Ruperile
deplasarea
propagare. suprafetelor de rupere, situate de o parte §i de alta a planului in I.2.I.2. Propagarea fisurii ca sursa de emisie acustica
care sePropagarea
extinde §i dezvoltarea microfisurilor in fisurile macroscopice este
fisura.
determinata de Fisurarea se produce fie in timpul apHcarii unei sarcini monoton
ac|iuneaDeplasarea
tensiunilorrelativa a suprafetelor
normale, de rupere
in cazul ruperii fragileuna fafacomponentele
§i de de cealalta poate crescatoare §i in
fi realizata in
tangen|:iale, in cazul acest caz se observa rupturile ductile sau prin fragilizare, fie prin aplicarea
trei moduri distincte: deschidere, modul I (figura 51); alunecare, modul 11 unei sarcini
ruperii ductile. ciclice, in acest caz fisurarea fiind obtinuta prin oboseala. Mecanismele de
(figuraIn5 II),
cazul ruperii fragile pot fi raenfionate urmatoarele etape ale
alunecare fisurare sunt
procesului:laterals, modul III (figura 5 III)
germinarea 16 [53].
multiple §i vor fi discutate pe rand, facandu-se
17 referiri asupra celor mai
microfisurilor sub acfiunea tensiunilor normale; dezvoltarea microfisurilor semnificative
sub acfiunea fenomene studiate in cadrul cercetarilor intreprinse.
tensiunilor normale; depa§irea primului obstacol (particule de faza Termenul de macroscopic se refera la conditiile in care o mare parte
secundara, incluzium. ca volum sau ca
suprafa|a din proba contribuie la emisia acustica.
Dezvoltarea acestor corelari s-a deta?at de mecanica ruperii, ea N- numarul de emisii
reprezentand o acustice
imbinare a rezultatelor experimentale §i teoretice din domenii conexe, ca: Rezulta ca:
cristalografia,
fizica cristalelor, fizica corpului solid, control nedistructiv, mecanica
ruperii. Vp~K4 (7)

I.2.I.3. Modelui de deformare plastica


apoi:
Din consideratiile facute mai sus, s-a impus realizarea unui model de
deformare dN d(V,) d(K')
plastica, aplicand mai multe ipoteze: dt dt dt
1) Se presupune ca rata cea mai mare a emisiei acustice este emisa de
im metal sau im care conduce la;
1
aliaj cand acesta este supus unui efort pana la limita de curgere. (4)
ajt
2) Dimensiunea §i forma zonei plastice din fa^a fisurii se determina N ~ k4 (8)
cu ajutorul
conceptului mecanicii ruperii liniar elastice, dupa ecua^ia de mai jos: Relajia (8) arata ca numarul de semnale de emisie acustica (N),
unde: ry - este dimensiunea zonei plastice;
Kj - factorul de intensitate a tensiunii pentru modul I rezultat din mi§carea
de dislocate in zona plastica din apropierea varfului fisurii, poate fi corelat
de deplasare; cu factorul de
ay - efortul de curgere; intensitate a tensiunii. Pentru cazul general, relafia (8) devine:
or=2H-6 - coeficient ce depinde de soUcitarea plana sau tensiunea plana
la varful fisurii; N s; AKm (8')
3) Tensiunea la varful fisurii variaza ca l/r^, unde r este distan{a
radiala fafa de varful unde: A,m - sunt constante de material.
fisurii;
4) Rata de numarare (R) a emisiei acustice observate este Pentru diferite materiale, constanta m poate lua valorile m e (4,8) sau
m e (6,11),
proporlionala cu rata dupa grupa elementului din tabelul lui Mendeleev. Acest parametru se poate
cre^terii pentru volumul materialului Vp supus unei tensiuni intre Gy §i Gy determina
; N-aVp imde G
(5)
este experimental, din mcercari la tracfiune, pe epnivete crestate, confecfionate
tensiunea de curgere §i GU este tensiunea uniforma. din materiale
diferite.
Aceste ipoteze conduc la dezvoltarea urmStoarelor ecuatii pentru (6)
Vp~7i(ry2-ru2)B Pentru verificarea §i validarea valorii exponentului m din ecuafia (7)
model, presupun^d pentru epnivete
ca exists condifiile solicitarii plane (cu a = 2) [11,18, 19]: cu o singura crestatura supuse unor tensiuni in timpul incercarilor de
r 2 2 tracfiune se recomanda
'K^
F ■ supravegherea prin emisie acustica. Rezultatele acestor mcercari se vor
2;rl \ 271: ‘.Ecr,j prezenta in paragraful
urmator, cand se va discuta §i ruperea materialelor.
Din incercSrile efectuate s-a concluzionat ca trebuie sa se coreleze:
4;r 1) emisia acustica observata cu deformarea plastica la varftil fisurii;
■K\
4;r(£(7^G„) 2) rata de propagare a fisurii cu starea solicitarii din fa|a fisurii.
Se presupune ca mecanismele microscopice care favorizeaza
cre§terea fisurii pot
unde; B - este grosimea placii contribui, de asemenea, la aparitia emisiei acustice.
K - factorul de intensitate a Experimentele realizate au aratat ca o cre§tere spectacuIoasS a
tensiunii emisiei acustice este
E - modulul de elasticitate. marcata in punctul de propagare instabila a fisurii, in cazul starii plane de
18 tensiune. 19

I.2.I.4. Ruptura ca sursa de emisie acustica


Procesul de germinare a fisurilor este precedat de propagarea §i
dezvoltarea fisurii cu
I.2.I.5. Modelul de ruptura elastica iiniara Combinand ecuafiile (11) §i (12) se obline numarul de semnale de
emisie acustica
Modelul de ruptura impxine corelarea activitatii emisiei acustice din corespunzator fisurarii Nf, pentru o discontinuitate din interiorul unui
epruvetele material, acest numar
crestate supuse solicitarilor cu starea de solicitare la varfiil fisurii. Spre fiind dat de relalia:
deosebire de modelul =^D-C (13)
anterior, acest model folose§te conceptul mecanicii liniar elastice a fisurii. exp
Uo-fc J
Se presupune ca zona pl^tica din fa^a fisurii este mult mai mica decat
dimensiunile
relative ale epruvetei supuse incercarilor. Pentru solicitari mici, ecuafia (10) poate fi redusa la:
Modelul se construie§te pomind de la considerentul ca numarul total
al semnalelor de TTK
emisie acustica este propor|ional cu limita elastico-plastica din fa|a fisurii. (14)
SCT^
Astfel, emisia
unde;
acustica N - este
se leaga numarul total de
de discontinuitate sausemnale de emisie
de tensiunea acustica;
aplicata la rupere,
D -
printr-o relafie de Constanta de proportionalitate, se determina experimental
din incercari de Comparand relaliile (14) ^i (8) se observa ca ecuajia (14) este mai
forma; adeevata pentru
N = D-S trac^iune §i din mecanica ruperii; (9)
S - dimensiunea zonei plastice din fa^a fisurii. materiaJe cu rezistentS mai mare, deoarece [ine cont de solicitarea
Constanta de propor|ionalitate D depinde de temperatura, de tensiune, caracteristica a
de grosimea materialului ?i de factorul de intensitate a tensiunii pentru modul I de
deplasare.
epruvetei §i de raicrostructura materialului. Pentru a observa daca teoria expusa este m coucordanfa cu datele
Dimensiunile zonei plastice sunt legate de solicitarea aplicata o §i de experimentale, s-au
lungimea TT
S=Cfisurii
seelCr (10) efectuat incercari pentru aliaje din ojel folosite in industria energetica la
iniliale, astfel [1,11]: vase sub presiune.
2(T, Experimentele au constat in incereSri la tractiune pe diferite
materiale §i tipuri de
epruvete crestate. In timpul incercarilor s-au inregistrat nivelele de emisie
unde: C - reprezintajumatate din lungimea fisurii; acustica funefie de
<31 - solicitarea cai acteristica a materialului, este egala cu
evolufia fisurii §i diagrama sarcina - deformafie in funefie de timp.
tensiunea de Primele experimente legate de observarea mecanismelor
curgere atunci cand se poate aplica mecanica ruperii macroscopice ale EMISIEI
liniar elastice. acustice
RI- (Ps-au
O TO realizat in condi^ii de laborator.
•3O SOC
ST
5/C
H ExperimenteleA/O 2 au ^constat
SO din
<POR < ■SO DOFI-
incercari
F// UNM! de IM/NL
(/»/») F-T
(.11, LMJN> !%) !% NVTI (EV:
Din r 1 (9) §i (10) rezulta ca:
N = ecuafiile
DCsec --- -1 (H) emisie
1 acustica
!H
incercarilor de
TLFO
pe epruvete rotunde
___ — confectionate
57.5 - !83 din ofel moale
32,5 30,7 E€,5
§i supuse
50,6. /SR^/O3

— 132,? — —
traefiune.
S
InM timpul13 incercarilor
45
s-au inregistrat
916 F6E/
diagramele
35,1, /9J
urmatoare:
31 575

I 1) for^aM aplicata
!3 in90funefie 132,7
— de timp;103,9 IS£/F 31, F 11,7 SI,7 69,B —
2) numarul de semnale de emisie acustica in funefie de timp.
S-a aratat [18] ca pentru deformarea plastica, apreciabii&, 4
Rezultatele
H IQ
acestorK5 .... !T3,T
experimente 93,5 15^5
sunt date in tabelulT3,2
117,5[37,38,39].
633
dimensiunea discontinuitatii 5 /<• T5I
... 63^6 — 177 36
.... 2£,K Tabelu!
58,7 57,5 nr.l
32 >(03
entice este legata de tensiunea de rupere, [1], prin relafia:
6" !H M 45 ...... 78,5 - 59,H MJT 58.6 £■,7 S>F,3 63,7 2O9-'F03
2 I 2o-fd to

= —O’] exp (12)


sec Scopul acestor teste de emisie acustica a fost de a demonstra existenfa
TT fenomenului de
emisie acustica ?i de a corela fenomenul emisiei acustice cu tipul de fisura,
cu natura
materialului §i cu aspectul ruperii.
La scara macroscopica ruperile pot fi clasificate dupa deformarea
plastica care
20 precede ruperea, astfel: 21
a) rupeiile fragile produse de clivaj care se caracterizeaza prin
suprafeje de rupere
plane ?i perpendiculare pe direc|ia sarcinii aplicate. In cazul niperii ^gile,
de§:i macroscopic Dimensiurule §i forma epruvetelor sunt date in figura 6.
nu se observa deformalii plastice, aceasta este precedata de deformalii
plastice
submicroscopice care se produc in vecinatatea planului de rupere. Ruperea
comporta doua
stadii: primul stadiu corespunde germinarii fisurilor, iar al doilea st^iu
corespunde
propagarii fisurilor formate.
In timpul testelor s-a observat ca nivelele de emisie acustica
corespunzatoare
urmatoarelor etape ale mperii fragile: germinarea microfisurilor sub
acfiunea tensiunilor
tangenfiale; dezvoltarea fisurii sub acfiunea tensiunilor normale; depa§irea
primului obstacol
(limita de graunte, incluziuni) sub acfiunea componentelor normale ale
tensiunii. Ruperea
fragila apare atunci cind limita de curgere este mai mare decat
tensiunenomiuala de rupere
sau la limita. Fisurile se propaga prin material cu viteza mare.
b) ruperile ductile sunt definite ca deformafii plastice totale. Aceasta
rupere apare, a§a
cum se poate observa §i din analizele metalografice corelate cu emisia
acutica, printr-o
smulgere lenta a materialului metalic, cu un consum considerabil de energie.
In timpul
proceselor de prelucrare a metalelor, cdt ?i in timpul solicitdrilor la care sunt
expuse, pot sa f5 ... f6 .
apara diferite tipuri de ruperi ductile. Analiza ruperii ductile se va limita la
ruperea ductila a ___m ___ .
metalelor produsa de intindere simpla. Ruperile ductile sunt determinate de
tensiunile Fig.6. Dimensiunile forma epruvetelor;
tangenfiale §i sunt de mai multe feluri: ruperi ductile prin forfecare a) epruveta dreptunghiulard;
(caracteristica b) epruveta rotunda
monocristalelor), rupere complet ductila, rupere ductila (caracteristica
policristalelor). Aspectul dupa rupere al epruvetelor rotunde este prezentat in FOTO 1.
Principala diferenta intre ruperea ductila ?i cea fragila este aceea ca in
timp ce in timpul incercarilor s-au inregistrat diagramele:
propagerea unei fisuri ductile este insofita de curgere plastica (observatS
prin emisie numarul de evenimente de emisia acustica in frmctie de timp;
acustica), la ruperea fragila au loc deformafii plastice foarte mici. Ruperea - forta aplicata in frmctie de timp;
ductila ca §i cea
fragila se produce prin germinarea §i cre^terea fisurilor. Propagarea ruperii
ductile are un
caracter stabil, producandu-se treptat ?i la tensiuni din ce in ce mai man.
Aparifia celor doua feluri de rupere, fragila §i ductila este determinata
de o serie de
parametrii intemi sau extemi. 22
Dintre ace^ti parametrii raenfionam: 23
- temperatura
- tensiunile de germinare §i de curgere, ruperea fiind dependenta de
temperaturS.
- geometria corpului influenfeaza comportarea fragila sau ductila prin
modificarea
9000

8000

7O0O

6000

SCf
OO

1)000

3000

fiOQO

(000
0 so 30
Epruvete lisa crestate
Fig. i.Test de EA in timpul incercdrii la tracpiune al epruvetei nr.}[37, 38, 39]

(hiS'P
iJ
Foto 1. Aspectul dupa rvpere al epruvetelor; a);b) detain de rupere [37, 38, 39]

De mentionat este faptul ca la epruvetele folosite s-au practicat


crestaturi de lungimi
§1 forme diferite pentru a Simula mai multe tipuri de fisuri §i pentru a
observa rata §i numarul
de evenimente de emisie acustica atins in momentul curgerii §i ruperii
raaterialului.
Q !D 2Q <30 SO 60 YQ 9Q_
LOO
Analizand diagramele trasate in figurile 7 8, respectiv Ng = f(t) §i
F = f(t), se Fig. S.Testde EA in timpul tncercarii la tractiune al epruvetei lisa
observa o cre§tere substanliala a numarului de evenimente de emisie nr.5[37, 38, 39]
acustica in zona
deformarii plastice a materialului la limita
24
de curgere.
25
fragil, respectiv partial fragil, ruperea s-a produs cu o deformare plastica la
Prin acest tip de experiment s-a corelat emisia acustica cu aspectul la varful fisurii in
rupere al zonele invecinate crestaturii practicate.
epnivetelor. Activitatea de eraisie acustica inregistratS. este corelata cu in concluzie propagarea §i extinderea fisurii cu evolufia catre rupere
aspectul la depind de
rupere. Pentru epruvetele 3, 4, 5, 6 se observa ca materialul a avut o adancimea crestaturii practicate §i de unghiul de deschidere a fisurii. Acest
comportare atdt fenomen s-a
fragila, cat §i una ductila pentru diferite dimensiuni ale crestaturii observat la epruvetele nr. 4 §i 6 la care de§i inceputul ruperii a avut un
initiale practicate [37, aspect fragil, ruperea
38, 39]. rupsre s-a produs la final, avand un aspect §i un caracter ductil. Acest lucru este
\ QIO
confirmat atat de
{0.000 T valorile scazute ale plasticitafil la rupere (Z = 24,3%; Aio ~ 6,7%), cat §i de
valoarea foarte
m apropiata a limitei de curgere fafa de tensiunea de rupere (o^ = 58,6
gooQ daN/mm^ §i Oj. == 63,7
daN/mm^). Aceste date, corelate cu cre§terea rapida a numarului de
IQO evenimente de eraisie
gooo m •Ai acustica inregistrate in perioada de curgere a materialului la limita de
IV curgere, demonstreaza
Q ca emisia acustica este legata de mecanismele de deformare §i de
700Q S propagarea fisurii (fig.9).
O In figura 6 sunt date diraensiunile epruvetelor lisa §i crestate, iar in
k tabelul 1 sunt date
eooo O atat caracteristicile mecanice, cat §i rezultatele testelor de eraisie acustica.
R-'' 1

Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele:


SQO 30 1) modelul teoretic din mecanica ruperii este in concordanfa cu modelele
FYPERC experimentale
O 20
efectuate prin analiza emisiei acustice;
2) emisia acustica cu nivelul cel mai ridicat a rezultat in cazul curgerii, in
mo - fa^a fisurii, pentru
IQ un o|el cu ductilitate rezonabila;
0 3) procesul propagarii ductile a fisurii nu a produs emisii acustice
3000
semnificative [26,27,28].

£000
FIG. Discufii:
1) Datorita folosirii intense a materialelor ductile, s-a dezvoltat teoria
5b mecanicii curgerii
fOO £A /7) generalizate a ruperii elastico-plastice;
r/>cercdr// /o 2) Inadecvabilitatea factorului critic de intensitate a tensiunii pentru
//x;cf/tyoe_^ caracterizarea
PO 30 if-Qcnr^/c^Ay
/a co/'uvcfa 50 procesului de curgere masiva a creat alte criterii pentru caracterizarea
O /}r.'S7x
■ !d[3j - —
0
rezistentei
N = A-K^, la rupere (15) in
materialele ductile, modele ce se vor prezenta in capitolul destinat modelelor
Punerea in evidenfa a curgerii totale in fafa fisurii poate fi efectuata
Fig. 9. Test
de EA in timpul incercdrii la tracfiune al epruvetei lisa teoretice;
nr.5[35,37] prin emisie
3) Printre criteriile propuse se numara analiza diagramei de rupere corelata
acustica.
Analizand din punctul de vedere al mecanicii ruperii, se constata o cu Experimental s-au realizat doua tipuri de incercari pentru epruvete diagrama
cu
emisiei acustice;
fisura amorsata deplasarea critica la vMiil fisurii; integrala J [1, 18, 19].
comportare fragila Dintre
la rupere la epruveta nr. 2. La epruvetele nr. 3 §i 4, s-a observat ca de§i confeclionate din otel RV 52 [37, 38, 39]; aceste teste au constat din: aceste
criterii1)seteste
paredecaemisie
integrala J ofera
acustica un model
in timpul unificat
incercarii depentru caracterizarea
tracfiune pulsatorie;
aspectul rupturu este aspectelor
26 2) teste de emisie acustica in timpul27 incercarii de tracfiune.
macroscopice, cat ?i microscopice ale procesului de fisurare. Integrala J se
determina
experimental, din acest motiv acest criteriu se va prezenta impreuna cu
aspectele
microscopice ale mecanismului de fisurare in cadrul capitolului destinat
metodelor
FOTO

FOTO
EprJve/a Nr. 5 dc/at a/c zone/ de rupere: c/acri/

FOTO
Bpruve^ fir. 3 deh/fi at zone/ at /x/oere toy/i^ooMo/

FOTO
Epruve/o /YrE de/o/i/a/e zone/ c/e ivpere •' cornp/e/
FOTO /rui^/'/
Eoruve-fa Hrif detail/ o/e zone/ ch rape/^; froc^i/ Fiff.lO.b. Detain ale zonei de rupere [35,37]
Fig.lO.a. Detain ale zonei de rupere [35,37]

28 29
activitate a emisiei acustice de mica amplitudine, dupa care eruisia acustica
create pana la o
valoare medie, dintre amplitudinea de vSrf ^i cea de valoare cea mai mica.
Valoarea medie a
amplididii emisiei acustice corespunde portiunii de descre§tere a sarcinii.
Se observa ca aplic^d pulsajii egale la intervale de timp egale numarul
evenimentelor
de emisie acustica este constant §i repetabil in timp. Un varf de amplitudine
de emisie
acustica s-ar obfine numai in momentul in care s-ar depa§i sarcina aplicata
anterior,
argument care dovede?te existenfa efectului Kaiser.
i
. ^rupere
km

F/c/o/
•V
r up ere ,

yj
y a?
2000 3GQD

Fig.ll. Dimensiunile epruvetei

fOQO\ 1800
In figura 11 sxmt date dimensiunile epruvetei, iar in figurile 8 §i 9 sunt date
diagramele pentru
rata emisiei acustice in funclie de timp §i forja aplicata in ftmctie de timp.

50 JmW

Fig. 13. Incercdrii


de tractiune pentru epruveta compactd cu
fisurd amorsatd
supravegheatdprin emisie acusticd[37,38]
In diagrama din figura 13 se observa ca in momentul in care for^a
atinge valoarea
maxima, rata emisiei acustice are o amplitudine maxima, rata semnalelor
scade, indicand o
lipsa a activita|ii, apoi odata cu incetarea forfei, se menfine constanta pentru
o scurta
perioada, dupa care este urmata de o scadere, corespun2atoare momentului
ruperii.
In figura 12, corespunzafoare incercSrii de tractiune puJsatorie se observS Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele:
ca vSrfului de - pentru ofelul ductil, deforaiarea plastica a materialului in fata fisurii este
1? /’/-irpcrviiriHp. nn varf de maxim al emisiei acustice, varf care este principals sursa de
urmat de o emisie acustica
30 - mecanismele de propagare a fisurii ductile
31 au o activitate relativ scazuta de
emisie acustica.
- se recomanda incercarea acestui tip de material in condilii critice extreme,
tratare care se va
face in cadrul capitolelor destinate modelelor matematice, respectiv
examinarii materialelor
Un alt tip de epruveta care a fost supusa testului de emisie acusticS in
timpul incercarilor
de tractiune a fost cea prezentatS in figura 14.a. Se recoraanda ca

fs/osa
epruvetele pentru incercari

}-y-
§
sa se realizeze atat pe material nou, cdt §i pe material cu un grad de uzura.
Prin acest experiment s-a pus in evidenfa prin emisie acustica debutul
zonei de curgere lae
pentru otelul CrMoV15I28. Numarul maxim al oscila|iilor de emisie o
acustica este de 1928 IQ8
osciiaiii/secunda §i este corespunzator zonei de curgere (figura 14.b.) [37,
38, 39].
<5«>
Q

Fig. 14.b TestEA pe epruveta din ofel CrMoV15128[37, 38, 39]


I.2.I.6. Emisia acustica produsa de oboseala
Emisia acustica este foarte utila pentru punerea in evidenta a
momentului inceperii
propagarii fisurii in materialele obosite §i imbatranite din cauza condi|iiIor
de lucru. De
asemenea, se mai poate folosi pentru supravegherea oboselii, in cazul
incercarilor de
oboseala.
Experimentele [52], arata ca amplitudinea §i rata emisiei acustice
sunt dependente de
rata de propagare a fisurii §i de factorul de intensitate a tensiunii, dupa o
relajie de forma:

(16)
unde: AA - este aria (suprafafa) fisurii;
2g - suma emisiei acustice care se produce in timpul maririi
suprafeiei fisurii AA;
E - este modulul el^ticitate;
K - factorul de intensitate a tensiunii.
Fig. 14.a. Epruveta pentru incercari de tracfiune material: ofel CrMoV15128[37,38] Aceasta ecua[ie s-a oblinut pe baza unor incercari legate de cre§terea
fisurii in rate. In
testele realizate s-a urmarit contribufia mecanismelor de deformare plastica
§i
microdeformarea varfului fisurii la emisia acustica, scopul acestor
experimente fund acela de
a gasi corelatia dintre emisia acustica §i durata de viata a materialului.
1.2.2. MECAMSMELE MICROSCOPICE ALE EMISIEI
32 ACUSTICE 33

Injelegerea fenomenului emisiei acustice permite sa se faca distincfia


intre diferitele
fenomene de interes, corelate cu mecanismele microscopice ale
disIoca[iilor, microfisurilor,
transformarilor de faza etc. In tratarea microscopica a emisiei acustice se
vor folosi atat
mi^carea de suprafafa, produsa de sursele de emisie acustica microscopice,
cum ar fi: razei nedepS^ind cateva constante de rejea. Volumele elementare folosite in
microfisurile, disloca^iile, impuritatile. teoria mediilor
Folosind rezultatele teoriei elasticitajii §i ale modelelor
micromecanice, s-au elaborat continue, fiind insa man in comparable cu celulele elementare ale unui
criteriile ce stau la ba2a detec^iei surselor microscopice de emisie acustica. cristal, trebuie
Aceste criterii se considerat ca foi^a care aefioneaza ca rezuitat al deformarii asupra oricarui
folosesc pentm identificarea emisiei acustice m cazuJ materialelor supuse volum considerat,
deforraarii §i
microfisurSrii. se transmite numai prin suprafaja care margine^te acest volum [16, 45].
Ipoteza de la care se pleaca este cea a elasticitajii liniare [10,16]. Atunci starea de
Undele elastice emise de o sursa activa de emisie acustica pot fi tensiune din P- orice pimct al structurii este definita de totalitatea forjelor care
considerate ca o '' (17)
suprapunere de moduri normale de vibra^ie ale unei structure solicitate. actioneazS asupra
Detectarea acestor tuturor suprafebelor posibile care tree prin acest punct.
unde se face cu ajutorul traductoarelor piezoelectrice receptoare. ecuabiile
Stareadedeechilibru
tensiuneale corpului
dintr-un sunteste
punct datecaracterizatS
de ecuatiile de
elastostaticii:
tensorul
tensiunilor, iar
Un traductor piezoelectric cuplat la o structura metalicS devine un ecuatiile de= 0mi§care ale corpului elastic sunt date de ecuabiile
traductor capabil sa elastodinamicii
3ct sau ecuabiile (18)
detecteze mi?carea suprafe|:ei la care este cuplat. RSspunsul traductorului, Cauchy;
ca urmare a Corpurile liniar-elastice se caracterizeaza prin faptul ca. tensiuniie din
extinderii locale a fisurii, este reprezentat prin emisia acustica inregistrata in
timpul ele sunt
tncercarilor. propor^ionaie cu deformarile. Deci tensorul tensiunilor depinde liniar de
Traductoarele de emisie acustica sunt piezoelectrice, cu frecvenla tensorul
cuprinsa intre 200 - deform^iior, prin relabia data de legea lui Hooke generalizata:
800 KHz, astfel meat vor fi detectate numai undele ale c^or componente unde: ajj - tensorul tensiunilor;
sunt cuprinse in - tensorul deformarilor; (19)
banda de freevenfa indicata mai sus.
Semnalele observate de emisia acustica, cel putin cele apropiate de
sursa, sunt
dominate de deplasari ale suprafefei, precum $i de producerea frontului de
unda in vecinStatea
traductorului. DacS frontul de unda confine componente apreciabile in
freeventa, in la^imea
de bands a traductorului, atunci emisia este detectata de traductor.
Capacitatea de deteefie a emisiei acustice depinde de natura sursei,
deoarece aceasta
determinS amplitudinea fiecarei componente din fiecare front de unda.
Daca sursa de emisie acustica evolueaza lent ^i structura are suficient
timp sS revina la
starea de cvasiechilibru, inainte ca fisura sa se fi extins prea mult, atunci
este posibil sa nu fie
detectat nici un semnal de emisie acustica.
Daca fisura se extinde rapid, atunci fronturile de unda emise sunt
dominate de
componentele de frecvenla in gama detectabila, la traductor ajimgand un
front de unde
rezuitant. Fig.15. Tensorul coeficienfilor de elasticitate [10]
I.2.2.I. Modelul de deformare micromecamca
34
Intr-o structura supusa solicitarii, undele elastice sunt generate,
datorita unei
modificari locale a efortului intr-un volum V. Aceste unde se propaga sferic
intr-un corp
izotrop ca o perturbafie mecanica prin structura, produednd o deplasare de
F(/).= f|7;(r,t-r’)G^.,(r,ro,r’-r').A^(;")(ir(^r’ (25)

In acest caz, ecuajiile elastodinamicii elastostaticii devin:


unde: V(t) - este tensiunea datoratS unei surse infiniteziraale;
u. u. Tj(r,t) - tensiunea la momentul t.
C.ijh!-------- —= P--------- (20)
Scjdc, In domeniul frecvenja, tensiunea devine:

V(o)) = T,(o))Gy,.{o))Aa-j,(<i>) (26)


respectiv
:
= 0 (21)
r Pentru o sursa aflata intr-un semispatiu izotrop liniar elastic, la o
distan^a xj
Sursa de emisie acustica apare ca o modificare a efortului m interiorul perpendiculara pe suprafafa, forma undei este data atat de fronturi de unda
structurii sau ca longitudinale, cat
o modificare a fortelor la suprafafa structurii (figura 15). §i de fronturi de unde transversale, prin relafia:
Astfel, pentru o discontinuitate produsa de o variafie a solicitarii,
deplasarea poate fi
exprimata;
= lG,j{r,r',t ~ t')AT j,ir',ndt'
(22)
unde:Gij{{^(r,r',t) - sunt componentele tensorului elastodinamic
reprezentand deplasarea in
directia Xj ca funcfie de timpul t §i pozitia r, datorita for^ei aplicate in unde: a,c - sunt vitezele de unda longitudinala §i transversala;
directia xj, la t = 0; 5jk - este simbolul lui Kronecker;
Tensorul Gjj(r,r',t) se mai nume§te §i tensorul Green; - reprezinta j=k=l.
modificarile efortului in
volum tracfiunii la suprafafa; S' - un vector normal la suprafaja structurii In literatura de specialitate [18] se precizeaza ca sensibilitatea minima
detectabiia a
(fig.l 1). deplasarii dj §i sensibilitatea minimS detectabiia a vitezei vj sunt date de
Pentru u^urarea calculelor se va considera ca diametrui sursei este relafiiler
d, <—^ max P p AT, (28)
mic in comparafie 'Inpx,-^ -ACT,, rr, -- +
A:, ---- +
cu modului I r - r' 1.
In ca^ surselor infmitezimale tensorul Green din rela|ia (22) se va
dezvolta in serie
Taylor, devenind; •max (28’)
Gy.r ir,r', t) = Gy_,. (r,ro, t) + Gy,.,, (r, , 0 AT/ +.... (23)
unde: Ar'j=r'i-r'0 unde: k(T), k'('t:) sunt factorii de filtrare ai traductoarelor.
§i substituind in ecuafia (22), relatia pentru deplasare devine:
Pentru detectarea unei deplasari al carei impuls are forma gaussiana,
= J- n'^(ndt'+!- r')Ar^„(r)d(’+... (24) lajimea t §1 o
dimensixme M, deplasarea u(t) devine:
unde: Acrj,(t') = iAc7j,(r\t')c(r' - reprezinta tensorul dipolului; |w{r) |=Me (29)
Ar^^/(r')= lA<jj,(r'J')Ar',dr' - reprezinta tensorul cuadripolului. ■
\ sau, cu transformata Fourier,
Determinarea tensorului Green (Gy^) este utila pentru deducerea formei
undei de deplasare.
36
Totodata tensorul Kyij este util in formularea unor criterii de detectabilitate 37
a surselor de
emisie acustica.
Pentru formularea criteriilor de detectabilitate se impune a se preciza
gama de
Se va considera cazul unei bucle de dislocafie formats pe o
w(<y) = Mr-J^e (29') suprafafS planS la o
adancime r intr-un semispafiu (figura 12).
Folosind expresiile (28) §i (28') detectibilitatea unei dislocafii in epicentru
Relafiile (28) §i (28') reprezinta criteriile de detectabilitate pentru va fi;
C. , (*i"3 +(62«3 +M2V
diferitele tipuri de 27CC2,dj ^ k{r^
0^.3 +
n max A(t) (33)
surse de dislocatii. Se vor analiza tipurile de defecte m functie de a■• c
amplitudmea semnalului.
Pentru aceasta trebuie analizate sursele de dislocare.
2^1:3 c , (^"3 +(^2'^3 +M2)<^
I.2.2.2. Surse de dislocare microscopica generatoare de emisie acustica 0^3 + J2 max24(r) (34)
a c
O dislocafie este caracterizata de vectorul Burgers b al disloca^iei,
numit §i vector de
alunecare, deoarece indica direc^ia, sensul §i marimea alunecarii in (cristal)
structure, ca unde: k §i k' - sunt factori de filtrare ai traductoarelor.
rezuitat al mi§carii disloca^iei [8, 11, 14,16]. Ecuafiile (33) §i (34) pot fi interpretate astfel: primul termen din
Deoarece starea de alunecare este caracterizata de tensorul Dj^j, intre partea dreapta a
acest tensor, ecuafiei (33) corespunde mi§cSrii in afara plmiului la epincentru (mi^care
vectorul Burgers §1 starea normals exists relatia;
unde: Cjjj^ - este tensorul coeficientilor de normals) asociatS
rigiditate elastice; (30) cu sosirea undei longitudinale, iar al doilea termen corespunde unei mi§cSri
bj - sunt componentele vectorului; in plan (ini§care
Aj(t) - este zona de proiec]ie in directia xj; temporals) la epicentru asociatS undei transversale.
XJ - este direc]ia normals. Emisia de unde, deci emisia acustica, este dependents de orientarea
planului de
In cazul deformarii elastice, intr-un corp izotrop tensorul de rigiditate alunecare §i de vectorul Burgers, datoritS mi§cSrii in plan, insS nu este
este: dependents de direcfia
ini§carii de dislocare.
Prin emisia acusticS nu se va putea face distincfie intre alunecarea
diferitelor tipuri de
unde: A,, p - sunt coeficienti Lame. dislocafii, cum ar fi: dislocafiiie marginale §i cele elicoidale, insa se poate
Intre coeficientii Lame, vitezele longitudinale §i transversale ale studia fenomenul
undei exists relaliile: de alunecare al planelor de dislocafie. In figura 16 [60] se poate observa
fenomenul de
pa^=3, + 2^ (32)
deplasare a epicentrului dislocatiei.
pc' =p

unde; p - este densitatea mediului.


Din teoria dislocaliilor [11] este §tiut faptul cS, dacS asupra unei
disloca|ii acfioneazS
o forts (tensiunea cr) peipendiculara pe linia dislocatiei, dislocapa se va
curba sub ac{iunea
tensiunii, lungimea dislocatiei va create, rezultand o buclS de dislocafie, care
se va extinde in
planul de alunecare, formSnd o nouS dislocafie [4]. DacS sursa se rote§te astfel incit j=3. b3=b cos (|), n3= cos 0,
atunci se produce o
Procesui de formare a buclelor de dislocafii reprezinta un fenomen deplasare finita verticals (figura 17).
detectabil prin 38
39
emisie acusticS, de frecvenfe cuprinse in banda de frecvenfa a traductorului.
Alunecarile simultane implica 0 mi§care a unui numar mare de
dislocajii. Acest
fenomen de microalunecare implica mii de dislocajii simultane, ini§candu-
se in acela§i sistem
dealunecare [6, 10].

\\
\\
\ s,. t/-9uny

T T T \
"XX (OOl) -----------
_________

X
Fig.l9. Dislocafie de clivaj[60]

Se poate spune ca prin emisia acustica se va detecta pe intreg procesul


de alunecare.
Exista multe sisteme de alunecare care pot fi activate prin
introducerea unui efort. De
Pentru o dislocafie glissile, vectorul i este peipendicular pe n 53 deplasarea exemplu, in retelele cubice cu feje centrate, alunecarea se produce pe
se produce la planele {111} in
directia (110). In urma acestor alunecari se formeaza defectele de
(l) -9 = 45'’- impachetare figura 20 §i Vec/oru/ 3ur<yers a/
c/isfyccd/ei
Fenomenul de multiplicare a! disloca|iilor ?i de deplasare al planelor C/fOj prin emisie acustica.
bariereJe Cottrell (£guri]e21), ce sunt detectate
acestora este
strans legat de dmamica alunecarii (figurile 16,17,18) [60]. ' Rcqiune oea/unecojiy
Alunecore comei.yo
Vecyfonj/ Qurc^Bs a/ Vccbru/ Bunkers o! cZ/ahca/r'e/
o'isloccffi/br _por'//ok K<3e/9'o/, paHa.b
\\
, \c/e \
JyzpixA
sfyA
\
w

..
Bis/ocafie
..
exhoBa
Tn p/ar>u/(ff1>
Fig.20. Dislocafie de impachetare [60]

Un alt exemplu este cel pentru rejelele cubic centrate, retele in care
alunecarea se
produce pe planele (112}, {123}, in direcjia (111). In aceste rejele, in urma
Fig.18. Schema generarii buclelor de dislocafie Frank-Reed[60] alunecarii, se
formeaza dislocajia Schokley §i dislocafiile de clivaj (figurile 17 §i 18)
[60]. Dislocajiile de
40 41
diva], fiind cel mai des intalnite in stmcturile materialelor metalice, li s-a
acordat un studiu
aprofundat in cercetarile intreprinse §i in literatura de specialitate.
Fig. 21. Bariere CottrelMomer [60]

Prezentam in continuare rezuUatele preliminarii ale studiiior efectuate, j-


ezuJtate care
atesta originea microscopica a emisiei acustice §i care au stat la baza
modelarii matematice.
Se recomanda ca dislocaliile mobile ceJe de cUvaj sa fie studiate in
concordan|a cu
efectele pe care le produc acestea asupra dimensiunilor graim|ilor din
structura cristalina a
materialelor flO]. a) Micrqfisura de clivaj la limita dintre graunfi
b) Gruparea dislocafiilor lafrontiera dintre grounfi
Din literatura de specialitate este ^tiut faptui ca distan|a pe care o c) Intersecfia dislocafiilor marginale laplanurile de
poate acoperi o alunecare Dll
dislocatie intr-un metal policristalin este de maximum raza celui mai mic Fenomenul punctului de curgere consta in aparitia a doua iimite de curgere,
graxmte din proba ima
meWlografica. Experimental s-a constat ca intre emisia acustica, superioara §i alta inferioara, pe curba tensiune-deforraatie. Existen[a acestui
dimensiimea grauntelui fenomen este
exista o legatura strSnsa. Rezultatele acestui studiu este prezentat in condijionata de prezenja unor impuritati interstijiale in materiale se explica
capitolul destinat prin blocarea
rezultatelor experimentale. dislocaliilor de cS-tre atmosferele de irapuritafi. Limita superioara de
curgere corespunde
Prezenla impuritalilor §i a incluziunilor (figura 21) [60] in materiale tensiunii necesare pentru ruperea disloca|iei din atmosfera de impuritati,
determina dupa care dislocajia
dislocatii care conduc la aparijia fenomeneior ce schimba dinamica se mi§ca pe planul de alunecare la o tenslune mai mica, careia ii corespunde
dislocaliilor. Dintre limita de curgere
aceste fenomene se pot mentiona fenomenul punctului de curgere, inferioara (figura 23).
propagarea §i formarea
benzilor Luders §i fenomenul de imbatrlnire in timpul defonn^ plastice.
43
Curhd c/e
curaece
conrinudi hmi/o c/e cu>'fXjere

7e/3v5'/c',7e C
Aluno'ir^ <5pec/r?ca f6 J - —

Fig,24. Fenomenul de tmbatrdnire mecanicd[60]


Fig.23. Fenomenul punctului de curgere [60]

Pentru detectarea fisurilor in timpul fenomenului de imbatranire


Un fenomen deosebit de important, ce a constituit obiectul de studiu al mecanica
cercetarilor serecomanda sa se efectueze experimente pe epruvete supuse imbatranirii
estefenomenul de mbdtrdnire mecanicd [4,7, 20].
pe cicluri §i
Imbatranirea mecanica sau imbatranirea prin deformare este strans imbatr^ite mecanic (figura 8).
In timpul testelor s-au observat semnale de emisie acustica de
legata de amplitudine ridicata in
fenomenul punctului de curgere. raomentul atingerii limitei de ntpere.
Tratarea acestui tip de experimente se reia in capitolul destinat
Dunegan & Endevco [19} au observat ca un material ce prezinta metodelor
fenomenul punctului experimentale in vederea stabilirii relaliei dintre dimensiunile microfisurii,
de curgere, daca dupa deformarea la rece este incaizit, i?i mare§te modul de
rezistenta. propagare a fisurii §i emisia acustica in funclie de conditiile desf^urSrii
experimentului.
In figura 20 pe curba tensiune-deformatie se observa ca la o
deformare plastica, daca Jn figura 25 sunt prezentate mecanismele de propag^e ale fisurii ductile
proba se descarca dupa linia XX' §i sufera o remcarcare dupa un interval de [60] astfel;
timp, dupa linia
y’yz, reapare o noua limita de curgere superioarS celei precedente. a) Procesul incepe cu desfacerea limitelor la interfe|ele matricelor
Reaparijia limitei de incluziunilor.
curgere se explica prin refacerea atmosferelor Cottrell, refacere posibila b) Golurile cresc la interfete. Deformarea plastica se localizeaza intre
numai in conditiile golurile adiacente.
de menlinere la temperatura camerei sau la temperatura inalta, cand c) Deformarea intensa duce la formarea altor microgoluri .
mobilitatea atomilor este 44 d) Intrepatrunderea microgolurilor 45
produce fisuri ductile.
mare. Fenomenul descris se nume§te imbatranire mecanica.
CAPITOLUL 2
MODELS TEORETICE ALE ANALIZEI STRUCTURILOR METALICE PRIN
EVALUAREA EMISIEI ACUSTICE

Capitolul al doilea este dedicat prezentarii modelele matematice ce


stau la baza
expcrimentelor de emisie acustica prezentandu-se o noua abordare a
problematicii, care
satislace cerin|ele impuse de diversitatea condifiilor de desfa§urare a
incercarilor de emisie
acustica.
lehnica detectarii propagarii fisurilor prin supravegherea on-line a
emisiei acustice in
limpul solicitarilor mecanice se poate aplica indiferent de mecanismul |i
fenomenul
rcsponsabil pentru propagarea discontinuitatilor intr-un material. Emisia
acustica poate fi
folosila in supravegherea §i examinarea unor zone intinse de material, spre
exemplu la
recipicnte sub presiune §i conducte.
Analiza integritatii structurale la materialele metalice se face prin
evaluarea emisiei
acustice in functie de dinamica ruperii §i proprietatile fizice ale
materialelor, avand ca scop
slabilirea unui model fizic §i a unor criterii de detectabilitate a evolupei
discontinuitatilor de
material in conditii extreme de lucru. In vederea efectuarii acestei analize
este necesara
clabcnarea unor modele fizice |i matematice, care sa permita prelucrarea
informatiilor
provcnite din modificarea structurii materialului.
frasatura unica a examinarii prin emisie acustica este aceea ca asigura
CONCLUZll un mijloc de
evaluarc a integritaj;ii structurale prin detectarea discontinuitatilor
Evaluarea sttxicturilor metalice se poate face pe ba2a analizei emisiei evolutive care pot cauza
acustice 51 a moclificari in structura.
mecanicii ruperii. Aceasta metoda corelata cu modelele matematice conduce Spre deosebire de majoritatea metodelor de examinari nedistructive,
la prognozare emisia acustica
diagnosticate, in scopul determinarii niveluiui acceptabil de uzuiu al ajiita la determinarea configurafiei discontinuitatilor in condipi de lucru,
materialului. oferind astfel
Rela^a dintre parametrii fisurii Kl, AA, J ?i activitatea emisiei posibilitatea localizarii acestora.
acustice sta la baza Ln acest capitol sunt expuse problemele generale ale localizarii sursei
evaluaiii cantitative a aspectelor macroscopice §i microscopice ale emisiei de emisie
acustice. acustica §i a evalu^ii integritatii stmcturale a materialelor,
Emisia acustica depinde de fenomenele microscopice care au loc in
materialul 2.1. MODELUL DE LOCALIZARE A DISCONTINUITAILOR DE
tensionat, de viteza de propagate §i extinderea fisurii, de traiizi|iile ce au loc MATERIAL
in material, de PRIN METODA EMISIEI ACUSTICE
47
geometria corpului studiat. 46
Emisia acustica ofera informalii asupra propagarii fisurii d^d Emisia acustica reprezinta fenomenul de generare de unde elastice
tranzitorii datorate
posibilitatea stabilirii microdeplasarilor locale interne in material. O deplasare microstructurala
duratei de viata efectiva a materialului analizat. care produce unde
clasliec intr-un material aflat sub sarcina poarta numele de eveniment de emisie
acustica^ iar
Analizorul de emisie acustica ofera posibilitatea inregistrarii ?i j.gprezinta locul geometric al punctelor pentru care diferenla distantelor la
memorarii semnalelor doua puncte fixe
de emisie acustica in vederea puaerii in evidenla a discontinuitajilor din gste Constanta. In concluzie putem spune ca sursa de emisie acustica se
material ji a gase§te pe o
evaluarii cantitative a acestora. In cazul confirmarii existenlei unei hiperbola.
discontinuita|i in
structura, exista posibilitatea localizarii acesteia prin inregistrarea timpilor Pentru efectuarea localizarii sursei de emisie acustica se pleaca de la
de sosire ai urmatoarele
undelor elastice la traductoare. Cunoscand ace§ti timpi, viteza de propagare
a undelor
2.1.1.prin
Localizarea sursei de emisie acustica. Nofiuni generale a) pentru localizarea in plan sunt necesare patru traductoare;
material §i utilizand unul din modele ce vor fi expuse in continuare, se pot b) sursa de emisie acustica este amplasata in interiorul perimetrului
determina determinat de
coordonatele sursei
Incercarile dede emisie acustica.
laborator pentru localizarea sursei de emisie acustica s- cele patru traductoare;
au realizat b) punctele in care se pozifioneaza traductoarele se considera fixe;
folosind o placa metalica pe care s-au rupt mine de grafit (2H) de diametru c) fiecare traductor se afla in sistemul de axe de coordonate propriu;
0,5 mm §i d) sursa de emisie acustica oriunde ar fi amplasata in geometria aleasa,
lungime 9 mm. Graficul amplitudinea semnalelor de EA in funcfie de frecvenla obtinut se afla la o
prin diferenfa constants a distantelor la doua puncte fixe.
ruperea minelor este acela§i cu graficul obfinut prin propagarea undei de
suprafafa, datorata Plecand de la aceste ipoteze s-a realizat un prim model de localizare a
unei fisuri dintr-o structura solicitata (figura 26). sursei de
emisie acusticS [1, 5,20,24, 36].
Pentru justificarea celor afirmate se va considera hiperbola HI din
figura 27 .
10
Aimpliiudinea (d

2D
B)

Fig. 26. Amplitudinea


semnalelor de EA mfuncpe defrecvenfd
pentru ruperea unei mine de grafit (2H)[20,2I,25J Fig.27. Reprezentareagrqficd a hiperbolei in
configurafia testului
Din aceste motive se considera ca sursa de emisie acustica se gase^te in de emisie acustica cu doua traducioare[22,2V
punctul in care
se rupe mina. Cunoscand coordonatele punctului in care se rupe mina §i
facand apel la
Presupunem ca sursa de emisie acustica se gase§te pe ramura pozitiva a
hiperbolei din figura (40)
27. Conform definitiei hiperboiei ca fiind locul geometric al punctelor
pentru care diferen^a
distantelor Ja doua
\MA-MB\ punctefixe, numite focare, este constanta notata cu 2a,
= 2a Cunoscind expresiile pentru parametrii hiperbolei, ecuafia
putera scrie; (35)
(36 a) se scrie:
-1 = 0 (41)
§1 tinand coat de defini^a hiperbolei data mai sus, ecuatia hiperbolei se
scrie; 4y^

Rezolvand ecuafia in raport cu x, rezulta:


b' {36a) 1

sau
(36b) X = ±vAr - (42)

unde: MA - reprezinta distant de la sursa de emisie acustica (EA) la focarul


F al ramurei
negative a hiperbolei;
MB - reprezinta distanta de la sursa de emisie acustica (EA) la focarul
F' al ramurei
pozitive a hiperbolei;
a, b, c - parametrii hiperbolei;
X, y - coordonatele punctului M unde s-a considerat sursa de emisie
acustica.
In continuare se considera ca in configuratia din figura 28
traductoarele se afla m
punctele AB, iar sursa de emisie acustica in punctul M de pe ramura
pozitiva a hiperboiei. In
acest caz se considera ca punctul M devine emiiator de unde elastice, iar
traductoarele din
AB vor receptiona undele elastice dupa cum urmeaza; traductoml din
punctul B va
receptiona primul, dupa un timp U, iar traductorul din punctul A dupa un
timp (t2-ti).
Distantele de la sursa din punctul M la cele doua traductoare se vor putea
exprima in functie
de timpii de parcurs §i de viteza imdelor prin mediul respectiv. In aceste
condifii ecuatia (35)
se poate rescrie:
jMA-MB|~vAt ("37^
comparand relatiile (35) §i (37) intre ele rezulta;

2a ^ vAt(/2 - (38)
unde V este viteza undelor. de viteza de propagare afrontului de undd[20,2J,25]

Daca notam cu L distanp dintre traductoare


50 observe ca :
5]
L = 2c
§i finand cont de reiafia existenta intre parametrii hiperbolei;
b^ = c^-a^ (39)
se rescriu ecuatiile astfel;
Ecuafia (42) ne permits urmatoarea interpretare; undele elastice
emise de sursa de
emisie acustica ajung la doua traductoare situate in punctele A §i B in timpi ------- ... aic pciccmior ae traductoare
diferin^i, decala|i A~B, A-
cu un timp At sursa putandu-se afla oriunde pe cele doua ramuri ale A'D, se yor constmi hiperboiele Hi,H2,H3 al caror punct de intersec(ie
reprezinta locul
hiperbolei descrise de amplasarii discontinuitatii, respectiv sursa de emisie acustica.
ecuatia (42). In figura 29 este prezentata o geometrie dreptunghiulara, in varflirile A,
Tinand cont de faptul ca analizorul de anaisie acustica mascara B, C, D ale
timpul de parcurs al
undei din punctual unde se afla sursa la traductoarepoate sa indice care este {jreptunghiulni fiind pozilionate traductoarele de emisie acustich. Fiecare
cel mai apropiat traductor se afla in in
traductor de sursa, rezulta ca putem lua in considerafie numai o ramura a . -.mul de coordonate propriu. Sursa de emisie acustica se afla la interdectia
hiperbolei.
In configurajia celor douS traductoare care definejte o localizare celor trei
liniarS, nu putem hiperbole, respectiv punctui de coordonate M (xo,yo)- Dreptunghiului
preciza cu exactitate pozifia sursei de emisie acustica de pe hiperbola. Din ABCD este impartit
aceste motive pafrd cadrane, in centrul dreptunghiului se alege sistemul de coordinate S 2-
trebuie consideratS localizarea in plan cu trei traductoare. Pentm acest caz,
traductorul cel
mai apropiat devine, traductorul
2.1.2. Modelul deatimp
de localizare zero,
sursei celelalte
de emisie doua traductoare
acustica
indicand diferenfele
de timp de parcurs ale frontului de unda, ajung^du-se astfel tot la o
localizare liniara.
Teoria Pentm in paragraful precedent a fost validata de rezultatele
prezentata
aexperimentale
efectua corect o localizare in plan sunt necesare patm traductoare. Cel mai
apropiat
comunicate inarticole de catre H.Dunegan in articolele indicate in
traductor
bibliografieeste[9,10,].
folosit pentru a determina momentul zero de pomire ale
timer-elor celorlalte
Rezultatele obtinute §i incercarile de laborator s-au folosit pentru modelul
trei traductoare.
de localizare in Pentru elirainarea incertitudinilor datorate necunoa§terii cu
precizie a
plan a sursei de emisie acustica.
faptuiui ca fronturile
Realizarea de unda
acestui modelajunse la traductoare
a rezultat provindeterminarii
din necesitatea de la o aceea§i
zonei
sursa de emisie
cu
acustica se folose§te
discontinuitafi o configura|ie
dintr-un de palm traductoare
material a coordonatelor in loc de trei.
discontinuitafilor existente.
Premisele de la care se pleaca sunt urmatoarele:
a) analizomi masoara diferenfa de timp intre momentul in care frontul
de unda a ajuns
la traductorul cel mai apropiat de sursa momentul in care frontul de unda
ajunge la fiecare
traductor din geometria aleasa; Y\%.2^.}ieprezentarea grafica a hiperbolelor in
b) geometria aleasa reprezinta un dreptunghi de lungime L §i latime 1, configurapa testului EA
in varflirile cu patru traductoare [20,21,25,36]
caruia sunt situate traductoarele;
c) pentm localizarea in plan sunt necesare patm traductoare;
d) fiecare traductor se aflS in sistemul propriu de coordonate;
e) sursa de emisie acustica se gase§te la intersecfia hiperbolelor date
de fiecare
pereche de doua traductoare;
f) ecuatiile hiperbolelor se vor scrie toate intr-un sistem unic;
g) sistemul unic de coordonate se alege in funcfie de locul amplasarii
sursei;
h) presupunem ca traductorul A 52
este cel mai apropiat de sursa;
j) daca unul din traductoarele din geometria ^easa nu recep[ioneaza
frontul de unda,
atunci raSsuratoarea este invalidata.
In figura 34 se prezinta geometria aleasa §i notatiile facute, astfel, in
punctele
Fig.30. Reprezentareagrafica a hiperbolelor in configur^ia sistemelor de
coordonate
pentru ramurilepozitive ale hiperbolelor H}H2H3[20,21,25,36]
Pentru scrierea ecua'fiilor hiperbolelor se considera:
Fig.31. Transformarea de coordonate generald (rotatie translate)
a) S1,S2,S3 - sistemele de coordonate in care se construiesc [20,21,25.36]
hiperbolele
Avand in vedere consideratiile de mai sus §i luand cazul unei placi plane de
b) al, bl; a2, b2; a3, b3 - semiaxele hiperbolelor HI, respectiv H2 §i grosime mica,
H3; parametrii hiperbolelor se scriu in ftmctie de diferenlele de timp, astfel;
c) in ftincjie de locul amplasarii sursei de emisie acustica analizorul unde tl,T2,T3 - reprezinta diferenfele de timp inregistrate de analizor;
va indica care L , 1 - reprezintS lungimea §i lalimea dreptunghiului ABCD
este cel mai apropiat traductor §i zona in care se gase§te atat traductorul, cat din figura 30.
§i hiperbola. Din
acest motiv ecuajiile hiperbolelor din sistemele SI, S2, S3 se vor rescrie Inlocuiud relatiile (43) in ecualiile hiperbolelor,obtinem;
facand o
transformare de coordonate in sisteraul propriu al traductoarelor; ^
d) ecualiile scrise in sistemele de coordonate SI, S2, S3 pentru
hiperbolele H1,H2, H3
vor fi scrise m necunoscutele xOyO, xlyl, x2y2, x3y3; Sistemui de ecuafii (45) de mai jos reprezinta un sistem de ecuatii
transcedent in
e) trecerea de la un sistem de coordonate la aJtuI a fast facuta finind cont necunoscutele XQ yo ?i ot, unde XQ yo reprezinta coordonatele sursei de emisie
de acustica, iar a
notaliile ’^2 - SQ ,83 - SQ ^ Joj. necunoscutele devin pentru reprezinta unghiul din transformarea de coordonate generala. Sistemui
^0 ~^iyi>^o “^2y2>^Q ■'^3y3>®o ~^4y4; poate fi rezolvat prin
metode mimerice.
f) transformarea de coordonate generals se face efectuand o transla|ie
§i o rotatie
conform relaliilor: 55
X = XQ + x'cosa - y'shia
/ - ^0 +x'sin<z-
y'cos£y
?i este prezentata in figura
NJ I
1

►—*
O

K) I
ml m
<N O
to 1 '
+

I
CO
o

4^
Ecuatiile sistemului (45) au fost scrise in sistemul de coordonate al
traductoruini
A, aleg&3du-se ramiirile poative ale hiperbolelor [37, 39]. Acestea sunt
notate cu Fig.32. Reprezentarea in plan a coordonatelor sursei de emisie acusticd[20.21.25,36]
(figura32).
Conditia care trebuie indeplinitS pentni determinarea coordonatelor
sursei este ca
sursa de emisie acustica, respevtiv discontinuitatea de material sa fie situata
in inteiiorul 2.1.2.1. Localizarea sursei de emisie acustica in coordonate
caroiajului determinat de cele patru traductoare. polare
Calculul coordonatelor sursei de emisie acustica poate fi adaptat
oricarei pozi|ii CBCTOOI// /N TRADOC/ORU/ ■S> S/C.F>UL CT COARCKNA/O DP/T/X// CFE In coordonatele polare sursa de emisie acustica se afla in
S> RO/NURO A/PER&O/O/' ^ CARE
pentru sursa, in condi[iile indeplinini conditiei enuntate
CAV SC OF/D ■ O'C /IMP
SE ..COBOAmai
TOSO sus. In aceasta
situatie se pot •SL^O £.A - SSRO.
■S/'S /CMA / /^AVC'/ U CAORCH/TOH/: SORED punctul M (p,0)
.=.A.
intalni situa|iile dintabelul 5 [25,20, S21,36,37]. F
•S3 ■SO
unde p - reprezinta raza vectoare;
Taiielul
1 S' A 0 - reprezinta unghiul pe care il face raza vectoare cu
S2 4
abscisa.
4
S B 4 (46)
SC Figura 33 reprezinta transformarea de coordonate polare, in care am
'SF HF C
notat;
3 C 3E SO X = r cos(p =-r sincp

^3 4 y = r sinrp = r COS0
S,
H D 4 <
SS 4
4

56
Rezolvarea sistemului de ecuatii este greoaie §i nu este practicata in
utilizarea curenta,
jjn aceste motive se folose§te un calcul mult u^urat, bazat pe o metoda
geometrica de
rezolvare a probiemei.

