You are on page 1of 16

ANUL I. SEPETMBRE 1882. 30 Capita1 Districte 24.

POESIL VARIETATI SEPTÉMANAL ILUSTRAT ARTE
MODE TOTÍ
MODE
se -Toate abonamentele vor tneepe a ar
REDACTIA se
- Paseagiul : ADMINISTRATIA
BUCURESCI, -In Pro-
abonamentulul : In Aust.-Ungaria, a. :
Rudolf Mosse, Viena. Rudolf In
; ; Inn!, ;
Londra. - In Germania, la d. Rudolf Moue, Berlin. - din 40 ban!
: an 14 ;
In la d. Rudolf 60
Reelama

popular.

www.dacoromanica.ro

caporalul San-Marin delicte de crime ce se pot cu dulce aproape de Ismailia. Cocosatul Micul Parisian. holerg.Generalul si coloneTul zile. ** 23 5 Conc. ter ale cestor vestejite Belgrad. B. . popular. Marti. S. Eustatiu afacere a un ciudat. samsarul prostitutiunei ? www. d. se asiste manevrele francese. St. S. trebuie se recunoastem Viena.Nu umbrá de fel de de boale proxenetele. fost la regulamentele politienesti. N'am nevoie nu respectá nimic. S'au pedepse . Giurgiu.10.Stirile sosite din Manilla spun s le repet 26. de toamnä. 2. noastre de acest - riel a plecat din Sinaia. St. Stoicescu de care d. descu. care. pentru meseria kr este intrá desonoarea. Essegg. . materiale s'a respuns prin Oare acela care ne furá Text : 1. care drumul de pe podul Dravel. s'a dus de mul recoritor al frunzelor aurite s'a vorbit.000 lei scandalosul proces la CALENDARUL SEPTEIYIANEI femeia Anica care am asistat. din text pe femeia Anica n'a fost la acum deschidem ferestrele. este de crezut n'a fost plut casa. poli.Plictisit de fantasia.La 24 Septembre. Blaremb erg-San Marin-Stoicescu. Acest de femei.de tot felul. a jutat. oficier al Legiunel de toate pentru acela. numitl mai ilustri din De ce nu se mare oficier. Principele Bulga- cescu cu ru.ro . Impératul Francisc Josef a dat tuse pe onorabilul deputat din 100.Fostul presedinte al pên in fund. .La 26 Septembre s'a Par- se crezu nu va lamentul contra furtului . mare * l'a ajutat trebuie scutit de osândä ? . Calendarul 2. Legea ne desarmati. . Cronica sept6mâneT. . la 166 kil.s se osânda ? oare acela care 4.pedepse pentru toate felurile de Se Beduinil tAiat canalul sinoase. trimisese la d-na Stoi. Se strecoarh prin trebuie urmärite casele dênsele. in ei numai se cerceteze.000 pentru victimele revrsarilor asa mod cât un fost imaginatiunea din Tirol si torilor. foarte poltori ai 24 6 Mar. S. Kedivul ministriT sosit in sub pretext d. din fericire. la 25 Septebre remberg. . Situatiunea socialä a celor Rmâne public. nu se poate rosti . Buletinul 5. gur lucru. Bla.3. Stoi- 7. nenorocirile váthmätoare societátii : numrul viitor. prea multe chiar. Läsati s intre parfu- de nimeni. Foca I. când trecea ai coruptiunei. Tribunalul a pe d. care fac d. Blaremberg. dru I. este adevratä 26 8 Ad. Dinorah.rile acestei le am vzut. Sinaia. furtul. ImOratul ce le de dispretul nostru. cova la Peterhoff. morale care mai anevoie pot rea nu este el un care cititorl.6. tea Ilfov. Multe care face agentul lui. socialá. Principele afacerei. care aceastá legiuitorul prefectul 20 2 Mar.Regina Engliterel a acordat ge- ochii. sale se turbure noastre. vor msuri pentru 21 3 Ap. Londra. nume nu se poate pul a fost pus libertate. Ion E.dacoromanica. site.. se osândeste pe Guvernul este autorisat a din fondurile fie-care zi care l'a extraordinare ale bugetulul suma de 700. . arnesteca cele tragice suc. frênarea acestor 22 4 Mar. babele care da leacuri pentru vor primi gra. care fusese aresiat banuit amnunte in destul de falsificase bonurl de rechisitiune In tim- cunoscute pentru ca se n'am tre. Rusiel de la Mos- persoane joe dhduse un carac. Congresul de la pe d. La Ecaterind ai poe. Wolseley amiralulul Seymour tit- de baron 'T a facut pair!.000 spre a victimelor D. onoare. 370 SUMARUL 24. . timpul verel. * 8.M. mânjesc tot mgrfurl ad dupé ele va vagoane care se soldatl conge- se spun vorbeste de procesul ce ? fost peste 50 de victime. Tecla Sunt feluri de care 25 7 Eufrosin se zice. Dar Petersburg.La 23 Septembre. abona. a plecat in Bulgaria. 1.000 lei si la 1. Regele Româniel va pleca scäpat procesul a venit la manevre la 20 Septembre (st. . Se pedepseste acela care vine Paris. pro. . puitorul. de cescu la trei de inchisoare in lege amituri. San Marin la doui ani. A. un urét miros de vitiuri a um- berg. a ascuns lucrurile furate.000 26 murit de cititorii nostri sub la tribunal.afará Madrid. Cocosatul. de Szegedin masina vagonul de cesul a fost mare. septmâna aceasta de cât de un sin. PopovicT. avem dreptul se SEPTEMBRE Scorteanu. de drama ce se juca in Am se ce poate BULETIN SEPTEMANAL Sala Elementele comice se un bárbat in contra acestor agenti Agram.

* d'a fi ea inchisä. se reträsese care s dea marchisului alt de coliba pädurarului de la unde odi- nemultämit. Aurora re- datä sotia marchisului. din auzirä adesea. band de 1. o vzusera cam des. Este valea Luronuldl. cu pädurile seculare boaiele neintrerupte Spania de la Caylus urlarä pen- castel mândru. Inez declarä tatälui nu va Când lipsea marchisul. ascunsä perdeaua ferestei sale. marchisul s se din Ens. cu sa. doamna Martha. n'ai fi gäsit un orn. fu mare printre fantastice. nioarä Nevers primise Acum el träia singur proprietätile * post. mare d'a se vointa fete.toate luI. mare a castelului duse drept la dar färä mare succes. ar trebuit s densul la Buch. mânea sub paza a dou femei PARTEA. gentilomi din * bida. cea In 1699. de ingropate. Murise de singurtate de Toate'castelurile cele vechi sunt pli- chis de Caylus. vechia a castelu- Acolo se acum ruinele caste. este valea Luronulul castelul de pe frumoasa Madri. nu putuse se Buch. Când marchisul aduse densul in sptemâni. du-se de marmora coloanelor ce Acesta luase pe Inez zestre. la stânga El se feri putu. 371 Mayor. Marchisul dar vduv. nu noaptea acea. Dar Spania nu era p'atunci lucru in verstä. muri in de anil la Paris. * se fereste ferul isbin. Locul acela este numit de care nu s scrisorile intemplaserä pe era in (lovitura de secure). limpede. pe care oamenii din * munä o cunoasca. aceea. cele viteze dintre care n'avusese se de märitat. Nimeni nu putea s se laude de Caylus. Se ducea la cimitir. obiceiul s meargä toti MARE ROMANT POPULAR tel de Caylus. unde plugul al gascon doua zi. avea reputatia de temnicer ce A doua zi. ce sase-spre-zece Era un acolo. deamna päräsi Inamorase de comitelui de Soto. pen la care nu putea tara se la nop- Acolo era Lorre. ne de Ca resbune. un pat dus de lui. temple amfiteatre renada fiului al douilea al coregidorului noaptea era intunecoasä. de ceruse de la un pädurar din pädurea * mare de seamä. trei patru srmana dar uä umbrä. sermana Inez.dacoromanica. rise mäcar de dantelä. la hotare marchisul era s cu de Nevers. soana de Tarrides. mar. lului de Caylus. marchisul de Caylus era de De la Tarbes pen la Pampeluna. valea Luronului. mai din Franciei. cetatea ascultä pentru cea din oarä se. a unul preot btran. eu stâncele lenä. Ciobanil din Tarrides Ens care se douë. de amor. tre copaci dup apusul soarelui. un copil. In vinele sale curgea spaniolesc. chiar comitelui de Soto-Mayor duce de unul din eel mai strä- Muntele e vecin. pädurarul disp5ruse era proape de de o era de bine Coliba aceluia care voi ani. doui oameni strbätu pädurea de la Caylus. zäresc depärtare nobil decât regele mai särac âncä de veni s locuiascá in castelul la nobil. nrä din care insärcinate s sase-zeci de ani. SA Se zicea marchisul nu pe toatä el remânea a- L PARISIAN nevasta cea mere prea fericitä. unde de la Curte de cinci de ani. El era abia de dou-zeci de ani. Lorre.tul st.ro . säntatea lui era cu totul visitatä de calätoril care rätäcesc * Aerul prii bine . femeiä. pragul Familia de Caylus -Tarrides s'a stins zitor castel. Pe vremea aceea. frumoasa Aurora de Dup moartea d'a dou neveste. A de la Caylus. se auzirä de femel esind Oamenii 'I porecliserä Caylus dar Pampelunel nu maI din coliba iatä pentru ce. Uritul '1 goni din castelul vechiul cas. de Soto Mayor era p'atunci de tând nerbdare ca flica sa fie In COCOSATUL spre-zece ani. Nobleta din vecintate nu '1 iubia. s strecurase la inceputul secolului XVIII. in fie-care an prin aceste necu. pe poarta inceputul Ludovic al XIV. ea plecä Francia cu bärba. Pirenei se nu de franci. www. cea veascä in fata asemenea därnicii. de Lorraine. per. ca poe. el s véneze noseute . Spaniolul. unul din personagele Ea läsä fetitä. multime de trupe de partisani tru oar* noaptea. pe la ceasul un-spre-zece acea poreclä de din noapte. acela de Caylus-Zävor. mai a läsa pe adApostitä zidurile cetäti in vestia dou lucruri ciudate care se Clarabida treacä. marchisul de Caylus. tii. spre de inima era bine cä e darnic . cas elul de Caylus. sunetul armonios al chitarelor. ** ** Aurora era frumoasä ca mama Valea De a. pe ar voit s cucereascä frumoasel Nevers un an castelul de Vejan. dar prea de viata . Când de pe munte. desea singur. Altä datä. Amorezatul care de la Ens. respingea In aúiasi zi. guvernatorul Pampelunel. rentele spumegande. pe d-ra Aurora. Fusese la curte pe la de la Argelis la Saint-Gaudens. câinii un capitoL Acum este uä vale care de bine cu chitara. tinrul duce feudalä. zäresti pädurea de la Inez. vduv de sotia cea stabilita.

D. s'a de Caylus s un ast-f el de intristarea era pe Gonzague are bu. cele mai se demnitate rece poate frumoase. Grecil 'I Prul negru . avea doul prietini. zise Gonzague. tatäl Dup plecarea marchisul Cat des- rit. zicea btranul. se lungi jetul s. Au. zic Persana. joc. cipe .. nu se ? Negresit.. . oaspetl www. galben. imbtrânit obosit de rsboid.acele femel care plac chiar atuncea ar voi se Aurora era din - care vrei se m ! siretule.. rora nu era de de dou-zeci de a remas castelului Se lesne de in trap .. el ar fi purtat ochelart Nu Din de inaintase * vedea bine de . si negri acea pri. de dou. ono- - Gonzague rnorezat ! relut btranul. tine un jocul acesta Satronculi. ceat Latrilcion. .. zece de principele era la cas. Aurora se Gonzague poate s voie s se Doamna Isi. ca Ce- zeci in contra sare care dicta cinci * Ea costumul spaniolesc. 372 mese ** imprejurul eäri de tot Marchisul putea se aibä In zilele dup se aducea Trecuserd patru d'at niel sahul. imprejurul semnat povestirea noasträ. povestea acestul care a voit s se Filip de Viitorul regent nu era de era patru de ani . In zilele dar voie se aceastä piesä. Se zicea trecuserd de nu se de zis despre doamnele pe de altä parte Multe multe Italia de Caylus. noastre. zise el. Marchisul zicea : ceia ce Mceal ca vers.Latina. al Franciel. Era mai dom Bernard. fu duce deOrleans egent rurile mesel chiar In genere. a päzi pe prietenului ns nu era privire asu. de marchisul de Gonrague de pädurar. ahul nu e un de sus ca numele de spada. dar s nu se mele de Gonzague tot Peyrolles foarte bine se te rog.ieri. din urmä.Principe. Chortres. dar privirea un pion care '1 se Nu vorbim despre familia lui. de n-ra de Caylus care capul dup cea din d. nu mai mortilor.. näscutilor al Dup partida pe care o Louronului. sunt bunul. de Peyrolles. care despre Aurora.Sah-Mato. principe de Gonzague. Ans dato- ori milionar. pe care '1 ra bolnav cu care poseda . marchisul. * a castelului de tel ei mai bine de suit de Era aproape dou ceasuri dup In sala de Peyrolles asteptä pe Caylus. iar Nevers de mare pläcute lipseste. primia bine. 'te-am din era s-1 facä de zece dou-spre. merchisul velor ce se . ceia ce -0 de principe. spuse ce va principesä de Gonzague nepsare ca din Francia.Amorezat nebun. Gonzague Mcea curte d-rei Dar un alt Filip. . caruia din pe doamna Martha Peyrolles care marchisul de Caylus voia s 'I dea Isidora care pe Aurora . Mantua. de Caylus porunci se cutreeratä de cetele un de . 'ml Prietenia acela pe care 'I dis. virtutea acestea. nu se .plesuv. 'I pläcea b. d'a o moarte dora pra präjiturilor. registrul de Caylus. Nevers. respunse tot-d'auna la ordinele sigur de ochii adormi. gentilom. juca ?. dulceturilor conser. umbletul ges..sa era obraznic. 'nalt incovoiat. sale majestate teatralA. intrerupse Filip de Gon- vire limpede mandrä a Italienilor. care lucit. Era Filip Polyxen de era doamna perdu.ro . Nu cunosc alt de moartea Pe la mesel. bine. ginerele aproape ria se urmeze pe ei. fata la D'aceia gurele rele ginere. partisanil se tot zague... chip. Era 'nalt bine . Sarraziu spune In sale. Nu. marchisul Ryswyck. se a de doamna Martha.. un aer pre crede-m. nu putin str. cântatoare atunci sunt . Socrul -Din aceste dcu cuvinte.Toate acestea se vor schimba domnule marchise. era ducele Filip de . Gonzague repede sala de la hotare valea Luronului era adesea D. bätut groase. domnul Putin dup preotul pe flica sa Aurora. Ludovic al XIV. ca ducele Filip de se Dar Gonzague 'I läuda foarte avea nevoie D-ra Aurora de Caylus de el. toamna anulul - dineora la pacea de la d-strä. de Este sa Montmorency.Marchise. era de uä rarä frumusete.Negresit. de Filip de Nevers nu de oameni de Caylus adormia jetul In de telul de la Buch.. cam zague. La lumea 'I le fac sentimentele bor. a- zicem . nu se auzise vorbind Gonzague zilele. de lui. scumpe marchise. de slab. marchise. el era vr bun mostenitor al lui vzuse pe buzele sale. zice sunt femeile. ca aeeea a unel minunata sa carte. Gonsague un semn Tarrides . era un bärbat de Trebuie s cititorilor pe . se asezase preotul castelului. noi am o Intrebase. Marchisui juca foarte ra Dar multe defecte.dacoromanica. * regele a mu- nu el.. imprejurul unor In zi din 1699. spede bune * . nobil. cer iertare de distractia . Gonzague spunea principe. care era nepotul luI al XIV. Filipi. omul de lucre- ** marchisul dere al de Gonzague. de Peyrolles era un de . numia de ani. dar casa d-sale.

mur.Regimentul din care face parte se se auzi un sgo. buni. venind din latineste trebui tradus prin prepus . zise am avut . . .. Da s cumpr - Nevers a primit scrisoarea Aurorel. plimbandu. sa.Doamna dar de giabá Martha trebuie se nasul fire acest pacinic ce era un De aceia Cocardasse zicea .Cat ai propus ? sub tot ce - . Tot ar pärintele Passe- pe ni.Am revedea micul Parisian. rbdare.. nostru a dus'o. d-rei de Caylus. in cor in drum.asigurata poate se nu primeasca ase- menea cele Cocardasse Din nenorocire pentru Passepoil. vorbind pe nas. la im- tará un cal btran de eu picioarele globite .Pe a intrat ? Cocardasse junior avea un ne. tot acest un pumn pe capul calului putea. zise Cocardasse.D-na Martha este acum la d-ra coperia urechile.am crezut de cuviint6. zise principele . as- afacerea cea ? .El se numia Amabil Passepoil. -.. dou ceasuri de - iubite. des . prin coridoare. care le de pieptar plastron avea forma prapositus. ajutor de hirug maiär.dacoromanica. pe Passepoil . o m fac soldat .. .. ce sosit. in sub pod.Cu copilul. Cocardasse amêndoui gue intrará repede in camera din putea trece ori unde de . Gonza. din In scuti Era ziva 'namiaza mare.Ai dreptate. nu trebuie se prevot putem se la ne. täzi ens de Caylus. niste cisme lungi for. punendul batista la ca se de iute ca face mai bun pare el tot sale. purta un scrim6. ce incerca a da ar fi sigur ca se va lua . se - pähar de ! ! pentru tot-d'a-una la a- prea simtitorul Passepoil. Mi se zut Dar pcat se poate ierta! pra ei.. näscut dar pasiunile ne pierdut.Tot m'ar el bêtrânul la Cocardasse ! castelul de Doamna Martha toate pietrile. Gonzague se bine. . expresiu. foame.Capedebiu! n'o se mai unde sa registrul. in brate o duse jumètate Passepoil respunse. .Ce vrei! Cocardasse de suspinand. Prietenil sl pärintele cea Cocardasse. pläcut Cocardasse. drept avea cuvinte pu- . o noi. Passepoil Adam ** aproape. se vede pentru un preot. purtare mai talentele ce a.La les. Ce Passepoil. fi cuvenit student särac punga era . Ajunsesera la principelul de Gonzague. CIMPOIUL 373 de cum se purta in timpul am fi putut se facem cum ne ar . respundea Passepoil. nu avea de fire care are d'a doua zi - Gonzague se gândi E mut respunse Peyrolles. dat - Regelui ? fi eu un frumos al Era ca dracu.Chiar Nevers trebuie se vie ? Passepoil. zise Cocardasse. Peyrolles. se 'I si la Delapalme ? www.. el purta blanä. dar cute la Passepoil se vedea . tovaräsul din gur periculoasa. toate el regulate. dar era Se sub va lovituri.Ai rbdare. o . respunse Peyrolles. fi micul Parisian.. d'al doilea avea Cine sunt care Costumul s6t1 s'ar Vesel se Cocardasse . Avea bordurile late .ro . - compania nostru Parisian. care nu am Peyroles se repezi pe neasteptate asu. . prietene.Capedebiu! in omentul când trecu pe stea drum. ceasul modatrecues lumea se de .Cocardasse Passepoil. himist. ca un voie el tecele spada cea magarului. sand frumos. la Paris muria de .Cu copilul ? ternice pentru a nu avea poftä de * stomacul gol. caramba! femeile ! - cer.Jocul. sunt ? lusa.. are acesta! pe un mágar cu femeile. in Normandia de intemeiate pe viitoarele economie el. gue .pun pe de joc un . Ludovic al XIII-lea.din castel.Pe fereastra din spalätorie care gru. chiar dup chipu. nostri? Gonz a.Cel mai care de tarea nu se potriveste firea . Se visuri de virtute sigur vrul de la Villedieu. de acele trel drepte pe mergea eu capul sus. de putease cu nu va trecea prin cap se culce se poil. dinaintea apartamentului lui Gonzague. eu punga sleitä .Voesc se vorbesc singur. de-si ce .Cine dacä va voi se ne Cocardasse Passepoil ajungem pentru ceia ce ? zise el.Cum se sub arme calul nu era de cat Prevot se numelte ajutorul profesoru.castel colo pe munte. acolo. ** apartamentului Se zicea ajutor de a fusese calM de laboratoriul spada. pasiunile .. : care pe dom Bernard ? sebire exista toare lipite pe mustätile profesorului de deo. doamna Martha esia din odaia nea sentimentala micilor de ori in. Passepoil. profesor de acum stabilit la Tarbes. din cap Passepoil odaia dup obiceiul tare. ! prietene. cuvéntul prevot limba armelor. respunse Era Cocardasse junior. Desi era foarte cald. lucrare de .

este de Nevers trebuie se bia de d'a omori din- -A sosit Cocardase ! de generost pdrintele Passepoil ! Cocardasse nu se aprobe Nu putem se nimic mat spre Cocardasse puse dinaintea lauda Cocardasse a lui Passepoil un de ochilor..Este afacere In care unde sunt de zid. mesele se apropiarä. mult. se de spadasin. de a prul lung care tot sert in Bretonul nu cunostea pe boernasii din Tarbes. profesorit de dese cia din Navara. la spatele Palatulut stare. Germanul se numia Staupitz.. furt ca de unire intro la ! . era obrazul dou. in sfirsit tot ce pot viteji dup de Passepoil era din cäläto..serviciul aceluia care mai bine de treburile noastre. Inaintea but Cocardasse a rolles. care din Tarbes : ale spedele ce fi putut s se . duzini de Italianul putea se met. D. strada Croix-des-Pe. venia la Murcia. pe vremea acea. care purta cos.. pe mese. manuitorii de din Europa prostie prea mare. la Sevilia. dar se . Margravt. era noroculul se strinsese pentru toti. a. Bravo se numia Italia acei tâlbari. in strada Croix- in treburile poate ar fi trus profesori de unul la des Petits-Champs. In secolul al XVII-lea. ** Passe- ce intlnird 'I la poil voce tot tremura Dup ce se goliserti toate sticlele ce unde deja putin.niste ca ceste spede .. dimineatd. vre-un biet burghez ar in. Dar voci regusite de Pepe Ucigasul (el Matador) nu duelist dup Parisian. cheia sub pragul usei. de Peyrolles adusese toate a. trel spaniolt. tonul Iol de Jugan. numat uitandu-se la * -0 se '1 facem senior mare! * Ceata la punse Passepoil. o ne trat in ar cäzut lesinat de de foame. iar Bre. Cele spede de zid ** carne de Ort-cum fi. de Italianul era un bravo din Spole. Gaugravi. . De ar Huron. ? Norocos la prins pipele la alti.paharele se amestecard. putut la dou trel toate mai bine chiar de grajd. ceste societäti de Era dup marados ?. bretonul ar fi legäture nobilimea. aflä titlurile ."ens nevoia '1 * lin cam fricos. i se prul cap.ro . de Toti fata uitätura niste diletantit spedel. nobila bonia in dialectul breton. pe Germanul nu legase a scrimet. de * de Italianul. 374 . la el. se -Capedebiu! zise Cocardasse. se sgomotul sala era a Cocardasse : proape .Si care capul femeilor ! Sease spede de zid. www. nu curtit. Nevers este eel bun victime.Nu te speria ! el. Oameni ca Cocardasse Passepoil care turburarea cepasiunile Pinto Pepe poreclit El Matador. cele grupe nu intra- zague. spa- arme la Paris. tret spanioli se Saldagne. met. nile se in toate formele. Peyrolles. de La masa a era asezat un fel de Passepoil. Pentru ni- bea ! rie sub soarele pireneene.un italian. trebuia se Se poate zi vre treilea la Pampeluna. ca un drac. spectre in visurile Germanul cu Passepoil care fusese umina ptrundea in . bier. mustätile cele svrsite de mat de trel Spanioll. bine pe d. pragul eel de la Curte.. iar al Regal. ast-fel lui Trei la masa cea Adam avusese poate zilele rolles nu ne vor de rea. omul de in. Cocardasse Passepoil.dacoromanica. de des in nu Acestea nu pe cele sciinta Passepoil zisese. ** Toti oameni pe se fetele se La fie-care r6spuns se aprindead frunte caractere foarte citibile de la altele. Miscarea era niste amenintdtoare care. e de Ei cunostead bine pe acest Pey. Dar se indulgenti se nu cerce. ** se de stima . numeroash adunare. la ** de toate securele din Paris. ëns se vedea soarele dup chipul La masa a doua. in fata pe marea apucati de pricina Cocardasse a un care se vedea. dup se putea judeca fericite. nioli la masa tits-Champs. la de Louvre.Acum.dup lui Passepoil? modul lui d'a vorbi. va se d. se vorbim se in tumul bogat al de p'acolo. siliti a se face ca se nu va voi rnicul Parisian.. ce calul. la satul Tarrides. capedebiu! ducea de care cere la unit. se numia Guiseppe Faenza cele grupe . maY fumul Rhingravi un Landgrav . ornul de incredere al titluri care te umplea de ar avut pe dracu Filip de Gonzague se uci. acum afacerea pentru care pipelor mat un nor de pornisera era se din pe un burgrav. mare cicatrice care nele sdrenteroase artad destul al lui Filip de Gonzague. ! In tot-d'a-una. se de dou zeci bine de niste adev6rate gazete. pentru ce. in milioane.

trebuie s un nume. Passepoil se la un - . detea sa obicinuitä... Cocardasse. entusiasm.Se am piciorul bun. Passepoil. Cocar.. am fost lovit.Este micul Parisian. de un singur in lume care se din cap ca niste oameni dasse cam Un tunet de exclamatii in stare d'a piept care virtutea nu'si mai Filip de Nevers.1-m.Oare se avem a face ? am guarda piciorul bun. .Nu este acela. eu.. dar Cocardasse '1 .Lovit drept frunte.Bine fäcut de ne aü chiemat unde de obiceiu exercitati talentele - d-voastre. gäseste resplata pe vocea.Nu zise Gasconul. zise Passepoil cu respunzä. Mi se pare : .. primi. mat bine mi 'ar Cocardasse de se am orase se mel. bine pentru tine. mândrie aceste cuvinte : Staupitz era Un hohot de lui Peyrolles.. corul .tele Passepoil. intrerupse . . cei-Palti.La dracu! Ce va se zicä asta ? . de . este dracu ! sepoil care apsa pe cisma lui ofticos. mare e. nrisa artileria privirilor capedebiú! pretuieste in - de pe eu. domnilor.Opt oameni dintre care fie-care.De trei a putea se gäsesc se vorbeasca. care era foarte cu minte.Se nu fie zise Cocar- ! care a din chise dasse junior mândrie.Ca care dintre voi. met. . nu este un orn. place de felul mal p'alt cine-va. Cocardasse tare de Passepoil ns piciorul - maI voiti se incercare.Dar se e pe moarte ! ob. . toate acestea. tu ceva de fäcut. care la Se vede cu acest nume. Stau. Era grasä. este intoarce. poruncindu-i de a nu se Cocardasse Passepoil nu nimic. nu ne asteptam. ens cum e. Saldague uimit. pe e . traserä ure- * - pitz.Carajo Passepoil suntein de Pepé Ucigasul .Se vede. . s avea ne pe toti mieluseii met.. drept sale amoroase . casurile ordinare.. respunse Co- mati ? cardasse. lovitura lui Nevers nu mi se (Va urma) pare -un fleac. ochiul bun. Cel m?re talhart de suspin. zidurile de voi sä la Senlis ? Joél -0 avem face.Nu pentru ce am fost chie- . cu un singur cavaler. Cocardasse deschidea gura ca se la Paris. spada- el ose v pe toti ! . Cocardasse. a acestor douioameni pe ? se mire. v'am chiemat. Saint-Honoré. de . Cocardasse junior. met_ de - sub este Jugan. Cocardasse fäcu ca Ioöl de Jugean . El se cava- urmeze tot-d'a-una ajutoru. nu une. el.ro . Credet. bruna uita crucis. armatä. ochiul bun.Ofticos ! ! Pinto. nu prea de genere nu se gasul.Am cunoscut pe Filip Nevers .M rog. intrerupse Italianul . de ! ori. Fanza sü de ingämfare. Faenza. care e numele acestul u- porunci se aducä vin contra opt oameni se vor . venia des pe la noi. Acesta din dete din cap - Nimenea nu mai cruce. el voi se o urmeze Cocardasse.Cine? cine? cele vase voci Apol Saldagne : de . drä- ! Cocardasse. uä voce blândä . se chelnerita.Ai vel Saldagne. Passepoil gata Lagardére . pärintele Pas- Gravitatea neasteptat. zise el cu demnitate. micul din cu dispret. - pentru D-zeu. Indatä ce se aduse vinul. pe unul la altul färä a respunde.a face armata. Dar Cocardasse '1 intrerupse. tite. caro mio ? vine. auzit vorbind de lo- vitura lui Nevers.Ah! acesta. .De se zice frumosul desvoltä temä garda Bret onul pasä de loviturile secrete ca potop ! ? Pinto. Dar Cocardasse Passepoil se * departe de centrurile populate.Lovitura btrânului Delapalme. paharul. când simti piciorul lui Pas. sub cuvent d'a dobândi Staupitz respunse : spada la paradä ! vin mai vechiü. Passepoil drepteze care se lupta ? se .Un pe care cunoasteti nominal al avea deobiceiú .Micul Parisian ? * !. Asa! rnurä de in mijlocul acestor . cuartierul d'uâ se -. lerul de ! - lui st. avea tot d'auna sepoil se adu. . dar Cocardasse con. ** . vostru Parisian ? Cocardasse junior. am fost chie- chia. In dasse.. . de era capul Si . * . mai multä solemnitate.dasse. www. Passepoil.. -Dovadä e. nu e zi. iubite. intrebarä nar..Este ducele Filip de Nevers.aceastä cardasse. aceste niste fleacuri! zise Pepe - secrete nu dup câte-va momente Saldagne. .dacoromanica. . uns. nu este zise Saldagne. zise Cocar- Passepoil tot apsa pe cisma lui Cocar. . 375 El pe care Passepoil cu : propria mea Una. secretä..Ce Ce nare de departe de ora. . acum cu siunele.

Ah!....dacoromanica... mi se pare cä www.. PLICTISIT fantasie... Bine am am citi Ciudat lucru! mi Inchid ochit!. c'a plecat!. ..ro Zu! 'mt vine somn! N'o lase asta ?. Aide ! Du-te !..

dacoromanica.ro .www.

Poate servitorii ?.Sunt unit care spun dar precum sunt. d. se vorbeasch. se soco. de am se simple : e ies toate e din cele nu a sose§te când mat data. Dach se va supra pe mine d. care.De fel. de nu. . se veni ? cred mai rar.Ce ! e oare vorba de Dup dete grave ? Olivier. btrânul servitor al de nimic. cedä pe Olivier in camera de cul.In toate da. natural d-na de Vaillant s'l Dup bärbatul sotia pläcere. de vine toate In schimb.se cufundä . Zefir pärea tare spune-ml.Domnule Olivier. dar stiti pe cine stare se e . descu. D. bine cä '1 nuläsati de des nui negustor.Tot orasul. In- d-na Le Vaillant. surä. atinge cinstea stäpânilor . un golan fiul u. marii negri arun- batjocoritoare care s . . un sfesnic v e tot una ca se '1 toate zilele ? cele ce se la dtnsul.. bine aseme- nea vorbe sunt adevrate insulte pentru in Britania. dup ce se asigurä o. mult de ar tre. nu am face bine se e bine s se adevrul cum se v prevestese. . domnule Olivier. 378 CIMPOIUL .Se poate. se ce .pentru a doua oarä. nu peste m- din ingâná : . Olivier inträ ca de afirmativ. runcile stäpanului S'ar putea chiar dènsul buit. pese poate chiar regine.Ia spune. slugile easel vor. btrânul Zefir. se vedem.neincetatelel mich bune cuvinte despre . zi.foarte de Grancey cade. dar ce are a face ? Dar tu bine. sunteti prea bun. d-strä sun- Carmen respecta . Zefir. mare senior. ca s strä. ragiat. guverna- d-strä el pe Carmen pe frunte. vd la picioarele primeste pe cine-va prea des. Zefir al-chrui pr al. meste domna ? se zice d. . zise el. guvernator al . n'am bi. de aceasta ? timp tor . s te duct. Btrânul servitor din cap dat se arta pe buza et cea rosie ea märgeanul. din când un zimbet de v doamna nu rmâne sin. guvernator orb. ar pune .Negresit.lele ? Olivier contenitele visite ale guvernatorulut la chire repede la .pe cine vrea. cum stä lucrul : pe s Iatä Olivier cam aprins. n'am vinä Coquin. domnule. Dinorah. domnule Olivier.se d-strä nu mat in dup schimbarea câtor-va timpul zilet. tot ..Poate n'aveti mine. domnule . mai frumos. bine ! vorbeste. tinrul un ton - . Nu ca se mare insemntate. te ascult.Ce zic de El sosi la Ingouville tocmai adusese supa la masä. 'I chip dureros . Btrânul servitor fácu un Olivier Cine ? . nu i'am pretins ziva nu.De d. nedestoinic se pretuiasch minunata comoarä ce posedä El m .ro . domnule Olivier.Noapte bunä. päräseste ! el. acela pe care iubit se ? Olivier nu respunse. pe pieptul ei.Nu auzit ? tinrul se stäpâni reluä aerul tia parte din familie. asteptând ce plecati. vier ? vorba ? respunse el Oli. vorbind lumea. el.Srmanul nebun! zicea ea. nu vd un rn DINO RAH un suris al el Oh ! ce bine mi-ar sta capul da sufletul! acest titlu! aici..Da. .. niment nu se se vedeti lucrurile a exprimä milä .Ce atunci. nevasta seara zilet care Zefir Coquin se treshrind. trä In timp de un minut. . zise . domnule Olivier. Olivier sprincenile rposatului Filip. Olivier. teti prin plimblându-v pe sotia mea? dar. . Tinrul de searnä numai atunci seamä se 'I spiritul groaznich. Olivier ! el. fäcut - E vorba de doamna. remase nemiscat.Aide. sta mai molt a cuvinte ne insemnate. dénsul soseste. toate suprat pe mine acestea ? v'am www. nu . tns doamna de mult singur d-na. bise in serviciul armatorulul.Atunci lui nu v superä ? timp intimitatea . Zefir. Dar de . de ce e -.Iertati-m. mat linistit tonul eel mai ce c. tot orasul vorbia de ne.. una ca asta. se opri usä. datä ? s ? N 'am intrebat-o este tare prirneste d-strä ca unul care nu femeile. Da ia tinrul o se afle de la altii uritele sgomote ce umblä prin gura ce va primi are se - v spun ceva. domnule pe tinra noasträ nici a o crede dispret. din Olivier.Poate nu sunt toemat grave. fie-care camerele deja de . se se depärteazh de mine. este un pare foarte V. Ca tot d'auna. .. Am e '1 : deschis gura. gal nu mai exista pentru Zefir.. cu in mine rea el mândria da blasonul chiar pentru - George de Grancey ? Zefir. cum ti-a venit s vorbesti de un de firesc. teapta ea d-strä se plecat se Toate acestea nu se zise el dup .Trebuie ca aceasta s se de tine ? .dacoromanica. nu e ? doamnä sont patru mat nobil. response Were sa '1 duceaa putin. Zefir. d. .Zefir.Da.Ei bine. domnule.Domnule Olivier.D. spune atâtea dracu se virh tot-d'a-una ei ca ritual eel mat elegant din ce vrei se de cine vrei se 'I iubeste. pentru cele n'avea cea . trebuie atunci un mele un gentilom. lumea vorbe§te ? ce datoria.

el se simti Olivier un el se se '1 de puternica Carmen avuse timpul s se Carmen vre-un ce luase. www.. ? Olivier.... . aide !. este multicolore acea originalitate de usoara a devrat. bine gändit. singurtatea mea.. se indreptä.. se putere. sine de cele ce se petreceat. Aci venia Carmen in zi se .. kioscul. dragoste a unul amant. Carmen se ai datoria. unde ajunsese acel rd ce livier fu bine primitä.Nu. e inabusitoare..De ce s nu rmânem aici?.Unde voiesti s te ? dreptul de a fi suprat pe ceia ce ea tot 'I Olivier. trebuie se care alb al . os se vestejeasch putatiune care trebuie se rmae M cu acesta : pentru preumblärile-Y singuratice. fu Olivier care se ivi. de teptate pe d de Grancey.Ce insemneazäasta? se Intrebá ea. printre umbroasele alee ale - . servitor pe caruia se jucase esti de rar -M nul de des Zefir. dormi noaptea aceia ca se facá pe Olivier se bine de ori . Tremura se sosind pe ce mi le impunea D-ze pe care Mobile. dar e fusese adus din Ea sta pe N'am se indeplinesc datoriile de coräbiile Filip Le Vaillant. nu o se iesi nevasta mea este totul . dar trebuie in buim aceste sgomote care. dar am dreptul de a bunul A doua-zi. se bine nu uritul niste ! pe stofe. zis. Carmen... Sunt sigur colinelor vecine razele rile d-tale. de fi tare ai schimba pentru mine obiceiu- pare bine m'ar vestit. minute de o Olivier credincioasä btranul Carmen. e respunse uä minune numele de Kerven spre a-mi perete.. el nu face alt. päräsind casa. n'am toate comorile spre a . rinte despre d.Nu.. mi-am pregätit rspunde de dénsa de mine .Aide.Este el.Negresit. felinare venia se 'I dea pe nelinistea sa Nevasta mea nu m iubeste.. In acest pavilion se care fi fäcut pe de - .. nu se de pre bucurie de admiratiune. amicul tre- Nu trecu prin s acuze pe se de buie se recunosctoare se nevasta lui. care m mis. pedeapsa e asprä. viau la mobilarea infrumuset.Dar. D-zeul cer in George.E rcoare aid de casä...Da.. draga mea ?. momente genuchi. putin eu veghietoarea iubire a câte-va sculându-se. Olivier nemärginit -. cu mine zi intreagä.. nu '1 mult aduce arninte nurnal sunt sotul fleet Carmen se pe de mine don Jose!. sculându-se: din divanurile chinezesti. Onoarea chit se asupra nemärginitei Färä venit adineaorl e in pericol.. dar chiar ca se miscare de ale Carmenet nu lui contra rare. tablouri zugravite acesiea. petrecere a petrecere?.. Singurtatea porcelan... toate de voie . Du-te.Nu. nu sunt de d-tale. rspunse ea.. . . copiläria . rmas singur.Un tot de cald ca acela din Havana arunca in fie-care zi asupra orasulut asupra . ce-I dulce. aid el vorbia de iubire. De mult n'ai stat pe Anunziata. nu sunt sup6rat. zise el. läsa o. se era vecine fu la putea - gäsi femeiä un acest mai dreptate..Care? de a ziva sn calomnia va mai avea nici de spre un kiosc chinez asezat la voie.. Era luna lui August. rnultumesc.Te supr. bunul ptul adevrate dumbrgvi de cas. de Grancey putea se soseascä Trebuie se adâncul sufletu. Carmen auzi sgomotul unut pas pe urmá Olivier. am tre. care suprafata . contra face dup intreprinderi. dup convorbirea dintre .area cu zimbire silitä. mese din de desimea neptrunsa a tare.. adapostit contra . In fata se rugaciune a mahnitulut O. nu chilor si.. .ro . buintä de. lac de aur dup dejun. aci pentru ca s te intorci de lupt ! Nepsarea ar ! D.. Fie-care din aceste care Zise acestea liniste vinovat zise dênsul.Am oare trebuintä se spun o iubire Din acest kiosc dominai Havra tot-d'a-una fericitä apol constinta triumfator s trmurile urmare. ca se pot nu Tinra femeiä nu se Cele semne de turburare in contra celor-l'alti. dar ce e asta ? tot sunt care toate sale prea marea strlucire a dator se veghiez asupra ei. tapete...Mi se pare. acestor cuvinte.dacoromanica. Vino . mi se pare. se de un scaun descuragigri prada unei vorbit. ceva de meseria de marchis aci Ea se spre de norocos.mine ? de acea vedere despre care am . se din multumesc? .. Sant dator se panorame ce se desfäsura d'inaintea ei.Se rmânem. CIMPOIUL 379 ** dar m'asteptam de putin'se te vd. de Grancey Aci George de Grancey venia s'o multumesc din suflet. rspunse : Credinciosul servitor ramurilor bor. te bu. visa pe jumtate culcatä unul -- . cele din s sbarciturt.. unde am tueste care m va Trebuie se nisipul de visele mele dulcea iare a angerului Wan.dintr'un minut intr'altul.. .Da..

. din venia acest minut ar fi vzut ea era gal. www.Ingrozitor... nimic se timpul s se s norocos El bratul nevestet sale. se numesc acasä. tdmädui.. dântuitoare era nu se poate ce era se creazä Olivier.rând pe lui. de bucurie strluci ochit Carmen& Dar se stinse iute. Doamna se un capac de aur. auzind nu a luceferi ce de cristal. sia nimic. acele mijloace. m va se se serte care sunt temelia acele cuvinte Patru : Carmen se sculase cari nimic a spune mar. zise Olivier ! va trece bucurie. mi-e bine.. ! de care te domnule Olivier... ea cey se ivi la pe buze Marchisul respunse are trebuintä de putea fi barbatulut tot atât la säntatea sa cam femeet. care intelegea de minune. de Grancey pên la träsura mare insemntate. aide.... vesel n'am am avut Olivier. crul mat din lume. a mea mult mat bine. scumpä Anunziata. nimic. se s'o kiosc. ne-cuvintez fericita intômplare care m In timpul acesta. blestemând n'am lut proasta intrebuintare ce de la Olivier din vrea cu multumire cer.. mea stea m va face se pe de lungi de ! livier.ro . ? nu Ea zise despre -Ce istetime! ce !. n'ar avea rat. ? chinuia mintea nu .. un pas se Olivier voi ort-ce chip se intreprindere era pentru de o auzi pentru a doua pe nisipul a.. Olivier crezu. ea isbutia se Olivier mâna zind el venise pe jos. . acum minute. Ea spre George privire azur de .. marchisul de Gran. nu a. Ea s rsturnd pe pernele divanulut.. Ba mânele o de cum !.... putin potrivit demnitate a chisului:de GranceLdevenialindatä lu. un prin poate buna De iubire.. . acum câte-va minute ?.Nu face . ... Cu toate a. : rece! Nimic A-ngeri ! .. mi s'a ea se se intrebuinteze unul din nu m a v dar m voi despagubi. zicea el.. Foc mai ca cel . ca de ca cearä.. care limba poporulut slugile 'mt nu (Va urrna). In acelasi timp. privire de voi ce Nimic Convorbirea mat aproa ceas.. a acestor btrânI in casul con. Da. reste a doua zi - despägubire Anunziatg 'mt dato- nu I. Am la kiosc. cred trar. vioiciune tonul mai Chipul de cum firesc intrevorbire p Carmen .. zicea multumitä minunatel istetimt a de Grancey.. luând mâna Olivier. Olivier ar privit sotia cere se putin pe fie-care zi.. De care o se feri s'o supratt. dreptul se Ce se Carmen ?. se ascund. Le Vaillant.Scumpul Le Vaillant. a mea simtire mirosi tare.Nu.Ce draga sufert ? risipi toate bänuielele . de Grancey fu tare mi.de doamna. se anuntat de vre-un servitor. genele stufoase sticlä de mine . vizita mar. el se meu bine. . tiara se se iasä va putea se nu dea.Ce ! El nu vede nimic ! amicul du-m Nu nimic ! Nu ghiceste a frunte - ot avea sticluta. se Carmen. m socotesc ea : In negäsind alt-ceva bun. o se fact d-na Le Vaillant sub umbra .Ce te doare ?. El scoase din buzunar Car. sub ele. am .. spre . un pas nesigur... plimbä. sulut artä oare-care mirare adevr. se asteptarea Carmen se se o vesteascd.pe d. sub un nu su. când pe barbat. 380 CIMPOIUL din kiosc bärbatul sd... de Grancey torisia chipul mai firese sosirea Ca ud nalbd. nu.. m'a servit ricirea se v am avut pe amendout. strigat am se Da !. d..Mi-ar trebui ce-am Ea zise despre eel d'al douilea : läsat-o in camera mea bratul.Ce s capul. sä crut aceastä osteneald . de ! O.guvernatorulut al Havra. mat fericit v vd -. o rea se v primesc. d. scumpe de ! buna mea stea . Am niste . zise el salutând respectuos pe Carmen ea esise. mat usor grea de spera. s ne bine. N... de admiratiune spre Olivier Dar. Vedett.Slugile mele domnule pe alta pe marchis.. ce a cash.. sunt foarte inimä. de la zioa lut. rspunse Olivier.dacoromanica. De sigur. . Voi copile : - .Dar. mi se respunse . scoase un suspin.

ce trebuie se afläm. aceastá sese se numeste de potrivh. färä a face cea miscare. putea neze durerea ce o avuse simpatie pentru uniI din când simti este pentru se convins. Judechtorul de instruetie o atâta judecatd. ea asculta treze pentru tot-d'a-una urmele boalel de nenorocitele fete mare bhgare de respundea din care abia esise.ro . unde. din inte. Ea sunt pártasi examinare serioash. Ea declarase deja ca se nu- rile delicate. de mirare se citea in privirea . rea tutulor. bine. Ea 'I zise pe d-na de dorinta ce o avea medica s'ar face. Salpétrière. sese dup toate acestea. sa fu- a internilor a personal. Dar de PARTEA. intunericul mintii amintiri . cuse la Orleans. rechptându-si cuget area. tinra fu supusä la Longuet. Gabriela era de un-spre-zece luni la mána Afará d'acesta. d-nei intunericul la casa viata el.Din acest moment. veni la Salpétrière. i se zicea ceva. a spi- atunci a mintii se rasul eI se la Paris. despre copilhria nemiscare straniä. negri Cu momentele adu. www. nu Tot maI avea de d-na Felicia Trélat care zicea lung este de baroneash foarte a rosti niel un uitându-se frumosul foarte foarte care eI fárä a vedea nimic. eel Gabriela ma- agenti tri. când se aflä pierdute de mult. dar mai simpatia administratorilor. totul vindecath. Mai povesti le fu la Gabriela se bucurä cea treptat. de a'i da drum. ea fusese se o- Cate-va:zile urmh. ar fi Când vorbia. Gabriela se se profilul corect. Trélat de bunä. doctora observat un acest fenomen cea maI mare ire. nu speranta MaI ea se cam speriä. a medicilor. seamä din causa i se räpise. bolnava sunt zi. nu se vedea niel pe fruntea la Paris mai multe case de Nebunia era consta se interesa blânda trebuia se binefacere pierdere a memoriel. vorbeasch. cruri care poate par neinsemnate La spitalul Salpétrière. alt ceva de se pe trebuie se ne ascunzi Sunt alte dou6. i se mintea. Muschii albe mai multe intrebäri. mare interes se nu putea se nu destepte compätimi.Scumpa mea copilá. la cari ea respun- despre trecutul ei. resultat. te-va nu de se mentio- nu se pot impiedica d'a avea Da. de un comisar pentru rápi copilul. tot avea vea de Implinit. ea de ducea aminte de toate. zise el. In curônd. era sdntoash. 381 misi se cereeteze in toate dar Gabriela fu inainlea bor. Gabriela tämäduith totul. instructie i vorbi atâtea bunètate genteuil. Dar aceasta. nu putuse se spitaluluI se parchetul punea mare Chiar a doua zi. era pentru Gabriela cum. Pentru a pu- rocite fete. de prietenoash a o zi pierduth. Ea spuse trata. Trecuserä aproape sapte-spre-zece o se ascunsese lunI de plecase de la casa din tr'un otel Atund de Ea era in tot-d'a-una foarte acea care se presintase sub numele Sta ceasuri capul Asnières. in pentru a redea viata mina justitia. trecu repede asupra la chutarea acelorasl doctori xaminare. abia din adolescentä. Si acest dosar zácia fundul care pentru noi mare valoare. se se iubise un care simpatie mai mare. vzènd-o cum aduce arninte de copilul care Ea spuse cum viata Gabriela deveni bolnava la Clichy. judechtorul de structie. din Asnières.dacoromanica. Argenteuil. tatea a se tea se copilul se'l gäsim. plecat. unde gäsise spital ceia ce se din istoria prävälie. când doctorul care o rat copilul . A DOUA victimel drameI din strada Veille-d'Ar. ce ? unde e ? Intristätoarea positie a!acestei neno. dea putea maI bine.noscutlgrabnic fata este viata prietenia cea d'a o vindeca stare se la intrebärile ce i mare casa cea din strada Vieille mentul la care era supusä. se Apol o fácu se atunci raportul comisaruluI de de insemntate era pentru justitie CELOR DOUE MAME la Asnières. se DE d'a descoperi ceva de prin ajutorul feria d'a respunde. In adev6r. se nu de pe fata sa se pea adese-orI pentru a 'I pune una este . dosar al a. ea fu justitie. la Spitalul unul carton cabinetul Sunt trebuie se pedep- Chiar din ziva cand trebuesc dati pe Gabriela Lienard dobândi de instructie. de familie care i spu- In spitalele francese. pe vindecarea eI.meste Gabriela Liénard se näs- tea eI eI cea aminte furá dese. declarará este .Nu de acesti aceastä fatä intea Fie-care zi care trecea. biata a aduce aminte de ceva. nu VI. mare bucurie. care se cufunda primise se se lo- ce anil din nu putea se la spital. dar cine-va o pentru tot-d'a-una. El eu. Cu suferise mult. fiindu-I rusine de eel a spitaluluI. maI pentru un moment. al agentului Morlot un d'a tot trecutul alt raport de care nu . directorul a- toate acestea. Asezat comisarul un politienesc asculta el pe ea da din ca 'I s'ar fi vorbit d'abia se buzele Numal o- pe care n'o privirea luând din când In când respundea: Nimic nu era mai ciudat semnare pe hârtie ce o avea dina- . des. nasul potrivit. ori cine putea se ghiceasch trebuia se Ea istorisi de ce cum ma- fost un an mai Gabriela.

- de cele ce zis. poate chiar merge. e mare de Paris. dom.Domnule. viatá Nu .Da. respunse intre mâni. Gabriela esia din spital. trebuie copilul lui Directorul era foarte muscat. la aproape . am nu se mat In dou zile. zise : . ea nu se mai recunostea.Este - sâmbätä . de . se te - . . birjarul. fost in casa de la Asnieres. destäinurile bine se nimic nu ne pune pe acolo un in contra tutu. cum . trup insumi suflet ca Acesta poate se vi mir. mé interesez foarte mult fetel zise : de soarta fete. pén la captul de d-ra Unde vrei se te duct? !. tot din XII.Acum. Când va briela e desvérsire vinde- . multumit..Se vede fost däruit. spitalulut pe acela.Asa.duce. Cu toate acestea. draga mea. ce m ? se Ea mai aducea aminte din toate puterile striga. . pe la ceasul unu dup tdcut.Bine. sunt de noaste.Poate ar trebui se fac. venise speranta din Trélat. s te amiazi. sute de miratä m'am devotat met? zise când mi-ar se ciudat.De sigur.. se 'mt nu m as. de va trebui. Nu face numese Morlot. e balsamul celor care Si sunt patie pentru convins vet copilul. .dacoromanica... speranta care o cunosc . spre directorul De sigur.Trebuie se v mâna domnule. se numeste Félicie Trélat. care m'a ce ni-le nu vor urmele care a spus primejdielor. dar m'am dus din casa pentru a nu m mat - franct care sunt d-tale. un bärbat veni la Salpétrire ceru se pe - niel d-ta. pe masa d-tale urmarea impresiunel ce ziva in care am vzut-o la am resimtit-o se unde s .E1 asteptase Prea care o cunoscea sub numele de Feli- la mai mult . chiar prietenele El capul. domnule. adresa mea la parchet.. inspector ser- . d'inainte spuselor tineret face cercetdrinoui . Francia vinte : inspector al politiei. -V domnule. . Taina era tot o tot p'acolo. res- vé sunt nard. ca marmura. se . domnule ? .Nu ce parte m ce cas suma e a d-tale. Acum ziva in care am culta. in o spusese. inspectorul. respunse vrea se . nu .Este adevérat. esti bine de tot. asteptând nouile intrebäri ce de zis. care copilul . viciul sigurantet publice . vet putea päruse casa se sub Nimic mai Ea d'a vorbi. gândi se regäsesc copilul. dar e mare. mai avea se i le Gabriela se '1 el birjä o astepta judecAtorul de pe comisar. Directorul vestit veni fost Sunt la Salpétriere. 'I va de mine. de alt-mintrelea Dar se poate se am nevoie de . respunse ea. pe care 'I ai vzut vorbit el. '1 revd director pe Portarul '1 introduse camera de Dup judecAtorul o cum era când mi adus brate priimire. . ce de mânie priviam leaganu www. zis tot ce nosctoare. dal voie se un sfat ? se m pen acolo unde va de judecAtorul instructie.Cu toate acestea. vedea cM sufer. descoperi d-na Trélat n'am adresa d-tale. intradins de rea durere ce o a furat copilul. dar se te pleca sculându-se - multumesc. domnule. d-ta nu vrei . nu In zi.. pentru prima se vzu Gabriela : rere c'ar trebui te la tatäl de Orleans. trezindu-se . apot se .Nu sunt domnule. Mi s'a spus ? am Unde e acum? Nu 'I veb ceva mine ! Dar simt spune : e mare. nu am nimic A zi. vzend Din nenorocire. Munca Ai Atunciun zimbet ciudat veni pe buze. mai mare de Francia . capul ascuns . luând carta de citi sub numele visitätorulut aceste . Copilul abia am avut vreme se '1 vd. la Orleans la tatäl d-tale. dar nu Dar gândesce-te ris viata o se femeilor este rd la grea. contra miseriel. Träsura - Clichy. venise se o caute in cuartie- spusele GabrieleI va lumina. In dimineata. . Este - uici-uA-datd. ea un zise multumesc mirare.Bine. sunt Gabriela Lie- .Nu m'am la aceasta. Gabriela remase . e drept bun. mi la n'o cat era de putea privind pe mult bine despre d-ta. dar el se fie se - resultat. Dar nu doresc de un * Sunt de aceasta.Nu pdräsi Parisul. v'am punse Gabriela.Unde trebuie se v duc? La ce se structie ? Tinra fata istorisise viata . lumea e . Ens Gabriela se femeia pe se nu este destul.Negresit.ro . De se totul De Pe la ceasurile treb. se 'I rut. Gabriela magistratul.Da. am se de trel sute de vzut-o la aproape nule . In briela. vom cerceta. poate era cu se era asa.Inteleg. de boala ce a bine va una din stelele d'un an c'a ascultatd alaltieri - domnule. dou cea- sigur. dornnule stirea d-tale de vre milos. . voiu cerceta. bine.Acum el. JudecAtorul de nu se gândia. dup plecarea Gabrielet. dar i se v stabili domnule.Atât bine . nu se ne spui ceia ce nu când nu am un dor.

erad lipite de locomotivá. am zis in eu un vuet . Sérbatoarea a tinut patru uita urmétorul episod : . chiar viata mea mánuntele si anume s'ad incredinta este de de va nevoie. ENGLEZA IN conferinta a fost a d lui plecat la Orleans? C.Nu cred.. poate nu tiar a tinut cuOntarea . . din care 17 a fost admirabilä mai ucis un care se limba pen s'a dus? pod in catastrofei. la care odini- a nu muri de foame. se la pärtile se vorbia despre mea. doué-zeci student in drept. m'am FARAMATURI past. Nu pot ? mini. se v : in ce zi va 30 de a asupra celui in acest an la Baca mai l'a sfärimat eu desevérsire. care Dupé datele statistice publicate de ministe.De sigur va . La intoarcere. primul va. domnule. Nu pot d'a seama de d-ra Lienard de la Salpétrire ? in vago- -A esit chiar nul in s'a din mai toate. si 2.Calea Clichy ! zise Morlot . . 8. studentil a fost un foarte mare. istoricul vietel p a 117 oameni si 65 cavalerie. preot Bacioan care. 17 din care a murit. s'o de intrunire al tutulor studentlor rimas recunoscétori.Chiar ! Am_venit dar.487 Contingentul Indian se tut se la doué-spre-zece . asupra preumblat pe strade tot de a munci pen. am putea zice : Gabriela Lienard la noi a CONGRESUL STUDENTILOR casa masa fost casa masa . cea mai stia ea.Pot se v mai spun a zis voué vi este greaua.Atunci. dar fru- se o calea Clichy aduc aminte.ro . fiind-cä pentru a oari ne jurat descoperi pe miseii care a furat copilul da pe PESTER noastre ne am jurat de asemenea Este de de copilul '1 da mamel Ni din Esseg data de 24 Sep. ar fi tine jurämôntul ! Pentru : Stirea despre ingrozitoarea numai ocasiunea cese tine- de drum de ter.563 si 6.Ce ! nu mai e aici! zise Mor. Trenul consta din vagoane si anume in conferintele literare.5. sufletele . corpul expeditionar care a de instructie mie chiar nu se va campania din Egipet se compunea de : arti. voiam se d-ra nerimel universitare . care s in al dowlea ad tese disertatia . srmana 1. dar sin. ad fost räniti.indreptate sperantele térei. care trebuie umple de tutulor care simt ro. locomotiva a simtimentelor curat nationale. time de venise se la nu ma! avea ce face la spital..Ce se va face. a rimas cele mai frumoase Aci s'a constituirea . oameni si . care intamplat ieri prin nu m uita la darmarea . ! sunt .801 si la e cat. multe scdpat i-a inotând mal. 2. bucurie un curagia neclintit. foarte trist congres.160 546 aplauselor. fericire pen.Ea a plecat foarte dela 5 la 8 Septembrie Este datorie a tutulor Romanilor. ce va putea Cine a studenti la acest musica s'a de hotare intre cele doué face ? E lucru. in . eu aceasi iuteald. C. tinere . dar voiam de 7. (Va urma pentru noi te al 3-lea www.406 infanterie. stiintificesi din nu m va descuragia vagoane persoane.al leg pentru ce.primar. Ea a spus de resboid. al de la moasi aceasta moste- pod de acest numai scotocit deja de dou ori patru sfärémate cAnd loco. care consta s'ad inecat. retel. acea inrädäcinare a libbrati. un se naste acea ciocnire de idel mele prin Paris nu vor avea restul de Aceste din urmá in care pezeste spiritele.S'a dus jos? el dupé impresiuni. Amin- lot uimit. si in atit . Mai -Ah! pare. Este de a chipul in care N'avem copii. la ei. curgétoare de focul tine- . cirora este a se resolva care s 27 de persoane. a avem cetätenil din au dat ospitalitate stare. din gray. pe studenti : Acesta este al 2-lea C. al in care s problema domnule. aliturea mul. expresiunea moasa d'a deslega acest nod . alte 3. ire de la Nu este prin colturile cele tainice . Dobrescu. sar- parte. S'a trimes delegatiune in Paris? Va se am venit ai statului-maior . zicea veneratul limbagiul lui Da. In vagonul generale asupra cat. din podul de pe d'a cunoaste in sacrifica s'a : mica mea avere. voi merge mai podul. un resultat.047 tren. se comitet un moment de ticere. slujba ieri noapte ca pinS tot n'ar fi putin. a vézut dragostea presedinte se d.sitoare aceste intruniri anuale. multe conferinte. Nu are alt tOmpinati la gara Focsani de pe care cred viitor al acestel de se caute se interes aceasti cul primar care a condus pilul ei. ziva de la director paitu mine. Sufletul a ospitalititi Orasul Bacad a fost acesta locul studen- pare a fost orasului . I.934 muritorulul Costache Negri. CIMPOIUL 383 gol al copilasului In acea zi. cum tre- i s'a adus cestiuni de mare buie se congresu- Fruntea agentului se de pentru toate acestea al 3-lea.Dorin era foarte studentilor. in care -N 'a spus o nimnul . formind peste tot 16. linistea mea.Nu Ea trebuia se 'si lucrurile a vézut armonia care dis. in congresului se mai nu m va opri. o gasi. ei ad conferintele fost de excelinte.dacoromanica.353 gri la mormôntul s'a depus doué ceasuri fi pu.miscare a tinerilor. urinat-o romdne. aruncati-vé .Unde s'o caut acurn.Sunt dou ceasuri de a sopat nurnal . care Bucurestenii d'a se statua . De opt-spre-zece Junigäsit morti.880 vite de bustul patriotului de la se pe nevasta-mea. se a ospétat Dupé . tri. zise el.

PUBLICITATEA C1MPOIULUI ANUNCIURI. Masinile din causa .In Germania. Rue des Paroissiens. Neidlinger. 50 b. Ori-ce care nu este tocmai conform cererea cumpratorului se se loarea ei dificultate. . la d. bilete ipotecare prin mandat postal. Berger. - Anunciurile se BUCURESCI. la d. de adevéAtele originate pe langa de de mai se poarte The Singer Manufasturing G.In Belgia. Zürich. la administratia ziarului. De inventie. Casa Ligure.In Italia. la H. Ch. Rudolf Mosse. Originale Singer Pe lénga mica arvuna. www. la d. Suma comandelor trebuie s se d'inainte la Bucuresci. la d. Pasagiului Albumul nostru illustrat de mode al sesonului de 1882 -1883 a apärut. clientela n'a avut de a se felicita de increderea care ne-a onorat. .In d Rudolf Mosse. intrebuintarea prac- de un alt sistem.000 de CASA SI REEXPEDITIUNE BUCURESCI lea Victoriei. Cumpratorul n'are de s trämitä marfa D-lor Jules Jaluzot & Bucuresci pentru ca schimbarea inapoierea sumel ce se fac Principiul al Magasins du Printemps d'a vinde tot-d'a-una cu eel mal ca se vinda mai cea mare lealitate presidand la toate transactiunile. e cea mai sigura garantie pentru eficacitatea masinelor ori- «Singer». cu toate acestea. DLOR JULES JALUZOT 39. spre a permite d'a asemui preturile articolelor noastre acelea care se vénd In ne a face toate expeditiunile franco de porto de in toate eu un a- de 15 0/0 peste preturile prevzute in catalog. masinele de cusut perfectionat putut ajunse nici in capacitate.INSERTIUNI RECLAME rândul 11. .000. Mosse. MARE ASORTIMENT de ARTICOLE pentru TRUSOURI i DARURI de Se franco dup cerere cataloagele speciale MASINELE ORIGINALE DE SINGER Sunt ca modelul tutulor masinelor oferite sub nu- Singer» etc. 39. Bruxelles. Via Bioletto. Viena. Acest album se trämi te gratis si franco la toate persoanele care vor bine-voi a face cererea.dacoromanica. Si.ro . renume se si contra facute de ua cualitate inferioará numele pentru a se vinde mai usor. 30 ani precum si vénzare care numal in anul trecut ajunse la jumtate milion bucäti. & Trämitem asemenea gratis si franco felurile de esantiloane de stofe in catalogul nostru. Londra . Berlin. mai mult de ori Magasins du temps va privi ca s la reputatiunei bor.In Englitera. F. . da instructie gratis la domiciliO. se atunci la se marfa. se pentru plata in rate de 5 FRANCI pe si cu pretul se primesce plata sistem. 384 CIMPOIUL PARIS GRANDS MAGASINS DU PRINTEMPS Societate capital 40. Rudolf Mosse. . In la 15 in la corespondentit In Austro-Ungaria. Guyot. 26 Milan. pentru toate orasele localitätile unde se aflä statiune de drum de fer se poate expedia contra ramburs.