You are on page 1of 37

II.

Audit statutar al situatiilor financiare (16 intrebari)

65. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Principiul confidentialitatii impune ca obilagtie profesionistilor contabile de a se abtine de la


urmatoarele:
 dezvaluirea de informatii confidential in afara firmei sau organizatiei angajatoare ca
urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului in care a fost
autorizat in mod special sa faca publica o anumita informative sau daca exista o
obligatie legala sau profesionala de a face publice aceste informatii
 folosirea informatilor confidential dobandite in timpul executarii sarcinilor de serviciu
in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti
Un profesionist contabil trebuie sa respecte intotdeauna confidentialitatea, chiar si intr-un
mediu social. Profesionistul contabil trebuie sa fie constient de posibilitatea scurgerii unor
informatii, in special in situatii care implica o asociere de afaceri pe termen lung cu un
asociat sau un afin.
Un profesionist contabil trebuie, deasemena, sa mentina confidentialitatea in prezentarea
de informatii catre un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea sa ia in considerarea mentinerea
confidentialitatii in cadrul firmei sau organizatiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie sa faca tot posibilul pentru ase asigura ca personalul aflat
sub controlul sau si persoanele care ii furnizeaza consultant sau asistenta respecta principiul
confidentialitatii.
Obligatia de confidentialitatea continua si dupa incheierea relatiei dintre profesionistul
contabil si client sau angajator. Cand profesionistul contabil schimba organizatia
angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul sa utilizeze experienta anterioara.
Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, sa foloseasca sau sa divulge informatii
confidentiale primate sau obtinute dintr-o relatie profesionala sau de afaceri.
In urmatoare situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa divulge informatii
confidentiale:
 atunci cand divulgarea este autorizata de catre clinet sau angajator
 atunci cand divulgarea este autorizata prin lege, de exmplu:
o pentru a furniza documente sau late probe in cursul unor procedure judiciare;
o pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura eventuale
incalcari ale legii – atunci cand exista o obligatie profesionala sau undrept de
a ledivulga atunci cand nu este interzis prin lege;
o pentru a se conforma controlului calitatii unui corp membru sau al
organismului profesional;
o pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei
membre sau al unui organism normalizator
o pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionis contabil in cursul
procedurior judiciare;
o pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a determinat ca infirmatia confidential poate fi divulgata,
trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca interesele tuturor partilor, inclusive ale tertelor parti ale caror interese pot fi
afectate, ar fi judiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimt ca
profesionistul contabil sa divulge informatiile;
- daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu
dovezi, inmasura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau
opinii nefondate, trebuie sa se recurga la rationamentul professional pentru a se
determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este disponibil;
- ce tip de comunicare este preconizata si cui I se adreseaza; mai exact profesionistul
contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt
destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare.

66. Conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă,


indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării unei misiuni de audit
independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit
misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul
profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală)

67. Prezentaţi cinci situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

 Amenintari legate de intersul propriu (financiar – direct (dependent de onorarii,


onorarii restante, teama de a pierde clientul) si indirect)
 Amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul
aceleasi firme)
 Familiarism sau increderea prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei
furnizate de client)
 Cunoasterea de multa vreme a clientului
 Personalitatea si calitatea clientului
 Intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertul contabil sa
actioneze in maniera subiectiva.

68. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

Interesul propriu devine o ameninţare la adresa independenţei atunci când un cabinet, o


societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din
partea clientului sau dacă un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu
clientul respectiv (exemple: participare financiară directă sau indirectă la capitalul
propriu, un împrumut sau o garanţie la sau de la un client, onorarii totale provenind de
la un singur client, relaţii de afaceri cu clientul, potenţială angajare ca salariat al clientului,
onorarii neprevăzute în contractul de audit).

69. Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei.

Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când


unul dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat
patrimoniului clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra
nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client(exemple: un membru al
cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat
patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care
poate exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine).

70. Renunţarea la convingeri – ameninţare la adresa independenţei.

Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru


al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau
poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un
membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului.

71. Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.

Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client,
cu cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un
membru al acestora, devine prea înţelegător faţă de interesele clientului (un membru al
cabinetului/societăţii are un membru de familie cu funcţie de răspundere în întreprinderea
clientului; un fost partener al cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are
influenţă importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea
de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă, de către membrii
cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care gestionează patrimoniul
clientului).

72. Acţiuni de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.

Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/societăţii este implicat


să acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau
percepute, de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.

73. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.

Natura măsurilor de protejare care urmează a fi aplicate va varia în funcţie de


împrejurări.Aceste măsuri se impart în trei categorii:
- măsuri de protejare create de profesie, legislaţie sau reglementări;
- măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al
serviciilor profesionale;
măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme şi proceduri ale
cabinetelor/societăţiilor

74. Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.

Măsurile de protejare stabilite în contractul cu clientul constau în:

- aprobarea sau ratificarea de către Adunarea generală a clientului, a numirii


cabinetului/societăţii prestatoare de servicii profesionale atunci când alte peroane
împuternicite de client au semnat contractul;
nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului, împuterniciţi a lua decizii manageriale;

- stabilirea de către client a politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară corectă;

- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegării obiective a angajaţilor pentru
buna gestionare a bunurilor şi valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care şi comitetul de audit care asigură
supravegherea procesului de validare a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu
cabinetul/societatea care prestează servicii profesionale pentru client.
75. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.

Astfel de măsuri constau în:

- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi modalitatea de


implicare a membrilor echipelor de profesionişti contabili în audit;

- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii nivelului de


asigurare al angajamentului cu clientul;

- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei,


evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea măsurilor de protejare;

- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi procedurilor


privind independenţa;

- politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre


cabinete/societăţi şi membrii acestora cu clienţii;

- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor cabinetului/societăţii


de la un singur client;

- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor servicii


profesionale care reprezintă părţi dintr-un contract încheiat cu un client;

- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor persoane, care


nu fac parte din echipa de audit şi servicii conexe, să influenţeze rezultatul nivelului de
asigurare angajat;

- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii, inclusiv orice


schimbări ale acestora, tuturor colaboratorilor şi angajaţilor, incluzând instruirea
corespunzatoare şi formarea lor continuă;

- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului cabinetului/societăţii drept


delegat responsabil pentru supravegherea functionării adecvate a sistemului de protejare a
independenţei;

- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al entităţilor lor


raportoare că trebuie să rămână independenţi faţă de cabinetul/societatea prestatoare de
servicii profesionale;

- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi procedurile stabilite;

- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii cabinetului/societăţii să


comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenţa şi obiectivitatea care îi
preocupă; acestea include şi informarea membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor
deschise împotriva lor;

- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să supravegheze


lucrările efectuate sau pentru a da recomandările necesare cerute. Această persoană ar
putea fi angajată din afara cabinetului/societăţii/grupului sau să fie cineva din interiorul lor,
care nu a fost membru al echipei de audit şi servicii conexe;

- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenţi, un


organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
- rotirea personalului cu funcţii de conducere;

- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte persoane


din conducerea clientului;

- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii
serviciilor prestate şi a mărimilor onorariilor percepute;

- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii conexe să nu ia


decizii manageriale sau să-şi asume responsabilităţi care, de drept, revin clientului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul
de asigurare al angajamentului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesită un
nivel de asigurare acordat clientului, în măsura în care acesta îşi asumă responsabilitatea
serviciilor prestate;

- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are participări
financiare personale care pot crea o ameninţare la adresa independenţei.

Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente pentru a
elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninţările la adresa independenţei sau când
cabinetul/societatea consideră necesar să nu elimine activităţile, situaţiile sau interesele
care creează ameninţarea, atunci singura măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul
privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

76. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

Sanctiunile pot fi :
- avertisment
- suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult
in cadrul unei abateri majore
- neacordarea vizei de practica
- retragerea calitatii de auditor.

77. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România?

Este structurat in trei parti:

Partea A: stabileste prnicipiile fundamentale (obiectivitate, integritate, competenta


profesionala si prudenta, confidentialitate, comportament professional, respect fata de
norme tehnice si profesionale) ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si ofera
un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari
legate de principiile fundamentale de etica.
Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual in identificare
amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, in evaluarea importantei
lor si , daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa aplice masuri
de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel accetabil astfel incat sa nu fie
compromisa conformitatea cu princiipe fundamentale.

Partea B si C: ilustreaza modul in care cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specific.
Ele ofera exemple de masuri de protective care ar putea fi adecvatepentru a solution
amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemena, ofera
exemple de situatii in care nu sunt disponibile masuri de protective pentru a solution
amenintarile si, in consecinta, activitatea sau relatia care genereaza amenintarile trebuie
evitata.

Partea B: se adreseaza profesionistilor contabili independenti.


Partea C: se aplica profesionistilor contabil angajati. Profesionistii contabili independent pot,
de asemenea, gasi indrumari referitoare la situatiile lor specific in partea C.

78. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:


 sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
 datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
 profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul
de pregatire sau experinenta pe care le detine
 sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel
incat sa fie inteleasa in contextul ei

79. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei misiuni de consultanta fiscala sunt:
 sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie
efectuata cu competenta
 sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de
serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei
 sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite
 sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare
la consecinta materiala, date clientului
 cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau
neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in
legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corectarea erorii sa-l
informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie.

80. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni
de audit de bază?

Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:


- responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate;
- responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi,
reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici şi
proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune
exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia
legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi);
- responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi
alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii;
raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în
anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de
capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de
actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

k = 3 - 5 ani

V = ANC + GW

GW = k (CB – ANC * i)

GW = 4 (1000 - 8000 * 11%)

GW = 480

V = 8000 + 480

V = 8480

Raspuns: c)

172. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care
cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri
proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.

- metoda substractiva

Ancorijat = Ta – Ch anticipate – Td

= 150.000 - 10.000 – 75.000

= 65.000

- metoda aditiva

Ancorijat = Ta – Ch anticipate – Cpr + Dif din reev

= 150.000 – 10.000 - 50.000 + 25.000

= 65.000

207. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de
actualizare a cash-flow-urilor?
Valoarea reziduala - reprezinta suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o
obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor
costurilor de cedare prevazute.

unde:
CF = fluxul de numerar;
VR = valoarea reziduală.
Determinarea valorii reziduale se face predictiv pe baza unui cont de rezultate estimate la
momentul T şi a unor decizii privind utilizarea respectivelor rezultate.
VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform


bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:
1 Construcţii 30.000 lei
2 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
3 Echipamente tehnologice 15.000 lei
4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
5 Materii prime 3.000 lei
6 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
7 Clienţi 2000 lei
8 Clienţi incerţi 700 lei
9 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
10 Conturi la bănci în lei 1.300 lei
11 Furnizori 7000 lei
12 Provizioane 1.250 lei
13 Capital subscris vărsat 11.000 lei
14 Rezerve legale 1.850 lei
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de
10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă
neamortizată de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în
valoare de 100 lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în
sumă de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.


b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

Elemente de active Valori Elemente de passive Valori

Imob corporale 45.000 Cap sub si varsat 11.000

Amortizarea imob 30.000 Reserve legale 1.850


corp

Valoarea 15.000 Total Cproprii 12.850


neamortizata

Materii prime 3.000 Provizioane 1.250

Aj deprec materii 500 Furnizori 7.000


prime

Val neta mat 2.500


prime

Clienti 2.000

Clienti incerti 700

Aj deprecieri client 400

Valoarea neta 2.300

Banca 1.300

Total active 21.100 Total pasiv 21.100

a) Inregistari aferente lichidarii

Vanzare imob corporale

Vz constructie

461 = % - 13.090

7583 – 11.000

4427 – 2.090

Incasare constructive

5121 = 461 13.090

Descarcare gestiune

% = 212 – 30.000

2812 – 20.000

6583 – 10.000

Vz echip tehnologic

461 = % - 8.330

7583 – 7.000

4427 – 1.330

Incas cv echip

5121 = 461 – 8.330


Scoatere din gestiune

% = 2131 – 15.000

2813 – 10.000

6583 – 5.000

Vz materii prime

Trecere materii prime la marfuri

371 = 301 – 3.000

Vz materii prime

4111 = % 3.392

707 – 2.850

4427 - 542

Incasare cv materii prime

5121 = 4111 – 3.392

Descarcare gestiune

607 = 371 – 3.000

Anulare ajustare materii prime

391 =7814 – 500

Incasare client/scot acordat

% = 4111 – 2.000

5121 – 1.900

667 - 100

Incasare client incerti

5121 = 4118 – 350

Trecere la ch client incerti neincasati

654 = 4118 – 350

Anulare ajustare client

491 = 7814 – 400


Plata furnizori

404 = % 7.000

5121 – 6.650

767 - 350

Anulare provision

151 = 7812 – 1.250

Inregistrarea chelt de lichidare

628 = 5121 – 900

Inchidere ct TVA

4427 = 4423 – 3.962

Plata TVA

4423 = 5121 – 3.962

Inchidere ct de venituri

7xx = 121 – 23.350

Inchidere ct ch

121 = 6xx – 19.350

Calcul impozit pe profit datorat

691 = 441 (23.350 – 19.350)*16% - 640

Inchidere ct ch

691 = 121 – 640

Plata impozit pe profit

441 = 121 – 640

b) Bilant inainte de efectuarea partajului

Elem active Valori Elem pasiv Valori

Ct la banci 16.210 Cap soc 11.000

Reserve legale 1.850

Total cap proprii 12.850


Profit din lichidare 3.360

Total active 16.210 Total passive 16.210

c) Inregistari contabile aferente partaj

Rambursare cap social catre asoc

1012 = 456 – 11.000

Plata cap soc catre asociati

456 = 5121 – 11.000

Decontare reserve legale catre asoc

1061 = 456 – 1.850

Impozit pe profit af reserve legale

456 = 441 – 296

Plata impozit profit reserve legale

441 = 5121 – 296

Decontarea profitului din lichidare

121 = 456 – 3.360

Impozit pe dividend

456 = 446 ( 1.850 – 296 = 1.554 + 3.360 = 4914 * 16%) – 786

Plata dividend

456 = 5121 – 4.128

Situatia conturilor dupa partaj

D 456 C

11.000 11.000

296 1.850

786 3.360

4.128

16.210 16.210
D 5121 C

16.210 11.000

296

786

4.128

16.210 16.210

15. Care este termenul lichidării societăţii de la data dizolvării?

L 31/1990 Art 260 Lichidarea societatii trebuie terminate in cel mult 3 ani de la data
dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

25. Care este termenul în care judecătorul sindic va convoca adunarea creditorilor de la
afişarea raportului fiscal?

Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea


raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de
data convocarii.

35. Ce va cuprinde cererea de admitere a creanţelor?

Cererea de admitere a creantelor se mai numeste si declarative de creanta si trebuie sa


cuprinda:

- Denumirea societatii , sediul social, elementele de identificare a acesteia (CIF , CUI,


CNP); dupa caz persoana imputernicita sa reprezinte societatea

- Valoarea si temeiul creantei care se inregistreaza fata de societatea debitoare

- Declaratia cu privire la dreptul de proprietate sau garantii, daca este cazul, contrctul
de ipoteca, dreptul de garantie imobiliara, etc.

In sustinerea cererii de admitere a creantelor se vor depune copii dupa documentel


justificative care atesta dreptul de creanta, precum si dupa inscrisurile de unde rezulta
garantiile si prioritatile

VII. Studii de fezabilitate (4 intrebari)

5. La nivel strategic, ce presupune o investiţie de dezvoltare?

Investiţia poate fi privită ca o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu
scopul de a obţine bunuri şi servicii. Sunt acele renunţări la o satisfacţie imediată şi sigură,
în schimbul unei speranţe al cărei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte,
sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte
Noţiunea de investiţie are un sens larg şi unul restrâns. În sens restrâns, investiţiile
sunt mijloace financiare destinate achiziţionării unor bunuri de folosinţă îndelungată sau de
capital fix pentru lărgirea şi modernizarea producţiei. În sens larg, investiţiile înglobează
atât cheltuielile cu procurarea mijloacelor de muncă, cât şi pe cele destinate achiziţionării
materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum şi pentru diverse operaţiuni bancare,
adică toate resursele financiare folosite în mod curent într-o unitate economică pentru
finanţarea producţiei. Între aceste două interpretări date noţiunii de investiţie există
deosebiri esenţiale de conţinut. Astfel, definiţia în sens larg include unele elemente de
costuri specifice procesului de producţie şi suprapune noţiunea de investiţii cu cea care
poartă denumirea de cheltuieli de producţie. Cu toate acestea, între noţiunile prezentate
există anumite diferenţieri care rezultă din conţinutul material al investiţiei care se
transformă întotdeauna în capital fix comparativ cu cheltuielile de producţie care se
transformă în produse şi servicii, dar există şi un aspect financiar. Investiţiile sunt
economiile făcute de o persoană fizică, juridică sau de

societate în totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum şi


care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix în
vederea obţinerii unui flux durabil de câştig viitor.

Aceste interpretări date noţiunii de investiţie au în vedere investiþiile de capital, care


sunt caracteristice şi proiectelor de investiţii pentru lucrări de îmbunătăţiri financiare,
specifice agriculturii.

Activitatea de investiţii, sub forma investiţiilor de capital, se concretizează, în


majoritatea cazurilor, pe bază de programe şi proiecte. Programele de investiţii, indiferent
de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare şi de cele mai multe
ori, pentru implementarea lor este nevoie să fie detaliate în unul sau mai multe proiecte de
investiţii.

Proiectul de investiţii poate fi definit ca un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii


bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definită
de resurse umane, materiale ş.a. provoacă o dezvoltare economică, socială determinată.
Aşadar, investiţiile pot fi definite ca reprezentând totalitatea veniturilor economisite şi
alocate pentru achiziţionarea de capital fix, respectiv pentru creşterea patrimoniului unui
agent economic, materializate în imobilizări corporale, imobilizări necorporale, imobilizări
financiare în scopul obţinerii unui flux de venit net pe o perioadă de timp cât mai mare.
12. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este
indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) – se


calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.

23. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale
este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând
cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale
inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit.

Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat

IP = SUM [ CFt / (1+a) ] / I = VAN + I / I

CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;

t - durata de viata a investitiei;

a - rata de actualizare

I - valoarea investitiei

VAN - valoarea actualizata neta.

26. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei şi cu o rată de


actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost Costuri Total cost Total încasări Cash-flow anual net


investiţie de
exploatar
e

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 8.520 lei -9.345 lei


lei

1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 56.500 lei 6.295 lei
lei
Calculaţi valoarea actualizată netă şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul
acestui indicator.

Valoarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare si


actualizate la rata dobanzii de piata.

VAN = -11.445 – 7.787,50 + 2097,22 + 1747,69 + 1543,21+ 1286,02 + 1072,67 = -


11485,69

Bibliografie:

1. Negrilă Adrian, Proiectele investiţionale. Fezabilitate şi eficienţă, Ed. Mirton, Timişoara,


2003

2. Porojan Dumitru, Bişa Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureşti, 2007

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

7. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐


contabile care prezintă următoarea situație financiară:

Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

BILANT

Active imobilizate = 2.000


Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
= 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

TOTAL ACTIVE = 23.300

Capital si rezerve = 20.000


Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 0 = 1.300

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente/ datorii curente = 21.300/1.300 = 16,38

-activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 21.300


-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;


* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditatii imediate


Active curente – stocuri/ Datorii curente = 20.300/1.300 = 15,62

Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 21.300 – 1.000 = 20.300


Datorii curente 1.300

2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare

(Capital imprumutat / Capital propriu) * 100 = (2.000/20.000) * 100 = 10%


Sau
(capital imprumutat/ capital angajat) * 100 = (2.000/22.000) * 100 = 9.09%

Capital imprumutat = 2.000


Capital angajat = 2.000 + 20.000
unde:
* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate


achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai
riscanta."

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ Cheltuieli cu dobanda = nr. De ori

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:


* Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
* Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale
entitatii;

a)Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a


fost rulat de-a lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor/Stoc mediu


sau

b)Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in
unitate
(Stoc mediu/ Costul vanzarilor) * 365

c) Viteza de rotatie a debitelor-clienti


* calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale;
* exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
(Sold mediu clienti/ Cifra de afaceri) * 365
"O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

d) Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe


care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii
comerciali.

(Sold mediu clienti / Achizitii de bunuri (fara servicii)) * 365


unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

e)Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului


activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita
cantitate de active imobilizate

Cifra de afaceri / Active imobilizate

f)Viteza de rotatie a activelor totale


Cifra de afaceri / Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din


resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din


banii investiti in afacere

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit /Capital angajat


"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de
creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active
totale minus datorii curente. "
b) Marja bruta din vanzari
(Profitul brut din vanzari/ Cifra de afaceri) X 100

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

25. Să se calculeze soldurile internediare in manieră continentală şi în manieră anglo‐saxonă


pornind de la informațiile de mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 2000
Producția vândută 40000
Producția stocată 1500
Subvenții de exploatare 10000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 1200
Cheltuieli salariale 15000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs 200
valutar
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300

Tabloul soldurilor intermediare

Nr Elem de calc Valori


crt

1 Venituri din vz marfurilor 707 2.000

2 Ch privind marfurile 607 1.200

3 Marja comrciala 1-2 800

4 Productia vanduta 701-706+708 40.000

5 Variatia stocurilor 711 0

6 Productia imob 721+722 1.500

7 Productia exerc 4+5+6 41.500

8 Consumuri intermdiare inclusive cheltuieli 10.000


provenite de la terti gr 60 exclusiv 607 gr 61
gr 62 exclusiv 621

9 Valoarea adaugata 3+7-8 32.300

10 Venituri din subventii de exploatare 7411 10.000

11 Ch cu impozitele si taxele 63 300

12 Ch cu personalul gr 64 + 621 17.000

13 Execedentul (deficitul) brut din 25.000


exploatare 9+10-11-12

14 Alte venituri din exploatare si venituri din 0


provizioane

15 Alte ch din exploatare 200

16 Ch cu am si porviz 1.200

17 Rezultatul din exploatare 13+14-15-16 23.600

18 Venituri financiare 400

19 Cheltuieli financiare 900

20 Rezulatatul current 17+18-19 23.100

21 Venituri extraordinare 0

22 Ch extraordinare 0

23 Rezultatul extraordinary 21-22 0

24 Rezultatul brut al exerc 20+23 23.100

25 Impozitul pe profit 1.300

26 Rezultatul net al exerc 24-25 21.800

41. Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce


activează în domeniul comerțului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.
Imobilizări 1500
Stocuri 500
Creanțe 100
Disponibilități 100
Capitaluri proprii 700
Datorii financiare 500
Furnizori 500
Datorii salariale 300
Datorii fiscale si sociale 150
Credite de trezorerie 50
Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor de activ şi pasiv


circulant şi viteza de rotație a activului circulant net .

Active Valori Passive Valori

Imob 1.500 Cap propriu 700

Stocuri 500 Dat finance 500

Creante 100 Furnizori 500

Disponib 100 Dat salariale 300

Active imob 1.500 Dat fiscal 150

Active circ 700 Credite trez 50

Ca = 5.000

Durata unei rotatii


Element de activ sau pasiv/ CA * T unde T = 30, 60, 90... 360 zile

- durata de rotaţie a stocurilor


stocuri/ CA * 360 = 500/ 5.000 * 360 = 36 zile
Indicatorul exprimat în zile reprezintă durata de timp medie de timp în care se realizează
transformarea stocurilor în creanţe sau lichidităţi. Interesul oricărui agent economic este de
a realiza o rotaţie cât mai rapidă a stocurilor.

- durata de incasare a creantelor


creante/CA * 360 = 100/5.000 * 360 = 7,2 zile
Acest indicator exprimă viteza de transformare a creanţelor în lichidităţi şi poate fi apreciat
ca favorabil când se situează sub 90 de zile

- Durata de achitare a obligaţiilor este determinată ca raport al obligaţiilor curente la


cifra de afaceri ×360.
1.500/5.000 * 360 = 108 zile
Spre deosebire de aprecierile la primii doi indicatori în acest caz interesul agentului
economic este de a utiliza un nivel cât mai ridicat de capital atras înfinanţarea activităţii,
respectiv de a realiza o durată cât mai ridicată.

Viteza de rotatie a Acn = Numar de rotatii ale stocului mediu de active circulante (capital
circulant) ce au loc pentru realizarea volumului desfacerilor (cifra de afaceri). Cu cat
numarul de rotatii este mai mare, cu atat activitatea este mai eficienta, deoarece, cu acelasi
volum de active circulante, se poate realiza un volum mai mare de desfacere de marfuri si
un profit mai mare.

Vrac = (700 * 360/5.000) = 50,40

57. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐
contabile care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 300

BILANT

Active imobilizate = 2.000


Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
= 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

TOTAL ACTIVE = 23.300

Capital si rezerve = 20.000


Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 300 = 1.600

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.600

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente/ datorii curente = 21.300/1.600 = 13,31

-activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 21.300


-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.600

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;


* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditatii imediate


Active curente – stocuri/ Datorii curente = 20.300/1.600 = 12,69

Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 21.300 – 1.000 = 20.300


Datorii curente 1.600

2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare

(Capital imprumutat / Capital propriu) * 100 = (2.300/20.000) * 100 = 11.5%


Sau
(capital imprumutat/ capital angajat) * 100 = (2.300/22.000) * 100 = 10.45 %

Capital imprumutat = 2.300


Capital angajat = 2.300 + 20.000
unde:
* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate


achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai
riscanta."

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ Cheltuieli cu dobanda = nr. De ori

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:


* Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
* Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale
entitatii;

a)Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a


fost rulat de-a lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor/Stoc mediu


sau

b)Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in
unitate
(Stoc mediu/ Costul vanzarilor) * 365

c) Viteza de rotatie a debitelor-clienti


* calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale;
* exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
(Sold mediu clienti/ Cifra de afaceri) * 365
"O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

d) Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe


care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii
comerciali.

(Sold mediu clienti / Achizitii de bunuri (fara servicii)) * 365


unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

e)Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului


activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita
cantitate de active imobilizate

Cifra de afaceri / Active imobilizate

f)Viteza de rotatie a activelor totale


Cifra de afaceri / Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din


resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din


banii investiti in afacere
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit /Capital angajat
"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de
creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active
totale minus datorii curente. "

b) Marja bruta din vanzari


(Profitul brut din vanzari/ Cifra de afaceri) X 100

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

67. Analizati pozitia financiară pentru cei trei ani pentru care sunt mentionate informații
financiare în tabelul de mai jos pentru societatea comercială Turism, hoteluri, restaurante
Marea Neagră S.A

2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)


301.303.329, 211.861.938, 202.029.293,
Active imobilizate – Total 00 00 00
40.966.192,0 16.721.980,0 16.734.652,0
Active circulante – Total 0 0 0
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 2.807.528,00 2.687.857,00 918.246,00
38.067.192,0 13.405.832,0 15.829.018,0
Active circulante, respectiv datorii curente nete 0 0 0
339.370.521, 225.267.770, 217.858.311,
Total active minus datorii curente 00 00 00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
- Total 2.126.869,00 2.564.703,00 187.872,00
Venituri in avans 154.510,00 650.392,00 924,00
19.311.469,0 19.311.469,0 19.265.351,0
Capital subscris varsat 0 0 0
335.724.644, 222.171.128, 216.804.162,
Total capitaluri proprii 00 00 00
20.206.523,0
Creante – Total 0 6.399.043,00 2.421.047,00
Datorii – Total 4.934.397,00 5.252.560,00 1.106.118,00
42.690.123,0 39.539.514,0 37.251.511,0
Cifra de afaceri neta 0 0 0
69.933.003,0 43.671.680,0 39.744.898,0
Venituri din exploatare – Total 0 0 0
51.188.575,0 36.642.317,0 36.467.667,0
Cheltuieli din exploatare – Total 0 0 0
18.744.428,0
Rezultat din exploatare 0 7.029.363,00 3.277.231,00
Venituri financiare 1.724.449,00 518.633,00 1.174.968,00
Cheltuieli financiare 378.691,00 432.009,00 408.116,00
Rezultat financiar 1.345.758,00 86.624,00 766.852,00
20.090.186,0
Rezultat current 0 7.115.987,00 4.044.083,00
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00
Rezultat extraordinary 0,00 0,00 0,00
71.657.452,0 44.190.313,0 40.919.866,0
Venituri totale 0 0 0
51.567.266,0 37.074.326,0 36.875.783,0
Cheltuieli totale 0 0 0
20.090.186,0
Rezultat brut 0 7.115.987,00 4.044.083,00
16.816.624,0
Rezultat net 0 5.863.818,00 3.326.886,00
Rezultat / actiune - - -
Plati restante – Total 0,00 - 0,00
Furnizori restanti – Total 0,00 - 0,00
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 - 0,00
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 - 0,00
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 777 - 840

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA
CAPITALULUI 2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Eficienta capitalului disponibil

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 20.090.1 7.115.987 4.044.083


86

Capital disponibil (B) 337.851.513 224.825.831 216.992.034

A/B 6% 3.16% 1.86%

Eficienta capitalului propriu

Profitul net (A) 16.816.6 5.863.818 3.326.886


24

Capital propriu (B) 335.724.644 222.171.128 216.804.162

A/B 5% 2.64% 1.53%

Rata profitului operational

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 20.090.1 7.115.987 4.044.083


86

Venituri din exploatare (B) 69.933.003 43.671.680 39.744.898

A/B 28.73% 16.29% 10%

Rata profitului net

Profitul net (A) 16.816.624 5.863.818 3.326.886


Venituri totale (B) 71.657.452 44.190.313 40.919.866

A/B 23.47% 13.27% 8.13%

Rata activelor totale

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 20.090.186 7.115.987 4.044.083

Total active (B) 342.269.521 228.583.918 218.763.945

A/B 5.87% 3.11% 1.85%

SOLVABILITATE

Rata datoriei

Total obligatii (A) 4.934.397 5.252.560 1.106.118

Total active (B) 342.269.521 228.583.918 218.763.945

A/B 1.44% 2.30% 0.51%

Rata autonomiei financiare

Capitalul propriu (A) 335.724.644 222.171.128 216.804.162

Total active mai putin datorii curente nete 339.370.521 225.267.770 217.858.311
(B)

A/B 98.93% 98.62% 99.52%

Rata acoperirii dobanzii

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 20.090.186 7.115.987 4.044.083

Dobanda (B) 0 0 0

A/B- ori

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU

Rata lichiditatii generale

Active curente 40.966.1 16.721.980 16.734.652


92

Obligatii curente 2.807.528 2.687.857 918.246

(A/B) 15.12 6.22 7.33

Rata rapida a lichiditatii

Active curente 40.966.192 16.721.980 16.734.652

Stocuri 0 0 0
Obligatii curente 2.807.528 2.687.857 918.246

(A-B)/C 15.12 6.22 7.33

Perioada incasarii clientilor

Creante comerciale (A) 20.206.523 6.399.043 2.421.047

Cifra de afaceri neta (B) 42.690.123 39.539.514 37.251.511

(A/B)*365- zile 172.77 59.07 23.72

Perioada imobilizarii stocurilor

Stocuri (A) 0 0 0

Costul productiei vandute (B) 0 0 0

(A/B)*365- zile 0 0 0

Perioada achitarii furnizorilor

Furnizori (A)

Cheltuieli materiale si din afara (B)

(A/B)*365- zile

75. Să se calculeze soldurile internediare in manieră continentală şi în manieră anglo‐saxonă


pornind de la informațiile de mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 3000
Producția vândută 50000
Producția stocată 1500
Producția imobilizată 500
Subvenții de exploatare 10000
Cheltuieli cu materii prime 30000
Costul mărfurilor vândute 2900
Cheltuieli salariale 15000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs 200
valutar
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300
Tabloul soldurilor intermediare

Nr Elem de calc Valori


crt

1 Venituri din vz marfurilor 707 3.000

2 Ch privind marfurile 607 2.900

3 Marja comerciala 1-2 100

4 Productia vanduta 701-706+708 50.000

5 Variatia stocurilor 711 0

6 Productia imob 721+722 2.000

7 Productia exerc 4+5+6 52.000

8 Consumuri intermdiare inclusive cheltuieli 30.000


provenite de la terti gr 60 exclusiv 607 gr 61
gr 62 exclusiv 621

9 Valoarea adaugata 3+7-8 22.100

10 Venituri din subventii de exploatare 7411 10.000

11 Ch cu impozitele si taxele 63 300

12 Ch cu personalul gr 64 + 621 17.000

13 Execedentul (deficitul) brut din 14.800


exploatare 9+10-11-12

14 Alte venituri din exploatare si venituri din 0


provizioane

15 Alte ch din exploatare 200

16 Ch cu am si porviz 1.200

17 Rezultatul din exploatare 13+14-15-16 13.400

18 Venituri financiare 400

19 Cheltuieli financiare 900

20 Rezulatatul current 17+18-19 12.900

21 Venituri extraordinare 0

22 Ch extraordinare 0

23 Rezultatul extraordinary 21-22 0


24 Rezultatul brut al exerc 20+23 12.900

25 Impozitul pe profit 1.300

26 Rezultatul net al exerc 24-25 11.600

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (7 intrebari)

1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le
apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre
specialisti.
Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor
entitatii economice în scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului
riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele
acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic,
eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile
Auditul intern are urmatorul rol :
- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile,
programele si managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;
- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse
si efectuate de catre conducerea unitatii în scopul cresterii eficientei activitatii entitatii
economice;
- Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica;
- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor
de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la :


- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale,
precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor
stabilite
- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si
detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor
- Efectuarea si mentinerea de înregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si
prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul
situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de


informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de
Directie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie,
favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia.
Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si
fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la
organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe
compartimente si pe persoanele implicate în efectuarea tranzactiilor si operatiunilor
respective si în consemnarea si prelucrarea informatiilor.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la nivelul


intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv.
3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la nivelul intocmirii
matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:

a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;

b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;

c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;

d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;

e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;

f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor


corespunzatoare;

g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la


dezvoltarea carierei.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control


intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

14. Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;

b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de


achizitii;

c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt


correct inregistrate;

d) Protejarea materialelor primate;

e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de


achizitie sunt consecvente;

f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la


deposit;

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;

i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control


intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

29. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie.


In contextul economic actual, companiile incep sa acorde o mai mare atentie administrarii
eficiente a resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca
instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul principalelor tipuri de
activitati ale firmei.
Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse ale firmei, iar
bugetul de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare
realizarii obiectivelor firmei.
Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in
considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective:
- venituri pe tipuri de produse;
- venituri pe zone si puncte de desfacere;
- venituri pe categorii de clienti.
Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii
sunt:
- obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta si cota de piata;
- politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti, de preturi si de
discounturi;
- conjunctura generala a mediului de afaceri.
Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul
resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri
si profit.

Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective:


a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate:
a1) cheltuieli generate de consumul de resurse materiale:
- cheltuieli cu marfa

si materiile prime;
- cheltuieli cu alte resurse materiale: combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar,
rechizite, alte materiale consumabile;
a2) cheltuieli generate de achizitia de servicii de la terti:
- cheltuieli cu utilitatile: chirie, energie electrica, apa si canalizare, telecomunicatii, paza,
colectare deseuri;
- cheltuieli cu alte servicii furnizate de terti: transport, cazare, intretinere si reparatii,
asigurari, consultanta etc;
- cheltuieli cu protocolul si publicitatea;
a3) cheltuieli cu resursele umane:
- cheltuieli cu salariile
si asigurarile sociale;
- cheltuieli cu tichetele de masa si alte beneficii de personal;
- cheltuieli cu recrutarea;
-chletuieli cu pregatirea profesionala (training);
a4) cheltuieli specifice relatiei cu societatile bancare:
- cheltuieli cu serviciile bancare curente;
- cheltuieli cu dobanzile bancare si diferentele de curs valutar;
a5) cheltuieli specifice relatiei cu institutiile statului:
- cheltuieli cu impozitele si taxele locale pentru bunurile aflate in proprietatea firmei
(terenuri, cladiri, mijloace de transport)
- cheltuieli cu impozitul pe profit sau pe venit
b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei:
b1) cheltuieli pentru activitatea de exploatare:
- cheltuieli cu activitatea de productie;
- cheltuieli cu activitatea de depozitare si distributie;
- cheltuieli cu activitatea de promovare, vanzare si servicii postvanzare;
- cheltuieli cu activitatile de suport general: contabilitate, informatica etc
b2) cheltuieli privind activitatea financiara a companiei:
- cheltuieli cu comisioanele bancare curente si pentru acordarea de credite;
- cheltuieli cu dobanzile pentru sursele de finantare bancare sau prin leasing;
c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor:
c1) bugete de cheltuieli fixe;
c2) bugete de cheltuieli variabile.
Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii
sunt:
- strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare – prin
care se urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei;
- politica de achizitii si calculatie a costurilor;
- politica de personal si de salarizare;
- politica de investitii, finantare si amortizare;
- politica de rentabilitate comerciala;
- politica de costuri fixe;
- conjunctura generala a mediului de afaceri.
La elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei contribuie toata
echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna
asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa
administreze eficient resursele alocate.

30. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile


contabile in vigoare. Studiu de caz.

Reguli de evaluare alternative

Reevaluarea imobilizarilor corporale

Periodic, entitatile reevalueaza imobilizarile corporale existente la sfarsitul exercitiului


financiar, reflectand in contabilitate rezultatele reevaluarii.

Daca entitatea a efectuat operatiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale, ea tre- buie


sa prezinte acest fapt in notele explicative, impreuna cu:
– descrierea elementelor supuse reevaluarii;
– metoda utilizata pentru determinarea valorilor prezentate; si
– elementul (venit sau cheltuiala) recunoscut in contul de profit si pierdere (daca este cazul).

Reevaluarea imobilizarilor corporale are la baza valoarea justa calculata la data bilantului.

De regula, valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de catre pro-
fesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recu-
noscut national si international.

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii poate fi:
• recalculata proportional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa
reevaluata (aceasta metoda este utilizata, deseori, atunci cand activul este reevaluat
prin aplicarea unui indice); sau
• eliminata din valoarea contabila bruta a activului, situatie in care valoarea neta,
determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la nivelul
valorii reevaluate a activului (aceasta metoda este utilizata, deseori, pentru cladirile
care sunt reevaluate la valoarea lor de piata).

Daca in urma recunoasterii initiale ca activ imobilizat, valoarea acestuia este deter- minata
pe baza reevaluarii, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, inlocuind
costul de achizitie, costul de productie sau orice alte valori atribuite inainte acelui activ.
Regulile privind amortizarea vor fi aplicate activului imobilizat avand in vedere valoarea
acestuia, determinata ca urmare a reevaluarii.

Atunci cand ati reevaluat un element de natura imobilizarilor corporale, trebuie


sa procedati la reevaluarea simultana a tuturor elementelor din acea grupa de
imobilizari corporale pentru a evita reevaluarea selectiva si raportarea in
situatiile financiare a unor valori formate din costuri si sume determinate la date
diferite.

Fac exceptie de la aceasta regula situatiile in care nu exista o piata activa pentru acel activ.

O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
– elementele comercializate sunt omogene;
– pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
– preturile sunt cunoscute de cei interesati.

O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari simi- lare,
aflate in exploatarea unei entitati.

Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt:

• terenuri;
• cladiri;
• masini si echipamente;
• nave;
• aeronave etc.

Entitatile trebuie sa efectueze cu suficienta regularitate operatiunile de reevaluare, astfel


incat valoarea contabila atribuita imobilizarilor corporale sa nu fie diferita in mod substantial
de valoarea justa determinata la data bilantului.

In situatia in care un activ imobilizat dintr-o grupa nu poate fi reevaluat deoarece nu exista
o piata activa, entitatea va proceda astfel:
– daca activul imobilizat nu a mai fost reevaluat, acesta va fi prezentat in bilant la cost, mai
putin ajustarile cumulate de valoare;
– daca activul imobilizat a mai fost reevaluat, acesta va fi prezentat in bilant la valoarea
reevaluata la data ultimei reevaluari, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Dupa cum am mai prezentat, reevaluarea imobilizarilor corporale are ca finalitate inlocuirea
valorii contabile nete a acestora cu valoarea justa determinata la data reevaluarii. Diferenta
dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie sa fie
prezentata ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare.

Plusul de valoare va fi reflectat ca o rezerva din reevaluare, care constituie un subele- ment
distinct in pozitia „capital si rezerve” din bilant.

Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului finan- ciar,
entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:

• valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma corespunzatoare


reevaluarii efectuate;
• valoarea rezervei din reevaluare existenta la inceputul exercitiului financiar;
• diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar;
• sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in
cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer si
temeiul legal al acestuia;
• valoarea rezervei din reevaluare existenta la sfarsitul exercitiului financiar; si
• tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare;
• valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si
costul istoric.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin trans- ferul
direct al acestuia in rezerve (contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare”), atunci cand reprezinta un castig realizat. Castigul este considerat
realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare.

Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de
catre entitate, caz in care, valoarea rezervei transferate reprezinta diferenta dintre
amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si amortizarea calculata pe baza
costului initial al activului.

Surplusul din reevaluare aparut in urma unei reevaluari va fi inregistrat separat:


– in contul 105 „Rezerve din reevaluare”, daca anterior nu s-a constatat un minus de
valoare;
– in contul 7813 „Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”, daca anterior s-a
constatat un minus de valoare inregistrat in conturile din grupa 6813 „Cheltuieli de
exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor”;
– in contul 105 „Rezerve din reevaluare”, daca anterior s-a constatat un minus de valoare,
iar surplusul din reevaluare constatat in prezent depaseste minusul din reevaluare constatat
anterior.
Minusul din reevaluare aparut in urma unei reevaluari va fi inregistrat separat:
– in contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imo-
bilizarilor”, daca anterior nu s-a constatat niciun plus de valoare;
– in contul 105 „Rezerve din reevaluare”, daca anterior s-a constatat un plus de va- loare,
iar minusul din reevaluare constatat in prezent nu depaseste plusul din reevaluare constatat
anterior.

Rezerva din reevaluare constituita cu ocazia reevaluarilor nu poate fi distribuita actionarilor


sau asociatilor, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul imobilizat reevaluat a
fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta un castig efectiv realizat.
Ajustarile de valoare pentru activele imobilizate se determina in fiecare exercitiu financiar
pe baza valorii atribuite acestora pentru acel exercitiu financiar.

Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare

Un instrument financiar reprezinta orice contract care genereaza simultan un activ financiar
pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri pro- prii pentru o
alta entitate.

Un activ financiar este orice activ care reprezinta:

1. O componenta a trezoreriei;

2. Un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;

3. Un drept contractual care se refera la:

– primirea de numerar sau a unui alt activ financiar de la o alta entitate; sau
– schimbarea de active sau datorii financiare cu o alta entitate, in conditii care sunt potential
favorabile entitatii;

4. Un contract care va fi sau poate fi decontat cu instrumentele de capitaluri proprii ale


entitatii si este:

– un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli- gata sa
primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
– un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin
schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din
instrumentele de capital ale entitatii (instrumentele de capital ale entitatii nu includ
instrumente care sunt ele insele contracte pentru pri- mirea sau livrarea propriilor
instrumente de capitaluri proprii ale entitatii).

O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:

1. O obligatie contractuala care se refera la:

– cedarea de lichiditati sau a unui alt activ financiar unei alte entitati; sau
– schimbarea de active sau de datorii financiare cu alta entitate, in conditii care sunt
potential nefavorabile pentru entitate;

2. Un contract care va fi sau poate fi decontat in instrumentele de capitaluri proprii ale


entitatii si este:

– un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli- gata sa
livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
– un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul
unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entitatii (instru- mentele de capitaluri proprii ale
entitatii nu includ instrumentele care pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea
viitoare a propriilor instru- mente de capitaluri proprii ale entitatii).
Entitatile pot evalua instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, in
situatiile financiare consolidate, la valoarea justa.

Valoarea justa se determina prin referire la:

• valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identi-
fica o piata activa (daca valoarea de piata nu se poate identifica pentru un instru-
ment, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument
similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a
instrumentului similar); sau
• valoarea determinata pe baza unor modele si tehnici de evaluare general accep-
tate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu o piata activa (astfel
de modele si tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata).

Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:


– detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau
– instrumente financiare derivate.
Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:
– instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta;
– imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii;
– intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie;
– instrumentelor de capital emise de entitate;
– contractelor cu plata contingenta intr-o combinare de intreprinderi (combinarea de
intreprinderi reprezinta gruparea unor entitati individuale intr-o singura entitate raportoare,
determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor
intreprinderi); si
– altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care se contabi- lizeaza
diferit fata de alte instrumente financiare.

Prin exceptie de la cerintele principiului prudentei, atunci cand un instrument finan- ciar se
evalueaza in conformitate cu regulile prezentate mai sus, modificarea valorii tre- buie sa fie
inclusa in contul de profit si pierdere.

Totusi, o astfel de modificare se include direct intr-o rezerva de valoare justa in ca- pitalul
propriu, daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:
– instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire impotriva riscurilor (sis- temul
de contabilizare a acoperirii riscului permite ca unele sau toate modificarile
de valoare sa nu fie inregistrate in contul de profit si pierdere); sau
– modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un ele- ment
monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o entitate straina (prin
investitie neta intr-o entitate straina se intelege partea care revine entitatii raportoare din
activele nete ale acelei entitati straine).

Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vanzare, altul decat un instrument
financiar derivat, poate fi inclusa direct in capitalul propriu, in rezerva de valoare justa.

Entitatea va aplica rezervei de valoare justa urmatorele tratamente:


– rezerva va fi ajustata atunci cand sumele inregistrate in aceasta nu mai sunt nece-
sare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa;
– rezerva va ramane inregistrata in contabilitate atat timp cat instrumentele finan- ciare
carora le este aferenta exista in bilant.
Entitatea care a aplicat evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare va prezenta
in notele explicative urmatoarele informatii:

• justificarea alegerii modelelor si tehnicilor de evaluare folosite pentru deter- minarea


valorilor juste (daca este cazul);
• pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de
valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse in
rezerva de valoare justa;
• pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si
natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta
valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; si
• un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa aparute in cursul
exercitiului financiar.