biblioteca rao

Joseph Finder PARANOIA
Traducere din limba englez\ [i note GABRIEL STOIAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României FINDER, JOSEPH Paranoia / Joseph Finder; trad.: Gabriel Stoian. Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005 ISBN 973-576-781-3 I. Stoian, Gabriel (trad.) 821.111-312.4=135.1

Pentru Henry: frate [i sf\tuitor [i, ca `ntotdeauna, pentru cele dou\ fete din via]a mea: Michele, so]ia mea, [i Emma, fiica mea.

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMÂNIA

JOSEPH FINDER Paranoia

© 2004 by Joseph Finder All Rights Reserved © RAO International Publishing Company, 2005
pentru versiunea `n limba român\

Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România
2005

ISBN 973-576-781-3

Partea `nt`i }INTA
}int\: Termen folosit de CIA `n cursul R\zboiului Rece, care se refer\ la o persoan\ care urmeaz\ a fi compromis\ sau [antajat\ pentru a ac]iona dup\ cum i se comand\. Dic]ionar de spionaj

1
P`n\ la `nt`mplarea aceea n-am crezut niciodat\ zicala potrivit c\reia trebuie s\ fii atent la dorin]ele pe care ]i le pui, fiindc\ s-ar putea s\ ]i se `mplineasc\. M-am convins c\ a[a e. Acum dau crezare tuturor proverbelor care `ncearc\ s\ ne avertizeze. Cred c\ trufia e tr`mbi]a pr\bu[irii. Cred c\ a[chia nu sare departe de trunchi, c\ necazurile nu vin niciodat\ singure, c\ nu tot ce zboar\ se m\n`nc\ [i c\ minciuna are picioare scurte. Lista r\m`ne deschis\. Le cred pe toate. A[ putea `ncerca s\ v\ spun c\ totul s-a n\scut dintr-un gest de m\rinimie, dar afirma]ia n-ar descrie `ntru totul adev\rul. A fost mai cur`nd o neghiobie. S\ spunem c\ a reprezentat un strig\t de ajutor. Sau poate, mai degrab\, un deget mijlociu ridicat sfid\tor. ~n fine, am gre[it. Mi-am `nchipuit c\ voi sc\pa nepedepsit sau c\, `n cel mai r\u caz, voi fi concediat. Recunosc, acum, c`nd `mi aduc aminte cum am st`rnit evenimentele, c\ r\m`n uimit de arogan]a mea nem\surat\ de atunci. Nu pot nega: am primit ceea ce meritam. N-a ie[it exact cum anticipasem – dar cine s-ar fi a[teptat chiar la ceea ce a urmat? Eu, unul, n-am f\cut mare lucru, ci am dat c`teva telefoane. Am pretins c\ s`nt vicepre[edinte pentru evenimentele corpora]iei [i am sunat firma de catering care asigura aprovizionarea pentru toate petrecerile de la Wyatt Telecom. Le-am solicitat s\ repete comanda pe care o primiser\ cu o s\pt\m`n\ `n urm\, pentru recep]ia `n cadrul

10

JOSEPH FINDER

PARANOIA

11

c\reia se acordase titlul de Cel Mai Bun Agent de V`nz\ri al Anului. (Sigur, habar n-aveam c`t de bogat\ fusese masa atunci.) Le-am transmis numerele corecte ale conturilor pentru efectuarea pl\]ii [i am aprobat transferul sumelor `n avans. Totul a decurs cu o u[urin]\ surprinz\toare. Patronul firmei Mese Sclipitoare mi-a spus c\ nu mai organizase petreceri la platforma de `nc\rcare a vreunei companii, c\ asta prezenta „dificult\]i de decor“, `ns\ eu [tiam c\ nu era `n stare s\ refuze o sum\ gras\ de la Wyatt Telecom. ~n sinea mea m\ `ndoiam [i c\ firma aceea mai asigurase hrana pentru festivitatea de pensionare a vreunui adjunct de [ef de echip\. Cred c\ asta i-a deranjat cel mai r\u pe [efii de la Wyatt. Finan]area petrecerii de pensionare a lui Jonesie – Auzi, un hamal oarecare, ce Dumnezeu! – `nsemna o r\sturnare a ordinii fire[ti. A, dac\ a[ fi folosit banii drept avans pentru un Ferrari 360 Modena decapotabil, poate c\ Nicholas Wyatt ar fi fost mai `n]eleg\tor. Ar fi calificat l\comia mea drept tr\s\tur\ de caracter comun\, precum sl\biciunea fa]\ de b\utur\ sau fa]\ de „gagici“, dup\ cum numea el femeile. Dac\ mi-a[ fi imaginat cum avea s\ se sf`r[easc\ totul, a[ mai fi procedat la fel? Nu, Doamne fere[te! {i totu[i, trebuie s\ recunosc, a fost o petrecere grozav\. ~ns\ doar eu [tiam c\ distrac]ia se pl\tise dintr-un fond destinat, printre altele, unei „ie[iri“ pentru directorul general executiv [i vicepre[edin]ii lui la sta]iunea Guanahani de pe insula St. Barthélemy. Pe de alt\ parte, mi-a f\cut pl\cere s\-i v\d pe salahori gust`nd din bun\t\]ile de care aveau parte doar [efii cei mari. Majoritatea lucr\torilor [i so]iile lor, pentru care no]iunea de destr\b\lare `nsemna s\ m\n`nce creve]i conserva]i la Homarul Ro[u sau costi]\ la gr\tar la un restaurant de m`na a [aptea, nu aveau idee cum se m`ncau anumite feluri mai ciudate, precum caviar osetra [i file de vi]el à la Provençal, `n schimb au devorat fileul de vit\ en croûte, friptura de miel sau homarul cu ravioli. Sculpturile `n ghea]\ s-au bucurat de un succes enorm. {ampania Dom Perignon a curs g`rl\, de[i nu la fel de iute ca berea Budweisser. (De am\nuntul acesta aveam cuno[tin]\, fiindc\ vinerea dup\-amiaza obi[nuiam s\ trec fum`nd pe la rampa de `nc\rcare [i atunci vedeam pe c`te cineva, de obicei Jonesie

sau Jimmy Connolly, [eful de echip\, aduc`nd un bax de bere de la rece pentru a s\rb\tori `ncheierea s\pt\m`nii de munc\.) Jonesie, un tip `n v`rst\, cu fa]a bl`nd\ [i asprit\ de vreme, care `i f\cea pe oameni s\-l plac\ instantaneu, a fost toat\ noaptea `n al nou\lea cer. So]ia lui de patruzeci [i doi de ani, Esther, mi-a f\cut impresia c\ ar fi cam distant\, dar apoi s-a ar\tat o dansatoare ne`ntrecut\. Angajasem un grup jamaican de reggae [i to]i s-au l\sat fura]i de muzic\, p`n\ [i unii pe care nu-i b\nuiam `n stare s\ danseze. Asta s-a `nt`mplat dup\ marele „dezghe]“ tehnic, bine`n]eles, iar companiile de pretutindeni au `nceput s\ disponibilizeze oameni [i s\ introduc\ politici de „austeritate“, ceea ce `nsemna c\ trebuia s\-]i pl\te[ti cafeaua proast\ [i s\ te lingi pe bot de b\uturi r\coritoare gratis la bufet [i alte chestii asemenea. Jonesie urma s\-[i termine activitatea `ntr-o zi de vineri, s\ omoare c`teva ceasuri la Departamentul de resurse umane semn`nd formulare, iar apoi s\ stea acas\ tot restul vie]ii, f\r\ petreceri, f\r\ nimic. ~n acest timp, cei din conducerea executiv\ de la Wyatt Telecom pl\nuiau s\ dea o fug\ p`n\ la St. Bart cu avioanele personale Learjet, s\-[i satisfac\ nevestele sau prietenele `n vilele lor private, s\-[i ung\ [uncile de pe burt\ cu ulei de cocos [i s\ discute despre extinderea politicilor de austeritate, iar asta, av`nd `n fa]\ dejunuri obscen de copioase din papaia [i limbi de colibri. Jonesie [i amicii lui n-au ]inut s\ afle `n am\nunt cine pl\tea pentru petrecerea aceea. ~ns\ asta mi-a oferit o pl\cere secret\ [i pervers\. Asta p`n\ la ora unu [i jum\tate diminea]a, c`nd sunetul chitarelor electrice [i r\cnetele c`torva dintre tinerii participan]i, care `[i ie[iser\ u[or din min]i, trebuie s\ fi atras aten]ia unui agent de securitate, unul destul de proasp\t `n slujb\ (salariul e de mizerie, iar schimb\rile de personal, permanente), care nu ne cuno[tea pe nici unul dintre noi [i nici nu p\rea dispus s\ tolereze o asemenea debandad\. Era un tip gr\su], cu o fa]\ u[or porcin\, care nu avea nici treizeci de ani. A str`ns `ntre degete sta]ia de parc\ ar fi fost cel pu]in un pistol Glock [i a zis: – Ce naiba se petrece aici? Iar via]a mea a[a cum o [tiam a devenit ceva de domeniul trecutului.

PARANOIA

13

2
C`nd am ajuns t`rziu la slujb\, ca de obicei, m\ a[tepta un mesaj vocal. Dac\-mi amintesc bine, ajunsesem mai t`rziu dec`t de obicei. Aveam o stare de grea]\, capul `mi duduia [i inima `mi b\tea prea gr\bit\, dup\ cana uria[\ de cafea proast\ pe care o d\dusem pe g`t `n drum spre metrou. Sim]ea clipoceala acidit\]ii din stomac. M\ g`ndisem s\ telefonez pentru a anun]a c\ s`nt bolnav, `ns\ glasul pierit al bunului-sim] parc\-mi [optise c\, dup\ `nt`mpl\rile din noaptea precedent\, era mai `n]elept s\ apar la serviciu pentru a suporta consecin]ele. Adev\rat, aveam deplina convingere c\ m\ vor concedia – [i aproape c\ savuram clipa aceea, a[a cum te cutreier\ teama [i speran]a `nainte de a ]i se poliza vreun dinte. Dup\ ce am ie[it din lift [i am pornit pe drumul interminabil pres\rat cu vreo patruzeci de cubiculumuri p`n\ la sta]ia mea de lucru, am v\zut cum unii `[i ridicau capetele, cam a[a cum procedeaz\ c`inii de prerie, ca s\ m\ m\soare din ochi. Devenisem o celebritate, se dusese vestea. Pesemne c\ devenisem subiectul unor e-mailuri care zburaser\ de colo-colo. Ochii mi-erau injecta]i, p\rul, v`lvoi [i ar\tam ca un afi[ cu un personaj dat ca exemplu negativ, fa]\ de care publicul trebuia s\ ia atitudine [i s\ spun\ NU. Pe micul afi[aj cu cristale lichide al telefonului meu ap\ruse anun]ul: „Ai primit unsprezece mesaje vocale“. Am comutat pe audio [i le-am parcurs repede. Doar auzind mesajele, unele disperate,

altele sincere [i lingu[itoare, am ajuns s\ simt cum `mi cre[te tensiunea. Am scos flaconul de Advil din sertarul de jos al biroului [i am `nghi]it dou\ pastile, f\r\ ap\. ~n felul acesta, ajunsesem la [ase pastile `n diminea]a aceea, ceea ce dep\[ea doza maxim\ recomandat\. Ei, ce mi se putea `nt`mpla? Din cauza unei supradoze de ibuprofen, s\ mor cu doar c`teva clipe `nainte de a fi concediat? Eram manager adjunct pentru produse din gama rutere din cadrul Departamentului produc]ie. Sper c\ nu vre]i [i o explica]ie am\nun]it\, fiindc\ v-a[ z\p\ci de tot. ~mi petreceam zilele ascult`nd exprim\ri de genul „serviciu de emulare a circuitului dinamic de l\rgime de band\“, sau „dispozitiv integrat de acces“, sau „coloana vertebral\ a dispozitivului de efectuare opera]iuni bancare“, sau „protocol de asigurare a securit\]ii protocolului Internet“ [i jur c\ nu [tiam nici par]ial ce `nsemnau toate b\lm\jelile acelea. ~ntr-un mesaj, un tip de la V`nz\ri, pe nume Griffin, care m\ considera „m\re]“, se l\uda c\ tocmai v`nduse vreo dou\zeci de rutere de care m\ ocupam eu doar asigur`ndu-l pe client c\ ele au o caracteristic\ deosebit\ – protocoale suplimentare multitransmisie pentru imagini video pe viu –, [tiind totu[i prea bine c\ produsul nu mergea at`t de departe. ~ns\ ar fi fost bine dac\ respectiva caracteristic\ s-ar introduce acelui produs, s\ zicem `n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni, `nainte de livrarea lui. Mda, continu\ s\ visezi, b\iete. Un apel la cinci minute dup\ aceea, din partea [efului lui Griffin, pentru a se interesa de „progresele `nregistrate la protocolul multitransmisie de care am aflat c\ v\ ocupa]i“, de parc\ tot eu a[ fi r\spuns [i de concep]ia tehnic\. Apoi glasul sec [i plin de importan]\ al unui b\rbat pe nume Arnold Meacham, care s-a prezentat drept director al Securit\]ii corpora]iei [i care `mi cerea s\ „trec“ pe la biroul lui imediat ce soseam `n cl\dire. ~n afar\ de func]ie, habar n-aveam cine era Arnold Meacham. Nu mai auzisem numele acela p`n\ atunci. Nu [tiam nici m\car unde-[i avea biroul Securitatea corpora]iei. Ciudat lucru: c`nd am ascultat mesajul, inima n-a pornit s\-mi bat\ conform a[tept\rilor dumneavoastr\. ~n realitate, [i-a `ncetinit

14

JOSEPH FINDER

PARANOIA

15

ritmul, ca [i cum trupul meu `[i d\duse seama c\ se terminase cu joaca. Se `nt`mpla ceva ie[it din comun, adic\ se `nst\p`nise acea senin\tate interioar\ care apare c`nd `]i dai seama c\ nu mai e nimic de f\cut. Aproape c\ savuram momentul acela. Vreme de c`teva clipe am r\mas cu ochii holba]i la pere]ii cubiculumului meu, la ]es\tura neagr\ ca t\ciunele care ar\ta ca mocheta din apartamentul tatei. P\strasem pere]ii f\r\ nici un semn al existen]ei umane `n acel spa]iu – nici fotografii ale so]iei [i ale copiilor (lucru lesne de realizat, fiindc\ n-am nici una, nici alta), nici desene umoristice, nici alt\ urm\ de [mecherie sau ironie care s\ comunice c\ s`nt un protestatar, fiindc\ dep\[isem de mult toate astea. Aveam un raft pe care se afla un `ndrumar de protocoale de rutere [i patru dosare groase, cu coperte negre, care cuprindeau „lista de caracteristici“ ale ruterului MG-50K. N-aveam s\ duc dorul acelui cubiculum. Pe de alt\ parte, se p\rea c\ nu voi fi `mpu[cat. Fusesem deja `mpu[cat, mi-am `nchipuit eu. Acum se mai punea problema de a sc\pa de cadavru [i de a `ndep\rta urmele de s`nge. }in minte c\ `n colegiu am citit despre utilizarea ghilotinei de-a lungul istoriei Fran]ei [i despre un c\l\u, medic, de altfel, care a f\cut un experiment `nsp\im`nt\tor (tr\ie[ti senza]ii tari c`nd [i cum po]i, b\nuiesc). La c`teva secunde dup\ ce capul se separa de corp, el urm\rea tres\rirea ochilor [i a buzelor, precum [i ultimul spasm, dup\ care pleoapele se `nchideau [i totul `nceta. Apoi striga numele mortului, iar ochii din capul decapitat se deschideau [i priveau direct spre c\l\u. Dup\ alte c`teva secunde, ochii se `nchideau, iar doctorul striga din nou numele individului, iar ace[tia se deschideau, privind `n gol. Interesant. A[adar, la treizeci de secunde dup\ ce era separat de corp, capul `nc\ reac]iona. A[a m-am sim]it [i eu. Lama c\zuse deja, iar ei m\ strigau pe nume. Am ridicat receptorul [i am apelat num\rul de la biroul lui Arnold Meacham. I-am comunicat secretarei lui c\ tocmai plecam spre ea [i doream s\ [tiu cum s\ ajung acolo. Am sim]it o usc\ciune `n g`tlej, a[a c\ m-am oprit la bufet s\ beau un pahar cu ap\ mineral\ de cincizeci de cen]i, care `nainte

era gratis. Bufetul se afla undeva la mijlocul etajului, `n apropierea grupurilor de lifturi, [i, cum m\ `ndreptam spre el, `ntr-o stare ciudat\, care amintea de o fug\ simfonic\, al]i c`]iva colegi m-au z\rit [i, jena]i, au f\cut cale `ntoars\. Am trecut `n revist\ vitrina frigorific\ `n care se g\seau cutii aburite, cu ap\ mineral\, [i am hot\r`t s\ renun] la obi[nuitul Diet Pepsi – `n acele momente chiar c\ nu mai aveam nevoie de un surplus de cafein\ – [i am ales o cutie cu Sprite. Ca s\-mi duc revolta p`n\ la cap\t, n-am l\sat nici un b\nu] `n t\vi]\. A[a, ca s\ ]ine]i minte. Am desf\cut cutia [i am pornit spre lift. ~mi uram slujba, ba chiar o dispre]uiam, astfel c\ ideea de a mi-o pierde nu m\ d\dea gata cu totul. Pe de alt\ parte, nici nu tr\iam ca un rentier, fiindc\ aveam mare nevoie de bani. Asta era singura problem\, `n]elege]i? M\ angajasem acolo `n primul r`nd ca s\ pot achita costurile `ngrijirii medicale pentru tata – omul care m\ considera un ratat. ~n Manhattan, ca barman, c`[tigam jum\tate din banii de acum, dar o duceam mai bine. {i locuiam `n Manhattan! Acum locuiam `ntr-un apartament pr\p\dit, situat la parter, pe Pearl Street, care pu]ea a gaze de e[apament [i ale c\rui ferestre z\ng\neau c`nd, pe la cinci diminea]a, pe strad\ treceau camioane. De acord, puteam s\ ies undeva de c`teva ori pe s\pt\m`n\ cu prietenii, dar, cu o s\pt\m`n\ `nainte de apari]ia miraculoas\ a salariului, mai precis pe cincisprezece ale lunii, m\ trezeam c\ extr\sesem mai mult dec`t aveam `n cont. N-a[ putea spune c\ `mi rupeam fundul muncind. M\ descurcam. Lucram num\rul minim de ore cerut, ajungeam t`rziu la slujb\ [i plecam devreme, dar `mi f\ceam treaba. Fi[ele mele de evaluare a performan]ei nu sunau grozav – eram „un lucr\tor de baz\“, undeva la mijloc, la un pas de „contribu]ie sc\zut\“, calificativ pe care, c`nd `l prime[ti, trebuie imediat s\ `ncepi s\-]i preg\te[ti bagajele. Am intrat `n lift, m-am controlat s\ v\d cum s`nt `mbr\cat – blugi negri, o bluz\ gri, adida[i – [i am regretat c\ nu-mi pusesem cravat\.

PARANOIA

17

3
C`nd munce[ti la o corpora]ie mare, nu [tii ce s\ mai crezi. Auzi ne`ncetat cuvinte dure, b\rb\te[ti, care te bag\ `n r\cori. E[ti tot timpul `ndemnat „s\ ucizi concuren]ii“ [i „s\ le v`ri o ]epu[\ prin inim\“. }i se spune „s\ ucizi, altfel e[ti mort“, „s\-i m\n`nci pe al]ii, altfel e[ti `nghi]it“, „s\ le iei ca[cavalul de la gur\“, dar [i „s\-]i m\n`nci de sub unghii“ sau „s\-]i devorezi copiii“. Tu e[ti doar un pr\p\dit de inginer programator sau manager de produs sau v`nz\tor asociat, `ns\, dup\ o vreme, `ncepi s\ crezi c\, nu se [tie cum, ai devenit membru al vreunui trib de aborigeni din Papua Noua Guinee, care poart\ col]i de mistre] trecu]i prin cartilajul nasului sau tigve `n jurul penisului. ~n realitate, dac\ transmi]i prin e-mail vreo glum\ nevinovat\, dar nepotrivit\ din punct de vedere politic unui prieten care lucreaz\ la Departamentul de tehnologie informatic\, iar el o transmite cuiva mai departe, la c`teva cubiculumuri mai `ncolo, e[ti convocat imediat `ntr-o sal\ de [edin]e ur`t mirositoare de la Resurse umane pentru a-]i petrece o s\pt\m`n\ chinuitoare de instruire `n Chestiuni de Diversitate. {terpele[te agrafe [i te treze[ti plesnit peste degete cu rigla aspr\ a vie]ii. Problema era c\ f\cusem ceva mai grav dec`t s\ dau iama prin dulapul cu rechizite de birou. M-au l\sat s\ stau `ntr-o anticamer\ vreme de jum\tate de or\, apoi patruzeci [i cinci de minute, dar a[teptarea mi s-a p\rut mai lung\. N-am g\sit nimic de citit – doar Organizarea m\surilor de securitate [i alte chestii de acela[i gen. Secretara `[i ]inea p\rul

blond-cenu[iu str`ns `ntr-un coc [i avea sub ochi cearc\ne g\lbui, specifice fum\torilor. R\spundea la telefon, scria ceva la computer [i-[i arunca din c`nd `n c`nd privirea spre mine, a[a cum procedezi c`nd te str\duie[ti s\ z\re[ti mai clar vreun accident cumplit de circula]ie `n vreme ce `ncerci s\ nu-]i dezlipe[ti ochii de la drum, ca s\ nu p\]e[ti la fel. Am z\cut acolo at`t de mult, `nc`t `ncrederea mea a `nceput s\ se sub]ieze. Pesemne c\ asta `[i puseser\ `n g`nd cei care m\ chemaser\ acolo. Acum ideea salariului lunar `ncepea s\ par\ ispititoare. Probabil c\ sfidarea nu reprezenta cea mai bun\ cale de a rezolva problema. Poate c\ trebuia s\ m\ umilesc. Sau poate c\ nici asta nu mi-ar fi slujit la nimic. Arnold Meacham nu s-a ridicat de pe scaun c`nd secretara m-a condus `n biroul lui. A r\mas la biroul uria[, `ntunecat, care p\rea f\cut din granit lustruit. Avea `n jur de patruzeci de ani, zvelt [i lat `n umeri, cu o constitu]ie de p\pu[\ Gumby1, cu capul p\tr\]os [i lunguie], nas sub]ire [i lipsit de buze. P\r c\runt r\rit, semne de calvi]ie prematur\. Purta un blazer bleumarin la dou\ r`nduri [i o cravat\ albastr\, amintind de pre[edintele unui club de iahting. S-a holbat la mine prin ochelarii supradimensiona]i, cu rame din o]el, ca de aviator. Oricine [i-ar fi dat seama c\ n-avea pic de umor. Pe scaunul din dreapta lui st\tea o femeie cu c`]iva ani mai `n v`rst\ dec`t mine, care p\rea s\ ia noti]e. Biroul era spa]ios, av`nd ag\]ate pe pere]i tot felul de diplome `nr\mate. La un cap\t al `nc\perii, u[a `ntredeschis\ d\dea spre o sal\ de conferin]e cufundat\ `n `ntuneric. – A[adar, tu e[ti Adam Cassidy, a `nceput el. Avea un stil precis [i mironosit de a vorbi. S-a terminat petrecerea, amice? Apoi a str`ns din buze, suger`nd un z`mbet r\ut\cios. Of, Doamne! Nu `ncepusem deloc bine. – Ce pot face pentru tine? am `ntrebat eu. Am `ncercat s\ mimez perplexitatea [i dorin]a de a-i fi de folos.
1 Serie de personaje de desene animate create `n 1955, dup\ care s-au creat juc\rii. Ini]ial din lut, `n prezent sunt confec]ionate din materiale plastice gumate, iar unele companii le folosesc, `n cadrul unor seminarii sau campanii de v`nz\ri, pentru a sugera c`t de „flexibil\“ este politica lor de afaceri. (n. tr.)

18

JOSEPH FINDER

PARANOIA

19

– Ce po]i face pentru mine? Ce-ar fi s\ `ncepi prin a spune adev\rul? Asta po]i face. Am detectat `n glasul lui o urm\ de accent tipic pentru sudul Americii. ~n general, oamenii m\ plac. M\ pricep foarte bine s\-i cuceresc – fie c\ e vreun profesor de matematic\ moroc\nos, fie vreun client c\ruia nu i s-a livrat comanda nici dup\ [ase s\pt\m`ni, [i nu numai. ~ns\ mi-am dat seama imediat c\ nu m\ aflam `ntr-o situa]ie `n care puteam face uz de sfaturile lui Dale Carnegie1. {ansa de a-mi salva resping\toarea slujb\ se diminua de la o clip\ la alta. – Bine`n]eles, l-am aprobat. Adev\rul, despre ce? A pufnit, v\dit amuzat. – Despre evenimentul din noaptea trecut\, s\ zicem. Am t\cut o clip\ [i m-am g`ndit. – Te referi la mica petrecere de pensionare? am f\cut eu. Nu aveam idee c`t de multe [tiau, fiindc\ fusesem extrem de precaut [i ascunsesem calea pe care o urmaser\ banii. Trebuia s\ fiu atent la ce afirmam. Femeia cu carne]elul, sl\bu]\, cu p\rul ro[cat proasp\t coafat [i ochi mari [i verzi, probabil se afla acolo ca martor. Apoi am ad\ugat: – Aceea a reprezentat o sus]inere a moralului [i a fost bine-venit\. Te rog s\ m\ crezi, domnule, asta va face minuni `n ceea ce prive[te productivitatea. {i-a arcuit ceea ce numea el buze. – Sus]inere a moralului, zici. Iar amprentele tale apar `n fondul acela doar pentru at`ta lucru... – Fond? – Hai, termin\ cu prostiile, Cassidy. – Stai pu]in, domnule, c\ nu `n]eleg. – M\ iei drept t`mpit? De[i m\ aflam la aproape doi metri de biroul acela din imita]ie de granit, am sim]it c`teva pic\turi de saliv\ pe fa]\. – M\ g`ndeam... A, nu, domnule.
1 Aluzie la ideile promovate de Dale Carnegie `n Secretele succesului [i Las\ grijile, `ncepe s\ tr\ie[ti (n.tr.)

~n col]ul gurii mi-a ap\rut umbra unui z`mbet. Nu m-am putu ab]ine: trufia celui care a st`rnit o asemenea reac]ie. Mare gre[eal\. Chipul incolor al lui Meacham s-a congestionat. – ~]i `nchipui c\ e amuzant s\ p\trunzi ilegal `n bazele de date ale companiei pentru a ob]ine numere de conturi? Crezi c\ asta e o distrac]ie, c\ e inteligent? C\ nu conteaz\? – Nu, domnule. – Mincinos nenorocit, neispr\vitule, e ca [i cum i-ai fi furat geanta unei b\tr`ne `n `ngr\m\deala din metrou. M-am g`ndit s\ adopt o atitudine sp\[it\, dar pricepusem deja `ncotro se `ndrepta discu]ia [i mi s-a p\rut inutil s\ fac acest efort. – Ai furat [aptezeci [i opt de mii de dolari din contul pentru evenimente ca s\ organizezi o petrecere nenorocit\ pentru amicii t\i de la platforma de `nc\rcare? Am `nghi]it `n sec. Drace. {aptezeci [i opt de mii? B\nuisem eu c\ fusese cam costisitoare, dar nu-mi d\dusem seama c\ se ridicase chiar la o asemenea sum\. – Tipul e implicat `n chestia asta? – La cine faci aluzie? Poate ai `ncurcat lucrurile... – La Jonesie. B\tr`nul al c\rui nume a ap\rut pe tort. – Jonesie n-are nimic de a face cu asta, m-am gr\bit eu s\ r\spund. Meacham s-a rezemat de sp\tar cu un aer triumf\tor, fiindc\ acum avea un punct sigur de sprijin. – Dac\ vrei s\ m\ concediezi, n-ai dec`t, dar Jonesie e complet nevinovat. – S\ te concediem? Meacham m-a privit de parc\ i-a[ fi vorbit `n s`rbo-croat\. Crezi c\ aici e vorba de a te concedia? E[ti un tip de[tept, te pricepi la computere [i la matematic\, [tii s\ faci socoteli, a[a e? Atunci, adun\ urm\toarele numere. Deturnare de fonduri, pentru asta cape]i cinci ani de `nchisoare [i o amend\ de dou\ sute cincizeci de mii. Fraud\ electronic\ [i prin coresponden]\, astea-]i aduc al]i cinci ani de `nchisoare, dar, stai pu]in – dac\ frauda afecteaz\ o institu]ie financiar\ –, [i, norocosul de tine, ai dezinformat [i banca noastr\ [i banca de destina]ie, aceea a fost ziua ta norocoas\, netotule – cu asta ajungi la treizeci de ani `nchisoare [i o

20

JOSEPH FINDER

PARANOIA

21

amend\ de un milion de dolari. M\ urm\re[ti? Cum adic\, treizeci [i cinci de ani `n `nchisoare? {i `nc\ n-am ajuns la fals intelectual [i infrac]iuni prin computer, culegere de informa]ii dintr-un computer protejat pentru a fura date, iar asta `]i mai aduce o pedeaps\ `ntre unu [i dou\zeci de ani, plus amenzile de rigoare. {i-atunci la c`t ajungem, patruzeci, cincizeci, cincizeci [i cinci de ani de `nchisoare? Acum ai dou\zeci [i [ase de ani, [i-o s\ ai, ia s\ vedem, optzeci [i unu c`nd te libereaz\. Transpira]ia mi-a r\zb\tut prin bluz\ [i m-am sim]it lipicios [i cuprins de frig. ~mi tremurau picioarele. – P\i, am `nceput eu pe un ton r\gu[it, apoi mi-am dres glasul: {aptezeci [i opt de mii de dolari `nseamn\ doar o eroare de rotunjire pentru o corpora]ie de treizeci de miliarde. – ~]i recomand s\-]i ]ii gura, a zis Meacham f\r\ s\ ridice vocea. Ne-am consultat cu avoca]ii no[tri, iar ei s`nt convin[i c\ pot sus]ine acuza]ia de deturnare de fonduri `n fa]a oric\rui tribunal. Pe de alt\ parte, se vede clar c\ puteai face mai multe infrac]iuni [i consider\m c\ asta a reprezentat doar o etap\ `n inten]ia ta de a frauda Wyatt Telecommunications, o p\rticic\ dintr-un plan ce cuprinde retrageri multiple [i alte diversiuni. |sta-i doar v`rful aisbergului. Am observat c\ femeia t\cut\ ca un [oricel se apucase abia acum s\-[i noteze ceva. Procurorul general al SUA a fost coleg de camer\ la colegiu cu consilierul nostru, domnule Cassidy, [i avem toat\ certitudinea c\ `[i va folosi influen]a ca s\ fii condamnat. Ca s\ nu mai vorbim de procuratur\, care, poate ai b\gat [i singur de seam\, a pornit o campanie `mpotriva criminalit\]ii informatice [i tocmai caut\ pe cineva ca s\ dea un exemplu. Au nevoie de cineva care s\ devin\ model, Cassidy. Am r\mas cu ochii c\sca]i la el. ~mi revenise [i durerea de cap. Am sim]it o pic\tur\ de sudoare rostogolindu-se pe sub bluz\, pornind de la subsuoar\ [i ajung`nd la talie. – Avem de partea noastr\ [i statul, [i autorit\]ile federale. Te-am prins, pur [i simplu. Acum se mai pune problema c`t de tare te lovim, c`t de distrug\tori vrem s\ fim. {i s\ nu-]i `nchipui cumva c\ o s\ mergi la vreun club. Tinerii de[tep]i de teapa ta `[i isp\[esc

pedeapsa `ntr-o celul\ de la Penitenciarul Federal Marion. C`nd o s\ ie[i, o s\ fii un b\tr`n [tirb [i nevolnic. Iar `n caz c\ nu e[ti la curent cu sistemul juridic, pentru infrac]iuni federale nu se mai acord\ eliberare condi]ionat\. Din clipa asta, via]a ta a luat alt\ cale. E[ti terminat, amice. S-a uitat spre femeia cu carne]elul. Acum revenim la discu]ia oficial\. S\ auzim ce ai de spus, [i ai face bine s\ fii sincer. Am `nghi]it, dar am constatat c\ mi se uscase gura de tot. La marginea c`mpului meu vizual am perceput sclipiri albicioase. Omul nu glumea defel. Pe vremea liceului [i a colegiului am fost oprit destul de des pentru exces de vitez\ [i eram recunoscut drept un virtuoz `n arta de a sc\pa de amenzi. {mecheria era s\-l faci pe poli]ist s\-]i `n]eleag\ durerile. E un r\zboi psihologic. Tocmai de aceea poart\ ei ochelari de soare cu oglind\, ca s\ nu-i po]i privi direct `n ochi `n timp ce te v\ic\re[ti. P`n\ [i poli]i[tii s`nt oameni. }ineam pe scaunul din dreapta c`teva c\r]i de legisla]ie [i le spuneam c\ studiam pentru a deveni poli]ist [i c\ speram ca amenda aceea s\ nu-mi afecteze [ansele de a intra la academie. Sau le ar\tam un flacon [i o re]et\ [i le spuneam c\ m\ gr\bisem ca s\-i duc mamei medicamentul contra crizelor de epilepsie. ~n esen]\, am `nv\]at c\, dac\ porne[ti pe o cale anume, trebuie s\ mergi p`n\ la cap\t; trebuie s\ pui tot sufletul `n ceea ce spui. Mi-era clar c\ nici nu se mai punea problema de a-mi p\stra slujba. Nu-mi disp\rea din minte imaginea patului `ngust de la Penitenciarul Federal Marion. Eram `nsp\im`ntat de moarte. A[adar, nu s`nt m`ndru de ceea ce a trebuit s\ fac, dar, vede]i dumneavoastr\, n-am avut de ales. Ori `mi scormoneam sufletul ca s\ `njghebez cea mai impresionant\ poveste cu care s\-l dau gata pe tic\losul acela care se ocupa de securitatea companiei, ori ajungeam s\ `nfund pu[c\ria. Am respirat ad`nc. – Ascult\, am `nceput eu. O s\ fiu cinstit cu tine. – Era [i timpul. – Uite care-i treaba. Jonesie – da, Jonesie are cancer.

22

JOSEPH FINDER

PARANOIA

23

Meacham a sur`s vag [i s-a rezemat de sp\tar, de parc\ ar fi vrut s\ spun\: „Bine, spune-mi povestea“. Am suspinat, mi-am supt obrazul ca [i cum urma s\ spun ceva ce a[ fi vrut s\ p\strez pentru mine. – Cancer la pancreas. Inoperabil. Meacham s-a mul]umit s\ m\ fixeze, cu chipul `mpietrit. I s-a pus diagnosticul acum trei s\pt\m`ni. Cu alte cuvinte, nu se poate face nimic – tipul are s\ moar\. Dar Jonesie, [tii – ba nu, nu-l cuno[ti, dar el `ntotdeauna a bravat. De aceea l-a [i `ntrebat pe medicul oncolog: „Adic\ pot s\ nu mai folosesc a]a dentar\?“ Am sur`s cu triste]e. Cam \sta-i Jonesie. Femeia s-a oprit o clip\ din scris; pe fa]a ei a ap\rut o expresie de am\r\ciune, apoi [i-a reluat ocupa]ia. Meacham [i-a lins buzele. Oare reu[isem s\-l impresionez? ~nc\ nu-mi d\deam seama. Mai trebuiau subliniate anumite am\nunte, asta era sigur. – N-ave]i nici un motiv s\ [ti]i toate astea, am continuat eu. Asta e, Jonesie nu-i chiar at`t de important pentru companie. Nu e nici vicepre[edinte, nici altceva, ci doar un lucr\tor oarecare. Dar pentru mine conteaz\, deoarece... Am `nchis ochii c`teva clipe [i am tras ad`nc aer `n piept. Adev\rul e c\... de[i n-am vrut s\ spun nim\nui p`n\ acum, fiindc\ acesta era secretul nostru, dar Jonesie e tat\l meu. Scaunul lui Meacham s-a mi[cat u[or `n fa]\. ~ncepuse s\ fie atent. – Avea alt nume, normal – mama mi-a pus numele ei c`nd l-a p\r\sit acum dou\zeci de ani [i m-a luat cu ea. Eram mic, ce [tiam eu?! Dar tata... Mi-am mu[cat buza de jos. Acum `mi r\s\riser\ lacrimi `n ochi. A continuat s\ ne ajute, avea dou\, ba uneori chiar trei slujbe. N-a cerut niciodat\ nimic. Mama nu voia s\-l vad\ `n ochi, dar de Cr\ciun... O respira]ie precipitat\, aproape un sughi]. Tata a trecut pe la noi la fiecare Cr\ciun, uneori suna [i c`te o or\, st`nd `n frig, p`n\ mama se milostivea de el [i-i deschidea u[a. Avea `ntotdeauna c`te un cadou pentru mine, vreun obiect mare [i scump pe care nu [i-l putea permite. Mai t`rziu, c`nd mama mi-a spus c\ nu are bani s\ m\ ]in\ la colegiu cu salariul ei de asistent\ medical\, tata a `nceput s\ trimit\ bani. Spunea c\, hmm, c\ nu voia ca eu s\ duc via]a pe care o avusese el. Mama nu i-a ar\tat nici o considera]ie

[i, `ntr-un fel, m\ `nvr\jbise `mpotriva lui, `n]elegi? A[a se face c\ nu i-am mul]umit niciodat\. Nici m\car nu l-am invitat la festivitatea de absolvire, fiindc\ [tiam c\ mama nu s-ar fi sim]it bine [tiindu-l `n preajm\, `ns\ el a ap\rut, l-am v\zut umbl`nd stingherit, purt`nd un costum vechi [i dizgra]ios – p`n\ atunci nu-l mai v\zusem `n costum sau cu cravat\, parc\ le primise de la Armata Salv\rii, asta pentru c\ dorea cu adev\rat s\ m\ vad\ absolvent de colegiu [i nu voia s\ m\ simt prost din cauza lui. Lui Meacham i se umeziser\ ochii. Femeia `ncetase s\ mai scrie [i m\ urm\rea, clipind des ca s\-[i re]in\ lacrimile. Mi-era imposibil s\ m\ opresc. Meacham merita s\-i ofer tot ce eram `n stare [i exact asta f\ceam. – C`nd am `nceput s\ lucrez aici, la Wyatt, nu m\ a[teptam s\-l g\sesc pe tata muncind la rampa de `nc\rcare. Mi s-a p\rut de nesuportat. Mama a murit `n urm\ cu c`]iva ani [i eu m-am trezit legat numai de tata, acest individ simpatic [i agreabil, care nu-mi ceruse niciodat\ nimic, muncise pe de[elate, ajut`ndu-[i fiul nerecunosc\tor pe care nu-l vedea mai deloc. Asta-i soarta unora, `n]elegi? Pentru ca apoi s\ primeasc\ vestea aceea, c\ are cancer de pancreas care nu poate fi operat, [i s\ `nceap\ s\ spun\ c\ se va sinucide `nainte de a-l r\pune boala, adic\... Femeia care lua noti]e [i-a c\utat o batist\ de h`rtie [i [i-a suflat nasul. Aproape c\-l fulgera cu privirea pe [eful securit\]ii. Iar Meacham parc\ a `ncercat s\ se fac\ mai mic. Am continuat `n [oapt\: – Trebuia s\-i ar\t ce `nseamn\ pentru mine – ce a reprezentat pentru noi. Cred c\ a fost ceva care avea rolul de a-i `ndeplini ultima dorin]\. I-am spus... i-am zis c\ d\dusem lovitura la curse, n-am vrut s\ [tie adev\rul, ca s\ nu-[i fac\ probleme. Serios, crede-m\, [tiu c\ am procedat gre[it, total gre[it. Am gre[it de o mie de ori, recunosc asta. Dar poate c\ `ntr-un fel, chiar dac\ nu e[ti de acord, am procedat corect. Femeia [i-a c\utat alt\ batist\ [i s-a uitat la Meacham ca la ultimul gunoi. ~mbujorat [i incapabil s\ se uite fix `n ochii mei, Meacham a l\sat privirea `n jos. P`n\ [i eu aveam frisoane.

24

JOSEPH FINDER

Apoi, dinspre cap\tul `ntunecat al biroului, am auzit deschiz`ndu-se u[a [i un sunet care amintea de aplauze. Rare, dar puternice. Era Nicholas Wyatt, fondatorul [i directorul general executiv la Wyatt Communications. ~n timp ce b\tea din palme, s-a apropiat z`mbind generos. – Minunat\ interpretare, a zis el. De-a dreptul magnific\. Uimit, am ridicat ochii, apoi am cl\tinat din cap plin de am\r\ciune. Wyatt era un b\rbat `nalt, de peste doi metri [i zece centimetri, av`nd constitu]ia unui lupt\tor. Pe m\sur\ ce s-a apropiat, a devenit tot mai mare, p`n\ c`nd, oprindu-se la c`]iva pa[i de mine, mi s-a p\rut pur [i simplu uria[. {tiam c\ Wyatt ]inea foarte mult la `mbr\c\minte [i, bine`n]eles, purta un costum din stof\ cenu[ie cu dungi extrem de discrete, care p\rea croit de Armani. Nu era doar puternic, ci emana for]\. – Domnule Cassidy, vreau s\-]i pun o `ntrebare. N-am [tiut cum s\ reac]ionez, de aceea m-am ridicat [i am `ntins m`na. El a ignorat m`na mea `ntins\. – Care e numele mic al lui Jonesie? Am [ov\it, doar o clip\ mai mult dec`t s-ar fi cuvenit. – Al, am zis eu `ntr-un t`rziu. – Al? Ca `n... ce? – Al... Alan, am r\spuns. Albert. La naiba. Meacham s-a holbat la mine. – Vreau am\nunte, domnule Cassidy, a spus Wyatt. Astea trebuie s\-]i dea mereu de g`ndit. Dar, trebuie s\ recunosc, m-ai dat gata – serios. Partea aceea, cu costumul de la Armata Salv\rii, m-a atins exact aici – [i s-a b\tut u[or cu pumnul `n piept. Extraordinar. Am sur`s ru[inat, sim]indu-m\ ca un idiot, [i am spus: – Omul t\u mi-a zis s\ fiu sincer. Wyatt a z`mbit. – Cassidy, e[ti un t`n\r extrem de dotat. O adev\rat\ {eherezada. {i cred c\ trebuie s\ purt\m o discu]ie.

4
Nicholas Wyatt era un om care putea b\ga groaz\ `n tine. Nu-l mai `nt`lnisem, dar `l v\zusem la televizor, pe CNBC [i pe site-ul corpora]iei, `n mesaje video `nregistrate. ~n cei trei ani c`t lucrasem pentru compania pe care o `nfiin]ase, `l z\risem de c`teva ori. Dar v\zut de aproape te intimida [i mai mult. Era bine bronzat, avea p\rul de un negru-intens, dat cu gel [i piept\nat drept peste cap. Din]ii `i erau de o regularitate neomeneasc\ [i de un alb orbitor. Avea cincizeci [i [ase de ani, dar nu ar\ta de acea v`rst\, chiar dac\ ar exist\ vreun standard `n privin]a asta. ~n sf`r[it, sigur nu ar\ta ca tat\l meu la cincizeci [i [ase de ani: un b\tr`n burtos, pe cale de a cheli, chiar dac\ mai era `n ceea ce se cheam\ floarea v`rstei. Aici era vorba de alt mod de a num\ra anii. N-aveam habar de ce ap\ruse. Directorul general executiv al companiei `mi putea adresa alte amenin]\ri dec`t cele expuse deja de Meacham? Cu ce m\ mai putea speria: cu moartea, dup\ ce mi s-ar fi f\cut o mie de crest\turi cu cu]itul de deschis scrisori? Sau c\ voi fi m`ncat de viu de mistre]i? Pentru o clip\, prin minte mi-a trecut ideea, pe care n-a[ fi m\rturisit-o nicicum, c\ avea s\ m\ aprecieze, felicit`ndu-m\ pentru faptul c\ reu[isem ceva ie[it din comun, c\ `i pl\cuse ideea, spiritul de ini]iativ\. ~ns\ n\lucirea aceea s-a risipit de `ndat\ ce mi s-a n\scut `n minte. Nicholas Wyatt nu era un preot care joac\ baschet. Era un tic\los r\zbun\tor.

26

JOSEPH FINDER

PARANOIA

27

Auzisem multe despre el. {tiam c\, dac\ aveai c`t de c`t minte, merita s\ faci orice efort ca s\-l evi]i. Trebuia s\ stai cu capul plecat umil, ca s\ nu atragi aten]ia asupra ta. Era renumit pentru ie[irile lui de furie, pentru capriciile [i disputele r\cnite din care nu aveai cum s\ ie[i c`[tig\tor. Se [tia c\ `i concedia pe unii f\r\ mult\ vorb\, pun`ndu-i chiar pe cei de la serviciul de paz\ s\ `i `mpacheteze lucrurile nefericitului, pe care apoi `l escortau p`n\ la ie[irea din cl\dire. La [edin]ele cu conducerea executiv\, `i c\[una mereu pe c`te cineva, pe care `l umilea tot timpul. Nu era recomandabil s\ te duci la el cu vreo veste proast\ [i nici nu trebuia s\-i r\pe[ti vreo secund\ din pre]iosul timp. Dac\ aveai ghinionul s\-i faci o prezentare `n Power Point, trebuia s\ repe]i totul p`n\ `]i ie[ea perfect, dar dac\ f\ceai chiar [i cea mai mic\ eroare, te `ntrerupea, url`nd: „Nu `nghit a[a ceva!!“ Se spunea c\ omul se `nmuiase mult fa]\ de anii de `nceput, dar atunci cum fusese? Avea concuren]a `n s`nge, ca un viciu, [i practica halterele [i triatlonul. Cei care se men]ineau `n form\ la sala de for]\ a companiei sus]ineau c\ Wyatt `i provoca mereu la `ntrecere pe cei mai bine preg\ti]i fizic. Nu pierdea niciodat\, iar c`nd adversarul se d\dea b\tut, avea obiceiul s\-l zg`nd\reasc\, `ntreb`ndu-l ironic: „Vrei s\ vezi c`t mai pot eu?“ Se mai zicea c\ avea corpul lui Arnold Schwarzenegger, fiind comparat cu un prezervativ `ndesat cu nuci. Dorin]a dement\ de a c`[tiga era dublat\ de pl\cerea de a-[i ridiculiza adversarul. Odat\, la o petrecere de Cr\ciun organizat\ de companie, a scris numele principalului concurent, Trion Systems, pe o sticl\ de vin [i a spart-o tr`ntind-o de perete, iar gestul lui a fost `nso]it de uralele [i strig\tele celor care se afumaser\ bini[or. }inea s\ aib\ o companie `n care b\rb\]ia, testosteronul era la mare pre]. Cei din conducerea superioar\ se `mbr\cau la fel ca el, cu alte cuvinte, aveau costume de [apte mii de dolari purt`nd marca Armani, Prada, Brioni, Kiton sau a altor designeri de care nici nu auzisem. Iar oamenii `ndurau porc\ria asta pentru c\ erau dezgust\tor de bine pl\ti]i. ~n ultima vreme circula chiar o glum\ care-l avea pe Wyatt ca personaj: Care e diferen]a dintre Dumnezeu [i Nicholas Wyatt? Dumnezeu nu se crede Nicholas Wyatt.

Dormea trei ore pe noapte, la dejun [i pr`nz p\rea s\ m\n`nce doar cereale cu vitamine, radia energie ca un reactor nuclear [i transpira abundent. Oamenii `l numeau „Exterminatorul“. Conducea provoc`nd spaim\ [i nu uita niciodat\ vreo gre[eal\ comis\ de cineva. C`nd un fost prieten a fost detronat din func]ia de director general executiv al unei mari companii tehnice, i-a trimis o coroan\ de trandafiri negri – secretara lui [tia de unde s\ cumpere astfel de flori. Citatul care `l f\cuse celebru [i pe care `l repeta at`t de frecvent `nc`t ar fi trebuit gravat pe o plac\ de granit plasat\ deasupra intr\rii principale sau transformat `ntr-un screen saver de pe computerul fiec\rui angajat suna: „Sigur c\ s`nt paranoic. Vreau ca to]i care muncesc pentru mine s\ fie paranoici. Succesul impune paranoia“. Am ie[it din biroul [efului securit\]ii corpora]iei [i l-am urmat pe Wyatt spre apartamentul lui, fiindu-mi greu s\ ]in ritmul cu el – p\[ea ca un robot. Aproape c\ m-am v\zut silit s\ alerg. ~n spatele meu venea Meacham, care v`ntura o map\ din piele neagr\ de parc\ era un baston. C`nd ne-am apropiat de zona rezervat\ birourilor conducerii, zugr\veala alb\ a pere]ilor a f\cut loc lambriurilor din mahon, iar mocheta a devenit moale [i groas\. Am ajuns la biroul sau, mai bine zis, la b`rlogul lui Wyatt. C`nd am trecut prin dreptul secretarelor, acestea au ridicat ochii spre el [i i-au z`mbit elegant. Una blond\, cealalt\, de culoare. El a rostit: „Linda, Yvette“, de parc\ le-ar fi marcat. Nici nu m-am mirat c\ am`ndou\ erau frumoase ca ni[te manechine care prezint\ mod\ – aici, totul era la superlativ, la fel ca pere]ii, mocheta sau mobilierul. M-am `ntrebat dac\ fi[ele lor de post includeau r\spunderi ce nu ]ineau de secretariat, precum sex oral. Oricum, a[a se zvonea. Biroul lui Wyatt era uria[. Acolo ar fi putut tr\i comod `ntreaga suflare a unui sat bosniac. Doi pere]i erau din sticl\, de la podea [i p`n\ `n tavan, iar panorama ora[ului mi s-a p\rut incredibil\. Ceilal]i pere]i erau lambrisa]i cu lemn de culoare `nchis\ [i acoperi]i cu tot felul de chestii `nr\mate; coperte de revist\ pe care ap\rea mutra lui, Fortune, Forbes, Business Week. Holb`nd ochii c`t cepele, le-am privit `n revist\, `n timp ce am trecut mai mult `n fug\ pe l`ng\ ele.

28

JOSEPH FINDER

PARANOIA

29

Am v\zut [i o fotografie a lui `mpreun\ cu ni[te b\rba]i [i prin]esa Diana. Apoi el, al\turi de cei doi George Bush. Ne-a condus spre un „col] intim“, alc\tuit din c`teva scaune `mbr\cate `n piele neagr\ [i o canapea, toate ar\t`nd de parc\ ar fi fost aduse de la Muzeul de Art\ Modern\. S-a a[ezat pe un cap\t al canapelei enorme, f\c`nd pernele s\ se scufunde. Am avut senza]ia c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine. Am ame]it, ca [i cum m\ aflam `n alt\ lume. Nu-mi puteam imagina ce c\utam acolo, `n biroul lui Nicholas Wyatt. Pesemne c\ `n copil\rie `i pl\cuse s\ smulg\ picioarele insectelor, unul c`te unul, cu penseta, d`ndu-le apoi foc cu ajutorul unei lupe. – A[adar, ai pus la cale o escrocherie destul de complicat\, a constatat el. M-ai dat gata. Am sur`s [i am confirmat p\rerea lui printr-o `nclinare u[oar\ a capului. N-avea nici un rost s\ neg. „Slav\ Cerului“, am g`ndit. Se p\rea c\ urma s\ lu\m ceaiul `mpreun\, ca alt\dat\. – De[i cred c\ [tii asta, ]in s\ te anun] c\ `nc\ nu s-a n\scut omul care s\ m\ loveasc\ unde m\ doare mai tare [i s\ scape cu una, cu dou\. Ai priceput? ~[i scosese deja penseta [i lupa. – Bun, s\ vedem ce-avem aici: e[ti `n aceea[i func]ie de trei ani, calificativele anuale put, n-ai primit nici o cre[tere de salariu sau vreo grada]ie de c`nd te-am angajat; te faci c\ munce[ti, `nt`rzii. N-a[ spune c\ e[ti un tip foarte ambi]ios, a[a e? Mi-a expus toate astea `n c`teva clipe, vorbind precipitat, ceea ce m-a f\cut s\ devin [i mai agitat. Am z`mbit din nou. – Cred c\ nu. S\ spunem c\ am alte priorit\]i. – {i care s`nt acelea? Am [ov\it. M\ prinsese. Am ridicat din umeri. – Fiecare trebuie s\ fie atras de ceva, altfel nu valoreaz\ nici c`t o ceap\ degerat\. Se vede de la o po[t\ c\ nu te intereseaz\ munca pe care o faci, dar atunci ce te pasioneaz\? Aproape niciodat\ nu r\m`n f\r\ replic\, dar de data asta nu mi-a venit nimic inteligent `n minte ca s\-i r\spund. {i Meacham

st\tea cu ochii pe mine, av`nd un sur`s r\ut\cios [i sadic pe mutra ascu]it\ ca o lam\ de cu]it. Mi-am adus aminte c\ [tiam c`]iva tipi din cadrul companiei, chiar din departamentul meu, care pl\nuiau mereu cum s\ prind\ treizeci de secunde ca s\ discute cu Wyatt, m\car `n lift sau la lansarea vreunui produs sau cu cine [tie ce ocazie. Oamenii aceia `[i preg\tiser\ p`n\ [i replicile pe care s\ le rosteasc\. Iar eu, afl`ndu-m\ chiar `n biroul lui, t\ceam ca o mom`ie. – ~n timpul liber faci pe actorul sau ceva de genul \sta? Am cl\tinat din cap. – Ei, atunci e[ti bun, s\ [tii. Un adev\rat Marlon Brando. S-ar putea s\ nu te pricepi de nici o culoare s\ le vinzi rutere clien]ilor industriali, `ns\ pentru actorie po]i participa chiar la o Olimpiad\. – Dac\ e vorba de un compliment, mul]umesc, domnule. – Am auzit c\ m\ po]i imita de minune – adev\rat? Ia s\ te vedem! Am ro[it [i am negat cu un gest din cap. – ~n fine, ca s\ tragem linia, m-ai jefuit [i s-ar p\rea c\-]i imaginezi c\ o s\ scapi basma curat\. L-am privit `ngrozit. – Nu, domnule, nu cred c\ voi sc\pa basma curat\. – Scute[te-m\! N-am nevoie de `nc\ o demonstra]ie. }i-am urm\rit scena final\. Apoi a f\cut un semn cu m`na, ca un `mp\rat roman, iar Meacham i-a `ntins un dosar. Wyatt a aruncat o privire prin el. Calificativele pentru aptitudini tehnice s`nt dintre cele mai bune. La colegiu ai urmat cursuri avansate de tehnologie, dar ce specialitate? – Electronic\. – Pe vremea aceea doreai s\ te faci inginer? – Tat\l meu a vrut s\ termin o facultate care s\-mi asigure o slujb\. Eu, unul, a[ fi preferat s\ fiu chitarist solist `n grupul Pearl Jam. – A[a de bun e[ti? – Nu, am recunoscut. Pe fa]a lui a ap\rut o umbr\ de z`mbet. – V\d c-ai f\cut colegiul `n cinci ani. Ce s-a `nt`mplat? – Am fost exmatriculat un an.

30

JOSEPH FINDER

PARANOIA

31

– ~]i apreciez sinceritatea. Bine m\car c\ nu-mi serve[ti povestea aceea cum c\ ai fi f\cut primul an `n str\in\tate. Ce-ai f\cut? – Am f\cut o glum\ neroad\. Aveam rezultate slabe, de aceea am p\truns `n sistemul informatic al colegiului [i mi-am modificat calificativele. Dar [i pe ale colegilor de camer\. – Deci isprava asta nu e nou\. {i-a privit ceasul, a aruncat o privire spre Meacham, apoi spre mine. Adam, `]i propun ceva. Nu mi-a pl\cut felul `n care mi-a rostit numele mic; mi-a dat fiori. O propunere excelent\. De fapt, oferta e extrem de generoas\. – Mul]umesc, domnule. Habar nu avea la ce se referea, dar am priceput c\ nu putea fi nici bun\, nici generoas\. – Voi nega total c\ am rostit ceea ce-]i voi spune `n continuare. La o adic\, nu numai c\ o s\ neg, dar o s\ te dau `n judecat\ pentru def\imare dac\ `]i scap\ vreo vorb\, e clar? Te fac zob. Indiferent despre ce era vorba, sigur avea puterea s\ [i pun\ `n aplicare. Era miliardar, cam al treilea sau al patrulea `n topul celor mai boga]i oameni din America, dar fusese o dat\ chiar al doilea, asta `nainte de pr\bu[irea cursului ac]iunilor companiei. Voia s\ fie cel mai bogat – pornise pe urmele lui Bill Gates –, dar nu prea avea [anse. Am sim]it c\-mi bubuie capul. – Sigur. – }i-e limpede situa]ia ta? Pentru ce-ai f\cut po]i avea certitudinea – repet, certitudinea – c\ te alegi cu cel pu]in dou\zeci de ani de pu[c\rie. Prin urmare, alegi `nchisoarea sau ceea ce `nc\ nu [tii. E[ti dispus s\ accep]i un t`rg? Am `nghi]it `n sec. – Sigur. – Atunci s\-]i spun ce nu [tii, Adam. Un viitor foarte frumos pentru un inginer electronist ca tine, numai c\ trebuie s\ joci cum ]i se cere. Adic\, eu fac regulile jocului. Fa]a i-a luat foc. Vreau s\ te ocupi de un proiect special. Am aprobat din cap. – Vreau s\ fii angajat la Trion. – La... la Trion Systems? Nu pricepeam.

– La Departamentul de marketing pentru produse noi. ~n cadrul companiei exist\ c`teva posturi libere. – Dar n-am nici o [ans\ s\ fiu angajat acolo. – Adev\rat, nu te-ar angaja. Mai ales un tr`ntor de talia ta. ~ns\ ar lua `ntr-o clipit\ un superstar de la Wyatt, un t`n\r extrem de inteligent, care e pe cale s\ uimeasc\ pe toat\ lumea. – Nu `n]eleg. – Un tip iste] [i uns cu toate alifiile, ca tine? Tocmai ]i-am sc\zut c`teva puncte din coeficientul de inteligen]\. Lucid – de el te ocupai, nu? Se referea la produsul reprezentativ al companiei, acel PDA (Personal Data Assistant) compact, un soi de Palm Pilot `ndopat cu steroizi. O juc\rie incredibil\. Eu n-aveam nici o leg\tur\ cu asta. Nici m\car nu-mi cump\rasem a[a ceva. – N-o s\ m\ cread\ nimeni, am spus eu. – Ascult\ bine, Adam. Eu iau cele mai importante hot\r`ri de afaceri folosindu-mi instinctul, iar instinctul `mi spune acum c\ tu ai priceperea, inteligen]a [i talentul de a reu[i. Intri `n joc sau nu? – Adic\ vrei s\-]i transmit informa]ii, dac\ am `n]eles bine. M-a fixat cu o privire glacial\. – Ba chiar mai mult. Vreau s\-mi aduci informa]ii utile. – Cu alte cuvinte, s\ devin spion? C`rti]\, sau cum s-o fi chem`nd?! {i-a r\sucit m`inile cu palmele `n sus, de parc\ ar fi vrut s\ spun\: „Chiar at`t de idiot e[ti sau te prefaci?“ – N-are importan]\ cum o nume[ti. Vreau s\ pun m`na pe ceva de valoare, hmm, adic\ o proprietate intelectual\ de la Trion, iar m\surile lor de securitate s`nt de netrecut. Doar cineva din\untru poate ob]ine ce doresc, dar nu orice individ de acolo. ~mi trebuie o persoan\ important\. Ori recrutezi pe cineva, ori `l cumperi, ori `l v`ri acolo pe u[a din fa]\. {i vom avea un t`n\r simpatic, de[tept, cu recomand\ri deosebite – cred c\ putem `ncerca asta, cu [anse reale. – {i dac\ s`nt prins? – N-o s\ fii, a zis Wyatt. – Dar dac\...?

32

JOSEPH FINDER

PARANOIA

33

– Dac\ prime[ti slujba potrivit\, a intervenit Meacham, nu te prinde nimeni. Iar dac-o dai `n bar\ [i e[ti prins – ei, atunci te protej\m noi. Aveam `ndoieli serioase. – Vor fi foarte suspicio[i. – Din ce motiv? a `ntrebat Wyatt. ~n domeniul nostru, oamenii trec permanent de la o companie la alta. Oamenii de talent s`nt v`na]i. Ca fructele coapte la care ajungi. Tu tocmai ai `nregistrat un mare succes la Wyatt, nu ob]ii sus]inerea pe care crezi c\ o meri]i, vrei s\ faci lucruri mai m\re]e, cau]i [anse mai mari, mai mul]i bani – chestiile care se poart\. – M\ vor citi imediat. – Ba nu, dac\-]i faci treaba cum se cuvine, m-a contrazis Wyatt. Trebuie s\ `nve]i cum se face marketingul, trebuie s\ devii sclipitor, s\ munce[ti mai serios dec`t ai f\cut-o `n via]a ta demn\ de mil\. O s\-]i rupi fundul trudind. Doar un tip ambi]ios poate ob]ine ce vreau eu. ~ncearc\ la Trion [mecheria pe care ai reu[it-o aici [i-o s\ te treze[ti `mpu[cat sau trecut pe linie moart\ [i cu asta ai terminat cu experien]ele. {i te alegi cu prima variant\: `nchisoarea. – {tiam c\ tipii care se ocup\ de produse noi au to]i masterate. – O, nu! Goddard e de p\rere c\ toate masteratele astea s`nt ni[te rahaturi – o chestie cu care s`nt [i eu de acord. Nici el n-are a[a ceva. Consider\ c\ asta `]i limiteaz\ viziunea. {i, fiindc\ am adus vorba de limite... A pocnit din degete, iar Meacham i-a `ntins ceva, o cutiu]\ din metal, ce mi s-a p\rut cunoscut\. Un flacon cu Altoid. A deschis-o cu un pocnet. ~n\untru erau c`teva pastile care ar\tau ca aspirinele, dar nu erau a[a ceva. Imaginea mi se p\rea tot mai cunoscut\. O s\ termini cu porc\riile astea, Ecstasy, sau cum le spui tu. }ineam cutia cu pastile acas\, pe m\su]a de cafea; m-am `ntrebat c`nd [i cum puseser\ gheara pe ea, dar eram prea ame]it ca s\ protestez. A dat drumul flaconului `ntr-un co[ de gunoi `mbr\cat `n piele neagr\, aflat al\turi de canapea. Am auzit un bufnet `nfundat. A, la fel [i cu alte droguri, b\utura [i alte prostioare. Trebuie s\ renun]i la toate ca s\ sim]i c\ po]i zbura, ai priceput, domnule? Asta mi se p\rea a fi cea mai ne`nsemnat\ dintre problemele mele.

– {i ce se `nt`mpl\ dac\ nu m\ angajeaz\? – Pu[c\ria. Mi-a z`mbit diabolic. {i-n cazul \sta, nu cumva s\-]i preg\te[ti pantofi de golf. Mai cur`nd sabo]i. – Chiar dac\ fac toate eforturile? – Treaba ta e s\ nu dai gre[. }in`nd seama de calificativele pe care o s\ ]i le acord\m [i cu un antrenor ca mine, n-o s\ ai nici o scuz\ dac\ dai gre[. – {i despre ce sum\ va fi vorba? – Ce sum\? De unde dracu’ s\ [tiu? Cu mult mai mult dec`t prime[ti la noi, crede-m\. Ceva cu [ase cifre, asta-i clar. M-am str\duit s\ nu-mi dau de gol emo]ia. – Plus salariul pe care-l am `n prezent. {i-a `ntors fa]a spre mine [i m-a fixat cu o privire ca de mort. ~n ochi nu i-a lic\rit nici o expresie. „O fi luat Botox?“, m-am `ntrebat eu. – ~]i ba]i joc de mine! – ~mi asum un risc enorm. – Poftim? Eu risc, nu tu. Tu e[ti doar un ratat, un mare semn de `ntrebare. – Dac\ ai fi crezut asta cu adev\rat, nu mi-ai fi cerut a[a ceva. S-a `ntors c\tre Meacham. – Ce spune c\c\ciosul \sta? Meacham ar\ta de parc\ tocmai ar fi `nghi]it ceva pe nemestecate. – M\i pu]oiule, a zis el, ar trebui s\ dau un telefon [i... Wyatt a ridicat din nou bra]ul cu un gest imperial: – Gata, gata. Face pe grozavul. ~mi pac tipii care se dau mari. Bun, dac\ te angajeaz\ [i-]i faci treaba, prime[ti din ambele p\r]i. Dar dac\ nu-]i iese... – Mi-e clar, am continuat eu. Pu[c\ria. A[ vrea un timp de g`ndire [i v\ dau r\spunsul m`ine diminea]\. Wyatt a r\mas cu gura c\scat\, f\r\ nici o expresie `n ochi. A stat o clip\ pe g`nduri, apoi a zis, c`t se poate de rece: – Te las p`n\ m`ine la nou\. Ora la care procurorul general ajunge la birou. Nici Meacham nu s-a l\sat mai prejos:

34

JOSEPH FINDER

PARANOIA

35

– Te sf\tuiesc s\ nu sco]i o vorb\ despre discu]ia asta fa]\ de amici, taic\-t\u sau oricine altcineva. Altfel, nici n-o s\ apuci s\ vezi ce te-a lovit. – Am `n]eles, l-am asigurat eu. Nu-i nevoie s\ m\ amenin]a]i. – He-he, asta nu-i amenin]are, a zis Nicholas Wyatt. E o promisiune.

5
Am considerat c\ nu mai avea nici un haz s\ m\ duc la lucru, a[a c\ am plecat direct acas\. Mi se p\rea ciudat s\ c\l\toresc cu metroul la ora unu, al\turi de b\tr`ni, studen]i [i mame cu copii. Prin minte mi se `nv`rtejeau at`tea g`nduri `nc`t mi s-a f\cut grea]\. Apartamentul meu se g\sea la mai bine de zece minute dep\rtare de sta]ia de metrou. Era o zi `nsorit\, sfid\tor de vesel\. C\ma[a mi-era `nc\ umed\ [i emana un damf nepl\cut de sudoare. C`teva fete `mbr\cate cu salopete, av`nd nenum\rate inele pe unde se putea, tr\geau dup\ ele o grup de copii care se ]ineau de o funie lung\. Pu[tii f\ceau o g\l\gie de mama focului. Ni[te negri, `n bustul gol, jucau baschet pe un teren betonat, marcat doar de un gard de plas\. Dalele trotuarului st\teau str`mb [i am fost c`t pe ce se m\ `mpiedic, dup\ care am sim]it ceva alunecos sub talp\, semn c\ tocmai c\lcasem `n ceva f\cut de un c`ine. Simbolism care venea s\ sublinieze situa]ia mea. Intrarea `n apartamentul meu pu]ea a urin\, fie de pisic\, fie de la vreun boschetar. Po[ta `nc\ nu-mi sosise. ~n timp ce umblam la una dintre cele trei `ncuietori, cheile de pe inel au z\ng\nit. B\tr`na din apartamentul de vizavi a cr\pat u[a, at`t c`t `i permitea lan]ul de siguran]\, dup\ care a `nchis-o cu o bufnitur\: era prea scund\ ca s\ ajung\ la vizor. I-am f\cut un semn amical cu m`na. ~nc\perea era cufundat\ `n semiobscuritate, cu toate c\ storurile erau ridicate. Aerul din\untru p\rea sufocant, mirosind ap\sat a fum

36

JOSEPH FINDER

st\tut de ]igar\. Cum apartamentul era situat la nivelul trotuarului, `n cursul zilei nu puteam l\sa ferestrele deschise ca s\ aerisesc. Mobilierul ar\ta de-a dreptul jalnic: unica `nc\pere era dominat\ de canapeaua care-mi slujea [i de pat, av`nd sp\tar `nalt [i `mbr\cat\ `n stof\ de culoare verzuie, cu fire aurii, `ns\ acum p\tat\ de bere. ~n fa]a ei se g\sea un televizor Sanyo, cu diagonala de 49 de centimetri, c\ruia `i lipsea telecomanda. Un corp de bibliotec\ `nalt, din lemn de pin nefinisat, st\tea stingher `ntr-un col]. M-am a[ezat pe canapea, ridic`nd un nor de praf `n aer. Am sim]it o durere, semn c\ m\ a[ezasem pe bara din metal de sub perne. Mi-am adus aminte de canapeaua `mbr\cat\ `n piele a lui Nicholas Wyatt [i m-am `ntrebat dac\ el ar fi tr\it `ntr-o asemenea gaur\. Se spunea c\ pornise de jos, dar eu nu credeam a[a ceva; mi se p\rea imposibil ca el s\ fi locuit vreodat\ `ntr-o grot\ ca a mea. Am g\sit bricheta Bic sub m\su]a de cafea, cu t\blia din sticl\, apoi am trecut `n revist\ mormanul de note de plat\ de pe mas\. Nici nu m\ mai deranjasem s\ desfac plicurile. Aveam dou\ c\r]i de credit MasterCard [i trei Visa, toate cu solduri ca vai de lume, a[a c\ abia dac\ puteam achita c`teva dintre facturi. Dar, bine`n]eles, f\cusem deja alegerea.

6
– Te-au pus pe liber? Seth Marcus, cel mai bun amic al meu de pe vremea liceului, f\cea pe barmanul trei seri pe s\pt\m`n\ la o bomb\ cu preten]ii ce se numea Alley Cat1. ~n cursul zilei era jurist la o firm\ de avocatur\ din zona comercial\ a ora[ului. Zicea c\ avea nevoie de bani, dar eu eram convins c\, `n sinea lui, `[i luase slujba de barman ca s\-[i p\streze o vag\ deta[are [i s\ nu devin\ robotul corporat de care am`ndurora ne pl\cea s\ facem haz. – Pe liber, pentru ce? Oare c`t m\ dest\inuisem? ~i povestisem cumva despre telefonul lui Meacham, directorul pentru securitate? Speram c\ nu f\cusem prostia asta. Iar acum nu-i puteam sufla nici o vorb\ despre cle[tele `n care m\ prinseser\. – Pentru petrecerea aceea. Era g\l\gie [i nu l-am auzit prea bine, iar de la cel\lalt cap\t al barului cineva, ]in`ndu-[i dou\ degete `n gur\, a fluierat puternic [i strident. Tipul acela fluier\ la mine? Da’ ce, eu s`nt c`ine? {i l-a ignorat pe client. Am cl\tinat din cap. – A[adar, ai sc\pat? E[ti mare dac\ p`n\ la urm\ ]i-a ie[it [mecheria. Ce s\-]i ofer pentru a s\rb\tori isprava? – Brooklin Brown? A respins ideea cu un gest, ad\ug`nd: – Nuu.
1

„Pisica de pripas“ (n.tr.)

38

JOSEPH FINDER

PARANOIA

39

– Newcastle? Guinness? – Nu vrei o bere de la dozator? La astea nu se ]ine socoteala. Am ridicat indiferent din umeri. – Bun [i a[a. Mi-a turnat o bere, g\lbuie [i av`nd spuma ca ni[te cl\buci de s\pun; se vedea c\ nu avea `nc\ `ndem`narea necesar\. O parte din lichid s-a scurs pe t\blia zg`riat\ a barului. Seth era `nalt, simpatic, cu p\rul negru – atr\g`nd femeile ca un magnet – [i avea o b\rbu]\ ridicol\ [i un cercel `ntr-o ureche. Pe jum\tate evreu, ar fi vrut s\ fie negru. C`nta `ntr-o trup\ pe nume Slither, despre care auzisem `n c`teva r`nduri; nu erau prea grozavi, dar se l\udau mereu c\ „vor semna un contract“. Mai avea vreo alte zece mici afaceri, iar asta doar ca s\ nu recunoasc\ fa]\ de nimeni c\ se omora cu munca. Seth era singura mea cuno[tin]\ care dovedea mai mult cinism dec`t mine. Tocmai de aceea cred c\ r\m\sesem prieteni. Pe de alt\ parte, fiindc\ nu-l l\uda pe taic\-meu, cu toate c\ jucase `n echipa de fotbal antrenat\ ([i tiranizat\) de Frank Cassidy. ~n clasa a [aptea, c`nd ne f\ceam temele `n aceea[i `nc\pere, ne-am sim]it atra[i unul de cel\lalt instantaneu fiindc\ fuseser\m ale[i ]inte ale batjocurii de c\tre profesorul de matematic\, domnul Pasquale. ~ntr-a noua, m-am mutat de la [coala de stat [i m-am `nscris la Bartholomew Browning & Knightley, o [coal\ particular\ cu [taif, unde tata tocmai fusese angajat ca antrenor de fotbal [i de hochei, iar eu beneficiam de scutire de taxe. Numai c\ tata a fost concediat pentru `i rupsese unui pu[ti antebra]ul drept `n dou\ locuri [i antebra]ul st`ng `ntr-un loc. Mama copilului era [efa comitetului de supraveghere de la Batholomew Browning. {i uite-a[a s-a terminat cu scutirea de taxe [i am revenit la vechea [coal\ de stat. Dup\ concedierea de la Bartholomew Browning, tata s-a angajat la aceea[i [coal\ la care mergeam eu. Apoi, c`t eram `n liceu, am lucrat am`ndoi la aceea[i benzin\rie Gulf p`n\ c`nd Seth s-a s\turat de at`tea jafuri armate [i s-a angajat `n schimbul de noapte la Dunkin’ Donuts ca s\ fac\ gogo[i. C`teva veri la r`nd, am muncit am`ndoi ca sp\l\tori de geamuri la o companie din zona comercial\, care avea contracte cu mul]i zg`rie-nori,

p`n\ c`nd am socotit am`ndoi c\ at`rnatul `n corzi la etajul dou\zeci [i [apte era pasionant doar teoretic. Nu numai c\ ne plictisiser\m, dar era [i `nsp\im`nt\tor, o combina]ie total nefericit\. Poate unii `[i `nchipuie c\ leg\narea `n corzi pe fa]ada unei cl\diri, la mai bine de o sut\ de metri deasupra str\zii, `nseamn\ sport extrem, dar mie `mi suna mai degrab\ a `ncercare de sinucidere filmat\ cu `ncetinitorul. Fluieratul s-a repetat, mai intens [i sfredelitor. Lumea a `nceput s\ se uite la cel care fluierase, un tip durduliu [i cu un `nceput de chelie, `mbr\cat `n costum, iar c`]iva au `nceput s\ chicoteasc\. – M\ duc s\-i spun c`teva, a f\cut Seth. – Ab]ine-te, l-am sf\tuit, dar ratasem momentul, fiindc\ el pornise deja c\tre cel\lalt cap\t al barului. Mi-am scos o ]igar\ [i am aprins-o, timp `n care l-am urm\rit cum se apropie peste bar, fulger`ndu-l cu privirea pe individ [i d`nd impresia c\ o s\-l ia de guler, dar apoi oprindu-se brusc. Omul a zis ceva. Cei din jurul lui au `nceput s\ r`d\. Cu un aer calm [i deta[at, Seth a revenit. A z\bovit c`teva clipe s\ schimbe c`teva cuvinte cu dou\ femei frumoase, una blond\, cealalt\ brunet\, apoi le-a z`mbit. – Gata. Nu-mi vine s\ cred c\ mai fumezi, a constatat el. Mare t`mpenie, c`nd `l ai pe taic\-t\u ca exemplu. A luat o ]igar\ din pachetul meu, a aprins-o, a tras un fum, dup\ care a a[ezat-o `n scrumier\. – Mul]umesc pentru c\ nu-mi e[ti recunosc\tor c\ `nc\ mai fumez, altfel ce te f\ceai acum? am zis eu. Dar tu ce scuz\ `]i g\se[ti? A scos fumul pe n\ri. – Fraiere, mie-mi place s\ fac de toate. ~n alt\ ordine de idei, de familia mea nu se prinde cancerul. Doar nebunia. – Dar n-are cancer. – Emfizem, tot aia. Cum se simte b\tr`nul? – Bine, am r\spuns, ridic`nd din umeri. Nu ]ineam s\ discut despre asta, [i nici Seth. – Doamne, una dintre tipele alea vrea un Cosmopolitan, iar cealalt\, „o b\utur\ cu mult\ ghea]\“. Ce sil\ mi-e... – De ce? – Prea mult chin, [i-o s\-mi dea bac[i[ vreo moned\ de dou\[cinci de cen]i. Femeile nu-s generoase, am `nv\]at pe pielea

40

JOSEPH FINDER

mea. Isuse, uneori desfaci dou\ Budweiser [i te alegi cu doi dolari. Auzi, b\utur\ cu ghea]\! A scuturat iritat din cap. Ce oameni... A disp\rut vreme de c`teva minute, amestec`nd b\uturi [i alte ingrediente, dup\ care s-a auzit mugetul mixerului. Apoi le-a servit pe tipe, arunc`ndu-le un sur`s s\ le dea gata. Am`ndou\ s-au `ntors [i mi-au z`mbit mie. Dup\ ce a revenit, Seth m-a `ntrebat: – Ce faci mai t`rziu? – Mai t`rziu? Era deja aproape zece, iar la [apte [i jum\tate diminea]a trebuia s\ m\ `nt`lnesc cu un inginer de la Wyatt. Omul, mare scul\ `n cadrul proiectului Lucid, trebuia s\ m\ instruiasc\, dup\ care, `n urm\toarele zile, treceam la un director de v`nz\ri de produse noi, plus [edin]e de rutin\ cu un om specializat `n probleme executive. ~mi alc\tuiser\ un program demen]ial. Tab\r\ de instruc]ie `n toat\ regula, a[a vedeam eu lucrurile. Se terminase cu tr`nd\veala, cu sosirea la slujb\ la nou\ sau zece. Dar nu-i puteam spune toate astea lui Seth; trebuia s\-mi ]in gura fa]\ de toat\ lumea. – Termin la ora unu, a spus el. Tipele de colo m-au `ntrebat dac\ vreau s\ merg cu ele la Nightcrawler. Le-am spus c\ am [i un prieten. Tocmai te-au m\surat din ochi [i e[ti acceptat. – Nu pot, am zis eu. – Ce? – Trebuie s\ ajung la slujb\ devreme. La timp, mai precis. Seth m-a privit speriat, nevenindu-i s\ cread\. – Hei? Dar ce-ai p\]it? – S-a terminat cu joaca. M`ine `ncep devreme de tot. Un mare proiect. – Glume[ti, nu? – Din p\cate, nu. Tu nu trebuie s\ te duci la munc\ de diminea]\? – Ai devenit unul dintre \ia? Un carierist? Am sur`s str`mb. – A venit vremea s\ mai cresc. Gata cu joaca! Seth m-a privit cu dezgust. – Fraiere, niciodat\ nu-i prea t`rziu s\-]i faci copil\ria fericit\.

7
Dup\ zece zile chinuitoare de d\d\ceal\ [i `ndoctrinare sub `ndrumarea inginerilor [i a directorilor de marketing produse care se ocupaser\ de juc\ria portabil\ numit\ Lucid, capul mi-era doldora de tot soiul de informa]ii inutile. Mi s-a pus la dispozi]ie un „birou“ minuscul, situat `n apartamentul preziden]ial, care slujea drept c\mar\, cu toate c\ n-am stat mai deloc acolo. Cuminte, m-am prezentat la toate instructajele, n-am creat probleme nim\nui. Nu [tiam c`t o s\ fiu `n stare s\ suport tratamentul f\r\ s\ dau bir cu fugi]ii, dar perspectiva patului de `nchisoare de la Marion m-a ajutat s\ fiu motivat. Apoi, `ntr-o diminea]\, am fost chemat `ntr-un birou la dou\ u[i mai departe de b`rlogul lui Nicholas Wyatt. Placa de alam\ de pe u[\ preciza c\ apar]ine cuiva pe nume JUDITH BOLTON. ~n\untru, totul era alb – covorul, tapi]eria mobilierului, t\blia biroului, p`n\ [i florile erau albe. Nicholas Wyatt [edea pe o canapea alb\, al\turi de o femeie atr\g\toare, de[i b\tea spre patruzeci de ani, care flec\rea cu el cu un aer familiar, ba ating`ndu-l pe bra], ba r`z`nd. P\r ar\miu, picior peste picior, un trup zvelt pentru care tr\gea din greu la sal\, `mbr\cat\ `ntr-un taior bleumarin. Avea ochii alba[tri, buzele bine rujate, arcuite `n form\ de inimioar\, spr`ncenele ridicate provocator. Se vedea c\ fusese o mare frumuse]e, dar se mai b\bise pu]in. Mi-am dat seama c\ o mai z\risem, cu vreo s\pt\m`n\ `nainte, al\turi de Wyatt, `ntr-una dintre scurtele lui inspec]ii la [edin]ele

42

JOSEPH FINDER

PARANOIA

43

mele de instruire cu tipi de la marketing [i ingineri. St`nd cu ochii pe mine, ea `i [optise mereu ceva la ureche, dar nu s-au f\cut prezent\ri [i chiar m\ `ntrebasem cine era. C`nd m-am apropiat, mi-a `ntins m`na, f\r\ s\ se ridice de pe canapea – degete lungi, oj\ ro[ie –, [i mi-a str`ns-o ferm, aproape b\rb\te[te. – Judith Bolton. – Adam Cassidy. – Ai `nt`rziat, a zis ea. – M-am r\t\cit, am explicat, `ncerc`nd s\ mai `nveselesc atmosfera. A cl\tinat din cap, a sur`s [i a str`ns din buze. – Ai un defect: lipsa punctualit\]ii. Te rog s\ nu mai `nt`rzii, clar? I-am `ntors sur`sul, acela[i pe care `l folosesc fa]\ de poli]i[ti c`nd m\ `ntreab\ dac\ [tiu cu c`t goneam. „Dur\ aceast\ doamn\“, mi-am zis. – Bine`n]eles, am spus, apoi m-am a[ezat pe scaunul din fa]a ei. Wyatt a urm\rit schimbul de replici cu o min\ amuzat\. – Judith e una dintre cele mai apropiate colaboratoare, a precizat el. „Antrenorul“ meu pe probleme executive. Consigliere, dar [i manipulatoarea ta. Te sf\tuiesc s\ ascul]i fiece cuv`nt de-al ei. Eu a[a procedez. S-a ridicat [i a plecat, motiv`nd c\ are treab\. C`nd a ie[it, ea i-a f\cut un semn cu m`na. Devenisem de nerecunoscut. M\ schimbasem total. ~mi luasem adio de la rabla mea: acum conduceam un Audi A6 argintiu, `nchiriat de companie. Aveam [i o garderob\ nou\. ~ntr-o zi, una dintre asistentele lui Wyatt, despre care am aflat apoi c\ fusese model la British West Indies, m-a dus la cump\r\turi `ntr-un magazin scump, c\ruia nu `ndr\znisem s\-i trec pragul p`n\ atunci, [i m-a l\murit c\ de acolo `i lua hainele lui Wyatt. A ales c`teva costume, c\m\[i, cravate [i pantofi [i le-a achitat cu o carte de credit a companiei. Mi-a luat p`n\ [i ceea ce ea numea ciorapi, adic\ [osete. {i nici acestea nu erau ieftine, cum purtasem mereu, ci Armani sau Emenegildo Zegna. P\reau s\ radieze ceva: puteai spune c\ fuseser\ tricotate de italience v\duve, `n timp ce ascultau vreo oper\ de Verdi.

Tot ea a hot\r`t c\ perciunii – sau „favori]ii“, dup\ cum `i numea ea – trebuiau s\ dispar\. La fel [i aspectul ciufulit, de parc\ a[ fi dormit prost. M-a dus la un salon modern de coafur\ [i am ie[it sem\n`nd cu un model Ralph Lauren, numai c\ nu la fel de apetisant. M-am `ngrozit la g`ndul urm\toarei mele `nt`lniri cu Seth; [tiam c\ o s\-mi vin\ s\-mi astup urechile. S-a `ns\ilat [i o `ntreag\ legend\. Colaboratorii [i managerii mei de la Diviziunea Produc]ie/Rutere au fost anun]a]i c\ fusesem „deta[at“. S-au pus `n mi[care zvonuri cum c\ urma s\ fiu trimis `n Siberia, fiindc\ directorul diviziunii mele se s\turase de atitudinea mea. Un alt zvon sus]inea c\ primul vicepre[edinte al lui Wyatt fusese cucerit de un raport alc\tuit de mine [i-i „pl\cuse atitudinea“ mea, drept care mi se `ncredin]aser\ r\spunderi sporite, nu invers. Nimeni nu [tia adev\rul. Tot ce pricepuser\ era c\ disp\rusem subit din cubiculumul pe care `l ocupasem p`n\ atunci. Dac\ cineva s-ar fi deranjat s\ verifice organigrama, care se g\sea pe site-ul corpora]iei, ar fi observat c\ func]ia mea era acum aceea de director Proiecte speciale, la biroul directorului general executiv. Mi se fabricase o adev\rat\ biografie electronic\ [i birocratic\. Judith s-a `ntors c\tre mine [i a continuat de parc\ Wyatt nici nu trecuse pe acolo: – Dac\ te angajeaz\ cei de la Trion, trebuie s\ ajungi la locul de munc\ cu patruzeci [i cinci de minute `naintea tuturor. Nu mai bei la pr`nz sau dup\ orele de program sub nici o form\. S-a terminat cu distrac]ia, cocteilurile, [uetele cu „amici“ de la serviciu. Gata cu petrecerile. Dac\ trebuie s\ participi la vreo recep]ie `n cadrul companiei, bei doar ap\ mineral\. – M\ faci s\ cred c\ am devenit membru al Alcoolicilor Anonimi. – Consumul de alcool e un semn de sl\biciune. – Atunci, presupun c\ [i fumatul trebuie eliminat. – Gre[it, a spus ea. E un obicei resping\tor, dezgust\tor [i indic\ lipsa autocontrolului, dar mai exist\ [i alte aspecte. Prezen]a `n locurile de fumat reprezint\ un mod excelent de a trage cu urechea, de a cunoa[te oameni din diferite locuri de munc\ [i de a afla informa]ii utile. A, s\ nu uit\m de felul `n care str`ngi m`na. A cl\tinat

44

JOSEPH FINDER

PARANOIA

45

din cap. Aici ai fost lamentabil mai devreme. Hot\r`rea de a angaja pe cineva se ia `n primele cinci secunde – c`t dureaz\ o str`ngere de m`n\. Cine-]i spune altceva, minte. Prime[ti slujba dup\ cum dai m`na cu cel cu care ai interviul, iar `n cursul discu]iei, te zba]i s\ p\strezi impresia, s\ nu o schimbi. Mi-ai oferit o str`ngere moale, fiindc\ s`nt femeie. S\ nu mai procedezi a[a. F\-o cu fermitate, for]\ [i re]ine m`na celuilalt... Am sur`s ironic [i am `ntrerupt-o: – Ultima femeie care mi-a spus asta... Am observat c\ tr\s\turile fe]ei `i `nghe]aser\ odat\ cu `ntreruperea mea. Iart\-m\. Dup\ aceea, cu capul `nclinat `ntr-o parte, ca un pisoi m`ng`iat, mi-a z`mbit. – Mul]umesc. A f\cut o pauz\, dup\ care a continuat: Re]ine-mi m`na `nc\ o secund\ sau dou\. Prive[te-m\ `n ochi [i z`mbe[te-mi. ~ndreapt\-]i inima spre mine. Mai `ncerc\m o dat\. M-am ridicat [i i-am str`ns din nou m`na. – Ceva mai bine, a zis ea. ~nve]i repede. Oamenii care te `nt`lnesc vor g`ndi: „Tipul \sta are ceva ce-mi place, nu-mi dau seama de ce“. {i a[a `i c`[tigi. S-a uitat la mine cu un aer cercet\tor. Ai avut cumva nasul spart? Am confirmat cu un gest. – D\-mi voie s\ ghicesc: la fotbal. – La hochei, de fapt. – Interesant. Adam, faci atletism? – Am f\cut, am r\spuns [i m-am a[ezat. S-a aplecat `n fa]\, c\tre mine, cu b\rbia prins\ `n palma f\cut\ c\u[, examin`ndu-m\. – Mi-am dat seama. Dup\ cum mergi, dup\ felul `n care `]i mi[ti corpul. ~mi place. Dar nu te sincronizezi. – Poftim? – Trebuie s\ te sincronizezi. Se devii ca o oglind\. Dac\ m\ aplec `n fa]\, procedezi la fel. Dac\ m\ las pe sp\tar, m\ imi]i. Dac\ stau picior peste picior, tu, la fel. Urm\re[te-m\ cum aplec capul [i imit\-m\. Trebuie s\-]i potrive[ti chiar [i respira]ia cu a mea. Numai s-o faci cu subtilitate, nu ostentativ. A[a intri `n leg\tur\ cu oamenii

la nivelul subcon[tientului, `i faci s\ se simt\ `n siguran]\ l`ng\ tine. Oamenilor le plac cei care le seam\n\. Ne-am `n]eles? Am sur`s dezarmant sau, oricum, a[a mi-am `nchipuit. – {i `nc\ ceva. S-a aplecat [i mai aproape, `nc`t fa]a ei a ajuns la c`]iva centimetri de a mea. A [optit: Ai folosit prea mult\ lo]iune dup\ ras. De jen\, am sim]it c\-mi ia foc fa]a. – D\-mi voie s\ ghicesc: Drakkar Noir. N-a mai a[teptat confirmarea mea, fiindc\ [tia c\ avusese dreptate. {mecherie din liceu. Pariez c\ a[a le f\ceai pe majorete s\ li se `nmoaie genunchii. Ulterior, am aflat cine era Judith Bolton. Vicepre[edinte, adus\ la Wyatt Telecom `n urm\ cu c`]iva ani `n calitate de consultant special pentru Mc Kinsey & Company, pentru a-l sf\tui personal pe Nicholas Wyatt `n chestiuni delicate de personal, „rezolvarea conflictelor“ de la e[aloanele cele mai de sus ale companiei, anumite aspecte psihologice ale contract\rilor, ale negocierilor [i ale achizi]iilor. Avea diplom\ `n psihologie comportamental\, motiv pentru care i se spunea „doctor Bolton“. Indiferent dac\ o numeai „antrenor pentru directori“ sau „strateg `n probleme de conducere“, ea devenise instructorul personal al lui Wyatt. Ea `i spunea dac\ cineva era croit sau nu pentru a deveni director, dac\ altcineva trebuia concediat sau dac\ cineva `l lucra pe la spate. Radiografia din ochi orice umbr\ de lips\ de loialitate. Nici nu era de mirare c\ o convinsese s\ plece de la McKinsey [i o angajase cu un salariu corespunz\tor. Sigur\ pe sine, ea avea t\ria s\-l contrazic\ vehement sau s\-i spun\ lucruri pe care Wyatt nu le-ar fi acceptat din partea altcuiva. – A[a, `n prima noastr\ lec]ie trebuie s\ `nve]i cum s\ te por]i la interviu, a zis ea. – P\i, aici am fost angajat, am spus eu f\r\ vlag\. – Adam, acum juc\m la alt nivel, mi-a replicat ea z`mbind. E[ti un t`n\r de viitor [i trebuie s\ te por]i ca atare, dovedindu-te o persoan\ pentru care cei de la Trion ar fi `n stare s\ se dea peste cap pentru a o fura altei companii. ~]i place munca la Wyatt? Am privit-o lung, av`nd senza]ia c\ s`nt handicapat, pentru c\ nu pricepeam rostul `ntreb\rii:

46

JOSEPH FINDER

PARANOIA

47

– P\i, tocmai `ncerc s\ plec de aici, nu? {i-a rostogolit ochii cu un aer disperat [i a tras scurt aer `n piept. – Ba nu. Vorbe[ti la modul pozitiv despre asta. A `ntors capul `ntr-o parte [i m-a uimit prin fidelitatea cu care mi-a imitat vocea: S`nt mort dup\ ceea ce fac! M\ inspir\! Colaboratorii mei s`nt extraordinari! Interpretarea fusese at`t de bun\, `nc`t m-a speriat; parc\ mi-a[ fi auzit propriul glas pe banda robotului telefonic. – {i atunci de ce m\ prezint la interviu la Trion? – Pentru oportunit\]i, Adam. Nu ai motive s\ te pl`ngi de actuala slujb\ de la Wyatt. Nu e[ti nemul]umit. Pur [i simplu, faci un nou pas `n carier\ [i crezi c\ la Trion exist\ [anse mai mari de a face lucruri mai bune, mai importante. Adam, care-i cea mai grav\ sl\biciune a ta? Am r\mas o clip\ pe g`nduri. – N-am nici una, serios, am r\spuns. Nu-i bine s\-]i recuno[ti sl\biciunile. S-a str`mbat. – Vai, pentru numele lui Dumnezeu. O s\ cread\ c\ te autoam\ge[ti sau c\ e[ti de-a dreptul prost. – E o `ntrebare `ncuietoare. – Bine`n]eles. Interviurile pentru angajare s`nt ca ni[te c`mpuri minate, amice. Trebuie s\-]i recuno[ti sl\biciunile, dar niciodat\ s\ nu declari ceva care s\ te acuze. {i atunci, recuno[ti c\ e[ti un so] prea credincios sau un tat\ prea iubitor. Apoi [i-a asumat din nou [i vocea mea: Uneori s`nt at`t de satisf\cut de o aplica]ie software, c\ nu mai `ncerc [i altele“. Sau: „Uneori, c`nd m\ s`c`ie lucruri minore, nu le men]ionez cuiva cu glas ap\sat, fiindc\ `mi `nchipui c\ ele se vor rezolva de la sine“. Nu te pl`ngi suficient! Sau, ce zici de asta: „S`nt `nclinat s\ m\ las absorbit de c`te-un proiect, motiv pentru care muncesc prea mult, uit s\ mai plec acas\, iar asta pentru c\-mi place s\ rezolv totul, p`n\ la ultimul am\nunt. Poate muncesc mai mult dec`t e nevoie“. Ai priceput? Adam, abia atunci vor `ncepe s\ te vrea cu adev\rat.

Am sur`s, gest `nso]it de o `ncuviin]are din cap. Mam\, Doamne, `n ce m\ v`r`sem?! – Care-i cea mai mare gre[eal\ pe care ai f\cut-o `n activitate? – E clar c\ trebuie s\ recunosc ceva, am spus eu, destul de nelini[tit. – V\d c\ `nve]i repede, a zis ea, sec. – Poate mi-am asumat prea multe sarcini o dat\ [i... – {i ai dat rasol? Deci nu-]i cuno[ti limitele [i incompeten]a? Nu cred c\-i bine. O s\ spui: „A, nu mare lucru. Odat\, preg\team un raport pentru [eful meu [i am uitat s\-mi fac o copie de rezerv\, iar computerul meu s-a bu[it, a[a c\ am pierdut totul. M-am v\zut silit s\ stau p`n\ a doua zi la trei diminea]\, ca s\ refac tot ce pierdusem. Da, dar m-am `nv\]at minte – de atunci, `ntotdeauna fac copii“. Ai priceput? Cea mai mare gre[eal\ a ta nu ]i se poate pune `n c`rc\, mai ales c\ ai f\cut totul cum trebuia. – Am priceput. Am sim]it c\ m\ str`nge gulerul c\m\[ii [i a[ fi vrut s\ o [terg din biroul ei. – Adam, din c`te v\d, te adaptezi din mers, a conchis ea. O s\ reu[e[ti de minune.

PARANOIA

49

8
~n seara dinaintea primului meu interviu la Trion, m-am dus s\-l v\d pe tata. F\ceam asta cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\, uneori de mai multe ori, asta dac\ `mi telefona el ca s\ m\ cheme. {i o f\cea des, pe de o parte fiindc\ era singur (mama a murit acum [ase ani), pe de alta, fiindc\ devenise paranoic din cauza steroizilor pe care `i lua [i era convins c\ `ngrijitoarele `ncercau s\-l omoare. Din cauza asta, niciodat\ nu telefona din curtoazie, ca s\ mai schimb\m [i noi o vorb\; auzeam numai reclama]ii, m`r`ieli [i acuza]ii. Disp\ruser\ analgezicele, sus]inea el, convins c\ asistenta, pe nume Caryn, le [terpelea. Oxigenul furnizat de nu [tiu ce companie avea o calitate `ndoielnic\. Sau Rhonda, alt\ `ngrijitoare, c\lca mereu pe furtunul cu aer, smulg`ndu-i tuburile sau canulele din nas, aproape rup`ndu-i urechile. Dac\ a[ spune c\ `mi venea greu s\ p\strez femeile care aveau grij\ de el, a[ face o glum\ de care n-ar r`de nimeni. Rareori r\m`neau mai mult de c`teva s\pt\m`ni. Francis X. Cassidy era un tip irascibil – nici nu mi-l aminteam altfel –, iar, pe m\sur\ ce `mb\tr`nea [i boala se agrava, furia lui c\p\ta noi propor]ii. De c`nd `l [tiu a fumat c`teva pachete de ]ig\ri pe zi [i avea o tuse r\sun\toare [i plin\, f\c`nd mereu bron[it\. A[adar, n-am fost deloc surprins c`nd a fost diagnosticat cu emfizem pulmonar. La ce altceva ar fi putut s\ se a[tepte? Ani la r`nd nu reu[ise s\ sting\ nici lum`n\rile de pe tortul aniversar. Acum, emfizemul ajunsese `n faz\ terminal\, ceea

ce `nsemna c\ putea muri peste c`teva s\pt\m`ni, luni sau chiar ani. Nimeni nu putea preciza un termen. Din nefericire, toat\ povara de a m\ ocupa de `ngrijirea lui `mi revenise mie, singura lui progenitur\. Locuia tot `n apartamentul de la parter al unei cl\diri cu trei etaje `n care crescusem [i nu clintise nici un lucru[or de c`nd murise mama – acela[i frigider pr\p\dit care nu func]iona bine, aceea[i canapea cu arcurile sl\bite `ntr-o latur\, acelea[i perdele din dantel\, care se `ng\lbeniser\ cu vremea. Nu-[i pusese nici un ban deoparte, iar pensia `i era demn\ de mil\; abia acoperea plata medicamentelor. Asta `nsemna c\ o parte din salariul meu se ducea pe chirie, salariul femeii care `l `ngrijea [i c`te altele. Nu m\ a[teptam la mul]umiri [i nici nu m-am ales cu vreuna. Puteam s\ a[tept un milion de ani p`n\ s\-mi cear\ el vreun ban. Ne pref\ceam am`ndoi c\ banii pentru toate cheltuielile lui proveneau din vreo rent\ sau ceva de genul \sta. C`nd am ajuns la el, st\tea pe fotoliul extensibil preferat, `n fa]a televizorului cu ecran uria[, asta fiind principala lui ocupa]ie. Cu tuburile `n nas (ajunsese s\ aib\ permanent nevoie de oxigen), urm\rea nu [tiu ce prezentare comercial\ difuzat\ de televiziunea prin cablu. – Bun\, tat\, am zis eu. Mai bine de un minut nu m-a luat `n seam\, at`t era de hipnotizat de reclama aceea, de parc\ ar fi urm\rit scena du[ului din Psycho. Sl\bise, de[i avea pieptul c`t un butoi, iar p\rul tuns scurt `i albise tot. C`nd a ridicat privirea spre mine, a zis: – Javra aia pleac\, [tiai? „Javra“ `n chestiune era cea care `l `ngrijea, o irlandez\ capricioas\, cu fa]a supt\ [i p\rul vopsit `ntr-un ro[u-aprins, trecut\ de cincizeci de ani, pe nume Maureen. Ca [i cum abia ar fi a[teptat sosirea mea, [chiop\t`nd, fiindc\ avea probleme cu un [old, femeia a ap\rut aproape imediat `n camera de zi, duc`nd `n bra]e un co[ de rufe din plastic, `n care a[ezase `n ordine tricouri [i chilo]i cu picior, bogata garderob\ a tatei. Nu m\ surprindea c\ voia s\ renun]e la slujb\, ci faptul c\ `i trebuise at`t de mult p`n\ s\ ia hot\r`rea asta. Tata ]inea pe cap\tul m\su]ei din apropierea fotoliului o mic\ sonerie de u[\, f\r\ fir, pe care o folosea pentru a o chema pe

50

JOSEPH FINDER

PARANOIA

51

Maureen ori de c`te ori avea nevoie de ceva, adic\ tot timpul. Ba nu-i func]iona bine tubul de oxigen, ba tuburile din nas `i uscau mucoasa, ba avea nevoie de sprijin pentru a merge la baie s\ fac\ pipi. C`nd [i c`nd, ea `l ducea la „plimbare“ cu c\ruciorul electric, pentru ca el s\ se `nv`rt\ prin supermagazinul din zon\, s\ se pl`ng\ de „dobitoci“ [i s\-i mai aduc\ jigniri. O acuza c\ `ncerca s\-l otr\veasc\. Asta ar fi f\cut pe oricine s\ turbeze, iar Maureen p\rea [i a[a destul de u[or de scos din s\rite. – De ce nu-i spui motivul pentru care m-ai chemat? a zis ea, `n timp ce a a[ezat co[ul cu rufe pe canapea. – Of, pentru Dumnezeu, a f\cut tata. Vorbea `n propozi]ii scurte, rostind cuvintele sacadat, fiindc\ nu mai avea suflu. ~mi pui antigel `n cafea. Simt gustul. Asta se nume[te crim\, ucidere de b\tr`ni. – Dac\ a[ vrea s\ te omor, a[ folosi ceva mai bun dec`t antigel, l-a pus ea la punct. (Maureen `[i p\strase `nc\ accentul irlandez, cu toate c\ era `n America de peste dou\zeci de ani. Tata le acuza permanent pe `ngrijitoare c\ `ncearc\ s\-l omoare. Iar dac\ ar fi fost adev\rat, cum s\ le g\se[ti vin\?) M-a f\cut... nici nu vreau s\ repet cuv`ntul. – Ce mama p\catelor, i-am zis c\ e o gaur\. {i `nc\ am fost prea politicos fa]\ de cum se poart\. M-a atacat. Eu stau ]intuit aici cu tuburile astea `mpu]ite, iar t`rfa asta sare s\ m\ p\lmuiasc\. – I-am smuls ]igara din m`n\, a precizat Maureen. A `ncercat s\ fumeze pe furi[, c`t am cobor`t s\ m\ ocup de rufe. De parc\ n-ar mirosi a fum `n toat\ casa. Apoi m-a privit. Avea un u[or strabism [i un ochi `i fugea. N-are voie s\ fumeze! Nici nu [tiu unde-[i ascunde ]ig\rile – le ]ine pitite undeva, [tiu sigur! Tata a sur`s triumf\tor, dar n-a scos o vorb\. {i, oricum, ce-mi pas\ mie? a continuat ea cu am\r\ciune. Azi e ultima mea zi aici. Nu mai suport. Cei care alc\tuiau publicul de studio [i erau pl\ti]i s\ participe la reclam\ au scos un chiot [i au `nceput s\ aplaude frenetic. – S\ nu-]i `nchipui c-o s\-mi lipse[ti, a zis tata. Nu face nici pe dracu’. Uit\-te ce praf e aici. Ce naiba face muierea asta toat\ ziua? Maureen a ridicat co[ul cu rufe. – Trebuia s\ plec acum o lun\. Nici n-ar fi trebuit s\ accept slujba asta.

{i a ie[it din camer\ [ont`c\ind ca un ponei la trap m\runt. – Trebuia s-o concediez din clipa c`nd am v\zut-o, a bomb\nit tata. Mi-am dat seama imediat c\ e o uciga[\ de b\tr`ni. Apoi a respirat printre buzele str`nse, de parc\ ar fi tras aer printr-un pai. Nu aveam idee ce s\ fac. Tata nu putea sta singur – nici la baie nu ajungea f\r\ ajutor. Refuza s\-l duc la un c\min de b\tr`ni; zicea c\ mai cur`nd se sinucide. Mi-am l\sat palma pe m`na lui st`ng\, la care degetul ar\t\tor era conectat la un aparat cu un led care clipea, cred c\ se nume[te oximetru de puls. Cifrele de pe ecranul monitorului ar\tau 88 la sut\. – Las\, tat\, c\ g\sim noi pe cineva, l-am lini[tit eu. A ridicat m`na, repezindu-mi-o iritat pe a mea. – Ce fel de asistent\ e asta? a perorat el. Nu-i pas\ nici c`t negru sub unghie de al]ii. A izbucnit `ntr-o criz\ de tuse, a h`r`it [i apoi a scuipat `ntr-o batist\ mototolit\ pe care a scos-o nu [tiu de unde. Nu `n]eleg de ce dracu’ nu te mu]i `napoi aici. {i-a[a n-o s\ ajungi nic\ieri cu slujba aia. Am cl\tinat din cap [i am spus pe un ton r\bd\tor: – Nu pot, tat\. Am de achitat `mprumuturile f\cute pentru studii. Nu ]ineam s\-i amintesc c\ cineva trebuia s\ fac\ bani pentru a pl\ti femeile care nici nu veneau bine, c\ [i doreau s\ plece. – {i la ce ]i-a slujit colegiul? m-a luat el la rost. O risip\ de bani, asta a fost. }i-ai omor`t timpul distr`ndu-te cu prietenii t\i din lumea bun\; nu trebuia s\ cheltuiesc eu dou\zeci de mii de dolari pe an ca s\-]i faci tu de cap. Te descurcai [i f\r\. Am sur`s, ca s\-l fac s\ priceap\ c\ nu m\ sim]eam jignit. Nu-mi d\deam seama dac\ ie[irile acelea tembele se datorau steroizilor, Prednisonului pe care `l lua pentru a-i men]ine c\ile respiratorii deschise sau era vorba doar de caracterul lui obi[nuit. – Maic\-ta, odihneasc\-se `n pace, te-a r\sf\]at la culme. Te-a transformat `ntr-un f\t\l\u. A tras aer cu un [uierat. ~]i risipe[ti via]a. C`nd mama dracului o s\-]i g\se[ti [i tu o slujb\ ca lumea? Tata se pricepea ca nimeni altul s\ te zg`nd\reasc\ unde te durea mai tare. Am f\cut un nou efort ca s\ nu m\ enervez. Dac\ l-a[

52

JOSEPH FINDER

PARANOIA

53

fi luat `n serios, a[ fi `nnebunit. Avea temperamentul unui c`ine ]inut `n lan]. Mereu am avut sentimentul c\ izbucnirile lui de furie aduceau cu turbarea – nu se mai controla, a[a c\ nu avea rost s\-l `nvinuie[ti de ceva. C`nd eram mic, adic\ suficient de pr\p\dit ca s\ nu m\ zbat, `[i scotea cureaua de la br`u [i, pentru nimica toat\, m\ b\tea de m\ l\sa f\r\ suflare. Dup\ ce-mi administra b\taia, bolborosea `n mod invariabil: „Vezi ce m-ai silit s\ fac?“ – Caut `n continuare, am zis eu. – |[tia te miros de la o po[t\ c\ e[ti un neispr\vit, s\ [tii. – Care \[tia? – Companiile. Nimeni nu vrea fraieri. To]i vor oameni de succes. Adu-mi o Cola, te rog. |sta era laitmotivul lui [i `l dob`ndise pe vremea c`nd fusese antrenor – acela c\ eram un neispr\vit, c\ singurul lucru care conta era victoria, cine sosea al doilea era un ratat. Existase chiar o vreme c`nd vorba asta m\ irita. De-acum m\ obi[nuisem, `mi intra pe o ureche [i-mi ie[ea pe alta. M-am dus `n buc\t\rie, g`ndindu-m\ `n acest timp la ce urma s\ facem. Avea nevoie de asisten]\ zi [i noapte, problema nici nu se putea pune altfel. Numai c\ agen]iile nu voiau s\ mai trimit\ pe nimeni. La `nceput, am angajat asistente medicale de spital, care mai f\ceau c`te o tur\ pentru bani. Dup\ ce le-am epuizat pe astea, am reu[it s\ g\sim o serie de persoane a c\ror calificare medical\ se realizase la vreun curs de dou\ s\pt\m`ni, dup\ `ncheierea c\ruia primeau o diplom\ care le d\dea dreptul s\ `ngrijeasc\ bolnavi. Dup\ aceea, luam pe cine mai puteam g\si la mica publicitate. Maureen f\cuse `n frigider o ordine care mi-a amintit de cea dintr-un laborator medical. Cutiile de Cola st\teau aliniate pe un raft pe care `l a[ezase la `n\l]imea potrivit\. P`n\ [i paharele din dulap, de obicei pr\fuite [i p\tate cu de toate, sticleau. Am umplut dou\ cu ghea]\, apoi am turnat din cutie `n fiecare. Trebuia s\ o domolesc pe Maureen, s\-mi cer iertare `n numele tatei, s\ m\ milogesc [i s\ m\ umilesc, chiar s\ o mituiesc, dac\ trebuia. S\ r\m`n\ m\car p`n\-i g\seam `nlocuitor. Poate reu[eam s\ fac apel la sentimentul ei de r\spundere fa]\ de b\tr`ni [i bolnavi, de[i eram con[tient c\ acel

sentiment, at`ta c`t fusese, se risipise din cauza crizelor de isterie ale tatei. Adev\rul era c\ m\ cuprinsese disperarea. Dac\ a[ fi ratat interviurile de a doua zi, a[ fi avut tot timpul din lume, dar m-a[ fi aflat `ntr-o celul\ din Illinois. {i n-ar mai fi folosit la nimic. M-am `ntors cu paharele, f\c`nd cuburile de ghea]\ s\ scoat\ clinchete `n ritmul pa[ilor. Emisiunea de reclam\ cu public `nc\ nu se `ncheiase. C`t Dumnezeu avea s\ mai ]in\? {i, la o adic\, cine se uita la ele? ~n afar\ de oameni ca taic\-meu, bine`n]eles. – Tat\, s\ nu-]i faci probleme, am zis, `ns\ el adormise deja. Am r\mas `n fa]a lui c`teva secunde, urm\rindu-l, ca s\ v\d dac\ mai tr\ia. Respira. St\tea cu capul c\zut `n b\rbie, `nclinat `ntr-o pozi]ie ciudat\. Oxigenul scotea un susur u[or. Undeva la subsol, Maureen tr`ntea tot felul de lucruri, pesemne repet`ndu-[i replicile dinaintea plec\rii. Am a[ezat paharele pe cap\tul m\su]ei pe care st\teau `ngr\m\dite medicamentele [i telecomenzile. Apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe b\tr`n pe fruntea ro[ie [i p\tat\ de puncte maronii. – O s\ g\sim noi pe cineva, am zis eu `ncet.

PARANOIA

55

9
Sediul corpora]iei Trion Systems ar\ta ca un Pentagon din crom lustruit. Fiecare dintre cele cinci laturi era o „arip\“ de c`te cinci etaje. Cl\direa fusese proiectat\ de nu [tiu ce arhitect renumit. Dedesubt se afla parcarea, plin\ de automobile BMW [i Range Rover, plus Volkswagen-broscu]\ [i c`te altele, dar, din c`te mi-am dat seama, nu existau locuri rezervate. Ajuns la Aripa B, m-am prezentat la „ambasadorul de recep]ie“, numele fistichiu dat recep]ionerei. Ea mi-a tip\rit un ecuson de identificare, pe care scria „VIZITATOR“. L-am lipit pe buzunarul de la piept al costumului meu cenu[iu, marca Armani, [i am a[teptat `n hol sosirea unei femei, pe nume Stephanie, care trebuia s\ m\ conduc\. Aceast\ Stephanie era asistenta vicepre[edintelui care se ocupa de angaj\ri, Tom Lundgren. Am `ncercat s\ m\ orientez, s\ meditez [i s\ m\ calmez. Am ]inut s\-mi reamintesc c\ `mi sur`sese norocul. Cei de la Trion doreau s\ completeze postul de director de marketing pentru produs – tocmai le plecase cineva, iar eu fusesem preg\tit exact pentru slujba asta, instruit din punct de vedere genetic [i tehnic [i renovat din temelii. ~n ultimele c`teva s\pt\m`ni, li se povestise c`torva dintre cei mai tari c\ut\tori de talente despre un t`n\r uimitor de la Wyatt, care putea fi racolat imediat. Ca fructul copt, care at`rn\ la `ndem`n\. Vestea s-a r\sp`ndit la o [uet\, la c`te-o conferin]\ din domeniu, din gur\-n gur\. Pe mesageria vocal\ a telefonului am `nceput s\ primesc tot soiul de mesaje de la recrutori.

Nici nu mai e nevoie s\ spun c\ `mi `nv\]asem bine lec]ia `n ceea ce privea Trion Systems. Am aflat astfel c\ gigantul produc\tor de aparatur\ electronic\ de larg consum fusese `nfiin]at la `nceputul anilor [aptezeci de legendarul Augustine Goddard, a c\rui porecl\ nu era Gus, ci Jock. Omul devenise o figur\ legendar\. Absolvise Institutul Tehnic din California, `[i satisf\cuse stagiul militar la marin\, lucrase la Fairchild Semiconductor, apoi la Lockheed [i inventase o tehnologie foarte avansat\ de producere a tuburilor cinescop pentru televizoare. ~n general, era considerat un geniu, dar, spre deosebire de al]i tirani geniali care `nfiin]aser\ corpora]ii multina]ionale, despre el se afirma c\ nu se purta ca un tic\los. Oamenii ]ineau la el, fiindu-i devota]i orbe[te. Constituia o prezen]\ distant\, patern\. Cei care `l z\reau c`nd [i c`nd pe Jock Goddard se considerau noroco[i, de parc\ ar fi reu[it s\ fotografieze vreun OZN. Chiar dac\ Trion nu mai producea cinescoape color, licen]a pentru tub fusese v`ndut\ companiilor Sony [i Mitsubishi [i celorlalte firme japoneze care fac televizoare pentru America. Ulterior, propulsat de faimosul modem Goddard, Trion se profilase pe comunica]ii electronice. ~n prezent, compania se ocupa de telefoane celulare [i pagere, componente de computer, imprimante laser color, asisten]i digitali personali [i alte chestii de genul \sta. Pe una dintre u[ile ce d\dea spre hol a ap\rut o femeie usc\]iv\, cu p\r castaniu, elegant coafat. – Cred c\ tu e[ti Adam. I-am str`ns m`na cu fermitate. – M\ bucur s\ te cunosc. – S`nt Stephanie, a precizat ea. Asistenta lui Tom Lundgren. Apoi m-a condus spre [irul de lifturi. Am schimbat c`teva banalit\]i. M-am str\duit s\ m\ ar\t entuziasmat, dar nu cople[it, iar ea mi s-a p\rut cu mintea `n alt\ parte. La etajul [ase se g\seau cubiculumurile obi[nuite, doar cubiculumuri c`t vedeai cu ochii, desp\r]ite prin pere]i `nal]i. Drumul pe care m-a dus mi-a dat impresia unui labirint; n-a[ fi reu[it s\ reg\sesc drumul p`n\ la lift dec`t dac\ a[ fi pres\rat firimituri ca `n nu [tiu ce basm. Aici, totul era standardizat, cu excep]ia unui monitor, al c\rui screen saver era o imagine

56

JOSEPH FINDER

PARANOIA

57

tridimensional\ a lui Jock Goddard z`mbind [i rotindu-se, de parc\ ar fi fost capul actri]ei Linda Blair `n Exorcistul. ~ncearc\ s\ faci asta la Wyatt – cu capul lui Nick Wyatt, adic\ – [i s-ar putea ca hienele corpora]iei s\-]i sparg\ rotulele. Am ajuns la o sal\ de [edin]e ce avea pe u[\ o plac\ pe care scria „STUDEBAKER“. – Studebaker, nu? – Da, toate s\lile de [edin]\ poart\ nume de ma[ini clasice americane. Mustang, Thunderbird, Corvette, Camaro. Jock e mort dup\ ma[inile americane. A rostit „Jock“ cu oarecare st`ng\cie, de parc\ i-ar fi pus [i semnele cit\rii, ceea ce ar\ta c\ nu i se adresa directorului general executiv pe numele mic, dar c\ toat\ lumea `i spunea a[a. Vrei ceva de b\ut? Judith Bolton `mi recomandase s\ accept `ntotdeauna, fiindc\ oamenilor le place s\ le fac\ servicii altora, [i m\ avertizase c\ to]i cei care m-au v\zut, p`n\ [i cei de la recep]ie, vor fi invita]i s\ emit\ o p\rere `n privin]a mea. – Da, Cola, Pepsi, orice, am spus eu. N-a[ fi vrut s\ par preten]ios. Mul]umesc. M-am a[ezat pe o latur\ a mesei, cea de unde puteam privi spre u[\, nu spre cap\tul ei. C`teva minute mai t`rziu, un b\rbat masiv cu pantaloni kaki [i o bluz\ bleumarin de golf, av`nd semnul companiei pe ea, a intrat furtunos `n camer\. Tom Lundgren: l-am recunoscut instantaneu, pentru c\-i v\zusem figura `n dosarul pe care doctorul Bolton `l preg\tise pentru mine. Vicepre[edintele pentru Sectorul comunica]ii personale. Patruzeci [i trei de ani, cinci copii, juc\tor pasionat de golf. ~n spatele lui a ap\rut [i Stephanie, care aducea o Cola [i o sticl\ de ap\ Aquafina. Lundgren mi-a str`ns m`na gata s\ mi-o striveasc\. – Adam, s`nt Tom Lundgren. – ~nc`ntat de cuno[tin]\. – Ba eu s`nt `nc`ntat. Am auzit lucruri mari despre tine. Ridic`nd cu modestie din umeri, am z`mbit. „Lundgren nu poart\ nici m\car cravat\, m-am g`ndit, iar eu ar\t ca un antreprenor de pompe funebre.“ Judith Bolton m\ prevenise c\ s-ar putea `nt`mpla

a[a ceva, dar a ad\ugat c\ era preferabil s\ exagerez cu `mbr\c\mintea dec`t s\ apar acolo `mbr\cat prea sport. Semn de respect [i alte baliverne. Lundgren s-a a[ezat al\turi [i s-a `ntors cu fa]a spre mine. La plecare, Stephanie a `nchis u[a cu delicate]e `n urma ei. – A[adar, se munce[te intens la Wyatt, pariez. Avea buze sub]iri de tot [i un z`mbet care se stingea [i aprindea una-dou\. Fa]a `i era aspr\, ro[iatic\, semn c\ juca prea mult golf ori avea o acnee rozacee. Piciorul drept `i tres\lta ca un piston. Deborda de energie; p\rea s\ fi b\ut mai mult\ cafea dec`t ar fi trebuit, iar asta m-a f\cut s\ vorbesc repede. Apoi mi-am adus aminte c\ era mormon, deci nu bea cafea. N-a[ fi vrut s\-l v\d dup\ ce ar fi b\ut un ibric `ntreg. Pesemne c\ ar fi ]`[nit pe o orbit\ intergalactic\. – ~mi place [i s\ muncesc intens, am spus. – M\ `nc`nt\ s\ aud asta. {i la noi e la fel. Mi-a z`mbit scurt, apoi a redevenit sobru. Cred c\ aici s`nt mai mul]i oameni cu grupa de s`nge A dec`t la oricare alt\ companie. Tuturor le merg mai iute ceasurile. A desf\cut capacul sticlei de ap\ [i a luat o gur\. Am afirmat mereu c\ e grozav s\ lucrezi la Trion – dar asta `n concediu. Po]i r\spunde la po[ta electronic\, la mesaje vocale, s\ faci tot felul de lucruri, dar, Dumnezeule, pentru vacan]a asta pl\te[ti cu v`rf [i `ndesat. C`nd revii, c\su]a vocal\ e plin\ [i te treze[ti strivit de at`ta munc\. Am aprobat cu un gest din cap [i am sur`s, ca unul care cuno[tea secretul \sta. La marile corpora]ii, p`n\ [i celor de la marketing le place s\ vorbeasc\ de parc\ ar fi ingineri, de aceea i-am ]inut hangul. – {tiu prea bine cum e, am zis eu. Ai la dispozi]ie doar o anumit\ perioad\, de aceea trebuie s\ hot\r\[ti cum `]i cheltuie[ti timpul. Am afirmat asta repet`nd `n oglind\ mi[c\rile lui, aproape maimu]\rindu-l, dar se p\rea c\ nu observ\. – Bine`n]eles. A[a, `n perioada de fa]\ nu prea ]ineam s\ angaj\m personal nou – mai nimeni nu face asta. Numai c\ unul dintre managerii de produs a fost transferat peste noapte. Am dat din cap.

58

JOSEPH FINDER

PARANOIA

59

– Produsul acesta – Lucid – s-a v\dit genial [i l-a ajutat foarte mult pe Wyatt s\ r\m`n\ pe un segment de pia]\ care este destul de agitat. De el te-ai ocupat, nu? – Mai mult echipa mea. Eu doar am f\cut parte din echip\. N-am rezolvat totul chiar singur. Am avut impresia c\ i-a pl\cut r\spunsul meu. – Da, dar din c`te-am auzit, ai fost pionul principal. – N-a[ zice chiar a[a. Muncesc din greu [i-mi place mult ce fac, apoi s-a `nt`mplat s\ m\ aflu `n locul potrivit la momentul potrivit. – E[ti prea modest. – Tot ce se poate. Am sur`s. Se l\sase p\c\lit, `nghi]ise, cu fir cu tot, nada cu modestia [i sinceritatea. – Cum reu[e[ti? Care e secretul? Am expirat lung printre buzele str`nse, de parc\ mi-a[ fi amintit cum alergasem `ntr-o curs\ de maraton. – Nici un secret. Munca de echip\. Realizarea consensului, motivarea oamenilor din echip\. – Mai precis. – Sincer s\ fiu, ideea de la care s-a pornit a fost s\ realiz\m ceva care s\ bat\ Palm Pilot-ul. (M\ refeream la PDA, cel care b\tea de departe Palm Pilot-ul.) La primele [edin]e pentru stabilirea conceptului, am `nfiin]at un grup func]ional mixt – ingineri, oameni de la marketing, de la DI, dar [i o firm\ extern\ de DI. (DI e expresia celor din companie pentru a denumi designul industrial. D\deam pe afar\. {tiam r\spunsul pe de rost.) Am analizat studiile de pia]\, am v\zut care s`nt minusurile produselor Trion, Palm, Handspring sau Blackberry. – {i care a fost minusul produsului nostru? – Viteza. Leg\tura f\r\ fir e slab\, dar s`nt convins c\ [tii asta deja. Afirma]ia aceast\ fusese planificat\ cu mult\ migal\: Judith tocmai luase de pe Net ni[te declara]ii sincere pe care Lundgren le f\cuse la c`teva conferin]e, unde recunoscuse sl\biciunea produsului. Devenea un critic `nver[unat c`nd eforturile celor de la Trion nu d\deau rezultatele dorite. Men]ionarea adev\rului de c\tre mine constituia un

risc pe care Judith `l calculase. Dup\ ce-i analizase stilul managerial, ea ajunsese la concluzia c\ Lundgren dispre]uia servilismul [i aprecia adev\rul spus `n fa]\. – Corect, a recunoscut el. Mi-a aruncat unul dintre acele sur`suri de o milisecund\. – ~n orice caz, am studiat toate scenariile posibile. Ce [i-ar dori o mam\ de fotbalist, un director de companie, un [ef de echip\ din domeniul construc]iilor. Am discutat despre setul de caracteristici, form\ [i c`te altele. Consult\rile au avut un caracter foarte liber, f\r\ formalit\]i. Ideea mea a fost s\ `mbin elegan]a designului cu simplitatea. – M\ `ntreb dac\ nu cumva ai gre[it acord`nd prea mare importan]\ designului, sacrific`nd func]ionalitatea, a sugerat Lundgren. – La ce te referi? – I-ar fi trebuit [i o intrare pentru leg\tur\ instantanee. Singurul punct slab al produsului, din c`te mi-am dat eu seama. Asta reprezenta o provocare deosebit\ [i am profitat de ea. – S`nt perfect de acord. (Ce Dumnezeu, doar m\ `narmasem cu o sumedenie de pove[ti privind succesele „mele“, iar `n privin]a a[a-ziselor mele e[ecuri m\ descurcam at`t de bine, `nc`t ele ar fi fost interpretate drept victorii pe c`mpul de lupt\.) Da, a fost o eroare monumental\. Sigur, aceea a fost cea mai important\ caracteristic\ la care s-a renun]at – ea figura `n conceptul ini]ial al produsului, dar f\cea ca forma s\ se modifice dincolo de limitele pe care le doream, de aceea s-a renun]at la ea pe parcurs. (Ei, de asta ce mai zici?) – {i o s\ se rezolve problema asta la urm\toarea genera]ie de produse? Am cl\tinat din cap: – ~mi pare r\u, nu-]i pot spune asta. Asta o decide doar Wyatt Telecommunications. Nu e vorba doar de o chestiune juridic\, ci de o `ndatorire moral\ pentru mine – c`nd `]i dai cuv`ntul, trebuie s\ procedezi `ntocmai. Dac\ te deranjeaz\ asta... Mi-a aruncat o privire `n care, dup\ p\rerea mea, se vedea o sincer\ apreciere. Punct ochit, punct lovit.

60

JOSEPH FINDER

– Nu, deloc. Respect acest principiu. Cel care ar transmite informa]ii secrete de la ultimul loc de munc\ va proceda la fel [i cu mine. Nu mi-a sc\pat formularea „ultimul loc de munc\“: Lundgren m\ alesese deja [i se d\duse de gol. {i-a scos pagerul [i a verificat lista de apeluri. C`t durase discu]ia dintre noi, primise c`teva mesaje, aparatul fiind dat pe modul silen]ios. – N-a[ vrea s\-]i mai r\pesc din timp, Adam. A[ dori ca acum s\ o cuno[ti pe Nora.

10
La cincizeci de ani, Nora Sommers era blond\ [i avea ochi mari, destul de dep\rta]i de nas, care te ]ineau tot timpul sub observa]ie. Mi-a amintit de aspectul feroce al unui animal de hait\. Poate m\ influen]ase dosarul ei, care o descria drept nemiloas\ [i tiranic\. Era directoare, [efa proiectului Maestro, un fel de aparat ca al celor de la Blackberry, dar de mai mici dimensiuni, care `[i cam tr\ise traiul. Era recunoscut\ pentru faptul c\ organiza [edin]e cu personalul chiar la [apte diminea]a. Nimeni nu voia s\ fie inclus `n echipa ei, motiv pentru care compania `nt`mpina dificult\]i pentru ocuparea posturilor. – A[adar, nu-i o pl\cere extraordinar\ s\ lucrezi pentru Nick Wyatt, adev\rat? a `nceput ea. Nu mai aveam nevoie de Judith Bolton care s\-mi spun\ c\ nu trebuie niciodat\ s\ te pl`ngi de fostul [ef. – Dac\ vrei p\rerea mea sincer\, am zis eu, e exigent, dar m-a f\cut s\ dau din mine tot ce aveam mai bun. E un perfec]ionist. Nu pot dec`t s\-l admir pentru asta. A aprobat din cap cu gravitate, de parc\ a[ fi ales r\spunsul potrivit la un examen gril\. – Te ]ine mereu `n priz\, nu? Oare se a[tepta s\-i spun adev\rul despre Nick Wyatt? C\ era un nesuferit [i un `nfumurat? Cred c\ nu. Am `ntins coarda ceva mai mult: – C`nd lucrezi la Wyatt e ca [i cum ai dob`ndi experien]a de zece ani `ntr-unul – `n loc s\ cape]i treptat experien]\.

62

JOSEPH FINDER

PARANOIA

63

– Frumos ai spus-o, a recunoscut ea. ~mi plac oamenii de la marketing care vor s\ m\ `mbrobodeasc\. Asta e o calitate esen]ial\ `n meseria noastr\. Dac\ m\ po]i m\guli pe mine, vei fi `n stare s\ faci acela[i lucru [i cu cei de la Journal. Am mirosit primejdia: Will Robinson. Trebuia s\ devin precaut. Aproape c\ z\risem col]ii ascu]i]i ai capcanei. De aceea am privit-o pe Nora cu un aer nedumerit. – Da, a continuat ea, s-a dus vestea despre tine. Care a fost cea mai grea lupt\ pe care a trebuit s-o duci `n cadrul proiectului Lucid? Am reformulat povestea pe care i-o servisem lui Tom Lundgren, iar ea nu s-a ar\tat impresionat\. – Nu mi se pare c\ s-a purtat chiar o b\t\lie, m-a contrazis ea. A[ spune mai cur`nd c\ a fost un compromis. – Poate c\ trebuia s\ vezi totul, am zis. M\ atinsese. Mi-am derulat prin minte toate anecdotele referitoare la elaborarea proiectului Lucid [i am continuat: A, aproape c\ a ie[it o p\ruial\ `n leg\tur\ cu designul pad-ului. E vorba de un pad pe care se lucreaz\ `n cinci direc]ii [i are [i difuzor `ncorporat. – Da, cunosc produsul. {i la ce se referea ne`n]elegerea? – P\i, cei de la design industrial considerau asta punctul esen]ial al produsului, fiindc\ `]i atr\gea imediat aten]ia. ~ns\ eu eram presat destul de mult de ingineri, care sus]ineau c\ e aproape imposibil [i riscant; ei voiau s\ separe difuzorul de pad-ul direc]ional. Oamenii de la design erau convin[i c\, dac\ se separau cele dou\ func]ii, aspectul va fi asimetric [i aglomerat. Asta a creat tensiuni. De aceea a trebuit s\ pun piciorul `n prag. Am zis c\ rezolvarea acestei probleme era primordial\. Designul nu se adresa numai ochiului, ci constituia o caracteristic\ tehnologic\ – ar\ta concuren]ei c\ noi putem realiza ceva ce nu se mai f\cuse p`n\ atunci. ~[i a]intise ochii ca ni[te lasere asupra mea de parc\ devenisem un pui olog. – Of, inginerii \[tia, a zis ea [i s-a cutremurat `nfiorat\. Uneori se dovedesc de-a dreptul imposibili. N-au deloc sim]ul afacerilor. Col]ii metalici ai capcanei sclipeau de stropi de s`nge.

– Dac\ m\ g`ndesc bine, n-am avut probleme cu inginerii, am zis eu. Consider c\ ei s`nt inima unei companii. Niciodat\ nu-i contrazic definitiv; prefer s\ `i inspir, sau m\car m\ str\duiesc s-o fac. Ideea directoare [i intui]ia, cam astea ar fi armele secrete. Acestea ar fi c`teva dintre lucrurile care m\ atrag la Trion – aici, inginerii s`nt la mare cinste, lucru absolut normal. E vorba de o cultur\ a inova]iei. „De ajuns“, mi-am zis, pentru c\ `ncepusem s\ repet papagalice[te dintr-un interviu acordat c`ndva de Jock Goddard revistei Fast Company, dar am avut impresia c\ a dat roade. Se [tia c`t de mult `l iubeau inginerii pe Goddard, fiindc\ [i el f\cea parte din aceea[i tagm\. Inginerii considerau c\ e o pl\cere s\ lucreze la Trion, fiindc\ Departamentul de cercetare-dezvoltare beneficia de fonduri substan]iale. Nora Sommers a r\mas mut\ pre] de o clip\. Apoi a zis: – ~n ultim\ analiz\, inova]ia se dovede[te esen]ial\. Isuse, crezusem c\ `mi jucasem prost rolul, dar femeia aceea folosea cli[eele verbale ca pe o a doua natur\. Ca [i cum le-ar fi `nv\]at dintr-un manual de conversa]ie. – Evident, am aprobat-o eu. – Ia spune-mi, Adam, care ar fi cea mai mare sl\biciune a ta? Am sur`s, `nclin`nd din cap, iar `n minte am rostit o rug\ciune de recuno[tin]\ pentru sfaturile primite de la Judith Bolton. Mi-am intrat din nou `n rol. Dumnezeule, totul se dovedise mult prea u[or.

PARANOIA

65

11
Am primit vestea direct de la Nick Wyatt. C`nd, condus de Yvette, am intrat `n biroul lui, l-am g\sit st`nd pe un aparat de fitness tip Precor, plasat `ntr-un col]. Purta un tricou `mbibat de sudoare [i un [ort de culoare ro[ie [i p\rea `n mare form\. M-am `ntrebat dac\ lua steroizi. Avea pe cap un dispozitiv telefonic cu microfon [i casc\ [i tocmai r\cnea ni[te ordine. Trecuse mai bine de o s\pt\m`n\ de la interviurile pe care le d\dusem la Trion [i, de atunci, lini[te total\. {tiam c\ totul mersese strun\ [i nu aveam nici o `ndoial\ c\ recomand\rile mele sunau spectaculos, `ns\, cine [tie, se putea `nt`mpla orice. ~mi `nchipuisem, cu totul gre[it, c\ dup\ interviuri mi se va da liber de la [coala de spioni, dar n-am avut parte de un asemenea noroc. Preg\tirea a continuat, inclusiv ceea ce ei numeau „secretele meseriei“ – cum s\ fur materiale f\r\ s\ fiu prins, cum s\ copiez documente [i fi[iere, cum s\ cercetez baza de date Trion, cum s\-i contactez pe st\p`nii mei dac\ ap\rea ceva care nu suferea am`nare p`n\ la `nt`lnirea programat\. Meacham [i un alt veteran din serviciul de securitate de la Wyatt, care lucrase vreo dou\zeci de ani la FBI, m-au `nv\]at cum s\ iau leg\tura cu ei prin po[ta electronic\, folosind un sistem care te f\cea anonim, adic\ un server de e-mailuri aflat `n Finlanda, care `]i ascunde numele [i adresa; cum s\ codific mesajele cu ajutorul unui program elaborat, prin `nc\lcarea legilor SUA, undeva, `n str\in\tate. M-au instruit `n leg\tur\ cu chestii tradi]ionale din spionaj, cum ar fi c\su]e po[tale [i semnale,

cum s\ le dau de [tire c\ aveam de transmis documente. M-am mai `nv\]at cum s\ copiez ecusoanele de identificare folosite de majoritatea corpora]iilor, cele care-]i deschid u[i c`nd le fluturi prin fa]a unui senzor. O parte dintre chestiile astea mi s-au p\rut extrem de interesante. ~ncepeam s\ m\ simt ca un adev\rat spion. ~n momentele acelea, asta [i eram. Altceva nici nu puteam face. ~ns\ dup\ c`teva zile de a[teptare zadarnic\ f\r\ s\ aud [tiri de la Trion, m-am speriat de moarte. Meacham [i Wyatt `mi spuseser\ f\r\ ocoli[uri ce m\ a[tepta dac\ nu primeam slujba. Nick Wyatt nici m\car n-a catadicsit s\ se uite la mine. – Felicit\ri! Am primit telefon de la v`n\torul de capete. Te eliber\m condi]ionat. – Am primit oferta? – Pentru `nceput, o sut\ [aptezeci [i cinci de mii, drept de op]iune la ac]iunile companiei, tot tac`mul. Te angajeaz\ pe post de consultant la nivel managerial, dar f\r\ s\ prime[ti rapoarte personale. M-am sim]it u[urat, dar m-a uimit salariul. Era de trei ori mai mare dec`t primeam `n prezent. Dac\ ad\ugam [i salariul de la Wyatt, asta `nsemna dou\ sute treizeci [i cinci de mii. Mam\, Doamne! – Frumos, am zis eu. {i-acum ce facem, negociem? – Despre ce dracu’ vorbe[ti? Au primit la interviu al]i opt tipi pentru slujba asta. Dac\ are cineva vreun candidat preferat, vreo rubedenie sau ceva? Te sf\tuiesc s\ nu ri[ti, m\car o vreme. Important e s\ ajungi acolo, s\ le ar\]i de ce e[ti `n stare. – Adic\... – Arat\-le ce grozav e[ti. I-ai f\cut deja s\ saliveze doar dup\ c`teva aperitive. Acum trebuie s\-i dai gata. Dac\ nu reu[e[ti asta dup\ ce te-am [colit at`t, dup\ ce eu [i Judith ]i-am [optit at`tea secrete, `nseamn\ c\ e[ti un ratat mai mare dec`t mi-am `nchipuit. – Corect. Mi-am dat seama c\ tocmai `mi `ncol]ise `n minte ideea bolnav\ de a-i spune c`teva lui Wyatt la ie[irea pe u[\, dar mi-am adus aminte nu numai c\-mi r\m\sese [ef, dar [i c\ m\ avea la m`n\. ~nc\ sc\ldat `n sudoare, Wyatt a cobor`t de pe aparatul de fitness, a `n[f\cat un prosop de pe m`ner [i [i-a [ters fa]a, bra]ele [i

66

JOSEPH FINDER

subsuorile. S-a apropiat at`t de mult de mine c\ mi-a fost imposibil s\ nu-i simt mirosul tare al transpira]iei [i r\suflarea u[or acr\. – Acum te rog s\ ascul]i cu aten]ie, m-a avertizat el, cu nota inconfundabil\ de amenin]are. ~n urm\ cu [aisprezece luni, consiliul de conducere de la Trion a aprobat fonduri de aproape de cinci sute de milioane pentru a finan]a nu [tiu ce porc\rie. – Ce anume? A pufnit. – Un proiect ultrasecret. ~n orice caz, e ie[it din comun ca un consiliu de administra]ie s\ aprobe o asemenea investi]ie f\r\ s\ de]in\ informa]iile necesare. ~n cazul de fa]\, l-au aprobat orbe[te, exclusiv pe baza asigur\rilor date de directorul general executiv. Goddard e fondatorul companiei, astfel c\ au avut `ncredere `n el. Pe de alt\ parte, el i-a asigurat c\ tehnologia pe care o au `n vedere, care naiba o fi asta, reprezint\ un progres epocal. {i, c`nd spun asta, `nseamn\ c\ e vorba de ceva uria[, care va schimba multe, un adev\rat salt cuantic. Care va r\sturna tot ce cunoa[tem acum. I-a asigurat c\ va fi cea mai mare chestie de la descoperirea tranzistorului `ncoace, iar cine nu prinde trenul e aproape terminat. – Ce anume? – Dac\ a[ [ti, n-ai mai fi aici, n\t\r\ule! Sursele mele m-au asigurat c\ proiectul lor va transforma industria telecomunica]iilor, va `ntoarce totul pe dos. Iar eu n-am de g`nd s\ r\m`n de c\ru]\, ai priceput? N-am priceput, dar am `ncuviin]at din cap. – Am investit prea mult `n firma asta ca s\ dispar ca pas\rea dodo sau ca mastodon]ii. Prin urmare, amice, misiunea ta este s\ afli tot ce po]i despre proiectul acesta, ce-o s\ fac\, ce se elaboreaz\. Vreau s\ [tiu, chiar dac\ e vorba de un b\] electronic de scobit `n urechi, pentru c\ nu vreau s\ risc. Limpede? – Dar cum? – Asta-i treaba ta. S-a r\sucit pe c\lc`ie [i a traversat biroul, c\tre o ie[ire pe care n-o observasem p`n\ atunci. A deschis u[a [i am z\rit marmura sclipitoare a unei s\li de baie cu du[. Am r\mas locului ca tr\snit, ne[tiind dac\ e cazul s\-l a[tept, s\ plec sau ce altceva trebuia s\ fac. O s\ fii anun]at `n diminea]a asta, a ad\ugat Wyatt, f\r\ s\ se `ntoarc\ spre mine. S\ te ar\]i surprins.

Partea a doua LEGENDA
Legenda: O serie de documente inventate pentru acoperire, care pot rezista unor investiga]ii extrem de am\nun]ite, ce se emit pentru un agent operativ. Dic]ionar de spionaj

12
D\dusem anun] `n trei ziare pentru a g\si o persoan\ care s\ `ngrijeasc\ un b\tr`n – pe tata. Textul ar\ta clar c\ era bine-venit\ orice persoan\, cerin]ele nefiind foarte severe. M\ `ndoiam c\ voi g\si vreun amator – anun]ul meu ap\ruse de prea multe ori. Am primit exact [apte r\spunsuri. Trei veneau din partea unor oameni care nu prea `n]eleseser\ despre ce era vorba, ba chiar erau ei `n[i[i `n c\utarea unei `ngrijitoare. Alte dou\ mesaje mi-au fost transmise de persoane care aveau un accent at`t de ciudat c\ nici nu m-am l\murit dac\ vorbeau englez\ sau alt\ limb\. Iar unul era al unui b\rbat cu o voce pl\cut\, f\c`ndu-mi o ofert\ destul de rezonabil\, care a precizat c\ `l chema Antwoine Leonard. Nu prea aveam timp liber, dar am reu[it s\-l `nt`lnesc pe acest Antwoine la o cafea. Nu ]ineam s\-l pun fa]\ `n fa]\ cu tata dec`t la momentul potrivit – voiam ca mai `nt`i s\-l angajez, `nainte de a descoperi ce-l a[tepta, ca s\ nu mai poat\ da `napoi. Am descoperit c\ Antwoine era un negru uria[, cu un chip `nfrico[\tor, care avea pe corp tatuajele obi[nuite ale celor care trec prin pu[c\rie, iar p\rul `i era `mpletit `n codi]e. Nu m\ `n[elasem: imediat ce a avut prilejul, mi-a spus c\ abia ie[ise din `nchisoare, unde executase o sentin]\ pentru furt de ma[ini, [i c\ asta nu era prima lui cuno[tin]\ cu sistemul penitenciar. Mi-a dat, drept referin]\, numele ofi]erului de poli]ie la care trebuia s\ se prezinte periodic. Mi-a pl\cut c\ fusese at`t de sincer [i c\ nici m\car nu `ncercase s\-[i ascund\ trecutul. ~n realitate, mi-a pl\cut tipul. Era disperat,

70

JOSEPH FINDER

PARANOIA

71

dar m\ [i g`ndeam c\ doar unul ca el `l putea ]ine la respect pe tata, de aceea l-am angajat f\r\ a sta prea mult la discu]ie. – Ascult\, Antwoine, am zis, `n timp ce m\ preg\team s\ plec. ~n leg\tur\ cu deten]ia. – Te deranjeaz\, nu? a `ntrebat [i m-a privit direct `n ochi. – Nu, nu-i vorba de asta. Mi-a pl\cut c\ ai fost cinstit. A ridicat din umeri. – Da, [i... – Cred c\ nu trebuie s\ fii la fel de cinstit [i cu tat\l meu. ~n seara dinaintea zilei `n care `ncepeam munca la Trion m-am culcat devreme. Seth `mi l\sase un mesaj prin care m\ invita s\ ie[im cu ni[te prieteni comuni, fiindc\ `n noaptea aceea nu lucra, dar i-am comunicat c\ nu pot. De[tept\torul a sunat la cinci [i jum\tate [i am avut impresia c\ se stricase, fiindc\ era `nc\ `ntuneric bezn\. C`nd mi-am adus aminte, m-am sim]it str\puns de un fior, un amestec ciudat de groaz\ [i emo]ie. Intram `n marele joc, acesta era adev\rul, se terminase cu joaca. Am f\cut du[ [i m-am b\rbierit folosind o rezerv\ nou\, av`nd mare grij\ s\ nu m\ tai. ~mi preg\tisem hainele `nc\ de cu sear\, c`nd `mi alesesem costumul [i cravata [i-mi lustruisem atent pantofii. M\ g`ndisem c\ era bine s\ apar `n prima zi acolo `n costum, indiferent c`t de nelalocul meu a[ fi fost; la o adic\, puteam oric`nd s\-mi scot haina [i cravata. Bizar lucru – era pentru prima oar\ `n via]\ c`nd aveam un salariu de [ase cifre, chiar dac\ nu primisem `nc\ nimic, dar continuam s\ locuiesc `n grota aceea. Ei, cur`nd aveam s\ m\ mut de acolo. C`nd m-am suit `n Audi-ul 6 argintiu, care `nc\ mirosea a nou, m-am sim]it [i mai exaltat, iar pentru a s\rb\tori noul meu statut, m-am oprit la Starbucks [i am cump\rat o cafea cu lapte. Aproape patru dolari pentru o can\ pr\p\dit\ de cafea, dar, ce Dumnezeu, de-acum eram `n bani. C`nd i-am auzit pe cei de la Rage Against the Machine, am dat volumul radioului la maximum, iar c`nd am ajuns la Trion, Zack de la Rocha tocmai c`nta Bullet in the Head1,
1

Un glon] `n cap, pies\ din albumul de debut al grupului Rage Against the Machine (1992), fuziune de hip-hop [i heavy metal. Versurile exprim\ protestul `mpotriva societ\]ii de consum, a televiziunii [i a marilor corpora]ii. (n.tr.)

iar eu r\cneam: „Nu-i sc\pare de violul `mpotriva g`ndirii“ `mpreun\ cu el, iar asta `mbr\cat `n costum [i cravat\ Zegna [i purt`nd pantofi Cole-Haan. Ajunsesem `n culmea excita]iei. Uimitor, `n garajul subteran se g\seau destul de multe ma[ini, chiar dac\ nu se f\cuse nici [apte [i jum\tate. Am parcat la nivelul doi. Ambasadoarea de recep]ie de la Aripa B nu mi-a g\sit numele pe lista vizitatorilor sau a noilor angaja]i. Eram un nimeni. Am rugat-o s-o caute pe Stephanie, asistenta lui Tom Lundgren, dar ea nu sosise `nc\. P`n\ la urm\, a dat de cineva de la Resurse umane, care i-a comunicat s\ m\ trimit\ la etajul trei din Aripa E, ceea ce a `nsemnat o plimbare s\n\toas\ pe jos. Mi-am petrecut urm\toarele dou\ ore `n recep]ia de la Resurse umane cu un dosar, ca s\ completez fi[\ dup\ fi[\: W-4, W-9, cont de credit sindical, asigurare, depunere automat\ `n contul meu bancar, dreptul de op]iune la ac]iuni ale companiei, conturi de pensie, contracte de confiden]ialitate... m-au fotografiat [i mi-au dat un ecuson de identificare, precum [i alte c`teva cartele din plastic pe care le-am anexat la suportul pentru ecuson. Pe ele erau imprimate chestii precum: „TRION – SCHIMB| LUMEA“, „COMUNICARE NE~NGR|DIT|“ sau „AMUZAMENT“, sau „CUMP|TARE“. ~mi amintea de birocra]ia sovietic\, dar nu m-a deranjat `n mod deosebit. O doamn\ de la Departamentul de resurse umane m-a dus `ntr-un mic tur al companiei, care m-a impresionat. Un uria[ centru de fitness, bancomate, un loc `n care-]i puteai aduce lenjeria, cur\]\torie chimic\, camere de odihn\ unde aveai gratuit ap\ mineral\ la sticl\, floricele de porumb sau cappuccino. Tot acolo am v\zut mari afi[e color care `nf\]i[au un grup de femei [i b\rba]i cu umeri p\tr\]o[i (asiatici, negri [i albi) st`nd triumf\tori pe planeta P\m`nt, av`nd deasupra capetelor cuvintele: „BE}I CU R|SPUNDERE! BE}I CUMP|TAT!“ „~n general fiecare angajat Trion consum\ cinci b\uturi pe zi“ scria pe afi[. „Prin reducerea consumului cu o b\utur\, Trion ar putea economisi 2,4 milioane dolari pe an!“

72

JOSEPH FINDER

PARANOIA

73

Tot `n cadrul companiei `]i puteai sp\la [i cur\]a ma[ina; beneficiai de bilete cu pre] redus la filme, concerte [i meciuri de baseball; aveau [i un program de premiere pentru fiecare nou-n\scut („un cadou pentru fiecare familie, la fiecare nou-n\scut“). Am observat c\ liftul din Aripa D nu oprea la etajul cinci – „Proiecte speciale“, mi-a explicat `nso]itoarea mea. Nu avem acces. M-am str\duit s\ nu las impresia c\ mi-ar p\sa `n mod deosebit. M-am `ntrebat dac\ acolo se afla ceea ce `l interesa at`t de mult pe Wyatt. ~ntr-un t`rziu, a ap\rut [i Stephanie ca s\ m\ duc\ la etajul [ase al Aripii B. C`nd am ajuns, Tom vorbea la telefon, dar mi-a f\cut semn s\ intru. Biroul era plin cu fotografii ale pu[tilor lui – cinci b\ie]i, am observat eu –, surprin[i fie singuri, fie `n grupuri, precum [i desene de-ale lor [i alte asemenea chestii. C\r]ile de pe raftul din spatele lui era cele la care te puteai a[tepta `ntr-un asemenea loc – Cine mi-a luat ca[cavalul?; ~nt`i `ncalc\ toate regulile; Cum s\ devii director general.1 Mi[ca dezl\n]uit din picioare, iar fa]a lui ar\ta de parc\ ar fi fost frecat\ cu praf de cur\]at. – Steph, a zis el, vrei s-o chemi pe Nora p`n\ aici? C`teva minute mai t`rziu a tr`ntit receptorul `n furc\ [i a s\rit `n picioare ca s\-mi str`ng\ m`na. Am remarcat c\ verigheta lui era lat\ [i sclipitoare. – Hei, Adam, bun venit `n echip\! a zis el. Domnule, nici nu [tii ce bucuros s`nt c\ te-am angajat! Stai jos, stai. Am procedat `ntocmai. Avem mare nevoie de tine, amice. R\u de tot. Am ajuns aproape f\r\ oameni, au r\mas doar c`]iva. Ne ocup\m de dou\zeci [i trei de produse, am pierdut oameni de n\dejde [i nu mai facem fa]\. Fata pe care ai `nlocuit-o a fost transferat\. O s\ faci parte din echipa Norei, pentru a da lustru liniei Maestro, care, dup\ cum vei afla, a cam intrat `n impas. S`nt o serie de lucruri care ard, a[a c\ trebuie rezolvate c`t mai repede, [i... a, uite-o!
1 C\r]i care se adreseaz\ managerilor [i celor care doresc s\ aib\ succes `n carier\. Cine mi-a luat ca[cavalul?, Spencer Johnson, Kenneth H. Blanchard; ~nt`i `ncalc\ toate regulile, Marcus Buckingham, Curt Coffman; Cum s\ devii director general, Jeffrey J. Fox. (n.tr.)

Ap\rut\ la u[\, Nora Sommers st\tea rezemat\ cu o m`n\ de canatul ei, `ntr-o pozi]ie de manechin. Mi-a `ntins delicat cealalt\ m`n\. – Bun\, Adam, bun venit! ~nc`ntat\ s\ te [tiu printre noi. – M\ bucur c\ am ajuns aici. – Nu ne-a fost u[or s\ facem alegerea, `]i spun cu toat\ sinceritatea. Au existat o mul]ime de candida]i tari. Dar, cum se spune, crema iese la suprafa]\. Bun, trecem direct la subiect? Glasul ei, care p`n\ atunci amintea de al unei feti]e, a p\rut c\ se `ngroa[\ imediat ce a ie[it din biroul lui Tom Lundgren. A `nceput s\ vorbeasc\ repede, parc\ scuip`nd cuvintele. – Aici e cubiculumul t\u, a spus, `mpung`nd spre el cu degetul ar\t\tor. Aici folosim telefoane prin Web – presupun c\ te descurci. – Nici o grij\. – Computer, telefon – ai tot ce-]i trebuie. Dac\ mai ai nevoie de ceva, `i chemi pe cei de la Asigur\ri servicii. ~nc\ ceva, Adam, cred c\ e cazul s\ te previn, nu avem timp de d\d\ceal\. Trebuie s\ `nve]i din mers, [i `nc\ repede, dar s`nt convins\ c\ o s\ faci fa]\. Noi te arunc\m `n ap\, te duci la fund sau `no]i, a `ncheiat ea [i m-a privit provocator. – Prefer s\ `not, am zis eu cu un z`mbet [iret. – M\ bucur, a spus ea. ~mi place atitudinea ta.

PARANOIA

75

13
Nora m-a b\gat `n r\cori. Era tipul de femeie `n stare s\-]i toarne cizme din beton, s\ te `ngr\m\deasc\ `n portbagajul vreunei ma[ini, pentru ca apoi s\-]i fac\ v`nt `n East River. La fel o s\-mi spun\ [i atunci: „~noat\ sau te duci la fund“. M-a l\sat la cubiculumul meu ca s\ termin de citit regulamentele interne, numele de cod al tuturor proiectelor [i altele. Fiecare companie mare `[i boteaz\ produsele; la Trion, ele c\p\tau nume de furtuni – Tornad\, Taifun, Tsunami [i a[a mai departe. Numele de cod pentru Maestro era V`rtej. Era ame]itor s\ `nv\] at`tea nume [i, colac peste pup\z\, `ncercam s\ fac [i o recunoa[tere `n numele lui Wyatt. Pe la amiaz\, c`nd `ncepuse s\ mi se fac\ foame, la biroul meu a ap\rut un tip masiv, peste patruzeci de ani, cu p\rul negru `nspicat cu alb str`ns `ntr-o coad\ [i purt`nd o c\ma[\ `nflorat\ de colec]ie [i ochelari rotunzi, cu rame groase [i negre. – Cred c\ tu e[ti ultima victim\, a f\cut el. Carne proasp\t\ azv`rlit\ `n cu[ca leilor. – {i voi p\re]i din cale afar\ de prieteno[i, am r\spuns eu. S`nt Adam Cassidy. – {tiam. Noah Mordden. Inginer specialist la Trion. A[a e `n prima zi, nu [tii `n cine s\ ai `ncredere, cu cine s\ te aliezi... Cine vrea s\ se joace cu tine [i cine ]ine s\ te vad\ cu mutra `n ]\r`n\. Bun, m\ aflu aici ca s\-]i dau r\spuns la toate `ntreb\rile. Ce-ai zice s\ mergem s\ m`nc\m ceva la bufetul subven]ionat?

Ciudat individul, dar m-a f\cut curios. ~n timp ce ne `ndreptam spre lift, mi-a zis: – A[adar ]i-au dat ]ie slujba pe care n-o voia nimeni, nu? – Chiar a[a? „Grozav“, m-am g`ndit eu. – Nora a ]inut s\ completeze schema cu cineva din companie, dar nici unul dintre cei eligibili n-a vrut s\ lucreze cu ea. Alana, fata care a avut postul `naintea ta, s-a rugat cu cerul [i p\m`ntul s\ scape de sub papucul ei, de aceea au transferat-o. Din c`te se aude, e mare fierbere cu Maestro. (Abia `l auzeam; morm\ia mai mult pentru sine, `n timp ce mergeam spre lift.) Aici `ntotdeauna se declan[eaz\ o criz\ de nedescris c`nd nu merge ceva. Numai s\ r\ce[ti pu]in, [i `ncep s\-]i ia m\surile pentru sicriu. Am `ncuviin]at din cap [i am zis: – Produsul e cam `n plus. – O prostie. N-are nici o [ans\. Trion scoate [i un mobil integrat, care are acela[i pachet de mesaje text, [i atunci, ce rost mai are? Dec`t at`ta chin, mai bine ar renun]a cu totul la el [i gata. Ca s\ nu mai spunem c\ Nora a devenit o scorpie. – Serios? – Dac\ nu ]i-ai dat seama de asta dup\ primele zece secunde petrecute cu ea, `nseamn\ c\ nu e[ti chiar at`t de tare cum ]i-a mers vestea. Dar s\ n-o subestimezi: e superspecializat\ `n politica de aici [i are [i sus]in\tori, a[a c\ fii cu ochii `n patru. – Mul]umesc. – Goddard se d\ `n v`nt dup\ automobilele americane clasice, a[a c\ ea s-a aliniat. Are c`teva ma[ini vechi, cu motoare puternice, pe care le-a recondi]ionat, dar n-am v\zut-o conduc`nd nici una dintre ele. Cred c\ vrea s\-i dea de `n]eles lui Jock Goddard c\ e croit\ din acela[i aluat cu el. Cam perfid\, Nora asta. Liftul s-a umplut cu angaja]i care mergeau la bufetul de la etajul trei. Mul]i purtau bluze cu `nsemnele Trion. Liftul a oprit la fiecare etaj, iar cineva din spatele meu a aruncat o glum\: „S-ar p\rea c\ am luat personalul“. S`nt convins c\ `n fiecare companie se g\se[te c`te cineva care s\ spun\ gluma asta.

76

JOSEPH FINDER

PARANOIA

77

Bufetul, sau sala de mese a angaja]ilor, cum i se spunea oficial, era imens, parc\ vibr`nd de energia debordant\ a sute, poate chiar mii de oameni de la Trion. Aducea cu un restaurant dintr-un centru comercial elegant – bar cu sushi, av`nd doi speciali[ti `n a[a ceva; o sec]iune `n care `]i alegeai singur ingredientele pentru pizza; un bar burrito; m`ncare chinezeasc\; fripturi [i burgeri; un galantar cu o uimitoare varietate de salate; p`n\ [i un sector cu m`ncare exclusiv vegetarian\. – Dumnezeule, mi-a sc\pat. – Ofer\-le oamenilor p`ine [i circ, a zis Noah. Asta-i din Juvenal. Hr\ne[te-i bine pe ]\rani [i nici n-o s\ bage de seam\ c\ s`nt sclavi. – De acord. – V\cu]ele fericite dau cel mai bun lapte. – Orice d\ roade, am zis eu privind `n jur. Deci asta se `n]elege prin cump\tare, nu? – Sigur. Uit\-te numai la automatele din camerele pentru pauze – dou\zeci [i cinci de cen]i un sandvi[ cu pui [i unt de arahide, dar un dolar un baton de `nghe]at\ glazurat\ Klondike. R\coritoarele [i substan]ele cu cafein\ s`nt gratis. Anul trecut, contabilul-[ef, un tip pe nume Paul Camilletti, a `ncercat s\ elimine micile petreceri s\pt\m`nale cu bere, dar dup\ aceea directorii au `nceput s\ cumpere berea din banii lor, iar cineva a trimis mai tuturor un e-mail care a f\cut o chestiune de afaceri din p\strarea obiceiului. Berea cost\ x bani pe an, `n vreme ce angajarea [i instruirea personalului nou cost\ y, a[a c\, av`nd `n vedere cre[terea moralului, costurile pentru p\strarea personalului, randamentul investi]iei [i a[a mai departe, ce s\-]i mai zic. Camilletti, care nu viseaz\ dec`t cifre, a cedat. Cu toate astea, campania lui `n favoarea cump\t\rii e la mare trecere. – Aceea[i istorie [i la Wyatt, am spus eu. – Chiar [i c`nd pleac\ `n str\in\tate, angaja]ilor li se cere s\ zboare la clasa turist. P`n\ [i Camilletti trage la un motel c`nd c\l\tore[te prin ]ar\. Trion nu are avion cu reac]ie – dar, s\ ne fie clar, so]ia lui Jock Goddard i-a cump\rat unul, cadou de ziua lui, a[a c\ nu e cazul s\-l c\in\m [i pe el.

Mi-am luat un burger [i un Pepsi f\r\ zah\r, iar el, o chestie pr\jit\, specific asiatic\. Era ridicol de ieftin\. R\ma[i cu t\vile `n bra]e, am aruncat o privire prin `nc\pere, dar Mordden n-a g\sit pe nimeni cu care s\ vrea s\ `mpart\ o mas\, a[a c\ ne-am a[ezat singuri. Tr\iam senza]ia specific\ primei zile de [coal\, c`nd nu cuno[ti pe nimeni din jur. Asta mi-a adus aminte de experien]a tr\it\ c`nd m-am mutat la Bartholomew Browning. – Dar Goddard nu st\ la moteluri, a[a e? – M\ `ndoiesc. Numai c\ el nu este at`t de ostentativ `n privin]a banilor. Nu umbl\ cu limuzina. ~[i conduce propria ma[in\ – de[i trebuie s\ recunoa[tem c\ are cel pu]in o duzin\, toate ni[te antichit\]i pe care le-a restaurat singur. De asemenea, le ofer\ celor cinci directori executivi ma[inile de lux pe care [i le doresc [i to]i au bani cu carul – de-a dreptul scandalos ce salarii primesc. Goddard e de[tept – [tie c\ trebuie s\-i pl\teasc\ bine pe cei talenta]i, altfel `i pierde. – {i ce-i cu voi, inginerii speciali[ti? – A, [i eu am c`[tigat aici bani de mi-e ru[ine. Le-a[ putea spune tuturor s\ se duc\ dracului [i tot mi-ar ajunge ce am pentru educa]ia copiilor [i altele, asta dac\ a[ avea copii. – {i totu[i munce[ti. A suspinat. – C`nd am dat de bine, adic\ dup\ c`]iva ani petrecu]i aici, mi-am dat demisia [i am pornit `ntr-o c\l\torie `n jurul lumii, lu`ndu-mi doar ni[te haine [i c`teva geamantane pline cu `n]elepciune occidental\. – Asta ce-i? – Tot ce-i mai bun `n literatura occidental\. – Cum ar fi Louis L’Amour1? – Mai cur`nd Herodot, Tucidide, Sofocle, Shakespeare, Cervantes, Montaigne, Kafka, Freud, Dante, Milton, Burke... – Mam\, la orele astea am cam dormit, am recunoscut eu. Mi-a z`mbit din nou. Se vedea c\ m\ considera un idiot.
1

Louis L’Amour, scriitor de literatur\ western (n.tr.)

78

JOSEPH FINDER

PARANOIA

79

– ~n fine, a continuat el, dup\ ce am citit tot, mi-am dat seama c\ nu-s f\cut s\ stau degeaba [i m-am `ntors la Trion. Ai citit Discurs despre servitutea voluntar\1 de Étienne de la Boétie? – Asta ar fi cea care a at`rnat cel mai mult? – Singura putere pe care o au tiranii e cea la care renun]\ victimele lor. – Asta, [i puterea de a oferi Pepsi pe gratis, am zis eu, ridic`nd cutia spre el, `n semn de salut. Deci e[ti inginer? Mi-a aruncat un z`mbet politicos care aducea mai mult a grimas\. – Nu doar inginer, bag\ de seam\, ci, a[a cum am spus, inginer specialist. Asta `nseamn\ c\ s`nt mai sus pe scar\ [i pot face aproape tot ce-mi trece prin cap. Dac\ prin asta `n]eleg s\ devin un ghimpe `n coasta Norei Sommers, atunci asta s`nt. Iar acum, c`teva cuvinte despre personajele care se ocup\ de partea de marketing `n departamentul t\u. S\ vedem, pe otr\vita Nora ai cunoscut-o deja. {i pe Tom Lundgren, vicepre[edintele cel exaltat care, `n esen]\, merge numai pe chestii sigure [i tr\ie[te pentru biseric\, familie [i golf. Apoi, Phil Bohjalian, b\tr`n ca Matusalem [i aproape la fel de priceput la tehnologia de azi, care a `nceput la Lockheed Martin pe vremea c`nd se numea altfel, iar computerele erau mari c`t casa [i func]ionau cu cartele perforate, tip IBM. Zilele lui s`nt num\rate. {i – prive[te [i minuneaz\-te, uite-l [i pe Elvis `n persoan\, aventur`ndu-se `n mijlocul nostru! Am `ntors capul `n direc]ia `n care privea el. L`ng\ vitrina cu salat\ se g\sea un tip cu p\rul alb [i adus de spate, cu fa]a profund ridat\, spr`ncene stufoase [i albe, urechi mari [i cu o expresie de spiridu[. Purta un pulover negru. Am sim]it imediat c\ atmosfera se electrizase, toate energiile se `ndreptau `n valuri spre el, fiindc\ cei prezen]i acolo se `ntorseser\ s\ vad\, [optind unii c\tre al]ii, str\duindu-se s\ se arate nep\s\tori sau distin[i. Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general executiv `n carne [i oase.
1 Scriere critic\ despre psihologia [i corup]ia iminent\ pe care o presupune puterea politic\ [i social\ a lui Étienne de la Boétie (1530-1563). (n.tr.)

P\rea mai `n v`rst\ dec`t `n fotografiile `n care `l v\zusem. Al\turi de el st\tea un b\rbat mai t`n\r [i ceva mai `nalt, care `i spunea ceva. ~n jur de patruzeci de ani, acesta era sub]irel [i vioi, cu p\rul negru pu]in `nspicat. Cu un aspect de italian, atr\g\tor ca o stea din filme de ac]iune care `mb\tr`nea frumos, `ns\ av`nd obrajii ciupi]i ca de v\rsat. L\s`nd deoparte tenul nes\n\tos, `mi amintea de Al Pacino din primele serii din Na[ul. Individul purta un costum de culoare cenu[ie ce b\tea `n negru. – Acela e Camilletti? am `ntrebat eu. – Temutul Camilletti, a precizat Mordden, `nfig`nd be]i[oarele `n friptur\. Marele [ef al finan]elor. }arul cump\t\rii. |[tia doi stau cam mult `mpreun\. Mi-a spus astea printre `nghi]ituri. ~i vezi fa]a, cicatricele de la acne vulgaris? Se spune c\ `n Braille `nseamn\ „`nghite orice [i apoi mori“. Oricum ar fi, Goddard `l consider\ un al doilea Hristos, omul care va reduce drastic cheltuielile de func]ionare, va spori marjele de profit, relans`nd ac]iunile Trion p`n\ `n stratosfer\. Unii sus]in c\ a devenit alter ego-ul lui Goddard, un fel de Jock cel r\u. Un soi de Iago. Dr\cu[orul pe care-l poart\ pe um\r [i care-i [opte[te la ureche. Eu a[ spune mai cur`nd c\ e poli]istul r\u care `l las\ pe Jock s\ fie poli]ist bun. Tocmai terminasem de m`ncat burgerul. Am observat c\, afla]i la r`nd, directorul general [i finan]istul lui `[i pl\teau salatele. N-ar fi putut pleca f\r\ s\ pl\teasc\? Sau s\ se v`re `n fa]\? – Camilletti a lansat moda de a lua masa al\turi de angaja]i, a continuat Mordden, pentru a le demonstra maselor hot\r`rea lui de a reduce serios cheltuielile. Nu le reduce, le demoleaz\. La Trion nu exist\ bufet pentru conducere. {i nici buc\tari speciali. Nici nu li se duce m`ncarea la nas, a, `n nici un caz. ~[i `mpart p`inea cu ]\ranii. A luat apoi o `nghi]itur\ de Dr Pepper. A, unde r\m\sesem cu micu]ul program de sal\ [i cu distribu]ia de aici? A[a, da. Mai e Chad Pierson, b\iatul cu p\r de aur [i protejat al Norei, copil minune [i ling\u des\v`r[it. {i-a luat masteratul la Universitatea Tuck, o [coal\ de m`na a doua, [i a ajuns s\ fac\ marketing de produs la Trion, iar recent a urmat un curs de perfec]ionare `n domeniu, a[a

80

JOSEPH FINDER

PARANOIA

81

c\, ne`ndoielnic, te va considera o amenin]are care trebuie `ndep\rtat\. {i-ar mai fi Audrey Bethune, singura negres\ din... Nah a amu]it brusc [i [i-a `ndesat `n gur\ `nc\ o bucat\ de friptur\. Am v\zut un tip blond [i atr\g\tor, cam de v`rsta mea, strecur`ndu-se rapid c\tre masa noastr\, ca un rechin prin ap\. C\ma[a albastr\ `ncheiat\ la to]i nasturii, supermanierat, din lumea bun\. Ar\ta ca oricare dintre tinerii cu p\r blond spre alb pe care `i po]i vedea prin reclamele din reviste elegante, care stau al\turi de alte exemplare ale rasei st\p`nilor la c`te-un cocteil, pe peluza propriet\]ii lor rege[ti. Noah Mordden s-a gr\bit s\ ia o gur\ de Dr Pepper [i s-a ridicat. Pe c\ma[a lui `nflorat\ se vedeau c`teva pete maronii de la friptur\. – Iart\-m\, a spus el jenat. Am `nt`lnire cu cineva, uitasem. {i-a l\sat farfuriile `mpr\[tiate pe mas\ [i s-a `ndep\rtat exact c`nd tipul blond a ajuns la mas\, cu m`na `ntins\ c\tre mine. – Hei, domnule, cum `]i merge? m-a luat el imediat. Chad Pierson. Am dat s\-i str`ng m`na, iar el a mi-a [ters doar palma cu a lui, ca un c`nt\re] de hip-hop, c\ruia i se pare c\ n-ar avea farmec s\ proced\m ca toat\ lumea. Am avut impresia c\ avea unghiile f\cute. – Domnule, a zis el. Am auzit c\ e[ti ce mai grozav, serios! – Prostii, l-am contrazis. Chestie de marketing, `n]elegi? A r`s cu un aer conspirativ. – Ba nu, chiar trebuie s\ fii omul potrivit. O s\ stau prin preajm\, poate prind [i eu c`te ceva. – O s\ am mare nevoie de sprijin. Mi s-a spus c\ politica pe aici e „`noat\ sau te duci la fund“, [i s-ar p\rea c\ m\ aflu la cap\tul bazinului unde apa e ad`nc\. – Deci Mordden ]i-a servit c`teva dintre p\rerile lui cinice? Am sur`s cu un aer neutru. – Mi-a `mp\rt\[it p\rerile lui. – Toate negative. Consider\ c\ joac\ `ntr-o telenovel\ sau e prins `n vreo `n]elegere machiavelic\. Poate c\ o fi el, dar eu nu i-a[ acorda prea mult\ aten]ie.

Mi-am dat seama c\ m\ apropiasem de cel mai hulit dintre pu[ti, chiar din prima zi de [coal\, dar asta m-a f\cut s\-i iau partea lui Mordden. – Mi-a pl\cut tipul, am zis. – E inginer. To]i s`nt ni[te tr\sni]i. Joci squash? – Da, o idee. – ~n fiecare mar]i [i joi la pr`nz, la sal\ se face c`te un joc, a[a c\ trebuie s\ v\d cum te mi[ti. Dup\ aceea, poate mergem la un bar sau la vreun meci, cine [tie? – Grozav, am f\cut eu. – }i-a povestit cineva despre meciurile pe bere? – ~nc\ nu. – Cred c\ nu intr\ `n domeniul lui Mordden. ~n orice caz, e ceva nemaipomenit. A mai f\cut c`teva mi[c\ri, r\sucindu-[i corpul dintr-o parte `n alta, ca un baschetbalist care-[i caut\ loc spre panou pentru a trece mingea prin co[ cu ambele m`ini. Bun, amice, ne vedem la dou\, de acord? – N-a[ vrea s\ ratez ocazia. – Excelent. M\ bucur c\ vei face parte din echip\. Noi doi o s\ facem o partid\ mare. Apoi mi-a aruncat un z`mbet p`n\ la urechi.

PARANOIA

83

14
Chad Pierson st\tea `n picioare l`ng\ o tabl\ pe care scria cu ro[u [i albastru subiectele care urmau a fi discutate. Tocmai intrasem `n Corvette; o sal\ de [edin]e la fel cu toate celelalte pe care le v\zusem – masa mare (de[i doar din lemn obi[nuit, negru, nu din lemn de nuc), o consol\ cu microfon a[ezat\ `n mijlocul t\bliei, ca o v\duv\ neagr\, un co[ cu fructe [i vasul cu ghea]\ pentru r\coritoare [i sucuri. C`nd m-am a[ezat la un cap\t al mesei lungi, mi-a f\cut un semn scurt din ochi. ~n `nc\pere mai erau [i al]ii. Nora Sommers st\tea `n capul mesei [i purta ochelari de citit cu rame negre, lega]i cu un l\n]i[or petrecut pe dup\ g`t; citea un dosar [i c`nd [i c`nd murmura ceva c\tre Chad, scribul ei. N-a dat impresia c\ m\ v\zuse intr`nd. Al\turi de mine s-a a[ezat un b\rbat cu p\r c\runt, cu o bluz\ av`nd pe ea `nsemnele Trion, care s-a apucat imediat s\-[i fac\ de lucru cu un Maestro, pesemne `[i rezolva e-mailurile. Era slab, dar avea burt\, iar din m`necile scurte ale bluzei `i ie[eau la iveal\ bra]ele sub]iri [i coatele noduroase. Avea perciunii `nc\run]i]i uimitor de lungi [i urechile mari [i `mpurpurate. Purta ochelari bifocali. Dac\ ar fi avut pe el alt\ bluz\ sau c\ma[\, probabil c\ [i-ar fi pus vreo ap\r\toare de plastic la buzunar. Ar\ta ca un inginer de stil vechi cu aer de geniu de pe vremea calculatoarelor Packard. Din]ii `i erau mici [i negricio[i, de parc\ ar fi mestecat tutun.

Acela trebuia s\ fie Phil Bohjalian, veteranul, de[i, dup\ cum vorbise Mordden despre el, m\ a[teptasem s\ apar\ cu pan\, c\limar\ la cing\toare [i pergament. Arunca mereu priviri agitate [i furi[e spre mine. Noah Mordden s-a strecurat discret `n sal\, n-a l\sat de `n]eles c\ ar fi recunoscut pe cineva sau pe mine, apoi, aleg`ndu-[i un loc la cap\tul `ndep\rtat al mesei, [i-a deschis computerul. R`z`nd [i discut`nd, au mai sosit [i al]ii. Acum, `n `nc\pere erau vreo doisprezece oameni. Chad a terminat de scris pe tabla alb\ [i [i-a a[ezat lucrurile pe scaunul gol de l`ng\ mine. M-a b\tut cu palma pe um\r. – M\ bucur c\ te afli printre noi, mi-a zis el. Nora Sommers [i-a dres glasul, s-a ridicat [i s-a apropiat de tabl\. – Bun, ce-ar fi s\ `ncepem? Mai `nt`i `ns\, a[ dori s\-l prezint pe noul membru al echipei celor care `nc\ n-a]i avut onoarea de a-l cunoa[te. Bun venit, Adam Cassidy. {i-a fluturat degetele cu unghii ro[ii spre mine [i to]i au `ntors capetele. Am sur`s cu modestie [i am plecat capul `n semn de salut. – Am avut norocul de a-l fura pe Adam de la Wyatt, unde a fost unul dintre oamenii importan]i pentru proiectul Lucid. Sper s\ fac\ o minune [i cu Maestro. Dup\ care a z`mbit ca o cadr\. Apoi, privind c`nd `ntr-o parte, c`nd `n cealalt\, ca [i c`nd ar fi `mp\rt\[it un secret, Chad a spus: – Acest b\iat r\u e un geniu, am stat de vorb\ cu el, a[a c\ tot ce a]i auzit e adev\rat. S-a r\sucit spre mine, m-a privit cu ochii lui alba[tri, ca de bebelu[, [i mi-a str`ns m`na. Nora a continuat: – Dup\ cum [tim cu to]ii prea bine, s`ntem presa]i serios `n leg\tur\ cu Maestro. Toat\ lumea din Trion e cu ochii pe noi, [i nu cred c\ e nevoie s\ dau nume. S-au auzit c`teva r`sete `nfundate. Avem un termen amenin]\tor, care ne p`nde[te – o prezentare chiar `n fa]a domnului Goddard, unde trebuie s\ oferim argumente privind men]inerea liniei de produse Maestro. Asta `nseamn\ mai mult dec`t o expunere `n fa]a conducerii, mai mult dec`t o discu]ie de referin]\. E o chestiune de via]\ [i de moarte. Du[manii no[tri

84

JOSEPH FINDER

PARANOIA

85

vor s\ ne vad\ pe scaunul electric; noi cerem o am`nare a execu]iei. Este clar acest aspect? A privit amenin]\tor `n jur [i a luat aminte de `ncuviin]area t\cut\ a tuturor. Apoi s-a r\sucit [i a t\iat primul punct de pe ordinea de zi cu un marker purpuriu, f\c`nd asta cu un gest mai violent dec`t ar fi fost nevoie. Revenind cu fa]a spre noi, i-a `ntins un teanc de h`rtii capsate lui Chad, care a `nceput s\ le distribuie celor din dreapta [i din st`nga lui. P\reau ni[te specifica]ii, prezentarea, protocolul produsului sau cam a[a ceva, `ns\ numele acestuia, care ar fi trebuit s\ apar\ pe prima pagin\, fusese [ters. – Acum, a zis ea, a[ dori s\ facem un exerci]iu sau o demonstra]ie, dac\ vre]i. S-ar putea ca unii dintre voi s\ recunoa[te]i protocolul acestui produs, iar, dac\ nu gre[esc, v\ rog s\ nu comenta]i. Dac\ tot lucr\m pentru a-i da lui Maestro o fa]\ nou\, a[ vrea ca pre] de c`teva minute s\ v\ g`ndi]i [i la altceva, [i ]in s\ `l rog pe noul nostru coleg s\ arunce o privire pe document [i s\ ne `mp\rt\[easc\ p\rerea lui. A spus acest lucru cu ochii a]inti]i asupra mea. Am dus m`na la piept [i am `ntrebat: – Eu? A z`mbit: – Da, tu. – P\rerea... mea? – Exact. Merge sau nu. Dac\ d\m und\ verde proiectului sau nu. Adam, tu e[ti paznicul acestui produs care se lanseaz\. Spune-ne ce crezi despre el. Continu\m sau nu? Am avut o senza]ie de gol `n stomac. Inima mi-a luat-o razna. Am `ncercat s\-mi controlez respira]ia, dar am sim]it cum, `n timp ce r\sfoiam paginile, fa]a mi s-a `mpurpurat. Mi se p\rea de nedescifrat. Nu-mi d\deam seama la ce slujea juc\ria aceea. Am auzit c`teva sunete produse de agita]ia celorlal]i – Nora sco]`nd [i pun`nd la loc capacul markerului [i r\sucind capacul, care scotea un sc`r]`it enervant. Cineva se juca cu paiul de la o cutie cu suc de mere, `mping`ndu-l `n\untru [i sco]`ndu-l, ceea ce producea un ]iuit slab.

Trec`ndu-mi privirea peste document, am dat `ncet din cap, cu un aer `n]elept, str\duindu-m\ s\ nu ar\t ca o c\prioar\ surprins\ de faruri `n mijlocul drumului, de[i exact a[a m\ sim]eam. Am remarcat o formulare alambicat\ referitoare la „analiza segmentului de pia]\“ [i „estimare aproximativ\ a dimensiunii [anselor de pia]\“. Mam\, Doamne. Acordurile enervante ale muzicii de la Jeopardy1 `mi r\sunau obsedant `n minte. H`r-h`r. Sc`r]-sc`r]. – Ia spune, Adam. Mergem sau nu? Am `nclinat `nc\ o dat\ din cap, `ncerc`nd s\ par `n acela[i timp fascinat [i amuzat. – ~mi place, am spus. Iste]. – Hmm, a f\cut ea. Am auzit [i c`teva r`sete re]inute. Mi se preg\tea ceva. Mi-am dat seam\ c\ r\spunsesem gre[it, dar acum nu mai puteam schimba mare lucru. – Ascult\, am zis, sigur, pornind exclusiv de la definirea produsului, nu po]i afirma dec`t c\... – Asta-i tot ce avem `n acest moment, m-a `ntrerupt ea. ~n]elegi? Plus\m sau nu? Am `ncercat s\ c`nt pe aceea[i strun\. – Mi-am impus mereu s\ fiu `ndr\zne], am replicat. Acum m\ intrig\ ceva. ~mi place forma, specifica]ia de recunoa[tere a scrisului de m`n\... Dat fiind modelul preponderent [i [ansele pe pia]\, a[ continua, bine`n]eles, m\car o etap\. – Aha, a pufnit ea. Un col] al gurii i s-a `n\l]at `ntr-un sur`s r\ut\cios. {i c`nd te g`nde[ti c\ amicii no[tri de la Cupertino n-au avut nevoie de `n]elepciunea lui Adam ca s\ aprobe bomba asta ur`t mirositoare. Adam, acestea s`nt specifica]iile pentru Apple Newton. Una dintre cele mai r\sun\toare e[ecuri `nregistrate de Cupertino. I-a costat mai bine de o sut\ de milioane ca s\-l creeze, iar apoi, c`nd l-au lansat, au pierdut [aizeci de milioane de dolari pe an. Am auzit
1

Joc de testare a cuno[tin]elor de cultur\ general\, de genul Vrei s\ fii miliardar, popular `n SUA, care se poate juca [i online (n.tr.)

86

JOSEPH FINDER

alte c`teva chicoteli. Sigur, asta le-a oferit celor de la Doonesbury [i Jay Leno un material grozav `n 1993. Cei prezen]i [i-au mutat privirile de la mine. Cu un aer grav, Chad [i-a supt obrazul, parc\ vr`nd s\ [i-l mu[te. Mordden p\rea s\ se afle `n cu totul alt\ lume. Mi-a venit s\-i sf`rtec fa]a Norei Sommers, `ns\ am jucat rolul celui care pierde cu gra]ie. Cu spr`ncenele ridicate, Nora s-a uitat `n jur, trec`ndu-[i privirea de la unul la altul. – Asta e o lec]ie util\. Trebuie s\ p\trundem c`t mai ad`nc, s\ mergem dincolo de excesele marketingului [i s\ privim [i ce se afl\ sub capot\. Crede]i-m\, c`nd facem prezentarea `n fa]a lui Jock Goddard, adic\ peste dou\ s\pt\m`ni, el sigur o s\ ridice capota. S\ nu uit\m nici o clip\ acest lucru. Toat\ lumea a z`mbit politicos: se [tia prea bine c\ Goddard era un perfec]ionist, `nnebunit dup\ ma[ini. – ~n regul\, a zis ea. Cred c\ m-am f\cut `n]eleas\. S\ ne apuc\m de treab\. Da, m-am g`ndit eu. La treab\. Bun venit la Trion. Te-ai f\cut `n]eles. Am sim]i un gol `n capul pieptului. ~n ce dracu’ m\ v`r`sem?

15
~nt`lnirea dintre tata [i Antwoine Leonard n-a mers chiar strun\. Dimpotriv\, a fost un dezastru total, ireparabil. Altfel spus, Antwoine s-a confruntat cu o opozi]ie considerabil\. Nici urm\ de `n]elegere. Nici vorb\ de o criz\ de form\. Am sosit la apartamentul tatei imediat dup\ ce mi-am terminat prima zi la Trion. Am parcat Audi-ul ceva mai departe, fiindc\ [tiam c\, atunci c`nd nu st\ cu ochii lipi]i de ecranul uria[ al televizorului, b\tr`nul se uit\ pe fereastr\ [i n-a[ fi vrut s\ aud cine [tie ce proteste `n leg\tur\ cu noua mea ma[in\. Chiar dac\ i-a[ fi spus c\ am primit o cre[tere mare, tot ar fi g\sit ceva ca s\-[i verse r\utatea. Am ajuns exact la vreme ca s\ o v\d pe Maureen duc`nd o valiz\ din nailon, mare [i neagr\, pe rotile, spre un taxi care a[tepta. Tr\gea c\ruciorul cu buzele str`nse [i era `mbr\cat\ `n costuma]ia ei „de zile mari“, un taior cu pantaloni, verde-deschis, cu o explozie de flori tropicale [i cu ni[te pantofi de un alb orbitor. Am reu[it s\ o prind exact `n clipa `n care striga la [ofer s\-i pun\ valiza `n portbagaj [i s\-i `nm`nez ultimul cec (inclusiv o prim\ substan]ial\ pentru durerea [i suferin]ele `ndurate), i-am mul]umit din inim\ pentru devotament, ba chiar am `ncercat s\ o s\rut ceremonios pe obraz, `ns\ ea s-a ferit cu un aer demn. Apoi a tr`ntit portiera, iar taxiul a demarat. S\rmana femeie. Nu-mi pl\cuse mai deloc, dar nu puteam s\ n-o comp\timesc pentru chinurile la care o supusese tat\l meu.

88

JOSEPH FINDER

PARANOIA

89

C`nd am intrat, tata se uita la o emisiune cu Dan Rather1, r\cnind la amfitrion. Tata `i dispre]uia deopotriv\ pe to]i realizatorii de dezbateri [i nu era cazul s\-l st`rne[ti ca s\-i auzi p\rerile despre „fraierii“ care aveau televiziune prin cablu. Singurele emisiuni care `l atr\geau erau cele `n care gazdele cu aere de vedete [i cu p\reri de dreapta `[i momeau oaspe]ii, `ncerc`nd s\-i scoat\ din s\rite, ba chiar s\ fac\ spume la gur\. Cam \sta era sportul pe care `l mai aprecia acum. Era `mbr\cat cu o c\ma[\ de corp, alb\ [i f\r\ m`neci. C`nd vedeam asemenea obiecte de lenjerie, m\ apucau sudorile. Le asociam cu ceva nepl\cut – ori de c`te ori m\ „pusese la punct“ c`nd eram mic, p\rea s\ poarte c`te o asemenea c\ma[\. ~nc\ ]in minte, cu limpezimea unei fotografii, momentul `n care, c`nd aveam opt ani, am v\rsat f\r\ s\ vreau Kool Aid peste fotoliul lui, iar el a [i pus cureaua pe mine, domin`ndu-m\ – cu acea bluz\ p\tat\ [i cu fa]a `nro[it\ [i n\p\dit\ de sudoare –, url`nd: „Vezi ce m-ai silit s\ fac?“ Nu e o amintire dintre cele mai pl\cute. – C`nd vine tipul \la? m-a luat tata de cum am intrat. ~nt`rzie din prima zi, nu? – ~nc\ nu. (Maureen refuzase s\ mai stea c`teva minute ca s\-i spun\ ce are de f\cut, a[a c\ nu avea s\ se petreac\ nici o predare de [tafet\.) – {i ce te-ai `mpopo]onat a[a? Ar\]i ca un antreprenor de pompe funebre – m\ bagi `n boal\. – Doar ]i-am spus, de azi am alt\ slujb\. S-a r\sucit spre Rather, cl\tin`nd dezgustat din cap. – Te-au concediat, nu? – De la Wyatt? Nu, am plecat eu. – Ai `ncercat s\ faci pe grozavul, ca `ntotdeauna, [i te-au dat afar\. {tiu eu cum se `nt`mpl\ chestiile astea. Te-au mirosit de la o po[t\ c\ e[ti un fraier. Apoi a respirat ad`nc de c`teva ori. Mereu
1

Prezentator la postul de televiziune CBS [i jurnalist, care are [i o emisiune intitulat\ 60 de minute. ~ntre altele, i-a luat un interviu `n exclusivitate lui Saddam Hussein `n 2003 [i a prezentat abuzurile comise de militarii americani `n `nchisoarea Abu Ghraib din Irak. (n.tr.)

te-a cocolo[it maic\-ta. La fel [i cu hocheiul – puteai ajunge profesionist dac\ te ]ineai de treab\. – Tat\, nu eram chiar at`t de bun. – }i-e la `ndem`n\ s\ spui asta acum, nu? E mai u[or dec`t s\ recuno[ti adev\rul. Atunci te-am sc\pat din m`n\ – te-am trimis la colegiul acela scump ca s\-]i omori vremea `n petreceri cu amicii t\i cu nasul pe sus. Avea dreptate doar `n parte, desigur: `nv\]asem [i lucrasem `n acela[i timp ca s\ m\ `ntre]in pe perioada colegiului. Cu toate astea, l-am l\sat s\-[i aduc\ aminte ce voia el. S-a `ntors s\ m\ priveasc\, iar atunci i-am observat ochii umezi [i irita]i. {i-acum unde-]i s`nt prietenii cei elegan]i, ia spune? – O duc bine, tat\, am r\spuns eu. Iar `l apucase o criz\, dar, din fericire, tocmai atunci s-a auzit soneria [i aproape c\ am alergat p`n\ la u[\ ca s-o deschid. Antwoine sosise la fix. Era `mbr\cat cu o uniform\ de spital, de un albastru-pal, care `l f\cea s\ arate a brancardier sau asistent medical. M-am `ntrebat de unde g\sise uniforma aceea, fiindc\, din c`te [tiam, nu lucrase niciodat\ `ntr-un spital. – Cine-i \sta? a exclamat tata cu glas r\gu[it. – Antwoine, am r\spuns. – Antwoine? Ce nume mai e [i \sta? Mi-ai angajat un homosexual francez? N-am apucat s\-i explic, pentru c\ s-a `ntors s\-l vad\ pe Antwoine st`nd la u[\, iar fa]a i s-a `mpurpurat. Cu gura c\scat\ de groaz\, clipea des din ochi, nevenindu-i s\ cread\? Isuse mare! a exclamat el, abia g`f`ind. – Cum merge treaba? m-a `ntrebat Antwoine, str`ng`ndu-mi m`na de s\ mi-o sf\r`me. Deci el este faimosul Francis Cassidy, a zis el, apropiindu-se de fotoliu. S`nt Antwoine Leonard. ~nc`ntat s\ te cunosc, domnule. A spus toate acestea cu glas grav, baritonal. Tata a continuat s\ se holbeze la el, respir`nd greu. ~ntr-un t`rziu, a zis: – Adam, vreau s\-]i vorbesc, imediat. – Sigur, tat\.

90

JOSEPH FINDER

PARANOIA

91

– A, nu – spune-i lui An-twoine sau cum dracu’ zici c\-l cheam\ s\ ias\ afar\, ca s\ vorbim numai noi doi. Mirat, Antwoine s-a uitat la mine, ne[tiind cum s\ procedeze. – Ce-ar fi s\-]i duci lucrurile `n camera ta? i-am sugerat. A doua u[\ pe dreapta. Po]i `ncepe s\ despachetezi. {i-a dus pe hol cele dou\ gen]i de voiaj din nailon. Tata nici n-a a[teptat ca el s\ ias\ din camer\, c\ s-a [i pornit: – ~n primul r`nd, nu vreau s\ se ocupe de mine un b\rbat, ai priceput? G\se[te-mi o femeie. ~n al doilea r`nd, s\ nu v\d picior de negru aici. S`nt neserio[i. Dar ce credeai? C\ o s\ m\ la[i singur cu Leroy? La o adic\, uit\-te numai la el, cu tatuaje, codi]e... N-are ce s\ caute `n casa mea. Sau `]i cer prea mult? ~ncepuse s\ respire tot mai precipitat. Cum po]i s\-mi aduci un negru `n cas\, dup\ ce am avut at`tea necazuri cu pu[tii din cartier care au `ncercat s\-mi sparg\ apartamentul? – Da, [i pleac\ imediat de unde-au venit, c`nd `[i dau seama c\ n-au ce s\ fure. N-am ridicat deloc glasul, de[i eram furios. Unu, tat\, nu prea avem de ales, fiindc\ agen]iile nici nu vor s\ mai discute cu noi, dup\ ce le-ai f\cut at`tea infirmiere s\ plece, clar? Doi, eu nu pot sta cu tine, fiindc\ am o slujb\, `n]elegi? {i, trei, nici m\car nu ai v\zut de ce-i `n stare. Antwoine a revenit de pe hol. A ajuns l`ng\ tata, amenin]\tor de aproape, dar i s-a adresat cu glas bl`nd, delicat: – Domnule Cassidy, dac\ vrei s\ plec, nici o problem\. Plec imediat, nu m\ deranjeaz\ deloc. Nu r\m`n unde nu-s dorit. Nu s`nt disperat s\ cap\t slujba asta. At`ta vreme c`t ofi]erul pentru eliber\ri condi]ionate afl\ c\ am `ncercat cu adev\rat s\ ob]in o slujb\, `mi convine. Tata privea concentrat la televizor, o reclam\ pentru Depends, iar o ven\ i se zb\tea sub ochiul st`ng. Mai v\zusem expresia aceea, de obicei c`nd i-o cocea cuiva, [i fa]a lui te b\ga `n sperie]i. Obi[nuia s\-[i pun\ juc\torii s\ alerge p`n\ c`nd vreunul se pr\bu[ea, iar dac\ ceilal]i refuzau s\ continue alergarea, erau privi]i `n acel fel. ~ns\ tata folosise de at`tea ori trucul acela `mpotriva mea, `nc`t `[i

pierduse orice putere de convingere. Acum s-a r\sucit cu totul c\tre Antwoine care, nu m\ `ndoiam, v\zuse altele [i mai [i `n `nchisoare. – Ai zis ofi]erul pentru eliber\ri condi]ionate? – A[a am zis. – Cum, e[ti pu[c\ria[? – Fost pu[c\ria[. – Ce dracu’ ai cu mine? s-a r\stit el, fulger`ndu-m\ cu privirea. ~ncerci s\ m\ omori `nainte s\ m\ termine boala? Uit\-te la mine, abia m\ mi[c, [i tu m\ la[i singur `n cas\ cu un pu[c\ria[? Antwoine n-a l\sat impresia c\ asta l-ar deranja. – A[a cum zice fiul t\u, chiar dac\ mi-ar veni ideea, nu v\d ceva care merit\ s\ fie furat, a zis el calm, cu un aer somnoros. M\car crede-m\ c\, dac\ a[ vrea s\ fac vreo m\g\rie, nu mi-a[ lua o asemenea slujb\. – Ai auzit? a pufnit tata, plin de furie. Auzi ce spune? – Plus c\, dac\ o s\ r\m`n, noi doi trebuie s\ ne `n]elegem asupra c`torva lucruri. Antwoine a adulmecat aerul. Simt iz de tutun [i o s\ termini cu prostia asta imediat. A `ntins palma uria[\ spre fotoliu [i a atins un bra]. S-a deschis un mic compartiment pe care nu-l [tiam acolo, iar din\untru, ca un Hopa Mitic\, a ap\rut, ro[u cu alb, un pachet de Marlboro. {tiam eu. Acolo [i le ascundea [i taic\-meu. – Hei! a r\cnit tata. Uite ce `ndr\zneal\! – {i o s\ `ncepi s\ faci mi[care. }i se atrofiaz\ mu[chii. Nu-i vorba de pl\m`ni, ci de mu[chi. – }i-ai ie[it din min]i? a f\cut b\tr`nul. – Dac\ ai probleme respiratorii, trebuie s\ te mi[ti. Cu pl\m`nii e clar, s-au dus, dar trebuie s\ facem ceva `n privin]a mu[chilor. O s\ `ncepem cu mi[carea picioarelor, st`nd pe fotoliu, s\-]i pui mu[chii `n mi[care din nou, iar dup\ aceea o s\ ne plimb\m pu]in. B\tr`nul meu a avut tot emfizem, iar eu [i fratele meu... – Spune-i negrului \stuia... tatuat, a zis tata printre icnete, s\-[i ia calabal`cul – din camera aceea... [i s\ se duc\ dracului din casa mea! Eram pe punctul de a pierde totul. Avusesem o zi nenorocit\ [i m\ sim]eam gata s\ plesnesc, plus c\ luni [i luni de zile m\ chinuisem s\ g\sesc pe cineva care s\-l suporte pe b\tr`n, c\ut`nd `nlocuitor

92

JOSEPH FINDER

pentru fiecare dintre infirmierele care plecau, alc\tuind un [ir lung [i pierz`ndu-mi o groaz\ de vreme. Iar acum, `l alunga pe ultimul care, de acord, poate n-o fi fost candidatul ideal, dar r\m`nea singurul pe care `l aveam. ~mi venea s\ m\ reped la el [i s\-mi v\rs amarul, dar nu m-a l\sat inima. Nu puteam r\cni la tat\l meu, acel b\tr`n muribund de emfizem `n ultimul stadiu. De aceea, cu riscul de a exploda mai t`rziu, m-am ab]inut. N-am apucat s\ r\spund, fiindc\ Antwoine s-a `ntors spre mine. – Din c`te [tiu, fiul t\u m-a angajat, a[a c\ doar el m\ poate concedia. Am cl\tinat din cap. – N-ai tu a[a noroc, Antwoine. Nu pleci tu de aici chiar cu una, cu dou\. Hai s\ `ncepem!

16
Sim]eam nevoia s\ m\ r\coresc. Trecusem prin prea multe – Nora Sommers, care m\ f\cuse de r`sul lumii [i c\reia nu-i puteam spune r\spicat s\ se duc\ dracului, imposibilitatea de a supravie]ui la Trion nici c`t s\ apuc a fura m\car o can\ de cafea, senza]ia general\ c\ m\ b\gasem `n ceva ce m\ dep\[ea. Apoi, colac peste pup\z\, tata. Faptul c\ trebuia s\-mi st\p`nesc furia, c\ trebuia s\ m\ ab]in s\-i r\cnesc `n fa]\ – „Tic\los b\tr`n [i nerecunosc\tor, mori odat\!“ – m\ rodea cumplit. Din aceste motive, [tiind c\ Seth lucra `n noaptea aceea, am ap\rut la Alley Cat. Voiam doar s\ stau la bar [i s\ m\ fac praf cu b\utur\ pe gratis. – Hei, frumosule, a f\cut Seth, `nc`ntat s\ m\ vad\, asta a fost prima zi la noua slujb\, nu? – Mda. – Chiar a[a de r\u a fost? – Nici nu vreau s\ discut despre asta. – Atunci e grav. Mam\... Mi-a turnat un whisky de parc\ a[ fi fost vreun be]ivan b\tr`n, unul cu vechi state de plat\ `n localul acela. ~mi place tunsoarea, amice. S\ nu-mi spui c\ te-ai `mb\tat [i c`nd te-ai trezit erai tuns a[a. Nu l-am luat `n seam\. B\utura mi s-a urcat imediat la cap. S\risem peste masa de sear\ [i eram fr`nt. Am avut o senza]ie grozav\. – P\i, c`t de r\u a fost, domnule? Doar a fost prima zi, c`nd ]i se arat\ doar unde e veceul, nu?

94

JOSEPH FINDER

PARANOIA

95

A ridicat ochii spre ecranul pe care se desf\[ura un meci de baschet, apoi [i-a mutat privirea spre mine. I-am povestit despre Nora Sommers [i despre p\c\leala ei [mecheroas\ cu Apple Newton. – Ce javr\... Ce i-a venit s\ se dea a[a la tine? La ce se a[tepta, abia ai fost angajat, de unde s\ [tii tu? Am cl\tinat din cap. – Ba nu, ea... Brusc, mi-am dat seama c\ eliminasem o parte esen]ial\ din toat\ povestea, aceea c\ a[ fi fost cel mai tare de la Wyatt Telecom. Drace! ~nt`mplarea putea fi explicat\ doar dac\ [tiai c\ balaurul acela de femeie `ncercase s\-mi mai taie nasul. M\ sim]eam lovit mortal. Dep\[irea acelui moment de sl\biciune mi se p\rea o `ncercare de netrecut, ca aceea de a urca pe Everest sau de a traversa Atlanticul `not. Fusesem deja prins cu minciuna. Sim]eam o sf`r[eal\ interioar\ [i o oboseal\ cumplit\. Din fericire, cineva l-a aten]ionat pe Seth, f\c`ndu-i un semn. – ~mi pare r\u, domnule, `n seara asta doar hamburgerii s`nt la jum\tate de pre], a anun]at el [i s-a dus s\ ia dou\ beri pentru cineva. M-am trezit g`ndindu-m\ la cei pe care `i cunoscusem `n cursul zilei, „personajele“, dup\ cum se referise la ei ciudatul acela de Noah Mordden, care acum `mi defilau prin minte, devenind tot mai grote[ti. Sim]eam nevoia s\ m\ sf\tuiesc cu cineva, dar nu puteam. ~nt`i de toate, voiam s\ m\ descarc, s\ vorbesc despre Chad [i Phil-Nu-{tiu-Cum, veteranul. Doream s\ povestesc cuiva despre Trion [i cum era acolo, despre cum `l z\risem pe Jock Goddard `n bufet. Dar nu se putea, fiindc\ nici eu nu [tiam c`te lucruri mi se interziseser\, ce anume puteau s\ afle [i al]ii. Ame]eala de la whisky a `nceput s\ se risipeasc\, iar un sunet grav [i continuu de nelini[te, ca o not\ sus]inut\ prin pedal\, cre[tea `n intensitate, devenind treptat tot mai ascu]it, aduc`nd cu fenomenul de microfonie, ]iuitor [i asurzitor. P`n\ s\ revin\, Seth a uitat despre ce discutasem. Ca mai toat\ lumea, pe Seth `l intereseaz\ mai cur`nd propriile probleme dec`t ale altora. {i astfel fusesem salvat de narcisismul lui masculin.

– Dumnezeule, femeile `i iubesc pe barmani, a zis el. Oare de ce? – Habar n-am, Seth. Poate e vorba numai de tine, am zis [i am ridicat u[or paharul gol spre el. – Sigur. F\r\ `ndoial\. Apoi a mai l\sat s\ picure c`teva guri de scotch [i a ad\ugat buc\]i de ghea]\. Cu glas sc\zut, cu care se fac de obicei confiden]ele, [i abia perceptibil `n vacarmul creat de cei din bar [i de prezentatorul meciului de baschet, a zis: {efului nu-i place cum torn `n pahare. }ine s\ folosesc o m\sur\, pe care ar trebui s\ o aplic tot timpul. ~n ultima vreme m\ supune la teste. Cic\: „Toarn\-mi! Prea mult! M\ ruinezi!“ – Dup\ mine, torni excelent, am zis eu. – S\ [tii c\ de data asta chiar trebuie s\ fac un bon. – Nici o problem\. Acum c`[tig o groaz\ de bani. – A, nu, ne dau voie s\ d\m pe gratis patru pahare pe sear\, a[a c\ nu-i nici o problem\. {i, cum spuneai, ai avut o zi proast\ la serviciu. {eful de la firm\ `mi face un scandal monstru dac\ `nt`rzii zece minute. Am cl\tinat din cap. – Serios, Shapiro nu [tie s\ foloseasc\ nici copiatorul. N-are habar s\ trimit\ un fax. Nu [tie nici m\car cum s\ fac\ o c\utare pe Internet. F\r\ mine ar fi pierdut cu totul. – Poate vrea ca al]ii s\ fac\ treburile m\runte. Seth n-a l\sat impresia c\ m-ar fi auzit. – A, ]i-am povestit ultima mea aventur\? – Ia zi. – Fii atent – o s\ dau lovitura! – Z\u? – Serios! A[a, pur [i simplu! A ar\tat cu degetul spre televizor, unde se prezenta o reclam\ de dou\ parale pentru saltelele unei companii, `nso]it\ de o melodie t`mpit\, cum se `nt`mpl\ mereu. Am cunoscut un tip de la o firm\ de avocatur\ care lucreaz\ pentru o companie de publicitate [i mi-a spus totul. Mi-a promis c\ poate s\-mi ob]in\ o audi]ie la una dintre companiile tari, ca Megamusic sau Crushing, sau Rocket. Tot el a zis c\ po]i p\trunde mult mai u[or dac\ scrii vreo melodie ca asta.

96

JOSEPH FINDER

PARANOIA

97

– Seth, tu nici m\car nu [tii s\ pui notele pe portativ. – Nici Stevie Wonder nu-i `n stare. Bine, dar mai to]i tipii cu talent nu-s `n stare s\ citeasc\ pe note. Cum s\-]i spun, c`t timp `]i trebuie s\ `nve]i un c`ntecel de treizeci de secunde? Omu’ spune c\ fata asta, care face toate reclamele pentru JCPenney, abia dac\ [tie notele, `n schimb are voce! O femeie aflat\ al\turi de mine la bar i s-a adresat lui Seth: – Ce fel de vinuri ave]i? – Ro[u, alb [i roze, i-a r\spuns el. De care vre]i? Ea a zis c\ alb, iar el i-a turnat `ntr-un pahar. Apoi a revenit `n dreptul meu: – Banii se fac din c`ntat, totu[i. Trebuie s\ fac o `nregistrare, s-o pun pe CD, [i cur`nd intru `n aten]ia lor; important e pe cine cuno[ti. Pricepi? Munc\ ioc, bani, g`rl\! – Sun\ frumos, am zis eu, nu tocmai entuziasmat. – Nu te v`ri [i tu? – Nu, cu toate c\ pare grozav, serios, am r\spuns eu, reu[ind s\ mimez pu]in entuziasm. Bun\ [mecheria. ~n ultimii ani, eu [i Seth am discutat mereu cum s\ facem bani, iar asta f\r\ prea mult\ munc\. ~l `nc`nta s\ aud\ pove[tile mele despre chiulul pe care-l tr\geam la Wyatt, cum st\team ore `n [ir pe Internet s\ vizionez The Onion, pe site-uri precum BoredAtWork.com, IloveBacon.com sau FuckedCompany.com. Cel mai mult `mi pl\ceau site-urile care aveau un buton numit „[ef“, pe care puteai da un clic dac\ `n apropiere ap\rea [eful, iar a[a chestia amuzant\ disp\rea, l\s`nd `n schimb vreo foaie de calcul Excel la care, chipurile, lucrai. Am`ndoi ne m`ndream nevoie mare c`t de pu]in efort f\ceam la slujb\, sc\p`nd f\r\ a fi prin[i. Tocmai de aceea `i pl\cea lui Seth s\ lucreze la o firm\ de avoca]i – fiindc\ asta `i permitea s\ retras, de cele mai multe ori nesupravegheat, cinic, prea pu]in legat de lumea muncii. M-am ridicat ca s\ m\ duc la toalet\ [i, la `ntoarcere, trec`nd pe la automat, am cump\rat un pachet de Camel normal. – Iar ai `nceput cu prostiile? m-a `nt`mpinat el, c`nd s-a prins c\ tocmai desf\ceam banda de protec]ie a pachetului.

– Da, daa, am f\cut eu, pe un ton prin care `l invitam s\ m\ lase `n pace. – S\ nu vii la mine s\ m\ rogi s\-]i aduc butelia de oxigen la nas. A scos un pahar de Martini din congelator [i a turnat pu]in vermut `n el. Fii atent. A azv`rlit vermutul din pahar peste um\r, apoi a turnat `n el Bombay Saphire. Uite, \sta e un Martini ca la mama lui. Am luat o `nghi]itur\ mare de whisky, timp `n care el s-a dus s\ marcheze Martini-ul [i s\-l dea celui care `l comandase, [i mi-a pl\cut arsura pe care am sim]it-o `n g`tlej. Acum `ncepusem s\ m\ `nc\lzesc cu adev\rat. M-am sim]it pu]in nesigur pe scaunul `nalt de bar. Tr\geam la m\sea ca un adev\rat miner `n ziua de salariu. Nora Sommers, Chad Pierson [i tot neamul lor `ncepuser\ s\ se trag\ `napoi, f\c`ndu-se parc\ mici, c\p\t`nd un aer nevinovat, comic, de personaje de desene animate. Bun, avusesem o prim\ zi de toat\ lauda, ce, era ceva neobi[nuit? Oricine s-ar fi sim]it pu]in nelalocul lui `n prima zi la o nou\ slujb\. Numai c\ eu eram bun, nu trebuia s\-mi ias\ din minte acest lucru. Dac\ n-a[ fi fost at`t de grozav, Wyatt nu m-ar fi ales pentru acea misiune. Evident, el [i Judith, consiliera lui, nu [i-ar fi pierdut vremea cu mine dac\ n-ar fi crezut c\ voi reu[i s\ m\ descurc. M-ar fi dat pur [i simplu afar\ [i m-ar fi l\sat la mila sistemului juridic, s\ m\ ap\r singur. Iar acum a[ fi stat chircit pe patul `ngust de la `nchisoarea Marion. Am `nceput s\ simt o v`n\ de `ncredere, alimentat\ de alcool, foarte pl\cut\, dar vecin\ cu megalomania. M\ trezisem para[utat `n Germania nazist\, av`nd la mine doar c`teva concentrate de alimente [i un aparat pe unde scurte, iar succesul alia]ilor, ba chiar [i soarta civiliza]iei occidentale, depindeau `n totalitate de mine. – L-am v\zut azi `n centru pe Elliot Krause, m-a anun]at Seth. M-am uitat la el uimit, nepricep`nd imediat. – Elliot Krause. Nu mai ]ii minte? Elliot Port-O-San1? Viteza mea de reac]ie sc\zuse considerabil; mi-au trebuit c`teva clipe s\-mi aduc aminte, apoi am izbucnit `n r`s. Nu mai auzisem de ani de zile numele lui Elliot Krause.
1 Port-O-San, cabin\ sanitar\ ecologic\ ce poart\ numele firmei produc\toare, Portosan Company. (n.tr.)

98

JOSEPH FINDER

PARANOIA

99

– E partener la vreo firm\ de avocatur\, pariez. – {i s-a specializat `n dreptul mediului, nu? am spus eu, `nec`ndu-m\ de r`s [i scuip`nd o gur\ de whisky. – Mai ]ii minte ce fa]\ avea? – Cum s\ uit, dar tu ]ii mine ce pantaloni purta? De aceea `mi pl\cea s\-mi petrec vremea cu Seth. Discutam `n codul Morse; ne cuno[team unul altuia reperele [i toate glumele [i aluziile. Trecutul nostru comun ne oferea un limbaj secret, la fel ca al gemenilor c`nd s`nt mici. ~ntr-o var\, c`nd eram la liceu, Seth lucra la un club exclusivist de tenis, unde `ngrijea terenurile `n cursul unui mare meci interna]ional, [i m-a l\sat s\ m\ strecor `n\untru f\r\ s\ pl\tesc. ~nchiriaser\ [i instalaser\ ni[te „toalete portabile ecologice“ pentru a face fa]\ num\rului mare de spectatori – erau botezate Handy Houses sau Port-O-Sans, sau nu mai [tiu ce nume nostime le d\duser\ –, iar chestiile acelea ar\tau ca ni[te frigidere uria[e. Dup\ dou\ sau trei zile, se umpluser\, fiindc\ oamenii de la Handy House nu se deranjaser\ s\ vin\ pentru a le goli, a[a c\ pu]eau. {i se g\sise pu[tiul acela, Elliot Krause, care urmase o [coal\ preg\titoare [i pe care am`ndoi `l detestam, deoarece, pe de o parte, `i furase prietena lui Seth, iar pe de alta, ne dispre]uia c\ proveneam din familii mai simple. A ap\rut [i el la turneu, purt`nd o bluz\ de tenis la mod\ [i pantaloni albi, cu prietena lui Seth la bra], dar a f\cut gre[eala s\ se duc\ la una dintre toaletele acelea ca s\ se u[ureze. Seth, care `n momentele acelea culegea resturi de pe jos cu o ]epu[\, l-a v\zut [i mi-a aruncat un sur`s par[iv. A dat fuga la toalet\, iar cu m`nerul din lemn al ]epu[ei a blocat clan]a, dup\ care eu [i un amic de-al nostru, Flash Flaherty, am `nceput s\ balans\m toaleta `ntr-o parte [i `n alta. ~l puteai auzi pe Elliot cum zbiera din\untru: „Hei! Hei! Ce face]i acolo?“, la care se ad\uga clipocitul mizeriei din rezervor, dup\ care am r\sturnat cabina cu totul, prinz`ndu-l pe Elliot `n\untru. Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc `n ce zoaie se zb\tea acolo. Seth [i-a pierdut slujba, dar sus]inea sus [i tare c\ meritase – ar fi dat orice doar s\ i se ofere privilegiul de a-l vedea pe Elliot Krause ie[ind v\rs`nd [i cu hainele, care fuseser\ de un alb imaculat, acoperite de excremente [i `mbibate cu urin\.

Iar acum, amintindu-mi cum `[i pusese Elliot Krause ochelarii pe fa]a [i nasul m`njite cu sc`rn\ imediat ce ie[ise din toaleta portabil\, am r`s at`t de nest\p`nit, `nc`t mi-am pierdut echilibrul, am lunecat de pe scaun [i am c\zut c`t eram de lung pe podea. Imediat am fost `nconjurat de c`]iva oameni care, aplec`ndu-se deasupra mea, m-au `ntrebat dac\ p\]isem ceva. Se vedea c\ m\ turmentasem r\u de tot. Vedeam ca prin cea]\. F\r\ nici un motiv, prin fa]a ochilor mi-a trecut, fugitiv, imaginea tatei [i a lui Antwoine Leonard, iar ideea mi s-a p\rut hilar\ la culme, a[a c\ nu m\ mai puteam opri din r`s. Am sim]it cum cineva m-a `n[f\cat de un um\r, iar altcineva de cot. Seth [i `nc\ un individ m-au ajutat s\ ies din bar. Toat\ lumea p\rea s\ stea cu ochii pe mine. – ~mi pare r\u, prietene, am spus, sim]indu-m\ cuprins de un val de jen\. Mul]umesc. Ma[ina mi-e acolo. – Doar n-ai de g`nd s\ pleci a[a, amice. – Dar e aici, am insistat eu, neconving\tor. – Nu-i aia ma[ina ta. Nu vezi c\ e un Audi sau nu [tiu ce? – Ba e a mea, am rostit eu ap\sat, `nt\rindu-mi afirma]ia cu un gest viguros din cap. Audi... A6, cred. – Dar ce s-a `nt`mplat cu h`rbul t\u? Am scuturat din cap. – Am una nou\. – Mam\, la slujba asta nou\ te pl\tesc chiar a[a de bine? – Daa, am zis, apoi am ad\ugat, t\r\g\nat, nu chiar at`t de mult. A fluierat dup\ un taxi, iar cel\lalt tip m-a `ngr\m\dit `n\untru. – Mai ]ii minte unde stai? m-a `ntrebat Seth. – Asta-i bun\, am f\cut eu. Sigur c\ ]in minte. – Vrei s\ bei o cafea p`n\ ajungi acas\, ca s\ te treze[ti ni]el? – Nuu, am r\spuns. Trebuie s\ dorm. M`ine, la slujb\. Seth a pufnit `n r`s. – Dom’le, nu te invidiez, a zis el.

PARANOIA

101

17
La miezul nop]ii, telefonul mobil a sunat, asurzitor de tare, numai c\ nu mai era de mult miezul nop]ii. Printre jaluzele, am v\zut o raz\ de lumin\. Iar ceasul ar\ta cinci [i jum\tate – diminea]a sau seara? Eram at`t de confuz c\ nu mi-am dat seama. Am r\spuns la apel [i mi-am dorit s\-l fi `nchis de cu sear\. – Da. – ~nc\ dormi? m-a `ntrebat o voce, oarecum mirat\. – Cine e? – Ai l\sat Audi-ul `ntr-o zon\ de unde cele parcate neregulamentar s`nt ridicate. Era Arnold Meacham, mi-am dat seama imediat: nazistul care se ocupa de securitate la Wyatt. Nu e ma[ina ta, a fost `nchiriat\ de Wyatt Telecommunications, [i-ai putea m\car s\ te por]i frumos cu ea – nu s-o abandonezi ca pe-un prezervativ care nu-]i mai trebuie. Atunci mi-am amintit totul: noaptea trecut\ m\ f\cusem cri]\ la Alley Cat, ajunsesem cumva acas\, uitasem s\ pun [i ceasul s\ sune... Trion! – Uf, drace! am f\cut eu, ridic`ndu-m\ `n capul oaselor [i sim]indu-mi stomacul tres\lt`nd. Aveam o pulsa]ie `n cap, pe care mi-l sim]eam uria[, ca al unuia dintre mutan]ii din Star Trek. – Am stabilit reguli destul de clare, a continuat Meacham. Gata cu distrac]iile. F\r\ petreceri. Trebuie s\ func]ionezi la capacitate maxim\.

Oare vorbea mai repede [i mai tare dec`t de obicei? A[a se p\rea. Abia reu[eam s\ pricep vorbele lui. – {tiu, am `ng\imat eu moale. – N-ai `nceput sub cele mai bune auspicii. – Am avut – am avut o zi cumplit\ ieri. Prima zi acolo, plus tata... – M\ doare undeva. Avem o `n]elegere clar\, pe care trebuie s\ o respec]i. {i tu, ce-ai reu[it s\ afli din cele ce se pun la cale acolo? – La cale? Mi-am cobor`t picioarele pe podea, m-am l\sat pe marginea patului [i mi-am masat t`mplele cu m`na liber\. – Secrete, proiecte codificate. De ce dracu’ crezi c\ ai ajuns acolo? – P\i, e prea devreme, am zis eu. Prea cur`nd, m-am corectat. ~ncetul cu `ncetul, creierul `ncepea s\-mi func]ioneze. Ieri am fost dus peste tot de m`n\. N-am avut nici o clip\ liber\ la dispozi]ie. Ar fi fost prea riscant s\ fac vreo m\g\rie. Doar nu vre]i s\ ratez totul chiar din prima zi. Meacham a r\mas t\cut c`teva clipe. – Mda, ai dreptate, a recunoscut. Dar trebuie s\-]i creezi posibilitatea c`t de cur`nd [i te rog s\ profi]i de ea. Vreau un raport ast\zi, p`n\ la sf`r[itul zilei, m-ai `n]eles?

PARANOIA

103

18
Pe la pr`nz a `nceput s\-mi treac\ senza]ia c\ s`nt invalid [i am decis s\ urc p`n\ la sala de gimnastic\ – pardon, „centrul de `ntre]inere“ – ca s\ fac c`teva exerci]ii. Acesta era pe acoperi[ul Aripii E, `ntr-un soi de capsul\, av`nd terenuri de tenis, tot felul de instrumente pentru m\surarea tensiunii [i a ritmului cardiac, aparate de mers [i de urcat [i alte ma[in\rii, toate dotate cu ecrane TV/video. Vestiarul avea o camer\ de aburi [i saun\ [i ar\ta la fel de spa]ios ca orice alt\ sal\ dintr-un club modern. M\ schimbasem [i tocmai m\ preg\team s\ trec la aparate [i greut\]i, c`nd `n vestiar a ap\rut Chad Pierson. – Ia te uit\, a f\cut el. Cum `]i merge, domnule? A deschis dulapul al\turat celui `n care `mi pusesem hainele. Ai venit s\ faci un joc? – Nu, voiam doar s\... – P\i, dac\ se joac\, nu vrei s\ participi? Am [ov\it o clip\. – Ba da. Pe terenul de baschet nu mai era nimeni, a[a c\ am a[teptat c`teva minute, f\c`nd driblinguri [i arunc`nd la co[. ~ntr-un t`rziu, Chad a zis: – Facem un unu contra unu? – Sigur. – P`n\ la unsprezece co[uri. Cine marcheaz\ `ncepe, bun? – ~n regul\.

– Ascult\, ce-ar fi s\ facem un pariu? Nu s`nt prea competitiv – poate c\ `n felul \sta m\ mobilizez mai bine. „Da, de ce nu? m-am g`ndit. Deci sus]ii c\ nu e[ti bun?“ – Ceva de genul, un bax de bere sau cam a[a ceva? – Fii serios, dom’le. Un sutar? O sut\ de dolari? „O sut\? P\i ce, s`ntem `n Las Vegas, pu[i pe ars bani?“ Cam f\r\ chef, am r\spuns: – Bine, cum vrei. Mare gre[eal\. Chad era bun, juca agresiv, iar eu eram mahmur. S-a apropiat de linia de la care co[ul valoreaz\ trei puncte, a aruncat [i a nimerit. Apoi, ar\t`nd satisf\cut de sine, a `ndreptat spre mine degetul ar\t\tor ca pe ]eava unui pistol, s-a f\cut c\ sufl\ fumul de la gura ]evii [i a zis: – Lovit! For]`ndu-m\ s\ m\ retrag, a reu[it c`teva co[uri cu panoul [i a preluat conducerea. C`nd [i c`nd, f\cea ni[te figuri ca Alonzo Mourning1, mi[c`ndu-[i palmele `nainte [i `napoi, la fel ca un ]inta[ care `[i rote[te pistoalele `nainte sau dup\ o `mpu[c\tur\. – S-ar spune c\ nu e[ti `n cea mai bun\ form\, a[a-i? a constatat el. Expresia de pe fa]a lui sugera bun\voin]\, ba chiar `ngrijorare, `ns\ ochii `i sclipeau cu un dispre] abia ascuns. – A[a s-ar p\rea, am r\spuns. ~ncercam s\ r\m`n un b\iat de treab\, s\ particip cu pl\cere la joc, nu s\ m\ ]in de el ca o lipitoare, `ns\ `ncepuse deja s\ m\ calce pe nervi. Am ratat c`teva co[uri, iar el a reu[it s\ blocheze c`teva arunc\ri de-ale mele. Dup\ aceea am marcat, reduc`nd din diferen]\, iar cur`nd era [ase la trei pentru el. Am b\gat de seam\ c\ f\cea mereu fenta spre dreapta. A str`ns din nou m`na pumn, f\c`nd iar\[i gestul acela ridicol cu degetul ar\t\tor `ndreptat spre mine ca un pistol. A f\cut fenta spre dreapta, a aruncat la co[, nimerind. – Preg\te[te banii! a c`r`it el. ~n acea clip\ am avut senza]ia c\ `n mintea mea s-a conectat ceva, pesemne spiritul competitiv. Nu mi-a sc\pat c\ individul
1

Juc\tor de baschet la echipa Miami Heat (n. tr.)

104

JOSEPH FINDER

PARANOIA

105

continua s\ fac\ fente spre dreapta, pentru a arunca cu aceea[i m`n\. Mi-era limpede c\ nu [tia s\ dribleze spre st`nga, fiindc\ nu putea arunca grozav cu st`nga. De aceea am `nceput s\-l blochez spre dreapta, for]`ndu-l s\ mearg\ `n st`nga, dup\ care am blocat o `ncercare de co[. Nu m\ `n[elasem. M`na lui st`ng\ era ca [i moart\. Dac\ `l `mpingeam spre st`nga, rata, iar `n c`teva r`nduri i-am [terpelit mingea `n timp ce `ncerca s\ m\ dribleze prin st`nga. M-am a[ezat `n fa]a lui, apoi am s\rit brusc `napoi [i spre dreapta, silindu-l s\ schimbe rapid direc]ia de atac. Mai important era c\, pe m\sur\ ce m\ chinuiam s\ prind ritmul jocului, nu f\cusem dec`t s\ plimb mingea, de aceea Chad `[i `nchipuise c\ nu [tiam s\ arunc din s\ritur\. A r\mas stupefiat c`nd am `nceput s\ arunc din s\ritur\. – Ai jucat teatru p`n\ acum, a zis el, printre din]ii `ncle[ta]i. Te pricepi s\ dai la co[ din s\ritur\ – dar o s\-]i pun capac. Am `nceput s\ m\ joc cu mintea lui. I-am dat impresia c\ `ncerc s\ arunc din s\ritur\, silindu-l s\ sar\, iar `n clipa aceea am driblat pe l`ng\ el. Trucul a mers at`t de bine, `nc`t am mai `ncercat o dat\; Chad [i-a pierdut cump\tul `n a[a m\sur\, c\ am reu[it [i a doua oar\. Cur`nd am egalat. ~i descoperisem punctul slab. Am mimat c`]iva pa[i, doar o mi[care u[oar\, fent\ la st`nga, iar el a s\rit `n acea direc]ie, l\s`ndu-mi astfel spa]iu pentru a-l dribla prin dreapta. Dup\ fiecare co[, se vedea c\ se `nfurie tot mai tare. Am ]`[nit apoi `n fa]\ [i am dat din aruncare cu panoul, marc`nd. Preluasem conducerea, iar Chad se congestionase la fa]\, abia respir`nd. Se terminase cu replicile provocatoare. Eram `n avantaj, zece la nou\, c`nd am pornit `n vitez\, apoi m-am oprit brusc. Chad [i-a pierdut echilibrul [i a c\zut `n fund. Nu m-am gr\bit, m-am a[ezat bine pe picioare [i am aruncat de pe loc – direct `n co[, f\r\ s\ ating inelul. Am mimat un pistol din ar\t\tor [i degetul mare, am suflat fumul imaginar [i, cu un z`mbet generos, am zis: – Lovit. Retr\g`ndu-se `mpleticit [i rezem`ndu-se de peretele c\ptu[it al s\lii, Chad a spus printre g`f`ieli:

– Da, m-ai uimit, dom’le. Te pricepi mai bine dec`t am crezut. A tras apoi o gur\ de aer. A fost frumos. Foarte interesant. Dar data viitoare te bat la scor, amice – acum m-am prins cum joci. A r`njit, vr`nd s\ dea impresia c\ glumea, a `ntins m`na transpirat\ [i a pus-o pe um\rul meu. ~]i s`nt dator un sutar. – Las-o balt\. Oricum nu-mi place s\ joc pe bani. – Ba nu, serios. Insist. ~]i cumperi o cravat\ sau mai [tiu eu ce. – Nu, Chad. Nu-i iau. – Dar trebuie... – Nu trebuie deloc, domnule. Apoi m-am g`ndit o clip\. Oamenilor le place nespus de mult s\-]i dea sfaturi. De aceea am spus: Poate-mi dai ni[te ponturi `n ce-o prive[te pe Nora. Ochii i s-au luminat; de data asta jucam `n aceea[i echip\. – A, a[a le face tuturor nou-veni]ilor. Obiceiul ei de a te ame]i, nimic altceva. Nu-i vorba de ceva personal, crede-m\ – am fost tratat la fel c`nd am `nceput s\ lucrez aici. Nu mi-a sc\pat sugestia: „Iar acum uit\-te la mine ce-am ajuns“. A avut grij\ s\ nu o critice pe Nora; [tia cum s\ se fereasc\ de mine, s\ nu spun\ chiar tot. – S`nt b\iat mare, am zis. Nu m\ las eu dobor`t. – Eu spun c\ nu-i cazul s\-]i faci griji. A ]inut s\ pun\ lucrurile la punct – nu-]i pierde capul – [i-o s\ te lase `n pace. N-ar fi procedat a[a dac\ nu considera c\ ai un pot considerabil. (Prin asta voia s\ spun\ poten]ial mare.) Te place. Altfel nu s-ar fi zb\tut s\ te ia `n echipa ei. – ~n regul\, am spus eu. Nu aveam cum s\-mi dau seama dac\-mi ascundea ceva. – ~nc\ ceva, dac\ vrei... cum s\ spun... dup\-amiaz\ avem o discu]ie – vine [i Tom Lundgren, ca s\ analiz\m specifica]iile produselor, bine? Ne chinuim deja de c`teva s\pt\m`ni, dar ne-am `mpotmolit `ntr-o disput\ neroad\, ne[tiind dac\ s\ ad\ug\m func]ionalit\]i de GoldDust. {i-a dat ochii peste cap. Ceva de genul: ia mai las\-m\. S\ nu-i permi]i Norei s\ `nceap\ discu]ia. ~n orice caz, ar fi bine dac\ ai avea o idee, indiferent ce `n leg\tur\ cu GoldDust – nu-i obligatoriu s\ fii de acord cu Nora c\ treaba e o

106

JOSEPH FINDER

PARANOIA

107

prostie monumental\ [i o uria[\ risip\ de bani. Important e s\-]i faci o p\rere despre chestie. ~i plac p\rerile sus]inute cu argumente. Din c`te [tiam, GoldDust era ultimul r\cnet `n materie de produse electronice de larg consum. Produsul, cu un nume de comercializare g\sit de un comitet de ingineri cu idei tr\snite, reprezenta o tehnologie de transmisie f\r\ fir la mic\ distan]\, av`nd cu un consum redus, care permitea conectarea la un computer de tip Palm sau Blackberry, sau Lucid, la un telefon sau la laptop, sau chiar la o imprimant\ sau altceva. Orice se afla pe o raz\ de [ase-[apte metri. Computerul putea comunica cu imprimanta, toate comunicau `ntre ele, f\r\ cabluri dizgra]ioase `n care s\ te `mpiedici tot timpul. Asta avea s\ ne elibereze din lan]uri, de fire, cabluri, conectori. Desigur, geniile care inventaser\ GoldDust nu anticipaser\ explozia din domeniul WiFi, 802.11 f\r\ fir. {tiam de WiFi `nc\ `nainte ca Wyatt s\ m\ supun\ la instruc]ia aceea demen]ial\. De GoldDust vorbeau [i inginerii de la Wyatt, iar ei `l f\ceau de dou\ parale. – Mda, mereu se g\sea c`te cineva de la Wyatt care `ncerca s\ ne v`re chestia asta pe g`t, dar noi am rezistat cu succes. Chad a cl\tinat din cap. – Inginerii vor s\ v`re tot ce se poate `ntr-un produs, indiferent de costuri. Ce le pas\ lor dac\ pre]ul cre[te bini[or peste cinci sute de dolari? ~n sf`r[it, se va discuta [i acest aspect – pariez c\ o s\ te descurci. – Nu [tiu dec`t ceea ce citesc, `n]elegi? – O s\-]i pasez dosarul c`nd ne `nt`lnim, ca s\ treci prin el. A[a o s\ po]i servi c`teva idei de[tepte ca s\ fii bine v\zut de [efi, asta nu stric\, nu? Chad `mi amintea de h`rtia de calc; era str\veziu; `]i puteai da seama de motiva]ia lui. Era ca un [arpe [i mi-am dat seama c\ nu m\ pot `ncrede `n el, `ns\ `ncerca s\ `ncheie o alian]\ cu mine, `n ideea c\ era preferabil s\ stea al\turi de marele talent, s\-mi fie amic, dec`t s\ par\ c\ s-ar sim]i amenin]at de mine, lucru cu totul real. – Bine, dom’le. ~]i mul]umesc, am spus eu. – Fac [i eu ce pot.

C`nd am ajuns `napoi la cubiculumul meu, mai r\m\sese jum\tate de or\ p`n\ la [edin]\, de aceea am intrat pe Internet [i am c\utat repede c`teva p\reri critice despre GoldDust, astfel `nc`t s\ las impresia c\ [tiam despre ce era vorba. Am trecut prin c`teva zeci de site-uri mai mult sau mai pu]in de[tepte, `ncep`nd cu cele de promovare [i termin`nd cu unele (precum GodDustGeek.com) f\cute de indivizi obseda]i de porc\ria aceea, dup\ care am remarcat c\ cineva st\tea `n spatele meu, urm\rindu-m\. Era Phil Bohjalian. – Curios nevoie mare, nu? a f\cut el. Apoi s-a prezentat. Abia a doua zi a ta aici [i te-ai [i implicat. A cl\tinat din cap a mirare. Nu te omor` at`t, o s\ te consumi de tot. Plus c\ o s\ ne faci pe to]i de ru[ine. A scos un soi de r`s, de parc\ ar fi fost o replic\ din Produc\torii1 sau mai [tiu eu ce, apoi a ie[it din scen\ prin partea st`ng\.

1 Comedie regizat\ de Mel Brooks (1968), apoi muzical de succes pe Broadway, care a c`[tigat 12 premii Tony. (n.tr.)

PARANOIA

109

19
Membrii grupului de marketing pentru Maestro s-au `ntrunit din nou `n sala Corvette, a[ez`ndu-se cam `n acelea[i pozi]ii, de parc\ locurile ar fi fost repartizate. De data asta `ns\, venise [i Tom Lundgren, care s-a a[ezat pe un scaun lipit de perete, `n fundul `nc\perii, nu la mas\. Apoi, cu pu]in `nainte ca Nora s\ dea semnalul de `ncepere, a sosit [i Paul Camilletti, directorul executiv economic de la Trion, dichisit la patru ace, ca un idol din serialul matinal Dragoste `n stil italian, cu un sacou cenu[iu-`nchis, din stof\ cu carouri din ]es\tur\, `mbr\cat peste o bluz\ pe g`t. S-a a[ezat al\turi de Tom Lundgren, moment `n care am sim]it cum toat\ suflarea din sal\ a `ncremenit, `nc\rcat\ electrostatic, de parc\ cineva ar fi ap\sat un comutator. P`n\ [i Nora mi s-a p\rut pu]in tulburat\. – Bun, a zis ea, ce-ar fi s\ `ncepem? S`nt `nc`ntat\ s\-l avem printre noi pe Paul Camilletti, directorul nostru economic – bun venit, Paul. El a dat din cap, cu gestul acela de confirmare care vrea s\ spun\: „Nu m\ b\ga]i `n seam\ – m\ aflu aici incognito, un anonim, ca un elefant `n camera asta“. – Cine mai e azi `n leg\tur\ cu noi? Cu cine s`ntem `n teleconferin]\? Prin intercom s-a auzit: – Ken Hsiao, Singapore. Apoi:

– Mike Matera, Bruxelles. – Bine, a zis ea, deci avem toat\ echipa. P\rea emo]ionat\, surescitat\, dar mi s-a p\rut greu de spus c`t anume din purtarea ei era un efort demonstrativ de entuziasm pe care-l f\cea pentru Tom Lundgren [i Paul Camilletti. Cred c\ e un moment destul de potrivit ca s\ analiz\m prognozele, s\ le ad`ncim [i s\ vedem mai precis cum st\m. Nimeni dintre noi n-ar vrea s\ aud\ vechiul cli[eu – „produs muribund“, am dreptate? Maestro nu e pe moarte. Nu vom pune be]e `n roate valorii numelui de marc\ pe care Trion a investit-o `n aceast\ linie de produse doar de dragul de a introduce o noutate. Cred c\ `n aceast\ privin]\ avem cu to]ii aceea[i p\rere. – Nora, s`nt Ken din Singapore. – Da, Ken. – Hmm, aici sim]im o oarecare presiune, trebuie s-o spun, din partea Palm, Sony [i Blackberry, `n special `n spa]iul Enterprise. Comenzile care vin din zona pacific\ a Asiei pentru Maestro Gold s`nt cam sl\bu]e. – Mul]umim, Ken, a zis ea gr\bit\, `ntrerup`ndu-l. Kimberly, tu ce semnale ai de pe pia]a comunitar\? Kimberley Ziegler, palid [i agitat, cu o claie de p\r c`rlion]at [i ochelari cu rame groase [i negre, a ridicat privirea spre ea. – Trebuie s\ spun c\ informa]iile mele difer\ de cele ale lui Ken. – Serios? ~n ce sens? – Consider c\, `n realitate, diferen]ierea produselor ne pune `ntr-o situa]ie avantajoas\. Avem un pre] mai bun dec`t la dispozitivele de editare avansat\ de tip Blackberry sau Sony. Adev\rat, se `nregistreaz\ o u[oar\ uzur\ a m\rcii, dar `mbun\t\]irea puterii procesorului [i a memoriei flash aduc o valoare sporit\ produsului. De aceea, eu cred c\ st\m bine acolo, mai ales pe pie]ele verticale. „S-o crezi tu“, am g`ndit. – Excelent, a jubilat Nora. M\ bucur s\ aud asta. A[ vrea s\ aflu orice alte informa]ii mai ave]i despre GoldDust – apoi l-a observat pe Chad, care ridicase degetul ar\t\tor `n sus: Da, Chad? – M\ g`ndeam c\ Adam ar putea emite o idee, dou\ despre GoldDust.

110

JOSEPH FINDER

PARANOIA

111

Nora s-a `ntors c\tre mine. – Grozav, ia s\ auzim, a zis ea, de parc\ m-a[ fi oferit s\ dau un recital de pian. – GoldDust? am rostit eu, cu un sur`s atoatecunosc\tor. S\ vedem, c`t de mult aduce cu ceva din 1999? Echivalent cu Betamax al comunica]iilor f\r\ fir. Al\turi de New Coke, fuziunea la rece, fotbalul de lig\ superioar\ [i Yugo. Am auzit c`teva exclama]ii de apreciere. Nora m\ urm\rea cu mare aten]ie. – Problemele de compatibilitate s`nt at`t de mari, am continuat eu, c\ nici n-am vrea s\ intr\m `n am\nunte – m\ refer la felul `n care dispozitivele activate de GoldDust func]ioneaz\ numai cu componente provenite de la acela[i produc\tor, la lipsa de coduri standardizate. Cei de la Phillips afirm\ c\ vor scoate o versiune nou\, standardizat\ de GoldDust – da, corect, poate c`nd vom vorbi cu to]ii esperanto. Am auzit alt hohot de r`s, de[i, plimb`ndu-mi privirea `n jur, am remarcat c\ probabil jum\tate dintre fe]e r\m\seser\ `mpietrite. Tom Lundgren m\ fixase cu un sur`s ciudat, str`mb, timp `n care `[i leg\na piciorul drept. M\ sim]eam deja `n elementul meu, intrasem mai ad`nc `n problem\. – {i altceva, rata de transfer este, a[a, mai pu]in de un mega pe secund\? Jalnic. Mai pu]in de o zecime din capacitatea WiFi. Ne `ntoarcem la c\ru]a cu cai. Ce s\ mai vorbim de u[urin]a de a intercepta – nu prezint\ nici un sistem de securitate. – Corect, a rostit cineva destul de moale, de[i n-am reu[it s\ descop\r cine fusese. Mordden jubila de-a dreptul. Phil Bohjalian m\ urm\rea printre gene, cu o expresie `ncifrat\, de ne`n]eles. Apoi am ridicat privirea [i am v\zut-o pe Nora. ~ncepuse s\ ro[easc\. Serios, se cuno[tea cum i se ridic\ s`ngele dinspre g`t spre ochii a[eza]i departe de nas. – Ai ispr\vit? s-a r\stit ea. Dintr-o dat\, am sim]it un val de grea]\ [i de sl\biciune. Nu m\ a[teptasem la o asemenea reac]ie. Cum adic\, mersesem prea departe?

– Sigur, am r\spuns eu cu glas prudent. Un tip cu aspect de indian, care st\tea vizavi de mine, a zis: – De ce mai analiz\m toate astea? Nora, credeam c\ am luat decizia final\ s\pt\m`na trecut\. Am `n]eles c\ erai foarte convins\ c\ func]iile suplimentare justificau costurile. {i atunci, de ce reveni]i voi, cei de la marketing, la vechea disput\? Nu s-a stabilit totul? Chad, care p\ruse p`n\ acum s\ cerceteze desenul din lemnul t\bliei, a spus: – Sta]i pu]in, domnilor, da]i-i o [ans\ noului nostru coleg. Doar n-a]i vrea s\ [tie totul – nici m\car nu [tie bine unde se afl\ automatul de cafea, ce Dumnezeu. – Cred c\ nu mai e nevoie s\ ne pierdem timpul cu discu]ii, a conchis Nora. Chestiunea e `nchis\. Ad\ug\m GoldDust, a[a cum e. {i mi-a aruncat o privire `ntunecat\, plin\ de furie. Dou\zeci de minute mai t`rziu, timp `n care mi-am sim]it stomacul `ntors pe dos, dup\ ce [edin]a s-a `ncheiat [i lumea a `nceput s\ ias\ pe r`nd din sal\, Mordden m-a b\tut scurt [i furi[ pe um\r, ceea ce m-a l\murit pe deplin. O zb`rcisem, [i `nc\ r\u de tot. Oamenii `mi aruncau priviri, care de care mai curioase. – A, Nora, a zis Paul Camilletti, ridic`nd un deget `n aer, mai r\m`i pu]in, dac\ nu te superi. A[ vrea s\ verific c`teva lucruri. C`nd am ie[it, Chad a venit spre mine [i mi-a spus cu glas sc\zut: – S-ar p\rea c\ nu i-a prea priit, dar ai depistat c`teva lucruri importante, amice. „Da, bine`n]eles, jigodie nenorocit\ ce e[ti.“

PARANOIA

113

20
La vreo dou\zeci de minute de la `ncheierea [edin]ei, Mordden s-a oprit `n dreptul cubiculumului meu. – Ei, am r\mas impresionat, a zis el. – Nu mai spune, am f\cut eu, lipsit de entuziasm. – Serios. Ai mai mult curaj dec`t mi-a[ fi `nchipuit. S\ te dai la directorul t\u, `nfior\toarea Nora, la proiectul ei preferat... A cl\tinat din cap. Asta zic [i eu tensiune creatoare. Numai c\ trebuie s\ fii con[tient de consecin]e. Nora nu uit\ nici o jignire. }ine minte c\ paznicii cei mai nemilo[i din lag\rele de concentrare naziste erau femei. – Mul]umesc de sfat, am replicat. – Trebuie s\ fii atent la orice semn, c`t de ne`nsemnat, de nemul]umire pe care `l arat\. De exemplu, cutii goale stivuite `n fa]a cubiculumului t\u. Sau dac\ nu reu[e[ti s\ te loghezi imediat la computerul t\u. Sau dac\, cine [tie, cei de la Resurse umane `]i cer s\ le predai ecusonul. Dar nu te speria, o s\-]i dea recomand\ri bune, iar serviciile de plasare ale Trion se ofer\ gratuit. – Am `n]eles. Mul]umesc. Am observat c\ primisem un mesaj vocal. Dup\ plecarea lui Mordden, am ridicat receptorul. Era un mesaj de la Nora Sommers, cer`ndu-mi – ba nu, ordon`ndu-mi – s\ m\ prezint imediat `n biroul ei. C`nd am ajuns, scria ceva la computer. Mi-a aruncat rapid o privire din lateral, ca o [op`rl\, apoi [i-a `ndreptat din nou aten]ia asupra

tastaturii. M-a ignorat `n felul acesta vreme de vreo dou\ minute. Am r\mas locului, ne[tiind cum s\ procedez. ~ncepuse din nou s\ se `mpurpureze la fa]\ – am sim]it o jen\ d`ndu-mi seama c\ tenul o tr\da at`t de u[or. ~ntr-un t`rziu, a ridicat din nou privirea [i s-a rotit cu scaunul ca s\ m\ aib\ drept `n fa]a ei. Ochii `i sclipeau umed, dar nu de triste]e. Era altceva, aproape animalic. – Ascult\, Nora, am zis eu calm. Vreau s\-mi cer scuze pentru... M-a `ntrerupt cu un glas at`t de sc\zut, c\ abia am auzit ce a spus: – Te sf\tuiesc s\ ascul]i bine, Adam. Ai vorbit suficient pe ziua de azi. – Am fost un dobitoc... am `nceput eu. – S\ faci asemenea aprecieri `n fa]a lui Camilletti, Domnul-Pre], Domnul-Marj\-de-Profit... acum, datorit\ interven]iei tale, trebuie s\ repar lucrurile ca s\-l `mbunez. – Trebuia s\-mi ]in gura... – ~ncerci s\ m\ subminezi, a zis ea, [i nu [tii `n ce te-ai b\gat. – Dac-a[ fi [tiut... am `ncercat s\ intervin. – Nici s\ nu te g`nde[ti. Phil Bohjalian mi-a spus c\ a trecut pe la biroul t\u [i te-a v\zut agit`ndu-te s\ cau]i referin]e despre GoldDust, `nainte de [edin]\, `nainte ca tu s\ respingi cu „non[alan]\“ aceast\ tehnologie vital\. }in s\ te asigur de un lucru, domnule Cassidy. Te crezi mare [i tare gra]ie faimei pe care ]i-ai c`[tigat-o la Wyatt, dar aici, la Trion, `n locul t\u, nu m-a[ sim]i prea `n largul meu. Dac\ nu mergi cu echipa, o s\ te calce `n picioare. {i ]ine minte ce-]i spun: eu conduc echipa asta. Am stat acolo c`teva secunde, timp `n care ea m-a sfredelit cu ochii aceia ca de fiar\. Am r\mas cu ochii `n podea, apoi am ridicat privirea. – Am dat-o-n bar\ cum nu se poate mai r\u, am spus, [i-]i s`nt dator cu mii de scuze. Mi-e clar, am apreciat gre[it situa]ia, [i pesemne c\ am venit cu unele prejudec\]i de la Wyatt Telecom, dar asta nu m\ scuz\. Nu se va mai repeta. – N-o s\ mai ai prilejul s\ repe]i figura de ast\zi, a zis ea cu glas re]inut.

114

JOSEPH FINDER

Era mai dur\ dec`t orice poli]ist de circula]ie care m\ tr\sese vreodat\ pe dreapta. – Am `n]eles, am zis eu. Iar dac\ mi-ar fi spus cineva c\ hot\r`rea se luase deja, mi-a[ fi ]inut gura asta mare. Cred c\ am pornit de la presupunerea c\ cei de la Trion au auzit despre Sony, asta e. Gre[eala mea. – Sony? a tres\rit ea. Ce vrei s\ spui, „c\ au auzit despre Sony“? Cei de la serviciul de informa]ii privind competitorii `i v`nduser\ pontul lui Wyatt, care mi-l `ncredin]ase pentru a-l folosi `n vreun moment strategic. Am considerat c\ tocmai sosise un asemenea moment strategic: trebuia s\-mi salvez pielea. – Nu [tiai? Cei de la Sony `[i refac planurile care prevedeau `ncorporarea GoldDust `n toate aparatele portabile. – De ce? m-a `ntrebat ea, cu un aer b\nuitor. – Ultima versiune de Microsoft Office nu va suporta aceast\ caracteristic\. Cei de la Sony s-au g`ndit c\, dac\ `ncorporeaz\ GoldDust, vor pierde milioane de dolari la v`nz\ri, de aceea vor scoate Black Hawk, protocolul local f\r\ fir pe care Office-ul `l suport\. – Serios? – Bine`n]eles. – {i e[ti sigur de asta? {tii asta din surse absolut sigure? – Bine`n]eles, sut\ la sut\. Pe via]a mea. – }i-ai risca [i cariera pentru asta? {i m-a fulgerat cu o privire sfredelitoare. – Cred c\ tocmai am f\cut-o. – Foarte interesant, a zis ea. Extrem de interesant, Adam. Mul]umesc.

21
~n ziua aceea am r\mas p`n\ t`rziu. Pe la [apte [i jum\tate sau opt, cl\direa se golise. P`n\ [i recunoscu]ii ca `mp\timi]i de munc\ lucrau de acas\ `n cursul serii, conect`ndu-se la re]eaua Trion, astfel c\ nu mai era nevoie s\ r\m`n\ la birou p`n\ t`rziu. Pe la nou\, nu mai era ]ipenie de om. Luminile fluorescente r\m\seser\ aprinse, p`lp`ind u[or. Ferestrele de la podea p`n\ la tavan p\reau `ntunecate c`nd le priveai dintr-un anumit unghi; din alte unghiuri, puteai vedea ora[ul desf\[urat `n fa]a ta, cu lumini lic\rind [i fascicule de faruri care s\getau str\zile f\r\ nici un sunet. M-am a[ezat la biroul meu [i am `nceput s\ navighez prin site-ul intern Trion. Dac\ Wyatt dorea s\ [tie cine fusese angajat pentru a participa la proiecte secrete ce demaraser\ `n ultimii doi ani, mi-am `nchipuit c\ ar fi trebuit s\ aflu pe cine angajase compania `n perioada respectiv\. Reprezenta un `nceput ca oricare altul. Existau multe moduri de a c\uta `n baza de date cu angaja]ii, dar problema era c\ nu [tiam exact pe cine sau ce anume trebuia s\ caut. Dup\ o vreme, mi-am dat seama: num\rul angajatului. Fiecare om de la Trion prime[te un num\r. Dac\ e mic, `nseamn\ c\ a fost angajat mai de mult. De aceea, dup\ ce am verificat o serie de biografii, alese la `nt`mplare, am `nceput s\ pricep c`]i oameni `ncepuser\ s\ munceasc\ la Trion `n urm\ cu doi ani. Din fericire (ceea ce slujea scopului meu), Trion traversase o perioad\ foarte anost\, a[a

116

JOSEPH FINDER

PARANOIA

117

c\ nu fuseser\ mul]i angaja]i noi. Am alc\tuit o list\ de c`teva sute de persoane nou angajate – adic\ `n ultimii doi ani – [i am desc\rcat toate numele, precum [i biografiile lor, pe un CD. Cum, necum, reu[isem ceva. Trion avea propriul serviciu de mesaje instantanee, denumit InstaMail. Func]iona exact ca Yahoo Messenger sau Instant Messenger de la America Online – puteai p\stra o list\ cu amici, care te anun]a c`nd s`nt [i ei online [i c`nd nu. Am observat c\ Nora Sommers era logat\. Nu se afla la birou, dar era online, ceea ce `nsemna c\ lucra de la domiciliu. Asta `mi convenea, `nsemn`nd c\ acum puteam `ncerca s\ p\trund `n biroul ei f\r\ a risca apari]ia sa nea[teptat\. G`ndul c\ aveam s\ fac a[a ceva mi-a dat o senza]ie de nod `n stomac, dar [tiam c\ nu am de ales. Arnold Meacham voia rezultate palpabile, [i asta ieri. {tiam c\ Nora Sommers de]inea informa]ii despre produsele sau tehnologiile noi pe care Trion le preg\tea `n secret. Merita cel pu]in s\ arunc o privire. Locul cel mai probabil `n care putea ]ine astfel de informa]ii era computerul din biroul ei. Placa de pe u[\ anun]a: „N. SOMMERS“. Mi-am f\cut curaj pentru a atinge clan]a. U[a era `ncuiat\. Asta nu m-a surprins chiar cu totul, fiindc\ p\stra documente secrete de personal. Am v\zut prin geam `n interiorul biroului, doar trei metri pe trei. Nu con]inea multe lucruri, `ns\ toate erau aranjate `ntr-o ordine de fanatic. {tiam c\ trebuie s\ existe o cheie undeva, `n biroul secretarei ei. La drept vorbind, asistenta ei – o femeie masiv\, cu umeri largi [i cu un aer dur, `n jur de treizeci de ani, pe nume Lisa McAuliffe – nu lucra exclusiv pentru Nora. Practic, Lisa lucra pentru `ntregul serviciu al Norei, inclusiv pentru mine. Doar vicepre[edin]ii aveau secretare personale; asta era politica de la Trion. Era `ns\ doar o formalitate. ~mi d\dusem seama deja c\ Lisa McAuliffe o slujea pe Nora [i nu voia s\ vad\ pe nimeni st`ndu-i `n cale. Lisa `[i purta p\rul t\iat foarte scurt, aproape milit\re[te, [i se `mbr\ca `n salopet\ [i pantaloni de pictor. Nici nu ]i-ai fi `nchipuit c\ Nora, care era `n pas cu moda [i foarte feminin\, putea s\ aib\ o

asistent\ ca Lisa McAuliffe. ~ns\ Lisa `i era credincioas\ p`n\ la cer Norei; dac\ Norei `i mai z`mbea din c`nd `n c`nd, pe ceilal]i `i b\ga `n sperie]i cu c\ut\tura ei. Lisa se d\dea `n v`nt dup\ pisici. Cubiculumul `i era plin de tot felul de accesorii [i lucruri ce aminteau de pisici: p\pu[i Garfield, figurine Catbert [i alte asemenea. Am aruncat o privire `n jur, n-am v\zut pe nimeni [i am `nceput s\ deschid pe r`nd sertarele biroului ei. Dup\ c`teva clipe, am g\sit inelul cu chei ascuns pe p\m`ntul plantei care suporta lumina fluorescent\, `ntr-o cutie goal\ de agrafe. Am respirat ad`nc, am ridicat inelul cu chei – cred c\ erau dou\zeci pe el – [i m-am apucat s\ le `ncerc, una dup\ alta. La a [asea `ncercare, am deschis u[a. Am aprins lumina, m-am a[ezat la biroul Norei [i am pornit computerul. Eram preg\tit pentru cazul `n care s-ar fi `nt`mplat s\ apar\ cineva. Arnold Meacham `mi umpluse capul cu idei strategice – treci la ofensiv\, pune-le tu `ntreb\ri –, dar ce [anse erau ca vreo femeie de serviciu, care vorbea numai portughez\ sau spaniol\, `n nici un caz englez\, s\-[i dea seama c\ m\ aflam `n biroul altcuiva? De aceea, m-am apucat de treab\. Treaba, din nefericire, nu era chiar u[oar\. Pe ecran a ap\rut: „USER NAME/PASSWORD“. Drace! Era protejat cu parol\: trebuia s\ m\ a[tept la a[a ceva. Am tastat: „NSOMMERS“; ideea standard. Apoi am tastat acela[i lucru `n spa]iul pentru parol\. {aptezeci la sut\ din oameni, a[a mi se spusese, au aceea[i parol\ ca numele de utilizator. Nu era cazul Norei. Am avut senza]ia c\ Nora nu era tipul de femeie care-[i noteaz\ parola pe un bilet autoadeziv [i-l ]ine `n vreun sertar, dar trebuia s\ m\ conving. Am verificat locurile obi[nuite – sub pad-ul de mouse, sub tastatur\, `n spatele computerului, `n sertare, dar nimic. Trebuia s\ m\ descurc singur. Am `ncercat SOMMERS; apoi ziua ei de na[tere, primele [i ultimele [apte cifre ale num\rului ei de asigurare social\, num\rul de angajat. Dup\ a zecea `ncercare, m-am oprit. F\cusem destule combina]ii.

118

JOSEPH FINDER

PARANOIA

119

ACCES INTERZIS. Zece `ncerc\ri `nsemna deja prea mult. ~n general, oamenii se opresc la dou\ sau trei. Nu-mi pl\cea deloc. Existau `ns\ alte modalit\]i de a sparge o parol\. F\cusem ore [i ore de preg\tire `n domeniu [i mi se puseser\ la dispozi]ie echipamente pe care [i un prost le putea folosi. Nu eram nici pe departe hacker – [i a[a avusesem destule belele la Wyatt, nu? –, iar aparatul pe care mi-l d\duser\ era ridicol de u[or de instalat. ~n esen]\, era un dispozitiv denumit „detector de tastare“. Chestiile astea `nregistreaz\ `n secret toate tast\rile pe care le face utilizatorul. Acestea pot fi programe soft, precum cele de computer, sau chiar p\r]i de hardware. Numai c\ trebuie s\ fii precaut la instalarea versiunilor software, fiindc\ n-ai cum s\ [tii c`t de atent s`nt controlate sistemele de re]ea ale corpora]iei; le-ar putea detecta. De aceea, Arnold Meacham m\ sf\tuise s\ utilizez echipamente. ~mi d\duse o serie de juc\rii. Una dintre ele era un conector care se instala `ntre tastatur\ [i computer. Nici nu-l b\gai de seam\. Avea `ncorporat un cip care `nregistra [i stoca p`n\ la dou\ milioane de tast\ri. Veneai mai t`rziu [i scoteai juc\ria din computerul-]int\ [i aveai `nregistrat tot ce scrisese utilizatorul respectiv. ~n maximum zece secunde am deconectat tastatura Norei, am ata[at-o la Keyghost, cum se numea juc\rioara, apoi am reconectat-o la unitate. Nu avea cum s-o vad\, iar peste c`teva zile urma s\ revin pentru a o scoate. Dar n-aveam de g`nd s\ plec din biroul ei cu m`na goal\. Am r\sfoit c`teva dintre dosarele de pe birou. Nu mare br`nz\. Am g\sit o ciorn\ de e-mail c\tre echipa Maestro, pe care `nc\ nu-l trimisese. „Ultimele cercet\ri de pia]\, scria ea, arat\ c\, de[i GoldDust e ne`ndoielnic superior, Microsoft Office va suporta `n schimb tehnologia f\r\ fir BlackHawk. Cu toate c\ acest lucru ar `nsemna o dezam\gire pentru excelen]ii no[tri ingineri, s`nt convins\ c\ e preferabil s\ nu mergem `mpotriva curentului stabilit de Microsoft...“ „Nora s-a pus imediat pe treab\“, m-am g`ndit. Speram ca Wyatt s\ fi avut dreptate.

Mai aveam de cotrob\it prin fi[ete. Chiar `ntr-un loc supermodern ca Trion, dosarele importante se p\strau tot pe h`rtie, fie ca originale, fie ca rezerv\. Acesta e marele adev\r despre biroul `n care nu g\se[ti h`rtii: s-ar p\rea c\, pe m\sur\ ce folosim tot mai mult computerele, cu at`t se adun\ mai multe mald\re de h`rtii prin care trebuie s\ scotocim. De ce p\stra aici dosare, ascunse vederii? m-am `ntrebat eu. Apoi m-am uitat mai atent la titluri [i am izbucnit `n r`s. Avea [iruri `ntregi de c\r]i ale c\ror titluri sunau cam a[a: Femei care se simt bine `ntre lupi [i Seriozitatea femeilor, [i Ac]ioneaz\ ca un b\rbat, `nvinge ca o femeie. Alte titluri: De ce fetele bune nu s`nt promovate... iar cele curajoase, da sau {apte secrete ale unor femei de succes, sau Cele unsprezece porunci ale femeii de succes. „Nora, Nora, m-am trezit g`ndindu-m\. Deci a[a urci tu.“ Patru dintre fi[ete erau descuiate [i l-am ales pe primul, am r\sfoit con]inutul plicticos de moarte: analize ale unor opera]iuni, specifica]ii de produse, dosare de elaborare a unor produse, chestii financiare... Se p\rea c\ p\stra orice document, probabil c\ imprima fiecare e-mail trimis sau primit. Chestiile de interes, [tiam, erau sigur `n dulapurile `ncuiate. De ce altceva ar sta `nchise? Am identificat foarte cur`nd cheia de la fi[etul mic, aflat\ pe inelul Lisei. ~n sertarele `nchise am g\sit o mul]ime de dosare de personal ale subordona]ilor ei, care ar fi constituit o lectur\ interesant\, asta dac\ a[ fi avut vreme. Eviden]ele financiare personale demonstrau c\ se afla la Trion de mult timp, multe dintre op]iunile de ac]iuni fuseser\ investite [i c\ tranzac]iona intens, a[adar averea ei se ridica la ceva cu cel pu]in [apte cifre. Mi-am g\sit propriul dosar, care era sub]irel [i nu cuprindea lucruri de care s\ m\ sperii. Nimic interesant. Apoi m-am uitat mai atent [i am descoperit c`teva h`rtii, e-mailuri tip\rite, pe care Nora le primise de la cineva mare din Trion. Din c`te `mi d\deam seama, femeia, pe nume Alana Jennings, care de]inuse postul meu, fusese transferat\ brusc `n alt departament din cadrul companiei. Iar Nora era iritat\ – dar at`t de tare, c\-[i adresase pl`ngerile p`n\ sus, la nivelul vicepre[edintelui companiei, o ac]iune cam `ndr\znea]\:

120

JOSEPH FINDER

PARANOIA
Cele mai bune ur\ri, Greg Allred Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate Trion Systems Al\turi de voi pentru un viitor mai bun

121

SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings DATA: mar]i, 8 aprilie, 8:42:19 a.m. DIN PARTEA: GAllred C|TRE: NSommers Nora, Am primit cele c`teva e-mailuri prin care protestezi `mpotriva transferului ALANEI JENNINGS la alt departament al companiei. ~]i `n]eleg iritarea, `ntruc`t Alana e angajatul cu func]ia cea mai mare, dar [i elementul cel mai valoros al echipei. Cu regret, dar obiec]iile tale au fost ignorate din ordin primit de sus. Aptitudinile Alanei s`nt necesare urgent `n cadrul proiectului AURORA. Te asigur c\ nu vei r\m`ne f\r\ oameni. }i s-a aprobat s\ completezi postul, astfel c\ po]i lua pe cineva: o persoan\ dornic\ [i calificat\ din cadrul companiei. Te rog s\ m\ informezi dac\ te pot ajuta cu ceva. Cele mai bune ur\ri, Greg Allred Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate Trion Systems Al\turi de voi pentru un viitor mai bun

Iar apoi, dou\ zile mai t`rziu, un alt mesaj:
SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings DATA: joi, 10 aprilie, 2:13:07 p.m. DIN PARTEA: GAllred C|TRE: NSommers Nora, ~n ceea ce prive[te AURORA, `mi cer mii de scuze, dar nu am dreptul s\ divulg caracterul exact al acestui proiect, dec`t c\ este esen]ial pentru viitorul companiei. ~ntruc`t AURORA este un proiect secret de cercetare-dezvoltare de cea mai mare importan]\, te rog respectuos s\ nu mai insi[ti. Spun`nd acestea, `n]eleg c\-]i este greu s\ g\se[ti pe plan intern un `nlocuitor care s\ fie la fel de bun. Prin urmare, `mi face pl\cere s\ te anun] c\, `n aceast\ privin]\, ]i se permite s\ `ncalci interdic]ia general\ de a angaja pe cineva din afar\. Acest post poate fi numit o pozi]ie privilegiat\ de start, ceea ce `]i permite s\ angajezi pe cineva din afara companiei. S`nt convins [i sper c\ acest lucru te va ajuta s\-]i risipe[ti `ngrijorarea. Dac\ ai nel\muriri, nu ezita s\ m\ suni sau s\ mi te adresezi `n scris.

Mam\... Dintr-o dat\, lucrurile `ncepeau s\ se lege. Fusesem angajat ca s-o `nlocuiesc pe aceast\ Alana, care fusese transferat\ la ceea ce se numea Proiectul AURORA. A[adar, AURORA reprezenta clar o activitate strict secret\ – ceva ie[it din comun. Bine c\ aflasem. Nu mi s-a p\rut o idee fericit\ s\ scot mesajele electronice [i s\ le xeroxez, a[a c\ am luat un carne]el cu pagini deta[abile din teancul aflat `n dul\piorul cu rechizite [i am `nceput s\ notez frazele esen]iale. Nu [tiu de c`t\ vreme st\team acolo, pe podeaua mochetat\ a biroului ei, dar probabil c\ trecuser\ patru-cinci minute. Deodat\, mi-am dat seama c\ vederea mea periferic\ percepe ceva. Am ridicat privirea [i am v\zut un paznic r\mas `n pragul u[ii deschise, care m\ urm\rea. Trion nu avea contract cu nici o firm\ de securitate; avea propriul personal de paz\, iar ace[tia purtau bluze bleumarin [i c\m\[i albe [i sem\nau cu poli]i[tii sau cu u[ierii de la biseric\. Tipul care m\ surprinsese era `nalt, negru, cu p\r c\runt [i avea nenum\rate aluni]e pe fa]\, ca ni[te pistrui, pe ambii obraji. Avea ochi mari, cu pleoape grele, ca de c`ine baset, [i purta ochelari cu rama din s`rm\. R\m\sese acolo, privindu-m\ lung. Cu toate c\ repetasem `n g`nd ceea ce avea s\ spun dac\ a[ fi fost surprins, am uitat tot ce [tiam. – V\d ce ai acolo, a spus el. Nu se uita la mine, ci la biroul Norei. La computer – s\ fi v\zut Keyghost? Nu, Dumnezeule, nu, nu, nu. – Poftim? am f\cut eu. – V\d ce-ai acolo. Serios. {tiu. M-am speriat, iar inima mi-a luat-o razna. „Isuse Hristoase, am g`ndit, m-a prins.“

PARANOIA

123

22
Continu`nd s\ priveasc\ fix spre mine, a clipit. M\ v\zuse instal`nd conectorul? Apoi m-a cotropit alt g`nd, la fel de `nnebunitor: v\zuse numele Norei pe u[\? Oare nu-[i putea pune `ntrebarea ce c\uta un b\rbat `n biroul acesteia, scotocind prin dosarele ei? Am aruncat o privire spre placa de pe u[\, aflat\ exact `n spatele paznicului. Scria: N. SOMMERS. N. SONMERS putea fi oricine, b\rbat sau femeie. Apoi, mi-am seama c\ el patrula de cine [tie c`nd pe coridoare [i c\ p`n\ atunci, o v\zuse doar pe Nora `n birou. Paznicul r\m\sese `nc\ `n prag, bloc`ndu-mi orice `ncercare de ie[ire. Ce naiba ar fi trebuit s\ fac `n situa]ia asta? Puteam `ncerca s\ for]ez ie[irea, dar `nt`i trebuia s\ trec pe l`ng\ el, ceea ce `nsemna s\ m\ arunc asupra lui, s\-l dobor la podea, pentru a-l da la o parte. Era masiv, dar `n v`rst\, pesemne nu mai avea reflexe [i vitez\; poate a[ fi reu[it. {i, `n acest caz, despre ce era vorba: atac [i folosirea for]ei, nu? {i asta `mpotriva unui v`rstnic? Isuse. M-am g`ndit imediat: s\ spun c\ eram nou angajat? Am c\utat o serie de explica]ii: eram noul asistent al Norei. Trebuia s\ preg\tesc un raport – p\i, chiar asta f\ceam – [i lucrasem p`n\ la ora aceea la cererea ei. Ce naiba [tia tipul din u[\? Era doar un am\r`t de paznic. A f\cut c`]iva pa[i `n birou [i a cl\tinat din cap. – Domnule, credeam c\ am v\zut de toate. – Stai, domnule, am de preg\tit un proiect c`t casa p`n\ m`ine diminea]\, am `nceput eu s\ spun, destul de indignat. – Uite un Bullitt. Acela e un Bullitt autentic.

Abia atunci mi-am dat seama la ce se uita `n timp ce p\[ea `n\untru. O fotografie color de dimensiuni mari, `ntr-o ram\ argintie, ag\]at\ pe perete. Imaginea unei ma[ini de epoc\, restaurat\ cu mult\ pricepere. Se apropia de ea de parc\ era hipnotizat, ca [i cum ar fi v\zut sfintele moa[te. – Dumnezeule, \sta e un Mustang GT din 1968 de trei nou\zeci, a spus el [optit, de parc\ l-ar fi v\zut pe Dumnezeu. M-am sim]it n\p\dit de un val de adrenalin\, iar u[urarea m-a f\cut s\ transpir. Isuse! – Da, am zis cu m`ndrie. Foarte bun. – Domnule, ia te uit\ la Mustangul \sta. E un GT de fabric\? De unde naiba s\ [tiu? N-a[ fi fost `n stare s\ deosebesc un Mustang de un Dodge Dart. Dup\ mine, putea fi [i imaginea unui AMC Gremlin. – Bine`n]eles, i-am r\spuns eu. – S`nt o mul]ime de falsuri, s\ [tii. Te-ai uitat vreodat\ sub bancheta din spate, ca s\ vezi dac\ are pl\cile acelea suplimentare, ranfors\rile pentru ]eava dubl\ de e[apament? – A, sigur, am zis eu ca prin vis. M-am ridicat, [i i-am `ntins m`na. Nick Sommers. Avea palma uscat\, masiv\, cuprinz`nd-o cu totul pe a mea. – Luther Stanford, s-a prezentat el. Nu te-am mai v\zut pe aici. – Mda, nu prea stau seara. Proiectul acesta... mereu auzi: „~l vrem p`n\ la ora nou\“, [i atunci te agi]i, [i dup\ aceea a[tep]i, a[tep]i... M-am str\duit s\ spun asta pe un ton nep\s\tor. M\ bucur s\ constat c\ nu s`nt singurul care lucreaz\ p`n\ t`rziu. ~ns\ el avea chef s\ vorbeasc\ despre ma[ini. – Dom’le, nu cred c-am v\zut un Mustang cu spatele t\iat a[a prin Highland Green. Doar `n filme, vreau s\ zic. Asta arat\ exact ca aceea cu care Steve McQueen a urm\rit un Dodge Charger, f\c`nd-o s\ ias\ de pe [osea [i s\ loveasc\ o sta]ie de benzin\. Capacele i-au zburat care `ncotro. A scos apoi un chicotit gros, plin, de b\utor [i fum\tor. Bullitt. Filmul meu preferat. Cred c\ l-am v\zut de o mie de ori. – Exact, am zis. Aceea[i ma[in\.

124

JOSEPH FINDER

PARANOIA

125

S-a apropiat [i mai mult. Brusc, mi-am dat seama c\ pe un raft, al\turi de fotografia `ncadrat\ de rama argintie, se g\sea o statuet\ aurit\. Pe soclul ei, cu litere mari [i negre, scria: „FEMEIA ANULUI 1999. SE OFER| NOREI SOMMERS“. Gr\bit, am mers `n spatele biroului, acoperind statueta cu propriul corp, pref\c`ndu-m\ totu[i c\ priveam atent fotografia. – Are [i spoilerul din spate, [i tot ce-i trebuie, a continuat el. Cu dou\ ]evi de e[apament, nu? – A, da. – Cu marginile rulate [i tot restul? – P\i, bine`n]eles. A cl\tinat iar\[i din cap. – Mam\, doamne. Singur ai ref\cut-o? – Nuu, a[ fi vrut eu s\ am at`ta timp. A r`s din nou, gros [i r\sun\tor. – ~n]eleg ce vrei s\ spui. – Am luat-o de la un tip care-o ]inea `ntr-un hambar. – {i are trei sute dou\zeci de cai, juc\ria asta? – Exact, am spus cu aer de cunosc\tor. – Uite ce semnalizator are pe capot\, o minune. Am avut [i eu una din ’68, nedecapotabil\, dar a trebuit s\ scap de ea. M-a silit nevast\-mea, dup\ ce a venit pe lume primul nostru copil. De atunci tot t`njesc dup\ a[a ceva. Dar nu mai apuc eu s\ v\d un Mustang GT Bullitt aproape nou, asta-i sigur. Am cl\tinat din cap. – Asta cam a[a-i. Nu-mi d\deam seama la ce f\cea referire. Oare toat\ lumea din companie era obsedat\ de ma[ini? – Corecteaz\-m\ dac\ gre[esc, dar se pare c\ ai cauciucuri GR de [aptezeci pe cincisprezece cu [apte, cu jante American Torque Thrust, adev\rat? Isuse, oare nu mai sc\pam de subiectul acesta? – Luther, crede-m\ pe cuv`nt c\ nu m\ pricep deloc la ma[inile Mustang. Nici m\car nu merit s\ am una. So]ia mi-a f\cut-o cadou

de ziua mea. Sigur, eu va trebui s\ pl\tesc `mprumutul `n urm\torii [aptezeci [i cinci de ani. A chicotit din nou. – Am auzit. Am trecut [i eu prin asta. Am remarcat c\ prive[te spre birou, iar apoi mi-am dat seama exact la ce se uita. Era un plic mare cu numele Norei scris mare, cu majuscule `ngro[ate, cu un marker ro[u. NORA SOMMERS. Am aruncat privirea `mprejur ca s\ pun ceva deasupra lui pentru a-l ascunde, `n eventualitatea c\ omul nu v\zuse deja numele, `ns\ Nora `[i ]inea biroul curat lun\. Str\duindu-m\ s\ m\ port c`t mai firesc, am smuls f\r\ grab\ o fil\ din blocnotesul cu file deta[abile, dup\ care am l\sat-o s\ cad\ pe suprafa]a biroului [i am strecurat-o peste plic cu m`na st`ng\. Frumos lucrat, Adam. H`rtia respectiv\ avea c`teva noti]e cu scrisul meu, dar ele r\m`neau de ne`n]eles pentru cine nu se pricepea. – Cine e Nora Sommers? a `ntrebat el. – A, so]ia mea. – Nick [i Nora, da? a f\cut el pe un ton glume]. – Da, mereu primim a[a ceva. Apoi am z`mbit cuceritor. De aceea m-am `nsurat cu ea. Ei, [i-acum a[ face bine s\ m\-ntorc la dosarele mele, altfel o s\ stau aici toat\ noaptea. M\ bucur c\ te-am cunoscut, Luther. – {i eu, Nick. Dup\ plecarea paznicului, m-am sim]it at`t de agitat `nc`t n-am reu[it altceva dec`t s\ termin de copiat mesajele, apoi am stins lumina [i am `ncuiat u[a biroului. C`nd m-am r\sucit pentru a duce inelul cu chei `n cubiculul Lisei McAuliffe, am observat pe cineva merg`nd pe coridor. „Iar vine Luther“, m-am g`ndit. Ce mai voia tipul, s\ continu\m discu]ia despre Mustang? Nu doream dec`t s\ pun cheile la loc f\r\ s\ m\ vad\ cineva, apoi s\ dispar. ~ns\ nu era Luther, ci un tip cu burt\, care purta ochelari cu rame groase [i avea o coad\ de cal. Era ultima persoan\ pe care m\ a[teptam s\ o v\d la birou la ora zece seara, dar nu trebuia s\ uit c\ inginerii lucrau la ore ciudate. Noah Mordden.

126

JOSEPH FINDER

M\ v\zuse `ncuind u[a biroului Norei sau chiar m\ z\rise `n\untru? Ori nu avea vederea at`t de bun\? Poate c\ nici nu fusese atent; poate visa `n lumea lui – dar ce c\uta aici? N-a zis nimic, nici m\car nu m-a recunoscut. Nici nu eram convins c\ m\ remarcase. Cu toate astea, era singura persoan\ de pe hol, [i sigur nu orbise de tot. A cotit pe urm\toarea alee [i a l\sat un dosar `n cubiculumul cuiva. Mim`nd nep\sarea, am trecut prin dreptul cubiculumului Lisei [i am a[ezat inelul cu chei `n ghiveci, exact `n pozi]ia `n care `l g\sisem; asta mi-a luat doar o clip\, apoi am continuat s\ merg. M\ aflam `n drum spre lifturi, c`nd am auzit: – Cassidy. M-am `ntors. – {i eu, care credeam c\ doar inginerii s`nt fiin]e nocturne. – ~ncerc s\ m\ prind de anumite chestii, am r\spuns eu moale. – ~n]eleg, a zis el. Dar modul `n care a rostit cuv`ntul m-a f\cut s\ simt un fior rece pe [ira spin\rii. Dup\ aceea m-a `ntrebat: Anume? – Poftim? – ~n ce e[ti prins? – Nu pricep, am spus eu, iar inima a `nceput s\-mi duduie. – ~ncearc\ s\ ]ii minte asta. – Vii? Dar Mordden pornise deja spre lift [i nu mi-a r\spuns.

Partea a treia ~NZESTRARE
~nzestrare: Termen specific pentru diferite elemente de sprijin, precum case conspirative, leg\turi impersonale [i altele, folosite de un serviciu secret de informa]ii. Dic]ionar interna]ional de spionaj

23
C`nd am ajuns acas\, m\ sim]eam terminat, chiar mai r\u dec`t diminea]\. Nu eram f\cut pentru o asemenea activitate. Mi-a trecut prin minte s\ ies [i s\ m\ fac din nou pulbere, dar trebuia s\ m\ culc, s\ recuperez o parte din somnul pierdut. Apartamentul mi se p\rea mai mic [i mai mizer ca niciodat\. Aveam un salariu mai mult dec`t `ndestul\tor, deci mi-a[ fi permis s\ `nchiriez un apartament `n vreunul dintre noii zg`rie-nori de l`ng\ port. Nu mai aveam nici un motiv s\ r\m`n `n grota aceea, numai c\ ea era grota mea, care s\-mi aminteasc\ mereu ce neispr\vit eram cu adev\rat, nu poseurul bine `mbr\cat [i nesuferit care devenisem `n ultima vreme. Pe de alt\ parte, nici nu aveam timp s\ caut o nou\ locuin]\. Am ap\sat comutatorul de l`ng\ u[\, dar camera a r\mas `n `ntuneric. Duc\-se. Asta `nsemna c\ becul l\mpii mari [i dizgra]ioase din apropierea canapelei, principala surs\ de lumin\ din camer\, se arsese. }in lampa aprins\ tot timpul pentru a putea s\ o `nchid sau s\ o deschid de la u[\. Acum a trebuit s\ b`jb`i prin bezn\ p`n\ la dulapul `n care ]in becurile [i alte nimicuri. Din fericire, cuno[team fiece col]i[or al apartamentului, chiar cu ochii `nchi[i. Am pip\it `n cutia de carton dup\ un bec, sper`nd s\ dau peste unul de o sut\ de wa]i, nu de dou\zeci [i cinci sau cine [tie c`t, apoi m-am dus pe pip\ite c\tre m\su]a aflat\ al\turi de canapea, am de[urubat chestia care ]ine abajurul, am scos becul [i l-am `n[urubat pe cel nou. Cu

130

JOSEPH FINDER

PARANOIA

131

toate astea, lumina nu s-a aprins. La naiba! Terminam ziua la fel de prost precum `ncepusem. Am g\sit micul comutator de pe soclul l\mpii, l-am r\sucit, iar camera s-a luminat. ~n drum spre baie, m-a fulgerat un g`nd: „Cum de se decomutase lampa? Eu n-o `nchideam niciodat\ – dar niciodat\. ~mi pierdusem min]ile?“ Intrase cineva `n apartamentul meu? Am avut o senza]ie stranie, ceva ce aducea a paranoia. Sigur intrase cineva. Cum altfel s-ar fi stins lumina de la comutatorul l\mpii? Nu `mp\r]eam apartamentul cu nimeni, nu aveam prieten\ [i nu d\dusem cheia altcuiva. Tr`ndava companie care administra cl\direa `n numele proprietarului la fel de lene[ nu intra niciodat\ `n apartamente. Nici m\car dac\ `i rugai s\ trimit\ pe cineva pentru a repara caloriferele. ~n\untru nu p\trundea niciodat\ altcineva `n afar\ de mine. C`nd am privit la telefonul aflat exact sub lumina l\mpii, un aparat Panasonic cu robot, pe care nu-l mai foloseam de mult\ vreme, mai ales c\ aveam mesagerie vocal\ pe mobil, am remarcat ceva care nu se potrivea. Cablul negru al telefonului st\tea peste tastatur\, exact pe ea, `n loc s\ stea cuminte, `ncol\cit al\turi de telefon, ca `ntotdeauna. De acord, era vorba de am\nunte ne`nsemnate, dar c`nd locuie[ti singur le bagi de seam\ imediat. Am `ncercat s\-mi amintesc c`nd d\dusem ultima oar\ telefon, unde fusesem, ce f\cusem. Fusesem at`t de tulburat s\ pun receptorul aiurea? Eram `ns\ sigur c\ nu-l l\sasem a[a diminea]\, `nainte de plecare. Era clar, cineva intrase `n apartament. Privirea mi-a revenit asupra aparatului telefonic [i mi-am dat seama de altceva anapoda, iar de data asta nu era ceva de subtilitate. Robotul, pe care nu-l folosisem deloc, avea un sistem dublu de `nregistrare a mesajelor, o caset\ pentru mesaje transmise [i alta pentru cele primite. Caseta pe care se `nregistrau mesajele primite disp\ruse. Cineva o scosese. Cineva care voise probabil s\ [tie ce mesaje primisem.

Sau – iar ideea mi-a venit pe nea[teptate – care voia s\ se asigure c\ nu folosisem robotul pentru a `nregistra apelurile primite. A[a st\teau lucrurile. M-am ridicat [i m-am apucat s\ caut cel\lalt casetofon pe care-l aveam, o chestie cu microcasete pe care o cump\rasem c`nd eram la colegiu din motive pe care le uitasem `ntre timp. Mi-am adus aminte c\-l v\zusem cu c`teva s\pt\m`ni `nainte pe fundul unui sertar, c`nd c\utasem o brichet\. Am deschis sertarul, am cotrob\it `n\untru, dar nu mai era acolo. Nici `n celelalte sertare nu l-am g\sit. Cu c`t c\utam, cu at`t eram mai convins c\-l v\zusem `n sertarul acela. C`nd m-am uitat mai bine, am descoperit alimentatorul lui de re]ea, ceea ce confirma b\nuielile mele. A[adar, [i casetofonul acela disp\ruse. Acum eram convins: cel care-mi perchezi]ionase apartamentul c\utase `nregistr\ri pe care le-a[ fi putut face. ~ns\ `ntrebarea era: Cine mi-o f\cuse? Dac\ era vorba de Wyatt [i oamenii lui Meacham, asta `mi d\dea motive de furie [i de revolt\. Dar dac\ nu fuseser\ de la Wyatt? Dac\ `i trimiseser\ cei de la Trion? Ideea m-a `nsp\im`ntat [i nici n-am vrut s\ m\ g`ndesc la asta. Mi-am amintit `ntrebarea adresat\ de Mordden, pe chipul c\ruia nu distinsesem nici o expresie: „~n ce e[ti prins?“

PARANOIA

133

24
Casa lui Nick Wyatt se afla `n suburbia cea mai exclusivist\, de care [tia toat\ lumea, at`t de bogat\ `nc`t se f\ceau [i glume pe seama ei. Era de departe `n cea mai mare, cea mai elegant\, cea mai scandalos de scump\ zon\ a ora[ului, recunoscut\ pentru propriet\]ile mari, moderne [i revolt\tor de scumpe. F\r\ `ndoial\ c\ era important pentru Waytt s\ locuiasc\ `ntr-o cas\ despre care vorbea toat\ lumea, pe care Architectural Digest o plasa pe prima copert\, astfel ca ziari[tii locali s\ g\seasc\ mereu c`te-un motiv pentru a p\trunde acolo [i s\ aib\ ce scrie. Le pl\cea la nebunie s\ fac\ fotografii ame]itoare, care s\ te lase cu gura c\scat\, ale acestei catedrale din epoca Silicon Valley. Se d\deau `n v`nt dup\ aerul japonez – falsa senin\tate Zen, sobrietatea [i simplitatea care contrastau izbitor cu parcul auto al lui Wyatt, alc\tuit din automobile Bentley decapotabile, [i cu striden]a lui, total nepotrivit\ cu filozofia Zen. La Departamentul de rela]ii publice de la Wyatt Telecommunications, un tip se ocupa exclusiv de publicitatea personal\ a lui Nick Wyatt, plas`nd articole [i [tiri `n reviste precum People, sau USA Today, sau altele asemenea. Din c`nd `n c`nd strecura [i c`te-un articol despre proprietatea Wyatt, fiindc\ a[a aflasem [i eu c\ valora cincizeci de milioane de dolari, c\ era mai mare [i mai elegant\ dec`t casa de pe malul lacului din apropierea ora[ului Seattle, care `i apar]inea lui Bill Gates, c\ reprezenta o copie a unui palat japonez din secolul paisprezece pe care Wyatt `l construise `n Osaka [i-l transportase buc\]i `n State. Era `nconjurat de aproape

14 hectare de gr\dini japoneze pline de specii rare de flori, gr\dini cu st`nci, o cascad\ artificial\, un iaz, poduri vechi din lemn, aduse tot din Japonia. P`n\ [i pietrele t\iate `n fel [i fel de forme ce pavau aleea de acces pentru automobile fusese livrat\ din Japonia. Bine`n]eles c\ n-am z\rit nici una dintre aceste minuni c`nd am rulat cu ma[ina pe aleea din piatr\ ce mi s-a p\rut nesf`r[it\. Am v\zut cabina portarului [i o poart\ `nalt\ din fier care s-a deschis automat, kilometri `ntregi de bambu[i, o parcare `n care se g\seau [ase Bentley decapotabile, fiecare de alt\ culoare, amintind de un parc de ambulan]e (tipul nu ]inea la ma[inile americane puternice) [i o cas\ scund\ din lemn `nconjurat\ de un zid impun\tor din piatr\. Primisem ordin s\ m\ prezint la aceast\ `nt`lnire din partea lui Meacham printr-un e-mail protejat – un mesaj pe contul meu Hushmail venit din partea lui „Arthur“, transmis printr-un server finlandez, care `l f\cea s\ r\m`n\ anonim [i imposibil de depistat ca surs\. Era formulat `ntr-un limbaj codificat, care `l f\cea s\ par\ o confirmare a unei comenzi pe care o f\cusem unui comerciant online, `ns\, de fapt, `mi comunica unde [i c`nd [i toate celelalte. Meacham `mi transmisese instruc]iuni precise pentru a ajunge acolo cu ma[ina. A trebuit s\ merg p`n\ la o parcare numit\ Denny’s, s\ a[tept sosirea unui Lincoln albastru-`nchis, pe care s\-l urmez p`n\ la re[edin]a lui Wyatt. Cred c\ tot planul acela avea rostul de a ne asigura c\ eu nu eram urm\rit. Asta dovedea o grij\ oarecum paranoic\, dar cine eram eu ca s\ ridic obiec]iuni? La urma urmelor, eram cel a[ezat pe scaunul electric. Imediat ce am cobor`t din ma[in\, Lincolnul s-a `ndep\rtat. Un filipinez mi-a deschis u[a [i mi-a cerut s\-mi scot pantofii. M-a condus `ntr-o sal\ de a[teptare mobilat\ cu paravane shoji, tatami, o m\su]\ scund\, de culoare `nchis\ [i l\cuit\, o canapea joas\, de culoare alb\, ce amintea de un futon. Nu tocmai comod\. Am r\sfoit c`teva dintre revistele expuse artistic pe m\su]a de cafea – Robb Report, Architectural Digest (inclusiv num\rul cu casa lui Wyatt pe copert\, bine`n]eles) [i un catalog de la galeriile Sotheby’s. ~ntr-un t`rziu, intendentul sau cum s-o fi numit individul, a reap\rut [i mi-a f\cut un gest din cap. L-am urmat pe un hol lung [i

134

JOSEPH FINDER

PARANOIA

135

am mers c\tre o alt\ `nc\pere aproape pustie, unde l-am v\zut pe Wyatt a[ezat `n capul unei mese lungi [i joase, de culoare neagr\. C`nd ne-am apropiat de intrarea `n acea sufragerie, am auzit brusc o alarm\ pe un ton ascu]it, p\trunz\tor, `nfior\tor de tare. Am privit uimit `n jur, dar, p`n\ s\ m\ dezmeticesc, am fost `n[f\cat de filipinez [i de un alt tip, ap\rut ca din senin, iar am`ndoi m-au for]at s\ m\ `ntind la p\m`nt. – Ce mama dracului! am exclamat eu [i m-am zb\tut pu]in, numai c\ indivizii erau puternici ca ni[te lupt\tori de sumo. Cel de-al doilea m-a imobilizat, iar filipinezul m-a perchezi]ionat. Ce c\utau, arme? Filipinezul a g\sit la mine MP3-playerul [i mi l-a smuls din geant\. S-a uitat la el, a zis ceva `n limba lui de acas\, i l-a `ntins celuilalt individ, care l-a m\surat din ochi, l-a r\sucit [i, cu voce gutural\, a rostit ceva de ne`n]eles. M-am adunat de jos. – A[a `i primi]i pe to]i oaspe]ii domnului Wyatt? Intendentul a luat juc\ria [i, intr`nd `n `nc\pere, i-a predat-o lui Wyatt, care urm\rise toat\ scena. Wyatt i-a `napoiat-o filipinezului f\r\ ca m\car s-o `nvredniceasc\ cu o privire. M-am ridicat `n picioare. – Ce, n-a]i mai v\zut a[a ceva? Ori muzica din afar\ nu e permis\ aici? – ~[i fac meseria, m-a l\murit Wyatt. Purta o c\ma[\ neagr\ [i str`mt\, cu m`nec\ lung\, p\r`nd a fi f\cut\ din ceva fin, cost`nd probabil c`t c`[tigam eu pe lun\, chiar dac\ lucram la Trion. Ar\ta mai bronzat dec`t ar fi fost firesc. „Pesemne c\ are aparatur\ special\“, m-am g`ndit eu. – Te temeai c\ o s\ `nregistrez? l-am `ntrebat. – Eu nu m\ „tem“ de nimic, Cassidy. Vreau ca toat\ lumea s\ respecte regulile jocului. Dac\ e[ti de[tept [i nu `ncerci s\ m\ tragi pe sfoar\, totul va fi bine. Nici m\car s\ nu-]i treac\ prin minte s\-]i procuri vreo „poli]\ de asigurare“, fiindc\ ]i-am luat-o `nainte. Ciudat, ideea asta nu-mi venise dec`t acum, c`nd adusese el vorba de a[a ceva. – Nu pricep.

– Spuneam c\ dac\ ai de g`nd s\ faci prostia de a `ncerca s\ `nregistrezi discu]iile dintre noi sau telefoanele pe care le prime[ti de la mine sau de la vreo leg\tur\ de-a mea, n-o s\-]i mearg\ prea bine. Adam, n-ai nevoie de asigur\ri. Eu s`nt asigurarea ta. A ap\rut o japonez\ frumoas\, `mbr\cat\ cu chimono, purt`nd o tav\ de pe care, folosindu-se de un cle[te din argint, i-a oferit un prosop fierbinte. Wyatt [i-a [ters palmele [i i l-a `napoiat. Privindu-l de aproape, mi-am dat seama c\ Wyatt suferise o opera]ie de chirurgie facial\. Pielea `i st\tea prea `ntins\, f\c`nd ochii s\-i semene cu ai unui eschimos. – Telefonul de acas\ nu e sigur, a continuat el. Nici mesageria vocal\ sau computerul sau mobilul. Trebuie s\ iei leg\tura cu noi doar `n caz de urgen]\, cu excep]ia situa]iei c`nd trebuie s\ r\spunzi unui apel de-al nostru. ~n rest, vom ]ine leg\tura cu tine prin e-mail criptat. {i-acum a[ vrea s\ v\d ce ai reu[it. I-am dat CD-ul cuprinz`nd lista cu ultimii angaja]i de la Trion, pe care o desc\rcasem de pe Web, plus c`teva foi, pe care f\cusem o serie de nota]ii. C`t a citit adnot\rile mele, japoneza a revenit cu o alt\ tav\ [i a `nceput s\ a[eze `n fa]a lui un [ir de cutiu]e din mahon l\cuit, pe care se g\seau buc\]ele de sushi [i sashimi, parc\ sculptate, plus mici gr\m\joare de orez, wasabi de un verde-deschis [i feliu]e rozalii de ghimber murat. Wyatt n-a ridicat privirea; era prea absorbit de ceea ce-i adusesem. Dup\ c`teva minute, a ridicat receptorul, de dimensiuni mici, pe care nici nu-l observasem p`n\ atunci, [i a spus ceva cu glas sc\zut. Mi s-a p\rut c\ aud cuv`ntul „fax“. Dup\ aceea s-a uitat la mine. – Bun\ treab\, a zis. Foarte interesant. A sosit apoi alt\ femeie, `ntre dou\ v`rste, cu fa]a ridat\, p\rul c\runt, ochelari de citit prin[i pe un lan] purtat pe dup\ g`t. A sur`s, a luat teancul de foi de la el [i a ie[it f\r\ s\ spun\ o vorb\. Oare ]inea o secretar\ la dispozi]ie toat\ noaptea? Wyatt a luat be]i[oarele de m`ncat [i a dus o `nbuc\tur\ de pe[te crud la gur\, a mestecat g`nditor, f\r\ s\ m\ sl\beasc\ din ochi. – ~n]elegi superioritatea buc\t\riei japoneze? a `ntrebat el.

136

JOSEPH FINDER

PARANOIA

137

Am ridicat din umeri. – ~mi plac tempura [i alte chestii de astea. S-a str`mbat [i a cl\tinat din cap. – Eu nu m\ refer la tempura. De ce-]i `nchipui c\ japonezii conduc `n ceea ce prive[te longevitatea? Hrana f\r\ gr\simi, cu multe proteine, bogat\ `n legume [i puternic antioxidant\. M\n`nc\ de patruzeci de ori mai mult\ soia dec`t noi. Au refuzat vreme de secole s\ m\n`nce carne provenit\ de la patrupede. – De acord, am afirmat eu, zic`ndu-mi `n g`nd: „{i unde vrei s\ ajungi cu asta?“ A mai luat o `mbuc\tur\ de pe[te. – Ar trebui s\ te g`nde[ti serios s\-]i `mbun\t\]e[ti calitatea vie]ii. C`]i ani ai, dou\zeci [i patru? – Dou\zeci [i [ase. – Mai ai decenii bune `nainte. ~ngrije[te-]i organismul! Fumatul, b\utura, hamburgerii [i alte porc\rii – c\caturile astea trebuie s\ `nceteze. Eu dorm trei ore pe noapte. Nici nu-mi trebuie mai mult. Te distrezi, Adam? – Nu. – Foarte bine. Nu te afli acolo ca s\ te distrezi. Te sim]i bine la Trion `n noul t\u rol? – ~nv\] s\ m\ descurc. {efa mea e o scorpie... – Nu vorbesc de acoperirea ta. Eu am `n vedere adev\rata ta misiune – s\ p\trunzi. – Bine? Nu, `nc\ nu. – Miza e mare. {tiu ce `nseamn\. Te mai vezi cu vechii prieteni? – Sigur. – Nici nu-]i recomand s\-i abandonezi. Asta ar putea na[te b\nuieli. Dar e preferabil s\-]i ]ii gura, altfel dai de dracu’. – S-a `n]eles. – Presupun c\ nu mai trebuie s\-]i amintesc ce te a[teapt\ dac\ dai gre[. – Nu-i nevoie s\ mi se spun\.

– Bun. Ai de rezolvat o treab\ dificil\, dar e[ecul ar fi mult mai dureros. – Cinstit s\ fiu, `mi place la Trion. Spuneam adev\rul, dar [tiam c\ Wyatt va lua asta ca pe un afront. A ridicat privirea [i, continu`nd s\ mestece, a sur`s. – S`nt `nc`ntat s\ aud asta. – Cur`nd, echipa mea o s\ fac\ o prezentare `n fa]a lui Augustine Goddard. – B\tr`nul Jock Goddard, he-he. Ei, o s\ te convingi imediat c\ e un individ pre]ios [i plin de aere. Am impresia c\ d\ cu totul crezare prezent\rilor slugarnice, prostiilor referitoare la „superioritatea con[tiin]ei tehnice“ pe care le fac cei de la Fortune. ~[i `nchipuie c\ a ajuns un sf`nt. Am dat aprobator din cap; ce-a[ fi putut spune? Nu-l cuno[team pe Goddard, a[a c\ nu aveam motive s\ aprob sau s\ dezaprob spusele lui Wyatt, `ns\ invidia lui se sim]ea indiscutabil. – {i c`nd face]i prezentarea `n fa]a b\tr`nului b\[inos? – Peste c`teva s\pt\m`ni. – Posibil s\-]i v`nd vreun pont. – Accept orice idee care m\ poate ajuta. Apoi a sunat telefonul, iar el a r\spuns imediat. – Da. A ascultat atent c`teva clipe. Bine, a zis, [i a `nchis. Ai descoperit ceva interesant. Peste o s\pt\m`n\ sau dou\ o s\-]i dau informa]ii complete despre aceast\ Alana Jennings. – Sigur, a[a cum mi-a]i dat [i despre Lundgren [i Sommers. – A, nu, asta prezint\ mai mult\ importan]\. – De ce? – Fiindc\ va trebui s\ te apropii de ea. Ea `]i va deschide u[ile. Acum, dac\ ai un nume codificat, trebuie s\ ob]ii toate numele celor care au o leg\tur\ c`t de ne`nsemnat\ cu AURORA. ~ncep`nd de la directorul de proiect [i termin`nd cu femeia de serviciu. – Cum? Nici n-am rostit bine cuv`ntul, c\ mi-a [i p\rut r\u c\ nu m\ st\p`nisem.

138

JOSEPH FINDER

– G\se[ti tu o solu]ie. Asta-i treaba ta, domnule. {i vreau un r\spuns chiar m`ine. – M`ine? – Cum ai auzit. – Bine, am zis, sim]ind c\ `n glas mi se strecoar\ o und\ de sfidare. ~ns\ dup\ aceea, nu mai ai nevoie de mine, corect? {i s`ntem chit. – A, nu, mi-a r\spuns Wyatt [i a z`mbit, ar\t`ndu-mi din]ii mari [i sclipitori. Nu, amice, \sta nu-i dec`t `nceputul. Mai e mult p`n\ departe.

25
Am ajuns s\ muncesc zi-lumin\, de aceea eram permanent obosit. ~n afar\ de programul normal de birou la Trion, petreceam ore `n [ir, p`n\ la miez de noapte, f\c`nd cercetare pe Internet sau citind dosarele cu informa]ii pe care mi le trimiteau Meacham [i Wyatt, cele care m\ f\ceau s\ fiu cel mai iste] din echip\. ~n c`teva r`nduri, `n timpul deplas\rii lungi, prin traficul aglomerat, era c`t pe ce s\ adorm la volan. Deschisesem ochii brusc, m\ trezisem [i oprisem exact `n ultima clip\, c`nd eram gata s\ intru pe contrasens sau s\ lovesc ma[ina din fa]a mea. ~ncepeam s\-mi pierd vioiciunea cam dup\ pr`nz, [i-mi trebuiau cantit\]i considerabile de cafea ca s\ nu m\ simt ispitit s\-mi `ncruci[ez bra]ele la piept [i s\ a]ipesc `n cubiculumul meu. ~ncepusem s\ visez c\ o s\ ajung devreme acas\ [i c\, odat\ v`r`t `n a[ternut `n b`rlogul meu `ntunecos, o s\ dorm `n miezul zilei. Tr\iam cu cafea [i Diet Pepsi, plus Red Bull. Mi-au ap\rut cearc\ne. Cei `mp\timi]i de munc\ m\car se aleg cu o bucurie din asta; eu `ns\ m\ sim]eam doar biciuit, ca un cal de povar\ din vreun roman rusesc. ~ns\ consumul de stimulente nu constituia cea mai mare problem\ a mea. ~n realitate, nu mai [tiam s\ deosebesc adev\rata „misiune“ de cea „acoperit\“. Eram at`t de ocupat particip`nd la [edin]\ dup\ [edin]\, str\duindu-m\ s\ fiu la curent cu toate aspectele pentru ca Nora s\ nu miroas\ ceva [i s\ m\ pun\ sub urm\rire, `nc`t abia aveam timp s\ mai fac investiga]ii [i s\ culeg informa]ii despre AURORA.

140

JOSEPH FINDER

PARANOIA

141

Din c`nd `n c`nd `l vedeam pe Mordden, la c`te o discu]ie despre Maestro sau la bufetul angaja]ilor, c`nd el se oprea ca s\ mai schimbe c`teva cuvinte cu mine. Cu toate acestea, n-a adus deloc vorba de noaptea `n care se putea s\ m\ fi v\zut ie[ind din biroul Norei. Pesemne c\ nu m\ v\zuse `n biroul ei. Ori poate c\ da, `ns\, din anumite motive, prefera s\ evite subiectul. ~n plus, o dat\ la c`teva zile, primeam c`te-un e-mail de la „Arthur“, prin care eram `ntrebat ce mai ob]inusem, cum mergeau lucrurile [i de ce naiba `mi trebuia at`t de mult timp. Aproape `n fiecare zi st\team p`n\ t`rziu la birou, astfel c\ nu prea eram de g\sit pe acas\. Seth mi-a l\sat o gr\mad\ de mesaje telefonice, dar, dup\ o s\pt\m`n\ sau cam a[a ceva, a renun]at. La fel au procedat [i majoritatea celorlal]i prieteni. Din c`nd `n c`nd, reu[eam s\-mi mai scot c`te-o jum\tate de or\ ca s\ mai trec pe la tata pentru a vedea cum se simte, `ns\ de fiecare dat\ c`nd ap\ream era at`t de iritat pe motiv c\-l evit `nc`t abia dac\ m\ `nvrednicea cu o privire. ~ntre el [i Antwoine se crease un soi de armisti]iu, ceva asem\n\tor R\zboiului Rece. Bine m\car c\ Antwoine nu amenin]a c\ pleac\. Deocamdat\. ~ntr-o noapte am revenit `n biroul Norei [i am extras juc\ria care `nregistra ce se tastase pe computerul ei, de ast\ dat\ rapid [i f\r\ incidente nedorite. Rondul `l aducea pe paznicul amator de ma[ini Mustang `ntre zece [i zece [i dou\zeci, de aceea am f\cut treaba `nainte de sosirea lui. Asta mi-a r\pit mai pu]in de zece minute, iar Noah Mordden n-a ap\rut. Cablul acela ne`nsemnat stocase sute de mii de tast\ri ale Norei, inclusiv toate parolele folosite. Acum nu-mi r\m`nea dec`t s\ conectez dispozitivul la computerul meu [i s\ descarc textul. Cu toate astea, n-am `ndr\znit s\ fac asta chiar acolo, `n cubiculumul meu. Cine [tie ce programe de detec]ie se foloseau `n re]eaua Trion! Nu merita s\ risc. ~n schimb, m-am conectat la site-ul corpora]iei. ~n ferestruica de c\utare am tastat AURORA, dar n-am ob]inut nimic. Surpriz\, surpriz\. Mi-a venit o alt\ idee, de aceea am tastat numele Alanei Jennings [i am desc\rcat pagina ei. Nu avea fotografia – majoritatea [i le puseser\, de[i erau [i unii care n-o f\cuser\ – [i n-am g\sit dec`t

informa]ii de baz\, precum num\rul de telefon pe interior, func]ia (director de marketing, Grupul de cercetare tehnologii revolu]ionare), num\rul departamentului, care era acela[i ca adresa de mail. Acel num\r mic, [tiam eu, constituia o informa]ie extrem de folositoare. La Trion, la fel ca la Wyatt, ]i se atribuia acela[i num\r ca [i celorlal]i care lucrau `n acela[i sector al companiei. Trebuia doar s\ tastez num\rul acela `n baza de date [i ob]ineam o list\ a celor care colaborau direct cu Alana Jennings – ceea ce `nsemna c\ to]i lucrau la proiectul AURORA. Asta nu `nsemna c\ de]ineam lista complet\ a angaja]ilor prin[i `n proiect, care puteau s\ se afle `n departamente separate de la acela[i etaj, dar m\car aveam o bun\ parte dintre ei: patruzeci [i [apte de oameni. Am imprimat pagina web a fiec\ruia [i am strecurat foile de h`rtie `ntr-un dosar din geanta mea. Cu asta, speram eu, `i mai lini[team o vreme pe cei de la Wyatt. ~n jur de zece seara, c`nd am ajuns acas\, cu inten]ia s\ m\ a[ez la computer ca s\ descarc toate tast\rile Norei, altceva mi-a atras aten]ia. ~n mijlocul mesei din „buc\t\rie“ – o chestie cu t\blia dintr-un material imit`nd marmura, pe care o cump\rasem de la un magazin de mobil\ folosit\ cu patruzeci [i cinci de dolari – trona un plic fo[nitor, destul de gros [i sigilat. Diminea]\ nu fusese acolo. Cei de la Wyatt se strecuraser\ din nou `n apartamentul meu, de parc\ ar fi vrut s\-mi demonstreze c\ puteau p\trunde oriunde. Bun, am priceput mesajul. Poate `[i `nchipuiau c\ acela era modul cel mai sigur de a-mi transmite ceva f\r\ s\ atrag\ aten]ia asupra mea. Mie asta `mi suna `ns\ aproape ca o amenin]are. Plicul con]inea un dosar cuprinz\tor despre Alana Jennings, a[a cum `mi promisese Nick Wyatt. L-am deschis, am v\zut un mald\r de fotografii ale tipei [i, brusc, mi-a pierit orice interes fa]\ de tast\rile Norei Sommers. Aceast\ Alana Jennings era, ca s\ nu spun mai multe, o apari]ie de zile mari. M-am a[ezat pe scaunul de lectur\ [i am r\sfoit dosarul. Era evident c\ alc\tuirea lui ceruse mul]i bani [i eforturi deosebite. Fusese urm\rit\ de detectivi particulari, care `[i notaser\ cu

142

JOSEPH FINDER

PARANOIA

143

minu]iozitate deplas\rile ei, obiceiurile, vizitele pe care le f\cea. Erau [i dou\ fotografii care o `nf\]i[au intr`nd `n cl\direa Trion, la restaurant cu c`teva prietene, la un fel de club de tenis, lucr`nd la o sal\ de fitness exclusiv pentru femei, cobor`nd din automobilul ei Mazda Miata, de culoare albastr\. Avea p\r negru [i bogat, ochi alba[tri, un corp zvelt (asta se vedea f\r\ efort din poza `n care ap\rea `n costumul de gimnastic\ din lycra). Uneori purta ochelari negri cu rame groase, de felul celor adopta]i de femeile frumoase pentru a da de `n]eles c\ s`nt inteligente [i serioase, [i totu[i at`t de frumoase `nc`t pot purta [i ochelari ur`]i. Ace[tia o f\ceau s\ arate [i mai atr\g\toare. Poate c\ acela era [i scopul. Dup\ o or\ de lectur\ a dosarului, [tiam mai multe despre ea dec`t am reu[it vreodat\ s\ aflu despre oricare dintre prietenele pe care le avusesem. Nu era doar frumoas\, ci [i bogat\ – asta reprezent`nd o dubl\ amenin]are. Crescuse `n Darien, Connecticut, unde terminase Facultatea de Englez\, specializ`ndu-se `n literatura american\. Urmase [i cursuri de informatic\ [i electronic\. Potrivit foii matricole din colegiu, ob]inuse numai A-uri [i c`teva A-uri minus [i fusese aleas\ `n Phi Beta Kappa `n primul an de studii. Bravo, deci era [i de[teapt\; asta `nsemna o tripl\ amenin]are. Oamenii lui Meacham ob]inuser\ [i tot felul de informa]ii financiare despre ea [i restul familiei. Ea de]inea un fond personal de c`teva milioane de dolari, iar tat\l ei, director executiv al unei mici companii din Stamford, avea un portofoliu cu o valoare impresionant\. Avea dou\ surori mai mici, una `nc\ la colegiul Wesleyan, iar cealalt\ lucra la Sotheby’s, `n Manhattan. Cum le telefona p\rin]ilor aproape `n fiecare zi, era simplu de presupus c\ se sim]ea foarte apropiat\ de ei. (Am g\sit [i notele de plat\ ale telefonului pe un an de zile, dar, din fericire pentru mine, cineva analizase informa]iile `n locul meu [i f\cuse o list\ a persoanelor cu care lua leg\tura mai des.) Era nec\s\torit\, nu p\rea s\ ias\ cu cineva `n mod regulat [i avea propriul apartament `ntr-un cartier foarte exclusivist, nu departe de sediul Trion. ~[i f\cea cump\r\turile `n fiecare duminic\ la un supermarket [i p\rea s\ fie vegetarian\, deoarece niciodat\ nu cump\ra carne, nici

m\car pui sau pe[te. Se hr\nea ca o pas\re, una din p\durea tropical\ – numai fructe, nuci, semin]e. Nu frecventa baruri [i nici nu st\tea `n ora[ p`n\ spre diminea]\, `n schimb primea comenzi de la un magazin de b\uturi din apropierea apartamentului, astfel c\ avea totu[i un viciu. Votca preferat\ p\rea a fi Grey Goose; ginul preferat, Tanqueray Malacca. Se ducea la restaurant o dat\ sau de dou\ ori pe lun\, dar nu la cele precum Denny’s, Applebee’s sau Hooters; l\sa impresia c\ `i pl\ceau cele de `nalt\ clas\, cu buc\tar-[ef renumit, cu alte cuvinte Chakra [i Alto, sau Buzz [i Om. De asemenea, mergea des la restaurante cu profil thailandez. La film se ducea cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\ [i de obicei `[i rezerva biletele prin programul Fandango; doar c`nd [i c`nd vedea c`te un film cu poli]i[ti [i fete, prefer`nd filmele str\ine. Evident, era o femeie care prefera s\ vad\ Arborele de sabo]i1 dec`t Porky’s. ~n fine. Cump\ra o mul]ime de c\r]i folosind sistemul online, de la Amazon, Barnes [i Noble, preponderent literatur\ serioas\, unele romane sud-americane [i un num\r considerabil de c\r]i despre film. De asemenea, recent cump\rase ni[te c\r]i despre budism [i `n]elepciunea oriental\ [i prostii de genul \sta. ~[i mai luase [i filme pe DVD, inclusiv setul complet din Na[ul, precum [i c`teva clasice, `n alb-negru, ca Double Indemnity. La o adic\, cump\rase Double Indemnity de dou\ ori, o dat\ ca video, `n urm\ cu c`]iva ani, [i, mai recent, versiunea pe DVD. Evident, `[i cump\rase un DVD-player `n cursul ultimilor doi ani, [i ]inea `n mod deosebit la cuplul acela de odinioar\, Fred MacMurray/Barbara Stanwyck. P\rea s\ fi cump\rat toate discurile lansate de Ani DiFranco [i Alanis Morisette. Am memorat toate acele am\nunte. ~mi formasem o imagine mai mult dec`t general\ `n leg\tur\ cu Alana Jennings. {i `mi schi]asem chiar [i un plan.

1

Film al lui Ermanno Ohui, c`[tig\tor `n 1978 al premiului Palme D’Or de la Cannes (n. red.)

PARANOIA

145

26
S`mb\t\ dup\-amiaz\, `mbr\cat `n costum alb de tenis (pe care `l cump\rasem `n diminea]a aceea – pentru c\, `n mod obi[nuit, jucam `ntr-un [ort ob]inut prin t\ierea cracilor unor blugi zdren]\ro[i [i `ntr-o bluz\ oarecare) [i purt`nd la m`n\ un ceas italienesc de scufund\tor, ridicol de scump, pe care mi-l luasem recent, am sosit la Tennis and Racquet Club, un loc tare [ic [i foarte exclusivist. Alana Jennings era membr\ [i, potrivit informa]iilor din dosar, juca acolo aproape `n fiecare s`mb\t\. Aflasem ora la care se programase dup\ ce telefonasem cu o zi `nainte [i sus]inusem c\ urma s\ joc a doua zi cu ea, uitasem ora [i nu reu[eam s\ o g\sesc, „vre]i s\ repeta]i, v\ rog?“ Simplu ca bun\ ziua. Avea un meci de dublu la patru [i jum\tate. Cu jum\tate de ceas `nainte de ora program\rii ei, m-am `nt`lnit cu directorul care se ocupa de noii membri [i m-am ales cu un tur al clubului. Asta a impus ceva interven]ii, deoarece era un club privat; nu puteai p\trunde acolo oricum. Arnold Meacham `l rugase pe Wyatt s\-l pun\ pe un tip bogat, membru al clubului – un amic al unui amic [i a[a mai departe, ca s\ nu se fac\ leg\tura cu Wyatt – s\ discute cu cineva de la club [i s\ garanteze pentru mine. Tipul f\cea parte din comisia de aprobare a noilor membri, iar numele lui avea greutate acolo, deoarece directorul acela, Josh, s-a ar\tat entuziasmat s\ m\ `nso]easc\ `n vizita de prezentare. Mi-a dat chiar [i o legitima]ie de o zi, ca s\ verific terenurile (zgur\, sal\ [i `n aer liber) [i, poate, s\ prind vreun joc undeva.

Cl\direa ocupa o suprafa]\ mare, av`nd acoperi[ul f\cut din ceva ce aducea a [indril\ [i ar\ta ca una dintre „c\su]ele“ de la Newport. Se g\sea `n mijlocul unei peluze de un verde-smarald care parc\ nu se mai termina [i era tuns\ perfect. ~n cele din urm\, am sc\pat de Josh la cafenea, pref\c`ndu-m\ c\ fac semn cu m`na c\tre o persoan\ pe care, chipurile, o cuno[team. S-a oferit s\-mi aranjeze o partid\ pe vreun teren, dar i-am spus c\ nu era nici o problem\, cuno[team lume pe acolo [i m\ voi descurca. C`teva minute mai t`rziu, am v\zut-o pe Alana. Nici nu aveai cum s\ nu observi o asemenea fat\. Purta o bluz\ Fred Perry [i avea (din anumite motive, fotografiile nu surprinseser\ aspectul) ni[te picioare strig\toare la cer. Ochii ei alba[tri erau ame]itori. A sosit `n cafenea `mpreun\ cu alt\ tip\ cam de v`rsta ei [i au comandat am`ndou\ Pellegrino. Mi-am g\sit o mas\ `n apropiere de a lor, dar nu foarte apropiat\, [i `n spatele ei, ca s\ nu m\ aflu `n c`mpul s\u vizual. Ideea era s\ observ, s\ urm\resc, s\ trag cu urechea [i, mult mai important, s\ nu fiu z\rit. Dac\ m-ar fi remarcat, data urm\toare sigur a[ fi avut probleme c`nd a[ fi `ncercat s\ m\ apropii de ea. Nu ar\t chiar ca Brad Pitt, dar nici spaima ciorilor nu s`nt; femeile m\ observ\ de multe ori. Trebuia s\ fiu prudent. Nu mi-am dat seama dac\ femeia care venise `mpreun\ cu Alana Jenning era vreo vecin\ sau coleg\ sau altceva, dar se vedea c\ nu discut\ treburi de serviciu. Nu gre[eam dac\ presupuneam c\ nu erau colege `n echipa AURORA. P\cat, nu aveam s\ aflu nimic interesant. Apoi a fost sunat\ pe mobil. – Alana, a zis ea. Avea o voce de suavitatea catifelei, de fat\ care urmase o [coal\ particular\ [i cultivat\, dar f\r\ a fi prea afectat\. Serios? a f\cut ea. Bravo, s-ar p\rea c\ ai rezolvat problema. Am ciulit urechile. Keith, asta `nseamn\ c\ am redus la jum\tate timpul p`n\ la data intr\rii `n produc]ie, e incredibil. Se vedea c\ discuta probleme de serviciu. M-am apropiat ceva mai mult, ca s\ aud mai bine. ~n jur era destul zgomot de tac`muri [i farfurii, hohote de r`s, plus bufnetul surd al loviturilor de rachet\, ceea ce `mi `ngreuna [i mai tare `ncercarea de a surprinde mai mult din ceea ce spunea. Cineva s-a strecurat pe l`ng\ masa mea, un tip

146

JOSEPH FINDER

PARANOIA

147

masiv cu o burt\ enorm\, care a fost c`t pe ce s\-mi r\stoarne paharul cu Cola. Mai [i r`dea h\h\it, acoperind [i fr`nturile pe care le puteam prinde din zbor. Mi[c\t-te, dobitocule! P`n\ la urm\ omul a trecut [i am mai auzit o por]iune de discu]ie. Acum vorbea cu glas re]inut [i n-am putut surprinde dec`t fragmente, dar tot era ceva: „Da, asta e `ntrebarea de [aizeci [i patru de miliarde de dolari, nu? Tare-a[ vrea s\ [tiu“. Apoi, ceva mai tare: „Mul]umesc c\ m-ai anun]at – grozav\ veste“. Dup\ care, convorbirea s-a `ntrerupt cu un bip. „Treburi de serviciu“, s-a scuzat ea fa]\ de cealalt\ femeie. „Iart\-m\. Mi-a[ dori s\ ]in telefonul `nchis, dar `n perioada asta trebuie s\ fiu disponibil\ la orice or\. A, uite-l pe Drew!“ Un tip `nalt, mascul bine, s-a apropiat de ea – avea pu]in peste treizeci de ani, bronzat, cu trup de v`sla[ – [i a s\rutat-o pe obraz. Am observat c\ pe cealalt\ n-a s\rutat-o. – Bun\, scumpo, a zis el. „Grozav, am g`ndit eu. Deci informatorii lui Wyatt n-au aflat c\ ea avea totu[i pe cineva.“ – Bun\, Drew, a spus ea. Unde-i George? – Nu te-a sunat? a r\spuns el. Ce aiurit! A uitat c\ e s\pt\m`na `n care are dreptul s\-[i vad\ fiica. – A[adar, nu avem al doilea om de dublu? a f\cut cealalt\ fat\. – G\sim noi pe cineva, a replicat Drew. Nu-mi vine s\ cred c\ nu ]i-a telefonat. Ce uituc! Mi s-a aprins un becule] `n minte. Azv`rlind peste bord planul meu at`t de bine conceput s\ r\m`n un observator nev\zut, am luat o hot\r`re `n acea frac]iune de secund\. M-am ridicat [i am spus: – Scuza]i-m\. Au `ntors capetele spre mine. – Ave]i cumva nevoie de un al patrulea? am `ntrebat eu. M-am prezentat pe numele adev\rat, le-am spus c\ am `ncercat [i eu acel club, dar n-am adus vorba de Trion. Au r\suflat u[ura]i c\ m\ oferisem. Cred c\, v\z`ndu-mi racheta profesional\ Yonex Titanium, au presupus c\ eram tare la tenis, de[i i-am asigurat c\ jucam mul]umitor [i c\ nu mai jucasem de mult. ~n mare, era adev\rat.

Aveau rezervare pentru un teren `n aer liber. Era soare, cald [i v`ntul adia. Am f\cut echipele: Alana [i Drew contra mea [i a celeilalte fete, pe care o chema Jody. Am`ndou\ jucau la fel de bine, dar Alana era de departe mai gra]ioas\. Nu juca deosebit de agresiv, dar avea un rever bun, scotea `ntotdeauna serviciile, ajungea mereu la minge f\r\ s\ se agite inutil. Servea simplu [i precis: nu rata aproape deloc. Juca la fel de firesc precum respira. Din nefericire, l-am subapreciat pe F\t-Frumos. Era juc\tor serios. Am `nceput nesigur, aproape st`ngaci [i, spre iritarea vizibil\ a lui Jody, am comis o dubl\ gre[eal\ la primul serviciu. Cur`nd totu[i, mi-am revenit. ~ntre timp, Drew `ncepuse s\ joace de parc\ se credea la Wimbledon. Cu c`t `i scoteam loviturile, cu at`t mai agresiv r\spundea, p`n\ a devenit ridicol. A `nceput s\ p`ndeasc\ l`ng\ fileu, travers`nd tot terenul pentru a lovi mingi care mergeau spre Alana, ceea ce strica pl\cerea jocului. Am surprins c`teva str`mb\turi ale Alanei. Am perceput c\ `ntre ei era ceva – se vedea c\ exista o anumit\ `ncordare. Se p\rea c\ meciul se transformase `n altceva – o b\t\lie `ntre masculii dominan]i. Drew s-a apucat s\ serveasc\ drept `n mine, lovind foarte puternic, trimi]`nd uneori mingi prea lungi. De[i serviciile aveau o vitez\ teribil\, nu mergeau prea precis, a[a c\ el [i Alana au `nceput s\ piard\ puncte. Apoi, dup\ o vreme, m-am dat pu]in la el, anticip`nd c\ voia s\ vin\ la fileu, [i-l p\c\leam trimi]`nd mingi `n spatele lui. F\t-Frumos declan[ase acela[i spirit de competi]ie `n mine. }ineam s\-i dau o lec]ie. Eu vreau femeia celuilalt om al cavernelor. Cur`nd m-au trecut sudorile agit`ndu-m\. Mi-am dat seama c\ luam totul prea `n serios, dovedindu-m\ prea agresiv pentru acel joc mai mult de societate; nu se f\cea. De aceea m-am potolit [i m-am mul]umit s\ joc mai r\bd\tor fiecare punct, men]in`nd mingea `n joc [i l\s`ndu-l pe el s\ gre[easc\. La sf`r[it, Drew a venit la fileu [i mi-a str`ns m`na. Apoi m-a b\tut pe um\r. – E[ti un juc\tor de baz\ `ntr-un dublu, a zis el pe un ton ce se voia amical. – {i tu la fel, nu m-am l\sat eu mai prejos.

148

JOSEPH FINDER

PARANOIA

149

A ridicat din umeri. – A trebuit s\ acop\r mult teren. Alana a auzit acea remarc\ [i `n ochi i-a ap\rut o sclipire de iritare. S-a `ntors c\tre mine. – Ai timp s\ bei ceva? A[a am ajuns eu [i Alana `n „pridvor“, cum i se spunea terasei uria[e care era acoperit\ cu [indril\ [i care d\dea spre terenuri. Jody s-a scuzat, percep`nd cu acel sim] ciudat al femeilor c\ Alana nu voia s\ mai r\m`n\ `n grup, [i s-a retras. Apoi Drew a v\zut ce se `nt`mpla, s-a scuzat [i el, de[i nu la fel de elegant. A ap\rut [i chelneri]a, iar Alana a spus s\ comand eu primul, pentru c\ ea nu era `nc\ hot\r`t\ ce s\ aleag\. Am cerut un pahar de Tanqueray Malacca G & T. Ea mi-a aruncat o privire oarecum mirat\, foarte scurt, apoi tr\s\turile i s-au relaxat. – O s\ comand [i eu acela[i lucru, a spus ea. – Permite]i-mi s\ verific dac\ avem a[a ceva, a spus chelneri]a, o liceanc\ blond\, cu aspect de cal. C`teva minute mai t`rziu ne-a adus b\uturile. Am discutat despre club, membri („cu preten]ii“, a zis ea), terenuri (de departe cele mai bune), `ns\ ea era prea bine-crescut\ [i educat\ ca s\ `nceap\ plicticoasa rutin\ care presupune comentarii despre slujb\. N-a adus vorba de Trion, a[a c\ nici eu n-am f\cut-o. Am `nceput s\ m\ tem de o discu]ie pe tema asta, fiindc\ nu eram sigur cum ar reac]iona la bizara coinciden]\ c\ am`ndoi lucram la Trion [i, ia te uit\, tu ai avut postul pe care `l ocup eu `n prezent! Nu-mi venea s\ cred c\ m\ oferisem s\ fiu al patrulea la partida lor, p\trunsesem pe orbita ei, `n loc s\ r\m`n discret `n umbr\. Norocul meu c\ nu ne `nt`lnisem la serviciu. M-am `ntrebat dac\ nu cumva cei din echipa AURORA foloseau o intrare separat\. Cu toate astea, ginul mi s-a suit la cap destul de repede [i era [i o zi `nsorit\, iar conversa]ia mergea ca uns\. – ~mi pare r\u c\ Drew s-a dezl\n]uit chiar a[a, a spus ea. – Joac\ bine. – Dar se dovede[te [i b\d\ran. Reprezentai o amenin]are. Cred c\ a fost o r\bufnire a masculinit\]ii lui. Lupta cu rachetele.

Am sur`s. – Mi-aduce aminte de un vers din Ani DiFranco, `n]elegi? „{i, orice instrument, de-i m`nuit corect, ce arm\ poate s\ devin\...“ Ochii i s-au aprins. – Exact! E[ti admirator al lui Ani? Am ridicat din umeri. – „{tiin]a bani viseaz\, iar banii, bani v`neaz\...“ – „Iar tinerii cu minte cur`nd se conformeaz\“, a `ncheiat ea. N-am auzit ca Ani s\ plac\ multor b\rba]i. – Poate eu s`nt mai sensibil, am tr`ntit-o eu. – A[a cred. N-ar fi r\u s\ ie[im `ntr-o sear\, a zis ea. Auzeam bine? Se `nt`mplase cumva ca ea s\ m\ invite? – Nu-i rea ideea, am r\spuns. Serios, m`ncare thailandez\ `]i convine?

PARANOIA

151

27
Am ajuns la tata at`t de `nc`ntat de mini`nt`lnirea mea cu Alana Jennings, `nc`t m\ sim]eam de parc\ a[ fi purtat o armur\. Orice ar fi f\cut sau spus, nimic nu m-ar fi putut atinge. C`nd am urcat sc\rile din lemn, cr\pate [i nesigure, i-am auzit r\stindu-se unul la altul – vocea tatei, pi]ig\iat\, un b`z`it nazal, aduc`nd tot mai mult cu c`r`itul unei p\s\ri, [i replicile lui Antwoine, pe o voce ad`nc\, plin\ [i r\sun\toare. I-am g\sit `n baia de la etajul `nt`i, care era plin\ de aburi care ie[eau ca dintr-un ceainic uria[. Tata st\tea cu fa]a `n jos pe o b\ncu]\, cu c`teva perne sub cap [i piept, fiind astfel pu]in `n\l]at. Antwoine, cu uniforma de un albastru-deschis ud\ leoarc\, duduia cu palmele lui uria[e pe spinarea tatei. C`nd am deschis u[a, a ridicat capul spre mine. – Salut, Adam. – Tic\losul \sta `ncearc\ s\ m\ omoare, a c`r`it tata. – ~n felul \sta o s\ sco]i mizeriile din pl\m`ni, a zis Antwoine. Tot rahatul acela acumulat pentru c\ ]i-au fost afecta]i cilii. A continuat opera]iunea, lovind cu palma [i produc`nd un duduit ce suna a gol. Spatele tatei avea o culoare boln\vicioas\, amintind de cea a h`rtiei, at`rn`nd moale [i flasc. P\rea s\ nu aib\ deloc tonus muscular. Mi-am adus aminte cum ar\ta spinarea lui c`nd eram pu[ti: parc\ traversat\ de funii, plin\ de relief, aproape `nsp\im`nt\toare. Acum aveam `n fa]\ o piele de b\tr`n [i `mi p\rea r\u c\ asistam la acea scen\.

– Tic\losul m-a min]it, a zis tata, cu glasul `nfundat din cauza pernelor. Mi-a promis c\ o s\ stau doar pu]in `n abur. N-a suflat o vorb\ c\ vrea s\-mi fac\ praf coastele. Isuse, iau steroizi, am oasele fragile, negru nenorocit ce e[ti! – Hei, tat\, am strigat, ajunge! – Nu s`nt jagardeaua ta din `nchisoare, cioar\! a zis el. Antwoine n-a reac]ionat. A continuat s\-l loveasc\ insistent [i ritmic pe spate. – Tat\, am zis eu, omul e mult mai mare [i mai puternic dec`t tine. Nu cred c-ar fi o mi[care bun\ s\ ]i-l faci du[man. Antwoine a ridicat capul [i m-a privit cu ochi amuza]i, parc\ somnoro[i. – Las\, domnule, m-am b\tut cu na]iunea arian\ tot timpul c`t am stat la r\coare. N-o s\ m\ sperie acum un infirm b\tr`n [i r\u de gur\. M-am crispat. – Tic\los nenorocit ce e[ti! a chel\l\it tata. Am observat c\ de data aceea nu mai f\cuse aluzie la culoarea pielii. Ceva mai t`rziu, tata a fost depus `n fa]a televizorului, conectat la aparatul de respirat, cu tubul `n nas. – Chestia asta nu-mi place, a spus el, holb`ndu-se `ncruntat la ecran. Ai v\zut ce c\caturi pentru iepuri `mi d\ s\ m\n`nc? – Se cheam\ fructe [i legume, l-a corectat Antwoine, care st\tea pe un scaun la vreun metru de el. {tiu eu ce-i place – am v\zut ce are `n c\mar\. Carne de vit\ `n suc propriu, c`rn\ciori de Viena `n saramur\ [i c`rna]i cu buc\]ele de ficat. C`t s`nt aici, gata cu astea. Ai nevoie de m`ncare s\n\toas\, Frank, pentru a-]i p\stra imunitatea. Altfel, r\ce[ti, faci pneumonie [i te treze[ti la spital, [i, dup\ aia, eu ce fac? Dac\ ajungi la spital, n-o s\ mai ai nevoie de mine. – Isuse. – Plus, s-a terminat [i cu b\uturile stimulente, Cola [i alte porc\rii. Ai nevoie de lichide, ca s\ elimini mizeriile, dar nimic cu cafein\. Ai nevoie de potasiu, de calciu, asta din cauza steroizilor.

152

JOSEPH FINDER

PARANOIA

153

~n[ir`nd toate astea, Antwoine `mpungea cu ar\t\torul `n palma celeilalte m`ini, de parc\ l-ar fi antrenat pe tata s\ devin\ campion mondial la box. – Po]i s\ faci m`ncare dintr-aia pentru iepuri c`t pofte[ti, c\ eu tot nu bag `n gur\ a[a ceva, a ]inut-o tata pe a lui. – ~nseamn\ c\ vrei s\ mori. Consumi de zece ori mai mult\ energie dec`t un om s\n\tos doar ca s\ respiri, de aceea trebuie s\ m\n`nci, s\-]i refaci puterile, masa muscular\ [i toate celelalte. ~]i dai duhul pe timpul meu, [i eu nu-mi iau r\spunderea pentru asta. – C\ mult `]i pas\ ]ie de mine, a zis tata. – Da’ ce-]i `nchipui, c-am venit s\ te ajut s\ mori? – Eu a[a am impresia. – Dac\ a[ vrea neap\rat, de ce a[ face-o at`t de `ncet? a spus Antwoine. ~]i `nchipui c\ m\ distreaz\ situa]ia, nu? Chiar crezi c\ g\sesc vreo pl\cere `n slujba asta? – Hai, c\ te-a desfiin]at, nu? am zis eu. – Hei, ia te uit\ ce scul\ de ceas are domnu’, a remarcat Antwoine pe nea[teptate. (Uitasem s\-mi scot acel Panerai de la m`n\. Poate c\, `n subcon[tient, crezusem c\ va trece neobservat pentru el sau tata.) Ia s\-l vedem mai de aproape. S-a apropiat de mine, l-a examinat, minun`ndu-se. Mam\, Doamne, \sta e vreo cinci mii de dolari. Nu gre[ea prea mult. M-am sim]it jenat – era mai mult dec`t c`[tiga el `n dou\ luni. E dintr-acela italian, pentru scufund\tori? – Da, m-am gr\bit eu s\ r\spund. – V\ bate]i joc de mine, a intervenit tata, cu un glas care suna ca o balama ruginit\. Cum dracu’ pot s\ cred a[a ceva... S-a uitat [i el la ceas. Ai dat cinci mii pe un nenorocit de ceas? Ce fraier! Ai idee c`t a trebuit s\-mi rup eu curul pentru cinci mii de dolari c`nd te ]ineam pe tine la facultate? Iar tu ai dat at`]ia bani pe un c\cat de ceas? – S`nt banii mei, tat\. Apoi am ad\ugat, ceva mai sp\[it: E o investi]ie. – Hai, las\-te, crezi c\ m-am t`mpit de tot? Ce investi]ie? – Ascult\, tat\, am fost promovat. Lucrez la Trion Systems [i am un salariu, s\ zicem, dublu fa]\ de cel de la Wyatt, `n]elegi?

M-a privit cu sub`n]eles. – P\i c`t `]i dau, dac\-]i permi]i s\ arunci cinci mii? Isuse, nici nu vreau s\ m\ g`ndesc. – S`nt pl\tit bine, tat\. Iar dac\ vreau s\ dau cu ei de-a azv`rlita, a[a o s\ fac. Eu `i c`[tig. – ~i c`[tigi, pe m\-sa, a repetat el cu sarcasm. C`nd o s\ fii dispus s\-mi dai `napoi cei – a respirat ad`nc – cele nici nu mai [tiu c`te mii pe care le-am aruncat ca s\ te ]in la [coal\, e[ti invitatul meu. Era c`t pe ce s\-i spun c`]i bani aruncam eu pentru `ntre]inerea lui, dar m-am ab]inut la vreme. Victoria de moment nu-mi aducea nici un avantaj. ~n schimb, mi-am zis `n minte de c`teva ori c\ acela din fa]a mea nu e tata. E o versiune r\ut\cioas\, de desen animat, creat de cuplul Hanna-Barbera, care a ajuns de nerecunoscut din cauza Prednisonului [i a altor nu [tiu c`te medicamente care produc schimb\ri de comportament. {tiam `ns\ c\ nu era `ntru totul adev\rat, r\m\sese aceea[i jigodie, doar c\ r\utatea c\p\tase ceva mai mult\ consisten]\. – Tr\ie[ti `ntr-o lume a fanteziei, a continuat tata, apoi a trebuit s\ fac\ o pauz\, pentru a respira. ~]i `nchipui c\, dac\ `]i cumperi costume de dou\ mii de dolari [i pantofi de cinci sute [i ceasuri de cinci mii, o s\ devii unul dintre \ia? A respirat din nou. Ei, atunci s\-]i spun eu ceva. Por]i un costum de Halloween, ascult\ la mine. Te deghizezi. ~]i zic asta fiindc\ e[ti fiul meu [i nimeni n-o s\ ]i-o spun\ de la obraz la obraz. Nu e[ti dec`t o maimu]\ nenorocit\ `mbr\cat\ cu frac [i papion. – {i ce vrei s\ spui cu asta? am bolborosit eu. Am observat c\, plin de tact, Antwoine se retr\gea din camer\. M\ `nro[isem la fa]\. „E bolnav, mi-am zis eu. Are emfizem `n faz\ terminal\. E pe moarte. Nu [tie ce vorbe[te.“ – Crezi c\ o s\ ajungi ca vreunul dintre \[tia boga]i? Ai vrea tu, b\iete. ~]i `nchipui c\ o s\ te invite s\ devii membru al vreunui club privat, ca s\ le razi fetele [i s\ joci polo cu ei? A tras `n piept un firicel de aer. M\i, ei [tiu cine e[ti [i de unde-ai pornit. Poate o s\ te

154

JOSEPH FINDER

lase s\ te joci prin preajma lor o vreme, dar, imediat ce-o s\ `ncepi s\ ui]i cine e[ti cu adev\rat, n-o s\ `nt`rzie s\ ]i-o spun\ `n fa]\. Nu m-am mai putut ab]ine. M\ c\lca pe nervi. – ~n lumea afacerilor lucrurile nu stau chiar a[a, tat\, am spus eu ap\sat [i r\bd\tor. Nu e ca la cluburi. E vorba de produs bani. Dac\-i aju]i s\ c`[tige bani, le satisfaci o nevoie. Am ajuns unde s`nt pentru c\ ei au nevoie de mine. – Aha, au nevoie de tine? a repetat tata, ap\s`nd fiecare cuv`nt [i d`nd din cap. Asta-i bun\! Au nevoie de tine a[a cum unuia care se cac\ `i trebuie h`rtie, m\-n]elegi? Dup\ ce se [terg cu tine la cur, trag apa, asta e. Hai s\-]i spun eu, nu-i intereseaz\ dec`t oamenii de succes [i `[i dau seama c\ e[ti un ratat, a[a c\ n-o s\ te lase s\ ui]i asta. Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap [i n-am mai r\spuns. Am sim]it cum `mi pulseaz\ s`ngele `n t`mple. A respirat iar. – Da’ tu e[ti prea prost [i plin de fi]e ca s\-]i dai seama. Tr\ie[ti `ntr-o lume de iluzii, la fel ca maic\-ta. Tot timpul s-a considerat prea bun\ pentru mine, dar era de rahat. Se am\gea. Numai c\ tu nu e[ti un rahat. Vreme de c`]iva ani, ai mers la o [coal\ general\ scump\ [i ]i-ai luat diploma la un colegiu scump [i de nimic, dar `nc\ n-ai ajuns un rahat. A mai respirat o dat\ ad`nc, iar vocea parc\ i s-a mai `nmuiat: ~]i spun asta fiindc\ nu vreau s\ te doboare cum m-au dobor`t pe mine, fiule. Cum era la [coala aia de f\t\l\i, unde p\rin]ii boga]i se uitau la mine ca la un nimeni, fiindc\ nu eram de-ai lor. Ei, fii atent. Mi-a trebuit ceva timp p`n\ s\-mi dau seama de asta, dar aveau dreptate. Nu eram din tagma lor. Nici tu nu e[ti [i, cu c`t mai repede `n]elegi asta, cu at`t mai bine o s\-]i fie. – Mai bine, la fel cum ]i-a mers ]ie, am zis eu. Asta mi-a sc\pat f\r\ voie. M-a m\surat cu ochi aproape `nl\crima]i. – M\car eu [tiu cine s`nt, a spus. Pe c`nd tu, am\r`tule, habar n-ai.

28
A doua zi era duminic\, singura mea [ans\ de a dormi p`n\ t`rziu [i, ca un f\cut, Arnold Meacham a insistat s\ ne `nt`lnim devreme. ~i r\spunsesem la e-mailul lui folosind numele „Donnie“, care reprezenta semnalul c\ aveam ceva de livrat. Mi-a r\spuns imediat, cer`ndu-mi s\ m\ prezint `n parcarea unui magazin numit Depozitul pentru Acas\, la ora nou\ fix. Locul acela mi[una deja de lume – nu toat\ lumea lenevea duminica – dornic\ s\ cumpere cherestea, gresie, scule electrice, saci cu semin]e de gazon sau `ngr\[\minte. Am a[teptat `n ma[in\ mai bine de jum\tate de ceas. Apoi, un BW 745i a tras `n spa]iul gol de al\turi, p\r`nd cam nelalocul lui `ntre camionete [i utilitare. Arnold Meacham purta un pulover tricotat din l`n\ albastru-deschis [i ar\ta de parc\ s-ar fi preg\tit s\ mearg\ la o partid\ de golf. Mi-a f\cut semn s\ urc `n ma[ina lui, lucru pe care l-am f\cut, [i i-am predat un CD [i un dosar. – Ce avem aici? a `ntrebat el. – Lista angaja]ilor care lucreaz\ la proiectul AURORA, i-am r\spuns. – To]i? – Nu [tiu. Dar m\car o parte. – De ce nu-s to]i? – Ai patruzeci [i [apte de nume, am zis. Tot e ceva. – Avem nevoie de lista complet\. Am oftat.

156

JOSEPH FINDER

PARANOIA

157

– S\ v\d ce pot face. Am t\cut o clip\, oscil`nd `ntre dorin]a de a-i ascunde ce nu [tiam `nc\ – `ntruc`t, cu c`t `i ofeream mai mult, cu at`t m\ va m`na mai nemilos – [i cea de a m\ l\uda cu progresele f\cute. Apoi am zis: – Am f\cut rost de parolele [efului. – Care dintre ei? Lundgren? – Nora Sommers. A dat aprobator din cap. – Ai folosit programul nostru? – Nu, Keyghost. – {i ce faci cu ele? – Scotocesc prin e-mailurile mai vechi. Poate p\trund `n programul MeetingMaker [i descop\r cu cine se `nt`lne[te. – Asta-i treab\ de doi bani, a spus Meacham. Cred c-a venit vremea s\ penetrezi `n AURORA. – Deocamdat\ e prea riscant, am zis, cl\tin`nd din cap. – De ce? Un b\rbat care `mpingea un c\rucior `nc\rcat cu ni[te saci verzi de `ngr\[\m`nt a ap\rut `n dreptului lui Meacham, care l-a v\zut [i a ap\sat pe butonul de `nchidere automat\ a geamului, dup\ care s-a `ntors spre mine. – De ce? a repetat el. – Au ecusoane speciale. – Pentru numele lui Dumnezeu, intr\ odat\ cu cineva, fur\ un ecuson, f\ ceva. Trebuie s\ iau instruirea de la `nceput? – Orice persoan\ este trecut\ `ntr-un jurnal [i fiecare intrare are c`te o poart\ rotativ\, a[a c\ nu te po]i strecura `n\untru. – Dar echipele de cur\]enie? – Am v\zut [i camere video cu circuit `nchis, `ndreptate spre fiecare punct de intrare. Nu-i u[or. Doar nu vre]i s\ m\ prind\ tocmai acum. S-a mai `nmuiat. – Mda, se ap\r\ bine. – Poate `nv\]a]i [i voi ceva nou. – Du-te-n m\ta, m-a repezit el. Ce-i cu fi[ele de personal?

– {i acolo se aplic\ m\suri speciale de securitate, am zis eu. – Doar n-o fi ca la AURORA. Acolo ar trebui s\ fie destul de u[or. D\-ne dosarul fiec\rei persoane care are vreo leg\tur\ cu AURORA. Cel pu]in a oamenilor de pe lista asta. A f\cut un semn cu CD-ul. – A[ putea `ncerca s\pt\m`na viitoare. – F\-o-n noaptea asta! Duminica e momentul cel mai potrivit. – M`ine am o zi mare. Facem o prezentare `n fa]a lui Goddard. M-a fulgerat cu un aer dezgustat. – Cum adic\, te preocup\ prea mult acoperirea? Sper c\ n-ai uitat pentru cine lucrezi de fapt. – Trebuie s\ m\ ridic la `n\l]imea a[tept\rilor, ca s\ gr\besc lucrurile. {i asta e important. – Atunci ai motive foarte `ntemeiate s\ lucrezi disear\, a zis el [i a pornit motorul.

PARANOIA

159

29
Spre sear\ m-am dus la sediul Trion. Garajul era aproape pustiu, singurii oameni din cl\dire fiind probabil doar cei din corpul de paz\, oamenii care asigurau func]ionarea centrelor operative permanente [i c`]iva angaja]i nebuni dup\ munc\, a[a cum m\ pref\ceam a fi [i eu. N-am recunoscut-o pe ambasadoarea de recep]ie, o tip\ de origine hispanic\, judec`nd dup\ tr\s\turi, care nu p\rea deloc `nc`ntat\ c\ se afla acolo. Abia dac\ m-a `nvrednicit cu o privire c`nd am intrat, dar am ]inut s\ o salut, pref\c`ndu-m\ c\ s`nt presat [i timid. M-am dus la cubiculumul meu [i am lucrat ceva pe bune, ni[te centralizatoare contabile privind v`nz\rile la Maestro `n zona denumit\ EOMA, adic\ Europa/Orientul Mijlociu/Asia. Graficul privind mersul v`nz\rilor nu ar\ta prea grozav, dar Nora `mi ceruse s\ mai jonglez pu]in cu cifrele, pentru a scoate ni[te date c`t de c`t `ncurajatoare. Mai tot etajul era cufundat `n `ntuneric. A trebuit s\ aprind lumina `n zona mea de lucru. Asta m-a iritat. Meacham [i Wyatt voiau dosarele de personal ale tuturor oamenilor prin[i `n proiectul AURORA. Voiau s\ de]in\ trecutul fiec\rui angajat, ceea ce le-ar fi spus de la ce companii veniser\ [i cu ce se ocupaser\ la ultimul loc de munc\. Asta era o pist\ util\, care i-ar fi ajutat s\ afle care era obiectul proiectului. Dar nu era totuna cu a intra `n Departamentul de resurse umane [i a deschide c`teva dulapuri, ca s\-mi aleg eu dosarele, cum voiam. Spre deosebire de alte departamente de la Trion, Departamentul de resurse umane `[i luase m\suri speciale de protec]ie. ~n

primul r`nd, la computerele lor nu aveai acces direct din baza principal\ de date a companiei; erau conectate la o re]ea separat\. Cred c\ asta reprezenta o m\sur\ inteligent\ – eviden]ele de personal cuprindeau tot felul de informa]ii confiden]iale, cum ar fi fi[ele de notare, valoarea declara]iilor fiscale [i drepturile preferen]iale de subscriere la ac]iuni ale companiei [i altele la fel. Poate c\ [efii departamentului se temeau c\ angaja]ii de r`nd vor afla ce salarii scandaloase aveau oamenii din conducerea Trion, ceea ce ar fi dat na[tere unor proteste ce se puteau extinde. Departamentul era situat la etajul trei al Aripii E, departe de Departamentul marketing produse, unde lucram eu. P`n\ acolo existau o mul]ime de u[i `ncuiate, dar probabil c\ le puteam deschide pe majoritatea cu ecusonul meu. Apoi mi-am adus aminte c\ undeva se `nregistra cine intra [i pe la ce punct de acces, plus ora. Informa]iile se stocau, ceea ce nu `nsemna neap\rat c\ erau [i verificate de cineva. ~ns\ dac\ ie[ea vreo belea ulterior, nu avea s\ treac\ neobservat faptul c\, din motive nu tocmai clare, `ntr-o duminic\ seara plecasem tocmai de la Produse noi p`n\ la Personal, l\s`nd urme digitale pe parcursul traseului. De aceea, am p\r\sit cl\direa, cobor`nd cu liftul, [i am p\truns pe o intrare lateral\. Avantajul pe care-l prezint\ sistemele astea de securitate este c\ ]in eviden]a intr\rilor `n cl\dire, nu [i a ie[irilor. Poate c\ era vorba de vreo reglementare a pompierilor, nu aveam de unde s\ [tiu. Asta `nsemna `ns\ c\ puteam ie[i din cl\dire f\r\ [tirea nim\nui. Afar\ se `ntunecase. Cl\direa Trion era iluminat\, astfel c\ fa]ada cu aspect cromat str\lucea, iar ferestrele din sticl\ aveau o culoare ultramarin. ~n lini[tea nop]ii se auzea doar f`[`itul de pneuri ale automobilelor care, din c`nd `n c`nd, treceau pe autostrad\. Am dat roat\ Aripii E, unde p\reau s\ se afle o mul]ime de servicii administrative – Achizi]ii, Gestiunea sistemelor, chestii dintr-astea – [i am v\zut pe cineva ie[ind pe o u[\ de serviciu. – Hei, ]ine pu]in u[a, te rog, am strigat eu. Mi-am fluturat ecusonul c\tre tip, care p\rea s\ fac\ parte dintr-o echip\ de oameni de serviciu. Ecusonul meu mai d\ erori.

160

JOSEPH FINDER

PARANOIA

161

Omul mi-a ]inut u[a, nici nu s-a uitat la mine [i a[a am p\truns. Nu se `nregistrase nimic. ~n ceea ce privea sistemul central de eviden]\, eu m\ aflam tot sus, `n cutia mea. Am pornit pe sc\ri p`n\ la etajul trei. U[a de acces pe etaj era descuiat\. {i asta era din cauza vreunei reglement\ri privitoare la incendii: `n cl\dirile care dep\[eau o anumit\ `n\l]ime, trebuia s\ se asigure trecerea de la un etaj la altul pe sc\ri, `n caz de urgen]\. Probabil c\ unele etaje aveau cititoare de ecuson chiar la ie[irea de pe palier, `ns\ la trei nu se montase a[a ceva. Am intrat direct `n recep]ia Departamentului de resurse umane. Zona de a[teptare avea aspectul potrivit pentru un asemenea departament – numai mahon, care crea un aer de demnitate, care s\-]i spun\ clar c\ lucrurile se iau `n serios [i c\ e vorba de cariera vizitatorilor, c\rora li se puseser\ la dispozi]ie scaune colorate, primitoare, capitonate. Asta `]i mai sugera c\ dac\ ai intrat acolo, aveai s\ stai pe noad\ cine [tie c`t. M-am uitat `n jur, `ncerc`nd s\ reperez camerele TV cu circuit `nchis, dar n-am z\rit nici una. Nici nu m\ a[teptam; doar nu ne aflam `ntr-o banc\ – [i nici `n laboratoare de cercetare –, dar am vrut s\ m\ asigur. Adic\, `n m\sura `n care se putea. Luminile st\teau aprinse, ceea ce f\cea `nc\perea s\ devin\ [i mai impresionant\. Sau `nsp\im`nt\toare, dar era greu de spus. Am r\mas c`teva secunde pe loc [i m-am g`ndit. Prin zon\ nu am v\zut nici o echip\ de cur\]enie care s\-mi dea drumul `n\untru; pesemne c\ veneau noaptea t`rziu sau la primele ore ale dimine]ii. Atunci se putea intra cel mai u[or. De aceea am decis s\ m\ slujesc de aceea[i [mecherie cu ecusonul care d\dea erori, cu ajutorul c\reia ajunsesem p`n\ acolo. Am cobor`t un etaj [i m-am `ndreptat spre sala de a[teptare prin spate, unde ambasadoarea de recep]ie, o femeie cu p\rul lung, de un ro[u-ar\miu, urm\rea o reluare a filmului Burlacul pe unul dintre monitoarele de securitate. – {i eu credeam c\ s`nt singurul care trebuie s\ munceasc\ duminica, i-am zis de cum am v\zut-o. Ea a ridicat privirea, a r`s din polite]e [i a revenit la filmul ei. Ar\tam ca un om al locului, av`nd ecusonul prins la centur\, [i veneam,

chipurile, din\untru, deci prezen]a mea era justificat\, nu? Ea nu p\rea prea vorb\rea]\, dar asta venea `n ajutorul meu – voia s\ fie l\sat\ s\-[i vad\ comedia. Era `n stare s\ fac\ orice, numai s\ scape de mine. – Uite, am `nceput eu, iart\-m\ c\ te deranjez, nu ai cumva un dispozitiv care repar\ ecusoanele? Nu ]in cu orice pre] s\ vin la birou, dar m\ sile[te via]a, altfel a[ r\m`ne f\r\ slujb\, [i tic\losul acela de cititor de ecusoane nu m\ las\ s\ intru. Parc-ar [ti c\ ar trebui s\ m\ aflu `n fa]a televizorului de acas\, la vreun meci de fotbal, `n]elegi? A z`mbit. Probabil se `nv\]ase ca angaja]ii de la Trion s\ n-o bage `n seam\. – ~n]eleg foarte bine, a zis ea. Da-mi pare r\u, pe doamna care se ocup\ de ecusoane o g\se[ti doar m`ine. – Uf, ce ghinion. {i cum pot intra? Nu pot a[tepta p`n\ m`ine. Am ceva de predat diminea]\. Femeia a dat din cap [i a ridicat receptorul. – Stan, a spus, po]i s\ ne aju]i? Stan, un tip de la paz\, a ap\rut dup\ c`teva minute. Era un individ scund, musculos [i bine f\cut, trecut de cincizeci de ani, care purta o peruc\ neagr\ ca pana corbului, ce s\rea `n ochi, pentru c\ dunga de p\r ce se vedea pe dedesubt era c\runt\. N-o s\ `n]eleg niciodat\ de ce te mai deranjezi s\ por]i peruc\ dac\ nu ]i-o aranjezi c`t de c`t ca s\ faci lumea s\ cread\ c\ mai ai p\r. Am luat liftul p`n\ la etajul trei. I-am servit o explica]ie alambicat\ cum c\ la Resurse umane exista un sistem aparte de ecusoane, dar pe el nu-l durea chestia asta. A preferat s\ discute despre sport [i am reu[it s\-i ]in hangul f\r\ nici o problem\. Era mort dup\ cei de la Denver Broncos, de aceea m-am pref\cut c\ [i eu ]ineam cu aceea[i echip\. C`nd am ajuns la Resurse umane, [i-a scos ecusonul, care probabil `i permitea accesul `n orice parte a cl\dirii `n care lucra. A fluturat-o prin fa]a cititorului de ecusoane. – Nu te omor` cu munca, mi-a zis la plecare. – Mul]umesc de sfat, fr\]ioare. S-a `ntors [i m-a privit. – S\ nu ui]i s\-]i rezolvi problema cu ecusonul, m-a sf\tuit el. {i uite a[a am p\truns.

PARANOIA

163

30
Dup\ ce treceai de recep]ie, Departamentul de resurse umane ar\ta ca oricare altul de la Trion, acela[i sistem de cubiculumuri p\r`nd proiectat la infinit. Erau aprinse doar becurile de urgen]\, nu [i l\mpile cu neon de pe tavan. Din c`te mi-am dat seama trec`nd pe intervale, sala aceea de cubiculumuri era pustie, la fel ca birourile. Nu mi-a trebuit mult p`n\ s\ descop\r unde se p\strau eviden]ele. ~n centrul s\lii trona o re]ea uria[\ alc\tuit\ din rafturi cu dosare a[ezate pe orizontal\. M\ g`ndisem s\ `ncerc spionarea online, dar nu aveam nici o [ans\ f\r\ s\ [tiu parola de la acel departament. Dac\ tot p\trunsesem acolo, mi-a venit mie ideea, puteam instala un dispozitiv de detectare a tast\rilor. Puteam veni cu alt\ ocazie s\ `l recuperez. Doar Wyatt Telecom pl\tea juc\riile acelea, nu eu. Am g\sit un cubiculum [i am plasat dispozitivul. Acum `ns\ trebuia s\-mi fac de lucru prin dreptul sertarelor cu dosare, s\ le g\sesc pe acelea ale oamenilor din proiectul AURORA. {i trebuia s\ m\ mi[c repede – cu c`t z\boveam mai mult, cu at`t cre[tea riscul de a fi prins. Toate bune, dar cum erau a[ezate dosarele? Alfabetic, pe nume? ~n ordinea num\rului de identificare al angaja]ilor? Cu c`t citeam inscrip]iile de pe sertare, cu at`t `mi pierea curajul. P\i, ce-mi `nchipuisem, c-o s\ intru ca un pa[\, trag un sertar [i iau dintr-o mi[care toate dosarele dorite? Existau [iruri de sertare pe care scria: „BENEFICII ADMINISTRA}IA [i PENSII/RENTE/PENSION|RI“, apoi

„EVIDEN}E CONCEDII DE BOAL|/LEGALE/ALTE TIPURI“; dup\ aceea sertare intitulate: „RECLAMA}II, DESP|GUBIRI LUCR|TORI [i RECLAMA}II, REZOLVATE“; o zon\ se numea: „EVIDEN}E IMIGRARE {I NATURALIZARE...“ [i a[a mai departe. Mi se `nv`rtea mintea. Nu [tiu de ce, dar `n cap mi se derula o melodie veche, siropoas\, din epoca de aur – Band on the Run, de Paul McCartney, din nefericita lui perioad\ `mpreun\ cu grupul Wings. Un c`ntec pe care `l ur\sc din tot sufletul, mai mult dec`t pe oricare altul de pe vreun disc de Celine Dion. Linia melodic\ e sup\r\toare, dar ]i se `ntip\re[te `n minte cu o persisten]\ care-]i aduce aminte de ochii ro[ii din pozele scoase cu unele aparatele foto cu bli], iar versurile s`nt absurde. Auzi: „~n pia]a satului, sunet de clopot `n dung\, pentru to]i iepurii pu[i de fug\!“ Mda, `n fine. Am `ncercat unul dintre sertare [i, bine`n]eles, era `ncuiat; la fel [i celelalte. Fiecare dulap cu sertare avea o `ncuietoare `n partea superioar\ [i, probabil, toate erau la fel. M-am uitat `n jur, sper`nd s\ descop\r pupitrul administratorului [i, `n tot acest timp, c`ntecul acela t`mpit `mi suna mereu `n minte... „Judec\torul de ]inut, care ne poart\ s`mbetele“1... iar asta, `n timp ce c\utam din ochi biroul acela nenorocit [i, bine`n]eles, cheia se afla acolo, pe un inel `n sertarul din mijloc, ne`ncuiat. Dumnezeule, avea dreptate Meacham; `ntotdeauna e u[or s\ g\se[ti cheia. M-am dus la dulapul cu dosarele angaja]ilor, `n ordine alfabetic\. Am ales un nume din lista proiectului AURORA – Yonah Oren – [i m-am uitat la O. Nimic. Am c\utat altul – Sanjay Kumar – [i nici acolo n-am g\sit nimic. Am `ncercat Peter Dout: zero. Ciudat. Ca s\ nu las nimic la voia `nt`mpl\rii, am verificat acelea[i nume la sertarele ASIGUR|RI/POLI}E/ACCIDENTE. Nici un rezultat. Acela[i lucru [i `n dosarele privind pensiile. Mai precis, nimic, `n nici un dosar, a[a c\ m\ uitam ca prostul `n gol.
1

Versuri din Band on the Run, o pies\ compus\ practic din mai multe c`ntece, lansat\ `n 1971: „Judec\torul de ]inut, care ne poart\ s`mbetele / Va c\uta la nesf`r[it / Trupa pe fug\, trupa pe fug\…“ (n. tr.)

164

JOSEPH FINDER

PARANOIA

165

„Temnicerul [i marinarul Sam1...“ Totul p\rea ca o metod\ de tortur\ chinezeasc\ – ce `n]eles aveau versurile acelea insipide? ~mi putea spune cineva? Ciudat era c\ `n locurile `n care ar fi trebuit s\ se afle dosarele, uneori p\rea s\ apar\ ni[te por]iuni libere, ca ni[te mici g\uri, de parc\ dosarele ar fi fost extrase de acolo. Ori doar mi se n\z\rise mie? Pe punctul de a renun]a, am mai dat o roat\ [irurilor de dulapuri, [i atunci am observat un intr`nd – o `nc\pere separat\, deschis\, lipit\ de re]eaua aceea de dulapuri cu dosare. Un anun] plasat chiar la intrare te prevenea:
EVIDEN}E SECRETE DE PERSONAL – ACCES AU TORIZAT DIRECT DE JAMES SPERLING SAU LUCY CELANO.

aproape patruzeci de centimetri, poate mai mult, `ntre un num\r [i urm\torul. Sertarul era pe jum\tate gol. Dosarele AURORA fuseser\ scoase. Pre] de o clip\, am sim]it c\-mi st\ inima `n loc. Parc\ mi se golise [i mie mintea. Din col]ul ochiului, am observat o lumin\ puternic\ `ncep`nd s\ pulseze. Era un reflector stroboscopic cu xenon, care pornea `n caz de pericol, montat sus pe perete, pu]in `n afara spa]iului unde se g\seau dosarele. La ce dracu’ slujea? C`teva secunde dup\ aceea s-a pornit [i urletul incredibil de tare [i de gutural, oaa-oaa-oaa, al sirenei. Declan[asem cine [tie ce sistem de detec]ie care, f\r\ `ndoial\, proteja dosarele secrete. Sirena vuia at`t de tare `nc`t probabil c\ se auzea `n `ntreaga arip\.

Am p\truns `n spa]iul acela [i am respirat u[urat v\z`nd c\ lucrurile se simplificaser\: sertarele erau organizate `n func]ie de num\rul departamentului. James Sperling era directorul Resurselor umane, iar Lucy Celano, [tiam deja, asistenta lui. Mi-au trebuit dou\ minute s\ g\sesc biroul lui Lucy Celano [i probabil treizeci de secunde ca s\ dau de inelul cu chei (sertar dreapta jos). Am revenit apoi la dulapurile din zona interzis\ [i am g\sit sertarul `n care se aflau numerele departamentelor, inclusiv de la proiectul AURORA. Am descuiat dulapul [i l-am deschis. A scos un bufnet metalic, ca [i cum de la fundul lui ar fi c\zut o roti]\, ceva. M-am `ntrebat c`t de des erau folosite acele sertare. Oare eviden]ele se prelucrau mai mult online, p\str`ndu-se dosare pe h`rtie doar din motive legale [i de audit? {i atunci am v\zut ceva cu adev\rat bizar: toate dosarele departamentului AURORA disp\ruser\. Adic\ exista un spa]iu gol de
1

Versuri din strofa precedent\ a c`ntecului Band on the Run: „Iar temnicerul [i marinarul Sam perchezi]ionau toat\ lumea / C\ut`nd trupa pe fug\, pe fug\… / {i noaptea venea, `n timp ce lumea de[ertului `ncepuse s\ se lini[teasc\ / ~n ora[ul `n care suntem c\uta]i pretutindeni, dar noi nu vom fi g\si]i / Trupa pe fug\, pe fug\…“ (n. tr.)

PARANOIA

167

31
Cei de la securitate aveau s\ ajung\ acolo `n orice moment. Pesemne c\ nu ap\ruser\ deja pentru c\ la sf`r[it de s\pt\m`n\ aveau oameni mai pu]ini pe perimetru. Am fugit la u[\, m-am izbit cu [oldul de bara de protec]ie a geamului, dar ea nici nu s-a clintit. Izbitura mi-a produs o durere cumplit\. Am `ncercat din nou; era `ncuiat\. Of, Doamne. Am `ncercat alta, dar [i aceea se blocase pe din\untru. Abia atunci mi-am dat seama ce semnifica]ie avusese bufnetul de mai devreme – prin deschiderea sertarului activasem un soi de mecanism care `ncuia automat u[ile de ie[ire din sala aceea. M-am repezit la cap\tul cel\lalt al etajului, dar nici u[ile de evacuare de acolo n-au vrut s\ se deschid\. P`n\ [i cea de ie[ire pentru cazuri de incendiu, care d\dea spre palier, se blocase, iar asta sigur era `mpotriva reglement\rilor stabilite de pompieri. Eram prins ca un [oarece `ntr-un labirint. La sosire, paznicii vor verifica tot etajul. Mintea `mi luase foc. Aveam vreo [ans\ dac\ `ncercam s\ inventez ceva? A, era Stan, paznicul care m\ adusese `n\untru – poate `l convingeam c\ am p\truns din gre[eal\ `ntr-o zon\ protejat\ [i am deschis alt sertar dec`t trebuia. Aveam impresia c\ m\ simpatizase [i m\ puteam sluji de asta. Da, dar dac\ `[i f\cea meseria ca lumea, `mi cerea ecusonul [i constata c\ nu aveam ce c\uta `n acel departament?

Nu, nu puteam risca. Nu aveam de ales, trebuia s\ m\ ascund. R\m\sesem prizonier. „Blocat `ntre patru ziduri“, se v\ieta, boln\vicios, grupul Wings `n mintea mea. Doamne! Reflectorul stroboscopic pulsa orbitor, iar alarma urla asurzitor, de parc\ ar fi anun]at topirea miezului unui reactor nuclear. Dar unde s\ m\ ascund? M-am g`ndit totu[i c\ `n primul r`nd ar trebui s\ creez o diversiune, ceva nevinovat [i plauzibil care s\ explice declan[area alarmei. Drace, [i nu mai aveam timp! Dac\ m\ prindeau acolo, eram terminat. Definitiv. Nu numai c\-mi pierdeam slujba de la Trion. Mult mai r\u. Era un dezastru, un co[mar de ne`nchipuit. Am `n[f\cat primul co[ metalic pentru h`rtii pe care l-am g\sit. Era gol, a[a c\ am smuls o foaie de h`rtie de pe un birou apropiat, am f\cut-o ghemotoc, am scos bricheta [i i-am dat foc. Am dat fuga `n spa]iul rezervat dosarelor secrete [i am a[ezat co[ul l`ng\ perete. Dup\ aceea, am scos o ]igar\ din pachet [i am aruncat-o `n co[. H`rtia a ars, sco]`nd cur`nd flac\r\ [i ridic`nd un nor respectabil de fum. Poate c\, descoperind ]igara pe jum\tate ars\, vor da vina pe ea pentru declan[area alarmei. A[a speram. Am auzit trop\it de pa[i [i voci care p\reau s\ se apropie dinspre palierul din spate. Nu, Doamne. S-a terminat. S-a terminat. Am observat un dulap care nu era `ncuiat. ~n spatele lui se g\sea un altul, pentru rechizite, nu prea lat, dar ad`nc de peste trei metri, cu [iruri de rafturi ticsite cu pachete de h`rtie [i alte lucruri. N-am `ndr\znit s\ aprind lumina, a[a c\ mi-a fost greu s\ v\d, dar am distins totu[i un spa]iu `ntre dou\ rafturi din spate unde m-a[ fi putut ascunde. Dup\ ce am `nchis u[a pe din\untru, am auzit o alt\ u[\ deschiz`ndu-se, apoi strig\te `nfundate. Am `nghe]at. Alarma continua s\ vuiasc\. Oamenii alergau de colo-colo, r\cnind tot mai tare, mai aproape. – Aici, aici! a strigat cineva.

168

JOSEPH FINDER

PARANOIA

169

Inima `mi b\tea de s\-mi sar\ din piept. Mi-am ]inut suflarea. C`nd m\ mi[cam c`t de pu]in, raftul din spinarea mea scotea un sc`r]`it. Mi-am schimbat pozi]ia, iar um\rul s-a frecat de o cutie, sco]`nd un fo[net. M\ `ndoiam c\ cineva aflat `n trecere pe acolo ar fi putut auzi zgomote at`t de ne`nsemnate, mai ales `n h\rm\laia st`rnit\, `n urletele [i vaietele sirenei. Cu toate acestea, m-am for]at s\ r\m`n total nemi[cat. – ...A dracului de ]igar\! am auzit, spre u[urarea mea. – ...Sting\torul... a r\spuns cineva. Mult\ vreme – probabil zece minute, dar putea s\ fi fost [i jum\tate de or\, pentru c\ nu aveam cum s\-mi dau seama [i nu puteam s\-mi mi[c bra]ul ca s\ m\ uit la ceas – am r\mas a[a, foindu-m\ chinuit, `nfierb`ntat [i transpirat, `ntr-o stare comatoas\, sim]ind cum `mi amor]esc picioarele din cauza pozi]iei ciudate `n care st\team. Am r\mas astfel, a[tept`ndu-m\ dintr-o clip\ `n alta ca u[a s\ se deschid\, s\ fiu orbit de lumin\ [i s\ `nceap\ tevatura. Dac\ s-ar fi `nt`mplat a[a ceva, nu [tiu ce a[ fi putut `ng\ima. Nimic, de fapt. A[ fi fost prins [i nu vedeam nici o explica]ie plauzibil\ a prezen]ei mele acolo. Concedierea era cea mai fericit\ solu]ie. Dar, sigur, cei de la Trion m-ar fi dat `n judecat\ – nu aveam ce c\uta `n acel departament. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc la ce aveau s\-mi fac\ [i cei de la Wyatt. {i, dup\ at`ta cazn\, ce reu[isem s\ aflu? Nimic. Toate documentele referitoare la AURORA disp\ruser\. Am auzit f`s`itul produs de ]`[nirea unui lichid, evident un sting\tor folosit de cineva, dup\ care ]ipetele s-au mai domolit. M-am `ntrebat dac\ paznicii `i chemaser\ pe pompierii din cl\dire sau chiar pe unii din afar\. {i dac\ acel co[ cu h`rtia [i ]igara ars\ explicau pornirea alarmei. Ori urmau s\ verifice toat\ sala? Am r\mas acolo, sim]ind cum picioarele `mi `nghea]\, `n vreme ce sudoarea `mi curgea pe fa]\, iar umerii [i spatele p\reau s\-mi fie cuprinse de c`rcei. {i am a[teptat... Am mai perceput din c`nd `n c`nd voci, dar p\reau mai calme, chiar relaxate. Zgomot de pa[i, dar nu precipita]i.

Dup\ o ve[nicie, s-a l\sat o lini[te deplin\. Am `ncercat s\-mi ridic bra]ul, ca s\ v\d ce or\ era, dar `mi amor]ise. M-am foit c`t s\-mi fac loc, am `ntins m`na dreapt\ ca s\ apuc `ncheietura celei st`ngi [i a[a am reu[it s\ o duc spre fa]\ [i s\ m\ uit la cadranul fosforescent. Zece [i c`teva minute, de[i timpul se t`r`se at`t de greu `nc`t `mi `nchipuisem c\ era trecut de miezul nop]ii. ~ncet-`ncet, m-am deznodat din pozi]ia aceea de circar contorsionist, mi[c`ndu-m\ totu[i f\r\ s\ fac zgomot spre u[a dulapului. Ajuns acolo, am r\mas neclintit c`teva momente, cu urechile ciulite. N-am auzit nimic. Nu gre[eam socotind c\ plecaser\ – la o adic\, stinseser\ focul [i se convinseser\ c\ nu se produsese o efrac]ie. Fiin]ele umane, `ndeosebi paznicii care, `ntr-un fel ajung s\ poarte pic\ tuturor computerelor care nu au f\cut dec`t s\ le ia p`inea de la gur\, nu au `ncredere `n dispozitive [i ma[in\rii. Sigur aveau s\ dea vina pe vreo eroare a sistemului de alarm\. Poate c\, dac\ eram norocos, nimeni nu se va `ntreba de ce detectorul de prezen]\ declan[ase alarma `naintea detectorului de incendiu. Apoi am respirat ad`nc [i, `ncet, am deschis u[a. M-am uitat `n st`nga, `n dreapta, [i `n fa]\, iar sala p\rea pustie. Nu r\m\sese nimeni acolo. Am f\cut c`]iva pa[i, dup\ care m-am oprit [i am privit din nou `n jur. Nimeni. Mirosea destul de tare a fum [i chimicale, pesemne de la lichidul din sting\tor. Cu fereal\, m-am strecurat de-a lungul peretelui, departe de ferestrele ce d\deau spre exterior sau de u[ile din sticl\, p`n\ am ajuns la alt\ pereche de u[i de ie[ire. Nu cele ce duceau spre recep]ia principal\ [i nici acelea dinspre scara din spate, pe unde p\trunseser\ paznicii. {i acelea erau blocate. Tot `ncuiate. Isuse, nu. Paznicii nu dezactivaser\ sistemul de autoblocare. Mi[c`ndu-m\ ceva mai vioi, `ndemnat de impulsul de adrenalin\, am revenit la

170

JOSEPH FINDER

PARANOIA

171

u[ile dinspre recep]ie [i am `mpins `n bara de protec]ie, dar n-am avut noroc. R\m\sesem `ncuiat `n\untru. {i acum? N-aveam de ales. Nu puteam descuia din\untru sau, `n orice caz, nu cu metodele care-mi fuseser\ predate. {i, av`nd `n vedere cele `nt`mplate, nu puteam chema nici paznicii s\ m\ elibereze. Asta era. Trebuia s\ r\m`n acolo p`n\ c`nd cineva avea s\ deschid\ u[ile. P`n\ diminea]\, c`nd soseau echipele pentru cur\]enie. Sau, mai r\u, c`nd `ncepeau s\ soseasc\ angaja]ii Departamentului de resurse umane. Iar atunci urma s\ dau explica]ii, lucru deloc pl\cut. Eram epuizat. Mi-am g\sit un cubiculumul departe de orice u[\ sau fereastr\ [i m-am a[ezat. M\ sim]eam la cap\tul puterilor. Trebuia neap\rat s\ dorm. De aceea, mi-am `ncruci[at bra]ele la piept [i, ca un student surmenat aflat `ntr-o sal\ de lectur\, am c\zut `ntr-un somn f\r\ vise.

32
Pe la ora cinci m-au trezit ni[te zdr\ng\nituri. Am s\rit imediat `n capul oaselor. Sosise echipa de cur\]enie, cu g\le]i mari din plastic pe ro]i [i mopuri, [i cu aspiratoare portabile care, cu ajutorul unei barete, se ]in pe um\r. Erau doi b\rba]i [i o femeie, care sporov\iau repede `n portughez\. Prinsesem limba: `n cartierul `n care crescusem, erau o mul]ime de brazilieni. C`t dormisem, din gur\ mi se scursese pu]in\ saliv\ pe biroul acela. Am [ters-o u[or cu m`neca, apoi m-am ridicat [i m-am `ndreptat spre u[ile de ie[ire, pe care ei le proptiser\ cu un opritor din cauciuc, s\ r\m`n\ deschise. – Bom dia, como vai? am f\cut eu. Am cl\tinat din cap, ar\t`ndu-m\ jenat, [i mi-am privit ceasul. – Bem, obrigado eo senhor? mi-a r\spuns femeia. A z`mbit [i [i-a ar\tat c`]iva din]i `mbr\ca]i `n aur. P\rea s\ fi priceput – s\rmanul b\iat, a lucrat toat\ noaptea sau poate a venit cumplit de devreme, nu avea cum s\ [tie [i nici nu-i p\sa. Unul dintre b\rba]i se uita la co[ul de gunoi afumat [i-i spunea ceva celuilalt. De genul, ce dracu’ s-a `nt`mplat aici? – Cançado, i-am spus femeii: S`nt obosit, adic\; [i chiar eram. Bom, até logo, pe cur`nd, cu alte cuvinte. – Até logo, senhor, mi-a r\spuns femeia `n timp ce ie[eam pe u[\. M-am g`ndit `n treac\t s\ dau o tur\ pe acas\, s\ m\ schimb [i s\ revin. Dar nu m\ sim]eam `n stare, de aceea am ie[it din Aripa E – deja oamenii `ncepuser\ s\ soseasc\ – [i am reintrat `n Aripa B, duc`ndu-m\ la cubiculumul meu. ~n regul\, dac\ verifica cineva

172

JOSEPH FINDER

eviden]a intr\rilor, avea s\ vad\ c\ venisem duminic\ `n jur de [apte, apoi revenisem luni la cinci [i jum\tate. Harnic nevoie mare. Speram s\ nu dau de cineva cunoscut a[a cum ar\tam, de parc\ adormisem `mbr\cat, lucru perfect adev\rat. Din fericire, am avut noroc. Mi-am luat imediat o Cola dietetic\ cu vanilie de la un automat din camera de pauz\ [i am tras un g`t bun. La ora aceea neomeneasc\, avea un gust sc`rbos, de aceea mi-am f\cut cafea [i m-am dus la baie s\ m\ sp\l. C\ma[a era pu]in bo]it\, dar, `n rest, ar\tam destul de prezentabil, chiar dac\ m\ sim]eam ca dracu’. Azi era ziua cea mare [i trebuia s\ dau cei mai bun din mine. Cu o or\ `nainte de marea `nt`lnire cu Augustine Goddard, ne-am adunat to]i `n Packard, una dintre s\lile de [edin]e mai `nc\p\toare, pentru o repeti]ie general\. Nora se `mbr\case cu un minunat taior albastru [i ar\ta de parc\ se [i coafase special pentru acea ocazie. Era spirt; aproape c\ radia energie nervoas\. Z`mbea mereu [i privea totul `ncrez\toare, cu ochi mari. ~n timp ce noi ceilal]i ne str`ngeam, ea [i Chad `ncepuser\ deja repeti]ia. Chad juca rolul lui Jock. Tocmai interpretau sceneta ca un cuplu `nd\r\tnic [i h`r[it care se ceart\ mereu pe aceea[i tem\, c`nd, brusc, lui Chad i-a sunat telefonul. Avea un Motorola din acelea cu clapet\, [i am r\mas cu convingerea c\ alesese modelul acela ca s\ aib\ satisfac]ia de a-l `nchide cu un pocnet la `ncheierea convorbirilor. – Chad, a r\spuns el. Imediat dup\ aceea, tonul vocii a devenit mai cald: Salut, Tony. A ridicat `n acela[i timp un deget `n aer spre Nora, rug`ndu-o astfel s\ a[tepte, dup\ care s-a `ndreptat c\tre un col] al `nc\perii. Un minut-dou\ mai t`rziu, am auzit pocnetul `nchiderii telefonului [i Chad s-a apropiat de Nora, c\reia i-a vorbit repede [i cu glas sc\zut. ~l urm\ream [i-l ascultam [i noi; apoi ei doi au ajuns `n centrul scenei. – Un amic de la contabilitate, a zis el `ncet [i cu o expresie sumbr\. S-a luat deja hot\r`rea pentru Maestro. – De unde [tii? a `ntrebat Nora. – Revizorul contabil tocmai a transmis un ordin de reducere cu cincizeci de milioane pentru proiectul Maestro. Hot\r`rea s-a luat la v`rf. Prezentarea `n fa]a lui Goddard e doar o formalitate. Nora s-a f\cut c\r\mizie la fa]\ [i s-a `ndep\rtat. S-a dus la fereastr\ [i a privit afar\, apoi, pre] de un minut, n-a scos o vorb\.

33
Centrul directorial de informare era la etajul [apte al Aripii A, `n apropierea biroului lui Goddard. Am mers p`n\ acolo ca ni[te sold\]ei, cu un moral cam d\r`mat. Nora a zis c\ ne va urma dup\ c`teva minute. – Vin [i mor]ii vii1! mi-a c`ntat Chad `n timp ce mergeam. Vin [i mor]ii vii! Am dat aprobator din cap. Mordden a aruncat o privire spre Chad, care p\[ea l`ng\ mine, [i a r\mas la distan]\, g`ndind f\r\ `ndoial\ cine [tie ce r\ut\]i despre mine, `ncerc`nd s\ descopere de ce nu-l tratam cu r\ceal\ pe Chad [i ce pe puneam la cale. Din noaptea `n care m\ strecurasem `n biroul Norei nu se mai apropiase de cubiculumul meu. Mi-era greu s\ spun dac\ se comporta straniu, fiindc\ ciud\]enia `l caracteriza din fabrica]ie. Pe de alt\ parte, nici nu aveam poft\ s\ m\ las cuprins de paranoia general\ a situa]iei – pentru faptul c\ doar se uita mai ciudat la mine. Dar nu puteam s\ nu m\ `ntreb dac\ nu cumva ratasem toat\ misiunea prin acea neglijen]\ sau dac\ Mordden avea s\-mi fac\ necazuri serioase. – A[a, felul `n care ne a[ez\m este esen]ial, b\iatu’, a morm\it Chad c\tre mine. Goddard se a[az\ `ntotdeauna `n centru, pe latura mesei din apropierea u[ii. Dac\ vrei s\ r\m`i invizibil, stai `n dreapta lui. Dac\ vrei s\-]i acorde aten]ie, stai `n st`nga lui sau vizavi de el. – P\i, vreau s\-mi acorde aten]ie? – N-am r\spuns la asta. El e [eful.
1

Aluzie la banda sonor\ a unui joc de strategie denumit Dead Men Walking (n.tr.)

174

JOSEPH FINDER

PARANOIA

175

– Ai mai fost la [edin]e de-astea cu el? – Nu prea, a zis ridic`nd din umeri. Vreo dou\. Mi-am propus s\ m\ a[ez `n orice alt loc dec`t cele recomandate de Chad; de exemplu, spre dreapta lui Goddard. Dac\ m\ prostea de data asta, s\-i fie ru[ine, [i gata. Sala ar\ta cu adev\rat impun\toare. O uria[\ mas\ de conferin]e, dintr-un lemn cu aspect exotic, ocupa cea mai mare parte a `nc\perii. La un cap\t, un ecran pentru prezent\ri. Am observat [i storuri acustice, masive, care erau cobor`te electric din tavan, nu doar pentru a bloca lumina, ci [i pentru a `mpiedica pe oricine din exterior s\ intercepteze ce se discuta `n interior. ~n t\blie erau fixate microfoane [i difuzoare, precum [i mici ecrane `n fa]a fiec\rui scaun; acestea se ridicau dac\ ap\sai pe cine [tie ce buton. Au urmat [u[oteli, r`sete agitate [i glume spuse `n [oapt\. Eu a[teptam cu ner\bdare s\-l v\d de aproape pe faimosul Jock Goddard, chiar dac\ nu voi avea prilejul s\ dau m`na cu el. Nu eram programat s\ vorbesc [i nici s\ particip la vreo parte a prezent\rii, dar [i eu m\ l\sasem pu]in cuprins de emo]ia general\. Se f\cuse zece f\r\ cinci, iar Nora `nc\ nu ap\ruse. Se aruncase pe fereastr\? D\dea telefoane, `ncerc`nd s\ mobilizeze oameni, `ntr-un efort disperat de a-[i salva pre]iosul produs, tr\g`nd sfori doar de ea [tiute? – Crezi c\ s-o fi r\t\cit? a glumit Phil. La f\r\ dou\ minute, Nora a intrat `n sal\, p\r`nd calm\, radioas\, mai atr\g\toare. Ar\ta ca [i cum ar mai fi ad\ugat ni[te machiaj, pu]in creion de buze [i alte [mecherii femeie[ti. Poate g\sise o solu]ie, fiindc\ ar\ta de parc\ suferise o transformare. Apoi, la fix, `n sal\ au intrat Jock Goddard [i Paul Camilletti [i noi am amu]it. Camilletti „Uciga[ul“, `ntr-un blazer negru [i bluz\ din m\tase de culoare oliv, `[i piept\nase p\rul peste cap [i ar\ta ca Gordon Gekko din Wall Street1. S-a a[ezat la un col] al imensei mese. Goddard, `n obi[nuitul pulover negru pe g`t, peste care avea
1 Filmul Wall Street, av`nd ca subiect criza financiar\ din 1987, a fost premiat cu Academy Award, iar interpretul lui Gekko, Michael Douglas, a primit premiul pentru de cea mai bun\ interpretare a unui rol principal. (n. tr.)

o hain\ sport de culoare maro, s-a apropiat de Nora [i i-a [optit ceva care a f\cut-o s\ r`d\. Apoi [i-a l\sat m`na pe um\rul ei; ea [i-a a[ezat palma peste m`na lui [i au r\mas a[a vreme de c`teva secunde. Se purta ca o feti]\, parc\ flirta cu el; asta era o latur\ a Norei pe care n-o mai v\zusem. Goddard s-a a[ezat apoi `n dreapta, `n capul mesei, cu fa]a spre ecran. Mul]umesc, Chad. St\team de cealalt\ parte a mesei, spre dreapta lui. ~l vedeam foarte bine [i sigur nu m\ sim]eam invizibil. Avea umerii rotunzi, pu]in c\zu]i. P\rul alb, piept\nat cu c\rare, st\tea cam `n neor`nduial\. Spr`ncenele, stufoase, albe, ar\tau fiecare ca un pisc `nz\pezit. Fruntea `i era ridat\ ad`nc, iar `n ochi avea o lic\rire [\galnic\. Au urmat c`teva secunde de t\cere jenat\, iar el a privit roat\ spre cei de la mas\. – Ce agita]i p\re]i! a remarcat el. Calma]i-v\! Nu mu[c pe nimeni. Vocea `i era pl\cut\ [i u[or glumea]\, baritonal\, dar nu aspr\. A f\cut un semn din ochi spre Nora. Nu prea des, adic\. Ea a r`s; al]i c`]iva au chicotit politicos. Eu am z`mbit, parc\ mai mult pentru a spune c\ apreciam faptul c\ `ncerca s\ ne lini[teasc\. – Doar c`nd e[ti amenin]at, a comentat Nora. El a z`mbit [i buzele au format un V. Jock, te deranjeaz\ dac\ `ncep de aici? – Te rog. – Jock, am muncit at`t de mult ca s\ aducem elemente noi la Maestro, `nc`t uneori cred c\ ne e greu s\ ne deta[\m de ceea ce facem [i s\ vedem totul dintr-o perspectiv\ real\. ~n ultimele zile doar la asta m-am g`ndit. {i mi-e limpede c\ exist\ c`teva aspecte importante unde am putea aduce modific\ri, `mbun\t\]iri la Mestro, ca s\-l facem mai atr\g\tor, s\ ob]inem un segment de pia]\ mai mare, poate chiar `n mod spectaculos. Goddard a dat din cap, a alc\tuit o piramid\ din degetele `mpreunate ale ambelor m`ini [i [i-a consultat noti]ele. Nora a b\tut u[or cu palma caietul de prezentare legat [i laminat. – Am ajuns la o strategie, chiar foarte bun\, ad\ug`nd dou\sprezece noi func]ii, moderniz`nd Maestro. Dar trebuie s\-]i spun foarte cinstit c\, dac\ a[ fi `n locul t\u, a[ sista produc]ia.