2.I.2.2. Localizarea in plan a sursei de emisie acustica in coordonate


carteziene
Localizarea in plan a sursei de emisie acustica se poate realiza
rescriind sistemul de
ecuatii (45) in functie de distantele sursa-traductor §i de timpul scurs de la
declan§area
analizorului p&ia la prima inregistrare a semnalelor de catre unul din
traductoare.
r{co/ In figura 34, intr-o geometric dreptunghiulara de lucru, in varfurile
dreptunghiului fiind
a^ezate traductoarele, s-au notat cu dj, d2, d3, d4 distantele sursa-
traductorul A respectiv B,C
si D.
X
i

Fig.33. Reprezentareain coordonate polare a


coordonatelor
sursei de emisie acusticd[20,21.25.36]
Ecuatiile din sistemul (45) se rescriu in functie de noile
coordonate astfel;

v<S.-SIT

(46;

<
>
sii?ft,-4

/2-v2^? Fig.34. Configurafia pentru localizarea unei snrse de emisie acvstica


intr-o geometric
-^siT?^,-4 dreptunghiulard [20,21,25,36]
vS^ 3

Tmand cont de notatiile facute, distanfele dj, d2, d3, d4 se pot exprima
unde ecuatiile (46) reprezinta ecuatiile hiperbolelor H]''', ii2^, H3^ in in ftinctie de
coordonatele polare
viteza v a frontului de unda §i de timpii ti, t2, t3 inregistrati de analizor, in
(P,e). modul urmator:

58
59
=[(x^ay +ty-6)']2 --v(/3 -r)

d,^\x'^+{y-b>^2
(47;
unde x,y - reprezinta coordonatele sursei de emisie
acustica.
Grupand termenii dupa x,y §i t sistemul devine;
£?^ -ax = v^{t^ +/j -25)

■ 2a^ -2ax-2by-=v^{i^ “2^)


-^by=v^ )(/, +t^- 25)
(48)
ax-2v^5{tj -ti) = a^ “^a)
■ 2ax + 2by ~ 2v^5(t^ - /,) = 2a^ + (rf -)
by-2v^S(t^ -t^) = a^ +v^{tf -1^')
(49)

Sistemui este rezolvat cu ajutorul unui program de calcul, solufiile


sistemului
reprezentand coordonatele sursei, deci ale discontinuifatii existente in
material [21, 25].
Modelul teoretic prezentat se poate extinde §i la localizarea intr-o
geometric oarecare Fig.35. Amplasarea traductoatrelor de emisie
prezentata in figura 3 5. acustica A},A2 As A4
Localizarea - 1 = acest
pentru 0 caz se reduce tot la rezolvarea unui sistem intr-o geometrie oarecare [20,21,25,36]
4
de trei ecuatii cu Stabilirea cu precizie a coordonatelor zonei cu discontinuitati
trei nectmoscute, evolutive, in timpul
- [{j;cos a,necunoscutele
- ;'sm a,) - a,fiind coordonatele sursei. Pentru aceasta func|ionarii subansamblelor de importanja industriala deosebita, prezinta
situa(ie sistemul
)]^ rezolvat este dat de sistemul (50).
care trebuie un mare avantaj ^i
K7
anume mic§oreaza atat durata investigatiilor, cat 5! gradul de
periculozitate, al nedetect&rii la
-[{xsin a, + >- cos a,) - - sin a,)]’ timp al acestora. Astfel se mare§te perioada dintre inspectiile periodice, se
-- 1=0 (50)
scurteaza
perioadele de reparatii $1 totodata se reduc costuriJe reparaliilor.
[{3;cos cTj - J'sin a,) - ^cos aj]' Aplicaliile practice ale acestui model au condus la concluzia ca
singura metoda de
evaluare a integritaiii structurale §i a localizarii zonei de material ce
prezinta instabilitati
[(xsin ffj + ycos (2rj)--^sin a, structurale este emisia acustica. In practica s-a observat ca, localizarea
-1 =0 defectului este
aproximativa, metoda fiind indicata mai degraba pentru o localizare pe
zone. Problemeie care
apar in cazui localizarii sursei se datoreazS in primul rand atenuarii undeior
prin material. Din
60 acest motiv majoritatea defectelor nu61vor emite semnale suficient de
putemice pentru a
ajunge la traductoare ?! nu permit aplicarea modelului din geometria
dreptunghiulara.
Amplasarea la distante mici a traductoarelor (0,5 m) poate reduce mult
i aceste efecte.
Factorul kc este o funefie complicata de temperatura, de rata de
tensiune aplicata §i de
2.2. MODELUL TEORETIC DE EVALUARE A INTEGRITATn STRUCTURALE nivelul rezistentei de curgere a materialului analizat.
PRIN ANALIZA EMISIEI ACUSTICE Pe baza referinfelor [13, 19, 51] ?i a cercetarilor de laborator s-a creat
un model
analitic de prognozare al numarului de semnale de emisie acustica in functie
Elaborarea unui model de evaluare a integritatii structurale este utila de rata de
pentru masurarea propagare a fisurii, factorul de intensitate a tensiunii, geometria studiat^
§i detectarea propagarii fisurii m vederea prognozarii duratei de via{a pentru rezisten{a la rupere,
cre§terea sarcina aplicata §i proprietafile fizice ale materialului. Prognozarea acestui
sigurantei in funclionare a structurilor. Un astfel de model se bazeaza pe num^ |i a ratei de
combinarea testelor aparitie a emisiei acustice este deosebit de important deoarece ele sunt
de eraisie acustica cu mcercaiile periodice. asociate cu detectarea
In capitolul I s-a aratat ca emisia acustica este asociata cu fenomenele fisurilor §i cu estimarea momentului de aparitie a defectului iminent.
urmatoare:
debutul zonei plastice, instabilitatea plastica §i efortul de rupere. In cele ce urmeaza se dezvolta modelul teoretic de estimare al numarului
In literature de specialitate tratarea teoretica se va face pe baza teoriei de semnale
mecanicii prin de emisie acustica N, in timpul incercarilor de oboseala in functie de
curgere generalizata. Suportul analitic al acestei teorii il constituie teoria numarul k =dea-s/ita
cicluri de
deplasarii la virful (52)
oboseala "n" la un efort de lucru cjutii, de viteza de propagare a fisurii
fisurii a lui Dungale §i Conttrell. In cadrul acestei teorii s-a stabilit criteriul (da/dn) §i de factorul
de extindere a kic.
fisurii prin intermediul deplasarii la varful fisurii, pentru cazul ruperii iar viteza de propagare a fisurii (da/dn) create odata cu cre§terea factorului
materialelor elastico- de intensitate a
Presupunem ca structura fisurata ce urmeaza a fi analizata prin
plastice. Acest criteriu, numit criteriul COD (creek opening displacement) tensiunii,
evaluarea conform
emisiei relatiei [2, 10, 49]
consta in acustice
masurarea deplasarii critice la varfiil fisurii §i totodata releva dependenta de dneste o placa infinita in care s-a practicat o fisura centrala, patrunsa,
(53)
geometria piesei de lungime 2a
studiate ?i de natura materialului, a lungimii fisurii, a deschiderii acesteia §i pentrua care factorul de intensitate a tensiunii este dat de relafia [2]
unde - lungimea fisurii;
a numarului de n - numarul de cicluri de oboseala;
evenimente de emisie acustica, atunci eSnd o structura este supravegheata C - Constanta determinata numeric;
contunuu prin q - exponent ce se determina din evaluari numerice;
emisie acustica. Conform acestei teorii expuse pe scurt, se va trata in pentru o placa de otel are
continuare propagarea valoareaq = 4 ; valoare regasita in studiile de specialitate [10].
fisurii ca sursa de emisie acustica.
Fenomenele emisiei acustice s-au folosit pentru studiul Pentru a estima marimea propagarii fisurii care se produce in placa in
N^Ak"
comportamentului mecanic §i
pentru punerea in eviden|a a modificarilor proprietalilor fizice §i structurale timpul
ale metalelor sub solicitarii inlocuim relafia (52) in (53), obtinindu-se:
acliuneak =unor parametrii de stare
- reprezinta ca;detensiunea
factorul intensitate ainterna,
tensiunii;presiunea §i
temperatura.
a S-a impus
- efortul aplicat;
necesitatea
N determinarii dependentei
- reprezinta numarul deemisiei
semnale acustice de parametrii ce
de emisie acustica;
caracterizeaza
a starea
- lungimea fisurii; (54)
de efortA,mla varful fisurii. Ace§ti
- constante parametrii sunt: lungimea fisurii, factorul de
de material.
intensitate a Marimea propagarii fisurii care se produce in timpul a " n " cicluri de
tensiunii k, tensiunea
Ecualia (51) aratade rupere la varful
ca fisurile fisurii
instabile in zona
ce apar plastica in fata fisurii.
la materialele sarcina se
Tinand supuse
policristaline cont de considerafiile facute mai sus s-a considerat necesar a ob[ine prin integrare:
se realiza unmecanice provoaca o emisie acustica proportionals cu factorul
solicitarilor
model pentru aevaluarea structurilor metalice pentru cazul deformarilor
de intensitate
plastice.
tensiunii Ink, literatura
care la atingerea valorii critice in momentul propag^i fisurii, este fj—ij (55)
de specialitate
egal cu [9,10,20] se fac referiri asupra existentei unui model de kilo
analiza
duritatea a stmeturii
kc a materialului. Se observa ca factorul k cre?teacustica
cu efortul c
metalice precizandu-se ca numarul de 62semnale de emisie rezultate unde ao - lungimea fisurii initiale;63
aplicat ?i cu
din mi§carea de lungimea a - lungimea fisurii finale.
fisurii "a".in zona plastica din apropierea varfului fisurii este corelat cu
dislocare
factorul de intensitate
a fisurii printr-o rela^ie de forma:
-■ lungimea fisuni;

CD o-
ca ^
- distanfa de la centrul orificiului de prindere la
Prelucrand relatia (55) rezulta relafia pentru lungimea finala a fisurii: marginea epruvetei;
- grosimea epruvetei;
' sarcina aplicata in notatiile din mecanica ruperii.
a= Substituind ultima expresie pentru factorul K (57) cu relafia (52) §i
1 - Ccj^^TT^nao
(56) notand cu a — a /
\\ se obtine:
In practica s-a observat ca valorile lui m §i q sint adesea diferite de 4, da \JVJ „.da ,g ^ KicUc^^G
— = W—;— = = =C W
iar relafia dintre dn dn dn (58)
BW
factorul de intensitate a tensiimiii k §i lungimea fisurii ” a " este mai
complicata decit a fost
exprimata in ecuajia (51). Pentru determinarea acestei relatii se va considera Prelucrand relafia (100) rezulta:
in continuare
cazul special al unei epruvete cu fisura amorsata (WOL = wedge opening
load) in care se vor 1
•' ■ 4 - 4 -
p p
c a^G{cc)
considera exponentii m §i q arbitrari, iar prelucrarea se va face
I in condifiile dclic
1
^ cicUc
1

Cu ^
w
in care se BW^ 1 w^ “
considera ca exemplul este tipic [24]. 1 IwJ

In iiteratura se precizeaza dimensiunile epruvetei, acestea fiind cele din Separand variabilele §i integrand oblinem:
figura 36 [2, 52]. "L.'ij
r

P dn (60)

A
tI
(61)

II
Fig.36. Epruveta cu fisura amorsata [2]
Ecuatia pentru factorul de intensitate a tensiunii pentru o epruveta cu unde:
fisura amorsata
este data de relatia:
ctn = —
k=
BW
■iw\ 0,296-1,855(^) .6.557(^)^-mi(g
(57) “W
Defmind aceasta
(62)
unde: integrals ca:
Z^G{z)
dx
a
G\ - factor ce reprezinta dependenta de dimensiunile probei;
W
.
64
ecua|ia devine: kP
7?(«) _IL. _
'‘^ciclic
K «)=f (63) (65)
f 9
p unde; kjj - factorul de mtensitate a tensiunii pentru modul I de
c ctclic
> propagare a
w 1

^BW^) fisurii, cand se reia expunerea la cicluri de oboseala;

poate fi2)oblinuta
A doua metoda de estimare a duratei de via^a rSmase (restante)
prin extrapolarea curbei k=f(n) §i N = f (da / dn).
Este interesant de calculat diferentiala armatoare;
dN,^dN, dk„,^ da A- a G(«) ■CkL„. =
dn dk^ da da dn max 1 da W
-\/n+ii+) BW~^da
(64) 10 f
a^G(ar)
mAC dG(a)
G[a) + 2a 3-
2W ^ ^ /»+?
da
BW>- a 8~

Ecua^ia 64 arata ca emisia acusdca depinde de urmatom parametrii;


factorul de

o
C
r
mtensitate a teasiunii kmax la valoarea maximS, lungimea fisurii,
dimensimiile probei,

'i ........ 7'


numarul de cicluri de oboseala ?i sarcina maxima. Pe baza acestei relatiei
64 se poate estima
numarul de semnale de emisie acustica.
Verificaj-ea modelului teoretic a fost facuta in timpul supravegherii

T
prin emisie
acustica a incercarilor la oboseala a unor epruvete cu fisura amorsata
(WOL) din otel TCZ.
Epruvetele au fost supuse unor mcercari pe cicluri ?i in timpul fiecarui test
s-au masuraJ
lungimea fisurii §i emisia acustica. Pentru fiecare epruveta in parte s-a
calculat factorul de

O
intensitate a tensiunii k s-au trasat graficele:

x-
a) Suma emisiilor acustice in funclie de sarcina;
b) Numarul semnalelor de emisie acustica in functie de factorul k;
Fig.37. Suma emisiei acustice pentru 4 epruvete din ofel cu
c) Viteza de propagare a fisurii in funcjie de factorul k. fisurd practicatd
d) Numarul de semnale de emisie acustica in ftinclie de viteza de artificial, in timpul inceredriipe cicluri de oboseala
propagare a fisurii. [20,21,22,35]
Rezultateie experimentale sunt prezentate in figurile 52 fi 53 ?! pot fi
folosite la
stabilirea relatiei dintre k §i N (aceasta relajie fiind N = Ak™) folosind
metode de evaiua
numerice.
In graficele din figurile 37 §i 38 se obsetva ca valoarea mare a
emisiei acustice i
obtine atunci cand este atinsa sarcina maxima §i cand defectul probabil
este iminent, i;
structura trebuie scoasa din func^ixme. 66
67
Durata de viafa se poate estima in acest caz, pe doua cai:
1) Prima metoda plecand de la ipoteza ca factorul de mtensitate a
tensiunii la sarcina
de lucru an corespunde lui kj^ (factorul de intensitate a tensiunii pentru
I

dW dU
da da (66)

de W - lucrul mecanic;
U - energia inmagazinata;
dW / da - reprezinta lucrul mecanic total efectuat la extinderea unitara
§i include atat
cfiergia necesara pentru crearea noilor suprafeje, cat §i energia absorbita
prin deformarea
fO^- • istica in zona adiacenta firontului fisurii.
ficrrt/o' -

s itand dW / da = G;

..J Q
uiide G - reprezinta forta pentru extinderea fisurii;
0 dA - reprezinta aria suprafefei;
oj b) jczulta: dW = G dl dx = G dA.
Extinderea fisurii se produce atunci cand se atinge pragul de stabilitate
Fig.38. a) EA
Juncfie defactorul de intensitate a tensiunii. energetic,
b) Viteza de propagare a fisurii func^ie de factorul de intensitate a tensiunii ;st lucru considerandu-se valid §i in cazul cand extinderea deformatiei
[35] plastice este la
liniita la o zona redusa la varful fisurii, negiljabila ca dimensiune in
Pentru verificarea perfec|ionarea metodelor de estimare a duratei de comparalie cu lungimea
via^a Masters irii. La atingerea pragului de stabilitate a fisurii marimea G adica lucrul
§i Tiffany au propus o metoda experimentala, respectiv evaluarea emisiei mecanic pentru
acustice in vederea extinderea
1-1^ unitara a fisurii are o valoare critica Gc, caracteristica fiec^i
determinarii a duratei de viata. Cercetatorii au verificat daca modelul E Kl material in parte.
teoretic se aplica la o poate interpreta ca propagarea instabila a fisurii este declan§ata cand (67)rata
gama larga de materiale, precum §i pentru intervale diferite intre cicluri, cu de eliberare a
punerea in cncrgiei elastice inmagazinata in corp sub acjiunea solicit&ilor exteme
evidenta a unor fenomene mai des intalnite in practica. sste echivalent
atinge o valoarecu a spune ca inifierea propagarii fisurii instabile survine
In capitolul IV se prezinta medodele experimentale, iar intr-un cand factorul de
critica.
capitol separat se face intensitate
Dupaa unii
tensiunii K printre
autori, atinge valoarea critica.
care ii citam Cum am
pe Irwin aratat anterior,
§i Paris
discufia ampla asupra rezultatelor experimentale obfinute in timpul acest factor depinde
supravegherii prin analiza de geometria corpului, de emisia acustica §i este o caracteristica de
emisiei acustice a vaselor sub presiune supuse solicitarilor mecanice. material. Se poate
In literatui-e de specialitate s-au elaborat criteriile in baza carora sa :oncluziona ca pentru aceasta situajie se poate scrie urmatorul criteriu:
se faca evaluarea N, =
integritatii
2.3.structurale
CRITERIILEaDE
materialele
EVALUARE [8,AINTEGRITATU
21, 33], acesteSTRUCTURALE
criteria se vorA
prezentain continuare. CE PREZINTA DISCONTINUITATI EVOLUTIVE
MATERIALELOR CK'"
Pentru stabilirea criteriilor de!Nevaluare a integritalii structurale s-a
STRUCTURA
pornit de la
criteriile materialelor elastice din mecanica ruperii asociate cu parametrii dn (68)
specific! emisiei N,=fA
acustice. Astfel, numarul total de evenimente de emisie acustica este corelat dn
cu deplasarea Prin m^uratori experimentale s-a aratat ca intre viteza de propagare a
critica la varM fisurii DCVF, cu factorul de intensitate al tensiunii, Klc, fisurii, sarcina
care este o le lucru, Klc, lungimea fisurii ?! numarul de evenimente (sau rata lor)
caracteristica de material ?i cu integrala J. exista o interdepenta,
■elaliile de mai sus fiind acoperitoare pentru aceasta tratare, eJe
2.3.1. Criteriul de evaluare a integritatii structurale a materialelor cu defecte evolutive reprezentand o evaluarea
68 lantitativa a emisiei acustice in funtie69de tenacitatea materialelor.
Conditiile generale de echilibru a unei fisuri intr-im mediu elastic
sunt date de relatia
urmatoare;
I
2.3.2. Criteriul cantitativ empiric al evaluarii structurilor metalicc prin emise acustica 2.3.3. Criteriul de evaluare a integritatii structurale stabilit cu integraia J

Considerand ca factorul de intensitate al tensiimii defme^te univoc Criteriul J - integral se aplica in cazul materialelor in care este
cmnpul de dominanta starea de
tensiune §i defomialie din zona varfului fisurii s-a constatat experimental ca tensiune elastica pana in stadiul ruperii.
exista o relatie Criteriul folosit anterior, cel pentru Klc este aplicabil materialelor in
exponenfiala intre geometria corpului, viteza de propagate a fisurii factorul
da = C(AA care curgerea
de intensitate:
dn :)"
(69) plastica in zona adiacenta varfului fisurii precede ruperea. Deoarece in
practica este dificila
unde C=AB-'" deiimitarea certa a doraeniilor de aplicafie s-a pus problema unei abordari
m=2-6 unice care sa
m = 4 ( pentru o valoare permita cuprinderea tuturor condifiilor. Aceasta abordare este posibila prin
medie) utilizarea
da/dn e(10 ; 10 ) jntegralei J.
B = 80 d^ / mm Integraia J este definita ca fiind integraia de contur numeric egala cu
A = 0,8-10 daN/mm pentru ofeluri rata de
B = 280 daN/mm descre§tere a energiei poteniiale de deformatie U a unui corp solid, raportata
A = 0,63 daN / mm pentru aluminiu la imitatea de
!gC = 0,0483 a-12,432 grosime. Practic integraia J se determina experimental din incercari de
complianfa ( ea fiind
Relafia (69) prezinta limitari deoarece; rcgasita sub numele de rezilienfa, avand unitatea de masura J/m) §i se poate
calcula pentru
1) relatia se bazeaza pe solutia elastica a campului de tensiune; stadiul inilierii fisurii cu formula:
2) relatia presupune propagarea la orice variafie a lui AK;
3) dupa urui autori, cum ar fi J. Klesnil s-a stabilit in baza teoriei ” 2CT^A^ (72)
ca:
mecanicii ruperii
Integraia J asociata cu tehnica emisiei acustice ofera posibilitatea
dn decelarii initierii
(70) fisurii. Corelate aceste doua tehnici ofera un model superior lui Klc §i
DCVF, prin
unde K pentru domeniul elastic reprezinta limita inferioara a variatiei posibilitatea decelarii stadiului critic a fisurii in starea incipienta dezvoltarii.
factorului de Tehnica emisiei acustice irapreuna cu integraia J ofera posibilitatea
intensitate sub care fisura se poate men|ine stabila (este practic stabilizata, detectarii fisurii in
adica nu se mai stadiul initierii fisurii, stadiu ce corespunde pentru o valoare critica infiala a
propaga). integralei J (
4) dupa H. Dunegan , A. Tetelraan §i D. Harris relatia (70), este valida notata cu J1(EA). Aceasta valoare este urmata de o valoare intermediara
pentru dn corespunzatoare
detectarea propagarii fisurilor de oboseala prin tehnica emisiei acustice §i au extinderii fisurii, ajungand la valoarea critica atunci cand ruperea este
aratat ca: (71) iminenta. Asupra
acestui model se revine in capitolul metodelor experimentale, unde se
prezinta pe larg
intreaga metoda de detemiinare a numarului de evenimente de emisie
acustica prin
Relafiile de mai sus au fost verificate §i pe modelele experimentale intermediul integralei J.
realizate pentru Prin masuratori experimentale, in timpul testelor de emisie acustica,
testele de emisie acustica efectuate in condijii de laborator pe o serie de s-a demonstrat
oteluri de mare existenta unei legaturi intre semnalele de emisie acustica §i integraia J.
importanta in industria energetica. Dificultatea acestor
determinari consta in prinderea momentelor §i a vaiorilor pentru Klc §i Jlc,
pentru cele trei
stadii ale imei incercari de oboseala pentru epruvete compacte cu fisura
70 amorsata, anume 71
plastificare, saturare, mifierea fisurii. Fiecarui stadiu ii corespunde o valoare
minima §i
maxima pentru Klc, Jlc §i Nf (EA).
Cercetatorii H. Dunegan , A. Tetelman ?! D. Harris atrag atenfia
I asupra cazurilor
’^tearelic
E CAPITOLUL 3
(73) ECfflPAMENTUL DE EMISIE ACUSTICA

!n lume sunt cunoscute mai multe firme producatoare de echipamente


Rezulta ca numarul de evenimente de emisie acustica estimat pentru specializate
o structura ce pentru analiza semnalelor de emisie acustica, printre care menjionam Bniel
prezinta discontinuita|i structurale este dat de relafia: & Kjaer,
JEC Diinegan & Trodine, Namicon. In Romania este cunoscut un echipament
{Nr^)leorelic (74)
(1-^) portabil cu un canal
f3rue] & Kjaer de genaratia anilor 1970, destinat analizei emisiei acustice, la
In cadrul cercetarilor intreprinse s-au detenninat §i verificat aceste care pentru
criterii pentru limiuuea benzii de freevenja a semnalelor recepfionate se folosesc filtre
prima data in tara noastra, ele fund experimentate pe materiale incorporate in
policristaline. preamplificatori, pentru condilionarea semnalelor se folosesc amplificatoare
de condifionare
de banda larga separate pentru fiecare traductor in parte, iar pentru analiza
semnalelor
conclilionate se folose§te un analizor cu 4 canale §i trei moduri de lucru :
- modul de lucru pentru urmarirea simultana a numarului sau ratei
oscilaiiilor de
emisie acustica;
- modul de lucru ponderat, pentru urmarirea pe un singur canal a
distributiei in
amplitudine a oscilaliilor de emisie acustica pe 4 canale;
- modul de lucru localizare, pentru inregistrarea timpilor relativi de
sosire a
semnalelor la 3 dintre traductoare, fa^a de un al patrulea traductor condiderat
a fi situat cel
mai aproape de sursa semnalului de emisie acustica.
Acest echipament are o serie de dezavantaje printre care menfionam :
schimbarea
greoaie a filtrelor de freevenfa, necesitatea unor cabluri de legatura intre
fiecare ampliflcator
dc coiidifionare a semnalelor §i analizorul propiu-zis, oferirea unui numar
restrans de
parainetrii pentru caracterizarea activitalii de emisie acustica, necesitatea
schimbarii §i
concclarii cablurilor provenite de la diferite canale la mufa corespunzatoare
modului de lucru
ponderat a analizorului, ceea ce conduce la intreruperea supravegherii,
dificultatea preluarii
timpilor relativi la modul de lucru localizare in cazul unor evenimemte cu
succesiune rapida,
dificulEate carepoate fi depa§ita numai prin conectarea analizorului la un
calculator electronic
^i care nu este realizabila cu acest echipament.
De asemenea, in tara, este cunoscut un echipament destinat analizei
emisiei acustice
cle tip Trodyne, caracterizat prin aceea ca asigura o analiza complexa,
asistata de calculator, a
72 semnalelor de emisie acustica provenind73 de la un numar mare de
traductoare, inclusiv
iocaii/area surselor de emisie acustica, el este stationar, de generajia anilor
1970 §i are un
gabarit mare. Amplificatorul pentru condi|ionarea semnalelor prelucreaza
numai oscilaliile a
caror amphtudine depa§e§te un prag fix de 0,1 V. Acest echipament, adeevat
- Echipamente multicanal pentru supravegherea on-line a emisiei oblinut trace printr-un repetor pe emitor §i actioneaza simultan un
acustice, dedicate amplificator de adaptare
pe tip de subansamblu industrial. pentru a putea fi vizualizat semnalul pe un osciloscop. In componenfa,
In tara, in anu! 1990 s-a realizat §i brevetat primul echipament echipamentul are un
portabil cu patru canale detector de nivel de zgomot urmat de un amplificator de adaptare ce
dedicat analizei semnalelor de emisie acustica. Echipamentul este destinat determina o tensiune
anallzarii continua dependenta de nivelul zgomotului ce insofe§te semnalele de emisie
semnaielor electrice ob|inute de la traductoare piezoelectrice, excitate de acustica, care
vibra|iile de jinpreuna cu o tensiune fixa §i cu una reglabila genereaza tensiunea de
frecventa ultrasonora ( emisie acustica ) provenite de la propagarea unor referinIa.proporlionale
defecte sau de la lininr sau logaritmic cu numarul de evenimente, numarul de oscilatii sau cu
deformarea structurii cristaline in materialul pieselor aflat sub acjiunea numarul de
solicitarilor mecanice, impulsuri proportional cu aria de sub curba de emisie acustica, intr-un bloc
in vederea locaiizarii defectelor §i a stabilirii gradului de pericuiozitate de ie§iri
pentru siguranta in iinulogice, in vederea inregistrarii pe inregistratoare sau in memoria
functionare a pieselor respective. Echipamentul este specializat examinarii calculatorului pentru
profilactice a unor prelucrari complexe de date [20,21, 36,37].
subansambluri de importanta deosebita, din centralele electrice sau alte
instalatii industriale,
prin analiza emisiei acustice, fie in flinclionare, fie cu ocazia opririlor 3.1, TRADUCTOARELE DE EMISIE ACUSTICA
planificate pentru
reparatii ?i cu simularea sarcinii stimulatoare de emisii acustice.
Prin aceasta solutie, s-a realizarea unui echipament compact, Pentru analiza semnalelor de emisie acustica, in vederea stabilirii
transportabil, intensitajii
computerizat, cu 4 canale, care asigurS atat localizarea surselor de emisie Ibnomenelor in materiale sau a locaiizarii surselor de emisie acustica se
acustica, cat §i foJosesc traductoare
analiza semnalelor de emisie acustica de la toate cele patru canale simultan, piezoelectrice care transforma in semnal electric unda mecanica rezultata ca
acest echipament urmare a
Nr Caracteristica Unitatea de Tipul TEA
avand o mare elasticitate in stabilirea conditiilor de testare. propagarii fisurilor sau a defectelor
traductorului masura din materialul expus traductorului
solicitarilor
Echipamentul de analiza semnalelor de emisie acustica, elimina mecanice. TEA
dezavantajele Traductoarele permit ob|inerea unei undeinelectrice
functie de frecventa
de forma unei unde
sinusoidale de 200 KHz 800 KHz
mentionate celorlalte echipamente existente folosind un preamplificator de 1 Diametrul mm 18 18
banda larga cu ainortizare, amplitudinea sinusoidelor flind corelata cu amplitudinea undei
Inaltimea
elastice, iar mm 16 16
amphficare fixa, adaptat cu traductoarele piezoelectrice, urmat de un
amplificator de (recven{a semnalelor fiind determinata
Greutatea g de frecven{a
15 de rezonanta
14 a
condilionare a semnalelor care cuprinde in afara et^elor de adaptare la ansamblului
Frecventatraductor
de rezonenta- KHz 200 +15% 800 +8%
intrare §i intre aterial. Traductorul
> Tensiunea de ie§irepiezoelectric
mV are o impedanta min. 40echivalenta permanent
min. 40
circuitele cu functiuni diferite, un amplificator selectiv a carui banda de realizata printr-o
Rezistenta de izolatie ohm 10 7
trecere poate fi aleasa capacitate
7 de cSteva
Temperatura sute de ocpF §i o rezistenla
de Jucru de valoare mare.
- 33 250
de la panoul frontal al aparatului printr-un comutator electronic, ce are rolul Traductoarele de emisie acustica (TEA) au urmatoarele caracteristici
tehnice
de a limita banda 136,37,38] :
de trecere pentru seninalele provenite de la traductoarele ce au caracteristici Traductoarele folosite in testele de emisie acustica sunt de doua tipuri
de frecvenja
diferite. Totodata sunt folosite ?i pentru a atenua cat mai mult semnalele de 200 KHz §i
parazite, ce se pot de 800 KHz , ele fiind realizate in Romania de catre ICPE in colaborare cu
induce din mediul ambiant. ICEMENERG
In scopul cre?terii eficacitatii controlului §i supravegherii prin emisie
acustica a unor Rucure§ti [36, 37, 38].
structuri metalice, pentru stabilirea intensitatii fenomenelor de emisie Frecvenla de rezonanta a acestor traductoare a fost determinata §i
acustica §i pentru comparata cu cea a
localizarea surselor de emisie acustica, echipamentul are in structura Imductoarelor realizate de firma Trodyne.
traductoare
piezoelectrice pentru transformarea undei74 mecanice in semnal electric,
amplificatoare de Frecventa de rezonanta pentru 75
cele doua tipuri de traductoare este
data in tabelul de
conditionare a semnalului de emisie acustica care asigura o amplificare mai jos:
reglabila ?i selectiva
pentru adaptare la diferite traductoare §i nivele ale semnalelor de emisie
acustica. Aceste
amplificatoare genereaza totodata tensiunile analogice §i sub forma de
Traductorul Seria Frecvenla de Uies(V) C(pF) R(0)
TEA rezonanla
(KHz)
TEAl 1 216 108,4 514 10 '
2 214,3 99.5 520 10 '
3 217,6 106 538 10 ^
4 215,1 103 430 10 '
TEA 2 5 782 98.5 540 10 '
6 773,3 100,4 550 10 '
7 783,3 100,6 528 10 '
8 782,5 100,3 534 10 '

Traductoarele au capsula confectionata din o^el C 120 ( conform


STAS 3583-80),

bloc a echipamentului de prelucrare a semnalelor de


discul piezoceramic este realizat din material PZTM, capacui traductorului
este confectionat
din otel C 120, talpa este construita din sticlotratitex placat cu in strat
subtire cu cupru, iar
mufa de3.2.
ie§ire este argintata.
PREAMPLIFICATORUL PENTRU PRELUCRAREA SEMNALELOR

Preamplificatorul are rolul de a asigura adaptarea cu impedanja


traductorului,
amplificarea de tensiune de 40 dB, adaptarea cu impedanja cablului coaxial
cu care se face
legatura cu amplificatorul , cablu ce poate avea lungimi diferite si banda de
trecere cat mai
iarga pentru a se putea folosi cu ambele tipuri de traductoare.
Preamplificatorul de semnal
3.3. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI PENTRU ANALIZA
este realizat sub forma de casete separate
SEMNALELOR prevazute
DE EMISIE cu doua mufe pentru
ACUSTICA
conectare.

