You are on page 1of 23

Regina Maria- regina soldat i om politic

Cea care avea să devină în 1914 regină a
României, Maria Alexandra Victoria, principesă de
Marea Britanie şi Irlanda s-a născut la 17 octombrie
1875 în Eastwell-Park, tatăl fiind Alfred, duce de
Edinbourgh, fiu al reginei Victoria a Angliei, iar mama,
ducesa Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului
Alexandru al II-lea al Rusiei. În urma demersurilor
făcute de către Charley, principesa de Saxa-
Meiningen, sora mai mare a împăratului Germaniei,
principesa Maria s-a logodit, la numai 16 ani, cu
Ferdinand de Hohenzollern, principe moştenitor al
României.
Regina Maria este una dintre cele mai importante
personalități care au marcat istoria fiind cunoscută
pentru contribuția pe care a avut-o în Primul Război
Mondial, prin campaniile de ajutorare a soldaților
români, fapt pentru care a fost supranumită și „Regina
soldat”.
,,Înfăţişarea sa, căreia i se potriveşte atât de bine termenul
de înfăţişare de regină, statura ei înaltă, (…) , dar mai ales
expresia privirii, în care străluceşte inteligenţa, bunătatea,
încordarea şi adesea bucuria, alcătuiesc un tot de-o
atracţie irezistibilă. (…) gesturi atât de spontane, atât de
discret făcute, încât trec aproape neobservate şi, totuşi,
câtă mărinimie, ce ghicire a sensibilităţii aproapelui, nu
trădează.” (,,Revue des deux Mondes”, 1935)

Aflându-se în Malta. aleasă spre a patriei cinstire. devine soţul prinţesei în 1893. Maria va ajunge in Romania ca mireasa a unui barbat cu 10 ani mai mare. „Pe vremea aceea. Ferdinand l-a parasit cu sentimentul ca a fost stangaci si grosolan. A convins-o pe Missy că nu trebuie să devină Regina Maria a Angliei. Ducesa de Coburg. pe care. Prinţul moştenitor Ferdinand. insula mediteraneană scăldată de soare. ci o regină în alt ţinut din Europa. în sud-vestul Germaniei. prin aranjamentul matrimonial al unei verişoare germane. ce suferea din dragostea pentru o alta femeie. Cu prilejul acestui eveniment a primit o cupă de argint care se păstrează la Muzeul Naţional de Istorie al României şi pe care stă gravată inscripţia: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu. Ianuarie 1893”. aflat intr-o padure din apropiere de Sigmaringen. ca apoi. Lui Nando. mi se părea că tot aştept ceva ce nu venea…” scria prinţesa în “Povestea vieţii mele”. locul de baştină al familiei Hohenzollern. Tanara . avea atunci doar 14 ani. Maria a parasit patul deceptionata. a fost un esec. sfios şi lipsit de imaginaţie. in 1893. pusese la cale o căsătorie între cei doi. se pare ca o va iubi pana la moarte Îşi încep „ziua de miere” – atât le-a acordat regele Carol I – urmată de noaptea nunţii de coşmar la Krauchenwies. Bunica sa. Însă mama prinţesei. alături de familia sa (tatăl său era detaşat cu o misiune din partea marinei britanice). „nu-i dădea nimic în gând pentru a face să treacă plăcut timpul unei soţii atât de copilăroase. născut pe 24 august 1865. dar nu va avea acelasi drum cu iubirea.Asadar. Noaptea nunţii a fost un eşec total. George. Luna de miere petrecuta in castelul de vanatoare de la Krauchenwies. se celebrează două ceremonii de căsătorie în castelul medieval de la Sigmaringen. Dar Missy. Inima lui Ferdinand va ramane daruita femeii exilate la Paris. Casatoria va duce spre tron si coroana. urmate de un dejun somptuos de gală unde au participat toate feţele regeşti europene. prinţesa Maria trăieşte primii fiori ai dragostei faţă de vărul ei. insingurata. era împotrivă. dar parcă simţeam tot timpul ceva deşert şi gol. însurăţeii să se îndrepte spre România. cu dorinta de a citi un roman de dragoste. la Sigmaringen. aşa cum era alintată. cu un tren regal. Răspundeam naiv iubirii lui. scrie prinţesa Maria în „Povestea vieţii mele”. Cum Ferdinand era catolic şi Maria era anglicană. Maria şi George rămân prieteni pentru toată viaţa. regina Victoria a Angliei. poeta Elena Vacarescu. nu dorea cu niciun preţ o căsătorie între copiii ei şi o persoană de neam englez. fetele nu cunoşteau planurile de căsătorie ale părinţilor”.

Zoe Cămărăşescu îşi aminteşte în memoriile sale cum prinţesa „anima locul unde se găsea cu un fel de vibraţie luminoasă ce se desprindea din toată fiinţa ei”. regele Carol I – după ce a prezentat-o protipendadei româneşti. dar istoria se repetă mereu. să o spioneze şi să o formeze ca viitoare regină. ca şi azi. transforma câte ceva prin curte. într-o căsnicie de peste 40 de ani. viaţa în aer liber. aproape crud de indragostit. De la început. animalele. cu toate tradiţiile rigide. grădină. elitele occidentale priveau România cu scepticism.sotie a oferit o explicatie delicata acestei situatii. Venită dintr-o ţară unde a fost crescută într-o libertate deplină. anume ca sotul ei „era teribil. Sub pomii înalţi a plantat un câmp de irişi și alte nenumărate flori. Izolată la Cotroceni de „Unchiul” în primii ani de căsătorie. palat. parca mai asteptam ceva ce nu s-a intamplat”. Fiicei sale îi scria: . unde. la un mare bal dat la palat. dărâma. iar imoralitatea societăţii din Bucureşti – înspăimîntătoare. Vremurile se schimbă. am incercat sa raspund pasiunii sale. ca să fie ferită de intrigile ţesute de protipendadă. destul de plicitisoare. ajunge într-o ţară. Iar atunci. aristocraţia se bucura de o libertate a moravurilor. După „perioada de miere”. Regina Victoria îi scria uneia dintre nepoatele sale: Cred că el este drăguţ şi părinţii lui încântători. Prinţesa Maria clădea. dar ţara este foarte nesigură. Cum a pus piciorul pe pământ românesc. a urmat o singurătate în doi. In felul meu imatur. visele de fericire conjugală s-au spulberat. Reacţiile cu privire la căsătorie nu au întârziat să apară. iubind florile. dar eram avida si insetata de ceva mai mult…Totul imi lasase un sentiment de neimplinire. în cinstea venirii prinţesei în România – a avut intenţia să o izoleze de restul lumii.

atât familia regală cât şi clasa . iar Carol I a construit special pentru aceştia Castelul Pelişor în complexul familiei regale de la Sinaia.Logodna lui Missy ne-a luat pe toţi prin surprindere. în glumă. pe principesa Maria. Un an mai târziu. cel care va deveni al treilea rege al României. măritată cu regele George al Greciei. cunoscută pentru jurnalul său de curte cu un caracter satiric: Suntem dezgustaţi să vedem anunţul căsătoriei bietei şi foarte drăguţei Prinţese Maria de Edinburgh cu Principele României!!! E o cruzime şi o ruşine să legi această frumoasă fată de o Românie semibarbară[4]. la începutul anilor '30 ai secolului trecut “Soacra Balcanilor”. Pentru tânăra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucureşti. Principele moştenitor Ferdinand şi soţia sa. În acel moment. la 10 octombrie 1914. odată cu accederea la tron a principelui Ferdinand. pe prinţul Niculae. în 1896. In conformitate cu uzanţele caselor regale şi într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principesei de coroană în activităţile statului. care a murit la începutul războiului. numirea principesei Maria în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori. iar ea este încă un copil şi atât de lipsită de experienţă. În urma alianţelor matrimoniale realizate de copiii ei în marile case regale din Balcani. Maria va fi foarte mândră de această numire. purtând uniforma şi conducând regimentul la manifestaţiile oficiale. într-un moment crucial în istoria României. după moartea regelui Carol I. dar şi fiind aproape de soldaţii săi pe timpul războiului. au trăit sub tutela autoritară a regelui Carol I. care în 1922 s-a căsătorit cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei. principesa Maria. până la moartea acestuia. marcat de izbucnirea Primului Război Mondial. Principesa Maria a devenit regină a României. in 1893 s-a născut primul copil al cuplului princiar: Carol al II- lea. Una dintre reacţiile cele mai dure a fost cea a lui Lady Geraldine Somerset. regina Maria i se spunea. şi pe micul principe Mircea. soţia arhiducelui Anton de Austria. întreaga societate românească. Regele Carol I decide. Regina Maria şi Regele Ferdinand au mai avut împreună trei fete şi doi băieţi: principesa Elisabeta. la 11 octombrie 1914. Ţara este foarte nesigură. S-a implicat activ în toate acţiunile pe care Regimentul 4 Roşiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roşiori „Regina Maria”) le-a desfăşurat de-a lungul vremii. principesa Ileana. societatea – îngrozitoare –. se pare că s-a ajuns la ea foarte repede.

“ Devenită regină odată cu accederea la tron a principelui Ferdinand. spunea ea. Regina a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie. a organizat spitale de campanie și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță. fireşte. spunându-i cu toata sinceritatea ca ea îi înlocuia mama. la 11 octombrie 1914. riscându-si viata fara nici o rezerva. la puțin timp după izbucnirea Primului Război Mondial. era în afara felului său de-a fi. fie intrarea în război de partea uneia sau alteia dintre cele două alianţe aflate în conflict. în spitale de campanie şi a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. si apoi. tinându-l de mâna ore întregi pe tânarul muribund. susţinând alianţa cu ţările Antantei în vederea unirii provinciilor româneşti aflate sub stăpânirea Imperiului Austro- Ungar. soldaților răniți pe front și bolnavilor de tifos și holeră. când a lucrat direct pe front. În timp ce ea era atrasă spre Antanta. pentru ca apoi. desi acum era regina.. iesit din comun. în ciuda presiunilor făcute de Antanta şi de Puterile Centrale. era profund divizată în tabere ce susţineau fie neutralitatea. Şi în timpul in timpul Razboiului balcanic. ea statea la capatul soldatilor tineri care mureau de holera. pentru atitudinea ei curajoasă din timpul Primului Război Mondial. ceea ce. Astfel. Arthur Gould Lee a descris plastic aceste gesturi ale reginei Maria:"Oamenii erau entuziasmati de exuberanta ei si îi admirau spiritul. regina s-a opus de la început participării la război a României. regele Angliei şi împăratul Rusiei fiind veri primari ai săi. Regina Maria a dedicat cu generozitate timp şi energie. deşi reginei nu îi plăcea acest lucru. Implicându-se în politică. În primii doi ani de război.Aş muri de supărare dacă România ar intra în război împotriva Angliei. după moartea regelui Carol I. dar a manifestat un dispret neînfricat. sa îngrijeasca la fel de riscant bolnavii de tifos din Moldova. Fara sa-i pese de riscuri. fata de bolile contagioase din spitale. îngrijind bolnavii din lagarele de holera. a ajuns să fie cunoscută drept ”mama răniților” sau ”Regina soldat”. au fost edificatoare pentru opţiunea pe care avea să o facă România.politică. Totuşi. familia lui Ferdinand înclina balanţa în favoarea germanilor. sub bataia focului. când nu numai ca a trecut nepasatoare prin transeele din prima linie. în special curajul incredibil dovedit în timpul razboaielor balcanice din 1913. . relaţiile reginei cu Marea Britanie şi Rusia. România a ales calea neutralităţii. pentru că presupunea să îşi controleze fiecare cuvânt. alături de Puterile Centrale. principesa Maria a lucrat în serviciul sanitar.. în timpul primului razboi mondial. varsând lacrimi pentru fiecare din ei. .

Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei se datorează. ca și un anturaj devotat. Nu a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe. când aproape numai datorită ei. Constantin Argetoianu. dar mai presus de toate pe acela al încurajării şi ridicării moralului acelora care o înconjurau şi care au trebuit să decidă. rămâne antologică afirmaţia lui Charles de Saint–Aulaire. Regina Maria şi-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităţilor sale. este şi cel care reuşeşte să sintetizeze totuşi cel mai bine rolul şi locul pe care ea îl merită în istorie: „Oricâte greşeli va fi comis regina Maria. cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de Puterile Centrale în Primul Război Mondial şi de autorităţile comuniste. au făcut rapid din soția regelui Ferdinand „Regina soldat”. optimismul nedezmințit. cum nu a cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea faţă de eforturile aşa de des inutile. regina s-a aşezat ca ctitoriţă a României întregite şi ca una din cele mai mari figuri ale . provocate de dorinţa ei de mai bine. O găsim în tranşee printre combatanţi în rândurile înaintate. înainte şi după război. Reginei Maria. soarta ţării şi a poporului său. A făcut diferenţa într-o vreme în care rolul femeii în politică nu avea însemnătate. Personalitate complexă şi puternică. Se poate afirma că. talentul extraordinar de organizare.când vedea ca i se apropie sfârsitul. campanii ale căror reminiscenţe mai pot fi întâlnite şi astăzi. A fost principalul sfătuitor al Regelui Ferdinand. unul din criticii constanţi şi nemiloşi ai reginei. într-o măsură. Este răstimpul când regina Maria își dă măsura personalității sale. regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice. regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la Bucureşti. regina Maria a întrupat aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti. în cele mai tragice momente. ambasadorului Franţei la Bucureşti (vremea respectivă): „Există un singur bărbat la Palat şi acela este regina”. războiul rămâne pagina ei. pagină cu care se poate făli. pagină care se va aşeza în istorie la loc de cinste. în răstimpul pribegiei noastre în Moldova. Prin modul cum a influenţat în 1916 intrarea României în război şi din nou în 1918. în acest sens. luându-l în brate si sprijinindu-i capul pe umarul ei pâna când îsi dadea sufletul". În 1916 România a intrat în Marele Război. O găsim de faţă la toate adunările care încercau să facă puţin bine. Întinsele relații de familie. în primii ani după al Doilea Război Mondial. o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare printre răniţi şi bolnavi.

Le aduc flori... soldații români pe care Regina îi vizitează în spitale își exprimă cu toții aceeași dorință:prin sacrificiul lor.”– Constantin Argetoianu . fără a avea o calitate oficială. Nu se plâng mai deloc. a trebuit să se încline în fața Reginei Maria și a dispus să se intoneze. S-a plecat asupra muribunzilor din spitalele militare refuzând mănușile de protecție. A întors capul să se uite la mine – era foarte tânăr. Cu cei mai grav răniți stau ceva mai mult.] De ce trebuie să se lase ei uciși ca să-i cârmuiesc eu pe cei mulți. dar nu contează – fie să ajungi Domnia Ta împărăteasa tuturor românilor». mi-a spus. O însemnare emoționantă din 30 august/12 septembrie 1916: „Toți mă salută cu o bucurie aproape emoționantă. probabil.» [. Bolnavi. groaznic rănit de un glonț dum- dum. indiferentă deopotrivă la contractarea tifosului exantematic. a fost aclamată ca un adevărat erou al războiului. Maria să aibă șansa de a ajunge „Împărăteasa tuturor românilor”. supranumit „Tigrul”. și mai ales soldaților. iar la congresul de pace de la Paris. sufăr. înfruntând cu un curaj fără seamăn riscurile contaminării cu gripa spaniolă. răniți sau chiar pe moarte. numai să ajung eu «Împărăteasa tuturor românilor. era întins pe burtă fiindcă nu putea sta în nicio altă poziție. Un lucru mă zguduie mai mult decât aș putea spune și îmi aduce lacrimi în ochi:când îi întreb dacă suferă. «rău m-a lovit dușmanul!» Cu lacrimi. Primul ministru francez. m-am aplecat peste el ca să-l întreb dacă-l . țigări. nu vor trăi s-o vadă? De ce? Unul. a jucat fără doar și poate un rol esențial pe tot parcursul războiului. dulciuri. până la ultimele forțe.istoriei noastre naţionale. Credința puternică a Reginei în victorie sau. a împărtășit privațiunile celor refugiați la Iași. în ochi. de aceea cred că vizitele mele nu sunt inutile. Regina Maria a devenit un simbol al rezistenței românești. îmi spun «Da. a știut să se impună în fața rușilor răsculați. chiar și numai în nevoia de a da totul. imnul României la primirea ei la Paris. Căci Maria a insuflat această credință și speranță tuturor persoanelor cu care s-a întâlnit. acesta e refrenul etern. Georges Clemenceau. într-o zi pe care oamenii aceștia simpli. «Rău m-au lovit. Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri Prezentă da discuțiile cu diplomații străini. obținând material sanitar de la Curtea țarului Nicolae al II-lea dar și din USA (faimoasele ambulanțe ce aveau să-i poarte numele). în momentele de cumpănă. un neiubitor de femei cu manifestări în politică. Mama Regina». fiecare viață măruntă și umilă e gata să-și dea și ultima picătură de sânge. de a lupta până la capăt. ca pentru un șef de stat.

dintre care cel mai emoţionant este testamentul spiritual lăsat de regină poporului român: „Ţării mele şi Poporului meu. În această perioadă au fost redactate şi testamentele sale. însă foarte mândră de ţara mea de baştină şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m’am străduit să devin o bună Româncă. pe frontul din Moldova. Abia împlinisem 17 ani. având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez. chiar de dincolo de liniştea mormântului. Când veţi ceti aceste slove. Mama Regina» – iar apoi refrenul etern:«dar să trăiești Domnia ta și să ajungi împărăteasa tuturor românilor»”. La început n’a fost uşor. regina s-a încadrat. la sfârşitul Primului Război Mondial. În perioada Conferinţa de Pace de la Paris (1919) dar şi după încoronarea. În octombrie 1917. când am venit la tine. A fost vocea cea mai hotarâta pentru rezistenta si ofensiva pe frontul din Moldova si. acesta a reuşit îndepărtarea reginei Maria din viaţa politică. 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoaşterea internaţională a statului român reîntregit. eram tânără şi neştiutoare. în sectorul de front Ciresoaia în fata cotei 443. «Mă doare. După moartea lui Ferdinand şi venirea la putere a fiului său. Woodrow Wilson. Şi totuşi. Poporul meu. la castelele sale din Bran şi Balcic. Regina Maria şi-a adus o contribuţie importantă şi recunoscută. . purtând uniforma de ofiter. aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată. eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice. Eram străină. personalitatea care a decis în cele din urma intrarea României în razboi de partea Antantei. la 200 metri de inamic. Între 8 iunie 1930 şi 18 iulie 1938. Regina Maria a fost o iubitoare şi o colecţionară de artă. precum şi a unor poveşti şi versuri pentru copii. Regina Maria a locuit izolată. din marea dragoste ce ţi-am purtat-o.doare. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice. cu preşedintele Statelor Unite ale Americii. preşedintele Franţei. Georges Clemenceau sau cu reprezentanţii de marcă ai presei europene. alături de regele Ferdinand. într’o ţară străină. majoritatea timpului. care rămâne pentru noi o mare taină. Carol al II-lea (1930). pe plan naţional şi internaţional. susţinând o serie personalităţi artistice şi literare cu burse şi bani. pe linia întâi. daca studiem cu atentie memoriile ei. ca suverani ai României Mari (Alba Iulia. în prima transee. obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil. la realizarea obiectivelor naţionale ale României.

plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic. iubită Românie. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine. Atât timp am fost în mijlocul tău. Dar când îţi vei aminti de mine. a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. m’ai numit „Mama tuturor”şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. să fii cinstită. care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. iubită şi pricepută. Poate de mine va veţi aminti deoarece v’am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică. fii tu mare şi plină de cinste. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă.singură între străini. Dar aceasta e uitată. însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar dori. am primit aceasta. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de grea este calea pe care o Principesă străină trebuie s’o parcurgă ca să devie una cu nouă ţară în care a fost chemată. am iubit… Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele. foarte răbdătoare. care a fost . să-ţi fiu inspiratoare. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. pentru ultima dată. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză. Poporul meu. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui. aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. să stai veşnic falnică printre naţiuni. dar aceasta este soarta mamelor. Privind înapoi. gândeşte-te ca la una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea. Poporul meu. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită. încât mi se pare abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc. cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult că în zilele când credeaţi în mine. vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Eu am ajuns la capătul drumului meu. e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? – cred că bucuria a fost mai mare. nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Fii tu veşnic îmbelşugată. totuşi. A venit mai târziu o vreme când m’aţi negat. ţara bucuriilor şi durerilor mele. frumoasă ţară. dar mai lungă a fost durerea. Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. să fiu aceia care a păstrat flacăra vie. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag. şi v’am iubit mai departe. orice om ajunge la capătul drumului său. Te binecuvântez. Am credinţă că v’am priceput: n’am judecat. mâinile pentru o binecuvântare.

dar Tenha-Juva (Balcicul) a fost locul cel înfăptuit. aş dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament ultimele mele voinţe. Iubirea mea de Mamă pentru ei este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei. pe copiii şi nepoţiii mei.( … ) Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele ţări în semn de dragoste necurmată ce i- am purtat şi pe care o las izvor nesecat moştenitorilor mei. să susţie ţara şi să se susţie între ei. dar doresc că inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aş putea tălmăci vreodată. este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii. prea miloasă să fie învingătoare.prea cinstită că să fie cu băgare de seamă. Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran. Poporul meu. Îi rog să fie uniţi. ceiace cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi. fiindcă frumosul mi-a fost un crez. prea iubitoare ca să judece. Îi mai rog să se supuie fără discordii ultimelor mele voinţe. Binecuvântez ţara. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar. . Dacă toate cele frumoase îţi vor aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de dragostea ce ţi- am dăruit-o. Şi acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteşte-ţi. N-am nici o avuţie să vă las. Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand. în mijlocul florilor ce le-am sădit. biserica ce am clădit-o la marginea mării. că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare. am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată la Stella Maris. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale ci dinpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă. Rog pe copiii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o călăuză în fericire şi mângâere în suferinţă. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine.

datat şi semnat cu mâna mea la Tenha – Juvah. părul unei femei era aproape echivalent cu propria-i virtute și nu se cădea ca o femeie căsătorită să poarte în public părul lung și desfăcut. Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. şi redusă încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş dori. la peste un secol de la înființarea acestui institut (1816) pentru activitatea sa literară și pentru sprijinul pe care l-a acordat pentru dezvoltarea culturii și a artelor în general. ea având o mare influență atât în Europa. De asemenea. Maria a României era uneori denumită ” regina mass-mediei” sau.ca amintire a zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui războiu pentru întregirea neamului. În acele timpuri. cu toate că încă de pe vremea când era o copilă și-a dorit și a așteptat ca părul său să crească pentru a-și demonstra feminitatea și pentru a i se putea permite să își strângă părul în sus. Rog pe cei cărora involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău nimănui. „regina modernă”. . datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand. Reginei Maria a fost prima femeie care a devenit membru corespondent al Academiei Franceze de Arte Frumoase. înainte de izbucnirea Primul Război Mondial. Regina Maria a fost prima femeie de sânge regal care și-a tăiat scurt părul. Această onoare i-a fost acordată în 1918. astăzi Joi 29 iunie 1933. când își putea despleti părul lung și senzual numai pentru plăcerea soțului său. mai des. Resimt o vie întristare că modesta mea avere.” Decorată în Franța cu Legiunea de Onoare și Crucea de Război. membru de onoare al Academiei Române. cât și în America anilor ’20 și ’30. ( … ) Acest testament a fost făcut scris. Regina Maria a României a ajutat astfel la răspândirea acestei mode – a coafurilor scurte – în perioada interbelică în cadrul familiilor regale europene. ci numai în budoar. dar și printre oamenii de rând. Balcic.

La 15 octombrie 1893. Cel de-al treilea copil se naşte la Gotha. Regina a avut un şir de iubiri extraconjugale. Maria i-a spus. Din cei şase copii. despre care se spune că a fost marea iubire a reginei. de o frumuseţe răpitoare. în casa mamei Mariei. Povestea continuă şi în primăvara anului 1998 când tânărul Zizi Cantacuzino este adus la palat . Dar până la Ştirbei. Principesa Maria a născut la Londra. Missy s-a reinventat. se năştea primul ei fiu. în vârstă de 27 de ani – incepe sa aibă întâlniri din ce in ce mai dese cu Principesa Maria. sub titulatura Carol al II-lea. cu o inimă uriaşă. Era una dintre cele mai frumoase femei din Europa. Prima a fost vărul ei primar. Ferdinand acceptă fetiţa ca pe un copil al său. se ştie sigur că ultimii doi au fost concepuţi împreună cu prinţul Barbu Ştirbey. va primi numele de Mărioara şi va fi alintată Mignon. tânărul ofiţer din regimentul de roşiori Gheorghe (Zizi) Cantacuzino – un bărbat “nu prea înalt. subţire. brunet. Carol Caraiman. Nicolae. Cu toate acestea. La inceputul anului 1897.Mult prea înflăcărată pentru ce găsise în România. regelui Carol I că îl iubeşte pe Boris şi că doreşte un divorţ de Ferdinand fiindcă era însărcinată. în „Jurnal”. pe care l-a cunoscut la Moscova la începutul secolului al XX-lea şi împreună cu care se spune că a avut o relaţie de cinci ani. s-a speculat în epocă că tatăl micuţei Mărioara a fost de fapt ofiţerul Zizi Cantacuzino. marele duce Boris Vladimirovici. scrie Eugeniu Buchman. viitorul rege al Romaniei. Ileana şi Mircea. de altfel. iar copilul era al aristocratului rus. Au urmat Elisabeta. amuzant şi elegant”. Maria.

Exista o multime de amanunte legate de viata reginei pe care marele public nu le stie. o adolescentă). adunat dupa toanele reginei. Idila continua ulterior în Germania. Regele i-a cerut lui Nando să fie bărbatul casei. de la tarani si tigani. unde Maria pleacă la tratament. acceptand “cavalereste“ pretul rusinii. tatăl lui Ferdinand. S-a susotit si s-a scris mult despre idilele sau aventurile galante fara numar ale reginei. Anturajul era pestrit. la bordul unui vas ancorat in larg (drept paravan era verisoara lui Zizi Cantacuzino. îi scrie prinţesa prinţului Leopold. apoi la Constanţa. „Cu faţa suptă şi galbenă ca ceara. Mie îmi părea străin”. la muzicieni si artisti. au fost locuri unde Maria isi dezbraca hainele regale pentru a ramane in neglijeul parfumatului adulter. Ferdinand se îmbolnăveşte de febră tifoidă. la început. În 1897. Despre barbati de faima si de prea subtirea protejare a secretelor. carora regele le-a cedat locul fara cracneala.ca profesor de gimnastică pentru prinţul Carol. iar unul dintre motivele pentru care nu a cerut niciodată divorţul era imaginea dinastiei. el era ultimul care afla ceva. Prizonieră într-o căsătorie lipsită de dragoste. sau minunata resedinta de vara de la Balcic. urmează o convalescenţă grea. Castelele Pelisor si Bran. prinţesa îşi aducea amanţii la palat oferindu-le slujbe (pentru ca Regele Carol să nu-şi dea seama). Poate ca lipsa dragostei si a interesului celui care ar fi putut ramane primul si ultimul barbat din viata ei au facut-o pe Maria sa caute in brate straine atingeri vinovate de pacatul trupesc. cu găuri în obraji şi mâini ca de schelet. (Teodoru – „Din scrinurile regilor”) Un episod romantic cu un văr . Nando era neputincios în faţa soţiei frumoase şi încăpăţânate. iar – când venea vorba despre aventurile soţiei -. dar care sunt reflectate in memoriile contemporanilor care au cunoscut-o suficient de bine pentru a-si creea o impresie despre ea. Englezoaica de spita regala devenise o prezenta insolita si familiara in Bucuresti.

Un fiu născut în asemenea împrejurări ar fi fost o mare povară”. în salonul Marucăi. umbla după treburi ici şi colo în casă. rar se afla între noi. în grădină. În felul acesta. prinţesa i-a spus verde în faţă că îl iubea pe Boris. Ferdinand acceptă fetiţa ca pe un copil al său. (Hannah Pakula – „Regina Maria – ultima romantică”) O iubire „secretă” până la moarte: prinţul Barbu STIRBEY Fixaţia erotică a reginei l-a avut în vizor pe un apropiat al regelui. Totdeauna cânta. Regina Elisabeta sau – după pseudonimul ei literar -. Cunoaştea meşteşugul de a înlătura din drumul ei orice i-ar fi putut întrista sau îngreuna viaţa – e una dintre puţinele femei pe deplin fericite ce le-am cunoscut vreodată”. Era şi este încă tipul perfect al soţiei şi al mamei. era veselă. marele duce Boris Vladimirovici. care o asigură că e „prima dragoste a vieţii lui”. că dorea un divorţ. un aristocrat romantic şi chipeş. Relaţia intimă cu ducele rus a durat cinci ani.Prințesei i se permitea să călătorească şi evada frecvent dintre zidurile palatului Cotroceni. o fetiţă. mereu în mişcare şi pătrunsă de griji duioase. nu căuta împliniri greu de dobândit şi nu dorea să se înalţe pe culmi ameţitoare. prinţul Barbu Ştirbey. „Nadejda Știrbey sta mai mult la ţară. tatăl lui Ferdinand. a trăit numai pentru ei. (A fost căsătorit cu Nadejda. va primi numele de Mărioara şi va fi alintată Mignon. de fapt. (Paul d. Îmi plăcea mult să mă duc la ea. presa a înhăţat subiectul și s-a împărţit în două tabere. îi scrie Carol fratelului său Leopold. incidentul s-a amplificat. „E un noroc că Missy a născut o fată. În acelaşi timp. copilul ce-l purta era a lui Boris. . subiectul banal devenind un caz celebru în Europa. scria Regina Maria în „Povestea vieţii mele” . în casa mamei Mariei. parcă înflorea. Quinlan –„Regele Playboy”) În timpul unei discuţii cu bătrânul rege. care studiase Dreptul la Sorbona şi avea funcţie în Partidul Liberal. Va naşte în Anglia. şi că. la mama sa. unde soţia amantului ei o primea ca pe cea mai bună prietenă. Carmen Sylva) a popularizat situaţia trimiţând scrisori la toate casele regale din Europa. iar Paulina Elisabeta Otilia Luiza (pe scurt. Cel de-al treilea copil se naşte la Gotha. era fericită. alături de Brătianu. La Moscova. (Eugeniu Buchman – „Jurnal”) Maria a avut parte şi de scandaluri amoroase. Missy s-a îndrăgostit de vărul ei primar.) Maria ajungea des în casa lor. în bucătărie… N-avea alte năzuinţi decât îndeletnicirile ei obişnuite.

Un cuplu magnific „Era tot timpul în preajma ei şi se comporta ca un membru al familiei. el era distins. scriind că a durat toată viaţa. El se pleca în faţa ei în viaţa particulară. grandoare şi distincţie. fiul său Carol al II-lea. că are liber în acea noapte fiindcă se află acolo prinţul Ştirbey.Nadejda Ştirbey era cumnata Marthei Bibescu. „Îi scria scrisori pline de farmec. «Fiindcă la o oră aşa de matinală numai un doctor pleacă de la Pelişor». se petreceau în faţa personalului palatului. omagii adresate frumuseţii ei şi bucuria i se citea printre rândurile opace în fraze curtenitoare”. la Sinaia. la petreceri.” În câteva rânduri. care a ţinut un jurnal. a dat peste Ştirbey. fără cea mai mică reţinere şi fără protocolul la care trebuia să se supună de obicei prinţul. Maria şi Barbu Ştirbey formau un cuplu magnific. În public. care tocmai pleca. iar Martha (care nu-şi suporta cumnata) află despre iubirea tainică dintre cumnatul ei şi regină chiar din gura Reginei Maria. aveau un aer seducător. Şi Martha. i-a replicat Carol.” (Doc. El a fost cel care a sfătuit-o în treburile politice. Devenind regină. Quinlan –„Regele Playboy”) În public. domnişoara Mărceanu. „O dată. Ghislain De Disbach – „Prinţesa Bibescu – ultima orhidee”) Prinţesa Callimachi povesteşte în memoriile sale despre marea iubire care s-a născut între Regina Maria şi Prinţul Ştirbei. „Ea era atât de frumoasă şi elegantă. Bibescu) După 30 de ani de căsnicie. Bibescu. ea se închina în faţa superiorităţii sale ca rege şi bărbat. Împreună. întorcându-se la Pelişor. i-a spus lui Buchman. un apropiat al casei regale. la revărsatul zorilor. pentru că ştia că ea înţelegea lumea mai bine decât el.” (Paul d. la serate. camerista. îl primea în secret pe Ferdinand la palatul de la Mogoşoaia. în camera lui Ştirbey. La Cotroceni sau la Peleş prinţul avea propria lui cameră. lucru consemnat în ale sale memorii. Maria n-a mai ţinut secretă relaţia. la rândul ei. între Maria şi Ferdinand se stabilise o benefică toleranţă. aşa că intrările şi ieşirile ei dese. (Doc. îl salută: «Bună dimineaţa. doctore!» «De ce-mi spui doctore?» îl întreabă Ştirbey. .

Ultima susţinătoare energică a refuzului de a negocia cu nemţii este regina Maria care vrea război pînă la capăt. devenit bol.evic. Regele Ferdinand a păstrat tăcerea toată viaţa. „n-avea un ban în afară de ceea ce câştiga din munca lui”. „Nu exista nici un dubiu acestui fapt” scria Buchman în al său “Jurnal”. o ia deoparte pe Ileana. aveau în comun copii (Carol. Colonelul Joe Boyle soseşte la Iaşi şi la 3 martie face cunoştinţă cu regina Maria. apropiat . Nicolae. s-a ocupat de nuntă cu un scop ascuns. care trăia în Spania şi lucra la o benzinărie. Mare. i-a declanşat Reginei o criză de nervi. Sămânţa discordiei din sufletul băiatului o constituia relaţia Mariei cu prinţul Ştirbey. ca să-i mărturisească ultimul secret al familiei. Argetoianu a scris în memoriile sale că Boyle a fost marea pasiune a reginei Maria şi nu Barbu Ştirbei. Dawson şi ţinutul Yukon. Ceilalţi. la încoronarea lor. A încercat mai multe meserii. socialist român. l-au avut tată pe Ştirbey. Puţini ştiau că dragostea oedipiană a lui Carol faţă de mama lui se transformase de-a lungul timpului în gelozie şi resentiment. Cine este Joe Whiteside Boyle ? Fiul unui crescător de cai. Iarna 1918 a fost foarte grea – meteorologic. pe jumătate irlandez. Carol. cum ea însăşi notează în jurnal. Mircea) și nimic altceva în plus faţă de căsătoria din 1893. Elisabeta. la 26 iulie 1931. puternic. Misiunea lui este să salveze 60 de prizonieri români. La 17 ani pleacă pe mare. Ruşii negociază cu germanii. ultimii doi copii. Marioara. în toiul petrecerii. A fost grea militar şi politic de asemenea. Armata rusă părăseşte frontul. la 30 de ani este superbogat. precum şi exilul copilului ei preferat. nu vor să rişte dispariţia României de pe hartă. iar Ileana a fost şocată şi a plâns cu lacrimi amare. Aici negociază cu Cristian Rakovski. Ileana. În loc să facă scandal în urma momentelor pasionale extraconjugale ale nevestei. Este modelul unui personaj al lui Jack London. Are 7 copii. pe care de altfel l-a cunoscut. a fost foarte frig. Mircea a murit la vârsta de patru ani. Această întâmplare. De la Iasi Boyle pleacă la Odessa cu un avion pus la dispoziţie de generalul Berthelot. că adevăratul ei tată este Ştirbey. Nemţii ameninţă cu invazia. nu Ferdinand. Face avere ca un norocos căutător de aur la Klondike. Nunta Ilenei a avut loc la Sinaia. Urmează ceea ce Argetoianu numeşte în ale sale memorii „complotul de la Balcic”. în vestul Canadei.În 1922. cu arhiducele Anton de Austria. Ileana şi Mircea. După cununia religioasă. În afară de Marioara. Puterile Centrale se impun şi cer ieşirea noastră din război. fratele ei. Ileana.

o voce gravă. în refugiul izolat de lîngă Bicaz. Rusii îi duc în port pe un vapor.de Lenin și Troţki. Boyle nu îşi va reveni niciodată deplin. Aici face un puternic atac de cord chiar ziua sosirii pe aeroport. Boyle fură vasul de sub nasul soldaţilor roşii. cel trădat. Boyle este privit ca un erou la Curtea regală. totul se prăbuşeşte în jurul meu. pădurile. Este un antibolşevic convins. cînd s-a retras la cererea Puterilor Centrale după pacea de la Bucuresti. regina îl aduce la Bicaz şi îl îngrijeşte cu devotament. A rămas pe peronul de la Iaşi s-o protejeze pe regina Maria. nici o speranţă ? De ce ? De ce ? “(18 iunie 1918) “ Sînt rîndurile unei femei îndrăgostite. la 1 aprilie 1918 vasul ajunge la Sulina cu prizonierii romani la bord. bărbătească acompaniată de o călcătură apăsată pe scările de lemn. Cînd crede că are dreptate în ceea ce face e gata să se bată pentru ideile sale zece ore în şir. Va avea un tremur al mîinii drepte şi dificultăţi de scriere tot restul vieţii. Mai curînd Barbu Știrbey. Boyle este atit de sigur pe el în tot e intreprinde. Regina s-a retras la Coţofeneşti. După şase săptămîni. Regina îi trimite medicul ei personal. Ce spune Ferdinand de aceasta poveste? Nimic deosebit. Boyle treptat redevine la ocupaţiile lui. nu mai am nici un sprijin. La 18 iunie Boyle se întoarce cu avionul la Chişinău. un schimb de prizonieri. El a privit mereu amorurile nevestei reginei cu toleranţă. Boyle a fost ultimul membru al misiunii militare a Antantei. Sunt zilele cele mai bune zile ale iubirii lor. Se amestecă în zilele reunificării cu Basarabia şi Bucovina. Amîndoi sînt mari iubitori de cai. iubitul reginei încă din 1909. este frustrat. regele Ferdinand şi colonelul Boyle? ” Sînt îngrijorată cînd îi las singuri. ar fi murit. cînd auzii un uruit de maşină. Cum priveşte Maria relaţia dintre sotul ei. Era Boyle! Ce bucurie ! Am sperat in secret că el va veni. nici o salvare. pînă are cîştig de cauză. Iată cum notează regina Maria apariţia lui Boyle la Coţofeneşti. dar nu convenisem nimic. aproape de munţii Carpati : “Eram pe punctul de a mă aşeza la masă. văile. Dacă ar fi avut o constituţie mai puţin robustă. face planuri e prezent la Curte. În jurnal Maria notează ” Oare m-a părăsit Dumnezeu ? De ce el ? Oare nu-mi mai rămîne nimeni drag. Aventura stîrneşte senzaţie. vrea să plece voluntar în Crimeea să lupte alături de generalul alb Wranghel. cînd starea sanătăţii lui Boyle e ceva mai bună. Vizitează împreună satele. Nu poate să . După o odisee. Aceasta insistenţă îl scoate din sărite pe Nando.

Regele este primit triumfal de bucureșteni. bani de care era nevoie pentru refacerea ţării. Boyle şi regina Maria. în septembrie 1918. Poporul o iubeşte. Pleacă la Londra pentru a-l intîlni pe vărul ei George al V-lea. În martie 1919. Preşedintele vine s-o viziteze la hotel. La 11 noiembrie 1918 kaiserul Wilhelm al doilea. o fac să se bucure de simpatii. El era preşedinte în 1916 cînd România a semnat intrarea în război alături de Antanta. unde conferinţa de pace se blocase. El trebuia să supravegheze felul cum se distribuiau ajutoarele către România și să promoveze comerţul între cele două ţări. Întreaga situaţie a României se schimbă. dar cred că se înşală în privinţa lui Nando…” noteaza in Jurnal. Borden. Stilul său impetuos. Regina soseşte la Paris. Regele şi . curajul arătat pe front.suporte să fie constrîns către o decizie chiar dacă ea ar coincide cu ce a decis înainte. primul ministru al Canadei îl numeşte însărcinat cu afaceri la Bucureşti. Totuşi el face cîteva servicii României. care cu o luna înainte. Regina e frumoasă. Regina vine sperînd să îmbunătățească poziţia Bucureştiului la negocieri. la 5 martie 1919 şi e cazată la hotel Ritz. Boyle pe de altă parte nu suportă convenţiile sociale…Confruntările lui cu Nando mă îngrozesc şi mă amuză în acelaşi timp şi mă tem să nu ajungă să se bată într-o bună zi. La Iaşi s-a opus păcii separate cu Puterile Centrale. marginalizat. 23 octombrie 1918. regina Maria face o vizită laParis. Cei doi. Maria este din nou regină la ea acasă într-o țară care a ieșit victorioasă din război. ceea ce ar fi foarte regretabil…Avem nevoie de un om ca Boyle. dar cu răni greu de vindecat. Disputele de care vorbeşte Maria. sunt în legătura cu aventura prinţului moştenitor. a dezertat şi a fugit la Odessa cu Zizi Lambrino. La 6 martie se vede cu primul-ministru. în vremuri grele se ţinuse bine. gara Lyon. Abnegaţia reginei prin spitalele cu răniţi. îi creează destule animozităţi. George Clemenceau. Curtea regală se întoarce la Bucureşti şi se instalează în vechiul Palat regal şi la Cotroceni. în piaţa Vendome. Presa scrie mult despre vizită. cum ar fi obţinerea unui împrumut din partea Canadei. Are oroare să acţioneze şi îi respinge pe care care îl obligă să-şi facă datoria. Cererile românilor nu sunt acceptate decît în parte. Boyle se află la Paris. Două zile mai tîrziu merge la Elisee pentru a-l vizita pe preşedintele Poincare. Ferdinand este mai popular ca oricînd. care îi înmînează Legiunea de onoare. Ea a fost o aprigă susţinătoare a intrării în război de partea Antantei. Il intîlneşte și pe fostul președinte Aristide Briand. e aliata Franţei. direct. se cunoscuseră cu un an înainte. Germania capitulează.

La Paris. Regina. aparențele trebuie păstrate. aceste aparenţe erau imposibil de păstrat. la dorinţa ei. pe 18 iulie 1938. Inmormântarea sa a fost grandioasă. ar fi şi murit. pe care îndrăgita regină l-a refuzat însă. Regina Maria i-a cerut fiului ei. Revederea cu Joe Boyle schimbă ceva din ce era povestea lor de la Coţofeneşti și Iasi. Totuşi povestea de dragoste continuă. Sunt apoi anturajele care nu privesc cu ochi buni relația celor doi. chiar la Bucureşti. S-a oferit. Carol al II-lea. Protocoalele. A plecat la tratament în străinătate. dar era prea târziu. Bucureştiul s-a . ci cu o roche simplă de culoare albă. Hitler să îi pună la dispoziţie un avion sanitar. care nu susţine cererile României la Conferința de pace. Regina s-a îmbolnăvit în 1936 şi nu se cunosc cu exactitate detaliile bolii. departe de ochii lumii. El rămîne un om cu statut echivoc. la Londra. Avea 63 de ani. nu a fost îmbrăcată în negru. Monarhul României a refuzat. Revine apoi la Paris pentru a se întîlni cu președintele american Woodrow Wilson. Izolarea. după o suferinţă teribilă. Succesul ei la Paris și Londra pare să sublinieze distanţa dintre ei. Regina Maria a României s-a stins din viaţă la Castelul Pelişor din Sinaia. Diferenţele sociale dintre ei acum se văd. Într-un sat din Moldova. disperarea reginei. potrivit unor surse. La 18 iulie 1938 se stingea din viaţă Regina Maria a României Simţindu-şi sfârşitul aproape. Ea este regina unei țări europene. dispăruseră. dar se vorbeşte despre violente hemoragii interne. să-i trimită un avion care să o aducă în România. nu prea au avut de ce să se teamă.regina vin s-o întîmpine la Gara Victoria. cînd ea avea nevoie de sprijin. însă. Aceasta a ales să vină cu trenul în care. care îi apropiase. Aici îl reîntîlneste pe colonelul Boyle.

de la Constanţa la Balcic. Trupul a fost dus la Curtea de Argeş. TESTAMENTUL REGINEI Încă din 28 iunie 1933. conform documentelor testamentare. „A fost înmormântat un soldat. domeniul Balcic a revenit regelui Carol al II-lea. în formă definitivă. În scrisoarea către Carol al II-lea. Balcic]. apoi în interiorul sicriului. a două reşedinţă a Reginei Maria. alături de trupul în pieptul căruia bătuse timp de 62 de ani. inima a fost adusă la Bran. După funeralii. alături de Papa [Ferdinand].. au fost scrise şi două emoţionante testamente spirituale. După slujba religioasă de la Palatul Cotroceni. ai familiilor nobiliare. chiar dacă trupul va trebui îngropat la Curtea de Argeş.îmbrăcat în culoare sa preferată – violet. spunea: „Am iubit Tenha Yuvah [Cuibul liniştit. cu Bricul “Mircea”.. în faţa membrilor familiei şi a apropiaţilor. iar caseta cu inima Reginei a fost pusă într-o altă casetă mai mare realizată din argint aurit. inima Reginei a fost aşezată într-o urnă din marmură albă şi depusă în capela Stella Maris din Balcic. Pe lângă testamentele care se refereau la succesiune.şi i-a adus flori roşii. La 11 august 1938. caseta cu inima Reginei Maria a fost învelită în două drapele (al Marii Britanii şi al României). actele de ultimă dorinţă. Regina Maria a fost doar un ostaş care a luptat pentru libertatea românilor”. dar şi o sumedenie de membri ai familiilor regale din Europa. Caseta dublă a stat în biserica din Cotroceni până în luna septembrie 1938. Ele cuprindeau şi o dorinţă privind rămăşiţele sale pământeşti. iar castelul Bran şi împrejurimile. deci lăsaţi ca inima mea să stea acolo. medicii au separat inima de restul trupului şi au asezat-o într-o casetă din argint. de forma octogonală. Aici avea să stea spre odihnă aproximativ 2 ani. cu cizmele regale ataşate la scăriţe. principesei Ileana. După pierderea Cadrilaterului în 1940.” Potrivit dorinţei testamentare. scria unul dintre ziarele timpului. După sicriul ei a mers calul său iubit. politicieni şi miniştri. Regina şi-a întocmit. aşa cum este corect pentru o Regină. din iniţiativa principesei Ileana. diplomaţi de rang înalt. locul pe care l-am creat. chiar înainte că . când a fost transportată pe mare. unul adresat copiilor iar altul poporului român..

preţioasa casetă a fost transportată la Muzeul Naţional de Istorie a României. Ordinul Al Kemal . 1913). Poveste din timpul războiului'' (1932). 1930). Instaurarea regimului comunist şi înlăturarea monarhiei. Din 3 noiembrie 2015. prin actul de la 30 decembrie 1947. în sala „Tezaur”. ''Minola. Inima Reginei a rămas uitată în cripta din stancă până la dată de 5 iulie 1968. prin decizia Majestăţii Sale Mihai I şi hotărârea Guvernului României. Din 1 mai 1915 a devenit membru de onoare al Academiei Române. ''The Lily of Life''/ ''Crinul Vieţii'' (Londra. când în faţa ameninţării cu profanarea. inima Reginei Maria a fost depusă pentru un timp nedeterminat în încăperea în care a bătut pentru ultima oară: Camera de Aur de la Castelul Pelişor. 1916). într-o capela săpată în stâncă. ''Sămânţa înţelepciunii'' (1925). ''My country'' / ''Ţara mea'' (Londra. Povestea unei mici regine triste'' (1918). au însemnat şi pentru principesa Ileana calea unui exil de 43 de ani. engleză şi franceză. scrise în limba română.administraţia bulgară să intre în posesia Balcicului. 1934.Egipt. A scris lucrări memorialistice. Nu avea să rămână prea mult aici. ''Ce-a văzut soldatul Vasile. ''Măşti'' (1938). În 1948. Marile personalităţi internaţionale. ''My dream houses''/ ''Casele mele de vis'' (Bucureşti.Regatul Sârbo-Croato-Sloven. ''Păsări fantastice pe albastrul cerului'' (1928). de pe Calea Victoriei.Franţa. Poveste în umbră şi lumină'' (1921). împreună cu toate bunurile familiei regale. valoroase din punct de vedere literar şi documentar. Ordinul Crizantemei . Ordinul Steaua României. cum ar fi: Ordinul Legiunea de Onoare . Castelul Bran intră în proprietatea statului. Caseta dublă a fost ţinută mai întâi în bisericuţa din lemn a castelului. Sava . a fost mutată în castel. ''The Story of My Life'' (New York. dintre care amintim: ''Ilderim. Ordinul Sf. apoi a fost depusă în anul 1941. dar şi presa internaţională au adus cel mai înalt omagiu Reginei Maria a României. Cea mai mică biserică din lume'' (1930). Înzestrată cu calităţi multiple. .Japonia. pentru că în anul 1970. iar în 1956 este transformat în muzeu de istorie şi artă medievală. tradusă în limba română în 2010). ''Stella Maris. Regina Maria a primit o serie de distincţii străine şi româneşti.

sarcofagul de marmură a fost spart de comunişti.In 1968. Inima Reginei a fost ascunsă trei ani într-un seif al muzeului Bran. pentru ca în martie 1971 să fie adusă în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. În 2015. Casa Regală şi Ministerul Culturii au hotărât de comun acord ca locul casetei cu inima Reginei Maria să fie Salonul de Aur din Castelul Pelişor. la iniţiativa regelui Mihai. . la 30 de ani de la moartea Reginei Maria.