VAMUIREA MARFURILOR – REGIMUL VAMAL SI PROCEDURA VAMALA IN ROMANIA

-

LUCRARE DE LICENTA –

CAPITOLUL I SISTEMUL NATIONAL VAMAL 1.1. IMPORTANTA SISTEMULUI CONTEMPORANE VAMAL IN ECONOMIILE

De-a lungul existentei economiei mondiale s-a demonstrat faptul ca progresul economic al unei tari depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale si financiare. Tarile nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internationala a muncii si, implicit, la circuitul economic mondial este de natura sa potenteze eforturile proprii ale fiecarui popor si sa accelereze progresul economic al tuturor statelor. Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, unul dintre factorii cei mai ai dezvoltarii economice. La extinderea relatiilor economice internationale contribuie numerosi factori cum ar fi: productia de bunuri si servicii, transporturile internationale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzactiilor, imbunatatirea cadrului juridic menit sa faciliteze aceasta cooperare, masurile moderne de asigurare impotriva riscurilor, dezvoltarea si generalizarea asigurarilor de bunuri si de persoane si modernizarea si informatizarea operatiunilor bancare etc. Toti acesti factori sunt cuprinsi in diverse sisteme care compun economiile contemporane ale statelor, intre care exista relatii de interdependenta, desfasurate atat in cadrul bilateral cat si multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de vointa intre state. Participarea economiilor nationale contemporane la diviziunea internationala a muncii presupune insa si o protejare a acestora de catre stat, deci o institutie de drept public, prin folosirea diverselor mijloace si tehnici. Una din formele care participa ca element de protectie este reprezentata de SISTEMUL VAMAL.

1.2. CONCEPTUL DE SISTEM VAMAL Acest tip de sistem difera de la un stat la altul in functie de structura organizatorica, politica si comerciala pe care o practica. El este inclus in cadrul general al sistemului economic al statelor participante la schimbul international de marfuri. Ca obiective principale, la nivel de economie nationala, pe care acest sistem le are in vedere, sunt: - apararea intereselor economice ale statului - intocmirea de statistici in activitatea de comert exterior - aplicarea unei parti a politicii fiscale a statului - incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace. Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structura complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru influentarea activitatii vamale, metodele administrative si de conducere, cadrul institutional alcatuit din autoritati cu

2

atributii in domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotarari si alte reglementari cu aplicabilitate in activitatea vamala. Spatiul geografic in care actioneaza sistemul vamal poarta denumirea de teritoriu vamal, care, de regula, coincide cu teritoriul national al statului in care se aplica un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala. Exista insa si posibilitatea ca doua sau mai multe sisteme vamale sa interfereze, sa se uneasca asistand la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni vamale, procedandu-se la desfiintarea barierelor tarifare din relatiile comerciale, precum si la stabilirea unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari. Tot mai des intalnim astazi, pe toate meridianele globului, si practica de restrangere a teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamala – purtand generic denumirea de ZONE LIBERE, asupra carora, prin parghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv supravegheaza activitatile de comert fiind insa exceptate de la regimul vamal. In promovarea intereselor nationale, statele lumii isi apara, intr-un fel sau altul, economia interna prin intermediul unor instrumente de politica comerciala, sub forma taxelor vamale, a restrictiilor valorice si a altor masuri care constituie adesea, din punct de vedere al partenerilor comerciali, obstacole in calea patrunderii marfurilor straine pe piata respectivului stat. Aceste masuri si instrumente sunt promovate si prin sistemul vamal propriu fiecarui stat in functie de politica promovata de acesta la un anumit moment. 1.3. ISTORICUL VAMII ROMANE Odata cu inceputurile organizarii statale, s-au instituit si impozitele pentru marfurile care trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, raspundeau unei nevoi fiscale, aceea de a umple vistieria statului (care se confunda de cele mai multe ori cu cea a conducatorului). S-a practicat de asemenea prohibitia la export pentru protejarea colectivitatii impotriva riscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o trasatura generala, aceste masuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de absenta unor politici comerciale coerente. Notiunea de “vama” o intalnim deja in mitologia greaca, in care Hades, zeul taramului subpamantean, lua vama celor care intrau in imparatia sa. De asemenea, in Biblie, se mentioneaza ca Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos si unul sin cei patru evanghelisti, era “vames”, meserie care nu se bucura de o reputatie prea buna in colectivitate. Revenind la “vama” din antichitate, ea se numea “teloneion” in Atena si “portoria” in Roma antica. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, in general a 40-a sau a 50a parte a valorii marfurilor. Sistemul vamal roman a cuprins, evident, si teritoriul Daciei ocupate de Traian in secolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeste si prin unica vama romana descoperita in lume, care se afla pe teritoriul Romaniei de astazi: edificiul vamal de la Porolissum (actualmente dealul Pomet, satul Moigrad, judetul Salaj). Primele atestari documentare din evul mediu privind existenta vamilor pe teritoriul actualei Romanii sunt legate de Vlaicu-Voda (Alexandru Voda al Valahiei), care acorda privilegii vamale negutatorilor brasoveni (1358) si sibieni (1370). Organizarea vamilor in Tarile Romane incepe din secolul XIV. Vama constituita in venit domnesc se putea arenda sau putea fi o danie a domnului catre un slujbas credincios sau catre o manastire. Taxele de 3

import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorului cu vecinii. Sistemul de taxare ce fiinta atunci consta in doua categorii: - dijma, adica taxele incasate la intrarea si iesirea marfurilor in/dintr-un oras; - vama, adica taxele incasate la intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o tara in alta. Acest sistem de taxare era comun intregii Europe de atunci. In Moldova, comertul exterior era dezvoltat inca inainte de 1300, dar primele atestari documentare dateaza de la inceputul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat in vami mari si vami mici, in vami la oras si vami la hotar, vami la straja. In vremea lui Stefan cel Mare, la fiecare punct de trecere a frontierei erau asezati “oamenii de incredere ai domnitorului”, adica vamesii, sub directivele Marelui Vames, care era insarcinat cu conducerea acestei administratii, precum si cu incheierea intelegerilor comerciale. Acest “Mare Vames” avea drept de control si asupra vamilor arendate: “ca nu cumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie”. In secolul XVII, paza vamii si prinderea contrabandistilor erau incredintate corpului martalogilor, condusi de un capitan. In Transilvania, activitatea vamala era asemanatoare cu cea din Moldova si din Tara Romaneasca, suferind modificari mai ales dupa ce imparateasa Maria Tereza a reorganizat sistemul vamal al Imperiului Habsburgic, in secolul XVIII. O vizita la castelul Bran – initial vama intre Muntenia si Transilvania – este o buna ocazie de a face cunostinta si cu unicul muzeu al vamii din Romania, cu accent pe vama Brasovului. Dupa ce principatele au intrat sub dominatia fanariota, comertul exterior si, implicit, activitatea vamala au decazut. Comertul exterior se desfasura in totalitate prin intermediari otomani, drepturile vamale fiind incasate doar de vamesii turci. In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci si rusi din 1774, se schimba si structura comertului exterior din ambele principate si, evident institutia vamala ia o alta dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de crestini. Afacerile comerciale se incheie in porturi, apar companiile de navigatie, care determina o adevarata revolutie eonomica. Activitatea de comert exterior incepe sa fie controlata de catre domnitori, chiar daca “vamile” puteau fi marite sau micsorate doar cu aprobarea Portii Otomane. Vama se lua ad-valorem, variind inter 3% si 5%, cu majorari pentru marfurile care nu erau produse in zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru Mavrocordat, vama este de 3% “dupa adevarata factura ce vor arata catre vames”. Prin folosirea Dunarii, comertul cu Apusul se intensifica, incepand cu pacea de la Adrianopol din 1829, prin al carei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apare acum dreptul puterilor straine de a impune domnitorului sa cedeze o parte din drepturile sale suverane privind vamile. In februarie 1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimata, pentru ca apoi, in toamna anului 1848, sa se puna in aplicare tariful vamal comun , creandu-se un teritoriu comercial si vamal unic, baza viitorului stat unitar roman. Astfel, in 1848, ambele tari isi pot afirma independenta economica si pot publica noul tarif vamal. Turcii platesc vama la granita: 3% pentru marfurile exportate peste Dunare. In anul 1848, anteprenor al vamilor in ambele principate era un anume Ciocan1 .
1

N. Iorga, Istoria comertului romanesc 4

In anul 1859, dupa proclamarea si infaptuirea Unirii, Comisiunea Centrala de la Focsani a decis exploatarea vamilor in regie proprie de catre stat, ceea ce s-a si facut prin regulamentul decretat in acelasi an sub titlul de “Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca”, influentat mai ales de legislatia franceza in domeniu. Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16 decembrie 1859. Proiectul se imparte in trei parti, avand in total 111 articole: Partea I trateaza si reglementeaza organizarea serviciului vamal, in 45 de articole (art. 1-45). Partea a II-a contine ispozitiile comune relative la importatia si exportatia marfurilor (art. 46-57). Partea a III-a cuprinde instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111). Principiile si normele acestui decret-lege sunt izvorul si fundamentul legislatiei vamale de mai tarziu si chiar a celei din zilele noastre. Este cea mai veche lege pentru sistematizarea vamilor din toate punctele de vedere: ca administratie, impunere, principii si norme economice, financiare, juridice si sociale. Nici aceata lege nu este pusa in aplicare in amanuntul ei, din aceleasi motive ca si sistematizarea din timpul Regulamentelor Organice, precum si din lipsa de personal pregatit si constient de datoria sa. Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai tarziu scazandu-se treptat cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Desi a anuntat o era “liber – schimbista”, Alexandru Ioan Cuza a renuntat la aceasta idee de teama sa nu ruineze cu totul finantele tarii. Noul tarif vamal a fost pregatit cu participarea firmelor comerciale straine. Dupa anul 1866, in Romania devenita stat constitutional, s-a desfasurat o munca minutioasa, care a durat aproape 8 ani, cu intreruperi, finalizata cu o lege generala a vamilor si un tarif vamal. Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de “Legea generala a vamilor din 4 aprilie 1874”. Legea a fost pusa in aplicare incepand cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal fusese deja decretat in 1874 de domnitorul Carol I, in ciuda opozitiei Turciei. Cu sprijinul marilor puteri, s-a trecut peste opozitia turceasca. Acest lucru a reprezentat o adevarata declaratie de independenta economica. Noul tarif vamal a devenit efectiv in 1876, data la care porturile franco (libere) de la Braila, Galati si Ismail au fost desfiintate. Legea vamilor din 1875 este deci prima lege vamala a Romaniei care legifereaza in mod sistematic ansamblul de coordonari normative care poarta numele de “vama”. Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din domeniu au suferit numeroase modificari din acel moment, evoluand sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa, la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea sau a modificarilor socio-economice, in sensul dezvoltarii cunoscute de celelalte administratii vamale europene. Conform Legii Vamilor din anul 1905, lege modificata si completata in anul 1933 printr-o lege organica in sensul descentralizarii administratiei vamale si a modernizarii aparatului vamal, s-a ajuns ca vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, componenta a Ministerului de Finante. Tot in acea perioada a fost adoptata o lege care reglementa regimul vamal si serviciile vamale din Romania, fiind elaborat un Tarif Vamal. Administratia vamala a intrat intr-un amplu program de reorganizare dupa 1973, an in care a fost infiintata Directia Generala a Vamilor (DGV), entitate cu personalitate juridica distincta in cadrul Ministerului Comertului, si mai tarziu Directiile Regionale Vamale. Dupa 1 ianuarie 1983, DGV a trecut in subordinea Ministerului Finantelor, unde functioneaza si in prezent.

5

cei aproximativ 1. astfel incat la data aderarii Romania sa aiba un numar egal de angajati cu cei ai structurilor similare din statele membre ale Uniunii. legislatia vamala autohtona va fi abrogata. volum care reprezinta ponderea schimburilor comerciale ale tarii noastre cu statele din spatiul comunitar. cadrul legal a fost imbunatatit treptat. modificat si completat in 2001) . care pe langa rolul ei fiscal. Cehia .4. volumul operatiunilor vamale derulate pe langa punctele de frontiera vor scadea cu aproximativ 65-70%. Odata cu integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana. sistematic si nediscriminatoriu. dupa data aderarii.800 persoane) comparativ cu statele vecine (Bulgaria . in cea mai mare parte armonizat cu cel comunitar.introducerea procedurilor simplificate de vamuire.3.000 de posturi din sistemul vamal. legiferarea si aplicarea efectiva a tarifului vamal de import incepand cu 1 ianuarie 1991 a fost prima masura cu caracter complex ce a determinat optimizarea functiei fiscale a serviciilor vamale. tinand cont de faptul ca Romania are la ora actuala un numar destul de redus de lucratori vamali (3.introducerea formularului tipizat al declaratiei vamale in detaliu.800 posturi.7.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACTUALA A SISTEMULUI VAMAL ROMAN In organizarea statului. Reglementarile si procedurile. In perioada 1996-1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activitatii vamale. in vederea armonizarii cu legislatia comunitara. similar documentului administrativ unic utilizat in Comunitatea Economica Europeana (1993) . avand la baza nomenclatorul combinat al marfurilor (1993).Statutul personalului vamal (1998). prin: . In perioada 1992 – 1993. derularea procesului de incasare a taxelor in vama in mod unitar. vor fi desfiintate. Desi reorganizarea sistemului vamal este iminent. Restructurarea este necesara tinand cont si de faptul ca. Incepand cu 1 ianuarie 2007.). fiind elaborate o serie de acte normative de baza in acest domeniu.introducerea sistemului de tranzit comun pe teritoriul vamal al Romaniei .450 de pagini continand reglementari comunitare aplicabile in domeniul vamal. precum si cadrul legislativ referitor la structura organizatorica a administratiei vamale romane. instrumentul legal care ofera lucratorilor vamali stabilitate in munca si statueaza apartenenta lor la structura administrativa .7. Pentru ca transferurile masive sa nu creeze sincope in 6 .adoptarea tarifului de import bazat pe nomenclatorul sistemului armonizat la nivel de 6 cifre (1992) .400 vamesi impartiti in 45 de birouri vamale.000 de vamesi care vor fi "disponibilizati" vor fi redistribuiti in alte centre vamale. locul acesteia fiind luat de peste 8. privind: .Regulamentul Vamal (1997. din zona de sud si din zona de vest a tarii noastre. aproximativ 1.Codul Vamal al Romaniei . precum si organizarea si functionarea serviciilor vamale au evoluat sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa Dupa 1990. Elaborarea.adoptarea tarifului vamal de import. a societatii si a mediului. desi are un volum al activitatii mai mic cu 40% comparativ cu tara noastra. administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reforma legislativa si institutionala. indeplineste si functia de instrument de protectie a economiei nationale. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. vama este o institutie complexa.500 de vamesi etc. Ungaria .crearea sistemului informatic integrat vamal . avand ca obiectiv principal pregatirea conditiilor necesare aderarii la Uniunea Europeana. in functie de necesitati.

Dupa data aderarii Romaniei. de peste 45 de milioane de euro. Cel mai probabil.conducerea ANV va pune un accent deosebit pe intarirea componentei de control ulterior.aplica in domeniul vamal masurile specifice rezultate din programele guvernamentale si din legislatia in domeniul vama . gestionarea cotelor tarifare. Ţinand cont de aceste aspecte. Tot urmare a masurilor vizand respectarea legislatiei. indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale din subordine 7 .considerata o luna "modesta" din punct de vedere al importurilor. care au avut o pondere de 43. ANV a luat masuri importante de intarire a tuturor componentelor sistemului vamal.iulie a. ANV a inregistrat incasari record. dar si existenta unor cai eficiente de urmarire si incasare la termen a creantelor. in perioada ianuarie . densitatea brigazilor mobile va fi mai mare in zona de nord-est si in zona de vest. taxarea.organizeaza. pentru a preintampina eventuale litigii care ar putea conduce la angajarea raspunderii statului roman.astfel incat controlul fizic sa se rezume la doar 10% din volumul operatiunilor derulate la nivel national . vor fi introduse reguli foarte dure in cazul necolectarii integrale a veniturilor datorate bugetului comunitar.. de la inceputul acestui an. Astfel. Motivele: adaptarea sistemului autohton la cel european (in ceea ce priveste controlul exportului. cat si la birourile juridice. atat la nivelul fiecarui birou vamal. In realizarea obiectivului sau de activitate Administratia Nationala a Vamilor are. In primul rand.). vor fi infiintate birouri vamale (cel putin unul) in fiecare oras resedinta de judet. in principal. pentru ca sistemul sa nu piarda angajati. deja nivelul incasarilor a crescut considerabil. de la 1 ianuarie 2007 vor fi introduse 100 de brigazi vamale mobile. conducerea Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) va consulta sindicatele din domeniu inainte de a actiona.7% din incasarile la bugetul de stat (si de 77% din totalul TVA colectat la nivel national). pentru a preintampina eventuale nereguli. In plus. nationale sau judetene de la noi. In afara masurilor deja implementate. urmatoarele atributii: . aproximativ trei sferturi din drepturile vamale incasate de noi vor fi varsate neconditionat in contul CE. Ţinand cont de faptul ca veniturile incasate de sistemul vamal autohton vor trebui virate in cea mai mare parte in contul CE. care vor deveni o prezenta cotidiana pe drumurile europene. urmand ca tara noastra sa primeasca din aceste varsaminte sume consistente numai daca va elabora proiecte.c. vama romana a reusit un record de invidiat: un volum al confiscarilor de produse contrafacute si piratate. in luna august . a informatiilor privind tranzitele etc. ANV a intarit componenta IT. Ca urmare a masurilor luate de conducerea ANV. Totodata. restructurarea sistemului vamal autohon va contribui si la scaderea numarului comisionarilor vamali si a volumului de activitate derulat de acestia cu circa 60%. Totodata.sistem. sistemul vamal autohton va lucra in proportie de 75% pentru Comunitatea Europeana. sistemul vamal autohton urmeaza a fi auditat trimestrial ulterior datei de aderare. Astfel. pornind de la ideea de a fluidiza traficul in punctele vamale . acestea ajungand sa detina o pondere insemnata in bugetul de stat. In scopul securizarii frontierelor.

in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului. potrivit reglementarilor vamale in vigoare. urmareste. retine. la accize si la alte drepturi vamale elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control si le supune spre aprobare Ministerului Finantelor Publice .- - - - - - urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe intregul teritoriu al tarii si exercita controlul specific potrivit reglementarilor in vigoare ia masuri de prevenire si combatere. precum si a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale. explozivi. proprii in vederea identificarii si expertizarii marfurilor supuse vamuirii efectueaza investigatii. pe de o parte. in conditiile legii. potrivit reglementarilor vamale in vigoare. potrivit reglementarilor legale in vigoare. cladiri. sedii si alte obiective si poate preleva. asigura colectarea creantelor bugetare controleaza mijloacele de transport incarcate cu marfuri de import. a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor si de evaluare in vama a marfurilor. terenuri. stabileste eventualele diferente prin controale ulterioare si asigura incasarea acestora. dupa caz. arme. obiecte din patrimoniul cultural national. incaseaza si vireaza aceste drepturi la bugetul de stat. export sau aflate in tranzit. depozite. precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera de stat a Romaniei si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora. supravegheri si verificari. a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal aplica prevederile Tarifului vamal de import al Romaniei si ale altor acte normative referitoare la acesta aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert liber incheiate intre Romania. in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane fizice si juridice. aplica formele si instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor vamale in conformitate cu legislatia in vigoare. pe timp de zi si de noapte. corespondenta si alte forme de evidenta si are dreptul de a cere oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte.Agentia Nationala de Administrare Fiscala elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de vamuire elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale actioneaza pentru indeplinirea intocmai a programelor privind integrarea vamala europeana coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri. verifica registre. si Uniunea Europeana sau tarile aflate in curs de integrare in Uniunea Europeana. cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. taxa pe valoarea adaugata. probe pe care le analizeaza in laboratoarele acreditate sau. marfurile care fac obiectul unor abateri de la legislatia vamala si pentru care legea prevede o astfel de sanctiune verifica. pe de alta parte asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte urmareste aplicarea corecta a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului armonizat. in vederea confiscarii. fara 8 .

colaboreaza. sesizeaza organele de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile savarsirii unor infractiuni . iar atributiile. gestioneaza informatiile cu privire la colectarea datoriei vamale . precum si cu alte organe ale statului sau asociatii patronale. in vederea prevenirii. In prezent exista zece Directii Regionale Vamale si 107 birouri vamale in Romania. cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune spre aprobare ministrului finantelor publice. cu atributii in aplicarea legii ori interesate in realizarea politicii vamale . cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor abilitate.exercita.Puncte vamale Structura organizatorica a ultimelor trei componente se aproba de catre directorul general al Administratiei Nationale a Vamilor prin decizie.organizeaza. asigura executarea acestuia .Birourile vamale . Activitatea autoritatii vamale se exercita prin: . datele si prelucrarile acestora pentru statistica vamala si de comert exterior. Controlul se poate face la orice persoana care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea. sarcinile si raspunderile personalului din structura autoritatii vamale se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice. in fata instantelor direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale .organizeaza si asigura alocarea. pe care le supune atentiei ministrului finantelor publice. evidenta si controlul mijloacelor si echipamentelor din dotarea ANV . in cadrul ANV functioneaza: . precum si cu organismele internationale de specialitate. in cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricaror documente.Directia declaratie inspectie si frauda vamala .Administratia Nationala a Vamilor . documentatia si informatiile privind operatiunile vamale.coopereaza. cu respectarea reglementarilor in vigoare. pe baza de reciprocitate. Atributiile. cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru a fi valorificate si promovate .reprezinta. sarcinile si raspunderile individuale ale personalului din structura autoritatii vamale se stabilesc prin fisa postului.elaboreaza si fundamenteaza.plata. pregatire si perfectionare profesionala a personalului vamal . miscarea. pe baza de protocol. La nivel central. programe de formare.face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere si institutii centrale care cuprind masuri referitoare la domeniul vamal .asigura sistemul informatic integrat vamal. prin Scoala de Finante Publice si Vama. analize si elaboreaza proiecte de acte normative privind organizarea activitatii Administratiei Nationale a Vamilor.Directiile regionale vamale .intocmeste studii. cercetarii si combaterii fraudelor vamale. cu autoritatile vamale ale altor state. registre si evidente referitoare la marfurile vamuite.aplica legislatia in ceea ce priveste raporturile de serviciu si raporturile de munca ale personalului din cadrul ANV .Directia reglementari si proceduri vamale 9 . Controlul ulterior se efectueaza pe o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama .

urmareste si controleaza respectarea de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei vamale . concomitent cu disparitia controlului vamal la granitele cu Ungaria. punctul de trecere a frontierei Giurgiu si cele cu Republica Moldova. Astfel. in Romania. cu privire la introducerea sau scoaterea de bunuri din tara de catre persoanele fizice sau juridice. terenuri. In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Brasov.Directia economica . Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost inregistrate in ultimii ani in cazul punctelor de trecere a frontierei din vestul Romaniei (cele cu Ungaria). ea: . Constanta. Ele sunt infiintate astfel: . depozite si prevaleaza mostre pentru identificarea bunurilor .Directia statistica si informare. Prin Hotararea Guvernamentala nr.efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand persoanelor fizice . In Romania sunt zece astfel de directii: Arad. inclusiv pe cele cu privire la bunurile aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei. Galati.exercita prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamala pe teritoriul Romaniei . pe langa Directiile Regionale Vamale. cu atributii in teritoriu. in conditiile permise de lege. directiile vamale regionale se afla in subordinea directa a ANV. cladiri. aceasta luand si hotararea infiintarii lor. Bucuresti. Conform Codului Vamal al Romaniei. incalcarile legislatiei vamale in vigoare . precum si a celor primite sau trimise temporar peste frontiera . cele mai importante acte normative care asigura cadrul legal al activitatii vamale sunt: Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei.controleaza vehiculele si bunurile introduse sau care urmeaza sa fie scoase din tara. Oradea si Timisoara. Iasi.controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a Romaniei .. va fi intensificat cel efectuat la punctele de trecere a frontierei cu celelalte tari vecine. In prezent.verifica registre si documente.vamuirea marfurilor tranzitate.sanctionarea abaterilor de la regimul vamal. Cluj.birourile vamale de interior prin decizia ANV Principalele atributii si raspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor. ele fiind: . respectiv Bulgaria. Birourile si punctele vamale reprezinta unitati operative care nu au personalitate juridica si sunt subordonate ANV.Directia resurse umane .vamuirea marfurilor de export si import in termenele legale si aplicarea Tarifului Vamal de Import al Romaniei . Infiintate prin HG 630/1992. Craiova.birourile vamale de frontiera prin hotarare guvernamentala .verifica. inclusiv pe cele aflate in tranzit apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice . 23/1993 a fost infiintata Directia de Supraveghere si Control Vamal. 10 .constata si sanctioneaza. Directiile Vamale Regionale sunt unitati interjudetene subordonate ANV. in conditiile legii. putand cere oricarui organ abilitat sa prezinte actele si documentatia pe care le detine cu privire la bunurile introduse sau scoase din tara.

Principalele aspecte reglementate se refera la: .regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice . liber. dupa ce au fost exportate. Marfurile pot fi depozitate temporar numai in locurile si in conditiile aprobate de autoritatea vamala. in cazul tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice.plangerile si contestatiile vamale . sunt reintroduse pe teritoriul vamal al Romaniei si puse in libera circulatie intr-un termen de 3 ani sunt exonerate de drepturi de import la cererea persoanei interesate. raman sub supraveghere vamala.supravegherea si controlul vamal exercitate in afara birourilor vamale .operatiunile prealabile vamuirii .principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale . Termenul de 3 ani poate fi prelungit in cazuri exceptionale.supravegherea vamala .regimurile vamale suspensive .bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire .Codul vamal al Romaniei a intrat in vigoare la 19 aprilie 2006 si a fost aprobat prin Legea 86/2006.sanctiuni Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei Regulamentul de aplicare a Codului vamal a adus completari reglementarilor cuprinse in Codul vamal roman in ceea ce priveste: .alte destinatii vamale .datoria vamala . in functie de destinatia lor finala.relatiile si informatiile privind reglementarile vamale . legii.regimurile vamale suspensive . Marfurile romanesti care.regimurile vamale definitive . se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. Legea nr. Fiind principalul act legislativ din domeniul vamal.exportul si importul marfurilor . 11 . publicata in Monitorul Oficial.etape ale operatiunii de vamuire .relatii si informatii privind reglementarile vamale . Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil. 86 din 19 aprilie 2006 privind Codul vamal al Romaniei. Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana se modifica statutul lor intra intr-o zona libera sau antrepozit sunt reexportate sau distruse potrivit cand: vamal.sistemul institutional al autoritatii vamale .contraventiile vamale. Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor vamal.

Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana: Autoritatea vamala poate acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii.313/13. parteaI nr. 2.sa fie conditionata de constituirea unei garantii.F. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. Nu este necesar sa se solicite o astfel de garantie cand. Regulamentul Consiliului nr.A.N.665/2.261/2002 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase. Legea nr.10. publicată în Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. Alte acte legislative care reglementeaza activitatea vamala sunt: Reglementări 1. Acordurile internationale constituie baza legala pentru realizarea schimbului de documente si informatii necesare prevenirii si combaterii infractiunilor vamale. Regulamentul Comisiei nr. in plus fata de cuantumul drepturilor. 707/2006 9. Regulamentul (CEE) nr. 797 din 25 iulie 2007 pentru completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei. aprobat prin Hotararea Guvernului nr.VIII. 12 .V.2006 8. Ordinul Vicepreşedintelui A. Acordarea unor astfel de facilitati de plata trebuie: . datorita situatiei debitorului.2002 6. Autoritatea vamala poate sa nu ceara dobanda pe credit daca prin aceasta s-ar crea grave dificultati economice sau sociale pentru debitor. 7541 din 6 august 2007 privind stabilirea formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontieră şi a instrucţiunilor de completare şi utilizare a acestuia. publicat în Monitorul Oficial al Romaniei .253/11. Dobanda pe credit se datoreaza pe intreaga perioada amanata sau care face obiectul unei alte facilitati la plata si se calculeaza in asa fel incat sa fie echivalenta cu cuantumul care ar fi solicitat in acelasi scop pe piata monetara sau financiara nationala. 4.cu modificarile şi completările ulterioare. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.G. Hotărarea Guvernului 945/2006 pentru aprobarea Normelor privind determinarea valorii în vamă pentru bunurile aparţinînd călătorilor şi altor persoane fizice. Regulamentul Consiliului nr.2005 5.309/25. partea I nr. a unei dobanzi pe credit. publicat în Jurnalul Oficial seria L nr. publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.577/4. 3.VII. nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale. solicitarea acesteia ar crea grave dificultati economice sau sociale.1993. 2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a Codului Vamal Comunitar.2006 7.sa aiba ca rezultat perceperea.11. H.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea si iesirea din Comunitate. .1076 pentru aprobarea valorilor în vamă. publicată în Monitorul Oficial al Romaniei . nr.

1. regim stabilit la introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama de catre autoritatea vamala. care se aproba prin lege.CAPITOLUL II REGIMUL VAMAL IN ROMANIA Regimul vamal cuprinde totalitate normelor care se aplica in cadrul procedurii vamale. din motive si imprejurari speciale. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale. in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii. se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri. Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil. REGIMURIEL VAMALE DEFINITIVE IN ROMANIA Regimurile vamale definitive sunt importul. referindu-se la introducerea marfurilor in circuitul economic national. La importul marfurilor. aplicand si masurile de politica comerciala. 13 . intervin taxe vamale preferentiale. In situatia in care. Si in sistemul vamal al Romaniei. titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale corespunzatoare regimului preferential. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.1. in timpul efectuarii procedurii de vamuire. In cadrul regimurilor vamale definitive este incadrat si regimul vamal aplicat calatorilor si altor persoane fizice in Romania. in functie de felul marfii sau destinatia lor specifica. la fel ca in cel al Uniunii Europene. regim vamal aplicat la scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al Romaniei. Prin lege se stabilesc cazurile in care. potrivit reglementarilor vamale sau a acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. si exportul. autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import.1. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei. 2. pana la acordarea liberului de vama. IMPORTUL Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. ulterior inregistrarii. regimurile vamale sunt definitive si suspensive 2. care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.

14 . care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator noii utilizari. ulterior declaratiei vamale. la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului. incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983. dar nu au fost cuprinse in pret.Guvernul. pentru unele categorii de marfuri. si. daca termenul de prescriptie a datoriilor statului n-a fost implinit.T. tinand seama de practica internationala in materie. sunt obligati sa instiinteze inainte autoritatea vamala.cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana . Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare. in consecinta.costul asigurarii pe parcurs extern Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Certificatele de origine a marfurilor. Procedura de determinarea a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G. indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor. conexe transportului. Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. in masura in care au fost efectuate. mentionata in certificatul de origine al acestora este foarte importanta in vederea aplicarii corecte a Tarifului Vamal. ) incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979. in cazul in care. in cazuri temeinic justificate.T. de descarcare si de manipulare. la care Romania este parte. Directia Generala a Vamilor. nu a fost aplicat nici un tratament tarifar preferential. solicitarea restituirii taxelor vamale incasate in plus poate avea loc ulterior. Autoritatea vamala. pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori conventiile internationale la care Romania este parte. criteriul de baza in aplicarea regimului tarifar preferential.A. cu caracter temporar. poate aproba. exceptari sau reduceri de taxe vamale. care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului pot fi acceptate daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptionale. schimba utilizarea marfii. la care Romania este parte. ale marfurilor din import aferente parcursului extern . Originea marfurilor este. Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor. cu conditia ca cererea de restituire sa fie depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte. iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului. Originea marfurilor importate. stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata. de asemenea. Daca importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor. Exceptarile si reducerile de taxe vamale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari.cheltuielile de incarcare. Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor. Importatorii sau beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari. se includ: . La valoarea in vama. face diferenta intre marfurile produse in intregime intr-o tara si marfurile obtinute printr-o prelucrare substantiala intr-o alta tara.

medicamentele. tipariturile si imprimatele de orice fel care nu sunt admise de lege 2. in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii. cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale. interzis cu orice titlu. importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama. in acest caz raspunderea este solidara. la cerere. cu exceptia celor autorizate de lege . potrivit reglementarilor legale. acceptata de autoritatea vamala.EXPORTUL Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. marfurile sunt prohibite daca nu sunt insotite de un astfel de titlu sau daca acesta nu este valabil. Sunt admise la export marfurile produse in tara. Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import: .bunurile obtinute din produsele prevazute mai sus la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion roman.produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman . Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export. cu exceptia celor autorizate de lege .armele si munitiile. care este obligat sa depuna la biroul vamal. Atunci cand importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizatii speciale sau a unei licente. Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator.produsele explozibile si toxice. La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat. insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern. Sunt considerate ca restrictionate marfurile al caror import sau export este supus unor conditii sau indeplinire a unor formalitati speciale.inscrisurile. cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara. precum si cele importate anterior. In cazuri temeinic justificate.substantele stupefiante si psihotrofe. aferente acesteia. Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror import sau export este. in comertul exterior romanesc: . 15 . In cazul in care. importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama. Sunt prohibite la import. autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei. aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de ministerul de resort . cu exceptia celor autorizate de lege . Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate.1.2. Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant. declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera. operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata. o declaratie pentru valoarea in vama.

Acest regim vamal se aplica si coletelor primite sau trimise persoanelor fizice. Si in sistemul vamal romanesc. REGIMUL VAMAL PERSOANE FIZICE APLICABIL CALATORILOR SI ALTOR Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc.3. Acesta hotarare va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte.metalele pretioase. la propunerea Ministerului Finantelor si Ministerului Industriei si Comertului. o taxa vamala unica de 20 % aplicata la valoarea in vama. fara a fi supusi taxelor vamale. poate prelungi termenul initial.armele si munitiile. cu acordul titularului regimului de export. fara a fi suferit o modificare.Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export. cu exceptia celui autorizat de lege . pietrele pretioase si obiectele confectionate din acestea. precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar. in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. iar la export.bunurile care fac parte din patrimoniul national. cu exceptia uzurii lor normale. Sunt prohibite la export.2. Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute mai sus. 2.medicamentele. poate scurta sau. Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotarare a Guvernului se aplica. in cazuri exceptionale. cu exceptia celor autorizate de lege . care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. 2. regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar. temeinic justificate. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa fie realizat Autoritatea vamala. Prin hotarare a Guvernului se vor stabili si normele privind determinarea valorii in vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de persoanele fizice pentru care au fost depasite conditiile si limitele stabilite de lege.echipamentul militar. la fel ca in cel al Uniunii Europene intalnim: 16 . Guvernul. in comertul exterior romanesc: . in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara. la import. cu exceptia celor admise temporar . Marfurile romanesti. cu exceptia celor autorizate de lege . aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de ministerul de resort .produsele explozibile si toxice.1. REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE IN ROMANIA Conform Codului vamal al Romaniei. cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. tariful vamal de import.

autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza sa se realizeze. iar pe de alta parte. se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.tranzitul vamal . Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii. Acordarea regimului suspensiv se face de catre autoritatea vamala dupa o verificare atenta a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest motiv este prevazuta obligatia. Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import care ar putea fi datorate.perfectionarea activa si pasiva a marfurilor . prin care se creaza facilitati schimburilor comerciale internationale. pe de o parte. altele decat regimurile definitive. posibilitatile de respectare a termenului de incheiere a regimului. In consecinta. Astfel de modificari pot aparea in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub regimul suspensiv. sa solicite in scris acordarea unui astfel de regim.. tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunilor comerciale si de posibilitatea sa prlungeasca acest termen la cererea justificata a titularului. o supraveghere eficienta din partea autoritatilor asupra marfurilor. 17 . Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt dupa caz. conditiile de derulare a operatiunii comerciale. autoritatea vamala trebuie sa urmareasca daca poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt create toate conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea marfurilor de sub acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea datoriilor fata de bugetul statului. cu aprobarea autoritatii vamale. aceste regimuri au si un caracter temporar. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii. marfuri introduse pentru diverse scopuri. Prin aprobarea emisa.admiterea temporara a marfurilor . dar care raman proprietatea partenerului extern. ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate definitiv. din anumite motive. Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale. Regimurile vamale suspensive fac parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse in tara. eventualele pierderi cantitative sau modificari ale calitatii marfurilor admise initial sub regim. nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara. In decizia de acordare a regimului suspensiv. Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala. marfuri pentru care. marfuri care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. pentru operatorii economici.transformarea sub control vamal a marfurilor. In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale. Existenta unor astfel de regimuri asigura. Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.antrepozitul vamal . iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabileste acest termen. autoritatea vamala trebuie sa fie instiintata de orice modificari care pot aparea in derularea operatiunii comerciale.

In cazul in care acesta este un birou vamal de interior. pentru realizarea supravegherii vamale. se prevede conditia ca transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta sa-si dea acordul. fapt care da nastere unui nou raport juridic intreautoritatea vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic existent cu vechiul titular. Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. Cesiunea se face pe numele noului titular. 58. Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un regim suspensiv. incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat. autoritatea vamala incheie din oficiu acest regim. Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal. 18 . precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte. in termenul stabilit de autoritatea vamala. Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona. dintr-un motiv sau altul. documentatia pentru incheierea regimului suspensiv. sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera. marfurile primesc o alta destinatie vamala. sa fie cesionate altui operator. In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama. 2. Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni.2. cand se obtin produse compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau de transformare la care este supusa marfa aflata sub regim. insa. prin depunerea la autoritatea vamala a declaratiei de plasare sub regimul suspensiv. in termenul acordat. cu deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele compensatoare. asupra marfurilor plasate sub regimul suspensiv nu sunt efectuate formalitatile de vamuire prevazute de lege. drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv. analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii regimului suspensiv aprobat initial. la cererea declarantului vamal. Autoritatea vamala poate dispune. In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva. Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal suspensiv sau unul definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului. Marfurile vamuite la un birou vamal de interior. fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. din oficiu. avand ca titular un operator economic. cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale.Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale posibilitatea sa incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care. in vederea exportului. luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de stat. Cuantumul garantiei constituite.1. incheierea se face similar celor mentionate mai sus. cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art.TRANZITUL VAMAL Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta.

aflat sub autoritatea acesteia. in care persoana juridica in numele careia se doreste infiintarea unui antrepozit trebuie sa furnizeze informatiile necesare eliberarii autorizatiei. autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita documente interne. in functie de necesitatile particulare ale comertului sau industriei.In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte. pe baza aprobarii date de autoritatea vamala. 19 . ceea ce obliga importatorii sa le depoziteze pe anumite perioade de timp. este. deci deschise oricarui importator sau exportator. destinatia finala a marfurilor introduse in tara nu este cunoscuta in momentul trecerii frontierei. Pentru toate aceste situatii se poate aplica regimul de antrepozitare care in afara suspendarii platii efective a unor taxe acordate statului. in care marfurile se pot depozita. Infiintarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre autoritatea vamala. care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate. prin aprobare. sau “private”. ANTREPOZITUL VAMAL Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala. Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate si marfuri romanesti pentru care au fost efectuate formalitatile vamale de export. fiecare trebuind sa aiba in obiectul lor de activitate o asemenea tributie. Autoritatea vamala stabileste. inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala. 2. de asemenea. La randul ei. precum si a marfurilor romane vamuite. In ceea ce priveste marfurile care sunt destinate importului definitiv. Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane. si conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal autorizat.2. mai ales cele care justifica aceasta activitate din punct de vedere economic. pe perioada determinata de termenul acordat de autoritate vamala poate duce si la suspendarea aplicarii masurilor de politica comercila stabilite pentru importul definitiv al unor categorii de marfuri. Antrepozitele vamale publice pot fi administrate fie de autoritatea vamala. adica utilizate exclusiv de anumite persoane. Tinand seama de practicile din comertul international. fie de o alta autoritate sau de o persoana juridica. cu exceptia cazului in care gestionarul antrepozitului este chiar autoritatea vamala. dar din motive determinate de conditiile contractuale sau de transport expedierea din tara nu poate fi efectuata imediat dupa acordarea liberului de vama la export. Daca este vorba de marfuri destinate reexportului. Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri depuse la autoritatea. In aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal. In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine. Antrepozitele vamale pot fi “publice”.2. in interesul importatorului sa poata intarzia plata taxelor vamale de import pana in momentul in care aceste marfuri urmeaza sa fie introduse efectiv in circuitul economic. importatorul are interesul sa le plaseze sub un regim vamal care sa ii permita sa evite plata taxelor vamale de import. autorizatia va cuprinde conditiile in care se va deschide si functiona antrepozitul.

data si felul documentelor vamale care atesta intrarea si iesirea marfurilor din antrepozit. In acest sens se are in vedere ca locul de depozitare sa fie astfel amenajat incat sa nu permita introducerea sau scoaterea de marfuri fara ca autoritatea vamala sa poata constata aceste miscari de marfuri. detinatorul antrepozitului vamal are si obligatii speciale fata de autoritatea vamala. numarul. 20 . In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste obligatii sunt stabilite pentru a exista siguranta ca pe timpul depozitarii marfurilor nu pot fi sustrase supravegherii vamale sau operatiunilor de vamuire. in forma stabilita de autoritatea vamala. care rezulta din particularitatea unui asemenea depozit. Garantia poate fi depusa sub una din formele admise de legislatia vamala (depozit banesc sau scrisoare de grantie bancara). In perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate operatiuni decat de ambalare.Autorizatia de infiintare si functionare a antrepozitelor se elibereaza numai persoanelor juridice romane. au fost aprobate de autoritatea vamala. Din cele mentionate mai sus rezulta ca evidenta operativa trebuie sa contina toate intrarile si iesirile de marfuri din antrepozit. evidenta operativa se tine de catre detinatorul antrepozitului si de antrepozitar in aceeasi forma utilizata de autoritatea vamala pentru a oferi mijloace simple de verificare. Autoritatea vamala poate cere instituirea unei garantii ca o masura suplimentara care sa permita asigurarea incasarii normale a obligatiilor rezultate din regimul de plasare a marfurilor in antrepozitul vamal. In vederea efectuarii operatiunilor mentionate mai sus.sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub control vamal . De regula. Inscrierea in evidenta operativa se va face imediat ce marfurile au fost introduse in depozit. care. a marfurilor aflate in antrepozit. Garantia poate fi depusa fie de proprietarul sau gestionarul antrepozitului.sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate In afara obligatiilor care sunt specifice administratorilor sau gestionarilor de depozite. in prealabil. marfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal. miscarile marfurilor din depozitul respectiv. Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate in acesta si are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii: .sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite in aprobare . Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa. marcare sau testare in vederea pregatirii pentru vanzare. pentru a permite autoritatii vamale sa exercite un control simplu si eficient asupra modului in care au fost respectate prevederile legale. Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit. fie e persoanele care antrepoziteaza marfurile. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit vamal. sa prezinte conditii de sigilare sau sa permita sa fie luate masuri asiguratorii prin care sa fie pastrata integritatea marfurilor. Aceasta evidenta nu este necesara in situatia in care antrepozitul este gestionat de autoritatea vamala.

inclusiv cele de conservare.3. urmand sa fie dirijate la destinatia care va fi stabilita de vanzator.. elementele din care se compune valoarea in vama cuprind in afara pretului extern si cheltuielile de manipulare. 21 . Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import. Operatiunile de ambalare. Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate. In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala a taxelor vamale. daca marfurile ar fi fost importate. Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate intr-un antrepozit vamal sa fie transferate in alt antrepozit vamal. transport si asigurare. a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare. cu acordul titularului regimului. nu se adauga la valoarea in vama. cu exceptia uzurii lor normale. Este permis orice transfer dintr-un antrepozit in altul. Potrivit normelor de determinare a valorii in vama stabilite in Acordul privind aplicarea articolului VII din acordul O. fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Aceasta destinatie poate fi situata in afara teritoriului Romaniei sau in interiorul tarii. Autoritatea vamala trebuie sa fie in masura sa realizeze supravegherea marfurilor aflate sub regim de antrepozitare. Cheltuielile de antrepozitare sau de conservare rezultate din aplicarea regimului vamal de antrepozitare nu sunt considerate ca fiind cheltuieli de natura celor care pot fi adaugate la valoarea in vama si nu intra in baza de calcul a taxelor sau drepturilor de import. utilizarea s-a facut de ambii titulari. testare in vederea pregatirii pentru vanzare sunt permise a fi efectuate pentru marfurile aflate in regim de antrepozitare. In aceasta situatie este obligatoriu ca parametrii tehnici de calitate sau cantitate a marfurilor aflate in regim de antrepozitare sa nu fie modificati pentru a nu se schimba cuantumul drepturilor legale cuvenite statului. fara a putea depasi cuantumul datorat in cazul in care aceleasi marfuri ar fi fost importate. marcare. temeinic justificate.2. efectuate pe parcursul extern si achitate de importator.Marfurile aflate in regim de antrepozit vamal sunt stocate pe teritoriul Romaniei in asteptarea de cumparator. in cazul aceleiasi luni. Autoritatea vamala. in cazuri exceptionale. cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala. cheltuielile de antrepozitare. insa acordul autoritatii vamale este obligatoriu. In acest fel se pastreaza controlul asupra intregii operatiuni. elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import. 2. poate scurta sau. potrivit operatiunilor comerciale convenite pentru marfuri.C. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat. acestea neputand produce modificari asupra elementelor care determina drepturile cuvenite bugetului de stat. In cazul in care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operatiunea. Cand. caz in care se depun formalitatile corespunzatoare regimurilor vamale sau noilor destinatii. ADMITEREA TEMPORARA Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei. cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3 % din suma care se datora. drepturile de import se achita de catre cedent. precum si in Codul Vamal. poate prelungi termenul initial. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna a duratei in care marfurile se afla sub regim de admitere temporara.M.

sub forma de produse compensatoare. permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse. chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor. . asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri. 2. pe teritoriul Romaniei.4.prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import. Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care: . inclusiv montajul.marfurilor importate. autoritatea vamala.repararea marfurilor. este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri. fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala . in exonerare totala de drepturi de import. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare. in vederea perfectionarii pasive. autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare a acesteia. 2. Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare. La cererea titularului aprobarii. In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni: . Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate. . a importului produselor astfel rezultate. inclusiv remontarea in forma initiala . pentru a fi utilizate intr-un anumit scop. introduse in circuitul economic. in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si.prelucrarea marfurilor. cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import. care desi nu se regasesc in produsele compensatoare. au fost importate. Exportul temporar de marfuri romanesti. poate prelungi termenul initial. PERFECTIONAREA ACTIVA Regimul de perfectionare activa consta in supunerea. TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL 22 .2.2.6.inaintea exportului.5. in cazuri temeinic justificate. la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a: .transformarea marfurilor . obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.2.utilizarea unor marfuri.2.marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei. Produsele compensatoare sunt produsele rezultate in urma procesului de perfectionare pasiva. Marfurile echivalente sunt marfurile romane utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare.PERFECTIONAREA PASIVA Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii. daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. In aprobare. ulterior. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate.

pe teritoriul Romaniei. nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului. 2. din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import. elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii declaratiei vamale. stabilit in aprobare. la cererea persoanei care efectueaza operatiunea. Prevederile de mai sus se aplica si in cazul in care termenul de incheiere a operatiunii de transformare a marfurilor.reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei . care se importa. ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. precum si persoanele si mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului si supravegherii vamale. Tratamentul preferential la care se face trimitere se aplica si in cazul cand acesta este prevazut pentru produse identice cu produsele transformate. la cererea acesteia. marfurile straine sunt considerate. fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala.3. nu este respectat.zonele libere . ZONELE LIBERE In zonele libere. Perimetrele zonelor libere. ALTE DESTINATII VAMALE IN ROMANIA Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale. ci si daca acesta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal. daca persoanele fizice sau juridice nu justifica interesul lor de a desfasura o activitate licita in acea zona. numite produse transformate. Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare. pe baza documentelor de transport insotitoare. se introduc in circuitul economic.1. Produsele rezultate.Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea. cu plata drepturilor de import. de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. punctele de intrare si de iesire ale acestora. Stationarea marfurilor in zonele libere nu este limitata in timp.marfurile exportate si returnate in Romania 2. Accesul intr-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamala. cu respectarea conditiilor stabilite pentru exportul de marfuri. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal si nici nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale. situatii adiacente regimurilor vamale definitive si suspensive: . Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotarare a Guvernului. Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritatile vamale. Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential. Intrarea si iesirea din zonele libere este permisa numai prin punctele stabilite de autoritatea vamala. Efectuarea de constructii de orice fel in zona libera este conditionata de autorizatia prealabila a autoritatii vamale. 23 . Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere. de catre titularul operatiunii. Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intra in zonele libere sau care stationeaza ori ies din acestea.3. Marfa se prezinta autoritatii vamale.

este obligata sa infiinteaze si sa tina o evidenta operativa a marfurilor.sa informeze autoritatea vamala despre activitatile industriale.2. sunt admise in zonele libere numai cu conditia sa existe spatii sau incinte special echipate pentru primirea si depozitarea lor. precum si cele care necesita instalatii speciale de depozitare. In cazuri temeinic justificate. cheltuielile de depozitare si manipulare efectuate in zona libera nu se includ in valoarea in vama. Reexportul consta in scoaterea din tara. Pentru marfurile romanesti care se introduc in zonele libere. Administratia zonelor libere este obligata: .3.importul pentru consum sau utilizare in zona libera. marfurile a caror detinere sau circulatie este stabilita prin reglementari speciale. marfurile susceptibile de a se altera. in zona libera. Marfurile straine introduse in zonele libere. care nu au fost vamuite.sa comunice autoritatii vamale marfurile aflate in zona libera. prin depunerea declaratiei vamale de reexport. pot fi reexportate. . REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL ROMANIEI Marfurile straine aflate pe teritoriul Romaniei. in conditiile prevazute de lege. precum si pentru marfurile romanesti sau straine aflate in zonele libere si care intra in tara se depun declaratii vamale. de cumparare sau de stocare de marfuri. 2. comerciale si orice alte activitate care se desfasoara in zonele libere. marfurilor straine li se poate acorda unul dintre urmatoarele regimuri vamale: . in forma aprobata de autoritatea vamala si sa o puna la dispozitia acesteia pentru control. documentele referitoare la o astfel de operatiune se pun la dispozitia autoritatii vamale. precum si marfurile romanesti si straine aflate in zonele libere si care se scot din tara. . nu sunt supuse obligatiei de depunere a declaratiei vamale. Cand in interiorul unei zone libere marfurile se transborda dintr-un mijloc de transport in altul. marfurile straine nevamuite pot fi abandonate. . Pe timpul stationarii in zonele libere.admitere temporara. cu acordul autoritatii vamale.perfectionare activa.transformare sub control vamal. Valorificarea marfurilor abandonate si intrarea lor in circuitul economic se face potrivit normelor aplicate marfurilor confiscate. 24 . Marfurile straine stationate in zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decat in conditiile legii. virandu-se autoritatii vamale drepturile de import aferente. in acest caz. Marfurile se inregistreaza in aceste evidente in momentul in care sunt introduse in locurile sau in incintele detinute de o astfel de persoana. de vanzare. de transformare. care sunt supuse drepturilor de import sau export ori care fac obiectul unor reglementari privind politica comerciala. in vederea vamuirii.Marfurile periculoase. Persoana fizica autorizata sau juridica care exercita o activitate de prelucrare. . cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic operatiunea.

sunt exceptate de la plata datoriei vamale. pentru determinarea valorii in vama a marfurilor in vederea stabilirii taxelor 25 . a deseurilor si a resturilor refolosibile din marfurile distruse se stabilesc prin regulamentul vamal. Deseurile si resturile refolosibile rezultate din distrugerea marfurilor straine nevamuite.Marfurile straine nevamuite.1. in temeiul dispozitiei date de autoritatea competenta. numai daca la returnare sunt in aceeasi stare in care au fost exportate. CAPITOLUL III PROCEDURILE VAMALE IN ROMANIA 3. la cererea titularului. Normele privind valorificarea si distribuirea venitului obtinut prin aceasta operatiune a marfurilor abandonate. In cazul operatiunilor de import. STATUTUL VAMAL AL MARFII IN ROMANIA Statutul vamal al marfii in Romania. dupa ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei. 2. In cazul in care la import aceste marfuri au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale reduse. sunt returnate si importate intr-un termen de 3 ani. MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA Marfurile romanesti care.vamuite la export. Valoarea in vama in Romania Conform Codului vamal. Sunt.exportate in regim de perfectionare pasiva si returnate in tara in aceeasi stare in care au fost exportate. exceptate de la plata taxelor vamale marfurile: . la intrarea marfurilor straine pe teritoriul vamal al Romaniei. la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene. valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. . Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale aplicabile valorii in vama a marfurilor. de asemenea.3. care ulterior au fost exportate si sunt returnate in Romania. pozitia tarifara si originea marfurilor. sunt distruse sub supraveghere vamala. primesc un regim vamal corespunzator. este dat de trei elemente care trebuie luate in calcul: valoarea in vama. ele sunt exceptate de la plata datoriei vamale numai daca la returnare intra in aceleasi conditii ca la importul initial.3.

punctul vamal de intrare a marfii pe teritoriul vamal al Romaniei . in care este inscrisa si valoarea .pretul net al marfii . declaratia pentru valoarea in vama se va completa in mod obligatoriu cu urmatoarele informatii: .destinatarul marfurilor importate .conditia de livrare . Conform HG nr.valuta contractuala si cursul de schimb . in cazul in care declaratia pentru valoarea in vama este depusa de un reprezentant al acestuia .pretul de import format din pretul extern in valuta. Ea trebuie sa fie completata prin dactilografiere lizibila. aferente acesteia. valoarea in vama este determinata prin aplicarea articolului VII din GATT. Pozitia tarifara Pozitia tarifara reprezinta simbolul sub care marfurile figureaza in Tariful vamal al Romaniei si se concretizeaza intr-un numar al acestuia. in suma fixa.vamale aplicabile. asigurare si manipulare a marfii pe parcurs extern .numarul si data facturii sau ale documentului primit de la expeditorul extern al marfii.cheltuielile de incarcare. fara stersaturi sau adaugiri. Declaratia pentru valoarea in vama se depune la biroul vamal de catre importator sau de catre un reprezentant legal al acestuia. pe langa declaratia vamala. in conformitate cu valoarea inscrisa in factura externa .626/1997.cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs extern . Ulterior. importatorul va completa si va depune la biroul vamal si Declaratia pentru valoarea in vama.expeditorul marfurilor importate .reprezentantul importatorului. la acest pret se adauga taxa vamala si comisionul vamal. prin reglementari legale. declaratia pentru valoarea in vama este depusa intr-un singur exemplar. conform Codului vamal. se formeaza pretul franco frontiera romana (CIF).existenta legaturilor juridice dintre cei doi parteneri . precum si cu alte documente necesare vamuirii. Determinarea pozitiei tarifare este 26 . care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale. Declaratia pentru valoarea in vama nu se depune in urmatoarele cazuri: .valoarea in vama declarata In Romania. si care alaturi de accize si. impreuna cu declaratia vamala de import.alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern. alte taxe dau nastere sumei totale datorate. achitate pe parcurs extern . Declaratia pentru valoarea in vama cuprinde date cu privire la: .elemente de identificare a celor doi parteneri .cand valoarea marfurilor importate este stabilita. descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate.cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana .cheltuielile de transport. dupa caz.metoda de evaluare folosita Pentru marfurile primite de persoane juridice. cu facturi sau cu alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern.cand valoarea marfurilor importate nu depaseste echivalentul sumei de 100 euro . Astfel. luandu-se in calcul cumulativ: .

deci.importanta deoarece conditioneaza cuantumul taxelor vamale si a altor impozite de achitat autoritatilor romane. acordarea preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut. exportate. importatorul roman poate beneficia de regimuri tarifare preferentiale rezultand din acordurile de asociere sau de liber schimb sau.cand se constata neconcordante intre datele inscrise in dovada de origine si celelalte documente care insotesc declaratia vamala. In acest caz regimul preferential se acorda numai dupa ce se primeste rezultatul verificarii. In aceste cazuri autoritatea vamala acorda regimul preferential si ulterior solicita verificarea dovezii de origine .marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara. 27 . In aplicarea regimului tarifar preferential. Bazandu-se pe aceasta informatie. Cand regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric. Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte.marfuri produse in intregime intr-o tara.in orice alte situatii in care autoritatea vamala are indoieli asupra realitatii datelor din dovada de origine. Originea produselor este o informatie esentiala pentru strategia vamala. sa identifice precis originea produsului pe care il importa. In toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de origine rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata. De aceea este esential ca stabilirea pozitiei tarifare sa se faca cu rigoare si logica. . sau aflate in tranzit. In acest caz regimul preferential se acorda si ulterior se solicita verificarea dovezii de origine. anumite ministere etc. PROCEDURILE VAMALE Procedurile vamale reprezinta metodele folosite de autoritatile vamale in procesul vamuirii importate. In alte tari. autoritatea vamala ia masuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte constatatoare. Certificatul de origine pentru atestarea marfurilor romanesti este eliberat de reprezentantele teritoriale ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.cand se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. care atesta conformitatea. Informatie importanta pentru a urmari si controla operatiunile de import. Agentul economic trebuie. Biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a marfurilor verificarea acestuia in urmatoarele cazuri: . de la prezentarea marfurilor in vama si pana la punerea lor la dispozitia declarantului. precum si natura formalitatilor de indeplinit in momentul vamuirii. regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. . poate fi subiectul unor masuri de control al comertului exterior. mentionarea originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile facute in vama la intrarea marfurilor in Romania. din contra. chiar daca aceasta poate evolua pe parcursul circuitului international. Acestea sunt corespunzatoare fiecarei etape parcurse. Originea marfurilor In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal.2. pot fi abilitate in acest sens administratiile vamale. autoritatea vamala constata originea marfurilor importate. pe baza urmatoarelor criterii: . 3.

Procedura vamala cuprinde: pregatirea marfii pentru vamuire. stabilirea regimului vamal. cladiri. efectuarea controlului. in conditiile legii. precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice. sunt indrumate spre biroul vamal de interior stabilit de autoritatea vamala. in vederea identificarii si expertizarii marfurilor . autoritatea vamala poate: . precum si alte norme specifice in executarea acestuia sunt stabilite in statutul personalului vamal. in functie de care se stabilesc taxele care urmeaza sa fie platite. dupa care marfa poate fi declarata “libera de vama”. Pentru prezentarea si declararea marfurilor. in cazurile si conditiile stabilitede Regulamentul vamal si de Normele privind procedurile simplificate de vamuire in Romania. depunerea declaratiei sumare si a declaratiei vamale. cand marfurile sunt destinate acesteia. Bunurile supuse vamuirii pot fi controlate de catre autoritatea vamala in orice loc s-ar afla pe teritoriul Romaniei. In conformitate cu prevederile art. 141/1997.verifica. prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din tara. Marfurile si bunurile inregistrate.identifica.preleva. de promovare.2.exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior. de desfacere a contractului individual de munca. depozite. precum si pastrarea si manipularea marfurilor in depozit pot fi efectuate. probe pe care le examineaza in laboratoarele proprii sau agreate. COMISIONARII IN VAMA Vamuirea este realizata de organele vamale. in scopul verificarii respectarii reglementarilor in vigoare . in conditiile legii.1. precum si plata efectiva a taxelor. intocmirea declaratiei vamale. supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale . persoanele care se afla in raza de activitate a biroului vamal. 62 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin Legea nr. dupa intrarea in tara. 28 . Operatiunile de vamuire se efectueaza la birourile si punctele vamale de catre personalul operativ al autoritatii vamale.efectua investigatii. functiile specifice ale personalului vamal sunt stabilite prin hotarare guvernamentala. cuprinzand salariati incadrati in sistemul institutional al autoritatii vamale. si anume de personalul de conducere si executiv din unitatile vamale. Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al marfurilor. operatiunile de prezentare a marfii. autoritatea vamala poate utiliza. sub indrumarea si controlul directiilor regionale vamale si ale Directiei Generale a Vamilor. sau spre o zona libera. de asemenea. terenuri si orice alte obiective . atunci cand este cazul. Organele vamale sunt participanti activi la activitatea de vamuire. o procedura simplificata de vamuire. Astfel. 3. In Romania. pe baza de documente. iar conditiile de incadrare.

Este obligatoriu ca datele din cererea de autorizare sa fie sustinute prin copii legalizate de pe urmatoarele acte: 29 .denumirea persoanei juridice si sediul acesteia. manipularii.datele personale ale celor care reprezinta persoana juridica (numele si prenumele.denumirea biroului vamal pe langa care solicita autorizatia de functionare in calitate de comisionar in vama. o persoana juridica care intentioneaza sa desfasoare astfel de activitati. .are incluse in obiectul de activitate operatiunile prevazute de lege. Numarul de societati autorizate in calitate de comisionar in vama pentru fiecare birou vamal se stabileste de Directia Generala a Vamilor. tranzitul. . care sa fie conectate la acesta. pentru care solicita autorizarea. comisionarul in vama este persoana juridica romana constituita potrivit legii. poate sa-si exercite atributiile numai dupa obtinerea autorizatiei de comisionar in vama emisa de Directia Generala a Vamilor. dupa caz. iar eliberarea autorizatiei de comisionar in vama se face numai daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii: . dezambalarii si prezentarii marfurilor in vederea vamuirii.numarul contului bancar si banca la care acesta este deschis. Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei stabileste ca pentru eliberarea autorizatiei de comisionar in vama se depune la Directia Generala a Vamilor o cerere care cuprinde urmatoarele date: . . incarcarii.are asigurat spatiul de birou si birotica necesara. . Astfel comisionarul in vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza si raspunde de respectarea reglementarilor vamale. depozitarea si alte operatiuni vamale. Totodata comisionarii in vama pot avea in obiectul lor de activitate si operatiuni de expeditii si transport international de marfuri supuse vamuirii.nu are in denumirea societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale nici in limba romana si nici in alta limba straina. . in functie de volumul activitatii si de personalul acestuia. . . . situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontiera.detine echipamente necesare descarcarii. pentru cel de depozit din localitatea in care functioneaza biroul vamal pe langa care isi va desfasura activitatea.este dotat cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal. domiciliul). si de persoanele juridice romane care au calitatea de comisionar in vama. . exportul. precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni.detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 de metri patrati.perioada pentru care se solicita autorizarea. De asemenea comisionarul in vama are dreptul de a realiza operatiuni de import sau de export in nume propriu. care indeplineste. Potrivit definitiei. ambalarii. declararea in detaliu a marfurilor pentru importul.cu autorizarea prealabila a Directiei Generale a Vamilor. situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior pentru care se solicita autorizarea. precum si prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal si achitarea la vama a drepturilor de import si de export.codul fiscal.indicarea adreselor pentru spatiul de lucru si. Conform reglementarilor vamale. . in numele si pentru terte persoane. . data si locul nasterii.

acest document se anexeaza in original la dosarul de autorizare.sa manipuleze. Titularul autorizatiei de comisionar in vama poate solicita extinderea autorizarii initiale si pe langa alte birouri vamale decat cele pentru care s-a eliberat initial autorizatia.certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajeaza oficial societatea comerciala si ale persoanelor care urmeaza sa exercite activitati legate de vamuirea marfurilor.sa prezinte biroului vamal o imputernicire pentru salariatii abilitati sa indeplineasca formalitatile vamale. Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei prevede ca autorizatia de comisionar in vama se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete si a actelor prevazute. Angajatii comisionarului in vama care intocmesc si semneaza declaratii vamale trebuie sa posede cunostinte de specialitate in domeniul vamal. . Solicitantul poate ataca decizia la instanta de contencios administrativ competenta. Pe baza cererii depuse si a documentelor anexate la aceasta. . contractul de societate sau actul constitutiv al societatii si cererea de inscriere de mentiuni. sediul acestuia si birourile vamale pentru care este autorizat. Comisionarul in vama.denumirea biroului vamal pe langa care se solicita extinderea. Extinderea autorizatiei de comisionar in vama se semenaza de directorul general al Directiei Generale a Vamilor. indicand si motivele acestei decizii. . .dovada din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile legale necesare pentru desfasurarea activitatii. care nu poate fi mai mare decat cea de functionare a societatii comerciale. statutul societatii. Autorizatia de comisionar in vama se acorda pe o perioada determinata sau nedeterminata. in functie de durata de autorizare solicitata.certificatul de inmatriculare emis de Oficiul Registrului Comertului. Autorizatia este valabila pentru unul sau mai multe birouri vamale. In cazul in care Directia Generala a Vamilor considera ca autorizatia de comisionar in vama sau extinderea autorizatiei nu poate fi acordata va comunica aceasta solicitantului. 30 - . . dupa caz.dovada avizata de directia regionala vamala interjudeteana in a carei raza de competenta este situat biroul vamal pe langa care se solicita autorizarea. Directia Generala a Vamilor tine un registru special de evidenta in care se mentioneaza denumirea comisionarului in vama. . cu rezolutia corespunzatoare emisa de Oficiul Registrului Comertului. Directia Generala a Vamilor verifica bonitatea solicitantului.sa respecte programul de lucru al unitatii vamale pe langa care functioneaza.precizari referitoare la indeplinirea conditiilor de functionare. in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii.sa asigure completarea corecta a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica in vigoare si sa efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat. in exercitarea activitatii. Autorizatia de comisionar in vama se semneaza de directorul general al Directiei Generale a Vamilor. certificatul de inregistrare fiscala. sa dezambaleze marfurile la cererea autoritatilor vamale si sa le reambaleze fara sa provoace deprecierea lor. in functie de solicitarea societatii comerciale si daca sunt indeplinite conditiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale. Extinderea autorizatiei de comisionar in vama se face pe baza unei cereri adresate Directiei Generale a Vamilor care cuprinde: . are urmatoarele obligatii: .

ori de cate ori aceasta solicita.sa comunice Directiei Generale a Vamilor si biroului vamal pe langa care functioneaza schimbarea sediului ori a spatiului de lucru si orice alta modificare in ceea ce priveste activitatea de comisionar in vama. . . a bunurilor ridicate in vederea confiscarii de catre organele de cercetare penala si de catre unitatile vamale. . precum si pentru penalitatile rezultate din aceste operatiuni. comerciale si financiare si al datelor si informatiilor obtinute.sa constituie la biroul vamal o garantie care sa acopere nivelul drepturilor de import si de export corespunzatoare marfurilor supuse vamuirii si aflate in depozitele sau in gestiunea proprie.cand comisionarul in vama are debite fata de autoritatea vamala si refuza sa le achite. care nu sunt destinate publicitatii. prevazute in normele legale. Autorizatia de comisionar in vama poate fi suspendata.sa pastreze secretul operatiunilor vamale.cand se constata savarsirea repetata a unei abateri de la legislatia vamala.sa organizeze si sa tina evidenta operatiunilor derulate in mod identic cu evidenta biroului vamal pe langa care functioneaza. . orice informatie privind operatiunile derulate. .sa asigure depunerea declaratiei vamale la biroul vamal pe langa care isi desfasoara activitatea.sa informeze conducerea biroului vamal pe langa care functioneaza cu privire la orice incalcare a reglementarilor vamale de care ia cunostinta. in structura utilizata de sistemul informatic integrat al activitatii vamale. daca titularul autorizatiei nu-si indeplineste obligatiile prevazute sau savarseste o abatere de la reglementarile vamale. . registrele de evidenta pe care le utilizeaza se certifica de seful biroului vamal pe langa care functioneaza. prin procedee informatice. .daca se dovedeste ca autorizatia a fost acordata in urma furnizarii unor informatii inexacte pe care autoritatea vamala nu a avut posibilitatea sa le constate. Autorizatia de comisionar in vama poate fi anulata de catre Directia Generala a Vamilor in urmatoarele cazuri: .sa asigure depozitarea si conservarea. de catre Directia Generala a Vamilor pe o perioada de pana la 6 luni. in cazul in care aceasta plata nu s-a efectuat direct de catre titularul operatiunii. . 31 - .sa prezinte autoritatii vamale. sa elibereze titularilor operatiunilor o factura in care sa apara data si felul prestatiei.sa pastreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operatiunile efectuate. . . Din punct de vedere juridic comisionarul in vama raspunde in solidar cu titularul operatiunii de vamuire pentru diferentele in minus constatate la controlul ulterior. precum si pretul achitat. cu titlu gratuit.daca comisionarul in vama nu respecta regulile de functionare si de securitate impuse de sistemul informatic utilizat in activitatea de vamuire a marfurilor.cand una dintre conditiile prevazute de procedura de autorizare nu mai este indeplinita. .sa plateasca la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat. motivat. Anularea autorizatiei de comisionar in vama isi produce efecte din momentul primirii comunicarii deciziei de anulare de catre comisionarul in vama si se transmite in scris tuturor birourilor vamale. .cand comisionarul in vama isi inceteaza activitatea. . . .sa asigure integritatea marfurilor depozitate in spatii de depozitare proprii.daca comisionarul in vama nu isi executa atributiile pe o perioada de un an. .

ETAPELE VAMUIRII IN ROMANIA Procedura vamala in cazul marfurilor care fac obiectul operatiunilor de comert exterior. a documentelor insotitoare ale acestuia si. la iesirea din tara. importate sau exportate de catre comercianti.controlul vamal ulterior al operatiunilor.completarea. La iesirea din tara 32 . acceptarea si inregistrarea declaratiei vamale .2. Actul de transmitere a garniturii de tren.2. organizate de autoritatea vamala.prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport. . . Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar in vama si decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta.2. Prezentarea mijlocului de transport la biroul vamal de frontiera. a documentelor insotitoare ale acestora. verificarea. in termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat. precum si a documentelor privind marfurile transportate.acordarea liberului de vama . 3.controlul vamal si plata taxelor vamale aferente .depunerea declaratiei sumare aferente intrarii marfurilor in depozitul necesar cu caracter temporar. Comisionarii in vama au dreptul de a participa la reuniunile si dezbaterile pe probleme privind activitatea vamala. OPERATIUNI PREALABILE VAMUIRII Prin operatiuni prealabile vamuirii se intelege ansamblul operatiunilor efectuate de catre transportatorul sau titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia. constand in: . este mult mai complexa decat cea corespunzatoare bunurilor persoanelor fizice trecute peste frontiera. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune in termenul prevazut in procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strainatate. . precum si a documentelor privind marfurile transportate Transportatorii marfurilor destinate importului. La transportul marfurilor pe calea ferata organele cailor ferate sunt obligate sa depuna la biroul vamal din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren.orice alte operatiuni pana la depunerea declaratiei vamale in detaliu.1.Suspendarea autorizatiei de comisionar in vama isi produce efecte din momentul primirii comunicarii deciziei de suspendare de catre comisionarul in vama si se transmite in scris tuturor birourilor vamale.controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la birourile vamale de frontiera. . Marfurile destinate importului sau exportului si mijloacele de transport care trec frontiera vamala a Romaniei sunt supuse urmatoarei succesiuni de operatiuni.operatiunile prealabile vamuirii . 3. Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numarul fiecarui vagon si al scrisorilor de trasura.examinarea de catre declarantii vamali a marfurilor si prelevarea de esantioane. care va fi de cel putin o ora. cantitatea marfurilor si denumirea acestora in limba romana. care toate alcatuiesc etapele activitatii de vamuire: .2. se depune la biroul vamal inainte de plecarea acesteia. exportului sau tranzitului ori reprezentantii acestora sunt obligati sa prezinte birourilor vamale de frontiera mijloacele de transport impreuna cu documentele de insotire ale acestora. procedura vamala mult simplificata. dupa intrarea acesteia in tara.

In cazul in care nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau de transbordare a marfurilor nu este necesara depunerea copiei de pe manifestul incarcaturii. Pentru navele care transporta marfuri de masa. Marfurile aflate in depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai in scopul conservarii lor in starea initiala. Comandantul. Comandantii. numarul documentului vamal si biroul vamal care l-a emis. autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor aflate in depozit necesar cu caracter temporar. pentru intregul convoi. exemplarul original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta. precum si numele/denumirea furnizorului si beneficiarului. cu liste specificative pentru fiecare nava. in termen de 24 de ore de la acostare. Comandantul. La convoaiele de nave fara propulsie se poate depune o singura declaratie a proviziilor de bord. La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal. Autoritatea vamala poate cere depozitarului ca sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import. La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul. sub supravegherea autoritatii vamale. certificatul de inmatriculare al acestuia si documentele insotitoare ale marfurilor. armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte datele de identificare a marfurilor. Dupa incarcarea navelor cu marfuri destinate exportului comandantul. greutatea bruta sau neta a marfurilor. comandantul. conform legii. in lipsa manifestului incarcaturii. armatorul sau agentul navei este obligat sa prezinte biroului vamal originalul manifestului incarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta cu cel putin 6 ore inainte de plecarea navei.in acest act se vor mentiona. In cazurile in care. Controlul vamal al mijloacelor de transport 33 . Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala se prezinta autoritatii vamale de transportator sau de titularul operatiunii comerciale ori de catre reprezentantul acestuia. cantitatea si. armatorul sau agentul navei este obligat sa depuna la biroul vamal din port declaratia proviziilor de bord in cel mult 12 ore de la acostarea navei. de asemenea. denumirea. se incarca sau se transbordeaza. Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar. In manifestul incarcaturii se mentioneaza numarul fiecarui conosament sau al scrisorii de trasura fluviale ori al recipisei de bagaje. Navele care stationeaza sub 12 ore si nu efectueaza operatiuni de descarcare. dupa caz. fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice si comerciale. armatorii sau agentii navelor sunt obligati sa inscrie pe copia de pe manifestul incarcaturii denumirea marfurilor in limba romana. armatorul sau agentul navei este obligat sa solicite biroului vamal un permis vamal in care se inscriu datele de identificare a marfurilor care se descarca. marcile si numerele de identificare a coletelor. de incarcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligatia de a depune declaratia proviziilor de bord. aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala titularului operatiunii comerciale. armatorul ori agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal. la intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului.

precum si pe cel al declaratiei proviziilor de bord. actul de transmitere. La transportul marfurilor pe calea ferata autoritatea vamala. a cabinelor. Aceeasi procedura se aplica si sacilor postali si coletelor. La mijloacele de transport rutiere fara incarcatura se efectueaza si controlul compartimentului de marfuri. armatorul sau agentul navei este obligat sa prezinte autoritatii vamale originalul manifestului incarcaturii. agregatul frigorific. cambuzelor. peretilor si platformei.Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la trecerea frontierei de stat consta in identificarea acestora pe baza documentelor de insotire. La transportul marfurilor pe calea rutiera autoritatea vamala controleaza exteriorul autovehiculului. prin verificarea integritatii sigiliilor.exteriorul vagoanelor acoperite care contin marfuri. Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul tarii. precum si vagoanele descoperite. Cand o nava descarca marfuri in doua sau mai multe porturi romanesti. Daca la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau cand sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul in care se afla marfurile a fost violat sau prelata este deteriorata. se efectueaza controlul interior al autovehiculului si controlul marfurilor. acoperisului.interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri. . salilor. Autoritatea vamala verifica mentiunile facute in porturile in care nava a acostat anterior si retine o copie de pe manifestul incarcaturii. Actele constatatoare si procesele-verbale prevazute in prezentul articol se incheie potrivit reglementarilor feroviare internationale.existenta vagoanelor inscrise in actul de transmitere a garniturii de tren. respectiv de pe declaratia proviziilor de bord. In aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii.exteriorul locomotivei. care se semneaza si de autoritatea vamala. Daca sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere. care se semneaza si de transportator. Cheltuielile de transport si de manipulare a marfurilor si cele de deplasare a autoritatii vamale sunt in sarcina transportatorului Controlul vamal la sosirea navei consta in verificarea. organele cailor ferate sunt obligate sa modifice. restaurantelor si salii masinilor. In lipsa unor asemenea acte autoritatea vamala mentioneaza aceasta situatie pe actul de transmitere a garniturii de tren si efectueaza controlul interior al mijlocului de transport si al marfurilor. cabina acestuia si. autoritatile vamale din aceste porturi fac mentiuni pe exemplarul original al manifestului incarcaturii cu privire la operatiunile efectuate. dupa caz. unde exista conditii de control vamal. ferestrelor. Autoritatea vamala consemneaza rezultatele controlului intr-un proces-verbal de constatare. 34 . . se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. Rezultatul acestui control se consemneaza intr-un proces-verbal. verificandu-se si marfurile continute in acestea. precum si vagoanele care nu pot fi sigilate se supun si controlului vamal in interior. Cand autoritatea vamala constata neconcordante privind numarul vagoanelor. pentru a se constata daca exista concordanta intre declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii. Organele cailor ferate incheie un act constatator al controlului. Fac exceptie de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate. . prin sondaj. Comandantul. in mod corespunzator. pe directia de destinatie a autovehiculului. verifica: .exteriorul si interiorul anexelor tehnice ale locomotivei si cabina mecanicului Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate. in prezenta organelor cailor ferate. . cand nu sunt conditii corespunzatoare de control vamal la intrarea in tara a autovehiculelor.

Declaratia sumara si depozitul necesar temporar 35 .locul unde se afla marfurile. atunci cand aceasta a fost depusa. Examinarea prealabila a marfurilor si prelevarea esantioanelor se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale. precum si inainte de decolare. acostarea sau aterizarea este permisa si in alte locuri decat punctele de frontiera unde functioneaza autoritati vamale. Cererea se prezinta autoritatii vamale si contine urmatoarele date: .orice alte date necesare pentru identificarea marfurilor. La acest control se verifica daca la bord se afla bunuri in afara celor din dotarea aeronavelor. in sarcina solicitantului. armatorii sau agentii lor sunt obligati sa depuna la autoritatea vamala declaratia proviziilor de bord si copia de pe manifestul incarcaturii. Dezambalarea. .Controlul vamal la plecarea navei consta in verificarea concordantei manifestului incarcaturii cu declaratiile vamale sau permisele vamale eliberate. iar aeronavele pot ateriza numai in punctele de frontiera unde functioneaza autoritati vamale. Controlul vamal in interiorul aeronavelor straine de marfuri sau de pasageri se efectueaza in caz de indicii temeinice de frauda sau daca stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevazuta in orarul de zbor. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt. In cazul in care operatiunile prevazute mai sus se efectueaza la solicitarea transportatorului. iar la plecare. Pe toata aceasta perioada navele se afla sub supraveghere vamala. . de asemenea. Pentru navele sub pavilion strain care intra in santiere navale sau la iernat comandantii. cantarirea. si permisiunea pentru prelevarea de esantioane. reambalarea sau orice alte manipulari ale marfurilor se fac pe riscul si pe cheltuiala solicitantului. precum si a concordantei declaratiei proviziilor de bord cu situatia bunurilor inscrise in aceasta. De asemenea. felul si cantitatea marfurilor sosite sau care se expediaza.numele si adresa solicitantului. inainte de depunerea declaratiei vamale. autoritatea vamala stabileste cantitatea de marfa care se va preleva. Cand in cerere este solicitata si o prelevare de esantioane. dupa debarcarea persoanelor. Examinarea de catre declarantii vamali a marfurilor si prelevarea de esantioane Declarantii vamali pot sa verifice. printr-o cerere.numarul declaratiei sumare. pentru a li se aplica regimul vamal corespunzator destinatiei lor. Navele pot acosta. inainte de imbarcarea acestora. . In astfel de situatii comandantul navei ori al aeronavei este obligat sa anunte imediat autoritatea vamala cea mai apropiata pentru a asigura supravegherea pana la plecare. cheltuiala se va suporta de catre importator sau exportator. Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueaza potrivit normelor prevazute pentru controlul vagoanelor acoperite. se poate solicita autoritatii vamale. In caz de forta majora sau cand pe nave ori in aeronave sunt persoane grav bolnave. dupa caz. La transportul marfurilor cu aeronave romane controlul vamal in interiorul aeronavelor se efectueaza imediat dupa aterizare. la sosire. Controlul vamal in interiorul aeronavelor romane de pasageri se efectueaza. Esantioanele prelevate vor fi incluse in declaratia vamala prin care s-a stabilit regimul vamal.

ca titularul depozitului sa tina o evidenta operativa care sa permita urmarirea marfurilor. VERIFICAREA. felul bunurilor. agreate de autoritatea vamala. exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumara. . . Din punct de vedere juridic avand valoarea unei declaratii pe propria raspunderea a acestuia in ceea ce priveste: .sistemul de inchidere sa permita numai accesul in comun al titularului si al autoritatii vamale. conform normelor legale in vigoare la momentul efectuarii operatiunii comerciale.plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat. corespunzatoare respectivului regim – indiferent daca ele sunt sau nu supuse impunerii vamale. Pentru marfurile care au circulat. sub procedura de tranzit. se inregistreaza in registrul de evidenta al biroului vamal. importator sau de reprezentantul acestora. Pentru categoriile de marfuri care au circulat. prin intermediul caruia se declara denumirea si sediul depozitarului. inainte de prezentarea lor la biroul vamal. Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca intr-un termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare.Declaratia sumara se inregistreaza. INREGISTRAREA DECLARATIEI VAMALE ACCEPTAREA SI La intrarea sau la iesirea din Romania. prin depunerea unei declaratii vamale in detaliu.2. declararea si prezentarea marfurilor pentru vamuire se fac de catre importatori. cantitatea bunurilor si valoarea acestora.autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala. expeditorul bunurilor. inainte de prezentarea lor la biroul vamal. 36 . in forma scrisa. autoritatea vamala poate cere titularului acestui tip de depozit: . Declaratia vamala in detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate marfurile si se semneaza de catre exportator. . in termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei sumare. Declaratia sumara este un document tipizat care este completat (in concordanta cu documentele de transport sau comerciale care insotesc bunurile) si semnat de titularul operatiunii sau reprezentantul acestuia.2. se vizeaza si se pastreaza in evidente de catre biroul vamal pentru a se putea verifica in orice moment ca marfurile la care se refera au primit o destinatie vamala in cadrul termenului legal. exportatori sau reprezentanti ai acestora. Pentru asigurarea unei supravegheri vamale corespunzatoare a marfurilor aflate in depozitul necesar temporar.exactitatea datelor inscrise in declaratia vamala. sa solicite autoritatii vamale plasarea marfurilor sub un regim vamal. iar ulterior una in detaliu. destinatarul bunurilor. Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia sumara sa poata fi inlocuita prin procedee informatice. exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumara. Acest document se prezinta autoritatii vamale. marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal trebuie sa faca obiectul unei declaratii vamale – mai intai una sumara. 3. Potrivit legislatiei vamale.2. se vizeaza si se pastreaza de autoritatea vamala pentru a fi in masura sa verifice in orice moment ca marfurile la care se refera au primit o destinatie vamala in termenul legal. cuprinzand aceleasi date. sub procedura de tranzit. COMPLETAREA.

precum si descoperirea fraudelor vamale. Declaratia vamala de tranzit se depune la autoritatea vamala. Dupa efectuarea controlului vamal se depune si documentul de transport aferent acestor marfuri. CONTROLUL AFERENTE VAMAL SI PLATA DREPTURILOR VAMALE Controlul vamal are drept scop prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si termenelor legale.Declaratia vamala in detaliu. La declaratia vamala de export sau de reexport se anexeaza orice document necesar aplicarii corecte a dispozitiilor privind exportul sau reexportul marfurilor respective. fiind inlocuite cu o copie certificata de autoritatea vamala. Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala impreuna cu urmatoarele documente: . acestea se restituie. de export si de tranzit. In functie de operatiunea de comert exterior. Autoritatea vamala poate cere ca declaratia vamala referitoare la marfurile prezentate la vamuire sa fie insotita de documentele de transport sau de alte documente referitoare la operatiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste marfuri. alte documente emise de transportator. . In cazul transportului pe cale ferata declaratia vamala de tranzit se inlocuieste cu scrisoarea de trasura pe care autoritatea vamala aplica stampila "marfa sub regim vamal de tranzit". Controlul vamal exercitat de autoritatea vamala prin agentii sai abilitati in cadrul atributiilor care le sunt conferite prin reglementarile vamale se executa in mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuarii vamuirii. dupa verificare si acceptarea de catre autoritatea vamala potrivit normelor tehnice de completare. Documentele anexate la declaratia vamala in detaliu se pastreaza de autoritatea vamala. insotita de documentul de transport. in conditiile si in cazurile stabilite de Directia Generala a Vamilor.2.documentul de transport al marfurilor sau. Dupa acceptarea declaratiei vamale.orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele legale specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate. compus din controlul documentelor si din controlul fizic al marfurilor declarate. In cazurile in care titularul utilizeaza aceste documente pentru alte operatiuni. . in lipsa acestuia.factura.declaratia de valoare in vama. ori un alt document pe baza caruia se declara valoarea in vama a marfurilor. Controlul documentelor vizeaza: 37 . . se inregistreaza in evidentele biroului vamal. Data declaratiei vamale in detaliu acceptata este data inregistrarii ei si determina stabilirea si aplicarea regimului vamal. Declaratia vamala in detaliu poate fi depusa prin procedee informatice. 3. . cuprinzand date referitoare la marfurile transportate.codul fiscal al declarantului vamal.2. in original sau in copie.3.documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza. autoritatea vamala procedeaza la efectuarea controlului vamal. intalnim declaratie vamala de import. utilizare si tiparire. .

Cand nu sunt conditii de control pe mijlocul de transport.verificarea formala a documentelor anexate. organele vamale pot cere descarcarea marfurilor. atunci cand este cazul. autoritatea vamala fixeaza in scris un termen pentru executarea acestei obligatii. Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza astfel: . autoritatea vamala procedeaza din oficiu la controlul vamal fizic al marfurilor. autoritatea vamala notifica aceasta declarantului. In cazul in care declarantul vamal refuza sa asiste la prelevarea esantioanelor. . Cantitatile prelevate nu trebuie sa depaseasca necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza marfurilor.marfurile ambalate in colete care se afla in magazii. Declarantul vamal este obligat sa asiste la prelevarea esantioanelor si sa acorde asistenta necesara autoritatii vamale pentru efectuarea operatiunii. la prestatori de servicii sau la experti. Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate consta in identificarea acestora pe baza declaratiei vamale in detaliu. Cand in cadrul operatiunii de control vamal fizic este necesara prelevarea de esantioane. In cazul in care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somatiei. sub controlul autoritatii vamale. fara a se astepta rezultatul analizei. in cazurile in care natura marfurilor impune o verificare de specialitate. recurgand. insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta. . necesare incadrarii marfii in regimul vamal solicitat . Marfurile din care au fost prelevate esantioane pot fi ridicate din vama cu acordul autoritatii vamale. pe riscul si pe cheltuiala declarantului. Atunci cand declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul vamal fizic. sa dezambaleze si sa reambaleze marfurile fara sa provoace degradarea acestora. pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containelor. Constatarile autoritatii vamale in cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeasi valoare ca si in cazul in care controlul ar fi fost facut in prezenta declarantului.marfurile de masa se controleaza prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se afla. cu exceptia transporturilor pe cale maritima sau fluviala cand prezenta transportatorului este facultativa.marfurile ambalate in colete se controleaza prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se afla. Prelevarea de esantioane poate fi efectuata direct de autoritatea vamala sau de declarantul vamal ori de o persoana desemnata de acesta. 38 - . autoritatea vamala are dreptul sa efectueze aceasta operatiune din oficiu.concordanta dintre datele inscrise in declaratia vamala si cele din documentele anexate acesteia . La controlul vamal fizic asista declarantul vamal si transportatorul. pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controleaza prin sondaj pe fiecare partida de marfa. cu conditia ca datoria vamala care ar lua nastere sa fie platita sau garantata.corectitudinea completarii declaratiei vamale in detaliu existenta documentelor anexate la declaratia vamala. Prelevarile de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate impreuna cu Directia Generala a Vamilor. Declarantul vamal este obligat ca la cererea autoritatii vamale sa manipuleze. Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile din acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare. Cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni sunt in sarcina declarantului.

ACORDAREA LIBERULUI DE VAMA Autoritatea vamala acorda liberul de vama dupa efectuarea vamuirii.2. valoarea in vama si. numarul si data instrumentului de plata. inscrise in declaratia vamala. autoritatea vamala verifica daca: . taxa vamala. liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea acestor obligatii. corespunde cu datele din licenta.sa pregateasca marfurile si sa ia masurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespunda conditiilor de sigilare vamala. data si ora care au fost stabilite. La exportul de marfuri autoritatea vamala verifica si clasificarea tarifara a marfurilor numai in cazul unor conditii sau restrictii. originea marfurilor. . Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente. . dar poate dispune eliberarea marfii si dupa depunerea documentelor de plata. in functie de personalul vamal disponibil. la importul de marfuri se mai verifica si clasificarea tarifara. Pe langa verificarile de mai sus.sa solicite in scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat. . Liberul de vama se acorda in scris. cu cel putin doua zile inainte de data stabilita pentru incarcarea sau descarcarea mijloacelor de transport. 39 . . In vederea efectuarii controlului vamal fizic la locul de incarcare sau de descarcare exportatorii ori importatorii au urmatoarele obligatii: . atunci cand normele legale prevad existenta unei licente. Potrivit legii. Autoritatea vamala poate efectua controlul vamal fizic si la locul de incarcare a marfurilor de export sau la locul de descarcare a marfurilor din import. Cand regimul vamal prevede plata unor taxe vamale de import ori depunerea unei garantii.4. felul. cand nu sunt indicii temeinice de frauda. Acest control se efectueaza la unitatile vamale sau la locul de incarcare ori de descarcare a marfurilor.sa asigure incarcarea sau descarcarea marfurilor la locul. cuantumul drepturilor de import. Concomitent cu controlul vamal fizic al marfurilor se asigura si controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferata si al mijloacelor de transport rutiere cu care marfurile sunt transportate. in conditiile si modalitatile prevazute de lege. - 3.cantitatea marfurilor inscrisa in documentele de transport si in facturi corespunde cu cea din declaratia vamala.2.numarul si valabilitatea licentei.marfurile transportate prin conducte. daca sunt indeplinite conditiile si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si numai dupa prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea platii datoriei vamale. daca marfurile sunt perisabile sau necesita conditii speciale de ambalare si de transport ori nu exista conditii de control la frontiera si daca incarcarea sau descarcarea completa a mijloacelor de transport se face intr-un singur loc. in vederea acordarii liberului de vama la import sau la export.felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in declaratia vamala. atunci cand este cazul. precum si curentul electric se controleaza din punct de vedere al cantitatii prin citirea contoarelor instalate.

daca acestea mai exista. dupa determinarea taxelor vamale cuvenite. registre si evidente referitoare la marfurile vamuite. 3. dupa cum urmeaza: . pentru clarificarea situatiei.procedura de declarare incompleta – care permite autoritatii vamale sa accepte.diferentele in minus se comunica titularului operatiunii comerciale si urmeaza sa fie achitate intr-un termen de sapte zile de la data comunicarii. precum si a unei proceduri informatice de decontare electronica a datoriei vamale. potrivit reglementarilor in vigoare.2. CONTROLUL VAMAL ULTERIOR AL OPERATIUNILOR Autoritatea vamala are dreptul ca. ia masuri de incasare. PROCEDURILE SIMPLIFICATE DE VAMUIRE IN ROMANIA Declararea marfurilor la autoritatea vamala in vederea acordarii unui regim vamal se poate face prin derogare de la declararea marfurilor in procedura normala. Acesta presupune: .Liberul de vama se poate acorda si sub forma electronica. 40 . pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vamilor. Daca la controlul vamal ulterior se constata ca s-au incalcat reglementarile vamale aplicate.2. prin utilizarea unor proceduri simplificate. controlul facandu-se la orice persoana care are in posesie aceste acte sau detine informatii in legatura cu acestea .3. in cazuri justificate. 3. la cererea si pe cheltuiala exportatorului. Liberul de vama se poate acorda si ca urmare a aplicarii unei proceduri simplificate de vamuire. precum si interzicerea efectuarii altor operatiuni de vamuire pana la achitarea datoriei vamale. Daca diferenta datorata de titularul operatiunii comerciale nu se face in acest termen. Marfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama raman sub supraveghere vamala pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi pastrate in custodie de transportator ori de declarantul vamal. pe un termen stabilit de autoritate vamala.verificarea oricaror documente. respectiv de restituire a acestora. acesta va suporta majorarile de intarziere aferente acestei diferente. procedura de declarare simplificata – care permite plasarea marfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza prezentarii unei declaratii simplificate. .5.diferentele in plus se restituie titularului intr-un termen de 30 de zile de la data constatarii. autoritatea vamala. Pana la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal a sumelor incasate liberul de vama este revocabil. sa efectueze controlul vamal ulterior al operatiunilor. intr-o perioada de cinci ani de la acordarea liberului de vama. In aceasta situatie: .controlul fizic al marfurilor. cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii simplificate globale. stabilite prin decizii ale directorului general al Directiei Generale a Vamilor. o declaratie in care nu sunt inscrise toate datele si informatiile potrivit normelor tehnice de completare. Marfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi inapoiate in interiorul tarii de catre transportator. datorita unor date cuprinse in declaratia vamala. utilizare si tiparire a declaratiei vamale in detaliu sau la care nu sunt anexate toate documentele necesare acordarii regimului vamal solicitat.

care permite plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat in locurile desemnate de titularul operatiunii comerciale sau in alte locuri stabilite de autoritatea vamala. in asa fel incat acestea sa permita controlul operatiunilor atat inainte. Procedura de declarare simplificata Aceasta procedura se realizeaza pe baza unei autorizatii eliberate de Directia Generala a Vamilor. utilizare si tiparire a declaratiei vamale in detaliu sau la care nu sunt anexate toate documentele necesare acordarii regimului vamal solicitat. in asa fel incat acestea sa permita controlul operatiunilor atat inainte. cat si ulterior emiterii autorizatiei . Procedura de declarare incompleta Aceasta procedura permite autoritatii vamale sa accepte. conform contractelor comerciale .au angajat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata personal specializat in declararea marfurilor . cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii simplificate globale. care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: . in cazuri justificate.nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala . o declaratie in care nu sunt inscrise toate datele si informatiile potrivit Normelor tehnice de completare. Procedura de vamuire la destinatie Aceasta procedura simplificata de vamuire se realizeaza pe baza unei autorizatii eliberate de Directia Generala a Vamilor.nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala .au organizate evidentele proprii intr-o forma agreata de autoritatea vamala. potrivit reglementarilor in vigoare.au organizate evidentele proprii intr-o forma agreata de autoritatea vamala.nu au comis infractiuni sau incalcari ale legislatiei vamale 41 . conform contractelor comerciale . Ea permite plasarea marfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza prezentarii unei declaratii simplificate.au angajat cu contrac individual de munca pe perioada nedeterminata personal specializat in declararea marfurilor si sunt conectati la reteaua informatica a biroului vamal .au valoarea estimata a marfurilor contractate la extern de minimum 10 milioane $. Autoritatea pentru utilizarea procedurii de declarare simplificate poate fi acordata agentilor economici. persoane juridice romane.nu au comis infractiuni sau incalcari ale legislatiei vamale.au valoarea estimata a marfurilor contractate la extern de minimum 10 milioane $. care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: . persoane juridice romane. cat si ulterior emiterii autorizatiei .sunt in imposibilitatea de a prelucra declaratia vamala in sistemul informatic vamal . Autorizatia pentru utilizarea procedurii de vamuire la destinatie poate fi acordata agentilor economici.- procedura de vamuire la destinatie – care permite plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat in locurile desemnate de titularul operatiunii comerciale sau in alte locuri stabilite de autoritatea vamala.

birourile vamale pe langa care se solicita autorizarea .marfurile care fac obiectul operatiunilor de leasing.cazierul judiciar al persoanelor fizice romane care reprezinta legal societatea comerciala . Procedurile simplificate de vamuire aplicate in Romania pot fi structurate astfel: .regimul vamal pentru care se solicita autorizatia . la acelasi birou vamal unde a fost depusa declaratia incompleta.Proceduri simplificate de vamuire la import .statutul societatii comerciale. Procedurile simplificate de vamuire la import Procedura de declarare incompleta la import poate fi aplicata tuturor marfurilor.marfurilor prohibite . si documentele urmatoare: . numele.certificatul de inmatriculare la oficiul registrului comertului . contractul de societate sau actul constitutiv al societatii comerciale si cererea de inscriere de mentiuni.marfurilor care intra sub incidenta prevederilor privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare .marfurilor in cazul carora verificarea indeplinirii unor alte conditii stabilite prin reglementari speciale impune prelevarea de esantioane in vederea analizelor tehnice sau de laborator pentru fiecare operatiune . sediul acesteia. Titularul declaratiei incomplete de import este obligat sa depuna o declaratie completa in cadrul termenului de 30 de zile (prelungit exceptional cu maximum 120 de zile de la solicitarea declarantului).pozitiile din Tariful vamal de import al Romaniei la care se clasifica marfurile pentru care se solicita procedura de declarare simplificata . echipamente si personal necesare manipularii marfurilor. cu rezolutia corespunzatoare emisa de oficiul registrului comertului .Procedurile simplificate de vamuire la export.- dispun de amplasamente.bunurilor care potrivit reglementarilor legale se incadreaza in categoria produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare .Proceduri simplificate de vamuire pentru regimurile suspensive . cu exceptia: .motivele temeinic justificate care fac imposibila prelucrarea declaratiilor vamale in sistemul informativ vamal.marfurilor supuse accizelor .documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor de autorizare a procedurii declararii simplificate la import 42 . precum si de infrastructura informatica adecvata. prenumele si functiile persoanelor care reprezinta legal societatea comerciala .denumirea societatii comerciale.certificatul de inregistrare fiscala . Procedura declararii simplificate la import In vederea obtinerii autorizarii se va intocmi o cerere scrisa care va cuprinde: .Procedurile simplificate aplicabile la incheierea unui regim vamal suspensiv . Dosarul de autorizare se va depune la Directia Generala a Vamilor si va cuprinde. dupa caz. pe langa cererea pentru eliberarea autorizatiei de utilizare a procedurii de declarare simplificate.

plata taxelor vamale de import . In exercitarea activitatii de declarare a marfurilor. pe parcursul utilizarii procedurii de declarare simplificata. 43 . - Procedura vamuirii la destinatie la import Autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie se acorda pe baza unei cereri scrise.depunerea declaratiei simplificate globale si regularizarea platii taxelor vamale de import. .un exemplar este destinat biroului vamal . prenumele si functiile persoanelor care reprezinta legal societatea comerciala. plata si incasarea taxelor vamale de import . Autorizatia de utilizare a procedurii de declarare simplificata stabileste birourile vamale competente pentru acceptarea declaratiei simplificate. cu urmatoarele destinatii: .regimul vamal pentru care se solicita autorizatia. precum si marfurile pentru care se aplica procedura. care sa asigure plata datoriei vamale pentru o perioada care acopera termenul de depunere a declaratiei simplificate globale.cate o declaratie-angajament pentru fiecare dintre birourile vamale unde se solicita autorizarea de utilizare a procedurii simplificate de vamuire .avizul birourilor vamale pe langa care se solicita autorizarea. agentul vamal semneaza si aplica stampila individuala. declarantul poate apela la serviciile unui comisionar in vama. comisionarul in vama poate fi mandatat de declarant sa efectueze total sau partial operatiunile de vamuire in numele sau.denumirea societatii comerciale. Indiferent de numarul regimurilor vamale si al birourilor vamale pentru care se solicita autorizarea. numele. iar celalalt se pastreaza in evidenta DGV. Dosarul de autorizare va fi depus la Directia Generala a Vamilor. se va emite o singura autorizatie. Pentru derularea procedurii de declarare simplificata la import se parcurg urmatoarele etape: . Pentru declararea marfurilor in procedura de declarare simplificata.birourile vamale pe langa care se solicita autorizarea.un exemplar este destinat colectarii elementelor de informatie statistica.declararea marfurilor la biroul vamal . Daca conditiile de autorizare sunt indeplinite. In vederea emiterii autorizatiei. autorizatia de utilizare a procedurii vamale simplificata se va intocmi in doua exemplare si va fi semnata de catre directorul general al Directiei Generale a Vamilor. Un exemplar se inmaneaza solicitantului. . daca conditiile legale sunt indeplinite. Directia Generala a Vamilor va verifica cererea si documentele anexate. care va cuprinde: .constituirea unui depozit banesc anticipat in contul biroului vamal. cuantumul acestui depozit trebuie sa asigure. pentru fiecare marfa.un exemplar este destinat titularului . sediul acesteia. Biroul vamal efectueaza controlul concordantei dintre datele cuprinse in declaratia simplificata globala cu cele cuprinse in declaratiile simplificate si. Declaratia simplificata globala se intocmeste in trei exemplare. .pozitiile din Tariful vamal de import al Romaniei la care se clasifica marfurile pentru care se solicita utilizarea procedurii de vamuire la destinatie.

justificarea utilizarii declaratiilor vamale preautentificate la biroul vamal.descarcarea si inregistrarea marfurilor in evidentele declarantului . Admiterea temporara Marfurile care beneficiaza de procedura de declarare incompleta. Procedura de declarare simplificata in cazul regimului de antrepozit vamal este similara cu procedura declararii simplificate la import. Perfectionarea pasiva In cazul marfurilor declarate pentru export temporar in cadrul regimului de perfectionare pasiva. Perfectionarea activa.constituirea garantiei necesare acoperirii taxelor de import. Daca conditiile de autorizare sunt indeplinite.declararea marfurilor la biroul vamal . de transformare sub control vamal si de admitere temporara au parte de proceduri similare cu cele prezentate in cadrul procedurilor de import. pe parcursul utilizarii procedurii de vamuire la destinatie.obtinerea declaratiilor vamale preautentificate . autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie se va intocmi in doua exemplare si va fi semnata de catre directorul general al DGV. pentru procedurile de declarare incompleta si de declarare simplificata se vor lua in considerare prevederile aplicabile marfurilor declarate pentru export. plata si incasarea taxelor de import si a tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaratiilor vamale . care sa asigure plata datoriei vamale. corespunzator numarului de declaratii vamale preautentificate solicitate pentru o perioada de justificare. Pentru marfurile restrictionate declarantul este obligat sa detina toate documentele necesare operatiunii de vamuire.evidenta declaratiilor vamale preautentificate .constituirea unui depozit banesc anticipat in contul biroului vamal. cuantumul acestui depozit trebuie sa asigure. Conditiile si dosarul de autorizare.dirijarea marfurilor la sediul declarantului . Transformarea sub control vamal. pentru fiecare marfa. in cazul in care pana la stabilirea regimului vamal marfurile intra intr-un depozit necesar cu caracter temporar . 44 .avizarea biroului vamal privind sosirea marfurilor . emiterea si anularea autorizatiei de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie sunt aceleasi ca in cazul regimului vamal de import. Pentru derularea procedurii de vamuire la destinatie la import se parcurg urmatoarele etape: . din cazul regimului vamal de import. de declarare simplificata sau de vamuire la destinatie in cazul regimurilor de perfectionare activa. Procedurile simplificate de vamuire pentru regimurile suspensive Antrepozitul vamal Procedura de declarare incompleta in cazul regimului de antrepozit vamal poate fi aplicata tuturor marfurilor. precum si plata tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaratiei vamale in detaliu.Autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie eliberata stabileste birourile vamale competente pentru vamuirea la destinatie si marfurile pentru care se aplica procedura. cu exceptia celor prezentate mai sus.

