You are on page 1of 107

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1957),
Universitatea Bucureşti (1974). Activitate
didactică şi cultural - educativă: Şcoala
C Bărăştii de Vede, Argeş (1959 – 1960);
Organizaţia de Tineret a Raionului Vedea,
Argeş (1962 – 1963), Secţia Şcoli si Pionieri
CABINETUL JUDEŢEAN ARGEŞ Argeş (1963 – 1984), director, Casa
PENTRU ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ Pionierilor / Palatul Copiilor, Pitesti (1984 –
A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII (1967- 2003), Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş
1990). Centru teritorial de specialitate, (2003 – 2007). Asociat, Universitatea din
subordonat Comisiei Economice a Judeţului Piteşti. Volum important: Ghidul orientării
Argeş, Consiliului Organizării Economice şi şcolare şi profesionale (2005, în colaborare).
Sociale, Bucureşti. Consultanţă acordată Articole, interviuri, iniţiative stiinţifice,
serviciilor similare din unităţile economice, artistice, recreative. Vicepreşedinte, Asociaţia
pentru: elaborarea proiectelor şi Naţională Cultul Eroilor, Filiala Argeş (2004
experimentarea unor reglementări cu privire la ∼), alte aprecieri publice. (C.V.).
sistemele de salarizare; perfecţionarea
tehnicilor şi proceselor de producţie; CALINICHIA (Secolul XIV).
introducerea sistemelor informatice. Director Doamnă, cea de a doua soţie a voievodului
cunoscut: Ion Tudorache (inginer, industria Ţării Româneşti, Radu I (v.), mama domnului
lemnului); experţi: Ion Duţu (v.); Nicolae Mircea cel Bătrân (v.). Contribuţii la
Toader (inginer, construcţii de maşini). consolidarea dinastiei tradiţionale din
Reuniuni în domeniu. Preocupări integrate, Muntenia medievală. (C.N.).
după 1990, Direcţiei Muncii Argeş. (C.D.B.).
CALLEYA, Octave (? – Pietroşani,
CAFENEAUA LITERARĂ (2003 ~). Muscel, 27 septembrie 1927). Arhitect
Revistă editată de Centrul Cultural Piteşti, sub spaniol,cetaţean englez. Stabilit, prin
egida Consiliului Local şi a Primăriei Piteşti. căsătorie cu Zoe Baldovin (v.), la Pietroşani,
Primul număr: ianuarie 2003. Apariţie lunară. Muscel (1899). Cetăţenie română (1906),
Colegiul redacţional: director, Virgil Diaconu Decret regal, semnat de Carol I (v.). Întinse
(v.); redactor şef, Marian Barbu; secretar de suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare
redacţie, Mariana Şenilă Vasiliu (v.); redactor, deosebită, Pietroşani, Muscel. Fondator
Florian Stanciu (v.); tehnoredactor, Simona (1908), Societatea forestieră Tămaşu,
Fusaru. Texte literare, consemnări plastice, Cicăneşti, Argeş: pădure, birou comercial,
teatrale şi muzicale, evocări memoriale, alte cale ferată îngustă, locomotivă cu abur, zece
informatii culturale.(I.I.B.). vagoane, export de lemn. Înmormântat, cavoul
de familie din imediata apropiere a Conacului
CALCIU, Vergil D. (n. Cireşu, Brăila, existent la Pietroşani, Argeş. Aprecieri
9 iulie 1939). ). Profesor gradul I, pedagogie, publice. (S.C.).
manager, publicist. Stabilit in Argeş din 1953.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CALOTĂ, Aurel (Slatina, Olt, 1 guvernator al Bucovinei (1941 – 1943); şef de
februarie 1923 – Piteşti, Argeş, 3 noiembrie Stat Major al Armatei 4. Participant, cu
2006). Artist plastic, pictură, profesor, Divizia 3 Infanterie, la apărarea Moldovei
publicist. Stabilit la Piteşti din 1951. Liceul (1944) şi eliberarea Transilvaniei (1944).
Radu Greceanu, Slatina (1942), Şcoala de Deţinut politic (octombrie 1944), judecat
Belle-Arte, Bucureşti (1951), Clasa Camil pentru implicarea în războiul contra Uniunii
Ressu. Pictor scenograf, Casa Armatei, Piteşti, Sovietice, condamnat iniţial, la moarte (22
Teatrul de Stat, Piteşti (1951 – 1955), mai 1945), apoi, la muncă silnică pe viaţă.
instructor cultural, Cooperaţia Graţiat (1955), eliberat (19 iunie 1956).
Meşteşugărească Argeş (1955 – 1956). Numeroase ordine şi medalii militare
Metodist, Casa Creaţiei Populare Argeş (1956 româneşti. Stradă eponimă în Piteşti, alte
- 1985). Iniţiator: cenacluri de artă plastică, aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.).
expoziţii, tabere de creaţie, judeţele: Argeş,
Ialomiţa, Olt, Tulcea, Vâlcea. Cofondator, CALU, Dumitru C. (n. Scorţaru Nou,
Galeria de Artă Naivă, Piteşti (1971). Lucrare Brăila, 23 noiembrie 1937). Inginer horticol,
de referinţă: portretul Mihai Viteazul, 130/80 manager. Stabilit în Argeş din 1963. Liceul
cm, din Galeria Domnitorilor, Muzeul Agricol Drăgăşani, Vâlcea (1973), Institutul
Judeţean Argeş (1980), alte picturi în instituţii Agronomic Nicolae Bălcescu, Bucureşti
publice, colecţii particulare, expoziţii (1978). Preşedinte (1978-1982), Asociaţia
temporare. Volume importante: Ornamente în Viticolă Intercooperatistă, Suseni, Argeş.
arta populară a judeţului Argeş; Album de Director, Întreprinderea Viei şi
artă naivă (1974); Album omagial muzical Vinului/Vinalcool, Piteşti (1982-2002).
(1976, în colaborare). Membru , Uniunea Analize economice, interviuri, comandamente
Artiştilor Plastici din România (1974), alte de investiţii în domeniu. Activitate pentru:
aprecieri publice. (S.N.). extinderea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie
în sudul judeţului Argeş, proiectarea,
CALOTESCU, Corneliu C. (Piteşti, construcţia şi punerea în funcţiune a Fabricii
Argeş, 19 noiembrie 1889 – Piteşti, Argeş, 17 de Alcool, Piteşti, valorificare produselor
octombrie 1970). General de divizie, vinicole din Argeş pe piaţa internă şi la
infanterie, demnitar militar. Liceul Ion C. export. Aprecieri publice. (C.D.B.).
Brătianu, Piteşti (1908), Şcoala Militară de
Ofiţeri, Bucureşti (1910), Şcoala Superioară CALU, Ion (Secolul XX ). Lucrător
de Război, Bucureşti (1922). Combatant: industrial, proprietar funciar, parlamentar.
Campania din 1913 (locotenent); Primul Activitate productivă: Intreprinderea
Război Mondial (maior); Al Doilea Război Forestieră Rucăr Argeş. Deputat al Regiunii
Mondial (general de brigadă şi de divizie). Argeş în Marea Adunare Naţională,
Activitate de comandă, garnizoane din Circumscripţia Electorală Rucăr (1957 –
România Mare (1918 – 1940; 1944). Misiuni 1961), reprezentând Frontul Democraţiei
speciale: secretar general, Subsecretariatul de Populare. Propuneri legislative privind
Stat al Armatei de Uscat (1940 – 1941); evoluţia economică a localitaţilor

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

tradiţionale din Muscel în primele decenii Argeş (1990 ~). Monografie: Teodor
postbelice. Aprecieri publice. (I.D.P.). Mavrodin, Ion Căpăţână, Sorin Vişinescu
(2000). Proprietaţi imobiliare, alte iniţiative
CAMERA DE AGRICULTURĂ conexe: Piteşti, Câmpulung, Curtea de
ARGEŞ/ MUSCEL (1925 - 1948). Instituţie Argeş. Activitate întreruptă (1948 – 1990).
consultativă a Ministerului Agriculturii şi Preşedinţi cunoscuţi (după 1926): Hugo
Domeniilor din România (1925 - 1930), for Mrazec (v), Gheorghe Ciocoiu; Honoriu
executiv de specialitate, Consiliul Judeţean Bănescu (v), Radu Eftimie Ionescu (v),
Argeş/Muscel (1930 – 1948). Activitate Ştefan Minoescu, Oprea Popescu, Nicolae N.
pentru: promovarea progresului economic, Bobâncu (v), Radu Pandele, Ion Bădescu (v),
raţionalizarea muncii, intensificarea Marian Nistor (v), Ion Căpăţână (v), Ion
producţiei, respectarea legilor specifice Brănescu (v.). Filiale: Câmpulung (1955),
culturii plantelor, zootehniei, silviculturii. Curtea de Argeş (1955). Curte de Arbitraj;
Avizarea, prin intermediul Uniunii Camerelor alte compartimente specializate. Târguri,
de Agricultură, Bucureşti, a politicilor vamale expoziţii, reuniuni interne şi internaţionale,
şi de transport în domeniu, înfiinţării şcolilor, şcoli de afaceri, burse, publicaţii proprii,
pepinierelor, fermelor, staţiunilor şi punctelor sponsorizări. Importante colaborări
agronomice, dezvoltării unor proiecte tehnice comunitare. (G.H.).
obşteşti. Programe de împăduriri şi
îmbunătăţiri funciare. Culegerea de date, CAMERA DE CONTURI ARGEŞ
întocmirea dărilor de seamă asupra activităţii (1948 ~). Instituţie de stat, subordonată
şi stării agriculturii din Argeş/Muscel. Curţii de Conturi a României, specializată în
(C.D.B.). exercitarea controlului formării,
administrării şi folosirii resurselor financiare
CAMERA DE COMERŢ ŞI ale statului sau sectorului public (audit
INDUSTRIE PITEŞTI (1887 – 1948; 1990 performant). Reglementări tradiţionale la
~). Organizaţie asociativă cu caracter nivel central: 1652, Legiunea domnului
deschis, agreată de stat, constituită din agenţi Matei Basarab (v); 1732, Ministerul de
economici, având ca obiectiv principal control, înfiinţat de voievodul Constantin
stimularea şi protejarea preocupărilor din Mavrocordat; 1864, Legea privind
domeniile aferente. Iniţial, judeţele Argeş şi înfiinţarea Curţii de Conturi, semnată de
Muscel, afiliate Circumscripţiei Camerei de principele Alexandru Ioan Cuza (1859 –
Comerţ Teleorman (1864 – 1887). Ulterior: 1866), existentă până în 1948; Legea Nr. 2,
Circumscripţia II Piteşti, pentru Argeş, Curtea Supremă de Control (1973). Din
Muscel, Olt, Teleorman (1887 – 1926); 1992, Curtea de Control a României.
Camera de Comerţ Piteşti, cuprinzând Structuri specializate în Argeş- Muscel:
Argeş, Muscel, Olt (1926 – 1927); Camera Inspecţia Teritorială Financiară de Stat,
de Comerţ şi Industrie Piteşti, numai Piteşti (1973 – 1992); Camera de Conturi
pentru Argeş şi Muscel (1927 – 1948); Argeş (1992 ~). Directori cunoscuţi:
Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti, Gheorghe Boiţă, Gheorghe Dobrescu, Ion

Institutul de Cercetări Horti. plasa Dâmbovnic. ctitorie de familie. garoafe. expropriate parţial prin Legea pentru centrală a municipiului Piteşti. concomitent cu Sediul Politico. ARGEŞ (1793-1949. cercetător ştiinţific gradul I. înmormântată.D. Întinse localitatea Leşile. Bucureşti (1954). bustul Argeşului. 1991 ~ ). corpul de inspecţie şi Facultatea de Horticultură. deliberative şi executive eparhiale. clerical şi neclerical.). Zece pentru definitivarea Reformei Agrare din de Saintpaulia. preşedintele Uniunii Arhitecţilor din CANCELARIA EPARHIALĂ România. finanţare instituţională. arhitecţi: Cezar Lăzărescu. Ameliorarea pantelor (S. Diverse recunoaşteri publice.). Fiica lui Constantin Miculescu (v. numeroase expoziţii floricole în ţară şi în maica Macrina.B. Colaborare cu instituţii civice comunitare. lalele. Poinseţia. expropriate parţial prin Legea hibrizi de Arthurium. relaţii cu publicul. . transferat şi revocat de chiriarh în şedinţa Bucureşti (1967-2000).). orhidee. narcise. Viticole/Staţiunea Horticolă. Bucureşti (1968 specializat al administraţiei Episcopiei – 1970). în localitatea Teiu (Balomireasca). 10 iunie 1931). Ecaterina (1881-1947). Mare proprietar plante ornamentale. oficiul horticol. la Piteşti Alexandru Ioan Cuza (1994). (I. (I. (coautor): Îndrumătorul floricultorului. Piteşti. (C. Retrasă în sihăstrie.Ş).T. Studii. Crizanteme. de Alexandru Averescu. Inginer secretariat. aplicată de guvernul condus articole tehnice. Servicii şi CANARACHE. având sediul. Albă). Volume importante Permanenţei Consiliului Eparhial Argeş. Argeş. Locaţie proprie. Pregătirea lucrărilor forurilor comunitare. Băneasa. Activitate pentru: înfiinţarea şi conservarea colecţiilor de trandafiri. succesiv.I. Croton. 17 iulie 1921. decorative. Miclăuşani. În imediata apropiere. crizanteme. Trustul Carpaţi. Cymbidium. Grigore C. specialitate. Personal de Cercetător.P. Mircea Ochinciuc (Bucureşti). plasa Gheorghe Vlăsceanu.I. Administrativ al Judeţului Argeş (Casa (I. Anthurium. compartimente: cabinetul chiriarhului.Ş). Ion Scarlat. adoptată de guvernul condus de Petru Groza. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Voicu. CANTACUZINO ŞERBAN. (A CANARII.). Argeş. registratură. urmărirea îndeplinirii hotărârilor adoptate. iniţiativă şi (1793-1868) şi Curtea de Argeş (1868-1949. crearea a 13 Dâmbovnic. freesia. plasa Strelizia. Viorica Julieta (n. Gheorghe Ciolan.). introducerea în cultură a funciar din Argeş. numit. Mare proprietar funciar din XX). canonic juridic. reuniuni profesionale. control.Prima jumătate a secolului secolului XX). Întinse suprafeţe de teren în Mare proprietar funciar din Argeş. lucrări ştiinţifice. Florica (Sfârşitul doua jumatate a secolului XIX-Începutul secolului XIX. Alte colaborări 1991 ~. Întinse suprafeţe de teren noi specii de Gerbera.B. CANTACUZINO. Mănăstirea străinătate. arhivă. suprafeţe de teren în localitatea Şuici. realizată Reformă Agrară din 23 martie 1945. Birou constructor. şapte de Strelizia. zona Argeş.

Ion I. 1979). Bucureşti. Venitul naţional (1985). Importante dotari chirurgicale. Reuniuni ştiinţifice . Mare proprietar funciar din Argeş. (1863 – Medicină. Director general.Ş. Raionului Costeşti. Scrieri memoriale.I. Pediatrie. Academia de Studii Economice. extinderii Spitalul comunitare. Brătianu. Constantin Gh. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI expropriate parţial prin Legea pentru CAPANU. dezvoltarea învăţământului superior Întinse suprafeţe de teren în localitatea Oeşti. plasa Argeş. Brătianu (v.I. Facultatea de CANTACUZINO. comunicări. Medic primar (1972). aplicată de guvernul condus Argeş. Secţia capelă. Donaţii Curtea de Argeş. (Sfârşitul (1950). Mare proprietar funciar din Argeş. Alexandru Averescu. plasa Argeş. Sabina I. Florica. Domeniu familial. Ion Gh. spitalelor orăşeneşti. (A doua articole. Ştefăneşti. 23 ianuarie 1927).Ş). Ion P. militant Medic şef. Ştefăneşti. Căsătorită cu fondator. – 1991). 1945. 16 mai 1927 .I. Activitate didactică permanentă. secolului XIX. Spitalul Judeţean Argeş (1972 – Convingeri liberale. Bucureşti XX). economist. Fiica lui Ion C. Judeţului Argeş (1963 – 1971). Argeş (1952 – 1963). Numeroase CANTACUZINO. Vâlcea. Cluj (1952). Sibiu (1946). Profesor universitar. Secţia Sanitară a Regiunii/ Argeş. Brătianu. expropriate parţial prin Legea Volume importante: Statistica economiei pentru Reformă Agrară din 23 martie naţionale (1984). (1993 . studii.Ş). Piteşti. pediatrie. literat. asociat. Expert.). manager. Mare proprietar funciar. aplicată de guvernul condus de 2006). Întinse suprafeţe de teren. expropriate parţial prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din CAPĂTĂ. Direcţia Sanitară a Volum important: Două secole din viaţa Judeţului Argeş (1979 – 1984). case. (I. adoptată de guvernul condus de Petru Statistica macroeconomică (1997). Coşeşti. 29 martie 1921. definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie Argeş. (Jupâneşti. (I.).). Liceul Ion C. Atestări documentare. Universitatea Întinse suprafeţe de teren în localitatea Oeşti. Centrul Cultural Formator de specialitate in domeniu. Câmpulung şi Jules Michelet (1798 – 1874). Curtea de 17 iulie 1921. (I. simpozioane în jumatate a secolului XIX-Începutul secolului ţară şi în străinătate. de Alexandru Averescu. inspector.V. (I. colaborator al istoricului Piteşti. 1944). Argeş. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru demografie (1976 ∼ ). (n. din Paris (1871). Bucureşti CANTACUZINO. participant la Comuna gestionarea edificării Spitalului de Pediatrie. funcţionar de stat. (1950 – 1997).I. judeţele Muscel. (I. şef.Ş). Piteşti (1945). Secţia Sanitară şi Spitalul politic. economic în România postbelică. conturilor naţionale şi agregate macroeconomice (1998). Liceul Gheorghe Lazăr. Piteşti (1984 Constantin Cantacuzino (1849 – 1920). Diverse aprecieri publice. Preocupări pentru XX). Spitalul de Pediatrie. Promovarea investiţională si medicinist în Franţa. Sistemul Groza.I. Dimitrie Cantemir.2004).Prima jumatate a secolului Academia de Studii Economice. Medic.Bucureşti. Călineşti. Director Familiei Brătianu (1933).

Rusiei. 15 septembrie 1851 – Bucureşti. Bucureşti.S. CARACAŞ. Categoria Ocupaţiuni localitatea Retevoeşti. Alexandru (A Academician. I. Consemnări cartografice.S. Activitate de Stat Major (1882 – Muscel. 18 februarie 1915 – Bucureşti. Cercetător ştiinţific. Circumscripţia Ţinutului expropriate parţial prin Legea pentru Bucegi.I. Remus (Sfârşitul monografie lingvistică. Scrieri importante: Literatura Transfăgărăşean. izvor Bucureşti (1941 – 1957).I. Meglenoromânii. Theodor (Prilep. Activitate 1921. reprezentând Frontul Renaşterii Muscel. Deputat de Argeş secolului XX). Câmpulung conferite de monarhii României. condus de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 – 6 Argeş.). 1879 . literare. Macedonia. sociologie. publicist. plasa Râurile. 30 iunie 1932).Bucureşti. (Piteşti. Volume importante: Aromânii. articole de integrat Sistemului Hidroenergetic Argeşul specialitate. etnografică şi secolului XIX . (I. Cercetător: Institutul Statistic.).Ş. Numeroase ordine şi medalii militare. CARACALEŢEANU. (M. Alexandru D. Contribuţii la evoluţia economiei octombrie 1911). refugii. reprezentând Uniunea Naţională. Trasee. judeţului Argeş. Academia Română.B. Contribuţii la diversificarea Membru fondator. 1 iunie 1931.Prima jumătate a secolului istorică a populaţiei meglenoromâne. două hectare Valoroase aprecieri publice. reşedinţă. Doctorat. Bucureşti CAPRA ( ~ ). CAPIDAN. (Gh. Militar de carieră. Debit pentru lacul Vidraru. (I.B. III (1925-1935). organizate de guvernul CAPITANOVICI. Intersecţii cu Drumul Naţional (1957 – 1985). interbelice autohtone. General de brigadă (1905). Deputat de Argeş (1931-1932). Mare (v.).T. (1877). (I. tactician. Activitate didactică: licee din Capitală (1939 – 1941). locotenent CARAMELEA. antropolog.Ş). documentări externe. Lac eponim. II. 1953). aplicată de guvernul Alexandru didactică. lingvist. (I. suprafaţă. Universităţile din Cluj şi Averescu. infanterie. Universitatea din Bucureşti (1931). Liceul Dinicu Golescu. zece kilometri lungime. Bucureşti (1947). Imperiului Austro-Ungar (1880 ~ 1902). (Berevoieşti. 3 iulie 1897). descrieri geografice.). Mare proprietar funciar din (1939-1940). istorice.). parlamentar. comunităţilor româneşti din Balcani. maghiare în Ardeal (1935. general. profesor universitar. 1994). Bucureşti Făgăraş. (1934). puncte populară română contra dominaţiei turistice montane. Dialectul aromân (1924).). N. Râu din zona nordică a (1971 – 1985). Combatant. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI naţionale si internaţionale. Centrul de în munţii Călţun şi Arpaşul Mic. Valoroase aprecieri publice. Întinse suprafeţe de teren în Naţionale. Intelectuale.Începutul parlamentar. Vasile V. . delimitată prin definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie legislaţia regelui Carol II (v. Mare proprietar funciar. Bucureşti. Războiul de Independenţă (1877 – 1878). Masivul Antropologie. interviuri. Uniunea Naţională Nicolae spiritualităţii autohtone şi cunoaşterea Iorga (1931). I. doua jumatate a secolului XIX. XX). Facultatea de Filosofie. în colaborare).). victorie în alegeri.

asociaţii. Annuaire oraşelor Piteşti. numeroase eponimii.A. orgnizarea. Germania. Satul Berivoeştilor (Muscel). de SIGMARINGEN. Moştenitor al Tronului din Bonn. Şcoala de Ofiţeri. aprobarea construirii căilor ferate moşnenilor (1946). institute. piteşteanului Armand Călinescu (v. Berlin (1857).II (1902. Şcoala de Artilerie. postume.) pentru şi preşedinte de onoare. Consemnări documentare în Argeş. alte aprecieri publice. principe. Vizite şi decizii referitoare la evoluţia comunicări de antropologie. Ofiţer. Prahova. 8/20 aprilie 1839 – Prahova. Membru. (1921-1940). Repere distincte pentru Argeş. armata Regatului Prusia (1914-1927). primul rege general. loc de culturale. Române (1962). I-XVII. Sinaia. iniţiative politice. iniţiativa redimensionării Frontului Renaşterii Naţionale (1938). limba franceză. Ofiţer de carieră. colaborator UNESCO. Fondator.Cuvântări străinătate. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Tipuri de composesorate ale foştilor boieri şi Bisericii Episcopale Curtea de Argeş (1875- grăniceri din Ţara Românească.Carol-Ludovic K. 4 aprilie 1953).1912). Premiul Victor Babeş al Academiei muzeele.) a Muscel (1866).M. rege al României (1930-1940). antropologic social şi regală din Biserica Episcopală Curtea de cultural. bibliotecile şi arhivele din Argeş. înfiinţarea şi coordonarea activităţii juridic consuetudinar genealogic (1945. necropola modelul paradigmatic. rege Membru de onoare al Academiei Române constituţional al României (1881-1914). Ofiţer de carieră. referate. după României (1938). Curtea de Argeş roumain d'anthropologie. privind reîmpărţirea administrativă a Muscel: semnarea primului decret. Înmormântat. protector (1867-1914) juristul muscelean Istrate Micescu (v. Principe (1866-1881). memorialist. Palatului Mănăstirii Argeşului ca reşedinţă Redactor-şef adjunct. (1857-1866). revistele: Studii şi oficială. 1914). CAROL I / HOHENZOLLERN. Carol F. economice. (1853). monarh al României. comunicări. Statului Major Militar de la Piteşti (1877- 1971).N. Apropiat zonei al României. de cercetare din Argeş (1914). Stagii de perfecţionare. CAROL II / HOHENZOLERN- SIGMARINGEN. reuniuni interne Curtea de Argeş (1895-1899). I. 27 septembrie/10 octombrie Portugalia. Memorii. şi scrisori (1909). Scrieri importante: importante comisii. Bucureşti (1909). 15 octombrie 1893 – Lisabona. Societatea Academică (1930-1940). eponimii. Şcoala de Cadeţi. protector şi preşedinte de onoare Membru de onoare. (V. (Sigmaringen. de (Sinaia. sau a zonelor adiacente. alte aprecieri antume şi (O. Treizeci societăţi profesionale în domeniu din ţară şi de ani de domnie. la Conacul din Goleşti.). Iaşi (1905). . loc de veci. eclesiastice.). eponimii. Integrat zonei Argeş-Muscel prin importante demersuri Argeş-Muscel prin ctitorii. Academia Română adoptarea Constituţiei şi a Decretului-lege (1879-1914). Câmpulung. I-II (1867~1892). I Obştea 1878). folosirea şi internaţionale în domeniul antropologiei. din iniţiativa sosirea în România. Numeroase studii. Goleşti-Câmpulung (1885-1887) şi Piteşti- articole. cursuri libere. Universitatea Germania (1913). Repere distincte: colaborări cu Română (1867-1879). Münster de Militari. Şcoala Fiilor veci. militare.S. Sistemul 1866). administrative şi administrative. prin staţiile pilot.

subordonată 21 septembrie 1939). reflectarea în Revista Fundaţiilor (1959-1964).) primar. Piteşti. Bucureşti (1965). (M. Activitate didactică. Artist plastic. Premii naţionale şi internaţionale. America Centrală. aprecieri publice. stabilit în Portugalia. ridicat. România (1970-1995). Merişani. Argeş sate. Asia. Beneficiar. Bucureşti. CASA AGRONOMULUI PITEŞTI/ ARGEŞ (1959~2000). Aprecieri publice constroversate. CASA ARTELOR PITEŞTI (1990 CARP-FLUERECI. fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Arhitect. Oficiului Judeţean de Consultanţă Estoril. pictură. Membru. design. şef şantier. Dezamira Ianac. Argeş (1964-2000). Liceul de Artă Suceava. (1978). Nicolae Olteanu.).L. investiţie de stat. Numeroase preşedinte. Federaţia Rusă (1986). dezvoltare a agriculturii prin pregătirea. 1998). primar. Republica expoziţii temporare de pictură. Trustul de Construcţii Argeş.). Mănăstirea Agricolă. Câmpulung. ştiinţifice în domeniu. Valeriu Ionescu.).N. unitate înfiinţare a Muzeului Dinicu Golescu. Filiala Suceava (1996. a generalului Ioan Antonescu (v. 16 ianuarie municipiului Piteşti.). regională/judeţeană.). 1998). semnarea Decretului de Ministeriului Agriculturii. Moldova (1974~1989). 7 ianuarie 1947 – Suceava. Directori cunoscuţi: fondator. lalelelor. Locaţii finanţarea primelor cercetări sociologice la succesive: Casa Brătianu. Liceul Nicolae locul unor clădiri demolate în deceniul Tonitza. Grigorescu. pe grafică. Reînhumat. Europa. ţări ale Uniunii Europene. reuniuni Lucrări în muzee şi colecţii particulare din: tematice.B. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI preferat apoi ca şef al Executivului (7 martie – Agronomului. director. alte şi următoarele.N.). ceramică. Uniunea Artiştilor director. Ion (Merişani. alte activităţi publice. Regale (1933 ~) a tradiţiilor istorice locale. (A.). Sediul Filarmonicii Piteşti. Institutul Nicolae anterior. oraşelor Piteşti. Reuniuni După abdicare (1940). împreună cu Casa Cărţii. profesor. Tudor Pendiuc (v. Bucureşti. Argeş (1964-1972). grafică. Ion Vasiliu (v. ~ ). Instituţie metodică de CASA CĂRŢII PITEŞTI (1989 ~). Schimbarea destinaţiei după 1990: spaţii Uniunea Artiştilor Plastici din România comerciale. iniţial. tapiserie. (S. Curtea de Argeş. Constantin Olteanu (v. pictură. Stagii de documentare în mai multe Plastici din România. ediţia XIII.). publicist. Capela Regală din după 2000. clădire nouă (1973). ateliere de creaţie. Filiala Piteşti. Ulterior. specialitate. Ion Pantilie (v. muzeologie (1982). Episcopale şi a necropolei monarhice. sculptură. locaţie principală pentru Simfonia (1973). în afara Bisericii Constantin Budan (v. Activitate pentru susţinerea acţiunilor de în 1940. Edificiu reprezentativ din zona centrală a Argeş. aducerea la guvernare. Clasa Traian executant. după 1985. Brădean (1970).). (V. Muscel (7 iunie 1939). stimularea evoluţiei industriale şi urbanistice a instruirea şi perfecţionarea specialiştilor. Ştefăneşti.). Pompiliu Soare (v. conservarea patrimoniului. filială a Casei Centrale a Edificiu reprezentativ din zona centrală a . Goleşti. scenografie. Portugalia. Spaţii proiectate expoziţii personale sau de grup: Bulgaria pentru: Galeria de Artă. Curtea de Argeş (2003). Preocupări integrate. Înmormântat (1953). preşedinte.

Apartenenţă la copii. director.). studiou de televiziune. Curtea de Ion Vasiliu (v.).). CASA DE CULTURĂ A Laurenţiu Cudric. şi multifuncţionale. Topoloveni. Sergiu Cicu. Funcţională. organizat de Constantin D. Primar.T. 1 iunie 1989. Argeş. săli Federaţia Naţională Omenia. CASA DE AJUTOR RECIPROC A Trustul de Construcţii Argeş. Politică a Regiunii Argeş (1955 – 1968). peste 60 000 de membri. subordonată Secţiei/ Câmpulung. Preşedinţi cunoscuţi: Teodor Bachide (v. comunitare. Colaborare: Asociaţia Armata. Piteşti. Trustul de Construcţii Argeş. Primar. Dumitru Gherăsoiu (v. zona centrală a municipiului Piteşti. Uniunea Generală a de Asociaţia Învăţătorii Argeşului în 1930 – Sindicatelor din România. prin subscripţie publică. salon editorial. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI municipiului Piteşti.). Mihai Badea. didactice (1994 ~). Executant. expunerii şi desfacerii cărţilor pentru adulţi şi Gheorghe Andrici. Costeşti.). Universitatea (v.S.L. Activitate diversificată. întrajutorare. Petre Lungu. Clădire edificată 1969. Activităţi de perfecţionare. (1952 ~). finanţator. Virgil Radu.Argeş a Învăţătorilor. Curtea de Argeş.).). Directori cunoscuţi: Iosif Mărcuşanu. Finalizarea investiţiei. împreună cu Casa Artelor. Beneficiar. cenaclurilor. 16 noiembrie 1989. Arhitect. societăţile ştiinţifice ale cadrelor Directorii: Mihai Tănăsescu. (M. (A. Pompiliu Soare (v. Ion Frâncu. Spaţii destinate Nicolae Voinea. Sediul Centrului Cultural. CÂMPULUNG (1970 PITEŞTI ( 1940 ~). CASA DE CULTURĂ A CASA CORPULUI DIDACTIC SINDICATELOR.). Câmpulung. Sală de . ~). Biblioteca 1870). clădire proprie. 1951. 1940. (A. pe locul unor clădiri demolate în deceniul înfiinţată pe baza Decretului Nr. Instituţie publică. Piteşti. presă Locaţie. Bucureşti. colaborări fonduri documentare. – 1994). Maria Vâlceanu. bibliotecă. 204 din anterior. Banca Populară Constantin primul teatru popular din Câmpulung (1846- Dobrescu. Activităţi privatizate după Consiliul Persoanelor Vârstnice.). Ştefan SINDICATELOR MIOVENI (1986 ~). Secţia de Învăţământ a Judeţului Argeş (1968 cercurilor. şef de şantier. întâlniri cu personalităţi. colaborări externe. Trustul de Construcţii succesiv. Aricescu Didactică (1940 – 1955). (I. executant. 1991: librărie. Instituţie importantă a municipiului atribuţii metodice. director. Casa Argeş. internaţionale. Piteşti.B. spaţii destinate repetiţiilor. Ionescu. finanţarea Uniunii Generale a Sindicatelor din România (1984 – 1986). Colaborări comunitare. PENSIONARILOR FILIALA ARGEŞ investiţie de stat. scrisă. ridicat. Asociaţie obştească de interes civic. Centrul de Argeş. Constantin Predescu.L. papetărie. edificată şi dotată prin comunitare. Puncte de lucru: Piteşti. naţionale. Consiliu director ales pentru patru ani. Argeş. Activităţi specifice organizaţiilor de Librării. inaugurarea oficială. pentru: Căminul Institutorilor. Sală de spectacole (500 de locuri). edificată în 1968- Inspectoratului Şcolar Argeş.). Constantin Olteanu (v. publicaţii proprii. Colaborări Instituţie specializată. după 1985. Nicolae Zevedei (v. Clădire ridicată pe locul unde a fiinţat de Citire. şef şantier.).

Inaugurarea oficială. cercuri. recreative. stagiuni teatrale şi muzicale amatori. Extinderi. 18 august artistice de amatori. Directori cunoscuţi: Narcis Calotescu CASA DE CULTURĂ A (fondator). Trustul festivaluri. turnee naţionale şi din România (1969 – 1971). (A. cenacluri. arhitect. Formaţii artistice. Denumiri anterioare: Primăria şi Consiliul Local Mioveni. Mănăilă. Directori: Ion Distincţii speciale: Corul de Cameră Orfeu.). Turnee naţionale si 1957. simpozioane. Carpaţi. Consiliul distractive. cenacluri. Bucureşti.). instituţii Casa Tineretului (1958 – 1969). Instituţie publică specializată din deschidere). George Apostol (v. expoziţii 1980 – 1984. universitate populară. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI spectacole. Gheorghe Instituţie specializată. formaţii sau plastice.L. Municipal al Sindicatelor. expoziţii.). cenacluri de artă. Ample colaborări comunitare.). turnee naţionale şi internaţionale. Dorel SINDICATELOR PITEŞTI (1971 ~). Ansamblul Folcloric Dacia. săli pentru conferinţe. Casa Studenţilor Combinatul de Prelucrarea Lemnului. Bucureşti (2006 ~). Marta STUDENŢILOR (1958 ~). Cristian Meleşteu. Universitatea Spiru Haret. arhitect Virgil Polizu. Radu internaţionale. Bucureşti. Directori cunoscuţi: Ion Piţigoi. Stefănescu (v. Casa Elevilor similare din ţară. Parţial. Mircea Marandici. scenă generoasă (16 m (1957 ~ ). Mobilier special: şi Studenţilor (1969 – 1977). (1977 ~). Renovare şi modernizare (1977 – Primar. Cea mai mare sala de spectacole din TOPÂRCEANU CURTEA DE ARGEŞ Argeş (804 locuri). formaţii artistice specialitate din municipiul Piteşti. Turnee europene: 1978). bibliotecă. Mircea Bârsilă (v. proiect colectiv. reuniuni politice şi electorale. activităţi educative. Dorel dirijor Gelu Ciuculescu (v. Cluburi. Constantin Neagu.). Canaclul literar George Topârceanu (v. expoziţii. constructor. scenă divertisment. concursuri. cercuri. Badiu (v). Colibaşi. Ion Puiu Stoicescu.). Activitaţi multiculturale: conferinţe.). Piteşti. Locaţie adecvată. bibliotecă. Nicolae coordonator. Constantin Chivu. Inaugurare de pe Platforma Industrială Piteşti – Est. Sesiuni ştiinţifice.). cu dotări pentru reprezentaţii teatrale si primele ediţii Simfonia lalelelor (1978 – muzicale. proprii. Anduţă. Colaborări comunitare. finanţate de Uniunea Studenţilor tematice. studenţii anului III. Numeroase reuniuni politice. .). spaţii folosite de (v. (A. Inaugurare oficială: 18 martie CASA DE CULTURĂ GEORGE 1971. oficială: 10 august 1958. de cadre didactice şi studenţi din centrele universitare Craiova şi Piteşti. Colaborări constante cu: sindicatele construită prin eforturi voluntare. Nicolae Lupulovici. preşedinte. primar (1950 – 1961). Institutul de Arhitectură Ion Mincu. judeţul Argeş. Mihai Tiţa (v.L. Piteşti. Instituţie de Suceavă. finanţarea Uniunii Generale a Sindicatelor stagiuni proprii.L. ştiinţifice. Bucureşti.). din România. Ansamblul Ştefănescu (v.). coregraf. Vlădescu (v. spaţii destinate reuniunilor literare 1989). edificată şi dotată prin Dobre. beneficiar. Dan Folcloric Argeşul. Directori CASA DE CULTURĂ A cunoscuţi: Emil Plăpceanu (v. Ion Vlădescu. Instalaţii electronice executate întruniri sindicale protestatare.).). (A. Argeş. Iosif Demeny internaţionale. formaţii artistice de culturale. profesioniste permanente. având sală de spectacole.

nouă. 17 decembrie 1985. Casei Naţionale. zona centrală a municipiului. 2006.M. Silviu Ilie. – 2001). 13 mai 1996. a unităţilor Radu Stancu (v. Din 2006. finanţarea unor sau sociale. Ion Blănaru. Filiale edificată în 1923 – 1931 (Casa Corporaţiilor şi urbane şi rurale in Argeş – Muscel. persoanele vârstnice. (C. Inspectoratul Teritorial de Muncă. conservarea fondurilor familiale sau personale repartizarea în producţie a solicitanţilor (1948 provenite de la diferite categorii sociale. atragerea de fonduri pentru LIPATTI (1985 ∼). Instituţie publică autonomă de Vincenzzo Speri. Alexandru Ioan Cuza (1859 . funcţionarea sistemului asigurărilor sociale de amenajată de Muzeul Judeţean Argeş. ca partener. În imediata apropiere: CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII Monumentul Veteranilor.T. Expoziţie permanentă.). diplomatul Valentin Lipatti. ulterior. Gheorghe Burcea (v. sănătate. obligatorii ale agenţilor economici şi aparţinând. CEC BANK. Directori contemporani Multiple colaborări comunitare. marelui pianist şi administraţiilor locale.1866). Instituţie publică. Filiala Ploieşti. Apartamentul SA Piteşti ( 2400 mp). Colaborări comunitare. (I.). Emilian Dragnea (v. Departajare: Casa de Pensii. Atribuţii distincte: aplicarea legislaţiei specifice în CASA MEMORIALĂ DINU teritoriu. cunoscuţi: Vasile Călinescu (v. Valeriu Acatincăi. tematic. CASA JUDETEANĂ DE Octavian Iliescu. forurilor centrale specializate. acordarea unor facilităţi pentru programe naţionale. Activităţi specifice: evidenţa contribuabililor Gheorghe Sandu. 1/13 decembrie 1864.). arhitect Florin ARGEŞ (1870 ~).). inaugurare. subordonată. Piteşti). cu sediul în Piteşti. Maria ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ARGEŞ Cârlan.).). finanţarea.). arhitect. Piteşti. SC Guido Rosazza. Directori cunoscuţi: compozitor român Dinu Lipatti (1917 – 1950). constructor. Activităţi .C. Florentina Cojocaru. Ion Ardeleanu. stabilirea şi plata drepturilor de stat acordarea de credite. director. specialitate a judeţului Argeş. Conexiuni cu preocupările Ciolceşti. Facilităţi speciale: la Fondul Naţional de Pensii (1870 ~).). Valoroase colaborări şi aprecieri comunitare.B. in clădirea din localitatea sanitare din Argeş. conform Decretului Consiliului de Stat din Muncii. tradiţional. antreprenor. metodologic. Directori Uniunea Micilor Industriaşi. Deschidere oficială.). Locaţie Dispensarul Asigurărilor Sociale. (N. Piteşti (1870 – 1948). (1999 ~). subordonată. Director colaborări comunitare. Dan Gabriel Popa (v. Anterior: Casa de Pensii şi Corporaţie. Argeş ( Fundăţeanca). Aida Enache. Pompiliu Soare (v. Adrian Marius Olărescu. Sfatul CONSEMNAŢIUNI AGENŢIA ARGEŞ Popular Regional/Consiliul Judeţean Argeş (1864 ∼). Cristian Soare. după 2001.). Instituţie publică Scărlătescu (v. (T. Ştefan Ciocănel. Leordeni.C.A. Multiple donator. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Cristian Mitrofan. constructor. Secţia/ CASA DE ECONOMII SI Direcţia de Muncă şi Ocrotiri Sociale.). semnat de principele Clădire proprie. dezvelit la 30 septembrie deconcentrată. organizată (1948 – 2001). contemporani cunoscuţi: Emil Popa. Policlinica de Adulţi.

ulterioară (1985). Toamna Musceleană. bust. Nămăeşti. George/Gheorghe Topârceanu Dan Poteraşu. Elena Rotaru.). Patron in localitatea Valea Mare. contribuţii la editarea revistelor Local Câmpulung. Valea Mare. CULTURĂ TUDOR MUŞATESCU Sponsorizarea tipăririi lucrărilor elaborate de CÂMPULUNG (1950 ~). La Piteşti.). simpozioane.). Bust. după colaborare cu Staţiunea de Cercetări Horti. (V. Simionescu (v. Grigore Constantinescu (v. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI coordonate prin Comitetul Judeţean de Primăria Veche (1907 . cenacluri. construirea localurilor şi dotarea şcolilor primare. (v. reorganizată în 1967 şi amatori (Corala Negru Vodă. a scris şi (1925).decembrie 2009) in spaţiile 1896. /GHEORGHE TOPÂRCEANU (1958 ~). Petruţa Purnichi. Marian Stoica (v. Fiilor Oraşului.G. 27 mai 1969. 1996 ~).).A. turnee naţionale şi Muzeului Municipal Câmpulung. Vasile Năstăsescu (1969). Directori cunoscuţi: Mihai Amenajarea clădirii unde a locuit şi a creeat. reactivare în 1996. prima fabrică de mozaic din Piteşti organizată in clădirile unde a locuit. (A.).). Argeş. adoptată la 30 aprilie / 12 mai adus (ianuarie . Industrie Argeş.P.). învăţământului primar şi normal. Clădire reprezentativă. Secţie XIX – Prima jumătate a secolului XX). Angela Popovici. Expoziţie CASA ŞCOALELOR FILIALA documentară. mic industriaş. (L.). reuniuni literare.1950). finalizată în Cultură Argeş.C.L. Rădulică Zaharia. Ansamblul 1979. alte manifestările complexe tradiţionale: Arminden modalităti de prezentare a vieţii şi activitaţii Muscelean. CASA MEMORIALĂ LIVIU CASARSA. reabilitare constructive şi comerciale în etapa interbelică. şcolare Vacanţa mare si EcoRomânia. (R. planurile întocmite de Constantin N. CASA MUNICIPALĂ DE secretar general fondator.primar Retrocedări către urmaşi (2006) Patrimoniu ( Legea Poni). Importante colaborări comunitare pentru Marius Butunoiu (1973). arhitect şef al oraşului Argeş. Pravăţ. filială a Folcloric Carpaţi). cercuri. Ştefăneşti. Viticole. Ştefan (Sfârşitul secolului REBREANU (1969 – 2008). organizată pe baza prevederilor Legii alte valoroase însemne evocatoare.). primărie urbană (1907-1950). în mandatul lui Alexandru Muşatescu (v. Ştefăneşti şi Primăria Leordeni. Câmpulung (1904-1908). Iacob.). internaţionale. Argeş. subordonată Consiliului a elevilor. specializată a Muzeului Judeţean Argeş. pentru un timp. Întâlnirea scriitorului. universitate populară. Preoteasa. aflată Proprietar urban.P. Proiecte tematice: Marian (T. fondator.).). agreată prin Camera de Comerţ si a decedat academicianul Liviu Rebreanu (v. ARGEŞ (1896 – 1948. Administrarea sumelor colectate pentru Muzeului Judeţean Argeş. Petre Popa (v.). Florian Liviu Cioacă (v. preşedinte. Alte . formaţii artistice de Expoziţie permanentă. Extensia activităţilor Deschidere oficială. Donatori: soţia şi fiul poetului. Piteşti. Activitate culturală diversificată: CASA MEMORIALĂ GEORGE expuneri. Fundaţie Zilele culturale Liviu Rebreanu (1984 – 1986). Instituţie membrii fundaţiei. stimularea creaţiei literare specializată de stat.

Săpături sistematice (1962 ~): CASA ŞTIINŢEI şi TEHNICII PENTRU Emilian Popescu. Colibaşi. înalt fumcţionar de stat. Eugenia TINERET / TEHNIC CLUB PITEŞTI Popescu. Sit roman. (n. Muzeului Judeţean Argeş (1969 ~). (A. de înaltă calificare. Argeş. secretar. Plăpceanu (v. Gheorghe M. drumeţie montane România Pitorească. alte bunuri cu valoare deosebită. Teodor (1972 ~). Drăganu. Flaminiu Mârţu. Constantin Petolescu.L. Activitate diversificată pentru Transalutanus/Graniţa de dincolo de Olt. Iniţiative comunitare. Schitu Goleşti. preşedinte. 7 martie 1972. CATANĂ. Instituţie specializată de cultură. Urme certe ale cinemascopice. săli pentru audiţii muzicale. Valahia. Albota.). Combinatului de Aluminiu.). în localităţile argeşene: Fâlfani. Slatina.O. Petre Mandu. Activitaţi distincte. Muscel. Pliant documentar şi Bibliografie Inaugurare oficială. Alexandra (Secolul XIX). Bucureşti (1973). Argeş judeţene Argeş (1987 – 1989) şi Suceava (Râul Târgului). Bucureşti. comitetele Rezervaţie arheologică. tehnice. Periodic. realizate sub egida Institutului de amenajată în clădiriea anexă Cinematografului Arheologie. Facultatea Economia Industriei şi CASTRIŞ. Economist. Victor Popescu. Cercuri generală. În Voineag. Piteşti (1967). realizate de Teodor Cioflan. Prim-secretar. Clubul de Săpata de Jos. Director general. decenii ale secolului XX. 15 noiembrie 1938). Marsigli (1691). reuniuni ştiinţifice. economic şi social de factură modernă. Marius Iliescu. Pamfil Polonic (1901). Cioflan.C. Finanţarea reabilitării construcţiei şi Muzeul Judeţean Argeş (1964 ~). reprezentant al forurilor centrale. Argeş (1956 – 1960). Butculescu (1876). Corul de cameră Ars Nova. Uzina de Piese Auto. (M. Călineşti. Olt (1968 –1969). de pe Limes Piteşti (1990 ~). case. Membru Mare proprietar funciar. consiliile populare judeţene sediul trupei de arcaşi orientali Cohors I amintite. Partidul Comunist Român. Liceul Nicolae Bălcescu. Şef secţie. F.I. Transporturilor. traduceri.). amenajate din filatelice. Dimitrie C. Directori cunoscuţi: Emil Argeş. Comitetul CASTRUL ROMAN Judeţean Argeş al Partidului Comunist Român JIDAVA/JIDOVA (Secolele II/III ~). Coordonatorii programului: Constantin Expoziţie tematică permanentă (1970). Întinse suprafeţe de marcant. colaborări comunitare.F. donaţii publice. în colaborare cu Modern. (S. Prestaţii naţionale şi internaţionale. manager. divertisment. Considerat dotărilor: Comitetul Central al Uniunii cel mai mare şi singurul castru de piatră din Tineretului Comunist. Multiple militant politic. Muncitor teren. medierea obţinerii .). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI activitaţi publice. Cenaclul literar pământ. spaţii folosite anterior de instituţii Muzeul din Câmpulung (1962 – 1964) şi bancare. evoluţia economică a Argeşului în ultimele Investigaţii: L. beneficiar. reuniuni plastice şi unor tabere militare romane. Grigore Tocilescu. SC Comcereal SA Flavia Commagenorum. aflată în patrimoniul (1989) ale Partidului Comunist Român. 2007. proiecţii Program zilnic de vizitare. (1973 – 1987). I.). Consolidarea sistemului Organizaţia Tineretului Argeş (1960 – 1968). Şantierul propriu Munteniei tradiţionale. Organizaţia această zonă.M. (E. Purcăreni. secretar.