Echipamentul de analiza semnalelor de emisie acustica realizeaza doua


functiuni principale:
a) Analiza intensitafii fenomenelor de emisie acustica realizata prin masurarea

emisie acustica [21]


numarului de evenimente de emisie acustica ?i prin masurarea unor parametrii
caracteristici
acestor evenimente, cum ar fi numarul de oscilatii, aria de sub curba de emisie

Fig.39 Schema
acustica,
amplitudinea maxima a oscilatiilor. M^imile masurate, cu exceplia tensiunii
de varf, date in
volti, pot fi date atat sub forma de rata de aparilie pe intervale de timp bine
determinate,
selectabile de la panoul frontal, cSt §i sub forma cumulata;
b) Localizarea m plan a surselor de emisie acustica prin masurarea timpilor
relativi
de propagare prin excitarea a patru traductoare dispose intr-o geometric
cunoscuta pe corpul
metalic testat.
Analiza semnalelor de emisie acustica se poate face pentru oricare
traductor prin
selectare de la panoul aparatului. Cand echipamentul lucreazS in modul de
lucru localizare 76
77
diferenlele de timp de propagare sunt afi§ate in ordinea sosirii undei la
traductoare (primul
traductor care receptioneaza unda va fi considerat traductorul de timp zero).
Datele introduse
in memorie pot fi prelucrate atat in paralel cu achizilionarea datelor prin
3.3.1. PANOUL FRONTAL AL ANALIZORULUIDE EMISIE ACUSTICA
]., tjpiiizarea cererilor calculatorului. Calculatorul poate solicita, la cerere
Pe panoiil frontal sunt reali2ate comenzile necesare pentru alegerea citirea confinutului
regimurilor de iriei cu §tergerea contorului §v f^a resetarea contorului . Selectarea
funcfionare, a modului de lucru cu memoria, a amplificarii §i a modului de raarimilor se
prelucrare eaza prin intermediul unui selector existand posibilitatea inregistrarii datelor,
condi^ionala a semnalelor de emisie acustica.
Amplificarea de tensiune poate fi reglata de la panou in limitele 0-50 fie la scara
dB, banda de logaritmica, fie la scara liniara
trecere a amplificatorului se poate alege cu im comutator avand la dispozitie
urmatoarele
posibilitafi; 3.3.2. AMPLIFICATORUL
- banda ingusta (realizata de un filtru acordat pe o fi-ecvenfa de circa
230 KHz §i cu o Rolul amplificatorului este de a a asigura prelucrarea condilionala a
largime de banda de 3 dB corespunzatoare la 30 KHz; filtrul acesta fiind semnalelor,
recomaudat sa se selectiva a semnalelor ?! ob|inerea semnaleolor analogice §i logice necesare
foloseasca atunci cdnd mediul este foarte zgomotos); prclucrarii ulterioare a semnalului. Semnaiele ob^inute de la preampiificator
- banda larga ( presupune mentinerea Constanta a amplificarii in se aplica unui
domeniul de 100 - repcior pe emitor. le^irea repetorului constituie simultan §i ie§irea circuitului
800 KHz); numit banda
- banda foarte larga ( 50 KHz - 2 MHz); aceasta banda fiind
I'oiirie largS. Din acest punct semnalele sunt aplicate unui filtru cu banda
larga, de la i6?irea
recomandata pentru rcpeiorului, semnalele sunt aplicate succesiv unui atenuator reglabil de pSna
localizarea surselor de emisie acustica). la 50 dB, apoi
Tensiunea de prag pentru punerea in evidenta a oscilaliilor ce unui atenuator de 9 dB, realizandu-se astfel reglajul de amplificare de 59 dB.
caracterizeaza Selectaiea
evenimentuJ de emisie acustica se poate alege de la un comutator pentru fimplificarii se face de la panou! frontal al aparatului. De la amplificatoarele
urmatoarele situafji; selective ?!
- prag fix (de circa IV); atcuviatoare, printr-un repetor, oscilatiile liniare sunt oferite spre vizualizare
- prag reglabil (0 - 3V); pe un osciioscop.
- prag stabilit in mod automat in fimcp’e de niveJul zgomotelor captate de Simultan semnalele se aplica unui alt repetor pe emitor cu ajutorul caniia se
aniplificator. realizeaza:
Urmarirea evolutiei tensiunii de prag pe modul automat permite - circuite pentru formarea semnalelor logice;
obfinerea unor - circuite pentru detectarea anvelopei semnalelor generate la ie§irea
informalii asupra zgomotelor captate din mediul ambiant. detectorului;
- circuite pentru detectarea tensiunii de varf, urmate de un amplificator
Modul de funcjionare cu echipamentul se alege prin intermediul unui adaptor care
comutator aflat asigura, la bomele unei capacitap, inregistrarea valorii de varf a semnalelor de
tot pe panou, existand doua posibilitaji de alegere: emisie 3.3.3. BLOCUL PENTRU MASURAREA TIMPILOR DE PROPAGARE
n^ii.iiica. Aceasta tensiune de ie§ire disponibila este masurata printr-un
a) modul de lucru analizd, inregistreaza numarul de oscilatii, numarul de convertorAcest bloc este foiosit la localizarea surselor de emisie acustica. analog
El
evenimente numeric.
primeste Pe aceea§i placS de circiut imprimat sunt realizate $i stabilizatoareie
de emisie acustica, numarul de impulsuri proporfional cu aria de sub curba de
infoi-malii la+12
decomparatoarele. V
cele patru traductoare §i semnalele necesare
§1 asigura - 6
de emisie acustca V necesare
inregistrarii corecte a Tensiunile de alimentare primite, cu filtrele
corespunzatoare,
tin'ipilor de propagate lelativi. In cazul inpentru
care inregistrarea acestora se face
(aria),tensiunea de varf. Toate aceste marimi pot fi date sub forma cuinulata —ie +5prin
V §1 - 15 V. Comsumurile totale amplificatorul unui canal sunt
sau sub forma de numm
de circa
rate de aparitie. afi^arca
00 inA lor
)traductorul pe panoul
penfi-u 5 V ?ifrontal al 500
de circa aparatului, acest+bloc
mA pentru 15 Vasigura
§i - 15inregistrarea
V. la
In cazul acumuiarii, la fiecare eveniment , numarul ini'egistrat pentru
evenimente cxciliUComenzile
mai intai §ipegenereaza
care amplificatorul
semnalele le prime§te
necesare de la panoul
inregistrarii firontal sunt
diferenfelor de
create cu o unitate, numarul inregistrat la oscilafii create cu numarul de urmatoarele:
timp de
oscilatii caracteristic are panS
TCgiaj la excitarea
amplificare intrecelorlalte
40 dB §i traductogue, masurate
100 dB; selectare in msecunde. In cazul
a selectivitafii
evenimentului (dependent §i de banda 78amplificatorului, de amplificare ^i de in care nu
amplificatorului (banda
sunt cxcitate traductoarele, 79
dupa un anurait timp prestabilit se anuleaza
tensiunea prag), larga. banda foarte larga, banda ingusta); selectare tensiune ( care poate fi
iar numarul inregistrat la arie create cu un num^ de impulsuri proportional masuratoarea,
cu aria de sub a§tept;jndu-se
prag fix de IV;un alt eveniment. Cand diferentele de timp de propagare se
curba infa?uratoare a e\'enimentului de emisie acustica dependenta de banda inregistreaza
prag reglabil in ?i in
jurul valorii de 1 V; autoreglabil, respectiv automat in flinctie
meniorie blocul pentru masurarea timpilor de propagare relativi genereaza §i
de trecere a de nivelul
semnalele
Automatul pentru localizare testeaza daca s-au scurs 5 ms de la ultima
oscilatie BLOCUL PENTRU MASURAREA ARIEI DE SUB CURBA
3.3.6.
primita pe oricare intrare §i in caz contrar reintra in bucla. In acest fel se DE EMISIE
garanteaza luarea in ACUSTICA
consideratie a uuui eveniment incepand cu momentul de timp in care nu mai
exista oscilafii
provenite de la un canal. Aceasta conditionare limiteazS la 200 num^I de Acest bloc are rolul de a genera la o ie?ire un numar de impulsuri
evenimente luate proportionale cu
in consideratie ( daca evenimentele apar mai repede de 5 ms imul faja de aria de sub curba de emisie acustica. O buna aproxima^ie se poate obtine
altul atiinci sunt daca se masoara aria
analizate partial ). Pentru situatia in care nu au sosit oscilatii, semnalele de dc sub curba anvelopei (liniara) objinuta de la amplificatorul de prelucrare
emisie acustica nu condifionala.
3.3.4. BLOCUL
s-au propagat la unul dinPENTRU ANALIZA
traductoare, automatulSEMNALELOR DE EMISIE
revine in starea initiala.
ACUSTICA
Daca nu apar Blocul cuprinde un etaj separator inversor cu amplificatorul, patru
anomaiii automatul va da comanda de "transfer paralel de date", iar comparatoare care
BlocuJ
impulsurile deacesta are roiui de a pune in evidenfa num^I evenimentelor
comanda .i^«.ritin aceluia§i circuit integrat BM 339, repetoarele reaiizate cu
inregistrate,
generate vor fi multiplexate. tranzistoare bifilare §i
numarul de oscilafii corespunzatoare acestor evenimente, precum §i un • Eea logica conditional^ realizata cu porti. Aria de sub curba de emisie
numar de impulsuri acustica se masoara
proportional cu aria de sub curba de emisie acustica. De asemenea cu Iblosind celeBLOCUL
3.3.7. PENTRU MASURARE
patru comparatoare cu pragurile deSIvalori
AFISARE
crescatoare (0,25 V;
ajutorul acestui bloc se 0,5 V; 1V; 2V)
masoara §i amplitudinea maxima a oscilatiilor tensiunea de varf data la o Blocul debaza
cu frecvetelede masurare §i de Mliz.
de 1;2;4;8 afi§iare mdepline§te
Frecvenfele urmStoarele
necesare functiuni;
sunt obtinute de
secunda, Numarul la un generator
de evenimente, oscilatii §i impulsuri de arie se afi§aza cu patru cifre §i se de bazaa) multiplicandu-le
pe modul de lucru localizare inregistrarea
asigurd divizor
cu un circuit canalului
de frecvenja. pe care au sosit
Impulsurile
dau fie sub forma mai
obtinute la ie?irea
cumulata ( numarul total obtinut de la inceperea masuratorilor), fie sub forma muii
acestuiimpulsurile §i apoimai
bloc sunt trimise afi§eaza
departediferentele de de
spre circuitul timp de propagate,
comanda in ps
a sistemului
de rata de pentru
de afi§are. celelalte
aparifie. Se afi^eaza numarul total de impulsuri obtinut intr-o secunda, in 10 canale. Afi§ai'ea se face pentru fiecare eveniment ce a declan§at fronturile de
secunde sau in unda ^i care se
100 secunde, aceste moduri de afi§are sunt utile in regim de supraveghere, propaga pana la toate cele patni traductoare; in caz contrar, dupa circa 5 ms
ele fiind de Ja sosirea
selectabile de la panoul frontal. De asemenea sunt prevazuti coeficientii de primului impuls, aparatul se reseteaza §i a§teapta alt eveniment;
multiplicare cu
100 pentru evenimente, respectiv cu 1000 §i 10000 pentru oscilatii ?i arie b) pe modul de lucru localizare cu inregistrare in memorie, asigura ca diferenfele
care pot fi selectati de
tot de la panou. Prin intermediul acestui bloc poate fi analizat oricare din cele timp de propagare sa fie trimise blocului de memorare, totdeauna in ordinea
patru canale, de la 1 la 4 ,
seleclia reaUzandu-se prin intermediul unui multiplexor analogic ?i logic. nentru primul canal excitat, inregistrSndu-se valoarea 000;
Numarul canalului c) pe modul de lucru localizare(local) datele imcrise in memorie pot fi afi§ate pe
pe care se achizitioneaza este afi§at pe panou. pttnoul aparatului prin citirea lor incrementata de la panou;
d) pe modul de lucru analizd, se inregistreaza numarul de evenimente,
3.3.5. BLOCUL PENTRU MASURAREA TENSIUNII DE VARF numarul de
oscilatii ?! numarul de impulsuri proportionale cu aria de sub curba de emisie
acustica,
Blocul de masurare a tensiunii de varf este un voltmetru numeric marimi masurate sub forma cumulata sau sub forma de rata de aparijie, dupa
realizat cu rampa cum se
liniara. Intrucat inregistrarea tensiunii de v&rf se face numai la panoul . cteaza de la panou. De asemenea, se masoara tensiunea de vdrf generata in
frontal al aparatului ?i convertor,
are semnificalie numai pentru un anume eveniment, masurarea acestei
marimi se face la circa odata la fiecare secunda fiind afi§ata in volti. Pentru numarul de evenimente
1 secunda. De asemenea masurarea tensiunii de varf incepe numai daca a se poate
aparut §i semnalul 80 ■ )duce un factor de scala de 10^ , iar81 pentru numarul de oscilatii ?i pentru
anvelopa TTL, avand in vedere faptul ca de obicei nu prima oscilatie are numarul de
valoarea maxima a impulsuri ce reprezinta aria, se pot introduce factori de scala de 10^ sau de
amplitudinii, realizandu-se astfel §i o oarecare protecpe la zgomote. 10“^ .
Generatorul de 1 MHz este realizat cu unul din comparatoarele
circuitului BX 339, Deoarece s-a urmarit evitarea transmiterii paralele a informatiei s-a
comenzii de transfer paralel informa|ia trece in registre §i apoi in urma unei nite date catre calculator. Tot de aici se comanda incarcarea registrului de
comenzi de deplasare de la
transfer serie trece in registre de afl§are. emisie. El se incarca, fie in paralel cu adresa registrului de memorie, fie
In cazul in care se face inscrierea in memorie se vor genera 64 serial cu cei 8 bifi din
impulsuri de transfer .morie. Confinutul memoriei este transmis serial catre calculator incepand
care asigura atat transferul in registrele de afi§are, cat §i transferul in de la adresa 0
registrele memoriei.
3.3.8. BLOCUL DE lESIRI pana la adresa curenta din registrul de adrese ai memoriei. Dupa terminarea
Acest bloc are rolul de a fiimiza la o boma de ie§ire o tensiune unei astfel
3.3.11.deAUTOMATUL GENERAL SI TRANSFERUL DE DATE
continua ( sau cu operalii se revine in starea ini{iala de a?teptare §i se reia un non dialog.
variatii lente ) dependenta de numanil de impulsuri sosite la intrarea sa. Lucrul cu memoria este condifionat de fimctionarea unor automate ce
Aceasta dependenta comanda
poate fi liniara sau logaritmica, prin selectarea de pe panoul frontal, iar sccventele de lucru pentru fiecare acfiune in parte. Coordonarea funcfionarii
impulsurile ce
urmeaza a fi convertite corespund numarului de evenimente ini’egistrate, acestor automate
numarului de ; facuta de catre un automat general ce starteaza dupa caz cate un automat
oscilaiii sau ariei de sub curba de emisie acustica. particular. In
Unitatea de ie§ire liniara asigura proporfionalitatea intre valoarea tiinpul cat automatul particular termina operatia ce o avea de facut, se emite
numerica afi§ata pe
panoul aparatuiui tensiunea de ie§ire , adic& pentru numarul 9999 se un semnal ce
genereaza 10 V, iar sesizat de catre automatul general care apoi comanda controlul unui alt
pentru 0000 se genereaza 0 V. automat pentru
Unitatea de ie§ire logaritmica are rolul de a asigura punerea in liucare mod de lucru in parte.
eviden^a3.3.9. BLOClfL
a unui numar DE MEMORIE
Transferul de date in memorie se face cu ajutorul unui automat ce este
mic deBlocul
evenimente (osciiafii
de memorie aresau impulsuri
rolul de arie)
de a permite §i aceasta timpilor
inregistrarea unitate de pomit de catre
funcfioneaza
propagare relativiin a§a fel seinnalul ” pentru transfer " emis de catre automatul general. Acest transfer
incat
pentrulaunie^ire
numar se vor objine
de 256 urmatoarele
evenimente. valori de memoriei
Capacitatea tensiune: pentru
este de116K,
impuls o are loc in
tensiune de
pentru fiecare 0 V; urmatoarele conditii: cand aparatul este pe modul de lucru automat; cand nu
pentru 10 impulsuri
eveniment o tensiune
fiind necesari de 2,5
4 (timpi) x 4 V, iar pentru
(cifre) 9999= impulsuri
x 4 (bi^i) o tensiune
64 biti. Memoria se lucreaza
de 10 V §1 o
este prevazuta cu o direct cu calculatorul de catre operator; c&id memoria este plina; cand a
variafie
unitate delogaritmica
comanda careintreasigura
aceste valori.
generarea semnalelor de ie§ire §i de citire, avut loc o cerere de
precum §i de isfer de3.3.13.
date. BLOCUL
In urma DEindeplinirii
EMISIE acestor condijii automatul general emite
control asupra contonilui. ContinutuI memoriei poate fi citit automat, prin semnalul pentru
intermediul unei iransferul de date, acestui
Cu ajutorul ce este sesizat
bloc se de catre
emite modulul
catre pentru
calculator untransferul
grup de 8datelor
bi|i ce
in
potmemorie,
reprezenta o
interfete seriale, sau local, prin resetarea contorului §i apoi incrementarea tTiodul caredintransfera datele serial in de
memoria
conlinutului sS sau date memorie. Automatul emisie calculatorului.
este startat de catre modulul
acesteia. In acest caz cei patru timpi relativi sunt afi§ati pe panoul frontal al de dialog cu
3.3.12.
Lilatorul DIVIZORUL
printr-un semnalDE "start
FRECVENTA
emisie". Deplasarea datelor se face cu
aparatuiui.
3.3.10. INTERFATA SERIALA PENTRU CALCULATOR
Inscrierea datelor in memorie se face automat pe modul de lucru ajutorul a doua
Interfata
localizare, daca seriaJa
mai cupleaza echipamentui la un calculator IBM PC 286 >tre deDivizorul
deplasare,deele fiind incarcate
frecvent§ cu datele
este folosit ce provin
de catre moduleledinde
memorie.
emisie §i
in scopul citirii
este loc in memorie §i daca aceasta nu se afla in dialog cu calculatorul. Daca Modulul de emisie
receptie pentru
continutului
se inscriu 256memoriei, pentru determinarea pozitiei sursei de emisie acustica activat de fiecare data pentru emiterea a 8 bi^i. Terminarea opera|iei de
in raport cu atunci se depa§e?te capacitatea memoriei §i analizorul ogula cu
emisie calculatorul. In felul acesta pomind de la ceasul general al
datelor
evenimente, aparatuiui
narcheaza de
prinBLOCUL1 MHz,
emiterea
pozi|iile
avertizeazaprestabilite
depa§ireaale celor patru traductoare §i pentru supravegherea 3.3.14. DE catre modulul de dialog a unei comenzi "ready" care
RECEPTIE
continua a are obtin frecvenfele standard pentru comunicajiie seriala. Divizarea se face
memoriei. . Eiificalia cabloc
modulul este gataelpentru o noua operafie de transfer.
structurilor supuse solicitarilor, prin evaluarea parametrilor emisiei acustice. cu Acest
ajutorul este automat fimefioneaza cu un semnal de tact cu o
In cazul in care calculatorul iaitiaza un dialog cu echipamentui, interfata
genereaza un freevenfa
uitelorde depatru
tip 7493 care sunt numaratoare binare.
semnal care inhiba restul funcliunilor. Dialogul cu calculatorul este realizat aai mare decat freeventa aleasa de lucru. Pentru aceasta se cupleazS intrarea
de catre un de ceas la
automat ce functioneaza daca este pe modul automat. Cand modul de recepjie po/.i tia de divizare corespunzatoare din divizorul de freevenfa.
a recepfionat
un cod de comanda, se emite un semnal 82 "start dialog" care este sesizat de 83
automatul de
dialog. In flmclie de comanda primita se reseteaza adresa; se cite§te contorul; se
da comanda
"citire contor + memorie; citire contor + memorie + resete adresa " §i
automatul efectuaeza
3.3.15. DIALOGUL CU CALCULATORUL 3.5. STANDARDE SI REGLEMENTARI

Dialogul CU calcuiatorul este realizat de catre un automat ce Pe plan international aceasta metoda este recunoscuta ca fiind una
functioneaza daca dintre cele mai
aparatul este pe moduf de lucru automat ?i cand modulul de recepfie a
receprionat un cod de (jigure metode nedistructive pentru supravegherea on-line a imor zone
comanda. In acest caz se emite un semnal "start dialog" care este sesizat de intinse de material
automatul de aJlate sub diverse solicitari. In tara prin STAS 1256; 1985 s-a introdus
dialog. In fimctie de comanda primita de la calculator (citire contor, citire terminologia emisiei
adresa, citire
memorie) automatul realizeaza operatiile necesare. Exista posibilitatea de a acustice, urmand sa se introduca §i procedura de testare. Medoda in sine este
purta un dialog acceptata ca
direct operator - calculator prin intermediul careia se pot da comenzile metoda industriala, ea fiind pusa in eviden|a prin primele teste efectuate in
necesare unei zinalize |ara in centralele
directe a parametrilor specifici emisiei acustice, in vederea realizarii unei
diagnosticari a tennoelectrice.. De asemenea, prin realizarea echipamentului §i prin primele
structurii supravegheate, chiar in timpul testuiui. cercetari
intreprinse in acest domeniu, s-au pus bazele implementarii la scara
3.4. METODE DE CALIBRARE ALE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE industrials a acestei
ACUSTICA metode.
In continuare vom cita cateva din standardele intemationale in baza
Inainte de efectuarea fiecarui test de emisie acustica este necesar a se carora s-au
realiza eicctuat incercarile de emisie acustica:
calibrarea intregului echipament. Pentru calibrare se folose§te un semnal j 11 Standardul international care a adoptat terminologia emisiei acustice
simulat, obtinut pe este ASTM E 610 -
raai inulte cai: 82 "Standard Definitions of Terms Relating to Acoustic Emission"; acest
1) electronic, folosind un circuit electronic cu ajutorul caruia sunt standard este sub
obtinute semnale
electrice de aceea?i frecventa cu cea data de semnalele de emisie acustica; jurisdic|ia comitetului intemafional pentru teste nedistructive;
[2] Standardul pentru monitorizarea structiirilor: ASTM E 569 - 85 " Standard
2) semnal simulat obtinut prin descSrcare electrica;
Practice for
3) semnal obtinut prin ruperea unei mine de grafit pe o placa plana pe Acoustic Emission Monitoring of Structure During Controlled Stimulation";
care au fost [3J Standardul pentru traductoarele de emisie acustica; ASTM E 650 - 85
montate in prealabil 4 traductoare de emisie acustica.
Cea mai comoda metoda de calibrare este cea in care se foIose§te "Standard Guide
3. (1. DESCRIEREA
for Mounting Piezoelecttic ECfflPAMENTULUI
Acoustic Emission Senzors";MULTICANAL PENTRU
semnalul ob|mut
prin ruperea unei mine de grafit de diametrul ^ = 0,5 mm, aflata in contact cu [4] Standardul ASTM ANALIZA
E750 - 80 " Standard Practice for Measuring the
o suprafata Operating SEMNALELOR DE EMISIE ACUSTICA
metalica, (o placS plana fara defecte, sursa de emisie acustica fiind Cliaracteristics of Acoustic Emission Instrumentation"
(5| Standardul ASTM producatoare
In lame firmele E 976 - 84 " Standard Guide for
de echipamente Determining
multicanal theanaliza
pentru
considerata a fi situatS in Reproducibiliity
semnalelor de of
punctul in care se rupe mina) pe care au fost in prealabil montate Acoustic Emission
emisie acustica sunt:Senzor Response
Physical " Corporation USA §i firma Vallen
Acoustics
traductoarele de emisie [6J Standardul
Systeme GmbHASTM E 749 - 80 " Standard Practice for Acoustic Emission
acustica impreuna cu tot lantul de masura. Acest procedeu de simulare este Monitoring
din Germania.
unanim acceptat DuringInContinuous
Romania s-aWelding";
realizat
pe plan intemalional, intrucat asigura un semnal perfect reproductibil, similar [7] Standardul
multicanal, ASTM
destinat E 1118§i im"echipament
- 86 de emisie
Standard Practice for acustica
Acoustic Emission
Examination of
In ffecventa §i supravegherii, prelucrarii semnalelor
Reinforced Thermosetting Resin Pipe§i";localizarii surselor de emisie
ca amplitudine cu semnalele de emisie acustica. Standardul international acustica, pachetul
[81 Standardul ASTMde E 1139 - 87 " Standard Practice for Continuous
pentru calibrarea programme
Monitoring of avand o baza de date pe tip de subansamblu industrial. In figura
echipamentului este ASTM E 583. 40, se prezinta
Acoustic Emission from Metal Pressure Boundaries ";
lereastra pentru ASTME
191 Standardul setarea parametrilor
1211 - 87 " necesari
Standardlocalizarii sursei
Practice for LeakdeDetection
emisie
Procedeul de calibrare consta din urmatoarele operalii; and Location Using
acustica;
84 Surface - Munted Acoustic Emission85Sensors ".
a) sursa de emisie acustica este considerata in locul in care se rupe mina Standardele au fost elaborate de catre cercetatorii care au pus in
de grafit; eviden[a emisia
b) mina se rupe pe o placa metalicS din otel STAL 20 fara defecte, pe
care au fost in acustica, printre care ii mentionam pe H. Dunegan, P. Paris, A. Tetelman.
prealabil montate traductoarele de emisie acustica intr-o geometric
3.7. SIMULAREA SURSELOR DE EMISIE ACUSTICA IN
Emisic AcustlcS VEDEREA
Setari CALIBRARII ECHIPAMENTULUI DE EMISIE ACUSTICA
tHianir
data Una din problemele pe care le rezolva metoda emisiei acustice prin
valdalaj supravegherea in
limpul func|ionarii a subansamblelor industriale solicitate mecanic este
reciere viteza Fiflaf aceea a localizarii
13643 01 nhrM: :'[Tdale
.ACCTPT j;il zonelor ce prezinta defecte evolutive de material. Analizorul de emisie
:Y»; [328
. \»U acustica se calibreaza
4 j'le folosind metoda “ruperii minei cu diametrul de 0,5 mm, fie folosind un
V: li|L000007
BUHA^^ ««
programde
{3580.55
j3S84.0
Xia: 436 -j REPE N
3.LOC imulare.
6 TX;
-
Yai: LiSraaB ‘ In vederea calibrarii s-a realizat programul de simulare in 3D pentru
|4S4 m localizarea sursei
leUtai 'ii^» de emisie acstica §i determinai'ea coordonatelor discontinuitatilor de
1I 2 CaMi ra>d material.
:.;Nr^- teijlfjTi
iiSbuiK
ed. Programul de simulare este dedicat pentru acoperirea urmatoarelor
““ cerinje:
Viteae laiidtui
|:j3584.06
• Detenninarea drumurilor minime, dintre doua puncte oarecare de pe
Vizulalizare Localizare EA .. 1-1^'
gglere Set8ri acti yizuallzare . suprafata
r£':Dnp obiectului de simuiat.
e(*ia'. • Evaluarea timpilor de propagare a semnalului de la sursa de semnal
pana la traductori.
• Reprezentarea grafica in trei dimensiuni a geometriei de achizilie cu
diferite facilitari
de vizualizare.
• Reprezentarea grafica 3D a drumurilor minime de pe suprafata
obiectului investigat
dintie suisa de semnal §i traductori.
• Fumizeaza setul primar de date pentra dezvoltarea algoritmilor de
reconstmclie

PROGRAMUL DE SIMULARE A FENOMENULUI DE EMISIE


ACUSTICA
In continuare sunt prezentate simularile realizate pentru diferite
structure, pozi|ii ale
sursei de emisie acustica ?i pentru diferite pozitii ale traductoarelor de
emisie acustica.
Aceasta varianta a programului de simulare reprezinta o versiune de evalmre a
posibilitdiilor
(container de forma cilindrica), versiune ce este
pentru o geometric simpld
deschisa
Fig. 40 Setarea parametrilor pentru “modul localizare ”cu echipamentul romanesc[25,39]
dezvoltarii pentru cazuri concrete de diferite forme ji geometrii [39].
86 87
in cadrul acestui program se pot vizualiza urmatoarele zone:
• Zona de introducere a parametrilor simularii;
• Zona de vizualizare 3D a geometriei sau drumurilor optime dintre
i smsa EA §i
Cazul 2
( ;i/ul 1: Sursa dispusa simctric intre Cazui 2: Sursa dispusa intre doua
(I:i«Iuctoare - Dispunerea simetrica traductoare - Dispunerea sursei pe
linia
a sursei determinatS de traductoarele 1 §i 2
iniic traductoare [25,39] [25,39]
. S ------------ ____________________________________ I ILLHITIMCIL
• 'LAINCR 1 1(1 : 3000
. ! ( N:.HI
^ ■ III SNJ3 JIIICRAJA /J- FO