La acestea se adauga urmatoarele conditii: .transmiterea la biroul vamal a informarii de incercare . emiterea si anularea autorizatiei de utilizare a procedurii de vamuire la domiciliu la export sunt aceleasi ca in cazul regimului vamal de import.incarcarea si sigilarea mijlocului de transport . cu respectarea etapelor de mai sus.completarea declaratiilor preautentificate . Procedurile simplificate aplicabile la incheierea unui regim vamal suspensiv La incheierea regimurilor vamale de perfectionare activa. la acelasi birou vamal unde a fost depusa declaratia incompleta de export.agentii economici sunt autorizati in calitate de pricipal obligat pe langa biroul vamal pentru operatiunile de export . exportul si reexportul marfurilor. corespunzator numarului de declaratii vamale preautentificate solicitate intro perioada de justificare . admitere temporara si transformare sub control vamal pot fi aplicate procedurile simplificate prevazute pentru importul. exportul si reexportul marfurilor. care sa asigure plata tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaratiei vamale in detaliu.In cazul procedurii de vamuire la destinatie. iar titularul declaratiei vamale de export nu dispune de toate datele si documentele necesare completarii vamale in procedura normala. Procedura de declarare simplificata la export este similara cu procedura simplificata la import. 45 .justificarea utilizarii declaratiilor vamale preautentificate si a sigiliilor vamale Exportul temporar sau reexportul marfurilor in procedura de vamuire la domiciliu se realizeaza. Pentru derularea procedurii de vamuire la domiciliu la export se parcurg urmatoarele etape: . Titularul declaratiei incomplete de export este obligat sa depuna o declaratie completa in cadrul termenului de 30 de zile (prelungit exceptional cu maximum 120 de zile la solicitarea declarantului). pentru marfurile declarate pentru export temporar in cadrul regimului vamal de perfectionare pasiva se vor aplica prevederile din cazul regimului vamal de export.agentii economici sunt exportatori autorizati in baza protocoalelor de reguli de origine din acordurile incheiate de Romania Dosarul de autorizare.obtinerea declaratiilor preautentificate si a sigiliilor vamale . Procedurile simplificate de vamuire la export Procedura de declarare incompleta se acorda numai in situatiile in care din motive justificate se impune expedierea urgenta a marfurilor.constituirea unui depozit banesc in contul biroului vamal de plecare. In cazul incheierii regimului de antrepozit vamal pot fi aplicate procedurile simplificate pentru importul. de asemenea. In cazul importului marfurilor care au fost anterior plasate sub regimul de perfectionare pasiva pot fi aplicate procedurile simplificate referitoare la importul marfurilor. Conditiile de autorizare a procedurii vamuirii la domiciliu la export sunt aceleasi cu cele prezentate la procedurile simplificate de vamuire in Romania.

In aceste situatii devine debitor persoana care a introdus in tara marfa.persoanele care dobandesc sau detin marfurile an cauza. care cunosteau sau trebuia sa cunoasca aceste neregularitati in momentul dobandirii sau detinerii. precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import. datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale. ca marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala. Raspund solidar cu acesta si: . Cand sustragerea priveste marfurile care se aflau in depozit necesar cu caracter temporar.3.4. inscrise in acea declaratie. a furnizat date nereale. Codul Vamal al Romaniei stabileste ca datoria vamala ia nastere. Raspund solidar cu acesta si: .persoanele care au participat la aceasta sustragere si care cunosteau sau care trebuia sa cunoasca ca marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala. la data dobandirii sau primirii. in cazul in care marfa a fost sustrasa de la supravegherea vamala. 46 . Aceste prevederi se aplica si la introducerea marfurilor in tara dintr-o zona libera aflata pe teritoriul Romaniei. . Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri: . Poate fi debitor vamal. DATORIA VAMALA IN ROMANIA Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca in cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import. solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate. .neexecutarea unor obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar. din acel moment. De asemenea datoria vamala ia nastere si in cazul in care marfurile si bunurile introduse in tara si inregistrate la biroul vamal de frontiera nu au urmat calea spre biroul vamal de interior sau zona libera spre care au fost indrumate de catre organele vamale de frontiera. cunoscand sau care trebuiau sa cunoasca aceste neregularitati. ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale. raspunde solidar si gestionarul marfurilor. si persoana care. Persoana care a savarsit fapta de sustragere devine debitor. . pentru care se datoreaza drepturi de import.persoanele care participa la aceasta.persoanele care au dobandit astfel de marfuri si care cunosteau sau trebuia sa cunoasca. Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate.neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate. din culpa.

cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor informatii. Aceste dispozitiile se aplica in mod corespunzator si contraventiilor vamale. autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale. emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Raspunde solidar si persoana care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ca nu s-au respectat reglementarile vamale aplicabile. pe baza metodologiei elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul intoducerii de monede sau bancnote false. In cazuri temeinic justificate. se considera ca acesta este locul in care autoritatea vamala constata ca marfurile se gasesc in situatia de a genera aceasta datorie. precum si de stupefiante si substante psihotrope. de orice natura. Potrivit Codului Vamal al Romaniei. suma de plata este cea care rezulta din aplicarea taxei vamale reduse. Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale. autoritatile vamale dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut intr-un moment anterior. Cand. Daca nu se poate determina locul in care a luat nastere datoria vamala. In cazul in care acest cuantum 47 - . datoria vamala ia nastere din acel moment. la data constatarii. datoria vamala serveste la determinarea temeiului de pornire a urmaririi penale si a pedepselor penale. Daca nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului in care se naste datoria vamala. Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala ia nastere la locul in care s-au produs faptele care au generat-o. se considera debitor ultima persoana cunoscuta de autoritatea vamala care a avut posesia marfii. Conform reglementarilor vamale pentru marfurile aflate intr-o zona libera care dispar. cu acordul autoritatii vamale. Garantarea datoriei vamale Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale. cand datoria vamala a luat nastere pentru o marfa care beneficiaza sau ar fi putut beneficia la import de taxa vamala redusa.utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri. acceptate de autoritatea vamala. se consuma sau sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale aplicabile in acea zona. la import. Garantia se depune de catre debitorul vamal sau. Atunci cand nu se pot identifica aceste persoane. Debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa. Datoria vamala ia nastere si in cazul cand se refera la mafurile prohibite sau cu restrictie. in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia. Persoana care a savarsit vreuna dintre aceste fapte devine debitor. exceptari sau reduceri de taxe vamale. care urmeaza a fi distruse. In cazul infractiunilor vamale. de catre o terta persoana. momentul luat in considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o datorie vamala. Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale. Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara. Garantia baneasca se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare. Aceste prevederde se aplica si datoriei vamale care se naste pentru deseurile sau resturile rezultate din distrugerea marfurilor care beneficiau de taxe vamale reduse.

fara accept. In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente.plata acesteia. In caz de refuz. Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara. in momentul realizarii acestor datorii. pot permite constituirea unei garantii globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale. fara declaratie vamala. in limita valorica a acestui depozit. achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri. incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege. in cursul derularii regimului vamal. precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Evidenta si plata datoriei vamale Autoritatea vamala evidentiaza. Atunci cand. Directia Generala a Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie. debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. la cererea debitorului vamal. pana la achitarea datoriilor vamale. potrivit planului de conturi si metodologiei in vigoare. atunci cand se constata ca este nedatorata.renuntarea la incasare. . potrivit reglementarilor existente in domeniu. Cuantumul garantiei globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen.nu poate fi determinat se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. Legislatia in domeniul vamal prevede ca debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile. Stingerea datoriei vamale Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala se stinge prin: . datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite. Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama. autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire. Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului. autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita. Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale. din dispozitia acestuia. dupa ce datoria vamala a fost achitata. a unui regim vamal suspensiv. 48 . in registrele contabile sau in alt suport echivalent. Pe baza depunerii in avans. Autoritatea vamala. Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama. sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. poprire si validare.anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale. suma totala de incasat. In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu. . Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale. in cazul regimurilor vamale definitive. sa incaseze datoriile vamale. drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale. aceasta poate. In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta. a unui depozit la vedere in contul autoritatii vamale. poate cere constituirea unei alte garantii. de catre debitorul vamal.

- CAPITOLUL IV 49 . distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului.materiale pentru. pentru partea corespunzatoare procentului de scadere. proprietatea statului. dovedite pe baza unor documente oficiale .implinirea termenului de prescriptie extinctiva. institutii de invatamant. sportiv si didactic.bunurile dobandite prin succesiuni testamentare.scaderea cantitativa a marfurilor.distrugerea sau pierderea marfurilar. de reclama si documentare. asociatii sau cluburi sportive. umanitar. organizatii de cult.ajutoarele si donatiile cu caracter social. datorita fortei majore sau cazului fortuit. insolvabilitatea debitorului. experimentari sau cercetari .bunurile straine ce devin. sindicate si partide policite. federatii. datorita unor factori naturali. ministere sau alte organe ale administratiei publice. materialele publicitare. Exista in practica vamala si diverse cazuri de scutire de taxe vamale de import pentru: . potrivit legii. cultural. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarea declaratiei vamale de import. constatata pe cale judecatoreasca. . confiscarea definitiva a marfurilor. primite de asociatii sau organizatii cu caracter umanitar si cultural. fara a fi destinate sau folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguaranta nationala.mostrele fara valoare comerciale. . . .

precum si pentru gestiunea datelor acumulate. a procedurilor de “screening”. a fost adoptata legea privind masurile de respectare a drepturilor de proprietate intelectuala. combatere si investigare a fraudelor vamale. precum si depistarea fenomenelor de frauda. pentru elaborarea de rapoarte statistice. Investitiile au constat in alocarea in ultimii ani a sumei de peste 334 miliarde ceea ce a permis finalizarea constructiei unui numar de trei sedii de directii regionale vamale.efectuarea contabilitatii .efectuarea operatiunilor de tranzit . Reforma legislativa a fost concretizata prin adoptarea noului Cod Vamal. Informatizarea activitatii vamale s-a realizat prin implementarea retelei de calculatoare la nivelul Directiei Generale a Vamilor. precum si prin crearea unui sistem operativ de supraveghere si control. procesarea automata este asigurata pentru 95% din volumul declaratiilor vamale de import-export depuse la birourile vamale. In sprijinul acestor actiuni complexe au fost implementate module specializate din Sistemul Informatic Integrat Vamal pentru urmarirea tranzitelor. Incasarea taxelor s-a reflectat in evolutia ascendenta pana la un moment dat a veniturilor rezultate prin colectarea taxelor vamale. precum si in evidentierea cerintelor de dezvoltare.REFORMA ADMINISTRATIVA IN SISTEMUL VAMAL DIN ROMANIA Administratia vamala romana a avut in vedere in procesul de reforma si modernizare parcurs. a accizelor si a altor sume datorate bugetuluide stat (pana la 18. Supravegherea si controlul vamal acopera activitatile de prevenire. de armonizare legislativa si de “blue prints”. pentru analize de risc. Obiectivul principal al Programului Vamal Roman de Informatizare este dezvoltarea unui instrument informatic modern care sa consolideze capacitatea administrativa a Directiei Generale a Vamilor si infrastructura acestuia. Reforma organizatorica a fost realizata prin acoperirea noilor functionalitati aparute (noile departamente specializate in tarif integrat si proceduri de vamuire). pentru analize de risc. De asemenea.procesarea declaratiei vamale . multiple domenii de activitate. printr-o descentralizare a activitatii vamale catre cele zece directii regionale vamale. la initiativele Comisiei Europene. de identificare a diferentelor intre standardele europene si situatia existenta.92 miliarde lei in 1998). Totodata. a TVA-ului. care urmareste: 50 .stabilirea tarifelor .comunicatii. administratia vamala romana a obtinut rezultate foarte bune in realizarea. Sistemul Informatic Integrat Vamal al Administratiei Vamale Romane are implicatii directe in urmatoarele activitati: . terminale de marfuri si facilitati pentru transportatorii si operatorii de comert. cu benzi de circulatie multiple. a Regulamentului acestuia si a Statutului Personalului Vamal. adica verificarea respectarii reglementarilor si procedurilor vamale de catre agentii economici. pentru controlul valorii in vama si analiza informatiilor.administrarea sistemului informational . Astfel. la nivelul celor zece directii regionale vamale si la cele 114 birouri vamale si puncte vamale informatizate. precum si a unui numar de sapte birouri vamale moderne.

. ASYCUDA++ acopera aproximativ toate punctele vamale din tara.pe termen scurt facilitarea circulatiei marfurilor intre frontierele nationale. Desi acest sistem a fost proiectat sa functioneze in retea. standardizat si automatizate. pentru uniformizarea tratamentelor vamale aplicate la schimbul de marfuri intre diferite tari.consolidarea.completarea legislatiei si a procedurilor specifice. pregatire profesionala. furnizarea de informatii statistice de comert exterior. a fost trasat un plan de masuri gradual. au fost stabilite zece obiectivele strategice. combaterea fraudei comerciale si a crimei organizate . dupa cum urmeaza: OBIECTIVUL 1 – Completarea legislatiei si a procedurilor specifice.restructurarea cadrului organizatoric si imbunatatirea sistemului managerial si de comunicare interna .crearea cadrului institutional si al mecanismelor de selectie. In prezent.in general. Acestea sunt: . Corelarea cu sistemul legislativ national 51 - . stabilizarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal pentru a raspunde cerintelor procesului reformei functiilor vamale . precum si asigurarea procedurilor vamale in mod clar. masuri de evaluare . Pentru perioada 2000 – 2005.cresterea eficientei activitatii de colectare a drepturilor cuvenite bugetului de stat din activitatea vamala. Momentul implementarii noii legislatii vamale a coincis cu momentul preluarii prin intermediul UNCTAD a sistemului informatic vamal ASYCUDA ++. .combaterea coruptiei si crearea unui profil etico-profesional . administratia vamala romana va initia propuneri de modificare si de completare a legislatiei cu incidenta asupra activitatii vamale: 1.intarirea controlului vamal la frontiera.pe termen mediu.structurarea sistemului de comunicare inter-institutionala la nivel national si international . corelarea cu sistemul legislativ national si european In virtutea prerogativelor oferite de lege. marind eficienta in evaluarea si colectarea datoriilor vamale. control financiar si formularizarea comertului exterior. corelarea cu sistemul legislativ national si european . Pentru fiecare din aceste obiective. autoritatile vamale de la nivel mai inalt fiind beneficiarul principal al acestor informatii. furnizarea informatiilor exacte si la termen pentru operatii de planificare si control. evaluare si alocare de resurse umane. precum si cresterea calitatii serviciilor operationale oferite de care beneficiaza guvernul. la nivelul Administratiei Vamale Romane.pregatirea administratiei vamale romane pentru aderarea la UE prin abordarea obiectivelor strategice in contextul evolutiilor functiilor vamale la nivelul Comunitatii Europene. in baza unei analize riguroase efectuate de catre structurile specializate in managementul activitatii sistemul national vamal roman. Sistemul ASYCUDA++ este un software de aplicatie elaborat de catre UNCTAD. protectia lucratorului vamal . in corelatie cu fluidizarea traficului de marfuri. agentii comerciali si comunitatea de afaceri.modernizarea infrastructurii si dotarea cu echipamente performante specifice activitatii vamale de control . el functioneaza doar intre fiecare dintre punctele vamale conectate si regionala vamala de care apartine.