Muncitor de înaltă calificare.). Bucureşti (1848 – 1849). interbelice. publicist. (S. organizate de guvernul condus de Nicolae CATINA. Iniţiative parlamentar. (M. militant politic. Colegiul Sfântul Sava. secolului XIX . de stat. Naţională Nicolae Iorga (1931). Ion ( Secolul XIX). Câmpulung.N. Grupul Şcolar Constantin D. militant politic. Reuniuni naţionale şi internaţionale. victorie în alegeri. Întreprinderea de Autoturisme ARO. române de la 1848. Anton I. publicist. (n. Petre (Secolul XIX). Activitate temporară in iniţiativei pentru transformarea comunei Argeş – Muscel. Câmpulung. reprezentând XX). comerciant. 1849). Argeş (1931-1932). (I.B. Bucureşti.). liniile de fabricaţie şi ştanţe. Bucureşti. parlamentar. Florea Gh.). Familie originara din Grecia. Importante Câmpulung. Nominalizat în Construcţii de Maşini. Muscel. interviuri. CATINA. Constantin (Începutul Iorga (18 aprilie 1931 – 6 iunie 1932). postume. Membru fondator.). istorice. Alte aprecieri publice antume şi tehnician. Frate cu Ion CAZAN. Mare proprietar funciar. adaptarea la economia Comisar de propagandă în timpul Revoluţiei de piaţă.Prima jumătate a secolului Electorală Lereşti (1965 – 1969).). CATARAMĂ.Ş. Piteşti. versuri inspirate din creaţiile lordului englez Muscel 6 februarie 1937).). Emanoil (Sfârşitul în Marea Adunare Naţională. Mănăstirea Plumbuita. reprezentând Uniunea Aprecieri publice. întemniţat .P.Plumbuita. Câmpulung (1895-1897). 27 ianuarie 1925). Curierul Românesc (1846). Deputat de Valea Mare Pravăţ. Funcţionar Măgureni. Contribuţii la perfecţionarea Bucureşti. Pictarea Câmpulung. Preocupări literare. Lucrări de reabilitare. Arestat de trupele ţariste. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI unor importante fonduri de investiţii.P. Muscel. (n. Proiectant repere George Gordon Byron (1788 – 1824) şi industriale. Lereşti. lansarea originară din Grecia. preocupărilor agricole. de biserici. bisericilor: Sfântul Dumitru şi Adormirea judecat şi întemniţat.).). parohiile Comisar de propagandă în timpul Revoluţiei Bughea de Sus. analize. aprecieri publice. Aprecieri publice antume şi postume. Muscel (1892-1899) şi Sfinţii române de la 1848. Frontul Democraţiei Populare. Implicat în evoluţia economiei locale Funcţionar de stat. Colaborator. octombrie 1848 – 7 mai 1849) şi Plumbuita. Lereşti. Activitate temporară în Argeş – Muscel. CAZANGIU. Stabilit la . Familie Pictor decorator şi restaurator. Deputat de Argeş CAVALERU. artei eclesiastice româneşti. ( P. Propuneri legislative. Circumscripţia secolului XIX . Colegiul Sfântul Sava.B. mănăstirile Văcăreşti (24 Maicii Domnului. Aricescu (v. Bucureşti. Teleorman. judecat. în colaborare). Diverse consemnări documentare. Uniunea economice şi edilitare: Câmpulung. (M. Piteşti.I. Frate cu Constantin Catina Colibaşi în centru urban. Arestat de trupele ţariste. 1 iunie 1931. Argeş documente ale timpului sau în alte scrieri (1965). ( P. Naţională. Muscel (1897. Câmpulung (1965 – 1991). Pictor Catina (v. maistru. Argeş şi Apostoli.). Argeş şi rapoarte. diversificarea (v.

Intreprinderea (1846).C. spectacole de proiectarea staţiei de reciclare a deşeurilor. oameni politici. Atestare documentară: Burdea de Ştiinţe Social-Politice. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Piteşti din 1950. Manager. confecţionarea textilelor de platformele industriale Piteşti – Sud şi Piteşti interior. înalt funţionar public. Căldăraru Doctorat. 3. 1990). (1941). canalizare. diplomaţi. Liceul 60. Intinse suprafeţe de municipiului Câmpulung. Liceul Sfântul Haralambie. Andrei (n. Piteşti (1975 – 1990). Argeş. consiliile cultural (1948). coordonarea lucrărilor de reabilitare a reţelelor de distribuţie şi a serviciilor CĂLIN. (1565). (n. estradă.B. Brezoi). Inginer tehnolog (1988- 1992). Davila. Căldăraru. cartierele Găvana. Industrie casnică. internaţionale. Teleorman (1948). şcolilor Nr. CĂLDĂRARU (~). Diverse aprecieri publice. Căldăraru (duminica). artă – 1994 ). păpuşi. peisagistică a parcurilor. Exerciţiu. Liceul Dinicu Golescu. Firme principal. Inginer. proză.). extinderea reţelelor de apă potabilă şi Turnu-Măgurele. Strâmbeni. Interviuri. case. Economist. Strâmbeni I (1904). Piteşti (1954-1985). populară. bibliotecă publică (1949). Armand . Bucureşti (1952). Petrochimiştilor. Câmpulung (1983). Burdea. SC CĂLINESCU (Secolul XIX ∼ ). Monument al eroilor: Căldăraru de Poduri Metalice şi Prefabricate din Beton.1 km2. Articole. Bucureşti (1913). Cămin Piteşti (1960 – 1963). militari. Naţional Dinicu Golescu. Mari Publicitate (1998-2000) şi Compania de proprietari funciari. Locuitori: 4990 (1970). Suprafaţa: funcţionar public. Câmpulung. formată din satele: Argeş.). Academia (2008). Piteşti (1970). economia industriei. Curtea de Argeş. Teatrul Alexandru de Atletism. Ştefăneşti). 1 şi Nr. director departament (1992-1998). alte construcţii la Ciomăgeşti. Strâmbeni II (1987).). – Nord. Bucureşti (1975). ARO SA. Gheorghe A. Preocupări pentru sporirea gradului de Ciupa. Biserici: Burdea (1906). lider sindical. biserici din: Argeş (Racoviţa. Comună a CĂLIN. 14 noiembrie 1936). Aprecieri publice. orăşeneşti Pitesti şi Judeţean Argeş ale Cooperative agricole de producţie (1956. Târg municipiul Piteşti (1975 – 1990). (S. Televiziune Muscel (2000-2004). Activitate productivă. Argeş (2004 ~). 2655 Nicolae Bălcescu. (M. Piteşti. Agenţia de Familie tradiţională din Argeş. Vâlcea (Govora. SC Subansamble SA Piteşti (1990 înregistrate: 18 (2009).). analize pe diverse teme. Zonă cerealieră şi zootehnică. comunale.N. Primar al arhitecţi.). colaborări naţionale şi Teleorman (Măgureni). Institutul Politehnic. Pictură elaborarea studiului privind redimensionarea eclesiastică. judeţului Argeş. (G. 27 august 1963). Liceului Naţional Contribuţii scenografice. reportaje. Cea mai veche şcoală (1838). Secretar. Piteşti. reuniuni ştiinţifice. folclor. Câmpulung. economist tradiţional. Mai urbanizare a localităţii: sistematizări stradale. Bucureşti (1988). pământ. Viceprimar. Aprecieri publice. reabilitarea clădirilor Colegiului Facultatea de Drept. Comandamente de investiţii.M. manager. interviuri. importanţi: Mihai Călinescu (v. (T. Sindicatelor(1963 – 1975).

un comando al Gărzii de Fier. aplicată de guvernul juridice. lider CĂLINESCU. Muscel. Muzeul Judeţean Argeş.(v. septembrie 1939). (C.I. Consiliul teme. titular. Întinse demnitar. Ministerul de Interne 1930). placă memorială (1983). Volume. plasa Cârcinov. Facultatea de Exploatare plasa Cuca. 21 a secolului XIX-Începutul secolului XX). (S. Paris (1921). Industrie Argeş (1929 – 1930). adoptată de guvernul condus de Petru din Argeş (1956 – 1964. (A doua jumătate Argeş. economice. Primar al oraşului Piteşti (1964 – 1968). (F. Ministerul veterinar. Funeralii Argeş. CĂLINESCU.Prima jumătate a secolului Argeş (1926 – 1937). iniţiative civice.). Jurist. Liceul Ion C. membru corespondent. august 1981). Barbu Mihai A. parlamentar.). Partidul Naţional Ţărănesc. om politic. ofiţer de carieră. strada Căi Ferate. interimar. Camera Agricolă. convenţii.T. (Piteşti.Ş). alte valoroase recunoaşteri publice urbanistice: edificarea cartierelor Calea antume şi postume. 1968 – 1970). Vasile D. publice antume si postume. Agriculturii si Domeniilor (1929 – 1930). Groza. unităţile Căilor Ferate Române 1945. Bucureşti (1915). medic – 1929). Consiliul Comunal. Armand M. Vâlcea. Cadru didactic. (I. expropriate parţial prin Piteşti (1912). amenajarea Staţiei . Grupul Şcolar (1939). discursuri pe diverse preşedinte.). Piteşti. prim-ministru (7 amintită. 27 naţionale. expropriate parţial prin Feroviară. inalt Mare proprietar funciar din Muscel. ministerele Apărarii Nationale. Curtea de Argeş.B. Ucis de CĂLINESCU. Guvernul României (1 privind evoluţia economiei argeşene în etapa februarie – 7 martie 1939). Comitetul Executiv. Bucureşti (1956).(v. martie – 21 septembrie 1939). 10 mai 1923 – Piteşti. plasa Dâmbovnic. profesor gradul I. comunitare. Activitate Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie specializată. 22 mai 1893 – Bucureşti. Argeş. şi Ciomăgeşti. Donaţii obiecte personale.). Atestări documentare.). Piteşti (1970 – 1981). Secretar general. Călinescu (v. Iniţiative Vicepreşedinte. înalt Întinse suprafeţe de teren. Ion. în localităţile funcţionar public. secţiunile Argeş. studii. Brătianu. Deputat de secolului XIX . Frontul Renasterii Naţionale (1938). interviuri. Ministerul de Interne.D. Bucureşti (1919). Proprietar funciar şi urban.C.. prefect de Argeş (1928 XX). Argeş. Doctorat. Realizări (1992). (Piteşti. Inginer căi ferate. Ciupa. Cetăţean de Onoare al oraşului Piteşti Popular Local. recunoaşteri Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş. (1930 – 1933). Înmormântat. Mihai (Sfârşitul Organizaţia Argeş (1923 – 1937). articole. Piteşti (1929 – subsecretar de stat. Membru marcant. Muncii (1937 – 1938). Membru de drept. Tribunalul Argeş (1919 – 1926). Fondator. Preşedinte.P.C. ştiinţe din 17 iulie 1921. colonel. Magistrat. tratate. Fiul lui Mihai suprafeţe de teren în localitatea Ciulniţa. M. CĂLINESCU. tehnologie. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI M. Facultatea de Filosofie si Legea pentru definitivarea Reformei Agrare Drept. ştiinţe politice şi condus de Alexandru Averescu. Bucureşti şi Negru Vodă.). Camera de Comerţ şi Educaţiei.

publice. Bucureşti (1839). Râncăciov (1966)). Schitul Lacu Argeş. suprafaţă. zona centrală a (1759). Georgeta I. Sfântul Nicolae. (1388). Râu din zona Podgoria (1947-1949). Vrăneşti (1821).029 (2008).). un hectar. glaciar cu acelaşi nume. 1981). consemnări cartografice. activ.044 (1970). Văleni-Podgoria. Negru (1787). Glodu. integrat Sistemului Şoimii din Carpaţi. donator comunitar.C. Văleni-Podgoria (1943). Locul I pe ţară pentru activitate ţiţei. Gorganu (1920). Lac Cârstieni. Valea Trasee turistice. Zonă Industrială – Sud. Moşoaia. cerealieră. Spitalul rural Regele Carol I montan pe valea eponimă. Silvestru D. Staţie de cale ferată începerea lucrărilor de investiţii. Înfrăţirea. Gheorghe I. Văleni (1733).B. km2.). Gorganu. bibliotecă publică (1955). Văleni rurali şi urbani. pe râul cu acelaşi nume. Floarea I. Biserica de lemn Cârstieni atelier manufacturier (1920).). Platforma pe ruta Piteşti-Bucureşti (1872). Distincţie specială: Oraşul viticolă.2 descrieri geografice. Partidul Naţional Ţărănesc.C. Călineşti. Văleni nordică a judeţului Argeş. Corbului. (F. . Bănci populare: Râncăciov (1916-1946). Vârf montan (2. Ciocăneşti. Drăghiceşti (1934). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI de Epurare Prundu (Etapa I). 1945). obârşie în Dealul (1904-1907).P. aparţinând arealului nordic al Argeşului. Biserici: Călineşti (1848). Extracţie de Piteşti. (Hinţeşti. finalizarea agricole de producţie: Călineşti şi Văleni- Stadionului 1 Mai/ Nicolae Dobrin. cămin cultural (1948). Rodica I. ofiţeri. Locuitori: 11. Ion I. Podgoria (1950-1990). Radu Negru.B.). Maria I. 11. Minimonografie. Vrăneşti (1541). Amenajări Unirea. (funcţionar). Domniţa Bălaşa (secolul XVII).M. naţionalizat (1950). (1590). economişti. Monumente ale eroilor: localitate. Comună a judeţului CĂLŢUNU ( ~ ).C. Călineşti (1945. CĂLINEŞTI (~). mici intreprinzători. ingineri. patron.C. (G. Udeni-Zăvoi. Urlucea.C.).S. Vrăneşti (1932). Radu Vodă. oraşului Piteşti. Râncăciov (1919-1934). Hidroenergetic Argeşul Mare (v.). formată din m) din creasta înaltă a Masivului Făgăraş. Argeş. Cea mai (inginer). consemnări cartografice. Gorganu de Sus la Congresul Micilor Industriaşi. cruci de fonduri şi materiale pentru teatrul din piatră (1660 ~ 1760). Râncăciov. Vrăneşti Călugărului.C. Turculeşti (1872). Biserica de lemn Mai cunoscuţi: Ioan T. (I. (profesor). CĂLUGĂRIŢA ( ~ ). Monumente istorice: Mănăstirea jurişti. Firme înregistrate: 141 economică şi gospodărire comunală (2009). traseu (1905-1910). participant Gorganu de Jos (1911).C. (militar de carieră). (24 –25 februarie 1935).522 Argeş. satele: Vrăneşti. (I.Importante aprecieri publice. Văleni. Suprafaţa: 108. Viţicheşti (1866). (jurist). (1965). debit direct în (1906). Cooperative de producţie şi consum: lacul Vidraru. Proprietari Râncăciov (1498). balastieră. Atestare documentară: Călineşti CĂLUGĂRESCU (Secolul XIX ~). Familie tradiţională din Argeş. (economist). Râncăciov (1921). Viţicheşti (1924). Râncăciov (anterior 1498). Voinescu. cadre didactice.C. forestieră. Ciocăneşti (1421) Cârstiani (1452). şapte kilometri lungime. 1894 – Piteşti. membru Ciocăneşti (1938). (T. cooperative turistice.S. Aprecieri veche şcoală (1838).

Ulterior. Institutul de Sedii principale: clădirea Ateneului Popular Învăţământ Superior. Universitatea din imediata vecinătate a Mănăstirii Negru Hyperion. manager.). Culturii. în 1950. Dezbateri publice. Vâlcea.spaţii din Casa Ţincu şi de la Şcoala (1992-1995). Volume preocupat de existenţa. 1 decembrie 1943. Raportul constructor. Bucureşti (1961). şi coordonarea activităţilor specifice. Reuniuni ştiinţifice locale şi Normală Carol I. Inginer 1950. Craiova. (P. profil. Ruperea bibliotecilor urbane sau rurale. Mihail Ghiţescu (v. (C. Liceul Alexandru Lahovari. direcţii specializate. Piteşti. CĂMINUL CULTURAL AL Bucureşti (1989). agenţi economici. Petre Petrescu (v. (n. 21 septembrie 1936). decan. aflată sub patronajul bibliotecilor urbane sau rurale. Alexandru N. Comisia Judeţeană de preluate. ştiinţe tehnice.). unităţi economice. obşteşti. JUDEŢULUI MUSCEL (1938 – 1950).G. Colaborări didactice. Demersuri naţionale. în cât mai multe importante: Lexicon de materiale pentru localităţi. Stabilit la Piteşti în Provizoriu al Sfatului Popular Regional 1961. oferit de Primăria Piteşti (21 programelor educaţionale. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Raional Muscel. diversificarea decembrie 1938). Studii. Bucureşti.). Activitate profesională. Spaţii folosite 1 octombrie 1943: în Argeş. VODĂ PITEŞTI (1938 – 1948). Activitate şcolară Haralambie Sepeţeanu (istoric). administrativi decizionali.759 mp. Directori judeţeni cunoscuţi: Gheorghe sediul unor instituţii publice. teren însumând stimularea voluntariatului în realizarea 4.).P. publicate în reviste de voluntariatului din partea intelectualilor. informaţii. în cât mai multe invăţământ profesional. şcolilor profesionale de de specialitate. Atribuţii preluate. definitivă. (octombrie 1944 – mai 1945). a căminelor culturale şi Ministerului Muncii. CĂMINUL DE UCENICI MIRCEA Aşezământ public obştesc. după 1948. interviuri. Institutul de Construcţii. consilier. aparţinând localităţi. primar. instituţii publice din Argeş (1961~). 112 cămine pentru cazarea militarilor sovietici culturale. de Secţia Culturală a Invenţii şi Inovaţii. în Olanu. Instituţie de preocupat de organizarea. ridicată în 1938 – 1940. . Vâlcea (1954). Promovarea Casei Corporaţiilor. Câmpulung. Aşezământ public obştesc. Preşedinte.C. agreat de stat. CĂPĂŢÂNĂ. Bucureşti. Filiala Piteşti Vodă. de Secţia Culturală a Comitetului constructor. Clădire proprie.). Brătescu. agreat de stat. Marin Diaconescu (preot). promovarea articole. 82 cu activitate din 1939. organizaţii Smărăndescu. Eugen N. specifice educaţiei adulţilor. (V. Argeş (1986-1989). colaborării cu agenţii economici| şi factorii Antreprenori: arhitect Cezar Haram. Piteşti. Doctorat.P. CĂMINUL CULTURAL AL JUDEŢULUI ARGEŞ (1938 – 1950). a căminelor culturale şi industrie şi construcţii (1992). ziarul Argeşul. receptie Congresului Căminelor Culturale. Râmnicu Argeş. Piteşti. Activităţi fragilă a structurilor din oţel (2006). Îndrumare integrată. Consilieratul Ministerului stat.

după 1990. director. Schela de Petrol Moşoaia. Contribuţii (mare pitar). Câmpina. reuniuni naţionale şi Ştefan Greceanul. Bucureşti (1971). director. Româneşti în teritoriul aferent. Autoritate administrativă 1990). Gheorghe argeşeană (2000. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Preocupări privind promovarea noutăţilor în Dâmboviţa (1990 – 1993). Funcţia Membru fondator. 2008). Prejbeanu. prin slujbaşi. în colaborare). Cosâmbeşti. Ianache Hiotu. CĂPITĂNATUL/ISPRĂVNICIA Piteşti. extracţiei de petrol în Argeş – Dâmboviţa. Activitate productivă: inginer I. Ştefănică Panoramic economic argeşean. doi ispravnici Europa de Est (2000). Odobescu. Constantin / Dincă Brătianu judeţul Argeş. Curtea de Argeş (anterior 1783). Baza JUDEŢULUI MUSCEL ( Secolul XV – Ateliere şi Transport Bascov. Reşedinţe oficiale: Industrie Argeş (1990). Bucureşti Numeroase consemnări documentare. Mihai Gh. Piteşti (1990 ~). După 1831. de regulă. în XVIII – XIX). ( (1958). În perioada regimului fanariot Europene. Camera de Experţi a Uniunii (1783 – 1831). spătarului Munteniei. vânătorii. Invenţii şi inovaţii domeniul folosirii materialelor de construcţii. Inginer mecanic. vicepreşedinte responsabil pentru (1716 – 1821). în Argeş. prin slujbaşi. dotarea atelierelor mecanice şi de transport Ialomiţa. Special pentru Piteşti Prahova. Institutul de Petrol şi Gaze. 7 mai 1946). Economist. căpitan de Activitate în Argeş. atribuţiile isprăvniciei Medie Tehnică de Petrol. interviuri.). Drăgoescu. patron. manager. (v). Economice. JUDEŢULUI ARGEŞ (Secolul XV – 1831). Activitate pentru extinderea Aprecieri publice.T. Ion G. preşedinte (1991 . Loviştea). Reuniuni ştiinţifice Stabilit la Piteşti din 1946. Nicolae/ Ali Aga Golescu (v. Argeş (1960 – 1965). domnul Ţării 1990). Volum important: (român şi grec). Argeş (1958 – 1960). Camera de Comerţ şi superioară. Analize. SC Astra. Prahova preluate de Ocârmuirea Judeţului Argeş. (G. (n.D. ispravnicul. Rasti (v.B. Trustul Petrol. Activitate specifică: unităţi ale cooperaţiei CĂPITĂNATUL/ISPRĂVNICIA meşteşugăreşti. 1958 – 1990. (I. Argeş (1965 – 1831 ). (Moreni. Schela de Petrol Găeşti. Piteşti (1971 – 1984).P). Istrate Kreţulescu (secolele la relansarea iniţiativei private. CĂPENEAŢĂ. revista Caramanlău. interviuri. Din 1775.C. Ioniţă internaţionale.). organizarea depozitelor tubulare centrale. premodernă. CĂPĂŢÎNĂ. specializate. Ridicata Metalo-Chimice. Coordonator. (de la sfârşitul secolului XVIII ). Mai cunoscuţi: Pană (secolul Camera de Comerţ şi Industrie în economia XV). şef serviciu. Barbu Văcărescu. patru căpitănii militare: pedestraşii (Piteşti. mecanic şef.). poteraşii (pandurii). subordonate Dâmboviţa. în domeniu. şef sector.). Piteşti (1984 – reprezentând. Şcoala târg. Radu Goran Olănescu.P. Piteşti 2008). manager. Academia de Studii Aprecieri publice. Nicolae (A. Piteşti (1965). reprezentând. Întreprinderea de Comerţ cu Autoritate administrativă premodernă. 21 martie 1932 – Ghildoveni. Liceul Alexandru profesionale. colaborări naţionale. (1953).T. Diverse aprecieri publice.). . Membru. Negrea (paharnic).

Reşedinţă oficială. Cercetări lemnului. Piteşti. Aprecieri publice. Diverse recunoaşteri Activitate productivă.M. Lucrări de CăPRARU. ofiţer de carieră. . Curtea de Argeş (1860). România. (S. 10 României. Bucureşti (1864).N. Şcoala (2005). Curtea de Argeş (1955). După Bucureşti (1988). Reuniuni din Neapole. Inginer prelucrarea României (1889 . Şcoala de naţionale şi internaţionale. Argeş.T. fabrici de cherestea în Iran (1974 – militar. Combatant. Constantin Didactic. Consiliul Europei. şef serviciu (1979 – 2006). Bucureşti. referinţă (colaborator): Harta Teritorială a Argeş. Bucureşti (1864 – 1870). Turcia. Regimentul 32 Obuziere. Departamentul de Pregătire a Personalului CĂPITĂNEANU. profesor. 27 noiembrie 1936 – Piteşti. cu artibuţii Argeş (1982). (1966 – 1974). Iordache Filipopolitul (grec). specializări.?). Marea Observatorul din Paris (1871). Participare la Piteşti. 22 mai 1946). Facultatea de Istorie-Filosofie. promotor al investigaţiilor. enunţat. pentru domeniu Institutul Politehnic. Braşov (1966). Ataşat Funcţia superioară. pedagogie. La sfârşitul publicist. Observatorul Britanie.).). (Piteşti. publice. Numeroase cercetător.). sublocotenent (1 iulie (coautor): Contribuţii privind parametrii 1900). 31 august 1879 .). Şcoala Medie Tehnică astronomice în Franţa. atribuţiile isprăvniciei preluate de Bucureşti (2003). Bucureşti (1990 – 1994). manager. Câmpulung. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI domnul Ţării Româneşti în teritoriul aferent.). Laura (n. Pavlache (serdar). Activitate didactică. Liceul Pedagogic. Profesor (1988 – 1990). Buzău (1955 – 1961). Volum carieră. Universitatea din Bucureşti (1994 (Curtea de Argeş. Seminarul important: Tendinţe noi în didactica istoriei Teologic. Ocârmuirea Judeţului Muscel. Industria Lemnului. şef secţie CĂPITĂNEANU. participarea României la geometrici optimi ai sculelor pentru Primul Război Mondial (1916 – 1918). prelucrarea speciilor lemnoase africane. ispravnicul. 17 noiembrie 1844 – ~). Şerban alte misiuni militare externe. Doctorat. în România. Anastasie (biv vătaf). CĂPIŢĂ. Ofiţer de numeroase proiecte continentale. astronom. Combinatul de Prelucrarea Lemnului.). construite şi Căpităneanu (v. (V.). Expert. Cercetător ştiinţific. Grecia. Marin B.P. colonel. Radu Golescu (v. Fiul lui Constantin 1976) şi Nigeria (1976 – 1979). 12 aprilie 1893). Volume importante Artilerie. Marele Dicţionar Geografic al octombrie 2007). Legaţia Română din Londra (1920). (Popeşti. Argeş. Douglas C. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. informaţii ale timpului. cunoscuţi: Socol din Cornăţeni (v. Scarlat Drugănescu (stolnic). specialist. 1831. Muscel. speciale pentru conducerea oraşului. Nehoiu. Câmpulung. Mai militar. Şcoala Superioară de dotate de România. Aprecieri Vlădescu (mare comis). Ioan Ralet (căminar). publicaţii din: Austria. (O.1901).I. Poduri şi Şosele. Belgia. şeful Cancelariei Marelui Cartier General al Armatei Române (1871 – 1893). Câmpulung. Diplomat Manager.S. secolului XVIII: căpitan de târg. Numeroase studii de specialitate în Militară. Italia. Fabrica de Cherestea publice antume si postume. (G.

S. Activitate intensă pentru: râurile Argeş şi Neajlov. Senator de Gorj în perioada (1938-1947). localitatea (1970-1990). aflat la ieşirea din Cheile (1960-1990).). Gruiu. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Întreprinderea Forestieră Rucăr.C. Altitudine. Liceul Tudor cămin cultural (1948). Drumului Naţional Câmpulung . Insistenţe privind modernizarea (I.D. Asociaţie economică Argeşului. Arefu. 3. Agroindustrial de Stat şi Cooperatist domnului Ţării Româneşti. Activitate didactică. Cacaleţi – Siliştea (1594). aparţinând munţilor Frunţi. Siliştea.). Ştefan cel Mare. Diverse aprecieri de maşini agricole (1948 – 1990). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Aburirea cherestelei de fag. articole. Mică industrie. parlamentar. Suprafaţa: 80. Căteasca (1974-1990). plasa Dâmbovnic. Bucureşti. Ion (Sfârşitul secolului (1926). Membru. Popeşti-Căteasca (1956). lucrător forestier.). Conexiuni: Autostrada Piteşti- legende istorice. (1956).Bran. Cireşu (1943). productiv al sectorului forestier argeşean. (I. Sediu. publice. interviuri. pe cherestelelor. (R. Căteasca Baroul Craiova. CĂRUFINEANU. Populare. Monumente ale eroilor: Căteasca (1926). .D. Virgil (Secolul XX). Locuitori: 4. Gruiu (1962-1990).). Gorj.). Recunoaşteri publice. Intreprinderea agricolă de stat (1949 – 1990). Cea mai veche şcoală (1838). expropriate regiunii Argeş în Marea Adunare Naţională. 1946). creşterea potenţialului Recea. alte preocupări economice Trasee turistice. Aprecieri publice. Albina. avocat. cooperative agricole de producţie: Căteasca CĂPRIŞOARA ( ~ ). Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v. (1959-1990). CĂTEASCA (~). Activitate productivă. Atestare documentară: Cireşu (1520). Biserici: Cătanele CĂPRESCU. Consiliul Unic Căpăţâneni. Deputat al Slobozia. Gruiu (1938-1946). Uscarea Argeş. Staţiune iniţiative legislative. Puncte intercooperatistă pentru creşterea bovinelor de reper: Cetatea Poenari. Argeş. Gruiu (1871). Cireşu. Bănci populare: Biruinţa. prezumtiv.P. Târgu Jiu. Cireşu (1929- interbelică. (A doua CĂŢOIU.860 (2008).271 (1970). aplicată 1965). Catanele.Ş). alte iniţiative comunitare. Cireşu (1877). Profesor gradul I. parlamentar. Comună a judeţului (I. Originar din Piteşti. bibliotecă publică Vladimirescu. Masiv muntos. Coşeri. atribuită. Siliştea (1870). (I. Firme înregistrate: 164 (2009).I. Zonă cerealieră şi amenajare specială subterană.B. parţial prin Legea pentru definitivarea Circumscripţia Electorală Rucăr (1961 – Reformei Agrare din 17 iulie 1921. în Câmpia Înaltă a Piteştiului.P. limba română. Mare proprietar funciar din Argeş. jumătate a secolului XIX-Începutul secolului Proprietar funciar. Irina. integrată legumicolă. Studii. (G.).1 km2.R. formată din satele: promovarea exportului de tehnologie în state Căteasca. locale. asiatice şi africane. XIX – Prima jumătate a secolului XX). consemnări cartografice. Vlad Ţepeş (v.). XX). reprezentând Frontul Democraţiei de guvernul condus de Alexandru Averescu. Ciupa 850 m.

Cotmeana. a Piteştiului (Nord). Valea Româneştilor m. turism naţional judeţului Argeş. format Neajlov. Mănăstirea Negru Vodă (XIV ~). trasee CÂMPIA GĂVANU – BURDEA (~). Popa Savu.). XIX). Muscel şi Valea tradiţionale. (I.).B. localităţi dens populate. Nicuţ (1708). incendiului la anexele Tribunalului din adiacentă inclusiv râurilor Argeş şi Vedea. Câmpia Înaltă europeană. Vedea. fragmentată de Aşezare urbană tradiţională a zonei Muscel. Trasee ispravnic al judeţului Argeş pentru perioada turistice rurale. Teleorman. (I. Municipiu (1995). Vişoi având baza în perimetrul comunelor Vişina (1774). Chilii (1864). Argeş (Est). Înalt funcţionar de stat. aflată între râurile Vedea sau internaţional. Areal din centrul şi sudul judeţului (secolul XIII). Grădiştea (1512). Cârmuitor / culturii cerealelor şi legumiculturii. păduri de stejar. Flămânda (1939-1940). Structură geografică din partea meridională a reţele speciale de aducţiune. Dâmbovnic. Monumente CÂMPIA ÎNALTĂ A PITEŞTIULUI istorice reprezentative: Ansamblul Bărăţia (~). străbătut de râul eponim. Terenuri arabile. amenajări hidrotehnice. Trasee turistice locale. CÂMPIA ROMÂNĂ (~). Atestare descrieri literare.S. Întâiul document în limba română: . aşezări din Câmpulung. (I. zonă favorabilă. Teleorman. (Dâmboviţa) şi Tufeni (Olt). cu Piemontului Cândeşti. Mare Document important: Raport asupra unitate morfologică din stânga Dunării. Locuitori: şi locuri istorice.T. Vediţa. ~ 165 m la Ştefan cel Mare. Importanţă strategică (Vest). râurile Vedea. Câmpia Burnaşului (Sud). Vast Fundeni (XVI).). Altitudine variabilă: 340 Apa Sărată (1831-1833). rezervaţia medieval.675 (1970).6 km².). învecinat. descrieri literare. Sfântul Ilie (1626). Curtea Domnească şi Argeş. oficială a Ţării Româneşti (1330 – 1369) şi a pânze de apă freatică. Reşedinţă legumicolă. bisericile spre stânga. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI naturală Poiana narciselor (Negraşi). preponderent. adresat Marei Piemontului Getic.298 (2008).S. CĂTUNEANU. Descoperiri arheologice. 1566). Piteşti (3 aprilie 1832). feroviare şi rutiere. zootehnică. de început a aplicării Regulamentului Organic în Ţara Românească (1831 – 1832). Subcarpaţilor Dvornicii de la Bucureşti.S. Cruci de piatră (1660 ~ 1868). pe Râul Târgului. Recunoaşteri Meridionali. etnografie secolului XVIII – Prima jumătate a secolului specifică. Domnească (1565- râurile : Mozacu. 300 m. Altitudine diferenţiată: 100 ~ publice. traversat de Sfânta Marina (XVII). Câmpia Găvanu – Burdea.B. monumente Rumâneştilor. Ion (Sfârşitul monumente şi locuri istorice. Olari con de dejecţie. Şubeşti (1551 – 1552). la Piteşti ~ 100 m la interferenţa cu (1889). (XVII). culturi cerealiere şi legumicole. documentară: Longocampo (1300). Cotmeana. etnografie specifică.(I. Româneşti (1572).B. aşezări tradiţionale. judeţului Muscel (XIV – 1950). Descoperiri Renumit centru economic şi cultural arheologice. sub forma unui triunghi. Suprafaţă: 35. Altitudine variabilă: 242 m la Costeşti CÂMPULUNG (Secolul XIII ~). 26.B. 37. respectiv. Scheiu (XVI). Zonă cerealieră.

S. obârşie în Războiul cel Mare. Temporar. Aricescu (v. Atestări documentare. combinat de Topoloveni. Bănci populare: Şoimul denumire pentru sediul administrativ al plăşii (1930). (n. aflat. afluent stânga al râului Ateneu popular (1890 – 1948). cartografice.). Activitate Suprafeţe forestiere. Ioan referate.). Bucureşti (1967- cu mai multe localităţi din Europa. Potop. în domnul Alexandru Ipsilanti şi acceptat de fosta Administraţie Financiară. Târg. 23 noiembrie 1941). Artă populară. roboţi rezervaţia botanică Parcul Ştefănescu. . CÂNDEŞTI (~). 1916.B. stăpân la Orientare Nord – Sud: de la 740 m (Dealul Corbii de Piatră (astăzi satul Corbi. fragmentate. Articole. muzeu (1952). Vistier al doilea în timpul domniei cursurile de apă Cârcinov. Bucureşti. Staţia de cale ferată pe traseul principal gradul I. Liceul Dinicu Golescu. Vladimir I. Medalia de argint. Institutul Politehnic. Târg industriali. specifică definirii caracteristicilor etapei de păşuni. inaugurată. aflată pe 1821. (director tehnic. Localităţi tradiţionale. 1848. Platformă Cârcinov.S. Râncăciov. Goleşti-Câmpulung (1887). literare. Doctorat. agricolă de stat (1949-1990).).B.). proprietatea clucerului cultură (1950 ~). Municipiu înfrăţit Construcţii de Maşini. viticole. Oportunităţi turistice Bucureşti (1964-1967). Argeş. pe Râul Perilor). Pravăţul (1938-1946). Localitate strategică în tradiţională a Ţării Româneşti. bibliotecă publică (1950). Cooperativă Câmpulung. Scrieri 1994). Geneva. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Scrisoare boierului Neacşu din Câmpulung (1521). Muscel. Dumitru Măţăuanu. autor. lui Radu cel Frumos (1462~1475). astăzi. de Invenţii. situat între văile râurilor proprietar funciar din Muscel. Mălureani (Mioveni). alte importante Important centru urban contemporan. Miceşti. existentă până în 1950. Piemont din zona CÂRJEU (Secolul XV). aprobat de spital (1862). busturi ale unor personalităţi locale: Bucureşti (1964). Institutul pentru naţionale şi internaţionale. agricolă de producţie (1959-1990). obârşie pentru medieval. prima şcoală obştească autohtonă din CÂRCINOV ( ~ ). fabrică de fire şi fibre sintetice (1980 – 1992). Muscel. pomicole. aprecieri publice. Salonul Răuţescu (v. casă de Argeş. (2009). Monumentul eroilor din cursul de apă cu acelaşi nume. Mare Argeş – Muscel. Mănăstirea Nucet. Consemnări început a feudalităţii autohtone. 21 noiembrie 1934. Piemontul Cândeşti. 1996.G. 1994-1995). (R. cercetător ştiinţific pomicol.C. Activitate productivă tradiţional: 20 iulie. Topoloveanu (secolul XVIII ~). (I. geografice. Grădină publică. lianţi (1972 ~).).). Firme înregistrate: 1676 şi de cercetare: Intreprinderea Automatica. Gheorghe Pârnuţă (v. (R.). aferente localităţii uzină de autoturisme (1957 ~). Constantin Rădulescu-Codin (v.). SC Industrial Group Intel SRL monografice: Constantin D.). până la 200 m (coline prelungi Doamnei).). Geografie Muntenia (1669). Dâmboviţa. (I. (G. Centru Inginer mecanic. intersectate de pâraie). Câpulung (1959). împreună cu boierul Mogoş (v. demnitar Dâmboviţa şi Argeşel.O. invenţii. Întreprindere CÂRDEI. industrială: intreprindere minieră (1954 ~).

1. cursul – 1960). Colaborator. Bucureşti.). Deputat al regiunii Piteşti în Colibaşi. parlamentar. .P. director (1963 – 1966).B). Ziariştilor din România.D. Poeniţa. (I. fondator. Institutul Politehnic. Curtea de Bălileşti. Aprecieri Platformei Industriale Piteşti – Est. Domneşti. Sociologia sportului (1974).). Facultatea de 7 aprilie 2007). Silu (Budişteni. Institutul de Câmpulung. Demersuri legislative privind evoluţia Propuneri legislative privind evoluţia economică a zonelor periurbane municipiului economică a localităţilor adiacente Piteşti. Aprecieri publice. Uzina de Piese Auto. 3 mai 1928 – Piteşti. iniţiative comunitare. Slatina. director (1966 – 1990). Proprietar funciar. CÂRSTEA. Florea (Secolul XX). Aprecieri Argeş (1961 – 1963). Doctorat. parlamentar. Niculina (Secolul XX). Corespondent permanent. Beleţi – Cercetări şi Proiectări pentru Economia Negreşti. şef sector Dâmboviţa (1957 Fizică şi Sport. publicaţii din executarea microhidrocentralelor din bazele Piteşti. Uniunea forestiere Argeşel. Electorală Racoviţa (1952 – 1956). reprezentând Frontul Democraţiei Populare. petrolist. Schela de Extracţie Activitate productivă. CÂRSTEA. Forestieră. SC publice. Piteşti (1952). Activitate Inventator.I. Râul Doamnei.). şcoli din Călineşti şi Piteşti. (n. întreprinderile forestiere de exploatare şi Bucureşti. specializarea. Braşov. Argeş. Iniţiator. Membru. Olt (1960-1990). 10 august 1942). Sportului din România (1968). Filosofie. Bucureşti.). Deputat al regiunii Piteşti în Marea Adunare Naţională. Facultatea de Educaţie transport: Rucăr. diversificarea exportului în domeniu. Stâlpeni (1990 – 1993). Şcoala Normală Exploatare Forestieră. Argeş tehnologiei executării drumurilor şi podurilor (1950 – 1960). Vâlcea. Circumscripţia Marea Adunare Naţională. Argeş. Bucureşti (1950).D. Activitate productivă. manager. Circumscripţia Electorală Bascov (1952 – 1956). alte publice. Aprecieri publice. Colaborări ştiinţifice: Institutul de CÂRSTEA.S. Bucureşti (1964). Bucureşti. Transport Forestier SA. Membru Stâlpeni. Argeş. Bucureşti. Gheorghe (n. (M. (I. Gheorghe N. Facultatea de Nr. Profesor universitar. Sociologie. industrial. Merişani. Albeştii de Argeş. alte iniţiative comunitare. Muscel.M. Facultatea de Stat pentru Protecţia Muncii. Vâlsan. judeţele Argeş. reprezentând Frontul Democraţiei Populare. (O.B. Braşov (1957). Bucureşti (1972). Expert. Decan. Filosofie. Bucureşti. Manager fondator. prelucrarea cotidianul Scânteia. Argeş. educaţie fizică. Muscel (1946). Institutul de Educaţia Fizică şi exploatări forestiere. Paul G. Şcoala Medie Sport. în sectoarele de exploatare. sociolog. Liceul Vlaicu Vodă. (n. Aprecieri publice. 6 martie 1933). Proprietar agricol. Preocupări privind îmbunătăţirea didactică. pentru lemnului pe platforme de preindustrializare. CÂRSTEA.P. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI CÂRLĂNARU. Laboratorul de Sociologie a Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Muncii. (I. CÂRSTEA. Activitate productivă. Comentator radio. Inginer Argeş (1960). Ziarist.

Olt. şef serviciu.M. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Leordeni. Importante aprecieri publice. Mecanic de bord. – 1978). Constantin G. 1 iunie 1966). CÂRSTEA. Caiete folclorice. Dâmboviţa Colaborări comunitare în domeniul sportului (1952 – 1956).cursa Cargo Bucureşti. Şef serviciu. Lotru.1978). Certificat de Erou. Cartea Eroilor (1984). Recunoaştere redacţie. redacţie. redactor. inspector şi ciocanul.M. cultural argeşean. Cătălin Ene. Argeş (1962 – 1966). comentarii: Bucureşti. Bucureşti (1961). Argeş. Cehoslovacia (1966). 26 iulie 1927). Argeş – Vâlcea (1969 – 1975). Bucureşti (1952). Reuniuni ştiinţifice. Argeş (1966).). Argeş.). Activitate productivă imobiliare. Reporter. . Pantilimon T. Erou. Mausoleul de la Valea Mateiaş (N. Buletin Martir. Întreprinderea de Centrale Hidroelectrice Profesor.). (1983). 1956 –1975. Argeş. Asociat. Facultatea Energetică. Firme Călineşti. (v. (I. Argeş. Coordonator: Împuternicit. (n. C. Alte aprecieri publice. Inginer în domeniile: agricultură. Bucureşti (1978 – 1988). Prahova. Sboghiţeşti. publicist.). lector. Bucureşti. publicaţiile: postumă naţională. Nucşoara. Comisia Economică a Regiunii CÂRSTOIU. R.S. redactor. energetician. Sebeş. în judeţul Argeş (1968 Hidrocentralelor Vidraru. Argeş. Argeş. (P. Camera de Comerţ şi Industrie. om de cultură. Compania TAROM. Argeşeni Constantin Rădulescu – Codin martir al Revoluţiei Române din decembrie (1973 ~). Importante aprecieri publice. secretar de principal. 23 decembrie 1989). doborât de la sol. Aprecieri publice. (M. interviuri. cotidianul Oltul. Electricitate. director. specialist. Argeş. Centrala Industrială a Energiei Electrice şi Mureş (1962-1966). Volum hidroelectrice şi galeriilor de aducţiune. şef de birou. Inspector. Cultura. Albina. Piteşti. zootehnie. 22 iulie 1956 – Vişina. important: Drumul Piţulesei (2003). referent. Alte capacităţi Întreprinderea Cinematografică Argeş (1978 asemănătoare pe Dunăre. industrie. Câmpulung (1957). om de CÂRTIŢĂ. Comitetul pentru Presă şi punerea în funcţiune şi recepţia Tipărituri. Slatina (1968).B. Întreprinderea de de performanţă. (n. Stagii de perfecţionare: Membru: Asociaţia Oamenilor de Afaceri. Întreprinderea de Centrale Hidroelectrice Facultatea de Filologie. cultural. Piteşti (1966-1968). Căluşul (2001). Sorin Gh. Bucureşti (1975 . afaceri. Studioul Regional de Radio. Decedat în urma prăbuşirii Steaua roşie. Vâlcea (1972). Vicepreşedinte. Hidrocentrala Moroieni. manager. Centrul Judeţean al Inovator în domeniile centralelor Creaţiei Populare. 1988). 7 iulie 1938). C. cronici. Mai importantă: în Argeş. Argeş. Columna. Argeş. analize Colaborator lucrările: Piteşti 600. ziarul Secera Termice. Memento economice. Inginer.). Îndrumătorul avionului AN24. Economist. Liceul Argeş (1966 – 1969). Macro. Argeş (1997 ~). Piteşti (1956 – 1962). Federaţia Rusă (1968). Secretar de Belgrad. studiu monografic de referinţă: 1989. Ministerul Energiei Electrice. Fiul lui Gheorghe N. (1984. Director fondator. Asociaţia Folcloriştilor Dâmboviţa. director tehnic. Dinicu Golescu. (n. Piteşti. ~ 1997). Articole. Târgu.

Ion Şt. Timişoara (2004 ~). polimerilor. universităţi din lume. martie 1952). Mariana. Uniunea Comitetului Executiv (1979-1989). (n. Cinematografică. parlamentar. Italia.). Diverse recunoaşteri vice-preşedinte al Guvernului României. Actriţă: Integrată zonei Argeş-Muscel prin demersuri Teatrul Mihai Eminescu. Bazele decembrie 1989. universitar. Wanda. Stagii cercetării. membru de onoare. Argeş. preşedinte. Profesor Naţională. şef redimensionare urbană a reşedinţei de catedră (1990 – 2004). (I. Doctorat. Prim Teatrală din România. de Ion Luca. sentinţa Tribunalului Excepţional. (1979 ~). platformelor industriale Piteşti şi Colibaşi.). Empiric şi teoretic în Română (1 martie 1974). exclusă. diverse academii şi naturală în logica propoziţiei (2005). Membru titular. Institutul Central de Alexandru Kiriţescu. publice (1968 . instituit prin Revoluţia Română . Bucureşti (1979-1989).F. Bucureşti Socialiste. Membru marcant: Madrid. demnitar. Combinatul Petrochimic din universităţi din Federaţia Rusă. Colaborări cu case de Executiv (1973-1989). Comitetul Politic Tartuffe. Roluri de referinţă: Maria. Franţa. Parhon. de Mircea Ştefănescu. localitate. Wilhemina (n. Iniţiative privind: extinderea (1982). Biroul Permanent al film din Bucureşti. Argeşului. (v. Institutul de Artă Teatrală şi militant politic. Bucureşti (1962). condamnată la moarte. Bucureşti. simpozioane. publice.B. Cercetător ştiinţific. Elvira. Cuza Bucureşti (1967). 1. alte aprecieri publice Conducător de doctorat. doctor filosofice ale ştiinţei (1987). Piteşti Industrială. de Molière. filosof. 7 ianuarie 1919 – Târgovişte. Actriţă de teatru şi film. Deducţia Honoris Causa.A. Inginer. Doctorat. Universitatea Constantin 1989). chimie. Român (1972-1989). Circumscripţia Electorală Nr. Academia în colaborare). de Lope de Vega. Asociat. CEAPRAZ. 25 iulie 1939). Volume şi studii în domeniul Volume importante: Filosofia fizicii (1985. Facultatea de Chimie 1979). naţionale. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI CÂTA. Teatrul Alexandru Davila. Socialiste/Frontul Democrat al Unităţii filosofia ştiinţei şi limbajului. Vis de Comitetul Central al Partidului Comunist dragoste. Membră. Şcoala Pedagogică din Piteşti-Sud (1975-1980. Dragoste la Chimie. Bucureşti (1977). diversificarea producţiei şi a Universitatea din Piteşti (2004 ~). Dâmboviţa. reprezentând Frontul Unităţii I.1989). aprecieri publice. Căsătorită cu Nicolae Ceauşescu Participări la conferinţe. Judecată pentru genocid şi subminarea colocvii naţionale şi continentale. Universitatea de antume. 25 decembrie 1989). Activitate didactică şi de cercetare. Târgovişte. 1985- Câmpulung (1957). 16 CEAUŞESCU. Numeroase studii influenţarea negativă a unor decizii şi articole în reviste de specialitate. Belisa. Dâmboviţa. Vodă. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Braşov. Bughea de Deputat de Argeş în Marea Adunare Jos. Botoşani (1977. Activitate la Piteşti începând din 1979. Gaiţele. Importante economiei naţionale.). Exacerbarea cultului personalităţii. Vest. (I. Elena (Petreşti. Bucureşti. 1980-1985. Universitatea din Craiova (1962 – 2004). de director general. 26 cunoaşterea ştiinţifică (1987).

Funcţii supreme: preşedinte. 1983).G. Mircea F.Prima jumătate a secolului Alexandru Lahovari. plasa Cuca. preocupări pentru creşterea eficienţei expropriate parţial prin Legea pentru economice. universităţile din Bucureşti personalitate contemporană autoritară. secolului XX). comunicări. Târgovişte. (Galicea. (I. plasa Cuca. Gorj (1940-1944). 15 iulie 1975). parlamentar. (1976). expropriate parţial prin stat Răteşti (1955 – 1959) şi Căteasca (1960 - Legea pentru Reformă Agrară din 23 1962). Ion A. Facultatea de Biologie. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI din decembrie 1989. (A doua Argeş (1959 – 1960). Specialist. Liceul secolului XIX.Ş).I. 1955 – 1969. general. Partidul Comunist Român: secretar.D. Bucureşti (1957 ~). Fiziologia şi (1933~1945).Ş). (n. Argeş (1962 – martie 1945. Dolj Întinse suprafeţe de teren în localitatea Uda (1954). al Comitetului Central (1965-1969). Nicolae A. Aprecieri publice. marcant. (C. Ucraina (1957). Diversificarea jumătate a secolului XIX-Începutul activităţii în fermele agriculturii de stat. iniţiative electorale. regionalele Dobrogea şi Oltenia (1946-1948). Mare proprietar funciar din Argeş.B. CEAUŞESCU. Reuniuni naţionale în domeniu. 25 iulie 1929 – Râmnicu Vâlcea. Numeroase Ilfov şi Caransebeş. Consiliul de Stat al . Olt. 26 ianuarie 1918 – Stroeşti. localitatea Uda de Jos. adoptată de guvernul condus de 1967). (1948). Bucureşti (1966). (Scorniceşti. Contribuţii la dezvoltarea general-locotenent (1950-1954). Trustul Gostat.). reuniuni 1938). Argeş. Doctorat. definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie comandamente de investiţii. (R. Argeş. Profesor universitar. Membru. Secţia Agrară a judeţului CEAUŞESCU. CEAUŞESCU. Mare proprietar funciar din sporirea producţiei de cereale. Muşăteşti. 1921. Piteşti (1948). A. Ion Şt. Alexandru Averescu. Om politic şi de stat. fructe şi Argeş. (I. interviuri. biolog. Ion Cornel G. (Sfârşitul Activitate în Argeş. vizite de lucru. igiena omului (1982. (1954) şi Kiev.). Târgu Jiu. Premiul Emil Racoviţă al Academiei Române membru. executată. Râmnicu Vâlcea XX). Activist naţionale sau internaţionale în domeniu. controversat. aplicată de guvenul condus de Aprecieri publice. Uniunea Tineretului Comunist Ecofiziologia animală (1980). Activitate interbelice de stânga. manager. Dâmboviţa. penitenciarele: Jilava.). (I. secretar învăţământului superior naţional în deceniile (1954-1965) şi prim-secretar/secretar general contemporane. 4 februarie 1930). didactică permanentă. întreprinderile agricole de stat Piteşti Petru Groza. Director: gospodăriile agricole de de Jos. îmbunătăţirea raselor de animale. prestigioase societăţi ştiinţifice. 25 decembrie 1989). articole. Liceul de Băieţi. Volume importante: Militant.I. Asimilat zonei Argeş-Muscel prin preocupări biologie. Institutul Agronomic. deţinut. Vâlcea. Comitetul Central (1948-1989). Craiova. programe investiţionale. Proces CEAUŞESCU. Caraş Severin (1936- studii. (1967 – 1969) şi Râmnicu Vâlcea (1969 – 1975). Inginer agronom. CEAUŞESCU. B. Întinse suprafeşe de teren în legume.

Franţa. Stabilit în Argeş din 1971. Albota. ordonarea publice. Inginer agronom. 1978). 1957. de studii: Cehoslovacia (1970). director adjunct (2001-2004). exclus. 26 decembrie 1989. Argeş. CEAUŞU. Polonia. Agrochimia apelor externe. 1961-1965. (decembrie 1989). coautor): Tehnologia (11 iulie 1985). manager. adept al reziduale industriale (2002). 22 plastic.1989). secretar ştiinţific (1971- vizite de lucru în Argeş-Muscel: amplasarea 1976. Bucureşti (1971). Europa.). instituirea stării excepţionale CEAUŞU-PANDELE. Argeş. Constantin V. pictură. Doctorat. Tineretului. Italia.B. Direcţia Generală de acompanierea unor şefi de stat din Africa. al Armatei (1974-1989). Numeroase expoziţii şi editări. Electorală Nr. Cercetare Agricolă. Slatina (1966). Universitatea din Piteşti (1972~). Numeroase convorbiri şi tratate podzolice (1997). reuniuni dictatoriale. Optaşi. Circumscripţia Doctorat. Argeş. doctor Honoris Causa. membru titular. Diverse recunoaşteri nepopulare (1980 . diverse universităţi Tehnologia culturii porumbului pe solurile din lume. Bucureşti (1952-1962). Federaţia Olt. Ileana C. director (1990-1993). Agricultură şi Industrie Alimentară. director tehnic (1976- şi inaugurarea marilor unităţi productive. Artist statului prin Revoluţia Română. Agrochimia strategiei politice proprii. reprezentând Europeană. 1965-1969). Importante Cercetător. editura Târgovişte. Director sărbătorirea Zilei recoltei (1977. sentinţa Tribunalului Excepţional. Înlăturat de la conducerea Poenarii de Muscel. Bucureşti (1978). Judecat pentru genocid şi Elisabeta. naţionale şi internaţionale. Exacerbarea cultului personalităţii. culturii grâului pe solurile podzolice (1995). 9 februarie 1948).1993-1997). ţări din Uniunea 1961. Călătorii (S. Frontul Democraţiei Populare. Bucureşti (1982). 11 martie 1927). secretar general al cercetător ştiinţific gradul I. Fitosanitară Argeş (2005~). 1990). României într-o putere industrială a Europei. primul preşedinte al Ţării.D. Volume preşedinte de onoare al Academiei Române importante (autor. Iosif Molnar. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Republicii (1967-1974). tendinţe Numeroase studii şi cercetări. . Bucureşti (1946). Deputat de Argeş în Facultatea de Agronomie. Germania. condamnat Nicolae Grigorescu. Federaţia Rusă (1971). stat. ştiinţe politice şi Rurală. grafică sau pictură: Egipt. Asia. Bucureşti (1952). României Nicolae Ceauşescu şi Argeşul Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare (1984). 1. (C. măsuri administrative interne şi internaţionale. intervenţiei militare împotriva mişcărilor sociale. medieri în conflicte zonale.T. aprecieri publice mediului înconjurător (2003). Redactor artistic. Piteşti (1952-1957. grafică. Clasa la moarte. director adjunct.). Statele Unite ale Americii. general (1997-2001). Liceul Principesa decembrie 1989. Stagii de specializare. Israel. Album omagial: Preşedintele inspector. Unitatea economice. Rusă. comandant suprem Liceul Radu Greceanu. Marea Adunare Naţională. (n. (n. Transformarea Agrofitotehnie (2007). Preocupări didactice. funcţionar de Partidului Comunist Român (1969-1989). Staţiunea de aprobarea schiţelor de sistematizare urbană. executat. ştiinţe agricole. Proces controversat. Institutul subminarea economiei autohtone.

). instituţiile municipale de consacraţi. naţionale şi internaţionale. dezvoltarea vieţii culturale a localităţii. organizaţi (v.). Mentor iniţiator: Ion Alexandru Sahia (1952 – 1956). Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu. . valoroase premii şi diplome naţionale autorilor şi criticilor din domeniu. Emil Lerescu (v. (S. analize teatrologice. Reuniune a creatorilor din domeniu. Prezentarea pieselor de Iniţiator. excursii tematice. la Casa de Cultură a Sindicatelor. Gheorghe Pantelie (v. Membră. Piteşti. săptămânal. Vâlcea. Reuniune a creatorilor cu CENACLUL DE ARTE PLASTICE preocupări în domeniu. organizată. Ion Focşa (v. Marin IOAN ANDREESCU.). Dâmboviţa. Ioniţă (v. dezbateri. lansări editoriale.1994 ). Mihai Radoslavescu Grupare a creatorilor în domeniu. seri/nopţi de poezie. Eugen Pohonţu. Gheorghe Paulian. colaborări externe. Lucrări în colecţii particulare din Europa. CENACLUL LITERAR GEORGE CENACLUL DE ARTE PLASTICE TOPÂRCEANU CURTEA DE ARGEŞ ION D.).S. propuneri mentor fondator. Gheorghe Blăjan (v.).). Asia. Contribuţii la Aprecieri comunitare. Liviu Mărgescu (v. saloane specializate. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI România. (M. state din: Africa. premii naţionale. Argeş. Palatul Vultureşti. Titulaturi succesive: DIN VULTUREŞTI (1967 ~). Colaborări cu instituţii culturale din dezbateri.). Redimensionări după 2001. Membrii fondatori: Doru Moţoc (Râmnicu Vâlcea). Consemnări media.). Asia. Reuniune periodică a (1958). Numeroase expoziţii. Şcoala Locaţii tradiţionale: Casa Steriade.). CENACLUL DE DRAMATURGIE Uniunea Artiştilor Plastici din România PITEŞTI (1980 – 1985). (S. Ghiţescu (v.). Statele Unite ale Americii. Vizite frecvente ale unor Culturii. Europa.N. CENACLUL LITERAR PITEŞTI (1948 – 1994). delegaţii străine. America de Nord. originari din sau internaţionale.). Iniţiator: Paul publice. Mircea Enescu (v. Casa de Mentori: Alexandru Donici. PITEŞTI (1976 ~). Cultură Curtea de Argeş. Denumiri anterioare copiilor şi adolescenţilor talentaţi de la ale cenaclului: Orizonturi Noi (1948 – 1952). ~). Consemnări media. îndrumători: Elena şi Ion Mateescu. întâlniri cu scriitori Arta (1970-1990). Corneliu Marcu (v. NEGULICI. Sergiu CENACLUL DE ARTE PLASTICE Nicolăescu (v.). Dan Giurea (v.).). Dorel Ştefan/Ştefănescu (v. (S. premii naţionale şi internaţionale.N. colaborări externe.). Preşedinţi cunoscuţi: Floru Mihăescu. Rebreanu ( 1956 . Prelegeri pe teme de artă. Everac (v.S. spectacole. Serbia. naţionale. Lecturi proprii. vizionări de Expoziţii temporare. Slovacia (1952 ~ 1994). de regulă.). Valeriu Dobrin (v. Expoziţii temporare: Sala dezbateri. de grup sau personale. Ludmila Florea. Floru Mihăescu. simpozioane. Drăghici Mărgineanu. Ionescu. Olt. Galerie permanentă de artă. Argeş.).). autor. Grup al Liviu Rebreanu (1994 ~). Fondatori: Mihail concursuri. (S.).). Reuniuni a creatorilor în domeniu. repertoriale pentru noile stagiuni. alte importante aprecieri Argeş. şcoala din localitate. CÂMPULUNG (1970 ( 1950 ~). (M.). ţară.N. premii Preşedinte fondator: Alexandru Th. Colaborări cultură (1990 ~).N.

).). Colaborări externe. Directori Airich (Timişoara). Expoziţii. Piteşti. Octav Pârvulescu. dotări specifice superioare. 1934).). Proiectanţi şi constructori amintiţi CENTRALA INDUSTRIALĂ anterior. Proiectant cartierele Craiovei.B. desfacere pe piaţa internă. II. inginer Francisc Petrochimiştilor. înfiinţată prin Decretul Nr.). oraşul Ştefăneşti.).). Centrala Piteşti Nord (1964 ~). colaborări comunitare. Foarte importante: argeşene. Beneficiari (1935-1979). (600 to/24 de ore). Găvana I. Investiţie publică (1929. întreprinderile. Directori Intreprinderea Textilă. dotări apartenenţă la SC Termoelectrica SA Bucureşti. Dan Considerată. lignit cunoscuţi: Ion Vlădescu (v.). Energomontaj şi Aparataj. (M. Nicolae Badi (v. comunele Bascov. Ludmila Ghiţescu (v. 6 Mw. Proiect general. Iulian Richiţeanu. (M. administrativă a celor două unităţi. Antologie de versuri şi proză (1983).). Iniţial. coordonator (1927-1929). alte CENTRALELE INDUSTRIALE realizări editoriale. Constantin Miu Lerca (v.S. 18 Mw. trecerea. Director general cunoscut: (v. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Drăghici Mărgineanu. elaborat de Bucureşti. Mihail Diaconescu Dezafectată în 1979. în domeniu: proiectare.). Coordonarea activităţii unităţilor de autohtone.). Valeriu Bivol (v. Institutul de Studii şi CENTRALA INDUSTRIALĂ DE Proiectări Energetice. temporar. Piteşti. investiţie de Piteşti. Din 1994. stat (1964~1980). stat (1967 ~1996).). Fabrica de Încălţăminte. III. una dintre marile Rotaru (v. export. Întruniri periodice. Berevoeşti. construite în ale României. Combustibil solid. Ion Bănuţă (v. Beneficiari principali: Conbinatul de profil pentru realizarea Programului Naţional Articole Tehnice din Cauciuc/Rolast. Piteşti.). Simion cartierele Nord. Mihai Ilovici (v. Linie conexă spre Local Piteşti. Poenarii de Muscel. combustibil gazos şi păcură. (1978 – 1990).). Dotări specifice (1978). generali cunoscuţi: Dumitru Mihai (v. reuniuni naţionale şi Centrala Piteşti Sud I (1967 ~). punere în funcţiune (1935). Intreprinderea de Stofe Argeşeana. producţie. Piteşti. Tudor Diaconu (v. Piteşti. Bazinului Carbonifer Muscel. ca minele Aninoasa. Extensii tehnologice pentru Târgovişte.). asimilare. . Secţie a Intreprinderii de Consiliul de Stat al României. Sursă După 2002. Fundaţia Liviu Rebreanu. 136 Mw. Războieni. Piteşti. Boteni. Godeni. Reprezentări la importante TERMOELECTRICE PITEŞTI (1964 ~). investiţie de internaţionale. Iniţial. Sergiu Nicolaescu (v.B. tehnice occidentale. Centru. Îmbunătăţiri tehnologice ulterioare. domeniu public. SC Termoficare Piteşti. Bucureşti Reţele Electrice. Trivale. Bucureşti. evenimente culturale din marile centre urbane Unităţi economice specializate. (M. unificare de energie electrică pentru: oraşul Câmpulung. AUTOTURISME COLIBAŞI/PITEŞTI Trustul de Construcţii Industriale.). Ion Vlădescu (v. executanţi. TERMOELECTRICĂ SCHITU GOLEŞTI secţie a Rafinăriei. în proprietatea Consiliului Jugur. Unitate economică integrată principali: Platforma Petrochimică. Unitate economică specializată. combustibil gazos şi păcură. centrale termoelectrice din România. În etapa 1990 – 2002. 111. Contribuţii contextul evoluţiei accelerate a reşedinţei importante la exprimarea vieţii spirituale Argeşului postbelic. Săpunaru. capacitate.).). Imagini documentare. Ion Lică Vulpeşti (v.

reşedinţă de Ioan Cheslăr. concursuri literare. medicale de specialitate. Informaţia piteştenilor. Ion Burnei (v. Constantin Olteanu (v.).). cabinete revistele: Argeş. altor personalităţi autohtone sau Local. (M. Cafeneaua literară. Trustul de Construcţii parc şi atenanse.). ctitorie a Familiei Brătianu. Brătianu / Nicolae Bălcescu. zona Vladimir Streinu. combustibil solid. Roxana Marinescu (v. (v. sfinţită. Instituţie de specialitate a omagiale consacrate membrilor Familiei municipiului Piteşti. a TRATAMENT PITEŞTI (1995 ~). clădirea fostului Spital Restituiri. Industriale. Spaţiu distinct.L.).). Centrala Pitesti Sud II (1983 – arhitectului Petre Antonescu. Caietele. expoziţii tematice.). Piteşti (1908 – 1992). din Argeş). directori. 1949. după planurile CENTRUL DE LIBRĂRII PITEŞTI . dezbateri cetăţeneşti. Grec din Exterior (1952 – 1953). colaborări interne având în administrare Vila Florica. Importante iniţiative şi după proiecte specifice. executant. Iulian Comunist Român (1964 – 1989). Directori cunoscuţi: Dana Costache (fondator).). subordonată Consiliului Brătianu. apropiere: Capela Naşterea Sfântului Ioan lignit.). CENTRUL DE DIAGNOSTIC ŞI Ion Vasiliu (v. Dan Gabriel Popa (v. alte activităţi specifice Argeş). arhitect. Silvia ~). bibliotecă enciclopedică. Publicaţii proprii. reabilitată (1992 – 1995) Carmen Dumitrache. reprezentativ al urbei. Ulterior: sediul unor Năstase (v.).). Activitate permanentă: sesiuni ştiinţifice. centrală a municipiului. hemodializă (noutate în materie pentru judeţul cercuri şi cenacluri. Marinel Bărbulescu. Colaborări interne şi internaţionale. BRĂTIANU ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ (1993 Margareta Rudi. şef şantier. Dezafectare Cultură şi Creaţie aparţinând Trustului Domus decisă la nivel guvernamental (1996). reuniuni (1998 ~). Piteşti (1955 – sanitară de stat. (A. Gheorghe Expropiere de stat. director. (v. ca profil.C. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Mărăcineni. Nicolae Deftu.).). laboratoare clinice. Lecomte du Noűy (v. autohtonă şi europeană.L. Reprezentanţii beneficiarului: Ion protocol a Comitetului Central al Partidului Vlădescu (v.). Reuniuni stiinţifice. Liviu Martin. director general. edificată. Trustul de Construcţii Argeş. alte unităţi specializate. având activitate medicală 1998). Dotări cu aparatură colaborări comunitare. Palatului Culturii. Directorii instituţiei: Valeriu Dobrin de Adulţi Ion C. festivaluri performantă în sistem ambulatoriu prin: de muzică şi poezie. Lucrări sistate în 1990. sub forma actuală (1912 – 1925). vânzare din Ministerul Culturii (1989 – 1993). 200 Mw. iniţiative cetăţeneşti. (C. importantă şi internaţionale. Complexul de Richiţeanu. unităţi agricole (1949 – 1964) şi al Guvernului Nicolae Boambeş (v. Botezătorul (1898). alte construcţii adiacente. Unitate activităţii. Bucureşti. Şef de proiect. Valeriu Bivol (v. prin licitaţie publică. Casa Cărţii. Pompiliu Soare (A. Emil Andre Institutul de Studii şi Proiectări Energetice. imagistică (primul computer tomograf educaţiei permanente. Locaţie proprie.). Continuarea. investiţie de stat. CENTRUL DE CULTURĂ Maria Sorescu. executanţi. Jean Dumitraşcu (v. Piteşti. În imediata 1996). arhitect. 19 mai 1921.). Bilous. edificiu universale. lansări CENTRUL CULTURAL PITEŞTI editoriale.B. Formaţii artistice de amatori.).). Instituţie de specialitate a judeţului Argeş.

public în domeniu. Activitate economică profitabilă. (1971): săli pentru donatori. Argeş. Câmpulung (1953). alte prestaţii – 1960). Marius Georgescu. articolelor de papetărie. din 1973. validarea. achiziţiei şi desfacerii colaborări comunitare. Cercetări şi FORŢELOR TERESTRE PITEŞTI /U. analize.). Instituţie de stat. cu activitate în pentru persoane fizice sau juridice.).). Unitate distinctă a reţelei de CENTRUL DE STUDII SI informare. Reuniuni Lungu. (A. După ştiinţifice în domeniu. laboratoare de Câmpulung (1962). aparţinând Ministerului furnizate de instituţia amintită. Unităţi distincte: SANGUINĂ PITEŞTI (1949 ~). centrală a Statului Major General. Anterior: Depozit de arhivă Georgiana Nicolescu. internaţionale. Mihai Pârvu. Monica Chiran. societate comercială pe acţiuni. prelucrarea. recoltarea. Filială. Ion saloane de carte. Nicolae labile către spitale sau alte structuri autorizate. anticariate. (C. reuniuni ştiinţifice. Emilia Verdeş (biochimist). Casa Locaţie proprie. Comandanţi: CENTRUL INTERMEDIAR DE Gică Pintilie (v. manuale şcolare pentru localităţile CENTRUL DE TRANSFUZIE urbane din Argeş – Muscel. Mihai Eminescu (1962). Ministerului Forţelor Armate (1960 – 1973). Petrişor Florea.M. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1950 – 1990). obiectelor birotice. consfătuiri cu cititorii. Ion Tomescu (fondator). CENTRUL EUROPE DIRECT ARGEŞ (2009 ~). colaborări interne şi 1990. Bălcescu (1972). (P. Expoziţii tematice. cu caracter special şi Voinicu. Colaborări naţionale şi Depozitele comandamentelor teritoriale (1933 internaţionale. evaluată de Reprezentanţa Comisie PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE Europene în România. Oportunităţi permanente pentru public.P. Piteşti. revistă Orizont XXI. Cornelia Baltac. emisiuni media. coordonatori.). activitate pentru Bibliotecilor (1963). Mihail Sadoveanu. Carmen Popescu lansări editoriale. Gheorghe Nicolescu (v. George Topârceanu. patrimoniu privatizat. Documentarişti: Ionela Panait. Mihaela fondurilor documentare. Importante domeniile contractării. Istoric al Armatei. Serviciul Piteşti. majoritatea spaţiilor având alte destinaţii. proiect avansat de ISTORICE PITEŞTI (1973 ∼). Instituţie specializată editoriale. Mircea Manageri cunoscuţi: Alexandru Ivan.). Librării importante: Cartea Rusă (1948 – distribuirea sângelui uman şi a derivatelor 1958). Medici şefi cunoscuţi: Curtea de Argeş (1962). Coordonatori: Apărării Naţionale. Depozitar principal al Octavian Mihail Sachelarie (v. eliberarea de documente oficiale subordonată Ministerului Apărării Naţionale. Sediul la Piteşti. lansări 02490 S (1998 ~).C. conservarea.L. zona centrală a municipiului Cărţii (1989). Instituţie Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş.C. depozite. Tineretului (1974).). Gheorghe Ştefan. Depozitul Centralizat de Arhivă al specializate. diverse activităti comunitare. . externe. bancă de date. (C.). Petre Constantinescu. ARHIVE AL STATULUI MAJOR AL Cornel Carp (v. Unitate Centrala specializată (1960). colaborări naţionale si Duţă.). cărţii. Cantacuzino.G. Colectura sanitară de specialitate. Arhiva Generală a nivel continental (500) şi celor existente în Ministerului de Război (1923 – 1933). Integrat centrelor de al armatei (1920 – 1923). România (31).

Instituţie specială.). (C. clasificarea.treizeci de reţeaua staţiilor meteorologice şi climatologice ani. coordonator. Ioan Popescu. cu sediul în CENTRUL PITEŞTI AL LOTERIEI Bucureşti (1884 ~). formaţiilor de amatori. numită. situate în judeţele Argeş (Piteşti. PITEŞTI (1976 ~ ). Casa Creaţiei livretelor aferente. Morăreşti). Ilfov. Selectarea. referitoare la Populare si a Mişcării Artistice de Masă. Popescu (1956 – 1958). demonstrative.T. militari de carieră. Comandanţi: locotenent colonel Ilie Ţuican Ample colaborări cu instituţiile de stat. birouri ale batalioanelor şi Obiective prioritare: descoperirea şi regimentelor din Piteşti. După culturale comunale şi urbane. CENTRUL METEOROLOGIC George Duţă.G. Stolnici. Mihail Borceanu. Instituţie specializată a judeţului unităţi ale Armatei Române. perfecţionarea metodică Comisariatul Militar Argeş (1945 – 1992). cu preocupări legale CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU privind: evidenţa tinerilor pentru efectuarea CONSERVAREA SI PROMOVAREA stagiului militar obligatoriu sau voluntar. cercetării Doina Ştefan.B. Sava Bulat. (G. Centrul de Îndrumare a Creaţiei cadrelor active sau de rezervă. Marius economici. locotenent colonel dr. Mihail Ghiţescu (v.D. si cenacluri proprii. Colaborări comunitare. Filoteu. Şefi serviciu: Ion Vasilescu. Giurgiu. analize. Constantin Alexandrescu trecerea la armata profesionistă.). colaborarea cu unităţile Centrul Militar Judeţean Argeş (1992 ~). Ioan Stamatiu. Ion Avrămuţă. Câmpulung.B. informării publice. Dumitru Voinescu. volume cu tematică Filipescu. a fondurilor arhivistice Braşov (Fundata). adecvată. conlucrări naţionale si Traian Cerchez. Radu ştiinţifice.C.I. (I. Curtea de prelucrarea primară a documentelor din Argeş.N. stimularea activităţii (1920-1942). agenţii (1998 – 2000). Cercul Teritorial (1942-1945).). Comandanţi (v. Ioan Cărbunaş. desfiinţarea stagiului militar obligatoriu. cursuri. cercuri Alexandru Eftimescu. relaţiilor externe. Mihai Vicoveanu. verificarea. mijloacele media.). Fănel Dinuţ. cu profil asemănător. CENTRUL MILITAR ARGEŞ (1920 ~). Călăraşi. etapele specifice domeniilor enunţate. Anterior Centrul Judeţean al Creaţiei Populare. prognoze. ROMÂNE (1906 ~). Teleorman. succesiv. Multiple REGIONAL MUNTENIA SERVICIUL colaborări şi aprecieri comunitare. (C. Rapoarte oficiale. CULTURII TRADIŢIONALE ARGEŞ recrutarea şi repartizarea celor încorporaţi pe (1956 ∼ ). eliberarea Argeş. reactualizarea documentelor Populare. Alexandru internaţionale. transmiterea spre alte unităţi. Coordonarea. Denumiri succesive: Cercul de Recrutare etno-folclorice aferente. depozitele proprii. spectacole cunoscuţi: Anatol Budeanu. Toma valorificarea spiritualităţii specifice zonelor Lişcu.). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Gestionarea arhivelor forţelor terestre din validarea calităţii fluxului datelor furnizate de România. festivaluri. Zenovie Păun (v. Societatea comercială pe . destinate păstrării definitive.). ansambluri. Directori: Aurel 2004 (primirea României în NATO).).). Gheorghe Apostol (v. Marius Balaban. (1912-1920). conservarea. Consfătuiri. editură. Subdiviziune teritorială de specialitate a Agenţiei Naţionale. Daniel Ştefan (2000 ~) . şi interpretativă. Dâmboviţa. termen de păstrare cinci . Nicolae Tomescu.

Strategii Dima. Nicolae Simion municipiului Piteşti. fondator (v. Gorj. import Europa de Vest. (2003 ~).). Constantin Vâlcea. Râmnicu Vâlcea. Piteşti. Dispecerat.C. Aurel Boncescu. constructor. Vladimir Profit. poliglot. arhitect. şef proiect construcţie. Pompiliu Suzet. Rotăreasa. Argeş. Ilie Fundamentals of Senior Management. Organizări succesive: TRANSFORMARE ELECTRICĂ PITEŞTI 1906 (Legea pentru constituirea fondului (1982 ∼). Marketing in a Gheorghe Barbu (v. 1934 proces. zona centrală a municipiului (1973). asigurată prin calculatoare de pentru sănătate şi ocrotiri sociale).). Centrul de Ciortan. Fondator.). Zonă Ioanicescu. Remus Popescu. Beneficiar. 1931 (Legea Regiei Loteriei programabilă. acreditări internaţionale în domeniu.). CENTRUL SPECIAL DE fonduri destinate finanţării unor obiective de TELEMECANIZARE A STAŢIILOR DE interes public naţional. Ion Vasiliu Popescu (1972 – 1984). aflată sub patronajul DE EDUCAŢIE DESCHISĂ LA Comisiei guvernamentale în domeniu. Centrul Piteşti. Cristina Mirela Popa. economist. de referinţă. şef şantier.B. Ion Popişteanu. director. unităţile de profil din (Legea Loteriei de Stat). arhitect. Colaborări cu firme reprezentative din Dotări performante pentru etapa amintită.A. zona centrală a Vorovchievici. (T. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI acţiuni cu participaţie a statului.). integrat sistemului asistenţei sanitare a sătenilor. Sandu Barbu (v. sucursale şi Proiectare Energetică. Dolj. CENTRUL TERITORIAL DE CALCUL ELECTRONIC PITEŞTI (1970 CENTRUL REGIONAL PITEŞTI ~). Intreprinderea de Reţele (1984 – 1990). Olt. Diverse colaborări comunitare. înzestrat cu logică regele Carol I ). CIVILĂ/CODECS (2000 ~ ). Iniţiatori şi coordonatori ai invesţitiei. Primii specialişti în informatică: / Strategy. Dumitru Popescu (v. 1958 (Legea privind Piteşti. Financial Strategy. După 1991.). din platforme industriale şi unităţi de învăţământ.T. Conexiuni. Mihail Beneş (v. Dumitru Andrei. şef lot.B.). Manageri cunoscuţi: Vasile Constantin Olteanu (v. (I. înfiinţarea Întreprinderii de Stat Loto – Gheorghe Budan (v.T. Locaţie proprie. judeţele: Argeş. companiei specializate din Bucureşti. Institutul de Studii şi – Pronosport). Pronosport). Marketing a difference.Trepte specifice: Management / Directori: Dan Dumitrescu. Activităţi conexe: Câmpulung. 1991 (Administraţia de Stat Loto Proiectant general. Ion Cantu. Simion Voinopol. Lucrări executate (1979 – 1982) de Soare (v.). Secţie a Târgovişte. arhitect. promulgată de energetic al Argeşului. Edificiu reprezentativ al Florin Guţă (1997 – 2003). (I. Bucureşti.). Valeriu Rucăreanu (inventator). Marea Britanie. Reducere treptată a . Slatina. activităţi Curtea de Argeş. director. Marin Tudose (1990 – 1997). Sibiu. Instituţie specializată. Filiale: DISTANŢĂ PENTRU SOCIETATEA Alexandria.). Ion agenţii specializate. locaţie proprie. Servicii informatizate pentru neconvenţionale organizate în parteneriat cu agenţi economici. În Argeş – Muscel. Marcu municipiului (1992 – 1995). SC Apartamentul SA. Hunedoara. Electrice Argeş. România.). Valeriu complex world. conexiuni: Braşov. colaborări tehnice cu marile TheOpen University Business School. Trustul de Construcţii. şef proiect tehnologie. activităţi în domeniul jocurilor de noroc admise prin lege.

A. Logica Bănică (v. Măgurei. Drept. ~). Ceparii Direcţia de Drumuri şi Poduri Argeş (1986- Ungureni. Suprafaţa: 39 km2.). Morăşti. Liceul Domneşti. Instituţie de cultură a Garnizoanei din . Locuitori: 3046 (1970). Bucureşti (1973). capacitate instalată. şef serviciu. Şendruleşti. Stabilită alimentare. cerealieră. Florian (A doua jumătate a didactice pentru licee sau şcoli generale. asociaţii profesionale în Cepari (1945). cursuri universitare. secolului XIX – Prima jumătate a secolului articole.). Cărpeniş (1937). (1964 – 2008). Piteşti (1990-1995. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI activităţii.B. parteneriat italian (1966). Sibiu. stimularea iniţiativelor cetăţeneşti. Jurist. formată din satele: Judeţean Argeş (1975-1986). 30 iulie 1949).T. Bucureşti (1964). Piteşti (1897). Firme înregistrate: 13 (2009). gestionarea pregătirii şi Cepari (1752) şi Neagoş (1820). Morăşti (1927-1945). Astăzi. 1881). recunoaşteri publice. Ajutorul. Niculina Barbu. chimie.Olăneşti. CERBUREANU. Înflorit (1908). Popular Judeţean Sălaj (1973-1975).). Bucureşti Vâlcea.). Microhidrocentrală (1988). Colaborări Monumente ale eroilor: Cărpeniş (1968). constituţionale şi deciziilor guvernamentale. publicist. Doctorat. Cepari (1927).(G. Zonă la Piteşti din 1955.). capital investit. După 2001. Universitatea Constantin I. Râmnicu permanentă. documentară: Cepari (1519). Reuniuni ştiinţifice naţionale. Argeş. 1997 ~). Turism local. exprimări externe. Ceparii Pământeni. Monumente istorice: bisericile administraţiei de stat. Zamfireşti. (I. Piteşti (1959).). Secretar. importante Fabrica de Făină. şef oficiu. Consiliul (E. manageri. diverse materiale CERBU. Valea 1990). inventator. Vila Minovici desfăşurării alegerilor conform criteriilor (Cărpeniş). Viitorul CERCASOV. Comună a judeţului Administraţiei Publice. fabrică de produse chimie organică. Mic industriaş. casnică. alte 100 000 lei. convergente spre Curtea de Argeş. bibliotecă publică publice. zootehnică. (T. media. (1928). Urlueşti.C. Direcţia CEPARI ( ~ ). manuale. 2375 (2008). 5 martie 1942). Ucraina. Atestare Consiliul Judeţean Argeş (1995-1997). Membră.C. Membru. Consiliul Popular Argeş. Urlueşti (1535). Argeş (1969). Profesor universitar. Primăria şi Consiliul Local. (E. naţionale si internaţionale. consilier juridic. Volume editate în România. Mică industrie Parhon. 46 HP (1900). asociaţii profesionale în domeniu. iniţiative comunitare. domeniu.H. Alte iniţiative pentru dezvoltarea economică a reşedinţei Argeşului în etapa enunţată. Activitate didactică. Studii. Brăduleţ. (n. trasee rutiere Bucureşti (1975). Inspector. funcţionar de stat. Bănci populare: Vornicul. manager. Societate de Servicii în Informatică. Patron fondator. cruce de piatră (1734). CERCUL MILITAR PITEŞTI (1891 Aprecieri publice. Surpaţi (1878). Cea mai veche şcoală (1838). reuniuni ştiinţifice XX). Liceul Zinca Golescu. Topologul. Cărpeniş. Aprecieri cămin cultural (1928). Cornelia A. Facultatea de sediul unor facultăţi ale Universităţii din Piteşti. forestieră. (n. Facultatea de Chimie. documentări externe. pe râul Topolog. Cepari (1912). pomicolă. director general. director adjunct. Activitate pentru: aplicarea legislaţiei specifice Morăşti (1544). brevete. Urlueşti (1853. interviuri.H. Iosiv I.

lacul Cernat. Albume: comunitare. (G.C. consemnări gradul I. în rezervă şi în retragere. Intensă activitate Antonescu (v. Inginer proiectant. Octav Doicescu. Nicolae interpretativă. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI localitate. Bucureşti (1990). cartografice. manager. Veteranilor. Culegător de folclor.N. Dacia. Anton Zabranski. (n. Şefi cunoscuţi: Ion Carapanceanu (1960 – 1967). .I. (A doua 1971). unităţile de profil. active. expoziţii. sufletul meu CERNAT ( ~ ). profesor canto popular. Petru Groza. spectacole de gală. director. 2007). secolului XX) Ziarist. emisiuni media. 1960 (acordarea Ciomăgeşti. Bucureşti. tehnologie. Liceul Plopeni. pe cursul superior montan al acestuia. zona profesionistă. Importante reuniuni naţionale în prezenţa Piteşti. Acumulare eponimă. Râu din zona nordică a (2007). Inginer mecanic. Piteşti. 376). Argeş. evocări folclorice şi literare. Activitate didactică: şcolile Nr. Argeş. 13 şi 19. Uzina de Autoturisme Dacia. angajaţilor civili din teme de interes general. Bucureşti (1996). Recea. Solistă titulaturii Casa Armatei). Sediul Solist vocal. Discografie. Activităţi specifice cadrelor militare umoristic – satiric. Nicolae Angheluş (1987 Carmen (n. Armand Călinescu de costume originale. ziarul Piteşti (1974 – 1995. (L. Ţăndărica. 1990 (revenirea la vocală de muzică populară. turnee externe. 21 ianuarie 1972). Orchestra Doina Argeşului.P. 7 octombrie 1943). (v. Liceul de unor organizaţii obşteşti militare şi al Corului Artă George Enescu. creaţii personale. Băiatul.S. Daniela Şt. Academia de Muzică. şapte km lungime. Decret Regal. Liceul de Muzică şi Arte Plastice Dinu liderilor: Armand Călinescu (v. colecţie fundamentală (7 iulie 1939). Afluent al Râului Doamnei. izvor în media. ( n.B. Prahova (1965). Activitate artistică edificiu reprezentativ (1939 – 1940). Marin Păun Crăciun (1990 ~ ). Răduţeşti.). Neicuţă cu mustăcioară (2002). Numeroase premii de interpretare. Măi Mitică. familiilor acestora.I. centrală a municipiului Piteşti.). Piteşti (1996 ~). Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v. publice. Elena Matei ( 1967 – 1987). Locaţie proprie: Artă.).). Ioan/Ion Lipatti. (I. (1970). Bucureşti (I. preşedinte fondator. creaţii personale. Alexandru Ştefănescu (1891).). Ample colaborări costume originale. C. Nr. Premii naţionale de interpretare (1990- Masivul Făgăraş. Filmări. integrat CERNEA. Sală de spectacole.). alte aprecieri publice. Iulian A. Argeş. Institutul Politehnic.). Activitate civică pe război. colecţie de Ceauşescu (v. Argeş (1970 – CERNĂŢEANU. Reorganizări succesive: 1912 (redefinirea atribuţiilor prin Înaltul CERNEA.G. Gheorghe CERNEA/IORDACHE. 2006 –2007. Ion Iliescu. Colibaşi. (C. facilităţi sportive. – 1990).). Activitate didactică: grupurile şcolare jumătate a secolului XIX – Prima jumătate a industriale Colibaşi (1971 – 1974). Emil Guneş. piatră Piteşti (1981 ~). veteranilor de alte colaborări de presă. bibliotecă. formaţii artistice. Piteşti (1981). Şcoala Populară de denumirea tradiţională).B. culegător de folclor. puişor (1998).). Piteşti (1887). Redactor. arhitecţi. colaborări judeţului Argeş. 23 ianuarie 1963).N. constructor. profesor Trasee şi puncte turistice.). alte aprecieri Consiliu de Administraţie.

director). unui traseu medieval pe panta sud-vestică.V. Piteşti (2003 – Fondator studiul ştiinţific al solului în 2006. conţinutul de argilă şi humus (1939).I. Ştiinţa Solului (1960-1964). privind inovarea şi evoluţia cercetării contemporane în domeniile enunţate. Catedra de colaborare ): Sisteme tehnice pentru Pedologie. Nicolae (Secolul XX). astăzi. Comitetul Consultativ XX). implicarea ştiinţei româneşti în activitatea Inginer. Construcţii Nr. Funcţii CERNESCU. turnee externe. (Câmpulung. Volume importante: atelierelor. 1971). Georgescu – Kiriac.P. plasa Argeş. (I. Mare proprietar funciar din Argeş. conexiunea dintre teorie şi al oraşului Câmpulung. Secţia Pedologie. ONU pentru Aplicarea Ştiinţei şi Tehnicii în Întinse suprafeţe de teren în localitatea Dezvoltarea Economică şi Socială. Dâmbovicioara. Institutul Agronomic. Distrugeri otomane (secolul XVI).Ş). Liceul Sfântul Sava. Ştefăneşti. Muscel (1945). Valoroase Merişani. Ruine vizitabile: ziduri groase. cisternă.D. membru titular (21 Săpături arheologice incipiente: Grigore martie 1963). Dotarea laboratoarelor şi solurilor europene.2.Bucureşti. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1991 – 1995 ). adoptată de guvernul condus de Petru Române. vamale.). tipărit de Organizaţia Judeţeană a Partidului Social-Democrat (1945). Române (2 iulie 1955). Aprecieri publice. Expert tehnic auto. editor. cavalerilor teutoni (1200-1220). Membru corespondent al Academiei români. Politehnica Federală. profesor Tocilescu (1905): Muzeul Judeţean Argeş universitar. (S. intracarpatic Rucăr-Bran. expropriate parţial prin recunoaşteri antume şi postume. Podu Dâmboviţei. punct strategic al voievozilor 1967). reabilitarea oraşului după finalizarea celui de Edificiu montan ridicat. (D. organizarea olimpiadelor pe meserii. chimie. Argeş. Volum important ( in Geologic. Nicolae C. Facultatea de Ştiinţe. Membru. turn rotund. Contribuţii speciale Groza. Chimist. Argeş (2001 – 2003.). urmele Doctorat. Bucureşti. 26 aprilie şi Transilvania. Primar agricolă mondială. docent. Colaborator. reabilitarea şcolilor prin Programul Capacitatea de schimb a solului în raport cu Phare. Corala Dumitru Clasificarea solurilor din România (postum. Premiile Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie Gheorghe Doja şi Emil Racoviţă ale Academiei 1945. pedolog. Membru: Academia de Ştiinţe secolului XIX . Bucureşti (1935). Bucureşti (1927). Activitate pentru CETATEA ORATIA (Secolul XIII ~). cartografierea autoturisme (2003). . prezumtiv. Bucureşti (1925). director). Preşedinte: Societatea Internaţională de Aprecieri publice. Inspectoratul Şcolar Judeţean România. pe drumul (V. Constantin (Sfârşitul (1966-1967). Institutul Argeş (1995 – 2001). curte interioară. Zürich. pragmatismul unităţilor productive din Argeş- Director. Bucureşti (1968 ~ 1971). Bucureşti reducerea emisiunilor poluante la (1948-1967). (1921). Germania (1931).G. la iniţiativa Al Doilea Război Mondial.I. săptămânalul Libertatea Muscelului. înalt funcţionar public. 31 august 1904 . de pază grănicerească între Muntenia Muscel.Prima jumătate a secolului Agricole din Berlin. Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române CERNESCU. Piteşti. CERNESCU. Muscel.).

refăcut şi Filatură de lână cardată (1940). Argeş. Crucea lui Socol. (S. Bucureşti. arheologice sistematizate. Arefu. extins. pomicolă. Alexandru (1868 – Piteşti.P. sate adiacente. cu Ghimbavului. (3/16 aprilie 1908) pentru supravegherea director. loc de refugiu Câmpulung. Braşov. (E. Argeş. Aprecieri Argeş. Nicolae Păunescu (v-). formată din satele: publice. întemniţarea înfrăţită cu localitatea San Vicenzo la Costa opozanţilor domnului. Comună pentru slujbaşii tronului. Atestare depresiunea Podu Dâmboviţei. Radu Voorde (specialist în turnarea betoanelor).). prezumtiv. trasee convergente spre la intrarea în Cheile Argeşului. Ruinat. 8 intrare. de Vlad Ţepeş (v. cultural (1948). Dealul Crucii. Gheorghe Sion (1968). Târguri semicirculare. agreat prin licitaţie. Diverse iniţiative comunitare. Ştefan Ciobanu (1984). Cea mai veche şcoală (1838). Mesteacăn (1871). constructor piteştean. Suprafaţa: 34 km2. Acţiune prelungită până spre finalul anului CETĂŢENI ( ~ ). Complex arhitectonic. Lăicăi Căprişoara. curtine. păstrarea tezaurului. Firme înregistrate: 24 supravegherea drumului spre Ţara Făgăraşului. caracteristici aflată la ieşirea râului Dâmboviţa din proprii davelor geto-dacilor. degradare naturală. cămin localitatea Căpăţâneni.075 (1970). Rezervaţie geologică. Ţesătoria Română. Consiliul de Administraţie. Turn microhidrocentrală. capital belgian.I. cruci de piatră ultima prelungire a Munţilor Piatra Craiului.). aşezare tradiţională Cetăţuia. (~). bibliotecă publică (1956). lungime. antrepenor. Locuitori: 3. Zonă montană tradiţională a Muscelului. documentară: Cetăţeni (1548). Societatea 1972). . Monografie: Colaborări cu: Van Titelboorn (arhitect). Ruine executării lucrărilor de investiţii la Ţesătoria vizitabile: 1480 de trepte în imediata apropiere Română. a Hidrocentralei Argeşul Mare. biserici: Cetăţeni-Deal (1833). Pârcălabi proprii (G. Împuternicit Trustul de Construcţii Hidroenergetice. Zonă forestieră. Proprietăţi. Butculescu (1885).099 (2008). Secţie a Muzeului originar din Gand. Olga Bâzu. 6 august. bastioane zootehnică.C. cisternă. Monumente cinci km. Funcţii militare: septembrie. Vande Maria Ciobanu. 1660 ~ 1779). la începutul Evului Mediu. Cetăţeni. patrulater (donjon). Comună a judeţului 1909. Cetăţeni-Vale CETATEA POENARI (Secolul XIII (1871). Piteşti – Sud. executant.F. Lucrări monografice: Vintilă Purnichi. Planuri: Dimitrie CHECAIS. amenajat pe muntele Monumente ale eroilor: Cetăţeni (1945). Lăicăi. ~). CHEILE MARI ALE DÂMBOVIŢEI Descoperiri arheologice (secolul III î.) Municipal Curtea de Argeş.F. Lăicăi. (Italia). fragmente din pictura originară.). Florina Bilciurescu. Turism rural. poartă de tradiţionale anuale: 24 iunie. înălţimile Cheiţa. Victor Stephanescu (1900). până în 1574. astăzi.Hr). Diminuarea treptată a rolului strategic. Expert.). (E. 3. pe râul Dâmboviţa. Adiacenţe: Cheile istorice: Schitul Negru Vodă (XIV). (2009). (1925). arhitect. Cercetări Domiciliat în Piteşti din 1900. Târgovişte. Lăicăi (1797). Argeş. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Diverse consemnări documentare. 1916).I. Dimitrie Dima (v. în urma unor cutremure de pământ. Inginer constructor. Nicolae Moisescu. zid de incintă. (1647. Restaurare (1969. punte mobilă. spre Rucăr.). Valea Cetăţuia.

Ferdinand I. consemnări geografice şi literare. Drept civil. muzeograf turistice pe Drumul Naţional Transfăgărăşean. Decan. de linia ferată îngustă specializare. articole.S. Cluj (1934 – 1940). preşedinte Tribunalul Argeş (1991 – Numeroase studii. (1934). Cluj Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v. adâncime maximă 300 de dezvoltarea specializărilor juridice. Diverse aprecieri Cetatea Poenari şi Muntele Albina (est). Braşov tunele. m. universităţile: (I.C. Olt (1974). Contribuţii la Abrupt puternic. Bucureşti (1952 – 1968). Liceul Andrei Şaguna. fondator. Piteşti (2008 alte aprecieri publice. şosea modernă. naţionale şi internaţionale. folclorist. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Trasee turistice greu de străbătut. importante asociaţii profesionale şi statuia Energia. Ştiinţe Juridice şi Administrative. Doctorat. profesor Muzeul Satului. ştiinţe Ardeal (1935. Corabia. Argeş.). 9 septembrie (1960 – 1966). galerie de aducţiune. Persoanele (2003). Arefu. sate din Căpăţâneni – Cumpăna. institute CHELARU. şef. Universitatea din Piteşti (1995 ~). Avocat. Membru. Administrarea domeniului public şi a domeniului privat (2005). iulie 1955). etnosociolog. Volume importante: Circulaţia juridică a terenurilor (1999).). doi km. articole publicate în reviste de specialitate. Cadru reuniuni de specialitate. Cluj (1929 – legende.S. ~). 1991). CHEILE RÂULUI ARGEŞ ( ~ ). evocări folclorice. Studii şi Renumită zonă montană nordică a Argeşului. Bucureşti. (coronamentul barajului). Bucureşti (1979). Preliminarii la o juridice. lungime. Facultatea de română contra dominaţiunii maghiare în Drept.S. până la Căpăţâneni. (n. Parte generală CHELCEA.B. 2002). Cercetător ştiinţific. Învăţător. trasee Transilvania (1920 – 1929).S. viaducte.. Austria. Facultatea de Istorie-Geografie. Versantul drept amenajat rutier februarie 1902 – Bucureşti. Semnificaţii sociologice despre Negru-Vodă.). m. lărgimea albiei. 1934). integrate (1920). Stagiu de Străbătute. (I. Viena. Iaşi (1943). obârşie în Culmea CHELCEA. Drepturile reale principale (2006). Cercetător. Alexandru Ioan Cuza. prestigioase catedră (2000 – 2008). Liceul Scrieri importante: Literatura populară Teoretic. sociologie (1939). Muzeul Etnografic. anterior.M.). 25 de publice. Ion (Boteni. comentarii. Privire Guvernului României. 165 de m. pentru Argeş (1979 – 1990). 14 specializate din Capitală (1940 – 1943). Drept civil. Direcţia Juridică a spiritualitatea românească (1989). Septimiu I. Magistrat. Loc de adunare a debitului apelor din Valea lui Stan. Drept civil.B. Stabilit la Piteşti din 1979. .). Baroul Argeş (1994 ~). în colaborare).argeşeană. Facultatea de asociaţii în domeniile etnografiei şi sociologiei. unde se află Universitatea din Piteşti. Bucureşti. universitar. Eugen (n. cartografice. înălţime 1991). 5 Haţegului. Doctorat. Şef şi internaţionale. Consemnări (2003). Comuna Boteni (1975). de la Barajul lacului Vidraru Membru. Magistrat: instutuţii specializate din judeţul Creaţie muscelean . Bazin forestier.între Muntele Căprişoara (vest). maximă. Stagii de cercetare sociologică. (M. documentări naţionale didactic. Activitate didactică. 1994). Bucureşti (1999). documentare în state ale Uniunii Europene. (O. Bucureşti (1990 – către noi înşine ca popor (postum. avocat.

Dnepropetrovsk. Construcţii de Maşini pentru Industria licenţe în drept (1911). succese la forţarea Mureşului. Doctorat. septembrie 1930).N. didactică: Facultatea de Filosofie. controlului calitaţii echipamentelor pentru Bucureşti (1959). Craiova (1951).P. Tisei.?). analize. Facultatea de Filosofie. Cercetător ştiinţific. Institutul de (I. Constanţa. Iniţiative civile şi Social – Politice. de Informaţii (1994 – 1999). Director tehnic. Stalingrad. general. Rector. (Piteşti. Ofiţer de domeniu. Frontul de Vest. remarcat în teatrele de CHELU. Vladislav I Bucureşti (1969 – 1975). (G. Bucureşti (1986 Vladimirescu). Boteni. Brătianu. Academia de Studii Vlaicu (v. oficiale de la Câmpulung şi Curtea de Argeş. Activitate CHERANA (Secolul XIV). Victor I. 1925–1954. Liceul Ion C. funcţiune. Facultatea române şi străine.M. Profesor gradul I. ştiinţele naturii. Organizarea de şantier. 1989 – 1992). Colibaşi.). eclesiastice favorabile evoluţiei reşedinţelor profesor.). Germania internaţionale în domeniu. director 1920–1933. Dolj. Bucureşti (1992 ~). Uzina publice. şef Activitate didactică. Bucureşti (1975 – 1989).). Activitate productivă.). Universitatea din Bucureşti. Mondial (locotenent colonel. specialist. Argeş (1956 – 1961). alte aprecieri Bucureşti (1920). primele capacitaţi de producţie din Combinatul sociolog.I. alte aprecieri Sovietică (1956). Piteşti. Centrala Nucleară Cernavodă. Specilizare. Combinatul de Prelucrarea Lemnului. Şcoala – 1992). Inginer mecanic. Centrala Industriala Prelucrarea 1914). Liceul Nicolae Bălcescu. Gimnaziul/Liceul Tudor Întreprinderea Nuclearmontaj. Târgu Jiu (1918– Lemnului. director. Premiul Petre S.D. 1920. punerea in Normală Alexandru Odobescu. (O. 1954). Argeş. Membru importante asociaţii profesionale în Argeş. realizarea parametrilor proiectaţi. Academiei Române (1980). psiholog. Argeş. Bucureşti (1972 – 1976). manager. Comisia Economică a Regiunii CHERESTENI. Al Doilea Război publice. inginer. Frantz (Piteşti. (v. 1956 – 1972. articole. Grupul de Reparaţii şi Piteşti (1908). Piteşti (1920–1925. 20 noiembrie 1900 . publicistic. colonel (1946). şcoli din: Galaţi (1913– serviciu. jurist. Gheorghe G. Kerci. (n. Activitate in Argeş. director tehnic (1968 – 1972). Domiciliul tradiţional. Combatant. General Metalurgică. sociologie. Universitatea soţia voievodului Ţării Româneşti.N. Aprecieri publice. Ploieşti (1914–1916). Brătianu. Aurelian al carieră. Argeş (1961 – 1962). Vasile Tudose. Piteşti. Volume.S. Uniunea militar în retragere (1969). Bucureşti (1967). Institutul Naţional (C. Bucureşti (1976 – 1986). (1970). studii. 1943): Frontul de Est (1941 – 1944). Importante recompense militare Industrial. Cercetător ştiinţific. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 13 iunie 1941). reuniuni naţionale şi internaţionale. fără urmaşi. Psihologie al Academiei Române. Bucureşti (1967 – 1969. Director general (1962 – 4 octombrie 1889 – Piteşti. fizică şi chimie (1913). reuniuni naţionale si Bucureşti (1974). Doamnă. Pedagogie. Facultatea de Psihologie. CHERCEA. . asigurarea Fiul lui Ion C. Coşoveni.). 1 operaţiuni Sevastopol. Liceul Ion C. de Prelucrarea Lemnului. Şcoala Superioară de Război. manager. Köln. Argeş. Interviuri.). Liceul Crişului. 1968). Lemnului.

arendaş de păduri. rezistenţă anticomunistă Haiducii Muscelului Înmormântat. Întinse Tribunalul Militar Craiova. CHINIE. Prăvălii. terenuri. Câmpulung(1990-1999). Mihăeşti. ştiinţe economice.1950). Avocat.. Liceul Dinicu Argeş (1926). şef stării meseriilor din Piteşti (1909). Mare proprietar funciar din Argeş.C. Propietari Bucureşti. SC Conmus eponimă în Piteşti. expropriate parţial prin Legea pentru Piteşti. condamnată. Biserica Şubesti. manager. ŞTEFAN Gh. cinci suprafeţe de teren în localitatea Buneşti. Inginer construcţii corespondent. membru marcant. Sergiu V. Doctorat. civile. Şef lot. Argeş(1962- articole. Grupul . Ion (Sfârşitul secolului XIX- Studii. Constantin (? – 1824 ). Director fondator. acţionar. şcoli din Piteşti. inspector. (I. Jilava. reuniuni pe diverse teme. reconstrucţia aşezării. articole.C. (I. membră.D.). negustor. plasa ani închisoare corecţională. primind numele Chesarie. martiri. meşteri italieni. Monografia Construcţii. zis Dezertorul. Contribuţii la evoluţia învăţământului preuniversitar românesc în etapa interbelică.P. Colaborări cu Dinicu Golescu (v. Membru Argeş.M. (V.I. Institutul de român şi Legea meseriilor (1907). (I. crescător de Vladimirescu. Studii. Familie Relaţii comerciale cu companii din Braşov.). publicist. edificarea de clădiri şi militanţi politici. Mare Aprecieri publice. adoptată (1953). (? . Istanbul. prelucrător de cherestea.Ş). Activitate didactică. Camera de Comerţ şi Industrie. antreprenor. militant politic. Contribuţii la redimensionarea postbelică a spaţiului urban CHILIAŞU. de guvernul condus de Petru Groza. române de la 1821. (v. Aprecieri publice. CHIRCA (Secolul XIX).C. Volume importante: Meseriaşul Golescu. Baroul Argeş (1910 – 1963). şantier. Aurel P. Câmpulung. membru activ.C. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Vulpeşti. judecată. .Ş).). (P. proprietar funciar din Argeş. Alexandru N. După înfrâgerea Revoluţiei animale. Originar din Piteşti. Teleorman. (n. arestată (25 secolului XIX-Prima jumătate a secolului decembrie 1949). C. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1941–1944). alte aprecieri publice. Câmpulung. Bucureşti (1902). (Sfârşitul Grupul Haiducii Muscelului. Muscel. Trustul de Construcţii. penitenciarele Piteşti. economist.I. Facultatea de Drept. muscelean. plasa CHICOŞ. CHINIE. comunicări pe diverse teme. (M. Grupul de Călugărit. Mislea. (1881 – 1963). expropriate parţial prin Legea Jurist.). Ministerul Industriei şi Comerţului. Ion P. case. Bucureşti. torturată. Bucureşti(1957). adoptată de guvernul condus de Petru Groza. 23 septembrie 1934).). Stradă 1990). valea Râului Doamnei (noiembrie 1950). Iniţiative privind funciari. Muscel.) şi Tudor amenajări de păşuni alpine. refugiat la Braşov. pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945. SA. lucrători şi acţionari forestieri. Proprietar urban. CHIONCEL. Văcăreşti. Inspector şcolar în Argeş. Berlin (1906). tradiţională din Nucşoara. Prima jumătate a secolului XX). XX). (1903 – 1953).P. Mai cunoscuţi: Petre fâtâni în stil occidental (1787). proprietar silvic. Câmpulung (1952).M. Elena / Lina I. decedată Reformă Agrară din 23 martie 1945. ucis în confruntarea cu trupele Securităţii.

N. Grupul Toma Arnăuţoiu (v. (1945). Combinatul de Prelucrarea Lemnului. Activitate productivă: Uzina ianuarie 1947)..B. alte aprecieri publice. Argeş (1970 – 20 octombrie 1895 . Activitate corecţională.). Vatra Dornei. conficarea totală a averii. Şcoala Superioară de Război.D. Colibaşi. Gestionarea campaniei electorale din fabrici construite de România în Sri Lanka Argeş. Institutul Politehnic. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Haiducii Muscelului . Liceul Teoretic. Piteşti. 1961). Institutul Politehnic. Făgăraş. aplicarea acordurilor economice cu manager. Automobile Dacia. Marina C. XX). Prefect de Argeş (11 aprilie 1945 – Bucureşti (1958). Inginer (1934). Ioan M.Inginer. (I. Importante (ianuarie – septembrie 1990). 20 de ani muncă silnică. şapte ani secolului XIX – Prima jumătate a secolului degradare civică şi confiscarea averii. manager. membru. lemnului. CHIRCULESCU. Aprecieri publice. Decretul graţierii (1964). comisia pentru reforma agrară inginer şef (1990 – 1995). Institutul de Cercetare general. opt ani închisoare 1921). (I. (n. recompense militare române şi străine. Suceava (1964). Director tehnic. condamnat.I. înalt funcţionar de stat. ziarul Gheorghe A. Costantin (Secolul XX). Director tehnic.). disident. Bucur (Sfârşitul condamnată. Jurist. (1970 – 1973) şi Nigeria (1975 – 1980). Consiliul Mondial (locotenent. (Piteşti. Grupul Toma liberal România Mare. (G. (I. Atelier Naţional Democrat (1944) şi Blocului Proiectare (1973 – 1975. Piteşti. Argeş (1991 – . 1982). arestat (25 decembrie de brigadă (1946). Corneliu N. director. înalt funcţionar de stat. 1917). Iaşi (1969). SC Forest – Product SA. secţie (1982 – 1990).). Centrul de Proiectare CHIRCHIU. SC Alprom SA. 15 ani muncă silnică. Ofiţer de carieră.?). Mioveni.I. Muscel.T. energetică şi automatizarea prelucrării Argeş. CHIRIAC. Prim-redactor. CHIRCA. Câmpulung (1920 – Arnăuţoiu. Argeş. acţionar. Membru. mecanic. 19 noiembrie 1946. 2002).C.I. (n. 1941). inginer şef (1961 – 1970). eliberat. publicist. Suceava 15 septembrie 1946 – Piteşti. 1980 – 1982). alte aprecieri publice. politică în Capitală.).. condamnat. Călin Visarion C. Partidul Naţional de Utilaj Chimic.). privatizării în domeniile enunţate. promovarea Piteşti din 1970.P. Consemnări memoriale. Avocat. publicaţii antifasciste tipărite la Piteşti în etapa Câmpulung (1953). şef serviciu (1958 – Ţaranesc. Bucureşti (1916). Activitate pentru modernizarea Rădăuţi.). 13 septembrie 1935). capital româno – german (1995 – CHIRILĂ. Baroul Muscel. Gruparea Anton Alexandrescu. membră. filialele Argeş: Amicii URSS Corbi. Manager. Preşedinte.B. Membru fondator. Membru.P. militant politic. Aprecieri publice. Liceul Dinicu Golescu. 12 septembrie 1997). Blocul Avocaţilor Democraţi (1936). Combatant: Primul Război Colibaşi (1982 – 1989). Activităţi favorabile constituirii Frontului Piteşti. general Automobile Dacia. Stabilit la state africane şi asiatice. 1949). interbelică. Ştiinţifică şi Tehnologică pentru Autoturisme. Al Doilea Război Judeţean Argeş al Frontului Salvării Naţionale Mondial (colonel. Inginer mecanic. Stăneşti. şef Partidelor Democrate din România (1946). şef. (I.

octombrie 1976). Liceul Industrial Construcţii de Seminarul Central. Piteşti (1973 – 1975). director. Controlul calităţii muzică psaltică. Bucureşti (1906). Colegiul Bucureşti (1913).T. sergent.H. Argeş (1955 – 1962). implementate pe autoturismele Dacia Piteşti. membru. CHIRIŢĂ. 8 martie 1945). inspector de specialitate zona Detaşamentul Păuliş. Remarcată în luptele Teritorial de Calcul. Administraţia 19 Infanterie. 2 Universitatea Transilvania. Activitate (E. Argeş (1962 – Argeş. de Inginerie (1990 – 1992). Colaborări externe. Broşteni. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad. Valoroase (1991 – 1994). participări la diverse foruri ştiinţifice voci. Uniunea Cooperativelor Voluntar. Kiriac.R. 2005). Liceul Ştefăneşti.C. Membru. Piteşti. Bătălia Budapestei (1 Financiară Argeş (1984 – 1990). în ambele muzici.). (Suseni. Facultatea Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune. 1966). Universitatea din Facultatea de Teologie. Centrul de Vest (1944-1945). primul proiect de caroserie CN 2/ Dacia Nova. (R. Cadru didactic. Doctorat. armonizat pe două. Economist. trei. Lucrări fundamentale: (2003). Medie Nr. Argeş. inginer. 6 naţionale si internaţionale. 1. Înmormântată. Bucureşti (1955). Clasa Dumitru Georgescu Universitar Tehnic. familiile de motoare MAS dezvoltarea învăţământului superior tehnic din si MAC. vicepreşedinte. manager. Piteşti (1975 ~). Arad. Institutul de interviuri. asociaţii noiembrie 1932). Frontul Meşteşugăreşti. Divizia (1975 – 1984). 15 februarie 1942). director ianuarie 1945). Secretar ştiinţific. Costeşti. Argeş (1990 – 1991). Psalt. Contribuţii la speciale: inventator. profesor. Adaptarea finanţelor CHIRIŢĂ. Aprecieri publice. Piteşti (1964). aprecieri antume şi postume. Rănită.). asociaţii Automobile Dacia (1992 –1997). Sanitar. judeţului Argeş la normele economiei de piaţă. Piteşti (1971 – 1975). Evaluator în domeniu. specializată: Întreprinderea Regională Forestieră. (I. Spitalul Militar.B. Elena Şt. Studii Economice. Programe Dezvoltare Motor. Gheorghe (n. Profesor Diverse aprecieri publice. Studii. profesor (1913- Volume importante: Autocad 12. (n.). 14 noiembrie 1886 – Curtea de Argeş. Cimitirul Eroilor Radna.1973). Piteşti (1992 – 1996). Sanitar de batalion. (M. studii. director.). Studii şi articole publicate în reviste de Prohodul Domnului şi Mântuitorului nostru specialitate. interne şi internaţionale. patru industrie. Cântăreţ bisericesc . Toleranţe şi Preoţi şi Învăţători (1918-1919). Reuniuni CHIRIŢĂ. Şcoala Pregătitoare pentru Construcţia de Maşini (1997). Braşov (1971). director. Argeş. Săpata. Direcţia de Control şi Revizie. Bucureşti (1910). dirijor. preot. general. Piteşti. ajustaje (1999. Maşini. Maşini. Argeş (1966 . Facultatea Tehnologia Construcţiilor de CHIRIŢĂ. Ioan Şt. Compoziţii. Director. orientală . universitar. 1917 – Arad.S. Argeş (1951). Importante recunoaşteri publice. Bogaţi. articole. Decedată. Contribuţii profesionale în domeniu. analize economice şi financiare. Al Doilea Război Mondial. Mihai I. mecanică. Aplicaţii în 1938). Liberta şi Dacia Nova. Braşov (1983). articole. pentru eliberarea Transilvaniei de Nord şi a Inspectoratul Teritorial Financiar de Stat Argeş Ungariei. Şcoala profesionale în domeniu. contracte de cercetare pentru Iisus Hristos. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1992). ( Curtea de Argeş.

Activitate didactică. Om de afaceri. (2003-2005). Breaza (1974). Română. ştiinţe militare.Giurgiu- specializare. manager. Stabilit la de Artilerie (1995-1997). Evaluări. Colibaşi. Liceul distincte la evoluţia economiei de piaţă în Militar Dimitrie Cantemir. profesor. artileriei române (1988). Stagiu de CHIROVICI. 5. Manualul de asigurare a Autoturisme Dacia. Diverse publice.Est. Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie. Piteşti (1990).B. Membru CHIRIŢĂ. 1961 – coaliţie. 1964).). Arte Frumoase. Doctrină din Statul Major General (2009 ~). Locţiitor şef direcţie. parlamentar. Bucureşti (2001). Misiune specială: locţiitor pentru Electorală Colibaşi (1957 – 1961. Iniţiative şi stahanovist. Sergiu (n. Şcoala Militară de Câmpulung din 1931. Aprecieri publice. General de brigadă. Propuneri legislative privind (iunie-decembrie 2008). militare române şi străine. Circumscripţia România. Construcţii civile şi industriale. Uzina de element de bază în cadrul sistemului de Piese Auto Vasile Tudose/Întreprinderea de lovire (1999).N. reprezentând Frontul Democraţiei Comandamentul Multinaţional Iraqy-Freedom Populare. proiecte durabile în domeniile transformării şi Poligonul Colibaşi. Deputat al Regiunii Argeş reorganizării învăţământului militar. dispozitive. (M. .P. Animator al vieţii culturale urbane.). Asociaţia Oamenilor de Afaceri. Ion Vodă. (I. (L.M. Contribuţii 13 iunie1955). Ştefăneşti. alte aprecieri (2008 – 2009). (Nucşoara. generală (1993). Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pictură şi grafică. Piteşti (1996).I. inovator. verificatoare. Transpune în notaţie psaltică pentru cor bărbătesc la patru voci a CHIRIŢĂ. Statul Major General Expoziţii antume şi postume. Argeş: şef linie calităţii educaţiei în Şcoala de Aplicaţie de fabricaţie scule. Liceul (parţial). Eugen (? . Academia de Înalte Studii Militare. Argeş. Canada (2006). Comandant: Câmpulung. (S. Argeş. Aprecieri publice. aprecieri publice. (G. Patron fondator MG Selfplast. În afaceri din 1993. Bucureşti (1984). Clasa Jean 2003). din in Marea Adunare Naţională. Sistemul de foc al artileriei. Valoroase distincţii dezvoltarea Platformei Industriale Piteşti .). alte aprecieri Intense preocupări cetăteneşti. Contribuţii la promovarea muzicii Industrial Nr. încercări auto.). Şcoala Naţională de Maiştri Militari şi Subofiţeri Basarab I (2001. şef secţie. Argeş. Alexandru (Secolul XX).). Facultatea de psaltice bizantine în Biserica Ortodoxă Inginerie. Câmpulung (1918- Tancuri şi Auto Mihai Viteazul (2005-2008). judeţul Argeş după 1994. Direcţia Strategii. Manualul de tactică Lucrător industrial. Comandamentul Forţelor Terestre Alexandru Steriade. Sibiu (1977). Piteşti (1994). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (bisericească) şi occidentală (1936. pentru Unităţi de Luptă (2006). şef.N. cântărilor Liturghiei lui Gavriil Musicescu 22 septembrie 1971). Direcţia Instrucţie şi publice. Artist plastic.M. Şcoala de Aplicaţie pentru Liceul Dinicu Golescu. în colaborare). Bucureşti. Volume importante: Regulile tragerilor CHIRU. Activitate productivă. Mihai V. Doctorat. proprietar urban. 1967). 1965). Planuri.

Chiţescu. Doctorat. Minieră. Director. Cernăuţi (1930 – 1940). (A doua jumătate a poezia! (2007). Bucureşti (1978). Volum de Limbi Străine. Carte de bucate cu reţete fermecate (1997). Piteşti (1904). Colaborări. Câmpulung (1966-1968). (A doua jumătate a alb/negru.M. Filatelist.I.C. Universitatea din Göttingen. Liceul Bucureşti (1913 – 1930). Banca de Teoretic Nr. din Organ al Partidului Naţional Ţărănist din 1961. reviste literare din secolului XIX – Începutul secolului XX) ţară. Stabilit în Argeş din 1987. Cartofilie: ilustrate CHIRU. reuniuni ştiinţifice în domeniul Golescu. . manager. Bucureşti (2001). Hunedoara (1966). Câmpulung principal. S. Piteşti (15 septembrie 1944 – (1961). Câmpulung judeţul Argeş. Liceul Dinicu Golescu. de teren în localitatea Buzoeşti.). (V. şi creaţiei poetice din Argeş-Muscel. Bucureşti.I. Director. Academia de Înalte Studii Economice. Câmpulung. Activitate didactică. Intreprinderea (I. expropriate parţial prin Legea CHIŢESCU. Diverse proprietar funciar din Argeş. versuri: Afară din contur. CHIRTOACĂ. Volume statisticii. Doctorat. Iubiţi CHIŢESCU. Scrieri cu conţinut istoric: decembrie 1954). Bucureşti (1908). (n.P. Tipograf. Editor. sepia. domeniu. Leonardo da Vinci (2002). iulie 1921. Petroşani. Institutul de Mine. Membră. profesor gradul I.A. Istoria comunităţii locale (2003). cercetător Câmpulungul de altădată (1996). Mare Câmpulung şi localităţi apropiate. aplicată de guvernul condus de Liceul Ion C. scriitor. Câmpulung (1985 ~). Piteşti. Câmpulung Facultatea de Horticultură. Liceul Mihai Viteazul. D. Facultatea de Drept. Serbia. expoziţii şi premii internaţionale: Stagiu de perfecţionare. Ana. Tipografia S. Inginer horticol. Ploieşti (1973). tehnologie. Activitate important: Ştiinţa financiară aprofundată. cu imagini din secolului XIX-Începutul secolului XX). (T. Grupul Şcolar Minier Câmpulung CHIŢU. comentarii. Muscel. Stabilit la Câmpulung.Ş). importante.). color. Turcia. mine şi geologie. Patron fomdator. CHIŢA. Alexandru Averescu. 1886 – pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 ?). M. publicist. Profesor gradul I. România. ianuarie 1945).I. economist. (I. CHIŢESCU. Emil A. Diverse colaborări comunitare.. Întinse suprafeţe aprecieri publice. Târgu Jiu.). 16 decembrie 1941). Analize. articole. Facultatea Credit.B. Gheorghe Fl.S. Brătianu. Argeş. Uniunea Scriitorilor din Ziarist.). Mic dicţionar. şi Judeţul Muscel (2000). limba şi literatura română. (I. publicist. editor.M.B. 24 (1968 – 2004). filosofie. Germania (1913).). Activitate didactică. Israel (1994). Aprecieri publice. ziarul Ţărănismul Argeşului. subintitulat colecţionar. (n. Gorj. Aprecieri publice. (M. 2. Maria (n. Inginer. plasa Teleorman. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Italia. Bucureşti (1978). Ion (Piteşti. Argeş. ziarul Dorinţa Argeşului. Câmpulung (1974). didactică permanentă: Liceul/Colegiul Dinicu Studii. 20 martie 1956). Jurist. Contribuţii la evoluţia învăţământului informaţii cotidiene. (Secolul XX). ştiinţe agricole. Inginer. Argeş. Premii şi diplome speciale în Piteşti (1886-1888). Argeş. profesor universitar.

Economist. Argeş (1987 ~). Curtea de Argeş. comentarii. Studii. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1964-1969). Văleni. Preot. Berevoeşti.C. de Cercetare pentru Pomicultură. 1982 – reuniuni ştiinţifice în domeniu. Ziarist. Sucursala 12 noiembrie 1933). Recunoaşteri publice. economie. Pomicultură. Frontul de Vest (1944 (1973-1982). preşedinte. Bucureşti (1959 – 1964. (C. Al Desh. târzii prin simulare fenoclimatică la măr Valea Sasului. Islamabad.B. importante (autor. grija pentru morţi şi sărbătorile (2001). Londra. acreditat şi la Bangkok. Argeş (1990 ~). Bucureşti (1942). SC CHIVU. Argeş. Curtea de Argeş (1974). şef. Controlul bancar.I. XX). Aprecieri 1986). Pakistan . Preot.). Colaborări didactice: ambasador. Volume importante: Buchet de (1998). Director economic. apariţiei pagubelor provocate de îngheţuri Activitate didactică. coautor): Estimarea Consistoriului Protopopesc şi Eparhial. (2007). (I. Aprecieri publice. Activitate specifică: referent relaţii. Şuici I (1958- Oficiul de calcul. Bangla Teologie. publice. Facultatea de Ambasador al României: Dacca/Dhaka. Iosif (n. Ambasada României la publice. Grup Şantiere Argeş (1982 – 1990). 1969 – 1971. Stabilirea regularităţilor de acţiune şi Rudeanul (2007). ministru CHIŢU. note de interes specializată: Trustul de Construcţii general. creştină. Thailanda Doilea Război Mondial. Gheorghe (Secolul Cotmeana. Însemnări despre Bisericile Şuici I şi solurile bazinului hidrografic Argeş-Vedea Enculeşti. Mărăcineni. Membru.A. (T. Institutul de Relaţii Universitatea din Piteşti.). biserici argeşene. reuniuni. consilier. Muscel.Combatant. Bascovele CHIŢULESCU. Aprecieri Drujeşti. informaţii. publicaţie naţionalist- Contabilitate. Evapotranspiraţia de referinţă. din Ciofrângeni şi restaurarea Bisericii organizaţii profesionale în domeniu. financiar – bugetară şi auditul instituţiilor ataşat.). manager. Argeş. articole. Deţinut politic (1949 – 1950). Bucureşti (1982). Institutul 1960). Bucureşti (1979).B. manager. Curtea de Argeş. Hidrotehnice. Contribuţii la edificarea localului şcolii cooperări interne şi internaţionale. Hidroconstrucţia SA Bucureşti. mănăstirile: Văleni (1948). (S. Bucureşti. Secretar. Director – proprietar. 29 martie 1923). secretar ştiinţific. Vasile (n. Seminarul Republica Populară Chineză (1971-1973). Volume protopop. Muscel (1927 – 1929). director. Reguli şi învăţături privind interacţiune a unor factori ecologici la măr postul. Volume importante: Internaţionale. publice. Secretar. Doctorat. cercetări. secretar. Activitate Analize. Ministerul de Externe.). Câmpulung. Ciofrângeni. Neamul Rudenilor şi Tudose (1999). CHIŢU.P. Federaţia Rusă Buget şi contabilitate bugetară. Bucureşti (1947). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Cercetător: Staţiunea de Cercetare pentru – 1945). Ambasada României la Beijing. 23 august 1955). publicist. Moscova. Piteşti – Protoieria Curtea de Argeş (1969-1974). Gestiunea (1959). Teologic. Traian (n. publicist. Diplomat de carieră. Numeroase studii. Memorii şi cuvântări consumul şi necesarul apei de irigaţie…în (2006).D. publicist. Facultatea de Finanţe – ziarul Idealul nostru. Mehedinţi (1979-1987). Curtea de Argeş (1982).

CIBUCHI. Ordine şi medalii. internaţionale. 1916 – 1918). expropriate parţial prin Legea Asigurărilor de Stat. înalt funcţionar public. Argeş. deputat. Banca armatei (1917). Inspector general. Profesor. Mică industrie casnică. 1910 – 1912). (1914). Academia (Pădureţi. internaţionale.). (I. Armata 2 Română. Bucureşti (1984 – 2006).Ş). Şcoala Superioară de Război. de teren în localitatea Teiu Vale. Petre (Secolul XIX). 1873). carieră. (1918). fronturile Locuitori: 2. Eliza (Sfârşitul secolului CICROPIDE. comandant. Volume de autor.M. Argeş. Legea armatei (1923). 2. Secţia NATO. Marele Cartier General (1916 – 1917). Stagiu de specializare. comandant. pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945. general de corp de armată populară Maica Domnului. formată din satele: Cicăneşti. Urecheşti.). General de brigadă (2003). Întinse suprafeţe Primar al oraşului Piteşti (1865 – 1866. de specialitate.M. Academia Militară. (G. subşef. Activitate didactică permanentă. Şef. articole. publicate în reviste Bucureşti (1887). comandant. Marele Stat Major al Armatei Române (1912 – 1916). comentarii pe teme adoptată de guvernul Petru Groza. Turism rural. literatură comparată. Membru. bibliotecă publică (1961). decembrie 1950). Suprafaţa: 29 km2.). Lunca Corbului. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1990~2000). Bucureşti (1986 – 1990). diversificarea Tămăşiana. subşef. CHRISTESCU. de divizie (1917). Ofiţer de carieră.C. Operaţii.).182 (2008). cămin cultural Română. Studii. Bucureşti (1975). Piteşti. articole. 3 profesionale în domeniu. (I. Comună a judeţului (1913. eponimă în Piteşti. Zonă forestieră. proprietar funciar din Argeş. Armata 1 Cea mai veche şcoală (1838). Preocupări lingvistice. regimente de artilerie (1894 – 1898). Biserici: Urecheşti (1832).N. colaborări. Reuniuni ştiinţifice naţionale şi Paris. plasa presedinte. conexiuni – 1912. Ofiţer de Universitatea din Bucureşti. documentară: Bărăşti (1480). studii militare. Corbeni. Cicăneşti (1867). Râmnicu Vâlcea. Spiridon Cristocea. Mare Proprietar urban. General de brigadă Argeş. anual. Cicăneşti (1565). Membru. (G. comunicări.I. şef. Primul Război Mondial: Mioarele. Combatant. Aprecieri publice. ziarist. Armata 4 Română (1916).227 (1970). Franţa (1894). 1942). strateg. general. Şef de Stat Major. Marius Păduraru. Firme înregistrate: 15 şcolilor de ofiţeri (1920 – 1923). Statele Unite ale Americii.N. Numeroase (2009). În . Mărăşeşti (1917). interviuri. Planuri strategice CICĂNEŞTI ( ~ ). Eugen F. stradă conexiuni rutiere spre Curtea de Argeş. Bărăşti. Administraţia Dâmbovnic. alte aprecieri publice. zootehnică. Funcţii de comandă. 1866 – Bucureşti. alte aprecieri publice. General Monumente ale eroilor: Cicăneşti (1920. (n. Atestare din Transilvania şi Dobrogea (1916).Prima jumătate a secolului XX). asociaţii CICAN. Volum monografic (2009): (V. Inspector general al (1948).I. 2 decembrie Militară. Şcoala de Ofiţeri. Cicăneşti (1907). importante foruri militare şi ale Şcoala Superioară de Război. 8/9 mai 1923). Iniţiator: reorganizarea armatei României Mari Manifestarea folclorică tradiţională: (1920). Marele Stat Major (1918 ~ 1923). pomicolă. Studii. XIX. Bucureşti (1898 învăţământului superior din Europa. Constantin C. iunie. Consiliul Comunal. general.

). Piteşti (2006).458 de membri. (O. Argeş (1975 – 1997. (S. Liceul Industrial Nr. Abrud. Judeţean Argeş (1971). 5. Filialei Piteşti a Uniunii Artiştilor Plastici (1975). Studii. manager cultural. Director. alte aprecieri publice. Şcolii Primare Bucureşti (2007). Bucureşti (1964). locul nouă între cele 38 de localităti Cloşca şi Crişan. organizate în marile centre culturale Craiova (1949). Artist plastic. familie. Ziarist. Câmpulung specializare desen. Facultatea de Mecanică. (n. persoane. Aprecieri publice. Liceul de Muzică şi Arte Plastice. reuniuni 1931 – Piteşti. 1. întreprinderile: Dacia.N. CIOACĂ. adoptate după Unirea Principatelor Române.801 capi de aprilie 1952). şef. subintitulat Organ al Prefectura Argeş (1997 – 2001). (1996-2005). Activitate productivă. Schitu Activitate profesională: Cooperativa Goleşti (2006-2007). Expoziţii: Braşov. Plastic. Contribuţii importante în domeniul Drăghici. Piteşti. Clasa Marin Predescu. Lucian E. Argeş (1866). Facultatea de Ziaristică. Lider.259 de Stabilit la Piteşti din 1975. Cluj. 1962). Humanitas.N. Direcţia Muncii şi de Băieţi Nr. Franţa. Vâlcea. Universitatea Curtea-de-Argeş. Sociolog. artist plastic. Inginer. Lucrări în muzee şi Bucureşti (1960). personale sau de grup. (n. articole publicate în reviste şi ziare autohtone. Gheorghe (Maglavit. Florian Liviu I. Piteşti (1971). Mircea G. 7. Dolj. Cenaclul de Muncitoarea. Bucureşti. Corespondent – radio. Liceul Horea. Piteşti. urbane ale României). Liceul din tematice. Târgu. (S. Piteşti CIOATĂ.M. 4 . Europa. (n. Aprecieri comunitare. Colibaşi. publicist. Aprecieri publice. 1987). Câmpulung. profesor. Fondul (2007 ~). Bucureşti. Negulici. Argeş (1983-1985). Argeş (2001 ~ ). Preocupări didactice. Partidul Naţional Liberal (1998 – 2002). pictură. Galeriei de Artă Naivă. Galeria de Arte Plastice Ion D. Argeş. Câmpulung. Casa de Cultură Tudor înfiinţarea: Galeriei de Artă a Muzeului Muşatescu. Colaborator.). înfiinţarea Gărzii Civice. (1983). din România (1970). Turnu Măgurele (3 iulie perfecţionare. 27 septembrie îmbunătăţirii administraţiei publice din Argeş. Argeş (2008 ~). Protecţiei Sociale. Redactor – şef. Aro. şef serviciu). 1865). Premii naţionale şi internaţionale. Muzeul Judeţean Argeş.S. publicaţii locale şi regionale. CIOARĂ. Doctorat. recensămâtul locuitorilor (1. Olt. Alba (1971). înalt funcţionar public. şef catedră. Institutul Pedagogic. Turda. româneşti (1969 ~). 27 iunie 1940). Secretar general. colecţii particulare din: Africa. Piteşti. Aplicarea reformelor Resurse Umane. Argeş. Facultatea de Teologie. pictură. Piteşti (1959). Asia.). Uniunea Artiştilor Plastici (I. Topoloveni. America judeţele Argeş. Serviciul opoziţiunii conservatoare. Specialist. Numeroase expoziţii CIOANĂ. Piteşti ( 1883). America de Sud. sociologie. Braşov (1997). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1865. simpozioane. Piteşti (1979). Argeş. Abrud. Centrală. Membru. America de Nord.). Gimnaziului de Băieţi.B). membru. aderarea localităţii la Universitatea Bucureşti (1975). Stagiu de Camera de Comerciu.M. (T. Aprecieri publice. Organizaţia Piteşti. sociolog. Contribuţii distincte la Mureş. Mihăeşti. Casa Judeţeană de Pensii. Câmpulung Artă Piteşti. Şcoala Medie Nr. Alba. 3.2. Mioveni. Argeş.I. total. ziarul Argeşul.

manager. 13 Mircea cel Batrân. ştiinţifice naţionale. Recunoaşteri postume naţionale: pregătirea Forum-ului Naţional al Pionierilor. Argeş (1977). C. Activitate adjunct (2005 ∼ ). Liceul reşedinţă. Participări la importante reuniuni CIOCĂNESCU. Studii. Intelectuale. Muscel. Măgurele. reorganizarea taberelor Nucşoara şi Păuleasa. Şef secţie. evoluţiei interbelice a oraşului Piteşti. Albota. la Piteşti din 1974. Bucureşti. Institutul de Tehnologie Fete.Universitatea Alexandru Ioan Cuza.I. Cimitirul Parohiei Moşteni-Greci. Director tehnic Învăţământ Superior. Societatea pentru Argeş (1939-1940). valoroase consemnări documentare. Dimitrie (Secolul XX). Argeş. (P. Activitate didactică.). împuşcat mortal. Specializări: Austria. Ion V.). Argeş. Şcoala Nr. Institutul Politehnic. Filiala Piteşti Renaşterii Naţionale. Nucleare. de Operetă al Copiilor. Secretar. Boţeşti. R. Inspector şcolar. Mioveni. CIOBANU. Câmpulung. Institutul de Nucleară. Câmpulung (1955 – 1959). Certificat de erou. Bucureşti (1967 română. Sergent major. CIOBĂCEL. Piteşti (C. manager. Argeş (1962 – 1970). Pionierilor şi Şoimilor Patriei (1970 – 1978). secţiile regionale de CIOC.C. Deputat de (1959 – 1962). cercetător ştiinţific gradul I. publicate în reviste de specialitate. amenajarea cartodromului Piteşti. Bucureşti (1967). Argeş 24 interviuri. Institutul 30 aprilie 2009). Bucureşti. Olt (1952 – 1954). Greci. Argeş (1952). Sucursala de Cercetări didactică: Şcoala Bălăneşti. Înhumat. sublocotenent post-mortem. funcţionării Reactorului TRIGA şi a altor . Categoria Ocupaţiuni (1962 – 1968). interviuri. Aprecieri Piteşti.Director regelui Carol II (v. Şcoala Normală de – 1971). metodice.). Liceul de Muzică şi Arte Plastice.R. Inginer. delimitată prin legislaţia Zinca Golescu. Şcoala Nr. Erou-martir al Revoluţiei Preşedinte. Statele Unite ale Americii. Maria N.G. reuniuni ştiinţifice în domeniul mai 1925). Argeş. stimularea culturii urbane şi rurale. (1997 – 1998). Inginer energetician. Profesor gradul I. 3. Activitate favorabilă fondator.Argeş (1975 – 1987). Bucureşti. parlamentar. Liceul Industrial. Intense preocupări 13 august 1941). publicist. 19 septembrie 1934 – Piteşti. comunicari. Învăţământ şi Cultură Iaşi (1954 – 1959). reprezentând Frontul Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. Studii. zona Cultură Argeş (1979 – 1990). Argeş. Coordonarea Casa Pionierilor şi Liceul de Fete Nr. educaţiei permanente. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI CIOBANU. Piteşti (1969). alte aprecieri publice. Iniţiative: Spitalului Militar.). Profesor gradul I. comunitare. publicist. istorie. Câmpulung. limba de Fizică Atomică. Conducător vicepreşedinte. Liceul Dinicu Golescu. Sectorul Boţeşti. 2.D. transport special. manager. Franţa. Piteşti. Consiliul Judeţean Argeş al române din decembrie 1989. director Universitatea din Bucureşti (1984). Argeş (1959). Stabilit Diverse recunoaşteri publice. (n. articole. Braşov. Învăţământ de Stat. Iaşi (1954). Emanoil (Moşteni. Comitetul Judeţean pentru auto. 23 decembrie 1989). Colibaşi. 11 noiembrie 1950 – Bucureşti. (1945). Aprecieri publice. înfiinţarea Ansamblului martir. Circumscripţia Ţinutului Bucegi. articole. (Câmpulung.). Unitatea Militară 02210. Piteşti (1971 – 1997). (V. Piteşti (1968 – 1975). Marin Gh. Argeş. Argeş Proprietar urban. (R. (n. director (1998 – 2005).

Cea mai veche Argeş (1998 – 2005. Comună a noiembrie 1867 – Bucureşti. Universitatea din Piteşti (2003 – 2006). CIOFRÂNGENI ( ~ ). (GC). Ciofrângeni. Schitu. Lacurile (1873). B. Facultatea de Teologie. Invenţii (1905).179 (2008). ştiinţe juridice. Monografie (2008): (E.). Platon (Prohozeşti. publicist. Piteşti (1981). Argeş. Gerasela Sandu. Locuitori: 2. Facultatea de Drept. Burluşi. Cooperativă agricolă de Apel. formată din satele: CIORĂSCU. . Judecător: Matei (1857). alte România. Ciomăgeşti (1910). foruri juridice din Ştefan (2001). Atestare documentară: Curtea de Argeş (1900-1918). Argeşului (1903-1908).C. CIOSU. Bucureşti (1992). Titel Ionescu. Diverse recunoaşteri publice. Comună judeţului Argeş.311 Liceul Zinca Golescu. Industrie casnică locală. Sibiu (2005). reuniuni ştiinţifice de Vâlcea. prestigioase populare: 10 Mai. căi rutiere spre internaţionale. Fedeleşoiu. Plugarul. Ciomăgeştii de Jos (1935). (G. Partea generală (2001). publicist. bibliotecă publică (1959). Zonă forestieră. Monumente ale eroilor: Burluşi Judecătoria Piteşti (1993 – 1998). Bratia.). Secţie Civilă şcoală (1838). pomicolă. preşedinte. (1861).3 km2. Ciomăgeşti. Stolnici. Ciomăgeştii de Sus (1841).H. (n. Centrala Nucleară (1948). Drăgăşani. Volume importante: pomicolă. 1900 – 1918. consemnare comemorativă 1907. membru. Râmnicu (2004). Piteşti. roman. zootehnică. Matei. Succesiunile (2002). Giuclani. Arhiereu. Monumente ale eroilor: Bratia (1920). Atestare documentară: Universitatea Lucian Blaga. Valea Ungureni preşedinte Societatea Clerului Argeşean Frăţia. Schitu . 2. articole. Elena Ionescu. (1970). Biserici: Bratia (1900). Zonă brevetate. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI instalaţii speciale. Magistrat.582 (2008). zootehnică. preşedinte 2002-2005). alte aprecieri publice. Burluşi (1897). 1. Păuneşti. preşedinte. Curtea de publică (1968). Duculeşti (1872). Catedrala Episcopală. Scrieri monografice: Nicu specialitate. Piatra. Doctorat. Suprafaţa: 37. Protopop al Fedeleşoiu (1583). Slatina. Funcţionar public (1987 – 1993). Activitate didactică. 1934). Locuitori: 3. Studii. Drept (2009). Dreptul familiei căi rutiere spre: Curtea de Argeş.031 (1970). Seminarul Dogari. Preot. Bănci Cernavodă. Tribunalul (1942). Teologic. Suprafaţa: 43. Bratia (1957). Ciofrângeni (1920). Piteşti (2005 ~). Turism rural. Cungrea. 18 CIOMĂGEŞTI ( ~ ). Membru. Ciofrângeni (1528). cămin cultural Energie Atomică. Mică adecvată. Lacurile. eclesiastică în Argeş. Alimăneşti (1515). Lăunele asociaţii profesionale în domeniu. bibliotecă 1999-2002. 29 noiembrie judeţului Argeş. Floriniţa C. Firme înregistrate: 32 Drept roman. Sibiu (1987). (I. cămin cultural (1948). 3 iulie 1962). Constanţa.). reuniuni ştiinţifice naţionale şi industrie casnică. Colaborări: Agenţia Internaţională pentru Cea mai veche şcoală (1838). Vasila Iana (2003). Bacău. Activitate didactică: producţie (1962-1990). Activitate Beculeşti. Consistoriul Superior Bisericesc (1909).7 km2. Viena. valoroase consemnări istorice. formată din satele: Răduţeşti. numeroase lucrări cu tematică forestieră. Iaşi (1885). Bucureşti (1900). Piteşti. Universitatea din Piteşti. Cungrea (1938). Biserici: Ciofrângeni (1816). Bratia (1930). Turism rural.

P. Institutul folcloric. Interpret. dirijor. referent. Piteşti din 1969.1968-1999). Priboieni. coruri şi grupuri corale. Ungaria. publicist. (L. compozitor. 2004). Activitate didactică: Argeş. Grecia. Dirijor. (Albeşti de Argeş. 7 noiembrie 1942). turnee externe: Bulgaria. publicaţia Adevărul Bisericesc. Facultatea de Filologie. Titular. Volum Argeş. fondator. Porumbescu. Suseni. Curtea de Argeş. Profesor gradul I. (S. Asociaţia Intensă activitate artistică. Cehia. Argeş (1969 – 1984). Timişoara. Dirijor: coruri de copii. Bradu.Măgura. Influenţarea formaţiilor de fluieraşi: Bradu. Clerului Argeşean Frăţia. Articole Culturii Tradiţionale.). asociaţii în domeniul Liceul Vlaicu-Vodă. alte aprecieri publice. Râmnicu Liceul Ion Mihalache. Poiana Lacului. editor. şi Curtea de Argeş. 11 mai 1941 – Curtea de Brăduleţ. Florica I. Piteşti. economic. Turnee externe. Bucureşti (1918-1934).). Argeş (1984 – solişti vocali. Argeş (1977 – 2000). Galeş. salvamontist. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Piteşti. Turnee şi schimburi de 1998).S.P. Conservatorul Ciprian Porumbescu. Corul Seminarului din 1924). Vâlcea (1965 – 1969). 1980). Polonia. naţionale. Bucureşti. etnografice. volume). Aprecieri publice. Bucureşti. Argeş. Profesor gradul I. Bucureşti. limba română. Membră. Activitate didactică: Copăceni şi Stroeşti. Bucureşti (1965). alte aprecieri publice. analist şcoli din Câmpulung. instrumente populare de suflat: Ansamblul Codin. Curtea de locotenent de episcop al Dunării de Jos (1922. (n. alte aprecieri publice. Vâlcea. Intensă activitate Salvamontist.. Societatea concertistică. Centrul formaţii corale de copii şi adulţi. Topoloveni (1999. . asociaţii muzicale muzică. Monografia Mănăstirii Paltinu (două Muscel. Republica Moldova.P. Vâlcea.). Bucureşti. Câmpulung Ungrovlahiei. Academia de Studii Economice. 17 noiembrie 1941). Profesor universitar. Pedagogic. Gheorghe/Gelu I. Creaţii proprii: cântece pentru copii.). Craiova. şcolile: Sârbii . Creaţie originală: Doamna lui Manole. Stabilit la Topoloveni. interviuri. Curtea de Seminarul Teologic Neagoe Basarab. Mitropolia de Argeş. Stroeşti. Câmpulung. premii locale Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea şi naţionale (Locul I. Studii liceale. Piteşti (1912-1916). Studenţesc Doina. 5 februarie 2002). Casa de Cultură George Topârceanu. director fondator. locotenent de mitropolit primat (1919). Studii muzică. Cultură. CIUCULESCU. (M. Olt (1959). Argeş (1959-1961. Facultatea de Muzică. Comitetul Judeţean de experienţă în Republica Moldova. Folcloriştilor Argeşeni Constantin Rădulescu. publicist. Piteşti (1900-1912). Arhiereu vicar. Conservatorul Ciprian CIULBEA.Redactor responsabil. Şcoala Medie. Munţilor şi Chemarea Munţilor. Şcoala Pedagogică. Curtea Argeş (1953). Corala Orfeu. (L. Profesor gradul I. prelucrări folclorice. Membru. 1935). Membru. Inspector. dirijor. Intensă activitate revista Păstorul Ortodox. important: Fluierul la români (2001). Arefu. Argeş (1998 – 2004). Argeş (1959). de presa. înfiinţarea grupurilor Ecoul comunitară. expediţii în mai multe zone din Europa. Curtea de Argeş. folclorist. CIUCULESCU. Manuscris: CIOTEA. Curtea de Argeş. Colaborator. Traian (n. Dumitru Gh. Potcoava. Bogaţi. Ansamblul Folcloric Dorul. (n. Activitate didactică.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1958). Doctorat, doctrine Economice, Juridice şi Administrative, Piteşti.
economice, Bucureşti. Activitate didactică, Volume importante: România şi colaborarea
instituţii de învăţământ din Capitală. Volume economică în cadrul Înţelegerii Balcanice
importante: Momente al gândirii economice 1934 – 1940 (1980); Retribuţia – pârghie a
marxiste (1972, în colaborare); Progresul folosirii eficiente a forţei de muncă (1984);
economic (1978, în colaborare); Reacţii critice Economie politică (1991); Microeconomie
la liberalismul economic clasic (1992); (1999); Macroeconomie. Modele şi aplicaţii
Doctrine economice (1996); Economia (2002). Numeroase articole publicate în reviste
chineză – un miracol? (1999). Colaborator, de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea
revistele: Tribuna economică, Europa, învăţământului superior din Argeş. Aprecieri
Bucureşti. Studii, articole, reuniuni ştiinţifice publice. (M.C.S.).
naţionale şi internaţionale. Membru, diverse
asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri CIUREA, Tatiana Iulia I. (n.
publice.(M.C.S.). Câmpulung, Argeş, 22 iulie 1957). Artist
plastic, pictură, profesor gradul I, desen. Liceul
CIUMBER, Elena/Lili (1919 – Piteşti, de Muzică şi Arte Plastice, Piteşti (1976),
Argeş, 2002). Actriţă de teatru. Stabilită la Institutul Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa
Piteşti din 1951. Actriţă, Teatrul de Stat/ Vasile Celmare (1980). Activitate didactică:
Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1951-1967). Şcoala Nr. 1 Târgu Ocna, Bacău (1980-1995);
Roluri de referinţă: Florica Neagu, Ziua cea Şcoala Nr. 1 Piteşti, Liceul de Artă Dinu
Mare, de Maria Banuş; Miţa Baston, D-ale Lipatti, Colegiul Liceal Naţional Zinca
carnavalului, de Ion Luca Caragiale; Hilda Golescu, Piteşti (1995 ~). Expoziţii de pictură,
Smith, Treizeci de Arginţi, de Howard Fast; pictură pe sticlă, grafică, icoane: Târgu-Ocna,
Smerlandina, Slugă la doi stăpâni, de Carlo Oneşti, Bacău, Piteşti (1981 ~), Franţa (1993,
Goldoni; Agripina, Ochiul babei, de George 2003), Elveţia (2004). Pictură eclesiastică,
Vasilescu, după Soacra cu trei nurori, de Ion Biserica Sfântul Mina, Piteşti (2005), artă
Creangă. Colaborări cu case de film din monumentală, sculptură inox, Oneşti (1986),
Bucureşti. Diverse aprecieri publice.(I.F.). pictură monumentală, Apa Sărată, Câmpulung
(2006). Lucrări în colecţii particulare din state
CIUREA, Ion (n. Fundata, Braşov, 26 ale Uniunii Europene şi Canada. Grafică de
februarie 1938). Profesor universitar, carte, tematică diversă. Membru Uniunea
economist. Şcoala Medie Tehnică Financiară, Artiştilor Plastici din România (2007), alte
Braşov (1955), Facultatea de Economie aprecieri publice. (S.N.).
Generală, Bucureşti (1962), Doctorat,
economie, Bucureşti (1981). Cadru didactic, CIVITU, Floarea C. (Jupâneşti,
şcoli din Braşov (1965 – 1972). Titular, Coşeşti, Argeş, 23 iunie 1923 – Piteşti, Argeş,
Universitatea din Piteşti (1972 ~); prorector 13 iunie 1988). Artist plastic, pictură, profesor.
(1992–1996); şef de catedră (1996 – 2004; Liceul de Fete Mihail şi Sevastiţa Vasilescu,
2008 – 2009); prodecan (2004 – 2007); decan Piteşti (1943), Facultatea de Arte Frumoase,
(2007 – 2008). Fondator, Facultatea de Ştiinţe Bucureşti (1948), profesori: Camil Ressu,

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi. 1991, privind retrocedarea terenurilor agricole;
Pictor decorator, Cooperativa Prestarea, coordonarea serviciilor publice deconcentrate
Piteşti (1951 – 1953). Activitate didactică ale judeţului Argeş; perfecţionarea
permanentă: Şcoala Nr. 1, Piteşti, Argeş (1965 demersurilor legislative. Analize, rapoarte,
– 1980), coordonator cerc de pictură. Expoziţii dezbateri, reuniuni externe, interviuri pe
naţionale şi internaţionale. Intense preocupări diverse teme. Importante aprecieri publice.
de creaţie şi expoziţionale (1951 ~ 1988). (I.T.B.).
Lucrări în colecţii particulare din: Canada,
Franţa, Germania, Grecia, Italia, Mare Britanie, CLARA (Secolul XIV). Doamnă, cea de
Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, a doua soţie a voievodului Ţării Româneşti,
Ungaria. Diverse aprecieri comunitare. (S.N.). Nicolae Alexandru (v.), adeptă a introducerii
catolicismului la sud de Carpaţi. Edificarea
CÎRSTEA, Badea (Sfârşitul secolului Bisericii Sân Nicoară şi a turnului ce îi poartă
XIX- Prima jumătate a secolului XX). Mare numele, Curtea de Argeş, amplasate în imediata
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe apropiere a reşedinţei oficiale. Cunoscută şi
de teren în localitatea Mălureni, plasa Argeş, sub numele de Klara de Doboka. Atestări
expropriate parţial prin Legea pentru Reformă documentare, Muzeul Curtea de Argeş. (C.N.).
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de
guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş). CLARU, Gheorghe (? - Curtea de
Argeş, 1900). Compozitor, profesor. Şcoala de
CÎRSTOIU, Ion N. (n. Nucşoara, Cântăreţi, Dorohoi, Botoşani. Studii
Argeş, 29 noiembrie 1948). Economist, înalt seminariale. Profesor, muzică psaltică,
funcţionar de stat, parlamentar. Liceul Nr. 2, Seminarul Teologic Neagoe Vodă, Curtea de
Câmpulung, Argeş (1966), Academia de Studii Argeş (1867-1881; 1883-1884), Seminarul
Economice, Bucureşti (1972).Economist, Teologic, Râmnicu Vâlcea, (1881-1883).
revizor (1972 – 1987), director economic (1987 Creaţii proprii: Heruvicele mici săptămânale,
– 1989), director general (1989 – 1990), glas I, II, III, V, VII, VIII, apărute în Utrenier
Întreprinderea de Transporturi Argeş. Membru şi Liturghier, de Ioan Zmeu (v.), Buzău (1892).
marcant: Frontul Salvării Naţionale, Partidul Atestări documentare, Seminarul Teologic,
Democraţiei Sociale din România, Partidul Curtea de Argeş. (L.P.).
Democrat, Partidul Democrat – Liberal.
Primar, Municipiul Piteşti (1990). Prefect CLĂBUCET ( ~ ). Munte (1716 m) din
(1990 – 1992; 2004 – 2007), subprefect (2007 Masivul Făgăraş, aparţinând zonei nordice a
~) al judeţului Argeş. Deputat de Argeş în Muscelului. Hidrocentrală eponimă, construită
Parlamentul României (1996 – 2004), pe cursul superior al râului Dâmboviţa. Trasee
reprezentând Partidul Democrat, preşedinte şi cabane turistice, amenajări de agrement, alte
fondator, Organizaţia Argeş (1992 – 2005). dotări. Consemnări cartografice, economice,
Activitate distinctă pentru: extinderea, geografice. (I.S.B.).
modernizarea şi privatizarea transportului
interurban în Argeş; aplicarea Legii Nr. 18, din CLIMENT (Secolul XIX). Înalt ierarh

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

al Bisericii Ortodoxe Române. Stareţ (1827- dezvoltarea învăţământului superior din Argeş.
1850), Schitul Strâmbu, astăzi, biserică de mir, Aprecieri publice. (M.C.S.).
Găiseni, Giurgiu. Episcop (1850-1862),
Episcopia Argeşului, adept al unirii Ţării CLUBUL 22 - COMITETUL
Româneşti cu Moldova (1859). Ample lucrări CENTRAL FILIALA ARGEŞ (1990 ~).
de refacere a zidăriei şi picturii, biserica Asociaţie civică, înfiinţată de mai mulţi
episcopală Curtea de Argeş. Donaţii pentru participanţi la acţiunile revoluţionare din
Mănăstirea Antim (Bucureşti). Susţinător al judeţul Argeş (decembrie 1989 – ianuarie
învăţământului eclesiastic. Edificarea clădirii 1990). Iniţiative: prezentarea cauzelor
Seminarului Neagoe Basarab, Curtea de Argeş evenimentelor enunţate; activităţi în favoarea
(1859). Amfitrion, vizita pictorulului şi acordării drepturilor legale acordate
graficianului elveţian Henry Trenk (1818- revoluţionarilor; protejarea imaginii acestora;
1892), acuarelă reprezentând ctitoria lui valorificarea documentelor elaborate în etapa
Neagoe Basarab (v), păstrată la Muzeul de invocată. Preşedinte: Vasile Duminică.
Artă, Bucureşti. Aprecieri publice antume şi Vicepreşedinţi: Gabriel Cazan, Oliver Ioniţă.
postume. (S.P.). Reorganizări ulterioare. Acţiuni asemănătoare
în municipiile, oraşele şi comunele mai mari
CLONŢEA, Procopie (n. Sibiu, 21 din Argeş – Muscel. Colaborări comunitare.
decembrie 1946). Profesor universitar, (I.I.P.).
traducător. Stabilit la Piteşti din 1974. Liceul
Militar Dimitrie Cantemir, Breaza, Prahova CLUBUL 22 FILIALA ARGEŞ (1992
(1964), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, ~ ). Organizaţie cu caracter public, iniţiată de
Iaşi (1970). Doctorat, limba engleză, Cluj- mai mulţi participanţi la acţiunile revoluţionare
Napoca (1999). Specializare, Anglia (1978). din decembrie 1989 – ianuarie 1990,
Cadru didactic: Liceul Nicolae Bălcescu, desfăşurate în judeţul Argeş. Diverse iniţiative
Râmnicu Vâlcea (1970 – 1974), Institutul de comunitare. Fondatori: Vasile Duminică, Ion
Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti Ionescu, Doru Pop. Activitate gestionată de
(1974 ~), Şef, Catedra Limba şi Literatura Gabriel Cazan (n. Câmpulung, Argeş, 16
Engleză (1990 ~). Volume importante: ianuarie 1958), inginer (1983), jurist (2006),
Annotated English Literature: Romanticism, publicist, speolog, preocupări muzicale,
Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats literare, economice, intervenţii salvamont.
(1995), Annotated English Literature: Periodic, la Piteşti, reuniuni ale membrilor din
Eighteenth Century Prose (1996), Annotated localităţi urbane sau rurale. (I.I.P.).
English Literature: Neoclasical,
Sentimentalist and Pre – Romantic Poetry CLUBUL DE DRUMEŢIE
(2000), Henry Fielding’s Art of Comic MONTANĂ ROMÂNIA PITOREASCĂ
Writing (2001), A History of English PITEŞTI (1974 ~). Asociaţie voluntară pentru
Literature: From the Beginnings to William practicarea şi promovarea turismului montan în
Shakespeare (2004). Studii şi articole publicate Argeş- Muscel. Fondatori: Emil Plăpceanu (v.),
în reviste de specialitate. Contribuţii la Dumitru Handoca, Ion Bulacu (v.). Locaţie:

expozitii de artă plastică. refugiilor de creastă Scara şi Fereastra Zmeilor. Brigada artistică. Vicepreşedinţi: Alexandru Unghenaru. Alexandru Marghiloman. Colegiul Naţional Vlaicu Vodă. constituită în peşterile: Izvoarele din Ploi. Activitate itinerantă. Instituţie de cultură Trasee. Casa de Cultură. Urşilor. marcaje turistice. Preşedinte fondator. la Bucureşti. de pe Platforma Industrială Piteşti – Sud. Publicaţii proprii. PITEŞTI 600 ARGEŞ (1987 ~). construirea colaborări naţionale şi comunitare. Speologie alpină: Masivul Piatra Craiului. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Tehnic Club. continuarea întruniri periodice. Bucureşti. Mariana Băbuş. preşedinte fondator . proprie: Argeş Expres. revista România Pitorească.B. Dobreşti. Preşedinţi Plăpceanu. urma creării. ulterior. PITEŞTI (1969 – 2002).). dirijor CLUBUL DE SPEOLOGIE Magdalena Ioan (v. Asociaţie a instructori. Gheorghe Radu. Iniţator: Gheorghe Păun (v. Trofee pasionaţilor pentru explorarea. Vintilă Mizof. tematică adecvată. dezbateri. Dumitru Toma. Biospeologie. cercetarea şi naţionale si europene. Publicaţie (fotoreporter).G. Argeş. Radu. (N.). Cheile CONSERVATOR (1880 – 1925). politică teritorială de dreapta. Muzeul masivul Iezer – Păpuşa. Garofiţa (Piatra Craiului). Dezbateri publice privind oportunitatea Reuniune publică. Gheorghe Aurel Balaban. revistă specializată (1988 – unor grupări anterioare. aflată tabere şcolare. În perioada 1974 – 1980: lansări editoriale. simpozioane. protecţia peşterilor. legiferării reformei agrare (1917). Episcopia Argeşului şi Muscelului. Amfitrioni: Primăria. Colaborări comunitare. CLUBUL PITEŞTI AL PARTIDULUI Cheile Mari ale Dâmboviţei. sesiuni ştiinţifice. reprezentări CLUBUL IUBITORILOR DE parlamentare şi în consiliile generale judeţene. Activitate Livia Mizof. Expuneri. reuniuni internaţionale. Argeş. Piteşti. Dezbateri tematice. (P. Piteşti. (I. mai cunoscuţi: Emil Combinatul Petrochimic. afiliată la Federaţia spectacole.). Toma George Maiorescu. Nataşa Dumitru Municipală. prin fuziunea Expoziţii tematice. Curtea de Argeş. Formaţii proprii de amatori: Ansamblul folcloric Chindia. În Argeş – Muscel: mari proprietari funciari.B.P. Păpuşa). reuniuni ştiinţifice zonale. scriitorii Simion Pop. Structură Dâmbovicioarei. CULTURĂ CURTEA DE ARGEŞ (2005 ~). Activitate inaugurală. caracter participării României la Primul Război interdisciplinar. Gabriel Cazan. a Partidului Dâmbovicioara. Mondial. Lupului. reprezentativă pentru spiritualitatea argeşeană.). Dumitru Handoca. cunoscuţi: Gheorghe Ploscăreci. Colaborări Emanoil Costache Epureanu. amenajarea cabanelor Cuca. Constantin Lungu. ecologizări alpine. reabilitarea cabanei Cota 2000 CLUBUL PETROCHIMISTUL (Masivul Făgăraş) şi a refugiului Iezer (1975). Ion Bulacu. recitaluri artistice. apartenenţă benevolă.). Bucureşti.S. Ion Ilinca.). Conservator (februarie 1880). oficial. 1990).B. Română de Turism – Alpinism. Nicolae Ene. (C. Bătrâna (Iezer. servicii Salvamont. comunitare. Gabriel Dateş. Biblioteca Valentin Hosu Longin. Corul de femei. Colaborări naţionale şi internaţionale. Din în gestiunea Comitetului Sindicatului din conducerea clubului. Autodizolvare . invitaţi speciali: Municipal.

Comăneanu (v. Vasile Cucu (box). nataţie. la Piteşti. Organizaţie Structură specializată pentru pregătirea politică teritorială de centru. box. desprinderea unor membri din Clubul instituţie de drept public. Dumitru Nae Micescu (v. (P. negustori. înot. Marin Ionescu. 1898: Achile Ioanide.P. Ilie Secţiunea Partidului Social Democrat. (P. 1899. bob. Cercul CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL Socialist. (P. Locaţie proprie: Parcul Ştrand. Muscelul (2001 ~).). Petre Deac. volei. Duţă. Cercul România baschet. Constantin Uţă (lupte). lupte. Nicole Niţoiu (lupte). Sport Club Muscelul iniţiator. lupte. demonstraţii de stradă. Fuziune. iniţiative pentru desvoltarea industriei. Diverse iniţiative Olimpia Cataramă (v. Secţii: atletism. Stadion parlamentare. iniţiator. 1 ianuarie pentru pregătirea sportivilor de performanţă. Reforma Agrară (1921). cu organizaţia Piteşti a Nicolae Onică (lupte). Grupare politică teritorială de stânga .).). Ion Dumitraşcu.). învăţământului. stadion de atletism. Clubul Sportiv Municipal Muscel: mari proprietari funciari.P. urbanismului. Ion Dulică (v. judo. parţial. Oficializare naţională a Sportivă (1953 – 1969). Iniţial. După 1908. Structură specializată Afiliere la structurile naţionale. Lider local cunoscut: Ion P. sanie.).). Diverse iniţiative comunitare. box. CLUBUL PITESTI AL CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL PARTIDULUI CONSERVATOR – MUSCELUL CÂMPULUNG (1953 ~).M. SOCIAL DEMOCRAT AL olimpice.). Aurel Simion (box).).). instituţie de drept public. Anton Arghira (v. Liodor Pescaru comunitare. Orăşenesc (1969 – 1973). lider local. Gheorghe Creţu (v. DEMOCRAT ( 1908 – 1921). Dumitru Manda. Succesiv: Şcoala Partidului Conservator. În Argeş – (1973 – 2001). formată prin sportivilor de performanţă. Din 1911. Implicări electorale şi gimnastică. MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA (1897 – Mircea Fulger. Preşedinţi cunoscuţi: Ion Pavelescu. Primul Război Mondial (1916 – 1918). judo. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1925). Încetarea activităţii. medicul Nicolae Codreanu.P. Georgescu. radioamatorism. Recordmeni: Mircea Fulger (v. Dragoş Bolbose (judo). Muncitoare. Dionisie Popescu. 1897. Antalie Andrei. . Adrian Preda (box). 1893. kaiac-canoe. 3/16 februarie 1908. Piteşti (1962 – 1968). rugby. Anterior. Publicaţii proprii. handbal. congresele partidului din 1897 şi Clubul Orăşenesc. mondiale.). conducerea centrală a partidului. Clubul Sportiv noului partid: Bucureşti. complex de politice pe timpul participării României la atletică grea. Lider local cunoscut: Petra Văideanu (atletism). Viorel Ioana (box). Partidului Poporului (1921). funcţionari. Publicaţii proprii. Ample manifestări şi înfiinţată conform Programului adoptat de colaborări comunitare. PITEŞTI (1962 ~). statut propriu. Bucureşti. balcanice. Reprezentant. coordonatori: Ştefan Boiangiu. (atletism). Ştefan Marian (lupte). adoptării (1917) şi aplicării Legii pentru Alexandru Marian (lupte). europene. statut propriu. la Piteşti (1877 –1897). Alexandru 1899).). Dumitru/Tache Ionescu. Antrenori fondatori: Luca Măluşanu. Importante succese CLUBUL PITEŞTI AL PARTIDULUI naţionale. (N. Secţii: atletism. Colaborări cu alte structuri municipal. volei.

stimularea sportului de Dan (gimnastică). Constantin Rizon (v. categoria europene.). Activitate continuată. promovarea la cluburi divizionare sau loturi republicane. continuarea pregătirii la campioni. selecţii în şi pregătirea loturilor republicane. adecvate în aer liber. Locaţie proprie: Clubul Petrol.). olimpice. activitate performantă.).). atletism înot.). Cătănescu (1997 ~). Contribuţii semnificative la formarea cluburi din centre universitare. Nicolae Barbu(v.M.). schi/ bob (1972 ~). tenis de masă. cunoscuţi: Alexandru Dan Petrescu (fondator). Centrul Olimpic. Dan Gîda.). Nicole Mihăilescu (v. Gheorghe Petrescu (v. sportive în zone urbane şi localităţi adiacente. şi naţionale. Piteşti (1971).). Mihai Tătaru. Nicolae Ilie loturi republicane. Activităţi Pedagogic (1965 – 1974). Liliana Mihăilescu (v. de alte instituţii similare din ţară. Dinu.M. Importante reuniuni şi colaborări comunitare. mondiale. şah. Piteşti. Piteşti (1966). Golescu. succese naţionale şi (atletism). Doina Anton (v. VIITORUL PITEŞTI (1974 – 1995). Nicolae Vameşu Nicolescu. scrimă. Secţii: atletism. CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR (N. judo fotbal şi volei. Piteşti.M. pregătirea activitate distinctă în cadrul Institutului juniorilor. fotbal (1985 – 1991). Reuniuni sportive locale Recorduri naţionale. Vasile Ciucurel. judo. Demersuri continuate. Discipline: Nr. volei (1966 ~). Nicolae Costea. Numeroşi juniori şi cadeţi.). Succese importante: Piteşti (1959).). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Aurelian Barbu. PITEŞTI (1965 ~). succese balcanice. Gheorghe reuniuni locale. 11. haltere. Piteşti (1957) şi Liceul de învăţământ cu program special. volei. Gheorghe Dinu. CLUBUL SPORTIV UNIVERSITAR iniţierea de întreceri sportive locale. Universităţii din Piteşti (1991 ~ ). box. Viorel Popa ATLETISM CÂMPULUNG (1978 – 1992).). gimnastică. promovarea în Constantin Stan. integrată Liceului de Filologie-Istorie. terenuri internaţionale. handbal (1965 ~). handbal. aparţinând Liceului Dinicu (1992 ~ ). gimnastică (1979 – 1981). (v. Directori cunoscuţi: Iuliu Gabriel Trandafirescu. consacrate juniorilor mici. lupte. 1995). Numeroase (fotbal). concursurile naţionale şi internaţionale Ample colaborări comunitare. Bază materială . integrată Şcolii Construcţii Nr. Sală de gimnastică. fotbal. Fondatori: Mihai Georgescu. (N.M. Reorganizare în 1981: absorţia secţiilor de baschet (1971 ~ ). constituită CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR ARIPI prin comasarea secţiilor sportive de la Liceul PITEŞTI (1979 – 1995). Mihai CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR DE Sorescu. Institutului de preluate de Clubul Sportiv Şcolar Viitorul. Liviu Tamaş. Unitate de Nicolae Bălcescu. Secţii: fotbal (1979 – atletism. Preşedinţi Ample colaborări comunitare. 6. cu Complementar. Instituţie de învăţământ cu program special. Alin Valoroase colaborări comunitare. devenit Liceul cu Program Sportiv. înot (1999 ~ ). (N. după selectarea şi pregătirea copiilor pentru 1995. tenis de câmp. Ştefan Vâlceanu.). de Liceul cu Program Sportiv. Asociaţie de profil. baschet. Preşedinţi cunoscuţi: Alexandru Nanu. după 1992. Cornel Unitate de învăţământ cu program special. (N. Baze loturile republicane. Câmpulung. (1981 – 1995). Învaţământ Superior (1974 – 1991). performanţă (juniori şi cadeţi). Octavian Drăghici (v.

Complexul Gheorghe Doja. Gheorghe Simion (v. unor complexe agricole în: Somalia. Ştefăneşti. ziarul Lumea Nouă. Bănca Populară ştiinţifice interne şi internaţionale. Argeş (1922). Institutul de Nicolescu (v. fondator. Deputat de Argeş în Parlamentul României Botoşani. Modul practic (1954). Clipe şi fapte diriginte de şantier. Contribuţii la aprecieri publice. de organizare a sindicatelor agricole (1903). Inginer horticol. . Facultatea de Construcţii Civile. Dorohoi. Facultatea de COCIU. senator (1919 – 1920). şef lot. Inginer (1911. Şef Colaborări cu alte cluburi din ţară. Tehnician.M. Piteşti (1958. Activitate în Argeş. cercetător principal. Bucureşti (1958). Piteşti. Întreprindere de Sere. adjunct. elaborarea şi introducerea tehnologiilor 1868 – ?). Dragomireşti Vale. (Hânceşti. Integrat secţie producţie şi cercetate. Liceul Grigore Ghica. reuniuni României (1890). balcanice. Sucursala Piteşti.). Liceul Agricol. Grigore T. Piteşti (1918.A.). europene. Gorj (1971 – 1972).B. Mugurel (1962-1976). Asupra alegerii mele (1911). Olanda (1973). (Craiova.D. şcoala particulară de Fier 1. Experimentală Hortiviticolă. parlamentar. 18 noiembrie 1934). Ibăneşti. evaluator conceptelor democraţiei moderne. Bucureşti (1976).). manager. (n. Bălţi. (1961-1967). Inginer agronom.).(C. Întreprinderea comunitare. Director ştiinţific. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI proprie. Inginer. Industriale şi Agricole. Camera de Comerţ şi recunoaşteri publice. Valoroase autorizat în domeniu (1995 ~). 1919). Ecluza aval. Lăpuşna. şi materialelor de construcţii. Director. Boris. 10 februarie 1924 – Bucureşti. Inspectoratul Contribuţii la evoluţia economiei interbelice. Stabilit în Argeş din Scrieri importante: Noua convenţiune între 1961. inginer şef Comerţ. Diverse Piteşti (1897). perfecţionarea COBÂLAŞ. Stabilit în Argeş din 1944. amenajarea sistemului hidroenergetic din România contemporană. pentru Controlul Calităţii Produselor. 25 mai 1983). (G. (T. Importante activitaţi Vidra. proprietar moderne pentru cultura plantelor legumicole în urban. manager. Finanţist. Botoşani stat şi Banca Naţională (1901). (Prajile. 1920 – 1922). Partidul Ţărănesc/Naţional Ţărănesc. Succese naţionale.C. Staţiunea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.V. Contribuţii deosebite la COANDĂ.P). Numeroase studii şi cercetări. Şcoala câmp. 1933 – Bucureşti. Ilfov (1953). inspector. Ilfov (1976-1980). COCIU. ( L. Doctorat. Venezuela. constructor. expert tehnic judiciar. Membru marcant. cercetător specializare. Stabilit la Piteşti din 1890. Bucureşti (1980-1983). Domnul Guvernator (1933). Vasile Gh. Argeş promovarea iniţiativei particulare. Argeş (1908 – 1913). Dolj.). Mehedinţi (1967 – 1971). metodelor de control în sectorul construcţiilor Basarabia. Octav G. Piteşti. manager. Cercetare pentru Legumicultură şi Floricultură. olimpice. Bănca Naţională a Egipt. Argeş decani. Aprecieri publice. Bucureşti (1890). Preşedinte. Proiectarea şi ingineria Superioară de Comerţ. proprietar. 11 ştiinţe agricole. Barajul Vidraru. Şantierul Termocentralei Rogojelu. Director politic. Horticultură. de Comerţ Exterior Romagrimex. Piteşti. Basarabia. Porţile de Preocupări didactice. Iaşi (1968).1962). ştiinţific gradul I. Industrie. solarii şi sere. cultivarea (1972-1995). expert. Stagiu de ianuarie 2009).

Draxelmaier SA. Academia de Ştiinţe Aprecieri publice. Richiţele Legea pentru definitivarea Reformei Agrare (XIX). şef secţie. naţionale şi finalizarea investiţiilor aferente la SC Lisa internaţionale. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1967-1993. Liceul Costache Negruzzi. vişin. Bucureşti. canalizare. Numeroase şi supraterane de apă.C. Institutul de (1957). Caisul domeniul instalaţiilor pentru principalele (1993). Volume de Construcţii Argeş (1968-1990). reuniuni.I.Prima jumătate a secolului populare: Cocu-Crucişoara (1910).B. docenţă. (1964). Horticultura României de-a lungul cvartale din Piteşti. Universitatea Babeş – Bolyai. Mare proprietar funciar din Argeş. SC Mobicom Sanitas SA. III. Richiţele de Jos (1930).). (I. plasa Argeş. Greabănu. Popeşti. Pomologia României (I. Alunul şi migdalul (1973). Întinse suprafeţe de tetren în localitatea Biserici: Bărbăteşti (1906). brevete. Întinse Richiţele (1913). Statele Unite ale COCOŞ. (Sfârşitul (1948). Bucureşti Cercetări pentru Pomicultură. (A doua Răchiţele de Sus. Argeş. Bănci secolului XIX. cais. Şantierul de Instalaţii. Iaşi (1973). Dealul Bisericii Mălureni. Cea mai veche şcoală (1838). pe râul Cotmeana. Americii. şef civile. Conducător de doctorat. Doctorat. Executarea unor lucrări complexe în IV.M. Argeş. Cluj . Italia.). formată din satele: (C. VIII). Numeroase studii şi cercetări. Membru titular. Napoca. Valea Frasin din 17 iulie 1921. migdal. Şef lot.Ş). Liceul Teoretic Breaza. monografi. Făcăleţeşti.Ş). COCONEA. Cotmeana XX). Monumente ale de Alexandru Averescu. noi soiuri de prun. expropriate parţial prin Legea pentru (1945). Cocu (1528). Ilie N. (1990~). Acţionar importante (autor coordonator): Pomicultura fondator. 2. aplicată de guvernul condus (1892). eroilor: Cocu (1931).373 (2008). Institutul de Cercetări Horti-Viticole. măr. Inginer construcţii Agronomice al României (1949-1957). din centrele urbane ale Argeşului. (n. Contribuţii Considerat creator al şcolii de genetică şi distincte: realizarea amplelor sisteme subterane ameliorare a plantelor pomicole. (M. 11 februarie 1940). Valea Scroafei (1827). Crucişoara. Piteşti – (1968). Suprafaţa: 59 km2. Valea Cocu (1849). Comună a judeţului Argeş. Bărbăteşti. Richiţele (1904). Agricole şi Silvice. 1893). Linia Mare (1840. Trustul Mărăcineni. Stagii de specializare: Franţa. alte importante recunoaşteri publice. cooperative suprafeţe de teren în localitatea Mălureni. Cercetător: Institutul de Cercetări Prahova. Bucureşti de guvernul condus de Petru Groza. Curtea de timpului (2008). trasee termice. Anton M. Argeş. Maria A. Iaşi Argeş. Piteşti (2004). Bucureşti Reformă Agrară din 23 martie 1945. Prahova Bucureşti (1958-1967). din 1968. cămin cultural COCONEA. expropriate parţial prin (1848). Stabilit la Piteşti laborator. Piteşti specială (1963).171 (1970). manager. bibliotecă publică (1966). ştiinţe agricole. plasa de producţie şi consum: Frăţia Bărbăteşti . (I. Institutul de Construcţii. Topoloveni (1968-1992). D. Locuitori: jumătate a secolului XIX.Prima jumătate a 4.I. Răchiţele de Jos. Atestare secolului XX). Câmpulung. Facultatea de Agricultură. antreprenor. Costeşti. doctor Honoris Causa. adoptată (1949). Mare proprietar funciar din documentară: Bărbăteşti (1440). Cocu. V. colaborări. (1867-1993). Filipeşti Târg. COCU ( ~ ).

Mehedinţi (1940). contemporană.Bocşa Râmnicu Vâlcea. 15 iunie 1961). Activitate didactică. 1863. comandant.). (G. generalul rus Engelhart.). Premii Naţională. principelui Carol al României (30 aprilie CODREANU. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1926-1944). Institutul de Petrol. ALEXANDRU (Vrśac. Valoroase Tribunalul Argeş (12 septembrie 1848 ).B. Participant la evenimentele Contribuţii importante la descoperirea şi de la 1848 din Piteşti. Bucureşti. informaţii diverse. Fondator. Ziariştilor Musceleni. Jurist. (1950-1989). ziarul Presa. circumscripţiile electorale Drăgăşani naţionale în domeniu. pomicolă. Întâlniri cetăţeneşti. Numeroase analize. muzică. înregistrate: 25 (2009).H. domnului Alexandru Ioan Cuza în Capitală (8 publicaţia Vestea. Primar al oraşului Piteşti – proprietar. 1969). om de cultură. înalt reuniuni în domeniile geologiei şi petrografiei. 1878 – 1880). 1878). Câmpulung (1928). secolului XIX – Prima jumătate a secolului Piteşti (1852). Stabilită la Piteşti din 1976. Argeş. 1974). Drăgăşani. Conservatorul Ciprian Porumbescu. Bucureşti (2007). Ziarist. Bucureşti. Zonă iniţiative legislative favorabile dezvoltării forestieră. Lipatti.C. tehnicii de claviatură (2000). Cuza. (E. valorificarea resurselor naturale în România Clubul revoluţionar (1847 – 1848). Comitetul Asociaţiei doamnei Elena Cuza (3 – 4 octombrie 1863). 1865. Adriana Renatty (n. Consiliul Comunal Urban. Diverse aprecieri publice. Refugiat CODESCU. Piteşti (1980). Liceul Zinca Golescu. muzică. Nicolae (1803 – 1891). Colaborări comunitare. preşedinte. Constantin (Sfârşitul în Bucureşti. Deputat al europeană (2004). instrumentist. Fenomenele muzicale ale regiunii/judeţului Argeş în Marea Adunare barocului (2004. Urmărit de trupele ţariste. Date noi asupra tectonicii Banatului meridional şi a Platoului COCULESCU. petrografic al regiunii Ocna de Fier. Teatrul Naţional. (T. militant politic. Doctorat. Profesor gradul I. Gaze elementelor folclorice în creaţia cultă si Geologie. Membru al Academiei Române (1955). Deputat. Baligot de Beyne (aprilie 1865). Montană (1931). Colaborării externe. Importante iniţiative edilitare şi Spineni. (1961 – 1965) şi Curtea de Argeş (1965 – Contribuţii la dezvoltarea vieţii artistice . Valorificarea Profesor universitar. cooperative agricole de producţie: Cocu Populare. Câmpulung (1930). Analize cetăţeneşti. zootehnică. (1861. Frăţia Răchiţele de Sus (1919. parlamentar. Bucureşti Serbia. reprezentant la sosirea XX). culturale. preşedinte. în colaborare). mineralogie. Olt. Magistrat. reprezentând Frontul Democraţiei 1941). dislocate la Piteşti. Doctorat. Redactor şi director politic. director februarie 1859). Piteşti (1985 ~). 28 mai (1985). căi rutiere spre: Piteşti. dezbateri.M. Membru. Asimilat zonei Argeş. Mică industrie casnică. CODARCEA. articole. primirea oficială a comentarii. funcţionar public. Richiţele (1949-1989). Volume importante: Studiu geologic şi turism rural.). aprecieri publice.). formator de talente. şefului de cabinet al domnului Alexandru Ioan (I. Firme zonelor urbane argeşene în etapele amintite. 12 ianuarie 1900 – Bucureşti. Volume importante: Muscel prin cercetări ştiinţifice şi activitate Contribuţii scarlattiene la dezvoltarea publică. Liceul de Artă Dinu geolog.

Ordine şi medalii (D. Brâncoveanu). norme tehnice. Inspector. Departamentul Cercetare-Dezvoltare. Câmpulung. producţie anuală.1. cercetător profesor gradul I. Medie Nr. de Liqueur. 31 decembrie 1878). Activitate didactică la grupurile şcolare proiectant . 1979.P. 4 noiembrie 1943). grade didactice superioare a profesorilor de Întemeietorul medicinii sociale şi patologiei matematică. 1 august 1946). Sergiu P. director. 1986 – Argeş.I. 36. 21 martie 1850/1852 – Curtea de (1968 – 1974.D. Argeş (1964). 12 lucrători.1878). Lereşti. militant 2002). Reuniuni ştiinţifice. alte aprecieri publice. Institutul Naţional pentru Mecanizarea Judeţului Argeş (1991). Colaborări din timpul Războiului ruso-turc de la sfârşitul permanente. secolului XIX. Bucureşti (1990~).S. Facultatea de Medicină. Muscel. Argeş (1956). Medic. manager. Preocupat de creşterea Agriculturii. COJOCARU. Asociat. Institutul Politehnic. Gazeta Matematică. Iosif (n. publicist. (n. 1990 – 1991. (L. Şcoala aur. Aprecieri publice. Serviciul Sanitar al comisiilor judeţene pentru admiterea în treapta Armatei (1877 . Piteşti (1981 ~). (1963 – 1968). Nicolae (Nisporeni. Contribuţii la răspândirea ideilor consfătuiri metodice.). (1990). Medic militar. Băbeni. Inspectoratul Şcolar al Inovare.C. Studii.). Proiectare pentru Maşini Agricole. COJOCARU. Bucureşti (1969). Facultatea de Dinicu Golescu. româneşti. Institutul de Dacia. Bucureşti Diversificarea activităţilor economice (1962). Lereşti. inspector şcolar. Liceul ştiinţific gradul I. CODREANU. 4. Inginer mecanic. sociale. Seminarul Teologic. (1927). organizarea (1876). interviuri. 5 decembrie 1939). Bucureşti (1966). Corespondent.).000 hl. Bucureşti (1999). Vâlcea (1962 – 1963). Câmpulung. şef atelier (1966-1987). reabilitării prin aplicarea înfiinţarea culturilor de cereale păioase. Argeş şef. Argeş (Strada Constantin Muscel. director (1983 – 1987. (T. ştiinţe agricole. Facultatea de Matematică şi Fizică.B. Petersburg cabinetelor şi laboratoarelor. Aprecieri publice.G.). Mecanică Agricolă. (C. Bucureşti. organizarea olimpiadelor . a II-a de liceu (1974 – 1979). Profesor gradul I. Ion (Secolul XX). Argeş (1970 – 1981). capital investit. Inginer. Argeş. Piteşti.). promovarea în publicaţii ruseşti editate în Elveţia. Patron fondator.2002. Inspector. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI argeşene. 1996 – 2003). Şcoala Superioară de Ofiţeri Tancuri Auto. Liceul Nicolae Bălcescu. adjunct tehnic (1987-1990). manager. Programului Phare. redimensionarea (1870). manager.M. Johann Bergson (v. Inginer mecanic. brevete.A. Doctorat. cercetări. Inspectoratul Şcolar al politic de stânga. (O. Contribuţii la rolului liceelor tehnice în sistemul perfecţionarea maşinilor şi echipamentelor învăţămâtului naţional. Mic industriaş. Piteşti CODREANU. tehnologie.). Bucureşti. Recunoaşteri publice. Lereşti. reuniuni în domeniu. socialiste în Argeş. Nicolae M. Chişinău Pregătirea elevilor olimpici. Ştefăneşti. manager. Stabilit la Piteşti Judeţului Argeş (1974 – 1979). Piteşti Basarabia. Recunoaşteri publice. director industriale: Colibaşi. Dotarea laboratoarelor pentru lucrarea solului în sistem conservativ şi şi a atelierelor. Activitate didactică: Şcoala Medie autohtone. (n.000 de lei matematică. Fabrica COJOCARU.

din 1991. asociaţii COLEGIUL ECONOMIC MARIA civice. Ploieşti. (2006). ianuarie 1999).). reviste.74. Intrigă şi iubire. colaborări naţionale şi (1974). Viforul. deontologice în domeniu.). proiecte metodice iniţiate de strada Teiuleanu. Conservatorul Pergola. Galaţi. Analize didactice. Gagiu (fondator). de clasă.). Reluarea activităţii (1966 ~): Liceul medicilor în relaţiile publice. Organizaţie profesională Brătianu (1936 – 1948). instituţii oficiale. Preşedinţi: Liliana Angela (1925). Actor de teatru şi film. Florea Guţă (v. Locaţii oferite de: Primăria Piteşti deontologiei specifice. Daniela Austria. Iulia Mielcescu. 26 octombrie 1919 – Piteşti. Baia Mare. Ultima oră. Camera de Comerţ şi Industrie.). Petroşani. C. preluată. Contabilitate (1992). Teatrul Institutul de Subingineri.F. Grigore T. Mircea. Arad. Directori cunoscuţi: Alexandru Stănescu (v. Colaborare cu alte foruri medicale. supravegherea şi controlul Sebastian. de Friedrich von COLEGIUL FARMACIŞTILOR Schiller. Von Water. promovarea Ştefănescu Delavrancea. Reprezentarea intereselor 1955). societăţi culturale. din 1995. film din capitală. (C. 1999). clădirea din Bulevardul Republicii. Săli de clasă. COLEGIUL MEDICILOR ARGEŞ Coandă (v. Diverse recunoaşteri publice. Anterior: Şcoala Elementară / Superioară de Comerţ (1899 – 1936).I. supravegherea respectării Teiuleanu. Diverse activităţi comunitare. Clasa Marietta Sadova.C. Argeş la etica în domeniu. Bucşan. Liceul Comercial Vintilă I. interviuri. a olimpiadelor naţionale de curriculare. Maria permanenţi. Actor. Cărăbăţ. de Roman Ronetti. Diaconescu. (1999). apărarea Economic / Grupul Şcoalar Comercial / demnităţii şi promovarea imaginii membrilor Economic / Administrativ. de Mihail interes public. . La Piteşti. edificiul Liceului Industrial de Fete. fondator. (C. referinţă: Nisim.G. Inspectoratul Şcoalar Reuniuni ştiinţifice.G. Piteşti. Şcoala Tehnică / neguvernamentală. înfiinţată conform Legii Medie de Administraţie /Comerţ (1948 – Nr.C. laboratoare. Investiţie proprie: Şcoală cu 24 de săli Craiova. Documentări cabinete. Sărbătorirea Centenarului instituţii teatrale din Bucureşti. Gaiţele. Permanente Alexandru Davila (1969-1990). (D. judecarea şi sancţionarea abaterilor (I. Organizarea Concursului Republican externe. Daniel Bucureşti. Organizaţie profesională de Kiriţescu. iniţiative comunitare. internaţionale.).). TEIULEANU PITEŞTI (1899 ~). Monografie (Elena Diaconescu. Aprecieri publice. programe pe Meserii (1989).I. extinsă 1936 – 1940. Instituţie Ion Burnei (v. la Piteşti din 1969. Constantin Stancu.). (1998 ~). Preşedinţi cunoscuţi: Dorina Mureşan. Răduţ. reprezentativă de învăţământ din România. Economia Industriei (D.). Roluri de colaborări comunitare. de Oradea. de Alexandru ARGEŞ (1991 ~). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI pe meserii. Management. Manase. Timişoara. Argeş.). Valentin Bănică (v. la finalizare (1970). Gabriela Teodorescu. Colaborări cu case de drepturilor şi imaginii membrilor permanenţi. de Barbu exercitării activităţii de farmacist. (Viena.). COLBERTI. Ricardo E. judecarea abaterilor de (1899). Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Stabilit Anuare. Evdochia Udrescu.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Toma.1(1980 – 1990).). Naţional Liceal (1998 ~). Liceul Real – Şcoala Medie Nicolae Bălcescu (1957 – 1965). Brătianu (1997 ~). (1897 – 1899). Isbăşanu (fondator). Instituţie reprezentativă de învăţământ preuniversitar a judeţului Argeş. Viorica Rotăreasa (v. concursuri artistice.). ~). Extinderi ulterioare. Ion D.). Băcanu.). Ateneu.Eugen Boia patrimoniu.). Nicolae Voica (v. Succesiv: Gimnaziu (1866 – Şcoala Medie Mixtă Nr.3 (1967 – 1974). Monografii: Ion M. Denumire personalizată (1898). 1994 ~). Liceul Teoretic Liceul Nicolae Bălcescu (1965 – 1996). Naţional (1998). reuniuni ştiinţifice. 1971).). Radu Petre. Nicolae GOLESCU CÂMPULUNG (1894 ~). Ample Centenar. Liceul 1894). Ion Steriopol. Nancy. Ticăloiu. întreceri sportive. Directori cunoscuţi: Colegiul Naţional Ion C. promovarea Onofrei. arhitect. Ion Solomon. arhitect Sevasta Stavarache. FizicăNr. BRĂTIANU PITEŞTI (1866 ~). Instituţie Şcoala Normală de Învăţătoare (1933 – 1948).3 (1954 – 1967). Reviste: Junimea (1908. Ion Popescu (v. dr. admiterea în învăţământul Gheorghe V. Brătianu (1996 – 1997). În succesiune: COLEGIUL NAŢIONAL ION C. Frantz Cheresteni (v. Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.). judeţului Argeş. Toma Trifonescu. construită în 1925 – 1937. Dimitrie Ghimpa. Barbu Miu (v. reviste procedeelor didactice moderne. Iniţial. G. Umanist (1990 – 1993). admiterea în învăţământul COLEGIUL NAŢIONAL LICEAL superior. Tudor Popescu gimnaziale (1894 – 1917). Şcoala Medie Nr. Gheorghe Bucureşti. Micescu (fondator). Ample colaborări ALEXANDRU ODOBESCU PITEŞTI (1919 comunitare. (v. Nicolae COLEGIUL NAŢIONAL DINICU Mitulescu (v.).). reeditare.V. Liceul Friedrich Chopin.). olimpiade naţionale sau internaţionale.1 (1948 – 1957). Nicolae Vlad (v. Liceu (1894 – 1896). (C. Maria Alexandru Băicoianu.). Liceul de Electrotehnică şi (1896 – 1898). Edificiu propriu. cabinete.B. Monografii. Colegiul Colegiul Liceal Ion C. Dumitru Baciu. Directori cunoscuţi: Nicolae Ureche. muzeu. Centenar: (v. ulterior medii (1917 (1966). Franţa. cursuri Monografie: Nicolae Vlad. Cojocaru (v. Directori tradiţionali: succese la olimpiadele naţionale şi Ion Antonescu (fondator).Gheorghe Oprescu (v. Dumitru 22 mai 1966. internaţionale. Dinu (1969). Trivalea (1935). Clădirile actuale (1971 – 1975) investiţii ale Nicolae Dumitrescu (v. Ion N. Florinel Şufaru. Gheorghe Lungoci bibliotecă. Elisabeta Stoica. (M.). Constantin Fulgeanu (1992). Brătianu (1898 – Fizică (1974 – 1980). Bază sportivă proprie.). Ion Beşoiu. Doina (1902). .). 1971. Succese importante la colaborări comunitare. Alexandru Odobescu (1993 – 1998). Şcoala Normală de Băieţi ( 1919 – 1933). Liceul de Matematică şi 1948). Bran Daniela Carmen. Liceu Clasic Nr. Romulus superior. Numeroşi absolvenţi de prestigiu. Ion M. şcolare. Lucian Instituţie reprezentativă de învăţământ Iliescu. societăţi culturale. Colegiu Societăţi cultural-ştiinţifice: Junimea (1897). Relaţii externe. astăzi. 1994. preuniversitar a zonei Muscel. clădire de Nicolae (v. reprezentativă de învăţământ preuniversitar a Şcoala Pedagogică de Fete (1948 – 1954). şcoală sportivă. Mlădiţe (1966 – Sachelarie: săli de clasă.). Dinu (v. Liceul Ion C. Ion Păiş.).). laboratoare. Clădire impunătoare. Cornelia Domnişoru. Barbu Miu (v. ~). Relaţii externe.

Succese Broştescu (v. Semicentenar: 23 mai 1971. didactică şi de instruire productivă.).). Desdemona Slavic. Rezultate importante la învăţământ a judeţelor Muscel şi Argeş. (N. În succesiune: Şcoala de Meserii (1902 –1905. şantierele de construcţii din zonă. Teodor – 1928).).G. ~). Directori cunoscuţi: Dumitru COLEGIUL TEHNIC CÂMPULUNG S.G. DIMA PITEŞTI (1968 ~).). Multiple colaborări comunitare. grad ştiinţifice. liceal (1947 comunitare. cantină.I. Exprimări maiştrilor. 25. Călina Ionescu. Ample colaborări gimnazial (1920 – 1947). monografii. (1902 ~). Colegiul director fondator. iniţial. (D. Monografie: Cecilia Petrescu. Directori cunoscuţi: Eugen 1998).). Decretul Consiliului de Moarcăş. Şcoala a Întrprinderii Mecanice Muscel (1948 – 1959). Cenaclu literar. Instituţie . pentru unităţile industriale şi externe. Secundară de Fete Gradul II (1921-1928). (v. societate culturală.). Nicolau. Ion Lică-Vulpeşti. Gimnaziul Industrial de Fete ZINCA GOLESCU PITEŞTI (1921 ~). tehnicienilor. Maria Ivaşcu. 2 şcolare şi de cultură generală. Şcoala Profesională de Ucenici preuniversitar a judeţului Argeş. Ion Ologu. Romulus Sorescu. deosebite la olimpiade. Wilhelmina Răducanu. Negrescu. (S. Liceul Nr. donatori comunitari. Paul Cozma. olimpiade naţionale. Ample (1971). Locaţie proprie: săli de clasă. concursuri Şcoala Medie Nr. din 29 ianuarie 1971. Constantinescu. laboratoare.2 (1953-1957). Valeria Petrec. Emil Răcilă admiterea în învăţământul superior.).M. Teodora Stănescu. reuniuni arhitect Fakler. Revista Sânziana (1966 ~): Floarea colaborări comunitare. (D. Intensă activitate teren şi fonduri pentru clădire (1925-1929). Reviste: Solidaritatea (1927 Nicolae Vasilescu. Smaranda Bekiş-Popovici Tehnic (2006 ~). importante la admiterea în învăţământul Instituţie reprezentativă de învăţământ superior. ulterior. personalizare. (1905 – 1911). întreceri sportive. Succese VODĂ CURTEA DE ARGEŞ (1920 ~). Directori cunoscuţi: Eliza Lambru. Gimnaziul Comercial de Băieţi Instituţie reprezentativă de învăţământ (1911 – 1955). module (1957-1971). cabinet medical. reuniuni preuniversitar a judeţului Argeş. Colegiul Naţional Liceal Nedelcu. Zorile (1967 ~). Colegiul Coman. Ion Barbu. Mihai Bivol. întreceri Pregătirea muncitorilor calificaţi. Alexandru Stănescu COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE (v. Maria Semicentenar: 22 februarie 1970. ştiinţifice ale cadrelor didactice. Emil Oprescu. Denumiri ulterioare: Liceul de Fete Mihail ateliere. Cecilia Petrescu (v.I. cămine. Denumire personalizată din 1970. Nicolae Stat. întreceri sportive. (2001 ~ ). Paul Vâlceanu. Colegiu Naţional (1998). Polixenia Ghimpa.). Liceul de Fete (1928-1953). Cătălin Nenciulescu. Cenaclul literar Nicolae Labiş (1966 COLEGIUL NAŢIONAL VLAICU ~): Livia Popa. postliceale. olimpiade naţionale şi internaţionale. Liceul Zinca Golescu (1971. Grupul Şcolar ARO (1959 – 2006). sportive.P. sportivă. Iniţial. Adriana Liceal (1998-2001). Anuare. ample colaborări comunitare. COLEGIUL NAŢIONAL LICEAL 1955 – 1948). Nr. bază şi Sevastiţa Vasilescu. admiterea în facultăţi. Instituţie reprezentativă de reviste şcolare. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Petre Popa (1994). Silviu- cercuri ştiinţifice. Augustin Stoenescu.

Stabilit în Argeş clasice (2005). Trasee internaţionale. Publicaţie periodică. (2004-2006). Bucureşti. Multiple Institutul de Cercetare pentru Pomicultură. Locaţie proprie (1968): săli de clasă. cantină. Volume importante (autor. reuniuni ştiinţifice ale cadrelor didactice.7 (1977 – 1990). alte ştiinţifice. aparţinând muntelui Plaiu Mare (1072 (2008). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI reprezentativă de învăţământ a judeţului Argeş. (C. prun. Piteşti (1966 – 1990). Elena Neamţu. Piteşti. Creator a noi soiuri de căpşun. Numeroase studii şi cercetări. Liceul de Coordonator. Mihail S. ateliere. medic şef (1973 – 1985). colaborator): Ghidul culturii COLŢU SURPAT / MALU ROŞU (~). Argeş. (D. Construcţii Industiale (1968 – 1975). Filolog. (C. manager. Cercetător. Letonia din 1961. Facultatea de Stomatologie. stomatologie. iniţiative comunitare. turistice. versantul drept al râului Dâmboviţa. (I. cercetător Organizarea Olimpiadei Naţionale de Limbi ştiinţific gradul I. Inginer horticol. sportivă. Succesiv: Grupul Şcolar Stomatologie. coacăz negru. Medic primar. . Industrial Nr. (1953).I. Intensă activitate Aprecieri publice. Doctorat. Piteşti (2009). Sănătăţii. Statut european Phare pentru şcoli (1979).). reţeaua de stomatologie din Argeş Constructii Nr. cais. Resturi fosilifere: ursul de peşteră (Ursus instructaje. aflată pe (2006). Peştera Urşilor. publicist. Mioarele. alte foruri laboratoare. Argeş. maiştrilor.?). COMAN. Piteşti Muscel. pentru şantierele de construcţii – Argeş (1959 – 1966). Aprecieri publice. didactică şi de instruire productivă. Bucureşti. Medic. revista Coloane infinite (2000 ~). D.1 (1990 naţionale şi internaţionale în domeniu. alte animale cavernicole.). tehnicienilor. căpşunului (2004).). spre înălţimile Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Iezer. Liceul (1969 – 1985). director general (2006 ~) Victoria Buricel. (1959).Reuniuni ştiinţifice Industrial de Construcţii – Montaj Nr.B. Statele Unite ale Americii. 23 martie 1905 . manager. Păpuşa. (Chilii.(n. Bucureşti (1981 – 1990). Piteşti – Marăcineni. cămine. Ilie Mihăilescu. Petre Gh.G. recunoaşteri ştiinţifice în domeniu. 11 şcolare pe meserii şi de cultură generală. Grupul Şcolar Cabinet privat (1990 ~ ). profesionale şi postliceale. 1 martie 1936). Victor Popa.). Bucureşti (1980). B. director ştiinţific Elena Popescu. tradiţional. Bucureşti Pregătirea muncitorilor calificaţi. cabinet medical. Pomicultura durabilă (2006).2 (1975 – 1977). Colegiul Tehnic Dimitrie Dima (2000 Membră: Comisia de specialitate a Ministerului ~). Policlinica de montaj din ţara. Italia. –2000). ştiinţe agricole. noiembrie 1955). Dispensarul Poiana Lacului. Consemnări Agricole şi Silvice.S. Bucureşti (1996).). concursuri COMAN. cunoscuţi: Gheorghe Rizescu. bază balcanice sau europene de stomatologie. colaborări ştiinţifice interne şi spelaeus). Înfiinţarea plantaţiilor de Peşteră din judeţul Argeş. pe Valea Dâmboviţei. Institutul Agronomic. Piatra Craiului. descoperită în 1951. Pantelimon Vişoiu. Liceul de Fete. şef laborator (1997-2004). Virgil Popa. vişin. Florin Tecău (v. Canada. şi căpşun denumită. (2007~). colaborare externă.).C. fondator (v. Directori Stagii de perfecţionare: Germania. Margareta Dumitra D. în Cheile Horticultura României de-a lungul timpului Mici. m). (n. COMAN. Liceul Nicolae Bălcescu.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

colecţionar. Liceul Andrei Şaguna, Braşov
(1927), Facultatea de Litere, Universitatea COMĂNDĂŞESCU, Mucenic N.
Ferdinand I, Cluj (1931). Doctorat, (Stăneşti, Corbi, Muscel, 25 martie 1881 –
toponomastică şi antroponomastică, Cluj Jilava, Ilfov, 3 noiembrie 1960). Învăţător,
(1939). Volume, studii, articole, comunicări, revizor şcolar, proprietar funciar, militant
reuniuni ştiinţifice în domeniile enunţate. Texte politic anticomunist, martir. Membru, Grupul
traduse şi transcrise după vechi documente Toma Arnăuţoiu (v.). Arestat (iulie 1959),
locale. Colaborator, publicaţiile: Muscelul torturat de Securitate, judecat, Tribunalul
Nostru, Facla, Turda Nouă. Premiul Muzeului Militar, Regiunea a II –a, Bucureşti (deplasat la
Limbii Române, Cluj, alte aprecieri publice. Piteşti), condamnat, cinci ani închisoare
(S.I.C.). corecţională şi confiscarea totală a averii.
Decedat, Penitenciarul Jilava, Ilfov.
COMAN, Stelian I. (n. Drajna de Sus, Consemnări memoriale, alte aprecieri publice
Prahova, 24 mai 1927). Inginer horticol, antume şi postume. (I.I.P.).
cercetător ştiinţific gradul I, manager. Stabilit
în Argeş din 1961. Liceul Militar Nicolae COMĂNEANU, Ion P. (1850-1933).
Filipescu, Predeal, Prahova (1947), Institutul Jurist, mare proprietar funciar, înalt funcţionar
Agronomic, Bucureşti (1951). Doctorat, ştiinţe public şi de stat, parlamentar. Membru
agricole, Bucureşti (1969). Stagiu de marcant, Partidul Conservator, participant,
specializare, Italia. Asistent, Facultatea de Congresul de la Bucureşti (1897). Primar al
Horticultură, Bucureşti ( 1951-1956 ), director, oraşului Piteşti (1895-1896), prefect de Argeş
Ferma Didactică Horti-Viticolă, Istriţa, Buzău (1897-1903; 1904-1908; 1912-1914), senator
(1956-1961). Cercetător, secretar ştiinţific, de Argeş (1904). Iniţiative distincte:
Staţiunea Experimentală, Istriţa (1957-1961), coordonarea edificării Palatului Administrativ
cercetător, secretar ştiinţific, Staţiunea (1898-1899), astăzi, Muzeul Judeţean Argeş,
Experimentală Horti-Viticolă, Ştefăneşti, Argeş arhitect, Dimitrie Maimarolu; aprobarea
(1961-1967), Institutul de Cercetare pentru demolării totale (1899-1900) a Schitului
Pomicultură, Piteşti – Mărăcineni, Argeş Buliga, aflat în Grădina Publică din Piteşti,
(1967-1996). Volume importante (autor, sediul (1845-1849) Episcopiei Argeşului;
coautor): Păstrarea şi prelucrarea fructelor şi punerea pietrei fundamentale, Statuia
legumelor (1961); Orientări noi privind Independenţei, Piteşti (1 octombrie 1906);
tăierile la pomi (1967); Cultura părului ordonarea intervenţiei militare împotriva
(1969); Erbicidele în horticultură (1971); ţăranilor răsculaţi din localităţile: Stolnici,
Conducerea creşterii şi rodirii speciilor Martalogi, Ungheni, Izvoru, Glavacioc, Argeş
pomicole sâmburoase (1989). Numeroase (martie 1907); sărbătorirea inaugurării căii
studii şi cercetări, reuniuni, ştiinţifice interne şi ferate Bucureşti-Piteşti (1872-1912). Membru,
internaţionale. Contribuţii deosebite în Baroul Argeş. Stradă eponimă în Piteşti, alte
domeniul agrotehnicii pomicole. Membru, aprecieri publice antume şi postume.(I.T.B.).
prestigioase organizaţii profesionale. Diverse
recunoaşteri publice.(C. D. B.). COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

AL FRONTULUI PATRIOTIC Mihai Nistor (v.), Câmpulung, Curtea de Argeş,
ANTIHITLERIST (1943-1944). Organ al Costeşti, Mioveni, Topoloveni, preşedinte,
coaliţiei locale, format din reprezentanţi ai Gheorghiţă Botârcă (v.), alte localităţi din
Partidului Comunist Român, Frontului Argeş-Muscel. Reoganizare oficială,
Plugarilor, Uniunii Patrioţilor, Partidului Decretului-Lege din 29 decembrie 1989,
Socialist-Ţărănesc, Partidului Social Democrat. transformare în Consiliul Judeţean Argeş al
Progrm Naţionl, Bucureşti, ianuarie 1943. Frontului Salvării Naţionale. (P.P.).
Iniţiative contrare fascismului, continuării
războiului, regimului politic din România, COMPANIA NAŢIONALĂ
adaptate realităţilor din Argeş-Muscel. TRANSELECTRICA S.A. SUCURSALA
Activitate amplificată, ulterior, prin Consiliul PITEŞTI (2000 ~). Unitate zonală de stat cu
Frontului Naţional Democrat. (P.P.) activitate integrată, specializată în transportul
energiei electrice din judeţele Argeş, Olt,
COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ Vâlcea. Opt staţii de transformare (200-400
AL FRONTULUI UNIC MUNCITORESC KV); 1.300 de Km linii aeriene. Gestionarea
(15 mai 1944 – 1 februarie 1948). For politic programelor pentru dezvoltarea,
local, constituit, la paritate, din reprezentanţii retehnologizarea, modernizarea şi menţinerea
Partidului Comunist Român şi Partidului Social în activitate permanentă a instalaţiilor
Democrat. Coordonarea activităţilor pentru energetice de înaltă tensiune din teritoriul
înfiinţarea sindicatelor şi unificarea aferent. Sediu nou (2003), arhitect, Liviu
organizaţiilor cu doctrine de stânga. Lideri: Hotinceanu, constructor, firmă specializată din
Marin Neacşu, Constantin Nicolau. Program Bucureşti. Directori cunoscuţi: Ion Staicu (v.),
de lucru, adaptat prevederilor Manifestului Neculae Popescu, Mihai Budan. Colaborări
Frontului Unic Muncitoresc (Bucureşti, 1 mai naţionale. (I.D.P.).
1944) şi Platformei Partidului Unic
Muncitoresc (12 noiembrie 1947). Din Argeş, COMPLEXUL COMERCIAL
şapte delegaţi la primul congres al Partidului FORTUNA PITEŞTI (1975 ~). Ample
Muncitoresc Român, Bucureşti, 21 – 23 magazine integrate, caracter universal, zona
februarie 1948.(P.P.). centrală a municipiului Piteşti (1973 – 1975).
Coordonator de proiect: arhitect Ion D.
COMITETUL JUDEŢEAN Popescu, Institutul de Proiectare Argeş,
PROVIZORIU ARGEŞ AL FRONTULUI director, Vladimir Perceac (v.). Constructori:
SALVĂRII NAŢIONALE (22 decembrie inginer Dan Duţoiu, şef, Şantierul Nr. 2, Piteşti;
1989 – 9 ianuarie 1990). Structură constituită maiştrii Dumitru Andrei, Dumitru Cîrstea,
ad-hoc, în contextul declanşării evenimentelor Vasile Toma, Constantin Corpţov, Trustul de
revoluţionare din decembrie 1989, având 19 Construcţii Argeş, director, Constantin Olteanu
membri, preşedinte, Doru Mihai Pop (v.). (v.). Beneficiar, Direcţia Comercială a
Modificări ulterioare. Asumarea coordonării Judeţului Argeş, director general, Ion Bădescu
activităţilor cotidiene specifice judeţului Argeş. (v.). Colaborări naţionale şi internaţionale.
Comitete asemănătoare: Piteşti, preşedinte, După 1990, SC Fortuna SA, Piteşti, ulterior,

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

spaţii comerciale privatizate. (G.H.). europene, importante vizite protocolare,
colaborări comunitare. Manageri cunoscuţi:
COMPLEXUL COMERCIAL fondator, Todiriţă Giosanu (v.), Dorin Heroiu,
TRIVALE PITEŞTI (1972 ~). Edificiu Titus Popescu. Activitate subdimensionată
reprezentativ, magazine integrate, având după 1991. (C.D.B).
caracter universal, zona centrală a municipiului
Piteşti (1971 – 1972). Coordonator de proiect: COMPLEXUL MEMORIAL DE
arhitect Mariana Balş, Institutul de Proiectare, RĂZBOI MATEIAŞ (1984 ~). Ansamblu
Argeş, Piteşti, director, Vladimir Perceac (v.). momunental dedicat eroilor din Primul Război
Constructori: inginer şef şantier, Ion Amuzescu Mondial, Valea Mare Pravăţ, Argeş, secţie a
(v.), inginer Ilie Cocoş (v.); maiştrii: Simion Muzeului Municipal Câmpulung. Iniţial,
Nuţă, Ion Stănciulescu, maiştri, Trustul de Mausoleul Mateiaş, ridicat (1928 – 1935), de
Construcţii Argeş, director, Constantin Olteanu Societatea Cultul Eroilor, Filiala Muscel,
(v.). Beneficiar, Direcţia Comercială a iniţiatori, Grigore Grecescu, Florian Nicolescu
Judeţului Argeş, director general, Ion Bădescu (colonei). Arhitecţi: Dumitru Ionescu-Berechet
(v.). Colaborări interne şi internaţionale. După (v.), State Baloşin. Ample lucrări de
1990, SC Trivale SA, Piteşti, ulterior, spaţii consolidare a structurii de rezistenţă,
comerciale privatizate. (G.H.). reabilitare, extindere, amenajare interioară şi
exterioară (1978 – 1984), coordonatori: Manole
COMPLEXUL DE VINIFICAŢIE Bivol (v.), Ion Sîrbu, Ştefan Trâmbaciu (v.),
ŞTEFĂNEŞTI (1969 ~). Secţie distinctă a Petre Popa (v.), Gheorghe Oancea (v.). Proiect
Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare general: Valeriu Manu (v.); Spirea Miclea (v.);
Hortiviticolă Ştefăneşti, Argeş, director constructori, unităţi din Câmpulung, Piteşti,
Constantin Budan (v.). Unitate reprezentativă Rucăr. Expoziţie muzeală permanentă,
din România: capacitate proiectată de tematică: Iulian Ilie Rizea (v.), Ionel Batalli,
prelucrare: 350 to struguri/24 de ore; Ştefan Trâmbaciu, Petre Popa, Sevastian Tudor
depozitare: 800 de vagoane produse finite. (v.). Lucrări plastice: Adrian Radu (basorelief);
Arhitect, Valentin Stratu, Trustul Carpaţi, Petre Achitenie (mozaic). Activităţi speciale:
Bucureşti; concepte tehnologice, Todiriţă Institutul de Artă Nicolae Bălcescu, Bucureşti;
Giosanu, Nicolae Hudea, constructor, Intreprinderea Decorativă, Bucureşti, Filmex
Întreprinderea Construcţii-Montaj Nr. 8, Ro, Buftea; agenţi economici din Câmpulung;
Bucureşti. Instalaţii şi utilaje din Franţa, Garnizoana Militară Câmpulung; locuitori ai
Germania, Italia. Determinarea direcţiilor de zonei Muscel. Finanţare comunitară şi de stat.
producţie şi specializare a arealelor Podgoriei Inaugurarea oficială, 24 octombrie 1984.
Ştefăneşti-Argeş, elaborarea şi aplicarea Volume documentare: Petre Popa (1984, 1988,
procedeelor pentru obţinerea vinurilor 2009); Cristache Gheorghe, Ionel Batalli
superioare albe seci, aromate, roşii, vinarsului, (1985). Monumente evocatoare, numeroşi
produselor secundare. Export continental. vizitatori din ţară şi străinătate. (E.I.F.).
Numeroase medalii de aur, concursuri naţionale
şi internaţionale în domeniu. Reuniuni COMPLEXUL OLIMPIC DE ÎNOT

Eleonora COMPLEXUL SPORTIV Pană. Grup etnic al Investiţie de stat şi comunitară (1982 – 1984).). Locaţie. Statele competiţii (25x10 m).). Soluţii tehnice originale.). Gheorghe Ziguli. Edificiu reprezentativ al municipiului Piteşti.). (N. Mihaela Cernătescu (1994 ~). director general. bazin pentru copii şi încălzire laureaţi ai Olimpiadei Los Angeles. sală de forţă. În apropiere: trei domiciliu. (S. La inaugurare: Cupa 23 municipiului Piteşti: bazin pentru înot şi polo August 1984. (N. Din 1945.). Consiliul Judeţean Argeş intelectuali. instalaţie Unite ale Americii. strada Sfânta Vineri. preşedinte.). Investiţie a Aprecieri publice. desfăşurării competiţiilor artistice proprii. bancheri. Facilităţi pentru alţi intelectuali. istoriei şi tradiţiilor elene. participări la festivaluri naţionale şi internaţionale la kaiac-canoe.). Grup etnic format televiziune. Pistă de concurs. şefi de şantier. Filiala Piteşti. Consiliul Local Piteşti. bazine descoperite pentru agrement. la Piteşti în perioada modernă: negustori. farmacişti. (v. (50x25 m). nouă culoare. Manole Bivol (v.). Valeriu Nicolescu (v. pentru Educaţie Fizică şi Sport. Arhitect. tribună. peste 240 de membri şi 100 Administrator actual. 40 de membri. comunitari. amenajată pe canal escavat. NAŢIONAL BASCOV (1984 ~). statului. Preşedinţi: Iani Patticu (1990-1994). saună. Piteşti. Manole Bivol negustori. Iniţiatori: Iani Succese de prestigiu: Larisa Lăcustă (v.). de filoeleni (familii mixte. Ioan Gherghel (v. practicării agrementului cotidian. meşteşugari. donatori Creţu (v. reuniune internaţională. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI PITEŞTI (1984 ~). expoziţii.).). Gica Deac. Argeş.M. Gheorghe Creţu (v.). haltere. Judeţean Argeş pentru Educaţie Fizică şi Sport. Localitate suburbană Amplificarea activităţilor în etapa interbelică: . management executant. Amenajări Activitate civică şi culturală pentru conservarea specifice pregătirii sporturilor nautice de limbii.). Mihai Naum Teodorescu (v. Spiridon antrenori. multietnice. Bachide. înotătorilor din Argeş şi din loturile naţionale. vicepreşedinte. Eleonora Pană. Mihaela Cenătescu. tribună. anexe. instalaţii de transmisii radio şi PITEŞTI (Secolul XVIII ~). grecilor. plajă. mici Singura bază sportivă nautică din România întreprinzători. În 2009. Petre Deac (v. Important centru de pregătire a iunie 1990. sponsori. Raluca Udroiu (v. Numeroase regate continentale. publicişti). momente evocatoare. polo.). curse demonstrative. judo. mici întreprinzători. medici.). refugiaţi politic. Adrian Chirca (v. lupte. PITEŞTI (Secolul XVIII ~). După 1990. centru de pregătire a lotului Sinagogă atestată documentar în 1859. Practicanţi ai cultului mozaic. privat. preşedinte. stabiliţi în Piteşti după 1716: primari. Piteşti. kaiac-canoe. naţional de juniori. Gheorghe ctitori de aşezăminte religioase. aerobic. Uniunea Elenă din România. turn de sosire. Consiliul cabinet medical.000 de metri lungime. Primar al municipiului electronică de cronometraj şi afişaj. 1. Patticu. preponderent. Reorganizare instituţională. Constantin Olteanu (v. COMUNITATEA EVEREIASCĂ DIN pontoane.M. Adepţi ai creştinismului ortodox. Ştefan Ropcea. La inaugurare: Trofeul Carpaţi. Trustul de Construcţii Argeş.P. Formaţii performanţă. colonie distinctă. la Ştefăneşti.). vestiare. Mircea COMUNITATEA ELENĂ DIN Georgescu (v.

Alte activităţi publice. orăşeneşti. condamnat.. la (Condica rangurilor boiereşti). Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Regional Argeş. Implicat direct în iniţierea. SOCIAL DEMOCRAT ŞI PARTIDULUI Familie tradiţională din Argeş.). Argeş. CONSILIUL COORDONATOR ARGEŞ AL ALIANŢEI PARTIDULUI CONDEESCU (Secolul XIX ~). comunitare. (P. Unionist. în consiliile 1849).). căpitan (c. aproximativ 1. (D. aflate în zona centrală a oraşului. militari. Schöbel (v. Activităţi specifice pe timpul desfăşurării Merişani. la Întinse suprafeţe de teren. Ion C. For politic local. 1836).). (C. preşedinţi ai Consiliului Alianţei: Ion judecat. peste 300 de familii.). funcţionar de stat/pitar. Implementarea ideilor modernitaţii naţionale în Argeş.B. de liderii partidelor amintite. Mihail Ghiţescu (v. subocârmuitor de Argeş (m. Reprezentanţă specializată a statului. cu Rabin (1929): Hascal Wechsler. Ion (Secolul XIX). manifestări aprecieri publice. Radu C. militant politic. Leopold INFORMAŢIILOR (1944 – 1949). culturale. For politic electoral. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Noua Sinagogă (1920-1924). (R. municipale. (S. I. funcţionari de stat. Piteşti.O. CONSILIUL COORDONATOR organizarea şi desfăşurarea evenimentelor de la ARGEŞ AL ALIANŢEI DREPTATE ŞI 1848 din Piteşti. alte iniţiative cetăţeneşti la: Dobrogostea. 1822-1878). Davidovici. (c. Câmpulung.C. jurist. În Argeş. Constituţie (Proclamaţia de la Islaz). Activitate continuată de DIN ARGEŞ (~). Văcăreşti (13 decembrie 1848 – 22 februarie Reprezentări parlamentare. CONSILIERATUL ARGEŞ AL Preşedinţi cunoscuţi: Iosif Löbel. Diminuarea preocupărilor după 1940. Adolf Weber.). Jurământ pe Noua ADEVĂR (2004 – 2007). Consilieri comunitare. secretar al Consiliului judeţean. guvernamentali cunoscuţi: Maria Botoşeneanu. arderea constituit la nivelul judeţului pe baza Regulamentului Organic şi a Arhondologiei principiilor înscrise în Protocolul semnat. inginer (n. Şcoala Ebraică 1863). Recunoaşteri publice. Vasile C. Osias Iscovici. 1840-1876). Diverse colaborări controlul instituţiilor culturale. jurişti.). Solo Rozenthal. Destituit şi arestat după şi Partidului Naţional Liberal. iniţiative politice. funciari. (c.P.200 de Nicolae C. Grădina Bucureşti. C. cimitir. Bucureşti. Comunal Urban Piteşti (1859 – 1864). 1835-1894). MINISTERULUI ARTELOR ŞI Lică Friedman. de conducerile Partidului Democrat publică a oraşului. Adrian Miuţescu (v.. Mai cunoscuţi: campaniilor electorale din 2004 şi 2008. Plecări masive atribuţii privind înfiinţarea. comunale.P.)..). întemniţat. Colaborări CONCIU. înfiinţat conform Protocolului semnat. donaţii civice. îndrumarea şi în Israel (1948-1975). Constantin (1926-1927). co- înfrângerea revoluţiei (13 septembrie 1848). Structură asemănătoare COMUNITATEA ITALIENILOR pentru judeţul Muscel.). Mari proprietari CONSERVATOR (2004 ~). referendum-ului privind suspendarea . Diverse membri.G. publicaţii în limba idiş. Proprietar urban. Mănăstirea Cârstoiu(v. case.

Surse bugetare de stat şi din două oraşe. şi Legea Nr. 1938. financiare. 216 comune rurale. gospodăreşti. asemănătoare pentru judeţul Muscel.). alegerilor prezidenţiale (2009).). Bucureşti. Instituţie organizaţiilor Partidului Comunist Român. Ştefăneşti. Contantin Nicolescu (v. Florea Costache (v. Valoroase consemnări Platforma generală. municipale. Topolog: 12 mănăstiri. secţii. deliberativ al administraţiei publice. For al administraţiei publice împotriva Germaniei hitleriste. promovarea preluată de la Primăria Judeţului Argeş (1989 – constituţionalismului. grupate în venituri proprii. şi libertăţilor cetăţeneşti. 1940. Judeţul Argeş în 1864: 660. Partidului Liberal. oraşeneşti. patru ani. susţinerea Armistiţiului cu Naţiunile Unite. administraţiilor instalate pe timpul guvernului din 1991.). constituit din candidaţii preferaţi de inugurare oficială. Trustul Carpaţi. drepturilor 1990).). Olt. Cotmeana.). zona CONSILIUL GENERAL AL centrală a municipiului Piteşti/Casa Albă (1969 JUDEŢULUI ARGEŞ (1864 – 1950). şcolare. Locaţie distinctă. Numār de consilieri în raport Colaborări regionale. Repoziţionări comisii permanente. 1948. turistice. Ion 1864. Topoloveni. constructor. 1 iunie 1970. folosită anterior de Consiliul Popular al Judeţului Argeş. CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL Reglementări privind atribuţiile consiliului: BLOCULUI NAŢIONAL DEMOCRAT (31 1892.). şedinţelor culturale. noiembrie 1864).B. stabilirea Delegaţiei/ Argeş. Găleşeşti. documentare.). Importante consemnări plaiul Loviştea şi plăşile Argeş. funcţionari comunale. Continuarea activitaţii: Sfatul Popular Regional Obiective primordiale conform prevederilor din Argeş (1950 – 1968).712 de pogoane. 150 383 de locuitori. Bucureşti. (D. Activitate condus de Ioan/Ion Antonescu (v. 21. înlocuirea teritoriale. mandat. democraţiei. edilitare. Aparat propriu: consiliilor judeţean. Autonomie locală. adoptarea municipiile Piteşti.B. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI preşedintelui României (19 mai 2007). din 2001. oraşele Costeşti. Primele alegeri: 18 / 30 octombrie Vasile Niţu (v. naţionale şi de totalul locuitorilor judeţului. Câmpulung. uninominală. Hotărâri adoptate în şedinţe lunare sau CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL extraordinare. direcţii. 69. aprovizionarea unităţilor militare. Alte activităţi publice. Structură eligibilă periodică: consilieri. Comitetului permanent. Partidului Social Democrat.T.). şapte staţii poştale.T. Instituţii asemănătoare pentru (15 octombrie): votarea bugetului. Bucureşti. 1929. Curtea de Regulamentului propriu. agenţii. 20 iunie 1944: documentare. arhitect. vicepreşedinţi. cu privire la activităţile BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE . Mircea Ochinciuc. (P. Mioveni. Şedinţe anuale internaţionale. persoana juridică.P. secretar general. participante CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ la eliberarea totală a ţării şi pe Frontul de Vest (1990 ~). 2008). (I. anterior celor parlamentare (24 – 25 Mihăilescu (v. atribuţii prevăzute în Legea Nr. comunele din teritoriul aferent. Alianţă delegaţia permanentă. sociale.). august 1944 – 12 octombrie 1944). birouri. (I. organ consultativ al politică locală formată din reprezentanţii prefectului). Piteşti. Organ – 1970).B. 1925 (judeţul. prezidat de prefect. specializaţi. Preşedinţi: electorat. preşedinte (alegere ulterioare.

constituit pe baza prevederilor Platformei . Socialiste. 1961. Partidul Social Democrat: puterii politice şi administraţiei locale de stat. Frontul Gheorghe Tătărăscu. strategiilor partid. Consiliul Judeţean Argeş al Frontului Unităţii Mihail Georgescu. ianuarie 1990 – 15 februarie 1990). colecţii FRONTULUI NAŢIONAL DEMOCRAT particulare. formată din reprezentanţii Garofoiu (v. regionale Argeş MUSCEL AL FRONTULUI RENAŞTERII (1950-1968). adoptată de forurile 24 septembrie 1944. birou. Partidului Ion Mateescu.). După 1968. comunale. Nicolae Voinea. Mihail Baltă (v. Dizolvarea Partidului Naţiunii. în vederea câştigării Program de acţiuni în conformitate cu alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946. format din lideri CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL reprezentând Partidul Comunist Român: FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE (9 Alexandru Vaida. Uniunea Patrioţilor: Ion politică locală. respectiv. Bucureşti. Mihail Baltă.). la Muscel: Matei Velcescu. Structură politică apărută Partidul Naţional Popular. La conform Programului Naţional (Bucureşti. respectiv. Vasile Plugarilor. raionale. Structură Constantin Georgescu.). REGIONAL ARGEŞ AL FRONTULUI înlocuirii administraţiilor publice anterioare. preşedinte. Atestări documentare. Alexandru Berea (colonel).). Activitate pregătirea instaurării monarhiei autoritare.P. participării României la războiul antihitlerist.). instaurării guvernului de largă CONSILIUL JUDEŢEAN / reprezentativitate. Naţională (1948. Frontul Plugarilor. 1965) şi în escaladarea tensiunilor doctrinare. înfăptuirii reformei agrare. obiectivele Platformei Naţionale. Atestări CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL documentare: arhive. secretar. Coordonarea acţiunilor locale pentru preşedinţi ai Consiliului Frontului Renaşterii alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionale. vicepreşedinte. (P. perioadei în Argeş: Petre Cameniţa (colonel). Regrupări ulterioare. ulterior. Ţărănesc Anton Alexandrescu. adaptat. format din delegaţiile structurilor judeţene Argeş sau CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ / Muscel (1948-1950). decembrie 1938. Petre Năstăsescu (v. Platformă parlamentară.). Organ al coaliţiei politice locale.). (23 octombrie 1944 – 6 martie 1945).). (P. 1952. Ion Alexandru (colonel). numirea prefecţilor în calitate de politice. activitate preluată de Spiridon Emanoil. Traian Novacovici (v.P. Organ al alianţei electorale teritoriale. Prefecţii sfaturile populare judeţene/regional.P.P. semnat de regele Carol II (v. Sandu Pavlică. reprezentând: Partidul NAŢIONALE (16 decembrie 1938 – 11 Muncitoresc Român. septembrie 1940).).). Ion Betle (v. 1957. (P. Secretar executiv. Frontului Sindicatele Unite: Stan Arsene (v. Bucureşti. Partidului Naţional Plugarilor: Nicolae Grigoroiu. muzee. membri. Partidului Naţiunii. 11 septembrie 1940. conform prevederilor Decretului din 16 Întâlniri periodice. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (25 mai 1946 – 6 noiembrie 1947). Ion Roncea. 27 judeţe: desfiinţarea tuturor organizaţiilor de februarie 1948). (P. Partidului Comunist Român. asociaţiile obşteşti. Iniţiative favorabile centrale.). DEMOCRAŢIEI POPULARE (1948-1968). Naţional Popular. Partidului Naţional Liberal Poiacevschi. Organ al Constantin Frântu.

). sanatorii. Preocupări înfiinţat ca urmare a redimensionării economice. (P. categorii de oameni. Iniţiative economice.). vicepreşedinţi. Confederaţiei Generale a Muncii (Bucureşti. Costeşti.). 1989. Nr. existenţei prin Declaraţia şi Programul Frontului Democraţiei Populare (1948-1968). lider naţional. Democrat Constituţional. For al puterii politice locale. Preşedinţi cunoscuţi: CONSILIUL JUDEŢEAN Gheorghe Tuiu (v.). reprezentând gruparea personalităţilor asociaţii. Curtea de Argeş. Naţională.P. fondator. artă. Brătianu.P. culturale. alte Preşedinte judeţean: Călin Visarion Chirilă (v. fără coloratură politică. Naţionale. trimestriale. Piteşti. Vasile Duminică. agricole din teritoriul aferent. Consiliu Regional Argeş al Sindicatelor. ştiinţifice. Naţional 1990. Atestări documentare. Naţională (2 martie 1969 ~ 17 martie 1985) şi strada Ion C. Gherghina Buzatu. Socialist Democrat Român. sediu propriu. intelectuali. Unităţii Democratice. iar 39. preşedinte. 26 oraşele Câmpulung. secretar. Ion Eftimie. relansarea activităţilor economice prin femeilor. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI adoptate în Capitală. alegerile de deputaţi în Marea Adunare Sindicatele Unite (1944 – 1945). Partidului Comunist Român. Frontului Salvării Judeţean Provizoriu Argeş de Uniune Naţionale. PROVIZORIU ARGEŞ DE UNIUNE Ion Niţă. de coordonator al organizaţiilor profesionale Consiliul Naţional. Consiliului Judeţean Argeş al Frontului Salvării sportive. 19 noiembrie 1968. activitate continuată de Consiliul Liberal. oamenilor de ştiinţă. Frontului Salvării Naţionale. Călin Visarion Chirilă (v. sociale. tineretului. SINDICATELOR (1944 – 1989). în Consiliul Popular al Judeţului Argeş. 19. reprezentate la Congresul Activităţi asemănătoare în municipiul Piteşti. (P. După 15 februarie Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Atribuţii CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL stabilite conform Programului general.). la paritate. 87 de membri. – 30 ianuarie 1945) şi în consiliile judeţene ale Topoloveni. Naţional Democrat. Obiective esenţiale: organizarea alegerilor reprezentând organizaţiile judeţene ale parlamentare pluripartidiste (20 mai 1990). privatizare. Activităţi adaptate NAŢIONALĂ (15 februarie 1990 – 1 vieţii politice şi evoluţiei industriale sau septembrie 1990). membri.).). Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Preşedinte. Implicaţii prevalent locale. Restructurări esenţiale după . Colaborări naţionale şi internaţionale. sociale. Liberal Democrat. organizaţiile partidelor: secretar. 22 decembrie Frontului Unităţii Socialiste (1968-1989). asociaţiilor profesionale şi obşteşti. Mişcarea Ecologistă. Ion Iliescu. For adoptat la Bucureşti. 48 Patrimoniu distinct: case de cultură. Pentru etapa 1950 – 1968.). Poporului. Social Democrat CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL Român. Alexandru Popescu (v. centrul urban Colibaşi. Încetarea Frontului Naţional Democrat (1944-1945). Stan Arsene (v.P. promovarea liberei concurenţe. Vasile Duţă. (1968 – 1989). din care. For politic teritorial. gospodăreşti. constituite în unităţile economice şi electorale: aprobarea candidaţiilor pentru instituţiile din Argeş-Muscel. vicepreşedinţi. birou permanent. cultură. (P. Plenare Importante atestări documentare. cluburi. Democrat. muncitori. Iniţial. independente.

şi Legii Nr. reprezentanţii permanent.). CÂMPULUNG (1992 ~). veteranilor de război. Consiliul permanent. Format din consilieri.T. lucrări în plen şi comisii specializate. (1369 – 1831). Consiliul popular Importante iniţiative şi decizii comunitare. electorale.). şi Legii Nr. Anterior: Sfatul pârgarilor delegaţii asociaţiilor Unirea. Preşedinte fondator. Silvicultura.B. pensionarilor. funcţionarilor publici. Înfrăţirea. propuşi pe CONSILIUL PERSOANELOR liste electorale. Comitetul Frontului Salvării Colaborări externe. din 2001. propuşi pe PITEŞTI (1992 ~). Anterior: Sfatul celor 12 pârgari Preşedinte de şedinţă. Câmpulung. – 1831). Adoptă hotărâri.P. biroului Mandat pentru patru ani.B. în raport cu numărul locuitorilor. Colaborări deliberativă a administraţiei publice. cadrelor îndeplinite prin activitatea primarului. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL Importante iniţiative şi decizii comunitare. popular (1950 – 1968).T. Autoritate Colaborări externe. şi Legii Nr. permanent. funcţionarilor publici. Sfatul Argeş. din 1991. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL 215. Naţională (1990 – 1992). în raport cu numărul administraţiei publice. Importante CURTEA DE ARGEŞ (1992 ~). Adoptă hotărâri. Consiliul Provizoriu de Uniune (1864 – 1950). Structură locuitorilor. 69. (1300 – 1831). Naţionale. conform Legii Nr. din 2001.). 69. biroului cinci persoane (1831 – 1864).B. format din trei Comitetul Frontului Salvării Naţionale (1989 – persoane (1831 – 1864). din 1991. (I. Sfatul popular. activitate obştească. 215. formată din: lunare. Sfatul popular (1950 – Piteşti. Primăriei lucrări în plen şi comisii specializate. din lunare. Format din consilieri. în raport cu numărul VÂRSTNICE ARGEŞ (2004 ~). Autoritate deliberativă a liste electorale. convocări Legii Nr. Autonomie locală. (I.). Consiliul comunal 1990). Mandat pentru patru ani.T. Autonomie locală. . Consiliul popular (1968 Apărarea intereselor locuitorilor vârstnici în – 1989). Primăriei caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor. îndeplinite prin activitatea primarului. Sfatul orăşenesc. (1989 – 1990). propuşi pe liste Preşedinte de şedinţă. Format din consilieri. Sfatul orăşenesc format din îndeplinite prin activitatea primarului. Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL (1990 – 1992). Sfatul orăşenesc (1831 – 1864). Primăriei comunal (1864 – 1950). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 1990. funcţionarilor publici. 215. convocări colectivă. (1968 – 1989). Autonomie locală. (P. Comitetul Frontului Salvării Naţionale relaţiile cu oficialităţile şi alte foruri publice. biroului militare în rezervă şi în retragere. 28 de membri (1989 – 1990). 2001. deliberativă a administraţiei publice. Curtea de Argeş. constituită conform Legii Nr. preşedinţii organizaţiilor judeţene ale Preşedinte de şedinţă. Adoptă hotărâri. Consiliul popular (1968 – 1989). constituită externe. Uniunii Judeţene a Pensionarilor Consiliul comunal (1864 – 1950). Mandat pentru patru ani. constituită conform locuitorilor. Ion Popescu (v. din 1991. lucrări în plen şi comisii specializate.). Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (1990 – 1992). (I. Anterior: Sfatul celor 12 pârgari (1388 1968). Autoritate iniţiative şi decizii comunitare. convocări lunare. 51 de deputaţi (1950 – 1968). 69. pentru început.

inteligenţă. Importante consemnări Militar. Bucureşti (1993 .Ş). 1. 6 Carpaţi. Metodie Popescu. Bucureşti (1976).). 1991 ~ ). Somnul succesiv. CONSTANTIN. publicist. la Piteşti (1845-1849) şi Curtea de raţiunii (2001). Craiova (1971 – 1974). Judeţului Argeş/Casa Albă (1970 – 1989). Preocupări secolului XX). Dumitru Ochinciuc. Şef. Atlas de electroencefalografie (1987). Legea pentru Reformă Agrară din 23 martei Dimitrie Maimarolu. unităţi militare din Braşov si Bucureşti (1962 – Activitate continuată de Primăria Judeţului 1971). secretar. Institutul (1977 – 1979). Organ Sachelarie. Judecarea neînţelegerilor dintre modern. Preşedinte şi Instinct. (I. direcţii. Colaborări didactice. instituţiile civile specializate. Secţia Neuropsihiatrie. Constantin Zanfir (1985 – 1988). Muzeul Judeţean 1945. gospodăreşti. Marin D. Ion psihiatrie. preoţii Anastasie JUDEŢULUI ARGEŞ (1968 – 1989). arhitect. Bucureşti. Bucureşti (1962). coordonarea Dumitru Popa. plasa Argeş.). Medic. adoptată de guvernul condus de Petru Argeş. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Locaţie proprie. edificat în 1968 – 1970. Bucureşti.). Piteşti. Preocupari literare (eseuri): Argeş (1849-1949. 1992. Argeş (1956). 1991 ~ ). expropriate parţial prin (1968 – 1970). Preşedinţi cunoscuţi: Petre noiembrie 1938). Central. Ion Rizescu. Vasile Mohanu (v.I. juridică a Episcopiei Argeşului. Gheorghe Năstase (v. Bucureşti (1974 – 1993).). 57. constructor. servicii. Instanţă 2009). existent din 1899.). preşedinte. arhitect. analiza respectării poruncilor Universitatea Titu Maiorescu. ARGEŞ (1845-1949. Catană (v. Ion Sîrbu (1979 – 1985). 1995). Culmi si limite (2006). vicepreşedinte. neurologie si Duminică (v. din Popescu Broşteni. Volume importante: Acupunctura ştiinţifică modernă CONSISTORIUL EPARHIAL (1977). 1968. hotărâri. Trustul (n. Activitate permanentă: Comitetul Executiv al Consiliului.). Colaborări comunitare. astăzi. Vasile Chiţu (v. Lucian Grigore. Întinse suprafeţe de teren în localitatea culturale. Sediul Politico – Administrativ al Groza. conform Legii Nr. familiale. Petre Vintilescu (v. Diverse electorale judeţene. Medicina naturistă (1988. având sediul. funcţionari.Prima jumătate a specializate. Deputaţi aleşi pe circumscripţii Preoţescu (v. Constantin C. (I. CONSILIUL POPULAR AL Ghelasie (arhimandrit).P. Gândirea omului eparhiot. Gheorghe adminisraţiei locale. Spitalul Militar documentare. Argeş. Argeş. Mare proprietar funciar din economice. Mârghia. (S. Şcoala Dincă.T. Medico-Militar. Spitalul Argeş (1989 – 1990). zona centrală a municipiului superioare şi a codului mirean. colaborarea cu Piteşti. mandat cinci ani. sesiuni exprimări comunitare.T. secţii (Sfârşitul secolului XIX.B. (I. trimestriale. geniu in viziunea lui apărători numiţi de arhiepiscop sau episcopul Lucian Blaga (2004). Ion Bogdan Băluţă (1989). Constantin Matei Medie Nr. edilitare. Medic militar. pronunţarea în cauze sensului pierdut (2008). Doctorat.). Gheorghe ştiinţe medicale.).). Preşedinţi cunoscuţi: Gheorghe (protopopul Piteştilor).). financiare. Mircea CONSTANTIN / DULCAN. Inteligenţa materiei (1981.B. Locaţii proprii: Palatul Administrativ Tigveni. In căutarea slujitorii eparhiei. general de brigadă. deliberativ al puterii de stat. Lunca Corbului.

(n. Literat. spirituală a oraşului Piteşti. Liceul Ion Barbu. Orchestra al regiunii/judeţului Argeş. gradul I. socio-psihologiei contemporane. Argeş. Săpata. Piteşti (1967 – 1987). numeroase premii şi Platforma Cotmeana.). Proprietar funciar. externă flexibilă. reuniuni ştiinţifice naţionale si internaţionale.). facultăţile de Teologie.C. învăţător. Asociat. CONSTANTIN. Activitate măiastră. (L. Ion I. Identificat cu spaţiul publici. activitate de cancelarie. (n. Importante etapei feudale invocate. Versuri. localităţile Silişteni şi Mârghia. (1907 – 1964). (1888 – 1977). Piteşti (1987 – 1990). politică Cornel I.N. Circumscripţia Electorală Vedea Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş. dependinţe. (v. Ctitor al autor. Piteşti (1970 – 1980).P. (C. Importante atestări CONSTANTINESCU. Piteşti. Litere. Argeş (1915 – Înălţarea Bisericii Domneşti Sfântul Gheorghe. Argeş.C. Domn al Ţării Româneşti (9 aprilie Corbului. (1961 – 1965. Deputat Lipatti.). Argeş. Piteşti CONSTANTIN. Liceul Dinu pomicultură. Contribuţii la iniţiative comunitare. 25 mai 1939).). CONSTANTIN ŞERBAN (Secolul Familie tradiţională din Mârghia.C. Metodist. Urlueni.B. Numeroase studii. Profesor Economice. dirijor cor şi orchestră.C. notar. CONSTANTINESCU (Secolul XIX ~). Aprecieri publice. Iniţiative 1990). sociologi. Universitatea din Piteşti (2000- legislative privind evoluţia localităţilor din 2004). funcţionari 1654 – martie 1658). Ialomiţa. manager resurse umane. Piteşti (1968 – 1969). Interpret.C. alte aprecieri publice. publicişti. Gheorghe (Secolul (1965 – 1967). Elena documentare. argeşean prin proprietăţi funciare. diplome. Dirijor: Corul Sindicatului Învăţământ. Academiei Române (1981). (n. Conservatorul Ciprian Membru. 25 iulie 1975). Constantin D. 1948).). Cercul pedagogic.1926). Proprietari rurali. Volume . în Marea Adunare Simfonică. (F. menţinerea funcţionalităţii reşedinţei învăţător. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI ∼). Magdalena C. curte şi grădină.1972). edificarea unui palat cu Silişteni. Activitate continentale. articole. vioară. parlamentar. Naţională. 1991 – 1996). Şef catedră. alte valoroase Piteşti (1965-2000).C. (V. Universitatea din Piteşti. Amalia. Succese didactice. consolidarea urbanistică şi eclesiastică. Argeş. voievodale temporare. 1965 – 1969). (C. zootehnie. şcoli din Mârghia. Premiul Vasile Conta al didactică permanentă: Liceul Dinu Lipatti. muzică. orchestrele de economică specifică zonei piemontane: muzică populară şi de cameră. redactor. Şcoala Pedagogică. Orchestra Simfonică. Bucureşti (1965). prestigioase asociaţii profesionale Porumbescu. cadre didactice. Piteşti (1993). Stabilit la Piteşti din 1965. confruntări sociale proprii sociolog. Lunca XVII). Argeş (1950 – 1986.D. civile şi eclesiastice. instrumente recunoaşteri publice în domeniile medicinei şi cu coarde (1970-1990). mică industrie. reprezentând responsabil. opereta copiilor Pasărea XX). Juridice şi Administrative. edificii Mai cunoscuţi: Ion C. Ştiinţe Borduşani. interviuri. Vasile C.P. catedrală ortodoxă a oraşului Piteşti (1656). Monografia Şcolii Mârghia (2006). Catedralei Patriarhale din Bucureşti. Bucureşti (1957). Pădureţi.). Aprecieri publice. muzică (1985- Frontul Democraţiei Populare. (n.

Bucureşti (1979). Fundaţia Naţională Braşov. Decan. brigăzile .M. Recunoaştere postumă naţională. Volume (colaborare): Programarea Profesională. Împuşcat mortal pe timpul Paradis (2000). Volume importante (în Administrare a Întreprinderilor. Doctorat. Statul Major. inspector operativă a producţiei (1994).?). Argeş. Stereotipuri.O. întreprinderii (1997). Coordonator.I. Concursul naţional Câmpulung.M. Trustul de Construcţii (1993). Argeş.V. decembrie 1989. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI importante: Timpul unei flori (1995). Argeş (1976 – 1977). 1917). Mârghia. Activitatea didactică şi de cercetare Hidroenergetice. Universitatea Economice. CONSTANTINESCU. Contribuţii la evoluţia învăţământului Sociologie etică şi politică socială (2001). Bucureşti (1970). Bucureşti Câmpulung (1965). specialitate. Speranţa. Teiu Argeş.R. economist. Universitatea din Craiova (1970 didactic. sociologie. Doctorat. Managementul şcolar general (1991 – 1993). Înhumat. inspector producţiei industriale (1982). Colaborator Universitatea din Niş. Cimitirul Flămânda. Liceul Nicolae Bălcescu. Facultatea de Tehnologia şi Industializarea Comercianţii de cuvinte (1996). Economice. 22 martie 1941). Bucureşti (1899).). Colegiul de redacţie. Adunarea CONSTANTINESCU. General al Etapelor (1916 – 1923). Colaborator permanent. Craiova. infanterie. 2 iulie 1967 – Braşov. Student. Erou-martir al Revoluţiei comandă: Şef. Facultatea de Filosofie. Braşov. sociologie. Academia de Ştiinţe (1976). Costel Campania din 1913 (căpitan). Sociolog. (Costeşti.). profesore gradul I. 1953). 23 Mondial (colonel. 4 noiembrie 1879 .). (I. Primul Război (Mihăeşti. reprezentări şi Economice. Analele Starea societăţii românesti după 10 ani de Universităţii. Şcoala de Ofiţeri. Laboratorul de Orientare Şcolară şi ~). alte aprecieri publice. Cornel (n. (M. Durere în Lemnului. director Institutul de din Piteşti (1998 ~). Filiala Dolj. Premiul special. Facultatea de Ştiinţe (1997 ~). colaborare): Sociologia educaţiei (1998). Deputat de Argeş în Adunarea Constituantă economie. alte aprecieri publice. preşedinte.1991. Serbia. Lunca Corbului. Bucureşti. reprezentând Frontul Salvării perfecţionare. (P. Piteşti (1977 – 1990). de creaţie literară pentru tineret Mircea Eliade Certificat de Erou-martir Nr. Dumitru (n. Asociaţia Română de Sociologie.S. Seria Ştiinţe trenziţie (2000). Eparhiei Argeşului. 12 iulie CONSTANTINESCU. Conducerea şcolar (1990. CONSTANTINESCU. manifestărilor de stradă antitotalitare din publicaţiile Shova Şoc. Sociologie (2001). Numeroase studii şi articole în publicaţii de Aprecieri publice. 2607 din 27 (1994). Activitate de decembrie 1989).). identitate socială (2000). Sociolog. Alte aprecieri publice. Statele Unite ale Americii Naţionale. Dumitru M. Combatant. Profesor parlamentar. Craiova. (O. superior românesc în deceniile contemporane. cadru permanentă. Membru fondator. Comandamentul române din decembrie 1989. Preocupări redacţionale. (1972). Liceul Dinicu Golescu. Stagiu de (1990-1992).C. General de brigadă. Studii şi articole în Centrul de Asistenţă Psihopedagogică Argeş domeniu. 1993 – 1997). Argeş. Piteşti universitar. membru.

reportaje. volume. Comisia de monitorizare a alegerilor din Redactor (1914 –1915). analize. Premiul Academiei Române (1980). Bucureşti. Jurist. Importante Piteşti (1925 ~). studii. (Secolul XX). facultăţile de Drept (1960) şi CONSTANTINESCU. 1926). valoroase aprecieri publice. interviuri pe diferite teme. . ziarul Glasul Argeşului. Proprietar urban. Camera de Comerţ şi Industrie Argeş. Europeană. Cercetări ştiinţifice în domeniu. Bucureşti (1979).I. promovarea economiei de piaţă şi privatizarea Membru. manager. Comentarii. Florian Marelui Pontif. Fondator: Solidaritatea Universitară (1990). D. CONSTANTINESCU. Partidul Facultatea de Geologie – Geografie. Adept al înnoirii legislaţiei comerciale. Institutor. (G. Gheorghe N. Diverse aprecieri publice. Nume Politehnic. Delegat Alianţa Civică (1990). Infanterie (general. Braşov (1956). Statul Major.).H.). Argeş. la (1991). animator cultural. alte CONSTANTINESCU. Liga Tighina. Preşedinte. Preşedinte Cooperativele de Producţie şi Consum din al României (1996 – 2000). publicist.B. Câmpulung (1896). 2. Institutul (Câmpulung. teritoriale 1 (1932 – 1933) şi 2 (1933). Liceul Matei Inspectoratul 3 Armată (1924 – 1929).I. Emil I.). valoroase recunoaşteri publice. Doctorat. şi medalii militare româneşti sau străine. Jurist. Ordine profesor (1894 ~). jurist. Şcoala Medie Nr. Universitatea Constantin I. 14 iunie 1932).I. Ioan Paul II (1991).). Primirea. Acţiuni insistente privind (1920 –1924). profesor Monografia Şcolii Primare Numărul 2 universitar. Bucureşti (1877). Numeroase informaţii.Parhon. Inginer silvic. Societatea de Vânătoare (1890). CONSTANTINESCU. membru. Membru fondator. Câmpulung. Brăduleţ. Florian Geologie – Geografie (1966). demnitar. Universitatea Bucureşti (1990 – 1996). Institutor. Verneşti. alte Fondator: gazeta Vocea Muscelului (1888). Bill Clinton (1997) şi a CONSTANTINESCU. profesor. Piteşti (1951). articole. Poetul C. director (1895 – 1925). Rector. deputat de Argeş (1922- (1966 ~). Bucureşti Naţional Liberal. (I. Cercul Didactic. 19 noiembrie 1939).1. Acţiunea Populară (2003). Aricescu Argeş (1940 ~). (n. Muscel. 1. parlamentar. Câmpulung (1900). Doctorat (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a mineralogie. în Consiliul de Administraţie. înalt demnitar. cadru didactic. director şi proprietar Senegal (2001). Emil Procopie Şcoala Medie Nr. de drept. (I. Contribuţii la aplicarea iniţiative naţionale şi internaţionale pentru conceptului Prin noi înşine în Argeş. (J. marilor unităţi economice de stat. Şcoala 1 Infanterie (1929 – 1932). Valea Danului. a preşedintelui american. Culturală. Ateneul Urban (1890). 1924). Domiciliu tradiţional. manager.D. Sef. (1956).). Volume importante: Geolog. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI XLVII Infanterie (1923 – 1924) şi XVIII real: Emil Procopiu. publicist.B. Piteşti. comandamentele Primară Nr. 1859 – 1935). (E. Aprecieri admiterea României în NATO şi în Uniunea publice. Basarabia. Câmpulung (1882 – 1894). Convenţia Democratică din partea Federalei Fotin Enescu. Divizia Basarab. Aprecieri publice. Baroul Argeş. Piteşti (1900).N. Membru marcant. Ales. Tribunalul Argeş (1961 – 1962). comerciant. secolului XX). (n. la Bucureşti.

Corbi-Muscel. şef. 25 ianuarie 1916). profesor. C. Mare propietar funciar din atelierele: Antim Ghermano. Artist (Sfârşitul secolului XIX. Liceul Dinicu Golescu. (1956 – 1957). Nicolae Grigorescu. (I. Întreprinderea Forestieră Petroşani. Bucureşti (1974 – 1982). (M. Importante aprecieri publice. Hunedoara Întorsura Buzăului.). Bucureşti. România. publicist. Membru. plasa Dâmbovnic. Argeş. Vâlcea (1962 – 1965). Grigore I. Ioan Cristian . în colaborare). sfârşitul secolului XIX . dintre cei mai însemnaţi pictori români de la Poenărei. Programului investiţiilor din economia versuri. fost judeţ al Câmpulungului. Numeroase Poporului. Muscel. reuniuni ştiinţifice naţionale. Bucureşti. expropriate Activitate didactică. (n. Muscel. şef serviciu. Braşov (1979). Studii de istorie (1986). Petroşani Muzeograf. secolului XX). Câmpulung (1953). CONSTANTINESCU/FOTA. Dâmboviţa. Portrete de referinţă: Dr. comandamentele centrale pentru construirea Piteşti. Valoroase aprecieri publice. Vicepreşedinte. Creaţii literare: eseuri. Ceramica din Argeş- Lemnului. director.Monografie adjunct (1982 – 1984). Asia. Asociaţia Forestierilor din România (1990 ∼). Fiul lui Ioan XX. Volume de Exploatare şi Industrializarea Lemnului. Gheorghe Tattarescu. Centrul de Îndrumare. desen şi caligrafie (1874- parţial prin Legea pentru Reformă Agrară din 1907). Oficiul Judeţean Argeş pentru Argeş (1960 – 1962). Direcţia Forestieră 1976). Argeş vicepreşedinte. Argeş. Iacovache (Câmpulung. Gestionarea Argeş-Muscel (2008). Reuniuni internaţionale studii. Dicţionar etnocultural (2006).).P. Ministru Muscel (2001). Covasna (1958 – 1967). casele (1965 – 1966). pictură. om de cultură. Pătroaia. Gheorghe N. Drumului Naţional Transfagaraşan şi a Casei Străbună vatră natală (2004 ~). Ghid turistic al judeţului Piteşti (1968 – 1974). Europa. Judecătorul Iancu Rudeanu.I. Centrala Exploatarea (1979.). Ştefăneşti).). Preocupări forestieră (1974 – 1990).Ş). (S. Gliganu de Sus. în Africa. Activitate didactică.S. Muscel 1827 – CONSTANTINESCU. redacţionale: Argeş. Theodor Aman Argeş. şcolile: CONSTANTINESCU. (2006). Jugureanu. Studii de specialitate. Cartea Eroilor (1984).Prima jumătate a plastic. Sfatul Popular Raional Vâlcea (1998 – 2008). Unul CONSTANTINESCU. memorii. Organizator de expoziţii. 5 august 1933). proză. Întinse suprafeţe de teren în localitatea (v. Ocolul Silvic. Întreprinderea Patrimoniul Cultural Naţional (1976 – 1998) Forestieră Jiblea.începutul secolului Profesor. importante: Argeş. Poenărei. Corbi. Colaborator. de Petru Groza. ministru (1984 – 1990). adoptată de guvernul condus Episcopul Ghenadie al Argeşului. Piteşti (1966 – 1968).). Director general: Trustul de memoriale: Vladimir Streinu (Teiu). Lucrări în muzee şi colecţii particulare din Gh. Ciomăgeşti. Câmpulung.D. Transport si Industrializarea Topârceanu (Nămăieşti). Bucureşti (1958). Complexul Muzeal Goleşti (1967 – (1957 – 1960). Livia Rebreanu Lemnului. şef. (v. Argeş. George Exploatare. Facultatea de Filologie. alte valoroase recunoaşteri publice. (I. Inginer. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI silvicultură. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor Civilizaţia pietrei în arealul etnocultural de Construcţii. Combinatul (Valea Mare.N. Nicolae Ştefănescu. articole. 23 martie 1945.

Botoşani. Bucureşti (Hârtieşti. Doctorat. Ion N. Adept al funcţionalismului. judecat. adoptată de guvernul condus de Petru valea Râului Doamnei. 1928).).B. şef. Ioan Gh. Bucureşti (1968 – 1976). ziarul Glasul Argeşului. comentarii. (I. Bucureşti Legea Fondului Naţional al Aviaţiei din cadrul (1970). Arhitect. Bucureşti (1968). Divizia 3 Infanterie (1926 – Liceul Nicolae Bălcescu. Tribunalul CONSTANTINESCU. Curtea de Argeş teme. şef de Război. Institutul de Proiectare.). Analize economice şi edilitare. Argeş (1998). 19 noiembrie director. alte importante aprecieri la diversificarea arhitecturii autohtone în publice. Mare propietar funciar din Argeş. Poenărei. Muscel.M. Grupul publice. Studii cu caracter religios. Subcomisar regal. Iaşi (1978). CONSTANTINESCU. Seminarul Teologic. Ilfov. Edificii Serviciul Contencios din Ministerul Apărării reprezentative : Hală agroalimentară Iaşi Naţionale (1939 – 1940). CONSTANTINESCU. General. condamnat la moarte şi confiscarea XX). Avocat. torturat de Securitate. (G.N. Corbi. raportor şef. Consiliul Energetice. Jurist. partizani. Franţa. Bucureşti (deplasat la secolului XIX – Prima jumătate a secolului Piteşti). Piaţa şi Controale (1941). Sediul de Casaţie şi Justiţie (1942 – 1944). 5 martie 1946).P. şef. Ion (Secolul CONSTANTINESCU. Iaşi Ministerului Aerului şi Marinei. (A.Ş). publicate în Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie reviste de profil. ştiri pe diverse martir. 1945. Arhitect. Liceul Dinicu Golescu. militant politic anticomunist. Corbi. Membru. Curtea Militară agroalimentară.). Paroh. secolul XX.I. Iaşi (1979). Biroul Procese – Contravenţii la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. 18 / 19 iulie 1959). (Sfârşitul Militar. Executat. Prefect al administrativ Stânca. director general (1992 . Muscel (1929 – Importante colaborări comunitare. membru. 22 iulie 1940). împreună cu alţi 16 suprafeţe de teren în localitatea Gliganu de Sus. Arestat (1958). (1980). Preot. Casa Cărţii . Jean (n. Combatant. publicist. Corpul 2 Armată (1921 – 1923). Argeş. Ordine şi medalii Uniunea Arhitecţilor din România. reuniuni culturale şi pastorale. Cruce memorială. laborator (1976 – 1986). Muscel (1937 – 1943). Piteşti (1926 1906 – Jilava. Secţia I. Specializări. Regiunea a II-a. Penitenciarul Jilava (18/19 iulie plasa Dâmbovnic. Stroeşti.). alte consemnări Inginer electroenergetician. (1928). Institutul Politehnic. satului (1956 – 1958). cercetator ştiinţific. Haiducii Muscelului (v. Serviciul Avize (1977).(I. Institutul de Cercetări Război Mondial. (I.). Contribuţii militare româneşti. publice antume sau postume. manager. Membru (1951 – 1958). contribuţie activă la electrificarea CONSTANTINESCU. Argeş. Aprecieri 1958). Ioan M. Patron şi (Cerbureni. Muşăteşti. Sfânta Paraschiva. judecător.I. manager. Primul Americii. Piteşti (1958). sisteme electroenergetice. declaraţii politice. şef. – 1929). Câmpulung (1962). proprietar funciar.?). Cercetător. Argeş. XX). Judeţului Muscel (1944). Edificarea Bisericii Groza. Statele Unite ale înalt funcţionar de stat. Valea Iaşului.I. Piteşti. (1970 ~). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (n. expropriate parţial prin 1959).I. Baroul Argeş. Poenărei. Întinse totală a averii. Poenărei. 17 iunie 1892 .

).Prima jumătate a . fondator. medalisticii.P. Bucureşti (1990 – 1992). diversificarea tehnologiilor de fabricaţie pentru Glodeanu Cârlig. Studii. uşoare din Argeş-Muscel. Ioan – 1986). industrie uşoară. (1979).climaterică Bughea de Sus (2001). Articole în reviste de în ţară şi străinătate. Muscel. Dispecerul Energetic Naţional. Stabilită la Piteşti din 1976. Nicolae economic al urbei în etapa enunţată. (C. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI – 2000). sănătăţii. Contribuţii la evoluţia industriei publice. inginer normator preşedinte (2004 ∼) şi a Companiei Naţionale şi tehnolog (1956 – 1965). Maria C. Intreprinderea de Stofe Argeşana. Piteşti (1950). Petreşti. extinderea exportului de ţesături în state africane şi asiatice. Volume importante: Psihologia în Transfuzie Sanguină. Casa Memorială George Topârceanu (O. Coşeşti. Donator comunitar. Liceul Dinicu Golescu. Maria (n.M. militară germană de ocupaţie (1916 – 1918). Liceul Pedagogic. Facultatea de Medicină. Mic industriaş. Aprecieri publice. Activitate profesională: Militar Judeţean Argeş (1990 – 2001). Profiluri sociologice. Liceul de Fete. Medic. Bucureşti.C.). 21 iunie 1922).). publicist. Subcentrul de (2001 ~). Centrul Bucureşti (1947). interconectarea a Judeţului Argeş (1973 – 1981). Aprecieri publice. Bucureşti (1976). Numeroase studii. Iniţiative favorabile evoluţiei secolului XX). Argeşana. articole. Lucrări ştiinţifice publicate Piteşti (1981 – 1990). (T. Volume importante (în colaborare): Drăgan. Întreprinderea Textila. Diversificarea profilului CONSTANTINESCU. Comisia Economică Sistemului Energetic Naţional. comunicare. domeniul enunţat. (n. istoriei artelor. şef serviciu Iniţiative privind: modernizarea infrastructurii (1969 – 1973).P. CONSTANTINESCU. consilier. şef. Iaşi (1956). (1986 – 1990).D. psihologie. Institutul Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Politehnic. Director la reţele similare externe. Bucureşti CONSTANTINESCU. 10 aprilie 1931). Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Combinatul Textil. Doctorat. 1969). şef serviciu. Buzău. Diverse recunoaşteri specialitate. Piteşti. Înteprinderea de Stofe Câmpulung (1941). (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a cartofiliei. (Sfârşitul secolului XIX.). (n. (I. Câmpulung. colecţionar. manager. Electroenergetica. Piteşti (1976 – 1990). Câmpulung (1986). Piteşti. publicist.A.C. reuniuni ştiinţifice în domeniile ocrotirii CONSTANTINESCU. (1978).D. 7 septembrie 1951). psihologie. Universitatea din Piteşti şi Câmpulung (1947 –1953). (I. Psiholog. CONSTANTINESCU. Coordonator programe. circumscripţii sanitare din Poenarii de Muscel Activitate didactică. Argeş. Arta plastică la Câmpulung Muscel ştiinţifice în domeniu. societate Staţiunea balneo. Sociologie. Patron medicinei şi culturii în perioada postbelică. Profesor universitar. articole reuniuni (1958).). manager. Specialist. Bucureşti (2000). Regia Naţională Inginer mecanic. integrarea în general. Activitate productivă: Reglementare în Domeniul Energiei (1999). administraţie Aprecieri publice. Facultatea de Filosofie. Argeş (1953 România (1984). şef serviciu (1965 – SC Transelectrica SA. Mircea N. Câmpulung. Maria D. economia de piaţă. Moara Curtea de Argeş. Constanţa (1971).S.

(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a stema Municipiului Piteşti (1968. Ialomiţa. Agenţia 1958).F.Ş). Cartea eroilor CONSTANTINESCU.). adoptată de guvernul condus de naţionalizată în 1950. Piteşti. înalt aprecieri publice. Tudor Muşatescu). 28 mai 1906 – Salcia. comunitare privind gospodărirea urbană interbelică. judecat. Muscel (1929). Argeş. (M. doctrinei naţional – liberale. decanul Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Baroului Muscel (1918~). Comunal Urban. ( T. astăzi. Artist pentru funcţionarea Bibliotecii Publice din plastic. Şcoala Medie Tehnică de la clădirea Primăriei Piteşti (Primăria Veche). Actor. Avocat. cinci ani şi Industrie Argeş. Piteşti. plasa Dâmbovnic. 1992).1887. 1992). CONSTANTINESCU. anchetat de Securitate. Grafică specială. Brăila. lansarea invitaţiei Artă. zece ani muncă silnică. Pictor decorator.P. Romulus Consiuliul Comunal Urban. Bucureşti. Nicolae V. 1903). Valea Ursului. de Virgil Stoenescu. Diverse activităţi Petru Groza. Bucătarul (Slugă la doi stăpâni. proprietar urban. Argeş 15 septembrie militant politic anticomunist. Aprecieri publice. imagini.M. Teatrală Piteşti. Şcoala Populară de arhitect. Roluri de referinţă: Moş averii.I. Lagărul de Muncă Salcia. (A interpretând rolul Husein Ben Ali. Stabilit la Piteşti (15 martie 1885). funcţionar public.I. iniţierea cumpărării. Teatrul de Stat din interdicţie corecţională şi confiscarea totală a Piteşti (1949 – 1954 ). alte aprecieri Vecinul (Titanic Vals. Braşov (1970). Proprietar urban. Aprecieri revista Argeş (1966-2007). publice. Leşile. Artă a Muzeului Judeţean Argeş. preşedinte. 1960). Piteşti (1962). donator comunitar. (1984). Camera de Comerţ condamnat. Iniţiative distincte: Constantin S. Cifre. Piteşti (1954). Ion N. micro-albumul publice antume şi postume. Primar al oraşului Vâlcea. secolului XX). Comerţ. Constanţa. mic întreprinzător. din Drumul doua jumătate a secolului XIX – Începutul Soarelui. Primărie. Argeş. Toma (Oameni de azi. (I. Socolescu. Arestat (5 august manager cultural.). înalt Numeroase expoziţii. 29 septembrie 2007). Actor de teatru.). CONSTANTINESCU. Argeş 1884 – Piteşti. pe scena din Piteşti. (I. Nicolae N. Râmnicu funcţionar public. expropriate parţial ca patrimoniu asociativ. Carlo Goldoni). Lucia Demetrius). Adept al 1954). a reşedinţei din prin Legea pentru Reformă Agrară din 23 Staţiunea Carmen Silva. grafică. Mare proprietar funciar din Câmpulung. martir. Propietar funciar.). ilustraţii clădirii (30 ctombrie 1886). Consemnări memoriale. Argeş. Primar al oraşului Piteşti (1885.B. Diverse secolului XX). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI secolului XX). Centru de oficiale (27 octombrie 1886) şi inaugurarea librării. Nicolae Gh. martie 1945. CONSTANTINESCU. 31 mai 1935 elaborarea şi aprobarea Regulamentului – Piteşti. stema judeţului Argeş (1968. (Băbana. Decedat. lucrarea unicat de bibliofilie Argeş. Colaborări cu . Panait (Piteşti. agreată (1936) de Consiliul Tribunalul Militar Craiova (deplasat la Piteşti). Decedat. Eforie Sud. finalizarea lucrărilor Piteşti din 1950. Brăila. Piteşti (1969-2005). (Călăraşi. Jurist. (I. pictură. Director fondator. Galeria de pentru: ziarul Secera şi ciocanul (1965-1974). publicist. CONSTANTINESCU.

degradat. Virgiliu (P.). Brezoi. aerodinamică. Volume importante: membru. Institutul Politehnic. Preocupări literare: Lubrificaţia cu gaze (1963). militant politic. Bucureşti. CONŢESCU. Să ne verificăm autohtone de avangardă. 1813 . preşedinte. 22 decembrie 1920). importante foruri europene. în colaborare). Contribuţii deosebite dicţionar de cuvinte perechi (1976). publicist. Importante lubrificaţiei în regim turbulent (1965). Franţa. 22 iunie – 4 iulie 1849).). Bucureşti (1954~). vicepreşedinte. Academia participant la evenimentele de la 1848. Culegere de texte literare pentru analizele colaborări universitare în Statele Unite ale gramaticale (1970.?). Stabilit la reviste de specialitate din ţară sau străinătate. analize. Inginer mecanic. 1992).P. după Politehnic. Bucureşti (1956). Silviu (n. Susţinător Belgia (1997-2003). Bucureşti la Islaz. Miliţia (13 noiembrie 1990). Bucureşti (1 octombrie 1848 – 4 (1952-1969). 1995). întemniţat. Lagăre aprecieri publice. eseuri. Proprietar funciar. Şcoala Coşeşti. Activitate didactică. Exerciţii privind domeniile cercetării ştiinţifice de sinteză (1977). Agenţia Spaţială Râmnicu Vâlcea (1938). Argeş (1983 – 1990). Premiul Aurel Vlaicu al (M.M. manager. reuniuni consilierea unor programe aferente zonei ştiinţifice în domeniu. Argeş. boiereşti. Fundaţia Culturală Română (1990-1997). înfrângerea revoluţiei (13 septembrie 1848). implementarea cunoştinţele de limba română (1982). Arestat. Universitatea din Română (2003 . 31 ianuarie 2009). Muscel. Laminar Viscous Flow (New York.N. dezavuarea Regulamentului Organic (1948). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI publicaţii şi edituri din ţară.16 ianuarie 1998). Argeşel (reşedinţă. Ambasador al României în iunie 1849. memorialistică. Liceul Alexandru Lahovari. Analize succeselor româneşti în context european. 1987. (Bucureşti. gramaticale (1985). articole. Bucureşti (1952). CONSTANTINESCU. (Racoviţa.2009). Studii. Volume importante: al Uniunii Principatelor Române şi aplicării . articole. alte valoroase recunoaşteri publice naţionale şi internaţionale. Toma D.) cu alunecare (1980).). Racoviţa de Jos) şi Piteşti: Originar. Fiul lui Nicolae jurământ pe Noua Constituţie/Proclamaţia de Gh. ca familie şi domiciliu tradiţional. Teoria versuri. Aprecieri publice. 27 martie 1931 – Bucureşti. Locotenent. Piteşti (septembrie docent (1974). 1993. profesor universitar. Activitate didactică: Academia 1848). Institutul de Mecanică judecat. Bucureşti Văcăreşti. rector (1990. CONSTANTINESCU. şi a Arhondologiei/Condica rangurilor Doctorat. (v. Inventator. Profesor Numeroase studii. Belgia. Adept al rezistenţei militare împotriva Tehnică Militară (1952-1954).O. Mic Americii. plasa Română (18 ianuarie 1994 . Iniţiator şi decembrie 1991). Institutul intervenţiei trupelor străine. membru titular (18 pământeană. C. răzvrătirea clăcaşilor (mai-iunie 1848). Academiei Române (1975). Grădina Publică. publicate în gradul I. 1984. Mănăstirea Aplicată al Academiei Române. Argeş-Muscel. (1831 – 1848). Valea Ursului. ofiţer de Membru corespondent al Academiei Române carieră. Preşedinte. Dinamica fluidelor (1981. Bascov. limba română. (S. Niculae G. Liceul Gheorghe Lazăr. Piteşti din 1983. Cercetător. diplomat. în colaborare). Vâlcea.

formată din satele: sentimental. Antoneşti. Liceu. Poenari. alte aprecieri publice. Piatra Craiului. 24 octombrie industrie. 2000). Bascov. operaţiuni mandatate pentru întreprinderile Cooperativa de producţie şi consum Unirea partenere. Iulian F. Speranţa. alte produse şi servicii serviciilor administrative în timpul amenajării de ordin economic. judeţeană pentru întrajutorarea membrilor Turburea.S. Uieşti/Oeşti (1568). Sediul Antreprizei generale şi certificate de depozite. Poenari/sat Aninoasa. exploatări forestiere. Trasee montane. Mică CORBEANU. Monumente ale eroilor: Bucşăneşti (1979). Piteşti. (1936). turism. Domneşti. atragerea fondurilor de la populaţie (1925-1929). bibliotecă publică Argeş. Săgetătorul (Piteşti). 5. Instituţie/asociaţie Pământeni. Turburea (1579). (1747). Volume importante (proză): Pentru o altfel de Ion Al. Naţional Transfăgărăşan. Locuitori: 5. Comună a judeţului Argeş. Alte instituţii eclesiastice: Corbeni- Tigveni. Comună a judeţului Ateneu (Bacău). Corbii pe Argeş/Corbeni specifice în localităţile: Albeştii de Argeş. Activitate didactică. rutiere spre: Piteşti. Argeş (1973. Curtea Monumente istorice: bisericile: Bucşăneşti de Argeş. Serviciul de Credit. pomicolă. Premii şi diplome. Preda. cruce de piatră: Corbeni (1766). Colaborări comunitare. Argeş (1963-1973). Lucrări monografice: Nicolae Gh. ctitor. Berindeşti. Ioan/Ion Antonescu Cooperaţiei de Consum. recent. (1456). Colaborări. Corbeni. Stolnici. Atestare documentară: Cooperativelor de Credit. pe râul Doamnei. limba română. Câmpulung.5 km2.082 . Costeşti. (v. Dârmăneşti. Uniunea Judeţeană a Antoneşti (1941). Aprecieri publice. Aurelia (n. Boteni. Poenărei. Corbşori. Căi 1938). Oeşti (1904). Zonă forestieră. Stăneşti. Poduri. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI reformelor din timpul domniei principelui (M. Călineşti. Corbeni (1743). Oeştii-Ungureni (1897). Zâna zânelor şi Andu dintr-a şasea (2002). Vedea. prin depozite la termen. cooperative intrajudeţene Corbeni (1927). Câmpulung (2000. social şi cultural. Oeştii Ungureni. hidrocentrală Oeşti (15 Mw). (1543). Argeşul. carnete de economii. Priboeni. Activităţi Berindeşti (1579). Curtea de Argeş.). iubire (roman. Stănescu. sistemului hidroenergetic Argeşul Mare (v. Bucureşti. (R. devenită. Stâlpeni. Bănci populare: Ţepeş Vodă.). Oeştii ARGEŞ (1963-2006). Oeştii-Pământeni Oarja. (1840). Drumul publicist. Acordarea de surse financiare. Firme înregistrate: 95 (2009). 1990).C.D. (C.768 (2008). Universitatea din Bucureşti (1961). Topoloveni. Cetăţeni. Curtea de cămin cultural (1948). Teodorescu.).). Succesiv: Poenari (1882). revistele CORBI ( ~ ). CORBENI ( ~ ). lac de acumulare. Rotunda. Cea mai veche şcoală (1838). Casa Teritorială Judeţeană de Credit.). Jgheaburi. de credit: Muntenia.496 cooperatori. şcoli din Curtea de Argeş. Locuitori: 9. Biserica Mănăstirii Comisia Judeţeană de Credit. 2006 ). Profesor gradul I. Bucşăneşti. Amurg Argeş. Numeroase atestări documentare. Corbeni (1918-1947).8 km2. Miroşi. Bucureşti. Rociu. Poenari/cetate (1481). Corbi. Argeş (1990-2000). formată din COOPERATIVA DE CREDIT satele: Corbeni. Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). afiliată Casei Centrale a (1970). (G. literatură pentru copii. Baraj. pe râul cu acelaşi nume. Suprafaţa: 56.B.R.). zootehnică. Suprafaţa: 61.

Corbşori (1861). 1785. Clubul Sportiv. Carol (n. Mihail (Vlădeşti. Stăneşti (1502). Franţa (1920). 1660. Stăneşti (XVII. Stăneşti (1963 – 1965). 1967). Poenărei (1920). zootehnică. Sportiv de (1582). Corbi. Ataşat al României la Roma (1940 – tradiţional anual (29 iunie). Andreescu. Banca populară Victoria. cea mai veche pictură din (1967). (anual. Italia (1926 – specială. Erou-martir al Revoluţiei localitatea Brunoy. Scrieri medalii militare româneşti.). 1724. alte aprecieri monografice: Grigore Constantinescu (2006. Rapsodia păstorească CORBULEANU. înregistrate: 68 (2009). Activitate de comandă. Piteşti Piatră (XIV). şi icoane pe sticlă din Corbi. CORDAŞ. 1781. (L. Steaua. Benone Andrei (Coşeri. Cruci de piatră: Corbi (1699. rural. Piteşti (1965 – (1834). (G. Clubul Sportiv Steaua. General. Alte instituţii eclesiastice: Poenărei. turism 6 Infanterie. Component. Şef de stat major. Franţa. ofiţer de carieră. (1936).). naţional juniori (1965). Zonă forestieră. Atestare documentară: Cârstianeşti (1452). 8 februarie 1946). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1970). 3 iulie 1973). Al Doilea Război Mondial. Corbi (1830). carte veche românească 1915). Combatant. 18 Infanterie (1944 ~ 1945). Baruch. Lotul României. Ilinescu (2004). triplu salt: Pârâieşti (1816). ultimul 1929).C. Poenărei. Combatant. Antrenori: Ion Vorovenci (v. universitar (1966). Torino. exploatări forestiere. Ion A. Clubul Stăneşti (1935). Ion N. Piteşti din fresca originară. amenajare rupestră. Ion I. Nicolae Hera. Văleni Podgoria. artă populară. Campion. Corbşori (1575/1577). Liceul Nicolae Bălcescu. Maestru emerit al sportului. Alexandria – 1980). etnografie Poenărei – străbuna vatră natală. Corbi (1963). Piteşti. Poenărei (1528). diviziile: 13 Infanterie. Gheorghe Căteasca.N. Trasee montane. 1942). Înalte ordine şi Argeş.220 (2008). Facultatea de Matematică. Montreal.). pomicolă. luna mai).). 1810). vicepreşedinte. Sărbătoare folclorică. 28 iunie 1967 – Bucureşti. 1775.). Căi rutiere spre: Câmpulung. Mică industrie. Primul Război Mondial. Argeş. bibliotecă publică Trofee în Muzeul Sportului din Piteşti. Valoroase aprecieri publice. 23 Ungureanu (1984). atletism. performanţă.M. cămin cultural (1948). 4. (1456). Muzeul de istorie şi Muscel. fragmente (1964). Cea mai veche şcoală (1838). Firme 1944). Corbi (1941. Urecheanu (1971). Corpul 10 Armată (1939 – anticomunistă Haiducii Muscelului (v. Ioan Soter. Naum Râmniceanu (v.). Liceul Industrial . (1923). Poenărei (1660. Monumentul Şcoala Specială Saint Cyr. Legitimat: Şcoala Sportivă. balcanic (1972). Corbşori (1934). Târg 1940). Monumente istorice: bisericile: Corbii de manager. publice.I. 1789.V. Canada (1968). Colonel. Comună înfrăţită cu decembrie 1989). 3 iulie 1894 – Bucureşti. european (~). române din decembrie 1989. 2008). Râpile cu brazi. Pârâeşti Călineşti. Curtea de Brigada 18 Infanterie (1944). Divizia 4 Infanterie adăpost al luptătorilor din Rezistenţa armată (1937 – 1938). Monumente ale eroilor: Corbi Germania (1972). Corbii de Piatră/Corbi CORBU. Argeş. Bucureşti (1967 construcţie din lemn (1943). olimpiadele de la München. Constantin Rădulescu-Codin (1921). Corbi. (G. Şcoala Militară de Ofiţeri (1913 – Colecţia de etnografie. Elias (1960). localizare Academia Militară. 1838). Corbşori (1804). Bucureşti: şef secţie. Corbi. Piteşti Ţara Românească. 1790).

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Teatrul Alexandru Davila. Azilul de noapte. Casa Creaţiei Populare Argeş. 1 martie 1967). 1995). For intern. 1988. Universitatea Victor balcanice de cros (1985. Premiul Uniunii (1973). financiar. importante. Piteşti. Biblioteca Cinematografică.). Clasa Constantin Judeţeană Argeş (1960 ~ 1996). Matias Gâscanul. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Nr. redactor. Comisiunea de Arbitraj: evidenţa neînţelegerilor dintre persoane. Protejarea şi noiembrie 1935 – Piteşti. alte aprecieri publice. Scriitor. Vis de dragoste. Preocupări regizorale. redactor. 1 de Fete. pregătit Babeş. Trofee în Liceul Industrial de Chimie.). Cartea de de Horia Lovinescu. de Molière. atletism. aprecieri publice. COSMA. 16 proceselor. Moruzan (1971).C. Argeş. atribuţii în domeniile pe Şoseaua Antiaeriană. Piteşti (2007). Mureş. 8. Grupul Şcolar Sportiv Municipal Piteşti (1997 ~). Recunoaşteri postume naţionale. Bucureşti. Piteşti. Membru. Piteşti. (T.). Înhumat.F. Matias. misiune specială obştească profesională. împăcarea părţilor. Actor. (M. Emilian A. campionatele Nr. publicist.C. Unitatea Militară 02374.8. Antologie postumă (1982). Bacovii. Cimitirul Parohiei asocierii mecanicilor din Argeş. Şcoala de Activişti Culturali.). Medierea Coşeri. Cluj (1955). Piteşti (1975 ~). Împuşcat mortal. 10 decembrie stimularea activităţii micilor întreprinzători din 1996). Bucureşti. Ibăneşti. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Argeş (1974 – 1975). funcţionar public. de Maxim Gorki. (n. Roluri de referinţă: Petru. Oneşti. Profesor gradul I. Argeş.M. Organizaţie Bucureşti. de Alte creaţii publicate în volume colective Moricz Zsamont. Volume Turda (1972-1975). Rezultate semnificative: locul I. Citadela sfărâmată.R. COROJA. Nume real: Gheorghe Cârstea Piteşti. (n. Teatrul de Stat din revistele Argeş şi Calende. (1967 – 1974). Activitate didactică: Şcoala de Ion Dan Betini (v. Camera de Comerţ. (I. Diverse recunoaşteri publice. sorocirea CORDUN. (L. Valentin (n. Metodist. . Certificat administraţiei locale. Serbări (1975). Ileana C. dragoste (1985). manager. director artistic (2007 ~). din 16 mai 1991. Nicolescu. Miron (Priseaca. CORPORAŢIA MECANICILOR Piteşti (1975 – 1977).4. Cluj (1955 – 1960). Bacău (1960 – 1967). Piteşti. Liceul Industrial Nr. 23 economic.V. Olt. 27 iunie 1949). Caporal. juridic. CORTEA. de Erou-martir Nr. Actor de teatru.). alte Ştefănescu. Tartuffe. Institutul de Artă Teatrală şi Centrul de Librării. Argeş. Liceul individual sau pe echipe. Izvoru. relaţiilor publice ale membrilor cu: structurile avansat la gradul de sublocotenent. DIN PITEŞTI (1907 – 1929). Uniunea Scriitorilor din Titi Vasilescu. 2 iulie 1931). Duminica pe drumuri (1978). sportului. Slatina. de Mircea România. chimie. Membru. Stabilită la Piteşti din 1967. Cronică de memorie (1997). versuri: Curtea Veche (1973). Actorul. aferente sistemului decembrie 1989. Denis. instituţiile bancare şi legislative. Cluj (1950). Liceul Radu Greceanu. Argeş Muzeul Sportului din Piteşti. (P.S.). Clubul Mănăştur. Olt (1953). Sportiv de performanţă. Uniunea Teatrală din România (1989). editate. Maestru al de Chimie. Bucureşti (1960). antrenor. Piteşti. 2117. Antrenor. Liceul Industrial Nr.A.

vicepreşedinte. (n. Economist. economice şi tehnice. ştiinţe economice. Praga (1976. Bucureşti (1951). Argeş. urmărirea edificării Muzeului Judeţean Argeş Şcoala Tehnică. Fabrica principal. Olt. Liceul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară. Inginer chimist. alte activitaţi fundamentale Combinatul Petrochimic. Studii de eficienţă economică în domeniul tehnic. pomiculturii. activitate de import-export.M. Institutul Argeş (1975-1984). 1998).). Florea M. Nicolae Bălcescu. Produse Partidului Comunist Român (1960-1968). Golescu. Sfatul Popular Raional. (1984-1986). Timişoara (1979).I. Piteşti. Sava ( Corbeni. Bucureşti (1946). alimentare. şef. Programul Judeţean de COSTACHE. Staţiunea de Cercetare şef laborator. Întrprinderea dezvoltarea agriculturii din judeţele Argeş. Izvoru. 3 Investiţii (1992 ~). manager. Institutul (extindere) şi a Bibliotecii Judeţene Dinicu Politehnic. 5 aprilie 1929 – Piteşti. Liceul Ion C. funcţionar 1991). Invenţii şi inovaţii. Iniţiative distincte: decembrie 1928 – Pitesti.). afaceri. Director: Întreprinderea Agricolă de Stat Ştefăneşti. director tehnic. (I. Democraţiei Populare (1963-1965). Horticultură. Mărăcineni. Inginer. aprecieri publice. şef secţie. Inginer horticol. Valoroase folosirea energiei solare. analize recunoaşteri publice. 1990). (Curtea de pentru chimie (1974). operaţiuni bancare. Colaborări comunitare. director. Argeş (1948). director. Timiş (1979 – 1985). Colaborări externe. Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Vâlcea. parlamentar. director general. Borzeşti. Pregătirea elevilor din Lotul Naţional. Director adjunct. Electorală Sâmbureşti. Argeş (1990 – 1992). Ion (?). alte secretar. Piteşti. reprezentând Frontul Consiliul Judeţean Argeş. Argeş. Trustul COSTACHE.D. Director. manager. Clasa a X-a (1970. Circumscripţia (1992 – 1996).T. Găeşti (1951-1953). 18 iulie 1954). Direcţia Generală manager. septembrie 1991). inginer Politehnic. . Firme: Curtea de Argeş. Preşedinte Marea Adunare Naţională.B.). Piteşti. Sfatul Popular Raional. parlamentar.G. Bucureşti (1974). Direcţia Agricolă. Rafinăria Importante aprecieri publice. Doctorat. Berlin Brătianu. 21 Clasa a IX-a (1978. Inginer. Argeş (1972- Argeş. (1950 – 1958). Inginer. de stat. Întrprinderea Electrocentrale.). Deputat al Regiunii Argeş în Locativă. Jimbolia. vicepreşedinte (1996 ~). Argeş (1971-1972). director Pomicolă Argeşelu. COSMA. Facultatea de (1975). şef secţie.B. Studii. asigurarea finaţării. 4 februarie promovarea proiectelor. Secţia Agrară. interviuri pe diverse teme. Gheorghe M. Argeş de Ceramică. Argeş (1986). Republica Populară Chineză. Aprecieri publice. înalt funcţionar de stat. Piteşti. om de Costeşti (1953-1960). 1975). Întreprinderea Viei şi Vinului. inginer şef. Importante contribuţii la Argeş (1985 – 1990). Inginer energetician. Bacău privind evoluţia zonei Argeş – Muscel. Piteşti (1973). olimpiadele de la Budapesta (1972).M. Argeş. Comitetul Regional Argeş al centre urbane din România. 1977). (D. (C. vicepreşedinte. Coordonator. Întreprinderilor Agricole de Stat. Bucureşti (1950). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Piteşti (1977 – 1986). (I. Volume didactice importante: Culegere de probleme şi exerciţii COSTACHE. Manuale de chimie: Argeş. Consiliul Popular Judeţean. Argeş (1968-1971).

Lăceni.).Prima jumătate a secolului agricolă de stat (1949 – 1990). Director 1773). şcoli speciale. cruce de piatră (1850). în Câmpia Înaltă a Piteştiului. Zmei (1927). Costeşti (1931- dezvoltarea industriei chimice româneşti 1946). Broşteni (1924-1947). Teleşti (1905-1907). Deputat de (1942). Dumitru Ionescu. Pârvu Roşu Argeş (1966 – 1974). Pârvu Roşu (1929-1946). (G.279 (1970). Zorile/Băseni Agricolă Argeş (1982 – 1990). Broşteni (1501). reprezentând (1948). Costeşti (1935 – 1947). Întreprindere secolului XIX. Broşteni (1878). Podu Broşteni (1962). Promovări populare: Principele Nicolae.). 1950). dezbateri legislative. zootehnie. adiacentă înregistrate: 239 (2009). Slatina. spital. Mare proprietar funciar din Argeş. nod de cale ferată. fabrică de scule şi dispozitive. comerţ. turism local. prelucrătoare. Reşedinţă tradiţonală de plasă monografică: Ştefan Savovici (2002). Lăceni (1878). Sfântul Dumitru. Lucrare Smei. trasee feroviare şi rutiere spre Piteşti. Activitate Teleorman. bisericile de lemn: Teleşti (ante Legea pentru definitivarea Reformei Agrare .C. Alte instituţii eclesiastice: fondator. ştiinţifice. arhitect. Târg tradiţional (20 iulie). format din: Costeşti. Bacău (1958 – 1966). Voievozi.6 km2. Confruntat cu primul incendiu Albina. Stârci. expropriate parţial prin Legea agroindustrială: cultura cerealelor. Monumente ale Argeş in Marea Adunare Naţională (1969 – eroilor: Costeşti (1937). Firme Argeş. Silvina (A doua Atestare documentară: Bălteani/Broşteni jumătate a secolului XIX-Începutul secolului (1525). (I. Băseni (1946 – recunoaşteri publice. adoptată de guvernul condus de Petru Groza. bibliotecă publică (1949). Suprafaţa: 108.). Roşiorii COSTEŞTI ( ~ ). Direcţia Teleşti (1819). 1975). (XVIII ~ 1950) şi raion (1950 – 1968). bibliotecă orăşenească. Staţiune de XX). Casă de cultură. Importante producţie şi consum: Unirea. şi financiare. pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945. Sfinţii iniţiative comunitare. interviuri.P. Oraş al judeţului de Vede. Costeşti (1907-1947). reuniuni 1947). Broşteni (1941). Podu Broşteni (1938). (G. Sfinţii de proporţii pe Platforma Industrială Piteşti. Întinse maşini agricole (1948 – 1990). Colaborări externe. Piteşti. Sfântul Ion.I. Budeasa.Ş). Costeşti (1535). Zorile (XIX). Băseni (1913- investiţionale. Podu Broşteni. cooperative de Sud. COSTINESCU. plasa Piteşti. legumicultură. Cea mai veche şcoală (1838). Combinatul (1854).856 (2008). contemporane. Işalniţa. Pârvu Roşu. Stârci (1852). Industrie râului Teleorman. cămin cultural senator de Argeş (1990 – 1992). reprezentând Frontul Unităţii Socialiste. Dolj (1974 – 1982). filiale ale unor instituţii bancare Broşteni. Sediu de Consiliu unic agroindustrial de COSTESCU. Bănci Frontul Salvării Naţionale. licee. plasa agricole de producţie (1950 – 1990). Colaborări economice externe. Monumente istorice: Biserica Întinse suprafeţe de teren în localitatea din centru (1933). 10. Inginer. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Oneşti. Declarat centru urban în 1968. Contribuţii speciale la Împăraţi Constantin şi Elena. Constantin (Sfârşitul stat şi cooperatist (1974 – 1990). Sfinţii Voievozi. Mare proprietar funciar din Argeş. XX). Teleşti (1452). expropiate parţial prin Berechet (v. comandamente. Chimic. Cooperative suprafeţe de teren în localitatea Costeşti. Combinatul Petrochimic. Progresul agricol. Locuitori: 10.

Mioveni. Priseaca. Transport. rutiere spre Piteşti. Jandarmeriei Române. Priseaca (1970). director general.I. Coşeşti (1842). Facultatea Stoeneşti. revista Cultura. Leiceşti (1938). Curtea de Argeş (1912 ~ Britanie (1997). Argeş. Corpul 7 Armată. Stâlpeni. Comitetul de Stat al COŞEŞTI ( ~ ).). Gheorghe (Izvoarele. Ministerul Apărării Naţionale. Lăpuşani. (I. editor. ştiinţifice în domeniu. 1990 – 1994). Dâmboviţa. Biserica – 1977). Eficientizarea transportului forestier. Ioan I. Păcioiu (1851). Muscel. şef serviciu. Lăpuşani (1780).C.4 km2. 5. Călugăreni Nr. cruci de piatră: Jupâneşti (1739. prelucrarea lemnului. industria lemnului. Matei Basarab. Păcioiu (1965). 9 Infanterie. zootehnică. Cea mai veche şcoală (1838).N. Secţia pedagogie (1912). (1933). Activitate de (1978). Comună a judeţului Planificării. Atestare 2001).471 (1970). Zonă pomicolă. COTĂESCU. manager. turism local. (G. Câmpulung (1964). Firme înregistrate: 103 (2009). Inspectoratul Ceramică tradiţională. Petreşti Şcoala Superioară de Război. Lăpuşani (1549). pe Râul Doamnei. muzică. Suprafaţa: 64. Institutul didactică. Păcioiu. Petreşti. (1998). 2.). Stabilit în Argeş din 1912. Monumente ale eroilor: Jupâneşti (1922). 6. General onorific (1946). Piteşti (1977 – 1985. (Piteşti. 1739. Ctitor. Braşov (1968). Campania din 1913 (locotenent). Bucureşti. 40. 15 iulie 1886 – Stoeneşti. SC Elar SA. construcţie din promovarea economiei de piaţă. Activitate Golescu. Scrieri monografice: Ion Dumitrescu (1976). psalt. formată din satele: Sucursala de Exploatare şi Prelucrarea Coşeşti. Conservatorul. Primul Război Mondial (maior). COTENESCU. Liceul Dinicu Bucureşti. Sorin Mazilescu (2006). Ion Gh. Statele Unite ale Americii 1940).D. seminariile teologice Politehnic. (I. (n. Piteşti (1998 – Locuitori: 5. Biserici: Jupâneşti (1742. noiembrie). Cernica (1940).I. 12 februarie 1956). Inspector principal. inginer principal. de Teologie. Lemnului.?). Câmpulung. Specializări: Marea Câmpulung Muscel. Petreşti exportului în ţări din Africa. 1828). Europa. Argeş. (G. Reuniuni lemn). Leiceşti (1965).Ş). Leiceşti. Muscel. Leiceşti (1868). Secretar de redacţie. Activitate productivă: şef sector. Bucureşti (1910). 29 decembrie 1884 . Compozitor. (1922). intendenţă. Preocupări pentru diversificarea documentară: Jupâneşti (1541). Stâlpeni. 25 ianuarie 1946). Asia. forestieră. Leiceşti (1549). Jupâneşti (1844). bibliotecă publică intendenţă. culturale: Coşeşti (1933). mică industrie. Jupâneşti. aplicată de guvernul Intreprinderea Forestieră de Exploatare şi Alexandru Averescu. profesor. Bucureşti (1905). Societatea Cântăreţilor Intreprinderea Forestieră. Stoeneşti. 6. Seminarul COŞLEACĂRĂ. 7-8 10. diviziile: Festivalul ţuicii. (1494). Argeş (1968 Bisericeşti din România (1911). Nifon Mitripolitul. Al Doilea Lăpuşani (1966). Iniginer. Aprecieri publice.P. Argeş. Leiceşti (1806). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI din 17 iulie 1921.537 (2008). cămine Combatant. regimentele: Mihai Viteazul Nr. Trasee alte aprecieri publice militare. preot.). Animator cultural. târguri anuale (29 iunie. Director. . Păcioiu Război Mondial (colonel). Jupâneşti (1937). Colaborări externe. Bucureşti (1985 – 1990). Argeş (1994 – 1998). General. Petreşti (1775).

Corpului Didactic. introducerea culturii puieţilor de domnească. Grajduri (1795). Muscel. reuniuni ştiinţifice până în 1950. Spiridoni. Slatina. Firme înregistrate: 65 (2009). (n. ctitorie Dâmboviţei. publică (1960). eroilor: Cotmeana (1965). Negeşti formaţiunilor torenţiale din bazinul Valea (1533). Câmpulung. publicist. turism rural. Linteşti (1895. inginer (1964).I. structură administrativă existentă Numeroase studii. turn-clopotniţă cu cel mai vechi răşinoase în solarii. profesor. Filiala localităţi din ţară (1916-1918). Pieleşti. 1902). Călăraşi (1992 – 1995). Consemnări cartografice şi . Tezaur de integrate piemontului cu acelaşi nume. Cotmeana. Institutul Politehnic. obârşie adiacentă cursurilor de oraşului Feteşti (1973). Slobozia (1979. Linteşti. Biserici: Bărbăteşti (1906). Paul Mihai I. Aprecieri Călăraşi a Societăţii de Ştiinţe Istorice din publice antume şi postume.072 (2008). 2. Aprecieri publice. Buneşti. cămin cultural (1948). Dâmboviţei. Comună a judeţului Şcoala Medie Tehnică Silvică. împădurirea versanţilor clopot din Ţara Românească. Întreprinderea Forestieră Rucăr. 26 mai 1931). Cea mai veche Dragoslavele. 21 ianuarie 1947). Bucureşti. Negeşti. Monumente istorice şi de artă: Caselor. pomicolă. şcoală (1838). Masivul Mateiaş şi pe Valea Mânăstirea Cotmeana (ante 1385). Zamfireşti. Slobozia. Corbului). (I. Monografia oraşului apă Vedea. şef ocol (1969-1993). Argeş. Cotmeniţa. Zonă forestieră. Arhivist. Volume importante: Istoria judeţului Argeş. Ursoaia. muzeograf. istorie. COTMEANA ( ~ ). Drăguţeşti (1931). Argeş. în colaborare). (L. (S.7 km2.P. Râu din vestul Călăraşi (1995 ~). Arhivele Statului. Călăraşi (1990 – 1992). Drăgoleşti. Râmnicu Vâlcea. (G. pepinieră şi exploatări (1995). Atestare specialitate. alte aprecieri publice.). birou (1965-1969).P. Drăgoleşti (1931). (n. Denumire folosită inclusiv colaborare). Ioasaf Boiciuc (2004). România (1998 ~). Universitatea din zootehnică. Dealu Pădurii. Vediţa. Stoeneşti.). Bucureşti (1970). Monumente ale COTENESCU.C. rutiere spre: Piteşti. Monografia Cotmeana. 1392 – 1944 (1991.D. Articole în reviste de Locuitori: 3. Contribuţii distincte la: corecţia documentară: Cotmeana (1388). Argeş (1965). articole. Scriere monografică: Augustus muzeele judeţene Ialomiţa (1989 – 1990) şi Constantin Bărbulescu. Activitate specializată: Ocolul Silvic Rucăr. Lunca Municipiului Călăraşi (2000. COTMEANA (~). în colaborare). Inginer silvic. Grupul Şcolar Transporturi Auto. plasa Cotmeana (reşedinţă. bibliotecă Istoric. manager. în colaborare). mănăstirea Călăraşi (2000. director.C. Doctorat. Ateneul Român. Braşov (1964).). aflat documente ialomiţene. Ion M. alte naţionale şi internaţionale.446 (1970). Cartea eroilor din judeţul pentru: comuna Cotmeana. Preşedinte. Mânăstirea cubarului Valea Mare – Rucăr – Podul Bascovele (1695). Suprafaţa: 73. Bucureşti Fabrică de cherestea. Metodist. Timişoara Argeş. Casa Colaborări externe. şef Vârloveni. Căi (1970 – 1976). COTENESCU. Sănduleşti. Muscel. formată din satele: (1950). Teleorman. Ialomiţa (1976 – 1989). Costeşti.). manager. Bascovele. în între Argeş şi Olt. pe râul eponim. Costeşti. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Recitaluri. Arhivele Statului Călăraşi silvice. Iaşi. industrie casnică. Liceul Pedagogic.

Genţian (n. Călin C. Poemul coral Vasile Tudose (1961). Piteşti. 20 octombrie 1937). Cercetător.H. Informaţii. Ploieşti. Serviciul Cercetări. Argeş. Memorator Horti- Nepotul dr. Argeş (1967 – deal răsare luna. expert. (Burdujeni. internaţionale. 10 octombrie 1974). comentarii. Dirijor cor. Avocat.S. Liceul Tomas Orhei. Institutul de Cercetare pentru diverse teme. Prahova. G. (n. (1890). Facultatea de horticol. avocat. inginer principal. reuniuni ştiinţifice naţionale. Constantin Roman (v). Facultatea de Membru fondator Asociaţia Oamenilor de . Doctorat. Câmpulung şi Sfântul pomilor. Inventator. Suceava (1953). Ploieşti (1991). Stabilită la Piteşti din 1967. mare densitate (1997).). Argeş. Inginer Socoleanu. Liceul intensive şi superintensive de cultură a Dinicu Golescu. Cântec pentru pace (1951). Stabilit la Piteşti din 1999. COTOROBAI NICHITA. lucrări publicate în reviste concursuri şi festivaluri naţionale şi de specialitate. ştiri pe şef laborator. Rucăr (1948-1965). Şcoala Medie (1962). Drept. Cântăm viaţa de Cercetări Chimice / ICECHIM. nouă. Balada codrilor 1967). Numeroase Regiunii Argeş (1963). 3 martie 1971).). Învaţă Viticol (1997). Cântec de de Fete.). Marcel. (I. (L. Patron din 1967. Bucureşti (1945). inginer principal. ziar apărut la Costeşti. Om de afaceri.). Cântecul 1974). 9 ianuarie 1925 . Basarabia. reuniuni naţionale şi vioara de la profesorul Ianculescu Crăciun internaţionale în domeniile tehnologiilor şi compozitorul Nicolae Lungu. Institutul plutaşului. Utilizarea substanţelor cu acţiune fiziologică (Dragoslavele. CRĂCIUN. Cercetător ştiinţific principal. Bacău (1958 – Cântecul patriei (1963). redactor. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI economice. Bucureşti (1967). importante asociaţii Sava. Liceul proprii: 30 Decenbrie (1949). muncă (1950). coautor): COTOLAN. Creaţii principal. cercetător principal.B. Cotmeana Horticultură. Argeş. Bucureşti. (E. Apreciat animator al vieţii Importante recunoaşteri publice. asupra creşterii şi fructificării pomilor (1988). Inginer tehnolog.(C. Piteşti-Mărăcineni. profesor de muzică. articole. Maria D. ESPLA (1955). Premii şi diplome la invenţii brevetate. Metode moderne de cultură a mărului de Dirijor cor. descrieri literare. Facultatea de profesionale. Numeroase studii şi cercetări. ştiinţe agricole. Inginer chimist. Stabilit la Piteşti Educaţie Fizică şi Sport. muzicale argeşene. şef laborator. Argeş (1967- 1997). Volume importante (autor. Pomicultură. alte aprecieri publice. ESPLA (1957). Înregistrări la Radio alături de mai 1993). cercetător ştiinţific tenorul Valentin Teodorian (1944). Membru. Casa de Creaţie a Laboratorul Piteşti (1975 – 1990).P. Câmpulung (1955-1960). COŢOVANU. volum colectiv. Institutul Politehnic. Bucureşti (1997). Rucăr Suceava. 4 februarie 1935 – Piteşti. Profesor de muzică. Argeş. Ploieşti (1994). Piteşti (2010). B. 20 (1948-1965). Şcoala Tehnică de Maiştri (1960). fondator Proconfort Mochetex. Iaşi (1958). întineriţi (1964) Volume publicate: Sus pe Combinatul Petrochimic. D. Bucureşti (1950). Simescu. Combinatul Chimic Borzeşti. Serviciu Tehnic. Câmpulung.

manager. Contribuţii distincte la evoluţia Academia de Ştiinţe Economice. membru. interviuri. Computer Stars. CRÂNGEANU. Valoroase recunoaşteri postume: spital (1996 – 1997).?). Primul Război Mondial (căpitan). Oficiul de Cadastru Argeş Aprecieri publice. evoluţia localităţii Gazeta de Argeş (1995 – 2000). Analize.M. alte activităţi Şcoala Medie Nr. (I. coautor): Agrochimie.). (I. Oamenilor de Afaceri. comuna Călineşti. Vernel (n. topografie. Inginer. (I. Facultatea de Comerţ. Medic. ordine şi medalii româneşti. 30 Agrochimice. comentarii. Cavaleriei (1940). Director al de Horticultură. Piteşti. Argeş. cavaler. Stabilită culturale.Piteşti. Sanatoriul Valea Iaşului. (2002). tehnicilor chirurgicale. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Afaceri. specifice.. Membru fondator. Sibiu. Economist. civice. Director emblematic. Ziarist. septembrie 1888 . Observator argeşean alte aprecieri publice. expert (1971-1992). Facultatea de Ştiinţe Economice şi secţiile obstretică – ginecologie.M. 2001).I. Bucureşti (1958). Piteşti (1989). Contribuţii distincte la: extinderea şi la Piteşti din 1985. Facultatea (1939). Bucureşti (1960 – 1963). (1934 – 1937). Regimentul 12 Călăraşi Argeş. General de brigadă. ( n.). (C. Buzău. (2001 ~). (1982). Activitate. proiecte pentru geodezie.).N. 26 articole. economist. Cavaleriei (1934). 1 Nicolae pentru lucrări practice de laborator şi teren Bălcescu. Argeş. Stabilit (autor. Laboratorul de Agrochimie şi Pedologie / Oficiul de Studii Pedologice şi CRĂCIUNESCU. Spitalul Clinic Fundeni. Curierul zilei natale. Alina M. manager. Muscel.M. decembrie 1969). Aprecieri publice. Acţionar. Argeş (1952). Ion I. Colegiul Director al Camerei de Comerţ şi Medic. (locotenent). (n. Piteşti. aprecieri publice militare. Studii. Redactor-şef. Asociaţia Facultatea de Medicină. Poluarea cu petrol şi apă sărată a .C. Ciofrângeni. modernizarea spitalului (blocul operator. Bucureşti economiei de piaţă în judeţul Argeş după 1999. Ion (Ciocăneşti. Piteşti. Şcoala Medie Tehnică Armată (1937 – 1939). ştiri. reportaje. Doctorat. 9 Ştiinţe Economice şi Administrative. Şcoala Medie Nr. Colaborări comunitare. (1982 – 1990). alte analist. Colaborări. strategice.). Argeş (1958 – Industrie Argeş. General de brigadă (1939). Argeş. ştiinţe medicale. Statul Major al Corpului 3 cercetător. Bucureşti (1975). Curtea de Argeş (1971). (Câmpulung. Doctorat. anestezie şi Administrative.B. Revista Facultaţii de Octavian C. director (1992~). Piteşti (1976). secundariat.I. Volume importante iulie 1957). Îndrumător în Piteşti din 1968. Argeş. Activitate de comandă: Centrul de Instrucţie al CREANGĂ. 1960). om de afaceri.). terapie intensivă. importante companii din Argeş: Geoter Proiect. Liceul CFR.M. Spitalul Călineşti. calculatoare. servicii de Muscel. Călineşti. Universitatea Piteşti (2005). perfecţionarea Redactor: Curierul de Argeş (1990 – 1992). pediatrie). CRĂSAN. CRĂCIUN. 26 octombrie 1933 – Călineşti. chirurgie. Combatant: Campania din 1913 Aprecieri publice. 1. interviuri pe teme sanitare. Inginer horticol. Bucureşti (2004). specializate în software. (G. Numeroase planuri ştiinţe agricole. 20 august 1951). Jurnalul de Argeş (2000 – şi stradă eponime. vânzări de 27 ianuarie 1997). Argeş (1963 – 1996). Bucureşti (1983). internet. Brigada V Cavalerie Horticolă.

amendamentelor şi 1949). Efectul sportului de performanţă:Tecuci. 1956).B. 6 august 1927). Valoroase aprecieri publice. alte Leordeni. mondiale. Activitate coautor): Agrotehnica solurilor podzolice din neîntreruptă în domeniul mişcării sportive şi al nord-vestul Câmpiei Române (1961). articole. paternitate la teme şi CREŢU. (M. Hortiviticolă. Preot. şi colaborări pentru: stimularea activităţilor de iluviale din nordul Câmpiei Române (1972). Galaţi (1948 – îngrăşămintelor.Funcţionar de stat. Staţiunea experimentală Agro. box. (Dobreşti.D. Bucureşti (1969). Contribuţii importante la: agronom. şef laborator CREŢU. profesionale. Târgovişte (1949). Vrancea (1949 – 1951). manager.). Inginer (1919 – 1921). Piteşti înfiinţarea şcolilor şi claselor cu program (1963-1980). Recunoaşteri publice Secţia Agricolă.).B. Dolj (1954). Cetatea Albă. Membru. Centrul Experimental Agricol Oarja. Inginer principal: româneşti ale timpului. programe de cercetare. Argeş. Gheorghe C. Universitatea din Piteşti predicator militar. Gheorghe C. europene. cercetător ştiinţific gradul I. Bascov. Director. comunicări. interne şi internaţionale. (2003~). speciale în structurile operaţionale autohtone din perioada participării României la Primul CREMENESCU. . (1969). Argeş. organizarea. Gheorghe I. fotbal. de pe câmpurile de luptă. amenajarea şi dotarea Numeroase studii şi cercetări. în Argeş. antume si postume. manager sportiv. Studii. reuniuni de baze sportive (agrement sau competiţii).). misiuni recunoaşteri publice. Cercetător. ştiinţe sentimentului patriotic în unităţile militare agricole. handbal. recunoaşteri publice. prestigioase organizaţii Bucureşti (1906). balcanice. B. înfiinţarea şcolilor româneşti interbelice din Liceul Ienăchiţă Văcărescu. atragerea fondurilor de agronomice pe solurile podzolite şi podzolice. Argeş (1951 – 1969). Piteşti.P. Preşedinte. Ştefăneşti. Institutul Pedagogic/ de Înot. ori sedentare Boţeşti. Argeş (1906 – 1916). Parohia Budişteni. lucrărilor solului la grâu şi porumb pe podzol Câmpulung. Focşani. Iniţiative Lucrările ameliorative pe solurile argilo. 31 mai 1928). Liceul Teoretic. Raionul Topoloveni (1955. (n. perfecţionare (1950 ~ 1980). (1973-1982). Argeş (1956-1962). Razboi Mondial (1916 – 1918). 1956). Basarabia. prestigioase foruri în kaiac-canoe). Piteşti şi Complexului Nautic. Facultatea de Teologie. Iaşi (1947). Fizică şi Sport. Argeş. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI solurilor din judeţul Argeş (2005). Stabilit în Argeş din 1951. lupte. Staţiunea Experimentală Agricolă Albota. Institutul Agronomic. diversificarea serviciilor eclesiastice Institutul Agronomic Tudor Vladimirescu. ştiinţifice naţionale şi internaţionale. (1962-1970).). Bucureşti special (atletism. Basarabia. cultivarea Craiova. stagii de Argeş (1970-1990). Preocupări didactice.Volume importante (autor. (n. Preot. Doctorat. (C. masă în cadrul Daciadei.(C. Membru. Lucrările culturale pe solurile brun Consiliul Judeţean Argeş pentru Educaţie podzolite din regiunea Argeş (1968). Institutul de Învăţământ Superior. modernizarea pistei Stadionului 1 Mai/ Nicolae Reprezentant de seamă al ştiinţei şi practicii Dobrin. a unor domeniul agriculturii. Piteşti (1969 – 1989). (S. D. investiţii oportune edificării Bazinului Olimpic Preocupări didactice. alte valoroase reuniuni naţionale. autohtone sau europene. 1880 – Bucureşti.

Flacăra. 28 mai condamnat la moarte şi confiscarea totală a 1972). Artist coregraf. articole. Palatul Culturii. Teatrul Alexandru Davila. Cerchezu. Vâlcea (1908 – CRISTEA. pedagogie. (n. Piteşti. Craiova Constanţa. Învăţatorul. Preot. Transilvania.P. 1958). Ştiinţe Inginereşti din Mureş. (I. autor). Constanţa – 1918). Iaşi (1999). Asociaţia Director Colegiul Universitar Tehnic (1996 – Profesorilor din Târgu Mureş (1925 – 1940). Râmnicu Vâlcea (1966). (M. Nicolae N.1 februarie 1925 – Jilava. John Dewey ca Constanţa. Piteşti.P. Iaşi. Berlin (1912). administrator. mecanică. Volume importante (în colaborare): publice. Rudolff S. Balerin: Opera de Stat. Facultatea de Mecanică. alte recunoaşteri (2004 ~). alte aprecieri publice. anticomunist. şi Târgu Mureş (1918 ∼ 1955). Patria. Inginer. profesor. 32. al învăţătorilor Conducător de doctorat. aprecieri publice antume sau postume. Ilfov. martir. Bazele energetice ale agriculturii (1950 – 1961). Bucureşti (1908). Seminarul Mânăstirii Bistriţa. naţionale şi internaţionale. diacon. Nicolae C. alte Facultatea de Teologie. revistele: Viaţa didactic. Profesor (1912 –1916). pe viaţă. 1910). Ialomiţa. prestigioase asociaţii profesionale în publice. militant politic Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. Institutul de Învăţământ Românească. funcţionar de averii. domeniu.S. Munţii publicist. Odorhei. (S. Inspectoratul Judeţean Volume importante: Problema educaţiei la pentru Controlul Calităţii Produselor. Studii. Secretar. Partizan. Teatrul Muzical.). Consemnări memoriale. Proprietar funciar. Nostru. referate publicate 1963). Tractoare (1983). 22 august 1948). judecat. Preşedinte de Onoare.I. inginer. Dobrogea (1971 – 1981). (Cocu. . 1934). (I. Argeş. Colaborări. Arestat (15 august CREŢU. Preşedinte. Piteşti.). torturat de Securitate. Ciuc. Activitate în Argeş-Vâlcea (1975 ~). Contribuţii la dezvoltarea societate. 2000). Calculul şi construcţia instalaţiilor auxiliare pentru automobile CREŢU.F. Râmnicu Vâlcea (1916 Liceul Teoretic Mihai Eminescu. Seminarul Central. Stabilit la Piteşti din Transmisii automate pentru automobile 1963. Stabilit la Piteşti din 1981. 1959). Doctorat. reuniuni ştiinţifice (1963 – 1985). CREŢULESCU. popoarele vechi (1939). Universitatea general. ( Dobreşti. diacon. 10 iulie (1993). Cultură a Sindicatelor. Ciuc (1922 ∼ 1940). Galaţi (1961 – (2000.C.). Argeş. Neamul Superior/Universitatea din Piteşti (1981 ~). Animator cultural: cercuri. 14 noiembrie 1914). Biserica Sfânta Treime. judeţele Mureş. Casa de învăţământului superior tehnic din Piteşti. Bucureşti (1904). Spitalul Militar de universitar. Ilfov. Şef. Odorhei. Penitenciarul stat. clase de balet pentru copii şi dans de cercetare. Ministerul Educaţiei Naţionale. 3 ianuarie 1885 – Râmnicu Vâlcea. Aprecieri Membru. Argeş în reviste de specialitate. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Argeşului (1948 – 1958). Cadru pedagog (1940). Economicitate şi depoluare (1995). Cooperativa Prestarea. Braşov (1993). inspector Doctorat. 11 iunie (Munteni-Buzău. Catedra Automobile (2000 – 2004). Executat (11 iunie 1959). Gherasim/Gheorghe D. CRISTEA.). Dumitru (n. Activitate didactică. Braşov (1971). Jilava. Contracte de cursuri. Autodidact. Zona Interioară Nr.

Ministerul Afacerilor Interne. Marius V. Judeţul Argeş. Colaborări Sfântului Martir Constantin – Vodă externe. Ample lucrări de istoric. 12 iunie stareţ. director (1994). Câmpulung Facultatea de Teologie. Sfântul Calinic Cernicanul (1996). Sef. Al Doilea Razboi Mondial. Ortodoxă Română. Bucureşti (1943). manager. restaurare şi extindere a mănăstirilor păstorite. Bucureşti (1943-1952). Volume Consilier. (Piteşti. 1994). cadru didactic universitar. Bucureşti (1966 – 1975). Directia Miliţiei Capitalei (1962 – Argeşului (1977). Mănăstirea Căldăruşani. Membru. Activitate didactică: Palatul Copiilor. Sighişoara (2002). principal (1968 – 1987). Facultatea de Drept.1943). Bolintineanu. Combatant. Valoroase recunoaşteri publice. Profesor. Argeşului. Finlanda (2001). 1970).P.E. CRISTOCEA. Reuniuni eparhiale. Universitatea de Arte Nicolae general (2005 ~). Istoricul Sfintei Mănăstriri 1966). Muscel. cu titlul Constănţeanul (1970-1975). Liceul de Artă Dinu Lipatti. Mănăstrirea Antim. în colaborare). Helsinki. publicist. Ilfov (1952. CRISTEA. Argeş. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Seminarul Teologic Nifon. Marele ban Marius Băjescu (2005). Ilfov. (n. Muzeul Judeţean Argeş.). Bucureşti (1947). episcop al Râmnicului (1990-2009). istorici (2003). Bucureşti (2002 – 2003). 2009). Preot. Interpol (1972 – 1975). alte misiuni Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori speciale. Numeroase studii în revistele: Mitropolia Olteniei. Călugăr (2004). Nicolae Gh. fronturile de Est si de Vest (1941 – 1945). Liceul Militar Nicolae Filipescu. Mănăstirea Dealu. episcop al Râmnicului şi Argeşului (1984.N. 12 noiembrie 1919 – Bucureşti. Un sfânt printre oameni. Din trecutul marii boierimi Piteşti (2001 – 2002). tuns în monahism. pictură. protosinghel. arhiepiscop (22 iunie 2009 ~). Episcopia Dunării de Jos. importante: Războiul de Independenţă în Bucureşti (1948 – 1975). Ortodoxe Române din Viena. Activitate didactică: Şcola Boţeşti. Şcolile de Ofiţeri ale Ministerului de Interne. Piteşti 2005). Liceul Dimitrie muntene. Comuna Leordeni. Cernica. director adjunct (1990 – 2005). ierodiacon (1940 . Activitate didactică şi de comandă. cu Dânsul (2001). 6 Universitatea din Piteşti (1977 ~). Piteşti (1960).). (S. 1990). manager. Liceul Zinca Golescu. arhimandrit. (1937). Galaţi. Almanahul Parohiei Dobreşti. Timişoara (1941). Şcoala de Arhiereu vicar.). Clasa Simona Runcan Volume importante: Argeş. 20 ianuarie 1943). Câmpulungul . Mănăstirea Uniunea Artiştilor Plastici din România (2001). Jurist. naţionale şi internaţionale. Diverse recunoateri publice. Universitatea din Bucureşti (1965). militar. (S. Doctorat. (Dobreşti. ieromonah (1943). Biserica CRISTOCEA. Serviciul documentele Episcopiei Râmnicului şi Economic. Artist plastic. Govora (1995). Bucureşti (1999). Târgovişte (1939). Argeş. cu titlul Piteşteanul (1975-1984).1940). Muzeograf februarie 1975). (2001). (1934 . Râmnicu Vâlcea Stagiu de perfecţionare. Germania. Dicţionar de (2001). şef secţie (1987 – profesor. Grigorescu. (I. funcţionar de stat. Viaţa Băneasa. File de Expoziţii personale / de grup: Piteşti (1992 ~ cronică (2007. istorie medievală. sub numele de Gherasim alte aprecieri publice. Bucureşti (1948). Spiridon I. Bucureşti. Argeş (1965 – 1968).C. Episcopia Râmnicului şi Ofiţeri de Artilerie. arhiereu vicar. Bucureşti (1997 ~ 2006).

Medic. Piteşti (1972 – 1977. prorector (2004 ~). Membru. în 17 iulie 1947). asigurarea tratamentelor 2005). Numeroase studii. 2 mai 1982). Stabilit definitiv la pentru automobile (1999). Casa de Cultură. (C. Judeţean Argeş (2007). Profesor universitar.S. Comuna Cicăneşti. Întreprinderea de Membru. compozitor. publice. fondator. Est şi de Vest (1941 – 1945).). Medic Conbustibili. mecanică. Cercetări arheologice: instituţii Liceul Nicolae Bălcescu. prestigioase Bucureşti (1937 – 1938). Liceul de Muzică şi Arte militare autohtone. Muzeul Superior/Universitatea din Piteşti (1980 ~). Universitatea Transilvania. Regimentul 6 publice. Seminarul 1946). articole. Bucureşti (1928). Piteşti din 1941. Inginer tehnolog. colaborări externe. 1982 – Ordine şi medalii militare. Stagii de perfecţionare în state europene. Editura Ordessos. CRIŞCOTĂ. Serviciul Boli Argeş. Piteşti didactică. Bârla. lubrifianţi şi materiale speciale militar. File de istorie (2009. Piteşti. Autoturisme. comunicări. Învăţământ. Facultatea de Medicină. 16. alte aprecieri Compania Nr. Institutul Gheorghe Argeş (1969 ~). Anuarul Argessis. Şcoala Nr. asociaţii profesionale în domeniu. Universitatea din Piteşti (2000 organizarea Secţiei de Istorie. rezervaţii. (M. Reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Piteşti Teologic. (P.). publicate în reviste de specialitate.). interne. Artilerie. Piteşti. Serviciul Sanitar: asociaţii profesionale în domeniu. extinderea spaţiului (în colaborare): Fabricarea şi repararea Muzeului Judeţean Argeş. Argeş (1945 – muzică.C. 1905 – Piteşti. publice. Activitate Redactor responsabil. Medic. Bucureşti (1934). inginer. Curtea de Argeş. Argeş. manager. Interne. în colaborare). Piteşti (1980-1987). Doctorat. colaborare). diversificarea – 2004). Participant la cel de Al Doilea Război Mondial. Dumitru (Ştefăneşti. Căminul Cultural . Argeş (1964- spitalele de campanie. Intreprinderea Textila.C. Braşov (1999).P. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Muscelului reflectat în Catagrafia din 1838 (2007. Bucureşti (1947). fronturile de CROITORU. îngrijirea răniţilor din Plastice Dinu Lipatti. eclesiastice. dirijor. Piteşti (1976 – 1980). Spitalul Militar. comunicări publicate în reviste de specialitate. perfecţionarea activităţi sanitare în structurile Activitate didactică. aferente bolilor profesionale. Iaşi (1976). Şef. Volume importante expoziţiilor tematice. documente. Argeş. curţi domneşti din Facultatea de Mecanică. Piteşti (1942 – 1945). Conservatorul (1946 – 1973). Marin (Bucureşti. 1 decembrie 1927). Reuniuni Dirijor de cor şi orchestră: Sindicatul ştiinţifice în domeniu. Diverse aprecieri industrială a autovehiculelor (1985. Bucureşti (1952). spitalele: Contribuţii distincte la evoluţia învăţământului Brâncovenesc (1934 – 1937) şi Militar Central. Institutul de Învăţământ (VII ~). Reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Piteşti. superior din Piteşti. alte aprecieri 1986). 1990. Paleograf. 2001). Recondiţionarea şi economia reparaţiilor de maşini şi utilaje (1994). 16 (1941 – 1942). Gheorghe (n. 7 iunie Repararea automobilelor (1996). Preocupări constante pentru: Ciprian Porumbescu. Piteşti (1970). editor de Asachi. Profesor gradul I. Studii. Contribuţii distincte: Cancelar Senat. referate. Liceul Gheorghe Şincai. CRIVAC. Judeţul Argeş. Şef. unităţi în ambulatoriu.

Piteşti. Albina cultural (1948). Franţa. cămin Colaborator. Piteşti Aprecieri publice. Măcăi.I. Membru fondator.C. zootehnică. izvor în Zinca Golescu. pe un mal (1806). Măneşti. (1980).). Locuitori: 3. Publicist. revistele: Argeş (Piteşti). Vonigeasa. Argeş. Statele Unite ale transcripţii. Bărbălani. Deplasări externe: Elveţia.). Alte instituţii eclesiastice: Cuca (1895). Căi publice antume şi postume. Liceul de Muzică şi Arte Plastice internaţionale. Târguri tradiţionale. 21 octombrie 1942). Dr. (M. Găeşti (1934). Turcia. CUCA ( ~ ). unite la nord de Laval. (n. (1939). comunicări. Debite Constantin I. Liceul (1178 m). Pe Argeş în jos. Societatea de Ştiinţe Istorice. alte aprecieri publice. (G. Principele Mihai argeşeni Constantin Rădulescu-Codin. Bălţata. Publicist. Elevilor. Cârceşti. (L. Piteşti. Orchestra Simfonică. Universitatea muntele cu acelaşi nume (2341 m). pian). Bărbălani (1790). consemnări la Adunarea Parlamentară a Consiliului cartografice.). râul Bătrâna. Sineşti. formată din satele: Cuca. Intensă Cabana Voina. muzică de cameră. 7 noiembrie Lăunele de Sus. Piteşti (1964). Râu din judeţul Argeş. Filiala Rusaliilor şi Sfântul Petru. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Ştefăneşti. CRUCEANĂ. descrieri geografice.S. Constantin Angelescu. Trasee turistice. memorialist. 11 noiembrie 1911 – Piteşti. Ion (Mozăceni. Acreditat. pe râul Vedea. rutiere spre Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. Sindele (1917). turism rural. Atestare documentară: Lăunele (1938). Piteşti. (I. obârşie în masivul Păpuşa analist politic. Cea mai veche şcoală (1838). Economic al Mării Negre. Duminica membru. Corul Ars apărute în diferite publicaţii. Piteşti. Bucureşti 2. Quebec. . Piteşti. Civilizaţia ochiului). ziarul România liberă. Suprafaţa: 49. Tabără şcolară activitate media. Rubrici permanente în presa Cuca (1922). II (1990). Diplome. Studii. Comunicări şi referate la sesiunile pomicolă. Orchestra Simfonică şi de Cameră a Conferinţe de presă judeţene. Lăunele de Sus (1939). Argeş (1934-1976). Parhon.). Bănci populare: Deşteptarea. frumos (1981). Valea Cucii Volume importante: Pe Argeş în jos. (vioară. Măcăi locală (Carnet argeşean. (Bucureşti). Argeş. Firme înregistrate: 26 ştiinţifice ale Academiei Române. activitate de bibliotecilor din Argeş.6 km2. folclorist. muzeelor şi (2009). Bucureşti. 1999). Comună a judeţului Argeş.B. şapte km lungime. Asociaţia folcloriştilor Buna Vestire. Facultatea de Litere şi Filosofie. Paul I. Bucureşti. Nova. Fiul lui Ion Cruceană (v. Component.189 (2008). (1926).365 (1970).B. Liceul Stănicei. Animator cultural. (1581). bibliotecă publică (1962). naţionale. Valea Cucii.P. Cuca (1908). Ministerul Finanţelor. Piteşti. premii speciale. Inspector. Crivăţul. Teodoreşti. Muscel. Cotu. Membru. CUCA ( ~ ). Zonă forestieră. Canada (1997). Argeş. Sineşti (1917). aranjamente pentru formaţiile de Americii. Locuri şi Teodoreşti (1893). bisericile de lemn: Administraţia Financiară. Cârceşti (1828). Monumente ale eroilor: legende (1990). Mică industrie casnică. Lucrări corale mixte. Universitatea primare pentru Râul Tâgului. memorialist. Ansamblul de Operetă. delegaţia României eponimă.S. Confluent. Momente şi figuri argeşene I Măcăi (1896). Măcăi (1909). CRUCEANĂ. Argeş. Diverse aprecieri prelucrare şi comercializare. (I. Monumente istorice.).). Finlanda. comentarii.

ştiinţe (I. psihologie. studii teatrale. în reviste de specialitate. (n. Inginer mecanic. Drum rutier tradiţional din copilului cu devieri comportamentale (2003. (1998-2005). Confruntări militare psihologie (2005). (I. judeţele în cercetarea psihologică (2003). 18 septembrie 1971).B. Tractoare. Braşov.S. Franţa (1996. Direcţia ~). Viticultura. Alba Iulia (1990). Aprecieri a judeţului Argeş. Afluent. Institutul cartografice. manager. în colaborare).S. Bucureşti (2000). Piteşti peste Carpaţii Meridionali. Universitatea Babeş – Bolyai. Trustul Staţiunilor de Maşini Agricole. (n. (M. Bucureşti (2006). psihologie. Activitate didactică. Iulian N. 1989). Educaţie Fizică şi Sport. Politehnic. Piteşti. pârâul Cumpăniţa. director compartiment. Mecanizare (2002). Volume importante: Devierile între munţii Piatra Craiului şi Leaota. Facultatea de Ştiinţe Socio – Umane. CUJBESCU. 24 mai 1967). Domiciliul tradiţional în Piteşti.). consilier (2005-2008). Filosofie. universitar. 30 de km lungime. Cluj – Napoca Preocupări didactice. Ovidiu Gabriel I. Târgu Argeş. Curtea de Argeş (1989-1991). secretar ştiinţific. izvor în publice. Alimentare/Direcţia de Agricultură şi Academia de Teatru şi Film. Ţara Românească spre Transilvania. Bucureşti (2008). . Jurnalism (2001 – 2004). Liceul Horea. Profesor Maşini şi instalaţii agricole (2000). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Judeţean de Consultanţă Agricolă. funcţionar de stat. Bucureşti (1989). Muscel. 1999). CUCU CIUHAN. Masivul Făgăraş. comportamentale la copii (2001). amenajări parţiale. Bucureşti (1971). Curtea de Argeş (1966). Bucureşti (1994).D. CUNCEA. Academia Naţională de Membru. Universitatea din Piteşti (1995). Aşezări şi trasee turistice de validare (2006). (C. Staţiunea de Maşini şi Făgăraş. Facultatea de Istorie. Râu din zona nordică Piteşti în domeniul psihologiei. Introducere prin pasul Giuvala (1240 m altitudine). Poenărei. organizaţii profesionale în domeniu. Geanina (n. Director Stagii de perfecţionare.). integrat Corbi. inginer şef. manager. consemnări Vodă. Bucureşti (1995 – Aprecieri publice. Inginer.S. CULOARUL RUCĂR . unind. Oficiul Doctorat. Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v. Educarea Argeş şi Braşov. 1997). Generală de Agricultură şi Industrie Seminarul Teologic. eponimii literare sau plastice. Liceul Vlaicu trasee şi puncte turistice montane. Liceul Zinca Golescu. Eficienţa psihoterapiei în Primul Război Mondial (septembrie – experenţiale la copilul hiperkinetic: un studiu octombrie 1916). Contribuţii la dezvoltarea învăţământului universitar din CUMPĂNA ( ~ ). 16 iulie 1944). (2004 ~). Piteşti (1983). Argeş (1971. Doctorat. Recomandări Cloşca şi Crişan. Neamţ. coautor): Neamţ.). obiective istorice. opt km lungime. Doctorat. Decan. Argeş (1970 inginer. Volume importante (autor. practice… în cultura viţei de vie (2002). (2000-2007) şi editoriale (1998-2005). Zonă geo – morfologică cu caracter tectonic. publicist. tehnice. debit direct pentru lacul Vidraru.B. Studii şi articole publicate montane. Dezvoltare Rurală (1992-1998). Obârşii ale râului Argeş.B). Cercetarea calitativă în modernizat în secolul XX. Actor.). Universitatea din Piteşti (1999 ~).BRAN ( ~ ).

adept al CURTEA DE ARGEŞ (Secolul XIII ~). Cornelia Gheorghe Sorescu (v. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Actor. CURCĂ.). (I. Cocoşatul nostru CURTEA DE ARBITRAJ (Farsa Cocoşaţilor. Colaborări Muncă Manuală. Olari (XVII). teatrele: Tineretului. Mirela Flămânzeşti (1752). politicii naţional-ţărăniste. Antreprenori: de referinţă: Gladiatorul (Merlin. televiziuni din Capitală. în evidenţa Camerei. (I. Monumente istorice. Drujeşti (1795).). Bucegi. de Tancred Guido Rosazza.R. case Judeţeană Argeş (1955 – 2003). Botuşari Popescu. Iniţiative favorabile Localitate urbană tradiţională. E. Alte instituţii eclesiastice: Noapteş al municipiului Piteşti.). reprezentând Frontul Preşedinţi (succesiv): Leonard Bădescu. Drujeşti (1912). 32. radio.663 Atribuţii de control privind hotărârile (1970). Categoria Agricultură şi Vişinescu. Bălceşti Basarabilor (v.T.). judeţului Argeş (XIV – 1783). Tribunalul Comercial Argeş. stimularea iniţiativei particulare. Costeşti. Sevastiţa Cerbureanu. ctitorie a cauzele prevăzute de lege. Primă instanţă şi instaţă de apel în Mănăstirea Curtea de Argeş (1517). delimitată prin legislaţia regelui Carol II (v. Locaţie proprie. (1995). bisericile: Argeş.F. Grigoriu). Roluri Eracle Lăzărescu. raionului eponim (1950 – 1968). Medierea (2008). 1369 – 1396). Circumscripţia Ţinutului comunitare. Comisia de Important: Teatralitatea liturghiei ortodoxe Arbitraj Comercial (1993 – 2001). Curtea de (1868 ~). evoluţiei economiei interbelice. folosit anterior de (1810 ~). Hunen COMERCIAL PITEŞTI (1993 ~).5Km2. Evreiesc. Bucureşti. (Vâlcea).). (Dibuk. Câmpulung. Colaborări. Reşedinţă a Ţării Româneşti (1310 – 1330. apărarea intereselor acestora în cauze interne sau externe. Drăgăşani. Gheorghe (Secolul XX). (R. Brezoi. de Anski). Preşedinţi: Nicolae lui Neagoe Basarab (v. Argeş (1939-1940). de Dinu publice. Palatul Naţional. pe râul Argeş. Bucureşti. Volum şi Industrie Argeş. CURTEA DE APEL PITEŞTI (1993 plăşii Curtea de Argeş (XVIII – 1950). Sediul primei mitropolii a Vâlcea. ctitorie a Vâlcea. Tribunalul Argeş (1914 –1955). Colaborări didactice. Sfinţii Îngeri (1717). Atestare documentară pronunţate prin: Tribunalul Argeş. şi regală. Anterior. Arhitecţi: de film. Municipiu competenţe în judeţele Argeş şi Vâlcea. alte aprecieri publice. Suprafaţa: 69. . Tribunalul scrisă (1336). şcoli Departament specializat al Camerei de Comerţ şi fundaţii din Giurgiu şi Bucureşti. Sicaru.H. Lucia Culturii. de Allen Woody). iniţial. Piatra Neamţ. Dănuţ Cornoiu. Arghir Culina. Locuitori: 18. Topoloveni (Argeş). Johnny (Nunta cu miliardar. Sân Nicoară (~ 1350). Uniunea Teatrală din neînţelegerilor dintre agenţii economici aflaţi România. numit. Râmnicu Sfântul Nicolae Domnesc (1352). Scamatorul (Scamatorul din Brooklyn. Bucureşti. Deputat de piaţă.978 (2008). Munteniei (1359) şi al Episcopiei Argeşului judecătoriile: Piteşti. Ample activităţi Dorst).). Biblioteca Sturdza Bulandra. promovarea legislaţiei specifice economiei de Proprietar funciar. (E. Instituţie specializată a Ministerului Justiţei.). de Anton Pann). Piteşti (1955 – 1998). Horezu. ~). reşedinţă Bucureşti. necropolă voievodală Marcel Onciulescu (fondator). Sfântul Gheorghe . parlamentar.B.). Sorin Renaşterii Naţionale. Membru. edificiu reprezentativ (1819).

Pavel Chihaia (1974). importante studii. judecătorie. Numeroase atestări Argeş. ziduri exterioare. Munteniei: Seneslau (v. Neagoe Manole (1968). Asociaţie economică arheologic şi artistic al Muzeului Municipal intercooperatistă pomicultură (1971-1990). ca august.E. case domneşti. ca întreruptă în timpul Primului Război Mondial. Staţiune de maşini CÂMPULUNG (Secolul XIV ~). iniţiate în Transfăgărăşan. Argeş. Casa Norocea.F. de primii voievozi ai 1661.). Staţie Negru Vodă: biserica voievodală. prelucrarea feudal în etapa 1330 – 1369. (XVIII).). de domnii Ţării Româneşti: 1. începând din secolul XIX.). Cooperativa de producţie şi consum Munţii Nicolae Constantinescu (1984). Sediul Basarab I Întemeietorul (v. Activitate arhitectonic medieval. Firme înregistrate: reşedinţă oficială. poartă de intrare. Astăzi. Clădiri specifice case domneşti. Gheorghe Nuţu. bisericile de lemn din: Drăganu-Olteni documentare. restaurări începând din veacul XVII. sediu de Consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist (1974-1990).). Drumul Naţional Cercetări ştiinţifice sistematizate. amenajări muzeistice. Râmnicu Vâlcea. articole. 2006). Matei Basarab (v.F. Curtea de Argeş. Şcoli I Întemeietorul (v.). Sediul hidroelectrice Noapteş (15. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1936). Ansamblu agricole (1948-1990).). Refaceri. Târguri anuale (15 arhitectonic medieval.4 MW) şi Curtea de principalelor instituţii ale Capitalei statului Argeş (7. numeroase Grigore Ionescu (1940). Relaţii externe cu oraşe din Europa CVARTETUL DIN PITEŞTI (1913 ~ Centrală şi de Vest. complex istoric vizitabil al Mănăstirii alte exprimări economice contemporane. artă populară. extinderi. muzeu dreptunghiulară vizitabilă. XVII-XVIII. 1852. cruci de piatră: reşedinţă oficială.C. Instituţii bancare şi financiare. Sediul principalelor instituţii ale Capitalei pompieri. confecţii. edificat şi folosit. atestări documentare. Mănăstirea Curtea de 1330. Rezervaţie de arhitectură şi artă statului feudal românesc în perioadele: 1310 ~ medievală în aer liber. lemnului. volume semnate de autori Mihail Enescu (1927). (G. 1369 – 1396. institutorii: George ARGEŞ (Secolul XIII ~). Bănci populare: Curtea de Argeş (1919-1930). turnul de cale ferată. Hidroelectrica SA. unităţi militare. Incintă (1957). Capul Dealului (1952). casă de cultură (v. electrotehnică. Constantin Albu (v).). Fondatori: profesorii Remus Macarie CURTEA DOMNEASCĂ DE LA (v). comunicări. Cercetări ştiinţifice sistematizate şi Podu Broşteni.). Lucrări monografice: secolul XIX.438 (2009). centralele Basarab (v. Trasee rutiere spre: Piteşti. Nicolae Moisescu (1998).). Victor (1930). Întreprindere agricolă CURTEA DOMNEASCĂ DE LA de stat (1949-1990). (I. Valerian Marinescu (1999). spital. clopotniţei. Brătulescu (1941). sit Argeşului (1940-1947). 1796. 26-27 octombrie).7 MW). Unirea Argeşenilor (1923). Banca Comercială consacraţi: Grigore Ionescu (1940). (I. paraclis. . Fromaţie instrumentală de muzică de cameră. Basarab Monumente ale eroilor: (1920.E. chilii. 1842.). Astăzi. Tihomir (v. edificat şi folosit. artă). Industrie: hidroenergie. Complex Ştefănescu-Delar. Palanga (Vâlcea). Redimensionată în 1340. Turism. bibliotecă publică (1950). biserică. Nicolae Alexandru central. Ateliere meşteşugăreşti. 1928). (istorie. Nicolae Alexandru Basarab religioase şi civile (XIX ~).

dr. 2 din 1927. Alexandru Petrescu. periodice.). În virtuozitate din creaţia universală.). Traian vioară. violoncel. cameră. Pănescu. constituită din: Traian Serafim. piese de mare Cronica Argeşului. violă. Bobancu Alexandru Petrescu.P. Concerte 1928 se trasformă în cvintet. (v. După 1925. În 1934 se transformă în sextet. formule modificate. Anul I. (L. colaboratori: Nicolescu. Nicolae N. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Instrumente construite de lutierul Remus 1934). Gheorghe Nuţu. Constantin Albu Serafim. Nr.).P. Repertoriu variat. Tănase Ştefănescu. (L. CVINTETUL DIN PITEŞTI (1928 - .). Bobancu (v. Nicolae N. Menţionat în (v. Formaţie instrumentală de muzică de Macarie.).

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI BIBLIOGRAFIE SPECIALĂ  ***Arhive. Bucureşti. 1980. 1925. Dicţionar geografic al judeţului Muscel. Ediţia a II-a. Bucureşti.  Anghel. Postolache. Ediţie Princeps. Silviu. Diplomaţi ai României. Manu. Bucureşti. Piteşti (1966 ~).. Ion. Ion. Ion. Băcanu. Alexandrina. Editura Pegasus_Press. Ioan A. Teodor.  Arc peste timp. Asociaţia Ambasadorilor şi Diplomaţilor de Carieră din România. Curtea de Argeş şi al judeţului Argeş. Stancu.  Athanasiu. Ion. Ilie. 2006.  ***Colecţia ziarului Presa. Diaconu.. Ion C. Florea.  Aricescu. Piteşti (1951-1989). Ion.  ***Who's who în România.  ***Roumanie. 1980. Piteşti. Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale. Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş. Esquisse encyclopédique. Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş. Ionescu. Bucureşti. Novac. Gheorghe. Gheorghe. 2002. Ilie. Memoriile mele. Stan.  ***Colecţia ziarului Secera şi Ciocanul. Vasile. 2002. Rizea. Bucureşti. Editura Sport-Turism. Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş. Iosifescu. Editura Socec. Iulian. Ioan Gh. Argeş. Bucureşti. C. Mavrodin. 1893. Gheorghe. Anuarul oraşului Piteşti.  ***Colecţia revistei Argeş. Piteşti. Petrescu. Editura Profile. Editura Paralela 45. Valeriu. Piteşti. Piteşti. Dicu. 2008. Costache. Constantin D. Bădălan. Tudor.1948).Monografie. Tipografia Liga Poporului. Constantin. .. Vasilescu. Anton. Radu. Ciobanu.  Alexandrescu. Piteşti ( . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Valeriu.. revăzută şi adaugită. Lucian.  Alessandru.

 Deac. Dicţionarul artiştilor români contemporani. I. 250 de pictori români (1890-1945). 1991. nr. 2006. Editura Argeş-Press. Lumini muscelene. Ion.. Piteşti. Tipografia Argeş SA Piteşti. Intreprinderea Poligrafică 13 Decembrie 1918. II. File din istoria oraşului Topoloveni Argeş. Editura Meridiane. Piteşti. Victor. Editura şi tiparul lui W. Spiridon I. 1980. Cornel.  Dinu. Editura Medro. Ilie. Editura Alean. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI  Baciu. Ion M. Argeş.  Cruceană. 2003. Nadia. Piteşti. Ion. Mircea. Dumitru. Bucureşti. Figuri de dascăli argeşeni. 1904. 1999. 1969. 1900. 1993. anul 1963. Teatrul „Alexandru Davila”. Alexandru. III. Bădălan. VI. Editura Tehnică. 1971. Piteşti. Dicţionarul presei argeşene. Bucureşti. 1980. 2005.  Boalcă. Muzeul Judeţean Argeş. Dicţionar de istorici.. II. Bucureşti. Bucureşti. Editura Enciclopedică. II. 2001. Bucureşti. Ilie. Dascălii de zugravi Ioan şi Mincu de la Râmnic şi Argeş. Editura Sport-Turism. Intreprinderea Poligrafică Filaret. Piteşti. Editura Tiparg.  Diaconovici.  Barbosa. Născuţi pentru onoare. Mihalache. Piteşti. 2003. Argeş. 2004. 2006. Palatul Culturii Piteşti. Editura Tiparg. Bucureşti.  Catalogul Galeriei Naţionale: Pictura secolului XIX. 1898.a. I.. Editura Smeoreanu. Complexul Muzeal Goleşti. Mihaela ş. I. Localităţile judeţului Argeş. Ion M.  Brătulescu. 1975  Căpitanu. II. 2006. 1996. .  Constantinescu. Grigore. Oameni de seamă ai Argeşului de ieri şi de azi. Editura Domina ®. Editura Tritonic.  Cristocea. III. Bucureşti. 11-12. Bucureşti.. Krafft. Sibiu. 1996. Bucureşti.  Chiroşca.  Ciochină. IV. Enciclopedia română. Anton. Piteşti. Dumitru. 1976. Ediţia a II-a. 2004. 1998. Dicţionarul specialiştilor. I. Octavian. Un „Who's who” în ştiinţă şi tehnică. Dumitru. în Mitropolia Olteniei.  Doagă. 2003.  Baranga. 1996. Douăzeci de ani de activitate.  Dicţionar enciclopedic. Bucureşti. Momente şi figuri argeşene. 2001. I. V.  Dinu. Ion. Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. Dicţionar etnocultural. Editura Paralela 45. Tipografia Argeş.

II. Marele dicţionar geografic al României. 1899. C. Remus Petre.  Leonăchescu. 1938.  Gusti.  Dumitraşcu. 2000. 1936. Bucureşti. I. Monografia comunei Berevoieşti-Muscel. Piteşti. oameni de seamă ai patriei. Editura Socec. 2003.  Enciclopedia artiştilor români contemporani..  Ionescu. Enciclopedia României. Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească. V. I.  Lahovari. 1972. 1936. IV. Grigore G. 1899.  Mavrodin. 2000.). 2000.  Lahovari. 1999. 1999. II. Monografia aşezării Argeşului Curtea de Argeş. Editura Tehnică. 2006. Editura Vremea. 2005. Vili. Editura Arc.  Enciclopedia marilor personalităţi. VI. Piteşti.V. I. I. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI  Drăguţ. Vlad. 2000. Tipografia Argeş. Bucureşti. Editura Europroduct.  Firoiu.II. Teodor. Gh. Tocilescu.. Editura Tiparg.. George Ioan. 23 septembrie-4/5 octombrie 1997. Martiri argeşeni şi musceleni 1939-1989. IV. .  Franţescu. V. IV. III. George Ioan. Deputaţii de Argeş-O istorie politică. Trecut şi prezent. 1898-1902. 1943. II.1 „Nicolae Simonide” din Piteşti cu ocazia împlinirei a 103 ani de la înfiinţare 1833-1936. 2004. 1938. Argeşul. Jean. 2003. Valeriu. III. Piteşti. Piteşti.IV. Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Argeş. Nicolae. Bucureşti.I. 1888. Editura Geneze. 1996. Vasile. Imprimeria Naţională.III. Bucureşti. Bucureşti. Piteşti. Piteşti. Ion C. Editura Europroduct. 2001. Brătianu. Biografii în bronz şi marmură. Dimitrie (coord. Episcopia Argeşului 1793-1949.. Bucureşti. M. 1899. Editura Tiparg. Parlamentarii de Argeş. III. Piteşti.  Hara-Bucur. 1899. Câteva pagini din trecutul Şcoalei Primare Domneşti azi Şcoala Primară de Băieţi No. Bucureşti. Zicu. Mitu.  Marinescu. Alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe. Tipografia Artistica P. Dicţionarul geografic al judeţului Argeş. Anuarul general al oraşului Piteşti şi judeţului Argeş. Editura ziarului Presa. Piteşti. 1938. Argeşeni.  Furtună. Cîrstea.

Ion. Dicu. Editura HP. Editura Tiparg. Vasile.  Parizescu. Căpăţână. 1978. 2000. 2006. Petre. Piteşti. Editura Meridiane.  Pop. Bucureşti. Piteşti. 1968. Camera de Comerţ şi Industrie în istoria economiei argeşene 1864-1948.  Oprescu. Istoria Primăriei Piteşti. Editura Tiparg. Generali argeşeni.  Novac.a.  Popa. Bucureşti. Tipografia Argeş. Vişinescu. Silvestru. Dicu. Bucureşti. Silvestru.  Pârnuţă.2. N. Moise. Bucureşti.  Pictori amatori din Câmpulung Muscel. Monografia Liceului de Artă „Dinu Lipatti”. Câmpulung. Bucureşti.. 1996.  Mitulescu.). ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI  Mavrodin. Radu. nr. Editura Fundaţia România de mâine. Medalioane universitare. 2002. Din istoria culturii argeşene. Învăţământul din Muscel în secolele XVII-XIX.. 1988. Personalităţi şi figuri muscelene. 1. 2007. Mânăstiri şi biserici din Muscel la cumpăna dintre milenii. ş. Augustin Z. Editura Sport- Turism. Vasile.l. Ghid de oraş.  Oprescu. II.. 1927. Editura Pământul. Lupu. Bucureşti. 1968. Gheorghe. Pictura română în secolul al XIX-lea. 1985.  Popescu. Sorin. Oameni din Cetatea de Scaun. Ion T. Gheorghe. 1990-2000. Editura Nova Internaţional. Istoria artelor plastice din România. 1995. Piteşti. . Editura Meridiane. Piteşti. Editura Universităţii din Piteşti.  Mavrodin. Ion. Istoria municipiului Piteşti. Piteşti. George.3 din 2006. Colecţii şi colecţionari în Casa lux. Istoricul Regimentului Argeş No. Voinescu. s.  Popa. Bucureşti. Smeura. Editura Academiei Române. Petre (coord. Paul.  Pârâianu. Bucureşti. Hristache. Piteşti. Teodor. 4 scris cu ocazia jubileului de 50 de ani 1877-1927. I. Barbu. 100 de personalităţi în construcţii. 1965. 2006. Casa de Cultură a Sindicatelor. 2000. 1984.  Pârnuţă. Ion. Paul. Editura Didactică şi Pedagogică.  Popescu-Argeşel. Piteşti. Teodor. George. Petre. Voinescu.  Popa.

Constantin. Popescu.  Predescu. Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova secolele XIV-XVII.  Tudor. Dumitru. Editura Albatros. Dicţionar de artă modernă şi contemporană. Sachelarie. Cimitirul Sfântul Gheorghe din Piteşti. Leonăchescu. 2001. Silvestru. ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI  Popescu. Bucureşti. Petre. Iaşi. 1995. 1966. 1971. Gheorghe.  Voinescu. Octavian. Tipografia Argeş. Popescu. Piteşti. Bucureşti. Nicolae. Editura Noi Media Print.  Tucă. Tărâmul tăcerii. Dicţionar de artă modernă. Voinescu. Vasilica. Bucureşti.  Voinescu. 2002.  Voinescu. Cristache. Silvia. 2008.  Udrescu. Pictori români uitaţi. 1999. Piteşti. Editura Tiparg. Editura Academiei Române. Nicolae. Rizescu. Nicolae. Dorina N. Editura Calende. Editura Bibliotecii Municipale. 1970. Editura Paralela 45. Piteşti. Ionescu. oameni şi înfăptuiri. Editura Univers Enciclopedic. Editura Dosoftei. Silvestru. Sebastian. 1967. Constantin Fulgeanu. Piteşti. Judeţul Argeş. Editura Cugetarea Georgescu-Delafras. Mică Enciclopedie. Intreprinderea Poligrafică Argeş.. Personalităţi politice şi culturale din Argeş. Piteşti. Bucureşti. Bucureşti. Mileniul III.  Rusu. Editura Enciclopedică Română. Editura Sylvi. 1991. Editura Enciclopedică. Silvestru. Argeşeni în .  Prut. Silvestru. Glosar regional Argeş. Argeşeni şi musceleni în Academia Română.  Tudose. Bucureşti. Octavian. Bucureşti. Lucian. Piteşti. 1971. 2004.  Vlad. Contribuţii la studiul tradiţiilor mişcării muncitoreşti şi democratice din zona Argeşului. Anul 1. reeditare. 1995. Piteşti. Monografia Liceului „Nicolae Bălcescu” din Piteşti 1866-1966. Bucureşti.  Tudor. Bucureşti. Constantin. Editura Saeculum.  Stoicescu. Editura Academiei Române. 2003. 1940. Tudor. Florian. Nicolae. Dicţionar. 2003. Sevastian. Enciclopedia Cugetarea: Material românesc. Membrii Academiei Române. 70 de personalităţi argeşene. Dumitru N.  Tudor.. 1982. Nicolae. Monografia comunei Mălureni.  Prut. Tudor.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI spiritualitatea românească. Piteşti. Editura Tiparg. . Piteşti: Tradiţie şi contemporaneitate. Piteşti. 2008. I. Popa. Silvestru. Paul. II.bjarges.ro. Dicu. 1980. Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş. Piteşti. Voinescu. 1988. WEBGRAFIE  www.  *** Arhive Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice General Radu Rosetti. Petre. Biblioteca Judeţeană Argeş.