You are on page 1of 39

+

Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-


maxilar

1. In procesul de crestere si dezvoltare al complexului maxilar NU este implicata : c Dorobat, p22


a) sutura medio-palatina
b) sutura pterigopalatina
c) sincondroza mentoniera
d) sutura sfeno-maxilara
e) sutura pterigo-palato-maxilara
2. Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta : a Zegan, p16
a) varful nasului
b) aripa externa a nasului
c) podeaua narinei
d) partea superioara si interna a orbitei
e) lartea anterioara a limbii
3. Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta : b,c Zegan, p16
a) varful nasului
b) aripa externa a nasului
c) podeaua narinei
d) lama perpendiculara a etmoidului
e) septul nazal
4. Mugurii maxilari vor da nastere la : d,e Zegan, p 16
a) filtrum-ul buzei superioare
b )septul nazal
c) podeaua narinei
d) 2/3 externe ale buzei superioare
e)apofizele palatine ale osului maxilar
5. Mugurii maxilari vor da nastere la : a,d,e Zegan, p 16
a) palatul secundar
b )septul nazal
c) podeaua narinei
d) 2/3 externe ale buzei superioare
e)apofizele palatine ale osului maxilar
6. Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta : a,b,c Zegan, p 16
a) varful nasului
b) sepul nazal
c) lama perpendiculara a etmoidului
d) partea superioara si interna a orbitei
e) lartea anterioara a limbii
7. Creșterea bazei craniului este b Dorobăț,
a) de origine desmală Stanciu
b) de origine cartilaginoasă 15
c) nu este influnețată de factori metabolici
d) nu este influențată de factori funcționali
e) nu este influențată de creșterea porțiunii anterioare a bazei craniului
8. Sindromul Apert Crouzon e Dorobăț,
a) afecțiunea este numită și sindrom Down Stanciu
b) se carectarizează prin hipercrștere în regiunea nazo-septo-etmoidală 61
c) pacienții prezintă o dezvoltare dentară normală
d) este cauzat de trisomia cromozomului 13
1
e) caracteristic este craniul în „turn”
9. Sindromul Down sau trisomia 21 se caracterizează prin: a,b,c,e Dorobăț,
a) facies mongoloid Stanciu
b) anomalii dentare de număr 60
c) tulburări ocluzale
d) craniu în „turn”
e) tulburări de erupție dentară
10. Care dintre urmatorii muguri faciali sunt implicați în dezvoltarea feței? a,b,d,e Zegan
a) mugurii nazali interni Georgeta
b) mugurii nazali externi 15,16
c) mugurii faringieni
d) mugurii mandibulari
e) mugurii maxilari
11. Absența coalescenței dintre mugurii nazali interni și externi nu determină: a,c,d,e Zegan
a) despicătura mediană a feței Georgeta
b) despicătura paramediană a feței sau buza de iepure 17
c) despicătura inferioară mediană a feței
d) despicătura transversală a feței
e) despicătura laterală a feței
12. Creșterea la nivelul masivului facial se desfășoară astfel: a,b,c Zegan
a) baza craniului crește periostal Georgeta
b) maxilarul crește prin suturi 20-21
c) bolta palatină crește prin suturi și creștere periostală
d) mandibula crește prin simfize
e) baza craniului crește prin nuclee de creștere
13. Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a A B, Pg. 405
activitatii accentuate a muschilor
A. maseter si pterigoidian intern
B. maseter si pterigoidian extern
C. maseter si milohioidian
D. maseter si hioidian
E. pterigoidian extern si intern
14. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: D B, Pg. 411
A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent

15. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: A,D B, Pg. 443
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
16. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele A,C,D 3, Pg.437
dentare:
A. A unor elemente ce nu apartin aparatului
dentomaxilar
B. A unor elemente ce apartin aparatului
dentomaxilar
C. A degetelor
D. A creionului

2
E. A limbii
17. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase trebuie A,B,C,D 3, Pg 444
intrunite mai multe conditii ce intereseaza:
A. Intensitatea obiceiului vicios
B. Durata obiceiului vicios
C. Frecventa obiceiului vicios
D. Factorul teren- teren deformabil constitutional
E. Nici un raspuns corect
18. Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt: A, B, C 3, Pg 436
A. Mentonul
B. Regiunea bilabiala
C. Zonele laterale ale partii inferioare a fetei
D. Pavilionul auricular
E. Unghiul goniac
Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

19. Planul postlacteal in treapta distala conduce la : a Dorobat, p43


a) relatie ocluzala distalizata a M1
b) raport cuspid la cuspid al M1
c) raport cuspid-sant intercuspidian
d) raport molar neutral
e) relatie ocluzala mezializata a M1
20. A doua inaltare de ocluzie se produce prin : d Dorobat, p45
a) eruptia molarului unu temporar
b) atritia dintilor temporari
c) eruptia molarului doi permanent
d) eruptia molarului prim permanent
e) eruptia molarului doi temporar
21. Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc : b,d Dorobat, p 45
a) prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
b) a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
c) a treia inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
d) prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
e) a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
22. Actul suptului la sanul mamei favorizeaza : a,b Zegan, p28
a) prima mezializare a mandibulei
b) reglarea relatiei centrice
c) corectarea prognatismului mandibular fiziologic
d) aparitia prognatismului maxilar
e) blocarea mandibulei
23. Eruptia dintilor temporari : a,c Zegan, p 28
a) incepe la 6 luni
b) incepe la 12 luni
c) are un termen de variabilitate de 6 luni
d) are un termen de variabilitate de 12 luni
e) are un termen de variabilitate de 3 luni

24. Eruptia dintilor permanenti : a,d Zegan, p 36


a) incepe la 6 ani
b) incepe la 7 ani
c) are un termen de variabilitate de 6 luni
d) are un termen de variabilitate de 12 luni
3
e) are un termen de variabilitate de 3 luni

25. Erupția dentară în erupția temporară se desfășoară astfel: c Zegan


a) incepe la 12 luni și se termină la 36 de luni Georgeta
b) dinții temporari erup din 12 în 12 luni 28,29
c) perioada de variabilitate este de 6 luni
d) caninii temporari erup la 18 luni
e) molarii doi temporari erup la 30 de luni
26. Molarii primi temporari b Zegan
a) completează funcția de ghidaj anterior a mandibulei Georgeta
b) determină prima înălțare de ocluzie 29
c) sunt numiți și închizători ai ocluziei
d) erup în jurul vârstei de 30 de luni
e) sunt numiți și protectori ai ocluziei, pentru că protejează dinamica
mandibulară
27. Planul postlacteal b,d Zegan
a) este planul imaginar care trece pe fața distală a molarilor doi permanenți Georgeta
b) reprezintă reperul ocluzal molar în sens sagital în dentația temporară 29
c) nu depinde de mărimea molarilor secunzi
d) normal este drept sau în treaptă mezializată (de 2mm)
e) normal este în treaptă mezializată de 4 mm
28. În ocluzia statică, în sens transversal a,d Zegan
a) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de laterodeviație și Georgeta
laterognație 34,35
b) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de ocluzia deschisă și
ocluzia adâncă
c) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de angrenajul invers
d) în zona laterală reperul normal este reprezentat de circumscrierea dinților
mandibulari de către cei maxilari cu cuspizii lor vestibulari
e) la nivel canin modificările sunt reprezentate de rapoartele mezializate sau
distalizate
29. Moalrii 1 temporari: a,b Zegan
a) determină prima înălțare de ocluzie Georgeta
b) erup la 18 luni 29
c) erup la 24 luni
d) stabilesc raportul ocluzal vertical de 1/2
e) erup la 12 luni
30. Planul postlacteal a,d Zegan
a) este planul imaginar care trece pe fața distală a molarilor doi temporari Georgeta
b) normal este în treaptă distalizată cu mai mult de doi milimetri 29
c) nu depinde de mărimea molarilor secunzi
d) normal este drept sau în treaptă mezializată (de 2mm)
e) normal este în treaptă mezializată de 4 mm
31. În timpul dezvoltării ocluziei dentare mixte se produce: E DS, pg. 45
A. prima înălţare de ocluzie
B. prima mezializare a mandibulei
C. a treia înălţare de ocluzie
D. a doua mezializare a mandibulei
E. a doua înălţare de ocluzie
32. În perioada predentară se produce în mod normal: E DS, pg 38
A. a doua înălţare de ocluzie
B. a doua mezializare a mandibulei
C. a treia înălţare de ocluzie
4
D. prima înălţare de ocluzie
E. prima mezializare a mandibulei
33. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: A, C DS, Pg.40-42
A.eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 12 luni
B.in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C.incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D.atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E.incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari
34. Planul postlacteal: A, B,D,E DS, Pg. 43
A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat
B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul intercuspidian
C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid
D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1
E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la nivel molar
35. Eruptia molarului 1 permanent: A,B,D DS, Pg 45
A. produce a doua inaltare de ocluzie
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. modifica lungimea arcadei
E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc
36. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la 6 A,C,D,E DS, Pg. 39
luni la 30 luni:
A. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzie
E. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

37. Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera : c Dorobat, p 63


a) ereditatea
b) trisomia 21
c) traumatismele
d) sindromul Pierre-Robin
e) sindromul Klinefelter

38. Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera : c Dorobat, p63
a) ereditatea
b) trisomia 21
c) nasterea
d) sindromul Pierre-Robin
e) sindromul Klinefelter
39. Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera : b,c Dorobat, p 63
a) traumatismele
b) trisomia 21
c) nasterea
d) sindromul Pierre-Robin
e) sindromul Klinefelter

40. Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind : a,b,c Dorobat, p 59

5
a) anomalii dentare de volum
b) anomalii dentare de forma
c) caria dentara
d) sugerea degetului
e) deglutitia infantila
41. Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind : a,b Dorobat, p 59
a) anomalii dentare de volum
b) anomalii dentare de forma
c) muscarea buzei
d) sugerea degetului
e) deglutitia infantila
42. Factorii generali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind : c,d,e Dorobat, p59
a) anomalii dentare de volum
b) anomalii dentare de forma
c) muscarea buzei
d) sugerea degetului
e) deglutitia infantila
43.
44. Hiposecreția hormonului de creștere hipofizar la copil: e Zegan
a) la nivel scheletal determină microretrogantism maxilar și mandibular Georgeta
b) erupție dentară întârziată 67,68
c) osteoporoză alveloară
d) hipodezvoltare sinusală
e) prognație mandibulară cu ocluzie inversă frontală sau totală
45. Dintre manifestările clinice ale respiratorului oral nu fac parte: c Zegan
a) bolta palatină înaltă Georgeta
b) îngustarea maxilarelor 74,75
c) retrodenție superioară
d) facies adenoidian
e) obraji aplatizați
46. Precizați care dintre următoarele entități clinice reprezintă o perturbare a a,c,c,d Zegan
funcției de deglutiție : Georgeta
a) deglutiție anterioară incompletă 81
b) deglutiție sublinguală
c) deglutiție unilaterală
d) deglutiție anterioara
e) deglutiția infantilă în primele 6 luni de viață
47. Obieciul vicios de sugere a policelui produce: a,c Zegan
a) proalvelolodonția maxilară Georgeta
b) bolta palatină joasă 81
c) inocluzia sagitală pozitivă
d) exoalveloia
e) extruzia incisivilor inferiori
48. Interpoziția, mușcarea sau succiunea buzei inferioare: c,d Zegan
a) determină biretrodenție Georgeta
b) determină endoalveloie 81
c) determină prodenția superioară
d) determină retrodenția inferioară
e) determină ocluzia inversă frontală
49. Zegan
Pierderea prematură a diniților prin extracție determina: a,b Georgeta
a) scurtarea arcadei alveolare prin migrari meziale ale dinților 84
b) egresia dinților antagonisti
6
c) pierderea potențialului de erupție a dintelui subiacent
d) intruzia dinților antagonști
e) anomalii dentare cu spațiere
50. Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin:
A. microretrognatie mandibulara
B. despicaturi palatine
C. inocluzia sagitala negativa
D. ocluzia mezializata
E. glosoptoza
51. Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele consecinte, cu
exceptia:
A.Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Absenta angrenajelor inverse
E. Contacte si interferente ocluzale
52. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:
A. retrognatie mandibulara
B. anomalii dentare de numar
C. ocluzia mezializata
D. anomalii dentare de forma
E. prognatie mandibulara
53. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:
A. retrognatie mandibulara
B. hipertelorism
C. facies rotund
D. prognatie mandibulara
E. ocluzia distalizata
54. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:
A. Tipare genetice
B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase
55. Pierderea prematura a dintilor temporari determina:
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie
intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse
56. Clasificare scolii germane NU cuprinde : c Zegan, p94
a) sindromul de compresiune de maxilar
b) sindromul ocluziei incrucisate
c) Sindromul ocluziei distalizate
d) sindromul ocluziei adanci
e) sindromul ocluziei deschise

57. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: d Zegan, p92
a) forma in trapez a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) inocluzie sagitala pozitiva

7
e) activitate musculara normala
58. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,d Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) forma in trapez a maxilarului
e) activitate musculara anormala
59. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a, d Zegan, p92
a) forma in V a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) inocluzie sagitala pozitiva
e) activitate musculara normala
60. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,b,d Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) palato-versia incisivilor centrali superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) forma in trapez a maxilarului
e) activitate musculara anormala
61. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a, b,d Zegan, p92
a) forma in V a maxilarului
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca acoperita
d) inocluzie sagitala pozitiva
e) activitate musculara normala
62. Clasificarea Angle: d Dorobăț,
a) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens Stanciu
transversal 77,78,79
b) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare mezializate
c) clasa a III a Angle are două subdiviziuni
d) clasa I este caracterizată de rapoarte neutrale molare
e) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar mandibular care se situează în dreptul primului șanț al
molarului maxilar
63. Clasificarea Angle: a,b,d Dorobăț,
a) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens Stanciu
sagital 77,78,79
b) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare distalizate
c) clasa a III a Angle are două subdiviziuni
d) clasa I este caracterizată de rapoarte neutrale molare
e) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar mandibular care se situează în dreptul primului șanț al
molarului maxilar
64. Clasificarea Angle: a Dorobăț,
a) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens Stanciu
sagital 77,78,79
b) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare mezializate
c) clasa a III a Angle are două subdiviziuni
d) clasa I este caracterizată de rapoarte molare mezializate
e) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar mandibular care se situează în dreptul primului șanț al
molarului maxilar
65. Clasificarea Angle: a,c,d Dorobăț,
8
a) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-vestibular Stanciu
al primului molar maxilar care se situează în dreptul primului șanț al molarului 77,78,79
mandibular
b) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare mezializate
c) clasa a II a Angle are două subdiviziuni
d) clasa I este caracterizată de rapoarte molare neutrale
e) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens
vertical
66. Clasificarea Angle: a,b,c,d Dorobăț,
a) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens Stanciu
sagital 77,78,79
b) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare distalizate
c) clasa a II a Angle are două subdiviziuni
d) clasa I este caracterizată de rapoarte neutrale molare
e) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar mandibular care se situează în dreptul primului șanț al
molarului maxilar
67. Clasificarea Angle: b,d,e Dorobăț,
a) clasa a II a Angle este caracterizată de rapoarte molare mezializate Stanciu
b) are drept criteriu principal de clasificare relația mandibulo-maxilară în sens 77,78,79
sagital
c) relația normală este definită prin poziția vârfului cuspidului mezio-
vestibular al primului molar mandibular care se situează în dreptul primului
șanț al molarului maxilar
d) clasa a II a Angle are două subdiviziuni
e) clasa I este caracterizată de rapoarte neutrale molare

68. Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: E DS, Pg. 78


A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
69. Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A DS, Pg. 78
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
70. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta B,D,E DS, Pg. 79
urmatoarele variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere
71. Scoala germana clasifica malocluziile in: A,C,D DS, Pg. 79,80
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmonii
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis
72. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: B,D,E DS, Pg. 80
9
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar)
73. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor ocluziei in C,E DS, Pg. 82
sens vertical sunt:
A. infrapozitie
B. suprapozitie
C. infraocluzie
D. vestibulopozitie
E. supraocluzie
Tema 22. Examenul radiologic în ortodonție

74. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin : e Zegan, p22


a) crestere condiliana inspre sus-inapoi
b) pozitie inalta a ATM
c) unghi goniac deschis
d) dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
e) unghiul goniac inchis
75. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin : a Zegan,p 22
a) crestere condiliana in sus-inapoi
b) pozitie joasa a ATM
c) ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
d) ramul orizontal al mandibulei este inalt
e) unghiul goniac inchis
76. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin : a,e Zegan, p22
a) crestere condiliana inspre sus-inainte
b) pozitie inalta a ATM
c) unghi goniac deschis
d) dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
e) unghiul goniac inchis
77. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin : a,d, e Zegan, p22
a) crestere condiliana inspre sus-inainte
b) pozitie inalta a ATM
c) unghi goniac deschis
d) ramul orizontal al mandibulei este inalt
e) unghiul goniac inchis
78. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin : a,b Zegan,p 22
a) crestere condiliana in sus-inapoi
b) pozitie inalta a ATM
c) ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
d) ramul orizontal al mandibulei este inalt
e) unghiul goniac inchis
79. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin : a,b,e Zegan,p 22
a) crestere condiliana in sus-inapoi
b) pozitie inalta a ATM
c) ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
d) ramul orizontal al mandibulei este inalt
e) unghiul goniac deschis
80. Dintre planurile și liniile utilizate în analiza Steiner nu face parte: d Zetu/Păcurar
a) planul mandibular Ortodonție.

10
b) planul ocluzal Tehica arcului
c) linia NA drept. Analize
d) axa Y necesare Vol I
e) linia NB 63
81. Unghiul SNA d Zetu/Păcurar
a) evidențiază situarea anterioară sau posterioară a mandibulei Ortodonție.
b) are o valoare normală de 92◦ Tehica arcului
c) diminuarea unghiului reprezintă un prognatism maxilar drept. Analize
d) o valoare mai mare a ungiului sugerează o creștere exagerată a maxilarului necesare Vol I
e) are o valoare normală de 78◦ 63
82. Unghiul ANB a,b Zetu/Păcurar
a) exprimă decalajul dintre baza maxilară și mandibulară Ortodonție.
b) valorile mai mari de 4◦ sugerează o clasă a II a scheletală Tehica arcului
c) valorile mai mici de 0◦ sugerează o clasă a II a scheletală drept. Analize
d) reprezintă diferența dintre unghiul SNB și SNA necesare Vol I
e) arată tipul de rotație mandibulară 65,66
83. Următoarele afirmații referitoare la unghiul GoGn-SN nu sunt adevărate: a,b,c,d Zetu/Păcurar
a) exprimă decalajul dintre baza maxilară și mandibulară Ortodonție.
b) diminuarea unghiului reprezintă un prognatism maxilar Tehica arcului
c) valorile mai mici de 0◦ sugerează o clasă a II a scheletală drept. Analize
d) evidențiază situarea anterioară sau posterioară a mandibulei necesare Vol I
e)are o valoare medie de 32◦ 67
84. Apreciere prodenției și/sau retrodenției maxilare pe teleradiografie de face prin b,e Zetu/Păcurar
intermediul Ortodonție.
a) unghiului SNA Tehica arcului
b) unghiului interincisiv drept. Analize
c) unghiului GoGn-SN necesare Vol I
d) unghiului ANB 67
e) ungiului dintre axa incisivului maxilar și linia NA
85. Apreciere prodenției și/sau retrodenției maxilare pe teleradiografie de face prin a,c,e Zetu/Păcurar
intermediul Ortodonție.
a) unghiul interincisiv Tehica arcului
b) unghiului SNB drept. Analize
c) ungiului dintre axa incisivului mandibular și linia NB necesare Vol I
d) unghiului ANB 67
e) ungiului dintre axa incisivului maxilar și linia NA
86. Rotaţia mandibulară posterioară se caracterizează prin: A, B Z, Pg 61
A. etaj inferior crescut
B. unghi goniac deschis
C. etaj inferior micşorat
D. condil mandibular robust, dezvoltat în sus şi înainte
E. tendinţă la ocluzie adâncă
87. Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt A, D DS, Pg155
urmatoarele:
A. Planul Frankfurt- Po-Or
B. Planul bazei craniului- Po-Or
C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp
D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp
E. Axa Y de crestere- S-N
88. Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este: E DS, Pg154
A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere
B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere
11
D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere
E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
89. In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed sunt A,D,E DS, Pg163
reprezentate de :
A. Planul de la Frankfurt
B. Planul Simon
C. Axa incisivului superior
D. Planul mandibular
E. Axa incisivului inferior
90. Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A,B,E DS, Pg164
A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut
B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB
C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB
E. Completeaza notiunea de clasa scheletala
91. Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este B DS, Pg169
reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB
23. Malocluzia clasa II/1

92. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: d Zegan, p92
a) forma in trapez a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) forma in V a maxilarului
e) activitate musculara normala
93. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: d Zegan, p92
a) forma in trapez a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) proclinarea incisivilor superiori
e) activitate musculara normala
94. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,b,d Zegan, p92
a) forma in V a maxilarului
b) inocluzie sagitala pozitiva
c) ocluzie adanca acoperita
d) proclinarea incisivilor superiori
e) activitate musculara normala
95. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: d,e Zegan, p92
a) forma in trapez a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) proclinarea incisivilor superiori
e) buza superioara hipotona
96. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: b,d,e Zegan, p92
a) forma in trapez a maxilarului
b) malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
c) ocluzie adanca acoperita

12
d) proclinarea incisivilor superiori
e) buza superioara hipotona
97. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,d,e Zegan, p92
a) inocluzie sagitala pozitiva
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) proclinarea incisivilor superiori
e) buza superioara hipotona
98. In cazul etiologiei malocluziilor de clasa a II a următorul răspuns este fals: b Dorobăț,
a) sunt determinate de factori eraditari Stanciu
b) respirația orală nu acționează ca factor determinant 381-382
c) factorii patologici locali de tipul cariei dentare perturbă echilibrul intra și
interarcadic în privința lungimii, lățimii și înălțimii arcadei
d) sugerea degetului determină compresiune alveolară cu protruzie
e) în viața intrauterină presiunile exercitate de membrele fătului determină
compresiuni de maxilar
99. Sindromul „long face” prezintă: d Zegan
a) tip cranian meziocefal Georgeta
b) tip facial europrosop 157
c) contur facial trapezoidal cu baza mare inferior
d) obraji șterși
e) profil concav
100. Clasa II/1 Angle: b,c Zegan
a) baza apicală este mai mai mare decât baza coronară la maxilar Georgeta
b) incisivii maxilari sunt situați în vestibuloversie 155-166
c) se caracterizează prin rapoate molare și canine distalizate
d) arcada maxilară este scurtată
e) arcada maxilară este largită
101. Sindromul „long face”: a,d,e Zegan
a) tip cranian dolicocefal Georgeta
b) tip facial europrosop 157
c) contur facial trapezoidal cu baza mare inferior
d) obraji șterși
e) profil convex
102. Clasa II/1 Angle: a,b,e Zegan
a) baza apicală este mai mai mică baza coronară la maxilar Georgeta
b) incisivii maxilari sunt situați în vestibuloversie 155-166
c) se caracterizează prin rapoate molare și canine mezializate
d) arcada maxilară este scurtată
e) arcada maxilară este îngustată
103. Clasa II/1 Angle: a,c,e Zegan
a) este prezentă inocluzia sagitală pozitivă Georgeta
b) incisivii maxilari sunt situați în vestibuloversie 155-166
c) se caracterizează prin rapoate molare și canine distalizate
d) arcada maxilară este scurtată
e) arcada maxilară este îngustată
104. Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport molar C Z, pg 183
bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală
13
105. Factorul etiopatogenic disfuncţional al malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 este: D Z, pg 184
A. rahitismul
B. nanismul hipofizar
C. sindromul Marfan
D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet
E. pierderea prematură a dinţilor temporari în zona de sprijin
106. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se produc A, C DS, pg. 385
următoarele modificări ale bazei alveolare față de baza coronară a arcadei:
A. Baza apicală este mică
B. Baza apicală este mare
C. Baza coronară este largă
D. Baza coronară este îngustă
E. Nici un raspuns corect
107. Aspectul facial în anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se A, C, D, DS, pg. 383
caracterizează prin: E
A. Tegumente palide
B. Buza superioară este groasă
C. Buza superioară este subțire
D. Fantă labială întredeschisă
E. Mentalis hiperton
108. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se observă: A, C, D DS, pg 385-
A. Hipotonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari 386
B. Hipertonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari
C. Hipertonia muschiului mentonier
D. Hipertonia buzei inferioare
E. Hipotonia buzei inferioare
109. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada A, B, C, Z, pg 185
dento-alveolară își modifică forma, în funcție de nivelul compresiunii, având D
aspect de:
A. Omega
B. ”V”
C. ”U”
D. ”M”
E. ”Z”
24. Malocluzia clasa II/2

110. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a, Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) ocluzie deschisa frontala
e) activitate musculara anormala
111. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a, Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) inocluzie sagitala pozitiva
e) activitate musculara anormala
112. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,d,e Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) palato-versia incisiviolor centrali superiori
c) ocluzie adanca in acoperis

14
d) forma in trapez a maxilarului
e) ocluzie gingivala
113. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: c,d Zegan, p92
a) ocluzie deschisa
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca acoperita
d) forma in trapez a maxilarului
e) activitate musculara anormala
114. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,d Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) forma in trapez a maxilarului
e) forma in V a maxilarului
115. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: a,d,e Zegan, p92
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) forma in trapez a maxilarului
e) inghesuire frontala
116. Clasa II/2 Angle prezintă următoarele semne: b Zegan
a) etajul inferior al feței este mărit Georgeta
b) etajul inferior al feței este micșorat 144-154
c) șanțul labio-mentonier este șters
d) incisivii nu prezintă modificări de poziție
e) este prezentă doar în clasa a II-a Angle
117. Clasa II/2 Angle: e Zegan
a) tip cranian dolicocefalic Georgeta
b) contur facial oval 166-177
c) tip facial leptoprosop
d) șanț labio-mentonier șters
e) frecvent surâs gingival
118. Clasa II/2 Angle: a,e Zegan
a) etajul inferior al feței este micșorat Georgeta
b) buza inferioară este hipotonă 166-177
c) șanț labio-mentonier șters
d) buza superioară este alungită
e) buze intim unite
119. Clasa II/2 Angle: b,d Zegan
a) prezintă vestibuloversia incisivilor centrali Georgeta
b) prezintă ocluzie adâncă acoperită 166-177
c) prezintă spațiere la maxilar
d) prezintă palatoversia incisivilor centrali cu vestibuloversia incisivilor laterali
e) baza apicală este mai mică decât cea coronară la maxilar
120. Clasa II/2 Angle: a,b,d,e Zegan
a) etajul inferior al feței este micsorat Georgeta
b) buza inferioară este hipertona 166-177
c) șanț labio-mentonier șters
d) buza superioară este scurtata
e) buze intim unite
121. Clasa II/2 Angle: a,d Zegan
a) prezintă platoversia incisivilor centrali maxilari Georgeta
b) prezintă inocluzie sagitală pozitivă 166-177
15
c) prezintă spațiere la maxilar
d) prezintă palatoversia incisivilor centrali cu vestibuloversia incisivilor laterali
e) baza apicală este mai mică decât cea coronară la maxilar
122. Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport molar C Z, pg 189
bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală
C. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită
D. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală
123. Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A DS, pg 396
A. genetici
B. funcţionali
C. constituţionali
D. generali
E. locali
124. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni: A, B, E DS, pg 398
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B .Retrodenție cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spațiere dentară
D. Ocluzie deschisă
E. Diferite grade de înghesuire dentară
125. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni următoarele semne clinice: D, E Z, pg 190
A. Sanț labiomentonier șters
B. Etajul inferior al feței mărit
C. Menton aplatizat
D. Fanta labiala inchisa ferm
E. Sanț labiomentonier accentuat
126. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune pe: B, D DS, pg. 398
A. Fața vestibulară a incisivilor superiori
B. Fața vestibulară a incisivilor inferiori
C. Fața linguală a incisivilor inferiori
D. Fața palatinală a incisivilor superiori
E. Toate răspunsurile sunt corecte
127. La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa: A, B, D, Z, pg 190
A. tipar euriprosop E
B. fanta labiala inchisa ferm
C. buza superioara groasa, eversata
D. buza superioara scurta, subtire
E. sant labio-mentonier accentuat
25. Malocluzia clasa a III a

128. Malocluzia clasa a III a este caracterizata prin : c, Dorobat, p 405


a) raporturi distalizate
b) inocluzie sagitala pozitiva
c) raporturi mezializate
d) inocluzie sagitala pozitiva
e) raporturi neutrale
129. Malocluzia clasa a III a este caracterizata prin : c, Dorobat, p 405
a) raporturi distalizate
b) inocluzie sagitala pozitiva
c) raporturi mezializate

16
d) profil convex
e) raporturi neutrale
130. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a : b,d,e Dorobat, p 407
a) sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
b) sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
c) unghiul SNA este marit
d) unghiul SNA este micsorat
e) unghiul SNB este marit
131. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a : b, d,e Dorobat, p 407
a) sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
b) sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
c) unghiul SNB este micsorat
d) unghiul SNA este micsorat
e) unghiul SNB este marit
132. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a : b,c Dorobat, p 407
a) sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
b) sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
c) sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
d) sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
e) sectorul dento-alveolar inferior este in proalveolodontie
133. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a : b,c,e Dorobat, p 407
a) sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
b) sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
c) sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
d) sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
e) sectorul dento-alveolar inferior este in retroalveolodontie
134. Prognatia maxilara adevarata se caracterizeaza prin : b,d Zegan, p93
a) retrognatie maxilara scheletala
b) linguoversia incisivilor inferiori
c) inghesuire dentara superioara
d) linguoversia incisivilor inferiori
e) relatii molare distalizate
135. Prognatia mandibulara falsa se caracterizeaza prin : c,e Zegan, p93
a) prognatie mandibulara scheletala
b) test de retropulsie a mandibulei negativ
c) malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale
d) relatii ocluzale distalizate
e) retrognatie maxilara scheletala
136. În prognatismul mandibular anatomic întâlnim următoarele simptome: e Zegan
a) treaptă labială accentuată Georgeta
b) valoare noprofil accentuat convex 181
c) retrogenie
d) șanț labio-mentonier accantuat
e) proeminența buzei inferioare
137. În prognatismul mandibular anatomic întâlnim următoarele simptome: b Zegan
a) inocluzie sagitală pozitivă Georgeta,
b) ocluzie inversă Dorobat
c) rapoarte canine neutrale 182
d) rapoarte molare distalizate
e) spațieri dentare manxilare
138. În prognatismul mandibular anatomic nu se caracterizează prin: d,e Zegan
a) ocluzie inversă frontală Georgeta
b) plan postlacteal în treaptă mezilaizată cu mai mult de doi milimetri 182
17
c) spațieri dentare mandibulare
d) rapoarte molare distalizate
e) reducerea dimensiunii sagitale și transversale a arcadei dentare mandibulare
139. Prognatismul mandibular anatomic se caracterizează prin: a,d Zegan
a) la examenul fotostatic profilul este concav Georgeta
b) mărirea unghiului SNA 184
c) unghiul ANB mai mare de 4◦
d) valoarea unghiurilor dentare se modifică atunci când apar modificări
compensatorii
e) endoalveolie mandibulară
140. Retrognația maxilară se caracterizează prin : d,e Zegan
a) la examenul fotostatic profilul este convex Georgeta
b) mărirea unghiului SNB 189
c) unghiul ANB între 2- 4◦
d) valoarea unghiurilor dentare se modifică atunci când apar modificări
compensatorii
e) micsorarea unghiului SNA
141. Retrognația maxilară se nu secaracterizează prin : a,d Zegan
a) unnghi ANB între 2- 4◦ Georgeta
b) valoarea unghiurilor dentare se modifică atunci când apar modificări 189
compensatorii
c) micsorarea unghiului SNA
d) mărirea unghiului SNB
e) la examenul fotostatic profilul este concav
142. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: B DS, Pg.405
A. raporturi distalizate și ocluzie în acoperiș
B. raporturi mezializate și ocluzie inversă frontală
C. raporturi distalizate și ocluzie acoperită
D. raporturi normale și inghesuire frontală
E. nici un răspuns corect
143. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: C DS, Pg. 406
A.unghiul SNA mai mare de 800
B.unghiul SNB mai mic de 780
C.unghiul SNA mai mic de 800
D.unghiul ANB pozitiv
E.nici un raspuns nu e corect
144. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: A,B,D DS, Pg.406
A.fata aplatizata
B.obraji infundati
C.profil convex
D.profil concav
E. profil drept
145. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata A, B DS, Pg 408
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt
caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
146. Aspectul facial în prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: A, B, C, Z, pg 207
A. profil concav E
B. treapta labiala inversată
18
C. aspectul dur, voluntar al fetei
D. profil convex
E. facies aplatizat
147. Aspectul facial în retrognatia maxilara se caracterizeaza prin: A, B, C, Z, pg 211
A. profil concav
B. regiunea buzei superioare infundata
C. retrocheilie superioara
D. profil convex
E. procheilie superioara
Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală

148. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : a Dorobat, p 435

a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat

c) etajul inferior este normal

d) fanta labiala este inchisa

e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga

149. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : d Dorobat, p 435

a) nu sunt perturbari estetice

b) etajul inferior este micsorat

c) etajul inferior este normal

d) fanta labiala este deschisa

e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga

150. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : a,d Dorobat, p 435

a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat

c) etajul inferior este normal

d) fanta labiala este deschisa

e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga

151. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : a,d,e Dorobat, p 435

a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat

c) etajul inferior este normal

d) fanta labiala este deschisa

19
e) ramura ascendenta a mandibulei este scurta

152. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : a,d Dorobat, p 435

a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat

c) etajul inferior este normal

d) estetica este afectata

e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga

153. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : a,c, d Dorobat, p 435

a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat

c) fanta labiala este deschisa

d) estetica este afectata

e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga

154. Ocluzia deschisă prezintă următoarele semne: e Zegan


Georgeta
a) etaj inferior micșorat 140-143
b) șanț labio-mentonier accentuat

c) arcade dentare scurtate

d) boltă palatină plană

e) etaj inferior al feței mărit

155. Ocluzia deschisă prezintă următoarele semne: c,e Zegan


Georgeta
a) etaj inferior micșorat 140-143
b) șanț labio-mentonier accentuat

c) fanta labilală deschisă

d) boltă palatină plană

e) etaj inferior al feței mărit

156. Ocluzia deschisă prezintă următoarele semne: a Zegan


Georgeta
a) fanta labilă deschisă 140-143
b) șanț labio-mentonier accentuat

c) arcade dentare scurtate

20
d) boltă palatină plană

e) etaj inferior micșorat

157. Ocluzia deschisă: a,b,c,e Zegan


Georgeta
a) prezintă fanta labilă deschisă 140-143
b) poate fii de cauză scheletală

c) se poate datora unui obicei vicios

d) etajul inferior este micșorat

e) etajul inferior este mărit

158. Ocluzia deschisă: b,c,e Zegan


Georgeta
a) se datorează exclusiv unor tulburări funcționale 140-143
b) poate fii de cauză scheletală

c) se poate datora unui obicei vicios

d) boltă palatină plană

e) etaj inferior mărit

159. Ocluzia deschisă: a,b,c Zegan


Georgeta
a) poate apare în deglutiția atipică 140-143
b) etajul inferior este modificat

c) se poate datora unor tulburări de dezvoltare scheletală

d) este cauzată întotdeauna de trisomia cromosomului 13

e) etajul inferior este micșorat

160. Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt: B DS, Pg 431

A. ‘’B’’

B. ‘’D’’ si ‘’T’’

C. ‘’M’’ si ‘’T’’

D. ‘’D’’

E. ‘’C’’ si ‘’T’’

161. Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai frecvent la D DS, Pg 433
nivelul muschiului :

A. pterigoidian intern

B. maseter

21
C. buccinator

D. pterigoidian extern

E. nici un raspuns corect

162. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul de A, C, E DS, Pg 434-
ocluzie deschisa: 435

A. facies hiperleptoprosop

B. fanta labiala inchisa fara efort

C. sant labio-mentonier sters

D. sant labio-mentonier acentuat

E. profil dizarmonios caracteristic

163. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa A, B, C, DS, Pg 436-
se intalnesc la nivelul: E 438

A. bazei craniului

B. mandibulei

C. maxilarului superior

D. dentar

E. proceselor alveolare

164. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in: B, C DS, Pg 419

A. rahitism

B. sindrom Down

C. condrodistrofii

D.persistenta deglutitiei de tip infantil

E. nici un raspuns corect

165. Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa: A, B, C, DS, Pg 431
D
A. functionale

B. parodontale

C. dentare

D. musculare

E. neurologice

27. Anomalii ale sistemului dentar

22
166. Anomaliile dentare izolate NU cuprind : a Zegan, p99
a) inghesuirea
b) anodontia
c) transpozitia
d) ectopia
e) dentinogeneza imperfecta
167. Prezenta tuberculului Carabelli reprezinta o anomalie de: c Zegan, p11o
a) numar
b) sediu
c) forma
d) volum
e) pozitie
168. *Tuberculul Zuckerkandl se gaseste : a Zegan, p 110
a) pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari
b) pe fata mezio-vestibulara a molarilor temporari
c) pe fata mezio-palatinala a molarilor permanenti
d) pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti
e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti secunzi
169. Dintre anomaliile de pozitie face parte si : b,d Zegan, p114
a) taurodontia
b) versia
c) incluzia
d) gresia
e) ectopia
170. Dintre anomaliile de sediu face parte si: b,c Zegan, p 117
a) versia
b)heterotopia
c) transpozitia
d)gresia
e) microdontia
171. In cazurile cu anodontie se poate constata : b,c,d,e Dorobat, p117
a) prezenta intraosoasa a mugurelui dentar
b) pensarea spatiului
c) persistenta dintelui temporar
d) reincluzia dintelui temporar
e) prezenta unei carii pe dintele temporar
172. *Tratamentul anodontiilor se face prin : a,b,d,e Dorobat, p 378
a) inchiderea ortodontica a spatiului
b) recastigarea spatiului
c) implant dentar la pacientul adolescent
d) implant dentar la adult
e) coronoplastia caninului
173. Ectopia reprezinta o anomalie dentara : a,d Dorobat, p378
a) izolata
b) de pozitie
c) de numar
d) de sediu
e) de volum
174. Versia reprezinta o anomalie dentara : b,e Dorobat, p377
a) de numar
b) de pozitie

23
c) de sediu
d) de volum
e) ce poate interesa incisivii
175. Diastema: d Dorobăț,
a) are doar etiologie ereditară Stanciu
b) nu se datorează unei discrepanțe între dezvoltarea dinților și a maxilarelor 369, 370
c) forma cu coroane divergente este produsă de un meziodens neerupt
d)forma cu coroane divergente este expresia unei insuficiențe de spațiu la
nivelul bazei osoase
e) în anodonțiile de incisivi laterali apare o diastemă cu coroane convergente
176. Anomaliile dentare de număr d Zegan
a) mai sunt denumite și macro sau microdonție Georgeta
b) anodonțiile afectează cel ai frecvent incisivii centrali maxilari 99,106
c) nu au influențe ereditare
d) din această categorie de anomalii dentare fac parte și hipodonția și
oligodonția
e) peridensul este un dinte supranumerar situar pe linia mediană
177. Anomaliile dentare de sediu: a,e Zegan
a) ectopia dentară reprezintă erupția unui dinte în afara perimetrului arcadei Georgeta
b) transpoziția reprezintă erupția unui dinte în afara perimetrului arcadei 117
c) incluzia dentară apare doar la maxilar
d) heterotopia reprezită schimbarea poziției a doi dinți vecini
e) anodonția reprezintă absența formării unui dinte
178. Anomaliile dentare de poziție: a,c Zegan
a) rotația reprezită mișcarea dintelui în jurul axului sau Georgeta
b) rotația reprezintă înclinarea axului dintelui 114
c) translația reprezintă mișcarea corporeală a dintelui (coroana și rădăcina în
aceeași direcție)
d) ectopia reprezintă erupția în afara perimetrului arcadei
e) versia mai este numită translație
179. Anomaliile dentare de poziție: a,b,c,d Zegan
a) rotația reprezită mișcarea dintelui în jurul axului sau Georgeta
b) versia reprezintă înclinarea axului dintelui 114
c) translația reprezintă mișcarea corporeală a dintelui (coroana și rădăcina în
aceeași direcție)
d) ectopia reprezintă erupția în afara perimetrului arcadei
e) versia mai este numită translație
180. Anomaliile dentare de sediu: a,d,e Zegan
a) ectopia dentară reprezintă erupția unui dinte în afara perimetrului arcadei Georgeta
b) heterotopia reprezintă erupția unui dinte în afara perimetrului arcadei 117
c) incluzia dentară apare doar la maxilar
d) transpoziția reprezită schimbarea poziției a doi dinți vecini
e) anodonția reprezintă absența formării unui dinte
181. Transpoziţia dentară completă presupune: D Z, Pg 168
A. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi vecini
B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara
C. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi antagonisti
D. inversarea totală a locului pe arcada a doi dinţi vecini
E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet formata si
apexul inchis
182. Dinţii supranumerari erupţi nu produc: D Z, Pg 158
A. incluzia dinţilor normali de serie

24
B. malpoziţii dentare

C. dezechilibre ocluzale

D. rizaliza radiculară patologică a dinţilor antagonisti

E. diastema patologică
183. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali: A, B, C, Z, Pg 168
A. tulburari in exfolierea dintelui temporar E
B. tulburari in formarea germenilor dentari
C. secvente inversate de eruptie
D. traumatisme dentare
E. intarzieri in eruptia dentara
184. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu: A,B,C,E Z, Pg 168
A. eruptia dentara intarziata
B. incluzia dentara
C. ectopia
D. extractia dentara
E. hipodontia
185. Tratamentul chirurgical –ortodontic al incluziei dentare presupune: A, B, C, Z, Pg 167
A. crearea spatiului pe arcada D
B. indepartarea cauzelor etiologice
C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus
D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara
E. reimplantarea dintelui
186. Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt urmatoarele: A, B, D Z, pg 162
A. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari
B. tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti secunzi sau
de minte superiori
C. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti
D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior
E. tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti secunzi
inferiori
28. Examenul clinic în ortodonție

187. Buza superioara, buza inferioara si mentonul prezinta un bun echilibru atunci b Dorobat, p89
cand :
a) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/2 din inaltimea fetei inferioare
b) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/3 din inaltimea fetei inferioare
c) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/4 din inaltimea fetei inferioare
d) distanta subnasalis-stomion este marita
e) distanta subnasalis-stomion este micsorata
188. Unghiul nazolabial se reduce in : a Dorobat, p89
a) prodentia superioara
b) retrodentia inferioara
c) biretrodentii
d) amomalii clasa II2
e) asimetriile faciale
189. Forma normala a arcadelor dentare, in denatia permanenta este : b, e Dorobat, p 97
a) semielipsa la mandibula si parabola la maxilar
b) parabola la mandibula
c) trapez
25
d) ovoida
e) semielipsa la maxilar
190. In plan vertical, in dentatia temporara : c,d Dorobat, p92
a) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
b) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
c) putem intalni ocluzia deschisa
d) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
e) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
191. In plan vertical, in dentatia permanenta : a,c Dorobat, p92
a) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
b) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
c) putem intalni ocluzia deschisa
d) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
e) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
192. In plan vertical, in dentatia permanenta : a,c Dorobat, p92
a) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
b) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
c) putem intalni ocluzia adanca
d) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
e) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
193. Funcția de deglutiție: c Dorobăț,
a) este un act complex la care participă doar musculatura limbii Stanciu
b) în actul deglutiției vârful limbii este situat posterior de incisivii centrali 93
mandibulari
c) în actul deglutiției se realizează „vidul ocluzal”
d) nu se poate evalua în cadrul examenului clinic
e) la vârsta adultă este normal ca limba să pătrundă între arcadele dentare în
zona laterală în timpul deglutiției
194. Unghiul nazolabial se crescut in : c,d Dorobăț,
a) prodentia superioara Stanciu
b) retrodentia inferioara 89
c) biretrodentii
d) amomalii clasa II diviziunea 2
e) biprodenție
195. Următoarele forme de arcade dentare sunt patologice: a,c,d Dorobăț,
a) arcada în forma de V Stanciu
b) parabola la mandibula 97
c) trapez
d) arcada în forma de W
e) semielipsa la maxilar
196. Examenul clinic de profil include: c,d Dorobăț,
a) analiza ocluziei Stanciu
b) analiza teleradiografiei de profil 85-89
c) analiza tipului de profil
d) analiza posturii buzelor
e) forma feței
197. Examenul clinic de față include: c,e Dorobăț,
a) analiza ocluziei îm sens vertical Stanciu
b) analiza teleradiografiei de față 85-89
c) analiza simetriei
d) analiza posturii buzelor
e) forma feței
198. Unghiul nazolabial se crescut in : b Dorobăț,
26
a) prodentia superioara Stanciu
b) retrodentia superioară 89
c) birprodenții
d) amomalii clasa II diviziunea1
e) prodenția mandibulară
199. Examinarea clinică facială a pacientului apreciază: C Z, pg 101
A. bolile cronice generale
B. indicaţia generală a tratamentului ortodontic
C. egalitatea etajelor fetei
D. dezvoltarea psihică
E. instalarea pubertăţii
200. Examinarea clinică funcţională a pacientului: D Z, pg 105
A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului dento-maxilar
B. depisteaza parafunctii
C. depisteaza obiceiuri vicioase
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu este corect
201. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A, C, E Z, pg 100
A. Euryprosop
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
202. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice: B, D Z, pg 100
A. Euryprosop
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
203. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale : B, C, D, Z, pg 105
E
A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice
B. Comandarea de inspir si expir profund
C. Pensarea narinelor
D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice
E. Testul oglinzii
204. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A, C, D Z, pg 100
A. Euryprosop- fata joasa
B. Leptoprosop- fata joasa
C. Mesoprosop- fata medie
D. Leptoprosop- fata inalta
E. Euryprosop- fata inalta
29. Analiza modelului de studiu în ortodonție

205. In malocluzia clasa II 1 curba Spee este: c Zegan, p158


a) stearsa
b) dreapta
c) accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia molara
d) accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia molara
e) accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia molara
206. In malocluzia clasa II1, diagnosticul diferential NU se face cu : a Zegan, p162
a) malocluzia clasa a III a

27
b) malocluzia clasa II2
c) ocluzia lingualizata
d) acluzia adanca din clasa I
e) ocluzia deschisa din clasa I
207. In malocluzia clasa II2 curba Spee este: a,d Zegan, p171
a) masurabila pe modelul de studiu
b) dreapta
c) accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia molara
d) accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia molara
e) accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia molara

208. In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste : a,d Zegan, p171
a) overbite crescut
b) laterodeviatie stanga
c) laterodeviatie dreapta
d) ocluzie adanca acoperita
e) ocluzie adnca in acoperis
209. In malocluzia clasa II2 diagosticul diferential se face cu : a,d Zegan, p175
a) malocluzia clasa II1
b) prognatismul mandibular anatomic
c) retrognatismul maxilar
d) macrodontia
e) despicaturile labio-maxilo-palatine
210. In malocluzia clasa II1 curba Spee este: a,c Zegan, p158
a)masurabila pe modelul de studiu
b) dreapta
c) accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia molara
d) accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia molara
e) accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia molara
211. In malocluzia clasa 1 se pot intalni : a,b,c Zegan
a) overbite crescut Georgeta
b) spațiere 155
c) înghesuire
d) rapoarte molare si canine mezializate
e) rapoarte molare și canine distalizate
212. In malocluzia clasa II/1 se pot intalni : a,b,e Zegan
a) ovejet crescut Georgeta
b) spațiere 158-162
c) înghesuire
d) rapoarte molare si canine mezializate
e) rapoarte molare și canine distalizate
213. In malocluzia clasa II/1 se pot intalni : a,b,e Zegan
a) ovejet crescut Georgeta
b) vestibuloverisa grupului frontal maxilar 158-162
c) palatovestia grupului frontal maxilar
d) rapoarte molare si canine mezializate
e) rapoarte molare și canine distalizate
214. In malocluzia clasa II/2 întalnim: d,e Zegan
a) inocluzie sagitală pozitivă Georgeta
b) ocluzie deschisă frontală 171
c) heterotopii
d) ocluzie adanca acoperita
e) palatoversia incisivilor centrali
28
215. In malocluzia clasa II/2 întalnim: d Zegan
a) inocluzie sagitală pozitivă Georgeta
b) ocluzie deschisă frontală 171
c) transpozitii frecvente
d) ocluzie adanca acoperita
e) vestibuloverisa incisivilor centrali
216. In malocluzia clasa a III întalnim: c Zegan
a) inocluzie sagitală pozitivă Georgeta
b) rapoarte molare distalizate 176-180
c) ocluzie inversă frontală sau totală
d) ocluzie adanca în acoperiș
e) indicia Pont arată o lungime molară maxilară mărită
217. Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre: A Z, pg 111
A. 28-35 mm
B. 22-34 mm
C. 27-37 mm
D. 26-39 mm
E. 28-38 mm
218. In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin D Z, pg 111
masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare a :
A. Celor patru incisivi inferiori
B. Celor doi incisivi centrali superiori
C. Celor doi incisivi centrali inferiori
D. Celor patru incisivi superiori
E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori
219. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara: A, B Z, pg 111
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi
superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi
superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/65
220. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara: A, D Z, pg 111
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi
superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/85
221. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara: C, D Z, pg 111
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi
inferiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi inferiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/85
222. Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt urmatoarele: A, C, E Z, pg 111
A. Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior
B. Foseta centrala a molarului secund superior
C. Punctul de contact vestibular interpremolar inferior
D. Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior
E. Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior
29
30.Principii în terapia ortodontică

223. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare NU cuprinde : e Zegan, p234


a) extractia dintilor supranumerari
b) depisatrea obiceiurilor vicioase
c) depistarea disfunctiilor
d) controlul pozitiei molarilor de 6 ani
e) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
224. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare NU cuprinde : a Zegan, p235
a) controlul cariei dintilor temporari
b) suprimarea obiceiurior vicioase
c) suprimare disfunctiilor
d) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
e) recastigarea spatiului
225. *Avantajele tratamentului precoce sunt : a,c,d,e Zegan, p249
a) cresterea cranio-faciala este activa
b) poate rezolva orice tip de anomalie, indiferent de gravitate
c) sunt prevenite malocluziile severe
d) poate fi utilizata cresterea naturala
e) exista multiple alternative terapeutice
226. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare cuprinde : a.b.c.d Zegan, p234
a) extractia dintilor supranumerari
b) depisatrea obiceiurilor vicioase
c) depistarea disfunctiilor
d) controlul pozitiei molarilor de 6 ani
e) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
227. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde : b,c,d,e Zegan, p235
a) controlul cariei dintilor temporari
b) suprimarea obiceiurior vicioase
c) suprimare disfunctiilor
d) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
e) recastigarea spatiului
228. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde : c,d,e Zegan, p235
a) controlul cariei dintilor temporari
b) tratamentul chirurgical ortodontic
c) suprimare disfunctiilor
d) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
e) recastigarea spatiului
229. Următorul aspect referitor la tratamentul intercepriv nu este adevărat: b Dorobăț,
a) cuprinde un ansamblu de măsuri și mijloace instituite în vederea opririi Stanciu
cursului dezvoltării unei abateri de la normal 191, 192
b) se reazlizează prin profilaxie prenatală
c) își propune tratamentul obiceiurior vicioase
d) urmărește depistarea dereglărilor în perioada de exfoliere a dinților temporari
e) urmărește depistarea dezechilibrelor scheletale minore
230. Următorul aspect privitor la extracția seriată nu este adevărat: c Dorobăț,
a) are ca scop asigurarea evoluției normale a dinților permanenți Stanciu
b) ajută la evitarea apariției incongruenței dento-alveolare 346,347
c) se realizează într-o singură etapă
d) la 8-9 ani se extrag caninii deciduali
e) se extrag premolarii primi în momentul erupției caninilor permanenți
231. Tratamentul dinților supranumerari: b,c Zegan

30
a) se realizează prin păstrarea dintelui supranumerar și aliniere dentară Georgeta
b) extracția dintelui supranumerar și aliniere dentară 108
c) necesită echilibrări ocluzale
d) se realizează exclusiv chirurgical
e) extracția dintelui supranumerar erupt pe arcadă se numește germectomie
232. Tratamentul intercepriv: a,c,d,e Dorobăț,
a) cuprinde un ansamblu de măsuri și mijloace instituite în vederea opririi Stanciu
cursului dezvoltării unei abateri de la normal 191, 192
b) se reazlizează prin profilaxie prenatală
c) își propune tratamentul obiceiurior vicioase
d) urmărește depistarea dereglărilor în perioada de exfoliere a dinților temporari
e) urmărește depistarea dezechilibrelor scheletale minore
233. Tratamentul intercepriv: a,c Dorobăț,
a) cuprinde un ansamblu de măsuri și mijloace instituite în vederea opririi Stanciu
cursului dezvoltării unei abateri de la normal 191, 192
b) se reazlizează prin profilaxie prenatală
c) își propune tratamentul obiceiurior vicioase
d) urmărește tratatamentul ortodontic al adultului
e) urmărește depistarea dezechilibrelor scheletale majore
234. Următoarele aspecte privitoare la tratamentul intercepriv nu sunt adevărate: b,d,e Dorobăț,
a) cuprinde un ansamblu de măsuri și mijloace instituite în vederea opririi Stanciu
cursului dezvoltării unei abateri de la normal 191, 192
b) se reazlizează prin profilaxie prenatală
c) își propune tratamentul obiceiurior vicioase
d) urmărește tratatamentul ortodontic al adultului
e) urmărește depistarea dezechilibrelor scheletale majore
235. Clasificarea tratamentului ortodontic în funcţie de mijloacele utilizate cuprinde: B Z, pg 226
A. tratamentul profilactic, interceptiv şi curativ
B. tratamentul biomecanic, funcţional şi chirurgical
C. tratamentul precoce, normal şi tardiv
D. tratamentul etiologic şi morfo-funcţional
E. tratamentul morfo-funcţional şi chirurgical
236. Ingresia este o mişcare dentară: D Z, pg 249
A. în axul lung, către planul de ocluzie
B. de translaţie a dintelui
C. în jurul axului lung radicular
D. în axul lung, către baza maxilară
E. de înclinare a dintelui
237. Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in: B, D Z, pg 246
A. Forte extraorale
B. Forte usoare
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
238. Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in: B, E Z, pg 246
A. Forte extraorale
B. Forte continue
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
239. Versia este o mişcare dentară: A, C Z, pg 248
A. de înclinare a dintelui
B. de translaţie a dintelui
31
C. în care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens contrar
D. în axul lung, către baza maxilară
E. în axul lung, către planul de ocluzie
240. Gresia este o mişcare dentară: A, C Z, pg 250
A. de înclinare a dintelui
B. de translaţie a dintelui
C. în care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui
D. în axul lung, către baza maxilară
E. în axul lung, către planul de ocluzie
31. Aparate ortodontice mobilizabile

241. Aparatele mobilizabile: b Dorobat, p214


a) nu pot fi indepartate din cavitatea orala de catre pacient
b) pot fi indepartate din cavitatea orala de catre medic sau pacient
c) sunt confectionate din diverse aliaje metalice
d) nu se igienizeaza
e) au elemente din sarma de wipla de 2 mm diametru
242. Baza aparatului moblizabil: c Dorobat, p216
a) nu poate fi sectionata
b) este elastica
c) retentioneaza elementele de actiune si de mentinere
d) nu se igienizeaza
e) se confectioneaza din rasini compozite
243. Crosetele aparatelor mobilizabile : b,c,d Dorobat, p 228
a) sunt activate in laborator, de catre tehnicianul ortodont
b) sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
c) suntconfectionate din sarma
d)sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
e) realizeaza deplasarile dentare
244. Placa linguala mobilizabila se sectioneaza: b,d Dorobat, p218
a) in trapez
b)pe linia mediana
c) in forma literei “Y”
d) distal
e) fara a aplica un surub ortodontic
245. Placa palatina mobilizabila se sectioneaza: a,b,c,d Dorobat, p218
a) in trapez
b)pe linia mediana
c) in forma literei “Y”
d) in L
e) fara a aplica un surub ortodontic
246. Crosetele aparatelor mobilizabile : a,b,c,d Dorobat, p 228
a) au rol de retentie
b) sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
c) suntconfectionate din sarma
d)sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
e) realizeaza deplasarile dentare
247. Baza aparatului ortodontic maxilar: e Dorobăț,
a) se întinde până la fața mezială a molarului trei Stanciu
b) pe linia mediană se întinde până la fața distală a molarului de 6 ani 215
c) mai este denumită plăcuță linguală
d) are o grosime de 5 mm

32
e) pe linia mediană de întinde până la fața mezială a molarului de 6 ani
248. Arcul Coffin: e Zegan
a) este recomandat pentru alinierea grupului frontal maxilar Georgeta,
b) se folosește în cuplul de forțe cu arcul vestibular pentru derotarea incisivilor aparate
c) este recomandat în dentația permanentă
d) se aplică la mandibulă
e) este recomandat în dentația temporară și prima etapă a dentiției mixte
249. Arcul vestibular: c,d Zegan
a) este folosit pentru expansiune maxilară Georgeta,
b) se întinde de la molar la molar aparate
c) poate fi folosit în cuplu de forțe cu arcuri orale
d) aplicat în treimea incizală determină intruzie
e) se aplică doar la maxilar
250. Scutul lingual: b,c Zegan
a) este recomandat în ocluzia adâncă Georgeta,
b) se inseră în placa palatină aparate
c) se folosește pentru decondiționarea obiceiurilor vicioase
d) se întinde până la coletul incisivilor mandibulari
e) se întinde transversal de la premolarul 1 la premolarul 1
251. Arcul vestibular: b,c Zegan
a) este folosit pentru expansiune maxilară Georgeta,
b) se întinde de la canin la canin aparate
c) poate fi folosit în cuplu de forțe cu arcuri orale
d) aplicat în treimea cervicală determină intruzie
e) se aplică doar la maxilar
252. Baza aparatului ortodontic maxilar: a,c,e Zegan
a) se întinde până la fața mezială a molarului unu Georgeta,
b) pe linia mediană se întinde până la fața distală a molarului de 6 ani aparate
c) mai este denumită plăcuță palatină
d) are o grosime de 5 mm
e) pe linia mediană de întinde până la fața mezială a molarului de 6 ani
253. Arcul Coffin are urmatoarea actiune: A Z, pg 267
A. Expansiune radiala a arcadei maxilare
B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare
C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara
D. Mezializarea dintilor din zona lateral mandibulara
E. Derotarea dintilor din zona frontal maxilara
254. Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice: C Z, pg 267
A. Medii si continue
B. Usoare si intermitente
C. Medii si intermitente
D. Usoare si continue
E. Usoare si medii
255. Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt : A, B Z, pg 264-265
A. Crosetul Stahl
B. Crosetul Adams
C. Arcul secera
D. Scutul vestibular
E. Arcul Coffin
256. Arcul in bucla dubla este indicat in: A, C Z, pg 270
A. Palato-versia incisivului
B. Vestibulo-versia incisivului
C. Rotatia incisivului
33
D. Mezializarea incisivului
E. Ectopia incisivului
257. Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A, B, C Z, pg 273
A. Este un aparat mobilizabil mixt
B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu retropozitie
mandibulara functional
C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior
D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal
E. Este indicata in prognatismul mandibular functional
258. Arcul in diapazon este indicat in: A, C, D Z, pg 270
A. Deplasarea meziala a unui incisiv
B. Vestibularizarea unui incisiv
C. Deplasarea distala a unui incisiv
D. Inchiderea diastemei
E. Ectopia unui incisiv
32.Aparate ortodontice funcționale

259. Activatorul Andresen-Haupl este cuprinde : a, Dorobat, p 306


a) placa palatina
b) scuturi acrilice laterale
c) arc vestibular modificat
d) pelote acrilice
e) pinteni ocluzali
260. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente: b Dorobat, p 311
a) placa palatina
b) scuturi acrilice laterale
c) pelote labiale superioare
d) arc COffin modificat
e) masa acrilica interocluzala

261. Activatorul Andresen-Haupl cuprinde : a,d,e Dorobat, p 306


a) placa palatina
b)scuturi acrilice laterale
c) arc vestibular modificat
d) placa linguala
e) masa acrilica interocluzala
262. Activatorul Andresen-Haupl are drept parti componente : a,d,e Dorobat, p 306
a) placa palatina
b) scuturi acrilice laterale
c) arc vestibular modificat
d) arc Coffin
e) masa acrilica interocluzala
263. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente: c,d Dorobat, p 311
a) placa palatina
b) scuturi acrilice laterale
c) pelote labiale inferioare
d) arc transpalatal
e) masa acrilica interocluzala

264. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente: a,c,d Dorobat, p 311
a) arcuri de stabilizare la nivel canin
b) scuturi acrilice laterale

34
c) pelote labiale inferioare
d) arc Coffin
e) masa acrilica interocluzala

265. Baza aparatului ortodontic maxilar: e Dorobăț,


a) se întinde până la fața mezială a molarului trei Stanciu
b) pe linia mediană se întinde până la fața distală a molarului de 6 ani 215
c) mai este denumită plăcuță linguală
d) are o grosime de 5 mm
e) pe linia mediană de întinde până la fața mezială a molarului de 6 ani
266. Arcul Coffin: e Zegan
a) este recomandat pentru alinierea grupului frontal maxilar Georgeta,
b) se folosește în cuplul de forțe cu arcul vestibular pentru derotarea incisivilor aparate
c) este recomandat în dentația permanentă
d) se aplică la mandibulă
e) este recomandat în dentația temporară și prima etapă a dentiției mixte
267. Arcul vestibular: c,d Zegan
a) este folosit pentru expansiune maxilară Georgeta,
b) se întinde de la molar la molar aparate
c) poate fi folosit în cuplu de forțe cu arcuri orale
d) aplicat în treimea incizală determină intruzie
e) se aplică doar la maxilar
268. Scutul lingual: b,c Zegan
a) este recomandat în ocluzia adâncă Georgeta,
b) se inseră în placa palatină aparate
c) se folosește pentru decondiționarea obiceiurilor vicioase
d) se întinde până la coletul incisivilor mandibulari
e) se întinde transversal de la premolarul 1 la premolarul 1
269. Arcul vestibular: b,c Zegan
a) este folosit pentru expansiune maxilară Georgeta,
b) se întinde de la canin la canin aparate
c) poate fi folosit în cuplu de forțe cu arcuri orale
d) aplicat în treimea cervicală determină intruzie
e) se aplică doar la maxilar
270. Baza aparatului ortodontic maxilar: a,c,e Zegan
a) se întinde până la fața mezială a molarului unu Georgeta,
b) pe linia mediană se întinde până la fața distală a molarului de 6 ani aparate
c) mai este denumită plăcuță palatină
d) are o grosime de 5 mm
e) pe linia mediană de întinde până la fața mezială a molarului de 6 ani
271. Aparatele ortodontice funcționale au următoarele caracteristici comune: a,b,e Zegan
a) au acțiune ortopedică Georgeta,
b) modifică relația spațială a maxilarelor aparate
c) nu au acțiune musculară 139
d) păstrează direcția de creștere a maxilarelor
e) au acțiune ortodontică
272. Dintre indicațiile aparatelor funcționale fac parte: a,b,e Zegan
a) terapii etiologice Georgeta,
b) mijloc de tratament interceptiv aparate
c) sunt indicate după vârsta de 18 ani 139-140
d) la pacienți cu iginenă deficitară
e) ca mijloc de tratament activ al afecțiunilor de cauză funcțională
273. Dezavantajele aparatelor funcționale sunt: a,b,d Zegan
35
a) absența eficienței la adulți Georgeta,
b) eficiența lor depinde de cooperarea pacientului aparate
c) produc mișcări dentare individualizate 140
d) pot determina iritații mucozale
e) sunt folosite doar în anomaliile de clasa a III a
274. Din categoria aparatelor funcționale fixe fac parte: c Zegan
a) aparatul Frankel Georgeta,
b) bionatorul Balters aparate
c) Monoblocul Robin 140
d) gutiera cu plan înclinat
e) inelul cu plan înclinat
275. Gutiera cu plan înclinat: e Zegan
a) corectarea inocluziei sagitale pozitive Georgeta,
b) corectarea angrenajelor inverse laterale aparate
c) corectarea ocluziei deschise frontale 141
d) corectarea ocluziei deschise laterale
e) corectarea ocluziei inverse
276. Reglatorul Frankel este: a,b Zegan
a) un activator elastic Georgeta,
b) stimulează dezvoltarea armonioasă a elementelor aparatului dento-maxilar aparate
c) se folosește la adult 155-156
d) are doar efect dentar
e) acționează exclusiv asupra osului mandibular
277. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: B DS, Pg.405
A. raporturi distalizate și ocluzie în acoperiș
B. raporturi mezializate și ocluzie inversă frontală
C. raporturi distalizate și ocluzie acoperită
D. raporturi normale și inghesuire frontală
E. nici un răspuns corect
278. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: C DS, Pg. 406
A.unghiul SNA mai mare de 800
B.unghiul SNB mai mic de 780
C.unghiul SNA mai mic de 800
D.unghiul ANB pozitiv
E.nici un raspuns nu e corect
279. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: A,B,D DS, Pg.406
A.fata aplatizata
B.obraji infundati
C.profil convex
D.profil concav
E. profil drept
280. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata A, B DS, Pg 408
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt
caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
281. Aspectul facial în prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: A, B, C, Z, pg 207
A. profil concav E
B. treapta labiala inversată
C. aspectul dur, voluntar al fetei
36
D. profil convex
E. facies aplatizat
282. Aspectul facial în retrognatia maxilara se caracterizeaza prin: A, B, C, Z, pg 211
A. profil concav
B. regiunea buzei superioare infundata
C. retrocheilie superioara
D. profil convex
E. procheilie superioara
33. Contenția și recidiva în ortodonție

283. Obiectivele contentiei sunt : a Zegan, p 275


obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
corectarea versiilor
corectarea rotatiilor
corectarea inghesuirii dentare
corectarea spatierii dentare
284. Obiectivele contentiei sunt : a Zegan, p 275
obtinerea echilibrului ocluzal permanent
corectarea versiilor
corectarea rotatiilor
corectarea inghesuirii dentare
corectarea spatierii dentare
285. Contentia se poate face cu : a,b,d,e Zegan, p 277
placa Hawley
activatoare
aparate fixe – bracketts
aparate mobilizabile
fir metalic colat lingual
286. Obiectivele contentiei sunt : a,e Zegan, p 275
obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
corectarea versiilor
corectarea inghesuirii dentare
corectarea spatierii dentare
obtinerea echilibrului ocluzal permanent
287. Obiectivele contentiei sunt : a,c,e Zegan, p 275
obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
corectarea versiilor
prevenirea recidivei posttratament
corectarea spatierii dentare
obtinerea echilibrului ocluzal permanent
288. Obiectivele contentiei sunt : a,d Zegan, p 275
obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
corectarea versiilor
corectarea inghesuirii dentare
prevenirea recidivei posttratament
corectarea spatierii dentare

289. Contenția în ortodonție are umătoarele scopuri: a,b,c,e Dorobat


a) realizarea stabilității dinților printr-o reorganizare solidă a structurilor dento- 457

37
parodontale
b) obținerea unui echilibru ocluzal permanent
c) prevenirea sau limitarea unei patogenii
d) tratamentul eventalelor recidive
e) dobândirea unui echilibru între matricile musculare funcționale și schelet
290. Dintre modalitățile de realizare a contenției fac parte: a,b Dorobăț,
a) sisteme fixe sau mobile Stanciu
b) acelasți aparate purtate anterior dar inactive 459
c) aparate funcționale elastice tip Frankel 3
d) ligaturi intermaxilare
e) atele gipsate
291. Acceptarea ideii de contenție ca parte a tratamentului ortodontic este sprjinită b Dorobăț,
de faprt evidente: Stanciu
a) aabesnța tendinței la recidivă a dinților tratați 461
b) aparatul de contenție este cel care păstrază condiția optimă de refacere a
țesuturilor, de rorganizare a lor
c) ocluzia echilibrată este un factor care nu conjugă la actul de contenție
d) nu este necesară dacă tratamentul a fost instituit înainte de terminarea
creșterii
e) nu este necesară dacă tratamentul a fost instituit după terminarea creșterii
292. Durata contenției: d Dorobăț,
a) nu depinde te tipul anomaliei tratate Stanciu
b) după Chateau este necesară purtatea doar pe timpul zilei 460
c) este independentă de vârsta pacientului
d) depinde de amploarea dezechilibrelor tratate
e) nu depinde de calitatea echilibrului la sfârșitul tratamentului activ
293. Dintre cauzele generale ale recidivei nu fac parte: b,c,d,e Dorobăț,
a) tipologia generală și facială Stanciu
b) transformările din ligamentul parodontal și osul alveolar 466
c) microdonția
d) macrodonția
e) absența intercuspidării
294. Dintre cauzele locale ale recidivei nu fac parte: a,b Dorobăț,
a) tipologia generală și facială Stanciu
b) bolile generale 466
c) microdonția
d) macrodonția
e) absența intercuspidării
295. Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia: E Z, pg 376

A. Tipul constitutional al pacientului


B. Tipul de crestere faciala a pacientului
C. Varsta la care s-a tratat malocluzia
D. Durata tratamentului activ ortodontic
E. Sexul pacientului
296. Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia: B Z, pg 376

A. Tipul constitutional al pacientului


B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Durata tratamentului activ ortodontic
D. Tipul de crestere faciala a pacientului
38
E. Varsta la care s-a tratat malocluzia
297. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: A, B, E Z, pg 375

A. Tipul constitutional al pacientului


B. Tipul facial al pacientului
C. Eruptia molarilor de minte
D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
E. Tulburarile endocrine ale pacientului
298. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: A, B, D Z, pg 375

A. Tipul facial al pacientului


B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
299. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: B, C, E Z, pg 375

A. Tipul facial al pacientului


B. Modificarea distantei intercanine
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
300. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: B, C, E Z, pg 375

A. Tipul facial al pacientului


B. Modificarea distantei intercanine
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea maxima

39