Realizarea unui Compendium privind regulile si prevederile din culegerea de texte vizand aplicarea in practica a Conventiei de Tranzit Comun . masuri de evaluare (audit) Pentru indeplinirea cu eficienta a obligatiei de incasare a taxelor vamale si a celorlalte drepturi datorate bugetului de stat.Delimitarea competentelor diferitelor organe de control ale administratiei (administratia vamala romana. in vederea asigurarii compatibilitatii legislative in momentul aderarii la Uniunea Europeana . Garda Financiara etc.Elaborarea tarifului vamal integrat al Romaniei sub aspectul stabilirii influentelor asupra drepturilor vamale ale diferitelor acte normative . maritima si feroviara. Autoritatea vamala are in vedere urmatoarele: . OBIECTIVUL 2 – Cresterea eficientei activitatii de colectare a drepturilor cuvenite bugetului de stat din activitatea vamala. atat la nivel executiv.- Elaborarea si implementarea procedurilor simplificate de vamuire la domiciliu si declarare incompleta . la legislatia comunitara . Nairobi.Intarirea controlului ulterior al activitatii de import-export in vederea protejarii comertului licit . procedurilor si cerintelor de audit si contabilitate pentru alinierea acestora la conventiile internationale . in scopul armonizarii mecanismelor proprii cu mecanismele utilizate la nivelul Comunitatii Europene.Intarirea mecanismului de stabilire a valorii in vama in acord cu regulile prevazute de Acordul de aplicare a art. armonizarea controlului marfurilor la frontiera).Conventia de Tranzit Comun .Materializarea unui mecanism de audit a sistemelor si a raportarilor statistice comerciale OBIECTIVUL 3 – Intarirea controlului vamal la frontiera in corelatie cu fluidizarea traficului de marfuri – combaterea fraudei comerciale si a crimei organizate 52 .Elaborarea unor norme privind controlul ulterior al activitatii vamale.Elaborarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de executari silite. Ministerul de Interne.Stabilirea diferentelor identificate in legislatia nationala referitoare la auditul sistemelor si raportarilor statistice comerciale 2.Elaborarea normelor privind valorificarea bunurilor devenite proprietatea statului .Alinierea procedurii simplificate pentru transportul marfurilor pe cale aeriana.) in vederea eliminarii paralelismelor la nivel central si local .Analiza in detaliu a diferentelor existente intre legislatia vamala a Uniunii Europene si legislatia vamala a Romaniei. precum si elaborarea unei monografii de inregistrare. 7 – GATT .Completarea si definitivarea cadrului legal referitor la cercetarea si urmarirea infractiunilor cu caracter vamal .Aderarea la conventiile internationale mentionate in lista de screening (Istanbul. practicilor. Kyoto. incasare si repartizare a debitelor prin executare silita . Corelarea cu sistemul legislativ european .Materializarea mecanismului de valorificare a bunurilor devenite proprietatea statului .Dezvoltarea si imbunatatirea politicilor. cat si la cel de coordonare si control .Interconectarea sistemului informatic vamal cu cele financiar-bancare .

pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vamuire . selectie si alocare a personalului. evaluare si alocare a resurselor umane.Imbunatatirea sistemului de recrutare. pregatire profesionala. la care Romania este parte semnatara .Crearea unor centre zonale de coordonare a activitatii echipajelor mobile. selectie. OBIECTIVUL 5 – Crearea cadrului institutional si al mecanismelor de recrutare.Adoptarea unor planuri de activitate pentru fiecare domeniu si crearea unor mecanisme de alocare-realocare optima a resurselor in cadrul administratiei vamale romane .Responsabilitatea Autoritatii Vamale in a asigura un trafic fluid de marfuri.Actualizarea periodica a strategiilor sectoriale si a strategiei administratiei vamale .Accesul la baza de date privind circulatia containerelor pe Oceanul Planetar (Sistemul Marinfo). precum si la organizarea unui cadru institutional specific aplicarii acestor mecanisme prin: .Crearea unui sistem de raportare si evaluare a activitatii la toate nivelele . implica materializarea urmatoarelor masuri: .Sporirea gradului de asumare a responsabilitatii decizionale pentru fenomenele de introducere in tara a marfurilor prohibite prevazute in conventiile internationale privind protectia mediului. bazat pe o analiza atenta si profunda a necesitatilor de dezvoltare 53 . florei si faunei. . Autoritatea Vamala are in vedere continua restructurare organizatorica si optimizarea sistemului managerial si de comunicare interna prin promovarea urmatoarelor masuri.Evaluarea si actualizarea cadrului organizatoric al administratiei vamale romane. cu respectarea cadrului legal national si european. protectia lucratorului vamal Procesul de transformare a administratiei statului intr-o structura moderna obliga Autoritatea Vamala la elaborarea unor mecanisme eficiente de selectie. in vederea imbunatatirii supravegherii vamale in zonele speciale (20 de km de la frontiera) OBIECTIVUL 4 – Restructurarea cadrului organizatoric si imbunatatirea sistemului managerial si de comunicare interna In contextul unei dinamici accentuate a strategiei proprii si a cadrului legislativ.Fluidizarea traficului de marfuri si cresterea volumului de operatiuni in procedura simplificata adresate operatorilor economici corecti .Perfectionarea unui sistem de comunicare interna propriu administratiei vamale romane. evaluare si alocare a resurselor umane.Crearea facilitatilor pentru primirea de informatii relevante care urmeaza sa fie folosite in activitatea de investigatie si supraveghere vamala .Elaborarea Regulamentului de Organizare si Functionare in conformitate cu structura organizatorica a Autoritatii Vamale . in conformitate cu necesitatile dinamicii actuale a societatii . pregatire profesionala. analiza de risc si selectarea actiunilor potential ilicite . documentare.Definirea unui program de pregatire profesionala conform cerintelor de dezvoltare a administratiei vamale romane .Dezvoltarea sistemului de informare. desfasurat in conditiile unei supravegheri vamale corespunzatoare. precum si la sistemul Interpol .Intarirea controlului operativ al operatiunilor vamale de tranzit.

atat a performantelor. in mod corespunzator. legiferarea si punerea in practica a unor sisteme alternative de motivare socio-profesionala personalului vamal OBIECTIVUL 7 – Structurarea sistemului de comunicare inter-institutionala la nivel national si international Pentru indeplinirea misiunii sale. asumarea responsabilitatii. a standardelor. a unor controale efective asupra locatiilor.Elaborarea. verificarea respectarii reglementarilor si procedurilor vamale de catre agentii economici si depistarea tendintelor de aparitie a fraudei vamale.Dezvoltarea mecanismului de raportare si informare. sistem care va fi folosit pentru luarea deciziilor cu privire la acesta Imbunatatirea mecanismelor de apreciere si evaluare pentru promovarea personalului in cariera Aplicarea. trebuie sa colaboreze cu toate institutiile abilitate ale statului. inlaturarea conservatorismului si prevenirea si combaterea coruptiei personalului vamal . administratia vamala romana va dezvolta un program amplu de masuri vizand pregatirea profesionala.Reorganizarea eficienta a structurii interne in vederea crearii unui mecanism de evaluare etica si profesionala .- - Crearea unui sistem managerial care sa permita gestionarea informatiilor privind performantele personalului. cat si a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal . motivatia in activitatea desfasurata si combaterea fenomenelor de coruptie cu urmatoarele obiective: .Pregatirea unui program educational in vederea cunoasterii legislatiei in vigoare. prin natura atributiilor sale. combaterea si investigarea fraudelor vamale. responsabilitatilor. OBIECTIVUL 6 – Combaterea coruptiei si crearea unui profil etico-profesional al personalului vamal Autoritatea vamala este una din principalele institutii ale administratiei publice centrale abilitata pentru prevenirea. in vederea desfasurarii. respectarea disciplinei.Orientarea profilului etic al personalului vamal catre armonizarea cu necesitatile beneficiarilor serviciilor. In scopul reglementarii problemelor asociate coruptiei. drepturilor si sanctiunilor prevazute in Statutul personalului vamal. precum si cu 54 . administratia vamala romana. sistemelor si raportarilor statistice comerciale Dezvoltarea si imbunatatirea functiei de specialist in audit vamal. de catre ofiterii vamali. precum si adoptarea unui cod etic . a cadrului stimulativ de motivare in vederea obtinerii de rezultate performante Dezvoltarea unei politici adecvate de pregatire sectoriala si integrarea intr-un sistem global de pregatire profesionala Materializarea prevederilor Strategiei de formare profesionala continua a administratiei publice Dezvoltarea unui program cuprinzator de pregatire pentru controlul ulterior – auditul de postvamuire – al datoriilor vamale.Cresterea eficientei activitatii organismului propriu de control intern si coroborarea actiunilor acestuia cu deciziile Consiliului de Onoare si Disciplina al Autoritatii Vamale .

armonizarea. alocarii eficiente a resurselor materiale si umane si de pregatire profesionala pentru a raspunde operativ la cerintele ce vor aparea in perspectiva.Finalizarea.sprijinirea activitatii administratiei vamale romane prin furnizarea si orientarea datelor necesare catre nevoile utilizatorilor. a procedurilor de lucru. cu prioritate. mecanismelor.eficientizarea activitatii vamale prin stabilirea unui sistem de vamuire si incasare a veniturilor riguros. responsabilitatilor. conventii si protocoale. a legislatiei specifice. stabilizarii si dezvoltarii Sistemului Informatic Integrat Vamal. In contextul consolidarii. a obiectivelor de investitii de pe frontiera din nord-est (frontiera cu Ucraina si Moldova) . in scopul sustinerii functiei de informatizare si comunicare .Imbunatatirea imaginii publice a administratiei vamale romane ca urmare a aplicarii. bugetului alocat si a recomandarilor standardelor calitative europene – prima etapa de implementare a Sistemului Informatic Integrat Vamal.Orientarea proiectarii viitoarelor obiective vamale cu structuri variabile adaptabile schimbarilor de fluxuri de marfuri si persoane. OBIECTIVUL 8 – Consolidarea. determinate de dinamica socioeconomica 55 . Deschiderea administratiei vamale romane catre colaborari bilaterale si multilaterale cu alte administratii vamale va conduce la grabirea procesului de modernizare si si reforma. stabilizarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal pentru a raspunde cerintelor procesului reformei functiilor vamale La nivelul administratiei vamale romane s-a finalizat – in conditiile respectarii termenelor. Aceasta colaborare trebuie sa fie reglementata prin acorduri. organizatorice si de resurse umane pentru sustinerea acestei activitati si pentru dotarea cu echipamente performante specifice. eforturi materiale. la nivel central si sectorial.Fluidizarea traficului de marfuri prin adoptarea unor formalitati vamale de control si vamuire transparente .Imbunatatirea si institutionalizarea cooperarii intre autoritatea vamala si asociatiile agentilor economici . Administratia vamala romana va depune.definitivarea strategiei informatice. OBIECTIVUL 9 – Modernizarea infrastructurii si dotarea cu echipamente performante specifice activitatii vamale de control Modernizarea infrastructurii constituie premisa procesului de reforma si modernizare a activitatii vamale. Procesul va continua si va avea in vedere urmatoarele: .Finalizarea si ratificarea acordurilor de cooperare prevazute pentru perioada urmatoare.Dezvoltarea unui mecanism efectiv de comunicare extrerna in vederea sprijinirii administratiei vamale romane cu informatii clare si la obiect . simplificat. in continuare. administratia vamala romana isi propune: .organismele internationale specializate si agentiile de schimb operativ de informatii.Promovarea unor stranse relatii de colaborare intre autoritatea vamala si departamentele guvernamentale . Urmatoarea etapa o reprezinta optimizarea functionalitatilor existente si de perspectiva in cadrul sistemului informatic. precum si prin adoptarea de catre functionarii vamali a unei conduite si a unui comportament corespunzator. Aceste deziderate vor fi realizate prin: . . la timp si in limita bugetului existent . in mod riguros. in intregime automatizat . statistice si de comunicare.

consolidarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal in vederea sprijinirii activitatii administratiei vamale romane . blueprints).Reforma organizarii si dezvoltarii functiei de conducere in vederea realizarii flexibilitatii institutionale necesare in procesul de aderare . atat nationale. usurarii intretinerii si service-ului.Participarea la implementarea Planului National de Aderare a Romaniei in vederea sustinerii politicii guvernamentale in ce priveste sectorul vamal. micsorarii costurilor. care sa permita circulatia informatiei in caz de forta majora sau inoperare a sistemului clasic Dotarea cu mijloace de transport rapide. birouri. Avand ca baza rezultatele obtinute.- Adoptarea unei politici de achizitii unitare pentru asigurarea compatibilitatii echipamentelor. La acestea se adauga si rezultatele foarte bune obtinute in coordonarea si implementarea programelor Phare.Continuarea procesului de armonizare legislativa . usor de condus sau de manevrat. facilitati) Crearea retelei de laboratoare vamale proprii pentru imbunatatirea activitatii de identificare si expertizare a marfurilor Realizarea sediului Directiei Generale a Vamilor pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii institutiei. activitatea de pregatire va continua prin: . elaborat la nivelul Ministerului Integrarii Europene. OBIECTIVUL 10 – Pregatirea administratiei vamale romane pentru aderarea la Uniunea Europeana.Imbunatatirea controlului la frontiera si a colaborarii cu institutiile abilitate care isi desfasoara activitatea la frontiera. si in mod deosebit la cea de est . cu Organizatia Mondiala a Vamilor si Directiile de specialitate ale Comisiei Europene.Aderarea la conventiile internationale ca prioritate pentru politica administratiei vamale romane . precum si prin participarea in mod activ. care sa permita ridicarea eficientei controlului vamal si limitarea fraudei si contrabandei Crearea unui mediu corespunzator de desfasurare a activitatii (echipamente. cat si regionale. . ca premisa a cresterii mobilitatii personalului Dotarea cu mijloace si echipamente de control specifice care sa permita cresterea eficientei supravegherii si controlulu la frontiera Elaborarea de proceduri de analiza si realocarea resurselor materiale si banesti care sa permita maximizarea eficientei utilizarii acestora Dotarea administratiei vamale romane cu un sistem alternativ de comunicare (unde radio). 56 .Limitarea fenomenului de coruptie si frauda vamala . la elaborarea anuala a Planului de adoptare a aquis-ului comunitar.Stabilizarea. prin abordarea obiectivelor strategice in contextul evolutiilor functiilor vamale la nivelul Uniunii Europene Administratia vamala romana a obtinut rezultate bune la initiativele Comisiei Europene (screening.Imbunatatirea comunicarii externe cu alte administratii vamale.

Prin intrarea in vigoare a Codului Vamal al Romanei si a Regulamentulu de aplicare a acestuia. Cresterea impresionanta a acestui numar. Agentii economici care deruleaza in mod frecvent operatiuni de import-export au posibilitatea sa se conecteze la Sistemul Informatic Integrat. Informatizarea sistemului vamal roman a contribuit. armonizata cu cea aplicabila in Uniunea Europeana. de atunci numarul agentilor economici care deruleaza activitati de import-export a crescut vertiginos. daca marfurile ar fi importate definitiv. liberul de vama fiind acordat cu mare operativitate. Daca in 1989 comertul exterior era monopol de stat. Legislatia vamala romana. in Romania acestei functii ii revine in continuare un rol deosebit. Nu este o exagerare cand se afirma ca a avut loc o “explozie atomica” a numarului de agenti economici implicati intr-o mai mica sau mai mare masura in operatiuni de comert exterior. a descoperi si a combate orice actiune ilegala. Regimurile vamale suspensive ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara sa fie necesar sa blocheze sume mari de bani pentru plata taxelor vamale. operatiunile de import-export fiind derulate de aproximativ 40 de intreprinderi de stat.CONCLUZII Cu toate ca functia fiscala traditionala a tarifelor vamale prin care statul isi sporeste veniturile bugetare a trecut pe un plan secundar in majoritatea tarilor dezvoltate. in mare masura. a instituit o serie de facilitati pentru agentii economici care introduc marfuri in tara pentru prelucrarea si reexportu acestora. la reducerea timpului afectat indeplinirii formalitatilor vamale. 57 . in Romania au inceput sa fie utilizate proceduri vamale moderne si sa fie aplicate regimuri vamale similare cu cele din Uniunea Europeana. precum si liberalizarea importului si exportului obliga autoritatile vamale sa ia masuri pentru facilitarea derularii operatiunilor de import-export legale si sa actioneze pentru a preveni.

Editura Economica. iar eficienta lor este confirmata de practica.ro www. Bucuresti.traderom.customs. Bucuresti. 2003 Belu. Mihaela.ro Codul vamal al Romaniei. Laura – Sistemul Vamal. BIBLIOGRAFIE Restye. Cosmin.Procedurile si regimurile vamale actuale corespund etapei actuale de dezvoltare si cooperare economica. 1114/2001). Diana – Silva .tip.735/19 noiembrie 2001 58 .ro www. 180/1 august 1997 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei (nr. Joldes.customs.Tendinte si prioritati in cadrul administratiei vamale romane. publicata in Monitorul Oficial nr. CEDC. Ioan – Tranzactii de comert exterior. 2002 www. Editura Economica. aprobat prin Legea 141 si pubplicat in Monitorul Oficial nr. 2003 Popa. Marinas. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful