You are on page 1of 262

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XVI

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

COLEGIUL DE

PAUL CERNOVODEANU (redactor

FLORIN CONSTANTINIU,

LUDOVIC DEMÉNY, SERBAN PAPACOSTEA,

GHEORGHE

(secretar)

Revista Studii

materiale de istorie medie" apare o

pe an.

revista se poate procura pe

de abonament la: EDITURA

ACADEMIEI

lea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box

5-42, Bucuresti,

Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax

401-410.34.48; RODIPET S.A.,

Presei Libere nr. 1, Sectorul 1, P.O. Box

33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03, Bucuresti,

ORION

PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,

Oltenitei nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box

61-170, Fax 401-312.24.25; 401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

La revue Studii

materiale de istorie medie" paraît une fois par an.

Toute commande de

Roumaine sera adressée

pour les travaux parus aux

EDITURA ACADEMIEI

de l'Académie

lea

13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti,

RO-76117,

Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax 401-410.34.48; RODIPET S.A.,

Presei Libere

nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03;

401-222.41.26, Bucuresti,

ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,

Sos.

nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312.24.25;

401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

Corespondenta, manuscrisele

publicatiile vor

trimise pe adresa Colegiului de

redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuresti, tel. 650

45.

1998, EDITURA ACADEMIEI

lea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410.32.00/410.39.83

Bucuresti,

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII

MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE

VOL. XVI, 1998

SUMAR

LUI PETRE NÁSTUREL

Petre

la 75 de ani (Paul Cernovodeanu)

 

7

Petre S. Nästurel - Bibliografie selectiva (Mihai Sorin

11

Tabula gratulatoria

17

SERBAN PAPACOSTEA, Mircea cel

Baiazid.

intregire la cunoasterea con-

 

armate

19

STEFAN ANDREESCU, Un

de

in

pontic la

al

XV-lea: Teodorcha de Telicha"

 

23

EUGEN DENIZE,

problemei Basarabiei.

cel Mare

31

MARIA MAGDALENA

 

S. GOROVEI, Semne

minuni" pentru

Stefan voievod. Note de mentalitate

 

49

DUMITRU NASTASE,

cel Mare

65

ILEANA

diplomatice despre situatia

la linia

de Jos

(1562 1564). Note

rapoarte inedite din arhivele vieneze

 

103

IOLANDA

Lumea clerului monahal si a celui de mir

veacurile XVI-XVII

117

PAUL CERNOVODEANU

COSTIN FENESAN, Pretentii de anexare a

Românesti

de

austrieci in 1698

 

141

 

a cultului

Române

VIOLETA BARBU, Sisteme de reprezentare secolele XVII-XVIII

CONSTANTIN

Hrisoave ale mänastirii Plumbuita in arhivele de la Xeropotam -

159

Athos

171

MARIANA

privind daniile romanilor la Muntele Athos

 

181

 

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Geneza si evolutia voievodatului

din secolul al

X-lea

191

Studii

materiale de istorie medie", XVI, p. 1-260, 1998

www.digibuc.ro

2

t GHEORGHE SEBESTYEN, Cetatea Gherlei. Cronologie (I)

209

DRAGOS-LUCIAN

Banii de

Lugoj. Consideratii asupra

competentelor acestora (1)

225

PAVEL MIRCEA FLOREA, Documente muntenesti din secolele XVI-XVII (H)

IN MEMORIAM

t GHEORGHE SEBESTYEN (1920-1993) (Lajos Demíny)

243

253

t MIHAI CARATAW (1926-1997) (Paul Cernovodeanu)

255

*

ABREV1ERI

257

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE

IORGA"

STUDII

MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE

VOL. XVI, 1998

CONTENTS

A TRIBUTE TO PETRE

To Petre S.

on his 75th aniversary (Paul Cernovodeanu)

 

7

Petre

Nästurel - Selective Bibliography (Mihai Sorin Rädulescu)

11

Tabula gratulatoria

 

17

SERBAN PAPACOSTEA, Mircea the Elder and Bayezid. New Highlights on their Military

 

Disputes

19

STEFAN ANDREESCU, A Romanian Businessman in the Pontic Space in the Middle 15th

 

Century: Teodorcha of Telicha"

 

23

EUGEN DENIZE, On the Beginnings of the Bessarabian Question. Stephen the Great

31

 

MAGDALENA

S.

Stephen the Great's Omens

and Miracles". Notes of Medieval Mentalities

49

DUMITRU NASTASE, Stephen the Great Emperor

65

ILEANA

Diplomatic Accounts Concerning the Political Situation on the Lower

 

Danube (1562-1564). Inedited Notes and Reports

the Archives in Vienna

103

TIGHILIU, Monks and Priests Circles in the 16th and

Centuries

117

PAUL CERNOVODEANU, COSTIN FENESAN, Austria's Claims of Annexation over

 

Wallachia in 1698

 

141

VIOLETA BARBU, Folk Representation Systems on the Marianic Cult in Romanian Princi-

 

palities in the 17th and

 

159

CONSTANTIN

Documents of the Plurnbuita Monastery in the Archives of

 

potam

Athos

171

MARIANA

Contributions on the Issue Concerning the Romanian Donations to

 

Mount Athos

181

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Genesis and Evolution of th

Banat Voivodate in the 10th

Studii si materiale de istorie medie",

p. 1-260,1998

www.digibuc.ro

191

t GHEORGHE SEBESTYEN, The Fortress of Gherla. A Chronology

209

DRAGOS-LUCIAN

The Ban's of Caransebes and Lugoj. On Their Attributions

and Competences

225

PAVEL MIRCEA FLOREA, Wallachian Documents

the 16th and 17th Centuries (II)

243

IN MEMORIAM

t GHEORGHE SEBESTYÉN (1920-1993) (Lajos Demény)

253

t MIHAI CARATASU (1926-1997) (Paul Cernovodeanu)

255

ABBREVIATIONS

257

www.digibuc.ro

PETRE NÄSTUREL
PETRE
NÄSTUREL

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

LUI PETRE

LA 75 DE ANI

Urmas al unei vestite familii boieresti cu traditii

Petre

s-a

Ndsturel,

familie alsaciand

la Paris, la

aprilie 1923, ca fiu al chimistului

Franta si al Jeannei Baumann, descendentd dintr-o veche

din timpul lui Ludovic al XIV-lea. A urmat scoala

tot la Paris, apoi a absolvit cursurile prestigiosului liceu Condorcet",

luandu-si bacalaureatul

fiindu-i

1942. El a

studiul limbii grecesti

de pe

mult har de unul dintre cei mai apreciati

profesori ai

Lysimaque Oeconomos, elev al lui Charles Diehl, de la care a

auzit pentru prima

de strdlucirea de odinioard a

si

Atras de filologie,

s-a

si care

initiat

1942, la cursurile de

si

ale Universiatii Sorbona, unde a fost legat mai mult de profesorii

latinisti: Jean Bayet

Jules Marouzeau.

 

prin filiatiune, a

fost chemat

septembrie 1943, pentru satisfacerea serviciului militar,

atunci de la Paris,

cu

fratele mai

la

Bucuresti.

timpul efectudrii pregdtirilor sale de premilitar,

 

s-a

preocupat

mai bine cunostintele sale

limba

si

echivaleze,

1944, bacalaureatul. Apoi si-a continuat,

1944-1945, studiile de

la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitätii din Bucuresti,

audiind indeosebi cursurile de bizantinologie ale profesorului Vasile Grecu, de

care, ca si de profesorul Nicolae

a fost mai

legat printr-o

 

prietenie,

magna cum laude

limbile clasice

bizantinologie,

1946.

pe urmele bunicului

generalul Petre V. Ndsturel, apreciat

istoric militar, heraldist

genealóg, nepotul omonim s-a dedicat, cu trup

slujirii

muzei Clio.

suflet,

din

pentru profesia lui a fost,

din 1943, aceea cu pdrintele Vita lien Laurent,

directorul Institutului de Studii Bizantine din Bucuresti,

i-a fost fidel

colaborator si urmas,

Ndsturel, socotind

o credincioasd amintire o

Paralel,

filologia trebuie

temelie pentru istorie, a urmat

cursurile

de Arhivisticd

Paleografie de pe

Arhivele Statului din

Bucuresti,

si-a

cunostintele

metodologia istoriei. A avut

ca eminenti profesori - cu multi

apoi, cele mai

de prietenie -

Mihai Berza, Emil Condurachi, Constantin Andreescu,

Alexandru Elian, A. Sacerdoteanu, Maria Holban, D. P. Bogdan, Emil

Profesorul M. Berza

introdus pe

pe

profesorul

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 7-10; 1998

www.digibuc.ro

8

Paul Cernovodeanu

4

Gheorghe Brätianu, de care a fost sincer atasat prin profunde sentimente de

si afectuos devotament.

decembrie 1948, Nästurel a fost numit conferentiar suplinitor de

paleografie

la Scoala de Arhivisticd

Paleografie,

peste câteva luni

confereMiar defmitiv; dar

socotit necorespunzdtor" din punct de vedere

politic si social a fost

de la

un an

jumatate. Concomitent,

din octombrie 1948, a fost angajat asistent

la Institutul de Istorie

Filosofie al

Academiei, unde,

cu mine, a lucrat la indicii marilor colectii de

documente ale Sectiei de istorie

Hurmuzaki", Acte

fragmente",

Studii

documente" ale lui N.

de George D. Florescu -

mentorul nostru

genealogiei -

Constantin Andreescu, Nicolae

Bänescu, Maria Holban, Nicolae Ghinea s.a.

1949, Nästurel a prezentat

Universitätii din

lucrarea de doctorat Contributii la istoria relatillor

bizantine

XIV-XV. Teza sa n-a

lumina tiparului nefiind

consideratd suficient de just orientatd sub raport ideologic", dar unele capitole au

fost publicate sub forma unor articole

reviste.

aceastä perioadd, prin intermediul profesorului M. Berza

al lui

Nästurel

cu ajutorul Institutului Francez de Studii Bizantine, au fost scoase

ilegal" din

ultimele manuscrise - ulterior publicate

Occident - ale

profesorului Gheorghe Brätianu,

de comunisti

care a pierit

beciurile de la Sighet. Tot atunci, Nästurel a luat initiativa

inscriptiei

fondatoare a Institutului de Istorie N.

ce purta sterna

acoperind-o

un strat subtire de var, care a fost apoi

restaurare a clädirii din 1991.

cu lucrdrile de

1952,

cu marile

Nästurel - ca si mine si multi altii -a fost

substrat politic, din vara acelui an,

din Institutul de Istorie,

câteva luni vitrege de

el a izbutit

la Directia Monumentelor Istorice de pe

Arhitecturd

Sistematizare, unde a functionat

fie angajat,

1953, istoriograf

Comitetuf de Stat pentru

1957. Nästurel a revenit la

 

1959,

ce ocupase vremelnic postul de

al sectiei

de istorie

a Muzeului de Istorie a Orasului Bucuresti,

1957-1959,

de timp

care am lucrat din nou

sfarsit, prin rnijlocirea

profesorului Berza, Nästurel a fost transferat ca cercetätor

la nou

Institut de Studii Sud-Est Europene, unde a lucrat

mai 1970.

Nernaiputând

atmosfera de

ideologicd

regimului comunist din

invitat sä participe la

de-al II-lea Congres

International de Studii Sud-Est Europene de la Atena, el nu s-a mai

de

acolo refugiindu-se, temporar,

Grecia.

1945-1970, Nästurel a desfdsurat o amplä activitate

domeniul bizantinologiei, al istoriei relatiilor rornâno-bizantine, al istoriei

bisericii, artei

articole pretioase

culturii medievale românesti, publicând o serie de studii

revistele de specialitate din

(Hrisovul", Monumente

www.digibuc.ro

  • 5 Petre

la 75 de ani

9

muzee", Ortodoxia", BAIESEE, BOR, GB, MB, MMS, MO, RESEE, RSL,

SAO, SCIV, SON)

de peste hotare (Acta

Academiae Scientiarum

Hungaricae" - Budapesta, Byzantina" - Salonic, Revue de Moyen Age latin" - Strasbourg, buletinul Societdtii istorice" din Atena, Studia Balcanica" -

REB - Paris

bibliografia

SOF - München). Totodatd,

1965-1993, a asigurat

pentru Byzantinische Zeitschrift" de la München,

astfel,

din tinerete un

de consacrare internationald.

 

patru ani de sedere

Grecia,

care a reusit

familia,

sotia si

la Atena, unde a lucrat

calitate de

colaborator extern la Centrul de Studii Bizantine al Academiei si la Institutul

Balcanic din Salonic, insusindu-si greaca

s-a

la Paris,

unde se bucura de aprecierea cercurilor

prin prestigiul

dobandise

datoritä muncii sale neobosite de trei decenii

domeniul bizantinologiei

al

istoriei medievale românesti si balcanice. Recomandat de cunoscutul bizantinist,

profesorul Paul Lemerle

de profesorii

Ahrweiler

Jacques Bompaire,

devenit colaborator la Centre National de la Recherche Scientifique, el a fost

numit,

ianuarie 1975, chargé de cours" la Universitatea Sorbona (Paris IV);

promovat

octombrie 1975 attaché de recherche" la C.N.R.S., iar ulterior

chargé de recherche",

sa, la 2 aprilie 1988. Chiar

a indeplinit

functie

pensionare, el

la pensionarea

cursul de

diplomatica bizantind de la Sorbona, creat anume pentru dânsul

pe care

predat vreme de

opt ani, ex gratia,

1996.

a fost un activ participant la viata

prezentându-se la diferite congrese, reuniuni

manifestdri,

internationald,

de

cooptat

mai multe organisme

de prestigiu, ca: Association francaise

d'études byzantines", Association internationale d'études patristiques", Société

Numismatique Francaise", Association des Slavistes", Institutul

din

Freiburg im Breisgau"

Prin C.N,S.R. a

trei misiuni de cercetdri la

Muntele Athos, adunând

valorificând un bogat material romanesc. De

asemenea, el a continuat infloritoarea sa activitate

domenii

de

variate ca acelea ale relatiilor româno-bizantine

post-bizantine, ale legdturilor

Tärilor Române cu

balcanice, ale istoriei Bisericii române si balcanice, ale

artei si literaturii medievale românesti, ale studiilor de sigilografie, heraldicd,

numismaticd, genealogie

diplomaticd, pe

alte preocupdri de hagiografie

sau a cercetdrii trecutului vlahilor balcanici,

pretioase contributii

toate aceste dornenii

periodice de prestigiu din

Grecia si Bulgaria, interzicându-i-se,

publice

Germania, Olanda,

propria lui

Numeroase studii

articole au

lumina tiparului

Analecta Bollandiana"

- Bruxelles, Buletinul Bibliotecii

- Freiburg im Breisgau, Byzantina

Sorbonensia" - Paris, Byzantinisch-neugriechische Jährbücher" - Atena,

Byzantinische Forschungen" - Amsterdam, Cahiers du monde russe et

www.digibuc.ro

10

Paul Cernovodeanu

6

soviétique" - Paris,

lo methodianum" - Salonic, L'Europe Sud-Est" -

Atena, Journal des savants" - Paris, Revue des

grecques" - Paris,

Révue des

roumaines" - Paris, Etudes balkaniques" - Paris etc.

cu orientalistul

Beldiceanu, de la C.N.R.S. si Universitatea

Sorbona, el a editat mai multe studii privind cuceririle

otomane

Balcani, vlahii balcanici, societatea balcano-anatoliand sub otomani,

Athos

otomanii

apreciate

ca Byzantion - Bruxelles,

Jahrbuch der Österreichischer Byzantinistik" - Wien, Siidost-Forschungen" -

Stuttgart, Revue des

turques" - Paris, Zeitschrrift der Deutschen

Morgenlandischen Gesellschaft" - Stuttgart.

1979, Nästurel

sustinut un

doctorat la Universitatea Sorbona cu teza Les documents

du Mont

sub conducerea profesorului

bien". AmplificatA

completatd, aceastä

Gouillard,

a

très

lumina tiparului la Roma,

1986, sub titlul Le Mont Athos et les Rpumains. Recherches sur leurs relations

du milieu du

227),

a 1654

Orientalia Christiana Analecta" (nr.

de Institutul Pontifical de Studii Orientale de la Roma. Lucrarea a

fost

mult apreciatd de cercurile

recenzatd elogios de istorici ca François Halkin,

din Balcani

de la noi si

Analecta Bollandiana",

Bruxelles, tome 105 (1987),

235-236,

S. Gorovei

- Iasi,

XXIV, 1987, partea a II-a, p. 637-640, Bosko Bojovi

Balcaniça" - Beograd,

XVIII-XIX, 1987-1988, p. 393-402,

Andronikos Falangas

Bulletin de

liaison du Centre d'études balkaniques", no regimului comunist

Paris, 1989, p. 196-202.

reluarea legAturilor noastre normale cu

emigratia

din Occident,

1990, Nästurel a putut

creatia

publicand diferite cercetdri

AG, MIX, RI, RRH, Pontica"

- Constanta si Verbum" - Bucuresti. Cu prilejul

1996 -

o

de 26 de ani!

de

luni

pentru bogata activitate

domeniul bizantin6logiei

a culturii medievale

a primit, la 10 mai, titlul de doctor honoris causa al Universitätii Al. I.

Cuza" din Iasi. A fost

acelasi timp ales membru de onoare al

istorie A. D. Xenopol" din Iasi, sud-est european

N.

din Bucuresti.

de

toanma lui 1997, el a revenit

locuinta la Paris, dar

la Bucuresti, a

de

nutrind sentimente de

La implinirea a 75 de ani de

rudele

sotie,

pe altarul

prietenii

sä ne

de aici,

multe

LA MULTI ANI!

tot pentru

luni. Desi stabilit cu

cu

cugetul

arturar patriot a 53 de

de

de tara sa

Pierrot,

pe

cum te alinam

noi,

mijlocul celor dragi

blagoslovit al muzei Clio.

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro

PETRE

NÄSTUREL

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ

Scarlat Callimachi et le monastère de Saint-Paraéléimon,

Balcania", VIII, 1945 p.

Un hrisov nou de

- Facsimile de texte

Duca (1702), in Hrisovul", V, 1945, p. 97-105 + 2

documente bizantine din veacurile

XV privitoare la

Vitalien Laurent),

1946, 24

pl.facs. (album

Arhivelor Statului, seria complementarl).

- Lista Patriarhilor

Constantinopol, Alexandria, Antiohia

lerusalim,

Hrisovul",

VII, 1947, p. 147-186.

  • - Cassiahus natione

204-207.

prilejul cercetdrilor Domnului H.

Marrou), ibidem, p.

- Un évéque de

et Jean de

et un

qui,ne

pas ou une confusion: Jacques Camporea, évéque de

évéque des Roumains,

Revue du Moyen

latin", t.V., nr. 2,

Strasbourg, 1949, p. 138-140.

  • - Aux origines des relations

de saint Athanase de Lavra du voiv .ode

Vladislav,

Actes du

d 'Etudes Byzantines, Paris, 1948, t. II, Paris, 1951, p.

307-314.

  • - Vechi tipdrituri

in biblioteca Patriarhiei din Alexandria,

Ortodoxia", IV, 3-4,

1952, p. 516-525.

cu

-In

mucenicii de la Axiopolis,

Ortodoxia", VI, 1954, p. 585-587.

Catalogul

  • - Patriarhiei din Alexandria,

Ortodoxia", VII, 1, 1955.

  • - Fostul schit

Vestire din Pietrarii de Jos. (raionul Hurez),

MO, VII, 3-4, 1955, p.

205-210.

  • - Torna, torna, fratre". 0 problernd de istorie

de lingvisticd,

SCIV, VII, 1-2, 1956, p.

179-188

  • - Strövechile odoare inapoiate de

MB, VII, 10-12, 1957, p. 192-221.

Une victoire du

  • - Mircea l'Ancien sur les Turcs devant Silistra (c. 1407-1408),

SAO, 1,

Bucuresti, 1957,

239-247 +

pl.

  • - Vicina

de apus al

Negre

lumina unui portulan grec,

SCIV, VIII, nr. 1-4, 1957, p. 295-305 + 1 hartä.

-0

367-371.

necunoscutd a lui Io"

sigilograjie

in

1, 1957, p.

- Contributii la

-

p. 511-527.

Törilor

lui

11-12, 1958, p. 735-758.

cu Biserica

in MO, X,,7-8, 1958,

cu Muntele Athos

la mijlocul veacului al XV-lea,

MO, X,

-

din

imprejurimi,

Monumente si muzee. Buletinul Comisiei stiintifice a

muzeelor si monurnentelor istorice si artistice", I,

  • - Neagoe Basarab

Moldovita, ibidem, p. 253-255.

1958, p. 215-226.

  • - Une réminiscence roumaine de la messe latine

198-209.

'époque de la liturgie slave,

RSL,

p.

Studii

materiale de istorie medie", XVI, p.

1998

www.digibuc.ro

12

Mihai Sorin Rädulescu

2

- Asupra stemelor unite ale Moldovei

la inceputul veacului

XVH-lea, in

-

H, 1958, p. 371-376

0

a lui

ilustr.

episcop de

  • - Date noi asupra unor odoare de la

ibidem, p. 439-440 cu ilustr.

Puma (I),

RSL, HI, 1958, p. 137-156; (II),

ibidem, IV, 1960, p. 267-288 cu ilustr.

La pierre tombale de Denys IV Mousselimés ex-Patriarche de Constantinople,

Deltion tis

istorikis ke Ethnologikis Etaireias tis Hellados", t. XIII (1959), Atena, 1958, p. 417-419.

  • - Cuviosul Nicodim

oddjdiile mitropolitului Antim Critopol de la Tismana, in MO, XI,

7-8,1959, p. 419-430.

Quelques observations sur l'Union de Florence et la Moldavie,

SOF, XVIII/1,1959, p. 84-89.

ceva privitor la Ortodoxia

preajma Unirii Tdrilor

colaborare cu

Paul Cernovodeanu), in GB, XVIII, nr. 1-2,1959, p. 111-114.

Tarigradului pentru Biserica

MO, XI, 1-2, 1959, p. 45-73.

insemndri despre Sinodul

necunoscutd de la

Florenta, in MO, XI, 9-12,1959, p. 643-648.

rostul acelora de la

Putna

Slatina, In SCIA,

VII, 2,1960, p. 198-202. lui Neagoe Basarab

MO, X, 1-2,1960, p. 12-23.

lumina pisaniilor de pe biserica

de la

  • - Diata Doamnei

a lui Constantin

Bráncoveanu, in GB, XIX, 3-4,1960, p. 316-320.

Sultana Mara,

inceputul

Hilandar (1492), ibidem, p. 498-502.

Un panaghiar

necunoscut din 1678,

MMS, XXXVI, 7-8,1960, p. 445-450

2

fotogr.

  • - Arhitectura

de la inceputul ei

la

veacului ai XIX-lea,

MB, XI,

p. 44-57.

  • - de la Preda banul Buzescu

Grecia,

MO, XIII, 10-12,1961, p. 699-708

ilustr.

mai veche inscriptie de la

Mare (1463),

Omagiu lui George Oprescu

prilejul

a 80 de ani, Bucuresti, 1961, p. 349-355

Témoignages roumains sur les formes Sphrantzés

Janin), XIX, 1961, p. 441-443.

3 fig.

Phrantzès,

REB (Mélanges Raymond

Un acoperdmánt de

muntenesc (1704)

colaborare cu Radu Popa),

SCIA, VIII,

1961, p. 228-232 + fotogr.

Lapidariul

Stavropoleos din Bucuresti

colaborare cu George D. Florescu

Cernovodeanu), in BOR, LXXIX, 10 12,1961, p. 1055-1095

ilustr.

Paul

Un épitrachilion inédit de style byzantin:

'étole de Clément, métropolite de Philippes (1613),

Acta

Academiae Scientiarum Hungaricae", t. X,

1-3, Budapesta, 1962, p.

203 210

ilustr.

In

cu unele danii de la

Mare,

istorice noi despre

monumente vechi,

RSL, V, 1962, p. 143-149

2 ilustr.

Sesiunea

a Directiei Monumentelor

Istorice.

tiri

1963, Bucuresti, 1963, p. 23-33.

despre

monumente istorice, ibidem, p. 143-144.

Le Mont Athos et ses premiers contacts avec la principauté de Valachie,

Bucuresti, 1963, p. 31-38 + 2 pl.

BAIESEE,

1-2,

Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont

RESEE, t. II, nr. 1-2,1964, p. 93-126.

Cetatea Bucuresti

veacul al XV-lea, In Materiale de istorie

Muzeului de istorie a orasului Bucuresti, Bucuresti), 1964, p. 141

des origines au début du

muzeografie", (publicatie a

157.

De 'ascendance de Despina, épouse du voivode Neagoe Basarab. A propos d'une inscription

slavonne inédite

colaborare cu

Mircea), in RSL, X, 1964,

www.digibuc.ro

435-437.

3

Petre S. Nasturel. Bibliografie selectiva

13

- Din

grecesti,

261-266.

dintre

Crimeea

al XV-lea. Pe marginea unei

Omagiu P. Constantinescu-last. Cu prilejul implinirii a 70 de ani,

p.

  • - Un épitrachilion roumain inconnu du monastère de Karakallov,

Le Millenaire du Mont Athos

963-1963. Etudes et mélanges, H, Chevetogne, 1965, p. 275-283 cu 2 ilustr.

  • - Peut-on localiser la

lui Soare?

Anne

Alexiade VII,

RESEE, t. III, nr. 1-2,1965, p. 17-36.

- Le

anniversaire du professeur

Grecu,

RESEE, t. HI, nr. 3-4,1965, p

+ 1

portr.

  • - Note sur la géographie historique de la Dobroudja chez

Porphyrogénète, in

Polychronion. 1966, p. 382-387.

Franz Dölger zum 75 Geburtstag, hg.

Peter Wirth, Heidelberg,

  • - Quelques mots de plus

propos du

torna fratre» de Théophylacte et de

Byzantinobulgarica", H, Sofia, 1966, p. 217-222 cu 3 facs.

 
  • - Recherches sur les redactions gréco-roumaines de la Vie de saint Niphon

patriarche de

Constantinople,

RESEE, t. V, nr. 1-2,1967, p. 41-75.

  • - Slavo-roumain

grec byzantin

écriture

ibidem, t. V, nr. 3-4,1967, p.

561-566.

  • - Sur quelques boyards roumains d'origine grecque aux XIV' et

Mélanges Venance Grurnel", II, 1967, p. 107-111.

REB, XXV,

  • - L'épitaphios constantinopolitain du monastère roumain de Secoul (1608), extras din

Charisterion eis Anastasion K. Orlandon",

129-140 + 5 f.pl.

Archaiologikis Etaireias", t. IV, Atena, 1967, p.

  • - Ceremonialul culegerii buruienilor de leac

antichitate

colaborare cu N.

MB,

XVII, 1-3,1967, p. 71-77.

  • - Date noi despre Neagoe

ctitoria sa de la Curtea de Arges (in colaborare cu Matei

Cazacu), ibidem, XVII, 7-9,1967, p. 529-544.

  • - Un vestige cyrillo-méthodien dans la toponymie de la Transylvanie en 1068, extras din Eortion

tomon Kyrillou kai Methodiou epi ti 1100 eteridi", t. II, Salonic, 1968, p. 213-216.

  • - Icoana de hram a paraclisului de la spitalul Col/ea,

a lui Pârvu

(in colaborare cu N.

BOR, LXXXVI, 1-2,1968, p. 184-188 + 1

-Valaques, Coumans et Byzantins

1969, p. 167-186.

le

de Manuel

Byzantina", t. I, Salonic,

  • - Le journal des visites canoniques du métropolite de Hongrovalachie

le

in

Actele (Pepragmena) Philologikos Syllogos

Hrisostomos»", Atena, t. 4,1969, p. 328-334.

-

de

Sabas le Goth (BHG3 1607). Histoire

archéologie,

RESEE, t. VH, nr. 1,

1969, p. 175-185.

- Le

anniversaire du Professeur Nicolas

présentation et bibliographie de ses

travaux par Petre

- Manuil din Corint

fotogr.

Nasturel), ibidem, p. 5-17 + 1

portr.

Neagoe Basarab,

Romania literara", II, nr.

(63), 1969, p. 13

1

  • - De quelques toponymes danubiens,

  • - Une prétendue oeuvre de

SB, Sofia, 1970, p. 123-128.

Tsamblak:

Martyr de Saint Jean le Nouveau»,

du Premier

International des Etudes balkaniques

p. 345-351 si (discutii) p. 352-357.

  • - Donation roumaine

Saint-Georges des Météores (1540),

europeennes, VII, Sofia, 1971,

Europe Sud-Est", nr. 86, Atena,

1971, p. 36-38.

  • - Dans le sillage des marchands italiens en Mer Noire,

231-235

2

BF, IV,

1972, p.

www.digibuc.ro

  • 14 Mihai Sorin Rädulescu

4

  • - Les fastes épiscopaux de la métropole de Vicina,

Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",

XXI, 1972, p. 33-42.

  • - Un gpitrachilion moldave du XVI'

et ses correspondants athonites,

methodianum", H, Salonic, 1972-1973, p. 86-97 + 2 Considérations sur l'idée impériale chez les Roumains,

Byzantina", t. V, 1973, p. 395-413 +

pl.

  • - Notes sur le culte de saint

en Roumanie,

La Chiesa greca in Italia

al XVI

secolo (Italia Sacra, 20-22), Padova, 1973, p. 1 271-1 278.

  • - Quatre martyrs de Noviodunum (Scythie Mineure),

Bruxelles, 1973, p. 5-8 + 1 facs.

  • - Le littoral roumain de la Mer Noire

1974, p. 121-134.

le

Analecta Bollandiana", t. 91, fasc. 1-2,

grec de Leyde,

RER, XIII-XIV, Paris,

  • - Hongrois et Valaques" ou Hongrovalaques" dans la Vie de saint Théodose de Tárnovo"?,

Cyrillomethodianum", III, 1975, p. 163-165.

  • - De la datation d'un gvangéliaire slavo-roumain de Varsovie, ibidem, p. 166-168.

  • - A propos de la Descriptio Moldaviae" de Dimitrie Cantemir, in CMRS, XVI,

ianuarie-martie 1975, p. 119-121.

Un témoignage byzantin sur

mètropole de Roman (Moldavie), in RER, XV, 1975, p. 198-202.

  • - Le monastère

de Stavronikita et les Roumains, ibidem, p. 202-210.

Remarques sur les versions grecque, slave et roumaine des aEnseignements du prince de

Valachie Neagoe Basarab

Atena, 1976, p. 249-271 +

du Journal de

- L

son

facs.

Théodose»,

Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",

'expédition ottomane de 1715 contre la

de Constantin

extras din Praktika. A Diethnous Synedriou Peloponnisiakon Spondon", t. III,

Atena, 1976, p. 325-336.

Remarques sur les documents grecs des princes roumains,

Colloques interdisciplinaires du

C.N.R.S. no 559. La paléographie grecque et byzantine. Paris, 21-25 octobre 1974, Paris, 1977,

p. 489 503 + 3

Autour de la partition de la mètropole de Hongrovalachie (1370), in BBRF, VI (X), 1977/78, p.

293 326.

Phases et alternation de la

ottomane de la Dobroudja au

Actes du

International des Etudes du Sud-Est européen (Athènes, 7-13 mai 1970), t. III, Atena,

1978, p. 49 56 si

p. 57-58.

  • - Etymologies byzantines,

Revue des

grecques", t. XCI, nr. 434-435, Paris, 1978, p.

568-570.

Vlacho-Balcanica,

Byzantinisch-neugriechische

t. XXII, 1978, p. 221-248 + 1

fasc.

Les

byzantines et la situation économique de Drama,

et Zichna aux XIV' et

colaborare

Beldiceanu),

Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik",

t. 27, Viena, 1978, p. 269-285.

Une démonstration navale des Turcs devant Constantinople et la bataille de Kilia (1448)

colaborare eu Matei Cazacu),

Journal des Savants", Paris, 1978, p. 197-210.

Les Valaques balkaniques aux

(Mouvements de population et colonisation dans

Romanie grecque et latine),

BF, t. VII, Amsterdam, 1979, p.

89-112.

.

lutour de saint Spyridon le Jeune de

Byzance et les Slaves. Etudes de civilisation.

Mélange Ivan

1979, p. 289-297.

  • - Un portrait de martyr roumain au Mont Athos,

BBRF, vol. VI (X), 1979/80, p. 59-79 +

pl.

-

unui

1980/81, p. 221-236.

despre inceputurile

ibidem, vol. VIII (XII),

www.digibuc.ro

5

Petre

selectivá

15

-

D'un document byzantin de 1395

de quelques monastères roumains,

Travaux et

Mémoires", 8 (Hommage

Paul Lemerle), Paris, 1981, p. 345-351 (Centre de Recherches

d'histoire et de civilisation de Byzance).

 

-

A propos du Tenou Orman (Teleorman) de Kinnamos, in Geographia Byzantina

Byzantina

Sorbonensia 3), Paris, 1981, p. 81-91.

 

-

Strehaia, in BBRF, LX, (XIII), 1982, p. 321-342.

 

-

Din nou despre

ibidem, p 343-348.

 

-A propos d'un document de

 

et d'une

patriarcale inconnue de

REB,

 

t. 40,1982,

211-214.

 

-

Le Dit du monastère moldave de

 

BBRF, X (XIV), 1983, p. 387-420.

 

-

Minutiae variae: Ivan, le

de

mourut

de

A propos de la

C'hronique murale de Suceava,

Cyrillomethodianum", VII, Salonic, 1983, p. 39-45.

-

La Thessalie entre 1454/55 et 1506

colaborare cu

Beldiceanu),

Byzantion", LIII,

 

p. 104-156.

-

La christianisme roumain

répoque des invasions barbares. Considérations et faits nouveaux,

in BBRF, XI (XV), 1984, p. 217-266.

 

-

Recherches sur le testament de Maxime de Skoteiné (1247),

Philadelphie et autres études

(Byzantina Sorbonensia 4), Paris, 1984, p. 69-100.

 

-

Precuvântarea la

 

macedo-romând (Institutul Român de Cercetäri), Freiburg im

Breisgau, 1984, I-XLV

545 p.

-

Bayezid

et la capitulation des moines des Météores (in colaborare cu Nicoará Beldiceanu),

Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft", Supliment VI (XXII. Deutscher

Orientalistentag

),

Stuttgart, 1985, p. 151

152.

-

Dix contributions roumano-athonites

 

siècles),

BBRF, XII (XVI), 1985, p. 1-46.

-

Prodromica:

D'une prétendue mention de la Dobroudja chez Ptochoprodrome; (II) Autour du

mot Skavonikon; (III) En marge de rédition de

(1536) d'oEpigrammata» de Théodore

Prodrome,

Byzantina", t. 13 (Hommage J. Karayannopoulos), Salonic, 1985, p. 759-770.

-

Le monastère de la Théosképastos

la

d'un recensement ottoman de Trébizonde

colaborare cu Nicoará Beldiceanu),

 

Byzantion", LV, 1,1985, p. 269-331.

 

-

Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du

1654,

Roma, 1986,375 p.

seria Orientalia Christiana Analecta 227).

-

Autour du phylactère slavo-roumain de

 

in Recueil IV. Etudes et documents

balkaniques et méditerranéens", 13, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, 1987, p. 52-55.

-

Mais

donc localiser Vicina?,

BF, t. XII, Amsterdam, 1987, p. 145-171.

 

-

Grégoire

, métropolite de Moldovalachie (1436),

Dictionnaire d'histoire et de géographie

ecclésiastiques, sous la direction de R. Aubert,

126, Paris, 1987, p. 4-6.

-

Le Pope

oboursier» en Macédoine du prince de Moldavie Alexandru

 

BBRF, XIV (XVIII), 1987/88, p. 139-152.

 

-

Diavolul

zavistia la vechii cronicari

 

ibidem, p. 153-169.

 

-

Les récensements ottomans effectués en 1477, 1519 et 1533 dans les provinces de Zvornik et

d'Herzegovine

colaborare cu

Beldiceanu si

Beldiceanu-Steinherr),

Turcica.

Revue d'études turques", t. XX, Paris, 1988, p. 159-171.

 

-

Les Valaques de respace byzantin et bulgare

la conquéte ottomane,

Les Aroumains

(Cahier no 8, Centre

 

des Civilisations de 'Europe Centrale et du Sud-Est), Paris,

INALCO, 1989, p. 47-80;

româneascd a apärut sub titlul Vlahii din

bizantin

 

la cucerirea

 

Istorie. Limb& Destin, coordonator Neagu

 

Djuvara, Bucuresti, Edit. Fundatiei Culturale Române, 1996,

50-82.

 

-

Lettre ouverte

M.

 

Beldiceanu pour son prochain

anniversaire, in BBRF, XV

(XIX), 1989, p. 97-106.

www.digibuc.ro

16

Mihai Sorin

6

- Istoria

piciorului Sf loan Botezdtorul de la mändstirea Secu: hagiografie

istorie

colaborare cu Andronikos Falangas), ibidem, p. 147-173.

  • - Koutsovalaque. Recherche étymologique,

Etudes roumaines et aroumaines, sous la redaction

de Paul Stahl, Paris-Bucuresti, 1990, p. 90-99.

  • - Mélanges roumano-athonites

AHAI, t. XXVII, Iasi, 1990; (II), t. XXVIII, 1991, p. 53-72.

  • - De la o inscriptie crestind din Tomis la pdtimirea Sf Teogene, in Pontica", XXIV, 1991, p.

283-286.

Sud-estul european

  • - Occidentul,

139-148.

Verbum", an. II, nr. 7-12, Bucuresti, 1991, p.

  • - Droits sur la terre de labour dans les Balkans et en Anatolie

l'époque ottomane

colaborare cu

Beldiceanu),

SOF, L, 1991, p. 61-118.

- E Thessalia

periodo 1454/55-1506

colaborare

Beldiceanu), In Thessaliko

Emerologion", t. 19, Larisa, 1991, p. 97-135.

  • - Biens du monastère Saint-Sophie de Trébizonde dans plusieurs bandons du pays

la charnière

de la

(1461)

colaborare cu

Beldiceanu),

Byzantion", p. 25-89.

  • - Hrisovul lui Alexandru Aldea pentru mändstirea Bolintin (1433)

colaborare

Constantin

Man), In RI, III, nr. 5-6,1992, p. 477-488 + 1 facs.

  • - De unde se trage românescul popd"?,

Verbum", anul III-IV, 1992-1993, p. 159-161.

  • - L'affabulation de Martin Bielski sur l'origine des Valaques,

RER, XVII-XVIII, Paris-Iasi,

1993, p. 299-301.

Emil Turdeanu

155 165.

l'occasion de ses 60 ans d'activité,

RRH, t. XXXII, nr. 1-2, 1993, p.

- De la Cantacuzinii

la Cantacuzinii Turcocratiei

ai

Române,

AG, serie

1-2,1994, p. 171-175.

  • - Stoica Ghizdavet (1444-1453)

Dumitru

(1475-1485): omonimie sau înrudire?,

ibidem, 3-4,1994, p. 221-224.

- Pomelnicul pe

al bisericii Trei

din Iasi,

AHX, t. XXXI, 1994, p. 83-85.

un boier muntean de neam arndut

veacul XVII,

AG, serie

II(VII),

3-4,1995, p. 39-42. greceasa despre mucenicia lui

Brâncoveanu,

Verbum", anii VI-VII, nr. 7,

1995 1996, p. 289-291.

  • - Amintiri despre George D. Florescu,

AG, serie

III(VIII), 1-2,1996, p. 35-42.

  • - Despre numele

lui Alexandru cel Bun, ibidem, p. 331-333.

  • - L 'Attitude du Patriarcat oecuménique envers les Arméniens des Pays roumains

XIV'

siècle-début XVI'

in L Arménie et Byzance. Histoire et culture (Byzantina Sorbonensia

12), Paris, 1996, p. 145-156.

  • - Denys II de Constantinople, «empereur et patriarche» (1546),

133-146.

EB, IV, Paris, 1997, p.

Mihai Sorin

www.digibuc.ro

TABULA GRATULATORIA

Venera ACHIM (Bucuresti) Viorel ACHIM (Bucuresti) Stefan ANDREESCU (Bucuresti) Florin ANGHEL (Bucuresti) Daniel BARBU (Bucuresti)

Violeta BARBU (Bucuresti)

Constantin (Bucuresti)

Dan BERINDEI (Bucuresti)

Gheorghe (Bucuresti) CAPROSU Ileana (Bucuresti) Virgil (Bucuresti)

Dan CERNOVODEANU (Paris-Bucuresti)

Aurora (Bucuresti) Gheorghe (Bucuresti) Mariana (Bucuresti)

Mustafa MEHMET (Bucuresti)

MIHAIL (Bucuresti)

Dumitru NASTASE (Atena

Remus NICULESCU (Bucuresti)

Panait I. PANAIT (Bucuresti-Constanta)

Serban PAPACOSTEA (Bucuresti)

&rnelia PAPACOSTEA-DANIELOPOLU

(Bucuresti)

Georgeta PENELEA-FILITTI (Bucuresti) Anca POPESCU (Bucuresti)

Paul CERNOVODEANU (Bucuresti)

Emilian POPESCU (Buduresti)

Veniamin CIOBANU (Iasi)

Constantin REZACHEVICI (Bucuresti)

Virgil CIOCALTAN (Bucuresti)

Oana RIZESCU (Bucuresti)

Florin CONSTANTINIU (Bucuresti)

Marina SABATOS (Bucuresti)

Constanta COSTEA (Bucuresti)

Elena

(Bucuresti)

CRISTACHE-PANAIT (Bucuresti)

Elena SIUPIUR (Bucuresti)

Lajos DEMÉNY (Bucuresti)

Maria Magdalena

(Iasi)

Eugen DENIZE (Bucuresti)

Stefan STEFANESCU (Bucuresti)

Petre DIACONU (Bucuresti)

'Anca TANASOCA (Bucuresti)

Neagu DJUVARA (Paris-Bucuresti)

Alexandru DUTU (Bucuresti)

Costin FENESAN (Bucuresti) Cristina FENESAN (Bucuresti) Tahsin GEMIL (Bucuresti-Constanta) Nicolae GHINEA (Bucuresti)

Stefan S.

Octavian ILIESCU (Bucuresti)

Nicolae Serban TANASOCA (Bucuresti) Tudor TEOTEOI (Bucuresti) Maria THEOCHARIS (Atena)

Ion TODERASCU

(Bucuresti)

(Bucuresti)

Radu Stefan VERGATTI (Bucuresti)

Dan ZAMFIRESCU (Bucuresti)

Studii

materiale de istorie medie", XVI, p. 17, 1998

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

MIRCEA CEL

SI BAIAZID.

LA CUNOASTEREA CONFRUNTARILOR LOR ARMATE

§ERBAN PAPACOSTEA

incâlcita cronologie a

militare turco-române

vremea lui

Mircea

Baiazid a stârnit numeroase ipoteze, reconstituiri, mai mult

sau mai putin riguroase,

chiar controverse aprinse.

ipotezele

controversele

sunt

unor elemente certe care ar

incertitudinile sau ar

agresiv care a caracterizat unele

totalitar

- spirit

marginea aproximatiei cronologice,

de pozitie

ultimii ani ai regimului

de puterea

scopuri

diversionist-nationaliste -e nu numai regretabil, dar de-a dreptul condarnnabil.

Departe de a contribui

stiintei, ale cercetdrii

chestiunilor controversate cu mijloacele

retorica

a agentilor culturali ai puterii

s-a

ofere argumente unei politici pe cât de nationaliste

expresia ei,

pe atât de antinationale

scopul

ei.

date - octombrie 1394 si mai 1395 - se

centrul

cerceatorilor fazei culminante a

dintre domnul

Românesti si

sultanul care,

cea mai

ce

ridicat

expansiune,

atras

pe culmile succesului, asigurându-i

cea mai grea

din faza sa de

ascensiune. Care din aceste date corespunde

de la Rovine? Care a fost

rezultatul acestor lupte: victorie sau

pentru domnul

Românesti?

Care e semnificalia prezentei lui Mircea la Brasov

primdvara anului 1395 pe

regele Ungariei, Sigismund: act de vasalitate al unui

sprijin pentru a

infrângerii sau

care

vederea

relansdrii ofensivei impotriva neostenitului sultan, a

rapiditate de deplasare

de pe un front pe altul i-a atras porecla de Fulgerul?

Nu vom reface

acest cadru restrâns istoricul controverselor iscate de

rdspunsurile diferite la aceste

poate fi consultatd

Bibliografia

sau aproape

din cele mai recente

crate chestiunii'. Subliniem doar convingerea pe care ne-am format-o de-a lungul

'

intregirile bibliografice referitoare la primele

Mircea

Baiazid

noua editie a sintezei lui N.

Istoria

Bucuresti, 1993,

256-261. Informatii

III. Ctitorii, volum

incomplete

se pot gäsi

de V. Spinei,

la Al.

17

mai 1395, o

importantd

istoria universald. Victoria

de la Rovine, Bucuresti,

1995.

Studii

materiale de istorie medie", XVI, p. 19-21,1998

www.digibuc.ro

20

Papacostea

cercetarilor consacrate relatiilor internationale ale

2

Romanesti si Moldovei

secolele al XIV-lea

al XV-lea

dat

caracterul imprecis al

 

surselor cunoscute

acum istoricilor

 

-

ele sud-slave,

turcesti

chiar apusene -, singura posibilitate de a restrange aria aproximatiei

cronologice

privinta luptelor romano-turce

de a

mai exact sensul

evolutiei evenimentelor se aflä

bazei documentare a cercetarii acestui

aspect capital al istoriei noastre medievale prin noi investigatii

descoperiri

documentare. Neindoielnic, principalele surse apte

cunostintele noastre sunt cele apusene, latine sau

limbile

textele

inedite,

cele publicate, mai recent sau mai demult, dar

neintroduse

in dezbaterea

Doar un efort

de scrutare a

tuturor posibilitätilor de reinnoire a documentatiei poate asigura dezlegarea

incurcatelor probleme de cronologie

de interpretare, mai aproape de realitate, a

faptelor care au marcat evolutia raporturilor militare turco-romane

vremea lui

Mircea si Baiazid.

Un asemenea element documentar suplimentar

randurile de mai

jos;

alt cadru, el va

integrat

datelor cunoscute cercetatorilor

si

poate chiar al altora

neutilizate.

Stirea pe care o

e desprinsa dintr-o

a unui

anonim florentin,

de editorii ei Cronica volgare di anonimo florentino.

Autorul cronicii, contemporan al evenimentelor,

astfel informatia

care i-a parvenit despre o mare infruntare

Sigismund de Luxemburg

sultanul Baiazid

cursul

mai 1395:

Capitolo VII. - Come tra il Re d'Ungheria

Baisetto furono grandi

battaglie, e'l Baisetto vinse per allora

In questo tempo del mese di maggio 1395, avendo il Re d'Ungheria

raunata molta gente d'arme per riparare che il Baisetto, figliuolo

Moratto Bai

turco, il quale piú di cento cinquanta migliaia d'uomeni armati venia addosso per

il reame d'Ungheria, ed essendo li loro campi vicino l'uno all'altro, e

ordinato ciascuno di loro la sua gente a battaglia, ciascuno confortati li suoi a

bene operare e valentemente l'una parte e

combatterono, e con buon animo

corsero alla battaglia, nella quale molta gente fu morta; ma molti

de'Turchi

che di Cristiani vi morirono, ma niuna delle parti il

fu vinta. Poi, l'altro

ricominciata tra loro battaglia aspra e crudele a presso che tutto il

combattutisi

insieme con grande mortalita dell'una parte e dell'altra, pure alla

il campo

rimase al Baisetto e a'Turchi, comecché molti

furono morti de'Turchi che

de'Cristiani. E per questa vettoria con loro avuta dal Baisetto, tutta Balacchia

s'arrendé al Baisetto, e lui ubbidirono (s.n.). Ma pure il Baisetto, per la grande

perdita che avea fatto della sua gente, si torn a Buda con grande perdita fatta

www.digibuc.ro

  • 3 Mircea

Baiazid

21

della sua gente, con isperanza di ristorare l'anno vegniente a tutto

perduto"2.

suo onore

Redus la informatia sa

citat din cronica anonirnului

florentin

luna mai 1395,

urma unei lupte

sultanul

Baiazid

Sigismund de Luxemburg, oastea celui din

a fost

fapt

care la

a provocat supunerea

Valahii -

-

de Baiazid,

i-au dat ascultare",

i s-au supus. Cronica

 

din pricina grelelor

suferite, Baiazid s-a retras de

venise,

fireste, la sudul

Informatiile oferite de

citat sugereazd urmatoarea reconstituire a

 

evenimentelor:

toamna anului 13944

la atacurile lui Mircea

ale

.

Sigismund, Baiazid a intreprins o campanie

Tara

unde a suferit

o grea

Constient de inevitabilitatea unui

atac turcesc, Mircea

se

cu Sigismund

primavara anului

la Brasov, consolidand

 

cu

Noul asalt al lui

produs efectiv

1395,

luna

mai,

s-a

cu victoria sultanului; pierderile grele

 

infruntare

pe Baiazid

se

din

fruntea

acesteia, un domn favorabil puterii otomane. Faptul

autorul anonim al cronicii

florentine

acum,

luna mai 1395,

ca urmare a campaniei

sultanului Baiazid, supunerea

e un indiciu

al esecului

campaniei otomane din toamna anului precedent'.

Mai

lumina surselor disponibile, e situatia din Tara

urma ofensivei lui Sigismund

vara anului 1395, care a

inregistrat incontestabile succese,

a contraloviturilor turcesti; sigur

cel

putin asupra unei

a

nu asupra ansamblului ei, turcii au reusit

domn pe

care s-a orientat pe plan extern

directia Poloniei

a

Moldovei,

la acea

regelui Ungariei.

cu privire la cronologia

intervalul 1393-1402 se cuvine

rigoarea

de

demers autentic

lui Mircea cu Baiazid

noi investigatii de izvoare, cu

apel la argumente de

autoritate

istoria

pseudonationale. Personalitatea lui Mircea e prea insemnatä

pentru a deveni

de exercitiu declamatoriu de tipul

âniei.

  • 2 volgare di Anonimo Fiorentino dall'anno 1385 al 1409,

attribuita a Piero di

Giovanni Minerbetti, a cura di Elina Bellondi,

Rerum Italicarum Scriptores, Raccolta degli

storici italiani del Cinquecento al Millecinquecento, nuova edizione, XXVII, 2, p. 197.

Pentru o reconstituire similad a desfasurArii evenimentelor, vezi V. Pervain, Din relafille

Tärii

cu Ungaria la

secolului al

AIIAC, 18, 1975, p. 89-117; studiu

temeinic, care

cu acribie

spirit critic indeosebi documentele emise de cancelaria ungarä.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

UN

DE AFACERI

IN SPATHJL PONTIC

LA MULOCUL VEACULUI AL

TEODORCHA DE TELICHA"

ANDREESCU

studiu al säu publicat

1987, intitulat Les Orientaux

Caffa au

profesorul Michel Balard rânduia printre membrii comunitgii grecesti

ce vietuia

principala colonie

de pe litoralul pontic pe un anume

Demetrius de Telica". Pé temeiul câtorva acte inedite din arhivele din Genova,

profesorul Balard semnala mai

acesta,

1472,

un magazin

situat

interiorul citadelei din Caffa, contra sumei de 6 000 de aspri, de la doi

greci, Mica li

Manoli de

Dar, lucru mai important, el era le fils du Grec

Teodorca de Telica, qui a prété en 1461 plus de 40 000 aspres au seigneur de

Théodoro-Mangoup et confié cinq ans plus tard une grosse commande de 300

sommi

Lodisio de Pietrarossa". Aceste câteva elemente 1-au fäcut pe profesorul

Balard

pe Demetrius de Telica" drept unul din cei mai bogati

reprezentanti ai comunitätii grecesti din

De fapt, istoricii români s-au ocupat de Teodorca de Telica"

secolului al XIX-lea. Mai exact, Nicolae

este cel ce a

de la

atentia

asupra lui, pornind de la un document publicat

lui Amedeo Vigna.

Este vorba de un salv-conduct, emis

19 septembrie 1455 la Genova, de

Protectorii Bäncii San Giorgio

favoarea lui Theodorus cha de Thelica

velachus", care era habitator ciuitatis nostre Soldaie".

baza acestui act,

personajul

pricina putea sä-si desfAsoare liber afacerile

Caffa

Soldaia, dar

ad omnes alias urbes et terras ditioni nostre subjectas, Famagusta

comprehensa-2. Sigur

ceea ce a stârnit interesul lui

a fost precizarea de

velachus". Pe de altä parte,

alt document, tot din colectia

Vigna, din 26 aprilie 1471, este desemnat sub forma cavalerul" Teodorus

Vezi Michel Balard, La Mer Noire

la Romanie génoise

Variorum

reprints, London, 1989, XIII, p. 230 (studiul citat a

initial

Byzantinische Forschungen",

XI, Amsterdam, 1987); vezi si idem, Les hommes d'affaires occidentaux ont-ils asphyxié

l'économie byzantine?,

vol. Europa medievale e mondo bizantino. Contatti effettivi e possibilità

di studi comparati, a cura di G. Arnaldi e G. Cavallo, Roma, 1997, p. 264.

2 N.

Studii istorice

Chiliei

Albe,

1899, p. 118; actul a fost

editat de A. Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la Signoria dell'Ufficio di

S. Giorgio, t. I, Genova, 1868, p. 371-372.

  • N. op. cit., p. 137; A. Vigna, op. cit., t. II,

1871, p. 770.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 23-30,1998

www.digibuc.ro

24

tefan Andreescu

2

Ulterior, Nicolae

a examinat o serie

registre ale Massariei

(trezoreriei) din Caffa, din rdstimpul 1455-1472, spre a extrage din ele numele de

români pe care le-a intâlnit.

potrivit observatiilor sale, mai

decât

un

rezultä a

fost tocmai Teodorcha de Telicha,

cu care a publicat

de 11

De fiecare

numele acesta este pomenit

socotelile din Caffa

raport cu sume mari de bani, mai ales

cu

orasului (comerchium). Pe temeiul acelorasi

Nicolae

putea

conchide,

altä ordine de idei: Calitatea lui de Român e

«Massaria»

pe anii 1455

1457 e

Dominus Theodorca de Telicha Vellachus".

personajul, probabil un Moldovean", venea din Telicha",

pe care

Bänescu

nu-1 poate identifica, desi

un sat, Telita,

si

azi pe Nistru, mai sus de gura Bâcului,

Cantemir, pe cunoscuta lui

Relativ de curând,

a Moldovei"4.

anul 1982, a mai iesit la

Dimitrie

un izvor deosebit de

pretios

privire la Teodorcha de Telicha. Este un lung act notarial,

Pera, la 1 februarie 1490, de

notarul Dominicus de Alsario,

numele lui

Primaflos, filia condam Demetrii de Telicha, filii condam sereni domini

Theodorocha de Telicha, olin habitatoris Soldaie"5. Ce ne spune acest act?

Primafloare", fiica lui Dimitrie de Telicha", a fost mai

cu

Giovanni Battista de Campofregoso, iar apoi,

ce a

s-a

recdsätorit tot cu un genovez cu nume sonor, Luciano Squarciafico

Giuliano. De altminteri, ea

era pe

genovezd,

mama ei -

fu

viatä acum,

1490 -, pe nume Cathymia, era flica lui Geronimo de Alegro.

Bunicul ei patern, Theodorocha de Telicha", i-a constituit o dotá

valoare de

400 de sommi de argint de

la debitorii bunicului fetei, care

Primeiflori", Giovanni Battista

Dar

cedat drepturile

de bani trebuia recuperatä de

favoarea celui dintâi

al

A intervenit,

cucerirea Caffei de care turci (1475), prilej cu care, cum

discutie, omnes pe[rso]ne, maxime Lattini Iannuensses in disperssionem abierunt, ductis ipsis Latinis Iannuenssibus et Caffenssibus

captivis ex Caffa in urbem miserabilem Constantinopolim". Printre cei ce au

s-a

notarul Nicolo de Torriglia,

din

debitorii lui Teodorca de Telicha, care acum se

insula Chios. Acesta,

pentru datoria sa

bani,

cum se consemnase

act redactat de notarul

Lodisio de Pietrarossa,

pusese drept

casa construita de el

Caffa.

Dar,

Caffa a

pe mâna turcilor, tot ceea ce Nicolo de Torriglia a

avut acolo s-a pierdut. De aceea, prin acest act Primafloare"

la banii

N. Bánescu,

ale

noastre cu genovezii,

volumul Inchinare lui

Nicolae lorga cu prilejul implinirii

de 60 de

Cluj, 1931, p. 34-36.

Actul a fost editat de Ausilia Roccatagliata, Notai genovesi in Oltremare.

rogati a

Pera e Mitilene, t. I, Pera, 1408-1490, Genova, 1982, nr. 124, p. 273-278.

www.digibuc.ro

  • 3 Un

de

in

pontic

25

ce-i datora notarul Nicolo de Torriglia, cu exceptia sumei de 150 de lire de

genovini", ce urma a-i

trei rate,

la 1 ianuarie 14926.

Actul de mai sus a retinut atentia profesorului Geo Pistarino,

care genealogia familiard pe care el o

Orient

planul legdturilor personale

afective". Dar

raportul

Genova

sa s-a

punctul de vedere asupra etniei din care provenea serenus dominus

Teodoroca de Telicha sau

Demetrius'. Oricum,

la o parte izvoarele

genoveze

care pe

numele lui Teodorcha de Telicha" figureazd

precizarea Velachus", se poate dovedi

alt chip

nici un caz el nu era

grec, asa cum a crezut Michel Balard.

aceeasi colectie de documente a lui

Amedeo Vigna mai este publicat un act, ce

redactat

Soldaia. Este vorba de o scrisoare

data de 20 iunie 1455

a fost

de locuitorii de aici, latini

greci", protectorilor

San Giorgio, prin care

exprimau bucuria la

vestea

acestia au preluat stdpânirea asupra coloniilor din Marea

(evenimentul a avut

la 15 noiembrie 1453). Avem de-a face,

cu

un gest de captatio benevolentiae.

ceea ce ne intereseazd sunt

din josul acestui act. A. Vigna le-a publicat pe

coloane:

stânga cele

latinilor",

dreapta pe cele grecesti. Or, pe coloana din stânga, a latinilor",

unul din primele nume este

lui

...

Teodorcha de Telica8. De fapt,

ordine

cronologicd, aceasta este

prima

cu privire la personajul nostru

izvoarele genoveze cunoscute

 

cea din

 

este

reprezentatä

o scrisoare pe care Protectorii i-o adresau personal,

data de

  • 7 februarie 1472,

din care

acum el se ocupa de

...

opere pioase!

mai

retinem din acest text asigurarea de la urmä: pentru

Theodorus cha de Telica

habitator Soldaie" a ales viuere in le terre nostre e sotto la nostra protetione ...

voi

vostri et tute le vostre cose ne sono singularmente arricomandate"9.

anul 1961,

binecunoscuta sa lucrare Génes au XVe

J. Heers

pomenea la un moment dat de un act inedit din Arhivele din Genova, care

1448 un marchand de Valachie

...

pour aller

Caffa, Péra et Chio". Acest act

obtenait du Doge un sauf-conduit

interesat

dovedea

insula

6 Am atras

asupra acestui document mai

articolul nostru: Au temps de la

chute de Constantinople: nouvelle données sur les relations roumano-génoises,

RRH, t. XXIII,

1984, 4, p. 331-332. Potrivit calculelor lui Octavian Iliescu, 3 000 de sommi de argint,

suma

care voievodul Petru al Moldovei 1-a imprumutat

1388 pe regele polon Vladislav, echivala

14 531 de

XII, 1973, 1, p.

de aur (Le

accordé en 1388 par Pierre

Jagellon,

RRH, t.

Aceasta ar

deci,

dota pentru nepoata lui Teodorcha de

Telicha"

suma de 1 900 de Geo Pistarino, Genovesi

de aur venetieni.

Genova, 1990,

341.

8 A. Vigna, op. Ibidem, II, p. 834

I, p. 315.

www.digibuc.ro

26

tefan Andreescu

4

Chios devenise le but des lointains voyages

des Chrétiens des Balkans

par les routes du Sud-Est européen"10.

regAsit de curând acest document

fost, fireste, numele beneficiarului

primul

pe care 1-am autat a

Astfel am putut constata

conductul era

favoarea lui Theodorocha de Telicha velachus", care, cum

uxore et filiis suis utriusque sexus ac servis, famulis, factoribus omnique familia

sua, rebus, bonis, pecuniis et mercibus", putea merge

se stabileascd si

la Genova et ad alia quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sint

spetialiterque Capham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis,

Maris Maioris et Syrie tam terra quam mari". Data

Genova, este 20 martie

a actului, emis la

reflectdm acum asupra semnifkatiei acestui document. Mai

vom

compara cu

document de acelasi tip, demult cunoscut, salv-conductul din

19 septembrie 1455. Este limpede

acesta din

a fost cenit

obtinut

noile conditii ale schimbdrii statutului posesiunilor genoveze din spatiul pontic,

de curând trecute sub controlul particular al

retine cu precddere atentia este faptul

San Giorgio. Dar ceea ce ne

vreme ce

actul din 1455

precizarea

personajul nostru era habitator"

Soldaia,

nimic

acest sens. De unde putem deduce

salv-conduct din 20 martie 1448 este

actul

actul din 1448 nu se

atât de cuprinzdtorul

temeiul

Theodorocha de Telicha velachus" s-a

s-a stabilit

Crimeea,

ca

de

observatie

Soldaia. cu acest document este

el ne apropie mult

timp de data unei inscriptii din Cetatea

discutate odinioard de Nicolae

Bogdan. Textul acestei inscriptii grecesti,

lui N.

suna

cum

Rugdciunea robului lui Dumnezeu Teodor. - Isus Christos

S-a fdcut aceastä cetate sub prea evlaviosul Domn

Voevod

de

maiestrul Domniei Sale si mai marele peste cetate, la anul 6948

14401. Fereste de primejdie,

de Dumnezeu, pe robul

Voevod".

pomenit

tot

este cel care a

apropierea

inscriptia din 1440,

personajul prezent

numele Teodor",

1455

actele

genoveze, care ar putea

arhitectul de odinioard din Cetatea

La rândul

I. Bogdan a publicat atât textul grecesc al inscriptiei, cât

o

traducere

pärerea lui Bogdan, numele din primul

al

inscriptiei trebuie citit Fedorca.

ceva mai jos, tälmdcirea unui alt rând al

textului a fost corectatd asa: ...

qi prin boierul domniei sale

al

data intregitä a inscriptiei este 10 noiembrie 1440. Deci,

I. Bogdan, Fedorca a fost nu arhitectul", ci

pârcdlabul

pâralab".

lui

Albe, de

J. Heers,

au XVe

Paris, 1961, p. 399.

Activité économique

problèmes sociaux, S.E.V.P.E.N.,

Archivio di Stato Genova, Archivio Segreto, Diversorum reg., nr. 539. Vezi

N. lorga, op. cit., p. 99

137.

anexa.

www.digibuc.ro

  • 5 Un

de

spatiul pontic

27

altminteri

cunoscut. De asemenea, adopand identificarea lui

Teodorcha de Telicha", Bogdan

genovez din 1471,

Un «cavaler» moldovean

atentia, pe temeiul actului

sec. XV e un «boier»

moldovean,

atributul «de Telicha»

satul de unde era el". Dar

privire la

identificarea satului nu a putut

Nicolae

a replicat,

nici o sugestie

modifice doar lectura numelui din

primul

al

rostul lui la Cetatea

forma: Thedorka".

rest,

lui

a fost de maestru al domniei", deci de arhitect,

priveghind

calitate de ispravnic refacerea zidurilor vechii

genoveze.

mai departe,

echivala numele Tedorcha" prin Tudorachi",

de el

el a

Theodorakis", cu explicatia: Inscriptia a fost

limba sa obisnuitd",

greaca.

fine, a interpretat numele

Telicha",

ar

vorba de transpunerea toponimului Tela, Tulcea,

veche asezare, cu o populatie amestecatd,

care se aflau

greci"14.

subliniat, totodatd,

marele istoric a mentinut

acum identitatea

personajul mentionat

repetate

Schim