INLAI'ZIERE RE(.
[INPHI I’LT/ILIC ))(■ /. DESL. DE SURS 1
(JIRACLC) (HI) (M)
1 FIUHICTIIR ! 0 S 91
!•'
Fereastra principala a programului de simulare [25,39] 11 2
11'IIITIICL'IR 3
0
9(1
9 3!
0
1 TUCT(IR4 90
\< 9.31 0
Sistemul a fast proiectat pentru un numar de 4 traductoare independente
care pot fi Dupa cum se poate observa, toate distanjele sunt egale §i dec! toate
plasate oriunde pe suprafa^a laterals a containerului. Parametrii de semnalele ajung
pozi^ionare sunt identic! cu simultan la traductoare, deci mtarzierile relative sunt nule (pentru cazul ideal,
cei specificafi in cadrul sursei de setnnaJ pe suprafap laterals a cilindrului. matematic).
Reconstrucfia 3D ------- ~ i I IFIAITIMEA

este dezvoltata pentru vizualizarea geometriei introduse de utilizator, pentru (.(IIUAMCR |1 |O , .5000
verificarea 11
MIRSA 1 SUP. LAICRALA
vizuala a drumurilor pe care le parcurge semnalul emis pentru a ajunge la IO 10

traductoare. [INJIHI
(RFIIDC)
I*«/I|TE |)E ’/.
(M)
DIS(. LIE MIF.S 1
(M)
IRISAR/.IERE REL,

1 CADUETOR 1 0 > 5.00 0


Facilitdple oferite de program sunt urmdtoarele: :0 13 .5.00
1 CADUCLCIR 3 90 5 16 48
• Rotirea obiectuui in orice pozitie cu determinarea unghiurilor; 1 RADUEFOR 4 90 O': )6.48 2297

• Inaltimea cilindrului; raza containerului; viteza undelor pe suprafafa


materialului Analizand datele se observa ca distan|6ie calculate dintre sursa
containerului; traductoarele 1 respectir
• Afi^area informatiilor despre corpurile supravegheate; 2 sunt egale. Timpii de propagare fata de ace§tia sunt cei mai mici §i deci ei
• Localizarea fisurillor din structura containerului §i o localizare a dau startul pentri
traductoarelor.
cronometrarea intarzierilor semnalelor provenite de la ceilalte traductoare.
Acest caz reprezinta c
REZULTATE EXPERIMENTALE OBTINUTE PRIN SIMULARE •neralizare, fund cazul fara nici un fel de simetrie §i se regase5te in practica
diagnosticarii prin
Testarea s-a efectuat in mai multe etape, pe geometrii particulare care
pot fi u§or etoda emisiei acustice, Imaginea ob|inutS prin simulare este prezentatS in
88
verificate, testele realizandu-se cu sursa pe suprafata laterals. In continuare, figura de mai jos, iai 89
vom prezenta rezultatele §i setariie, m tabeiul de mai jos.
rezultatele reprezentative obtinute in timpul testelor siniulate in laborator pe
diferite
geometrii [25,39].
CAPITOLUL 4
Cazul 3: Sursa dispusa in afara
METODE EXPERIMENTALE ALE ANALIZEI NEDISTRUCTIVE A
zonei STRUCTURILOR METALICE
determinate de traductoare,
situata
asimetric [25,39] in acest capitol sunt descrise metodele propuse pentru detecterea §1
evaluarea emisiei
acustice in timpul incercarilor tenacitatii dupa metodele DCVF, integrala J.
Cazul3 Motivarea
efectu^ii studiului din acest capitol s-a datorat faptului ca estimarile
teoretice nu pennit o
Acest caz este unul uzual in care toti cei trei timpi sunt diferiti, evaluare care sa conduca la o diagnosticate in timpul ftmclionarii a unor
localizarea sursei de structuri similare
emisie acustica se realizeaza cu ajutorul modelului matematic prezentat in celor analizate in laborator.
paragraful 2.1.1. In capitolul 1 s-a demonstrat ca emisia acustica este o tehnica ce
[25,38], permite detectarea
inilierii fisurii a debutului zonei de curgere a materialui analizat, a§a incdt
CONCLUZII apare ca ralional
Trasatura unica a testelor de emisie acustica este aceea ca asigura un ca metodele experimentale ce se vor prezenta in continuare sa se refere la
testele de emisie
mijloc de evaluare a acustica pentru evidentierea caracteristicilor la ini[ierea §i extinderea fisurii
integritalii structurale prin detectarea discontinuitafilor evolutive (active) care asociate cu
pot cauza criteriile K] ^ , DCVF , Jj ^ ?i cn nivelul maxim de evenimente de emisie
modificari in structura. acustica.
Modelul prezentat ajuta la limitarea zonelor de material investigate ce In practica s-au dezvoltat teste de emisie acustica in Hmctie de
prezmta defecte incercarile mecanice,
evolutive, simplificand identificarea discontinuita|ilor specLfice dintr-o zona teste care au pus in evidenfa parametrii emisiei acustice, adapta[i unor
anume, prin aplicatii specifice
localizare surselor de emisie acustica in diferite geometrii. industriale cu o baza conceptuala bine definita.
In capitolul II sunt prezentate modelele matematice ale analizei
emisiei acustice
corelate cu parametrii caracteristici ruperii. Deoarece calculele teoretice sunt
insuficient
dezvoltate pentru a permite calcularea caracteristicilor de rezistenla in
fimctie de parametrii
emisiei acustice, s-a determinat pe cale experimentala dependenta
parametrilor emisiei
acustice de parametrii ruperii.
Daca un material manifesta o suficienta rezistenta pentru a opri
propagarea fisurii,
atunci pentru procesul ruperii corespund trei faze: initierea fisurii,
propagarea §i inhibarea
propagarii fisurii, ruperea. La unele materiale, spre exemplu cele fragile,
inhibarea propagarii
fisurii nu este posibila in condifiile date de solicitare gi de temperatura,
propagarea odata
inifiata, continua pana la separarea finala. Intrucat, in capitolul I am
demonstrat ca emisia 9f
acustica este o tehnica ce permite detectarea initierii fisurii §i a debutului
zonei de curgere a
materialui analizat, apare ca rajional ca metodele experimentale ce se vor
prezenta in
continuare sa se refere la testele de emisie acustica pentru evidentierea
4.1. METODA EXPERIMENTALA DE DETECT ARE A EMISIEIACUSTICE
IN TIMPULINCERCARILOR TENACITATII DUPA METODA Klc Lungimea calibrata ini|iala a extensoraetrului trebuie s& asigure
tensionarea astfel ca
la deschiderea fisurii, extensometrul sa permita cursa pe cel putin 2,5 mm,
Metoda pentru determinarea tenacitatii prin parametrul respectiv
factorul critic precizia de
de intensitate al tensiimii, in condifile starii plane de defonnafie, se bazeaza masurare, fiind de 3 x 10 mm pentru deplasari pana la 0,5 mm.
pe interpretarea Testul s-a executat la temperatura mediului ambiant. Aplicarea
diagramei inregistr5rii forfa - deplasare; calcnlarea vaiorii tenacitatii Kjc cu sarcinii s-a ^ut lent,
ajutorul relatiilor continuu, progresiv §i fara §ocuri, astfel incat sa fie indeplinita condifia ca
ob^inute din solu|ia elastica, pentru forma geometrica a epruvetei §i a variafia factorului
incarcarii aplicate; pe de intensitate sa fie cuprinsa intre (2 -10 ) daN mm'^^^/ s.
interpretarea diagramei semnaielor de emisie acustica obfinute in timpul
supravegherii prin
emisie acustica a epruvetelor soUcitate mecanic [8, 22]. Deoarece
interpretarea rezultatelor se
bazeaza pe solutia elastica aplicata in cazul starii plane de deformalie, in
timpul testelor
trebuie indepiinite urmatoarele condilii;
L-o-F
- utilizarea unei forme de epruvete cu dispuneri de fisuri §1 incarcari F QOSey soa
pentru care se
cunosc solujiile elastice cat mai exacte. In practica actuala, conform STAS
9760 §i ASTM E
1118 - 86 se folosesc epruvete compacte de tractiune cu fisura amorsata
(figura 55); epruvete
plate pentru incovoiere prezentate in figura 56 §i epruvete plate cu crestatura;
- dimensiunile epruvetei se impun a fi suficient de maii astfel incat
contractia
transversals la nivelul frontului fisurii sa fie minima pentru a se realiza starea
plana de
deformafie. In ASTM E 399-72 s-a stabilit ca starea plana de deformalie se
realizeaza cu o
buna aproxima|ie, atunci cand lungimea fisurii "a" §i grosimea "b" a
epruvetei sunt limitate
de valoarea [2,5(Klc)];
- deoarece starea plana de deformafie este dependents de extinderea
enclavei plastice
in direcfia propagarii fisurii s-au prevazut condifii limitative pentru
extinderea deformafiei c/J
plastice, condifii observabile pe diagrama forta - deplasare;
Fig, 55. Epruveta
compacta cu fisura amorsata pentru masurarea
- acuitatea fisurii practicate in epniveta trebuie sa fie apropiata de cea deplasarii dupd metoda Kic[39]
a fisurii
naturale studiate in condi|ii reale de lucru. In acest scop inaintea testului
propriu-zis
epruvetele care au concentratori de tensiune sunt supuse Ja solicitari variabile
in urma carora
nucleaza §i se propaga o fisura de oboseala pe o distanta controlata. Practic
acuitatea 92
fisurii
obfinuta prin acest procedeu este maxima. 93

Pentru epruvetele standardizate ilustrate in figura 55 lungimea fisurii


este cuprinsa
intre a e (0,45 b - 0,55 b). In figurile 55b §i 55d este prezentata forma
crestaturii prelucrate
c^cyo =/,tX? ao'rcrc:/cy^'-
s-//'ch
''Jc>^/rcr//c
<y

F(/y
f(n)

j
Xf ^ 0,Q5 >^5.

Op)/a-S<y/'C <r(mrn j ---------- —- d'^^/osc/rcr <S(^-)rr>)

aj. ^)-

Epuuch p/ah a/ or-shh/a /h I/.

plaEt cu /rnhrnaai^ si/c/o'/d.


Fig. 57. Diagrama forfa-deplasare[39]

Fig. 56. Epruvete plate pentru inconvoiere[39] In timpul testului, pentru epruvetele plate s-a mregistrat diagrama
forja - deplasare.
Din teorie se cunoa§te diagrama pentru forfa - deplasare ca fiind cea din
figura 57. Simultan
cu diagrama pentru forja se inregistreaza urmatoarele diagrame:
- diagrama pentru numarul de evenimente de emisie acustica in
94 funcfie de solicitarea 95
tplicata;
- diagrama ratei numarului de eveniraente de emisie acustica in fimc^e
'entru acest caz numarul total de evenimente de emisie acustica este dat de relafia;
de solicitarea
aplicata; ^ = C'(Khj (78)
- diagrama ratei oscilatiilor emisiei acustice in functie de solicitarea
aplicata.
CAZUL III epruveta platd cu fisurd marginald mcovoiatdprin mcdrcare tn
Scopul acestor teste este de a corela nivelul emisiei acustice pentru treipuncte (E6)
si in patru puncte (E7)
un anumit
materialPRINCIPIILE
supus uneiDETERMINARII
solicitari in condijii de lucru deKjc
CARACTERISTICII laborator cu parametrii
caracteristici
mecanicii ruperii, in forta
Inregistrarea vederea determinarii
- deplasare momentului
din figura cedarii
57a ?i 57b estematerialului.
liniara pana + + (79)
in punctul Fj, o boo
pimct in care incepe extinderea fisurii [8]. Dupa acest punct fisura se
propaga stabil sau cu I’entru acest caz numarul total de evenimente de emisie acustica este dat
intermiten|e pana in punctul reprezentativ , dupa care incepe procesul de reia|ia:
propagarii instabile
§i apoi intervine ruperea in. punctul F^. (80)
In cazul unui material elastic deplasarea este proporjionala cu AO AI A2 A3 A4
sarcina, atunci cand ade 1,96 -2,75 13,66 -23,98 25,22
E6
1,93 -3,07 14,53 -25,11 25,80
lungimea fisurii este mentinuta constanta. La diferite extinderi de fisuri pe E7 1,99 -2,47 12,97 -23,17 24,80
portiunea F j - Fj^
rela^ia dintre deplasare §i forla, in condi^iile elastics, este de forma: Pentru trasarea secantei din figura 57 este necesara cunoa^erea
parametrilor ao §i aj
care depind de geometria epruvetei ^i de modul de incarcare [8]. Pe baza
(75) rezultatelor obfinute
in timpul incercarilor de calibrare pe epruvetele de tip compact §i de
unde ao,ai - constante experimentale; incovoiere s-a stabilit ca
ao - lungimea initiala a extinderea fisurii de aproximativ 2 % corespunde unei pante a secantei OF5
fisurii; 5! ea este cu 5 %
a - lungimea fmala a rnai mic3 decat panta corespmaatoare domeniului elastic OFi. Deformatia
fisurii. plastica la vdrfui
fisurii este suficient de mica la materialele reale. Din aceasta cauza relalia
Relatia 5 =f (F) reprezinta o familie de drepte a caror interseclie cu forta - deplasare
diagrama forta - nu este strict liniara, ea este patratica, ceea ce face ca extinderea fisurii sa fie
deplasare marcheaza extinderea fisurii (a / ao). mica (sub 2 %)
In metodologia standardizata de determinare a caracteristicii K[c, pentru secanta F5 din figura 57b. In acest caz, viteza de extindere a fisurii
calculul expresie. este mare
factorului de intensitate a tensiunii se face cu relafiile urmatoare; comparativ
- daca cuFviteza de extindere
< F5 atunci Fq = p5a (figura
dimensiunii enclavei piastice,
57c (a))
vndepiinindu-se condiliile
> daca F ^^ax ^ atunci FQ = F^g^ (figura 57c (b))
CAZUL I epruveta compactd pentru incercarea tenacitdfii la trac^une pentru detemiinarea valida a caracteristicii Kj^. Aceasta condifie se verifica
KQ ■, KQ
* conform prin trasarea
- daca grosimea epruvetei t > 2,5(——) §i marimea fisurii a > 2,5(—=^)
ASTU E 399 70 T.f STAS 9760 - 74 ,""or liniiKorizontale
atunci Q pe diagrama forta - deplasare la nivelul F5 §i apoi la
l,5F ■4b- ,,, [l,93(~)’''-3,07(-)'''+14,53(-)=''-25,ll(V'+25,80{f)''^] (77’) nivelul 0,8F5, ^0,2 ^02
o Lb b b b b b
K,=~
K, =-^[29,6(-)"®-185,5(-)' +655,7(-)^'' -1017C-)’'" + 638,9(-)"'"] (76) niasurandu-se
reprezinta pe tehnica
limita cele doua
de orizontale
curgere la distan)ele
o deformafieX5 permanenta
si Xj (figurade57b). In
0,2 %
-4b b b b b b (conform STAS
literatura [2, 40] s-
200'75
aratat ca) §i in acest
daca caz Kq
Xi< 0,25 X5,= atunci
(figuraeste
57c). DacS. conditia
tndeplinita nu este
condifia indeplinita,
de mai sus. Daca
Pentru acest caz numarul total de evenimente de
96
emisie acustica este dat de relafia: atunci
este
trcliuie utilizata
indeplinita o epruveta
aceasta condi|ie de dimensiuni
se determina97 mai Fmari.
forja Q care se folose^te la
N = CiKZ), (77)
calcularea primei
CAZUL 11 epruveta compactd pentru incercarea tenacitatii la incovoiere aproximafii a tenacitatii Kq , astfel:
In testele de emisie acustica de laborator efectuate s-au considerat
- deplasarea cre§te la sarcini descrescatoare sau constante; in acest caz
cunoscute se atesta ca s-a
caracteristicile de material cy^ ,E , Kq , F|, F5 §i diraensiunile epruvetei. produs o propagare a fisurii (inifiata in FQ );
Paralel cu - urmata de o deschidere pana la atingerea lui Fj^^x » dupa care
mregistrarile pentru diagrama forja - depiasare §i pentru deplasarea crltica la urmeaza propagarea
v&'ful fisurii, s- instabila pSna la rupere.
au inregistrat §i diagramele pentru determinarea parametrilor specifici
emisiei acustice
anume :
- numarul total de evenimente de emisie acustica in func|ie de
depiasare;
- numarul total de evenimente de emisie acustica in funcjie de sarcina
aplicata;
- numarul de evenimente de emisie acustica in fimcfie de deplasarea
critica la varful
fisurii;
- numarul de evenimente de emisie acustica in functie de timp.

Principiul metodei de supraveghere prin emisie acustica a epruvetelor


solicitate la
tracliune sau incovoiere consta in evaluarea emisiei acustice in timpul
incercarilor de
oboseala a epruvetelor cu fisura amorsata [24, 33].
Pentru acest tip de experimente s-a folosit montajul experimental din figura
58 in care s-au Fig. 58. Montaj experimental[39]
folosit doua traductoare de 800 KHz §i echipamentui prezentat in capitolul
III. Traductoarele
de emisie acustica s-au montat pe grosimea epruvetei, cu ajutorul unui De remarcat este faptul ca experimental s-a constatat ca prima
sistem de prindere extensie stabila a fisurii
magnetic, iar prin intermediul traductoarelor s-au transmis semnalele n Fc se asociaza cu o emisie acustica uneori in domeniul audibil sau cu
provenite de la sursele modificari sensibile
de emisie acustica la analizor §i la un inregistrator Xt. Cu ajutorul lie potenfialului electric. In British Standard DD19-72 s-a recomandat ca
inregistratorului s-au trasat variafia
diagramele Rgy = f (t), Ntgv ^ ^ paralel s-a supravegheat continuu structura 50ten|ialului electric sa se inregistreze cu ajutorul unor placi de cupru
metalica cu ata§ate epruvetei in
echipamentui de analiza a semnalelor de emisie acusticS cuplat la un vecinatatea varfiilui fisurii. Modificarea potenjialului electric este in funcfie
calculator. De asemenea de lungimea
s-au inregistrat deplasarile la varftil fisurii ?i s-a determinat numarul de total fisurii. Faza incipienta de extindere a fisurii este marcata de 0 discontinuitate
de evenimente in inregistrarea
de emisie acustica in fimcfie de Ki §i Kic- potenfialului electric in funcfie de depiasare. Tehnicile emisiei acustice au
Prin intermediul acestei metode s-au putut surprinde atdt momentul permis detectarea
inij:ierii fisurii, cat ;emnalelor corespunzatoare primei extensii a fisurii, in acest caz deplasarea
§i cel al ruperii, determinandu-se nivelul maxim admis al semnalelor de critica masurata
emisie acustica in !e asociaza cu prima extensie a fisurii marcata de punctul F^ (figura 59).
timpul lucrului pentru o structura data. Deplasarea se masoara cu ajutorul extensometmlui folosind acela§i
principiu ca 51 la
Kic- <3 C (81)
4.2. METODA EXPERIMENTALA DE DETECTARE A EMISIEI Problema a+z
1 + n care se pune este aceea a convertirii deplasarii critice in
ACUSTICE deplasarea criticab-ala
IN TIMPUL INCERCARILOR TENACITATU DUPA varful fisurii. Deoarece nu se dispune de o solufie elastoplastica exacta,
METODA DCVF convertirea se
98 bazeaza pe solufii aproximative sau pe 99 relafii empirice, acest aspect
Testul de emisie acustica corelat cu determinarea deplasarii critice la invalidand acuratefea
varful fisurii determinarii. Aproximajia adoptata presupune ca deformafia pl^ca a
DCVF este justificat in cazul materialelor ce au capacitate mare de epruvetei sa se faca
deformare, adica in cazul )rin rotirea in junil unui nucleu plastic la o distanta A sub varful fisurii.
cand enclava plastica care se formeaza la varful fisurii in stadiul In literatura de specialitate, dupa cercetatorul Tetelman, deplasarea
unde n - este im factor ce se determina din etalonari pe materiale, similare
cu materialul In bibiiografia de specialitate s-a gasit ca factorul (1/n) €( 0,4 - 0,45 )
supus testelor pentru masurarea deplasarii; pentru
N- numarul de evenimente de emisie acustica (pentru aceasta deplasari critice la varful fisurii a caror valoare este DCVF > 0,3 mm,
situafie) este dat de aceasta valoare s-a
formula urmatoare; preluat §i pentru experimentele efectuate in laborator.
^= cu 5^=DVF (82) Principiul metodei de supraveghere prin emisie acustica a epruvetelor
solicitate la
trac|iune pentru determinarea parametrului in functie de numarul de
evenimente de emisie
acustica DCVF - f( Ngy ) este acela§i ca §i la metoda precedenta pentru
Kje- Experimentele

f(rrj
efectuate au fost realizate pe acela§i tip de epruvete confeclionate din
acelea§i oteluri.
Metoda experimentala pentru determinarea parametrului DCVF
asociata cu
determinarea numarului total de evenimente de emisie acustica este suficient
de dezvoltata
cTr (^c pentru a stabili momentul germinarii fisurii §i a extinderii ei.
CIA Unii autori [36, 37] remarca unele carente ale acestei metode, caren^e
care au fost
de^/o'j'a/~c^ cP observate §ii in experimentele realizate, printre care mentionam:
- incertitudinea sesizarii univoce pe cale experimentala a momentului
critic marcat de
(nTf-T)). incipienta extinderii fisurii. Se remarca ca metoda DCVF asociata cu tehnica
emisiei acustice
diminueaza mult incertitudinea , deoarece se stabile§te nivelul maxim admis
^/b«/T3’/T>o' y^'o/Ttr - c/eyi/cfs^/'^ de evenimente
de emisie acustica corespunzator extinderii fisurii in faza incipienta, prin
inregistrari
yLi^/^ra experimentale;
- metoda DCVF este invalidata de caracterul aproximativ al rela^iei
pentru
determinarea lui ?i DCVF.
Deplasarea critica la varful fisurii masurata este o suma dintre
deplasarea dg rezultata
la deformafii elastice §i deplasarea 8p rezultata la deformatii plastice. Deci
se poate scrie ca
deplasarea este data de relatia:

^,=S,+S, (83)

^e-scA/c/e-rco cr/A/co a v/r^o/u/ ^fsurr'/ ^f^/rxj c-^ruvc^/cy Avantajele metodei DCVF asociata cu emisia acustica, apar atunci
cvr<’>^c:fc/<j CO /^/socd amor^c/Za. cand este folosita
pentru epruvete cu fisura in condijii speciale de mediu (spre exemplu:
Fig. 59. Deschiderea criticd a vdrjuluifisurii[39] coroziunea fisuranta
sub tensiune). Acest tip de test este prezentat in cadrul paragrafului 4.4., iar
rezultatele
100 obtinute pentru prima data in |ara pentru punerea in evidenta a fenomenului
de fisurare 101
coroziva sub tensiune prin emisie acustica sunt prezentate in paragrafiil 5.3
al acestei lucrari.
Ca dezavantaje se atrage atenfia asupra dificultajilor de a realiza o
incarcare simetrica
pe fisura, ceea ce poate conduce la propagarea mai multor fisuri simultan.
p - vectorul tracfiunilor;
ds - element de arc de-a Iimgul
conturului 1;
w - deplasarea.
Integrala J mai poate fi scrisS. ?i sub forma:
, d\J dW

Primele incercari experimentale pentru determinarea integralei J au


fost facute de
catre Begley 51 Landes in 1972 au constat in determinarea experimental^ a
relatiei (84).
Experimental s-a evaluat panta intr-o reprezentare a energiei U, raportata la
unitatea de C/(n->ai)
grosime in functie de extinderea fisurii. Astfel, autorii au inregistrat
diagrama forta - C6) (cj

deplasare la nivelul punctului de aplicaj:ie al forlei (figura 61). Fig. 62.Familia de caracteristici de complianfd pentru incercarea J-
integral(Begley ^i
Landes)
Epruvetele utilizate pastreaza forma §i dimensiunile epruvetelor de
la Kjg §i DCVF

f(h)
cu mentiunea ca in acest test se incearca mai multe epruvete identic
prefisurate prin oboseala,
dar cu lungimi de fisuri diferite. Se objine astfel o familie de curbe, numite
caracteristici de
complianta, diferen^iate dupa lungimea fisurii aj (figura 62). Aria de sub
curba de
complianla la o anumita delasare Aj, reprezinta energia absorbita U intre
punctele de aplicare
... fortei. Autorii metodei precizeaza ca nu se pot folosi curbele forfa -
deplasare .
In conditiile utilizarii unei epruvete plane cu fisura amorsata, energia
U este
c/c-6 /(yscy/'-c^ dl/Tvn) determinata corespunzator unita|ii de grosime a epruvetei [8].
Reprezentarea variatiei
energiei U in raport cu lungimea fisurii "a" pentru deplasari constante,
Fig. 61. Diagrama forfa-deplasare pentru determinarea integralei J permite evaluarea
in cazul epruvetei compactd cu fisurd amorsatd realizata de Begley integralei J prin negativul pantei curbelor U = f (a). Se trece astfel la
Landes reprezentarea J = f (A),
^ dF
unde A reprezinta deplasarea pentru diferite lungimi ale fisurii aj.
-l^dL,
i di
Valoarea critica se determine la nivelul deplasarii A la care a (inceput
86)
propagarea
A... =-
instabila a fisurii A - A^ stadiu care se observa pe inregistrarea F - A printr-
51 considerand apoi 0 placaa cu fisura supusa la incovoiere, se poate scrie urmatoarea formula
o scadere
fortei. a T*
O alta metoda de determinare a integralei J este cea aparjinand lui Rice
102 (1973) care a
determinat integrala J fara explicitarea103analitica a curbelor F - A . Rice a
considerat o placa de
latime bj supusa la o forta F pe unitatea de grosime. Intr-o sectiune, placa are
o fisura de
lungime "a", astfel ca for^a se transmite in aceasta sectiune. Deplasarea totala
A^ot
J = ~\— (87) Incercarea s-a executat pe o ma§ina de tractiune obi^nuitfi
i^ inregistr^du-se in
coordonatele XY forja F §i deplasarea A pentru punctele de aplicare a
unde = Oq + Of - reprezinta variatia imghiulara datorata forjiei, folosindu-se
introducerii fisurii; acela§i montaj experimental (figura 58) ca cel utilizat pentru incercarea
M - reprezinta momentul de incovoiere. K2c[39]
2
b0
Etapele testelor sunt urmatoarele;
(88)
J = 2A~ iFdAf a) se incarca fiecare epruveta la diferite valori ale deplasarii. Se
J= recomanda a se
t-b
incarca o epruveta pana intr-un punct in care nu s-a produs extinderea fisurii,
unde F - reprezinta forja care solicita epruveta compacta pentru a se
t - unitatea de grosime a epruvetei verifica ulterior dacS acest punct cade pe dreapta J = 2a^Aa . Pentru aceasta,
A - aria de sub curba forta - deplasare epruvetele se
vor mcerca pe rand ?i se vor examina metalografic suprafefele rupte inainte
PreiuSud rela|iile (87), Landes §i Begley au conceput metoda pentru de a trece la
determinarea incercarea urmatoare;
integralei J pe baza unei singure inregistrari for^a - deplasare, dezvoltate b) se descarca fiecare epruveta §i se masoara extinderea fisurii la nivelul
mai t^rziu de catre cel mai
cercatatorul de Ostensonn (1974). avansat al frontului fisurii (figura 63c);
Metodele experimentale de determinare a integralei J se lovesc de c) se calculeaza integrala J, cu relatia J = 2A / tb, considerand §i aria
dificultatea descarcarii
decelarii propagarii fisurii, insa poate marcha inijierea fisurii. Metoda elastice (zona ha§urata din figura 63c)
asociata cu tehnica d) se reprezinta curba J - Aa §i la interseclia acesteia cu dreapta J = 2
eraisiei acustice s-a dovedit a fi superioara metodelor §i DCVF prin cr^Aa se
posibilitatile de stabile§te valoarea JQ. Pentru valori neinfluentate de geometria piesei,
determinare directa din incercari de complianja. Din aceste motive s-a ajuns Landes a propus
la concluzia ca respectarea conditiei a, t, b > a Jc / , cu a e (25; 50).
metoda integralei J asociata cu tehnica emisiei acustice ( tehnica ce ofera Se impune a se preciza limitarile integralei printre care cea mai
posibilitatea importanta este
decelarii initierii
= 2<T^Aa fisurii ) este o metoda experimentala superioara lui K]c §1
(89) cea rezultata din caracterul bidimensional al expresiei integralei J, o alta
DCVF. limitare apare din
relatiePentru deceiareagrafic
care reprezinta stadiului critic J(figura
o dreapta - Jc trebuie
63a) mai intai menlionat ca faptui ca procedeul este inadaptabil cazurilor care implica descarcari in
se disting doua domeniul plastic c/j( 6^/crf>->,ncyroxt fbwnoAy/ui
faze
undelaCTc
extinderea
= 0,5 (aunei
+ o^)fisuri: cr^’^'
- deschiderea fisurii;
propagarea fisuriic implica
o/ o descarcare in enclava plastica pe masura ce
Oc - limita de
- separarea propriu-zisa.
fisurase dezvolta). /h/fyc-r/ rxjpc-''// c/ufio mo/oc/cy ^
C-

--- ^
curgere;
La inilierea extinderii fisurii exista relajia data de Ostensonn:
aj- - rezistenla la zor>^
rupere. fi'stj/y/.

ZOTCr
Stiind ca se afla pe dreapta J = 2<7^Aa, rezulta ca punctul pentru stadiul critic A/ywiz/l
al initierii ok-
ruperii se gase§te la intersec|ia dreptei J = 2o-^Aa cu J = /(Aa), curba o^Sccr/o
objinuta evaluand Cj ticircaroo .Oono/ ck-/>cri~/iy /
integrala J din relatia J = 2 A /1 b pentru diferite extinderi A a. 6).maiD'cr^rcrn-io
rrnil/e
ff
cctii^c ocv>/<-L/
zcno

I'dm . ph•J-. fh
crcsi'c/
PROCEDURADEOBTINEREACURBEI J = ^ f ( A a )
-,/u/ A/'X).
Fig. 63. Determinarea lui Jc dupd metoda integralei J[39]
Pentru aceasta incercare se pregatesc
104 epruvete identice de tip
105
compact sau de
incovoiere cu fisura de oboseala amorsata oblinuta in condifiile specificate
pentru metoda
Kic»astfel ca fisura sa fie suficient de adanca (a / bl > 0,6).
(1) sub actiunea mediului activ, filmul protector se reface pe
Se poate concluziona cS. integrala J este un criteriu pertinent pentru suprafefele metalice nou
determinarea formate pe flanciirile fisurii (figura 64c);
(2) la varful fisurii filmul superficial este nipt in permanenfa, datoritS
stadiului limita care marcheaza inifierea propagarii fisurii. Folosirea acestei formarii
metode continue a dislocafiilor din enclava plastica (figura 64d). Aceste procese se
impreuna cu tehnica emisiei acustice s-a dovedit a fi cea mai adecvata pentru succed pSna cand
corelarea4.4. METODE EXPERIMENT ALE PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A ijjngimea fisurii atinge valoarea critics pentru tensiimea aplicata. Suprafafa
caracteristicilor emisiei acustice cu parametrii specifici mecaniciiPRIN
ruperii. rupta prezinta
FENOMENULUIDE COROZIUNE FISURANTA SUB TENSIUNE
ANALIZA EMSIEI ACUSTICE
striafii ce au fost observate prin microscopic electronics.
In cazul otelurilor inoxidabile imersate in solujii de Mg C 12, caz in
care nu se
In scopul punerii m evidenta a fenomenului de fisurare coroziva sub formeazS pelicule protectoare, fenomenul este controlat de neomogenitSfile
tensiune a fost induse in zonele
conceput §i realizat un experiment prin care s-au pus in evidenta pentru
prima data flsuri de deformate, spre exemplu migrarea atomilor sau a impuritSfilor in zonele cu
coroziune prin evaluarea emisiei acustice. densitate mare de
Studiul propagarii fisurilor in condi|iiie mediilor corozive sub sarcina dislocatii [8].
constanta
folosind metoda emisiei acustice pentru supravegherea structurii este

U
/r>c</
oc/iV
important pentru

/u
practica in contextui conceptiei noi de a realiza sigurania in exploatare, dupa
care un
material, in conditiile initierii unei fisuri trebuie sa aiba o rezistenja
suficienta la propagarea
fisurii pana la terminarea sarcinii sau pana la prima inspecfie de serviciu.
Prin fisurarea coroziva sub tensiune FCT se infelege activitatea
iniperii §i propagarii
fisurii datorita mediilor corozive in asociafie cu staxea de tensiune mecanica
aplicata sau
preexistenta. FCT se manifests intr-o varietate de forme ca: diminuarea
capacitSfii de
Fig. 64. Mecanismulfisurarii corozive transgranulara[8]
defomiare plastica reflectata prin pierderea ductilitafii 51 promovarea
^agilitafil intr-o
incercare de tracfiune; inifierea ^i propagarea in timp a fisurilor la nivele la Al|i factori care determinS propagarea transgranulara FCT sunt:
- concentrarea tensiunii indusS de golurile formate prin coroziune;
care, in conditii
- diminuarea energiei de legatura de la varful fisurii prin absorbfia
de medii neagresive procesele nu sunt decl^§ate.
FCT apare la o categorie larga de materiale, in lucrarea de fafa au fost de anumiti ioni
aiese pentru brmafi prin reactia cu mediul agresiv.
studiu acelea§i tipuri de materiale metalice ca §i in cazul » J , DVF, FISURAREA COROZIVA SUB TENSIUNE FCT INTRAGRANULARA
materiale deosebit
de importante pentru industria energetics.
ixista douS stadii caracteristice pentru FCT:
La nivel microstructural FCT este provocatS de doi factori principal!: - atac chimic de-a lungul suprafefei limits a graunfilor ceea ce
a) existenfa unui traiect structural pe care sensitivitatea chimica este reduce semnificativ
mai ridicata
comparativ cu matricea retelei; 106 ezistenta la rupere in planele care marcheazS limita graunfilor;
b) existenfa unui mecanism de concentrare a tensiunii normale de-a - concentrarea tensiunii normale107 pe planele de alunecare;
lungul tiaiectului
cu reactivitate chiniicS ridicata.
Datorita acestor mecanisme, punenerea in evidenfa a acestui fenomen
in timpui
solicitarilor raecanice, este posibilS numai prin supravegherea on-line cu
emisie acusticS a
m

- concentrarea numarului de dislocatii blocate la marginea graunfelui


influen^&id
concentrarea tensiunii.
FCT intragranulara este favorizata de:
- defoimafii, deoarece neomogenitatea chimica m granule este nula 51
atacul este
provocat la marginea graunfilor;
- numarul mare de dislocatii cu energie de impachetare mare la limita
graun^ilor,
concentreaza tensiunea pentru dezvoltarea fisurii. Mecanismul acestui

[c/cf /V
fenomen este prezentat
infigura 65.

Fig. 66. Determinarea K/c subcritic func(iei de


timp pentru
o epruveta din otel[8]
Pentru propagarea fisurii se disting trei stadii (figura 67):

Studiul propagarii fisuriior in condi^iile mediilor corozive sub sarcina


constants,
folosind metoda emisiei acustice pentru supravegherea structurii este
important pentru
practica in contextul conceptiei noi de a realiza siguranta in exploatare,
dupS care un
material, in conditiile iniiierii unei fisuri trebuie sa aiba o rezistenia
suficienta la propagarea
fisurii pana la terminarea sarcinii.
In mediile corozive propagarea jfisurilor se produce sub [8]. Factorui Kjc
sub
valoarea critica este dependent de viteza de propagare a fisurii.
Experimentele atesta ca la nivel macroscopic factorui de intensitate al
tensiunii
este parametrul care descrie cantitativ propagarea fisuriior in mediile active.
Experimentele atesta ca la nivel macroscopic factorui de intensitate al Kfc klc
tensiunii S<y6crr//c .. ______
este parametrul care descrie cantitativ propagarea fisuriior in mediile active. Fig. 67. Stadiile
de propagare a fisurii sub sarcina in medii corozive[8J
In mediile
corozive propagarea fisuriior se produce sub [8], iar acesta sub valoarea STADIUL I reprezinta stadiul in care viteza de variafie a fisurii in
critica (figura fiinclie de timp
66) este dependent de viteza de propagare a fisurii conform relaliei 90. este dependents de Ki^ dupa 0 lege exponenfiala:
108
109

~ = A ( K - ^ K , (90)
at

~= (91)
at
dt CAPITOLUL V
unde A, B - constante ce se determina experimental; (92)
^Ic ^ K.lsubcritic §i ^Ic reprezinta tenacitatea limita (sub
valoarea Ki EXPERIMENTE DE EMISIE ACUSTICA
subcritic propagarea nu se mai produce ).
Capitolul acesta este legat de prezentarea unor experimente efectuate
STADIUL II reprezinta stadiul in care viteza de variajie a fisurii in in cadrul
funclie de timp contractelor de cercetare §i a rezultatelor obtinute atat in laboratoarele
este Constanta (in acest caz propagarea fisurii este controlata): Institutului de
Cercetari §i Modemizari Energtice, cat §i in conditii reale de lucru in
- ^ const. (93) centralele electrice din
dt sistemul energetic national. Modul de abordare clasic a evaluarii integritatii
structurale nu
STADIUL III reprezinta stadiul in care K = Kic( acest caz ofera posibilitatea detectarii in timpul fimctionarii a defectelor evolutive de
seevidenjiazagreu material.
Experimentele realizate au drept scop supravegherea on-line, detectarea §i
experimental). localizarea unor
defecte tipice de material prin evaluarea emisiei acustice.
Metoda experiraentala folosita pentru punerea in evidenia a Cercetarile intreprinse au dus la concluzia ca pentru evaluarea emisiei
fenomenului de coroziune acustice pentru
prill inregistrarea ratei emisiei acustice consta in pretensionarea cu ^urub a materiale metalice supuse solicitarilor este necesar a se corela nivelul
unei epruvete maxim al semnalelor
plate tip DBG (coiifonn STAS 223 -74 ) in mediul coroziv HCl inregistrarea emise de sursele de emisie acustica, atat cu proprietatile fizice §i mecanice,
semnalelor cat §i cu tipul de
de emisie acustica [20,22], rezultatele experimentale sunt prezentate in defect §i natura materialului.
paragraful 5.2. Din multitudinea de fenomene §i discontinuitati cimoscute §i
Cu ajutorul unui ghid de unde s-au montat traductoarele de emisie prezentate m capitolul I,
ca surse generatoare de semnale de emisie acustica s-au ales pentru studiu §i
acustica la cercetare
capeteie §uruburilor de tensionaie. Prin intermediul analizorului de emisie urmatoarele fenomene:
acustica s-au - propagarea dendritica a fisurilor §i evolutia catre rupere;
inregistrat, diagramele urmatoare: - ruptura;
- rata evenimentelor de emisie acustica in functie de timp; - studiul fisurilor din suduri;
- rata oscUatiior de emisie acustica in functie de timp; - studiul fenomenului de coroziune fisuranta sub tensiune;
- numarul total de emisie acustica funcfie de timp. - transformarile de faza.
Pentru studiul fisurilor au fost alese urmatoarele tipuri de
IncercarUe la care au fost supuse epruvetele s-au efectuat la sarcina discontinuitati;
constanta. - fisura in din|i de fierastrau;
Epruvetele au fost confeclionate din acela§i o^el ( o^el TCZ ) cu cel al - fisura amorsata;
tamburului de la - fisura in cordonul de sudura;
termocentrala de la Giurgiu, - incluziune de zgura;
- fisura de coroziune fisuranta.
Epruvetele au fostde urmatoarele tipuri: Pentru stabilirea §i recunoa§terea niveluiui maxim al emisiei acustice
-epruvete plate sudate confectionate din material nou, ofel TCZ, in funcfie de
acela§i cu cel al tipul de defect a fost necesar a se realiza urmatoarele incercari de laborator :
vasului sub presiune; sudura realizata este de tip “cap la cap V”; a) teste de emisie acustica de laborator realizate pe epruvete in care s-
- epruvete plate sudate cap la cap in “V” confectionate din materialul au amorsat
vasului sub fisuri; testele au fost corelate cu:
presiune; prelevat din zona cordonului de sudura; material imbatranit in - incercari de tracjiune;
timpul a 5000 de ore - incercari de oboseala pe cicluri;
de func|ionare. 110 - incercari de tracfiune cu deplasarea
1)1 controlata;
- incercari de tractiune cu sarcina controlata;
Structurile metalice au fost supravegheate on-line prin emisie - incercari de compresiune 51 incovoiere.
acustica de la inceputul b) teste de emisie acustica in conditii reale de lucru (in situ), realizate
experimentului p^a in momentul fisurarii fiecarei epruvete, punandu-se pe vase sub
pentru prima data in presiune §i coturi de conducts, care au prezentat fisurile de tipul celor
evidenta apari|ia fisurii de coroziune prin evaluarea emisiei acustice. simulate §i studiate in
5.1. EV ALU AREA NIVELULUI TOTAL AL EMISIEIACUSTICE PENTRU PROCEDURA DE TEST ARE
TESTE DE LABORATOR FOLOSIND METODELE EXPERIMENTALE
Kjc, DCVF , INTEGRALA J Pentru efectuarea testelor de emisie acustica s-a elaborat urmatoarea
procedura:
Incercarile de laborator s-au realizat simuland fenomele ce apar m 1. Determinarea caracteristicile fundamentale ale emisiei acustice cauzate de
timpul soUcitarilor curgerea materialului
structurilor metalice, in condi^ii reale de lucru, prin incercari de oboseala
[20, 36,37,38]. Acest tip de test s-a realizat pe epruveta rotunda (lisa) necrestata §i pe
Pentru studiu s-au ales urmatoarele tipuri de materiale policristaline; epruveta
- o|elul TCZ (Romania), otel laminat folosit pentru constmcfia rotunda crestata ?i care a fost supusa incercarii de tractiune; epruveta a fost
vaselor de presiune; confectionata din
- otel AMO 65 (Franja), ojel folosit pentru constructia cazanelor, otel TCZ.
similar in •///RZO ^ JTV/EYXY/V RRXYX/INCR S')
compozitia chimica cu o|elul TCZ; Caracteristicile mecanicegi compozifia chimica [20, 36,37,38]
- otelul Stal 20, otel folosit pentru constructia vaselor de presiune; Tabelul 6
- otel 15111, otel folosit pentru constructia coturilor de conducta; RO/UI'IO'O
- otel RV 52, otel ductil. H H O'N 1/3 1 SO CA 4. LO % 0,0} I330 AA6> QS}
3? \M
SO 7 5 3 M I3,(< ISA 9.A
Epmvetele folosite pentru testele de laborator provin din :
9 7 3 TS,5 37/9 T3.3 ^.9 9?
a) ofelul TCZ - materialul vaselor sub presiune:
- material prelevat din cordoanele transversale de sudura ale EO 3^ 0) W\3>^S 10 3! 3/0 3.S S4 '.9
tamburului cazanului
nr. 1 din tremocentrala de la Giurgiu;
- material prelevat din cordonul longitudinal de sudura, de pe C HO ! ‘5-/ MO ’ FY/ {/ CR CU 3 P.
generatoarea tamburului
din centrala electrica de la Giurgiu §i anume tamburul al cazanului nr.2 din ar? /?,/ 1 0,3S 93 0,PS QOS

termocentrala;
b) otel TCZ, material nou neimbatranit §i fara a prezenta defecte de
fabricatie, pus la /IA/OO/RCC/
! AYN / SRX/SMO/C} ^M/XJ CCRKX/ Y
dispozitie de catre Combinatul Siderurgic Galati. ^'1-' .W3T
60-IP /N*J /NO 33 /»/> 3}
c) ofei AMO 65 otel frantuzesc similar cu otelul romdnesc TCZ, 1

folosit pentru
constructia cazanelor, prelevat din peretele mantalei tamburului cazanului
nr.2 din In timpul testului s-a supravegheat structura metalica inregistrandu-se
termocentrala Giurgiu; numarul total al
d) otel Stal 20 prelevat din zona cu fisuri a preancalzitorului de la semnalelor de emisie acustica in functie de timp corelat cu tipul de fisura ?i
termocentrala cu aspectele
leraut; metalografice ale structurii solicitate.
e) otel RV52, otel ductil; In urraa analizei s-a constatat ca la epruvetele nr.l ?i 5 ruptura are un
f) otel I5III prelevat din zona cu fisuri de coroziune a cotului de aspect ductil,
conducta de la fisura produsa la tractionarea epruvetelor fiind o fisura care s-a propagat cu
termocentrala lemut; ramificatii,
g) ofel Cr Mo V 15128, otel fara defecte.
observandu-se ca unei astfel de fisuri i s-a asociat un nivel al evenimentelor
Pentru incercmile realizate s-au confectionat urmatoarele tipuri de de emisie
epruvete: acustica in valoare de 32-103 evenimente [20, 22, 24, 37]. Aceasta valoare
- epruvete rotunde (lisa) folosite pentru a determina caracteristicile se poate observa
fundamentale ale pe graficul din figura 5a (prezentata §i in capitolul I al lucrarii), iar in
emisiei acustice cauzate de curgerea materialului, epruvetele au fost supuse fotografia alaturata
la incercari de diagramei se poate vedea aspectul suprafetelor rupturii. Dupa incercarea a
tractiune (conform STAS 200-75); 112 10 epruvete de 113
- epruvete plate folosite pentru incercarea de tractiune in vederea acest tip, s-a observat ca ruperea s-a propagat prin extinderea fisurii
determinarii ramificate, careia i s-a
debutului zonei de curgere prin evaluarea emisiei acustice; asociat un numar mediu de evenimente de emisie acustica de 30-10^
- epruvete cu fisura amosata folosite pentru determinarea rezistentei evenimemte.
la oboseala Pentru determinarea debutului zonei de curgere s-au supravegheat
(conform ASTM E399-74);
2. Dcterminarea nivelului emisiei acustice id functie de caracteristicile mecanicii Kie.)=C<DCVr (95)
ruperii
REZUTATELE EXPERIMENTALE ALE TESTELORDE EMISIE
Testele realizate pentru aceste determinari experimentale s-au ACUSTICA
efectuat pe urmatoarele
tipuri de epruvete: Rezultatele experimentale pentru supravegberea prin emisie acustica
- epruvete plate cu fisura marginals incarcate in trei puncte; a epruvetelor
- epruvete plate crestate; pentru urmatoarele tipuri de incercari;
- epruvete plate sudate folosite pentru incercarea imbinarilor sudate. - incerc§ri de tractiune;
- incercSrilor de oboseala;
Aceste epruvete au fost confectionate din materialul prelevat din - incercSri de trac|iune cu sarcina controlata;
peretele vaselor sub - incercSri de tracliune cu deplasarea controlata.
presiune de la Giurgiu (otel AMO 65) §1 din material nou (otel TCZ similar Scopul acestor teste a fost acela de a corela parametrii DVF, DCVF,
cu o|elul AMO Kj, Kjc >
65). Epruvetele au fost supuse incercarii de tractiune pana la o sarcina care integrala J cu nivelul maxim admis al evenimentelor de emisie acustica
sa simuleze pentru o structura
Testele
condifiile s-au din
de efort realizat
vasulpesub epruvete
presiune. plate crestate §i pe epruvete cu metalica solicitata in vederea determinarii momentului cedarii materialul.
fisura amorsata In figurile 68 ?i 69 s-au trasat curbele corespunzatoare numarului
(confectionate din ofel TCZ), supuse la incercari de oboseala cu deplasarea total de emisie
3. Investigarea comportamentului emisiei acustice din punct de vedere a!
controlata, acustica in functie de timp pentru epruvetele studiate [20].

! cbnA/frTa •'orCoo'cr Af'-'o


mecanicii
efectuate ruperii pentru
la temperatura studiui fisurarii
mediului ambiant. inaintc de atingerea stadiului de
oboseala al materialului
Semnalele de emisie acustica au fost urmarite cu echipamentul
descris in capitolul HI.
Traductoarele de emisie acustica de frecvenfa de 800 KHz au fost fixate pe

^
epruveta in zona

pisurti
^
opusa celei cu fisura, iar doua traductoare au fost montate in zona cu fisura.
Amplificarea
folosita a fost de 30 dB.
Diagrama pentru numarul total de evenimente de emisie acustica in
funcfie de timp a iO -
fost inregistrata cu un inregistrator
0,45/“ Xt DVF^Ecu o viteza de 3 mm/s. In paralel cu

o.
supravegberea
{DCVF) ep prin
pialaicresi)
-] (94)
emisie acustica a epruvetei 0,45m'supusa 4/(j^/(l - k^) s-a inregisti’at §i deplasarea
+0,55a solicitarii, 0 J
flancului fisurii la
unde
varfuldeplasarea
fisurii prinlaintermediul
varful fisurii estesonde
unei data special
de relafia:
montata pe epruveta pentru
masurarea
deplasarii. ;rc Fig. 68. Testul de emisie acustica in timpul incercarii de oboseala
Deplasarea (1 + sin
4«7^a critica la7varful fisurii s-a calculat cu relafia [37,52]: cu deplasarea controlata o{el TCZ [20,37,38]
DVF = in[ ------ 2cr (94’)
TTE
(1-sin 7i:
„ Pentru inceput s-a determinat numarul seranalelor pentru o structura
<j
supusa unei
2cr, incercari de tractiune in vederea determinarii numarului maxim de
unde C7c - efort la curgere; evenimente corespunzator
E - modulul de debutului zonei de curgere.
elasticitate
u - raport Poison La testul cu epruveta plata s-a observat un numar mare de semnale de
t - lafimea epruvetei emisie acustica
7=1,72 in jurul punctului de curgere §i un numar mic de emisii acustice in zona de
Numarul total de evenimente de emisie acustica este debutului fisurii,
dat de relajia: ceea ce a demonstrat ca materialul are o activitate acustica prin curgere
il4 115
[20].
Raspunsurile emisiei acustice pentru epruvetele rotunde crestate ?i
epruvetele cu
fisura marginala sunt prezentate in figura 70.

/■.■'.c/v;/'
)
2

/yz ^
0_0

Fig. 70. Testulde emisie acusticd pentru epruvetd rotundd cu crestdturd


pentru determinarea
rezistenfei la oboseald (folosind criteriiile J^i DCVF[20,37,38]
In timpul testelor, emisia acustica provenita de la fisurile in
dezvoltare din epruvetele
0 20 40 60 'SO fOO cu fisura marginala a fost mai intensa decat la epruvetele rotunde crestate.
De asemenea se
prezinta §i deplasarile (deschiderile) la v^ftil fisurii in fimctie de emisia
Fig. 69. Testul de emisie acusticd in timpul incercdrii de oboseald acustica.
cu sarcind controlatd [20,37,38]
Un alt tip de incercare a fost cel realizat pentru determinarea Cu ajutorul datelor ob|inute in timpul incercarilor de oboseala pe
deplasarii la varful epruvete cu fisura
fisurii in functie de numaml de evenimente de emisie acustica. Aceasta amorsata confectionate din otel TCZ, s-a putut determina §i integrala J.
incercare s-a efectuat Curbele trasate pentru
in doua moduri: integrala
7 J au fost determinate dupa metoda experimentala prezentata in
capitolul IV. (96)
a) incercarea cu sarcina controlata;
Calculul teoretic al integralei J s-a facut dupa formula indicata in literatura
b) incercare cu deplasarea controlata. de specialitate, de
In cazul testelor in care s-a meniinut controlul deplasarii (figura 68) unde PI, P2 - reprezinta energiile
catre Naotake Ohtsuka [21]. Integrala J s-a determinat pentru zona de
curbele potenjiale;
curgere la o deplasare
corespunzatoare pentru numarul total al evenimentelor de emisie acustica de 0,3 mmatcu=30 mm; urmatoare:
formula
pentru epruvetele a2 = 31 mm.
plate crestate §i pentru epruvetele cu defect de sudura, au fost obtinute Integrala J deterrainata experimental are valoarea Jg^p = 7,31 KJ/m^.
rezultate diferite de
cele obtinute in conditii reale de lucru pe vasul sub presiune, iar in cazul
incercarii cu sarcina Pentru domeniul elastic J s-a calculat cu formula:
controlata s-au objinut rezultate similare cu cele obtinute in timpul
incercarilor din situ (fig
68). 116 117
Din analiza diagramelor prezentate in figura (69) rezulta ca in zona
de efort din jurul
fisurii cu aspect in dinti de fierastrau §i al fisurii in sudura, activitatea de
emisie acustica a
crescut considerabil.
(1- ^^)Kl
E (97)
unde K] - reprezinta factorul de intensitate al
tensiunii (98)
„_YP^

unde t - grosimea
epravetei
a - lungimea
fisurii
Y= 18
Integrala J calculata cu formula de mai sus are valoarea Jcalc “ ^31 KJ/ni^.
s

0 \L _____________ ^ ___________ U
Propagarea fisurii a fost pusa in evidenla in timpul incercarilor de ^ i 9
tractiune pe /■y&un/ ------- *—
epruvete prefisurate. In timpul solicitarii s-a observant ca propagarea fisurii 6cf (mmj.
este precedata de Fig. 71. Determinarea lui J mfuncpe de extinderea fisurii, pentru epruvetele
extinderea fisurii, din acest motiv, suma evenimentelor de emisie acustica cilindrice cu
inregistrata crestaturd[18,19]
reprezinta o suma dintre evenimentele date de fisurare ?i evenimentele date In timpul testului de emisie acustica pentru incercarea pe cicluri de
de extinderea
fisurii. Comparand valorile oblinute pentru integral J, se constata o oboseala pe
diferenfa de valoare intre epruvete cu fisura amorsata s-a observat experimental ca emisia acustica
Jexp Jcalc datoreaza aprecierilor analitice. depinde de viteza de
Valoarea critica a integralei Jjc pentru modul I de propagare al fisurii propagare a fisurii. _______________________________________
a fost calculata
din curba integralei J pentru momentul cmid a fost detectat primul semnal
de emisie acustica
corespunzator pentru debutui fisurarii.
Din figura 71 s-a determinat valoarea critica a lui Jjc. Aceasta
valoare a fost ob|inuta

(ev.)
din intersecfia dreptei J = §i curba J = f ( A a ) pentru o deplasare DCVF
€(0,3 -

/Vf
0,45) mm.
Emisia acustica este data de toate semnalele de emisie acustica
provenite de la fisura
care a determinat activitatea de emisie acustica, deci sursa de emisie
acustica este o suma
rezultanta. Acest rezultat se explica astfel: fisura se propaga pe mai multe
direclii, la
traductorul cel mai apropiat de sursa ajunge unda rezultanta, deci
traductoarele de emisie Fig. 72. Numarul total de evenimente de emisie acustica in Juncfie de
acustica detecteaza un front de unda rezultant. deplasarea critica la
vdrful fisurii [20, 22]
118 119
In figura 73 sunt prezentate rezultatele din timpul incercarilor pe In figura 75 sunt reprezentate:
cicluri de oboseala, - dependenfa numarului de evenimente de emisie acustica in ftmcfie
observandu-se dependenta sumei emisiilor acustice in flmcfie de sarcina de factorul de
aplicata pentru intensitate a tensiunii;
diferite lungimi ale fisurilor iniiiale. - variafia vitezei de propagare a fisurii in funcfie factorul de
intensitate, de unde se
2(59mrr>. poate concluziona ca intre acejti trei parametrii exista o corelafie §i anume
= f9,&f mm. N, =f (—) [39].
dn
= fZ7(9rrm
'5 =f&,5f
mm.

(jic/c/c/o).
a //r/f?rr)rr)
ty -^12,95mm.
~ ff, 93 mfo
yg 0,92 mm.

5^

55
^^^^^

^ 9/^ 0 f9 P f/f fS P 20 ^ ^ ^

55
Fx r)2 //V)
Fig. 73. Suma emisiei acustice pentru 9 epruvete din ofel cufisurd fOifi ^/q)
K (/iA}7n-) ^3/2 j
practicatd artificial
(tip WOL) cu dieferite lungimi ale fisurii, in timpul incercarii pe cicluri Fig. 75. Dependenfa numdrului de evenimente de emisie acusticd
de oboseala[39] tnfuncfie de factorul
de intensitate a tensiunii $i variafia vitezei de propagare a fisurii in funcpe
factorul de
intensitate[S9]

Dependenta emisiei acustice in funcfie de numarul de cicluri de


oboseala este redata
in figura 77, de unde se vede ca pentru ojelul TCZ dupa circa 33-lO^
cicluri de oboseala
numarul de evenimente de emisie acutica este de aproximativ 27-10^
evenimente. Pentru
aceea§i epruveta este data §i dependen{a factorului de intensitate a
tensiunii in fimc^ie de
numarul ciclurilor de oboseala [39]

Fig. 74. IntegraldJ exp. ob(muta de 1. Dmegan, pentru Discujii cu privire la rezultatele experimentelor prezentate
epruvetd compactd In reprezentarea din figura 72 se pot compara rezultatele obfinute
CM fi’surd amorsatd otel pentru determinarea
numarului evenimentelor de emisie acustica
121 in functie de deplasarea la
120 varftil fisurii (DVF)
pentru epruvete plate crestate, epruvete plate sudate §i epruvete rotunde
crestate. Variafia
aproximativ liniara pe scara logaritmica pentru DVF > 0,02 mm, indica o
rela|ie de forma :
Comparand curbele obfinute pentru deplasarea calculata in cele doua
moduri
(deplasarea pentru incercarile cu sarcina controlata ou deplasarea calculata
pentru fncercmile
cu deplasarea controlata), se observa ca deplasarile au valori apropiate, de
unde se poate
spune ca n = 1 [37].
Numarul total de evenimente de emisie acustica, , este direct
proporfional cu DVF.
Lu^d in considera[ie detectarea numarului mare de semnale de emisie
acustica inainte de
detectarea debutului fenomenului de curgere generala §i analizand
modificarea de structura

^^^^^
din FOTO ( 3) pentru sudura, s-a concluzionat ca emisia acustica a fost
determinata de
fisurile microuice care s-au propagat in timpul solicitarii.
Comparand numarul total de evenimente de emisie acustica Nj din
figura 72 se
observa ca pentru epruveta crestata §i pentru o fisura asemSnatoare de la
Fig. 77. Numarul total de evenimente de emisie acustica tnfunc^ie
vasul sub presiune
de cicluri de oboseald[39]
prezentat in paragraful (5.4), difera, de unde s-a demonstrat ca in relatia N, =
C(DVFy
coeficienfii C §i n sunt diferiti (N^ difera pentru cele doua cazuri, DVF =
constant, rezulta ca
C §i n difera pentru cele doua cazuri). In acest caz emisia acustica a fost
generata de curgere.
Analizand punctul critic la care a avut loc propagarea inifiala lenta a
fisurii pentru
epruvetele rotunda crestata §i epruveta plata crestatd, se observa ca acest
punct s-a stabilit
pentru DVF € (0,3 - 0,45 ) mm §i o deplasare A € (1,6 - 2,2 ) mm.

^ }■
Din experimentele preliminarii prezentate in primul capitol al lucrarii,
s-a observat ca

N (H/mm
semnalele de emisie acustica cauzate de curgere pentru un oiel carbon sunt

^^^^^^^
caracterizate de o
amplitudine scazuta, cvasicontinua, urmate de o explozie de amplitudine
mare
corespunzatoare pentru emisia acustica generata de propagarea fisurii.
Din valorile ob[inute s-au observat valori diferite ale amplitudinii
emisiei acustice in
diferite condifii de incercari, pentru acela§i tip de material §i acela§i tip de
defect se
recomanda sa se acorde atenfie efectului produs de diferenfa dintre I ................
Fig. 78. Factorul de intensitate a tensiunii pentru o probd cu fisurd amorsatd (tip WOL)
parametrii de sarcina,
pentru corelarea datelor obtinute prin incercari de laborator cu cele efectuate pentru o place infinitd infuncfie de numarul de cicluri de oboseald pentru olel[39]
123
in condiiiireale 122
de lucru.
Pentru curbele J trasate, se observa o buna aproximare a metodei experimentale.
Momentul fisurarii, dupa modul I de extindere a fisurii, asociat cu valoarea critica a integralei
J §i cu numarul de evenimente conduce la estimarea valorii parametrilor Nt^ev) ^t(osc)
(/f
5.2. REZULTATELE TESTELOR DE LABORATOR PENTRU PUNEREA !N
EVIDENTA A FENOMENULUI DE FISURARE COROZIVA SUB TENSIUNE
PRIN EVALUAREA EMISIEIACUSTICE

In laborator, pentru punerea in evidenfa a fenomenului de fisurare


corozivS sub
tensiime (FCT), s-au realizat mai raulte tipuri de incercari pe trei tipuri de
epruvete:
1) epruvete prelevate din sudurile cordoanelor de sudura ale
tamburului;
2) epruvete confec|ionate din material nou, acela§i cu cel al tamburului,
supuse
incercarilor de FCT, imersate in mediu coroziv;
3) epruvete confectionate din acela§i oiel cu cel al tamburului din GET
Giurgiu,
confectionate din doua bucali de material sudate cap la cap ?i supuse
tratamentelor termice
pentru simuiarea condi|iilor reale de lucru, supuse incercSrilor fisurare
coroziva sub tensiune Fig. 79. Dispozitiv de tensionare a epruvetelor[35J
imersate in mediu coroziv.
Materialul din care au fost confecfionate epruvetele a fost pus la
dispozi^ie de catre Placa de baza s-a executat din olel carbon cu minim 0,35 % Carbon,
Combinatul Siderurgic de la Galati, fabricantul materialului, iar executarea §uruburile de prindere,
epruvetelor §i a piulitele §i §aibele s-au executat din ojel inoxidabil.
operatiilor de sudare a fost facuta de catre fabricantul cazanelor Epruvetele s-au tensionat prin aplicarea unei forte in dispozitivul de
Intreprinderea Vulcan. tensionare, prin
Epruvetele au fost prelevate din material, atat in direcfia longitudinals, cat §i strangerea concomitentS a §uruburilor. Dupa tensionare, §uruburile nu s-au
transversals mai detensionat in
fa^a de direclia de laminare a table!. S-au ales cele douS direc|ii de laminare timpul testului. Dispozitivele au fost introduse in vase de sticla cu im
deoarece acest volum de 51 cm^. In
lucru este important pentru observarea modului in care se deformeazS aceste vase au fost prevazute orificii etan§ie pentru termometrul cu precizie
grauntii in timpul de masurare de 1
solicitSrilor mecanice. % ; un refrigerent de reflux cu bule pentru a asigura o verificare continua a
temperaturii
Prin tehnica emisiei acustice s-a pus in evidenta rata emisiei acustice solu|iei; un orificiu pentin gfaid de unde pentru montarea traductomlui de
in functie de emisie acusticS a
dimensiunea grSuniilor deformati, determinandu-se empiric o relajie intre card bands de frecvenlS este de 800 KHz. Pentru experimente au fost
dimensiunea pregStite trei vase,
grSunfilor deformali §i rata emisiei acustice. pentru fiecare tip de epruvetS, astfel s-au putut inregistra simultan
diagramele rate! emisiei
Principiul metodei consta in determinarea susceptibilitSJii la acustice in functie de timp. La fiecare tip de experiment au fost efectuate
coroziune fisuranta sub cate cinci
tensiune §i presupune tensionarea elasto - plastica la rece a unei epruvete §i probe.Dintre
Elementul C rezultatele
Mn obtinute
Si Nise vorCrprezenta
S cele Cusemnificative.
V P
imersarea ei in Rezultatele
Procente testelor0,26
0,14 1,32 de emisie
0,83 acusticS
0,51 au fost corelate
0,012 0,12 cu:
0,07analizele
0,11
timpul solicitarii intr- o solutie corozivS de acetat de calciu cu o densitate de metalografice §i
cbimiceANALIZA METALOGRAFICA
de laborator, in vederea determinarii relatiei de legaturS dintre ele.
1,6 g/cm la 20° In urma analizelor metalografice pentru epruvetele sudate
C ?i o concentrafie de 60 % , apa distilatS avand o densitate de 40%, ambele confectionate
ANALIZA din otel TCZ
CHIMICA
solutii fiind (material ce adin
Otelul fostcare
imbatranit in urma tratamentdui
s-au confectionat termic)
epruvetele este s-a rpmanesc
un o|el observat cS
preparate la temperatura de 118°C. la limitasimilar cu
(TCZ),
124 grauntilor
cel din careaueste
migrat carburile tamburul
confectionat de fier125
§1(otel
crom, carburi care
frantuzesc AMO au 65),
precipitat
a card
Epruvetele au fost solicitate pe o duratS de timp necesarS fisurarii, in sub formS de lanturi.
corapozitie
tot acest timp cbimica este prezentatS in tabelul de mai jos:
inregistrandu-se diagramele emisiei acustice in funcjie de timp in scopul
determinarii
momentului fisurSrii.
EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA laminare §i transversal pe direclia de laminare. Dupa cea de a doua
Pentru punerea in evidenfa a fisurilor de coroziune s-a efectuat tehnologie epruvetele au
examinarea
nedistructiva cu pulberi magnetice, punindu-se astfel in existen|a fisurile lisurat astfel ;
produse de - 2 epruvete cu sudura longitudinals automata;
coroziune. - 1 epruveta cu sudura longitudinals manuala;
Totodata s-au confirmat §i rezultatele testelor de emisie acustica cu - I epmveta cu sudura transversala manuala.
privire la
recunoa^terea tipului de fisura de coroziune. Discufii cu privire la rezultatele testelor de emisie acustica:
Proba I ( epruvete confec|ionate din material prelevat din zona
REZULTATELE TESTELOR DE EMISIE ACUSTICA cordonului de sudura
de la tamburul din termocentrala, tensionate la sarcinS constants §i knersate
In timpul testelor de emisie acustica efectuate in laborator pe epruvete in mediul
s-au pus in coroziv).
evidenja fisuri de coroziime tenso - fisuranta. Timpul dupa care au fisurat Se vor prezenta rezultatele testelor pentru doua epruvete
epruvetele a fost confectionate din materialul
diferit observandu-se ca epruvetele confectionate din materialul nou §i tamburului din zona cordonului, supuse unor tensiuni la sarcina constants §i
imbatranit au fisurat knersate in
dupa 168 - 192 de ore, iar epruvetele confectionate din materialul mediu coroziv. In tot timpul incercarii structura metalicS a fost
tamburului (material supravegheata prin emisie
imbatranit fizic datorita unui numar mare de fimclionare §i datorita acustica, observandu-se ca aceste epruvete au fisurat dupa circa 122 ore.
coroziunii) au cedat dupa Analiza
120 - 144 ore. Rezultatele incercarilor sunt urmatoarele: metalografica din figura 83 reprezinta fisura strapunsa §i aspectul capatului

J _____________ L
1) Epruvetele confectionate din materialul nou au fost supuse
tratamentului termic de fisura.
dupa doua tehnologii: (1) tehnologia proprie §i (2) tehnologia proiectantului Nivelul maxim al evenimentelor de emisie acustica corespuzatoare
acestui tip de

[ev J
(figura 80) [35]. fisura are valoarea de 31,5-10^ evenimente ceeace se poate vedea §i din
figura 81,

/Y

^^
/■(•sj
In timpul incercarilor s-a observat ca din cele 8 epruvete sudate §i tratate
termic (dupa Fig. 81. Numarul de evenimente de emisie acusticd pentru fenomenul
tehnologia proprie au fisurat 4 epruvete dupa cum urmeaza: FCT[35J
-1 epruveta cu sudura longitudinala automata;
-1 epruveta cu sudura transversala automata; Se remarca ca la otelurile aliate ce au un conjinut de carbon de 0,04
-1 epruveta cu sudura longitudinala manuala; % - 0,08 % , la
- 1 epruveta cu sudura transversala manuala; temperaturi ridicate cuprinse intre 400 - 800° C se formeaza o faza
constituita din carburi
2) Epruvetele confec|ionate din materialul nou, supuse tratamentului complexe de fier - crom care au precipitat sub formS de lanturi la limita
termic (dupa gra\m|ilor. Aceasta
tehnologia proiectantului). Precizam 126
ca sudurile s-au realizat longitudinal in fazS cu o grosime cuprinsa intre (1 - 127
3) pm, confine mai pujin crom decat
direcjia de grauntele §i este
mult mai sensibila la coroziune datorita poten|ialului anodic mare.
Prin acest experiment s-a stabilit valoarea emisiei acustice Diferen|a s-a datorat, pe de o parte tratamentului termic aplicat,
corespxinzatoare atat tratament care a
pentru fisura de coroziune, cat §i pentru transformarea de faza constituita contribuit la o detensionare raai buna a materialului, dupa efectuarea
din carburi sudurii, iar pe de alta
complexe. parte, s-a datorat modului de actiune a mediului coroziv asupra zonei sudate
in prezenfa agentului coroziv s-a observat o rata a evenimemtelor de ?i a materialului
emisie acustica de baza folosit.
mare. Aceasta rata corespunde unei rate ridicate de apari^ie a fisurilor de Suma semnalelor de emisie acustica pentru aceasta proba are o
coroziune fisuranta valoare de 33-10^
sub tensiune. In figura 82 §i 83 este prezentata fisura aparuta la granifa evenimente.
dintre zona de
influenza tennica §i materialul de baza, fisxira prezentata este de tip Proba 3 ( epruveta confec[ionata din materialul nou, imbatr^t,
intergranular ?i a fost tensionata la sarcina
pusa in evidenta prin evaluarea emisiei acustice , remarcandu-se atat Constanta §i imersata in mediul coroziv ).
fenomenul FCT Epruvetelor pentru aceste teste li s-a aplicat tratamentul termic dupa
intergranular §i cat fisura corespunzatoare acestui fenomen printr-o suma a tehnologia
evenimentelor de producatorului, acestea au fost supuse aceluia§i tip de incercare de
emisie acustica de 32-lo3 evenimente. coroziime fisuranta, ca §i
Aparifia acestui fenomen explica sensibilitatea marita a o|;elului la pentru probele anterioare. Aceste epruvete au cedat dupa 139 de ore §i au
coroziune, ceea ce fost supravegheate
contribuie la mic§orarea rezistenjei la solicitarile la care este supus . in timpul incercarii prin emisie acustica.
Proba 2 ( epruveta confecfionata din materialul nou imbatranit,
Fisurile care au aparut, au fost fisuri de suprafaja, la capatul fisurii
tensionata la sarcina remarcandu-se
Constanta §i imersata in mediul coroziv). ramifica|ii ale fisurii, propagarea fisurii fiind de tip intergranular. Diagrama
Se vor prezenta rezultatele testelor de emisie acustica pentru epruveta num^lui
sudata evenimentelor de emisie acustica in fimcfie de timp este prezentata in figura
longitudinal careia i s-a aplicat tratamentul termic dupa tehnologia proprie 82, maximul
[36]. Pentru amplitudinii emisiei acustice fiind apropiat in valoare de cel ob[inut in
aceasta incercare s-a observat ca epruveta supusa la solicitare constata §i testele anteriore.
imersata in mediul Aspectul fisurii este de tip FCT intragranular (figura 85), acestei fisuri ii
coroziv a fisurat dupa 149 ore, iar fisura a aparut in zona sudata §i este o corespunde un
fisura strapunsa. numar de evenimente de emisie acustica de 33-lO^ evenimente.
Caracterul ruperii este fragil, ruperea propagdndu-se intergranular (figura
S / Yx / O ^ ( cv j -

84). In tot timpul Proba 4 ( epruveta confectionata din materialul nou, imbatranit, sudata,
incercarii structura metalica a fost supravegheata prin emisie acustica,
^^^^

inregistr^du-se tensionata la
nivelul total al evenimentelor de emisie acustica, observandu-se ca valoarea sarcina constanta §i imersata in mediul coroziv )[20,39].
numarului de Aceasta epruveta a fost sudata automat longitudinal, i s-a aplicat
evenimente de emisie acustica este apropiat de cel obtinut in testul anterior, tratamentul termic
ceea ce este redat dupa sudare §i a fost imersata in acetat de calciu. Epruveta a fisurat dupa
in graficul din figura 82, [20]. 142 de ore. In
timpul incercarii epruveta a fost supravegheata prin emisie acustica,
observandu-se un nivel
al semnalelor de emisie acustica de 36-10^ evenimente (figura 83). Fisura
produsa este de tip
Fig. 82. Suma
semnalelor de emisie acusticd corespunzdtoare "fisura in sudura" la capatul fisurii observandu-se ramifiafii, care s-au
fenomenului FCT [20,35] propagat §i care au
produs un nivel mai ridicat al emisiei acustice. O fisura in sudura
asemanatoare celei studiate
in laborator s-a detectat la tamburul de la termocentrala de la Giurgiu. In
paragrafiil 5.4.2 se
prezinta testul de emisie acustica §i rezultatele experimentale pentru
!28 supravegherea 129
imbinarilor sudate care au prezentat fisuri in sudura.
Prin testele de laborator efectuate pentru punerea in evidenfa a
fenomenului de
coroziune tenso-fisuranta s-a stabilit nivelul total al evenimentelor de emisie
Piaura in sec^iune

Fisura an sec^iune

Fisura In sudura
TIP FCT
Structura material de baza
INTERGRANULAR
Cx5oo)

■ * rf

Structure material de baza Structura sudura


(x5oo) (i5oo)
5?5T?4,^St5'
Structura 3Udura.(x5oo)

Epruveta nr. 2 conl'ectionata din material prelevat


Epruvata nr. 1 sudata longitudinal manual confecl^ionata din zonn cordonului de audura de la GET Giurgiu
din material prelevat din tamburul de la GET Qiurgiu

Fig. 64
Fig. 83
Fig.84. Epruvete plate sudata din otel AMO 65[20,39]
Fig.83. Epruvete plate sudate cap la cap din of el AMO 65 [20,39]

130 131
Fi a u r a d e s u p r a f a t a

Fi a u r a i n a e c - t i u n e

Structura material (x5oo)

A o p e c t f i a u r a FC T
int ragranula r

Epruveta nr.3 audata longitudinal

Fig, 85 Bpraveta nr.4 audata longitudinal automat

Fig.85. Epruvete plate sudate din ofel TCZ[20,39J Fig. 86

Fig.86. Epruvete plate sudate din o(el TCZ[20,39]

132 133

fe
1) Supravegherea on -line prin emisie acusticS a unor zone intinse ale
5.3. REZIILTATE EXPERIMENTALE ALE MCERCARILOR PENTRU tamburului, in
PUNEREA timpul testelor de presiune hidrostatica, pentru evaluarea ratei evenimentelor
m EVIDENTA A FENOMENULUIDE FISURARE COROZIVA SUB TENSIUNE de emisie
PRIN EV ALU AREA EMISIEIACUSTICE EV CONDITII REALE DE LUCRU
acustica §i a nivelui global al emisiei acustice;
2) Supravegherea on- line numai a zonelor ce prezinta fisurile de
Fenoraenul de coroziune fisuranta sub tensiuue a fost pus m evidenfa coroziune,
punerea in eviden[a
Testul a fenomenului
de emisie acustica FCT. incercarilor de presiune hidrostatica apentru
efectuat in timpul pus
priu evaluarea in evidenta defectele de material evolutive, de tipul celor prezentate in figura 87.
emisiei acustice in timpul mcercarilor, atdt in laborator, cSt §i in condi|ii
reale de lucru.
Testele au fost urmStoarele : tic^trc/cr/. do>To//r)co
Ac/z/'xr/inrtx dcrd/yrtc-a
^yr>->6o/u/ doca/yxrvo ^yy-cc/za Cf (/rvT>). C{/r\ynJ
-teste de emisie acusticS efectuate in condifii reale de lucru pentru im /O
3
6F, crdyfyor cpda/ /S7 dd
vas sub c/yh/d' ot

presiune, respectiv tamburul de la cazanul de abur din termocentrala GET dfc- c-x/^rt'or
Giurgiu, Tamburul cxdr/yor cxTtj/ar
prezenta fisuri strapunse in cordonul longitudinal de sudura plasat in spafiul £5 2

de apa; St/oiyrti
6s _____ axy'of /S7 40 30
focdus/oi'ic
-teste de emisie acustica efectuate in condijii reale de lucru efectuate /> <ry/e-/7ty cfx/o/ Sy 49
pe un cot de d-y'st/rxy /ti
— ......... .. .... -. —-- 30
conducta din termocentrala GET lernut, cotul de conducts avand o fisura de S'C'oi/yX>.
•ddrrnjy'. O'xicy/ /!Sd 3?d 30
coroziune - ----------- -------------^ ------------ ...
fisuranta sub tensiune. ----------- L

Harta discontinuitafilor este prezentata in figura 88, iocalizarea zonelor cu


5.3.1.Scopul
TESTULefectuarii acestor
DE EMISIE teste este
ACUSTICA de a determina
PENTRU pentru anumit
SUPRAVEGHEREA ON-LINE defecte evolutive
materialSTRUCTURILOR
nivelul METALICE PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A a fost realizata foJosind modelul de localizare prezentat in capitolul II. Zona 5
maxim admis al evenimentelor
FENOMENULUI de emisieCOROZIVA
DE FISURARE acustica inSUB
momentul
TENSIUNEapari|iei cuprinde dona
fenomenului de defecte de tip
considerata "crapatura"
zona §i "fisurS in cordonul de sudura", fiind
cu grad de
coroziune fisurantS
Scopul acestuisub
testtensiune, respectiv asocierea cu tipul de fisura de
a fost urmatorul: pericuJozitate ridicata.
coroziune. In
timpul1)mcercarilor
punerea ins-a urmaritfenoraenul
evidenfa oblinerea unei corelajii prin
de coroziune intreevaluarea
sarcina aplicata,
emisiei
dimensiunea
acustice; 1 Ea 1
zonei fisurate ce prezintanumarului
2) determinarea modificari structurale §i rata evenimentalor
de evenimente de
de emisie acustica
emisie acusticS [20].
corespunzator unei fisuri
de coroziune;
3) stabilirea ratei emisiei acustice pentru interpretarea §i recunoa§tere
a fenomenului 1 4 /^?. I®
FGT in timpul supravegherii on-line a subansamblelor energetice. ] Eza 1 1 AF3 1
Testul de emisie acustica in condifi reale de lucru pentru punerea in ----------------- 1 1 1
evidenta a
fenomenului FCT a fost realizat in termocentrala GET Giurgiu pentru
\ EZZ3 [ 10 1
tamburul cazanului de
la grupul nr.2 [20, 29, 32, 39]. \m 1 1
In timpul testului de presiune hidrostatica s-au semnalat scurgeri la 1 ^ 1 6S
atingerea presiunii
de 90 bar. La examinarea suprafetei interioare a tamburului s-a constatat ca 1(3) E2 Z3 i
fisurile au aparut
in cea mai mare parte la cordoanele de sudura transversale §i doar doua
fisuri au ap^t in ------------ ------------------------------------------------------ (
cordonul longitudinal (direcfie ce coincide cu direcjia de laminare a tablei Fig. 88. ffarta amplosdrii defectelor pentru vasul supus testului de presiune
din care a fost 134 hidrauVicd[34,39]
confec^onat cazanul). Fisunle s-au datorat fenomenului de FGT a agentului coroziv ]35
(in
acest caz apa).
Pentixi aceste teste s-au efectuat doua tipuri de incercari:
Fisura din cordonul de sudura s-a datorat fenomenului de coroziune
fisuranta sub tensiune
Indus de agentul coroziv (apa) ce a acfionat asupra codonului de sudura §i

de emisie acustica in timpulflsurarii unui yas sui presiune snpus ineercdrii de presiune
asupra peretelui

m
SJ
so

a)
vasului. Numarul total de evenimente de emisie acustica in funcjie de
presiunea maxima
aplicata pentru testul de presiune hidrostatica este redat grafic in figura 90.
S-a observat ca dupa 400 de minute araplitudinea maxima a ratei
semnalelor de
emisie acustica este de 32-10^ evenimente/secund^ rata ce a corespuns
momentului in care
defectul de tip "crapatura" a evoluat catre rupere. In acest moment
presiunea s-a mentinut pe
un palier constant la valoarea de 150 bar, dupa care s-a crescut din nou
presiunea pana la
valoarea nominala de lucru, inregistrSndu-se in continuare semnalele de
emisie acustica. In
ultima parte a testului s-a observat o descre§tere a amplitudinii emisiei
acustice, ceea ce a
demonstrat ca evolutia fisurii catre rupere a stagnat, intrand in domeniul de

m SCO iw SD a» m m sx) m
stabiiitate al

Vi
to

fisurii. Diagrama numarului evenimentelor de emisie acustica in flmctie de


presiunea
aplicata, redat pentru fiecare zond indicata este data in figura 89.
>V>
•—.
■i''
<&

o
DO ^
P(/1Poj. P(fiPd). —*

a.)
Fig. 89. Numarultotal de evenimente de emisie acusticd injunctie de

Mdrosiaiicd [34.39]
presiune:
a) pentruprimele 400 minute; b) pentru a douaparte a testului[34,39]

OOJ
Experimental s-a observat ca Nt pentru zonele 4 5 dupS o cre§tere

Fig. 90. Test


spectaculoasa (3-10^
evenimente pentru zona 4 4-10^ evenimente pentru zona 5),
corespunzatoare primei parti a
testului a scazut in ampUtudine pentru aceste zone. In zonele acestea
fisurile au ajuns in
stadiul de stabiiitate, dupa circa 600 minute, lucru care a fost semnalat prin
scaderea
amplitidinii emisiei acustice pana la o valoare de 13-10^ evenimente pentru
zona 4, iar
pentru zona 5 numarul evenimentelor136a scazut la o valoare de 0,8
evenimente.
Pentru punerea in evidenja a fisurii datorata fenomenului de FCT din
cordonul de sudura
logitudinal de pe generatoarea tamburului, s-a reluat testul de presiune
hidrostatica. S-a
observat ca nivelul emisiei acustice s-a mentinut la o valoare de 2845
5.3.2. SUPRAVEGHEREA ON - LINE PRIN EMISIE ACUSTICA A COTULUIDE
CONDUCTA CE PREZINTA FISURI DE COROZIUNE FISURANTA DE LA
TERMOCENRALA lERNUT
In timpul a 20 de ore s-a inregistrat diagrama semnalelor de emisie
acusticS in funcfie
Un test de emisie acustica in care se pune in evidenia fenomenul de de timp ?i presiune (figura 92), observandu-se ca:
coroziune 1) activitatea de emisie acustica relativ mare apare in stadiul
fisuranta a fost realizat la termocentrala de la lemut, la un cot de conducts propagarii fisurii;
din o{el 15111, 2) detectarea evenimentelor de emisie acustica relativ mici in stadiul
prelevat de la cazanul nr.l al termocentralei. Cotul prezenta o fisura de inijial incarcarii
corozixme fisuranta este datorata fenomenului de coroziune fisuranta sub tensiune la nivel
indusa de solicitarile ciclice in zona fibre! neutre interioare, fisura ce a fost intergranular;
pusa in evidenta 3) activitatea de emisie acusticS a crescut mult in momentul
§1 prin control cu ultrasunete [20,29]. dezvoltSrii llsurii;
In timpul testului de emisie acustica, cotul de conducts a fost supus 4) sursele secundare de emisie acustica au fost cauzate de scurgeri §i

---
unei incercari de de manevrarea

*
presiune hidrostaticS, schema bloc a acestui test fiind prezentatS in figura pompei, contribuind la cre§terea emisiei acustice;
91. 5) numarul evenimentelor de emisie acustica inregistrat a fost

s;
'
asociat cu tipul de
discontinuitate datorata
JSS-i
Jo5—
fenomenului de coroziune fisurantS sub tensiune.

:UOul': c’c r'PV U')? ' o'rcs


hic6 :iy cu’t'

c'O cu i’W'i—
^ ,?a'xr

^ipu/ (frubu^e-J.

Test de amisie acustica la cotul de conductd cu fisura de


Fig. 92.
coroziune[20,39]

Discufii cu privire la rezultatele testelor de emisie acustica [20]:


1. Activitafi de emisie acustica apar in stadiul ini|ial al mcarcarii,
■Sc^e/va dbc o Tcsru/u/ EA /c on co/ <y&
datorate deformSrii
plastice. In timpul inifierii FCT au putut fi detectate numeroase semnale
cono'ucE vSi'.X'vS /o' a'-odo o'e- /i'drosrtyf'cd
acustice de
/.o/er'Oard amplitudine relativ mica.
2. In stadiul extinderii FCT, pentru zona deteriorata prin FCT s-au
Fig. 91 Test de emisie acustid la cotul de conduct cu fisura de coziune[34,4] observat semnale
de emisie acustica relativ mari. Semnalele s-au datorat mecanismelor
138
surselor secimdare, spre
exemplu: fnc{iunea suprafefelor fisuiii 139 §i fracturarea straturilor de oxid.
3. In stadiul finalal al dezvoltSrii FCT, activitSfile de emisie acustica
cresc mult, pSnS
la o valoare maxima de 3 8 • 10^ evenimente.
4. In timpul studiului FCT s-a observat o cre§tere treptata in 5.4.1. LOCALIZAREA ZONEI CU DISCONTINUITAJI LA MATERIALELE
amplitudine a semnalelor METALICE ALE VASELOR SUB PRESIUNE IN TIMPUL INCERCARILOR
de emisie acustica fapt ce a demonstrat ca se poate detecta progresiv DE PRESIUNE HIDROSTATICA
deteriorarea prin
coroziiine a straturilor metalice.
5. La testul de emisie acustica pentreu vasul sub presiune ce prezenta Starea imui sistem termodinamic, deci a unui corp solid, metal sau
fisuri de nemetal, este
coroziune in zona cordonului de sudura, rezultatele localizarii sursei determinata de parametrii de stare ai sistemului, presiunea, temperatura §i
generatoare de emisii volumul.
acustice, demonstreaza corespondenia dintre coordonatele sursei §i pozifia Sub influenta presiunii, elementele chimice suferS modificari ale
reala a proprietalilor fizice,
discontinuita^ilor din cordonul de sudura. spre exemplu: elasticitatea, ductilitatea, rezistenta la rupere, coeficientul de
6. La testul de emisie acustica pentru cotui de conducta ce prezinta dilatare, structura
fisuri de coroziune cristalina etc.
fisuranta evolutive s-a determinat nivelul maxim admis de emisie acustica Studiind comportarea solidelor supuse la presiuni inalte s-a constatat
pentru oielul vanajia
15111, corespunzator fisurii FCT, respectiv 120-10^ evenimente. integritalii structurale cu presiunea.
7. Determinarea nivelelor de emisie acustica corespunzatoare Localizarea discontinuitajilor la metale se realizeaza prin metode de
fenomenului FCT au localizare a
5.4. laREZULTATELE
condus diagnosticareaEXPERIMENT
structurilor inALE PENTRU
timpul EVALUAREA EMISIEI
fimcfionarii. zonelor ce prezinta instabilitati structurale.
ACUSTICE IN TIMPUL TESTELOR EFECTUATE IN CONDITD EXTREME Pentru experimentul de localizare a sursei de emisie acustica s-a ales
Rezultatele de laborator prezentate pentru testele de emisie acustica un vas de
pentru Prin experimentele
un tip de ce vor fi prezentate in cadrul acestui paragraf se presiune supus unui test de presiune hidrostatica, aflat intr-o centrala
urmare§te
defect, au demonstrat existen|a unor diferenje intre datele obfinute electrica [20, 29, 39].
dezvoltarea
experimentalmetodei de utilizare a emlsiei acustice pentru supravegherea
in condi|ii Recipientul ales, este un subansamblu din centrala electrica de la lemut §i
continua a anume este
reale de lucru §i datele obj;inute din calcule teoretice, diferenlele s-au preincalzitorul de inalta presiune de la turboagregatul nr.6. Acesta
propagarii fisurii lade
datorat formulelor limitele de presiune. Supravegherea prin emisie acustica
acalcul.
vibrafiilor funcfionind in conditiile de
induse in interiorul materialelor s-a testat in conditiOe extreme intr-o inalta presiune (T=345® C) §i avand un numar mare de ore de fimc]ionare
centrala electrica, pe (tfunct = 128000 ore)
vase sub presiune §i conducte. incercarile s-au efectuat in baza unui a suferit modificari in structura materialului in zona calotei superioare.
program de cercetare Discontinuitatile de material (otel Stal 20), au fost puse in evidenta
initial printr-un
[39] ce a avut ca scop: control prealabil cu ultrasunete prin metoda masurarii diferenjei de
1) testarea pe o structura; amplificare.
Dimensiunile corespunzatoare recipientului §i a zone! controlate,
2) experimentarea metodelor §i a modelelor fizice elaborate §i harta amplasarii
prezentate in capitolele discontinuitafilor §i dimensiunea acestora sint prezentate in figurile 93,94,
II §i IV al acestei lucrari; 95 ?i 96.
3) dezvoltarea modelului de analizS structurala ?i a unei relafii pentru Cunoscand zona ce prezinta imperfecpuni, s-a studiat posibilitatea de
identificarea aplicare a
semnalelor de emisie acustica produse de propagarea fisurilor; supravegherii cu emisie acustica. Pentru recunoa^terea §i localizarea zonei
4) detectarea §i localizarea discontinuitalilor prin emisie acustica; ce prezinta
5) folosirea datelor rezultate din analiza emisiei acustice pentru dfscontinuitati evolutive au fost efectuate mai multe incercari in
estimarea gradului de termocentrala. Aceste
deteriorare a structurilor metalice. incercari au constat in:

Utilizarea emisiei acustice pentru supravegherea vaselor sub presiune 1) incercare la modul de functionare normal pentru preancalzitorul
s-a dovedit a fi imbatr^t datorita
deosebit de utila pentru localizarea unor zone intinse de material ce prezinta numaruiui mare de ore de fimc[ionare;
modificari 2) incercare la modul de funcfionare simulat printr-un test de presiune
structurale, atunci cand aceste structuri sunt supuse solicitarilor, iar hidrostatica.
140
evaluarea emisiei acustice 141
este importanta pentru determinarea gradului de uzura §i imbatrinire a In timpul acestor incercari s-a urmarit:
materialelor. 1) inregistrarea semnalelor de emisie acustica §i a ratei acestora in
funclie de timp §i
presiune;
2) inregistrarea ffontului de unda provenit de la discontinuitafile
JS9
Fig. 94. Capac PIP 7 TA6 GET 1ERNUT[39J

Fig. 93. p/p 7 TA6 GET 1ERNUT[39]

Fig. 95. Ca^/ranw// P/P 7 TA6 GETIERNUT[39J

142 143
Activitatea de emisie acustica relativ mare din timpul condi^iilor In figura 97 este prezentata schema bloc a testului de emisie acustica
testului de presume in timpul probei
este rezultatul: de presiune hidraulica la preincalzitorul de inalta presiune. Presiunea
hidraulica s-a realizat
1) solicitarii structurii materialului; cu ajutorul unei pompe cu piston, actionata de un motor electric.
2) deformarii structurale prin suprasarcina;
3) evolu^iei discontinuitatilor existente;
4) prezen^ei mai multor discontinuitaji m zona controlata;
5) prezenta unor perturbajii din mediul ambiant.
Existenfa mai multor defecte senmificative apropiate intre ele, a
general semnale de
emisie acustica cu mai multe tipuri de impulsuri propag^du-se cu viteze de
grup diferite prin
material. Separarea acestor impulsuri provenite de la defecte diferite, este
practic imposibil de
realizat in prezent, deoarece analizorul folosit este astfel conceput meat sa
inregistreze
oscilatiile §i amplitudinile unui singur front de unda [20, 21, 23, 33], Din
aceste motive
aplicarea modelului de deterrainare a coordonatelor §i de localizare
conventionala a sursei
de emisie acustica este aproximativa. Fig. 97. Test de emisie acustica - PIP 7 TA6 CETlERNUT[29, 39]
Problemele ce apar sunt datorate existenjei mai multor discontinuitafi
apropiate. Din 700
aceste motive modelul de localizare folosit ajuta la determinarea zonelor ce In diagrama din figura 98 se observa;
prezinta
imperfeejiuni structurale. 1) primele semnale de emisie acustica au aparut la presiunea de 37 bar,
In timpul testului de localizare s-a determinat zona ce prezinta presiune care
discontinuitafi - reprezinta presiunea nominala de lucru a recipientului;
figurile 94 si 95. 2) rata oscilafiilor de emisie acustica a crescut odata cu ridicarea in
continuare a
presiunii in recipient pana la presiunea maxima de proba admisa (54 bar);
3) nivelul maxim inregistrat al ratei oscilafiilor (1344 osc/sec) prezinta
valori relativ
scazute fata de cele cunoscute in literatura de specialitate pentru situafia
extrema a evolufiei
unei fisuri [20,21];
4) pe perioada menfinerii presiunii la vaioarea de 54 bar s-a inregistrat
o reducere
accentuata a activitatii de emisie acustica;
5) pe perioada scaderii presiunii pana la 40 bar, menfinerii la aceasta
presiune ?i
ridicarii din nou a presiunii pana la 54 bar, nu s-a inregistrat o activitate de
emisie acustica;
6) in intervalul de cre^tere a presiunii intre 55 - 58 bar, s-au inregistrat
semnale de
emisie acustica.
In figura 98 se poate observa ca in perioada de evolufie a
Fig.96. Cadran IV PIP 7 TA6 CET IERNUT[39J deformarilor, amplitudinea
ratei oscilafiilor de emisie acustica create. Vaioarea cea mai mare a
amplitudinii ratei
144 oscilafiilor de emisie acustica este de145
aproximativ 1280 oscilafii/secunda,
rata
corespunzatoare zonei in care s-au localizat defectele.
Prin acest tip de experiment s-a demonstrat ca emisia acustica este
singura metoda
adeevata pentru detectarea §i localizarea zonei cu fisuri evolutive la valorile
5.4.2. SUPRAVEGHEREA PRIN EMISIE ACUSTICA AIMBINARILOR SUDATE fN
TIMPUL INCERCARILOR DE PRESIUNE HIDROSTATICA

Fig. 98. Diagrama testului de emisie acusticd m timpul fisurdriipentru proba de presiune hidraulicd PJP7 TA6
Prezenfa unei imperfecfiimi structurale, a fost identificata prin
evaluarea emisiei

t(fr>i
OC
acustice in zona suduiii in timpul supravegherii continue a vasului sub

nj
<SZ a f -
presiune dintr-o
centrala electrica. S-a ales pentru acest experiment cazanul nr. 3 din
termocenttala de la
Giurgiu la care in timpul unei revizii s-a constatat existenfa unor fisuri

---- --------------6i
strapunse la imbinarile
circulare dintre virolele tamburilor. Inspectia ulterioara a pus in evidenla
existenfa a
numeroase fisuri in zona imbinarii sudate longitudinale. Dupa efectuarea
reparafiilor
necesare recipientului, a fost repus in funcfiune §i supus unei probe de

SI Ai 31,
presiune hidrostatica.
In timpul probei vasul a fost supravegheat prin emisie acustica [20].
In timpul acestor teste s-au constatat:

S'.
1) aparifia unor activitaji de emisie acustica intense in zona imbinarii
sudate circulars

M £i
cuprinsa in zona delimitata de cele trei traductoare;
2) in timpul ridicarii presiunii pina la 130 bar nu s-a remarcat o cre§tere
semnificativa
a emisiei acustice;
3) o data cu cre^terea presiunii §i men|inerii ei la o valoare constants a
aparut o emisie
acustica explozivS;
4) dupa cre§terea in continuare a presiunii s-a observat o amplitudine
mare a
semnalelor, de circa 4800 evenimente / secunda, ceea ce corespunde ca
valoare cu datele
indicate in literatura de specialitate [15, 17,40], pentru propagarea fisurilor
intr-o sudurS;
5) nivelul ridicat este datorat dezvoltarii unor discontinuitSti din
materialul
recipientului, unor incluziuni nemetalice §i a golurilor din imbinarea sudata
circulars;
6) deoarece semnalele provenite sint rezultatul propagSrii mai multor

CET JERNUT [29,39]


fisuri in
evolulie, s-a localizat §i delimitat zona cu imperfecfiuni structurale (figura
99,100).

Fig, 99. Test de emisie acusticd - Cazan nr. 3 CET GIURGIU [39]
-001

-06

146 147
Numarul evenimentelor de emisie acustica a avut o distributie 5.4.3. SUPRAVEGHEREA ON - LINE PRIN EMISIE ACUSTICA
diferita in amplitudine, A
deoarece propagarea fisurilor s-a realizat diferit, producand variatii ale COLECTORULUI NR. 2 DE LA CET VEST BUCURESTI IN
acesteia, de aceea se TIMPUL PROBEIHIDROSTATICE
recomanda sa se acorde o atenfie deosebita efectului produs de dezivoltarea In timpul probelor de presiune hidrostatica de la colectorul nr. 2 din
simuitana a CET VEST
discontinuitajilor. Bucure§ti s-au efectuat teste de emisie acustica, pentru punerea in evidenja
a fisurilor din
Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele [20]; cordoanele de sudura. Pentru acest experiment s-a folosit echipamentul
romanesc compus din
a) In timpul experimentelor la vasele sub presiune s-a observat ca nu analizorul §i traductoarele de emisie acustica. Traductoarele s-au montat in
este posibil sa se zona imbinarii
detecteze totdeauna tipul specific de discontinuitate. sudate la o distan[a de 500 mm unul fa^a de celalalt in varfurile unui patrat.
b) Analiza structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice nu
indica dimensiunea
unei discontinuitati, dar ofera o masura a severita[ii structurale a
discontinuita[ii.
c) Prin emisie acustica se detecteaza numai imperfec^iunile structurale
evolutive cu o
sensibilitate mare care pot oferi informalii asupra cre§terii discontinuita|iIor.
d) Pentru o detectare §i o localizare cat mai buna a zonei ce prezinta
discontmuita|i
trebuie acordata o atentie deosebita geometriei alese, folosirii ghidurilor
'6 de
unda, culegerii
tuturor datelor §i a modului de prelucrare a datelor. %

TESTDE EMISIE ACUSTICA LA COLECTORUL 2 CET VEST


BUCURESTI [29]
Diagrama semnalelor de emisie acustica obpnutd in
Fig. 100.
De interes a fost localizarea surselor de emisie acustica, respectiv a
timpul fisurdrii fisurilor ?i
cordonului de sudurd (b) cazan nr.2 CRT Giurgiu[39] determinarea coordonatelor acestora. In foto de mai sus este prezentat
modul de amplasare al
traductoarelor.
In timpul testului s-au constatat:
1) aparijia unor activita]! de emisie acustica intense in zona imbinarii
sudate;
2) in timpul ridicarii presiunii pana la 130 bar nu s-a remarcat o
cre§tere semnificativa
a emisiei acustice;
3) cand s-a atins presiunea de 150 bar §i s-a mentinut pe palier la
valoare constant, a
148
aparut o emisie acustica exploziva; 149
ceea ce a condus la concluzia ca
discontinuitajile de
material sunt evolutive cu tendinfe catre extindere.
4) localizarea s-a dovedit a fi utila deoarece determinarea
coordonatelor zonei cu
fisuri s-a facut practice in timp real. In figurile de mai jos se pot vedea
atechipamentul folosit
CONCLUZII

Prin investigarea sistematica a imperfec|iunilor structurale folosind


tehnica de
supraveghere a structurilor prin evaluarea emisiei acustice s-au obtinut
rezultate cu privire la:
- punerea in eviden|a, prin supravegherea unor structuri prin evaluarea
emisiei
acustice, a fisurilor de coroziime fisuranta, a fisurilor din suduri, a anumitor
transfomari de
faza constituite in raaterialul solicitat macanic;
- metodele experimentale §i a unor modele de evaluare a integritatii
structurale a
materialelor metalice in vederea realizarii diagnosticarii lor in timpul
funclionarii;
- masurarea a unor parametrii specific! emisiei acustice in funcfie de
tipul de defect gi
de caracteristicile mecanice proprii fiecarui material in parte.
- elaborarea unei metode §i a unei tehnologii pentru supravegherea on
•jL0a0O073 lAC < - line a unor
subansamble industriale prin evaluarea emisiei acustice;
itansg*! - elaborarea criteriilor ce stau la baza evaluarii integritatii structurale a
materialelor
{jsaas WBtt I metalice in vederea realizarii unei cSt mai corecte diagnosticari in timpul
s
BAT* I
flinctionarii.
SWW.ei - analizand §i comparand rezultatele experimentale pentru testele de
l a :- M A ^ c t i i ^ T U I emisie acustica
lltr':
efectuate in condijii de laborator, cu cele realizate in conditii extreme, atat
pentru vasul sub
presiune (tamburul cu fisuri in cordonul de sudura), cat §i pentru cotul de
conduct, supuse
testului de presiune hidrostatica, se poate concluziona ca §tiind rata de emisie
Mil acustica
determinate in laborator pentru un anumit tip de material se poate estima ce
rata de emisie
acustica se poate obtine in condijiiile de lucru reale pentru aceJa?i tip de
material;
- s-a estimat ca pentru olelul TCZ rata de emisie ecustica
corespunzatoare
fenomenului de FCT §i tipului de fisura de coroziune este de 30-103
evenimente/s, iar pentru
ofelul 15111, de la cotul de conducts s-a estimat o rata de emisie acustica de
120-10^
evenimente/s corespunzatoare imei solicitari datorate unei presiuni de 480
bar;
- emisia acustica datorata fisurii din sudura a fost cauzata de fisurile
micronice care
Localizarea zonei cu fisuri din cordonul de sudurd insumate au dat o singura sursa activa de emisie acustica;
- senmalul provenit din propagarea lenta a fisurii a fost depa§it de
Colectorul 2 din numarul mare de
Termocentrala CET VEST Bucuresti [39] semnale provenite de la curgere;
150 151
- deoarece s-au observat valori diferite ale amplitudinii emisiei
acustice in diferite
condijii de incercari, pentru acela§i tip de material §i acela§i tip de defect se
recomanda sa se
acorde atenlie efectului produs de diferenja dintre parametrii de sarcina,
pentru corelarea
- experimentele prezentate au demonstrat ca se poate determina
numarul total de BIBLIOGRAFIE
evenimente corespunzator momentului cedarii materialului pentru anumit
material, ?nsa [1] M. Asty; "Acoustic Emission Source Location on a Spherical or Plane
recunoa§terea tipului de defect se poate estima cu o probabilitate mica; Surface; NDT
- analiza structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice nu indica International 1978 / p. 223;
dimensiunea [2] R.G. Bradt;"Fracture Mecanics of Steels";
unei discontinuitaii, dar ofera infoiToatii asupra zonei cu discontinuita^ii; [3] Bniel & Kjaer; "Sensitivity Calibration of Acoustic Emission System",
- sursele de emisie acusticS secundare, cum ar fi interfereii|ele undelor
radio, European
electromagnetice, zgomotul de fond, manevrari de exploatare, pot influenta Groupen Acoustic Emission;
datele de emisie [4] Bruel & Kjaer; "Windows to FFT Analysis Acoustic Measurement
acustica; System";
- prin emisie acustica se detecteaza numai discontinuitad evolutive cu [5] Bruel&Kjaer; "Acoustic Emission Source Location in Theory and in
o sensibilitate
mare care pot oferi informatii asupra cre§terii discontinuitalilor; Practic" Technical
- pentru o iocalizare cat mai buna a zonei ce prezinta discontinuitaji Review No.4 ! 1987
trebuie acordata o [6] Gh. Constantinescu , Gh. Ciobanu; "Bazele fizicii solidului §i aplicalii",
atenjie deosebita geometriei alese, folosirii ghidurilor de unda, culegerii Editura tehnica
tuturor datelor §i a
modului de prelucrare a datelor; 1980;
- identificarea semnalului provenit de la sursa de emisie acustica este [7] D. M. Cracken, "Metode numerice"; Editura Tehnica Buc. 1977;
unul dintre [8] 1. Cioclov; "Mecanica ruperii materialelor"; Editura Tehnica, 1979;
elementele de baza ale analizei §i trebuie facuta Jinand cont ji de atenuarea [9] H. 1. Dunegan, C. A. Tatro; "Acoustic Emission Generated during Phase
ffontului de unda Transformation
prin material; un Metals and Alloys"; UCRL - Livermore 1968;
- localizarea zonelor cu discontinuitati §i supravegherea on-line a
acestor zone, [10] H. L. Dunegan, D. O. Harris; "Fracture Analysis by Acoustic Emission";
corelate cu testele de laborator au permis stabilirea unor criterii pentru Journal of
evaluarea integrita|ii Engineering Fracture Mecanics vol.1 /1968;
stmcturale a materialului analizat ?! pentru stabilirea momentului cedarii [11] D. S. Dugdale; "Journal of Mecanics Physisc Solid"; 1960;
materialului; [12] K. Fowler; "Observation and Analysis of Simulated Ultrasonic Acoustic
- emisia acustica. este singura metoda care permite supravegherea on- Emission Waves in Plates and Complex Structures"; ASTM 505 / 1972;
line cu [13] J. Holr; "Methods of Measurement and Assesment of the Acoustic
localizarea zonelor ce prezinta defecte evolutive pentru recipientele sub Emission
presiune. Activity from the Deformation of Low Alloy Steels";
[14] D. O. Harris, A. S. Teteknan; "Detection of Fiber Cracking by Acoustic
Toate experimentele §i rezultatele prezentate ofera o paleta bogata a Emission";ASTM 1972;
aplicatiilor [15] T. Ingham; "Acoustic Emission for Physical Examination of Metals";
emisiei acustice. De?i calculele §i masuratoriie efectuate indica acorduri International
globaie bune intre Metals Review, vol. 2 No. 42 / 1980;
[16] Charles Kittel; "Introducere in fizica corpului solidului"; Editura Tehnica,
teorie §i experiment, studiile de detaliu pentru anumite fenomene ne arata cu 1971;
claritate faptul [17] J. Kawaguchi;"Acoustic Emission Diagnostics for Integrity of Cilindrical
ca analiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei Storage Tank
acustice este inca un Structures"; Editura Tehnica,1971;
camp descliis cercetSrilor, atSt din punct de vedere fundamental, cSt §i a [18] L Licea; "Fizica Metalelor"; Editura §timlifica §i enciclopedicS, Buc.
1986;
largirii gamei de [19] Manfred Leistner; "Schallemission bei nieder Zyklischer Belastung von
aplicajii. Stahlprobe";1984;
[20] Mateia§i Gabriela, Teza de doctoral, “Contribu[ii la analiza nedistructiva
a structurilor
152
metalice prin evaluarea emisiei de vibra|ii’, Universitatea Bucure§ti,
Institutul 153 de Fizica
Atomica, i^uarie 1995;
[21] Mateia§i Gabriela, Cupcea N., Zabunov A.; Brevet de invenlie Nr.
100688 / 22.03.1990,
"Echipament electronic pentru analiza semnalelor de emisie acustica"
[22] Mateia§i Gabriela; "Analiza nedistructiva a structurilor metalice prin
[26] Mateia§i Gabriela, Zabunov A., "Installation fixe de vibrodiagnostic pour
les [42] H. Nakasa; "Applicability of Acoustic Emission Techniques to Detection
turboaltemateurs"; Conferinta Nalionala de Energetica, Neptun Romania, and
iuniel992, 90 - Monitoring of Pipe Failure"; Proceedings of the Third International
93; Symposium 1978;
[27] Mateia§i Gabriela, Zabunov A., "Cre^terea sigurantei in funclionare a [43] Naotake Ohtsuka, Nakano Masaaki; "Acoustic Emission Monitoring
turboagregatelor During Rupture
prin monitorizarea on - line a vibratiilor §i a parametrilor de functionare"; Test of Pressure Vassel and Laboratory Fracture Test"; ASTM 1979;
A XX-a [44] M. Ohtsu; "A Generalized Theorie of Acoustic Emission and Green's
Confeiinfa Nafionala de Cre§terea sigurantei in functionare a instelatiilor Function in a Half
termoenergetice, Bra§ov, dec. 1993; Space"; Journal of Acoustic Emission,vol. 3,No. 1 / 1985;
[28] Mateia§i Gabriela, "Instalajie de diagnoza prin vibratii pentru turbinele [45] A. Pollock; "Stress - wave Emission during Stress Corrosion Cracking of
de 50 MW"; Titanium
Conferinfa "Metode noi de abordare a analizei asistate de calculator Alloys" Boeing Scientitic Research Laboratories, oct. 1967;
privind functionarea [46] A. Pollock; "Acoustic Emission from Solids Undergoing Deformation";
instalatiilor energetice" Arad, mai 1993; England, 1970;
[29] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Acoustic Emission as a tool for Testing
Vessel under [47] H. Pedersen, C. Bailey; "Acoustic Emission Monitoring Fatigue Cracks
Hydrostatic Pressure"; The Annual Symposium of the Institute of Solid in Aircraft
Mechanics; Structures"; Instrument Society of Amarica / 1976;
Romanian Academy, nov. 1992; [48] 1.1. Sirotin; "Fizica cristalelor"; Editura §tiintifica §i enciclopedica,
[30] Mateia§i Gabriela, Cavaleru A., "The Continous Surveillance of the 1981;
Turbines [49] H. Schumman;"Metalurgie fizica"; Editura Tehnica, 1962;
Vibrations"; 10 th. International FASE Symposium 1993, Proceedings, [50] H.Trodyne; "Acoustic Emission"; 1977;
Romanian [51] C. A. Tatro; "On - line Safety Monitoring of a Large High Pressure High
Academy Acoustical Commission, sept. 1993, 67 - 70; Temperature"
[31] Mateia^i Gabriela, "Multichannel Equipment for Vibrodiagnosing of
Turbines"; National ASTM 1979;
Energy Conferance "Towards a Sustainable Energie Efficiency", [52] C. A. Tatro; "Fracture Analysis by Use of Acoustic Emission";
Proceedings, Neptun Engineering Fractures,
Romanian, June 1994, 80 -86; vol. 1 / 1978;
[32] Mateia§i Gabriela, "Acoustic Emission Diagnosis and Monitoring for
PressureVesseJ"; [53] A. S. Tobias; "Acoustic Emission Source Location in Two Dimensions
National Energy Conferance "Towards a Sustainable Energy"; by Array of
Proceedings, Neptun three Sensors" ; Non - Destructive Testing, fev. 1971;
Romanian, June 1994, P 9 - 15; [54] C. F. Tiffany, J. M. Masters; "Applied Fracture Mechanics Fractures
[33] Mateia?i Gabriela, lovea M., "Computerized System for Vibrations Toughness Testing
Monitoring";
Conferance Internationale sur les Machines Electriques; Gif - sur - Yvette and its Applications"; ASTM no. 381;
france sept. [55] A. S. Tetelman, H. L. Dunegan; "Detection of Fatigue Crack Growth by
1994; Acoustic
[34] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Aplicarea tehnicii emisiei acustice Emission Techniques"; 1983;
pentru detectarea [56] K. Takashima; "Acoustic Emission during the Martensitic
discontinuitatilor vaselor sub presiune dintr-o centrala electrica"; Transformation of Stainless
Conferinta Najionala de
Fizica, Proceedings, sept. 1994, 38 - 39; Steel" Proceedings of the Fifth Acoustic Emission Symposium 1980;
[35] Mateia^i Gabriela, Cavaleru Al., "Evaluarea integritalii structurale a [57] Anual Book; "American Society for Testing Materials - Acoustic
materialelor Emission Standards" E
metalice prin emisie acusticS"; Sesiunea de Comunicari de Acustica, 07.04, vol. 3 / 1990;
Academia Romana,
oct. 1994; [581 R. Wearver; "Diffuse Waves in Finit Plates"; Journal of Sound and
[36] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Acoustic Emission Evaluation of Stress Vibration, vol. 94 /
Corrosion 1984;
Cracking",The Annual Symposium of the Institute of Solid Mechanics
Bucharest [59] R. Wearver; "On Diffuse Waves in Solid Media"; Journal of the
Romanian Academy, december 15 154 -16 1994, 351 —356; Acoustical Society of
[37] Mateia§i Gabriela, “Studii privind realizarea unui echipament America, vol. 74 /1982;
computerizat de emisie [60] Nondestructive Testing; Handbook; Acoustic Emission Testing; 1990;
acustica pentru analiza defectelor ce apar in timpul func^ionarii la [61] Gh. Marinescu; "Analiza numerica"; Editura Academiei, 1974.
subansamblele
energetice aflate sub presiune”, contract de cercetare Cod I..2.126/ 1991- [62] H. Monney; "Some Numerical Solutions for Lamb's Problem"; 1974.
1994; [63] M. Ursache; "Proprietaliie metalelor"; Editura didactica §i pedagogica,
CUPREVS

Capitolul 1 Bazele teoretice 0 experimetale aie analizei nedistructive a structurilor


metalice prin evaluarea emisiei acustice
1.1. Emisia acustica
1.1.1 .Fenomenul emisiei acustice
1.1.2. Defmirea termenilor folosili in teoria emisiei acustice
1.2. Mecanismele emisiei acustice
1.2.1. Mecanismele macroscopic ale emisiei acustice
1.2.1.1. Deformarea plastic

OOO'J4^4^4^0
1.2.1.2. Propagarea fisurii ca sursa de emisie acustica
1.2.1.3. Modelul de deformare plastic
1.2.1.4. Ruptura ca sursa de emisie acustica
1.2.1.5. Modelul de ruptura elastic liniara
1.2.1.6. Emisia acustica produsa de oboseala

N
OOJ^W(>JO'
1.2.2. Mecanismele microscopic ale emisie acustice
1.2.2.1. Modelul de deformare micromecanica
1.2.2.2. Surse de disiocare microscopic generatoare de emisie acustica

Capitolul 2 Modele teoretice ale analizei structurilor metalice prm


evaluarea emisiei acustice 47
2.1. Modelul de localizare a discontinuitalilor de material prin metoda emisiei acustice 47
2.1.1. Localizarae sursei de emisie acustica. No|iuni generate 48
2.1.2. Modelul de localizare a sursei de emisie acustica 52
2.1.2.1. Localizarae sursei de emisie acustica in coordonate polare 57
2.1.2.2. Localizarea in plan a sursei de emisie acustica in coordinate carteziene 59
2.2. Modelul teoretic de evaluare a integritajii structurale prin analiza emisiei acustice 62
2.3. Criteriile de evaluare a integritajii structurale a materialelor ce prezinta discontinuitati
evolutive in structura 68
2.3.1. Criteriul de evaluare a integritalii structurale a materialelor cu defecte evolutive 68
2.3.2. Criteriul cantitativ empiric al evaluarii structurilor metalice prin emisie acustica 70
2.3.3. Criteriul de evaluare a integritalii structural stability cu integral J 71

Capitolul 3 Echipementul de emisie acustica 73


3.1. Traductoarele de emisie acustica 75
3.2. Preamplificatoarele pentru prelucrarea semnalelor 76
3.3. Descrierea echipamentului electronic pentru analiza semnalelor de emisie acustica 76
3.3.1. Panoul frontal al anaUzorului de emisie acustica 78
3.3.2. Amplificatorul 79
3.3.3. Blocul pentru masurarea timpilor de propagare 79
3.3.4. Blocul pentru analiza semnalelor de emisie acustica 80
3.3.5. Blocul pentru masurareatensiunii de virf 80
3.3.6. Blocul pentru masurarea ariei de sub curba de emisie acustica 81
3.3.7. Blocul de masurare 5i afi?are 81
3.3.8. Bloculde ie§iri 82
3.3.9. Blocul de memorie 82
3.3.10. Interfala serial pentru calculator 82
3.3.11. Automatul general §i transferul de date 83
3.3.12. Divizorul de frecven|a 83
3.3.13. Blocul de emisie 83
3.3.14. Blocul de recep^ie

L/1 Ln 4i. 4^
C« 00 oo oo oc
3.3.15. Dialogul cu calculatorul
3.4. Metode de calibrare ale echipamentului de emisie acustica
3.5. Standarde reglementari
3.6. Descrierea echipamentului multicanal pentru analiza semnalelor de
emisie acustica

OC
U>
3.7. Simularea surselor de emisie acustica m vederea calibrarii

<1
echipamentului de emisie
acustica4 Metode experimentale ale analizei nedistructive a structurilor metatice 91
Capitoiul
4.1. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul
incercarilor tenacitatii
dupametodaKic 92
4.2. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul incercarilor tenacitatii
dupa metoda DCVF 98
4.3. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul incercarilor tenacitatii
dupa metoda integralei J 101
4.4. Metoda experimental pentru punerea in evidenja a fenomenului de fisurare coroziva
sub tensiune prin analiza emisiei acustice 106

Capitoiul 5 Experimente de emisie acustica 111


5.1. Evaluarea nivelului total al emisiei acustice pentru teste de laborator folosind medodele
experimentale Kic, DCVF, integral J 112
5.2. Rezultatele testelor de laborator pentru punerea in evidenia a fenomenului de fisurare
coroziva sub tensixme prin evaluarae emisiei acustice 124
5.3. Rezultatele experimentale ale incercarilor pentru punerea in evidenta a fenomenului de
Fisurare coroziva sub tensiune prin evaluarea emisiei acustice in condi|ii reale de lucru 134
5.3.1. Testul de emisie acustica pentru supravegherea on-line a structurilor metalice pentru
punerea in evidenta a fenomenului de fisurare coroziva sub tensiune 134
5.3.2. Supravegherea on-line prin emisie acustica a cotului de conducts ce prezinta fisuri de
coroziune fisuranta de la Termocentrala lemut 138
5.4. Rezultate experimentale pentru evaluarae emisiei acustice in timpul testelor effectuate
in condilii extreme 140
5.4.1. Localizarae zonei cu discontinuitaji la materialele metalice ale vaselor sub presiune
in timpul incercarilor de presiune hidrostatica 141
5.4.2. Supravegherea prin emisie acustica a imbinarilor sudate in timpul incercarilor de
presiune hidrastatica 147
5.4.3. Supravegherea on-line prin emisie acustica a colectorului nr.2 de la termocentrala
GET VEST Bucure§ti 149
Concluzii 151
Bibliografie 15
3
Cuprins
15
6

ISBN 978-606-23-0118-7