176

JOSEPH FINDER

PARANOIA

177

Goddard s-a `ntors brusc s\ o priveasc\, cu spr`ncenele ridicate a mirare. Noi, ceilal]i, ne-am holbat la ea uimi]i. Nu-mi credeam urechilor. ~[i m\cel\rea `ntreaga echip\. – Jock, a continuat ea, m-ai `nv\]at un lucru, anume c\ un lider adev\rat trebuie s\ sacrifice lucrurile la care ]ine cel mai mult. M\ doare s\ spun asta. Dar, pur [i simplu, nu pot ignora realitatea. Maestro a fost grozav la vremea lui. Dar, asemenea vremii, se duce. Asta e Regula Goddard: dac\ produsul nu poate deveni num\rul unu sau doi de pe pia]\, `l sco]i din produc]ie. Goddard a r\mas t\cut c`teva clipe. P\rea surprins, impresionat [i, dup\ alte c`teva secunde, a dat din cap [i a sur`s ca semn c\-i pl\cea ce vedea [i auzea. – S`ntem – pardon, e toat\ lumea de acord cu asta? a `ntrebat el rar. Treptat, oamenii au `nceput s\ dea aprobator din cap, prinz`nd ideea p`n\ nu se r\cea. Chad a dat din cap, mu[c`ndu-[i buza cam `n genul `n care obi[nuia Bill Clinton; Mordden a dat din cap cu convingere, ca [i cum, `n sf`r[it, i se oferea prilejul s\-[i declare adev\rata p\rere. Ceilal]i ingineri au morm\it „Da“ [i „S`nt de acord.“ – S`nt surprins s\ aud asta, recunosc, a zis Goddard. Nu m\ a[teptam s\ aud a[a ceva. Anticipam o b\t\lie ca aceea de la Gettysburg. S`nt impresionat. – Ceea ce ne prie[te nou\ pe termen scurt ca indivizi, a ad\ugat Nora, nu este `n mod obligatoriu bun [i pentru Trion. Nu-mi imaginasem o asemenea p\rere demolatoare din partea Norei, dar m-am v\zut silit s\-i admir [iretenia, duplicitatea machiavelic\. – Mda, a f\cut Goddard, dar, `nainte de ap\sa pe tr\gaci, sta]i pu]in. Tu – nu te-am v\zut aprob`nd. P\rea s\ se uite direct la mine. Am privit `n jur, apoi spre el. Sigur pe mine m\ fixase. – Tu, a repetat. Tinere, nu te-am v\zut aprob`nd din cap la fel ca to]i ceilal]i. – E nou, s-a gr\bit Nora s\ m\ scuze. E abia la `nceput. – Cum te cheam\, tinere? – Adam, am r\spuns. Adam Cassidy.

Inima a `nceput s\-mi bubuie. Drace. Era ca la [coal\, c`nd te ridic\ profesorul `n picioare. M-am sim]it ca un [colar din clasa a doua. – Ai vreo rezerv\ fa]\ de hot\r`rea pe care o lu\m aici, \\, Adam? a `ntebat Goddard. – Poftim? Nu. – Deci e[ti de acord s\ sist\m proiectul. Am ridicat din umeri. – E[ti sau nu de acord? – ~mi dau seama care e punctul de vedere al Norei, am spus. – Iar dac\ ai sta pe scaunul meu? m-a `mboldit Goddard. Am inspirat ad`nc. – Dac\ a[ sta acolo, n-a[ sista proiectul. – Nu? – {i nici n-a[ ad\uga cele dou\sprezece func]ii. – Nu? – Nu, doar una. – {i care ar fi asta? Am privit cu coada ochiului spre Nora [i am v\zut c\ era ro[ie ca focul. Se holba la mine de parc\ din piept `mi ie[ea un extraterestru. M-am `ntors spre Goddard. – Un protocol de protec]ie a datelor. Spr`ncenele lui au cobor`t, aproape acoperindu-i ochii. – Protec]ia datelor? De ce dracu’ i-ar atrage asta pe clien]i? Chad [i-a dres glasul [i a zis: – Hai, Adam, n-ai v\zut studiul de pia]\? E pe locul [aptezeci [i cinci pe lista caracteristicilor pe care le caut\ consumatorii. A r`njit scurt. Doar dac\ ai `n vedere consumatori de genul lui Austin Powers, b\rbatul misterios1. De la cel\lalt cap\t al mesei s-au auzit chicoteli. Am sur`s netulburat. – Nu, Chad, ai dreptate, pe consumatorul de r`nd nu-l intereseaz\ protec]ia datelor. Dar eu nu m\ refer la el. Am `n vedere armata.
1 Austin Powers: International Man of Mysteries (1987), primul dintr-o serie de filme gen James Bond, av`nd o tent\ satiric\ la adresa prejudec\]ilor privind superspionii [i un umor de[ucheat. Cu Mike Myers, Michael York [i Elizabeth Hurley. (n. tr.)

178

JOSEPH FINDER

PARANOIA

179

– Armata. Goddard a ridicat o spr`ncean\. – Adam... a intervenit Nora pe un ton f\r\ inflexiuni, avertiz`ndu-m\. Goddard a f\cut un semn cu m`na spre Nora. – Nu. Vreau s\ aud tot. Armata, spui tu? Am tras aer `n piept [i am `ncercat s\ nu ar\t c`t de panicat eram. – P\i, armata, for]ele aeriene, canadienii, britanicii – tot ce `nseamn\ ap\rare `n SUA, Marea Britanie [i Canada – [i-au reorganizat sistemul global de comunica]ii, nu? Am scos ni[te articole extrase din Defense News, Federal Computer Week – reviste pe care le am mereu acas\, desigur, [i le-am fluturat. Am sim]it c\-mi tremur\ m`na u[or [i am sperat c\ n-a b\gat nimeni de seam\ asta. Wyatt m\ preg\tise pentru un asemenea moment [i n\d\jduiam c\ re]inusem corect am\nuntele. Se nume[te Sistem de Mesaje pentru Ap\rare – adic\ sistemul de mesagerie protejat pentru milioane de militari din `ntreaga lume. Se face prin intermediul computerelor, iar Pentagonul vrea cu disperare s\ treac\ la sistemul f\r\ fir. Imagina]i-v\ ce progres – acces sigur de la distan]\ la date [i comunica]ii secrete, cu confirmarea expeditorilor [i a destinatarilor, criptare total\, protec]ie a datelor, integritatea mesajelor. Nimeni nu e tare pe pia]a asta! Goddard [i-a l\sat capul `ntr-o parte, ascult`nd cu aten]ie. – Iar Maestro ar fi produsul perfect pentru ni[a asta. E mic, rezistent – practic, indestructibil – [i sigur sut\ la sut\. ~n felul acesta, transform\m pierderea `n c`[tig: faptul c\ Maestro reprezint\ o tehnologie verificat\, este un avantaj pentru armat\, fiindc\ este perfect compatibil cu protocoalele de transfer f\r\ fir, vechi de cinci ani. Nu e nevoie dec`t s\ ad\ug\m protec]ia datelor. Costul e minor, iar poten]ialul pie]ei este uria[ – da, uria[! Goddard a r\mas cu ochii la mine, dar mi-a fost imposibil s\-mi dau seama dac\ `l impresionasem sau credea c\ `nnebunisem. Am continuat: – Deci, `n loc s\ fard\m produsul \sta, care, cinstit vorbind, e vechi [i inferior, `l reorient\m. Tr`ntim acolo o carcas\ din plastic armat, v`r`m dispozitivul de securizare a datelor [i l-am f\cut de

aur. Dac\ ne mi[c\m repede, o s\ de]inem exclusivitate pe segmentul acesta de pia]\. S\ uit\m de cele cincizeci de milioane – acum vorbim de sute de milioane de dolari venit pe an. – Isuse, a f\cut Camilletti, de la cap\tul mesei. ~[i nota de zor `n agend\. Goddard [i-a plecat capul, `ncet, drept aprobare, apoi a f\cut-o cu hot\r`re. – Foarte interesant, a zis el. S-a `ntors c\tre Nora. Cum zicea c\-l cheam\ – Elijah1? – Adam, a r\spuns Nora cu jum\tate de gur\. – Mul]umesc, Adam, a zis el. N-a fost deloc r\u. „Nu mie trebuie s\-mi mul]ume[ti, am g`ndit eu, ci lui Wyatt.“ Apoi am surprins privirea Norei, care se uita la mine cu o expresie de ur\ nedisimulat\.

1

~n versiunea rom`neasc\ a Bibliei, Ilie, Cartea Regilor 4, profet evreu (n.tr.)

PARANOIA

181

34
R\spunsul oficial a venit prin e-mail `nainte de pr`nz: Goddard d\duse ordin s\ se stopeze continuarea proiectului vechi. Echipa trebuia s\ prezinte `n cel mai scurt timp o propunere privind reutilarea [i noul aspect care s\ corespund\ cerin]elor armatei. ~ntre timp, personalul de la Rela]ii cu guvernul avea s\ `nceap\ negocierea unui contract cu Departamentul de achizi]ii [i logistic\ al Agen]iei de Sisteme de Informa]ii pentru Ap\rare din cadrul Pentagonului. ~n traducere liber\, aruncare de deasupra co[ului, cu ambele m`ini. Vechiului produs i s-au t\iat aerul [i sistemele de supravie]uire, dar i se f\cuse un transplant de inim\ [i o masiv\ transfuzie de s`nge. {i a[a a `nceput [i scandalul. Eram `n grupul sanitar, `n fa]a pisoarului, [i-mi tr\geam fermoarul, c`nd Chad a ap\rut cu pas hot\r`t. Chad, remarcasem eu, p\rea s\ aib\ un al nu [tiu c`telea sim], fiindc\ descoperise c\ nu-mi pl\cea s\ urinez `n prezen]a cuiva. {i, de aceea, mereu m\ urm\rea la toalet\ ca s\-mi vorbeasc\ despre chestii de munc\ sau sport, f\c`ndu-m\ s\ m\ blochez. De data asta, a venit chiar l`ng\ pisoar [i am observat mutra fericit\ pe care a f\cut-o v\z`ndu-m\. L-am auzit cum `[i trage fermoarul. Mi s-a blocat b\[ica. Mi-am plecat privirea asupra pl\cii de faian]\ de deasupra pisoarului. – Hei, a zis el. Bun\ treab\, domnule. A[a se procedeaz\ dac\ vrei s\ urci! A cl\tinat `ncet din cap [i a scos un sunet de parc\ ar fi vrut s\ scuipe. Jetul lui de urin\ a f\cut pleosc, lovind pastila de deodorant

din vas. Isuse. D\dea pe afar\ de sarcasm. Dep\[ise m\sura – [i nici m\car nu se mai pref\cea. „Ce-ar fi s\ te cari, ca s\ m\ pot u[ura [i eu?“ l-am `ntrebat `n g`nd, apoi, cu voce tare, am zis: – Am salvat produsul. – Da, [i cu ocazia asta ai ras-o pe Nora. Merita, doar ca s\ te dai mare `n fa]a [efului celui mare [i s\-]i vezi mutra la panoul de onoare? Amice, aici nu se procedeaz\ a[a. Mare gre[eal\ ai f\cut. Apoi s-a scuturat, [i-a ridicat fermoarul [i a ie[it din toalet\ f\r\ s\ se spele pe m`ini. C`nd m-am `ntors `n cubiculumul, m\ a[tepta un mesaj vocal de la Nora. – Nora, am spus de cum am intrat `n biroul ei. – Adam, a r\spuns ea moale. Stai jos, te rog. ~mi z`mbea, trist, cu bl`nde]e. Amenin]area era iminent\. – Nora, a[ vrea s\... – Adam, dup\ cum [tii, un lucru cu care ne m`ndrim la Trion este c\ ne str\duim s\ g\sim omul potrivit pentru fiecare sarcin\ – ca s\ fim siguri c\ oamenilor celor mai dota]i li se `ncredin]eaz\ r\spunderile corespunz\toare. A z`mbit din nou, iar ochii i-au sticlit. Tocmai de aceea am solicitat un formular de transfer la cererea angajatului [i l-am rugat pe Tom s\ mi-l aduc\ `n cel mai scurt timp. – Transfer? – Am r\mas cu to]ii extrem de impresiona]i de talentul, orientarea [i profunzimea cuno[tin]elor tale. {edin]a din diminea]a asta a ilustrat asta foarte conving\tor. Consider\m c\ o persoan\ de calibrul t\u poate face minuni la unitatea noastr\, CTP. Serviciul de organizare a lan]ului de aprovizionare ar avea mare nevoie de un om de echip\ ca tine. – CTP? – Biroul-satelit de Cercet\ri Triangle Park. ~n Raleigh-Durham, Carolina de Nord. – ~n Carolina de Nord? (Oare auzeam bine?) Vrei s\ m\ transferi tocmai `n Carolina de Nord?

182

JOSEPH FINDER

PARANOIA

183

– Adam, nu e `n Siberia. Ai fost vreodat\ la Raleigh-Durham? E o zon\ at`t de atr\g\toare... – Da, dar nu m\ pot muta, am responsabilit\]i, am... – Cei de la Personal vor coordona toate problemele care te privesc. }i se acoper\ toate cheltuielile de mutare – totul, dar `n limite rezonabile, desigur. Am vorbit deja la Resurse umane. Orice mutare te scoate din matc\, evident, dar cei de acolo vor rezolva problemele tale f\r\ dureri. Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\. O s\-]i plac\ acolo [i to]i se vor `ndr\gosti de tine! – Nora, am zis, Goddard mi-a cerut p\rerea sincer\, iar eu apreciez absolut tot ce ai f\cut pentru linia Maestro. Nici prin cap nu mi-a trecut s\ te ofensez. – S\ m\ ofensezi? s-a mirat ea. Adam, ba dimpotriv\ – ]i-am fost recunosc\toare pentru idee. Numai c\ trebuia s\-]i `mp\rt\[e[ti p\rerile [i cu mine, `nainte de [edin]\. Dar a zburat cioara cu a]a. Noi o s\ trecem la lucruri mai mari [i mai bune. Iar tu, la fel! Transferul urma s\ aib\ loc `n urm\toarele trei s\pt\m`ni. Eram distrus. Serviciul din Carolina de Nord era strict pentru chestii de nimic. M\ trimitea la un milion de kilometri dep\rtare de cei de la Cercetare-Dezvoltare. Dac\ m\ azv`rleau acolo, nu le mai eram de nici un folos celor de la Wyatt. {i pe mine m\ vor `nvinov\]i c\ stricasem totul. Aproape c\ puteam auzi alunecarea ghilotinei pe ghidaje. Ciudat lucru: abia dup\ ce am ie[it din birou m-am g`ndit la tata, [i asta m-a dobor`t cu adev\rat. Nu puteam s\ m\ mut. Imposibil s\-l las pe b\tr`n aici. {i totu[i, cum s\ refuz locul `n care m\ expedia Nora? Doar urc`nd `n func]ie – trec`nd peste ea sau cel pu]in `ncerc`nd, lucru ce avea s\ m\ loveasc\ tot pe mine – ce [ans\ mai aveam? Dac\ refuzam s\ plec, trebuia s\-mi dau demisia de la Trion, iar atunci se dezl\n]uiau ceilal]i dul\i. Am sim]it c\ toat\ cl\direa se `nv`rte cu mine; a trebuit s\ m\ a[ez, s\ m\ g`ndesc. C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Noah Mordden, el mi-a f\cut un semn cu degetul s\ intru. – Of, Cassidy, a zis el. Ai devenit Julien Sorel-ul de la Trion. Te rog s\ te por]i frumos cu Madame de Renal.

– Poftim? am exclamat eu. Nu mi-am dat seama la ce f\cea referire. Cu c\ma[a lui `nflorat\ [i cu ochelarii negri [i rotunzi, ar\ta mai mult ca o caricatur\ a propriei imagini. Atunci i-a sunat [i telefonul, [i, bine`n]eles, nu era un ton normal de sonerie. Era, de fapt, un fi[ier-sunet din c`ntecul Ora[ul Sufragetelor de David Bowie: „Unu’ scurt, mersi, madam!1“ – Presupun c\ l-ai dat gata pe Goddard, a spus el. ~n acela[i timp totu[i, trebuie s\ ai grij\ s\ nu-]i pui `n cap superiorul nemijlocit. S\-l l\s\m deoparte pe Stendhal. Poate-ar fi cazul s\ treci la Sun Tzu. S-a str`mbat. Fundul pe care trebuie s\-l salvezi e a chiar al t\u. Biroul lui Mordden era decorat cu tot felul de obiecte stranii. O tabl\ de [ah cu un joc a[ezat minu]ios `n desf\[urare, un afi[ cu H.P. Lovecraft2, o p\pu[\ mare cu p\r blond [i ondulat. Cu o expresie `ntreb\toare, am f\cut un semn spre tabla de [ah. – Tal-Botvinnik, 1960, a zis el, ca [i cum asta mi-ar fi spus ceva. Una dintre cele mai mari mut\ri din istoria [ahului. ~n orice caz, nu e nevoie s\ asediezi ora[e fortificate dac\ po]i s\ evi]i asta. Pe de alt\ parte, iar asta e o zicere `n]eleapt\, dar nu din Sun Tzu, ci de la `mp\ratul roman Domi]ian, dac\ ataci un rege, trebuie s\-l ucizi. Tu `ns\ ai lansat un atac `mpotriva Norei f\r\ s\ fi avut asigurat sprijinul avia]iei. – N-am vrut s-o atac. – Indiferent de inten]ie, ai f\cut o gre[eal\ de calcul impardonabil\, prietene. Sigur te va distruge. }ine minte, Adam. Puterea corupe. Puterea, punct3, corupe `n mod absolut. – M\ transfer\ la Triangle. M-a privit ridic`nd o spr`ncean\. – S\ [tii c\ putea fi mult mai r\u. ~n Jackson, Mississippi, ai fost vreodat\?
~n original Wham bam, thank you ma’am, expresie ce denot\ un act sexual pe fug\ [i cu o persoan\ necunoscut\. Piesa face parte din albumul The Rise and Fall of Ziggy Stardust and the Spiders from Mars, lansat `n 1972. (n.tr.) 2 Howard Phillips Lovecraft (1890-1937), scriitor, poet, eseist american, cunoscut pentru romane horror, fantasy (n.tr.) 3 ~n original, joc de cuvinte intraductibil, folosindu-se cuv`ntul Power Point, program pentru crearea, editarea [i prezentarea de diapozitive. (n.tr.)
1

184

JOSEPH FINDER

PARANOIA

185

Fusesem [i-mi pl\cuse acolo, dar acum eram sictirit [i n-aveam poft\ s\ m\ antrenez `ntr-o discu]ie la nesf`r[it cu tipul acela ciudat. M\ speria. Am ar\tat c\tre p\pu[a aceea ur`t\ de pe raft [i l-am `ntrebat: – E a ta? – Iube[te-m\, Lucille, a spus el. Un e[ec r\sun\tor, despre care pot spune c\ a fost opera mea. – Ai f\cut... p\pu[i? A `ntins degetele [i a str`ns de m`n\ p\pu[a, care a c\p\tat via]\, ochii `nsp\im`nt\tor de reali deschiz`ndu-se [i clipind cu interesul pe care `l manifest\ oamenii. Gura ca o inimioar\ s-a deschis [i pe buze a ap\rut o str`mb\tur\ ur`t\ de tot. – N-ai mai v\zut o asemenea p\pu[\. – {i nici n-a[ vrea s\ mai v\d, am spus eu. Morden [i-a `ng\duit o umbr\ de sur`s. – Lucille posed\ o gam\ aproape complet\ de expresii faciale. E complet robotizat\ [i, tehnic, e impresionant\. Sc`nce[te, se alint\ [i devine sup\r\toare, ca un bebelu[ adev\rat. Trebuie s\ r`g`ie. G`ngure[te, `ng`n\, ba chiar se scap\ `n scutece. Eviden]iaz\ semne alarmante de colici. Face de toate, mai pu]in irita]ii de la scutece. Posed\ un sistem de localizare a vocii, ceea ce `nseamn\ c\ prive[te spre cel care `i vorbe[te. O po]i `nv\]a s\ vorbeasc\. – N-am [tiut c\ ai f\cut [i p\pu[i. – Hei, aici pot face tot ce-mi trece prin cap. S`nt Inginer Superspecialist la Trion. Am inventat-o pentru nepo]ica mea, care a refuzat s\ se joace cu ea. A spus c\ o `nsp\im`nt\. – Chiar are o fa]\ ur`]ic\, am zis eu. – Da, desenul fe]ei n-a fost prea fericit. A `ntors p\pu[a spre el [i i-a vorbit rar: Lucille? Salut\-l pe [eful cel mare. Lucille [i-a `ntors capul `ncet spre Mordden. Am auzit ni[te mecanisme b`z`ind discret. A clipit, s-a str`mbat din nou [i a `nceput s\ vorbeasc\ imit`nd glasul lui James Earl Jones, iar buzele au format cuvintele: – S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard. – Isuse, am exclamat eu. Lucille s-a `ntors c\tre mine, a clipit din nou [i mi-a z`mbit dulce.

– M\]\raia tehnologic\ din burta gagicii a dep\[it tot ce se cuno[tea la vremea cre\rii ei, a precizat Mordden. Am elaborat un sistem de operare multifir, care func]ioneaz\ cu un procesor pe opt bi]i. Inteligen]\ artificial\ de cea mai bun\ calitate cu un cod compilat foarte bine. Arhitectura sistemului e foarte istea]\. Trei ASIC, separate, `n burtica asta gras\ a ei, pe care le-am proiectat singur. ASIC era, din c`te [tiam, limbajul speciali[tilor pentru a desemna un cip de computer proiectat conform cerin]elor clientului, o chestie care face o gr\mad\ de lucruri. – Lucille? a f\cut Mordden, iar p\pu[a s-a `ntors s\-l priveasc\ [i a clipit. S\ te ia dracu’, Lucille. Ochii p\pu[ii s-a `ngustat `ncet, col]urile gurii s-au l\sat `n jos, apoi s-a auzit un sunet care sem\na foarte bine a pl`ns `ndurerat, uaa, uaa. Pe obraz i s-a scurs o singur\ lacrim\. Mordden i-a ridicat bluza de la pijama, roz, cu rujule], l\s`nd la vedere un mic ecran cu cristale lichide. P\rin]ii o pot programa [i pot vedea set\rile pe acest ecran care a fost creat la Trion. Unul dintre cipurile ASIC ac]ioneaz\ ecranul, un altul, motoarele, un altul se ocup\ de exprimarea vocal\. – Incredibil, am spus. {i toate astea, doar pentru o p\pu[\. – Corect. Compania de juc\rii cu care aveam contract a ratat lansarea. Ambalajul ar\ta `ngrozitor. N-au f\cut livr\rile dec`t `n ultima s\pt\m`n\ din noiembrie, opt s\pt\m`ni prea t`rziu, cu alte cuvinte, data la care m\micile [i t\ticii `[i `ntocmiser\ deja lista de cump\r\turi pentru Cr\ciun. Pe de alt\ parte, pre]ul era revolt\tor – `n situa]ia de atunci mami [i tati nu-[i pot permite s\ dea mai bine o sut\ de dolari pe o p\pu[\ nenorocit\. Sigur, geniile marketing de la Produse de larg consum [i educative [i-au `nchipuit c\ inventasem un alt Beanie Baby, a[a c\ am r\mas pe stoc cu c`teva sute de mii de cipuri dintr-astea, care au fost produse `n China cu ni[te cheltuieli enorme [i nici nu se pot folosi la altceva. Ceea ce `nseamn\ c\ Trion s-a ales cu aproape jum\tate de milion de p\pu[i ur`te pe care nu le voia nimeni, `mpreun\ cu alte piese ce a[teapt\ s\ devin\ trei sute de mii de p\pu[i, care stau [i azi `ntr-un depozit din Van Nuys. – Mam\...

186

JOSEPH FINDER

– Nu-i nimic. Nimeni nu se poate atinge de mine. Suf\r de kryptonit\1. Nu mi-a explicat ce `nsemna asta, dar a[a era Mordden, aproape nebun, de aceea n-am insistat. M-am `ntors la locul meu, unde am constatat c\ primisem mai multe mesaje vocale. C`nd l-am rulat pe al doilea, cu o tres\rire, am recunoscut vocea `nainte ca vorbitorul s\ se prezinte. – Domnule Cassidy, a rostit vocea pu]in iritant\, a[ vrea... A, s`nt Jock Goddard. M-au impresionat foarte mult observa]iile tale de la [edin]a de ast\zi [i te-a[ ruga s\ treci pe la biroul meu, dac\ po]i. Vrei s\ iei leg\tura cu asistenta mea, Flo, [i s\ stabile[ti o or\?

Partea a patra COMPROMITEREA
Compromitere: Detectare a unui agent, a unei case conspirative sau a unei tehnici operative de culegere de informa]ii de c\tre o persoan\ din cealalt\ tab\r\. Dic]ionar de spionaj

1

Kryptonit\, boal\ imaginar\, provocat\ de elementul cu acela[i nume, lansat `ntr-o serie de benzi desenate cu Superman, n\scut pe planeta Krypton. A nu se confunda cu gazul inert [i nobil krypton. (n.tr.)

35
Biroul lui Jock Goddard nu era mai mare dec`t cel al lui Tom Lundgren sau al Norei Sommers. C`nd am constatat asta, mi-a stat mintea `n loc. Biroul directorului general executiv avea poate cu vreun metru p\trat `n plus fa]\ de am\r`tul meu de cubiculum. Am r\mas convins c\ trecusem de el sau c\ m\ r\t\cisem. ~ns\ numele lui se vedea clar – AUGUSTE GODDARD – pe o plac\ din alam\ fixat\ pe u[\, iar el st\tea `n fa]a biroului [i discuta cu asistenta. Purta un pulover negru pe g`t, nu avea hain\, [i pe nas `[i ]inea ochelarii de citit, cu rame negre. Femeia cu care st\tea de vorb\, Florence am presupus eu, era o negres\ masiv\, `mbr\cat\ cu un taior impresionant de culoare cenu[ie cu reflexe argintii. P\rul din dreptul t`mplelor avea [uvi]e c\runte, amintind de un bursuc, [i ea, `n general, ar\ta extraordinar. C`nd m-am apropiat, am`ndoi au ridicat ochii spre mine. Ea nu m\ [tia, iar lui Goddard i-a trebuit o secund\ s\ m\ recunoasc\ – doar eram la o zi dup\ marea [edin]\ – [i mi s-a adresat: – A, domnule Cassidy, grozav, `]i mul]umesc c\ ai venit. S\-]i ofer ceva de b\ut. – Am rezolvat problema, mul]umesc, am spus. Apoi mi-am amintit `ns\ recomandarea doctorului Bolton [i am ad\ugat: Da, poate un pahar cu ap\. De aproape, Goddard p\rea [i mai scund, cu umerii [i mai c\zu]i. Bine cunoscuta fa]\ ca de spiridu[, cu buze sub]iri, ochi sclipitori – ar\ta exact ca m\[tile de Halloween cu chipul lui, pe care una

190

JOSEPH FINDER

PARANOIA

191

dintre serviciile companiei le f\cuse pentru petrecerea de Halloween din anul precedent. V\zusem una at`rnat\ `ntr-un cui, pe peretele din cubiculumul cuiva. Fiecare avea c`te una [i jucase o un scenet\ imit`ndu-[i [eful cel mare. Flo i-a `ntins un dosar – mi-am dat seama c\ era dosarul meu de la Resurse umane –, iar Goddard i-a spus s\ re]in\ orice apel, dup\ care m-a invitat `n birou. N-aveam idee ce voia, astfel c\ a `nceput s\ m\ fr\m`nte con[tiin]a, fiindc\ m\ [tiam vinovat de multe. Vreau s\ zic, cotrob\isem prin corpora]ia lui, f\c`nd spionaj `n favoarea unui competitor. Dovedisem precau]ie, bine`n]eles, dar f\cusem [i vreo dou\ gafe de toat\ frumuse]ea. Cu toate acestea, putea fi chiar at`t de r\u? Un director general nu se ocup\ personal de concedieri, are oric`nd la dispozi]ie c\l\i preg\ti]i pentru asta. ~ns\ mi-era imposibil s\ nu-mi pun `ntrebarea. Eram agitat [i penibil [i nici nu prea reu[eam s\-mi ascund starea de `ncordare. Goddard a deschis un mic frigider `ncorporat `ntr-un dulap [i mi-a `ntins o sticl\ de a Aquafina. Apoi s-a a[ezat la birou [i s-a rezemat de sp\tarul fotoliului `nalt, din piele. Eu am luat loc pe unul din cele dou\ scaune aflate `n fa]a lui. Am privit `n jur, am v\zut fotografia unei femei deloc atr\g\toare, despre care am presupus c\ era so]ia lui, fiindc\ p\rea s\ aib\ cam aceea[i v`rst\ cu el. Avea p\rul alb, necoafat [i fa]a uimitor de ridat\ (Mordden afirmase c\ era shar-pei1) [i purta un colier din trei [iruri de perle, `n stilul Barbarei Bush, probabil pentru a-[i ascunde pielea c\zut\ de sub b\rbie. M-am `ntrebat dac\ Nick Wyatt, at`t de p\tima[ din cauza invidiei boln\vicioase fa]\ de Jock Goddard, avea idee pentru cine se gr\bea s\ ajung\ acas\ `n fiecare sear\. Partenerele de pat ale lui Wyatt se schimbau sau se roteau la fiecare c`teva nop]i [i toate aveau ni[te s`ni ca ni[te manechine; asta era o cerin]\ a fi[ei de post. Un raft `ntreg era ocupat de modele miniaturale de automobile vechi, decapotabile, cu aripi lungi [i linii arcuite, [i c`teva camioane-cistern\ Divco, pentru transportul laptelui. Toate reprezentau
1

Ras\ de c`ine din China (n. red.)

automobile din anii patruzeci [i cincizeci, c`nd probabil c\ Jock Goddard era pu[ti sau adolescent. M-a v\zut uit`ndu-m\ la ele [i a `ntrebat: – Ce ma[in\ conduci? – Conduc? Pre] de o clip\ nu mi-am dat seama la ce se referea. A, un Audi A6. – Audi, a repetat el, de parc\ era vreun cuv`nt din alt\ limb\. De acord, poate c\ era. {i-]i place? – E bun\. – M\ g`ndeam c\ ai un Porsche 911 sau cel pu]in un Boxter, sau ceva de genul \sta. Un t`n\r ca tine... – Nu m\ omor dup\ motoare, am zis. Era un r\spuns calculat, recunosc, g`ndit `n mod deliberat s\ contrarieze. Consiliera de la Wyatt, Judith Bolton, `[i rezervase o parte a unei [edin]e pentru a discuta despre ma[ini, ca s\ m\ `ncadrez `n cultura corporat\ de la Trion. Instinctul `mi spunea acum c\, fa]\ `n fa]\ cu [eful cel mare, nu aveam [anse s\ c`[tig. – Credeam c\ toat\ lumea de la Trion e pasionat\ de automobile, a zis Goddard. Mi-am dat seama c\ era r\ut\cios. Lovea f\r\ mil\ `n ploconeala cu care subordona]ii `l urmau orbe[te, lu`ndu-l drept model. Mi-a pl\cut atitudinea lui. – Mai precis, cei ambi]io[i, am spus eu cu un z`mbet. – Mda, s\ [tii c\ singura mea extravagan]\ a r\mas asta cu automobilele, dar exist\ [i un motiv. Pe la `nceputul anilor [aptezeci, dup\ ce Trion a fost cotat\ la burs\ [i am `nceput s\ c`[tig mai mul]i bani dec`t puteam cheltui, m-am dus `ntr-o zi [i mi-am cump\rat un iaht, lung de dou\zeci de metri. Am fost m`ndru nevoie mare cu el p`n\ am v\zut `n port unul de dou\zeci [i trei de metri. Auzi, cu trei metri mai lung. {i atunci am sim]it o `mpuns\tur\ de invidie, `n]elegi? Instinctul meu competitiv fusese zg`nd\rit. Brusc, am sim]it – o, [tiu c\ e o copil\rie, dar nu m-am putut ab]ine, c\-mi trebuia un iaht [i mai mare. {i ghici ce-am f\cut? – Ai cump\rat altul, mai mare.

192

JOSEPH FINDER

PARANOIA

193

– Nici g`nd. Puteam s-o fac f\r\ probleme, dar s-ar fi g\sit oric`nd nu [tiu ce prostovan care s\ apar\ cu altul [i mai mare. {i-atunci, cine e mai mare prostovan? ~n felul \sta nu c`[tigi nimic. Am dat aprobator din cap. – L-am v`ndut. Chiar a doua zi. Doar fibra de sticl\ [i gelozia f\ceau vasul acela s\ pluteasc\. A chicotit. De aceea prefer s\ am un birou mic. M-am g`ndit c\, dac\ biroul [efului e la fel ca al oric\ruia din conducere, m\car nu va mai exista at`ta invidie `n cadrul companiei. Oamenii au tendin]a s\ se ia mereu la `ntrecere, cine are ceva mai mare, mai tare... mai bine s\ se concentreze asupra altor lucruri. A[adar, Elijah, e[ti proasp\t angajat, nu? – Adam, dac\ nu te superi. – Uf, drace. Mereu gre[esc. Scuze. Adam, Adam. Gata, am re]inut. S-a aplecat pu]in `n fa]\, [i-a pus ochelarii [i a r\sfoit rapid dosarul meu. Te-am furat de la Wyatt, unde ai salvat produsul acela, Lucid. – „Salvat“ e mult spus, domnule. – Nu e nevoie s\ faci pe modestul. – Nu-i vorba de modestie, ci de realitate. A z`mbit, ca [i cum asta l-ar fi amuzat. – Cum e la Trion `n compara]ie cu Wyatt? Ei, consider\ c\ nu te-am `ntrebat asta. Oricum n-a[ vrea s\-mi r\spunzi. – Nici o problem\, r\spund cu pl\cere, am zis eu, f\r\ nici o re]inere. ~mi place. E interesant. {i oamenii `mi plac. Am r\mas o clip\ pe g`nduri, mi-am dat seama ce pupincurist suna totul, ce idiot, de aceea am ad\ugat: Adic\, majoritatea, nu to]i. Ochii lui de spiridu[ au lic\rit. – Ai acceptat prima ofert\ de salariu care ]i s-a f\cut, a spus el. Tinere, av`nd `n vedere cartea ta de vizit\, rezultatele avute `nainte, puteai negocia, ca s\ prime[ti mai mult. Am ridicat din umeri. – M-au interesat mai mult [ansele. – Poate, dar asta mi-a sugerat c`t de mult doreai s\ o [tergi de la Wyatt. Discu]ia atingea un punct care-mi d\dea fiori [i, `n orice caz, [tiam c\ Goddard voia s\ constate c`t de discret puteam fi.

– Cred c\ Trion mi se potrive[te mai bine. – {i ai g\sit [ansele de care aminteai? – Sigur. – Paul, directorul meu financiar, mi-a povestit de interven]ia ta `n problema GoldDust. Se vede c\ ai surse de informare. – P\strez leg\tura cu diver[i amici. – Adam, `mi place ideea de reorientare la Maestro, dar m\ `ngrijoreaz\ timpul necesar pentru a ad\uga protocolul de criptare de securitate. Pentagonul o s\ vrea prototipuri func]ionale `ncep`nd de ieri. – Nu e nici o problem\, am spus. Detaliile `mi r\m\seser\ `nc\ proaspete `n minte, a[a cum memorasem odat\, `n facultate, un `ntreg curs de chimie organic\ pentru un examen. Kasten Chase a elaborat deja protocolul de acces pentru securitatea datelor, RASP. Cei de acolo au cartela de criptate Fortezza, modemul Palladium – solu]iile pentru hardware [i soft s`nt deja elaborate. Ar `nsemna maxim dou\ luni pentru `ncorporarea `n Maestro. O s\ fim gata s\ livr\m cu dou\ luni `nainte de semnarea contractului. Goddard a cl\tinat din cap [i a p\rut descump\nit. – Pia]a asta a suferit modific\ri colosale. Totul a devenit interschimbabil sau mai [tiu eu cum [i toat\ tehnologia tinde spre convergen]\. Am intrat `n epoca totul-`n-unul. Consumatorii nu mai vor un televizor simplu, sau un video, sau un fax sau un computer [i un sistem stereo, sau un telefon, fiecare separat. M-a privit cu coada ochiului. Se vedea c\ lansase ideea ca s\ vad\ ce p\rere aveam. Convergen]a ne a[teapt\. Nu crezi? Am luat o fa]\ sceptic\, am inspirat ad`nc [i am spus: – Dac\ m\ g`ndesc bine... Nu. Dup\ c`teva momente de t\cere, a sur`s. R\spunsesem conform a[tept\rilor. Citisem o transcriere a unor remarci neoficiale pe care Goddard le f\cuse la una dintre conferin]ele pe tema viitorului tehnologiei, de la Palo Alto, `n urm\ cu un an. Se pornise atunci `mpotriva „goanei delirante dup\ c`t mai multe func]ii“, dup\ cum se exprimase el, iar eu re]inusem asta, g`ndindu-m\ c\ puteam s\ apelez la idee `n cadrul vreunei [edin]e de la Trion. – Cum asta?

194

JOSEPH FINDER

PARANOIA

195

– Asta-i doar delirofunc]ie. ~nseamn\ s\ tot `ncarci produsul `n dauna u[urin]ei [i a simplit\]ii, a elegan]ei. Cred c\ ne-am s\turat cu to]ii s\ ap\s\m treizeci [i nu [tiu c`te butoane pe dou\zeci [i dou\ de telecomenzi doar ca s\ urm\rim o emisiune de [tiri. Consider c\ mul]i oameni s-au s\turat deja s\ vad\ pe computerul de bord instruc]iunea: „VERIFICA}I MOTORUL“ c`nd, de fapt, nu po]i verifica nimic, fiindc\, dac\ ridici capota, te ui]i ca prostul – [i trebuie s\ te duci la un mecanic specializat, care are computer de diagnosticare [i diplom\ ob]inut\ la Institutul de Tehnologie din Massachussetts. – Chiar dac\ te pricepi la motoare, a spus Goddard cu un z`mbet sardonic. – Chiar dac\. Plus c\ toat\ chestia asta cu convergen]a e oricum un mit, o idee fix\, care devine periculoas\ dac\ o iei `n serios. {i e proast\ pentru afaceri. Telefaxul Canon a fost un e[ec – un fax mediocru [i un telefon jalnic. Nu v\d ma[ina de sp\lat combinat\ cu usc\torul [i nici cuptorul cu microunde `n combina]ie cu aragazul. Nu am nevoie de o combina]ie cuptor cu microunde-plit\ electric\-televizor dac\ eu vreau doar s\-mi ]in cutiile de Cola la rece. La cincizeci de ani dup\ inventarea computerului, nu s-a f\cut nici o combina]ie de felul acesta – nu? Nimic. Dup\ cum v\d eu lucrurile, prostia asta cu convergen]a seam\n\ cu antiloiepurele. – Ce anume? – Antiloiepure – o crea]ie mitic\ a unui taxidermist extravagant, care a combinat un iepure de talie mare cu antilopa. Am v\zut asta pe c\r]i po[tale care se v`nd pe Coasta de Vest. – V\d c\ spui lucrurilor pe nume, a[a e? – Exact, domnule, dac\ s`nt convins c\ am dreptate. A l\sat deoparte dosarul de cadre [i s-a rezemat din nou de sp\tar. – {i care e p\rerea ta de ansamblu? – Poftim? – Despre Trion, `n ansamblu. Tot a[a opinii tran[ante ai? – Unele, da. – Ia s\ auzim.

Wyatt comandase mereu analize de competitivitate privind Trion [i re]inusem c`teva considera]ii. – Mda, Sistemele Medicale Trion reprezint\ un portofoliu foarte serios, tehnologiile cele mai bune de rezonan]\ magnetic\, medicin\ nuclear\ [i ultrasunete, dar cam sl\bu] `n ceea ce prive[te serviciile, cum ar fi organizarea inform\rii pacien]ilor [i gestionarea activelor. A z`mbit [i a dat aprobator din cap. – De acord. Continu\. – Serviciul de Solu]ii de Afaceri se t`r`ie – [i nu este nevoie s\ `]i spun eu asta –, `ns\ `n domeniul acesta exist\ deja mai toate posibilit\]ile pentru o penetrare mai bun\ pe pia]\, `n special `n privin]a serviciilor de date [i ethernet cu comutare vocal\ a circuitului [i pe baz\ de protocoale de identificare. Da, [tiu c\ `n prezent fibra optic\ e cuv`ntul de ordine, `ns\ serviciile de band\ larg\ reprezint\ viitorul, de aceea trebuie s\ ]inem aproape. Diviziunea pentru aerospa]iale a traversat c`]iva ani mai grei, dar are un portofoliu extraordinar de produse de calcul. – Dar ce crezi despre Produse electronice de larg consum? – Evident, la asta ne pricepem cel mai bine, [i acesta e motivul pentru care am venit la Trion. Adic\, DVD-urile bat de departe playerele Sony. Telefoanele f\r\ fir s`nt tari, ca `ntotdeauna. Telefoanele mobile s`nt criminale – domin\m pia]a. P`n\ [i numele companiei este asociat cu mobilul – putem cre[te pre]urile cu p`n\ la treizeci la sut\ doar pentru c\ pe eticheta lor scrie Trion. Dar mai s`nt [i puncte slabe. – Cum ar fi? – P\i, e o gre[eal\ s\ nu avem un produs care s\ bat\ Blackberry. Dispozitivele de comunica]ie f\r\ fir ar trebui s\ fie la degetul nostru mic. {i, cu toate astea, noi parc\ am pierdut teren fa]\ de RIM, Handspring [i Palm. Trebuie s\ ie[im cu ni[te produse tari de acest fel. – Ne ocup\m de asta. Avem un produs foarte interesant pe ]eav\. – M\ bucur c\ aud asta, am spus eu. Eu cred c\ pierdem teren la tehnologie [i produse pentru transmiterea de muzic\ [i imagini video `n form\ digital\ pe Internet. Trebuie s\ ne concentr\m asupra

196

JOSEPH FINDER

PARANOIA

197

Departamentului cercetare-dezvoltare, poate realizarea de cooper\ri. Asta `nseamn\ un poten]ial uria[ pentru ob]inerea de venituri. – Cred c\ ai dreptate. – {i, s\ m\ ier]i c\ o spun, dar cred c\ se face o gre[eal\ pentru c\ nu exist\ o linie de produse adresate adolescen]ilor. Uit\-te la Sony – peste c`]iva ani, pu[tiul care nu va avea o consol\ de jocuri PlayStation nu mai e acceptat de ceilal]i. S-ar p\rea c\ cererea de computere [i produse electronice de uz casnic scade o dat\ la fiecare c`]iva ani, nu? Ne lupt\m cu produc\torii de electronice din Coreea de Sud [i Taiwan, ducem r\zboaie ale pre]urilor pentru monitoarele cu cristale lichide [i dispozitive video digitale [i telefoane mobile – asta e realitatea. De aceea ar trebui s\ le vindem pu[tilor – fiindc\ pe ei `i doare undeva de recesiunea economic\. Sony are PlayStation, Microsoft are Xbox, Nintendo are GameCube, iar noi ce avem pentru jocurile video pe ecran TV? Nimic. Aici e marea sl\biciune a liniei produselor de larg consum. Am observat c\ st\tea din nou drept pe fotoliu [i m\ m\sura cu un z`mbet enigmatic pe fa]a ridat\. – Ce-ai spune dac\ te-ai ocupa de reutilare la Maestro? – Asta e problema Norei. Sincer s\ fiu, nu m-a[ sim]i `n apele mele dac\ mi s-ar da mie. – Ai raporta direct c\tre ea. – Nu s`nt convins c\ i-ar conveni. A z`mbit str`mb. – I-ar trece sup\rarea. Nora [tie ce-i prie[te [i ce nu. – Evident, n-a[ vrea s\ te contrazic cu orice pre], domnule, dar cred c\ asta ar d\una moralului. – Bine, atunci vrei s\ vii s\ lucrezi direct pentru mine? – P\i n-o fac deja? – Vreau s\ spun, aici, la etajul [apte. Asistent special pentru strategie la produsele noi. S\ r\spunzi de Sectorul de tehnologie avansat\. }i-a[ da un birou, pe acela[i hol. Dar nu mai mare dec`t al meu, sper c\ `n]elegi. Te intereseaz\? Am crezut c\ nu aud bine. Am sim]it c\ explodez de emo]ie [i agita]ie.

– Da, sigur. ~n direct\ subordonare a directorului executiv? – Exact. A[adar, facem t`rgul? Am z`mbit serafic. „Dac\ am `ntrat `n hor\, trebuie s\ joc“, mi-am zis `n g`nd. – Dar cred c\ o r\spundere sporit\ presupune [i o cre[tere de salariu, domnule, nu? A r`s. – A, serios? – A[ vrea cei cincizeci de mii pe care nu i-am cerut c`nd am `nceput activitatea aici. {i a[ mai vrea `nc\ patruzeci de mii `n op]iuni de cump\rare ac]iuni. A r`s din nou, s\n\tos, ca un Mo[ Cr\ciun, iho-ho. – E[ti tare, tinere! – Mul]umesc. – S\-]i spun ceva. N-o s\-]i dau cincizeci de mii `n plus. Nu cred `n cre[teri treptate. O s\-]i dublez salariul. Plus patruzeci de mii `n op]iuni. ~n felul \sta o s\ sim]i c\-]i arde fundul s\ munce[ti pentru mine. Ca s\ nu-mi scape o exclama]ie de uimire, mi-am mu[cat buzele. Isuse. – Unde locuie[ti? I-am spus. A cl\tinat din cap. – Nu prea se potrive[te pentru cineva la un asemenea nivel. Pe de alt\ parte, la c`t o s\ ai de lucru, n-a[ vrea s\ fii silit s\ conduci trei sferturi de or\ diminea]a [i la fel [i seara. O s\ stai aici p`n\ noaptea, de aceea vreau s\ locuie[ti aproape. Ce-ar fi s\-]i iei un apartament `n zona Harbor? Acum `]i po]i permite. Avem o doamn\ care lucreaz\ la Personal [i e specialist\ `n probleme de locuin]e. ~]i aranjeaz\ ea ceva frumos. Am `nghi]it `n sec. – De acord, am zis, `ncerc`nd s\-mi re]in r`sul nervos. – A[a, ]in minte ce ai spus, c\ nu te omori dup\ motoare, dar Audi-ul acela... S`nt convins c\ e o ma[in\ bun\, dar de ce s\ nu-]i iei ceva mai deosebit? Cred b\rba]ilor le plac ma[inile tari. Ce-ar fi

198

JOSEPH FINDER

s\ `ncerci [i tu? Adic\, nu e cazul s\ sari calul, dar s\-]i cumperi ceva mai bun. Flo te poate ajuta `n privin]a asta. M\ anun]a cumva c\ mi se punea o ma[in\ la dispozi]ie? Doamne Dumnezeule. S-a ridicat. – Deci, `mbarcarea, da? Mi-a `ntins m`na. I-am str`ns-o. – A[ fi un prost s\ refuz, am zis eu pe un ton degajat. – {i nu e[ti, asta e clar. Mda, bun venit `n echip\, Adam. Abia a[tept s\ lucrez cu tine. Am ie[it din birou [i, cl\tin`ndu-m\ pe picioare, m-am `ndreptat spre grupul de lifturi, sim]ind c\ plutesc. Abia dac\-mi d\deam seama pe unde c\lcam. Dup\ aceea m-am trezit, mi-am adus aminte ce c\utam acolo, care mi-era misiunea – ba chiar [i cum am ajuns `n biroul lui Goddard. Tocmai fusesem promovat mai mult dec`t m\ ]ineau balamalele. Iar acum nici nu mai [tiam `ncotro s\ o apuc.

36
N-a fost nevoie s\ fac public\ vestea: e-mailul [i mesajele instantanee `mi rezolvaser\ deja problema ca prin minune. P`n\ s\ ajung `n p\tr\]elul meu, toat\ lumea din departament era la curent. Evident, Goddard era omul ac]iunii care nu suporta `nt`rziere. Nici n-am ajuns bine la toalet\ pentru a m\ elibera de presiune, c\ la pisoarul al\turat s-a [i `nfiin]at Chad, care s-a gr\bit s\-[i trag\ fermoarul. – Hei, amice, s`nt adev\rate zvonurile? Am privit fix [i ner\bd\tor spre peretele faian]at. Trebuia s\-mi dau drumul, nu mai rezistam. – Care zvonuri? – Sper c\ accep]i felicit\rile mele. – A, nu [tiam despre ce vorbe[ti. Nu, felicit\rile ar fi premature. Dar, oricum, `]i mul]umesc. Am r\mas cu ochii pe butonul acela care porne[te apa [i care e anexat oric\rui pisoar standard din State. M-am `ntrebat cine o fi inventat chestia aceea, dac\ s-a `mbog\]it din asta, iar familia o fi f\cut glume pe seama ideii c\ bun\starea familiei provine de la toalet\. Voiam s\-l v\d pe Chad plecat c`t mai cur`nd de acolo. – Te-am subestimat, a zis el, slobozind un jet puternic. ~ntre timp, eu sim]eam c\ nivelul presiunii dep\[e[te cota de alarm\. – A, chiar a[a?

200

JOSEPH FINDER

PARANOIA

201

– Da, chiar a[a. {tiam c\ e[ti bun, dar n-am [tiut c`t de bun. Nu te-am luat `n calcul. – Ce noroc pe mine, am zis. Ori poate m\ ia gura pe dinainte [i, din anumite motive, lui Goddard i-a pl\cut asta. – Nu, nu cred. Reu[e[ti un soi de comunicare mintal\ cu b\tr`nul. Parc\ ai [ti pe ce buton s\ ape[i. Pariez c\ nici nu trebuie s\ vorbi]i prea mult ca s\ v\ `n]elege]i. A[a de tare e[ti. M-ai dat gata, tipule. Nu [tiu cum de-ai reu[it, dar m-ai dat pe spate, pe bune. {i-a `nchis fermoarul, apoi m-a b\tut pe um\r. – S\-mi vinzi [i mie pontul, bine? a f\cut el, dar n-a mai a[teptat r\spunsul meu. C`nd m-am `ntors la locul meu, Noah Mordden st\tea `n dreptul intr\rii trec`nd `n revist\ c\r]ile mele de pe dulap. }inea `n m`n\ un pachet ambalat `n h`rtie de cadouri, care p\rea a fi o carte. – Cassidy, a zis el. Widmerpool al nostru, prea tare ca s\ mai treac\ prin [coal\1. – Poftim? (Doamne ce mort era tipul \sta dup\ aluzii neinteligibile...) – Te rog s\ prime[ti asta, a zis el. I-am mul]umit [i am desf\cut pachetul. ~ntr-adev\r, o carte, dar veche, [i mirosea a mucegai. Pe coperta p`nzat\ st\tea scris Sun Tzu despre arta r\zboiului. – E traducerea din 1910 a lui Lionel Giles, a precizat el. Cea mai bun\, dup\ p\rerea mea. Nu e o prim\ edi]ie, care ar fi imposibil de g\sit, dar, oricum o edi]ie rar\. M-am sim]it mi[cat. – C`nd ai avut vreme s\ cumperi asta? – De fapt, am cump\rat-o s\pt\m`na trecut\, la o licita]ie online. N-am vrut s\ fie un cadou de desp\r]ire, dar asta e. Cel pu]in acum nu mai ai nici o scuz\. – ~]i mul]umesc, am spus. O s-o citesc.
1

– Chiar te rog. Presupun c\ vei avea nevoie de ea din ce `n ce mai mult. S\ nu ui]i de expresia kotowaza, „Cuiul care nu intr\-n lemn se bate `ndoit“. Ai fost norocos s\ ie[i din orbita Norei, dar exist\ [i pericole mai mari c`nd urci prea repede `n cadrul unei companii. {oimii pot zbura, dar veveri]ele nu se trezesc aspirate de motoarele avioanelor cu reac]ie. Am dat din cap. – O s\ ]in minte asta, l-am asigurat eu. – Ambi]ia e o calitate util\, dar trebuie s\ verifici mereu s\ nu la[i urme, a spus el. F\cea o aluzie voalat\ la ceva – sigur m\ v\zuse ie[ind din biroul Norei –, iar asta m-a speriat de m-a trecut din nou dorul de pisoar. Sadic, se juca cu mine, a[a cum face pisica cu un [oarece. Nora m-a convocat `n biroul ei prin e-mail [i mi-am f\cut curaj, ca pentru un cutremur de gradul nou\. – Adam! a exclamat ea c`nd m-am apropiat. Tocmai am aflat vestea. Era numai un z`mbet. – Stai jos, stai. Nici nu [tii ce m\ bucur pentru tine. {i poate n-ar trebui s\ m\ dau de gol, dar s`nt `nc`ntat\ c\ am luat `n serios entuziasmul meu `n ceea ce te prive[te. Fiindc\, [tii doar, cei de sus nu te cred `ntotdeauna. – {tiu. – Dar i-am asigurat, dac\ face]i asta, n-o s\ v\ par\ r\u. Adam are stof\, a[a le-am spus, va merge p`n\ la cap\t. Ave]i cuv`ntul meu c\ a[a va fi. ~l cunosc. „Mda, mi-am zis, `]i `nchipui c\ m\ cuno[ti. Habar n-ai.“ – Mi-am dat seama c\ te speria g`ndul mut\rii, de aceea am dat c`teva telefoane, a continuat ea. M\ bucur c\ lucrurile s-au rezolvat `n favoarea ta. N-am r\spuns la asta. M\ preocupa prea mult cum va reac]iona Wyatt c`nd va afla vestea.

Aluzie la personajul Windmerpool, un student nu tocmai iubit la Eton, remarcabil prin hot\r`re, tenacitate [i lips\ de scrupule din O chestiune de educa]ie, primul din cele 12 romane care alc\tuiesc ciclul Dans dup\ muzica timpului (1951-1975) de Anthony Powell, scriitor britanic (1905-2000). (n. tr.)

PARANOIA

203

37
– Fugi de-aici, a fost reac]ia lui Nicholas Wyatt. Pentru o frac]iune de secund\, poleiala de st\p`nire de sine, de clas\ [i elegan]\ s-a mistuit. Mi-a aruncat o privire care p\rea a fi aproape respect. Aproape. ~n orice caz, aveam `n fa]\ un alt Wyatt [i m\ bucuram s\ asist la o asemenea schimbare. – ~]i ba]i joc de mine. A continuat s\ m\ fixeze. Te sf\tuiesc s\ nu faci glume din astea cu mine. ~ntr-un t`rziu, [i-a mutat privirea, iar eu m-am sim]it oarecum u[urat. E absolut incredibil. Ne aflam `n avionul lui personal, dar nu zburam nic\ieri. O a[teptam pe ultima lui prieten\, care urma s\ soseasc\ pentru a pleca `mpreun\ cu el spre Hawaii, unde avea o cas\ `n sta]iunea Hualalai. Eram doar eu, Wyat [i Arnold Meacham. Nu mai pusesem piciorul p`n\ atunci `ntr-un avion particular, iar acela era grozav, un Gulfstream G-IV, a c\rui cabin\ avea aproape patru metri l\]ime [i optsprezece metri lungime. Practic, puteai juca fotbal `n\untru. {i nu avea dec`t vreo zece locuri, o sal\ de discu]ii, plus dou\ b\i cu du[uri. Crede]i-m\, nu zburam spre marea insul\. Totul nu avea rostul dec`t s\ m\ st`rneasc\. Eu [i Meacham urma s\ cobor`m `nainte de decolare. Wyatt purta o c\ma[\ din m\tase neagr\. I-am dorit s\ fac\ un cancer al pielii de la soare. Meacham i-a z`mbit lui Wyatt [i a rostit `ncet: – O idee sclipitoare, Nick.

– Trebuie s\ o felicit pe Judith, a spus Wyatt. Ea a venit cu ideea asta. Apoi a cl\tinat din cap. Dar am `ndoieli c\ ar fi reu[it s\ vad\ at`t de departe, a zis, apoi a scos mobilul [i a tastat ceva. – Judith, a spus el. B\iatul nostru lucreaz\ direct pentru Marele {ef `n persoan\. Asistent special al directorului general executiv. A f\cut o pauz\ [i i-a aruncat un z`mbet lui Meacham. Nu te iau `n balon. ~nc\ o pauz\. Judith, scumpa mea, vreau s\ faci un curs intensiv cu t`n\rul. Pauz\. A[a, foarte bine, bine`n]eles c\ e prioritar. Vreau ca Adam s\-l cunoasc\ pe tip ca pe propriul buzunar. Vreau s\ devin\ cel mai bun asistent special pe care tipul l-a angajat vreodat\, ce mama dracilor. Corect. Apoi, cu un ]iuit, convorbirea s-a `ncheiat. Privind spre mine, a spus: Tocmai ]i-ai salvat fundul. Arnie? Meacham a ridicat ochii de parc\ abia ar fi a[teptat semnalul acela pentru a intra `n scen\. – Am analizat toate numele oamenilor care lucreaz\ la AURORA, a[a cum ni le-ai dat, a zis el pe un ton sumbru. Nici unul nu se potrive[te. – Ce `nseamn\ asta? am `ntrebat eu. Dumnezeule, c`t `l detestam pe individ... – Nu apar numere de la asigur\ri sociale, nimic. S\ nu-]i ba]i joc de noi, amice. – Ce tot vorbe[ti acolo? Le-am desc\rcat direct de pe directorul Trion al site-ului. – Da, dar nu s`nt numele lor adev\rate, netotule. Numele celor de la administrativ s`nt reale, dar ale celor de la diviziunea cercetare s`nt false. N-am mai pomenit a[a ceva. – Ceva e `n neregul\, am spus, cl\tin`nd din cap. – Joci cinstit cu noi? m-a `ntrebat Meacham. Dac\ faci alt joc, te zdrobim, s\ nu apuc ziua de m`ine. L-a privit pe Wyatt. A balamucit de tot eviden]ele de personal – parc\ a fost drogat. – Eviden]ele disp\ruser\¸ Arnold, l-am repezit eu. Extrase. Au devenit superprecau]i. – {i despre gagic\ ce-ai aflat? m-a luat Wyatt. Am sur`s. – Cu „gagica“ am `nt`lnire s\pt\m`na viitoare.

204

JOSEPH FINDER

PARANOIA

205

– Ca posibil prieten, [i alte chestii? Am f\cut un gest din umeri. – Pe fat\ o intereseaz\ persoana mea. Lucreaz\ la AURORA. Ea r\m`ne leg\tura direct\ cu cercetarea. Spre uimirea mea, Wyatt a dat din cap. – Bravo. Cam t`rziu, dar Meacham a sim]it dincotro b\tea v`ntul. El r\m\sese blocat pe ideea c\ ratasem opera]iunea de la Resurse umane, numele celor prin[i `n proiectul AURORA erau, din anumite motive, false, dar [eful lui avea `n vedere ceea ce mersese bine, pe uimitoarea r\sturnare de situa]ie, a[a c\ n-ar fi vrut s\ r\m`n\ de c\ru]\, de aceea a zis: – Acum ai acces la biroul lui Goddard. Ai putea plasa o serie de dispozitive. – Mi se pare incredibil, a ]inut s\ accentueze Wyatt. – Eu cred c\ nu mai trebuie s\-i pl\tim salariul pe care l-a avut, a spus Meacham. Mai ales c`nd prime[te at`]ia bani de la Trion. Isuse, zmeul \sta c`[tig\ chiar mai mult dec`t mine. Wyatt p\rea amuzat de situa]ie. – Nuuu, doar am convenit. – Cum mi-ai spus? l-am `ntrebat eu pe Meacham. – Exist\ riscuri de securitate dac\ trebuie s\ transfer\m fonduri ale companiei `n contul pu[tiului, indiferent prin c`te conturi trec banii, i-a spus Meacham lui Wyatt. – Nu, ai zis c\ s`nt zmeu, am insistat eu. Ce `nseamn\ asta? – Eu credeam c\ nu se poate depista sursa pl\]ii, a zis Wyatt, adres`ndu-i-se lui Meacham. – Ce acela un „zmeu?“ nu m-am l\sat eu. Parc\ eram un c`ine cu un os `n gur\; nu-i d\deam drumul, indiferent de c`t `l irita asta pe Meacham. ~ns\ el nici nu m\ auzise, de aceea Wyatt s-a uitat la mine [i a murmurat: – E limbaj specializat de spionaj industrial. Un zmeu e „consultant special“, care culege informa]ii prin orice mijloace posibile [i, `n acela[i timp, `[i face treaba.

– Zmeu? m-am mirat eu. – Dac\ ridici un zmeu [i sfoara se aga]\ de ramurile unui copac, o tai, mi-a explicat Wyatt. Ai auzit vreodat\ de disculpare plauzibil\? – S\ tai a]a, am repetat eu, ca un idiot. Pe de o parte, nu m-ar fi deranjat deloc, pentru c\ sfoara era, de fapt, o les\. {tiam `ns\ c\, vorbind despre t\ierea sforii, ei aveau de fapt `n vedere s\ m\ distrug\. – Dac\ lucrurile merg prost, a precizat Wyatt. Ai grij\ s\ ias\ bine [i nimeni n-o s\-]i taie sfoara. Hei, dar unde-o fi gagica asta a mea? Dac\ nu sose[te `n dou\ minute, plec f\r\ ea.

PARANOIA

207

38
{i dup\ aceea am f\cut ceva ce era total nebunesc, dar sentimentul a fost de neuitat. M-am dus [i mi-am cump\rat un Porsche de nou\zeci de mii de dolari. Alt\dat\ a[ fi s\rb\torit o asemenea veste cu vreo partid\ grozav\ de sex, poate f\c`ndu-m\ pulbere cu [ampanie sau cump\r`ndu-mi dou\-trei CD-uri. Acum `ns\ f\ceam parte din alt\ lume. M\ `nc`nta ideea de a-mi t\ia ombilicul care m\ ]inea legat de Wyatt prin schimbarea Audi-ului cu un Porsche, gra]ie facilit\]ilor de leasing oferite de Trion. A]i c\lcat vreodat\ `ntr-un salon Porsche? Nu e la fel ca atunci c`nd `]i cumperi o Honda Accord, clar? Nu intri direct din strad\ [i ceri s\ faci o curs\ de testare. Trebuie s\ participi la un `ntreg preludiu. Completezi un formular, dealerii vor s\ [tie ce te aduce la ei, cu ce te ocupi, `n ce zodie te-ai n\scut [i altele. ~n plus, ai la dispozi]ie at`tea op]iuni c\ ai putea s\ ame]e[ti. Vrei faruri bixenon? Sau bord de culoare Arctic Silver? Vrei piele sau piele supl\? Vrei jante sport, ori sport clasic II, ori turbo I? Eu voiam doar un Porsche [i n-aveam chef s\ a[tept `ntre patru [i [ase luni p`n\ era echipat la Stuttgart-Zuffenhausen conform specifica]iei mele. Voiam s\ ies de acolo la volan. ~l doream atunci, pe loc. Nu aveau `n salon dec`t dou\ cupeuri 911 Carrera, unul ro[u-aprins, iar cel\lalt, negru-bazalt. Totul se reducea la cus\turile pielii. Cea ro[ie avea piele care p\rea a fi de c\prioar\, cusut\ cu a]\ ro[ie, ceea ce-mi sugera ceva de cowboy [i de prost gust. ~n

vreme ce modelul negru-bazalt avea o piele supl\ extraordinar\ de un maro natural, cu schimb\torul de viteze [i volanul `mbr\cate `n piele. Am cobor`t dup\ turul de testare [i am zis: „Gata, facem t`rgul“. Poate m\ consideraser\ tipul de cump\r\tor care doar se uit\ sau care, la sf`r[it, nu are curajul s\ spun\ da, `ns\ eu am spus-o, iar dealerul m-a asigurat c\ luasem o decizie `n]eleapt\. S-a oferit chiar s\ pun\ pe cineva s\ `napoieze Audi-ul la dealerul Audi – f\r\ nici o cheltuial\ din partea mea. M\ sim]eam ca [i cum a[ fi condus un avion cu reac]ie; c`nd ap\sai pedala de accelera]ie p`n\ la fund, suna chiar ca un Boeing 767. Trei sute dou\zeci de cai, suta de kilometri pe or\ `n cinci secunde, incredibil de puternic\. Vibra [i urla. Am b\gat `n aparatul de la bord ultimele CD-uri copiate [i, `n drum spre locul de munc\, am dat la maxim volumul ca s\ ascult Clash, Pearl Jam [i Guns N’Roses. Asta m-a f\cut s\ simt c\ totul mergea pe calea cea bun\. Chiar `nainte de a m\ instala `n noul birou, Goddard a ]inut s\-mi g\sesc o nou\ locuin]\, mai aproape de sediul Trion. Nu aveam de g`nd s\ comentez; trecuse vremea aceea. Oamenii lui m-au ajutat s\ renun] la v\g\una `n care st\tusem at`ta timp [i s\ m\ mut `ntr-un apartament nou de la etajul dou\zeci [i nou\ din turnul de la sud de la Harbor. Fiecare din cele dou\ turnuri avea `n jur de o sut\ cincizeci de apartamente pe treizeci [i opt de etaje, `ncep`nd cu camere studio [i termin`nd cu apartamente de trei camere. Turnurile erau construite deasupra celui mai tare hotel din zon\, al c\rui restaurant era apreciat drept excelent de degust\torii de la Zagat’s. Apartamentul ar\ta de parc\ ar fi fost scos din revista Style. Avea o suprafa]\ de vreo dou\ sute de metri p\tra]i, cu tavane `nalte, de peste trei metri [i jum\tate, parchet [i gresie. Exista apartamentul principal [i o „bibliotec\“, aceasta put`nd sluji [i drept dormitor de oaspe]i, o sufragerie [i o camer\ de zi uria[\. Ferestrele de la podea p`n\ `n tavan ofereau priveli[tea cea mai impresionant\ pe care o v\zusem vreodat\. ~ntr-o latur\, camera de zi d\dea spre ora[ul r\sfirat la picioarele mele, `n alta, spre ocean.

208

JOSEPH FINDER

PARANOIA

209

Buc\t\ria cu dotare pentru servirea mesei p\rea ceva dintr-o expozi]ie de prezentare a unei firme renumite, fiind `nzestrat\ numai cu aparatur\ de clas\: frigider Sub-Zero, ma[ina de sp\lat vase Miele, plit\ electric\/gaz Viking, dulapuri f\cute de Poggenpohl, blaturi ce imitau granitul, p`n\ [i un soi de grot\ pentru p\strarea vinurilor. Dar nici nu aveam nevoie de buc\t\ria aceea. Dac\ doream s\ m\n`nc `n camer\, nu trebuia dec`t s\ pun m`na pe telefonul din buc\t\rie [i s\ ap\s un buton pentru a comanda serviciul la camer\ asigurat de hotel, ba chiar s\ cer un buc\tar de la restaurantul de jos, care venea imediat [i preg\tea masa pentru mine [i oric`]i oaspe]i a[ fi vrut. ~n cl\diri exista un club de `ntre]inere, cu aparatur\ de ultim\ or\, cu o suprafa]\ de nou\ mii de metri p\tra]i, unde boga]ii care nu locuiau acolo puteau face gimnastic\ sau juca squash, sau face yoga, dup\ care treceau la saun\ [i la mese pline de proteine `n cafenea. Nici nu era nevoie s\-]i parchezi singur ma[ina. Opreai `n fa]a cl\dirii, iar valetul ]i-o ducea undeva scutindu-te de efort, iar ca s\ ]i-o recuperezi era suficient s\ dai un telefon. Lifturile se deplasau cu o vitez\ at`t de mare, `nc`t `]i pocneau urechile. Aveau pere]ii din lemn de mahon [i podele din marmur\ [i aveau dimensiuni comparabile cu ale fostului meu apartament. Securitatea cl\dirii era cu mult mai bun\, desigur. Brutele lui Wyatt nu mai puteau s\ p\trund\ at`t de u[or ca s\-mi scotoceasc\ prin lucruri. Asta `mi pl\cea. Nici unul dintre apartamentele de la Harbor nu costa sub un milion, iar acela al meu era dou\, dar venea pe gratis – cu mobilier cu tot – prin amabilitatea celor de la Trion, drept prim\. M-am mutat f\r\ nici un efort, deoarece n-am p\strat aproape nimic din vechiul apartament. Cei de la Goodwill [i Armata Salv\rii au venit [i au luat canapeaua mare [i ur`t\, masa de buc\t\rie cu t\blia din marmur\, patul cu arcuri [i salteaua, toate boarfele `nso]itoare, p`n\ [i biroul resping\tor. C`nd au t`r`t canapeaua afar\, din ea au c\zut tot felul de scame [i gunoaie – ziare Zigzag, g`ndaci de buc\t\rie, tot soiul de chestii de pe vremea c`nd consumam droguri. Mi-am p\strat computerul, hainele [i tigaia `nnegrit\ din font\ care `i apar]inuse mamei (din motive sentimentale – nu pentru c\ a[ fi

folosit-o vreodat\). Am `ngr\m\dit restul lucrurilor `n Porsche, ceea ce arat\ ce pu]ine erau, fiindc\ `ntr-o asemenea ma[in\ spa]iul pentru bagaje e aproape inexistent. Am comandat mobilierul de la un magazin foarte [ic, numit Domicile (la sugestia agentului) – canapele mari, pufoase [i moi, `n care erai `nghi]it cu totul, fotolii asortate, o mas\ de buc\t\rie [i scaune care ar\tau de parc\ ar fi sosit de la Versailles, un pat uria[, cu capete din fier, covoare persane. O saltea Dux, scump\ p`n\ la cer. Totul. O c\ru]\ de bani, dar ce conta – doar nu pl\team eu. Cei de la Domicile tocmai `mi livrau mobilierul c`nd portarul, Carlos, mi-a telefonat s\ m\ anun]e c\ aveam un vizitator, un anume domn Seth Marcus. I-am spus s\-l trimit\ imediat sus. U[a de intrare era deja deschis\ ca s\ se mi[te c\r\u[ii de mobil\ `n voie, dar Seth a sunat [i a r\mas `n hol. Purta un tricou cu trupa Sonic Youth [i ni[te blugi zdren]\ro[i Diesel. Ochii lui, de obicei vioi, chiar demen]ial de agita]i, p\reau acum ca de mort. Era timorat – nu mi-am dat seama dac\ se sim]ea intimidat, gelos sau iritat c\ disp\rusem de pe ecranul lui radar sau dac\ era vorba de o combina]ie a celor trei. – Salut, domnule, a zis el. ~n sf`r[it, am dat de tine. – Salut, am r\spuns [i l-am `mbr\]i[at. Bine-ai venit `n umila mea colib\. Nu [tiam ce altceva a[ putea spune. Din anumite motive, m\ sim]eam stingherit. N-a[ fi vrut ca Seth s\ vad\ apartamentul. A r\mas `n hol. – Nu aveai de g`nd s\ m\ anun]i c\ te-ai mutat? – Totul s-a `nt`mplat peste noapte, am explicat eu. Voiam s\ te sun. A scos o sticl\ ieftin\ de [ampanie New York State din geanta de curier care face livr\ri cu bicicleta [i mi-a `ntins-o. – Am venit s\ s\rb\torim. Mi-am `nchipuit c\ berea nu mai e de nasul t\u. – Excelent! am spus, apuc`nd sticla [i nelu`nd `n seam\ aluzia. Hai `n\untru. – Te-ai ajuns. E grozav, a zis el cu glas moale, lipsit de entuziasm. Uria[, dom’le.

210

JOSEPH FINDER

PARANOIA

211

– Dou\ sute de metri p\tra]i. Vino s\ te ui]i. Am f\cut un tur de apartament. A spus c`teva chestii care se voiau amuzante, de genul: „Dac\ asta e biblioteca, n-ai avea nevoie [i de ni[te c\r]i?“ Sau: „Acum trebuie s\-]i mai mobilezi dormitorul cu o gagic\“. A afirmat c\ apartamentul era „bolnav“ [i „t`mpit“, ceea ce `n limbajul hip-hop `nsemna c\-i pl\cea. M-a ajutat s\ scot folia protectoare din plastic de pe una dintre canapelele enorme, ca s\ putem sta jos. Canapeaua fusese a[ezat\ `n mijlocul camerei de zi, parc\ plutea acolo, cu fa]a spre ocean. – Dr\gu], a zis [i s-a scufundat `ntre perne. P\rea c\ ar vrea s\-[i pun\ picioarele pe ceva, `ns\ m\su]ele de cafea `nc\ nu sosiser\, asta, din fericire, fiindc\ n-a[ fi vrut s\-[i propteasc\ ghetele Doc Martens, pline de noroi, pe vreuna dintre ele. – Acum trebuie s\-]i faci [i manichiura, nu? a `ntrebat el b\nuitor. – Din c`nd `n c`nd, am recunoscut eu cu glas domol. Nu-mi venea s\ cred c\ observase deja un asemenea detaliu la degetele mele. Trebuie s\ ar\t ca un director. – {i ce-i cu tunsoarea asta? Serios vorbesc. – Ce-i cu ea? – Nu ]i se pare, cum s\ spun, u[chit\? – U[chit\? – Ca de homo. Cu ce rahat `]i dai p\rul, gel sau spum\? – Pu]in gel, am spus eu, b\t`nd `n retragere. {i ce-i cu asta? M-a privit printre gene [i a cl\tinat din cap. – Te dai [i cu colonie? }ineam s\ schimb subiectul. – Credeam c\ lucrezi `n seara asta, am spus eu. – A, te referi la joaca aceea de-a barmanul? Nee, m-am l\sat. Era de-a dreptul sc`rbos. – Mie mi s-a p\rut un loc pl\cut. – Nu [i dac\ lucrezi acolo, dom’le. To]i te trateaz\ de parc\ ai fi nu [tiu ce chelner. Aproape c-am izbucnit `n r`s. – Acum am o [mecherie mai bun\, a spus el. Fac parte din „echipa mobil\ de energie“ pentru Red Bull. }i se d\ o ma[in\

mi[to, s\ te plimbi peste tot [i, practic, dai mostre pu[timii [i stai de vorb\ cu ei. Orele de munc\ s`nt la latitudinea mea. Pot s-o fac [i dup\ ce termin cu biroul de avocatur\. – Mi se pare perfect. – Normal. Am vreme g`rl\ s\ lucrez la imnul corpora]iei. – Imn? – Orice companie are unul – ceva ritmat sau nu, s\ sune, acolo. Apoi a c`ntat, cu falsuri: Trion! Noi schimb\m lumea! Dac\ Trion nu are a[a ceva, poate pui o vorb\ bun\ pe l`ng\ tipul care se ocup\ de asta. Pariez c\ o s\ primesc redeven]e ori de c`te ori o s\-l c`nta]i la vreun picnic al companiei, cine [tie? – O s\ `ntreb, am promis. Ei, s\ [tii c\ n-am pahare. A[teptam s\ mi le aduc\, dar `nc\ n-au sosit. Se spune c\ s`nt lucrate manual `n Italia, prin suflare – m\-ntreb dac\ o s\ miroas\ a usturoi. – Nu-]i face griji. Oricum [ampania asta-i proast\. – Mai lucrezi [i la firma de avocatur\? M-a privit jenat. – E singura mea slujb\ de unde scot un venit fix. – P\i, asta conteaz\. – Crede-m\, dom’le, muncesc c`t pot de pu]in. Suficient c`t s\ nu m\ b`r`ie Shapiro – faxuri, copii, cercetare, orice – [i tot `mi r\m`ne timp destul s\ navighez pe Internet. – Bravo. – C`[tig dou\zeci de dolari pe or\ juc`ndu-m\ pe Net, copiind CD-uri cu muzic\ [i pref\c`ndu-m\ c\ muncesc. – Grozav, am spus. Tot tu ie[i `n c`[tig. Era patetic, dac\ m\ g`ndeam mai bine. – Ai priceput perfect. Iar atunci nu [tiu ce m-a apucat, dar nu m-am putut st\p`ni: – {i pe cine crezi c\ tragi pe sfoar\ mai mult, nu cumva pe tine `nsu]i? Seth mi-a aruncat o privire ciudat\. – La ce te referi?

212

JOSEPH FINDER

PARANOIA

213

– La faptul c\ te prefaci c\ munce[ti la firm\, strecur`ndu-te, f\c`nd c`t mai pu]in – te-ai `ntrebat vreodat\ de ce faci asta? Adic\, ce rost are? Seth m-a privit cu ochii `ngusta]i, ostili: – Ce te-a apucat? – La un moment dat, trebuie s\ te apuci de ceva serios, `n]elegi? A r\mas pu]in pe g`nduri. – Probabil. Hei, n-ai vrea s\ ie[im undeva? Locul \sta e prea serios pentru mine, `mi d\ fiori. – Sigur. Chiar m\ g`ndisem s\ telefonez la restaurant ca s\ cer un buc\tar s\ ne fac\ ceva de m`ncare, socotind c\ asta l-ar fi impresionat pe Seth, apoi mi-am venit `n fire. Asta l-ar fi dobor`t cu totul pe Seth. U[urat, am telefonat valetului [i am cerut s\-mi scoat\ ma[ina. C`nd am ajuns jos, ma[ina ne a[tepta. – Asta-i a ta? a exclamat Seth. Hai, las\ gluma! – Las-o, am zise eu. Atitudinea cinic\ [i de deta[are superioar\ a disp\rut. – P\i ma[inu]a asta cost\ vreo sut\ de mii! – Mai pu]in, am spus. Mult mai pu]in. {i, oricum, compania pl\te[te ratele de leasing. A p\[it p`n\ l`ng\ Porsche `ncet, cu un aer religios, cam la fel ca maimu]ele care se apropie de monolit `n filmul 2001: Odisee spa]ial\ [i a m`ng`iat u[a str\lucitoare. – Bine, amice, a f\cut el, care-i m`n\ria? V`r\-m\ [i pe mine `n afacere. – Nu-i nici o m`n\rie, am spus destul de re]inut, `n timp ce urcam `n ma[in\. Am cam nimerit din `nt`mplare `n chestia asta. – Hai, las\-m\! Ai uitat cu cine vorbe[ti – s`nt Seth. M\ mai ]ii minte? Te-ai apucat de v`ndut droguri sau ce? Fiindc\ dac\ de asta-i vorba, ai face bine s\ m\ v`ri [i pe mine. Am r`s `n hohote. Pe drum, nu departe de hotel, am v\zut o ma[in\ cu un aspect ridicol parcat\ pe strad\ [i mi-am dat seama c\ era a lui. O cutie uria[\ de Red Bull, `n albastru, argintiu [i ro[u, era montat\ `n partea din spate a ma[inii de doi bani. O glum\.

– A ta e? – Da. Mi[to, nu? Nu mai p\rea at`t de entuziasmat. – Simpatic\, am zis eu. Era ridicol\. – {tii c`t m-a costat? Nada1. Nu trebuie dec`t s-o conduc. – Bun\ afacere. S-a rezemat de sp\tarul scaunului din piele. – C\l\torie pl\cut\, a zis el. A inspirat, semn c\ ma[ina mirosea a nou. Tipule, e[ti tare! Cred c-a[ vrea s\ tr\iesc ca tine. Nu vrei s\ facem schimb?

1

„Nimic“ (lb. span., n. tr.)

PARANOIA

215

39
Desigur, era cu totul exclus s\ m\ `nt`lnesc din nou cu doctorul Judith Bolton la sediul Wyatt, fiindc\ puteam fi v\zut la intrare sau la ie[ire. Dar acum intrasem `n haita felinelor mari [i aveam nevoie de o [edin]\ de instruire. Cei de la Wyatt insistaser\, iar eu nu m\ puteam opune. Ne-am `nt`lnit la Marriott `n s`mb\ta urm\toare, `ntr-un apartament utilat pentru discu]ii de afaceri. Primisem prin e-mail num\rul camerei. C`nd am sosit, ea era deja acolo, cu laptopul conectat la un monitor. Ciudat, doamna aceea m\ f\cea s\ devin agitat. ~n drum spre hotel, m-am oprit undeva s\ m\ tund cu o sut\ de dolari [i m\ `mbr\casem elegant, renun]`nd la boarfele mele de duminic\. Uitasem c`t de p\trunz\toare era – ochii alba[tri ca ghea]a, p\rul ar\miu, buzele bine desenate cu ruj ro[u [i unghiile la fel – [i c`t de dur\ `n `ntreb\ri. I-am str`ns m`na cu fermitate. – Ai sosit la fix, a zis ea z`mbind. Am ridicat din umeri, sur`z`nd pentru a-i da de `n]eles c\ am priceput aluzia, dar remarca ei nu reu[ise s\ m\ amuze. – Ar\]i bine. S-ar p\rea c\-]i prie[te via]a de succes. Ne-am a[ezat la o mas\ de conferin]e – elegant\ [i care p\rea c\ [i-ar fi aflat locul `ntr-o sufragerie, poate a mea, nu? –, apoi m-a `ntrebat cum `mi mergea. I-am povestit, cu bune [i rele, inclusiv despre Chad [i Nora. – Vei avea du[mani, a zis ea. E de anticipat. Dar acestea s`nt amenin]\ri – arunci un chi[toc `nc\ aprins `n p\dure, iar dac\ nu `l stingi, declan[ezi un incendiu.

– {i cum `l sting? – Vom discuta despre asta. Acum `ns\, trebuie s\ ne concentr\m asupra lui Jock Goddard. Iar dac\ dup\ lec]ia de ast\zi n-o s\ pleci cu mare lucru, insist s\ ]ii minte doar at`t: omul este boln\vicios de cinstit. Mi-a fost imposibil s\-mi re]in un z`mbet. Asta venea de la consiliera-[ef\ a lui Wyatt, un tip at`t de tic\lo[it `nc`t ar fi fost `n stare s\ tri[eze [i la examinarea propriei prostate. Aplec`ndu-se `n fa]\, Judith m-a fulgerat cu privirea: – Eu nu glumesc. Te-a ales nu doar pentru c\ i-a pl\cut cum g`nde[ti, pentru ideile tale – care nici m\car nu s`nt ale tale –, ci [i pentru c\ te consider\ cinstit [i plin de prospe]ime. Spui ce g`nde[ti. Asta `i place. – {i asta `nseamn\ c\ e ceva patologic? – Cinstea reprezint\, practic, un feti[ pentru el. Cu c`t vorbe[ti mai direct, cu c`t pari mai calculat, cu at`t `]i va merge mai bine. M-am `ntrebat `n treac\t dac\ Judith percepea ironia a ceea ce f\cea – sf\tuindu-m\ cum s\-i trag fesul pe ochi lui Jock Goddard prin mimarea cinstei. O cinste sut\ la sut\ sintetic\, f\r\ pic de fibre naturale. – Dac\ va `ncepe s\ depisteze ceva ascuns, [iret sau vreo meschin\rie calculat\ `n purtarea ta – dac\ va considera c\ `ncerci s\-l tragi pe sfoar\ sau s\-i faci doar pe plac –, `[i va schimba imediat atitudinea. {i dac\ pierzi `ncrederea lui, s-ar putea s\ n-o mai rec`[tigi. – Am `n]eles, am spus eu, ner\bd\tor. Deci, de acum `nainte, nu mai joc dublu. – Iubitule, pe ce planet\ te crezi? m-a pus ea la punct. Sigur c\-l juc\m pe b\tr`nul [mecher. Asta e lec]ia a doua `n arta „organiz\rii jocului“. O s\-l exploatezi `n continuare, dar trebuie s\ fii artist des\v`r[it. Nimic s\ sar\ `n ochi, nimic detectabil. A[a cum c`inele te simte c\ ]i-e team\ de el, Goddard miroase imediat c`nd `i serve[ti prostii. De aceea, trebuie s\ te dovede[ti un vizionar care vede drept `nainte. ~i spui toate ve[tile proaste pe care ceilal]i `ncearc\ s\ le minimalizeze. ~i prezin]i un plan care s\-i plac\, apoi tot tu `i eviden]iezi punctele slabe. Integritatea e un articol de lux `n lumea

216

JOSEPH FINDER

PARANOIA

217

noastr\ – dup\ ce-]i dai seama cum s\ o mimezi, te-ai instalat definitiv pe arca fericirii. – Unde vreau s\ [i ajung, am spus eu sec. Nu avea chef s\-mi r\spund\ la sarcasm. – To]i sus]in c\ nu le place s\ fie pupa]i `n fund, dar adev\rul e c\ majoritatea directorilor ador\ asta, chiar [i c`nd s`nt con[tien]i c\ tocmai a[a s`nt trata]i. Asta `i face s\ se simt\ puternici, `i convinge, le `nt\re[te buna p\rere despre ei `n[i[i, mai ales dac\ ea e fragil\. Pe de alt\ parte, Jock Goddard nu are nevoie de a[a ceva. Crede-m\, are deja o p\rere foarte bun\ despre sine. Dar nu e orbit de vanitate. Nu seam\n\ cu Mussolini, care sim]ea nevoia s\ fie `nconjurat doar de oameni supu[i. (Ca o persoan\ pe care o cunoa[tem am`ndoi? Am vrut eu s\ `ntreb.) Uite cu ce persoane se `nconjoar\ – oameni sclipitori, inteligen]i, care pot fi corozivi [i deschi[i. Am dat din cap. – Vrei s\ spui c\ nu-i place s\ fie m\gulit. – Nu, n-am afirmat asta. Tuturor ne place s\ fim g`dila]i `n amorul propriu. Numai c\ trebuie s\ simt\ c\ e l\udat cu sinceritate. O istorioar\: Odat\, Napoleon s-a dus la v`n\toare `n Bois de Boulogne `mpreun\ cu Talleyrand1, care ]inea cu disperare s\-l impresioneze pl\cut pe general. P\durea gemea de iepuri [i Napoleon a jubilat dup\ ce a ucis vreo cincizeci. Dar c`nd a aflat c\ aceia nu erau iepuri de c`mp, c\ Talleyrand `[i trimisese un servitor s\ cumpere zeci de iepuri de la pia]\, pe care apoi `i l\sase liberi prin p\dure – ei, Napoleon s-a `nfuriat cumplit. N-a mai avut `ncredere `n el dup\ aceea. – O s\ ]in seama de asta data viitoare c`nd m\ invit\ Goddard la v`n\toare de iepuri. – Ideea este c\, m-a redus ea la t\cere, atunci c`nd `l m\gule[ti, trebuie s\ o faci indirect. – Bine, dar nu stau printre iepura[i, Judith, ci mai mult printre lupi. – Hop [i tu. {tii multe despre lupi? Am suspinat. – Hai s\ vedem!
1 Charles Maurice de Talleyrand Périgord (1754-1838), politician [i diplomat, ministru de externe al Fran]ei `n vremea Directoratului [i sub Napoleon – 1799-1807, care a reprezentat Fran]a la Congresul de la Viena 1814-1815. (n. tr.)

– Lucrurile s`nt clare acolo. ~ntotdeauna exist\ un mascul alfa, bine`n]eles, dar interesant e s\ ]ii minte c\ acolo ierarhia este testat\ tot timpul. E foarte fragil\. Uneori vezi un mascul alfa care las\ din col]i o bucat\ de carne pe p\m`nt `n fa]a celorlal]i [i se `ndep\rteaz\, mul]umindu-se s\ priveasc\. Practic, `i sfideaz\ pe ceilal]i, care nici m\car nu trebuie s\ o miroas\. – Iar dac\ o fac, s-au ars. – Gre[it. De obicei, alfa nu trebuie dec`t s\ se uite mai furios. Poate adopt\ [i o atitudine oarecare. ~[i `nal]\ coada [i urechile, se zb`rle[te, se d\ mare [i fioros. Iar dac\ se ajunge la lupt\, lupul alfa va ataca cele mai pu]in vulnerabile p\r]i ale p\c\tosului. Nu vrea s\ r\neasc\ grav un membru al haitei lui, [i nici s\ ucid\ vreunul. ~n]elegi tu, acel alfa are nevoie de ceilal]i. Lupii s`nt animale de prad\ mici, iar un lup singur n-ar putea dobor` vreun elan, vreun cerb sau vreun caribu f\r\ ajutorul haitei. Prin urmare, ei doar `[i pun semenii la `ncercare. – Ceea ce `nseamn\ c\ voi fi mereu pus la `ncercare. Da, nu aveam nevoie de cursuri MBA ca s\ lucrez pentru Goddard. ~mi trebuia o diplom\ de veterinar. M-a privit lung. – Adam, problema este c\ punerea la `ncercare se face foarte subtil. ~n acela[i timp `ns\, liderul haitei vrea ca echipa s\-i fie puternic\. De aceea, reac]iile de agresivitate s`nt acceptate – ele demonstreaz\ curajul, for]a, vitalitatea `ntregii haite. Asta e importan]a onestit\]ii, a candorii strategice. C`nd flatezi pe cineva, f\-o `n mod subtil [i indirect, [i asigur\-te c\ Goddard crede c\ din partea ta se poate a[tepta doar la adev\r netrucat. Jock Goddard `[i d\ seama de lucruri pe care al]ii ca el nu le v\d – candoarea asisten]ilor este vital\ dac\ vrea s\ [tie cu adev\rat ce se `nt`mpl\ `n interiorul companiei. Fiindc\, dac\ pierde contactul cu realitatea, e terminat. {i s\-]i mai spun ceva ce trebuie s\ [tii. ~n cadrul fiec\rei rela]ii b\rb\te[ti de mentor [i protejat, apare mereu elementul tat\-fiu, dar cred c\ `n cazul de fa]\ elementul acesta este mai evident. S-ar p\rea c\ `i aduci aminte de fiul lui, Elijah. A[a mi se adresase Goddard de vreo dou\ ori, din gre[eal\, mi-am adus eu aminte.

218

JOSEPH FINDER

– Era de v`rsta mea? – Cam a[a. A murit acum doi ani, [i avea dou\zeci [i unu de ani. Unii consider\ c\, dup\ tragedia aceea, Goddard n-a mai fost acela[i dinainte, c\ s-a mai `nmuiat. Problema e c\, a[a cum [i tu s-ar putea s\-l idealizezi drept tat\ pe care ]i l-ai fi dorit – a sur`s, a[adar, [tia de tata –, s-ar putea s\ `i aduci aminte de fiul pe care [i-ar dori s\-l mai aib\ `n via]\. Trebuie s\ fii con[tient de asta, deoarece s-ar putea s\-]i slujeasc\. {i, `n acela[i timp, e ceva care trebuie s\ te fac\ precaut – uneori, s-ar putea s\-]i tolereze unele gre[eli de neiertat, iar alteori – s\-]i cear\ lucruri absurde. A revenit la laptop [i a tastat ceva. – Acum, te rog s\ te concentrezi la maximum. O s\ urm\rim ni[te interviuri televizate pe care Goddard le-a acordat de-a lungul anilor – unul din emisiunea Wall Street cu Louis Rukeyser, c`teva de la CNBC, unul cu Katie Couric la Show-ul de ast\-sear\. Pe ecran a ap\rut o imagine static\ a unui Jock Goddard mult mai t`n\r, dar tot suger`nd aerul acela de spiridu[. Judith s-a rotit cu scaunul ca s\ stea cu fa]a spre mine. – Adam, ]i s-a oferit o [ans\ extraordinar\. Dar e [i situa]ia cea mai periculoas\ de c`nd te afli la Trion, fiindc\ o s\ fii mai constr`ns, mai pu]in capabil s\ te mi[ti prin companie f\r\ s\ treci neobservat sau s\ „stai la o b`rf\“ cu unii cunoscu]i, sau s\ ]ii leg\tura prin re]ea cu ei. Paradoxal, misiunea ta de culegere de informa]ii a devenit infinit mai dificil\. O s\ ai nevoie de toat\ muni]ia pe care o po]i g\si, ca s\ spun a[a. Vreau s\-l cuno[ti pe tip pe de rost, ai `n]eles ce spun? – Am `n]eles. – Bun, a zis ea [i mi-a aruncat z`mbetul acela care m\ f\cea s\ m\ cutremur. {tiu c\ ai `n]eles. Apoi a cobor`t vocea, p`n\ a ajuns o [oapt\. Ascult\, Adam, trebuie s\-]i spun – spre binele t\u – c\ Nick a[teapt\ cu `ncordare ni[te rezultate. E[ti la Trion de... de c`te s\pt\m`ni? – [i tu `nc\ nu [tii ce se `nt`mpl\ la Cercetare-Dezvoltare. – Exist\ o limit\, am dat eu s\ m\ ap\r, dincolo de care agresivitatea... – Adam, m-a `ntrerupt ea calm, dar cu un ton evident amenin]\tor. Nu te sf\tuiesc s\ te joci cu el.

40
Alana Jennings locuia `ntr-un apartament duplex dintr-o cas\ care nu se afla departe de sediul Trion. Am recunoscut-o imediat dup\ fotografie. {ti]i cum e c`nd `ncepi s\ ie[i cu o fat\ [i remarci orice, unde locuie[te [i cum se `mbrac\, ce parfum folose[te, [i totul pare diferit [i proasp\t. Ei bine, ciud\]enia era c\ [tiam at`t de multe despre ea, chiar mai multe dec`t [tiu unii so]i despre so]iile lor, [i, cu toate astea, nu-mi petrecusem dec`t o or\ sau dou\ `n compania ei. Am oprit `n fa]a casei – nu pentru asta s`nt f\cute ma[inile astea, Porsche, ca s\ dai gata gagicile? –, am urcat sc\rile [i am sunat la interfon. Am auzit vocea ei ciripind [i promi]`nd c\ va cobor` imediat. ~mbr\case o bluz\ ]\r\neasc\ alb\ [i brodat\ [i pantaloni str`n[i pe picior, `[i prinsese p\rul [i renun]ase la ochelarii aceia negri care m\ speriaser\. M-am `ntrebat dac\ ]\r\ncu]ele chiar purtau asemenea bluze, dac\ mai existau ]\r\ncu]e adev\rate `n lumea asta, [i dac\ ele se considerau ]\r\ncu]e. Alana ar\ta spectaculos de frumoas\. Mirosea grozav, mult diferit fa]\ de fetele cu care ie[eam de obicei. Un parfum floral, numit Fleurissimo; mi-am amintit c\ citisem c\ [i-l alesese dintr-un loc numit Casa Credin]ei, atunci c`nd ajungea la Paris. – Bun\, am zis eu. – Salut, Adam. Buzele `i erau date cu un ruj ro[u [i str\lucitor, iar pe um\r avea o po[etu]\ p\trat\.

220

JOSEPH FINDER

PARANOIA

221

– Am ma[ina aici, am zis eu, `ncerc`nd s\ fiu subtil `n leg\tur\ cu automobilul nou-nou] [i sclipitor care torcea delicat chiar `n fa]a noastr\. I-a aruncat o privire apreciativ\, dar n-a comentat. Probabil f\cea o adunare `n minte, haina [i pantalonii Zegna [i c\ma[a neagr\, simpl\, desf\cut\ la g`t, poate [i ceasul meu italian, de cinci mii de dolari. Ea, cu bluz\ de ]\r\ncu]\; eu, cu Ermegildo Zegna. Bravo. Ea se pref\cea a fi s\rac\, iar eu m\ str\duiam s\ par bogat [i, poate, `ntreceam pu]in m\sura. I-am deschis portiera ca s\ urce. Tr\sesem deja de pe drum scaunul mai `n spate, ca s\ aib\ loc suficient pentru picioare. ~n interior, aerul era saturat de mirosul de piele nou\. Pe latura st`ng\ din spate a ma[inii aveam lipit un ab]ibild cu Trion, pe care `nc\ nu avusese cum s\-l observe. Nici din ma[in\ nu-l putea vedea, `ns\ avea s\-l vad\ cur`nd, c`nd coboram la restaurant, iar asta `mi convenea. Oricum va afla destul de repede c\ [i eu lucram la Trion [i c\ fusesem angajat pe postul ocupat de ea `nainte. O situa]ie cam stranie, acea coinciden]\, dat fiind c\ nu ne cunoscuser\m la slujb\ [i, cu c`t mai cur`nd se `nt`mpla, cu at`t mai bine. De fapt, `mi [i preg\tisem expresia de uimire. Ceva de genul: ~]i ba]i joc de mine. {i tu? {i eu! Ce bizar! Au urmat c`teva momente de t\cere st`ngace `n timp ce conduceam spre restaurantul thailandez pe care `l prefera. A aruncat o privire la vitezometru, apoi spre drum. – Cred c-ar trebui s\ fii atent prin zona asta, a zis ea. Aici se instaleaz\ radarul de obicei. Poli]i[tii abia a[teapt\ s\ dep\[e[ti optzeci, [i dup\ aceea te aga]\. Am z`mbit [i mi-am adus aminte o scen\ din filmul ei preferat, Double Indemnity, pe care `l `nchiriasem [i `l v\zusem cu o sear\ `nainte: – P\i, c`t de repede mergeam, domnule poli]ist? am rostit imit`nd glasul din film al lui Fred MacMurray. S-a prins imediat. Fat\ de[teapt\. A sur`s. – Eu a[ zice c\ peste sut\. A imitat perfect vocea de vamp\ a Barbarei Sanwyck.

– S\ presupunem c\ pentru a m\ amenda va trebui s\ cobori de pe motociclet\. – S\ presupunem c\ de data asta doar te avertizez, a r\spuns ea, juc`nd perfect rolul [i `n ochi aprinz`ndu-i-se o lumini]\, semn c\ era pus\ pe [otii. Am ezitat doar c`teva secunde, dup\ care mi-am adus aminte replica: – S\ presupunem c\ nu merge. – S\ presupunem c\ te lovesc peste m`n\. Am z`mbit. Era bun\ [i se sim]ea p\truns\ de rol. – S\ presupunem c\ a[ izbucni `n pl`ns [i mi-a[ l\sa capul pe um\rul t\u. – Ce-ar fi s\-l pui pe um\rul so]ului meu? – Asta iese din cadru, am zis. (Sf`r[itul scenei. Stop, edita]i, s\ vedem ce-a ie[it.) Ea a r`s `nc`ntat\. – De unde [tii asta? – Mi-am pierdut mult timp urm\rind filme alb-negru. – {i eu! Iar Double Indemnity e unul dintre preferatele mele. – E la fel de bun ca Sunset Boulevard. (Un alt film preferat de ea.) – Exact! Ce mare s`nt! Doar filmele au devenit mai m\runte. Am vrut s\ schimb subiectul c`t mai eram `n avantaj, fiindc\ `mi cam ispr\visem rezerva de fraze memorate din filme. Am s\rit la tenis, unde m\ sim]eam mai `n siguran]\. Am oprit `n fa]a restaurantului, iar ochii i s-a luminat din nou. – {tii restaurantul? E cel mai bun! – Pentru m`ncarea thailandez\ e singurul care merit\, dac\ nu gre[esc. Un valet mi-a parcat ma[ina – nu-mi venea s\ cred c\ predam cheile Porsche-ului meu nou-nou] unui pu[ti de optsprezece ani care, probabil, va pleca cu ea la o plimbare de pl\cere c`nd nu vor mai fi clien]i – a[a c\ ea nu va mai apuca s\ vad\ ab]ibildul cu Trion. Deocamdat\, `nt`lnirea decurgea cum nu se putea mai bine. Chestia cu Double Indemnity p\rea s\ o fi lini[tit, f\c`nd-o s\ simt\ c\ avea al\turi un spirit pereche. Plus un tip care cite[te Ani DiFranco; ce altceva `[i putea dori? Poate pu]in\ profunzime – se pare c\ femeile

222

JOSEPH FINDER

PARANOIA

223

prefer\ `ntotdeauna pu]in\ profunzime la un b\rbat ori, cel pu]in, momente trec\toare de reflec]ie, dar eu trecusem examenul \sta. Am comandat salat\ verde de papaya [i chifle vegetariene de prim\var\. M-am g`ndit s\-i spun c\ eram vegetarian, ca ea, apoi am socotit c\ a[ `mpinge lucrurile prea departe [i, pe de alt\ parte, nu [tiam dac\ voi putea face jocul [i cu alte ocazii. De aceea, am comandat pui [i curry Masaman, iar ea, un curry vegetarian, f\r\ lapte de cocos – mi-am amintit c\ citisem despre alergia ei la creve]i – [i am b\ut am`ndoi bere thailandez\. Am trecut de la tenis la Clubul Tennis [i Racquet, dar am c`rmit-o repede din zona aceea, pentru c\ putea s\ `ntrebe ce c\utam acolo exact `n acea zi, apoi am vorbit despre golf, iar dup\ aceea despre concediile de var\. {i-a dat destul de u[or seama c\ proveneam din clase diferite, dar nu o deranja acest lucru. Doar nu avea s\ se m\rite cu mine sau s\ m\ prezinte tat\lui ei, a[a c\ nici eu nu trebuia s\ inventez nu [tiu ce despre familia mea, ceea ce mi-ar fi cerut mult\ imagina]ie. {i, pe de alt\ parte, nu p\rea necesar – se apropiase [i a[a de mine. I-am povestit c`teva `nt`mpl\ri de pe vremea c`nd lucram la un club de tenis [i despre munca `n schimbul de noapte la o benzin\rie. Cred c\ s-a sim]it pu]in jenat\ de via]a ei privilegiat\, deoarece mi-a spus o mic\ minciun\ despre faptul c\ p\rin]ii o obligau s\-[i petreac\ o parte a vacan]elor de var\ f\c`nd munc\ de birou „la compania unde e tata“, uit`nd s\ men]ioneze c\ acesta era director executiv. ~n plus, [tiam c\ nici nu c\lcase `n compania tatei. ~[i petrecuse verile la o ferm\ superb\ din Wyoming, `n safari prin Tanzania, cu ni[te prietene `ntr-un apartament pl\tit de t\ticu’ la Paris, ca intern\ la Peggy Guggenheim pe Gran Canale din Vene]ia. Sigur nu avusese treab\ cu pompele de benzin\. C`nd a adus vorba de compania la care „lucra“ tat\l ei, mi-am f\cut curaj pentru inevitabilul subiect al serviciului. Dar asta nu s-a `nt`mplat dec`t mult mai t`rziu. Am r\mas uimit c\ ea a dus vorba despre slujb\ `ntr-un mod ciudat, mai mult transform`nd totul `ntr-o joac\. A oftat. – Ei, presupun c\ acum o s\ vorbim despre slujbe, nu? – P\i...

– O s\ vorbim la nesf`r[it despre ce facem toat\ ziua, nu? Eu lucrez la o companie tehnic\, bine? Iar tu – stai a[a, [tiu, nu-mi povesti. Am sim]it un nod `n stomac. E[ti fermier [i cre[ti g\ini. Am pufnit `n r`s. – Cum de-ai ghicit? – Da. Un fermier care conduce Porsche [i poart\ Fendi. – Pardon, Zenga. – Cum spui. ~mi pare r\u, e[ti b\rbat, a[a c\ probabil vrei s\ vorbe[ti numai despre asta. – Cinstit, nu. Mi-am dres vocea, astfel `nc`t s\ sune c`t mai sincer. Prefer s\ tr\iesc `n prezent, s\ simt fiecare clip\ a[a cum merit\. {tii, e un c\lug\r budist de origine vietnamez\, care tr\ie[te `n Fran]a, pe nume Thich Nhat Nanh, care spune... – Of, Doamne, a zis ea, ce ciudat! Nu-mi pot `nchipui c\-l [tii pe Thich Nhat Nanh! Nu citisem nici o pagin\ din scrierile acelui c\lug\r, dar, dup\ ce v\zusem o parte din titlurile comandate de ea la Amazon, am c\utat [i eu pe site-urile budiste. – Sigur, am spus eu, de parc\ toat\ lumea ar fi citit operele complete ale lui Thich Nhat Nanh. „Miracolul nu este s\ calci pe ap\, ci s\ p\[e[ti pe p\m`ntul verde.“ Eram convins c\ re]inusem corect fraza aceea, dar `n aceea[i clip\ telefonul meu a `nceput s\ vibreze `n buzunarul hainei. Iart\-m\, am spus, sco]`nd aparatul din buzunar, ca s\ v\d cine m\ c\uta. Doar o clip\. Mi-am cerut scuze din nou [i am r\spuns. – Adam, am auzit glasul baritonal al lui Antwoine. F\ bine [i vino aici. E vorba de tat\l t\u.

PARANOIA

225

41
Am l\sat jum\tate din m`ncare pe mas\. Am condus-o acas\, cer`ndu-mi scuze aproape tot drumul. A fost cum nu se poate mai `n]eleg\toare. S-a oferit chiar s\ mearg\ la spital cu mine, dar nu o puteam duce `n fa]a tatei, cel pu]in nu deocamdat\: ar fi fost prea de tot. Dup\ ce am l\sat-o `n fa]a casei, am mers cu peste o sut\ p`n\ la spital [i am ajuns acolo `n cincisprezece minute – din fericire, f\r\ s\ fiu tras pe dreapta. Am alergat p`n\ `n sala de urgen]e de parc\ suferisem o iluminare interioar\: alert, speriat, cu sentimentul mor]ii. Voiam s\ ajung la tata, s\-l v\d `nainte de a muri. Fiecare secund\ c`t am a[teptat la recep]ie am tr\it cu convingerea c\ era cea `n care tata murea [i n-o s\ mai apuc s\-mi iau r\mas-bun de la el. Aproape c\ am strigat numele lui c\tre sora de la triaj, iar c`nd mi-a spus unde se afla, am pornit `n goan\. }in minte c\ m-am g`ndit c\ dac\ ar fi murit deja, mi-ar fi spus chiar ea, deci sigur era `nc\ `n via]\. L-am v\zut `nt`i pe Antwoine, st`nd `n fa]a perdelelor de culoare verde. Era zg`riat [i `ns`ngerat pe fa]\ [i p\rea speriat. – Ce s-a `nt`mplat? Am `ntrebat eu aproape strig`nd. Unde e? Antwoine a f\cut un semn c\tre perdele, `n spatele c\rora se auzeau voci. – Dintr-o dat\, a `nceput s\ respire foarte greu. Apoi s-a `nnegrit la fa]\, aproape alb\strui. I s-au `nnegrit [i degetele. Atunci am chemat ambulan]a. P\rea c\ spune asta ca s\ se scuze. – Este...? – Da, tr\ie[te. Dom’le, pentru un invalid, s-a zb\tut ca o fiar\.

– El te-a aranjat a[a? am `ntrebat, f\c`nd un semn spre fa]a lui. A dat din cap, z`mbind cu modestie. – A refuzat s\ urce `n ambulan]\. Spunea c\ se simte bine. Jum\tate de or\ m-am luptat cu el, c`nd, de fapt, trebuia s\-l arunc ca pe un pachet `n ma[in\. Sper c\ n-am a[teptat prea mult p`n\ am chemat-o. Un t`n\r m\runt, cu ten m\sliniu, `mbr\cat `n costum verde de medic, s-a apropiat de mine. – E[ti fiul? – Da, am r\spuns. – S`nt doctor Patel. Probabil c\ era de v`rsta mea, rezident sau intern, ceva de genul \sta. – A, bun\ seara. Am t\cut o clip\. O s\ tr\iasc\? – Se pare c\ da. A r\cit, at`ta tot. Dar nu are rezerv\ respiratorie. De aceea, orice r\ceal\, c`t de minor\, `i pune via]a `n pericol. – ~l pot vedea? – Desigur, a zis [i a f\cut un pas c\tre perdea, pe care a tras-o deoparte. O asistent\ fixa o pung\ cu ser intravenos pe bra]ul tatei. El avea o masc\ transparent\ din plastic peste gur\ [i nas [i se holba la mine. Ar\ta practic la fel, doar mai sfrijit, cu chipul mai palid dec`t de obicei. Era conectat la o serie de monitoare. A dus m`na la masc\ [i [i-a scos-o. – Ce at`ta agita]ie? a spus el cu voce slab\. – Cum e, domnule Cassidy? l-a `ntrebat doctorul Patel. – A, grozav, i-a r\spuns tata, cu sarcasm nedisimulat. Nu se vede? – Cred c\ ar\]i mai bine dec`t persoana care te `ngrije[te. Antwoine `[i f\cuse loc s\ se uite la tata, pe fa]a c\ruia a ap\rut o expresie de vinov\]ie. – A, de asta era vorba. ~mi pare r\u de fa]a ta, Antwoine. Antwoine, care sigur [i-a dat seama c\ aceea era o scuz\ cum nu avea s\ mai primeasc\ din partea tatei, a p\rut u[urat. – Mi-am primit lec]ia. Data viitoare o s\ ripostez [i eu. Tata a z`mbit ca un campion de box la categoria grea. – Acest domn ]i-a salvat via]a, a zis doctorul Patel. – Serios? a `ng\imat tata.

226

JOSEPH FINDER

– Sigur. Tata a `ntors capul `ncet ca s\ se uite spre Antwoine. – De ce te-ai chinuit at`ta cu mine? a `ntrebat el. – Ca s\ nu fiu silit s\-mi caut prea cur`nd alt\ slujb\, i-a r\spuns Antwoine f\r\ s\ stea pe g`nduri. Doctorul Patel mi s-a adresat cu glas cobor`t: – Radiografia pulmonar\ a fost normal\, `n situa]ia lui, leucocitele s`nt la opt virgul\ cinci, tot normal. Analiza gazelor din s`nge a indicat c\ a trecut printr-o insuficien]\ respiratorie, dar acum s-a stabilizat. I-am administrat intravenos antibiotice, oxigen [i steroizi, tot intravenos. – {i cu masca ce e? am `ntrebat. Oxigen? – Acela e un pulverizator. I s-au administrat Albuteral [i Atrovent, care s`nt bronhodilaltatori. S-a aplecat spre tata [i i-a pus masca la loc pe fa]\. Domnule Cassidy, e[ti un mare lupt\tor. Tata a clipit. – Asta e pu]in spus, a zis Antwoine, r`z`nd gutural. – Ierta]i-m\. Doctorul Patel a tras perdeaua la loc [i s-a `ndep\rtat c`]iva pa[i. L-am urmat, iar Antwoine a r\mas `n apropierea tatei. – ~nc\ fumeaz\? m-a `ntrebat doctorul pe un ton t\ios. Am ridicat din umeri. – Am observat pete de nicotin\ pe degetele lui. Asta e o nebunie, [tii foarte bine. – {tiu. – Se sinucide. – De ceva tot trebuie s\ moar\. – Da, dar gr\be[te procesul. – Poate c\ asta [i vrea, am zis eu.

42
Mi-am `nceput prima zi oficial\ de munc\ pentru Goddard f\r\ s\ fi dormit deloc. De la spital am ajuns la apartament `n jur de patru, m-am g`ndit s\ dorm o or\-dou\, apoi am abandonat ideea, fiindc\ [tiam c\ n-o s\ m\ trezesc la vreme. N-ar fi fost cel mai fericit `nceput `n noua mea slujb\. De aceea, am f\cut du[, m-am ras [i am navigat pe Internet, ca s\ citesc despre concuren]ii companiei, trec`nd `n revist\ News.com [i Slashdot, ca s\ aflu ultimele nout\]i tehnice. M-am `mbr\cat cu un pulover negru [i sub]ire (cel mai asem\n\tor lucru pe care-l aveam ca s\ aminteasc\ de puloverul pe g`t al lui Jock Goddard), o pereche de pantaloni kaki, [i o hain\ maro, unul dintre articolele de `mbr\c\minte sport pe care mi-l alesese administratoarea exotic\ a lui Wyatt. Acum ar\tam ca un membru cu vechime al camarilei lui Goddard. Apoi i-am telefonat valetului [i i-am cerut s\-mi scoat\ Porsche-ul. Portarul care p\rea a fi de serviciu diminea]a devreme [i seara, la orele la care de obicei veneam sau plecam, era un tip de origine hispanic\ trecut de patruzeci [i cinci de ani, pe nume Carlos Avila. Avea o voce stranie, g`tuit\, de parc\ i-ar fi r\mas `n g`tlej un obiect ascu]it [i nu-l putea `nghi]i de tot. M\ pl\cea – `n principal pentru c\ nu-l ignoram, a[a cum procedau majoritatea locatarilor din cl\dire. – Munce[ti din greu, Carlos? l-am `ntrebat c`nd am trecut pe l`ng\ el. Asta era replica pe care mi-o servise c`nd venisem acas\ ridicol de t`rziu, ar\t`nd aproape d\r`mat.

228

JOSEPH FINDER

PARANOIA

229

– M\ spetesc st`nd, domnule Cassidy, a r\spuns el cu un z`mbet larg [i s-a `ntors la [tirile TV. Am mers c`teva intersec]ii, p`n\ la Starbucks, care tocmai se deschidea, [i mi-am cump\rat un latte triplu [i, c`t am a[teptat ca feti[oara devenit\ victim\ a modei piercingului, care visa probabil s\ devin\ prietena vreunul c`nt\re] dintr-un grup grunge, s\ `nc\lzeasc\ laptele cu doi la sut\ gr\sime, am deschis un Wall Street Journal [i am sim]it un nod mare `n stomac. Chiar pe prima pagin\ se l\f\ia un articol despre Trion. Sau, dup\ cum suna titlul, „Dureri la Tion“. Articolul era `nso]it de un fotografie a lui Goddard, parc\ gravat\, ar\t`nd nepotrivit de binedispus, ca [i cum ar fi fost total rupt de realitate [i n-ar fi priceput ce se `nt`mpla. „S`nt num\rate zilele fondatorului Augustine Goddard?“ A trebuit s\ citesc totul de dou\ ori. Mintea nu-mi mergea la capacitate maxim\ [i sim]eam nevoia c\nii de latte, cu care pu[toaica aceea se tot chinuia. Reportajul, scris foarte t\ios [i p\trunz\tor, semnat de William Bulkeley, un cunoscut analist al ziarului, demonstra c\ omul avea leg\turi foarte bune cu cineva de la Trion. Ideea de baz\ era c\ pre]ul ac]iunilor Trion `nregistra o sc\dere, produsele `nt`rziau s\ apar\, compania („`n general considerat\ a fi lider `n ceea ce prive[te produsele de larg consum pe profil de telecomunica]ii“) `nt`mpina greut\]i, iar Jock Goddard, fondatorul Trion, p\rea s\ fi pierdut leg\tura cu ceea ce se `nt`mpla `n jur. Sufletul lui era `n alt\ parte. Urma un pasaj lung despre „`ndelungata tradi]ie“ a fondatorilor de mari companii din domeniul tehnologic care fuseser\ `nlocui]i c`nd firmele lor ajunseser\ la o anumit\ dimensiune. Autorul se `ntreba dac\ Goddard era persoana potrivit\ s\ r\m`n\ la c`rm\ `n perioada de stabilitate care urma uneia de dezvoltare exploziv\. Mai erau multe considera]ii despre actele filantropice ale lui Goddard, eforturile lui caritabile, pasiunea lui de a colec]iona [i repara ma[ini americane de epoc\, modul `n care reconstruise complet un Buick Roadmaster decapotabil din 1949, cu care se m`ndrea. Articolul afirma c\ Jock Goddard avea s\ pice. „Grozav, m-am g`ndit. Dac\ pic\ el, ia ghici cine se duce la vale odat\ cu el.“

Apoi mi-am adus aminte: „Stai pu]in, nu Goddard e patronul meu adev\rat. El e ]inta. Lucrez de fapt pentru Nick Wyatt“. Av`nd `n vedere emo]ia primei zile `n noua func]ie, `mi era u[or s\ uit fa]\ de cine trebuia s\ r\m`n credincios. ~ntr-un t`rziu, mi-a fost adus\ [i cafeaua cu lapte, `n care am pus c`teva pache]ele de zah\r, dup\ care am luat o gur\ s\n\toas\, op\rindu-mi astfel g`tlejul, iar apoi am pus capacul la loc. M-am a[ezat la o mas\ ca s\ termin de citit articolul. Se p\rea c\ jurnalistul era foarte bine informat despre Goddard. Oamenii de la Trion `i f\cuser\ confesiuni. B\tr`nul era atacat. ~n drum spre birou, am `ncercat s\ ascult o parte din CD-ul cu Ani DiFranco pe care-l cump\rasem de la Tower drept component\ a proiectului meu de cercetare care se numea Alana, dar, dup\ vreo dou\ melodii, l-am scos din aparat. Cele c`teva c`ntece nu prea aduceau a muzic\, fiind mai mult piese vorbite. Dac\ voiam a[a ceva, mai bine ascultam Jay-Z sau Eminem. Mul]umesc, azi nu. M-am g`ndit la articolul din ziar [i am `ncercat s\-mi formulez un r\spuns pentru cazul `n care m-ar fi `ntrebat cineva despre el. S\ afirm c\ e o m\g\rie plasat\ de vreunul dintre concuren]i pentru a ne submina? S\ spun c\ autorului `i sc\pase esen]a (care o fi fost aceea)? Sau c\ ridicase c`teva aspecte care trebuiau rezolvate? Am decis s\ adopt o versiune modificat\ a acestui ultim r\spuns – c\, indiferent dac\ afirma]iile erau adev\rate sau nu, important era ce g`ndeau ac]ionarii, iar ei sigur citeau Wall Street Journal, a[a c\, de reflecta realitatea sau nu, trebuia s\ lu\m articolul `n serios. ~n sinea mea, m-am `ntrebat cine `l ura at`t de mult pe Jock Goddard ca s\ st`rneasc\ un asemenea scandal, dac\ el era `ntr-adev\r `n pericol, iar eu tocmai m\ `mbarcasem pe o corabie care se scufunda. Ori, ca s\ m\ exprim mai precis, dac\ Nick Wyatt m\ aruncase pe un vas `n deriv\. Apoi m-am g`ndit: „B\tr`nul [tie c\ are necazuri – de aceea m-a angajat, nu?“ Am luat o gur\ de cafea, `ns\ capacul nu era perfect `nchis, iar lichidul cafeniu-deschis a curs frumu[el `n poala mea. Ar\tam de parc\ avusesem o „sc\pare“. Nici nu se putea concepe un debut mai glorios `n noua mea func]ie. Trebuia s\ iau asta drept un semn.

PARANOIA

231

43
Dup\ ce am ie[it din baia pentru b\rba]i, unde-mi d\dusem silin]a s\ cur\] pata de cafea, dar r\m\sesem cu pantalonii kaki umezi [i bo]i]i, am trecut pe l`ng\ micul stand de ziare din holul Aripii A, din cl\direa principal\, unde se vindeau publica]iile locale, plus USA Today, New York Times, Financial Times, de culoarea somonului, [i Journal. Mald\rul de obicei `nalt de Wall Street Journal se `njum\t\]ise, [i nu era dec`t [apte. Evident, toat\ lumea de la Trion `l citea acum. Mi-am `nchipuit c\ exemplare ale articolului de pe pagina Web a ziarului circulau deja prin e-mail. Am salutat c`nd am trecut pe la recep]ie [i am luat liftul p`n\ la etajul [apte. Flo, asistenta-[ef\ a lui Goddard, `mi transmisese deja prin e-mail am\nunte privind noul meu birou. Corect, birou, nu cubiculum, ba chiar o `nc\pere adev\rat\, la fel de mare ca a lui Jock Goddard ([i, fiindc\ veni vorba, a Norei [i a lui Tom Lundgren). A[ezat la c`teva u[i mai departe de biroul lui Goddard, unde era `ntuneric, la fel ca `n ale celorlal]i directori. Cu toate acestea, `n al meu lumina era aprins\. La pupitrul din camera aflat\ `n fa]a biroului st\tea noua mea asistent\ administrativ\, Jocelyn Chang, o americanc\ de origine chinez\, `n jur de patruzeci de ani, `mbr\cat\ cu un taior de un alb imaculat. Avea spr`ncenele perfect arcuite, p\rul negru tuns scurt [i gura mic\, de forma unei inimioare, proasp\t dat\ cu ruj de culoarea piersicii, ce ar\ta permanent umed. ~[i f\cea de lucru cu un sortator

de coresponden]\. C`nd m-am apropiat, a ridicat ochii, r\m`n`nd cu buzele str`nse, [i mi-a `ntins m`na. – E[ti domnul Cassidy, adev\rat? – Adam, m-am prezentat eu. Nu mi-am dat seama, s\ fi f\cut deja o gre[eal\? Trebuia s\ p\strez distan]a, s\ fiu oficial? Mi se p\rea ridicol [i inutil. La urma urmelor, toat\ lumea i se adresa directorului general executiv cu „Jock“. Iar eu eram de dou\ ori mai t`n\r dec`t ea. – Jocelyn, a spus ea. Avea un accent nazal, tipic celor din zona Boston-ului, ceea ce m-a mirat pu]in. ~nc`ntat\ s\ te cunosc. – La fel. Flo mi-a zis c\ lucrezi aici de o ve[nicie, [i m\ bucur c\-i a[a. (Hop! Femeilor nu le place s\ li se vorbeasc\ a[a.) – De cincisprezece ani, a spus ea pe un ton re]inut. Ultimii trei, pentru Michael Gilmore, predecesorul t\u. A fost transferat `n urm\ cu c`teva s\pt\m`ni, a[a c\ de atunci am fost mai liber\. – Cincisprezece ani... Excelent. Sper s\ m\ aju]i cu experien]a ta. A dat din cap f\r\ s\ z`mbeasc\. Apoi a observat ziarul de sub bra]ul meu. – Sper c\ nu vrei s\-i ar\]i domnului Goddard acel articol. – Sincer s\ fiu, voiam s\ te rog s\-l `nr\mezi ca s\ i-l ofer cadou. Ca s\-[i decoreze biroul. M-a privit fix, cu ochi `ngrozi]i. Apoi, treptat, a sur`s. – Glume[ti, a zis ea. Adev\rat? – Adev\rat. – Scuze. Domnul Gilmore nu era recunoscut pentru sim]ul umorului. – ~n regul\, nici eu. A f\cut un gest din cap, ne[tiind cum s\ ia replica. – Bine. A aruncat o privire la ceasul de la m`n\. Ai o [edin]\ cu domnul Goddard la [apte [i jum\tate. – ~nc\ n-a sosit. {i-a privit din nou ceasul. – Va sosi. Cred c\ este deja `n cl\dire. E foarte punctual. A, numai pu]in, a ad\ugat ea [i mi-a `ntins un document foarte ar\tos, de cel pu]in o sut\ de pagini, legat `ntr-un soi de imita]ie de piele

232

JOSEPH FINDER

alb\struie, iar pe copert\ st\tea scris: „BAIN & COMPANY“. Flo mi-a spus c\ domnul Goddard te-a rugat s\ analizezi dosarul `nainte de [edin]\. – {edin]a asta... care e peste dou\ minute [i jum\tate?! Ea a f\cut un gest din umeri. Era prima punere la `ncercare? Nu aveam cum s\ citesc nici m\car o pagin\ din vorb\ria aceea de ne`n]eles p`n\ la ora [edin]ei [i nu aveam de g`nd s\ `nt`rzii. Bain & Company e o firm\ de consultan]\ [i management de renume mondial, care practic\ ni[te tarife foarte mari [i angajeaz\ oameni de v`rsta mea, mai ne[tiutori dec`t mine, cu care fac instruc]ie p`n\ c`nd se `ndobitocesc [i vorbesc `n dodii, apoi `i pun s\ viziteze companii pentru a `ntocmi rapoarte despre ele, iar la urm\ prezint\ ni[te note de plat\ de sute de mii de dolari pentru `n]elepciunea str`mb\ ce d\ pe afar\ din documente ca acela pe care-l aveam `n m`n\. Iar acesta mai era [i catalogat drept TRION SECRET. Am trecut prin el repede, [i m-au frapat imediat cli[eele [i frazele ame]itoare, dar sonore precum „organizare flexibil\ a circula]iei informa]iilor“, „avantaj competitiv“, „excelen]a opera]iunilor“, „ineficien]e ale costurilor“, „ne-economii de scar\“, „reducerea activit\]ilor care nu contribuie la valoarea ad\ugat\“, bla-bla-bla – [i mi-am dat seama c\ nici nu era nevoie s\ citesc toat\ bazaconia ca s\ [tiu despre ce era vorba. Reduceri de personal. Reducerea num\rului de angaja]i din zona cubiculumurilor. „Minunat, m-am g`ndit eu. Frumos `nceput de via]\ `n v`rful piramidei.“

44
C`nd Flo m-a introdus `n birou, Goddard se afla deja la mas\ `mpreun\ cu Paul Camilletti [i cu `nc\ un tip. Acesta din urm\ era trecut bine de cincizeci [i cinci de ani, chel, av`nd totu[i ni[te r\m\[i]e de p\r ca un breton pe ceaf\, [i `mbr\cat cu un costum cenu[iu dep\[it, c\ma[\ [i cravat\, toate luate parc\ dintr-un magazin oarecare, iar pe un deget al m`inii drepte purta un inel masiv cu sigiliu. L-am recunoscut: Jim Colvin, directorul general pentru opera]iuni. ~nc\perea avea acelea[i dimensiuni ca biroul principal al lui Goddard, trei [i jum\tate pe trei [i jum\tate [i, din cauza mesei mari [i a celor patru c`]i eram, p\rea aglomerat\. M-am `ntrebat de ce discu]ia aceea nu se ]inea `ntr-o sal\ de [edin]e sau `ntr-un loc mai spa]ios, mai potrivit pentru asemenea oameni importan]i. Am salutat, am z`mbit nu tocmai `n largul meu, m-am a[ezat pe un scaun aproape de Goddard [i am l\sat pe mas\ documentul Bain [i cana cu cafea, inscrip]ionat\ cu Trion, pe care Flo mi-o pusese `n m`n\ la intrare. Am scos un blocnotes cu file g\lbui [i m-am preg\tit s\ iau noti]e. Goddard [i Camilletti erau `n c\ma[\, f\r\ haine – f\r\ pulovere negre pe g`t. Goddard p\rea chiar mai b\tr`n [i mai obosit dec`t la ultima noastr\ `nt`lnire. Avea pe nas ni[te ochelari de citit cu rame negre, prin[i pe dup\ g`t cu un [nur. Pe mas\ st\teau `mpr\[tiate c`teva exemplare ale articolului din Wall Street Journal, unul dintre ele marcat pe alocuri cu marker galben [i verde. C`nd m-am a[ezat, Camilletti s-a str`mbat la mine. – El cine e? a `ntrebat. Nu era tocmai un „Bun venit“.

234

JOSEPH FINDER

PARANOIA

235

– ~l mai ]ii minte pe domnul Cassidy, nu? – Nu. – De la discu]ia despre Maestro. Chestia cu armata... – A, noul t\u asistent, a zis el f\r\ nici un entuziasm. Bun. Bine ai venit la centrul de evaluare a daunelor, Cassidy. – Jim, el e Adam Cassidy, a spus Goddard. Adam, Jim Colvin, directorul pentru opera]iuni. Colvin m-a salutat din cap. – Bun\, Adam. – Tocmai discutam despre articolul \sta nenorocit din Journal, a precizat Goddard, [i despre modul cum s\ trat\m problema. – Mda, am `nceput cu un aer `n]elept, e doar un articol. F\r\ `ndoial\ c\ ecoul lui se va stinge peste c`teva zile. – Prostii, m-a repezit Camilletti, holb`ndu-se la mine cu ni[te ochi at`t de fioro[i `nc`t am crezut c\ o s\ `mpietresc. E vorba de Wall Street Journal. {i de prima pagin\. Toat\ lumea `l cite[te. Membrii consiliului de administra]ie, investitori, anali[ti, cine vrei [i nu vrei. E ca un accident feroviar. – {tiu c\ nu e bine, l-am aprobat. Mi-am f\cut `n minte recomandarea de a-mi ]ine gura de acum `ncolo. Goddard a oftat zgomotos. – Am comite cea mai mare gre[eal\ dac\ am supralicita lovitura de r\spuns, a spus Colvin. N-a[ vrea s\ transmitem semnale de panic\ spre industrie. Mi-a pl\cut acea expresie. „s\ supralicit\m lovitura“. Se vedea c\ Jim Colvin era mare amator de golf. – Vreau s\-i chem\m imediat pe cei de la Rela]ii cu investitorii, de la Comunica]ii cu corpora]iile [i s\ redact\m un proiect de r\spuns, plus o scrisoare c\tre editor, a spus Camilletti. – Las\-l naibii de ziar, a s\rit Goddard. Cred c\ mai cur`nd le-a[ acorda un interviu `n exclusivitate celor de la New York Times. E o ocazie de a discuta chestiuni de larg interes pentru `ntreaga industrie, a[ zice. Vor pricepe ei. – Indiferent, a aprobat Camilletti. ~n orice caz, s\ nu protest\m prea zgomotos. Nu-i nevoie s\-i st`rnim pe cei de la Wall Street

Journal s\ scrie o continuare la articolul \sta, ca s\ agite spiritele [i mai mult. – Mie-mi face impresia c\ ziaristul a discutat cu persoane din interior, am zis eu, uit`nd de promisiunea de a-mi ]ine pliscul. Avem idee cine ar fi putut strecura anumite informa]ii? – Eu am primit un mesaj vocal de la reporter acum c`teva zile, dar eram plecat din ]ar\, a spus Goddard. De aceea scrie acolo c\ „nu a fost disponibil s\ dea un r\spuns“. – S-ar putea ca individul s\ m\ fi c\utat [i pe mine – nu [tiu, s\-mi verific `nt`i mesajele –, dar sigur nu i-am telefonat eu, a spus Camilletti. – Nu-mi pot imagina c\ cineva de la Trion ar fi f\cut a[a ceva `n mod deliberat, a spus Goddard. – Vreunul dintre concuren]ii no[tri, a spus Camilletti, poate cei de la Wyatt. Nimeni nu s-a uitat spre mine. M-am `ntrebat dac\ ceilal]i doi aveau idee c\ eu venisem de la Wyatt. Camiletti a continuat: – ~n material apar o mul]ime de elemente care fac referire la afirma]iile unora dintre rev`nz\torii no[tri – British Tel, Vodafone, DoCoMo – despre faptul c\ noile telefoane celulare nu se prea v`nd. Nici una dintre companiile astea nu [i-ar t\ia craca de sub picioare. {i de unde [tie despre DoCoMo din Japonia un reporter care nu iese din New York? Sigur cineva de la Motorola, Wyatt sau Nokia i-a strecurat informa]iile acelea. – Oricum ar fi, faptul e consumat, a spus Goddard. Treaba mea nu e s\ lini[tesc presa, ci s\ conduc blestemata asta de companie. Iar articolul \sta idiot, indiferent c`t de tenden]ios [i de nedrept ar fi – ei, bine, c`t de groaznic e `n realitate? ~n afar\ de titlul care parc\ anun]\ o `nmorm`ntare, ce alte elemente cuprinde care s\ reprezinte o noutate at`t de spectaculoas\? {tiu c\ am ob]inut cifrele propuse `n fiecare trimestru, o dat\ n-am gre[it, de[i, poate chiar le-am dep\[it cu un cent-doi, acolo. Am fost prefera]ii celor de pe Wall Street. Bun, cre[terea veniturilor a `nregistrat o stagnare, dar, Dumnezeule

236

JOSEPH FINDER

PARANOIA

237

mare, toat\ industria e `n suferin]\! Mi-e imposibil s\ nu descop\r o idee de Schadenfreude 1. Marele Homer a dat din cap. – Homer? a f\cut Colvin, nedumerit. – Dar toat\ prostia asta c\ dup\ cincisprezece ani `nregistr\m prima pierdere trimestrial\, a spus Goddard, e o minciun\ grosolan\... Camilletti a cl\tinat din cap. – Ba nu, l-a contrazis el `ncet. E chiar mai r\u de at`t. – Ce tot spui acolo? a `ntrebat Goddard. Tocmai m-am `ntors de la [edin]a noastr\ de v`nz\ri din Japonia, la care s-a afirmat c\ totul merge perfect! – Seara trecut\, c`nd am primit informarea despre articolul \sta, a spus Camilletti, am transmis ni[te e-mailuri c\tre vicepre[edin]i pentru finan]e din Europa [i din Asia/Pacific [i le-am cerut s\-mi trimit\ toate cifrele privind veniturile din s\pt\m`na care a trecut [i veniturile din v`nz\rile ultimului trimestru defalcate pe clien]i. – {i? l-a `mboldit Goddard. – Covington din Bruxelles mi-a r\spuns acum o or\, Brody, din Singapore, la miezul nop]ii, iar cifrele s`nt de rahat. V`nzarea direct\ a mers bine, dar v`nzarea `n detaliu a mers groaznic. ~mpreun\, pentru Asia/Pacific [i Europa/Orientul Mijlociu, asta `nseamn\ [aizeci la sut\ din veniturile noastre, a[a c\ ne pr\bu[im. Jock, realitatea este c\ trimestrul \sta n-o s\ ne ias\ cifrele, [i `nc\ la o diferen]\ foarte mare. E de-a dreptul dezastruos. Goddard a aruncat o privire spre mine. – }i-e limpede c\ ai acces la informa]ii confiden]iale, care nu s`nt destinate publicului, Adam, deci s\ ne fie limpede, nici o vorb\... – Desigur. – Avem, totu[i... a `nceput Goddard, a ezitat, apoi a continuat: Pentru numele lui Dumnezeu, avem AURORA... – Veniturile de la AURORA vor veni abia peste c`teva trimestre, a zis Camilletti. Trebuie s\ gestion\m criza actual\. Pentru opera]iunile curente. {i, d\-mi voie s\-]i spun, c`nd se vor afla cifrele astea, ac]iunile vor suferi o lovitur\, a continuat Camilletti. A spus apoi cu voce re]inut\: Veniturile noastre pentru trimestrul patru vor
1

~n limba german\, bucurie r\ut\cioas\ fa]\ de nenorocirea altuia (n. tr.)

sc\dea cu dou\zeci [i cinci la sut\. Va trebui s\ suport\m costuri mari pentru un inventar excedentar. Camilletti a t\cut [i l-a privit pe Goddard cu sub`n]eles. Estimez o pierdere `nainte de plata taxelor de circa jum\tate de miliard de dolari. Goddard a tres\rit. – Doamne! Camilletti a mers mai departe: – ~nt`mpl\tor, [tiu c\ CS First Boston e deja pe punctul de a ne declasa de la „excelent cotat“ la „ponderat conform pie]ei“. Asta `nseamn\ o trecere de la „ordin de cump\rare“ la „ordin de a[teptare“. Iar asta, `nainte s\ apar\ articolul. – Doamne, a f\cut Goddard, gem`nd [i cl\tin`nd din cap. E at`t de absurd, c`nd [tim ce avem `n preg\tire. – Tocmai de aceea trebuie s\ mai consult\m \sta, a zis Camilletti, `mpung`nd cu ar\t\torul spre documentul Bain pe care `l avea `n fa]\. Goddard a b\tut darabana cu degetele pe studiul Bain. A[a am observat c\ avea degetele boante, iar dosul palmelor era p\tat, tr\d`nd unele probleme de ficat. – {i ce raport frumos legat, a remarcat el. Nu mi-ai spus c`t ne-a costat. – Nu cred c\ vrei s\ [tii, a spus Camilletti. – Serios? S-a str`mbat, ca [i cum [i-ar fi expus decizia definitiv\: Paul, am jurat c\ n-o s\ fac niciodat\ asta. Mi-am dat cuv`ntul. – Isuse, dac\ e vorba de orgoliul t\u, Jock, de vanitatea ta... – E vorba de a-mi respecta cuv`ntul. {i de credibilitate. – Ei, nu trebuia s\ faci o astfel de promisiune. S\ nu promi]i niciodat\ imposibilul. ~n orice caz, c`nd ai f\cut afirma]ia respectiv\, ne aflam `n altfel de economie – vorbim de preistorie. De era mezozoic\, pentru numele lui Dumnezeu. Racheta Trion, care se dezvolt\ cu viteza luminii. S`ntem una dintre companiile din domeniul tehnicii avansate care nu a recurs `nc\ la nici o reducere de personal. – Adam, a zis Goddard, r\sucindu-se spre mine [i privind peste marginea ochelarilor, ai reu[it s\ treci prin raportul \sta ame]itor de bombastic? Am scuturat din cap.

238

JOSEPH FINDER

PARANOIA

239

– L-am primit cu c`teva minute `nainte de [edin]\. Doar l-am r\sfoit. – Te rog s\ te ui]i atent la proiec]iile privind produsele electronice de larg consum. Pagina optzeci [i ceva. Domeniul ]i-e destul de familiar. – Chiar acum? am `ntrebat. – Chiar acum. {i spune-mi dac\ ]i se par realiste. – Jock, a intervenit Jim Colvin, e pur [i simplu imposibil s\ ob]ii proiec]ii nep\rtinitoare de la vreunul dintre [efii de divizie. To]i `[i protejeaz\ subordona]ii, `[i ap\r\ teritoriul. – De aceea `l avem pe Adam, a r\spuns Goddard. El n-are nici un teritoriu de ap\rat. Am c\utat cu disperare prin raportul Bain, `ncerc`nd s\ las impresia c\ [tiu ce fac. – Paul, a zis Goddard, am mai discutat problema asta. O s\-mi spui c\ va trebui s\ renun]\m la opt mii de slujbe dac\ vrem s\ r\m`nem tari pe pozi]ie. – Ba nu, Jock, dac\ vrem s\ r\m`nem solvabili. {i e vorba de peste zece mii de slujbe. – A[a e. Atunci, spune-mi altceva. Tratatul \sta pompos nu spune nic\ieri c\ o companie care `[i reduce personalul sau `[i ajusteaz\, sau cum dracu’ `i spun \[tia, o duce mai bine pe termen lung. Nu vezi dec`t m\suri pe termen scurt. Camilletti a l\sat impresia c\ ar dori s\ r\spund\, numai c\ Goddard nu s-a limitat la at`t: A, [tiu, toat\ lumea procedeaz\ a[a. E reac]ia normal\, ca reflexul genunchiului. Nu merg afacerile? Scap\ de unii oameni. Azv`rle balastul peste bord. Dar disponibiliz\rile astea duc vreodat\ la o cre[tere sus]inut\ a pre]ului ac]iunilor sau a cotei de pia]\? Ce dracu’, Paul, [tii la fel de bine ca mine c\, dup\ ce situa]ia se clarific\, o s\ sf`r[im prin a-i reangaja pe majoritatea. Merit\ s\ cre\m acum o asemenea debandad\? – Jock, a spus Jim Colvin, e vorba de regula aceea optzeci cu dou\zeci – dou\zeci la sut\ din oameni fac optzeci la sut\ din treab\. Renun]\m doar la acest exces.

– Prin excesul \sta te referi la angaja]i devota]i ai companiei, a ripostat Goddard. C\rora le distribuim ecusoanele acelea care vorbesc despre devotament [i loialitate. P\i, nu trebuie s\ existe [i reciprocitate? Noi a[tept\m loialitate din partea lor, dar ei nu merit\ loialitatea noastr\? ~n ce m\ prive[te, dac\ o apuc\m pe calea asta, nu pierdem doar ni[te oameni. Pierdem un sentiment de `ncredere, care e fundamental. Dac\ angaja]ii [i-au respectat partea lor de contract, cum se face c\ noi o c\lc\m `n picioare? Asta nu-i nerespectare de contract? – Jock, a spus Colvin, adev\rul e c\ `n ultimii zece ani ai `mbog\]it o mul]ime de angaja]i de la Trion. ~n acest timp, eu treceam cu vitez\ prin diagramele c`[tigurilor proiectate, `ncerc`nd s\ le compar cu cifrele pe care le consultasem `n ultimele dou\ s\pt\m`ni. – Nu e momentul s\ fii generos, Jock, a spus Camilletti. Nu ne putem permite un asemenea lux. – Ei, nu-i vorba de generozitate, a zis Goddard, b\t`nd darabana pe t\blia mesei. S`nt practic p`n\ la brutalitate. N-am nimic `mpotriv\ s\ sc\p\m de lene[i, plimb\re]i sau tr`ndavi `n costum. S\ se duc\ unde vor. Dar disponibilizarea de asemenea anvergur\ duce la o cre[tere a absenteismului, a concediilor medicale, la pauze prelungite ale oamenilor l`ng\ automatul de ap\ sau cafea ca s\ mai afle ultimele zvonuri. Asta ne paralizeaz\. Exprimat `ntr-un cuv`nt pe care tu `l `n]elegi mai bine, Paul, asta se nume[te sc\dere a productivit\]ii. – Jock..., a intervenit Colvin. – S\ v\ spun eu ce `nseamn\ regula aceea cu optzeci-dou\zeci, a zis Goddard. Dac\ proced\m a[a, optzeci la sut\ dintre angaja]ii mei nu-[i vor dedica activit\]ii de aici dec`t maximum dou\zeci la sut\ din capacit\]ile lor mintale. Adam, cum ]i se par prognozele astea? – Domnule Goddard... – Pe ultimul tip care mi s-a adresat a[a l-am concediat. Am z`mbit. – Jock. Uite, n-o s\ m\ ascund dup\ deget. Nu [tiu multe dintre cifre [i de aceea nu pot da o solu]ie din burt\. Mai ales c\ e vorba de ceva at`t de important. Cunosc `ns\ cifrele de la Maestro [i-]i pot

240

JOSEPH FINDER

PARANOIA

241

spune c\ acestea de aici s`nt clar optimiste, serios. P`n\ vom `ncepe livr\rile c\tre Pentagon – presupun`nd c\ semn\m contractul – cifrele de aici s`nt umflate. – Ceea ce `nseamn\ c\ situa]ia ar putea fi [i mai grav\ dec`t a perceput-o consultantul nostru de sute de mii. – Da. Cel pu]in dac\ cifrele de la Maestro reprezint\ un reper c`t de c`t. M-a aprobat din cap. – Jock, hai s\-]i explic situa]ia `n alte cuvinte, a spus Camilletti. Tata a fost profesor, `n]elegi? A ]inut [ase copii la facultate cu un salariu de profesor, nu m\ `ntreba cum, dar a reu[it. Acum, el [i mama tr\iesc din economiile lui de o via]\, mai toate fiind b\gate `n ac]iuni Trion, pentru c\ eu l-am asigurat c\ e o companie grozav\. La veniturile noastre, nu e vorba de o sum\ mare, dar pierde deja dou\zeci [i [ase la sut\ din economii [i va pierde chiar mai mult de at`t. S\ l\s\m deoparte Fidelity [i TIAA-CREF1. Majoritatea ac]ionarilor no[tri s`nt la fel ca Tony Camilletti, [i lor ce le spunem? Am avut senza]ia foarte pregnant\ c\ Paul Camilletti inventase pe loc toat\ istorioara aceea [i c\, `n realitate, tat\l lui, bancher din domeniul investi]iilor, locuia `n Boca, `ntr-o comunitate cu acces restric]ionat riveranilor, [i c\ juca golf pe s\turate, dar ochii lui Goddard au p\rut a se umezi pu]in. – Adam, a spus Goddard, tu `n]elegi punctul meu de vedere, nu? Pre] de o clip\, m-am sim]it ca o c\prioar\ surprins\ pe [osea, `n lumina farurilor. Era evident ce voia Goddard s\ aud\ din gura mea. Dup\ c`teva secunde, am cl\tinat din cap. – Pentru mine, am rostit eu rar, s-ar p\rea c\, dac\ nu o facem imediat, probabil c\ va trebui s\ faci reduceri mai drastice anul viitor. De aceea, trebuie s\ spun c\ `l aprob pe domnul... pe Paul. Camilletti a `ntins m`na [i m-a b\tut pe um\r. Am avut o u[oar\ reac]ie de recul. Nu voiam s\ se cread\ c\ trecusem `n tab\ra cuiva – dezert`nd din tab\ra [efului meu. Nu era un `nceput prea fericit `n acea func]ie. – {i ce condi]ii propui? a `ntrebat Goddard oft`nd.
1

Fonduri private de pensii [i investi]ii (n.tr.)

Camilletti a z`mbit: – Patru s\pt\m`ni de pl\]i compensatorii. – Indiferent de c`nd lucreaz\ la noi? Nu. Dou\ s\pt\m`ni de pl\]i compensatorii pentru fiecare an c`t au fost angaja]i, plus dou\ s\pt\m`ni suplimentar pentru fiecare an ce dep\[e[te zece ani de serviciu. – Asta-i o nebunie, Jock! ~n unele cazuri, vom face pl\]i compensatorii pe un an, poate mai mult. – Astea nu-s pl\]i compensatorii, a murmurat Colvin, ci asigur\ri sociale. Goddard a ridicat din umeri. – Ori `i disponibiliz\m `n condi]iile astea, ori deloc. Mi-a aruncat o privire am\r`t\. Adam, dac\ ie[i vreodat\ la mas\ cu Paul, s\ nu-l la[i s\ aleag\ vinul. Apoi s-a `ntors c\tre directorul financiar. Vrei ca disponibiliz\rile s\ intre `n vigoare pe 1 iunie, corect? Camilletti a dat din cap, `nc\ nesigur. – Parc\ ]in minte, a spus Goddard, dar nu s`nt chiar sigur, c\ am semnat un contract de pl\]i compensatorii de un an cu diviziunea CableSign, pe care am achizi]ionat-o anul trecut, [i contractul expir\ la treizeci [i unu mai. Cu o zi `nainte. Camilletti a ridicat nep\s\tor din umeri. – P\i, bine, Paul, e vorba de o mie de lucr\tori care vor primi salariul pe o lun\, plus un salariu lunar pentru fiecare an de serviciu – asta dac\ `i punem pe liber cu o zi mai devreme. Un pachet de disponibilizare corect. O zi ar `nsemna enorm pentru acei oameni. Astfel `[i vor primi doar salariul pe dou\ s\pt\m`ni am\r`te. – ~nt`i iunie e `nceput de trimestru... – N-o s\ le fac asta. S\ stabilim treizeci mai. {i pentru angaja]ii ale c\ror op]iuni de cump\rare ac]iuni au sc\zut, le oferim dou\sprezece luni ca s\-[i exercite drepturile. Iar eu o s\ accept o reducere de salariu – la un dolar. Paul, tu ce salariu `]i propui? Descump\nit, Camilletti a sur`s. – Tu ai mai multe op]iuni de cump\rare ac]iuni dec`t mine. – Facem asta o singur\ dat\, a zis Goddard. O dat\ [i atunci s\ o facem cum se cuvine. N-o s\ tai de dou\ ori. – S-a `n]eles, a aprobat Camilletti.

242

JOSEPH FINDER

– Bine, a spus Goddard [i a oftat. A[a cum v\ spuneam mereu, uneori trebuie s\ accep]i realitatea [i s\ aplici programul. Dar `nt`i vreau s\ discut\m problema cu `ntreaga echip\ de conducere, s\ aducem c`t mai mul]i se poate. Vreau, de altfel, s\ discut [i cu b\ncile de investi]ii. Dac\ r\sufl\ ceva, [i m\ tem c\ a[a se va `nt`mpla, o s\ fac un anun] c\tre companie prin Web, a spus Goddard, [i o s\-l difuz\m m`ine, dup\ `ncheierea zilei de tranzac]ii bursiere. {i, `n acela[i timp, o s\ dau [i o declara]ie public\. Dar p`n\ atunci nu vreau s\ se sufle o vorb\ despre asta – e demoralizant. – Dac\ vrei, fac eu anun]ul, a propus Camilletti. ~n felul acesta, r\m`i cu m`inile curate. Goddard l-a fulgerat cu privirea. – N-o s\-]i pun ]ie `n spinare a[a ceva. Refuz. E hot\r`rea mea – eu am fost cu credibilitatea [i gloria, eu – pe coperta revistelor, de aceea tot eu o s\ duc [i crucea asta. A[a e cinstit. – Am propus doar pentru c\ `n trecut ai f\cut multe anun]uri `n favoarea oamenilor. Te vor pune `n frigare... Cu un aer mohor`t, Goddard a f\cut un gest din umeri. – Acum cred c\ to]i o s\-mi spun\ Goddard-Drujb\ sau cine [tie cum. – Cred c\ Jock-Bomba-cu-Neutroni ar suna mai bine, am zis, [i, pentru prima oar\ `n cursul acelei [edin]e, Goddard a z`mbit sincer.

45
Am ie[it din birou cu un sentiment de u[urare, dar [i ap\sat de g`nduri. Supravie]uisem primei [edin]e al\turi de [ef [i nu m\ f\cusem chiar de r`s. Eram `ns\ `n posesia unui mare secret al companiei, o informa]ie destinat\ doar celor din conducere, care avea s\ schimbe via]a multor oameni. Asta era: hot\r`sem s\ nu le transmit informa]ia asta lui Wyatt [i celorlal]i. Nu f\cea parte din misiunea mea, nu intra `n obliga]iile fi[ei de post. Nu avea nici o leg\tur\ cu chestia de cercetare. Nu era nevoie s\-mi informez m`nuitorii. Oricum nu aveau idee c\ [tiam a[a ceva. S\ afle despre concedierile de la Trion odat\ cu toat\ lumea. Muncit de g`nduri, am cobor`t din lift la etajul trei din Aripa A ca s\ iau masa de pr`nz, ceva mai t`rziu, c`nd am v\zut o figur\ familiar\ venind spre mine. Un tip t`n\r, `nalt, slab, spre treizeci de ani, tuns f\r\ gust, m-a strigat: „Hei, Adam!“, `n clipa c`nd se urca `n lift. Chiar `n frac]iunea de secund\ `n care `ncercam s\-mi amintesc numele lui, am sim]it un gol `n stomac. Instinctiv, detectasem pericolul `nainte ca mintea mea s\ perceap\ ceva. Am dat din cap [i mi-am v\zut de drum. Sim]eam c\-mi arde fa]a. ~l chema Kevin Griffin, un tip agreabil, chiar dac\ ar\ta ca naiba, [i un juc\tor bun de baschet. C`nd eram la Wyatt, f\ceam cu el concursuri de aruncare la co[. Lucra la Diviziunea `ntreprinderi [i se ocupa de v`nzarea de rutere. Mi-am adus aminte c\ era foarte inteligent [i, `n ciuda aspectului de las\-m\-s\-te-las, era foarte ambi]ios.

244

JOSEPH FINDER

~ntotdeauna dep\[ea cifra de v`nz\ri [i obi[nuia s\ glumeasc\, f\r\ s\ devin\ jignitor, `n leg\tur\ cu atitudinea mea nep\s\toare fa]\ de munca pe care o f\ceam. Cu alte cuvinte, [tia ce fusesem `n realitate. – Adam! a insistat el. Adam Cassidy! Hei, ce faci tu aici? Nu-l mai puteam ignora, a[a c\ m-am `ntors. }inea o m`n\ `ntre u[ile liftului, ca s\ nu se `nchid\. – A, salut, Kevin, am f\cut eu. Acum lucrezi aici? – Da, la V`nz\ri. P\rea `nc`ntat peste m\sur\, de parc\ ar fi fost vreo `nt`lnire de nu [tiu c`]i ani de la absolvirea vreunei [coli. {i-a cobor`t glasul: Nu te-au dat afar\ de la Wyatt din cauza acelei petreceri? A pufnit `ntr-un r`s re]inut, f\r\ nici o r\utate, ci doar cu un aer de conspirator. – Nuu, dup\ ce am [ov\it o clip\, `ncerc`nd s\ par degajat [i binedispus. A fost o mare ne`n]elegere. – Mdaa, a zis el ne`ncrez\tor. {i aici, ce lucrezi? – Acela[i lucru, acela[i, am r\spuns. Hei, m\ bucur c\ te-am rev\zut, amice. Iart\-m\, trebuie s\ ajung undeva. ~n timp ce u[ile liftului se `nchideau, m-a privit cu un aer curios. Nu suna a bine.

Partea a cincea DECONSPIRAT
Deconspirat: Expunerea personalului, a instala]iilor (cum ar fi case conspirative) sau a altor elemente ale unei activit\]i sau organiza]ii clandestine. Un agent deconspirat este acela a c\rui identitate este cunoscut\ adversarului. Manualul spionului: Enciclopedia spionajului

46
Eram distrus. Kevin Griffin [tia c\ nu lucrasem la proiectul Lucid de la Wyatt, [tia [i c\ nu eram un tip str\lucit. Cuno[tea realitatea. Probabil c\ revenise deja `n p\tr\]elul lui [i m\ c\uta pe re]eaua intern\, uimit s\ m\ g\seasc\ drept asistent executiv al pre[edintelui [i al directorului executiv. C`t va dura p`n\ va `ncepe s\ se intereseze, s\ povesteasc\ [i s\ pun\ `ntreb\ri? Cinci minute? Cinci secunde? Cum dracu’ se `nt`mplase asta dup\ alc\tuirea unor planuri minu]ioase, preg\tirea terenului de c\tre oamenii lui Wyatt? Cum de-au permis angajarea de c\tre Trion a unui om care putea sabota `ntregul e[afodaj? Ame]it, m-am uitat `n jur [i am constatat c\ ajunsesem la raionul de delicatese al bufetului. Brusc, mi-a pierit pofta de m`ncare. Mi-am luat totu[i un sandvi[ cu [unc\ [i ca[caval, pentru c\ aveam nevoie de proteine, un Pepsi dietetic [i m-am `ntors la birou. Jock Goddard era `n apropierea u[ii mele [i st\tea de vorb\ cu un alt director. Mi-a surprins privirea [i a ridicat ar\t\torul unei m`ini ca s\-mi dea de [tire c\ voia s\ discute cu mine, de aceea am r\mas st`ngaci, la o oarecare dep\rtare, a[tept`nd s\-[i termine discu]ia. Dup\ dou\ minute, Jock [i-a l\sat palma pe um\rul celuilalt, a luat un aer solemn, apoi a intrat `n biroul meu. – Tu, a zis el [i s-a a[ezat pe scaunul destinat vizitatorilor. Singurul loc unde m\ puteam a[eza era la birou, ceea ce mi s-a p\rut pe dos – doar era directorul general executiv! –, dar nu aveam

248

JOSEPH FINDER

PARANOIA

249

alt\ solu]ie. M-am lini[tit, am z`mbit ezitant, deoarece nu [tiam la ce s\ m\ a[tept. – A[ zic\ c\ ai trecut cu succes examenul, m-a anun]at Goddard. Felicit\ri! – Serios? Am crezut c\ m-am f\cut de r`s, am r\spuns. Nu m-am sim]it tocmai bine c\ a trebuit s\ iau partea altcuiva. – De aceea te-am angajat. A, nu ca s\ mi te opui, ci ca s\ spui adev\rului pe nume, ca s\ m\ exprim a[a. – Nu era adev\rul, am protestat, ci doar opinia cuiva. Poate c\ insistam prea mult pe tema asta. Goddard s-a frecat la ochi cu degetele lui boante. – Pentru un director executiv, lucrul cel mai u[or – dar [i cel mai periculos – e s\ piard\ contactul. Nimeni nu e dispus s\-mi prezinte adev\rul netrucat. To]i vor s\ m\ abureasc\. Fiecare are propriul scop. ~]i place istoria? Nu considerasem niciodat\ istoria ceva care s\-]i „plac\“, de aceea am ridicat din umeri. – Oarecum. – ~n cel de-al Doilea R\zboi Mondial, Winston Chruchill a `nfiin]at un serviciu `n afara lan]ului obi[nuit de comand\, a c\rui sarcin\ era s\-i prezinte adev\rul curat, f\r\ `nflorituri. Cred c\ se chema Serviciul statistic, sau cam a[a ceva. ~n fine, ideea era c\ nim\nui nu-i pl\cea s\-i dea ve[ti proaste, dar el [tia c\ trebuie s\ le afle [i pe acelea, ca s\-[i poat\ face treaba. Am dat din cap. ~nfiin]ezi o companie, soarta `]i z`mbe[te de c`teva ori [i po]i ajungi o figur\ aproape legendar\ pentru oameni care nu [tiu dec`t s\ te laude, a continuat Goddard. Eu n-am nevoie s\-mi s\rute cineva... \\, inelele de pe m`n\. Eu vreau cinste. Acum, mai mult ca niciodat\. Exist\ o axiom\ `n lumea afacerilor, care sus]ine c\ firmele mari din domeniul tehnologiei `[i dep\[esc fondatorii. A[a s-a `nt`mplat cu Rod Canion de la Compaq, Al Shugart de la Seagate. Cei de la Apple Computers chiar l-au `nl\turat pe Steve Jobs, cred c\ mai ]ii minte, dup\ care el a revenit c\lare pe un cal alb [i a salvat compania. Necazul e c\ nu exist\ fondatori b\tr`ni [i `ndr\zne]i.

Consiliul meu de administra]ie a avut mereu `ncredere `n mine, dar cred c\ rezervele lor de `ncredere au `nceput s\ sece. – De ce spui asta, domnule? – Te rog s\ `ncetezi cu acest „domnule“, m-a repezit Goddard. Articolul din Wall Street Jorunal a fost o lovitur\ sub centur\. Nu m-ar mira s\ aflu c\ ideea apar]ine unor nemul]umi]i din consiliul de administra]ie, care consider\ c\ ar fi cazul s\ cedez locul, s\ m\ retrag la casa mea de la ]ar\ [i s\ peticesc tot timpul la ma[inile mele de epoc\. – {i nu vrei s\ se `nt`mple a[a ceva, nu? S-a str`mbat. – O s\ procedez cum e mai bine pentru Trion. Compania asta reprezint\ via]a mea. Oricum, ma[inile s`nt doar un hobby – dac\ transformi un hobby `ntr-o preocupare permanent\, nu mai g\se[ti nici un pic de pl\cere `n el. Mi-a `ntins un dosar gros. ~n e-mail ai un document `n format PDF, care e copia dosarului. Planul nostru strategic pe urm\toarele optsprezece luni – produse noi, actualiz\ri, toate chestiile. Vreau s\-mi prezin]i p\rerea ta sincer\, f\r\ `nflorituri – o prezentare, cum vrei s-o nume[ti, o analiz\ general\, ca o vedere din avion. – {i c`nd vrei s\-]i prezint situa]ia? – C`t de cur`nd. Iar dac\ exist\ vreun proiect `n care vrei s\ te implici, ca reprezentant al meu, e[ti liber. O s\ vezi c\ s`nt multe lucruri interesante `n preg\tire. Unele dintre ele s`nt p\strate `n secret. A, Doamne, mai avem ceva `n preg\tire, codificat AURORA, care ne poate schimba soarta. – AURORA? am `ntrebat, sim]ind c\ mi se usuc\ g`tlejul. Cred c\ ai adus vorba de el [i la [edin]\, nu? – I l-am `ncredin]at spre organizare lui Paul. O chestie epocal\. Mai s`nt c`teva chichi]e ale prototipului care trebuie rezolvate, dar produsul e pe cale de a fi lansat. – Pare foarte interesant, am spus, str\duindu-m\ s\ nu-mi tr\dez interesul. A[ fi dispus s\ dau o m`n\ de ajutor [i la acest proiect. – A, sigur c\ vrei, nici nu m\ `ndoiesc. Dar toate la vremea lor. N-a[ vrea s\ te distrag de la unele aspecte legate de ac]iunea de

250

JOSEPH FINDER

disponibilizare, pentru c\, odat\ prins `n AURORA... ~n]elegi, n-a[ vrea s\ te apuci de prea multe, pentru c\ a[a n-o s\ duci nici o sarcin\ la bun sf`r[it. S-a ridicat, [i-a `mpreunat palmele. Acum trebuie s\ m\ duc la studio, s\ `nregistrez anun]ul care se va transmite pe re]eaua noastr\, lucru care nu m\ `nc`nt\ c`tu[i de pu]in, ca s\-]i spun drept. Am z`mbit `n]eleg\tor. ~n orice caz, a ad\ugat Goddard `nainte de plecare, `mi pare r\u c\-]i pun prea multe `n bra]e, dar am sentimentul c\ o s\ te descurci.

47
Am ajuns la casa lui Wyatt `n acela[i timp cu Meacham, care a f\cut c`teva glume `n leg\tur\ cu Porsche-ul meu. Am fost condu[i `n sala de for]\, dotat\ cu tot felul de aparate [i amplasat\ la subsol, dar, datorit\ structurii terenului, se afla la nivelul solului. Wyatt tocmai ridica greut\]i st`nd pe o banchet\ `nclinat\ – aproape [aptezeci de kilograme. Purta doar un [ort de gimnastic\, destul de sumar, f\r\ tricou [i p\rea mai bine cl\dit dec`t `mi `nchipuisem. Tipul sem\na cu fratele lui Godzila. {i-a terminat seria, apoi, f\r\ s\ scoat\ o vorb\, s-a ridicat [i s-a [ters de transpira]ie cu un prosop. – Te-a concediat? m-a `ntrebat el. – ~nc\ nu. – Normal, Goddard are alte lucruri pe cap. Mai ales acum, c`nd compania i se destram\. S-a uitat la Meacham [i au chicotit am`ndoi. Ce are de spus sf`ntul Augustin despre asta? ~ntrebarea era destul de fireasc\, dar venise at`t de brusc `nc`t m-a luat pe nepreg\tite. – Nu prea multe. – Prostii, a zis Wyatt, venind mai aproape de mine [i privindu-m\ fix, `ncerc`nd s\ m\ intimideze cu simpla prezen]\ fizic\. Corpul lui emana o c\ldur\ umed\, mirosind nepl\cut a amoniac: mirosul specific halterofililor, care bag\ `n ei prea multe proteine. – N-am prea asistat la discu]ii pe tema asta, m-am corectat eu. Vreau s\ spun c\ articolul i-a speriat stra[nic – pentru c\ a fost agita]ie mare dup\ aceea. Ceva mai mult\ nebunie dec`t de obicei.

252

JOSEPH FINDER

PARANOIA

253

– De unde [tii ce `nseamn\ „de obicei“? a f\cut Meacham. Doar e prima ta zi la etajul [apte. – A[a am avut senza]ia, am r\spuns eu neconving\tor. – C`t din articol e adev\rat? m-a `ntrebat Wyatt. – Cum, vrei s\ spui c\ nu l-ai comandat tu? m-am mirat eu. Wyatt m-a privit p\trunz\tor. – O s\ le ias\ planul pe trimestrul \sta sau nu? – Habar n-am, am min]it eu. Doar n-am stat `n biroul lui Goddard toat\ ziua. Nu-mi dau seama de ce m\ `nc\p\]`nam s\ nu dezv\lui cifrele dezastruoase pentru acel trimestru sau vestea privind iminentele disponibiliz\ri. Poate sim]eam c\ Goddard `mi `ncredin]ase un secret [i a[ fi comis un p\cat `n[el`ndu-i `ncrederea. Dumnezeule, eram un spion nenorocit, o c`rti]\ – de c`nd devenisem at`t de idealist? De ce trasasem o grani]\: asta v\ spun, asta nu? A doua zi, c`nd [tirea privind concedierile avea s\ se fac\ public\, Wyatt o s\ fac\ spume c\ nu l-am anun]at. Nu va crede c\ nu am avut habar de asta. De aceea, am mai dres-o pu]in: – Dar se preg\te[te ceva, am continuat eu. Ceva mare. Un soi de anun], `n cur`nd. Apoi i-am `ntins lui Wyatt un dosar con]in`nd o copie a planului strategic pe care Goddard mi-l d\duse spre studiu. – Ce-i \sta? a `ntrebat Wyatt. L-a a[ezat pe bancheta aparatului, [i-a tras un tricou peste cap, apoi a `nceput s\ r\sfoiasc\ dosarul. – Planul strategic al celor de la Trion pe urm\toarele optsprezece luni. Inclusiv descrieri am\nun]ite ale noilor produse aflate `n preg\tire. – Inclusiv AURORA? Am cl\tinat din cap. – Oricum, Goddard a adus vorba de el. – ~n ce context? – A zis c\ exist\ un proiect mare, codificat AURORA, care va constitui o cotitur\ pentru companie. {i c\ i l-a `ncredin]at lui Camilletti. – Aha. Camilletti se ocup\ de toate achizi]iile, iar sursele mele sus]in c\ proiectul AURORA a fost asamblat cu ajutorul c`torva

companii pe care Trion le-a achizi]ionat `n secret `n ultimii ani. Goddard a spus despre ce e vorba? – Nu. – {i n-ai `ntrebat? – Sigur c\ am `ntrebat. I-am spus c\ m-ar interesa s\ particip la ceva at`t de important. R\sfoind planul strategic, Wyatt a devenit brusc t\cut. Ochii s\i examinau paginile cu rapiditate, `ntr-o stare febril\. ~n acest timp, i-am `ntins lui Meacham o bucat\ de h`rtie. – Num\rul personal de mobil al lui Jock. – Jock? a f\cut el cu dezgust. – Toat\ lumea `i spune a[a. Asta nu `nseamn\ c\ s`ntem amici la cataram\. ~n orice caz, asta te-ar putea ajuta s\ verifici multe dintre cele mai importante discu]ii ale lui. Meacham a luat h`rtia f\r\ s\-mi mul]umeasc\. – Mai e ceva, i-am spus eu lui Meacham, `n vreme ce Wyatt continua s\ citeasc\, fascinat. Am o problem\. – Termin\ cu prostiile! – La Trion e un nou angajat, un tip pe nume Kevin Griffin, la V`nz\ri. L-au furat de la voi – de la Wyatt. – {i? – Am fost amici. – Prieteni? – Cam a[a ceva. Jucam baschet `mpreun\. – Te-a cunoscut `n cadrul companiei? – Exact. – Drace! a exclamat Meacham. Asta chiar e o problem\. Wyatt a ridicat ochii din h`rtii. – F\-l praf! a zis el. Meacham a dat aprobator din cap. – Ce `nseamn\ asta? am vrut s\ [tiu. – ~nseamn\ c\ o s\ ne ocup\m de el, m-a l\murit Meacham. – Astea s`nt informa]ii de valoare, a recunoscut Wyatt `n cele din urm\. Foarte, foarte folositoare. Ce vrea s\ faci cu ele?

254

JOSEPH FINDER

– S\-i dau o p\rere global\ privind portofoliul de produse. Ce promite, ce nu, ce probleme ar putea s\ apar\. Orice. – Nu e prea clar. – A zis c\ vrea o privire din avion a problemelor. – Iar avionul s\ fie pilotat de Adam Cassidy, geniu `n marketing, a spus Wyatt, v\dit amuzat. Atunci, ia un blocnotes [i ceva de scris [i noteaz\-]i. O s\ te fac o mare stea.

48
Am stat treaz mai toat\ noaptea: din nefericire, `ncepusem s\ m\ obi[nuiesc. Mai bine de o or\, resping\torul Nick Wyatt mi-a prezentat o vedere general\ a liniei de produse Trion, inclusiv tot felul de informa]ii secrete, lucruri [tiute de foarte pu]ine persoane. Era ca [i cum Rommel se documenta `n privin]a pozi]iilor ocupate de Montgomery. Evident, [tia extraordinar de multe lucruri despre pia]\, pentru c\ era unul dintre concuren]ii principali ai companiei Trion [i de]inea tot felul de informa]ii importante, pe care era dispus s\ mi le `ncredin]eze `n scopul exclusiv de a-l impresiona pe Goddard. Pierderea lui pe termen scurt `i aducea un c`[tig strategic pe termen lung. La miezul nop]ii am ajuns `ntr-o goan\ la Harbor [i m-am apucat s\ lucrez `n Power Point, asambl`nd diapozitivele pentru prezentarea pe care urma s\ i-o fac lui Goddard. Cinstit s\ fiu, m\ cam ambalasem. {tiam c\ nu-mi puteam bate joc; trebuia s\ func]ionez la capacitate maxim\. At`ta vreme c`t beneficiam de informa]ii secrete de la Wyatt, aveam s\-l impresionez pe Goddard, dar ce avea s\ se `nt`mple c`nd voi da de fundul sacului? Dac\-mi cerea p\rerea despre ceva [i atunci `mi d\deam de gol totala ignoran]\? Ce m\ f\ceam? C`nd am sim]it c\ nu mai pot lucra, am f\cut o pauz\ ca s\-mi verific mesajele pe Yahoo, Hotmail [i Hushmail. Obi[nuitele gunoaie [i spam-uri – „Viagra online CUMP|RA}I DE LA NOI VIAGRA F|R| RE}ET|“, sau „CEL MAI BUN SITE XXX“,

256

JOSEPH FINDER

PARANOIA

257

sau „Cum s\ ob]ii aprobarea pentru ipotec\“. Nimic de la „Arthur“. Apoi am intrat pe site-ul Trion. Mi-a s\rit `n ochi un e-mail. Era de la KGriffin@trionsystems.com. Am dat clic pe el.
SUB J : Tu FRO M : KGriffin TO : ACassidy Amice! Grozav\ revedere! M-am bucur s\ te v\d at`t de dichisit [i s\ aflu c\-]i merge at`t de bine – e[ti mare! M\ impresioneaz\ cariera ta de aici. Plute[te ceva `n aer? Paseaz\-mi [i mie! Vreau s\ cunosc [i eu o serie de oameni la Trion [i te-a[ invita la mas\. D\-mi de [tire! Kev

N-am r\spuns – trebuia s\ concep un plan de ac]iune. Tipul se interesase de mine, v\zuse noua mea func]ie [i nu [tia ce s\ cread\. Nu mi-am dat seama dac\ voia s\ ne `nt`lnim din curiozitate sau ca s\ m\ perie, aici era buba. Meacham [i Wyatt spuseser\ c\ se vor ocupa de el, nu-mi era clar ce `nsemna asta, dar, p`n\ atunci, trebuia s\ fiu extrem de prudent. Kevin Griffin reprezenta o bomb\ cu ceas care abia a[tepta s\ explodeze. Nu voiam s\ m\ apropii de el. Apoi am ie[it [i am reintrat folosind identitatea [i parola Norei. Era dou\ diminea]a [i mi-am `nchipuit c\ nu era pe Net. Era o or\ potrivit\ s\-i v\d mesajele arhivate [i s\ descarc tot ce avea leg\tur\ cu AURORA, dac\ exista a[a ceva. Tot ce-am reu[it a fost: „PAROL| INCORECT|“. Am tastat din nou parola ei, de data asta mai atent, [i am ob]inut acela[i rezultat. De data asta eram convins c\ nu gre[isem. ~[i schimbase parola. De ce? C`nd am c\zut lat `n pat, prin minte `mi vuiau tot felul de g`nduri, `ncerc`nd s\-mi explic de ce-[i schimbase parola. Poate c\ paznicul acela, Luther, venise `ntr-o noapte c`nd Nora r\m\sese mai t`rziu dec`t de obicei, [i se a[teptase s\ m\ g\seasc\ pe mine, ca s\ mai discut\m despre ma[ini Mustang, dar o g\sise `n schimb pe Nora. Poate se `ntrebase ce c\uta `n biroul acela, poate chiar –

lucru total improbabil – o luase la `ntreb\ri. Apoi `i f\cuse o descriere a mea, iar ea `[i d\duse imediat seama; nu ar fi fost nevoie s\ se chinuiasc\ prea mult. Dar dac\ lucrurile s-ar fi petrecut a[a, nu [i-ar fi schimbat doar parola, nu? Nu s-ar fi oprit aici. Ar fi vrut s\ [tie ce c\utam `n biroul ei, pentru c\ nu primisem permisiunea de a scotoci. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc la ce putea s\ urmeze... Ori poate explica]ia era c`t se poate de simpl\. Poate-[i schimbase parola din obi[nuin]\, a[a cum se recomanda fiec\rui angajat Trion s\ procedeze la fiecare [aizeci de zile. Pesemne c\ asta era. N-am dormit deloc bine [i, dup\ dou\ ore de v`nzoleal\ [i `ncerc\ri e[uate, m-am hot\r`t s\ m\ scol, am f\cut du[ [i m-am `mbr\cat, dup\ care am plecat la slujb\. Lucrarea pentru Goddard era terminat\; cu cealalt\ activitate, cea de spionaj `n favoarea lui Wyatt, r\m\sesem `n urm\. C`nd am ie[it, am aruncat o privire `n oglind\. – Te-ai trezit deja? m-a `nt`mpinat Carlos, portarul, c`nd mi-a sosit [i Porsche-ul `n fa]a cl\dirii. Nu-i bun deloc programul \sta, domnule Cassidy. O s\ te-mboln\ve[ti. – Ba nu, am spus eu. M\ face s\ r\m`n cinstit.

PARANOIA

259

49
Pu]in dup\ ora cinci diminea]\, garajul de la Trion era aproape gol. Am avut o senza]ie stranie afl`ndu-m\ acolo, `n spa]iul acela pustiu. L\mpile fluorescente b`z`iau [i sc\ldau totul `ntr-un soi de cea]\ verzuie, iar aerul mirosea a benzin\, a ulei de motor [i a orice mai picura din ma[ini: lichid de fr`n\, antigel [i, probabil, Mountain Dew ce se v\rsase pe jos. Pa[ii mei r\sunau cu ecou. Am luat liftul din spate p`n\ la etajul [apte, care era, de asemenea, pustiu, [i am mers pe coridorul directorilor, prin dreptul birourilor lui Colvin, Camilletti [i ale altora, pe care `nc\ nu-i `nt`lnisem, p`n\ am ajuns la al meu. Toate erau cufundate `n `ntuneric [i `nchise; `nc\ nu sosise nimeni. Biroul meu reprezenta doar ceva poten]ial – nimic altceva dec`t masa de lucru goal\, scaune [i computer, un mouse pad cu inscrip]ia Trion, un fi[et `n care nu apucasem s\ pun nimic, o bibliotec\ `n care st\teau c`teva c\r]i. Ar\ta ca biroul unui nomad, al unui r\t\citor, al cuiva care se putea ridica `n orice clip\ [i pleca, fie [i la miez de noapte. Trebuia s\ i se dea pu]in\ personalitate – fotografii `nr\mate, ni[te obiecte sportive pentru colec]ionari, ceva haios, ceva grav, capabil s\ inspire la munc\. Avea nevoie de o amprent\ personal\. Poate c\ aveam s\ m\ ocup [i de asta, dar dup\ ce recuperam orele nedormite. Mi-am introdus parola, m-am conectat [i am verificat mesajele. Dup\ miezul nop]ii, se transmisese un e-mail c\tre to]i angaja]ii Trion din `ntreaga lume, prin care erau ruga]i s\ intre pe site-ul companiei

ceva mai t`rziu `n cursul zilei, la ora 17 dup\ fusul orar, pentru a citi un „anun] important f\cut de directorul general executiv Augustine Goddard“. Asta avea s\ dea na[tere unui val de zvonuri. Toat\ lumea va transmite mesaje `n st`nga [i `n dreapta. M-am `ntrebat c`]i oameni de la v`rf – un grup din care acum f\ceam [i eu parte – [tiau adev\rul. Nu mul]i, puteam b\ga m`na `n foc. Goddard men]ionase c\ AURORA, mirobolantul proiect despre care refuzase s\ vorbeasc\, era feuda lui Paul Camilletti. M-am `ntrebat dac\ `n biografia acestuia exista ceva care s\ arunce c`t de c`t lumin\ asupra acelui proiect, de aceea am tastat numele lui `n lista persoanelor din companie. Mi-a ap\rut fotografia lui, sever\ [i cople[itoare, [i totu[i ar\t`ndu-l mai atr\g\tor dec`t `n realitate. O biografie `n c`teva cuvinte: n\scut la Genesceo, New York, educat la [coli publice `n nordul statului New York – traducere, probabil nu crescuse `ntr-o familie bogat\ – Swarthmore, Harvard Business School, o ascensiune meteoric\ la o companie de produse electronice de larg consum care fusese c`ndva `n concuren]\ cu Trion, dar fusese achizi]ionat\ ulterior de Trion. Vicepre[edinte la Trion de ceva mai pu]in de un an, dup\ care fusese numit director financiar. Un om mereu `n mi[care. Am dat clic pe hyperlink-uri privind ierarhia [i mi-a ap\rut o mic\ diagram\ ce indica toate unit\]ile [i diviziunile aflate sub conducerea lui. Una dintre ele era Unitatea de cercet\ri tehnologice avansate, care `i era subordonat\ direct. Alana Jennings era director de marketing. Paul Camilletti conducea direct proiectul AURORA. Dintr-o dat\, devenise foarte, foarte important. Am trecut prin dreptul biroului s\u, sim]ind c\ inima `mi bate parc\ `n t`mple, [i n-am v\zut, desigur, nici urm\ de el. Abia trecuse de cinci. Am observat c\ echipa de cur\]enie trecuse deja pe acolo: `n co[ul de h`rtii se pusese un sac de plastic curat, se vedeau `nc\ dungile f\cute de peria aspiratorului, iar totul mirosea a lichide de cur\]are. Pe coridor nu se z\rea nimeni, probabil c\ nu era nimeni pe tot etajul.

260

JOSEPH FINDER

Eram pe punctul de a dep\[i o grani]\ [i de a ini]ia ceva riscant la un nivel cu totul diferit. Nu m\ speria sosirea vreunui paznic. ~i puteam spune c\ s`nt noul asistent al lui Camilletti – el de unde naiba s\ [tie? Dar dac\ venea asistenta lui foarte devreme, ca s\ rezolve cine [tie ce? Sau, ceea ce nu era imposibil, dac\ ap\rea chiar el, ca s\ `nceap\ ceva la prima or\? Av`nd `n vedere marele anun], poate voia s\ dea telefoane, s\ scrie e-mailuri, faxuri c\tre birourile Trion din Europa, care erau cu [ase [i [apte ore `nainte fa]\ de noi. Cinci [i jum\tate `n New York `nsemna pr`nzul `n Europa. Sigur, putea transmite mesajele de acas\, dar `l vedeam `n stare s\ apar\ neobi[nuit de devreme `n ziua aceea. De aceea, mi-am dat eu seama, dac\ `ncercam s\ p\trund `n biroul lui chiar `n ziua aceea, `mi asumam un risc nebunesc. Cu toate astea, din motive pe care nu mi le-am putut explica, am hot\r`t s\ o fac, indiferent de pericole.

50
Da, dar cheia de la biroul lui era de neg\sit. Am verificat toate locurile posibile – am scotocit `n fiecare sertar din biroul asistentei lui, `n ghivece [i `n cutia de agrafe, chiar [i `n dulapurile cu dosare. Masa ei de lucru d\dea direct `n hol, fiind total expus\, de aceea am `nceput s\ tremur tot c\ut`nd prin ea, fiindc\ se vedea de departe c\ nu acolo mi-era locul. M-am uitat sub tastatur\, sub computer. S\ fi fost ascuns\ pe dosul sertarelor? Nu. Sub t\blia mesei? Nu. ~n apropierea mesei ei de lucru se g\sea o mic\ sal\ de a[teptare – doar o canapea, o m\su]\ de cafea [i dou\ scaune. M-am uitat [i acolo, dar nimic. Nici urm\ de cheie. Nu era chiar de neconceput ca [eful departamentul financiar al companiei s\-[i ia ni[te m\suri de prevedere, `ngreun`nd sarcina cuiva care ar fi `ncercat s\ p\trund\ `n biroul lui. Trebuia s\ admiri asta, nu? Dup\ zece minute cumplite, c`t mi-a luat s\ verific peste tot, am socotit c\ a[a trebuia s\ fie, c`nd, brusc, mi-am amintit un mic am\nunt, destul de ciudat, privind biroul meu. Ca toate `nc\perile de la etajul directorilor, [i aceasta trebuia s\ fie dotat\ cu un detector de mi[care, care nu este chiar at`t de sigur pe c`t se laud\. De fapt, e o m\sur\ obi[nuit\ de securitate pentru birouri de [efi – pentru ca nimeni s\ nu r\m`n\ `ncuiat `n respectiva camer\. At`ta vreme c`t detectorul percepe mi[care `n interior, u[ile nu se blocheaz\. (O dovad\ `n plus c\ birourile de la etajul [apte erau ceva „mai egale“ dec`t altele.) Dac\ m\ mi[cam repede, puteam profita de asta...

262

JOSEPH FINDER

PARANOIA

263

U[a biroului era din mahon, foarte bine lustruit\ [i grea. ~ntre u[\ [i mocheta groas\ nu exista nici un spa]iu, c`t de mic; nu a[ fi putut strecura o foaie de h`rtie pe sub ea. Asta putea complica pu]in lucrurile, dar nu era imposibil. Aveam nevoie de un scaun, dar nu de cel al asistentei lui, care era pe rotile [i putea deveni nesigur. Am g\sit unul cu sp\tar `n zona de a[teptare [i l-am a[ezat l`ng\ peretele din sticl\ al biroului. Dup\ aceea, am revenit `n sala de a[teptare. Pe m\su]a de cafea se g\seau ziarele [i revistele obi[nuite `ntr-un asemenea loc – Financial Times, Institutional Investor, CFO, Forbes, Fortune, Business 2.0, Barron’s... Barron’s. Da. Era cel mai potrivit. Avea dimensiunile, forma [i greutatea unui ziar de scandal. L-am luat, apoi – privind `nc\ o dat\ `n jur, ca s\ m\ asigur c\ nu eram surprins f\c`nd ceva ce nu a[ fi putut `n veci s\ explic – am urcat pe scaun [i am `mpins `n sus unul dintre panourile care constituiau tavanul fals. Am b\gat m`na pe pip\ite `n spa]iul acela gol de deasupra tavanului fals, care era `ntunecos [i sufocat de fire, cabluri [i c`te altele, [i am b`jb`it s\ g\sesc urm\torul panou, cel de deasupra mesei de lucru a lui Camilletti; l-am ridicat [i pe acela [i l-am proptit de cadrul metalic. Am luat ziarul, m-am `ntins, l-am cobor`t `ncet [i l-am fluturat. L-am l\sat c`t am putut mai jos, trebuind s\ m\ `ntind pentru asta, [i l-am mai agitat pu]in – dar nu s-a `nt`mplat nimic. Poate c\ detectorii de mi[care nu b\teau p`n\ acolo. ~n cele din urm\, m-am ridicat pe v`rfuri, mi-am `ndoit bra]ul din cot c`t am putut de mult [i am reu[it s\ cobor ziarul `nc\ vreo treizeci de centimetri, r\sucindu-l nebune[te, p`n\ am `nceput s\ simt c\ m\ apuc\ o cramp\ muscular\. {i atunci am auzit un declic. Un clic slab, dar care nu fusese o iluzie auditiv\. Am scos ziarul prin deschiz\tur\, am `mpins la loc placa din tavanul fals, a[ez`nd-o a[a cum st\tuse p`n\ atunci. Apoi am cobor`t de pe scaun [i l-am dus la locul lui. Dup\ aceea am `ncercat clan]a. U[a s-a deschis.

~n geant\ `mi pusesem c`teva scule, inclusiv o lantern\. Am tras jaluzelele, am `nchis u[a, dup\ care am aprins lanterna. Biroul nu f\cea excep]ie de la regul\, fiind lipsit de personalitate – colec]ia reprezentativ\ de fotografii de familie, `nr\mate, c`teva plachete [i diplome, aceea[i aliniere milit\roas\ de bine-cunoscute c\r]i de afaceri pe care to]i [efii pretindeau c\ le citesc. Biroul nu era situat pe col] [i nu avea ferestre de la podea p`n\ `n tavan, ca la Wyatt Telecomm. Nu vedeai nimic afar\. M-am `ntrebat dac\ lui Camilletti nu-i displ\cea s\-[i primeasc\ oaspe]ii importan]i `ntr-un birou at`t de umil. Acela ar fi fost mai cur`nd stilul lui Goddard, dar nu i se potrivea lui Camilletti. Individ de duzin\ sau nu, p\rea s\-i plac\ s\ se dea mare. Auzisem c\, la ultimul etaj al cl\dirii directorilor din Aripa A, exista un apartament ultraelegant, dar nici unul din cei pe care `i [tiam nu-l v\zuse. Poate c\ acolo `i primea Camilletti pe marii mah\ri. Computerul fusese l\sat pornit, dar, dup\ ce am atins tasta de blanc de pe tastatura neagr\, foarte [ic, [i monitorul s-a luminat, a ap\rut fereastra cu INTRODUCE}I PAROLA, `n dreptul c\reia clipea cursorul. F\r\ parola lui, era clar c\ nu puteam accesa fi[ierele din computer. Chiar dac\-[i scrisese parola undeva, n-am reu[it s-o g\sesc nicicum `n sertare, sub tastatur\ sau pe vreun bile]el lipit pe partea din spate a monitorului. Nic\ieri. Doar de-al dracului, am tastat numele lui de utilizator (PCamilletti@trion.systems.com), apoi aceea[i parol\, PCamilletti. Nici a[a. Se dovedise mai precaut [i, dup\ c`teva `ncerc\ri, am renun]at. Puteam ob]ine parola prin vechiul mijloc: furt. M-am g`ndit c\ n-ar observa dac\ a[ fi schimbat cablul dintre tastatur\ [i procesor cu un Keyghost. {i a[a am procedat. Recunosc, am tremurat mai mult `n biroul lui dec`t `n al Norei. Se putea crede c\ ajunsesem un profesionist `n p\trunderi secrete, dar adev\rul era altul, iar biroul lui Camilletti degaja un aer care m\ speria de moarte. P`n\ [i el, ca individ, era `nsp\im`nt\tor, iar dac\ a[ fi fost prins, nici nu `ndr\zneam s\ m\ g`ndesc la urm\ri. Pe de alt\ parte, trebuia s\ presupun c\ m\surile de securitate la birourile

264

JOSEPH FINDER

PARANOIA

265

de la nivelul directorilor erau mai severe dec`t `n restul companiei. Trebuiau s\ fie. Sigur, fusesem instruit s\ trec de m\surile de securitate standard. Existau `ns\ sisteme de detectare care nu porneau alarme sonore sau luminoase. Posibilitatea asta m\ `ngrozea. Am privit `n jur, sper`nd s\-mi vin\ vreo idee inspirat\. Din anumite motive, biroul p\rea mai ordonat, mai spa]ios dec`t altele `n care intrasem. Apoi mi-am dat seama de ce: acolo nu era nici un dulap pentru dosare. De aceea nu ar\ta prea aglomerat. Bun, dar unde erau dosarele? C`nd mi-am dat seama de locul destinat dosarelor, m-am sim]it ca un dobitoc. Bine`n]eles. Nu se g\seau acolo, pentru c\ nu era spa]iu suficient, [i nici `n camera asistentului, deoarece ar fi fost prea expuse [i nu s-ar fi putut lua m\suri eficiente de asigurare a lor. Prin urmare, `n camera din spate. La fel ca Goddard, directorii de la Trion aveau birouri duble, a doua `nc\pere, de acelea[i dimensiuni, slujind drept sal\ de conferin]e. A[a se rezolva problema egalit\]ii spa]iilor destinate birourilor. Da, toate birourile aveau aceea[i suprafa]\, numai c\ tipii de la v`rf aveau dou\. U[a de la sala de discu]ii nu era `ncuiat\. Am plimbat fasciculul lanternei prin `nc\pere, am v\zut un copiator [i am remarcat c\ pe to]i pere]ii se aflau dulapuri din mahon, pline cu dosare. ~n mijloc, o mas\ rotund\, ca a lui Goddard, dar mai mic\. Fiecare sertar era inscrip]ionat cu meticulozitate, tr\d`nd scrisul unui arhitect. Majoritatea p\reau s\ con]in\ eviden]e financiare [i contabile, care ar fi prezentat interes dac\ a[ fi [tiut precis ce anume s\ caut. Dup\ aceea am v\zut sertarele notate cu „TRION – DEZVOLTARE CORPORA}IE“ [i mi-a pierit interesul pentru altceva. „Dezvoltare corpora]ie“ e doar o formulare neroad\ pentru fuziuni [i achizi]ii. Trion era cunoscut\ pentru faptul c\ `nfulecase pe nemestecate companii abia `nfiin]ate sau de dimensiuni medii. Asta se petrecuse mai mult `n anii de av`nt din deceniul nou\ dec`t recent, dar [i acum erau achizi]ionate m\car c`teva companii pe an. Am b\nuit c\ dosarele se aflau acolo pentru c\ Paul Camilletti se ocupa de achizi]ii, concentr`ndu-se `n principal pe probleme de costuri, eficien]a investi]iei [i altele asemenea.

Iar dac\ Wyatt avea dreptate afirm`nd c\ proiectul AURORA era alc\tuit din c`teva companii pe care Trion le achizi]ionase `n secret, atunci solu]ia misterului AUROREI se g\sea `n fa]a mea. Existau o mul]ime de dosare privind companii pe care Trion le cump\rase cu totul, altele din care luase doar o parte sau pe care le studiase [i `n care hot\r`se s\ nu se amestece. Am recunoscut unele nume de companii, dar restul `mi erau str\ine. M-am uitat printr-un dosar la fiecare companie [i am `ncercat s\ deslu[esc cu ce se ocupa. Aceasta presupunea timp [i nici m\car nu [tiam exact ce s\ caut. Cum Dumnezeu s\-mi dau seama dac\ vreo firm\ `n dezvoltare f\cea parte din AURORA, c`nd eu nu aveam idee ce reprezenta acest proiect? Mi s-a p\rut o sarcin\ imposibil\. Brusc, toate problemele mele s-au rezolvat. Unul dintre sertarele din Sectorul dezvoltare corpora]ie era denumit PROIECT AURORA. Acolo se g\sea tot. Nici nu se putea mai simplu.

PARANOIA

267

51
Abia respir`nd, am tras sertarul afar\. Aproape c\ m\ a[teptam s\ fie gol, la fel ca dosarele AURORA de la Departamentul de resurse umane. ~ns\ acesta era doldora de dosare, aranjate pe culori `ntr-un sistem pe care nu l-am `n]eles, fiecare purt`nd o [tampil\ pe care scria „TRION – CONFIDEN}IAL“. Se vedea c\ d\dusem peste adev\rata comoar\. Din c`te mi-am dat seama, dosarele de acolo se refereau la o serie de firme `nfiin]ate recent – dou\ `n Silicon Valley, California, [i alte c`teva `n Cambridge, Massachussetts – care fuseser\ achizi]ionate de cur`nd de Trion `n condi]iile cele mai stricte de confiden]ialitate. Pe dosare scria „Mod de lucru invizibil“. Am priceput imediat c\ era vorba de ceva ie[it din comun, ceva important, iar pulsul meu s-a accelerat brusc. Fiecare pagin\ era [tampilat\: fie SECRET, fie CONFIDEN}IAL. Chiar [i `n cazul dosarelor strict secrete p\strate `n biroul directorului executiv financiar, limbajul era neclar, ascuns. Ap\reau fraze [i expresii precum: „Se recomand\ achizi]ionarea `n regim de urgen]\“ sau „Trebuie p\strate sub raza de ac]iune a radarului“. Prin urmare, secretul AUROREI se afla `n fa]a mea. Oric`t de mult am r\sfoit aceste dosare, nu prea am reu[it s\ m\ l\muresc. Se p\rea c\ una dintre companii elaborase o modalitate de a combina componente electronice cu elemente optice `n cadrul unui circuit integrat. Nu am `n]eles ce semnifica asta. O `nsemnare

din dosar spunea c\ respectiva companie rezolvase problema legat\ de „randamentul sc\zut al tabletelor de la semiconductoare“. O alt\ companie g\sise o modalitate de a realiza circuite fotonice `n cantit\]i de mas\. Bine, dar ce `nsemna asta? Alte c`teva erau firme de software [i nu aveam nici o idee cu ce se ocupau. O companie numit\ Delphos Inc. – aceasta chiar p\rea interesant\ – concepuse un proces pentru rafinarea [i producerea unui compus chimic numit fosfur\ de indiu, alc\tuit din „cristale binare ale unor elemente metalice [i nemetalice“, dar nu aveam habar ce `nsemna asta. Materialul ob]inut de]inea „propriet\]i unice de absorb]ie [i transmisie optic\“, se spunea `n declara]ia de inten]ie. Dup\ toate probabilit\]ile, se folosea pentru construirea unui anumit tip de laser. Din c`te `n]elegeam, Delphos Inc. st\p`nea pia]a de fosfur\ de indiu. Eram convins c\ ni[te min]i mai luminate dec`t a mea `[i puteau da seama la ce slujeau cantit\]ile mari din acest compus. Tare-a[ fi vrut s\ aflu cui `i trebuiau at`tea lasere. Aici ap\rea `ns\ un aspect interesant: dosarul Delphos purta o [tampil\ pe care scria: „~N CURS DE ACHIZI}IE“. Prin urmare, Trion desf\[ura negocieri pentru cump\rarea acelei companii. Dosarul gemea de analize financiare, care m\ ame]eau pur [i simplu. Exista un document de zece sau dou\sprezece pagini, un plan pentru achizi]ia respectiv\. Ideea de baz\ era c\ Trion oferea cinci sute de milioane de dolari pentru acea companie. Se p\rea c\ directorii companiei, un grup de oameni de [tiin]\ de la Palo Alto, precum [i o firm\ cu capital mixt cu sediul la Londra, care de]ineau aproape toat\ compania, acceptaser\ condi]iile. Da, jum\tate de miliard de dolari poate cu siguran]\ s\ rezolve orice problem\. Se planificase chiar [i un comunicat care urma, teoretic, s\ fie dat publicit\]ii peste o s\pt\m`n\. Dar cum s\ copiez toate acele dosare? Mi-ar fi trebuit o ve[nicie – ore `ntregi de stat la un copiator. Se f\cuse deja [ase, iar dac\ Jock venea la [apte [i jum\tate, era de b\nuit c\ Paul Camilletti sosea `nainte de acea or\. Prin urmare, trebuia s\ o [terg urgent din birou. Nu aveam timp s\ copiez nimic.

268

JOSEPH FINDER

Nu vedeam alt\ modalitate dec`t s\ le iau cu mine. S\ mut c`teva dosare din alte sertare pentru a umple spa]iul r\mas gol [i apoi... Iar asta ar declan[a o alarm\ general\ `n clipa `n care Camilletti sau asistenta lui ar `ncerca s\ consulte vreun dosar din proiectul AURORA. Nu. Ideea era nefericit\. Ca s\ realizez ceva, am scos c`te o pagin\ important\ din cele opt dosare privind companiile, am pornit copiatorul [i am f\cut treaba. ~n mai pu]in de cinci minute am pus paginile respective `napoi `n dosare, iar copiile le-am b\gat `n geanta mea. Terminasem [i sosise momentul s\ plec de acolo. Dup\ ce am ridicat o stinghie de la storul aflat `n fereastra ce d\dea spre coridor, m-am uitat atent ca s\ m\ asigur c\ nu m\ va surprinde nimeni ie[ind din birou. La ora [ase [i un sfert m\ aflam la masa mea de lucru. Trebuia s\ car dup\ mine toate filele acelea copiate din dosarele strict secrete ce f\ceau parte din AURORA, dar era mai bine a[a dec`t s\ le las `n vreun sertar [i s\ le descopere Jocelyn. {tiu c\ p\rea o nebunie, dar trebuia s\ pornesc de la presupunerea c\ exista riscul ca ea s\-mi scotoceasc\ prin birou. O fi fost ea asistenta „mea“, dar salariul `i era pl\tit de Trion Systems. La [apte fix, Jocelyn a ap\rut. A v`r`t capul `n biroul meu, a ridicat spr`ncenele a mirare [i a zis cu o inflexiune surprins\ [i plin\ de sub`n]eles: – Bun\ diminea]a, – Bun\ diminea]a, Jocelyn. – Ai venit devreme. – Da, am morm\it eu. Apoi m-a m\surat printre gene. – E[ti aici de mult? Am oftat ad`nc [i am spus: – Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc de c`nd.

52
Marea mea prezentare `n fa]a lui Goddard s-a tot am`nat. Trebuia s\ fie la opt [i jum\tate, dar cu zece minute `nainte de acea or\ am primit un mesaj de la Flo, care m\ anun]a c\ discu]iile cu personalul de la Departamentul economic `nc\ nu se terminaser\ [i a propus ora nou\. Apoi, un alt mesaj de la ea: nu se `ntrevedeau semne c\ [edin]a se va termina cur`nd, de aceea sugera am`narea pentru nou\ [i jum\tate. Mi-am `nchipuit c\ to]i [efii se eschivau, dorind ca al]ii s\ suporte greul reducerilor de personal. Pesemne c\ majoritatea se pronun]au `n favoarea disponibiliz\rilor, `n sens foarte general, dar nu din propria ograd\. Trion nu se deosebea de alte corpora]ii: cu c`t aveai mai mul]i oameni `n subordine, cu at`t erai mai puternic. Nimeni nu voia s\ piard\ oameni. Muream de foame, de aceea am m`ncat un baton cu proteine. M\ sim]eam epuizat, dar prea agitat ca s\ reu[esc altceva dec`t s\ lucrez `n continuare la prezentarea mea `n Power Point, pentru a o face mai simpl\ [i mai conving\toare. Am plasat c`te o tranzi]ie animat\ `ntre diapozitive. Am introdus un desen reprezent`nd un tip care se scarpin\ `n cap [i are deasupra cre[tetului un semn de `ntrebare, asta ca s\ creez momente de respiro c`t de c`t comice. Am tot umblat la text, f\c`ndu-l mai scurt: citisem undeva despre Regula lui {apte – adic\, doar [apte cuvinte pe r`nd [i [apte r`nduri pe fiecare pagin\. Ori o fi fost Regula lui Cinci? Cred c\ voi [ti]i mai bine. Mi-am imaginat c\, av`nd `n vedere evenimentele la care participa,

270

JOSEPH FINDER

PARANOIA

271

Jock nu va mai avea r\bdare [i putere de concentrare, de aceea am scurtat totul, f\c`nd textul mai percutant. Cu c`t a[teptam mai mult, cu at`t eram mai agitat, iar diapozitivele mele tindeau s\ devin\ mai minimaliste. ~ns\ efectele speciale au devenit tot mai grozave. M-am g`ndit cum s\ fac pentru ca graficele cu bare s\ se mic[oreze [i s\ creasc\ `n fa]a ochilor. Goddard avea s\ fie impresionat. ~n cele din urm\, la unsprezece [i jum\tate am primit `nc\ un mesaj de la Flo care mi-a spus c\ pot porni spre centrul de informare, pentru c\ [edin]a era pe sf`r[ite. C`nd am ajuns acolo, lumea tocmai pleca. Pe unii i-am recunoscut – Jim Colvin, director pentru opera]iuni; Tom Lundgren; Jim Sperling, [eful de la Resurse umane; apoi, dou\ femei cu `nf\]i[are de [efe. Nimeni nu ar\ta prea fericit. Goddard era `nconjurat de o serie de persoane mai `nalte dec`t el. P`n\ `n acel moment nu realizasem c`t de scund era. {i el ar\ta groaznic – cu pleoapele v`rstate cu ro[u, ochii injecta]i, pungile de sub ochi mai pregnante dec`t de obicei. Camilletti st\tea al\turi de el [i mi-a l\sat impresia c\ se certau. Am reu[it s\ surprind doar fr`nturi. – ... Trebuie s\ `mbun\t\]im metabolismul `n companie, tocmai spunea Camilletti. – ... Toate tipurile de opozi]ie, demoralizare, a morm\it Goddard. – Cea mai bun\ solu]ie pentru a `nfr`nge opozi]ia e securea, a continuat Camilletti. – Eu a[ prefera convingerea cu vorba bun\, a spus Goddard moale. Ceilal]i, care formau un cerc `n jurul lor, `i urm\reau `mpung`ndu-se. – A[a cum spunea Al Capone, ob]ii mai multe cu o vorb\ bun\ [i un pistol dec`t cu vorbele bune, a zis Camilletti, apoi a z`mbit. – Presupun c\ acum o s\-mi spui c\ trebuie s\ spargi ou\le ca s\ faci omleta. – Mi-ai luat-o `nainte, a spus Camilletti, b\t`ndu-l amical pe spate pe Goddard, dup\ care s-a `ndep\rtat.

Imediat dup\ aceea, m-am apucat s\ conectez laptopul la proiectorul montat `n masa de conferin]e. Am ap\sat butonul care cobora automat storurile. Acum, `n `nc\perea cufundat\ `n semiobscuritate, r\m\seser\m doar eu [i Goddard. – Ce-ai pus la cale – un matineu? – Regret, o prezentare cu diapozitive, am precizat eu. – Nu cred c\ e bun\ ideea s\ stingi lumina. S-ar putea s\ adorm imediat, a zis Goddard. Am stat treaz mai toat\ noaptea, chinuit de g`nduri `n leg\tur\ cu [edin]a asta. Consider disponibiliz\rile astea un e[ec personal. – Nu este cazul, am zis eu, apoi m-am cutremurat. Cine naiba m\ credeam de `ncercam s\-l calmez pe [eful cel mare? ~n orice caz, m-am gr\bit s\ adaug, voi fi foarte scurt. Am `nceput cu o grafic\ foarte bine animat\ a produsului Trion Maestro, `n care toate componentele zburau din afara ecranului [i se asamblau perfect. Imaginea asta a fost urmat\ de tipul care se sc\rpina `n cap [i avea semnul de `ntrebare ce plutea desupra lui. – ~n ziua de azi singurul lucru mai periculos dec`t prezen]a pe pia]a produselor electronice de larg consum este s\ nu fii deloc pe aceast\ pia]\, am zis eu. (Acum ne aflam `ntr-un automobil de Formula Unu, deplas`ndu-ne cu o vitez\ ame]itoare.) Fiindc\, dac\ nu e[ti pilotul ma[inii, e posibil ca ea s\ te calce. (Apoi a ap\rut un diapozitiv care suna: „PRODUSE ELECTRONICE DE LARG CONSUM TRION – CEI BUNI, CEI R|I {I CEI UR~}I“.) – Adam. M-am r\sucit spre el. – Da, domnule. – Ce dracu’ e asta? Am sim]it c\ m\ ia cu sudori pe ceaf\. – Aceasta a fost doar introducerea, am spus eu. (Se p\rea c\ fusese prea lung\.) Trecem imediat la treab\. – I-ai spus cumva lui Flo c\ doreai s\ realizezi chestia asta `n, cum naiba se nume[te programul, Power... Power Point? – Nu...

272

JOSEPH FINDER

S-a ridicat, a mers spre comutator [i a aprins lumina. – Flo trebuia s\-]i fi spus – detest porc\ria aceea de program. Am sim]it c\-mi ia foc fa]a. – ~mi pare r\u, nu mi-a spus nimeni. – Doamne, Dumnezeule, Adam, e[ti un t`n\r inteligent, creativ, cu o g`ndire original\. Crezi c\ ]in s\-]i pierzi vremea ca s\ hot\r\[ti dac\ s\ folose[ti caractere Arial de optsprezece sau Times New Roman de dou\zeci [i patru? N-ar fi mai bine s\-mi spui direct ce p\rere ai? Doar nu-s copil. N-am nevoie s\ mi se dea pasta asta de cereale cu linguri]a. – ~mi pare r\u, am repetat eu, ne[tiind ce s\ mai spun. – Ba nu, mie `mi pare r\u. N-ar fi trebuit s\ m\ reped la tine. Pesemne c\ mi-a sc\zut glicemia. E ora pr`nzului [i mi s-a f\cut foame. – M\ duc p`n\ jos, s\ aduc ni[te sandvi[uri. – Am o idee mai bun\, a zis Goddard.

53
Automobilul lui Goddard era un Buick Roadmaster decapotabil din 1949, restaurat perfect, de o culoare `ntre cea a filde[ului [i a cremei de ou, cu forme aerodinamice minunate, cu un grilaj de aerisire a motorului care ar\ta ca o gur\ de crocodil. Avea anvelopele cu flancurile vopsite `n alb [i un interior din piele ro[ie, sclipind a[a cum vezi doar `n filme. ~nainte de a ie[i din garaj direct `n soare, a cobor`t acoperi[ul din p`nz\. – Dar ma[ina asta chiar are via]\ `n ea, am spus eu, uimit, c`nd Goddard a accelerat dup\ ce intrasem pe autostrad\. – 376 de centimetri cubi, cu opt cilindri `n linie, a spus el. – Doamne, e o frumuse]e. – Am botezat-o Corabia lui Tezeu. – Aha, am f\cut eu, chicotind, de parc\ a[ fi `n]eles la ce f\cea aluzie. – Trebuia s-o vezi cum ar\ta c`nd am cump\rat-o – o gr\mad\ de fiare, brr. So]ia mea a crezut c\-mi pierdusem min]ile. Mi-am petrecut toate weekendurile [i serile vreme de mai bine de cinci ani ca s\ refac ma[ina, pornind de la zero – adic\, am `nlocuit tot. Cu piese autentice, desigur, dar nu cred c\ a mai r\mas vreo component\ din cea pe care o cump\rasem. Goddard nu era un colec]ionar care nu se uita la bani, ca Wyatt, cu avioanele [i iahturile lui [i cu automobilele Bentley. {i nici ca Nora, cu Mustangul ei, sau ca alt imitator al lui Goddard, care cump\ra

274

JOSEPH FINDER

PARANOIA

275

ma[ini de colec]ie de la casele de licita]ie. Era un pasionat demodat, care chiar se m`njea cu vaselin\ pe m`ini. – Ai citit cumva Vie]ile de Plutarh? – Nu cred c\ am terminat nici S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, am r\spuns eu. – ~nseamn\ c\ nu [tii la ce m-am referit c`nd am spus c\ mi-am botezat ma[ina Corabia lui Tezeu, a[a e? – Nu, domnule, nu [tiu. – P\i, e vorba de o bine-cunoscut\ [arad\ legat\ de identitate, pe care grecii antici au analizat-o cu pasiune. Ea apare pentru prima oar\ `n Plutarh. Poate numele de Tezeu `]i sun\ familiar, marele erou care a ucis Minotaurul `n Labirint. – Sigur. Mi-am adus aminte ceva despre labirint. – Atenienii au hot\r`t s\ p\streze corabia lui Tezeu drept monument. De-a lungul anilor, a `nceput s\ se degradeze, bine`n]eles, [i s-au apucat s\ `nlocuiasc\ fiecare pies\ din lemn cu alta, [i a[a mai departe. ~n felul \sta, au schimbat toat\ lemn\ria cor\biei. Iar `ntrebarea pe care [i-o puneau grecii – asta fiind un soi de ghicitoare filozofic\ – era: „Mai e aceasta corabia lui Tezeu?“ – Sau doar o upgradare? am zis eu. Dar Goddard nu avea chef de glume. P\rea s\ fi devenit foarte serios. – Adam, s`nt convins c\ [tii oameni care s`nt exact ca acea corabie, a[a e? A aruncat o privire spre mine, apoi [i-a `ntors ochii spre [osea. Oamenii care s`nt mereu `n ascensiune [i `ncep s\ schimbe totul `n jurul lor, p`n\ nu mai recuno[ti originalul, `n]elegi? Am sim]it un fior nefiresc. Isuse. Acum nu mai discutam despre Buick. – Adic\, treci de la blugi [i adida[i la costum [i pantofi scumpi. Devii mai rafinat, mai `nclinat s\ `ntre]ii rela]ii sociale, `]i modifici [i comportamentul. }i se schimb\ [i felul de a vorbi. ~]i faci noi prieteni. ~nainte te delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t Pauillac original. ~nainte, cump\rai Big Mac din mersul ma[inii, acum comanzi biban de mare g\tit special. }i-ai schimbat [i modul de a vedea lucrurile, p`n\ [i modul de a g`ndi. Goddard vorbea cu o

patim\ `nsp\im`nt\toare, continu`nd s\ priveasc\ `nainte, iar, c`nd se uita la mine `n treac\t, ochii lui m\ scrutau p\trunz\tor. Iar la un anumit moment, Adam, trebuie s\ te `ntrebi: „Mai e[ti aceea[i persoan\ sau nu?“ Costuma]ia s-a transformat, podoabele, la fel, conduci o ma[in\ luxoas\, locuie[ti `ntr-o cas\ scump\, ai amici cu preten]ii. Dar dac\ `]i p\strezi integritatea, `n ad`ncul sufletului [tii c\ ai r\mas aceea[i corabie dinainte. Am sim]it un nod chinuitor `n stomac. Vorbea despre mine; am avut o senza]ie nesf`r[it\ de ru[ine, de stinghereal\, ca [i cum a[ fi fost prins f\c`nd ceva nedemn. Vedea prin mine ca prin sticl\. Ori m\ `n[elam eu? Ce anume percepuse? C`t de mult [tia? – Omul trebuie s\ respecte persoana care a fost. Trecutul propriu – nu po]i r\m`ne prizonierul lui, dar nici nu-i po]i da cu piciorul. E o p\rticic\ din tine. Tocmai m\ chinuiam s\ g\sesc un r\spuns, c`nd el a anun]at plin de vioiciune: – Ei, uite c-am ajuns. Se referea la un vagon-restaurant vechi, cu forme aerodinamice, din o]el, care apar]inuse unui tren de pasageri, av`nd o firm\ din tuburi de neon albastru pe care scria: „LINGURA ALBASTR|“. Dedesubt, alte litere din neon proclamau: „AER CONDI}IONAT“. Iar alt panou te vestea: „DESCHIS“ [i „DEJUN TOAT| ZIUA“. A parcat ma[ina [i am cobor`t am`ndoi. – N-ai mai fost aici? – Nu. – A, o s\-]i plac\. E ceva autentic. Nu seam\n\ nici pe departe cu localurile acelea care `ncearc\ s\ imite chestii de epoc\. (U[a restaurantului s-a `nchis cu un bufnet precis, semn c\ era bine `ntre]inut\.) Arat\ la fel ca `n 1952. Ne-am a[ezat `ntr-un separeu care era tapisat cu piele ro[ie. T\blia mesei era din ceva ce imita marmura, av`nd o margine `nt\rit\ cu o band\ din inox. Am v\zut [i tonomatul. Apoi, o tejghea lung\, cu scaune rotative fixate `n podea, [i clopote de sticl\, `n care se g\seau torturi [i pl\cinte. Din fericire, localul nu se l\uda cu obiecte

276

JOSEPH FINDER

PARANOIA

277

din anii cincizeci; iar tonomatul nu avea discuri cu twist sau alte chestii dintr-astea. ~n vagon mai era un automat de v`ndut ]ig\ri, de tipul celor cu un m`ner de care tragi ca s\ pice pachetul. Micul dejun se servea de diminea]\ p`n\ seara (Dejun popular – dou\ ou\, cartofi pr\ji]i simplu, c`rna]i sau costi]\ sau [unc\ [i chifle calde, la 4,85 dolari), dar Goddard a comandat un sloppy joe1 cu un corn unei chelneri]e care `l cuno[tea, pentru c\ i s-a adresat cu Jock. Eu am cerut un burger cu ca[caval [i cartofi pr\ji]i, plus o Cola dietetic\. M`ncarea era pu]in cam gras\, dar omeneasc\. M`ncasem mai bine `n alte p\r]i, dar m-am ar\tat `nc`ntat, a[a cum se cuvenea. Al\turi de mine, pe bancheta `mbr\cat\ `n piele, st\tea geanta mea de lucru cu extrasele din dosarele pe care le [terpelisem din biroul lui Paul Camilletti. Simpla lor existen]\ m\ f\cea s\ m\ simt agitat, ca [i cum ar fi emanat raze gamma prin pere]ii din piele ai gen]ii. – {i-acum s\ auzim ce g`nde[ti, a zis Goddard, `n timp ce mesteca. S\ nu spui c\ nu e[ti `n stare f\r\ computer [i un proiector. Am z`mbit [i am luat o gur\ de Cola. – Mda, `n primul r`nd, cred c\ livr\m mult prea pu]ine televizoare cu ecran plat de dimensiuni mari, am spus eu. – Prea pu]ine? ~n situa]ia `n care se afl\ economia? – Am un prieten care lucreaz\ la Sony, iar el se mai scap\ c`nd au probleme serioase. ~n esen]\, NEC, produc\torul de ecrane cu plasm\ pentru Sony, se confrunt\ cu ni[te necazuri. Noi avem un avantaj mare fa]\ de ei. {ase, p`n\ la opt luni, ne va merge bine. A abandonat m`ncarea [i [i-a `ndreptat toat\ aten]ia asupra mea. – Ai `ncredere `n acest amic? – Deplin\. – S\ [tii c\ n-o s\ iau o decizie important\ privind produc]ia doar pe baza unor zvonuri. – Nici o sup\rare, am spus. Dar [tirea va deveni public\ peste vreo s\pt\m`n\. Dar poate c\ ar fi bine s\ `ncheiem un contract cu un
1 Un fel de toc\ni]\: carne slab\ pr\jit\ `n ap\, apoi g\tit\ `n\bu[it cu suc de ro[ii, ardei verde, ciuperci [i ceap\, timp de 20 de minute. Se pot ad\uga [i alte ingrediente, precum piper [i usturoi. Se serve[te fierbinte, a[ezat\ `n chifle sau cu orez, ca fel principal. (n. tr.)

alt produc\tor de echipamente originale `nainte ca pre]ul la ecranele acelea cu plasm\ s\ explodeze. Pentru c\ sigur asta se va `nt`mpla. A ridicat din spr`ncene. – Pe de alt\ parte, am continuat eu, Guru mi se pare grozav. Jock a cl\tinat din cap [i a revenit la m`ncare. – Ei bine, clar, nu s`ntem singurii care vin cu un nou comunicator ultra. Cei de la Nokia au de g`nd s\ [tearg\ podeaua cu noi. – S\ l\s\m Nokia, am propus eu. Asta nu e dec`t o perdea de fum [i praf `n ochi. Aparatul lor e at`t de amestecat `n b\t\lii interne, `nc`t n-o s\ vedem pe pia]\ nici o noutate de la ei `n urm\torul an [i jum\tate, asta dac\ au noroc. – {i asta o [tii... tot de la acela[i amic? Sau de la altul? M-a privit cu scepticism. – Informa]ii de la competi]ie, am min]it eu. Nick Wyatt, cine altul? ~ns\ el `mi pusese la dispozi]ie [i legenda: – ~]i pot ar\ta raportul, dac\ ]ii neap\rat. – Nu acum. Ar trebui s\ [tii c\ la Guru am dat de o problem\ de produc]ie at`t de grav\, `nc`t s-ar putea nici s\ nu fim `n stare s\ facem livr\ri. – Ce fel de problem\? A oftat. – E prea complicat s\ intru `n detalii acum. De[i poate c-ar fi bine s\ participi la c`teva discu]ii ale echipei care se ocup\ de Guru, s\ vezi dac\-]i vine vreo idee. – Sigur. (M-am g`ndit s\ m\ ofer [i pentru AURORA, dar mi-am reprimat impulsul – era prea periculos.) – A, [i `nc\ ceva. S`mb\t\ organizez serbarea anual\ la casa mea de l`ng\ lac. Nu invit toat\ compania, desigur – doar [aptezeci [i cinci, maxim o sut\ de persoane. Pe vremuri, participa toat\ lumea, dar acum ar fi imposibil. Vor veni unii dintre cei mai vechi [i [efii cu so]iile. Crezi c\ po]i l\sa culegerea de informa]ii de la competi]ie [i s\-]i faci timp [i pentru asta? – Cu pl\cere. Am `ncercat s\ par deta[at, dar invita]ia ie[ea din tipare. Cei care participau la petrecerea lui Goddard erau oamenii cei mai

278

JOSEPH FINDER

apropia]i lui. Av`nd `n vedere num\rul redus de invita]i, petrecerea acesta avea s\ devin\ motiv de m`ndrie `n cadrul companiei, a[a c\ sigur aveam s\ aud: „Doamne, Fred, iart\-m\, nu pot s`mb\t\, am o... cum s\ spun, merg la un gr\tar. ~n]elegi tu, da?“ – A, s\ nu te a[tep]i la caras de mare sau Pauillac, a zis Goddard. Mai cur`nd burgeri, hotdogi, salate – nimic extraordinar. S\-]i iei slipul. Iar acum, s\ trecem la treburi mai importante. Cei de aici fac cea mai bun\ pl\cint\ cu stafide pe care ai m`ncat-o vreodat\. {i cea cu mere e grozav\. Totul, de cas\. De[i preferata mea r\m`ne mereng cu ciocolat\. A chemat-o din ochi pe chelneri]\, care p`ndise pe l`ng\ masa noastr\. Debby, a zis el, adu-i t`n\rului o pl\cint\ cu mere, iar mie, ca de obicei. S-a `ntors spre mine: Dac\ nu te superi, s\ nu le poveste[ti amicilor t\i despre locul \sta. S\ r\m`n\ micul nostru secret. {i-a arcuit spr`ncenele. Sper c\ [tii s\ p\strezi un secret.

54
Montat dup\ masa cu Goddard, m-am `ntors la Trion `ntr-o stare de surescitare, iar asta nu din cauza m`nc\rii mediocre. Nici m\car pentru c\ ideile mele se dezvoltaser\ at`t de bine. Nu, din simplul motiv c\ individul `mi acordase toat\ aten]ia, poate chiar [i admira]ia lui. De acord, poate vedeam eu situa]ia mai `n roz dec`t se cuvenea. Dar m\ luase `n serios. Dispre]ul lui Nick Wyatt fa]\ de mine era total. M\ f\cea s\ m\ simt ca o g`z\ ne`nsemnat\. Cu Goddard, aveam senza]ia c\ decizia lui de a m\ alege ca asistent executiv era pe deplin justificat\, iar asta m\ determina s\ muncesc ca un dement pentru el. Ciudat\ situa]ie. Camilletti era `n biroul lui, cu u[a `nchis\, deoarece avea o `nt`lnire cu cineva care p\rea important. L-am z\rit pe fereastr\, aplecat `n fa]\ [i concentrat. M-am `ntrebat dac\ `[i va nota ceva `n computer dup\ plecarea vizitatorului. Cur`nd, urma s\ am acces la computerul lui, cu parol\ [i tot ce trebuia. Inclusiv la proiectul AURORA. {i abia atunci am sim]it prima `mpuns\tur\ de... de ce anume? De vinov\]ie, pesemne. Legendarul Jock Goddard, o fiin]\ uman\ de o decen]\ impresionant\, m\ dusese la restaurantul acela de doi bani, `mi ascultase ideile (`n mintea mea, ele nu mai veneau de la Wyatt), iar eu b`ntuiam prin birourile directorilor [i plasam dispozitive de interceptare `n beneficiul jigodiei de Nick Wyatt. Situa]ia asta era cu totul anapoda. Jocelyn a ridicat privirea din h`rtiile la care lucra. – Ai m`ncat bine? m-a `ntrebat ea.

280

JOSEPH FINDER

PARANOIA

281

Nici nu m\ `ndoiam c\ re]eaua de b`rfe a celor din administra]ie aflase deja c\ tocmai luasem masa cu directorul general. Am dat din cap. – Da, mul]umesc. {i tu? – Doar un sandvi[, f\r\ s\ m\ ridic de aici. Am at`tea de f\cut... Tocmai m\ `ndreptam spre biroul meu, c`nd ea [i-a adus aminte: – A, a trecut pe-aici un tip care voia s\ te vad\. – A l\sat vreun nume? – Nu. A zis c\ ]i-e prieten. De fapt, `n cuvintele lui, „amic“ de-al t\u. Blond, simpatic. – Cred c\ [tiu la cine te referi. (Oare ce Dumnezeu voise Chad?) – A spus c\ ai l\sat ceva pentru el pe birou, dar nu i-am permis s\ intre – pentru c\ nu ai l\sat instruc]iuni. Sper c\ nu te superi. Mi s-a p\rut c\ l-a cam deranjat. – Nu-i nici o problem\, Jocelyn. Mul]umesc. Era vorba de Chad, dar de ce `ncercase s\-mi spioneze biroul? Am pornit computerul [i mi-am extras e-mailurile. Mi-a s\rit `n ochi unul anume – o `n[tiin]are din partea Securit\]ii corporate transmis\ c\tre [efi [i personal:
ALERT| DE SECURITATE La sf`r[itul s\pt\m`nii trecute, dup\ un incendiu izbucnit la Departamentul de resurse umane de la Trion, o verificare de rutin\ a eviden]iat prezen]a unui dispozitiv de supraveghere plasat ilegal. O astfel de `nc\lcare a m\surilor de securitate `ntr-un departament cu informa]ii secrete ne `ngrijoreaz\ pe to]i cei de la Trion. Prin urmare, Serviciul de securitate a declan[at o verificare preventiv\ a tuturor locurilor unde s`nt p\strate documente secrete `n cadrul corpora]iei, inclusiv birouri [i sta]ii de lucru, pentru a descoperi orice semn de interven]ie sau plasare a unor dispozitive de interceptare. Ve]i fi contacta]i cur`nd. V\ mul]umim pentru cooperare `n acest efort deosebit pentru `nt\rirea m\surilor de securitate.

M-am sim]it imediat cotropit de sudoare pe frunte, la subsuori... Descoperiser\ dispozitivul pe care `l plasasem f\r\ s\ stau prea mult pe g`nduri `n cursul primei mele `ncerc\ri e[uate de a p\trunde `n Departamentul de resurse umane.

Of, Doamne. Acum cei de la Serviciul de securitate aveau s\ controleze birourile [i computerele din toate sectoarele care de]ineau date secrete, ceea ce sigur cuprindea [i etajul [apte. C`t avea s\ dureze p`n\ s\ descopere dr\cia pe care o legasem la computerul lui Camilletti? La o adic\ – oare nu existau cumva camere de supraveghere pe holul din fa]a biroului lui Camilletti, care s\ fi `nregistrat p\trunderea mea acolo? Totu[i, ceva nu se potrivea. Cum descoperiser\ oamenii de la Serviciul de protec]ie dispozitivul de logare? Cablul trucat nu ar fi fost descoperit printr-o „verificare de rutin\“. Lipsea ceva; un anumit element nu fusese f\cut public. Am ie[it din birou [i am `ntrebat-o pe Jocelyn: – Hei, ai v\zut e-mailul acela de la Serviciul de securitate? – ~h`mm, a r\spuns ea, ridic`nd ochii de pe ecran. – Va trebui s\ `ncuiem totul pe-aici? {i, m\ rog, care e realitatea? A cl\tinat din cap, nu prea interesat\ de subiect. – Credeam c\ [tii pe cineva de la Securitate. Nu? – Scumpule, a zis ea, [tiu lume din toate departamentele acestei companii. – Hmm, am f\cut eu, ridic`nd din umeri [i plec`nd spre bufet. C`nd m-am `ntors, Jocelyn vorbea la telefon folosind casca fixat\ pe cap. Mi-a surprins privirea, a sur`s [i a dat din cap, semn c\ voia s\-mi comunice ceva: – Cred c\ o s\ le lu\m r\mas-bun de la Greg, i-a spus ea persoanei cu care vorbea la telefon. Scumpo, trebuie s\ `nchid. M\ bucur c-am schimbat c`teva cuvinte cu tine. Apoi s-a uitat la mine. – Prostii de-ale \stora de la protec]ie, a spus ea cu o str`mb\tur\ atot[tiutoare. Te asigur, s`nt `n stare s\ sus]in\ c\ tot ei au descoperit soarele [i ploaia, dac\ ar fi s\ le dea cineva crezare. S-a `nt`mplat a[a cum b\nuiam – se laud\ cu o chestie care a fost descoperit\ absolut `nt`mpl\tor. Unul dintre computerele de la Resurse umane nu func]iona bine dup\ incendiu, de aceea, i-au chemat pe cei de la `ntre]inere tehnic\ [i unul dintre ingineri a observat ceva ciudat

282

JOSEPH FINDER

PARANOIA

283

legat la tastatur\, un soi de fir, nu m\ pricep. Crede-m\, tipii de la Protec]ie nu s`nt cei mai de[tep]i indivizi de pe lumea asta. – {i-atunci chestia asta cu „`nc\lcarea m\surilor de securitate“ e o fars\? – Ei, Caitlin, prietena mea, zice c\ au g\sit o chestie care se folose[te `n spionaj, dar cred c\ marii detectivi de la Protec]ie n-ar fi g\sit niciodat\ a[a ceva dac\ nu aveau un noroc chior. Am pufnit amuzat [i m-am `ntors `n birou. Dar m-au trecut fiori de ghea]\. Chiar dac\ b\nuielile mele se adeveriser\ – cei de la Securitate fuseser\ noroco[i –, treaba sigur\ era c\ descoperise acel Keyghost. Trebuia s\ p\trund c`t mai cur`nd `n biroul lui Camilletti ca s\ scot cablul pe care `l plasasem, iar asta `nainte de a fi depistat. ~n timp ce fusesem plecat, pe ecranul meu ap\ruse o caset\ cu un mesaj:
C\tre: Adam Cassidy De la: ChadP Salut Adam – am luat un pr`nz interesant cu un vechi prieten de-al t\u de la WyattTel. Poate vrei s\-mi dai un telefon. -C

De data asta am sim]it c\-mi cade tavanul `n cap. Pe de o parte, Serviciul de securitate de la Trion f\cea o verificare `n cl\dire [i, pe de alta, ap\ruse [i acest Chad. Chad, al c\rui ton fusese clar amenin]\tor, de parc\ ar fi aflat ceea ce n-a[ fi vrut s\ [tie. Aspectul „foarte interesant“ era de r\u, la fel ca treaba cu „vechi prieten“, dar cea mai grav\ chestie era cea cu „poate vrei s\-mi dai un telefon“, care p\rea s\-mi transmit\: „Te-am prins, fraiere“. N-avea de g`nd s\ m\ sune; nu, ]inea s\ m\ fr\m`nt, s\ transpir, s\-l caut de fric\... [i totu[i cum a[ fi putut evita asta? Nu era normal s\-l caut din pur\ curiozitate `n leg\tur\ cu un „vechi prieten“? Trebuia s-o fac. Acum `ns\, trebuia s\ fac pu]in\ mi[care. Nu neap\rat pentru c\ `mi permitea timpul, dar aveam nevoie de o minte limpede ca s\

caut o solu]ie `n privin]a ultimelor evenimente ap\rute. C`nd am ie[it din birou, Jocelyn mi-a zis: – M-ai rugat s\-]i aduc aminte de transmisia prin re]ea a lui Goddard de la cinci. – Da, ai dreptate. Mul]umesc. Am aruncat o privire la ceas. Mai aveam dou\zeci de minute. Nu voiam s-o pierd, dar puteam s-o v\d `n timp ce lucram la aparate, pe unul dintre monitoarele de pe echipamentul cardiovascular. A[a, reu[eam s\ rezolv dou\ lucruri `n acela[i timp. Apoi mi-am amintit de geanta mea [i de con]inutul ei radioactiv. R\m\sese pe podea, l`ng\ biroul meu, ne`ncuiat\. Putea s-o deschid\ oricine, av`nd astfel prilejul s\ vad\ documentele secrete furate din biroul lui Camilletti. Cum s\ procedez? S\ le `ncui `ntr-un setar? Dar Jocelyn avea cheia. De fapt, nu exista nici un loc `n care s-o las unde ea s\ nu aib\ acces. Revenind gr\bit `n birou, m-am a[ezat la masa de lucru, am scos documentele din geant\, le-am v`r`t `ntr-un plic [i le-am luat cu mine la sala de gimnastic\. Trebuia s\ car dup\ mine blestematele acelea de h`rtii p`n\ ajungeam acas\. De unde le puteam transmite prin fax, dup\ care trebuia s\ le distrug. Nu i-am spus lui Jocelyn unde m\ duceam [i, cum ea avea acces [i la programarea discu]iilor mele, [tia c\ nu am nimic aranjat pentru urm\toarele ore. Iar ea era prea politicoas\ ca s\ m\ `ntrebe unde plec.

PARANOIA

285

55
Cu c`teva minute `nainte de cinci, sala de gimnastic\ `nc\ nu se aglomerase. M-am a[ezat la un aparat [i mi-am pus casca pe urechi. ~n timp ce m\ `nc\lzeam, am trecut pe c`teva canale – MSNBC, CSPAN, CNN, CNBC – [i am mai prins [tirile de la `nchiderea zilei bursiere. Indicii NASDAQ [i Dow sc\zuser\: `nc\ o zi sc`rboas\. La cinci fix, am trecut pe canalul Trion, care, de obicei, difuza chestii plicticoase, precum prezent\ri, reclame [i altele la fel. Apoi a ap\rut sigla Trion, dup\ care imaginea nemi[cat\ a lui Goddard, aflat `n studioul companiei – purt`nd o c\ma[\ de un albastru-`nchis, cu gulerul desf\cut, [i av`nd p\rul, de obicei `n neor`nduial\, foarte atent piept\nat. Fundalul era negru cu puncte albastre [i sem\na cu decorul folosit de Larry King pe CNN, cu deosebirea c\ sigla Trion era plasat\ clar pu]in deasupra um\rului drept al lui Goddard. Am constatat c\ eram destul de agitat, dar de ce oare? Nu era o transmisiune `n direct, ci fusese `nregistrat\ cu o zi `n urm\, [i [tiam exact cum avea s\ sune. Numai c\ `mi doream ca totul s\ decurg\ bine. }ineam s\ explice toate disponibiliz\rile `n mod ferm [i conving\tor, fiindc\ [tiam c\ mul]i oameni din cadrul companiei aveau s\ fie afecta]i. Nu era nevoie s\-mi fac griji. N-a fost doar bun, ci uimitor. ~n cuv`ntarea aceea de cinci minute, n-a ap\rut nici o not\ fals\. A `nceput simplu: „Bun\ ziua, s`nt Augustine Goddard, pre[edinte [i director general executiv al Trion Systems, iar ast\zi `mi revine dificila sarcin\ de a anun]a ni[te [tiri nepl\cute“. S-a referit la industrie [i la

problemele recente `nt`mpinate de Trion. Mai precis: „Nu am inten]ia de a ocoli adev\rul. Nu voi numi aceste disponibiliz\ri «m\suri involuntare de reducere» sau «concediere voluntar\»“. Apoi a continuat: „~n domeniul nostru, nim\nui nu-i face pl\cere s\ recunoasc\ atunci c`nd lucrurile nu merg bine sau c`nd conducerea unei companii a f\cut aprecieri eronate, a gafat sau a comis gre[eli. Ei bine, declar acum c\ am gafat. Am comis gre[eli. Iar `n calitate de director general executiv, [i eu am f\cut gre[eli“. Apoi, a spus: „Consider c\ pierderea unor angaja]i de valoare, membri ai familiei noastre, reprezint\ semnul unui e[ec regretabil“. Dup\ care: „Disponibiliz\rile s`nt ca o ran\ `ngrozitoare – provoac\ dureri `n tot organismul“. ~mi venea s\-l str`ng `n bra]e pe tip [i s\-i spun c\ nu era nimic, nu se f\cea vinovat, `l iertam cu to]ii. A continuat: „Vreau s\ v\ asigur c\ `mi asum `ntreaga r\spundere pentru acest pas `napoi [i voi face tot ce-mi st\ `n puteri s\ repun compania pe o pozi]ie puternic\“. A mai zis c\ uneori asem\na compania cu o sanie tras\ de c`ini, la care el era doar cel care se afl\ `n frunte, nu cel care st\ `n sanie [i folose[te biciul. C\ se opusese concedierilor ani la r`nd, a[a cum [tia fiecare, dar, asta e, uneori trebuie s\ iei [i o decizie de acest fel [i s\ mergi mai departe. S-a angajat c\ echipa de conducere se va `ngriji de toate persoanele afectate de acea m\sur\; de asemenea, socotea c\ salariile compensatorii oferite erau cele mai bune din domeniu – [i gestul reprezenta un minimum pe care compania `l putea face pentru a-i ajuta pe angaja]ii fideli. A `ncheiat vorbind despre `nfiin]area companiei, cum veteranii din domeniu anticipaser\ mereu dispari]ia ei, `ns\ ea ie[ise mai puternic\ dup\ fiecare criz\. P`n\ s\ `ncheie, aveam lacrimi `n ochi [i uitasem chiar s\-mi mai mi[c picioarele. R\m\sesem acolo, lipit de aparat, uit`ndu-m\ la ecranul minuscul ca un idiot. Am auzit c`teva comentarii cu voce tare, am privit `n jur [i am v\zut oameni str`ng`ndu-se `n grupuri, discut`nd `nfl\c\ra]i, p\r`nd stupefia]i. Apoi mi-am pus c\[tile pe urechi [i am re`nceput s\ lucrez la aparat, timp `n care sala s-a umplut. C`teva minute mai t`rziu, cineva s-a a[ezat la aparatul al\turat, o femeie cu costum din lycra, [i am remarcat `n treac\t fundul apetisant.

286

JOSEPH FINDER

{i-a conectat [i ea c\[tile la monitor, [i-a f\cut de lucru cu ele, dup\ care m-a b\tut pe um\r: – Ai regulator de volum la c\[ti? m-a `ntrebat ea. Am recunoscut vocea `nc\ `nainte de a-i vedea fa]a. M-a privit cu ochi uimi]i. Ce cau]i aici? m-a `ntrebat, pe un ton par]ial acuzator, par]ial mirat la culme. – Of, Doamne, am zis eu. {i eu eram c`t se poate de surprins; nici nu ar fi fost nevoie s\ m\ prefac. Aici lucrez. – Serios? {i eu. E absolut uimitor. – Chiar a[a. – Nu mi-ai spus – a, dar nici eu nu te-am `ntrebat, corect? – Incredibil, am zis eu. Acum jucam teatru [i, probabil, nu `mi folosisem tot talentul actoricesc. M\ luase totu[i prin surprindere, cu toate c\ eram con[tient c\ asta se putea `nt`mpla [i, ironie a sor]ii, r\m\sesem prea uluit ca s\ mai apuc s\ mimez o emo]ie credibil\. – Ce coinciden]\, a spus ea. De necrezut.

56
– De c`nd... de c`nd lucrezi aici? m-a `ntrebat ea, cobor`nd de pe aparat. N-am reu[it s\ interpretez expresia de pe fa]a ei. P\rea u[or amuzat\. – Abia am `nceput. De vreo c`teva s\pt\m`ni. Dar tu? – De ani... cinci ani. Unde e[ti? Nu crezusem c\ senza]ia de gol din stomac putea deveni mai acut\, dar exact asta s-a `nt`mplat. – P\i, am fost angajat la Diviziunea de produse de larg consum – marketing produse noi. – Glume[ti, a exclamat ea [i m-a fixat ca tr\snit\. – S\ nu-mi spui c\ lucrezi `n aceea[i diviziune ca mine. Ar trebui s\ [tiu – trebuia s\ te fi v\zut m\car o dat\. – Am lucrat. – Ai lucrat? {i-acum unde te-ai mutat? – Fac marketing pentru ceva care se cheam\ „Tehnologii revolu]ionare“, a r\spuns ea cam cu jum\tate de gur\. – Serios? Grozav. {i ce `nseamn\ asta? – O chestie plicticoas\, a spus ea, dar pe un ton neconving\tor. Probleme complicate, destul de speculative. – Hm. Nu voiam s\ m\ ar\t prea curios. Ai prins cuv`ntarea lui Goddard? A dat din cap.

288

JOSEPH FINDER

PARANOIA

289

– Cam greu de digerat. Nu [tiam c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie at`t de proast\. Adic\, disponibiliz\ri – `]i `nchipui c\ asemenea lucruri se pot `nt`mpla numai altora, nu la Trion. – Cum ]i s-a p\rut prezen]a lui? Voiam s\ o preg\tesc pentru momentul inevitabil c`nd avea s\ m\ caute pe re]eaua intern\ [i va descoperi cu ce anume m\ ocupam `n prezent. La o adic\, mai t`rziu a[ fi putut sus]ine c\ nu `i ascunsesem nimic; `ncercam s\ c`[tig simpatie pentru [eful meu – ca [i cum a[ fi avut vreo leg\tur\ cu cuv`ntarea lui Goddard. – Am r\mas [ocat\, bine`n]eles. Dar a prezentat situa]ia cu bun-sim]. Sigur, mi-e u[or s\ vorbesc, pentru c\, probabil, s`nt oarecum sigur\ pe postul meu. Tu, pe de alt\ parte, ca proasp\t angajat... – N-o s\ p\]esc nimic, dar cine [tie. Acum chiar voiam s\ nu deschis subiectul privind postul pe care-l aveam, de aceea am zis: A spus lucrurilor pe nume. – A[a e stilul lui. Un tip deosebit. – Se comport\ firesc. Am f\cut o pauz\. Apropo, `mi pare r\u de felul `n care s-a terminat `nt`lnirea noastr\. – ~]i pare r\u? Nu ai pentru ce. Apoi vocea i s-a mai `nmuiat: {i cum se mai simte tat\l t\u? (~i l\sasem un mesaj vocal a doua zi diminea]\ ca s\ o anun] c\ situa]ia tatei se stabilizase.) – Se aga]\ de via]\. La spital [i-a g\sit o mul]ime de personaje pe care s\ le terorizeze [i s\ le intimideze, a[a c\ are un motiv `n plus s\ mai tr\iasc\. Mi-a z`mbit politicos, nedorind s\ r`d\ pe seama unui muribund. – Da, dac\ e[ti dispus\, a[ dori s\-mi mai acorzi o [ans\. – {i eu a[ dori asta. S-a a[ezat din nou la aparat [i a `nceput s\ pedaleze, timp `n care a programat computerul. Mai ai num\rul meu? (Apoi mi-a z`mbit cu sinceritate, moment `n care chipul i-a suferit o transformare. Era frumoas\. Cu adev\rat uimitoare.) Dar ce mi-o fi venit? M\ po]i g\si pe site-ul Trion. Chiar dac\ trecuse de [apte, Camilletti era `nc\ la birou. Evident, toat\ lumea lucra din r\sputeri, dar a[ fi vrut ca individul s\ plece ca s\ pot p\trunde `n biroul lui `naintea celor de la Serviciul de securitate. Pe de alt\ parte, doream s\ ajung acas\ ca s\ dorm, deoarece sim]eam c\ m\ pr\bu[esc [i-mi ardea tot corpul.

Tocmai `ncercam s\ g\sesc o solu]ie pentru a-l include pe Camilletti pe lista mea de „prieteni“, f\r\ acordul lui, ca s\ [tiu c`nd era online [i c`nd nu, c`nd, brusc, pe ecranul computerului mi-a ap\rut un mesaj de la Chad.
ChadP: V\d c\ nici nu telefonezi, nici nu-mi scrii. S\ nu-mi spui c\ ai ajuns prea important ca s\ te mai intereseze vechii amici.

Am scris: „Scuze, Chad, a fost o zi infernal\“. A urmat o pauz\ de vreo jum\tate de minut, apoi Chad a revenit: „Pesemne [tiai dinainte despre concedieri, nu? Ce noroc pe tine c\ e[ti imun.“ Nu [tiam ce s\-i r\spund; am a[teptat un minut sau dou\, apoi a sunat telefonul. Jocelyn plecase, a[a c\ toate apelurile erau dirijate la mine. Identitatea celui care m\ apelase a ap\rut pe ecran, dar era un nume pe care nu l-am recunoscut. Am ridicat receptorul. – Cassidy. – {tiu asta, am auzit glasul lui Chad, `nc\rcat de sarcasm. Doar c\ nu [tiam dac\ e[ti acas\ ori la birou. Trebuia s\-mi imaginez c\ un tip ambi]ios ca tine vine devreme [i st\ p`n\ t`rziu, a[a cum te sf\tuiesc toate c\r]ile alea despre oameni de succes. – Cum `]i merge, Chad? – S`nt plin de admira]ie, Adam. Pentru tine. Mai mult ca niciodat\, dac\ vrei s\ [tii. – Frumos din partea ta. – Mai ales dup\ ce am luat pr`nzul cu vechiul t\u prieten, Kevin Griffin. – Nu l-am cunoscut prea bine. – El spunea altceva. {tii ceva, interesant lucru – activitatea ta de la Wyatt nu l-a impresionat mai deloc. A afirmat c\ erai tare la petreceri. – C`nd eram t`n\r [i iresponsabil, se poate, am spus eu, d`nd un r\spuns care s\ `i fac\ cinste [i lui George Bush cel t`n\r. – Pe de alt\ parte, nu-[i aminte[te ca tu s\ fi lucrat la proiectul Lucid.

290

JOSEPH FINDER

PARANOIA

291

– P\i, el e – parc\-i la v`nz\ri, nu? am zis eu, socotind c\, dac\ sugeram c\ Griffin era neinformat, se cuvenea m\car s\ o fac cu subtilitate. – A fost. De azi nu mai e. Asta, `n caz c\ n-ai aflat. – N-a mers? Am rostit acele vorbe cu un u[or tremur, pe care l-am disimulat dreg`ndu-mi glasul, apoi tu[ind. – A prins trei zile la Trion. Apoi cineva de la Wyatt a informat telefonic Serviciul de securitate c\ bietul Kevin are prostul obicei de a „aranja“ rapoartele de transport [i cheltuieli. Li s-au servit dovezi [i tot ce trebuia, prin fax. S-au g`ndit c\ cei de la Trion ar trebui s\ cunoasc\ acest am\nunt. Bine`n]eles, Trion s-a debarasat imediat de el. Degeaba a respins el acuza]iile, fiindc\ [tii cum se `nt`mpl\ `n asemenea cazuri – doar nu apari `n fa]a unui tribunal, corect? – Isuse, am f\cut eu. Incredibil. N-am [tiut. – N-ai avut idee c\ se va da acel telefon? – N-am avut idee ce face Kevin. Adic\, a[a cum ]i-am spus, nu l-am cunoscut prea bine, dar mi s-a p\rut un tip de treab\. Doamne. P\i, nu cred c\ po]i face asemenea chestii prea des [i s\ speri c\ nu vei fi prins. A izbucnit `ntr-un hohot de r`s at`t de puternic, `nc`t a trebuit s\ `ndep\rtez receptorul de ureche. – Oho, asta-i bun\. E[ti mare de tot, tipule! A continuat s\ r`d\ cu poft\, de parc\ ar fi auzit cea mai bun\ poant\ din lume. Ai dreptate p`n\ la cer. Nu po]i face asemenea chestii prea des [i s\ speri s\ scapi neprins. Apoi a `nchis. Cu cinci minute mai devreme voisem s\ m\ las pe sp\tarul fotoliului [i s\ adorm, `ns\ acum nu mai eram `n stare, eram mult prea speriat. Mi se uscase gura, de aceea m-am dus p`n\ la bufet [i am luat o sticl\ de ap\. Am ales drumul cel mai lung, prin dreptul biroului lui Camilletti. Plecase, deoarece `n biroul lui era lumina stins\, dar asistenta lui mai r\m\sese. O jum\tate de or\ mai t`rziu, c`nd m-am `ntors, plecase [i ea. Trecuse pu]in de opt. De data asta, dup\ ce-mi perfec]ionasem tehnica, am p\truns rapid [i f\r\ probleme. Se p\rea c\ nu mai era

nimeni pe etaj. Am tras storurile, am extras cablul Keyghost [i am ridicat o stinghie ca s\ m\ uit `n jur. N-am v\zut pe nimeni, de[i cred c\ n-am fost din cale afar\ de precaut. Am ridicat storurile, apoi am deschis u[a `ncet, privind `nt`i `n dreapta, apoi `n st`nga. ~n anticamera lui Camilletti, rezemat de perete [i ]in`ndu-[i bra]ele `ncruci[ate, st\tea un b\rbat masiv, cu o c\ma[\ `nflorat\ [i purt`nd ochelari cu rame groase. Noah Mordden. Avea un z`mbet ciudat pe fa]\. – Cassidy, a zis el. Uite-l [i Phinneas Finn al nostru [i cablul conector cu treizeci [i patru de pini1 . – A, salut, Noah, am spus eu. M-am sim]it cuprins de panic\, dar am reu[it s\ abordez o expresie de blazare. Nu aveam nici cea mai vag\ idee la ce se referea, doar c\ p\rea a fi o aluzie literar\ obscur\, specialitatea lui. Ce pui la cale? – }i-a[ pune aceea[i `ntrebare. – Ai venit `n vizit\? – ~nseamn\ c-am gre[it biroul. Eu m\ dusesem la cel pe u[a c\ruia scrie: „Adam Cassidy“. Ce gre[eal\! – M-au pus s\ lucrez pentru toat\ lumea de aici, am zis. Altceva mai bun nu-mi venise `n minte [i mi-am dat seama c\ era o minciun\ grosolan\. Chiar `mi `nchipuisem c\ va crede c\ trebuia s\ intru `n biroul lui Camilletti? La ora opt seara? Mordden era prea de[tept [i prea b\nuitor ca s\ `nghit\ a[a ceva. – Ai cam mul]i st\p`ni, a remarcat el. Cred c\ ai uitat pentru cine lucrezi `n realitate. Am z`mbit cam str`mb. ~n sinea mea sim]eam c\ mor. M\ v\zuse `n biroul Norei, iar acum `n cel lui Camilletti, deci [tia. Se terminase. Mordden m\ putea da de gol. Ce urma? Cui `i va spune? Imediat ce Camilletti ar fi aflat c\ p\trunsesem `n biroul lui, m-ar fi concediat f\r\ a sta la discu]ii, iar Goddard nu s-ar fi opus deloc. – Noah, am spus.
1

Aluzie complicat\ la personajul din romanul cu acela[i nume (Phinneas Finn, 1867) de Anthony Trollope – prototip al t`n\rului politician care vrea s\ parvin\ [i social prin c\s\torie, dar este respins de `nalta societate [i revine `n Irlanda natal\. Conectorul cu 34 de pini este folosit de regul\ la cabluri video. (n. tr.)

292

JOSEPH FINDER

Apoi am inspirat ad`nc, dar mintea mi se golise de orice g`nd [i n-am g\sit replica potrivit\. – Voiam s\ te felicit pentru ]inut\, a zis el. ~n ultima vreme ar\]i deosebit de elegant, `n stilul superiorilor no[tri. – Mul]umesc. A[a g`ndeam [i eu. – Flanel\ neagr\ [i sacoul din tweed – aminte[ti de Goddard. Semeni tot mai mult cu ne`nfricatul nostru lider. O variant\ mai rapid\, mai aerodinamic\. Cu o mul]ime de caracteristici noi, care deocamdat\ nu func]ioneaz\ perfect. A sur`s. Am observat c\ ai [i un Porsche nou. – Da. – Greu s\ scapi de pasiunea pentru ma[ini care b`ntuie `n compania asta, nu? Dar, `n vreme ce gone[ti pe autostrada vie]ii, ar trebui s\ te mai opre[ti din c`nd `n c`nd ca s\ [i g`nde[ti pu]in, Adam. Dac\ toate vin spre tine, s-ar putea s\ fi gre[it banda de circula]ie. – O s\ ]in minte. – Interesante [tirile privind disponibiliz\rile. – Da, totu[i tu n-ai probleme. – Asta-i o `ntrebare sau o propunere? Ceva din comportarea mea p\rea s\ `l amuze. S\ l\s\m asta. }i-am spus c\ am kriptonit\. – Ce `nseamn\ asta? – S\ spunem c\ n-am primit titlul de „inginer superspecialist“ doar datorit\ distinsei mele cariere. – {i despre ce fel de kryptonit1 vorbim `n cazul de fa]\? Auriu? Verde? Sau Ro[u? – ~n sf`r[it, un subiect la care te pricepi [i tu c`t de c`t. Dar, dac\ ]i-a[ ar\ta, Cassidy, [i-ar pierde puterea, nu crezi? – Serios? – Mai bine fii atent pe unde calci [i p\ze[te-]i fundul, Cassidy, a zis el [i a disp\rut pe hol.

Partea a [asea C|SU}A PO{TAL|
C\su]\ po[tal\: Loc secret destinat transmiterii de mesaje sau informa]ii, ascunz\toare. Expresie din jargonul profesioni[tilor desemn`nd un loc fizic ascuns [i folosit ca leg\tur\ impersonal\ dintre un agent [i un curier, ofi]er de caz sau alt agent `ntr-o re]ea de informa]ii sau o opera]iune secret\. Dic]ionar interna]ional de spionaj

1

Element chimic fictiv, preluat dintr-o serie de benzi desenate cu Superman, originar de pe planeta Krypton care a explodat [i s-a transformat `n kryptonit de diferite tipuri, fiecare av`nd anumite puteri. De exemplu, K auriu afecteaz\ superputerile kryptonienilor, cel verde provoac\ dureri [i ucide kryptonienii, iar cel ro[u provoac\ transform\ri fizice. (n. tr.)

57
~n sf`r[it, terminasem mai devreme – am ajuns acas\ pe la nou\ [i jum\tate, o epav\ cu nervii la p\m`nt, care ar fi avut nevoie de trei zile de somn ne`ntrerupt ca s\ se refac\. ~n timp ce conduceam spre cas\, am derulat `n minte scena cu Mordden de c`teva ori, `ncerc`nd s\ `n]eleg semnifica]iile discu]iei. M-am `ntrebat dac\ pl\nuia s\ spun\ cuiva, pentru a m\ da `n g`t. Iar dac\ nu, de ce n-ar fi f\cut-o? M\ va ]ine `n [ah cu ceea ce [tia? Habar n-aveam cum s\ rezolv problema; asta era partea cea mai nepl\cut\. Apoi m-am trezit g`ndindu-m\ la noul [i uria[ul meu pat cu saltea Dux [i la felul `n care m\ voi pr\bu[i s\ dorm chiar `n clipa `n care voi p\[i pe u[\. Ce se alesese de via]a mea? Ajunsesem s\ visez un pic de somn. De toat\ mila. ~n orice caz, nu puteam s\ m\ culc imediat, pentru c\ mai aveam de lucru. Trebuia s\ scap de foile acelea extrase din dosarele lui Camilletti, care parc\-mi ardeau degetele, [i s\ le transmit lui Wyatt [i lui Meacham. Nu voiam s\ le mai p\strez asupra mea nici o clip\. A[adar, am folosit scanerul cu care m\ `nzestrase Meacham, am transformat foile `n documente PDF, le-am criptat [i le-am transmis prin e-mail prin serviciul de ascundere a identit\]ii. Dup\ ce am f\cut asta, am scos manualul de la Keyghost, am montat dispozitivul la computer [i am `nceput s\ descarc. C`nd am deschis primul document, am sim]it un spasm de nervozitate – aveam `n fa]\ un amestec de date total neinteligibil. Evident, f\cusem totul varz\. M-am uitat apoi mai atent [i am constatat c\ exista o

296

JOSEPH FINDER

PARANOIA

297

anumit\ structur\; nu f\cusem chiar o treab\ proast\. Am distins numele lui Camilletti, o serie de cifre [i litere, apoi propozi]ii `ntregi. Pagini `ntregi de text. Tot ce tastase tipul `n ziua aceea, [i erau o gr\mad\. Am `nceput cu ce era mai important: am descoperit parola lui. {ase numere, terminate `n 82 – poate erau datele de na[tere ale vreunuia dintre copii; sau data c\s\toriei. Ceva de genul \sta. Dar mai interesante mi s-au p\rut e-mailurile lui. Multe dintre ele con]ineau informa]ii confiden]iale despre companie, despre achizi]ia unei companii de care se ocupa personal. Compania aceea, Delphos, despre care citisem `n dosare. Cea pentru care erau preg\ti]i s\ pl\teasc\ o c\ru]\ de bani, at`t `n numerar, c`t [i `n ac]iuni. Mai era un schimb de e-mailuri, marcate toate cu „TRION CONFIDEN}IAL“, despre o metod\ nou\ [i secret\ de control al inventarului, care se pusese `n practic\ `n urm\ cu c`teva luni, pentru combaterea falsific\rii [i a pirateriei, `ndeosebi `n Asia. Unele componente ale fiec\rui produs Trion, fie el telefon, palmtop sau scaner medical, erau marcate acum cu sigla Trion [i o serie, realizate prin folosirea laserului. Aceste marcaje de identificare puteau fi v\zute doar la microscop – nu puteau fi falsificate [i dovedeau c\ obiectul respectiv era produs de Trion. Am g\sit multe informa]ii despre produc\tori de cipuri din Singapore, firme cump\rate de Trion sau `n care se investise mult. Interesant – Trion se apucase de producerea cipurilor sau, cel pu]in, cump\rase pachetele majoritare ale altor firme. Tot citind materialele acelea, am avut o senza]ie stranie. Ca [i cum a[ fi p\truns `n jurnalul personal al cuiva. M\ sim]eam vinovat – nu pentru c\ d\deam dovad\ de neloialitate fa]\ de Camilletti, evident, ci fa]\ de Goddard. Aproape c\ vedeam capul de pitic al lui Goddard, plutind `ntr-o bul\ de aer, urm\rindu-m\ dezaprobator cum treceam prin coresponden]a, e-mailurile [i notele personale ale lui Camilletti. Poate c\ asta se datora faptului c\ m\ sim]eam at`t de epuizat, dar oricum aveam o senza]ie cumplit\. Pare ciudat, [tiu – nu comiteam nici un p\cat c\ furam materiale despre proiectul AURORA ca s\ le transmit c\tre Wyatt, dar ob]inerea unor chestii

care nu mi se ceruser\ m\ f\cea s\ simt c\ s`nt un tr\d\tor dezgust\tor al noilor mei patroni. Apoi mi-au s\rit `n ochi literele WSJ. Am socotit c\ erau prescurtarea de la Wall Street Journal. Am vrut s\ v\d care fusese reac]ia lui fa]\ de articolul ap\rut `n Journal, de aceea am citit [irul de cuvinte [i am fost c`t pe ce s\ cad de pe scaun. Din c`te `mi d\deam seama, Camilletti folosea o serie de conturi diferite de e-mail `n afara celui de la Trion – Hotmail, Yahoo [i la o companie local\ de acces la Internet. Acestea din urm\ p\reau s\ slujeasc\ rezolv\rii unor chestiuni personale, cum ar fi contactarea unor agen]i de burs\, mesaje c\tre fratele, sora [i tat\l lui, [i altele asemenea. ~ns\ e-mailurile transmise prin Hotmail mi-au atras aten]ia. Unul dintre ele era adresat c\tre BulkeleyW@WSJ.com. Suna a[a:
Bill – Aici s-a dezl\n]uit iadul. Se vor exercita presiuni mari asupra ta ca s\-]i divulgi sursa – ]ine-te tare. Sun\-m\ acas\ `n seara asta la 21.30. Paul

Deci, a[a st\teau lucrurile. Paul Camilletti era – nu se putea altfel – cel care divulgase secrete. El furnizase c\tre Journal informa]iile care provocaser\ at`tea daune companiei [i lui Goddard. Acum, toate se legau `ntr-un scenariu de spaim\. Camilletti ajuta Wall Street Journal s\-l distrug\ pe Jock Goddard, descriindu-l pe b\tr`n drept dep\[it, terminat ca director. Goddard trebuia s\-[i fac\ bagajele. Consiliul director, precum [i orice analist sau bancher de investi]ii aveau s\ `n]eleag\ asta din lectura articolului. Iar consiliul director pe cine va numi `n locul lui Goddard? Era la mintea coco[ului, nu? De[i eram epuizat, mi-a trebuit mult\ vreme, r\sucindu-m\ [i foindu-m\, p`n\ s\ adorm. Iar somnul mi-a fost pe m\sur\ de chinuit. ~n vis l-am v\zut pe b\tr`nul Augustine Goddard, cu umerii c\zu]i, aflat `n acel restaurant am\r`t m`nc`nd pl\cint\, sau ar\t`nd dobor`t [i b\tut, pe m\sur\ ce oamenii de la Departamentul econo-

298

JOSEPH FINDER

mic ie[eau din sala de [edin]e unul c`te unul. I-am visat [i pe Wyatt [i Meacham, teroriz`ndu-m\, amenin]`ndu-m\ cu `nchisoarea; `n vis, `i `nfruntam, le spuneam s\ se duc\ dracului, m\ d\deam la ei, dar pierdeam. Am visat [i despre p\trunderea `n biroul lui Camilletti [i c\ fusesem prins de Chad [i Nora, care se aliaser\. Iar c`nd de[tept\torul a sunat la ora [ase [i am ridicat capul de pe pern\, mi-am dat seama c\ trebuia s\-l anun] pe Goddard `n leg\tur\ cu Camilletti. Apoi am `n]eles c\ m\ aflam `ntr-o postur\ imposibil\. Cum naiba s\-i spun lui Goddard despre Camiletti c`nd eu ob]inusem acele informa]ii p\trunz`nd ho]e[te `n biroul lui? Ce era de f\cut?

58
Faptul c\ Uciga[ul Camilletti – tic\losul care se pref\cuse a fi at`t de furios `n leg\tur\ cu articolul din Wall Street Journal – d\duse na[tere `ntregii situa]ii m\ irita la culme. Tipul era mai mult dec`t un nemernic: se dovedise neloial fa]\ de Goddard. Poate c\, dup\ s\pt\m`ni `n care m\ sim]isem ca un jeg demn de tot dispre]ul, era o u[urare pentru mine s\ am o convingere moral\ `n leg\tur\ cu ceva. Poate faptul c\ sim]eam nevoia s\-l protejez pe Goddard m\ f\cea s\ am sentimente ceva mai generoase fa]\ de mine `nsumi. Poate c\ manifest`ndu-mi furia fa]\ de neloialitatea lui Camilletti puteam s\ o ignor pe a mea f\r\ s\ m\ mustre con[tiin]a prea tare. Sau poate m\ ar\tam recunosc\tor fa]\ de Goddard pentru c\ m\ alesese exact pe mine, recunosc`nd `n persoana mea ceva ie[it din comun, calit\]i mai deosebite dec`t ale altora. Greu de spus dac\ furia mea fa]\ de Camilletti pornea chiar din altruism. Uneori sim]eam o `mpuns\tur\ cumplit de dureroas\, chinuitoare c\, `n realitate, nu eram cu nimic mai presus de Camilletti. Adic\, fusesem angajat la Trion, un nimeni care se d\dea drept profet, c`nd, de fapt, p\trundeam mi[ele[te `n birouri ca s\ fur documente [i s\ `ncerc s\ distrug `ns\[i sufletul corpora]iei lui Jock Goddard, iar asta `n timp ce c\l\toream cu Buick-ul lui de epoc\. Dep\[isem cu mult orice m\sur\. Iar chinurile, transpira]ia de la ora patru diminea]a, toate m\ doborau. ~nsumate, `mi primejduiau s\n\tatea mintal\. Era preferabil s\ nu mai g`ndesc deloc [i, `n schimb, s\ ac]ionez ca un robot programat.

300

JOSEPH FINDER

PARANOIA

301

Poate chiar aveam con[tiin]a unui boa constrictor. ~nc\ voiam s\-l dau de gol pe tic\losul \la de Camilletti. Eu m\car nu avusesem de ales [i fusesem nevoit s\ accept acel rol. Fusesem silit s\-l accept. ~n vreme ce tr\darea lui Camilletti pornea din cu totul alte motiva]ii. Complotase clar `mpotriva lui Goddard, omul care `l adusese la companie [i-i acordase toat\ `ncrederea. {i cine [tie ce altceva mai punea el la cale? Goddard trebuia s\ afle. Numai c\ trebuia s\ am o acoperire – o explica]ie plauzibil\ care s\ nu dea de b\nuit c\ p\trunsesem `n biroul lui Camilletti. ~n drum spre Trion, `n vreme ce m-am bucurat cu toat\ fiin]a de for]a [i vuietul motorului ma[inii, am analizat toate posibilit\]ile de rezolvare a acelei probleme, iar c`nd am ajuns la destina]ie, `mi formulasem un plan satisf\c\tor. Faptul c\ lucram ca asistent al directorului general `mi conferea ni[te puteri ne`nchipuite. Dac\ telefonam cuiva necunoscut [i-i spuneam c\ s`nt un oarecare Adam Cassidy, aveam toate [ansele s\ fiu plimbat de la unul la altul. ~ns\ Adam Cassidy, „de la biroul directorului general“ sau „biroul lui Jock Goddard“ – de parc\ a[ fi stat `n birou al\turi de [ef, iar nu la o sut\ de pa[i dep\rtare – f\cea ca toate apelurile mele s\ primeasc\ r\spuns cu viteza fulgerului. De aceea, c`nd am telefonat la Departamentul de tehnologie informatic\ [i le-am spus c\ „noi“ doream copii ale tuturor e-mailurilor arhivate, transmise de la [i c\tre biroul directorului economic `n ultimele treizeci de zile, am primit ajutor instantaneu. Nu voiam s\ ar\t cu degetul spre Camilletti, de aceea am dat de `n]eles c\ Goddard se temea c\ se scurg informa]ii din serviciul directorului economic. Am descoperit o chestie care m-a intrigat, anume c\ omul `[i f\cuse obiceiul de a [terge anumite e-mailuri periculoase, indiferent dac\ le trimitea sau le primea. Evident, nu voia ca acestea s\-i r\m`n\ stocate `n computer. Sigur [tiuse, pentru c\ era un tip de[tept, c\ toate copiile e-mailurilor se p\strau undeva `n baza de date a companiei. De aceea, pentru coresponden]a mai delicat\ – inclusiv cea cu Wall Stree Journal – prefera s\ apeleze la servicii de e-mail din afara companiei. M-am `ntrebat dac\ avea [tiin]\ c\ la Trion

computerele re]ineau toate e-mailurile care treceau prin cablurile cu fibr\ optic\, indiferent dac\ erau pe Yahoo, Hotmail sau pe cine [tie ce alt serviciu. Proasp\tul meu amic de la Departamentul de tehnologie informatic\, care [i-a `nchipuit c\ `i face un serviciu personal chiar lui Goddard, mi-a dat [i c`teva `nregistr\ri ale unor discu]ii telefonice date sau primite la biroul directorului economic. „Nici o problem\“, a zis el. Compania nu `nregistra convorbirile, dar se ]inea eviden]a tuturor numerelor de telefon apelate sau de la care se primiser\ apeluri; aceasta era o practic\ normal\ `n cadrul unei corpora]ii. Putea s\-mi pun\ la dispozi]ie chiar [i copii dup\ mesaje vocale, `ns\ asta ar fi cerut ceva mai mult timp. Rezultatele mi-au parvenit `n mai pu]in de o or\. Aveam totul. ~n ultimele zece zile, Camilletti primise o serie de telefoane de la individul de la Journal. Dar ceea ce `l incrimina [i mai r\u era faptul c\ [i el `i telefonase tipului de c`teva ori. Pentru un apel sau dou\ putea sus]ine c\ f\cuse `ncerc\ri de a r\spunde la telefoanele ziaristului – chiar dac\ el insistase asupra faptului c\ nu schimbase nici o vorb\ cu acesta. ~ns\ dou\sprezece convorbiri, dintre care unele duraser\ cinci sau [apte minute? Asta nu mirosea deloc a bine. Apoi mi-au sosit copii dup\ e-mailuri. „De acum `nainte, scria Camilletti, sun\-m\ doar acas\. Nu, repet, NU m\ mai suna la Trion. Iar e-mailurile trebuie s\ fie transmise la urm\toarea adres\ Hotmail.“ Ia s\ te v\d cum o s\ explici asta, Uciga[ule. Doamne, abia a[teptam s\-i prezint lui Goddard micul meu dosar, `ns\ el avusese [edin]\ dup\ [edin]\, de diminea]\ p`n\ spre sf`r[itul dup\-amiezii – iar acelea erau [edin]e la care nu m\ convocase. Abia dup\ ce l-am v\zut pe Camilletti ie[ind din biroul lui Goddard am socotit c\ trebuia s\-mi `ncerc norocul.

PARANOIA

303

59
~n timp ce se `ndep\rta, Camilletti m-a v\zut, dar nu m-a b\gat `n seam\; puteam prea bine s\ fiu o pies\ de mobilier. Goddard mi-a surprins privirea [i spr`ncenele i s-au arcuit `ntreb\tor. Flo a `nceput s\-i vorbeasc\, iar eu am f\cut un semn cu degetul ar\t\tor `n aer, gest tipic al lui, d`ndu-i de `n]eles c\ voiam s\-i r\pesc un minut. El i-a f\cut imediat un semn lui Flo, dup\ care m-a chemat `n\untru. – Cum m-am descurcat? a `ntrebat el. – Poftim? – Mica mea cuv`ntare c\tre companie. Chiar `l interesa p\rerea mea. – Ai fost grozav, am spus. A z`mbit, p\r`nd u[urat. – ~ntotdeauna simt c\ trebuie s\-i fiu recunosc\tor profesorului de teatru din colegiu. M-a ajutat enorm `n carier\, interviuri, discursuri publice [i c`te altele. Adam, tu ai jucat vreodat\ teatru? M-a trecut un val de c\ldur\. Da, `n fiecare zi. Isuse, la ce f\cea aluzie? – Nu, deloc. – Actoria te calmeaz\. Of, Doamne, nu c-a[ fi un Cicero sau mai [tiu eu cine, dar... `n fine, te fr\m`nt\ ceva? – E vorba de articolul din Wall Street Journal, am spus eu. – Chiar a[a? a f\cut el, nedumerit. – Am descoperit cine a transmis informa]iile. M-a privit de parc\ nu ar fi `n]eles, de aceea am continuat:

– Nu uita, am considerat c\ persoana care transmisese informa]ii pentru raportul din Journal, nu putea fi dec`t din cadrul companiei... – Da, da, a spus el ner\bd\tor s\ scape de mine. – Da, cum s\ spun, e Paul. Camilletti. – Ce vorbe[ti? – {tiu c\ e greu de crezut. Dar am totul aici, [i nu `ncape nici un dubiu. Am `mpins foile tip\rite c\tre el. Uit\-te la primul e-mail! {i-a scos ochelarii de citit de pe l\n]i[orul purtat `n jurul g`tului [i i-a pus pe nas. Str`mb`ndu-se, a verificat h`rtiile. C`nd a ridicat capul spre mine, avea chipul `ntunecat. – De unde ai astea? Am z`mbit. – De la Departamentul informatic. Am ezitat o clip\, apoi am continuat: Am cerut eviden]a tuturor discu]iilor telefonice purtate cu Wall Street Journal. Apoi, c`nd am v\zut at`tea apeluri de la telefonul lui Paul, am crezut c\ e vreun asistent sau altcineva, de aceea am cerut copii ale e-mailurilor lui. Goddard nu p\rea prea `nc`ntat, lucru lesne de `n]eles. ~n realitate, se sup\rase serios, de aceea m-am gr\bit s\ adaug: ~mi pare r\u. {tiu c\ asta vine ca un [oc. Apoi mi-a sc\pat imediat un cli[eu monumental: Nici eu nu `n]eleg. – Bun, sper c\ e[ti `nc`ntat de tine, a spus Goddard. Am cl\tinat din cap. – ~nc`ntat? Nu, am vrut doar s\ descop\r care e... – Fiindc\ eu s`nt dezgustat, a spus el. ~i tremura glasul. De ce dracu’ ai f\cut asta? Unde crezi c\ ne afl\m, la Casa Alb\ pe vremea lui Nixon? Ajunsese s\ strige [i, `n timp ce vorbea, scuipase de c`teva ori. Am sim]it c\ se scufund\ `nc\perea cu mine: eram doar noi doi, desp\r]i]i de t\blia mesei. Am sim]it cum `mi bubuie s`ngele `n urechi. R\m\sesem prea [ocat ca s\ mai am vreo replic\. – Te-ai apucat s\ `ncalci dreptul la intimitate al oamenilor, s\ dezgropi mor]ii, s\ pui m`na pe eviden]e personale de telefoane [i e-mailuri [i, poate, s\ violezi coresponden]a! Ac]iunea ta mi se pare resping\toare [i te rog s\ nu mai faci a[a ceva vreodat\. Acum, te rog s\ dispari de aici.

304

JOSEPH FINDER

PARANOIA

305

M-am ridicat cl\tin`ndu-m\, ame]it, [ocat. C`nd am ajuns la u[\, m-am `ntors c\tre el: – Vreau s\-mi cer scuze, am spus cu glas g`tuit. Credeam c\ a[a o s\-mi aduc contribu]ia. O s\ m\... m\ duc s\ golesc birou. – Of, pentru numele lui Dumnezeu, vino `napoi. Furtuna p\rea c\ trecuse. Nu ai timp s\-]i gole[ti biroul. Mai am multe treburi s\-]i dau. Acum vorbea mai calm. ~n]eleg c\ ai vrut s\ m\ protejezi. Am `n]eles, Adam, [i apreciez asta. {i nu o s\-]i ascund c\ s`nt stupefiat de ceea ce a f\cut Paul. Dar lucrurile se pot face corect [i incorect, iar eu prefer calea corect\. ~ncepi prin a monitoriza e-mailuri [i eviden]e, iar dup\ aceea te apuci s\ interceptezi convorbiri telefonice [i sf`r[e[ti prin a crea un stat poli]ienesc, nu o corpora]ie. Iar o companie nu poate func]iona `n acest fel. Nu [tiu cum se proceda la Wyatt, dar aici nu facem a[a ceva. Am dat din cap. – ~n]eleg. ~mi pare r\u. A ridicat palmele `n semn c\ voia s\ tac. – S\ consider\m c\ nici nu s-a `nt`mplat. Uit\ totul. Iar eu o s\-]i zic altceva – p`n\ la urm\, nici o companie nu s-a pr\bu[it pentru c\ unul dintre directori a sc\pat presei ce nu trebuia. Din indiferent ce motiv ar fi f\cut-o. Las\, o s\ g\sesc eu o cale de a trata problema. ~n felul meu. {i-a `mpreunat palmele, d`nd de `n]eles c\ subiectul acela se f\cea uitat. – Nu trebuie s\ d\m na[tere unor certuri, mai ales `n momentele astea. Avem ceva mult mai important `n desf\[urare. O s\-]i cer p\rerea `ntr-o chestiune ultrasecret\. S-a a[ezat mai bine pe scaun, [i-a pus ochelarii pe nas [i a scos o agend\ uzat\, `mbr\cat\ `n piele. S-a uitat la mine pe deasupra ochelarilor. S\ nu spui nim\nui c\ fondatorul [i directorul general al Trion Systems nu-[i aminte[te parolele de pe propriul computer. {i, mai ales, s\ nu scapi nim\nui ce dispozitiv specific folose[te pentru a p\stra parolele. Privind atent `n agend\, a tastat ceva. Peste un minut imprimanta a c\p\tat via]\ [i a scos c`teva pagini. A `ntins m`na, a scos paginile [i mi le-a `nm`nat.

– Am ajuns `n faza final\ a unei achizi]ii mari, mari de tot, a spus el. Probabil cea mai costisitoare din istoria companiei. Dar s-ar putea s\ fie cea mai bun\ investi]ie pe care am f\cut-o vreodat\. ~nc\ nu-]i pot da am\nunte, dar, dac\ negocierile pe care le desf\[oar\ Paul se `ncheie cu succes, la sf`r[itul s\pt\m`nii vom putea anun]a semnarea contractului. Am dat din cap. Vreau ca totul s\ mearg\ perfect. Aici s`nt specifica]iile de baz\ ale noii companii – num\r de angaja]i, necesar de spa]iu [i a[a mai departe. Se vor integra imediat la Trion [i vor avea sediul tot `n cl\direa asta. Evident, asta `nseamn\ c\ trebuie s\ le facem loc. Una dintre diviziuni trebuie s\ se mute din sediu, tocmai pe campusul Yarborough sau la Research Triangle. Vreau s\ analizezi care divizie sau divizii, dac\ e cazul, poate fi mutat\ cu deranj minim, pentru a face loc... noii achizi]ii. ~n]elegi? Studiezi ce-i aici, apoi, dup\ ce termini, te rog s\ toci foile. {i s\ m\ anun]i c`t de cur`nd ce p\rere ai. – ~n regul\. – Adam, [tiu c\-]i pun totul `n bra]e, dar n-am `ncotro. Te rog s\ m\ anun]i imediat ce ]i-ai format o idee. Contez pe inteligen]a ta strategic\. A `ntins m`na [i m-a str`ns amical de um\r. {i mai contez pe onestitatea ta.

PARANOIA

307

60
Slav\ Cerului, cu trecerea timpului, Jocelyn p\rea s\ fac\ mai multe pauze de cafea [i de discu]ii cu prietenele la bufet. Cu prima ocazie c`nd a plecat din birou, am luat h`rtiile despre Delphos, pe care mi le d\duse Goddard – eram convins c\ se refereau la Delphos, de[i numele companiei nu ap\rea scris nic\ieri –, [i am f\cut o copie dup\ ele la copiatorul din spatele mesei ei de lucru. Apoi am strecurat copiile `ntr-un plic. Am transmis rapid un e-mail c\tre „Arthur“, anun]`ndu-l, `n limbaj codificat, c\ aveam de transmis un material nou – adic\ voiam „s\ `napoiez articolele de `mbr\c\minte“ pe care le cump\rasem online. {tiam c\ riscam transmi]`nd acel e-mail de la serviciu. Chiar dac\ foloseam Hushmail, care codifica totul. Dar nu aveam timp. Nu voiam s\ a[tept p`n\ ajungeam acas\, pentru ca, dup\ aceea, s\ plec din nou. R\spunsul lui Meacham mi-a parvenit aproape imediat. Mi-a spus s\ nu trimit articolele la adresa de c\su]\ po[tal\, ci la cea normal\. ~n traducere, nu voia ca eu s\ scanez documentele [i s\ i le transmit prin e-mail, ci s\ le vad\ a[a cum erau, de[i nu a precizat motivele. Oare voia s\ fie sigur c\-i d\deam originalele? Trebuia s\ `n]eleg c\ nu avea `ncredere `n mine? Plus c\ le voia imediat [i, din anumite motive, nu ]inea s\ ne `nt`lnim personal. De ce? m-am `ntrebat eu. Se temea c\ voi fi urm\rit?

Indiferent de argumentele lui, `mi cerea s\ las documentele `ntr-una dintre c\su]ele po[tale pe care le stabilisem cu s\pt\m`ni `n urm\. Pu]in dup\ ora [ase, am plecat de la birou [i am mers p`n\ la un McDonald’s aflat la vreo trei kilometri de sediul Trion. Toaleta pentru b\rba]i era mic\, `n ea nu putea intra dec`t o persoan\ [i se putea `ncuia u[a. A[a am [i f\cut, am deschis aparatul `n care se afla prosopul de h`rtie [i am pus `n\untru plicul f\cut sul, dup\ care am pus capacul la loc. P`n\ `n momentul `n care trebuia schimbat prosopul, nu avea s\ se uite nimeni `n\untru – cu excep]ia lui Meacham. ~nainte de a ie[i din restaurant, mi-am luat un Quarter Pounder – nu pentru c\ sim]eam nevoia, ci pentru c\ fusesem instruit. La vreun kilometru [i jum\tate, era un alt restaurant, 7-Eleven, care avea un zid scund de jur `mprejurul parc\rii. Am l\sat ma[ina acolo, am intrat [i mi-am cump\rat un Pepsi dietetic, apoi am b\ut din cutie c`t am putut. Restul l-am turnat `ntr-o canalizare aflat\ `n apropiere. Am pus apoi `n cutie o greutate din acelea folosite la undi]\, din care aveam o mul]ime `n torpedou, dup\ care am l\sat recipientul pe marginea zidului din beton. Cutia de Pepsi era un semnal pentru Meacham, care trecea `n mod obi[nuit pe l`ng\ acel restaurant, c\ folosisem „c\su]a po[tal\“ num\rul trei, adic\ McDonald’s. Acea mic\ stratagem\ de spion `i permitea lui Meacham s\ ridice documentul f\r\ s\ m\ `nt`lneasc\. Din c`te `mi d\deam seama, predarea materialelor avea s\ mearg\ strun\. Nu aveam motive s\ cred altceva. Toate bune, dar ceea ce f\cusem m\ sleise de puteri. ~n acela[i timp, mi-era imposibil s\ nu m\ simt pu]in m`ndru: m\ perfec]ionam `n activitatea de spionaj.

PARANOIA

309

61
C`nd am ajuns acas\, pe contul meu de Hushmail am g\sit un e-mail de la „Arthur“. Meacham `mi cerea s\ merg imediat la un restaurant la naiba `n praznic, la mai bine de jum\tate de or\ de mers cu ma[ina. Evident, `mi cerea s\ ajung urgent acolo. Localul s-a dovedit a fi un restaurant elegant, recunoscut pentru m`ncarea bun\, un soi de Mecca pentru pelerini gurmanzi, care se numea Auberge. Pere]ii holului de intrare erau `mpodobi]i cu articole publicate despre restaurant `n Gourmet [i alte reviste de acela[i gen. Mi-am dat seama de ce Wyatt voise s\ ne vedem acolo, pentru c\ nu era vorba doar de m`ncare. Localul asigura o discre]ie maxim\ – fiind destinat `nt`lnirilor private, leg\turilor extraconjugale [i altora de acela[i fel. Pe l`ng\ salonul principal, existau separeuri mici pentru cine intime, `n care puteai intra [i ie[i direct din parcare, f\r\ a mai trebui s\ defilezi prin zona principal\ a restaurantului. Asta mi-a adus aminte de un motel de clas\. ~ntr-un asemenea separeu, Wyatt st\tea la o mas\ cu Judith Bolton. Judith m-a primit cu un aer cordial [i p`n\ [i Wyatt s-a ar\tat mai pu]in ostil dec`t de obicei. Asta, probabil, pentru c\ reu[isem s\-i dau ceea ce dorise. Poate trecuse deja la al doilea pahar de vin sau poate era vorba de Judith, care p\rea s\ exercite o influen]\ misterioas\ asupra lui. Eram convins, cel pu]in judec`nd dup\ limbajul trupurilor, c\ `ntre Judith [i Wyatt nu exista o rela]ie amoroas\. Se vedea `ns\ c\ erau foarte apropia]i, iar el o respecta ca pe nimeni altcineva.

Un chelner mi-a adus un pahar de sauvignon alb. Wyatt i-a spus apoi s\ ne lase singuri [i s\ revin\ peste un sfert de or\, c`nd va da [i comanda. Am r\mas singuri: eu, Wyatt [i Judith. – Adam, a `nceput Wyatt, `n timp ce mesteca o bucat\ de focaccia1, dosarele acelea pe care le-ai adus de la directorul t\u general au fost foarte utile. – Bine, am spus. Acum devenisem Adam? {i primisem chiar felicit\ri. Asta m-a uimit peste m\sur\. – Mai ales fi[a privind condi]iile `n leg\tur\ cu Delphos, a continuat el. Evident e o lovitur\, o achizi]ie crucial\ pentru Trion. Nici nu-i de mirare c\ pentru ea e dispus s\ pl\teasc\ cinci sute de milioane de dolari `n ac]iuni. ~n orice caz, prin asta s-a rezolvat misterul. Avem imaginea complet\ a `ntregii situa]ii. Ne-am dat seama ce reprezint\ AURORA. M-am uitat la el f\r\ s\-mi tr\dez nici o emo]ie, ca [i cum nu m-a[ fi sinchisit, [i apoi am dat din cap. A meritat s\ facem toate eforturile, am justificat to]i banii cheltui]i, a mai zis el. Tot chinul de a te strecura la Trion, instruirea, m\surile de securitate. Cheltuielile, riscurile enorme – abia acum se justific\. A ridicat paharul [i l-a `nclinat u[or spre Judith, care a z`mbit m\gulit\. ~]i r\m`n dator, i-a spus el lui Judith. „Iar eu ce s`nt, carne de tun?“ m-am `ntrebat `n g`nd. – Acum, te rog s\ m\ ascul]i foarte atent, a zis Wyatt, pentru c\ miza este imens\ [i vreau s\ `n]elegi importan]a problemei. Trion Systems pare s\ fi elaborat cea mai important\ tehnologie de la inventarea circuitului integrat. A rezolvat o problem\ la care noi, ceilal]i, lucr\m de decenii. Prin asta schimb\ istoria. – Chiar asta vrei s\-mi spui? – A, te-a[ ruga s\ iei [i noti]e. E[ti b\iat de[tept. Fii foarte atent. Epoca cipului siliconic s-a `ncheiat. Nu [tiu cum, dar Trion a reu[it s\ creeze un cip optic. – {i? S-a holbat la mine cu un dispre] ne]\rmurit. Judith a intervenit imediat, cu d\ruire, de parc\ ar fi dorit s\ fac\ uitat\ gafa mea.
1 Specialitate italieneasc\, un fel de turt\ din f\in\ integral\, la preg\tirea c\reia se folosesc ingrediente precum rozmarin, piper, ulei de m\sline, care se serve[te cald\. (n.tr.)

310

JOSEPH FINDER

PARANOIA

311

– Intel a cheltuit miliarde `n `ncercarea de a rezolva problema asta, dar n-a reu[it. Pentagonul face cercet\ri `n domeniu de mai bine de un deceniu. Toat\ lumea [tie c\ astfel se revolu]ioneaz\ sistemele de naviga]ie ale aeronavelor [i ale proiectilelor, de aceea s`nt preg\ti]i s\ pl\teasc\ oric`t ca s\ pun\ m`na pe un cip optic. – Optocipul, a completat-o Wyatt, prelucreaz\ semnalele optice – adic\ lumina – `n locul celor electronice, folosind o substan]\ care se nume[te fosfur\ de indiu. Mi-am amintit c\ citisem ceva despre fosfura de indiu `n dosarele lui Camilletti. – Substan]a asta se folose[te pentru producerea laserelor. – Trion a speriat pia]a cu cererea asta de fosfur\. A[a ne-am dat seama. Au nevoie de ea pentru semiconductorul din cip – poate oferi o vitez\ de transfer mult mai mare dec`t arseniura de galiu. – S`nt dep\[it, am spus eu. Ce calit\]i at`t de deosebite are? – Optocipul are un modulator capabil s\ transmit\ semnalele cu viteza de o sut\ de gigabi]i pe secund\. Am clipit de mirare. Parc\ vorbea alt\ limb\. Judith `l urm\rea parc\ `n trans\. M-am `ntrebat dac\ ea chiar pricepea toat\ chestia aceea. – Asta reprezint\ un adev\rat Pocal Sf`nt. Hai s\ explic\m asta `n termeni mai simpli. O singur\ particul\ a optocipului, cu diametru c`t o sutime din grosimea firului de p\r, va putea rezolva `n acela[i timp tot traficul telefonic, informatic, de satelit [i de televiziune al unei companii. Sau poate pricepi dac\ exprim asta pe `n]elesul t\u, amice: cu optocipul, po]i desc\rca un film de dou\ ore `n format digital `n a dou\zecea parte dintr-o secund\, clar? Asta `nseamn\ un salt cuantic pentru industrie, computere, agende cu computer [i telefon, sateli]i, transmisii TV prin cablu [i c`te altele. Optocipul va permite ca lucru[oare ca \sta – [i a ridicat `n sus telefonul cu computer Lucid – s\ recep]ioneze imagini TV f\r\ efecte de scintila]ie. Dep\[e[te de departe orice tehnologie existent\ – e capabil de viteze superioare, necesit`nd o tensiune de alimentare mai mic\, av`nd o pierdere redus\ de semnal, nivel sc\zut de `nc\lzire... E uimitor. Asta da afacere.

– Excelent, am spus eu `ncet. ~ncepusem s\-mi dau seama de importan]a activit\]ii mele [i asta m\ f\cuse s\ m\ simt un tr\d\tor fa]\ de Trion – un adev\rat Benedict Arnold1 pentru Jock Goddard. Tocmai `i oferisem dezgust\torului Nick Wyatt cea mai valoroas\ [i revolu]ionar\ tehnologie de la televiziunea color `ncoace. M\ bucur c\ am putut fi de folos. – Vreau toate specifica]iile, a spus Wyatt. Vreau prototipul. Vreau cererile de patent, observa]iile de laborator, tot ce po]i g\si. – Nu [tiu c`t de multe mai pot procura, am protestat. Adic\, doar dac\ p\trund cu for]a la etajul cinci... – A, p\i o faci [i pe asta, amice. {i asta. Doar te-am plasat `n postul cel mai avantajos. Lucrezi direct pentru Goddard, e[ti unul dintre principalii lui asisten]i, ai acces la aproape tot ce vrei. – Nu-i chiar at`t de simplu. Doar [tii asta. – Ocupi o pozi]ie de `ncredere, Adam, a intervenit Judith. Po]i avea acces la o serie de proiecte. Wyatt a `ntrerupt-o: – Nu vreau s\-mi ascunzi absolut nimic. – Nu ascund... – Deci, disponibiliz\rile au constituit o surpriz\ pentru tine, a[a-i? – }i-am spus c\ urma s\ se dea un comunicat important. La momentul respectiv nu am [tiut mai mult de at`t. – La momentul respectiv, m-a `ng`nat el pe un ton r\ut\cios. Ai [tiut de concedieri `naintea CNN-ului, de[teptule. De ce nu mi-ai dat [i informa]ia asta? A trebuit s\ urm\resc CNBC ca s\ aflu de disponibiliz\rile de la Trion, c`nd eu aveam o c`rti]\ exact `n biroul directorului general. – Dar n-am... – Spuneai c-ai plasat ceva `n biroul directorului economic. Ce s-a `nt`mplat cu chestia de acolo?
1 Benedict Arnold (1741-1801) este cel mai faimos erou [i tr\d\tor din istoria Americii. Ca general al Armatei Continentale, `n cursul R\zboiului de Independen]\ a c`[tigat o serie de b\t\lii, pentru ca apoi s\ comploteze cu armata britanic\ pentru a preda fortul West Point, care ar fi permis britanicilor s\ controleze fluviul Hudson [i s\ despart\ coloniile `n dou\. Ulterior a devenit general `n armata britanic\. (n. tr.)

312

JOSEPH FINDER

PARANOIA

313

Fa]a lui, bronzat\, era mai `ntunecat\ dec`t de obicei, iar ochii i se injectaser\. Am sim]it pe fa]\ o adiere umed\ de la stropii de scuipat ce zburaser\ din gura lui c`nd mi se adresase. – A trebuit s\-l scot. – S\-l sco]i? a s\rit el, nevenindu-i s\ cread\. De ce? – Serviciul de securitate al corpora]iei a g\sit chestia pe care am plasat-o la Departamentul de resurse umane [i s-au apucat s\ verifice peste tot, a[a c\ a trebuit s\ o retrag. Puteam primejdui totul. – {i c`t a stat [mecheria `n biroul lui? m-a mitraliat el. – Doar o zi. – ~ntr-o zi ai fi ob]inut o gr\mad\ de informa]ii. – Nu – cum s\ spun, cred c\ a fost defect\, am min]it eu. Nu [tiu ce s-a `nt`mplat. Cinstit s\ fiu, nu-mi d\deam seama de ce p\stram informa]iile pentru mine. Cred c\ o f\ceam doar pentru c\ Paul Camilletti fusese acela care transmisese informa]ii c\tre Wall Street Journal [i nu voiam ca Wyatt s\ [tie tot ce se `nt`mpla `n ograda lui Goddard. Nu analizasem toate implica]iile. – S-a stricat? M\ cam `ndoiesc. Vreau s\-i dai lui Arnie Meacham dispozitivul cel t`rziu m`ine, ca s\ fie examinat de oamenii lui. {i, crede-m\, tipii pot spune imediat dac\ s-a jucat cineva cu el. Sau dac\ nu l-ai plasat `n biroul directorului economic. Iar dac\ m\ min]i, e[ti un om mort, jigodie. – Adam, a spus Judith, este extrem de important s\ fim total deschi[i [i cinsti]i unii fa]\ de al]ii. Nu ne ascunde nimic, altfel se pot `nt`mpla multe lucruri nedorite. Tu nu e[ti `n stare s\ ai o imagine de ansamblu. Am cl\tinat din cap. – Dar nu-l mai am. A trebuit s\ scap de dispozitiv. – S\ scapi de el? a repetat Wyatt. – Eram... am nimerit `ntr-o `ncurc\tur\, tipii de Serviciul de securitate verificau birourile [i m-am g`ndit c\ e preferabil s\-l arunc `ntr-o pubel\ aflat\ la c`teva str\zi dep\rtare de sediu. N-am vrut s\ stric totul doar pentru un dispozitiv defect. Wyatt m-a fixat cu privirea c`teva secunde.

– S\ nu ne ascunzi nimic, ai `n]eles? Niciodat\. Acum casc\ urechile! Avem ni[te informatori buni, care ne-au spus c\ oamenii lui Goddard preg\tesc o conferin]\ de pres\ la sediul Trion peste dou\ s\pt\m`ni. O chestie mare, pentru un comunicat deosebit. Traficul de e-mailuri pe care mi l-ai dat sugereaz\ c\ se preg\tesc s\ fac\ public\ treaba cu cipul optic. – N-o s\ fac\ anun]ul dac\ nu rezolv\ problema patentului, corect? am zis eu. (Aflasem [i eu de pe Internet cum se ob]in patentele.) S`nt convins c\ ]i-ai pus oamenii s\ verifice toate cererile de patent depuse de Trion la Oficiul de Inven]ii [i Patente. – Ce, te-ai apucat s\ studiezi dreptul `n timpul liber? a `ntrebat Wyatt, cu un z`mbet ironic. Cererea la oficiu se depune `n ultima clip\, de[teptule, ca s\ evi]i divulgarea prematur\ sau `nc\lcarea patentului. Nu vor face cererea dec`t cu pu]in timp `nainte de a transmite comunicatul. P`n\ atunci, proprietatea intelectual\ este p\strat\ ca secret profesional. Ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la depunerea cererii – care se poate `nt`mpla oric`nd `n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni – avem m`n\ liber\ s\ punem m`na pe el. A `nceput num\r\toarea invers\. N-o s\ te las s\ dormi, s\ stai nici o secund\ p`n\ nu-mi vii cu toate detaliile [i specifica]iile privind cipul \sta, ne-am `n]eles? Am dat din cap ab\tut. – Acum, dac\ nu te superi, am vrea s\ comand\m. Eu m-am ridicat de la mas\ [i, `nainte de a pleca, m-am dus p`n\ la toalet\. C`nd am ie[it din sala cu separeuri, un tip `n trecere pe acolo mi-a aruncat o privire. M-am panicat. M-am r\sucit [i am trecut prin salonul privat spre parcare. ~n acele clipe nu eram absolut sigur, dar tipul din hol sem\na tare mult cu Paul Camilletti.

PARANOIA

315

62
A doua zi, c`nd am ajuns la munc\, `n biroul meu era forfot\. I-am v\zut c`nd eram `nc\ pe hol – doi b\rba]i, unul t`n\r, cel\lalt mai `n v`rst\ – [i am `nghe]at. Era [apte [i jum\tate [i, din anumite motive necunoscute mie, Jocelyn nu se afla la masa ei de lucru. ~n aceea[i clip\, prin minte mi s-au derulat o serie de variante, una mai cumplit\ dec`t cealalt\: cei de la securitate g\siser\ ceva `n biroul meu. Sau fusesem concediat, iar acum f\ceau curat. Sau urma s\ fiu arestat. ~n timp ce m-am apropiat, am `ncercat s\-mi ascund nelini[tea. – Ce s-a `nt`mplat? am `ntrebat, adopt`nd o atitudine de parc\ indivizii ar fi fost ni[te amici sosi]i `n vizit\. Cel `n v`rst\ `[i nota ceva, iar cel t`n\r st\tea aplecat asupra computerului meu. Cel `n v`rst\, cu p\rul c\runt [i o musta]\ ca de mors\ [i ochelari f\r\ rame, mi-a r\spuns: – Verificare, domnule. Secretara, domni[oara Chang, ne-a permis s\ intr\m. – {i, care-i treaba? – Facem o inspec]ie a tuturor birourilor de la etajul [apte. Cred c\ a]i primit `n[tiin]area privind `nc\lcarea m\surilor de securitate de la Departamentul de resurse umane, nu? Despre asta s\ fi fost vorba? M-am sim]it u[urat. Dar numai c`teva clipe. Dac\ descoperiser\ ceva `n birou? Nu uitasem vreun dispozitiv de spionat `ncuiat `n vreun sertar sau `n dulap? M\ obi[nuisem s\ nu las nimic acolo. Dar dac\ `mi sc\pase ceva? ~n ultima

vreme, fusesem at`t de `ncordat `nc`t se putea s\ fi f\cut o asemenea gre[eal\. – Foarte bine, am zis eu. M\ bucur c-a]i venit. Sper c\ n-a]i g\sit nimic. A urmat un moment de t\cere. Cel t`n\r a ridicat ochii de la computer [i nu mi-a r\spuns. – Deocamdat\, nu, domnule, a zis cel\lalt. – Nu credeam c\ a[ putea fi o ]int\, am ad\ugat. La o adic\, nu-s chiar at`t de important. A]i g\sit ceva pe etajul \sta, `n birourile [efilor? – N-ar trebui s\ discut\m pe tema asta, domnule, dar n-am g\sit nimic. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ nu exist\ posibilitatea. – Mi-a]i verificat deja computerul? m-am adresat eu celui t`n\r. – Deocamdat\ n-am g\sit dispozitive sau componente care s\ ne atrag\ aten]ia, a r\spuns el. Dar trebuie s\ rul\m ni[te programe de diagnosticare. Ne conecta]i [i pe noi? – Da, sigur. Din c`te ]ineam minte, de pe computerul acela nu transmisesem nici un e-mail care s\ m\ acuze cu ceva. Ba da. ~i trimisesem unul lui Meacham prin contul de Hushmail. ~ns\, chiar dac\ mesajul n-ar fi fost codificat, tot nu le-ar fi sugerat ceva celor doi. Eram convins c\ nu salvasem pe computer nici un fi[ier la care s\ nu am drept de acces. De asta eram sigur. Am trecut la birou [i am tastat parola. Plini de tact, p`n\ m-am conectat, ambii [i-au mutat privirea `n alt\ parte. – Cine are acces `n acest birou? a `ntrebat cel `n v`rst\. – Doar eu. {i Jocelyn. – Plus echipa de cur\]enie, a ]inut el s\ m\ corecteze. – Cred c\ da, dar nu i-am v\zut niciodat\. – Nu i-a]i v\zut? a `ntrebat el cu un aer sceptic. Dar lucra]i p`n\ t`rziu, corect? – Da, dar ei `[i `ncep treaba [i mai t`rziu. – Ceva probleme cu po[ta intern\? Ave]i idee dac\ a venit vreun curier `n timp ce era]i plecat? Am cl\tinat din cap. – Toat\ coresponden]a ajunge la Jocelyn. Mie nu mi se pred\ nimic direct.

316

JOSEPH FINDER

– A venit cineva de la Tehnic\ informatic\ pentru `ntre]inerea computerului sau a telefonului? – Nu am cuno[tin]\ de a[a ceva. – A]i primit ceva e-mailuri mai ciudate? m-a `ntrebat cel t`n\r. – Ciudate...? – Adic\ de la persoane pe care nu le cunoa[te]i, care s\ aib\ fi[iere ata[ate sau alte chestii dintr-astea. – Nu ]in minte. – Dar folosi]i alt serviciu de e-mail, nu? Adic\, altul dec`t al companiei. – Sigur. – Le-a]i accesat de pe acest computer? – Da, cred c\ da. – {i pe conturile acelea n-a]i primit nici un e-mail mai ciudat? – P\i, primesc mereu mesaje de tip spam, ca toat\ lumea, de altfel. Le [tii, nu, „Cump\ra]i Viagra“ sau „Vrei s\ fii mai mare cu zece centimetri“ sau din acelea cu fete. (Dar cei doi p\reau lipsi]i de sim]ul umorului.) Dar pe acelea le [terg. – O s\ mai dureze cinci sau zece minute, domnule, a spus cel t`n\r [i a b\gat un disc `n CD-ROM. Pute]i s\ v\ duce]i la o cafea. De fapt, aveam o `nt`lnire, a[a c\ i-am l\sat pe cei doi `n birou, de[i nu m\ sim]eam chiar `n largul meu, [i m-am `ndreptat c\tre Plymouth, una dintre s\lile de [edin]\ de dimensiuni mai mici. Nu-mi pl\cuse c\ m\ `ntrebaser\ despre conturi de e-mail din afara companiei. Asta era de r\u. Sincer s\ fiu, m\ speriasem de moarte. Dac\ se apucau s\-mi umble prin e-mailuri? Doar v\zusem ce u[or se face a[a ceva. Dac\ descopereau c\ solicitasem copii ale mesajelor e-mail de pe computerul lui Camilletti? Asta m\ f\cea s\ devin suspect? C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Goddard, am observat c\ at`t el, c`t [i Flo erau pleca]i – Jock, la o discu]ie, din c`te [tiam. Apoi am dat nas `n nas cu Jocelyn, care venea cu cafea `ntr-o can\ pe care am remarcat inscrip]ia: „IE{IT DIN MIN}I – REVINE PESTE CINCI MINUTE“. – Mai s`nt tipii \ia de la securitate `n biroul meu? m-a `ntrebat ea. – Acum s`nt la mine, i-am r\spuns eu [i mi-am continuat drumul. Ea mi-a f\cut un semn discret cu m`na.

63
Goddard [i Camilletti st\teau `n jurul unei m\su]e rotunde `mpreun\ cu Jim Colvin, directorul pentru Opera]iuni, [i cu un alt Jim, directorul de la Resurse umane, Jim Sperling, plus c`teva femei pe care nu le cuno[team. Sperling, un tip de culoare cu o barb\ tuns\ scurt [i ochelari de dimensiuni mari cu rame sub]iri, discuta despre „]inte de oportunitate“, prin care cred c\ se referea la personalul de care se puteau lipsi. Sperling nu-l imitase perfect pe Jock la `mbr\c\minte, dar era pe aproape – purta un sacou [i o bluz\ sport `nchis\ la culoare. Doar Jim Colvin adoptase ]inuta oficial\ cu costum [i cravat\. T`n\ra [i blonda asistent\ a lui Sperling a `mpins spre mine ni[te foi pe care erau trecute departamentele [i s\rmanii oameni care deveniser\ candida]i la disponibilizare. Mi-am trecut repede ochii peste list\ [i am observat c\ nimeni din echipa Maestro nu figura acolo. Deci `i ajutasem s\-[i p\streze scaunele. Apoi am remarcat o list\ de la Serviciul de marketing produse noi, `ntre care ap\rea [i numele lui Phil Bohjalian. B\tr`nul urma s\ fie pus pe liber. Pe list\ nu erau nici Chad, nici Nora, dar Phil nu sc\pase. I-o f\cuse Nora. Fiec\rui director [i fiec\rei persoane importante i se ceruse s\ analizeze schema de `ncadrare [i s\ o reduc\ cu cel pu]in un angajat din zece. Era clar c\ Nora `l trecuse pe Phil pe lista condamna]ilor. {edin]a p\rea a avea ca scop doar parafarea situa]iei. Sperling a prezentat lista, vorbind despre acele posturi pe care dorea s\ le elimine, iar ceilal]i nu prea aveau ce comenta. Goddard era `ntunecat la fa]\; Camilletti avea un aer hot\r`t, chiar mai vioi dec`t s-ar fi cuvenit.

318

JOSEPH FINDER

PARANOIA

319

C`nd Sperling a ajuns la cei de la Marketing produse noi, Goddard s-a `ntors c\tre mine [i, cu un gest, mi-a cerut p\rerea. – ~mi permite]i s\ spun ceva? am intervenit eu. – Mda, de ce nu? a aprobat Sperling. – V\d un nume aici, Phil Bohjalian. Lucreaz\ la companie de vreo dou\zeci, dou\zeci [i unu de ani. – Dar are [i calificativele cele mai slabe, a zis Camilletti. (M-am `ntrebat dac\ Goddard vorbise cu el despre transmiterea de informa]ii c\tre Wall Street Journal. Din purtarea lui Camilletti nu mi-am putut dat seama, pentru c\ m\ trata la fel de ]epos ca p`n\ atunci.) Plus c\, av`nd `n vedere vechimea lui, drepturile de care beneficiaz\ ne cost\ o groaz\ `n cazul lui. – Eu a[ pune sub semnul `ntreb\rii punctajul de notare, am spus eu. {tiu cum lucreaz\ [i cred c\ punctajul ar putea fi mai cur`nd o chestiune de stil interpersonal. – Stil? a morm\it Camilletti. – Nora Sommers nu-l place ca personalitate. De acord, Phil nu-mi era amic, dar nu reprezenta nici un pericol pentru mine [i `mi p\rea r\u pentru el. – Bine, dar dac\ e vorba de o confruntare `ntre personalit\]i, `nseamn\ c\ s-a f\cut un abuz `n sistemul de notare, a zis Sperling. Vrei s\ sugerezi c\ Nora Sommers folose[te sistemul `n mod abuziv? Mi-am dat seama unde se putea ajunge. ~l salvam pe Phil Bohjalian [i `i f\ceam v`nt Norei, dintr-o lovitur\. M-am sim]it foarte ispitit s\ mai spun ceva ca s\ o rad pe Nora. Nici unuia dintre cei afla]i `n jurul mesei nu-i p\sa pe cine vor pune pe liber. Apoi, vestea avea s\ ajung\ la Tom Lundgren, pe care nu-l vedeam dispus s\ se lupte pentru a o salva. De fapt, dac\ Goddard nu m-ar fi sc\pat din ghearele Norei, eu m-a[ fi aflat pe lista neagr\, nu Phil. Goddard m\ urm\rea cu interes, la fel [i Sperling. Cei din jurul mesei se preg\teau s\ noteze. – Nu, am spus eu `n cele din urm\. Nu cred c\ folose[te sistemul `n mod abuziv. E o problem\ de nepotrivire de caracter. Cred c\ am`ndoi `ncearc\ s\-[i impun\ punctul de vedere. – Bun, a zis Sperling. Putem continua?

– Uita]i ce e, a intervenit Camilletti, facem o reducere de patru mii de oameni. Nu putem s\ analiz\m situa]ia fiec\ruia. Am dat aprobator din cap. – Bine`n]eles. – Adam, mi-a spus Goddard, f\-mi un serviciu. Flo e liber\ `n diminea]a asta – n-ai vrea s\... s\ mi-aduci telefonul-agend\ din birou? Mi se pare c\ l-am uitat. Am surprins o lic\rire `n ochii lui. Se referea la agenda lui cu coperte din piele neagr\ [i cred c\ f\cuse gluma doar pentru amuzamentul meu. – Sigur, am zis [i am sim]it un nod `n g`t. M\ `ntorc imediat. Biroul lui avea u[a `nchis\, dar descuiat\. Pe birou, foarte ordonat [i aproape gol, agenda st\tea al\turi de computer. M-am a[ezat pe fotoliul de la masa de lucru [i m-am uitat `n jur la lucrurile cu aer personal, fotografiile `nr\mate ale so]iei, Margaret, cu p\r alb [i cu aspect de bunic\; o imagine a casei de l`ng\ lac. N-am remarcat nici o fotografie a fiului, Elijah; ar fi fost probabil o amintire prea dureroas\. Eram singur `n biroul lui Jock Goddard, iar Flo avea liber `n acea diminea]\. C`t timp puteam r\m`ne acolo f\r\ ca el s\ devin\ b\nuitor? Dac\ ap\rea Flo `n timp ce eu a[ fi stat acolo? Nu. A[ fi riscat enorm. Era biroul directorului general, la care oamenii veneau tot timpul. Iar eu nu puteam s\-mi permit mai mult de dou\-trei minute de `nt`rziere; Goddard se va `ntreba unde am stat at`t. Poate profitasem ca s\ merg la toalet\ `nainte de a trece prin biroul lui: a[a puteam explica cinci minute, dar nu mai mult. Dar probabil c\ nu voi mai avea o asemenea ocazie. Rapid, am deschis agenda uzat\ [i am v\zut numere de telefoane, m`zg\leli `n creion pe anumite date din calendar... [i, pe pagina de sub copert\, scria frumos de m`n\: „GODDARD“ [i, dedesubt, „62858“. Aceea trebuia s\ fie parola. Deasupra celor cinci cifre, barat, scria: „JUN2858“. Am privit ambele serii de cifre [i mi-am dat seama c\ reprezentau ni[te date, dar reprezentau aceea[i dat\: 28 iunie 1958. Evident ceva important

320

JOSEPH FINDER

pentru Goddard. Nu [tiam ce anume. Poate ziua c\s\toriei. Iar ambele variante erau clar parole. Am pus m`na pe un pix [i un bile]el de h`rtie [i am copiat ID-ul [i parola. Dar de ce s\ nu copiez `ntreaga agend\? ~n ea se g\seau [i alte informa]ii importante. Dup\ ce am `nchis u[a camerei lui Goddard, m-am dus la copiatorul din spatele mesei de lucru a lui Flo. – Hei, Adam, `mi faci treaba? am auzit vocea ei. M-am r\sucit [i am v\zut-o pe Flo cu o saco[\ de la magazinul Saks, din Fifth Avenue. M\ fulgera cu o expresie sup\rat\. – Nea]a, Flo. Am r\spuns eu imediat. Nu, nu te teme. Tocmai am luat ceva pentru Jock. – Foarte bine. Pentru c\ s`nt la companie de mai mult\ vreme dec`t tine [i n-a[ fi vrut s\-mi folosesc autoritatea fa]\ de tine. Expresia i s-a mai `nmuiat, iar pe fa]\ i-a ap\rut un sur`s dulce.

64
C`nd [edin]a s-a terminat, Goddard s-a apropiat de mine [i [i-a petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu. – Mi-a pl\cut cum ai procedat, a spus el `ncet. – La ce te referi? Am ie[it pe coridor, `ndrept`ndu-ne spre biroul lui. – La faptul c\ te-ai ab]inut `n cazul Norei Sommers. {tiu ce sentimente ai fa]\ de ea. {i mai [tiu [i sentimentele ei fa]\ de tine. Ar fi fost cel mai u[or lucru din lume s\ `i pecetluie[ti soarta. {i, sincer s\ fiu, nu m-a[ fi b\tut prea tare pentru ea. M-am sim]it cam jenat de afec]iunea pe care mi-o ar\ta Goddard, dar am z`mbit [i am plecat capul. – Mi s-a p\rut c\ a[a era corect, am spus. – „Cei ce-ar putea r\ni, dar nu-]i fac ran\, a spus Goddard, primesc pe drept cereasca mo[tenire.“1 Asta-i din Shakespeare. Cu alte cuvinte, c`nd ai puterea de a-i dobor` pe oameni [i n-o faci, ei bine, atunci ar\]i cu adev\rat cine e[ti. – Cred c\ a[a e. – {i cine e tipul acela `n v`rst\ pe care l-ai salvat? – Un tip de la marketing. – Amic de-al t\u? – Nu. {i cred c\ nici el nu m\ simpatizeaz\. Am socotit doar c\ e un angajat fidel. – Frumos din partea ta.
1

Shakespeare, Sonet 94, trad. de Neculai Chiric. (n.tr.)

322

JOSEPH FINDER

PARANOIA

323

Goddard m-a str`ns mai tare de um\r. M-a condus spre biroul lui, apoi s-a oprit la masa lui Flo. – Bun\ diminea]a, scumpo, a zis el. Vreau s\ v\d rochia aceea pentru confirmare. Flo a z`mbit, a desf\cut saco[a de la Saks [i a scos afar\ o rochie din m\tase alb\ pentru o feti]\, pe care a ridicat-o m`ndr\ `n aer. – Minunat\, a zis Jock. Pur [i simplu minunat\. Dup\ aceea, am intrat `n biroul lui. – N-am discutat cu Paul, a spus Goddard dup\ ce a `nchis u[a [i s-a a[ezat la mas\, [i `nc\ nu-s hot\r`t dac\ s-o fac sau nu. Sper c\ nu ai vorbit cu altcineva despre asta, bine? Despre afacerea cu Journal. – Nu. – A[a s\ r\m`n\. Ascult\, eu [i Paul am avut unele opinii contradictorii [i poate c\ asta a fost calea aleas\ de el ca s\ m\ pun\ pu]in la punct. S-o fi g`ndit c\ ajut\ compania. Nu-mi dau seama. Apoi a oftat lung. Dac\ discut chestiunea asta cu el, nu a[ vrea s\ se duc\ vestea. N-am nevoie de resentimente. ~n prezent, avem lucruri mult mai importante de rezolvat. – Am `n]eles. Mi-a aruncat o privire lung\. – N-am c\lcat niciodat\ la Auberge, dar am auzit c\ e grozav. Ce p\rere ai? M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n plex. Am ro[it. Deci avusesem ghinionul s\ fiu v\zut de Camilletti cu o sear\ `n urm\. – Am fost acolo doar la un pahar de vin. – Ghici cine s-a `nt`mplat s\ ia masa asear\ `n acela[i restaurant, m-a `ntrebat Goddard, av`nd pe chip o expresie impenetrabil\. Nicholas Wyatt. Se vede treaba c\ Paul Camilletti se interesase. Simpla `ncercare de a nega faptul c\ m\ `nt`lnisem cu Wyatt ar fi fost sinuciga[\. – A, despre asta e vorba, am zis, `ncerc`nd s\ par plictisit. De c`nd m-am angajat la Trion, Wyatt nu m\ sl\be[te cu... – A, chiar a[a? m-a `ntrerupt Goddard. Deci n-ai avut `ncotro [i ai acceptat invita]ia la cin\, nu?

– Nu, domnule, n-a fost chiar a[a, am zis, `nghi]indu-mi nodul din g`t. – Faptul c\ ]i-ai schimbat locul de munc\ nu `nseamn\ c\ trebuie s\ renun]i la vechii prieteni, presupun, a zis el. Am cl\tinat din cap [i m-am `ncruntat. Cred c\ m\ `nro[isem la fa]\. – De fapt, nu e vorba de prietenie... – Da, [tiu cum se procedeaz\, a spus Goddard. E[ti silit s\ te `nt`lne[ti cu el, doar de dragul trecutului, [i nu vrei s\ fii b\d\ran, apoi el `ncepe s\ te perie... – S\ [tii c\ n-am avut inten]ia s\... – Sigur c\ nu, sigur, a murmurat Goddard. Nu e[ti genul de omul care s\ fac\ a[a ceva. Te rog. M\ pricep la oameni. ~mi place s\ cred c\ \sta e unul dintre punctele mele forte. Revenit `n biroul meu, m-am a[ezat la masa de lucru, sim]indu-m\ zdruncinat. Faptul c\ Paul Camilletti `l informase pe Goddard c\ m\ v\zuse la Auberge `n acela[i timp c`t era [i Wyatt acolo `nsemna c\ Paul devenise b\nuitor `n privin]a mea. Sigur credea c\ m\ l\sam cel pu]in curtat de fostul meu [ef. Dar, av`nd `n vedere felul lui de a fi, Camilletti nutrea g`nduri care dep\[eau simplele b\nuieli. Era un adev\rat dezastru. M-am `ntrebat dac\ Goddard socotea c\ `nt`lnirea aceea fusese chiar at`t de nevinovat\. „M\ pricep la oameni“ spusese el. S\ fie chiar at`t de naiv? Mi-era limpede c\ din acel moment trebuia s\ ac]ionez cu mai mult\ pruden]\. Am inspirat ad`nc, mi-am ap\sat v`rfurile degetelor pe ochii `nchi[i. Indiferent ce s-ar fi `nt`mplat, trebuia s\ merg p`n\ la cap\t. Dup\ c`teva minute, am c\utat pe site-ul Trion [i am g\sit numele celui care conducea Diviziunea de proprietate intelectual\ din cadrul Departamentului juridic. ~l chema Bob Frankenheimer, avea cincizeci [i patru de ani [i lucra la Trion de opt ani. Anterior, fusese consilier general la Oracle, iar `nainte de asta, la Wilson, Sonsini, o mare firm\ de avoca]i din Silicon Valley. Judec`nd dup\ fotografie,

324

JOSEPH FINDER

PARANOIA

325

p\rea supraponderal, avea p\rul negru [i c`rlion]at, pungi sub ochi [i purta ochelari cu multe dioptrii. P\rea prototipul tocilarului. L-am sunat de la biroul meu, pentru c\ voiam s\ `mi vad\ identitatea, s\ fie convins c\-i telefona cineva din preajma directorului general. A r\spuns direct, [i m-a surprins vocea lui cald\, amintind de un DJ de la un post care transmite soft rock toat\ noaptea. – Domnule Frankenheimer, s`nt Adam Cassidy, de la cabinetul directorului general. – Cu ce te pot ajuta? a `ntrebat el, p\r`nd sincer `nc`ntat s\-mi fie de folos. – Am dori s\ revizuim toate cererile de patente pentru departamentul trei dou\zeci [i doi. Era o mi[care `ndr\znea]\ [i extrem de riscant\. Dac\ aducea vorba de acest telefon fa]\ de Goddard? N-a[ fi avut nici o justificare. A urmat o pauz\ lung\. – Proiectul AURORA. – Exact, am spus cu calm. {tiu c\ ar trebui s\ de]inem aici toate copiile dosarului, dar am pierdut dou\ ore c\ut`ndu-le peste tot [i nu le pot g\si, iar Jock e de-a dreptul [uc\rit. Am cobor`t glasul: S`nt nou `n func]ie [i n-a[ dori s-o dau `n bar\ de la `nceput. ~nc\ o pauz\. Apoi, brusc, de parc\ a[ fi ap\sat nu [tiu ce buton, glasul lui Frankenheimer s-a r\cit, suger`ndu-mi c\ nu mai e dispus s\ m\ ajute. – De ce m-ai sunat pe mine? N-am prins sensul `ntreb\rii, dar era limpede c\ o f\cusem lat\. – Deoarece `mi `nchipui c\ tu e[ti cel care m\ poate scoate din situa]ia asta jenant\ care m\ poate costa slujba, am zis cu un chicotit r\ut\cios. – Crezi c\ am copiile aici? a `ntrebat el sec. – Bun, atunci [tii unde ar putea fi copiile cererilor? – Domnule Cassidy, am aici o echip\ de [ase avoca]i exper]i `n probleme de proprietate intelectual\, care pot rezolva aproape orice li se pune `n bra]e. Dar cererile de la AURORA? A, nu. De acelea se ocup\ un avocat din afar\. De ce? Se presupune c\ din motive de „securitate“. Glasul i-a crescut treptat `n intensitate, tr\d`nd

enervarea real\. „Securitate corporat\.“ Poate pentru c\ un avocat din afar\ aplic\ m\suri de securitate mai eficiente dec`t oamenii de la Trion. De aceea, te `ntreb: Ce s\ `n]eleg eu din treaba asta? De data asta nu mai p\rea deloc calm. – Nu-i corect, am zis eu. A[adar, cine se ocup\ de cererile astea? Frankenheimer a pufnit. Devenise un om furios, `nfierb`ntat, un candidat perfect pentru un atac de inim\. – {i eu a[ vrea s\ [tiu asta. Dar se vede treaba c\ nu ni s-au putut `ncredin]a nici asemenea informa]ii. Iar pe ecusoanele noastre scrie: „Comunicare deschis\“. ~mi place la nebunie. Cred c-o s\ imprim cuvintele astea pe tricourile noastre c`nd o s\ particip\m la Jocurile Sportive ale Companiei. Dup\ ce am `nchis, `n drum spre toalet\, am trecut prin dreptul biroului lui Camilletti [i am tres\rit. ~n birou, cu o mutr\ grav\, se afla Chad Pierson, vechiul meu amic. Mi-am iu]it pa[ii, pentru c\ nu voiam s\ fiu v\zut de nici unul din ei prin geam. De[i nu aveam idee de ce ]ineam s\ r\m`n nev\zut. ~ncepusem s\ fug instinctiv de toate. Isuse, oare Chad `l cuno[tea pe Camilletti? Nu spusese niciodat\ a[a ceva [i, av`nd `n vedere purtarea modest\ [i f\r\ aere a lui Chad, ar fi fost un aspect cu care s-ar fi l\udat fa]\ de mine. Nu g\seam nici un motiv valabil – sau nevinovat – care s\ explice discu]ia pe care o purtau. {i sigur nu era vorba de ceva amical: Camilletti nu [i-ar fi pierdut timpul cu un vierme ca Chad. Singura explica]ie plauzibil\ era cea de care m\ temeam cel mai mult: Chad `[i prezenta suspiciunile `n leg\tur\ cu mine cuiva din conducere, c`t mai aproape de v`rf. Dar de ce `l alesese chiar pe Camilletti? F\r\ `ndoial\ c\ mi-o copsese [i, imediat ce auzise de un angajat nou care lucrase `nainte la Wyatt, probabil c\-l cooptase pe Kevin Griffin `n efortul de a str`nge informa]ii compromi]\toare despre mine. {i avusese noroc. Chiar a[a? C`t de multe [tia Kevin Griffin despre mine? Avea cuno[tin]\ de zvonuri [i b`rfe: putea sus]ine c\ [tie c`te ceva despre trecutul

326

JOSEPH FINDER

meu de la Wyatt. {i totu[i era vorba de un tip a c\rui reputa]ie era `ndoielnic\. Indiferent ce ar fi comunicat Serviciul de securitate de la Wyatt, cei de la Trion luaser\ totul de bun – altfel nu l-ar fi concediat at`t de repede. A[adar, Camilletti va da crezare acuza]iilor nu tocmai pertinente care veneau din gura lui Kevin Griffin, adic\ a cuiva care nu prezenta mare `ncredere? Pe de alt\ parte... dup\ ce m\ v\zuse la mas\ cu Wyatt, la un restaurant izolat, pesemne c\ avea s\ cread\. A `nceput s\ m\ road\ stomacul. M-am `ntrebat dac\ nu cumva m\ preg\team de un ulcer. Chiar dac\ a[ fi avut ulcer, asta ar fi fost cea mai ne`nsemnat\ dintre problemele mele.

65
~n ziua urm\toare, adic\ s`mb\t\, a avut loc petrecerea dat\ de Goddard. Mi-a trebuit o or\ [i jum\tate s\ ajung la casa de l`ng\ lac a lui Goddard, merg`nd mult pe drumuri l\turalnice [i `nguste. Pe drum, l-am sunat pe tata, ceea ce s-a dovedit a fi o mare gre[eal\. Am vorbit pu]in cu Antwoine, apoi, g`f`ind [i pufnind [i servindu-mi dr\g\l\[eniile lui obi[nuite, tata s-a b\gat peste noi [i a cerut s\ m\ duc la el imediat. – Nu pot, tat\, am zis. Am ceva de rezolvat. Nu am vrut s\-i spun c\ m\ duceam la o petrecere la casa de la ]ar\ a directorului general executiv. Mi se `nv`rtea mintea g`ndindu-m\ ce reac]ie ar fi avut dac\ i-a[ fi spus adev\rul. M-a[ fi ales cu o predic\ despre directori corup]i, alta despre Adam, care devine patetic atunci c`nd `ncearc\ s\ parvin\, alta despre faptul c\ nu-mi cunosc lungul nasului, alta cu boga]ii care `ncearc\ s\ te impresioneze cu averea lor, alta cu ce-ai p\]it de nu mai vrei s\ stai cu taic\-t\u care e pe moarte... – Ai nevoie de ceva? am ad\ugat eu, [tiind c\ nu va recunoa[te niciodat\ c\ ar avea nevoie de ceva de la mine. – N-am nevoie, a zis el, nu tocmai convins. Nu, dac\ e[ti prea ocupat. – Vin m`ine diminea]\, bine? Tata a t\cut, d`ndu-mi de `n]eles c\-l sup\rasem, apoi mi l-a dat pe Antwoine. A[a am aflat c\ b\tr`nul se purta tot cum [tia el.

328

JOSEPH FINDER

PARANOIA

329

Am terminat discu]ia c`nd am ajuns la destina]ie. Proprietatea era anun]at\ de o plac\ de lemn fixat\ pe un st`lp, pe care scria simplu GODDARD [i un num\r. Urma un drum neamenajat printr-o p\dure, lung [i pres\rat de gropi, care se l\rgea brusc `ntr-o alee circular\, acoperit\ cu cochilii de scoici, sparte. Un pu[ti cu o c\ma[\ verde f\cea pe valetul. Cu oarecare rezerve, i-am dat cheile de la Porsche. Casa, cu un aspect confortabil, acoperit\ cu [indril\ de culoare cenu[ie [i ocup`nd o suprafa]\ mare, ar\ta de parc\ ar fi fost construit\ la sf`r[itul secolului nou\sprezece. Era a[ezat\ pe o ridic\tur\ de unde se vedea lacul, av`nd patru hornuri groase [i ieder\ care se c\]\rase p`n\ pe acoperi[. ~n fa]a ei se afla o peluz\ uria[\, v\lurit\, care mirosea ca [i cum fusese proasp\t cosit\ [i ici [i colo se g\seau stejari b\tr`ni [i pini noduro[i. Pe peluz\ am v\zut dou\zeci-treizeci de persoane, to]i `n [orturi [i tricouri, cu pahare de b\utur\ `n m`n\. C`]iva copii se fug\reau, strig`nd [i arunc`nd cu mingea sau juc`ndu-se. La o mas\ `n fa]a verandei st\tea o fat\ blond\ [i atr\g\toare, care verifica numele invita]ilor. Mi-a z`mbit [i mi-a `ntins ecusonul cu numele meu. Petrecerea propriu-zis\ se desf\[ura `n partea opus\ a casei, pe peluza din spate, care cobora u[or c\tre un doc de pe malul apei. Acolo se str`nseser\ majoritatea invita]ilor. M-am uitat s\ descop\r vreo figur\ cunoscut\, dar n-am v\zut pe nimeni. Apoi, de mine s-a apropiat o femeie corpolent\, `n v`rst\ de aproape [aizeci de ani, purt`nd o rochie lung\ amintind de un caftan, cu chipul foarte ridat [i p\rul alb ca z\pada. – S-ar zice c\ te-ai r\t\cit, a zis ea cu amabilitate. Avea glasul profund [i pu]in r\gu[it, iar fa]a `i era trecut\ [i pitoreasc\, cum era [i casa. Mi-am dat seama imediat c\ era so]ia lui Goddard. Era ur`t\ a[a cum mi se spusese. Mordden avusese dreptate: chiar ar\ta ca un puiandru de c`ine din rasa shar-pei. – S`nt Margaret Goddard. Cred c\ tu e[ti Adam. M\gulit c\ cineva m\ recunoscuse, i-am `ntins m`na, apoi mi-am adus aminte c\ numele meu era scris pe ecusonul prins de tricou. – S`nt `nc`ntat s\ v\ cunosc, doamn\ Goddard.

Nu m-a corectat, `n sensul de a-mi sugera s\ m\ adresez cu Margaret. – Jock mi-a povestit destul de multe despre tine. Mi-a re]inut m`na mai mult [i a dat aprobator din cap, m\sur`ndu-m\ cu ochi mari. P\rea impresionat\, asta dac\ nu cumva m\ iluzionam eu. S-a apropiat mai mult de mine. So]ul meu e un aiurit plin de cinism [i nu se las\ impresionat at`t de u[or. Asta `nseamn\ c\ e[ti bun. O verand\ `nchis\ ]inea c`t toat\ partea din spate a casei. Am trecut prin dreptul c`torva gr\tare mari cu c\rbuni `ncin[i, din care se ridicau fuioare de fum. Dou\ fete `n uniforme albe se ocupau de c`rna]ii, cotletele de porc [i friptura de pui care sf`r`iau. ~n apropiere se improviza un bar lung, acoperit cu o fa]\ de mas\ alb\, unde doi tipi care p\reau studen]i de colegiu amestecau [i turnau b\uturi, r\coritoare [i bere `n pahare transparente din plastic. La o alt\ mas\, un individ desf\cea stridii [i le a[eza pe un strat de ghea]\. C`nd m-am apropiat de verand\, am `nceput s\ recunosc o parte dintre invita]i, majoritatea directori de la Trion, veni]i cu so]iile [i copiii. Nancy Schwartz, vicepre[edinte al Unit\]ii de solu]ii de afaceri, o femeie scund\, cu p\rul negru [i cu o ve[nic\ expresie de preocupare pe fa]\, purt`nd un tricou oranj p\strat de la jocurile sportive Trion din anul precedent, juca crochet cu Rick Durant, [eful de la Marketing, un individ `nalt [i sub]irel, bronzat [i cu p\rul negru piept\nat peste cap. Am`ndoi p\reau mohor`]i. Flo, asistenta lui Goddard, `mbr\cat\ cu o rochie l\l`ie din m\tase `nflorat\ de tip hawaian, care ar\ta impresionant, se agita de colo-colo de parc\ ea ar fi fost adev\rata gazd\. Apoi am z\rit-o pe Alana, al c\rei [ort alb contrasta cu picioarele ei lungi [i bronzate. Ea m-a v\zut `n aceea[i clip\ [i ochii parc\ i s-au luminat. P\rea surprins\. M-a salutat cu o fluturare discret\ a m`inii [i cu un z`mbet, apoi s-a `ntors cu spatele. Nu mi-am dat seama ce `nsemna gestul acela. Probabil c\ dorea s\ p\streze discre]ia `n leg\tur\ cu rela]ia dintre noi, respect`nd acel principiu care spunea: „Nu te combina cu cineva din cadrul companiei“. Am trecut pe l`ng\ fostul meu [ef, Tom Lundgren, care purta un tricou hidos de golf, cu dungi cenu[ii [i roz orbitor. }inea `n m`n\ o

330

JOSEPH FINDER

PARANOIA

331

sticl\ de ap\ [i, parc\ sim]indu-se nelalocul lui, dezlipea eticheta de pe ea, f\c`nd-o s\ devin\ o panglic\ lung\, asta `n timp ce asculta, cu un z`mbet parc\ lipit de fa]\, ce-i spunea o negres\ atr\g\toare care era probabil Audrey Bethune, vicepre[edinte [i [efa echipei Guru. Undeva `n spatele lui st\tea o femeie care, dup\ p\rerea mea, era so]ia, `mbr\cat\ cu un tricou similar de golf, [i av`nd fa]a la fel de `mpurpurat\ [i ]`fnoas\ ca a lui. Un b\ie]el de[irat se ag\]ase de cotul ei [i se milogea de ea cu voce sc`r]`it\. La vreo cincisprezece metri dep\rtare de acest grup l-am v\zut pe Goddard r`z`nd al\turi de c`]iva tipi care mi s-au p\rut cunoscu]i. Goddard bea bere dintr-o sticl\ [i purta o c\ma[\ albastr\ cu nasturi, cu m`necile suflecate, pantaloni cu man[et\ c\lca]i cu dung\, o curea bleumarin din bumbac av`nd imprimate balene pe ea [i pantofi maro, u[ori, dar uza]i. Imaginea perfect\ a baronului educat de la ]ar\. O feti]\ s-a apropiat `n goan\, iar el s-a aplecat spre ea [i, cu o mi[care priceput\, s-a pref\cut c\-i scoate o moned\ din ureche. Feti]a a chiut de uimire. Goddard i-a `nm`nat moneda, iar ea a rupt-o la fug\, ]ip`nd de `nc`ntare. Apoi a mai zis ceva, iar ceilal]i au r`s de parc\ ar fi fost Jay Leno, Eddie Murphy [i Rodney Dangerfield pu[i laolalt\. ~ntr-o parte era flancat de Paul Camilletti, `mbr\cat cu blugi decolora]i [i c\lca]i atent [i cu o c\ma[\ alb\, `ncheiat\ la to]i nasturii, de asemenea cu m`necile suflecate. El primise circulara privind ]inuta corespunz\toare, chiar dac\ la mine nu ajunsese, pentru c\ eu venisem `ntr-un [ort kaki [i o bluz\ polo. ~n fa]a lui st\tea Jim Colvin, directorul pentru opera]iuni, ale c\rui picioare, sub]iri ca de pas\re, aveau o culoare alb\ nes\n\toas\, at`t c`t se vedeau sub [ortul cenu[iu tip bermude. Asistam la o adev\rat\ parad\ a modei. Goddard a ridicat privirea, m-a v\zut [i mi-a f\cut semn s\ m\ apropii. C`nd am pornit spre el, cineva a ap\rut ca din senin [i m-a prins de m`n\. Nora Sommers, cu o bluz\ roz [i gulerul ridicat [i cu un [ort kaki cu c`teva m\suri mai mare, s-a ar\tat super`nc`ntat\ s\ m\ vad\. – Adam! a exclamat ea. Ce pl\cere s\ te v\d aici! Ai observat ce frumoas\ e casa [i vecin\tatea?

Am dat din cap [i am z`mbit politicos. – A venit [i fiica ta? Pe fa]\ i-a ap\rut brusc o expresie de jen\. – Megan traverseaz\ o etap\ dificil\, s\rmana. Nu vrea s\ mai stea cu mine. „Ciudat, am g`ndit, [i eu suf\r de aceea[i meteahn\.“ Prefer\ s\ c\l\reasc\ al\turi cu tat\l ei dec`t s\-[i piard\ o dup\-amiaz\ cu mama [i prietenii ei de serviciu. Am dat din cap. – Iart\-m\ pu]in... – Ai avut prilejul s\ vezi colec]ia de ma[ini a lui Jock? E `n garajul de acolo, [i a ar\tat cu degetul spre o cl\dire ce amintea de un hambar, situat\ la vreo sut\ de metri de partea cealalt\ a peluzei. Neap\rat s\ vezi ma[inile. S`nt superbe! – A[a o s\ fac, mul]umesc, am zis [i am f\cut un pas spre grupul patronat de Goddard. Nora m-a prins mai str`ns de bra]. – Adam, voiam s\-]i spun c\ m\ bucur de ascensiunea ta. Arat\ clar c\ Jock ]i-a dat o [ans\ mare, nu? S\ aib\ `ncredere `n tine. S`nt `nc`ntat\ de tine! I-am mul]umit c\lduros [i mi-am desprins bra]ul din ghearele ei. Am ajuns l`ng\ Goddard [i am r\mas politicos `n apropiere, p`n\ m-a v\zut din nou [i mi-a f\cut semn. M-a prezentat lui Stuart Lurie, directorul care r\spundea de Solu]ii de `ntreprindere, care mi s-a adresat: – Cum `]i merge, domnule? [i mi-a str`ns m`na cu mult\ c\ldur\. Era un tip atr\g\tor `n jur de patruzeci de ani, cu o chelie prematur\, motiv pentru care se tunsese foarte scurt pe lateral ca s\ arate c\ nu-i pas\. – Adam reprezint\ viitorul companiei Trion, a spus Goddard. – Ei, atunci m\ bucur s\ cunosc viitorul! a zis Lurie, cu o u[oar\ und\ de sarcasm. Jock, sper c\ n-ai de g`nd s\ sco]i o moned\ [i din urechea lui. – Nu-i nevoie, a r\spuns el. Adam scoate iepuri din p\l\rie, adev\rat, Adam? Apoi [i-a petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu, un

332

JOSEPH FINDER

PARANOIA

333

gest nu tocmai potrivit, pentru c\ eram mult mai `nalt dec`t el. Vino cu mine, mi-a spus `ncet. M-a `ndrumat spre veranda `nchis\. – Peste pu]in timp o s\ organizez ceremonia mea tradi]ional\, a precizat el `n timp ce urcam treptele. Am ]inut u[a ca s\ intre. Trebuie s\ ofer mici cadouri, ni[te prostioare haioase. Am z`mbit, mirat c\-mi povestea toate astea. Am trecut de veranda unde se afla mobil\ veche din r\chit\, ajung`nd `ntr-o `nc\pere de trecere, dup\ care am intrat `n casa propriu-zis\. Podelele erau acoperite cu du[umea din lemn de pin, care erau vechi [i sc`r]`iau la fiecare pas. Pere]ii erau zugr\vi]i `ntr-un alb-crem [i totul p\rea str\lucitor, vesel [i intim. Predomina un miros indescriptibil de cas\ veche. Am avut senza]ia de confort, realitate, de spa]iu `n care tr\iau oameni. „M\ aflu `n casa unui om bogat lipsit de orice preten]ii“, mi-am zis `n g`nd. Am mers apoi pe un coridor lung, prin dreptul unei camere de zi cu un [emineu masiv din piatr\, apoi am luat-o pe un hol `ngust, cu gresie pe jos. De o parte [i de alta a holului erau rafturi cu tot felul de trofee, diplome [i alte lucruri. Apoi am intrat `ntr-o `nc\pere cu o mas\ mare `n mijloc, un computer [i o imprimant\, al\turi de c`teva cutii foarte mari din carton. Se vedea c\ acela era biroul lui Goddard. – Iar m\ chinuie[te bursita, s-a scuzat el, f\c`nd semn c\tre cutiile de pe mas\, care erau pline v`rf cu ceea ce p\reau cadouri ambalate `n h`rtie special\. E[ti t`n\r [i puternic. Sper c\ nu te superi dac\ te rog s\ le duci acolo unde s-a ridicat podiumul, `n apropierea barului... – Nici o problem\, am spus, oarecum dezumflat, dar f\r\ a l\sa s\ mi se citeasc\ dezam\girea. Am ridicat una dintre l\zile enorme, care nu era doar grea, ci [i greu de manevrat, mai grea `ntr-o parte [i mare, `nc`t, `n timp ce mergeam `nainte, abia dac\ puteam vedea ceva. – Te conduc eu ca s\ po]i ie[i de aici, a zis Goddard. L-am urmat pe holul `ngust. Cutia atingea rafturile de pe ambele p\r]i, de aceea a trebuit s\ o r\sucesc `ntr-o parte [i s\ o ridic pentru a reu[i s\ m\ strecor cu ea `n bra]e. Am sim]it cum ea love[te ceva. S-a auzit un zgomot puternic [i clinchet de cioburi.

Of, la naiba, mi-a sc\pat. Am r\sucit cutia ca s\ v\d ce se `nt`mplase. Am c\scat ochii: pesemne d\r`masem vreun trofeu de pe un raft. Acum z\cea, numai cioburi aurii, `mpr\[tiate pe toat\ pardoseala cu gresie. Fusese un soi de amintire care p\rea din aur, fiind `ns\ doar din ceramic\ poleit\. – Of, Dumnezeule, `mi pare r\u, am spus, a[ez`nd jos cutia [i aplec`ndu-m\ s\ adun cioburile. Avusesem mare grij\ cu cutia aceea, dar nu [tiu cum, un col] al ei atinsese acel obiect de pe raft. Goddard a privit `n jur [i s-a albit la fa]\. – Las\, a spus el [i am perceput o not\ de `ncordare `n glasul lui. Am adunat cioburile a[a cum am putut. Era – adic\, fusese – o statuet\ aurit\ a unui fotbalist alerg`nd. Mai r\m\sese din ea un fragment de casc\, un pumn [i o minge. Soclul era din lemn, cu o plachet\ din alam\ pe care scria: „CAMPIONI 1995 – {COALA LAKEWOOD – ELIJAH GODDARD – MIJLOCA{“. Din c`te aflasem de la Judith Bolton, Elijah Goddard era fiul care murise. – Jock, am spus. ~mi pare foarte r\u. Unul dintre cioburi mi-a f\cut o t\ietur\ dureroas\ `n palm\. – Am spus, las\, a repetat Goddard, de ast\ dat\ cu glas rece. Nu-i nimic. Acum hai, s\ mergem! Nu [tiam ce s\ fac, m\ sim]eam extrem de prost c\ distrusesem ceva legat de fiul lui. A[ fi vrut s\ cur\] totul, dar, `n acela[i timp, nu ]ineam s\-l `nfurii [i mai mult. Toat\ rela]ia construit\ at`t de greu cu b\tr`nul se dusese pe apa s`mbetei. Iar t\ietura din palm\ s`ngera. – Doamna Walsh o s\ str`ng\ aici, a spus el cu glas care mi s-a p\rut t\ios. Hai, du cadourile afar\ mai repede! A plecat pe hol [i a disp\rut. ~n acest timp, am ridicat cutia [i am dus-o cu precau]ie maxim\ de-a lungul coridorului `ngust, apoi am ie[it din cas\. Am sim]it c\ pe cutie se l\]ise o pat\ de s`nge. C`nd m-am `ntors s\ iau a doua cutie, l-am v\zut pe Goddard st`nd pe un scaun `ntr-un col] al biroului. Era ghemuit, capul `i era `n umbr\ [i ]inea soclul din lemn al statuetei `n m`ini. Am [ov\it,

334

JOSEPH FINDER

PARANOIA

335

ne[tiind cum s\ m\ port, dac\ era cazul s\ ies imediat, s\-l las singur, sau dac\ s\-mi v\d de cutii [i s\ m\ prefac c\ nu l-am observat. – A fost un b\iat dulce, a spus Goddard pe nea[teptate, at`t de `ncet, `nc`t la `nceput am crezut c\ mi se p\ruse. Am r\mas nemi[cat. Glasul `i era slab, r\gu[it, pierit, amintind mai mult de o [oapt\. Un atlet, `nalt [i lat `n spate, la fel ca tine. {i aducea... fericire pe unde mergea. Imediat ce intra `ntr-o `nc\pere, sim]eai pur [i simplu c\ toat\ lumea era mai binedispus\. ~i f\cea pe to]i s\ se simt\ bine. Era frumos, era bun [i mai avea ceva – o str\lucire `n ochi. A ridicat `ncet capul [i a privit `n fa]\. C`nd era mic, aproape c\ niciodat\ nu pl`ngea [i nu f\cea nazuri sau... Glasul i s-a stins, iar eu am r\mas `n mijlocul camerei, ca `nghe]at, capabil doar s\-l ascult. F\cusem ghem un [erve]el de h`rtie, ca s\ absoarb\ s`ngele, [i am sim]it cum se `mbib\. – }i-ar fi pl\cut [i ]ie, a spus Goddard. Se uita la mine, dar de fapt nu exact la mine, ca [i cum `n locul meu l-ar fi v\zut pe fiul lui. E adev\rat. Voi a]i fi fost prieteni. – ~mi pare r\u c\ nu l-am cunoscut. – Toat\ lumea `l iubea. A fost un t`n\r care venise pe p\m`nt ca s\-i fac\ ferici]i pe to]i... Sc`nteia... avea cel mai frumos z`m... Vocea i s-a sugrumat. Cel mai frumos z`mbet. Goddard a l\sat capul `n jos, iar umerii i s-au zguduit. Dup\ o clip\ a continuat: ~ntr-o zi am primit telefon de la Margaret. Urla... ~l g\sise `n dormitorul lui. Am fugit acas\, nici nu eram `n stare s\ g`ndesc... Elijah, student la Havenford, abandonase din primul an – de fapt, l-au dat afar\, rezultatele erau dezastruoase, nu se mai dusese la cursuri. Dar n-am putut scoate nimic de la el. M-am g`ndit imediat c\ devenise consumator de droguri, bine`n]eles, [i am `ncercat s\ discut cu el, dar parc\ vorbeam cu pere]ii. S-a mutat din nou acas\ [i a `nceput s\-[i petreac\ timpul `ncuiat `n camer\ sau cu tineri pe care nu-i cuno[team. Mai t`rziu, am aflat de la unul dintre prietenii lui c\ `ncepuse s\ ia heroin\ la `nceputul primului an. {i nu fusese un delincvent juvenil oarecare, era un t`n\r dotat, cu un caracter pl\cut, un b\iat bun... Dar, la un anumit moment a `nceput... cum se spune, s\ devieze. Iar asta l-a transformat. Lumina din ochi i-a disp\rut. Min]ea

tot timpul. De parc\ ar fi `ncercat s\ distrug\ ceea ce era. ~n]elegi ce vreau s\ spun? Goddard a ridicat din nou privirea spre mine. Pe fa]\ `i curgeau lacrimi. Am dat din cap `n t\cere. Dup\ c`teva secunde, a continuat: – C\uta ceva, cred eu. Avea nevoie de ceva ce lumea nu-i putea oferi. Ori poate c\ suferea prea mult [i a decis s\ ucid\ acea parte din el. Vocea i-a devenit gutural\. {i, prin asta, [i pe el. – Jock, am spus eu, vr`nd s\-l opresc. – Legistul a constatat c\ luase o supradoz\. A zis c\ o f\cuse `n mod deliberat, c\ Elijah [tia ce face. {i-a acoperit fa]a cu palma plinu]\. {i atunci te `ntrebi, cum ar fi trebuit s\ procedez? Unde am gre[it? O dat\ chiar l-am amenin]at c\ o s\ cer arestarea lui. Am `ncercat s\-l includem `ntr-un program de dezintoxicare. Am fost c`t pe ce s\-l duc legat acolo, doar ca s\-l determin s\ mearg\, dar n-am apucat. {i m-am `ntrebat mereu: am fost prea dur, prea sever cu el? Ori n-am fost `ndeajuns de dur? Eram prea prins de munc\? Cred c\ asta a fost. Pe vremea aceea, eram prea `mp\timit de slujb\. Eram prea ocupat s\ construiesc Trion ca s\-i fiu un tat\ adev\rat. Apoi m-a privit direct [i i-am v\zut durerea din ochi. Am sim]it asta ca o `mpuns\tur\ de cu]it. Mi s-au umezit [i mie ochii. – Te duci la munc\ pentru a-]i construi micul imperiu [i pierzi leg\tura cu ceea ce conteaz\ mai mult, a zis el, dup\ care a clipit ca s\-[i revin\. N-a[ vrea ca [i tu s\ pierzi esen]ialul din vedere, Adam. Niciodat\. Acum p\rea [i mai scund, mai zb`rcit la fa]\, de parc\ ar fi avut o sut\ de ani. – Z\cea `n pat, acoperit de v\rs\tur\ [i urin\, iar eu l-am luat `n bra]e de parc\ ar fi fost un sugar. {tii ce `nseamn\ s\-]i vezi copilul `n sicriu? a `ntrebat el [optit. Am sim]it c\ m\ `nfior [i a trebuit s\ privesc `n alt\ parte. Am crezut c\ nu voi mai lucra niciodat\. Nu credeam c\ o s\-mi revin. Margaret spune c\ n-am reu[it s\ trec peste asta. Vreme de dou\ luni, am stat acas\. Nu `n]elegeam ce

336

JOSEPH FINDER

rost mai avea s\ tr\iesc. C`nd ]i se `nt`mpl\ a[a ceva, pui sub semnul `ntreb\rii valoarea oric\rui lucru. A p\rut c\-[i aminte[te de batista din buzunar, fiindc\ [i-a scos-o [i s-a [ters la ochi. – Of, uit\-te la mine, a zis el oft`nd ad`nc, apoi, pe nea[teptate, a dat s\ r`d\. Prive[te-l pe b\tr`nul clovn! C`nd eram de v`rsta ta, `mi imaginam c\ la b\tr`ne]e o s\ descop\r sensul vie]ii. A sur`s amar. Iar acum nu s`nt nici pe departe capabil s\ `n]eleg ce sens are via]a. BA nu, am aflat care nu e sensul vie]ii. Dar printr-un proces de eliminare. A trebuit s\-mi pierd fiul ca s\ aflu asta. ~]i cumperi o cas\ mare, o ma[in\ grozav\, [i poate ]i se public\ fotografia pe coperta revistei Fortune [i-]i `nchipui c\ ai rezolvat totul, nu? Asta p`n\ c`nd Dumnezeu `]i trimite o scurt\ telegram\: „O, am uitat s\-]i spun, nimic din astea nu `nseamn\ mare lucru. {i to]i cei pe care-i iube[ti pe acest p\m`nt... ]i-s da]i cu `mprumut, `n]elegi? Ai face bine s\-i iube[ti c`t mai po]i“. Pe obraz i s-a rostogolit o lacrim\. P`n\ `n ziua de azi m\ `ntreb: l-am cunoscut cu adev\rat pe Elijah? Poate c\ nu. Doar mi-am `nchipuit asta. {tiu c\ l-a iubit, mai mult dec`t am crezut c\ pot iubi pe cineva. Dar mi-am cunoscut b\iatul cu adev\rat? Asta n-a[ putea s\-]i spun. A cl\tinat `ncet din cap [i am v\zut c\ `ncepuse s\-[i revin\. Tat\l t\u trebuie s\ se considere al naibii de fericit, da, foarte fericit, [i nici m\car nu-[i d\ seama. Are un fiu ca tine, un fiu care e `nc\ al\turi de el. {tiu c\ trebuie s\ fie m`ndru de tine. – Nu-s prea sigur de asta, am spus eu cu glas st\p`nit. – Ba eu s`nt, a replicat Goddard. Fiindc\ [tiu c\ eu a[ fi.

Partea a [aptea CONTROL
Control: Putere exercitat\ asupra unui agent sau agent dublu pentru a-l `mpiedica s\ treac\ `n tab\ra cealalt\ sau transformarea lui `ntr-un agent triplu (a[a-numita „triplare“). Dic]ionar interna]ional de spionaj

66
A doua zi diminea]\ mi-am verificat e-mailurile de acas\ [i am g\sit un mesaj de la „Arthur“:
{eful e foarte impresionat de prezentarea ta [i vrea [i altele c`t de cur`nd.

Am privit lung cuvintele de pe ecran [i am hot\r`t s\ nu r\spund. Ceva mai t`rziu, f\r\ s\ mai telefonez, am ap\rut acas\ la tata cu o cutie de gogo[i Krispy Kreme. Am parcat `ntr-un spa]iu pe care l-am g\sit exact `n fa]a apartamentului. {tiam c\, atunci c`nd nu se uita la televizor, tata `[i petrecea timpul la fereastr\. Nu-i sc\pa nimic din ceea ce se `nt`mpla pe strad\. Tocmai trecusem pe la sp\l\torie, a[a c\ ma[ina sclipea ca o lespede din obsidian, o minune. Tata `nc\ n-o v\zuse. Fiul lui, „ratatul“, care nu mai era un ratat, sosea cu elegan]\ – `ntr-un bidiviu de 450 de cai putere. Tata era `ns\ postat la locul lui obi[nuit, `n fa]a televizorului, urm\rind nu [tiu ce emisiune de investiga]ii despre scandalurile din cadrul marilor corpora]ii. Antwoine st\tea al\turi de el, `ntr-un scaun mai pu]in confortabil, citind unul dintre ziarele de scandal `n culori care seam\n\ unul cu altul p`n\ la confuzie; cred c\ acela era Star. Tata a ridicat privirea, a v\zut cutia cu gogo[i pe care o fluturam spre el [i a cl\tinat din cap. – Nuuu, a zis el. – S`nt convins c\ e [i una cu glazur\ de ciocolat\. Preferata ta.

340

JOSEPH FINDER

PARANOIA

341

– Nu mai pot m`nca porc\rii dintr-alea. Mandingo \sta st\ cu pistolul la t`mpla mea. De ce nu-i dai lui una? {i Antwoine m-a refuzat cu un gest din cap. – Nu, mul]umesc, `ncerc s\ mai dau jos c`teva kilograme. E[ti Satana `n persoan\. – Dar ce s-a `nt`mplat, am nimerit cumva la sediul Jenny Craig1? Am pus cutia pe m\su]a de cafea cu t\blie din imita]ie de ar]ar, care se g\sea al\turi de Antwoine. Tata `nc\ nu scosese nici o vorb\ despre ma[in\, dar mi-am `nchipuit c\ fusese prea absorbit de acea emisiune. Plus c\ nici nu mai vedea prea bine. – Imediat ce-o s\ pleci, individul \sta o s\ `nceap\ s\ pocneasc\ din bici, silindu-m\ s\ fac ture `n jurul camerei, s-a pl`ns tata. – Nu se potole[te, a[a-i? am `ntrebat eu. Fa]a tatei era mai mult amuzat\ dec`t furioas\. – Nu [tiu ce-l m`n\, a zis el. Dar nimic nu-l satisface mai mult dec`t s\ m\ opreasc\ din fumat. ~ncordarea dintre ei p\rea s\ se fi transformat `ntr-un soi de armisti]iu resemnat. – Hei, tat\, ar\]i mult mai bine, am min]it eu. – Vorbe[ti prostii, a zis el, f\r\ s\-[i dezlipeasc\ ochii de la relatarea care se dorea a fi o investiga]ie. Mai ai slujba aceea nou\? – Da, am zis. Apoi am z`mbit ru[inat, pentru m\ g`ndisem s\-i dau vestea cea mare. De fapt... – Ascult\ la mine, a zis el, `ntorc`ndu-[i `n sf`r[it capul de la televizor [i arunc`ndu-mi o privire `nl\crimat\. Apoi a ar\tat spre ecran f\r\ s\ se mai uite la el. Tic\lo[ii \[tia – nemernicii \[tia – te storc [i de ultimul b\nu] dac\ te la[i. – Cine, corpora]iile? – Corpora]iile, directorii generali executivi, cu op]iunile lor de cump\rare ac]iuni, cu pensiile lor grase [i contractele lor aranjate. Numai la ei se g`ndesc, to]i, f\r\ excep]ie, s\ nu ui]i asta. Am l\sat privirea `n p\m`nt.
1 Lan] de peste 600 de companii pe plan mondial, ini]iat de Jenny Craig `n anii 1980 `n Australia, care ofer\ consultan]\ [i hran\ s\n\toas\, preg\tit\ special pentru persoanele supraponderale. (n.tr.)

– Ei, nici chiar a[a, am spus `ncet, nu to]i fac a[a. – A, nu te am\gi. – Ascult\-l pe tat\l t\u, a zis Antwoine, f\r\ s\-[i ridice ochii din Star. Aproape ap\ruse o not\ de afec]iune `n glasul lui. B\tr`nul e un adev\rat izvor de `n]elepciune. – Ca s\-]i spun adev\rul, am aflat [i eu c`te ceva despre directorii generali. Tocmai am fost promovat sus de tot – s`nt asistentul directorului de la Trion. S-a l\sat t\cere. Am crezut c\ nu m\ auzise, pentru c\ se holba din nou la televizor. M-am g`ndit c\ spusele mele sunaser\ cam arogant, de aceea m-am exprimat mai delicat: – E o chestie grozav\, tat\. Aceea[i t\cere. Eram c`t pe ce s\ repet, c`nd, deodat\, tata a `ntrebat: – Asistent? Ce `nseamn\ asta, un fel de secretar\? – Nu, nu. E, cum s\ zic, chestii la nivel `nalt. Furtuna creierelor [i altele. – {i ce anume faci toat\ ziua? Omul avea emfizem, dar [tia cum s\ m\ dezumfle. – S\ l\s\m asta, tat\. Iart\-m\ c\ am adus vorba. ({i chiar `mi p\rea r\u. De ce trebuia s\ m\ sinchisesc de p\rerea lui?) – Nu, serios. S`nt curios ce faci ca s\-]i po]i permite ma[ina aia hoa]\ de afar\. Deci o observase, totu[i. Am z`mbit. – Frumoas\, nu? – C`t te-a costat vehiculul acela? – De fapt... – Pe lun\, mai precis. Apoi a luat o gur\ de oxigen. – Nimic. – Nimic, a repetat el, semn c\ nu pricepea. – Nimic, Trion pl\te[te tot contractul de leasing. E o prim\ care vine odat\ cu noua mea slujb\. A inspirat din nou. – O prim\?

342

JOSEPH FINDER

PARANOIA

343

– Ca [i apartamentul. – Te-ai mutat? – Credeam c\ ]i-am spus. Dou\ sute de metri p\tra]i `n cl\direa aceea nou\ din Harbor. {i Trion pl\te[te tot. ~nc\ o gur\ de oxigen. – {i e[ti m`ndru de asta? a `ntrebat el. Am r\mas `mpietrit. Nu-l auzisem niciodat\ folosind acel cuv`nt, cel pu]in a[a credeam. – Da, am r\spuns eu, ro[ind. – M`ndru c\ acum e[ti sclavul lor? Ar fi trebuit s\ simt mai devreme atacul acela. – Nu s`nt sclavul nim\nui, tat\, am r\spuns eu gr\bit. Cred c\ se nume[te mai cur`nd „reu[it\“. Po]i s\ cau]i cuv`ntul. ~l g\se[ti `n dic]ionar, al\turi de „via]a la v`rf“, „apartament directorial“ [i „persoane de mare valoare“. Nici nu-mi venea s\ cred ce-mi ie[ea din gur\. {i p`n\ atunci protestasem c\ nu vreau s\ fiu o p\pu[\ pe s`rm\. Acum ajunsesem s\ m\ laud cu `nzestr\rile mele. „Ai v\zut ce m-ai silit s\ fac?“ Antwoine a l\sat ziarul jos, s-a scuzat plin de tact [i s-a pref\cut c\ are ceva de f\cut `n buc\t\rie. Tata a r`s h`r`it [i s-a `ntors s\ m\ vad\ mai bine. – Hai s\ ne l\murim. A mai supt o gur\ de oxigen. Ma[ina sau apartamentul nu s`nt ale tale, corect? {i spui c\ asta-i o prim\? ~nc\ o respira]ie [uier\toare. S\-]i spun eu ce `nseamn\ asta. Tot ce ]i se d\ poate fi luat `napoi [i a[a se va `nt`mpla. Conduci o ma[in\ de firm\, stai `ntr-un apartament de firm\, por]i uniforma companiei [i nimic din toate astea nu-]i apar]ine. Nici via]a nu mai e a ta. Mi-am mu[cat buza. Nu-mi era de nici un folos dac\ m\ dezl\n]uiam `mpotriva lui. B\tr`nul era pe moarte. Mi-am spus asta pentru a nu [tiu c`ta oar\. Face tratament cu steroizi. E un individ nefericit, caustic. P`n\ la urm\ `ns\, nu m-am putut st\p`ni: – {tii ceva, tat\, unii p\rin]i ar fi m`ndri de succesul copiilor, `n]elegi? A tras oxigen `n piept [i ochii mici i-au sclipit:

– Asta nume[ti tu succes, nu? Vezi tu, Adam, mi-aduci aminte din ce `n ce mai mult de maic\-ta. – Chiar a[a? Apoi mi-am zis: „Ab]ine-te, `nghite-]i furia, nu te porni, altfel c`[tig\ el“. – Exact. Ar\]i ca ea. Ai aceea[i personalitate sociabil\ – toat\ lumea o pl\cea, se potrivea oriunde, s-ar fi putut m\rita cu un tip mai bogat, ar fi putut tr\i mai bine. {i s\ nu-]i `nchipui c\ nu mi-a spus-o. Toate acele seri ale p\rin]ilor de la Bartholomew Browning – s\ vezi ce se `mprietenise cu tic\lo[ii \ia boga]i, se `mbr\ca [ic, s\ vezi ce `[i b\ga ]`]ele `n nasul lor. Crezi c\ n-am b\gat de seam\? – A, atunci e bine, tat\. Chiar foarte bine. Ce p\cat c\ nu sem\n cu tine, nu? S-a mul]umit s\ m\ priveasc\. – {tii, amar [i r\ut\cios. Sictirit cu toat\ lumea. Vrei s\ ajung la fel ca tine, adev\rat? A pufnit, `mpurpur`ndu-se la fa]\. Nu m-am putut opri. Sim]eam c\ ritmul inimii se accelereaz\, c\ vocea `mi devine tot mai puternic\, ajung`nd aproape s\ strig. – C`nd eram aproape lefter [i mergeam dintr-o petrecere `n alta, m-ai considerat un ratat. ~n regul\, acum m\ bucur de succes, dup\ cum ar spune-o oricine, iar tu nu g\se[ti de cuviin]\ dec`t s\ m\ dispre]uie[ti. Poate c\ exist\ vreun motiv pentru care nu po]i fi m`ndru de mine, indiferent ce a[ face. M-a ]intuit cu privirea, a pufnit [i a zis: – A, da? – Uit\-te la tine! Uit\-te ce s-a ales de via]a ta! Acum eram ca un tren de marf\ r\mas f\r\ fr`ne, imposibil de oprit, sc\pat de sub control. Spui mereu c\ lumea se `mparte `n c`[tig\tori [i perdan]i. {i atunci, d\-mi voie s\ te `ntreb ceva, tat\. Tu ce e[ti, tat\? Ce e[ti? A inspirat oxigen, ochii i s-au injectat [i p\reau gata s\-i sar\ din orbite. A `nceput s\ bolboroseasc\ mai mult pentru sine. Am auzit doar vorbe disparate, majoritatea `njur\turi. – Da, tat\, am spus, `ntorc`ndu-m\ cu spatele. Vreau s\ fiu ca tine.

344

JOSEPH FINDER

Apoi am pornit spre u[\, parc\ propulsat de propria furie. Cuvintele fuseser\ spuse [i nu puteau fi retrase [i de aceea m-am sim]it mai cumplit ca niciodat\. Am p\r\sit apartamentul `nainte de a face mai mult r\u. Ultimul lucru pe care l-am v\zut, practic, imaginea de desp\r]ire de tata, a fost fa]a lui purpurie, pufnind [i bolborosind, ochii sticlo[i [i holba]i de uimire, furie sau durere, dar `n acele clipe mi-a fost greu s\ discern care dintre sentimente predomina.

67
– {i chiar lucrezi pentru Jock Goddard? m-a `ntrebat Alana. Doamne, sper c\ n-am rostit nimic r\u despre el. Ori am f\cut-o? Urcam cu liftul spre apartamentul meu. Dup\ slujb\, trecuse pe acas\ pentru a se schimba [i ar\ta nemaipomenit – o bluz\ cu m`nec\ scurt\ [i decolteu-b\rcu]\, pantaloni str`m]i negri [i pantofi negri. Se d\duse tot cu acela[i parfum cu miros floral pe care `l folosise [i la ultima noastr\ `nt`lnire. P\rul negru, lung [i str\lucitor contrasta pl\cut cu ochii alba[tri [i sclipitori. – Da, ai cam dat de p\m`nt cu el, chestie pe care i-am transmis-o imediat. A z`mbit, ar\t`ndu-[i din]ii perfec]i. – Liftul \sta e aproape la fel de mare ca apartamentul meu. {tiam c\ nu era adev\rat, dar oricum m-a f\cut s\ r`d. – Liftul e `ntr-adev\r mai mare dec`t ultima mea locuin]\, am zis eu. C`nd adusesem vorba c\ tocmai m\ mutasem `n Harbor, a spus c\ auzise despre apartamentele de acolo [i a p\rut curioas\, de aceea am invitat-o s\ treac\ pe la mine ca s\ vad\ cum ar\tau. Puteam lua cina la restaurantul hotelului de la parter, unde `nc\ nu apucasem s\ intru. – Mam\, ce priveli[te! a exclamat imediat ce a intrat `n apartament. Tocmai se auzea delicat un disc cu Alanis Morissette. Fantastic, a zis ea. S-a uitat `n jur [i a v\zut una dintre canapele [i un

346

JOSEPH FINDER

PARANOIA

347

scaun, `nc\ `nvelite `n husele de protec]ie din plastic, [i m-a `ntrebat scurt: {i c`nd te mu]i definitiv? – Imediat ce voi avea c`teva ore libere. Pot s\-]i ofer ceva de b\ut? – Hmm. Sigur, n-ar fi r\u. – Cosmopolitan? {tiu s\ prepar [i gin cu ap\ tonic\. – Gin e perfect, mul]umesc. Deci, abia ai `nceput s\ lucrezi pentru el, a[a e? Se documentase. M-am apropiat de dul\piorul cu b\uturi, proasp\t aprovizionat, aflat `ntr-un spa]iu special, aflat al\turi de buc\t\rie, [i am scos o sticl\ de gin Tanqueray Malacca. – Doar de o s\pt\m`n\. Alana m-a urmat `n buc\t\rie. Am luat c`teva l\m`i din frigiderul aproape gol [i m-am apucat s\ le tai `n dou\. – Dar lucrezi la Trion de o lun\. {i-a `nclinat capul `ntr-o parte, parc\ `ncerc`nd s\ `n]eleag\ motivele promov\rii mele at`t de rapide. Frumoas\ buc\t\rie. G\te[ti aici? – Toat\ aparatura e doar de decor, am spus. Am `nceput s\ ap\s jum\t\]ile de l\m`ie `n storc\torul de fructe. A, am fost angajat la Serviciul de marketing produse noi, dar s-a `nt`mplat ca proiectul la care lucram s\ prezinte interes [i pentru Goddard [i cred c\ i-a pl\cut modul meu de abordare a problemelor, ideile mele, [i gata. – Ai avut mare noroc, a zis ea, ridic`nd pu]in glasul, ca s\ domine b`z`itul storc\torului de fructe. Am ridicat din umeri. – Vom vedea dac\ am avut sau nu. Am umplut dou\ pahare `nalte cu ghea]\, pu]in gin [i ap\ tonic\ din frigider, apoi o por]ie serioas\ de l\m`ie. I-am `ntins paharul. – Deci Tom Lundgren te-a preluat din echipa Norei Sommers. Bravo, a ie[it delicios! Ce mult `i schimb\ gustul l\m`ia asta. – Mul]umesc. Ai dreptate, Tom Lundgren m-a angajat, am spus eu, pref\c`ndu-m\ surprins c\ [tia asta. – {tii c\ ai ocupat postul meu? – Ce vrei s\ spui? – Postul r\mas vacant dup\ ce eu am fost mutat\ la AURORA. – Chiar a[a? am s\rit eu mirat.

Ea a dat din cap. – De necrezut. – Mam\, ce mic\-i lumea! Dar ce e AURORA? – A, credeam c\ [tii. Pe deasupra marginii paharului mi-a aruncat o privire care mi s-a p\rut mai nep\s\toare dec`t era de a[teptat. Am f\cut un gest nevinovat din cap. – Nu e...? – Am crezut c\ m-ai c\utat [i tu. Am fost numit\ la Marketing `n grupul de Tehnologii revolu]ionare. – Asta `nseamn\ AURORA? – Nu, AURORA e proiectul la care lucrez eu. A ezitat o clip\. Mi-am `nchipuit c\, dac\ lucrezi pentru Goddard, [tii ce se `nt`mpl\ aproape peste tot. Asta fusese o gre[eal\ tactic\ din partea mea. Voiam s\ cred c\ vom putea discuta nestingheri]i `n leg\tur\ cu ceea ce f\cea. – Teoretic, am acces la orice. Dar deocamdat\, [tii cum se spune, abia dac\ [tiu unde se afl\ copiatorul. M-a aprobat cu o mi[care din cap. – ~]i place Goddard? Ce s\-i spun, c\ nu? – E un tip care m-a impresionat. – La petrecere am avut impresia c\ s`nte]i foarte apropia]i. Am observat c\ te-a chemat s\ faci cuno[tin]\ cu prietenii lui apropia]i [i c\ ai c\rat cutiile acelea. – Da, foarte apropia]i, am spus cu sarcasm. S`nt omul lui. Omul cu mu[chi. }i-a pl\cut petrecerea? – Am avut o senza]ie cam ciudat\ s\ m\ aflu printre at`]ia [efi, dar dup\ c`teva beri mi-a fost mai u[or. Nu mai c\lcasem pe acolo p`n\ atunci. „Asta pentru c\ fusese transferat\ la proiectul preferat al lui Goddard“, am socotit eu. ~ns\ voiam s\ ac]ionez cu subtilitate, de aceea am abandonat subiectul. – Stai s\ telefonez la restaurant ca s\ ne preg\teasc\ masa.

348

JOSEPH FINDER

PARANOIA

349

– {tii ceva, credeam c\ Trion nu angajeaz\ oameni din afar\, a zis ea, `n timp ce studia meniul. Cred c\ te-au vrut foarte mult dac\ au `nc\lcat regulile astea. – {i-au `nchipuit c\ m\ fur\ de unde lucram. Nu eram chiar nemaipomenit. Trecuser\m de la gin cu ap\ tonic\ la Sancerre, deoarece, din bonurile ei de la cump\r\turi, [tiam c\ acela era vinul preferat. A p\rut surprins\ [i `nc`ntat\ c`nd am dat comanda. Era o reac]ie cu care m\ obi[nuisem deja. – M\ `ndoiesc, a zis ea. La Wyatt cu ce te-ai ocupat? I-am servit versiunea pe care o `nv\]asem pe de rost pentru interviul dat `nainte de ob]inerea postului, dar nu s-a mul]umit cu at`t. A vrut s\-i dau am\nunte despre proiectul Lucid. – Nu se cuvine s\ discut despre ceea ce am f\cut la Wyatt, dac\ nu te superi, am spus eu. Am `ncercat s\ nu afirm asta pe un ton prea t\ios. Alana a p\rut jenat\. – Of, Doamne, sigur, `n]eleg perfect, a zis ea. A ap\rut chelnerul: – Dori]i s\ comanda]i? – Alege tu `nt`i, a spus Alana [i a mai analizat meniul, timp `n care eu am comandat paella. – M\ g`ndeam s\ comand [i eu acela[i lucru, a zis ea. (A, deci nu era chiar vegetarian\.) – S\ [tii c\ avem voie s\ comand\m acela[i lucru, am spus. – Vreau paella, a spus ea chelnerului. Dar, dac\ e f\cut\ cu carne sau c`rna]i, se poate scoate? – Bine`n]eles, a asigurat-o chelnerul, not`ndu-[i `n carne]el. – Ador paella, a spus ea. Acas\ nu m\n`nc mai niciodat\ pe[te sau fructe de mare. Acum e un r\sf\]. – {i r\m`nem la Sancerre? am `ntrebat-o. – Sigur. C`nd chelnerul s-a `ntors s\ plece, mi-am amintit brusc de alergia Alanei la creve]i, de aceea am intervenit: – Stai pu]in, paella con]ine [i creve]i?

– A, da, a r\spuns chelnerul. – Atunci nu merge, am spus. Alana m-a privit cu ochi mari. – De unde [tiai...? a `nceput ea, `ngust`ndu-[i privirea. A urmat un moment de t\cere chinuitoare, timp `n care mi-am stors creierii ca s\ g\sesc o ie[ire. Mi se p\rea scandalos c\ f\cusem o asemenea gaf\. Mi-am `nghi]it nodul din g`t [i am p\lit. ~n cele din urm\, am `ng\imat: – Vrei s\ spui c\ [i tu e[ti alergic\? A t\cut o clip\. – S`nt. Ce ciudat! Umbra de suspiciune a p\rut s\ se risipeasc\. Apoi am schimbat comanda [i am ales am`ndoi scoici fripte. – ~n fine, am spus eu, am vorbit suficient despre mine. Vreau s\ aud ce e cu aceast\ AURORA. – P\i, e ceva ]inut `n secret, s-a scuzat ea. Am sur`s cu sub`n]eles. Nu, jur, nu e un subiect de stat la taclale, a protestat ea. Serios! – Cum vrei, am spus cu un aer sceptic. Dar acum, dac\ mi-ai st`rnit curiozitatea, chiar vrei s\ fac cercet\ri ca s\ aflu [i singur? – Nu e chiar at`t de interesant. – Nu te cred. Nu-mi po]i da m\car o idee? A ridicat ochii spre tavan, apoi a oftat. – P\i, uite cum stau lucrurile. Ai auzit vreodat\ de Haloid Company? – Nu, am zis eu `ncet. – Bine`n]eles. Nici nu ai vreun motiv. Dar Haloid Company, o afacere mic\, producea h`rtie fotografic\, dar, prin anii patruzeci, a cump\rat drepturile pentru o nou\ tehnologie care fusese respins\ de toate marile companii – IBM, RCA, GE. Inven]ia era ceva care se chema xerografie, `n]elegi? A[a se face c\, dup\ zece sau cincisprezece ani, Haloid Company a devenit Xerox Corporation, transform`ndu-se dintr-o afacere de familie `ntr-o corpora]ie gigantic\. Iar asta deoarece au riscat s\ cumpere o tehnologie care nu interesa pe nimeni. – Clar.

350

JOSEPH FINDER

– Ori modul `n care Galvin Manufacturing Corporation din Chicago, care a devenit Motorola, cu aparate de radio pentru automobile, a trecut apoi la semiconductori [i telefoane celulare. Sau, o mic\ firm\ de prospectare a ]i]eiului, numit\ Geophysical Service, a `nceput s\ se diversifice [i s-a apucat de produs tranzistori [i circuite integrate, devenind Texas Instruments. Cred c\ ai priceput ideea. Istoria tehnologiei este plin\ de exemple de companii care s-au transformat adopt`nd tehnologii avansate la momentul oportun, l\s`ndu-[i astfel competitorii mult `n urm\. Asta `ncearc\ [i Jock Goddard s\ fac\ `n cazul AURORA. Crede c\ acest proiect va schimba lumea, dar [i afacerile din America, ca [i `n cazul tranzistorului, a semiconductorilor sau a tehnologiei fotocopierii. – Tehnologie revolu]ionar\. – Exact. – Numai c\ Wall Street Journal consider\ c\ Jock e un om terminat. – {tim am`ndoi c\ nu-i a[a. A luat-o `naintea tuturor. G`nde[te-te doar la istoria companiei. Au existat trei sau patru situa]ii c`nd toat\ lumea a considerat c\ Trion fusese prins\ `n corzi, `n pragul falimentului, apoi, brusc, a uimit pe toat\ lumea devenind mai tare ca niciodat\. – {i crezi c\ asist\m la o asemenea cotitur\ acum? – C`nd AURORA va fi gata de lansare, Jock va da semnalul. S\ vedem ce va mai scrie atunci Wall Street Journal. AURORA face ca toate celelalte probleme s\ devin\ practic nimicuri. – Uimitor. Am privit vis\tor `n pahar [i am `ntrebat, aproape nep\s\tor: {i care e tehnologia asta? Ea a sur`s [i a cl\tinat din cap. – Pesemne c\ nu trebuia s\-]i spun at`tea. Apoi [i-a aplecat capul `ntr-o parte [i a spus glume]: Sau faci o verificare a modul cum respect eu toate m\surile de securitate?

68
~nc\ din clipa `n care spusese c\ voia s\ m`nc\m la restaurantul de la Harbor Suites am [tiut c\ vom petrece noaptea aceea `mpreun\. Mai avusesem `nt`lniri `n cadrul c\rora `nc\rc\tura erotic\ provenea din `ntrebarea: „Da sau nu?“ De data asta a fost cu totul altceva, desigur, iar `nc\rc\tura a fost mai puternic\. ~ntre noi existase tot timpul o grani]\ invizibil\ pe care am`ndoi [tiam c\ va trebui s\ o dep\[im, acea linie care desp\r]ea prietenia de ceva mai intim; problema care se punea era c`nd [i cum aveam s\ o travers\m, cine va face prima mi[care [i ce va `nsemna acel pas. Dup\ cin\, ne-am `ntors `n apartament, am`ndoi pu]in nesiguri pe picioare dup\ vin [i gin tonic. Mi-am strecurat bra]ul `n jurul taliei sub]iri. Am vrut s\-i simt moliciunea pielii de pe p`ntec, pe sub s`ni, pe fese. Am vrut s\-i v\d p\r]ile cele mai intime. Am vrut s\ asist la momentul `n care cochilia at`t de rezistent\ ce o proteja pe Alana, femeia imposibil de frumoas\ [i complicat\, se va desface; c`nd se va `nfiora, ced`nd, c`nd ochii aceia limpezi [i alba[tri aveau s\ se piard\ de pl\cere. Am umblat prin apartament, delect`ndu-ne cu priveli[tea apei, apoi eu am preg\tit dou\ martini, de care era clar c\ nu mai aveam nevoie. – Nici nu-mi vine s\ cred c\ m`ine trebuie s\ merg la Palo Alto, a zis ea. – Dar ce se `nt`mpl\ acolo? A cl\tinat din cap. – Nimic interesant.

352

JOSEPH FINDER

PARANOIA

353

{i ea `[i ]inea bra]ul `n jurul taliei mele, dar jum\tate `nt`mpl\tor, jum\tate dinadins, [i-a l\sat palma s\ alunece pe fesele mele, str`ng`ndu-m\ ritmic, apoi a f\cut o glum\, `ntreb`ndu-m\ dac\ scosesem ambalajul de pe pat. ~n clipa urm\toare am s\rutat-o, degetele au `nceput s\-i caute s`nii, iar ea [i-a strecurat palma cald\ spre zona mea inghinal\. Ne-am excitat am`ndoi imediat [i ne-am cl\tinat p`n\ la canapea, cea de pe care apucasem s\ scot husa din plastic. Ne-am s\rutat [i ne-am unit pelvisurile. A gemut. M-a dezbr\cat de pantaloni. Pe sub bluza neagr\ purta un sutien alb din m\tase. S`nii `i erau mari, rotunzi, perfec]i. A terminat cu un ]ip\t, abandon`ndu-se complet. Eu am r\sturnat paharul de martini. Ne-am `ndreptat pe coridorul cel lung ce ducea `n dormitor, iar acolo am f\cut-o din nou, de ast\ dat\ mai st\p`nit. – Alana, am spus eu ]in`nd-o `n bra]e. – ~h`? – Alana, am repetat. Asta `nseamn\ „frumoas\“ `n gaelic\ sau o limb\ din asta mai veche, nu? – Cred c\ `n celt\. M-a m`ng`iat pe piept, iar eu i-am m`ng`iat un s`n. – Alana, trebuie s\-]i m\rturisesc ceva. A scos un geam\t. – E[ti c\s\torit. – Nu... S-a `ntors spre mine [i m-a fulgerat cu o privire iritat\. – Ai o rela]ie cu altcineva. – Nu, te asigur. Trebuie s\ m\rturisesc – nu-mi place Ani DiFranco. – Dar n-ai... n-ai citat din ea...? P\rea nedumerit\. – Am avut o prieten\ care o asculta mereu, iar acum leg\tura `ntre una [i alta e nepotrivit\. – {i atunci de ce ai la vedere unul dintre CD-urile ei? V\zuse blestematul de disc l`n\ sistemul hi-fi. – ~ncercam s\ m\ determin s\-mi palc\.

– De ce? – Pentru tine. S-a `ncruntat [i a stat un moment pe g`nduri. – Nu-i nevoie s\-]i plac\ tot ce-mi place mie. De exemplu, mie nu-mi plac ma[inile Porsche. – Serios? am `ntrebat surprins [i m-am `ntors spre ea. – Par ni[te falusuri pe ro]i. – Adev\rat. – Poate c\ unii b\rba]i au nevoie de asta, dar nu tu. – Nimeni nu „are nevoie“ de un Porsche. M-am g`ndit c\ d\ bine la imagine. – Atunci m\ surprinde c\ nu ]i-ai luat una ro[ie. – Nici a[a. Ar s\ri `n ochi – poli]i[tii v\d imediat ma[inile Porsche ro[ii [i pornesc aparatele radar. – Tat\l t\u a avut Porsche? Fiindc\ al meu a avut. {i-a dat ochii peste cap. Ridicol. Cum s\ zic, ma[ina crizei de la o anumit\ v`rst\, menopauza masculin\. – Dac\ m\ g`ndesc bine, `n copil\rie noi nici m\car n-am avut ma[in\. – N-a]i avut ma[in\? – Mergeam cu mijloacele de transport `n comun. – Aha, a f\cut ea, vizibil jenat\. Dup\ o clip\, a ad\ugat: Deci toate astea cred c\ te ame]esc, [i a f\cut un semn `n jur c\tre apartament [i rest. – Da. – Hmm. Am r\mas t\cu]i c`teva clipe. – Te pot vizita la serviciu? am `ntrebat eu. – Nu se poate. Accesul la etajul cinci e limitat. ~n orice caz, cred c-ar fi mai bine dac\ cei de la serviciu n-ar [ti de noi, nu e[ti de acord? – Mda, ai dreptate. Am r\mas surprins c`nd s-a lipit de mine [i a adormit. M-am g`ndit c\ va pleca acas\ imediat, ca s\ se trezeasc\ `n patul ei, dar se p\rea c\ vrea s\-[i petreac\ noapte cu mine.

354

JOSEPH FINDER

PARANOIA

355

C`nd m-am trezit, de[tept\torul ar\ta patru f\r\ dou\zeci [i cinci. Ea dormea `n continuare, respir`nd u[or. Am traversat dormitorul [i am `nchis u[a f\r\ s\ fac zgomot. Am verificat mesajele pe computer [i am g\sit mizeriile normale, reclame [i invita]ii, ni[te lucr\ri care nu p\reau urgente [i una pe Hushmail de la „Arthur“, cu titlul: „Dispozitive bunuri de larg consum“. Meacham p\rea sup\rat r\u:
{eful extrem de dezam\git c\ nu ai r\spuns. Dore[te materiale suplimentare de prezentare p`n\ m`ine la 6 p.m.; `n caz contrar afacerea e periclitat\.

Am dat reply [i am scris: „Nu am reu[it s\ localizez materialul suplimentar, regret“ [i am semnat cu Donnie. Apoi am citit `nc\ o dat\ [i am [ters mesajul. Nu! Nu aveam de g`nd s\ r\spund. Era simplu. F\cusem destule pentru ei. Am observat c\ po[etu]a neagr\ a Alanei r\m\sese pe bar, acolo unde o l\sase. Nu-[i adusese computerul [i nici geanta de serviciu, pentru c\ trecuse pe acas\. ~n po[et\ n-am g\sit dec`t ecusonul, un ruj, ni[te bomboane mentolate, un inel cu chei [i un aparat Trion Maestro. Cheile erau probabil de la apartament, ma[in\ [i cutia po[tal\ de acas\. Pe Maestro erau probabil numere de telefon [i adrese, dar [i program\ri de `nt`lniri. {i asta le putea fi de folos lui Wyatt [i lui Meacham. Dar mai lucram pentru ei? Pesemne c\ nu. Ce avea s\ se `nt`mple dac\ dezertam? ~mi respectasem partea de `n]elegere, le d\dusem aproape tot ce doriser\ despre AURORA – adic\, mai tot. Exista [ansa ca ei s\ considere c\ nu mai avea rost s\ m\ s`c`ie. Nu era `n interesul lor s\ m\ dea `n vileag, mai ales at`ta vreme c`t le mai puteam fi de folos. {i nici nu le puteau da un pont anonim celor de FBI, pentru c\ cercet\rile ar fi ajuns [i `n curtea lor. Ce-mi puteau face? Atunci mi-am dat seama: `ncetasem deja s\ mai lucrez pentru ei. Luasem hot\r`rea `n acea dup\-amiaz\ petrecut\ `n biroul lui Jock Goddard, la petrecere. Nu aveam de g`nd s\-l mai tr\dez pe tip. Meacham [i Wyatt se puteau duce dracului.

Mi-ar fi fost extrem de u[or s\ plasez Maestro-ul Alanei `n suportul de re`nc\rcare de pe computerul meu [i s\-l conectez. Sigur, exista [i riscul ca ea s\ se trezeasc\, deoarece dormea `ntr-un pat str\in, mai ales dac\ vedea c\ m\ ridicasem, [i s\ vin\ s\ vad\ ce fac. Caz `n care m-ar fi surprins desc\rc`nd con]inutul din Maestro pe computerul meu. Poate n-ar fi b\gat de seam\. ~ns\ era de[teapt\ [i avea spirit de observa]ie, a[a c\ aproape sigur `[i putea da seama de adev\r. {i, indiferent c`t de iute a[ fi g`ndit, indiferent c`t de inteligent a[ fi ac]ionat, tot ar fi `n]eles ce puneam la cale. A[ fi fost dat de gol, rela]ia dintre noi s-ar fi sf`r[it, iar asta conta foarte mult pentru mine. Eram topit dup\ ea, iar asta doar dup\ c`teva `nt`lniri [i o noapte cu ea. Abia `ncepusem s\-i descop\r latura p\m`nteasc\, exuberant\, pu]in s\lbatic\. ~mi pl\cea r`sul ei dezl\n]uit, colorat, `ndr\zneala ei, sim]ul umorului, cam sec, ce-i drept. Nu voiam s\ o pierd doar pentru c\ trebuia s\ mai fac nu [tiu ce pentru dezgust\torul Nick Wyatt. ~i transmisesem deja lui Wyatt tot felul de informa]ii valoroase privind proiectul AURORA. ~mi f\cusem treaba. Trebuia s\ termin cu tic\lo[ii aceia. Nu-mi ie[ea din minte Jock Goddard, ghemuit `n col]ul acela `ntunecat din birou, cu umerii cutremur`ndu-i-se de pl`ns. Acela fusese momentul unei revela]ii. ~ncrederea pe care [i-o pusese `n mine. Iar eu voiam s\ calc `n picioare acea `ncredere pentru nenorocitul de Nick Wyatt? Nu, nu aveam de g`nd s-o fac. De ajuns! De aceea am pus Maestro-ul Alanei `napoi `n po[et\. Mi-am turnat un pahar cu ap\ rece de la dispozitivul exterior de pe u[a frigiderului, l-am b\ut cu `nghi]ituri mari [i m-am `ntors `n pat al\turi de Alana. Ea a morm\it ceva `n somn, eu m-am ghemuit l`ng\ ea [i, pentru prima oar\ `n ultimele s\pt\m`ni, m-am sim]it `mp\cat cu mine.

PARANOIA

357

69
Goddard mergea cu pa[i m\run]i [i gr\bi]i pe hol, `ndrept`ndu-se c\tre Centrul de [edin]e directoriale, iar eu m\ chinuiam s\ r\m`n al\turi de el f\r\ s\ alerg. Doamne, b\tr`nul se mi[ca repede, parc\ era o ]estoas\ care luase amfetamine. – {edin]a asta blestemat\ o s\ fie un circ, a bolborosit el. Am convocat echipa Guru pentru o explica]ie imediat ce am aflat c\ n-o s\ poat\ respecta data de livrare, `nainte de Cr\ciun. {tiu cu to]ii c\ s`nt nemul]umit [i o s\-nceap\ s\ fac\ piruete ca o trup\ de balerine din Rusia care interpreteaz\ Dansul Z`nelor Bune1. O s\-mi vezi o latur\ a caracterului meu care nu e chiar at`t de pl\cut\. N-am scos o vorb\ – ce-a[ fi putut spune? Mai v\zusem accese de furie ale lui [i nici nu se comparau cu cele la care asistasem, unde protagonist fusese cel\lalt director general. Pe l`ng\ Nick Wyatt, Goddard era un adev\rat Mister Rogers2. {i, `n realitate, eram `nc\ zguduit, mi[cat de scena aceea petrecut\ `n biroul de la casa de l`ng\ lac – p`n\ atunci nu mai v\zusem pe cineva merg`nd cu sinceritatea at`t de departe. P`n\ `n acele momente m\ mirasem de ce m\ alesese Goddard, de ce se sim]ise atras de mine. Acum `n]elegeam [i `mi schimbase lumea din temelii. Nu mai ]ineam s\-l
1 2

Dans din suita Sp\rg\torul de nuci, de Piotr Ceaikovski (n. tr.) Cartierul domnului Rogers, serial TV cu caracter educa]ional pentru copii, difuzat `ntre 1968 [i 2002, `n 895 de episoade, ini]iat de Fred Rogers, decedat `n 2003, la v`rsta de 74 de ani. Aici, Mister Rogers este considerat model de bl`nde]e, calm [i `n]elegere. (n. tr.)

impresionez pe b\tr`n, ci voiam s\-l c`[tig de partea mea, s\ m\ aprobe sau, poate, chiar mai mult. De ce m\ chinuiam eu s\ `n]eleg, de ce trebuia Goddard s\ sufere at`t pentru c\ era un om de treab\? {i f\r\ aceast\ complica]ie `mi venise greu s\ lucrez pentru Wyatt. Acum ac]ionam `mpotriva tat\lui pe care nu-l avusesem niciodat\, iar asta m\ tulbura. – {efa de la Guru e o t`n\r\ de[teapt\, o cheam\ Audrey Bethume, o femeie `n ascensiune, a morm\it Goddard. Dar acest dezastru ar putea s\-i distrug\ cariera. {i z\u c\ n-am nevoie de gre[eli de asemenea anvergur\. C`nd ne-am apropiat de sal\, a `ncetinit ritmul. Hei, dac\ ai vreo p\rere, s\ nu ezi]i. Dar te previn – grupul acesta e bine `nchegat [i are p\reri de nezdruncinat [i n-o s\ fie amabili fa]\ de tine doar pentru c\ te-am adus eu la discu]ie. Membrii echipei Guru se str`nseser\ `n jurul mesei de conferin]e [i a[teptau `nfrigura]i. C`nd am intrat, au ridicat privirea spre noi. Unii au z`mbit [i au spus: „Bun\, Jock“ sau „Bun\ ziua, domnule Goddard“. Ar\tau ca ni[te iepuri speria]i. Mi-am adus aminte c\ [i eu st\tusem la aceea[i mas\ nu cu mult timp `n urm\. Unii s-au uitat nedumeri]i la mine [i au [opti `ntre ei. Goddard s-a a[ezat `n capul mesei. Al\turi de el era o negres\ cu pu]in peste treizeci de ani, aceea[i femeie pe care o v\zusem discut`nd cu Tom Lundgren [i cu so]ia lui la petrecere. El a b\tut u[or cu palma `n mas\, semn s\ m\ a[ez l`ng\ el. Telefonul meu vibra `n buzunar de aproape zece minute, de aceea l-am scos pe furi[ s\ v\d cine m\ c\uta. Primisem mai multe apeluri de la un num\r pe care nu-l cuno[team. Am `nchis telefonul. – Bun\ ziua, a spus Goddard. El e asistentul meu, Adam Cassidy. Au urmat c`teva z`mbete politicoase [i am observat c\ `n grup se afla [i Nora Sommers, vechea mea prieten\. Drace, [i `n Guru era v`r`t\? Purta un taior negru cu dungi albe [i se machiase, nu glum\. Mi-a surprins privirea [i mi-a z`mbit de parc\ a[ fi fost vreun tovar\[ de joac\ pe care nu-l mai v\zuse din copil\rie. I-am sur`s politicos, savur`nd acel moment. Audrey Bethune, managerul de program, era `mbr\cat\ frumos, cu un taior albastru-`nchis [i bluz\ alb\, [i purta cercei mici [i rotunzi de aur. Avea pielea neagr\, p\rul perfect coafat [i dat cu fixativ.

358

JOSEPH FINDER

PARANOIA

359

F\cusem o mic\ investiga]ie `n ceea ce o privea [i aflasem c\ provenea dintr-o familie din clasa mijlocie, `n ascensiune. Tat\l ei era medic, la fel ca bunicul, iar ea `[i petrecea fiecare var\ la proprietatea familiei din Oak Bluffs de pe insula Martha’s Vineyard. Mi-a z`mbit [i, cu ocazia asta, am observat c\ avea strung\rea]\ `ntre din]ii din fa]\. A strecurat m`na pe la spatele lui Jock pentru a-mi str`nge m`na. Palma `i era uscat\ [i rece. Am fost impresionat. Cariera `i at`rna de un fir de p\r. Guru – proiectul era codificat TSUNAMI – reprezenta un asistent digital portabil, o tehnologie uimitoare [i singurul dispozitiv de convergen]\ de la Trion. Era `n acela[i timp PDA, telefon mobil [i dispozitiv de transmisie date. Comparabil cu un laptop, dar c`nt\rind numai 240 de grame. Transmitea e-mailuri, mesaje instantanee, f\cea foi de calcul, avea un browser Internet HTML [i un ecran color nemaipomenit de tip TFT. Goddard [i-a dres glasul. – Am `n]eles c\ am dat de o mic\ problem\, a zis el. – E un fel de a spune, Jock, a rostit Audrey cu glas calm. Ieri am primit rezultatele auditului intern, ceea ce ne-a indicat c\ avem o component\ ce prezint\ defec]iuni. Afi[ajul cu cristale lichide e total mort. – A-ha, a f\cut Goddard [i am sim]it c\ depusese un efort ca s\-[i p\streze calmul. Un afi[aj defect, zici? Audrey a dat din cap. – Se pare c\ driverul afi[ajului prezint\ probleme. – La fiecare aparat? a `ntrebat Goddard. – Exact. – A[adar, un sfert de milion de unit\]i prezint\ un driver defect, a zis Goddard. ~n]eleg. Data livr\rii este... `n c`t s`ntem azi? – peste trei s\pt\m`ni. Hm. Dac\ ]in minte bine, [i te rog s\ m\ corectezi dac\ m\ `n[el, planul t\u era s\ livrezi totul `nainte de sf`r[itul trimestrului, ca s\ cre[tem `ncas\rile pe trimestrul trei, pentru ca `n ultimele treisprezece s\pt\m`ni dinainte Cr\ciunului s\ scoatem [i noi un venit de care avem mare nevoie. Ea a aprobat cu un gest din cap.

– Audrey, cred c\ am fost de acord c`nd am spus c\ Guru reprezint\ marea revela]ie a diviziunii. {i, dup\ cum [tim cu to]ii, Trion `nt`mpin\ unele probleme pe pia]\. Asta `nseamn\ c\ este cu at`t mai important ca Guru s\ reu[easc\ livrarea la termen. Am observat c\ Goddard vorbea `ntr-o manier\ deliberat calm\, dar [tiam c\ f\cea asta doar pentru a-[i ascunde iritarea. Directorul de marketing, elegantul Rick Durant, a intervenit pe un ton pl`ng\re]: – E o problem\ extrem de sup\r\toare. Noi am [i lansat o campanie de stimulare, am preg\tit reclamele. „Asistentul digital pentru urm\toarea genera]ie.“ Apoi [i-a dat ochii peste cap. – Mda, a murmurat Goddard. {i s-ar p\rea c\ livrarea se va face tot pentru acea genera]ie. S-a `ntors apoi spre Eddie Cabral, un tip solid, cu o fa]\ rotund\ [i cu o tunsoare demodat\. E vreo problem\ cu masca? – A[ vrea eu s\ fie a[a, a r\spuns Cabral. Nu, trebuie s\ refacem cipul acela nenorocit, domnule. – Produc\torul este din Malaezia? a `ntrebat Goddard. – Am avut mereu noroc cu ei, a zis Cabral. Toleran]ele [i calitatea au fost `ntotdeauna foarte bune. Dar acesta e un ASIC1 complicat. Trebuie s\ ac]ioneze ecranul cu cristale lichide care e tipic pentru Trion, iar modific\rile nu se pot face peste noapte... – Dar dac\ a]i `nlocui ecranul cu cristale lichide? l-a `ntrerupt Goddard. – Nu se poate, domnule, a spus Cabral. Asta ar `nsemna reutilarea `ntregii carcase, ceea ce ar `nsemna o `nt`rziere de cel pu]in [ase luni. Brusc am devenit atent. Cuv`ntul acela tehnic `mi amintea de ceva. „ASIC... ecranul cu cristale lichide tipic pentru Trion...“ – A[a e cu ASIC-urile astea, a spus Goddard. Asemenea chestii se pot pr\ji oric`nd. {i care e procentajul de reu[it\, patruzeci, cincizeci la sut\? Cabral s-a `nnegrit la fa]\.
1 Prescurtare de la Application-Specific Integrated Circuit – circuit integrat cu destina]ie specific\, un cip proiectat pentru a `ndeplini o anumit\ aplica]ie (n. tr.)

360

JOSEPH FINDER

PARANOIA

361

– Zero. E o defec]iune la `ntreaga linie de asamblare. Goddard a str`ns din buze. P\rea c\ abia se mai putea st\p`ni. – {i c`t ar dura s\ se reproiecteze aceste ASIC-uri? Cabral a ezitat. – Trei luni. Asta, dac\ avem pu]in noroc. – Dac\ avem noroc, a repetat Goddard. Da, dac\ avem noroc. Glasul a `nceput s\-i capete putere. Trei luni `nseamn\ c\ livrarea e `n decembrie. Nu merge nicicum, a[a e? – Nu, a recunoscut Cabral. L-am b\tut u[or pe bra] pe Goddard, dar el m-a ignorat. – Cei din Mexic nu le pot fabrica mai repede? {eful produc]iei, o femeie pe nume Kathy Gornick, a zis: – Poate cu o s\pt\m`n\ sau dou\, ceea ce nu ne ajut\ prea mult. {i apoi, calitatea va fi `n cel mai bun caz sub standardele cerute. – Ce porc\rie! a exclamat Goddard. Nu-l mai auzisem vorbind astfel. Am ridicat specifica]ia produsului [i l-am b\tut din nou pe bra] pe Goddard. – V-a[ ruga s\ m\ scuza]i pu]in, am spus eu. Am ie[it gr\bit din sal\ [i, de cum am ajuns `n hol, am deschis telefonul. Noah Mordden nu se afla la biroul lui, de aceea am `ncercat pe mobil [i mi-a r\spuns din prima: – Ce-i? – S`nt eu, Adam. – Doar ]i-am r\spuns la telefon, nu? – Mai [tii p\pu[a aia ur`t\ pe care-o ]ii `n birou? Cea care zice: „S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard“? – Iube[te-m\, Lucille. Nu ]i-o dau. Cump\r\-]i una, dac\ vrei. – N-are un ecran cu cristale lichide `n burt\? – Ce pui la cale, Cassidy? – Ascult\, vreau s\ te `ntreb ceva `n leg\tur\ cu driverul pentru ecran. Acel ASIC.

C`teva minute mai t`rziu, c`nd am revenit `n sala de conferin]e, [efii de la tehnologie [i produc]ie tocmai discutau cu aprindere despre un alt ecran cu cristale lichide care ar fi putut `nc\pea `n carcasa mic\ a aparatului Guru. M-am a[ezat discret [i am a[teptat o pauz\ `n disputa celor doi. ~n cele din urm\ am g\sit momentul potrivit [i am intervenit: – Ierta]i-m\, am zis, dar nimeni nu mi-a acordat aten]ie. – Vede]i, spunea Eddie Cabral, tocmai de aceea trebuie s\ am`n\m lansarea. – Da, dar nu ne putem permite s\ rat\m lansarea asta, l-a pus Goddard la punct. Mi-am dres glasul. – O clip\, v\ rog. – Adam, a zis Goddard. – {tiu c\ pare o nebunie, am spus eu, dar mai ]ine]i minte p\pu[a aceea robotic\, Lucille? – Ce facem aici, a bomb\nit Rick Durant, trebuie s\ `nghi]im orice porc\rie? Nu vreau s\-mi aduc aminte de p\pu[a aceea. Am livrat jum\tate de milion de asemenea hido[enii [i le-am primit pe toate `napoi. – Exact, am spus. De aceea avem trei sute de mii de ASIC-uri, fabricate conform specifica]iei pentru ecranul tipic Trion, care stau `ntr-un depozit din Van Nuys. Am auzit c`teva chicoteli, apoi chiar hohote de r`s. Unul dintre ingineri i-a spus altuia, destul de tare ca s\ aud\ mai to]i: – Are idee ce s`nt aceia conectori? – E de tot hazul, a zis altcineva. Nora m-a privit, chircindu-se, chipurile de mil\ pentru mine, [i a ridicat din umeri. Eddie Cabral a luat cuv`ntul: – Tare-a[ vrea s\ fie at`t de simplu, Adam. Dar ASIC-urile nu s`nt interschimbabile. Trebuie s\ fie compatibile ca pini. Am dat din cap. – ASIC-ul folosit la Lucille are o dispunere a pinilor SOLC-68. Nu e aceea[i a[ezare ca la Guru?

362

JOSEPH FINDER

Goddard s-a holbat la mine. Au urmat c`tva momente de t\cere, apoi fo[net de h`rtii. – Pini tip SOLC-68, a zis unul dintre ingineri. Da, trebuie s\ mearg\. Goddard s-a uitat `n jur, apoi a b\tut cu palma `n mas\. – Bine, atunci, a zis el. Ce mai a[tept\m? Nora a sur`s impresionat\ [i mi-a f\cut un semn de victorie cu degetele mari ridicate. ~n drum spre biroul meu, am scos din nou telefonul din buzunar. Aveam cinci mesaje, toate de la acela[i num\r, plus unul notat ca „Personal“. Am format num\rul de la c\su]a vocal\ [i am auzit vocea resping\toare, inconfundabil\ a lui Meacham: „S`nt Arthur. N-am nici o veste de la tine de mai bine de trei zile. Inacceptabil. Transmite azi un e-mail, ori vei suferi consecin]ele“. Am sim]it un fior. Faptul c\ m\ sunase el, ceea ce prezenta un risc, indiferent de circuitele prin care trecuse convorbirea, `mi demonstra c`t de serioas\ era chestiunea. Avea dreptate: nu p\strasem leg\tura. Dar nu aveam de g`nd s\ o reiau. Regret, amice. Urm\torul mesaj era de la Antwoine, care avea un glas pi]ig\iat [i `ncordat. „Adam, trebuie s\ vii imediat la spital“, suna primul mesaj. Al doilea, p`n\ la al cincilea – erau tot de la el. Tonul `i tr\da disperarea cresc`nd\. „Adam, unde naiba e[ti? Vino, domnule! Vino la spital imediat!“ Am trecut pe la biroul lui Goddard – `nc\ st\tea de vorb\ cu c`]iva membri ai echipei Guru – de aceea i-am spus lui Flo: – Anun]\-l pe Jock, te rog, c\ am o urgen]\. E vorba de tat\l meu.

70
{tiam, bine`n]eles, c\ se terminase `nc\ `nainte de a ajunge acolo, dar tot am condus ca un dement. Toate semafoarele, toate vehiculele care trebuiau s\-mi ofere prioritate, toate indicatoarele de reducere a vitezei din dreptul [colilor – toate se aliaser\ ca s\ m\ `nt`rzie, s\ m\ `mpiedice a ajunge la spital la vreme pentru a-l mai vedea pe tata `nainte de a muri. Am parcat `ntr-un loc nepermis, deoarece n-am mai vrut s\ pierd timpul s\ m\ `nv`rt prin parcarea spitalului pentru a g\si un loc, [i m-am `ndreptat ca o furtun\ pe u[a spre camera de gard\, deschiz`nd u[ile `n for]\, la fel cum f\ceau [i echipele de medici de urgen]\ c`nd `mpingeau vreo brancard\ pe ro]i [i se gr\beau spre sala de interven]ii. Asistenta de la ghi[eu vorbea la telefon [i r`dea, purt`nd, evident, o convorbire personal\. – Frank Cassidy? am zis eu. Mi-a aruncat o privire [i a continuat s\ sporov\iasc\. – Francis Cassidy! am strigat eu. Unde e? Cu o expresie de nemul]umire, a l\sat telefonul [i a privit spre ecranul computerului. – Camera trei. Am gonit prin sala de a[teptare, am deschis u[ile duble ale rezervei [i l-am v\zut pe Antwoine st`nd pe un scaun al\turi de o perdea verde. C`nd a con[tientizat prezen]a mea, m-a privit f\r\ nici o expresie, n-a scos o vorb\ [i am observat c\ avea ochii injecta]i. Apoi, c`nd m-am apropiat, a dat `ncet din cap, spun`nd:

364

JOSEPH FINDER

PARANOIA

365

– ~mi pare r\u, Adam. Am tras perdeaua `ntr-o parte [i l-am v\zut pe tata lungit pe pat, cu ochii deschi[i [i mi-am zis `n g`nd: „Vezi tu, Antwoine, te-ai `n[elat, e `nc\ printre noi, am\r`tul“, dup\ care am perceput c\ fa]a lui `[i schimbase culoarea, c\p\t`nd acea nuan]\ g\lbuie [i cerat\, iar gura `i era deschis\, ceea ce m-a `ngrozit. Din motive necunoscute, exact asta mi s-a imprimat `n minte; gura lui st\tea c\scat\, a[a cum nu r\m`ne niciodat\ c`nd cineva tr\ie[te, `nghe]at\ `n acel g`f`it agonizant, acea ultim\ respira]ie disperat\, furioas\, aproape un r`njet sfid\tor. – A, nu se poate, m-am t`nguit eu. Antwoine a ap\rut `n spate [i [i-a l\sat o m`n\ pe um\rul meu. – Au stabilit decesul acum zece minute. Am atins fa]a tatei, obrazul lucios [i am constatat c\ se r\cise. Nici rece, nici cald. Cu c`teva grade mai rece dec`t ar fi trebuit, o temperatur\ pe care nu o sim]i niciodat\ la cineva `n via]\. Pielea mi s-a p\rut a avea consisten]a lutului de modelat, lipsit\ de via]\. Am sim]it c\ nu mai pot respira. Nu puteam; avea senza]ia c\ m\ aflam `n vid. Lumina a p\rut c\ tremur\. Brusc, am strigat: – Tat\! Nu! Am privit fix la el cu ochi `nce]o[a]i de lacrimi, i-am atins fruntea, obrajii, pielea ro[iatic\ [i aspr\ a nasului, cu fire de p\r care r\s\reau din pori, apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe fa]a `nc\ imobilizat\ `ntr-o expresie furioas\. Ani de zile `l s\rutasem pe frunte sau pe un obraz [i abia dac\ reac]ionase vreodat\, dar eram aproape sigur c\ surprindeam o sclipire de pl\cere ascuns\ `n ochii lui. Acum chiar c\ nu a tres\rit, desigur, iar asta m-a f\cut s\ m\ simt ca `mpietrit. – }ineam s\ mai ai [ansa de a-]i lua r\mas-bun de la el, a spus Antwoine. I-am auzit glasul, am perceput vibra]ia baritonal\, dar n-am fost `n stare s\ m\ r\sucesc pentru a-l privi. A avut o nou\ criz\ respiratorie, dar de data asta n-am mai pierdut vremea ca s\ m\ cert cu el [i am chemat ambulan]a imediat. G`f`ia r\u de tot. Au spus c\ avea pneumonie, probabil c\ de mai mult timp. Au purtat o discu]ie pentru a decide dac\ s\-l pun\ pe respira]ie artificial\, dar n-au mai apucat. Iar eu te-am sunat mereu. – {tiu, am zis eu.

– Mai aveai vreme... Am vrut s\-]i iei r\mas-bun. – {tiu. Ce s\ fac? Am `nghi]it cu greu. Nu voiam s\-l privesc pe Antwoine, nu voiam s\-i v\d fa]a, fiindc\ aveam impresia c\ e pe cale s\ izbucneasc\ `n pl`ns [i n-a[ fi suportat asta. {i voiam ca nici el s\ nu m\ vad\ pl`ng`nd, ceea ce era o prostie. Dac\ nu ver[i o lacrim\ atunci c`nd `]i moare tat\l, ceva nu e `n regul\ cu tine. – A spus... ceva? – Mai mult a `njurat. – Adic\, a... – Nu, a r\spuns Antwoine, foarte `ncet. N-a `ntrebat de tine. ~ns\, [tii, practic nu a zis nimic, numai... – {tiu. Nu ]ineam s\ aflu mai multe. – ~n primul r`nd `i blestema pe doctori, [i pe mine... – Da, am zis, nedezlipindu-mi ochii de la fa]a tatei. Nu m\ surprinde. Fruntea era numai riduri, ridicate de furie, `mpietrite a[a. Am `ntins m`na [i am atins ridurile, `ncerc`nd s\ le netezesc, dar n-am putut. Tat\, am rostit. Iart\-m\. Nu [tiu ce voiam s\ spun prin asta. Pentru ce `mi ceream iertare? Oricum tr\ise mai mult dec`t era de a[teptat [i era mai bine c\ murise dec`t s\ tr\iasc\ `ntr-o permanent\ agonie. Perdeaua de pe cealalt\ parte a patului s-a tras deoparte. S-a ivit un tip cu ten m\sliniu, `n uniform\ de spital, cu un stetoscop at`rnat la g`t. L-am recunoscut pe doctorul Patel, pe care-l v\zusem data trecut\. – Adam, a zis el. ~mi pare r\u. P\rea sincer `ndurerat. Am dat din cap. – A contractat o dubl\ pneumonie, m-a informat doctorul Patel. Suferea de ea mai de mult, de[i la ultima internare analiza globulelor albe nu a indicat nimic anormal. – Sigur, am zis. – ~n starea lui, n-a mai rezistat. A f\cut un infarct miocardic `nainte de a apuca s\ lu\m hot\r`rea de a-l intuba. Organismul lui n-ar mai fi tolerat o asemenea interven]ie.

366

JOSEPH FINDER

Am dat din nou din cap. Nu aveam nevoie de am\nunte, la ce mi-ar fi folosit? – E mai bine a[a. Ar fi trebuit s\ stea cu masc\ de oxigen luni de zile. Nu cred c\ ai fi vrut a[a ceva. – {tiu. Mul]umesc. S`nt convins c\ a]i f\cut tot ce se putea. – E doar... doar el, adev\rat? Era singurul p\rinte `n via]\? Nu ai fra]i sau surori, a[a e? – Exact. – Cred c\ a]i fost foarte apropia]i. „Chiar a[a? am g`ndit. {i tu [tii asta... de unde p`n\ unde? Asta e p\rerea ta ca medic?“ M-am mul]umit s\ aprob cu un gest mut. – Adam, ai vreun antreprenor de pompe funebre pe care vrei s\-l sun\m? Am `ncercat s\-mi aduc aminte de numele firmei care se ocupase de `nmorm`ntarea mamei. Dup\ c`teva clipe, mi-am amintit. – S\ ne anun]i dac\ te mai putem ajuta cu ceva, mi-a zis doctorul Patel. Am privit la trupul tatei, pumnii str`n[i, expresia furioas\, ochii `nl\crima]i, gura c\scat\. Apoi am ridicat capul spre doctorul Patel [i am zis: – N-a]i putea s\-i `nchide]i ochii?

71
Oamenii de la firma de pompe funebre au sosit `n mai pu]in de o or\, au b\gat cadavrul `ntr-un sac cu fermoar [i l-au dus pe o targ\. Cei doi, solizi [i tun[i scurt, mi-au spus cu amabilitate c\ le pare r\u pentru pierderea mea. Apoi am telefonat de pe mobil [i am vorbit cu directorul firmei despre ceea ce trebuia f\cut. Mi-a zis [i el c\-i pare r\u pentru pierderea mea. A vrut s\ [tie dac\ vor veni rude `n v`rst\ din afara ora[ului, data la care voiam s\ programez `nmorm`ntarea, dac\ tat\l meu mergea la o anumit\ biseric\ unde a[ dori s\ se oficieze serviciul religios. M-a mai `ntrebat dac\ exista un loc de `nmorm`ntare care s\ apar]in\ familiei. I-am spus unde fusese `nhumat\ mama, c\ eram convins c\ tata cump\rase dou\ locuri, unul pentru mama [i unul pentru el. A zis c\ se va interesa la cimitir. M-a mai `ntrebat dac\ doream s\ trec pe la firm\ s\ rezolv\m ultimele am\nunte. M-am a[ezat `n sala de a[teptare din preajma camerei de gard\ [i am telefonat la birou. Jocelyn aflase deja c\ am probleme cu tata [i m-a `ntrebat: – Cum e? – S-a stins, am spus eu. A[a se exprima [i tata: oamenii „se stingeau“, nu mureau. – Oh, a f\cut Jocelyn. ~mi pare r\u, Adam. Am rugat-o s\ anuleze toate `nt`lnirile programate pentru urm\toarele zile, apoi am rugat-o s\-mi fac\ leg\tura cu Goddard. Flo a ap\rut pe fir [i mi-a zis:

368

JOSEPH FINDER

PARANOIA

369

– Bun\. {eful a ie[it – se preg\te[te s\ plece la Tokio `n seara asta. Apoi, cu glas schimbat, m-a `ntrebat: Ce face tat\l t\u? – S-a stins. {i am ad\ugat precipitat: Evident, o s\ lipsesc c`teva zile [i voiam s\ m\ scuzi anticipat fa]\ de Jock... – Bine`n]eles, a zis ea. Bine`n]eles. Condolean]e. S`nt sigur\ c\ va mai telefona `nainte de a se `mbarca, dar [tiu c\ va `n]elege, nu-]i face probleme. Antwoine a ap\rut `n sala de a[teptare, p\r`nd nelalocul lui, pierdut. – {i acum ce trebuie s\ fac? m-a `ntrebat cu jum\tate de glas. – Nimic, Antwoine, am zis. A avut un moment de ezitare. – S\-mi iau calabal`cul? – Ei, asta-i bun\. Stai lini[tit. – Necazul e c\ s-a `nt`mplat pe nea[teptate [i n-am unde s\ m\ duc. – R\m`i `n apartament c`t vrei, am zis. S-a foit de pe un picior pe cel\lalt. – S\ [tii, a vorbit totu[i de tine, a zis el. – Da, cred. Se vedea c\ se sim]ea vinovat pentru c\-mi spusese c\ tata nu `ntrebase de mine `n ultimele lui clipe. {tiu asta. A r`s moale, `ncet. – Nu `ntotdeauna de bine, dar cred c\ a[a [tia el s\-[i arate dragostea, `n]elegi? – Da. – A fost mare [mecher, tat\l \sta al t\u. – Da. – A trebuit s\ depun ceva efort ca s\ m\ `mpac cu el, `n]elegi? – S-a purtat ur`t cu tine. – A[a-i era stilul. N-am pus la inim\. – L-ai `ngrijit, am spus. Asta a `nsemnat mare lucru pentru el, chiar dac\ n-a catadicsit s\ recunoasc\ fa]\ de tine. – {tiu, [tiu. Spre sf`r[it eram mai lega]i. – A ]inut la tine. – Nu s`nt convins, dar ne mai apropiaser\m oarecum. – Nu, sigur a ]inut la tine. S\ nu m\ contrazici!

A f\cut o pauz\, apoi a zis: – A fost un om bun, s\ [tii. La asta n-am [tiu ce s\-i r\spund. – Te-ai purtat grozav cu el, Antwoine, am reu[it eu s\ g\sesc replica potrivit\. {tiu c\ ai `nsemnat mult pentru el. Ciudat: dup\ ce d\dusem `n pl`ns pentru prima oar\ l`ng\ patul de spital al tatei, ceva s-a z\vor`t `n mine. N-am mai pl`ns, iar asta a ]inut ceva vreme. Sim]eam ca [i cum mi-ar fi amor]it un bra], parc\ n-aveam vlag\ `n el [i percepeam doar ni[te vagi `n]ep\turi, ca atunci c`nd ai dormit pe el o noapte `ntreag\. ~n drum spre firma de pompe funebre, i-am telefonat Alanei la birou [i mi-a r\spuns serviciul de mesaje vocale care m-a informat c\ era „plecat\ din birou“, dar c\-[i va verifica mesajele primite. Mi-am amintit c\ se afla la Palo Alto. Am sunat-o pe mobil [i mi-a r\spuns dup\ primul apel. – Alana. ~mi pl\cea vocea ei, pl\cut\ [i catifelat\, cu o u[oar\ not\ de asprime. – Adam. – Bun\, tic\losule. – Dar ce-am f\cut? – N-ar trebui s\ telefonezi fetei a doua zi dup\ ce te culci cu ea, ca s-o faci s\ se simt\ mai pu]in vinovat\ c\ s-a l\sat sedus\? – Dumnezeule, Alana, eu... – Unii trimit [i flori, a continuat ea, netulburat\. Asta `nc\ nu mi s-a `nt`mplat, dar am citi chestia asta `n Cosmo. Avea dreptate, desigur: nu-i telefonasem, un act de impolite]e. Dar ce-i puteam spune, adev\rul? C\ nu o sunasem pentru c\ `n]epenisem ca o insect\ prins\ `n ambr\ [i nu [tiam cum s\ procedez? C\ nu-mi venea s\ cred ce norocos fusesem s\ g\sesc o femeie ca ea – era o durere de care nu voiam s\ scap – [i, cu toate acestea, m\ sim]eam un tic\los [i un mincinos des\v`r[it? „Da, m-am g`ndit, ai citit `n Cosmopolitan despre felul `n care se folosesc b\rba]ii de tine, scumpo, dar nu [tii nimic.“

370

JOSEPH FINDER

– {i cum e la Palo Alto? – Frumos, dar tu `ncerci s\ schimbi subiectul. – Alana, ascult\. Vreau s\-]i spun – am ve[ti proaste. Tocmai a murit tat\l meu. – Vai, Adam. O, iart\-m\! A[ vrea s\ fiu l`ng\ tine. – {i eu. – Cu ce te pot ajuta? – Nu-]i face griji, n-am nevoie de nimic. – {tii... c`nd are loc `nmorm`ntarea? – Peste dou\ zile. – Eu m\ `ntorc abia joi. Adam, `mi pare r\u. L-am sunat pe Seth, care a spus cam acelea[i lucruri: – Vai, domnule, `mi pare r\u? Ce s\ fac? Oamenii spun `ntotdeauna a[a ceva [i e pl\cut, dar `ncepi s\ te `ntrebi: ce-ar fi de f\cut, nu? Nu le ceream s\-mi dea de poman\. Nici eu nu [tiam ce vreau. – Nimic, serios. – Las\, domnule, de la firma asta de avocatur\ m\ pot `nvoi. Nici o grij\. – Nu, omule, nu-i nevoie. – {i-i organizezi `nmorm`ntarea [i toate celelalte? – Da, probabil. Te anun] eu. – Ai grij\ de tine, amice, bine? Apoi, `n timp ce r\m\sesem cu el `n m`n\, telefonul a sunat. Meacham n-a spus nici m\car bun\ ziua. Primele lui cuvinte au fost: – Unde mama dracului ai fost? – A murit tata. Acum o or\. A urmat o t\cere lung\. – Isuse, a f\cut el. Apoi a ad\ugat crispat, de parc\ [i-ar fi adus aminte de ceva: ~mi pare r\u. – Da, am r\spuns eu. – Ne preseaz\ timpul. – Da, am zis, sim]ind c\ iau foc. Doar i-am spus s\ aib\ r\bdare. Apoi am `nchis.

72
Directorul firmei de pompe funebre, care se ocupase [i de `nmorm`ntarea mamei, era un tip agreabil, amabil, cu p\rul ceva mai negru dec`t ar fi trebuit [i o musta]\ mare [i zb`rlit\. ~l chema Frank – „la fel ca pe tat\l t\u“, a ]inut el s\-mi spun\. M-a condus `n salonul mortuar, care ar\ta ca o cas\ de la periferie, nemobilat\ complet, cu covoare orientale [i mobil\ de culoare `nchis\, c`teva fi[ete vechi din o]el [i copii `nr\mate ale c`torva picturi `nf\]i[`nd cor\bii [i peisaje. Individul nu juca teatru; chiar p\rea s\ m\ comp\timeasc\. Mi-a povestit pu]in despre moartea tat\lui s\u, cu [ase ani `n urm\ [i ce greu `i fusese. Mi-a oferit o cutie de [erve]ele din h`rtie, dar nu aveam nevoie de ele. {i-a notat anun]ul mortuar pentru ziar – m-am `ntrebat `n g`nd cine avea s\-l citeasc\ [i cui `i va p\sa – [i am ajuns la formularea acestuia. M-am chinuit s\-mi aduc aminte numele surorii mai `n v`rst\ a tatei, care murise mai de mult, chiar [i numele p\rin]ilor lui, pe care cred c\ i-am v\zut de mai pu]in de zece ori [i c\rora le spuneam doar „Bunicul“ [i „Bunica“. Tata avusese rela]ii `ncordate cu p\rin]ii lui, astfel c\ `i vedeam rareori. Eram prea confuz s\-mi amintesc lunga [i `ntortocheata list\ a [colilor la care lucrase tata [i probabil c\ am s\rit vreo dou\, dar mi le-am adus aminte pe cele importante. Frank m-a `ntrebat de trecutul militar al tatei, iar eu mi-am amintit c\ f\cuse doar instruc]ia obi[nuit\ la o baz\ militar\ [i c\ nu luptase nic\ieri, dar ura armata cu patim\. M-a `ntrebat dac\ voiam s\-i pun un drapel pe co[ciug, la care tata avea dreptul ca veteran,

372

JOSEPH FINDER

PARANOIA

373

dar eu am spus c\ nu, tata n-ar fi vrut un drapel deasupra lui. {i-ar fi v\rsat furia pe el, ar fi spus ceva de genul: „Cine dracu’ `]i `nchipui c\ s`nt, John F. Kennedy?“ M-a `ntrebat dac\ voiam s\ i se c`nte Stingerea, la care tata avea dreptul, [i mi-a explicat c\ `n prezent nu se putea aduce un gornist, ci se rula o band\ l`ng\ morm`nt. Am refuzat, tata n-ar fi vrut nici Stingerea. I-am spus c\ voiam ca ceremonia s\ se desf\[oare c`t mai cur`nd posibil. }ineam s\ termin cu toate [i s\ uit. Frank a telefonat la biserica catolic\ unde avusese loc serviciul religios pentru mama [i am programat o liturghie peste dou\ zile. Din c`te [tiam, nu existau rude din afara ora[ului; singurii supravie]uitori erau doi veri [i o m\tu[\ cu care nu mai p\strase leg\tura. Mai erau c`]iva care puteau fi considera]i prieteni de-ai lui, cu toate c\ nu vorbise cu ei de ani de zile; to]i locuiau `n ora[. M-a mai `ntrebat dac\ tata avea vreun costum `n care a[ fi vrut s\ fie `nhumat. Am zis c\ s-ar putea [i c\ voi c\uta. Apoi Frank m-a dus la parter, unde se g\seau c`teva `nc\peri pline de co[ciuge. Toate p\reau mari [i `nfior\tor de ur`te, exact lucrurile de care tata [i-ar fi b\tut joc. Mi-aduc aminte c\ se pornise odat\, cu pu]in `nainte de moartea mamei, contra industriei `nmorm`nt\rilor, sus]in`nd c\ era vorba de un jaf de propor]ii uria[e, de pre]uri ridicol de umflate pentru ni[te sicrie care oricum erau v`r`te `n p\m`nt, prin urmare, ce rost avea s\ dai at`]ia bani pe ele; sus]inea chiar c\, dac\ nu erai atent, de obicei se `nlocuiau co[ciugele scumpe cu unele din lemn de pin. {tiam c\ nu era adev\rat – v\zusem co[ciugul mamei cobor`t `n groap\ [i p\m`ntul aruncat cu lopata peste el – [i nu credeam c\ o asemenea m\g\rie se poate comite dec`t dac\ venea cineva la miez de noapte ca s\ `l dezgroape, lucru de care m\ `ndoiam. Din cauza acestei suspiciuni – asta era scuza lui, `n orice caz – tata alesese unul dintre cele mai ieftine co[ciuge pentru mama, din sc`ndur\ de pin vopsit\ ca s\ semene cu mahonul. „Crede-m\, `mi spusese el `n casa mortuar\, atunci c`nd mama murise, iar eu nici nu [tiam de mine de durere, nici mama ta n-ar fi fost de acord s\ risipim banii.“

Nu aveam de g`nd s\-i fac asta, cu toate c\ era mort [i nu ar fi avut cum s\-[i dea seama de diferen]\. Conduceam un Porsche, locuiam `ntr-un apartament uria[ din Harbor [i-mi puteam permite s\ cump\r un co[ciug frumos pentru tata. Cu banii pe care-i f\ceam la slujba `mpotriva c\reia tunase [i fulgerase. Am ales unul din mahon, cu aspect elegant, care avea `n\untru ceva ce se numea „seif al amintirilor“, un soi de sertar, unde se puteau pune lucruri care apar]inuser\ defunctului. C`teva ore mai t`rziu, am mers acas\, m-am t`r`t `n patul pe care nu-l f\cusem niciodat\ [i am adormit. Ceva mai t`rziu m-am dus p`n\ la apartamentul tatei [i am scotocit prin dulapul lui de haine, despre care puteam jura c\ nu fusese deschis de mult\ vreme, [i am g\sit un costum bleumarin, care p\rea destul de ieftin, `n care nu-l v\zusem `mbr\cat. Pe umerii hainei se vedea c`te o dung\ de praf. Am g\sit [i o c\ma[\, dar nici urm\ de cravat\ – nu cred c\ purtase vreodat\ – de aceea am hot\r`t s\ folosesc una de-a mea. Am c\utat prin apartament lucruri despre care credeam c\ le-ar vrea `ngropate cu el. Poate vreun pachet de ]ig\ri. M\ temusem c\ vizita acolo m\ va dobor`, c\ voi `ncepe iar s\ pl`ng. Numai c\ m-a `ntristat profund s\ v\d ce pu]ine lucruri l\sase bietul b\tr`n `n urma lui – o duhoare st\tut\ de fum de ]igar\, scaunul cu rotile, tubul de respirat, fotoliul. Dup\ o jum\tate de or\ chinuitoare de cotrob\it prin lucrurile ce-i apar]inuser\, am renun]at [i am decis s\ nu pun nimic `n „seiful amintirilor“. ~n mod simbolic, aveam s\-l las gol, la o adic\, de ce nu? C`nd m-am `ntors acas\, am ales una dintre cravatele la care ]ineam cel mai pu]in, una cu albastru [i alb, care ar\ta suficient de sumbr\ [i de care m\ puteam desp\r]i f\r\ regrete. Nu aveam chef s\ mai merg din nou la casa mortuar\, de aceea am dus-o jos, la portarul de serviciu, [i l-am rugat s\ o trimit\ el prin cineva. A doua zi a avut loc priveghiul. Am sosit la casa mortuar\ cu aproape dou\zeci de minute `nainte de `nceperea lui. ~n `nc\perea dotat\ cu aer condi]ionat era aproape frig, iar aerul mirosea a deodorant. Frank m-a `ntrebat dac\ voiam s\ „aduc un ultim omagiu“ tatei, de unul singur, iar eu am acceptat imediat. Mi-a f\cut

374

JOSEPH FINDER

PARANOIA

375

semn s\ merg `ntr-una dintre camerele de pe holul central. C`nd am intrat [i am v\zut co[ciugul descoperit, am avut un [oc enorm. Tata st\tea `ntins `n\untru, cu costumul acela s\r\cu] [i cravata mea albastr\ `n dungi [i cu m`inile `ncruci[ate pe piept. Am sim]it c\ mi se pune un nod `n g`t, dar mi-a trecut repede [i n-am sim]it `ndemnul de a pl`nge, lucru ce mi s-a p\rut straniu. M\ sim]eam doar golit pe din\untru. Nu p\rea deloc real, dar mor]ii oricum nu mai arat\ astfel. Frank ori cel care se ocupase de tata nu f\cuse o treab\ proast\ – nu pusese prea mult ruj sau ce se folose[te pentru a mai da culoare –, dar tot ar\ta ca un exponat din Muzeul Madame Tussaud, dac\ nu chiar mai bine dec`t oricare. Spiritul p\r\se[te trupul, iar antreprenorul de pompe funebre nu i-l poate readuce, indiferent ce ar face. Fa]a lui avea o culoare ca a pielii normale, dar eram con[tient c\ era un truc. Pe buze se vedeau urme de ruj. P\rea mai pu]in furios dec`t la spital, dar tot nu reu[iser\ s\-l fac\ s\ arate `mp\cat cu sine. Cred c\ mai mult nu se putea face pentru a-i netezi cutele de pe frunte. Pielea `i era rece acum [i mult mai ceroas\ dec`t i-o sim]isem la spital. Am [ov\it `nainte de a-l s\ruta pe obraz: mi s-a p\rut un gest nefiresc, straniu, nu tocmai curat. Am r\mas acolo, cu privirea la acea g\oace din carne, acea coaj\ p\r\sit\ de via]\, acel `nveli[ care ad\postise p`n\ nu de mult misteriosul [i temutul suflet al tat\lui meu. Iar eu am `nceput s\-i vorbesc, a[a cum `mi `nchipui c\ vorbe[te orice fiu cu tat\l lui. „Da, tat\, am zis, `n sf`r[it ai sc\pat de aici. Dac\ exist\ cu adev\rat o via]\ dup\, sper c\ e[ti mai fericit acolo.“ Apoi mi-a p\rut r\u pentru el, ceva ce cred c\ nu am putut sim]i c`t fusese `n via]\. Mi-am amintit de pu]inele ocazii c`nd p\ruse s\ fie cu adev\rat fericit, asta c`nd eram mic [i obi[nuia s\ m\ duc\ pe umeri. Odat\, c`nd una dintre echipele antrenate de el c`[tigase un campionat. Atunci c`nd fusese angajat la Bartholomew Browning. Momente de acest fel. Cu toate astea, z`mbea rareori, asta dac\ nu hohotea cu am\r\ciune. Poate c\ ar fi avut nevoie de medicamente antidepresive, poate c\ a[a `i era firea, dar m\ `ndoiam. „Nu te-am `n]eles prea bine, tat\! am spus. Dar z\u c\ m-am str\duit.“

N-a ap\rut prea mult\ lume `n cele trei ore de priveghi. Au sosit c`]iva amici de-ai mei din liceu, c`]iva cu so]iile, plus doi fo[ti prieteni din colegiu. Irene, m\tu[a `n v`rst\ a tatei, a stat o vreme [i mi-a zis: „Tat\l t\u a fost norocos s\ aib\ un asemenea fiu“. Avea un u[or accent irlandez [i se d\duse din bel[ug cu un parfum ce mirosea b\tr`ne[te. Seth a venit devreme [i a r\mas p`n\ t`rziu, ca s\-mi ]in\ tov\r\[ie. A povestit multe chestii despre tata, `ncerc`nd s\ m\ fac\ s\ r`d, anecdote bine-cunoscute de pe vremea c`nd tata era antrenor, pove[ti ce deveniser\ legende printre amicii mei [i cei de la Bartholomew Browning. La un moment dat luase un creion de marcat [i tr\sese o linie pe mijlocul m\[tii unui juc\tor, un tip mare, pe nume Pelly, apoi dusese linia peste uniform\, p`n\ la pantofii pu[tiului, [i prin iarb\, drept de-a latul terenului, cu toate c\ acel creion nu l\sa urme pe iarb\, [i zisese: „~n direc]ia asta trebuie s\ alergi, Pelly, ai `n]eles? Doar `n direc]ia aia“. Alt\dat\, ceruse time-out [i se dusese la un juc\tor care se numea Steve, `l apucase de masc\ [i spusese: “Steve, e[ti t`mpit?“ Apoi, f\r\ s\ mai a[tepte r\spunsul acestuia, tr\sese de masc\ `n sus [i `n jos, f\c`ndu-l pe Steve s\ dea din cap ca o p\pu[\. „Da, domnu’ antrenor, s`nt“, spusese tata, imit`nd vocea lui Steve. Ceilal]i juc\torilor socotiser\ c\ incidentul fusese amuzant, de aceea majoritatea r`seser\. „Da, s`nt t`mpit.“ Alt\ dat\, ceruse time-out `n timpul unui meci de hochei [i se apucase s\ r\cneasc\ la un pu[ti pe nume Resnick pentru c\ jucase prea dur. ~i luase crosa [i spusese: „Domnule Resnick, dac\ te mai prind c\ `mpungi – [i-l izbise pe Resnick cu cap\tul m`nerului `n stomac, ceea ce l-a f\cut pe juc\tor s\ verse imediat – sau mai love[ti cu cap\tul crosei – [i `l mai lovise o dat\ `n stomac cu crosa – te distrug“. Iar Resnick vomitase s`nge, iar apoi fusese c`t pe ce s\-[i piard\ suflarea. Nimeni nu r`sese atunci. – Da, am spus eu. A fost un tip ciudat, nu? Voiam `ns\ ca Seth s\ termine cu pove[tile [i, din fericire, a t\cut. La `nmorm`ntarea de a doua zi diminea]\ Seth a stat al\turi de mine `n stran\, iar Antwoine, `n partea cealalt\. Preotul, un b\rbat cu un aer distins [i p\r argintat, care ar\ta ca un pastor pe care-l

376

JOSEPH FINDER

PARANOIA

377

v\zusem odat\ la televizor, se numea p\rintele Joseph Iannucci. ~nainte de slujb\, m-a luat deoparte [i mi-a pus c`teva `ntreb\ri despre tata, cu ce s-a ocupat, dac\ avea pasiuni, chestii din astea. M-a cam prins pe picior gre[it. ~n biseric\ se aflau probabil vreo dou\zeci de oameni, unii dintre ei enoria[i obi[nui]i, care veniser\ pentru slujb\ [i nu `l cunoscuser\ pe tata. Ceilal]i erau prieteni de-ai mei din liceu [i colegiu, c`]iva prieteni din cartier, o b\tr`n\ care locuia al\turi. Ap\ruse [i unul dintre „amicii“ tatei, un tip care, `n urm\ cu mul]i ani, fusese cu el la Kiwanis1, asta `nainte ca tata s\ plece dup\ o criz\ de furie `n leg\tur\ cu ceva ne`nsemnat. Nici m\car nu [tiuse c\ tata fusese bolnav. Au mai fost prezen]i doi veri mai `n v`rst\ pe care de-abia i-am recunoscut. Eu [i Seth am f\cut pe cioclii, `mpreun\ cu al]i c`]iva b\rba]i din biseric\ [i de la casa mortuar\. ~n fa]a bisericii era un m\nunchi de flori – n-aveam habar de unde ap\ruser\, dac\ le trimisese cineva sau fuseser\ asigurate de firma pompe funebre. Slujba religioas\ a fost incredibil de lung\, presupun`nd ridicarea `n picioare de nenum\rate ori, `ngenuncherea, toate av`nd pesemne rolul de a mai trezi asisten]a. M-am sim]it stors de puteri, ame]it, de parc\ a[ fi sc\pat chiar atunci dintr-un bombardament ucig\tor. P\rintele Iannucci l-a numit pe tata „Francis“, apoi, de c`teva ori i-a folosit numele complet „Francis Xavier“2, de parc\ ar fi vrut s\ sugereze c\ tata fusese un catolic fervent, nu un necredincios a c\rui singur\ leg\tur\ cu Dumnezeu fusese s\-i ia numele `n de[ert. Preotul a zis: – Ne `ntristeaz\ nespus desp\r]irea de Francis, `i depl`ngem trecerea `n nefiin]\, dar n\d\jduim c\ a ajuns `n preajma lui Dumnezeu, c\ se g\se[te `ntr-un loc mai bun, c\ `mp\rt\[e[te acum re`nvierea lui Isus, tr\ind o nou\ via]\. A continuat: Moartea lui Francis nu `nseamn\ un sf`r[it. ~nc\ putem s\ fim uni]i cu el. Apoi
1 Organiza]ie mondial\ de voluntari care are ca scop `mbun\t\]irea vie]ii comunit\]ilor [i a copiilor. (n. tr.) 2 Francis Xavier (1506-1662) – misionar iezuit spaniol (Francisco Javier) care a `nfiin]at o misiune cre[tin\ `n Japonia, declarat sf`nt `n 1622. (n. tr.)

ne-a `ntrebat: De ce a trebuit s\ sufere Francis at`t de mult `n ultimele luni de via]\? [i a r\spuns ceva privind suferin]ele lui Isus, spun`nd: „Isus nu s-a l\sat cople[it sau `nfr`nt de suferin]\. N-am prea `n]eles unde b\tea, dar nu ascultam cu prea mult\ aten]ie. G`ndurile mele o luau razna din c`nd `n c`nd. Dup\ ce s-a terminat totul, Seth m-a luat `n bra]e, iar apoi Antwoine mi-a str`ns m`na de s\ mi-o fr`ng\ [i m-a luat [i el `n bra]e, [i am r\mas surprins v\z`nd o singur\ lacrim\ rostogolindu-se pe fa]a lui de uria[. Eu nu pl`nsesem c`t ]inuse serviciul religios; nu v\rsasem o lacrim\ toat\ ziua. M\ sim]eam ca anesteziat. Nu mai eram `n stare de nimic. M\tu[a Irene s-a apropiat de mine cu pa[i nesiguri [i mi-a luat o m`n\ `ntre palmele ei p\tate de b\tr`ne]e. C`nd se rujase, `i tremuraser\ degetele. Parfumul cu care se d\duse era at`t de puternic, `nc`t a trebuit s\-mi ]in respira]ia. – Tat\l t\u a fost un om bun, a spus ea. Se pare c\ a surprins ceva pe chipul meu, poate o und\ de `ndoial\ pe care nu voisem s\ o exteriorizez, pentru c\ a ad\ugat: {tiu, nu a fost u[or cu un om at`t de temperamental. Nu-i prea era la `ndem`n\ s\-[i arate sentimentele. Dar [tiu c\ te-a iubit. „Bine, dac\ a[a zici tu...“, am g`ndit, am sur`s [i i-am mul]umit. Amicul tatei de la Kiwanis, un b\tr`n impresionant prin statur\, care era de v`rsta tatei, dar p\rea cu dou\zeci de ani mai t`n\r dec`t el, m-a luat de m`n\ [i mi-a zis: – ~mi pare r\u pentru pierderea suferit\. A ap\rut p`n\ [i Jonesie, hamalul de la Wyatt Telecom, `mpreun\ cu so]ia lui, Esther. Am`ndoi mi-au spus ce r\u le p\rea de acea pierdere. Plecam de la biseric\ [i m\ preg\team s\ m\ urc `n limuzin\ ca s\ urmez automobilul mortuar p`n\ la cimitir, c`nd am v\zut un b\rbat st`nd `n ultimul r`nd de b\nci din biseric\. Sosise la c`tva timp dup\ `nceperea slujbei, dar de la distan]a aceea nu reu[isem s\-i disting bine chipul, mai ales c\ biserica era cufundat\ `n semiobscuritate. B\rbatul s-a `ntors [i m-a privit `n ochi. Era Goddard.

378

JOSEPH FINDER

PARANOIA

379

Nu-mi venea s\ cred. Uimit [i mi[cat, m-am apropiat `ncet de el. Am sur`s [i i-am mul]umit c\ venise. A cl\tinat din cap [i a refuzat mul]umirile mele cu un gest. – {tiam c\ e[ti la Tokio. – Ei, ce Dumnezeu, diviziunea Asia-Pacific nu m-a f\cut s\ a[tept de at`tea ori? – Dar nu... am b`iguit, incapabil s\ cred. }i-ai reprogramat c\l\toria? – Unul dintre foarte pu]inele lucruri pe care le-am `nv\]at `n via]\ a fost s\-mi ordonez priorit\]ile `n func]ie de importan]a lor. Pre] de o clip\ am r\mas f\r\ grai. – P\i, m\ `ntorc la slujb\ de m`ine, am spus. S-ar putea s\ `nt`rzii pu]in, pentru c\ probabil voi mai avea de rezolvat c`te ceva... – Ba nu, nu, a zis el. Nu te gr\bi! Ia-o `ncet! – Nu-i nici o problem\. – Menajeaz\-te, Adam! ~ntr-un fel sau altul, cred c\ ne vom descurca [i f\r\ tine o vreme. – Nu e... nu-i acela[i lucru ca pierderea unui fiu, Jock. Tata a fost bolnav r\u, a avut emfizem mult\ vreme [i... practic, a fost mai bine a[a. A vrut s\ moar\. – Cunosc sentimentul, a zis el `ncet. – {i, serios, nu am fost chiar at`t de apropia]i. Am privit `n jur, la interiorul bisericii, [irurile de b\nci din lemn, vopsitoria aurie [i ro[u-aprins de pe ziduri. C`]iva prieteni a[teptau l`ng\ u[\ s\ mai discute cu mine. Probabil c\ nu s-ar cuveni s\ o spun chiar aici, `n]elegi? Am z`mbit cu am\r\ciune. Dar a fost un tip dificil, un om `nc\p\]`nat, de aceea dispari]ia lui pare mai u[or de suportat. Nu s`nt chiar distrus, cum se zice. – A, nu, asta `ngreuneaz\ situa]ia, Adam. Vei vedea. C`nd sentimentele `]i s`nt at`t de complicate... Am suspinat. – Nu cred c\ sentimentele mele fa]\ de el s`nt... adic\ au fost chiar at`t de complicate.

– O s\ te ajung\ din urm\. O s\ regre]i [ansele pierdute. Ceea ce ar fi putut s\ fie. A[ vrea s\ ]ii `ns\ minte un lucru: tat\l t\u a fost norocos s\ aib\ un asemenea fiu. – Nu cred c\ s-a considerat... – Serios. A fost un om norocos. – N-am de unde s\ [tiu, am zis [i, dintr-o dat\, f\r\ nici un avertisment, supapa de siguran]\ din mine a cedat, st\vilarul s-a fr`nt [i lacrimile m-au podidit. Am ro[it de ru[ine c\ lacrimile au `nceput s\ mi se rostogoleasc\ pe fa]\ [i am reu[it s\ b`igui: Iart\-m\, Jock. A `ntins ambele bra]e [i le-a l\sat pe umerii mei. – Dac\ nu po]i pl`nge, nu e[ti viu, a zis el. {i ochii lui se umeziser\. Acum pl`ngeam ca un copila[ [i m\ sim]eam zdrobit de ru[ine [i, `n acela[i timp, u[urat. Goddard m-a `mbr\]i[at, m-a str`ns la pieptul lui, iar eu b`iguiam ca un idiot. – A[ vrea s\ [tii ceva, fiule, a zis el foarte `ncet. Nu ai r\mas singur.

380

JOSEPH FINDER

PARANOIA

381

73
A doua zi dup\ `nmorm`ntare m-am `ntors la munc\. Ce altceva puteam face, s\ r\m`n acas\ pentru a jeli? Nu eram deprimat `n `n]elesul deplin al cuv`ntului, dar m\ sim]eam sensibilizat, de parc\ mi s-ar fi jupuit un r`nd de piele de pe trup. Aveam nevoie s\ stau `ntre oameni. {i poate c\ acum, dup\ ce tata murise, reu[eam s\ g\sesc o oarecare consolare afl`ndu-m\ `n preajma lui Goddard, care `ncepuse s\-mi devin\ persoana cea mai potrivit\ ca substitut de tat\. Nu ]ineam s\ v\d lucrurile din punctul de vedere al unui psihiatru, dar ceva se schimbase `n mine dup\ ce ap\ruse [i el la `nmorm`ntare. Nu mai avea sentimente ambigue [i nu mai tr\iam un conflict privind a[a-zisa mea misiune la Trion, privind „adev\ratul motiv“ pentru care m\ g\seam acolo – pentru c\ acela `ncetase a mai fi adev\ratul motivul. Dup\ p\rerea mea cel pu]in, `mi `ndeplinisem sarcina, `mi pl\tisem datoriile, iar acum meritam s\ mi se acorde achitarea. Nu mai lucram pentru Nick Wyatt. ~ncetasem s\ mai r\spund la telefoanele sau la e-mailurile lui Meacham. La un moment dat, am primit un mesaj vocal pe telefon chiar de la Judith Bolton. Nu s-a prezentat, dar i-am recunoscut vocea din prima clip\. „Adam, spusese ea, [tiu c\ treci prin clipe grele. Regret\m enorm c\ ]i-ai pierdut tat\l [i te rug\m s\ prime[ti cele mai sincere condolean]e.“ ~mi [i imaginam [edin]a de strategie dintre Judith, Meacham [i Wyatt, dispera]i [i `nfuria]i cu to]ii pentru c\ zmeul ridicat de ei sc\pase de sub control. Judith spun`nd c\ trebuia s\ fiu luat cu u[urelul,

pentru c\ pierdusem un p\rinte, Wyatt folosind cuvinte ur`te [i spun`nd c\ `l durea `n cot, timpul `l presa, iar Meacham `ncerc`nd s\-[i `ntreac\ [eful `n leg\tur\ cu modul `n care trebuiau s\ m\ fiarb\ [i s\ m\ m`ne `nainte cu orice pre]; apoi Judith, protest`nd, `n ideea c\ se impune o abordare mai uman\, cer`nd s\ fie ea aceea care s\ realizeze apropierea de mine... Mesajul ei continua astfel: „Dar este extrem de important, chiar [i `n aceast\ perioad\ tulburat\, s\ p\str\m leg\tura. A[ dori s\ r\m`nem deschi[i [i cordiali, Adam, dar te rog s\ ne contactezi ast\zi“. Am [ters mesajul ei, precum [i pe cel transmis de Meacham. Aveau s\ priceap\. Iar la momentul potrivit, urma s\-i transmit un e-mail lui Meacham pentru a-l anun]a oficial c\ rupeam rela]iile, `ns\ m-am g`ndit ca deocamdat\ s\-i mai las nel\muri]i, p`n\ `n]elegeau care era situa]ia. Gata, nu mai voiam s\ fiu paia]a lui Nick Wyatt. ~i d\dusem tot ce dorise. Aveau s\-[i dea seama c\ nu merita s\ se aga]e de mine. Exista posibilitatea s\ m\ amenin]e, dar nu puteau s\ m\ sileasc\ s\ lucrez `n continuare pentru ei. At`ta vreme c`t ]ineam minte c\ nu aveau ce s\-mi fac\, puteam s\ le zic adio. Numai c\ trebuia s\ ]in minte asta. {i atunci `mi vedeam de treab\.

PARANOIA

383

74
A doua zi diminea]\, telefonul mobil a sunat chiar `nainte de a apuca s\ parchez `n garajul Trion. Era Flo. – Jock vrea s\ discute cu tine, a zis ea, pe un ton precipitat. Imediat. Goddard era `n biroul lui din spate, `mpreun\ cu Camilletti, Colvin [i Stuart Lurie, vicepre[edinte pentru dezvoltare corporat\, cel pe care-l cunoscusem la petrecerea lui Goddard. C`nd am intrat, Camilletti tocmai spunea: – Nu, din c`te am auzit, tic\losul a sosit ieri la Palo Alto, cu fi[a privind condi]iile gata preg\tit\. A luat masa cu Hillman, directorul general executiv, [i p`n\ la masa de sear\ semnaser\ contractul. I-a oferit exact ceea ce am oferit [i noi – p`n\ la ultimul b\nu] –, dar `n numerar! – Cum dracu’ de s-a putut `nt`mpla asta! a explodat Goddard. Nu-l mai v\zusem at`t de furios. Ce Dumnezeu, doar Delphos a semnat o prevedere c\ nu vinde altcuiva! – Prevederea aceasta are data de m`ine – `nc\ n-a fost semnat\. De aceea s-a gr\bit omul s\ ajung\ acolo, ca s\ poat\ `ncheia afacerea `nainte de a o parafa noi. – Despre cine vorbim? am `ntrebat `ncet, `n timp ce m\ a[ezam. – De Nicholas Wyatt, m-a informat Stuart Lurie. Tocmai a cump\rat Delphos de sub nasul nostru cu cinci sute de milioane de dolari.

Am sim]it c\ m\ scufund. Am recunoscut numele Delphos, dar mi-am adus aminte c\ trebuia s\ m\ dau ne[tiutor. „Wyatt cump\rase Delphos?“ am g`ndit cu groaz\. M-am `ntors c\tre Goddard cu o privire `ntreb\toare. – Compania pe care eram pe cale s\ o achizi]ion\m – ]i-am vorbit despre ea, a zis el ner\bd\tor. Avoca]ii no[tri se preg\teau s\ redacteze forma final\ a contractului de achizi]ie... Vocea lui s-a stins, apoi a devenit mai puternic\: Nu credeam c\ Wyatt are at`]ia bani `n numerar trecu]i `n bilan]! – Au avut aproape un miliard `n numerar, a zis Jim Colvin. Opt sute de milioane, mai precis. Deci, prin plata asta, aproape c-au golit pu[culi]a, fiindc\ au datorii de trei miliarde, iar serviciul la datoria asta trebuie s\ fie de cel pu]in dou\ sute de milioane pe an. Goddard a lovit cu pumnul `n t\blia mesei rotunde. – Mama dracilor! a bubuit el. La ce naiba `n trebuie lui Wyatt o compania ca Delphos? Doar nu are AURORA... Nu v\d ce sens are ca Wyatt s\ pun\ la b\taie tot ce are disponibil `n cadrul companiei, dec`t dac\ vrea s\ ne aib\ pe noi la m`n\. – Ceea ce a [i reu[it s\ fac\, a spus Camilletti. – Pentru numele lui Dumnezeu, f\r\ AURORA, Delphos nu face nici dou\ parale! a spus Goddard. – Dar f\r\ Delphos, AURORA e distrus\, a zis Camilletti. – Poate [tie despre AURORA, a zis Colvin. – Imposibil! a protestat Goddard. Iar dac\ [tie despre asta, nu are AURORA. – Dar dac\ o are? a sugerat Stuart Lurie. A urmat o t\cere ap\s\toare, dup\ care Camilletti a spus cu un aer p\tima[: – P\i protej\m AURORA folosind acelea[i m\suri federale de securitate pe care Departamentul Ap\r\rii le cere aplicate de c\tre to]i contractorii guvernamentali `n domeniul informa]iilor ultrasecrete. S-a uitat fioros la Goddard. M\ refer la protec]ii de tip firewall, la verific\ri de personal, sisteme de protec]ie a re]elei, acces verificat la toate nivelurile – toate m\surile de securitate cunoscute. Nimeni nu a vorbit de proiectul acestea. Imposibil s\ fi [tiut.

384

JOSEPH FINDER

– Asta e, a zis Goddard, cum, necum, Wyatt a aflat am\nunte despre negocierile noastre... – Doar dac\, l-a `ntrerupt Camilletti, ar avea pe cineva infiltrat. A l\sat impresia c\ se g`nde[te la ceva [i a privit spre mine, apoi a continuat: Parc\ ai lucrat la Wyatt, nu? Am sim]it c\ mi se urc\ s`ngele la cap [i, ca s\-mi maschez sentimentele, am mimat c\ s`nt jignit: – Am lucrat la Wyatt, l-am repezit eu. – Mai ]ii leg\tura cu el? m-a `ntrebat sfredelindu-m\ cu privirea. – Ce vrei s\ insinuezi? am spus, ridic`ndu-m\ `n picioare. – Eu ]i-am adresat o simpl\ `ntrebare – dac\ mai ]ii leg\tura cu Wyatt? a ripostat Camilletti. Acum c`tva timp, ai luat masa cu el la Auberge, adev\rat? – Paul, ajunge! a s\rit Goddard. Adam, stai jos imediat! Adam n-a avut deloc acces la AURORA. {i nici la am\nuntele referitoare la negocierile privind Delphos. Cred c\ ast\zi e prima oar\ c`nd aude de numele acestei companii. Am confirmat cu o mi[care din cap. S\ trecem mai departe, a propus Goddard. P\rea s\ se mai fi r\corit. Paul, te-a[ ruga s\ discu]i cu avoca]ii, ca s\ vedem ce [anse de recurs avem. Vezi dac\-l po]i opri pe Wyatt. Anun]ul privind AURORA e programat peste patru zile. Imediat ce lumea va afla ce am reu[it, to]i se vor `ngr\m\di s\ cumpere materialele [i produc\torii pe `ntregul lan] de produc]ie. Ori am`n\m lansarea, ori... Eu nu vreau s\ fiu printre cei care vor alerga s\ cumpere materiale sau produc\tori. Trebuie s\ ne punem mintea la lucru [i s\ g\sim o achizi]ie comparabil\... – Numai Delphos are o asemenea tehnologie! a spus Camilletti. – S`ntem cu to]ii oameni de[tep]i, a replicat Goddard. ~ntotdeauna exist\ o solu]ie. {i-a l\sat palmele pe bra]ele fotoliului [i s-a ridicat `n picioare. Nu [tiu dac\ a]i auzit, e vorba de o chestie pe care Ronald Reagan o spunea mereu despre un pu[ti care a g\sit un morman de b\legar [i a zis: „Trebuie s\ fie [i vreun ponei prin preajm\“. A r`s, iar ceilal]i i-au ]inut hangul, din polite]e. P\reau s\ aprecieze `ncercarea firav\ de a alunga `ncordarea celor din `nc\pere. Bun, acum, la treab\. G\si]i poneiul!

75
{tiam ce se `nt`mplase. ~n noaptea aceea, `n timp ce conduceam spre cas\, m-am g`ndit febril [i, cu c`t analizam mai profund, cu at`t m\ `nfuriam mai tare, ceea ce m-a f\cut s\ conduc tot mai repede [i mai neatent. Dac\ n-ar fi fost fi[a cu condi]ii pe care o extr\sesem din dosarele lui Camilletti, Wyatt n-ar fi aflat despre Delphos, compania pe care Trion se preg\tea s\ o cumpere. {i, cum asta m\ ap\sa at`t de mult, m-am sim]it tot mai vinovat. La naiba, sosise momentul s\-i spun lui Wyatt c\ totul se terminase. Nu mai lucram pentru el. Am descuiat u[a apartamentului [i, dup\ ce am aprins luminile, am pornit spre computer ca s\ transmit un e-mail. N-am apucat. Arnold Meacham st\tea `n fa]a computerului meu, iar doi indivizi tun[i milit\re[te scotoceau peste tot. Lucrurile mele erau `mpr\[tiate prin `nc\pere. Toate c\r]ile fuseser\ scoase de pe rafturi, sistemul audio DC [i DVD-ul fuseser\ desf\cute, p`n\ [i televizorul. Apartamentul ar\ta ca [i cum cineva se pornise pe distrugere, azv`rlind lucrurile care `ncotro, distrug`nd tot ce se putea, str\duindu-se s\ produc\ pagube c`t mai mari. – Ce mama dracului? am s\rit eu. Calm, Meacham a ridicat capul de la ecranul monitorului. – S\ nu m\ mai ignori alt\ dat\, a zis el.

386

JOSEPH FINDER

PARANOIA

387

Trebuia s\ dispar de acolo. M-am r\sucit, am f\cut un salt c\tre u[\, `ns\ una dintre brute a `nchis-o cu un bufnet [i s-a a[ezat `n fa]a ei, fix`ndu-m\ cu precau]ie. Nu aveam pe unde s\ fug, dec`t dac\ `ncercam vreo fereastr\, adic\ o c\dere `n gol de la etajul dou\zeci [i [apte, ceea ce nu p\rea o idee prea `n]eleapt\. – Ce vrei? l-am `ntrebat pe Meacham, mut`ndu-mi privirea de la el la u[\. – ~]i `nchipuiai c\ te po]i ascunde de mine? a zis Meacham. Nu cred. N-ai g\sit tu cutia de valori sau col]i[orul care s\ ne scape. V\d c-ai p\strat toate e-mailurile de la mine. Nu credeam c\ te intereseaz\ at`t de mult. – Sigur c\ m\ intereseaz\, am r\spuns. P\strez copii dup\ orice. – Programul acela de criptare, pe care-l folose[ti pentru noti]ele din timpul [edin]elor cu Wyatt, Judith [i cu mine, a fost spart de mai bine de un an, s\ [tii. Au ap\rut altele [i mai tari. – Bine c\ m-ai informat, am spus eu cu sarcasm. M\ str\duiam s\ par netulburat. Acum, ce-ar fi ca tu [i b\ie]ii s\ o [terge]i dracului de aici, altfel chem poli]ia. Meacham a pufnit [i a f\cut un semn cu m`na, care putea fi interpretat drept invita]ie ca s\ m\ apropii de el. – Nu, am zis eu, cl\tin`nd din cap. }i-am spus, tu [i oamenii t\i... Din col]ul ochilor am perceput o mi[care brusc\, fulger\toare, apoi ceva m-a izbit `n ceaf\. M-am pr\bu[it `n genunchi, av`nd `n acela[i timp un gust ciudat, de s`nge, `n gur\. Toate lucrurile din jur c\p\taser\ o nuan]\ ro[iatic\. Am `ntins m`na `n spate s\-l prind pe cel care m\ atacase [i, `n timp ce b`jb`iam `n gol, am primit un picior `n zona rinichiului drept. Am sim]it o durere cumplit\ `n tot spatele [i m-am l\sat moale pe covor. – Nu, am spus eu, icnind de durere. Am mai primit o lovitur\. De ast\ dat\ tot `n ceaf\, care a fost incredibil de dureroas\. Acum am v\zut lumini]e sc`nteind `n fa]a ochilor. – Ia-i de pe mine, m-am t`nguit eu. F\-i pe... \[tia s\... `nceteze. Dac\ ame]esc prea mult, s-ar putea s\ scap ce nu trebuie.

Altceva nu-mi venise `n minte. Pesemne c\ brutele acelea nu [tiau mare lucru din ceea ce se petrecuse `ntre mine [i Meacham. Indivizii erau doar pe post de mu[chi. Eram convins c\ Meacham nu-i informase despre ce era vorba [i nici n-ar fi vrut ca ei s\ aib\ cuno[tin]\ de prea multe lucruri. Poate aveau idee de ceva, at`t c`t s\ [tie ce s\ caute. ~ns\ era limpede c\ Meacham ar fi preferat ca amestecul lor s\ fie c`t mai discret. M-am chircit [i mi-am `ncordat fiin]a `n a[teptarea unei noi lovituri `n cap, care a venit [i, de data aceasta, totul a devenit de un alb orbitor, cu stelu]e, iar `n gur\ am sim]it un gust metalic. Vreme de c`teva momente s-a l\sat lini[te; se p\rea c\ Meacham le f\cuse semn s\ `nceteze. – Ce dracu’ vrei de la mine? am `ntrebat eu. – Mergem la o plimbare, m-a informat Meacham.

PARANOIA

389

76
Meacham [i gorilele lui m-au dus pe sus din apartament, am luat liftul p`n\ la garaj, dup\ care m-au scos pe o ie[ire de serviciu p`n\ `n strad\. Eram `nsp\im`ntat de moarte. L`ng\ ie[ire st\tea parcat un automobil negru, tip Suburban, cu geamuri fumurii. Meacham a pornit `nainte, iar cei doi tipi au r\mas `n apropierea mea, flanc`ndu-m\, ca s\ se asigure, probabil, c\ nu voi fugi sau nu voi `ncerca s\ m\ arunc asupra lui Meacham. Unul din ei avea laptopul meu; un altul ducea computerul meu `n bra]e. Sim]eam c\-mi plesne[te capul, iar durerile din spate [i piept erau atroce. Cred c\ ar\tam cumplit, b\tut [i plin de v`n\t\i. „Mergem la o plimbare“ `nseamn\, cel pu]in `n filmele despre Mafia, cimentarea picioarelor `ntr-un bloc de beton [i azv`rlirea `n East River. Dar dac\ ar fi vrut s\ m\ ucid\, de ce n-o f\cuser\ `n apartamentul meu? Namilele erau fo[ti poli]i[ti, mi-am dat eu seama dup\ o vreme, angaja]i de Wyatt Corporate Security. P\reau s\ fi fost ale[i exclusiv pentru for]a [i brutalitatea lor. Erau ni[te simple instrumente. Unul din ei a urcat la volan, iar Meacham s-a a[ezat `n dreapta lui, izolat de mine printr-un geam armat, [i a vorbit la telefon tot drumul. Se vedea c`t de colo c\-[i `ndeplinise misiunea. B\gase spaima `n mine, iar el [i [i slugile lui g\siser\ dovezile pe care le ascunsesem fa]\ de Wyatt. Dup\ patruzeci [i cinci de minute, automobilul a intrat pe aleea pietruit\ ce ducea spre re[edin]a lui Wyatt.

Doi dintre indivizi m-au perchezi]ionat, s\ nu am arme sau cine [tie ce asupra mea, de parc\ de la apartamentul meu p`n\ acolo a[ fi apucat s\ procur vreun pistol de mare calibru. Mi-au luat apoi telefonul [i m-au `mpins `n cas\. Am trecut prin dreptul detectorului de metale, care s-a declan[at, motiv pentru care mi-au luat ceasul, cureaua [i cheile. Wyatt st\tea `n fa]a unui televizor uria[ cu ecran plat, a[ezat `ntr-o `nc\pere spa]ioas\ [i mobilat\ spartan, urm\rind CNBC f\r\ sonor [i discut`nd pe mobil. C`nd am intrat, `nso]it de g\rzile tunse scurt, am reu[it s\ m\ v\d `ntr-o oglind\. Ar\tam destul de r\u. Am r\mas cu to]ii `n a[teptare. Dup\ c`teva minute, Wyatt a terminat discu]ia, a l\sat telefonul jos [i m-a m\surat. – Nu te-am v\zut cam de multi[or, a zis el. – A[a-i, i-am r\spuns. – Vai, cum ar\]i. Ai vrut s\ treci printr-o u[\, cumva? Sau te-ai dat de-a berbeleacul pe sc\ri? – Ceva de genul \sta. – ~mi pare r\u de tat\l t\u. Dar, Dumnezeule, s\ respiri printr-un tub, s\ cari dup\ tine butelia de oxigen [i toate c\caturile alea... Mai bine m\ `mpu[ti dec`t s\ ajung a[a. – Cu pl\cere, am murmurat eu, dar nu cred c\ m-a auzit. – Mai bine c-a murit, nu? A sc\pat de chinuri. ~mi venea s\ m\ arunc asupra lui [i s\-l sugrum. – ~]i mul]umesc pentru grij\, am spus eu. – Eu vreau s\-]i mul]umesc, a zis el, pentru informa]iile referitoare la Delphos. – S-ar p\rea c\ ]i-ai golit pu[culi]a ca s\ o cumperi. – ~ntotdeauna trebuie s\ g`nde[ti cu trei mut\ri `n avans. Cum crezi c\ am ajuns ceea ce s`nt acum? C`nd vom anun]a c\ noi de]inem cipul optic, ac]iunile noastre o s\ creasc\ p`n\ la cer. – Foarte frumos, am spus eu. }i-au ie[it toate cum ai dorit. Acum nu mai ai nevoie de mine. – A, nici pe departe, amice. Poate dup\ ce-mi faci rost de specifica]iile cipului. {i de prototip.

390

JOSEPH FINDER

PARANOIA

391

– Nu, am spus cu glas sc\zut. Am terminat. – Crezi c\ s-a terminat? Domnule, cred c\ ai halucina]ii, a zis el [i a izbucnit `n r`s. Am respirat ad`nc. Am sim]it s`ngele zv`cnindu-mi la baza g`tului. M\ durea capul. – Legea e clar\ cu privire la chestia asta, am spus eu, dreg`ndu-mi glasul. Consultasem o serie de site-uri `n leg\tur\ cu aspectele legale. E[ti v`r`t mai ad`nc dec`t mine, fiindc\ ai dirijat `ntreaga opera]iune. Eu n-am fost dec`t un pion. Tu ai tras sforile. – Legea, a f\cut Wyatt cu un z`mbet mirat. Tu, `mi vorbe[te despre lege? De aia ai p\strat e-mailurile [i mesajele, ca s\ po]i instrumenta un dosar `mpotriva mea? Vai, domnule, aproape c\ mi se fr`nge inima pentru tine. Crezi c\ o s\-]i dau pace p`n\ nu termini ce ai `nceput? – Ai ob]inut de la mine tot felul de informa]ii de valoare, am spus. }i-a ie[it planul. S-a terminat. De acum `nainte, s\ nu m\ mai contactezi! Am `ncheiat rela]iile. Pentru restul lumii, nici nu ne cunoa[tem. Groaza f\cuse loc unei `ncrederi aproape demente: asta `nsemna c\, `n sf`r[it, o rupsesem cu trecutul. M\ aruncasem de pe o st`nc\ `nalt\, iar acum pluteam prin aer [i-mi pl\cea acel zbor p`n\ c`nd aveam s\ m\ strivesc de p\m`nt. – G`nde[te-te pu]in, am continuat eu. Ai mult mai multe de pierdut dec`t mine. Compania. Averea. Eu s`nt un am\r`t oarecare. Plevu[c\. Ba nu, nici m\car at`t. Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\. – {i ce-ai de g`nd s\ faci? Te duci la Jock Goddard [i-i spui c\ nu e[ti dec`t un soi de detectiv de nimic, ale c\rui „idei“ geniale i-au fost servite cu linguri]a de c\tre principalul lui concurent? {i atunci, cum crezi c\ va proceda? O s\-]i mul]umeasc\, o s\ te invite s\ iei masa cu el la rulota aceea [i va toasta `n cinstea ta cu un pahar de Ovaltine? Nu prea cred. Am cl\tinat din cap, sim]ind cum `mi bate inima de groaz\. – Eu s`nt convins c\ nu vrei s\ ajung\ la urechile lui Goddard cum ai aflat toate am\nuntele privind negocierile lor cu Delphos. Sau `]i `nchipui c\ te po]i adresa FBI-ului? Le spui c\ ai spionat `n favoarea lui Wyatt? Oho, are s\ le plac\ asta la nebunie. {tii ce `n]eleg\tori

s`nt cei de la FBI, nu? Te vor strivi ca pe un g`ndac sub picior, iar eu voi nega totul, a[a c\ nu vor avea `ncotro [i `mi vor da crezare, [i [tii de ce? Pentru c\ e[ti o jigodie care se ]ine numai de combina]ii. ~n documentele noastre e[ti trecut ca infractor, amice. Te-am concediat atunci c`nd ai comis acea deturnare de fonduri [i exist\ documente clare. – Atunci va trebui s\ explici de ce oamenii de la Wyatt mi-au dat recomand\ri at`t de entuziaste. – Dar n-a f\cut nimeni a[a ceva, nu pricepi? Doar n-am da scrisori de recomandare unui tic\los ca tine. E[ti un mincinos f\r\ leac, de aceea ai falsificat antetul nostru pentru a-]i scrie singur recomandarea atunci c`nd te-ai angajat la Trion. Scrisorile acelea nu au fost emise de noi. Analiza h`rtiei [i expertiza tehnic\ a documentului vor dovedi asta f\r\ nici un dubiu. Ai folosit alt\ imprimant\, alt tip de cerneal\. Ai falsificat semn\turile, am\r`tule. A f\cut o pauz\. Chiar crezi c\ nu [tim s\ ne protej\m? Am `ncercat s\-i `ntorc z`mbetul cinic, dar n-am reu[it s\-mi mobilizez mu[chii fe]ei. – ~mi pare r\u, asta nu explic\ telefoanele date de directorii Wyatt c\tre Trion, am spus eu. ~n orice caz, Goddard `[i va da seama de toate manevrele. Doar m\ [tie. Wyatt a izbucnit `ntr-un hohot care aducea a l\trat. – Te [tie. Asta e tare. Domnule, tu chiar nu-]i dai seama cu cine ai de a face, `n]elegi? E[ti b\gat `n rahat p`n\ peste cap. ~]i `nchipui c\ oamenii de la Departamentul de resurse umane ar fi telefonat la Trion pentru a face recomand\ri c\lduroase, iar asta dup\ ce ]i-am dat un [ut `n fund? Bine, mai intereseaz\-te pu]in, iste]ule, [i vei afla c\ toate convorbirile date de la Resurse umane au fost redirijate. Eviden]ele telefonice arat\ clar c\ apelurile au fost f\cute din apartamentul t\u. Tu ai dat toate acele telefoane, imit`nd glasurile celor de la Wyatt [i f\c`nd acele recomand\ri nemaipomenite. E[ti nebun de legat, domnule. E[ti bolnav. Ai `ns\ilat singur toat\ povestea aceea cum c\ ai fost cel mai tare din proiectul Lucid, lucru ce se poate demonstra ca fals. O s\ vezi tu, de[teptule, cum serviciul nostru de securitate [i al lor se vor reuni ca s\ compare constat\rile f\cute.

392

JOSEPH FINDER

Am sim]it c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine [i mi s-a f\cut grea]\. – {i poate c-ai face bine s\ verifici contul acela secret de care e[ti at`t de m`ndru – cel `n care e[ti at`t de convins c\ am depus fonduri din vreun cont din str\in\tate. Ce-ar fi s\ descoperi adev\rata surs\ a acelor fonduri? Am r\mas cu privirea a]intit\ la el. – Banii \ia, a explicat Wyatt, au fost transfera]i din c`teva conturi discre]ionare de la Trion. {i ]i-ai l\sat amprentele acolo. Ai furat bani de acolo, la fel cum ai procedat [i la noi. A bulbucat ochii la mine. E[ti prins `n curs\, f\r\ nici o [ans\ de sc\pare, am\r`tule! Data viitoare c`nd ne vedem, te-a[ sf\tui s\ ai la tine toate specifica]iile tehnice ale cipului optic, altfel via]a ta nu mai valoreaz\ nici c`t un g\ina]. Iar acum ie[i dracului din casa mea!

Partea a opta EFRAC}IE ÎNSCENAT|
Efrac]ie `nscenat\: Expresie de argou pentru a descrie p\trunderea secret\ `ntr-un birou sau domiciliu pentru a ob]ine `n mod ilegal dosare sau alte materiale. Manualul spionului: Enciclopedia spionajului

77
– Sper c\ e vorba de ceva important, amice, mi-a spus Seth. Vezi c-a trecut de miezul nop]ii. – Este, te asigur. – Mda, dar ai ajuns s\ m\ cau]i doar c`nd vrei c`te ceva. Sau la moartea cuiva apropiat, ceva de genul \sta. Glumea, dar eu vorbeam c`t se poate de serios. Adev\rul e c\ avea tot dreptul s\ fie sup\rat pe mine. Nu-l mai c\utasem de c`nd m\ angajasem la Trion. Iar el venise c`nd murise tata [i r\m\sese la `nmorm`ntare. Se dovedise un prieten mai fidel dec`t mine. Ne-am `nt`lnit peste o or\ la Dunkin’ Donuts, un local deschis toat\ noaptea, aflat l`ng\ locuin]a lui Seth. Cu excep]ia c`torva vagabonzi, locul era aproape pustiu. A venit `mbr\cat cu aceia[i blugi vechi, Diesel, pe care-i [tiam, [i cu un tricou cu inscrip]ia Dr. Dre World Tour. M-a privit `ntreb\tor: – Ce naiba ai p\]it? Nu i-am ascuns nici un am\nunt, indiferent c`t de josnic ar fi fost – ce rost mai avea? La `nceput, a crezut c\ inventasem totul, dar treptat [i-a dat seama c\ spuneam adev\rul, iar expresia de scepticism u[or amuzat s-a transformat `ntr-o fascina]ie `ngrozit\, termin`nd cu mil\ nedisimulat\. – Vai, b\tr`ne, a spus el dup\ ce am terminat de povestit, `n ce `ncurc\tur\ te-ai v`r`t! Am sur`s am\r`t [i am dat din cap.

396

JOSEPH FINDER

PARANOIA

397

– S`nt terminat, am recunoscut. – Nu la asta m\ refer. P\rea `nc\ s\ analizeze povestea mea. Singur ai acceptat s\ te bagi `n rahatul \sta. – N-am f\cut-o pentru c\ a[a am vrut eu. – Ba nu, fraiere. S\ [tii c\ aveai o [ans\. – {ans\? m-am mirat eu. Ce puteam alege? ~nchisoarea? – Ai acceptat ce ]i s-a oferit, dom’le. A[a te-au prins de boa[e [i ai cedat. – Ce altceva puteam face? – P\i, pentru asta exist\ avoca]i, de[teptule. Puteai s\-mi spui, iar eu `]i g\seam pe unul dintre cei cu care lucrez [i te scotea din belea. – Bine, dar cum? ~n primul r`nd, am luat banii aceia. – Puteai aduce un avocat la firm\ [i-i speriai, amenin]`nd c\ faci totul public. Am r\mas t\cut. M\ `ndoiam c\ totul ar fi fost chiar at`t de simplu. – Da, dar acum e prea t`rziu. ~n orice caz, cei de la Wyatt ar fi negat totul. Chiar dac\ vreun avocat de la voi ar fi acceptat s\ m\ reprezinte, Wyatt ar fi pus pe urmele mele tot baroul american. – Probabil. Sau poate c-ar fi vrut ca totul s\ fie trecut sub t\cere. Exista o [ans\ de sc\pare. – Nu cred. – ~n]eleg, a zis Seth, pe un ton sarcastic. {i, `n schimb, te-ai `nmuiat [i ai acceptat. Ai sus]inut planul lor ilegal, ai convenit s\ devii spion, ]i-ai asigurat o condamnare serioas\... – Cum adic\ mi-am asigurat o condamnare? – ... Iar apoi, ca s\-]i satisfaci ambi]ia ta boln\vicioas\, `l tr\dezi pe singurul om care ]i-a oferit o [ans\. – Mul]umesc, am zis eu cu am\r\ciune, d`ndu-mi seama c\ avea dreptate. – }i-o meri]i cu v`rf [i `ndesat. – ~]i r\m`n recunosc\tor pentru ajutorul [i sprijinul moral, amice. – Hai s\ vedem lucrurile altfel, Adam – s-ar putea s\ m\ consideri un ratat demn de mil\, dar m\car s`nt unul cinstit. Tu, `n schimb, e[ti un impostor. ~mi aduci aminte de Rosie Ruiz. – Poftim?

– Fata care a c`[tigat Maratonul de la Boston1, acum vreo dou\zeci de ani, stabilind un record la proba feminin\, nu mai ]ii minte? Dar n-a transpirat ca s\ stabileasc\ recordul. S-a dovedit ulterior c\ intrase `n curs\ cu un kilometru `nainte de sosire. Luase metroul ca s\ ajung\ p`n\ acolo. A[a [i tu, domnule. E[ti Rosie Ruiz a Americii corporate. Am r\mas `mpietrit, ro[ind [i sim]indu-m\ ca un nenorocit. ~n cele din urm\, am zis: – Ai terminat? – Da, deocamdat\. – Bun, am continuat, pentru c\ am nevoie de ajutorul t\u.

1 Maratonul de la Boston din 21 aprilie 1980. Ruiz a fost descalificat\ din cauza m\rturiilor unor spectatori care o v\zuser\ intr`nd `n curs\ `n ultima jum\tate de mil\ [i a probelor de pe monitoare care nu au `nregistrat prezen]a ei `n curs\. Cu acea ocazie s-a stabilit c\ Ruiz tri[ase `n acela[i fel [i la Maratonul de la New York din anul precedent, ob]in`nd un timp care `i permisese s\ participe la cel de la Boston. (n. tr.)

PARANOIA

399

78
Nu fusesem niciodat\ la firma de avocatur\ la care lucra sau se pref\cea c\ lucreaz\ Seth. Ocupa patru etaje `ntr-unul dintre zg`rie-norii din zona comercial\ a ora[ului [i se l\uda cu toate zorzoanele pe care lumea vrea s\ le vad\ la o firm\ cu preten]ii – lambriuri din mahon, covoare scumpe de Aubusson, obiecte de art\ modern\ sau tablouri uria[e [i mult\, mult\ sticl\. Ne-a programat o discu]ie la prima or\ cu [eful lui, unul dintre partenerii importan]i, pe nume Howard Shapiro, care era specialist `n drept penal [i fusese procuror. Shapiro era un tip scund, cu obraji buc\la]i, pe cale de a cheli, purta ochelari [i avea o energie debordant\, vorbind de parc\ mitralia cuvintele. M-a `ntrerupt tot timpul, `ndemn`ndu-m\ s\ termin mai cur`nd de povestit [i consult`ndu-[i mereu ceasul de la m`n\. {i-a luat noti]e pe un carne]el cu foi galbene, deta[abile. Din c`nd `n c`nd, mi-a aruncat priviri nedumerite [i viclene, de parc\ ar fi `ncercat s\-[i dea seama de anumite lucruri, `ns\ `n general [i-a st\p`nit emo]iile. Seth, care [tia bine s\-[i ascund\ tr\irile, a stat [i a urm\rit totul cu un aer imperturbabil. – Cine te-a b\tut? a `ntrebat Shapiro. – Angaja]ii lui, din Serviciul de securitate. {i-a notat acest lucru. – C`nd i-ai spus c\ renun]i s\ mai lucrezi pentru el? – ~nainte. ~ncetasem s\ le mai r\spund la telefoane [i la e-mailuri. – }i-au dat o lec]ie, nu? – A[a cred.

– Vreau s\ te `ntreb ceva. S\-mi r\spunzi cinstit. S\ zicem c\ ob]ii ceea ce vrea Wyatt, cipul acela sau cum se cheam\. Crezi c\ te va l\sa `n pace dup\ aceea? – M\ `ndoiesc. – Consideri c\ vor continua s\ exercite presiuni? – Probabil. – Nu ]i-e team\ c\ toat\ afacerea asta se poate `ndrepta `mpotriva ta [i vei fi f\cut ]ap isp\[itor? – M-am g`ndit la asta. {tiu c\ directorii de la Trion s`nt foarte furio[i pentru c\ au ratat planurile de achizi]ie. Probabil c\ vor cere investiga]ii [i cine [tie ce se va `nt`mpla. – Atunci, s\-]i dau `nc\ o veste proast\, Adam. Nu-mi face pl\cere s\ ]i-o spun, dar e[ti o unealt\ `n m`na lor. Seth a z`mbit. – {tiu asta. – ~nseamn\ c\ trebuie s\ love[ti primul, altfel e[ti pierdut. – Dar cum? – S\ spunem c\ se sparge buba [i e[ti prins. N-ar fi de mirare. Dac\ nu cooperezi, r\m`i la mila tribunalului [i ajungi la `nchisoare. Lucru garantat. M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n stomac. Seth s-a f\cut mic. – Atunci cooperez. – Prea t`rziu. N-o s\-]i ofere nimeni circumstan]e atenuante. Pe de alt\ parte, singura dovad\ `mpotriva lui Wyatt ar fi m\rturia ta – `n schimb, vor exista nenum\rate probe `mpotriva ta, pariez. – {i atunci, ce sugestie `mi dai? – Ori te g\sesc ei, ori `i g\se[ti tu. Am un amic la Procuratura SUA [i am `ncredere `n el. Wyatt e o prad\ bogat\. L-ai putea oferi procuraturii ca pe tav\. Cei de acolo ar manifesta un interes deosebit pentru a[a ceva. – P\i, de unde [tiu c\ nu voi fi arestat [i aruncat [i eu `n pu[c\rie? – O s\ propun o `n]elegere. ~l sun [i-i `i spun c\ am ceva ce l-ar putea interesa. N-o s\ men]ionez nici un nume. {i-i spun: „Dac\ nu

400

JOSEPH FINDER

PARANOIA

401

cazi la pace cu omul meu, n-o s\-l mai vezi. Dac\ vrei o `n]elegere, `i oferi o regin\ pentru o zi1“. – Ce `nseamn\ „regin\ pentru o zi“? – P\i, ne a[ez\m la discu]ii cu procurorul [i cu un agent. Tot ce se discut\ `n cadrul acelei `nt`lniri nu poate fi folosit direct `mpotriva ta. M-am uitat la Seth, am ridicat din spr`ncene a mirare, apoi m-am `ntors din nou spre Shapiro. – Vrei s\ spui c\ a[ putea sc\pa? Shapiro a cl\tinat din cap. – Av`nd `n vedere acea n\zb`tie pe care ai f\cut-o la Wyatt, adic\ petrecerea de pensionare dat\ pentru salahorul acela, va trebui s\ formul\m o pledoarie de vinov\]ie. E[ti un martor m`njit, iar procurorul trebuie s\ fac\ dovada c\ nu vei sc\pa nepedepsit. N-ai cum s\ ie[i curat din chestia asta. – {i la ce m\ `ncadreaz\, la `nc\lcarea intereselor private? – S-ar putea s\ `nsemne condamnare [i eliberare condi]ionat\, furt calificat [i eliberare condi]ionat\ sau furt calificat [i [ase luni. – Deci, tot `nchisoare, am zis eu. Shapiro a `ncuviin]at din cap. – Asta, dac\ s`nt dispu[i s\ negocieze, am tras eu concluzia. – Exact. Ascult\, ai intrat `ntr-o mare belea, ca s\ vorbim cinstit. Legea privind spionajul economic din 1996 `ncadreaz\ furtul de secrete profesionale la infrac]iuni federale. Te-ai putea alege cu zece ani de `nchisoare. – Iar Wyatt? – Dac\ `l prind? ~n baza metodologiei de procedur\ federal\ privind condamn\rile, judec\torul trebuie s\ ]in\ seama de rolul acuzatului `n realizarea infrac]iunii. Dac\ e[ti [ef de band\, nivelul infrac]iunii cre[te cu dou\ trepte. – Deci pe el o s\-l loveasc\ mai r\u. – ~ntocmai. Pe de alt\ parte, tu nu ai ob]inut beneficii personale din actul de spionaj, a[a e? – Exact, am spus eu. Adic\, am fost pl\tit.
1 Acord de `n]elegere, `n baza c\ruia declara]iile persoanei nu se folosesc `mpotriva sa `n cadrul procesului. (n.tr.)

– Ai primit salariu de la Trion, pentru ceea ce lucrai acolo. Am ezitat. – Cum s\ spun, cei de la Wyatt au continuat s\ m\ pl\teasc\, transfer`nd banii `ntr-un cont secret. Shapiro m-a fulgerat cu privirea. – Asta-i r\u, nu? am `ntrebat eu. – E r\u de tot, mi-a r\spuns. – Nici nu m\ mir\ c\ au fost de acord f\r\ s\ c`rteasc\, am spus eu aproape gem`nd. – Da, m-a aprobat Shapiro. Singur ]i-ai f\cut-o. Ia zi, mai vrei s\ dau telefonul acela? M-am uitat la Seth, care a dat din cap `ncurajator. Se p\rea c\ nu aveam de ales. – Ce-ar fi s\ m\ a[tepta]i am`ndoi afar\, ne-a rugat Shapiro.

PARANOIA

403

79
T\cu]i, am stat `n sala de a[teptare din fa]a biroului. Nervii `mi erau `ntin[i la maxim. Am telefonat la birou [i am rugat-o s\ reprogrameze o serie de `nt`lniri. Apoi am r\mas locului pentru c`teva minute, g`ndindu-m\ febril. – {tii ceva, am spus, partea cea mai proast\ e c\ i-am oferit lui Wyatt cheile [i a[a a putut s\ ne fure ca-n codru. A dat deja peste cap marea noastr\ achizi]ie, iar acum o s\ ne aib\ la m`n\ – iar asta numai din vina mea. Seth m-a privit lung. – Despre care „noi“ vorbe[ti? – Trion. A cl\tinat din cap. – Tu nu reprezin]i Trion. Ce-o tot ]ii cu „noi“ [i „pe noi“ c`nd te referi la Trion? – M-a luat gura pe dinainte, am recunoscut. – Nu cred. Ai face bine s\-]i cumperi vreun s\pun fran]uzesc de zece dolari bucata, pentru c\-mi `nchipui c\ numai din \sta folose[ti acum, [i s\ te duci `n baie s\ scrii pe oglind\: „Eu nu s`nt Trion, iar Trion nu este Adam“. – Ajunge, i-am retezat-o eu. Acum vorbe[ti ca taic\-meu. – }i-a trecut vreodat\ prin minte c\ tat\l t\u n-a gre[it chiar de tot? Ceva de genul: un ceas care s-a oprit tot arat\ ora exact\ de dou\ ori pe zi, `n]elegi? – Ia du-te dracului!

~n aceea[i clip\ s-a deschis u[a, [i `n prag a ap\rut Howard Shapiro. – Stai jos, mi-a zis el. Mi-am dat seama dup\ fa]a lui c\ lucrurile nu merseser\ cum trebuiau. – Ce-a spus prietenul t\u? am `ntrebat. – Amicul meu a fost transferat la Justi]ie, iar `nlocuitorul lui e un tip imposibil. – {i c`t de grav\ e situa]ia? – Omul mi-a spus: „{tii ceva, depune o cerere [i vedem noi ce se `nt`mpl\“. – {i ce s\ `n]eleg din asta? – C\ `]i recuno[ti vinov\]ia la audiere [i nu va afla nimeni. – Tot nu pricep. – Dac\ `i oferi un caz mare, e dispus s\-]i acorde un Cinci-K. Cinci-K reprezint\ litera pe care procurorul o comunic\ judec\torului pe care `l roag\ s\ se abat\ de la `ncadr\rile privind condamnarea. – Iar judec\torul trebuie s\ procedeze a[a cum vrea procurorul? – Bine`n]eles c\ nu. Pe de alt\ parte, nu ai nici o garan]ie c\ tic\losul \sta o s\-]i dea un Cinci-K. Sincer s\ fiu, n-am `ncredere `n el. – {i cum se define[te un „caz mare“? a `ntrebat Seth. – Vrea ca Adam s\ introduc\ un agent secret. – Agent secret? am exclamat eu. Asta e nebunie curat\! Wyatt nu va accepta asta nici `n ruptul capului. Nu vrea s\ discute dec`t cu mine. Doar nu e t`mpit. – Ce-ar fi s\ aib\ asupra lui un emi]\tor? a vrut Seth s\ [tie. Ar fi de acord? – Dar nu s`nt eu de acord cu asta, am intervenit. De fiecare dat\ c`nd ajung `n prezen]a lui Wyatt s`nt verificat la s`nge. Ar descoperi imediat aparatul. – Nu-i nimic, a zis Shapiro. Nici amicul de la Procuratur\ nu ar aproba o asemenea ac]iune. Omul nu se bag\ dec`t dac\ introduci un agent secret. – Nu vreau, am protestat. Wyatt nu ar accepta. {i ce garan]ii am c\ nu ajung la `nchisoare, chiar dac\ proced\m a[a?

404

JOSEPH FINDER

– Nici una, a recunoscut Shapiro. Nici un procuror federal nu-]i poate promite c\ judec\torul te va condamna cu suspendare. S-ar putea ca judec\torul s\ nu accepte. ~ns\, indiferent ce ai alege, `]i ofer\ [aptezeci [i dou\ de ore ca s\ te hot\r\[ti. – Altfel? – Altfel te las\ `n voia sor]ii. N-are s\-]i ofere acea regin\ pentru o zi dac\ nu joci dup\ cum `]i c`nt\ el. Ascult\ aici, oamenii n-au `ncredere `n tine. Nu s`nt convin[i c\ po]i rezolva totul singur. {i, trebuie s\ recuno[ti, cei de acolo procedeaz\ cum vor. – N-am nevoie de cele [aptezeci [i dou\ de ore, am spus, M-am decis. Nu joc dup\ cum vor ei. Shapiro m-a privit ciudat. – Prin urmare, vei continua s\ lucrezi pentru Wyatt. – Nu. Rezolv problema `n felul meu. Shapiro a z`mbit. – Cum? – Vreau s\ pun propriile condi]ii. – Cum asta? s-a mirat Shapiro. – S\ spunem c\ am dovezi concrete `mpotriva lui Wyatt. Dovezi clare, de net\g\duit, ale infrac]iunii. Le putem prezenta direct FBI-ului ca s\ ob]in o `n]elegere mai avantajoas\? – Teoretic, da. – Bun, am spus. Cred c\ o s\ m\ ocup singur de asta. Singurul care e `n stare s\ m\ scoat\ din situa]ia asta s`nt tot eu. Seth a mimat un z`mbet, a `ntins m`na [i [i-a l\sat-o pe um\rul meu. – Prin „eu“ s\ `n]eleg chiar „eu“ sau „noi“?

80
Am primit un e-mail de la Alana, care m\ anun]a c\ revenise, [ederea ei la Palo Alto se scurtase – nu-mi oferea explica]ii, dar eu [tiam de ce – [i ]inea s\ m\ vad\. I-am telefonat acas\ [i am discutat o vreme despre `nmorm`ntare, despre felul `n care m\ sim]eam [i altele de genul \sta. I-am spus c\ preferam s\ nu discut prea mult despre tata, iar ea m-a `ntrebat: – {tii c\ cei de la Resurse umane ]i-ar putea face necazuri mari? Am r\mas f\r\ suflare. – Serios? – Of, Doamne. Manualul de ordine interioar\ al companiei interzice `n mod expres rela]iile amoroase la locul de munc\. Comportamentul sexual necorespunz\tor la locul de munc\ aduce daune eficien]ei organizatorice din cauza influen]ei negative asupra participan]ilor [i a colaboratorilor. Am respirat u[urat. – Dar tu nu lucrezi `n acela[i departament cu mine. {i, `n orice caz, am avut senza]ia c\, din punct de vedere organizatoric, am fost eficien]i. Iar comportamentul nostru sexual a fost corespunz\tor. Am realizat integrarea pe orizontal\. Alana a r`s, iar eu am continuat: {tiu c\ nici unul din noi nu are timp, dar nu crezi c\ am deveni angaja]i mai buni ai companiei dac\ ne-am lua o noapte liber\? Adic\, s\ fugim din ora[. S\ ac]ion\m spontan. – Sun\ interesant, a zis ea. Da, cred c\ asta ar conduce la cre[terea productivit\]ii.

406

JOSEPH FINDER

PARANOIA

407

– Bun. Atunci o s\ fac o rezervare pentru o camer\ pe m`ine noapte. – Unde? – Vei vedea. – Hei, spune-mi unde! – Nici g`nd. Va fi o surpriz\. A[a cum `i place ne`nfricatului nostru [ef s\ spun\, uneori trebuie s\ te sui `n ma[in\. Alana m-a luat cu ma[ina ei, o Mazda Miata decapotabil\ albastr\, [i am ie[it din ora[, conform indica]iilor mele. C`t\ vreme am r\mas t\cu]i, m-au chinuit g`nduri legate de felul `n care urma s\ procedez. Depindeam de ea. Iat\ c\ ajunsesem s\ m\ folosesc de ea ca s\-mi salvez pielea. At`t de mult m\ tic\lo[isem. Drumul a durat trei sferturi de or\ pe o [osea cu o serie de semafoare `n dreptul unor centre comerciale identice, benzin\rii [i restaurante fast-food, apoi pe un drum `ngust [i foarte sinuos, ce str\b\tea o p\dure. La un moment dat, ea s-a `ntors c\tre mine, a observat v`n\taia de la ochi [i m-a `ntrebat: – Ce-ai p\]it, te-ai `nc\ierat cu cineva? – La baschet, am r\spuns. – Credeam c\ nu mai joci cu Chad. Am z`mbit [i n-am spus nimic. ~n cele din urm\, am ajuns la un han de ]ar\ mare, acoperit cu [indril\ alb\ [i av`nd obloanele vopsite `ntr-un verde-`nchis. Aerul era r\coros [i proasp\t [i se auzeau p\s\rele ciripind, f\r\ nici un zgomot de trafic. – Bravo, a zis ea, `n timp ce-[i scotea ochelarii. Frumos. Cred c\ e excelent aici. Am dat aprobator din cap. – Aici vii cu toate prietenele? – N-am mai c\lcat aici, am zis eu. Am citit despre el [i mi s-a p\rut locul ideal pentru a sc\pa de ora[. Mi-am petrecut bra]ul pe dup\ talia ei sub]ire [i am s\rutat-o. D\-mi voie s\-]i duc bagajele. – N-am dec`t o geant\. Nu-mi iau toat\ garderoba cu mine.

Am dus gen]ile de voiaj p`n\ la intrare. ~n\untru mirosea a lemn ars [i a sirop de ar]ar. Perechea care conducea acel han [i se ocupa de clien]i ne-a primit ca pe ni[te vechi prieteni. Camera noastr\ era foarte pl\cut\, av`nd cu adev\rat atmosfera unui han de ]ar\. Era mobilat\ cu un pat enorm, cu baldachin, velin]e ]esute [i perdele din creton. Patul era a[ezat cu fa]a c\tre [emineul vechi, din c\r\mid\, care se vedea c\ fusese folosit intens. Restul mobilierul era alc\tuit din obiecte de anticariat, parc\ abia ]in`ndu-se laolalt\, ceea ce-mi d\dea fiori. La picioarele patului trona un cuf\r de marinar. Baia era enorm\, cu o cad\ veche din font\ [i cu picioare curbate, exact `n mijlocul `nc\perii – ar\ta grozav, dar dac\ voiai s\ faci du[, trebuia s\ ]ii para `n m`n\ [i s\ te folose[ti de ea a[a cum procedezi c`nd speli c`inele, adic\ `ncerc`nd s\ nu strope[ti toat\ podeaua. Baia d\dea `ntr-o camer\ de zi, al\turat\ dormitorului, mobilat\ cu o birou din lemn de stejar [i cu un telefon a[ezat pe o mas\ cam nesigur\ pe picioare. Patul sc`r]`ia [i gemea, lucru pe care l-am aflat c`nd, dup\ plecarea hangiului, ne-am aruncat am`ndoi `n el. – Doamne, `]i imaginezi prin c`te a trecut patul \sta? am zis eu. – Ce perdele din creton... s-a mirat Alana. ~mi aduc aminte de casa bunicii. – Casa ei este la fel de mare ca hanul? A confirmat cu o mi[care din cap. – E pl\cut aici. Ai avut o idee grozav\, Adam. {i-a strecurat m`na sub c\ma[a mea, m-a m`ng`iat pe stomac, apoi palma ei a cobor`t. Ce spuneai despre integrarea pe orizontal\? C`nd am cobor`t la cin\, `n sufrageria comun\ un foc ardea vesel `n c\min. La alte mese erau vreo zece sau dou\sprezece perechi, majoritatea mai `n v`rst\ dec`t noi. Am comandat un vin ro[u [i scump de Bordeaux [i parc\ am auzit cuvintele lui Jock Goddard r\sun`ndu-mi `n minte: „~nainte te delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t Pauillac original“. Servirea mergea `ncet – se p\rea c\ exist\ doar un chelner pentru to]i cei din sufragerie, un individ de origine asiatic\, abia vorbind

408

JOSEPH FINDER

PARANOIA

409

englez\ – dar asta nu m-a deranjat. Am`ndoi ne sim]eam ferici]i [i destin[i, ca oricine dup\ o partid\ de sex. – Am observat c\ ]i-ai adus computerul, am zis. A r\mas `n portbagaj. Ea a sur`s oarecum ru[inat\. – Nu plec nic\ieri f\r\ el. – E[ti legat\ cu cordon ombilical de birou? am `ntrebat-o. Pager, telefon celular, e-mail, toate dup\ tine? – Tu nu faci la fel? – C`nd ai un singur [ef, chestia avantajoas\ e c\ mai po]i reduce din aparatura pe care o iei cu tine, am zis eu. – Da, e[ti norocos. Eu am de f\cut [ase rapoarte [i de ]inut leg\tura cu un grup de ingineri de-a dreptul arogan]i. Ca s\ nu mai vorbesc de un termen foarte presant. – Ce termen? A avut o ezitare, dar asta a ]inut doar o clip\. – Evenimentul are loc s\pt\m`na viitoare. – Livrezi un produs nou? A scuturat din cap. – E o prezentare – un anun] important [i o demonstra]ie cu un prototip func]ional al unui produs pe care `l cre\m. Te asigur, e o chestie deosebit\. Nu ]i-a spus Goddard despre el? – S-ar putea, [tiu eu? ~mi spune tot felul de lucruri. – Nu e ceva ce ai putea uita. ~n fine, `mi r\pe[te mai tot timpul. M\ sec\tuie[te. Zi [i noapte. – Ei, nici chiar a[a, am spus eu. Tot ]i-ai g\sit timp pentru dou\ `nt`lniri cu mine, iar noaptea asta ]i-ai luat liber. – {i-o s\ pl\tesc pentru asta lucr`nd m`ine [i duminic\. Chelnerul suprasolicitat a ap\rut, `n cele din urm\, cu o sticl\ de vin alb. L-am f\cut atent c\ gre[ise, iar el s-a scuzat umil, dup\ care ne-a adus ce comandasem. – De ce n-ai vrut s\ vorbe[ti cu mine la petrecerea lui Goddard? am `ntrebat-o. M-a privit uimit\, cu ochi mari de un albastru ca safirul.

– Am vorbit serios despre manualul scos de cei de la Resurse umane, `n]elegi? Rela]iile amoroase la locul de munc\ s`nt descurajate, de aceea trebuie s\ p\str\m discre]ia. Lumea vorbe[te. Oamenilor le place s\ b`rfeasc\, s\ [tie cine cu care. Iar apoi, dac\ se `nt`mpl\ ceva... – O desp\r]ire sau cine [tie ce... – Indiferent. Atunci e jenant pentru to]i. Conversa]ia `ncepuse s\ alunece `ntr-o direc]ie care nu `mi convenea. Am `ncercat s\ o readuc pe f\ga[ul dorit de mine. – Deci nu cred c\ te pot vizita `ntr-o zi la locul de munc\. S\ apar la etajul cinci cu un buchet de crini. – }i-am mai spus, nici n-ai putea intra. – Credeam c\ ecusonul `mi permite accesul `n toat\ cl\direa. – Poate `n rest, dar nu la etajul cinci. – Adic\, tu po]i veni la etajul directorilor, dar eu nu am dreptul s\ intru la tine? A ridicat din umeri. – Ai ecusonul la tine? – M-au instruit s\ nu m\ duc nici la baie f\r\ el. L-a scos din po[etu]a neagr\ [i mi l-a ar\tat. Era legat de un inel pe care se aflau o serie de chei. ~n joac\, i l-am prins `ntre degete. – Nu arat\ la fel de r\u ca pozele din pa[apoarte, dar n-a[ prezenta-o la o agen]ie de modeling, am spus eu. Apoi am examinat ecusonul. Avea acelea[i inscrip]ii ca al meu, holograma tridimensional\ Trion care `[i schimba culoarea `n func]ie de unghiul sub care c\dea lumina, aceea[i culoare neagr\ drept fundal, peste care era imprimat de mai multe ori TRION SYSTEMS. Diferen]a esen]ial\ era c\ ecusonul ei avea o dung\ ro[u cu alb pe fa]\. – }i-l ar\t pe-al meu dac\ mi-l ar\]i [i tu, a spus ea. Am scos ecusonul meu din buzunar [i i l-am dat. Se deosebeau datorit\ cipurilor folosite. Acestea cuprindeau informa]ii codificate care puteau deschide o u[\ sau nu. Al ei, pe l`ng\ intr\rile principale, garaj [i a[a mai departe, permitea accesul la etajul cinci.

410

JOSEPH FINDER

PARANOIA

411

– Aici ar\]i ca un iepura[ speriat, a constatat ea [i a chicotit. – Cred c\ a[a m-am sim]it `n prima zi. – Nu [tiam c\ numerele angaja]ilor s`nt at`t de mari. Dunga ro[ie cu alb de pe cartela ei trebuie s\ fie pentru identificarea vizual\ imediat\. Asta `nsemna c\ mai exista un punct de control, `n afara celui care citea cartelele. Pesemne c\ exista o persoan\ care-i verifica astfel pe cei care intrau. Asta `ngreuna situa]ia. – Cred c\ ai mari b\t\i de cap c`nd te duci la mas\ sau la sala de gimnastic\, am zis eu. A ridicat din umeri, nep\s\toare. – Nu-i chiar at`t de r\u. Ajung s\ te cunoasc\. „Adev\rat, am g`ndit. Asta e problema. Nu po]i trece de u[\ dec`t dac\ cipul din cartel\ este codificat corect, iar dup\ ce p\trunzi pe etaj, trebuie s\ treci prin fa]a unui paznic, iar acesta te recunoa[te dup\ fa]\.“ – Bine m\car c\ nu te silesc s\ treci prin chestia aceea biometric\, am spus eu. Noi a trebuit s\ proced\m a[a la Wyatt. ~n]elegi, nu – chestia aceea care scaneaz\ amprentele. Un amic de-al meu de la Intel trebuia s\ treac\ prin aparatul de scanat retina [i, dintr-o dat\, i-au trebuit ochelari. Asta era o minciun\ neru[inat\, dar a[a i-am atras aten]ia. S-a uitat la mine cu un sur`s curios, nefiind sigur\ dac\ glumeam. – Am glumit `n leg\tur\ cu ochelarii, dar el era convins c\ scan\rile acelea repetate `i vor afecta ochii. – Da, exist\ o zon\ intern\, unde treci prin scanere biometrice, dar acolo intr\ doar inginerii. Cei care lucreaz\ la prototip. Eu trec doar prin fa]a lui Barney sau a lui Chet, s\rmanii paznici care trebuie s\ stea `n ghereta aceea micu]\. – Situa]ia nu poate fi la fel de ilar\ ca la Wyatt, `n etapele de `nceput ale proiectului Lucid, am zis eu. Te puneau s\ faci un `ntreg ritual de schimb al ecusonului; trebuia s\ predai cartela de identificare paznicului, iar el `]i d\dea un al doilea ecuson, pe care s\-l por]i pe etaj. Vorbeam prostii, repet`nd ca un papagal ceea ce `mi povestise Meacham. Dar s\ presupunem c\-]i dai seama c\ ai uitat

farurile ma[inii aprinse, sau ai l\sat ceva `n portbagaj, sau vrei s\ dai o fug\ p`n\ la cafenea ca s\-]i cumperi ceva de ron]\it... Alana a cl\tinat absent\ din cap [i a pufnit u[or. ~[i pierduse orice interes fa]\ de complica]iile sistemului de ecusoane de acces la locul de munc\. Eu voiam s\ mai scot ceva informa]ii de la ea – adic\, trebuia s\-]i la[i cartela de identificare la paznic sau doar i-o ar\tai? Dac\ i-o predai, riscul era mai mare ca acesta s\ depisteze falsul. Sau verificarea nu era at`t de strict\ noaptea? Sau diminea]a, devreme? – Hei, a spus ea, nici nu te-ai atins de vin. Nu-]i place? Mi-am muiat c`teva degete `n pahar. – E delicios, am zis eu. Acel gest de nep\sare prosteasc\ [i juvenil\ a f\cut-o s\ r`d\, tare [i `n hohote, iar ochii i s-au `ngustat, devenind aproape dou\ linii. ~n acel moment, unele femei – adic\, majoritatea femeilor – ar fi cerut s\ se fac\ nota de plat\. Nu era cazul Alanei. M\ acceptase a[a cum eram.

PARANOIA

413

81
Dup\ cin\, am`ndoi ne-am sim]it ghiftui]i [i destul de nesiguri pe picioare dup\ ce b\usem prea mult vin. De fapt, Alana p\rea mai ame]it\ dec`t mine. S-a pr\bu[it pe spate `n patul sc`r]`itor, l\s`ndu-[i bra]ele `ntinse `n l\turi de parc\ ar fi vrut s\ `mbr\]i[eze `ntreaga `nc\pere, hanul, noaptea [i orice altceva. Sosise momentul s\ o urmez `n pat. Dar nu puteam, cel pu]in nu deocamdat\. – Hei, vrei s\-]i aduc laptopul din ma[in\? A gemut. – Uf, nu trebuia s\-mi aduci aminte. {i-a[a ai vorbit prea mult despre munc\. – De ce nu recuno[ti c\ [i tu e[ti `mp\timit\ dup\ munc\, [i gata? Am mimat vocea ei c`t de bine am putut: Bun\, m\ numesc Alana [i nu [tiu dec`t s\ muncesc. Bun\, Alana! A cl\tinat din cap [i a privit spre tavan. – Primul pas e s\ recuno[ti c\ nu te po]i `nfr`na de la munc\. ~n orice caz, [i eu am uitat ceva `n ma[in\, a[a c\ oricum trebuie s\ cobor. Am `ntins m`na. Cheile, te rog. S-a a[ezat [i mai comod, p\r`nd c\ se simte prea bine ca s\ fac\ vreun efort. – Mda. Bine, uite, a zis ea cu jum\tate de gur\. Mul]umesc. S-a rostogolit p`n\ a ajuns s\ se aplece pu]in peste marginea patului, a scos cheile ma[inii din po[et\ [i mi le-a `nm`nat cu un gest teatral. S\ te `ntorci repede, ai `n]eles?

Parcarea era pustie [i cufundat\ `n bezn\. Am privit spre hanul aflat la vreo treizeci de metri [i m-am asigurat c\ ferestrele camerei noastre nu d\deau spre zona de parcare. A[adar, nu m\ putea vedea. Am deschis portbagajul ma[ini [i am g\sit geanta cu computerul, un fel de hus\ din nailon cenu[iu, care avea o moliciune de mohair. Eu `mi l\sasem un mic rucsac `n ma[in\. Altceva care s\ prezinte interes nu am g\sit `n\untru. Am pus geanta cu laptopul [i rucsacul pe um\r [i m-am urcat `n ma[in\. Am mai privit o dat\ c\tre han. Nu se apropia nimeni. Cu toate astea, nu am aprins plafoniera [i mi-am obi[nuit ochii cu `ntunericul. ~n acel fel, atr\geam mai pu]in aten]ia. M\ sim]eam ca un nemernic, dar trebuia s\ fiu realist `n leg\tur\ cu situa]ia mea. Chiar nu aveam de ales. Ea reprezenta cea mai bun\ cale de acces la AURORA, de aceea trebuia s\ procedez astfel. Rapid, am tras fermoarul gen]ii, am scos laptopul [i l-am pornit. Interiorul ma[inii s-a luminat slab `n p`lp`irea alb\struie a ecranului. C`t am a[teptat s\ se `ncarce, am desf\cut rucsacul [i am extras trusa de prim ajutor, aflat\ `ntr-o cutie din plastic albastru. ~n\untru, `n loc de bandaje [i alte asemenea lucruri, se g\seau c`teva cutii din plastic. Fiecare con]inea cear\ de modelaj. ~n lumina alb\struie, am examinat cheile de pe inel. C`teva dintre ele p\reau promi]\toare. Poate vreuna dintre ele se potrivea la dulapurile `n care se p\strau dosarele proiectului AURORA. Una dup\ alta, le-am ap\sat pe c`te o bucat\ de cear\. Exersasem procedura cu unul dintre oamenii lui Meacham, iar acum m\ bucuram c\ o f\cusem; `mi luase ceva timp p`n\ s\ devin `ndem`natic. Pe ecran a ap\rut fereastra care `mi cerea parola de acces. Drace. Nu toat\ lumea `[i proteja laptopul cu parole. Dar, `n fine: cel pu]in nu aveam s\-mi pierd timpul degeaba. Am scos din rucsac un lector pcProx miniatural pe care mi-l d\duse Meacham [i l-am conectat la minicomputerul meu. Am ap\sat butonul de pornire, apoi am trecut ecusonul Alanei peste ecran. Micul meu dispozitiv a citit datele de pe cartela Alanei [i le-a stocat pe minicomputer.

414

JOSEPH FINDER

PARANOIA

415

Poate era mai bine c\ `[i parolase laptopul. Nu puteam z\bovi prea mult `n parcare f\r\ s\-i trezesc suspiciuni. ~nainte de a `nchide computerul ei, doar din distrac]ie, am tastat c`teva din posibilele parole – data ei de na[tere, pe care o re]inusem; apoi primele [ase cifre ale num\rul ei de angajat. Nici un rezultat. Am tastat ALANA, iar fereastra pentru parol\ a disp\rut imediat, permi]`ndu-mi accesul. Of, Doamne, ce u[or fusese. Reu[isem. Isuse. Iar acum? C`t timp mai puteam `nt`rzia f\r\ a risca? Dar cum puteam l\sa s\-mi scape o asemenea ocazie? Probabil c\ nu aveam s\ mai am o astfel de [ans\. Alana era o persoan\ foarte metodic\. Con]inutul computerului era organizat `ntr-o ierarhie clar\ [i logic\. Un director se numea AURORA. Totul se afla acolo. Ei, poate c\ nu chiar tot, dar reprezenta o min\ de aur de specifica]ii tehnice privind cipul optic, rapoarte de marketing, copii ale unor e-mailuri transmise [i primite, planific\ri de discu]ii, liste de personal cu coduri de acces, p`n\ [i planuri ale etajului... Erau at`t de multe, `nc`t p`n\ [i lectura titlurilor mi-ar fi r\pit foarte mult\ vreme. Din fericire, laptopul avea CD-writer, iar eu aveam la mine CD-uri ne`nregistrate. Am `n[f\cat unul [i l-am introdus `n computer. Chiar [i `n cazul unui laptop extrem de rapid ca al ei, tot a durat cinci minute p`n\ s\ se `nregistreze toate fi[ierele acelea. At`t de multe erau. – Unde-ai stat at`t? m-a `ntrebat ea botoas\ c`nd m-am `ntors. Se b\gase sub p\tur\, dar s`nii dezgoli]i r\m\seser\ pu]in la vedere [i ea p\rea pe jum\tate adormit\. Din CD-playerul pe care [i-l adusese se auzea `n surdin\ o balad\ a lui Stevie Wonder – Love’s in Need of Love Today. – Nu am g\sit din prima cheia de la portbagaj. – Un tip priceput la ma[ini ca tine? Am crezut c\ te-ai `mbarcat [i ai [ters-o, abandon`ndu-m\ aici. – Chiar a[a de prost m\ crezi? – Aparen]ele pot fi `n[el\toare, a zis ea. Hai `n pat!

– Nu mi-a[ fi `nchipuit c\-]i place at`t Stevie Wonder. Chiar n-a[ fi b\nuit a[a ceva, mai ales av`nd `n vedere colec]ia ei de c`nt\re]e sup\rate. – ~nc\ nu m\ cuno[ti cu adev\rat, m-a pus ea la punct. – A[a e, dar mai p\suie[te-m\, am spus eu. „{tiu totul despre tine, am g`ndit, [i totu[i nu cunosc mare lucru. Nu s`nt singurul care p\streaz\ secrete.“ Am a[ezat laptopul pe biroul din stejar din apropierea b\ii. – Gata, am spus, revenind `n dormitor, dezbr\c`ndu-m\ din mers. ~n cazul `n care-]i vine vreo inspira]ie subit\, vreo idee nemaipomenit\ peste noapte. Gol, m-am apropiat de pat. Femeia aceea frumoas\ m\ a[tepta `n pat, juc`nd rolul seduc\toarei, c`nd, `n realitate, eu eram seduc\torul. Nu avea cum s\ [tie ce rol jucam [i am sim]it un val de ru[ine, amestecat, `n mod ciudat, cu o und\ de pasiune. – Hai odat\, a zis ea cu o [oapt\ `nc\rcat\ de dramatism [i urm\rindu-m\ atent. Tocmai mi-a venit o idee. Ne-am trezit am`ndoi dup\ ora opt, neobi[nuit de t`rziu pentru ni[te sclavi ai muncii ca noi supermotiva]i – [i am mai r\mas `n pat o vreme, dup\ care am f\cut du[ [i am cobor`t s\ lu\m un mic dejun ca la ]ar\. Am `ndoieli serioase c\ oamenii de la ]ar\ chiar m\n`nc\ `n halul acela, pentru c\ ar ajunge s\ c`nt\reasc\ dou\ sute de kilograme: felioare de [unc\ (numai la dejunul ]\r\nesc [unca se ofer\ „felioare“), mormane de fulgi de gr`u, brio[e cu afine abia scoase din cuptor, ou\, frig\nele, cafea cu fri[c\ adev\rat\... Alana a m`ncat cu poft\, ceea ce m-a surprins, av`nd `n vedere c\ era at`t de supl\. M-am delectat urm\rind-o cum m\n`nc\ at`t de zdrav\n. Era o femeie cu apetit s\n\tos, lucru care m\ `nc`nta. Ne-am `ntors `n camer\, unde am f\cut dragoste, dup\ care am stat de vorb\. Mi-am impus s\ nu `ncep vreo discu]ie despre proceduri de securitate sau ecusoane. Ea a vrut s\ afle despre moartea [i `nmorm`ntarea tatei [i, de[i subiectul m\ deprima, i-am povestit c`te ceva. ~n jur de unsprezece, am plecat cu mare regret, [i a[a s-a `ncheiat `nt`lnirea noastr\.

416

JOSEPH FINDER

Cred c\ am`ndoi am fi vrut s\ mai dureze, dar trebuia s\ ajungem [i pe la cuiburile proprii o vreme, s\ ne termin\m lucr\rile, s\ mai [i trudim dup\ acea noapte `nc`nt\toare petrecut\ departe de masa de lucru. ~n timp ce rulam pe drumul de ]ar\, pres\rat de copaci sc\lda]i `n lumin\, m-am trezit g`ndindu-m\ c\ tocmai petrecusem o noapte `mpreun\ cu cea mai frumoas\, mai amuzant\ [i mai sexy femeie pe care o `nt`lnisem vreodat\. Doamne, ce se `nt`mpla cu mine?

82
La amiaz\, imediat ce am ajuns `n apartamentul meu, l-am sunat pe Seth. – O s\ mai am nevoie de bani, m-a anun]at el. ~i d\dusem deja c`teva mii de dolari din contul alimentat de Wyatt sau indiferent de unde proveneau acei bani. Am fost uimit c\ `i terminase pe cei dinainte. – N-am vrut s\-mi bat joc [i s\ iau chestii ieftine, a spus el. Am cump\rat numai echipamente profesionale. – B\nuiam c\ a[a vei face, am zis eu. Chiar dac\ s`nt de unic\ folosin]\. – Vrei s\ cump\r [i uniforme? – Da. – Dar cu ecusoanele cum rezolvi? – Rezolv eu [i problema asta. – {i n-ai emo]ii? Am ezitat o clip\, apoi m-am g`ndit s\-i tr`ntesc o minciun\ ca s\-l `ncurajez, dar n-am reu[it. – {i `nc\ cum, am spus. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc ce se putea `nt`mpla dac\ lucrurile luau o turnur\ ur`t\. O zon\ important\ din creierul meu era cotropit\ treptat de `ngrijorare c`nd reanalizam planul pe care `l concepusem dup\ discu]ia cu [eful lui Seth. {i totu[i, exista `nc\ un col]i[or din mintea mea care voia s\ evadeze `ntr-o himer\. Doream s\ r\m`n cu g`ndul la Alana. M-am

418

JOSEPH FINDER

PARANOIA

419

g`ndit la ironia situa]iei – la modul cum acel plan deliberat de a o seduce m\ `mpinsese pe un drum surprinz\tor, f\c`ndu-m\ s\ m\ simt recompensat pe nedrept pentru tr\darea mea. Tr\iam st\ri contradictorii, sim]indu-m\ pe de o parte josnic, chiar vinovat, pentru felul `n care procedasem [i, pe de alt\ parte, cople[it de devotament fa]\ de ea, un sentiment pe care sigur nu-l mai `ncercasem p`n\ atunci. ~n minte `mi veneau o sumedenie de am\nunte: cum se sp\la pe din]i, lu`nd ap\ de la robinet `n c\u[ul palmei, `n loc s\ foloseasc\ un pahar; ad`ncitura plin\ de gra]ie de pe spate, acolo unde `ncepea curbura fundului, modul apetisant `n care se ruja... ~mi aminteam glasul ei catifelat, r`sul dezl\n]uit, sim]ul umorului, dr\g\l\[enia ei... Toate m\ f\ceau s\ m\ g`ndesc – iar acesta era aspectul cel mai straniu – la viitorul nostru `mpreun\, o idee care de obicei `l `nsp\im`nt\ pe oricare b\rbat care nu a trecut de treizeci de ani, dar care, `ntr-un fel, pe mine nu m\ speria deloc. Nu voiam s\ o pierd pe femeia asta. M\ sim]eam de parc\ a[ fi oprit la un magazin ne`nsemnat ca s\-mi cump\r un bax de bere [i un bilet la loterie [i c`[tigasem premiul cel mare. {i, de aceea, nu doream cu nici un chip ca ea s\ afle ce eram de fapt. Asta m\ `ngrozea. Acel g`nd sumbru, `ngrozitor ap\rea mereu la suprafa]\, `ntrerup`ndu-mi fanteziile ridicole, ca un Hopa-Mitic\, juc\rioara aceea cu fundul rotunjit [i greu, care se ridic\ imediat ce o apleci `ntr-o parte. ~n filmul color din imagina]ia mea se strecura o imagine m`njit\, neclar\, `n alb [i negru – un cadru re]inut de camera de supraveghere: eu, st`nd `n ma[in\ `n parcarea `ntunecat\, desc\rc`nd con]inutul laptopului ei pe un CD, pres`nd cheile ei pe cear\, copiindu-i ecusonul. Dup\ aceea m\ vedeam azv`rlind c`t colo acel Hopa-Mitic\, imagin`ndu-m\ `n ziua nun]ii noastre [i pe Alana p\[ind pe culoarul dintre b\nci, splendid\ [i proasp\t\, `nso]it\ de tat\l ei, un b\rbat cu p\r argintiu [i cu un chip impun\tor, `mbr\cat cu un costum deschis la culoare.

Ceremonia era oficiat\ de Jock Goddard ca judec\tor de pace. Apoi, membrii familiei Alanei, mama sem\n`nd cu Diane Keaton din Tat\l miresei, sora ei atr\g\toare, de[i nu la fel de frumoas\, [i to]i sim]indu-se emo]iona]i – dar asta doar `n imagina]ia mea, s\ nu uit\m – de faptul c\ se m\rit\ cu mine. Prima noastr\ cas\, una adev\rat\, nu un apartament, ca decupat\ dintr-un ora[ vechi [i `nverzit din Vestul Mijlociu; `mi imaginam casa mare `n care locuie[te familia lui Steve Martin din Tat\l miresei. La o adic\, am`ndoi s`ntem boga]i, directori de corpora]ie. Undeva `n fundal, Nina Simone c`nta Familia care locuie[te pe deal. Eu o trec pe Alana f\r\ nici un efort peste prag, iar ea r`de de mine pentru c\ am devenit un sclav al cli[eelor, iar apoi facem dragoste `n fiecare `nc\pere, ca pentru a inaugura casa, chiar [i baia [i dulapul de rufe. ~nchiriem filme [i le urm\rim din pat, m`nc`nd cu be]i[oare m`ncare chinezeasc\ la pachet [i, din c`nd `n c`nd, o privesc pe furi[ [i nu-mi vine s\ cred c\ s`nt c\s\torit cu acea femeie incredibil\. Brutele lui Meacham mi-au `napoiat computerele, asta spre norocul meu, pentru c\ aveam nevoie de ele. Am introdus `n computer CD-ul cu tot ce con]inea laptopul Alanei. Am g\sit `n special e-mailuri privind uria[ul poten]ial de marketing al AUROREI. Privind [ansele Trion de a de]ine `ntregul „spa]iu“, dup\ cum se exprim\ cei din marketing. Progresul ne`nchipuit al puterii de calcul pe care `l promite produsul, apoi felul `n care cipul AURORA va schimba lumea. Unul dintre documentele ceva mai interesante era planificarea demonstra]iei publice a produsului. Urma s\ aib\ loc miercuri, adic\ peste patru zile, la Centrul pentru Vizitatori de la sediul Trion, o sal\ foarte modern\, de dimensiuni gigantice. Cu o zi `nainte aveau s\ se transmit\ mesaje electronice de lansare, faxuri [i telefoane c\tre toate mijloacele de informare. Evident, prezentarea trebuia s\ devin\ un eveniment public de importan]\ imens\. Am tip\rit acel program. Pe mine m\ interesau, mai mult dec`t orice, planul etajului [i procedurile de securitate aplicate `n cazul membrilor echipei AURORA.

420

JOSEPH FINDER

PARANOIA

421

Apoi am deschis unul dintre sertarele dulapului din buc\t\rie. ~ntr-un sac de gunoi `mpachetasem c`teva obiecte pe care le p\strasem `n pungi care se puteau `nchide etan[. ~ntr-una se g\sea CD-ul cu Ani DiFranco pe care `l l\sasem la vedere `n apartament, sper`nd c\ va pune m`na pe el, ceea ce se [i `nt`mplase. ~n cealalt\ aveam paharul de vin folosit de ea. Meacham `mi d\duse o trus\ de amprentare, cuprinz`nd mici fiole cu pudr\ de recoltare a amprentelor latente, o band\ de ridicare a amprentelor [i o pensul\ din fibr\ de sticl\. Am luat amprentele de pe CD [i pahar cu ajutorul unei pudre negre de grafit. De departe, cea mai bun\ amprent\ s-a dovedit cea de pe CD. Am recoltat-o pe o f`[ie de band\ [i am pus-o `ntr-o cutie steril\ din plastic. Apoi i-am scris un e-mail lui Nick Wyatt. Adresat, fire[te, lui „Arthur“:
Luni sear\/mar]i diminea]\ termin misiunea [i ob]in mostrele. Mar]i diminea]a le predau la ora [i locul precizat de tine. Dup\ `ncheierea sarcinii, vom `ntrerupe orice leg\tur\.

Am ]inut s\ transmit tonul potrivit de nemul]umire. Nu voiam ca el s\ aib\ vreo b\nuial\. Dar la `nt`lnire avea s\ vin\ chiar Wyatt `n persoan\? Cred c\ asta era marea `ntrebare r\mas\ nel\murit\. Nu era esen]ial s\ apar\ chiar Wyatt, de[i a[ fi dorit s\ se `nt`mple a[a. Nu-l puteam obliga s\ vin\. De fapt, probabil c\ insisten]a mea l-ar fi f\cut s\ evite `nt`lnirea cu mine. Dar deja `l cuno[team destul de bine din punct de vedere psihologic [i eram aproape sigur c\ nu va avea `ncredere `n altcineva. Ca s\ vezi, eu aveam s\ dau lui Nick Wyatt ceea ce dorea. Adic\ prototipul cipului AURORA, pe care urma s\-l fur, cu ajutorul lui Seth, de la etajul cinci al Aripii D. Trebuia s\-i predau exemplarul autentic, adev\ratul prototip AURORA. Din multe motive, acesta nu putea fi falsificat. Fiind inginer, Wyatt [i-ar da imediat seama dac\ era real sau era un fals.

~ns\ `n primul r`nd, a[a cum aflasem din e-mailurile lui Camilletti [i din fi[ierele Alanei, din motive de securitate, prototipul fusese marcat cu un semn de identificare microimprimat, cuprinz`nd num\rul de serie [i emblema Trion, imprimate cu ajutorul laserului [i vizibile doar la microscop. Tocmai de aceea doream s\ intre `n posesia cipului furat. A celui autentic. Pentru c\ `n momentul `n care Wyatt – sau Meacham, dac\ se `nt`mpla a[a – prelua cipul [terpelit, `l aveam la m`n\. Urma s\ `n[tiin]ez FBI-ul cu mult timp `nainte pentru a se realiza coordonarea ac]iunii cu o echip\ de interven]ie SWAT, dar nu le comunicam numele persoanei, locul sau alte elemente dec`t `n ultima clip\. Trebuia s\ am control total asupra acelei ac]iuni. Howard Shapiro, [eful lui Seth, telefonase `n numele meu. – Nici nu te g`ndi s\ mai tratezi cu [eful de birou de la Procuratura SUA, mi-a zis el. Pentru ceva at`t de delicat, omul trebuie s\ cear\ aprobare de la Washington, iar asta va dura o ve[nicie. Las-o balt\. Ne adres\m direct FBI-ului – ei s`nt cei care fac jocurile la acest nivel. F\r\ s\ dea nici un nume, el a `ncheiat un t`rg cu cei de la FBI. Dac\ totul mergea strun\, iar eu li-l ofeream pe tav\ pe Nick Wyatt, ob]ineam eliberarea condi]ionat\, nimic altceva. ~n fine, aveam s\-l predau pe Wyatt. Dar totul trebuia s\ se desf\[oare cum pl\nuisem eu.

PARANOIA

423

83
Luni, am `nceput treaba `nc\ de diminea]\, `ntreb`ndu-m\ dac\ aceea avea s\ fie ultima mea zi la Trion. Sigur, dac\ totul mergea bine, urma s\ semene cu oricare alt\ zi, ca o treapt\ obi[nuit\ dintr-o carier\ `ndelungat\ [i reu[it\. Erau `ns\ [anse reduse ca totul s\ ias\ perfect `n planul acela incredibil de complicat [i [tiam bine asta. Duminic\, folosind datele extrase de pe ecusonul de identificare al Alanei [i un echipament denumit ProxProgrammer, pe care mi-l d\duse Meacham, reu[isem s\ realizez c`teva copii dup\ ecusonul ei de proximitate. De asemenea, `ntre fi[ierele ei g\sisem un plan al etajului cinci din Aripa D. Aproape jum\tate din suprafa]\ era ha[urat\ [i denumit\ „Zona Secret\ C“. ~n acea zon\ se testa prototipul. Din p\cate, nu [tiam ce se afla `n zona protejat\ [i unde anume se p\stra prototipul. Odat\ intrat, trebuia s\-l g\sesc intuitiv. M-am dus p`n\ la apartamentul tatei ca s\-mi iau m\nu[i de lucru rezistente – cele pe care le folosisem pe vremea c`nd lucram `mpreun\ cu Seth ca sp\l\tor de geamuri. Sperasem s\-l g\sesc [i pe Antwoine, dar probabil c\ ie[ise undeva. C`t am stat acolo am avut un sentiment ciudat, ca [i cum a[ fi fost urm\rit, dar am alungat ideea socotind c\ era vorba de o stare de nelini[te normal\. ~n restul zilei de duminic\, m\ documentasem pe site-ul Trion. Era uimitor c`te informa]ii st\teau la dispozi]ia angaja]ilor companiei –

`ncep`nd cu planuri de etaj, p`n\ la procedurile privitoare la confec]ionarea ecusoanelor [i chiar inventarul instala]iilor de securitate instalate la etajul cinci al Aripii D. De la Meacham procurasem [i frecven]a radio a aparatelor de emisie-recep]ie folosite de paznici. Nu [tiam chiar tot ce trebuia despre procedurile de securitate – departe de a[a ceva –, dar am aflat c`teva lucruri esen]iale. A[a am avut confirmarea celor spuse de Alana la masa luat\ la hanul de ]ar\. Existau doar dou\ c\i de acces la etajul cinci, ambele cu paznici. Ca s\ treci de primul grup de u[i trebuia s\-]i prezin]i ecusonul `n fa]a unui cititor de cartele, dar apoi erai v\zut de un paznic a[ezat dincolo de un geam blindat, care compara numele [i fotografia cu ceea ce `i ap\rea pe ecran, dup\ care `]i deschidea u[a spre etaj. Nici m\car a[a nu te aflai aproape de Zona Secret\ C. Aveai de mers pe ni[te coridoare dotate cu camere de televiziune cu circuit `nchis, dup\ aceea p\trundeai `n alt\ zon\ `nzestrat\ nu numai cu camere cu circuit `nchis, ci [i cu detectoare de prezen]\, apoi ajungeai la intrarea `n zona protejat\. Aici nu erau paznici, dar, ca s\ deschizi u[a, trebuia s\ activezi un senzor biometric. A[adar, accesul la prototipul AURORA se dovedea grotesc de dificil, dac\ nu chiar imposibil. Probabil c\ nu puteam trece nici de primul punct de intrare, cel cu paznic. Evident, nu puteam folosi cartela Alanei – nimeni nu m-ar fi confundat cu ea. Cu toate astea, cartela ei mi-ar fi fost util\ dup\ ce a[ fi p\truns la etajul cinci. Senzorul biometric era [i mai [i. Trion se situa pe o pozi]ie de frunte `n ceea ce privea mai toate tehnologiile avansate, iar recunoa[terea dup\ datele biometrice – scanere de amprente, cititoare palmare, identificare automat\ a geometriei faciale, identificarea vocii, scanarea irisului [i a retinei – erau cu un pas `nainte `n domeniul produselor destinate asigur\rii securit\]ii. Toate au puncte forte [i slabe, dar scanerele de amprente s`nt `n general considerate drept cele mai bune – sigure, simple [i u[or de instalat, dovedind un procentaj sc\zut de identific\ri eronate. Un scaner de identificare a amprentelor digitale era montat pe peretele din fa]a Zonei Secrete C.

424

JOSEPH FINDER

PARANOIA

425

Dup\-amiaz\ t`rziu, i-am dat un telefon de pe mobil directorului adjunct al centrului de comand\ pe probleme de securitate pentru Aripa D. – Salut, George, am `nceput eu. S`nt Ken Romero de la Proiectare [i opera]iuni re]ele, de la grupul de instal\ri. Numele Ken Romero era real, apar]in`nd unui director. Asta `n caz c\ George se hot\ra s\ fac\ o verificare. – Cu ce te pot ajuta? m-a `ntrebat omul, pe un ton de parc\ tocmai ar fi descoperit o balig\ `n cutia de Cracker Jack1. – Am sunat. Bob m-a rugat s\ v\ anun] c\ urmeaz\ s\ refacem un traseu al unui cablu cu fibr\ optic\ [i s\ introducem o modernizare, m`ine diminea]\, foarte devreme. – ~h`. (Asta `n loc de: „{i de ce-mi spui mie?“) – Nu [tiu ce le-a venit s\ pun\ cablu optic de cincizeci de microni optimizat cu laser sau server Ultra Dense Blade, dar de, nu pl\tesc eu, `n]elegi? Probabil c\ au acolo ni[te aplica]ii de band\ larg\, [i atunci... – {i eu ce trebuie s\ fac, domnule...? – Romero. ~n fine, cred c\ oamenii de la etajul cinci nu vor s\ fie deranja]i `n timpul lucrului, de aceea au cerut ca treaba s\ se fac\ `n primele ore ale dimine]ii. Nu-i mare chestie, dar voiam s\ v\ ]inem la curent [i pe voi, pentru c\ lucrarea presupune oprirea detectoarelor de proximitate [i prezen]\ [i nu numai, undeva `ntre patru [i [ase diminea]\. Adjunctul [efului securit\]ii a r\suflat aproape u[urat c\ el nu trebuia s\ fac\ nimic. – Te referi la tot etajul cinci? Nu pot opri toate detectoarele de acolo f\r\... – Nu, nu-nu, am zis eu. }in`nd seama c`t de des fac pauze pentru cafea, cred c\ oamenii mei abia dac\ vor reu[i s\ termine dou\ sau trei tablouri de conexiuni. Nu, m\ refeream la zonele, stai s\ v\d, zonele 22 A [i B, bine? Exact sec]iunile interne. ~n orice caz, becurile de pe panourile voastre de avertizare o s\ se aprind\
1

ca ni[te brazi de Cr\ciun, f\c`ndu-i pe paznici s\ se agite ca nebunii, de aceea voiam s\ te anun]... George a oftat lung. – A, dac\-i vorba doar de 22 A [i B, cred c\ pot dezactiva alarmele acelea... – Cum e mai bine. Sper c\ `n]elegi, n-am vrea s\ speriem paznicii degeaba. – ~]i las la dispozi]ie trei ore, sper c\ rezolvi `n timpul \sta. – N-avem nevoie de trei ore, dar e preferabil s\ ne asigur\m dec`t s\ ias\ cu scandal, `n]elegi? Bine, `]i mul]umesc pentru ajutor.

Batoane crocante din porumb, melas\ [i alune (n.tr.)

PARANOIA

427

84
~n jur de [apte seara, ca de obicei, am p\r\sit cl\direa Trion [i m-am dus acas\. Am dormit aproape ne`ntors. Pu]in `nainte de patru diminea]a, m-am `ntors [i am parcat pe strad\, nu `n garajul Trion, ca s\ nu existe dovada revenirii mele `n cl\dire. Zece minute mai t`rziu, o camionet\ pe care scria: „J.J. Rankenberg & Co – Unelte, echipamente [i produse chimice profesionale pentru cur\]at ferestre, `nfiin]at\ `n 1963“ a oprit `n apropiere. La volan era Seth, `mbr\cat cu o uniform\ albastr\ care avea `nscris „J.J. Rankenberg“ pe buzunarul st`ng. – Cum merge, viteazule? m-a luat el. – Chiar J.J. ]i-a dat camioneta? – B\tr`nul a murit, a spus Seth. Am observat c\ fuma, ceea ce `nsemna c\ era agitat. A trebuit s\ tratez cu juniorul. Apoi mi-a `ntins o salopet\ albastr\, `nc\ `mp\turit\, pe care mi-am tras-o peste blugi [i bluza polo, opera]iune nu tocmai u[or de realizat `n cabina unei camionete Isuzu care pu]ea a benzin\. – Credeam c\ juniorul nu te are la inim\ deloc. Seth a ridicat m`na st`ng\ [i [i-a frecat degetul mare de ar\t\tor, vr`nd s\ spun\ c\ pl\tise bine. O `nchiriere pe termen scurt, pentru o trebu[oar\ pe care s\ o fac `n folosul companiei tat\lui amicei mele. – Dar tu n-ai nici o amic\. – Pe el nu l-a interesat dec`t c\ nu trebuie s\ declare venitul. E[ti preg\tit de ac]iune, [mechere?

– S\-i d\m drumul, scumpule, am zis eu [i am f\cut semn c\tre intrarea de serviciu `n garajul Aripii D, iar Seth a intrat. Aflat `n ghereta lui, portarul de noapte a aruncat o privire pe o foaie [i a g\sit numele companiei pe lista celor care aveau acces. Seth a tras camioneta l`ng\ rampa de `nc\rcare [i apoi am scos sacii mari din nailon, plini cu scule, [terg\toarele profesionale de geamuri [i g\le]ile mari de culoare verde, be]ele extensibile de patru metri, bidoanele de patru litri din plastic `n care se afla lichid de cur\]are galben, parc\ era urin\, fr`nghiile [i c`rligele, dup\ care au urmat dispozitivul cu scripete Sky Genie, scaunul de nostrom [i carabinele Jumar. Uitasem c`t de multe porc\rii `]i trebuiau pentru slujba aceea. Am ap\sat butonul mare din o]el amplasat al\turi de u[a metalic\ a garajului [i, c`teva clipe mai t`rziu, ea a `nceput s\ se ridice. Un paznic burtos, cu fa]a lipsit\ de culoare [i cu o musta]\ zb`rlit\ a ap\rut cu un carnet `n m`n\. – Hei, b\ie]i, vre]i s\ v\ ajut? a `ntrebat el, dar se vedea c\ nu vorbe[te serios. – Nu, ne descurc\m, i-am r\spuns. Arat\-ne doar drumul p`n\ la liftul de m\rfuri care merge p`n\ pe acoperi[... – Nici o problem\, a zis el. A r\mas cu carnetul acela `n m`n\ – nu-[i notase nimic, ci `l ]inea a[a, ca s\ ne arate c\ face [i el ceva – [i ne-a urm\rit cum ne-am c\rat calabal`cul. Apoi, `n timp ce ne conducea spre lift, a `ntrebat: Chiar pute]i cur\]a ferestrele pe `ntuneric? – ~n jum\tate din timp, ba chiar le cur\]\m mai bine pe `ntuneric, a spus Seth. – Nu `n]eleg de ce, dar oamenii ne privesc foarte crispa]i c`nd s`nt observa]i `n timp ce lucreaz\, am intervenit eu. – Da, asta ne distreaz\ grozav, a spus Seth. ~i sperie de moarte. ~i face s\ le stea inima `n loc. Paznicul a r`s. – Ap\sa]i pe R, a zis el. Dac\ u[a de ie[ire pe acoperi[ e `ncuiat\, g\si]i acolo pe cineva, parc\ `l cheam\ Oscar. – Excelent, am spus eu. C`nd am ajuns pe acoperi[, mi-am amintit de ce uram s\ sp\l geamurile cl\dirilor foarte `nalte. Sediul Trion avea doar opt etaje,

428

JOSEPH FINDER

PARANOIA

429

deci vreo treizeci de metri `n\l]ime, dar acolo sus [i la miez de noapte, parc\ a[ fi fost pe Empire State Building. V`ntul b\tea `n rafale scurte, era frig, umed [i se auzea zgomotul traficului, p`n\ [i la ora aceea din noapte. Paznicul Oscar Fernandez (a[a scria pe ecusonul lui) era un tip scund, cu uniform\ albastru-marin. Din aparatul de radiorecep]ie prins la centur\ se auzeau parazi]i [i voci transmi]`nd mesaje aproape neinteligibile. Ne a[tepta la u[a liftului [i, c`t ne-am desc\rcat sculele [i tot ce aveam, s-a mutat st`ngaci de pe un picior pe altul, dup\ care ne-a condus pe scara de acces spre acoperi[. L-am urmat pe palierele scurte. C`nd a descuiat u[a de ie[ire, ne-a spus: – Mi s-a transmis c\ o s\ veni]i, dar am fost surprins, nu [tiam c\ `ncepe]i munca at`t de devreme. Nu p\rea b\nuitor, ci doar ]inea s\ fac\ [i el conversa]ie. Seth a repetat poezioara aceea cu „`n jum\tate de timp“, dup\ care am reluat chestia cu oamenii din birouri gata s\ fac\ atac de inim\ c`nd ne v\d ag\]a]i la geamuri [i l-am f\cut [i pe el s\ r`d\. A zis c\, dup\ el, era de `n]eles c\ oamenii nu voiau s\ le tulbur\m activitatea `n timpul orelor normale de serviciu. Echipa]i [i purt`nd uniforme, eu [i Seth ar\tam ca ni[te adev\ra]i sp\l\tori de geamuri, pentru c\ cine naiba ar fi fost at`t de dement s\ se urce pe acoperi[ul unei cl\diri t`r`nd dup\ el toate chestiile acelea? – Eu am intrat `n serviciul de noapte doar de vreo dou\ s\pt\m`ni, a spus Fernandez. A]i mai fost aici p`n\ acum? O s\ v\ descurca]i? Am spus c\ la Trion nu mai lucraser\m [i atunci ne-a ar\tat unde erau lucrurile esen]iale de care aveam nevoie – prize, robinete, ancore de siguran]\. ~n prezent, toate acoperi[urile noilor construc]ii trebuie s\ fie prev\zute cu ancore de siguran]\ montate la intervale de doi metri, suficient de rezistente pentru a suporta o greutate de dou\ mii cinci sute de kilograme. Ancorele ies de obicei `n afar\ ca ni[te ]evi de scurgere, numai c\ au un bol] `n form\ de U `n partea superioar\. Numai c\ Oscar era prea curios `n leg\tur\ cu felul `n care ne preg\team materialele. A r\mas pe l`ng\ noi, uit`ndu-se cum am fixat carabinele de blocare din o]el. Acestea erau legate de fr`nghii

speciale de alpinism, groase de un centimetru [i ceva, de culoare portocalie, [i se fixau de ancorele de siguran]\. – Frumos, s-a mirat el. Probabil c\ `n timpul liber face]i alpinism, nu? Seth s-a uitat la mine, apoi a zis: – Tu faci munc\ de securitate [i `n timpul liber? – Nuu, a zis el [i a pufnit `n r`s. Dar m\ g`ndeam c\ v\ place s\ v\ c\]\ra]i `n locuri `nalte. Mie mi-ar fi fric\ de moarte. – Te `nve]i [i cu asta, am zis eu. Fiecare din noi aveam dou\ coarde separate, una pentru cobor`re, cealalt\, de siguran]\, cu un dispozitiv de ag\]are, `n caz c\ prima se rupea. Am ]inut s\ procedez corect, nu doar de dragul aparen]elor. Nici unul din noi nu avea chef s\ moar\ c\z`nd de pe cl\direa Trion. ~n cele dou\ veri nepl\cute c`t lucraser\m la o companie de sp\lat geamuri ni se spusese c\ `n domeniul nostru de activitate media de accidente mortale era de zece pe an, dar nu ni se spusese dac\ acel procentaj se `nregistrase `n `ntreaga lume sau `ntr-un stat, iar noi nu ceruser\m preciz\ri. {tiam c\ ceea ce f\ceam era periculos. Nu [tiam `ns\ de unde venea primejdia. Dup\ vreo cinci minute, Oscar s-a plictisit, `n primul r`nd pentru c\ n-am mai discutat cu el, a[a c\ s-a `ntors la postul lui. Coarda se fixa de ceva denumit Sky Genie1, un fel de tub lung din metal `n care fr`nghia se rula pe un fus din aluminiu forjat. Sky Genie – frumos nume, recunosc – e un dispozitiv special care func]ioneaz\ prin frecare [i deruleaz\ coarda `ncet. Ei bine, minunile astea erau zg`riate [i p\reau destul de uzate. L-am ridicat pe al meu [i am zis: – N-ai putut cump\ra unele noi? – P\i s`nt din dotarea camionetei, ce-ai vrea? De ce-]i faci griji? Chestiile astea suport\ dou\ mii cinci sute de kilograme. Apropo, s-ar p\rea c\ ai mai pus c`teva kilograme pe tine `n ultimele luni. – Du-te dracului! – Seara m\n`nci? Sper c\ nu. – Las\ glumele. Ai citit vreodat\ instruc]iunile de pe asta?
1

~n trad. „duhul cerului“ (n. tr.)

430

JOSEPH FINDER

– {tiu, utilizarea necorespunz\toare poate provoca v\t\m\ri grave sau chiar decesul. Nu te mai lua dup\ astea! Cred c-ai ajuns s\ te sperii [i c`nd cite[ti instruc]iunile de pe saltele. – Mie-mi place reclama: „Sky Genie te aduce jos“. Seth n-a r`s. – Opt etaje e o nimica toat\, amice. Mai ]ii minte c`nd cur\]am cl\direa Civic... – ~nceteaz\, l-am `ntrerupt eu. Nu ]ineam s\ m\ dau serios, dar nu apreciam umorul lui negru, mai ales st`nd pe acoperi[ul de la Trion. Sky Genie se fixa de un ham de siguran]\ din nailon, legat de centur\ prins de un sc\unel cu [ezutul matlasat. Toate articolele folosite `n domeniul sp\l\rii geamurilor purtau nume care cuprindeau [i cuvinte precum „siguran]\“ sau „prevenirea c\derii“, ceea ce `]i aduce mereu aminte c\, dac\ ceva nu merge ca lumea, e[ti terminat. Singurele lucruri neobi[nuite folosite de noi erau dou\ Jumar Ascenders, care permiteau urcarea cu ajutorul corzilor. De regul\, c`nd speli ferestrele unei cl\diri `nalte, n-ai nici un motiv s\ te `ntorci pe acoperi[ – lucrezi p`n\ ajungi la sol. Dar aceea era singura noastr\ cale de salvare. ~ntre timp, cu ajutorul unui inel `n form\ de D, Seth a fixat vinciul electric de una dintre ancorele de pe acoperi[, apoi l-a alimentat de la priz\. Era un model care func]iona la 215 V, cu un scripete capabil s\ ridice aproape cinci sute de kilograme. L-a legat de corzilor noastre, asigur`ndu-se c\ exista joc suficient care s\ nu ne `mpiedice cobor`rea. Am tras tare de coard\, ca s\ m\ conving c\ totul era bine fixat, apoi ne-am apropiat de marginea acoperi[ului [i a privit `n jos. Ne-am uitat unul la cel\lalt, iar Seth a etalat un z`mbet de parc\ m-ar fi `ntrebat ce naiba c\utam noi acolo. – Ne mai arde de distrac]ie? m-a `ntrebat el. – A, sigur. – E[ti gata, amice? – Da, i-am r\spuns. Ca Elliot Krause `n Port-O-San. Nici unul din noi n-a r`s la chestia asta. Am trecut cu aten]ie peste balustrad\ [i apoi am `nceput s\ cobor`m.

85
Am avut de cobor`t doar dou\ etaje, dar nu ne-a fost u[or. Ne cam lipsea practica, duceam cu noi c`teva scule grele [i trebuia s\ fim foarte aten]i s\ nu ne aplec\m prea mult `n afar\. Pe fa]ada cl\dirii erau montate camere de supraveghere cu circuit `nchis. Din scheme, [tiam exact unde se aflau. Mai [tiam [i specifica]iile acelor camere, dimensiunea lentilelor, distan]a de focalizare [i c`te altele. Cu alte cuvinte, [tiam unde se aflau zonele neacoperite de ele. Iar noi coboram prin dreptul unei astfel de zone neacoperite. Nu m\ `ngrijora c\ vom fi v\zu]i cobor`nd de oamenii care r\spundeau de securitatea cl\dirii, pentru c\ aveau cuno[tin]\ de prezen]a sp\l\torilor de geamuri `n acea diminea]\. M\ preocupa faptul c\, dac\ s-ar fi uitat mai atent, oricine [i-ar fi dat seama c\ noi nu cur\]am nici un geam. Ne-ar fi v\zut cum coboram `ncet, spre etajul cinci. {i c\ nici m\car nu ne a[ezaser\m `n dreptul geamurilor. Ne leg\nam u[urel `n fa]a unui grilaj de ventila]ie. At`ta vreme c`t nu ne leg\nam prea mult `ntr-o parte sau alta, nu intram `n vizorul camerelor. Asta conta. Proptindu-ne picioarele de un pervaz, ne-am scos sculele [i ne-am apucat s\ desfacem bol]urile hexagonale. Erau bine `n[urubate prin o]el, intr`nd `n beton, [i, din nefericire, multe la num\r. T\cu]i, eu [i Seth am lucrat cu `nd`rjire [i cur`nd sudoarea a `nceput s\ ne curg\ pe fe]e. Era posibil ca cineva care ie[ise s\ se plimbe pe afar\, vreun paznic sau cine [tie, s\ observe c\ scoteam bol]urile

432

JOSEPH FINDER

PARANOIA

433

care fixau gr\tarul de aerisire [i se putea `ntreba ce c\utam acolo. Sp\l\torii de geamuri lucreaz\ de obicei cu g\le]i [i altele de genul \sta, nu cu [urubelni]e electrice cu acumulator. Dar la ora aceea, nu se g\seau mul]i s\ se plimbe. Iar cei care ar fi ridicat din `nt`mplare ochii spre cl\dire [i-ar fi `nchipuit c\ f\ceam lucr\ri de `ntre]inere. Cel pu]in a[a speram. Ne-a trebuit mai bine de un sfert de or\ ca s\ sl\bim [i s\ scoatem toate bol]urile. C`teva dintre ele ruginiser\ [i a trebuit s\ folosim un atomizor cu o solu]ie special\ ca s\ le desfacem. Apoi, la un semn al meu, Seth l-a scos pe ultimul [i, `mpreun\, am `ndep\rtat gr\tarul de pe peretele cl\dirii. Era extrem de greu, o treab\ pentru cel pu]in doi oameni. A trebuit s\-l ]inem de marginile t\ioase – din fericire, adusesem m\nu[i, chiar foarte bune, pentru am`ndoi – [i s\-l `nclin\m ca s\ r\m`n\ pe pervazul ferestrei. Dup\ aceea, prinz`ndu-se de el [i folosindu-l ca punct de sprijin, Seth a reu[it s\ sar\ `n\untru cu picioarele `nainte. Cu un icnet, a aterizat pe podeaua camerei tehnice. – E r`ndul t\u, a zis. Fii atent! M-am prins de o margine a gr\tarului [i mi-am strecurat picioarele prin pu]ul de aerisire, apoi am c\zut pe podea, arunc`nd o privire rapid\ `n jur. Camera tehnic\ era `n]esat\ de echipamente imense, care f\ceau un zgomot infernal. Erau cufundate `n `ntuneric, fiind vizibile numai datorit\ luminii difuze ce p\trundea de la reflectoarele montate pe acoperi[. ~n\untru se aflau instala]iile de aer condi]ionat – pompe de c\ldur\, ventilatoare, r\citoare [i compresoare uria[e, precum [i alte echipamente de filtrare [i condi]ionare a aerului. Am r\mas prin[i `n hamuri, ag\]a]i de corzile duble care se leg\nau prin c\minul de ventila]ie. Apoi am desf\cut centurile hamurilor [i le-am dat drumul. Acum hamurile at`rnau `n aer. Evident, nu le puteam l\sa acolo, dar le fixasem de vinciul electric de pe acoperi[. Seth a scos din buzunar o telecomand\ de garaj [i a ap\sat un buton. Am auzit b`z`itul

[i scr`[netul `ndep\rtat [i slab al motorului, iar hamurile [i corzile au `nceput s\ urce `ncet `n aer, trase de vinciul electric. – Sper c\ le putem cobor` c`nd vom avea nevoie de ele, a spus Seth, dar eu abia l-am auzit din cauza zgomotului asurzitor al instala]iilor din camer\. F\r\ s\ vreau, m-am g`ndit c\ toat\ isprava aceea reprezenta cel mult un joc pentru Seth. Dac\ era prins, nu p\]ea mare lucru. Sc\pa u[or. Eu `ns\ d\deam de naiba. Apoi am tras gr\tarul `n\untru [i l-am a[ezat astfel `nc`t, v\zut din afar\, p\rea c\ st\ la locul lui. Am scos `nc\ o bucat\ de coard\ [i am petrecut-o prin capetele de prindere [i pe dup\ o ]eav\ vertical\ pentru a lega gr\tarul. ~n `nc\pere se f\cuse din nou `ntuneric, de aceea am aprins lanterna. M-am apropiat de u[a masiv\ din o]el [i am `ncercat clan]a. S-a deschis. {tiam c\ normele prevedeau ca u[ile camerelor tehnice s\ se deschid\ din\untru, pentru ca personalul de serviciu s\ nu r\m`n\ blocat, `ns\ m-am sim]it u[urat descoperind c\ puteam ie[i de acolo. ~n acest timp, Seth a scos dou\ aparate de radiorecep]ie Motorola, mi-a dat unul, iar dup\ aceea a scos din hus\ un aparat de radio pe ultrascurte, un scaner din `nzestrarea poli]iei, care avea trei sute de canale. – Mai ]ii minte frecven]a pe care lucreaz\ cei din Serviciul de securitate? Ceva pe banda de patru sute UHF, nu? Mi-am scos agenda cu arc din buzunarul c\m\[ii [i i-am dictat frecven]a. El s-a apucat s\ seteze aparatul, iar eu am desf\cut planul de etaj [i am studiat ruta pe care trebuia s\ o urm\m. Acum eram mai agitat dec`t la cobor`rea de-a lungul fa]adei cl\dirii. Ne f\cuser\m un plan precis, dar puteau ap\rea multe elemente neprev\zute. Pe de o parte, se putea s\ d\m peste angaja]i, chiar la ora aceea. AURORA era prioritatea num\rul 1 pentru Trion, av`nd termenul de finalizare fixat peste dou\ zile. Iar inginerii aveau obiceiul s\ lucreze la cele mai ciudate ore. La ora cinci probabil c\ nu era nimeni pe etaj, dar nu se [tia. Era mai bine s\ r\m`nem cu uniformele de sp\l\tori de

434

JOSEPH FINDER

PARANOIA

435

geamuri, duc`nd cu noi c`te o g\leat\ [i ceva de [ters – oamenii de serviciu treceau de obicei neobserva]i de restul lumii. Era pu]in probabil ca cineva s\ ne opreasc\ [i s\ ne `ntrebe ce f\ceam acolo. Dar mai exista posibilitatea, total `nfior\toare, s\ dau peste cineva care m\ putea recunoa[te. Trion avea zeci de mii de angaja]i, iar eu `nt`lnisem, s\ spunem, maximum cincizeci, deci [ansele erau `n favoarea mea s\ r\m`n neremarcat. Mai ales la ora cinci. Cu toate astea... De aceea, `mi adusesem o casc\ de culoare galben\, de[i sp\l\torii de geamuri nu purtau a[a ceva; mi-am `ndesat-o pe cap [i mi-am pus [i ochelari de protec]ie. Imediat ce ie[eam din camera `ntunecoas\ trebuia s\ parcurg c`teva zeci de metri prin dreptul camerelor de supraveghere. Sigur, `n centrul de control din subsol erau cel pu]in doi tipi de la securitatea cl\dirii, dar ei aveau de urm\rit zeci de monitoare [i, `n acela[i timp, se uitau probabil la televizor, beau cafea [i jucau ceva. Am socotit c\ nimeni nu-mi va acorda aten]ie. Asta p`n\ ajungeam la Zona Secret\ C, unde m\surile de securitate erau, cu siguran]\, mai severe. – Am rezolvat, m-a anun]at Seth, privind afi[ajul digital al scanerului. Tocmai am prins ceva `n leg\tur\ cu „Securitate Trion“ apoi `nc\ ceva despre companie. – Bravo, am spus eu. Trage cu urechea [i anun]\-m\ imediat dac\ apare ceva neobi[nuit. – C`t timp crezi c\-]i trebuie? Mi-am ]inut r\suflarea. – Poate zece minute. Sau jum\tate de or\. Depinde cum merg lucrurile. – Fii atent, Cas. Am dat din cap. – Stai pu]in, ar mai fi ceva. ~ntr-un col] z\rise o g\leat\ de cur\]enie pe ro]i [i mi-a adus-o. Ia [i asta cu tine. – Bun\ idee. M-am uitat o clip\ la vechiul meu prieten, a[tept`nd parc\ s\-mi ureze „noroc“, apoi am socotit c\ era un sentimentalism ieftin, care ar fi confirmat starea mea de agita]ie. De aceea

am f\cut semn c\ totul era `n regul\ [i c\ nu aveam nici o team\. Ne vedem aici, am spus eu. – Hei, nu uita s\ porne[ti chestia aia, a zis el, ar\t`nd spre radioemi]\torul meu. Am cl\tinat din cap a mustrare fa]\ de neglijen]a mea [i i-am z`mbit. Am deschis u[a cu grij\, m-am uitat `n jur [i, cum n-am v\zut pe nimeni, am ie[it pe coridor, apoi am `nchis u[a.

PARANOIA

437

86
La cincisprezece metri `n fa]a mea, sus pe perete, aproape de tavan, era montat\ o camer\ a c\rei lumini]\ ro[ie clipea. Wyatt spusese c\ eram bun de actor, iar acum se impunea s\ o dovedesc. Trebuia s\ par degajat, pu]in plictisit [i, `n primul r`nd, deloc agitat. Asta cerea ceva talent actoricesc. „Continua]i s\ urm\ri]i starea vremii sau ce program nenorocit se d\ la televizor, le-am poruncit `n g`nd celor din centrul de supraveghere. Be]i-v\ cafeaua [i m`nca]i-v\ gogo[ile! Discuta]i despre baschet sau fotbal! Nu-i da]i aten]ie celui din spatele cortinei!“ ~n timp ce `mpingeam c\ruciorul cu g\leata de cur\]enie, ghetele mele de lucru sc`r]`iau slab pe holul mochetat. ~n jur, nimeni. Asta venea ca o u[urare. „Ba nu, am g`ndit, la o adic\, ar fi mai bine s\ trec pe l`ng\ cineva. Asta ar distrage aten]ia de la persoana mea.“ Da, probabil. Mul]ume[te-te cu ce ai. Sper\ c\ nu te `ntreab\ nimeni unde te duci. Am dat col]ul [i am ajuns `ntr-o zon\ de cubiculumuri. ~n afara c`torva becuri de siguran]\, restul era cufundat `n `ntuneric. Conduc`nd c\ruciorul pe culoarul din mijlocul `nc\perii, am remarcat [i alte camere de supraveghere. Semnele din cubiculumuri, afi[ele bizare, lipsite de haz, toate dovedeau c\ acolo lucrau ingineri. Pe un raft dintr-un cubicul st\tea o p\pu[\ „Iube[te-m\ Lucille“ care m-a fixat cu ochi r\ut\cio[i. „~mi fac meseria“, am ]inut s\-mi reamintesc.

De cealalt\ parte a acelei zone deschise, a[a cum [tiam din planul consultat, se g\sea un coridor scurt care ducea direct c\tre jum\tatea securizat\ a etajului. Un afi[ plasat pe perete („Zona Secret\ C – Accesul permis exclusiv persoanelor autorizate [i o s\geat\“) m-a convins. Eram aproape de ]int\. P`n\ aici totul mersese mult mai u[or dec`t m\ a[teptasem. Sigur, `n jurul intr\rii `n zona secret\ existau detectori de prezen]\ [i camere de supraveghere. Dar dac\ telefonul pe care-l d\dusem celui de la paz\ cu o zi `n urm\ `[i f\cuse efectul, probabil c\ detectoarele de prezen]\ erau dezactivate. A, nu puteam fi sigur. Aveam s\ aflu peste c`teva secunde, c`nd m\ apropiam mai mult. Camerele erau sigur active, dar aveam un plan [i `n privin]a lor. Brusc, un zgomot puternic m-a f\cut s\ tresar: un ]iuit scos de aparatul de radiorecep]ie. – Isuse, am morm\it eu, sim]ind c\ inima mi-o ia razna. – Adam, am auzit vocea lui Seth, precipitat\ [i f\r\ nici o inflexiune. Am ap\sat butonul aflat pe o latur\. – Da. – Avem necazuri. – Cum adic\? – ~ntoarce-te! – De ce? – ~ntoarce-te dracului! Uf, drace! M-am r\sucit brusc, am abandonat g\leata [i pornit `n fug\, dar mi-am adus aminte c\ puteam fi observat. M-am silit s\ merg mai `ncet, cu pa[i mari. Ce naiba se `nt`mplase? Ne d\duser\ de gol corzile? C\zuse gr\tarul de ventila]ie? Sau cineva deschisese u[a camerei tehnice [i d\duse de Seth? Drumul de `ntoarcere mi s-a p\rut nesf`r[it. ~n fa]a mea, s-a deschis u[a unui birou din care a ie[it un b\rbat de v`rst\ medie. Purta pantaloni din poliester [i o c\ma[\ galben\ cu m`nec\ scurt\ [i

438

JOSEPH FINDER

PARANOIA

439

ar\ta ca un inginer mecanic din vechea genera]ie. Pesemne c\ `ncepuse munca mult mai devreme sau r\m\sese peste noapte acolo. Individul mi-a aruncat o privire, apoi a l\sat ochii spre podea, f\r\ s\ spun\ nimic. Eram un om de serviciu venit pentru a face cur\]enie. Adic\ invizibil. Imaginea fusese surprins\ de c`teva zeci de camere de supraveghere, dar nu atr\geam aten]ia nim\nui. Eram din echipa de cur\]enie, un tip oarecare de la `ntre]inere. Nimic mai firesc dec`t s\ m\ aflu acolo. Nimeni nu avea motive de mirare. Am ajuns `n sf`r[it la camera tehnic\. M-am oprit `n fa]a u[ii, `ncerc`nd s\ surprind vreo voce [i preg\tit s\ o [terg dac\ cineva s-ar fi aflat acolo cu Seth, chiar dac\ n-a[ fi vrut s\-l abandonez `n acea situa]ie. N-am auzit dec`t c`teva sunete slabe emise de scaner, at`ta tot. Am deschis u[a. Seth st\tea lipit de u[\, cu aparatul de radiorecep]ie la ureche. P\rea panicat. – Trebuie s-o [tergem de-aici, mi-a [optit. – Ce...? – Tipul de pe acoperi[. De la [apte, adic\. Paznicul care ne-a dus sus. – Ce-i cu el? – Cred c\ s-a `ntors pe acoperi[. Din curiozitate, cine [tie. S-a uitat `n jos [i n-a v\zut dec`t corzile at`rn`nd liber, nici un sp\l\tor de geamuri [i a dat alarma. N-am idee, pesemne s-a temut c\ ni s-a `nt`mplat ceva. – Poftim? – I-auzi! Scanerul a emis un sc`r]`it, apoi s-au auzit voci. Am surprins o fr`ntur\: „Etaj cu etaj, terminat!“ Apoi: „Unitatea Bravo, recep]ie.“ – Bravo, terminat. – Bravo, p\trundere ilegal\, aripa D de la David. S-ar p\rea c\ sp\l\torii de geamuri [i-au abandonat echipamentul pe acoperi[, nici urm\ de lucr\tori. S\ se fac\ o verificare a cl\dirii, etaj cu etaj. Situa]ie Cod 2. Bravo, oamenii t\i s\ se ocupe de etajul unu, terminat.

– Recep]ionat. M-am holbat la Seth. – Cod 2 cred c\ `nseamn\ urgen]\. – Cerceteaz\ cl\direa, a spus Seth `n [oapt\ [i, din cauza zgomotului ma[inilor, abia l-am auzit. Trebuie s\ ie[im dracului de aici. – Cum? am [uierat eu. Nu putem cobor` corzile, chiar dac\ s`nt `nc\ legate! {i aproape sigur c\ nu putem ie[i din capcana etajului \stuia! – {i-atunci ce dracu’ facem? Am inspirat ad`nc, am oftat, `ncerc`nd s\ g`ndesc limpede. Am sim]it nevoia s\ fumez. – Uite. G\se[te un computer, indiferent de care. Logheaz\-l la serverul Trion. Caut\ pagina referitoare la procedurile de securitate, vezi care s`nt punctele de ie[ire `n caz de urgen]\. M\ refer la lifturi de marf\, sc\ri de incendiu, ce-o fi. Orice cale de ie[ire, chiar dac\ va trebui s\ s\rim. – Eu? {i tu ce faci `n timpul \sta? – M\ `ntorc acolo. – Ce? ~]i ba]i joc de mine? Cl\direa geme de paznici, te-ai t`mpit? – Habar n-au unde s`ntem. Oamenii [tiu doar c\ undeva `n aripa asta... [i s`nt [apte etaje. – Adam, ]i-ai pierdut min]ile! – N-o s\ mai am [ansa asta, am spus [i am pornit `n fug\ spre u[\. I-am f\cut semn cu aparatul Motorola. S\ m\ anun]i c`nd g\se[ti o ie[ire. Eu intru `n Zona Secret\ C. Vreau s\ iau ce mi-am propus.

PARANOIA

441

87
„Nu alerga.“ Trebuia s\-mi impun asta. „P\streaz\-]i calmul.“ Am mers pe coridor, str\duindu-m\ s\ par nep\s\tor, de[i sim]eam c\-mi plesne[te capul. „Nu te uita la camere.“ Ajuns la jum\tatea drumului spre zona de cubiculumuri, am auzit sunetul aparatului de radiorecep]ie, dou\ ]iuituri scurte. – Da? – Ascult\, domnule. ~mi cere s\ m\ identific. Fereastra de intrare. – Of, drace, ai dreptate. – Vrei s\ folosesc numele t\u? – Uf, Dumnezeule, nu. Folose[te... Am scos imediat agenda cu arc. Uite, Pierson. I-am dictat apoi pe litere, f\r\ s\ m\ opresc din mers. – {i parola? O [tii? – MJ 23, i-am dictat. – MJ...? – Cred c\ de la Michael Jordan. – Da, exact. Michael Jordan are tricoul cu num\rul 23. Tipul \sta o fi vreun juc\tor minune? De ce spunea Seth at`tea prostii? Pesemne era speriat de moarte. – Nu, am zis eu, g`ndindu-m\ la altceva, [i am intrat `n zona cubiculelor. Mi-am scos casca [i ochelarii de protec]ie, deoarece nu-mi mai trebuiau, [i, `n trecere, le-am ascuns sub un birou. E doar arogant, la fel ca Jordan. Am`ndoi se cred cei mai tari. Doar unul din ei are dreptul. – Gata, am intrat, m-a anun]at el. Pagina de securitate, zici?

– Proceduri de securitate. Vezi dac\ g\se[ti ceva despre rampa de `nc\rcare, dac\ putem ajunge acolo folosind un lift de marf\. Asta ar fi cea mai potrivit\ cale de ie[ire. Acum te las. – Gr\be[te-te, m-a rugat el. Drept `n fa]a mea era o u[\ din o]el, vopsit\ `n gri, cu o fereastr\ `n form\ de romb [i `nt\rit\ cu plas\ de s`rm\. Pe u[\ scria: „Acces interzis persoanelor neautorizate“. Venind dintr-o parte, m-am apropiat `ncet de u[\ [i am privit pe fereastr\. Dincolo de ea era o sal\ de a[teptare de mici dimensiuni, cu podeaua din beton. Am observat dou\ camere de televiziune cu circuit `nchis plasate sus pe perete, aproape de plafon, ale c\ror ochi ro[ii clipeau. Func]ionau. Am mai v\zut [i sateli]ii mici [i albi a[eza]i `n cele patru col]uri ale camerei: detectoarele de prezen]\ cu raze infraro[ii. Cu toate acestea, ledurile detectoarelor de prezen]\ nu erau aprinse. Nu puteam fi sigur, dar p\reau scoase din func]iune. Pesemne cei de la Serviciul de securitate le dezactivaser\ pentru c`teva ore. Ca s\ am un aer oficial [i s\ las impresia c\ trebuia s\ respect ni[te instruc]iuni, ]ineam un carnet `n m`n\. Cu cealalt\ m`n\ am `ncercat clan]a. U[a era `ncuiat\. Pe zid, `n st`nga cadrului u[ii, se afla un senzor de prezen]\, la fel ca at`tea altele plasate `n cl\dire. Oare puteam deschide u[a folosind ecusonul Alanei? Am scos copia pe care o f\cusem, am fluturat-o `n fa]a senzorului, comand`ndu-i `n g`nd s\-mi deschid\. {i atunci am auzit o voce: – Hei! Ce faci acolo? M-am `ntors `ncet. Un paznic alerga spre mine, urmat de un altul. – Stai! a strigat primul. Uf, drace. Am sim]it c\-mi sare inima din piept. M-au prins. Acum s\ te v\d, Adam. Am privit mirat la paznici [i din uimire, am arborat o expresie arogant\. Am inspirat ad`nc, apoi, cu glas netulburat, i-am `ntrebat: – Nu l-a]i g\sit `nc\? – Poftim? a f\cut primul paznic, oprindu-se. – De intrusul acela blestemat vorbesc! am spus, ridic`nd glasul. Alarma a pornit acum cinci minute, iar voi alerga]i `n jurul cozii, ca

442

JOSEPH FINDER

PARANOIA

443

ni[te pro[ti! („Vezi de ce e[ti `n stare? mi-am zis eu. A[a trebuie s\ procedezi.“) – Da, domnule, a spus cel\lalt paznic. Am`ndoi `mpietriser\ [i r\m\seser\ holb`ndu-se la mine. – Nepricepu]ilor, n-ave]i idee pe unde a p\truns? am strigat la ei ca un sergent instructor, f\c`ndu-i de dou\ parale. Crede]i c-o s\ v\ rezolv\m noi problemele? Pentru numele lui Dumnezeu, trebuia s\ controla]i perimetrul exterior, \sta e primul lucru. A[a scrie la pagina 23 din nenorocitul acela de manual! Proceda]i a[a [i o s\ constata]i c\ un gr\tar de ventila]ie a fost scos. – Gr\tar de ventila]ie? a `ntrebat primul. – Ce, trebuie s\ v\ marc\m urmele `n culori fluorescente? S\ v\ d\m vou\, \stora de la paz\, anun]uri scrise cu litere aurite c\ efectu\m un control inopinat al capacit\]ii de reac]ie? S\pt\m`na trecut\ am f\cut exerci]iul \sta `n trei cl\diri din zon\, dar voi s`nte]i cei mai nevolnici pe care i-am v\zut vreodat\. Am ridicat carnetul [i am extras pixul ata[at [i am `nceput s\ scriu. Hai, da]i-mi numele [i numerele de ecuson. Tu! ~ncet, cei doi paznici au `nceput s\ bat\ `n retragere. Veni]i `napoi, ce mama dracului! Crede]i c\ securitatea companiei e doar o vorb\ goal\? O s\ pice c`teva capete, v\ promit, dup\ ce `ncheiem raportul. – McNamara, a zis cel de-al doilea f\r\ nici un chef. – Valenti, a zis primul. Le-am notat numele. – Numerele de ecuson? Of, Isuse, bine – deschide]i-mi u[a asta `nt`i [i dup\ aceea v\ pute]i duce `nv`rtindu-v\. Primul din ei s-a apropiat de cititorul de cartele [i a fluturat ecusonul prin dreptul lui. S-a auzit un declic [i a lic\rit un bec vede. Am cl\tinat din cap cu o expresie de dezgust [i am deschis u[a. Paznicii s-au `ntors [i au pornit `n fug\ pe coridor. L-am auzit pe unul din ei spun`ndu-i celuilalt: – O s\ verific asta imediat cu cei de la centrul de control. Nu-mi place chestia asta. Inima `mi b\tea at`t de tare `nc`t cred c\ se auzea. Sc\pasem cu fa]a curat\ din acea situa]ie, dar mi-am dat seama c\ reu[isem s\ c`[tig doar c`teva minute. Paznicii aveau s\ comunice superiorilor

`nt`mplarea [i s\ afle c\ nu se desf\[ura nici un „control al capacit\]ii de reac]ie“. Iar dup\ aceea se vor `ntoarce `n for]\. M-am uitat atent la detectorul de prezen]\ montat la `n\l]ime pe peretele din spa]iul acela `ngust, a[tept`nd s\ v\d dac\ se va aprinde becul, dar a r\mas stins. Atunci c`nd func]ioneaz\, ace[ti detectori transmit comenzi c\tre camere, f\c`ndu-le s\ se roteasc\ spre orice obiect `n mi[care. Dar detectorii erau deconecta]i. Asta `nsemna c\ nici camerele nu se puteau roti. Ciudat, Meacham [i unul dintre oamenii lui m\ `nv\]aser\ s\ p\c\lesc sisteme de securitate care erau mai complicate dec`t acela. Poate c\ individul avea dreptate – nu te lua dup\ filme, `n realitate, sistemele din companii s`nt `ntotdeauna destul de primitive. Acum puteam p\trunde `n micul hol f\r\ s\ fiu v\zut de camere, care st\teau `ndreptate spre u[a care d\dea direct `n Zona Secret\ C. Am f\cut c`]iva pa[i de prob\ `n `nc\pere, lipindu-m\ cu spatele de perete. M-am apropiat u[or de una dintre camere, venind din spatele ei. Ajunsesem `n unghiul ei mort, eram convins. Nu m\ avea `n obiectiv. ~n aceea[i clip\, aparatul de emisie-recep]ie a ]iuit. – Ie[i naibii afar\! am auzit vocea g`tuit\ a lui Seth. To]i au primit ordin s\ vin\ la etajul cinci, auzi! – Nn... nu pot, tocmai am intrat! a strigat. – Mi[c\-]i-l! Isuse, ie[i de acolo! – Nu! ~nc\ pu]in! – Cassidy... – Seth, ascult\. Trebuie s\ pleci de acolo – pe sc\ri, cu liftul, indiferent cum. M\ a[tep]i la camionet\. – Cassidy... – Du-te! am r\cnit eu [i am `nchis. Un sunet exploziv m-a f\cut s\ tresar – vuietul gutural [i mecanic al unei alarme, venind de undeva aproape. {i acum? Nu m\ puteam opri, la c`]iva pa[i de intrare. Mai ales c\ ajunsesem at`t de aproape. Trebuia s\ continui. Alarma ]iuia asurzitor de tare, ca o siren\ anun]`nd un raid aerian.

444

JOSEPH FINDER

PARANOIA

445

Am scos din buzunar un tub de spray – con]in`nd ulei de g\tit sub presiune –, apoi am s\rit `n sus spre camer\ [i am stropit lentila. Am v\zut o d`r\ de ulei m`njind ochiul de sticl\. Gata. Sirena continua s\ urle. Acum camera era oarb\, sistemul optic dat peste cap – dar nu astfel `nc`t s\ atrag\ aten]ia asupra ei. Cine s-ar fi uitat la monitor ar fi v\zut c\ imaginile au devenit brusc neclare. Probabil c\ vor pune asta pe seama lucr\rilor de schimbare a cablajelor, a[a cum fuseser\ preveni]i. ~ntre zeci de monitoare, o imagine neclar\ pe unul dintre ele nu avea s\ atrag\ aten]ia. Cel pu]in a[a speram. Acum `ns\ toate planurile minu]ios alc\tuite p\reau aproape f\r\ sens, deoarece se apropiau, chiar `i auzeam. Aceia[i paznici pe care `i dusesem de nas? Al]ii? N-aveam idee, desigur, dar veneau spre acel sector. Se auzeau tropote, strig\te, dar p\reau `ndep\rtate, ca un zgomot de fundal, din cauza urletului sirenei. Poate reu[eam s\ duc treaba la bun sf`r[it. Asta dac\ m\ gr\beam. Odat\ p\truns `n laboratorul AURORA, pesemne c\ nu puteau veni dup\ mine sau, `n orice caz, nu imediat. Dec`t dac\ aveau posibilitatea de a anula sistemele de securitate, ceea ce mi se p\rea improbabil. Poate nici nu [tiau c\ p\trunsesem. Asta dac\ p\trundeam. Am dat roat\ `nc\perii, r\m`n`nd `n afara razei de ac]iune a camerei, p`n\ am ajuns la urm\toarea. St`nd `n unghiul ei mort, am s\rit, ap\s`nd pe butonul atomizorului, [i am nimerit exact pe lentil\. Acum cei de la paz\ nu m\ puteau vedea pe monitoare, a[a c\ nu [tiau ce voiam s\ `ncerc. Aproape p\trunsesem. ~nc\ dou\-trei secunde – am sperat – [i voi ajunge la AURORA. Ie[irea era alt\ problem\. {tiam c\ exista un lift de marf\, la care nu se putea ajunge din exterior. Oare ecusonul Alanei `l va activa? Speram c\ da. Era singura mea [ans\. La naiba, abia dac\ reu[eam s\ g`ndesc limpede din cauza r\getului sirenei, a glasurilor [i a pa[ilor care se auzeau tot mai tare [i

mai aproape. Sim]eam c\-mi fierbe mintea. Paznicii [tiau de existen]a AUROREI? C`t de strict era p\zit secretul acela? Dac\ nu [tiau de proiect, probabil c\ nici nu aveau idee `ncotro m\ `ndreptam. Probabil c\ alergau pe culoarele de pe fiecare etaj c\ut`nd, f\r\ a fi bine coordona]i, cel de-al doilea intrus. Pe perete, `n st`nga unei u[i lucioase din o]el, era montat\ o cutie mic\, vopsit\ `n bej: scanerul de amprente Identix. Am scos o cutie din plastic translucid din buzunarul din fa]\ al salopetei. Apoi, cu degete tremur\toare, am desf\cut banda pe care aveam amprenta degetului mare al Alanei, imprimat\ pe particule de grafit. Am ap\sat cu delicate]e banda pe scaner, exact acolo unde `]i a[ezi de obicei degetul, [i am a[teptat ca ledul s\-[i schimbe culoarea din ro[u `n verde. Dar nu s-a `nt`mplat nimic. „Nu, Doamne, te rog, am g`ndit eu cu disperare, sim]ind c\-mi ia foc creierul de groaz\ [i de insuportabilul vuiet al alarmei. Hai, f\-l s\ func]ioneze. Te implor, Doamne.“ Lumina s-a `nc\p\]`nat s\ r\m`n\ ro[ie. Nu se `nt`mpla nimic. ~n cadrul unei [edin]e nesf`r[ite, Meacham m\ `nv\]ase cum s\ p\c\lesc scanerele biometrice [i exersasem de nenum\rate ori p`n\ am considerat c\ prinsesem mi[carea. Unele cititoare de amprente erau mai greu de `n[elat, asta `n func]ie de tehnologia folosit\. Acela era unul dintre cele mai simple, doar cu un senzor optic. {i citea o amprent\ ca aceea pe care o aveam `n 98% din cazuri. Da, [mecheria func]iona `n 90% din cazuri. „Sigur, mai r\m`n 10% [anse“, am g`ndit, auzind bubuitul tot mai puternic al pa[ilor. Paznicii ajunseser\ aproape, de asta eram sigur. Poate undeva `n sala plin\ de cubiculumuri. Drace, nu aveam noroc! Ce alte trucuri mai `nv\]asem? Ceva legat de o pung\ din plastic plin\ cu ap\... dar nu aveam a[a ceva la mine... {i atunci? Amprentele vechi r\m`neau pe suprafa]a senzorului ca ni[te semne pe o oglind\, urme de gr\sime

446

JOSEPH FINDER

l\sate de degetele celor care intraser\. Amprentele vechi se puteau reactiva prin umezire. Da, p\rea o nebunie, dar cu nimic mai prejos dec`t folosirea unei benzi cu o amprent\ ridicat\ de pe un pahar. M-am aplecat, mi-am f\cut palmele c\u[ deasupra micu]ului senzor [i am suflat peste el. R\suflarea mea a atins sticla [i s-a condensat imediat. A disp\rut `ntr-o frac]iune de secund\, dar fusese suficient. Am auzit un bip, care mi-a sunat ca un ciripit. Un sunet `nvior\tor. S-a aprins becul verde. Trecusem. Aburii r\sufl\rii mele activaser\ amprenta. Prostisem senzorul. U[a din o]el a Zonei Secrete C s-a dat u[or `n l\turi pe [in\ `n acela[i timp cu o alta, din spatele meu, [i am auzit: – R\m`i pe loc! Apoi, `nc\ o dat\: – Stai acolo! Am privit spa]iul uria[ ocupat de Zona Secret\ C [i nu mi-a venit s\-mi cred ochilor. Nu pricepeam nimic. Sigur f\cusem o gre[eal\. Nu era locul pe care `l c\utasem. Aveam `n fa]\ zona marcat\ drept Zona Secret\ C. M-a[ fi a[teptat s\ v\d instrumente de laborator, [iruri de microscoape, cur\]enie, supercomputere [i colaci de cabluri de fibr\ optic\.. ~n schimb, admiram grinzi de o]el, plan[eul din beton, nevopsit, urme de tencuial\ [i resturi de la lucr\rile de construc]ii. Un spa]iu imens, pustiu. Aici nu era nimic. Unde se desf\[ura Proiectul AURORA? M\ aflam la locul potrivit, dar era gol. Apoi mi-a venit un g`nd care m-a f\cut s\ simt c\ podeaua de sub picioare se clatin\ [i `ncepe s\ se `ncovoieze: De fapt nu exista nici un proiect AURORA. – S\ nici nu te clinte[ti! a strigat cineva din spatele meu. M-am supus. Nici nu m-am `ntors s\-i v\d pe paznici. Am `nlemnit. N-a[ fi reu[it s\ m\ mi[c nici dac\ a[ fi vrut.

88
Deprimat [i ame]it, m-am `ntors `ncet [i am v\zut un grup de paznici, cred c\ vreo cinci sau [ase [i, printre ei, c`]iva ale c\ror fe]e `mi erau cunoscute. Doi erau cei pe care-i b\gasem `n sperie]i [i reveniser\ acum, plini de furie. Apoi, paznicul de culoare, care m\ surprinsese `n biroul Norei – cum `l chema? Tipul pasionat de ma[ini Mustang. Acum ]inea pistolul `ndreptat spre mine. – Domnu... domnul Sommers? a exclamat el. Al\turi de el, `n blugi [i cu un tricou care p\reau trase `n grab\ [i cu p\rul blond ciufulit, st\tea Chad. Avea mobilul `n m`n\. Mi-am dat seama imediat de ce se afla acolo: `ncercase s\-[i `nregistreze intrarea, constatase c\ asta se `nt`mplase deja, [i atunci d\duse telefon... – E Cassidy. Chema]i-l pe Goddard! a r\cnit Chad c\tre paznici. Chema]i-l pe directorul general, ce naiba! – Nu, domnule, nu a[a se procedeaz\, a spus paznicul, f\r\ s\ clipeasc\ [i ]in`nd pistolul a]intit spre mine. Da]i-v\ `napoi, a strigat el. Al]i doi s-au retras `n lateral. Tot el i-a zis lui Chad: Nu chemi pe nimeni, domnule. ~l sun\m pe directorul cu securitatea. Dup\ aceea a[tept\m poli]ia. Eu ordon aici. – Telefona]i-i directorului general! a urlat Chad, flutur`nd telefonul `n aer. Am num\rul lui Goddard. Nu m\ intereseaz\ ce or\ e. Vreau s\ afle ce a f\cut tic\losul \sta, care e asistentul lui! A tastat

448

JOSEPH FINDER

ceva la telefon [i l-a dus la ureche, apoi mi s-a adresat: T`mpitule! E[ti terminat. A durat mult p`n\ a primit r\spuns. – Domnule Goddard, a zis Chad, cu glas re]inut [i politicos. Cer scuze c\ v\ telefonez la aceast\ or\, dar e vorba de ceva extrem de important. M\ numesc Chad Pierson [i lucrez la Trion. A vorbit c`teva minute, apoi, treptat, r`njetul lui r\ut\cios a `nceput s\ p\leasc\. – Da, domnule, a zis el. A `mpins telefonul spre mine, p\r`nd foarte dezumflat: A spus c\ vrea s\ discute cu tine.

Partea a noua M|SURI ACTIVE
M\suri active: Expresie folosit\ de serviciile de informa]ii ruse[ti pentru a descrie opera]iuni care afecteaz\ politicile sau ac]iunile unei ]\ri. Acestea pot fi realizate `n secret sau la vedere [i cuprind o larg\ diversitate de activit\]i, inclusiv asasinatul. Cartea spionilor: Enciclopedia spionajului

89
Era aproape [ase c`nd paznicii m-au `ncuiat `ntr-o sal\ de [edin]e de la etajul cinci, f\r\ ferestre, cu o singur\ u[\. Masa era pres\rat\ de carne]ele de noti]e pline de m`zg\lituri [i sticle goale de suc de mere. Mai exista un proiector, o tabl\ ce r\m\sese ne[tears\ [i, din fericire, un computer. Nu devenisem chiar prizonier. Eram „re]inut“. Mi s-a spus clar c\, dac\ nu cooperam, voi fi predat poli]iei, iar asta nu mi se p\rea o idee prea fericit\. Iar Goddard, care se ar\tase ciudat de calm – `mi spusese c\ voia s\ discute cu mine imediat ce va sosi. Altceva n-a ]inut s\ afle, ceea ce era bine, deoarece nici nu [tiam ce s\-i zic. Mai t`rziu am aflat c\ Seth reu[ise s\ o [tearg\ din cl\dire, dar f\r\ camionet\. Am `ncercat s\-i transmit un e-mail lui Jock. ~nc\ nu aveam idee cum s\ justific ac]iunea mea, de aceea am scris doar at`t:
Jock Trebuie s\ discut\m. Vreau s\-]i explic. Adam

Dar n-am primit r\spuns. Brusc, mi-am amintit c\ aveam `nc\ telefonul mobil la mine – `l strecurasem `ntr-un buzunar [i paznicii nu-l g\siser\. Primisem cinci mesaje, dar, p`n\ s\-mi verific mesajele vocale, telefonul a sunat. – Da, am r\spuns eu.

452

JOSEPH FINDER

PARANOIA

453

– Adam. Vai de mine, domnule. Era Antwoine. P\rea disperat, aproape isterizat. Mam\. Mam\, Doamne. Nu vreau s\ ajung din nou acolo. La naiba, nu vreau `napoi la zdup. – Antwoine, ce tot spui acolo? Ia-o de la `nceput. – Ni[te tipi au `ncercat s\ sparg\ apartamentul. Or fi crezut c\ e gol. Am sim]it o und\ de nervozitate. Pu[tii din cartier nu pricepuser\ c\ `n apartamentul tatei nu exista ceva care s\ merite furat? – Isuse! {i ai p\]it ceva? am `ntrebat. – A, n-am nimic. Doi au `ntins-o, dar l-am prins pe unul care n-a fost iute de picior – of, la dracu’. Mam\, nu vreau s\ dau iar de necazuri. Trebuie s\ m\ aju]i. Era o discu]ie de care m-a[ fi lipsit `n acele momente. Am perceput ni[te sunete animalice `n fundal, un soi de gemete [i foial\. – Calmeaz\-te, omule, l-am sf\tuit. Respir\ ad`nc [i stai jos. – P\i stau, dar pe tic\losul pe care l-am prins. Ce m\ enerveaz\ e c\ sus]ine c\ te cunoa[te. – Pe mine? Brusc, am avut o revela]ie. Descrie-l pe tip, te rog. – Cum s\ zic, e alb... – La fa]\, te rog. Antwoine s-a f`st`cit. – Acum? P\i, e ro[u [i l-am cam bor[it. Vina mea. Cred c\ i-am spart nasul. Am oftat. – Uf, Antwoine, afl\ cum `l cheam\. Antwoine a l\sat jos telefonul. Am auzit glasul lui bubuitor, urmat imediat de o v\ic\real\. Apoi, Antwoine a revenit: – Spune c\-l cheam\ Meacham. ~n minte mi-a ap\rut pentru o clip\ Arnold Meacham, zdrobit [i s`nger`nd, `ntins pe podeaua buc\t\riei, strivit de cele o sut\ patruzeci de kilograme ale lui Antwoine Leonard, [i am sim]it un fior binecuv`ntat de pl\cere. Pesemne c\ fusesem urm\rit c`nd trecusem pe la apartamentul tatei. Meacham [i brutele lui `[i `nchipuiser\ c\ ascunsesem ceva acolo.

– A, eu nu mi-a[ face probleme, l-am asigurat. ~]i promit c\ tic\losul acela n-o s\-]i dea b\t\i de cap. „Dac\ a[ fi `n locul lui, am g`ndit, a[ cere s\ fiu inclus `n programul de protec]ie a martorilor.“ Antwoine a r\suflat u[urat. – Ascult\, `mi pare r\u de cele `nt`mplate. – R\u? Hei, las\ scuzele. Crede-m\ c\ de mult n-am mai primit o veste at`t de bun\. {i probabil c\ avea s\ fie [i ultima. Am socotit c\ aveam c`teva ore de omor`t p`n\ la venirea lui Goddard [i nu eram `n stare s\ stau degeaba, ros de remu[c\ri pentru ceea ce f\cusem sau anticip`nd ce aveam s\ p\]esc. De aceea, am procedat ca `ntotdeauna c`nd voiam s\ treac\ timpul: am intrat pe Internet. Abia dup\ aceea am `nceput s\ pun lucrurile cap la cap.

PARANOIA

455

90
U[a s\lii de [edin]e s-a deschis. Era unul dintre paznici. – Domnul Goddard e jos, la conferin]a de pres\, mi-a zis el. Era `nalt, `n jur de patruzeci de ani [i purta ochelari cu rame se s`rm\. Uniforma Trion `i st\tea r\u. A spus s\ cobori la Centrul pentru vizitatori. Am dat din cap. Holul principal din Cl\direa A gemea de oameni care vorbeau tare, iar fotografii [i ziari[tii forfoteau peste tot. Am cobor`t din lift [i, nimerind `ntr-un asemenea haos, m-am sim]it dezorientat. ~n vacarmul acela `mi era imposibil s\ `n]eleg vorbele cuiva; pentru mine, totul r\m`nea un zgomot de fundal. Una dintre u[ile care d\deau spre sala uria[\ [i cu o arhitectur\ futurist\ se `nchidea [i se deschidea tot timpul. Am surprins imaginea gigantic\ a lui Jock Goddard proiectat\ pe un ecran [i i-am auzit vocea amplificat\. Mi-am croit drum cu coatele prin mul]ime. Mi s-a p\rut c\ cineva m-a strigat pe nume, dar am continuat s\ `naintez `ncet, ca un somnambul. Podeaua s\lii cobora lin c\tre scena sclipitoare, unde Goddard st\tea `n lumina reflectoarelor, `mbr\cat cu bine-cunoscutul pulover negru pe g`t [i cu un sacou maro. Dac\ treceai peste fardul portocaliu de pe fa]\, ar\ta ca un profesor de literatur\ clasic\ de la vreun colegiu m\runt din New England. ~n spate avea un ecran impresionant, pe care capul lui ap\rea mare de un metru [i jum\tate.

Sala era `n]esat\ de ziari[ti [i lumina proiectat\ de camerele de televiziune te orbea. – ... Aceast\ achizi]ie, tocmai spunea el, va dubla v`nz\rile noastre, iar `n cazul unor sectoare va dubla sau chiar va tripla segmentul nostru de pia]\. Nu mi-am dat seama despre ce vorbea. Am r\mas `n fundul s\lii s\-l ascult. – Prin fuziunea a dou\ companii mari vom crea un lider mondial `n domeniul tehnologic. Trion Systems a devenit acum `n mod indiscutabil una dintre companiile cele mai mari `n sectorul produselor electronice de larg consum. {i a[ dori s\ mai anun] ceva, a continuat Goddard [i a clipit din ochi ca un spiridu[. Am crezut mereu c\ este important s\ restitui. De aceea, `n aceast\ diminea]\ Trion are pl\cerea s\ anun]e `nfiin]area unei noi funda]ii caritabile. Pornind cu un fond de cinci milioane de dolari, aceast\ nou\ funda]ie sper\ ca `n anii urm\tori s\ doneze computere miilor de [coli publice din Statele Unite, unit\]ilor [colare care nu de]in resurse pentru a asigura computere tuturor elevilor. Cred c\ aceasta este cea mai bun\ cale de a elimina decalajele din domeniul digital. Vorbim de o ac]iune pe care Trion o preg\te[te de mult\ vreme. O numim „AURORA“ – de la Aurora, zei]a greac\ a zorilor. Consider\m c\ proiectul AURORA va aduce zorii unui viitor luminos pentru to]i cei care tr\im `n aceast\ ]ar\ m\rea]\. S-au auzit aplauze politicoase. – ~n `ncheiere, permite]i-mi s\ urez bun venit celor aproape treizeci de mii de angaja]i harnici [i talenta]i de la Wyatt Communications `n familia Trion. V\ mul]umesc pentru aten]ie. Goddard [i-a aplecat capul u[or [i a cobor`t de pe scen\. Au urmat alte aplauze, care cur`nd s-au transformat `n ova]ii entuziaste. Proiec]ia uria[\ a fe]ei lui Goddard a disp\rut, f\c`nd loc unei transmisiuni de [tiri TV – Squawk Box, programul financiar de diminea]\, transmis de CNBC. Pe jum\tate de ecran, Maria Bartiroma transmitea din sala Bursei din New York. Pe cealalt\ jum\tate, a ap\rut sigla Trion [i un

456

JOSEPH FINDER

PARANOIA

457

grafic al pre]ului ac]iunilor sale din ultimele minute – o linie care urca brusc. – ... ~ntruc`t tranzac]iile Trion System au atins un volum record, tocmai spunea reportera. Ac]iunile Trion aproape c\ [i-au dublat valoarea [i nu prezint\ semne c\ aceast\ tendin]\ va sc\dea dup\ anun]ul f\cut `n aceast\ diminea]\, `naintea declan[\rii tranzac]iilor, de Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general executiv al Trion privind achizi]ia unuia dintre marii s\i concuren]i, Wyatt Telecommunications, care `nt`mpina unele probleme. Am sim]it o atingere pe um\r. Era Flo, elegant\, cu o expresie grav\ pe fa]\. Avea pe cap o casc\ de recep]ie pentru telefon mobil. – Adam, te-a[ ruga s\ te duci la sala privat\ de conferin]e. Jock vrea s\ discute cu tine. Am dat din cap, dar am r\mas s\ privesc `n continuare. ~n acele clipe nu eram `n stare s\ g`ndesc limpede. Pe ecranul mare ap\ruse Nick Wyatt, scos aproape pe sus din sediul Wyatt de doi paznici. Imaginea cu unghi larg surprinsese geamurile reflectorizante ale cl\dirii, peluza ca de smarald [i grupurile de ziari[ti. Oricine `[i putea da seama din felul cum mergea c\ era at`t furios, c`t [i umilit. – Wyatt Telecommunications era afectat\ de datorii `n valoare de aproximativ trei miliarde de dolari, c`nd, ieri, a transpirat [tirea c\ Nicholas Wyatt, elegantul fondator al companiei, a semnat un contract secret [i ilegal, f\r\ votul sau [tiin]a consiliului director, de a achizi]iona o mic\ firm\ din California, numit\ Delphos, o companie nerentabil\, la pre]ul de cinci sute de milioane de dolari `n numerar, anun]a Maria Bartiromo. Camera a surprins un prim-plan al lui Wyatt. ~nalt [i solid, cu p\rul str\lucind ca un lac negru, bronzat. Nick Wyatt `n carne [i oase. Camera a prezentat o imagine [i mai de aproape. C\ma[a de m\tase de culoare gri-deschis, bine mulat\ pe corp, era p\tat\ de sudoare. Era condus c\tre o limuzin\. Pe fa]\ avea o expresie care p\rea s\ spun\: „Ce dracu’ mi-a]i f\cut?“ Cuno[team sentimentul. – Aceast\ ac]iune a f\cut ca Wyatt s\ nu `[i poat\ acoperi datoriile. Ieri dup\-amiaz\, consiliul de conducere al companiei s-a `ntrunit [i a

anun]at concedierea domnului Wyatt pentru grave `nc\lc\ri ale principiilor de management, iar asta s-a petrecut cu c`teva momente `nainte ca ac]ionarii s\ fie for]a]i s\ v`nd\ compania c\tre Trion Systems la pre]ul de zece cen]i pe dolar. Domnul Wyatt a refuzat s\ dea declara]ii, `ns\ un purt\tor de cuv`nt a afirmat c\ el demisioneaz\ pentru a-[i putea petrece mai mult timp cu familia. Nick Wyatt e nec\s\torit [i nu are copii. David? O nou\ atingere pe um\r. – Iart\-m\, Adam, dar vrea s\ discute cu tine imediat, m-a anun]at Flo.

PARANOIA

459

91
~n drum spre ultimul etaj al cl\dirii, liftul a oprit la cantin\ [i `n el a urcat un b\rbat cu o c\ma[\ `nflorat\ [i p\rul prins `ntr-o coad\ de cal. – Cassidy, m-a salutat Mordden. Avea `n m`n\ un corn cu scor]i[oar\ [i un pahar cu cafea [i n-a p\rut surprins s\ m\ `nt`lneasc\. Uite-l [i pe Sammy Glick1 al microcipului. S-a dus vestea c\ aripile lui Icar s-am cam topit. Am `ncuviin]at cu un gest. El [i-a plecat capul. – Deci e adev\rat ce se spune. Experien]a se cap\t\ imediat ce nu ai nevoie de ea. – Mda. A ap\sat un buton [i a r\mas t\cut c`t u[ile s-au `nchis, iar cabina a `nceput s\ urce. Eram doar noi doi. – V\d c\ te duci la ultimul etaj, `n salonul directorial. ~n]eleg c\ n-o s\ prime[ti demnitari sau oameni de afaceri japonezi. M-am mul]umit s\-l privesc. – Acum probabil c-ai `n]eles adev\rul despre ne`nfricatul nostru [ef, a zis el. – Nu, nu cred. De fapt, nu te `n]eleg nici pe tine. Din anumite motive, tu `l dispre]uie[ti profund pe Goddard, toat\ lumea e la curent. E[ti bogat. Nu ai nevoie s\ munce[ti. {i totu[i ai r\mas aici.
1

A ridicat din umeri. – Eu am ales. Cum ]i-am spus, s`nt imun la orice. – Ce dracu’ `nseamn\ asta? Uite, cur`nd o s\ dispar, a[a c\-mi po]i spune. Plec. S`nt un om mort. – Da, victim\ a unui accident de circula]ie, cred c\ \sta-i termenul artistic folosit la noi. A clipit. O s\-]i duc dorul, crede-m\. Alte milioane de oameni, nu. Transformase totul `n glum\, dar [tiam c\ `ncerca s\-mi transmit\ ceva din suflet. Nu pricepeam de ce, dar de fapt ]inea la mine. Ori `i era mil\. Cu un asemenea om, era greu de spus. – Ajunge cu [aradele, am spus eu. Vrei s\-mi explici la ce faci aluzie? Mordden a r`njit, reu[ind s\-l imite onorabil pe Ernst Stavro Blofeld1. – Pentru c\ tot e[ti pe duc\, domnule Bond... A, tare a[ vrea s\-]i fac via]a mai u[oar\. Dar nu a[ dori s\ `ncalc contractul de confiden]ialitate pe care l-am semnat acum 18 ani. – N-ai vrea s\ exprimi asta `n ni[te cuvinte pe care mintea mea de p\m`ntean ne`nsemnat s\ le priceap\? Liftul s-a oprit [i dup\ deschiderea u[ilor Mordden a cobor`t. {i-a l\sat m`na pe una dintre u[i, `mpiedic`nd-o s\ se `nchid\. – Acel contract de confiden]ialitate valoreaz\ acum zece milioane de dolari. Poate de dou\ ori pe at`t, av`nd `n vedere saltul de ast\zi. Evident, n-ar fi `n interesul meu s\ periclitez acea `n]elegere `nc\lc`nd regula obligatorie a t\cerii. – Ce fel de contract? – Cum ]i-am spus, nu ]in s\-mi primejduiesc `n]elegerea profitabil\ cu Augustine Goddard spun`ndu-]i c\ faimosul modem Goddard n-a fost inventat de Jock Goddard, un inginer aproape mediocru, chiar dac\ e un juc\tor sclipitor `n materie de corpora]ii, ci de al dumneavoastr\ cu respect. De ce s\ pun `n pericol zece milioane dezv\luind c\ progresul tehnologic care a transformat aceast\ companie `ntr-o locomotiv\ `n domeniul comunica]iilor nu a fost crea]ia
1 Du[manul declarat al lui James Bond, care apare `n aproape toate romanele lui Ian Fleming. (n. tr.)

Personaj al romanului Ce `l m`n\ pe Sammy Glick (1841) de Budd Schulberg, care descrie ascensiunea [i dec\derea unui t`n\r carierist. Romanul a devenit subiect pentru un film cu acela[i nume, regizat de Ben Stiller. (n. tr.)

460

JOSEPH FINDER

marelui creier corporat, ci a unuia dintre primii lui angaja]i, un modest inginer? Goddard `l putea primi gratis, a[a cum prevedea contractul meu de munc\, `ns\ a vrut s\ de]in\ personal patentul. Asta `nsemna bani pentru el. De ce s\ vreau s\ scot la iveal\ a[a ceva [i astfel s\ p`ng\resc legenda, reputa]ia nep\tat\ a celui pe care parc\ Newsweek l-a numit c`ndva „Omul de stat al Americii corporate“? Bine`n]eles c\ n-ar fi frumos din partea mea s\ eviden]iez goliciunea micului rol jucat de Jock Goddard care se crede Will Rogers1, imaginea aceea de cumsec\denie [i bun\tate care `mbrac\ o asemenea lips\ de scrupule? Pentru numele lui Dumnezeu, asta ar `nsemna s\-]i spun c\ nu exist\ Mo[ Cr\ciun. Cum s\ te deziluzionez, risc`ndu-mi `n acela[i timp c`[tigul financiar? – Spui adev\rul? am reu[it cu greu s\-l `ntreb. – Dar eu nu ]i-am spus nimic, mi-a r\spuns Mordden. N-ar fi deloc `n interesul meu. Adio, Cassidy!

92
Nu v\zusem ceva care s\ egaleze apartamentul de la ultimul etaj al Cl\dirii A din Trion. Nu sem\na defel cu restul companiei – nici vorb\ de birouri sufocante sau cubiculumuri `ngr\m\dite, nici urm\ de mochet\ sau lumini fluorescente. Era un spa]iu deschis de dimensiuni uria[e, cu ferestre de la podea p`n\ `n tavan, care se bucura de lumina sclipitoare a soarelui. Pardoseli din granit negru, covoare orientale din loc `n loc, pere]i lambrisa]i cu lemn tropical cu un luciu pl\cut. Spa]iul era `ntrerupt de coloane de ieder\, grupuri de scaune [i canapele cu un design deosebit, iar exact `n centru, o cascad\ gigantic\ – apa se pr\bu[ea dintr-o f`nt`n\ nev\zut\ peste pietre rozalii cu forme necizelate. Sala directorial\ de recep]ie. Pentru discu]ii cu vizitatori importan]i: mini[tri din Cabinet, senatori [i congresmeni, directori executivi, [efi de state. N-o mai v\zusem p`n\ atunci [i nu cuno[team pe nimeni care s\ fi c\lcat acolo, [i nici nu era de mirare. Nu p\rea o parte a Trionului. Nici pe departe democratic\. Era impun\toare, grandioas\, intimid`nd pe oricine. ~n mijlocul zonei cuprinse `ntre cascada [i [emineul cu gaz [i bu[teni din material ceramic era `ntins\ o mas\ mic\ [i rotund\, preg\tit\ pentru micul dejun. Doi tineri de origine spaniol\, un b\rbat [i o femeie cu uniforme maro, vorbeau calm `n limba matern\ [i aranjau cafetiere [i ceainice argintate, co[uri cu pateuri, carafe cu suc de portocale. O mas\ pentru trei persoane.

1 Will Rogers (1979-1935) – de origine cherokee, ini]ial cowboy specializat `n aruncarea lasoului [i `nscris `n Cartea Recordurilor pentru performan]ele sale, a devenit actor, juc`nd `n 71 de filme, jurnalist, comentator radio [i scriitor. Considerat o adev\rat\ legend\ a Americii, `n ciuda succesului de care s-a bucurat, a r\mas un om simplu, preocupat de soarta altora, particip`nd la numeroase ac]iuni caritabile. (n. tr.)

462

JOSEPH FINDER

PARANOIA

463

Nedumerit, am privit `n jur, dar n-am v\zut pe altcineva. Nu m\ a[tepta nimeni. Brusc, s-a auzit un clinchet [i cele dou\ u[i ale liftului din cealalt\ parte a `nc\perii au lunecat `n l\turi. Din el au cobor`t Jock Goddard [i Paul Camilletti. R`deau zgomotos, am`ndoi ame]i]i de succes, exalta]i c`t cuprinde. Goddard m-a z\rit, a `ncetat imediat s\ r`d\ [i a zis: – A, uite-l. Paul, scuz\-ne, sper c\ `n]elegi. Camilletti a sur`s, l-a b\tut pe um\r pe Goddard [i a r\mas `n lift, `n vreme ce b\tr`nul a cobor`t, iar u[ile s-au `nchis `n urma lui. A traversat spa]iul acela deschis aproape `n fug\. – Hai cu mine p`n\ la baie, mi-a spus. Vreau s\-mi cur\] machiajul \sta nenorocit. T\cut, l-am urmat p`n\ la u[a neagr\ [i lucioas\ pe care erau prinse silueta unui b\rbat [i a unei femei. Lumina s-a aprins imediat ce am p\[it `n\untru. O `nc\pere spa]ioas\. Elegant\, numai sticl\ [i marmur\ neagr\. Goddard s-a privit `n oglind\. P\rea mai `nalt. Poate ]inea de postur\: nu mai st\tea `ncovoiat ca de obicei. – Isuse, ar\t ca Liberace1, a zis el `n timp ce `[i s\punea palmele ca s\-[i `ndep\rteze machiajul. N-ai fost niciodat\ aici, adev\rat? Am cl\tinat din cap, urm\rindu-l `n oglind\ cum `[i las\ capul spre lavoar. M-am sim]it cuprins de sentimente amestecate – team\, furie, uimire –, at`t de complexe, `nc`t nici nu [tiam ce atitudine s\ adopt. – Ei, acum vezi lumea afacerilor, a continuat el. Aproape c\-[i cerea scuze. Importan]a decorurilor teatrale – zorzoane, pomp\ [i atmosfer\, toate ni[te rahaturi. N-a[ putea primi pe pre[edintele Rusiei sau pe prin]ul mo[tenitor al Arabiei Saudite `n biroua[ul meu s\r\c\cios de jos. – Felicit\ri, am spus eu `ncet. A fost o diminea]\ mare. {i-a [ters fa]a cu un prosop. – Alt circ, a zis el, cu un gest de lehamite.
1 Valentino Liberace (1919-1987) – pianist american de origine polonez\, considerat unul dintre cei mai mari organizatori de spectacole fastuoase, citat `n Cartea Recordurilor drept cel mai bine pl\tit pianist [i instrumentist, av`nd dou\ stele pe Aleea Stelelor de la Hollywood. (n. tr.)

– Ai [tiut c\ Wyatt va cump\ra Delphos, indiferent de pre], am spus. Chiar dac\ asta ar fi `nsemnat s\ devin\ falit. – N-a putut rezista tenta]iei, a zis Goddard. A aruncat prosopul, acum m`njit de fond de ten roz, pe placa de marmur\. – Nu, am spus. Mi-am dat seama c\ ritmul inimii `mi cre[tea. Nu, at`ta vreme c`t a crezut c\ te preg\teai s\ anun]i marea inven]ie: cipul optic. Dar acest cip nici nu a existat, adev\rat? Goddard a arborat din nou z`mbetul de spiridu[. S-a `ntors, iar eu l-am urmat afar\ din baie. Am ad\ugat: De aceea nu s-au depus cereri de patent, nici nu s-au deschis dosare la Resurse umane... – Cipul optic, a spus el, aproape repezindu-se c\tre masa preg\tit\, exist\ doar `n min]ile `nfierb`ntate [i terfeloagele c`torva rata]i [i neferici]i de la o companie minuscul\, care nu are nici o [ans\, de la Palo Alto. Realizarea unei fantasme, pe care s-ar putea s\ o prinzi. Eu, `n nici un caz. S-a a[ezat la mas\ [i mi-a f\cut semn s\ stau al\turi. M-am supus, iar cei doi chelneri `n uniforme, care r\m\seser\ p`n\ atunci la o distan]\ respectuoas\ `n apropierea unui stand cu ieder\, s-au apropiat [i ne-au turnat cafea. Eram mai mult dec`t `nsp\im`ntat [i derutat; m\ sim]eam epuizat. – S-ar putea s\ fie ni[te rata]i, am zis, dar ai cump\rat compania lor `n urm\ cu mai bine de trei ani. Asta era o b\nuial\ pe care o aveam dup\ ce m\ documentasem – investitorul principal la Delphos fusese, potrivit celor g\site pe Internet, un fond care manipula capital de risc, cu sediul la Londra, care primea bani printr-o firm\ `nmatriculat\ `n Insulele Cayman. Iar asta ar\ta c\ Delphos, prin intermediul c`torva companii fantom\, apar]inea unui investitor mare. – E[ti b\iat de[tept, a spus Goddard, lu`nd o chifl\ [i mu[c`nd din ea cu poft\. Adev\ratul lan] al `ntregii afaceri e al naibii de greu de desc`lcit. Serve[te-te cu ni[te pateuri, Adam! Astea cu crem\ de br`nz\ [i zmeur\ s`nt ucig\toare. Abia atunci am `n]eles de ce Paul Camilletti, un om meticulos la s`nge, se f\cuse c\ „uit\“ s\ semneze termenul din clauza

464

JOSEPH FINDER

PARANOIA

465

no shop1. C`nd Wyatt a observat acest lucru, [i-a dat seama c\ avea la dispozi]ie mai pu]in de dou\zeci [i patru de ore pentru a „sufla“ compania de sub nasul lui Trion – deci nu avea timp s\ ob]in\ aprobarea consiliului de conducere, chiar dac\ acesta ar fi fost de acord. Lucru pe care consiliul nu l-ar fi acceptat. Am observat locul liber de la mas\ [i m-am `ntrebat care va fi cel\lalt oaspete. Nu aveam poft\ de m`ncare, nici m\car nu-mi ardea de cafea. – Dar singurul mod prin care l-ai f\cut pe Wyatt s\ se prind\ `n c`rlig, am zis eu, a fost s\-i plasezi informa]ia prin spionul pe care-[i `nchipuia c\-l infiltrase. Vocea a `nceput s\-mi tremure, pentru c\ m\ sim]eam `n primul r`nd furios. – Nick Wyatt e un tip foarte suspicios, a spus Goddard. ~l `n]eleg – [i eu suf\r de asta. Seam\n\ cu cei de la CIA – \[tia niciodat\ nu iau `n seam\ informa]iile dec`t dac\ le ob]in prin mijloace secrete. Am luat o gur\ de ap\ de la ghea]\, care era at`t de rece `nc`t am sim]it o arsur\ `n g`t. Singurele sunete din `nc\perea acea uria[\ erau plesc\itul [i bolboroseala cascadei. Lumina puternic\ m\ deranja la ochi. M\ sim]eam `nveselit, lucru straniu. Chelneri]a a adus un vas din cristal cu ap\ ca s\-mi umple paharul, dar Goddard i-a f\cut un semn cu m`na. – Muchas gracias. Pute]i pleca am`ndoi, cred c\ ne descurc\m [i singuri. Vre]i s\-l invita]i [i pe cel\lalt oaspete, v\ rog? – Nu faci prima oar\ a[a ceva, adev\rat? am spus. Cine `mi spusese c\, de fiecare dat\ c`nd Trion se aflase pe buza pr\p\stiei, un concurent de-al lor f\cuse c`te o gre[eal\ dezastruoas\, iar Trion revenise mai viabil\ ca niciodat\? Goodard mi-a aruncat o privire. – Nu devii me[ter bun dec`t dup\ multe lucr\ri.
1

Clauza `l `mpiedic\ pe v`nz\tor s\ trateze cu al]i poten]iali cump\r\tori. Cump\r\torul are doar op]iunea, nu [i obliga]ia de a cump\ra, `n vreme ce v`nz\torul este `mpiedicat s\ `ntreprind\ orice ac]iune, singurul remediu fiind stabilirea unui termen de valabilitate al clauzei. (n. tr.)

Mi se `nv`rtea mintea. Memoriul de activitate [i biografia lui Paul Camilletti l\mureau totul. Goodard `l angajase de la o companie pe nume Celadon Data care, la vremea respectiv\, constituia cea mai mare amenin]are pentru Trion. Cur`nd dup\ aceea, Celadon a f\cut o gaf\ tehnologic\ de pomin\ – un pas gre[it, precum alegerea sistemului Betamax `n defavoarea celui VHS – [i a intrat `n restructurare, dup\ care Trion a `nglobat-o. – ~naintea mea a fost Camilletti, am afirmat eu. – {i al]ii, `nainte de el. Goddard a luat o gur\ de cafea. Nu, n-ai fost primul. Dar, recunosc, te-ai dovedit cel mai bun. Complimentul m-a durut. – Nu `n]eleg cum ai reu[it s\-l convingi pe Wyatt c\ ideea cu c`rti]a putea da roade. Goddard a ridicat ochii, `ntruc`t `n acea clip\ s-au deschis u[ile liftului cu care urcase el. Judith Bolton. Mi-a stat inima `n loc. La taiorul bleumarin purta o bluz\ alb\, ar\ta proasp\t\ [i sigur\ pe ea. Avea unghiile [i buzele `n culoarea coralului. S-a apropiat de Goddard [i l-a s\rutat scurt pe buze. Apoi s-a `ntors spre mine [i mi-a luat m`na `ntre palme. Emanau un parfum u[or floral [i erau reci. S-a a[ezat tot al\turi de Goddard [i a desf\cut un [ervet pe care [i l-a a[ezat `n poal\. – Adam vrea s\ [tie cum l-ai convins pe Wyatt, a spus Goddard. – A, n-a trebuit s\-l for]ez, ca s\ fiu sincer\, a spus ea, r`z`nd gutural. – E[ti mult prea subtil\ ca s\ procedezi astfel, a spus Goddard. Am privit-o lung. – Dar de ce tocmai eu? am `ntrebat eu `ntr-un t`rziu. – M\ mir c\ mai `ntrebi, a spus ea. Uit\-te numai ce ai reu[it! E[ti n\scut pentru a[a ceva. – Asta [i faptul c\ m-a]i avut la m`n\ din cauza banilor. – Adam, `n cadrul corpora]iilor, s`nt mul]i oameni care nu respect\ regulile, a spus ea, aplec`ndu-se c\tre mine. Avem de unde alege. ~ns\ tu ai ie[it mult `n eviden]\. Erai de departe cel mai preg\tit. O

466

JOSEPH FINDER

PARANOIA

467

`nzestrare perfect\ pentru a duce oamenii de nas, plus problemele pe care le aveai cu tat\l t\u. Am sim]it cum m\ `nfurii peste m\sur\ [i n-am mai fost `n stare s\ mai ascult asemenea laude. M-am ridicat, aplec`ndu-m\ u[or deasupra lui Goddard, [i am `ntrebat: – Vreau s\ te `ntreb ceva. Dac\ ar tr\i, ce p\rere crezi c\ ar avea Elijah? Goddard m-a privit nedumerit. – Elijah, am repetat. Fiul t\u. – A, da, ai dreptate, Elijah, a zis Goddard, iar treptat expresia de nedumerire s-a stins, `nlocuit\ de una u[or ironic\. A[a e. Corect. P\i, asta a fost ideea lui Judith. Apoi a chicotit. Am sim]it c\ se `nv`rte lumea cu mine, lumina a p\rut c\ m\ orbe[te, estomp`nd tot ce m\ `nconjura. Goddard m-a privit [i a clipit. – Adam, a spus Judith, pe un ton atent, `n]eleg\tor. Stai jos, te rog. M-am a[ezat, p\str`nd pe chip o expresie de uimire. – Ne-a `ngrijorat faptul c\ s-ar putea s\ devii b\nuitor dac\ totul ar fi mers prea u[or, a spus ea. E[ti un t`n\r extrem de inteligent [i de intuitiv. Totul trebuia s\ se lege, altfel se destr\ma imediat. Nu puteam risca a[a ceva. ~n minte mi-a revenit imaginea biroului din casa de l`ng\ lac a lui Goddard, trofeele despre care acum aflam c\ erau ni[te f\c\turi. Talentul de prestidigitator al lui Goddard, felul `n care trofeul acela se sp\rsese c\z`nd pe podea... – A, chestia aceea, a zis Goddard, „l-am impresionat pe b\tr`n, `i aduc aminte de fiul lui, care a murit“, [i alte prostii la fel? Se leag\, nu? – Da, nu se las\ asemenea lucruri la voia `nt`mpl\rii, am spus, parc\ de pe alt\ lume. – Exact, a `nt\rit Goddard. – Foarte pu]ini oameni ar fi reu[it ca tine, a spus Judith. Apoi a sur`s. Majoritatea n-ar fi fost `n stare s\ `ndure duplicitatea, pactizarea cu ambele tabere. E[ti un tip remarcabil, sper c\ e[ti con[tient de asta. Tocmai de aceea te-am ales. {i ai dovedit c\ am avut dreptate.

– Nu pot s\ cred, am spus eu `n [oapt\. Mi s-au `nmuiat picioarele, pe care le sim]eam f\r\ vlag\. Trebuia s\ fug de acolo cu orice chip. Nu-mi vine s\ cred! – Adam, [tiu ce greu `]i este, a spus Judith cu bl`nde]e. S`ngele `mi pulsa `n cap de parc\ mi-ar fi fost cr\pat. – M\ duc s\-mi golesc biroul. – Nici s\ nu te g`nde[ti! a exclamat Goddard. Doar n-o s\ demisionezi. Nu-]i permit. Nu g\sesc pe toate drumurile tineri inteligen]i ca tine. Am nevoie de tine la etajul [apte. O raz\ de soare m-a orbit pe nea[teptate c`nd am `ncercat s\ le v\d fe]ele. – {i o s\ ai `ncredere `n mine? am `ntrebat cu am\r\ciune, d`ndu-m\ `ntr-o parte, ca s\ scap de raza de soare. Goddard a oftat. – B\iete, spionajul industrial este `n spiritul american, la fel ca pl\cinta cu mere [i automobilul Chevrolet. Ce mama naibii, cum crezi c\ a devenit America o superputere economic\? ~n 1811, un yankeu pe nume Francis Lowell Cabot s-a dus `n Marea Britanie [i a furat cel mai pre]ios secret al Angliei – r\zboiul de ]esut Cartright, piatra de temelie a `ntregii industrii textile. A adus revolu]ia industrial\ `n America [i ne-a transformat `ntr-un colos. {i totul, gra]ie unei simple ac]iuni de spionaj industrial. M-am `ntors [i am p\[it pe podeaua din granit. T\lpile din cauciuc ale ghetelor mele de lucru au scos un sc`r]`it. – M-am s\turat s\ fiu manipulat, am spus. – Adam, m-a aten]ionat Goddard. Vorbe[ti cu am\r\ciunea unui ratat. Ca tat\l t\u. {i [tii c\ nu e a[a – e[ti un c`[tig\tor. Te-ai dovedit sclipitor. Ai toate calit\]ile necesare. Am z`mbit, apoi am r`s t\cut. – Cu alte cuvinte, s`nt o jigodie, de fapt. Un duplicitar. Un mincinos de clas\. – Crede-m\, ai f\cut ceva ce se practic\ zilnic `n marile companii din lume. Ascult\, ai un exemplar din Sun Tzu `n birou – l-ai citit? „Toate r\zboaiele se bazeaz\ pe `n[el\torie“, a[a zice el. Iar afacerile `nseamn\ r\zboi, oricine [tie asta. Afacerile, la nivel `nalt, s`nt o

468

JOSEPH FINDER

PARANOIA

469

`n[el\torie. Nimeni n-o s\ recunoasc\ a[a ceva `n public, dar acesta e adev\rul. ~n glas i-a ap\rut o nuan]\ de bl`nde]e. Peste tot se joac\ la fel. Nu, nu e[ti un mincinos, Adam. E[ti un strateg de mare clas\. Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap dezgustat [i am dat s\ plec spre lift. Foarte `ncet, Goddard mi-a zis: – {tii c`]i bani a c`[tigat Paul Camilletti anul trecut? F\r\ s\ m\ uit `napoi, am r\spuns: – Dou\zeci [i opt de milioane. – Ai putea realiza suma asta `n c`]iva ani. Reprezin]i o valoare pentru mine, Adam. Ai o inteligen]\ p\trunz\toare, g\se[ti `ntotdeauna solu]ii, e[ti sclipitor. Am pufnit u[or, dar probabil nu m-a auzit. }i-am spus c`t de recunosc\tor am fost c\ ai salvat situa]ia `n proiectul Guru? Atunci [i `n alte ocazii. Vreau s\ fiu mai clar `n privin]a recuno[tin]ei. ~]i ofer o cre[tere de salariu... la un milion pe an. Plus posibilitatea de a primi ac]iuni, av`nd `n vedere felul `n care au `nceput s\ urce, te-ai putea alege cu cinci sau [ase milioane pe an. Dubleaz\ apoi suma pentru anul urm\tor. O s\ ajungi multimilionar. Am r\mas ca `mpietrit. Nu [tiam ce s\ spun, cum s\ reac]ionez. Dac\ m\ `ntorceam, `[i puteau `nchipui c\ acceptam. Dac\ `mi vedeam de drum, aveau s\ considere c\ refuzam. – Ai ajuns `ntr-o zon\ `n care totul se pl\te[te cu aur, a spus Judith. }i se ofer\ lucruri pentru care al]ii s`nt `n stare s\ ucid\. Dar nu uita: totul ]i se ofer\... pentru c\ meri]i. E[ti croit pentru o asemenea munc\. N-am cunoscut pe nimeni mai bun. {tii ce ai v`ndut `n ultimele luni? Nu aparate de comunicare, telefoane mobile sau MP3-playere, ci pe tine `nsu]i. Ai v`ndut marca Adam Cassidy. Iar noi s`ntem cump\r\torii. – Nu s`nt de v`nzare, m-am trezit spun`nd [i imediat am avut o senza]ie de jen\. – Adam, `ntoarce-te! a spus Goddard pe un ton furios. ~ntoarce-te, acum! Cu o expresie mohor`t\, m-am conformat. – ~]i este limpede ce te a[teapt\ dac\ pleci? Am sur`s.

– Sigur. M\ da]i `n g`t. Poli]iei, FBI-ului, cine [tie... – N-o s\ fac a[a ceva, a zis Goddard. Nu vreau s\ apar\ `n public nici m\car o [oapt\ din toate astea. Dar f\r\ ma[in\, f\r\ apartament, salariu – pierzi orice avantaj. Nu mai ai nimic. Ce via]\ ar fi asta pentru un t`n\r talentat ca tine? „E[ti sclavul lor... Conduci o ma[in\ de firm\, stai `ntr-un apartament de firm\. Nici via]a nu-]i mai apar]ine...“ Tata, dep\[it total de evenimente, avusese dreptate. Judith s-a ridicat de la mas\ [i s-a apropiat de mine. – Adam, `]i `n]eleg sentimentele, a spus ea dintr-o suflare. Avea ochii umezi. Te sim]i jignit, e[ti furios. }i se pare c\ ai fost tr\dat, manipulat. Ai vrea s\ te refugiezi `n dezl\n]uirea sigur\, calmant\ [i protectoare a unui copila[. ~ntru totul explicabil – uneori, to]i reac]ion\m la fel. Dar a venit vremea s\ renun]i la toane copil\re[ti. ~n]elege, nu ai dec\zut. Te-ai reg\sit. Spre binele t\u, Adam. E bine. Goddard s-a l\sat mai comod pe scaun, `ncruci[`ndu-[i bra]ele la piept. Am z\rit fr`nturi ale fe]ei lui reflectate de cafetiera [i zaharni]a de argint. Mi-a z`mbit binevoitor. – Nu da cu piciorul, fiule! {tiu c\ vei face alegerea potrivit\.

PARANOIA

471

93
Bine`n]eles, Porsche-ul meu fusese ridicat. ~n seara precedent\ `l parcasem neregulamentar; la ce m\ puteam a[tepta? De aceea am ie[it pe jos din cl\direa Trion [i am c\utat din ochi un taxi, dar n-am z\rit nici unul. Ar fi trebuit s\ dau telefon din hol ca s\ chem unul, dar sim]eam nevoia cople[itoare, aproape fizic\, de a pleca mai repede de acolo. Duc`nd cutia mic\ din carton pe care o umplusem cu pu]inele lucruri ]inute `n birou, am pornit la drum pe marginea autostr\zii. C`teva minute mai t`rziu, o ma[in\ de un ro[u-str\lucitor s-a apropiat de trotuar [i a `ncetinit c`nd a ajuns `n dreptul meu. Era un Austin Mini Cooper, ce p\rea de m\rimea unui cuptor cu microunde. Geamul din dreapta [oferului a cobor`t [i a sim]it parfumul floral [i `mb\t\tor al Alanei dispers`ndu-se `n aerul ora[ului. A strigat spre mine: – Hei, ce p\rere ai? Abia l-am cump\rat. Nu e formidabil? Am `ncuviin]at din cap [i am `ncercat s\ z`mbesc misterios. – Ro[u atrage aten]ia poli]i[tilor, am spus. – Dar nu dep\[esc niciodat\ viteza legal\. Am dat din cap. – Ce-ar fi s\ cobori de pe motociclet\ ca s\ m\ amendezi? mi-a propus ea. P\[ind mai departe, am mi[cat din cap, nedorind s\ intru `n acel joc. – Hei, ce s-a `nt`mplat cu ma[ina ta?

– Mi-au ridicat-o. – Ur`t. {i unde te duci? – Acas\. La Harbor Suites. Mi-am dat seama cu un fior c\ nu avea s\ mai fie casa mea mult\ vreme. Doar nu eram proprietar. – P\i doar n-o s\ mergi pe jos at`ta drum. Mai ales cu cutia aceea `n bra]e. Hai, urc\, te duc eu. – Nu, mul]umesc. A condus al\turi de mine, merg`nd `ncet pe l`ng\ trotuar. – Hai, Adam, nu mai fi sup\rat! M-am oprit, m-am apropiat de ma[in\ [i, dup\ ce am l\sat cutia jos, mi-am pus palmele pe acoperi[ul ma[inii. S\ nu fiu sup\rat? M\ torturase at`ta vreme g`ndul c\ eu o manipulasem pe ea, c`nd, `n realitate, ea doar `[i `ndeplinise misiunea. – {i... ei ]i-au spus s\ te culci cu mine, nu? – Adam, a spus ea pe un ton de bun-sim]. Vino-]i `n fire! Asta nu f\cea parte din fi[a postului. Cei de la Resurse umane ar numi-o beneficii suplimentare, adev\rat? Apoi a r`s s\n\tos, iar asta m-a f\cut s\ `nghe]. Au vrut doar s\ te `ndrum, s\-]i strecor indicii, cam a[a ceva. Dar apoi, tu te-ai ata[at de mine... – Deci au vrut doar s\ m\ `ndrumi, am repetat eu ca un ecou. Uf, Doamne! Doamne! Mi se face r\u. Am ridicat cutia [i am pornit `n continuare. – Adam, am procedat a[a cum mi-au spus. Chiar nu `n]elegi? – {i vom mai putea avea `ncredere unul `n cel\lalt? Chiar [i acum – joci cum vor ei, nu? – Of, te rog, a spus Alana. Adam, dragul meu. Nu mai fi a[a paranoic. – {i eu care credeam c\ ne-am apropiat, am zis. – A fost grozav. M-am sim]it grozav. – Chiar a[a? – Dumnezeule, nu lua totul `n tragic, Adam! A fost doar sex. {i afaceri. Ce e r\u `n asta? Crede-m\, nu am jucat teatru!

472

JOSEPH FINDER

Am p\[it mai departe, uit`ndu-m\ dup\ vreun taxi, dar f\r\ nici un rezultat. Nici m\car nu cuno[team acea zon\ a ora[ului. M\ sim]eam pierdut. – Hai, Adam, a zis Alana, merg`nd `ncet, al\turi de mine. Urc\ `n ma[in\! Am ignorat invita]ia. – Uf, hai odat\, a spus ea, cu glas catifelat, suger`nd totul, dar f\r\ a promite nimic. Vrei, pur [i simplu, s\ urci `n ma[in\?

Mul]umiri
Iar acum, mul]umirile. Lista e `ntrist\tor de lung\, `ns\ aceast\ carte a fost g`ndit\ [i scris\ `ndelung. Documentarea pentru alte romane m-a dus `n jurul globului [i `n locuri precum sediul KGB din Moscova, dar nimic din toate acestea nu m-a prevenit c\ via]a `n marile corpora]ii americane poate fi at`t de ciudat\ [i de fascinant\. ~n afar\ de vechiul meu prieten David Hsiao de la Cisco Systems, unde am fost ajutat enorm, [i de Tom Fallon, Dixie Garr, Pete Lang, Richard Henkus, Gene Choy, Katie Foster, Bill LePage, Armen Hovanessian, Sue Zanner [i Molly Chang, nimeni nu mi-a deschis u[i, oferindu-mi cu generozitate din timpul s\u. La Apple Computer, Kate Lepow m-a ajutat foarte mult. La Nortel, prietenul meu Carter Kersh s-a dovedit un `ndrum\tor inteligent ([i spiritual), organiz`nd discu]ii cu colegii lui, inclusiv cu Martin McNarney, Alyene Mclennan, Matt Portoni, Raj Raman, Guyves Achtari [i Alison Steel. De asemenea, am purtat conversa]ii interesante cu Matt Zanner de la Hewlett Packard, Ted Sprague de la Ciena, Rich Wyckoff de la Marimba, Rich Rothschild de la Ariba, Bob Scordino de la EMC, Adam Stein de la Juniper Networks [i Colin Angle de la iRobot. C`]iva prieteni foarte inteligen]i m-au ajutat s\ imaginez combina]iile financiare [i stratagemele secrete care constituie scheletul romanului. ~ntre ace[tia se num\r\ Roger McNamee, Jeff Bone, Glover Lawrence [i, `n special, prietenul meu Giles McNamee, care m-a pus `n situa]ia de a p\trunde g`ndirea unui adev\rat conspirator,

474

JOSEPH FINDER

PARANOIA

475

care scap\ de acuza]ii. Nell Minow de la Corporate Library din Washington m-a ajutat s\ `n]eleg politica de culise [i managementul unei corpora]ii. ~n probleme de securitate [i sisteme de informa]ii din cadrul corpora]iilor am primit sprijin nepre]uit de la c`]iva dintre cei mai buni `n domeniu, inclusiv Leonard Fuld, Arthur Hulnick, George K. Campbell, Mark H. Beaudry, Dan Geer [i expertul `n spionaj industrial Ira Winkler. Pentru partea juridic\ a romanului Paranoia am beneficiat de sfaturile bunului meu prieten Joe Teig; Jackie Nakamura de la Day Casebeer Madrid & Batchelder ([i `i mul]umesc pe aceast\ cale lui Alex Beam, care ne-a pus `n leg\tur\); [i Robert Stein de la Pryor Cashman Sherman & Flynn; precum [i colegii s\i, Jeffrey Johnson [i, `ndeosebi, Jay Shapiro. Cuno[tin]ele extinse ale lui Adam `n domeniul noilor produse informatice provin de la Jim Mann de la Compaq, proiectantul-[ef al iPaq; Bert Keely de la Microsoft; Henry Holtzman de la Media Lab, MIT; Simson Garfinkel; Joel Evans de la Geek.com; Wes Salmon de la PDABuzz.com; [i, mai ales, Greg Joswiak, vicepre[edinte pentru Marketing produse hardware de la Apple Computer. Unele dintre ispr\vile tinere[ti ale lui Adam s`nt inspirate din relat\rile lui Keith McGrath, ale lui Jim Galvin de la Poli]ia din Boston [i ale lui Emily Bindinger. ~n ce prive[te problemele medicale ale lui Francis X. Cassidy, am primit sprijinul fratelui meu, dr. Jonathan Finder [i a doamnei Karen Heraty, o asistent\ ca un `nger. Jack McGeorge de la Public Safety Group m-a ajutat, ca `ntotdeauna, cu numeroase detalii tehnice. Prietenul meu Rick Weissbourd [i-a adus contribu]ia `n diverse moduri. Am avut norocul s\ fiu ajutat de excelen]i asisten]i documentari[ti, `ntre care John H. Romero, Michael Lane [i nemaipomenitul Kevin Biehl. Iar asistenta mea, Rachel Pomerantz, este cea mai bun\. M-am sim]it cople[it de enormul entuziasm [i sprijin al `ntregii echipe editoriale de la St. Martin’s Press, `ntre care John Sargent, Sally Richardson, Matthew Shear [i John Cunningham; pentru marketing, Matthew Baldacci, Jim DiMiero [i Nancy Trypuc; pentru publicitate, John Murphy [i Gregg Sullivan; Mike Storrings,

Christina Harcar, Mary Beth Roche, Joe McNeely, Laura Wilson, Tom Siino, Tom Leigh [i Andy LeCount. Se `nt`mpl\ rar `n via]a unui scriitor s\ aib\ `n jurul lui `ntreaga editur\, de aceea le mul]umesc tuturor din inim\. Howie Sanders de la United Talents Agency a sprijinit cu entuziasm cartea `nc\ de la `nceput. Agentul meu literar, Molly Friedrich, s-a dovedit extraordinar\: fidel\ p`n\ la cap\t, inteligent\, `n]eleapt\ [i bun\ la suflet. Fratele meu, Henry Finder, director editorial la The New Yorker, este un editor de marc\. Din fericire, el a fost primul meu cititor, dar [i editor [i colaborator; contribu]ia lui la acest roman a fost inegalabil\. Iar Keith Kahla, de la St. Martin’s Press, nu e doar un editor minunat, ci [i un fin diplomat, un sus]in\tor, un sprijinitor neobosit [i un feldmare[al din culise, dovedind o r\bdare de sf`nt. ~i r\m`n recunosc\tor mai mult dec`t pot spune [i sigur mai mult dec`t mi-ar permite el s\ spun.

biblioteca rao
De la clasici la contemporani, într-o formul\ grafic\ nou\, cei mai reprezentativi autori pentru

biblioteca dumneavoastrã

Cuprins
PARTEA ~NT~I / }inta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 PARTEA A DOUA / Legenda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 PARTEA A TREIA / ~nzestrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 PARTEA A PATRA / Compromiterea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 PARTEA A CINCEA / Deconspirat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245 PARTEA A {ASEA / C\su]a po[tal\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 PARTEA A {APTEA / Control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 PARTEA A OPTA / Efrac]ie `nscenat\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 PARETA A NOUA / M\suri active . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449

Madeleine Albright Grigore Arbore Dan Brown Albert Camus

John Le Carré Eugen Ovidiu Chirovici Bill Clinton Hillary Rodham Clinton Robin Cook Clive Cussler Charles Dickens Denis Diderot Josif Constantin Dr\gan William Faulkner Joseph Finder Colin Forbes Frederick Forsyth André Gide John Grisham

V.D. Gu[\ de Dr\gan Hermann Hesse

Ilf [i Petrov Franz Kafka Dean Koontz

DOAMNA SECRETAR DE STAT LIBERTATEA F|R| DEMOCRA}IE {I „GLON}UL DE AUR“ ~NGERI {I DEMONI CODUL LUI DA VINCI FORT|REA}A DIGITAL| STR|INUL / CIUMA / C|DEREA / EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL / NUNTA / MITUL LUI SISIF / OMUL REVOLTAT / VARA CARNETE TEATRU PRIMUL OM PRIETENIE ABSOLUT| MISTERELE ISTORIEI VIA}A MEA ISTORIE TR|IT| RISC ASUMAT AURUL INCA{ILOR DAVID COPPERFIELD (2 vol.) NEPOTUL LUI RAMEAU PRIN EUROPA (5 vol.) C|TUNUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL RINOCERUL PE MUCHIE DE CU}IT CONSPIRA}IA VALUL UCIGA{ R|ZBUN|TORUL FRUCTELE P|M~NTULUI FALSIFICATORII DE BANI / PORUMBELUL ULTIMUL JURAT UN ALTFEL DE CR|CIUN CAMPIONUL DIN ARKANSAS MAESTRUL MO{TENITORII MEDIATORUL CONDAMNAT LA ADEV|R JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| SIDDHARTHA / C|L|TORIA SPRE SOARE-R|SARE KNULP / DEMIAN CELE MAI FRUMOASE POVESTIRI DOU|SPREZECE SCAUNE VI}ELUL DE AUR JURNAL CASTELUL CORESPONDEN}| (vol. 1) ~N PUTEREA NOP}II

Mario Vargas Llosa André Malraux Thomas Mann

G. García Márquez

Virgil M\gureanu Ilie N\stase Regina Noor Christopher Paolini L. Picknett & C. Prince Mario Puzo Ernesto Sábato Antoine de Saint-Exupéry Jean-Paul Sartre John Saul Dinu S\raru Dinu S\raru & Victor St\nculescu John Steinbeck Stendhal Alex Mihai Stoenescu

J.R.R. Tolkien L.N. Tolstoi Oswald Wirth Moony Witcher

R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII CONVERSA}IE LA CATEDRALA CONDI}IA UMAN| CUCERITORII / CALEA REGAL| / DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT POVESTIRI M|RTURISIRILE ESCROCULUI FELIX KRULL LOTTE LA WEIMAR UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI INCREDIBILA {I TRISTA POVESTE A CANDIDEI ERÉNDIRA {I A BUNICII SALE F|R| SUFLET DRAGOSTEA ~N VREMEA HOLEREI AVENTURA LUI MIGUEL LITTÍN, CLANDESTIN ~N CHILE A TR|I PENTRU A-}I POVESTI VIA}A GENERALUL ~N LABIRINTUL S|U POVESTEA T~RFELOR MELE TRISTE DECLINUL SAU APOTEOZA PUTERII? MR N|STASE CALEA SPRE CREDIN}| ERAGON MISTERUL TEMPLIERILOR CONSPIRA}IA STARGATE OMERTA ESEURI (vol. 1) CITADELA TEATRU CUVINTELE / GREA}A PREZEN}A M~NA DREAPT| A DIAVOLULUI CASA DE LA R|SCRUCE TRILOGIA }|R|NEASC| CIOCOII NOI CU BODYGUARD GENERALUL REVOLU}IEI CU PICIORUL ~N GHIPS {OARECI {I OAMENI RO{U {I NEGRU M|N|STIREA DIN PARMA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol. I, II, III [i IV[1]) PATIMILE SF~NTULUI TOMMASO D’AQUINO INTERVIURI DESPRE REVOLU}IE ROVERANDOM CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI FRANCMASONERIA PE ~N}ELESUL ADEP}ILOR S|I FETI}A CELEI DE A {ASEA LUNI NINA {I MISTERUL NOTEI A OPTA

Nout\]i

Dan Brown CONSPIRA}IA

Michael Baigent, Richard Leigh, Henry Lincoln S~NGELE SF~NT {I SF~NTUL GRAAL

Nelson DeMille C|DEREA NOP}II

~n cur`nd

CODUL LUI DA VINCI edi]ia special\ ilustrat\

c lubul c \ r] ii ra o
~ncep`nd cu 1 iunie 2005, CLUBUL C|R}II RAO are un nou regulament de func]ionare, mai modern, mai eficient [i mai adaptat nevoilor dumneavoastr\, care este pus la dispozi]ia membrilor o dat\ cu fi[a de `nscriere. Principala inova]ie o reprezint\ introducerea a TREI TIPURI DE CARDURI care v\ ofer\ mari reduceri de pre] `n achizi]ionarea c\r]ilor. Pentru detalii privind acest regulament v\ pute]i informa din bro[urile editurii noastre sau scriindu-ne pe adresa:

C.P. 2-124, Bucure[ti; e-mail: club@raobooks.com
sau acces`nd site-urile: www.raobooks.com; www.rao.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful