You are on page 1of 24

3

Introducere
Biodieselul nu este un compus nou de sinteză, acesta fiind aproape
contemporan
cu automobilul. În 1900 Rudolf Diesel a condus un autovehicul alimentat cu
un combustibil derivat din uleiul de arahide-originalul biodiesel. Cu toate
acestea, a fost nevoie de aproape un secol pentru ca utilizarea globală a
biodieselului sa devină realitate.
La început de mileniu, lumea străbate o epoca noua si critica: pe de o parte
necesitatea unei puternice dezvoltari tehnologice impusa de cresterea
continua(cantitativ, calitativ si ca diversitate) a cerintelor sociale, iar pe de
alta parte secatuirea resurselor si degradarea accentuata a mediului. În acest
context, energia (dobândirea si gospodarirea sa raţionala) este un element
indispensabil pentru majoritatea activitatilor umane, cantitatea de bunuri si
servicii disponibile pentru oameni, fiind, în principal,functie de gradul de
disponibilitate si de utilizare a acesteia. În acelasi timp, natura si calitatea
energiei sunt tot atât de importante ca si cantitatea ei.

Cap 1. Generalităţi
Biodieselul este un combustibil ecologic ce se obtine din uleiuri vegetale
(soia,rapita, floarea-soarelui) prin reactia de esterificare, ce poate fi
amestecat cu motorina,rezultatul fiind un combustibil mai putin poluant.
Biodieselul reprezinta un echivalent al motorinei, un combustibil procesat din
surse biologice regenerabile, destinat tuturor tipurilor de motoare Diesel.
Biodieselul se obtine din uleiul semitelor de soia,rapita,floarea soarelui,
palmier, etc.; pe plan european se obtin în mod obisnuit circa 3,5-5 tonede
boabe soia la hectar, din care se poate extrage o tona de ulei de soia. Acest
ulei crud poate fi folosit direct în motoare, pâna la 100% în perioada de vara,
ca un adaos de 40%cu motorina toamna, si iarna într-o concentratie mai mica
de 2% max 5% neaditivat. încazul utilizarii aditivilor corespunzatori procentul
creste pâna la 20%.Odata cu aceste cerinte, interesul marilor companii
pentru piata româneasca a crescut brusc. Cu o productie agricola importanta,
România beneficiaza de toate atuurile necesare sustinerii unui astfel de
sector. Aproape toate sursele energetice ce guverneaza diversele sisteme
existente pe Terra (sistemul climatic, ecosistemul, sistemul hidrologic,etc.) îsi
au originea în soare.Din aceasta cauza, pentru a nu se mai folosi combustibil
fosili, sursa energetica in curs de epuizare si care contribuie la acumularea de
dioxid de carbon in atmosfera, s-a recurs la utilizarea biomasei ca sursa de
energie.
La ora actuală cele mai cunoscute tehnologii de fabricare a biodieselului la
scară industială au la bază reacția de transesterificare a uleiurilor vegetale și
a grăsimilor animale cu metanol în prezența hidroxidului de potasiu drept
catalizator.În figura 1 sunt redate principalele surse de biomasa şi procedeele
prin care se valorifică acestea pentru obţinerea de biocombustibili.

Fig. 1
- Principalele surse de biomasa si procedeele de obtinere a biocombustibililor

Cap 2. Productie si consum


Potrivit normelor europene, România, alaturi de toate tarile europene, trebuie
sa ia masuri în vederea înlocuirii combustibililor fosili utilizati în transport,
cu biocombustibili care ar urma
sa reprezinte 20% pâna în anul 2020. Culturile energetice sunt culturile
agricole utilizate pentru obtinerea de biocarburanti si de energie
prin biomasa, si sunt folosite în UE cu precadere pentru productia de biocarbu
ranti si mai putin pentru productia de energie electrica sau termica. UE
produce 75% din cantitateamondiala de biodiesel. Germania este lider al
pietei în acest sector, cu aproximativ 5milioane tone la nivelul anului
2012Produc
ț
ia de biodiesel a crescut rapid în întreaga lume ca urmare a numeroaselor
avantaje ecologice şi economice pe care acest combustibil alternativ l
e poate aveacomparativ cu combustibilii similari ob
ț
inu
ț
i din petrol.În România, biocarburan
ț
ii se ob
ț
in prin procesarea culturilor de rapi
ț
ă, porumb,
floarea-
soarelui şi soia. Astfel, din totalul suprafe
ț
ei cultivate cu plante destinate producerii de biocarburan
ț
i, rapi
ț
a reprezintă 62 %, floarea
-soarelui 23,9 %, porumbul
10,8 % şi soia 3, 3%.România beneficiază de un poten
ț
ial energetic considerabil de biomasă, evaluat la7,6 milioane de tone pe an
(deşeuri agricole, reziduuri din exploatări

forestiere, deşeuri
menajere).
Materia primă pentru biodiesel.

O varietate de materie primă pot fi folosite pentru a produce biodiesel:


grăsimi
animale si uleiuri vegetale (comestibile sau necomestibile).

Uleiuri vegetale pure din rapiţă, floarea


soarelui, soia, palmier.

Uleiuri vegetale folosite ca uleiuri obţinute din prăjeli.

Grăsimi animale ca seu, untură şi ulei de peşte.

7
Uleiul de rapiţă este cel mai folosit în Europa pentru producţia de
biodiesel(80%). Ţările în care sunt culturi importante de rapiţă din UE sunt
Franţa, Germania,Marea Britanie, Austria, Polonia, Ucraina, Italia şi Cehia.
Producţia pe 2006/07 a UEeste de 15,3 milioane tone, păstrându
-se astfel din 2004.
Din 100 kg de seminţe de rapiţă se obţin 30
-
35 kg ulei şi 50
-55 kg
şrot (ce seîntrebuinţează în hrana animalelor). Rapiţa se situează pe locul
cinci, sub aspectul producţiei de ulei comestibil, între plantele oleaginoase
din România.
Floarea soarelui este cultivată în mai multe ţări europene, dar producătorii de
top
se
găsesc în Franţa, Ungaria şi Spania. Producţia de seminţe de floarea soarelui
pentruEU25 a stagnat în regiunile din Franţa şi Spania datorită secetei din
ultimii ani. Dinaceastă cauză din 2005 s
-
au făcut importuri masive de seminţe ce provin din România şiBulgaria. Din
4,1 milioane tone de seminţe de floarea soarelui se obţin 1,8 milioane tone
de ulei.
Soia este cultivată în câteva ţări europene. Producţia cunoscut o creştere
în2005/06 şi 2007 datorită reformelor din agricultură, unde sunt încurajaţi
fermierii sătreacă la culturile de soia de la cele de sfeclă roşie. În Italia,
Spania şi Portugalia seaşteptă ca importurile să crească datorită
investiţiilor care se fac în culturile de plante
folosite pentru biodiesel.
Uleiul de palmier este obţinut din fructe sau din arborele de palmier. Creşte
înţările tropicale din SE Asiei ca Malaiezia sau Indonezia. Recent este o mare
cerere deimporturi de acest fel pentru ţările din UE. Din 1999 s
-au dublat importurile ulei de palmier în 7 ani de la 2,1 milioane tone la 4,5
milioane tone în 2007. Este folosit atât în
producţia de biodiesel cât şi în industria alimentară.

Producţia de biodiesel din UE

8
Cele mai importante ţări producătoare din UE sunt: Germania, Franţa,
Italia,Polonia şi Cehia.
Germania a
reprezentat mai mult de jumătate din producţia de biodiesel din UEîn anul
2005 (52,4%) producând 1.669.000 tone de biodiesel. Franţa a produs
1.334.000
tone.
Cap 3. Studiul de pia
ţă
10
Cap 5. Proprietăți chimice

La amestecarea hidroxidului de sodiu cu metanolul are loc reac


ț
ia de echilibru:

CH
3
- OH + NaOH -> CH
3
O
-
Na
+
+H
2
OMetanol Hidroxid Metoxid Apade sodiu de sodium
Reac
ț
ia principală de transesterificare a uleiului vegetal
ș
ia
celorlalte grăsimi naturale
care con
ț
in trigliceride, în cataliză puternic bază, decurge în trepte, astfel:

Reac
ț
ia de mono-transesterificare

Reac
ț
ia de di-transesterificare

Reacț ia de tri-transesterificareREACTIA DE BAZA


Datorită motivelor mentionate
mai sus, uleiul vegetal este transformat in biodiesel.Componentele
combustibile din ulei , numiti acizi grasi, au diferite proprietati ce pot
ficaracterizate prin numarul de atomi de hidrogen si carbon, si legaturile
dintre acestia,stau la baza biodieselului.Reactia ce sta la baza formarii
biodieselului este urmatoarea :MEMORIU JUSTIFICATIVIn majoritatea tarilor se
cauta metode de inlocuire a combustibilor clasici (fosili) cucombustibili
regenerabili, principalul fiind biodieselul. Trebuie spus ca pentru industriadin
Romania productia de biodiesel constituie un element de noutate. De altfel
DirectivaUE 2003/30/CE (mai 2003) promoveaza folosirea in transporturi a
biocombustibililor sia altor combustibili regenarabili.Minimul proportiei de
biocombustibili si alti combustibili regenerabili ce trebuieintrodusi pe piata de
fiecare stat emmbru UE (in % din totalul carburantilor petrolieri
existenti pe piata la data respectiva):- in 31 decembrie 2005-2%- in 31
decembrie 2010-5,75%- in 31 decembrie 2020-20%Este clar ca aceste
cerinte vor impulsiona productia de biodiesel si afacerile legate deacest
domeniu vor prospera.Avand o agricultura in plina dezvoltare, promovand
culturade plante oleagenoase (cultura de rapita este una foarte avantajoasa),
Romania are sansasa devina unul dintre cei mai mari producatori de
biocombustibili din Europa.Astfel Romania, in perspectiva intrarii in UE si a
reducerii importurilor de produseenergetice, trebuie sa dezvolte o noua
categorie de combustibili care se regenereaza ande an, spre deosebire
de combustibilii fosili care odata extrasi nu se mai regenereaza.Pentru
aceasta trebuie perfectionata o industrie de producere a biobieselului si
realizareade studii privind procedeele industriale ce ar putea fi folosite in
Romania.
Biodieselul
in forma sa clasica este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor
vegetale, care se obţine printr
-
o serie de reacţii de tranesterificare. In general esteriiacizilor graşi se pot
obţine prin tehnologii de derivatizare chimică (esterificarea directă aacizilor
graşi rezultaţi ca subproduse la fabricarea săpunurilor sau rafinarea
uleiurilorvegetale brute) sau prin semisinteză (prin alcooliza trigliceridelor
naturale prezente înuleiuri vegetale şi grăsimi animale). În cazul utilizării
tehnologiilor de semisinteză,esterii acizilor graşi se pot obţine printr
-
un proces necostisitor şi eficient din gliceride cuconţinut mare de acizi graşi.
Sinteza acestora implică reacţia de trans
-esterificare a
trigliceridelor conţinute în

surse de origine animală sau vegetală cu alcooli C1


-C4,
obţinându
-se alchilesteri C1-
C4 şi glicerină brută ca subprodus. Reacţiile de alcooliza
(metanoliza) a trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt prezentate
mai jos.
După
tranesterificare alchil
esterii se separa de glicerina ş
i celelalte componenterezultate din reactiile secundare si se stocheaza în
vederea prepararii biodieselului.Bio
dieselul, în acceptiunea clasică, este un amestec de motorina ş
i alchilesteri de acizi
grasi. Dupa proporţia de ametecare (î
n volume) avem mai multe sortimente de biodiesel:B 10 (cu 10%
alchilesteri), B 20 10 (cu 20% alchilesteri) si B 30 (cu 20% alchilesteri).

12
Cap 6. Alegerea locului de amplasare
Pentru că
este
necesară o cantitate sporită

de floarea soarelui, ca materie primă,trebuie luată în considerare posibila


amplasare a instalației în zona de câmpie, aproapede marile culturi de
floarea soarelui. De asemenea, este necesară o cantitate mare de
apă, poziționarea langa o sursa

importantă și constantă de apă fiind esențiala. Cumulat cunecesitatea


accesului la cale ferată sau drum, sunt de luat în considerare următoarele
variante:

Câmpia Română

Sudul Dobrogei

Câmpia Olteniei

-Câmpia de Vest
(jud. Timiș, Arad, Bihor, Satu
-Mare
Am ales localitatea Vlad Tepes,în judetul Calarasi, datorită amplasarii în zonă
cu
importante culturi de floarea soarelui, la 25 km de Autostrada Soarelui si la
28 km de
orasul Călărasi,
soluri de tip cernoziomic, continut ridicat de elemente nutritive,capacitate
sporita de retinere a apei
si datorită unui potențial ridicat de forță de muncă.
Ne-am propus proiectarea unei instalatii de sinteza a biodieselului , folosind
ca materie prima principal ulei vegetal de floarea soarelui .Capacitatea
proiectata a instalatiei este de 2000t/an biodiesel , regimul de lucru 3*8h/zi ,6
zile/saptamana,300 zile/an.
Principalele aspecte tehniceTemperatura de functionare a reactoarelor este
de 60°C .Lista materiilor prime si auxiliare utilizate in proces:

Cap7.Descriereaprocesuluitehnologic
Procesul de producere a b
iodieselului se bazeaza pe reacţ
ia de transesterificare dintreglicerolul
din uleiul vegetal ş
i metanol. S
oda caustica ş
i alcoolul metilic vor fi dozate înreactor pentru obtinerea metoxidului de
sodiu. În prima etapa v
a avea loc reacţ
ia deesterificare a acizilor
graşi liberi din
reactorul nr. 1. Reactia de esterificare are loc la cca.115-
120°C între acizii graş
i liberi
ş
i metanol; apa rezultatii ca produs de reactie esteîndepartat prin distilare.
Uleuiul purificat obtinut în reactorul nr. 1 este amestecat la otemperatura de
70°C cca. 40 min. când are loc cca. 95% din
reacţ
ia de transesterificare.
După terminarea reacţiei se separă
glicerina de biodiesel prin centrifugare. Pentru p
erfectarea reacţiei, biodieselul rezultat este
amestecat cu cca. 1% metilat de sodiu cca.
20 min. După o nouă separare centrifugală
biodieselul va fi
supus de douii ori purifică
rii
cu apa prin metoda de extracţie ş
i în final prin distilare la presiune redusa pentruindepartarea apei si
metanolului.Biodieselul obtinut va fi stocat in rezervoare.Glicerina separata
va fi depozitatii In butoaie de plastic, si vederea valorificiirii

Cap 8. Depozitarea si transportul Biodiesel

depozitarea substantelor periculoase in rezervoare,



temperatura de stocare sa fie minimizata cat mai mult posibil, pentru
rezervorulde metanol se va prevedea un acoperis de protectie din material
termoizolant,impotriva actiunii directe a razelor solare;

toate rezervoarele vor fi


dotate cu instrumente ş
i proceduri pentru prevenireasupraumplerii
(mă
surarea nivelului ), su
pape de respiraţie ş
i opritoare de flacari;

rezervoarele vor fi amplasate în cuve de retentie,


capacitatea cuvei de retenţie trebuie să


fie
110%
din cel mai mare rezervor dinincinta;
împrejmuirea trebuie să fie impermeabila ş
i inspectata regulat pentru ase asigura integritatea structurala.

la incarcarea ş
i descarcarea contain
erelor: conductele de umplere să fie imersate
în lichid, asigurarea recuperarii vaporilor la incarcare, asigurarea cu robinete
delnchidere sigure,

vaporii produşi î
n timpul sto

rii sau manipularii vor fi recuperati prin absorbtie,

sursa
potentială
de emisii fugitive o constituie robinetii, flansele, flansele de
închidere, robineţ
ii de
sigurantă, etanşă
r
ile pompelor şi compresoarelor, ştuţ
urilede prelevare a probelor. Este necesar

s
e aleaga robinetele adecvate, să
fieasigurata verificarea acestora. Se va reduce cât mai mult posibil numarul
deflanse, se va asigura controlul lor, se
vor bloca cu flanş
e ventilele de golire aconductelor, se va reduce numarul de puncte de
prelevare a probelor. Se voralege pompele care
asigură o foarte buna etanş
are,

conexiunile dintre utilaje să fie î


nchis
e prin ventile. Preaplinurile să
fie dirijate laun sistem de
drenaj ş
i colectare,

rezervoarele vor fi echipate cu sisteme de reducere a emisiilor


volatile,masurarea nivelului, respectiv sistem de alarma; echipamentele vor fi
intretinutecorespunzator.

rezervoarele vor fi amplasate intr-o zona de retentie impermeabila,


vasele de stocare vor fi verificate periodic, din punct de vedere tehnic,


stocarea lichidelor organi


ce se face sub atmosfera inertă

.

se vor lua masuri de reducere a pierderilor de fluide.


Cap 9.Emisii specifice rezultate la utilizarea biodiesel

Dioxid de carbon (CO


2
): fiecare tonă de carburant Diesel fosil emite aproximativ 2,8
tone de CO
2

în atmosferă. Conţinutul specific de carbon la o tonă de biodiesel este


uşormai scăzut, de aproximativ 2.4 tone de CO
2
. De aceea emisiile de la combustibilulBiodiesel pot fi considerate ca fiind
nule.Monoxidul de carbon (CO): Biodieselul
conţine compuşi oxigenati, careîmbunăţăţesc procesul de combustie şi
diminuează emisia de CO cu până la 20%.
Biodiselul poate fi folosit ca atare sau în amestec cu motorina, amestecurile
dintre biodiesel şi motorină fiind notate în felul următor: pentru
un amestec de 20%
biodiesel cu 80% motorină el se numeşte B20. se mai utilizează amestecuri
B50, B70etc., în funcţie de ce cantitate de biodiesel folosim în amestec. Cu
B100 se notează
biodieselul pur.
Cap10. Avantaje
Produsă
din resurse regenerabile
:
Biodieselul este o
sursă de energie regenerabilă
,spre deosebire de alte produse petroliere, care în timp va disparea. Din
moment ce se
face din grăsimi vegetale
, el poate fi produs la cerere
ș
i, de asemenea,
provoacă
mai pu
ț
ină poluare
decât motorina.
Poate fi utilizat de motoare diesel existente
: Unul din principalul avantaj de a folosi biodiesel
este că
poate fi folosit în motoare diesel existente cu sau
fără modificări

ș
i poate înlocui combustibilii fosili pentru a deveni sursa de energie
primară
de transport.Biodieselul poate fi utilizat la 100% (B100) sau în amestec cu
motorina. De exemplu:B20 este numit ca 20% amestec de biodiesel cu
motorină
de 80%.
Acesta îmbunătă
ț
e
ș
telubrifierea motorului
ș
i
măre
ș
te durata de via
ț
ă
a motorului, deoarece este practic
fără
sulf.
Mai pu

ine emisii

de gaze

cu efect de seră

(
de exemplu,
B20

reduce

emisiile de CO2

cu15%
):
Pentru a proteja
mediul înconjurător
de la
încălzirea
globala, mul
ț
i oameni au adoptatutilizarea biocarburan
ț
ilor. Exper
ț
ii sunt
de părere


utilizarea de biodiesel în loc de
motorină
poate reduce emisiile de gaze
cu efect de seră

până
la 78%.Când uleiul este extras din subteran, acesta
trebuie să fie
rafinat pentru a rula motoarediesel. Nu se poate folosi imediat
, sub formă brută
. Atunci când este rafinat, seelibereaza mai multi compu
ș
i chimici, inclusiv benzen
ș
i butadienă
în mediu,l care sunt
dăunătoare
pentru animale, plante
ș
i via
ț
a umană
, pe cand
rafinăriile
de biodieselutilizeaza grasime animala si vegetale eliminand mai putine
substante chimicedaunatoare mediului.
Biodegradabil i non-toxic:
Când biocombustibilii sunt
arş
i, ei produc in modsemnificativ mai pu
ț
in carbon
ș
i câteva poluan
ț
i. Comparativ cu motorina, biodiesel produce mai pu
ț
in fum (particule), monoxid de carbon, hidrocarburi nearse,
ș
i dioxid desulf. Punct de aprindere pentru biodiesel este mai mare de 130 ° C,
în timp ce pentru

18
motorina este de aproximativ 60 ° C , ceea ceea ce îl face mai

or de manipulat,
depozitat ş
i transportat.

O mai bună
economie de combustibil:
Vehicule care functioneaza pe biodiesel
realiză
o economie de combustibil de 30% decât motoarele diesel
pe bază
de petrol

Cap 11. Dezavantaje


Lipsa de apă:

utilizarea de apă pentru a produce mai multe culturi pot pune presiuneasupra
resurselor de apă locale.
Cre

terea u

oară a
emisiilor de oxizi de azot:
Biodiesel are oxizi de azot cuaproximativ 10% mai mult (NOx) decât alte
produse petroliere. Oxid de azot este un gazcare este utilizat la formarea
ș
i ozon.
Odată ce
se
dizolvă în
umiditate
atmosferică
, poate provoca ploi acide.
.
Proprietă

ile de curgere la rece,


ale biodieselului cât
ș
i ale dieselului fosil, sunt extrem
de importante. Spre deosebire de benzină, dieselul fosil
ș
i biodieselul pot începe săînghete sau să gelifieze, pe măsură ce temperatura
devine mai rece. Dacă combustibilulîncepe să gelifieze, acesta poate bloca
filtrel
e sau eventual poate deveni suficient de gros
încât să nu poată fi nici măcar pompat de la rezervorul de combustibil la
motor
Cap 14. C
ostul instalaţiei ş
i
suprafeţei î
n care este amplasat
ă

Preţ
ul instalatiei este de aproximativ
1.000.000 euro

Aceasta conţ
ine:

reactor nr. 1 - utilizat pe


ntru neutralizarea acizilor graşi din uleiuri în vedereaobţ
inerii
uleiurilor purificate (reacţ
ia de esterificare).

reactor nr. 2 -
utilizat pentru obţinerea biodieselului (reacţ
ia de transesterificare).

separator centrifugal -
destinat separării şi î
ndepartarii particulelor de glicerinadin biodiesel

instalatii de încalzire reactoare


un compresor de aer

un hidrofor

rezorvor metallic pentru stocarea metanolului cu capacitatea de 10t


rezervor exterior metallic cu capacitatea de 28t


vase pentru stocare ulei vegetal, din material plastic (20buc), cu capacitatea
de 1t

rezervor cistern de 22tCostul suprafetei în care este amplasa


ta instalaţ
ia este de 4 euro/m
2
, adică
2400 euro.
Profit: 720.724 euro/an
24
Bibliografie

http://ipo-biodiesel.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiesel

http://www.brumexlin.ro/biodiesel.html

http://www.berkeleybiodiesel.org/advantages-and-disadvantages-of- biodiesel
.html

You might also like