Trecute Vieţi de Doamne Şi Domniţe. Vol. 1 ( (1933) ) PDF

c.
GANE
TRECl1TE "'ETI . ,
DE DOAMNE
SI DOMNITE
r r
\
v o L. I
ilustrat
PREMIAT DE ACADEMIA ROMANA
1 933
EDITURA ZIARULUI "UNIVERSl,JL" SOC. ANON.

BUqU REŞTI
www.dacoromanica.ro
C. OANE
TRECLITE VIETI
DE DOAMNE
SI DOMNITE
VOL. I
ILUSTRAT
CU 0 PREFATA DE D. N. IORGA
OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA

EDITIA II -a
i
EDITURA ZIARULUI ,UNIVERSUL- S. A.
BUCURESTI, STRADA BREZOIANU, 23-25
www.dacoromanica.ro
DIN ACEST VOLUM S'AU TRAS
1000 DE EXEMPLARE PE HARTIE
VELINA MATA NUMEROTATE DE
LA 1 LA 1000 BSI 2000 DE EXEM-
PLARE PE HARTIE DE EDI-
TIUNI NENUMEROTATE.
www.dacoromanica.ro
Invata'nd Istoria, simti ca ti se transforms
neincetat, nu numai spiritul, dar si inima,
.si, contrar metafisicienilor, egti fericit de-a
gdzdui in tine, nu un suflet nemuritor, ci
mai multe suflete muritoare.
(NIETZSCHE)
www.dacoromanica.ro
PREFAT A
D. C. Gane cunoaste perfect baza docu-
mentary a icoanelor pe care cu mestesug
literar le infdfiseazii publicului capabil de
a ceti, in acest vartej de nebunie si de in-
seldciune, literaturd bund.
Talentul sdu invie figuri cari nu meri-
tau se fie uitate. Astfel de viefi ca acelea
pe care he prezintd sint de nature se creased
increderea in not cari am putut rdbda data,
remanand totusi vii si capabili de o cre-
afiune pe care numai nemdsurata ignorantii
a conduclitorilor a impiedicat-o piind acum.
N. IORGA
www.dacoromanica.ro
Rd spunzand cererei cititorilor, prezint aici editia a doua
a scrierei de lard, ilustratd cu clisee lucrate numai dupd
stampe ale epocii sau dupd picturi murale. Adaug de ase-
menea tabele genealogice. Am reveizut textul, indreptand
unele greseli si addogand cateva date noui. Cea mai impor-
tantd addogire asupra cdreia atrag atentia cititorilor, este
acea privitoare la sfarsitul Domnitei Ruxandei a Zui Vasile
Lupu,ineditli si studiatd de mine dupd ardtdrile d-lui Paul
Krupenski.
Cat despre critica ce mi s'a fa cut in ziarul Epoca",
am rdspuns la ea in coloanele ziarului Universal ". Adaog
aci ca singurele cloud obiectiuni cu aparentd de seriozitate
ce mi s'au facut, anume cele asupra originii Tetra Roma-
nesti si asupra deosebirii ce se face de unii intre ramurile
domnitoare ale Basarabilor si ale Craiovestilor, nu mi se
par concludente si cu atat mai putin pot fi privite aceste
chestiuni ca transate. Am adoptat o atitudine si niste teorii,
altii pot adopta alte atitudini si alte teorii, farce ca pentru
aceasta sei se poatd vorbi de erori", cu ata t mai putin de
chestiuni transate". Aceste chestiuni nu vor fi transate
deceit atunci cand noui documente vor esi la iveald in spri-
jinul unora sau altora din aceste teorii.
C. GANE
www.dacoromanica.ro
&Italia de la Posada 1330
(din Chronicon Pictuur Vindobonense)
Dupd d. I. Lupas Atacul regelui Carol-Robert contra lui Basarab cel Mare
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
LUPTA PENTRU CATOLICISM
UN atare subiect vietile Doamnelor si Domnitelor rom'a-
ne intampina, pentru inceput, o greutate din cele
mai mari, cea mai mare din toate: lipsa de documentare.
Incepand cu veacul al XVI-lea, material pentru descrie-
rea acestor vieti aflam indeajuns, bogat uneori, interesant
intotdeauna. Insa pentru epoca anterioara acest material
se face din .ce in ice mai rar, abia cateva vesti si o searbada no-
menclature pentru anii 1400 la 150o, iar pentru inceputurile
neamului in veacul al XIV-lea lipsesc adeseori pang si numele
nevestelor voevozilor nostri.
Totusi nu se poate incepe ,fare inceput. Si acest inceput
are, dincolo de domeniul propriu zis al subiectutui nostru, o la-
tura interesanta in stransa legatura cu viata de alts data a
Doamnelor romane. E vorba de lupta ce s'a dat in trecut pentru
faspanclirea catolitisrnului in meleagurile noastre, lupta care se
coboara in timp mult inainte de intemeierea voevodatelcyr Mol-
dovei si Munteniei.
Cand in anul 1038 regele Stefan al U-ngariei, zis Cel Sant,
a intbratisat crestinismul, iar ca'tiva ani ma, tarziu (dupe schis-
mul din 1054) si-a umplut tara de preoti si de 'calugari catolici,
de biserici, de manastiri si de episcopate papistase, fireste c'a
incercat In toate chipurile ca vechile aezari rornanevti din Ar-
deal si din Oltenia (voevodate, banate, cnezate) sä fie convertite
si ele la catolicism. Ceeace insa n'a izbutit Ungurui si face a-
tunci, a Post infaptuit de un Roman, icam doua veacuri mai tar-
ziu, si anume in anul 1204 de catre Ion Assan 1) Imparatul Ro-
1) Ionita sau Kaloian.
www.dacoromanica.ro
10 TRECUTE VIETI DE DOAMNE BSI DOMNITE
mano-Bulgarilor. Acest om, care prin nesamuita lui energie a

stiut sa scuture de lanturile bizantine atat populatia bulgareasca
cat si acea romaneasca din intinsele sale domenii, care s'a pri-
ceput, intru infaptuirea planurilor sale, sa capete si sprijinul
Romani lor de dincoace de Dunare (Vlahii din Muntenia si
Brodnicii din Moldova), acest om a inteles ca pentru mentine-
rea si afirmarea neasteptatei lui puteri, cat si pentru a putea
duce mai departe lupta impotriva Imperiului Bizantin, ii trebue
sprijinul Papei, care pe vremea aceia idetinea in inainele lui nu
numai puterea spirituals, ici si pe acea lumeasca. Si astfel s'a
putut ca in anul 1204 uniunea imperiului assanesc cu biserica
din Roma sa se infaptuiasca.
Cand 4o ani mai tarziu, in 1241, Jon Assan al II-lea, fiul
lui Assan, s'a lepadat de biserica romans, pentru scopuri poli-
tica de altfel analoage caci Bizantul cazuse in manele cru-
ciatilor formand acum Imperiul Latin (din Orient, si lui Jon
Assan ii trebuia deci un nou sprijin impotriva veisnicului duq-
man bizantin, pe care l'a aflat in alianta ce a incheiat cu. Impa-
ratul din Nicea, ortodox cand deci in anul 1241 Imperiul Ro-
mano-Bulgar s'a lepadat de Papa, acesta, vazanduld straduirile
zadarnicite, se adresa regelui Ungariei pentru a-I indupleca de
a face o expeditie impotriva necredinciosilor Romani si Bulgari
si de a-i aduce din nou, cu sila, la catolocism. Bela al IV-lea,
intru implinirea mandatului sau, se pregatea tocmai de a
calca teritoriul lui Assan, cand se intampla eveniimentul reper-
cutor in veacuri al navalirii Tatarilor. Din invalmaseala care d
avut lac atunci a rezultat si desfacerea Imperiului Romano-
Bulgar. Bulgaria au urmat totusi, dincolo de Dunare, a avea
o viata nationals a lor, foarte slabita, pans la distrugerea statu-
lui for de catre Turci, iar Romanii, dincoace de Dunare, pentru
a putea rezika impotriva Tatarilor, au fost nevoiti sa ceara
sprijinul Regelui Ungariei, supunandu-se lui. Este constatat
astazi documentar ca in momentul invaziunei tatare, 1241, Ro-
manii dintre Carpati si Dunare, din ambele parti ale Oltului,
erau organizati in voevodate, probabil sub suzeranitatea Impe-
riului Romano-Bulgar al Assanestilor. In Oltenia domnea Ly-
tuon, (sau Litovoi), iar in Muntenia (Tara Romaneasca, Terra
www.dacoromanica.ro
LUPTA PENTRU CATOLICISM 11
Blacorum) domnea voevodul Seneslau. Acestia, supunandu-se

acum regelui Ungariei, avura din nou a infrunta strada-niile
bisericii romane pentru a-i aduce sau pentru a-i readuce la cato-
licism, stradanii care, dincolo de munti, in Ardeal, nu ince-
tasera de fel niciodata si care, o suta de ani mai tarziu, au pri-
cinuit descalecatul Moldovei de catre Bogdan. Pe de alts parte,
fiind mereu hartuiti de Tatari, iar regele Ungariei, cu toata
inar'
Basarab Voevod si solul tut Carol-Robert
protectia nominala ce le acorda, fiind prea slab pentru a-i

apara impotriva barbarilor, Romanii ajunsera cu incetul a in-
telege ca a-§i uni puterile inseamna a rezista mai bine cotro-
pitorilor. Astfel dupa moartea lui Seneslau (ca, 1260), Lytuon,
voevodul Olteniei, impreuna cu fratii lui, a cucerit teritoriile
acestuia si de-a unit cu ale lui. infiintand astfel unitatea natio-
nals dintre Carpati si Dunare. 1) Douazecd de ani mai tarziu ei
se simtira destul de tari in noul for voevodat pentru a incerca
de-a se scutura de lanturile maghiare. Atacand pe regele Ladis-
1) Aceasta este teoria expusa de D. Onciul in Originile Principatelor
Romane", si adoptata de doctrina istorica D. I. C. Filial are o teolie contrail
si interesantA (ca voevodul Munteniei Seneslau a cucerit Oltenia, vezi Banatul
Severinului si Craiovestii").
www.dacoromanica.ro
12 TRECUTE VIETI DE DOAMNE gi DOMNITE
lau al Ungariei (probabil in banatul Severinului, pe care ar fi

vrut sa si-1 reinsuseasca) Lytuon muri in batalie, iar frate-sau
Barbat, Merit prizonier, trebui sa plateasca o insemnata sums
le bani pentru a se rascumpara (1285).
1[4 Urmasii lor, Tucomir si Basarab cel
Mare, au limas supusi coroanei unguresti,
pans cand, dupa moaTtea celui din urma
<i)p4.1) rage arpadian, Basarab s'a scuturat de
acea suzeranitate benevola la inceput,
0 monedd a lui Basarabprin stralucita victoria ce a repurtat im-
triva regelui Carol Robert d'Anjou, langa Cetatea Argesului,
in anul 133o (batalia dela Posada). De aid incolo credinta
papistasa nemai putand fi inmusa nici ,prin arme, nici prim alte
mijloace (cum fusese de pada mai inainte prin mijlocul Or-
dinului Cavalerilor Teutoni si Ioaniti, carora regii Ungariei le
dadusera celor dintai Tara Balsei 9, iar celor ,de-al doilea Ol-
tenia si Muntenia intr'un fel de apanaj) biserica romans va
incerca, dupa cum vom vedea, de a cal oliciza Tara prin fermi.
Dar, fiindca procedeul acesta a Lost incercat in acelas timp
si in Moldova, cateva vorbe mai intai ,asupra Romanilor dela
Nord.
In Moldova de azi, in tot timpul navalirilor barbare, dela
Geti (271) si pans in veacul al XII-lea, adica vre-o 90o ani, nu
s'au putut constata urine ide asezari mai trainice. Au trecut pu-
hoiuri de navalitori, au stat o vreme, au venit altii paste ei, cari
la randul for au fost iar alungati de alti not veniti. Cumanii sin-
guri au avut o organizare mai temeinica, deli de fapt sediul lor
principal era dincolo de Nistru. Totusi in perioada de liniste
de sub dominatia lor, asezarile au inceput a se inmulti. Prin
anul 115o documentele si cronicele streine ni arata Cara Mol-
dovei locuita de Romani, ca si .Muntenia, ca si Oltenia, ca si
intreg Ardealul, ca si Macedonia. Romanii din partile acestea
purtau, cel putin printre streini, numele de Brodnici la sud
(dela slavonul brod =vad, oameni de pe vaduri, caci locuiau pe
margini de rauri) si de Bolohoveni la Nord (dela Boloh, Vloh,
2) Intinzanduse ei dincoace de munti.
www.dacoromanica.ro
LUPTA PENTRU CATOLICISM 13
Vlah), Acesti Bolohoveni aveau cnejii for si erau -asezati intre

Prut si Nistru, intinzandu-se mai mult dincolo de acest eau, spre
Nord, dar avand ramificatiile for inspre Sud si Vest, pans in
muntii Carpati. Peste ei, ca si peste toata lumea, s'a napustit
Tatarii in anul 1241, adica cam ioo de anil dupa ce se pot con -
s'tata primele asezarninte ale acestor stramosi romani din Mol-
dova. Cel dintai veac dupa navalirea Tatarilor a trebuit sa se
petreaca, ca pretutindeni, in neincetate lupte. Abia in anul 1342,
cand tronul Ungariei fu ocupat de valorosul ei rege Ludovic
d'Anjou, acesta hotari o expeditiune pentru raspin.gerea for
dela hotarele tarii sale. Voevodul Ardealului, Andrei, comanda
ostirea acestei expeditiuni, gi nobilul roman Drago§ din Badeu,
in Maramures, se afla printre apitanii .sai. Tatarii fiind invin§t
si respinsi. Dragon cu familia lui si icu o seams de alti nobili ro-
mani maramureseni romani ungureni, cum ii numesc cront-
cele noastre, drept dovada ca Bolohovenii de ,dincoace de muntt
erau romani si ei primira Ln dar dela rege pamanturi pe ma-
lurile Moldovei, si se stabilira acolo, uncle le veni cu atat mai
usor a sta, cu cat, pe de o parte, ei gasira parnanturile locuite
tot de Romani, fara organizatie inchegata poate, dar Romani,
iar pe de alts parte intrucat, deli supusi unguri, se bucurau, din
cauza muntilor ce-i desparteau de suzeranii lor, de mai multa li-
bertate. Acesta fu adevaratul inceput al neamului moldoivenesc,
contopirea Romanilor de dincolo de munti, cu acei de dincoace,
primul descalecat, cum l'au numit cronicele.
Dragon, batran, muri doi ani mai tarziu, si fiul sau Sas ii
lua locul.
In timpul acesta, in Maramure§ domnea Bogdan, fiul lui
Stefan, ,nepot lui Nicolae, voevozi de Maramures si conti de
Ugoci. Acest Bogdan, nemultumit la culme de felul cum inte-
legeau Ungurii sa faci propaganda papistasa, se rasvrati. Si
iata de ce: drept rasplata a trecerii Romanilor la catolicism, re-
gale dadea renegatilor mosii si titluri de nobilime. In felul
acesta, nu numai ca,i Icatoliza, dar ii si maghiariza,Acazand astfel
numarul populatiei romanesti din regat. Procedeul acesta care
tinea de mult, ajunsese 4a culme sub regii angevimi. Bogdan,
care intruchipa aspiratiile romanesti de pe atunci, se fasvrati.
www.dacoromanica.ro
14 TRECUTE VIETI DE DOAMNE RI DOMNITE
Revolta fu inabusita, oamenii lui pedepsiti, iar voevodatul Ma-

ramuresului scos de sub sceptrul lui, care fu dat .unei rude
a lui Dragon. Atunci Bogdan cu o mans de credinciosi voinici
de-ai lui, cu oameni recrutati mai cu voe si mai cu sila, trecu
muntii in Moldova pentru a-si cauta o patrie noua. Atacand pe
Drag, fiul lui Sas, in cetatea lui dela Siret, ii sdrobi ostirea, si
it alunga peste munti inapoi, luandu-i locul in Moldova. Iata a
doua desoilecare, descotorosita de legends, fara vanatoare de
zimbru, pe care nici Dragon, nici Bogdan nu 1-au urmarit nici
°data nici prin paduri batrane, nisi pe marul apelor. Sterna
Moldovei, un .cap de bour, era vechea sterna a vaevozilor de Ma-
ramures.
Ludovic D'Anjau intreprinse o expeditie pentru a pedepsi
pe rasvratitul sau vasal, si a aduce pe Drag din nou in Moldova.
Insa, batut de Bogdan, se intoarce =Alit in tara lui aingureasca
si astfel voevodatul Moldovei capita neatarnarea an anul 1359
prin Bogdan, precum voevodatul Olteno-Muntenesc capatase pe
a lui prin Basarab, cu 29 de ani inainte (1330).
Moldova fu numita de catre streini Bogdania § i Muntenia
Basarabia. Numele acesta din urma a disparut mai tarziu, pentru
a fi adoptat de catre not numai pentru partei din preajma Del-
tei Dunarii, care fusese in stapanirea lui Mircea Basarab, si in-
tins apoi de catre Rusi, in anul 1812, la partea Moldovei cunos-
cuta azi sub aceasta denumire.
Si acum ca principatele erau injghebate si ca nu mai erau
ordine de primit dela Buda sau dela Roma , credinta stranao-
seasca putea inflori in toata pravoslavnicia ei.
Insa, aici voiam sa ajungem, aceasta floare a ortodoxismului
a crescut printre spini, care nu odata erau s'o inahuse. Precum
am aratat, ceeace Sanctitatea Sa Papa dela Roma nu mai putea
face prin mijlocirea regelui Ungariei sau a Cavalerilor sei Teu-
toni, a incercat a face cu ajutorul primelor Doamne romane,
care, din intamplare sau nu, au fost in bung parte catolice.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
PRIMELE DOAMNE ALE MUNTENIEI BSI ALE

MOLDOVEI
DOAMNA CLARA A LUI ALEXANDRU BASARAB
Tara Romaneasca noua politica de convertire a Romei avu
inceputuri anevoioase. Domnii nostri ortadocsi aveau, pen-
tru a-si alege sotii, vecini ortodocsi. In ' vremea aceia, voe-
vozii nostri, nu Inca cu totul esiti dintrò epoca de feodali-
tate caci oricat s'ar fi combatut si se mai combate Inca ideia
unei feodalitati romanesti, ea a existat in vremea aceia, zic,
voevozii Tomani, cu obiceiuri mostenite din strabuni, nu-si ale-
geau nevestele decat din case domnitoare. Or, in Muntenia, tara
asezata Intre Carpati si Dunare, alegerea de fernei ortodocse
li era usoara..Tara for se invecina cu cele trei imparatii bulga-
resti exisitente pe atunci, cele dela Marea Neagra, dela Tarnova
si dela Vidin, cu regatul Serbiei, cu al Bosniei, si chin, caci
au fost si astfel de incuscriri, cu Imparatia Bizantului. In Mol-
dova din potriva, in afara de indepartatii stapanitori ai Mosco-
vei si de abia mai apropiatii nobili lituanieni, voevozii nostri
nu aveau alegere decat la catolicii Unguri .si Poloni. Din acea-
sta cauza vom vedea deci ca, acolo in Nord, incuscririle cu ca-
tolicii si in genere influenta catolica a fost mai insemnata de
cat la Sud.
In adevar, daca cercetarn perioada dela 1300 pans la 1400,
nu gasim de fapt, pentru Doamnele cunoscute noua in Munte-
nia, ducat o si-ngura catolica, pe celebra Doamna Clara. Numele
nevestelor de Domni dinainte de Basarab cel Mare. adevaratul
Intemeietor aI Tarii Romanesti, nu ni sunt cunoscute. Stim
www.dacoromanica.ro
16 TRECUTE VIETI DE DOAMNE SSI DOMNITE
. doar atat ca Lytuon (Litovoi) 9i-a maritat o fatal cu regele Sar-

bilor, Milutin (ca. 137o).
Din pomelnicul dela Campulung aflarn numele catorva din
primele Doamne muntene. Astfel Basarab cel Mare tinea pe
Marghita. Fete le acestora erau Teodora ¢i Ruxanda, cea dintai
maritata cu tarul Bulgariei Alexandru (din Vidin, nepot 9i co-
regent al tarului Mihail). Ea se calugari mai tarziu sub numele
de Teofana. A doua fata, Ruxanda, a fost sotia regelui Sarbiei,
Stefan Uro9 III 1) iar fiul lui Basarab cel Mare, Alexandru-
Nicolae voevod a avut doua satii, pe Maria vi pe Clara, despre
care vom vorbi indata.
Radu I (1374-85) Cel Mare, zis apoi Radu-Negru, presu-
pusulidescalecator al egendei (confusia dateaza din veacul al
17-lea) a avut, dupa pomelnicul din Campulung, de sotie pe
Ana, iar dupa acel din Tismana pe Calinichia. Pomelnicul fiind
de data recenta, pritmul din 17" 9i al doilea dii 1798, nu putem
puree multa baza pe ele. Ramane totugi ipoteza ca Radu Voda
a avut doua neveste. In tot cazul pe Calinichia, o zunoa9tem,
prin binevoitorul concurs al marelui nostru Ha49deu. Ea era de
neam imparatesc, din Bizant, sora sau vara imparatului Ion Pa-
leologul. §tiin gi felul ,curn s'a facut aceasta casatorie, prin mij-
locirea lui Ioachim ,Critopol, mitropolitul Vkinei 2), ajuns mai
tarziu icel intai mitropolit al Ungro-Wahilor 9i al Plaiurilor
(Muntenia 9i ducatele de peste Munti) drept multurnire pentru
serviciul prestat lui Radu Voda.8)
Dan I, fiul lui Radu, tinea pe fata lui Vuc Brancovici, re-
gele Sarbilor, iar Mircea. cel Batra-n pe Mara, o vara primary
de-a lui, deci o Basaraba 9i ea. Pentru a putea face aceasta car
satarie, oprita de canoane, Mircea Voda ceru intai invoirea ar-
hiepiscopului de Ohrida, care i-o dete, qi apoi acea a patriarhu-
lui de Constantinopol, care-i raspunse (1394) ca nu aproba o
insavire cu o femee care-i est ruda atat de apropiata, insa ca
nu desaprob5 o casatorie recunoscuta de arhiepiscoptil de
Ohrida. Uite popa, nu e popa! Si Mircea se insura !
1) $t. Nicolaescu, Universul" din 15 lanuarie 1933.
2) Vicina era probabil lsaccea de azi (G. Brateanu: Vicina).
a) $t. Nicolaescu (Universul din 15 Ian. 1933) vrea sal distruga aser-
tiunea lui 1-1.avieu, afirmand ca Doamna Calinichia era fata regelut Sarbiei
LazAr Garbleanovici. Argumentele lui sunt bune.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA CLARA A LUI ALEXANDRU 13.01SARAB 17
cat despre Clara, a doua sotie a lui Alexandru-Nicolae voe-

vod, cel care a damnit intre anii 1330 si 1364, ea era din neamul
banilor unguri de Severin, conti de Doboka. Se gtie Ica pe vre-
mea acein tinutul Mehedinti gi partea de vest a Gorjului aparti-
neau coroanei ungare. La sfargitul veacului al XIII aflam acolo
pe un puternic senior transilvan, Stefan Mikud Kukenus, nu
mist ban de Severin gi primind in apanalj dela rege un intms
domeniu, compuse din satele Dabaceqti, Runcu, Balta, Bradi-
ceni, Stroegti, Stolojeni etc. care domeniu fu erijat an comitat
ereditar. Stefan Mikud avu patru fii, pe Ion (Ianoc), Dumitru,
Nicolae gi Petru. Ei mogtenira dela fatal for ,domeniul Dabace-
tilor, in parti egale, purtand cu totii titlul de conte, iar Ion,
cel mai mare din fii, mogteni gi bania Severinului1). Clara era
rata acestuia, gi casatoria ei cu voevodul Tarii Romanegti Tn-
semna nu numai o infarire a neamului ei In tinuturile noastre,
cat mai ales un nou mijloc de-al Papei de-a incerca raspandirea
catolicismului la noi.
Doamna Clara, fiind bigots gi in stra'nse legaturi Cu regale
Ungariei gi cu Papa, gi-a .petrecut viata de Doamna. in Curtea
1) B. P. HaOeu, in Negru-Voda CCLXXIX, afirma ca Dabacqui sat i§i

trage numele de la contii de Doboka. Cu ocazia casatoriei Clarei, zice ma-
rele nostru savant, unchiul ei Dumitru se muta in tarn la noi (din Ardeal)
si, facandu-se ortodox, 4i schimba si numele din Doboka in Dabacescu, iar
urma$ii lui ar fi Dabacestii. E insa firesc §i logic sa fi lost tocmai contrarul,
adeca numele de Doboka sa le fi venit de la domeniul for feodal Dabace0ii.
Si in adevar, vedem pe acest Dumitru, unchiul Doamnei Clara, lasand la
moartea lui (circa 1385) manastirii Tismana a patra parte a lui din Daba-
ce§ti". Intru cat testamentul Drecizeaza ca a patra parte numai este a lui,
inseamna ca Dabace0i apartineau in coproprietate celor 4 frati conti
de Doboka, Ion (socrul Domnului), Dumitru, Nicolae si Petre. Ca Dabace0ii
de mai tarziu sa fi fost urmavi lui Dumitru, se poate, de0 nu e de crezut
a a avut copii, fara care nu ar fi daruit manastirei tocmai partea acestui
domeniu, din care urma0 Jul $i -ar trage mai tarziu numele, dud tocmai ei
nu ar mai fi fost propnetarii acestui domeniu. Dabace$tii ar fi prin urmare
mai curand descendentii din Nicolae sau din Petru ; iar in tot cazul numele
satului n'a putut veni dela acel al proprietarului sau, ci numele proprieta-
rdor dela apanajul ce aveau.
$i jails' pare ciudat ca cei patru frati aratati mai sus sa fi fost fiii lui
Stefan Mikud, care a Mutt in Severin intre anii 1275-79, pe and Dumitru
a murit prin 1385. Ban de Severin nu putea fi Stefan inainte sa fi avut cel
putin 30 de ani. Daca era deci nascut pe la 1245 $i fiul sau a murit pe la
1385, ar fi 140 de ani pentru doua generatii. Cam greu.
2
www.dacoromanica.ro
18 TRECUTE VIETI DE DOAMNE BSI DOMNTTE
de Arges, atat in timpul domniei sotului ei Alexandru Voevod,

cat si intr'a fiului ei vitreg vi-
teazul Voda Vladislav, cautand
sa Iconverteasea pe sot, pe flu,
pe fetele ei, pe boeri si tot po-
pond la adevarata credinfa cre-
stineasca, dupa parerea ei, cato-
licismul. Cu toate aceste strada-
qS nii, cu toate ca era inconjurata
r de preoti si de misionari papis-
1 V
tasi, cu toata corespandenta ce
intretinea cu scaunul papal din
Roma. ea nu reusi sa catoli-
ceasca decat numai una din fe-
Ruinele hlsericii catolire de la tele ea, Ana, care ajunse ne-
Curtea de Argef
vasta de rai, a lui Strasmir,
Tarul Bulgaried. Biserica papistasa din Curtea de Arges a fast
facuta ,de ea, acea biserica ale caror pitoresti ruine se mai vad
si astazi, pe un deal, in mijlocul gradinei publice din acel orasel
de provincie foasta glorioasa capitala a Tarid Rorna-nesrti. Acea-
sta truing, acum 120 de ani, a fost luarta de un calator englez
prin tarille noastre, Mister Claircke, drept un templu roman, ca
dovada ca civilizartia si cultura nu sunt numaidecat gemene
surori.
Un alt succes trecator al Doamnei Clara fu cel de a in-
fluenta pe flub ei vitreg Vladislav I dupa ce acesta, in anul
1369, incheiase definitiv pacea cu regele Ungariei, a-I influenta
sau poate a-I sili, sa .cheme pe un episcop catolic din Transil-
vania in Tara Romaneasca, pentru a sfinti aici biserici 9i altare,
pentru a ierta pacate si a judeca pricini. Ceeace dovedeste de
astfel, ca numarul catolicilor din Cara era totusi destul de mare.
Papa la auzul acestei vesti fu cuprins iar de cEiorii nadejdei,
scnse lui Vladislav Voevod (137o) pentru a'i multumi de bona
lui vointa, si pentru a'l indemna si a'l ruga sa treaca el insusil
la catolicism, ineredintandu-1 ca astfel va deveni un atlet al
lui Christ, care in orice Limp si in once imprejurare va avea
sprijinul Scaunului Papal. Drept raspuns la aceasta epistola,
www.dacoromanica.ro
DOAMNA CLARA A LUI ALEXAN'DRU BASARAB 19
si sfatuit fiind de Sfantul Nicadim al Tismanei, care pans la

moarte a luptat ,impotriva tendintelor eretice ale Clarei, Vla-
dislav 'infanta la Severin, adeca to ,chiar marginea tarilar cato-
lice, o a daua Mitropolie ramana artadoxa. Papa o fi muscat din
buze iar ice a facut Doamna Clara, istoria nu ne spume. Dealtfel,
istoria nu ne spume despre Doamna Clara aproape mimic alt-
ceva decat cele insirate mai sus. Tot restul e inchipuire, iar
Alexandru Davila, in celebra lui drama Vlaicu Voda", s'a prt-
ceput a da acestei inchipuiri o forma, care l'a asezat in fruntea
listei bunilor nostri `scriitori.1)
Doamna Clara pare a fi avut o singuea fata, pe Ana, impa-
rateasa Bulgariei, nevasta lui Ion Strasimir, ultimul Tar din
Vidin. De altfel Ana si Strasimir erau veri primari, mama tarn-
lui, Teadora, fiind sora voevadului Alexandru, fiica lui Ba-
sarab cel Mare. Sange le romanesc al Basarabilor curgea deci in
vinele multor crai vec ini. Femee .desteapta si energica, ca si
mama ei, Ana a pratejat in Bulgaria arta si literatura. Se cur .
noaste, in limba slavona, o culegere a Vietii Sfintelor, scrisa
sub al ei patronaj: Multumita ingrijirei pioasei si vestirtei Ta-
Tina Ana, si din porunca ei a Lost scrisa aceastacarte nurnita
Synaxerul Sfintelor Femei, la Vidin, 136o". Cu zece ani mai
inainte, 135o, Papa Urban al V-lea scria Doamnei Clara ice te-
ricit se simte de a afla ca Pima iubita in Christos fiica noastra,
slavita imparateasa a Bulgariei, a urmat pilda mamei sale, tre-
cand la catolicism", ,dar ca Anca, regina slavita a Serbiei, rar
masa in legea Rasaritului, va trebui canvertita si ea.
Aceasta Anca, nevasta lui Uros, regele Serbiei 2), nu poate
sa fi fast decat Ifata vitrega a Doamnei Clara, fiica lui Alexan-
dru Voda din prima casatarie. Astfel s'ar intelegeidece a lamas
ea artodoxa, gi iarasi s'ar putea talmaci cum de purtau cloud
surori acelas name, Ana si Anca,
0 a treia sofa, Domnita Elisabeta, a Lost maritata cu La-
dislau, Palatinul Ungariei. Moarta la 137o, ea a Lost ingropata
la Oradea Mare.
1) Vlaicu-VocI5, care s -a spus numai Vladislav Voevod, era insurat cu
fata lui Stefan al Bosniei. (St. Grecianu: Genealogii. Tabla Basarabilor).
2) Dupa d. N. Iorga. Iar dupl d. Sever Zotta ar fi fost nevasta lui
Simion, regele Serbiei. Arhiva Genealogica. Anul I 2-3. Idem St, Grecianu,
Genealogii.
www.dacoromanica.ro
20 TRECUTE VIETI DE DOAMNE DOMNITE
In timpul acesta, In Moldova, lucrurile se petreceau altfel.

Acolo, dela inceput, aflam nu numai Doamne catolice, dar ysi
pe fun. Damn convertit, renegat, Latcu, fiul lui Bogdan. Papa
neputan,du-se Mangaia de desfiintarea Episcopiei Cuinanilor,
cunt afla ca Moldova s'a organizat in stat independent, incepu o
politica de convertire, in care scop incerca in toate chipurile
sa reintfiinteze Episcopia pierduta. Planurile lui nu isbutira pe
aceasta cale, intrucat partea de Sud a Maldavei, in care fusese
Episcopia iCumanilor, nu era Inca pe vremea aceia In stapanirea
Domnilor Moldovei. Dar, ce n' putut face la 1Sud, reusi sa in-
faptuiasca, in buns parte, la Nord, prin mijlacirea emisarilor
sai. Sarcina for fu in Moldova at atat mai wawa, cu cat voe-
vozii descalicatori adusesera cu ei din Ardeal o parte din popu-
latia catolica ungureasca si sasa, care se stabili in inima tarp,
cu imstitutiile si preotii lor, si ale caror urme se mai constata as-
tazi atat ,prin existenfta ruinei ibisenicii icatolice dela Baia (pe
atunci centrul de capetenie al Sailor) cat si prin populatia un-
gureasca asezata Inca in zilele noastre prin partile Romanului
si ale Bacaului, si ramasa din punct de vedere ethic, intacta.
Moldova pravoslavnica a trait zile de grea cumpana in pri-
mele decenii .dupa infiintarea ei. Pericolul a fast inlaturat
daci se poate ;vorbi de un pericol, ceeace nu iputem sti si
ortodoxismul a triumfat.
Despre Doarnnele primilor descalicatori nu stim nimic. De
altfel, Dragon Voda psi fiul sau Sas nu mai pot fi priviti astan,
dupe.' datele istariografiei maderne, ea voevozi moldoveni. Ei
erau nu numai vasalii regelui Ungariei, erau ,procuratorii tor,
un fel de guvernatori de ,provincie. Abia cand, dupa.' moartea lut
Sas, Bogdan din Cuhnea, Lost Voevod al Maramuresului si
conte de Ugoci, rasvratindu-se contra ,craiului Ungariei, navali
cu oamenii lui in Moldova, ataca. pe Drag, fiul si mostenitoruf
lui Sas, 31 invinse la Siret, resedinta lui, si-1 aIunga idincolo ae
munti, timpreu-na ciu toti 'cei ram* credinciosi coroanei lui
Arpari, abia de atunci putem vorbi de o tara independents si ale
un prim damn al Maldovei.
Acest Doi= a venit in Moldova. Ibatran, cu o nevasta bi-
trana, Maria, o polona catolica. Faptul ca fostul voevod al Ma-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA CLARA A LUI ALEXANDRU BASARAB 21
rarnuresului Linea pe CO catolica, dovedeste ca nu atat ura im-

potrirva acestei .credinti facuse pe Bogdan sa se rasvrateasca
impotriva Tegelui sau, cat sistemul ce aveau Angevinii de a
desnationaliza pe Romani.
Intemeierea .Moldovei o datoram deci mai ,curand unui fe-
nomen etnic decat Teligios, deli dupa cum am vazut, legatura
intre aceste fenamene era foarte stransa. In tot cazul, lucru
de importanta pentru scurgerea evenimenteIor viitoare, prima
Doamna a Moldovei a Lost deci o catolica, Doamna Maria a lui
Bogdan Voevod.
Dupa cativa ani de domnie (date ontroversate) Bogdan
Voda moare, lasand in 1365, mostenitor %aril infiintata de el,
pe fiul sau Vco. Nume le nevestei lui n'a aims pain la nai.
Insa era .ortodoxa. Iar despre aceasta a doua Doamna a Mal.
dovei, avem de povestit ceva frumos, ceva care dovedeste ca
sufletul mamelor noastre, care s'a desvalit in ultimul rasboi
atat de tare, ca sufletull acesta din stribuni le vine.
Latco Voda, prin. presbunille si fagaduelile venite dela Roma,
prim influenta mamei lulu desigur, a trecut la catolicism infiin-
%and chiar in Siret o Episcopie catolica. Papa triumfa. Si odata
ca voevodul Moldovei iimbratisase aceasta credinta, aceasta for-
ma a credintei crestine, era si firesc sa caute inainte de toate a-si
converti sotia. Dar aceasta femee ortodoxa din Ardealul Ro-
manesc se inpotrivi. Se inpotrivi sotului ei, misionarilar care
misunau prim tara si'n deosebi in Siret, capitala; se inpotrivi
insusi Papei, care cu mana lui Li scrise o scrisoare, careia
Doamna al .carui nume nu it stim, raspunse ca ea de legea stray
bunilor nu se leapada. Energia acestei femei a facut Ca impotriva
vointei sotului ei, care era doar iDomn, sinigurul for copil, Dom-
nita Anastasia, si ramana si ea ortadoxa. Prin aceasta indarat-
nicie a ei, ea a scipat tara de legea romans, care dupa moartea
lui Latco, ear Li latit .pretutilndeni de ar fi Lost si Anastasia
catolica. Caci in adevar cand in 1373, voevadul Latex) asi dadu
obstescu sfarsit in cetatea hi din Siret, nu rasa in lurma-ri alt
mostenitor decat pe fiica lui Anastasia. Obiceiurile de atunci
nu ingaduiau ca o femee sa se urce pe tron, dar nici ca moste-
www.dacoromanica.ro
22 TRECUTE VIETI DE DQA,AINE 51 DOMNITE
nirea acestuia sa treaca in maini straine, atat timp cat mai surge
in vinele .cuiva sangele fostiilor stapanitori.
Asa .dar la moartea tatalui ei, Anastasia trebuia maritata
pe data, spre a da Moldovei um. Domn. De ar fi fost aceasta
Donmica catalica, catalic i -ar fi fost probabil barbatul. Dar
mama ei, Doamna vaduva, indaratnica ortodoxa, era Inca in vista
si veghea. Ea iei alese ginerele, care, dupa credinta ei trebuia
sa fie ,de vita idomneasca si crestin pravoslavnic. Isi indrepta
deci privirile asupra Lituanii, si peti, ca sa zicem asa, pentru
fata ei, pe Iuga Coriatovici, fiul duceluii Lituaniei.
Istoria Romani lor, cea dela 185o incoace, stie sa ne po-
vesteasca multe lucruri frumoase ,despre acest voevod care ar
fi domnit in Moldova intre anii 1373-75, precum i despre
Doamna Anastasia. Ins5, precum nici vechile cronici moldo-
venesti nu pomenesc o vorfba despre domnia lui, astfel si isto-
ricii cei mai not ii neaga existenta 1). SA nu fi fost Anastasia
nici macar maritata cu el ? In tot oazul Anastasia a avut o
fata, pe care o chema, tot Anastasia si care fu nevasta, dui Ro-
man Musat.. Copii for au purtat numele de Alexandru (cel
Bun), Bogdan si Iuga (cel care a domnit cateva Juni in 1400) 2)
E deci de iptresupus ca acest Iuga, care a existat ca Domn al
Moldovei, Ipurta numele bunicului sau. Concluzia ce trebue
trasa, este ca, chiar .daca ducele lituanian Iuga Coriatovici nu
a domnit la not dupe cum ar fi dorit soacra-sa, el a fast in tot
cazul barbatul Anastasiei Musat, ifata lui Lava) voevod.
Ramane acum de vazut in ce chip si, pe ce temei ide drept
au ocupat, dupa moartea lui Latco daca nu a lui Iuga I
Musatinii scaunul Moldovei.
***
1) P. P. Panaitescu: Hrusenski (Kiew 1927), dovedeste neexistenta lui

Juga Koriatovici ca Domn at Moldovei. D. N. Iorga s'a raliat acestet pareri
(Revista Istorica. XIV. 1928. p. 320).
2) Dupa P. P. Panaitescu (Alexandru Cel Bun) acest Juga ar fi fost fiul
lui Petru, var deci cu Alexandru v. v. (p. 6).
www.dacoromanica.ro
Alexandru cel Bun qi Doamna Marina
(Epitrafir de la =zeal St Al. Nevschi, Petrograd)
Dupd d. N. lorga Patrahirul lui Alexandra cel Bun (A. A. R.).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
NIUATA $1 NEVESTELE LUI ALEXANDRU
CEL BUN
N anul 1375, Petru, fiul Musatei, s'a urcat in scaunul Mol-
dovei.
Cine Irma era aceasta Murata, care a dat numele ei intreg
sirului de domni ice s'a perindat in Moldova timp de aproape
25o de ani?
Unii istorici in deosebi Xenopol au crezut c.a. era
Munteanca, din vita Basarabilor, altii an luat-o drept o Polo-
nezi, pe c5.nd ea, vestita Murata, ar fi de fapt IVIoldoveanca,
nici mai mutt nici mai putin decat fata lui Bogdan descalito-
rul, sora lui Latco, si prin urmare matusa Anastasiei.
Aceasta presupunere ide data recenta si nu Inca dovedita
documentar, pare cea mai verosimila, si pans la proba contrarie
trebue adoptata. Ea arunca o lumina vie asupra felului, foarte
precis, de buns si deja stabila organizare a inceputurilor sta-
tului moldovenesc. Nu o intamplare a adus prin meleagurile
noastre -0 ceata de v'anatori, carora le-a trecut deodata prin
minte sa infiinteze isi sa organizeze un stat. Ci dimpotriva,
intemeietorii Moldovei an venit din Ardeal cu gandul bine
preconceput de a area aici un stat neatarnat de Coroana Un-
gariei, si care nu s'ar ,deosebi de acel pe care-1 aveau din vechi
in Maramures deca't tocmai numai prin faptul ca s'ar desface
de stapa-nirea rnaghiara. Inco lo, aceiasi organizatie, sub ace-
iasi voevozi. i deaceia dupa moartea lui Bogdan si a fiului sau
Latco, domnia, pentru a nu incapea pe maini straine, a fost
data lui Petru, fiul Musatei, care era fata lui Bogdan.
Petru era si el fin de Domn. Il putem chiar prirvi ca a-
www.dacoromanica.ro
24 TRECUTE VIE' I DE DOAMNE SI DOMNITE
devaratul Intemeietor al Moldovei. Caci tatal sau, Stefan, bar -

batul Musatei 1), era voevodul Sepenitei, adica a portiunei de
teren cuprins intre Prut gi Nistru, cu Intinderea aproximativa
a judetului Hotin de astazi.
Bogdan, care-si intinsese teritoirul voevodatului .sau dela
cotul Prutului in jos, I i maritase fata Inainte sau dupa desca.-
lecare, cu acest voevod vecin, Stefan al Sepenitului, probabil
urmasul Bolohovenilor, desipre care am vonbit mai sus. La
moartea .lui Stefan i-a urmat in scaun fiul sau, Petru, iar la
stingerea dinastiei Bogdanestidor, Moldovenii l'au rugat sa
le fie si lor Damn, ca ifiind nepot de fata a lui Bogdan, ne-
pot de sora al lui Latco gi var primar cu Anastasia. Astfel
dinastia Bogdanestilor va putea continua prin femei, astfel
s'a infii-ntat domnia Musatinilor In Moldova, astfel prin acea-
sta alegere, unindu-se voevodatul lui Bogdan cu acel al dui Pe-
tru, s'a creat adevarata Moldova, care, de bine de rau, a stiut
saki pastreze o relativa neatarnare, pans tarziu, ans nand,
abia dupa 40o de ani, incepu cunoscuta ei desmembrare prin
succesivele rapiri ale Bucovinei si ale Basarabiei, si apoi larasi
intregirea tuturror teritoriilor do anii acestia din urma.
Murata, fiind fata catolicei Maria, a Most catolica si ea.
Purta chiar, prin istraini, numele de Margareta. Totusi fii ei
au iramas In credinta tatalui lar, voevodul Stefan, ortodocsi.
Acesti fii au domnit tus-trei: Petru saisprezece ani, frate-sau
Roman trei ani, si cel mai mic Stefan, gale ani (dela 1375 pans
la xeloo) 1) Alexandru cel Bun, care, dupa scurta domnie a unui
al doilea Iuga, neidentificat pans azi, a urmat lui Stefan in
scaunul Moldovei, era fiul lui Roman si al Anastasiei. Asa dar,
intr'o vreme cand viata patriarhala avea alts insemnatate decal
azi, Murata noastra era fata de Domn, a lui Bogdan, sora de
domn, a lui Latco, nevasta de domn a dui Stefan din ySepenit,
mama a trei donmi, Petru, Roman si Stefan, ,bunica lui Alexan-
dru cel Bun, rasbunica lui Stefan cel Mare si stramoasa tutu-
1) DupA d. Nistor, iar dupa alti istorici, tatal lui Petru, bArbatul Mu§atei,
ar ft fost Costea.
2) Dupa P. P. Panaitescu (Alexandru Cel Bun) acest $tetan, care a domnit
dela 1394-99, n'ar ft fost fiul lui Costea (sau $tetan) 41 al Mu§atei, ci un
azurpator (p. 6).
www.dacoromanica.ro
MUSATA SI NEVESTELE LW ALEXANDRU OEL BUN 25
ror celorlalti domni, Stefanita, Petru Rares, Lapusneanu, etc.

Iata ,pentru ce numele ei de ibotez a ramas in istoria noastra
un nume patrimonial cunoscut de toata romanimea timp de
aproape 600 de ani.
Amanuntele vietei ei nu se cunosc. Dar putinul cat stir
ajunge pentru a-i da o faima care merits sa fie reamintita. Ca
mama de domni ea a locuit in Siret, unde catolicii o numeau
Doamna Marghita, si unde a cladit o biserica, Sf. Ion BofezA-
Ruinele bi3ericii cafolice de la Baia
torul, pe care a Incredintat -o calugarilor dominicani. Atat acea-

sta biserica, cat si acea a calugarilor Franciscani s'au naruit si
nu ramane astazi din ele nimic.
Si sub Alexandru cel Bun, desi intram in secolul al XV-lea,
lupta pentru catolicism a urmat a se da cu inversunare. Acest
domn, una din cele mai deosebite figuri ale istoriei noastre, a
lost insurat de patru ori. Cea dintai sotie, pe care o avea Inca
Inainte de a urea treptele tronului, se chema Margareta fp.i era
catolica, fiica palatinului Stefan din Losontz, din Transilva-
www.dacoromanica.ro
26 TRECUTE VIETI DE DOAMNE DOMNI'JE
nia 1). Ea facu biserica papitasa dela Baia, uncle si fu ingro-

pata. Celebrul calator Bandini, trimisul Papei, a vazut, in anul
1646, mormantul ei acolo, astazi disparut, atunci insa intreg si
in buns stare. Stradaniile Margaretei de a-isi converti sotul la
catolicism ramasera, ca si ale Clarei ,in Muntenia, zadarnice
Dupa maartea ei, Alexandru Voda se insura din nou, cu u
Romanca de data aceasta, Neacqa, sau, cum ii zc autorii strains,
nu se stie de ce, Ana. D. Iorga ne spune ca aceasta Doamni
pare a fi fost fata lui Mircea cel Batran. Ceiace este sigur, e
ca ea muri scurta vreme dupa curtu-nie2). si ca Alexandru eel
Bun, caruia nu-i placea vaduvia, se insura a treia oars, 1uand
de sotie iar pe o catolica, i-nsa de neam mare de tot. Anume pe
Ringala, vara regelui Vladislav al Poloniei (sora lui Vitold)
Ringala era de altfel vara de al treilea si cu Alexandru. Rude-.
nia aceasta ar fi venit dupa bunica lui Alexandru cel Bun, Mu-
cata, a carei mama, Maria, era polona, dupa cum ctim.
Maritata intaia oars cu ducele de Mazonia, Ringala era va-
duva cand o lug Alexandru.
Casatoria ei, facuta cu mare alai in anul 1411, se desfacu
fara multe forme, zece ani mai tarziu, in 1421. De ce
mis Alexandru sotia acasa, dupa a convietinre cuviincioasa, zice-
se, nu se stie. Istoricii tac, din lipsa de documentare. Insk
banuiala trebue sä .cada tot asupra chestiunei catolicismului.
Propaganda acestei Doamne ajunsese atat de intinsa, incat pans
si Mitropolitul tarii fu converitit la credinta catolica. Un do-
cument din 1435, adica doi ani dupa moartea lui Alexandru,
ni-1 arata pe acest inalt prelat, fost mitropolit ortodox al Mol-
dovei, cutreerand Europa sere a face propaganda credintei pa-
pistase. De altfel, .cronicele .polone area limurit, ca Ringala s'a
despartit de sotul ei Alexandru din pricing ca acesta nu voia
in ruptul capului sa devie catolic". Asa dar, a plecat ea de bund
voe, n'a fast alungata. E deci invederat ca sistemul de conver-
1) Sau poate din Polonia Losontz langa Lemberg. Insa istoriografia mo-
derrl neaga existenta acestei prime Doamne a lui Alexandru cel Bun. (P. P.
Panaitescu. Ibidem, N. Iorga). Prima sotie ar fi fost Ana.
2) Ea fu mama lui Hie v. v. precum si a unui fiu Roman, mort copil, si
a Vasilicei.
www.dacoromanica.ro
MUSATA BSI NEVESTETN LUI ALEXANDRU CEL BUN 27
tire pe cale piezisa;adoptat de Papa pentru propaganda in tb.-

rile
, noastre, a urmat Inca multi vreme dupa infiintarea voe-
vadatelor, timp de aproape o suta de ani.
Alexandru cel Bun, fie ca-i era sufletul larg, fie din di-
plomatie, pentru a nu se strica cu puternicul sau vecin, regele
Poloniei, dete foastei lui sotii, dupa despartire, venitul a doua
orase din Moldova, Siretul si Volohavatul, precum pi 600 de
zloti pe an. Ba mai mult deck atat, si aceasta arata ca in
adevar tinea foarte mult sa nu se carte cu regele Vladislav,
in 1422, adica un an dupa despartire, ii trimise 400 de calareti
sub conducerea spatarului Coman pentru a-i veni in ajutor in
razboiul ce purtau Polonii cu Cavaleriti Teutoni. Comae al nos-
tru, cu Moldovenii lui, repurta la Marienburg stralucita iz-
banda, prea cunoscuta de istorie pentru a mai vorbi de ea.
Patru ani mai tarziu, in 1426, Alexandru arata Inca odata
dorinta ce avea de a ramane prietenul Paloniei, cerand, pentru
fiul ski Me, ce avusese ou Doamna. Ana, mina Marincai, cum-
nata regelui Vladislav Iagellon. Si aceasta este Inca o dovada
ea nu Alexandru, Insurat cu vara regelui Poloniei si care ce-
rea acum in casatorie pentru fiul sau pe cumnata acestuia, ca
nu el alungase pe Ringala, ci ca dimpotriva ea, unealta Papal,
plecase de buna voe si mahnita dintr'o tara pe care, cu toate
stradaniile ei, nu o putuse Indruma pe calea adevaratei are-
dinti".
De altfel, dupil despartirea lui de .Ringala, orientandu-si
politica mai milli spre Bizant, mai ales dupa trecerea impara-
tului Ion al VIIIlea grin Moldova (1424) Alexandru cel Bun
se insura a patra oara cu o artodoxa de data aceasta, Marina,
despre care se stie numai ca era fata lui Marin si ca se intitula,
dupa pilda sotului ei Doamma de sine statatoare a toata Mol-
dova si a malului marii". Din aceasta titulatura ce-si dadea
voevodul si Doamna lid se vede lamurit Ca Moldova se consi-
dera, okra sfarsitul domniei lui Alexandru, neatarnata de Po-
ionS. Legaturile cu aceasta tara ramasesera cordiale, dar vasali-
tatea disparuse1). --
1) Marina, sora boerului Bratul, capAtA dela soful ei in dar rn5n5stirea
Vapevatul (azi Capriana in Basarabia), ca sa-i fie uric cu tot venitul $i cu
toate lucrurile folositoare, ei si copiilor ei, $i nepotilor si stranepotilor.
www.dacoromanica.ro
28 TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DOMNITE
Marina e intaia doamna romanca dela care ne-a ramas chi-

pul autentic". Un epitrafir, tesut de mesteri ibizantirii con-
temporani si care se afla inainte de razboi intr'unul din mu-
zeele Petrogradului, ne-o arata pe Marina in bogatul ei costum
de Doamna subtire fd mladioasa .cu ochi galesi, sprincenele 'in-
condeiate si foarte ridicate deasupra ochilor, nasul subtire,
gura mica, parul impletit. Aceasta din urma Doamna a Jul Ale-
xandru, a Lost mama lui Petru. Aron, despre care vom vorbi in
capitolul urmator 2).
2) Al. Cel Bun ar fi avut $i o 'Moue Stan'ca, ce ar fi fost mama lui

Stefan (Stetcu), Vezi P. P. Panaitescu. Al. Cel Bun. p. 36.
El a mai avut cu Marina pe Alexandru si pe Chiajna, care mai traia
Inc pe vremea lui Stetan Cel Mare.
www.dacoromanica.ro
et,
Ji
J
s:
**1
5
Z'101,
esio
."1/1
...4.11
Ortikiti.floci 11?itiirl
'11\ 114111)01;Attlinfli 0111016
;111;{111Ntlallgitillig
1611:1A m00% gint
(101,460glin1 MiliY.F
r
/
a 4,
Pisania de la mandstirea Bistritei

pupa Buletinul C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
DOAMNA MARINCA A LUI ILIE VODA

sau Maninca, sau Manca, era sofa reginei Polo-
niei Sofia, ambele fete ale ducelui lituanian Andrei
Oligmandovici.
Nunta ei cu Ilie, filul mai mare al. lui Alexandru cel Bun,
s'a facut la Suiceava, in ziva de 23 Octombrie 1425, inunta cu
alai mare, cu slujba oficiata de cel dintai Mitropolit al Mol-
dovei, Iasif, varul Domnului.
Tanara Domnita nu banuia atunci viata de .durere care o
astepta. In fata altarului, toate miresele, an toate vremurile,
sunt la fel. Indragostite sau nu, ele cred, cand li se pune cu-
nuna pe cap si preotul le binecuvinteaza, ca de acum viata va
insemna pentru ele o necurmata ifericire. Abia atunci insa In-
cep grijile si nacazurriae. cat despre domnirta Maria a lui Voda
Ilie Musat, viata ei a fost un blastem.
Sapte ani dupa .cununie, in 1433, Alexandru cel Bun moare.
Ilie si Maria urca treptele tronului. Insa, nu apucara bine a
gusta din placerile Domniei, ca iata, un frate de al lui, numit
Stefan, al doilea fiu al lui Alexandru, soseste din Muntenia cu
ajutor dela Vlad Dracul si'l alunga, Impreuna cu Doamna lin,
peste hotarele Moldovei 1). Ilie si Marinca, isgoniti de Stefan,
parasiti de boeri, fug In Polonia, la cumnatul lor, regele Vladis-
lay. Marinca avea cu ea doi prunci, pe Roman si pe Alexan-
dru, de 6 si, de 5 ani. Credea biata femee, ca cumnatul ei ii va
ajuta sa-si recapete scaunul. Insa Vladislav isi primi rudele, le
gazdui, le mangaia, le purta cu vorba si mai molt nimic.
a) $tefan era frate cu Ilie numai de pe tata, fund fiu! lui Alexandru cel
Bun cu Stanca tiitoarea.
www.dacoromanica.ro
30 TRECUTE VIETI DE DOAMNE CI DOMNITE
Stefan, noul Domn al Moldovei, i se inchinase, primind su-

veranirbatea Po loniei, asa incat regele Vladislav chibzui ca este
mult mai cuminte sa-si gazduiasca cumnatii, decat sa fack *de
ochli lair, razboi Moldovenilor.
Insk nu trece bine anul pi, in 1434, Vladislav Iaghelo isi
da duhul in capitala tarii 1ui, plans zic cronicele polone
de intreg poporul, iar eu zic ca de cumnatii lui nu cred sa ti
fost plans. Ii urmeaza in scaun Vladislav al III-lea, de care
bietii nostril prizonieri caci de fapt asta erau Ilie si Maria,
niste prizonieri n'avura cu ce se fan.
Acest 'rege, ca Si predecesorul sau, isi tinu rudele inchise
in palat, nevrand a le da ajutorul cerut de ei pentru redoban-
direa domniei pierdute. Ilie insa nu era om Asa stea cu manele in
san. Vazand ca dela rege nu putea capata sprijinul dorit, el isi
facu prietenii in nobilimea polona, stiind ca nobilii erau adese
on mai puternici cleat (regale insusi. Astfel inteo zi, prietenii
lui 11 facura scapat, Si cu o armata stransa de ei, it dusera pans
la hotarele Moldovei. Afland regele despre aceasta Si fiindu-i
teama ca clack' Ilie si-ar reclobandi scaunul fara ajutorul sau,
s'ar lepada de .suzeranitatea polonk rii trimise in ajutor o armata
destul de puternica pentru a putea ataca, cu sorti de izbanda,
pe rivalul sau frate. Ilie in adevar porneste impotriva lui Ste-
fan, si la Podraga i1 Invinge. Cum Insa Stefan avea numerosi
partizani in Moldova, Ilie pentru a se feri de luptele interne,
se inipaca In curand cu fratele sau, hotarind impreu.na sa dom-
neasca amandoi, .unul asupra Moldovei dintre Carpata Si Siret,
iar celalt asupra partii de jos a Orli, spre mare. Ilie simtindu-se
sprijinit ide Poloni, pasta' totusi run fel de suprematie. Pe el
it vedem locuind in Suceava, si pe el figurand in rfruntea do-
cumentelor oficiale.
Au domnit astfel noua ani dela 1435 la 1444. Doamna Ma-
rinca, intoarsa la caminul ei, putu crede in rastimpul acesta
ca s'a ispravit cu zilele amare. Nestiutoare de viitor, Isi crested
in 1iniste odraslele, ipregatindu-le pentru o viitoare ,domnie. In
1444, Roman, icel mai mare din fii ei, implini 18 ani, cu care
prilej seificu la curtea din Suceava mari serbari, petreceri po-
pulare In oral, impartire de daruri boerilor, popilor, prostimei.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARINCA A LUI TT,TE VODA 31
Insa, abia cateva luni mai tarziu, nenorocirea care pandeste pe

am si vine and nub crezi si dincotro nu stii, se napusti asupra
easel lui Ilie Voda si a Doamnei Marincati.
Vladislav al III-lea, regele Poloniei, murind in ibatalia dela
Varna impotriva Turcilar, Ilie ramane fara s4prijinul care Linea
pe frate-sau in ascultare. Stefan, Domnul Tarii de jos, afland
momentul prielnic, isi strange prietenii si oamenii, i sosind in
Suceava fara veste, prinde pe frate-sau Ilie, ii scoate ochii si'l
arunci la inchisoare. Doamna, nu se stie prin ce int'amplare,
scapa de urgia cumnatului ei, si luandu-si copii, fugi din nou
in Polonia la sora ei, regina vaduva Sofia.
Pentru a intelege ce urmeaza, trebuie amintit ca in timpul
damniei lui, Ilie restituise Poloniei cetatile Hatinului si a
Hmielnovului, pe care Vladislav Iaghello le amanetase lui A-
'lexandru cel Bun. Stefan, dupa ce uzurpa scaunul fratelui sau,
nevoind sa recunoasca aceasta restituire facuta de Ilie, se
pregati sa atace cetatile 'pentru alpune din nou stapanire pe ele.
In rtimpul acesta. 'Hie, orb, murise in fnchisoare. Doamna
Maria, ramasa vaduva, exilata si indurerata, in lac de a se lasa
covarsita de nenorocire, se arata .deodata fats de duce si sotie
de 'damn.
Cherna imprejurul ei pe fastii prieteni ai lui Ilie, nabilii
poloni, care 61 sprijinise cu g ani inainte la redobandirea scau
nului Moldovei, aduna cu ajutarul for o armata de lefegii, si
inainte ca Stefan sa se desmeticeasca, puse ea stapanire pe in-
taritele cetati ale Hatinului si ale Hmielnovului. Incredintand
apoi paza unor prieteni, poate chiar rude, lui Ion ide Cicior,
cgpitanul Cracaviei Si lui Petru de Sprowa, palatinul Liowului
(Lemberg), ea se intoarce la 'Cracovia si prin farmecele ei, prin
vointa, prin 'ban!, prin rugaminti, prin emenintari, prin ifaga-
duieli, nu stim prin ce mijolace, dar stim ca si-1 impuse pe
fiul ei ,Roman, baetandrude x8 ani, Damn. al Moldovei, cu drep-
tul de stapanire asupra cetatilor amintite. Ciopartita Moldova,
dar strasnca ifemee.
In 1445 Roman facu juramanstul de credinta lui Cazimir al
IV-lea noel rege al Poloniei. El insa domneste din mila acestui
rege gi prin vointa mamei lui, idomneste cu numele, dela Hotin,
www.dacoromanica.ro
32 TRECUTE VIETI DE DOAMNE EI DOMNITE
dela Hmielnov, dela Cracovia, insa in Moldova nu se ipoate in-

toarce. Acolo era stapan unchiul sau Stefan, uzurpatorul, care
isi coasociase la domnie pe alt Irate, Petru, al treilea fiu al lui
Alexandru cel Bun. Acest Petru, numit si Aron, pare a Ii aju-
tat pe §tefan la .detronarea, orbirea si omorareatfratelui for Ilie,
iar drept rasplata, Stefan 1-ar ifi ingaduit a domni in Moldova
impreuna cu el, pastrandu-si insa intaietatea pentru sine.
Din Cracovia Doamna Maria veghea. Ii trebuia pe de o
parte idomnia efectirva pentru ifiul ei, iar pe de alts parte Ii tre-
buia rasbunare rpentru omorul sotUlui. Si astfel, dupes vre-o trei
ani de neobosite sforfari, ea isbuteste, Iprin rudele si prietenii
ei, a indupleca pe regale Cazimir isa -i dea o armata pentru a
alunga pe .cumnatul .ei din scaunul Moldovei. 'Comanda trupe-
lor e inoredintata ifiului ei Roman, care trece hotarul, ajunge
pe neasteptate in ISuceava, prinde ,pe unchiul sau Stefan si'l o-
moara, rasbunand astfel in sfarsit ratacitoarea umbra fara odihna
a tatalui sau.
Iatal pe Roman, la vairsta. de 21 ani, rasboinic ,ostas, rats-
bunator asasin, Damn! .Iat-o pe iDoamna vaduva Marinca in-
toarsa la caminul ei, rasbunata in sfarsit de ,schingiuirea si de
'omorul bietului ei sot. §i deacum var curge zile ode lapte si de
miere, data Baca n'ar fi clack' gi poate".
Petru -Aron, care Ala auzul omorului lui tefart, fugise in
Ardeal de Erica nepotului sau Roman, se .refugiase la curtea lui
Ion Corvin de Hunyade, cu ga.ndul de al cere ajutor pentru
recapatarea clomniei Moldovei. Acolo pentru a-si ajunge mai
lesne scopul, ceru in casatcrrie pe sore. lui Ion Corvin. Mana ei
ii fu acordata, caci domnisoara Corvin de Hunyade avea so de
ani tbatuti, .ceiace a facut pe unii gravi istorici, unguri si romani,
sa zambeasca si cu oarecare ,dreptate. Petru-Aron, fiul lui Ale-
xandru cel Bun cu Marina, trebue sa fi avut prin .1448, cel mult
23 de ani, cam de vre-o varsta deci cu nepotul sau. Asa incest
aceasta casatorie, care ne aduse pe tronul Moldovei o doamna
ardeleanca, n'avea alt scop decat de a indupleca pe Hunyade
sa-i dea ajutorul de care Petru avea nevoe pentru a,si alunga
nepotul din scaun. Veni deci cu armata ungureasca si lovindu-se
www.dacoromanica.ro
1.0
I
_
I
- rti
. -,!. p
yk..
X14' rsoh, -
IA
>#: 4 ,
..
to
7.
.. t...ikl. f'
:a4',
:
:?"l'
:i `1
tt :
I
- ;
s-t*g. l:1661" u
7tagrtit.'
. 141
_t di
Pr-PK" . ar
'Fib,- - ..,.14.1e ,31 , c_
Ruinele Cetajii Sucevei
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARINCA A LUI ILE VODA 33
cu Roman Voda langa Suceava, i1 batu alunga din tail, ase-

zandu-se in scaun in llocul lui.
Roman, care domnise abia cateva luni de zile, lua'ndu-si
mama si fratiorul, fugi din nou la Cracovia aceia, scaparea
atator domni moldoveni pribegi.
Un an mai tarziu, la varsta de abia 22 de ani, fugarul Domn
isi da duhul in capitala Poloniei, de boala zic unii, iar altii zic
ca de otrava. Ce s'o fi petrecut in sufletul Doamnei Marinca,
a atiut ea si Dumnezeu. Day ce a stiut lumea si ne-a repetat-o
Istoria, e ca aceasta curagioasa si neohosita femee, nelasandu-se
abatuta nici de aceasta lovitura a soartei, incepu din nou lupta
pentru capatuirea singurului fiu ce -i mai ramanea, Alexandru.
A gasit, de data aceasta, un sprijin mai grabnic decat inainte,
intrucat Polonii, neputand ingadui amestecul Ungurilor in tre-
burile Moldovei, se hota'rira pe data sa scoata din scaun pe Pe-
tru-Aron, creatura si cumnatul lui Hunyade. Tanarul Alexan-
dru capata deci o puternica oaste leseasca si intrand in Moldo-
va, alunga pe unchiul sau din Suceava. Cum insa inure timp, Ca-
zimir si Hunyade se impacara inure dansii,,Alexandru fu nevolt
sa se impace la randul sau cu Petru-Aron. Domnira deci, ca
si predecesorii lor, amandoi inmpreuna, nepoitud Si unchiul, unul
in Tara de Sus, ,celalt in Tara de jos, precum, dupa cum se
vede, use facuse obicei acum de a imparti Moldova.
Domnia aceasta impreuna tinu un an, in care timp, Doamna
Marinca, imbatranita Si satula de atatea hartueli, ramase in Po-
Ionia.
Ion Corvin nu se tie din ce .cauza suparandu-se pe
cumnatul sau Petru-Aron, 111 dete afar% din Moldova, nici mai
mult nici mai putin. Avea si puitere destula pentru aceasta. In
locul lui, trimise ca Domn al Moldovei de Jos, ipe un general
de-al sau, Ciopor. Pe acesta, care impreuna cu Alexandru, a
domnit cateva luni in Moldova, l'a botezat poporul mai tarziu :
Ciubar-Voda, despre care povestea ne spune ca l'ar fi mancat
guzganii !
In timpul acesta, un pretendent domnesc, Bogdan, fiu din
flori al lui Alexandru cel Bun (si tatal lui Stefan cel Mare)
sosi in Moldova, cu oaste adunata nu se ,stie de unde, lnvinse pe
3
www.dacoromanica.ro
Alexandru ysi pe Ciopor, ii alunga din tars si urea treptele ban-

tuitului scaun moldovenesc.
Ca si tatal sau, ca si frate-sau, Alexandru se refugiaza in
Polonia, la rudele si prietenii lui. Gaseste in Cracovia pe Doam-
na Marinca, obosita vaduva care rladajduia saki ispriveasca
zilele acolo In linnste. Insa, cum afla lAtrana ca fiul ei si-a pier-
dut iar .domnia, energia de altadata reinvie, si iarasi prin aler-
gaturi, prin rugaminti, prin fagaduinti, pune la tale intoarce-
rea lui in Moldova. Acolo, in Polonia. Ge tetrasese si fugarul
Petru-Aron, cumnatul lui Corvin. Fostii codomnitori, unchi si
nepot de aproape aceeasi varsta, se inteleg usor psi cu sprijinul
lui Cazimir,ipornesc la Suceava sa-I scoata pe Bogdan 'din Paine.
Vom arata in cqpitolul urmator cum l'au, ,pries pe neasteptate,
la Reuseni langa .Suceava, si cum l'au amorat, Impartindu-si apoi
din nou Moldova, Alexandru Domn al Tarei de Sus si Petru-
Aron Domn al Tarn de Jos. In rastimp de mai putin de .zece ani
s'au facut trei omoruri, maceluri ide frati, de unchi si de :nepoti
intre ei..Cruzimea acelor vremuri e inspaimantatoare, si cam la
fel, .dealmintrelea era ipretutindeni. Omenirei, esita cu greu din
epoca turbure a invaziumilor barbare, i-a trebuit multi vreme
pans sa ,paseasca pe caile cirvilizatiei, panal sa se aseze pe prin-
cipiile umanitatii.
Unchiul si nepotul, ba cu certuri, ba cu Impacari, de bine
de eau, domnesc Impreuna Inca patru ani. Aron Voda am-
bitios, cu veleitati de intaietate, de a domni singer Baca se
poate, isbuteste, dupa scurgerea acestor patru ani, sa-si formeze
un partid destul de .puternic pentru a pune mina pe Alexandru,
a-1 scoate din scaun si a-1 trimete prizonier la Cetatea Alba.
Acolo, dupa scurta vreme, ta-narul voevod Alexandru moare o-
travit !
Iat-o pe Doamna Marinca, despre care nici nu mai stirn unde
se afla, in Polonia, lin Moldova, la .Cetatea Alba, .iato traind zile
destul pentru a vedea si moartea acestui din urma copil el ei.
Barbatul orbit isi sugrumat, fiul mai mare mort de boala la varsta
de 22 ani, fiul mai mic mart otravit la 27 de ani. Cati deose-
bire intre mireasa dela Suceava, fata ducelui Lituaniei si mama
www.dacoromanica.ro
N:1
tu
a. g Ca
"1. ,n
.1 Foc ,.1
5e)
P 113 '
rt. r1... t.
A
pit
M
act
6 d,
5u
i; ii. 0
,= -' "..,. 0 me)
, 7 .
,,,,., ,,,,a,,, t.,...1 .: ,,,......,, ,,,,,,
( AI
t''', ' ,..; ,.., 0 > ,., -
, -r Aa1
,.
.
' ,., 1,.." II ...I g 'erD
I. ; .: :::::1; . '!'"'..; '''.:1'..:1 ''''';'' "::11 :*. 4.71 ""(1 A .5' S" h
P; ,.,". 1 /
::: ...; : : :_. I: A': CD
.., ' - 133
r1.1. . r---'1.` '...
-
''.., . 7- i./. t, .., _.,.., I.., 1 ,-7- ,---- P)
_
a ...--; -s a-4/ , A L, -I.,"
. r,. yr t 1- l.
r lc. ....,.-,. ..... ,-,, a. 1 71,1' .":,..,.. }1...,
,,,,,,,,,,,,r, c iii,,,,.. r ,,t,,,, r
...., ,..^, P. , -1. li l I :IA 1.,- .._ ., . I' , 0 i! , A 5. ,l. a ri. A , ,) . ,, r, rr r ,,, rr" , : re,,e...4 xl
C'-s.' ."T .' r ---;'''-;"-s.'" . `,,ir4 r 4p . ,-f , .ef - , PC 5
.
,
, 1, 5' S"
! zi- la i,ii L 1.-...i.. 7. foi -1,,i o.ii .ii p i , i.,
..
...1..!. /..-......... ; , ?...-......;,1.2.
le.
.ct .
,,,....,?,,..1,.. J. ,,,:, r. r/..., , ,., ,,,, , g ra,
1,- ci,.., ,_ y ..L ,.. ..,...
4,,- ...... s: ,,,,, . 3
..,,, ,...1.14 ''
-.,,,, f o E. ra
0
4ft
t-t 0,' 0
tl 5
www.dacoromanica.ro
40
Un document de-al tut llfe Voevod c.,3
o
O. 0
ta.
5 o
fixriiic)ANS11.0.1V.iink.1
Doamna Maria din Mangop

Dupd Bn !Maul C. M. 1. www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
FAMILIA LUI *TEFAN CEL MARE

STEFAN cel Mare, care alaturi de Mihai Viteazul a fost
podoaba si mandria Tarii Noastre, s'a urcat in scaunul
.11
Moldovei in anul 1457, trei ani dupa cuceritea Bizan-
-tului de c.5tre Turd.
Nici azi nu ne dam in deajuns de bine seama ce noroc am
avut de-a avea tocmai atunici, tocmai pe Stefan.
Viata lui fiind inchinata luptei impotriva paganilor pentru
pastrarea neatarnarei neamului sail in vremea cand Turcii co-
tropeau popoarele, e firesc sa fi avut el drept simbol de lupta
Crucea impotriva semilunei. Atlettil lui Christ, cum it numea
Papa, a fost ark* voia lui. 0 urmare a ce -1 impingea nevoia sa
faca. Insa aparatorul credintei stramosesti a fost cu voia lui,
din indemnul unui neam care voia sa traiasca. Ca atare Stefan
fiind, constient, figura reprezentativa a ortodoxismului poporu-
lui sau, el si-a luat de sotii femei ortodoxe, toate patru sotii
numai ortodoxe. Cu toata corespondenta ce-a avut Cu Roma,
cu tot ajutorul ce, la stramtoare, 1-a cerut dela Papa, influenta
catoliicismului a lost, cat a trait Stefan, inexistenta in Moldova.
Domn la Suceava a venit cu ajutorul lui Vlad Tepes, sco-
land Idin scaun pe Petru-Aron, ucigasul tatalui sau.
Acest Petru Aron era fiul lui Alexandru cel Bun si al Ma-
rinei, si ideci frate vitreg cu Bogdan Voda, tatal lui Stefan. In-
trat in Moldova in fruntea unei armate polone el inainta pans
la Suceava, unde afla ca frate-sau Bogdan, nestiutor de ce-1
asteapta, petrecea fall grija la nunta unui boer de-al lui, in sat
la Reuseni, in apropierea iSucevei. Isi indrepta o parite din paste
inteacolo, si sosind noaptea, in toiul ichefului acelei nunti, cand
www.dacoromanica.ro
38 TRECUTE VIETI DE DOAMNE $1 DOMNITE
Voda el insusi trebuie sa Li fost cam ametit de yin, inconjura

conacul si intra pe neasteptate in camera in care benchetuiau
nuntasii pi Voda. Scotand de acolo pe frate-sau in curte, puse
sa i se reteze capul in fata lui §i a oaspetilor incremeniti de
spaima. Era in noaptea de Vineri spre ISambata, la 15 Octom-
brie, 1451.
Se spune ca Stefan, Inca f Garth tanar pe atunci, ar fi fost
si el la nunta aceia din Reuseni, c'ar fi fost de Ifata la omarul
tatalui .sau si .c'ar fi fugit, in toiul noptii, intai iin Polonia si
de-acolo, prin Ardeal, in Muntenia. Odihna n'ar Li avut pans
n'a vazut pe ucigasul tatalui sau scos din domnie si omorit la
randul sau. Fapt e, ca-1 vedem, isase ani mai tarziu, sosind cu
o oaste adunata in Muntenia cu ajutorul lui Vlad Tepec, invin-
gand, la Joldea, in ziva de 12 April 1457, pe unchiul sau Petru
Aron, si aruncandu4 dincolo de hotare la prietenii sai Poloni.
Si astfel bulucitu-s-au a doua oars Petru Voda" spune Ureche,
in Letapiseti. Cativa ani mai tarziu Stefan urmari pe acest uci-
gas pans in inima Ardealului si punand ma.na pe el, 1l strapun-
se cu sabia lui.
La area data, Stefan era neinsurat. Insa, cum avea un fiu
numit Alexandru, care a trait pang tarziu (1496), e de presupus
ca noul Voevod era vaduv. Se cunoaste si nurnele mamei acestui
Alexandru, Marusca. Si ca sa fi fost ea numai tiitoarea lui Ste-
fan, nu, e de crezut, pe de o parte o gram trecuta in-
tr'un pomelnic alaturi decelelalte Doamne ale lui Stefan cel
Mare, iar pe de alta parte, fiindca Domnii, deli aveau abiceiul
sa-si creasca copiii naturali pe langa ai, tatusi nu -i pomeneau in
genere in documente ci nici nu-i luau cu ei la razboi, cum facea
Stefan cu tfiul sau Alexandru.
Acuma, c'o fi una, c'o fi alta, ifapt e ca. intaia ,casatorie si-
gura pe care oicunoastem, e cea facuta de Stefan case ani dupes
uroarea tluli in scaun, Ila 1463. Mireasa era o ruteanca, Evdochia,
ci venea din Kiew, .fata principelui Oleic() si sora lui Simion.
Acestia craw vasalvi regelui Polaniei, 'vasali .atat de oredinciosi,
incest Simian Tdin Kiew .lasa, la moartea lui, regelui Poloniei,
spre a-i dovedi 'dragostea si supunerea ce avusese pentru el, ii
Mel. in idar cele mai sfinte lucruri ale lui: calul si arcul !
www.dacoromanica.ro
FAMILIA IX' TEFAN CEL MARE 39
Nunta lui Stefan cu Evdochia se facu la Suceava, binecuvan-

tata fiind de Mitropolitul Moldovei Teoctist si de Tarasie, Epis-
copul de Roman. Binecuvantarea acestor inalti prelati nu le
fu de folds. Evdochia, dupa ,ce darui sotului ei doi baeti care
au murit copii (1479) si o fata a ,carei nenorocita vista o vom
povesti-o mai jos, se stinse, de iboala, dupa abia patru ani de
ciasnicie (1467).
Cinci ani mai tarziu, in 1472, 'Stefan se insoara din nou. De
data aceasta marele nostru Voevod a dat loviture, cum s'ar
zice in zilele noastre. Sau mai curand a incercat s'o dea, caci nu
i-a mers In plin.
In ultimele timpuri ale imperiului bizantin, imparatii Com-
nerd, hartuiti, mereu de Turci, devenisera atat de islabi, atat de
neputinciosi fats de pethcolul turanic care-i atmeninta, fincat ei,
in The, de-a tine piept Idusmanului, se certau numai intre ei, ba
dela mostenirea tranului, ba dela impartirea ultimilor petice de
pamant Ice le mai ramasesera din intinsa for iniparatie de altadata.
Astfel se intampla ca Comnenii saisi imparta, la un moment
dat, stx2a.'nirea imperiului, unul din ei rarnanand la Bizant, sta-
pan in Europa, celalt la Trapezunt, pe Marea Neagra, stapan
in Asia. Imperiul Trapezuntului mai .dainui cativa ani, iar rand,
la 1461, cazu si el la randul 'lui, Comnenii de acolo, alungati {de
Turci,, se refugiara do Crimela, Hanul Cramului be dadu an seta-,
panire Mangopul, un domeniu cu un castel pe-o stanca, la malul
//aril. Pe fata acestui Comnen o ipeti Stefan ceI Mare, pe Maria
din Mangop I).
,Casatoria aceasta nu numai ca dadea Domnului Moldovei ri
intregei tari o deosebita vaza, venita dela stralucirea neamului
impara'tesc al Comnenilor, cat mai ales dadea lui Stefan posi-
bilitatea de-a pune cand-va stapanire .pe Mangop, prin drept de
mostenire. In adevar, tatal Mariei, Olabei Comnen, fiind batran,
') D. Charles Diehl, celebrul bizantolog francez, expune taptele diferit.

(Hist. de l'Empire Byzantin. Paris 1 20 p. 218 et suiv.). Dupa dumnesa,
ultimul imparat din Trebizonda (mort tot in 1461) ar fi fost David Comnen.
Despre Olobei nu pomeneste. lar tamilia sa ar fi fost internata, din ordinul
Sultanului, la Seres, in Macedonia. D-nii Xenopol $i lorga vorbesc insa de
Mangup, trebue sa alba dreptatea lor. Caci Maria era din Mangup, nu
din Seres.
www.dacoromanica.ro
la moartea lui tinutul Mangopului urma sa se Imparts intre fiul
Stefan cel Mare

(dispel Evanghelia de la Voronet)
sau Isac si fata lui, Maria. Iar Stefan, a icarui politica a fost
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI STEFAN CEL MARE 41
mereu atintita asupra marei, care se luptase cu atata inverse-

rare pentru mentinerea Kiliei si a Cetatii Albe, nu putea decat
sa ravneasca la aceasta posesie bizantina din peninsula Crimeiei,
ale carei coaste erau stapanite de Genovezi, cu care comertul
nostru intretinea stranse legaturi.
Nunta lui Stefan cu Maria Comnen se
facu la Suceava, in ziva de 24 Septembrie
1472. (,
Aceasta casatorie nu fu mult mai no-
rocoasa decat precedentele. Convietuirea 4:1\/
Mariei cu Stefan fu scurta si fara noroc.
Trei ani dupa sosirea acestei odrasle im-
paratesti in meleagurile noastre, Tuncii a-
tacara Crimeia, supusera pe Han, pusera
stapanire asupra Caffei si Mangopului si
omarara pe ultimii Comneni de acolo. pe
Isac, fratele Mariei, si pe Alexandru, un
var de-al ei, pare-se. Aceasta nenorocire
familiars se lega in curand de alta, mai
grozava pentru Maria, nenorocirea casnica. t 11'
Trebue sa se, fi petrecut in cetatea' din Su- 0t

t .0
ceava, pe vremea aceia, o grozava drama, tA
si multe lacrarni 'trebue .sa fi curs in ca-

camara Doamnei.
Stefan cel Mare Linea mai de mult a- Doamna Maria-Vochifa
cuma, la curtea lui din Suceava, doua fe-
mei pnizoniere, pe doamna Maria, nevasta lui Radu cel Frumos
al Munteniei, si pe fiica for Maria Voichita.
Le avea la curte la idanstil ,dinainte ohiar sa se fi insurat cu
Maria din Mangop, cu un an inainte, din 1471, cand infransese
el pe inverqunatul sau dusman, Radu, voevodul Munteniei. II
batuse Tanga Bucuresti, la Soci, in Martie 1471, si-i nimicise os-
tirea, incat acesta, in ,graba lui de a trece mai repede Dunarea,
fisi parasise in .capitals sotia, fata si tintreaga lui avere. Stefan
puse stapanire pe bogatiile lui Radu, iar pe 'femei le lua cu el
la Suceava, prizoniere.
Maria-Voichita pare a fi mostenit frumusetea tatalui ei Ra-
du, supranumit cel Frumos. Cu timpul, crescand fata sub ochii
www.dacoromanica.ro
lui Voda, acolo in cetatea Sucevei, s'a indragostit Stefan de ea.

Cand Turcii cucerirg Mangopul, omorand pe Isac Comnen, Ste-
fan, pierzand nadejdea ce intretinea de-a fi candva stapanul a-
celui tinut din- Crimeia, se instraina de sotia lui Maria, la dra-
gostea careia se vede ca Linea mai putin decat la zestrea ei, ra-
pita de Turci. Ca s'ar fi despartit Stefan de Maria Comnen, u-
pa cum spune Xenoipol, Si ca s'ar fi reinsurat chiar in acel an,
1475, cu Maria Basarab, ifata lui Radu cel Frumos, nu poate fi
adevarat. De nicaeri nu rezulta lucrul acesta. Din potriva, d. Ior-
ga ne spune ca in mild 1211Tlator, 1476, dupa batalia idela Rasboeni,
Stefan Voda fiind biruit de Turd *i umbland o vreme fugar
prin tara, Doamna lui, Maria din Mangop, ramasa in Suceava,
se Ingrijia ca de saptamani de zile era fall ve*ti dela fbarbatul
ei. Daca insa Stefan nu se idespartise de ea, in tot cazul se in-
strainase. Ochii frumo*i ati .celeidalte Maria, farmecele ei, 11 sub-
jugasera. Si rivalitatea Intre aceste doua femei, intre Doamna
viitoarea Doamna, idurerea de ail vedea dragostea stingherita,
de-a se vedea parasita cand tocmai avea mai multi nevoie de
spridin, de-o vorba fbuna, din pricina dal1iuluu ei recent aceste
toate au dus de sigur in mormant pe tanara Domnita de neam
imparatesc. Ea moare in anul 1477, in luna Decembrie, in postul
Craciunului, dupa albia cini ani de .casnicie. A Ingropat -o Voda
Stefan, cu alai t*i cinste multi, la manastirea Putnei, noua lui
ctitorie. Stafa .cusuta cu fir, care-i .acapera mormautul, o arata
moarta, imbracata in scumpe ,haine .donme*ti, u coroana bizan-
tina in cap, *i cu armele Bizantului cusute in .colturile stofei 1).
Stefan, fie ca a vrut sa tie un .doliu .cuviincios, fie ca fata
lui Radu cel Frumos era Inca Area tanara, s'a Insurat cu ea abia
trei ani mai tarziu, in 1480 3). Aceasta din urma casnicie tinu
1) Si ale Paleologilor. Pe panza mortuara sta scris : «Marias Pal.» Nu
se poate lamuri dece Paleolog $i nu Comnen, cand strut este ca Comnenii au
domnit in Trebizonda, incepand dela Alexis I, 1204-22. (Charles Diehl. o.
c. p. 217). Mara doar daca lucru pe care bizantologii de azi poate nu-1
stiu Comnenii Si Paleologii, inruditi, formau in secolul al XV-a o singura
familie.
') Dupa «Cronica Germans a lui Stefan Cel Mare) descoperita de cu-
rand, aceasta nunta ar fi avut loc la 1 Decembrie 1476, data aratata de Le-
topisetul dela Bistrita ca fiind acea a mortii Mariei din Mangup. Ramane
deci in aceasta privinta o contraversa. Deasemeni. din nepotrivirea acestor
isvoare, ramane contraversata data mortii lui Bogdan I $i acea a nasterei lui
Bogdan II.
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI TEFAN CEL MARE 43
24 de ani, pans la moartea lui Stefan, Intamplata la 1504. Doarm-

na Maria-Voichita l'a supravietuit 7 ani. A fost ingropata la
i' 41ii4ti94 : t .1 , 1, :0-ia ' iti . i4 21:47V

v
0.#111isitg,14 " l 172% -r4 ;t
7 11- I
"`
1
-.,.,,
3O
,
.1
tt
. 4: . f..,:-..%, * :
,L4 ..,, ..:... , Ill "

ix,.4.4? 44-.. 5 .i I I . ,
if , i.41. , ...;:..7e.q.--4*-14---1.
r . -; -,- ---?-44.'!1-1,
ill , , imk,,. .i..::

t4, 1 '116'44-. ,z...;.
d ',,, '.. tf 4. -1 -45i,
..,...
(.4-- .1 ' .F. ..._=-,' i -,-...'- _.: --....--4.-=._:,:i.eal.
goli- 4 itt.1-:,........._ .......__1;
'N-s ;1,6' ;....../....,,,.;.-.4.:'4111-074, 111.1174J4.41

it.:--1-
tyir.,.. t , . -., .,' ; _4,...,1,1 ,...i9
iror-
.......:,.- / . 4,
., F,1
.?a-t7 ,
' -i.=4.,:+:;-.1.- ;7 ,
it
.0
,,
- ., ..
tt?;" . .4.
Mancistirea Putna
Putna, alaturi de cealalta sotie, in anul 1511, An timpul domniei
fiului ei Bogdan.
***
Desi in timpul ,casatoriei lui cu Maria Basarab, Stefan era
trecut de mult de varsta maturitatii, totusi vioi la suflett si la
www.dacoromanica.ro
44 TRECUTE VIETI DE DOAMNE AI DOMNITE
trup, el mai avea ibovnice. Cea mai cunoscuta din toate era in-
tretinuta lui din Harlau, Maria, nevasta unui negustor de pe*te,
numit Rare*. Deseori se alAtea Voda .dela Suceava la Harlau sa
vada iubita, daca nu cumva o fi luat-o, in 'vremea din urma, la
curte la el. In tot cazul fructul nelegitim al acestei impreunari
a fast un fiu, Petre, caruia i s'a zis Rare*, idupa numele mamei
sale *i care va ajunge mai tarziu si el Domn al Moldovei.
Despre mama lui ,Stefan, acea pe care Bolintineanu ne-o a-

rata, a'n medievalurile timpuri ale lui Malbrough, stand in tur-
nul Cetatii Neamtului *i refuzand sa deschida fiului ei, invins
ranit, poarta castelului. De e*ti to acela, nu-ti sunt mama
eu" despre aceasta strapica femee legendary nu se *tie aproa-
pe nimic.
Subiectul poeziei lui Balintineanu e scos dinteo O sea-
ma de cuvinte" a cronicarului Ion Neculce, al carui text este ur-
matarul: Stefan Voda eel Bun, batandu-1 Turcii la Rasboeni, a
mers sa intre in Cetatea Neamtului. *i find mama -sa in cetate,
nu l'a lasat sa intre i-a zis ca Pasfrirea in cuibul el piere, ce
sa se duca in sus sa stranga oaste, ca izbanda va fi a lui. Si aqa,
pe cuvantul mane -sa, s'a dus si a strans oaste".
Neculce traind cam la doua-trei sute de ani mai tarziu, a
rapontat *i el numai ce-a auzit din batrani. Dar legendele avand
intotdeauna un fond de adevar, concluzia pe care o putem trage
este ca. Doamna Oltea trebuie sa fi Post neaparat o rfemee ener-
gica, o femee care *tia sa impue chiar stra*nicului ei fiu.
De asemenea nu se Ipoate *ti cu siguranta daca Doamna 01-
tea era sotia legitima a lui Bogdan Voda, cel omorat de frate-
seu la nunta din Reuseni, sau poate numai o ibovnica de-a lui.
O chema *i Maria si Oltea, caci ambele numiri se gasesc, alter-
nate, in documente.
La moartea ei, a fast ingronata intai la Poiana, de uncle o
muta apoi nepotul Petru Rare* in apropiata manastire a Probo-
tei, ctitoria lui.
In schimb avem ve*ti indeajuns despre capii lui Stefan. Din
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI TEFAN CEL MARE 45
casatoria lui cea dintai cu Maru9ca, care muri inainte de a apuca

sa fie Doarnna, el a avut numai doi fii. Pe unul din ei, Ilie, it
cuncya9tem numai din pomelnice. 0 fi murit tanar..Despre cel
mai mare, Alexandru, am vothit mai sus. Acosta, favoritul lui
Stefan, cel do care-9i pusese el nadejdea pentru apararea mai
departe a Moldovei,
a murit totusi ?main-
41.
te dela a j ung e
;
Domn, la varsta de
. vre-o 45 ide ani. In
ziva de 28 Lillie 1495
a fast ingropat de
4.
catre amaratul . sau
X
tats, care-i adusese
trupul tocmai din
Stambul, unde Coco-
nul Sandrel fusese
1 ostatec.
- Din casatoria cu
1 Evdochia dela Kiew,
Stefan a avut trei
copii : pe Bogdan 9i
pe Petru, morti a-
, mandoi in acela§ an,
(1479) ingropati la
N.=
Domnita Elena Putna, 19i pe Elena,
(film lui §tefan cel Mare) maritata cu Ions fiul
Tarului loan al III-lea al Moscovei, a .carei viata sbuciumata o
yam povesti-o mai jos.
Cu Maria din Mangop, Stefan nu a avut copii tsi poate o fi
fost §i aceasta una din cauzele pentru care i se instrainase ini-
ma de ea.
In starlit, cea din urma sotie, Maria Voichita Basarab, a
mai ,daruit §i ea sotului ei doi copii. 0 flick Maria, zisa cneajna,
ramasa nemaritata, fiindca nu gasise un sot de rangul ei, muri
fats batrana, la 18 Martie 1518 si un fiu Bogdan, zis orbul
www.dacoromanica.ro
sau .chiorul, sau incrucisatul, care a urmat in scaunul Moldovei

dupg moartea tatalui sau, in 1504.
Stefan a mai avut o fatg cu una din aceste trei sotii, mAri-
tata cu principele polonez Wisnowiecki. Nu i se cunoaste pang
acuma nici numele, nici mama, deli nu ar fi greu de aflat acea-
sta &n atat de bine pastratele arhive nobiliare polone. Se stie
numai ca fiwl for a ravnit la tronul Moldovei pe vremea lui Des-
pot Voda, ea fiind nepot de fatg a lui Stefan 1) gi dupg cum
vom vedea mai departe, nepotul sau stranepotul acestuia a luat
si el pe-o Domnita moldoveneasca, pe Regina Chiajna, Sea lui
Eremia Voda Movila. Ace ia din urmg au ifost bunicii regelui
Mihai Corybut Wisnowiecki (1669-73), care avea deci de doug
on sange romanesc in vine, sangele musatin al lui Stefan cel
Mare si cel movilesc a lui Voda Eremia.
In afarg de cgsnicie nu i se cunosc lui Stefan, pang acum,
decat trei eopii: pe Peru Rams despre care am vorbit pi vom
mai vorbi, pe unul Ion sau Iani, care se spunea in 1521 fiu al
marelui Voevod si pe-o fats, mgritatg cu nobilul polonez Sam-
buszko. Poate Inca ipe 'Stefan Voda Lacusta, despre care nu se
stie sigur de era feciorul lui Stefan, sau al ifiului sau Sandrel.
Din toate aceste figuri dispgrute, unele fail a rasa aproape
nici o urmg, interesante sunt numai acele despre care vom vorbi
fiecare la randul lui, anume ale voevozilor Bogdan Orbul si Pe-
tru Rams, a Domnitei Maria cneaja, nemaritata din ma-ndrie,
si a Elenei, cea care era sg fie Taring, dar a fost numai o foarte
nenorocita femee.
Prin anii 1480 sau 81 se pomeni voevodul Stefan, al cgrui
nume era .cunoscut in toatg Europa, cu o delegatie a Tarului
Moscovei Ivan Vasiiilevici al III-lea, care venea ceara mana
domnitei lui Elena ,pentru fiul sau, Ion cel Tangr.
Mihai Plestev, trimisul Tarului, soli la Suceava cu o nume-
noasa si stralucita intovarasire de boeri moscoviti si cu impu-
ternicirea de -a sgvarsi logodna, ca procurator al tanarului Ion.
Urmarg ospete si serbari si Domnita Elena porni, prin Po-
1) De altfel, aceastA atirmatie a lui Wisnowiecki e singurul isvor cu pri-
vire la aceastA casatorie a fete' lui Stefan Cel Mare. Documentar, ea nu e
dovedita.
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI ,TEFAN CEL MARE 47
Ionia, inspre destinul ei. Stefan-Voda ii dadu trei boeri s'o in-
tovaraseasca, pe Lascu, pe Sanger si pe ,Gherasim, cu jupanesele
lor. Regale Cazimir al Polaniei, primi pe tanara Domnita =Ado-
veanca si pe insotitorii ei cum se si cuvenea viitoarei tarinei
moscovite, dandU-i bogate daruri, si alaiuQ Idomnesc porni mai
departe, ajungand la Moscova de postul sfantului Fillip. Acolo,
tanara Domnita fu dusa intai inteo manastire, unde prin mij-
locirea mamei Tarului, rfacu unostinta cu logodnicul ei, iar de
Boboteala avu loc nunta. Din aceasta casatorie se nascu, doi
ani mai tarziu, un flu, Dumitru.
Fericirea Elenei parea asigurata. Sotie si mama iubitoare,
ea mai avea si bucuria de a fi favorita Tarului Ivan, socrul ei,
care la nasterea nepotului Dumitru, vazandu-si dinastia asigu-
rata, de multi voe buns isi incirca fiul si nora cu cele mai bo-
gate daruri.
De dupa usa, nenorocirea o pandea. Ivan, la batranete, sv
insura a doua oars, cu o greaca ambitioasa,de neam impara..tesc,
Sofia Paleologul, Mica celui din urma Despot al Peloponezului.
Din aceasta casatorie se nascu un rfiu, Vasile. Din clipa aceia
inima batranului Incepu sa se instraineze de a nepotelului Du-
mitru si de a mamei sale Elena.
Pe ascuns, greaca lucra, desi fora sort de izbanda, deoarece
n'ar fi fost nici un chip de-a putea inlatura pe Ion, sotul Ele-
nei, de la dropturile sale de mostenitor legitim al tronului.
Soarta favoriza pe Sofia. In 149o, de boala, sau ,poste din alta
pricing, tareviciul Ion muri. Din clipa aceia Tarim Sofia nu
mai avu orlihna pans nu`si irruplini scopul, de-a vedea pe fiul ei
proolamat mostenitor al tronului. Curtea, boerii, tara, se impar-
tira an doua tabere, una pentru Dumitru, fiul Elenei, mosteni-
tor prin drept de primogenitura, alta pentru Vasile, fiul Sofiei,
ca fiind fecior, nu nepot al Tarului Ivan. Partida Elenei era ma
tare, intai fiindca memoria lui Ion cel Tanar era drags Masco-
vitilor si al doilea fiindca Sofia bizantina, inconjurata numai
de Grad), era mai putin siMpatizata in tara ,decat Moldoveanca
noastra. Simtindu-se nn inferioritate, Sofia recurse la complot.
Ea puse la tale omorarea copilului rivalei ei, precum $i, se pare,
inlaturarea, printr'o lovitura de stat, a insusi sotului ei, ca
www.dacoromanica.ro
find prea batran si incapabil de-a domni. Complotul fu desco-

perit inainte de-a fi infaptuit. Tarul Ivan condamna pe conju-
rati la moarte, 19i trimise sotia la manastire, si proclama pe fiul
nurorei sale mostenitor al Tronului. In 1498, ,Dumitru, baetas
de 5 ani, fu dus cu un stralucit alai la catedrala din Moscova si
incoronat, in vazul si auzul intregului popor, drept .viitor tar al
Moscovei, al Vladimirului gi al Novgorodului. Mama-sa, stan-
du-i de-a stanga, .plangea de bucurie.
Mormantul lui ,Stefan cel Mare la Putna

Iar dincolo, in manstire, plangea greaca de necaz. Dar, nu
era doar in zadar vlastarul imparatilor,bizantini, traiti de veacuri
in viclenii, in intrigi, in comploturi. Schimbandu-si cu totul fe-
lul de-a Li, ea se arata pocaita gi smerita, pans capata iertarea
sotului ei. Odata intoarsa la curte, incepu, dulceaga din mandra
ce fusese, sa Pule intai stapanire pe inima ,barbatului ei. si apoi,
cu incetul sa-si cagtige dragostea boerilor si a poporului. Cand
dupa patru ani de truda, se simti destul de tare pentru a lovi,
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI $TEFAN CEL MARE 49
ea invinui la randul ei pe Elena de complot, asigurand pe Ivan

ca nora lui vrea sä-1 omoare, pentru vedea fiul ajuns mai
curand stapanitorul tinutului Moscovit. Tarul Ivan, batran a-
cum de tot, ajuns in minitea copiilor, crezu aceasta inscenare,
desmosteni pe .Dumitru, it trimise cu mama-sa la inchisoare, si
proclama pe tfiul sau Vasile, mostenitor al tronului.
Acestea se intamplau in 15oz. Stefan cel Mare, la auzul ace-
stei nedreptati {acute fiicei lui si in neputinta de a se razbuna
impotriva acestui cuscru a canui tars era despartlita de a lui prin
Polonia si Lituania, isi racori nacazul oprind gi bagand la inchi-
scare pe niste soli de-ai lui Ivan al III-lea ce treceau prin Mol-
dova in drumul for din Italia in Rusia. Platonica razbunare,
care nu folosi nvci bietei Domnite Elena, nicti fiului ei Dumitru
Ei rarnasera in inchisoarea Moscovei, undo, doli ani mai tarziu,
Elena afla moartea tatalui ei Stefan, ultimul sprijin in care mai
nadajduia..Aceasta lovitura o fi dus-o in tnormant, caci un an
dupa aceia, in 1505, muri si ea, acolo, in beciurile inchisoarei.
Fiul ei Dimitni a fost otravit din porunca tarinei Sofia, morala
lumei a fost satisfaouta i vesnica dreptate, ca intotdeauna, si-a
mai pus odata pecetea pe-o paging a istoriei.
***
www.dacoromanica.ro
;I
.
a
;''
Soccer:, ..
Viad repq
Dupd un tablou in ulei de la Caste lul Ambros In Tirol
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
DOAMNELE MUNTENE DIN VEACUL AL XV-lea

DOAMNA RUXANDA A LUI BOGDAN VODA
pANA a ajunge la Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, vom fi
nevoiti a faceintai o mica incursiune in istoria Munte-
niei, pe care dela moartea lui Mircea o parasisem cu to-
tul. Trebue insa marturisit, spre parerea noastra de rau,
ca epoca aceasta a istoriei Tarii Romanegti de la Mircea Cel
Batran pans la Neagoe Basarab, adica intreg veacul al XV-a,
este Inca atat de saraca, sau mai bine zis istoriagrafia ei atat
de neintregita ou iprivire la domnitele muntene, incat va trebui
sa ne marginim la o seaca si necomplecti nomenclature, in loc
de-a face o placuta desoriere a unor vieti de mult traite, cu care
doresc a atrage luarea aminte a cititorului ingaduitor.
Vom trace ugor peste aceasta epoca incalcita gi nici azi
Inca bine lamurita vreme a luptelor interne dintre Draculesti gi
Danesti, pretendenti la scaunul Tarii Romanegti, pe care, timp
de zoo de ani, rau apucat cu randul, unul si al u1, slabindu-1 gi
pregatindu-i asrtfel drumul spre desavargita supugenie turceasca.
Si mai intai, pentru a nu parisi firul ideiei conducatoare de
pan'acum a acestei scrieri, trebue spur ca idaca in Moldova in-
cercarile .p.apistagilor de-a. converti Cara la catalicism prin mij-
local casatoriilor domnegti s'au mentinut, ,dupe cum am vazut,
in tot cursul veacului al XV-a, apoi in Tara Romaneasca nu mai
darn de urmele unei atare indaratnice propagande. Pricina poste
fi aceia ca Danegtii gi Draculegtii, prea silbi gi prea efemeri in
scaunul domniei lor, nu insipirau puternicilor nogtri vecini des-
tula incredere ipentru a se inouscri cu ei. Singur Vlad Tepeg a
www.dacoromanica.ro
tinut in .casatorie pe-o catolica, pe Elena Corvin, vare regelui

Matei Corvin de Hunyadi. Ba chiar despre Vlad Tepes el in-
susi se spune c'ar fi trecut al catolicism, lucru nedovedit de-
altfel. In tot cazul casatoria aceasta a cam zapacit pe cobara-,
torii lui Tepes, care Basarabi cfiind, nu aveau nevoe de inru-
direa Corvinilar pentru a se fain CU! neamul lar. Totusi, toti
Draculestii au adaogat in urma, in titulartura tor, vorbele:
Din familia regeasca a Corvinilor". Nu trebue insa iuitat ca,
Inca acum 8o de ani, era o rusine de-a se zice Roman. Eu sunt
hoer moldovean" zicea Todirita Bails, Roman e taranul" !
Cele kite Doamne, ale icarar nume ni sunt cunoscute, erau
ortodoxe, fete de boeri, sau fete de DoMni munteni sau moldo-
veni. Astfel Vlad Dracul, flu' lui Mircea cel Batran si tatal
lui Vlad Tepes (Draculea), Linea probabil pe Maria M opt,
sore yui Roman, Domnul 1Mo ldovei. Vlad Calugarul, fratele lui
Vlad Tepes, Linea pe Maria, din calugarie E praxia. Aceasta
pare a Li pasit in viata monahala admits cu sotul ei, pe vrernea.
cand erau numai boeri ; iar cand Vlad, lepadandu-se de calu-
garie, a ajuns 'Damn, si-a lasat nevasta la manastire si dupa
moartea ei (de zile amare poste), s'a insurat a doua oars cu o
fata de boer, despre care nu stim nimic decat ca o chema Rada,
calugarita si ea la batranete sub numele de Samonida 1).
Radu Cel Frumps, un alt (rate al lui Vlad Tapes, era in-
surat cu Maria, sau Maria-Despina, despre care am vorbit in
capitolul precedent, cand am aratat ca Stefan Cel Mare, in-,
vingand pe sotul ei rla .Soci, in Martie 1471, l'a impins peste
Dunare, luand cu el in Moldova bogatiile fostului damn mun-
tean, precum si pe -nevasta lui Maria- Despina, Si pe fata for
Maria-Voichita. Mai tarziu Stefan s'a insurat cu Voichita, ast--
fel i-ncat prizoniera de la Suceava, oamna Maria Despina a
lui Radu Basarab ICel Frumos, ajunse soacra marelui voevod
moldovean. Cared .dupa aproape 3o de ani de exit, muri aceasta
Doamna in cetatea ,Sucevei, la xi Mai 1500, ea fu ingropata cu
alai domnesc in1 gropnita domnilor moldoveni, la manastirea
Putnei.
1) Ea era mama lui Radu Cel Mare 1496-1508.
www.dacoromanica.ro
pr
447 r " ,
'
fA
5/
`"1
,
.n
,
! ,
j .1,
Radu cel Mare qi Doamna Catcilina

Dupd pictura murald de la hiserica marulstirei Govora
(N. lorga : Portretele Domnilor Romani)
www.dacoromanica.ro
DOAMNA RUXANDA A LUI BOGDAN VODA 53
0 descoperire recenta, publicata in Arhivele Olteniei ni

arata pe Tepelus Voda sau Basarab Cel Tanar, insurat cu Ana
Bengescul), iar despre Radu, zis Cel Mare, istim ca tinea pe
Catalina, curat gi frumos nume romanesc, care inseamna E-
caterina. Astazi se mai zice psi iCatinca, dar ce deosebire intre
asonantele acestor doua nume : Catinca si Catalina ! Chipul
acestei Doamne, cu .coroana pe cap, benzi de Mier pe piept si la
urechi cercei cu pietre scumpe, ni-a fost pastrat la manastirea
Govorii, alaturi de-al sotului ei Radu, cititorii manastirei.
Desi nu e vorba de-o Doam-na, ci numai de mama unui
Domn, voi arata totus doua suggestive si frumoase scrisori din
anul 1481, din care se va vedea cangele Romanului lute a fost
intotdeauna si ca poate, multumita acestui fapt ne-am pastrat
noi, in veacuri, cu toate greutatile prin care am trecut, inte-
gritatea acestui teritoriu ce locuim.
Stefan Cel Mare, care nu se putea lasa de obiceinl de-a se
-tot amesteca in trebile Munteniei, dupa ce alungase din dom-
nie ,pe Radu Cel Frumos si pe Basarab Cel Batran, voia acum
sä scoata din scaun pe Basarab Cel Tanar. 1Jl tinea la curteaf
lui din Suceava pe un pretendent domnesc, Mircea, care se
zicea fiu natural al lui Vlad Dracul si al carui mama Caltuna,
o braileanca, fusese se spune batjocura pescarilor de a-
colo. Stefan, cu gandul de a da domnia Tarii Romanesti pro-
tejatului sau Mircea, scria Brailenilor, la 15 Martie 1481, ur-
matoarea scrisoare :
Io Stefan Voevod, .cu mila lui Dumnezeu Domn a taata
-tara Moldavei, soriem Damnia Meal la tati boerii, si mari isi mici,
si la to judetii, si la toti sarmanii, de la mic la mare, din tot
tinutul asa sa va fie in stire ca am luat DomnialMea langa mine
pe feciorul Domniei Mele Mircea Voevod si nu-1 voi lasa de
la mine, si voi starui pentru binele lui ca si pentru al meu, in-
sumi cu capul meu si cu boerii mei si cu toata tara, pans ce va
fi in bastina sa, Tara Romaneasca, care-i este dreapta basting,
1) Dupa d-nii I. C. Filitti si G. B. Florescu Tepelu$ Voda ar fi fost
insurat cu Maria, insa ar fi trait marital cu Neaga, sotia Parvului banul
Craiovescu, cu care ar ti avut pe Neagoe Basarab v. v. (I. C. Filitti: Banatul
Olteniei $i Craiove,tii).
www.dacoromanica.ro
cum si Dumnezeu stie si cunoasteti si voi. Drept aceia va zic :

in ce teas yeti vedea aceasta scrisoare a mea, voi sa va iintoar-
cep la locurile voastre cu tot avutul vostru cat yeti fi avand,
farce vireo Erica, ari grija si teams. Calci asa sa stiti, ca nu ma
gandesc a va face vre-un rau sau vre-o paguba, ci sa traiti in
pace. Si iarasi crime va voi sa vie la Doannia Mea Si la Mircea
Voevod, i1 vom milui si hrIni si oinsti. Saris in Targul de Jos
(Roman), Martie, 15".
Iar peste putin raspunsul Brailenilor fu acesta :
De la toti boerii braileni, si de la toti cnejii, si de la toti
Romanii, Iti scriem tie, Stefane Voevod, Domn Moldovenesc.
Este in tine omenie, ai tu mince, ai tu creeri, deli strici cer-
neala si hartia pentru un copil de femee stricata, fiul Ca Itu-
nei, si zici .ca-ti este fecior ? Deli este fecior gi vrei sail fad
bine, orandueste deci sa fie dupa moartea ta Domn in locul
tau, si pe ma-sa ia-o si o tine, sa -ti fie Doamna, ca au tinut-o
in tara noastra toti pescarii Brailii, ci tu tine-o sa -ti fie Doem-
na. Si invata in tara ta cum sa to siujeasca, iar pe nod sa ne
Iasi in pace, ca deli multi dusman, i1 vei gasi. $i asa sä stii ca.
avem Domn mare si bun si avem pace din toate partile. Sa stii,
de nu ne lasi, ca toti pe capete vom veni asupra ta si vom star
pe langa Domnul nostru Basarab Voevod, pans ce vom pierde
capetele !"
Bravo lor, boeri, cneji Si romani braileni!
*
* *
Cu aceasta Incheiem istoria veacului al XV-a. Iar in pra-
gul celui de-al XVI-a, aflam In scaunul Moldovei pe Bogdan,
fiul lui Stefan Cel Mare, si inteal Tarii Romanesti pe Mihnea
Cel Rau, fiul lui Vlad Tepes. Pe sotiile lui Mihnea le-au che-
mat Smaranda si Voica. Voica, alt frumos mime romanesc
iar pe fata lui, Ruxanda. ,Cum aceasta se marina in 1513 cu
Bogdan, Domnul Moldovei, istoria amancluror tari, pentru a-
ceasta epoca, se confunda in aceasta privinta si o vom trata-o
deci paralel.
Bogdan, fiul lui Stefan, se urcase in scaunul Moldovei
inainte de moartea tatalui sau, care-1 asociase la domnie inca
www.dacoromanica.ro
din anul 1502. Cand, in 1504, se stinse marele nostru voevad, gi,
trecand prin sable pe cati-va boeri rasvratiti, asigura cateva
clipe inainte de moarte pasrbica domnie vitoare a .fiului sau,
acesta era haltei, baiat tanar de altfel, de vre-o 23 de ani. Am-
bitios, avand firea tatalui sau, dupa 'cum marturiseste un con-
timporan, el dorea sa faca o .casatorie stralucita, dupe cum fa-
cuse, de mai multe ori, parintele sau. Peti deci pe Elisabeta,
sora regelui Alexandru al Poloniei. Acesta, care clupa ulti-
mele infringed suferite de la Stefan prinsese frica Moldove-
nilor, nu in,drazni sa refute. Insa mama lui, care era deci si
mama Elisabetei, se impatrivi din Tasputeri la aceasta insotke,
sub cuvant ca Bogdan era ortodox. Iar ca sa treaca ,Domnul
Moldovei la catolicism, nu putea fi vorba. Intre vremea tre-
cutelor sfortari de propaganda catolica gi timpurile de acum,
trecusera nu numai amiia zadarniicelor stradanii ale Ringalei, tre-
cuse mai ales chipul luminos al voevodului Stefan, de la care
invatasera papistasil nastri vechi ca Moldova e ortodoxa, au-
tonoma si destul de puternica pentru asi pastra bunurile sale.
Asa .dar chestiunea casatoriei lui Bogdan ramase in suspensie
pans la moartea reginei vaduve a Poloniei, catolica indirat-
nica. Cand afla Domnul Moldovei ca aceasta murise, trimise
din nou crainicii sai regelui Alexandru pentru a-i cere, a doua
oars, mana Elisabetei. Se pare insa ca intre timp Domnul
Moldovei 9i sora regelui Paloniei se intalnisera undeva, de oa-
rece acum Elisabeta se opune ea insasi la casatorie, sub cu-
vant ca Bogdan e incrucisat" (sasiu, spanchi).
In aceasta privinta trebue sä ne darn din partea parerei
lui Xenopol, care afirma (ca si cum l'ar fi vazut) Ca Bogdan
era inteadevar incrucisat, ca adeca se ittita, cum spune Ro-
manul, cu un ochi la faina isi cu altul la slanina. Orb, cum iii
zice Ureche, sau chior, cum spun, mai toti istoricii, nu putea
fi Bogdan, cgci atunci ar fi fast insemnart, si oamenii insem-
nati nu puteau domni 1).
') Foarte interesantfi, in aceasta chestiune, este pbrerea d-lui P. P. Pa-
naitescu, care crede ca Bogdan-Voda nu era mci chior, nici orb, nici incru-
cisat, ci bolnav de ochi $i nimic mai mull. D-sa novedeste ca Bogdan-Voda
trimisese in strainAtate dupl doctori de ochi si ca la fel au fAcut 4iul seu
Alexandru Lapusneanu, precum si fiul acestuia Bogdan al IV-lea. Trei ge-
nerapi, tats, fiu si nepot, suferind de ochi.
www.dacoromanica.ro
Voevodul Bogdan, simtindu-se jignit si in vanitatea lui

de domn si in mandria lui de om, isi aduna ostirea trecand Bpi
hotarele tarsi, intra in Palonia, pustiiind-o. Lesii II resping, it a-

lung peste granita, sL intrand in tars, prada la randul tar Mol-
dova. Dupa aceste hartueli, Domnii se impaca si casatoria se
hotaraste definitiv, cu conditia ca Bogdan sa cladeasca o bise-
rica.catolica si sa primeasca in Moldova un episcop papistas.
Multumit cu putinul ce 1 se cerea, Bogdan se pregatea de
nunta, can.d afla deodata, in luna August rsog, ca regele A-
lexandru murise. Noi tratative cu Sigismund, urmasul lui A-
lexanrdru. Umblau forfota stafetele intre Suceava si Cracovia,
scrisari, raspunsuri, nirnic ; noul Tege al Poloniei refuza sa-i
dea lui Bogdan pe Elisabeta in casatorie. Intre Moldoveni si
Poloni iarasi incepu razboiul, un razboi care a tinut aproape
doi ani.
Dupa cum se vede, pe acele vremuri mureau Inca oamenii
de hatarul ambitiei voevodului dor si pentru .ochii unei dom-
nite care nu-i voia 1). Bogdan devasteaza Pocutia si ajunge
pans la Lwow (Lemberg). Sigismund it respinge isi intrand in
Cara arde Hotinul, iCernautii, Dorohoi, Batosanii, Stefanesti. A-
bia prim Ianuarie 151o, prin mijlocirea Ungurilar, pacea se
incheie intre : Nai Sigismund, regele Poloniei, si prietenul
nostru magnificul Domn Io Bogdan, voevodul Tarii Mol-
dovei !"
Intre timp, Bogdan, ne mai putand rabda de-a tot ramane
holtei psi de-a avea copii nelegitimi, cum a fost (bunaoara Ste-
fanita cu Stana si Alexandru cu nevasta lui Cornea, se hotari
sa se insaare cu cine o fi, mumai sa-si alba si el muierea. Se
casatori deci cu Nastasia (probabil in chiar anul 1510) o fats
de boer din Lapusna. Aceasta fu mama cunoscutului Damn A-
lexandru Lapusneanu. Ea insa muri peste doi lank la 14 Oc-
tombrie 1512, si fu ingropata la .Dobrovat, uncle se mai afla
gi azi piatra ei de mormant, alaturi de mormintele mai not
ale familiei .domnitoare Racovita.
Desi se zice ca pietrele nu mint, iar mormantul din Do-
brovat ne-o arata pe Nastasia Doamna", totusi casatoria a-
1) Mai era, in afara de ochii Domnitei, si chestiunea Pocutiei la mijloc.
www.dacoromanica.ro
-r
!or.
, JO,
1_i
a-,
0'
-.,-:"?..
.,b .....5S..
o..... c.
g. IV _. r. n
. 6
. EP
T°
4
f= OOOOOOO
a
. .
-7
j
s
4.5t
I: .
;.
l ... .3 .
..
' r * A
..; 4.0 e .3.

A ' . 6,... -
.. .
..
* d'' . .... -a ....Z..
.-.
.
.
. :
0
-,
--
..
'
Bogdan Vodd
Domnul Mo !dove& fiul lui &elan cel Mare
Dui) 11 Bule Until C. M. I.
www.dacoromanica.ro
ceasta dintai a lui Bogdan nu pare foarte sigura. Cad n'am

intetege dece, dupa moartea lui, i-ar fi urmat in scaun fiul
sau din flori Stefanita, pe cand el ar fi avut un fiu legitim,
pe Alexandru al Nastasiei. Noi credem mai ,curand ca, din cei
trei copii din flori si nevrastnici ice lasase Bogdan la moartea
sa, a aratat insusi ca urmas al sau rpe cel mai mare din ei, Ste-
fanita. Iar vorba Doamna" de pe mormantul Nastasiei o fi
-pus-o fiul ei Alexandru s'o sape, asa incat nu piatra e cea
care ramane de minciuna.
Zece luni dupa moartea Nastasiei, -nevasta sau ibovnica,
ce-o fi fost ea, Bogdan isi is o fernee de vita domneasca, ot
Basaraba, peRuxanda, fiica lui Mihnea cel Rau si a Smaran-
dei (August 1513).
Cu aceasta Smaranda, Mihnea mai avusese si un flu, Mir-
cea. La moartea Smarandei, Mihnea se insura a &ma oars cu o
fata Inca tanara si frumoasa, Voica, mama vitrega a lui Mircea
si a Ruxandei. si, luc.ru rar, o buns mama vitrega.
Acest Domn al Munteniei, Mihnea cel Rau, fiul lui Vlad
Tepes, crud si esit din minti ca si tats -sau, fusese alungat din
Cara de iboeri i, retras la Sibiu Cu nevasta si cu copii lui, fu
=Drat acolo de catre un Sarb, Iaxici (unchiul lui Neagoe Ba-
sarab) unealta boerilor munteni care-si 'urmareau razbunarea
dincolo de hotare. A Lost pumnalat pe piata din fata bisericei
in care se inchinase si in gropnita careia se mai vede si azi
bogatul lui sicriu. Voica, ramasa vaduva, se. aseza cu copii lui
Mihnea la Sibiu, ingrijind de ei, ca o adevarata mama. Pe
"Mircea, (care a fost tatal lui Alexandru si al lui Petre Schio-
pal) 1-a sprijinit intotdeauna, cu vorba si, cu fapta, in toate
incerckile lui de-a recapata tronul tatalui sau, la care de altfel
fusese coasociat. Iar pe Ruxanda o mkita ea insusi, de
doua ori.
Primul barbat al acestei Domnite a fost un boer muntean,
logoattil Dragomir, cu care fu maritata, scurta vreme dupa
moartea tatalui ei, iin 1511. Cu prilejul acestei nunti, doamna
Voica avu de infruntat o Intreaga epopee din pricina unor cesti
de argint. Mihnea Voda le comandase la Brasov pentru a face
parte din zestrea fiiicei sale Ruxanda. Dupa moartea voevo-
www.dacoromanica.ro
dului, vaduva lui le ceru Brasovenilar, care gasindu-le pese-

mi-te prea frumoase, nu se invoira a i le da.
Doamna trebui isa se roage de insusi regele Ungariei, care
porunci sa-i se res'titue pe .data cestile comandate de Mihnea.
Nici in %Irma acestei ,porunci magistratii Brasovului nu Murk'
dbiecteile, scriind Doarnnei Voicai icum ca ordimul regal spunea
ca cestile trebuesc date mamei lui Mircea", lar ea, Voica, nu-i
era mama. Recunoscand faptul, Doamna raspunse totusi ca
desi Mircea nu este nascut din trupul meu, dar it iubes
ca pe am flu si el ma iubeste ca pe o mama". In urma acestei
demonstratil, oraseniti trimisera In sfarsit la Sibiu 23 de cesti
din cele 24 comandate de Mircea si ele intregira zestrea Dom-
nitei Ruxanda.
Logafatul Dragamir, mereu de-a dreapta cumnatului sau
Mircea in incercarile acestuia de a'si redobandi scaunul, muri
probabil intr'una din aceste lupte, poate nici .un an dupa cu-
nunie. Doamna Voica Incepe atunci trartativele unei noui c
satorii a Ruxadei cu Bogdan, Domnul Moldovei, tratative a-
junse in sourta vreme la bun sfarsit. La 15 August 1513 nunta
se facu la Suceava, cu mare alai, mireasa aduca-nd cu ea In
Moldova bogata ei zestre, in care erau si cestile de argint atat
de iscusit lucrate de mesterii hrasoveni, incat multi vreme
s'a vorbi la mai de cestile Ruxandei.
La aceasta nunta Bogdan :pofti si pe vecinul sau Sigismund
regele Poloniei, cel cu care se razboise doi ani de zile din
pricina Eisabetei. Regele, fireste, nu veni. Trimisa insa ca loc-
tiitor al sau pe capirtanul Liowului Stanislas de Chodez, care
arvand darul sa nit placa 1ui Bogdan, fu trimis peste granita
inapoi in Polonia. Sigismund se scuza, 5i -1 inlocui cu Krupsky,
castelanul din Be ls. De unde se vede ca domnul Moldovei se
simtea pe atunci stand pe picior de egalitate cu regele Polo
niei, caci altfel nu i-ar fi Most ingaduit sa-i arunce solul peste
granita, fiindca nvui placeau °chin. lui. Dar sa nu uitarn ca Bog-
dan era Efiul lui Stefan 'cel Mare, eel temut de toti, iar de atunci
incoace cum au curs lucrUrile, vom vedea mai cu durere in
paginile ce urmeaza.
Si aceasta casatorie a Ruxandei, din care nu s'au niscut
cavil, a fost scurta. Ea a tinut ipatru ani, intrerupta fiind de,
moartea premature a Domnului Moldovei, in anul 1517. Vacluva
pentru a dam oars, Doamma Ruxanda dispare din Istorie.
www.dacoromanica.ro
NJ: .a t moat'e jot o4A
if IWO H t ce cf4 a CM e ,t
".
9.
IT
Doamna Milita-Despina $i fiul ei Teodosie

ricoand de la Curtea de Argo.)
Dupd d. N. forgo: Portretele Domnilor Roman:.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL WI.
DOAMNA $1 DOMNITELE LUI NEAGOE BASARAB
VORBESC Letopisetil Bistritei si ale lull Ureche Vornicul
despre un mitropolit ce-ar fi avut in vremuri Tara Ro-
maneasca, si care ar fi savarsit o prea frumoasa fapta.
Ci-ca in anul 1507 s'ar fi pornit Bogdan Orbul, Domnul
Moldovei, cu razboi impotriva dusmanului sau Radu cel Mare,
Domnul Munteniei. Si cand ajunse la Retezeni, langa Ram-nic, a
facut-tabara pe un mal al rraului, iar Radu Voda era pe celalalt
mal. Si s'a sculat din tabara Radului Voda un calugar si a ye-
nit lavoevodul Bogdan cu lacrimi si cu rugarnin.ti sa-si faca
intoarsa calea, caci e pacat sa se omoare Moldoveni si Mun-
teni fiind ei crestini si de acelas neam". Si mult s'a rugat
de el, pana Domnul Bogdan s'a induplecat si-a facut pace cu
Radu Voda, jurand pe Evanghelie, chiar acolo pe malul rau-
lui, ca sa-si pastreze fiecare hotarele si cearta intre ei pe vii-
tor sa nu mai fie.
Acest calugar, care stia acum patru veacuri ca Moldo-
venii si Muntenii sunt de-un neam si ca e pacat sa se omoare;
unii pe altii, era un sarb, care a ajuns mai tarziu Mitropolit
in Tara Romaneasca, cu numele de Maxim. Numele lui de
mirean fusese Gheorghe Brancovici, nepot de fiu al sinonimu-
lui sau, acel Gheorghe Brancovici, ultimul Despot al Sarbilor,
alungat de Turci din scaunul si din Cara lui.
Familia domnitoare a Brancovicilor ratacise, timp de mai
multe generatii, prin Ungaria si prin Albania, luptand impo-
triva Turcilor, fie cu scopul de a-si recipata domnia pierduti
si neatarnarea tarii lor, fie din simtiminte de razbunare. Gheor-
ghe Brancovici el ins* -- Maxim al nostru purtase ar-
www.dacoromanica.ro
male in Ardeal, calugarindu-se abia pe la .sfarsitul veacului

al XV-lea, ,cand trecu in Tara Romaneasca in timpul domniei
lui Radu cel Mare, care, pentru a-1 rasplati de impacarea ce
prilejise intre el §i Bogdan al Moldovei, 11 rfacu Mitropolit.
Maxim ramase in tars pans la moartea acestui Domn, iar
sub urmasul acestuia, Mihnea, poreclit Cell Rau, el se intoarse
in Ardeal, neputandu-se impaca cu apucaturile acestui om crud
si nebisericos.
In Transilvania traia pe atunci un ralmitor al scaunului
Munteniei, dusman tinversunat al lui Mihnea cel Rau, un boer
craiovean, Neagoe Basarab. El era fiu din ,pacate domnesti al
lui Voda Tepelus si al Neagai Craioveasca, sotia Parvului vor-
nic. ') Numele sau de Neagoi venea deci atat dela mama-sa
Neaga, cat si dela bunlcul Neagoi Cmailovescu. Din neamul a-
cesta de bani craioveni, puternici aproape cat voevozii din
Targoviste, se vor trage mai tarziu, prin femei de altfel, Radu-
Voda Serban, Matei, Basarab gi Constantin.' Brancoveanu.
Mitropolitul Maxim, plecat din Muntenia de raul lui Mih-
nea, se imprieteni cu Neagoe. Si pentru ca aceasta prietenie
sa alba si consfintirea rudeniei, el se gandi sa-1 insoare cu o
nepoata 4e-a lui, Milita-DeSpina, fata fratelui sau, Ion Brain-
covici 2) Casatoria proectata se si efectua, si an anii primului
deceniu al veacului al XVI-lea, Neagoe Basarab din stralucita
vita de Domni romani, se oununa cu Milita-Despina, din prea
stralucita vita de Despoti sarbesti.
Cativa ani mai tarziu, Mihnea .cel Rau, alungat din scau-
nul lui de catre boerii craiovesti, se refugia la Sibiu. Acolo,
inteo zi, ifu omorat la esirea din biserica, de catre Dumitru
Iaxici, unchiul lui Neagot (isio). Sa tfi avut acesta vre-un
amestec nn omorul rivalului sau, nu se stie. Insa, doi ani dupa
savarsirea crimei, in 1512, scaunul Tarii Romanesti fu ocupat
insfarsit, cu ajutoriul Turcilor dealtfel, de .catre Neagoe Basa-
1) Dupa d. I. G. Filitti : Banatul Severinului si Craiovestii. Aceasta filia-

fiune este insa. ipotetica.
2) Vezi Const. jirecek, Geschichte der Serben (Gota 1918), din care,
combinand-o cu datele ce cunoastem din Ion Filitti (Arh. Ist. Rom I. Fas. 3)
si alfii ar rezulta urmatoarea spira de neam, din care rezulti ca Doamna
www.dacoromanica.ro
DOAMNA SI DOMNITELE LUI NEAGOI BASARAB 61.
rab, care, insotit de Doamna Despina, intra, invingator in Tar-

goviste.
Viata impreuna a acestor doi soti, care s'au inteles si s'au
iubit, a fost inchinata bisericii si artei. Fata de omorul din Si-
biu, cucernicia acestui Damn deruteaza. Episodul acela, care
este unul din cel.mai pasionant din Istoria noastra, nu-si are
locul aici. Totusi, fiindca e ,greu de banuit ca a putut Iaxici
sa omoare pe dusmanuLnepotului sau farce stiinta acestuia, a-
mintim, in trecere, ca felul cum au inteles oamenii, in toate
Milita-Despina a lui Neagoe Basarab era sora Doamnei Elena a lui Petru
Voda Rarer al Moldovei :
PENTRU BRANCOVICI
Gheorghe Brancovici
Despotul Serbiei
I
I I
Stefan Lazar III
I I
Milita
Gheorghe
I
Ion
I
= Leonard 1I-a de Tocco
(Mitrop. = Elena Iaxici
Maxim) I
I . I I I
Maria Milita Elena X

= Ferd. = Neagoe Voda = Petru Voda = Theodcr Praiescu
Frangipani Basarab Rarq vel vistiernic
PENTRU IAXICI
Gheorghe laxici
Despot
I
(Acestor frati Imp. Mathias le-a 1
daruit mo$ia Nagylagk pe Mures, Stefan

Dnmitrn In Ardeal)
I I I I I
Dnmitrn Petri' Elena Irena Ana
Omoratorul = Ion Bran- = Miklos = Vasile
lui Mihnea covici Balsic Lvovici Glinsky
cel Rau Despot (Lituania)
I I
I
I I I
Elena
X Maria Milita Elena --= Vasile
= Theodor =F. Fran- = Neagoe = Petru lonovici, tar
Prajescu gipani Basarab Rare
Ivan Groaznicul, tar
www.dacoromanica.ro
vremile si pretutindeni, sa interpreteze spiritul Evangheliei,

nu a fost lintotdeauna conform invataturii Ma.ntuitorului.
Protectori al artei, Neagoe *i Despina ausstrans, in timpul
domniei lor, o fintreaga comoara: evanghelii de aur, catui de
argint, sfe*nice, cruci, inele, paftale, cesti, toate podoabele ce
se puteau oulege sau face, 'la not sau aiurea. Dar din cite au
strans *i din cite au facut, podoaba cea mai mareata a ramasi
Biserica din Curtea de Arge*. Legen'da spune ca Doamna Des-
pina, ipentru a savar*i aceasta costisitoare biserica, *i-ar fi
Vandut toate juvaerele pe care le avea mostenite din casa dom-
nitoare a Sarbiei. 'Cu prilejul sfintirii manistirii Arge*ului a
vazut tara o serbare cum nu-i fusese dart sa vada nnci .pans a-
tunci, nix' de atunci incoace, niciodata.
Au venit in vechea capitals a tarii egumenii din sfantul
Munte Athos, dela Lavra, Zograf, Pantaorator *. c. I.; au venit
episcopii greci din Seres, din Sardia, din Midia *i din Melenie;
ba ,pans $i Theolept, Patriarhul Constantinopolului, pa*i pc
pamantul nostru romanesc. Veni apoi tot .clerul tariff, toti bo-
erii ai toti negustorii, veni $i prostimea. Dar ce-a Most in ade-
var frumos in zilele acele dela 14 la 17 August 1517, e ca dupa
ce Neagoe atarna cu mina lui icoanele sfinte la looul far in
biserica, dupa ce soborul, in frunte Cu Patriarhul, facu slujba
dumnezeeasca *i sfinti lacaqul, dupa ce se faoura deniile *i
toate clopotele, deodata, incepura sa wine, atunci incepu os-
patul cel mare, nemaipomenitul ospat, in adevar cre*tinesc,
cand se intinsera mesele pe pajistea din fata manastirei, si toata
lumea rnanca si bea laolalta, Voda cu Doamna, Curtea, toti pre-
latii de prin straini, impreuna cu popii noqtri, ci cu boerii,
mari ci mici, qi cu prostimea toata saraci, vaduve, miqei *i cei
neputincio*i", spune cronica
Erau oamenii pe atunci, mai ,cruzi de sigur *i mai salba-
teci decat azi, dar mai aproape par'ca, nu *tiu cum, daca nu de
Dumnezeu, in tot cazul de litera Evangheliei.
Cu itoate ,aceste ,serbari, mariri *i .frumuserte, Doamna
Despina a lui Neagoe n'a fost fericita. ,Doi fii si-o Safi, Ion,
Petre *i Anghelina, i-au murit in frageda vrasta. Iar dupa
www.dacoromanica.ro
DOAMNA SI DOMNITELE LUI NEAGOI BASARAB 63
g ani de domnie, la 1521, moare si Voda Neagoe, lasand in ur-

ma-i o vaduva cu un fiu si data fete in viata.
Neagoe murind in scaun, fiul seu Theodosie ii urmeaza la
domnie. Insa acesta, Inca tun copiil, pus sub epitropia lui Parvu
Craiovesou, e alungat din tarn de catre alts ruds de-a lui, Radu
dela Afumati, qi fugind paste Dunare la Canstantinopol, isi
afla acolo moartea, puss probabil la cale de ca..tre partizanii
lui Radu 1).
Doamna Despina, cu fetele ei Stana si Ruxanda, se re-
fugiaza in Ardeal, la Sibiu. Unchiul ei, mitropolitul Maxim,
fiind acum mort, iar celelalte rude sarbesti reslatite tprin lume,
Doamna Despina, alungata din Sarbia si alungata din Tara
Ramaneasca, se puse sub ocrotirea Regelui Ungariei, varul ei
caci asa Isi spun suveranii intre ei, veri iar Despina eta
doar fats de rege si vaduva de Domn. Traindu-si vaduvia li-
nistita in Sibiu, ea, care nu mai putea face biserici, nici cum-
para podoabe, nemai avand bani, se indeletnici cu cresterea
celor doua fete ce-ii ramasese din 6 copii ou .cati o miluise
Dumnezeu.
Si acum Incepe o poveste unica in analele Istoriei noastre:
un razboi antra doi voevozi pentru una din fetele Despinei,
Pe can.d traia Neagoe Basarab, s'apucase sa faca o .intele-
gere cu vecinul sau Domrtul Moldovei, Bogdan Voevod, ca
sa-si dea pe una din fete lui Stefanita, fiul acestuia. Cum atat
fiul lui Bogdan, cat si fetele lui Neagoe, erau Inca nista copii
mici, rarnasese ca atunci card s'o face Stefanita mare sa alba
el a alege pe care din fete o vrea. Dar soarta a vrut ca Domnii
amandoi, viitorii cuscri, sa moara Inca tineri, Bogdan al Mol-
dovei in 1517 si Neagoe a1 Munteniei iIn 1521. Dupa moartea
lor, copiii de alts data, tot .i.nca copii erau. Doamna Despina
lei lua fetele sa le .creasca la Sibiu, pe cand (Stefanita, ajuns
in Moldova voevod nevrastnic, domnia sub epitropia vestitu-
lui boer Luca Arbore.
1) La Expozitia roman(; din Paris (1926, Vezi Catalogul) a fost expusa
o icoana din biserica dela Arges reprezentand pe Maica Domnului tinand
pe lisus Christos mort in bratele Li, si alaturi pe Doamna Despina tinand
pe Theodosie mort, in aceiasi atitudine, (plansa dela inceputul capitolului).
www.dacoromanica.ro
Pe atunci rege al Ungariei era Ludovic al II-lea, cel din

urma rege al Maghiarilor, cad in chiar anul intamplarii ce
urmeaza, Turcli batand pe Unguri la Mohaci, supusera aceasta
tara, desfiintand-o, de nu mai putu ea sa se ridice timp de
trei secole. Ludovic al II-lea avea, in 1525, nouasprezece ani.
Ca la frageda lui vrasta ii plateau inrtrigile amoroase, sau c'a
fost indemnat de sfetnici lui, sau poate chiar rugat de Doamna
Despina, nu pntem Sti, dar ifapt e ca in acel an, 1525, el po-
runci voevodului Ardealului, Ion Zapolya, sa scrie lui §tefa-
nita, aiuns acum ci el in vrasta de 20 de ani, pentru a-i aminti'
de fagaduiala data de Bogdan lui Neagoe ca-i va lua pe una
din fete in casatorie. Cum aceste fete, impreuna cu mama for
Despina, se aflau acum in Ungaria, regale it pofti sa vina la
Sibiu, sa-ci aleaga mireasa. Iar fata care va ramane va fi ma-
ritata cu Domnul Munteniei, Radu dela Afumati. Ludovic al
II-lea ci Ion Zapolya hotarasc chiar pi ziva card Domnul Mol-
loyal ci al Munteniei urmeaza sa vina la Sibiu.
Din nefericire insa, Stefanita Voda se afla in vremea a-
ceia peste Nistru, :n lupta cu Turcii. Neputand veni la Sib;u,
in ziva hatarita, el trimise pe-un boar de-al lui acolo, rugand pe
Despina ci pe fetele ei, sa fie iertat ci sa i se ingaduie o ama-,
nare. In schimb insa Radu, Domnul Munteniei, se grabi sa ras-
punda la chemare, sosi in ziva aratata la fata locului pi °data
acolo, nu statu mult pe ganduri: Ii placu Ruxanda ci o peti.
Zapolya, pentru a TM supara acum pe Domnul Munteniei
Si pentru a scapa de incurcatura, se intelese cu Doamna Despi.
na ci-i dadu pe Ruxanda, ramanand oa. Stefanita sa is pe fata
mai mare, Stana. Qui va a la Chasse iperd sa place.
Nunta se facu doua luni mai tarziu .si Radu dela Afumati
ici lua sotia la Targovicte 1)
Se vede treaba insa ca Ruxanda era de-o frumusete cu
totul deosebita, ci apoi Stefanita era lute la fire ci rnanios, cal
ci bunicul sau Stefan cel Mare. Cand auzi el despre cele intam-
plate, se burzului. 0 viola pe Ruxanda, despre farmecele ca-
reia auzise vorbindu -se. Intors din expeditia lui peste Nistru,
1) Radu dela Afumati mai fusese insurat °data cu fica lui Vlaicu Vornic
(vezi G. D. Florescu: Boerii Mgrgineni p. 72-76).
www.dacoromanica.ro
*4
Doin
owolii.:1:0,,,,olvoiv:4,,,,i
i A..
1
oiliirlliviimiNi,vibMso
'WV. 1NiRIIIT1111111!A
j.,
j:
Piatra de mormant a lui Radu Voc la de la Alumati

Dupe( Buletinul C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA I DOMNITELE LUI NEAGOI BASARAB 65
isi indrepta ostile impotriva lui Radu, patrunse in Muntenia

si razboiul Incepu. Se bateau acum voevodul Moldovei cu acel
al Munteniei,,pentru ochii unei £rumoase Domnite.
Mitropolitul Maxim, care stia sa impace pe icei de-un neam
si de-o credinta, nemai train.d, Stefanita si Radu, .dupa mate
lupte fara rezultat, se impacara singuri. Ruxandra ramase lui
Radu, iar Stefanita capata In schimb o seams de boeri moldo-
veni refugiati in Muntenia, carora Domnul se grabi, pentru
a-si mai potoli necazul, sa le tae capetele.
Farmecele Ruxandrei furs scump platite! Cu atat mai
scump, si cu atat mai in zadar a curs sangele acesta, cu cat,
aurand dupa aceasta intamplare, Stefanita trimise la Sibiu sa-i
aduca pe Stana, devenind astfel cumnatul celui cu care in a-
jun se razboise.
Doamna Despina, maritandu-si fatale amandoua cu doi
Domni romani, un Basarab si un Musat, nat se Intoarse totusi
in terra in care, candva, dom-nise si ea. Ramase la Sibiu, un o-
ral in care-i placea sa petreaca. La Su'ceava si la Targoviste
trimetea numai stafete cu scrisori ,pentru gineri Si pentru
Doamnele lor, iar in Sibiu facea pomeni gi rugaciuni pentru
sufletele mortilor. ei.
Aceasta viata tihnita n'o duse mult abia un an. In 1527,
tefanita moare la Hotin, si gure1e rele ziceau ca insasi Doam-
na Stana l'ar fi otravit. Zau, de treaba jupaneasa moldoveanca
sa-si omoare barbatul" zice cronicarul, 1) uitand nurnai ca Stana
nu era moldoveanca, ,ci dupa tatal ei, munteanca, iar dupa ma-
ma, sarboaica.
Dealtfel, clack' ea l'ar fi otravit, Delavrancea a stint in
Viforul" s'o apere destul de bine, cruzimile lui Stefanita pu-
tand sä scoata din fire pe oamenii cei mai blanzi. Lui Luca Ar-
bore, care-I crescuse si-1 lubea ca pe-un flu al sau, a pus sa I se
tae capul, la fel lui Toader si lui Nichita, capii nevinovati ai
lui Arbore, la fel lui Costea 'Gana, parcalabul de Neamt, gi lui
Ivascu Logafatud, si lwi Sima vistierul si cator alp boeri.
. Doamana Stana, vinovata sau nu, -parasi Moldova, retragan-
du-se in Sibiu, langa mama-sa.
Doi ani mai tarziu, in 1529, moare si acelalalt ginere al
1) Constantin Capitanul.
5
www.dacoromanica.ro
Despinei, Radu dela Afumati, zis celViteaz, moare omorit de

boeri lui, care-1 fugarisera din Bucuresti pe drumul Craiovei,
si prinzandu-1 langa Ramnicul Valcii, iii taiara capul.
Iat-o din nou pe Doamna Despina cu amandoua fetele pe
capul ei, in Sibiu, ambele vaduve, sau anal bine toate trei va-.
duve acum, si Despina si Stana si Ruxanda.
Stana, calugarita sub ,numele de Sofrania, moare peste
faarta scurta vreme, in 1530, iar Ruxanda, Rind Inca tanara
gi frumoasa, se marita a doua oara, tot cu'n Domn muntean si
tot cu tin Basarab, Radu Paisie.
De data aceasta, batrana Doamna Despina se hataraste sa
pfiraseasca Silbiul si se intaarce, cu fata si ginerele ei cal nou,
dupa 20 de ani de pribegie, in Cara Romaneasca. Printire ani.i(
1541 si 1545 o aflam in Bucuresti, unde nu mai gaseste din
splendorile-i de alts data, decat un locsor in Curtea Domneasca,
o camera a ei anume, in care, singura si amarata, unneaza a-si
pla'nge mortii.
Si astfel Doamna Milita-Despina, vaduva de tanara si ma-
ma a cinci cavil morti, se hotaraste, dupa ce si al treilea ginere
al ei e mazilit din Damnie, SA se calugareasca.
Din 1545 si pans pe da 1554, cand isi afti in fine obstescul
sfansit, o gasim din nou in Sibiu, arasul in care de fapt a trait
apraape toata vdata 6.1) o maica Platonida ratacind de-alun-
gul zidurilor unei vechi manastiri, rememorand poate in ba-
trana ei minte putina ferioire si multele 15crimi de care a avut
parte in viata, rememarand Laptele razbainice ale Despotilor
Barbi, cele bisericesti ale lui Neagoe Basarab si cele lurnesti ale
frinnoaselor ei Darnnile 2).
1) Ea a murit in chinurile ciumei in anul 1554 la Sibiu.
2) Radu Paisie care a purtat in boerie numele de Petre, Petre din Arges,
fusese insurat cu o fata de boer, jupaneasa Stana. Dupa moartea acesteia, el
se calugari la manastirea Argesului, luand numele de Paisie. Cand, in 1535,
dupa moartea lui Vlad Vocli Vintill (insurat cu Rada) i se oferi coroana
Tarei Romanesti, el parasi manastirea lui pentru a veni Domn in Targoviste,
unde fu uns sub numele de Radu, (Istoricii i-au zis Paisie, iar el s'a intitulat
in hrisoave cand Petre $i cand Radu Voda). Insurat a doua oara cu Ru-
xanda, fu alungat din scaun de Laiot Vocia, se refugia cu nevasta la Nico-
pole, $i cu ajutor Turcesc se aseza din nou in scaun. Amestecat apoi, im-
preuni cu Petre Rares, in omorul lui Gritti in Ardeal, el fu scos din scans
de Turd si exilat tocmai in Egipt, la Alexandria. Nu stim daca trumoasa lut
Doamna it insoti acolo, sau daca ramase la Constantinopol sau in Ora. Urmele
ei se pierd, iar el muri acolo, in orasul reginei Cleopatra.
www.dacoromanica.ro
-.it' zit ..4112L
.
'
ac
r
I
411,10
Petru Rareq, Doamna Elena, We, Stefan $i Ruxanda

Dupd Buletinul C. M. I
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
DOAMNA ELENA A LUI PETRU RARE
E cat sunt legendele de frumoase, pe atat sunt ele, in
P deobste indepartate de adevarul istoric. Despre Petru
Rarer, domnul Moldovei, se istoriseste cum ca era
pescar si venind inbr'o zi dela Prut cu carele incarcate cu
peste sa le vanda In Harlau, iata ca. ;se pomeni cu boreil veliti
in cale, cari i se inchinara, zicandu-i ca el este fiul lui Stefan
cel Mare si de-acum inainte o sä le fie Domn. Ca'n De-asi fi
rege". Frumos, dar neadeVarat.
Domnii nostri moldoveni nu-si lepadau copiii din flori. Ii
cresteau langa ei, ,si nu arare se intarnpla ca ei insasi sa-i a-
rate ca mostenitori de-ai lor, fie ca nu aveau pe altii, fie ca i
se pareau mai destoinici.
Petre; fiul lui Stefan Voda si al Mariei, frumoasa targO-
veata din Harrill, fu si el, ca atatia altii, crescut probabil la
Curtea din Suceava.
Tata' sau it trimise mai tarziu la Stambul, ca ostatec, uncle
se deprinse cu limba si cu viata turceasca, pe care ajunsese a
o cunoaste foarte bine.
In tot timpul domniei fratelui sau Bogdan (15o4-1517),
precum si a fiului acestuia Stefinita (1517-1527) Petru Ra-
res salaslui in Po Ionia, pentru a fi cat mai aproape de grani-
tele Moldovel, al carei scaun it ravnea. Abia la moartea nepo-
tului Stefaniti, capata Petru Rarer sprijinul Polo-nilor, cu care
ocupa scaunul stramosilor sai.
Petru intra in tars cu nevasta lui, Doamna Maria, o fats
de boer, care nu ne este cunoscuta.
www.dacoromanica.ro
Aceasta Doamna insa moare dupa doi ani, fara a fi lasat

in amintirea posteritatii alts urma decat numele ei, sapat pe o
plated' de mormant, in manastirea Putnei. Voevodul, vaduv si
ambitios, iqi alese o a doua nevasta, din neam .crAesc, din des-
potii Sarbiei, Elena, zisa *i Catalina sora Doamnei MiIita-
Despina a lui Neagoe Basarab despre care am vorbit in capi-
tolul precedent 1) *i care la acea data de 153o, vaduvea acum
de 9 ani, in Sibiu. Viata acestei Domnite a fost, ca acelor mai
multe de pe vremurile acele, o inseilare de putine zile fericite
Si de multi ani dc griji, de necazuri, de amar.
Dela 153o la 1;38, cat a fost Elena intaia oars Doamna in
Moldova, sotul ei mai mult prin lagare osta*e*ti gi-a dus traiul.
In Ardeal, intarirea stapanirei cetatilor moldovene Ciceiul si
Cetatea de Ba lta devenise constanta lui preocupare. El isi in-
tinse puterea lui suverana pana si asupra Bistritei ci a Brap-
vului, de era cat pe ce s'o intinda asupra intregei Transilvanii,
devenind 'precursorul lui Mihai Viteazul. In Po Ionia, revendi-
carea Pocutiei, care fusese amanetata Moldovei pe vremea lui
Roman Mu*at, it indemna sa nu mai lase odihna oraiului le-
qesc. Ba intr'o parte, ba intealta, el se afla aproape intotdeauna
pe campul de lupta, demnul fiu, in aceasta privinta, al marelui
Stefan Voda.
In timpul acesta, Doamna Elena zidea biserici creqtea,
in ' cetatea dela Suceava, ,copiii 'ce -i danuise sotului ei. Ace*tia
erau tree fii : Ilie, Stefan *i Constantin 2), precom ¢i o fata
Ruxanda, care a fast mai tarziu Doamna lui Alexandru
Lapu*neanu. Cat despre Doamna Chiajna a lui Mircea Ciaba-
nul, domnul Munteniei, imortalizata prin pana lui Alexandru
Odobesou, ea pare a fi fast fata lui Petru Rare* cu prima lui
sotie, Maria. Tot astfel fata lui Petru Voda maritata cu Vlad
Voevod betivul, cel inecat in Dambovita, a fast, sau aceia*
Doamna Chiajna, maritata tied de doui on cu doi domni mum-
1) Doamna Elena era fiica despotului sarb Ion Brancovici $i a Elenei

Wile', care era fiica lui Gh. laxici, Despot si el. Vezi nota dela pagina 61.
2) Acest din urma moare in timpul domniei lui Stefan Voda, caci pe
and sub Ilie voevod in affair' in documente intotdeauna trecut alaturi de
frate-sAu, sub Stefan Voila el nu mai apare. (vezi $i Gh. Ghibanescu, Surete
$i Izvoade, vol. 19).
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LUI PETRU RARE?. 69
teni, sau in tot cazul, de era diferita de Chiajna, o odrasla de-a

lui Petru, din prima 1ui icasatorie.
Dupa cum se vede, in secolul al XVI-lea ramasese obiceiul
ca domnii sa se insoare cu odrasle domnesti, iar fetele for
tot numai cu domni sa se marite. cat despre aresterea pe care
se pricepu Doamna Elena sa dea copiilor ei, vom vorbi mai
la vale.
In 1538, Petru Voda, dupa o domnie de II ani, in timpul
careia a incercat sa lateasca hotarele tarii si sa rulice presti-
giul Moldovei in fata strainatatii, nestiind insa tbine cu tine
Si se dea, asa i-ncat ajunsese a-si instraina simpatiile tuturor
vecinilor, se pomeni deodata dusmanit de toti, si din toate par-
tile atacat. Ba pans si boerii lui, cu care de altfel se purtase
aspru, trrimisesera o delgatie la Stambul, cerand scoaterea sa
din domnie. In toamna acelui an, 1538, domnul se vazu prins
Inteun cleste de fac, cam cum a mai fost Moldova in zilele
de trista amintire ale anului 1917, Inconjurat de Germani la
Nord si la Sud, si de desmatarea bolsevica la Est. Pe atunci,
dela Sud venea marele Soliman, cu o armata de 120 de miff oa-
meni, o enormitate pe vremea aceeia, dela Nord armatele po-
lane, si dela Est .cetele Hanului Tatarilor. Se intelesesera cu
totii sa tabere laolalta asupra voevodului Moldovei, spre a-1
alunga dintr'o domnie suparatoare pentru vecinii lui. Daca Pe-
tru Rares ar fi avut sprijinul boerilor, pcate ar fi incercat, cu
mica dar viteaza lui oaste, sa se impotriveasca acestui puhoi
navalitor. Insa, dupa cum am vazut, boerii tarii dusmanindu-1
91 ei, it 'parasira.
Mai tinainte ca pericolul sa devie iminent. Voda isi tri-
misese sotia gi copiii in Transilvania, singura frontiers Inca
libera, si-i instals in cetatea Giceiului, stapanirea lui dreapta,
proprietate moldoveneasca in inima Ardealului.
Cand ssi dete seama ca a mai ramane in Suceava, ar Insem-
na a fi predat de boeri Turcilor sau Polonilor, o lua si el la
goana, singur, calare, fugar prin tara pe care o stapanise.
Sfatul tarii alese Domn pe Stefan, supranumit Lacusta
(fiinclea In timpul domniei 111 s'au napustit lacustele de-au
saracit Moldova), un nepot de-al lui Petru Rares, fiul lui Ale-
www.dacoromanica.ro
70 TRECUTE VIETI DE DOAMNE ¢I DOMNITE
xandru, acel &Andrei al lui Stefan cel Mare, despre care am

vorbit mai sus. 1)
Noul Domn, care voia cu mice pret sa predea pe unchiul
sau Petru razbunarii Turcilor, puse cete de ostasi sa-a fuga-
reasca prin tars, sa-1 prinda, si mort eau vtiu, sa i-1 aduca. Nu
izbuti. Pe cat a fost de viteaz Petru Rares la razboi, pe atat de
lute la picior a fost in fuga aceasta. 0 fuga plina de peripetiii
pitoresti. Fara o slugs domneasca sa-1 intovaraseasca, el o lease
singu prin tare, prin valicele si campii, prin viroage si coclauri.
La Piatra, pe cand trecea prin mahalaua Valea-Viei, un
glonte ratacit sau tintit, ni suers la ureche. Venea dinspre bi-
serica locului. Petru, care numai fricos nu era, dadu pinteni
calului si se-opri in dreptul Ficasului lui Dumnezeu, sa 'vada,
on impotriva lui a fost indreptat acel glonte si de catre cine.
La geamul bisericii zari atunci un popa, imbracat rin,odajdiile
slujbei cu'n pistol in mina, pe care-1 indrepta asupra4. Avu
numai vreme sa sari de pe cal §i sa se adaposteasca tin spatele
lui. Glontele ii suera hat de-asupra capului. Ca fulgerul, Petru
incaleca din noui si blestemand pe popa ci-ca i-ar fi spus:
Du-te popo, la slujba, ca m'oi intoarce eu in tars" o lua la
goana anai departe.
Zice-se ca pe acel popa rar fi chemat Ghita, si ca nevasta-sa,
preoteasa Rada, fiind ibovnica lui §tefanita Voda Lacusta, ar
fi indemnat pe barbatul ei sa omoare pe Petra' Rares. Si iar se
mai nice ca atunci and s'a sfarsit Ieturghia i s'a Intors popa
Ghita acasa, preoteasa l'a dat pe use afara, pentru ca nu fusese
vrednic sa nimereasca la %inta pe voevodul Petru. Iar .popa in-
dragostit se vede de muierea lui,, se spanzura pe culmea Borso-
ghianului, urmarindu-I astfel blestemul celui pe care ar fi vrut
sa-1 omoare.
Ajuns la rnanistirea Bistritei, ctitoria lui Alexandru cel
Bun, la cativa chilometri numai de Piatra, Petru Voda descaleca
1) Stefan Voda LAcusta n'a fost insurat. El era logodit cu Maria Gritti
0(1 naturals a cunoscutului aventurier Alois Gritti. Fata avea un renume
dubios si mai fusese logoditA cu un italian Cigogna, ceia ce nu impiedica
pe Stefan Vod.4 s'o doreasca de nevasta, fiindca Gritti era pe atunci candidat
al tronului Ardealului, om influent la PoartA. si foarte bogat. Casatoria nu
am loc.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LUI PETRU RARE 71
vi intrand in Biserica, se inching la icoane, aducand rhultumire

Domnului ca-1 scapase de primej die vi ruga-ndu-se de El sa-i
ingadue sa-ei poata invinge dusmanii. Intrand gun sfanta bi-
serica" spune el insusi ihtr'un hrisov de-al sau din 1546 am
cazut la pamant inaintea sfintelor icoane, vi mult am plans,
asisclerea si egumenii vi tot soborul plangea impreuna cu mine,
vi am dat fagaduinrta lui Dum-nezetl, ca de ma voi intoarce la
scaunul meu cu bine vi biruitor, atunci din temelie voi reinoi
sfanta manastire".
Pe cand se inchina astfel Petru in biserica, vend: un om sa-i
spue ca e inconjurata m'anastirea de palcurri ca sa-1 prinda, incat
abia daca a mai avut tirnp sa incalece si in goana caluaui s'a as-
cuns intr'adanc de codru. Aceste se intamplau la 18 Septembrie
1538.
Fara drum, Para povata" zice Ureche" au dat de stramtori
ca acele ce nu erau nici de cal, nici de picior, ci au .cautat a
lasare calul.
Si asa in vase vile, invaduindu-se prin munte, flamand vi
trudit, au nimerit la un parrau si au dat de nicte pescari, care
daca i-au lust seama (adica I-au recunoscut) cu dragoste l'au
primit. Acecti pescari, diva ce i-au dart de mancare vi de ibaut,
l'au imbracat in haine proaste de-ale lor, si pe inserate, l'au scos
in Ardeal, printre sanrtinelele unguresti, care intrebadu-i cine
sunt, ei au rraspuns Suntem pescari !" .Astfel a trecut Petru
Voda granita, fara ca nirneni sa-1 cunoasca. Acolo, a poposit la
conacul unui ungur, prieten cu el, care nefiind acasa, l'a pri-
mit jupaneasa lui, ra ospatat si l'a gazduit peste noapte, iar a
doua zi in zori i-a dat un radvan cu 6 cal vi 12 voinici sa-1 an-
tovaraveasca. Ungurii, prinzand de veste ca a trecut domnul
Moldorvei travestit peste granita, an trimis o parte din octire in
urmarirea lui, insa n'a putut fi iprins, cad Sambata la 21 Sep-
tembrie, in rasaritul soarelui, a ajuns Petru Voda la Cicei, vi
intrand in Cetate, a inchis portile !".
Era si vremea sa le inchida. In cetate putu el in adevar
sa-si imbratiseze nevasta si ,copii, care de cateva saptamani acum
it asteptau acolo cu infrigurare insa in afara de ziduri, nu
bine inchisese Petru portile, ca sosi armata lui Zapolya, noul
www.dacoromanica.ro
crai al Ungariei, si asediul incepu. Parcalabul etatii, boerua Si-

mion (poate iStroici) si Episcopul Anastasie, care se aflau In-
launtrul zidurilor, se adura de partea dusmanilor lui Petru,
si erau cat pe ce sa-1 dea pe mama lui Zapolya, daca nu prindea
Domnul de veste si nu i-ar fi alungat, cu hula si ocara, dincolo
de ziduri.
Asediul tinu patru luni. Petal Rarer era hotarit sa moara
acolo, cu nevasta, cu icopii si cu toata garnizoana lui, daca sol-
datii nu l'ar fi silit, din lipsa de hrana, sa capituleze. S'a inchi-
nat deci viteazul Petru Voevod lui Ion Zapolya, cu conditie
insa ca el sa restitue ,cetatea Ungurilor, iar acestia Ga4 inga-
due dreptud de-a locui mai departe in .castel, pans i se va alege
soarta.
Astfel ramase el cu Doamna Elena, cu copii si cu cativa
credinciosi boeri in cetatea ,Ciceiului, timp de 16 luni. Petru
Raresisi puse de gand sal mearga la Stamibul sa cearai Sultanu-1
lui iertare, mils, si redobandirea domniei. Cum linsa corespon-
denta In afara era deosebit de anevoioasa, nefiind Petru de fapt
altceva decat prizonierul lui Zapolya, el puse pe Doamna Elena
sa ticluiasca pe sarbeste o ifrumoasa scrisoare catre Sultan, pe
care o coboni noaptea, cu o sfoara, de pe o fereastra a castelu-
lui, unui om credincios de-al lor, care, prin mii de peripetii o
duse la Constantinopol.
ISultanul invoi cererea mazilului Domn, si in Ianuarie 1540,
it aflam. pe Voda Petru, intovarasit de secretarul sau Grigore
Rosenberg din Hanlau, parasindu-si din nou familia, si aler-
gand plin de avant si de not nadejdi, catre malurile Bosforului.
La 26 Ianuarie era la Alba Iulia. Veranciu, un istoric ungur, 1-a
vazut acolo si l'a gasit: foarte vesel, plin de radejde ca-si
va redobandi scaunul si neavand infatisarea unui om lovit de-o
soarta potrivnica. Totusi, nand a vault vorba de sotie si de
copii, fata lui pe data se schimba si ochii i se umplura de la-
crkni". De asemenea din Caransebes, unde ajunse la 2 Februarie,
scrie el cu mana lui bunului sau prieten Toma Boldorffer din
orasul Bistrita: sa to sarguesti D-ta pe langa copii si sotia
noastra, ce li va fi nevoia, ca sa li se dea for ceva bani... si deg
cai sa ai dumneata grija".
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LUI PETRU RARES 73
La 23 Iunie Petru e in Constantinopol. Ce face, ce invarte,

cate pungi de galbeni a cheltuit -si ce lux de eloquenta a desfa-
v-;
,ef'f:
%J.,.
P ...1
V% vt:..,t5... t
3'''
.--
.-...421.112"1 ,...:;.,`,''
,v
,,,,,721.. .4, IIP "7n
..
Zt ift ffkl'
'
,...6:::- +
t'N.: ,,T......:30,,:.
,se.egp.
,+
..;,,,,
4
.'''
- '',",r_21
"- _ t 4;44,: 11 .. 77
..: k r;'''P., . .t
' ,0',L+;!!)q.. :',',':::;.,!
..,'i..
r. : :: . .,,. 3/4,4 ..t ..- igi 4'11 '' 4..,
- A '''
1.
P. u
.
7
°
.4 r.,
&annul domnese at lui Petru Rare;
Surat, nu este locul sa aratam'aci. Atat doar ca Sultanul Soli-

man it primi, it asculta, ii-i fagadui domnia din nou. Pana o
www.dacoromanica.ro
veni momentul oportun, Petru fu gazduit in mahalaua genoveza,

Pera, dincolo de Cornul de .Aur, uncle intretinu o mica curte
domneasca, compusa din Unguri, din Greci, din Italieni, ba chiar
si din Turci, care In dispretul prescriptiilor Coranului, isi luau
libertatea de-a se imbata.
Pe Doamna si pe copii nu-i uita; gandul ii era mereu la
ei; si cu orice prilej le trimitea, tat prin Boldorffer, vesti dela
el. Aici nu ne lipseste mimic" scrie el si te rog pe D-ta sa te
sarguesti cu ce pati, sa faci bine nevestei si copiilor, cu hrana
si cu alte cele, pentru care vei fi platit, cad adaoga el
voi fi acela ce-am fost si inca mai mult!"
Totus, pe vremurile acele nesigure, stafetele nu soseau toate
la vreme, poate uneori chiar de loc, de oarece vedem pe Doamna
Elena cerand, in Ianuarie 1541, vesti dela banbatul ei, prin cas-
telanul Ciceiului. care scrie la Constantinopol ca Maria Sa
Doamna Mariei Sale ma roaga sa intreb de dansul, fiindca mult
se Intristeaza".
Doamna Elena incredintase uni grec, Toader, un inel scump
sa 1-1 aduca lui Petru la Stambul. Grecul, siret, se opri la Bis.
trita insusi inelul, precum si banii de drum pe care i le
daduse Doamna. Amarata femee se plane Bistritenilor impo-
triva lui Toader, cerandu-i inapoi juvaeru si banii, care, nu mai
zic documentele, de i-au fost sau nu restituite.
In sfarsit, in primavara anului 1541i Petru isi recapati.
domnia.
In timpul acesta, in Moldova, boerii Arburesti si Ganesti
omorasera pe Stefan Veda Lalcusta, sus intr'un folsor, in Cetatea
Sucevei, cat si astazi" spune Nicolae Costin, dupa vre-o 200 de
ani se cunoaste sangele pe zidul peretilor casei aceia, pistrulat
din Stefan Voda". Acesti boeri alesesera Damn pe Alexandru
Cornea 1, omul lor, care, afland ca se intoarce Petru Rare* cu
ajutor turcesc pentru a-si lua din nou domnia, ii esi inainte la
Galati, cu oastea lui cat o avea ce nimica n'au folosit, ca para-
sindu-1 ai sai, au cazut in mainile lui Petru Voda si de indata
au poruncit de i-au taiat capul". Iar pe boerii lui i-a taiat pe
1) Care se pretindea fiul lui Bogdan Voda cu nevasta unui boer Cornea.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LIT1 PETRU RARE$ 75
toti, pe Mihul Hatmanul, pe Trotu#an Logofatul, pe Crasne#

i pe Cozma Gane postelnicul 1). Curatind astfel "calmioulli de cei
ce-1 duvnaneau, Petru Voda putu dornni in lini#te in ultianii
ani ai batranetelor sale. El trimise pe data la Cicei sa i se aduca
famidia, iare sosind la Suceava in ziva de 25 Mai e#itule-au
Petru Voda inainte trei mile de loc #i multa bucurie era la a-
dunarea lor; ca pe .cata jale fusese cand se idespartise la Cicei
de se dusese aa Tarigrad a) mai multa buourie #i veselie era
scum la impreunarea lor. (Micron Costin).
Dupa cinci ani de domnie destul de lini#tita de data aceasta,
in care gase#te totusi cu tale ba sa se dea din partea Germanilor
care intreprinsesera o cruciada impotriva Sultanului So Liman,
ba sa se intoarca din nou din partea Turcilor, prinzand
pe Mailat, voevodul Ardealului, #i trimitandu-1 legat la Cons-
tantinopol, Petru Rare#, batran in 1546, moare de boala in
capitala lui, Suceava. El fu ingropat la manastirea Probota, pe
malul Siretului, ctitoria lui.
De-acum inainte, viata vaduvei lui, Elena, este un adevarat
canon. Ea rarnane in Moldova, caci la moartea lui Petru, se urea
in scaun flub lor Ilie, nevarstnic; ci Doamna e silita, dupa obi-
ceiul poporului, sa is trebile tarii yin mana.
Ilie fusese timp de doi ani (1544-46) ostatec la Cons-
tantinopol, cum fusese #i tatal sau in tinerete. De unde i-a putut
veni, in sourtul timp de doi ani, dragostea ce prinsese de Tura,
nu putem #ti. El se intoarse in Iaqi cu o ceata de mahomedani
dupa ei, barbati qi femei, cu care, dupa vorbele cronicei, ziva
se desmierda, iar noaptea cu turcoaice ,petrecand (cronica zice
mai urat), din obiceiurile creqtineTti s'au departat". Si mai zic
Letopisetii ca altfel parea bland #i milostiv insa denafara se
vedea porn inflorit, aera den launtru, lac imputit!" Dupa patru
ani de destrabalata viata si nedemna domnie, abdica de ibuna
1) Acesta era vestitul Cozma $arpe, frate cu Costea Gane sau Ganescul, par-
calab de Neamt. El era insurat cu Draga Harman, fata parcalabului lui Stefan
cel Mare. Mo§ia Harrnane0i a limas in stapanirea neamului Ganesc pans in
1753 cand o vandu Paraschiva, vara Lupului Gane, nepoata lui Stefan Gane
parcalab. (A. R. Cre0ere 1905, precum si (pentru Cozma postelnic) M. Cos-
tachescu in Bul. Ion Neculce VIII, 1930 p. 95 §i urm.)
2) Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
76 TRECUTE VIETI DE DOAMNE VI DOMNITE
voe, si trecand caroana fratelui sau Stefan, pleca la Stambul,

pentru a se turd. 1Si in ce fel. A luat crucea lui Isus, de trei
on a scuipat-o, de trei on a calcat-o in picioare, ei-apai cerand
sa i se dea Coranul, I-a sarutat. Numele lui cel nou a fast Mehe-
med, iar in Istorie a ramas legato de laptura lui parecla de
Turcitul", Dias Turcitul. De altfel a murit icurand, exilat fiind
la Brusa, in Asia Mica.
Fats de Despot satb si vaduvk de Domn moldovean, Doamna
Elena nu mai stia cum o mai rabda Dumnezeu pe pamant, sa
traiasca atare rusine si atare durere.
Aims Domn tin local lui frame -sau, Stefan incepe a mi-
lostivi bisericile, pentru a sterge in ochii poporului amintirea
proasta lasata de Ilie. Insa Moldovenii se saturasera de odras-
lele acestea ale lui Petru Voda. Li se paru ca Stefan, cu toate
ca bisericos, calca ,pe urmele lui frate-sau, in fiece clips li se
parea cò sa-si lepede si el legea pentru a se face turc. 0 mans
de boeri, conjurati, hotatira sa-,1 omoare. Noaptea, pe malul Pru-
tulwi, ude mersese el sa .faca chef, tot cu Turcoaice de altfel,
inconjurara boerii cortul in care se odihnea dupa betie, si taind
sforile, se narui cortul aswpra lui. In invalmaseala aceia, se re-
pezira asupra-i si-1 injunghiara. Apoi, pe loc, acolo, alesera
Domn pe unul de al Jar, iboerul Jo idea, ,caruia pentru a-i da si
lui infatisare damneasca, it logodira. cu Domnita Ruxanda, sora
omoratului Stefan Voda. Casatoria aceasta nu avut loc, caci Jol-
dea Voda, ,curand dupa aceia, feu prins si calugarit de catre Vor-
nicul Alotoc, care aducea din Polonia un nou voevod Moldovei,
pe stolnicul Petru, flub lui Bogdan Orbul, nepotul lui Stefan
cel Mare. Hotarit, Moldovenii erau dinastici. Le trebuiau, mu-
sai, domn din osul lui Stefan.
Petru, fiu din flori al lui Bogdan cu Nastasia din Lapusna,
se urca pe tronul inaintasilor sai, luand numele de Alexandru
Voevod si poreclit fiind de popor, dupa numele orasului de bas-
ting a mamei sale, Lapusneanul. Urcat in scaunul destinat lui
Joldea, el ii 1uA si mireasa, pe Domnita Ruxanda, a carei po-
veste face obiectul capitolului ce urmeaza.
Doamna Elena, care in wltimii case ani se obicinuise cu
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LUI PETRU RARE$ 77
toate nenorocirile, o vazu si pe aceasta, pe fiica-sa Ruxandra,

logodita, vaduva, ysi maritata apoi cu'n var primar de-al ei.
Nu se stie cum s'a sfarsit Doamna Elena. S'a spus c'a fost
sugrumata din porunca ginerelui ei, Lapusneanul. Daca asa s'o
fi intamplat, inseamna ca in spaima unui asasinat s'a stins
Wanda Doamna Elena, fiica regelui Ion al Serbiei, vaduva unuia
din marii nostri voevozi, care si-a petrecut o parte din viata
asteptand in cetatea Sucevei intoarcerea sotului ei din razboaie,
petrecand trei ani prizaniera in tastelul dela. Cicei, ing-rijorata
de soarta Domnului sugar, ajunsa pe la 4o de ani vaduva, ava.nd
nemarginita durere sa vada pe unul din fii ei turcindu-se, pe
celalt omorit de boeri, si pe fata ei maritata cu cel care trebuia
sa-i rapuna zilele.
Vietele aceste de Doamne romance nu erau totmai de in-
vidiat. Vom vedea mai jos ce soarta au avut fetele lui Petru
Rarer, Doamna Ruxanda 1i Doamna Kiajna, doua cunoscute fi-
guri ale Istoriei noastre.
*. *
www.dacoromanica.ro
. ----1
Doamna Ruxanda Lcipuqneanu

Dupd d. N. forgo: Portretele Domnilor nostri la Mantele Athos (A. A. R.)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
DOAMNA RUXANDA A LUI LAPU$NEANU

DOMNITA Ruxanda se tragea din neam stralucit. Prin
tatal ei, Petru Veda Rares, era nepoata lui Stefan cel
Mare, iar prin maica-sa, Doamna Elena, nepoata lui Ion,
Despond Sarbilor. Dar a fi fats ai nepoata de Domn, nu in-
semna, pe vremile acele, o ideals fericire pamanteasca, nu mai
=lit de cat azi, in tot cazul.
Nascuta la Suceava prin anii 1535, in timpul domniei tata-
lui ei, aceasta damnita avu o trudita copilanie. Fratii ei Bogdan
si Chiajna, din intaia casatorie a lui Petru, isi fratii ei drepti
Constantin, Ilia si Stefan, o fi rasfatat-o poate cum rasfata fratii
mai mari pe cel mai mic copil al casei. Insa aceasta copila avea
abia 3 sau 4 ani ,cand tatal ei, irnpresurat de dusmani, fu nevoit
sa-si trimita familia in Transilvania, la Cetatea Ciceiului, pe
atunci proprietatea Domnilor Moldoveni. Sosind si el dupa cate-
va sapta'mani, fugarul Domn avu de sustinut acolo un asediu
de patru luni impotriva armatei lui Zapolya, craiul Ungariei;
-iar cand, silit de garnizoana lui, deschise portile cetatii si se
preda, i se impuse sa ramana in cetate prizonier al regelui.
Prin urmare, primele amintiri care s'o fi desteptat In su-
fletul copilului, tre4bue sa fi fost o fuga prin munti, o bejanie
dela Suceava la Cicei, o zarva de arme, de impuscaturi, de vaete,
poate foametea chiar, ororile unui asediu, ,si pe urma inchisoa-
rea. Cum Petru Rare pleca mai in urma la Stambul sa sa-§i re-
capete domnia, iar familia ramase mai departe prizoniera in Ci-
cei, copilaria Ruxandei ii mai fu otravita .si de plansettle ma-
mei sale, care, zice o scrisoare a prietenului casei, Boldorffer
mult se intrista" ca nu avea stiri dela sotul ei.
www.dacoromanica.ro
80 TRECUTE VIETI DE DO,AMNE BSI DOMNITE.
In sfarsit, in iarna 1541, se Intoarsere cu totii din nou la Su-

ceava, caci Petru voevod recapatase domnia. De aici incolo, timp
de vre-o 4-5 ani, o fi fost un trai mai mult sau mai putin tihnit
si o fi vazut si copila aceasta ceva liniste imprejurul ei. Insa,
dupa abia patru ani si jumatate,Petru Rares, batran in 1546, isi
dadu duhul in cetatea Sucevei. Ruxanda avea pe atunci srrz
ani. Ramase la Suceava, caci fratele ei mai mare, Ilie, fusese ales
Domn, si neavand el insusi mai mult de 15 ani, mama for Elena
luase, impreuna cu sfatul tarei, trebile Moldovei in mans. Urr-
mara iar zile nacajite, caci fratele acesta, dupa cinci ani de ne-
trebnica domnie, parasi scaunul Moldovei de buns voe si plea
la Stambul sa se turceasa. In locul lui, boerii alesera Domn pe
cellalt frate de-al doilea, .Stefan, care, cu toata ifatarnicia lui,
umbla si el Inconjurat de Turcoaice, ceiace nelinisti terra, fa-
cand-o sa banuiasa ca va calca si el 'intr'o buns zi pe urmele
fratelui sau Ilie. 0 conjuratie se forma, cu hotarirea de-al
omori.
Domnita Ruxanda avea acum, in 1552, cam la 17-18 ani,
si zic marturiile timpului, ca era frumusica. Trebue sa.' se fi
aflat cu maica-sa la Curtile din Iasi, nu din Suceava, in zilele
de Septembrie, and s'a desfasurat drama ce .urmeaza.
Stefan Voda cu Turcoaicele lui merse pe malul Prutului
sa se scalde. Duper bae urma cheful ysi dupa chef odihna. Intr'un
cort, pe malul raului, pazit numai de 17 ostasi, voevodul Mol-
dovei adormi. Boerii tconspiratori, flamanzi de san.gele viitoru-
lui renegat, se aruncara asupra garzii, o strapunsera cu lancrle
si apoi, taind sforile cortului care se narui peste §tefan, se nä-
pustira asupra-i si-1 injunghiara. Acolo, pe loc, 1-au si Ingropat.
Si cum 11 bagara in pamant, se si pusera la sfat pe cine sa aleaga
Domn. Daca persoana acestuia era sau nu hotarata de mai ina-
inte, nu ne spune istoria. Atat stim, a 1-au ales pe Joldea, un
beer Inca tank, din capii conspiratiei. Cum obiceiul tarii nu
ingaduia insa ca Voda sä nu fie, daca nu os de Damn", cal pu-
tin inrudit cu vre-un, Domn, sfatul hotari ca Joldea sa da de ne-
vasta pe Domnita Ruxanda.
Cam aceasta rezulta din oronica si din spusese istoricilor.
Iar adevartil poste fi, ca tanara Domnita si zioul voevod se dubeau
www.dacoromanica.ro
DOAMNA RUXANDA A LUI LAPUNEANU 81
mai de mult si erau intelesi intre ei ca sa se cunune impreuna.

Altfel nu s'ar intelege cum de-au pornit indata cu totii de pe
malul Prutului inspre Iasi, unde Domnita ii astepta, desi iarasi
trebuie marturisit ca e ciudata aceasta nunta ce urma sa alba
loc intre Ruxanda si ucigasul fratelui ei.
Ori cum o fi stat lucrurile, sigur e numai ca Joldea porni
--,4.,.04=1-- 1A-7.
r
..4.1V4-4.1.42/09
- k
Ia
tei IG,7 &
itr`k
PAIr
5`.
7kAti.
1:: -1%
'-
0 '
.4.
,,, a . ,.
L'fi-,:-....- -,- ', -.-1....v,-
solie polond la Alexandra Lapasneanu
la Iasi sa-si is mireasa, si de acolo urmau sa mearga amandoi la

Suceava, sa faca nunta gi sa se aseze in scaun. Dar nimeni,
spume Evanghelia, nu tie niJoi ziva tnioi ceasul. La Sipote, in
judetul Botosani, alaiul domnesc e intampinat de-o armata po-
lona, avand in fruntea ei pe vornicul Motoc, care ataca mica
oaste a lui Joldea, o .batu si, prinzand pe noul voevod, alesul
boerilor, it insemna la nas fiindca, dupa obiceiul tarii, oame-
nii insemnati nu mai puteau domni. Il trimise apoi la minas-
6
www.dacoromanica.ro
82 TRECUTE VIETI DE DOAMNE p1 DOMNITE
tire, calugarindu-1 cu sila. Visul de domnie a lui Jo ldea tinuse

trei zile.
Ce voia insa acest Motoc, cu oastea lui leseasca? El adu-
cea cu sine pe un alt Domn, Stolnicul Petru, fiul lui Bogdan
Voda 011ml cu Anastasia, targoveata din Lapusna. Acest Petru
traise in Polonia -se intelesese cu o parte din boeri pentru
a inlatura pe Stefan Rares, si acum, cu aijutorul regelui polon,
venise in tars sa-si ocupe scaunul, moste-nirea lui dreapta, zi-
cea el, dupa tatal sau Bogdan gi bunicul sau Stefan cel Mare.
Inainte chiar de-a intra in Moldova, el ,fusese incoronat Domn,
in orasul Trebovla in Polonia de catre armatele regale lesesti.
Auzind ca boerii alesesera in local asasinatului Stefan pe Jo lea,
asi trimisese vornicul sa prinda pe acest nepoftit voevod, sa-1
calugareasca, si punand mana si 'pe Domnita Ruxanda, sa i-o a-
duel lui, icaci o poftea de nevasta. Ruxanda, cu boerii asasini ai
fratelui ei, fu deci dusa din Iasi la Suceava. Acolo, ea gasi pe
noul Domn urcat in scaunul tatalui gi fratilor ei, acel Domn
care-0 schimbase numele din Petru in Alexandru, iar de po-
por fu poreclit Lapusneanul, dupa orasul de basting a mamei
sale. Mai cu voe, mai cu sila, ea primi sa-i fie nevasta, desi erau
veri primari. Insa mitropolitul gasi cu cale sg afirme ca, dupa
canoane, ei nu se inrudeau, intrucat si Rare* *i Lapusneanul
erau numai copii naturali.
Desi atat pana poetics a lui Costache Negruzzi, cat si ju-
decata istorica a dui Xenopol au faeut din Alexandru Lapus-
neanu o fiara cu rinfatisare de om, Domnul acesta nu pare a fi
fost atat de salbatec si de crud, precum ne-a fost infatisat pana
acum. Nici afirmarea ca el si-ar fi sugrumat soacra, pe blanda
Doamna Elena, nu poate fi acceptata fara o mai temeinica cer-
cetare. Si s'ar pare chiar ciudat ca Doamna Ruxanda, care a
trait bine cu sotul ei, sa fi putut tine la asasinul mamei sale.
In tot cazul it vedem pe Voda Alexandru avand mereu grija
de nevasta lui. La Sibiu, la Brasov, s'au descoperit scrisori,
1) Dupa moartea lui Bogdan Voda, cad in timpul domniei acestuia el
e intotdeauna citat de tatAl sau in documente, alaturi de celalt tiu al sau,
Stefanita, si intotdeauna dupa el, ceia ce este o dovada ca era frate mai mic
al lui StefAnitil (vezi Surete si lzvoade de Oh. Ghtbanescu vol. XIX).
www.dacoromanica.ro
DOA NA RUXANDA A IX' LAPIMNEANU 83
prin care Lapusneanul cere, in repetite randuri, lucruri bune

de mancare: prune, ciresi, altele de-ale gurei pentru sotia
mea". De asemeni it vedem primind la curtea lui, cu o uimi-
toare bunavointa, pe acel Vantura Tara ce-a fost Iacob Era-.
clide Despotul, pentru simplul mativ ca se zicea var cu Doamna
Ruxandra, nepoata de Despot gi ea, dupa mama-sa Elena. Si in-
sfarsit, and in x561, acelas inteligent si cultivart aventurier,
Iacob Eraclide Despotul, alunga, cu ajutorul unei armarte de
mercenari, pe varul sou din scaun si din tars, Alexandru La-
pusneanu, fugar, avu grija in primul rand de sotia si de copiii
lui, pe care-i trimisese in siguranta la vecinul lar, Domnul Mun-
teniei, nepatal Ruxandei.
Din aceste fapte trebue trasa concluzia ca Lapusneanu na
era ne-om, ci si-a iubit sotia, si ca aceasta, la randul ei, o fi ti-
nut la barbatul ei.
Dupi detronarea lui, Lapusneanu se refugia. la Constanti-
nopol pentru a cere Turcilor recapatarea domniei. 0 si obtinu.
dupa doi ani, in 1563. Si iarasi, prima lui grija cand ajunse in
Iasi, uncle-0 muta el de data aceasta scaunul, fu sa-si aduca din
Bucuresti pe Ruxanda si pe copii. Ca in timpul acestei domnii
de-a doua (1563-68) Alexandru Voda facu acel grozav macel
de boeri despre care ne vorbesc cronicele (a omorat 47 din ei
inteo singura zi), iarasi nu trebue sa ne duca la concluzia ca el
era o fiara. Lapusneanul fusese tradat de boerii lui, care da-
duse domnia lui Despot. Se impunea, nu numai o razbunare, ci
un exemplu. Si Stefan cel Mare isi taiase boerii, pe patul de
moarte fiind, si Petru Rares a omorit o sumedenie de caftaniti,
fora ca Istoria sa faca din ei nista monstri, din potriva. Insa
istaria are ciudateniile ei. A vrut sa faca din Lapusneanu pata
de Ange pe filele imaculate ale cronicilor. Si nu s'a bagat de
seams ca a fost scrisa dupa marturiile contimporane ale unor
patimasi boeri, ei insusi poate atinsi de razbunarea lui Voc la.
Si nu s'a bagat iarasi de seams ca Moldova avea o veche, pu-
ternica, ambitioasa, galigioasa si turburatoare boerime, care de
mai bine de 5o de ani incepuse sail faca de cap, care voia sa
faca si sa desfaca domniile, si in potriva careia s'a ridicat intai
Stefanita, apoi Petru are ci la urma Lapusneanul. Cei Intel
www.dacoromanica.ro
au distrus numai cateva din aceste neamuri boeresti, (Tautu-

lestii, Aburestii si Ganestii) el i-a exterminat pe aproape toate,
inlocuindu-le cu altele noi. (Bals, Sturza, Stroici, Movilg, Sep-
tilici, etc.) A primenit boerimea. A distrus puterea boerilor
dascalicatori, pentru a se servi de buna vointa unor noi veniti.
A fost un om politic. Istoria acelei epoci trebueste refacuta.
Cred ca cal mai bun aparator al lui Lapusneanu, este
Doamna lui, Ruxanda, care i-a stat alaturi neclintita, care, cand
in 1567 s'a imbolnavit, trimitea la Sibiu dupa doftori, si care,
rand pe patul lui de moarte a cerut sa fie calugarit, i-a stat de-a
dreapta pang la vazut cu scufia in cap pe noul calugar Pahomie.
Iar daca o fi adevarat ceiace nu e dovedit ca trezin-
du-se din letargie, cand se vazu Lapusneanu chiar calugar de-a
binelea ar fi racnit boerilor ca daca se va scula din pat, pe
multi va popi si el", si ca boerii inspaimantati i-ar fi dat atunci
otrava ca sa-i curme zilele chiar daca aceste ar fi adevarate.
apoi sigur este ca nu Doamna Ruxanda si-a otravit sotul. Pang
si severul Xenopol apara pe aceasta Doamna de invinuirea ce
i-o aduce legenda. cat despre Letopiseti, zice Ureche ca Ru-
xanda era o femee cresting, inteleapta, destoinica si dumne-
zaiasca, si la toate bunatatile plecata si milostivg".
Iar Ureche vornicul trebue sa fi stiut ce fel de femee fu-
sese Ruxanda, de oarecc a trait numai cu putine generatii mai
tarziu.
Asa dar, la 1568, ia -o pe Ruxanda vaduvg, la varsta de abia
33 de ani. Boerii, mai mult de hatarul ei, decat in amintirea
raposatuluii Lapusneanu, alesera Damn pe Bogdan, fiul tor, un
copilandru de 15 ani. Iar cum Doamna era, duipa cum am va-
zut, femee inteleapta, destoinica si dumnezaiascg, sfatul fariff a
numit-o regents ", sau, cum se spunea pe atunci mai pe inteles
si mai frumos au pus-o pe ea sa poarte trebile Orli": Si le-o
fi purtat bine, desi plodul Domn era cam sburdalnic. Ureche
spune despre el ca era bland si cucernic gi tuturor arata drep-
tate, cat se cunostea ca nimic nu s'au aratat in el din obiceiul
tatan,i-seu. Nisi la carte nu era prost, la .calarie isprinten, cu su-
Eta la halca nu Area lesne avea potrivnic, la sagetare din arc
tare nu putea fi mai bine. Numai ce era mai detreaba domniei
www.dacoromanica.ro
4fflec eli=ggivNE.
# -1,
.
El]
= f2.7;111
Mancistirea Slatina: Paraclisul

Dupd Butetinut C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA RUXANDA A LUI LAPIMNEANU 85
ii lipsea: ca nu cerca batranii la sfat, ci de la cei tineri din cask'

lua Invatatura".
Pitorescul acestui stil e ametitor. Cand te gandesti la tot
ce poti citi in ziarele zilnice, deseori chiar in cartile cu preten-
tii literare, te apuca necazul ca nu mai stie Romanul sa scrie
astazi cum scria altadata!
Voda Bogdan Lapusneanul, fiul lui Voda Alexandru, mat
avea, pe langa cusurul de-a fi mai mult un sportsman" clecat
un barbat de stat (ceiace, la varsta lui, era de altfel destul de
firesc) mai avea cusurul, zic, sa fi prea indragit pe Poloni.
Lasica pe regele lesesc din prea milostivul meu stapan" nu-1
scotea, dar apoi se mai si apuca sa-si logodeasca doui din su-
rori cu nobilii polonezi Gaspar Panievski si Christofor Sbo-
rovski, iar la urrna, el insusi peti pe fiica lui Ion Tar lon, unul
din marrii boeri ai Liowului (Lemberg).
Mama-sa, Domnita Ruxanda, care purta doar trebile %aril,
intelese ca aceasta inclinare a fiului ei pentru vecinii dela
Nord nu era pe placul boerilor, carora, dupace de curand vazuse
pe-un Domn de-al. for turcindu-se, pe un altul pe tale de-a se
turci, nu li-ar fi placut sa vada pe acesta inchinand tara papis-
tasilor. Boerii moldoveni erau ortodocsi, si din legea for ni-
meni nu i-ar fi putut scoate. Inteleapta Doamna Ruxanda, fiica
si nepoata de pravoslavnici, incerca sa tempereze apucaturile
fiului ei. Logodna uneia din fete, cea promisa lui Sborovski, se
si rupse, ceiace, de altfel, va face ca Bogdan sa-si piarda tro-
nul').
Insa soarta nu vru ca Doamna Ruxanda sò mai vada si
p'asta. In Noembrie 1569 ea se imbolnavi, si dupa o scurta su-
ferinta, la 12 ale aceleasi luni, isi dete duhul, la Iasi, in palatul
domnesc. Avea 35 de ani, si domnise, ca o regents, nici doi ani
impliniti. 0 ingropa fiul ei, 3n jalea boerilor si a poprului
care o iubise, la manistirea Slatinei (Neamt), alaturi de sotul
ei, voevodul Alexandru Lapusneanul.
1) Christofor Sborovski venise la 14 in calitate de mire, intovArasit de

un alai regesc. Fu nevoit sä se intoarca umilit in Polonia, jur5nd insa raz-
bunare. E1 era fiul lui Martin Sborovski §i fratele Christinei, fosta logodnica
a lui Despot Voda.
www.dacoromanica.ro
86 TRECUTE VIETI DE DOAMNE $I DOMNITE
Bogdan (nascut in 1553) a domnit putina vreme dupa moar-

tea mamei Jul. In 1572, o neprevedere de copil amorezait 1-a
costat domnia. Intovarasit numai de doi calarel3i, Marna cu
salvia, el trecu Nistrul in Polania pentru a-si vedea lagiadnica2).
Christofor Zborovski, care nu-i ierta stricarea logodnei lui, II
pandea de mult. yStia ca obiceiul Domnului era sa tr,eaca deseori
Nistrul, pe ascunse, in apropierea Hotinului probabil, unde isi
mutase Domnul resedinta pentru a fi mai aproape de iubita lui.
Intro zi oamenii lui Zborovski, pusi anume ca sa-1 pandeasca,
it prinsera si,l dusera la stapanul jar, care-1 Linchise in casa lui.
Bogdan a trebuit sa plateaca 6000 de galbeni rascumpararea
sa, pe sin, iar pentru alte sume a garantat cumnatul Panieski.
Cand scapa insk din casa acestui dusman si voi sa se intoarca
in tars, gasi scaunul Moldovei ocupat de Ion Voda Cel Cum-
plit. Dupes zadarnice incercari armate de a-si recacata domnia.
dand astfel Polonilor prilejul de-a mai fi odata invinsi de Mol-
doveni, nenorocitul copil isi lua lumea in cap, si, dupa mai
multe pribegii, muri nebun la Moscova 3).
+**
2) Era, se ,zice, de-o frurnuse(e uimitoare. Tata! ei, Ion Tarlon, murise
de curand si ea fu pug, de insusi regele August, sub epitropia principilor
George Iaslovieski si Nicolae Mieleski, care urmau s'o cunune cu Domnul
Moldovei.
3) Alexandru Lapusneanu si Doamna Ruxanda au avut un mare numar
de copii, din cari unii au murit de tineri. Erau 7 fii: Hie, Stefan (t tank.),
Bogdan, Petru, Ion, Mihaili si Constantin, precum si 8 fete: Anghelina,
Tudora,.Teofana, Cheajna, Martina, Nastasia Marica si Totana (a 2 a).
www.dacoromanica.ro
Doamna Kiajna qi Mircea Ciobanul
Dupa St. Nicolaescu : Petra Voila Schiopul etc.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
DOAMNA KIAJNA A LUI MIRCEA CIOBANUL

N Orientul acesta, in care timp de patru veacuri atotputer-
nic a fost numai Padisahul din ,Stambul, printre Craii
Domnii si Domnisorii ale caror OH nu fusese definitiv
ingloibate in sfera acestei atotputernicii, voevozili romani
aveau insemnatatea lor. Martori, to cronicarii sil istoricii timpu-
lui, Unguri si Poloni. Incat a fi fost pe atunci nepoata, fats,
nevasta, cumnata si mama de Domni romani, nu era putin lucru.
Iar Doamna Kiajna avea, pe langa stralucirea neamului din
care se tra.gea, si o marcata personalitate a ei, care explica in-
deajuns vaza de care s'a bucurat in ochii contimparanilor. Din
nefericire, insa, Istoria ne-a falsificat-o. Incep'and cu cronicarii
cei mai vechi, Stoica Ludescu si Radu Popescu, urmand cu
Gheorghe Sincai, cu Engel, cu Laurian, cu Xenopol, cu poetul
caci a fost un poet Alexandru Odobescu, s'a format in
jurul acestei figuri o legenda care, ca orice legenda, este o
Fantezie. S'a spus de Doamna Kiajna c'a fost personificarea
ambitiei, a rautatii si a cruzimei. Un monstru. Nu e adevarat.
Nici nu rezulta de nicaeri c'ar fi putut fi rea. Ambitioasa si
cruda, poate. Dar nu intru atat, incat sa se face din ea un tip,
o personificare. A fost omul, femeia vremei, a unor vremi cand
viata omeneasca, nu numai in Orient, in lumea intreaga (sa
ne gandim la noaptea, sfantului Bartholomeu), era desconsi-
derata; cand curgea, prin santurile strazilor sangele omenesc
fara ca nimeni aproape sa-1 bage in seams. Asa incat aceasta
Doamna romans n'a fost in afara de mentalitatea normala a
epocei in care a trait, si in tot cazul a fost sub ceiace legenda
a facut din ea.
www.dacoromanica.ro
Mai intai, ambitia ei mereu triumfatoare de a-si vedea fiii

-; nepotii, prin mijlocirea ei, domnind cand in Muntenia si tend
in Moldova, este o fantezie, o eroare provenita dintr'o lipsa
de ildentitate. Rana la descaperirile critice moderne, Doamna
Kiajna a fost luata drept mama lui Petru Schiopul si a lui
Alexandru Voevod si drept bunica lui Mihnea Turcitul, toti
Domni ale ambelor principate, pe cand de fapt Kiajna nu numai
ca n'a fost mama si bunica lor, nici ruda macar cu ei, dar le-a
fost chiar dusmana.
Drept dovada de felul cum se scrie Istoira. Cladesti pe
baze false o intreaga epopee, .pe care istoriograFa o dovedeste
azi gresita dela un capat la altul').
Desbrcata de legends si redusa la proportiile adevarate
ale ciudatei ei firi, Doamna Kiajna ni se infatiseaza ca o femee
inteligenta, ambitioasa si energica. Atat.
Nascuta din Petru Rare§ si din cea dintai sotie a lui,
Maria, cam pe la anul 1525, probabil In Polonia, in timpul
pribegiei acestuia inainte de domnie, ea avea abia frageda
varsta de 2 sau 3 ani, and tatal ei cuceri scaunul Moldovet.
Mutati la Suceava, capitala tariff, copila aceasta I i pierdu
mama la varsta cand nu putea Inca sa alba o limpede notiune
despre ea. Un an mai tarziu, tatal ei se reinsura cu acea odrasla
de neam regesc din Sanbia, Doamna Elena, despre care am
vonbit mai sus. Mama ei vitrega 'Hand o ' upa cat se
pare, deosebit de evlavioasa si de bunk s'a fi purtat cu ea cum
se putta ou groprii ei copii, si o fi .cautat sa4i dea o crestere
potrivit perceptelor evanghelice, astfel cum s'a Inteles a o da
ai fetei ei Ruxanda. Insa, precum aceasta crestere n'a grins la
fiii ei, Ilia si Stefan, astfel n'a dat rod nici la fata ei vitrega.
9 Doamna Kiajna n'a fost mama decat a unui singur Domn Petre. mort
in floarea tineretn, si supranumit din aceasta pricina Cel Tatar. Eroarea a
venit de Ia contuzia ce s'a facut intre asemanarea numelor, Petre tiul Kiajnei
si al lui Mircea Ciobanu si Petru zis Schiopul, tiul lui Mircea Voda nepot
lui Mihnea Cel Rau. Kiajna, fiind luata drept mama lui Petru, nu Cel Tanar,
cum de fapt era, ci drept a lui Petru Schiopul, ea devine astfel, in cugetul
istoricilor, mama si lui Alexandru care era fratele Jut Petre Schiopul, $i devine
deci bunica lui Mihnea, fiul lui Alexandru. lar de-aici s'a cladit o intreaga
fantasmagorie pe socoteala Kiajnei, care ar fi facut $i destacut domnii, Ia
care in vista ei nici nu se gandise.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA KIAJNA A LUI MIRCEA CIOBANUL 89
Sangele razboinicilor stramoci clocotea in vinele Kiajnei, ci,

In aceasta privinta a energiei, nu era s'o dea de rucine.
Impreuna cu Doamna Elena, cu .fratii ci surorile ei, fuge
si ea, 3n 1539, dela Suceava la Cicei, in Transilvania, rand Petru
Rarec e nevoit sa-ci lepede domnia. Daca cunoactem cu destule
amanunte viata ce-a dus la Cicei aceasta familie domneasca
de exilati, de prizonieri, apoi, din potriva, ctirile despre Dom-
nita Kiajna se intuneca pentru perioada aceasta.
Ii pierdern urmele pans inteatat nici nu ctim clack fate
lui Petru Rarec, care, cam pe vremea aceia, se marita cu un
anume Vlad voevod al Munteniei, era cumva Kiajna noastra,
sau poate o sofa de-a ei, pe care ar fi chemat-o Ancuta ci des-
pre care n'avem nici o alts ctire. Ceiace ctim, e ca acest Wad
Voda era un beviv ci ca abia dupa tateva Juni de ,domnie, se
imbata intro zi atat de zdravan, incat pierzandu-ci ,centrul de
gravitate, cazu in Dambovita ci se ineca. Daca pe vaduva lui
a chemat-o Anca sau Kiajna, sau data Anca ci Kiajna erau
aceiaci persoana, nu ctim..Sigur e numai ca abia in timpul .dom-
niei de-a doua a lui Petru Rare, ci anume ci chiar anul mortii
lui, 1546 Kiajna se marita cu Mircea, fiul, probabil natural,
al lui Radu Voda Cel Mare al Munteniei.
Nunta se facu la Iasi, in luna lui Iunie 1546, iar printre
solii domnilor vecini, sosi din Ardeal ca oaspe al lui Rarec, ca-
pitanul Nicolae Cherepovici, a carui fats avea sa ajunga, 17
ani mai tarziu, nora miresei. El aducea dar de nunta o cups
de our ci bogate postavuri.
In amintirea tinerilor lui ani, and crectea prin murrtii
noctri turmele de of care l'au facut om chiabur, Romanii, deci
ctiau ca Mircea Voevod este os de Domn" ci purtat prin Stan-
bul, l'au supranumit totuci Ciobanul". Iar pe Kiajna, ajunsa
Doamna lui Mircea Ciobanul, au numit-o Mircioaia".
Daca Kiajna Mircioaia o .fi fost in adevar o femee cruda
apoi, de cum a apucat barbatul ei scaunul tariff, o fi avut de
ce se bucura. Caci prima grija a noului Domn fu saki taie
boierii. iDe altfel intreaga lui domnie, a fost un lung ,sir de
omoruri, talmaoite de istorici in deosebite ifeluri. Astazi insa,
rand ctim ca Mircea era fiul lui Radu Cel Mare, ci deci ruda
www.dacoromanica.ro
detronatului Radu Paisie, intelegem mai bine ca omorurile

acestea insemnau distrugerea partidului care, tinand cu acesta,
ii era lui potrivnic. Si'n adevar desi Radu Paisie fu exilat
tocmai la Alexandria Egiptului, uncle pare a fi murit, ni,ci doi
ani nu trecura de and se urcase Mircea in scaunul Munteniei,
ca boeri care-1 du,smaneau si care scapasera dela macel, se
sculara din Ardealul uncle se refugiasera si venira asupra-i icu
oaste, sat alunge din tara. La Per* lang5. Bucuresti le esi
Mircea intru intampinare, ii invinse, si mai prinzand cativa
boeri ii taie si pe ei.
Dusmanii lui nu se lasara, venira de peste Olt acum, avand
in capul for pe-un nou competitor, Radu Ines, care birui la
Moinesti qi alunga pe Mircea dincolo de Dunare. La Rusciuc,
sau la Giurgiu, Mircea Ciobanul capata ajutor dela Turci, batu
pe Radu flies, si se aseza din nou in scaun.
In timpul acesta nu stim ce facea Kiajna, copii de .sigur,
caci a avut destui, dupa cum vom vedea. Incolo a fost proba-
bil o infrigurata spectatoare. 'Cad rolul ei, sa-i zicem istoric,
a inceput abia, dup5. 1554, adica dupa mazilirea sotului ei, scos
din domnie de Turci, fii-ndca Ii banuira ca 'lute° lupta ce pur-
tase Sultanul cu Imparatul Germaniei, Mircea i-ar fi tradat.
Mutati de pe malul Dambovitei).ee acel al Bosforului, Mir-
cea si Kiajna incepura obisnuitele /procedee de desvinovatire
si uneltiri de recapatare a domniei. Si aici a aratat Kiajna ce
fel de stofa era in ea, ce fel de cap avea. Pe cand, pan'acum,
toate aceste uneltiri se rezumau de f apt inteuna singura, su-
natoare de pungi, Kiajna, ce-a dintai din Doamnele noastre,
gasi mijlocul cel mai dibaci de a-1i ajuta barbatul, anurne acel
de-a intra in Jegaturi de prietenie cu cadanele Sultanului, o
respectuoasa si lingusitoarre prietenie, o insinuatie in harem.
Nu e vorba, ploaia de galbeni 'urma sa. curd. Insa mijlocul
acesta de-a izbuti prin armecul a doi ochi de femee si a unui
zarnbet ispititor, era nou, in Istoria noastra cel putin. Kiajna
triumfa.
Pe scaunul Munteniei, In locul .barbatului ei, se urcase o
rucla de-a lui, Patrascu, fiul lui Radu Voevod (si Ufa' lui Mihai
Viteazal), Patrascu zis Cel Bun, fiindca a domnit patru ani
www.dacoromanica.ro
fara a macelari pe boeri. In schimb, fireste, 1-au macelarit

boerii pe el: Sau mai bine zis, Vac fi otravit vornicul Socol,
favoritul lui, care lua, cu dela sine putere, scaunul tarei in pri-
mire. D. prof. Iorga, (in Hurmuzachi XI) afirma !frisk' ca Pa-
trascu n'ar fi fost otravit, ci ca din potriva, intr'o campanie
purtata in Ungaria, ar fi recit, s'ar fi imbolnavit, gi mutandu-st
resedinta la Ramnicul-Valcei, la aer, a chemat un doctor din
Sibiu sa-1 ingrijeasca. Totusi boala pare a fi fost mai tare de-
ketelr1R4 .044ehrtrr-.
VIP
MI% 2
't
''t......... .: ".."7-1iim,'"- -- -", -
.`- ,Nt r ,;,.. '- -
,
, ...
i ,
- 1
II' Ar ,11:: .2
.
.
I `...'11';'/'
4. - 4...t.t
0 ataliento la Sultan
cat stiinta doctorului ardelean, cad in ajunul Craciunului 1558,

el iSi dadu duhul.
C'o fi una, c'o fi alta, Patrascu Cel Bun moare la sfarsitua
anului 1558, vornicul Socol ai is locul in scaun, iar Mircea Cio-
banul alunga, dupa cateva saptarnani, pe usurpator din tall.
Sosit in Ianarie 1559 din Constantinopol cu o armata turceasca,
el se urca din nou in scaun, dupa patru ani de lipsa, in care
timp dorit de boeri nu fusese.
Ba chiar acestia, cum and ca le vine iar Ciobanul Domn, fug
din nou aproape toti in Ardeal. Acolo, prosteste, se lass ade-
www.dacoromanica.ro
meniti de juramintele lui Mircea, cum ca dada s'or intoarce in

Cara nu se va atinge nimeni de-un fir de par din capul lor. Si
iata-i ca turma de oi, intorcandu-se la Bucure§ti, uncle n'apucara
bine si intre pe poarta ora§ului, ca §i fura macelariti. Cei ce
putura scapa luara din nou calea pribegiei, pregatindu-se a se
razbun,a Inca °data. impotriva orudului,nemilosului voevod. Soar-
ta insa ii ajuta im alt chip. In Septembrie a aceluia§ an, 1559
Mircea Voda Ciobanul moare, de moarte buns se crede, qi e in-
gropat in biserica Domneasca, ctitoria lui, cea de pe piata Sfan-
tului Anton din Bucure§ti, unde nu i se mai vede astazi mor-
mantul.
Boerii pribegi respira. Strang, acolo in Ardeal, o mica oaste,
trec muntii, §i se indreapta asupra Bucure§tilor.
Aici iti a§tepta insa Kiajna, vaduva lui Mircea, fata lui Pe-
tru Rare§. Ea avea un fiu Petre, un minor care trebuia ocrotit,
al carui tron trebuia aparat. Se puse in fruntea oastei domne§ti,
o mans de oameni §i e singurul exemplu din trecutul nostru
al unei femei conducand o Wire in razboi. Intampinand pe raz-
vratiti la Romane§ti, deschise batalia. Fu insa invinsa de o ar-
mata mult mai numeroasa, a§a incat, intorcandu-se in grabs in
Bucuresti, i§i lua baetii §i fetele, §i impreuna cu ei §i cu .cativa
boeri credincio§i, trecu Dunarea. Capat'and la Rusciuc ajutor de
la Turd, se intcoarse in tars, batu pe .du§rnani la erpane§ti §i-i
alunga peste munti.
Izbanda aceasta nu fu de lungs durata. Boerii rasvratiti se
intoarsera din Ardeal cu noui ajutoare dela Unguri §i alungara
pentru a doua oars din scaun pe tanarul down i vrednica lui
mama.
De data aceasta ei trebuira sa faca drtunul Stambulului, caci
Pasa din Rusciuc nu voi sa-i mai dea ajutor. cat despre Sultan,
se auzea ca, suparat de toate turburarile aceste, era pe cale sa
scoata copilului Petre domnia.
Ca in timpul cand lupta Kiajna pentru izbanda sotului ei,
incepura la Constantinopol §i de data aceasta alergaturi, intrigi,
momeli, fagadueli §i realizarile for pentru izbanda fiului. Patru-
zeci de mii de galbeni odata, paste alti 40.000 pentru tribut, §i
din nou 130.000 galbeni trecura din patrimoniul Basarabilor
www.dacoromanica.ro
.1
\ S.
Mircea Ciobanul
www.dacoromanica.ro
Dupd d. N. Forgo: Portretele Dornrtilor Romani
DOAMNA KIAJNA A LUI MIRCEA OIOBANUL 93
sau mai bine zis din sudoarea Romanului in visteria Padisa-

hului si in comornicele cadanelor. Nurbani, evreica, si Safigi,
venetiana, cadane imperiale, se infruptara din darnicia Kiajnei,
si in noptile fermecate ale Bosforului soptira la urechia batra-
nului Suleiman, ca. Petru, fiul Kiajnei, este un copil destept si
mama-sa o femee destoinica. Iar marele Suleiman convins si prin
farmecele cadanelor si pnin argumentul galbeniloa, trimise pe
Kiajna si pe fiul ei din 11.011 in. Bucuresti, cu o armata distill de
numeroasa de data aceasta, pentru a sti sa impuna respect ras-
vratitilor boeri vlahi.
Domnia aceasta a lui Petru tinu sapte ani, in care timp co-
pilul abia se facea flacauandru, domnind numai cu numele intr'o
tara in care Kiajna era acum necontestata stapana. Ambitia ei se
margini insa la viitorul stralucit pe care voia sa-1 pregateasca
copiilor. In politica, stapanirea Munteniei ii ajungea. Sca unul
lui Petru parea asigurat, incat grija ei era acum capatuirea fe-
telor. Si nu era usor, caci erau multe, iar inlauntru Orli par-
tide stralucite nu prea se aflau.
Anca, fu data dupa banul Neagoi, iar Alexandra dupa ca-
marasul Gheorghe Hrisoverghi. Ramaneau Mariana gi Dobra,
cele mai mici, care par a fi fost favoritele Kiajnei si carom
mama for voia sa le pregateasca un stralucit viitor 1).
Jacob Eraclide Despotul, domnul Moldovei, deli era usur-
patorul scaunului lui Lapusneanu, cumnatul Kiajnei, i se paru
totusi acestei femei ambitioase, un ginere demn de fata ei Do-
bra. Isi ticluise doar inteligentul aventurier o genealogie din
care reesea ca era nu numai coborator din Despotii Sarbi, si ca
atare ar veni var cu sora vitrega a Kiajnei, doamna Ruxandra a
lui Lapusneanu, dar din bunic in razbunic genealogia lui Despot'
Voda se urca la Hercule, zeul Grecilor si al Romanilor. Pentru
fata Kiajnei de pe malul Dambovitei tocmai nemerit o partidi
buns. De aitfel, Despot Voda ravnise tronul Munteniei. Se in-
telese cu ambitiosul polon printul Wisnowiecki, nepot de fica a
lui Stefan cel Mare, sa-i dea lui coroana Moldovei, iar el, Des-
pot, sa treaca Damn al Munteniei. In vederea reusitei acestui
It Pentru Stana, maritata cu logofatul Ion din Pite0, vezi Cap. XIV,
p. 142.
www.dacoromanica.ro
plan se si rizboise cu fiul Kiajnei, Petru Voevod. Insa luptele

ce avusesera loc fiind fara rezultat, particle I,si initinsesera mana,
si, ca semn de impacare, hotarira sa se incuscrea.sca.
Despot trimise la Bucuresti pe boerii ,Motoc si Avram sa
ceara mana Dobrei si in Iu lie 1562 acestia se intoarsera la Iasi
cu darurile Kiajnei: un inel cu briliant si portretul miresei.
Despot Voda sa si grabi sa fixeze ziva nuntii la 15 August si sa
trimita crainici pentru a pofti la marea nunta dom-neasca din
Iasi nu numai pe regii vecini, dar chiar pe suveranii Europei
occidentale.
Ce s'a intamplat mai in urma, nu se stie exact. Nunta a Post
amanata, apoi logodna s'a stricat. Cauza pare a fi nesinceritatea
lui Despot. Se zice ca Doamna Kiajna ar fi aflat cum si acesta
nu renuntase definitiv la domnia Munteniei, pe care ar fi vrut
s'o dea acum fratelui sau adoptiv Dumitru, pastr'and Moldova
pentru el. In tot cazul intre Kiajna si Despot se naste deodata o
dusmanie de moarte, care nu se ispraveste nici prin tragedia
brusca a detronarei acestuia, asediul in cetatea Sucevei si trh-
darea lui de catre Martin Farcas in mai-nile lui Tomsa, care-1 o-
mori. Scaunul Moldovei, scurta vreme dupa aceasta intarnplaro,
fu ocupat din nou de Lapusneanu, care alunga pe Tomsa din-
colo de hotare. Un boer curtean, pentru a incape in mila noului
Domn, urmari pe Dumitru, fratele adoptiv al lui Despot, 31
prinse, si-1 duse, legat in fiare, dinaintea Lapusneanului. Acesta
la randul lui ii trimise la Bucuresti Kiajnei, cumnata lui, sa fact
cu el ce-o vrea. calla afla Doamna ca i se trimite in dar pe
dusmanul care ravnise scaunul fiului ei, nu mai putu de bucu-
rie. Ea 61 arunca pe data in beciurile palatului, sub strasnica
paza, si, in aceiasi sears, puse sa i se taie capul. Pe cand se afla
la masa cu boerii ei, ceru, ca o a doua Salomea, sa i se aduca
pe-o tava de argint capul celui ce poftise domnia tarii. Cand 11
fu infatisat, grozava femee lua capul de pe tava, sangerand cum
era, si rostogolindu-1 pe masa printre talgere si cupe, it scuipa
in obraz.
Acum da, recunoastem pe Kiajna legendei, energica si
cruda. Insa nu trebue uitat ca ea isi apara drepturile la domnie,
si ca la urma urmei astfel erau moravurile vremei. Inca °data,
www.dacoromanica.ro
DOAMNA KIAJNA' A LUI MIRCEA CIOBANUL 95
sa ne gandim la Franta si la Anglia acelei vremi, la nenuma-

ratele crime Isx asasinate comise sub Henric III-a bunaoara, sau
sub Maria Tudor.
Tot in vremea aceasta, adica in decursul anului 1563, se ur-
1 ; - ; 7--, i .-'- ' = r "--,!!!
.-,. .
r.
. - ..,a.i. , - 'i .11. , . 1. r 'i , g, .
igy
Of- 4
- 4
, - -*"117.e. ..i:k;,,.^.e.lit1C4,144,4%..2134:1i
Petra Vodd eel Tana, Mircea ,ci Rada, Iii lui Mircea Clanul fi ai Damon Kiajna
mau intre Bucuresti si Sibiu tratative de casatorie intre tanarul

Petru Voevod si Elena, fata capitanului Nicolae Cherepovici, cel
ce cu multi ani inainte venise in Iasi, ca sol al voevodului Ar-
dealului, la nunta Kiajnei cu Mircea Ciobanul.
La 5 Mai, ,cubit, Cherepovici moare. Tratativele se urmea-
za intre mamele vaduve, Doamna Kiajna si sotia capitanului Ni-
colae, tratative cam taraganate, pe care insa Mirceoaia, dupa ru-
perea logodnei fetei ei Ddbra, le accelereaza inteatat, incat la
22 August nunta se si face la Sibiu. A fost o foarte ciudata
nunta, facuta fara mire, care fu reprezentat, printfun procura-
tor (principiul reprezentarei directe in chestie de statut per-
sonal fiind o inovatie, buns sau rea, a timpurilor moderne) tana-
rul voevod avand pe atunci mult 16 ani, un mire aproape copil.
Par ce nu se poate in familiile domnitoare !-Afars de un lucru,
care nu se poate nici acolo, anume sa se nasca dintr'un copil de
www.dacoromanica.ro
16 ani un altul, dupa numai cinci luni de casatorie. Ceiace se

intampla. In Ianuarie 1564 Doamna Elena a lui Petru Cel Tanar
niscu o fats, careia i s'a zis Theodora, sau Tudorita. Iar Doam-
na Kiajna, ce s'o fi gandit ea, isi bags nora cu zestre 'Cu. tot in.
radvan si-o trimise inapoi la mama-sa la Sibiu. Scandal, scan-
dal, dar cu Kiajna nu era de glumit. Doar stia invatata Mircoaia
ca copii in 5 luni nu se pot naste. C'o fi plans Petre Voevod ca
i s'a luat jucaria, nu stim. Alta venise acum la ordinea zilei.
Raniasese in sarcina Kiajnei doi fii nevarstnici, Mrcea si
Radu, Dobra cea ramasa gra logodnic, gi o fats tocmai copticica,
Marina. De data aceasta Doamna isi indrepta privirile spre acel
Bizant, de unde ne mai venise in vremuri odrasle dornnesti pe
scaunele Tarilor noastre. Ea scrise Patriarhului de Constantino-
pol cu rugamintea sa-i gaseasca un ginere de Ire= s1 cu stare
pentru frumoasa ei Domnita. Patriarhul Iosif (Paleologul) se si
puse pe lucru, si dupa scurta vreme, ii raspunse ca cea mai stra-
lucita partidd pentru Domnita Maria ar fi numai si numai Ion
Cantacuzino, fratele
Dupa caderea Constantinopolei, mai bine de roo de ani a-
cum, marile familii bizantina se rasletisera prin flume de raul sta-
panirii pilganilor. Cu incetul insa, chiar inca pe vremea lui Ma-
homed, unii membrii ai acestor familii se intoarsera in Bizantul
devenit Stambul, Sultanul el insusi cautand a-i atrage pentru a
se folosi de cunostintele Grecilor in atatea ramuri streine ras-
boinicilor asiatici. Printre acesti reintorsi in foaata for capitala
se aflau si ualili membrii ai ,familiei Cantacuzino, coboritori
din Imparatii Bizantului.
Prin anii rsoo traia acolo un Durnitru Cantacuzino, 1iu, sau
mai curand nepot al acelui Cantacuzino care luase parte la ase-
diul din 1453 alaturi de Constantin Paleologul, ultimul Imparat
bizantin. Acest Dumitru avea doi fii, pe Mihai si pe Ion. Mihai,
minte agera si fire isteafa, ajunse intai carnarasul ocnelor impe-
riale si mai la urma furnizorul Curtii, al Seraiului, o pozitie
socials care-i aduse, pe langa bogatii multe mai ales onoruri,
vaza si influents.
Resedinta lui era la Anchial in Tracia, pe malul Mara Ne-
gre, de unde se indeletnicea, nu numai cu furniturile curtii im-
www.dacoromanica.ro
periale, ci foarte in deosebi cu trebile Grecilor, care-1 priveau ca

pe un fel de capetenie de-al tor. A avea grija de Greci pe vremu-
rrile acele insemna ifireste si implicit a avea intotdeauna privirea
Indreptata asupra Tarilor noastre, care Inca nu in,capusera in ma-
nile dor, dar care erau pe cale de-a incapea. Vremuxile de care
varbim repfrezinta pentnu ei epoca de tranzitie enure dazastrul
trecut din Bizant si triumful viitor din Tarile Dunarene.
Mihai Cantacuzino, supranumit de Turd Saitanoglu fiul
dracului din pricina istetimei lui, a fost strabunul tuturor
Cantacuzinilor de azi.
Avand in vedere vaza de care se bucura aceasta famiile prin-
tre crestinii Bosforului, atat prin stralucirea neamului de vita
imparateasca, cat si prin influenta Saita-noglului, era firesc ca
Patriarhul Iosif sä fi gasit ca singura partida demna de fata
Kiajnei nu putea fi decat Ion Cantacuzino, fratele lui Mihai i).
Dupa e, de mai multe ori, alergara stafetele dela Bucuresti la
Fanar, la Anchial si 'napoi, casatoria fu hotarita, si miaele, cu
alai mare si daruri scumpe, porni la drum sa-si is mireasa. Cand
sosi in tara si se infatisa logodnicei lui, tanara Domnita fu cu-
prinsa de glroaz.a.'. Viitaral ei sot avea 5o de ani bkuti si era, asa
gasea copila, urat cum numai pe dracul si-1 inchipuia, adevarat
Saitanoglu. Merse plang'and la mama-sa acid spuse : nu, si iarasi
nu si nu ! Mai bine moarta, decat sotia lui Ion, cat de odrasla
de Imparat o fi.
Kiajna intr.& in mare incurcatura. sa strice casatoria, inr
semna a periclita situatia ei si a tanarului Doran ; sa-si maritei.
fata cu sila insemna a o nenoroci. Drept dovada Ca aceasta
Doamna Kiajna nu era chiar chipul rautatii intrupate si al am-
bitiei aevea, e faptul ca ea, pentru a salva fericirea fetei isi
sacrifice linistea. In cumpana grea in care se afia, invinse dra-
gostea de mama, nu ambitia. Ceuta, nu e vorba, pirntr'o nasco-
cire de-a ei, un fel de scapare prin tangents, insa rtrebue sa si-1
fi Inchipuit pe mos'Ion prea simplut pentru ca astfel de trip-
ticuri sa poata prinda. Dupa mature chibzuinta, iata ice mintea
') Patriarhul Iosif Paleologul (de neam imparatesc si el) se incuscrea cu
Cantacuzinii, caci Muselim Paleologu ;Inca pe sora lui Mihai $aitanoglu, iar
fiul sau C-tin Paleologu Linea pe fata lui Antonie Constantin Monoret.
7
www.dacoromanica.ro
ei nascoci: sfatui pe Marina sa se lase maritati, si in schimb ii

fagadui ca va impiedica .consumarea acestei Casatorii.
Fie ca fata a stiut sau ca. n'a stiut .ceia ce era sa urmeze,
nunta avu loc, si .pe data, dupa cununie, seta Cantacuzino, cu
zestrea incarcata In carute, luara drumul Stambulului. Ajunsi
noaptea la Rusciuc, oame-nii Kiajnei intrara in cortul mirelui,
rapira fata Si zestrea, si trecand din nou Dunarea, ii intoarsera
la Bucuresti, sere rusinea si supararea sotului inselat. Dibacii
curteni avura ,grija nu numai sa inapioieze Kiajnei pe Marina cu
intreaga ei zestre, dar sa mai i aduca cu ei o parte din bogatele
daruri ale mirelui.
Pe aceasta Marina a maritat-o Kiajna, dupa foarte scurta
vreme, cu un baiat dupa .gu,stul fetei, tank., frumos, si de neam
tot atat de stralucit ca al Cantacuzinilor, Stamate Paleologul,
nepotul Patriarhului Iosif.
Se intelege' Ca atat Ion, cat si frate-sau Mihai .Saitanoglu,
au stiut, prin influenta de care se bucurau in Stambul, sa se ras-
bune de afrontul ce li se facuse. Prima r grija fu sa sufle din
scaunul patriarhal pe Iosif Paleologul, si a doua pe Petre Voe-
vod din scaunul domnesc.
Dela 1564 incolo, familia domneasca din Muntenia era corn-
pusa din Petru Cel Tank, vaduv, din Doamna Kiajna, care tot
Inca tinea franele statului in mans, i din cei trei copii mai ti:-
neri ai ei, Debra cea ramasa nemaritara, Mircea si Radu, doi
nevrastnici. .Peste toti acestia cazu, in primavara anului 1568,
trasnetul rasbunarei ,Saitanoglului.
In dimineata zilei de 7 Mai, capugiul Sultanului sosi la
Curte cu firmanul de mazilire. Petru Veda, Doamna Kiajna si
Intreaga for 'cask furs ridcati pe data din odaile for si porniti,
fare intarziere, pe drumul exilului.
Cantacuzinii, in mania for in fine potolita, .nu ingaduira
acestei familii de exilati sa se opreasca cat de cat in apele Bos-
forului. Ea fu trimisa deadreptul in Asia, tocmai la Alep, in
Nord de Sitia. Aici, dupa iscurta vreme, tana..rul voevod Petre
moare in varsta de 23 de ani (1569), de boara, de anima rea, nu
se sie moare lasand in urma-i o mama inebunita de durere.
Un grec invatat care traia pe vremurile acele, Gheorghe
www.dacoromanica.ro
DOAMNA KIAJNA A LUI MIRCEA CIOBA.NUL 99
Etolianul, a scris o poema in versuri cu privire La aceasta tra-

gedie, din care insa, din punct de vedere istoric, nu aflam aproa-
pe mimic nou. Doar atat, Ica Mirceoaia blestema pe fostul pa-
triarh Iosif, cuscrul ei, invinuindu-1 de toate nenorocirile ce se
napustisera pe capul lr. Umbra lulTetre apare mereu ca a tata-
lui lui Hamlet, si mustra cu asprime cand pe Iosif Paleologul,
cand pe Doama Kiajna. Autorul poemei, fiind omul Cantacuzi-
nilor, ii ridica pe acestia in slava cerului, numind pe Ion, mosul
de so de ani un frumos palicar batjocorit de Kiajna". Pitoresc
in aceasta poema e numai scena cand Doamna vaduva a lui Mir-
cea Ciobanul se trezeste inteo dimineata din son-in, nelinistita
de un vis ce facuse, in care din nou i se aratase fiul ei Petre,
blestemand-o si invinuind-o de moartea lui. Ea plange, isi rupe
parul, cheama fetele din cask ca sa-i dea ape si doftorii, iar pe
cand ele ,cauta s'o linisteasca si s'o ajute la imbracat, Doamna
Kiajna, vaitandUrse mereu, isi aminteste de trecut si de toate
omorurile savarsite de ba'rbatul ei, intreband cu ingrijorare pe
cei ce-o nconjoara, dace nu cumva nenorocirea ei e rasplata
ce_ i-o da D-zau .pentru 'arimele martul-uii ei sot. Traim in a-
ceasta scena cu sbuciumata Doamna in intimitatea iatacului ei.
Si cum poema a fast scris." in chiar anul mortii lui Petru cel
Ta-nar, povestirea acestui contimporan pune peste amanunte o
note de actualitate care pasioneaza.
Exilul Kiajnei a tinut mai multi ani. Lipsa de mijloace a
dus-o la saracie si saracia aproape la .cersetorie. Un calator4lin_
Occidentul Europei, trecand prin Alep in 157o, a vazut-o facand
comert ambulant de maruntisuri pe trazile oracului...
Dar pavestea nu se ispraveste aid. In vinele Kiajnei cerse-
toarei curgea doar sangele lui Petru Rares si al lui Stefan cel
Mare. Chinuita si sbuciumata, mandra Doamna de altadata inte-
lesese Ca exilul acesta nesfarsit avea o cauza determinate si ca
nu ea era cauza aceia, ci fiii ei, 'cari, cat or trai, li stau dusma-
nilor in tale ca o vesnica amenintare. Se hotari deci, mai mult
silita de atlfel, sa-si induplece fiii a se face Turd, nemaiputand
ei in cazul acesta ravni la scaunele tarilor noastre. I se trimisese
de doua on raspuns ca 'baetii trebue sa aleaga intre trecerea la
niahomedanism si inchisoarea pe viata (de uncle se vede ca
www.dacoromanica.ro
Doamna Kiajna era despartita de copiii ei, care zaceau in in-

chisoare). Mircea si Radu isi pusera deci turbanul in cap, im-
bratisand Islamismul.
Odata pornita pe aceasta tale, Mirceoaia nu stiu sa se mai
opreasca. Ramasese pe langa ea numai Domnita Dobra, cea care
fusese logodida cu Despot Voda. Desi ambisadorul Frantei,
domnul de Grandchamp, o ceru de doua on in casatorie se
vede treaba Ca trebue sa fi fost fata draguta--totusi acest diplo-
mat nefiind destul de bogat, Kiajna refuza onoarea de a-si vedea
fata ambasad.rita. Ea avea alte planuri acum pentru Dobra ei.
Sandgeac de Magnesia, in Asia Mica, era pe atunci Murad,
fiul Sultanului, si mostenitorul tronului. A-0 marita fata cu el,
insemna a scapa deocamdata de mizerie si a-si pregati pentru
mai tarziu zile mai fericite. Prin ce mijloace nu se 'stie, poate
numai prin cel mai usor din toate, frunmsetea fetal, asatoria
avu loc si Domnita Dobra intra in haremul lui Murad.
and la moartea tatalui sau (1574) acesta ajunse Sultan,
soarta Kiajnei se schimba cu total, prin mijlocirea feted ei, de-
venita ,cadana imperials. Exilul se terming insfarsit si Doamna
Kiajna, care avea acum 5o de ani, impreuta cu cei trei copii ai
s a , turciti, iau ,di umull Stambulului si al libertatii.
Mama a doi musulmani, mutefuriagi ai Sultanului, si a unei
cadane din Haremul Seraiului, Kiajna avea acum intrarile ei
libere pretutindeni si zilele de marire ii zambir'a din nou. Drept
dovada de vaza de care se bucura ea in Stambul, avem scrisoarea
lui Gabriel Carazza, ambasadoriul Veneviei, catre Doge, prin care-i
comunica, da Io Februarie 158o, Ca dorind Doamna Kiajna sa
vada pe Sultana Valide (mama lui Murad) aceasta-i trimise ca-
rata ei, cu un chihaia si mai multi eunuci, .ca s'o aduca la Harem.
Bucurandu-se de atata vaza, §tiind totusi ca in 'Ora nu se
mai poate intoarce, ea lei petrecea vremea, uneltind ifaceri si des-
faceri de domni in tarile noastre. Astfel, in timpud exidului din
Alep, ea .cunascu pe fun alt exilat de prin partile noastre, .pe
Iancu din Brasov, care se zicea fiul dui Petru Rares si deci fra-
tele ei. Ea 11 adopts pe data si, prezintandu-d lui Murad, smulse
acestuia fagaduinta ca, data va ajunge Sultan, va trimite pe
fratele ei Domn in Muntenia. 0 .compensatie pentru neputinta
www.dacoromanica.ro
11 RiegtA
.,--- 1/2elih
1
n
111 a
- -
tr
r44. 'Ff it
1' c
.
. '
}ff
Poarta Seraiului
=2,
Poarta Seraiului
Dupd o grbrura din Jouaunin el Gayer. Turquie
www.dacoromanica.ro
la care ajunsesera fiii ei de-a domni. Aceasta promisiune o tinu

sultanul, deli abia cati-va ani dupa suirea lui pe tron.
Cand Petru ,Schiopul fu scos din scaunul Moldovei, Iancu,
supranumit Sasul, fu trimis in locul lui la Iasi, uncle domni dela
1579 la 1582. Pe urma, Petre ,Schiopul lug din nou domnia, in
timpul careia fiul fratelui sau Milos, tanarul Vlad, se insura cu
fata Alexandrei, fiica Mirceoaiei, cea maritata cu Gheorghe Ca-
marasul o casatorie la care Kiajna, din fundul Stambulului ei,
a lucrat cu activitate, punand astfel capat lungii dusmanii ce
fusese ntre familiile lui Mircea Ciobanul si a lui Petre
Schiopul. Uneltind din nou in iatacurile haremului, ea reuseste
sa capete pentru acest Vlad, barbatul nepoatei ei de fata, o e-
femera domnie a Munteniei. Efemera, fiindca n'a tinut decat
putine luni.
0 mai aflarn apoi, tocmai in 1587, intervenind pe langa
Poarta pentru un concurent la coroana Poloniei. Iar un an mai
tarziu, 1588, ea moare la Stambul, in varsta de 63 de ani. Mor-
mantul nu i s'a descoperit pang azi.
Poate la urma urmei cine stie e una din pietrele din
pitorestile cimitire ale Constantinopolului, caci exclus nu este
ca fata lui Petru Rares sa se fi lepadat pans la urma de legea3
ei stramoseasca, pentru a putea fi, imbratisand islamismul, mai
aproape de copiii ei, pe care e vadit ca 1-a iubit mai mult decat
pe oricine pe lume, mai mult decat a iubit maririle, mai mult
decat si-a urat dusmanii.
www.dacoromanica.ro
.
of
20
Doamna Ecaterina (la stangal

Dupd,Buletinal C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
DOAMNA ECATERINA A LUI ALEXANDRU VOEVOD
GERLACH, prin care cunoastem atatea interesante ama-
nunte clespre viata din Constantinopol pe la mijlocul
veacului al XVI-a, ne spune inteal sau Tagebuch",
ca. in Pera se- gaseau pe atunci tot felul de .,petreceri si dis-
tractii impotriva melancoliei gi a tristetei".
Pe vremea aceia traia in Constantinopol un Roman amarit,
Alexandru, fiul Mircii Voevod, nepotul lui Mihnea cel Rau,
stranepert lui Vlad Tepes si al Elenei Corvin de Hunyadi.
Dupa moartea lui Mihnea cel Rau, fiul sail Mircea, care
traia la Sibiu, se sculase de doua on cu armata ungureasca pen-
tru a recuteri tronul tatalui sau (1511 si 1521). Amandoua ori fu
insa raspims de Neagoi Basarab, asa incat desourajat, el se re-
trase la Constantinopol cu familia lui, Doamna Maria si fiii lor,
unde-si petrecu batranetea si unde muri.
Milos, Alexandru si Petru, fiii lui, full deci adusi de mice
pe malurile Bosforului. Ei copilarira, crescura si traira acolo,
fara a-si cunoaste macar tara for de bastina. Ajunsesera la o vars-
ta matura tustrei, 4o de ani trecuti, .cand pentru a afla distrac-
tie impotriva melancoliei", cum spune Gerlach, se hotarira a
cauta petreceri in casele crestine din Para. Si pe data aflara leac
impotriva tristetei. Petre, care era schiop, il gasi in casa lui A-
mirali, in persoana fetei acestuia, Maria ; Alexandru it afla in
casa Italianului grecizat Salvarezi, Eland in casatorie pe fata lui
mai mica, Ecaterina; ear Milos Intr'o a treia casa de preoti, ra-
masa necunoscuta pans azi.
Amirali si Salvaresi faceau parte din colonia cea interna-
tionala de Franci` Levantini", cu influents pe langa cei dim-
www.dacoromanica.ro
104 TRECUTE VIETI DE ]3OAMNE $1 DOMNITE
prejurul ultanului. Avand acum ambil gineri de vita dam-

neasca, se pusera pe lucru pentru a-i face Domni.
Data nuntii lui ,Alexandru cu Ecaterina este nesigura. Tre-
buie sa fi avut lac, dupa toate probabilitatile, prin anul 1565 (de
oarece fiul for Mihnea, care pare a .fi fast .capilul for cel mai
mare, se nascu in 1566).
Ecaterina avea un frate Zanetto, o soya Lucretia §i o sora
vitrega Marioara Vallarga, caci mama lor, o catolica, inainte de
a se marita cu Salvaresi mai fusese casatorita cu grecul Nico-
la Vallarga.
Marioara a fost maritata cu un Italian, Fabrizio Adorno,
din familia Dogilor Genovezi, insa, .pe cat se vede, sarac, cad
amandoi soti au trait mai mult din ajutoarele date de Ecaterina
ajunsa Doamna a Munteniei. Ei au trait mai mult in Venetia. In
1573 Adorno muri, iar vaduva lui, cu totul lipsita de mijloace,
se retrase la manastirea San- Maffio din insula Murano, unde
trai inca peste zo de ani, ca mireana, avand casa ei proprie.
Lucretia, fata mai mare din a doua casatarie cu Salvaresi, a
fost maritata, ca si mama-sa de data ori. Intaia oars a Most
nevasta unui grec Xenos, cu care avu trei fete : pe Estera, pe-
Benetta siipe Pauna, iar a doua oars se marita, in 1577, tot cu un
grec, Constantin Frangopulo, care a fost mare vistier in Mun-
tenia. Aceasta Lucretie a trait aproape intotdeauna in aprapie;-
rea surorei ei Ecatrina, si pentru aceasta isi marita si fetele cu
Romani, pe Benetta cu Parvul clucerul i pe Pauna cu spatarul
Petre. A treia fata, Estera, a avut un sot italian din Raguza, Gio-
vani de Marino Pali.
Aceasta sohitare a familiei Daamnei Ecaterina este trebuin-
cioasa, pe deoparte pentru a-i cunoaste rudele, cu care ea mereu
va fi in stranse legaturi in tot timpul vietei ei, iar pe de alts
parte pentru a se vadi acest adevar, ca neamul iSalvaresilor, ca
si al Amiralilor, trebuie sa rfi fost cu vaza in Stambul si sa fi
avut bune legaturi cu puternicii zilei, pentru ca gnnerii lor, care
traiau de copii in IConstantinopol, sa ajunga Domni abia la o
varsta bine coapta numai dupa ce amandoi se incuscrisera cu
aceste neamuri de Italieni levantinizati.
De altfel, o feriaita imprejurare grabil (urcarea pe tronul
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ECATERINA A LUI ALEXANDRU VOEVOD 105
Munteniei a lui Alexandru, anume disgratia si exilul lui Petru

Voevod si a mamei sale Kiajna.
Salvaresii erau probabil in bune legaturi cu puternica fa-
milie a Cantacuzinilor sff gratie lor, care aveau nevoe in scau-
nele Tari lor noastre de oameni devotati, fu trimis Alexandru, la
varsta de aproape 5o de ani, sa ocupe scaunul din Bucuresti. In
Iunie 1568 el ntra in 'capitals cu sotia lui Ecaterina sff cu mi-
cutul Mihnea, copil de doi ani sff para atunci unica for odrasla
de neam barbatesc.
Desi trait o viata intreaga printre grecii Bosforului, care
erau sireti, dar nu cruzi, Alexandru, cum calca pe pamantul
taxi', se facu Roman, sff, imitand pe toti predecesorii lui, isi in-
cepu domnia secerand in dreapta si in stanga capete de boeri.
Toata floarea boerimei incapu pe mana calaului, si numai dupg
ce se ispravi aceste maceluri, pain mijlocul carora credea noul
voevod Ca va scapa de partida ce-1 .dusmanea si care era in-
datorata Kiajnei, numai atunci incepu Alexandru sa domneasca.
Nevasta-sa Ecaterina nu s'a amestecat, in timpul domniei
lui, in trebile tariff. Grija ei, ca a oricarei mame, fu cresterea
copiilor, sff incolo ducea o viata mahorata si lipsita de placeri.
Doamnele, pe acele vremuri, traiau retrase tin odaile lor, iar in
lume nu se aratau decat cand mergeau la biserica, unde be in-
tovaraseau si Domnitele, cand sff unde pe la vre-o plimbare, pe
ulite, la feredeu, la vii, la manastial. Atunci eseau ele numai in
carets inchisa, cu un intreg alai de siimeni, de vornicei, de vor;-
nici si de comisi. Numai la petrecerile marl, la anal nou, la lo-
godne sff nunti se aratau pretutindeni si se amestecau cu bar-
batii, pang a sta alaturi de ei sa asculte necuviintele Harapilor
si Karaghiosilor. Acest trai, care de fapt nu era din obiceiul
pamantului, ci importat din Stambul, nu placea Doamnei Eca.
terina, care, crescuta in Pera Intro familie grecizata, dar de ori-
ginal italieneasca si cu multe legaturi printre straini, era obis-
nuita cu mai multa libertate si mai multa varliatie in viata.
Desi avea Doamna pe Tanga ea, in afara de barbat si de
copii, pe sora-sa Lucretia cu cele trei fete ale ei, totusi Bucu-
restii o plictiseau de moarte. Din corespondenta ei cu sora mai
mare Marioara Adorno, care era la Venetia, se desprinde plic-
www.dacoromanica.ro
tiseala aceasta de a trai pe malul Dambovitei ante° tara ne-

norocita" zicea ea unde nu suntem acasa. Azi suntem, maine
nu, dupa voia lui Dumnezeu, ci ne aflarn fn mana Turcului ci
not nu ctim unde ne vom afla pang la 'cal:at".
Mid boerii ci boeroaicele noastre nu-i placeau acestei straine
obicnuita cu alts viata. Oamenii sunt inchisi si stapaniti de
prejudecati" scrie ea Marioarei. Singura ei bucurie e sosirea ne-
gustorilor din Stambul, sau cu atat mai vartos ai celor din
Italia, cand statea, zile intregi, sa targuiasca de-ale gatelei.
Marea ei grija insa, ocupatia de capetenie, erau pomenile,
ajutoarele banecti date ,celor lipsiti de mijloace materiale. Deci
se tanguiau mereu ca tara aceasta e saraca", de raul acestei sar
racii ravneau toti scaunul ei. Din Constantinopol adusese cu
ea o fats cipriota, foasta roaba rascumparata cu multi bani dela
Turci, ci se lauda catre sora ei Ca va face fintotdeauan aca, tact
,.cine are paine sa manance, trebuie sa dea celui ce moare de
foame". De asemeni pe surorile ei, ea le intretinea. Lucretia cu
intreaga ei fami'lie Iocula in Bucurecti ,depe urma ei ci a acestei
tari nenorocita i saraca". Iar Marioara, deli locuia in Italia,
cat a trait sotul ei, dar mai ales dupa ce fu vaduva, numai din
banii trirnici de Ecaterina se intretinu.
Ca boerii noctri nu vedeau cu ochi buni banii visteriei for
trecand marile pentru a imbogati pe sora venetiana a Doamnei,
o dovedeste insa corespondenta Ecaterinei, care scria inteun
rand Marioarei sa nu tot ii trimita Jidani ci Turci sa-i ceara
bani, cad daca ar fi descoperiti, mari neajunsuri ar avea.
Dupa 6 ani de o astfel de domnie, un mare eveniment veni
sa puna putina miccare in monotonia traiului ce ducea la Curti le
din Targovicte ci din Bucurecti familia dui Voda Alexandru.
Prate le sau, Petre ,Schiopul, capata. domnia Moldovei.
Sultanul, satul de neastamparul lui Ion Voda cel Cumplit,
ii trimise firman de mazilire, ci, pentru ca ctia ca Ion nu era
din aceia ce asculta ca mielul de poruncile lui, °data cu firma-
nul trimise i o armata sal scoata din scaun ¢i sa puna in locul
sau pe fratele lui Alexandru, Petre bicisnicul.
Alexandru se ,duse intru intampinarea fratelui sau pans la
Sapateni. Acolo, dupa ce ambii fii ai lui Mircea se imbraticara
www.dacoromanica.ro
1"
)
5b6(tortfo
iS
, Jj
lAct 1 #r tit, 1, "
Alexandru Voevod
Dupa d. N. forgo : Portrefele Domnilor Roman!
www.dacoromanica.ro
calduros, ei se asezara, impreuna cu toti boierii lor, la o masa

intinsa .afara pe pajiste si incepura un ospa.t de-i merse vestea
pans azi.
Ion Voda stkea la panda. Avea o armata viteaza, compusa
din tarani moldaveni care-I adorau, din cativa boieri care mai
tarziu 1 -au tradat, si mai avea pe langa el pe Vornicul Dumra-
va, Boer muntean refugiat in Moldova, un mare viteaz.
Acestia top, pe neasteptate, faharara asupra chefliilor dela
Sapateni, gi -i pusera pe goana. Alexandru Voda fugi pans la
Floci, iar Petru Schiopul tocmai la Braila. Dupa care, Ion Voda,
cu apuc5turile sale despotice, aseza in scaunul Munteniei pe
Vintida Voda, a carui domnie a tinut 4 zile, caci Alexandru, re-
culegandu-se, se indrepta asupra Bucurestilor, it prinse si-i
taia capul.
Intors cu ajutoare din Braila, Petru Schiopul dada laugh'
Cahul vestita batalie, in care Ion Voda, tradat de boerii lui, in
frunte cu Ieremia Golia, fu invins si, predandu-se Turcilor,
omorat in crudul fel pe cared stie toata lumea. Capul lui, taiat
de pe trunchi, fu dus la Bucuresti si pironit in poarta Curtii
Domnesti.
Petru se urca in scaunul Moldovei, iar Vornicul Dumbrava
fugi in Ardeal, la Ion Bathory, de unde cu multi bataie de cap
si cheltuiala" i1 rascumpara Voda Alexandru, de -1 aduse in Bu-
curesti sa-.1 taie ca pe un tradkor al Doniniei Mele" zice Dom-
nul el insusi inteun hrisov al sau din 1575
Dar boerii tarii aunt satui de Alexandru. 0 ceata intreaga,
40 la numar, merg la Constantinopal pentru a cere Sultanului
inlocuirea lui.
Cateva luni mai tarziu, in iarna anului 1577, se ridica in
Constantinopol un medic italian, Rossi, un lombard, figaduind
Sultanului sporirea tribu'tului de I-o numit pe el domn in Mun-
tenia. El pretindea ca e cerut de boerii tariff, aratand chiar 7 din
ei pe nume. Alexandru 9i Ecaterina prinzand de veste despre
cele ce se urzeau la Stambul, atat prin legaturile for acolo, cat
si prin bogate daruri si obisnuitele fagadueli, reusira sa incon-
joare pericolul si sa faca ca ambitiosul medic italian sa fie con-
damnat la galere. Iar in tara, cei 7 boeri tradatori furs taiati pe
simpla aratare a doctorului Rossi.
www.dacoromanica.ro
Doua luni mai tarziu, la 28 Iu lie 1577, Alexandru moare,

deodata, pe neasteptate. Nu e deci greu de banuit, desi dovezile
lipsesc, Ica n'a murit
x a",
nici de board, nici de
adanci batranete (a-
IWAIHN:4680 vea door mutt 6o de
and), ci de otrava ce-
lor ce se saturasera
4 de crimale lui.
Cu trei luni ina-
inte se stinse la Stam-
bul si fratele lui mai
k
mic, Milos (2o Febr.
1577)
Ales de boeri si
confirmat de Poarta,
Mihnea, find lui A-
lexandru si al Ecate-
rinei, lua locul tata-
lui sau in scaunul
Munteniei. Noul
Domn era un copil
de II and. Potrivit
obiceiului, mama -sa,
alaturi de doi alti e-
pitropi, lua trebile ta-
ril in mans. Tata deci
pe Ecaterina perota
Regents in Bucu-
resti.
Aceasta doamna,
care era acum de
1r- a
noila ani in tars, nu
se putea obignni cu
Mihnea Vodd ea. In scrisotile ei se
repetau mereu ace-
leasi plangeri, ca e tars saraca si boerii salbatici, ca e greu de
www.dacoromanica.ro
domnit, caci Jocul imi arde in cap de rautatea celor ce ne sta-

panesc la Stambul", gi ca e prea din rale ofara multi treaba,
caci Doamna jwdeca, singuira pricinile la Divan. Si opal, oricum
era strains, si rand mergea lea biserica. cw sora-sa Lucretia I'm-
preuna, la cea greceasca se dmcea, sti poporul nu-i ierta lucrul
acesta.
Marioara, vaduva acum la Murano (una din insulele Vene-
tiei), o ruga mereu prin scrisori s'o aduca si pe ea la Bucurest:.
Iar Doamna Ecaterina raspundea .ca nu este ingaduit ca o Franca
de alts lege sa vina sa turbure datinile rasaritene ale Curtii gi
ale poporului. Esti In adevar sora mea" stria ea Marioarei esti
sangele meu, si to iwbesc si to doresc, dar tara aceasta nu sufera
ca eu, dupa atata Evreme, sa ma port dupa ritul grecesc gi sora
noastra Lucretia asijderea, si acum sa vii to si sa mergi la o
biserica catolica, si not pe de alts parte la alts biserica greceas-
ca, e rusine si ne-ar (rade lumea".
Iati ce insemna pe atunci greutatile unei stapaniri intr'o
tara strains. Si nu numai atat. Doamna, fiind suspectata, era
spionata. Nu i se ingaduia sa-si poarte .corespondenta inter)
limbs pe care curtenii n'ar fi cunoscut-o, caci, se vede treaba,
fiecare .scrisoare era citita si controlata inainte de a fi trimisa
la Venetia, prin calea Stambulului de altfel. De aceia doamna
ruga pe sora-sa sa-i scrie pe viitor greceste, nu italieneste, de
oarece aici nu sunt Franci care s'o iciteasca. Marturiseste sin-
gura, ca atat sotul ei cat a trait, cat si epitropii fiului ei Mihnea,
nu ingaduiau sa intre sau sa iasa din tara scrisori pe cari ei nu
le puteau citi.
De altfel, deli corespondenta Ecaterinei are un caracter strict
familiar, Doamna e Doamna, si ca atare mandra. Adresandu-se
surorei ei, Incepea scrisorile astrfel : Cu anila lui Dumnezeu
Doamna Ecaterina a toata Ungro-Vilahia, si dela fiul Nostru,
Domnul Mihnea a toata Ungro-Vlahiei, sanatate si ibucurie su(-
rorei Mete Marioara", si ispravea : Scriu eu, Doamna Ecaterina
a toata Ungro-Vlahia, sora Senioriei tale. Care prea onorata si
prea nobila Doamna Marioara, in Venetia, cu cinste sa se dea".
Contin.utul acestor scrisori erau, de obicei sau vre-o veste
c'a trimis bani (z000 de aspri in Mai 1579 ca sa-si faca rasa la
www.dacoromanica.ro
110 TRECUTE VIETI DE DOAMNE CI DOMNITE
manastirea din Murano), daruri scumpe, nastrape de argint, lin-

gurite de aur, pahare, cesti, blanuri si cate altele sau cereri
de lucruri de pe acolo, pe care le platea fireste. Carti. Cerea
carti de citi, gi -i multumea foarte in deosebi cand i se trimiteau.
Ceeace dovedeste ca Doamna Ecaterina era nu numai o femee
desteapta, energica si harnica, dar si o femee invatata, asa Incat
intelegem pentruce se plictisea ea atat de grozav in tovkasia
boeroaicelor noastre, din care unele nu stiau macar sa se isci-
leasca.
Alta data Doamna scria Marioarei pentru nevoile fiului ei,
Domn al Tki Romanesti, care avea 12 ani. Te roaga Damnul
Mihnea Voevod, nepotul tau, sa-i trimiti doi catei frumosi-fru-
mosi, micusori, de parte barbateasca si femeiasca". Si alta data
*Inca it scria din partea Lucretii, ca-i multumeste pentru daru-
rile ce i;-'a trmis : portretul tau si doua canafuri ce-a primit
printr'un negustor si la multi ani. Si i-am dat negustorului
o blana sa ti-o duca, si sa petreci frumps 0 domnWe si sä ne
heretisesti cu calugaritele toate la manastirea unde stai, Si nu
altfel. Si Dumnezeu cu Senioria Ta ! sa se dea la Venetia Doam-
nei Marioara Vallarga,Adorno, in cinstitele maini".
In timing acesta micul Domn se facea mare, si cum se in-
tampla in casele domnitoare, mama-sa it insura de tanar. Dece
alese ea tocmai pe Neaga, fata 'clucerului Vlaicu Tataranu din
Buzau, nu iputem sti. Dar trebue sa fi fost ceva la mijlac, poate
vre-o nazbatie de-a qui Mihnea, caci altfel casatoria aceasta a
unui Domn in scaun cu o simpla data de iboer n'ar fi avut loc,
si mandra Ecaterina n'ar fi scris surorei sale ca : barbatul di
pret femeiei, psi oricin.e ar fi fost ea inainte, Neaga va fi deacum
Doamna Tarii"1)
Cu Neaga, desmierdata Nag, Mihnea Vocla avu un fiu Radu,
despre care bunica-sa Ecaterina scria surorei Mkioare, cum se
juca prin incaperile intunecoase ale .Curtilor domnesti, de mai
punea putina miscare in mohorata for viata.
De altfel, Doamna Neaga mai crestea, caci astfel a fast in-
totdeauna obiceiul la Curtile noastre, pe un copil din flori al
1) La nunta care avu loc in lunie 1582, Brapvenii trimisera nuntaOlor in
dar o trumoasa cups de argint.
www.dacoromanica.ro
lui Mihnea, care purta si el tot numele de Radu, si era fiul unei
femei Viva (sau Voica).
Doamna Ecatertina mai a- 3114,
vusese cu sotuif ei Alexandru ;t , 4
Voda mai multe fete, moarte
tinere, un baiat Alexandru
mart si el copil, si doua fete 0
vw ,
1° do.
Elena si Maria.
Ultimi'i ani ai domniei 1,7
lui Mihnea si a regentei ma-

mei sale Ecaterina furs tur-
burati de grija ce le-o pnici-
r .-
muia un nou competitor la
Ikt;'
scaunul domnesc. Petre, care
a fost supranumit Cercel, fiul
lui Voda Patrascu cel Bun si Breve Doamnet Neaga
fratele Jul Mihai, viitorn1 viiteaz.
Peregrinarile acestuia pe la Paris, imprietenirea cu Henric
al II-lea, regele Frantei si cu mama-sa, celebra Caterina de Me-
dicis, primirea regeasca ce i se facu la Venetia, si multiplele
legaturi ce avea la Stambul, faceau pe biata Doamna Ecaterina
sa nu-i mai tihneasca nisi mancare, nici somn. Si cu drept
vant, caci, cu toate sfortarile, intrigile, darurile si fagaduelile ei,
ambasadorul Frantei la Poarta fu mai tare decat Sinan Pasa,
prietenul Basariabilor nostri. Petru Cercel izbuti sa scoata
pe Mihnea din scaun. In toamna anului 1583, sosi temutul fir-
man de mazilire, si intreaga Curte din Bucuresti (Mihnea, E-
caterina, Neaga si Radu) fu stramutata la Stambul, iar de acolo,
peste putin, cedand staruintelor Lui Cercel, fu dusa in exil, in
insula Rodos.
Maria Adorno, din fundul manastirei ei de langa Venetia,
Naslarl de la o rochie a Doanmel Neaga
www.dacoromanica.ro
inebuni aproape de spaima acestei catastrofe. Obisnuita cum era

cu moravurile occidentale, i se paru ca daca s'ar fi prapadit pa-
mantul, mai rau nu putea fiiioarrma Ecaterina roasa de nevoi
si atotstiutoare in de-al de trebile Stambulului, era din potriva
linistita si increzatoare in viitor.
La 14 Ianuarie 1584 ea scrie Marioarei : Eu, iubita to sora,
Doamna Ecaterina, mult te salut, si nepotul tau, fiul meu Mih-
nea Voevod, si femeia lui Doamna Neaga, mult te saluta. Si daca
intrebi despre noi, suntem ibine pans acum, ififya Domnului. Dar
de loc sa nu te mahnesti pentru nenorocirea care ne-a gasit, per4-
truca asa este obiceiul acestui lac, cand voesc sa pue pe un om,
it scow pe cel d'intai si -1 trimit in alt loc. $i daca intrebi despre
sora noastra, este bine si se afla cu fratele ei in Constantinopol,
dar barbatul si ginerii ei se gases° in Moldova cu .cumnatul meu:
(Petre $chiopul). $i eu ma aflu in Rodos cu fiul meu Mihnea
Voeyod, gi suntem bine si nu te intrista, pentru ca aceasta lume
are astfel de obicei, cand scot pe un om, nu-1 lass sa stea la
Constantinopol. Iar acuma eu n'am putinta de a-ti trimite de
cheltuiala ca inainte, de oarece ne-a scos din domnie. $i roaga
iar pe D-zeu, si .sa ne incredem in numele lui. Vom Jua inapoi
domnia, daca o vrea Dumnezeu. Si ti-am trimis un lighean si
un ibric si plapoma, imprejur cu atlas ros si la mijloc curie si
plapoma de care-mi scrii, nu am chip acuma. si -ti trimit si o
fats de mass alba si nimic alta. $i Dumnezeu cu tine. Eu, Doam-
na Ecaterina, scriu din Rodos".
Aceasta liniste a Ecaterinei era datorita faptului ca ea cu-
4161Bik.
Inelele Doamnei Neaga
www.dacoromanica.ro
nostea obiceiul ce luase Turcii de a pune si scoate Domnii in

'raffle noastre, dupa capricii, dupa prietenii si indatoriri, sau
dupa soma ce era fiecare in stare sa verse in visteriile Padi-
sahului sau ale Pasalelor. Iar exilul devenise si el nil obicei, un
ce obligator aproape pentru Domnii mazili. Curmiatul ei, Pe-
tre Schiopul, fusese si el scos din domnia Moldovei, exilat tot
la Rodos, si intors apoi din nou in scaun. Cum, pe 'de alta
parte, Ecaterina domnise in totul pans acum, in tirnpul lui
Alexandru si al fiului ei Mihnea, i5 ani in sir, era, pe acele
vremuri, un record de care se declara ea multumita... cu nadej-
dea in Dumnezeu fireste ca va veni vremea sa capete din matt
domnia.
Un eveniment neasteptat intoarse insa toata familia pe dos
si scoase pans si senina liniste a Ecaterinei. Dupa abia cateva
luni de exil in Rodos, Ecaterina cu fiul, nora si nepotul, furs
stramutati din insula Mediterana de pe coastele Asiei, tocmai
la Tripolis in Africa. Fusesera wnii la Alexandria Egiptului, dar
in Tripolis nu mai icalcase picior de Roman. Si aceasta era opera
lui Petru Cercel, care, de frica rivalilor sai, nu stia cum sa-i
trimita mai departe in capat de pam'ant.
Totusi, chiar de acolo, Mihnea, un tank- inimos dupa cum
se pare, intretinea legaturile tlui cu capitala Imperiului si nu
desnadajduia ca se va intoarce in rtara. Scrisorile ce s'au gasit
de curand in arhivele Venetiei, adresate marelui Vizir, chehaii
lui, si fostului vizir Sinan Pasa, prietenul familiei, arata lamurit
atat intristarea de-a se afla asa de departe de toti ai lor, cat si
nadejdea Ca vor fi ajutati a se reintoarce, nu numai in Europa,
dar chiar in Bucuresti.
Astfel la x8 Septembrie 1584 Isl. la x Octombrie al aceluias
an, el scrie celar de mai sus fiecaruia cate o scrisoare.
iStilul umil al acestor scrisori e jignitor pentru mandria
noastra nationals de azi. Insa astfel erau vremurile, nici o suta
de ani dupa moartea lui Stefan Cel Mare, care poruncea In Po-
Ionia, nici so de ani dupa Petre Rares, care facea lege in Ar-
deal.
Scrisori'le lui Mihnea in.cepeau astfel: ,,Subsemnatul rob
smerit ma inchin cinstitelor d-tale picioare" sau ,,la pamantul
cinstitelor voastre picioare".
Iar cuprinsul e uranatorul: Intai, un mic rezurnat al .dom-
www.dacoromanica.ro
niilor tatalui sau Alexandru 4i a sa, pe urma descrierea neastep-

tatei maziliri ce-1 lovi. A ,sosit la noi un ceaus dela urte",
scrie el vizrrului caruia nu i-am facut nici o impotrivire, si
care m'a ridicat impreuna cu ai mei. Erarn vesel si zambitor,
fiindca stiam ca ma voi inchina la picioarele iprea fericitului
Padisah. Dar de-odati m'am pomenit cu firmanul surghiunirii
mele la Rados. Iar peste putin m'am pomenit ianasi cu un teaus
dela Cunte si m'a adus aici, la Tripolis din Africa. Nedreptatea
facuta subsemnatului rob al vostru nu s'a intamplat nimanui in
lumea aceasta. Starea noastra a devenit foarte rea, fiindca n'am
avut pe nimeni sa 1poarte grija de aceasta nedreptate .ce ni s'a
facut si sa varbeasca Padicahului. Acum, stapane, ati ajuns,
slava Dornnului, cu ,fericire Mare Vizir si sumteti acela care..."
si urmeaza rugaciuni Si f5.gadueli de bani si de fiumoase daruri,
daca-i va inapoia domnia, sau cel putin daca-1 va scoate din
Tripolis. Iar dna nu se va putea avea scapare in felul acesta"
scrie el atunci sa ne treceti in Turcia europeana, unde sa ni se
arate o locuinta. Cc mai soarta si aceasta a noastra! Vrem sa fim
si noi cu locuinta in Europa, asa cum au fost atatia voevozi ai
Valahiei pan'acum.
Cu atare scrisori catre vizor, chehaia si Sinan Pasa, el insar-
cineaza pe omul lui, credinciosul Nicola, un grec care vedea
de toate trebile lui si ale Ecaterinei. Avea mare grija de el, si
fie bine ascuns cand o sosi in Stambul, pentru Ca daca 1-ar afla
dusrnanii, apoi ear zadarnici 'toate planurile. Pe un alt prieten,
foarte sus pus, Capidan Pap, amiralul Hotel ottomane, it roaga
sa ascunda pe acest Nicola in chiar casa lui, spre a nu fi des-
coperit.
Aceste rugaminti, darurile trimise, si'n deosebi banii faga-
duiti, isi facura efectul.
La i-nceputu1 primaverei (April) 1585, Mihnea isi recapata
domnia. Petru Cercel, invins, fuge in Ardeal, iar Doamna Eca-
teina, cu fiul, nora psi nepotul, se rreintorc in Bucuresti.
De acolo scrise ea, dupa o lungs tacere, surorei Marioara
la Murano: Daca intrebi de noi, am suferit mult. Ne-a surghiu-
nit la Tripoli si am petrecut acolo un timp indelungat, iar
acuan iarasi ne-a dat Donmia Si suntem bine, cm, ajutonul lui
Dumnezeu si cu rugaciunile catre Prea Sfanta, care di puteri in
www.dacoromanica.ro
nenorociri. Macar pans in fundul parnantului sa fie omul, si

. 7
,...
ill) ,
1,14 '10.A f .nr91?

?1,r1; 17,1f
. ,
1- 7*!, .1,
( -40k
..,
'LI ry..-----
. ,-- ' :.
-
;
4/
) :AA L.,:iL ---'-f-'' ''' tfo --- 2_,..... C...
.
- -,,-,4;- ...fr '11:: ..: M.; ""' 4i6
01;;;:,
../..:,,r,...,- c:r,Dliz_rj 4riiiii.gu,:tro.,4-...,e
' -.0
-.:Iiii±:j;,(:/:,-4': --4;?/.).
.).1! :-41-.. .: /O-&.) G/.;:x41P:jrfirZjii:d.,A.....0)."7::6
\--
-1.:,,, 4/ l', ' pc,. .
t (thi.:<4,xi -j'A'-,---?/ : . n
(-te.---iJikri,/
,.
.
,/, 61: i !"-ei .v,
-'1 - '4'...,r, 5,..5 c.c.- :
f f:" ID; .}
[ :fri, :.-
-(/), . ,....,es.,',.ii,._: ,
t.s; j<-. -,26 . t;0:4;;.....< 4 .. . ,
i J.; , c.,/) d/ L ;., 0 ./ C..11..5' I, -..
. ',
'
(iyv5
t "%fa.rtfi.70.:0
, .
-
ca...14;+(i/f.,),I.,.
.
,,,',,f,.,./.,,,t....:-..;
.
...,5-tr
'7tri-r.; e.r.
c
r ' rs
j
, .;,:..6.i...p...,,,,,,,./)if
?
---i-wei,,,,.,..,,,, ....tt 1
4.4 44......;., -.,,,y0,..,/,
.. -3,,15:/./. 'fur
,-*.9.,..,2,,,),
,.
.\
':-/-.9..)1,--r re''''' 4., ..i.r.r..
I.
',
". i.i.i3
; ,...----'S-,
L.
.dr ;tilt
('-'''../.;.,,,,;.;,,
"or., v4.;;;.t/11.5"
'' -
P1-)401., .i (..,./,/ .'
sf:t..,-"Ir :4 cr./.,././/c..ut
.1/4-
,
. i'er ;-:".0 ...,,
. tic'irg.
.....f..' (,...; .,;14.,ii #.;<., . ."'"L-.;,:,9.r,
''''
c %Pii g ...7 '.
/-4'1-17;;"V-; If /;:.
.,.
sk,...,(t5,,, 1-9 ..."1:le".1),,eti t '..=
......-,
..,./ , --1..L.C1 ., . it ,Cluinett,;,i ,,,;
'..::.-)_
-,,,i,i'
r , '17r,./,.,'r -:":
/ -. ,,..
t.
t,
.) Cr' yl .-f 5, .
''3,. t
. ..4 .) 6 46 i U',FI haw. it' 21
411.1"et'e) A.
0 .1 r....0. Iicli L: 1.-1 A.
S. ..
.,,
.
r":%_...0
J-4,
11.1:1 it*"... : j`-':\---. . "',,r5
. 7 e 4 -,..2)
l'a id t 1-0 I
i.e.,'
.4 ',.
--Z?",,.. --.1,;_ .... ''
. ii,.. U../10 o
.i.i.,,i,.,,:ze. -m,- '''4-0- d'.: .r.";.:.-
,-... -.) led).1:".-P
ji;-,,?..iiiutl.A.----99=1
IV5/if e> d-z.);%' .1.,-e;iiry;) Jc.01,;J.Z., t- .
...
; 0).,,f_,,.: 4,
.2.,);-: 4:.
,
.Y,
.....,:.
i '``' 41..:U / ./.0),,,,41).- 7":-. 4' --
......,... 'I.:-
cti)Askric-V.Ir;P.Ce-41-' n.
. -,,,.....- L....3
9 et r ,.., t 1:),
7
--."..- '1"-
. 4___
1.;,-,
...- ;--9,
,-2__'
/-A.;;r ti,Zi. .
tt: , '--D 4"
-
. '.,-) ;;. .?: . ''.a
0 scrisoare a lui Mihnea Vodd ccitre Sinan Pam

Dumnezeu, daca-1 iubeste, it scoate de acolo".
www.dacoromanica.ro
Ca doamna Ecaterina a lost o femee inteligenta si epergica,

se vede si de acolo ea in a doua domnie a lui Mihnea, tot ea
ducea trebile tarii, deli fiul ei, major, avea nevasta, metresa, st
Base copii. Nepotul raguzan Giovani de Marino Poli, cel care
Linea pe Estera, fata Lucretiei, scnia Intr'un rand matusei Ma-
rioara ca Doamna Ecaterina" e fara tihnk fiindca tara e mare
si alte judecati nu sunt, decat on ea, on Voda judeca toate,
vezi d-ta, data are de lucru on nu". Dupa icredinta drlui Iorga,
Mihnea judeca la Targoviste si Ecaterina la Bucuresti, urn fel
de impartire a domniei infra mama si fiu.
Dar se pare ca a domni e mai greu chiar decat a sta in sur-
ghiun. LIcomia Turcilor nu cunostea margini. A to mentine in
scaun insemna a despoia tara pentru a imbogati pe °amend
Stambulului intai, si pe urma, firegte, pe sine. Mihnea si Eca-
terina, pentru a rasturna pe Petre Cercel, fagaduisera Turcilor
sume atat de maxi, incat fura nevoiti, .cand se intoarsera la Bu-
curesti, sa puna noi d'ari pe tara. In scrisorile Doamnei catre
soya ei mereu numai jaluiri intampinam, ca Turcul e lacom,
Cara saraca, si ca Petru Voda a despoiat-olsi a nenorocit-o. Pe
de. alts parte, acest istet Petre Cercel nu lass pe Mihnea si pe
mama-sa sa-si vada in pace de treaba. Cand fu alungat el din
tara, fugise peste munti, uncle voevodul Ardealului al bagase la
tnchisoare. Dar el gasi chipul sa evadeze, lasandu-se cu o fran-
ghie, noaptea, pe fereastra. Scurt timp diva aceia, it gram iar
ba la curtea Imparatului Germaniei, ha la Roma la Sfantul
Scaun, uneltind din nou cu regale Frantei reintoarcerea lui in
Bucuresti. Si la fiecare veste mai alarmanta, Mihnea Voda st
Doamna Ecaterina deschideau sacii cu our si mai trimiteau peg-
chola la Stambul.
In luna Iunie 1587 se facu in Moldova, la Tecuci, nunta lut
Vlad, nepotul lui Petru Schiopul si var primar al lui Mihnea.
Acest Vlad, fiul lui Milos (mort la Stambul in 1577) lua in ca-
satorie pe ifata Alexandrei, fiica ea insasi a celebrei Kiajna,
care, pe vrlmea aceia, mai traia Inca Ia Constantinopol. Prin
aceasta insotire se puinea capat lungilor dustranii ce fusesera in-
tre familiile dosnnitoare arum Ia noi si familia Kiajnei. Se fatu
deci o nunta ,t\u mare alai, adevarata nunta domneasea, la care
fura de fata Petru Schiopul al IVIOldovei cu sotia si copiii, gi
Mihnea al Muntfniei, cu mama-sa Ecaterina si cu fiii sai Radu
www.dacoromanica.ro
DOANINA ECATERINA A LUI ALEXANDRU VOEVOD 117
si Vlad. Trei mii de boeri, de jupanese si de slugi domnesti si

boeresti insotira pe Domnul for la Tecuci.
Pe drum, la intors, Doamna Ecaterina, imbitranita si sla-
bita, se imbolnavi. li doctor fu chemat in grabs din Ardeal,
care, grin mestesugurile lui, o lecui. Mai tarziu insa Doamna
se imbolnavi din nou, subit si atat de gray, incat (Mihnea Voda,
cu familia 9i intreaga lui 'Curte, veni din Targoyiste la Bucu-
Testi sa-si vada mama inainte de a-si ,da duhul. Se indrepta si
de data aceasta, si, cum se simti mai in puteri, merse la o ma-
nastire din imprejurimi sa se inchine la o icoana a Maicei
Domnului, facatoare de minuni. De acolo, se .pregatea sa plece
la Constantinopol pentru a duce ea insasi tributul Sultanului
si a mai invarti trebile impotriva nesuferitului de Petre Camel,
care, din zi in zi, ,castiga teren asupra tor. Nu apu,ca sa faci
drumul acesta, ,c5.ci moartea ice o pandea (II curma sirul zilelor
(159o). 0 jalira Bacurestii, care parr a o fi iubit, se cerni Dom-
nul sI intreaga tarn, si o petrecura la ultimo -1 lacas, in manas-
tirea Sfintei Troite, ctitoria .sotului ei (Biserica Radu Vcx1a)
Mormantul ei mu s'a descoperit pans azi. Ce e drept, aceasta
biserica, care este aproape lunul din singurele monumente isto
rice ale Capita lei, e inca necercetata si sta parasita pe cheiu:
garlei, gata sa se naruiasca.
In ifata Istoriei, Doamna Ecaterina sta .alaturi de Doamna
Kiajna, cu care a fost mereu confundata. La fel de ambitioasa
si de energica, mai putin icrucia, lima mai priceputa in trebile
publice, ea a lost mai mult decat o Regents. In galeria voevo-
zilor nostri, ea poate Sigura alaturi de ei, nu ca sotie de Domn,
ci ca Doamna a carei.
In lupta lui Mihnea cu Petre Cancel acesta dintai invinse.
Petru, desi rfarvoritul Sultanei Hazaki, totusi fu intemnitat, apoi
cusut intfun sac si aruncat, noaptea, in Bosfor. Insa aceasta
izbanda a lui Mihnea costa atata aur, incat Sultanul, tare stia
ca de acurn inainte nu mai poate astepta nimic ela el, ii luau
domnia in 159z, un an dupa moartea mamei sale Ecaterina.
Mazilul Domn fu ridicat din Targoviste, urcat intfun car
si trimis la Stambul. Acolo, pentru a nu sfarsi ca rivalul sau
Petru, hrana a pestilor mare', el imbratisa credinta lui Mahoi-
med, ramanandu-i numele 3n Istorie de Mihnea Turcitul.
www.dacoromanica.ro
118 TRFCUTE VIETI DE DOAMNE $1 DOMNITE
Din casatoria Iui cu Doamna Neaga, se nas,cusera trei fii sf

doua fete: Radu, Alexandru, Vlad, Irina si Ruxanda. Una din
fete fu maritata dupa un boer de tars gi rimase, dupa turcirea
tatalui ei, in Muntenia. Ceilalti copii au murit nevrastnici, ceI
din urma Vlad, la 22 Iu lie 1587, o lung de zile dupi nunta dela
Tecuci, asa incat doftorul venit din Ardeal o fi fost chemat si
pentru el, nu numai pentru bunica-sa Ecaterina.
Mihnea intretinea insa de multa vreme legaturi de dragoste-
cu o femee ce purta frumosul nume rominesc de Visa.
Cu ea avu el un fiu, botezat Radu, ca si fiul Gall mai mare. Cand
it prinse mazilirea in 1591, el pare a fi fast despartit de Neaga,
clack' nu prin biserica, in tot cazul de fapt.
Si e foarte prorabil ca atata vreme cat a trait maica-sa, Mih-
nea n'a indrasnit sa-gi alunge tovarasa care imparta*ise cu el
surghiunul si mizeria dela Rodos si dela Tripolis. Insa Doamna
Ecaterina fiind moartk morti fiii lui *i fata maritata, 2-amasese
pe langa el, pe de o parte, o Doamna indurerata, cernita cc
plansa, pe de alts parte o tiitoare cu'n fiu Inca copil. Si atunci
Mihnea Voda se hotari sa trimita pe Neaga sa-si planga singura
nenorocal la mosia ei din muntii Buzaului, iar el opri la Curte
pe Visa si pe fiul ei, Radu. Astfel s'ar talrnici cum, mult dupi
plecarea renegatului Domn, Neaga mai era in tars, de unde ne-a
mai ramas si o scrisoare dela ea; si-o mai gasim si in Polonia,
daruind unei manastiri din Kiew (Obitel Breskaia) o cruce, pe
care sta sapat, in limba ileseasca, aceste vorbe uimitoare: De
Dumnezeu ingrijitoarea regina a Tarii Roanesti!" De asemeni
o mai aflarn in viata prin 1599-160o, daruind o cruce mitropo-
litului Teofan al Moldovei, traitor pe atunci la Sf. Munte').
cat .despre Mihnea, silit de-a se turci pentru a -ti scapa viata,
el lug in Stambul numele de Mehmed Bey, ,si, insurandu-se dupal
legea lor cu o sumedenie de neveste, avu si o sumedenie de co-
pii turci Turci Basarabi din care icunoastem numele numai
a doua fete, Ihume Catum si Caise Catum, si a doi fit Ibrahim
si Mustafa bei, pe care-i vom mai intalni la domnia fratelui lor
Radu-Mihnea.
Mormintele Doamnei Neaga, at tatalui ei clucerul Vlaico si al mamei
sale Jupfineasa Anca (precum $i ale fratilor si rudelor sale) se atIA in ruinele
bisericii curtiilor boeresti de langa Buda, in muntii Buzgului (N. Iorga : A.
A. R. Sect. 1st. Seria III, Tom. XII, Mem. 12).
www.dacoromanica.ro
1
4l
:''
V.\
,"
'2.
',4 r
1:49.
e ; A
!):
, h
..1111101i
=. we ..;""t 1. t. ;4..i 6 tf
Stefanitci, fiul lui Petru Schiopul
(Dupa un labial: in Wei de la Castelul Anzbros in Tirol).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
DOAMNELE MARIA BSI IRINA ALE LUI PETRE

CHIOPUL
Am aratat in capitolele precedente, cum ca s'a crezut
multa vreme ca Petre Schiopul era fiul lui Mircea Cio-
banul si al Doamnei Kiajna, pe ,cand el era de fapt fiul
unui alt Mircea care era fecior lui Mihnea cel Rau, nepot lui
Vlad Tepes.
Crescuti in Constantinopol din frageda for copilarie, fill a-
cestui Mircea Vaal si a Doamnei lui Maria, Alexandru, Petru
si Milos, s'au in,surat acolo, in Pera, cu fete de Levantini in-
fluenti. Petru a luat pe Maria Amirali, dintr'o buns famine de
italieni grecizati, originara din insula Rodos. In tinerete, nici
el, nici fratii lui nu par a fi ravnit idomnia. Insa, atat ambitia
familiilor Amirali si Salvaresi, cat mai ales interesele puter-
nicului Mihail Cantacuzino, facura ca claua din aceste odrasle
ciomnesti sa ajunga la randul for pe scaunele voevodatelor noas-
tre. Alexandru inlocui in Muntenia pe Petre Cel Tanar, fiul
Kiajnei, iar Petru, Base ani mai tarziu, ajunse Domnul Moldovei
0574).
Greutatile ce intarnpina pentru a-0 cuceri scaunul, luptele
lui cu Ion Voc la cel Curly lit, isi mai in urma neajunsurile ce-i
facura fratii acestui Ion Voda, numitii Ion, Alexandru si Con-
stantin Potcoava, nu incap in cadrul acestor evocatiuni de Do Mr
nite, Doamna Maria neavand in luptele acestea nici un fel de
amestec.
De altfel Petre Schiopul, care era, cand se urca in scaun,
de vre-o 45 de ani, avea o fire atat de ,blanda, de bursa, de dreapta
www.dacoromanica.ro
si de miloasa, incat trece azi in ochii nostri drept run om .,slab ",
un domn deci fara insemnatate. Nu acelas lucru gandeau contim-
poranii despre el. Ureche spune ea ,J3oerilor li-era ea un parinte,
si la mare cinste ml tineau, si din sfaturile lui nu eseau. Tarii
era aparare, pe saraci milostiva, manastiri miluia, cu vecinii bine
vietuia, judecata nu blandete o ifacea, si nu era a zicere ca nu e
harnic de domnie". Iar Azarie, cronicarul lui, scria ea este eu
ochii galesi si infatisare frumoasa, aratandu-se destoinic de
domnie".
Toate aceste calitati faceau din el, fireste, un om bun, insa
nu un Domn mare.
Necontenitele turburari launtrice pricinuite de fratii Pot-
coava.", care-1 scoasera de doua on din scaun, silindu-1 sa fuga,
cu lintreaga lui familie, la curtea fratelui sau Alexandru din
Muntenia, facura pe Sultan ea, pierzandu-si rabdarea, sa-1 mazi-
leasca dupa cinci ani de o domnie, care de fapt fu pe placul
boerillor, nu insa qi a taranilor, care nu puteau ,uita pe iubitul
si viteazul for Ion Voda.
In tot timpul acestor .cinci ani, nu putem afla de nicaeri
vre-o veste despre Doamna Maria. Stim numai despre ea call
crestea, au o deosebita ingrijire, odrasla domneasca nascuta din
aceasta insotire, pe Domnita Maria. A mai avut apoi Inca o fata
Despina si un fiu Vlad, dar ei au murit .copii, si nu le intampinam
urmele in documentele timpului, decat numai mormintele 'Ion se
afla si azi la manastirea Galata de Tanga Iasi.
In schimb, in 157g, data mazilirii lui Petru, aflam o veste
surprinzatoare. Pornita cu barbatul ei si cu fata la Constantinci-
pol, Doamna Maria rramane acolo, pe nand sotul ei is drumul
exilului la Alep, lin Asia Mica. Aceasta .ne dovedeste un lucru,
pe care lipsa de documentare asupra ei ni dadea fara aceasta de
banuit, anume ca Doamna lui Petru Schiopul a Lost o femee
stearsa, fara nimic deosebit care s-o faca sa ramana in aminti-
rea posteritatii. Pe nand Doamna Kiajna putrezise in mizeria
Alepului, pe cand cumnata ei Doamna Ecaterina a lui Alexan-
dru Voevod fu silita sa impartaseasca mai tarziu exilul fiului ei
Mihnea tocmai pe coastele Africei, Doamnei Mariei ii este in-
gaduit sa ramana in Constantinopol, in sanul familiei ei, in tot
www.dacoromanica.ro
=. ...-
yt ti
't I
ti
Doamna Maria Amirali ii Doninita Maria Tzigarci

(Picturd nzurala de la mandstirea Galata, Iasi)
Dupd d, St. Nicolaescu : Peru Vodd Schiopul etc.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE MARIA $1 IRINA ALE LUI PETRE SCHIOPUL 121
timpul exilului sotului. Alta explicatie nu este, de cat acea ca

aceasta Doamna nu parea Turcilor destul de periculoasa pentru
a fi indepartata din capitala lor, centrul tuturar intrigilor.
Cand, trei ani mai tarziu, Petru Schiopul isi irecapata dom-
nia gratie unor same fabuloase fagaduite Portii, Doamna Ma-
ria se intoarse linistirta in Iasi, alatuni de sotul ei, tot atat de
stearsa ca mai inainte, fara a face pe nimeni sa vorbeasca de ea,
nici pe cronicari, care o ignoreaza complect, nici pe ambasa-
darii streini din Stambul, care luasera obiceiul sa raporteze save-
ranilor for atatea lacruri interesante despre Doamnele noastre
romane.
In aceasta a doua ,domnie a lui Petru Schiopul, doua eve-
nimente familiare facura, banuirm, ca Doamna sa iasa putin din
apatia ei. Doak' nunti domnesti Intamplate in acelasi an, 1587.
Despre una din ele am vorbit in icapitolul precedent. E marea
nunta dela Tecuci, nunta de impacare a familiei lui Mircea Cio-
banul Cu familia lui Mircea Corvin.
Se istie ca Vlad Dracul, fiul lui Mircea .Cel Batran, a avut
printre numerosii lui copii, un fiu Vlad Tepes si un fiu Vlad
Calugarul. Cobaratorii lui Vlad Tepes, a icarui nevasta, Elena
Corvin, era vara cu regale Ungariei Matei Corvin, si-au spas,
nu Basarabi cum erau dupa tats, ci ,dupa mama for Corvini. Pe-
tra Schiopul s'a intitulat intotdeautia: Din familia regeasca a
Corvinilor", iar descedentii fratelui sau Alexandra, anume Mih-
nea, RaduMihnea si Alexandra Coconul, la fel facwra ,pans prin
anii 163o.
Asa dar, in Ernie 1587, nuta lui Vlad, fiul lui Milos Basarab-
Corvin, cu nepoata Kiajnei, adunase la Tecuci toate .fetele lami-
nate ale tarilor noastre, printre care fireste gi pe Doamna Ma-
ria, care pare chiar a fi fost nuns mare.
A doua nunta fu a insasi fiicei lui Voda, Domnita Maria.
Mirele ei era un Grec, original din Ianina, Zotu Tzigara, despre
familia icaria se ounosc multe amanunte. El fusese Gm sarac, im-
bogatit prin munca, boerit in Moldova, si ridicat prin stralucita`
casatorie ce facea acum.
Zestrea Domnitei era de-o bogatie uimitoare: o padure mare
In iniprejurimile Stambulului, o casa la Constantinopol in valoa-
www.dacoromanica.ro
122 . TRECUTE VIETI DE DOAMNE DOMNITE
re de Io.000 de aspri bang multi, covoare tureestisi persane, o hai-

na de bracart, o rochie rara" de mods poloneza, ,un cal domnesc, o
sabie de argint, crud cu pietre 'scumpe, lanturi de margaritare,
salbe de galbeni, inele, manecare, cesti, vase, nastrape, rufarie
nesfarsita si : Una scuffia di Valachia de perle con canto". Un
bocal d'arzento da lavar le man", Bottoni d'oro", Una corona
zoillada" sn cate si mai cate.
Nunta avu loc in Decembrie 1587, la Iasi. Domnita Maria cu
sotul ei Tzigara ramasera in %ark' pe langa parinti, insa scurta
vreme dupa aceia Doamna Maria, mama ei, sa savarsi din viata,
fara a se stie exact nici ziva mortii, nici pricina ei. A fost in-
gropata la manistirea Galata, de pe dealul sud estic al Iasului, o
ctitorie de-a lui Petru S.chiopul, far mormantul ei se mai vede
si azi, alaturi de-al copiibor sai Despina si Vlad.
Petru Voda, omul cu ochii galesi, se mangaia repede, rad
el avea, de cativa ani acum, o tanara tiitoare pe langa el, la care
tinea ou atat mai mult ,cu cat ea 11 nascuse un fiu, care inlo-
cuia in inima lui pe cel ce-i murise de mic. Aceasta tiitoare,
Irina, pare a fi fost o femee de rand, nu ca suflet, el ca nastere,
poate chiar doica domne§tilor copii. Asa tincat vaduvitul Domn
nu o putea lua de nevasta, caci obiceiul tarii nu ingaduia, voevo-
zilor sa se casatoreasca." cu o femee in vinele careia nu curgea
singe albastru. Un om insurat ajuns Domn, isi aducea Doamna
ou el, de orice neam ar fi Lost ea. Insa in timpul domniei, nu
putea ctontracta decat o casatorie care sa fie pe placul tari,i, cu
o fiica de Domn, cu o ruda domneasca, sau cel putin cu o fats
de boer.
Pentru acest cuvant tinu Petru Voda mai departe pe Irina
pe lank' el, fara a o lua de nevasta. Insa, in 15gi, acest om bun;
drept qi slab, hotari sa se lepede de domnie, caci nu mai putea
tine piept necontenitelor cereri de bani ice veneau din Stambul.
Nu putem spune de el .ca n'a stiut ce inseamna ambitia, el, des, -
pre care §tim c'a ravnit tronul Poloniei. Insa nu avea firea des-
tul de tare pentru a tine piept cuceritorilor lumei, Mahometanii.
Decat sal aqtepte mazifirea, surghiunul sau moartea, ii placu mai
bine sa piece buns voie, luand calea Nordului, care ducea la
o viata tihnita, decat calea Sudului, in capatul caruia 11 astepta
urgia Turcului.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE MARIA $1 IRINA ALE LUI PETRE CHIOPUL 123
Ureche, in pitoreasca sa limbs arhaica, ne povesteste intam-

plarea in felul urmator : Deci s'au sfatuit Petru Voda cu
boerii tarii ,ce vor face, cum vor putea ridica si alte dari care
n'au mai fost. Ca nu li-era ca n'ar putea birui sa dea aceasta dare
tara, ci pentru ca se facea obicei, carele nu-1 vor parasi Turcii.
Si s'au gandit sa isvodeasca dela alitud, jar nu dela el. Si s'au
gatit sa se duca din tail. Iar boerii 11 sfatuiau sa nu-si lase
scaunul si tara, ci sa ,dea acea dare. $i Petru Voda nisi intr'un
chip n'au vrut sa is blestemul tarii asupra sa. Si au tocmit lu-
crurile inai ate, lasand boerii sa pazeasca scaunul tarii. Iar el
s'a ridicat cu fruntea boerilor (fratii Movila, fratii Stroici, An-
drei Hatmanul si altii) isi au trecut prin tara leseasca in tara
nemteasca".
Insa inainte de a pleca, ceeace nu spune Ureche, de ,unde
poate nici nu stia, Voda Petru gasi cu case sa-si reguleze intai
situatia fats de Irina, mama iubitului sau fiu Stefan.
Noaptea, pe ascunse, facu inaintea lui Dumnezeu pe Irina
Doamna, casatoria fiind oficiata de catre Mitropolitul tarii
Gheorghe ,Movila, Ghedeon Episcopul de Radauti si Atanasie
Egumenul .dela Galata, iar de fatal fiind marii boeri Andrei Hat-
manul, paharnicul Vasile Stroici, camarasul Hrisoverghi, precum
si altii mai marunti.
Ametitor de pitoresc in splendida-i naivitate e actul de mar-
turie al acestei tainice ,cununii: mg (adica 1591) Ohenar 17
zile, Duminica ,seara, trei ceasuri, ne-am cununat cu mama lui
Stefan Voda, anume Irina Batezata. Adevar am zis, ,pana sunt 4n
tara sa nu se spue cuiva, sa fie ascums, sa nu stie nimeni. Iar
cand voi fi esit in alts tara, atunci sa stie toti cum ca cununati
suntem. sa stie toti,! ".
Iata ultimul gaud 0 dui Voda Petru inainte de a-si parasi
scaunul: legitimarea fiului sau Stefan. Acuma, cu nevasta,
Doamna postuma, si cu fiul, poate,viitor Domn, Petru $chiopul
putea pleca luand cu sine o seams de boeri cari in astfel de Im-
prejurari isi urmau credincios stapanul, cateva rude, printre
care pe Vlad $i pe sotia sa, nepoata Kiajnei, pe Alexandra, poate
mama acesteia sau poate a sofa de-a tlui. Petru, fost voevod,
parasi scaunul Moldovei pentru a merge, nu ca inaintasii lui
www.dacoromanica.ro
sa-si intinda,gatul gazilor din Stambul, ci pentru a ipetrece in

tihna puti-n.ele zile ce-o urea Dumnezeu sä i le mai ingaduiasca.
Prin Polonia, unde fu la Cracovia oaspele regelui, el merse
la Viena, la Imparatul Rudolf al II-a, care-1 prirni in chip
prietenos si demn de o personalitate nobila". De acolo fu in-
dreptat prin Insbruck la Bozen in Tirol, uncle i se fixase re-
sedinta. Ferdinand von Kuehlbach, Viertelhauptmann (adica
Administratorul de plasa al Adigelui Inferior), fu insarcinat
cu supravegherea Domnului pribeag si a micii 1ui Curti. Li se
puse la ,dispozitie un palat in Bozen, in care la inceput locuira
cu totii, ducand acolo o viata de carte .domneasca, dela care nu
lipsea nici duhovnicul Domnului, Theodosie Barbovski, nici
nebunul, le fou, cocosatul Petre Bo lea. Cu incetul insa, satui
de pribegie, incepura a pleca unul cite unul, parasind pe fostul
for voevod.
Pornira intai la Venetia fata sa Maria si ginerele Zotu Tzi-
gara cu .copii tor, apoi in Polonia, Luca Stroi,ci si Ieremia Mo-
vila. Simian Movila si Andrei Hatmanul par a nu fi urmat pe
Domnul for la Bozen.
Printre tovarasii ramasilpe land Petru Schiopul era o f e-
mee cu mumele de Maria, o circaziana, care juca fats de noua
Doamna Irina roilui ce jucase aceasta fats de prima lui Doamna,
rolul de tiitoare, obligator, se vede, la Curti le Domnesti. Pe
Irina, dupa cum am aratat, o luase Petru Voda numai pentru a
regula o situatie, pentru legitima fiul. Si acum ca datoria
era facuta, nu mai incapea menajare. Tanara Circaziana, stapana
pe inima batranului, era stapana si in palatul din Bozen. Sim-
titoare din fire poate ducea si dorul tarii postuma Doamr
na Irina a Moldovei se stinse de durere. Ea muri Inca foarte
tanark la 3 Noembrie 1592, cam un an dupa sosirea for in frumo-
sul oral tirolez. A fost ingropata acolo, la Bozen, in cimitirul de
langa ibiserica Franciscanilor. Piatra de mormant ,asezata .de so-
tul ei, cuprins ,poate de tarzii remuscari, are urmatoarea in-
scriptie: Doamna Irina, care si-a ,urmat barbatul pribeag tocmai
din Moldova pentru legea sa, raposata in al 25-lea an al vietei
sale. Io Petru Voevod i-am pus aceasta ?lett* ca uneia ce i-a
fost femee Area cinstita ,si prea iubita. A murit un Hristos si cu
credinta ca va si invia cu Dansul!".
www.dacoromanica.ro
Petru chiopul si fiul situ gtefeinitei
Wawa din vremea (ui)
Dupe d. N. lorgu : htoriu Romani lor in chipuri Si icoune.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE MARIA BSI IRINA ALE LUI PETRE CHIOPUL 125
Dar, ca i-o ,f i parut eau inteadevar, sau numai de ochii lumii,

batranul pribeag nu mai avu zile destule pentru a se bucura de
dragostea interesata a ,Circazienii Maria. In vara anului 1594 el
se imbolnavi: Nici aerul, nici marele calduri de vara nu-i
priau". Ferdinand von Kuehlbach, Ingrijorat de sanatatea lui, it
trimise la o mosie de-a sa, Iimmerlehen, pe muntele Voels. A:
colo, dupe cateva zile, se stinse batranul Petru Voda, primind
sfanta .cuminecatura dela Mitropolitul Gheorghe Movila, dar
nemai putandu-se marturisi din .cauza slabiciunei. Kuehlbach
era si el fats pi ducandu-i intai trupul la bisericuta din Zim-
merlehen, Il transports a doua zi la Bozen, unde -1 inmormanta
lan.ga Doamna-sa Irina. Pe piatra lui de mormant stau sapate
urmatoarele .cuvinte : Io Petru Voevod din familie regard'
Corvin a Valahiei, pentru a pastra in fiul sau Stefan credinta,
ui -a parasit de buna voe intinsul iprincipat, si Invrednicit de 0-
crotirea .casei de Austria, a murit in varsta de peste 6o de ani,
la r Tulle 1594".
Acest epitaf, alcatuit fare indoiala de el insusi, arata lamurit
ca cea mai mare ,grija a anilor din urma a fost viitorul fiului sau
Stefan. Pentru, a nu-i pregati lui un nume rau inteo tars asuprita
de silnice dari, parasise schiopul voevod scaunul Moldovei.
De altfel, testamentul sau scris cateva zile inainte de-a muri,
nu cuprinde decat numai dispozitiuni privitoare la fiul sau. Sunt
calde rugaminti adresate boerilor Luca Stroici pi Ieremia Mo-
vila, sa nu-i lase icopilul )pe drumuri, sa-1 scoata I din Austria
pentru a-1 tine Tanga ei in Polonia, si sa caute, sand o veni prile-
jul, a-I urca in scaunul domnesc al stramosilor sai.
Boerii, credinciasi, au Incercat In tot chipul sa is pe Stec.
fan Voda pet langa ei. Au pus ,chiar pe Sigismund, regele Polo-
niei, si pe sotia sa regina Ana, vara primara a Imparatului Ru-
dolf al II-a, &a: ,ceara ei restituirea tanarului pribeag. Insa Im-
paratul refula, caci Jesuitii din Tirol sechestrasera pe .Stefan,
mai putin pentru a-i scapa sufletul de erezia ortodoxa", cat
pentru a pone mana pe averile lui, care erau inca considerabile.
El fu begat in scoala Jesuitilor din Insbruck, unde se facea
mare haz de el ca de run fiu de Domn ce era, unde capata numai
laude pentru silinta lui la invatatura, pentru buna lui purtare 51
www.dacoromanica.ro
pentru inclinarea ce avea (!) de-a trece la catolicism, unde, varat

inteo congregatiune religioasa (Congr. Mariani a Tinerimei stu-
dioase) fu numit diva abea un an Prefect al Congregatiei",
insa uncle 8 ani dupa moartea tatalui sau isi dadu si el duhul,
murind acolo, printre straini, de oftica, se pare. Fireste ca toata
averea dui fu sechestrata de ipopii catolici, care'si ajunsera astfel
scopul. Printre comorile lui s'au gasit si tablouri, reprezentan-
du'l pe el .copil, pe el si pe Itatal isau, preoum si pe Vlad Tepes,
strabunul tor. Aceste toate se alla azi la muzeuliCastelutui Am-
bros in Tirdl.
Rata lui Petru Voc la, Maria Tzigara, retrasa la Venetia,
pierdu in curand pe sotul ei, si se remarita in iurma cu patricia-
nul venetian Polo Minio. Ea avu copii din amandoua casatorii,
fete din prima, si baeti din a doua. Viata acestei Domnite, destul
de bine cunoscuta prin .publcatiile d-lui Iorga, petrecandurse
aproape in intregime in strainatate, e mai putin interesanta pen-
tru noi. Interesant e numai ca la moartea ei, in 162o ea rasa
intreaga ei avere fiilor ce avusese cu Polo Minio, iar fetelor
din prima .casatonie, marl:tate bine de astfel, le rasa uneia un pat
si celeilalte o camasa.
www.dacoromanica.ro
Is
JONLI VOOA CELIA! CUMPLITU

F,:( ib Oilial44 r4n4 kdge.bsilieff l'ahak;
Ion Vodd cel Cumplit

(stampd wade
Dupd B. P. Hasdeu : Ion Vodd cel Camp lit
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL
ULTIMELE DOAMNE DIN VEACUL AL XVI

DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU SI IDILA
DIN VENETIA
I.
DESPRE Iacob Eraclide zis Dospotul, zis senior de Samos
marchiz de Paros, conte palatin (facut de Carol
sci
Quintu) si stranepot de zeu (al lui Hercule), am a-
ratat mai sus ca se logodise cu Domnita lui Mircea Voda
Ciobanul si a Doamnei Kiajna. Apoi, stricandu-se aceasta
logodna, el peti pe principesa Elisabeta fiica puternicului
senior rasaritean Constantin de Ostrog (Septembrie 1562),
care'i fu refuzata fiindca avea numai 7 and. Domnul Moldo-
vei avea vreo 38 si era grabit sa se insoare. Isi aminti
atunci de frumusetea fetei lui Martin Sborovski, Christiana,
pe care o cunoscuse cu 5 ani in urma in Po Ionia, si scrisese
tatalui eli pentru a cere mana fetei care'i fu acordata. Pregatirile
nuntii erau destul de inaintate, cand Despot Voda fu nevoit sa
fuga din Iasi .la Suceava, sa se inichida in cetate si sa suporte
acolo acel memorabil asediu, la care, prin tradare, isi pierdu si
viata, (1 Nobr. 1563 1). Logodnlica lui se marita nu an mai tarziu
cu Ion Chodkievicz, capitanul Samogitei, iar fratele ei, Christo-
for Sborovski, fu logodit mai apoi si el cu o romance, Domnita
lui Alexandru Vaal Lapusneanu. Nici aceasta casatorie nu avu
loc, dupe cum am aratat mai sus (cap. IX).
I) Despot Voda avea ca tiitoare pe-o Greaca, care, la omorul ibovni-
cului ei fu trimisa de Tomsa Voda la o manastire. Copilul nascut din ei fu
sugrumat in leagan.
www.dacoromanica.ro
128 TRECUTE VIETI DE DOAMNE sI DOMNITE
Ion Voda Cel Cumplit (1572-74) se zitcea fiul lui Stefanita

Cel Tank, nepot lui Bogdan Orbul, stranepot lui Stefan ,Cel
Mare. Contimporaniri lui spuneau de el -ea este armean, altii
spuneau ca e palon, si altii ca e rus. Istoriografia moderns ad-
mite in genera ca era moldovean, fiul lui Stefanita Voda cu
o armeanca, sotia lui Serbega, armean gi el. Neavand de nica-
eri dovada adevaratei lui origine, noi inregistram parerkile emise
gi ne multumim a spune de el ca in scurta lui domnie de doi ani
s-a aratat vrednic de-a fi asezat de noi tin galeria Donmilor Glo-
riosi, ba mai mult, it putem chiar inalta pe un piedestal deo-
sebit, alaturi de singurul Domn Roman pe care-I putem corn-
para, Dornnul Tudor.
Ion Voda cel Cump lit si Tudor Vladhnirescu au infatigat,
in trecutul nostru de uricios despotism gi de apasare a popo-
rulni, an reprezentat, zic, ideia Democraticsmului si a dragostei
de cei mid si slabi.
Voevodul Haiduc, astfel ar trebui numit Ion in Istoria Ro-
manilor.
Acest prim democrat roman cutreerase Europa inainte de
a se urea in scaunul Moldovei: Po Ionia lui Sigismund, Moscova
lui loan cel Groaznic, Crimea Hanului tartar, Germania lui
Maximilian., In. a Icarui armata slujise, Turcia lwi Soliman cel
Mare, iar ca pretendent domnesc, fusese in insula Rodos, exil
protocalar pentru viimarii Domni. In timpul acestor peregrinki
el se Insurase la Moscova cu Maria Rostowska, fata Kneazului
Rostovului, unul din boerii tarulul Ivan Groaznicul. Avu cu ea
si run fiu numit Petru. Insa viata lui aventuroasa si dorinta de-a
domni, manandurl mai departe pe caile destinului sau, el fu ne-
voit sa-si lase sotia ci fiul In Rusia. Ajuns voevod al Moldovei
in 1572, trimise la Moscova pe Isaia, Episcopul de Radauti,
sa-iaduca famtilia la Iasi. Afla insa prim, acesta ca Maria si
Petru murise amandoi, de ciuma, cam de mai multi ani.
El se reinsura atunci, luand pe-o moldoveanca, Maria, fata
unuia din boerii sai Lupea Huru, Parcalalrul Hotinului si a ju-
panesei sale Arrnanica. Aceasta nun-ta avu lac in postul eel mare
al anului 1573. Tarul Ivan Groaznicul, care afiase de va.'cluvia
lui, fara a sti ca se reinsurase acum in Moldova, ii trimise, in
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU PI IDILA DIN VENETIA 129
Mai 1574, o scrrisoare, prin care-i propunea de sotie pe-o ruda

de-a sa, fata Kneazului Teodor Mstislawski. Insa aceasta solie
moscovita, afla, la sosirea ei in Iasi; ca Ion Voda nu mai era
in viata. La Cahul itraidat de Ieremia Gana, virteazul voevod
murise yin ;cele mai groaznice chinuri, rupt in bucati de cozile
a patru camile.
In timpul acesta familia lui, adapostita in cetatea
astepta, infrigurata, rezultatul bataliei. Cand aflara
moartea voevodului, luara au totii drumul Camenitei, in Po-
lonia. Erau. in convaiul acesta de pribegi, Doamna Maria, ta-
tal ei parcalabul Huru, icopiii Lazar si Stefan (probabil fii
naturali de-ai Domnului) si sapte boeri moldoveni, cu jupane-
sale lar'). Lupea Huru si ifata lui luasera cu dansii 27 de care
incarcate cu bogatile lor. Dana '.cute de rcalarasi, trimisi de no-
bilul Iaslowiecki, venira intru intampinarea convoiului, chi -
puriile spre a-1 escorta pani La cetatea Ialowieci. Insa, cum
facura cum dresera, intreaga avere din cele 27 de care incapu
pe mainile magnatilor poloni. In zadar ,certrra pagubitii banii
ei sculele inapoi, in zadar interveni anarele vizir din Stambul,
ba pama chiar si Sultanul, care, fit-este, nu de dragul Doam-
nei lui Ion Vaal cerea aurul acela. Po lonii raspunsera Ica re-
gele Henric al III-lea, plecand in Pm/4a, 11 luase cu el. Iar
familia lui Ion cel Cump lit, in cumplita mizerie rarnase sa-si
duca zilele printre straini.
Doamna Maria, intoarsa mai tarziu in Moldova, se calu-
gari, ivand numele de Teofama, iar fii ei, Lazar si Stefan,
cand se facura marl, icercara sa capete iscaunul Moldovei, cer-
sind ajutoare pe la Curti le Apusuluci. Dar soarta nu le-a fast
prielnica. Au rimas amandoi, pans la moarte, pretendenti
domnesti.
Din punct de vedere cronologic ,ar urma nandul lui Ian-

cu Sasul, it laslm totus mai la urrna, avand despre Doamna
lui stiri mai multe si mai interesante, care rtrebuesc aratate.
1) Nu *um daca era in acest convoi 4i soacra fostului voevod, jupfineasa
Armanca a lui Lupu Huru. Dar gtim ca 7 ani mai tarziu, sub domnia lui
Iancu Sasu, ea era in Ia0, $i, ajunsA probabil la saracie, vindea pe 30 de
zloti tatareVi, mo0a sa din OteVi (G. Ghibanescu, S. §il, XIX p. 144).
9
www.dacoromanica.ro
130 TRECUTE VIETI DE DOAMNE I. DOMNITE
Despre Aran Vora spuneau cowtimporanii ca era Evreu

Solomon Tedenchi ceeace, .poste, Inseaanna ca era fiu
natural al vreunuia din voevozii nostri cu o evreirca. Ca pre-
tendent doannesc se insura la Constantinapol cu una din fete-
le 1ui Ai dronic Cantacuzino. Pe cealalta fats a lui Andronic,
o Linea tot un Domn roman, Stefan Surdul.
,Dupa un Domn armean, dupa un Domn sas, dupa un Damn
evreu, unneaza in scaunul Moldovei un Domn tigan, Risvan
Vocia. Si el probabill, ca si ceMalti, era fiu natural al vre-unui
Domn Moldovean, al carui mama numai o fi Lost tiganca. De
asupra orignei acesteia nu mai exists rcontroversa. D-1
N. Icrrga a descoperit o scrisciare de-a lui Mihai Vateazul, in
care eroul ,nostru, vorbind de Stefan Rasvan, it arata ca pe un
fost slujitor de -al sau, fiwl unei roabe tiganci, caruia, dandu-1
6000 de galbena pentru a,i duce la Stambul, el si i-a insusit, fu-
gind cu banii in Ungaria. Devenind omul lui Sigismund Ba-
thory, a intrat in Iasi ca see al garzii ungurestri si, in r595,
detronand pe pe Aron Vocla cu sprijinul acestei garzi, ii
lua local in scaunul Moldovei.
Domnia lui a fost scurta iar in analele noastre n'a ramas
urma inumelui vreunei Doamne. Vidra, celebra Vidra, e o poe-
tica si frumoasa plasmuire a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
II.
Printre numeroasele aventuri ale lui Petru Rares, una din

cele mai cunosoute e legatura pe care o intretinea Domnul in
Ardeal, uncle soarta armelor 11 facura sa petreaca o buns parte
din anii d oanniei lui.
Weiss Idrg, curelar in Brasov, avea o nevasta frumoasa, o
sasoaica ca si el, Ecaterina. Petru Voda, care se pricepea sa
dibuiasca nevestele nostime, puse ochii pe Ecaterina si cum
era Damn si anvil-Tatar 'i -a facut si un rcopil, Iancu,
de !
care fu insemnat pe carp, dupa cum se insemnau to feciorii
de voevozi pentru a fri cunacuti rnai tarziu ca stint fii de
Domni 1).
1) In Arhivele Brasovului (Rechnungen aus dem Arhiv der Stadt Kron-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU IDILA DIN VENETIA 131
Cand, facandu-se mare, descoperi tanarul Sas, care se cre-

dea fecior de cifsmar, ca e as din osul Domnului Maldovei, isi
lua ramas bun dela ai sai si porni la Stambul ski incerce
noracul, ca atatia altii. De acolo fu trimis in exil la Rodos,
davada ca Turcii ni recunosausera cabitatea de Pretendent le-
gitirn", c5ci numai acei ce eveau sorti de-a isbuti erau exilati
in frumoasa insula mediteraneana. A pone intrebarea ce lega-
tura era intre Rodos si scaunele din Bucuresti si din Iasi e o
za.da'rnicie. Trebue acceptat faptull asa cum este.
Noracul lui Iancu a Post ca alts exilatta, vestita Doamna
Kiajna, isi ducea pe atunai amaratele zile la Alep, oras din
Asia Mica, nu departe de Rodos. Kiajna era, .dupa cum stim,
fata lui Petru Rares. Cu toate necazurile ei, cand afla ea ca
un frate, pe care nu-1 cunastea, se afla pribeag in apropiere,
se pose pe lucru pentru a.q1 cunoaste, pentru a-1 proteja, pen-
tru a-1 insura. In Rodos traits pe atunci o ramura a Paleologi-
lor, cabonitoi din imparatii Bizantului. Cum Iancu era fiu de
Domn, si de sigur ca acolo nu putea sti nimeni ca era odrasla
nelegitima, cum, dela o zi la alta, putea ajunge el insus Damn,
unul din Paleologii aceia ii dete in .casatorie pe fata lui, Maria.
Dupa acest prim succes al Kiajnei, urma al clailea. Cativa ani
mai tarziu, dupa cum stim, soarta Mirceoaiei se schimbase
prin casatoria ce facu fata ei cu fiul sultanului, Murad, sand-
geacul Magneziei. Feciorii ei se turcisera, ne magi avand astfel
putinta de-a ravni la scaunele tarilor dunarene, asa incat ne-
asta.mparata Kiajna nu avu odihnaipana nu ismulse dela ginere-
le ei promisiunea ca de va ajunge Sultan, va trimite pe fratele
ei Iancu Damn in Muntenia sau in Moldova. Si in adevar, in
1574 Murad ajunse a fi Padisahul Ottomanilor, iar in 1579,
Iancu zis Sasul, fu trimis Domn in Moldova. La sfarsitul lui
Decembrie a acelui an intra in Iasi llama .familie domneascl :
Iancu Vada, Doamna Maria Paleologa, caconul Bogdan, si pa-
tru Domnite. Un fiu mai mare ramasese zalog la Constan-
tinapol.
Dupa o neinsemnata domnie de trei ani, Iancu Sasul fu
stadt, zweiter Band, 1889) dAm de urmele lui Weiss Iorg, cismarul (der Schu-
ster), care in 1532 -Ikea parte din sfatul celor 100 de cetateni ai Brasovului
On fel de consiliu comunal).
www.dacoromanica.ro
mazilit in urma cereri regelui Poloniei, Stefan Batori, al ca.-

rui sol fusese oprit de Donmul Moldovei si sorisorile ce ducea
la Poarta, 'confiscate. Pentru a nu incapea in mana Turcilor,
care prea prinsesera obicelul sa turceastca pe mazili sau sa le tae
capetele, Iancu Voda incerca sa fuga, prin Polonia, in Ger-
mania. Averea pe care o adunase era frumusica Pentru fiul
Catrinei Weiss, curelareasa din Brasov. Convoiul care ducea
domneasca familie pribeaga Iancu, Maria, Bogdan qi fetele
era Icompus din o suta de care, din cari 4o incarcate cu aur.
Fata de cele 27 numai ale vgduvei lui Ion Cel Cumplit, averea
acestui Damn insemna ceva.
Dar a esi din tars cu stare bogatii, era, pe vremurile a-
cele, un lucru periculos, si in deosebi a strabate cu ele Polonia,
uncle Iancu era pritvit ca un tradator. Ajuns Ia Sniatyn (5
Sept. 1582), autoritatile prind de veste si-i dau ordin sa ra-
mana acolo, Para va fi institintat regele despre trecerea lui.
Presimtin ce inseamna o astfel de porunca, el cauta sa scape
prin fuga. Urmarit, dupa multe peripetii e prins in creerii
muntilor si dus cu deasila la Lemberg. Soseste acolo pri-
zonier strabatand strazile cu alai domnesic si, in aparenta
cel putin, nepasator sau inconstient. Douai sute de ,calareti
moldoveni intovaraseau careta, in care, impreuna cu Doamna
si copiii, foarte scump si domneste imbracat, zacea vocra
bolnav de podagra, zambind mereu unei lumi de pe strada,
care-1 gasea om bland si ,cu fata cinstita".
In seara insa a aceleias, zile, Voda Iancu Sasu nu anal zarn-
bea. Despartit de nevasta si de ,copii, cu averile confiscate, el
fu aruncat la inchisoare, in citadela de jos a orasului. Cateva
zile mai tarziu, un preot Iranciscan intra in carcera lui, incer-
cand s5.-1 ,converteasca la catolicism. Convins luteran de cand
isi deschisese ochii la Brasov, Iancu Sasu refuza &á se lepede
de credinta lui. Mahnit de-a nu fi putut scapa un suflet de

chinurile iadului, popa se netrase, lasand sa .intre in locu-i la
Iancu Voda oamenii regelui, care-i fax citirea i-naltului act
de acuzatie : iCorespondenta polona interceptat'a, arVatarea
Turcilor impotriva Lesilor isi cate si mai multe, in capatul
carom venea sentinta moartea !
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU SI IDILA DIN VENETIA 133
Sangele Ecaterinei Weiss fu mai tare decat al lui Stefan

cel Mare. Iancu se apara, se vaita, cauta a se ,desvinovati. Ni-
mic nu ajuta. Fara nici o zabava, el fu ridicat din inchisoare.
Balnav cum era, pleca spre locul auplicilwlwi, sprijinindu-se de
doi calugari rfranciscani. Il dusera ape piata publica a Lwowu-
lui, aid urcara pe un esafod ce se facuse in fata catedralei, un-
de, inebunit de paima, bietul olog dadu cu. ochii de un gade care
tinea in mans o spada ridicata. Cazu in genunchi, rugandurse
sa fie iertat, pans si de gade se ruga. Poporul, adunat acolo,
plangea. Si deodata, pe neasteptate, pe cand el Inca se ruga,
zvup, sabia ii reteza capul (28 Sept. 1582). Carpul, ridicat de
popi, fu dat Doamnei lui, care -1 plane trei zile" (atat ?) si`-n
sewn de doliu I i rtaia parul. In 2iva a 4-a, ridicat de ciacli si
insotit de bocete pe ramaneste", fu ,dus in catedrala Lwowu-
lui, unde fu astrucat. Astazi oasele lui nu se mai afra acalo, caci
In 1817 au Lost scoase toate ciolanele mortilor din biserica si
aruncate intro groapa comuna, in afara de oral !
In timpul acesta, la Constantinopol, fiul mai mare care
ramasese zalog la Turci, fu inohis la Edi Cule, 9i apoi omorit
si el.1).
Inainte de a lua pe Ianou Sasul, Doamna Maria mai fusese
maritata in Rados cu un grec, dela care avusese doi copii, un
fiu Filiip si o data Chrysafina. Era deed acum nevoita sa in-
grijeasca in strainatatea aceia de toti capiii ei, doi din prima
casnicie si cinci din a doua : Bogdan, Elena, Chajna, Despina
sa Voica. Magnatii palani, dupa ce o despoiara de arverile
sotulai, cereau acum regelui sa fie trirnisa cu toti icopii ei la
Stambul, adica la o moarte sigura. I ,sà facut regelui, nu still
cum, mils de ea si a tinurt-o in Polonia, dandu-i acolo cateva
masii, sa alba cu .ce se hrani, precum si o pensie frumusica,
rz.000 zloti pe an. Dar cu sapte ,copii in spinarre nu era lucru
usor, si apoi, pentru masine ce i se daruise, intra in nesfarsite
procese. Doamna Maria, inconjurata de altfel de multi Greci
1) II cherna Alexandru, despre care au scris unii istorici c5 n'ar fi fost fiul lui
Iancu Sasu. Ins5, intr'un document din 1581, April 21, acest voevod pune
credinta prea iubitilor fii ai domniei noastre, Alexandra voevod si Bogdan
voevod", astfel Meat filiatiunea lui Alexandru este stability (Gh. GhibAnescu
Surete $i Izvoade, XIX p, 142).
www.dacoromanica.ro
de ai ei, rude *i prieteni, (arvea o curte icompusa din 3o per-

soane) se apuca impreuna cu ace*tia sa faca .comert. Aqa isi
duse ea zilele pans i*i vazu cap.inn mari. In 1593, dupa ce is-
pravi insfar*it toate prdcesele *i dupa ce-si maritase trei fete
qi Inca bine (Poniatowski gi Catacalo) isi lua cei trei copii
ce-i ramaneau *i iporni in apes sa ceara, ca tap pribegii in-
naitea ei, sprijinul vreunui rage sau vreunui imparat pentru
capatarea drepturilor legitime la domnia Moldovei" ale fiului
ei Bogdan 1). La 21 Martie o aflam in Austria, la Neustadt, la
arhiducele Maximilian, care cu o scrisoare de calda recoman-
datie o trimite la Dag& le Venetiei. Acolo, Doamna iqi ma-
rita pe una din fete cu un patrician de al RepubliCei, Gio-
vanni Zane. Cu ajutorul lui, capita dela o banca un imprumut;
fagadueli =Ate avea din toate partile, insa un ajutar efectihr
de nicaeri nu venea. Se hotara*te atunci sa apuce calea cea
mai sanatoasa, periculoasa uneori, insa singura care putea duce
la domnia Moldovei, calea Stambulului. Pleca cu fata ei a-
cola, cea nemaritata, lasand pe Bogdan la Venetia, pans o ne-
tezi ea greutatile la Paarta. Pain legaturile ce avea cu Great
din Constanticapol, ea reuvi sa capete sprijinul vizirului
Farhat, a*a incart, dupa scurta vreme, trimise la Venetia dupa
fiul ei.
Ajuns la Constantinapal Bogdan fu numit Damn at
Munteniei, sprijinit de Ferhart, pe cand Radu Mihnea, venit
*i el tot 'din Venetia, *i sprijinit de Sinan Pa*a, fu trimis in
Moldova. Domnismii nostrii crescuti prin strainatati, habar
n'aveau ca dincolo de Dunare domnea un om care nu *tia de
Erica .nimanui Mihai Viteazul. Armata de Turci pornita
sa-i ,pue in scaun, fu sdrabita si risipita de osta*ii voevodului
Tarii Romane*ti, care-i fugari dirrcolo de Rusciuc.
Intors la Stambul, Bogdan trai zile de amara deceptie si
in Piece clirpa mama lui tremura din rpricina nesigurantel ce
avea de a-I niai putea pastra in viata. Ba unii ba altii din duq-
manii lui cautau sa-I omoare, sau cel putin sa-1 insemne si
1) In 1589 ea' trimise la Roma pe un vat-, Mihai Cipriotul, cu o scrisoare
pentru Papa, cerandu-i sprijinul pentru urcarea fiului ei Bogdan in scaunul
Moldovei. Acest fiu avea atunci 14 ani. Papa nu primi solia.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU 51 IDILA DIN VENETIA 135
as -1 exileze. In sfarsit, marele vizir Ibrahim, sedus de fru-

musetea dui, 11 lua sub aripa-i ocrotitoare, tinandu-1 in palatul
sau de pe Bosfor, ca paj eau nu se stie ca ce. Dupa destituirea
acestui vizir, tanarul Bogdan, pentru a-si salva zilele, se as-
cunse in casa Venetiei. Ura dusmanilar sai urrnarindu-I
insa si aici, Doaanna Maria, care nu mai avea odilma de grija
fiu-sau, inchipui o pacaleala demna de urmasa Paleologilor.
Raspandi vestea ca Sultanul 11 condaannase la moarte si Iuand
trupul unui criminal spanzurat pe care-1 trecu cirept Bogdan
Musat, it ingropa sau cinste si cu bocete in curtea unei biserici
grecesti din Constamtinopol 1). lar pe fiul ei ii trimise, in
cea mai mare taina, din ,nou la Venetia la cumnatul sau,
Giovanni Zane, pans s'or mai linisti lucrurile cti 1-o putea a-
duce din nou la Stambul pentru a-1 face Doann.
Sosiit la Venetia tanarul si frumosul Bogdan avu una din
acele aventuri, care pun o raza de scare peste mohoratele
pagini ale Istoriei.
Patricenii Repubilcei erau obisnuiti, de multi ani acum,
cu pribegi de pe la noi. Dela stralucita receptie ce se facuse
lui Pere Cercel, papa la ingaiduitoarea prianire ce i se facea
lui Bogdan, multi Basarahi si Musatini se ratacisera pe malul
Adriaticei, plimbandu-si uratul in gondolele Venetiei, sau
urcand scara de marmora a palatului Dogilor spre a cere aju-
toare. De .altfel, de mai multe decenii, Venetienii cunosteau
bine pe Romani, grin ,casatarille ,ce avusesera loc intre patri-
cienii for si fete din casele noastre domnitoare.
Sora Doamnei Ecaterina a lui Aleaxndru Voda.' Mincea,
Marioara Vallarga, fusese maritata cu Fabrizi'o Adorno, din
familia. dogilor genovezi. Stabiliti la Venetia, ei au trait a-
colo conform rangului lor, iar cand ramase vaduva, Marioara
Adorno se retrace Ia Murano si trai acolo foarte batrana, cu-
noscuta de toata luanea. Fata lui Petru Schiopul, Maria (Va.-
duva 1.ui Zotu Tigara) se marita si ea In Venetia cu Paulo Mi-
nio, iar copiii ei tot acolo eau casatorit.
1) Vezi interesante amanunte in B. Walter: 1st. lui Mihai Viteazul (1609)
apud Papiu Marian Tesaur de Monumente Istorice I, p. 10. Walter a vazut
el insusi pe tanarul Bogdau Ia ambasada Marii Britanii din Pera.
www.dacoromanica.ro
Acum de curand, fica lui Iancu Sasu luase ipe Giovanni

Zane, =al din marii patricieni ai Republiacei. Sangele vene-
tienilor arnestecandu-se scu .cel romainesc al Basal-abhor si
al Musatinillor, pribegii nogtri domni sau domnisori nu se mai
simteau straini printre patricienii Repufblicei.
Bogdan, cumnatul lui Zane, sosit pentru a ,doua oars la
Venetia, in anal 1599, trai acolo viata de lux si de petreceri
a acestui oral care era Inca pe atunci cel mai stralucit din
Europa. Serbari, baluri, mascarade, se ,urmau zilnic in timpul
CarnavailuIui, iar .din tineretea de our a societatii venetiene
facea parte si frumosul principe moldovean. Mergand intr'o
dimineata la dumnezeiasca islujba din San Marco sau din alts
biserica, el g'asi acolo pe calugaritele manastirei Corpus Do-
mini. Una din ele, foarte tanara si foc de frumoasa, atrase
in deoisebi Juarea lui arninte.
Secolul al XVI-lea era romantic prin excelenta. A merge
zanganindu-si spada, pe urmele unei iubite si a canta, mascat,
din mandoline, seara sub balcoane, era un lucru, pe care un
tank- la mods dace nu-1 facea, n'avea ce cauta in Venetia. Cu
atat mai romantios dace iubita e Calugk'rita. Insa feresterele
manastirei ramaneau inchise cand facea Bogdan serenade.
Tanarul fu nevoit sa-si schimfbe tactica. Prin spioni platiti,
o puse In urmarire, afland in icurand ca fetita pe care o chema
Elena, era orfana, crescuta de maici, si Inca necalugarita. Bun
gi atat, ba chiar minunat. Pentru a face tfratelui ei pe plac,
Signora Despina Zane intrand si ea in complot, trimise la
starita manastirei cu rugarnintea sa se osteneasca pans la
dansa, si. sa-1 aduca si pe sora Elena, caci are sa le comunice
ceva. In palatul lui Giovanni Zane se intalnira peste cateva
zile, Bogdan, isora si cumnatul lul, maica Honorina si Elena.
Tanara orfana nisi spuse povestea fare 'fraze, Mara pareri de
rau. Cand era copula traia la parintii ei, intr'o ioasa mate pe
mailul unei ape. Multe ii ramasese in minute din vremurile a-
cele, dar nu-si mai amintea nioi numele orasului, nici al parin-
tilor. Apoi, dusa °data cu tbarca la plimbare pe-o mare, care
i-ar fi zis Marmara, niste oameni rai, corsari, au rapit-o, gi au
dus-o, asa, in multe locuri, papa au ajuns la Venetia. Aici a
www.dacoromanica.ro
5173arrril
r
Ir.
IPA
41
r
n.
v,r
1 rr r4
a.
loo If
7,.r't4//a. il<t<2';,/ // // //% - //' / /41; ,/
Venetia in secolul al XVI-lea

Dupd d. N. lorga: Acte Venefiene (A. A. R.)
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU II IDILA DIN VENETIA 137
fost rascurmparata din fondul de binefaceri al Republicei, bo-

tezata, si data in ingriiirea calugaritei Honorina, buna ei ma-
ma pe care o iubeste, dupa Dumnezeu, cel mai mult din toate
fiintele din lume.
Romanta se transforrna in roman, cu atart mai pasionant, cu
cat Bogdan identifica indata pe rtanara sora Elena. Era Fatme,
frica lui Iusuf Bey din Constantinopol, rapita de ,cosari cu
catinra ani in urma. 0 drecuncy§tea de altfel arum si dupa un
portret ce va..zuse el In casa dui Iusuf, un medalion pictat
de-un mester italian. Si artunci, din varba in varba, din amintire
In arnintire, restabidira tat trecutul fetei, iar cand plecara mai -
ca si sora din casa patriciului Zane, nu mai era, se zice, numai
anima lui Bogdan robita.
Bogdan scrise pe data maicai sale Doamna Maria ca a ga-
sit in Venetia pe fata lui laisuf Bey, ca e frumaasa, ca o iu-
beste, si cò vrea de nevasta. Doamna Maria inebuni de bucu-
rie, caci i se aratau, prin aceasta alianta, n'oi nadejdi de a-si
implini scopul, dorita domnie a Munteniei pentru fiul ei. A-
lerg5 la Iusuf sa-i dea vestea cea buna. Acesta, Jun renegat
italian pe care-1 chemase Ciavatelli, se sfatui cu cumnatul sau
Omer Aga, seful Seraiului, si hotarira amandoi ca este bine
si cu cale si se faca aceasta casatorie. Scrise deci Iusuf lui
Bogdan ca-i da binecuvantarea lui, insa mai era nevoe si de
incuvintarea Doge lui pentru a scoate fata din manastire.
Lucrul acesta parea lui Bogdan cel mai rusor din lame.
Avea dam- pe cumnatul sau si avea prieteni destui pentru a
pone pentru el o vorba buna pe danga Doge le Venetiei. Insa
iarta, nu a fost usor. Se vede treaba ca frumusetea Elenei mai
in.cantase si pe alti tineri Icu.sangele clocotindu-le in vine. In
tat cazul, unul ,din ei isi puse .de gand sa nu lase, in ruptul
capului, prada in manile lui Bogdan. Si cum pe tamarul a-
cesta iil ,chema Giovanelli Sforza, din familia ducala milane-
za, rivalitatea era periculoasa. In adevar, nu. numai prin in-
fluenza lui, ci prin intrigi, prin pari mincinoase, el periclita
cauza moldoveanului nostru. Se apuca sa raspandeasca svonul
in Venetia ca. Bogdan e Turc, §i ca vrea era is pe Elena nu-
mai pentru a rapi un suflet crestinatatii. In catolica Venetie
www.dacoromanica.ro
138 TRECUTE VIETI DE DOAMNE ¢1 DOMNITE
afacerea facu senzatie. Mai Tau .deca't atat, stirea patrunse in-
launtrul zidurilor maniastirei. Maicele, scandalizarte, oprira
pe sora Elena de a mai esi din china ei, si bietii copii nu se mai
putura vedea.
In zadar 'fu toata corespondenta care urma intre Stambul
si Venetia. In zadar marturisea Cape llo, fostul Bail al Repu-
blicei la Constantinopol, ca Bogdan e christianissimo, ca-1 tei-
nuse doar ,doi ani ascuns in casa lui pentru a-1 apara impo-
triva Turcilor. In zadar scria Gradenigo, actualul Bail, ca de
n'ar fi Bogdan crestin n'ar putea pretinde la tronul Moldovei.
In zadar Omer Aga scria el insusi Dogelui, si an zadar se ru-
ga Bogdan sa fie lasarta Elena in casa lui Zane, .caci nu o va
lua de nevasta decat dupa ce-si va fi redobandit tronul Mol-
dovei, dovedind .prin aceasta ca e ores-tin adevarat, el cliro-
nomis tis Bogdanias".
Dogele nu voi sa auda si nu vol sa creada. Drept ras-
puns la toate aceste cereri, senartul venetian , in Decembrie
1599, iconstata official ca nu mai are manastirea Corpus Domini
nici o fata cu numele de Elena, ci uumai o pocaita Deodata
(data dui Dumnezeu). La xs ale aceleasi luni, sora Deodata
scria tatlui ei Iusuf Bey, pentru a-i arata hotarirea ce luase
de a se calugari, blestemandu-4 ca,si renegase credinta. Iar lui
Bogdan i-ar fi dus o calugarita pe ascuns, afirma V. A.
Ureche o scrisoare cu urmatorul continut : Uita-ma. Acest
par este din acel adus jertfa la altar de Elena ta".
Se vede ca Doamna Maria, careia ii mergeau toate anapo-
da, nu voi sa se lase batuta, staruind inca prim Bail, prim Iusuf,
prin Omer Aga, &á fie scoasa fata din manastire, cad la 7 A-
prilie 1600 Cotnsilierii Republicei (printre care aflarn pe un
Thiepolo, pe ,un Donado, pe un Memmo si pe Mattis Zane)
scriau din nou Bailului din Constantinopol ca drept rispuns
la interventia ce-ai facut dupa Istaruinta lui Omer Aga in f a-
voarea casatoriei nepoatei lui cu voevdul Bogdaniei, va spu-
nem ca ne displace a nu-i putea satisface dorinta, findca feti-
ta sa calugarit in manastirea Corpus Domini e non e piu
possible chef lei esca di la".
Bogdan se intoarse la mama lui, in Stambul. Ani dea-
www.dacoromanica.ro
60' 414
411,.
1,..w
r-s,tir.sh, 4,17-
_ _ '`P; P! g' r,
.
aI
r--
it
, .11111
41'
4'10:
Alaiul Sultanului
it %/1
!.t.'
_ _ ...
Alai la Sultanului
Dupd o grovurd de Thomas Allan.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU SI IDILA DIN VENETIA 139
randul, pentru a uita poate pe Fatma-Elena-Deociata, urma-

reste ou linclaratnicie o ,domnie pe care nò poate capata. In
Constantinopol Doamna Maria it ascunde cum poate, pe la
ambasadoriii puterilcrr europene, pe la prieteni crestini si
Turd. Apoi I i is odrasla si porneste din nou in lume, cutree-
rand Europa in cautarea unui sprijin. 0 gasim, impreuna cu
Bogdan, de doua on la Londra, la regina. Elisabeta (r6or) si
la regale Iamb (16o8), la Berlin la Electorul de Branden-
burg (1607), la Viena, in Flandra, in Saxonia, apoi din nou
la Venetia. In timpul acestor peregrinari Doamna Maria moa-
re poate la Lemberg unde pare a se fi initors. Surorile lui
Bogdan, afara de Voica, murisera si ele. Ramos singur in viata,
el se intoarse din nou la Constantinopol, insa clupa trei ani
de subucium zadarnic vazand in Air prabusindu-se si di-
nastia Movilestilor, fara ca el sa poata capata scaunul Mol-
dovei, se hotari, in disperarea lui, sa faca ceeace Sforza
la Venetia spusese ca facuse de mult.
Pe cand, in fruntea alaiului sau, Sultanul Ahmed I tre-
cea pe strazile Stamibulului ipentru a merge la Eski-Serai,
Bogdan se artmca la picioarele Padisahulufi, cerand sa fie turcit.
Nuanit Pasa de Pri Mina si apoi de Brussa, in Asia Mica,
el mai visa Inca unirea Moldovei cu a Munteniei, transforma-
te in ipasalac turcesc, sub ocarmuirea lui fireste.
Musulmanul Ahmed, cu sange musatin si paleolog, muri
acolo, in legea lui cea noug, cu toate visele lui de dragoste
si de marire inabusite sub greutatea turbanului si sub al soar-
tei nenoroc.
www.dacoromanica.ro
rF
I.
Mihai Viteazul, Domnita Florica Si Inzptiratul Rudolf al II-lea.

Dapa art lablou de la Galeria Carsini Roma.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
FAMILIA LUI MIHAI VITEAZU
pRECUM orice Francez ounoaste pe de rost inceputul lui
Telernaque al lui Fene lon fiincica trece drept un model
C de stil: Calypso ne pouvait se consoler du depart
d'Ulysse. Dans sa douleur elle se trauvait malheureuse d'être
immortelle ,etc,", astfel arice Roman ar trebui sa tie pe dinafa,-
rd inceputul Istoriei lui Mihai Viteazul de Bakescu, fiincica
e un model si de limba si de frurnaase simtimite romanesti :
Deschid sfanta carte uncle sta scrisa. glories Romaniei, ca sa
pun dinaintea ochilor fillar ei cateva pagini din viata eroica
a parintilor lor. Voi arata acele lupte uriase pentru libertatea
si unitatea nationals, cu care Ramanii, sub ipovata celui mai
vestit si mai mare din voevozii lar, incheiara veacul al XVI-lea
si s. c. I.". .
Din nefericire, Doamnele si Domnitele roman din aces

epaca n'au lasat in amintirea postenitatii deca.'t sterse icoane
de femei, cam nu eau invrednicit sa fie la inaltimea glorioasei
epopee-traits atunci de neamul nostru. Sufletul femeiei rom-
mane a fast infatisat pe acele vremuri de jupanesele razboini-
oiaar boeri, nu de domnitele pe care soarta le asezase pe-o
treapta, de pe care ar fi avut putinta, de ear fi priceput, sä
straluceasca alaturi de marele voevod.
Vom desprinde totes din trecut chipurile lor, caci ele au
alcatuit elementul femenin, care a avut, in masura putenilor lui,
inraurire asupra celui mai mare erou al Istoriei noastre. Ori
cum o fi fost ele,au Lost totes femeile din viata eroului : ma-
ma, nevasta, fiica, ibovnicele lui Mihai !
*
* *
www.dacoromanica.ro
S'a spus despre mama lui Mihai Viteazul ,c'a lost Cantacu-
zineasca, sora lui Ion si a lui Mihai Saitanoglu. E o eroare,
provenita din faptull ca fratele ei lane sau Ion fusese
ban al Craiovei, cum fusese, cam in acelas timp, si Ion Can-
tacuzino. Istoriografia moderns a dovedit azi ca banul lane
e altul decat banul Ion, dupa cum vom arata mai jos.
Deocamdata sa ne intoarcem la Ufa.' lui Mihai, Patrascu
Voda cel Bun, fiu el insusi al lui Radu Paisie (mort in exil
la Alexandria, In Egipt) si al Doamnei Stana.i)
Sofia lui Patrascu singura lui isotie Doamna Voica
era probabil fata lui Balea, paharnicuil din Rusi, din neamul
boerilor dela Slatiaara, inrudita cu boeri Baleni. Singura fata a
lui Patrascu si a Doamnei Voica alfost Domnita Maria, pe care
in 1557, o maritara cu Logafatul Radu din Dragoesti, de vita
basaraba si el 2). Radu Bidiviul, until din eroii cronicelor
noastre, a fost, pare-se, fiul lor.
Cella lti copii ai lui Patrascu, Petru si Mihai Petru zis
Cereal, si Mihai, supranumit Viteazul erau nelegitimi si a-
nume, cel dirvtai avea de mama pe Stana (care pare, aproape
cuisiguranta, a nu fi fost rnaritata cu Patrascu), lar cel de al
doilea, o stim cu torii, pe Tudora 3).
Blandul Damn Patrascu, supranurnit Cel Bun, care in viata
lui n'a faout sa curga o picatura de sange omenesc, a stiut
in schimb isa faca pe nevasta-sa sä verse amare lacrimi din
pric.ina nenumaratelor sale abateri dela datoria conjugala.
Pe Tudora, frumoasa .crasmarita, o descoperi abia tarziu, nu se
stie iprin ce intamplare. Insa cum se apropia de ea, o lug, pare-
se, cu sine.la curte, sub Ochii arnaratei Doamne Voica.
Sti asa dar, am spus-o, Tudora fusese arasm'arita, ceeace,
departe de-al scadea, it inalta parca pe Mihai si mai molt in
ochii nostri.
t) Patrascu cel Bun era fiul Radului Voda, dar nu se tie exact al carui
Radu. Nici Onciul $i Grecianu nu sunt de aceia$i parere. Vezi tabela Gene-
alogica a Basarabilor.
3) Intru cat, dupa cum vom vedea mai jos, s'a spus ca Doamna Stana,
sofia lui Mihai Viteazu, ar fi fost fata acestui logofat Radu Dragoescul $i a
sofiei lui Neacsa, ar insemna ca logof. Radu a fost insurat de doua ori.
3) Patra$cu Voda a mai avut doi fii cari par a fi fost legitimi : Marcu
(Voda) $i Vlad (pretendent). Dar ciudat ca tocmai acesti fit legitimi n'au
ajuns la domnie, pe cand cei nelegitimi au domnit.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA LUI IANCU SASU IDILA DIN VENETIA 143
Damnul Ion Filitti a dovedi't astazi logic si documentar

ca Tudora era sora unuia Iane, grec din Pera, care n'avea ni-
mic de Impartasit cu Ion Cantacuzino, fratele Saitanogului
(tfostul mire pacalit al fetei Doamnei Kiajrna), cu care n'a
fosticanfundat deck fitindca amandoi Iorni fusesera, scurta vre-
me, bani ai Craiovei.
Acest Iani, otiginar din Epir, din orasul Zagori, era un
biet negustor sarac, care-isi faces camertul cand prin tarile
-noa,stre, cand prin Stambul sau Adrianopol, ducand poate pe
frumoasa lui sofa dupa el, pans intr'o zi, norocul sau si al tarii
vru ca Patrascu isa ntalneasca pe Tudora, poate chiar in car-
ciuma ei, sa se indragosteasca de farmecele fetei si sò is tii-
toare. Desi dooumentele nu ne-o spun, e de Vanua ca de a-
tunci incepu si pentru jupanul Iane din Zagori zile mai linis-
tite, inceputuil carierei lui ode boer.
in,sa scurta vreme idiupa aceia, o drama neasteptata rasturna
Coate planurile Crrecului si a surorei lui, portolindu-le ambitii-
le, ,pe -o vreme cel putin.
In seara a doua de Craciun a anului 1557, cand de sfinte-
le sarbatori se gatea Curtea sa mearga la biserica, deodata ra-
suna vestea in palatul Targavistei ca Voila 110 da duhul. Toa-
te furs zadarnice ; voevodul Patrascu Basarab muri.
Muri otravit de vornilcul Socol, in care isi pusese el toata in-
crederea, dar care, ticalos, de mutt pandea momentul de-as
omori binefacatorul pentru a-i lua, local In scaunul %aril i).
A treia zi, Patrascu Cel Bun fu ingropat, cu alaiul dom-
nesc cuvenit, la Manastirea Dealului, ctitoria rtatalui sau. (El
domnise inumai patru ani). Vornicul Social, dela sine putere,
ajutat de icativa oameni de-ai lui, lua .coroaina care nu i se cu-
venea, isi )pe care, de altfel, nisi o lung n'a putut-o pastra, caci
Mircea Ciobanul veni din Stambul cu o oaste turceasca si-I a-
luga din scaun.
Doamna Voica se retrase la o mosie in munti, poate la
Dragoesti la fata ei Mania. Multi ani mai tarziu o intalnim
(Inca in viata, ducandu-qi cu greu amaratele zile de vaduvie.
lar Tudora, c'o fi foist sau n'o fi foist de fata la moartea iubi-
1) Asupra mortii lui Patrascu vezi p. 89.
www.dacoromanica.ro
144 TRECUTE VIETI DE DOAMNE gI DOMNITE
tului ef, isi lui lumea in cap si saraia de coada si parni iar
prin tara. Ceace nu purtem Inca sti, e daca in seara aceia de
Decembrie a anului 1557 Mihai era sau mu nascut. In tot ca-
zul el avea abia cateva Zuni, sau atunci se nascu cateva sap-
tamani mai tirziu, fiind astfel nu numai copil natural, ci si co-
pil postum al atravitului voevod.
Multi vreme nu se mai stia mimic de aceasta fam?lie de ra-
tacitani, jupanul lane, sara lui Tudora i micutul Mihai, crescut
de mama si de unchi in perfecta cunostinta a obirsiei lui gi in
nadejdea de-a face din el candva Domnul Tarii Raminesti. C5
va fi si al Moldovei si al Ardealului, atat de departe n'o fi mers
visurile bietei Tudora.
Ziceau contimparanii lui Mihai Viteazul ca in tinerete ar fi
facut si el negot, impreuna cu unchinl sau, prin 'Ora pe la noi,
prin Moldova si prin Stambul. S'o fi imbogatit Lane pe acolo,
cacti it vedem ipeste vire-o 25 de ani in 1582 u ,destula vaza
pe Tanga cei mari, pentnu a veni din Constantinopol la Iasi, im-
preuni cu Petru Schiopul, in a doua domnie a acestuia. Ba chiar
indata, e si facut vel vistier si odata cu aceasta inaltare la ma-
rele boerii, Il aflam si pe Mihai ajungand in Oltenia, prin mij-
locirea unchiului salt, ban de Severin (1583).
In acelas an, Mihai, care avea atunci 27 ani, se insura cu
Stanca, nepoata lui Dabromir, marele ban al Craiovei. Pe urma
ii vedem mereu inalta'ndu-se in rang, pe Mihai stolnic, postelnic,
si chiar mare ban al Craiavei (1592), iar pe lane mare ban s? el,
si mai tarziu icapuchihae la Constantinopol. In aceasta din urma
calitate, am foarte influent acuma, batri-nul Jane fact. Ice facie si
parveni, prin staruintele lui, sa-si trimita nepotul Domn in
scaunul stramosidor sai.
Iat-o decii scum pe foasta crismarita nu numai mama de
Domn, dar intitulandu-se chiar Daamna", Doamna Tudora.
Insi in timpul acestei vijelioase domnii anima ei de mama ac-
celerat trebuie sa fi batut de frica pericalelar la care zitlnic se
expunea eroul nostru national, care pentru ea nu era cleat un
copil, flu' ei, pe care poste uneori i-ar fi placut mai bine si-I
vada Inca mic, steins in saracie la sin, cleat viteaz astas mereu
in tura tunului.
www.dacoromanica.ro
...........
...7 .r- -,._;.-±-7!
1 ( A f--',..4iX.F.,:.-1,-,,,,
i
'i'. - ..,
....._...........
4 -/ ,- ,
1/4-..;
6, ,/-,
,--...
. ,,,
rj
f4
,i., . .--,
,....)
± :4
q ''',..
i: ..,"..
/..,=4-
, : *4'.
N ...- ,
Li
Ci,4 ....44
11
'1411
I
".
/\ tIM
'4'1
-i tt cum Pl- S .0
/0
C.-
t ; r.
Mihai Viteazu
Dupã o slampd la Academia Romdtut
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI MIHAI VITEAZU 145
Ca aceste trebue sari fi fost simtimintele, ca Doamna Tu-

dors nu era framantata din aluatul acelor femei Cu suflete tad
cari au caracterizat pe jupanesele veacului al XVI-a, ca n'avea
firea cruda a Kiajnei, firea ambitioasa a Ecaterinei, sou firea
spartiata a Sianei stolnicesei Buzescu o dovedeste faptul ca ea,
scurta vreme .dupa urcarea in scaun a fiului ei, se retrase la ma-
nastire, ,calugarindu-ise. Isi schimba numele din Doamna Tudara
in monaha Teofana, sanerita ,calugarita in manastirea Coziei,
frumoasa ctitorie de pe malul Oltului a lui Mircea Basarab Cel
Bateau. Ea a fost inainte de toate femee Si mama. Femeea care
a pacatuit, mama care a iubit, Si calug5rita care s'a pocait. Aici,
la Cazia, va afla ea, in rtihna retrasei m'anastiri, moartea prema-
tur5 a fiului ei... Dar n'am ajuns Inca acolo.
SA ne Intoarcem la Mihai, urcat in scaunul Tarii Romanesti
in 1593, facand, prin acest fapt, din jupaneasa Stanca o Doamna.
Prin mama ei Neacsa, Stanca era nepoata marelui ban Dobro-
mir al Craiovei si al lagofatului Gheorghe din Corbi. Inrudit
era de altfel cu cei mai marl boeri ai Orel, Salsa cu toata oste-
neala biografilor nu s'a putut stabili, cu siguranta pans azi ,tine
anume a fost tatal ei. C'o fi fost Radu, logofatul din Dragoesti,
cum spun Ionescu Gion gi Alexandru Stefulescu, sau c'o fi Lost
ea, cum s'a mai spus, Cretuleasca sau Corbeanca, nu putem
deslusi 1). Si de altfel, cat de interesanta ar fi penitru specialisai,
chestiunea in sine nu are o prea mare insemnatate. Important
pentru noi, care vrem sa ,culegem nota sufleteasca a Domnitelor
de odinioara, e ca Doamna Stanca a lui Mihai Viteazu nu poate
sa Li fast o femee fericita. Cad, oricat am vrea sa ne transpor-
tam in mentalitatea acelor vremi, on cat am dori ca femeile
acele sa fi avut suflete de otel si inimi impietrite in dureri, si
caractere modulate dupe obiceiul pamantului, nu Iputem crede
ca jupanesele si Doamnele romane vedeau cu inima buns pe
barbatii for stand mai mult in lagare decat in iatacuri, si tend
se intorceau acasa, mai mult In iatacurile tiitoarelar decat in
ale lor. Iar Mihai Viteazul a Lost in aceasta privinfa un sot
crud, om care nu si-a crutat nevasta, care o ipunea fata in fata
1) Doamna Stanca mai fusese maritata cu banul Dumitru din Talcanesti.
Mihai Vocia o lua \Padua
io
www.dacoromanica.ro
cu ibovnicele lua, carora unearl le dadea pasul inaintea Doamnei,

despot in viata privata cum era an ,cea publics, in feuul regilor
de mai tarziu ai Frantei cu multeLavalliere gi multe Porn-
padure.
Una din .cele mai ounoscute ibovnice de-ale lui a fost Tu-
dors din Tarqor, cu care a avut el o fata, Marula, maritata mai
apoi cu unul din cei mai maxi boeri ai tarii, clucerul Socol
Cornateann.
Mai putin cunoscuta astazi, cea mai mare favorita a Dom-
nului si pe care a iubit-o cel mai mult, a fost Velica, Doamna
Velica cum isi spunea ea, vom vedea tine. Aceasta femee era
maritata cu un Italian, Fabio Genga, favarit de-all dui Bathory,
gi era ifata logafatului Ion din Pitesti si a Domnitei Stana, fiica
lui Mircea Ciobanul si a Doamnei Kiajna 1). Velica era deci prin
mama -sa din sangele Domnilor Munteni si al Moldovei, Basa-
raba si Kugatina, as din osul lui Vlad Tepes isi al lui Stefan Cel
Mare. Tatal ei, logofatul Ion, dupa moartea socrului sau Mircea
Voda Ciobanul (1559) se retrasese in Ardeal cu nevasta si cu
copiii lui Petre, Zamfira si Velica, isi umparase acolo mosii
si nu-se mai intaarse in tars. In 158o era mort, si el, si Doamnita
Stana nevasta lui, si fiul lar Petre. Fete le, Inca tinere, erau ma-
ritate. Zamfira luase pe un ungur Petra Racz, iar Velica, dupa
cum am vazut, pe litalianul Fabio Genga.
Ele au trait mereu in Ardeal si e probabil cal la Alba Iulia
a cunascut Mihai Viteazul pe frumoasa Velica, atunci cand,
dupa batalia dela Calugareni, merse el intaia data acolo, in 1595.
1) Lui Ion, logofatul din Pite$ti, (zis $i Ivan vornic) i s'a mai zis Noro-
cea, Ivan Norocea Dvornic, proprietar in Razvadul-de-sus.
Nevasta lui, japlineasa Stana, a mai fost maritata inainte cu Datco stolnic,
cu care a avut un fiu, pe jupanul Datco, mort tartar, (insa insurat $i cu copii),
Vezi Bul. Corn. Ist. a Rom. X 1931. N. Iorga : Documente privitoare la
Ion Norocea, p. 95-102).
Din cuprinsul acestor documente se constata ca japeneasa Stana a avut
de surori pe Maria, Neacqa si Voica. Cum aceste numiri nu corespund cu
acele ale fetelor Doamnei Kiajna, care se chemau Stana, Maria, Anca, Alex-
andra si Dobra, ramane de cercetat daca este adevarat ca jupaneasa Stana
a logofatului Ion din Pite$ti (zis Ivan vornic din Razvad) era fata lui Mircea
Ciobanul $i a Doamnei Kiajna. Din informatiile documentare ale d-lui G. D.
Florescu, genealogist, rezulta (Ctitorii fondatori ai Bisericii Domne$ti din
Bucuresti) ca Mircea Voda Ciobanul ar fi avut o prima sotie, pe Maria i
ca Domnita Stanca era fata lor. E deci probabil 0 jupan Datco, Maria,
Voicu $i Neacp erau de asemeni copii Mariei $i nu ai Kiajnei.
www.dacoromanica.ro
Sigismund Bathory, principele Ardealului, i1 priani ca pe un

rege. Gum la curtea 'lui Bathory se afla marele lui favorit Genga,
e firesc ca si sotia lui sa fi fost pe lined el si sa fi cucerit atunci
inima lui Mihai. Totusi legaturile .dintre ei nu furs Inca date
in vileag, intrucat Mihai adusese atunci cu el la Alba Iulia toata
familia lui, pe Doamna 1Stana si ipe copiii Nicolae si Florica.
Mai tarziu insa, cand pleca sa oucereasca Ardealul, lasa in Tar-
goviste pe minorul sau fiu Domn in locul lui si pe Doamna
Stana regents. Fiind acum singur in Alba Julia, singur, cuceritor,
glorios, atotputerni'c, nu se mai sfii a-gi ascunde idragostea; din
potriva, voi ca toata lumea sa tie ca Velica era a lui un
omagiu adus frumusetei ei. 0 afisa, o impunea, cerea sa i se
inchine lumea .ca unei fete de domnica ce era si ca unei Doamne
ce ar fi putut fi. Iata pentru ce gram ipe fetele lui Ion logofatul
zicandu-si in 159g, acolo in Alba Iulia, Jupanita Zamfira si
gospodja Velica". Gospodja inseamna Doamna. Iar pe pecetea
for purtau cu mandrie vulturul Valahiei. Intons in tars, Mihai,
care mu se mai putea des-
parti ide lubita lui, o lua cu
sine la Targoviste impreu-
na cu sotua ei. Insa acest
amar ce turns el in sufletul
Doamnei Stana, si de care -r
ea urma sa-si razbune, nu
era nimic fats de injosirea ,
ce aduse sotului inselat,
cuntezanului Fabio italianul.
La 15 Martie 1600 o veste,
pornita din Muntenia in
Germania, a unui agent
r
neamt catre Imparat suna Hanoi Cerbul de Aura la Viena,
astfel : Toate trebile tariff la core a tras Mihai Viteazu
le are in mans o jupa'neasa roma'nca, maritata cu Fabio Genga,

cu care se tine Voda in stiinta turturor, pan'inteatat incat a po-
runcit sotului, sub pedeapsa de moarte, sa n'aiba aface cu
dansa".
Taman ca regii Frantei !
www.dacoromanica.ro
Se poate ca Mihai ar fi avut intentia sa se desparta de Stana

si s'o is pe Velica, daces i-ar fi daruit soarta o viata mai lunges.
Dar Dumnezeu a vrut altrfel.
Dela o vreme incepura sä se intoarca toate spre ram Dupes
infrangerea dela Miraslau, el fu nevoit sa apuce calea Vienei,
de unde porni la Praga, pentru a se infatisa imparatului Rudolf
al II-lea spre a-i cere ajutor. In aceasta calatorie fu intovarasit
de Florica, fata lui, care, adorandu-si tatal, nu voise sa -1 Para-
seasca. Se spune ca Imparatul Rudolf al II-lea, incantat de fru-
musetea fetei, ar fi vrut s'o is de nevasta. Intrigi unguresti l'ar
fi determinat sa renunte la acest proect 1).
Pe Doamna si pe fiul sau fu nevoit sa-i trimita zalogi in.
Ardeal, la genera'lul Basta.
Doamna Stana, de fapt un fel de prizoniera, sosi acolo ca o
regina. Optsprezece cai de-o frumusete rare trageau trei carete
poleite gi impodobite. Si odata in fata dusananului barbatului ei,
parasita Doamna iii dadu druanul amarului. Blestema si planse
si spuse 1ui Ungnad ea mai bine l'ar filnghitit pe Mihai paman-
tul, dupes o viata de fares de legi, si ca de mult de alftfel, i-ar fi
prezis ea lui pieirea. Iar fiul ei, Nicolae Pltrascu, copil de '4
ani, ineepu sa planga §x sa tremure ,spunand Neamtului ea de-o
fi avut tats -sau vre-o viva, sa-tsi ;poarte singur pedeapsa, iar el
nu e vinovat cu nimic Imparatului si-i este lui plecat !
Iata in chestia familiars, care fu rasplata lui Mihai pentru
purtarea ce avusese. Parasit de-o lume intreaga, 11 blestemau
acuma si ai lui, nevasta Si fiu. Buzestii ei incest, credinciosii lui
1) Aceasta afirmatie a d-lui Stefan Nicolaescu (Portrete istorice: Domnita

Florica) a fost combatuta de d. C. Kogalniceanu (Revista Genealogica, Anul
I, No. 11), care afirma la randul lui ca Florica n'a fost nici la Viena nici la
Praga, ca ea a intovarasit pe mama si fratele ei in Transilvania si cA de alt-
fel la finele anului 16110 Florica era maritatA cu Preda din Greci. In orice
caz e lucru sigur cA Imparatul Rudolf, poate chiar firs a .fi vAzut-o, s'a
gandit la o atare casatorie, dupes refuzul Arhiducelui Carol de a-i da fata.
Siguranta aceasta provine din textul unei scrisori din Memoriiie Contelui
Khevenhueller, care zice: Intrucat priveste ceiace scrie Imparatul despre
fiicele Moscovitului si a Romanului, Imparateasa (Mama) e de parere de
oarece natiunile acelea sunt barbare, iar fetele nu aduc altceva cleat propria
lor valoare, ca ImpAratul sa nu se ingreueze cu moravuri barbare, care Il
vor servi mai mult spre rau, detest spre mangaere". Scrisoarea fiind dela
inceputul anului 1600, nu priveste epoca cand era Mihai la Praga (1601),
ceiace nu exclude totust calatoria Floricai acolo.
www.dacoromanica.ro
Buzecti, parca s'ar fi lepadat de el. Nu mai era nimeni impreju-

rul lui !
Nimeni ? Era inteun colt de tars cineva, care actepta cu
infrigurare vesti dela proscris, care in genunchi in fata icoanei
Maicei Preciste, se ruga cu lacrami fierbinti sarsi intoarca Dum-
nezeu iaraci fata catre marele voevod fugar o biata caluga-
rita batrana, mama lui Mihai.
Dar era scris sa nu fie dupa dorinta ei. Intars cu ajutor
din Germania ,Mihai ci-a avut Guraslaul. Insa Basta, gelds ci
"Th
Vita,h-)r
, t t /),1 I
t. ./,(i1(,., -, 1
'1 --...)
A 1
. .
A ..
I fy (,-=--yi>'l (-1 ,/
e
! ..
1
(pJ 4. 4: r ( ,A' 1., le
r ' '1r
=-----i /
rit,;c 4
.
,::.
c
1
N'' 11 f
-- '
' :1 -7--/I ,,y 71 9. f
i I
rt
'n
Scrisul lut Mihai Viteazul
satul de izbanziile voevodului roman, 1-a atras lute° cursa ci l'a

omcrrat. Acolo, la Cozia, o ajunse trista veste pe monaha Teo-
fana. Nici n'a avut mangaerea sa poata merge la inmormantarea
fiului ei. Caci Mihai, decapitat, fu ingropat in doui parti :
trupud la Turda, si icapul la Manastirea .Dealului, acezat sub o
piartra de biserica de catre Radu Buzescu si ,jupaneasa lui
Preda.
§i-a stat batrana, lacramaind zile ci luni intregi, ci de du-
-rerea ei, ci de grija nepotilor, ramasi ii Ardeal in mina dusma-
nuluifara sprijin, fara bani.
www.dacoromanica.ro
150 TRECUTE VIETI DE DOAMNE 8I DOMNITE
Abia mult mai tanzin scapara ei de acolo si prima for grija,

and se intoarsera in tara, fu GA se duca la Cozia sa-si vada
soacra si bunica. Aceasta jalnica intalnire in vechia manastire
de pe Olt, a fost descrisa de insasi batrana monaha, cu atatea
amanunte, gi inteo romaneasca arhaica atat de duioask incat a
incerca a o povesti in graiul de azi, ar fi o profanare.
La 8 Noembrie 1603, monaha Teofana darueste manastirei
Cozia niiste anorpii, ce-i fusesera date in 1595 de fiul ei Mihai .,ein-
stitei si dela in.ima prea iubitei maicei mete, Doamnei Teodora".
Iata cum incepe maica acest act, mai mult o diata decat o
danie :
Eu roaba lui Iisus, caluga'rita Teofana, muma raposatului
Mihai Voevod din Tara Romaneasck vietuirt -am viata acestei
lumi desarte si insalatoare si furatoare de suflete, si-am petrecut
lumeste destul in tot chipul in viata mea, pans ajunsei si la ner
putinta batranetelor mele si la slabiciune in sfanta manastire in
Cozia... pentru plangerea pacatelor mele. Aici ma ajunse si ves-
tea de savarsirea zilelor drag fiului meu Mihai Voevod, si de
saracia Doamna-sa si a ,cuconilor domniei lui, prin tarile streine.
Fui de plangere si de .suspine ziva si noaptea. Dupa aceia cu
vremea si cu ajurtorul Domnului din Cer, si cu rugaciunea cinsti-
tilor parinti, si cu plangerea mea, Sfintia lui din Naltul Cerului
au auzit 5i s'au milostivit de i-a scos din tarile streine in tara
noastra de mostenie, si mai vartos i-a adus la Sfanta Manastire
in Cozia, pentru batrana si jalnica for maica. Si clack se a-
dunara unii cu altii, mare plangere si suspin fu inure ei de
jalea lui Mihai Voda si pentru patima for ice -au patit
prin toate tarile streine Doamna Stanca si fiu-sau Ion Ni-
colae Voda si Doamna Florica. Fu dupa aceia intrebare inure
ei, nine cum au petrecut. Grai Doamna Stanca : Cum am pit
noi, maica, sa nu pate nimeni. Dar milostiva ta maica, cum ai
petrecut?" Maica zice : Cu mult foc de moartea fiu-meu si de
jalea Domniilor voastre. Iar ,de catre sfanta manastire am har
dragului Domn din Cer si multumesc parintilor de-aici earn
avut pace, rapaos, si cautare la nevoia mea". Zisera Domniile
lor: Muitumitn si noi parintilor pentru molitva ta, ca ai avut
cautare de ei". Zise maica Teofana: Pentru aceia, fetele mele,
www.dacoromanica.ro
57:
wao046.164
. L-=,1111r,
nip
Mdncistirea Cozea
Dapao stampa de la Academia Romani
www.dacoromanica.ro
am fagaduit sfintei manastiri doua sate din Romanati, Frasi-

netul si Studenita, pentru sufletul raposatului Mihai Voda, si
pentru sanatatea fiat& sau Nito lac, si pomenirea noastra si a
tot neamului nostru". Dumnealor zisera: ,Noi hucuroase, cum
ti le-a dat raposatul Mihai Voda, volnica esti sa le dai mai
departe s. c. 1.".
Dupa iscalitura tuturor mantorilor, urmeaza: Scrisam ar
ceasta carte in sfanta manastire ink Cozia, eu, calugarasul Gavril
dela schit, 1n zilele lui §erban Voda, valeat 7111, Noembrie, 8
zile".
Dar tragedia nu se ispravi aci. Dupa abia cateva luni de
sedere in tara de mostenie", cum vad ea se spunea pe atunci,
Doamna Stanca se imbolnavi de ciuma, si, dupa cateva zile de
chin, isi dete duhul. Tar trei ani mai tarziu, in 1606 se stinse,
bland si cucernic, gi aceasta batrana foasta .carciumareasa, ibov-
nica domneasea, fugal* pribeaga, Doamna si calugarita. Nepotii
ei, Nicolae ysi Florica 1-,au facut pe piatra de mormant, care se
mai poate vedea si azi in biserica mare din Cozia, eel mai fru-
mos panegeric ce i se putea face :
Aici odihneste calugarita Teofana, muma raposatului Mi-
hail Voevod".
0 lume de amirtiri.
Domnita Florica, cca care ar fi putut fi Imnarateasa Ger-
rnaniei, s'a mat-Kat cu Preda, ilogoatul din Greci (data casato-
riei este absolut necunoscuta). Preda Grecianu e cunoscurt in
cronicele noastre sub numele de ,.Floricoiu ", intrucat toata in-
semnatatea lui si-a neamului sau a vent 'dela sotia lui. Ei au
avut .n.umai doua fete, maritate cu boeri de tara.
Cat despre fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Patrascu, el s'a
insurat cu Ancuta, fats lui Radu Voda Serban, col cea fost ales
Doma al Tarii Romanesti dupa moartea eroului. Despre el vom
vorbi intr'unul din capitolele urmatoare.
*
* *
Sirul pavestirilor din vremea lui Mihai Viteazul it vom in;

cheia cu schitarea vietei unei femei care n'a fost Doamna, dat
care a fost o mare rboeroaica cu sufIet spartian, de:a care nc-a
www.dacoromanica.ro
152 TRECUTE VIETT DE DOAMNE DOMNITE
ramas unul din cele mai pretioase modele ale batrinului si fru-
rnosului nostru grai romanesc.
jupaneasa Sima Buzeasca era fata logofatu(ui Gheorghe
Rudeanu, nepoata de Irate a lui Dobromilr, banul Craiovei, si-a
Neacsai ,marna Doarnnei Stanca a lui Mihai Viteazul '). Intam-
plarea a vrut dezi ca ea sa fie vara primara prin alianta cu ma-
rele nostru voevod, ceeace a contribuit Inca fireste la stralucirea
numelui ce-si facuse printre contimporani. Maritaca de tanara,
prin anii 157o, cu Stroe Buzescu, stolnicul din Stanesti, de alt-
fel varul ei de al 3-1ca, ea n'a arvut copii. Asa incat o grija, un
gaud, o singura patima mare a stapanit-o in viata : dragostea
pentru barbatul ei. Si nil era putin luoru a fi nevasta unui ostas
de-al lui Mihai Viteazul.
Fratii acestia Buzesti, Preda, Radu si Stroe, au fost un fel
de eroi de roman, un fel de Muschetari, cari, stransi laolalta
ca un singur am, au start Intotdeauna de-a dreapta voevodului
tor, credinciosi, virteji, neobositi, scutul Domnului si aparatorii
mosiei.
Inca mult inainte de urcarea lui Mihai in scaun, traiul aces-
tor inimosi, dar neastamparati barbati, trebue sa fi fost un chin
pentru jupanesele lor. Cand statea in scaun un Domn din casa
caruia" erau ei aceasta inseamna ruda de a for Isi vedeau
in tihna de boeriile ce li se incredintase, lui Preda bania, lui
Radu cluceria, si lui Stroe stolnicia.
Insa cand se schimba Domnul si venea vre-unul din casa dus-
mana. tustrei fratii porneau pe data in pribegie, luand cu ei,
sau lasandu-le acasa, pe jupanesele tor. Astfel Intr'una din a-
ceste bejanie se pare Ca Sima s'ar fi dus in Andeal, impreuna cu
sotul ei.
Sub Stefan Surdul si Alexandru Cel Rau, Stroe Buzescul,
nu numai ruda, dar prietenul acum si omul lui Mihai, it into-
varasi pe acesta in pribegia lui la Constantinopol. Sima ramase
in tara, la Stanesti sau la vre-co alts mosie, rugatoare, de zi de
noapte, la sfintele icoane pentru viata lui Stroe, barbatul si
copilul ei", dupa vechea locutiune a sotlilor fara feciori.
1) Ionescu -Gion: Sima Stolniceasa Buzeasca. D-I G.D. FIorescu contesta
aceasta genealogie.
www.dacoromanica.ro
Intorsi din Stambul, Mihai cu tuiurile ,domnesti voevod

a toata Ungro-Vlahia, iar priertenul Stroe, vel stolnic qi omul de
incredere al noului Domn, bucuria Simei nu fu de lungs durata.
Zanganit de sabie, fum de sanet si sgomot de tun razboi, un
necurmat razboi fu aceasta domnie.
Nedeslipit de oaste, Stroe e ranit la mans In 1594, la Bucu-
resti:; e trimis apoi cu fratiti sai amandoi, la Hulubesti impotriva
-;
. -
r)
C , Li
n .0
J. Al 0
D 0
a o
.
1 ---,..--, ----1
*44.: ---------------___-_:....---
-------_-_-_----
--------.L.
----'-i--.-- - --_-_.a..--------- -- .
Planul Militia de la lifirdsldu
Tatarilor, la Putinei, la Serpanesti, unde e Tanit la coasts, la

Giurgiu unde e ranit la .ochi. Pleaca apoi in Moldova sol al lui
Mihai la Curtea lui Aron Voda. Abia intors o noua nisiune it
desparte tar de sotie. Imrpreuna cu Radu Calomfirescu pleaca in
Austria la nunta Arhiducesei Mariei-Christinei cu Sigismund
Bathory, principele Ardealului. In 1598 e peste Dunare langa
Vidin, unde scapa el viata Domnului sau. E langa Mihai la Ca-
lugareni, tot langa el, mana lui dreapta, la Selimberg langa Si-
biu, si impreuna cu cuceritorul, intra in Alba Iulia in 1599.
www.dacoromanica.ro
0 mai frurnoasa carriers, greu ! Iar Sima, desi .plansa si in-

grijorata, la Liecare noua lizbancla simte totus ca-i creste inima
de bucurie si se arata clemna tovarasa de erou, mandra de biruin-
tele barbatului si de numele ce-i este dart Si poarte.
Stroe e inchis la Muncaci, apoi iesa din inchisoare pentru a
merge In Moldova sä vada pe ifrate-sau Preda care se afla Ia Su-
ceava. Mihai cucenise Ardealul si Moldova, vestile curgeau din
ce in ce mai anarete si mai imbucuratoare, ipana ,dupa Miraslau,
cand deodata vantul soartei incepe a sufla piezis. Domnul plea-
ca. la Praga.
Guraslau, un ifior de nadejde. Si apoi, ca un trasnet umbra
vestea sfoara prin tara ca Voda Mihai a fast omonit miseleste,
de un cane de dusman, In carnpia Turdei. Nu se stie daca e ade-
varat sau daca e numai svon, papa intr'o zi soseste din Ardeal
un sol de-a lui Stroe Buzesca cu capul retezat al marelui voevod.
,Ce jale cupninse atunci lumea e greu astazi de inchipuit. Cu
moartea lui Mihai se naruiau nadejdiile unei generatii, care cre-
zuse in El, si in dreptattea lui Duannezeu. Au mers preoti, boeri
si oameni de rand, toata tara, cu Preda si Radu Buzescu in
frunte si cu Sima stalniiceasa, de-i in,gropara capul langa mor-
mintele tatalui i bunicului in ctirtoria acqora din Manastirea
Dealului langa TargoviSte, sub o lespede din n,aosul biseriacii-
Intoarsa la Stanesti, Siana, jaluind pe marele voevod, putea
totusi crede ca s'a ispravit de acum cu viata aceasta de sbucium,
de infrigurate asteptari, de zilnice pericole. Abia acuan insa in-
cepea sa sufle" pentru ea furtuna cea mare a soartei, care o re-
pezi din culmea nadejdiilor in prapastie, in neantul durerei.
Fratii lui Stroe, satui de sbucium, si poate nei-ncrezatori
in steaua lui Mihai pe care o vedeau.apunand, se retrasesera pe
Ia mosiile lor, farce a se amesteca totusi, cum au spus unii, in
luptele pentru domnie ce se dadeau in tara maitre Simian Movila
si Radu Serban, inca pe timpul cand traia Mihai. Singur langa
Domnul lui, neclintit, ramasese stolnicul Stroe. Dupa moartea
lui Mihai el nu s'a intors in tara, farce ca sa putern larnuri ce-1
retinu in Ardeal. Dar Ica nu s'a irutors e sigur, caci altfel piatra
de mormant ad eroului din manastirea Dealului ar ti purtat nu-
mele lui si al Simei, iar nu inscriptia care zice : Aceasta piatra
www.dacoromanica.ro
de mormant au pus-o japan Radu Buzescu si jupaneasa lui,,

Preda". Dupa moartea lui, Mihai, Preda si Radu Buzescu, esind
din rezerva lor, se ,deters Odin paritea lui Radu Serban, muntean,
impotriva ilui Simion Movila, moldovean. Ei cu ,ceilalti boeri ai
Orli 1-au ales pe Radu idomn, de l'au alungat apoi pe Simion
din tars.
Iar cand Simian Voda se intoarse din nou in Targoviste cu
ajutor polon si tatar, alungand pe alesul Buzestilor peste munti,
acestia impreuna cu Radu Serban si cu toti boeri.i din partidul
lui, fugira. in Ardeal, unde se impreunara in sfarsit cu fratele
Stroe, pe care nu-il mai vazusera de mai bine de un an.
La Satu Mare Radu Serban se inchina armatei imperiale, si
acolo, pe loc, hotati sa trimita pe Stroe la imparatul Germa-
niei spre a-i cere ajutor impotriva lui Movila, a Moldovenilor,
a Tatarilor si a Poloniior lui. Ne-o spune Radu-Voda Serban el
ins* intr'un hrisov de-al sau din Iunie 1604 : daca am esit
acolo la locul Sact Mann (Satu Mare), Domnia Mea am cautat
in toate chipurile cum voi putea castiga mosia Domniei Me le,
Tara Romaneasca, si am cautat, cu toti boerii Domniei Me le, pe
care sa alegem un credit-I/dos si destoitnic boer ca sail trimitera
la cinstitul Imparatul Nostru .crestin, si cu totii am ales pe cins-
titul dregator al Domniei Me le, pe Stroe, fast mare stolnic, si
l'am Crimes la Imparat si acolo multi* straduinta s'au straduit
Domnia Mea ".
Iata cum si de unde a plecat Stroe Buzescu da Viena, cre-
dincios noului sau stapan, ,precum fusese celui vechi.
Iar in tot timpul acesta, ,Sima care crezuse ca se ispravise
cu necazurille, tangea in tara,ifara putea revedea sotul.
De frica armatelor lui Simion Movila, de groaza haiducilor
lui Stefan Cercel, de focul si parjolul ce era in tars, bejanea lu-
mea intreaga, ysi cu ea si amarata jupaneasa a ilui Stroe, din loc
in loc, dela conac la conac, din manastire in manastire. Apoi,
intr'o zi de Septembrie era in anul 16o2 treispreze luni
diva moartea lui Voda Mihai, afla Tara infrigurata ca Radu
erban, cu Buzestii lui, se intorsese din Ardeal cu waste mime-
roasa, gi ca'n muntii BratOcii se'ncaerau acum armatele sale cu
ale lui Movila.
www.dacoromanica.ro
La 13 Septembrie, dimineata, dupa o lupta a avangardelor la

Ogretin, se intalnira ostile In gura Teleajanului, langa Teisani
si se facu navala mare, care tinu ziva intreaga si toata noaptea
si Inca in dimineata d'apoi, pans birui Radu erban, alungand
de pe campul de lupta si idin tara lui pe n.epoftitii musafiri ai
lui Simion Voda. Ca in vremea,cavalerismului medieval, viteazul
Stroe Buzescu provocase pe cuannatul hanului tataresc la o lupta
voiniceasca, in doi, corp la corp, si strapungandu4 cu sabia, it
rasa mort pe campul de lupta.
Dar, lovit el insusi la obraz, fu dus in brate pans intr'un sat
vecin. Un calaret fu expediat in grabs la Brasov diva doctor,
si un altul in zbor pans ila Stanesti, sa instiinteze pe stolniceasa
Sima ea s'au intors °stile cu izbanda in Ora, dar ca-i zace sotul
bolnav inteun sat din muntii Buzaului. Cateva zile mai tarziu
juoaneasa Sima era la capataiul sotului ei. De aproape doi ani
it vedea acum pentru intaia data.... si pentru cea din urma. La zo
Octombrie urmator stoinicul Stroe Buzescu isi 'dadu ultima su-
flare, murind, ostas viteaz, de-o moarte vitejeasca.
S'a rotors Sima stolniceasa cu trupul barbatului ei la Sta-
nesti isi-1 ingropa acolo in stramoseasca hiserituta idela carte. Pe
piatra lui de mormant se vede un adorabil basorelief, inchipuind
pe Stroe calare, injunghiind pe cumnatul Hanului tataresc. Iar
inscriptia dictata de Sima cuvant cu cuvant, cuvant cu cuvant
voi transcri-o, caci e un monument a carui frumusete din dure-
rile trecutului nostru a fost zamislita :
Aceasta piatra pe groapa jupanului Stroe Buzescul, ce-a
Post stolnic la Mihai Voda, §i-a fost la Coate razboaiele dimpre-
una cu,domnul sau ca o slugs credincioasa, si la razboiul dintai
dobandi rang la mana stanga de Turci, si la raiboiul dela Giur-
giu, ,cand se lovi cu Hanul, se Irani la ochi deIsageata. Si -au slu-
jit Stroe lui Mihai Voda pans pieri in tara ungureasca. Daca se
sculara boerii tarii si cu Buzestii, ridicara pe Radu Voda. Iara
Simion Movi la, cu Turci, Tatari, Moddoveni, Lesi, multi fara
seams, venira din tara Moldovei de scoase pe Radu Voda si pe
Buzesti din tiara for la tam ungureasca.
Iar atunci merse jupanul Stroe la imparatul nemtesc ca sa
ceara ajutor, de esira la tara romaneasca eta Radu-Voda si nu-i
www.dacoromanica.ro
' .!
, ilLt ., . ,
...
A. 6'
,
....
: T 14;'
00 40 `
.II l
OA : -.7'1' .,,.Litt{/ CtiAtc----
,
9.=
r le wlit , Qgo
ii \`--= 2°P-
I - ,
0 '
.1,
01.1.7..11110.
1111.11111...
Sima Stolniceasa Buzeasca

Dup4 Ionescu-Gton : Sima Stolniceasa.
www.dacoromanica.ro
astepta Simian Moghila. Deci, s'au ridicat cu Lesii giMoldovenii

si Hanul cu mare paste de 'Mari, gi esira de se lovira in gura
Teleajenului la Teisani, in luna lui Septembrie 14 zile, Luni di-
mineata pans sears gi facura navala Marti dimineata de trei on
de toate partile. Iar ju'panul. Stroe, atata nevoe pe crestini va-
zand, statu impotriva Tatarilor, de se lovi cu Marza, cumnatul
Hanului, si-1 Injunghie pe el. Si dintr'acel razboi se rani la obraz
si peste 'trei sapfamani i se intampla moartea, in luna lui Oc-
tombrie, 2 zile, vleait 7110 (1602). Si nu fu pe voia cainilor de
Tilted ! Dumnezeu'l ierte ! Scrisam eu, jupaneasa Sima a Stol-
nicwlui Stroe. Daca voi muri, sa ma ingropati langa." dumnealui
aici !"
sa tinem socoteala de vorbe ca aceste : a dob'andi Tana";
sau Se sculara boerii tarii icu Buzestii". Pentru Sima, Buzestii
nu erau boeri, erau ceva mai mare, (ceva cam intre Voda si boeri,
caci, atunci (cand e varbasa spun ,c'au ales un Domnu Tarii, ea ii
desparte pe acesti trei vdittici de ceilalti boeri, parch' ar fi fost trei
felurite clase in tad : Voevozi, Buzegti gi boeri. Apoi tot tcrnul
acel de mandrie, au care stie sa povesteasca posteritatii vitejiile
barbatului ei: se rani la obraz", drept in fafa, ca un viteaz ce
era. Iar Ultima fraza atinge sublimul. Batalie mare, Stroe ornoara
pe cumnatul Hanului, moare el insugi de rana primita... toate
aceste, in valtoarea acelor simtiminte de dragoste de mosie, pare
a le uita Sima. Cu avantul Spartiatei, fame de erou, ii scapa
din iinima cracnetul acela de inandra. romanca : Si nu fu pe voia
cainifor de tatari". Ce inseamna durerea fiecaruia fats de isbanda
obsteasc.a.", caci nu fu pe voia cairrilor de Tatari". Apoi dupa
ce si-a desvaluit Sima, in fata lumei gi a posteritatii, sufletul ei
de romanca, sotia stinghera, femeia, se zgribuleste iar in inima
ei insangerata, mandra pans in durere, Si spune doar atart: Daca
voi muri, sa ma ingropati laugh' dumnealui, aiici !"
Dupa moartea lui Stroe, Sima a mai trait multa vreme, peste
30 de ani. Intr'un zapis dart Govorei in 1633, ea spune: Din
boerii cei batrani, am ramas numai eu !" Si'n aceste cuvinte e o
lume intreaga de duioase amintiri. Din boerii batrani ai yea.
cului XVI-lea, din vitejii lui Mihai-Voda si din jupanesele lor,
a ramas, sub Matei Basarab, numai Sima Stolniceasca Buzeasca.
www.dacoromanica.ro
Iar vaza de care se bucura, in intreg cuprinsul Tariff, acest din

urma supravietuitor al vremurilor de eroism, sta scris Inca azi
lamurit in hrisoave. De cate ori, la judecata Divanului, se certau
boerii Jpentru mosiile 'lor, nisi vechile .scrisori, care puteau fi
these, nicci martorii, cat de multi, nu erau luati in seams, daca se
banuia numai ca Stolniceasa Sima puitea sa stie ceva din acele
pricini. Atunci, incancata de ani si aduse de vale cum era, venea
Sima in radvan dela Stanestii din Oltenia tocmai in Targoviste
sau in Bucuresti, Si jura. Iar cand jura Sima, judecata era is-
pravita.
www.dacoromanica.ro
S
2
A
i;
'tecre2,
Doamna Elisabeta Movi/d

(Picturd murald la Mandstlrea Sucevita)
Duplt teams( C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.
DOAMNA ELISABETA MOVILA

DE la Stefan Cel Mare si pans la fiul Lapusnealului. a-
deca mai bine de o suta de ani, Moidoya a firut_neriii-
dandu-se De scaunul ei numai fiii 41,ne,Petii marelui
Voevod, o oontimuitate dinastica, daca nu int otdeauna le-
gala, in tot .cazul de sange, isii cum Stefan era el insus cobo-
ritor din Intemeietorul tat-11, face ca aceasta continuitate a tinut
peste zoo de ani. In ultimul ipatrar al veacului al XVI-lea, lu-
crurile insa s'au schirnbat. Slabiciunea ultimilor Musatini, cer-
turile interne, isi mai ales atotputernicia otomana si cresterea
amestecului ei in 'trebile tarilor dunarene, a produs o pertur-
bare in princilpiul Icontinuitatii dinastice, adus aport Moldovei
din Ardeal de catre Bogdan Intemeietorul. Astfel am vazut pe-
rindandu-se pe scaunul 1Violdovei, in rastimp Ae vreo 3o de ani,
nu numai Domni streini de dinastia noastra nationals, dar stre-
ini uneori de tara, si de credinta, ca ide pada.: Basarabi : Petre
SchlOpul, Levantini protestanti : Iacob Eraclide Despoliil, Ar-
nieni : Ion VOA Cel Cumplit, Tigard :-Razvan Voda, Evrei :
Ann.-Von
Printre ambitiosii acelor vremuri, s'au ivit in ultimii ani ai
secolului, membril famiiliei Movila. Povestea Aprodului Purice,
facut de Stefan Cel Mare din Purice Movila, findca, inteo lupta
s'ar fi facut el movilita ca sa. poata Stefan Voda incaleca mai
repede, este, fireste, o legend5.1).
Totusi neamul e vechi, datand din secolul al XV-lea. Inal-
Acest Purice totusi a existat. Vezi noua descoperire a Cronicei ger-
mane a Iui Stefan cel Mare". Dar a 1-ar fi facut $tefan Voda din purice
movili ai c'a fost strabunul viitorilor Domni, e departe de a fi dovedit.
www.dacoromanica.ro
tares acestei familii insa, ai .carei membri ajunsesera in a 2 ju-

matate a veacului al XVI -ilea la prianele trepte ale boeriilor, se
datoreste casatoriei lui Ion Movila cu Maria, a carei mama era
fata lui Brancovici, Despotul Sarbilor, sora cu Doamna Elena a
lui Petru Rares. Ruxanda, Doamna Lapusneanului (fata lui Pe-
tru Rares qi a Elenei) venea deci vara primara cu aceasta Maria
Movila. Se intelege usor ca loopirii lui Ion si ai Mariei, nepoti de
veri ai lui Lapusneanu, s'au inaltat repede in rauguri mai
ales pe vremea unei idomnii care secerase vechia boerime pentru
a inalta in locu-i una noua.
Ion si Maria Movila au avut trei Iii, .pe Eremia, ajuns Domn
al Moldovei, pe Simion, ajuns trecator in scaunul ambelor tari,
cel care a amarat ultimele zile ale lui Mihai Viteazul, si pe
Gheorghe, Mitropolitul Moldovei 1).
Nevasta lui Eremia, Doamna Elisabeta, .nuanita indeobste la
not Elisafta, a fost una din ligurile cele mai marcante in ga-
leria Doamnelor romane.
Onigina ei este disoutata. Era sau fata lui Tama Cscrmortany,
nemes ungur, 'trecut in Polonia, unde, do calitate de proprietar
al mosiei Lozna langa Lwow, i s'a spus Lozinski sau atunci
era fata lui Gheorghe Kataratos, un grec trecut in Moldova, ea-
ruia de asemenea i s'a spus Lozinski, sau Islozeanu, fiindca era
propriearul mosiei Lozna de linga Dorohoi. .POrerea d'intai e
sustinuta de d. Iorga si P. Panaitescu a doua de d. Sever Zotta.
Ar fi prea obositor pentru cititori a ne intinde asupra acestei
dispute genealogice", si pentru a impaca lucrurile, vom nu-
1) Mai erau si fete, nu toate bine identificate. Ileana logofeteasa Maroina
pare a fi fost sora Doamnei, nu a Domnului. Un fiu Teodor traia in 1582,
dar trebue sal fi murit in curand. Intr'un document a lui Petre $chioput toti
acesti frail Movilesti revendica mosia Mandresti pe Siret ca fiind a for dela
intemeerea tarii. Et pretindeau ca se trag din Petre Hudici, (Gh. Ghibanescu.
S. si I. XIX p. 177), vornicul de sub Stefan cel Mare.
Pentru spita neamului Movilesc vezi tabela Genealogical, din care se
constata ca logof. Ion Movila (tatal voevozilor) tintise in prima casatorie pe
Greaca, fata post. Iani, cu care a avut o fatal $cheuca, iar in a doua casa-
torie a tinut pe Maria Prajescu, fata visternicului Teodor Prajescu si a unei
fiice a despotului Ion Brancovict (deci sora cu Doamna Elena Petru Rares
si Mihia Neagot Basarab). Aceasta Maria Prajescu mai fusese si ea maritata
cu Isac Balica, cu care avusese un fiu, pe Isac Melentie Balica hatmanul,
insurat cu $cheuca Movila care nu-i vfnea lui nici un fel de rudenie.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELISABETA MOVILA 161
mi-o scurt Elisabeta de Lozna, cum ii ziceau aproape constant

Po lanii, fard a 15muri daces era din Lozna de lahga Lemberg sau
din Lozna de langa Dorohoi.
In tot cazul era catolic5, ceeace cu toata stransa argu-
mentare a d-lui Zotta ne face tatu.si sä banuim ca mai curand
poate s5 fi lost fata lui Czomortany din Lozna, din catolici
unguri palonizati, decat din Grecii moldavizati Kataratos, care
aveau un indoit cuvant de-a farna.ne pravoslav-nici 1).
Era o femeie mandra, aznbitioasa si frutmoasa. Chipul ei. pa-
strat la manAstirea Sucevita in Bucovina, e atat de fin, ochii ei
mari atat de frumosi, si gura ei mica si bine desemnata, atat de
ispititoare, incest, din cate chipuri de Doamne cunoastem pan5
acum, putem sptme ca, algturi de Anastasia Duca, Elisabeta a
fast cea mai frumoasa Doamna De care a asvut-o Moldova. A lost
si una din cele mai ambitioase, de-au comparat-o istoricii nostri
cu Doamna Kiajna. Ii lipsea insa agerimea mintii, patrunderea
clara a situatiunilor si repeziciume in hofariri. Nu era inteli-
genta ei la inaltimea ambitii care o rodea, ceiace va pricinui de
altfel caderea ei si nenorocirea la care ajunse la batranete.
In ipoteza ea era feta lui Csomortany, caskoria ei trebue sa
Ii avut loc in Polonia la sfarsitul anului 1591, cand Ieremia Mo-
vila, intors din Tirol unde intovarasise pe fostul sau Voevod
i) A se consulta in aceasta chestiune Revista Genealogies. Anul II, 1913
§i Revista Istorica. Anul X, 1924, p. 231.
Dupes d. Zotta, tatal ei ar fi cunoscutul parcalab de Hotin, Kataratos,
zis Gheorghe Islozeanu, insurat de doul on (din care cunoastem numai pe
so(ia sa Carstina, care in tot cazul nu era mama Elisabetei) si avea urrna-
torii copii : Vasile Lozinski, Stefan de Lozne, Patrascu, ureadnic din Botosani
(cel °moral de Stefan Voda Tomsa), Elisabeta Movila, Maria, a postelnicului
Chinta Paleolog pi Anghelina, fares barbat (probabil cea moarta de ciuma
la Kameni(a).
PArerea d-lui Zotta e bazat5 pe un pasaj din Vladislav Lozwinski Pravein
i Leirem: Vasile Lozonski (fiul parcalabului Gh. Islozeanu) frate bun cu
magnifica Doamna Elisabeta, sotia legitima a fostului magnific Ieremia Mo-
vila, voevodul Moldovei".
Trebue marturisit ca pasajul este atat de clar, !neat, dad Elisabeta este
in adevAr fata lui Toma Csomortany din Lozna Poloniei, apoi s'ar impune
concluzia ca aceasta a trecut din Polonia in Moldova, unde cumparand mosia
Lozna Tanga Dorohoi (ce potriveala $i ce incurcatura!) schimbat numele
in Gheorghe (de ce?) din Lozna sau Islozeanu.
D. Zotta ne asigura ca Moghild" era forma scrisl a cancelariilor, insa
ca ei igi ziceau Movila", dupes cum rezultA din diferite acte private. De altfel
d. Iorga pare a fi de aceiasi parere.
11
www.dacoromanica.ro
Petre achiopul, se stabili provizor acolo. *i an adevar, un an mai

tarziu, in 1592, li se naste primul copil, o fats, Maria. Ii aflam
atunoi locuind, cu rintreaga familie care era nurneroasa, surori,
cumnati, veri, la Ustie, mosia ducelui Ion Simion de Sluczk ').
Aici a stat Movila cu ai lui, mai bine de trei ani. Aici, fin
1593, capata diploma de iindigenat palm. Aid afla el moartea
scumpului sau Petru Vada si de aici unelti in tot chipul sä
aduca pe Tanga el pe fiul acestuia, *tefanita, incaput pe mainile
Jesuitilor, ceiace-i fu mai fatal decat o inchisoale. Iar numai
dupa ce vazu ca toate stradaniile ide-a face din acesta nn Domn,
fora zadarnicite, tot de aIici, dela mosia Ustie pe Nittru, se in-
toarce in Moldova pentru a se urca in scaunul tarii din care
plecase numai ,cu boeria lui si cu o pofta de marire pe care nu
i-o banuise
Avand in vedere natura blajina Si nerazboinica a lui Eremia,
suntem in drept a ne intreba daca pofta aceasta de marire zacea
in firea lui, sau poate mai curand .s'ar fi hascut din indemnul E-
lisabetei. Faptele cum au curs mai .depatre, ar sta mai curand in
sprijinul ultimii ipoteze.
Ori cum o fi, in vara anului 1595,cativa nobili poloni isi pa-
rasira feudele, si cu armata ipraprie, de lefegii si de stransura,
adusera pe Eremia Moghila Domn Tarii Moldovei. Strain de a-
ceasta fapta nu era nici Regele Poloniei, care, satul de ameste-
cul cardinalului Bathory in treburile noastre, si, simtind si sla-
biciunea Turcilor, se hotari sa mai incerce odata norocul poli-
rticei lesesti la gran4a de sud a tarii lui.
Odata cu urcarea in scaunul Moldovei a lui Eremia, se de-
1) Ustie era pe Nistru, intre loslowiecz oi Rohatyn, nu departe de gra-
nita Moldovei.
Familia ducilor de Sluczk, dupA numele ei lurievici, fusese suverana in
domeniile ei. Neagoi Basarab avea un brat] lucrat aid in Sluczk"; Despot
Voda, 1557, trimitea din Konigsberg pe Horatiu Curione cu scrisori catre
ducii de Sluczk (lorga, St. si Dec. XI p. 109).
Pe vremea cand locuia leremia MovilA acolo, proprietari erau ducii Ion
Simion $i fratele sat' Alexandru. Cel d'intai inbolnavindu-se, Ieremia, care
iscalea MovilA nu MoghilA, ii scrie o scrisoare dorindu-i insanAtosire din
care extragem urmatoarele interesante Insemnari: Deli aveam in Moldova
casuta mea $i am parasit acolo marl drepturi bogatii, pang. la una, si ve-
nind aid m'am hranit si ma hranesc, de aceasta milostivA indurare nu stiu
cum sA-ti multumesc prin scrisoare. De-asi fi chiar un Cicerone bun cuvan-
tator, tot miar lipsi cuvinte".
www.dacoromanica.ro
stepta si ambitia fratelui sau Simian, care-si ruse de gand, cu

un rar curaj, trebue marturisit, sa ia locud dui Mihai Viteazul In
Muntenia. Intru implinirea acestui vis de marire, Sianion, ca si
frate-sau Eremia, ceru stprijinul Poloni lor, care i-1 dadu. Iata
asadar, pe vremea sbudumarilor traite de Tara Romaneasca sub
Mihai, Moldova si Polonia tarite si ele in valtoarea marei E-
popee.
Eremia isi lass deocarndata familia in Polonia, cad asigu-
rarea mult ravnitului scann moldovenesc nu era ducru usor.
El avu de luptat si cu Razvan Voda, dornnul, tigan, ocrotit
de Mihai, si cu Ahmed Bey din Tighina, nepotul Hanului tata-
resc, care sprirjinit de Turd, voila sa prefaca Moldova in pasalac
Si sa ia el .sandgeacul. Insa Eremia avea in mica, dar viteaza lui
oaste, toata floarea razboicinilor poloni, pe Stefan Potocki gi pe
fratii acestuia, vestitii Ion si Iacob Potocki, pe Stanislas Zolkie-
wski, castelanul de Lemberg, si pe insusi viteatzul Hartman Za-
moisky, cancelarul Poloniei, sub comanda caruia stateau ostirile
lui Movila.
Razvan Vocia fu alungat din Moldova, Ahmed invins si go-
nit peste Nistru, Ungurii, cu care Razvan se intorsese sub ziidu-
rile Sucevei, nimiciti. Bietul Damn tigan fu omorit in aceiasi
localitate, Arenii, si in acelas chip cum fusese ucis cu 32 de ani
inainte qi celalt nenorocit pi viteaz aventurier de pe tronul Mal-
dovei, Ion Eraclide Despotul. L'au tras in teapa. Apoi, taindu-i
capul, l'au infipt fin zidurile cetatii Sucevei, sa-1 vada toti cati
it ilubisera Si cati nu-1 iubisera.
Domnia lui Eremia era de acum asigurata, mai mult chiar,
intemeiata dinastia lui, care a costat Moldoirei multa neliniste gi
multa varsare de sange.
Acum putea veni in tars gi faaniilia lui Voda, care astepta in
Polonia desfasurarea evenimentelor. Doamna Elisabeta sosi la
Iasi, cu copiii ei, prin Ianuar 1596.
Bubuitul tunului incetase, In tars cel putin, caci peste ho-
tare Mihai isi urma Epopeea. La Iasi, Doamna, in linistea anilor
d'intai, avu o grija a ei, care aminteste primele vremuri ale voe-
vodatului Moldovei : datirea catolicisrnului. Adevarat ca, in a-
ceasta privnta, nu putu intru nimic influenta pe barbatul ei.
www.dacoromanica.ro
Copii furs crescuti in legea tarii, iar Veda Eremia ocrotea de

zor ortodoxismul, prin danii gi prin Ictitorii in tars si peste ho-
tare (Sucevita in Bucovina si biserica ortodoxa din Lemberg).
Totusi, in cercul influentei ei, Elisabeta Incra. Episcopul catolic
Querini se putea lauda, intr'o scrisoare trimisa Papei, ca slujind
irate° zi de sarbakoare (Corpus
Domini) duse dupa el, in alaiul
sau, pe Domnul tarii, boerimea
si oastea, ba chiar pe insusi Mi-
tropolirtul Gheorghe (fratele
Domnului) si pe sfintii vladici
ortodocsi. Evlaviosul Domn se
rasa deci induplecat uneori de-a
merge la slujba catolica a lui
Querini, si (de asemenea pare
sigur ca, prin staraintele Doam-
nei Elisabeta, Eremia a daruit
30o de scuzi pentru inpodobirea
bisericii catolice din Suceava. Nu
trebue uitat de asemeni, ca in
afara de ducele Wisznowieski,
Prinful D. Wisznowiescki care era ortodox, ceilalti gineri ai
dui Eremia tineau_ de,. religia pa-
pista Si iarasi nu trebue -uitat ea din feteie lui maritate dupa
Phloni, numai una a ramas ortodoxa, celelalte trecand la cato-
licism.
In afara de grija aceasta pentru legea ei papistasa, Doamna
Elisabeta si -o fi petrecand primii ani ai (domniei, cum se si cu-
venea pe acele vremuri unei neveste de voevod moldovean, mai
mult in iatac cosand, tesand si crescandu-si copiii. Mamie eve-.
niment al acestei epoci fu nasterea celui d'intai baiat al lor,
rnostenitorul dinastiei ce cugeta voda Eremia a intemeia in
Moldova.
fl botezara cu numele de Constantin si pe data grija pentru
viitorul acestei odrasle domnesti deveni preocuparea de capte-
tenie a sotilor Movila.
Vremire fiind nesigure, vaza si puterea lui Mihai Viteazul
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELISABET,A MOVILA 165
crescand din zi in zi, dusmania ce le-o purta acesta, facura pe

Domnul Moldovei si pe sOtia dui sa se gandeasca la un adapost
sigur in strainatate, in care fie ei, fie feciorul for Constantin, sa
se poata adaPosti, daca lip s'ar intampla sa piarda domnia. Isi a-
mintira atunci de frumosul domeniu din Ustie, unde petrecusera
ei cativa ani fericiti la Duce le de Sluczk. In vederea cumpararei
acestet mosii cu castelul ei, trimisera in Polonia pe credinciosul
for beer Mare le Lagafat Luca Stroici ( o ruda de-a Moviles-
tilor) '). Masia Ustie apartinea acum marelui paharnic al co-
roanei Po loniei, care se invoi a o vinde Domnului Moldovei, insa
murind in cursul tratativelor, cumparatura fu facuta de la \TA-
duva lui si nu pe numele dui Voda Eremia, .ci pe acel al filui sau
Constantin. E deci vadit ca grija de viitorul coconului domnesc
indemnase pe Movilesti sa faca aceasta curnparatura. Elisabeta
si Eremia numira sti tutori pentru a vedea de interesele fiului for
in Po Ionia, si anume pe insusi cancelariul regatului, Zarnoisky,
pe fratii Domnului, Simion si Gheorghe Mitropolitul, precum
si pe Luca Stroici, Iar Andrei Sienienski, subcancelar de Liow,
administra averea.
Acestea se intamplau in 1599. In acelas an Mihai cucerea
Ardealul ; Simion Movila strangea lefegii lesi pentru a incerca,
in lipsa eroului, sa patrunda in Muntenia ; iar Polonii ei insusi,
ingrijorqi de izbanzile lui Mihai instiintara pe Eremia ca a-
cesta are de gaud sa cucereasca si Moldova. Insa Voda Eremia,
caruia i se nTiscuse acum si un al doilea fiu, Alexandru, petre-
cea linistit la Iasi) si pare a nlu fi voit de lac sa-si dea seama de
furtuna ce ameninta sa se deslantuiasca asupra,-i. De altfel Mihai,
pentru a-si pregati mai bine terenul, dadu o lovitura de maestru.
El trimise in Martie 1600, soli lui Eremia Movila la Iasi, pen-
tru a-i peti pe una din fete pentru fiul sau Nicoiae Patrascu.
In acelas timp trirnitea si la Suceava soli dui Sigismund Ba-
thory care-si cautase acolo un adapost pentru a-i propune
de sotie pe fata lui, Florica, desi Bathory era insurat cu Maria-
Christina, arhiducesa austriaca.
l) Barbatul unei nepoate de sofa., de oarece nevasta lui Luca Stroici era
fata ltti Melentie Balica (portar de Suceava) si a $cheuca'i Movila, sora lui
Voda Eremia.
www.dacoromanica.ro
166 TRECUTE VIETI,DE DOAMNE PI DOMNITE
Prin aceste manopere el adormi pe dusmanii dui, facandu-i

sa creada ca biruitorul Ardealului cauta Iprietenia dor.
Cand 1a inceputul dui Mai a600, trupele lui' Mihai patrunsera
in Moldova, ele prinsera pe Eremia Movila atat de nepregatit si
de nestiutor, fuck benichetuia da nunta unei rude pe Trotus. Re-
tras in grabs la Suceava, trimise dupa ajutor in Po Ionia. Insa
armata dui Mihai era deprinsa cu razboiul, nu cu banchetele. Pe
la Oituz si pe la Bistrita, ea patrunse atat de repede in anima
tarii, incest Domnul Moldovei trimise in Po Ionia un al doilea
apel desperat, in toiul noptii. Era prea tarziu. °stile formate
din Munteni si Secui se apropiau de Suceava. Eremia si Elisa-
beta cu copii si cu toata casa, cu boerii si cat o mica ,ceata de
cateva sute de ostasi, o luara la goana spre Hotin. Familia si-o
trimise Domnul la Camenita, iar el se inchise in puternica ce-
tate care a fost scaparea atator domni rnoldoveni. Mihai nu-1.
lass in pace. Ocupa Suceava, it ,urmari la Hotin, si dupa o mica
incaerare, care a that In ochii eroului proportii uimitoare, sili
pe Eremia Movila sa treaca si el Nistru pi s5-si caute adapost
la Camenita, langa Doamna si copiii lui.
OcupareaIasului de catre Mihai si duarea in sliaaniza 2
Moldovei vremelnic? rtitemeiere a unitatii naticinee este
un fap,t,prea cunoscut- pentru a.insista asupra lui.
Pe cand Doamna Edisabeta si copktramasesera nu se stie
de ce la Camenita, Voda Eremia se retrase la mosia lui, Us-
tie, cumparata cu atata truda. De acolo, prin legaturile ce avea
ou aristocratia Poloniei, unelti fugarul Damn din rasputeri pen-
tru a-9i recapata domnia. Isi vandu argintaria i juvaerele, cauta
chiar sa-si amaneteze domeniul. Insa nu gasi pe nimeni sa-i in-
credinteze sumele de care avea nevoie. Ramase deci, impreuna
cu Luca Stroici, in castelul sau dela Ustie asteptand curgerea
evenimentelor, care se precipitau de aided cu o iuteala uirni-
toare. Mihai invins la Miraslau, Mihai fugar. Simion Movila a-
juns Damn in Targoviste. Moldova, evacuates de Munteni, era
ocupata acum de trupele polone care ajutasera pe Simian sa o-
cupe scaunul Tarii Romanesti. Aceste trupe despoiau ci pradau
tara pentru a se despagubi, chipurile, de 1efurile ramase ne-
platite de catre fratele sau Eremia. Populatia, inspaimantatk
www.dacoromanica.ro
,
111111111M
leremia Movila
(Broderie de pe mormOnto1 sau de to Mdmistirea Sucevita)
Dupd Buletinul C. M. I.
www.dacoromanica.ro
parasise satele si orasele adapostindu-se, in tot rtoiul iernii In co-

drii Carpatilor, unde se luptau cu fiarele si unde le mureau co-
piii de frig (1600--16o1).
In attire imprejurari Eremia nu se putea Inca Intoarce in
Moldova. El ramase mai departe la Ustie, iar Doamna Elisabeta
cu copiii da Camenita.
Ce-o fi retinut-o pe ea acolo, in be de aid intcwarasi bar-
batul in domeniul lor, e Inca nedianurit. Ea pare a fi Lost prizo-
niera ,ducelui de Zamoisky si a starostului Camenitei, poate un
fel de osrtateca pans da regularea datoriilor sotului ei si pans la
plata ostasilor cumnatudui Simian. Cad, In adevar, pe cand ba-
tranei Maria, mama Voevozilor, cat si Mitropolitului Gheorghe,
fratelui lor, li se ingaduira a se intoarce in Moldova, Elisabeta,
copiii, si o sora de-a Doamnei'), !Lira toti tinuti acolo, inchisi
in Cetatea Camenitei, un an de zile si mai bine.
Traiul ce duse atunci mandra Doamna, fu un chin nemai-
pomenit. In primavara anului i6oi isbucneste ciuma In oral, si,
curand dupe aceia, patrunde si in icetate. Imprejurul familiei lui
voda Eremia se raspandeste groaza mortei. Cu toate masurile
de paza ce se luase, mor servitorii Doamnei Elisabeta, moare
insasi sora ei, acolo sub ochiii Doamnei, inebunita de spaima.
La 23 April, Logafatul Dan Danovici, solul lui Simion. Voda
pe langa lcumnata lui, scrie a scrisoare desperate, aratand in
ce hal se afla Doamna Moldovei: ce necajita, .ce bolnava, ce
bantuita este de frica mortii inainte de timp". Ce viata ide chin
o fi dus atunci biata femeie si pentru pacatele cui, numai Durn-
nezeu stie. Iar felul cum intelegeau Palonii sa se poarte cu
credinciosii lor Movilesti, se invedereaza si prin intamplarea
din Hotin, cand, comandantul leah de acolo lovi cu buzduga-
nul pe parcalabul Islozeanu, -fatal Doamnei Elisabeta, amenin-
tandu-I ca-i va taia 'barba.
In sfarsit, in Septembrie 16or, isbucneste vestea mortii lui
Mihai Viteazul. Ca prin minune, toata dinnea se linisteste. Pc.-
lonii isi rretrag trupele din Moldova, voda Eremia, impreunan-
du-se din nou cu familia lui, se intoarce in scaun, la Iasi; sin-
I) Anghelina, probabil, sora ei cea nernaritata%
www.dacoromanica.ro
gur Simion Movila mai lupta in Muntenia cu oastele lui de

Paloni si de Tatari, pentru mentine domnia impotriva Bu-
zestilor si a lui Radu Voda Serban.
Doamna Blisabeta ar fi putut avea linnste, o liniste bine
cuvantata dupa atata sbucium, daca alt necaz n'ar fi trasnit ca
din senin pe capul ei, un an abia dupa Intoarcerea ei in Mol-
dova. In Septembrie 1602, cumnatul Simion, alungat din Mun-
tenia, se intoarce, invins pi .sarac la frate-sau, cerandu-i bath
sa-si plateasca ostirea.
Cum Eremia, tplin de datorii el insusi; nu avu de unde plati
pe lefegii Iui frate-sau, acestia til arnenintara ca-i vor devasta
docuinta din Ustie. Exasperate, Doamna Elisabeta pune pe
sotul ei sa scrie regelui Poloniei (17 Ianuar 1603) pentru a-1
ruga sa impiedice .devastarea castelului, care nIci macar nu era
al lor, .ci al fiului Constantin. Dar scrisoarea ramase fora ras-
puns si, in Februarie 1603, fostli soldati ai lui Simion infra pe
mosia luu Eremia, 'culeg veniturile, vend graul, mananc.a vitele,
si trimit raspuns Domnului Moldovei sa di se plateasca lefurile
ramase datoare de Simion Voda, caci altfel nu se mai alege
nimic din mosia si din castelul dela Ustie. De atunci, spline
cu dreptate d. Iorga, trebue sa fi inceput dusmania inure cei
doi frati. De atunci in deosebi, trebue sa fi inceput ura Elisa-
betei impotriva Iui Simian, daca nu cumva tinea de mai inainte,
din amaratele zile ale castelului din Camenita, cand rarnasese
ea inchisa intre ciumati, de dragul, poate, a datoriilor cumna-
tului ei.
Dupe atatea necazuri, o clips de ragaz si de bucurie. La 25
Mai (1603), In cetatea Sucevei, resedinta mai bogata si in
amintiri si'n lux decat aceea din Iasi, isi marita Ieremia Voda
ipe fats lwi, Kiajna, cu principele 11mi Wisznowiecki, rutean
'ortodox, unul din cei mai marl magnati ai regartudui Polonier.
rinstea aceasta, Domnul micului voevodat al Moldovei o vestea
tegelui, rugandu-1 sa nu dispretuiasca sarmana casa a prea
itmilulwi sau slujitor si supus credincios".
Acestei not intudiri se datoreste de sigur faptul ca regele
trimise insfarsit doi delegati la Ustie spre a cerceta pricina de
galceava inure Eremia si lefegii lwi Simion. Acesti delegati,
www.dacoromanica.ro
un arhiepiscop si castelanul de Liow, hotarasc ca trupele ce

ocupau mosia si castelul sa piece pe data de acolo, dand un
ragaz de *ase luni lui Eremia Movila pentru achitarea datoriei
lui Sirrnion, al carui gazda si garant era el, Domnul Moldovei.
In Noembrie, trecand termenul pasuirei, lefegii ameninta
din nou. Si iaras Domnul Moldovei scrise regelui Poloniei,
insa i se raspunse ca ostasii lefegii fiind pasari pribege cari
nu pot fi judecati dupa lege", datoria trebueste achitata, fie de
Simion, fie de Eremia. Cum lui Simion nici prin gand nu-i
trecea sa plateasca, de uncle nici nu avea cu ce, Eremia, pentru
a nu primejidui cu totul mosia si a nusi vedea castelul daramat,
deschise in sfarsit casa cu bani, a lui sau poate a visteriei Mol-
dovei, si achita pe creditorii fratelui sau.
Ustie era salvat. Insa ura Elisabetei crestea. In toiul iernii,
ea parasi Iasii, trecu granita, si in cea mai mare grabs alerga
pans la mosia ei pentru a vedea ce-a ramas de pe urma devas-
tarilor soldatilor lui Simion. Se vede treaba ca stricaciunile nu
erau atat de mari, deoarece Doamna scrise unor calugari cato-
lici din Lemberg ca sa le multumeasca de rugaciunile ce facusera
in vremea suferintelor noastre". Se vede lamurit din aceasta
epistola, datata din 13 Februarie 1604, ca toata grija Ustiei,
Doamna o purta. Ea dorise sa cumpere mosia pentru fiul ei,
ea platise pe calugarii catolici sa se roage Domnului ca turbatii
de lefegii sa nu-i dar"ame castelul, ea o fi hotarit pe Voda sa
plateasca odata blestemata de datorie a fratelui sau pentru a-si
salva domeniul.
De aitfel, de pe atunci, ambitia Doamnei incepuse a lua
proportii putin obisnuite. Ea semneaza aceasta scrisoare catre
calugari: Din mila lui Dumnezeu, Doan-Ina a Tarii Moldovei"
ca si cum Voda Eremia ar fi fost numai un sot consort.
Dupa ce puse totul in regula, ea lasa acolo pe Luca Stroici
sa ingrijeasca de mosie si de castel, si se intoarse la Iasi, la ai
ei, untie petrecu doi-trei ani in cea mai deplina liniste. Pans
si de uratul de Simion scApase, caci acestui neastamparattbatran
i se nazarise iarasi fumuri de domnie si plecase In Ardeal sa
sape" la Unguri pe Radu Serban, care-i uzurpase, zicea el,
scaunul Tarii Romanesti.
www.dacoromanica.ro
In anid care urmarg., 1605 *i 1606, grija de cgpetenie a soti-

lor Movila fu inzestrarea sfintelor laca*uri. De neturburata
urmare a neamului for in scaunul Moldovei nu mai aveau grija
de mult. Din 1599 primise ei un privilegiu al Portii, in care
Sultanul argta lamurit ca, atata vreme cat Eremia ii va fi cre-
dincies *i-i va trimirte reguilat tributul, va rgmane pe viata Domn
al Moldovei, qi dupes moartea lui ii va urns fiul.
Aga dar, drept lauds lui Dumnezeu, el impodobel mansti-
rea Suceyktei, ctitoria lui dinainte chiar de domnie. cu icoane,.
odoare ci cacti &Lute, iar manistirei Zografului din Sfantul
Munte ii facu o insemnatg danie in bani. Cu mice prilej aduce
multumire Domnului pentru ca se indurase de dini*tea bgtra-
netelor ltxi. In Lama 1606 i se nascu *i un al treilea fin, numit
Bogdan, iar in vara aceluiag an nepatrunsg fiind voia dui
Dumnezeu Eremia vocra muri, pe neWeptalte, lovit de dam-
bla, in caldura dunei dui Iunie.
Intors fara izbanda din Ardeal, Simian Movila se afla pe
atunci in Iasi. Nu se poate sti, caci toate dsvoarele se bat cap
in cap cand e vorba de aceasta chestilune, nu se poate sti clack
inainte de a muri, Eremia rugs pe ,frate-sau isa domneasca in
locul fiului sail, pang la majoratul acestuia, sau dacg, impotriva
vointei lui, Simian uzurpg tronul lud. Constantin. Mai de cre-
zare e faptul ca ambitiosul bgtran a indaturat cu sila pe nepotul
lui. Cuvinte pentru a bgnui aceasta avem idestule. Mai intai,
in sfatul boerilor lui Simion voda, nu mai aflgm pe parcIlabul
Islozeanu, socrul lui Eremia. Apoi mormantul decedatului
Domn la 5ucevita, ramase fara piatra amintitoare (asezatg
abia rnuat mail tarziu de catrg, Mirpp_Voda Barnovvski), ceeace
at dovedi ca Doamna Elisabeta trebue sä fi pargsit tara de frica
ci de ura acestui nesuferit cumnat, ,caci altanintrelea evlavioasa
Doamna s'ar fi ingrijit de mormantul sotului ei.
Exilul Elisabetei nu rtinu insg mult. La 1q Sept. 1607, moare
*i Simion Voda, de bgtranete zic unii, jar altii zic ca de otravg.
Bgnuiala 'cade firecte asupra Elisabetei, iar cel care o colporta
este Miran Costin, u*orul la barfealg. C'o fi cal n'o fi, din ziva
aceia incepu rifista pe viata *i pe moarte intre vgduvele rapo-
satilor voevozi, Elisabeta lui Eremia ci. Marghita lui Simion.
www.dacoromanica.ro
Aceasta Marghita era o Polonezal), probabil fata contelui

Zolkiewski, catolica si ea si ambitioasa ca si cumnata ei. Dirt
casatoria ei cu Simion Movila se nascura cinci fii: Mihai, Ga-
vril, Moise, Petre si Ion. Cel mai mare, Mihai (zis si Mihai las)
se urca in scannul Moldovei la moartea tatalui sau, ales film!
de boeri, in 1607, Septembrie 23. Mama-sa o fi acea care unelti
alegerea, caci copilul ei n'avea mai mulct decat 13-14 ani. Mai
modesta decat Elisabeta, ea se intitula cum se si cuvenea:
Marghita, Doamna raposatului rintru fericire Simion Moghila
voevod".
Alegerea aceasta confirms presupunerea ca Doamna Elisa-
beta, impreuna cu copiii ei, parasise tara la moartea lui Eremia,
caci altfel nu s'ar talmaci cum boierii care slujisera 12 ani sub
fostul ei sat si numai doua Juni sub Simion Voda, sa se fi dat
din partea fiului celui din urma.
In tot cazul, Elisabeta Doamna, care, de voe de nevoe,
suferise epitropia cumnatului, nu mai putea suferi uzurparea
nepotului.
Scaunul Moldovei se cuvenea, dupa insusi firmanul Portii,
fiului ei Constantin. Ambitioasa femeie si-ar fi dat viata pentru
a i-1 dobandi.
Cumnatii lui Constantin se pusera deci in miscare. Din
diferitele colturi ale Poloniei se rascolira feudele, oamenii se
inarmara, lefegii fura angajarti 4 o armata de vreo 30.000 de oa-
meni, dim care aproape o treime enau numai mobili, se indrepta.
asupra Moldovei, avand an capul for pe tanarul Constantin,
pe Wisznowieski i pe fratii Potocki. In Octombrie 1607 ei
alungara pe Mihailas, din Iasi, in Noembrie acesta se intoarse,
in .Decembnie fu din nou invins la Stefanesti, Tanga Prut si ar-
mata dui, icomplect sfaramarta se inprastia prin tara si paste
hotare, tragand in fuga dupa &Ansa pe Doamna Marghita cu
toti fiid ei. In trei Mini de zile fusesera trei schimbari de dommii:
Vai de acea tara uncle este Domnul tanar" exclama Miron
Costin.
Elisabeta triumfa. Asezata la Iasi, epitroapa a fiului ei
minor, se puse pe domnit.
') Dupa d. Zotta, cad d. lorga o crede unguroaica.
www.dacoromanica.ro
Dusmanii ei para.sisera tara. Mihailas-Voda fugi cu maica -sa

la Targoviste, unde se logodi cu Anca, fata dui Radu Voda Ser-
ban, fostul neimpacat ,dusman al tatalui sau, si unde de alrtfel
muri foarte curand, inainte de nunta, ingropat fiind la M'anasti-
rea Dealului, alaturi de Mihai Viteazul. Marghita, Cu fii. ei
Gana., Moise si Ion se refugia. in Ardeal, iar Petru trecu Nis-
trul, cautand multa vreme, prin fel de fel de uneltiri, sa capete
scaunul Moldovei, pans cand, in 1618, Ebfland ca fratele sau
Gavril capatase Domnia IVIunteniei, vl recunoscu ca mostenitor
legitim al Movilestilor ramura Sianion iar el se caluOri,
devenind mai tarziu ,celebrul Mitropolit al Kiewului, reforma-
torul bisencii pravOsiavnice, ,de care ST astaii se- rriandresc
vesinii Itfa§itsi del:a, 4sarif..-
Pentru Moldova, domnia lui Constantin Voda n'a insemnat
nimic. Pentru Doamna Elisabeta insa insemna puterea, pe care
o detinea in numele fiului ei. Ne mai avand controlul sotului,
ea umplu de daruri pe calugarii catolici, daruri (acute din wis-
teria statului, precum Doamna insusi o marturiseste. Ambitioasa
femee urmeaza ca Si mai inainte a se intitula: Doamna a Tarii
Moldovei", iar pe Voda, cand face vre-o danie, it pune sa scrie
ca este facuta cu ajutorul Doamnei mamei mele, Doamna si
facatoare de bine".
Zilele de marire ale Elisabetei furs totusi turburate de
vesnicul neastampar al cumnatei Marghita, care din fundul
Ardealului, nu inceta de a unelti pentru drepturile" fiului ei
Gavril, Mihail fiind acum mart. Partida acesteia din urma era
destul de puternica in Moldova si trebuia supraveghiata de
aproape. In doua randuri boerii ramasi credinciosi Marghitei
pornira la Stambul sa intrebe pe Sultan, nici mai malt, nici mai
putin decat cum putea suferi el ca Domnul Moldovei sa fie
impus de Poloni". Insa Elisabeta prindea de veste si trimitea
in grabs solii ei acolo, cu pungi pline de galbeni, sa spuna
Urnbrei lui Allah pe pamant" ca Voda Constantin Movila este
surpusul si umilul sau sclay. Intaia oars boerii furs sfatuiti sa
se intoarca in tara, cad are Paditsahui grija de Moldova mai
malt decat ei, insa a doua oars vizirud Caraman Aga, prieten
cu Elisabeta, puse de-i ciomagi inrata -ufelfiraltet or,i, si
www.dacoromanica.ro
apoi ii trimise legati sa cugete in inchisoarea Celor Sapte Tur-

nurr4suRra, AfeCigiiintPi rasilratiriJor.
Dupa acest triumf, Doamna Elisabeta era indreptatita a
crede ca dinastia ei este bine intemeiata si ca moartea o va afla
infipta in scaunul Moldovei.
Dupa vre-o patru ani de domnie insa, in toamna anului
1611, un fapt, in aparenta neinsemnat pentru ea, o arunca deo-
dada din culmea maririlor in surghiun, saracie si durere.
Radu Vaal Serban, Domnul Munteniei, alungat din tara
lui de catre Unguri, isi cauta adapost in Moldova. Prin ce
mijloace nu se stie, el indupleca pe Doamna Elisabeta sa faca,
in numele fiului ei, un act de inchinare ,catre Imparatul Ger-
maniei, protectorul fugarululi !Doran. Cum atare lucruri -nu
raman multa vireme ascunse, Stambulul prinse de veste si hotkri
pe data scoaterea din domnie a lui Constantin Movila si inlo-
cuirea lui cu Stefan Tomsa (fiul crudului ucigas al lui Des-
pot Voda).
Doamna Elisabeta si fiul ei, fiind surprinsi fara pregatire,
neavand deocamdata nici armata nici vreme sa trimit5. in Po-
Ionia dupa ajutoare, se retrasera in grabs la Hotin, inchizand
portile cetatii, gata de a suporta un asediu. Odata cu Doamna
si copiii, se refugiara la Hotin toate rudele si clientela Movi-
lestilar: sora Doamnei, Maricuta a lui Chirita Paleologul si
cumnata ei, sora lui Eremia Voda, Ileana Maurotti, Simion
Stroici (fratele lui Luca, mort la acea data) vistiernicul Nicoara
Prajescu, Dumitru Buhus, Patrascu Ciogolea, Stefan Boier,
pisarul ungur din Fagaras si altii multi, printre care desigur
Nistor Ureche, tatal 'cronicarului Garnizoana cetatii forma
singura armata a acestei cete de fugari, care astepta cu Infri-
gurare un asediu, ce nu avu loc. Stefan Tomsa gasi ca nu face
sa atace femeile, copiii si batranii ice se refugiasera acolo. Dis-
pretuitor, el scrise regelui Poloniei ca nu are de gand sa urma-
reasca pe Constantin un tartar ce nu putuse invata a domni".
Acest tanar, i-nsa, indemnat nu numai de mama si de cum-
natii lui, ci de insasi firea lui inimoasa releva" insulta, pentru
1) Erau toti inruditi cu Movilestii. Dumitru Buhus e viitorul sot al Doa m-

nei Dafina Dabija (vezi cap. XXIII si tabela geneologica .
www.dacoromanica.ro
a vorbi in stilul nobililor arpuseni, ale caror apucaturi le avea.

El se retrase cu ai lui dela Hotin la Camenita si odata pe
teren polonez incepura iar iframantarile in vederea adunarei
unei octiri. Razboiul ice purtase regele Sigismund Vasa cu
Suedejii se ispravise, incat nobili, sleahtisti sitarani erau liberi.
Cumnatii lui Movila stransera o oaste destul de frumoask pe
care o pusera sub comanda lui Zolkiewski, eroul dela Kluszyn,
invingatorul Moscovitilor. Trec,and Nistrul pe ?la Hotin, ei
inaintara Inspre Iasi pentru a aseza din nou in scaun pe prate-
jatul lor. Insa Tomsa Vada capatase din partea-i ajutor dela
Turci si dela Tatari, o puternica armata puss sub comanda
vestitului Hussein Aga, I se trimise raspuns lui Constantin
tot cu aceiasi amanta de dispret sa nu mai mute a Impiedica
pasnica stapanire a lui Tamp Vada in Moldova, caci de nu se
astampara vor fi nevoiti sa-+1 prinda si sa41 trimita in lanturi
la Stambul. Tanarul voevod raspunse frumos Si demn ca Padi-
sahul trebue sa se fi inselat, altfel n'ar fii trimis Domn in Mol-
dova pe un necunoscut, cand ii daduse mai intai dui firman de
domnie pe viata, lui, care si-a platit dealtfel regulat tributul;
ca daca insa vor razboi, cu ajutorul lui Dumnezeu Isi va apara
dreptul sau, si armatele vor hotari a cui va fi tisbanda.
Intaratat, Hussein Aga Incepu batalia, acolo uncle se intal-
nise ostirile, la Cornul Ilui Sas, langa Stefanesti, pe Prut. Cons-
tantin, viteaz baietas de i6 ani, intra in randul luptatorilor.
insa armata lui Tomsa, superioara ca numar si poate ca
comanda, cad avea in randurile ei pe capitanii fara stapan ai
lui Mihai Viteazul, Mazza, Ghetea si Rat, respinsera pe Poloni,
care incepura a bate In retragere. Potocki, fiindu-i grija de
viata ,cum-natului, i1 sfatui sa fuga.
Drept raspuns, Constantin isi stranse oamenii si se arunca
cu at'ata indarjire asupra dusmanului, incat Husein Aga, mirat
Si inspaimantat, porunci lui Tomsa sa-i vie inteajutor cu ai
lui 2000 de Moldoveni, care Inca nu irutrasera in ilupta. Aceasta
noua ceata de proaspeti luptatori aduse desavarsita infrangere
a Polonilor. In debandada oamenii incepura sa fuga, insa ,cea
mai mare pante din ei cazura sub iataganul Turcului. 0 foarte
recenta statistics arata ca a murit la batalia dela Cornul lui
www.dacoromanica.ro
Sas (Iu lie 1612) peste 8000 de nobili polonigi vre-o zece mii de
tarani. cart despre Constantin Voda gi cumnatul sau contele
Potocki, se svoni ca ei cazusera prinsi, cel dintai de Tatari,
al doilea ide Turci.
Doarnna Elisabeta, rarnasa in Polonia, afla acolo nenoro-
cirea ce se napustiseipe capul ei. Retrasa aa Ustie, adapost pe
care se vede acum ca nu de fantezie luptase pentru a si-1 pastra,
ea lucra din rasputeri pentru a s e i rascumpara fiul si ginerele.
Maria, nevasta lui Stefan Potocki, se afla gi ea pe Janga ai ei
gi-gi impreuna sfortariae cu ale Elisabetei pentru a-si redo-
bandi sotul. Ele stiau de dansul pozitiv ca se afla la Stambul
prizonier in inchisoarea Celor Sapte Turnuri. Cand asa dar la
8 Octombrie acelas an, Polonii incheiara ,un tratat cu Domnul
Moldovei, ei pomenira printre cei care trebuesc eliberati pe
Conte le Potocki, care mai tarziu se va si intoarce la vatra.
Insa dela Constantin nu sosi nici o veste pans la Ustie.
Totusi, Doamna era plina de nadejde. 0 clips nu s'a gandit ea
ca a'ar fi pierdut. In septembrie 1612 ea asigura pe calugarii
din Liow ca le va face o biserica atunci, cand se va intoarce
fiul meu dela Tatari". In Februarie 1613 scrie o scrisoare lui
Leon Sapieha, cancelarul Lituaniei gi vechi prieten al Movi-
lestilor, rugandu-1 salucreze pentru eliberaea lui Constantin
Maria Sa Domnul, fiul meu Whit, care a .cazut in mainile
paganilor". Ba starue chiar sa-1 aseze din nou in scaunul Mol-
dovei. Ureche. Strolci, Bucioc, sent gi ei tovarasi credinciosi
ai Castelanei din Ustie, foasta for Doarnna, cautand s'o mangaie
si sa-i tins treaza nadeidea.
In toamna 1613, un an gi ,cateva luni dupa !Altana dela
Cornua lui Sas, soseste insfarsit o scrisoare a Hanului Tata-
rilor catre Elisabeta, prin care-d vesteste moartea fiului ei
Constantin.
fDoamna era la Varsovia, pentru vre-un int'eres banesc.
Intoarsa rla Ustie, afla ingrozitoarea tire care-i sfasia inima
si-i narui nadejdile.
Curand dupa aceia, un act judecatoresc polon numeste .pe
Constantin raposatul"! De-acum s'a ispravirt. Atata grija, atata
dragoste, atata sbucium, pentru a ajunge 66!
www.dacoromanica.ro
Dar pentru ce si cum murise Constantin?

Un tanar ostean, comisul Mihailescul), fusese prins in
ziva de 1g Iu lie 1612, impreuna cu voevodul sau, la batalia dela
Cornul lui Sas. Intors mai tarziu in tars, el pomesti ca Tatarii,
cunoscand ca facusera prizonier pe Domnul Moldovei, it urca.seres
inteo barca, sä treaca Nipru, pentru a-I duce plocon Hanului.
In fata Oceacovului, cetate tatareasca s'au scornit vantul si
au umplut luntrea cu apes si acolo s'a inecat Constantin Voda,
in Nipru" zice Miron Costin. Va sa zica, el murise de molt, pe
cand mama-sa tot tragea nadejde sag mai stranga in brate. Ca
moartea lui asa s'o fi intamplat, o atesta si un contimporan,
francezul Joppecourt, care a trait vremelnic la not si a dat la
iveala o frurnoasa istorie a evenimentelor de pe atunci. Insa
el afirma, ceiace e mai de crezut avand in vedere firea inimoasa
a lui Constantin, ca acesta s'a aruncat din barca pentfu a-si
afla scaparea inot, dar ca puterile parasindu-1, l'au inghitit
valurile raului. Totusi o scrisoare a Sultanului din 1613, spune
deslusit ca fostul voevod al Moldovei se afla in mainile lui
(sau ale Hanului, ceiace era tot una), fapt care face pe Croni-
carul Polon Piasecki, sa spunk* ca el a trait printre robii de
rand ai Tatarilor si c'ar fi murit acolo de suferinta. N'o fi fost
Sultanul el insusi bine informat, sau poate o fi nascocit Mi-
hailescu povestea incaerarei cu gandul de a ascunde indure-
ratei mame suferintele fiului ei, nu putem sti not azi, dupes
mai bine de 30o de ani.
Scrisoarea Hanului prin care vestea moartea lui Constan-
tin, avea care sfarsit un adaos, care puse balsam pe inima
ranita a Elisabetei. Nemultumit cu domnia lui Tomsa el of erea
foastei Doamne sprijinul calaretilor sai, ipentru asezarea in
scaun a lui Alexandru, al doilea fiu al ei.
Ambitia femeii °data scormonita, durerea mamei, cu in-
cetul, se potoli. Stiruintele, rugamintile, intrigile, incepura din.
nou. Alexandru trebuia sa domneasca. Intru implinirea acestei
9 Fiul lui Cristea MihAilescu, uricarul din 1570-90. Acest Cristea avea
un frate 'sac, si erau fii Stancai, tata Nastei, nepoata vornicului Zaharia. Erau
deci Mihailestii de bun si vechi neam, poate dinteal Varticilor. (Gh. Ghib..
Surete XIX p. p. 164-171). Pe corn. Mih. -it chema probabil Vasile. El fu mai
tarziu socrul lui Rosca vist., al lui Tanase vist., si al lui Sturdza. (-1- 1640)
www.dacoromanica.ro
dorinte, o aflam timp de vre-un an si jumatate, din toarnna

1613 'pang in primavara 2615, ba inteo parte, ba intealta, la
Ustie, la Lemberg, la Halicz, judecandu-se cu toti cei ce aveau
a-i da bani. 0 urmarea in deosebi pe cumnata ei Marghita, dela
care cerea 95.000 ide unghi, datoria lui ISimion catre Eremia,
apoi pe Nistor Ureche, care in calitate de curator al averei lui
Isac Balica 1) si al ginerelui sau Donici, le-ar fi mancat averea.
Cand ispravi cu aceste pricini, cand stranse bani destui dela
datornici si din veniturile mosiei, igi chema iginerii si le in-
credinta din nou cauza in mainile lor: sa stranga oameni pentru
a pormil raZboi impatriva dui Stefan Tomsa. Razbumarea trecu-.
tului si un nou Iris pentru viitor.
Se aseza din nou la Ustie si astepta. In cateva luni de zile,
armata era gata, o stransura cam labartata de data aceasta.
Po lord. Cazaci, Francezi, Tranlsilvaneni, pedestri ,calari vre-o
12 mii idar insfarsit annata ! In capull ei, ginerile Wiszno-
wiecloi, precum si 1121 nou straludit .capitan, Principe le Samuel
Corecki. Omul acesta puse in aventura ce era sa urmeze tot
focul tineretii, cad de isbanda ei atarna fericirea lui. Corecki
iubea .pe Margareta, Margareta zisa si Catarina, fata Doamnei
Elisabeta. De vor isbuti Movilestii, Margareta ii va fi data.
Si se porni razbaiul.
Ajunsi la .Camemita, ei furl intampinati, spre marea for mi-
rare, de catre doi boeri moldoveni, Petre, Parcalahud Hotinu-
lui si Gheorghe Ba ls al dollea logafat, care li aiduceau cheile
cetatii dela Hotin, pe care le-a predara fara lurpta, cu garni-
zoana, cu tunuri, cu tot. Intrebandu-i .ce fnseamna aceasta,
boerii be spusera ca tara e nemultumita de domnia lui Stefan
Tomsa si ca4 asteapta pe Alexandru sa le lie for Doran.
In adevar, prea o duase Stefan. Voda razna. ,Durpa ce omo-
rise pe toate rudele Movilestilor, pe Chirita Paleologul, cumna-
tul Edisabetei, pe Balica batranul, Icurrmatul lui Eremia, pe
stolnicul Miron, pe Vasile Stroici, acum, dtupa o cascoala facuta
de boeri la Cucuteni, se idaduse in mahalaua Pacurarilor o ade-
varata lupta, din care Toansa esind biruitor, se apucase sa-i
taie pe vornicul Barboi si pe fiul sau sa-1 spanzure. Ceilalti
') Fiul hatmanului Balica si al Scheudi Movila", sora lui Eremia Voda
12
www.dacoromanica.ro
boeri razvratiti, Beldiman, iSturza tsi Boul, iscapara numai cu

fuga peste Milcov, unde I i aflara totusi mai tarziu moartea.
Era deci satula tara de aceasta domnie, de cruzirnile acestei
betiv, fiu el insusi de domn descreerat.
Cand auzira Alexandru si cumnatii lei cum stau trebu-
rile in Moldova, slobozira cateva lovituri de tun in semn de
buourie, pusera stapanire pe cetatea Hotinului, si de aoolo ina-
intara spre Iasi pentru a se ciocni cu voevodul pe 'care mu-1 mai
voia nianeni. (Octombrie 1615, mu 16).
Dupa cateva incercari norocoase, ba."talia avu loc in capa-
tul de rasarit al capitalei, pe dealul Tatara$ilor. Armata dus
mana imfranta, fu Puss pe gonna, iiar Tomsa isi gasi scaparea
prim fuga. Gaul tocmai pana la Targoviste, la vecinul sau
Radu Mihnea.
Alexandru Movila. noul domn copill, intra." biruitar in Iasi.
Avea 15-16 ani, varsta la care se pr4padise frate-sau Constan-
tin. De-a dreapta lui /calarea icumnatul Witsznowieclai si de-a
stanga viirtorul cumnat, Corecki. In urma tor, inaintea tuturor
celorlalte trupe, veneau cei 600 de cavaleri francezi, in stralu-
cita armura, condusi de capitanul lar Montespin, care daduse
in aceasta lupta mari davezi, Apune jappecourt, de virtute si
de curaj. In sunete de flaute, de trarnbite isi de tobe, alaiul
purcese Ia biserica si de acolo Ia icurte. Pe-un scaun inalt, aco-
perit cu catifea rosie tronul se aseza al doilea fiu al lui
Eremia Movila, boerii i se inchinara, apoi urma ospatul in sala
de alaturi, si iata visul Elisabetei din nou infaptuit.
Ea se afla insa la Ustie, tin asteptarea desnodamantului
acestei expeditiuni. Prima grija a fiului ei fu deci sa-i scrie
c'a Invins si c'o asteapta. 0 mai astepta Inc a cineva, si cu
ce nerakdare amorezatul de Corecki.
Inure timp, Alexandru Voda si cumnatii lui mai avura de
furca. In doua randuri Orheenii atatati de Stefan Tomsa, se
rasculara si amandoua on furs invinsi, pusi pe fuga si Tomsa
din nou alungat in Muntenia. Abia pe la mijlocul lui Noembrie
(1615) Corecki se intoarse triumfator in Iasi, si cateva zile
mai tarziu sosi in sfarsit din Polonia si Elisabeta, cu fata ei,
cu rudele, cu toata casa. On ne scauroit imaginer" spune Jop-
www.dacoromanica.ro
pecourt, combien de complimens et de bons accueils se firent

de part et d'austre a leur arrivee en ladite cite d'Yas ; e ne fu-
rent que ifesfins et rejouyssances, Cant en public qu'en parti-
culier".
Marinitmoasa, vesela, fericita, Doamna Elisabeta spuse in
sfarsit tinerilor: da!
Pregatirile de nunta incepura. Un doliu le Intrerupse. Un
doliu care a insemnat nenorocirea'Movilestilor, cad e vorba de
moartea lui Wisznowiecki, fara sprijinul caruia era greu pentru
ei s'o duca inainte printeatatea primejdid. In ajunul Craciunulud
a anului 1615, cumnatul Domnului, care, dupa cum s'a aratat era
ortodox, rutean din Rutenia Mare sau Alba (capitala Smolensk)
ceru unui .preot, dupa spovedanie, sfanta cuminecatura. Papa,
vandut partizanilor lui Tomsa, II puse otrava in anafora.' si in yin
Durerile incepura indata, Si .dupa o noapte de ingrozitoare chi-
nuri, in dimineata Craciunu1ui Wisznowiecki isi dete duhul.
Crima fiind idescoperita, preotul a fost legat de-un scaurn de
sarma, s'a facut imprejurul luiun fix mare care 1-a invaluit, 1-a
cuprins si 1-a ars, asa cu incetul, de i se mai auzeau Inca vaetele
dupa douasprezece ore. Lisa rizbuarea Elisabetei nu folosi ni-
manui. Saunul ei ramanea cu'n sprijin mai putin.
Trupwl mortului a fast imbalsamat si, cu cinste domneasca
trimis in Polonia, unde vaduva lui, primindu -1, era sa moara la
randul ei de durere, si-si rase parul in semn ca nu se va mai
marita niciodata.
La curtea din Iasi jalea a tinut cateva luni. Cared in sfarsit,
in primavara anului 1616, pregatirile pentru nunta Domnitei
Margareta incepura din nou ,o alts veste tplictisitoare sosi dela
vecinii munteni.
Stefan Tomsa pusese de gand sa mai Incerce odata soarta
armelor pentru redobandirea scaunului pierdut. Incapatanatul
Domn trecuse Siretud, avand de data aceasta ape langa el pe Dom -
nwl Munteniei Radu Mihnea, precum si pe vestitul Schender
Pasa el insus. Armata lor, compusa din Munteni, Tatari si
Turci, pima puternica.
In Februar, la palatul domnesc din Iasi se facu sfat mare,
la care Doamna chema si pe Korecki pentru a sti daca poste
www.dacoromanica.ro
curtea si ramana in capitals sau trebue sa piece la Hotin. Pa-

rerea rtuturor rfu sa piece ci sa se iinchida in cetate, pans se va
hotari Si soarta acestui razboi. A doua zi chiar, Alexandru, ma-
ma-sa ci toata curtea parasira lac% impreuna cu octirea ce aveau,
ci cu cei 6o de cavaleri francezi, indreptandu-se cu totii asupra
Hotinului.
Ajunci acolo, ci auzirvd ca inamicul ii urmarecte, Voda tri-
mise o recunoastere de too° Ide oaaneni, printre care se afla si
Monrtespin cu ostacii dui. Intalnind ei la Stefanecti pe Tatanii lui
Schender -Pala, o lupta se incinse, care tinu intreaga zi, la sfar-
citul careia ramasera in totul 7 Poloni si 5 Francezi Odin o mie
cati usesera. 0 infra.ngere, mai frumoasa poate decat o isbanda.
Vestea aceasta mahni dinsa adanc curtea din Hotin ci'n deo-
sebi pe Elisabeta. 0 snoava, adusa proaspata de-un ostac, o in-
veseli din nou.
Ci-ca Radu Mihnea, voevodul Tarii Romans ti, plecase pe
furic, noaptea la Targovicte. Si anume pentru cuvantud ca-ci a-
mintise deodata ca un ghicirtor italian, until din cei cari se pri-
cepe sa citeasca in stele ci in palma manei, ii spusese scum cativa
ani, pe nand se afla el la Venetia, ca de se va razboi vrodata cu
Polonii, va muri. Si cum tinea aa viala,plecase, sa nu se incaere
cu Lesii, Fireste ca i-a fast rucine sa m5.rturiseasca lucrul acesta
lui Tomsa Vadati dui Schender Pasa. A las.at acolo pe spatarul
sau, Lecca, sa lie spuna Tor gogonata minciuna (c'ar fi aflat c'au
navalit Tatarii in Muntenia ci se dusese sa-ci ape-re tara. Stefan
Tomca, care prost nu era, pentru a-si razbuna de aceasta tradare,
de aceasta fuga dimaintea pericolului, ii raspunse la minciuna cu
o minciluna. Ii rbnimilse pe-un om de-al sau sa-ii istoriseasca, cum
ca n'apucase bine Radu-Voda sa paraseasca Moldova, ci ar fi si
inceput batalia, un groaznic macel de pe ;urma caruila afar fi ra-
mas samanta de Polon in tara. Toata aceasta gluma se iispravi
prost, fireste. Domnul 1Vlunteniei, infuniat ca nu fusese de tats
la infrangerea Lecilor, porunci sa i se taie 'capul dui Lecca, spa-
tarul sau, care si sosise la Tangovicte. Si astfel, povestea avu
si tapul ei ispacitor.
Elisabeta, Alexandru si toti boerii dela Hotin, au ras de a-
www.dacoromanica.ro
. . Ala
PLAN .
Dr. l..l FORT RE SSE DE CI:Or:4 EN MOLDAVIE.

marelea ftmrosas demo maim a la mode lave al ail la rae de mile plue 1719.
0.40
,Ittwet.00,'''' 'toe 1
istr,s
- V...N2'4',*< 4 "*`'.**-w°*
0141400* '
or>1":4110,0110,0011160"
Pe?
r ;47.
151.0.1.04,1,4.-1.
4 EXPLICATION. ""*""%iwit,~1144!
A , for.
B ..--_,...,,,,.. ry...
0 .............. Or
,..... .."-*
....... ......A.,./ Y. e.........,....... ihoo.41.4064.'
.......... a o.f.n...
V
.C. a A'
c........ .1./....... IL am. i*..f.....,10 l,
e A ro or* Ca Am 8. '0..f. */....,. faro ra ''''N'.1 1, Z 070
*O....fro,*
D .0 *maw AO
afl.at. a a 0.A.0.,ABle......
.4.......fra.....*. ......
\
7.,.. A O..... v :4.-...d..........., (C"...7....11..
-:='"'"'"
0 lime. .... ...e......a.
......
Ir Mae. fir el.... . .,.......,:e. A ..e... ( .
X 4...e ay/. ..9....... .,. oem*........4.kr .1,i. un . 4 ..
"...
I
,"P .. -
;
,. ''''
""1.":" ......1. .......fieft,0 74 , a: = ......".. . ri,-.001, rAlt .f..., - . ,
Sv-
. 1^...".
"'""....r 6.4 4!"rx.....
, .0..,
., x .4.,:' ..... Irt ., Tv'. 0, -
1
....9 Lurk..., pa Ao.. ,...6

,....., ,......,..,.............. , .I..
. .01. Mt
:.4' , .
. w0101141100:14400.1"we...v......0
'..,.;.......67.
". Al"
.
v.' 4 ..- ' .....(C 1_
Planul Cetcitii Hotin

Dupd Anletiniti C. M. I.
www.dacoromanica.ro
ceased intamplare, gasind-o foarte pe placul tor. Numai Korecki

statea pe ganduri. Voia sa inceapa ,batalia, cad iii trebuia fata.
,Catre sfarsitul lui Martie, armata lui Schender Papa se a-
prapia de Hotin, iar oastea lui Alexandru esi din cetate pentru
a o intampina in camp deschis. Bata lia se dadu ,c.hiar dinaintea
zidurilor, cu forte deapotriva: In mai putin de trei ceasuri pie-
rira la vre-o 12.000 de Turd, Tatari si Munteni, iar cei ce mai
rarnasera din ei se kimprastiara, cuprinzand in fuga tar pe Tomsa
Vada si pe Schender -Pala.
Ceva foarte frumos se intampla in ziva aceea. Dela Elisa-
beta Doamna si dela Domnita Margareta, pang. la jupa'nesele
boerilor si pana la cea din urma slugs, toate vazura, de sus din
cetate, .desfasurarea bartaliei. Trecerea Nistrului si retragerea
la Camenita ar fii Most lucru usor pentru ele. Hatinul se linalta
doar chiar drept pe malul raului. Insa inici o femeie nu se in-
dura a parasi cetatea, sub zidurile careia luptau barbatii,
si (capiii iar. PH& venea fireste dela Doamna, care cu sufle-
tul in dinti urmarea miscarille fiului ei, Si pe care nimic in lame
n'ar fi putut-o urni thin locul aceea; de care era qegata isbanda
sau intfrangerea, viitorul de glorie sau sfarsitul nadejdilor. Ca
intr'o poveste medievala, cavalerii se batusera sub ochii iubitelor
tor. Si ca'n poveste, li se deschise partite cetatii, primiti Rind
fnvingatorii, nu numai in sunetele ide trambite si tabe, ci'n
mangaere de glasuri de femei, martore a vitejiilor qor.
Si acuma rasplata lui Korecki.
Plapanda Domnita merse la fratiarul ei, si amandoi impre-
una, la Doamna Mama Elisabeta. Iar aceasta, He ca voia sa mai
Incerce pe viitorul ei ginere, fie ca in adevar ii placea sa pas-
treze obiceiurile Sfintei Biserici, raspunse copiilor CA nu se
cade a face nunta In vreme de post. Casatoria vas avea loc dupa
Pasti"! Dar Korecki se burzului. Asteptase destul, ¢i rabdarea
are o margine. El se indatora a cere ,deslegarea Mitropolitului,
unchiul Domnitei, care se afla In cetate cu ei. Elisabeta se invoi,
gi Mitrapolitul dandu-le binecuvantarea, nunta se facu, acolo
in (cetatea dela Hatin, in Duminica d'apoi, a unsprezecea zi
dupa infrangerea paganilor de catre crestini. De sorte que
Mars et Cupidon triompherent en melme temps a l'envy run
www.dacoromanica.ro
182 TRECUTE VIETI DE DOAMNE UI DOMNITE
de l'autre, dormant enf in a ces deux amants rentier acamplis-

sement de learn chastes amours".
Pavestea acestei iubini e un roman cu lungs urmare si lu-
gubru sfArsit. Vom urmari-o do capitolul visitor.
In fuga dui spre Tara Romaneasca, Stefan-Voda Tomsa nu
pierdu prilejul sa comita a miselie. Trecaned prin. Iasi, si dete
foc, ca si cum aceasta razbunare ar fii stricat altcuiva decat in-
sasi Moldavemidor lui. De acolo, apucand calea Siretului in jos
se timpreuna la Buzau cu oastea dui Radu Voda Mihnea.
Alexandru Movila, intors in capitala lui, cu mama-sa, cu
sora si maul sau cumnat, cu Mitropolitul Tarii si cu toti boerii,
vazand jalea targovetidor, ca le arsesera 22.000 de case din 23.000
cite fusesera de toate, 1111,0i nu mail poposd am oras, ci numai lasan-
du-si familia acolo, purcese mai departe pe urmele lui Tamp.
In marginea Buzaului, in lagar, Stefan Voda benchetuia
cu Radu Mihnea, de placere, pese-mi-te, ode a se mai simti viu.
Masa mare, intinsa pe-a pajiste, cu miei fripti, Ca era in April,
dupa Pasti si cu bedsug de vinaturi. Si ,deodata un taran calare
sosi in gaama mare sa le spue ca se vede venind, de departe,
ostile Moldovenidor si ale Lesilor, umbrind VA'zduhul de-al for
numar. Radu sari ca fript de pe scaun, incaleca si o ua la goa-
na, prin mun i inspre Targoviste ; iar Tomsa Voda, rinseuan-
du-si singur cadul, o apuca in jos, inspre Dunare. Dupa un ceas,
is masa for se asezara, nepoftiti, Alexandru-Voda si Simian.
Corecki. .
0 ceata de ostai fu trimisa in goana dupa Stefan Tomsa,

insa nu-,1 putura prinde. canal sosira Maldavendi la malul Du-
narii, voevodul fugar trecuse ravjl la Braila. 0 alts salie fu
trimisa la Targoviste sa-i duca lui Radu-Vada Mihnea averea si
sculele parasite de el in graba fugii sale, si sa -1 asigure ca
Alexandru Morvila nu -i voia nici un rau, cad el stia ca Domnul
Muntendei nu luase parte la lupta dela Hotin. II instiinta ca
el venise in Tara Romaneasca numai pentru a urmari pe Stefan
Tomsa, si neputandu-1 prinde, se va intoarce iar in Moldova.
Astfel a si facet idealtmintrlea. In Mai al acestui an 1616,
era intors la Iasi. Toata familia lui Ereania, impreunata din nau
si in culmea fericdnii dupa atatea necazuri, incepu sa duca ve-
sela viata de curte la care se parei ca avea si ea dreptul acum.
www.dacoromanica.ro
Elisabeta, din non Doamna a Tarii Moldovei" indruma

pasii tanarului voevod, judeca pricinlile la Divan, ajuta pe ca-
lugarii catdli'ci, parca intre ,diferitele domnii ale copiLlor ei
vremea nu s'ar fi strecurat. Si din nou se credea ea stapana
Moldovei )pe viata !
Insa acum, mai mutt ca oricand, o pandea ceasui rau. Schen-
der Pasa esise rusinos din batalia din urma. Ii trebuia razbu-
nare, si o realibilitare fatal de Stambul. Intelegandu-se cu Ibra-
him, puternicul pass din Silitstra, hatarira amandoi sal curme
pentru totdeauna ambitiile Movilestilor. Ei trebuiau prinsi si
turciti. Acesta li era scopul. Uneltirnd la IPoarta, pasalele du-
narene ajunsera la urmatorul rezultat: Stefan Tomsa va fi sters
definitiv si el din lista Domnilor. Alexandru I1ies, un preten-
dent retinut la Stambul, va fi trimis la Targoviste, Radu Mih-
nea mutat in Moldova, iar Alexandru Movila cu toti ai lui,
prinsi, mazdliti, surghiuniti, turciti.
Pe data se si puse pe lucru. Un ceaus, trimis de vizir, sosi
la Braila. Oaanenii lui insfacara pe Stefan Tomsa, ni legara
mainile si picioarele, si-1 trimisera la Constantinopol. Iar Mo-
viestilor, pentru a tpune mai usor mana pe ei, 1i se trimise ras-
puns ca Ibrahim -Pasa, va sosi in curand In Iasi pentru a con-
firma domnia lui Alexandru Vocla, pe cand de fapt acesta se
si indreptase cu zo ide mil de oameni asupra Targovistei, pen-
tru a inmana lui Radu Mihnea fira-nanul de stramutare la Iasi.
Uneltirile Turcilor furs descoperite de catre Poloni, care nu
obisnuiau a dormi pe aaurii lor. Ei instiintara pe Elisabeta de
pericolul ce-o amenin,ta, insa Doamna nu vru sal -i creada. Sus-
tinea ca Ibrahim Pasa va sosi in Iasi pentru a comfirma dom-
nia fiului ei, nu pentru al alunga din scaun. Armata Turcului
parasi Targovistea, sosi la Buzau, trecu Milcovul, boerii mol-
doveni erau ingrijorati, Korecky, Potocki, Tiszkiewicz, sf a-
tuiau retragerea la Hotin, singura Doamna Elitabeta ramanea
neclintita in incapatanata ei credinta ca nu poate fi vorba de
vre-o primejdie. Cum ca, de fapt, ea era adevarata Doamna a
Tarii, se vede din aceia ca, deli era singura de parerea ei, ni-
rneaU nu parasi Iasii. -
www.dacoromanica.ro
In dimineata zilei de 25 Iulie, un sal de-al lui Radu Mihnea

sosi la curte cu o scrisoare catre Voda Alexandru, prin care'l
instiinta de numirea Jul ca Damn al Maldovel, inilemnand pe
Mavila sa piece cat mai neintarziat In Polonia, pentru a nu
incape in mainile Turcilor, care vor prinda si sa-I surghiu-
neasca. 0 fi fast aceasta o multumire pentru felul destoinic
in care se purtase Alexandru la Buzau, cand Ii trimesese co-
motile parasite de el, o fi fost frica de prezicerile sarlatanului
de Italian ca va muri de sageata leseasca, nu se palate sti. Insa
Doamna Elisabeta ipricepu insfarsit ca a fast inselata de Turci
si ica vreme de taraganeala nu mai este.
Sfatul Tanii fu adunat din nou pentru a lua o grabnica ho-
tarire, insa pe cand era inca in deliberare, avangarda lui Ibra-
him si a lui Radu Tatarii se aratara in capatul Iasi Ion
Doamna porunci retragerea, in toata graba, la Hotin, si se si
pusera cu totii la drum. Tatarii, pnintr'o miscare de invaluire,
le taiara retragerea. Cu mica oaste ce avea, Tiszkiewicz respinse
ataicul si alunga pe dusmani. Printre sutele de cadavre ce za-
ceau impra'stiate pe camp, se gasi si trupul neinsuflevit al ta-
narului conte Gheorghe Potocki, nepotul Domnitei Maria. El
fu imb'filsamat la repezeala, expediat in Pa Ionia isi Movilestii
cu toata .curtea filar si Icu armata dupa ei, purcesera mai departe
da Hatin. In Harlau, crezand pe inarnic departe, ramasera in
papas. Ins'a Schender Pasa cad el comanda °stile turcesti
sosit Ila Iasi, aseza pe Radu Mihnea in scaun, si porni pe data
mai departe in urmarirea Movilestilor. La Cotnar, o lupta avu
lac ntre avantgarda lui si ariergarda Polonilor, in care, zice
Joppecourt, armata lui voda Alexandru ar fi fault minuni de
vitejie, pierzand tatusi .nurnai 250 de oameni, pe cand Turcilor
le-ar fi murit aproape 6000. Corecki, ranit de doua sageti in
pulps si'n spinare (!) fu dus pe targa pada la Harlau, uncle
Domnita Margareta, innebunita fide spaima, se apuca sa-1 in-
grijeasca ea ins4i, spalandu-i ranile si pansandu-I.
Urrneaza o ciudata si frumoasa intamplare, care aminteste
tnoartea eroica a lui Stroe Buzescu, parca ar Li fapte petrecute
in alte vremuri si in alte sari.
La curtea domneasca din Harlau, se infatisa a doua zi un
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELISABETA MOVILA 1S5
Turc din partea Pasei, cera'nd sa vorbeasca cu principele Co-

recki. Culcat in pat, avand pe tanara dui nevasta la capatai,
Corecki ii primi. Turcul iii spuse ca Schender Pasa, uimit de
vitejia lui, ii 'trimite raspuna Ca este cal mai viiteaz din cati
ostasi a vazut el vreodata, sag roaga sa primeasca o aupta corp
la corp cu unul din capitanil sai, in fata am:belor ostiri, si ca
din partea celui ce va invinge va fi isbanda bataliei. Sangele
rasboinic al lui Corecki olocoti in vinele dui de veohi aristo-
crat si era gata sa sara din pat Baca sopa gi soacra dui nu l'ar
fi impiedecat... poate anal putin lacrimrile Margaretei, decat
vorbele Doamnei Elis:abeta, care-I ruga sa nu ,primejduiasca
cauza Movilestilor, printeaceasta lupta intre un ranit si un
om teafar. Tyszkiewicz, fiind acolo de fata, ruga pe Voda
Alexandru sail ingaduie dui cinstea ide-a primi provocarea in
locul varului sau Corecki.
A doua zi, pe-o campie, du 2pr-4:Tiara ide Harlau, si'n ve-
derea astirilor polone si turcesti, care se legasera prin jura.-
mant sa nu se arnestece in cearta, luptatorii esira, fiecare din
randuride armatei sale. Turcul se spala pe obraz cu apa ne-
iinceputa, apoi, cu fata da Mecca, dpi facu rugaciunea si sufle-
eandu-si manecile pans la coate, incaleca pe-un sitrasnic murg,
cu o sea ibatuta in nestemate. I se date apoi iataganul, sulita,
gi un arc cu tolba ide sageti. Tyszkiewicz din potriva, facu o
scurta rugaciune si, incalecand repede, lua numai o carabina
si un arc cu opt sageti. Mare VII se repezira unul asupra altuia.
D-apa o scurta lupta, sagetile ispravindu-se, Polonul isi in-
drepta din nou calul asupra Turcului, si-i dete o dovitura de
carabina, care-I rasturna la pamant. Incercand sa se ridice si
sa scoata iataganul din teaca, Tyszkiewicz trecu cu calul peste
el, dandu-i o lovitura cu cutitul .peste mana dreapta. Un gea-
mat. 0 a doua dovitura in inima, ,drept, si Turcul cazu mort.
Atunci principele Tyszkiewicz descalecand, talk' ,capul adversa-
rului sau, it irvfipse inteo sulita, si incalecand din nou, it duse
in tabara polona, drept semn de isbanda, plocon dui Alexandru
Voda.
Sfarsitul acbstui 'frumps duel medieval, fu curat turcesc.
Departe ide-a privi batalia ca pierduta, Musulmanii hotarira
www.dacoromanica.ro
sa-si arunce toata armata, vre-o 25.000 de oameni, impotriva

cetei de fugari 6000 in total s'o distruga si sa prinda pe
capetenii, pe Voda si pe femei. Temandu-se ide ajutorul un-
guresc pe care-1 fagaduisera Movillestilor Radu Serban (pri-
beagul Domn al Munrteniei), Schender Pasa hotari sa nu mai
intarzie un singur ceas. Luand pe Radu Mihnea cu el, goni
inspre Harlau. lInsa Moivilestii, banuind reaua credinta a Tur-
cilor, se si pornisera mai departe, nadajduind ca vor putea
sosi in Hotin inainte de-a fi ajunsi din urma.
Pe drumul dirrtre Harlau si Botosani, un apropierea la-
cului Dracsani, s'a intarnplat tragedia aceia, care a fort una
din cele mai pasionante din Istoria noastra.
Cum mergea mica ceata de Moldoveni si de Po loni, gata
sa inure in Botosani, se pomeni deodata cu drumul taiat. Vre-o
2000 ide Tatari (sub conducerea Vornicului Buoioc, Lost om
de-al Movilestiaor, pe care-i tradase) facuse o miscare de invalu-
ire si le esise inainte. In acelas timp se aratara la flancul drept
Muntenia si Ardelenii aui Radu Mihnea, iar din spate ii go-
neau Turcii. Numai partea stand a drumului rarnasese sloboda,
insa brazdata (Hind de-o padure intinsa si Stufoasa, nu-i fu in-
gaduit armatei polone sa poata efectua retragerea prin desisul
acela. In culmea disperarii, capitanai hotarira sa faca din ca-
rele de munitiuni si carutele de bagaje un zid de aparare in
fata padurei. Prinsi ca inteun cleste, din trei parti, nu le mai
ramanea .decat sa se apere... sa se apere pans la unul. De acum
era lupta pe viata si pe moante.
In mijlocul acestei mici cete de luptatori, umblau Doamna
Elisabeta si Domnita ei, iimbarbatand pe ostasi.
Turcii cu tunuritle lor, ar fi putut dobori, Intr'un sfert de
ceas, toata ceata aceia de disperati lupeatori. Insa for li tre-
buiau prizonieri, nu morti. Trimise .deci Pasa raspuns solda-
Vim', ca daci li dau pe capeteniile for si pe Movilesti, sunt slo-
bozi de-a pleca farce a fi vatamati. Stransura de lefegii ce a-
para pe Voda Alexandru waspunse_frumos, ca moartea i se pa-
rea mai demna decat lasitatea. Iar Tycskiewicz, pentru a do-
vedi ca viu nu va incape in mana paganului, lua cu sine soo
din cei mai viteji icalareti ai lui, rasbatu printre randurile dus-
www.dacoromanica.ro
manylor, ii risturna la pamant ei-ei croi drum printre ei.

Corecki incerca sa faca acelas lucru, insa ranile nu-i ingaduira
a incaleca. Desnadajduit, imbrack o haina de simplu so]dat,
pentru a nu fi recumoscut in caz c'ar fi pnins, rugand pe ne-
vasta dui, pe soacra si pe cumnati, sa se travesteasca si ei cum
or putea mai bine. Doamna Elisabeta nu vru sa-i asculte sfatul.
Si nici pe fiii ei nu-1 lasä sa se schimonoseasca in oameni de
rand. De-o fi sa moara, sa moara domneste.
Astfel se strecura aproape toata ziva, in asteptarea infri-
gurata a catastrofei. Insfarsit, catre seara, incepu atacul. Tur-
cii si Tatarii se repezira deodata peste intariturile de care din
marginea codrului. Primul rand de aparare cazu, apoi al doilea
si al treilea. Vazandu=se pienduti, soldatii depusera armele.
Era in seara de 23 August x616.
Noaptea se lash' peste tabara. Turd, Tatari, Munteni, Ar-
deleni se repezira dupa .prada. In adancul codrului, in intu-
nericul acela, se petrecura multe grozavii.
Si'n ziva de apoi, cand rasarea oarele de dupa apele la-
cului Dracsani, un car trecea pe drum, ducand prizonieri spre
Stambul pe Doamna Elisabeta a dui Eremia Movila si pe fiii
ei, Alexandru vocra si Bogdan cel mic. Pe marginea drua-nului
stateau insirati boerii moldoveni, care nu-si parasisera Doamna
pans in clipa Odin urtna, si care, prinsi, fusesera acum opriti
de Radu Voda 'Waimea.
Cand 2i zari, inebunita Doamna le racni, lacramind, acele
grozave cuvinte care ne_tiue inch' si azi im urechi ca un blest=
al oropsitului nostru neam : ,,Boeri, boeri, rusinatu-rn'au pa-
ganul" !
Poruncind carutasului sa opreasca, Doamna ceru niste foar-
fece, si taindu-si parul, acolo pe drum, in vaza tuturor, i1 dete
unuia din boeri, cu rugamintea sa-1 aseze la manastirea Suce-
vitei, pe lespedea de mormant a sotului ei Eremia Vada.
Intr'o frumoasa cutie de argint, an forma de mar, spanzu-
.rata de bolta bisericii, se mai poste vedea si azi bogata cosita
de par castaniu a Doaannei Elisabeta Movila, talata de mainele
ei, in cea mai crancena desnadejde, acum trei sute si mai multi
ani.
www.dacoromanica.ro
Corecki si nevasta lui au fost prinsi de asemeni, el de

Turci, ea de 'Mari, si povestea lor va forma sulbiectul capita-
lului viitor.
Iar sfaisitul sfarsitului, iata-1 :
Doamna Elisabeta fu turcita cu sla si bagata in Haremul
Sultanului Mustafa Han Intai, la Seraiul cel din Stambul, cu
ferestrele zabrelate ice dau pe Cornul
de Aur. Dar nici acalo nu s'a bucu-
rat ea de linistea sufleteasca, de care
ar fi avut atat de mutt nevoie. Ale-
xandru Vada, turcit si el, muri in-
f eatat in urma operatiei circumci-
zlunei. Doi Lii morti, o fats prizoniera .
la Tatari, celelalte fete in Po Ionia,

despartita de toti si de Coate pentru
tatdeauna, Elisabeta nu mai avea pe
danga ea decat pe fiul ei .cel mai mic f::
Bogdan, ajuns, el ,fecior de Domni '
moldoveni, Capidan Pasa al Impara-
tiei Otamane. Mandra catolica de
odinioara muri in legea lui Mahomet,
Bogdan Novi la
singura, parasita, uitata.
Adevaratul ei marmant nu este
cel necunoscut din vrlun icilmitir au negri chiparosi din preajma
Stambulului adevaratul mormant este Sucevita, unde parul ei
castaniu e astazi Inca martorul sufletescului sbucium al fru-
moasei, mandrel., ambitioasei, interesantei Elisabeta de Lozna,
nevasta lui Eremia Mavila, si' daua randuri singura Doamna a
Tariff Moldovei.
* * *
www.dacoromanica.ro
4,t,
.11
.. A .
--. 44VS
a i 14:a M
. ..1
.4' IR 4
^.`À° . 1' .
V'
`," ...,....,
A
....,.
1' 4...
.0'
' ..
Will
,p, 41
hf
a
.4.41f1
.' . 1 A
A
W
.,i1.4.111' .'!,--1.i 7 inik)x!,, -..r .,
VI
);(--
a ,4
_
'.''..1 ""*' . 4-
4a ,A,
0 1'Y'
dj
0.3
.
a:
° _4_ ;...."..-1.1"" .422-
Domnitele lui Eremia Vodd Movild

(Pie tura murald la mandstirea Sucevira)
MO fide.; C. Al. I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.
DOMNITELE MOVILE$TILOR
PRINCIPESA CATRINA CORECKI
RAMA Movilestilor nu se ispraveste cu prinderea si tur-
cirea Doamnei Elisabeta si a fiilor ei. Ea urmareste, in-
teresanta pnin aminuntele ice cunoastem, pe fiica acesteia,
Domnita Ecaterina-Margareta si pe sotul ei, principele Samuel
Corecki.
Am aratat in capitolul precedent dragostea ce unea pe acesti
tineri, nesfarsitele piedici la casatoria lor, nunta din cetatea
Hotinului in mijlocul ostirei, plecarea Ala Iasi, urmarirea ar-
matelor polone si anoldovenesti de catre Turd, fuga la Harlau,
ranirea lui Corecki, si in sfarsit dupta, drama, desnodamantul
dela Dracsani.
Travestiti, el in ostas de rand, ea in taranca, pentru a nu fi
recunoscuti de dusmani, planul dor reusi deocamdata. Corecki,
prins de Turci, fu tnimis, cu antreg convoiud de prizonieri, la
Consta,ntinopol ; iar pe, Domnita o prinsera Tatarii, care a luara
cu ei in Buceagul lor, astazi din now romanesc, la Cetatea Alba.
Domnita Ecaterina Movila, principesa Corecki, *mica de
ocaziei, isti zgariase fata cu unghiile pentru a se sluti si siretenia
ei prinse atat de bine, incat tatarul care o robise, crezand ca este
o femeie de rand, a pulse, acasa la el, sa curete ibucataria, sa spele
vasele Si sa mature curtea. Mandria ei nu suferi, fiindca in atare
imprejurari omul de isprava se schimba, de nu se mai cunoaste
singur. Inca gnija de sot, de mama si de frati, o chinuia grozav,
si apoi... ,domnita sclava astepta un copil. Munca la care o punea
tatarul era atat de istovitoare, mai ales pentru ea, neobisnuita
www.dacoromanica.ro
190 TRECUTE VIETI DE DOAMNE El DOMNITE
cu greul, mancarea ce i se dadea atat de neindestulatoare, incat

biata female era sigura ca nu va ajunge nici odata sa poata fi
mama. Totuci dupa 6 luni ide captiivitate, pe la sfarcitul lui Fe-
bruarie 1617, ea nascu un fiu sanatos pe care-1 alapta. Din clipa
aceia, lincepu sa se gandeasca cum ar face ci ar drege pentru a
scapa de sclavie.
Odata cu ea, tatarul mai facuse um prizonier, pe care-1 Linea
rob, in casa dui, la Cetatea-Alba.
Baret, care publica im 162o, la Paris, memoriile lui Charles
de Joppecourt, dim care extragem toata intamplarea aceasta,
spune ca prizonierul tatarului era un polon, numit Iacab (Ja-
ques). Noi banuim insa ca acest prizonier trebue sa ifi fast Jop-
pecourt el insuci, caci.altfel n'ar fildesfacurat el un atare lux de
amanunte asupra intamplarilor dim prizonieratul altuia, n'ar fi
scris o carte despre Istoria turburarilor din urma ale Moldo-
vei", pentru a vorbi ide fapt mai mult despre Corecki ci nevasta
lui, despre cetatea Alba ci Constantinopol, n'ar fi povestit ce i
s'a intamplat dui Iamb" cand a scapat din robie, ci mai ales
Iacab acesta, de era polon, n'ar fi tras in capitala Turcii la Am-
basada Regelui Frantei, cum se va vedea mai in urma. Charles
de Joppecourt era, dupa cum singer marturisecte, un gentil-
homme lorrain, qui portoit les armes durant ces troubles a la
suite des princes polonois", adica un nobil din Lorena care, la
batalia dela Dracsani, incapu prizonier in mana tatarului dela
Cetatea Alba. In momentul aparitiei carpi, redactata de Baret,
membru al parlamentlui din Paris, dupa istorisirea orals a lui
Joppecourt, acesta se afla secretar de ambasada pe langa Ducele
d'Angauleme. 0 fi cerut el lui Baret sa inlocuiasca numele sau
cu acel al polonului Iacob. E rclar insa ca tot ce istoriseste Jop-
pecourt e trait si vazut de el. Saab in consideratiuni generale,
cand voibecte de fapte intra in amanunte lipsite uneori de in-
teres. Persoana lui Iacab nu-1 putea interesa pe actor atat de
mult, incat sa varbeasca mereu de el. E deci invederat ca robul
tatarului era Charles de Joppecourt.
Domnita Ecaterina care-4 ,cunoctea ca om devotat sotului
ei, trebue Asa fi avurt mangaere de-al cti langa ea, ci in el ici puse
nadejdea soartei.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPRRA CATRINA CORECKI
191
Cetatea Alba
www.dacoromanica.ro
Povestirea care urmeaza este foarte ciuidata, dar vom cauta

sa-i dam la urma o talmacire, care ar pu'tea -o face aoceptabila.
Margareta cherna fntr'o zi pe torvarasul ei de robie, si-i spuse
Ca daca jura sa faca intocmai cum it va invata, va putea scapa
din mainele tatarului, avand putinta de a o rascumpara si pe ea.
Omul jura si afla atunci ca tatarul acela avea un ,frate, care in
urma unei boli, orbise si mutise. Mid tin dottor nu-i pu'tu fi de
talcs. Ea insa avea un imel cu o piatra scumpa, dat de sotul ei pe
vremea cared erau logoditi. Acest rined it ascunsese in parul ei
bogat, pentru ca sa nu 1-1 gaseasca tatarul, fiimica era nu nu-
mai o duioasa amintire, insa piatra lui era medicinala", ea vin-
deca de orice boall. Fara ea, n'ar fi putut .purta copilul pans
la rtermin usi n'ar fi putut naste asa de usnr zicea ea. Deci, cu
piatra aceasta sa vindece el ochii si urechile Tatarului,dar aces-
ta, drept multumire, ui va reslitui libertatea. ()data scapat de
robie, va pleca in Polonia pentru a atla stiri dela iCorecki si a
incerca rascumpararea ei. Insa trebui sa-i jure Inca odata ca,
inainte de-a pleca, ii va restirtui piatra, cad flea ea n'ar putea-o
duce mai departe in sclavie.
Frantuzul jura, scoase piatra din inel rsi se puse pe lucru.
Astepta cateva .zile pans auzi pe tatar tanguindu-se fats de
el, ca nu este chip sa se lecuiasca frate-sau de pacostea ce-i
cazuse pe cap. Spuse atunci stapanului sau .ca-1 va vindeca el,
data -i fagadueste libertatea. Il puse sa jure, fata de balmy chiar,
pe Coran, pe Mahorned Si pe Caaba dela Mecca, ca nu-i va .cere
rnedicamentul", ca-1 va desrohi s1 ca-i va da ci pasaport de li-
bera trecere inlauntrul raialelor turcesti. Tatarul facu juraman-
tul, fagaduindu-i pe deasupra un cal bun si bani in deajuns.
Dupa o saptamana caci trebuira sa astepte lung plina
in care timp Margareta pregatite suc de viorele si de alte flori
de primavara, improvizatul medic se infatitsa rla bolnav unse
pe-un ochi cu sucul acela. Apoi puse piatra peste pleoapa, legs
ochiul cu o batista si astepta. Dupa sapte ceasuri cand scoase
batista, Tatarul vedea. Mai minunat decat Tatarul si chiar decat
cititoriti acestei povesrtiri, parea Joppecourt el insusi. A doua zi
it vindeca de celalt ochi, a treia de-o ureche si a patra de icea-
lata. A cincea era ca:are, cu so de galbeni in punga, cu pasa-
www.dacoromanica.ro
PRINCIPESA CATRINA CORECKI 193
portul in buzunar si cu scrisori dela Dofmnita catre sotul ei si

catre rudele din Polonia. Piatra i-o daduse inapoi, facandu-i ju-
ramant ca va gasi pe Principe le Corecki in orice parte a lumii
o fi. Si porni la drum.
Inteun codru de prin Moldova se'ntalni cu trei haiduci,
care-1 desbracara, 1i luara calul si banii, si-1 inchisera intr'o casa
parasita din mijlocul padurei. Intrebandu-1 ce meserie are, bie-
tul drumet mar' turisi fcinstit ca este soldat. Haiducii i1 sfatuira
atunci sa le fie tovaras, impartind impreuna greutatile vietii hai-
ducesti, dar si banii furati. Polonul Iacob dupa credinta noas-
tra nobilul Joppecourt se impotrivi cu indignare si dispret,
ceiace nu-i aduse alt folos decat a fi incarcerat sub strasnice
zavoare, inteuna din odaile acelei case. Abia dupa doua luni de
vile, ajunse prizonierul, printr'o iscusita manopera, sa scape de
paza haiducilor, furandu4e la randu-i bani si un cal, mai fru-
mos si mai ager decat cel daruit de Tatar.
Pe drumul lui mai departe, se intalni, dintr'o intamplare, cu
un soldat polon, Lost prizonier la Constantinopol, de unde, eva-
dand, se intorcea acum in Cara lui. Afla dela el tot ce voia sa
stie, adeca turcirea Doamnei Ellisabeta si a fiilor ei, precum si
incarcerarea Principelui Corecki in inchisoarea celor Sapte
Turnuri. Joppecourt incredi-nta Polonului scrisorile trimise de
Domnita surarilor sale, iar el isi intoarse calea dela Nord la
Sud, apucand drumul Stambulului, caci tinta lui era sa gaseas-
ca pe Corecki.
La inceputul lui Mai abia sosi el in capitala Ottomanilor
si acolo, mergand de-a dreptul la Ambasada Frantei, in Pera,
afla ca ambasadorul, Domnul de Sancy, luase sub protectia lui
pe prizonierul din cele S,apte Turnuri, trimitandu-i dese on de
mancare si de baut. Afla de aserneni ca Sultanul ceruse turcirea
lui Corecki, odata cu a Movilestilor, cal insa ,credinciosului
print i se parea orice soarta.,mai buna decat aceasta renegare.
cat despre rascumparare nu putea fi vorba, fiindca Turcilor li
era frica de viitejia lui Corecki. Era deci aanenintat, data nu se
tuncea, sa imbatraneasca si sa moara in Edi-Cule.
Strecurandu-se cu servitorii ambasadorului pans la usa in-
chisoarei, Joppecourt, trecut drept om de serviciu al lui Sancy,
13
www.dacoromanica.ro
194 TRECUTE VIE 'I DE DOAMNE ?I DOMNITE
intra inlauntru ci se infatiiceaza fostului sau comandant, care

zacea in camera cea mai de sus a turnului dintre marea de Mar-
mara ci Poarta de Aur. Tovarac de temnita a lui Corecki era ca-
pitanul Rigaud, until din cavalerii francezi din compania lui
Mantespin.
Joppecourt adusese cu el un cos cu merinde, in fundul ca-
reia ascunsese scrisoarea Domnitei. Corecki darui bucatele
paznioilor turci, rugan,du-i sa-1 lase singur cu noul venit. Apoi,
afland ca. Ecaterina Margareta traecte ci ca a nascut un fie,
rnulturni lui Dumnezeu, imbratica pe crainic, ci-.1 ruga sa faca
tot chipul a se mai intoarce la el, pentru a ,capata raspunsul
ce va scrie nevestei 1ui.
Dupa cateva zile in adevar, Joppecourt veni din nou la in-
chisoare cu mancaruri mai alese ci mai numeroase, pentru a tine
pe paznici mai mulled' vreme afara. Avu Limp atunci sa poves-
teasca bietului prizonier 'toate amanuntele vietei de robie a
Domnitei, primind dela el o scrisoare catre ea ci una catre
frate-sau, Principe le Carol Corybut Corecki, prin care-I ruga sa
se 'irnprumute, sa vanda, sa faca orice jertfa pentru a capata
bani indestui in vederea rascumpararii nevestei lui. Iar ei ii
stria intre ailtele, data o fi adevarat ca Joppecourt a .copiat
epistola, ca multumia lui Dumnezeu fiind ca rfai facut, slava
Domnului, ca Principii fratii tai si ca Principesa mama ta,
care au lepadat cu lacitate crectinismul pentru a imbratica legea
cea mincinoasa a 1ui Mahomed, de teama sa nu fie inchici cu
mine in inohistirile negre, sau in na'dejdea vre-unui bun treca-
tor, de care not nu avem nevoe, ca unii ce nu nadajduim decat
in vecnicie".
Cu aceasta scrisoare Joppecourt se grabi a porni din nou
spre Cetatea Alba, pentru a Iinicti sufletul amaratei Domnite.
Corespondenta pentru Pa Ionia o incredinta unui nobill de acolo,
fascumparat de curand, care pleca la Varcovia.
Prin Iu lie 1617 trebue sa fi cazut intoarcerea lui Joppe-
court la Cetatea Alba. Tatarul era la vanataare, cu toti oamenii
lui, la o macie din apropierea Cetatii. Acasa nu gasi decat o
servitoare bolnava in pat ci pe Domnita Ecaterina. Ii dadu .deci
scrisoarea sotului ei, povestindu-i tot ce-a facut ci a vazut in
www.dacoromanica.ro
Constanitinopol. Zice el, in memorile lui, ca Domnita gi-ar fi

blesternat mama gi fratii caned auzi se tlepadasera de legea lui
Iisus, dar ,daca a facut-o in adevar, sau numai a nascocit-o su-
fletul bigot al Frantuzului; aceasta nu o poate gti nimeni. Mar-
gareta, afland ca barbatul ei nu poate fi rascumparat si ea este
amenintat sa-i putrezeasca ciolanele in turnul de pe Marmara,
cu copilul in bratele ei, cu care prilej l'ar gi fi inabugit,
daca nu'l scotea Frantuzul de sub ea.
Urmeaza o scena pitoreasca. Joppecourt, sleit de foame din
cauza (drumului, se ageza la masa, indopandu-se scum cu manca-
rile Tatarului, in tirnp ce Domnita, servindu-1, ii istorisea toate
intamplarile petrecute in lipsa lui, anume cum copilul, indata
duma nagtere, fusese aipucat de-un (fel de duca-se-pe-pustiu, apoi
avu pojar, pe urma era sa-1 manance gerpii, gi insfa'rgit Iaptele
mamei secase. Insa toate se ispravir5.* cu bine, caci avea doar
Domnita inehr1 cu piatra medicinala. Pana gi pe gerpi i-a omo-
rit cu aceasta piatra insa marturisegte singura ca nu tie de
n'o fi fast cumva curata inchipuire. Si trebue spus ca viata a-
ceasta de cane ce (ducea rasfatata fats a lui Voda Eremia putea
sa-i fi naruit nervii in (deajuns pentru a face din ea o haluci-
nata. 0 trimisese Soar Tatarul sa doarma in grajd cu vitele de
frica pojardlui. Acolo igi petrecuse domnita vara, pe-un culcug
de fan, intre boi gi intre vaci.
Cand se intoarse 'Mania (dela vanatoare pi'ai gasi prietenul
in casa, fu cuprins de-o bucurie cu atat mai mare, Icu cat agtepta
de la el pretzel rascumpararii Ecaterinei Margaretel. Afland Ins
ca venise fara bani, i se mai potoli bucuria gi-1 sfatui sa plece
din nou pi sa se intoarca cu 6000 de galbeni. Joppecourt se tar-
gui ca la plata. Chem'a in ajutorul lui gi pe fratele Tatarului,
eel vindecat de el, gi cu ajutorul acestuia obtinu ca pretzel sa
fie taiat pe jurnatate: 3000 de galbeni. Cumnatul Ecaterinei fiind
ingtiintat de incheerea targului, trimise banii in toata graba,
gi astfel pe la sfargitul toamnei 1617 Joppcourt putea intorva-
ragi pe scumpa lui stapana pans in Polonia la rudele ei. Acolo,
firegte ca prima grilja a Domnitei fu sa incerce rascumpara-
rea sotului ei. Dar Sultanutl rImase nedintit in hotarirea lui.
Banii ce i-ar capata, nu ar putea compensa neajunsuritle pe care
www.dacoromanica.ro
viteazul acesta ii pricinuia cand era in fruntea unei ostilri. Co-

recki va trebui sa se lepede de legea crestineasca, sau sa piara
in inchisoare.
Nu facu nici una, nici alta. A scapat din; inchisoare, i chiar
minune, fara interventia pietrei medicinale. Si fiindca e vorba
de aceasta piatra si am fagaduit sä dau o talmacire, iat-o: Cat de
ciudat ar pare toate minunele acute de acest talisman, si cat
de exagerate o fi Lost ele, vindecarea Tatarului ar putea fi pri-
vita ca o realitate, clack potrivit stiintei moderne, am spune ca
juvaerul Domnitei era o frantura de radium". De ce nu ?
La ambasada din Pera se afla ,un tanar secretar, Martin Pa-
risien, cu cald sange Francez .clocotind in vinele aut. Amorezat
de fata unui mobil polonez, roaba impreuna cu mama-6a la Con-
itantinopol, el le rascumparase destul de scump, cu conditia,
ca, odaia libere, fata sa-i fie data in easatorie. Impriudentul
Francez, increzator in cuvantul Doamnei Ludovica, mama fetei,
le lasase sa plece in Polonia, insa priani in curand vestea ca ba-
baca nu consimtea la maritisul fetei, pe cuvant ca domnului
Martin Parisien nu'i curge in vine sange albastru. Domnisoara
Julia (17 ani) amorezarta de Martin, nu de sangele dui, ii trimise
o scrisoare implarandu-I sa caute un mijloc de a indupleca pe
tatal ei sa revina asupra hatarirei ice luase. Parisien, stiind ca
Corecki este unul din marii magnati ai Poloniei, alerga la el la
inchisoarea dela Edi-Cule, sa-i ceara sfat si ajutor. Ce poate
face, in atare iimprejurare, un desnadajduit prizonier, decat sa
lagaduiasca marea si sarea, daca o scapa din inchisoare. Iata-I
deci pe Frantuz combinand un plan de evadare.
Fereastra camerei in care se afla Corecki n'avea gratii,
fiindca odaia era tocmai in varful turnului, inspre mare. Secre-
tarul de ambasada ii trimise deci, ca de abicei, de-ale mancarei,
ascunzand intr'o placinta o legatura de sfoara, cu care Corecki
pescui, noaptea, o scars de franghie, pe care i-o adusese un
papa, care a.stepta jos intr'o barca, la picioarele turnului. Pri-
zonierul se catara pe scars, se scobori in barca popei, si fu as-
cans la marginea orasului, intea adae scobita in stanci. A doua
zi, parintele, omul dui Parisien, ii aduse o haina preoteasca, pe
care irnbracand-o, evadatul intra travestit in Stambul, ziva in
amiaza mare.
www.dacoromanica.ro
1 ;
a
; r
_ .
"
- - ." = ;;;=.!,
Cele apte Turnuri (Edi-Culd la Stambul)

Dupd o gravurd dirt Jouannin et Gayer : Turquie.
www.dacoromanica.ro
Paznicii inchisoarei au fost, unul tress in teapa, celalalt ba-

gat in piulita in care se macina orezul, de-a exit numai faina din
el. Martin Parisien avusese grija s'o sbunghiasca cu-o zi ina-
inte. Imes ambasaclarul de Sancy a fast arestat si servitorii lui
torturati. Puterile straine, Anglia, Germania si Olanda, ame-
nintara pe Mustafa al 11-lea cu retragerea ambasadorilor for in
caz ca de Sancy n'ar fi eLiberat... dar de toate aceste Principe le
Samuel Corecki nu-si batu 'capul. Era liber acum si singura lui
grija fu sa,si asigure fuga din Constantinopol, fuga lar, cad
erau doi, capitanul Rigaud evadand si el din inchisoare odata cu
Corecki.
Data luni ode zile au stat fugari ascunsi in casa popei. pa-
rintele grec capata insfarsit dela Patriarhia din Alexandria in-
voirea de-a piece in Egipt, cu doi frati de-ai lui, pentru a se
face sihastri in pustiul Saharei, ca Sfantul Anton. Odaca cu in-
vairea, sosira si pasapoarteile, incest imbracati in c.alugani greci,
popa, Corecki si Rigaud se imbarcara cu destinatia Alexandria.
Pe drum, cei doi din urma schimbara inteun port de vas, urcan-
du-se eintr'o corabie olandeza, care mergea la Mesina. Ajunsi a-
colo, Rigaud se duse in Franta si Corecki la Napoli, unde Du-
cele de Osson, vice regele, ii dadu o recomandatie .catre Papa.
Prin Roma, la marele Ponta, prim Viena, la Imparatul Germa-
niei, ajunse insfarsit in Po Ionia cam .prin vara anului 1618.
Povestirea aceasta are, ca'n adevaratele romane, un sfarsit.
Bucuria revedenii incercatilor soti fu scurta. Un an cel mult,
timpurl de-a se mai naste o fata. Apoi Ecaterina-Margareta, is-
tovita de viata de roaba ce dusese la Tatarul din Cetatea Alba,
se imbalnavi, si toate minunile trecute ale pietrei medicinale se
aratara de minciuna fata de adevarata boala care o duse la mor-
rnant, in cursuil anilor 161g.
Nemangaiatul Corecki nu s'a mai insurat 1). Fiul nascut in
atatea necazuri gi crescut cu atata dragoste, muri tanar si el, iar
fata, Ana, se marita mai tarziu cu Andrei Leszcynski, voevod de
Be lz, cu care, neavand copii, semintia Ecaterinei Movila Co-
recki se sterse de pe fata pamantUlui.
') Ar fi murit chiar, se zice, un an mai tarziu, in 1620. la biltalia dela
Tutova, omorfit de Cazaci (C. si M. Caradja : Documentele Familiei Canta-
cuzino din Bucovina. 1931. p. 18 si 26).
www.dacoromanica.ro
CONTESA MARIA POTOCKI

Maria, nascutd in Pa Ionia in anal 1592, dud de bdrbat pe
unul din vlastarii marii aristrocratii de acalo, pe contele Stefan
Potacki, fratele lui Ion, cunascutul razbainic.
Mereu ingrijoratd de soarta barbatului ei, care mai mulct in
tabard isi ducea zilele de cat acasa, mai mult in Moldova lup-
tand pentru cauza Movilestilor impreund cu fratii dui, Maria
avu totusi ferioirea de a-I vedea, timp de vre-o zo de ani, intor-
candu-se intotdeauna la vatra, fard vreo rand mai grea. In 1611,
deci dupd 19 ani de convietuire, ea and din Polonia unde era,
despre infrangerea si dezastru1 dela Cornul lui Sas, unde TA-
tarii prinseserd pe fratele ei Constantin si Turcii pe sotul ei Ste-
fan. Ea nu avu odihnd pang nu si-I rascumpard. Mai naracoasa
decat Doamna Elisabeta, care dupd doi and de necurmata nd-
dejde trebui sa audd ca fiul ei se inecase cateva zile dupd ce fu
prins, Maria and' din potrivg ca barbatul ei este in viatd, inchis
in turnul din Stam vestitul Edi.Cule. Regele el insusi in-
terveni, prin tratate aficiale chiar, pentru eliberarea vasalului
sau, care, dupd cativa ani de prizonierat, se intoarse in sfarsit
acasd.
In Ilipsa sotului ei din Polonia, Maria, in afard de durerea
de a fi despgrtit de el, mai avu un necaz impestritat cu atatea
peripetii, incat Sinkienvicz ar fi putut broda cu ele un intreg
roman. Inainte de a pleca Stef an Potacki In Moldova cu cumna-
tul sau Constantin Mavild, el se adresd nepotului sau Stanislav
Golsky, care Vinea in casatorie pe Ana (fiica fratelui sau Andrei
Potocki), cu rugamintea sd-i pastreze in proprietatea acestuia,
cetatea Podhaice, banii si odoarele nevestei lui, Domnita Ma-
ria. Golsky primi depazitul, evaluat da sase milioane coroane
aur (in valoarea de azi 36.000.000 lei, dar avand in vedere va-
loarea banului in sec. al 17-lea, ar reprezenta azi cateva sute de
milioane de lei), din cari z milioane de coroane (70.000 galbeni)
in numerar, iar restul in scule si pietre scumpe.
Aceasta era zestrea ce dgduse Ieremia Vocla fetei lui. Este
enorm de interesant de a cunoaste din ce Iconstau bogatiile ace-
lor vremuri: 10 lanturi groase de aur care spanzurad pang la
www.dacoromanica.ro
/
Co
nP
P.
,e; , e- La o
Contesa Maria Potocka

(mefritata a doua oard cu Nicolae Fir ley voevod de Sandomir)
Rica lui Eremia Movild
Dupd d. N. lorga : Note polone (A. A. R.)
www.dacoromanica.ro
CONTESA MARIA POTOCKI 199
pamant, salbe de diamante, safire si rubine, siraguri de perle,

22 cutii de argintarie de masa, 10 cutii cu linguri de argint, 22
farfurii si cesti de argint, 2 tcoroane de our presarate cu dia-
mante, rubine si satire, 3 cutii cu pietre scumpe, pahare, cupe,
lighiane, ibrice, etc., etc. Garderoba: 200 saluri turcesti, nesfar-
site blanuri, o camasa irnparateasca" cusuta cu perk, si cizme
la fel etc. Iar printre nenumaratele odoare bisericesti se afla un
aer pretuit 30.000 de galbeni. Matusa Contesei, sora lui Voc
Eremia, logofeteasa Ileana Mauroti, care, vaduva, pare a fi trait
intotdeauna cu -nepoata ei, depune .5i ea zestrea ce avea evaluata
la 4 rnilioane coroane.
Scurt tirnp insa dupa aceia, Stanislav Golsky muri si cas-
telul Podhaice ramase mostenire fratelui sau, Ion Golsky, in-
surat cu Sofia Zamiekowa. Ion, un fel de Burgrav care jafuia
pe boerii si negustorii ce treceaa pe mosiile lui, intra in pivni-
tele castelului, sparse lacatele lazilor si tura tot continutul lor.
Af land aceasta fapta, Maria it dadu in judecata pentru resti-
tuirea depozitulud (1613).
Tocmai atunci insa se intampla sa moara Ion Go lsky. VA-
duva. lua, Sofia, ramase mostenirtoarea si raspumzatoarea datoriei.
Energica si lipsita de scrupule, Sofia nu voi sa stie de nirnic
si refuza restituirea depozitului farat de sotwl ei. Cand aprozii
tribunalului venira sa-i inmaie citatia, ea ii alunga, inchise .por-
tile cetatii, si-i goni apoi cut haiducii ei, pana se facura neva-
zuti. Cand totusi procesul se judeca in lipsa, ea invinui Tribu-
nalul de particalitate si lucrurile se taraganara astfel taxa nici
un rezulltat, pana cand, in 1615, se iintoorse insfarsit Stefain Po-
tocki din captivitate. Matusa Ileana remaritandu-se in acelas an
cu Gh. Dedjinski, paharnic de Halicz, acesti ibarbati putura re-
incepe procesul cu mai multa energie decat nevestele lar.
Vazand intorsatura lucruriclor, Sofia din incapatanata de
vine sireata. Ea propune sa le predea niste cufere gasite, chi-
purille, in pirvnitele ei, insa cu conditia ca cle sä nu fie cercetate
inainte de-a fi ridicate. In urma acestei rusinoase batai de joc,
Tribunalul o pune sub infamie. Asa infamalcum era, ea pleca
in 1618 la Dublin, pentru niste treburi de ale ei. Profitand de
aceasta lipsa a Sofiei din tars, Potocki cazu pe neasteptate, cu
www.dacoromanica.ro
600 de oameni asupra Holho(cei, o Alta proprietate de a Sofiei,

asediind-o si silind-o sal capituleze. Inainta apoi asupra Pod-
hajcei, impresurand castelul. Intoarsa din Dublin, Sofia nu mai
putu hitt-a la ea acasa. Atunci abia, cedand fortei, ea propune o
transactie, propunand in schimbul ,depazitului ce i se .cere
si pe care poate nici nu-1 mai avea trei orase, data* mosii
qi 23 de sate, obligandu-se nn acelas timp sal plateasca si darile
mosiilor, plus 20.000 de zloti an juvaere si argint. Potocki si
Dedjinsky intrara in stapanirea oraselor, satelor si mosiilor,
insa procesul era departe de a fi terminat, fiindca, fireste, Sofia
nu plati nici banii, nici daride masiilor. Maritata acum a 3-a
oars cu Tyszkiewicz, voevod de Track, Sofia e puss a doua oars
sub infamie, ceiace pare a o fi lasat destul de rece. Intre timp
moare si Stefan Potocki (1631). Maria si ifiii ei (Ion si Paval)
reincep procesul, pans cand, in 1535, moare insfarsit si ,Sofia.
Insa ea moare in castelul ei dela Podhaice, multumilta ca nici
tribunalul si nici o putere armata nu 1-1 putuse lua. Sase ani
mai tarziu, in 1641 abia, Maria si fill ei intrara in fine in sta-
panirea mosiei si icetatei atat de mult ravnite, Podhaice.
Stefan Potocki murind in 1631, vaduva lui, femee de vre-o
55 ani, se marita din nou cu Nicdlae Finley, voevod de Sando-
mi.r. Pontretul Mariei Mohylanka Firleyowa W. S. (voevodeasa
de ISandomir) ne-o infatiseaza nu frumoasa, dar cu trasaturi
regulate, cu ochi negri, imbracata inteo bogata rochie de maltase
cu flari, gulerul si manecile de blana si o podoaba de margari-
tare in par. Cativa ani dupa recasatoria ei, la 2 Februarie 1638,
isi marita abia ultima fata din prima .casatorie, pe Catarina Po-
tocki 1), cu Janus Radiziwill, palatinul Liituaniei. Dupa cinci
ani insa, Caterina muri (to Februarie 1643), inmormantata fiind
la catedrala din Wilna, unde i se insemna pe mormant ca era
fata Marlei Movira sinenoata lui, Eremia von.:
Acest Janus Radziwill,idupa doi ani de vaduvie, pracandu-i
probabil femeile moldovene, si indemnat poate si de Mitropo-
litul Petra Movila al Kiewului, se insura a doua oars cu Maria
data lui Vasile Lupu.
1) Ceilaiti copii a Mariei au fost : Ana, maritata cu Dominic Kazanow-
ski. si cei doi fii aratati : Paval si Ion Potocki.
www.dacoromanica.ro
DUCESA REGINA WISZNOVIECKI 201
cat despre Maria Fir ley, o aflarn Inca in viata in 1644, dup5
moartea fetei, fagaduind manastirei Aron voda din Iasi (bise-
rica Aroneanu de azi) un dar de ioo lei anual, drept dovada ca
o viata intreaga traits printre straini, n'a putut face pe domnita
noastra moldoveneasca sa,si uite amintirile din tinerete si Tara
in care se nascuse.
13.41). aceasta Domnita s'a faspanditsangele moldovenesc al
Movilestilor in intreaga mare aristocratie european5. Din fata
ei Aria Razanowilirs'a nascut Mania, pnincipesa Stanislas Jablo-
nowska, a carei fart5 Ana Leszczinska a fast mama regelui Sta-
nislas Leszczynski; fata acestuia, Maria, a fost so_ tia lui Ludo-
vic al XV-lea si bunica nefericitului Ludovic X.YI-lea.
CeaIalta hats a Mariei, Ecaterina Radziwill, a fost mama.
Mariei-Ana, mark arta sic ea cu'n Radziwill ( onuslav),
a crror fat& Maria-Charlotte se rnarita intai Cu Ludovic,
palatinul de Brandenburg si apoi cu Carol, elector ,de Pfaltz-
Newburg. Din acesta din urma se cobora impkgatuLEzasiz.,,T.0,4,
precum de altfel i imparatul Francisc I al Austriei (mort I35)
si regii Bavariei si regii Saxoniei, si.Otto al Greciei, si Leopold
aa Berglei glijbsefilna guediei.... ce de-a mai Movilesti !
DUCESA REGINA WISZNOWIECKI

0 vita fata a lui Eremia a fost Kiajna, care, clupg casatoria
ei, isi schimba numele In Regina.
La 25 Mai 1603 ea se maritta, dupa cum am aratat, cu Du-
cele Mihai Wisznowieski, unul din capeteniile Poloniei, orto-
tox rutean cu sange moldovenesc in vine, c4ci bunica lui era
fata lui Stefan cel Mare.
Nunta avu lac la buceava, in vechia cetate bogata si plina
de amintiri istorice, slujba dumnezeiasca fiind oficiata de Mi-
tropolitul Gheorghe Movila, fratele Domnului.
Ca si sara ei Maria, ea isi petrecu viata in Polonia, mereu
idespartita de ibarbatul ei, care se rasboia in Moldova si care fu
spnijinul de capetenie al Movilestilor. Moartea lui, de otrava,
a fost aratata in capitolul precedent, precum si disperarea Re-
ginei cand primi corpul imbalsamat al barbatului ei. Ea isi taia
www.dacoromanica.ro
parul, ca si maica-sa cateva luni mai tarziu, vrand sa arate prin

aceasta ca nu se va mai manta niciodata.
Si in adevar se tinu de hotararea
luata, deli nu putea avea atunci de
cat 25 isau 3o de ani.
Foul ei, numit Eremia 1) dupa
4,
P
bunicu-sau, a fost tatal lui Mihai
Corybut Wisznowieski, rege al Po-
loniei dela 1669 la 1673. Astfel aceas-
,4'
ta fats a lui Eremia si a Elisabetei
C
Movida ajunsese si ea bunica de
rege 2).
Maria IVIovila, bunica Reginei
(mama lui Eremia si Simion voevozi)
si -a petrecut batranetele la aceasta
I' --ar,.E nepoata de-a ei, la Wisznowiecki,
Regina Wisznowiecki
Fiica lui Eremia Motnla
unde o mai aflam in viata in anul
1614. Nu stim daca a supravietuit si
la catastrofa nurorei si a nepotilor ei.
CONTESA ANA POTOCKI
Din punct de vedere istonic, odrasla cea mai de seams a lui
Eremia Voevod cu Doamna Elisabeta, a fost Ana. 0 femee cu
temperament, care a avut patru barbati, toVi diil inalta aristo-
cratie polona, si anume pe Maximilian Pszerebski, voevod de
Lencici 3), pe Kneazul Ion Szedziwoy Czernowski, pe Vlad My-
kowski, voevod al Cracoviei si in sfarsit pe un var de al fos-
tului ei cumnat, hatmanul Stanislas Potocki.
Ana a fost o figura istorica in Polonia, firea mamei ei, pa-
sionata Fi energica. Amestecata in fel de fel de intrigi politica;
luptand cu patima alaturi de barbatul ei, aceasta femee a lasat,
1) E celebrul erou al romanului lui Sinkiewicz : Prin foc si prin sabie.
2) Regele Mihai Korybut n'a avut copii. Fata Reginei, Ana a avut des-
cedenti, can insa s'au stins in generatia a treia, cu Mariana Sapieha.
3) Mantata cu acesta abia in 1620, deci dupa captivitatea mamei si a
fratilor ei. Ea fiind cca mai mica din Domnitele Movilesti Praia probabil in
Polonia la una din surori, si astfel stapes de nenorocirea dela Dracsani.
www.dacoromanica.ro
CONTESA ANA POTOCKI 203
din pricina amestecului ei in razboiu condean" o amintire ne-

placuta in analele polone. Cu firea ce avea de a suci si rasuci
lucrurile, isi pose in gand in timpul domniei lui Vasile Lupu,
de a scoate pe Albanez din scaun, pentru a restitui tronul Mol-
dovei Movilestilor. Aceasta trebue sa se fi petrecut pe vremta
cand Bogdan Chmielniski voia sa dea Moldova fiului sau, vre-
mea cand Stanislas Potacki, barbatul ei, lupta in Ucraina pen-
tru a o aduce din nou la atscultare si supunere catre coroana
Poloniei. Gasnd momentul prielnic, Ana se gandi la fratele ei
Bogdan, care traia de vre-o 3o ani in Stambul, unde turcit, fu-
sese si Capitan-Pasa al Flotei Otomane. Ea it aduse in cea mai
mare taind langa dansa in Polonia, it cresting din nou, si-1 pre-
gati pentru domnie. Nu se cunosc imprejurarile in care acest
plan a esuat, nici nu se stie ce s'a facut in urma Bogdan Mo-
Vila.
Insa, invinuirea mare ce i s'a adus si ura concetatenilor a
capatat-o din pricina amestecului ei in razboiul la succesiunea
tronului Poloniei.
La moartea regelui Sigismund Wasa, in 1632 (Iagelon dup5
mama) Ii urma in scaun fiul sau mai mare Ladislas al IV-lea.
Acesta se insura intai cu Arihducesa austriaca Cecilia-Renata,
pe care mersera s'o aduca din Viena la Vansovia tocmai fetele
aui Eremia Moviila (Maria, maritata atunci cu Fir ley si Ana,
care traia Inca cu primul ei barbat Pszererski) drept dovada de
vaza de care se bucurau moldovencele noastre in regatul veci'i.
Prin aceasta casatorie Casa de Austria viza Coroana Polo-
niei, iar politica tregelui fu cu total inchinata monarhiei vecine.
Cecilia Renata muri insa dupa vre-o zece ani si regele Ladislaus
se insura a doua oars cu o franceza, Marie Luise de Gonzague.
Franca cu acest prilej incepu a capata influents in Polonia, in-
fluents care crescu si mai mult 1a moartea lui Ladislaus (1648),
cand noul rege, Ion Casimir, fratele decedatului, se insura cu
cumnata lui. Timp de 14 ani, politica rui Mazarin prinse atat
de bine in Polonia, ncat regele care n'avea copii, cum n'avusese
nici fnate-sau, era gata sä .declare ca mostenitor al tronului pe
ducele d'Enghien, fiul marelui Conde. Lupta 'dintre Bourboni si
Habsburgi era pe punctul sa se termine in favoarea celor dintai.
www.dacoromanica.ro
204 TRECUTE VIETI DE DOAMNE pI DOMNITE
Atunci se pricepu Austria sa asmute simtimantul patriotic al

leahtei, care ceru ca mostenitorul tronului sa nu fie nici fran-
cez, nici austriac, ci polon. 12azboiul civil, razboiul ce purta nu-
mele de condeam7 dela Conde. izbucnf. 0 linversunata lupta se
incinse, care tinu mai multi ani, si care se termina prin isbanda
Sleahtei, condusa de Lubomirski, impotriva armatelor regale de
sub conducerea lui Stanislas Potocki. Desi foarte batrana pe a-
tunci, Ana Potocki nu se daduse indarat dela nici o noboseala
pentru a sprijini ,cauza regelui. Ea pare a fi fost prietena in-
tima a reginei Maria-Luisa, si in aceasta calitate statu intot-
deauna de-a dreapta sotului ei, asmutind si intrigand in favoa-
rea mostenitorului francez. Se pare chiar ca ea fu acea care ho-
tari pe sotul ei sa is armele impotriva Sleahtei. Muri in chiar
anul cand regale Ion Casimir fu nevoit, prin conventia dela
Legonica (1666), sa renunte solemn la ,gandul de-a ,desemna ea pe
mostenitorul tronului. Iar barbatul ei, Stanislaus Potocki, muri
in. acelas an. Invingatorii ei concetateni ii facura urmatorul
epitaf-panageric, .pe latineste :
Aici zac oasele Anei Movileanca. de nastere moldoveanca,
de religie!skobi.ceiurl greaca, dupa casatorze polona, ruuere a trei
barbati s!t:433-ana celuz de al patrulea, mstigatoarea nedreptei_ale-
gerii coal,deene, sprijinitparea aoasaret #ra de (lege a idbertatei
polone, aprinzAnd tacul Intre ,cetateni, ,sporind dibaniinle Iadunn,
nfa da eat a trait staturi rune Danbatului ei, iar dupa moartt-
nu 1-a lasat mimic, deck area. de-a face Fall tariff, si a murit in
anul dela Chrlstos_ 1666, aw,I.Lnikulaze.i- Zgi1 adsne4 Patrieje-
iicita! Cat de list-yr si bine ai rasufla, clack* atare_dihanii mai des
_
a 'crape ! 46
Trebue marturisit ca astfel de panagericuri nu se gasesc in

toate zilele.
Doi and si jumatate dupa moartea ei, Ion Casimir abdica,
mergand sa moara in Franta, iar poloni isi alesera rage iro-
nic a soartei pe stranepotul de sora a Anei Movileanca Po-
tocki, pe Mihai Wisznowiecki 1).
* *
1) Eremia si Elisabeta Movila au mai avut si alte fete: pe Zamfira,
www.dacoromanica.ro
ALTE DOAMNE INTRE 1616-1633 205
Fiii lui Eremia si Simion Movila sau au murit tineri, fara

Doamne, sau, daca au avut, ele n'au'lasat urme care sa destepte
luarea moastra aminte. Astfel, despre fii lui Voda Eremia, am
vazut Ca .cei doi dintai, Constantin si Alexandru, au domnit ca
copii, Si murind foarte tineri, n'au avut neveste ; iar celui mai
mic, Bogdan, dupa ce s'a turcit la Stambul si s'a desturcit la
Craoovia i se pierd urmele, fara a sti daca a fost insurat.
Despre fiii lui Simion Voda avem urmatoarele Gavril
a tinut, dupa ce a Lost Domn (1618-2o) pe-o ardeleanca Elisa-
beta Zalyoni. El era refugiat cu mama-sa nn Ardeal, traind la
Alba Iulia, de unde poftea pe Bistriteni la nunta sa, care urma
sa aiba Joe dupa ritul catolic. Elisabeta Zalyoni de Albes era, de
II ani acum, vaduva unui mare magnat ungur, Mihai Imreffy
de Szerdahely. Casatoria s'a celebrat in castelul proprietatii ei
Dioszegh, la 7 August 1622.
Mihai, logodit cu Anca, fata lui Radu Voda Serban, a murit
inainte de nunta; Moise Voda a fost insurat cu Ecaterina, fiica
Qui Radu Mihnea Voevod, pe a carei sora o tinea nepotul sau
Miron Voda Barnovski; Ion tinea pe-o Theodora, fata Jul Ene
Postelnicul si a Irimei (Domnita for Elena a fost nevasta lui
Miran Costin, cronicarul); si in sfarsit Petru, calugarindu-se,
a devenit mai apoi ,cunoscutul Mitropolit al Kiewului.
Despre Miron Barnowski 1) %im c'a Lost insurat intai cu
Artemia Vartic (fata lui Gavril Vartic si a Grapinei Gansca).
Tarziu el a mai fdst insurat cu o polona, fata castelanului de
Camenic, dupa cum afirma d. Zotta. Cum d. Iorga arata ca el
a tinut si pe -una din fetele lui Radu Mihnea v.v., atunci aceasta
n'a fost nici prima nici ultima lui nevasta, ci a doua.
moarta copila in 1596, si pe Gafita, maritata cu Stefan Braescu, vornic de
Botosani (vezi D. Dan: Marfastirea Sucevita, p. 42). d. Gh. Ghibanescu: Do-
rohoiul, p. XXIV. arata cä aceasta Gallia ar fi sora lui Gociu din Lozna care
pare insa a fi fost mai curand var primar cu Gafita, fiul unui frate al Doam-
nei Elisabeta.
Fiii Gafitei si ai lui Stefan Brgescu au fost Gavril. jitnicer, si Dumitru,
postelnic, rAmasi amandoi in stranse legaturi cu rudele $i cu moshle doro-
hoiene ale bunicii lor. Din Dumitrachi Braescu s'a nascut apoi Stroici Bra-
escu. din care se trage familia Stroici de azi.
1) Miron era fiul lui Dumitru Barnovski (care era feciorul hatmanului
Barnov) $i a Elenei Balica, fata hatmanului Meletie Balica $i a Scheucai Mo-
vila, sora lui Eremia Voda. Venea deci Miron Voda Barnowski nepot lui
Moise Movilg, nu unchi, cum s'a crezut.
www.dacoromanica.ro
Vom mai aminti ca Stefan Tomfa, marele dusman al Movi-

lestilor, fiul lui Tom.ya Voda (uicigasul lui Despot) gi a sotiei
sale Axintia, a fost probabil insurat de doua ori. In sbuciumata
lui tinereta el cutreerase Apusul si avusese onoarea de-a fi si
saldatul lui Enric al IV-lea, regele Frantei, luptand in Pirinei,
impotriva armatelor spaniale ale lui Filip al II-lea. Din acele
meleaguri apusene adusese el pe intaia lui aptie Ginevra, iar
mai apoi it aflam insurat cu o anoldoveanca, Doamna Elena. Fiul
sau Leon Voda avea o Doamna Victoria, desigur streina oi ea.
Insfarsit italianul Gaspar Vod5 Grazziani nu si-a adus sotie in
Moldova. In 16xg, fiind Inca neinsurat, el ceru in casatorie pe
fuica dragomanului venetian din Constantinopol, Marc-Antonio-
Barisio. Dar domnia lui Grazziani, clatimandu-se, Barisio, cunos-
cator al intrigilor din Stambul, ii refuza fata si cu dreptate. In
August 1620, veneticul strain isi pierdu scaunul si in curand si
viata.
Am numarat astfel pe toti Domnii din primele trei decenii
ai veacului al 17-lea, ramanand a vorbiinumai de singurii ce pre-
zinta vre-un interes : Radu Serban, Ailexandru Ines, Radu Mih-
nea si fiul sau Alexan,dru Coconul, care toti si-au ain't Doam-
nele lor, despre care, de bine, de raiz, se poate spume cite ceva.
sis
www.dacoromanica.ro
'A f. .fq.D
IG TEM
!MS go
c
13
Radu-.5erban Voevod
Dupa d. N. forgo : Portretele Dontnilor Romani
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII.
DOAMNELE SI DOMNITELE LUI RADU

VODA SERBAN
GLORIOASA epopee a lui Mihai Viteazul scuturase pe
Romani din amorteala in care zacusera aproape o suta
de aril. Ed dekeptase in sufletul for vechia vitejie a
primelor vremuri, si li aorinsese in inimi o flacara de ambitie,
o dorinta de-a trai liberi, de-a scapa de ingrijitoarea vedenie a
cotrropirii tucesti. Ei voiau ceva. Nu unitatea nationals, a carei
notiune nu o posedau ; insa un surplus de energie avea nevoie
sa fie cheltuit. El fu indreptat in apararea dreptului de-a trai
slobozi pe pamantul mostenit din straluni.
Din aceasta stare ,de .spirit se nascura luptele impotriva
strainului moldovean Simion Movila, ocrotit de Poloni, si im-
potriva romanului grecizat Radu Mihnea, ocrotit de Turci. Sub
Radu 5erban, Roiniaii au ,rai$ 0 _urmare a aorioaselar zile de
sub Mihai, glorie faurita de ei insesi, mai mult decat de Dom-
nuil lor. Caci, nu numai ca erau in genere sufletele inflacarate,
rear ramasesera mai ales din armata eroului mort, buni soldati
si viteji .capitani, cari, abisnuiti cu viata ostaseasca simteau ne-
voia unui trai de miscare, de lupta, de fapte mari. Au reusit sa
si-1 faca.
In August 16or, afda Tara Rornaneasca ca-i murise voevo-
dul in Ardeal, suprianat miseleste de o mina itradatoare. De-
parte de a se inchina lui Simion Movila, 'care, deli alungat ()-
data peste hotare, detinea rt o tuJO din nou puterea in Targoviste,
ea lisi alese un Damn dupa voia ei. Multi din lefegii lui Mihai
se rasletisera, insa °stile conduse de capeteniile rornane se co-
borara din Ardeal In Muntenia, pe la Caineni, pentru a hotari,
www.dacoromanica.ro
208 TRECUTE VIE' I DE DOAMNE DOMNITE
pe pamantul tor, tine le va fi Domn. La Carstinesti, pe Topo-

log, in sus de Curtea de Arges, ele poposirk trimitand de stire
boerilor sa vine acolo, pentruca, impreuna cu totii, sa-si aleaga
un voevod. Cu Buzg§tii in frunte venire boerii tarii de pretu-
tindeni .0 rididara Domn pe Radu, 'vel paharnicul din Coeni,
care si-a zis apoi Radu Voda Serban.
Avusese oastea lui Mihai viiteji mai mari decat Radu, dar,
in afara ca Paharnicul din Coeni, om matur, trecea drept price-
put in arta razboiului, el mai avea intaietatea asupra celorlalti
boeri, prin faptul ca in vinele liu curgea sangele voevozilor Ba-
sarabi. Dace alunsesera boerii si ostirea sa-si aleaga din nou ei
singuri voevodul, apoi atunci, pastrand traditia, it alesera sa fie
de vifa gloirneasca.
Inrudirea lui Radu Serban cu Basarabii, era, de altfel, prin
stirpa femeiasca si cam indepartata. Tatal sau, vel armasul
Nita% luase nn casatorie pe Maria din Coeni, icarese tragea
prin. maica-sa Anca, prin bumica-sa Maria, prin razboinicul Radu
Postelnicul, din marele boer craiovean Neagoi, care la randul
lui se tragea probabil din cei intai Basarabi ai Tarii Romanesti.
Soria noului Domn, Elena, era si ea de vita domneasck fata
lui Udriste, posteanicul din Margineni, nepoata batranului U-
driste si a Domnitei Antal, fata 1wi Radu voda dela Afumati 2).
Radu Serban nu era atat de bogat iprin tatal sau, cat era
bogat ;Mama lui, Maria, care facuse trei mosteniri de-a ran-
dul 3y. Cu aceasta avere, mai malt in perspective, cu stropul de
sange basarab ce-i .curgea in vine, prin, casatoria ce facuse, prin
apropiata lui inrudire cu Buzestii, cei mai puternici boeri din
tars, si prin renumele ce,si castigase de ostas viteaz Si de capi-
tan priceput, e lesne de inteles de ce 1-a ales tara. Domn pe el
si nu pe alrtul.
Cand se urca an scaun, familia Jul Radu era compusa din
mama-sa, Maria din. Coeni, din nevasta-sa, Doamna Elena, si
dintr'o fetita de vre-o 6 ani, Domnita Ancuta. Pe vremucile -e
1) sau Radu... cad Maria din Coeni a avut doi soti.
2 G. D. Florescu: Boerii Margineni.
3) Dela fratele ei Serban, mort, fare copii, dela mama -sa Anca din Coeni,.
si de la fratele acesteia, unchiul Marcea, inert si el tarA descendenfi.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE SI DOIVINITELE LUI RADU VODA ERBAN 209
celea de razboi qi de bejenie, resedinta lor fusese in Ardeal, la

Beius si la Satu-Mare, unde rgniaseser4 femeile si dupa alegerea
lui rRadu: in thinnia Tarii, iiindca el stia ca dela a fi ales
Domn" si pana la oa domni", mai era o treaba de facut, anurne
de-a se aseza in scaun", fie prin confirmarea Portei, fie prin
purterea armelor.
Nevoind a-11 recunoaste, Turcii cautam .5.4:sLianPlIna in scaun
pe candidatul lor. Radu Mihnea, iar Polonii sprijineau pe Si-
mion Movi la, In atare imprejurari, Radu Serban ceru sprijinul
Nemtilor, asa incat avea tara acum trei candidati a trei dife-
rite tari. Un an i-a trelniit Tui Wan sa lupte cu A-I/ark-AI; Ani
alungand pe unul peste Dunare si asvarlind pe celalalt in Mol-
dova, cand refugiindu-se el insusi din nou in Ardeal.
Abia in Septembrie 16oz, dupa ce marul sau Stroe Buzescu
mersese la Praga sa iceara sprijinnul Imparatului, putu el, aju-
tat de armata lui Basta,,sIdea imnotri-va Moldovenilor, Poloni-
jar si Tatarilor lui Movila acele memorabile lupte depe valea
Teleajenului, nn care armata idusmana fu sdrobirta si scaunul
sau, in sfarsit, asigurat.
Atunci abia isi aduse voevodul familia din Ardeal. Batrana
Maria si-a luat din nou resedinta in Coeni, pe drumul Giurgiu-
lui, in sus de manastirea Comana. Ruinele acelei locuinte se
mai vad si azi, atat de impunatoare prin rnarirmea si grosimea
zidurilor, cat iti desteapta in minte icoana unui vechi castel
medieval, cash* de locuit si cetate de aparare. Comisiunea Mo-
numentelor Istorice n'a avut grija pana azi ca ruinele acestea
sa fie cel putin past:irate cum se cade, pentru a nu se narui cud
I
desavarsire.
S'o fi dus batrana la Coeni, iar Doamna Elena si Domnita
Ancuta venial 1a Targoviste. Insa liniste nu avura acele femei
in anii dintai ai maririi lor. In afara de vesnicele hartueli cu
Turoii lui Radu Mihnea, ha la Silistra, ba la Braila, noel Domn
fu nevoit sa treaca din now muntii pentru a da ajuitor el acum
lui Bathory, impotriva lui Moise Szekely, care r'avnea .coroana
Ardealului. Bathory stapanea Transilvania in numele Impara-
tului Germaniei (Rudolf al II-lea), iar Szekely asmutit si ajutat
de Turci, inainta cu o armata puternica impotriva lui pentru a
14
www.dacoromanica.ro
elibera tara de ,Nemti. Cum Radu Serban isi datora domnia aju-
torului ce-i daduse Imparatul, venise randul lui scum sa-si pla-
teasca polita.
In vara anului 1603 pribegia femeilor incepu din nou. Ele
nu puteau fi lasate la Targoviste, unde in lipsa Domnului pu-
teau navali Tatarii, sau putea scaunul lui sa fie ocupat de ves-
nncii lui dusmani, Movila sau Radu Mihnea. Cu cativa boeri
oredinciosi si cu averea, a-nult putina, ce putuse ridica la ple-
care, Domrrul isi trimise deci din nou familia la Beius pans vor
hotari armele despre viitor. Iar el o apuca inspre Brasov pentru
a-si masura ,puterile cu ale dui Szekely, care spusese, ra.zand de
el, ca-1 va dobori pe Romanul ,cel gros".
Se intalnira preajma Brasovului, in luna lui Iu lie 1603,
si dupa o foarte indarjilta lupta, in santuri, piept la piept, oastea
dusmana fu sfaramata. Bectes-Pasa, comandantul turc, o lua la
sanatoasa, iar Szekely sari peste intarituri, fugind inspre Fa-
garas. Insa fu recunoscut de Ghearghe Rat, vestitul capitan a
lui Mihai Viteazul, lintrat in slujba Radului Voda. Urmarindu-1
pe Szekely, care se apara de altfel voiniceste, cu bata si cu han-
gerul, i1 ?rinse pi-i reteza capul, pe care i-1 duse lui Radu
ban., care la randul lui it trimise lui Bastail).
Romanul cel gros deveni dinteodata un mare viteaz.
Basta, care-1 chemase in ajutor, se ingriji de aceasta repede
si stralucita izbanda. Umbra lui Mihai i se arata prim vis. I se
parea ca reinviase eroul omorit de el. Din Dej, la 29 Iu lie, Ita-
lianul trimise o scrisoare lui Radu Voda : Am stiinta c'ai in-
vis pe Moise Szekely si i-ai luat ,capul. Iti poruncesc sa to in-
torci in tara ta. In Ardeal o sad ispravesc eu au dusmanul, cad
am osti destule !"
N'avea de ce Ii ingrijat. Mib.ai Viteazul murise dealbinele,
iar noul invingator nu se gandea la cucerirea Ardealului. El rasa
acolo pe Gheorghe Rat cu 2000 de oameni, isi lua din nou ne-
vasta si copila, si se intoarse, multumit, la Targoviste.
1) Szekely fu adus la Brasov si omoriit acolo, inliluntru zidurilor. In

fosta said a restaurantului Europa, pe locul unde a fost omorat, se mai vede
si azi o placa comemorativa, in hexametri unguresti. Placa aceasta constitue
o servitute a imobilului.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE $1 DOMNITELE LUI RADU VODA ERBAN 211
ImparatuI Germaniei, mai marinimos deck generalul sau,

si mai in note realitatii, acorda Domnului IVIunteniei o recom-
pense de 120.000 de taleri pe an si-i recunoscu dreptul de sta-
panire in Tara Romfineasca (!). Ii trimise si un steag, pe care
i -i aduse la Targoviste, in Martie 1604, contele Camillo Ca-
vriolo.
Ceremonia inmanarei acestui ,steag a fost descrisa de-un
.
,13.14a4f.t Att;A6,4-
Ruinele Pa Inland din Targovi,Fte
martor ocular si este cat se poste de instructive pentru cu-

noasterea abiceiurilor si a vietei noastre sociale de atunci. Vom
arata numai, ca in piata Targovistei, Domnul Tarii §1 solul
Imparatului isi stransera mana, amanunt interesant, intrucat se
credea ca pe atunci strangerea mainilor era, la noi, un obicei
necunoscut. Steagul a fost luat in primisre de marele logofat,
dupe ce de altfel it sarutase Domnul, descalecand de pe cal. Opt
zile cat a stat Cavriolo in Targoviste, petrecerile s'au tinut
lant, vanatori, mese, jocuni, iar ziva a apta cheful a tinut dela 3
dupe arniaza pans la 3 dimineata, dupe care, pe-un cal arabesc
www.dacoromanica.ro
daruit de Voda, cu sea de our si de argint, contele Cavriolo

porni dela ,Curtea Basarabilor inapoi la a Habsburgilor.
Cateva zile mai tarziu Domnul Intoarse vizirta la Brasov,
uncle fu primit de insusi generalul Basta, devenit, din porunci
imparateasca, prietenul nostru. Acolo avura loc maxi serbari,
care turburara mintea lui Radu Serban. Constantin Capitanul,
cronicarul vremei, se vaita amar ca Multumita lui Dumnezeu.
a trecut 5-6 ani in pace. Dar Serban-Voda vazand atata pace,
si biruind si pe vrajmasul sau Ungurul, i s'au inaltat mintea pi
s'au semetit, s'au mandrit, si nu mai cauta trebile domniei, ci
numai mancarile, bauturile, plimbarile si alte necuthtii, acele le
cauta bine".
Printre toate petrecerile acele, fu si o mare logodna la
Curte. Ancuta, fata lui Voda, fu fagaduita lui Mihai las Movila,
fostul Domn de cateva lung al Maldavei. Are soarta astfel de
ciudatenii. Dupe ce, ani de-arandul, Simion Movila fusese cel
mai aprig dusman al dui Radu Serban, acum ca el murise, deo-
data famillia acestui urgisirt Maldovean, alungata din tara ei,
isi gasi adapost toarnai in Targoviste, la Curtea lui Voda Ser-
ban. Ca prin minune, totul se schimba. Doamna Marghita, va-
duva lui Simion, si fiul ei Mihai, fura primiti acolo cu bratele
deschise. De altfel, poate ea la o definitive impacare lucrase alt-
ceva decat marinimia Domnului Munteniei. Mihailas Voda avea
vre-o 20 de ani, Damnita Ancuta vre-o 14 de ! dragostea,
se zice, este mai puternica decat ura. Se logodira copiii. Dar
scurta vreme dupe aceia, tanarul voevod muri. Singura man-
gaiere care se putu da vaduvti Marghita, fu vada fiul in-
gropat la Manastirea Dealului, alaturi de alt mare dusman de-aI
lore insa aiuns dg pe atunci eraul nearriulUi; Mihai Viteazul.
Dupe aceasta trista intamplare, care curmase pe-o vreme
veselia Curtiii targovistene, cu incetul chefurile se incinsera
din nou, pana intro buns zi un neprevazut eveniment be curma
cu desavarsire.
Generalul Basta parasise Ardealul, fiind inlocuit cu Stefan
Bocskay, cu care Radu Serban intretinuse cele man prietenoase
legaturi. Turcii insa care nu puteau lasa sa se intinda influenta
germane in Ardeal, trimisera acolo pe-un om de-al lor, pe Gavril
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE SI DOMNITELE LUI RADU VODA $ERBAN 213
Bathory, nepotul de flu al lui Stefan, fostul rege al Poloniei.

Il facura deodata Principe al Ardealului, pe acest Gavril, omul
cel mai frumos din vremea lui, cel mai sensual, cel mai bogat,
cel mai activ, cel mai aanbitios. Aceasta numire datand din Mar-
tie '1608, Radu Serban ar
fi avut vreme sa culeaga
informatii asupra noului
Domn al Ardealului, da-
ca nu i-ar fi placut mai
bine sa benchetuiasca in
Targoviste. l,Ir
Intr'o zi de Ianuarie
1611, un crainic de-al lui
Mihail Weiss, prietenul
brasovean al lui Serban
Voda, sosi in goana ca-
lului, sa-1 vesteasca cum
ca Gavril Bathory nava-
leste in tars spre a-i
scoate domnia. Ambitia
Domnului Ardealului era
algal,/ lag
sa fie rege al Transilva- -anveawdllift
niei, al Moldovei si de /-1 j, Orpit

cl-W nit $i
s'ar putea si al Poloniei.
v1I I ):;, fa (64.:
Mihai Viteazul ampli- Ìt'.#;Al f.i l, 1.)76:' .211713Ci
ficat. ;ti:
Nepregatit de lupta, 1),`
Radu-Voda Serban avu Sterna tut Radu Vodd Serban

tocmai timpul sa-si in-
carce bagatille in radvane, si impreuna cu Doamna Elena, cu
fata dui Anouta si cu mama-sa Maria, sa apace in toata graba
drumul pribegiei... spre Moldova.
La 26 Ianuarie, Gavril Bathory Se si intitula, din Targo-
vista': Voevod al Ardealului si al Tarii Romanesti", pe cand
cOnvoiul fugafilor nu ajunsese nici la hotarele tariff.
0 nenorocita intamplare dovedeste ca oamenii sunt aceiasi
www.dacoromanica.ro
in toate vremurile. Domnul Radu erban isi trimise inainte ca-

rele incarcate cu avutiile lui, caci e vaca si purcelul mai mult
cleat nevasta si copilul. Apoi urma radvanul poleit, purtand in
el simandicoasele fete domnesti ale lui Voda, a Doamnei si a
Domnirtei. Tocmai in coada de tot venea, schioapa-schioapa, ca-.
ruta care tragea pe batrana Marla din Coeni, mama voevodului.
Oamenii lui Bathory o ajunsera din urma si facand-o prizoniera,
o intoarsera in Targoviste. Nu spune povestea ce s'a intarnplat
atunci cu dansa, insa, batrana cum era, ea muri in curand, farce
ail mai revedea pe iubitul si ingratul ei fiu.
In goana tailor de pasta, alaiul fugarilor ajunsese in Ro,
man Novograd unde familia Domnului se si stabili. De
aici pleca Domnul la Iasi pentru a hotari pe Doamna Elisabeta
Moving sa semneze faimosul act de inchinare catre Imparatul
Germaniei 1), care o costa .pe biata femee, cativa ani mai tarziu,
tronul, cinstea, credinta si libertatea. Intors apoi din nou la Ro-
man, Radu Serban nu-si pierdu vremea. Zile le drujbei trecusera,
sunase ceasul slujbei. El isi injgheba o caste de Poloni si de
Moldoveni, cu care, 6 luni mai tarziu, trecu muntii pe la Oituz,
si impreunandu-se cu Muntenii veniti in ajurtorul lui pe la Bran,
se infatisa deadata dinaintea Brasovului, mai pe neasteptate
decat se infatisase Bathory dinaintea Targovistei.
La 7 IUlie 1611, trupele de acoperire erau in iata arasului.
A urmat, ca in timpul lui Szekely, o lupta inversunata, din care
Domnul Munteniei esi din nou invingator. Fusson, a ki futhat"
strigau Ungurii lui Bathory (sauve qui peut" sau fuga cine
poate). Capitanii Elek si Ordog furs prinsi din fuga si ,deca-
pitatti in piata orasului. Bathory el insusi era si fie prins si o-
morat, data in .clipa cand, urmarit de un ofiter palon (Sift la),
acesta n'ar fi fast deodata culcat la pamant de un glonte ungu-
resc. Aruneandu-si arma si coiful lui cu pene de vultur intr'un
sant, trufasul Gavril Bathory o lug la sanatoasi pe jos, pans
cand, gasind un cal rItacit, incaleca pe el si goni pans la Sibiu.
Radu Voda Serban, vazand mormanul de trupuri moarte gra-
madite unele peste altele, inteacelas lac de altfel unde, cu 7 ani
1) Vezi pag. 166.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE $1 DOMNITELE LUI RADU VODA $ERBAN 215
inainte, murise Szekely, a ridicat din ele o macabra movila, po-

runcind si-o slujba de vesnica pomenire. Zise el atunci, smerit :
Sunt prea putin ca sa fi putut face aceasta. Dumnezeu din Cer
a facut-o cu mana lui atatputernica".
Pentru a doua oars Serban -Vida ar fi putut, sn .clipa aceia,
cuceri Ardealul. Taralnii Romani si Secui i1 priveau ca pe-un al
doilea Mihai Viteazul. Insa Mihai Viteazul este unul in veacuri,
iar noul invingator era numai Radii Serban, prea putin ca sa fi
putut face ce trebuia. El umplu Brasovul de muzici, de petre-
ceri, de -necuratii", in vreme ce Bathory isi aduna in Sibiu os-
tile rasletite. Cazand pe neasteptate peste chefliul Damn, II
zdrobi pi.a alunga din nou in Moldova din care venise.
Epopeea lui Mihai se incheia derfinirtiv in acea zi de Mai
1611.
La Roman, erban-Voda nu-0 mai gasi familia. Ea se mu-
tase in cetatea Sucevei, mai mare, mai domneasca.". Acolo avu
placerea sa gaseasca pe laugh* sotie sv fata, o ma-ngaiere poate
peste durerea infrangerei o noua odrasla ,domneasca, nascuta
in lipsa lui, o fetita de-o duns, pe care o botezara Elena. In ce-
tatea Sucevei rasu-nara iar muzicile gi vinul curse din belsug
cu prilejul botezului acestei fete, ceilebrat de Atanasie Crimca,
Mitropolitul Tarii Moldovei.
Radu Serban, uandu-si familia astfel marita, pleca in Po-
Ionia si de acolo la Viena, la protectorul sau, Imparatul Ger-
maniei.
Din Austria, din Ungaria, din Ardeal, pribeagul Domn nu
inceta sa unelteasca, ani de zile, pentru arsi recapata scaunul.
La inceput, Imparatul Matei, urmasul lui Rudolf, it sprijini
din rasputeri. Din rasputeri inseamna atat cat trebue pentru a
nu intra din nou in conflict cu Turcii. In Ianuarie 1612 Majes-
tatea Sa scrie personal boerilor si capitanilor ogtirilor muntene,
ca sa-i vesteasca cum ca in curand li va trimite Damn pe Radu-
Voda Serban, care se afla la Viena, aanga dansul. In Mai acelas
an, el ' trimite Sultanului o scrisoare, prin care starue ca Radu
Serban sa fie adus din nou in scaunul Munteniei.
Iar boerii din partidul fostului Damn, inebuniti de spaima
ce le-o pricinuia noul voevod Radu Mihnea, cereau cu rugaminti
www.dacoromanica.ro
si cu amenintari, intoarcerea protectorului lor. La 12 Septem-

brie 1612, ei ii scriau: Vino in tara cu ajutorul Imparatului, ca
de treisprezece luni de cand ai parasit tara, acest Domn a ucis
o sums de boeri" 1). Doi ani mai tarziu, la 29 Aprilie 1614, aflam
p alts scrisoare : Prea milostive Doamne, sa fii D-ta sanatos.
De ce pana acum nici un lucru aileverit nu ne trimiti, ce numai
nadejde ? Ca intai in tara noastra acum striga hogea, ca-si tine
acest Domn fratii i surorile in casa cu el si sunt Turci. Acum
intelegem ca are Turcul gand sa puma in tara noastra Pasa, si
cuconii nostri sa-ilfaca ieniceri si fetele noastre sa le is Turcii
for mueri. Deci not din zilele Jul Mihai-Vodi, deicand ne-am su-
pus si ne-am jurat .crestlnilor, pentru aceia ne-am supus Impa-
ratului, ca sa mu cadem nal la un lucru ca acesta. Ce mult ne mi-
ram, au dumneata nu faci Mire Imparatului de nevoile noastre ?
Ce de este viva din Dumneata, Dumnezeu iti va fi platnic, cum
to -ai jurat cu noi, caci inima noastra nu se poate suferi cu pa-
ga-nii...."
Aceasta frumoasa scrisoare ramase, ca atatea altele, fara
raspuns. Vina nu era a Domnului. Turcii nu -1 mai voiau, iar
Nemtilor, aflati in preajma razboiului de 3o de ani, nu li mai
trebuiau incurcaturi cu Poarta pentru trebile Ardealului si ale
Munteniei.
De altfel, traiul ce ducea pribeagul Domn in Viena, nu era
chiar de plans. S'a spus ca traia in saracie, fiindca intinsele lui
mosii din tara incapusera in main s raine, si deci n'avea venituri.
Avea insa aurul ce luase cu el indeajuns pentru a-i ingadul sa
tins in Viena o carte dornneasca. Traiau in preajma lui, in afara
de Doamna si de Domnite, in afara de Eoarte numerosi servitori,
o .sumedenie de boeri cu jupanesele tor, printre care erau trei
logafeti ; apoi duhovnicul Domnului, care era insusi Dionisie
Paleologul, fostul Mitropolit al Moldovei. Si mai era un medic
al Curtii, der Leibarzt seiner Durchlaucht, doctor austriac. Mai
era un ghidus comsat, der Hofnarr. le Lau de son Altesse. 0
intreaga cunte, dapa cum se vede, care cerea cheltuiala.
1) Pe Dragota postelnicul, pe Barcan stolnicul, pe Stanciu paharnicul, pe
Carat vornicul, Dragul logolatul, pe Draghici postelnicul of Solomone5ti, pe
Anghel comisul, pe Mihai cAmarasul, pe Paval postelnicul, pe Marcu logo-
tatul, pe Dragomir paharnicul, iar pe portarul Proca I-au tras in teal:A.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE $1 DOMNITELE LUI RADU VODA *ERBAN 217
Faptul ca pribeagul Domn tinea pe langa el wn nebun, pre-

cum tinuse si Petre Schiapul, cu urn sfert de veac inainte, la
Bozen yin Tirol, pe ghidusul pitic Petre Bo lea, dovedeste ca
viata curtilor noastre era mult mai occidentals decat ne-o in-
chipuirn not azi.
Despre Doamna stim numai ,ca-si petrecea vremea dand fe-
telor ei a 6ngrijita crestere, care facu mai tarziu din Domnita
Elena, traits de capila in rafinata..capitala a Austriei, una din
cele dintai boeroaice ale Munteniei, din pricina numelui ce
purta, a casatoriei ce incheiase 4i a educatiei ce primise.
Cat despre Domnita Ancuta, fats mare acum, care avusese
si nenorocul sa-i moara logodnicul, taata grija parintilor fu sa-i
gaseasca run sot demn de ea. Fats de Domn, natal ei dorea sa o
inarifte, daca nu cu un voevod, cel putin cu un fecior de voevod.
Si cum, dupa moartea lui Mihalas Voda Movila, nu se mai ara-
tase nimeni s'o ceara, batranul ei tats se gandi la un om de vita
basaraba si el, fast Domn ca si el si ca si el pribeag : Nicolae
Patrascu, feciorul lui Mihai Viteazul.
Pe Nicolae Patrascu, dupa cum stim, it lasase Mihai in lo-
cul lui la Targosite, cand plecase in 1600 la Alba-Iulia, asa in-
cat, de atunci, (fiul marelui voevod se intitula si el Domn. Ne a-
mintim cum 11 duse in urma mama lui an Ardeal, la Ungnad, 0-
mu' lui Basta, pe cand Mihai-Voda se afla la Praga, si cum ju-
rase copilwl ca este credincios Imparatului, iar daca tatal sau
are vre-o vino sa si-o poarte singur. Nicolae Patrascu avea pe
atunci mult 14 ani. Cariera lui a fast obscura. Dupa moartea
lui Mihai Viteazul, el se intorsese in tars cu mama lui, Doamna
Stanca, si cu sora mai mare, Florica Grecianu. Am vazut mai
Sus duioasa for revedere (in 1603) cu batrana bunica, caluga-
rita din manastirea Coziei. Mama lui muri in curand de ciuma,
bunica de batranete, iar el se intoarse in Ardeal, unde unelti
catva timp pentru a recapata scaunul domnesc din Targoviste.
Tabara-nd °data in tars cu o mica oaste improvizata de el,. fu
invins, facut prizonier si adus lui Voda Radu Serban, care pen-
tru a-i taia pafta de a domni, it insemna la nas. Intors iar in
Ardeal, d se sterg urmele timp de vre-o zece ani, cand it aflam
www.dacoromanica.ro
din nou, de data aceasta in stranse legaturi cu. acelag Radu Ser-
ban care-i taiase nasul.
Anil lui de pribegie nu i-a trait Radu Serban numai la
Viena. Dese on ii dam de urma in Ungaria, mai ales la Sambata
Mare (Tyrnau). Acolo s'o fi gasit el cu Nicolae Patragcu, s'o
fi impacat cu el gi o fi pus casatoria 1a cale. II aduse la Viena
si-i arata pe Ancuta. Domnita pIacu lui Nicolae, caci era zice-se
frumusica ; iar dada Nicolae placu Ancutei, nu se gtie, mai ales
ca trebue sa fi fost cam. Dar casatoria fu hotarita Si logodna
avu loc.
Intre timp, Maria, mama lui Serban Voda, anurise in tara gi
lasase pain .diata ei, fiului gi nepoatelor toata averea rarnasa de
la batranii din Coml. Radu Serban, 1a randul lui, facu un testa-
ment, datat din Viena la 28 Februarie 1620, prin care lasa toate
masivle sale feterlor sale Anca si Elena, care in vreme de batra-
nete ne-au daruit Dumnezeu' din .cununie dreapta, ca sa fie a-
m'andoui surori, insa cu aceasta tocmeala, ca Rana unde va fi
Doamna mea Elena vie, sa le stapaneasca ea gi sä se hraneasca
din aceste mogii, iar dupa moartea Doamnei mele sa fie cum a
lasat mama, Dumnezeu s'o ierte, gi cum am ilasat eu".
In Februarie 162o Radu gerbanse simtea mistuit de boala,
ceia ce-1 inderrma a face diata tie mai sus. Nici o lung mai tarziu
muri, ingropat fiind in catedrala Vienei. Astrucarea aceasta in
cea mai mandra-bisertA a Vienei,- gtephanskirche, arata deose-
bita cansideratiune de care trebue sa se fi bucurat el pe langa
imparatul Mathias.
Nunta Domnitei Anca se facu deci abia dupa moartea tata-
lui ei, prin toamna ace1uiag an. 162o. Li se nascu din aceasta in-
satire un fiu Gavril, mart foarte curand (1622), un alt ifiu nu-.
mit Mihai, dupa marele sau bunic, gi o fata Elena.
Pribegii acegtia au trait inca multi ani in Viena, fail a pu-
tea capata dela imparat inivoirea de-a se intoarce in tara dor.
Doamna Elena, vaduva lui Radu Serban, cu fata ei mai mica,
Ilinca, au pornit-o fspre tara in primii ani ai domniei lui Matei
Basarab, prin 1633 sau 35. Noul Domn al Tarii Romanegti era
inrudit cu Doamna Elena, gi o fi facut el demersurile trebuin-
cioase pentru a o aduce in tara. Abia sosite, el igi marita pe
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE pI DOMNITELE LUI RADU VODA ERBAN 213
nepoata Ilinca, fata cam de vre-o 22 de ani, cu favoritul sau, pos-

telnicul Constantin Cantacuzino. Paginiile Istoriei noastre sent
pline de numele acestei Dorrmite, care a Lost mama lui erban
Voda Cantacuzino, si cu care cititorul se va mai intalni deseori.
Cat despre Domnita Anouta, viata ei n'a Lost fericita. In
anul 1627 ii moare soral, Nicolae Vada Patrascu, acolo in Aus-
tria, ingropat fiind la bisexiaa ,sarbgasca din Raab. Nefericita
vaduva trai mai depante dintr'o donatie de bunuri ce se facuse
sotului ei in 1622, dinteun ajutor de so de florini pe luna, dat
de imparat, si zice un document, din chiar munca ei, cusutul
si brodatul.
Cand prin 1633, mama si sora ei parasesc in sfarsit Viena
si se intorc in Tara', ea este totusi oprita cu copii ei, in Austria.
Pentru a ocoli neajunsurile pe care ambitiile fiilor de domni
pricinuiau in totdeauna imprejurul lor, Imparatul nu voi sa in-
gadue ca nora si nepotul lui Mihai Viteazul si se intoarca in
tara lor. Abia cand, in 1640, Matei Basarab, care n'avea copii,
hotari ca mostenitorul lui va fi Mihai, fiul lui Patrascu, abia
atunci capata biata Doamna Ancuta inivoirea de a ,pleca la Bu-
curesti. Fetita ei Elena porni cu dansa, iar Mihai, baiat de Is
ani, fu oprit la Viena pans la not dispozitii.
Ancuta facu un lucru cuviincios. Ceru voe dela imoarat sa
ridice oasele tatalui ei din catedrala Vienei si acele ale banbatu-
lui din biserica din Raab, pentru a le duce in tang. Lucrul fiind-
du-iingaduit, Ia 18 Noembri164.0 aflarn pe Doamna Anca gi pe
fata ei Elena sosind in Brasov cu carele mortuare. Logofatul
lui Matei Basarab, impreuna cu alti i6 tboeri, venira intru in-
tampinarea lor, si alaiul intreg se porni spre tara in ziva de 23
Noembrie. In Bucuresti fu intampinat de insusi voevodul Ma-
tei, in fruntea intregei lui curti, si de toate rudele domnesti,
printre care fireste, in primul rand, Domnita Elena Cantacuzino,
fata si cumnata mortilor ce unmau sa fie din nou tingropati in
pamantul tarii lor. Lipsea numai Doamna Elena, vaduva lui Radu
erban, care la acea data pare a fi fost moarta si ea. Convoiul
porni mai departe, prin Coeni, Ia manastirea Covaana, ctittoria
acestor Basarabi, uncle fostii voevozi furs astrucati. Morraaraul
lor se mai vede si azi.
www.dacoromanica.ro
Doamna Anca si fata

ei isi gasira un adapost 1114V9Alliiki(ly
4 .PI Js
(bwri 1
la Filipesti, in Prahova,
mosia si asezarea postel-
nicului Cantacuzino A- 111fQ UfiI11:11,0iLDWilqM
colo traira ele, la sora EPE(I r frigflf.b11CASII
Elena vre-o 2 sau 3 anii,
pans isi putura recapata DAMKPItiit6pitiE L1119 fin&
mosiile si plati datoriile At iff 111411gM FX MO al Will
facute in lunga for pribe-
gie. De acolo, din Fili- rim min r14.11ihrAtillY g1),
pesti, trimitea Ancuta I XI CCCIXELTY-WittELT
"Al
regulat scrisori la Viena
fiului ei Mihai; ba chiar, HA.St:tliYibVKA(E0AMITIOA
ca in 1643, alte lucruri rritcaxchgAirwitahhiqatm.. ...m.... assammuommareaa1
mai trebuincioase pentru
trai decat slova mamei, KriAmoff
anume: «oi, boi, cai §i Ath1 YantE/1 ;, CAF
altele ca acestea».
Acest fiu rasfatat al A Tux:L11c 4HAA
Ancutei, care se zice ca
semana la fire mai mult Ffil7:4sIt S rA
nevr0I14.4
cu bunicul sau Mihai Vi- lsi:ciekktiii:l,71PI4 Y.

teazul decat cu tatal sau
Nicolae Patrascu, muri 4-igGiirifif 1:AAOFORY
tanar inainte ca norocul mom, cifitt:r ormrprist
sa-i fi ingaduit a se inal-
ta in scaunul strabunilor 7;)11 AC PA
sai. Astfel bietui baiat
NICIFE 44 A 44 H FINE
nici nu cunoscu macar
Cara parintilor sai. I1 vom AoiniXet0i1AfAi
mai intalni de altfel in
paginele care urmeaza. b(FA E X E OEMO.A/144 HY
Tot acolo, la Filipesti,
isi marita Doamna An ("U AX
ta pe tanara ei Domita Piatra de mormant a tut Radu $erban v. v. $i a lui
Nicotae Patragu flu! tut Mihai Viteazu flu Comana).
Elena cu ustatie Gale-
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE SI DOMNITELE LUI RADU VODA ERBAN 221
scu, fiul vestitului Stroe Leordanul, despre care va fi deseeri

voiba mai jos.
Iata cum s'a scurs sbuciutrnata viata a nevestei pi a fetelor
lui Radu Voda Serban.
* *
Cu mevasta unui papa din Bucurepti, Maria, Domnul acesta
a mai avut un copil, un fLu nuanit Constantim. Nasout inainte de
domnia tatalui sau pi in afara de regitrff casatorie, nu-1 gram
dela inceput in legatura cu familia lui. Mai taw', sle sine
putere, el va ajunge Damn al Tarii Romanepti.
?7P
www.dacoromanica.ro
1
-,-
..
Vn-
RAN VODA 613RERAYP
Radu-Mihnea Voevod
(piclurd murald la biserica Radu Vodd din Buctire$10
Dupd lonescu-Lion : Istoria Bucuref !dor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVIII.
FAMILIA VOEVODULUI RADU MIHNEA

N preajma domnillor lui Matei Basarab ci a lui Vasile Lupu,
aflam in scaunele tarilor noastre pe cei doi din lima cobo-
1 ratori directi din Basarabii si Musatinii descalicarei. Sirul
voevozilor, din tats in fiu domni ai acestor tari time de peste
a5o ani, se tispraveste cu Radu si cu Alex'andru, s_i poate din,,pri-
_
ciria Jor 1).
Ei erau fii de Domni turciti (Mihnea si Ilies) amandoi cres-
cuti departe de tara si straini de durerile ei. amandoi oorotitorii
grecilor, pe care i-au adus ceg antumul de pe marul Bosforului
pe -are Darnbovitei si ale Bahluiului, precursori astfel ai epocei
fanariote, amandoi mandri si icheltuitori, timand .curte rezeasca,
nu dornneasca. Ei au fost batjocoriti de unii lq i laudati de
altii cei .care au incheiat o epoca a Istoriei noastre si au des-
chis calea unei alteia.
Doamnele si Dorrmitele tor, chipuri sterse, au trecut si ele
pe aici, Mara a !rasa urme adanci in amintirea oamenilor de atunci.
Dar data intamplari, una de dragoste, alta de ura, destepta-vor
luarea noastra aminte.
Am aratat mai sus ascendenta lui Mihnea Voda, domnia lui,
rnazilirea in isgr, si turcirea lui sub numele de Mahorned Bey 2).
Pe Doamna Neaga o parasise de buns voe i de mult. Iar
pe ibovnica Voica (despre tare unii spun ca i -ar fi fost Doamna,
dar nu pare a-i fi fost), precum si pe fiul sau Radu, tii luase
1) In paginele Itoriei, mai spar ce e drept, peste vre-o 3-4 decenii, fiii
acestor Domni, Mihnea-Radu si Ilies-Alexandru. Insa, lash ca filiatiunea pri-
mului n'ar ti sigura, dar domniile for au fost atit de efemere, inc3t e ca si
Rum n'ar fi fost.
') Vezi cap. XI.
www.dacoromanica.ro
deocamdata cu el la Constantinopol and fu silit sa se turceasca.

Numit pass la Nicopoli, i1 aflam in curand acolo, avand
Inca pe langa el pe Voica §i pe Radu.
Insa biata mama Voica, atat de ingrijata de viitorul fiului
ei, prin ce mijiloace nu se *tie, il trimise in ascuns la .Sfantrul
Munte Athos pentru a fi tainuit acolo de calugarii greci. La
manastirea Iverului ramase el vre-o doi ani, invatand carte gre-
ceasca si deprinzandu-se a iubi pe caboratorii Bizarrtului, pe
care-i va ocrotitoata vista, cfiiac importriva celor de-un neam
cu el.
Atunci abia, despartit de fiu-sau, se hotaraste Mahomed
Bey asi faca, potrivit Coranului, un harem cu mai multe femei,
care i-au daruit o seams de copii, din care ,cunoastem numai doi
baeti, pe Ibraim si pe Mustafa Bey, si doua fete, pe Ihume Ca-
turn *i pe Caise Caturn. Iar pe Voica, rarnasa cresting, o trimise
sau pleca ea de buns voe nu se stie unde.
Cativa ani mai tarziu (1595), Voica reapare, scotanduli fiul
dela calugarii Atosului *i ducandu-1 tocmai In Italia la Venetia,
unde ramase el alti doi ani, invatand italieneste, latineste si cam
tot ce se nutea invata pe vremea aceia acolo. Inrudit prin bunica-
sa Ecaterina Salvarezi si prin matusa-sa Maria Minio cu fami-
Iiile de seams ale Venetiei, el trai acolo viata accidentals a bo-
gatilor si rafinatilor patricieni ai Republicei.
Secolul al XVI-lea daduse Venetiei pe Sansovino, care
transformase piata San Marco inteun adevarat muzeu de arhi-
tectura; el adunase acolo pe Titzian, pe Veronese, pe Palma
Vecchio, pe Michel Angelo chiar. Arta, stiinta, teatru, splen-
doarea serbarilor, eleganta vietei, bogatia costumelor, faceau pe
contimparani sa spun ca Venetia tine in ea toata Italia", ca
este podoaba *i frumusetea ei", ca e chipul republicei romane"
si lumina lumei". Trait inteun astfel de mediu, si poate in-
teacel mai putin stralucit, dar mai adanc savant al Padovei, se
intelege usor ce patimi si ce ambitii au fost rascalite in sufletul
tanarului vlastar de Damni Basarabi, crescut cIntai pe malul
Dambovitei cu apa duke dar saraca, si apoi pe stancile Athosu-
lui, frumoase dar austere.
Vremea trece, trecutul nu se uita. Mihnea Voevod, zis Meh-
www.dacoromanica.ro
FAMILIA VOEVODULUI RADU MIIINEA 225
med Bey, bun musulman, care tinea in Stambul harem cu multe

neveste si-o cash de copii, purta dorul fiului sau Radu, plecat
printre straini. Starui deaf pe langa puternicii sai prieteni turci
sa-i fie ingaduit a-si aduce feciorul langa el. Voia sa-si mai
vada odrasla iubirta si sa incerce pentru dansa ceiace nu mai pu-
tea face pentru el insusi : sa-i dea clomnia Tariff Romanesti. In-
voirea fiindu-i data, Radu pleca din Venetia la Constantinopol
si-si revazu, dupa o indelungarta despartire, pe batranul sau tats,
Bucumtit vechi (partea din dreapta e Curtea Domneascd)
facand acum si Cunostinta cu mamele lui vitrege si cu midi ma-

homedani, fratii si surorile tlui.
Aceste se intamplase in anul 1597. Peste Dunare lucrurile
erau tulbure. lad Viteazul se razhola cu Turcii. Polonii se
amestecau in trebile Moldovei. Germanii voiau Ardealul. Mo-
mentul era prielnic ca Mehmed Bey sa lucreze la trimiterea fiu-
lui sau in Muntenia, ca om devotat al Turcilor. Devenit can-
didatul Portii, Radu porni cu a caste turceasca la Rusciuc, de
unde urma sa treaca la Giurgiu si la Bucuresti. Norocul nu-1
ajuta. Timp de 14 ani, toti candidatii i-au trecut, pe rand, inainte.
Intors la Constantinopol, cu cresterea .greceasca si italie-
aeasca ce avea, inconjurat de Turci, viata ce duse el pe malul
Bosforului n'a putut fi prielnica simtimintelor romanesti de
15
www.dacoromanica.ro
226 TRECUTE VIETI- DE DOAMNE $1 DOMNITE
care Domni notri ar fi avut nevoie pentru a ocarmui

ale caror destine le erau incredintate.
De altfel, in acest rastimp, Radu Mihnea a fost intotdeauna
cu ochii atintiti asupra Tarii Romanesti, cand is Stambul, cand
pe malul Dunanii, expuna'Indu-si uneord viata pentru realizarea
visului sau. Abia in 161r, cand Gavril Bathory alunga pe Radii
Senban din Targoviste pentru a-i lua locul, Turcii, nemultumiti
de ainbitia acestui voevod al Ardealului, it scoaserg din nou pe
Radu, candidatul lor, de dupa perdea, si-1 expediara in grabs in .
Muntenia. Bathory, om energic, it alungg repede inapoi peste

Dungre, unde Domnul rgmase in Rusciuc, pang dupa batalia
dela Brasov si chiar pang dupg fuga lui Radu Serban in Polonia
si apoi la Viena.
Abia tin Octombrie 1611 se aseza Radu definitiv in scaunul
domnesc din Targoviste, luand numele de Radu Vocla Mihnea.
El pare a fi adus atunci la Ta'rgoviste si pe Doanina.lui Ar-
ghira,,despre care nu stim nici din ce neam era, nici cand, nici
unde se mgritase cu Radu Mihnea. Desigur era greacg, probabil
din Constantinopol, iar cgsnicia trebue sa di fost proaspata, de-
oarece toti copiii for s'au ngscut in preajma acelor ani. In 1611
fiul for Alexandru era copil, tanc infinit de mic, vre-o 4 sau 5
ani, iar una din fete', buclucasa de mai tarziu, sa fi avut vre-o
trei anisori. Ceilalti copii s'au nascut mai apoi.
A mai adus Radu cu el din Constantinopol pe fratii si su-
rorile lui dupg ,tats -sau Mihnea turcitul 1), si a mai adus o seams
de Greci, prieteni din lunga-i pribegie, precum si cativa Italieni
Franci" cum li se spunea. Ihume si Caise Catum, surorile lui,
locuiau inteo case cu el, se inchinau lui Mahomet, cu fata In
Mecca si puserg sa di se faca geamie, de pe minaretul cgreia
muezinul canta ruggciunea de dimineata, crugaciunea dela ameazg
si rugaciumea de sears, spre groaza Romanilor din capitalg, care
9 Unul din ei, Mustafa bei, trAia in Silistra, unde tats -sau avusese un
palat. In 1636 it vAzu acolo solul polon Krasinski, in trecerea lui spre Con-
stantinopol. Era un om in varsta, gras, Malt", (insa un renegat, dupa cum
credea solul) care se prezinta polonului in stare de complecta ebrietate,
mort beat din cauza masticii" ce inghitise, care bauturA, zice secretarul so-
lului imbata asa fel, incat cel ce-o is isi pierde mintile". Din vorbele lu
Mustafa, solul polon nu putu intelege nimic si audienta se termini faca nic
tin rezultat. (P. Panaitescii. Calatorii Poloni).
www.dacoromanica.ro
FAMILIA VOEVODULUI RADU MIHNEA 227
credeau c'au sosit zilele Apocalipsului si sfarsitul neamului

lor. Grecilor li dadu boeri, Italienilor voe vegheata, iar banii
albi ai visteriei incepura a circula intre Targoviste gi Venetia,
unde ramaneau depozitati la o banca, in vederea negrelor zile
cand Radu Voda nu va mai fi Domn.
Tara nu-1 putu suferi. Stolnicul Barcan Merigan date sem-
nalul cascoalei. Insa aceasta ridicare ce-a (fast sa se ridice, n'au
fast pre alt, ci numai mandirta si raotatea Grecilor" zice cronica.
Totusi Voda prinse de veste la vreme si-1 taia pe Barcan, im-
preuna cu alti 13 boeri, ceiace rlinisti ca prin minune spiritul
rascoalei. Ramaneau bietilor Romani amarati nadejdea in rein-
toarcerea din Viena a lui Radu Serban, ,caruia trimiteau scri-
soare dupa scrisoare, dupa cum am vazut mai sus, pentru a-1
implora Si vie cat mai curand in tars, rugandu-1 insa sa fie cu
taina acest lucru, ca de s'ar intelege, toti ni-am pierde capetele".
Ar pare ciudat acest mace' de boeri facust de-un domn ores-
cut in civilizatia Venetiei, daca nu ne-am gandi ca, Fara el, Radu
Mihnea n'ar ifi putut st'arpi spiritul rascoalei, si-ar fi pierdut
desigur domnia si poate si viata. Si'n adeva'r vedem ca in urma
acestor cruzimi, nu numai ea lucrurile se linigtesc, dar in.sasi
purtarea Domnului se schimba cu desavarsire. Boerii care nu
erau din partida fostului voevod, sunt multumiti de cel nou,
caci el cauta a-i maguli, spunandu-le ca de mare folos gi cinste
este domniei si tarii boerul intelept gi avut", iar rpe eine vrea
sa-1 slujeasca cu credinta 11 umplea de bani, fiindca daca are
Dornnul 5-6 boeri avuti, nici de-o nevoie a tarii nu se tease ".
Pentru a-i face sa uite ca muezinul_canta pe minaretul geamii
pentrn sijrcrille lui, el eanuca sa ridice din temelie biserfa
Sfintei Troite din Bucuresti, cladita de bunicul sau Alexandru
Voda si distrusa. de Sihan Pasa rin ztlele lui Mihai Viteazul.
-
Curtea pi-o Linea in Targoviste pPri Bucuresti si splendoarea

desfasurata de el .anbise pe bieti boieri, cars uitau ca toata bo-
gatia aceasta venea dela grelele biruri ce apas-au pe locuitorii
tarii.
Cinci ani a tinut aceasta domnie.
Am aratat, cand am vorbit de Movilesti, cum a fast ames-
tecat Radu Mihnea in rasboaiele Moldovei, si cum a si fast mu-
www.dacoromanica.ro
tat in acea tars. Mirarea lui nu fu mica .cand auzi ca trebuie

sa-si schimbe resedinta din Targoviste cu cea din Iasi. Insa po-
runca Turcului nu se comenrta, se executa. Nevasta vizirului
o sultana voia scaunul Munteniei pentru protejatul ei Ale-
xandru Ilias. Radu Voda avu delicateta sa instiinteze pe Mo-
vila ca soseste sa-i ia local oh ! fora voia lui si c'ar face
bine sa ,fuga cat mai repede din Iasi, caci Schender Pasa voia
sa-1 prinda, pe el, pe mama-sa, pe frate-sau si pe cumnati, vii
sau morti.Ce-a urmat se stie din capitolele trecute. Bata lia dell
Dracsani, rinderea si turcirea Movilestilor Boeri, Boeri, ru-
sinartu-m'au paganul! si urcarea in scaunul Moldovei a lui
Radu Voda Mihnea Basarab.
Trimise pe data in Targoviste sa i se aduca in Iasi nevasta
si copiii, si incepu o noua domnie, mai uimitoare decat cea tre-
cuta prin stralucirea fare: pereche a Curtin lui domnesti.
Prietenul Si 11,.U11 grec, Papa, care avusese visteria in Mun-
tenia, manuind banii tarii in folosuil lui Voda, fu mutat ca vis-
tiernic in Moldova, cu aceiasi insarcinare. Un inceput de ras-
coala a boerilor fu repede inabusita, insa Turcii carora le pla-
cea si aiba liniste in provinciile lor, se burzuluira. Radu Mih-
nea pentru a-ti asigura domnia, fu nevoit sa-si ,puns familia za-
ioaga.
Doamna Arghira, coconul Alexandru si cele trei fete ce
aveau ei acuma, furs trimise la Constantinopol, unde ramasera
in tot timpul acestei domnii, adeca trei ani. E de presupus ca
in suroifle turcoaice plecara in Tara lor, impreuna cu Doamna
i copiii.
Viata ce duse Radu Voda in Moldova fu Imparatie nu
domnie samanatoare". Imbracamintea slugilor dornnesti, a copii-
tar de casa, a vatavilor de Divan, o schimba cu desavarsire, dan-
du-le haine bogate, usirnice, blan.uni de vulpe, Icabanite de jder.
Iar pe boeri, pentru a-i ademeni cum ademenise pe cei din Mun-
tenia, le spunea vorbe ca aceste Pre un am ,daca4 boereste
Domnul, nu incape sa -1 suduiasca. Ce, de nu se poarta cum se
cede un boer, sa -1 scoata sn sa pue altul in locul lui ; iar a-I suduire,
cu scale nu i se icade". Ajunsesera boeuii sa-1 theme Radu Voda
Cel Mare". Insa felul cum isi atrase buna lor valuta, ne-o spune
www.dacoromanica.ro
Miran Costin el insusi : Hiecarele cand judeca pe-un boar ea

un curtean, ochii Domnului &I fie spire boier ; iar cand se pa-
reste un curtean cu'n taran, mai de cinste &á hie curteanul si la
cuvant si la cautatura omnului". Astfel de judecata, halal !
Radu Basarab deprinsese bine in Italia invataturile lui Machia-
vel. De mirare e numai ca un om ca Mixon Costin, pe care not
cei de azi ne-am deprins a =1 ,cinsti, sa ifi spus de Radu Voda
ca era om deplin la toate si intreg la hire, cuvantul ce graia
ca o pravila era tuturor, judecatile cu mare direptate si nima-
nui cu voe vegheata (favoritism)". sa nu uitam insa ca era
vremea in toiul ei, nand boerii luau cu hapca mosiile razesilor,
de-u ,duceau la saps de lemn isi la sarbie, asa incest omul a carui
judecata li dadea intotdeaupa dreptate, nu 'putea fi in ochii for
decat un Damn intreg la hire Radu Voda Cel Mare !
Acest am insa era bolnavicios, mai putin intreg la trop de-
ck la fire. Suferea de podagra si de heragra" la mani si la pi-
cioare, ceiace in vocabularul de azi, ar insemna reumatisme si
artritism, boli contractate probabil in agunele Venetiei.
In 1619, trei ani dupes sosirea lui la Iasi, el se imbolnavi ci
de ochi. Pe punctul de a-si pierde vederea, fu nevoit sa-si le-
pede domnia si sa piece la Constantinopol sa se caute. Fu in-
locuit cu Gaspar Grazziani, un italian care umbla de ani de zile
dupes pleasca tronului Moldovei.
In Stambul, in cura doftorilor strain! aflatori acolo, ingrijit
de Doamna Arghira si de Domnitele lui, Radu Mihnea se in-
drepta curand si, abia vindecat, se apuca sa umble din nou dupes
domnia ce abia lepadase. Cheltui mult avea si de unde
si i se facu pe voe. In 162o, nisi un an dupes sosirea lui la
Constantinopol, e numit din 'nou Damn in Muntenia.
Cu Doamna, cu Domnitele, cu fiul sau Alexandru si cu
grecii lui, porni mandrul Domn din nou la Targoviste Si iarasi
incepu bogata viata de curte, petreceri costisitoare lux desfra-
nat. In Bucuresti ispraveste bisetica ,Sfintei Troite, pe care CO
inching,_ cu toate bogatiie ei, manastirei Iverului din Sfantul
Munte, o polita platita calugarilor greci ce-1 orescuse. Biserica
lua nnmele de Radu Voda" si rarnase in veacuri, alituri de-a
lui Mihai Voda, cea mai bogata si mai frumoasa din Capitals.
www.dacoromanica.ro
Astazi Inca, deli atat de jalnic reparata de Gheorghe Voda Bi-,

bescu, este monumental de capetenie al vechilar Bucuresti.
Iar galbenii visteriei isi urmau trista pribegie la banca
din Venetia.
Urmeaza un moment de spaima ! Alexandru Dies it sapa
pe Radu Voda In ascuns la Poarta. Galbenii schimbara itine-
rarul, pornind, ou duiumul, spre Stambul. Vizirul incasa 30.000
de scuzi si Radu Mihnea ramase Domn in Tara Romaneasca.
0 nemarginita ambitie cuprinse sufletul voevodului. Voi
sä domneasca in amandoua tarile. Mihai infaptuise lucrul a-
cesta prin puterea armata, el incerca sa-I faca prin magia au-
rului. Cu legaturile ce avea in Stambul, legaturi de sa-nge si
de prietenie, cu ajutorul visteriilor tarilor pe care le storse:e,
isi Implini visul. Nu ajunse Domn nominal al Munteniei si al
Maldovei, insa Domn efectiv, da. Si iata cum :
In vara 1623 fu mutat din nou, dupa staruinta lui, dela
Targoviste la Iasi, iar fiul sau Alexandru fu numirt Dornn al
Munteniei. Acesta fiind Inca un capil che molto e gio-
vane" scria Cantarini catre Dogele Venetiei fu pus sub e-
pitrapia mamei sale Arghira si a catorva boeri credinciosi, asa
incat de fapt Radu Voda Mihnea ducea, din Iasi, trebile am-
belor tari.
Doamna Arghira despre care avem atat de putine §tiri,
ramane deci in Targoviste, epitropa, regents. Fireste ca tri-
mitea cat mai des barbatului ei vesti despre purtarea fiului si
despre trebile tarii, iar la randul ei primea dela Iasi indrumari
si porunci.
Alexandru supranumit CoConul, mult' giovanele, avea
vre-o 17 ani. Tatal sau se gandi sa-1 Insoare. Nu atat findca-i
venise varsta, cat pentru ca avea Radu Voda nevoie sa'si con-.
solideze amandona domniile. De cal mai mare ajutor intru Im-
plinirea visului de marire ce avusese, ti fusese un grec bogat
din Constantinopal, Scarlat Beglitzi, zis Saigiul, sau scurt
Scarlatos, furnizorul Curtii Imiperiale,. un fel de factotum, cam
ce fusese mai inante vreme Mihai .Cantacuzino aitanoglu.
Intre Radu Mihnea si el, era o stransa prietenie, si de fapt
numai multum' ita influentei acestuia pe, langa puternicii Stam-
www.dacoromanica.ro
bulului ajunsese Radu Voda sa vada infiptuirea ambelor

domnii.
Scarlat Saigiul era insa prieten si cu Alexandru Dies, fiul,
natural probabil, al lui Ilia Voda Turcitul. Acesta, crescut in
Stambul si el, inconjurat ,de Greci si de Turd, protejatul unei
Sultane (nevasta de vizir) era un vesnic ravnitor al domniilor
dunarene. Dela 1616 la 18 inlocuise pe Radu Mi Irma in scau-
nul Muntenie, dela 162o la 21 domnise in Moldova, si acum
pandea iar momentul favorabill pentru a capata din nau una
din domnii. Era deci un rival periculos, si nu putea stie Radu
Mihnea cat timp va tine bona vointa ce i-o arata Scar lat. Pen-
tru a si-o asigura, el se gandi sa se incuscreasca cu bogatul si
influentul grec constantinopolitan. Ceru Saigiului mama fetei
sale, Ruxanda, pentru fiul sau Alexandru.
Tanarul Domn al Munteniei fu multumit de alegerea ce fa-
cuse total sau, caci Ruxanda, pe Ianga bogata ei zestre, mai
poseda, se zice, si o desavarsita frumusete. Vanitatea grecului
de-a avea un ginere Domn si un cuscru la fel, fiind si ea satis-
facuta, nunta fu hotarata pentru vara anului 1624.
Ca lare pe eticheta caci stia Voda din Venetia ce in-
seamna eticheta el chibzui ca cununia nu putea avea loc in
Targoviste deoarece el, capul familiei, era Domn al Moldovei,
dar nici in Iasi nu putea avea loc, cad mirele era Domnul
Munteniei. Hotari deci ca nunta sa se faca, ca gi eticheta, ca-
bare, si anume pe hotarul tarilor, la Movileni, pe Siret, in a-
propierea Tecuciului. Flat .pregatiri cum stia Radu Voda sa
le faca : Divanuri, case, cerdace, facute auume de acea treaba,
cu luzratori de ambe parti ale Siretului". Toti boerii Moldovei
si ai Munteniei furs poftiti la nunta, tot clerul ambelor tari,
nemesi.unguri si magnati poloni.
In timpul acesta, tanara Ruxanda porni din Stambul cu'n
nemai pomenit alai si cu carele incarcate cu bogatiile zestrei ei.
Pe drum se imbolnavi. 0 zi doua nu se stilt ce este. Convoiul se
opri, poposind inteun sat in Bulgaria, apoi deodata, grozava
veste isbucni printre insotitori. Frumossa Ruxandra suferea de
varsatul negru, cel care slutWe, care desfigureaza. Dupa cateva
saptImani de board', convoiunl porni mai departe, ducand cu el o
www.dacoromanica.ro
mireasa ciupita la fata si cu albeata la achi. Ruxanda porunci

oamenilor sal ca nimeni si nu scoata o vorba din cele intim-
plate, iar ea isi acoperi capul si fata cu'n val des, pe care nu-1
mai scoase pans in ziva nuntii. Sosita in Targoviste, Doamna
Arghira, mama soacra, o zorea mereu &A-0 scoata broboada,
caci la not in tail nu sta in obiceiul fetelor sa-si acopere fata.
Ea, nimic. Spunea ca asa a invatat-o mama-sa I) ca pang in
seara dupa cununie sa nò vad5 nimeni. Alexandru Voda, care
stia din auzite cat e de frumoasa mireasa, nu ba'nui nimic, cre-
zand ca este asa felul fetei de-a fi rusinoasa. Astepta deci,
resemnat, ziva nuntii.
Pornifa insfarsit cu toti in spre Siret, mirele si mireasa,
Doamna Arghira, Domnitele, boerii cu jupanesele tor, Mitro-
politul, armata, preotimea si prostimea. Iar dela Nord la Sud
venea Radu Voda cu acelas alai. Se impreunara la Movileni,
unde sosira si icrainilcii strain' cu darurile lar, si erau, zice Mi-
ran Castin : saaunele boenilor de Moldova din dreapta Dom-
nului de Moldova si din stanga Domnului Munteniei boerii
muntenesti tineau vorba". Si asa se facu nunta de s'au tara-
ganit pana a doua sapt5mana, cu mare petreceri si belsuguri".
Insa pe cand boerii si jupanesele petreceau pe malul Si-
retului, in iatacul domnesc fu pyrapad in noaptea nuntii. Dac5
Alexandru Coconut nu si-a trimis pe data nevasta inapoi la
tatal si la mama ei, dupa cum dealtfel sustin istoricii paste-
riori, ci dupa marturia vechilor cronicari, a pastrat-o o vreme
pe Tanga el, apoi de sigur c'a fficut-o dupa rugfirnintea tatalui
sau. Albeata aceaRta de pe achi si fata ,ciupit5 a Doarnnei
Ruxandei T5.sturnau tokate planurile de marire ale lui Voda.
Ca sä faca pe voia parintelui sau, Alexandru si-a pastrat ne-
vasta, insa viata linistita n'a avut Ruxanda cu el. Ce zile
triste i-o fi facut bietei femei si ce Tusinari, nu se stie anume,
insa aflam de la Ion Neculce ca a trimis Scarlat firman impa-
ratesc de si-a luat fata de dupa Alexandru Voda".
Si-a pornit Ruxandra, cu zestre cu tot, gi cu amarul slute-
niei ei, £napai la Canstantinapol. Greci din Fanar s'o ceara s'au
) Numele acesteia era Corona.
www.dacoromanica.ro
gasit destui. Insa foasta D_o_amna era mandra si nu-si vindea

slutenia, nici zestrea mai ales, pe-un barbat hraparet. Ar fi ra-
mas vaduva, daca ante() buns zi nu infra in palatul ei de pe
malul Bosforului un tanar vanzator de matasuri, sarac ca un
soarec si frumps da un zeu. Azi asa, maine asa, o matasa al-
bastra si una pembe, data lui Scarlat Saigiul prinse dragoste
de ifruanosul necunoscut. Intreband despre neamul lui, afla ca
este un nobil din insula Chios. Nobil era, in ostrovurile Ar-
hipelagului, orice om care avea o vie si o .casa cu un turn"
spune cu rautate Dumitru Cantemir. I1 chema Nicol° Mavro-
cordat, saracise, nu se $ie din ce cauza, si cauta sa-si tie zilele
cu negotul sau de rpatasuri.
Frumusetea lui Nicol°, mai mult decat via, turnul si ma-
tasurile, ziceau oamenii, au facut pe Ruxanda sa-1 is de bar-
bat. Din aceasta casatorie se nascu unul din cei mai de seams
diplomati ,ai Europei din secolul al 17-lea, Alexandru EXODO-
ritul. care fu tatal lui Nicolae Voda st bunicul lui Constantin
si din care se trag 'toti Mavrocorclatii de azi.
Ruxanda a fost o femee exceptionala, care a jucat in so-
cietatea greceasca din Constantinopol un rod insemnat. Foasta
doamna a Munteniei pastrat toata viata titlul de Donna"
Principesa" §i era inconjurata de mare respect si admiratie
de contemporanii ei. Ea vorbea bine mai multe limbi, invatase
filosofia, citea mult, si trecea drept o femeie pe care strainii,
cand veneau in treacat la Stambul, nu puteau sa Teo viziteze.
Unii din ei i-au dedicat si carp. Cand, dupa asediul Vienei.
Alexandru IMavrocordat ca.zu vremelnic an disgratia Sultat
nului, batrana Ruxanda fu dusa la inchisoare impreuna cu fiul
si cu nora ei Sultana (z5 Martie 1684). Dupe cateva luni fu
puss din nou in libertate, insa foarte incarcata de ani cum era,
acest tratament ii sleise cu tot puterile, ducand-o curand in
mormant. Ea anuri la 29 August a aceluias an, 1648 i).
') Ea a mai avut douil surori mai marl, pe Zamfira gi pe Asanina. Spu-
sele cronicarilor au fost mutt contestate, in deosebi de Dora D'Istria si de
Al. C. Mavrocordato, asupra carei cotroverse ne vom intinde cand vom vorbi
despre domniile Mavrocordatilor.
Vom arata aici numai ca Alexandru Cuconul, primul birbat at Ruxandei,
fiul lui Radu Wham a fost deseori confundat cu Alexandru Mel fiul lui
www.dacoromanica.ro
Sa ne intoarcem in tara la noi.

Din ziva cand si-a luat Scarlat fata inapoi, a in.ceput sä
le mearga rau tuturor. Nu numai ura, care fatal trebuia sä is-
bucneasca in urma acestei rupturi, dar paca si un blestem
de-al lui Dumnezeu.
Radu Voda si Doamna Arghira aveau trei fete. Cunoastem
numele numai a celei mijlocii, Caterima. Ea si fata mai mica
pare a fi stat sub ocrotirea mamei lor, la Targoviste. Fata mai
mare locuia in Moldova, la tatal ei, cand la Iasi, cand la Harlau.
Cad de cand arsese Curtea din Iasi si Radu Voda se mutase
pe-o vreme la Harlau, de atunci prinsese carlig de coltisorul
acela de tara si-si petrecea verile acolo. in palatal domnesc,
recladit dupa gustul sau rafinat, de nu mai cunoasteau Mo ldo-
venii vechile curti ale lui Petru -Rarer si ale Lapusneanului.
Fiind singura de capul ei, adica departe de ochii ocroti-
tori ai mamei, Domnita se indragosti. E intaiul roman de dra-
goste pe care-1 cunoastem in Istoria noastra, de dragoste nele-
giuita. Omul e om, in orice vremuri si'n orice rang al societatii.
Barbatul, pg-carerl_ iubea ,oaiui dui Radu Voda, nu era nici
cocon,nicifecior de boier macar... o biata slugs acolo, o slug;a
domneasca. Noaptea, esind pe-o fereastra din curtile ciom-
nesti din cetatea Harlaului, s'a ascuns in codru" spune Ion
Hies. nepot lut Petru Rare$. 0 ametitoare confuzie face Xenopol in Istoria
Romani lor" (volumul IV, editia I), iar printre istoriografii moderni mai sunt
inca $i azi cari n'au deslu$it bine confuzia, amestecand domniile acestor doi
voavozi (I. Moga in Anuarul Institutului de !stone Nationala vol. IV 1926-27,
p. 417). Nici afirmatia d-lui Moga ca nunta lui Alexandru cu Ruxanda a
avut loc in 1632 nu poate fi exacta. Ea a avut loc in vara anului 1624, dupa
cum am aratat. Prin 1632 trebue sä se fi maritat Ruxanda cu Nicolo Mavro-
cordato (Nicolo, nu Pandele cum il nume$te Cantemir), iar Alexandru Exa-
pOritul s'a nascut prin 1641-42. 0 scrisoare a lui Delahaye catre superiorul
colegiului grecesc din Roma, datata din Pera 28 April 1656, (publicata de d.
Moga in Anuarul de mai sus, p. 416) ni'l arata pe Mavrocordat elev la acea
$coala, la care mai invatase, in 1585, Marcu Voevod, fiul lui Petru Cercel.
In acea scrisoare, Delahaye, vorbind de Variantl elev de 14 ani, spune Supe-
riorului : che quel giovinetto e d'ottima nascita e d'una de piu nobile case
ta Greci, essendo fig-do di Nicolo Mavrocordato e di donna Rossanda, fi-
gliogla del' S. Scarlato, un de piu 111-ri S-ri Greci de Cosnt-poli, e la quel
puo goder se titolo Principesa per haver, in primo nozze, sposato Alessandro
RadOulo, Principe {Li Valachia.
Fata de aceastA mArturie contimporana, eroarea raportata de Cantemir,
$1 urmata apol cle -Caul $1 de Sincal, cum CA Ruxanda a Post .nevasta lui
Matei BaSarab; este suficient dovedita. .,
www.dacoromanica.ro
Aufr''.rirt, 11.
..
114r,
tMr
t°-
.Ll
17-1
i ft
I 4,-;
igt-u
KirtIV,`
L.! r1
t? ,1,4
nor
Biserica Radu-Voclet (Bucuresti)

Dully!! lonescu-Gion : istoria Bucureftitor.
www.dacoromanica.ro
Neculce. Precum se da cu navodul in apa pentru a prinde

peste, facu Radu Voda navod de oameni in codrul Harlaului,
si la fa.ntana Cerbului, langa podul de lilt, a prins pe indra-
gostitii fugari. Domnita, innebunita de spaima si de durere,
va'zu cazand la plcioarele ei capul insangerat al celni pe
care4 iubea. Iar pe dansa, zice cronica a dat-o la calugarie si
a calugarit-o".
Dupa aceasta intampIare, Domnul se imboInavi din nou.
Ochii incepura sa-I doara si podagra nu-1 mai parasi. I se
umflau mainile si picioarele si urla de durere. In Ianuarie
1626 isi dete obstescul sfarsit in cetatea Harlaului, plans de
boerii lui, laudat de posteritatea, iar talpa tarii ce-o fi spus,
cronica nu glasueste.
Fiul sau Alexandru Voda, sosi in Moldova cu mama-sa,
vaduva Arghira, cu surorile lui si cu boerii munteni, si, ridi-
cand trupul mortului voevod, II dusera la Bucuresti de-1 in-
gropara in ctitoria lui, manasti,rea, Raaunn Voda. Frumosul lui
cosciug de marmora alba ,11 mai poate veaea oricine azi, in par-
tea dreapta a bisericii ; iar deasuora. pe zid1 sta pictat, in ma-
rime de onk, chipul lui. prefacut poate mai tarziu, dar totusi
unul din cele mai frumoase tablouri de voevod ce avem in Cara.
In Moldova ii urma in scaun Miron Barnowski, ales de

boeri dupa indemnul mortului voevod ; iar in Muntenia mai
dornni Alexandru un an de zile tot sub epitropia mamei lui.
In 1627, Scarlat Saigiul isbuti sa-i scoata domnia, pentru a o
da lui Alexandru Dies, care, de altfel, nu si-o putut mentine
decat un an.
Intors la Stambul impreuna cu mama si cu surorile lui,
Alexandru Cuconwl (avea acuma 20 de ani) cheltui atatea pungi
de galbeni 200.000 de reali, imprumutati dela negustori ita-
Rani tuck, doi mai tarzju, reusi sa fie numit din nou
Domn, de data aceasta al Moldovei. Baiul Sebastian Venier
scrie Dogelui la 1 Septembrie 1629, ca inainte de a leca in
Moldova, Alexandru Voda veni .s5-1 vada si,. nestiind italie-
neste, isi. arata multumirea lui catre Republica prin gesturile
www.dacoromanica.ro
236 TRECUTE VIETI DE DOAMNE PI DOMNITE
cele mai umilitoare con giesti humilessimi". Insa el ramase

Domn in Moldova numai un an, asa incat, intors la Stambul in
1620, creditorii neplatiti se napustira asupra lui cu o nemai-
pornenita furie. Mazilul Domn fu nevoit Si se mai umileasca
odata in fata baiului, pentru a-1 ruga sä garanteze Republica
datcrriile sale. Venier cunoscand denozitele Radului Voda la
bancile din Venetia, se oferi a mijloci aceasta cerere de ga-
rantie.
Insa curand dupa aceia Alexandru inceteaza din viata, la-
sand mostenitori ai in.tregei lui avetli pe mama si pe surorile
sale, dupa plata datoriilor firesti.
Caterina se marita cu Moise Movila, ,cel care luase locul
fratelui ei in scaunul Moldovei. Un an mai tarziu, 1631, el era
mazil in Constantinopol. Acolo o fi cunoscut pe Caterina Ba-
sarab si sò fi insurat cu ea. Iar in 1633 el capat din nou scau-
nul Moldovei, pe care-1 pastreaza tot numai un an, dand totusi,
prin aceasta, ocazie Ecaterinei sa se poata intitula si ea
Doamna".
Cealalta fats a lui Radu Voda, cea mai mica, se marita si
ea tot cu'n Domn, cu Miron Voda Barnowski, ruda Movilesti-
lor. Ea avu durerea sa-si piarda sotul dupa foarte scurta
vreme. Id decapitara Turcii in StarnbuLiar Doamna lui ramase
traitoare, impreuna cu soacra-sa Elena, in Polomia, la Ustiic, ve-
chia mosie a Movilestilor, incaputa acum in mainile rudelor for
Barnowski.
Pentru banii depusi de Radu Voda la Venetia, a urmat,
dupa moartea lui Alexandru Coconu, un proces intre Doamna
Ecaterina Movila si sora ei, viduva lui Barnowski, pe deoparte,
iar pe alta parte creditorii italieni ai lui Alexandru, in care
proces mai fu amestecat si-o ruda de-a lor, Bartholomeu Mi-
netti, precum si copilul unei tiganci, care se _pretindea fiul lui.
Radu Voda. Din neprevederea tuturor si spre a for nenorocite,
procesul s'a judecat la Constantinopol, asa incat, fireste, cadiii
s'au imbogatit, iar partile au saracit.
Astfel s'a spulberat semintia Radului Voda, cad filiatiu-
nea lui Mihnea-Radu, care a domnit in Muntenia in 1658, este
contestata de- mai toti istoricii. Astfel s'a stins semintia Ba-
www.dacoromanica.ro
sarabilor. coboratoti prin barbati din Mircea Cel Batran, din

Vilaicu Voda, din Basarab Cel Mare.
*
A/exandru Ilies, care a domnit in acest rastimp de doua

on in Moldova si de doua on in Muntenia, era insurat cu
Doamna Elena, o g-reaca din Constantinopol.
Aceasta Doamna n'a lasat in Istorie nici o urma. Se stie
despre ea ca era in radvan cu sotul si copii ei, and fugira cu
totii din Iasi, in huiduielile poporului, care-i alungase, dupa ce
omorase pe Grecii adusi de ei la not ca sa jupuiasca terra.
Boeri care-i ocroteau, le-au facut extorter pans la Galati, si
de-acolo eau dus pe mare, la Stambul, unde Ii se pierdura
urmele.
Fiul Ion, Dies Alexandnu, reapare Damn in Moldova intre
1666 si 68, apai dispare din non, incheind astfel si el pentru
totdeauna, sirul domniilor musatine.
www.dacoromanica.ro
Doamna Elena a lui Matei Basarab
(Miniaturd dintr'o Evanghelle)
Dupd Butetinul C. M. I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIX.
DOAMNA ELENA A LUI MATEI BASARAB

CU urcarea lui Matei Basarab ci a lui Vasile Lupu in
scaunele farilor noastre se inchee defiritiv crIstoria
catolicismului in Romania. Domnii acectia, can au
stapandt tarile timp de zo de ani, cari au indocult in
slujba Dumnezeiasca limba slavona cu cea roma-neasca, cari, in-
fiintand tipogratii in tara, au raspandit Carp bisericecti in limba
noastra stramoceasca, pot fi priviti ca fiind acei prin influenta
carora 'vechea credinta ortodoxa ci-a infipt mai cu temei fa-
dacinele in sufletul poporului nostru. Sfortarile papistacilor
de-a ne converti la credinta dor incetasera de astfel de mutt,
insa, dupa cum am vazut, se mai faousera totuci atare razlete in-
cercari de cite on se urcasera in scaunele .unora din voevodate
doamne catolice, ca de pilda chiar la inceputul veacului al
17-lea, and ocupa Elisabeta JVIovila, alaturi de sotul ei, scau-
nul Moldovei. Nici atunci, ca nici mai inainte, uneltirile aceste
nu prinsera. Si cum nu prinsese catolicismul, astfel nu putura
prinde mica incencarile facute in ultimul veac, de-a inlocui la
not religia artadoxa cu noua credinta a lui Luther sau a lui
Calvin, care atat de repede se raspandise in Ardealul vecin.
Turburarile rel'igioase care in secolul al i6-lea au insan-
gerat Apusul, ci inteal r7-lea tot centrul Europei timp de 3o
de ani, 1111 s'au raspandit in partile noastre, in afar de Ardeal,
pentru un motiv de ordin politic social, in raport cu starea de
lucruri in Moldova ci in Muntenia pe vremea aceia.
Inraurirea ireceasca, amenintatoare pentru viitorul poli-
tic al acestor OH, a fast pentru biserica binefacatoare. Dupa
epoca acelor Movilecti cu neveste catolice ci 'Cu inclinari in-
www.dacoromanica.ro
spre Po Ionia, s'au perindat pe scaunele noastre domni romani

grecizati, cu doamne la fel, caind nu erau chiar grecoaice. Dupa
ei au urmat domni bastinasi, cu simtimantul legaturii paman-
tului, iar din punct de vedere al credintii, cu privirile indrep-
tate inspre Patriarhia Constantinopolei. Pe urma, epoca fana-
riotilor a facut din biserica noastra un fel de anexa a acestei
patriarhii. 0 atare inraurire facu ca dogmele straine de cre-
dinta ortodoxa sa pierrda cu totul terenul in tarile noastre.
Din punct de vedere politic insa acest arnestec al grecilor
in trebile noastre nu anunta nimic bun. Boerii bastinasi pier-
zandu-si, din pricina favoritismului ce aratau Domnii boerilor
greci, avutiiile si influentasociala ice avusesera, se rasculara. Pre-
cum veacul al x5-lea si pana la un punct chiar al i6 -lea au in-
semnat o inversunata lupta o romanismului impotriva cotropi-
rii turcesti, astfel prima jumatate a veacului al x7-lea a in-
semnat o iiidarjita aparare impotriva n.oului pericol de desna-
tionalizare, pericolul grecesc. Dupa .numeroase, sangeroaEc,
dar infructoase riscoale, infaptuite in primele decenii ale vea-
cului, urmara, atat in Moldova cat si in Muntenia, luptele con-
duse cu succes de altfel efemer de doi vajnici aparatori
ai romanismului : Vasile Lu2u si Matei Basarab. Despre cel
;"fle
mtai, roman macedonean moldovenizat, vom vorbi in capitc-
1u1 viitor, iar al doilea, Oltean cu 36 de masele, va face obiectul
prelegerei de fata.
Matei Aga din Brancoveni (Oltenia jud. Romanati) era
fiul lui Danciu Vornicul si al Stan.cii, nepot lui Vas= of
Brancorveni, stranepot lui Marcea vel postelnic si al Margai,
fata lui Parvu vel \ramie, deci soya cu Voda Neagoi Basarab.
(t 1521). Stralucita genealogie care it facu pe Matei
numele sau patrimonial de Brencoveanul cu acel mai vestit
al Basarabilor. Nu insa gloria mosilor lui de pe-o strabunica iI
aduse in scaunul dela Targoviste. Tara it voia Domn, fiindca
boar de vita vechie si viteaz soldat, el se pusesein fruntea mis-
carei romanesti impotriva Grecilor, veniti de pe Bosfor sa co-
lonizeze salbatecul pustiu al stepelor valahe. Si, saabateci sau
nu, oamenii in la parnantul pe care s'au nascut, si-1 vor al
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ELENA A LUI MATEI BASARAB 241
lor, nu al strainior. Cand asa dar Aga Matei 1) se puse in

fruntea miscarei nationalisrte, o parte din boerii tariff, si'n deo-
sebi Oltenii, 11 urmara in cruciada intreprinsa de inimosul Aga
impotriva Greciilor.
Retrasiintai in Ardeal, unde Matei Basarab 'se inching
craiului Ardealului Gheorghe Racoczi I, cu care legs o priete-
nie pe viata, ei coborira, prin pasurile Carpatilor, inspre Tar-
goviste, unde impreuna 'Cu Seimenii si Darabanii lot; se lovira
cu armele lui Leon Voda (fiul lui Tomsa Voda al II-lea).
Fura insa invinsi si respinsi. Goniti de armata domneasca, ei
trecura °hull si se inchisera in manastirea intarita a Tisma-
nei, unde tinura piept unui asediu inidelungat. Pe ipunctul de-a
ramane lark* provizii, Matei fugi, noaptea, din tnanastire, trecu
muntii si se refugia din nou la prietenul sau Racoczi. De acolo,
din surghiun, incepura tratativele cu pasa din Silistra pentru
a abtine domnia tariff. Acest pasa, Mint- Abaza, un caucazian
care alts data, in muntii lui, fusese un razvratit inipotriva Pa-
disahului, care mai tarzia devenise generalisim al armatelor im-
periale sff repurtase o stralucita iibanda impotriva Polonilor
(1629), era un om destept, cu largi vederi politice, posedand o
indarjita vointa care il impingea ca nici scum sa nu asculte de
ordinele venite din Stambul, cand i se pareau nepotrivite inte-
resele Imperiului. Desi Poarta mazilise pe Leon Tomsa din
scaun si-I inlocuise cu Radu Voda, fiul lui, Bias; to-
t* Abaza Pasa, cu dela sine putere, numi Damn in Targo-
vista pe Aga Matei din Brancoveni. Nittigrea aceasta era ne-
cesail plamar-Plot te nutrea desteptul turc din Silistra in vede-
rea unei politici de organizatie military in principate, menita
sa Vina in respect pe Voevadal Ardealului gi pe regale Polo-
niei. Poarta trimise un avertisment pasalei, care se stinghisi de
1) Aga, boerie necaftanita, introdusa de curand la not (din Turcia) in-
semna pe atunci capitan de oaste". Aga Matei era generalul unor ramasiti
de ostiri (Sarbi, Croati si Romani), ramase la vatra din vremea lui Mihai
Viteazul (generatia a doua de sigur), stabilite in Oltenia, ca si Rosii in Pra-
hova gi Darabanii aiurea.
Matei Basarab i-a mobilizat si cu ajutorul for a luat domnia Tarii. Ajuns
Domn el a dat acestei ostiri numele de Seimeni (dupa noul corp din Stambul,
menit sa inlocuiasca pe prea tulburatorii Spahii $i Ieniceri), iar functiunea
de Aga o introduse in Divan, de uncle n'a mai exit pans la 1858.
16
www.dacoromanica.ro
I
o
y 0.
T'
T l = d
itietieattck
4.
't
.,0 .
, ri "..- ,J'i''''F
,c.
11 ty,, ' --, =.-

Y ',....,--- '-' :a....Z--;%"...406P.'
- .,..,i
..,S)
Ita-ittW.2:4(44Xliiititil;AIT41,1141fAtUnliaTAM141441.111414ritiO
'''
..k'
'& ,
..-,74.J*._
'II ,..
.
\
..
."'
t
! 1-1 oqes terret,eAngenuar uelipranfola urger Imago;

i
Qui.d ?ricogareos, kos quer relpic fat .
Ouriousaranneniffuna- °
Mates Basarab
el atat de putin, incat trimise rispuns lui Matei sa piece pe
data inspre Targoviste pentru a se impotrivi ostirii lui Radu
www.dacoromanica.ro
Voda, 'care venea din Moldova sa ocupe scaunul Munteniei. Ma-

tei intra in taxa, si impretmandu-se cu boerii si seimenii lui,
porni Intru intampinarea alesului Sultanului. Se intalnira langa
Bucuresti, pe apa Colentinei, Tanga manastirea Marcutei, in
ziva de 25 Octombrie 1632. 0 inversunata lupta avu loc intre
seimenii 1ui Matei deoparte si Maldoveni si 7a:tarn lui. Radu
Voda pe de aka. Cum lupta se dadea in preajma orasului, Bu-
curestenii si copii din mahalali se catarara pe garduri sa priveas-
cal la desfasurarea ei. Nu avura satisfactia sa vada a cui e iz-
banda, caci ea nu fu in ziva aceia a nimanui. A doua zi insa
batalia inceput din non, mai ,darza, si tinu pans in sears, cand
in sfarsit armata lui Radu Voda .dete bir cu fugitii.
Matei cu boerii lui si cu toata oaitea de seimeni intra in
Capitals, escortat Hind si de mahalagiii coboriti de pe garduri,
care prianira bucurasi sa be fie Damn um. Roman news de-al for
care fusese In itinerate ostas de-al lui Mihai Viteazul si acum
viteaz biruitor el insusi.
Astfel urea in iscaunul Tarn Romanesti jAga Matei din Bran-
coveni, care, pe data, se intitula ca Domn Matei Basarab
Voevod".
Dentru a-si mentine o situatie atat de stralucit dobandita,
Matei Voda avea nevoe de confiranarea Portii. Abaza Pasa el
insusi ii sfatui sa place fara intarziere la Stambul, asigurandu-1
ca, deli lucrase impotriva vointei Padisahului, daca ar lua cu el
saci de our multi, domnia i-ar fi asigurata. Om de 53 de ani,
noul Voevod se porni la drum, lasand in Capitals, sa vada de
trebile tariff, pe sotia lui, Doamna Elena.
Din clipa aceasta, Elena intra in viata publics a tarn si in
Istorie.
Ea avea 35 de ani. Era fata postelnicului Radu Nasturel of
Fieresti, si a Despinei (Calea), poate fata lui Radu Calomfi-
rescu, gi In tot cazul o ruda de-a lui Mihai Viteazul gin casa
domneasca a lui Mihai Voda", ceiace Inseamna ca Despina era
ruda, vara sau nepoata a marelui voevod. Era deci Elena, dupa
mama-sa, o basarabk ceiace inlesni casataria ei cu Matei din
Brancoventi, care avea si el, dupa cum am vazut, singe basara-
besc in vine.
www.dacoromanica.ro
De aitfel, faznilia boerilor din Fieresti era si ea foarte

vechie. Genealogia ei se .unca pans la Stan at Fieresti, traitor
prin 1500. Fiul acestuia, Vrajoghie logofat avu un fiu Cazan,
portar, care fu tatal lui Radu, fakut logof at mare tocmai din
pricina im-udirei lui, prin nevasta-sa, cu Mihai Viteazul 1).
Fierestii, mosie situata in Ilfov, intre apele Dambovitei si
ale Argesului, s'au mai zis in vechia limbs si Hieresti, de unde
postelnicul s'a numit Radu Nasturel of Hieresti, sau Nasturel
Herescu, care a ramas la urmasrnume patrimonial pans la
generalul mort in 1874, cel din urma din neamul sau (cel care a
finfantat premiul literar al Academiei Romane) ').
Din Icasatoria lui Radu au Despina s'au nascut trei
fii si o fats ; Serban, Cazan, Udriste si Elena, Toti, dar in
deosebi cei doi din urma, au primit o foarte ingrijita crestere.
Udriste si Elena stiau greceste si slavoneste, iubeau literatura,
istoria, arta. Erau la not in Tara toti autorii ne-o spun
printre cele mai culte persoane ale veacului.
Nascuta la 1598, Elena isi petrecu copilaria in Hieresti,
unde tatal ei cladise o casa de tars, care numai era rasa, ci
palat. Sirianul Pawl de Alep care intovarasea pe patriarhul Ma-
carie in ealatoria lui In tarile noastre prin 1645, me spume ca
palatul acesta avea trei randuri (cum in adevar nici azi nu mai
sunt case la tars) gi exlama cu o sincerer admiratie si o orien-
tall exageratie, ca era fara ;pareche in lame, deck Boar in Fran-
ta. Traits inteun astfel de mediu luxos gi capata.nd o atat de a-
leasa crestere, Intelegem ca parintii ei cautara sa-i dea de sot
un om demn de ea. In 1612, la varsta de 14 ani, o si maritara
cu Aga Matei, boerul din Brancoveni, in vinele caruia curgea
sangele lui Neagoe Basarab. Cu toate ca inure noii ca'satoriti
1) Un document slavon din 30 August 1501 a lui Vlad Voda, spune, vor-
bind de Vrajoghie : ,,Cinstitul dregAtor chiar din casa Domniet mele" §i mai
departe : Aceste sate ce sunt mai sus scrise sunt ale jupanului Varjoghie
slugerul de moOenire dela stramoii sal". Vlad Voda (VIAdut) pare a fi fast
in 1501 coregent cu frate-sau Radu cel Mare. (Acta C. Mano, inedite). Acest
document dovedeOe vechimea neamului HereOlor si inrudirea lui cu Basarabii.
9 Ingropat in biserica Sfintei Vineri din Bucure$ti, t s'a sapat pe piatra
de mormant o genealogie carWiThYdA §Tiul strImoOlor pang la Romani
fireasel vanitate omeneascA, care insa in fata majestatii mortii §i in lacaut
Domnului, mira.
www.dacoromanica.ro
era o deosebire de rg ani, ei se intelesera si se iubira. Au dus

in boerie un trai de oameni intelegatori a tot ce e romanesc; el,
patriot luptator impotriva elementului strain, ea, linistita cule-
gatoare de datini, ocrotitoarea biseri'cei, a literaturei si a artei.
Pe deosebite taramuri cu. substrat comun sufletele for s'au
intalnit si pana inteatat s'au armonizat incat, dupa ce a ajuns
domn, Matei Voda s'a facut ocrotitorul bisericii, al literaturii
si al artei, iar Doamna Elena a capatat o luminata dragoste de
rnosie !
ICand in 1632, sotul ei pleca la Constantinopol sa ceara dela
Poarta confirmairea domnii, iar ea ramase singura in Bucuresti
sa ;duca trebile tarii, regenta se desvalui deodata o buns poli-
ticiana. Printre incurcaturile delicatei situatie a unei domnii
neconfirmate, a stiut sa se strecoare cu dibacie. In Bucuresti
Turcii lui Abaza faceau lege, iar din Ardeal Racoczi nu conte-
nea de-asi cere banii imprumutati lui Matei in timpul pribegiei
acestuia. Doamna cerca sa Infraneze pe cei dltntai si sa insufle
rabdare cal& de-al doilea. Ravase de-ale ei catre Racoczi, scrise
pe roma'neste, ni-au fast pastrate : Ca o fats a Mariei Tale,
Doamna Elena iti scrie" zice ea. Sia1 roaga." sa fie bun si inga-
duitor cum fusese pana atunci, cad de se va intoarce sotul ei
din Stambul cu tuiurile domniei, i se va plati toata datoria.
Ea Insa, Hind singura si fara sprijin, n'are de unde plati, card
un ban ce vine de undeva, ei it iau, cum va spume Mariei Tale
si omul Martial Tale, jupanul Mihai Diacul, ce ne rugam Mariei
Tale ca parintelui nostru, sä ne poti fi Maria Ta ingaduitor si
Si ma crezi ca pana va darui milostivul Dumnezeu de va veni
si Domnul men din cea tale, &Trill vor fi platiti pana la unul".
In timpul acesta, in Stambul, Matei era cat pe Ice sa-si piar-
da capul. Sultanul, suparat de nesupunerea lui, it bags la in-
chisoare, plecand urechea la plangerile ce veneau dela invinsul
Radu Voda, care trimisese la Poarta pe boeri credinciosi lui sa
parasca pe Matei ca in lupta dela Colentina omorase oameni
cari nu erau ostasi. Prietenul lui Radu Voda, puternicul grec
Curt Celibi, fac.0 chiar o inscenare dernna de-o opereta. Adu-
na intro dimineata la poarta vizirului cateva sute de femei,
www.dacoromanica.ro
grecoaice si turcoaice, cars strigau si se vaitau ca. Aga Matei le

omarase .barbatii, fratii Si feciorii. Elle cereau razbunare si
moartea ucigasului. lush' Matei poseda un argument mai puter-
nic de cat toate celelalte, argumentul care invarte hirnea in
deabste si pe Turci in deosebi: aurul. Astupa on el gurile greci-
for si urechile Turcilor, si astfel se putu a la inceputul lui
Martie 1633 ,sa intre Matei Veda in Serai pentru a saruta poala
Padisahului.
In April era in Bucuresti. Doamna dui, reintrata an viata
privata, ii state alaturi in tot timpul acestei Indelungate dom-
nii. Ce facuse ca jupaneasa, facea si ca Doamma, insa cu mai
mult spor. La Fieresti si la Negoecti'cladi doua frumoase bise-
rid, din care cea din urma se mai vede ri azi. Tesea, impletea
broda, si pentru a iculege .cele mai alese modele, scria si prin
vecini, ca de pilda in 1649, ,cand trimise run ra'vas jupinesei Ca-
terina, judiceasa din Brasov, ,pentru a-i cere izvoade imple-
tit, si mai mars si mai mici si de ,Calti si de totfealul". Ii cerea
si seminte de Dori de tot fealul". Insa partea cea mai intere-
santa a activitatii ei a fast sprijinul ce-a dat literaturei roma-
nesti, care nu numai ca era in face, dar sepoate spune ca in acca
epoch' s'a nascut. Se stie ca Matei Basarab si Vasile Lupu an in-
trodus, cei dintai, tiparul in tarile noastre. °data cu el a in-
trodus limba romaneasca in biserica si-au facut legi, scrise
pe romaneste, Pravilele. Aceasta renastere a romanismului a-
vea nevoe de oameni intelegatari pentru a o sustine, pentru
a putea, prin munch' si talent, raspandi prin scris limba graita
de popor. Unull din cei mai de .seams scriitori si traducatori al
epocei, a fost Udriste Nasturel Herescu fratele mai mic al
Doan-Mei Elena. El a tiparit pravila mica dela Govora ; predos-
lavia (precuvantarea) .cititarului din Evaghelia dela Govora
a fos facu.15: de el, precum si Vietile Sfintidor Varlaarm. si Iosif.
A facut 'traduceri din limbi strain pre limba romaneasca"
si a campus si versuri stihuri care nu ne-au ramas, dar
despre care contimporanii vorbeau cu admiratie, ceeace nu ne
mira, caci cunaastem versuri facuse on veacul XVII-lea, care, si
ca forma si ca simtimant, aunt deasupra multor nerozii din ci-
vilizatul nostru secol al XX-lea. De pada celebrele stihuri atri-
www.dacoromanica.ro
5.1.7
....- .,
iii.\: ,t;;','
..MT.1.1tr:;.:!;:f1Z
r...,
0
11
c#'
((
(
I
Matei Basarab si Doamna Elena
(Miniature) Wale° Evonghelie)
_Dupe! Buletinul C. M. I.
www.dacoromanica.ro
buite lui Stefan cel Mare, dar care dateaza probabil de pe

vremea lui Ivlihai Viteazul sau a lui Radu Serban.
Had frati, had frati, la navala dati,
La navala dati,tara v'aparati.i)
Ei bine, colaboratorul cel mai sarguitor al lui Udriste
(Urii. Oreste) Nasturel a fast sora lui, Doamna Elena. Ea it a-
juta- IT traduceri. cheltuia pentru tiparirea cartilor (Triodul
Slovan a foirlatutititreg pe cheltdiala ei in 1649) si a colabo-
rat deasemeni la traducerea Imitatia 1u1 Hrisrtos" tiparita de
ea la 15 Aprilie 1647 Si la redactarea predoslaviei lui Udriste,
ea care stia sa scrie intr'o atat de fruanoasa romaneasca, ca
banii vor fi pratifr pans la unul daca va darui Milostivul Dum-
nezeu de va veni gi Domnul meu din cea cale".
Inteleapta Doamna Elena a Most o mama fora noroc. Sin-
gurul ei copil, un !Hu, Matei, muri tanar de tot. Fratele Udriste
insurandu-se cu Maria, fata Vornicului Viral la Corbeanu (1625)
avusese un fecior, pe 'care Doamna Elena il boteza, dandu-i in
amintirea fiului ei, numele de Mateias. Curand dupa nasterea
copilului, Maria Nasturel Herescu muri, si cumnata isi infia
atunci nepotul caci ramasese sarac de maica-sa numai de doua
saptamani". I1 crescu ca pe copilul ei. Cand Elena ajunse
Doamna, Mateias fu privit ca Cocon Domnesc si menit a capata
mostenirea lui Matei Basarab. Moartea it rapi si pe el din bra-
tele mamei sale adoptive nand avea abea 17 ani (la 1643). Matei
Voda fu el insusi foarte mahnit de, aceasta moarte. Cu ocazia
nuntii Chnisitianei Beth len, el trimite in Ardeal pe boerul sau
loan. Negoirta cu o scrisoare catre tatal fetii, pe care, dupa
urari de fericire si aratarea sentimentelor sale de prietenie, o
incheie astfel : ,,...Pe noi, zau, mare su:parare ne-a ajuns. Am
luat de suflet si 1-am crescut pans acum pe un nepot al sotiei
male, care a stat la mama lui numai o saptamana dupa nastere.
Si acum, cand credeam ca ne va sprijini si ne va fi reazim la
1) Aceste versuri, care evident nu sunt geniale, au fost r5spandite de
Ha*deu. Unii istorici moderni contests autenticitatea lor, banuind pe insi§i
Ha§deu de a fi autorul lor.
www.dacoromanica.ro
248 TRECUTE VIETI DE DOAMNE B/ DOMNITE
batranete, Dumnezeu l'a chemat la sine din aceasta lume pa-

catoasa. Moartealui ne-a pricinuit o mare durere, dar filndca e
viola lui Dumnezeu, ne linistim intristarea cu crestineasca man-
gaere" 1).
Udriste, reinsurrat cu Despa, mai avu un fiu Radu-Tama,
pe care id boteza 'de asemeni Doamna Elena, fara a-1 mai infia,
caci Matei Voda avea acum alte vederi asupra mostenirei scau-
nului tariff. Vrand sa dea mai multi stralucire numelui eau, el
se gandi ca eel mai demn urmas nu i-a putea fi decat acel Mi-
hai, feciorul lui Nicolae Voda Patrascu, fiu el insus al lui Mi-
hai Viteazul. II privea ca pe un nepot si scrise deci Imparatului
is Viena sa it trimita in Tairgoviste, eaci voia sa-1 faces urmasul
sau in scaunul tarii romanesti. Imparatul ii trimise insa numai
pe mama acestuia, Doamna Ancuta si pe fata ei, caci de tanarul
Mihai avea nevoie la .Viena pentru a-1 pastra ca sperietoare Im-
p ot r a ambit i osului Domn al Ar d e al ului, .Gheorghe Ra-
koczi I 2).
Vazand Matei Voda ca din partea aceasta nu izbuteste si
simtindu-se ajuns si !la slabiciunile hatranetei, el se hotari sa
faces Domn dupes el pe .currnnatul aceluiasi Mihai Basarab, pe
Istrarti Golescu (fiul lul Stroe Leordeanu si al Visei din Go-
lesti) care se easatorise acum de curand cu Ancuta Basarab,
sora lui Mihai sff fata lui Nicolae Voda Patrascu. Boerii Iasi
nu-I vrura. I1 parira lui Voda c'ar rfi facut un complot impo-
triva Jul ck.nas cocire de altfel asa Incat Istrate Golescu
fu nevoit sa fuga la Contantinopol pentru a nu-si pierde viata.
iMostenitor presumptiv al tronului deveni de data aceasta
o ruda directs de-a lui Matei Basarab, un nepot de vara. proba-
bil, Diicul Buicescu s). Om matur prin 1650, si tats a doi fe-
1) D. V. Montogna, in revista istorica XIV (1928) p. 37, confunda pe
acesti anfandoi Matei, fiul si nepotul Doamnei Elena.
2) Vezi mai sus p. 221-22.
3) Genealogistii nu pot stabili filiera acestui neam. Diicul era fiul lui
jupan Ion, care era fiu lui jupan Mitre, ambii fara titluri de boerie. Mai de-
parte nu se stie nimic despre ei. Jupanul Ion, tatal lui Diicul era insurat cu
jupaneasa Mara, care era vara cu vorniceasa Stanca a lui Danciu Basarab,
mama lui Matei Voda. Aceasta rezulta clar din pisania manastirei DrAganesti
(Teleorman) care spune: ...Io Matei Basaraba cu mila lui Dumnezau Domn
si Voevod a toata Tara Romaneascii, stiind-o (nandstirea) ctitoria noastri
despre mums -mea si vazand-o veche si stricata, redecat-u-o-am den temelie.
www.dacoromanica.ro
ciori marl, Preda si Papa. Diicul era un boer bogat, proprietar

a multe mosii, din care cea mai mare era Buicestii, langa Bran-
coveni, ramasa dela manna-sa Maria din averea boerilor Cra-
iovesti. Inrudirile lui erau din cele mai stralucite si mandria
lui fara margine. Trait in iultiani ani ai lui Mihal Voda in ma-
rice si cinste" ca un viitor Domn ce era menit sa fie, el ducea
de pe atunci o fastuoasa viata de voevod Card venea la Curte,
zice Paul din Alep, it vedeam intovarasit de so-6o oameni,
tot ass si la plecare".
Insa boerii n.u-1 iubeau ipe Diicad pentru usurinta mintii
lui". Ei, si cam toata tara de altfel, ar fi poftit Domn dupa
Matei pe Serdarul Constantin, copil din flori al lui Voda Radu
§erban, a carui amintire ramasese buns printre batrani.
Acest Constantin avea de mama pe o femee numita Elena,
nevasta unui pops Constantin din Bucuresti, cu care
Radii Voda intrase in dragoste an timpul domniei lui. 0 in-
zestrase apoi cu mosiile Dobreni si Tantava langa Bucuresti, si
o manta ou Neagoe, logolatul din Targoviste. Elena trai pans
in 1642. Insa odrasla nascuta din aceasta convietuire nu fu
recunoscuta de Radu Voda, iceiace nu impiedcea pe tanarul
Constantin, care prin sora Ancula era cuannatul lui Nicolae
Voda Patrascu si prin celalalta sora Elena, cumnatul marelui
si influentului postelnic Constantin Cantacuzino, sa ajunga nu
numai boer, dar inca, constient de original lui, tun boer din-
tr'acei cu multe if crsuri si o nemarginita ambitie.
Desi insemnat la nas pentru a nu putea domni, tocmai a-
ceasta era dorinta lui constants, sa domneasca. Facut serdar de
Matei Voda el luptase vitejeste in Ardeal, alaturi de Rakoczi,
impotriva armatelor celebrului Homonnay.
InsA denpreura cu rudele noastre ce ni se trag despre mama -mea, anume
jupan Diicul marele spatar si jupan Dragt*n mare paharnic, zidita de piatra
intru slava lui Dumnezeu, etc. (pisanie publicatA in ziarul Aurora" din
Rosii de Vede No. 120, Anul II, 11 Sept. 1897, $i mentionata de St. Grecianu
in Genealogia etc. vol. II, p. 328). E deci invederat ca Diicul Buicescul era
nepot de vara, dupA mama, a lui Matei Basarab. Nevasta acestui Diicu era
Dumitra (nu se tie din ce neam), iar nevasta fiului sau Papa, era Dimitrana,
fata lui Para Filipescu si-a Predei din Valeni. Para Filipescu e acelas boer,
insurat de trei ori, care a fost si ginerele postelnicului C-tin Cantacuzino
(dupl arborele genealogic in posesia D-lui N. Boicescu, care se trage, prin
femei, din Diicul Buicescul).
www.dacoromanica.ro
Intors in tarn, s'a bucurat o vreme de o mare favoare pe

langi Matei Basarab si a nadijduit ca bitranul voevod it va
numi pe el mostenitorul Tronului. Favoarea lui Vodi intor-
candu-se insa curand dela el pentru a fi data nepotului Diicu
Buicescul, Constantin fu atat de supirat, incest, cand intalnea
acesta la Curte, nici nu-si scotea aciula din cap, el odrasli
de Domn cu toate ca era numai Serdar, iar Diicul Spitar. 0
atare necuviincioasi purtare sili pe Vodi sa-i scoati comanda
si sa-1 alunge dela Curte.
Constantin Basarab pleci la tars, nu numai mahnit, dar cu
ura in suflet si cu dorinta unei grabnice razbuniri.
In timpul acesta, Matei Vodi fu nevoit sa duci impotriva
Domnului Moldovei acele ultime lupte, de pe urma carora Va-
sile Lupu isi pierdu domnia. La Finta, pe Ialomita (Mai 1533),
desi era om de aproape 70 de ani, Matei Basarab se lupti cu
avantul acelor tinerete ,ce avusese pe vremea lui Mihai Viteazul.
,.Un glonte ii rani coapsa si calul fu ucis sub el. Firi a
cata Tana lui, se urci pe alt cal, si se arunca din. nou in vilmi-
seala luptei, inbiind prin ,ouvant si exemplu ostirile sale la im-
potrivire"1). Vasile Lupu si ginerele sau, Cazacul Timus, furi
pusi pe fuga, iar Matei Vodi se intoarse glorios la Targoviste,
Irma cu rana din coapsi si cu o alta in picior, care-I silira si se
aseze in pat si si trirmiti dupi doftori.
La varsta 4ui, rinile se inchid greu, iar in tara doftori iscu-
siti nu erau. Inciput pe mana barbiertgui domnesc", apoi pe a-
ceea a birbierului Iacob din Figiras, Matei Vodi in loc si se
indrepte, mergea din ce in ce mai riu. Doamna Elena, ingrijo-
rata la culme, trimise dupa medicrul polon al lui Rakoczi
hirurgus care nici el nu fu mai iscusit deca't barbieril mun-
teni si ardeleni.
Foarte interesanti este aceasti scrisoare a Doamnei catre
Rakoczi, atat prim stilul ei, impestritat de latinisme si chiar de
intregi ,fraze latinesti, cat si prin faptul ca scrisoarea fiind
scrisi cand bitalia nu era Inca terminate, Doamna, refugiati a-
tuna la Rucir (Nord de Campu-Lung) ascunse Princepelui
Ardealului ramile capitate de birbatul ei.
9 Regnier cAtre Imparat.
www.dacoromanica.ro
Helena, Dei gratia Principesa Valachiae Transalpinae, etc.

din prietenia si voia cea buns care avem catre d-vs. vecinii nostri
cei buni si crediinciosi, n'amiputut zabovi a nu face si pe d-vs.
partasi acestei vesti bune si vesele, care mi se aduse astazi
Miercuri dupa amiaza, z8 zile de Maiu, aici in satul nostru in
Rucar, dela Maria Sa prea Luminatul Domnul Meu, cum era
Marti, sa fi avut razboiu foarte greu cu pizmasul nostru Vasile
Voda si cu ginerele sau Cazacul, si ostiile Domnu-Meu i-au in-
conjurat in toate partile si asa avem nadejdea in mila lui Dum-
nezeu sa se surpe semetia vrajmasilor nostri.... (cateva fraze
latinesti de lauds Jul Dumnezeu)... Pentru ca, in iutimea razboiu-
lui, cativa din boerii nostrii cei de frunte s'au ranit, de va fi in
cetatea Dvs. vre-un hirurgus bun, care sa poata fi de folos; Dvs.
sa nu-1 opriti sa vie Fara za..barva cu aceasta slugs a noastra, ca
aici la not sunt oameni prosti, nu sunt mesteri cum ar trebui.
Noi, ,drept aceia, foarte vom sti har D-voastre. Interim, Divina
tutela, Vestres amplitudines Vehementer Commendamus. Da-
tum Rucarum die i8 mensis mai, anno Mundi Creationi 7161.
Vestras Amplissimarum Dominationum Vicina. Benevola.
Helena
Voda urmand a lancezi in pat, Serdarul Constantin gaseste
insfarsit prilejul sa,si razbune pe el si sa-si pregateasca domnia.
El este acel care starni printre Seimenii si Darabanthi Jul Matei
Basarab spiritul rascoalei. Li spuse ca wisteria e plina de bani,
dar ca for defile nu li se platesc, fiindca, Voda fiind batran si
bolnav, boerii care-I inconjoara furs tara in folosul lor. Si a-
tunci sa rasculara acei ostasi care urcasera pe Matei in sc.aun si
care invinsesera acum in Unria la Finta pe Vasile Lupu al Mol-
dovei si, zice cronicarul, strigau prin curtea Domneasca ca sa
be dea lefi, ca ei au batut razboiul cu Vasile Voda, ca nu be mai
trebue sa le fie Matei domn, ci sa se duca sa se calugareasca,
batran fiind si bolnarv, si atat se indarjira in nebunii, cat i-au
Luat tunurile si ierburile si le-au scos gall din targ, si au intrat
in casa la Matei Voda unde zacea, Si cereau sa be dea lefjle sau
vor sparge carnarile sa si le ieie singuri". Iar Matei Voda, ne-
putincios, privea Ga fiarele aceste pi nu se putea urni. Doamna
www.dacoromanica.ro
Elena Isi pierdu cumpatul si nu mai stiu ce sa face, sa-si ingri-

jeasca barbatul sau sa caute a portoli pe nebuni. Lisa acestia,
odata porniti, nu se mai oprira. Li intrase in cap ca Ghinea Vis-
tierul 1) si Radu Armasul nu lasau pe Voda sa li se dea lefile. Si
pe cand Domnul statea pironit in pat, ei incepura a icerceta
toata casa pans -i ,gasira ascunsi Intr'o camera aid adusera in
bra'nci pada' in fata lui Voda. Apoi i-au scos din palat, batandu -i
pare au exit din tang, unde era stransa toata oastea, si acolo i-au
sfaramat cu sabiile.
Inebunita de spaima, batrana Doamna Elena se inbolmavi si
ea. Cateva zile mai tarziu muri, de inima probabil, iar bietul
Voda Matei nici nu o putu intovarasi la ultimu-i lams.
Pe piatra ei de mormant, in biserica Domneasca a Targo-
vistei, a pus dor sa i se sape induisatoarele cuvinte, ca au trait
impreuna de doua on douazeci de ani" 2).
Matei Basarab nu mai trai mult nici el. Cateva luni abia
dupa moartea Doamnei, in toamna, se putu scula insfarsit din
pat si poruncind sa i se puns caii la radvan, esi din oral afara
sa face o plimbare. Cared voi insa sä se intoarca." la Curte, gasi
pe Seimenii si Darabanii lui infipti in Sate portii, strigandu-i
sa plece la man' astire sa se calugareasca. Trei zile l'au tinut a-
fara, in frigu4 toamnei, si numai dupe ce fura rascumparati, it
lasara sa intre in casa, mai bolnav .decant inainte.
Matei Voda Isi puce atunci de gand sa-si desfiinteze garda,
care prin apucaturile ei prea ajunsese sa calce pe urma Ieniceri-
lor din Stambul, facatori si desfacatori de domnii. Voia sa ceara
ajutorul lui Racoczi, care sa-i trimita o armata destul de puter-
nica pentru a putea sugruma pe toti Seimenii si pe tot'. Dara-
banii, cei care4 inaltasera in scaun si acum 11 voiau caluga..r. De
altfel, acestia, asmutati mereu de Constantin Serdaru, era gata
in primarvara urmatoare sa face o a treia rascoala, din care Matei
Voevod s'ar fi ales de sigur cu capul ratezat, dace Dtunnezeu nu
i-ar fi luat viata, inainte sa i-o rapeasca soldatii lui. Lag Aprilie
1654, Matei Basarab Voevod se stinse in palatul sau din Targo-
v4te, la varsta cam de vre-o 58 de ani.
1) Din el se trag boerii Brataseni.
2) Doamna Elena lAsA, prin testament, Coate mosiile ei nepotului de frate
Radu Nasturel fierescu (Acta C. Mano, inedite).
www.dacoromanica.ro
0471
,,,r,ra. .
Wrd.,
,'
Lir
6
,
jp!inU
TV
Piatra de mormidnt a Doamnei Elena Matei Basarab
Dupd Buletinul C. M. I.
www.dacoromanica.ro
Constantin Serdarul, care se afla la mosia lui Dobrenii langa

Bucuresti, alerga inteun suflet pans la Targoviste, pentru a sosi
acolo inainte de Dii'cu Buicescu, care se afla tocmai in Oltenia,
langa fiul sau bolnay. Inainte chiar ca mortul voevod sa fie in-
gropat, .pe .cand ai zacea itrupul &titre faclii in camera domneasca,
Seimenii si Dargbanii, armati, nl alesera Domn pe Constantin
Serban Basarab, a carui domnie se va vedea mai departe.
Pe viteazul, hunul, inteleptul Matei Voevod 11 ingropara a-
poi in biserica Domneasca, langa Doamna Elena. Paste cativa
ani insa, trecand Turcii prin. Targoviste, arsera orasul, Cut-tea
si biserica, iar boerii care-i fusesera credinciosi ii luara ciola-
nele de acolo si le ingropara din nou in .ctitoria lui din judetul
Valciir tocmai sus pe-un varf de munte, la manastirea Arnota 1).
Cand merg escursionistii la Bistrita 1i se intampla unora sa
se osteneasca a urca si pang pe culmea acelui munte. Ei vad a-
tunci o frumoasa lespede de piatra, pe care acum 30o de ani o
mans evlavioasa a sapat duioase .cuvinte in amintirea marelui
Voevod : Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu odi-
nioara eta...pan si Domn al Tarii Romanesti, barbat intelept, in-
durator i milostiv, intemeietor qi inoitor a multor biserici si
manastiri, niciodata biruit, ci biruitor, dusmanilor infricosat,
prietenilor de folos, imbogatitor al tarii sale, cel ce in ling pace
a domnit 21 de ani. A adormit intru Domnul la Icinstite ban.a-
nete, in anul 1654".
aY: 4 4.
1) Aceasta manastire a ars in intregime in .anul 1930.
www.dacoromanica.ro
c- "
° ,or iLzt
r
ri
ht,
it ;
tt,
L
.
Doamna Tudosca a lui Vasile Lupu

(Broderie de pe mormilnlal ei la biserica Trei Erarhi, lap)
Dupo Buletinul C. M. 1,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX
DOAMNELE TUDOSCA SI ECATERINA

ALE LUI VASILE LUPU
IN istoria culturala qi in istoria anecdotica a Moldovei, una
din cele mai interesante perioade este acea a domniei lui Va-
1 sile Lupu.
I se zicea Albanezul". Ian Neculce it numea chiar Domn
strain". Dar Vasile era Roman. Venise, copil, dintr'un sat de pe
raul Ta'rnovei 1) si era familia lui originara din Thesalia. Ro-
man macedonean. Mama lui, Irina, era romanca si ea, poate chiar
de prin partile noastre.
Ca vorbea stricat romaneste, se poate ; dar e mai probabil
ca vorbea icorect, lima cu accent. Nu putea pronu-nta pe t si pe z.
Spunea ceara" in loc de teara" si a sloboji" in loc de a slo-
bozi".
Limba Macedo-Romanilor, influentata, in pronuntare mai
ales, de acea greceasca, este un dialect, nu o lianba stricata, pre-
cum nu este stricata nici moldoveneasca, nici ardeleneasca. Dia-
fleotul este un fel de a se exprima localnic, dar obstesc, si ca a-
tare coreot. Asa dar, departe de-a fi strain, Vasile Lupu aduce
din pottiva o interesanta nota de etnologie romaneasca in crono-
logia Domnilor nostri.
Teal sau, Nicolae, a venit din meleagurile macedanene in
Muntenia noastra cam pe la sfarsitul domniei lui Mihai Vitea-
zul. Il aflarn mai tarziu vel aga, ceiace tinsemna pe atunci cApi-
tan de osti. Iar pe fiul sau Lupu it vederh luand cu el la Iasi
1) Alvanitachori.
www.dacoromanica.ro
256 TRECUTE VIETI DE DOAMNE pi DOMNITE
intreaga lui familie pe mama -sa Irina, pe fratii Gheorghe si

Gavril i pe surorile Maricuta si Marga 1).
Ca Irina o fi fost de prin partite noastre, o dovedeste inru-
direa lui Vasile Lupu cu atati boeri moldoveni ; caci, de ar fi
fost si mama-se din Macedonia, cum ar fi fost el var p'rimar cu
Iorga postelnicul, cu Stica pivnicerul, si cu surorile lui Stamatie
Hadambul, marele postelnic ? Durnitru Cantemir nice ca_nea-
mul lui Vasile Arvanitul era mai mult la numar deck Coate ce-
lelalte".
La aceste inrudiri isi mai adaoga el pe-ale nevestei, Tu-
dosca, fata vornicului Castea Bucioc si a Candachiei Soldan,
pe care o (hid in casatorie in timpul damniei lui Gaspar Gratiani
(1619-162o), nun mare findu-i insusi Voda.
Bucioc era iunul din marii si bogatii boeri ai onii. Pe una
din fete, Catrina, o maritase cu Iordachi Cantacuzino, fratele
vestitului postelnic din Tara Romaneasca, si pe cealalta, A-
lexandrina, cu vel comisul Malai. Pentru a si 1 alege deci pe
Lupin ca al treilea ,ginere, mai ales ca in 1619 acesta era abia lo-
gofat al doilea, inseamna ca vornicul Bucioc pipaise ce fel de
stofa zacea In viitorul Domn al Moldovei. Si in adevar, atat
cronicele tarii, chiar acele dusmane lui, cat si autorii si iambasa-
dorii straini, it arata ca un om intreg la trup si la minrte, ,destept,
cu carte, cunascana mai mate llisnbi si cunoscandu-le bine, viol,
indraznet, viteaz si ambitios, mai cu seams ambitios.
Din casatoria lui cu Tudosca Bud= s'au niscut trei copii,
un fiu Ian, si doua fete, Maria vi Ruxandra. A .treia fata ce-a
avut Vasile Voda a ramas, astazi Inca, nu bine identificata.
') Numele de familie al lui Vasile Lupu era Coci (de unde poate Cocea).
Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, este acel care ne da amanunte asupra
familiei lui, spunand ca el este din satul arnautesc" sau arvanitacori tango
Tarnova din Bulgaria, dar eh' venise din Macedonia. Cum pe de altA parte
un document cu privire la pomenile ce s'au fAcut la moartea celui din urma
$tirbei arata ca Vasile Lupu, cu fiii $i nevasta lui, an dada o biserica in
Morea (Peloponez) la Kalavryta, d. Iorga crede ca ar fi cu puling ca ori-
gina familiei sA fie din Morea (dar tot de origina romano-macedoneang,
intrucat locuitori Calavrytei erau Albaneji $i Macedoneni) Vezi N. Iorga, Studii
si Documente, vol. XI. p. p. 113-117.
De altfel Arvanitachiori, devenit in s. al 18-a rqedinta de vary a tarno-
venilor *i a Mitropolitului, are o biserica romaneasca, care a fost poate cIA-
ditA de Vasile Lupu, $i a fost refacuta de C-tin Brancoveanu V. V. Acolo
este ingropat un stranepot al Brancovenieni mort de ciuma in pribegie, si
prin acel sat au trecut multi Romani exilati (Ibid.).
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA pi ECATERINA VASILE LUPU 257
Despre toate aceste va fi vorba in capitolul urmator.

cat despre Tudosca, deli fats de boer bogat ajurusa Doamna
unui mare voevod, ea a limas in istarie d figura stearsa. Nu e
vorba c'a si fost o necajita femee si foarte fara noroc.
Necajita a fost din pricing slsbiciunii ce avea sotul ei pen-
tru sexul frumos, de nu mai punea nici un frau cand pornea pe
povarnisul patimii. Miran Costin spune ca silea casele boerilor
luindu-le fetele, peste voia parintilor, la Vitoria; ears oamenii
de casa lui, nepotii lui Vasile Voda, mai mare sila faceau" si
urmeaza. t fraza care, astazi, convenientele sociale nu mai inga-
duesc s'o repetam.
-bar nu era numai atat. Aceasta activitate extra ,casnica ar fi
facut-o pe Tudosca sa sufere si sa rabde, dar ea mai avea si alte
cuvinte de vesnica grija. Mereu agitat si ros de o nemarginita
ambitie, Vasile Lupu s'a expus din hoerie la taste pericolele po-
sibile in vederea reusitei planului ce urmarea : domnia tariff. Si
ajuns Domn, a urmat a se expune si in razboaie si 'n politics la
pericole si mai mari pentru o si mai mare ambitie: tntrunirea
ambelor domnii, a Moldovei cu a Munteniei, iar daca s'ar fi
putut, dece nu, tronul Byzantului. In vederea acestui din urma
vis, inaemnat poate si de fratii Cantacuzino, el si-a adaogat in
damnie la numele lui de Lupu si pe acel de Vasile, .care amintea
pe autocratii Byzantrului, si a introdus pravile'le rafinate ale dis-
paratului Imperiu inteo tarisoara care pans atunci se carmuise
doar cu abiceiul pamantului.
Chinuita viata a Tudoscai iincepu indata dupa nunta. Tatal
si barbatul ei, desi erau oamenii lui Voda, nu se putea.0 impaca
cu politica acestui damn strain, care, dupa atatea temenele fa-
cute Turcilor, abia ajuns in scaunul Moldovei se dadu din partea
Polonilor. Gaspar Grazziani, simtind pe acesti boeri potrivnici
politicei sale, hotari sa-i suprime. Lui Vasile Lupu ni gasi pri-
cing ca nu cra bine seama de cheltuelile visteriei 1) si-1 bags in
temnita, supunandu-1 la chinuri. Iar pe Bucioc, fiind cel intai
boer al tarii, nu indrazni sa -1 inchida, ci socoti mai cu .cale sä
scape de el prin viclenie. Oprindu-I intro zi la masa, spune
Miran Costin, inchinand la Buciac cu veselie, au pus de i-au
1) El era vistiernic al doilea.
17
www.dacoromanica.ro
258 TRECUTE VIETI DE DOAMN. E SI DOMNITE
dat otrava. In loc s'a simtit Bucioc otravit si s'a si sculat dela
masa si s'a dus la gazda, avand ierburi impotriva otravei, date
dela un doftor prieten, ca astepta una ca asta dela Gaspar Voda.
Indata cat a luat ierburile, a si inceput a varsa otrava, cu mare
cumpana de viata. A doua zi s'a facut rasbolit, si Gaspar Voda
Band vina stolnicilor, a zis ca au facut bucatele coclite".
Afland de legaturile 1ui cu Polonii, Turcii mazilira pe acest
Domn strain, italian sau sari), ce-o fi fast, originar din Gratz,
si ajuns voevod al Moldovei. Cu un ouraj pe care nu-1 avusese
nici un alt Domn inainte, Gaspar Voda porunci garzii lui sä
omoare pe capugiul imparatesc si pe Turcii ce-1 intavaraseau,
si apoi se retrase in cetatea Hotinului. Acalo insa el fu asasinat
de boerii Septeli,ci si Goia, care credeau ca vor fi astfel pe pla-
culinoului Domn numit de Poarta, Alexandru Ilies. Aceasta 'fink,
caruia nu-i placeau tradatorii, puse sa li se tae capetele, iar tru-
purile for le arunca in esitoare" (W. C.), ceiace inspira lui Mi-
ron Costin cugetarea ca dupa spurcata fapta, scarnava moarte
vine".
Intrand in lark*, si nestiind ca vornicul Bucioc fusese potriv-
nic planurilor tradatoare ale lui Grazziani, crezandu-1 din potriva
inteles si el cu Polonii, Turcii it cautara pentru a-1 omori. Bie-
tul om fugi la Braniste, mosia finului sau Toader Branisteriul,
care in loc sa-1 gazduiasca si sä-1 ascunda, cum s'ar fi cuvenit.
fl duse a doua zi, legat, plocon lui Skender Pasa.
O! sa-'1 bats Dumnezeu hin ca acela" exclama inimosul cro-
nicar". Si clack' l'a dus la Skender Pasa, indata a apucat de l'a
intepat pre Bucioc, saracul, cola ce pururea sfatuia pe Gaspar
Voda spre bine".
Iota deci cum, abia un an dupa nunta, isi pierdu Tudosca
parintele. Iar de scum inainte o va duce intr'o necurmata grija
pentru zilele barbatului ei. Sub toate domniile urmatoare, Va-
sile Lupu isi va pregati pe-a lui.
In 1633, crezu, finsfarsit, ca i-a batut ceasul. Boerii si tot po-
porul se resculasera Impotriva lui Alexandru Hies, fiind nemul-
tumiti Ia culme de favoritismul ce arata acest Domn Grecilor,
si in deosebi lui Batiste Veleli. In capul for se afla sotul Tu-
doscai, ajuns acuma vornic. Insa desfranata prostime", cum ii
www.dacoromanica.ro
..! (-......,...,..
---,--x, ,,,..
.,- 49":5,,,,,
- , 0:-1*,
-",-.. ,-5-t'if
4,:r"?'' '-',...."...-
:,..,.e..:,. -;*:-,`4i-S-',k-
a.
Z.'
1.W.:.
.0.-
11.
i
LÀ
/AI ,
I
N.9 /41.4
_
e
. off:4; aturti/pc.r.
te
," aAVA -
e ." "S" .
e
-
A
ft re-
_Akt
. 'Parr, -;7r11ivrAci...
4
- 'lona Case .ra t5
;Ana 4.4" s",,
Gaspar V odci Gratziani

Dux! d. N. lorga : Rortretele Domnilor Romani
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA SI ECATERINA VASILE LUPU 259
zice tronicarul poporului rasculat, odata pornita nu mai stiu sa

se opreasca. Ea se intoarce acum chiar impotriva aceluia care-o
pusese in fierbere, anume ca este si el unul din Greci", zice
cronica. Si i-a zvarlit un taran cu un os, de l'a lovit in cap, de
care lovitura a fost rant multa vreme Vasile Vornicul".
Alexandru Dies, dand pe Batiste Vele li 1) pe mana rascu-
latilor, care-1 ornorira, parasi Cara, intorvarasit fiMd pans la Ga-
lati de boerii care-1 escortau pentru a-I pazi Impotriva pros-
timei".
Intorsi la Iasi, boeri se sfatuira pe sine se: aleaga Domn.
Insa daca multi din ei strigau Sa ne fie Domn Lupu Vorni-
cul", altii ii cereau pe Barnovski, de domnia' caruia fusese Vara
foarte multtunita. Lupul, siret, se dadu din partea celor din
urma si sfatui el insusi pe boeri sa trimita in Polonia sa-1 cheme
pe Barnovski. care traia retras la vechea movie Ustie a Moviles-
filar, incaputa in mainile lui. Pe de alts parte insa, el staruia din
rasputeri, prin oamenii lui, trimisi la Abaza Pasa din Silistra si
la Kislar Aga din Stambul, sa i se dea lui domnia.
Mixon Barnovski, ,cel care zicea ca duke este domnia din
Moldova" sosi indata la Iasi, de 'uncle o si porni fara zabava,
prin Bucuresti, la Stambul, pentru a cere conifiirmarea Portii.
Printre boerii cari-a intovaraseau era si Vasile Lupu. Insa,
ajuns la hotarul Tarii Romanesti, el se prefacu bolnav si se in-
toarse la Iasi, fiindu-i frica de Matei Basarab, care ajuns de cu-
rand Domn si cunoscandu-i planurile si uneltirile, le-ar fi pu-
tut desvalui lui Barnovski. Ceiace se si intarnpla. De pe vremea
cand erau tineri amandoi si locuia Vasile Lupu inca in Targo-
viste, oamenii acestia s'au unit, fara ca sa se stie bine de ce,
iar cand au ajuns domni, au platit Romanii cu sangele to r,,. in
razboaie fratricide, dusmania acestor voevozi.
Cum afla deci Matei Basarab de plecarea Vornicului Lupu,
el repezi o teata de calareti sa-1 intoarca. Insa lute de picior,
Vornicul scapa: Se pazise bine cu mersul si nu 1-au ajuns in
cal e".
Intre timp Mixon Barnovski ajunse in Stambul, unde, in loc
de domnia Moldovei, I se dadu silnica gazduire in inchisoarea
1) De la care se trage monde strazii Batiste din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
260 TRECUTE VIETI DE DOAMNE- DOMNITE
Celor Sapte Turnuri. Vasile Lupu, prin oamenii lui, prin daruri,
prin fagadueli, lucrase atat de bine. incat bietul Miron Voda
care fusese un Damn bun si un om foarte de treaba, iii pierdu
in curand capul, care-i fu retezat chiar sub ochii Sultanului.
Acura, Vasile Arnautul, din Iasi unde se afla. nu se mai in-
doi de izbanda. Insa domnia fu data lui Moise Movila, care se
afla la Constantinopol, si care, dupa ce saruta. poala Padisahu-
lui, o si porni pe data sere Moldova.
Vasile Lupu, vazandu-Si uneltirile zadarnicite, ingalbeni de
rnanie. Presimtind ce -1 asteapta si c'ar putea fi invinuit de moar-
tea lui Barnovski, el fugi din Iasi inainte de sosirea lui Voda
Moise. Tupilat intai prin Pa.duri, rataci o vreme prin Moldova,
p'ans putu, travestit in negustor, sa treaca in Tara Romaneasca,
si de acolo la Constantinopol.
.
Pe Tudosca, pe copii, pe mama sa Irina, pe frati si pe su-
rori, ii lasase In Iasi, ceiace este de mirare, caci in deobstie fa-
miliile boerilor haini nu o duceau bine la schimbarile de dam -
nie. Mai de mirare este insa faptul Ca Moise Movila nu le facu
nimic. Ba dimpatriva, Tudosca si copiii ei furs cinstili de noul
Voevod si ajutatti la nevai, telace este cu atat mai ciudat, cu cat
Moise Voda stia foarte bine ca Vornicul Lupu nu se dusese la
Constantinopol in plimbare, ci pentru a umbla sa-i scoata dom-
nia. Dar era Movila probabil fire crestin.easca", cum zic Leto-
pisetii, care-i aduc de altfel laude la fiece pas.
Nici Vasile Lupu nu se rasa insa mai prejos. Cand ajunse
insfarsit, in primarvara anului 1634, sa-si alunge rivalul din
scaun, mai inainte de a sosi in Moldova ii scrise o lungs scri-
soare din Stambul, multumindu-i pentru felul cum se purtase el
cu familia lui, dandu-i voe sa place din tars unde o vrea, fara a
fi suparat de nimeni, sfatuindu-1 &á nu vie la Poarta, caci Turcii
n'au gand bun cu el, si rugandu-1 sa nu se supere ca i-a suflat
scaunul Moldovei asa find aceste lucruri, ales al Domnilor, sub
oranduiala lui Dumnezeu, fara care nu este domnie".
Moise porni in Polonia, unde mai trai .cativa ani, linistit
si cinstit de toti, jar Vasile Voda se intoarse la Iasi, unde -1 as-
tepta o viata sbuciurnata, dar o glorioasa domnie.
Fata Vornicului Bucioc, ajunsa Doamna Tudosca, se muta
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA $1 ECATERINA VASILE LUPU 261
din casa for boereasca la curtea domneasca, insa acolo pare a

nu-si fi schimbat intru nimic obiceiurile vietii sale tihnite. N'o
aflarn amestecata nici in politica, nici in operile de binefacere,
nici la zidirea bisericilor sau ajutorarea manastirilor, si nici ma-
car, ca vecina Doamna Elena a lui Matei Basarab, in miscarea
culturala, care marcheaza atat de stralucit epoca acestor domnii
plmantene. Ea avea insa desigur o grija, pe care ne-o inchipuim
foarte activa : cregterea copiilor, care a fost atat de aleasa, in-
cat .chipul Doamnei Tudosca, stars in viata publics, apare lumi-
nos in viata privata. Pentru a face din fetele ei, vestit de fru-
moase, niste Domnite atat de cautate de toti marii aristocrati
vecini, inseamna ca Tudosca era ea insesi o priceputa educa-
toare si o harnica gospodina.
Primii ani de marire i-o fi petrecut linistita, precum linis-
tiita a fost si ,domnia sotului ei. Turoii, ocupati cu irazboiul din
Persia, lasase pe Poloni in pace, si Moldova putu sa famine.
Vasile Voda ceruse voie dela Poarta sa nu plateasca tributul
timp de trei ani, pentru a putea restabili finantele tariff, faga-
duind ca apoi toata soma va fi varsata dinteodata in anal al
patrulea. Aga incat, intre 1634 si 1637, Moldovenii au avut ins
sfarsit um trai linistit, iar voevodul for a putut sa vada in tihna
de treburile tarii.
Rivalizand cu vecinul si marele sau dusman Matei Basarab,
Vasile Lupu inzestra si el tara cu institutiuni folositoare, in-
troducand limba moldoveneasca in bisercca si in cancelaria sta-
tului, facand legi luate dupa codicele bizantin, precum si tipo-
grafii, tiparituri, si o scoala in care se invata latineste, slave-
neste, greceste §r remgneste.
Biserica Goaii, reinoita in intregime de e1, si Trei Erathi,
unul,din cede mai frurnoase monumente din Romania, sent mar-
torii bunului gust al . Domn boot, cultiyat si inteleptt
Cu apucaturile lui de despot oriental si nemargifnita ambitie
ce-4 rodea, Vasile Voda stiu sa dea Curtii lui din Iasi o stra-
lucire pe care n'o mai cunoscuse nici macar in fastoasele tim-
puri ale lui Radu-Mihnea. Strainii veniti in treacat pe la not
ramaneau uimiti de luxul desfagurat de acest voevod si de eti-
cheta acestei midi curti, care amintea pe acea din Stambul, sau
mai curand chiar pe acea din Bizant.
www.dacoromanica.ro
262 TRECUTE vrETI DE DOAMNE DOMNITE
Ca si Ia Serai, pentru a patrunde la Curte, trebuia sa treci

intai printr'o prima imprejurare, ,pazita de 500 de puscasi, apoi,
pe o a doua poarta, intrai in ,alts ograda, pazita de aoo de pe-
destri, si deacolo abia in ograda a treia, uncle ista..teau de straja
25o de purtatori de steaguri. Cand intrai in sfarsit in palat, so
de paznici la nisi si o armata de boeri si de boernasi, bind prin
coridoaire si prim anticamere, duceau pe .strain la marele logo-
fat, care-1 introducea la Voda. De altfel, curtenii locuiau in-
deabste la curte, ca la Versailles. Zece capitani de serviciu
daraneau la usa lui Voda si zilnic era .curtea plina de lume.
Bandini spune ca paste Zoo de invitati se perindau in palat,
dela rasaritul la apususl soarelui, ba la audience, ba la dejun, la
masa, la cafele sau Ia dulceata. Mesele aceste erau de-o bogatie
nemaipomenita. Talgerile si farfuriile erau numai de argint si
de aur, la fel cupele, cutitele si linguritele la acazii marl se
intrebuintau chiar si furoulite, ceiace este de mirat, intrucat
este stiut ca nici Ludovic al XIV-lea nu intrebuinta inch' aceasta
unealta, astazi indispensabila. Domnul statea in .capul mesei in-
tr'un jilt de catifea, spatarul langa el ii tinea cuca, spada si
sceptrul, paharnicul ii turna de baut, yin si bere (un pahar de
bere dupa 2-3 de vin). Bucatele se aduceau acoperite cu servete
pentru a nu se reci, si inainte de a ,fi date lui Voda erau gus-
tate de marele paharnic. Ce nu-i placea stapanului era pus sub
masa poate pentru caini. Iar in timpul acesta, usierii, tinand
in mans toiage cu manere de argint, pazeau ordinea in sala,
pe cand intr'un colt ziceau lautarii tigani cantece batranesti, iar
dintr'alt colt cand inceta zaraful, cantau dascalii aril bisericesti
sub icoane aprinse. Voda care stia multe, yorbea de nevoile
Tara, 'cle politica, de poezie, de legile bizantine si de autorii
eleni. Vorbea romaneste, dupa cum am vazut, cu accentul ti-
nutului sau, insa turceasca o poseda bine, iar greceasca la cea
mai mare perfectie.
La mesele obisnuite, femeile nu veneau. Ele mancau, cu'n.
ceremonial cam la fel, in camara Doamnei Tudosca. Insa la Gs-,
pete marl, la anul niau, la nunti mai ales, Domnul, Doamna, Dom-
nitele, boerin si jupanesele, musafinii straini, rnancau toti la o-
lalta. In.legatura directs cu odaiIe Darnnului si ale Doamnei,
www.dacoromanica.ro
Y.**
-1\
ILLUSTRISSIMUS CELSISSINILS PRINCEPS

DQNI IN s, DC) I INts If. IL' ;1). .
TERRARI'M .N [01,DAVLE PRINCEPN. ETC .
s' 'St
Vasile Lupu
www.dacoromanica.ro
264 TRECUTE VIETI DE tOAMNE pi DOMNITE
°dal impodobite cu covoare in fir de aur era biserica Sfan-

tulu; Neculai, biserica Domneasc5..
Squjba o ascult5 Vasile Vod5 de pe scaunul din dreapta nao-
sului. Pe fiul sau, mostenitorul tronului, it tinea langa el, de-a
stanga, iar de-a dreapta statea vornIcul cel mare. cat despre
Doamna, o Linea la cativa pasi in urma, inconjurata de Domnite
si de jupanesele boerilor si imbracata in scumpe rochii de ma-
base, peste care anuncau albastre ,saluri de Alep. Ele erau im-
podobite ou lanturi de aur si bratare batute in nestemate. Pen-
tra a .da o idee ide luxul acestei imbracaminte, vom arfita ca nu-
mai nastunii hainii lui Voda costau Ioo.000 galbeni, iar imbra-
camintea Doamnei se ridica la peste 400.000.
Inc lal Doaninel Tudosca
Ceremonialele mari erau uimitoare. Mai intai, cand Vod5

trecea dinteo odaie Intr'alta, ostasii faceau gard de-o parte si
de alta, si in fata for faceau gard boerii. Usierii mergeau ina-
kite cu toiagurile de angint, un spatar ipurta sceptnul, un altul
spada si un al treilea sulita. Toata lumea se pleca in fata voe-
vodului cu manele la piept. ma Tog, parca ar fi fost Vasile Lupu
Arrautul autocrat al Imperiului Byzantin.
De Amu' Nou, de Boboteaza, de Pesti, se desfasura un fast
care umplea de admiratie nu numai pe misionarul italian Bandini
si pe sirianul Paul din Alep, .dar chiar pe superbii nobili poloni,
obisnuiti cu luxul si cu maririrle.
Cand pleca sa cenceteze tara, in carete captusite cu mAtase
aurita, Vasile Lupu avea cu el un alai de 3000 de calareti, zoo°
de pedestri si zoo de ieniceri, iar pajil 1ui Voda erau imbricati
in purpura.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA ECATERINA VASILE LUPU 265
Taberele erau impartite in strazi de corturi, printre care fo-

iau negustorii, cari cam la o mie, intovaraseau aceste alaiuri.
Ca acest voevod tinea pe laugh' el 6 secretari pentru cores-
pondente in diferite limbi, ca nu numai cronicile noastre, dar si
strainil 11 arata ca pe un om extraordinar de inzestrat di carat-
tere rizoluto e di spirito franco, capace di realizzare grandi im-
prese", n'ar fi poate o dovada indestulatoare a firii alese a a-
cestui voevod, pe care unii autori (Tanoviceanu) 11 trateaza de
Domn rau si de tradator, cu o nevrednica purtare". Ca in lunga
lui domnie au fost oameni care nu l'au iubit, este firesc, si c'a
ombrit in zo de ani 40.000 de oameni toti hoti este iarasi
adevarat. 'Uncle nu mai sent vremurile acelea! Insa c'a fost un
mare voevod, iufbitor al dreptapi, o dovedeste felul cum isi tinea
divanul, in fiecare zi, gi uneori de doua on pe zi, dimineata si
dupa amiaza. Dinaintea lui se infatiseau intai cei mici si slabi, si
pe urma cei mari si puternici, alta dreptate de cat cea impar-
tita de Radu.Mihnea! 1) Oricine se putea ta-ngui ,impotriva
oricui, chiar impotriva firatilor lui Voda. Gheorghe si Gavril,
fratii lui dupa mama, au stat 3 zile la inchisoare pentru o vina
dovedita din para unui strain, caci zicea Vasile Voda : nu-mi
pass de Irate, de fiu si de flick ci dreptatea este una si sin-
gura pentru toti. Eu nu socot omul, ci dreptatea, nu lucrul,
ci legea, (icea introdusa de el, de altfel). Daci ar fi ca juma-
tate din Moldova sa fie rea, sa piara, numai sa ramaie cea
buns ".
Nenorocirea a fost ea acest mare voevod a avut doua cu-
sururi care 1 -au dus la pierderea dornniei,Unul, ura lui impo-
triva lui Matei Basarab, al doilea, o nepotolita rarnhitie, care,
fans mijloace de realizare, nu poate niciodata duce la bun
snrsit.
Dupa abia 3 ani de acea pasnica domnie aratata mai sus,
Vasile voda incepu Si se agirte. In 1638, fiul sau Ion avea vre-o
16-17 ani, vrasta, socotea el, buns de domnie. Pe de alts parte,
is vechile resentimente impotriva lui Voda Matei (dusmania
din tinerete si tradarea planurilor sale fats de Miran Barnov-
sky) se adaogise unui nou. Pe cand era el in Constantinopol
1) Vezi Cap. XVIII.
www.dacoromanica.ro
266 TRECIJTE VIETI DE DOAMNE pi DOMNITE
umbland dupa domnie, cheltuise multe pungi.de bani pentru a

curma zilele lui Cunt Celibi, sprijimitorul Grecilor i ducma-
nul neimpacat atat al 'lui Vasile Lupu cat ci al lui Matei Ba-
sarab. Dupa ce .ajunse Doran, el ceruse vecinului sau restituirea
jumatatii acestor sume, dar Matei refuzase, sub cuvant ca nu
el indemnase pe Vasile la acest omor, de care se le:pada, ci, ca
Pilat din Pont, se spala pe maini. Toate aceste resentimente
intrunite si hranite in ascuns, izbucnira intr'o buns zi in su-
fletul Domnului Moldovei cu o violenta nemai pomenika. El
incepu sa lucreze pentru a scoate domnia tarii Rornanesti lui
Matei Basarab si a o da minorului sau fiu, Ion.
Acesta slab si desnodat ci de maini ci de picioare" cunt
zice cronicarul, era inca una din marile griji ale Doarnnei Tu-
doscai. Pe fetele ei, frumoase ci vrednice, le-o fi lubit cum se
iubesc copiii de viitorul carora nu-ti este grija. Dar pe acest
singur baiat slabanog ci infirm il rasfatase maica-sa icu o deo-
sebita dragoste, ci nu i-ar fi placut sa -1 vada obosiudu -se a fi
Doran. Noua ambitie a hi Voda o puse in toate halurile. Dar
Vasile Lupu nu cerea sfaturi, el poruncea. Pregartindu-ci intai
terenul politic ci adun'andu-ci apoi ()stile, porni asupra Dom-
nului Munrteniei. Incercarea lui nu isbuti, dupa cum este cu-
noscut.
Cati-va alti ani de not pregatiri, de uneltiri, de nivelki de
teren, de pungi de galbeni aruncate cu memiluita, pans inteo
zi, toate pareau atat de bine pregkite, luck Vasile Lupu isi
trimise fiul la Paca din Silistra pentru a fi intronat de acesta
in scaunul tarii vecine. Matei Voda insa, in Targovictea lui, nu
dormise. ,CunosicAnd toate miscarile aprigului sau ductnan, u-
neltise la randul lui secase tezaurul pentru a hotari Poarta
sa nu dea ascultare intrigilor voevodului Moldovei. Paca din
Silistra priori porunca de la Vizir sä puns mana pe Ion, fiul
lui Vasile, ci sa-1 trimita legat la Stambul. Din ,fericire, tri-
misul ilui Voda, postelnicul Enachi Catargi,1) sosise la Pacsi
1) Familia Catargi pare a fi de origins romfineasca. Enachi Catargi
fusese banul Craiovei sub Radu Voda Mihnea. El era insurat cu Maria, fata
vestitului.clucer Radu Buzescu, ruda $i prietenul lui Mihai Viteazul.
In 1633, and Matei Basarab a luat domnia tariff romfinesti, Enach:
Catargi impreuna cu fratele sau Niculai, ii cu al(i boeri, s'au dat de partea
www.dacoromanica.ro
V
';
Wral
t
st p cti-. r
,p);11"'--
...... .....
,:,..z...tc: 41,.-
Li.,,,,1,1-__:. , 4,
ill: woofer
fio . t -
r-.4
#,... -'1
,41...tl...
b t.
c.;:':0......
,ra....../1,1 o
t' i I
° 4. ..... 't....,-.. ..
.
'
$tefanita
flu( lui Vasile Lupu
(Broderie de pe mormtlntul sdu la bisertca Trei Erarhi, Iasi)
Dupd Buletinul C. M. 1.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TIMOSCA*-SI ECATERINA VASILE LUPLT 267
inainte de fiul stapanului sau si prinse de veste despre cele

ce se puneau 1a cale. El trimise pe data raspuns boerilor care
se aflau intr'un sat langa Durostor sa opreasca pe fiul lui Va-
sile Lupu de-a veni la Silistra si indata s'au intors Ion Voda,
cam cu fuga, de grija Pasei" zice Miran Costin, care mai a-
dao.ga: Si asa au esit si a doua ispita pentru domnia tarii
Muntenesti".
Vasile Voda isi musca pumnif de necaz, dar nu era om sa
se lase invins. Pe de o parte mai unse, foarte gras, toate rotile
carului Stambulului, iar pe de alta stranse osti numeroase, pe-
destrime si artilerie, si porni rli razboi impotriva lui Matei
Voda. In Iasi, puse domn pe Tiul seu Ion Voda in scaunul
tariff, au boeri, cu ispravnici, cu domnie deplina", zic letopi-
setii, iar in Muntenia, se opri la Ojogeni (Prahova), unde as-
tepta sa pipae fortele si intentiile Domnului Munteniei. Nu
intarzia a le .cunoeste, caci acesta ii sosi in grabs intru in-
tampinare, si din lupta care avu loc, se alese Vasile Lupu cu
o bataie, care-i puse toata armata pe fuga. Foarte pitoresc zic
aceleasi letopiseti, scrise doar de-un Moldovean, ca. °stile lui
Vasile Voda mai multa gatire la fuga au statut, decat la raz-
boi". Bietul Domn, .necajit, fugi la Braila, unde nadajduia sa-si
stranga °stile risipite, insa, afland acolo, prin nepotul sau')
Stamatie Hadambul, ca a trimis Pasa sa-1 prinda, dela masa
cum statea s'a sculat, si sarind peste gardul gradinii s'a ascuns
la un vecin pans i s'a adus calul, cu care o lua apoi in goana
pans la Galati.
Sosit in tars, gasi pe fiul sau Ion lepadat de domnie. El
lui Radu 'lies, land parte la batalia dela Colentina. Invinsi de Matei Voda
au trebuit cu totii sa fuga, iar banul Enachi se refugia in Moldova unde
Vasile Lupu it primi bucuros, facandu-1 postelnic mare.
Dela acest Enachi postelnicul a curs neamul Catarginestilor in Mol-
dova. (Discursurile lui Barbu Catargi, de A. Demetriescu Bucuresti 1886), D-nul
Ghibanescu (Surete $i lzvoade IX) este insa de parere ca banul Enache din
Muntenia $i postelnicul Enachi din Moldova nu sunt aceias persoana Cel
d'intai ar fi murit in 1624 si ar fi fost ingropat la Targoviste. El ar ii si
tatal paharnicului Gheorghe Catargi, care acesta ar fi trecut in Moldova,
dand nastere neamului Catargesc de acolo. Ipoteza este verosimila, insa in ca-
zul acesta cine era postelnicul Enache ? Din documentele existente el nu
poate fi identificat.
1) De vara primara.
www.dacoromanica.ro
isi stran.sese boeri si le spusese ca slaba lui sanatate nu-i in-

gadue a fi Domn. De altfel, avusese dreptate; dupa cum vom
vedea.
Vasile Lupu, dupa mai multe hartuieli si nesfarsite uneltiri
facu insfarsit pace cu Martel Basarab, abia in 1645, si in semn
de crestineasca infratire, zidi o biserica la Targoviste (biserica
Ste lea), Jar Matei Basarabl zidi alto in Moldova, la Soveja,. Pe
fiul sal', de cum se intorsese in Iasi it trimise la Brussa in Asia
Mica, ,unde erau niste 13E, pentru a-i ingriji sanatatea. Insa
bietul Ion slab si desnodat" muri pe drum, intre Stambul si
Brussa. Avea abia 18 ani. Gandul lui Voda fusese, clack' nu se
Andeca nici acolo, mai ales de un brat care i se uscase, sa-1
trimita in Italia, la Padova. Dar nu mai fu nevoe, caci avu
grija Dumnezeu de bietul baiat, mai malt de cat tata-sau. Tru-
pul lui Ion fu adus la Iasi si ingropat in Biserica Trei Erarhi,
iar mums -sa, buna Doamna Tudosca, de multi jale si inima
rea, muri ,curand si dansa, inteacelas an (1639).
Fu ingropata alaturi de dragul ei fiu, iar peste mormant i
s'a asternut acea minunata tesatura in fire de matasa si aur,
care-i arata chipul si bogata-i imbracaminte, tesatura care, in
anti din urzna, a facut ocolul Europei, admirata fiind de toti
iubitotil de frumoase lucruri.
Vasile Voda nu pare a o fi jalit peste masura, de oarece
aflam ca in acelas an trimise in Caucaz sa i se aduca o nevasta.
Acum, trebue cercetat pentru ce nu isi-a ales el vre-o fats
de tars sau din vecini, si i-a trebuit tocmai o caucaziana ca s'o
faca Doamna in locul Tudoscai.
Femeide din Caucaz, Circaziene si Georgiene, erau ves-
tite in tot Orientull pentru frumusetea lor. Ele formau con-
tingentul de capetenie al sclavelor vandute pe plata. Stambu-
aului. Cadanele imperiale erau in bunk parte caucaziene si nu
odata au fost ele mame de sultani. De altfel, de midi copile erau
supuse la torturi pentru a capita o talie frumoasa si picioruse
mini, iar fetele urate erau in tiara for servitoare, de on cat de
1) Vezi plansa de la inceputul capitolului. Plana reprezentand pe Ste-
Mita are aceiasi origins.
2) Circazieni sau Cerchezi e acelas lucru. El sunt, spune D. Cantemir,
cea mai nobilii incrangAturA a Scitilor (Arieni).
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA ¢I ECATERINA VASILE.LUPU 269
bun neam o fi fost ele, caci numai frumusetea dadea dreptul

unei femei la bogatii, la rang social, la barbati bogati.
Vasile Lupu se simtea prea mare voeveod pentru a mai
avea nevoe de o casatorie stralucita. Pe de alts parte, D-na Tu-
dosca nu pare a fi Lost frumoasa. Ce vaia el acuma era deci o
fernee frumoasa care sa-i mangae anii unei maturitati invecinata
cu batra'netea. Insarcina pe acelas Enache Catargi, caruia ii in-
credintase pe fiul sau .cand 11 trimisese la Silistra, sa cutreere
muntii Caucazului in Jung si`n lat, si pe care fats o va afla mai
minunata, sa i-o aduca.
Credincias stapanului sau, postelnicul Catargi, cutreera Ca-
ra dintre Marea Neagra si Caspick pans puse mana pe-un mar-
garitar, care i se paru cel mai de soi din carte Geargiene si din
cate Circaziene vazuse el in acea tars a paradisului femeesc. Nò
furs, cum era obiceiul Turcilor, ci, nu numai cò ceru parintilor,
dar mai capata i invoirea Hanului Tatarilor, sub a carui sta-
panire zacea tars Cerchezilor.
De altfel, verbul a cere" era sinonim in astfel de impreju-
rari cu a cumpara". Tatal fetei capata Imo de galbeni, mama
500 si Hanul iarasi o mie. Acest din ltrrria targ cu Hanul
Tatarilor se facu in chiar capitala acestuia, Baccesazai, in
Crimeia. Si acum, sigur de el, Ienachi Catargi porni spre Mol-
dova, sa duce lui Vasile Voda pe frumoasa Ecaterina, care era
insotta de micul ei frate, si de o numeroasa escorts de Moldo-
veni si de Cerchezi. Acolo, in Baccesarai se intalnira ei cu calu-
garul Italian Niccolo Barsi, care se inapoia dintrò calatorie de
prin partile locului si care, intors in Italia, isi publics aminti-
rile, din care extragem cele ce .urmea/a1).
Niccolo Barsi da Lucca, caruia ii trebuia o tovarasie pentru
a strabate acele nesigure tinuturi, ceruse voe lui Catargi sa in-
ure in convoiul lui, si astfel, la ig August 1639, pornira .cu toti
inspre Orkapu, unde ajunsera dupe trei zile, iar de acolo, de-
alungul Marei Negre, timp de 4 sapta'mani, prin tinutul Tatari-
lor Nagai, cu inima purice de frica Cazacilor, sosira insfarsit
pe malul Niprului. Trecand raul, ajutat de-un vent prielnic, ei
1) Manuscris descoperit de d. C. G. Giurescu in Biblioteca Nationale din
Paris abia in 1925
www.dacoromanica.ro
sosira la cetatea Oceacovului (aceea in fata careia se inecase

feciorul Elisabetei MOvila) in care se gasea vremelnic, pentru
motive politice, marele Pasa din Silistra.
Petrecura cu totii cateva ceasuri acolo ca &a mai odihneasca
call si apoi, fara incident, pornira iar la drum. Insa, dwpa ce
strabatura abia trei mile, numai ce se pomenica ajunsi din urma
de-un Gm de-al pasei, care, in numele stapanului sau, ii cerea
imperativ pe Ecaterina. Se vede treaba ca, in trecere, o fi va-
zut-o vre-un turc si minunat de frumusetea ei, o fi semnalat-o
pasalei. Atat Ienachi cat si solul Hanului se rimpotrivira de-a
preda pe logodnica Domnului Moldovei, raspunzand ca se vor
infatisa ei dinaintea marelui pass pentru a-i da cuvenitele tal-
maciri. Formand din convoi un fel de lagar i-ntarit pentru a a-
para pe Ecaterina de vre-o rapire prin surprindere, ei, intova-
rasiti de cativa oameni, se inapoiara la Oceacov si, adusi in fata
pasalei isi spusera pasul, ca nu pot preda acea fata, pentru ca le
era incredintata de Hanul Tatarilor pentru a fi dusa Domnului
Moldovei. Turcul raspunse ca n'are nimic de spus, doar ca un
ghiaur nu poate lua o musulmana de sotie. Catargi, ploconin-
du-se adanc, arata ca n'are nisi el nimic de spus, doar ca Circa-
ziana era cresting, nu musulmana. Conversatia se termini prin
intemnitarea solilor gi prin trimeterea unui calaret la Hanul
Tataridor pentru a verifica daca cele spuse de Catargi cores-
pun,deau cu adevarul. Pang la inapoierea acestuia, pasa trimise
insa o puternica ceata de ostasi sa ridice cu forta pe frumoasa
Circaziana. Ascunsa inteun carucior cu doua roate, printre ca-
rely cu merinde, si imbrobodita la fata, ea fu totusi descoperita
si impreuna cu fratiorul ei, ridicata cu de-a sila trirnisa la
Oceacov.
Frumusetea Ecaterinei era, pare-se, uimitoare. Desi cand
fu infatisata rapitorului era rosie la fata de atata plans, totusi
marele Pasa din Silistra ingalbeni cand o vazu.
Avea ochii negri, manele subtiri, dar pline mijlocul mla,-
dios, gura mica, pielea atat de alba, incat, zice Niccolo
Barsi pareva the la grazie nela di lei persona havessero
la Moro rezidenza collocata" (parea ca toate farmecele isi ase-
Ease resedinta in persoana ei). Netrebnicul de pass (tot expre-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA ECATERINA VASILE LUPU 271
sia lui Barsi) se indragosti ca un nebun, isi pierdu odihna si

pofta de rrii'mare si nu-si mai gasia locul. Cu mice pret vru
sa ajunga stapanul acestei comori. Fu insa nevoit sa astepte
radpunsul Hanului, care, puternic, gf prieten cu Sultanul, i-ar
fi putut danui, de i-ar fi calcat peste voe..
Intre timp, Catargi trimise de olac lui Vasile Lupu veste
despre cele intamplate, iar acesta repezi un curler la Stambul
sa ceara dreptate.
Boaterilla fu inchlisa
in cetate, impreuna cu
fratiorul ei si 'Cu o cir-
caziana. Ea ,fu data in
grija unei hogea, care
avea insarcinarea s'o
converteasca la credinta
lui IVIahomed, pentru a
putea impiedeca astfel
insotirea ei cu Domnul
Moldovei.. Biata fata,
cu toata nenorocirea ei. t141,..zr,
"i§iplati luxul de a-si
bate ijoc de hogea De Doamna Ecaterina
cite on venea el la se-
dinta convertbrii",.o gasea asezata la masa m'ancand came de
pore. La vederea acestei necuratenii, popa turc o lua la goana,
si astfel scapa circaziana din cursa diavolului.
In sfirsit, dupa doua saptamani abia, in care timp Pasa
traia in nadejdea unei vesti bune venita dela Han, sosi si ras-
punsul acestuia : Si lase pe Ecaterina sa porneasca in pace.
Pasa nu se supuse. Dar dupa alte opt zile sosi trimisul lui
Vasile Lupu cu un dar de 3000 de galbeni si cu rugamintea
sa-i inapoieze logodnica.
Incepu Turcul sa sovaeasca, fiindca daca dragostea e dela
Dumnezeu, apoi banul e darul dracului. Si pe cand, pus in
alternativa, nu stia omul ice sa faca, iata sosi si ceausul Sulta-
nului cu porunca, sub pedeapsa de moarte, sa sloboade pe Elea-
terina, ca fiind logodnica vasalului sau, Domnul Moldovei. Nu
www.dacoromanica.ro
mai era de covait. Insa, pentru a mai ,cactiga timp, paca tri-
mise la Iasi sa mai ceara zoo de galbeni, psi anume nu numai de
lacomie, ci, zice Barsi, pentru a se mai putea bucura, cat de
putin Inca, de vederea fetei. In sfarcit, sosi ci aceasta sums.
Ecaterina fu eliberata si convoiul se puce din nau la drum,
dupa o intrerupere de mai bine de-o lung.
Prim multe alte primejaii, drumul fiind infectat de Cazaci,
sosira in sfansit la Nistru, ipe care-1 trecura in latci, ci de
acolo, prin. Ciubarciu, ajunsera la Bender. Italianu1 lug drumul
Mohilovului, pentruca, prin Polonia, sa se inapoiee in tara
lui, iar Ienachi Catargi isi duse viitoarea Doamna, peste Prut,
la Iasi, dand-o in primire nerabdatorului ei mire.
Nunta despre care nu avem stiri, trebue sa fl avut loc la
Inceputul anului 1640.
Caci calatoria ei din =until Caucazului in cesurile Moldo-
vei, viata acesteia de-a doua Doamna a lui Vasile Lupu fu plina
de peripetii.
Ecaterina era buns, pe 'cat era de frumoasa. A fost pentru
fetele ei vitrege, Maria si Ruxandra, o atat de Wanda mama,
incat a inlocuit lesne in inima lar pe biata Tudosca. cand s'a
maritat Ruxandra cu Timuc ci a Most sa paraseasca .casa parin-
teased, se spanzura de gatul E,caterinei qi-o saruta planga-nd de
n'o mai putea desparti total ei de ea.
Rana in 1652, cand incepura iarasi neintelegerile intre
Vasile Lupu ci Matei Basarab, traiu1 Doamnei Ecaterina a fost
linictit, se pare chia'r fericit. Un an dupa nunta, in 164x1 i se
nascu un fiu, botezat Stefan, care, cazand greu bolnav, fu dus
de mama-sa la icoana Maicii Domnului din Biserica Go lii qi pe
1oc se insanatoci copilul, zice Paul .din. Alep. Drept recunoc-
tinta, Doamna imbraca icoana facatoare de minuni in our carat
si o Impodobi cu pietre scumpe si margaritare.
Acest Paul din Alep, insaVitorul patriarhului Macarie in
calatoria lui prin tarile noastre, a vazut ci el pe Doamna Ecate-
rina, in .chiar apartamentul ei, din palatul domnesc din Iasi
palat prefacut in intregime de Vasile Lupu ci impodobit cu
gradini, cu grajduri de piatra ci cu toate ecaretele trebuin-
cioase. Introdusi de catre jupanesele Doamnei in odaia ei de
www.dacoromanica.ro
receptie, Macarie si insotitorul ei o gasira asezata inteun jilt,

avand capul acoperit cu un calpac de catifea rosie (x
e infatisata psi pe peretele_ligsggigli Trei Erarhi) si imbracata
intro haina blanita cu samur. Cand intra Patriarhul, ea se
scula in pi'cioare, aratandu-se foarte multumita de venirea lui,
iar la plecare it umplu de daruri, precum it umpluse gi Voda
ceiace de altfel era scopul indelungatei vizirte ce facea inaltul
prelat asiatic in tarile ortodoxe eurapene. In schimbul boga-
telor daruri ce i se faceau, el impartea icanite de hartie si in
cel mai bun caz dulceata din Alep si seminte de floarea soa-
relui.
In anii de liniste care urmara, Vasile voda isi marita fe-
tele, pe Maria cu printul Radziwill si pe Ruxanda cu Timus
Hmielniski. Evenimentele aceste vor Ii tratate pe larg in ca-
pitolul care urmeaza, asa incat trecem deocamdata asupra lor.
Toata exasperata rezistenta ce puse Domnul Moldavei de
a-si da pe iubirta lui fats Ruxanda dupa fiul betivului hatman
cazacesc, nu izbuti fats de indarjirea acestuia de a se incusari
cu de-asila cu el. In Septembrie 1652 nunta avu loc la Iasi, si
Timus, luandu-si nevasta, trecu Nistrul cu ea, dincolo, in tara
salbaticilor zaporogi ".. Iar dincoace, ramasera Vasile Lupu si
Doamna Ecaterina sa-si astepte destinul mai departe.
El se implini in curand. Cateva luni .dupa. nunta Ruxandei,
Matei Basarab, Domnul Munteniei, imbolnavindu-se, Vasile
Lupu incepu din nou sa-i ravneasca scaunul. Se apuca iar sa
trimita bogate daruri la Stambul, cerand domnia din Targo-
vista in caz de moarte a lui Matei si aciaogand ca pentru a cu-
ceri acea domnie nici n'avea nevoe de armata turceasca, cad
avea pe acea cazaceasca a ginerelui sau. Insa tocmai aceste
incuscriri ale lui Vasile cu Polonii si Cazacii displaceau Tur-
cilor, care erau gata sa-1 scoarta din .domnia Moldovei, ne cum
sa i-o mai dea si pe a Munteniei. Tembeli cum erau Turcii, si
guvernati atunci de-o femee, (Sultanul fiind un copil), ei Cara-
gamara raspunsul, in care Limp Matei Basarab se insankosi. Sa-
till de vesnicile pofte ale Moldoveanului, el se intelese cu prin-
cipele Ardealului Gheorghe Rakoczi, marele saw prieten, sa
scoata ei de data aceasta domnia lui Vasile Lupu si sa scape
18
www.dacoromanica.ro
274 TRECUTE VIETI DE DOAMNE ?I DOMNITE -
astfel de-un prea neastamparat vecin. La Iasi, ei se pusera in

legatura 'Cu un mare' ambitios, poftitor de mariri, Gheorghe
,Stefan, logofatul lui Vasile, si-i fagaduira scaunul Domnului
sau, daca va voi sa intre in complot. Logofatul atat doar
astepta.
In April 1653 armatele muntenesti si ardelenesti patrunsera
in Moldova, pe Milcov si pe la Oituz, inaintand spre Roman,
untie, unindu-se, urmau sä calce 'capitala Moldovei. Gheorghe
Stefan, cu o zi inainte, parasise Iasii pentru a alerga intru in-
tampinarea ostirilor dusmane, iar bietul Vasile Lupu, afland
prea tarziu despre toate aceste, avu doar timpul sa trimita pe
nepotul Stefartita Paharnicul sa-i duca odoarele in cetatea
Neamtului, si apoi, cu Doamna Ecaterina, cu copilul Stefan, cu
fratii, nepotii, rudele si toata casa lui, fugi acolo unde fugeau
to Domnii in primejdie, la Hotin, de unde trecand Nistrul
se dusera la Camenita.
Prima lui grija fu, fireste, sa ceara ajutor dela ginerele
sau, in care timp, de altfel, armatele aliate intrara in Iasi si
impusera ungerea ca Dor= al Moldovei a dui Gheorghe Ste -
fan Ceaurul. in Lunea Patimilor a anului 1653. Bucuria aces-
tuia nu fu de aunga durata. Timus, in fruntea Cazacilor, sosi in
ajutorul socrului sau, goni pe foul Domn din scaun, au Mun-
tenii si cu Ardelenii lui, si'si rechema familia in Iasi. Dar si
ce pap bietul Vasile voda cu nebunul sau de ginere in capi-
tala lui, numai Miron Costin o poate povesti. El alese acest
prilej al sosirei sale la Iasi ca salvator al socrului sau, pentru
a-si razbuna pe top acei pe care-i banuia a fi font potrivnici ca-
satoriei lui cu Ruxandra. Isi stabilise lagarul la Galata, de unde
fsi repezea oamenii sa prinda pe top inchipuitii lui dusmani.
Astfel perira, intre altii, pisarul lesesc al Domnului, Cotna-
riski, si altfel erau sa piara fratii Toma Si Gheorghe Cantacu-
zino, din care !mini era fostul cumnat al Domnului si cel mai
vechi prieten si bun sfetnic a1 aui. Ce umblau ei cu zilele
in mans, si s'au cerut la Vasile Voda sa-i lase sa mearga la tars.
Ci voda nu-i asa; si a poruncit la ginere-sau, Ca mai bine mort
sa fie el, decat sa fie boerii, pe care-i are el la inima sa cu
toata tcredinta. Deci, l'au mai mutat dela gandul lui ; insa acesti
www.dacoromanica.ro
boieri tot cu fereala umblau si tot pe ascuns, noaptea, pe poar-

ka despre ,casele Doamnei veneau la curte, de care Vasile Vo-
da de greu suspina si-si frangea rnanele de ginere ca acesta".
Bine, rau, cum o fi stat Vasile Lupu, daca ar fi rugat pe
ginere-sa.'u sa plece inapoi in Ucraina, ar fi ramas el singur si
linistit in Iasi. Dar acestui om neastamparat ii trebuia acum sa
se razbune pe Matei Basarab si pe Gheorghe Stefan. Isi stranse
ostile dand stire tarii sa mncalece tot omul, iertand pe toti de
toate greselile" si irnpreuna cu. cazacii lui Timus porni spre
Tara Romaneasca. Intalnindu-se cu armata lui Martel la Finta,
el fu batut si pus pe fuga, dupe cum am vazut in capitolul
precedent (p. 250). De data aceasta Tirnus, caruia de altfel
se datori in mare parte .dezastrul dela Plata, se retrase cu
ostirea lui peste Nistru, iar Vasile Lupu se intoarse amarit la
Iasi. Nici una din intalnirile lui cu Matei Basarab nu fusese
norocoase. Iar de acum inainte, norocul ii parasi cu totul. Abia
stabilit in capitala lui, el all ca Gheorghe Stefan trecuse
muntii cu not ajutoare dela Rakoczi si ca se indrepta asupra
Iasului pentru a-I scoate din nou din domnie. Trimise pe ne-
potul sau Stefanita intru i-ntampinarea acestuia cu o ceata de
Orheeni, insa 1a Valea Seaca (aproape de Faraoani in Bacau)
izbanda fu din nou din partea clusmanului. 0 ultima despe-
rata aparare 1a Sarca, Tanga Iasi, si Vasile Voda fu nevoit sa
fuga si el peste Nistru, la Rascov, resedinta .fetei lui Ruxan-
da si a .ginerelui Timus. In aceasta goana, urmariti d_ e inamic,
fratele lui vodk Gheorghe Hatmanul, ca.za'nd de pe cal la un
pogoras, fu facut prizonier.
Doamna Ecaterina cu minorul ei fiu Stefanita, luand cu ea
o ,parte din comorile voevodului si cativa oameni de cask prin-
tre care si pe ba..tranul Toma Cantacuiino, se retrase la Suceava,
uncle se inchise in vechea cetate a lui Stefan cel Mare, astep-
tand acolo desfasurarea evenimentelor.
Paul din Alep, care se afla cu Patriarhul Macarie la Iasi
in timpul acestor intamplari, scrie ca aceasta catastrofa finals
a Domnului Moldovei a fost vestita prin semne rele". Nop-
tile din urrna erau tot tunete si fulgere, paraie de ploaie si de
piatra; trasnetul cazu pe cupola bisericii din manastivea Sf. Pa-
www.dacoromanica.ro
raschiva vi arunca jos varful 41.1 crucea, infigandu-o adanc in

pamant; un alt trasnet cazu pe grajdurile Curtin Domnesti;
multe case furs arse, fulgerile flacarau ca sabiile, iar pe cer
se vedeau nouri care inchipuiau batalii...!"
Dela Ravcov, Vasile Lupu merse la Volodijin, sa ceara
spa-ijinul lui Bogdan Hmielnicki, care'si trimise din nou fiutl
in Moldova cu cateva mii de Cazaci si de Tatari. La Soroca,
pe Nistru, acesta invinse armata lui Gheorghe Stefan si-1 res-
pinse, din biruinta in. biruinta, papa in fata Sucevei. Aca lo
insa, Gheorghe Stefan capata ajutor. si dela Rakaczi si dela
Ion Cazimir, regale Polaniei, beat Timus Hmielnicki fu nevait
sa intre in cetate si sa inchida portile dupa el. Doamna Ecate-
rina cu Stefanifa Voda, copil de 12 ani, si cu ceilalti boeri ai
ei, erau Inca acolo, asteptand cu nerabdare, vitejie si incredere,
inapoierea voevodului izgonit.
Asediul incepu, anuntandu-se lung, fiindca merinde erau
indeajuns si oastea lui Tianus era viteaza. Dar viteji erau si
Polanii, cari luptau acolo sub comanda castelanului de Cra-
covia, printul Dimitrie Wisznowiecki, acel care, cu trei ani
inainte, ceruse mina Dommitei Ruxanda. Si o ceruse fiindta
o iubea. Asa incat asediul acesta lua romantica infatisare a .unei
razbunari, .dela barbat la barbat, pentru chipul unei femei.
Dupa trei luni si jumatate incepura asediatii sa simta lipsa
de mancare, aar asediantii nu pareau de lac dispusi a pleca.
Din potriva, for li se vestise sosirea a vase mii de Unguri co-
mandati de Kemeny Ianas si 600 de Nemti cu 4 tunuri sub
comanda lui Dinoff; iar Timus nu putea astepta nimic, fiindca
tatal sau era din nou in razboi cu Polonii si avea nevoe de
thole fortele sale in contra ilui Ion Cazimir, care pornise cu
40.000 de oameni impotriva-i.
Cand venire lui Gheorghe Stefan ajutoarele anuntate, el pa-
rasi Scheia, unde fusese stabilit pang atunci, infiPse la-
garul chiar in fata cetatii. Incepu a o bate cu cele 4 tunuri, insa
zidurile erau tari vi Cazaci viteji. Miron Costin spune Ica se ba-
teau ca leii, deli ajunsesera a rfrige, pentru a be manca, piei de
cai marti, opinci si radacini. Iar cand prea iv rodea foamea,
faceau navala afara, tacmai pe acolo de uncle bateau tunurile
www.dacoromanica.ro
mai tare,' caci asa este Lirea for neinfranata si tneinspaiman-

iati".
In sfarsit caci toate au un sfarsit sosi si tragicul ceas
al desnodamantului.
' In noaptea de 16 Decembrie (1653) trei prizoneri poloni
scapara din cetate si alergand in ilagarul lui Wisznowieski, ii
aratara locul =mane in care obisnuia Timus Si se tins. Intr'o
clips, toate tunurile furs Indreptate inteacolo. Nici n'avu timp
bietul Timus sa se desmeticeasca ; nista schije de obuz, ranin-
du-I la cap si la picior, i1 trantira la pamant. Ridicat vi dus in-
launtrul palatului, la Doamna Ecaterina, aceasta se apuca sa-1
spele, sa 1 ingrijeasca, sa-1 doftoriceasca. A patra zi, Timus
Hmielnisky isi date duhul In dureri, departe de Ruxanda lui,
care, la Rasnov pe Nistru, it astepta Cara grija purtand in sa-
nu-i odrasla dragostei tor. Caci ei s'au Whit, dupa cum, vine are
rabdare, va vedea in capitolul viitor.
Si acum, urmeaza o scena demna de-o tragedie de Schiller.
Doamna Ecaterina ascunse ostasilor moartea lui Timus, cel
putin de-ocarndata. Insa peste cateva zile vestea izbucni printre
soldati, si atunci, faxa inconjur, ei declarara ca vor depune ar-
mele si vor deschide portile cetatii, caci, Cazaci fiind, luptasera
pentru fiul Hatmartului lor, dar pentru strain n'aveau dece sa
mai lupte.
Intr'o rochie cernita, cu fata plansa, aparu atunci in mij-
locul for frumoasa Doamna Ecaterina. Le aminti ca ei sunt os-
tasi, care si-au dat cuvantul sa apere cetatea, ca nu-i 'crede in
stare sa paraseasca o biata femee Mara sprijin, ca ea, Ecaterina,
e mama celei care poarta in sin un mostenitor cu numele de
Hmielnisky, ca peste cateva zile va veni Bogdan intru ajutor
'i -i va rasplati Dumnezeu de vitejia si buna for credinta.
Cazacii, care se scalds in singe dar au suflete de copii, o
vazusera pe aceasta femee murind de foame alaturi .de ei, o va-
zusera spaland range lui Timus, si be furs mila de ea. Ca run
singur om ridicara mina dreapta, jurand s'o apere pans la ulti-
ma for suflare.
Nici foamea, nici setea, nici zilnicele asalturi ale duvmanu-
lui, nu-i facura sa-si cake cuvantul.
www.dacoromanica.ro
278 TRECUTE VIETI DE DOAMNE I.DOMNITE
Insa, cand afla Doamna ca Bogdan Hmielniski e incurcat

in razbolul lui cu Polonii ca nu le mai vine inteajurtor, chema
la ea pe Fedorenko, seful garnizoanei, si-1 sfatui ea insesi sa
capituleze.
Ca intotdeauna cand se amesteca nenorocul in treburile
noastre, capitularea Sucevei avu loc cateva zile prey de vreme.
Bogdan Hmielni,ski, lasand pe .un general de-al eau in Ucraina,
se indrepta inspre Moldova pentru a veni in ajutorul fiului sau,
Nu departe de granites, se intalni insa cu convoiul care ducea
trupul lui Timus. Slava Domnului" zise el ca n'a inciput pe
mana dusmanului". Porunci apoi sa fie dus sicriul la Cehrin,
pita dupes terminarea razboiului, pentru a fi ingropat abia mai
tarziu, iar el isi facu calea intoarsa, sa se intalneasca si sa se
mai masoare .cu regale Palonilor.
Doamna Ecaterina si tfitd ei .cazura in manile asediantilor.
Parasind cetatea odata cu Cazacii, ea fu dusa pe data in lagarul
lui Gheorghe Stefan.
Spun letopisetii ca pe cand era acesta logofat, Vasile Voda,
om mueratec, i-ar fi necinstit casa. Se spune chiar ca marea ura
ce purta logofatul Domnului sau, de acolo se tragea. Asa incest,
drept Tazbunare, cum pose el mana pe nevasta lui Vasile Lupu,
vru sa-si bata joc de ea ceace, de altfel, nu era numai o vi-
tae de joc, caci aceasta frumoasa circaziana nu putea sal aiba pe
atunci mai mult de 3o-32 de ani. Insa nu degeaba era ea Doam-
na mandrului Vasile Lupu, nu degeaba rezistase Pasei din Si-
listra, nu traise luni de zile, singura femee printre mii de os-
tasi, pentru ca la urma sa ,oada in ghiarele unui Gheorghe
Stefan.
Dulau fares obraz" ii racni ea cum nu to temi de Dum-
nezeu, ca ti-a fost Domnul meu stapan si i-ai mancat pita".
Si asa zise Ion Neculce" i-a dat pace, dar pe fiul ei
Stefinita l'a insemnat putin la nas, ca sa nu mai poata domni".
Apoi, pe toti cati i-a gasit la Suceava, i-a trimis Gheorghe
Stefan la mosia sa Buciulesti, pe malul Bistritei, sub strasnica.
paza. In afara de Doamna Ecaterina si de Stefinita Voda, mai
erau acolo din boeri de vaza, nepotii de frate ai lui Vasile Lupu,
www.dacoromanica.ro
Stefan, Alexandru si Enache, pe care fara midi de tineretele

lor, porunci sani omoare in cele mai ingrozitoare thinurri.
Iar pe Toma Varnicul Cantacuzino irutai I-a Imbunat, cum
zice cronica, pentru a-1 hotari sa cheme pe frate-saw Iordachi
din Polonia, jurendu-le ca nu le face [filmic si ca la mare cinste
ii va avea. Iar cand sosi Iordaki din tam in care fugise de frica
noului Domn, fu inchis iindata cu ceilalti da Buciulesti, in chiar
curtile lui Gheorghe Stefan, si dupa ce-i lua trata averea lui si
lui (rate -sau, sate, haine, odoare, bucate 9i bani gata go de mii
de galbeni de our unguresti" apoi I i mai si batu jac de ei,
facandu-i sa creada, la fiece moment, ca VOT fi omorati. Place-
rea noului Damn era sa-i mice pe toti inteo luntre, 'pe Doamna
Ecaterina, pe Stefanita si fratii Cantacuzino, 9i plimbandu-i
noaptea pe apa Bistritei, sa-i sperie ca-i va ineca. Dupa atatea
spaime, sosi insfarsit siporunca sa fie omorati. Insa noul Domn
al Munteniei, Constantin .erban, care luase scaunul lui Matei
Easarab, mart de icurand, fiind zu.mnat cu postelnicul Constan-
tin, fratele acestor Cantacuzino, interveni la vreme 91 le sc.apa
viata. Ei fura puqi in libertate, insa nevasta 9i fiul lui Vasile
Lupu ramasera inchisi acolo in Buciulesti.
In timpul acesta, Vasile Lupu, ramas la cuscrul saw Bogdan
Hmielnisky, starui sa capete o armata de Cazaci penrbru ail re-
doban.di tronul. Insa Hmielnisky, ,caruia ii murise fiul, nu mai
avea ce sa se amestece in trebile Moldovei. El trata acuma cu
Tarul Moscovei ifachinarea Ucrainei, pentru a-§1 elibera paporul
de sub jugul Palonilor, si soarta lui Vasile Lupu nu -1 interesa
catusi de putin. La tanguirile fostului Domn al Maldovei, Hat-
manul Zaporogilor raspundea: Lass, fixate ! ca sa-ti treaca ne-
cazul, fa ca mine, bea 1"
AmIrat, Vasile Lupu i1 parasi. Se iduse in Crimeia, da prie-
tenul sau Islam Gherei, Hanul Tatarilor, care-i dadu un aga
sa -1 intavaraseasca 'ana la Constantinopol 9i sa puns acolo o
vorba buns la Poarta pentru nenorocitul Domn.
Sosit in Stambul, chiar a doua zi, Vasile Lupu fu primit in
audienta de Sultan 1), care-1 trimise apoi la Edicule la oprea-
la", nu la inchisoare. I se puse la ,dispozitie un frumps aparta-
') De altftl o simply ceietnonie, caci sultanul era un cop! de 12 uni.
www.dacoromanica.ro
280 TRECITTE VIETI DE DOAMNE $1 DOMNITE
menu, cu .camere spatioase*i luminoase, 'Cu o droaie de servitori,

*i cu secretari sa-i tie corespondenta. Nu putea e'i, insa primea
pe roricine, prieteni turd *i cre*tini, arnbasadori straini; dadeau
chiar *i ospete. Cinci ani pare a fi ramas el acolo pans fu nu-
mit Kinpruliu Viiir, care, zicandu-*i ruda lui de sange"1) se
puse luntre si punte pe langa Sultan, nu numai pentru a-i reda
libertatea deplina, dar pentru a,i resti'tui *i domnia Moldovei.
Insa, fie ca acum, i,n 1658, Vasile Lupu se gasea prea batran, fie
ca-i era in adevar sanatatea sdruncinata, el nu mai primi a fi
Domn, rugandu-se de vizir ca scaunul Moldovei sa fie dat flu-
lui sau Stefanita.
E*irea dela Eclicu le a awl Vasile Lupu coincide cu scoate-
rea din domnie a Jul Gheorghe Stefan, care fu inlocuit cu ca-
puchihaia acestuia la Poarta, batranul Gheorghe Ghica. Cand,
mai molt sari voia lui, fu trimis acesta in Moldova, sa zice ca
Kinpritliu 1-ar fi intrebat Uncle sunt Doamna si fiul lui Vasile
Lupu ?" In Moldova" raspunse Ghica. Pe data sa mi-i
trimiti aici" porunci vizirul.
Astfel scapa *i Ecaterina din inchisoarea ei dela Buciule*ti.
Sosita la Constantinopol, ea avu mangaerea sa-gi gaseasca so-
tul, mu numai in vista, dar in voia vegheata a Turcilor. Nu-1
mai vazuse de cared plecase din Iasi, ea inspre Suceava *i el
paste Nistru. I1 lasase cu barba carunta, si-1 regasi cu barba
neagra... cad Vasile si-o cania, pentruta, se vede, firea lui de
benbanit ramasese nevatamata de anii care curg.
Cared un an mai tarziu (1659) Stefanita4cupinfatipt viziru-
lui, care spuse Mandru fecior are Vasile Vbda" si apoi it tri-
mise Domn in Moldova in locul lui Ghica, ea, Doamna Eca-
terina, care act= mu era departe de 4o de ani, ramase langa so-
tul ei, la Constantinopol.
Stefanita avea abia vreo 17 ani. Domnia lui nesigura fu
burburata qi de Domnul Munteniei, Constantin Serban, *i de
Tatar', *i de Mus'tafa Pap din Silistra. Mai veni i o foamete,
urmata de ciuma, incat bietul copil, frumos ca o icoana *i ini-
mos ca un viteaz, ramase in istorie cu urata porecla de Papura
') Fiind amandoi de prin partile macedonene, lucrul acesta poate fi
adevarat.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA TUDOSCA ySI ECATERINA VASILE LUPU 281
Voda" fiindca in vremea dui mancau oamenii, sleiti de foame,

radacini, frunze si papura.
Vasile Lupu, care din Constantinopel veghea asupra Iiului
sau,, se facu capuchihaia lui Stefinita Voda. Singurul exemplu
in Istoria Romani lor" zice A. D. Xenopol al unui, agent la
Poarta devatat Domnului pe care-1 slujia". Insa, un an dupa a-
ceia, in 166o, Vasile Lupu muri de pe urma acelei boll cantrac-
tate in bejeniile lui. Doamna Ecaterina 2i duse trupul la Iasi,
unde,cu damnesc alai si multa jade, ij astruca in biserica. Trei
Erarhi, alaturi de sotia lui ,cea dintai, Doamna Tudgica.
Ecaterana Tamase la rani, pe langa fiul ei, pe care avu du-
rerea a-1 pierde, un an mai tarziu, pe cand se afla el pe Nistru,
lucrand da intarirea unor cetati. Cu chipul ciumei era boada,
zice Miran Costin, ca ia- esit o bolfa la manes, dar nu era ciu-
ma, ci dreapta lingoare, careia ii zic .daftori maligna, si cat a
trecut Niistrul la Tiighina, a treia zi a statut mort". L-au adus
boerii la Iasi, de 1-au fngropat alaturi de Vasile Voda, in icripta
Trei Erarbidor. De atunci se ,pierd si urmele Ecaterinei.
Femeile acesfe apar in Istorie alaturi de sotii dor si dispar
odarta cu ei. La 4o de ani viata frumaasei circasiene era poate
abia la jumatate. Poate a mai trait alti 4o de ani, bogatA sau
saraca, in Moldova sau in Caucaz, fericita sau nenoracita,
nimic nu stim. Suflete de femei pe care le urmaresti o vreme,
si apai bate vantul uitarii peste ele, cand ti-ar fi poate mai drag
sa cabori in adancimile for !
www.dacoromanica.ro
957,7
ro""s
(1113
re.
af r
PO 1 1011)1,
KPli jr \I /1 1\ S1 mzisio
I
)1 isiRttzft.Di r
Bi\KiSlUr:w rtl 1I.
riPH V\ Ent
I 11
'I. 1). /' iii1(.; . lit cw;l'
11/4; k
I I off.15,4kw., %v:Atmotil
';44NNIPAIP
na.
Principesa Maria Radziwill

a lui Vasile Lupo
Dupd copia anal lablou de la Aram., Romand.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXI.
DOMNITELE LUI VASILE LUPU

DOMNITA. FARA NUME
DESI cronicele noastre nu cunosc decal doua fete de-ale

lui Vasile Lupu, pe Maria si pe Ruxanda, totusi ele an
fast trei. Existenrta acestei de a treia Domnita este con-
firmata de pictura murals din Ibiserica Goliei. Paul din Alep,
care a trait la Curtea. acestui Voevod, spune, vorbind despre
picturi: Lana ei (Domnu, Doamna si Domnitele Maria si
Ruxanda) este Stefan Voda cu o a treia sora, ambit in haine
frumoase si foarte asemnangtori". Deci, nu numai c'a existat,
dar Paul din Alep a si cunoscut-o. De altfel, rapoartele bailor
venetieni catre Doge vorbesc de ea in numeroase randuri, incat
suntem chiar in masura a arata o parte din viata acestei Dom-
nite, nedreptatita pans scum de Istorie, si al carei nume a ra-
mas pans azi necunoscut.
Iarasi nu incape indoiala ca. aceasta Domnita a foist cea mai
mare din fetele Domnului, fiindca pe dansa a cautat intai s'o
marine Vasile vocra, tar pe wemea aceia fetele se maritau la
rand, dupa varsta. Ca bailul Trevisanio o numeste, inteunul din
rapoartele sale una figliola seconda genita" nu inseamna, cum
spune Papadopol-Calimach, ca.' era a doua fata", ci mai curand
al doilea copil" al lui Vasile Lupu cu Doamna Tudosca, de-
. oarece ccrpilul cel dintai fusese urn fin, Ion.
In anul 1641 aceasta Domnita trebue sa fi avut vre-o 18ig
ani, cam de-o varsta cu mama ei virtrega, circaziana Fdcaterina,
sosita de curand din Caucazul ei. Cum se insurase a doua oars,
Vasile Lupu isi puce de gand si-si marite fata mai mare, si va-
www.dacoromanica.ro
284 TRECUTE VIETI DE DOAMNE ySI DOMNITE
zand de interesele lui inainte de toate, o propuse lui Antonio

Grillo, dragomanul baiului venetian. la Contantinopol, pentru
fiul acestuia, Ambrosio. Incuscrirea Dommului Moldovei cu
Dragomanul Venetian prezenta doua avantagii: acel de-a se lega
mai de aproape cu un om care avea mare influents la Poarta, si
al doilea de-a se alia .ou o rfamilie de vechi patricieni genovezi,
ceiace ar fi dat neamului Alban.ezului o stralucire, care mu-i pu-
tea fi decat de folos, mai ales la Stambul s1 printre vecimi. In
adevar, familia Grillo, care data din secolul al XIII -iea, numa-
rase un ambasador genovez pe langa Hanul Tatarilor (1308), un
savant calugar benedictin, fundatorul Academiei Umoristilor
din Roma (Angelo Grillo ca. 1600) si acum pe Antonio, influen-
tul dragoman venetian dela Poarta.
Asa dar, in acel an, 1641, Vasile Lupu cerceta prim agentii
lui !la Stambul posibilitatea acestei casatorii, care, catre toamna,
fu hotarata. In Martie 1642, el trimise la Poarta pe nepotul me-
dicului sau italian Scocardi, pentru a pune toate la cale in ve-
derea casatoriei si a hotari ziva nuntii. In August acelas an,
soseau in Stambul boeri lui voda pentru a conduce pe Ambrosio
Grillo la Iasi. Nunta Domnitei trebue deci sa fi avut loc in
toamna anului 1642.
Dela inceput vedem pe ginerele Domnului .devenindu-i un
fel de consilier intim, care facea legatura intre socru-sau, voe-
vodul, si tatal sau, dragomanul. Aceasta asidua legatura avea un
scop: de-a luora pe Matei Basarab la Poarta pentru a-i scoate
domnia, vesnica doriarta a neastamparatului Domn al Moldovei.
Dusrnania aceasta a Domnilor romani si sforile ce se trkgeau
acllo, erau periculoase pentru actorii principali ai tragi-come-
diei ce se juca. dnIchiar primavara anului 1643, abia 6 luni dupa
nunta Domnitei, baiul venetian scria Dogelui ca Antonio Grillo
se caia de inrudirea lui cu Domnul Moldovei si ca-i era frica
pentru viata fiului sau. Doi ani mai tarziu, in 1645, tiora lui
Grillo, fata lui Vasile Lupu, sosea ea insasi la Constantinopol
., pentru afacerile si complicatiunile politice ale tatalui sau". De
mirare este Ca o femee atat de energica, si .singura. &titre fetele
noastre de Domni pe care o intalnim amestecandu-.se in politica,
sa nu fi fast pomenita de ,cranicari si sa nu-i cunoastem mici
www.dacoromanica.ro
DOMNITA FARA NUME 285
macar mumele. Mara daca baiul venetian n'o fi confundat, in

raportul sau, pe nora lui Grillo cu cealalta Domnita a lui Vasile
Lupu, Ruxanda, care la aceiasi epoch* fu trimisa de tatal ei za.
loaga la Constantinopol.
Nu numai in politics, dar mai ales in situatia acestei fami-
lii italiene fats de Poarta, afacerile erau in adevar foarte com-
plicate". Caci in 1645 se declarase razboitul intre Republica Ve-
netiei si Imperiul Ottoman pentru posesiunea inulei Greta ; iar
un an mai tarziu, In 1646, Venetia si Papa proectasera un fel de
cruciada a Europei centrale -si orientale impotriva Semilunei,
in fruntea careia se planuia a se pune pe unul din cei trei voe-
vozi dela noi, al Transilvaniei, al Munteniei sau al Moldovei.
Ambitios cum era, vazandu-se in inchipuire Imparat al Byzan-
tului, Vasile Lupu nu se indoia ca lui i se va da conducerea Cru-
ciadei. In Ianuarie 1646 el soria lui Antonio Grillo despre aceste
planuri politica, iar in Iunie acelas an it vestea ca la toamna se
vor vedea lucruri mari".
In atari, conditiuni, Antonio Grillo devenise de doui on
suspectat de Poarta, intai ca Dragoman al Republicei Venetiei
si al doilea ca cuscru al Domnului Moldovei.
0 nechibzuita afacere cu un secretar turc de al lui Vasile
Lupu ingrosa lucrurile pans la producerea unei catastrofe.
Luand cunostirrta de planurille poIlitice ale voevodului ,pe care-I
servea, acest secretar, revoltat, incepu sa strige sus si tare ca
va demmta Porta tainicile legaturi ale lui Voda cu dusmanii
Sultanului, precum si pe complicii acestuia, ginerele si cuscrul
Domnului. Inimos, dar nedibaci, Turcul acesta se repezi nteo
zi, in chiar Curtea Domneasca din Iasi, cu pumnalul ridicat
asupra lui Ambrosio Grillo. Vasile Lupu it alunga indata din
tars si, ciudata intamplare, pe drum intre Iasi si Stambul, Tur-
cul muri. Nevasta acestuia, ce-i trecu prim cap, sa ispue ca Va-
sile Voda i-a omorat barbatul. Si se apuca sa faca o plangere
catre Viizir, arat'and pricina acestui asasinat, legaturile Domnu-
lui Moldovei cu straini si amestecul familiei Grillo in aceasta
chestiune de inalta tradare.
Un ucru nu i se poate imputa lui Vasile Lupu, c'ar fi fost
prost, sau ca nu se pricepea in a trage sforile politica. Mai cu
www.dacoromanica.ro
vorbe; mai cu aux, el astupa gura vAduvei Turcului, iar pe po-

tentatii Portii iii facu sa .creada ca daca Moldova inarmase, apoi
e ca trebuia aparat Sultanul impotriva Regelui Poloniei. Si ia-
rasi nu se poate imputa Turcilor ca erau oameni destepti, sau
ca nu erau lacomi la bani. L-au crezut pe Voevodul Moldovei si
au ramas suparati pe Dragomanul Venetiei.
Insa Vasile Lupu, pentru a esi din orice prepus fata de
Poarta, hotari sal se desfaca.' de aceasta incuscrire, care devenea
nu numai suparatoare, dar si primejdioasa.
In chiar vara multi 1646 se vorbea ca Domnul Moldovei
vrea sa-si izgoneasca ginerele, iar in Mai 1648 it si bags la in-
chisoare. Un an mai tarziu, in Aprilie 1649, lucrurile se rezol-
vara dela sime. Razbolul tut]co-venetian fiend mai aprins ca ori-
amid, baiull fu tinfundat in, inchisoarea dela. HArsari cu toti
oamenii lui, iar dragomanul Antonio Grillo, sugrumat.
In urma acestei catastrofe familiare, fata lui Vasile Lupu
pleca cu barbatul ei la ,Constantinopol pentru a asista la inmor-
mantarea socrului. Insa ajunsa awl°, de grija poate de ce i
s'ar intampla, Vasile Lupu puse, prim prietenii lui, toate staru-
intele pentru a o hotari sa se desparta.' de sotul ei. Apoi, cu mari
greutati, Turcii voiau sa retina fata Ia Stambul ca o cheza-
sie a credintii Voevodului, el reusi totusi sa ei-o aduck din nou
la Iasi, maritand-o a doua oara cu un nobil polonez, Ko-
niespolcki.
De atunci pierdem si urmele acestei Domnite. Stim numai
de acest al dailea sot al ei CA era lunul din marii boeri ai Polo-
niei, ofiter tank, inimos si nepriceput, pe care Bogdan Hmiel-
nicki 11 numea pustiul" si care, de Cate on mergea la razboi,
se purta ca un viteaz, dar pierdea batalia.
PRINCIPESA MARIA RADZIWILL
Dommita Maria era a doua fata a lui Vasile Lupu si a

Doamnei Tudosca. SA fi avut, in 1645, vre-o zo de ani. Frumoa-
sa, deteapta si cu o crestere aileasaea fu ,ceruta in icasatorie
de prin.tul Ianus Radziwill, palatinul Lituaniei. Acest cneaz
polon mai fusese insurat cu o femee care avea singe moldo-
www.dacoromanica.ro
PRINCIPESA MARIA RADZIWILL 287
-venesc in vine, Ecaterina Potocki, a ,carui mama, Maria, era fata

lui Ieremia Voda Movila. Murise Camara de tot, in 1643, la Wil-
n,a, uncle feu ci ingropata, iar Radziwill, caraia se vede ca-i pla-
ceau Moldovencile, sfatuit thud ci de Petre Movila, Mitropo-
iitul Kiewului, dupa doi ani de vaduvie ceru in casatorie pe fru-
lnoasa domnita a lui Vasile Lupu.
ca era frumoasa ne-o spun ci marturiiile timpului si insuci
pontretul ei, a carui copie se afla la Academia Romani ci care
ne-o infaticeaza nu numai cu trasaturi alese, dar fini ci dis-
.tinsa. Cum despre saga ei mai mica, Ruxanda, se spun ca era
una din cele mai desavarcite frumuseti din cite s'au vazut, iar
pe mama for vitrega, Circaziana Ecaterina, am aratat mai sus
cum o descriau contemporanii, curtea aceia a lui Vasile Lupu
trebuie sa fi uimit lumea prim galeria straructIa a ferneilor sale.
Vom arata in randurile ,ce urmeaza Iuxul, .bogatia si busiul
gust ce se desfacurau la o nunta domneasca. sub &amnia aces-
-tui vanitos, dar foarte occidental voevod ce l-am avut.
Proectul, de icasatorie dintre-Damnita Maria ci Pantul Rad-
ziwill, care era luteran, starni in sanul Divanului Moldovei o
adevarata furtuna. Miron Costin zice: de mirat au ramas yea
curilor, cum de au putut suferi inima lui Vasile Voda sa se faci
acea .cununie". Fratii Cantacuzino, Toma si Iordache, suet acei
cari s'au impotrivit ice' mai mutt la aceasta insotire, ca adevarati
frati crectini ontodoxi ce erau, ci despre care tot Miron Costin
zice : capete ca acelea abia de au avut tara candva, sau de va
mai avea". Insa parerea varnicului Grigore Ureche, potrivin-
du-se ou a lui Voda, fu cea care iprevala. Dealtfel se vorbea ca
'Tamil Moscovei ar fi avut de gand sa ceara ci el in casatorie
pe Domnita Maria, cejace ar fi ingreuiat planurile kid* Radzi-
will. Lisa aceasta cerere pare a nu fi avut loc.
Dupa ce pe la sfircitul anului 1644, Ion Radziwill se asi-
gura in fine de consimtarnantul parintilar, el trimise la Iasi doi
nabili poloneji, Mirsky ci Mierzinsky, sa ducts Domnitei inelul
,de ilogodna. Daturile ce impartira scorn cu aceasta ocazie furs
cu adevarat princiare. Domnita Maria priori lazi intregi de
scule, de manufacturi, de pietre, de tacamuri de argint, de o-
glinzi. Lui Vasile Lupu i se dadu o sable de aur, o mimunata
pucca si diferite icapo d'opere ale .ceasornicariei. Deasemeni
www.dacoromanica.ro
primira frumoase daruri Doamna Ecaterina, Domnita Ruxanda

si chiar Stefanita, copil de rei ani. In schimb solii primira
consimtamantul cerut si se inapoiara luand cu ei portretul lo-
godnicei. Curand dupa aceea (plecara si trimisii aui Vasile Lupu
in Po Ionia, anume vistiernicul Catargi (acelas care adusese pe
Doamna Ecaterina din Caucaz) si spatarul Ivanovici. Ei duceau
cu dansii inelul de logodna si scumpe daruri dela Voda.
La io Ianuarie 1645 Radziwill .parasi Lituania, strabatand
toarta Polonia 'pentru a veni in Moldova. Era intovar5sit de 6o
de curteni, ,nobili, din care fiecare avea cel putin 10 slugi, pre-
cum si de vreo too de soldati si 400 ostasi nemti (Muschettari
si Husari) in total deci 1200 de oameni. La Cracovia, caste-!
lanul orasului, Koniespolki (poate cel care mai tarziu ii deveni
cumnat) i1 iinstiinta ca avand de strabatut lagarul Tatanilor, el
ii inlesnise aceasta trecere, adunand la granita Moldovei toata
peptflaIia din partea locului. Astfel ajunse Radziwill, fara a
fi tulburat de nimeni, pe pamantul Moldovei, in ziva de 23
Ianuarie, dupa aproape 3 sapfarnani de drum. Pe malul Nistru-
lui, la Hotin, fu intampinat de marii boeri ai tarei, in frunte
cu Vornicul Toma Cantacuzino, si de o ceata de astasi roman!,
pabru .cornpanii pedestre si qase calari; jar inainte de a intra
in Iasi, iii esi Voda inainte cu 12.000 oameni de diferite nea-
muri. Vasile Lupu descaleca, sarutandu-si ginerele, apoi ii di-
rui calul pe care venise, si pornira cu totii inspre oral, primiti
fiind de populatia care, in chiote de veselie, se indesa pe
strazi pentru a vedea trecand alaiul.
Cand dara sa intre in curte, tunurile incepura sa bubue,
si o ghiulea rau tintita plesni langa alaiul domnesc, omorand
pe until din servitorii poloni ai printului, care mnbla pe jos
langa calul stapanului sau, ceeace de altfel fu privit ca un
semn bun, deoarece mirele scapase teafar.
Nunta avu loc abia laze zile mai tarziu, intrucat se mai
asteptau alti inalti 0.3,51:Leif strain!. Venira, rand pe rand, solii
lwi Matei Basarab, anume Spatarul Diicul Buicescu, nepotul
domnului, Radu Logofatul, si Mitropolitul Stefan; apoi solii
lui Gheorghe Rackoczi, Principe le Transilvaniei, anume Ianos
Kemeny, catiu Barcsai pi Stefan Marian, intovarasiti de
www.dacoromanica.ro
PRINCIPESA MARIA RADZIWILL 2E9
boeri si de zoo de astasi imbracati in piei de lup. Printre Un-

gurii acestia se aflau doi magnat-i, care purtau nume ce se mai
gasesc si azi in tars, Seckely i Gherghel. cat despre Kemeny,
el este acel care a lisat cunoscurtele mermoriti, intrebuinpate cu
folds de Gheorghe firpc.ai in Cronica Romanilor"1). Venira
apoi la Iasi solii Patriarhului de Constantinopol, ai Palatinului
de Brandenburg si solii din Curlanda. Erau care de care mai
frumos imbracati, insa, zice Kemeny el insusi la drept vorbind,
pe curtenii lui Vasile Voda nu -i intrecea nici unul cu frumu-
setea si scumpetea vesminrtelor ,cu hainele for cele captusite cu
soboli, cu samur, cu rasuri, cat cele de ursinic si de maltase
era numai de rand".
In sfargit, la 5 Februarie, nunta avu lac in Biserica Sfantu-
lui Nico lae Domnesc, in care intrai deadreptul din apartamentul
lui Voda, precum la Bizant se intra deadreptul, printr'o galerie
specials, din palatul imperial la Hipodrom.
Domnita Maria era imbricata in alb, cu un val roz care o
acoperea toata, prins de parul ei cu doua sageti de aur. Slujba
a fost oficiata tde Mitropolitul Kiewului, Petre Movila, venit
inadins din Ucraina lui pentru a cum.una pe fata lui Vasile
Lupu.
Desi Radziwill era luteran, totusi, pentru a nu strrica
cheful Domnului Moldavei, el se insura dupa ritul ortodox.
Slujba era aceiasi atunci ca si azi. Mirele si mireasa stateau an
picioare in fata altarului, Mitropolitul le .oitea sfanta Evanghe-
lie, le schimba verighetele, le punea .cununi in cap si, pliman-
du-i pe la icoane. ii invartea imprejurul mesei, cantandu-le
Isatio dantueste". In timpul acesta se aruncau in biserica gal-
beni, pe care calcau mirele gi mireasa, aratand astfel ca nu
cer dela Dumnezeu decat dragoste gi cinste iar cealalta bogatie
1) Kemeny a fost nu numai un mare nemes ungur si un bun cronicar,
dar a fost, dupa moartea lui Rackoczi al II-lea, principe al Transilvaniei. In
rivalitate cu Acatiu Barcsai, care, in vremea acelor lupte interne, era si el
principe al Transilvaniei, Kemeny isi asasina rivalul in 1661. (Acest Barcsai
era de origins Roman, din Barca Mare, Hunedoara, om inteligent, bun si
lipsit de vanitate si de ambitie).
Descrierea nuntei Domnitei Maria o extragem din memoriile acestui Ke-
meny Janos, publicate de $incai in Cronica Romanilor, precum si din des-
crierea lui Everh Heppelius, solul Palatinului din Brandenburg, in Historia
modernae Europae. Ulm. 1692".
19
www.dacoromanica.ro
5i insurnetare a lumei acegtia pre toata trebue s'o lepede" zice

frumos Dumitru Cantemir, vorbind de nuntile din tara Mol-
dovei.
Vasile Voda si Doamna Ecaterina nu erau in biserica,
fliudica obiceiul nu ingadula sa fie parintii 1'64 la cununie. In
schimb, dupa ceremonie-, se despartira mirele de mireasa. Dom-
nita Maria merse in apartamentul Doamnei, unde o astepta
pranzul, la care luara parte numai femei, iar mirele intra in
sufrageria Domnului, agazaindu-se la o masa luting pentru
aproape zoo de barbati.
E greu sa ne inchipuim astazi ce era o atare masa dom-
neasca. Am aratat in capitolul trecut cum gi ce fel se man.ca
gi se bea, lawn se slujea, ce muzici erau, ce toasturi" se tineau.
Despre pranzul acesta la nunta Domnitei Maria, ne spune Ke-
meny Ianog, martor ocular, ca bucatele de pe toate mesele
erau gatirte dupa gustul lesesc (delicata after* din partea lui
Voda pentru ginerele gi oaspetii lui) gi pretindeni erau de toate
cu prisosinfa. Blidele, ulcioarele, lingurile gi cutitele de pe
mesele cele lungi toate erau de argint de .cel curat si jocurile ce
s'au facut, nu cu barbarie romineasca, ci ca la macar ce rege
creginesc cine le va nurnarga Iar alt martor ocular, Heppe-
lius, trimisul Electorului de Brandenburg, spune ca masa de
nunta ce se intinsese fu mai mult decat regeasca (mehr dann
koniglich angestellet) in asa fel ci nici un monarh n'ar fi
avut sa se rogeasca de ea". La local de cinste statea solul Re-
gelui Poloniei, la dreapta acestuia Vasile Lupu, gi la stanga
solului principele Radziwill. Dupa Voda urmau, de-a dreapta
lui, toti nobilii poloni, iar dupa mire, de-a stanga, Mitropolitul
Petre Movila, pe urrna Ianog Kemeny, solul lui Rakoczi gi apoi
ceilalti soli straini, clerul, boerii moldoveni. Protocolul era atat
de bine pazit, incat Kemeny, care vorbegte 3n amanunt de el,
n'avu de ,ce se plange. Ba spune chiar ca Vasile Lupu l'ar fi
chemat la o parte pentru a-I ,ruga sa nu se supere ca-i trece
Mitropolitul inainte, insa ca dupa obiceiul nostru se aa cinste
nanagului gi cel ce cununa se tine in mare cinste, aga ca va
sedea la masa Moghila dinaintea dumitale".
$incai Kemeny.
www.dacoromanica.ro
PRLNCIPESA MARIA RADZIWILL 291
Toate erau atat de bine facute, incat gi prin casele parti-

.culare fiecare easpete gasea tot ce-ar putea doH. Chiar si
.celei din urma Slugi i se dadea in belgug mancare, bautura gi
bani. Heppelius ramane uimit de tot ce vede, gi doar venea din
Berlin, nu din fundul Asiei, ca Paul din Alep,. care, cativa ani
mai tarziu, se va minuna gi el de aceasta stralucita Curte a
Domnului Moldovei.
Dupa masa, in care timp nu s'a baut prea mutt pentru a nu
se imbata lumea, au inceput femeile sa joace in curte. Erau vreo
suta de jupanese, fete si femei, care jucau dansuri de-ale noas-
tre nationale Prinzandu-se de mans, acug rotogol, acug de-a-
lungul, au intins dantul romanesc, la care numai s'au uitat bar-
batii, nu s'au amestecat Intre ele, gi inaintea for un stolnic bra-
tran cu cumanac ipe cap gi cu baston in mans, sarea cat putea".
Mai pitoresc parca decat nunta Zamfirei a lui .Cogbuc.
Dupa dansul femeilor, urmara jocurile scamatorilar, care
nu lipseau dela nici o petrecere. Dar se vede treaba ca Vasile
Lupu se intrecu de data aceasta, aducand comedianti de prin
toate unghiurile lumii. Erau acolo ,urgi luptandu-se cu lei si cu
elefanti, oameni carora li se sfaramau cu ciocanul pietre pe
burta, pe urma, firegte, jucatori 'pe sarma, saltimbanci, ghidugi.
Se facura in curte gi jocuri de lupta : cetati de carton, care a-
poi erau luate cu asalt si arse, coribii gi lupte navale. Dupa
fiecare joc, comediantul venia la Voda, sarutandu-i poala, iar
Vistiernicul, care statea lan.ga el, it rasplatea in bani si 'n hai-
ne, bani de our gi haine de matasa.
Desfartarile aceste au tinut z2 zile, in care timp s'a mance
gi s'a baut bine de s'au si imbatat Malta oaspeti iar apoi
s'au. imprastiat cu totii, care de unde venisera, si printua Ia-
nag Radziwiil igi lua nevasta, .pornind ou ea in tara legeasca.
0 duse intai la Vargovia, ca s'o prezinte Regelui, gi apoi se
apucara sa cutreere o vreme Apusul Europei : Prima calatorie
de nunta a unei Dotnnite roman in Apus" zice d. Iorga.
Dupa un an de zile, Maria Radziwiill igi revizu Cara, si a-
nume in urmatoarele imprejurar. : Venetia, .dupa cum am ara-
-tat mai sus, fiind incurcata in razboiul Cretei cu Imperiul Otto-
man, pentru a-i da acestuia o lovituri de moarte, se intelesese
www.dacoromanica.ro
cu Papa in vederea intreprinderei unei cruciade, in care tre-

buiau sa intre, ca factori principali, Austria, Ungaria si Polo-
nia, iar ca factori auxiliari, Moldova si Muntenia. Pentru a nu
atata gelozia intre vtatele mai mari, se hotari ca conducerea su-
preme a actiunei sa fie data lui Gheorghe Rakoczi, sau lull Ma-
tei Basarab, sau dui+ Vasile Lupu.
In vederea reusitei acestu.i plan grandios, Regale Poloniei
trimise pe Ion Radziwill in Apus pentru a se pune in contact
cu Imparatul, cu principii germani, cu, Venetia si cu Papa. A-
cesta era rostul calatcciei lui in Europa, indata dupe n.unta..
Intors in Polonia si raportand Regelui cele puse la cale de el,
fu tritnis pe data in tarile noastre pentru a pregati actiunea
mai departe. Incepu, fireste, cu Moldova, si-si lua nevasta cu
el, pretextand ca o aduce tatalui ei ca s'o vada.
Intalnirea avu aoc la Suceava. Cand auzi Vasile Lupu ce se
planuia si c'er putea el comanda o intreaga ostire de Apusent.
it apuck ameteala. Se si vedea Rege, Imparat al Bizantului. Po-
runci pe data ca tributuil catre Poarta sa nu mai fie platit, si pe
aga tam venit sa-1 incaseze it trimise cu mainile goale inapoi
is Stambul. Dar un boer din Sfatul Donmesc, Vornicul Petri-
ceico, cel care ajunse mai tarziu si Domn, dar despre care se
spunea pe atunci ca e cam prostatic", spuse Boar atat: Eu asi
zice ea nu oprim noi birul pans nu vom vedea ca tree Lesii Du-
na.rea 1" Si acel cuvant, zice Cronica, a intrat indata in gandul
lui Vasile Voda si au repezit dupa Aga de 1-a *pork in Galati
pink a gatit birul, si 1-a incarcat, si 1-a pornit.
Radziwill, care credea isprava terminate, intra intr'o furie
neb-uma auzind cele petrecuite si se apuca sa, se ,certe atat de rau
cu socrul sau, rincat acesta, de necaz, isi cherna fata aa °parte
spuse ca numaidecat sa se desparta de barbatul ei. Dar Dom-
nits Maria ii raspunse : Sa fi socotit Dumneata intai lucrul, nu
mai pe urma I" si rnu vru sa-si lase barbatul.
Dupa cum stim, trei ani mai tarziu, Damnita mai mare a
voevodului fu mai slabs de anger si mai ascultatoare fiici.
Radziwill asi trimise indata nevasta inapoi, prim Sniatin, in
Lituania, iar el porxri mai ,departe in misiunea lui, da Gheorghe
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 293
Rakoczi, sperind sa aiba mai mult succes Lin Transilvania, de-

cat avusese in Moldova.
Intrevederea dela Suceava tinu trey saptamani. De atunci
Vasile Lupu pare a nu-si mai fi vazut fata.
Venetia nu reusi fin actiunea ce voise sa intreprinda, si Rad-
ziwill se intoarse, fara succes, inapoi la nevasta, in Lituania.
Viata mai ,departe a acestei Domnite n'a putut fi fericita, cad
sotul ei ti -a petrecut aproape tot timpul pe campul de lupta.
Radziwill a luptat ani de-a randul impotriva lui Bogdan Hmiel-
miski, hatmanul Cazacilor, sn vom vedea mai jos, cum, intal-
nindu-se cu acesta la Biela-Cerkow ipentru a pone bazele unui
tratat de pace, el se supara atat de rau pe Hmielniski cand a-
cesta ii spuse ca Vasile Lupu este un tradator", incat s'a vor-
bit c'ar fi vrut otraveasca drept dovada ca printul Rad-
ziwill avea o fire iertatoare si se impacase 'Cu socrul sau.
Domnita Maria muri relativ ta'nara, Sin 1661, in acelas an
In care a merit si tatal eL
DOMNITA RUXANDA
Rata mai mica a lui Vasile Lupu, Domnita Ruxanda, este

una din cele mai cunoscute figuri ale Istoriei noastre. Nenoro-
cirile ei, precum si o apreciata nuvela a lui Nicu Game, au popu-
darizat-o, si au facut-o sa patrunda in inima larger a Romanului,
gata in totdeauna sa is partea celui nenorocit sau nedreptatit.
Multele amanunte ce se cunosc din viata ei ar da material
indeajuns penrtru alcatuirea unei vieti romantiate", acea,sta pre-
tentioasa indiscretie a literaturii moderne. Dar 'la urma urmei
toata cartea de fata nefiind altceva decat o vaster indiscretie, sa
unecIrn mai departe pe povarnisul pornit si sa vedem cum s'a
scums in adevar viata acestei frumoase femei printre femeile
frumoase.
Nascuta tarziu din casatoria lui Vasile Lupu cu Tudosca,
cam grin anii 163o, Ruxandra era un copil de vreo 10 ani cand
ii muri mama. Bazele educatiei Li furs deci puse de adevarata
ei mama, care mai crescuse si pe celelalte doua Rice ale ei in-
tr'un fel care au atras laudele tuturor tcelor care le-au cunoscut.
www.dacoromanica.ro
294 TRECUTE VIETI DE DOAMNE PI DOMNITE
Un an si jumatate mai tarziu, Ruxanda Incapu pe mainline celei

de-a .doua nevasta a tatalui ei, Doamna Ecaterina Circaziana, ca-
re, deli tanara ea Insusi, trebui sa ingrijeasca mai .departe de
cresterea acestui capil. Buna si Wanda, Ecaterina se pricepu sa
castige imimele fetelr ei vitrege, pf sa-ei apropie iin deasebi su-
fletul inca maleabil al celei din urma nascute. Ruxanda iubi pe
Ecaterdna ca pe-o mama, ca pe-o sora, ca pe-o prietena. Educa-
tia care-i fu data de aceasta femee fu mai Inuit o educatie a ini-
mei, cad anti' icrestere nu putea sa aiba .Circaziana venita din
salbatecii munti ai Catscazului, cleat numai acea de-a fi fru-
maasa sibuna. Cum insa toti cati au .cumoscut-o pe Ruxandra, au
spus de ea ea era pe atat de desteapta si de cultivates., pe cat era
de frumoasa, banuim ca Vasile Lupu el insusi du acel care avu
grija de icresterea ei intelectuala. Si In adevar, Domnila Ru-
xanda era copillul eel mai drag, .cel mai rasfatat, cel cu care se
lauda mai mult mandrul Donn al Moldovei. 0 fi avut deci o
deasebita grija de ea, pe care o menea sa fie nevasta ide rege
sau de iimparat. Ambitiile acestui Voevod nu mai aveau margini
cand se gandea la viitorul copiluaui pe care-I adora.
E si de neinchipuit cati petitori a avut fata aceasta. Daces
numai not cunoastem cinci din ei, ramasi In istorie, apai multi
trebue &á mai di Lost, cari au suspimat dupes ea, si pe care nu-i
stun.
Soarta Ruxandei incepu a se pecetlui indata dupes nunta su-
rorii sale Maria, in primavara anului 1645. Naua inrudire a
lui Vasile Lupu cu unul din cei mai mari nobili ai Poloniei dis-
placu Portii Ottomane. Pentru a mu icadea in prepus de hainire
fats de Turci, el se simti obligat sa le trimita an chezasie pe unul
din copii lui. Cum insa fiul mai mare murise, fiul al dailea
Stefan avea doi sau trei ani, liar fatale celelalte erau ma-
ritate, ramanea numai Ruxanda pe care, cu toata durerea, dar
neavand incotro, o trimise la iCanstantinopal.
Acalo ,ea xama.se fin HaremuI Imperial, sub paza Sultanei
Mame, celebra Kiosem, care a condus de fapt trebile Imperiu-
lui Ottoman sub patru Padisahi, (barbatul, .doi dii gi .un nepot
de al ei). Fiind aceasta o feme desteapta, energici si foarte
www.dacoromanica.ro
.g.:144 7 ::1,35 4.1 4 4-1. 3.n,13 3 7i "3. rut:- ,
' 7.1,,,,-, priir,-,

....4
, f.;' - , fi' ;I fri-rfi7-1
.
1 C , ,t :' 4i C,. A.
0.4 ,.... ,....!1,
'-'" -.-.3-1 [-I el
'..:
, 1
::, t..t.hprfFsA,.v.,..r._;
-
,...
Ira..
.,._ t-7, .-...
,
7,..,....
71317.77::4,411--
I. !41..: -'''.4 C fr. 1 . 2 ra:Z' ' a/ .;;,,,r
p,
?;.,-,-_,, 4544"/P,is- r j,,,:, ...F. ,
'tflt_n
r
,., 11 :'i ;...g,b,Li ,.....,
. ; ri 1-' `..,141K 1.;..-1'
1. V., El
, .--
,:
4a
i...1%,'11
;
,k
: z
4,z
'4N
i.
i
t
"triz y ii,;,,,r.i.,...-.,1,-,
*left&
Stambul
Dapa o gravitra de Thomas Alton.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 295
cultivate, Dornnita Ruxanda n'a putut decat profita de inalta ei

tovarasie si de noua directiune ce a se idadea.
In 1648, Damnita era de trei ani acolo, cand la nai se petre-
ceau urmatoarele fapte, care o priveau, fare ca ea sa alba Inca
cunostinta de ele. Ghearghe Rakoczi, prinoipele Transilvaniei,
priori inteo zi la el la Cluj, pe un sal de-al lui Vasile Lupu
logafatul Gheorghe Stefan, care 5 ani mai th-ziu ajunse si Domn
vent sa-i spue din partea voevodulun sau ca avand a-i comu-
nica ceva atat de tainic incat nici logofatului sau nu i-o putea
incredinta, ruga pe Domnul Transilvarriei sa-i trimita in Iasi pe
sfetnicul si prietenul sau Ianos Kemeni, caruia ii va destainui
cele ice are de spus. Cu aceiasi ocazie, si ca irn treacat, Gheorghe
Stefan mai era insarcinat sa sondeze dispoziiile principelui
si a principesei 'Cu priv ire la o eventuala .casMarie a Domnitei
Ruxanda cu Sigismund, al doilea fin all voevodului Transilva-
niei. Rakaczi era ,candidat la tronul Poloniei, devenit de scurta
vrerne vacant prin moartea lui Vladislav al IV-lea. Fiul sau
mai mare, Gheorghe II, fiind insurat, Vasile Lupu asi pulse
ochii pe Sigismund pentru a si-1 face ginere, nadajduind astfel
sä se incurscreasca cu .cel care avea multe sane de-a deveni
Regele Poloniei.
In privinta casatoriei Rakoczy n'avea nimic de obiectat
Din patriva, insarcina pe Kemeni sa trateze afacerea, trimitand
si claruri atat lui Vasile Lupu, cat si Doarrmai Ecaterina din par-
tea nevestei lui. Insa de taina cea mare ii era grija lui Rakoczy.
Trimitandu-si sfetnicul acolo, ii zise : Iata mergi, dar eu ma
super pentru mergerea ta, pentruca ma tern de omul acela vi-
clean, nestlind pentru ce to chiama". Nu trebue uitat, fireste,
ca Ghearghe Rakoczy era cel mai bun prieten a1 lui Matei Ba-
sarab, asa incat frica lui de omul viclean" era ,oarecum indrep-
tatita.
Ianos Kemeni porni spre Iasi, insa, stiindu-si stapanul foarte
bolnav qi ifiindu-i teams ca acesta sa moara dela o zi la alta, el
parunci la toate granitele sa mu lase pe nimeni sa patriunda in
Moldova ,decat pe oamenii trimisi de-a dreptu'l lui. Evita, prin
chipul acesta, ca Vasile Voda sa afle de eventuala moarte a lui
Rakoczy, inainte ca misiunea lui sa fie terminate.
www.dacoromanica.ro
Kemeni infra in tara prin valea Tratusului, primit Hind la

Targul Genii de-o delegatie de boeri moldoveni, care-1 dusera
pans la Iasi. In apropierea orasului ii esi intru intampinare Voda
el ins* in ,cel mai frumps radvan ce avea si-I dose la gazda
la salas", in casa lunui boer bogat, care casa, printre alte fru-
museti, era impadabita tu armariuri", adilcacu steme auherbul
familie, drept dovada ca obiceiul acesta 'occidental nu este un
import nou in tara noastra.
A doua zi Kemeni merse la Curte, unde, dupa un stralucit,
ospet, Vasile Vada 11 chema in odaia lui si se inchise cu el po-
rimcind sa nu intre nimeni aoolo, nici macar un talmaci, asa in-
cat bietul Ungur zice cum am stiut romaneste, asa am vorbit"
drept dovada iarrasi ca limba noastra romaneasca era, pe vremea
acelor stralcite ,domnii, raspandita printre vecini.
Iar marele secret ce avea Domnufl Maldovei de destainuit
Principelui Transilvanied, era ca tronul Polaniei e vacant si c'ar
fi bine sa candideze Rakoczy la el aceasta inteo vreme cand
solid acestuia se si aflau la Dieta din Varsovia in vederea ale-
gerei. Ce s'o Li gandit Kemeni de aceasta naiva destainuire, nu
ne ,spune, finsa iarasi nu trebue crezut ca Vasile Lupu omul
viclean" nu stia ce face. Toata aceasta inscenare n'avea alt scop
decat de a pregati mai cu succes nunta fetei lui cu fiul celui
pe care-1 si vedea rege al Poloniei. Pentru aceasta el spuse lui
Kemeni ca granitele Moldovei erau deschise lui Rakoczy daca
ar vrea sa treaca pe aici pentru a merge in Po Ionia, si deasemeni
ca 11-ar putea ajuta si cu bani si cu astirea destul de puternica
de !care dispunea. Dupa .ce hotarira toate, semnand Kemeni si un
fel de tratat pc masa lui Vasile Voda, cu icondeiul lui gi pe
hartia lui" spune crcmicarul ungur in memoriile sale, abia atunci,
si tat numai ca un lucru de mai putina insemnatate, incepu vorba
despre nunta Domnitei Ruxanda cu Stigisrnund Rakoczy.
Consimtimantul fiind dart din ambele parti, nu mai rarnanea.
zice Kemeni el insusi ramie aka, fira numai sa se vada tinerii
la clalta". Vorbele acesta sunt foarte semnificative. Va se zica,
obi'ceiul bitranesc ce .cunoastem, ca fetele sa fi fast maritate
dupa voia parintilor, fira sa-si aiba ele cuvantul de spus, era
mai putin vechri deca.'t se credea. El a fast introdus probabil la
www.dacoromanica.ro
DOMNTTA RUXANDA 297
not odata cu Fanariotii, care au adus dincoace de Dunaremora-

vurile orientale de pe malurile Bosforului. Insa inainte de ei,
starea socials a femeiei, mai libera si mai demna, nu ingicluia
parintilor sa diispue de viitorul fetelor, farm prealabilul consim-
timant al acestora.
Aga dar, tirnerii trebuind sa se vada, Vasile Lupu tnirnise
fare irutarziere la 'Constantinopol sa ceara pe Ruxanda inapoi.
Poanta nu voi sa .i-o restitue fiinclica nu-si potolise .prepusul de
cand 41 maritase pe fata lui mai mare dupa Radziwill". Insa
cum la Stambul politica n'a luptat niciodata cu banul, Vasile
Voda cu mari cheltueli" isi aduse totusi f pica inapoi.
Intre timp, Kemeni lamas porni dela Iasi, si pe drum spre
Ardeal gra*, printr'un curlier special, rnoartea principelui sau.
Panes nu trecu granita, el nu trianise aceasta veste lui Vasile
Lupu. Sosit la Cluj, scrise Lupului Voda cele intamplate, rugan-
du-1 ca toate cate le vorbise impreuna sa le tins cu f iii mortului
voevod, Gheorghe al II-lea si Sigismund Rakoczy. Insa Domnul
Moldovei ii raspunse ca murind printul, ingroapa-se toate Cate
au fost asezate".
Vasile Lupu, sigur de alegerea lui Rakoczy tatal ca rege al
Poloniei, nu mai avea aceiasi inaredere in soarta finial. In con-
secinta, incuscnirea proectati nu-1 mai interesa. Pe Sigismund
Rakoczy 11 interesa dimpotriva foarte molt aceasta casatorie cu
o Domnita- atat de bogata, de ,desteapta, de cultivate si de fru-
moasa. Fara indoiala primise gi el portretul Ruxandei, cum it
primisese Rad.ziwvll pe al Mariei inainte de nunta. Tineau, si el
si mama-isa, ca aceasta ,casatorie sa se face si neinciraznind sa
mearga in persoana la Iasi, Cisi trimise trei soli, prieteni, sa roage
pe Domnul Moldovei sa-gi tie cuvantul dat. Insa Vasile Lupu
fu neclintit in refuzul sau. Mai intai, zicea el, cam tarziu de alt-
fel ma opresc popii sa-mi dau fata dupa un om de alts lege" ;
iar apoi nici ea nu mai vrea, fii,ndca, deli nu gi-a vazut logodni-
cul, dar cunoscandu-i acum prietenii, si-a mutat gandul dela a-
ceasta casatorie, +cad Area se purtasera rau oamenii acestia
intr'o rafinata Curte ca area a tatalui ei.
Kemeni Ianos, care era Ungur, gi care batjocoreste cat ce
prate pe Domnul Moldovei pentru aceasta nestatornicie a lui,
www.dacoromanica.ro
li-a dat totusi dreptate, lui gi Ruxandei, cand fu vorba de frica

ce-ar fi putut prinde ei de Sigismund Rakoczy, daca ar fi stat
sa-1 judece dupes oamendi ce trimisese la Iasi. Caci, zice Kemeni,
cel mai de frunte trimis a fost Ion Boras (Bors), care era cres-
cut din roman prost, si era betiv, .curvar si om Tall; al doilea Ni-
colae Sebes, nu era mai bun decat cel ; si al treilea,
Gheorghe Horwat, omul .cel mai credincios al lui Sigismund
Rakoczy, inca era trufas, mandru si om rau..."
Iata cum se ispravi acest prim roman al Domnitei Ruxan-
dei, care avea pe .atunci vre-o i8 ani.
Indata dupes aceia, not cereri in casatorie venires din Polonia,
dela contele Potocki si dela printul Wisznowiecki. Familiile a-
cestor nobili poloni erau inouscrite cu Movilestii, dupes cum am
vazut in capitolul care trata despre Domnitele lui Ieremia Voda.
Despre Potocki nu stirm altceva decat ca a learnt pe Ru-
xanda, farce sa stim pentru .ce .cuvant a fost respins 1).
Cat despre Dumitru Wisznowiecki 2) care apartinea uneia
din cele mai mari famiLii din Polonia, cu intinise datitfundii in.
Ucraina si Volhynia, el facu un ucru romantic si frumos, care
menita a fi raportat. Auzind de frumuseta Ruxandei, dar nevoind
s'o ceara in casatorie pans n'o vedea-o, el sosi dm. Iasi cu un nume
fals, ca un omaproape de rand, sere a fi sigur ca, daces ar place
Domnitei, sa places pentru el insusi, .nu pentru titlul de print ce
purta tsi pentru imensa lui bogatie. Jooul era periculos. Wiszno-
wiecki vazu pe Ruxanda, o iubi ca unnebun, insa nu fiu iubit de
ea. Toate stradanille lui furs zadarnice. Domnita nu vru sa- auda
de dragostea acestui necunoscut, care nu-1i placea. Cand destainui
in sfarsit cine era dupes murta vreme fu prea tarziu, fie ca.
Ruxanda era prea mandra pentru a se marita ou un print, pe ca-
re-41 disprevuitse inainte de a sti cine este, fie ca incurratura in
care se afla ea din pricina lui Timis Hmielnicki, nu-i mai &i-
dea ragaz sa se gandeasca la vre-o casatorie, inainte de-a vedea
sfarsitull .dramei care se pregatea. Caci in adevar, din primavara
Contele Potocki trebue sa fi fost sau un nepot, sau in tot cazul al
doilea fiu at batranului general at Coroanei, de oarece qui mai mare al ace-
stuia, Stefan Potocki, murise de curand la razboi (Mai 1648).
2) Printul Dumitru Wisznowiecki nu era fratele lui leremia, dar trenuie
sa ti fost un var de at lui.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 299
anului 165o, ne aflam in plina drama. 0 scurta privire se impune

insa intai asupra evenimentelor din yachti pentru a intelege cele
ce urmeaza.
Cazacii, poporul care locuia Ucraina de trei veacuri, erau
supusii regelui Polaniei, insa fusesera da inceput oameni liberi,
condusi de-un Hatman ales de ei. Regele Stefan Bathory ii atrase
Intr'o cursa, trirnitand Hatmanului un steag i o pecete, insig-
nele marilor demnitari ai Coroanei si recunoscandu-de dreptul
de-a avea 6000 de oameni armati, care sa fie ,iiregistrrati" si
care luara numele de armata zaporoga (de unde Cazacii zaporogi).
El primira bucurosi aceasta rims regeasca, fara da seams
ca ea nu insemna altceva decat dreptul ce's luaregele.de-a numi
el pe Hatmanul armatei cazace, desfiintand astfel vechiul drept
al alegerei libere. Orice Cazac neniregistrat devenea, prin faptul
acesta, sclav, taran supus corvezii nobililor paloni, care, inva-
da-nd Ucraiana, luara in stapanire parnanturile ei. Cum, pe langa
aceasta, ei mai incercau sa converteasca pe acest popor ortodox
la catolicism, chestiunea, luand un indoit aspect, social si reli-
gios, ajunse a fi una din nenumeroasele slabiciuni palitice ale re-
gatului polon in declin. Nemultumirile crescura an cu an, pans
la miljlocul veacului al r7-lea, cand ele Waal o forma atat de a-
menintatoare, Inca o rascoala era de asteptat, daca s'ar fi ivit
annul care s'o faca.
Se ivi in persoana lui Bogdan Hmielniski.
Fiul unui hatman zaporog, Bogdan, inzestrat cu o deosebita
energie, avu o tinerete furtunoasa. Om de casa de-al dui Potocki,
era sa-si piarda vista ,dinteo gluma, aci la un chef, stapanul
sau wand sa arate oaspetilor sai ce iscusit este in arta de a taia
capetele, alese pe al lui Bogdan drept tinrta. Acesta o lua la fuga,
ascunzandu-se in siecia zaparogilor 1) unde facu o indelungata
practica military.
Mai tarziu, insurandu-se si mostenind dela tat'l sau o fermi
in Ucraina, un dusman de-al lui, polonul Ciaplinski, ceru voie
dela starostele locului sa is parnantul lui Bogdan in stapanire.
Capkand Invoirea, el nu se multumi sa-4 deposedeze, ii arse Si
casa, ii omori copilul, si'i rapi nevasta. Bogdan Hmielniski se
1) Fortificatiile for in bAltile Nipruiui.
www.dacoromanica.ro
300 TRECUTE VIETI DE DOAMNE *I DOMNITE
'. -.16water
46
666)
5, II
^16
!; 4R
6'
. .cr ....,
IL - ..
"'. 4. .. 4..4.3
6. .. -,
/.
,
a . ,' ii ..k ":1 9,-Y,:-.:-.4.

V7' ; ",11414: -'" ,6
.' 1.' 'C.:* ...., . .
. \ L_,:f),;
....... "
,... ' ..ci._,
.r.66, .,*... " ....
\ , 4. N - ..T.
....43...,_pz.
3
:61 ..1.:".......
P. -c. ot ,..,,t. Ary,,,x.,....
Bogdan Hmiclniski
tangui starostelui, care'1 trimise in fata tnibunalului, care-1 tri-

mise in 40, Dietei ,care-1' trimise in fata Regelui insa drep-
tate nu afla nicaeri. Astfel Se furiseaza vrajba in suflete, pier-
sand pe unii si inaltand pe altii. Bogdan era din acei indarjiti,
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RtTXANDA 301
care, cand nu afla dreptatea la cei in masura a o imparti, ci -o

fat singuri.
De altfel, dupa cum am aratat, sca-nteia era usor de aprins.
In mai putin de doi ani, dela 1646 la 48, theta Ucraina, inarmati,
era in picioare, avand in capul ei pe Bogdan Hamielniski, ales
Hartman al Zaporogilor. P'olonii se inarmara si ei pentru a pe-
depsi pe sclavii rasculati" 8i razboiul incepu, .crancen, lung si
dureros pentru mandril stapani ai Cazacilor.
Dupa Korsun, unde acelas Potocki care vroise sa se joace
cu capul lui Bogdan, fu facut, in icalitate de comandant de ar-
mata, prizonierul fostului sau (salt urmara victorille dela
Pilawa, dela Zbaraz, dela Zborow. Armatele polon.eze fura adro-
bite rand pe rand, generalii invinsi, omorati, regale el insusi pe
punctul, de mai multe ors,, de a fi prins de Cazacii lui Bogdan.
uniti cu Tatartii Hanului Criknelei, Is lan Gherei.
Hmielniski deveni un erou, un fel de rag al Ucrainii. Re-
numelefizi trecu granirtele. Primea scum ambasadori, nu numai
dela Vasile Lupu, dela Maters Basarab si dela Gheorghe Rakoczy,
ci chiar dela Tarul Moscovei, ha dela insusi Sultanua Ottomani-
lor. Se faceau tratate, se incheiau aliante. IVlandru, ,dar betiv,
Bogdan Hmielniski primea pe toata lumea la cartierul sau ge-
neral din Pereiaslavl, silindu-ci oaspetii sa bea vutca din cupe
marl de aur. De altfel, curtea lui era foarte patriarhala. Navas-
tapa, pe care, fireste, o luase de mutt inapoi dela bietul Cia-
linski, care cone sti ce-o mai fi patit umbla de ad pans colo
printre musafiri, aducea cafea si dulceata, turn de baut, aprin-
dea ciubucile. Ofiterii cazaci, ametiti de yin, bagau in speriate
pe solii stealth, iar Bogdan, netinand socoteala de nimic, ric-
nea la Kissel, care venise din partea regelui Poloniei sa propue
pace: Maine! Astazi sunt beat! Daca o fil pace, pace SA fie, iar
daca nu, domnilor Poloni, la picioarele male o sa vä ingenunchez,
si apoi vä vand Turcului. Gata.! Noapte buns !" Se spune ca tri-
misul lui Racoczy, fiind de fata, s'ar fi intors ingrozit catre cei
lalti, ci le-ar fi spus pe latineasca lui : me poenitet ad istas cru-
deles bestias venisse". Girth pare rau ca am vent la aceste fiare
salbatice") 1).
') Raportat de Prosper Merimee dupa Kostomaroff, in Les Cosaques
d'autrefois".
www.dacoromanica.ro
302 TRECUTE VIES I DE DOAMNE $1 DOMNITE
Astfel stateau lucrurile, and in primavara 165o. ii trecu

prim cap dui Hmielnicki a noua nizbatie, care inebuni de spaima
curtea domneasca din Iasi.
El ceru in casatorie, pentru fiul sau Timug (Tianotei) pe
fata lui Vasile Lupu, Domnita Ruxanda.
Ce voia Hmielnicki, nu se stie precis. Era o simpla vanitate
din partea lui, sa ,devie el, fostul rob, cuscrul bogatului si stra-
lucitului Domn al Moldovei ? sau era un plan politic, care tin-
dea, fie la o alianta, fie chiar la scaunul Moldovei pentru fiul
sau ?
Dar, ceiace se gtie, este exasperarea bietului Vasile Lupu
cand primi pe saki Hatmanului Bogdan cerandu-i fata pentru
fiul sau. El care visase pentru ea regi si imparati, sa si-o dea
acum dupa un necioplit de Cazac ?
Cu toata grija ce avea de viitorul linigtei dui, Vasile Voda
trimise pe salii lui Hmielnicki inapoi in Uicraina, cu un ras-
puns negativ. Nu-1i putea da fata, zise el, mini am care nu este
print, gi apoi, nici Turcii nu ar ingadui a atare casatorie. Na-
dejdea lui o punea in Poarta, care nu ar suferi, credea el, ca
Bogdan Hmielnicki, deversirt cuscrul Domnului Moldovei, sa aiba
o portita deschisa pentru a se amesteca apoi in trebile Impe-
rialui ottoman.
Hmielnicki Hmil, cum it numesc constant Letopisetii
era un om de actiune, sgarcit la vorba, dar cu mult duh. El tri-
mise raspuns dui Vasile Lupu ca-i pare rau de refuzul sau, Ca
totusi Timug va veni in Moldova .,cu o seta de mii de nuntagi"
sa-gi ridice mireasa.
Si se tinu de ,cuvant. In Septembrie 165o intrara intai Ta-
tarii in Moldova gi, scurt dupa aceia, veni si armata Cazaoilor.
Curtea donmeasca, zapacita, se rasleti. Donna Ecasterina, Dom-
nita Ruxanda, fiul si frartii voevodului, fugira de se rinchisera in
cetatea Neaantului, iar Vasile Lupu el insugi s'a mutat din Iasi
in nista poeni, in codrul Capotegtilor, si s'a aqezart acolo cu Cur-
tea, lasand in Iasi putintei Darabani de aparare. Acegtia, daca
au vazut multimea de Tatari din ceas in ceas adaogandu-se; gi
cu Cazacii amestecati, au lasat noaptea Curtea pustie gi au ple-
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 303
cat si ei. Si au ars atunci tot orasul, curtea ,domneasca, casele

boeresti, tot orasul lintr'un nimic de ,ceas cenusa s'a facut" I).
Sultanul 2), aftland ,despre cele imtamplate, trimise un mar-
zac la Vasile Veda, sa -1 imrtrebe dece a fugit din scaun. Iar Mi-
ran Costin, indignat, spune: De saga este o intrebare ca aceas-
ta, la o vreme ca aceia".
Dar, saga sau mu, trebuia facut pe voia snamtasilor" lui
Hmilnicki, Vasile Lupu trimise la Timus pe spatanul sau, Cio-
golea. Drept multurnire ca i s'a pustiirt tara si i s'a ars capitala,
Voda trimitea lui Hmil bogate daruri si promisiumea de a-i da
fata in casatorie.
Armate le fora retrase, Timus ,pleca din Cara, Curtea se re-
intoarse la Iasi, iar Vasile Lupu nu se tinu de curvant.
Asezat din nou in .scaun, singurul lui gand fu cum sa faci
si sa dreaga pentru a scapa din incurcatura. Poarta, o vazuse
prea bine prin saga" ce facuse, era ,din partea Hatmanului Ca-
zacilor. tIslu-i mai ramana deci decat o intelegere cu drusmanii
acestuia, Palau
Gata sa rupa pacea dela Sbarow, acestia se innarmasera din
nou, iar generalul Potocki isi stabilise lagarul chiar Linea gra-
nita Moldovei, la Camenita. Vasile Voda se intelese cu el sa-i
inlesneasca, prin .ce mijloace o crede, izbanda, caci o desavarsita
infrangere a lui Bogdan Hmielnicki era ,singura scapare a Dom-
nitei Ruxandra de pericolul ce statea atarnat deasupra capului
ei ca sabia lui Damocles.
Hatimanul Cazacilar, om de bums credinta, considerandu-se
acum aliatul viitorului sau cuscru, ii destainui plandl sau de
lupta, pe care Vasile Lupu se gribi sa -4l icomunice lui Potocki.
Rezultatul fu dezastrul armatei cazacesti in campia dela Bere-
steczko. Invixns, umilit, fara armata si fara curaj, Hmielnicki se
retrase in sietsa Zaporagilor, iar Vasile Lupu, triumfatar, cre-
dea ca si-a scapat in sfarsit fata de perkolul care o ameninta.
Insa Polonii, care icunas,teau acum destul de bine pe Inver-
stmatul lair duscam, desi invingatori, proposera ei insesi pacea.
t) Miron Costin in Letopiseti.
2) Sultanul, Mohamed al IV-lea, era un copil de opt ani. Prin urmare
au despre el, ci despre marele vizir voia s vorbeasca Cronica.
www.dacoromanica.ro
In cursul prinCiverei 1652 avu loc acea intalnire despre care am

vorbit mai sus, intre 4litiosnourietici si Hmielnicki 4a Belaia-
Ciarcov, cand acesta din urma, exasperat pe Vasile Lupu, it
tratase fata de ginere-sau de infam tridator" pe care'l va pe-
depsi cum se cuvine. Si'n adevar, pacea °data sernnata, Hatma-
nul Cazacilor isi stranse din nou zaporogii si se pregati sa pox-
neasca impotriva Moldovei. El trimise raspuns lui Vasile Lupu
sa-si dea fata .dupa Maul sau, cad de nu il va talia in atatea bu-
ca'ti, de mu le va mai putea liipi nimeni la loc".
Speriat si cu drept cuvant Vasile voda facu un caldu-
ros gi desasperat apel la Kalinovski, care'si avea Inca ostirile
adunate la gramita Moldovei. Fara a mai intreba pe regale sau
data e bine sau nu sa redeschida ostilitatile, generalul potion
porni inspre Bartow cu paste 30.000 de oameni pentru a impie-
deca pe Cazaci sa patrunda in Moldova. Acestia, vre-o 12.000,
erau condusi de Timms, ajutat fiind si de vre-o 5000 de Tatari
sub ordinele sultanului Nureddin, care mergea la Iasi, in cali-
tate de nun mare", zicea el.
Bogdan Hmielnicki, cu o foarte puternica armata, urma, mai
de departe, pe acesti nuntasi". Figura acestui batman cazacesc
e irezistibil de simpatica. El trimise lui Kalinovscki o scrisoare,
datata din Cehrin, Ica ,mai cum nu s'ar fi deplasat din capitala sa,
in care-i spurlea unnatoarele:
Hmielnicki lui Kalinovski, hatmanul russian hatmanului
polon, saint ! Fiul meu, baiat incapatinat, intovarisit de cateva
mii de prieteni, s'a pornit sa-si is de nevasta pe fata voevodului
Moldavei. Aflu, spre rnirarea mea, ca o nuaneroasi armata po-
lona vrea sa-i ,curane calea. Rag pe Excelenta Voastra, pentru
binele patriei, sa-si retraga trupele, cu atat mai mult cu cat ele
se afla intr'o proasta pozitie militara. Ma item ca tineril nun-
tasi, din prostie poste, sa nu s'apuce sa se certe Cu oamenii
Dumnaevoastra".
Langa Batow, Walla avu tcrtusi loc. Bogdan Hmielnicki in-
terveni, evident, la vrenie, si Polonii perira pans la unul, dela
Kalinovski, generalisimul, pans la eel din urma soldat. Revansa
dela Beretsteczko, mai stralucita, mai grozava, mai crancena,
mai cruda. Iar dupa ce, doua rile si doui nopti, au curs rauri de
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 305
san.ge, dupa ce Cazacit au cumparat dela Tatari dreptul" de-a

macelark #i pe prizonierii lar, Hatrnanul Bogdan trimise o umila
scrisoare regelui Ion Casimir:
Elul meu mergea la nunta, card deodata Kalinowski i-a
taint ,drumul, pe care Drunmezeu it aasa slobad pe pamant pentru
cei but ca #i pentru cei rai. Eu sfatuisem pe Domnul Hartman
al d-voastra sa stea bint#or, dar n'a vrut sa ma asculte. Rog pe
Majestatea Voastra sa dente pe Cazacii mei. S'au cam prea in-
trecut cu gluma"!
Ion Cazmir, inghitind hapul, isi pregati o noun 0#tire. Dar
Vasile Lupu ce era sa mai faca? Trimise de zor ,soli paste soli
lui Timu# sa-i spue ca-i di fata, gi cal pofte#te cat mai currand
la nunta la Iasi, insa 31 maga, molt #i £numos, sa-gi lase nunta#ii
dincolo de Nistru. Hmielnicki easpunse ca va vend singur daca i
se va trimite ostatici, 'cad inaredere nu mail avea in Dornrnul
Moldovei. Niculai Buhu# #i Ion Prajescu Pura rtrirnigi zalogi la
Cehrin, dar Hatmanului nu-i ajunsera ace ti boeri moldoveni.
El cerea pe nepotii lui Voda, feciorii hatmanului Gavria si ai
logofatului Gheorghe, care pornira deci gi ei In Uaraina, pang
s'o ispravi nunta alai.
Se nice ca Vasile Lupu incepu sa se impace au gandul sa
aiba de. ginere pe fiul unui osta# atat de vestit, care, la ocazie,
i-ar putea ft de folds. Lusa, ifire#te ca Domnita Ruxanda era o
saarificata. Atata truda cu icre#terea ei, atati stralucirti petitori
respi*, pentru a ajunge nevasta unui Cazac abia egit din tä-
ranie" cum spunea Micron Costin gi care mai avea gi reputatia
de a fi crud gi trasnit. Ciraula prim, Masi un svon, care de altfel
corespundea adevarului adevarat: ca Timu# omorase pe mama-
sa vitrega.
Am aratat mai sus ca razboitul dintre Cazaci si Poloni por-
nise din nemulturnirea celor dintal, fire#te dar din, punct
de vedere ail faptelor din revolta sufleteasca a aut Bogdan
Hmielnicki nand vazu ca nu poate capata nicaerii dreptate im-
potriva acelui iCzaplinski care-i amortise fiul rsi4 furase ne-
vasta. Am aratat de asemeni, ca, °data invingator, el isi lease
Inapoi sotia, care era numai mama vitrega a lui Timuq. Or,
intr'o zi, pe land. Bogdan se afla in fruntea armatei, in Palo -
20
www.dacoromanica.ro
nia, Timms spanoura pe sotia lui tata,sau de grinda usei casei

for din Cehrin. Imediat dupa aceia, Bogdan se insura a treia
oars cu Ana Zolotarenko, sera unuia din icoloneii sal, asa incat,
de fapt, mu se stie daci Timm n'o fi lucrat .cumva din ordin".
In tot cazul zvonurile aceste nu erau facuta pentru a da
incredere ,Ruxandei in viitorul fericirii ei, si molt ingrijorata
trebue sa ;f fast biata Dornnita in asteptarea celui de care
urrna sa-si lege viata.
Si in,sfarsit, sosi. Era in vara anului 1652. Prin Soroca si
Scuileni, intovarasit de 3000 ide Cazaci, aparu, Vineri 26 August,
in Sara Iasi lor, unde-i esi intru Intampinare Vasile Voda, Ca-
hare, unnat de 8000 de ostasi si de toata Curtea. Vazand acea
multime de ,oameni, Timus ingheta, temandu-se mereu de-o
cursa. Cand soorid sau idescaleca, sa'rutaindu-I pe amandoi
obraji, ell ide -abia putu sa faca sfortarea de-al strange moale la
piept.
La vorbele. multe si repezite, de bun sosirt ce i le spunea
Voda, el iramanea mut, sugandu-si si rozandu-si bu2ele. Wy-
showski, in locul lui, raspunse cateva cuvinte de multumire, si
apoi, incalecand din nou cu totii, in,trara in oral, indreptandu-se
spre Curtea Domneasca.
Zaporogii lui Timus erau urati si slabi, dar foarte frumos
imbracati in haine polone furate de la mortii din sizboi, lar caii
lor erau inseuati in stofe scumpe brodate cu margatitare. To-
vasasi avea, printre .oamenii mai de seams, pe Fetera si pe Wy-
kowski, generalii lui tatal isau. Cat tdespre el firxsusi, doi martori
oculari ni-I descriu inteun fel putin magulitor. Miron Costial
spume rca avea nurnai singer chip ,de cm, jar toata firea de
hears,! ", iar un Neamt care era la nunta (poste Adersbach) zice
ca este un flacau tanar, stricat de varsat, nu tocmai mic, des-
tul de voinic ci grosolan (ein junger pockennarbichter Kerdel,
nicht gar klein, sondem ziernlieh stark unndt grab) ". Purta o
haina caramizie si pe deasupra o mantie rosie captusita cu sa-
mur, insa dela o oale de pasta se vedea ca imbracamintea aceasta
nu era fauna pe trupul lui.
Alain! ecare-1 intovarisia era caraoteristic. In afara de ge-
neralii tatalui sau si de cei 3000 de zaporogi, mai erau cateva
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 307
radvane imbacsite Cu druste", femei cazace care se spuneau

Dudek anirelui, precum si 4o de care incarcate cu sare, taci fiul
Hatmanului cazicesc intelegea &á profile de nunta pentru a
-face comert in Moldova.
Astfel sosi alaliul la Curte. La fereastra, de dupa perdea,
trebue sa Li stat la panda Domnita. Muzicile cantau, tunurile
bubuiau, socruil si mirele desalecara, si, wrcand scara palatu-
lui, intrara amandoi in apartamentele lui Voda, care erau mobi-
late si impodobite foarte tuxes.
Vasile Lupu ii prezinta pe fiul sau §tefanita, copil de Jo
ani, apoi rugandu-4 sa stea, ii dadea zor mereu de butcuria ce
are de a-d avea ginere, de um, de alta, de Moldova si de Ucraina.
Dar nimic; Tdanus trimanea mut, de-ai fi crezwt ,ca-i este limba
legates. Enervat, voevodul se sutra in. picioare, rugand pe gi-
nere-sau sa treaca in apartamentul ce -i rezervase, pentru a se
odihni iputin si a se curata de .praftil drumului.
Tim.uts se retrase. Dupes ce se ferchezui, intra in anticarnera
lui, uncle-1 asteptau generalii cazaai si marii boeri ai Moldovei,
care se uitau la da.'nsul ca la un lup din stufi (alss wie ein
Wolff im Gestrauch"). Fares alta ,cerernonie, el le lintoarse spa-
tele, si scotandu-si briceagwl, incepu sa-si tale unghiile in fata
unor oaaneni atilt de subtini ca boarii moldoveni" spume, indig-
nat, Neamtul, care pare a fi Lost de ifata.
La banchetul de sears nu fu nici o veselie, fiindca Timus
urmand a nu swath o vonba, Vasile Voda, dupa mai multe in-
cercari de a-I desgheta, foarte suparat tacu si el, asa incest ni-
meni nu mai indrazni sa vorbeasca. Parea mai icurand un praz-
nic de inmormantare, ,decat until de nunta.
Nu se tie in care anume moment al zidei se intalnira in-
sfarsit 1ogodnicii. Dar se stie cu loata siguranta un lucru extra-
ordinar. Ca atunci nand se intalnira, Tiinws placu Ruxandrei, si
dela inceput, impotriva oricarei asteptari, ea II inbi. Omul acesta
ciupit de varsat, necioplit, hiara, avea probabil o infatisare bar-
bateasca si o mutra simpatica, care placea femeelor. Caci nu
numai Domnita Ruxanda, dar si Doamna Ecaterina it gasi pe
gustul en. 0 sorginte polona ne-o asigura, si trebue sa-i darn
orezare, fiindca nu vid dace Polonii, dusmani de moarte ai Ca-
www.dacoromanica.ro
308 TRECLJTE VIETI DE DOAMNE $1 DOMNITE
zac:vlor, ar fi spans -o ,daca rear Li fast, si fiindca viitorul, afar

cum s'a scurs, sta martar calea ca. asa a Post.
Asa ,dar, la urma urmei, Lira ca acemsti temuta tragedie se
ispravea tut bine.
A idoua zi, sambata, sub pretext ca se &este de nunta, Ti-
mus nu veni la masa .si nici rnu esi din. odaia Lui. De acolo, Bela
o fereastra, privi el in curte la horele intinse de jupa.nesele sr-
fetele boerilar, care4 vedeau stand singur la geam, band si fu-
mand, ceiaCe era in ochii for o nemai pomenita necuiviinta. In
pitoreasca genmana arhaica a secolului al 17-lea, Neamtul, care
era de talk ne descirie lucrurile astfel: Ale Bojaerinnen undt
Frauenzimmer, sehr kostlich undt Ipraechtig geschmuecket, Manz- -
ten im Schloss undt Herr Timoschek soff im (am) Ferester,

fuer (vor) alien Leuten, Rauchtaback, wade sahe den vallachi-
schen Getaenze zu".
In sfarsit, Duminica z Septembrie, avu loc nunta. Ca si la
cea precedents a ani Radziwill, mirele i mizeasa mersera la bi-
serica Sfa-ntului Nicolae (Domnul si Doamna nefiind de fata)
ingenunchiara pe .covor, primind binecuvantarea preoteasca,.
dantuira Imprejurul mesei, sarutara. icoanele, ,calcara galbenii,
si apoi, barbart si nevasta se Intoarsera la palat ?uncle Timus,
conform obiceiului, isi saruta pentru intaia data sotia, in fata
tuturor. Domnita Ruxanda Hmielnicki izbucni in plansete. Dar
nu era, cum au icrezut-o top cati erau de fata, din cauza ca
se vedea de acum pnizoniera acelei flare de lap cu chip de am,
ci era mai curand p idestindere de nervi si un planet de mul--
turnire ca s'a ispravit cu necontenitele indoeli ale celor doi ani
din urma.
Dupa aceasta ceremonie a sarutului si a plansului, sotii se
despartira i,arasi, pentrn a merge la masa, el in apartamentele
lui Voda, ea rinteale Doomnei.
La ospat, dascalii se rugau, muzicele ca'ntau, tunurile bubu-
iau, se bau foarte mult si Tarn*, Inveselit, Insfar4it, des-
chise Igura. Se pleca catre Cotnariski, pisarul Domnului,
si-i spuse lincertisor, an lirnba polona, cateva cuvinte menite a fi
traduce lui Voda: Multumesc foarte mult Mariei Tale. Totul
e din belsug, ce-rni anam trebue? ,S5 ascultam binecuvantarea.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 309
-Duannezeeasca. Sa cante muzica turceasca; sa bem in sa'x latatea

lui Hmielnicki si pentru =area caselor noastre; in semn debu-
curie, sa dea drumul tunurilor". Acum, inveselindu-se de-abi-
nele, el porunci sa vie muzica lui, si zaporogii intinsera niste
ca'zacesti, care avura darul sit nu piaci ne.amtuIui, caci, spune
el, se invarteau ca niste vite fin mooirla. Cheful, cu ,betie mare,
tinu pans la unu din noapte.
Dincolo, in 'camarille .Doarnnei, lucrurlle nu se petreceau
mult mai decent. Ea fu nevoita, fireste, sa cheme la masa pe
rudele rriirerlui, drimptele. Caned insa pornica logofetii Doamnei
dupe ele la ,gazda ca sa le aduca la Curte, nu le gasira acasa.
Incepura a le cauta prin tot orasul si, dupe multa batae de cap,
le gasira uncle s'ar fi asteprtat mai putin: la carciumk band ra-
chiu. Cherchelite cum erau, an fost aduse la mesa .domneasca.
Se purtara salbatec si obraznic. Una din ele, cea mai de frunte,
.Hasca Carpi +a, grass si beats, spuse tranjim.d Doamnei Ecateri-
na: Am venit aici dupe prada. Veti fi voi mai .subtiri de cat
nol, tdar nu asa ca v'ati tdat tDomnita ,dupe un Cazac?" Cand
-fu sa plece, Hasca, incurcand carkile, se ostogoli din' susul
scarii pane jos, treapta cu treapta, si fu urcata ranita in rad-
van. Cedelalte ici-ca se mai tineau pe picioare, si asa, bete cum
erau, fura duse la gazda for Linapoi.
Pe la unu dupe miezul n.aptii, Timus se scula deodata re-
-pede dela masa, merse sa se schimbe, tsi apoi se ,duse sa-si is ne-
vasta. Se pare ca apartamentele ce li se rezervase tinetilor ca-
satariti nu erau la Curte, ci la manastirea Frumoasa. Acolo ra-
-masera ei inchisi trei zile, fara a mai esi din cask de cat doar
Miercuri, ziva a treia, pentru o scurta pilimbare ,prin impreju-
rimi. Apoi, Joi, a patra zi, mersera la Curte sa as masa in fa-
milie". Nu erau la dejunul acela decant Tianus, Ruxanda, Vasile,
Doamna Ecaterina, lfratii, surorile, nepotii, si verii mai de a-
proape ai lui Voda. Inco lo, nime-ni nu antra in sufrageria dom-
neasca ,fiindca, conform ceremonialului, mirele si mireasa erau
serviti la masa de }insisi Domnul si Doamna, cari, dupe felul
intai, se asezara si ei, urmand celelalte rude a servi cu randuL
Dupe masa, Timm isi Ruxanda dansara impreuna, si pe urma
-usile fuaa deschise tuturor pentru impartirea darurilor.
www.dacoromanica.ro
310 TRECUTE VIE' I DE DOAMNE fI DOMNITE
,Vineri, 6 Septembfie, plecarea. Au mers cu totii, Voevodul,
Doamna, toata Curtea, pans la local uncle fusese iintampinat Ti-
nubs la sosire. Acolo, barbatii au. descalecat, femeele s'au dat
jos din radvan, si, pe cand Vast le Voda didea ginereui sau cele
din urma sfaturi, Domnita Ruxanda tinea imbratisata pe ma-
ma-sa vitrega, ysi plangea ,pe infurbdatele. In sfarsit, ulltianele sa-
ruturi, ultimul ramas bun, si insurateii plecara, iar Vasile Lupu
,,a shat cu capull descoperit multi vreme" uitandu-se dupa fata
lui, cum se duce cu aitul, aiurea, departe, cine stie inspre ce
destine.
Ce scurta a fost fericirea acelei ifemei. 0 dose ,sotul ei in
Ucraina, unde nu departe de Nistru, se intalnira amandoi cu
Hatcnanul Bogdan Hmielnicki, parnind apai cu totii inspre Ce-
hrin, capitala ler. Ace lo petrecu Ruxanda toamna, lama si in-
ceputul primaverei. In April 1533 Tirnus fu nevoit sa-si para-
seasca nevasta. Plecat cu o mans ode Cazaci inteajutorul sooru-
lui sau, care fusese alungat din scaun de catre Logofatul Gheor-
ghe Stefan, el nu se mai intoarse in Ucraina cleat trecator, in
tuna Iunie, dupa bitalia dela Rinta. Abia daca avu vreme s'o
mai imbratiseze °data pe Ruxanda, si Vasile Lupu, alungat a
doua oars din scaun, 11 chema din nou, cat mai grabnic. Intrat
in Moldova, el gasi, dupa cum am aratat in capitolul precedent,
pe Vasile Lupu fugar, iar pe Deanna Ecaterina, cu fiu1, cu
rudele,cu boerii Cei veliti, inchisi in cetatea Sucevei. Ajutorul
pe care incerca sa /-1 ,dea, ii fu nefast. Omorat de schija unui
obuz din artileria condusa de rivalul sau Dumitru Wiszno-
wiecki, care nu-i putea ierta ca-i rapise pe Ruxanda trupul
lui fu imbalsamat, acolo in cetate, si pastrat pans dupa capitu-
lare. Trrecem repede asupra rtuturor acestar evenimente, fiindca
au mai fast expuse odata.
Deanna Ecaterina Stefanita, nepotii lui Voda gi 'Cantacu-
zinii, furs prinsi de Gheorghe Stefan si bagati in inchisoare, iar
Cazacii Zoporojeni se intoarseracin Ucraina, ducand cu ei trupul
mortului lor capitan. Pe drum, convotua se intalni cu Bogdan
Hmielnicki, care, cu o puternica arrnata, venea, dar iprea tarziu,
in ajutorul fiului sail. Se zice ca intalnind acest lugubru COTIV0i,
viteazul Hatman 'cazacesc, muscand din buze, ar fi spus dear
www.dacoromanica.ro
DOMNITA RUXANDA 311
atat: Multumesc Tie Doamne, ca nu alai lasat sa cada in mina

duslnanului". Apoi, intorcandui din nou armele impotriva Po-
lonilor, el porum.ci ca trupul fului sau sa fie dus la Cehrin, si
pastrat acolo Ix catedrala, ,pans s'o intoarce el acasa dupa ince-
tarea razboiului, rand se va proceda la inmorrnantare.
Inbre 'timp, Domnita Ruxanda dadu nastere la doi gemeni
de a carer soarta, de altfel, nu s'a mai putut afla niciodati
nimic. Era lehuza icand, la 22 Octombrie 1653, soli in Cehrin
corpul barbatului ei.
Prin urmare, un an abia dupa ,casitorie, Domnita Ruxanda
era vaduva. Si nu putea avea mai mult de 23 sau 24 de ani.
Atata grije cu cresterea ei, atata sbucium inainte de nunta, pen-
tru a-i da poate 6 luni de fenicire, 6 alte luni de indoiala,
si apoi, in floarea tineretii, s'o isibeasca deodata soarta atat de
crud, incat nu-i mai putea rasa nici iluzia macar a !mei feri-
ciri viitoare.
Si'n adevar, Domnita Ruxanda ramase o nemangaiata vadu-
va. Socrul ei, Bogdan Hmielnicki, ii darui cetatea Rascovului,
pe malul Nfstrului, unde isi petrecu zilele arnarate, privind dela
o fereastra la stepele Ucrainii si dela alta la campiile Moldovei
topilaria ei de-o parte si fericirea naruita de aka.
Petitorii nu lipsira nici acum, rand era o femee parasita,
avand pe mama-sa in inchisoare si pe tata-sau in exil. Se pare ca
frumusetea pi inteligenta ei tot mai ademeneau ,curtezanii. Wisz-
nowiecki o ceru iarasi, staruitor. Dar it rrespinsese ea inainte,
si cum era sa.-1 is acum, dupa ce aflase ca-i omorase barbatul?
Un alt pribeag prin strainatati, ajuns in Ucraina, o vazu, se
amoreza de ea si-o iceru in casatorie. Era nepotul 1uu Mihai Vi-
tazul, ifiul lui Nicolae Patrascu psi al Domnitei Ancuta a lui
Radu Serban. Acel tanar, numit Mihai ,dupa buniou-sau, era ini-
mos si viteaz, dar si el fara noroc. Nascut si crescut la Viena,
la Curta Habsburgilor 9, se apuci mai rtarziu sa collude tarile
straine pentru a capita tronul Tarii Romanesti, pe care nici n'o
ounostea. Interesele lui ii dusesera la Bogdan Hmielnicki uncle,
vazandu-i nora, o ceru in casatorie. Dar Ruxanda 11 respinse si
Vezi capitolul XVII.
www.dacoromanica.ro
pe el, cad era hotarata sa ramae vaduva, in amintirea celui pe

care se vede acum lamurit Ica l-a lubit.
Ba mai Inuit .chiar pentru a ramanea cat mai .credincioa-
sa memoriei lui Timus, ea nu mai voi Asa paraseasca Ucraina.
Cared, in ix658, Gheorghe Stefan fu alungat din Moldova si
Dorrrna Ecaterina esi din anchisoare, plecand cu ,Stefanita la
sotul ei la Constantinopol, Vasile Lupu ii trimise vorba sa vie
acolo la el, pentru a ri cu ttotii impreuna. Dar ea nu se envoi.
Un an mai tarzia, in 1659, IStefanita ajunse Doan al Moldovei,
iar in 166o, Vasile Lupu murind, Doamna Ecaterina se muta
din Stambul la Iasi, Qa Curtea fiului ei. Staruira amandoi,
si mama vitrega si 'fratele, sa se intoarca Ruxanda in tara.
Insa ea refuza din nou, cu indarjire, sa paraseasca tars ei
adoptiva. Se intampla atunci tut lucru ,ciudat si aproape unic in
Analele Istoriei. Stefanita Voda, baiat tanar, inimos si asa
se pare cam inteo ureche, isi Stranse cateva mii de ostasi
si ,porn sa-si ridice sora cu de-a sila. Cum ea locuia to Rascov,
pe malul Nistrului, ii fu usor sa treaca raul, fara a prinde Ca-
zacii de veste, sa inoonjoare .cetatea si s'o asedieze. Dar Rasco-
vul avea ziduri puterniice si aprovizianare din belsug. 0 el data,
o ,saptamana, portile ramaneau inchise si asediul devenea midi -
col. Un Irate impresurand pe sora -sa pentru a o scoate dintr'o
cetate din care nu voia sa iasa. Stefanita. pleca ri Ruxanda
ramase.
Ramase math'. vreme. Ian 1662 Stefanita Voda muri, iar
Doamnei Ecaterina, dupa cum am aratat, i se pierdura urmele.
Poate merse ea atunci la fata ei in Ucraina si in tot cazul, timp
delcatva ani, nu mai stim mimic de ele. Atat doar ca (socrul u-
xandei ifiind mart de mult (1657), ea ramase in bune legaturi de
prietenie cu sotia hatmanului, Ana Zolotarenko, precum si cu
fiwl Quit' Jurie, care dupa moartea lui Bogdan fu ales hatman al
Zaporogilar. Abia tarziu, ,dup5. moartea .cumnatului ei Jurie, se
hotari insfarsit Domnita Ruxanda sa paraseasca Ucraina, deci
abia atunci rind Mai o legatura n'o mai tinea stransa de tara
aceia pe care aita data or itubise. Atunci se Intoarse In Moldova
stabilindu-se la o mosie ce avea in .dar dela tatal ei, Delenii, in
judetul Botosani movie care incapu mai tarziu 3n mainile
www.dacoromanica.ro
DOMNITA R1TXANDA 313
Cantacuzinillor I), si mai apoi intr'ale familiei Ghica, care o

.mai stapaneste gi astazl.
De altfel moats viata. Domnitei Ruxanda, de nand a ramas
vaduva gi pana a murit, e invaluita ante° ,taints care nu ne-a
lost inca desvaluirta. S'ar putea Ca acolo, in Cetatea de pe malul
Nistrului, sa se fi desfasurat o lungs si misterioasa drama, al
carui ,desnodamant s'a Infaptuit abla peste vre-o 35 de ani, in-
tealta cetate, a Neamtului. S'ar putea ca fata lui Vasile Lupu
sa li ramas la Rasoov, nu de bunts voie, ci silita, ca prizoniera
a .cuiva, gi ca atare fratele ei tefanita sa li vent 1a cererea el
s'o scape din anchisoarea in care o tinea un barbat cu de-asila.
Astifel !s'ar talmaci mai usor asediul intreprins gi neizbuitit al
cetatiil .Ragcov de care ,Stefan, Vpda.
Dar clue o fi Lost acel barbat, care-o teroriza pe frumoasa
Ruxanda? S'ar fi plant bansui ca era Jurie, fratele lui Timus,
gi poate ,ca in adevar o fi lost chiar el, cel putin 1a inceput.
Dar mai in turma, s'a ivit In viata Ruxandei un alt am, care
a jucat un rol insemnat, cel mai insemnat 'din Coate, deoarece
a ajuns a fi ucig-asul ei. Il chema Vasile Krupenski si era, dupa
bunicu-sau, Polon, poate cu legaturi de pa.'mant in Ucraina.
Iar in Moldova era proprietarul mosiei Feredeni din tinutul
Botosanilor, invecinata cu Delenii. El a Lost mai tarziu de
altfel mare postelnic sub Duca Voda gi sub Cantemir, si
era lila .camarasului Andronic Krupenski.
Pomelnicul Feredenllor 2) ni-1 arata insurat cu Domnita
Ruxanda,fata Qui Vasile Vada"; iar ,despre fiiul sau Sandu, po-
melnicul glasueste astfel: feclor postelnicului Vasilica Cru-
penschi gi al Domnitei Ruxandei, fi,ica lui Vasile Voevod Al-
bamitul". Cum acest pomelnic da intreaga spits a neamului Kru-
penski, riguros exacta dupa ante si documente, ,casatoria aceasta
de-a doua a Domnitei Ruxandei ar parea posibila de n'ar fi alte
argumente importriva ei.
Domnita se intoairce in Moldova tarziu, cam 20 de
') Prin testamentul Domnitei Ruxanda, care o lasA vArului ei primar
lordachi Cantacuzino.
2) Se aflA in posesiunea familiei Krupenski $i dateaza din anul 1848,
fAcut dupA unul mai vechi, din anul 1302, care se zice a fi fost facut dui:4
altul si mai vechi din veacul al 18a.
www.dacoromanica.ro
ani dupa nunta ei cu Timus, si se stabileste la mosia ei De-

leni. Despre viata petrecuta de ea acolo vre-o 14 ani nu
stim nimlc, sau aproape nimic. Stim insa ca in anu1 1687, cand
regele Poloniei Ion Sobieski. care se afla in razboi cu Turcii,
intra in Moldova devastand si arzand tot ce intalni in tale-i,
Domnita Ruxanda, cuprinsa de groaza, fugi din Deleni, cu ca-
teva slugi, ou buc.ate, cu scule, cu aurul ce de bine tie eau putu
strange in grabs inainte de plecare. Ea se ascunse in cetatea
Neamtului, care in vremea aceia era manasfire §i fusese chiar
infiintati de tatal ei, Vasile Lupu. Acolo" zice Ion Neculce,
cronicarul, o gasi o ceata razleata de ,Cazaci si cu multe munci
au muncit-o pentru avutie, iar pe urma 1-au taiat capul pe prag
cu toparul. Spun cum sa fi gasit la (lama 19.000 de galbeni".
Insa aminuntele acestui omor le aflam din dosarul unui
proces din chiar anul urmator, 1688, and Iordachi Cantacuzino,
mostenitorul Damnitei Ruxanda, Intors din pribegia sa din
Muntenia, cerea lui Vasile Krupenski averea furata de el dela
fata lui Vasile Lupu 1). Intreaga afacere este nespus de inte-
resanta.
Constantin Voda Cantemir parasise Iasii in grabs si se co-
borase la vale, cu boerii lui, cu slujbasii, cu armata toata, inspre
Husi intai, de unde apoi t.recu Prutul in Buceag. Ca intotdeauna
insa o sama din boeri ramase in Iasi, dandu-se din partea in-
vingatorului, ba facand Inca haz pe sacoteala bietului Voevod
fugar si cantand in batjocura cantece despre e12). Printre acesti
boeri era si postelnicul Vasile Krupenski. El intovarasi pe So-
bieski in urm*arirea acestuia impoitriva lui Cantemir pans la
Husi, iar la intoarcerea lartspre Iasi ceru regelui o ceata de Ca-
zaci pentru a merge sa asedieze cetatea Neamtului. Pentru a
convinge mai usoripe Sobieski ii spuse ca fata lui Vasile Lupu
eta ascunsa acolo, ca ea are bogatii fara numar si-ca va merge
el sa i le aduca .pe toate. Regele Poloniei ii dadu deci o mans
de cazaici, care merse la Cetatea Neamtului nu in ,,ceata ras-
leata" ci cu scop bine definit sub ca-nducerea pos'telnicului
Krupenski. Ajunsi acolo ei incepura asediul cetatii, care deli
') Publicate de V. A. Ureche in Analele Academiei Romilne S. II, T. XI.
2) Vezi mai jos, cap. XXVII p.
www.dacoromanica.ro
DOMN1TA RUXANDA 315
era manastire, avea totusi o mica garnizoana, Si chiar pare-se,

destul de viteaza, ,caci ea rezista molt pans fu nevoita, poate
din pricina foamei, sa deschida portile cetatii 1) aSi atunci se in-
tampla acea grozavie despre care vorbesc cronicarii, furtul aye-
rilcrr intai, si apoi omorul Domnitei, pe pragul usei, Cu toporul.
Acum se naste intrebarea. de ce a facut Krupenski nele-
1 ft
u.
4 . xspo,
Cetatea Neanitului
giuirea aceasta ? Caci in tot cazul, ,dupa pradarea unei femei

batrane gi ramasi cfara aparare, omorul pare nu numai odios,
dar si inutid. Asa knelt singurul raspuns acceptabil, e ca Vasile
Krupenski postelnicul a savarsit fapta lui din ra'zbunare. Dar
razbunare dace, impotriva caror fapte ?
Ca Domnita Ruxandra sa fi fost nevasta lui, pare putin pro-
1) Au dovedit Cazacii cetatea" rice unul din aciele acelui proces, ceiace
dovedeVe ca a fost rezisttma din ()mica asedialilor.
www.dacoromanica.ro
babil, cu Coate asertiunile pornelnicului din FeredenL Mai intai

un inel de-al ei din anul 168o purta Inca irvitialele R. T. (Ru-
xandra Tianus) 1), si al doilea, dace: ar fi fost ea maritata Cu
Vasile Krupenski (si ar ,fi avut cu el un fecior legitim, pe San-
du, averea ei ar fi ramas fiuilui, nu nepotului Iordachi Canta-
cuzino.
Atunci ce s'a fintamplat ? De ce a oautat Krupenski, veci-
nul de mosie, sa afle asounzatoarea Domnitei, dece a ,desco-
perk acea asounzatoare lui Sobieski grin tradare", cum zic
actele ;procesului sus pomenit, si de (ce s'a dus s'o asedieze, dece
a omorat-o ?
Acolo, yin castelul de pe Nistru, o fi fost ea tamp de zo de
ani prizoniera unui om pe care nu-1 voia ? i-o fi facut un copil,
pe Sandu? o fi chemat pe fratele ei s-o despresoare? o fi fugit
insfarsit in Moldova ? Si dupa alti 14 ani, Hind Cara toata in
bejanie, i-o ,fi cazut arum lui Krupenski prada in mans, de s-a
dus sa-si razbune, s-o jaluiasca si s-o omoare?
Ce taina pluteste in jurul acestor intamplari de demult,
si cine le va ,deslusi vreodata').
1) V. A. Ureche on. cit.

2) Actele publicate de V. A. Ureche, precum si pomelnicul dela Feredeni,
mi-au fost comunicate de d. Paul Krupenski, cunoscutul nostru miniaturist.
Dintr'o scrisoare a parintelui I. Mitescu, Econom-Stavrofor, catre autorul
acestei carti, aflam a la Deleni, de unde este parintele bastinas, mai exists
si astazi ruinele caselor Domnitei Ruxandei, in apropierea actualului conac
al d-lui Gr. Ghica. Nu departe de aceste ruine se afla, inca in bung stare,
o cruce mare de piatra, numita de oamenii din partea locului Crucea Dom-
nitei". Batrand din imprejurimi stiu sa povestEasca frumos o vechie legends,
dupa care Domnita Ruxanda, esind intr'o zi de acasa, Ia plimbare, cu careta
cu 8 cai si cu o numeroasa slujitorime, se intalni in drum cu boierul Cru-
penschi, vecinul ei de movie, care o pandea de mult ca s-o fure. 0 lupta
s-a incins atunci intre oamenii lui Crupenschi si ai Domnitei, din care acestia
din urma ramasera invingatori. Drept lauds Domnului c'a scapat de pri-
mejdie, facu Domnita acea Cruce de Piatra" pe margine de drum.
Aceasta legends, puss in legatura cu faptele care reiesa din dosarul
procesului lordachi Cantacuzino, duc la concluzia ca Pomelnicul Feredendor
contin o informatie, care, data nu corespunde poate cu totul adevarului, ne
deschide insa calea acelei ipoteze ca, probabil Ia Rascov fiind, Domnita
Ruxanda a fost ,.prizoniera" lui Vasile Krupenski, prizoniera in amandoua
intelesuri ale cuvantului.
www.dacoromanica.ro
Gheorghe-Stefan Voevod
Dupd d. N. forgo : Istoria Rotnanitor in chipuri ci Icoane.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXII.
DOAMNA SAFTA A LUI GHEORGHE STEFAN

I PRINCIPESA MIHAILOWA
IATA in sfarsit o casatorie romantics, facuta impotriva ori-
carei reguli stabilite, fara petire, fara foaie de zestre, fara
cheful de trei zile si de trei nopti, obligator in casele hoe-
Testi.
Sa dam cu.vantul batranului Cron scar Ion Neculce, cel Ce
stie sa povesteasca cu atata farmec toate nimicurile vietii, ni-
micuri cari, atunci cand traesti In ele, sunt de fapt esentiale.
Gheorghe Stefan Voda, cand era boier, murindu-i jupa-
neasa, a ramas vaduvoi ; gi intalnind o jupaneasa saraca, fru-
moasa, tanara, anume Safta de neamul Boestilor, au inta,mpinat-o
pe drum mergand cu radvanul la Iasi, si a proprit radvanul cu
Ella, si s'a suit fara de voe (inlauntru, si a intors radvanul in.apoi
la (casa lui. Si pe urma a primit si ea si s'a cununat cu dargul,
care a aims de-a fast si Doamna".
Gheorghe Stefan era fiul logofatului Dumitraqcu Ceaurul9
din Bucinlesti pe Bistrita, si a jupariesei sale Zinica Mogalde 2)
dela care mosteni, timpreuna cu fratii lui, Vasiie si Grigore, o
foarte mare avere. Intreaga vale a Siretului, dinspre munte, era
a lox, dela Bucinlesti pans dinoolo de Troths: Racaciuni, Valea
Rea, Bogdana, Cain, cote si mai multe. Ridicat la rangul de
mare logocEat, ,cel dintai boier al Tarii, el era in acelas tianp si
cel mai bogat din toti, afara poate de vestitul Ursachi, despre
care se .nice ca nu-si mai putea numara mosiile.
I) Dumitrascu era fiul lui Stefan, care era fiul batranului Ciaurul $i al
Margai. Dintr'o nepoata de frate a voevodului se trage familia Ceaur-Aslan
de astAzi.
2) Revista Ion Neculce. F. 8. 1930 p. 236.
www.dacoromanica.ro
Nu. se stie eine a fost intaia lui mevasta, cu care n'a avut
copii, iprecum n'a avut nici cu a doua. Aceasta Safta furata
din radvan era ,fiica Viistiernicului Toader Bou si a Agafiei
Prajescu ').
In tirnpul boieriei sotului ei nu se stie de fapt nimic de-
spre ea, decat felul cum a fost ,furata, da drumul mare, si in-
voirea silita .ce-a dat-o pe urrna la casatoria ei cu rapitorul.
Gheorghe Stefan, inaltat mereu in ranguri, ajunse logofa-
tul lui Vasile Lupu si ornul lui de incredere. Pe el il trimitea
voevodul prin terile vecine de cate on avea ceva de comunicat
lui Matei Basarab sau ilui Gheorghe Rakoczi. Se zice ca, profi-
tand de desele lipse din tars ale logofatului isau, Vasile Voda,
care era foarte mueratic, s'ar fi egat .de jupaneasa Safta. $i
c'o fi sau nu adevarat, in tot cazul Gheorghe Stefan raspandi
el insusi zvonul acesta. Punandu-si de gand sa rastoarne pe
Vasile Lupu din domnie, el atraise o .parte din boieri in cons-
pratie, in deosebi pe fratii Ciogolea si pe serdarul Stefan,
spunandu-le, intre altele, ca Voda i-a necinstit ,rasa, fapt care
nu suferea sa ramae nerazbunat. Profitand in acelas timp si de
reinoitele lui solii la Buuresti si la Cluj, el se intelese cu
voevozii Munteniei si Transilvaniei, neimpacata dusmani ai lui
Vasile Lupu, pentru a capa'ta sprijinuil dor.
Planul era prin urmare bine chibzuit. Inlauntrul Orli el a-
trasese din parte-ii pe Stefan serdarul, ,camandantul efectiv al
ostirilor"), iar in afari se asigurase de sprijinul voevozilor ye-
cini, care trebuiau sa-i trimita doua corpuri de armata, .ce urman
sa intre in Moldova unul pe la Focsani si celalt pe la Ckituz. La
Iasi, in afara de conspiratori, nimeni nu banuia nimic, nici ma-
') Agafia era fata lui Ion Prajescu si a Nastasiei Gane, fiica lui Cozma
Sarpepostelnicul (vezi p. 74). Cat despre Toader Bout el era stranepot lut
Dragon Bou, vornicul lui $tetan col Mare. Familia Boul se numea si Bour.
$tetan Bour, fratele Doamnei Safta, lost c!ucer in 1639, era ginerile lui $tetan
Von Tomsa. (Revista Ion Neculce, 1981, p. (i3), iar surorile Saftei erau Pa-
raschiva, maritata cu baronul luliu Tarquato Frangipani, An (a, nevasta lue
Patrascu Ciogolea, si Maria a stolniculut Niculachi Siachil. (Veil tabcla gi-
neologica).
2) Hatman fiind Gheorghe, fratele lui Voda, care pare a fi lasat grija
ostirei pe seama serdarului sau. (Acesta a lost at 2-lea sot at Doamnei Da-
fins Dabija, vezi cap. XXIV).
www.dacoromanica.ro
DOMNITA SAFTA $1 PRINCIPESA MIHAILOWA 319
car fratii Cantacuzino, care de altfel au stat totdeauna cu ochii

in .patru pentru a apara domnia voevodului tor. Until din ei, ma-
rele .vistiernic Iordachi, vazand intr'o zi pe Gheorghe Stefan
stand ,in Divan ow toiagul la pita, 11 intreba in gluma : Ce zici
in fitter, durnneata, Logofete ?". Iar el, alai: era de sigur de taina
dui, incat gi permise .sa aspunda: Zic in £luer sa mi se co-
boare caprele dela munte, gi nu mai yin". El a rispuns in pilda,
spune Ion Neculce, si altii nu s'au prilceput .ca agteapta °stile
unguresti isa vie de poste munte.
In sfargit, in preajma Pagtilor, Joia inainte de Duminica.
Floriilor, ii veni vestea ca au pagit strainii in tars. Des de di-
mineata, pe &and se pregatea Voda sa mearga la biserica, logo-
fatul sa gi infatiga la .curte, rugandu-1 sa-1 lase sa place indata
la anogie, caci ii zace acolo jupaneasa bolnava de moarte. Si in-
voirea filndu-i data, Gheorghe Stefan, a carui nevasta era sa-
natoasa tun, porni iin toata graba in josul tarii sa intampine
armatele ardelene.
A doua zi, spitarul Costea Ciogolea, cuprins de o tarzie re-
mugcare, mica dealul manastirei Aroneanului gi luand la o parte
pe egurnenul Iosif, incredinta o scrisoare .catre Voda, facan-
du-1 intai sa jure ca niciodata nu va destainui tine i-a dat ra-
vasul. Acest egumen era .duhovrticul lui Voda gi a tuturornoie-
rilor. El .porni indata la curte gi dete plicul Dotrmului, care ne-
banuind nimi,c, igi poste inchipui oricine cu ce mirare citi ran-
durile urmatoare, ce n-au lost pastrate intocmai : Milostive
Doamne, eu, unul din slujitorii Mariei Tale, mancand panea
gi isarea Mariei Tale de atatia ani, ferincln-ma de °Sandi sa nu
vie asupra-mi, iti fac dire Mariei Tale pentru Stefan Gheorghe
Logofatud cel mare, ca-ti este adevarat viclean, gi s'au ajuns cu
Rakoczy gi cu Domnul Muntenesic, si swat gata °stile Si vie
asupra Mariei Tale, de care lucru adevarat sa crezi Maria Ta
ca nu este intr'alt chip".
Abia atunci intelese bietul Vasile Lupu ce insemna boala
jupanesei Safta, a carei girja to pomenegti c'o gi purtase. Toata
osteneala ce-gi dadu, toate amenintarile ce intrebuinta pentru a
afla tine a incredintat dui Iosif scrisoarea, furl zadarnice, earl
egumenul jurase ca va pastra taina. Voda trimise atunci dupa
www.dacoromanica.ro
320 TRECUTE VIETI DE DOAMNE *I DOMNITE
maropolitul Varlaam, care deslega pe egumen de jurknant ca

pentru un lucr,u care se atirnge de Downie si de atatea case".
Abia tunci se indupleca pupa sa destainuiasca numele celui ca-
re-i dadaise scrisoarea. Vasile Voda isi repezi oamenii acasa la
Ciogolea rlid aduse legat la Curte, precum si pe frate -seu si pe
serdarul Stefan. Ii bags apoi la inchisoare, pane va putea pune
mama si pe Gheorghe Stefan, pe urma canvia trimise in graba
pe vatavii de Aprozi Sculi si Iacomi. Intre timp insa Gheorghe
Stefan. se impreunase cu ostile unguresti ¢i muntenesti, care
intalnindu-se cu Vatavii lui Voda. da Roman, deschisera Locul a-
supra lor. Iacomi fu impuscat, far Sculi, scapand cu ,fuga, se in-
toarse intern suflet la Iasi, pentru a istorisi acolo cele vazute
si intamplate.
Pricepand astfel Voda ca cele destainuite in scrisoare sunt
adevarate, el porunci seimenilor sai sa omoare pe iCiogolesti si
pe Stefan Serdarul, chiar atunci, in noaptea aceia, dinaintea jit-
nitei domnesti din Curte.
Iordachi ICa-ntacuzino, cunmatul dui Voda, staruise din ras-
puteri ca boerii acestia Si nu fie omorati intrucat lor le datora
Vasile Lupu descoperirea complotului. Cand asa dar la miezud
nopvii, fu trezit din somn, aducandu-i-se vestea ca Domnud o-
morise pe fostil conspiratori, vistiernitul Iordachi, suspinand
din grew zise : Au pierit boerii ? Ah ! .ce s'a facut !" ,Aceste
sunt amanunte, care pot pare tarsi interes. Dar Istoria noastra
duce dipsa de micile amanunte ale vietii zilnice, cele care dau
colorit si relief disparutului trecut. E bine sä se tie vorbele
montilor de demult, pentru a tunoaste felul cum graiau si sitn-
timintele de care erau stapaniti. Prin vorbele aceste, rostite
in spaima noptii : Au pierit boierii ? Ah ! ce s'a fa'cut !" cu-
noastem not sufletul acestor atat de laudati boeri Cantacuzini,
mai bine .decat din toate tarnaelile ce de-au facart ,c.ronicarii.
Ce-a urmat pe urxna, cunoastem din capitolele precedente.
Fuga lui Vasill_Lupu, inscaunarea noului voevod, alungarea lui
din domnie de catre Tiaras Hmielnicki, victoria dela Fianna, a
doua fuga a lui Vasile Voda ¢i insfarsit ,grozavul asediat dela_
Suceava. in care doi oameni, din afara pandeau pe doi oameni
din launtru pentru niste arrtbitii, nine rasbtmari personale :
www.dacoromanica.ro
DOMNITA SAFTA PRINCIPESA MEEIAILOWA 321
Wisnowiecki pe Times din pricina Ruxandei, si Gheorghe Ve-

da Stefan pe Doamna Ecaterina din cauza Saftei.
Am aratat de asemeni cum a inteles, lipsit de orice marini-
mie, sa-si razbune noul Voevod, vrand intai sa-si bats joc de
Doamna lui Vasile Lupu, care-1 sudui", spune cronica, tratan-
du-1 de dulau farce obraz", cum o inchise apoi impreima cu fiul
ei si cu Cantacuzinestii, la Buciulestii lui de pe Bistrita, ame-
nincand-o c'o s'o innece in apele raului, si tinand-o apoi acolo
la opreala in tot timpul domniei lui.
Aceasta domnie n'a font nici stralucita, nici macar inteun
nimic insemnata. Daca figura acestui voevod intereseaza astazi,
ea ne atrage mai molt grin nenorocirea hi dupe ce n'a mai Lost
Damn ,decat prin faptele ce-a facet pe cand era. A domnit vre-o
patru ani *i juanatate, din 1653 la 1658, in care timp nici despre
Doamna Safta nu putem afla nimic.
0 coalitie a Suediei, a Prusriei, a Transilvaniei, a Munteniei
si a Moldovei impotriva Poloniei primul plan de impartire a
Poloniei ce s'a nascut in mintea vecinilor ei a facut pe Ghe-
orghe Veda Stefan sa is armele impotriva regelui Ion Cazi-
mir. nenorocos, a inters pe fiestecare de uncle venire,
iar voevozilor nostri le-a sosit si destituirea din Stambul, caci
Poarta nu voia sa aiba aerul de-a fi sprijinit aceasta nechibzuita
actiune. Domn al Moldovei fu numit batranul Gheorghe Ghica,
care era capuchihae la Poarta. Insa Gheorghe Stefan nu se su-
puse poruncei Padisahului. El trecu in Transilvania, de wide,
luand ajutor dela Rakoczi, se intoarse in Tara cu o armata de
thguri, insa fubkut la. Strunga de catre Grigore Ghica, fiul
voevodului, dare, in amintirea acelei izbanzi ridica o anovila_ce
se mai vede _si astazi in fata stabilirnentului
Gheorghe Stefan se retrase la Casin, mosia lui, luand pe
Doamna Safta cu el, precum*i pe frate-sau Vasile hatmanul. In
curtea acelei manastiri cu ziduri puternice avea un palat dorm-
nesc, cladit de el, ale ca..rui ruine astazi nici nu se mai vad.
Fiind urmarit, nu putu zabovi mulct acolo. 0 lua mai departe
prim munti, inspre grarnta Ardealului. Sus, pe Clabuc, se opri
cu ai lei sa ria masa pe-o stanca mare patrata ce se afla acolo,
si, ridicandu-si cupa de vin Intr'un ultim adio Moldovei, porni
21
www.dacoromanica.ro
opal fugar prig strainatati si nu se mai intaarse. Noi toti cati

am facut razboiul pain melagurile acelea am trecut pe la stanca
Clabucului pe care an bombardat-o Nemtii in igi6, trei sapta-
mini de-a randul. Dar masa lui Voda Gheorghita a ramas in-
treaga, nebiruita nici de vreme, nici de ghiulelile Neamtului.
Satenii din partea docului mai vorbesc astazi Inca dupa aproape
30o de ani, de Masa flui Voda si de pribegia unui bateau Domn
moldovean" al ,carui nume nu-1 mai stiu.
La ncurtea lui Rakoczi, fugarul voevod nu ramase mult,
Principe le Transilvaniei, invins de Poloni, simtea acum clati-
nandu-i-se tronul sub picioare. Avea destula grija pentru el in-
susi, ca sa se mai Inource cu necazurile altuia. Gheorghe Stefan
ponni deci mai departe, ducandu-si cu el calabalacul : nevasta,
fratele si o intreaga Curte.
Pnibegille aceste, care an tinut zece ani, sunt extrem de
interesante, insa nu intra in cadrul studiului nostru. Le vom
arata numai, pe scurt, intrucat ele sunt atingatoare de vre-un
amanunt ce-am putea culege despre Doamna Safta si despre o
rivals de-a ei, ce se ivi deodata, in Sbuciurnul acelei vieti petre-
cute in tarsi straine.
loan Neculce, intr'o O seams de cuvinte", spune ca Gheor-
ghe Voda ,.Stefan prinse a turf pe Doamna Salta si o alunga dela
sine. Informatia cronicarului este gresita. El si-a iubit nevasta
pans la urma, iar data s'au despartit, vina nu a Lost a lui, dupa
cum voi arata mai jos.
Peregrimarile aceste ale fostilor voevozi, nu era simple ca-
latonii. Erau deplasari in bloc, ale unui Intreg aparat de curte :
boeri, secretari, medicul, duhovnicul, servitorii, bucatarii, graj-
darn, un ghidus ca piticul Bo lea al lui Petri/ Schiopul sau ca
cocosatul lui Radu Serban. Mai veneau rudele : frati, surori sau
veri ; Si apoi IDoarrma, care-si avea si ea .Curtea ei.
Din tovarasii aui Gheorghe Stefan icunosteam mai intai pe
frate-sau Vasile Ceaurul. foist batman, pe cumnatul sau Alexan-
dru Iuliu Torquato, baron de Frangipani 1), pe Constantin Nacu,
care'si zicea colonelul Nacolowitz", pe boerul Gaspar Hidi, pe
1) Vezi nota 3, p. 306. Familia Frangipani, din Roma, este vestita In Is-
torie. Numele, fringe-pane, vine dela intemeietorul ei care, intr'o vreme de
foamete, a distribuit pane poporului. In luptele dintre Guelfi si Gibelini, Fran-
www.dacoromanica.ro
ieromonahul Antonie din Moldovita, dub:manic Si secretar pen-

tru limba romaneasca, si pe Iacob Harsany (din Harsani, Faga-
ras) secretar pentru limba germana si latineasca. Iar dintre to-
varasele Doamnei Safta, cunoastem pe Stefana Mihailowa, o
tanara circaziana, care-d servea, sa zicem aka, de Doarnna de
onoare".
In anul 1662, afram intreaga aceasta curte colincland Ger-
mania, la fprintuil Wenzel von Lobkowitz, la contele de Rothal
(in Moravia, la mosia Belesow), apoi la Iena, unde Vasile Ceau-
rul pare a fi parasit pe frate-sau, caci nu-i dam de urma in
celelalte pregerinari. Langa Viena, convoiul exilatilor e pradat
de hoti ,iar in Viena Gheorghe Stefan incape in rnainile unui
ca.'matar Iacob Fr5.nkl, cu care pe urma, pentru un juvaer ama-
netat, se cioravaeste ani de zile. In sfarsit, la inceputul anului
1663, fostul Donn se hotaraste a pleca la Moscova, spre a cere
ajutorul Tarulud pentru a-si recapata domnia. Cum el nu putea
trace prin Polonia, unde era privit ca un tradator, ocoleste acest
gipanii au tinut partea acestora din urma. Unul din cel mai celebri din
ei, Cincio Frangipani, a batut in biserica, stalcindu-I, pe papa Gelosie II, si
apoi 1-a gonit din Italia. 0 ramura din aceasta familie s'a stabilit in Ungaria.
Alexandru luliu Torquato, cumnatul Domnuiui Moldovei, era coborator din
Francisc Frangipani (cel care a luptat impotriva impgratului Leopold al II-lea)
cumnatul Doamnei Despina a lui Neagoi Basarab si a Doamnei Elena a lui
Petru Rams (vezi cap. VII. nota).
De altfel Alexandru Torquato era Or al treilea cu sotia sa Paraschiva
Boul prin urmatoarea incrangaturA :
Ion Brancovici
Despot
= Elena laxici
I I
0 fats
I
Milita Elena Maria

= Neagoi Basarab = Petru Rares v.v. = Ferd. Frangi- = Teodor Prajescu
v. v. pani Vel vistier
I
X Ion Prajescu
.-.-- Nastasia Gane
I
tata ItuCozmaSarpe
postelnic
1
1
X Agafia Prajescu
= Teodor Boul
vel visternic
I
. Al. Iuliu Torquato = Paraschiva Soul

Baron Frangipani
www.dacoromanica.ro
regat, indreptandu-se prin Prusia in tarile Baltice. La Berlin,

cu cateva luni mai inainte, vazuse pe Electorul de Brandenburg
Kurfarstul Friedrich-Wilhelm, care, in amintirea servicilar
ce-i prestase Domnul Moldovei in timpul razboiului impotriva
Poloniei, it primise ca pe un prieten, ajutandu-1 si cu bani de
drum. Intre timp saracia incepuse a se face simtita. Boerii si
servitonii 11 paraseau. caci cereau lefurile for in fiecare lima, si
bietul am nu le putea Implini. Ajuns in tarile baltice, la Dorpat
in golful Riga, se deslantui si drama familiars. Doamna Safta,
satula de atata du-te vino. hatari sa-si paraseasca barbatul. Voia
sa se intoarca in Moldova, sa .caute acolo adihni pentru batra-
netele ei. Poate nu putem sti legatura dintre sotul ei si
Stefana Mihailowa, incepuse. Poate era geloasa, poate numai
trudita. Dar in tot cazul, sigur este ea nu a plecat alungata de
sotul ei. Din potriva, acesta o ruga cu staruinta sa ramae, dupa
cum se vede dinteo scrisoare de-a lui, in care se plange amar ca.
Safta 1-a parasit. Tangos, ea se lasase furata din radvan, insa
batrana, a fugit clansa, lasandu-si ,culcusul slobod pentnu nine o
vrea sa ,i-a ia. I 1-a luat Stefana circasiana, de nu curnva i 1-o fi
suflat de mai inainte. Iar de atunci incolo, aceasta ibovnica ra-
mase credincioasa si neclintita pe Tanga pnibeagul Domn, de-a
ajuns mai tarziu sa-§1 ZiCa 6i Doamna, fiind printre strains in-
totdeauna privita ca atare.
Doamma Safta in schimb se intoarse in Moldova, wide trai,
dupa dorinta ei, singura la tars. In timpul pribegiei sale, fiul
lui Vasile Lupu, Stefanita Voda, ajunsese Damn al Moldovei.
Una din primile 1ui griji fusese, fireste, sa-si razbune de toate
neajunsurile suferite de el sib de mama-sa dela Gheorghe Vada
Stefan. Confisca deci toate rnosii1e acestuid, printre care si Ra-
caciunii (acau), sub cuva.nt ca fostul voevod daborea, de pe
cand era boier, zoo.000 de taleri lui Vasile Lupu. Racaciunii fu
apoi vandut Iui 'strati Dabija (viitorul Domn), care dadu mo-
sia in zestre fiicei sale Maria, casa'torita cu postelnicul Isarda-
che Ruset.
Aceasta Maria Ruset, care muri de altfel mai tarziu in fa-
cere, era fina Doamnei Safta, si poate din aceasta pricing putu
batrana Doamna, intoarsa din pribegie, sa capete inapoi o mo-
sie care trecuse intre itimp prim diferite mani. In tot cazul a-
www.dacoromanica.ro
DOMNITA SAFTA SI PRINCIPESA MIHAILOWA 325
flam pe Safta tability acolo, as vechia asezare a sotului ei, tra-

indu-si ba,"tranetele, si nestingherila de nimeni papa in
1675, cand, urcandu-se Antonia Ruset in scaunul Moldovei, mo-
;sia fu revendicata din nou, si anume de chiar Iordachi Ruset,
fostul barbat al Mariei Dabija. Se naste un proces sung si gala-
gios, pe care'l .castiga, fireste, nepotua nouluivoevod. Favorkis,-.
-mele de care ne plangem astazi unt numai un indepartat ecou
.al grozavelor nedreptati de pe vremur I -Biata Safta, alungata
de pe mosia et, ceru sa i se plateasca cal putin cei 2000 de taleri
ce i-ar fi datorat Dabija-Voda, si in tot cazul sa i se restitue
lucruriae ce dause ea, cand plecase in pribegie, in pastrarea
rudei si prdetenii sale, Doamnei Dafinei (nevasta lui Dabija).
Aceste lucruri erau: o careta, care a fost oprita la Currtea
Domneasca, si o pereche de ceprage cu margaritari. Insa careta
se dovedeste a fi fost daruita, nu imprumutata, lax cepragele,
pretindea Iardachi Ruset ca nu-i cum dzice ea, numai Ca fiind
fsiica Doamnei Dafina, Maria, botedzata de dansa, fostu'i-le-au
daruit Inca ,cand a venit din pribegie, ca pe-o fins a sa". Safta,
exasperate, 'e gata sa jure ea nu este adevarat, si atunci Ior-
dachi Ruset vadzand cum este ea bucuroasa a merge sa giure
fare ni,ci o cale psi sa,si pue sufletul pentru nemica, clatu'i-au ce-
prazele inapoi la mama el, ca sa nu alba ce mai dzice Mita".
Uncle a mai trait Doamna Safta pe urma, nu stim. Insa, 20
de ani dupe moartea sotuui ei, o mai all'am in viata, iscalind
inca Doamna a Tarii Moadovei", si punand pe .scrisorile ei pe-
cetea domneasca cu sterna tarii. Inca in 16gg, batrana de peste
8o de ani, ea pare a mai fi Lost in vista 1).
Pe cand Doamna Safta iii ducea de -acum in Tara un trai
mai molt amarat, pribegiile lui Gheorghe Stefan urrnau, multe.
variate, grele. In Rsia nisi un noroc. Tarul priori cu deosebite
onoruri pe acest voevod detronat, care, trecand pe strazile Mos-
covei cu 75 de persoane Ice'l intovaraseau, venea nu pentru a
cere pane", ci pentru a fi de falos crestinatatii, propunand, din
paritea Imparatului Leopold, zicea el, o cruciata impotriva Tur-
ciaor. Insa propunerea sa, asoultata politicos si race, fu respinsa.
Intors in Germania, Gheorghe Stefan se stabili, ca sa zi-
1) N. lorga, Studii Documente, XI p. 93.
www.dacoromanica.ro
cem asa defi.niitiv, la Stettin pe marea Bahia traind intai luxos

in fruanosul castel de acolo din. mila Kurfiirstului Friederich-
Wilhelm. 0 corespondents de cativa ani inure fastul Domn al
Moldovei ysi Palatirrul de Brandenburg, ni &rata oarecare ama-
nunte din viata de pustnic ce ducea exilatul in acele Indeparta-
te meleaguri. Ii pla.'cea bautura Moldovanului nostru. Vreau
vim bun, potrivit temperamentului Rneua .i.cria el inteun rand.
Dar in genera predominau cererile de bani. N'asi vrea sa fiu la
v'arsta mea batjocura oamenilor, sau de rasul printilor vecini.!"
Cu o rarer buns vointa, Mare le Kurfiirst ii facea intotdeauna pe
plac, afara de-un lucru care nu sea-tea in puterea lui, anume res-
tituirea scaumului Moldovei. In vederea acestei ambitii, Gheor-
ghe Stefan pleca si la Stockholm, la regele Suediei (1655) unde
ramase 6 Zuni, tot fara nici un rezultat practi'c. Intors prim Da-
nemarca, iarna, facand el o bucata de drum cu sania, se stabiles-
te din nou la Stettin, de unde incepe o corespondents cu regale
Aug liei si cu regale Frantei. La Londra, la Curtea lui Carol al
II-lea, trimite pe colonelul" Nacu, iar la Paris, sau mai curand
la Versailles, la Ludovic al XIV-lea, purtatorul scrisorilor sale
era Spatarul Milescu, cel ce fu mai tarziu invatatorul lui Pa-
tin cel Mare arrtUsiei, cel ce calatori in. Mongolia si in China,
mancand la masa cu ImparatuI dela Soare Rasare, cel ce deveni
unul din mark geografi ai Europei cu reputatie mcmfliala.
Din toti monarhii pe care-i ianplora bietul Gheorghe Ste-
fan. cel mai bine voitor ii fu Ludovic al XIV-lea, carein ne-
rite randuri si cu staruinta interveni pentru el la Poarta. E ciu-
data aceasta corespondents din care rezulta ca marele rege al
Frantei, unul din cei mai puternici monarhi ai lurnii, Le Roi
Soleil, ,considera pe acest pauvre prince" cum ill numea De la
Haye 1), ca un surveran decazut, dar totu4i ca un suveran, deci
un egad de-al lui, un var. Iata una din scrisorile sale din
Iu lie 1667 :
Mon cousin, J'ay recta par les mains du Baron Spatarius 2),
cy-devant vostre general, la lettre que vous m'avez escritte, et
aussirtost J'ay expedie l'ordre au Seigneur de la Haye, mon am-
bassadeur a la Porte Ottomane, afire gull employe efficacement
1) Ambasadorul Frantei la Constantinopol.
2) Milescu a fost cunoscut in strainatate numai sub numele de Spatarius.
www.dacoromanica.ro
mon nom et mes offices pour vostre restablissement de la ma-

niere qu'il jugera plus propre pour vous estre utile.
J'ay beaucoup d'estime et d'affecticm pour vostre personne.
Je souhaiterois bien d'estre en estat de pouvoir vous saulager
dans vos malheurs que je prie Dieu de faire bientost cesser et
de vous prendre, monsieur mon Cousin, en sa salute et digne
garde. Louis".
Interventiile lui Ludovic al XIV-lea nu furs eficace. De
altfel amb-andorul sau puse putima ravna in executarea ordine-
lor regale. Pe de aka parte, banii trimisi din Berlin la Stettin
se imputinau din an in an, si sanatatea lui Gheorghe Vocla Ste-
fan se imputina si ea. Suferea de pdagra, si, poate, si de batra-
nete. AT fi vrurt sa piece (iar in Rusia, unde-I poftea acum tarul
sa locuiasca pans la sfarsitud zidelor sale, pentru a nu mai teal
printre oameni de alts creclinta". Boa la il impiedica insa sä in-
treprinda aceasta noua. calatorie. La 28 Ian.uarie 1668, presim-
tindu-si sfarstul, fostul voevod al Moldavei scrie Palatinului
de Brandenburg o ,duioasa scrisoare de multumire si de ramas
bun, si cateva zile mai tarziu isi dete, acolo in castelul de pe
malul Balti'cei, obstescuI sfarsit, in bratele credincioasei lui
tovarase ai ultimilor ani, Stefan Mihailowa.
Cateva scrisori anterioare acestui eveniment, ne-o arata pe
Stefana intr.%) lumina favorabila, femee desteapta, harnica si cu-
rajoasa. A indurart scaderide iubi'tului ei, boala acestuia, si sari-
cia cu resemnare. Insa desnodamantul fatal o zdrobi, luandu-i
toate puterile. Un apel desperat catre Kurftirstul Friedrich-Wil-
helm ne-o infatieaza zapacita de durere si de grija viitorului
ei : ...Va tog sa ma iertati si sa ma gasiti demna de compatimi-
rea, ajutorul si sprijinul Vostru, lasand sa straluceasca mila si
marinimia Voastra gi asupra-ani, sclava voastra prea supusa, a-
cum de toti parasita". Ii cere mai departe invoirea de-a trans-
porta trupul sotului" ei in Moldova, sub inalta-i pratectie, so-
licitand bilete de libera trecere, pentru a fi sigura de facatorii
de eau. Si iscaleste (pe latineste) a Serenitatii Voastre serva
prea obligata, ZStefana Mihailowa, ramasa vaduva si prinaipesa
a prea inlatatului Domn al Moldovei".
Dar vaduva de toti parasita" devine tnta invidiei si a fall-
tatii omenesti. Grigore Ghica cel pe care l'am aratat mai sus
www.dacoromanica.ro
invingand pe Gheorghe atefan da Strunga dupa ce ajunsese

el insu.s Domn al Munteniei, era scum mazil la Viena. De acolo
Incepe o campanie de nesfarsite uneltiri pentru a pune mana
pe ce lynuma de scule si juvaere ar mai fi ramas de pe urma de-
functului voevod. Printeun prieten al sau care se afla la Cur-
tea din Berlin (Kan am Spree, cum se spunea pe atunci) el
intra in legatura cu Mamie Kurftirst, cautand a-i dovedi ca a-
verea dui Gheorghe atefan .i se ,cuvine lui, intrucat el tine de so-
tie pe Maria Sturdza, nepoata lui Gheorghe atefan. Iar cat des-
pre pretinsa principesa atefana Mihailowa, arata curat ca ea
pretinde a fi sotia principelui, precum nu poate fi nici Intr'un
I chip, intrucat .cea d'intai sotie este Inca in viata, in a carei casa
se afla Stefana ca solava, iar in urma fu rascumparata".
In timp ce Doamna Safta traia la o mosie din Moldova. iar
hatmanul Vasile Cearul la Iasi, nestiutori de cele ce se petre-
ceau in strainatate, Grigore Voda Ghica reusi sa despoaie pe
biata Stefana de ultiniede lucruri, de pret sau fora valoare, ra-
triase mosterrire dela cel pe care-1 rubise si oaruia ii ramasese
credincioad-Dana la moarte.
Electoral n' putu ajuta decat cu ceva bani de cheltuiala si
cu pasapoarte, si vaduva atefana porni cu cosciugul, aproape
singura, prin Germania, prin Austria, prin Ungaria, pans la
granita Moldovei, intrand in tara pe la Chimes si mergand.s;a-si
ingroape_sotul la manastirea, ctitorita, Ile el, Casinul, Prin./area.
sta ingrijire A alugarilor de acolo, morrriantul acestni ligran
voevod a dispanut fora urme.
Stefana ramase putina vreme in Moldova. Folosindu-se de
Invoirea ce se daduse sotului ei de-a pleca in Rusia, merse la
Kiew intai si pe urma la Moscova (166g). Tamara si frumoasa,
ea placu Tarului Alexis Mihaidovici, care, vaduv de curand, se
gandi s'o is de nevasta gi ar fi putut fi astfel oropsita atefana
nu numai Doamna ", cum Ii placea sa'si spue, dar Inca 'Farina
Rusiei. Proectul nu se realiza, incat nenorocoasa femee se re-
trase amarata intr'o manastire din Moscova, pentru a-si ispasi
pacatele lumesti cad e de banuit ca precum nu fusese
Doamna" lui Gheorghe atefan, astfel n'a fost numai logodni-
ca" tarului.
www.dacoromanica.ro
(
A; \ 4F:3
?..6. a
"()VAN NI GR,EGO Ri 0 GI K.\

PRINCIPE DI YALAccinA. AN \O k66.').
F°
L:Z*3!
lir r4'.
:Vitt lite;14
Grigore Ghica I Voevod

Dupd d. N. lorga : lstoria Rotnanilor In chipuri $i icoane.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII.
DOAMNA MARIA GHICA
EROINA unuia din cele mai apreciate ramane de ale lui
Mauriciu Jokai, Doamn'a Maria Grigore Ghica este,
prim faptul acesta, mai cunoscuta qi mai populara in Un-
garia decat la noi in tars. Ba, asi putea spune ca la noi, in afa-
r& de specialisti, nimeni nu mai stie nine a fost aceasta sbu-
ciumata Doamna, frumask poate, vanitoasa de sigur, a carei
viata i-a fost dart s'o traiasca in salturi, cand in mariri si avu-
-tie, .cand in scaderi si saracie.
Istoria vietei ei nu poate fi tratata independent de furtu-
noasele evenimente petfrecute in tarile noastre in a doua juma-
tate a veacului al XVII-a, in care a jucat ea insesi un rol, daca
nu preponderant, in tot cazul hotaritor pentru inceputul acelei
lupte ,ce-a tinut in Muntenia vre-o 2o de ani, lupta dintre Ghi-
culesti si Cantacuzini, care a luat caracterul nu numai a unei
certe de familie, ci a capatat un mai adanc inteles istoric si na-
tionalist.
Pentru a intelege rnaibine cele ce vor urma, va trebui sa
luarn firul povestirii de unde-1 lasasem, dela moartea lui Matei
B as arab.
Am aratat in .ce imprejurari, la moartea dui Matei Voda
urmata (WO. o grea boalal), Constantin erban zis Carnul, in-
laturand pe prezumtivul mostenitor, Diicul Buicescu, nepotul
Domnului, Ilia cu ajutarul neastamparatei garzi domnesti (Sei-
menii si Darabanii), puterea in mans, incoronandu-se pe data
Domn al Tarii Romanesti, acolo la Targoviste, si sarbatarind cu
pampa mare inscaunarea lui in fata cadaysului Inca neingropat
al batrariului voevod.
1) Cap. 19.
www.dacoromanica.ro
Diicu Buiescul, care se afla la mania lui din Romanati la ca-

pataiul fiului sau bolnav, fu dus la Targoviste, insemnat la nas
pentru a nu mai putea domni, si apoi dandu-i-se drumul, el fu-
gi cu familia lui in Ardeal, la Gheorghe Rakoczi II-a. Scurta
vreme dupa aceia. fata lui se marita cu Draghici Cantacuzino,
fiul mai mare al vestitului postelni al Tarii Romanest;.
Astfel ajunse Buicescul .cuscrul Postelnicului, pe cand noul
Domn Constantin Serban era .cumnatul sau, fiind fratele Ilan-
cai Cantacuzino, copii amandoi de-ai lui Radu Voda Serban.
Dar Poste laical. care in 1653 avea vre-o 6o de ani, n'a luat nici
odata parte nici pentru cumnat, nici pentru cuscru, cad viata
publics i1 .desgustase si nu mai avea alts dorinta decat sa tea.-
iasca deoarte de sbuciumarile lumii, in tihna frumosului sau
conac dela Filinestii Prahovei.
Familia Cantacuzino, care se trage din Imparatii By_zntu-
lui. a intrat in tara la not la inceputui secomiui al XVII-lea.
Sastal de bineie Turcului ounicul for Mihai Saitanoglu fiind
sugrumat din porunca Padisahului si tatal for Andronic omorit
dintr'un capriciu a1 Vizirului patru frati Cantacuzinesti, fiii
lui Andronic, fugira din locurile uncle alts data stapanise stra-
bunii lor, gasindu-si adapost .unul in Crimeia (Dumitru) si tret
din ei in tarile noastre. Un al ,cincilea Irate Mihai, ramase singur
in Constantinopol. cat despre cei veniti la noi, Toma si Tor-
dachi, se stabilira in Moldova si a fast dese on vorba de ei,
rand am vorbt de damniile lui Vasile Lupu si a lui Gheorghe
Stefan. Al treilea, Constantin, si pare-se cel mai mare din toti,
se stabili in Muntenia, unde sosi prin anii 1615, la varsta de
vre-o 25 de ani. Inaltat repede In rangul de boerie, el ajunse Vel
Postelnic sub Matei Basarab, care facu din el omul sau de in-
credere si-1 insura dupa cum am vazut 1) cu Elena Basarab, fiica
lui Radu Serban Voevod.
Aceasta Damnita, a carei viata am urmarito cand am vorbit
de domnia tatalui ei, se nascuse in pribegie, in cetatea Sucevei,
la anul 1611, fu dusa de acolo, tanc infinit de mic, la Viena,
unde fu crescuta cu o deosebita grija de mama-sa Doamna Elena.
si dusa apoi, dupa moartea tatalui ei, in Tara Romaneasca, in
1) Cap. 17.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA GHICA 331
primii ani ai domniei lui Matei Basarab. Ea avea deci pe atunci

vre-o 22 de ani si nu-si cunostea Inca tara. Matei Voda, care
era var cu mama-sa, o marita indata cu favoritul sau, postel-
nicul Constantin.
Sotii acestia Cantacuzino au ramas in istoria noastra lumi-
nate chipuri de oameni de treaba, suflete curate si fire cin-
stite. Din caskoria lor, bine cuvantata de Dumnezeu, se nas-
curl 6 fii si 5 fete. '3.'oti ix copii se casatorira numai Cu membrii
din familiile cele mai mari si mai bogate din tara, astfel incat
nearnul for ajunse a fi primus inter pares. Urcandu-se acum
fratele Ilancai in scaunul Muntenii, era firesc ca vaza Cantu-
cuzinestilor sa se mareasca si mai mult. Insa, dwpa cum am ara-
tat, batranul postelnic, intelept si prudent, nu ceru dela cum-
natul sau nimic, deck sa fie lasat sa traiasca in tihna.
Noul Damn era 11:1 om arnbitios-, energic chiar, insa lipsit
de-o anumita fineta, fara care in politica nu o poti duce departe.
Domnia lui se ilustra prin multe nedibacii. Ajuns in scaun cu
ajutorul rasculatilor Seimeni, prima lui grija fu, ()data confir-
mat de Poarta, sa desfiinteze acest corp de ostasi, ceiace-i pri-
cinui nenumarate incurcaturi care, punandu-I rau si cu armata
si cu boerii si cu Rakoczi, era sail coste Domnia.
Insfarsit, nand Voevodua Ardealului irnpreuna cu Domnul
Moldovei, intreprinse acea nechibzuita actiune impotriva Po-
loniei, despre care am vorbit in capitolul precedent, el se im-
preuna cu ei, plecand sa scoata din scaun pe regele Ion Cazi-
mir. Dar grozava infrangere ce suferira acesti trei voevozi dela
Sud, costa scaunul a doi dinteansii. Poarta, pentru a nu fi ba-
nuita de Poloni c'ar fi sprijinit acest rasboi purtat de niste
Domni vasali ei, trimise indata firman de mazilire atat lui
Gheorghe Stefan cat si lui Constantin Serban. Pe Rakoczi nu -1
putea tnaziIi, pentru ca de ani de zile se luptau cu el si nu-1
puteau infrange.
Si asa dar, la inceputul anului 1658, Constantin Voda Ser-
ban isi parasi scaunul din Targoviste, refugiindu-se in Transil-
vania 1).
1) Constantin $erban, fiu din pacate dornne0i al lui Radu Voc16 $erban
cu Elena fata popei Constantin din Bucuresii (miiritatA apoi cu logofa-
www.dacoromanica.ro
Constantin Serban fu inlocuit in Muntenia cu un ciudat

personagiu, despre care se spune c'ar fi fost si mahomedan,
Mihnea, care iscalea Mihai si se pretindea fiul lui Radu Voda
Mihnea. Ar fi fost deci Basarab, dar contimporanii ii negau
aceasta ilustra diliatiune, zicand c'ar fi feciorul unui cama-
tar grec din Constantinopole, Iani Surdul, si ca inaltarea lui s'ar
fi datorat unui anumit fel putin demn de-a se purta in viata
privata caci fiind el frumusel" zice cronica, spun unii sa fi
lost giuvan lui Chinan Pasa, iar mai vartos Valideii (mama
Sultanului) a slujit, ca zic unii sa-i fi cautat de treaba cate-
°data". Miron Costin it numeste un tiran fantastic, adica
baiguitor in ganduri". cat despre el insusi, se intitula: Io
Mihail Radu, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ungrovlahiei si
al ,partilor megiese Arhiduce".
De altfel, titlul de arhiduce al Fagarasului si. al Almasului
it ceruse el formal dela Poarta, care nu id acordase, ceiace nu
1-a impiedicait sal .poarte. Si in tot cazul, baiguitor in ganduri
sau nu, si batjocorit cum a lost si de contimporani si de posteri-
tate, Mihnea Radu avea o marcata personalitate, care l'a fieut
saki piarda tronul dupa abia un an de domnie. Se entusiasma
deodata de actiunea comuna intreprinsa impotriva Turtblor de
cei trei principi proscrisi: Rakoczi, Gheorghe Stefan si on-
stantin Serban, si se iuni, el Domn in scaun numit de Poarta,
cu cei ce fusesera alungati din scaunele lor. Cared Seraskirul
turcesc sosi cu o puternica armata in Targoviste, in drumul lui
spre Transilvania, unde mergea sa sdrobeasca coalitia fostilor
domni, Mihnea Voda propuse boerilor sa omoare pe Tint. La
vorba aceasta nebuna, boerii, inspaisnintati, o rupsera la fuga,
iar Domnul, de frith' ca nu cumva ei sa-1 parasca Turcului, se
apuca sa-i tae, unul dupa altul, pe cei knai mari boeri ai tarii,
printre care si pe Preda Brancoveanu, Wirt viitorului Domn.
Pe lista neagra se afla si postelncul Cantacuzino cu fiii sal;
insa ei prinsera de veste la vreme, si fugira cu totii la Brasov,
tul Neagoe din Targoviste) era insurat cu Balaqa Rale, fiica stolnicului Nicu-
lachi Rale. 0 inscriptie de pe o teasel de argint aflAtoare la Lomisiunea
Mon. Istorice, zice : Aceasia teasca I'au dat Doamna Masa a cinslitului
Domn lo Constantin $erban Voevod la Biserica Domneasca de in Targoviste.
Leat 7165 (1657). Doamna Balasa irebuie sä ft murit prin 1658 sau 59.
www.dacoromanica.ro
de unde apoi se adapostiri in Moldova, la Gheorghe Ghica Vo-

da, care-i primi dupa cum se va vedea mai la vale. Mihnea vo-
;Aft.: ,..-,1
,--i-_,-_ '-_ t-'...1Wtis
Mihnea-Radu v. v.
da, descotorosit de boerii lui, isi dadu pe fata, la vreme opor-
tuna fireste, planurile sale, insa coalitia aceasta de mid voe-
www.dacoromanica.ro
vozi impotriva unui Imperiu cu care lupta in zadar Europa de

300 de ani, fu sdrobita, asa incat Mihnea Radu fu nevoit sa trea-
ca si el muntii, adogand numarud fugarilor Domni cu Inca unul.
Tocmai in nardul Ardealului, la Satu-Mare, acalo uncle se mai
vorbeste astazi inca o omaneasca atat de latineasca 1) fu pri-
mit, gaiduit si amp tie catre Constantin Serban. Dar fostii
voevozi mancara si baura cu atat de putina masura, incat la
unul din aceste ospete (cam pe da. 5 Aprilie 166o, zice Gheor-
ghe Sincai) Mihnea Voda muri, deodata, de apoplexie. Cu dan-
sul se afla si o femee, pe care voia s'o is de nevasta, o frumoasa
Circaziana, care in meleagurile noastre a purtat numele de
Domnica, dar pe care o chema de fapt Nedelca. Era poate sora
lui Mehmed Gherai, Hanul Tatarilor, si ca era 'Mara sau Cer-
cheza, tin tat .cazul avea inima larga, caci abia it ingropa pe
Mihnea Voda Radu, ca se si logodi cu Constantin Serban. Tre-
cu usor dela unul la altul, si'n scurta vreme deveni Doamna
(postuma) a fugarului Basarab. Acesta isi mai incerca norocul
In Moldova, ajutat fiind de 40.000 de Cazaci, dar, fiind erespins,
isi (ha tanara mevasta si pleca cu ea in Polonia. Au trait foarte
batrani. In 1675 it aflam, impreuna cu alt Damn fugar, Petri-
ceicu Voda al Moldavei, la Rascov pe Nistru, in Ucraina, unde
pare a se fi stabilit definitiv. In 1681 cu Doamna mea Nedel
ca" darueste lemn din Crucea lui Iisus .unei manastiri ucrai-
nene. Moare, probabil, abia prin 1684 sau 1685.
Acestia furs, dupa moartea lui Matei Basarab, domnii
care s'au perindat in scaunul din Targoviste, pans in zilele cand
incepe povestirea ce avem de gand sa facem.
In timpul acesta, in Moldova, au fast cele trei domnii ale
lui Gheorghe Stefan, Gheorghe Ghica si Stefa.'nita, fiul lui Va-
sile Lupu, din care cunoastem data din capitolele precedente.
Batranul fast vornic Ghearzhe Qhica., care inlocui pe
Ghearghifl Voda in scaunul Moldovei, a avut, dela inceput,
o viata ca din povesti.
El era Albanez. Nu Roman macedonean ca Vasile Lupu,
sau Grec macedontan cum a lost Duca Voda, Albaf.nez _curat,
1) Farina pentru faina, robie pentru rochie, ai (francez ail) pentru us-
turoi, etc.
www.dacoromanica.ro
Arnaut, din coboritorii vechilor Ilirienk). Era originar din sa-

tul Kiupru, de unde, luandu-si saracia de coada, porni intr'o zi,
copil, sa-si caute uin cost in lame. Tovaras de drum avea pe un
pui de Tunic, care mergea si el in lame lumea, pentru ei, era
Stambulul! Pe drum cum mergeau amandoi, crestinul spuse
Turcului: Tu esti mahomedan, poti sa ajungi om mare, si ce
ma faci pe mine atunci ?". Iar celalalt ii raspunse: De ma
voi face mare, to fac si pe tine om, bre !"
Ajunsi la Stambul, copiii se despartira. Turcul a nimerit
la un aga, si sluj,ind, asa, din stapan in stapan, a ajuns pass,
si apoi vizir, marele Vizir Kiupruliu, unul din ,cei mai vestiti
din Istoria Imperiului Otoman. Cu tot resentirnentul ce, not
Romanii, mai putem pastra astazi impatriva Turcilor pentru
trecutul de durere pe care ni l'a pricinuit, nu ne putem lepada
de-un sentiment de admiratie fata de acest popor, in firea ca-
ruia zace o dreptate si un panas" pentru care, indiferent de
nationalitate si religie, ca oameni, trebuie sa le Ern recunos-
catori. Una din trasaturile cele mai caracteristice a firei for e
democratismul. La ei meritul _personal a Urecut inaintea orica-
rdi considerent de avere, de pozitie socials, de inrucilre-. Un kta.
Thal alungea viziz si un matelot amiral, (laza aveati In stofa
din care trebuesc croite aceste mariri. Si de asemeni femeele
erau recrUtate din-price-641re sotiaid; Aica erau numai frumoase
si sanatoase; iceiace de adtfel a improspatat mereu sangele lor,
ba chiar pe-al Sultanilor. cari erau din vita lui Osman, dar fiii
oricaror femei, &caste solave in deosebi, sclave trace sau circa-
ziene.
Si astfel, micul nostru Turc ajunse vizir. Iar micul crestin
urmat pe de alts parte drumul lui, mai asternut cu spini de
cat cu trandafiri. Intrat slugs la capuchihaia Moldovei, el pa-
rasi in ,curand Constantinopodul pentru a veni la Iasi, unde se
apuca de .negot. Sub Vasile Lupu, care cu orice prilej isi ajuta
compatriotii, tanarul albanez fu adus la Curte, boarit, insurat,
inaltat in grad papa da vornicie, impins deci spre mariri.
Mai tarziu, catre sfarsitul domniei lui era si Ghica a-
cum om de vre-o 5o de ani Vasile Vada it trirnise la Poarta,
1) Ei au totusi un amestec de singe slay si grec, grelat peste cel ilirian.
www.dacoromanica.ro
336 TRECUTE VIE'I DE DOAMNE EI DOMNITE
capuchihae a Eli, ajungand acum cel mai mare acolo unde fu-
sese cel mai .mic. Ramose acolo si sub Gheorghe tefam Vocla,
care apreciindu-i meritele, al pastra in aceiasi functiune. A-
flandu-se deci el inter, zi la divanul vizirului, ,pentru nista
treburi ale tarii, acesta, intreband de numele lui, recunoscu in
batranul capuchihae pe fostul sau tovaras de drum. Deci, che-
mand pe haznatar ii zise in taina : Vezi cel batran boar mol-
dovean, sa-1 aduci la mine ca-mi trelyueste". Ridicat de hazna-
tar, Gheorghe Ghica imtra la mare grija caci nu stia paves-
tea ce este". Insa ridicandu-se Divanul, fu dus la Vizir, care-1
cerceta, cine este, de uncle vine, ce-a facet pans acurrn. Apoi,
vazand ca nu se inselase, it intreba: Ma cunosti tu pe mine,
au ba ? !" Iar Ghica raspunse ca stie doar numai ca este marele
vizir si mai mult mimic. Kittpruliu ii spuse: Tii minte ce-am
vorbit cand veneam amandoi pe cale ? De-ai uitat tu, dar eu
n'am uitart. Si iata te voi face Domn in Moldova". Ghica, om
faarte de treafba si fora pofta de nemarginite marisi, saruta
mans Vizinului, si4 rugs pentru stapan.ul sau sa-1 lase sa fie
damn, sa nu-11 mazileasca. Iar vizirul a raspuns: Acum de-o-
data Ii las sa fie, iar mai pe nrma cuvantul meu jos nu-1 voi
lasa, ci te voi face pre tine !"
Si 1-au facet pre el. L'a facet atunci cand, dupa dezastrul
din Polonia al voevozilor nostri coalizati, Poarta mazili pe
Constantin Serban si pe Gheorghe Stefan. Dar s'ar fi asteptat
Moldovenii la orice alt Domn, afara de batranul voinnc, pe care
de altfel it primira bucurosi, ca bun Roman ce se facuse Alba-
nezul in scurgerea minor.
Aceasta era in 1658. Intors in Moldova cu tuiurile dom-
nesti, Ghica Voda, care era sa .devie tulpina unui numeros
neam de domni ramani, 411 asocie la domnie pe tanarul sau fie
Grigore. Era Insurat cu Ecaterina, probabil o greaca din nea-
mul Vlasto 9. Dar aceasta traia mai mult la Constantinopol.
1) Domnul N. Iorga, nici d. I. Filitti, nu cunosc pe Doamna lui Gh VocIA
Ghica. Geneologiile Ghiculestilor o inseamna ca fiind fata lui Vlasto, si altii
precizeaza ca ar fi chemat-o Maria. 0 chema insa Ecaterina (Catinca) ai trAia
nu numai in timpul domniei sotului ei, dar chiar intr'acea a fiului ei Grigore
VodA. Slim de ea a fiind iubitoare de catolici, dadu bani fiului ei pentru
a rezidi biserica catolica din Bucuresti. Aceasta ne-o spune in 1687 preotul
Italian Giovani Batista Del Monte, care a locuit 22 de ani in tail: ,,... Cato-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA GIICA 337
Acum Ifeciorul tor, Grigare, era el un tanar insuratel, a carui

nevasta putea, nearvand soacra in rara si findu-i sorrul coasociat
la domnie, sa-si zica Doamna, Doamna Maria Ghica.
Casataria aceasta, care didu mudta vaza Mariei, deoarece
facu dintr'Insa o Doarrma, fusese totusi la inceput mai mult
in avantajul dad Grigore decat a Mariei, fiindca el era fiul
unui vornic strain, fara degaturi cu boerii ari,i, iar ea era
dintr'un vechi swam moldovenesc, inrudita, si prin tats -sau
si .prin mama-sa, cu rtoata floarea boerimei.
Tatal ei era vel vistiernicul Mateies Sturza, fiul dui Du-
mitru, mare vistier si el 2). Iar mama ei era sora lui Gheorghe
Stefan Voda, o Ceaureasca, sau poste sora Doamnei Safta, o
Bouleasca. In tot cazul Gheorghe Stefan si Doamna Safta,
neavand ,copii, isi duara nepoata ei, pe Maria Sturza, o
crescura in casa tor, o rinura pe urmal da Curtea Domneasca
si prin anii 1656 sau 57 o maritara cu Grigore Ghica, fiul ba-
tranului capuchihae dela Poart5.1).
Cand deci, in April 1658, cu o saptamana inainte de ,Pasti,
sosi noul rvoevod da Iasi, Doamna Maria avu de sigur burcuria
de a-si vedea socrul .Domn, insa avu durerea de a vedea pe
unchiul care o crescuse apucand calea pribegiei. Puss cum
era intre ciocan si nicovala, ea avu, (in curand, o si mai mare
nepacere, tare trebue s'o fi tulburat molt. Gheorghe Stefan
navali in tars pentru a scoate din domnie pe Ghica, iar acesta
trimise impotrima-i pe rfiul sau Grigare, care era deci snit
licii au in Buc. o biserica de zid, care surpandu-se, fu reconstruitA sub dom-
nia lui Grigora$ Ghica, care fiind nascut in Pera $1 mama lui, Catinca, fiind
f. iubitoare de catolici, dete banii necesari p. a o repara". (Arhiva Iasi 1894)
luna V. No. 9-10 p. 543.
2) Sturzestii nu se trageau din Turzo Voevod din Ardeal, dui:a cum afirma
Voda Mihalache in genealogia ticluitA la porunca lui, nici nu se trAgeau din
familia italieneasca Strozza sau din nu $tiu ce conte din Rodos, dupa cum
au zis altii, insa sunt dintr'un vechi neam de tarn din vremea lui Alexandru
cel Bun, ridicat final la primele trepte abia sub Lapu$neanu, dud se apuca
Domnul acesta sä primeneasca b, erimea, distrugand pe turburAtorii latifun-
diari quasi-fendali ai descalecarii (Arbure$ti, Ganesti, Teutule$ti, OrA$e$h) $i
inloctundu-t cu not elemente mai supuse (Movile$ti, Stroice$ti, Sturze$ti, Bat-
$e$ti). Vezi Cap. IX.
1) Maria Sturza mai avea douA surori, pe Safta Flaba$escu $i pe Sanda
Paladi, precum $i trei frati, pe Chiriac din care se trag tote Sturzevii de mai
tarziu, pe Ille, cel care a tacut neinchipuitul gest de-a refuza domnia Mol-
dovei, $1 re Toader, pe care-1 vom mai intAini in capitolul de fats.
22
www.dacoromanica.ro
scum sa dupte In contra unchiului si binefacatorului nevestei

,lui. Invins la Strunga, batranul Voda Gheorghita fugi din
tara, apucandu-se sa .colinde strainatatile, pars tarziu, nand
an &arida, isi dete duhul tocmai pe malul marei Baltice, la
Stettin. Am vazut in ,capitalul precedent, cum in clipa aceia
Grigore si Maria Ghica care se aflau la Viena, r4i amintira
deodata ca erau nepotii mortului principe", reclamand cu
insistenta sculele amase pe urma nenorocitului Damn.
Dornnia lui Gheorghe Ghica in Moldova tinu abia un an.
Insa, pentru povestirea ce va urma, se intampla in acest scurt
rastimp un eveniment foarte important, anume refugial in
Moldova a familei postelnicului Cantacuzino.
Am aratat mai sus cauzele acestei pribegi.i. Constantin
Cantanuzino venise la Iasi impreuna cu sotia lui jupaneasa
franca, cu toti fii sai, precum si cu uncle din fete si gineri.
in capitala Moldovei traiau inca pe atunci fratii Postelnicului,
Tama si Iordachi, ,carara cativa ani mai iainte fratele for
mai mare di .scapase viata 2). Drept mutumire, ei nu numai
ca-si primira familia cu bucurie, dar o introdusera la Curte"
ca sa ivarbim in limba de azi, facand pe Ghica Voda si pe
filul sau s'o cinsteasca cum i se cuvinea. Cu Incetul, legaturile
dintre Ghiculesti si Cantacuzini se transformara in cordiale
cii virietenoase, batranul voevod prinzand o deosebita stima
pentru batrarrul postelnic, iar fiul ,sau Grigore degandu-se cu
Draghici de-o prietenie, care parea ca, nimic in luane n'ar mai
putea-o deslega. Spre confirmarea acestor simtiminte ce purta
Grigore Ghica lui Draghici Cantacuzino, el crezu de datoria
dui sa-i dea si un zapis la Maria, nu stim ,daca din pricin:i ca
nu avea el insusi incredere un statornicia sentimentelor sale,
sau poate fiindca ar fi fast abiceiul pe atunci ca prieteniile
sa se lege prin zapise. In tot cazul, iata ce-i scria el: Noi,
Grigore Ghica Voda 1), fiul lui, Gheorghe Voda, dat-am acea-
sta a noastra carte credinciosului dumnealui spatairului Dra-
ghici Cantacuzino, caruia intamplan.du-se de a pribegit si
2) Atunci cand, Inchisi la Buiciulesti de citre Gheorghe Stefan, Postel-
nicul Constantin Ii facu scapati si-i primi la el in Muntenia, undei tinu cinci
ani. Ei erau intorsi la Iasi abia de foarte scurta vreme.
I) El 15i spunea Voda, fiind coasociat la domnia tatalui sau.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA GHICA
. 339
pentru scaparea lui a ,vent in tara noastra... am paftit a-1

trage da noi, adeverindu-i prin aceasta scrisoare ca sa fiu si eu
cu inima curate, si de se va intampla vremea de a ne des-
parti cu trupud, iar cu sufletul si cu .credinta sa fim nedespar-
titi unul de altul".
Aceasta ar fi, ca sa zicem asa, actul intai din drama ce
va urma.
Faille lui Mihnea Voda, .domnul Muntenie, impotriva boe-
silor ,fugari, pe care de necaz ca nu-i putuse omen: ii tot po-
negrea la Ponta, facura ca aceasta ineo zi sa trimita doi ca-
pugii la Iasi, pentru a ridica pe .Cantacuzino si a-1 duce la
Imparatie sa se desvinovateasca. Acolo Iii asteptau boerii lui
Mihnea cu minciuna in gura si cu pungile de our care ,fac de
abicei din minciuna adevar; nsa, spune d. Iorga: Pastelni-
cud Constantin era el insusi prea begat si prea mester prin
istetimea si lunga lui experienta de 20 de and sub Matei
Voda ca sa poata fi invi'ns. El birui la judecata vizirului".
Intre timp de ,altfel parile lui Mihnea Voda se adeverira cu
atat mai neadevarat, cu cat el pasi hatarit si .pe fats impotriva
Portii, dandu-se de partea lui Rakoczi. Fuga dui in Ardeal
lass scaunul Munteniei neocupat, iar vizir4 din indemnul
postelnicului cu care se imprietenise acum, it dadu lui Gheor-
ghe Mika, e timp .de ateva luni a fast deci Domnul am-
belor Rrjapiprate, In vara anului 166o, Stefanita, fiu.1 lui Va-
sile Lupu, fu nuanit Damn ai Moldovei, iar Ghearghe Ghia
ramase in Muntenia, uncle se intoarse 'In sfa'rsit si Cantacu-
zino cu toata familia dui.
Precipitarea tuturor acestor evenimente si necontenitele
turburani din tarile noastre pareau a fi luat in chipul acesta
sfarsit. Insa era numai o parere. Marele Vizir Kiupruliu 1)
socati .ca .singurul mijloc de a pune capat neincetatei fier-
beri din meleagurile noastre si marcatei inclinari a Domnilor
roman icatre imparatiiie .cre§tine, era transformarea Moldovei
si a Munteniei in pasalacuri. Cum pe de alts parte tara Ro-
maneasca era bantuita de foamete si de alma, Chiuprudiu
gasi acest prilej nimerit si, pretextand ca populatia este ne-
1) El domnia in Stambul, Sultanul Mohamed al IV-lea fiind Inca copil.
www.dacoromanica.ro
340 TRECUTE VIETI DE DOAMNE Al DOMNITE
multumita de Domnul ei, tnitmise pe Mustafa Pasa din Silistra

sa tridice pe Ghica Voc la din scaun si sa-1 aduca in fiare la
Constantinopal. Astfel se ispravea. dupi vreo jumatate de
veac. prietenia puintui de tunic cu pustiul de .crestkin.
Postelnicul Cantacuzino parisi si el rargovastea, intova-
rasind pe Domnul sau la Stambul, caci ii purta de grija, pa-
re-se. cat despre Grigore Ghica, el se afla cu Daannna Ma-
ria la Adrianopol, unde tats -sau trimisese capuchihae a lui
la Imparatie. Impartasind saarta lui tats -sau, care fu aruncat
la inchisoare, el fu retinut, data nu inchis, in tot cazul zalog,
la Odrii ( Adrianopol). Om energic si istet, departe de a se
infricosa, Grigore Ghica facea dinpotriva planuri de domnie.
Tatal sau fiind mazi1it, dece rear ajunge el Domn? Si se a-
lma sa scrie o foarte lunge scrisoare Pastelnicului Constan-
tin nenea" cum ii zicea, stiindu-1 pe acesta acuan in gratiile
marelui Vizir. Intr'un fel subtire, pentru a nu-1 jigni, ii a-
minti gazduirea ce i-o daduse la Iasi, banii pe care-i imprumu-
tase (si pe care, In parte, ii ierta), prietenia care-1 lega de
fiul acestuia, Draghici, si respectul pe care-I purta Sui in-
susi, terminnd toata aceasta polologhie cu rugamintea sa se
pue postelnicul in patru pentru a obtine domnia Tarii Roma-
nesti pentru el. Iata un crampei din aceasta scrisoare :
Dumneata Pastelnice, mult imi era dor de dumneata sa
te vad, si nu lass Duannezeu sa -fi venit ca sa.(vorbim doua
trei cuvinte impreuna. ,Ce voi face? De sand te-ai dus duan-
neata dela mine am minas surd si mut si far' de om... Eu din
cuvantul dumitale nu voi esi, nici dela mine sa astepti inva-
tatura, ca eu las asupra dumitale toate duorurile, cum vei so-
coti, asa sa faci. Numai scoate-ma din gura neprietenilor.
Foarte sa-ti pui poalele in brau si sa te nevoesti pentru mine
si pentru dumneata, ca noi amandoi una suntem".
Iar postelnicul foarte isi pose poalele in brau si se ne-
voi pentru tanarul Ggrigore, de-i capata domnia Tarii Ro-
manesti.
Acestui babran intelept am datorit noi Romanii faptul ca,
acurn vreo 30o de ant, n'au fa-cut Turcii din tarile noastre
pasilacuri. S'a caznit Constantin cu toata eloquenta lui,
www.dacoromanica.ro
-,0cr^? 0 liars Vmr-----4
Ik
tr 4
[11,
:-;:-.'4,''.,
0 ISTANTINIISTAIITA
DiCTI t5Mis10 is 0,10ray gYit
V .
.1.E; ///fIa://10 -./
Postelnicut Constantin Cantacuzino

(data de pe portret e gre$1td)
Dupa 1. C. Fititti Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
pentru a convinge pe vizir ca mai rau de-o suta de on ar fi,

pentru Turci, nu pentru not, clack ar face din tarile noastre
raiale, In loc de-a trine pe Romani, aid la D'unare, ca tun tam-
pon Intre Semi 'Luna si Cruce. Convins deargumentele postel-
nicului, Kiupruliu renunta la planul ,sau, si lintreba scurt pe
postelnic: Pe cine sa pun Domn in Targoviste?" Iar ras-
punsul ce-ar fi dat oricare altul, tsi pe care desigur it astepta
si ar fi font: Pe mine!" Insa batranul intelept ras-
punse: Pe Grigore, feciorul lui Ghica Voda!"
Astfel ajunse Grigore Ghica Domn si sotia 'lui Maria,
Doamna.
In schimb, Cantacuzino ceru dela noul sau stapan o sin-
gura favoare, pe care o mai ceruse cu 7 ani mai inainte .dela
cumnatul sau Constantin Voda Serban, anume aceea de a fi
Tasat in pace. Nu boerie, nu treaba, nu nimic odihna pentru
batranetele sale. Iar Grigore Voda Gligorascu, cum se nu-
mea el insusi ui, dete o carte la mama, prin care ii fagaduia:
sa nu am a amesteca pe dumneata la luatul banilor, gi nici
la chezasii... si nici o hantuiala s'a nu aiba dela Domnia Mea,
ci sa aiba a se rapoza 1) la casa lui. ca o slugs batrana a noa-
staa si. a Tarii... si nici sa cred cuvintele cuivasi, de a pars
ce-ar pars, ca Domnia Mea ma odihnesc in credinta lui. Iar
de ma voi lepada si voi calca aceasta ce scriu mai sus, Dum-
nezeu si pe mine sa ana lepede pi sa ma .calca inteaceasta
lurne si in lumea ce va sa fie. Si pentru credinta am intarit
cu scalitura si Cu pecetea mea. Anul 166o".
Urata dihariie mai e si omul, si intru nimic alfel altadata
decat este astazi, nici astazi decb.t era alts data. Iar ca as a este,
socati-va .cine va chi mai departe.
In Octombrie 166o erau cu totii in tars, Grigorascu Voda
Doamna Maria instalati in vechia Curte Domneasca din
ucuresti, iar postelnicul Cantacuzino si batrana lui Dom -
ta Ilanca, la Filipestii Prahovei, an frumoasa for casa care
.zinunase candva pe Paul din Alep, si din care a rarnas astazi
.abia cateva bolti de pivnite.
Trei ani se trecura, mai mult sau mai putin linistiti,
!) 125poza, reposer, pentru a odihni !.
www.dacoromanica.ro
Pace din toate partite si belsug in tara. Legaturile dintre

Ghiculesti si ,Cantaauzini ramasesera cordiale, liii mai mari
ai postelnicului isi indeplineau boeriile la carte, Draghici
fiind pe atunci (166o-1665) mare paharnic si Serban logofat
al doilea. Grigorascu Vocla, al carui tats fusese slobozit din
inchisoare insa ramasese la Stambul, urma sa arate postelni-
cului aceiasi dra,goste de 'fiu, aceiasi supunere si ascultare a
sfaturilor sale, iar Doamna Maria, care spunea jupanesei Ilanca
mama", petrecea ,deseori, cu saptamanele la Filipestii de Pa-
dure. De fapt, batranul postelnic care nu se amesteca in nici
0 treaba a Divanului, era totusi cel care, in linii generale,
ducea politica tarii, deoarece sfatul lui era precumpanitor.
In vara anului 1663 aceasta viata de patriarhal dolce far-
niente schimba, brusc, de infatisare. Pricina erau turburarile
din Ardeal, care dela moartea lui Rakoczi (1660), era framan-
tat de ambitiile a doi potrivnici pretendenti, Kemeny 1) sus-
tinut de Nemti si Apafi, omul Turcilor. Lupta dintre imparat
gi sultan pentru ,cucerirea acestui Ardeal, pe care Maghiarii
it numeau .unguresc si care de fapt era romanesc, tinea de mai
bine de o suta de ani.
Voevodului numit de Turci i se opunea regmat printul
sustinut de Gerrnani. Adunand oaste puternica, Vizirul
trimise importiva lui Kemeny pentru a sfarr§i odata 4:u ne-
contenitele hartueli dintre .cei doi rivati. Grigore Ghica, dom-
nul Munteniei, si Istrati Dabija al Moldovei, primira porunca
sa-si stranga gi ei ce bruma de armata o fi avand si sa pornea-
sca in Transidrvania, unde urma sa se uneasca cu armatele im-
periale otomane.
Pornind Ala razboi, Grigorascu Voda lash* pe Doamna Maria
sa vada de trebile *id inlocuitoarea lui, regents. Sfetnici
pe langa ,ea, caimacami, numi pe clot oarneni de incredere de
ai lui, pe viStiernicul Stroia Leurdeanu si pe carnarasul Du-
mitrascu Cantacuzino, nepotui Postelnicului.
De ce, cum, din care anume nectmoscute ale equatii vie-
till a urmat ce-a urmat, nici astazi nu s'a lamurit.
1) Acelas Kemeny Ianos, _pe care I'am intalnit deseori and am vorbit de
domniile lui Vasile Lupu $i Gheorghe Stefan ai Moldovei.
www.dacoromanica.ro
Stroe si Dumitrascu isi intinsera mana pentru a pierde pe

postelnicul Cantacuzino.
Unzira un complot, in care atrasera numai ambitiosi, pe
Gheorghe Baleanu, pe Constantin Varzeru (fiul armasului
Radu de sub ,Matei Basarab), pe altii care famasesera im Bu-
curesti, precurn si pe unii care erau ou Voda tla caste, ca pe
Parvu Vladescu, caci aveau si acolo nevoe de atmosfera" ce
trebuia reata. Iar .comp1otul n'ar fi putut avea sorti de is-
banda, cats vreme Doamna Maria Regenta s'ar fi im-
potrivit. Aci s'a aratat iscusimea 1ui Stroe Leurdeanul, capul
complotului, si aici zace taina intregei afaceri, cum de-a pu-
tut aceasta femee, care cunostea firea postelnicului mai bine
ca oricare altul, care zicea Ilanc mama" si £iilor ei frati",
cum a putut ea, tsi dece, sa se dea de partea ponegritorilor
importiva ,celui ponegrit. Vre-o daravera de rochii sau de
cercei" zice d. Ionga. Nu se omoara un .om pentru o pereche
de cercei nu cand esti Doamna.
Banuiala noaatra se indreapta spre cu totul alt s:mtimant
care zace mai adanc in firea omului decat vanitatea podoabei:
dragostea. Vre-un simtimant de iubire jignita pentru unul
din fiii postelnicului cerea razbunare; sau poate vre-o lega-
tura cu unul din conspiratori impusese celei din fire mai
slabs vointa .celui mai tare. Fireste, aceste .sunt simple banu-
eli, dar trebuesc formulate pentru a talmaci fapta Doamnei
Maria.
Tot atat de neexplicabila este purtarea lui Dumitrascu
Cantacuzino, fiul acelui 1VLihai care a trait si a murit in Stam-
bul. Adus de tanar de ca.tre unchiva sau in Muntenia, Dumi-
trascu a Most crescut, hranit, boerit de bltranu1 ipostelnic. Ce
1-a impins sa-ai rrazbune de aceste binefaceni?
Mai usor de inteles e purtarea celui care a nascocit toata
draceasca conspiratie, vistiernicul Stroe Leurdeanul. Omul a-
cesta, din Leurdenii Argesului, se insurase cu Visa din Go-
lesti si dadu mestere neamului Golescu 1). Until din fiii sai,
1) Golestii sunt din boerii Craiovesti, insa prin femei,,Neamul for s'a
perpetuat p-ana- azz, prints un unit proteaet1 utigig noasfrax nu blrbat
in bafbat; ci aproap.erotileaund din frneie in femeie; sofa Tuand numgle
de Goleku. Golestif e azi sunt de tairetlibel.
www.dacoromanica.ro
344 TRECUTE VIETI DE DOAMNE El DOMNITE
Istrati, se insura cu Elena, fata lui Nicolae Vora Patrascu

si a domnitei Ancuta, sora Ilancai Cantacuzino. Istrati Go-
lescu venea deci var primar, prin tnevasta-sa, cu fiii postelni-
cului. In *land
o noua incuscri- V
4 A
re it legs .7i mai
strans pe vister- )f f.611 05: BA
nicul Leurdeanu
de postelnicul
Cantacuzino.
Fata lui, Ma-
ria, sa marita cu
al doilea fiu al
acestuia, Serban,
cel care mai tar-
ziu va fi Domn.
In 1663 casatoria aceasta era
desfacuta, Serban reinsu-
randu-se cu o alts Marie,
fata boerului de origins
bulgareasca (din Nicopole)
Ghencea Rusteal). Aici tre-
bue cautata originea du-
maniei lui Stroe impotriva
Cantacuzinilor, o razbuna-
re pentru fata parasita. E
cea mai fireasca si mai o-
meneasca din toate talma-
cirile ce s'au dat asupra
acestei neimpacate uri a
batranului visternic. La a-
ceasta mai trebueste adao- =A-difif*
gata si cauza aratata de Japan! fa Viva a lui Stroe Leurdeanu

Xenopol si de d. Iorga,
cauza atribuita in comun 'lui Stroe Leurdeanu si camarasului
Dumitrwu, poarte si celorlalti conspiratori, anume aceea ca
') Sau Ghetea, cum it numesc cronicarii.
www.dacoromanica.ro
in ,lipsa Domnului din tars, boerii rarnasi s'o carmuiasca, ar

fi fast impiedicati de postelnic s'o jefuiasca. Fireste, o atare
fapta este si ea susceptibila de-a destepta ura.
Desi tustrei fiii mai mari ai pastelnicului, Draghici,
ban si Constantin, se afilau la oaste pe langa Domnul for in
Ardeal, totusi, Parvu Vladescu, prietenul lui Leurdeanu, nu
se sfii, in fata lor, sa parasca pe batranul tats al acestara, ca.
urnbla, in lipsa lui Voda din tara, sa-i sufle domnia. Aceasta
oalomnie fu confinmata lui Ghica prin scrisori sosite din Bu-
curesti, dela caimacanii lui. Iar daci Gnigorascu Voda ar mai
fi putut, poate, sa se indoiasca de spusele .acestea nebune,
apoi ce mai putea el zice, cand insasi Doamna lui ii scrisese
ca postelnicul aduna pati impotriva-i, ca oprea tam de-a plati
darile si ca ea insasi nu este tinuta in seams, ca este bat-
jacurita de acest trufas supus!"
La toate aceste, ar fi putut totusi Grigore Voda sa in-
tampine ceva. Anume ca postelnicul, cu trei ani mai inainte,
putea lua pentru el domnia pe care i -.o &Huse lui, si era deci
putin prababil sa se fi rasg4nclit aoum. §i air mai fi putut
intampina Ca el, Grigore Voda, cu mana lui scrisese postelni-
cului vonbele aceste: nici voi .crede euvintele cuivas, de-ar
pari ce-ar paH, card Domnia Mea ma odihnesc in credinta
durnitale".
Dar Grigorascu vada pe toate de uita, si vorbele aceste,
si Tecunostinta ce-i datora, si repetatele jurarninte, si priete-
nia ou Draghici, titcluita prin zapis. Fiindca, mai intai, nimic
nu se funiseaza mai usor in ,sufletul omului decat indoiala
nascuta din barfeli. Al doilea, fiindca Voda Grigare Ghica,
era un am (spune d. Iorga) care infatisa in figura dui chi-
mita de pareri de Tau, in ()dui lui tulbuni de ganduri si de
fapte Tele, ca si in sufletu-i de necrediinta, pentru care a tra-
da, a minti, a insole, era o trebuinfa, tipul grecillui in cel
mai rau inteles al cuvantului". Si, in sfarsit, al treilea
precumpanitor motiv, dupa parerea mea fiindca Turcii
fiind invinsi in Ardeal, Grigore Voda se intoarse in iarna la
Bucuresti cu frica'n spinare, ca nu cumva aceasta neisbanda
www.dacoromanica.ro
346 TRECUTE VIETI DE DOAMNE tjI DOMNITE
sa fie puss de vizir pe socoteala Domnidor romanL si, drept

razbunare, sa urrneze mazilirea, daca nu ,chiar moartea1).
Afla.'ndu-se inteo atare stare sufleteasca, vorbele de bar-
feala mai usor patrunsera in sinima. Ca'nd id vazu intai pe
batranul postednic, venit la Craiova intru intampinarea lui,
Voda Grigore i-au aratat un chip foarte posomorit, vorbin-
du-i cam alaturea cu .calea", fiii ca .sunt rei si
vicleni".
Atat deocamdata. Insa a doua zi, atatat poate si de sfet-
nicii lui, ii racni in obraz: Oh! batran de cane, ce-ai facut
importiva mea?" Vorbe auzite de-un Ungur ce era de fata, pe
care le transcrise in aronica dui, pe romanege.
Postelnicul, care avea augetul curat, ii raspunse limistit
ca nu facuse miimic, ca de s'ar spune ce s'ar spune, toate nu-
mai vorbe stint si Domnul sa nu se increada in ele.
Atunci chema Voda pe fiii postelniaului, .sari, sub paza
vatafului de aprozi, fusesera adusi dela oaste in fiare, porun--
cind sa vie si boenii acei, ,cari, acolo in Andeal, parase pe
Cantacuzini. Si se incepu un simulacnu de judecata. Until din
paritori, (Alexandru, feciorul Gheormii Banul, spuse: Asa,
Doamne, ni-au zis, sa mergem sa 'te patim la vizir, si sa pue
pe Senban lagolatul Domn!" Iar Mares Bajescu, care mai tar-
ziu se incuscrsi cu Draghici Cantacuzino 2) fiincl mai obraz-
nic si mai indraznet" raspunse: Doamne, acest Alexandru,
in allele Mihnei Voda, pre gura lui =vita boerime s'a orno-
nit, nefiind vinovat mimic; ci de-1 vei asculta Maria Ta, fa
din. noi ce vei vrea si vei da seama inaintea lui Dumnezeu,
iar noi nu suntem vinovap!"
Aceasta sumara judecata se ispra.'vi grin insemnarea la
nas a dui erban Cantacuzinck pentru a-1 pune in ineputinta
de-a domni, copilaresc procedeu, care n'a impiedecat nici-
odata pe nici sun insemnat sa domneasca nioi pe Serban, a
carui pofta de-a domni se snascu de altfel mutt mai tarziu 3).
1) Ca avea acest Grigore Vocla o fire nelinistita si ciudata o marturi-
seste el insusi inteo scrisoare ce-o trimite Postelnicului Cantacuzino in 1660,
Si in care ii destainueste cA ,,... stii dumneata cA sunt can ntelanholic...q (Ar-
hiva Iasi anul 18).
2) Dand pe fata lui Ileana dui:4 Parvu, fiul lui DrAghici.
8) Toti istoricii, dela Xenopol la d. lorga, bazandu-se pe spusele croni-
www.dacoromanica.ro
A doua zi dupd aceasta infamplare, toata lumea pgrasi

Craiova. Domnul si curtea 'lui se intoarserg in scaun la Bucu-
resti, tar postelnicusl ICantacuzino, lu;3.ndu-si fiii, porni ties mo-
gia lui, Filipegtii, fara ca sa banuiasca macar ca toata aceasta
pricing ar mai putea avea vre-o iurmare. El ar fi putut fugi,
evident, in Moldova sau in Ardeal. Irish' era prea tare de ne-
vinavatia lui pentru a lua .calea pribegiei. Cel mult clack dupg
taierea nasului lui Serban, s'ar mai fi asteptat sa fie nevoit
sa -si .deschida cgmara ,cu bani ,pentru a riscumpara o vines ce
n'avea.
Dar lucrurile Fara altfel.
In Bucuresti, Stroe Leordeanul stgtu de capul Domnului
sa is mgsuri mai energise. Chiar clack zicea el, ar fi pastel-
nicul nevinovat, desi e dovedit ca este, °data ca s'a pornit
Maria Ta sa-i zicg cane batran" in fata tuturot boerilor, apoi,
repede, trebue curme si viata, altfel o's'o curme el pe-a
Mgriei Tale".
Si aici, din nou, intervine enigmatica purtare a Doamnei
Maria, care macar atunci ar fi puturt racni sotului ei in fata
ca nimic nu e adevarat din Cate se pusese la cale. Dar ea, sau
l'a invinuit din inou, sau, in .cazul .cel mai bun, a pastrat o
vinovata facere. Si atunci, ce era scris &á fie, fu.
In noaptea de Vineri spre Sambata, 20 Decembrie, de Sf.
Ignat, lama grea, zapada, ger sosirg la Filipestii Praha-
carului contimporan Stoica Ludescu si pe documenteie date in vileag la sfar-
situl veacului al 18-lea de Banul Mihai Cantacuzino, au luat cu multa
dreptate de altfel partea postelnicului Constantin impotriva lui Grigorascu.
Voda. Totusi, tin alt cronicar, tot contimporan, insa om de-al Ghiculestilor,
capitanul Constantin Filipescu, arata toata intamplarea sub o lumina cu totul
nefavorabila Cantacuzinilor. El sustine ca fiii postelnicului fiind in Ardeal
impreuna cu Domnul lor, ar fi cautat in adevar sä parasca pe Ghica la vizir
pentru a-i scoate domnia, pe care o ravnea Serban. Desi aceasta invinuire
este nedreapta in ceiace priveste ambitia lui Serban nascuta abia mutt mai
tarziu, totusi judecand impartial, banuelile lui Voda nu ar fi fost cu totul
fara temei. lath" dece : Ghica, aplecat cum era, si cum a dovedit-o mai tarziu,
prin tapte, inspre politica germana, propuseie Cantacuzinilor, acolo in 'agar
fiind, sa treaca cu totii din partea imparatului. Fiii postelnicului, sari, ca si
tatal lor, aveau oroare de tradare, au refuzat. Acuma, fie ca ei n'au stiut
sa-si tie gura si au vorbit mat departe de aceasta propunere a Domnului, fie
numai ca refuzul lor a desteptat banuelile lui Voda, confirmate prin spusele
conspiratorilor impotriva batranului postelnic, in tot cazul frica furisindu-se-
in sufletul lui Grigorascu Ghica, l'a indemnat sa faces ceiace n'ar fi trebuit,
de-ar fi fost un om cu judecata sanatoasa.
www.dacoromanica.ro
vei Darabanii lui Ghica si ridicara din aeternut pe postelnicul

Constantin, care si-o fi inchipuit, batranul, ca-1 chiama Voda
.
i . n
la Curte
d .4 .ir?k pentru vre
06 BooK)
')T
-k -
o td.
C vatire.Insa
fie 0 ACN pe la juma-
tate de cale intre
-
Ploesti si Bucuresti,
' radvanul intoarse la
stanga, in mijloc de
codru, de un drum a-
proape nebatut, si nu
.n sfert de ceas mai tar-
ziu se opri la malul
baltii Snagovului, in
fata ostrovului in care
zacea in noapte 135-
trana manastire a lui
Vlad Voda Basarab.
Amintirea multor
grozavii, a multor cri-
me si neispasite pa-
cate apasa pe acel la-
cas al lui Dumnezeu,
pe care cu altfel de
ganduri, mai cucer-
nice, 1-o fi ridicat a-
colo Vlad Dracul
fiul lui Mircea cel
Batran, cu doui vea-
Stroe Leordearztz
curi si jumatate mai
inainte. Astazi din
mania lui Dumnezeu si nepasarea oamenilor, n'a ramas din
acea mana3tire decat biserica ruinata din mijlocul, insulei clo-
potnita si cateva santuri, care arata locul unde erau chiliile
9 Nu Vlad Tepee.
www.dacoromanica.ro
si zidurile dimprejur. Astazi, Snagovul a -devenit un loc de pe-

trecere al Bucurestenilor, cu strand", cu barci cu motor, cu
restaurante si muzici. Dar alts data, (a fost acum 100 de ani,
si inchisoare), altadata era o tacuta manastire intr'o insula
parasita, intre zidurile careia se inchinau oamenii cei cucernici
lui Dumnezeu.
Oprit la anal, fostul mare postelnic fu dat jos din rad-
van, urcat in barca si dus la manastire. Se craps de zi. In bi-
serida, calugarii aprindean luananarile, preotul isi punea 0-
dajdille slujba incepu. In genunchi in fata icoanelor, Con-
stantin Cantacuzino asculta Evanghelia. Si in aceasta recule-
gere nu s'o fi gandit el numai la Dumnezeu cad voia Lui
este prea nepatrunsa pentru not s'o fi gandit la oameni,
la ce inseamna prietenia si binefacerea si recunostinta si in-
gratirbudinea, s'o fi gandit ca, Crestin sau Turc, omul e oral,
sti ca in zadar parasise el maluriie Bosforultai pentru a veni in
plaiurile Carpatilor unde-si inchina.se viata lui curata Drep-
tatii si Bumatatii, icaci din nepatrunsele tame ale vesniciei era
scris ca trebuia el, ca fiats -sans, ca bunic,u-sau, sa moara asasi-
nat de anana neprietenilor. Batran cum era, de 7o de ani,
nu-i era de viata, ci' de murdaria ei.
La ora 5 dupa pram fu dus in fata trapezei manastirei 1),
legat de un stalp si sugrumait.
Danganitul de olopote treou peste apele lacului si se
pierdu in frunzisul Codrului Vlasiei.
Dela Bucuresti la Snagov sunt, data e .calul bun, doui
ceasuri de drum. Pe la sapte seara stia deci icapirtala ca vel
Postelnicul Constantin Cantacuzino fusese omorit din porunca
dui Grigorascu Voda Ghica.
La Curtea Domneasca, zarva mare. Boerii furs chemati
la Divan si .Mitropolitul Tarii adus in toata grraba in Ca-
mara Dom-nului.
Se desteptase, deodata, Voda din betia pzc'cl in care ca-
ause, si'n fata boerilor si a Tarii, incepu Si se vaete ca fara
stirea lui a fost omorit postelnicul". Apoi, trecand in iatac, in-
genunchia in fata icoanelor, si .spovedindu-se Mitropolitului
1) Sala de mancare a cAluggrilor.
www.dacoromanica.ro
350 TRECUTE VIE'I DE DOAMNE $1 DOMNITE
Stefan, la mare cainta cazu pentru moartea Postelnicului,

cad cunoscu pe vanzatorii aceia ca nu pentru alta fu a for
vanzare, Fara numai ca sa poata jacuii tara si pre dansul a-1
f ura" 1).
Porunci apoi ca trupul lui Camtacuzino sa fie predat fa-
miliei, care it ridica din Snagov si-1 dose la mosia jupanesei
Ilanca, Margineni, Tanga Filipesti, unde fu ingropat cu mare
cinste, jurand fiii pe cosciugul tatalui Tor, ca omorul acesta nu
va ramaine nerazbunat. iCaci, spunea insasi fMitropolitul:
Sfanta scripture zice ca sangele nevinovat neincetat striga
inaintea lui Dumnezeu!"
Dar, .cti trei ani mai inaintea serisese doar Grigorascu Voda
lui nenea": de ma voi lepada si de voi calca aceasta ce
scriu, Dumnezeu si pe mine sa ma lepede i sa ma calce".
§i Dumnezeu 1-a ascultat.
In primavara anului urmator (1664) se redeschide focul
in Ardeal pentru vechea pricing dintre Nemti si Turci. Dom-
nul Moldovei si Domnul Munteniei pornira, ca in vara dina-
inte, sa lupte pentru Semiluna impotriva Crucei; iar Ghica
Voda se date din nou din partea Nemtilor, dar atat de falls,
pricinuind turcilor prin fapta aceasta o infrangere atat de
mare (la Leva), incat, dupe terminarea razboiului, el nici nu
mai indrazni sa dea ochii cu vizirul. Fugi, peste granita Mol-
dovei, in Polonia, idand de stire nevestei dui sa bajaneasca si
-ea, cat mai in pripa, in Transilvania, unde va fi primita si
gazduita de principele Apaffi, prietenul Tor.
Si acum incepea dar si pentru Doamna rasplata nelegiuirii
sale. Dinaintea Istorie j dinaintea lui Dumnezeu Doamna
Maria n'a fost o martira, aum ne-a Intatisat-o lalcai, a fost o
pacatoasa, care. ,nu stim prin ce minune, si-a inceput ispasirea
aici De Danzant.
Mai intai, in Octombrie a aceluiasi an, ii muri baiatul,
singurul copil ce avusese pan'aturici2). Si cum murise, miti-
telul, in chinurile unei epilepsii, sarea si necheza ca un
1) Mgrturia Mitropolitulul din 1666, in Documentele Cantacuzinilor, ed.
N. lorga.
2) 11 chema Ion.
www.dacoromanica.ro
cal ziea poporul ca e mania 'lui Dumnezeu, care rizbuna

moartea postelnicului. Iar curand dupa aceia, abia isi ingro-
pase odrasla in biserica lui Mihai Vod5 1), ca iata ii vine stire
dela sotul ei sa fuga cat mirgrabnic din tara pentru a nu in-
capea an mana Turcilor.
La 2 Noembrie 1664, Doamna Maria cu oamenii casei
sale" trecea prin stramtoarea Branului, in Ardeal, Tama:rand
is Zarnesti, in tara Barsei, oaspetele dui Apaffi, care-i trimise
si cativa solclati !s'o pazeasca. Putina vreme mai tarziu ea fu
ridicata de acolo si dusk' la Racosul de Jos2), unde, dandu-se
drumul ostasilor, ramase Doamna singura icu ateva femei in-
tr'o frumoasa locuinta ce i se pusese la dispoztie.
La sfarsitul lua. Noembrie, ea nascu acolo, la Racos, un
fiu, caruia ii dete numele de Matei. La auzul acestei vesti,
Grigore Voda, din Mania unde se afla, ifu apucat de un mare
neastampar, fkand tot ce-i sta in puti-nta pentru a merge sa-si
vada sotia su copidul. Insa ducrul acesta nu-i fu ingaduit. A-
paffi nu putea sa-11 lase sa patrunda in Ardeal, fiindca con-
form tratatului de pace mncheiat de curand intre Impa.'rat si
Sultan, ar fi trebuit in .cazul acesta sa pue imediat ma'am pe el,
si sa-1 trimita, legat, la Stambul. Grigore Voda vru sa incer-
ce sa se strecoare nevazut, prin margiele tarii, pans la Ra-
cos, 'Irma chiar oamenii lui it sfituira sa. nu faci lucrul ace-
sta, cki era Transidvania Inca plink' .de Turci. De altfel, Apaffi
ii trimise a doua oars raspuns ca era in interesul sau sa nu
cugete macar a veni la sotia lui, cad abia pe aceasta daca o
putea tine in tara, ea fiind reclamata cu insister4a de cfitre
Poarta.
In adevar, in preajma Craciunului exact un an dupa o-
morul lui Cantacuzino veni la Apaffi porunca dela Poarta
sa predea unui capugiu pe Doamna Maria impreuna cu co-
motile ei, trimita'nd-o fara ragaz la Stambul. Marele Vizir asi-
gura de altfel pe voevodul Transilvaniei ca nu i se va face
Doamnei nici un rau, ca va fi data in grija socrului ei Gheor-
') Arhivele Statului de azi. Mormantul a lost descoperit de curand Oc-
tombrie 1931.
') Pe Olt, Est de Cohalm, hare Sf. Oheorghe si Odorhei.
www.dacoromanica.ro
ghe Ghica, care mai traia, bateau, la 1Constantinopol, si ca

singurul lucru care voiati Turcii dela ea, era sa afle cats a-
vere au saps din tara Vada Grigore gi boerii pribegi. Ba mai
mult deck atat, vizirul felicita pe Apaffi pentru omenia. sa
de-a fi primit in tara o sarmana femee fara spriijin ".
Insa Wild Apaffi, nici Doamna nu se increzura in vorbele
Turcilor. Ea arata jurand cu suflet carat in fata episccpului
roman si a sohtlui turc" ca venise in Ardeal cu 4000 de poli
imperiali, din care jumkate se cheltuise au traiul ei de toate
zilele. De altfel, Doamna fiind lehuza si ,alaptandu-si copilud,
Apaffi, cu mii de scuze, refuza s'o p.redea. Capugiul se in-
toarse singer la Stambul, insa in Ianuarie 1665 era din nou in
Ardeal, cu ordin sa fie trimisa Doamna la Belgrad.
Inebunita de spaima, Doamna Maria incepu sa se roage de
toata lumea Ea nu fie predata Turcului, ceiace ar echivala cu
o candamnare la maarte. Puse pe Mihai Telelfli, atotputernicul
cancelar, ba chiar si pe Ion Rothal, .capitanul de Satul Mare,
sa starue pe lnga principele Ardealului sa-i_ fie mils de soarta
ei. Dar satruintele nu erau necesare, caci Apaffi, cu riscul de
a'si atrage ura vizirului, n'avea nici un gand sa calce dreptul
de ospitalitate ce acordase Doamnei lui Ghica. Stra..duintele sale
de a o 'Astra in Ardeal furs rau interpretate de Unguri ei in:
sasi, care sopteau ca voevodului for ii pass mai mult de co-
moarele" Doamnei decat de soarta ei. Calomnia aceasta o res-
pinse Apaffi cu energie, spun:and ca el n' vazut o lescaie
dela Doamna" si daca se stradueste de a o tine in tara e pen-
truca astfel ii dicteaza lui constiinta si datoria.
Doamna Maria scrise insusi pasei din Belgrad, rugandu-1
sa priveasca soarta ei trista" si s'o lase sa Tamale in Ardeal.
In Martie viitor veni in sfarsit porimca dela Poarta ca Doimna
poate ramane, daca insa va preda Sultanului odoarele sotu-
lui ei.
Se zice ca extradarea aceasta fusese ceruta cu atata insis-
tenta, nu start din cauza comorilar, cat din prioina frumusetei
Doamnei". In corespondenta diplomatica a vremei se strecurase
stirea ca Dragomanul Portii, vestitul Panaiotachi, voia sa aiba
pe Doamna Maria da Constantinopol pentru a si-o lua de sotie,
www.dacoromanica.ro
777,74.7=7:7:
jit,\Nsrl /ANI
IEEE ARAFFI PRINCIPE
ANN() jr3 6
Principe le Mthai Apafff

23
www.dacoromanica.ro
ceiace nu poate fi adevarat, de oarece el era insurat. Panaiot

Nicusias lcunostea pe Maria Ghica de cand aceasta fusese cu
sotul ei la Stambul, cand era el capuchihae acolo. Daca in
adevar doria Dragomanul s'o atraga acum pe langa da'nsul, apoi
alte o fi fast gandurile lui, mai vinovate decat acele de a vrea
s'o tia de sotie. De aide', ca. Doamna Maria placea Dragoma-
nului e un Wart' sigur, de oarece vedem pe Grigorascu Voda
ingrijit la .culme de cererea aceasta ce se facea de a-i porni ne-
vasta la Canstantinopol. El interveni pe langa Imparatul Leo-
pold s'o aduca la Viena, ceiace Imparatul refuza, temandu-se
ca Turcii sa nu cumva sa priveasca o atare fapta ca o rupere
a tratatului de pace. Grigorascu, mahnit, se stabili in Polonia,
deocamdata la Scepuzia, mosia contelui Lubomirski, de unde
trimitea regulat scrisori nevestei, precuan si mu4urniri lui
Apaffi si lui Rothal pentru felul cum ingrijeau ei de iubita
lui Doamn5.
Dar cu stare platanica corespondents nu se putea multumi
Grigore Voda. Intr'o buns zi, in Martie x665, el piirasi pe prie-
tenul sau Lubomirski si sosi pe neasteptate la ViJna, ramanend
incognito inteo mahala afara din oral, cu. 3o de oameni cari-i
compuneaa casa". A doua zi, .ceru audienta la Imparat, ii a
nu fu primit. Repetand cererile de mai multe ori, intotdeauna
in zadar, el incepu sa urmareasca, ou o rara energie, pe Imparat
in deplasarile sale, si izbuti insfarsilt, pe cand acesta se afla
la Laxamburg, sa se prezinte in fata marelui Leopold, pentru
a-i multumi de ingrijirea gratioasa ce-i aratase" (dupa cum,
cam ironic de altfel, se exprima ambasadorul Venetiei Cornaro
/intr'una din scrisorile sale). In tot cazul intrevederea aceasta
avu un rezultat {avorabil, Imparatul invoind pe Grigore Ghica
sa rarnae in tara lui, oranduindu-i gazduire 1a Budweis in Mo-
ravia si dandu-i si o rents anuala, hrana pentru oameni si nu-
tret pentru cai.
Grigorascu Voda cauta de fapt sa-si recapete domnia, dar
se multumi deocamdata si cu atat. Abia sosit la Butlweis,. scri,se
lui Apaffi cu rugarnintea sa-i trirnita in grabs sotia, cad capa-
tase invoire dela Leopold sa poata veni si ea in Germania. Asa
dar, pe la anijlocul lui Mai, Doamna Maria parasi in sfarsit Ra-
www.dacoromanica.ro
cosul de Jos, uncle suferise mai bine de 6 luni, $i, luandu-spi

mica odrasla in brace, porni cu femeile ei in carete trase de
66 de cai, prin Sighisoara, Bistrita, Lemberg si Cracavia, la
Budweiss in Moravia, uncle se intalnira in sfarsit, dupa un an
de despartire, mutt incercatii soti.
De aici incolo, incepe viata de pribegie, care tinu Inca a-
proape 7 ani. Renta ce o dadea Imparatul scadea mereu, sau
sosea .cu atat de mari intarzieri, incat oamenii lui Vora, pen-
tru a se putea intretine, erau nevoiti sa gainareasca prin oras,
ceiace pricinui necontenite plangeri ale cetatenilor. Grigore
Ghica fu mutat dela Budweis la Olmuetz, apoi din nou in Mo-
ravia la Neustadt, de foarte numeroase on el mersese si la
Viena (Beciu, cum spuneau Romanii pe atunci) si sfa'rsi la urma
prim a se stabili din nou in Ungaria la Loecse, unde farnase
mutts vreme nu sotia si copilul lui. Acolo, in Loecse, nascu
Doamna Maria pe al doilea copil al lor, Domnita Maria, care
fu ibatezata de Episcopul ide Oradea Mare, Gheorghe Barsony
(Iunie 166g).
Intre timp Grigorascu Voda nu inceta a unelti fie pentru
a-si recapita dornnia fie pentru a-si imbunatati soarta. Vazand
ca nadejdide ce'si pusese in Imparatul Germaniei erau zadannice
el risi intoarse privirile aiurea, la Regele Frantei, Ludovic al
XIV-lea, 'la Doge le Venetiei, la Papa. La Viena se imprieteni
cu Cornaro, arnbasadorul Venetiei, si propuse acestuia tbrecerea
lui la catolicisan, in caz ca Republica ar fi dispusa sa-1 ajute in
planurile sale de recapatare a dornniei. La io Aprilie 1667, in
ziva intai a Paste lor, el semna chiar actul de trecere la confe-
siunea catolica, act care se afta azi in biblinteca Academiei Ro-
mane. Insa pentru o greseala de forma acest act a fast anulat,
asa incat Grigorascu Ghica pare a fi ramas ortodox, cu toata
parerea contrara a d-dui profesor Veress, care nu aduce argu-
mente indestulatoare pentru a se putea spun ca chestiunea este
transata.
Douce lucruri mai importante se petrecura in timpul acestei
pribegli, care fac sa fie relevate. Una este goana dupa averea,
inchipuita de altfel, ce-ar fi limas de pe urma mortice, la Stet-
tin, a Voevodului Moldovei Gheorghe Stefan, unchiul si poate
www.dacoromanica.ro
356 =CUTE VIETI DE DOAMNE ¢I DOMNITE
chiar tatal adoptiv al Doamnei Maria 1). Cealalta este urmari-

rea pribeagului Domn de catre fratii Cantacuzino pentru a
capata dela el scrisorile de pars ale lui Stroe Leurdean,u impo-
triva tafalui lor.
Constantin Cantacuzino, al treidea fiu al Postelnicului, cel
pe care ram vazut in 1663 la oaste in Ardeal araturi de Crri-
goraKu Veda, se afla acum in Italia, la Padova, pentru corn-
plectarea studiilor sale 2).
De acolo urmari el pe Grigore Ghica, luni si luni de zile,
prin emisari trimisi la Viena, pentru a obtine scrisorile Leur-
deanului, de care aveau Cantacuzinii nevoe pentru a da apoi
in judecata pe cel ce fusese de fapt instigatorul omorului ta-
talui lor. Straw cu usa de atatea nevoi banesti, cirizou yoda.
se hotari sa vanda acele scrisori si astfel comise dupa mi-
gelia ornarului. nevrednicia tradarei. In posesiunea acestor pre-
tioase documente, Stanicul Constantin Cantacuzino se intoarse
la Bucuresti, iar felul cum s'a folosit de ele, it vom vedea mai
is vale.
Toate neisbutitele incercari ale lui Grigorascu voda prin-
tre strain, i1 aduse in sfarsit la simtul realitatii, anurne acel
de-a incerca o impacare cu Poarta, singurul mijloc eficace de-a
recipata Domnia Tarii RomSnesti. Toti Domnii pribegi, de
mai bine de 150 de ani, au urmat aceiasi tale, dar le-a trebuit
la toti experienta intai pentru a-si da seama ca Imparatii si
Regii Europei nu se amestecau in trebile din launtru ale Tur-
cului, nu in mod eficace in tot cazul, si deci singer posibili-
tate de-a ajunge Domn in tarile noastre era sa fie cineva tare
la Poarta. Asa dar, Grigore Voda incepu sa lucreze in aceasta
directie, si cand priori raspuns ca Sultan.ul e gata sa-1 ierte, flea
1) Vezt cap. XXII.
2) Studenti romani la Padova mai fusese la sfar$itul secolului al 16-lea
Radu-Mihnea dupA cum am arAtat mai sus; iar dnpa Constantin Cantacuzino
vor mai merge acolo $i alti membrii ai acestei fa milli, panel in secolul al 18-a.
Vaza acestei universitati era mare in lurnea intreaga, $i in deosebi in Italia.
Casanova, care prin 1736 era $i el student acolo, scrie ca atunci cand se
spunea de un tank- vine dela Padova, unde $i-a facut toate u$ile
it erau deschise, parintii de familie ii fAceau cAmplimente $i bAtranele i1 sA-
rutau. (Memorii, cap. IV). lar in alt loc (cap. III) aratA Casanova viata stu-
denteasca la Padova, care nu putea fi mult deosebita in 1736 de cum fusese
pa 1670.
www.dacoromanica.ro
Pecetea dui Grigore Ghica Voc
Sterna Cantacuzinilor
Dupd lonescu-G ion : Istorla Bucure;tilor
www.dacoromanica.ro
a mai sovai, se puse la drum. Pentru a nu atrage luarea aminte

ai celor ce nuil ajutase, dar nici nu voiau sa-1 lase sa place, el
pretexts o calatarie la Roma pentru a vedea pe Papa. Lua'n-
du-si nevasta, copiii si casa, printre care se afla si cumnatul
sou Toader Sturza, porni, in Iu lie 1671, din Viena in Italia.
Sosit la Padova, merse sa se inchine Sfantului Anton, cel care
to face sa-ti regasesti abiectele pierdute, cerandu-i inapoierea
tranului Muinteniei iar dela Padova, in loc de-a merge sa
sarute papucul Papei, sd duse la Venetia, unde avea o treabi
mai urgenta decat acea din Roma, anume sa-si gateasca o co-
rabie pentru a trece in Turcia.
Cele cateva saptarnani petrecute in Venetia furs pentru el
si pentru Doamna Maria o incantare, o compensatie pentru anii
de suferinta din Germania. Bine prianiti si sarbatoriti de care
Doge, Senat, si aristocratia venetiana, ei se desfatara in acel
oras al tuturor minunilor pans a uita aproape pentru ce ye-
nisera. Doamna, de altfel, ramase acolo cu. copiii pans s'o alege
in Stambul soarta sotului ei. Iar el, imbareandu-se, ajunge
dupa cateva zile la Durazzo, iar de acolo, la sfarsitu: lui No-
einbrie, la Constantinopol.
Sultanul aflandu-se la Adrianopol, la 3 Decembrie 11 aflam
si pe Ghica acolo, tratand cu vizirul, obtinand audienta la Pa-
disah si .capatand dela arnandoi fagaduiala ca-si va recipata
scaunul domnesc. Se intoarse dar la Constantinopol asteptand
ziva cea mare, care, dupa cum vom vedea, nu intarzia mult.
Inainte insa de-a pasi mai departe, cateva vorbe se impun
despre evnimentele petrecute in tara in timpul acestei pribegii
a lui Grigore Ghica, care tinu dela 1664 la 1672.
Fiindca sangele nevinovat neincetat striga inaintea lui
Dumnezeu", jurasera fiii Postelnicului pe cosciugul tatalui for
ca-i vor razbuna moartea. Si s'au tinut de juramant, cum nu-
mai barbatii de ;alma o pot face.
In locul lui Grigore Ghica trimisese Paarta Domn in Mun-
tenia pe Radu Lean, zis Stridia, fiindca ar fi Most in Staanbul van-
zator de stridii. Desi drept Moldovean, fiu, nepat si stranepot de
Domni (Lean Tomsa, Stefan Tomsa II si .tefan Tomsa I), el,
nascut si .crescut pe malurile Bosforului, se grecizase intro a-
www.dacoromanica.ro
tata, incat, las ca abia vorbea romaneste, dar veni in tars cu o

droaie de grecotei dupa el, lacomi de bani si gata la jupuiala.
Pentru Cantacuzini, nici o scofala. Lor le trebuia un om cins-
tit, cu dragoste de tars si de dreptate, care si le priceapa pa-
smile si setea for de razbunare. Lui Radu Leon din potriva ii
trebuia oameni cani sa-1 ajute a se irnbogati, si pe tine putea
gasi mai nemorit decat pe acelas Stroe Leordeanu care'si ara-
tase iscusinta in timpul domniei lui Ghica Voda. Mai lua pe
langa el doi mesteri in arta socotelilor, doi greci, un rumeliot
si un tarigradean, Sofialaul si Balasache. Cu acesti trei boeri
si cu Voda in frunte, mergea Cara de raps de'i plangea de milk
tine ce mai avea sange romanesc in vine. Dar nemultumirile
mocnesc in tacere si eacoalee sufletesti la umbra infloresc.
Pe 'Cana Voda benchetuia, pe cand la logodna fiului sau
Stefan cu Dornnita Catrina, fata lui Duca Voda a Moldovei,
se rizipeau banii in nesfarsite petreceri, Cantacuzinii lucrau').
Ei obtinura dela obsteasca adunare o marturie ca pacintele ror
fusese nevinovat, cerand dela Leordeanu sa a iscaleasca si el,
ceiace vistiernicul nu putea refuza farce a.si desvali vina. Mer-
sera apoi la Voda si-i ceruira darea in judecata a iuhitului sau
sfetnic. Radu Leon le fagadui dreptate, daca vor starui ea la
Poarta sa i se prelungeasca domnia pe inca trei ani, ceiace
Cantacuzinii, prieteni cu vizirul, obtinura usor. Insa, odata
domnia reconfirmata, Radu Voda, dupa foarte marl suvaeli, nu
gasi alts cale de-a scapa de incurcatura, decat dand o carte la
mans Cantacuzinilor (1668), prin care recunoaste .nevinovatia
tatalui for si vina Leordeanului, farce insa a se hotari sa dea
pe acesta in judecata. Nemultumiti, fiii postelnicului incepura
atunzi o propaganda, in boerime si in popor, impotriva instrai-
natului Domn si ai Grecilar lui.
Si
i_-astfel incepu lupta aceia intre Romani si Greci, care
mai tine II ani de acum inainte, si care a prezintat aceasta
ciuclaa anomalie a in ,capul Rorna-nilor a stat o farnilie de
Greci, Cantacuzinii, iar in fruntea Grecilar stateau Romani
teos'., Ca Siroe Leordeanul si Radu Voila* Leon.
Lupta se inteti pana ntr'atat; incat Soeril ceruta alunga-
') Draghici murise in MS, de cium'a la Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
330 TRECUTE VIETI DE DOAMNE pi DOMNITE
rea Grecilor din tara, iar Cantacuzinii personal atatau pop3rul

la neplata haraciului. Exasperat, inteo dimineafa de iarna,
Miercuri 3 Decembrie (i668), Radu Leon convoca in grabs
Divanul si odata boerii adunati la carte, puse sä se inchida
portile, poruncind garzii, ca 'n vremea lui Lapusneanu, sa
macelareasca pe toti potrivnicii lui. Dar boerii prevazusera
lovitura. Ei venisera la Curte armati, iar poporul de-afara, din
strada, sparse portile, patrunse in palat si scapa pe boeri din
ghiarele mortii.
Apoi cu totii impreuna mersera la manastirea Radului
Voda, tragand toate .clopotele a primejdie, de se aduna intfun
teas tot Bucurestiul laolalta. Rasmerit,5. Cuprins de groaza,
Voda ceru sprijinul Mitropolitului, alerga impreuni cu el la
manastire si jura boerilor pe Evanghelie ca va isgoni pe toti
Grecii din tara, dar mai vartos de acel Necula Sofilaul ce-a frost
clucer si pe Balasache ce-a fost paharnic".
Toate se linistira, lumea merse fiestecare la .rasa lui, dar
Voda, fireste, nu facu nimic din tate fagaduise. Grecii rama-
seta in tara. Sofilaul, Balasache, Leordeanu triumfau.
Cantacuzinii din tpartea for nu se dadura invinsi. 0 depu-
tape de 3o de boeri merse la Larissa, uncle se tafla imparatia,
si se jeluira Sultanului de cele ce se petreceau in tara, cerand
extradarea Grecidor si un Domn pe placul dar, un Damn Roman.
un boer de-al lox. Jalba aceasta fu tascultata, Radu Leon cu
oamenii dui alungati din tara, si batranul Anton din Popesti
numit voevod ail Tarii Romanesti (166g).
Anton Vida era de vita vechie din boerii craiovesti
feciorti Liii Maim of-Tarsor, si inrudit cu Cantacuzinii. Cum se
urea in scaun, una Out prunele 1ui griji fu -ez-nrerrt pe Leur-
deanu in fata judecatii Divanului Domnesc. Acesta tagadui,
fireste, sa fi indemnat el pe Grigorascu Ghita la omorul Pos-
telnitului. Dar Cantacuzinii scoasera scrisorile lui de pars,
cele pe care, la Viena, le vanduse Ghica Voda tstolnicului Con-
stantin, si i le varira sub nas. Nici el nu mai avu ce sa zica,
nice Divanul nu se mai putu indoi. Fu - osandit la moarte, singe
pentru Singe, singe vinovat pentru singe nevinovat.
Dar in taina acestei lumi, De care Inca nici o minte omen
www.dacoromanica.ro
neasca n'a patruns'o, este un lucru care este, §i care se chiama

Norocul. Postelniceasca Ilanca, cu a marinirme care pare aproa-
pe din povesti, fu cuprinsa de mila acestui ucigas al barbatului
ei, si starui pe langa Voda sa-i daruiasca viata. Pedeapsa fu
deci indulcita si Stroe condamnat a fi calugarit. In huiduielile
poporului, fostul mare vistiernic in picioare intr'un car, a-
proape desbracat, cu scrisorile de pars spanzurate de tat, fu
plimbat prin fata Curtii Domnesti, pe dinaintea Mitrapoliei, pe
drumul Ploestiilor inainte, pana la manastirea Snagavului, un-
de -1 asteptau fratii lui intru Hristos pentru a-1 invata ce in-
searnna pocainta. Dar !rand i se puse scufia in cap, el se aputa
sa strige : Fara voice mea este !" Iar cand aceiasi calugari, cari
cu 6 ani inainte vazusera sugrumandu-se an fata for pepostelni-
cul Constantin, ii spuneau scum ucigasului: Pocaeste-te Sil-
vestre", el be racni in fata: De cat Silvestru, mai bine Ma-
hornet !"
Rau facuse jupaneasa Ilanca sa ceara iertare pentru un
om ca acesta. Un an mai tarziu el scapa, noaptea, din manis-
tire, si fugi in Ardeal, de unde intrigile dui se transforrnara
intro vesnica amenintare plutind deasupra capului bietilor Can-
tacuzini.
In atari ccmditiuni .ne pare parca aproape bine sa citim in
crank-a Fiaipescului, ca Sofilaul fu spanzurat in ocna, ca Ba-
lasache fu dat pe mana Darabanilor, si ca pe Pascal*Gramaticul
it vazu Filipescu: cu ochii mei, zice, cand 11 scotea din ci-
mara si-1 ducea in palme, care de dese si de multe nu mai aveau
numar".
Urma in timpul domniei lui Antonie Voda o luoti cand
pe Cala, cand mai pe ascuns, intre Romanii Cantaicuzinilor si
Grecii Leardeanului. Sfetnicii Domnului erau acum Sa.'rban
Cantacuzinc, vel sPatar, logofatul Radu Cretulescu si banul
Mares Bajescu. Iar dusmanii ,lor de moarte erau Gheorghe Ba-
deanu, vornicul, ginerd-sau Hristea Caridi, si Radix Stirbei
(un grec si doi Romani). Toate intrigile acestora din urma nu
putura insa clinti credinta batranului voevod in rudele si prie-
tenii sai Cantacuzini, asa incat, in anii domniei lui, fiii Pos-;
www.dacoromanica.ro
3G2 TRECUTE VIETI DE DOAMNE $1 DOMNITE
telnicului putura trai in pace, vazandu-si de mosiiile si de tre-

bile lor.
Cand insa se implinira cei trei ani, 'deveniti acum regle-
mentari pentru o domnie la noi, Antonie Voda trebui sa piece
la Adrianopol') pentru a .capata reinoirea. In tars incepu de
pe atunci sa se sopteasca cum ca Grigore Ghica, intars din pri-
begie lui Odin Germania, se afla in Turcia, din ,nou in gratiile
Sultanului. Fratii Cantacuzini cei mai mici (Mihai, Matei si
Gheorghe) se si pornira la Constantinopol pentru a afla ce-o.
fi adevarat din zvonunile aceste. Pe .cand se intorceau inapoi,
se intalnira in drum, la Dunare chiar, cu Antonie Voda, cu
fratele .Serban si cu toti boerii din partida lot, si be deters
atunci vestea cea proasta ca intr'adevar Ghica era la Poarta
si ca foarte S putea sa le vie iar Domn. Serban, cel mai iute
din fire din toti fiii Postelnicului, se aprinse grozav la auzul
acestei vesti si racni acdlo, in fata tuturor: De-o fi si fac pod
de pungi dela seraiul romanesc pans la al Vizirului, tatusi imi
va fi duos voe. Si mergem numai si vom vedea!".
Insa, ()data ajuns la Adrianopol, cel mai prudent fu tacmai
el._Pe cand Antonie Voda merse la dirvanul Vizirului sa imbra-
ce caftanul, intovarasit de toti credinciasii lui, Serban se opri
la Caragaci, un sat din apropiere si facandu-se ca-i este rau,
Ikea langa foc, trimitand numai pe Ieremia carnisul sa vada
ce vor sa faca la Poarta Domnul si boerii 2 ) . E inutil, cred,
sa mai adaogam ca alergasera la Adrianopol si toti prietenii
Ghicai Voda, in frunte cu fostul calugar Silivestru, Stroe
Leurdeanu.
Ieremia Comisul se intoarse in grabs la Caragaci sa in-
stiinteze pe stapanu-sau vel spatanul Serban ca. Antonie Voda a
fost mazilit, boerii lui inchisi, si Grigarasou Ghica numit Domn
al Munteniei (20 Martie 1672).
Trisnis la Constantnopol, Antonie Voda muri in curand
de batranete si de inima rea; Serban Cantacuzino fugi in
Moldova, iar Grigorascu Voda .porni, triumfator, sa-si ocupe
din nou scaunul diva care suspinase opt ani dearandul.
') Sultanul rezida cand la Stambul, and la Adrianopol.
2) Sincai: Cronica Romtinilor.
www.dacoromanica.ro
VOIHO VI VII VNINVOCI
Venetia in veacul al XVII
(stamplf ;whit.)
www.dacoromanica.ro
364 TRECUTE VIE'I DE DOAMNE SI DOMNITE
In Bucuresti Coate lucruritle se rasturnara din nou. Stroe

Leordeanul cu ai lui erau iar mari si tari. Din prima noapte,
la lumina faaliilor, ca nu-i mai rabda inima sa astepte, chemara
pe fiii Postelnicului sa le ceara bani. Apoi ii inchisera in tur-
nul dela poarta Curtii, pe this trei intr'o singura odaie, dela
fereastra careia ei putura vedea cum au lost 'omoriti, din po-
runca lui Voda, doi capitani prieteni de-ai tor.
Toti (ceilalti boeri, cumnati, socri, veri, prieteni de-a Can-
tacuzinilor furs inchisi si jupuiti de bani, dar Gtorascu Voda
nu indrasni sa-i omoare, caci prea erau multi si prea putemica
partida lor. Numai pe Serban care era de fapt capul tuturor
tocmai pe el nu putea pure Mina, caci ii scapase printre
degete. Trimise, ce e drept, in toata graba si cu mari staruinti
la Duca Voda la Iasi, sa-1 ceara, insa Domnul Moldovei raspun-
se ca n'are stanch' sa rfi pribegit spatarul in tara lui. Stiinta
avea fireste Domnul, dar Isi tinea prietenul ascuns la manastirea
Hangului si nu voia sal dea pe mina lui Ghica. Iar ce-a esit mai
tarziu si din aceasta prietenie, se va vedea in capitolul urmatar.
Acum, cat de haina o fi firea omului si de rea, ca acest
Ghica Voda a ajuns de-a oprit si convoiul mortuar al tmui
'hoer, a scos mortal din sicriu si l'a spanzurat _ tot este ceva
care zace ascuns in. fundul sufletului, de te'ntrebi de uncle
mai iesa si cite -o floare din atat' a buraiana.
Grigoras Ghica isi iubea nevasta si copiii. Prima lui grija
card capita domnia, fiind Inca la Adrianopol, fu sa trimita pe
cumnatul sau Toader Sturza la Venetia sa-i aduci familia.
Doamna Maria, din nou insarcinata, astepta cu infrigurare vegti
dela 'bar' batul ei. Perin April (1672) stia acum ca el a Lost numit
Damn si ca fratele ei va veni s'o ia. La 24 Mai Sturdza era la
Venetia. Ospitalierii Venetieni Il primira frumps, ca un cum-
mat de Damn ce era. L'au plimbat cu gondola, i-au aratat Arse-
nalul, i-au oferit un banchet. La 3 Iunie Doamna Maria, cu co-
piii, cu frateie, cu femeele casei" parasi perla Adriaticei si la
6 ale lunei era la Spalato, unde fu gazduita in frumosul palat
de pe malul marei. De acolo se pornira cu caretele, prin mun-
tii Macedaniei, pans la Criurgiu, uncle venira intru intampina-
rea ei jupanesele bucurestene nu ale Catancuzinilor desigur
www.dacoromanica.ro
care malt se minunara vazand-o imbracata in scumpe haine

occidentale, cum nu mai vazusera ele pe nimeni nicaeri. Purta-
ta prin Ungaria, Austria si Italia, Doamna Maria adoptase por-
tul statelor civilizate. caci nu era sa umble la Viena si la Venetia
cu naframa in cap. Dar rochiile acele cu corsete, cu crinoline.
cu horbotarie de sus pans jos, si perucele buclate a la Madame
de Sevigne nu le; .puturt purta Doamna lui Ghica in capitala
noastra, unde nu era ingaduit pe atunci sa-rti bap joc de dati-
nele tar' Ajunsa la Bucuresti, Maria Ghica se Imbraca iar ro-
mr'neste, ceeace insemna, in veacul al s7-lea, a ,purta, un fel de
haina bizantino-turceasca, foarte asemanatoare cu a barbatilor:
o rochie ungs de matasa, incinsa cu'n colan incheiat cu o fru-
moasa pafta, si de-asupra o alts rochie de atlas sau brocard,
care era in forma de manta, cu sau fara rna.neci, dar intotdeau-
na garnisita cu blank de vulpe sau de urs, dupa punga fieca-
reia. Pe cap purtau ferneile o broboada, (naframa, val) care le
acoperea o paste din spate si umerile, insa, In ultimii ani
incepura, Doasn.nele mai ales, a purta caciuilita impodobita cu
pane. Juvaerele erau iarasi dupa punga fiecaruia: lanturi de
our ,inele, paftale, bratare.
In Bucuresti, Doamna nu-si gasi sotul, care plecase la raz-
boi, caci era ca un facut ca de Cate on intra el in scaun sa alba
Turcii bucluc cu vre-un vecin. De data aceasta se razboiau cu
Polonii din pricina Ucrainii, si Grigore Voda trebuise sa piece
impreuna cu Duca al Moldovei, tocmai la Camenita. In locul
lui lasase tcaimacami in tars pe Leordeanu si pe BOleanu, asa
incest risi inchipue oricine ce avura de patimit fii Postelnicu-
lui. Scosi din inchisoare, furs dusi in beciuri si bituti la talpa,
ca hotii de drumul mare, Tar care nu mai putea umbla, era tras
ou funiile. Constantin Stolnicul, al treilea fiu al Postelnicului,
cuprins de mila fratiorului Gheorghe, cel mai mic din toti si
copilul rasfatat al juparresei Ilanca, se rugs de calai sa i se
dea lui lovituri indoite pentru frate-sau. Acordandu-i-se acest
hatar, el suferi bataia fara a cracni costa stupenda narrata
mi da persone degni di fide the vi si trovarmo presente", spune
Del Chiaro, care, 20 de ani mai tarziu, afla aceste la Curtea
Brancorveanului.
www.dacoromanica.ro
Ce-o fi zicand Doamna Maria de toate aceste, ea care avu-

sese timp sa se obisnuiasca acum cu altfel de moravuri in strai-
natatile ce colindase, ce i-o fi saptit constiinta, ei, care purta
o atat de grea raspu-ndere in ura aceasta dintre Stroe si Canta-
cuzini, ei, care intre timp patirnise destul pentru a putea pri-
cepe insfarsit ce 'nsearnna nedreptatea omeneasca? Cronicarii
tac. Singur Constantin Filipesou, omul Ghiculestilor, inseamna
laconic, a intorandu-se Voda dela oaste au gasit pe Doam-
na-sa si Coconii si s'au bucurat; si asa, domni cu pace si en
lirnipte".
Doamna Maria nascu in ,ourand o' fata, al treilea copil. 0
botezara Christina, care fu mai ta'rziu nevasta lui Gheorghe
Rosetti, fiul lui Anton Voda Ruset
Cat despre pacea si linistea- a care vorbeste cronicarul,
iat-o :
Serban Cantacuzino fugise dela Hangu, atunci and intrase

Ghica in Moldova pentru a merge la Camenita, ne simtindu-se
in siguranta pe acelas pamant pe care trecea si neimpacatul
sau dusman. Prin creerii muntilor trecu in Ardeal, si apoi prin
Banat si Macedonia merse la Adrianopol, unde incepu sa lu-
creze, cu vorba si cu punga, pentru a scoate pe fratii sai din
inchisoare. Kara-Mustafa, caimacamul, de fapt intotdeauna
binevoitor fata de fiii Postelnicului, trimise un capugiu la Bu-
curresti cu porunca catre Ghica Vora sa sloboade din temnita
pe Cantacuzini. Jupaneasa Ilanca mersel se zice, noaptea la
Curte sa arate Tucului turnul si odaia din turn in care zaceau
fiii ei. Neckjita femee mai fu si fata aceasta de Domn, menita
sa ispaseasa in lunga si chintnta ei viata pacatele nu stiu cui:
Nici acum nu se putu bucura ea de odihni, cad capugiul pri-
mise ordin s'o duel, impreuna cu fiii ei, la Stambul. Totusi,
stiindu-1 pe Serban acolo, se putea mangaia batrana ca copiii
ei au scapat de inchisoare si de batae si vor putea duce, acolo,
printre Turd, un trai mai omenesc decat in Mara lor.
Batrana jupaneasa cu feciorii ei mai mici, cu fetele si gi-
nerii, rramase a vreme mai indelungsta in Constaratinopal. Irma.
Serban, Constantin si icumnatul for Cretulescu, furs trill-As' in
exit in insula Creta la Crit; cum se spunea pe atunci. Sur-
www.dacoromanica.ro
ghinul acesta nu se poate talmaci in alt chip, decat ca Vizimul,

neincrezandu-se in Ghica Voda, dar nici voind a-i destepta
banueliie, pastra pe Cantaouzini in raielele otomame .pentru a
se servi de ei la nevoie, insa ii trimise de forma intr'un exil
pentru a linisti grija la care eazuse Grigorascu Voda cand vazu
ca-1 sileste Poarta sa sloboade pe ,dusmanii lui din inchisoare.
Dealtfel, o grija bine intemeiata, caci Cateva luni mai tarziu,
el primi porunca sa-si trimita nevasta si copiii zalogi la Con -
stantinopol, intrucat campania din Polonia reincepuse si Poar-
ta cerea o chezasie a credintii 1ui. Grigore Voda incerca in
Coate chipurile sa-si retie nevasta in Bucuresti. Nu fu chip. Pe
card lua el, in fruntea mici.i lui ostiri, drumul Moldovei, Doam-
na Maria cu fetitele ei isi cu micul Matei, pustiu de nici zece
ani, plecara spre Stambul. Nu stia, molt incercata Doamna, ca
parasea pentru totdeauna pamantul tarii ei.
Banuetile Portii asupra relei credinte a Domnului Munte-
niei erau bine intemeiate. La Hotin, xi Noembrie 1674, Sobie-
ski, care pe atunci nu era Inca regele Poloniei, invinse pe
Turci, omarand o tbuna parte din ostirea for ,iar cealalta parte
facand-o sa fuga rusinas, in necrranduiala, pans in inima tarii
Maldovei. Iar pricina acestei infrangeri fu iarasi tradarea
Ghicai Voda. El, cu cei 5000 de ostasi ai lui, se lass prins de
Mani, care-1 primira.' in tabara for cu cinste isi alai.
Dar Doamna Maria si plozii erau in mana Turcului. Gri-
gore Voda fugi din lagarul lui Sobieski, si aparu, ,deodata, caned
era cel mai putin asteptat, in fata Vizirului. Incepu el deci sa
invinuiasca pe comandantul turc, Hussein Pasa, ca de-ar fi as-
cultat sfaturiile sale sa fi facut asa si pe dinoolo, victoria ar fi
fost a lor. Se vede treaba ca Grigore Ghica era bun de gura,
caci vizirul ii dete crezamant si porunci sa i se tae capul lui
Hussein. Ba mai molt, Doamna Mania fu scaasa din inchisoa-
rea in care zacea, restituita sotului ei, care primi fagaduinta
de a fi trimis din nou Domn in Muntenia. Din nefericire pentru
el, peste putin sosira 'la Adrianopol soldatii scipati din ma-
celul dela Hotin. Ei restabilira faptele asa cum fusesera, invi-
nuind pe Ghica de tradare, si cerandu-1 vizinului pentru a-1
afasia.
www.dacoromanica.ro
368 TRECUTE VIETI DE DOAMNE ¢1 DOMNITE
Prin bani probabil, scapa nenorocitul de aceasta groaznica

moarte. Si mai avea Inca nadejdea c'o sa-si recapete tronul.
Insa Sultanul numi Damn in Moldova pe Dumitrascu Canta-
ouzino, acel nepat al Postelnicului care fusese amestecat in o-
morul lui, gi in Muntenia numi pe Gheorghe Duca, despre care
va fi vorba in capitolul viitor, in care vom fi siliti sa vorbian
mai pelarg despre aceste ultime evenimente. Atunici abia, pier-
zand orrice nadeide, Grigorascu Voda ceru invoire dela Impa-
rat, care se afla la Adrianapol, sa se retraga la Constantino-
poi, in casa lui". Intr'o scrisoare c.atre un prieten, spune :
M'am lasat de domnie, caci sunt balnav". Dar nici o boala
din fume, ziice cu dreptate .d. Iorga, nu l'ar fi facut sä lase de
buns voie puterea.
Tatusi Grigore Voda Ghica era in adevar bolnay. In cam-
pania din 1672 racise atat de rau. incest credea ca va muri acolo
in lagar. A doua campanie gi toate emotiile ce-au urmat nu erau
facute sa-1 indrepte. El muri in .curand, la Constantinopol, in
casa lui".
Ra.'inasa vaduva cu trei copii midi in Carta, Doamna Ma-
ria, care in 1674 nu putea avea mai mutt de 35-40 de ani, ra-
mase la Constantinapal, uncle pare a-si fi petrecut restul vietii.
Asa s'ar explica si casatoriile copiilor ei numai cu Greci (Ma-
tei cu Ruxanda IVIavrocordat, fata Exaporitudui, si Christina
cu Gheorghe Rosetti, fiul lui Chirita Dracu 1).
cat despre Cantacuzini, ii vom intalni din nou in paginile
ce urmeaza, cand vom urmari lupta dintre ei si Greci, care nu
itua sfargit decat abia cu =area in scaunul tarii a lui Serban
Voda.
***
') Unele genealogn arata 5 sopii ai lui Grigore si ai Martel Ghica. Adica
iu atara de cei trei arAtati, Inca un fiu Toader, mai mare cleat Matei, care
daces a existat, trebue sA ft murit copil, cad nu-I intainim nicaeri gi o
fates Ruxanda, care a fost maritata cu Toader Calmapl, tatAl lui Ion Vodit
Calimachi. Acesta, o fi existat sau nu, dar n'a fo.t niciodatA nevasta Cal-
oasului, pe care o chema Arvunia 0 era dintr'un mic neam boeresc campu-
itingean, dupes cum arata documentar d. N, lorga in documentele familiei
Callimachi.
www.dacoromanica.ro
, - c- 1We 1!471
n. o
to
Istratie Dabija Voevod *)

Dupe( N. forgo Istoria Roindnitor to chipuri $i icoane.
") Portretal nu este bine identificat. S'ar putea sd fie tot voevodul Gheorghe Stefan.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIV
DOAMNA DAFINA DABIJA

In timp ,ce Doamna Maria Ghica, femee slabs, era 'in Bucu-
resti unealta razbunaril qui Leundeenu si'n Transilvania
obiectul milei lui Apaffi, pe tronul Moldovei statea o
Doamna enengica, minte agera si buns sfatuitoare: Dafina-
Ecaterina, nevasta lui Istrati Vada Dabija.
Era fata lui Ionascu Jora1) hoer moldovean. Paul din A-
lep, care a ounoscut-o bine, spune in amintirile sale ca vorbea
greceste, fiind o cobonitoare din Maria Amirali, Doamna lui
Petru Voda Schiopul, de unde s'a tras iconcluzia ca familia
Jora ar fi de origitta greceasca. Dar toate rudele Jorestilor
fiind Romani neaosi, presupunerea aceasta nu ni se pare justi-
ficata. Fratele Dafinei era Gavril Jora si sora ei Alexandra,
nevasta anmasullui Grumeaza din Lozna.
In timpul domniei lui Vasile Lupu, inure anii 163o si 4o,
Dafina fu maritata cu Dumitru Buhus, mare vistiernic. Din a-
ceasta Intotire se nascu o fata, Anastasia, care maritaiidu-se
mai apoi cu Gheorghe Duca, ajunse si ea Doamna.. Anevoioa-
sele studii genealogice dela, not ne-au infatisat-o pe Dafina ca
mama lunar foarte numerosi copii, top Buhusestil aceia, cu yes-
titul hatman Alexandru in cap, despre care s'a dovedit astazi
ca sunt copal lui Dumitru Buhus cu o prima nevasta, Ileana
Bucioc, o vara de-a Doamnei Tudosca a dui Vasile Lupu. Asa
'hick Dafina era de f apt mama vitrega a tuturor Buhusestilor,
1) Mama Dafinei ar fi fost Simina Arapu, fiica lui Alexe, nepoata lui
Gh. Arapu, (dupa spifa neamului Arapu in pestrarea d -Iui Ion Arapu, dar
alcatuita de el insu§i, dupa acte necunoscute mie).
24
www.dacoromanica.ro
insa o buns mama vitrega, care intotdeauna li a purtat de

grija
Murind Buhus in 1674, Dafina se marita .din nou cu Serda-
rul Stefan, cu care a trait acurta vreme, fiinidca sotul ei, in-
trand in consPilratia fratilor Ciogolea impotriva lui Vasile
Lupu, 60 pierclu capul in aceasta aventura2).
Ramasa vaduva pentru a doua oars, Dafina, femee cu tern-
perament, cum va fi si flica-sa Anastasia, se remarita in cu-
rand cu Vornicul Istrati Dabija, cu care mai avu o fata, Ma-
ria, despre care vom vorbi mai departe.
Istrati Dabija era fiul lui Sava Carste Dabija, pop5. of
Cruce, de bun neam ide boeri maldoveni 8). Era habit de con-
cetatenii lui ifiincica era un orn cu bun simt, drept, si care oam
se dadea la sangele Domnului, ceiace Romanului nu i-a displa-
cut niciodata, dovad5 expresia ce-o are si care nu se crnai ga-
sesta in nici o alta limbs : darul betiei.. Dabija nu bea decat
din oala de pamant, chiar (Dorm fiind, caci el gasea ca paharul
de stilola sau de cristal stria igustul vinului.
Cand in 1661 muri pe neasteptate Stefanita Voda, fiul lui
Vasile Lupu, boerii moldoveni pornita la Poarta sa ceara un
Doran, si, fireste, fiindu-le frica de Greci, ei vrura un Domn
pamantean. V,izirul Kiupruliu, batran si bolnav tragea de
moarte spuse fiului sau Ahmed Pasa sa faca Domn pre voia
tarii". Si boerid adunati in sfat alesera si propusera pe betivul
for vornic, care ajunse astfel Istrati Voda Dabija.
Alegerea aceasta insa nu fu farce voia lui Dabija, cum fu-
sese cu trei ani mai inainte numirea in domnia Moldovei a lui
Ghica batranul. Istrati vornicul isi aTanjase trebile mai dinainte
prin miljlocirea unar puterniti boeri tarigradeni, Rosetestii.
2) D. C. Giurescu Intai, si dupa el d. Sever Zotta, au sustinut si dovedit
destul de logic ca Dafina n'a putut avea cu Buhus decat pe Anastasia si cu
Dabija decat pe Maria. Totusi, dad e absolut cert astazi, ca hatmanul Buhus
si frate-sau Miron erau fiii lui Dumitru Buhus cu Ileana Bucioc, intrucat ei
s'au numit si Bucioc, despre ceilalti copii mai poate incape Inca indoiala.
Alexandra, maritata cu Grumeaza Armas, nu cu Gheorghe Arapu, era sora,
nu fata Dafinei.
2) Vezi cap. XX, p.
3) Fratesau Eremia, vel caminar, Insurat cu Ana Gheuca, a fost tatal,
lui Enache Vel Clucer, care, insurandu-se cu Safta Motu si cu Anita Nacul
a avut cu una din ele pe celebrul Ilie Tifescu, vel spatar, zis Frige-Vacs.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA DAFINA DABIJA 371
De ()rigida bizantina, acestia au intrat in tarile noastre in

secolul al XVII-lea ca gi Cantacuzinii ou care erau inrwditi, si
ca si ei au ajuns, dela inceput, la primele ranguri boeresti, ju-
cand in istoria Moldorvei un ol de icipetenie. Se spunea de-
spre neamul dor ca se tragea din Genova si ca, yank in Bizant
in veacul al XIII-a, membrii ei se rasletisera dupa luarea Con-
stantinopalului, pentru a se intoarce mai tarziu sub doaninatia
turca, ,forma'nd in Fanar elita ,coloniei grecegti. In tot cazul,
grin 1600, aflam acolo pe marele logofat al Patriarhatului
Lascaris Rosseto,...casatorit cu Bella Cantacuzino, fiica lui Mi-
hai Saitanoglu si sora lui Andronic. Fiii acestuia, Constan-
tin si Anton Rosseto (Rosetti. Ruset) veneau deci veri primari
cu fii.i lui Andronic Cantacuzino, anume celebrul postelnic
Constantin din Tara Romaneasca si cu nu mai putini cunoscu-
tii lui frati din Moldova, Toana .si Iordachi.
Anton Ruset se aseza de tanar in Moldova, .unde fu pore-
dit, nu se stie dece, Chirita Dracu, iar frate-sa Constantin, care
a Most numai trecator pe la noi, .obtinand .rangul de iCupar, se
stabili din nou la 1Constantinopol, unde ajunse unul din Grecii
cei mai de vaza acolo, prieten cu vizirul Chiupruliu.
Prin mijlocirea acestora deci, a Cantacuzinilor si a Rose-
testilor, obtinu Dabija o domnie pe 'care, ide fapt, pare a o fi
dorit mai mult Dafina dect el insusi. Nici pungile ode galbeni,
fireste, n:au lipsit. Paste 200.000 lei furs imprumutati dela
samsari fanarioti si varsati in mainile pasalelor. In Noernbrie
166r Dabija fu iimbracat cu caftan si in Decembrie soli in Iasi
cu tuiumile domnesti.
Tara a fast multumita de domnia lui, ceiace lin,seamna ca
malt trebue sa fi Lost chinuita de voevozi rai si daoarni, pentru
a se irnpaca cu unul ca Dabija, care-sli petrecea noptile gustand
din 5..st Cotnar gi din ice]. OdobeLti, pans sfredelusii 'din oalele
de Tut di furau mintile Du total 001 aducea rin_nesimpre. Vesely
Curte a mai Lost area a lui Voda Istrati, cand se incingea
cheful idela chindie si tinea ,pans in zori, cand in complec-ta
stare de inconstiin4-1.a, Voda se supara pe boerii lui si poruncia
armasului cu o domneasca autoritate : Sa spanzuri pe vornic;
sa tai capul hatmanului"... iar a doua zi, cand se trezea din
www.dacoromanica.ro
somn, nu mai stia nymic. Veneau Vornicul si Hatmanul sa se

inchine lui, si Dabija ii prianea cu lun zambet binevoitor, {gra a
banui macar ca scurta vreme Snainte ii condamnase la moarte.
Istrati Dabija a infiintat vadraritul, impozitul pe podgorii,
ceiace pune in mare incurcatura pe Xenopol care se intreaba
',CUM un damn care pretuia atat de mult bautura nu admitea
ca si altuia putea sa-i fie de nevoie". Dar ni se pare ca din
potriva, fiindca era el insusi podgorean gi betiv, si-a dat seams
mai bine ca oricare altul, ca acest izvor de venituri putea If,
spre binele obstesc, usor impozabil. De altfel, batranua betiv
a fast in adevar un Doann bun. El Linea Divan de doua on pe
zi, pentru a nu rasa pricinille nejudecate si ajunsese chiar ca la
Divanul de sears, neanai Hind ,cauze (urgente, trebuiau sa umble
fustasii domnesti prim targ sa stranga pe impricinati. Bata Si.,
moneda .cea din urma moneda rornneasca ce ,cunoastem.
In timpul acestei domnii, Doamna Dafina se pose pe ca-
par'tuiala copiilor ei vitregi. Pe Anastasia, fata ei cu Dumitru
Buhus, o mIaritase mai de mult acum cu Gheorghe Duca, un
grec ambitthos, ridicat ide Vasile Lupu, si care va ajunge si
Domn. Pe fata ei Maria, facuta cu Dabija, o va marita abia
mai tarziu cu Iordachi Ruset, .pentru a avea sprijijnul acestui
puternic neam, precum i1 avea Si ,pe al Cantacuzinistilor, de
cand, Doamna (hind, isi insurase pe fiastrul ei Lupasou. (Lupu)
cu fata vel vistiernicului Iordachi. Constantin Buhus lua pe
Maria Sturza, Niculai pe Anita Furtuna, Irina pe Manolache
Cearul I). Iar vestitul hatman Alexandru Buhus unul din
ultimii eroi ai Moldovei blase in casAtorie pe Alexandra
Ureche, fata lui Niiculae 0 a Elisabetei, care Niculai era fiul
lui Vasile, (rate cu celebrul boar si cronicar Grigore Ureche.
Tot numai neamurile cele mai mari psi mai bogate igi alesese
ambitioasa Doamna pentru copiii ei, creandu-si astfel un pu-
ternic partid, care air putea-o ajuta la nevoie, ca'nd va fi vaduva
pentru a treia oars.
ca era Doamna aceasta ambitioasa si energiica, se vede si
dupa felul cum use pricepea sa-si tie corespondenta. Fa dadea
porunci in calitate de Doamna", cum nu cunoastem pilde de-
1) Fiul fratelui lui Gheorghe Stefan VociA.
www.dacoromanica.ro
cat doar .dela femei ca Doamna Elisabeta Movila, Chialna sau

Ecaterina si mica. aceste erau regente. Fireste ca poruncile
aceste le :dadea nu ,catre dregatori, ci catre jupanesele lor, to-
tusi porunci domnesti erau si nu alitceva :
Doamna Dafina-Ecaterina a dumisale 4ui Io Evstrati Da-
bija Voevod, eu mila dui ,Duannezau Damn al Taal Moldovei,
scriem domnia noastra la ,dumneaei la paharniceasa cea mare,
sanatate. Mai intai facem stire dumitale sa certi feciarii si sa
be dai grija sa nu lumble banind vinul Armenilor sau Jidovilor,
ci foante sä le .dai iinvatatura sa untble cu isprava, ca acum nu
ieste ca an yin mult, ci acum este vin prea putin. Deci sa-ti fie
si dumitale aminte si sa dai certare feciorilor sa nu se ispi-
teasca sa baneasca vinul, ca daca vom lintelege ca ,s'au cheltuit
nescai vin, vinul omului aceluia it vom face vin domnesc, si
pe feciori ii votm pune la inichdsoare, pang a veni Maria Sa
Voda. Aceasta'ti facem stire durnitale, si nime sa nu inceapa
a cuflege pans va veni omul nostru acolo".
-.Domna a yak. In Iasi, anul 1663, Septembrie 20".
Asa dar, nu numai energice porunci, dar ce solicitudine
pentru vitiul barbetului ei!
In razboaiele Turcilor cu Germanii, Dabija fu nevoit,
ca si Ghica al Munteniei, sa ajute pe Sultan cu ce bruma de
caste mai putea el strange in tara (3,4000 de oaaneni). Cu sau
fara voie, el trecu de doua on muntili pentru a ista, in Ardeal,
alaturi ide Seraschirul ottoman impotriva crestinklor. Cand insa
dupa idezastrul dela Leva (1f663), vizirul porunci ambilor
Domni sa se infatiseze inaintea lui, voevodul Munteriei apuca,
dupa cum am aratat mai sus, calea ipribegiei, pe cand Dabija,
in mare incurcatura, nu stia ce sa faca. Fiindca a fugi, in-
semna a intari banuiala Ca el e vinavat, ceiace nu era, iar a se
infatisa vizirului insemna, poate, pierde capul. Atunci in-
tervene vorba ,cumpatata a Doamnei Dafina, care'si sfatui sotul
ca in ruptul cape lui sa nu urmeze pilda lui Ghica, ci hotarit,
ca omul ce nu are nimic pe ,suflet, si meargg in ifata vizirului
sa se ,desvinovateasca. Istrati urma sfatul Doamnei si nu avu a
se cal de el. Reconfirmat in domnie, el se intoarse la Iasi, uncle
urma batranul sa tie ziva divanuri si noaptea sa traga la
www.dacoromanica.ro
masea... pans inteo zi o artera mai subtiata plesnind, Istrati

Dabija Voevod pasi in Iumea elor drepti.
La II Septembrie 1666 el fu ingropat in Mangstirea Bar-
novski, langa Iasi, cea inceputa de Miron Voda si ispra.Vita
de el.
Doamna Dafina, c'o fi varsat sau nu vre-o lacrima, n'avu in
tat cazul ragaz sa stea sa gojeasca pe mormantul sotului ei.
Ginerele Gheorghe Duca rtrebuia facut Domn. Luand o scrisoa-
re .dela Toma Cantacuzino catre baltranul cupar Constantin
Ruset, care mai ajurtase si pe sotul ei la capatarea domniei, ea
porni, im.preuna cu fata, ginerile si cativa boeri moldoveni,
deadreptul la iStambuil. Acolo, cuparul si un alt Grec influent,
Culoglu, se pusera iluntre si punte spre a-i Li Doamnei Dafinei
pe piac, obtinand pentru Duca domnia Moldovei. Se intoarser5
deci 'Cu topii triumfatori la Iasi, iarna, cable sfarsitul anului
1666 (sau Ianuar 1667).
Sotia lui Duca, Doamna Anastasia, va forma subiectul ca-
pitolului viitor. Totusi, intrucat de acum inainte \data Doam-
nei Dafinei va ramane amestecata, nedespartita de aceea a fetei
si a ginerelui ei, vom arata pe scurt ca acesta, Gheorghe Duca,
a domnit de rtrei on in Moldova si °data in Muntenia, in total
vre-o 15 ani, ceeace insemna, ape vremea aceea, o domnie lun-
g5. 0 aflam ,pe Dafina urmandu-si fata in pribegiile ei la Con-
stantinopol, de cite ori era Duca mazilit, o aflam la Bucu
resti, cared fu el Damn al Tarii Romanesti, o aflanda divanul
Sultanului cand nepoata ei Ecaterina, ifata Doamnei Anastasia,
cerea judecatoridor sa se strive logodna ei cu Stefan Tomsa,
fiul lui Radu Leon Voda, eel ce imbolnavindu-se, isi lipsise
din minti" zice .cronica, qi o aflam mai ales intotdeauna stand
cu mare grija pentru fata ei Anastasia, care dandu-se in dra-
goste cu Serban Voda Cantacuzino al Munteniei, era mereu
expusa la nemunirate rperilcole. Cad dragostea aceasta a Doam-
nei Anastasia era patimasa si deci Mara rusine si necalculata. In
Constantinopol, Serban Voda fiind urmarit de Turci pentru a
fi exilat in insula ICreta, sfu gasit in podul casei ei. In Bucu-
resti, vrand Duca sa-si ctmoare rivailul, ea ii facu semn inn mij-
locul unui banchet, in vazul turturor, sa fuga cad ii este vista
www.dacoromanica.ro
in pericol. Se fin.telege ca'n stare canditiuni, mama-sa, Doamna

Dafina, nu putea fi linistita si mereu i era ei grija de isbuoni-
rea unui scandal, daca nu de mai rau. Totusi nu se intampIa
nimic, caci Duca isi iubea nevasta si lui ii era necazul mare pe
Voda Serban, nu pe sotia lui. Ba chiar dragostea de sot a
biruit pans la urma pe acea a amantului.
In 1675, Doamna Dafina, care se afla atunci la curtea gine-
rertui ei la Bucuresti, isi marita a doua fata, pe Maria avuta cu
Dabija Voda, dupa Iordachi Ruset, fiul lui Constantin Cuparul.
Aceasta era o copila de 14 ani, care 9 luni mai tarziu muri in
durerile facerii. Niciodata nu s'a mai putut mangaia biata
Doamna Dafina de durerea ,ce-i pricinui aceasta moarte tim-
purie. 0 mai aflam, in a treia domnie a lui Duca, in Moldova,
mergand de ici colo, la Iasi, la mosiile ei, Prajesti nn judetul
Neamt, Racaciuni in Baal!, tarandu-si durerea dupa ea si in-
grijind cu o idragoste renascanda de mama, pe unica ei nepo-
tick a icarei nastere pricinuise moartea etei ei.
S'a stins, batrana, }oat 168.1,ilasand du.pa ea un mime cin-
stit, ceiace nu vom putea spune despre fata ei, Doamna Ducal
Voda, a carer rusinoase batranete o vom arata-o in capitolul
viitor.
***
www.dacoromanica.ro
f
. er
°
.4
iJ
no'
°
Gheorghe Duca, Doamna Anastasia gi Domnitele for

(picturd murald la biserica Ce Militia, Iasi(
Dupd Bu (Waal C. M. I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXV
DOAMNA ANASTASIA DUCA

ARIERA lui Gheorghe Duca fusese ciudata. Albanez, ca
si Vasile Lupu, ca si Ghica batranul, insa de neam
grec carat, venise de copi'l la Iasi sa-si caute si el
norocul. Neavand nici un sprijin, fu nevoi,t sä mitre baiat de
pravalie. Ramase multi ani ,dupa tejghea, anasuran,d postavuri
au putina nadejde de imbogatire, cand inteo zi, o intamplare
fericita il impinse deodata inainte. Anume un foc care izbut-
nise in preajma Curtii domnesti, trezise pe Voda din somn,
si dand el alarma, nu raspunse nimeni la chemarea lui. Vasile
Lupu intra in odaia aprozilor, pe care o gasi goals, ,caci top
erau plecati in oras cu dorul. Voevodul se infuria, poruncind
alungarea tuturor dela Cur'te si inlocuirea for ell tineri de
once conditie, 'dar chipesi la vedere. Printre acesti not veniti
cazu norocul si pe Gheorghe Duca, tejghetarul. Un tanar"
zice Del Chiaro de toata frumusetea, inteligent si iscusit".
i astfell, fiind acum in aprapierea hi Voda, care intotdeauna
gi-a ajutat coanpatriotii, el se tot inalta in rang, cumparand
masii. si adunand averi, pans ajunse Si da de nevasta pe fata
Doamnei Dafina, intrand astfel in legatura de inrudire cu toa-
fa tboerimea Moldovei. Dabija 11 facu mare vistiernic si Da-
bijoaia voevod.
C'o fi fast Duca ,de toata frumusetea, nu se cunoaste dupa
chipul ce ne-a ramas dela el. In schimb insa sotia lui, Anas-
tasia Buhus, pare a fi fost o femee incantatoare. Ina lta, mla-
dioasa, ochi negri focosi sub niste sprancene in cerc, nasul
subtire si gura mica, faceau din Anastasia o aratare, dupa care
=Ate inimi s'o fi prapadit. Era desteapta, enegica si plina de
www.dacoromanica.ro
temperament; ca mama-sa. Insa, cu mai putin amor propriu de-

cat Doamna Dafina, Anastasia n'a stiut, pant(' la urma, sail tie
demnitatea ysi rangul. A fosrt mai malt femee decat a Post
Doamng..
'Duca Voda si Doamna lui furs primiti in Iasi cu bucurie
de 'niste boeri care considerau pe noul for voevod, crescut
printre ei, mai Roman decat acei Moldoveni care li veneau din
Stambul cu tuiurile doannesti, fare a cunoaste nici obiceiurile,
nilci limba tarii. Si in adevar, Duca s'a aratat, in aceasta domnie
dintai care a tinut cinci luni, cunoscator al ntereselor sale,
puntandu-se bland cu fiestecare. Insa o neintelegere it facu
sa-si piarda in curand domnia.
Vizirul Ahmed (fiul .celebrului Chiupruliu), ava'nd incre-
dere in Duca, il insarcina sa descopere dace o fi adevarat zvo-
nul ca Gherai, Hanul Tatarillor, umbla sa se haineasca, trecand
din partea Rusi lar. Pentru a putea pune mana pe un raspuns
de al Hanului, Duca ii scrise Ca ar avea si el de gand sa se le-
pede de Turci, intsa aceasta scrisoare ajunse in mana Pasei
din Silistra, care necunoscand intelegerea dintre Domnul Mol-
dovei si Vizir, o trimise la Poarta. Ahmed Chiupruliu se afla
din nenorocire in Creta, si, nestiind .cele intamplate, nu putu
desminovati .pe Duca, care'si pierdu scaunul.
Mazil, el porni la Stambul, impreuna cu Doamnele Anas-
tasia si Dafina si ramose accolo, prizonier, pans la intoarcerea
vizirului din Creta. Lucrurile larnurindu-se abia atunci, Duca
Voda isi recapata domnia, dupe ce, fireste, mai versa multe
pungi de bani in mainile calor in drept a le lua. In vara anulni
166g, dupe doi ani de ipsa, Duca era din nou in Moldova.
In timpul acesta scaunul din Iasi fusese ocupat de Ilies
Voda, fiul lui Alexandra Ilies, nepotul lui Lie Turcitu. stra-
nepat lui Petra Voda Rares. Musatin deci prin sangele ce-i
oungea in vine, Ilies Voevod, crescul an iStambul, nici romane-
ste nu stia Si trebuia, in tara lui, sa se inteleaga cu talmaci.
Totusi, poporul pare a-frfost multumit de el, .caci in vremea
Jul a fost pace si belsug in Cara ".
Cand, scos din scaun de Gheorghe Duca, el rporni din nou
spre Stambalul lui, o mana neprietena ii puse atrava in bau-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ANASTASIA DUCA 379
turn si astfel se prapadi ultimul vlastar din osul lui Stefan

Cel Mare, instrainatul musatin coboritor din Descalicatorul
Moldovei. Mena neprietena, zicea lumea ca era a unui flan de-al
iui Duca Voc la.
Cu aceasta invinuire napasta sau nu incep toate ce-
lelalte nemultumiri ale Moldovenilor timpotriva acestei, de-a
doua domnie a Jul Duca Voa.Caci, 'Cu .datorii an Stambul si
lacom de avutii, el incepu un sistem de jupuire ca'n vremile
rele dinainte deVasile Lupu. Poporul nemaiputa.ndu-1 suferi,
se rascula, cu Mihalache Hancu in cap si cu serdarul Durac.
E cunosculta fascoala a Lapusnenilor si a Orheenilor, asupra
careia n'avem a ne intinde aici. Duca Voda cu toata casa lui,
Doamna, soacra si copiii, parasi Curtea Domneasca, care fu
devastate, se retrase pe helesteul Bahluiului in jos, si vazand
ca rascoala is proportii din ce in ce mai marl, fugi an Munte-
nia. In. aceasta pribegie fu intovarasit de toti Grecii adusi de
el din Constantinopol si impotriva carora se rasculasera in
special Hancu si Durac. Grecii acestia erau mai cu seama
setestii, to fiii Jul Anton *i top fiii Cuparului, care de atunci
se stabilira mai cu temei in tars de n'o mai parasira apoi nici-
°data.
In Bucuresti trebue sa fi cunoscut Duca intaia data pe
Cantacuzini, cu care se imprieteni cu atat mai usor, cu cat
cumnatul sau Lupascu Buhus tinea in casatorie, dupe cum am
aratat, pe-o vara primara de-a lor, pe Safta Cantacuzino, fiica
Iui Toma. Prietenia aceasta duse la mare bucluc, .caci Doamna
Anastasia si Serban Cantcuzino se placura. Lisa, pe atu.nci,
e probabil ca n'au avut vreme sg se apropie mai mult; au ri-
mas numai cu'n dor in suflet, pe care viirtorul va avea grija sal
atate indeajuns pentru a pricinui amandorora placerile si ne-
placerile ce remorca dragostea dupe sane.
Capatand un puternic ajutor dela Turd, dupe doua luni de
zabava, in Martie 1672, Duca se intoarse in MOIdova cu All
Paqa si cu Hatmanull Buhus in fruntea ostirei, sfararna cetele
si palcurile lui Hancu si ale lui Durac, si arunca pe capii for
dincolo de Nistru, la Cazaci.
Intors in Iasi cu familia si cu Grecii lui, ca si cum nimic
www.dacoromanica.ro
.
nu s'ar fi intamplat, el incepu din nou sistemul sill de des-

paiala, pe care nu avu vreme duck' in anul acela la capat,
intrucat Turcii, dedlarand razboi Polonilor, ii porunci sa-si
pregateasca °stile si proviziile.
In timpul acesta Ghica Voda reicapatase domnia Munte-
niei si reincepuse prigonirea Cantacuzinilor, pe care am ara-
tat-o In capitolul precedent. Toti fratii furs bagali la inchi-
soare, batuti csi storsi de bani. Singur Serban, dupa cum am
vazut, scapa print 5uga, refugiiindu-se in Moldova, uncle Duca
Voc la 1,1 ascunse la Manastirea Hangdlui, trimitand raspuns lui
Ghica cum ca nu are sitiinta sa fi .pribegrit vre-unul din fratii
Cantacuzini in tara lui. Totusi, cand Grigore Ghica fu nevoit
sa mearga si el in Polonia pe urma armatei turcesti, trecand
prin Moldova trimise palcuri din oamenii lui sa-1 caute pre-
tutindeni ,pe Serban. Acesta, prinzand de veste, foarte pro-
baba prin 'bursa voitoare ingrijire a Doanniitei Anastasia trecu
in grabs muntii (Hangu fiind langa granita Transilvaniei) si
fugi, prin tot Ardealdl, tocmai la Stambul.
Intre timp, Sultanul in persoana se indrepta cu oastea lui
asupra Camenitei. Trecu prin Iasi, prima vizita a unui Pa-
disah in capitala Moldovei. Damn,u1 ii esi inainte cu daruri
soumpe, .cai arabi, lighean si bric de argint. Pe ,ulite se intinse
buicati de atlas, in care calul Umbrei lui Alah pe pamant"
binevoi &a-9i inunde copitele. Mari clipe traira Iasii atunci!
Insa la inoarcerea dela asediul cetatii Camenita, care n'a pu-
tut fi luata, Itanul ise opri din nou la Iasi, inter) dispozitie
de spirit putin favorabila Mcildovenilor; Din turnul bisericii
Sfantul N.iculai Domnesc el puse pe muezin sa cheme pe drept
credinciosi la ruga lui Allah, iar la Duca Voda, care dupa pa-
rerea lui nu-i aprovizionase .destul de bine armata. trimise un
capugiu sa,i pue 'carps neagra pe umar si sa-i zica rastit fa-
tala vorba : mazal!
Din nou, intreaga ifamilie domneasca lua drumul Stambu-
lului. Insa de data aceasta Padisahul hotari moartea lui Duca,
caci ii rtrebuia un tap ispasitor pentru rezistenta lui Sobieski
la Camenita. O blank de vulpe de Mosc, neagra, prea buns
si scumpa" scapa pe Gheorghe Duca ,din incurcitura. Padi-
www.dacoromanica.ro
salmi * gasi atat de frumoasa incat darui voevodului Moldovei

viata.
Esind din inchisoare, Duca se stabili in casa lu: din mar-
ginea Eyubuilui, in asteptarea unor zile mai bune.
Acolo, in ,Constantinopol, se afla intreaga familia a Can-
tacuzinestgor din Tara Romaneasca, sosita, dnpa cum am va-
zut 1), in urma staruintelor fugarului Serban, care, impriete-
nindu-se cu Kara-Mustafa, obtin.0 o porunca a acestuia catre
Ghica Voda sa elibereze din in,chisoare pe toti fiii Postelni-
cului Constantin si sa-i trimita la Stambul.
Pentru a doua oars Duculestii si Cantacuzinii se aflau
laolalta, reinoind prietenia din Bucuresti si petrecand impreu-
na linistite zile, in asteptarea a ceiace mai era soarta si le
harazeasca.
Insa in linistea aceia patriarhala patimile se rascolira din
nou nn sufletele lui Serban si 21 Anastasiei. Farmecufl nopti-
lor Bosfarului biruind, fosta Doamna a Ma Hovel si viitorul.
Damn al Mimteniei se iubira. Cum e si firesc, numai doui
persoane n'avurra habar de aceasta intriga amoroasa: Maria Can-
tacuzino, femeia lui Serban, si Gheorghe Duca,. sotul Anasta-
siei.
In Bucuresti, Grigare voda Ghica n'avea iliniste si somn
stiind pe toti dusmanii lui impreuna dun°, in centrul unde se
fierbea oala domniilor din tarile noastre. El trimise lei paste
lei si galbeni paste galbeni pentru a obtine exilul Cantacuzi-
nilor inteun lot departat, Asia sau Africa. Izibuti, insa numai
pe jmatate. Jupaneasa Ilanca, vaduva postelnicului, si cei trei
fii mai mici, Mihai, Matei si Iordachi, ramasera la Constanti-
nopol. Deasemeni Parvu, iiva lui Draghici (care murise din a-
nul 1668), precum si nurorile, nepotii, fiacele si cumnatii. Nu-
mai fiii mai maxi, Serban si Constantin, precum gi cumnatul
lor, Radu Creturlescu, furs meniti a 'iva drumul exilului. Si
Inca, era un fel de exil de forma, caci li se harazise drept lac
de surghiun insula Creta, cea de curand cucerita de Venetieni,
unde Cantacuzinii aveau rude bogate i influente, familia
Ralli, veri de-al doilea cu ei.
1) Cap. XXIII
www.dacoromanica.ro
Deocamdatia Serban. nu stia bine !cal astepta. Prudent,

el nu se mai arata nicaeri. In ziva cand prinderea si surghiu-
nirea dui furs definiitiv hatarite, incepura ceausii sa-1 caute
pretutindeni si nut putura gasi. Casa 1ui din Cura-Cisme, pe
Bosfor, fu scotocita de sus pans jos, si de asemeni, in cellalt
capat al orasului, Inspre Eyub, casa dui Duca Voda de langa
Poarta Maritima, situata intro ulicioara care idadea in strada
Fanarului. Totul fu in zadar, Serban nu era nicaeri. De pe
urma unei indiscretii poate, sau din discusinta vre-unui Turc
mai desghetat, ascunzatoarea lui fu linsfaryit descoperia: podul
casei Doamnei Anastasia, in locuinta .dintre Fanar si Eyub,
care mai fusese cercetata.
Afacerea ifacu mare valva, rarnanand consemnata in cro-
nica si in rapoartele ambasadorilor straini. Nestiutorul sot
pare a fi prins de atunci oarecari .banueli.
Totusi, poate nefiind Inca sigur, poate din pricing ca mai
avea nevoe de sprijinul puternitilor Cantacuzini, Duca inchise
ochii. Iar cand in Noembrie (1674) Sobieski distruse la Hotin
intreg aliotmanul ", toata armata turca invinuind intr'un glas
pe Ghica de tradare si atribuindu-i lui singur grozavul deza-
stru, Gheorghe Duca se ridded' deodata cu pretentie asupra
tranului vacant al Munteniei, pe care'l obtinu, prin sprijinul
acelorasi familii aliate si coalizate, care devenisera lo putere:
Cantacuzinid pi Rosetestii.
In Decembrie urmator Duca era in. Bucuresti, cu Doamna
si eopiii, cu toti fiiii Guparului si ai lui Chit-4a Dracu, cu nea-
mul Cantacuzinesc in par, gall de Serban qi Constantin,
dupa care trimise in grabs la Crit (Creta) sai scoata din sur-
ghiun.
In schimb, Stroe Leurdeanul i oamenii lui 1) trecura in
grabs muntii, caci asa era scris de zeci de ani acum, sa fie
Tara Romaneasca prada acestei lupte de familid pentru ispa-
sirea nevinovatei morti a postelnicului Constantin.
Evident ca to fiii acestuia se credeau acum, nu numai in-
sfarsit in afara de once pericol, dar in masura ,chiar sa-si raz-
') Gheorghe Baleanu, Hrizea, ginere-silu, Negoi Secuianu, Radu NAstu-
rel, etc. Ei fugira la Hateg.
www.dacoromanica.ro
bone din nou impotriva omoratorului tatalwi tor. Insa ei nu so-

cotisera doua ducturi : Yacomia lui Duca, in spridinul careia
Leordeanu era mai indicat decat Cantacuzinii, cari ramisesera
oameni de. treaba, si aped de vechi'le banueli, cari nq
erau facute sa cmoare.pe Voda de dragostea amantului nevestei
Jul.
Asa incat Duca tnimise in Ardeal sa cheme pe fugari ina-
poi, jurandu-le, nu numai ca n'o sa le faca nimic, dar c'o sa-i
aiba chiar la mare cinste. Intru cat Parvu Cantacuzino, fiul lui
Draghici, merse fin .persoana si dea 'Iui Stroe aceasta bona
veste ce intalnire o mai fii fast intre cane si lup ! Stroe se
increzu in vorbele Parvului si se intoarse cu ai dui la Bucuresti.
Duca, tinandu-se de vorba, incepu sa imparts slujbele sta-
tului intre membrii ,celor doua partide usmane, printre care,
fireste, main streoura pe toti Rosetestii hail).
Dar erban Cantacuzino crezuse ca aducerea lui Stroe in
tars era din partea lui Duca numai o stratagems. cand vazu el
ca ucigasul se infige de-a binelea in cascaval si ca Voda nu-i
ziice nimic, ticlui la repezeala o inscenare de tradare, a carei re-
zuntat fu arderea cu fierul ros, pe pieptul gal, a Jul Radu Du-
descu, ginerele lui Baleanu (si bunul prieten al lui Leurdeanu).
Executorul acestei arori fu aranasul cel mare, Nica Gradisteanu.
Dar pa'ra adeverindu-se ide scornitura, boenii furs iertati, si in-
vrajbirea inure cele doua partide nu putu decat sa creasca si
mereu tot sa ;creasca.
In 1676, Duca fiind nevoit sä piece din nou ila razboi in
contra Polonilor, Leurdeanu tieueste el de data aceasta un
complot de tradare a Cantacuzinilor impotriva lui Voda. Ba-
tranul vistiernic, obisrhuit cu atari indeletniciri, it ticlueste insa
in asa ifel, incat la intoarcerea lui Voda in tars, vorbele insela-
toare prind.
.erban logofatul si Constantin stolnicul furs prinsi, in-
1) Cam pe atunci, in 1675, Doamna Dafina, care se afla la Curtea gi-
nerului ei (pe care de altfel nu'l mai parasise dela moartea Dabijei Voda),
isi marita 'fata mai mica, avuta cu Voda !strati, pe Maria cu unul din vlas-
tarii Rosetestilor, Iordachi fiul lui Constantin Cuparul. Mireasa era o copila
de 15 ani. Un an mai tarziu, dupa ce nascu o fats ea muri, lasand batranei
ei maici o mita care nu se mai tamaclui niciodata.
www.dacoromanica.ro
chili si arnenintati cu moartea. Gheorghe Voda Duca incepea

decii sa'si dea arama pe fata. Insa ceilalti trei frati ai lui erban
isbutind sa fuga in Ardeal, ,Domnal, care stia ce pot oamenii
acestia cand stau cu prietena for turci de vorba la Stambul, se
facu a uita Coate vina era eatfel inchipuita scoase pe
§erban si pe Mihai din inchisoare si trimise dupa .ceilalti
frati in Ardeal sa-i aduca in tara. Dealtfel, aceasta mils dam-
neasc5. o .datorira ei mai mulct legaturidor de familie ce u-
neat]) 'pe Cantacuzini. de Duculesti.. Stolnicul Constantin, al
treillea fiu al Poselnicului, luase acum an casatorie pe-o Bu-
huseasc5, Safta, ceeace -i asigura sprijinul soacrei lui Duca,
Doamna Dafina. cat despre §erban el insusi, avea doar .cine
sa-i poarte grija, c5ci e indeobste cunoscut ca intre barbat si
arrant, tfemeia nu sta sa aleaga. iCronicarul Constantin FM-
pescu, dusmanul .Cantacuzinilor, e cel care .calporteaza mi-
dge intrigi menite sa discreditteze. El e cel care ne asigura
ca asa se auzia, ca vrea Voda sa-i omoare, dar Dabijoaia, soa-
ora Ducal Voda, si Doamna-sa Anastasia au statut tare pen-
tru dansii si i-au sIobozit".
Lucruriile r5masera .deci intr'un fel de statu quo armat, si
a-nul 1677 se petrecu fara incident, stand la Divan mpreuna
Leurdenii, Balenii, Rusatestii, si Cantacuzinii, ar5tandu.-si
doar coRtii, fara a se musca. _Elsa Setiban intelese ca alts cale
de-a trai odata linistnt yin tara lui nu era, decat de-a capata el
insusi -domnia. Prin prietenii lui la Stambul, Incepu, de data
aceasta, sa lucreze efeativ in sensuff dorit.
In 1678 Duca Voda porni iar cu armata vizirului la im-
presurarea cetatii Cehrinului (Ucraina), pe care ,Cazacii o
inchinase Moscovei, iar Sultanul o voila a lui. Caimacami in
Bu,curesti 'r5masera Serban Cantacuzi'nio, .11rizea (ginerele
Baleanului) si Iordachi Ruset, iarasi un, cornpromis, o mixtura
de doi dusmani ci un neutru 1). Cu Voda 4a armata plecasera
stollnicul Constantin si spatarul Mihai Cantacuzino, banul
Corbeanu, cumnatul tor, si idoi nepoti, Parvu Cretulescu si
Constantin Brancoveanu.
1) Isvoarele difera and e vorba de numele acestor caimacani. In tot
cazul e sigur ca $erban era printre ei, precum si Hrizea sau fialeanu. Rosetti
poate sa fi fost si Lascarachi.
www.dacoromanica.ro
Cehrinul fiind insfarsit luat in anal acela, vizirul Kara-

Mustafa se intorcea invingator si in bone dispozitii, iar in
arms lui, Gheorghe Duca Voda, multumit si el. Insa in Iasi
it napadira vestitle tulburatoare sosite proaspete din Muntenia.
Cad iata ce se intimplase:
Pe la inceputul lui Septembrie sosise in Bucuresti un
Ciohodar turc cu o scrisoare catre Serban Cantacuzino din
I,
4M4M.,64203X411t.-.4144.e 41..747' W.k.14.40
&than Vodd Cantacuzlno
partea unui bun prieten de al sau, meghistanul Portii, Fetfat,

prin care-1 inderrma sa vie repede la Stambul, caci Coate fiind
pregatite, acum ii este vrernea sa-1 faces Damn. La curtea dom-
neasca ciohodarul dete intai cu ochii de vistiernicul Hrizea
Popescu, cared intreba din partea cui vine si cu cine vrea sa
vorbeasca. Raspunzandu-i Turcul ca vine din Constantinopol
la logofatul Serban pentru o treaba, Hrizea si raspunse: Eu
sunt Cantacuzino". Dtepti cum stint deseari Turcii, cioho-
darul iI lua laoparte, dandu-i scrisoarea si mai zicandu-i si
25
www.dacoromanica.ro
din gura pricina, cum it inva/ase Fetfat maghistanul. Vistier-

nicul, mul/umindu-i, i1 umplu .de daruri si -1 trimise inapoi la
Stambul, iar scrisoarea Turcului catre logofat, o trimise de
°lac lui Duca Vocla la Iasi, sa se bucure si el de credinta su-
pusilor sai. Hrizea sa nu uitaa-n, era ginerele Baleanului.
Biertul Serban habar n'avea de nimic. In calitate de intai
caimacam, el supraveghia niste lucrari de refacere ale curtilor
domnesti. Pe la chindie, logofaturl Doamnei i se infalisa, ru-
gandu-1 din partea ei sa pofteasca in graba, fiindca avea in
searra aceia un ospe/ mare, si musafirii asteptau, neputandu-se
aseza la masa fara el. Fara sa-si mai schimbe contesul si an-
teriul si fara sa-si mai frece barba cu mirodenii, Serban, care
presim/ise ca graba aceasta prevestea ceva neobisnuit, se urea
in sala ospetului, intreband doar din ochi pe Doamna data s'a
intamplat ceva. Povestea nu ne spume ce mijloc intrebuinfa
Anastasia pentru a -i irwtiinta ca-i este via/a in periool; vre-un
sewn, vre-o vorba in soapta, vre-o scrisoare furisata? Orictun
o fi fost, Serban in/elese, si pretextand ca mai are o porunca
de dat, esi din sala ospetului, furisandu-se nevazut dela Curte,
merse drept acasa la el si, incalecand un bun cal arabesc, o
lug goana peste Dambovita in padurea Catrocenilor I) .
Vazand Hrizea ca nu se mai intoarce logofatul la masa,
banui ca-i fusesera pilanurile descoperite, si trimise in graba go-
naci dupa el. Dar pe atunci Cotrocenii nu era nici macar ma-
nastire, necum palat, grading sau padure. Era un codru, parte
din codrul Vlasiei. Gaseste4 pe Serban in intunecimea acelor
desistrri! Trei zile l'au cautat oamenii fara a purtea da de ur-
mele lui. In ziva a patra, afiland ca gonacii au plecat, o lug pe
poteci, noaptea inspre manastirea Comana, in apropierea ca-
reia, pe mosia Coieni, se afla rnaica-sa cu fraVii lui mai mici,
Matei si Gheorghe. Imbratiseri, sfaturi si juramant ca nu se
va mai intoarce in tars decat Damn. Incaleca apoi din nou si
trecand Dunarea pe la Giurgiu, o Intinse drept la Stambul.
Cumnatul sau, Radu Cre/ulescu, o apucase pe de alts
parte peste munti, in Transilvania.
to
at Despre acest °spat, Del Chiaro spune c'ar fi avut loc in casa lui
Serban. Versiunea urmata de mine mi se pare mai verostmila.
www.dacoromanica.ro
Vestea fugii lui Ciretulesou sosi cea dintai la Iasi. Fiul

sau Parvu, care se afla pe langa Domn, de frica color ce s'ar
putea intampla, o dui si el la goana paste munti, impreunan-
du-se cu tats -sau in Ardeal. Constantin Brancoveanu si spata-
rul Mihai, ii urrnara pilda. Duca, exasperat, chema pe singu-
rul Cantacuzino care mai ramasese pe langa el, pe stolnicul
Constantin, si-i spuse ca-i va ierta pe toti, chiar pe Serban,
a carui idovada de tradare o tinea in mina, daces poate stolni-
cul sa hotarasca pe toti fugarii a se intoarse inapoi. Constan-
tin, fireste, asigura pe Voda cu mari jurarninte, ca-i va aduce
pe toti, in par, la Bucuresti, incaleca in toata graba, dar nu
se mai intoarse nici el in tars cat tinu Domnia Ducal Voda.
Acesta, amarat, se intoarse in Bucuresti, si e pacat ca de
nicaeri nu putem afla cum s'a intamplat intalniea infra el si
Doamni-sa. Fiindca, oricum, trebue sa fi aflat el despre scena
banchetului. Insa deli e foarte sigur acuma ca legaturile din-
tre Anastasia si Serban ii erau cunoscute, totusi Gheorghe
Duca a urmat constant a-si tine Doamna pe langa el, a-i purta
mereu de grija, si, dupes cum se va ,constata din cele ce ur-
meaza, a o iubi fiindca, in astfel ide materie, amorul pro-
priu nu intotdeauna poate invinge patima sttfletului.
Achmed Pasa, vizirul, intors la Constantinopol, fu ase-
diat de prietenii lui Serban, in frunte cu influentul maghi-
stan Fetfat, incest de hatarul for ca si de-al numeroaselor
pungi bine garnisite, trimise pe logofatul Cantacuzino la Bu-
curesti cu tuiurile domnesti, voevod al Tarii Rorna-nesti. Pe
de alta parte, insa, neavand nici un motiv de-a mazili pe
Gheorghe Duca, it mutes frumos din nou in Moldova, al ca'rei
scaun idevenise vacant.
Toate se asezara dupes placul fiecaruia, caci Duca era el
insusi de fapt mai multumit de-a domni in Iasi, unde crescu-
se, boerise, si mai domnise de doua ori, decat in Bucurestii
acei turburatori, de-i caror rosturi el era strain.
Intre cele doua dcannii din urma ale lui Duca, in scaunul
Moldovei se strecurase trei voevozi: Stefan Petriceicu, socrul
lui Ilia Sturza (1672-74); Dumitrascu Cantacuzino (x674-75)
acel nepot al Postelnicului, care, impreuna cu Leurdeanu, fu-
www.dacoromanica.ro
388 'MEC= VIETI DE DOAMNESI DOMNITE
sese partas la oinorul lui; si Antonia Ruset (1675-78), zis

Chirita Dracu, care din boier influent ajunse ci el Domn, pen-
tru pacatele lui, dupa cum vom arata in capitolul viitor.
A rtreia domnie a lui Duca in Iasi fu mai nesuferita Mol-
dovenilor decal cele cloua dintai. Petrecan.d din 12 ani zece in
scaun, it apucase si pe el nebunia maririlor. Dorin.ta lui ar
fi fost sa fie principe al Transillvaniei, scaunul Moldovei sa.-1
dea fiului sau Constantin, al Munteniei fiului .Matei, iar pe
viitorul sau ginere sa-1 faca hatmanul Ucrainii. Daca mai a-
daogam la aceasta cheltuelile facute cu ridicarea bisericii Ce-
tatuia si a palatului din curtea acelei manastiri, zugravirea
Sfantului Nicolae Domnesc, (precum si recladirea din temelie
a mai multor biserici si edificii, intelegem ca Voda avea nevoe
de bani multi, ca puse deci grele dari, nu numai asupra oame-
nilor de rand, dar chiar asupra boerilor, si ca prin aceasta isi
atrase ura tuturor. Un complot care tindea sa rascoale din nou
pe Lapusneni si Orheeni, pentru a rasturna pe acest nesuferit
voevod, fu descoperit de iscusitul cumnat al ,Domnului, hat-
manul Alexandru Buhus, si costa viata a trei boeri: Gheorghita
Bogdan, jicnicerul, Vasile Gheuca marele vistiernic si sulgerul
Luipu. Lucrurile se potolirk dar in ascuns ura mocnea.
Si apoi, daca ar fi numai atat. Dar rale de acestea nu se
faptuesc fara ca Dumnezeu sa nu-si orate mania. La cursul
anilor 1788" zine Nicolae Costin, lark' dela Cristos 168o, in
luna lui Decembrie 10 zile, ivitu-s'au pe cer o stea cu coada,
careia ii zic Latinii cometa, adica matura I). ySi lunga era de
cuprindea jumatate de cer, incepandu-se intai de jos dintr'o
stea, despre partea Tarei Unguresti, inure arneaza-zi si inure
apus. Apoi, de zi ce trecea, tot se urca pe cer catre miaza-
noapte in sus si dindarat se scurta, si asa a trait sapte sapti-
mani si patru zile, pans la intai a lui Februarie; de aici s'au
sties si au pierit. De care multi astronomi strangandu-se prin
alite tani au facut pronostic ce se va intampla dupa aceia in
hime; care lucru curand dupa aceia vrajba Mare in esti au fost,
Cometa lui Halley. De altfel Costin se inseala, caci ea a aparut in

1682; $i numarind chiar cu diferenla calindarilor, Inca fAcea la not 1681.
www.dacoromanica.ro
iar mai vartos intre Imparatia Turcului si Imparatia Nearn-

-tului".
Iar mai departe: Inteacest an, in luna lui August g zile,
Marti de noapte, la 3 ,ceasuri ca.'tre zi, au fost cutremur mare
de pamant, cat au cazut icoanele jos de prin biserici si vase
si polite de prin casele oamenilor. Spuneau batranii cum n'au
apucat cutremur mai strasnic ca acela, si huetu venea despre
miaza noapte. Iar dupa aceia sa vezi rautati in tars, si prazi si
robii de osti pagane, si varsare de sange".
In 1926 cand a ars 'palatal regal din Bucuresti spuneau
doar .cetatenii secolului al XX-lea, ca e ,,semn rau", si in ade-
var ea a ajuns mai apoi Tara la pragul falimentului, cat ce sa
to mini daca batranii stiau ca, relele de sub Duca Voda dela cu-
tremure veneau si dela steaua cea cu coada!
Vise le de marire ale lui Duca Voda nu se infaptuira in-
tocmai, insa in buns parte da: Caci Sulitanul hotari sad dea lui
hatmania cazaceasca, facandu-1 astfel Dcann al Moldovei $i al
Ur-rain% lucru ne mai pomenit pans atunci si nici de atunci
incoace.
In vederea acestei inscaunari, Duca fu chemat la Constan-
tinopol. El lua cu sine pe fiica-sa Catrina, pe sotia lui, si pe
soacra Dafina, care mai traia, gata ca mai inainte la sfaturi
cuminti.
U.n mare bucluc familial reclama prezenta tuturor la
Stambul.
Ecaterina era logodita cu Stefan, fiull lui Radu Leon Vo-
da, fostul Domn al Munteniei 1). 0 logodna din acele facuta
pe nevazutele mariaj de convenienta o Domnita cu'n fiu
de voevod, fagaduiti unul altuia de cand erau amandoi infinit
de mici. Insa cand se facura maxi si se cunoscura, cam in a-
junul nuntii, Domnita Catrina refuza hotarit sa is pe Stefan
de barbat. Fiindca, mai intai, era urat, si ,fiindca, al doilea
era nebun. Nicolae Costin spune . despre el: Feciorul Radului
Voda bolnavindu-se, din acea boala lipsise $i din minti, iar
mai pe urma se indreptase; iar tot si zic ca era deplin cuminte,
nu pot, Ica umbletul lui nu-1 arata a fi deplin intelept".
1) Vezi cap. XXIII. El era din familia Tamp.
www.dacoromanica.ro
Toate staruintele rudelor si ,prietenilor furs zadarnice, 110-

tarirea Domnitei de a nu lua de barbat pe orhul acesta fu ne-
stramutata. Dealtfel nu numai faptul ca Stefan Tomsa era cam
intr'o ureche, indemna pe tanara Docmnita sä nu4 vrea de
barbat; mai era la mijloc o mica chestie sentimenitala. In
timpul lungei perioade de logodna, Catarina, care se facuse a-
cum maricica, cunoscuse un tanar grec, pe Iordachi Muse lim,
de neam bun, chipes la vedere si bogat. Tanerii s'au amorezat
unul de altul, si parintii fetei, ca si bunko ei Dafina, vedeau
cu ochi buni incuscrirea neamului bar cu acel al Muselimilor,
familia apartinnd unei ramure a Ramadan- Paleologilor.
Toate aceste considerente nu priveau Insa pe desamagitul
lagodnic, care se hotari intr'o zi sa cheme toata familia .domni-
toare a Moldovei itn judecata Divanului Imparatesc, la Stam-
bul, pentru a-i sili sa-si tins angajamentul. Domnii nostri nu-
maraud printre cei mai inalp demnitari ai Imperiului, ei nu
putea fi judecati decat de Sultan.
Mergand asa dar Duca Voda sa capete hatmania Ucrai-
nii, el se infatisa la acel Divan cu siguranta ca va invinge,
cu atata mai mult cu cat avea, in. afara de vaza de care se
va bucura acum la Poarta, doua alte sanse de castig, anume
aurul visteriei Moldovei si frumusetea fetei sale.
Cand patrunse Ecaterina in. sala judecatii din Serai, cu
ochii plansi si frumoasa ca o aratare, multe iimi, zice-se, s'au
frant de mila ei.
Dar nimic nu folosi, nici cele o mie de pungi, nici ochii
Domnitei. Sultanul hotari ca Duca se va intoarce in Moldova
cu tuiurile, cu buzduganul si cu titlu neobisnuit de: Gospo-
dar Zemli Moldayskoi i zemli Ucrainscoi, insa ca va remorca
in urma-i pe Stefan Beizedea, fiul Radului Voda, si ca, abia
sosit in Iasi, va face mare nunta domneasca, cum se si cuve-
nea luminatei fete a coboratorului din Stefan Tomsa, asasi-
nul lui Despot.
Asa se si facu. Duca Voda trimise, din Iasi, soli prin ve-
cini sa pofteasca nuntasi din Polonia, Transilvania, Tara Ro-
maneasca si Ucraina cate doi din fiecare tars si nand se
adunara cu totii in capitala Moldovei, la 4 Noembrie i681, se
www.dacoromanica.ro
DOILMNA ANASTASIA DUCA
39
Un divan is Seral
www.dacoromanica.ro
incepu o nunta ca'n vremea lui Vasile Lupu. Si s'au veselit

data saptSmani cu feluri de feluri de muzici si de giocuri si
cu pehlivani si cu puste. Si un vornic mare purta un cap de
dant si alt vornic mare purta alt cap de dant, imbracati cu
sarvanale domnesti. Numai mirele si mireasa, fiind feciori de
donm.i, nu giuca an danturi pe afara, ci numai in casa; iar a-
fara giuca boerii, cat nu era nunta, si era minune" (Ion Ne-
culce). Numai celor din Tara" zice Nicolae Costin nu le
era foarte veselie ca acea cheltuiala era tot din spinarea tarii".
Duca nu Intelegea ca dupa ce cheltuise atatea pungi pentru
a strica aceasta logodna, sa cheltuiasca acuma altele pentru
a face nunta. Deci, cine sa plateasca veselia Grecilor? Ro-
manul! Dar atunci pan 4a ultima para, sa nu-1 caste pe Voda
nici ,de-o pane macar. Si asa s'a intamplat ca: mergand vor-
nicii de targ, Ciocarlan si Ponici, la Duca Voda de-au cerut
de cheltuiala, ca sa cumpere numai ce-ar trebui din targ pen-
tru cuhne, i-a batut cu buzduganul pans la moarte, ci mai a-
les pe Nicolae Ciocarlan. cat l'au dus oamenii lui pans aca-
sa, a si murit; nici un ceas dupa batae n'a putut trai".
Nunta facuta Impotriva vointei miresei, costase deci st
viata unui om. Iar de aici inaolo, lacomia si rautatea Ducat
Voda nu mai cunoscu margini. Impozite peste impozite, not
scornituri de tot felul de dari, pe care trebuiau sa le platea-
sca boerii, nu numai oarnenii de rand. Insa acestia erau obis-
nuiti cu privilegiile lor, ca doar d'asta erau boeri si se deose-
beau de prostime. Ei nu voira sa plateasca, iar altii nici nu
putura, cad Duca nu se uita in cat are om-ul. ci la cat are
el trebuinti_Si incepu atunci o serie de batai si de cazne,
coin nu mai vazuse Moldova de aproape o suta de ani. Toata
boerimea trecu prin mana calaului: Spatarul Tudosie Du.bau
(cronicarul), Toader Paladi, vel vornic de Cara de sus, Chi-
riac Sturdza, biv vel spatar si altii erau top inchLsi la Sei-
meni si pusi in flare. Pe Ursache, ce-a fost vistiernic mare,
cel vestit de bogat, l'au desbricat cu pielea si l'au legat la
stalp la ger, fiind iarna, dela care, tinandu-1 un an in tem-
nita st batandu-I la talpi, i-au lust 25o de pung de bani. Pe
Isar Vistiernicul si pe Andrei Sipoteanu vornicul de poarta,
www.dacoromanica.ro
desbricandu-i cu pielea goals si ungandu-i cu miere, vara,

i-au legat la stalp, de-i mancau mustele si albinele". (Costin).
Si nu fu numai atat. Chiar ,pe femei le chinuia, cand,
hind vaduve, nu mai puteau raspunde barbatii for birul. Ast-
fel jupanesele lui Stefan Braescu, si a lui Bucium, si a
lui Sandu Stamati comisul, le-a legat de turnuri si be inchise
in odaile Seimenilor. Aceasta din urma era vara de-a doua cu
Doamna Anastasia, cum era de altfel si jupaneasa lui Gheuca,
cel ornarat cartiva ani inainte, vara cu Doamna. Nina, Q. consi-
deratie de situatie socials sau de inrudire nu lua Duca Voda
cand era yorba 41e bani.
Dar se aflau pe atunci si oameni de treaba. Frumoase sunt
-vorbele lui lane Hadambul ce le grai Ducal Voda pentru ju-
p'anese, si pe care Costin ni de transcrie intocxnai: Doamne,
ma rog sa am la Maria Ta pas, sa graesc Mariei Tale doui-
trei cuvinte. Eu, Doamne, muere n'am, copii n'am, sa ma tern
de osanda dor. In trecute rile te-ai maniat Maria Ta pe mine
qi ai trimis un armas sa ma innece in Bahlui. El, bata-I Dum-
nezeu arrnasul, n'au pazist sa ma innece si m'a ingaduit pans
te-ai desmaniat. Si acum indraznesc sa graesc Mariei Tale
pentru cele trei jupanese sarace ce stau legate la pusti, ca
vad ca nimeni nu'ti inckazneste a grai, si eu indraznesc: una,
ca's bucuros cu'n ceas mai inainte sa mor, a doua ca nu s'a
auzit nici lute° Cara, nici aflu scris nici in Istorie, sa se in-
chida si sa se lege la pusti femeele boerilor morti. (Atunci sa
fi zis Duca Voda: sa-i bats Dumnezeu, paganii. Si indata au
poruncit de le-au slobozit)". Iar pe boeri ne voind sa-i ierte,
a fugit Dttbau din inchisoare, si dupes el s'au dus in pribegie
in Polonia...Gavril Neniul, Ilia Motoc, Varlam logofitur si
trate-sau Sbierea si multi altii, de-a ramas Moldova saraca
de boeri. Nicolae Costin, d'a.ndu-ssi seama ca. poate nici nu
l'o crede lumea toate cite de spune, cauta sa convinga posteri-
tatea dar nu era nevoie spunand: Multi din cetitorii a-
cestui Letopiset poate nici Si nu creada vre-o unii, cetind si
vaZand atatea tiranii ce-au facut Duca Voda, socotind cineva
ca doar a fost vre-un pizmas acestui Domn acel ce-a scris.
Insa eu, acela scriitor, pun martor pe Dumnezeu, si ma las pe
www.dacoromanica.ro
3M TRECUTE VIETI DE DOAMNE DOMNITE
marturia a toata Moldova, dela mare pans la mic, ca ei toti

marturisesc ca altfel n'a fast".
Intre timp insa, Duca petrecea. Luand pe Doamna Anas-
tasia cu el, pe Domnita Catrina si pe ginerele sau Stefan, se
duse in Ucraina, sa is tara in stapanire. Primit la Nemirova
de toata cazacimea cu alai domnesc, el numi loctiitor al lui
acolo pe-un grec care vorbea ruseste, Eni Gredinevici, po-
runci sa se faca curti domnesti dupa gustul moldovenesc, si
intorcandu-se apoi in tara, mai ridica la Ticanovka, langa So-
roca, al doilea rand de Curti, dupa care se intoarse la Iasi.
Anul 1682 it petrecu VGA. numai in chefuri, vanatorir.
plimbari. Avand curti la Prajesti, in tinutul Neamtului, care
erau de altfel ale Doamnei Dafina, (Ea le detinea dela Bu-
hus, intaiul ei barbat, a carui mama fusese o Prajeasca), el
merse cu toata casa lui, nevasta, fete, fii si ginere §i cu toata
boerimea din Iasi si-au zabovit acolo vre-o doua-trei sapta-
mini, umbland pela vanaturi". Dela Prajesti merse toata
Curtea la Saliste, mosia batranului postelnic Constantin Cio-
banu (-Canano) de l'au cinstit doua zile, si asa iarasi s'au in-
tors la Iasi la scaun.
Poate ca atunci, cu prilejul acestei gazduiri, sa se fi ho-
farit casatoria Saftei, fata Ciobanuhii, cu Nicolae Buhus, ne-
pot de frate a Doamnei Anastasia.
Insa toate astea au un sfarsit. Din pricina stelei aceleia
cu coada, voiau Turcii sa se razboiasca cu Nerntii. Si, nici mai
mult nici mai putin, le trebuiau Viena, pentruca, lovind Im-
paratia in inima ei, sa puns insfarOt stapa-nire pe tot centru
Europei si sa lateasca hotarele Semilunei pans la Baltica si
Marea Nordului, pans la Rhin.
In 1683 cucerirea Vienei fu hotarata, si, ca intotdeauna,
Domnii tarilor noastre trebuiau sa aprovizioneze armata Sulta-
nului i s'o urmeze apoi pans sub zidurile capitalei Impe-
riului german, unde urmau deci sal se intalneasca Serban Can-
tacuzino, Domnul Munteniei, cu Gheorghe Duca al Moldovei.
Sunt lucruri de acelea pasionante, des,pre care Istoria nu
vorbeste, dar care pe not Epignonii, care vrem sa descoasem
putin Eufletil omenesc, ne irttereseaza mai mult decat insasi
www.dacoromanica.ro
soarta popoare1or ce se razboesc. Cum fu acea intalnire sub

zidurile Vienei, intre mandrul Voevod Serban, care purta pe
steaua lui armele Byzantului si Vulturul Germaniei (era
conte al Sfantului Imperiu) si rivalul sau Duca Voda, fostul
prieten, care in doua randuri a vrut sal omoare? Cu ce ochi
s'au privit ei? Cu ce inima si-au strans manele? cu ce vorbe
s'au intampinat? Atat doar stim, ca in privinta felului cum
urrna sa lupte ei impotriva crestinilor, s'au inteles dela ince-
put, dela Buda unde se intalnira intai. Numai ca Serban in-
trase in legatura cu Nemtii intr'un
chip aproape imprudent, pe cand
Duca Voda se tinu mai rezervat,
ca un grec siret ce era, asteptand
sa vada din partea cui va fi iz- .1.
banda. Cand, insfarsit, dupa doua

luni de asediu, Viena era sa ca-
pituleze, se zicea la noi ca Serban _
Voda fu acela care sfatui pe vizir
sa nu dea Inca lovitura hotaratoare,
avand el stiinta in ascuns ca So-
bieski urma sa soseasca dela o zi
la alta. Si'n adevar, la 22 Septem-
brie 1683, regale Poloniei era dina-
-
intea Vienei cu cei 85.000 de noi Regele Ion Sobieski
luptatori, care repezindu-se asupra
armatei lui Cara-Mustafa, o nimici in cateva ceasuri, gonind
pe fugari peste hotarele Ungariei si salvand astfel onoarea
Europei si a Crestinatatii.
De fapt, de atunci li s'a taiat vlaga Turcilor, dela asediul
Vienei. Iar dela pacea dela Carlowitz (1699) a inceput de-
clin.ul Imperiului ottoman, Plouat, Kara-Mustafa se intoarse
la Be1grad cu atat de putin curaj, incat nici nu avu puterea
sa faca ce s'a facut intotdeauna in atare imprejurari, sa ma-
zileasca pe ambii domni ai tarilar noastre, carora se datorea,
in paste, dezastrul. Serban Cantacuzino se intoarse linistit la
Bucuresti, iar Duca Voda, in drumul lui spre Moldova, se opri
intai in Transilvania la principele Apaffi, cacti, dupa atata
www.dacoromanica.ro
396 TRECUTE VIETI DE DOAMNE §"I DOMNITE
viata de lagar, ii ardea iar de banchete si de viata mai veselii.

Acolo, in mijlocul unui ospat, i se aduse vestea ca Moldova
e risc-ulata *i c'au intrat Lesii si (Cazacii in tara.
Serban Cantacuzino, inainte de-a se desparte de Duca, ii
spusese cu rnarinimie, sau poste cu *irretenie: Iata, in tara
Moldovei se aside c'au esit Lesii. Vino la mine, ca-ti este
Doamna la Braila, st sta catava vreme acolo, si to voi griji
de conace pans vom vedea cum o mai fi".
Insa Gheorghe Duca multumi frumos, nu primi gazduirea
oferita de fostul ibovnic al nevestei dui, si pornind, precum am
aratat, la. Mihai Apaffi, se rincredinta ca in adevar erau in
Moldova trebile cam rtulburi. Totusi, deli Apaffi i1 sfatui si
el sa mai astepte putin si-i fagadui chiar ca-i va da r000 de
puscasi pentru a linisti Moldova, Duca Voda nu primi nici a-
ceasta propunere, caci i se Iparea lui ca vestile venite din
tara erau exagerate. Sfatul boerilor can inconjurau pe Voda,
cei ce se intorceau cu el dela Viena, se .desbina si el in deo-
sebite pareri. Vornicul Gavril Kostaki zise: Eu, Doarnne,
sfatuesc asa, sa esim prin tara Munteneasca. Doamna Mariei
Tale este la Braila, si dela Braila, de va sta cineva impotriva
Mariei Tale, atunci vei lua oaste dela Turci si dela Tatari
si vei merge la scaun". Insa Miron Costin logofatul (croni-
carul), Constantin Postelnicul Canano (Ciobanul) si Sandu
Buhus (currinatul Domnului), ra'spunsera inteun glas: Daces
n'asn mers In tara Munteneasca cand ne imbia Serban Voda,
iar de ici ce sa cautam? Mai bine este sa mergem drept prin
Oituz, $i daces vom vedea ca ai'om putea merge la Iasi de raul
Lesilor, vom lua-o pe Trotus in jos si om merge la Focsani".
Gavril Kostaki, scos din fire, lua de piept pe Cristea vataful
de aprozi, ce, fiind nepot de vara primara a lui Voda, i-ndraz-
nise sa se amestece in sfatul boerilor celor mari, *ri racni:
Fatu-meu, Cristea, eu sunt batarn, iar to esti tanar.
Vseau sa *tin cine duce pe Maria ,Sa Voda prin Oituz sa-4 dea
nepriete-nilar?" Iar Postelnicul Constantin, luand apararea
tanarului, raspunse: Eu al duc, gi pe sfatul meu merge",
Sa-rni fie marturie Dumnezeu ca eu nu-1 sfatuesc" zise po-
www.dacoromanica.ro
tolit batranul vornic Gavrilita. Si mearga Maria Sa sanitos,

ca eu nu voi merge").
Si asa, s'a dus vornicul Gavrilita, impreuna cu Ion Raco-
vita, marele paharnic, si cu Gheorghita, al treilea logofat, la
Serban Voda in tara Munteneasca, iar Duca Voda cu cumna-
tul sau Buhus, cu Mi'ron Costin si cu postelnicul Canano, o
apuca spre Oituz, esind in Trott's, si cleacolo tnersera cu totii
la Domnesti, mosia Doamnei Dafinei, sa faca sarbatorile Cra'-
ciunului si sa apace a vedea ce este de facut pentru a potoli
lucrurile In Moldova.
Insa in Moldova lucrurile nu se mai puteau potoli, Ca era
prea tarziu. Iata anume ce se intamplase:
La plecarea lui din tara, Duca numise trei caimacami
sa-i vada de grija in timpul lipsei lui, Spatarul Toader Pa ladi,
cel pe care-I in.chisese si =incise, pe marele logofat Nicolae
Racovita si pe Toader Iordachi, vistiernicul. Stolnicul Gheor-
ghita ,Ciudin, omul lui de incredere, avea um fel de drept de
supraveghere oculta asupra acestora.
Cand insa auzira ei de victoria lui Sobieski la Viena, in-
trara indata la intelegere, chiar Ciudin el insusi, cu Petriceicu
Voda, fostul lor Damn, care traia retras in Polonia, scriindu-i
sa ,ceara ajutorul marelui rege pentru a se intoarce in Moldova,
'cad era Tara satula de domnia tiranica a Ducal Voda. Sobieski
dadu lui Petriceicu cu atat mai usor sprijinul cerut, cu cat el
nu fusese multurnit de indoelnicele servicii aduse de Duca
cauzei crestinatatii. Pe de alts parte, Cazacii, profitand de
dezastrul Turcilor, se resculara, alungand pe omul lui Duca
din tara lor, si i-nchinandu-se si ei eroului zilei, Sobieski. In
Noembrie 1683 Moldova fu deci invadata la Nord de Petri-
ceicu Voda cu oaste polona, la Est de Cazaci, si la Vest de
altfel de Tatari, cari lintorcandu-se dela Viena in tara lor, nu
pierdeau fireste ocazia sa `prade Moldova. Pasa dela Bender
incerca o opunere cu mica garnizoana ce avea la indemana,
insa Socorenii, Orheenii si Lapusnenii, vesnicii gata la harts,
unindu-se cu arrnarta lui Petriceicu si cu aces a Cazacilor,
/) Nico lae Costin si Ion Neculce.
www.dacoromanica.ro
398 TRECUTE VIETI DE DOAMNE NI DOMNITE
invinsera pe Turci si inaintara asupra Iasi lor, unde-iasteptau

boerii moldoveni cu bratele deschise. De aceasta intimplare
toafa lumea fu multumiti, Mara de Doamna Anastasia, care
luandu-si familia (dal baeti, sase fete si ginerele Stefan), fugi
in grabs la Focsani, uncle, nesimtindu-se in sig-uranta, pasi
granite si se adaposti la Braila.
Astfel stateau lucrurile cand sosi Gheorghe Duca la Dom-
nesti. Prima lui grija fu s5 trimita la Braila dupa Doamna-sa,
caci orice i-ar fi facut ea, lui ii era drags ca ochii din cap.
Si era usor de ii4eles. Caci dela tineretele lui, cand fusese
dupa spusele lui Del Chiaro, un tanar foarte frumps, se tire-
cuse multi ani, si Voda. Duca se facuse acum, zice Neculce,
gros, burduhos si batran; numai isi cernea barba, pe atata se
cunostea c5 nu avea a catare mince sau frica lui Dumnezeu".
Doamna si porni din Braila, sosind in Focsani. Insa pans
sa ajung5. rla Domnesti, trupele polone si moldovenesti i-o
luara inainte. Dupa ce ele, impreuna cu oastea cazaceasca, si
avand de capetenie pe .Stefan Cerchez paiharnicul, curatise
tara de Tatari, acum Inaintau asupra Donmestilor pentru a
prinde pe Duca vocia, viu sau mart. Peste Lesi si Cazaci era
mai mare Demidetki, iar paste moldoye-ni armasul Varlam. In
ajunul 'Oraciunului ca daduse rtocmai atunci ninsoare si
ger ei ajunsera pe valea Trotusului, gin ziva Sfintelor
sarbatori, 25 Decembrie, Intr'o Marti, erau in fata Domnesti-
lor inconjurend Curtea. Voda se afla tocmai la masa cu Mran
Costin, cu Postelnicul Canano si alti boeri cu jupanesele lor,
toate gatite si impodabite cu juvaeruri, cum se cede la o zi
ca aceea a nasterii Domnului. Avurra doer timp sa inchida
poarta §i sa se pregateasca de-un asediu, ca erau zidurile
groase si puternice. Oastea lui Voda, cu care se intorsese din
Ardeal, era numai de 14o de oameni, din cari 8o lipcani si 6o
seimeni. Insa lipcanii fusesera trimisi in ajun la Racaciuni,
sä intampine podgheazurile lesesti de-ar veni, si intampinan-
du-le in adevar, furs taiati cu totii, scapand unul singur din
80. Acesta, licand ocoluri si ascunzindu-se prin dumbrivi,
merse la Domnesti sa instiin,teze pe Duca de cele intamplate,
insa cand sosi in fate curtii, g5.si podgheazul acolo Band tocmai
www.dacoromanica.ro
DOANINA ANASTASIA DUCA 399
navala in poarta, pe care, cu mare greu, ajunsera seimenii s'o

inchida. Voda, cu .cei 6o de seimeni ce-i ramasesera, cu boerinasii
de curte si cu slugile domnesti vre-o suta de oameni cu totul,
ava'nd si provizii destule si stiind ca zidurile sunt bane, avea
mai patina grija dectfi_,cumnatul sau hatmanul Balms, care
dinteo intamplare, nu se afla in acea zi de Craciun la masa
domneasca, ci era mai jos in sat, la o asezare a lui. Cum afla
ca e curtea inconjurata si Voda in pericol, incaleca in grabs,
oi .numai cu Dediul Serdarul si cu vre-o 5-6 lipcani, alerga
inteacolo, insa, vazand multirnea Lesilor, vre-o 500, dadu pin-
teni calului, si inapoindu-se acasa, isi lua jupaneasa (Alexan-
dra, fate lui Ureche) si fugira amandoi in lunca cu sania, pans
la Focsani, unde stiau ca se afla Doamna Anastasia.
Aceasta se ga:tea tocmai sa vie, cu toti copiii ei. la Dom-
nesti, caci nu stia cele ce se intamplase. Afland dela fratele
ei cum stau lucrurire, Doamna ramase nedumerita, nestiind
ce este de facut. Sandu Buhus o sfatui sa nu mai stea mult
pe ganduri si sa-i dea bani sa stranga oaste sa mearga sa scoata
pe Maria Sa Voda din mina neprietenilor". Insa Doamna ras-
punse: Mearga intai sa-1 scoata, si apoi voi da".
Raspunsul acesta ne da masura dragostei ce purta Anas-
tasia sotului ei, si ne desvalueste intreaga ei fire lipsita de
bunatate si de marinimie, asa precum ne-o descriu cronicarii.
Nicolae Costin spune de ea ca pe cand Duca Voda era si
Domn, si vistiernic mare si negutitor oi vames, Doamni-sa
precupia toate .cite erau in casa, carciumarea bucatele, panea,
bautura si plocoanele ce le venea la beci; inch' facea hoi de
negot si manta iarna fanatele oamenilor saraci". Ceiace in-
scarnna ca pe deoparte Moldovenii aprovizionau Curtea dom-
neasca pe gratis, jar pe de alta cumparau apoi ceia ce daruise.
Cu o astfel de fire de carciumareasa, e usor de inteles ca nici
ca sa scape pe barbatul ei din ghiarele dusmanului, nu intelegea
frurnoasa Doamna a Moldovei SA-0 deschida punga cu bani.
Mearga intai sa-1 scoata, si apoi voi da".
Insa nimeni nu merse sa-1 scoata. Din potriva, dupa abia
doua zile de moale timpotrivire, seimenii din launtru curtii
dela Damneoi, deschisera ei insegi poarta podgheazului de
www.dacoromanica.ro
Levi si de Maldoveni, care navalind in casa ci prinzand pe

Voda de grumaz viu-nevatamat", iI urcara intr'o sanie ci -i
facura vant in Polonia 1).
Cum it duceau pe drum, in sania aceia cu doi cai, unul alb
ci altul murg, ci cu hamuri de tei, dea-lungul drumului,
numai ocari si sudalmi ii auzira urechile" zice cronica.
Langa Suceava, el ceru intr'un sat unei femei putin lapte
sa bea, iar aceasta ii raspunse, fate& sa -I cunoasca firecte:
N'avem lapte sa-ti dam, c'a niancat Duca Voda vacile din
tars, mancal-ar si pe el vierrnii iadului cei neadormiti". Iara
Duca Voda data a auzit aca, a inceput a suspina si a plange
cu amar, ca el se tinea ci se ispitea sa fie Crai in Tara Ungu-
reasca, Dinea lucrul prea sus".
Ajun in Polonia, fu gazduit la Lemberg de prietenul sau
Balaban, albanez ca si el, acelas Balaban pe care'l chemase cu
cativa ani in urma. in Moldova pentru a pari pe bogatul boer
Ursachi, inscenand impotriva acestui nabab un proces de pe
urana caruia ii lease 500 cpungi, toate avered lull, lasanclu-11
din pricina inchisorilor si batailor la talpi, olog pans la
moarte.
De-acolo, din Lemberg, slobod fiind, nu rob cum s'a zis,
incepu o corespondents' ntre el ci Doamna lui, in vederea rea-
lizarei unei cat mai marl sume de bani, pentru a putea parasi
Polonia si a recapata scaunal Moidovei.
Dupa nenorocirea dela Domnecti, Doamna Anastasia pare
a se fi recules ci a se fi pus in adevar pe treaba pentru a
strange banii trebuinciosi. Cu toti copii ei, care dupa cum am
aratat era 8 la numar (doi fii Constantin si Matei, ci case
fete) 2 parasi Foccanii, mergand intai la Bucurecti, uncle dupa
atatia ani se intalni cu fostul ei iubit Serb= Cantacuzino.
Elsa inima acestuia se racise, fie ca Anastasia imbatranise,
fie ca, Doran rnandru ce era el acum, nu mai sacoti cut cafe sa
inceapa o intriga amoroasi cu o Doamna saraca ci fara scaun.
De altfel, grija lui cea mare era ca nu cumva Duca Voda sa
1) Miron Costin, postelnicul Ciobanu, §i chiar jupanesele toate, fura
desbracate la piele, furandu-li-se hainele $i odoarele.
Catrina (a lui Stefan Tomp), Ileana (a lui Neculai Costin), Marra
(care a fost logodita cu Antioh Cantemir), Sanda, Safta si Anastasia.
www.dacoromanica.ro
Untie din non in Moldova $i sal sminteascS pe el din scowl".

Pentru a evita o atare intamplare, el supravghie nu numai in
Po Ionia pe fostul voevod, dar in Bucuresti chiar pe Doamna
Anastastia, mergand chiar pans acolo incest ii spiona corespon-
denta.
Lungul roman de dragoste al Anastasiei se sfarsia trist.
De trei on scapase ea viata lui Serban, in Moldova, la Con-
stanfinopol si la Bucuresti, reputatia biro compromisese, iar ras-
plata era arum nepasare si spionaj. Amarata, Doamna isi lua
copiii si casa pi plea 1a Stambul.
Nenoracul o urmari mai departe. Sotul ei, prin oamenii
lui de incredere, Anastasia vistiernicul gi Carste vataful I),
ii trimise o scrisoare, prin care o raga sa se imprumute de
uncle o sti cu 18o pungi pentru a-i inlesni esirea din Polonia
si recapitarea scaunului Moldovei. Serban, afland aceasta mi-
siune, taia, in Muntenia, calea purtatorilor scrisorii. El tri-
mise slujitari ipe la toate drumurile si potecile pentru a prinde
pe Anastasia si pe Carstea. Langa Buzau, unde se afla ci Ser-
ban care mergea la Camenita sa se impreuneze cu armata tur-
ceasca, vistiernicul fu prins. Despre acesta zice cronica fra-
mes ca: mergand inteo lunca, intre doua randuri de saragele,
el s'a facut a merge din drum in padure pentru treaba Jul.
si acolo. aninand o traista intr'un copac, facu semn lui Span-
doni, un om de incredere, si indata au purces din nou dupes
saragele". Spandoni, inteleg-nd smecheria, lua traista din copac,
In care fireste se afla scrisoarea Ducal Voda, ii sbughind-o
prin padure, drept la Dunare ajunse, iar de acolo la Constan-
tincpol, inmanand Doamnei Anastasia epistola sotului ei.
erban Voda, spumegand de necaz, porni la Camenita in-
vartin.d in mintea lui ganduri de razbunare.
Dincolo, la Stambul, prin vechile legaturi si pr4etenii ce
avea, Anastasia stranse in carand cele x8o de pungi cerute
de actin ei. Cush banii, tot numai galbeni de aur, prin ante-
reek oamenilor, sl incredinta acest canvoi purtitor de vii-
Ware azariri nepotului Carstea si vistiernicului Anastasia, care
Nepotul Domnului, cel pe care Gayril Costaki ii luase de gat in Ar-
deal. Din el se tragea in linie directa barbateasca, Eudoxiu Hurmuzachi,
adunatorul monumentalei colectii de documente, continuata de d. lorga.
A
www.dacoromanica.ro
intre timp venise si el din Bucuresti la Constantinopol. Prin

Turcia, prin. Muntenia si Transilvania, ei ajun.sera cu bine
pans la Bistrita, unde Varnesul Apor Istvan descoperi banii
si-i popri. El opri acolo pe vistiernic, trimitand la Lem-
berg pe vataful Carstea sa spue Ducal Voda ,ca au sosit banii
dela nevasta lui, dar ca nu-i poate elibera, decat daca vine el
insusi in persoana sa si-i ridice.
Cu alte cuvinte, o cursa intinsa de Serban Voda pentru a
pone mina pe Duca si a-i taia pofta de domnie. Ceiace arata
sinceritatea legaturilor reinoite sub zidurile Vienei si mai
arata ce bine facuse Domnul Moldovei ca'nd nu. primise pro-
punerea rivalului sau de-a veni la Bucuresti in Octom-
brie 1683.
Cursa, Duca o intelese. Dar cum era si bolnav, el nu
suparta lovitura. Cum i-a dat Carstea cartile vamesului de
le-a citit, numai a ,cazut pe lavita si a inceput a se vaita; iar
limbs ii pierise si mainile nu putea sa le miste. Deci l'au
ridicat si l'au pus in pat. Era intr'o Marti seara spre Miercuri,
la 24 Martie a anului 1685. S'a mai svarcolit el o saptamana
In chinurile acelei dalrablali, si'n Martea d'apoi, 31 Martie,
seara, isi dete in fine duhul fostul tejghetar albanez, ajuns
Damn al Moldovei, Hatman al Ucrainii si ravnitor al tronulut
Ungariei. Spintecandu-1 daftorii dupa ce-a murit, s'a gasit in
herea aui 27 de pietre rasii i doua alte mari in rarunchi, iar
plama'nele cele albe au fost arse de sete". Alexia Balaban, ne-
gustorul cel mare hamsera cu Duca Voda" it ingropa acolo,
la Lemberg, in biserica lui 1).
Trista s'a scurs mai .departe viata Anastasiei. Galbenii de
our n'au mai incaput in mainile Doamnei, si cum ei erau im-
prumutati si trebuiau inapoiati, au inceput datornicii in Stam-
bul s'o urmareasca unii de-o parte, altni de alta, qi a o in-
grozi, st a o inchide, sit a o ja.Cui, care cum.iputeau. lira dupa
ce scapa in sfarsit de datornici, intra apoi intr'alt buoluc si
mai mare. Ion Neculce ne povesteste 'astfel trista batranete a
Doameni Anastasia:
Pe urma a venit si la mai mare °sandal Si ocara, c'a alma-
') Moartea Iai Du:a dupg Coed. Filipescu si Nicolae Costia.
www.dacoromanica.ro
girt -o un grec de s'a maritat ,dupa dansul. Avand ea atatia co-

pii, n'a socotit cinstea ei, ca era mai mult batrana deck ta-
nara. Si dupa ce a mers dupa acel grec, a amagit-o de i-a luat
bani si odoare cate a mai avut, de le-a dat Turcilor sal pue
bei la Mania, si-a mai sezut vre-o sapfamna cu dansa, pans si-a
facurt cheful, si s'a dus apoi la Mania, zicand c'o va aduce si
pe dansa. ri asa, vre-o doistrei ani a sezut acolo si n'a mai
trimis la dansa s'o ia, pans s'a hainit si el dela Turci. Iara ea,
la ba."tranete, a ramas si saraca si ocarka, de voroava oamenilor
si cu o casa plina de copii".
Pe Grecul acela ril chema Liberia Gheralkari mai cu-
noscut sub numele de Liberaki. El era maniot (lacedemonian)
si fusese in tinerete pirat. Prins de Turci, fu condamnat la
7 ani de galere, 'pe care le si ram Cand isi ispasi pedeapsa,
merse la Constantinopol, unde dadu Turcilor sa inteleaga, ca
daca 1-ar nu.mi pe dansul sef al Maniotilor, el ar elibera Morea
(Pelopanezul) de sub jugul Venetle-nilor. Turcii erau gata
sal numeasca.' bei de Morea, insa fara bani nu se facea nimic
la Stambul. Atunai cunoscu el pe Doamna Anastasia si intra
cu ea in ilegarturi de dragoste, .pentru a-i sustrage sumele de
care avea nevoe. Se vede insa treaba ca Anastasia, care dupa
cum stim era sgarcita, nu se invoi, a-i avansa aurul ce'i tre-
buia. El o ceru atunci in .casatorie, insa ma'ndra Doamna nu se
invoi, raspunzand Grecului ca nu se cuvine ca o princess s'a
ia pe un puscarias. Furios, Liberakis ceru vizirului sa porun-
ceasca foastei Doamne a IVIoldovei sa-1 ia de barbat. Anastasia
alerga la Patriarhul Constantinopodului, cerandu-i ajutor si
ocrotire, insa in fata acestui scandal, inaltul prelat o sfatui
sa inghita hapul si sa se marite. De unde rezulta clan ca Gre-
cul Liberakis era amantul Anastasiei. In cantata de Lost pirat
*i de fast puscarias, el incerca acum un santaj, in fata r.aruia
Patriarhul el insusi dadu indark. Nenorocirta Doamna se pre-
gati de nunta si pofti in casa ei toata inalta societate greaca
si romaneasca din Constantinopol, spuse m-usafirilor ei ca
cugetand serios asupra lucrului, modestia ei nu-i in.gadue sa
se infatiseze inaintea vizirului, Si s'a hotarat deaf a lua de
barbat pe oricine, deck a se expune la o atare rusine". La a-
www.dacoromanica.ro
404 TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DOMN1TE
uzul acestar vorbe, toata lumea parasi casa, iar popa, care era
in odaia de alaturi, intra in salon, oficiind casatoria foastei
Doamne cu fostul ipugcariag! Urma apoi saptarnana de rniere
de tare vorbegte Ion Neculce, gi noul bei de Mania porni in.
Peloponez pentru a nu se mai intoarce.
Tatu.gi, Anastasia nu muri printre Turci. In anul 1693,
urcandu-se in scaunul Moldovei fiul ei mai mare Constantin,
ea meni la Iasi impreuna cu el gi cu toate fetele ei Inca ne-
maritate. Lipsise 10 ani din tara. Dar nici bitranetea, nici si-
facia, nici rusinea casitoriei ei, nu furs in stare sa-i schimbe
firea Tacoma de precupeata. Cum sosi, mama de voevod, in-
cepu un proces lung si samavolnic impotriva boerului Ilia Ca-
targi, barbatul Mariei, nepoata ei de sorts, lua-ndu-i toate mo-
giile, sub pretext ca ele constitue zestrea ei dela mama-sa
Doamna Dafina. Catargi socrul sau Iordachi Ruset fiind
fugit de raul Ducal Voda in Polonia n'avu cu ce dovedi
ca IDoamna Anastasia igi luase zestrea de mutt gi ca moginle
reciamate erau zestrea surorei ei Maria 1). El ramase astfel
despoiat de averea lui.
Doi ani du,pa sosirea Anastasiei in Moldova, o aflam la
Bucuregti, unde merse sa intovaragasca pe nora-sa, Doamna
Maria a lui Constantin Duca, pe care o apucase dorul sa-si
vada parintii (Constantin Voda Brancoveanu gi Doamna lui).
Stai §i to mini, ce mats ca'uta ea, batrana, sa-si ducts nora in
Bucurestii aceia, in care, tanara, iubise, suferise gi fusese in-
josita.
Dupa mazilirea fiului ei, o afram din nou la Constanti-
nopol, judecandu-se acum cu Bistritenii pentru aurul ce-i °-
prise ei cu 12 ani inainte. Apoi, la a doua idomnie a fiului ei,
e iaragi in Iasi, dela 1700 gi la 1703, anul in care, foarte ba-
trana acuma, igi da abgtescul sfargit. 0 ingropa fiul ei sau
la Barnova sau la Cetatuia, insa mormantul acestei Doamne cu
o viata atat de sbuciumata, n'a fost descoperit pans azi.
1) Amintim cä Doamna Dafina avusese cu Dabija Voda o singura fats,
Maria, maritata cu lordachi Ruset, care venea deci soya vitrega a Doamnei
Anastasia Duca. Aceasta Maria murise in facere, nascand o fati numita tot
Maria, care fu maritatl cu [lie Catargi.
www.dacoromanica.ro
=
"Eri
6115.gt11..
saw. t - .01 hi 3 .
" "
:TPKEICIRCI: WAR ItT: 1V.. 11115" iediTE5-H t `;':

FE g psi mad. Eh tileti'; it r- PAL , r (mi..
kote.13.,
mi,.
tit 'I
c
,4CPW
ati 11
4, of r
u !./
it a
F
StsIc . t
N F/
Pt 1
174
; =
4. f
°
.
.....
?. t
ft '''.1'.'r
, .11,4 ,`,I 1
,.,. F ' .1 I
"1
!tr.
ri
. :
;
1
I: ....,
,
e
. vl
-.
IV " ''. " d'
!
.11 51:
y
, 1; 14' E.
r?:
t
-1; 4 en, e
. -2 P-
blt _
Irflt...f...Pc
n_ ,
Gheorghe Matei Radii Mihai Constantin Maria lltnca Constantin

[comic v. postelnic
Familia Postelnicului Constantin Cantacuzino

Dup4 Butetinut C. M. I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI.
DOAMNA MARIA CANTACUZINO
$I SOACRA EI ILANCA
SCAUNELE noastre ajungand a fi scoase la mezat, pe de
o parte iacomia Turcului avea de luptat cu marinimia
celi mai bun ofertant, iar pe de alts parte o prudenta
politica indemna Poarta sa schimbe mereu niste Donmi dusrna-
nosi ntereselor ottomane. Inclinarea Romanului catre politica
statelor crestine exasperase Poarta intru atat, incat, in mat
mune rananri. ea hotari sapretfa,,c4 tarile noastre in pasalacuri
turcestr. Un rest de bun simt al Imperiului Ix .de.cide.rerocar44,
(fete seama ca infaptuirea unei aserneni dorinti .ar fi P.X.3,-Ca4Uit
la nod neincetate si grave turburarLid facu sa renunte la planul
acesta. Dar o solutie se impunea. Ea fu gasita abia la, ingenutul
secoluIni urmator prm introducerea domniilor fanariote, care
n'au insernnat deck deghizata transformare a taridor noastre,in
raiate otEomane.
Deocamdata insa Sultanul se lupta cu voevozi in majoritate
inca Romani, care clupa ce umpleau haznalele imparatesti cu our
romanesc pentru a obtine o efemera domnie, iii faceau apoi un
punct de onoare national de-a trada interesele Portii in folosul,
cauzei crestinatatii.
Invalmaseala de scurte damnii precipitate caracterizeaza a-
cest sfarsit de veac.
In capitolele trecute am va.'zut pe acesti meteori, venind si
pleca'nd, guvernand sau numai petrecand, si intotdeauna imboga-
tindu-se. Alaturi de ei femei, care amestecandu-se in viata pu-
Mica faceau rau tarii, ca Doamna Ghicai Voda, sau dadeau bane
sfaturt, ca Dafina nabija, sau isi ajutau numai sotii la stran-
www.dacoromanica.ro
Berea comorilor, cum a fast Doamna Anastasia. Si altele in sfar-

sit de care nu s'a vorbit decat Area putin, sau de lac, de suntem
astazi in indoiala despre unii voevozi, daca au avut Doamne
sau nu.
Astfel de pilda Mihnea Radu in Muntenia (vezi cap. XXIII
p. 332), cel care venise cu o praasta Teputatie din Stambul, si
care se logodi mai apoi cu cercheza Nedelca (Natalia), pe care
n'ajunse a o face nici Doamna, nici sotie macaw, fost-a el insu-
rat mai inainte sau nu ?
Dar Radu Leon, fiul Tomsei, care in timpul .domniei lui in
Bucuresti isi logodi feciorul cu fata Ducai Voda, ce e cu Doam-
na lui? nimeni nu ne vorbeste de ea. Totusi logodnicul acela
Stefan Tornsa al II lea, fiind pe atunoi inca un plod mititel, ma-
ma-sa trebuie sa fi trait. Unde ? Cine era ? Nu se stie.
cat despre Antonie Voda din Popesti (cap. XXIII p. 360)
stim ca, ajungand la domnie om ba.'tran, el nu mai avea Doamna.
De foarte bun neam, fiul lui Mihai ot Tarsor, cel care in r6o8
a. fast si pretendent domnesc (fratele Tudorii, tiitoarea lui Mi-
hai Viteazul), Antonie se insurase de tank- cu Ilanca, fata pa-
harnicului Mavrodin din Manesti si a Mariei din Bucov1). Din
aceasta casatorie avu pe Neagoi Postelnicul din Vai-de-ei, care
a fost tatal Doamnei Maria Brancoveanu. Dupa moartea Ilincai,
Antonie se reinsura cu Dancea, dintr'un neam ce nu ni este Inca
cunoscut, insa aceasta murise si ea sand apuca Antonie din Po-
pesti domnia tarii, asa Inca nici Ilanca nici Dancea nu avura.
norocul Si fie Doamne 2).
Raman Serban Cantacuzino, insurat dl de, c1914.,Q,LL si a
carei sotie de-a .doua ajunse Doamna. Prima sotie a lui Serban
fu Maria din Golesti, fata lui Stroe Leordeang. Necunoscute
motive faoura pe §erfban s o paraseasca, ceiace pricinui, intre al-
tele, ura vistiernicului impotriva fostilor sai ginere si cuscru,
ura care Buse la acele nesfarsite Write dintre Golesti si Cantacu-
1) A postelnicului Stoica ot Bucov. Prahova. Aceasta fata a for Ilinca mai
fusese °data maritata cu lane spatarul.
') TotuO, deli Antonie Voda avea vre-o 80 de ani cand urca treptele
tronului, el pare a fi fost insurat a treia oars, de oarece, Inscriptia crucii ale
Lin A bisenca Cutitul de &glut .din D:ucuresti, arata ca este rfdttata ae a-lo
An solTh mea Anca". (U. Florescu).
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO $1 SORA EI ILANCA 407
zini descrise in ,capitolele dinainte. Serban se reinsura cu o fats

care purta si ea numele tot de_ Maria, fiica unui bulgar din Nic-O-
_
poli, ClucerulGhetea. .
Acesta, stabilit si boerit in Muntenia, deveni cuserul mare-

lui Postelnic Constantin Cantacuzino, ceia ce '1 facu sa joace si
un rol politic, iar dupa moartea acestuia mereu 11 vedem ames-
tecat in lupta ce se
dadea intre Greci si " 115111ri"'
Romani, tinand, fi- t,
reste, ca socru al lui _,1"
Serban, partea aces-

tora din urma. In toa-
ta aceasta lungs po-
veste, numele fiicei
lui abia apare de doua
sau de trei ori. Dar
ca ea ca femee, mai
simtitoare deci si mai
banuitoare decat un
barbat, o fi aflat mai
inaintea Ducai Voda
despre legaturile din- °
tre sotul ei si Doamna r -

Anastasia, nu incape
indoiala. Cand la Con-
stantinopol, ascuns in Steagul lui Serban vane Cantacurtrio
podul casei Aaasta-
siei, Serban fu ridicat de ceausii turd pentru a fi trimis in exil
la Crit, si cand la Bucuresti Doamna Ducai voda ii facu semn
in mijlocul unui banchet sa fuga indata caci ii este viata in pe-
ricol, fireste Ca Maria Cantacuzino trebue sa fii fost multumita
ca are sotul ei un sprijin atat de puternic si un atat de pretios
auxiliar, insa inima ei ranita trebue sa fi sangerat, si in tacere
multe lacrami sò fi raspandit prin amarile frumoaselor ase-
zari Cantacuzinisti din Bucuresti si din Dragasani.
Alta durere, mai mare decat cea casnick pandea pe biata
Doamna Maria. Cand, dupa atata sbucium si atatea persecutii,
www.dacoromanica.ro
408 TRECIITE VIETI DE DOAMNE I DOMNITE
Senban ajunse insfarcit Damn at Tarii Rornanesti, era firesc ca

primul lui gand sa fie ace!' air raibu-nareii, bra blanda lui mama,
jupaneasa Ilatvca, nu -i putu .patoli furia. Cu statura-i uriaca, cu
°chin lui negri ce-i ardeau ca carbunii, cu glasu-i de tigru (ast-
fel ni-1 descrie Del Chiaro, care d'a cunoscut), el care inspai-
manta ci pe Turci, de'l facu chiar pe unul, racnind la el, sa-ci
scape de spaima ceacca de cafea, arzandu-ci degetele ci mat'
un astfel de am nu era facutpentru mill psi indurare. Ici incepu
.. domnia tAind i spanzurand pe sine putut prinde din. dps-
deci .
manii lui, ci'n primuI and pe ginerele lui Gheorghe Baleanul,
Hrizea Vistierul 1) caruia viata i-a curmat si toata ,casa i-a pus-
tilt °). Apoi pe Drosu, .cel care din porunca Ducai Voda (11 ares-
tase in 1676, pe care de asemeni 1-a omorit, pe el ci pe fiul sau,
ci i-a pustiit casa, de-a trebuit jupaneasa ci fetele .lui sa fuga
peste Dunare la Turci. Dar, intru tarziu, dupa ce 'si potoli ma-
nia, ci din ce In ce 11 stapanira mai mult gandurile lui politice
care-au lost marl, el hatari sa se impace cu foctii sai ducanani,
avand nevoe de armonie inlauntru tarii pentru a putea lucra cu
atat mai bine in afara, la desrobirea tarii de sub jugul Turcesc
ci inchinarea ei catre Imparatul Germaniei. In vederea acestei
not politice de impacare, el trianise in Ardeal dupa Grigore Ba-
leartu, nepot de frate al Banului Gheorghe si var deci prin a-
lian# cu Hrizea vistiernicul, .cel =cat de el, pentru a-i pro-
pane in casatorie pe fata lui, Smaranda. Zice Filipescu in cro-
nica sa pe clansul it trimisese sal in Ardeal ca era ci Dom-
nita frumoasa ci cuminte", ci era ci B6leanu frumps si in-
telept", aca Inca a fast o imparechere pe placul tuturor, si a
familiilor care se impicau, gi a taro care era multumita de
pacea ce li se prevestea. Fficut'au nunta mare In Bucurecti cu
soli din Moldova qi din Transilvania si cu cele opt zile de ne-
curmate chefuri. Insa cinci luni mai tarziu Domnita Smaranda
cazu la grea baala si intrò zi de Mai (1688) Luni dimineata,
') Hrizea era grec de origina, fiul lui Gh. Carida, vistiernic sub Matei
Basarab. A luat pe fata lui Gheorghe Baleanu, vel Ban, si si-a zis Hristea of
Popesti. El a fost tatal lui Radu Popescu, cronicarul. Despre el vezi .cap.
XXIV si XXV.
2) Document publicat de d. luliu Marinescu in Arh. Gen. II Oct. =
Dec. 1913.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO $I SORA EI LLANCA 409
data' si-au sufletul nn mina ingerului lui Dumnezeu. Iasi pa-

rintii ei, erban Voda cu Doamna -sa Maria, irnpreuna cu Gri-
gorascu ginerele, au ramas la mare jale, cu multe lacrimi si
cu multe suspine dela inima, dar nimica n'au folosit, ca moartea
in'are fatarie si este la tot omul de obstie Intocmai ".
Dupe aceasta durere a Doamnei Maria, urma alta in curand,
pricinuita de moartea sotului ei erban_Yosl_L_otravit, zice-se.
dP fratii sai, Constantin si Mihai, carora politica de inchinare a
tarir titre Imparat nu li era pe plat (r688). Alta motive de ordin
pecurtiar o fi tras si ele in cumpana acestui omor, cad dela
moartea jupanesei Ilanca arrnonia incetase un familia, dand loc,
pentru meschine inrterese banesti, unei invrajbiri cu tragic
sf arsit.
In momentul acesta Doamna Maria iesa insfargit dinano-
nimatul Istoriei, infatisandu-se noua ca o vrednica mama, care
lupta pentru legitimele drepturi de mostenire ale fiului ei
Gheorghe la coroana tarii. Lisa cumnatii ei nu-si omorisera fra-
tele pentru a 45.sa apoi domnia fiului sau. Lor li trehuia Domn
credincios for si potrivnic poiticei germane. Fusers deci pe
boeri si tara aleaga pe neportul or de sore, Constantin Bran-
covean.u. Tarzia energie a Doamnei Maria fu invinsa. Ea fu ne-
vOitasa paraseasta, cu toti ccpiii ei, capitala, retragandu-se la
mosia for Draganesti. Acolo astepta, inca nu resemnata de loc,
stiri dela ginerele ei Constantin Balaceanu, care' si pusese de
gaud sa rastoarne pe Brancoveanu, restituind coroana cumna-
tului sau Gheorghe Cantacuzino.
Aga Balaceanu, fiul lui Badea ais Usurelul 1), Most, ala-
turi de hatmanul Buhus al Moldovei, ultimul erou pe care l'a
avut tara pans la Renastere, erou de teapa vitejilor lui Mihai.
Era din firea lui razboinic plateau aventunile si gloria. Cro-
nica spune de el ca'si intindea mintea dupa pareri nebtme, yi
credea in vitejii gi'n cai gi'n anne". Credincios fostului sau
Domn si socru 2), era begat pana'n gat in politica germane.. Cum
') Fiindca in 24 de ceasuri a fAcut, calare (schimband caii fireste), dru-
mul dela Bucuresti la Iasi, cand H trimise C-tin VocIA Serban la Gheorghe
Vodg Stefan pentru a cere sl nu omoare pe fratii lordachi si Toma Canta
cuzino. inchisi la Buciulesti impreunli cu Doamna lui Vasile Lupu. (Vezi
cap. XXII).
2) El Linea in disitorie pe Maria Cantacuzino, fata lui Serban VodA.
www.dacoromanica.ro
418 TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DO/VLNITE
e.rban, inainte de-a muri, era pe punctul de-a se inchina Im-

paratului Leopold I, pentru care scop trimisese la Viena pe fra-
tele sau Iordache si pe ginere-sau Balaceanu, acesta, afland
acolo de moartea socrului sau si de alegerea Brancoveanului ca
Damn al IVIunteniei, se intelese cu Nemtii pentru a-i aduce
fara intarziere in Cara, dand domnia cumnatului sau, care se va
inchina lor. Acesta era insa minor. Urma, lupa planul Bala-
ceanului caci in splendidu-i avant crestinesc si patriotic isi
bagase, fireste si ambitia coada ca Doamna Maria sa fie
numita regents si el, ginerele si cumnatul, sa fie primal sfet-
nic al tarii.
Intors deci din Viena, unde se intelesese personal cu Im-
paratul, Balaceanu. numit colonel in armata austriaca, se intalni
in Brasov- cuPantul de Bade n Si cu generalul flatssler si in-
trara tus trei In Oltenia cu un numeros corp de armata. Dom-
nul care se afla 1a Brancoveni (Olt) li trimise pe Serban Gre-
cianu si Barbu Brailoi pentru a parlamenta. Insa aceste parla-
mentari ale Brancoveanului le cunosteau Nemtii. La mice cerere
a lor, Voda raspundea : Da, cu vremea!" de-a ramas la nai a-
ceasta expresie de taraganeala cu numele de vorba brancove-
neasca: da, cu vremea! Armatele imperiale, trecura 'Oltul, Voda
retragandu-se dela Brancoveni la Serbanesti, dela Serbanesti
la Potlogi, dela Potlogi la Buzau, de unde trimise in grabs la
Poarta sa ceara ajutar. Intre timp Printul de Baden pleca la
Sibiu, iar armatele de ocupatie, sub conducerea lui Haissler si a
lui Balaceanu inaintara parte asupra Targovistei, parte asupra
Draganestilor pentru a proclama pe minorul Gheorghe Canta-
cuzino voevod al Tarii Romanesti. Acolo astepta inifrigurata
Doamna piing de furnuri in cap pentru aceste mariri".
Insa, dupa porunca Portii, Tatarii intrasera in tars, iar Sul-
tanul el insusi inainta inspre Dunare. Rata de aceasta intorsa-
tura a lucrurilor, Brancovearm, Haissler si Balaceanu se intal-
nira chiar in Draganesti, mosia Doamnei Maria, si acolo, dupa
fierbinte rugarninti ale Domnului, Haissler hotari retragerea
rrupelor sale spre a evita ciocnirea armatelor germane si turce
pe teritoriul tarii.
Brancoveanu scapase de pericol. Se intoarse triumfator in.
Bucuresti, arruntand Sultanului ca el alungase pe Nemti si ca in.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO SORA El ILANCA 411
urma armatei imperiale in retragere mergea Doamna Maria, cu

fiul. si fetele ei, sa'si caute un refugiu in Ardeal. Ceia ce era
ad evarat.
Doamna se stabili la Sibiu inconjurata de onorurile autori-
tatilor, dupa porunca T-mparatuaui, care voia si fie tratata ca va-
duva fostului sau aliat si ca mama unui minor napastulf, .carula 1
.
se cuviTie de crept scaunul Tarii Romanesti si coroana njrzan-

fului. Impaiatul, imparateasa 1), ministrii (Principele de Baden
si -Ccintele Stratmann) ii scriau epistale autografe, care au fost
publicate in Intregime in genealogia banului Mihai Canta-
cuzino :
Luminata Princess si a Noastra iubita" ii scrie Leopold I.
Am aflat cu deosebita intristare a sufletului Nostru, si impreu-
na patimim la intristarea Luminatii Tale, si ca sa te usuram si
sa te parigorisim (traducerea e din secolul al r8-lea), ca sa arat
catre tine a noastra irnpreuna mahnire si parinteasca dragoste,
am poruncit la al nostru Gheneral Haissler ca sa, alba purtare
de grija si sa te trimita la Curtea Noastra, impreuna cu familia
si cu familia Balaceanului, ca sa te putem ingriji mai cu temei
si sa'ti aratarn toate acele semne imparatesti ale milostivirii
noastre, q. c. 1.... S'au daft in arasul Viena, Mai anal 169o.
Leopold".
Cu toata aceasta imparateasca invitatie, Doamna Maria nu
s'a dus la Viena, caci avea nevoe sa fie cu fiul ei la granita tarii,
pentru a ajunge cat mai repede in Bucuresti, cand, prim vite-
jiile ginerului ei, nadajduiau Ca va fi invins °data usurpatorul
de F3ranooveanu. Insa in curand armatele imperiale si ottomane
se intalnira din nou in muntii Transilvaniei si 'n marea batalie
dela Zernesti (ii August r6go) Aga Constantin. Balaceanu cazu
glorios pe campul de lupta, dovedind astfel ca nu era din
parte-i gluma and crezuse nebuneste in vitejii, tEn cai, si'n
acme ".
Dar Doamna Maria ramase fira sprijin. Mai primi, nu e
vorba, scrisori dela Im.paratul sti dela Imparateasa, cu multe
vorbe frumoase de candoleanta si compatimire, insa la Viena nu
1) Eleonora Magdalena Theresa.
www.dacoromanica.ro
412 TRECUTE VIE'rl DE DOAMNE I DOMS1sFITE
mai fu poftita. Ea rimase in Sibiu, ingrijnd de educatia tan&

rului Gheorghe si de capatuiala fetelor ei nemaritate.
Pe Casandra o dadu in 1699 dupa Dumitru Cantemir. fos-
tul si viitorul Damn al Mo 1dovei, tca dupa Istrati Urda-
reanu si pe Balaa dupa Ungore Vlasto. Maria Balaceartu, trai,
nenOrocita, pe langa mama-sa, tar Geheorghe se insura mai tar-
ziu cu Ruxanda Rosetti (fata aui Iordachi al lui Antonia Voda),
din care se 'rage ramura zima azi §erban Voda.
In tot timpul-IiinEiCabinnu a lui Iltrantbveanu, Doamna
_Maria 0 fiul ei ramasera in Sibiu. Abia in 1714, ei se intoarsera
in Cara, unde Gheorghe Cantacuzino capata bnia Craiovei, iar
bitrana lui maica se calugari as manastirea Dintr'Un Leann, in
judetua Vakii. Acolo mai trai, impreuna cu fiica-sa Balasa, inca
g ani, pans ce, foarte lbatrana, se stinse in anul 1723.
Bucuresta ,pastreaza amintirea ei prin strada care-i poarta
atumela,:sti-a-cia Down nei, pe care nici o administratia7Cainiinala
rtuS*a tnvrednicit sò imune4ca cum ilr..tx.ebui &triad& Doam-nei
Maria Canta.cuzino. Ba din .porriva, prin 1924 o mutase pe biata
Doamna Maria tocmai in Parcul Bonaparte. Din fericire insa,
un nou primar, is um. Sfa'ntu. Dumitru, a mutat-o ila [loc.
Strada poarta numele acesta_dupa biserica Doamnei, acea
foarte solid construita biserica ce_se afla anabusita in-curteà
unor maiTCMdirli moderne, intre calea Victoriei Si stkadiDoam-
nei. Nevasta lui §arEati Voda o facu ou aeltuiala ei, in anul
1683, drept multumire si lauds Domm.1ui pentru izbanda crevi-
nilor sub zidunile Vienei. In curtea bisericei era o casa mare in
care locuiau copiii ei, Gheorghe i fetelei_sareia i s'a zis multi
§erban 0 a Doamnei
.
vreme casa Betiadederor, jag gralfdruan era casa aui Vodi
rie1). zjaRa.deS-erban Cantacuzipo g1 insusi pe locul_ mosjte-
mt de la oatranul Pbstemic. Casa aceasta incapatoare si luxoa-
sa, a fast iparatul dornnesc a lui Voda §erban, care nu voia sa lo-
cuiasca in. Curtea Vechie, poate din pricina neplaoutelor amin-
tiri din vremea lui Gheorghe Duca.
Cand, dupa moarrtea lui §erban, nepotul sa- u Constantin
Brancoveanu, ajtms Dome, avu nevoe de-Un drum drept ri
scurt intre casa beizedelelor sale 0 mo0a sa, Mogosoaia, el Cara
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO ¢I SORA El ILANCA 413
tot ce-i sta in cale pentru a croi Podul Mogosoaia, ajuns artera
principa/a a Capitalei, ,Calea Victoriei. Dirn fundul Sibiului ei.
Doamna Maria protests, dar fireste zadarnic, ca i s'a taiat locul
in doua, si c'a ramas curtea ei pe deoparte a strazii si casa
beizadelelor pe de cealalta parte.
Inainte de-a incheia sirul povestirilor acestor vieti de

Doarnne si Domnite muntene dela sfarsitul secolului 17-lea, se
impure a se arata cum a fost sfarsitul ar fernei, despre care
n'am putut face un capitol deoseb it, dar care prin personalitatea
si grin sufletul ei de sfanta ar nieri t. a carte intreaga scr1§.0-
de-o 2ana iscusita. E vorba de Domnita Ilanca, fata lui Radji
Voda Serban, jupaneasa marelui postelnic Constantin Cantacu-
zip° si ukama_yoevodului S-6iT4n.
In paginele acestei carti am intalnit-o dela nastere, la ibis
in cetatea Sucevei, am =mar' it-o la Viena, \unde primi dela mai-
ca-sa in preajma Curtii Habsburgilor, o .crestere cu totul deose-
bita, am vazut-o apoi venind la Bucuresti sub domnia rudei sale
Matei Basarab, care o marita cu ipostelnicul Cantacuzino, am va-
aut-o cum, sotie devotata si mama iubitoare a 12 copii, isi petrecu
o vizta de patriarhala jupaneasa, gospodarind cu harnicie nu-
meroasele for mosii, am vazut-o la mormantul sugrumatului ei
sot asistand la juramantul flilor ca vor razbuna sax' igele nevi-
novat al tatalui lor, am aratat-o amestecata in lunga lupta ce-a
uninat intre Cantacuzini cu Golestii si cu Balenii, staruind pen-
tru ,a se darui viata celui ce-i omorise barbatul (Stroe Leur-
deanu), grijindu-si fiii cand erau la inchisoare, uneltind sca-
parea for din ghiarele dusr, mergand cu ei la Constan-
tinopol, intorca'ndu-se Tarr cand se intorceau, si in sfansit, cand
i2bucni triumful cauzei cantacuzinesti prin inaltarea fiului ei
etrban in scaunul tarii, am vazut-o incercand sa potoleasca f u-
riile razbunatoare ale acestuia.
Dela moartea postelnicului toti fill lui au trait undo, stransi
ea un singur om, caci numai astfel au putut lupta pentru trium-
iful cauzei tor. Cel mai mare, Draghici, era ca si tati-sau, bun si
farce ambicu. Lupta impotriva lvi Ghi;ca si a lui Stroe 6à dat
www.dacoromanica.ro
la Inceput numai in vederea unei razbunari a pedepsirii vino-

vatului dreptul talionului. Dar dupa moartea lui Draghici,
(de boala la Constantinopol, 1667) rarnanand Serban capul fa-
miliei, el Isi bags de Ipe atunci in gand sa fie Damn. Lucra in-
cet, cu perseverenta, cu energie, cu ura, fratii lui poste nici nu
bagara de seams. decat in afara de Stroe Leordeanul, Gheorghe
Baleanu si Duca Voda, care-i patrunsesera g'andul, mai era pi
batrana lui maica, care-si ctmostea feciorul ale carui ambitii nu
furs pentru ea o taina.
Ea suferi mult de lucrul acesta o si spuse, in spovedanie,
duhovnicului ei fiindca .pe de o parte stia dela raposatul ei
sot, care reFuzase coroana tarsi, ,ca mai bine e saltraesti gospo-
darind la mosii decat sa umbli ,dupa marisile ce trag dupa sine
atatea neajunsuri ; si apoi, fiindca firea aprinsa si lacoma a lui
Serban o facea sa banuiasca ca de-ar ajunge Damn, ar nedrep-
tap pe fratii Ith in imparteala averei imensa a Cantacuzi-
nilor. Gandul acesta nu rasa batra.nei ragaz de odihna. In mai
multe randuri ivi refacu diata testamentul impartind fie-
care petec de ,pamant Intre cei 4 fecitori mai mici ai ei, caci cei
doi fii mai maxi, zicea ea,'Mi luasera de mutt partea, la insura-
toarea fiecaruia, inca de pe vremea cand traia postelnicul. Me-
reu repeta ea aceeasi vorba, ca n'au ei a se amesteca in averea
fratilor mai mid.
In sfarsit, dupa inaltarea lui Serban in scaun, postelniceasa
Ilan.ca, ajunsa la mach batranete, 71 de ani, se hotaraste sa
faca pentru xnantuirea sufletului ei o cal'torie la Ierusalim, la
Sfa.'ntul Mormant. Intrucat s'ar fi rrurtut sa se prapadeasca pe
drum, si tot cu gryja la- ce, intampla Snoarte. 40 .hota-
raste sä mai .fac4 ,,o ultima si hotaratoare_diata Drill care sa rn2i
Imparts °data feciorilor ei, atat ave.rilg cat, ci.. pumntft aaturi
ate nnel mame batrane xntelepte pi bung. Sc,risoarea aceia, da-
tata din i Septembrie 1682, e una din cgke mai .extractrdinare din
cate,_ se pot citi in prafuitele arhive ale_ cce,esp(mdentelor_32,1txi-
nilor no Reesa din ea, nu numai sufletul ales si cugetul
Inalt al Domnitei Ilanca, dar o patrtmdere a ducrurilor, o chib-
zuiala si o fineta care contrasteaza cu moravurile unor vretni,
pe care ni le inchipuim barbare.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO SI SORA EI ILANCA 415
Adevarat este, pe de alts parte, ca din. pricina lipsei de res-

pect pentru vista aproapelui ce caracterizeaza acea epota, pre-
cum si din faptul ca nu o cunoastem Inca indeajuns, IT/Chi ne-o in-
chipuim mai salbatica deck era. Si la urma urmei, salbatec si
barbar sunt doua notiuni diferite. In veacul al 17-lea moravurile
erau la not inca destul de barbare, insa felu1 traiului era civi-
lizat. Livia} ce se ,desfasura la Curte, trumiisetea caselor para-
cUlare ce mmuna pe toti strainii cari treceau _prin tarile noas-
tie,__bunul gust si bogatia in imbracaminte,. 1,3411,4,5A la_ban-
cilete 1) ,la paimbari in carete pela manastiri si pela rere lee. in-
vatatura multor fii de boeri cari varbeau curent mai multe
limbi vii si__destorj_latitizac441esjicl .C.Q,141staagi!
Cantaouzino el insusi, cilibiul, malt invatatul,_ precum_si Nidzs.ut
Costin si i tut amandoi si fiii hatmanujii,LBuhus_Q si cap altii
pe care nu-ri stim toate aceste dovedesc o aivilizatie inaintata,
si care ne-arn_putut si poeti de-ar fi fost hmba (pAnin. anal
cionlita porn manuirea ei may de, timp4triu_ in cancelariile dom-I
nesti si judecatoresti,
In art corttlitiuni nu trebue sa ne mire fine.ta juRarmi.ei
Blenca, crescuta la Viglla, si care-si trimise fiul spre invatatura
la Roma si la Padova, ci trebue numai sa admiram desteptaciu-
-flea, patrunderea ei, si inaltu-i suflet curat.
Ajungand la varsta batranetelor zice ea" cugetat-am in
inima mea catre prea bunul Dumnezeu ca sa calatarese catre
Ierusalim, sa ma inchin acolo sfantului lac 'uncle a fost ingrapat
prea curatul trup al Sfintiei Sale si sa prang multimea pacate-
lor mele. Drept aceia fiind eu gata asu,pra purcesului, am che-
mat aci pe tatli cei dela inima ai mei iubiti cuconi: Constandin
i Mihai i Matei I Iordachi, dandu-le porunca si inv5t.;itura pre-
cum se cade tuturor celor ce iubesc fii lor. poruncindu-le a pail
') Am arAtat la capitolul doamnelor lui Vasile Lupu ce bogate erau me-
sele domnesti. Ciudat este cA dAm si atunci, si mai tarziu, sub domnia lui
Constantin Duca, de intrebuintarea furculitei, despre care se stie ca in Franta
si in Anglia a fost introdusa abia in secolul al 18-lea. Nu era fireste, la .noi,
de usaj curent, dar totusi dam de urmele ei.
2) Ion Gninski, sol polon, trece prin Moldova in 1678, si e intimpinat
la Iasi de Ion Costin, fiul lui Miron, si de tanarul Buhus (Niculai ?), fiul
hatmanului, care-i tin cuvantari pe latineste si chiar intro atat de buns lati-
'masa, incat mandral Polon ragtime uimit de invatatura acestor fii de boeri
Moldoveni.
www.dacoromanica.ro
toate cite :unt scrise aici mai jos: Infai, fiii mei, s'.1 imbra-
cati cu Erica lui Dumnezeu, si lui sa slujiti si lui sa va inchi-
natl. i sa va iubiti unul pe altul, 15,cuind tintru o dragoste fr5.-
teasci eupa 4.1.1m este zis ,,unde vor fi frati aduaati numele
meu, acolo sent Eu prin mijlocul for ". Drept aceia, fii mei, si
locuiti toti impreuna, ca cum ati fi inteun suflet, si nu se des-
parta unul de altul nici cat, ci sa .cinsteasa cel mai mic pre cel
mai mare, cum se cade, asijderea si .cel mai mare si iubeasca pre
cel mai mic, dupa cum este zis.
Dupa aceia, dragii mei fii, Lath' ca aleg din mijlocul vostru
pe fiul meu Constandin, supuindu-1 a fi in locul meu isprav-
nic, adeca sa aiba el voe a &luta casa mea, si de toate satele,
si mosii si tiganii mei..."
Apoi urrneaza dicta, in care mai lamureste odata ca fiii
mai marl, 7)r5ghici ci Serban, si-au luat partea for de pe cant!
traia Inca posrtelnicul, unul M5.gurenii si celalt Dr5.ganestii,
dar cu toate aceste ii mai lass lui §erban Voda o seams de
mosii pentru arsi inzestra fetele. $i., insfarsit, inchee cu aceste
vorbe, care te face si te gandesti la anarruntele drame famili-
are, ale aror taine nu au patnuns pans la noi, dar care mult o
fii fault si sangereze inima batranei postelnicese:
Fetii mei, va mai adaog o invitatura din cele ce stiu ca
v'a invatat tatal vostru si v'a legat cu blestem; acum dar si
eu aid urmez sä v5 leg cu blestemul lui Dumnezeu si sub bles-
temul meu cel p5rinitesc, ca &A nu va pier.* urechile voastre
sub ascultarea cuvintelor jupaneselor voastre, de cele proaste-
si vrajbitoare, care fac fratilor neviata; aici sa se amestece ele
in vorba voastrii ce veti avea voi inure voi sui pentru mosii
sau pentru alte tLebi. Ina de veti avea cumv .. ceva banuia15,
ea niste oameni, vol singuri in taina sa va tocaniti si ea va
impicati, precum stiti ca si noi v'am plzit si v'am tinut pe
toti la un loc neosebiti, asa si voi sä ingaduiti mad altuia, ca
au care cumva sa v5 stnicati numele cel bun al neamului
vostru".
Dar ei I-au stricat. Abia pleca batrana in pelerinaj la Sfan-
tul Marmant '), ertan Voda ceru dela fratii lu; catastiful mo-
') 0 intovArgqise in aceasta ci latorie fiul ei Mihal gl fiica ei Stanca. Dela
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO SI SORA EI ILANCA 417
callor vi diata mamei for pentru a le cerceta. Nu le putu avea,

spunand Cantacuzinii
ca nu stiu uncle sunt.
Doi ani mai tar-
ziu, 1684, jupaneasa
Elenta se inforcea de
la Ierusalim, curata
&Cigar& Ssi sa-
natoasa si plina de
energie. Fiul ei, Dom- a
nul Tarii, ii ura bun
sosit §i-i ceru catas-
tiful si diata. Mama-
sa refuza sa i le dea.
Spital in veacul XVII-a

Urban isi rotogoli it
ochii de carburusi -si
sroboziz1qtai, de ti-
gru. Elenca ramase
neclintita,'
---
'Voda trie
mise la ea pe Iacob
Patriarhul Consianti-
nOpol6i pentru a o in-
dupleca, postelnicea-
sa mimic. Ii trimise
pe Dosoftei, Patriarh
al ierusalimului i a
toata PaleSt/Ica, dar b
trana ramase stanch-
de piatra. Dosoftei
marturiseste el insusi Ls
turn de doua on 1-a
chemat Voda si calcand fatis ingrijirea si hotararea jupane-
lerusalem, unde daruise Sfintele Locuri cu multe si scumpe daruri" ea pled
la muntele Sinai, clAruind si manastirea de acolo cu bani si odoare. Intorsi
in taxi, Mihai Cantacuzino, marele filantrop care a fAcut spitalul Coltii, in-
*Omit in intregime de el, zidi in creerii Carpatilor, in domeniile lui din
Prahova, o manastire pe care, in amintirea calatoriei lui, o numi Sinaia, cea
inenita sa adaposteascA 200 de ani mai tarziu pe intaiul rege $i pe India re-
gina a Romaniei, si sA fie azi resedinta de varA a Dinastiei noastre.
27
www.dacoromanica.ro
sei Elenca, ca unul ce stapanea si era puternic, ne-a trimis

indarat la dansa ca sä cerem si sa luam catastifele si toate
hartiile impartelii, de atunci, ca si le alba el spre intemeierea
si statornicirea acelei imparteli. Iar ea, data am venit not
si am spus o astfel de porunca, a raspuns ca nu da nici ca-
tastifele, nici scrisorile".
In fata acestei hotarite vointi, Voda se inching, asteptand
deacum ceasul cand mama-sa va inchide ochii ceiace se in-
tampla abia 3 ani mai tarziu.
La 2 Martie 1687, jupaneasa. Elena Can, tacuzino muri in casa
_
ei din capul pod-uarui Cilibiului (Sf. Apostoli), la V-arsta de 76

de ani, Iinprejnrur partului el cle`Tsalerinte se afla tot neamul ei,
feciori si nurori, nepoti si nepoate, si patriarhul Ierusiutigui
si ieromonahnl Stefan, duhovnicul muribundei. Singur - Serban
Voda, chemat cu trebile domniei ariurea, not era de fats. Innainte
de-a inchide °CM pe-ntru totdeatma, fbatrana. fiind in toata fi-
rea, cu lianba nescrintifi, in mintile cele mai bune care le-a avut
din tinerete pink' la bkranete" achemat din nou pe Mitropolitul
Theodosie si in fat-a tuturor rudelor adunate limba ale
moarte sa nu se sCiii-m'be nirriTc din testarnentul ei din 1682,
care a fast i Famine vointa ei cea din unna.
Dar abia cobori trupul ei neinsurfeta tiolnica bisericii din
Margineni, alaturi de-al postelnicului Constantin, ca.' vrajba intre
frati incepu. Mind Serban Voda om manios si s,ilnic, poftea sa
fie toate dupa parerea lui. Pentru care a cerut dela MitropOlit
si i-a gi dat scrisoarea (testarnentul) gi a luau -o precum i-a fost
voia". Mai molt de cat atat. Pentru a avea si dupa lege dreptatea
din partea lui, el sili pe duhovnicul mamei sale, care era si du-
hovnicul lui, ieromonachul Stefan 1), sa ticluiasca o scrisoare
plina de neadevaruri, prim care marturisea ca fericita Doamni
Elena postelniceasa, firind aproape de moarte si slabs de tot,
m'a chemat pe mine de-am scris o carte pentru nista sate...
care an scris eu cu mana mea, si acea carte o tiu fratii Mariei
Tale, si marturie pui pe Dumnezeu cum ca Doamna cu gura
ei m'a invitat sa scriu. Uri Inca aproape n'am fost ca sa inteleg
1) El era egumenul mAnastirei zisi pe atunci a Arhimaadritului, festa
astire a Tirnovului, astazi bisericaSfintii Apostoll.
www.dacoromanica.ro
'-'447*Tp1P-"
1.
liPPflf
nP.A trX:4AU:NAFia
? diTc INK
.
POE
!
a,
Elena Gheorghe Ion Alexandra Doamna Zoe Antonie Vodd

Familia lui Antonie Voda Rosetti
Copia tabloului de la d -1 Ion Rosetti-Baldnescu, fricutd de pe pictura murald de la Sf. Nicolae
Domnesc din Iasi (azi distrusd).
www.dacoromanica.ro
DOAMNA MARIA CANTACUZINO $1 SORA EI ILANCA 419
ce zice, fara numai dumnealui Constantin statarul Brancovea-

nul (nepot de fiica, viitorul Damn) vorbea cu Domnia ei ci pe
urrna venea la mine ci-mi zicea : Zice Doamna sa scrii outare si
cutare, ci eu, ca un prost, scriam ce-mi zicea dumnealui. Iara
pent-ru pecete, nu putea Doamna sa pecetluiasca, ci dumnealui
spatarul au luat-o ci au pecetluit".
Deacum -Cu o atare scrisoare in mainile sale, Serban Veda
strnc riiata-raakizalai caned el imparrala averirdiba ty4c111
lui, isi martea__le,aa.,Optsprezece luni mai tarziu el
muri subit in palatul domnesc din Bucurecti, ci daca zvartul
care umbla prin tara, ca el a fast otravit de fratii sei Constantin
ci Mihai, era adevarat, apoi se vede acum lamurit ci nu numai
politica lui de inchinare catre Germania ar fi fost cauza aces-
tui omor.
Dupa inmormantarea voevodului si urcarea in scaun a ne-
potului sau Brancoveanu, heromanahul Stefan rasufla de pa-
atul ce-1 inabucea ci s'apuca sa faces o noun scrisoare, aratand
cum se intamplase cu adevarat moartea postenicesei care fusese
in toate mintile ei", tinsa cum defunctul voevod i1 chemase la
dansul silindu-1 sa ticluiasca acea minainoasa scrisoare aratata
mai sus §i avand Serban Voda ci rpe Duhovnicia Mea mane si
rea pizma, cad m'am aflat mortar la amandoua diatele, lau-
dandu -se ca daces nu-i voi face scrisoarea dupes izvodul ce-mi
va trimite ca sa fie acele diate intru nimic, nu va cauta ca
i-am fost duhovnic ci Domnii Lui, ci tacmai cu ocna ma va pe-
depsi. Dec& temandu-ma de urgie ci de ,urn naprasnica, i-am fa-
cut scrisoarea precutm a vrut isi a paftit; care scrisoare a mea,
cand s'ar ivi vreodata la vreunii de-ai lui .erban Voda, ca
sa-ci faci cu dansa vre-o indreptare, acea scrisoare sa nu se tie
in searna, ca de mare nevoie ci de groaza am facet -o ".
Asemeni scrisori au mai dat si ambii patriarhi, marturi-
sind cu autoritatea for d'inaintea lui Dumnezeu ci a oamenilor,
ca postelniceasa Elenca fusese, ci cand isi Meuse ,diatele ci cand
murise, in toata firea ci fn minpvle ei cele bune, iar ca scrisoa-
rea popei Stefan ,duhovnicul ii fusese smulsa cu sila de samo-
volnictll Serban Voevod.
Si asa ci-au luat fratii ICantacuzinisti mociile inapoi ; dar
www.dacoromanica.ro
qi pacatul unui fratricid si-1 luara in suf1et, stricand astfel,

fmpotriva vointii postelnicesei, bunul nume al neamului lor. Si
cum zice-se fapta rea nepedepsita nu ramane, vom vedea
mai tarziu cum isi ispasi stolnicul Constantin pacatul acestui
anon.
***
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVII
DOAMNE MOLDOVENE LA SFARITUL VEACULUI

AL 17-lea
N Moldova, a doua jumatate a veacului al I7-1ea nu ne-a dat
decat dada doaanne mai de seams, pe Dafina Dabija si pe
fiica-sa Anastasia Duca, pe care le cunoastem din capitolele
irecute. Celelalte s'au perindat prin tara, aproape nebagate in
seams.
Ilies__Alexandru (1667 -6g) fiul lui Alexandru Ilies, nepot
lui Ilie Turcitul si stranepot lui Petru Rares, a Post 411.titrail
musatin care a domnit la noi. Prin el sau mai curand prin
fiul sau Radu care n'a domnit se swinge pentru totdeauna
dinastia vechilor voevozi moldoveni, coboritcrri din Bogilan
Voda si din_. Stefan cet Mare.
Dies Alexandru traise toata viata lui la Constantinopol,
asa Inca nici nu stia vorbi _r9twiza,ste, §i, sosit dorm la Iasi,
avu neyie_ sle talmaci pentru a zg ZinSelege_ Cu supusii sai,
ceeace nu-1 impiedeca pe batranul oronicar Neculcea sa scrie
despre el ca.: Dame asa de indurator si milostiv ca acesta n'a
mai venit altul 1a Moldova... Era bun si milostiv, el si Doamna
lui".
Doamna aceasta trebuia sa fi Lost batrana ca si el, cad ei
s'au urcat an scaun 4o de ani batuti dupa ultima domnie a ta-
talui sail. Ea era din neamul .Cantacuzino, dupa cum se vede
gravest pe-o anarforita din biserica Trei-Erarhi din Iasi : Cu
mila lui Dumnezeu Mee Voevod a toata Moldo-Vlahia cu prea
evlavioasa Doamna Cantacuzino" (Inscriptia, fireste, greceas-
ca). Mai mult nu stint despre aceasta Doamna.
Stefan Petriceicu Voda (1672-74) socrul acelui Chiriac
www.dacoromanica.ro
Sturdza care refuzase caroana tarii of erita de boeri, spun'andu-le

ca daci ii vor face Domn, intai pe cei ce l'au ales ii va taia
.Stefan Petriceicu, ales in locul ginerelui sau, avea de sotie pe
Maria .Catargi, care, batrana, ajunse si Doamna. Izgoniti din
scaun de Dumitrascu Cantacuzino, ei se refugiara amandoi la
prieteni for Polonii, la Cuczacz, in Podolia. Acolo muri Doamna
Maria, un an mai tatziu (1675), fart a mai prinde deci a doua
domnie, scurta si piing de peripetii, a sotului ei 1).
Despre Dumitrascu Cantacuzino (1674-75 si 1684-85),
stim ca a fost insurat cu o Ruxanda, probabil o greaci din.
Constantinopol. Afirmatia d-lui G. 0. Lecca, cum Ca nevasta lui
ar fi fost Alexandra Potocki, este gresita. Nici a lega.'ttrra n'a
fost intre Poloni si Donmul acesta, care si-a petrecut aproape
toata viata la Constantinopol, ca si musatinul Ines Alexandru.
Chemat, cand era flicau, de catre unchiul sau Constan-
tin Postelnicul la Bucuresti, el urzi cu Stroe Leurdeanu acel
complot care costa viata binefacatoralui sau, si ramase apoi
in Bucureati numai cat tinu domnia intai a lui Grigore Ghica.
In 1665 piaci din nou la Constantinopol, uncle se insure, deve-
nind apoi. capuchihaia lui Petriceicu Vada la Poarta. Fire de
om netrebnic, precum uneltise moarte lui unchiu-seu, astfel lua
arum locul domnului care-si pusese increderea in el. In Moldova
sosi fart Doamna lui, pe care o Vasa acasa la ei pe Bosfor, in-
trucat era insusi nesigur de dUrata unei damnili capatata fare:
bani ba mai mutt, fiind sarac, ii !praise Turcii cheltuiala dru-
Domni un an, a deplorabila domnie, fu mazilit, trimis
la Stambul si retrimis apoi, aiba zece ani mai tarziuy din nou
damn al Moldovei, unde tot numai un an ii ingaduira boierii sa
le rarnae domn.
Despre ispravile acestui om, ni povestesc letopisetii un a-
manunt picant
Doamna lui statea in Tarigrad. Iar el aici isi luase o fats
a unei racherite de pe Podul Vechi 2), anume Arhipoaia, pe
care o chema Anita, si era tiitoarea lui Dumitrascu Voda, si o
') Stefan Petriceicu cel ce .,domnea de-a calare" este, prin femei,
strAbunul marelui nostru istoric, Bogdan Petriceicu-Hasdeu.
2) Strada care se intindea dela Trei Erarhi la Ti rgul Cucului.
www.dacoromanica.ro
DOAMNE MOLDOVENE LA SFARWTEJL VEACULUI 17-lea 423
purta in vedere intre toata boerimea, si o tinea in brate de-o

saruta, si o purta cu salbi de galbeni si cu haine de sahrnarand
si cu sic de sobol si cu multe odoare impodobita, si era tanara
si frumoasa, dar plina de suiliman ca o fats de rachierita. 0 tri-
metea din curtea domneasca cu seimend, si cu vornici, si cu co-
misi ziva a:meaza mare pe ulita, la ferecleu si ,pe la manastiri si
pe la vii in plimbare; si facea pe boeri deli trimeteau japa-
nesele cu d5.nsa, si dupa ce venea acasa, trimetea jupfineselor
daruri ca i-au facut cinstea de-au mars cu dansa la primblare".
Daca era Anita Arhipoaia fanara i frumoasa, in schimb era
Dumitrascu Voda om batran si urat. Zice cronica ca-si scotea
seara dintii din gura si-i punea pe masa, iar dimineata ii scotea
de .pe masa si i punea iar in gura.
In timpul acesta doamna Ruxanda, care statea in Tarigrad,
isi marita fetele, cu greci de-ai lor, pe Elena cu doctoral Duchi
si pe Casandra cu Nicolae Mavrocordat, fiul Exaporitului, vii-
torul domn. Cu un fiu, mort holtei in 1713, se stinse in ramura
barbateasca, neamul uriciosului damn Dumitru Cantacuzino,
mort in Constantinopol dupa mazilirea lui.
Antonie Ruset Voevod, fostul Chirita Dracu, se urea si el
in scaunul Moldovei, pe care-'l ocupa trei ani, dela 1675 la 78.
Boer influent prin el insusi, prin frate-seu Constantin Cuparul,
si prin verii lui Cantacuzinii, obtinu scaunul tariff fara greu-
tate, insa spre marea lui paguba. Moldoveniti au fost multu-
miti de domnia lui, insa nu si de fiu sei. Cel mai mare, Alexan-
dru, care se afla la Curtea Ducal Voda la Bucuresti, incepu sa
planga de bucurie sand auzi ca tats -sau se f5cuse domn. Apoi
insa se semeti", zice cronica, si venind in Iasi se apuca, impre-
una cu fratii sei, de multe nizbatii, batjucorind fetele oame-
nilor, fora a cauta de erau tarance, tingovete sau jupinese de
boeri. Altfel erau baeti buni si cavaleri; de li se intampla, in
cheurile for nocturne, vreun neajuns, cearta, Vitae sau d'al
d'astea, ei nu parau domnului pe nimeni. Totusi, cand dupa
trei anti isi pierdu Antonie Voda domnia si pleca, supus, la Con-
stantinopol, Duca Voda it pari, pe el si pe fii sei, ca au jefuit
tara, incat turcii ii supusera la cele mai grozave chinuri I it
infigeau cue sub unghii si-i dadeau sa inghita tulpane, pe care
www.dacoromanica.ro
424 TRECUTE VIETI DE DOANINE BONI:NUE
apoi le tragea indarat, scotandu-i matele afara pe gura. El muri

In curand de pe urma acestor cazne, ramanand familia lui la
mare saracie.
Din jurnalul de calatorie al solului polar In Gninski care
a trecut prin Moldova In 1677, aflam ca ajungand solul in Iasi
in lunie al acelui an, dupa ce.fii lui Miran. Costin si ai hatma-
nului Buhus ii ti-nura discursuri pe latineste, spre marea lui
surprindere si multumire, fu invitat la Curte in audienta la
Vaal, care-i dadu si un stralucit ospat. Drept recun.ostinta, so-
lul lui Sobieski trimise domnului un vas cu beuturi alese, iar
pentru doamna o caseta mare de argint, frumoasa".
Pe ace,asta Doamna a lui Antonia Ruset o chema Zoe, insa,
pan'acum cel putin, nu stim Mimic altceva despre ea.
Aiungem insfarsit la voevodul Constantin Cantemir, despre
a carui original tatareasca vom vorbi la domnia fiului sau bu-
mitru. El era un boar mazil din Silisteni, in tinutul Falcate.
lui, fiul lui Toader Cantemir si al Mariei, moarta cand avea
el ,cease luni. Nascut in 1612, isi petrecuse tineretea in Po Ionia,
unde invatase carte, putina, si manuirea armelor, bine. Trecea
drept ostas viteaz si capitan priceput. Intors dela Led cu'n
astfel de resume, intra intai in slujba lui Vasile Lupu si apoi
trecu in Muntenia sub Grigore Ghica, unde ramase pans la
mazilirea acestuia. Stabilit apoi din nou in Moldova, inainta
repede In ranguri, papa ajunse si Damn.
Intaia Jui sotie fu Anastasia, onepoata de-a lui Ghica Voda,
dupa cum ne-o spore fiul sau Dumitru. In. 1646, fiind in varsta
de 34 de and, silit de Voda (a pricepe coactus !) is pe cea intai
a lui sotie, Anastasia, nepoata de vara dupa tat a Domnului in-
susi". Insa dupa 6 saptamani de casnicie Anastasia moare de
ciuma,dasand, in 1646, un Cantemir Inca tank si plin de avant
razboinic.
Framantat de neastampar, isi intoarce privirile spre locul
ui de bastina Falciul si-si alege o mire.asa cunoscuta
poate din copilalrie, pe Ruxanda Gane, ex nohilli ganestiorum
familia" spune Dumitru Cantemir in cartea Qui despre viata
parintelui sau.
Ruxanda era orfana cand s'a maritat, fara parinti si lira
www.dacoromanica.ro
DOANENE MOLDOVENE LA SFAR.5ITUL VEACULUI 17-,1ea 425
frati si surori, ,dar fin schimb bogata, stapanitoare a multe mosii

si a unui insemnat numar de robi 1). Din aceasta casnicie se
mason o farts primogenita" numita si ea Ruxanda, sau
mai elegant Roxana", cum ii zice pe latineste savantul ei frate.
Aceasta se marita mai tarziu cu marele batman Lupu Bog-
dan, fiul acelui Gheorghe Bogdan taiat de Duca Vocla si inte-
meietor al' anti neam 'care mai traeste si astafi.
Nunta se facu in 1683, la Tutcani, un sat de-al lui Can-
temir. A tinut 7 zile si 7 nopti, si au chefuit nuntasii sub
paza.satului si a multor slugi boeresti, caci Duca Voda daduse
porunca si fie Cantemir prins si intemnitat.
7'1:Nadi lui Constantin Cantemir v. v.
Cu o nevasta tanara si bogata, cu un copil pe care, dupa fe-

lul cum si-a iubit el ginerele se vede cum trebue sa-si fi iubit
si fata, cu increderea Domnilor, care -ti tot miluiau cu boierii
crescande, Constantin Cantemir se putea bizui fin steaua lui cea
bona. Insa, nici de data aceasta nu-1 indragi norocul pe deplin,
caci, dupa abia trei ani de casnicie, biata Ruxanda isi dadu si
ea duhul. Lass, la randul ei, un Cantemir bogat de banii fetci
lui, tot Inca tinerel si tot neastamparat.
Viteazul boar isi lua o a treia nevasta, pe Ana Banta's, din-
tr'un vechi neam de tars (166g). Ea fu mama a trei copii, Elisa-
beta, maritata cu Mihai Voda Racovila Si doi baeti cari au ajuns
Quae unica totius familiae remanserat" spune Dumitru Cantemir. De
aici trage d. Sever Zotta concluzia ca odatA cu Ruxanda Cantemir s'a sties
si neamul Ganestilor. Am mai easpuns °data d -Iui Zotta gi repet, ca unica
din toatA familia nu inseamnA unica din tot neamul. Istoria neamului rneu
am scris-o in volumul intitulat: Pe aripa vremii".
Vezi interesante amanunte in Viata lui C-tin Cantemir. Tr. N. Iorga
1924 p. 25.
www.dacoromanica.ro
426 TRECUtE VIETI DE DOAMNE ySI DOMNITIE
Domni, Antioh si Dumitru Cantemir. Insa Ana ,n'avu nisi ea

parte sa se vadi Doarnna. Cantemir batranul a fost un fe1 de
cioclu. A ingropart-o §i pe aceasta (/68o). Mereu inaltat in ran--
guni, capitan, vel armas, mare hatman, cand boerul acesta a-
junge, 'Ia 1685, Domn in Cara Moldovei, el este vacluv pentru a
treia para.
S'a spus .despre e1 c'ar mai fi avut al a ,patra nevasta, care-
ar fi purtat ciudatul mime de Colthia, 9i ar fi Lost fata hatma-
nului Mihu 9. Dar lucru acest nu pare dovedit si in tot cazul e
sigur ca Constantin Vocla era vaduv cand ajunse Domn.
Despre Iiipsa unei doamne in scaunul Moldovei in timpul
lui, ne potvesteste fitul sau o placuta aneedota. Sobieski, regele
Poloniei, dupa ce scapase Viena de Turci, se semetise Tau. El
cuprinse Moldova, pe care voia s'o anexeze regatului polon. De
doua ori, sub Duca si sub Cantemir, ocupa Moldova de sus. In
1688 era la Iasi 2), iar Cantemk fugar prin sudul tarii. Sobieski
rupea putin romarieste, eaci mai trecuse ca flacau prin !Mol-
dova, si apoi mai fusese in tinerete icapitanul unui pole de
Moldoveni, dela .cari trebue sa fi deprins limba. Fiind acurm
Ia Iasi, i i lug resedinta la Cuntea Domneasca si .cand era bine
dispus vorbea cu boerii moldoveneste. Intr'o sears, la un chef
dupg masa, el chema pe tiganiti lautari, ponuncinclu-le sa-i cante
un cintec campus ode el in limba tarii". In hohotele de ras
ale boenilor, lautarii incepura eantecul lui Sobiescki :
Costandine
Fuge bine.
Mei ai casa.
Nici ai masa,
Nice drags jupaneasa !
Cu ajutorul Tatarillor, Cantemir se intoance insa in curand
la Iasi, alungand pe nepoftitul cantaret peste granita.
Murind de moarte bung, in capitala lui, in 1693, fiul sau mai
') Vezi Sever Zotta in Arhiva Istorica, anti! XIII, No. 1-3, 1927, precum
*i in Buletinul Ion Neculce din 1931.
2) Atunci cand fu omorata in Cetatea Neamtului domnita Ruxanda a
lui Vasile Lupu.
www.dacoromanica.ro
o t 4 ."
1..tcS" S
°TS M
.4\
0 01
go I I IS..01
1 r
°)k
3
..,1"1"1
I tr
tr., /1'11
fe. vt> .
1# 41
- '
' 4 IL
1c
i
Voevozii Constantin si Antioh Cantemir
Dupe, d. N. forgo : Portretele Domnilor Romani
www.dacoromanica.ro
DOAMNE MOLDOVENE LA SPAR$1TUL VEACULUI 17-lea 427
rnic, D-umitru, ii urma in scaun, ales fiind de cumnatul Lupu

Bogdan, de .cuparul Iordachi Ruset si de tot sfatul boenilor.
Insa Turcii neconfirmand aceasta domnie, tanarul voevod de 20
de ani ipleca la Constantinopol, unde se puse pe carte greceasca
si latineasca, de-a devenit in urma un savant cu renume eu-
ropean. Vain trata intr'un capitol special domnia lui de-a doua,
foarte scurta gi ea, precum si vie:tele Doamnelor si Domnitelor
sale.
El fu inlocuit in scaun de Constantin Duca, fiul lui Gheor-
ghe Voda Duca si al Doamnei Anastasia. Brancoveanu, care
luarase la Stambul inn vederea acestei numiri, cand afla ca ea este
pe cale de-a fi efectuata, ii trirnise a delegatie de boeri pentru
a-i .propune in casatorie pe fiica lui, Maria. Se intelege cg pro-
punerea fu primita cu entuziasm, caci Dorrmita Maria era o
partida buns, nu numai fiindca era farts de voevod intelept si
puternic, dar fiindca mai ducea cu ea o zestre frurnusica, care,
la saracia la care ajunsesera Duculestii, nu putea fi decat bine
venita. Logodna fu celebrate, acolo iniConstantinopol, si pe data
noul Domn iporni sa-si is scaunul in primire, luand cu el pe
viitoarea lui sortie ,(pe care o rasa la Bucuresti la parinti), pe
batrana lui mama, si toata droaia de surioare, din care cele mai
multe era Inca nemaritate.
Abia sosit In capitala Maldovii, pe care o gasi saraca, cum
era toata tara, pustiita si robita de Levi, de Cazaci si de Tatari,
el iisi, logodi pe sora-sa, Doannita Ileana, cu hatmanul Nicolae
Costin, cronicarul, feciorul lui Miron Costin. Se facu in Iasi
nunta mare si costisitoare 1).
In toamna, sirbatoride incepura din nou, caci Voda facea
nunta lui acuma. Sosird cu mireasa din Bucuresti mama-sa,
Doamna Maria Brancoveanu, unchiul stolnicul Constantin Can-
tacuzino, si multime de boeri, de jupanese si de servitori.
Mireasa trase in gazda in casele vornicului Vasile Kostaki,
fiindca ii era si rude si era si tcasa una din cele mai frumoase si
1) Doamna Anastasia daft fetei ei drept zestre satul Podolenii (15 April
1695), pe care-1 avea dela matusa mea Alexandra (sora Dafinei Doamnei),
dat de soful sau cel dintai Grumeadza Armasul numele lui I-a chemat
Lazanschie si pe care-1 dadusam fiicei noastre, pe care o chema Alexan-
dra, care a murit".
www.dacoromanica.ro
incapatoare din Iasi. Acolo facea mmta mireasa, iar Doninul

in Curti le Domnesti" zice Neoulce, ceeace inseamna ca, serba.-
rile dinainite de cuuunie cu podoabe, ou muzici si cu pehlivani
de mirare in tang in Iasi" le dadea Domnita Maria la gazda ei,
in casa Vornicului, iar Duca Voda, fireste, in palatul domnesc.
In ziva cununiei veni Voda calare la logodnica lui s'o duce la
biserica. El incaleca ca un mire impodobit, cu surguciu in cap,
si. cu mare alai au mers la gazda miresei de au luat-o. Si dupe
ce au luat-o dela gazda, au mers la manastitre la Golia, si acolo
fiind un Patriarh de Tarigrad mazil, anume Lacov, it cumuli
acolo in Golia. Si de . acolo au purces cu mare alai in mijlocul
Targului de Sus si prim Targul de Jos pang. la Curtile Dom-
nesti. Atunci, pe acea vreme, si eu Ion Neculce vel Vornic cram
tamer postelnic si mergeam cu alti postelnici impreuna, cu to-
iage inmank, pe jos, inaintea Domnului".
La atatea datorii facute cu capas'tarea domniei, cu nuntile
lui si a sorasei, tanarul damn, lipsit de experienta, nu mai
still cum sa faca data. cata vreme mama-sa, Doamna Anastasia,
intoarsa trufasa in Moldova si fare rusine de patania ei cu
grecul Lamberikis, se apuca de scandaloase procese, punand
stapanire pe mosidle defunctei ei surori (vezi cap. XXIV), boe-
rii se puteau jalui, dar terra tacu. Cand insa Voda, pentru a-si
umplea golurile visteriei, tranti, ca un trasnet pe .capul bietu-
lui Roman, darea vacaritului, nemultumirea se lati peste toata
tara. Si ea se intinse pans la Stambul, cand pentru a cerca sa
scape de plata tributului, Duca inscena o rascoala care costa
viata Turcului venit sa-1 incaseze. Socru-sau, Brancoveanu. ve-
ghea Irma din BUcurestii lui asupra acestei nestatornice dom-
nii, si ba cu sfaturi, ba cu bani, lzbuti, pans la o vreme, sa
scoata pe Duca din incurcaturi.
Lege*Iturile dintre ambii voevozi erau foarte cordiale. In
primavara anului 1695, facandu-i-se Doamnei Maria dor de pa-
rintii ei, Duca Voda o si porni la Buouresti, dandu-i tovanisi de
drum pe maica-sa Anastasia, si pe boerii Vasile Cantacuzino si
Vasile Kostaki, cu jupanesele for 1). Brancoveanu si Doanma
2) Vasile Cantacuzino, vel spatar, era var al doilea cu Constantin Voda
Brancoveanu. Jupfineasa lui era nitscuta Ceaurul. Vasile Kostaki, vel stol-,
www.dacoromanica.ro
DC)AMNE MOLDOVENE LA SFAR$1TUL VEACULUI 17-lea 429
dui, .cu mare cinste au primit-o despre o parte ca pe o fiica,

despre alta parte ca pe o Doamna a unei tari. Dela hotar, pans a
venit aicea la Bucuresti, trimis-a Maria Sa Constantin Veda
pre Doamna Mariei Sale, impreu-na cu toti .Coconii sai si cu
multi iboerime si jupanese cu toata slujitorimea, de le-au esit
Intru intimpinare la Colentina, de s'au impreunat si le-au adus
cu cinste si cu mare pompa para. la Cut-tea Domneasca. Si im-
preunandu-se cu parintele sau, cu Maria sa Constantin Voda,
avut-au bucurie mare si o parte si alta... Dupa aceia, nu multi
vreme trecand, si Doanma Maria sezand la parintii ei, iarasi cu
aceiasi cinste o au trimis-o, de s'au dus la Moldova la Domnul
sau" (Radu Grecianu) 1).
Despre firea acestei Doamne n'au cronicele cuvinte de lauds.
In nemarginita ei mandrie de a fi fata Branooveanului si
Doamna a Moldovei, ea, nu numai ca nesocotea pe boeri, dar li
batjocorea jupanesele. lute° zi de Pasti, venind o jupaneasa
cu islic, datpa 'cum le este obiceiul muerilor boeresti a purta in
cap, la Doamna Maria, aceasta i-a luat islicul din cap si l'au
bagat in foc, zicand, ca numai Doamnelor se cade a purta
lar nu jupaneselor".
Sase luni clupa calatoria ei la Bucuresti, Duca Voda fu
scos din domnie, prin deosebita grija ce-i purta Antioh Can-
temitr, acel ce era sa-i fie si cumnat.
Firmaxtul de mazilire Ii sosi tocmai pe and se afla el la
un mare ospat, dat pentru a sarbatori o victorie ce repurtase
hatmanul Antioh Jora impotriva vestitului Turculet, omul lui
Sobieski. Cared auzi Doamna Maria ca i s'a mazilit sotsul, incepu
sa planga, si a bock in gura mare, munteneste, de zicea : aoleo,
aoleo, ca" va pune taica punga da punga. din Bucuresti paina'n
Stambul si zau nu ne va lasa asa, i iar ne vom intoarce cu
doannia indarat !" (Ion Neculcea).
sic, fiul vornicului Gavrilita, era insurat cu Catrina Cantacuzino, deci alti
rucla de-a lui Brancoveanu.
1) Interesanta e reintoarcerea, Inca °data inainte de-a muri, a Anasta-
siei Duca in acel Bucuresti, unde fusese DoamnA cu 20 de ani inainte, unde
iubise cu atata patimA pe frumosul Serban, pe care de dota on it scapa
dela moarte, si de unde, mai apoi, pribeaga si saraci, fu aproape isgonita
de acest fost amant necredincios al ei. Ce figurA fi facut ea la curtea Bran-
coveanului, nepot de soil al lui Serban, care-i cunostea bine romanul si
tot trecutul ei.
www.dacoromanica.ro
430 TRECUTE VIETI DE DOAMNE $.1 ,DOMNITE
Plecara iarasi cu totii da Constantinopol, in nadejdea reali-

acestui vis, de-a vedea pe taica facand pod de our intre Iasi
ri Stambul. Insa pe nand Duca Voda si chiar mama-sa Anastasia,
patru ani mai tarziu se vor intoarce in adevar la Iasi, ea, Doamna
Maria va ramane acolo pentru totdeauna. Un scurt raport al
Baiudui venetian din August 1697, glasueste: Questi giarni
morse di peste la Prinoipesa, figida dei Principe di Valachia,
the fu moglie de Principe Duca".
Moarta de ciuma. biata Mirada Doamna !
Antioh Cantemir, fiul mai mare al batranului voevod Con-
stantin si fratele fostului efemer Domn Dumitru, fusese logo-
dit de mic copil cu Domnita Maria Duca, fata lui Voda Duca si
a Doarnnei Anastasia (deci sora lui Voda Constantin). Dupa o-
biceiul timpului, in casele domnitoare mai cu seams, se logo-
deau copal de caned se nasteau gi asteptau apai varsta puber-
tatii, 14-15 ani pentru fete si 18-20 pentru baeti. Antioh
Cantemir, am Mara carte, ca si tats -sau, dela care rnostenise doar
firea lui dreapta si o pasiune pentru vanatoarre, dar nici macar
indemanarea batranului in arta razboiului, Antioh crescuse o
vreme la Constanticnopol, trimis ostatec de 'tats -sau, locuind
chiar la Bogdan Serai, palatul .oficial al Domnilor Moldcrvei la
Stambul. Cand muri hatranul Voda Cantemir, Antioh era deci
la Constantinapol si astfel se intelege pentru ce boerdi aleseser5
Damn pe frate-sau mai raiz, Dumitru, care se af4a la Iasi. Fa-
milia Ducal Vada, adeca Doamna Anastasia si coplii ei, se
aflau dupes cum stim tot in Constantinopo0.. Asa incest acolo
se cuncrscura Antioh *i Maria, fosti mid logodnici, care scum
crescusera. E de presupus ca *i-au plicut, si daces pans in 1693,
amid mortii lui , Cantemir Voda si a urcarii in scaun a lui Con-
stantin Duca, ei nu s'au luat, motivul e ca Domnita Maria era
tat Inca prea tinerica. Insa, vreo doi ani mai tarziu, Antioh
Cantemir trimise la Iasi sa spun dui Duca Voda ca vrea sa
vines in Moldova, caci a venit vremea sa faces nunta. Dovanul
ii trimise inapoi trista veste ca ,sora-sa naurise. Foarte amarat,
Antioh gasi totusi ca deoarece Constantin. Duca nu-i va mai
fi cumnat, it poate deoi, Cara haunt, goni din scaun. Se puss
pe Incru si in small vreme ii .scoase domnia (1696).
www.dacoromanica.ro
DOAMNE MOLDOVENE LA SFARSITUL VEACULITI 17-lea 431
Venind Antioh Voda Ila scaunul domnesc in Iasi, era orn

-tanar, ca de zo de ani, mare la trup, cinstit, thipes, la minte
asezat, judecitor drept, nu prea cirturar, numai nick( prea
prost" (Neculce 1). Voinic si chipes, ii trebuia muere. Trimise
deci la Bucuresti pe cumnatul sou hatmanul Lupu Bogdan sa
ceara lui Brancoveanu mana uneia din fetele lui. Domnul Mun-
__
teniei 1; trimise aspuns ca-si di cu placere pe una din Dom-
nite, cu o singura mica conditie: sa omoare Antioh Vocia ,pe
vistiernicul len-dad-hi Rosetti, dusrnanul lui de moarte. Dus-
mani de moarte ai Brancoveanului mai erau si Cantemirestii
toti, si aceasta cerere in cisitorie fusese tocmai o incercare
de impacare din partea lui Voda Antioh. Cu toate ca sprijinul
Domnului Munteniei 1-ar fi fort foarte pretios, si dusmania
lui dimpotriva daunatoare, Antioh Cantemir, fire de cavaler,
nu primi sa se lepede de prietesugul 3rd ".
Totusi, trebuia si se insoare. Situl de logodnice princiare,
ca ulna ii murise si alta it voia sperjur, el, i,si intoarse privirile
spre o'fati de boar din tars, si -ti allese nevasta pe Catrinv, fata
vel-logofatului Dumitrascu Ceaurul 9). Si asa intr'acea iarna
(1696), catre caslegile Craciunului, cu mare veselie au nuntit o
.saptarnan. a si i-a cununat parintele chir Iacov, Patriarhul de
Tarigrad", acelas care, cu trei ani inainte, mai celebrase o alta
casatorie dornneasca, pe-a lui Constantin Duca Voda cu Dom-
nita Maria Brancoveanu. Patriarhul Iacob, exilat din Constan-
tinopol, venise la Iasi sub darnnia lui Cantemir batranul si se
tinse sub a fiului sou Antioh, in ma-nastitrea Golii, uncle era
gazduit.
Mare jale si parere de riu" avu Antioh Voda in ourand
de moartea surorei sale, Domnita Safta, nevasta spatartslui
Mihai Racovitta, cel care, peste putin, va ajunge si el Domn.
In schimb, o noua nunta, foarte mare, 11 va inveseli din nou,
anume .nunta fratelui sou Dumitru cu Domnita Casandra, fiica
1) Numai asupra varstei se inseala Neculcea, cad Voda avea in 1696
.vreo 26-27 de ani.
2) Dumitru Ceaurul din Valea Seaca era fiul hatmanul Vasile, care era
frate cu Gheorghe Voda Stefan. Sora Catrinei, Anita, s'a maritat cu lordachi
Asian, and astfel nastere familiei Ceaur-Asian, care mai exist st astazi
aumeroasti.
www.dacoromanica.ro
432 TRECUTE VIETI DE DOAIVENE SI DOMNITE
morttdui Serban Voda Cantacuzino, nunta despre care vom

vorbi in alts parte.
Despre viata Doamnei Catrinei Cantemir avem putine
relatii. Stint ca in 1700, lung Martie, trecand prin Moldova
Raphael Leszczynski, solul Regelui Poloniei, pentru a merge
la Cons'tantinopol, se opri la Iasi, uncle fu primirt cu mani ono-
ruri de catre Antioh Voda, cu care ocazie, dupes .un stralucit
barn.chet, el trimise Donmullui in dar un vas de argint si Doam-
nei o caseta de chilimbar cu o lingura si o furculita de asemeni
de chilimbar, foarte frumos lucrate. In schirnb" raporteaza
solul Domnului sau n'am fosrt rasplatit dupes ourviinta, cad
ei s'au purtat dupes vechiul obicei, dandu-mi prin thehaie din
partea Domnului un cal tataxesc foarte prost, iar din partea.
Doamnei o naframa".
Raphael Leszczynski era Ufa lui Stanislas, viitorul rege
al Poloniei, cel tare a Lost socrul dui Ludovic al XV-lea regele
Frantei. El mergea la Stambul pentru ratificarea pacii dela
Carlowitz si pentru a grabi evacuarea Camenitei. Petrecerea
lui in Iasi fu plina de interesante peripetii, descrise atat de
el insusi, cat si de .cronica moldoveneasca, si asupra careia de
altfel vom reveni la domnia lui Durnitru Cantemir Voevod.
ase lui mai tarziu, Antioh Voda era mazilit prim simpla
interventie a ambasadarului Germaniei la Stambul, contele 01-
lingen, care imprietenindu-se cu Constantin Duca, ceru Sul-
tarrului scaunul Moldovei pentru acesta. Cu ocazia mazilirii,
aflam. .din nou ceva despre Doamna Ecaterina. Anume ca
boerii Lupu Bogdan, cumnatul Domnului, si Iordachi Rosetti,
prietenul lui, fiinau-le frica de sosirea dusmanului comm
Duca Voda, furs ascunsi de Doarnna in apartamentele ei, pen-
tru a nu fi pninsi de.capugibasa. El 2111 cuteza" zit letopisetii
sä imntre in cases la Doamna sari is de grumaz", aga incest, ttra-
vestliti, se putura strecura mai apoi prin .curte afarra SL mersera
pe urma amandoi in Polcmia.
Aceste vremuri, in care viata arnului artarna de capriciul
primului venit, cand acest prim venit avea puterea in mans,
vor trebui tEL descrise odata in toate amanuntele ei de pana iscu-
www.dacoromanica.ro
DOAMNE MOLDOVENE LA SFARMUL VEACULUI 174ea 433
sita a unail one care se va Indupleca a face o Istarie a Romani-

lor romanciata, 3ru fe1ul Istoriei Frantei a lui Jules Micheilet.
Antioh Cantemir a maiidomnit lit Moldova Intre a-nii 1705
7o7, Nu avem insa in aceasta perioada nici o tire despre Doam-
na Ecaterina. Stim numai de ea ca a avut patru copii, din care doi
fii, pe Constantin. (f 1776) si pe Dumitrie 1758). cari an trait
si at murit in Rusia, si doua fete, pe Ana. Paladi Sl pe Maria
Dudescu, sopa lui Constantin Dudescu, conte al Sf. Imperiu.
***
www.dacoromanica.ro
1,n ITT r t 1 W7'
vt
41171..i
;4)014-
-1.4.1:04!Lik
S
G.
Ya
/$ 1 0 0 4 * . . .
,
4N t or".
011 11 it , et VE
.4 I
k2tag
Constantin Brdnooveanu Voevod

Pordeful de la Munk, Sum,
Duda ,Book de Gra,.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVIII.
TRAGEDIA BRANCOVENILOR
STIU eu bine ! zice Dumitru Cantemir I) ca este o carte
intrezga si foarte voluminoasi, in care se cuprinde viata
j si genealogia lui Constantin Brincoveanu, scrisa din po-
runca lui de unii invatati pe care-i tinea la Curte cu mari lefuri;
dar nu oiu daca aceasta carte se mai afla undeva, salt daca au
distrus-o Turcii dianpretuna cu celelalte lucruri ale lui. Pentru
aceia as fi nedrept cu cititorii mei, daca as asounde ceiace, ca
vecin, an avut prilejul sa cunosc despre angina lui Branco-
veanu".
Si apoi lass -I pe Cantemir sa-si arartjeze vecinul"!
Spline de el ca. nu 1 se urea genealogia mai departe de stra-
bunul David, care nu era brancovean, dar insurase pe fiul sau
Preda cu o Brancoveanci, nepoata de sofa a lui 'Matei Basarab,
care el insusi nu era Basarab decat dupa o strabuni de-a sa
(ceiace este exact), si ca prin urmare Domnul Munteniei nu
era de fapt nicl Brancovean, nici Basarab. si cu atat mai putin
Cantacuzino, dupa cum ii placea sa-si zica2). Apoi neipon.resteste
Cantemir o anecdota, care poste fi adevarata, si care in tot ca-
zul e frumoasa. Anume ca Imparatul Germaniei intreband pe
Iordachi Cantacuzino') : Cine este acest nou Domn al Tarn
Romaneti ce'ti poarta numele?" acesta raspunse Majestaiii Sale
1) In istoria Imperiului Ottoman.
2) Singura eroare facuta de el in genealogia mai sus aratata, e chid
afirma ca bunicul sau Preda Linea pe-o nepoata de sorA a lui Matei Basarab.
Acest Preda fusese insurat cu Patina Grecianu, §i era fiul lut David postel-
nicu si a Markt din Brancoveni, vary primary cu Matei Basarab, a§a incat
Constantin al nostru venea stranepot de vary primary al acestui voevod.
a) Care, la urcarea in scaun a lui Brancoveanu, se afla la Viena, trials
de frate-sau $erban Vocla ca sa inchine Muntenia Nemtilor.
www.dacoromanica.ro
ca rau acel principe isi atribue un nume ce nu are,ncaci el nu-

mai dupa mama-sa se trage din aceasta familia". Apai, indignat,
se apuca Iordachi sa scrie fratelui sau stolnicului Constantin la
Bucuresti ca ce rusitne i-a pricinuit la iCurtea din Viena noul
principe Domnitor". Fratele lui Iordachi alerga la nepotuil sau,
Vada, si aratandu-d scrisoarea, ii istorisi o fabula turceasca: un
catar, odata, a fost intrebat, ca cine a fast 'tats -sau. Iar el a ras-
puns, ca mama -sa a fast eapa".
Zice iCantemir ca foarte s'a rusinat Brancoveanu de aceasta
pilda, insa nu poate fi adevarat, de oarece in timpul tntregii lui
domnii de 25 de ani a fost intotdeauna numiit printre vecini :
Constantin Brancavan de Basarab, si adeseori chiar Basarab-
Brancovan-Cantacuzino, cu toate Ca nici unul din aceste trei
nun zu.i eta al lui, .dupa cum, cu multa Treptate, arata Cantemir.
Basarab era el printr'o stramoasa in a sasa spita ascendents,
Brancavan prin sasburnica-sa, prin bunica Grecianu si prin. mama
Cantacuzino. Se tragea fireste si din Adam 0 Eva.
Asa dar, noul voevad care inlocuia in scaun pe unchiul sau
erban Voda, era fiul 1ui Papa (Matei) zis Brancovanu §i a Stan-
cai Cantacuzino. Bogat prin parintii lui, el era de asemeni bo.
gat si prin nevasta-sa Maria, nepoata de fiu a voevadului An-
ton din Popesti, despre care se zice ca era sarac, fiindca s'a
confundat saracia cu sgarcenia. Voda Antonia avusese o curte
saracacioasa, farce umbra de lux. La masa lui se manca in vreme
de post numai hasole, si in vreme' de frupt carne sarata, conserve.
Bautuia bbisnuirta era apa, iar vinul aparea la masa .domneasca
rrumai icand fiul lui Voda spunea i1ui tats -sau ca ramasese o can-
titate nevanduta din podgarikile lor. Dar ,calicia aceasta nu era
saracie, .caci Anton Voda era din boerii ot Tarsor, Negoesti si
Popesti, iar nevasta-sa Ilanca din boerii at Manesti si Bucov.
Fiul for Neagai, cu piitorescu titlu de Postelnic ot Vai-de-ei
(alts mosie) era sotul Neacsaei at Bucsani si Merisani. Ce sara-
cie a mai fi si aceasta, cu opt mosii, numarate asa, numai la re-
pezeala, bez toate Intinsele locuri ce posedau in Bucuresti.
Nu, Doamna Maria nu era saraca, deli t i impartise averea
pa'rinteasca cu cei vase frati ai ei: Constantin, Neagu, Duca, U-
drea, Christea si Pang. Si in tot cazul, foarte bogat era sotul ei
www.dacoromanica.ro
TRAGEDIA BRANCOVENILOR 437
Constantin Brancovan, owe.

V...04 3 1,1'
cu care se marita cam

prin anii 1675 1676.
De§i miluiti de Dumne-
zeu cu 11 copii, sotii
acestia duceau o viata
foarte luxoasa Inca de
pe vremea domniei lui
Serban Voda. Alaiul lui
Constantin, cand venea
la Curte, era aproape
domnesc, compus nu nu-
mai din slujitori, dar
din boeri si boerina§i,
care it urmau facandu-i
cortej". Fireste insa ca
imensele bogatii aflate
la moartea lui, erau fa-
cute in timpul domniei.
El a trecut si in ochii
contimporanilor. si.iii-
tr'ai Turcilor ceiace
i-a
- pricinuitaieirea si
intr'ai posteritatii drept
cel Mai bogat Domn ce
-
a avut vreodata tara Ro-
manEascA.'Totu§i Bran-
coveanu jupuia tara, Fa-
ra sa o faca sa tipe"
spune de el Del Chiaro,
un italian trait la Curtea
lui.
Am vazut mai sus,
cum la moartea lui Serer
ban Voda Cantacuzino,
otravit sau nu de fratii
sai Constantin $i Mihai, Doamna Maria Brancoyeanu
www.dacoromanica.ro
acestia au impus tarii Domn pe nepotul for de sora Constantin.

Brancoveanu. Am aratat impotrivirea puss de Nemti la aceasta
alegere, ocuparea tarii de catre ostasii lui Haissler, retragerea for
in fata puterilor unite ale Turcilor si ale Taltari lar, care nava.-
lira in tars, luptele urmate In Ardeal, infrangerea Imperalilar la
Zarnesti si definitiva isbanda a Jul Brancoveanu, caret, intre 1689
si 1691 nu era Inca sigur de viitorul ,domniei lui. Dela 1691 in-
cola el e sfapanurrara tagada al tarii. Politica dui, sovaitoafrea
dar foarte dibace, a facut dinteinsul un domn mare. S'a dat and
cu Nemtil si cand cu Turoii, dupa cum intr'acel sfarsit de veac
sufla, in razboae, vantul norocului inspre unii sau inspre altii.
Asezata cum era tara Intre doua ifocuri, trebuia multi pricepere
si mult tact pentru a tine echilibrul si a pastra nestirbiti in-
crederea ce puneau In el ambii imparati, al ,Crucei si al Semi-
lunei. Trebuia de asemeni ervorm de multi bani si mai si un pie
de norac. Dupi. victoria Sultanului la Lugaj (1695), Brancovea-
nu Ta Calafat, descaleca dinaintea lui, ingervunchind au fata ple-
cata pan'n praful drumului. Dupa izbanda Imparatului la Zenta
(1697), Brancoveanu ,4intelegand stangerea paganilor, facu slujba
bisericeasca, dand slava lui Dumnezeu si Maicil Sfintiei Sale".
Iar in timpul acesta, inure Bucuresti si Stambul, curgeau carele
incarcate cu aur. Irma dupa: pacea dela CarIowitz (1699), domnul
Munteniei se cladu cu totul din partea Nemtilor. El se credea
atat de tare, incat, /lute° zi, indrazni sa refuze de-a da bani, 50
de pungi, muftiului Fiez Effendi, care i le cerea pentru a-si ma-
rita fata. Chemat la Constantinapol caci it lucrase muftiul,
capul religiei mahomedane cele so de pungi ref u.zate it cos-
tara alte 250, plus sporirea tributului, insa, spre necazul dusma-
rvillar sai, el se Intoarse in Bucutesti cu domnia confirmata pe
viata si netarmurita incredere a Sultanului (17o3).
De acum inainte Brancoveanu nu mai avea grija de nimeni
si de nimicsi-si duse nestingherit mai departe politica de du-
plicitate, pans cand .cearta dintre Carol al XII si Petru cel Mare,
muta-ndu-si
. de odata campul de lupta la granita tarii lui, ii des -
un perical pe care nu-41 banuise, nici el, nici nimeni de alt-
fel, pericalul rpsess,sie, pe utma ,caruia trebui sa-si piarda tro-
nul yi viata.
www.dacoromanica.ro
In timpul acestor ani de belsug, de pace, de marine, viata

Doamnei Maria s'a sours destul de abscura, si daca numele ei a
ramas vestiit in iistarie, apoi e din pricina celor patimite de ea
dupa ce a incetat de-a mai fi Doamna.
Cand urca treptele tronului Munteniei, aceasta vrednica
femee n'avea alit renumq cleat acel de-a 11 o mama bunk', o so-
tie credincioasa si o fiinta foarte evlavioasa. Mostenise dela ta-
tal ei, Neagoe pastelnicul cel care de fapt a Most adevaratul
damn al ta'rii in timpul lui Antonie Voda mos,tenise, im-
preuna on unul din fratii ei, Pana Negoescul, un be care se aria
astazi drept in centrul capitalei, cuprinzan.d, aproximativ, aceste
patru latunt: ,calea Victoriei (1a Teatrul National), str. Regala,
Bulevardul Bratianu si strada Universitatii print pasagiul Ma-
jestic din nou in Calea Victoriei. Pe acest loc construi ea, in-
tr'un capat, Biserica dinteo zi, numi astfet fund tarnosita in
ziva card i se puse temelia (1703), tar in celalt capat, si pe a-
ceiasi axa, ridica mai tarziu (1724) fratele ei Pana logafatul
biserica Stantul Nicolae. Cea dintai, nuttnita astazi Biserica Al-
banezk (de pe strada Academiei-Poincare) si pe care multi bu-
curesteni chiar o cred a fi biserica Enei, nu, a pastrat nici o amin-
tire despre stralucita si nenorocita ei ctitareasa. Dimpotriva,
pans si limba romaneasca a fost izgonita din slujba acestui stint
lacas. A daua. devenita biserica Enei, cea adevarata, care se afla
in curtea din Ifata scoaleide Arhitectura, si-a schimbat...-nurnele
prim 1790, in Biserica Enei dim pricina unei noun ctitorese, Enea
Barcaneasa; insa a rarnas cel putin o biserica romanea,sca. In
rot tazul Sunt amandoui astazi Inca tntregi si in bona stare, si
oum ele se afla in mijlocul orasului, ar putea Comisiunea monu-
mentelor istorice sa-si dea osteneala sa le {acs sa-gi recapete
infatisarea for dinainte, caci nu e doar Bucurestinl inabusit de
amintiri si monumente istorice.
Alta biserica, facuta nu de Doamna Maria dar de catre
satul ei, dupa indemnul dansei de sigur, e Sfantul Gheorghe, cea
inceputa de bunicul Doamnei. Antonie Voda, si rarnasa neispra-
vita. Brancoveanu a cladit imprejurul ei chilliiile si boltile (pra-
vhitle) si a facut dintr'insa una din frumoasele manastiri ale
Capitalei.
www.dacoromanica.ro
44.0
TRECUTE VIETI DE DOAMNt 41 DOMNITE
Mind Bucurevtilor vechi.
De altfel, domnia acestui voevod e pentru artele frurnoase

si dispiruteuna din cele mai vrednice. Curtea Domneasca 1)
.
ij Curtea Domneasca zisa Curtea Veclie tinea cam tot locul dintre
Dambovita, str. Safari, Covaci si Bulevardul Maria. Biserica din piata Sf.
Anton e vechea biserica din Curtea Domnilor. Cursul apei a fost modificat.
www.dacoromanica.ro
TRAOEDIA BRANCOVENILOR 441
de care mai avusese grija Ghica. si Duca, fu foarte infrumuse-

tata de el, care nu numai ca zidi acolo un palat nou, cu trei etaje,
cu d impuratoare scars de niatunora si cu o bae tot de marmora,
dar repara tot ce incepea a se darapana, inaltand turnurile dela
porti, inzestrand pe unul dim, ele cu'n iceas urias, facan.d o fru-
maasa grading in gust Italian, in mijlocul careia mai construi
un foisoruna bella loggia" spune Del Chiaro in care obis-
/atria a manca si a se odihni &n timpul verei, in mijlocul florilor
care, in spalier, erau randuite acolo de gradim.arul sau, Franc
din Constantinopol. Gradina aceasta se .cobora pana'n Dambo-
vita, peste care era un pod, care o lega de alts grading, deose-
bita lui proprietate, in mijlocul careia se inalta palatul Branco-
vennor, prefacut cu totul de el, bogat si luxos. E locul, pitoresc
Inca astazi la ceasul rasaritului de soare, a pietei de legume.
Dincolo de acest palat, venea drept in fata dealul Mitropoliei,
asa incat Voda, pentru a merge idela biserica la Curte, numai
grin gradini imbalsamate trecea... wade mergem not azi cu tram-
valid pela hala de carne si de peste.
Bogatia acestei .curti domnesti, in care se dadeau stralucite
ospete in vesela de our si de argint, in tare primise Brancoveanu
imparateste pe lordul Pagett, ambasadorul Marii Ba-itanii, si pe
Alexandru Maivrocordat, marele Dragoman al Portil, in care
fonfoteau secretari, dascali si medici straini, in care marele gra-
dinar era un levantin, seful bucatariei un Francez, Gireau, capul
sutraglifor un Neamt, Mathei, facu ca poporul minunat sa
iasca stihuri, pe care le cantau nutarii la chefurile saracilor:
La oral iIn Buouresti,

La casele marl domnesti,
Masa mare se'ntindea,
Mari boeri se'nveselea,
Toata tara'mi chiuia.
Optzeci de ani mai tarziu, aceasta stralucire disparuse de

molt sub ocarmuirea fanariotica. Curtile domnesti erau parasite
ruine, si poporul, care cants mereu, si cand ii este viata usoara
ci cand ii este grea, zicea :
www.dacoromanica.ro
442 TRECUTE VIETI DE DOAMNE .$1 DOMNITE
Vai de mine
Nu-i la mine !
Ci-i la Voda in Bucuresti
Sus in casele domnesti,
Unde oua ratele,
Unde farts vacile !
Mai la vale de curtile brancovenesti, pe malul stang al Dam-
bovitei deci, tat locul de-alungul apei era numai al sau pana'n
Izvor. Una din fetele dui inalta acolo o frumoasi biserica, ce-i
poarta si azi numele: Domsnita Balasa, dirncolo de care cladise
Brancoveanu Casale Coconilor bomnii Male" (locul Senatului),
."1
Palatal de la Brancoveni
in ,fata careia, dincoace de Da'mbovita, pentru a-si croi un drum

drept dela acele case la mosia lui Mogosoaia, ,daTama tot ce-i sta-
tea in tale fara a plati, fireste, pret de expropriere si ast-
fel se nascu Podul Mogasoaei, devenit calea Victoriei, .care'si
datoreste deci existenta lui Voda Constantin Brancoveanu.
In afara de Bucuresti, el refacu Cuirtile domnesti din Tar-
goviste unde avea resedinta lui de primavara si de toamna,
in ultimii ani ai domniei mai ales si apoi, in deosebi, prefacu
sau zidi din temelii toate acele palate ale lui, ramase vestite,
pe numeroasele sale mosii, unde-si petrecea lunile de vara: pa-
latul dela Mogosoaia un juvaer arhitectonic cal dela Pot-
logi frumoase ruine Inca azi .cel dela viile lui de langa
Pitesti si toate vechile asezati brancovenesti de .dinoolo de Olt,
la Brancoveni, Ila Serbanesti s. c. 1.
Foarte bun gospodar, nu numai al averei publice, ci in deo-
www.dacoromanica.ro
sebi al celei rsost,Ile, Brancoveanu gasi un sprijin pretios in

a lui Maria, 'care stia rostul anume al fiecarei mosii, al
fiecarei case si al tuturor sumelor de ibani trimise de ei spre
pastrare si fruotificare la bancile din Viena, din Venetia si din
Amsterdam. Cand ai II copii, baeti de capatuit si fete de in-
zestrat plus a domnie de pastrat trebue, fireste, sa te pri-
cepi a-ti adminiistra averea, impartind-o progeniturei, cat trebue
anume fiecaruia, pentru ca sa-ti mai ramana si tie.
Fii lor, Constantin, Stefan, Radu si Matei erau parte insu-
rati si parte 'Inca holtei atunci cand in 1714, se napusti catas-
trofa asupra,casei Brancovenesti. Constantin luase pe Anita Bals,
fata marelui vornic Ionita din. Moldova, iar Stefan pe Balasa
Cantaauzino, o ruda de-a lui. Radu, logodit cu fata lui Antioh
Voda Cantemir, dupa cum vom vedea mai jos, n'apuca sa se in-
soare, iar Matei era Inca laproape un copil.
In schimb, in rtimpul acestei lungi domnii, Constantin Voda
ai Doamna Maria avura vreme sa-si marite pe toate cele 7 fete
ce aveau. Cea mai mare, Stanca, fu data ,dupa Radu Beizade, ul-
timul Musatin; fiul lui Voda Ilies Alexandru. Despre aceasta
casatorie, tare a avut loc la 1 Noembrie 1692, stie cronicarul sa
ne povesteasca frumos ca avand odihni Domnul Brancoveanu
si avand si o filch* intai nascuta anume Stanca, de varsta, si
voind s'o marine, a auzit de feciorul lui Dias Voda ca este fru-
mos si de treaba, si a si trianes de l'au adus din Tarigrad in tara
si i-o dat pe fiica-sa. Sarac era ginerele, dar sooru-seu Veda l'a
imbogItit, carele clIntai se arata bland, vin nu bea, si tuturor
le parea ea va fi Intelept. Si pre urma imbogatindu-se si inrva-
tandu-se sa bea vin, s'a facut foarte rau si crud si tiran, atat cat
insusi cu manele sale pe multi oameni i-a omorat, pentru care
Dumnezeu i-a scurtat viata psi s'au mantuit multi de nevoi".
Domnita Stanca, Icea care primise o atat de bogata zestre,
in anosii, juvaere si scule (printre care lingure, cutite si furcu-
lite de argint), ramase deoi in curan.d vaduva lark' copii
iar despre sfarsitul ei vom citi mai la vale. Obiceiul ce avea
sotul ei de-a se imbata era destul de raspandit. Aflam din co-
respondenta lui Brancoveanu, ca se bea mult Catnar, atat an
Muntenia cat si in Ardeal. (3 scrisoare de-a fa Graven okra Ra-
www.dacoromanica.ro
butinmodel de lianba franceza intrebuintata de diplomatii

nemti din secolul al 17-lea ne arata aumatoarele: Hier est
arrivee un Boyer Moldove envoye du son Prince .chez votre Ex-
cellence. C'est le meme qui estoit l'este passe, envoye pour les
noces du monsieur le Gouberneur. II amene trois tonneaux du
vin du Cotnar, deux pour votre Excelence et un pour monsieur le
general Glokesperg. Il at demande du Vorspann, quel i ay fait
dormer; it die qu'il n'y at que trois semaines qu'il est parti du
Lemberg... etc." 1).
Maria, a doua fata, a foist maritata cu Constantin Duca, voe-
vodul Moldovei (1693). Am aratat In capitolul trecut amanun-
tele ice cunoastem despre aceasta Doamna, logodna ei la Cons-
tantinopol, nunta dela Iasi, la care merse si Doamna Maria, ma-
ma-sa, vizita in Bucuresti, mandria acestei femei care arunca cal-
pacele jupaneselor moldovence in foc, vaetele sale cand afla
mazilirea sotului ei: Ao leo, aoleo ca va pune taica punga di
punga din Stambul pans la Iasi, si tot ne yam Intoarce ", si in
sfarsit moartea ei de ciuma, in floarea tinea-etii, la Constantino-
pol. Constantin Brancoveanu se afla la Cerneti, langa Calafat,
pentru a prinde niste hoti, cand ii sosi vestea acelei nenorociri
ceal lovea. Si pe cand facea la biserica un parastas in amintirea
fiicei hti, ii sosi vestea i-nfran,gerii turcilor la Zenta. asa incest
durnenezeiasca slujba se prefacu din jalnica in triumfala. El
n'avea dreptul sa fie numai tats, era Domnul unel tari crestine.
Cea mai dibace lovitura o dete Br'incoveanu cand isi manita
fata Elenca cu Scarlat Mavrocordat, fiul Exaporitului (1698).
Isi asigura astfel prietenia marelui Dragoman al Portii, care-i
fusese un foarte inversunat dusman. In unire cu Muftiul lui Ma-
hornet era odata satii scoata domnia si viata, de n'ar fi avut Dom -
nul Munteniei putennica lui arms de lupta: aural !
Celelalte patnu fete furl maritate cu boeri de tars sau cu
greci din Fanair: Safta lua pe Radu Cretulescu (1700), Smaranda
pe Baleanu (1712); Ancuta pe Niculai Rosetti, fiul lui Iordache
Ruset din Moldova (17o4) si Balaqa pe Manolachi Lambrino, fiul
I) Aflarn, din continutul aceleiasi delicioase scrisori, ca lei" (moneda
noastrii) se spunea pe atuici, pe frantuzeste .,lions" sau o fi numai tot
stilul lui Graven?.
www.dacoromanica.ro
lui Andranic dintr'o ramura a familiei tarigradene Rangabe

"1-7o8) Aceasta dvn iurma e ctitoarea uneia din cele mai fru-
moase biserici din capitals Domnita Balasa". Vom citi mai jos
,pateniile ei la Constanrtinopol, cand, plecata pentru a aduce pe
"..",
Dona din Mete lui Constantin Brdncoveanu
logodnica fratelui ei la Bucuresti, ramase sa asiste acolo la

groaznica tragedie a neamului ei.
Despre serbarile date de Brancoveanu cu prilejul nuntilar
copiilor lui, avem oarecare amanunte, care insa &feel prea path.'
de acele aratate cu alte ocazii. Datinele si obiceiurile, ceremo-
nialul, erau aceleasi in 1700 ca si pe vremea lui Vasile Lupu si
1) Manolachi Lambrino era fiul lui Andronic Rangabe si a Elenei Ro-
setti, fata lui Anton Voda. El n'a avut copii cu Balasa Brancovanu, asa Meat
dac5 Niculai (mare eclesiarh 1768) si lordachi (paharnic in Moldova 1779) erau
fill Manolachi, InseamnA ca acesta s'a reinsurat dupa moartea Balasei. Din
acest paharnic lordachi, care a avut un flu Toader, medelnicer, se trage fa
milia actuala din Moldova. (Filitti Arh. Cant. p. 272).
www.dacoromanica.ro
Matei Basarab. Nimc nou nu ne desteapta curiozitatea gi credem

zadarnic a mai reveni asupra unor lucruri cunoscute. De altfel
cercetatorii datinilor noastre batranesti cunosc cu totii Descrie-
rea Moldovei" a lui Cantemir si Revolutiile Valahiei" a lui
Delchiaro, in care nuntile strabunilar nostri sunt descrise, dela
primul act al petirei pans la ultimul chef al serbarii, cand in
zorii zilei se aducea pe masa un cocas fript, intreg, cu penele
pe el, iar una din rudele mirilor se ascundea sub masa cantand
un puternic cucurigu", care vestea sosirea diminetii gi sparge-
rea chef ului, dupa ce fireste comesenii vor fi inghitit ,cocosul
si vor gold ultima balerca de vin.
Dar in viata nu sunt numai nunti, veselie si chef dupa
cum ci'titorii acestei carti se vor fi convins din primele ei pagini.
Iar din multa-i amaraciune, este una mai faith leac decat toate;
moartea. N'am aratat pans acuma felul curet o priveau batranii
alminteri de cat noi nici obiceiurile for la inmorma-ntari,
aidoma ca ale noastre. 0 .priveau in alt chip, flindc6 erau cres-
tini, ceiace noi nu mai suntem. Ei credeau ca in viata aceasta
sunt numai musafiri", iar viata cea vegnica si aclevarata abia
in ceia lume incepe. Nu-i impiedica sa fie in musafirlacul aces-
tei lumi pacatasi cat ce puteau, insa clipa mortii o infruntau
cu multa barbatie, fiindca crestinismul for se marginea in a
crede in frumusetea altei vieti, in care prin nemarginita buna-
tate a lui Dumnezeu li se vor ierta toate pacatele.
cat despre obiceiurile la ingropari ele nu se deosebeau a-
proape de loc de acele de azi. Sub Brancoveanu avura loc doua
mari inmormantari domnesti (in afara de a Doamnei Maria Duca,
care se facu tinsa la Constantinopop ; acea a lui Iordachi Can-
tacuzino unchiul Domnului, care, abia intors din Viena, muri in
Bucuresti (1691), si acea a jupanesei Stanca Brancoveanu, mama
lui Voda (1699). Despre cea de a doua, spune cronicarul Radu
Grecianu ca s'a sties la varsta de 62 de ani, din pricina batra-
netelor, dar mai mullt de grelele boale s'au pristavit, lasand cu
a du.mneaei gura ca s'o puia langa boierul sou jupanul Para
Brancoveanul la rnanastirea Brancoveni, unde se afla ingropat.
Deci Maria Sa Constantin Voda, f iul dumneaei, aga au gi facut,
ca au randuit multi boieri, toate rude de-ale Mariei Sale intai
www.dacoromanica.ro
in carte la dumneaei ficandu-se pogrebania cu sobor mare, cu

toti Arhiereii cati aid se aflau in orasul acesta (Bucuresti), si
cu toata boerimea si slujitorimea. Si asa, ispravindu-se slujba, cu
mare cinste ridicand'o, tot pe jos mergand pans sub deal, acolo
asezand-o intr'o carets, ramase Maria Sa impreuna cu toata casa
Matiei Sale si cu toate rudele la amara intristaciune si mahnire,'
si s'au tutors Maria Sa la scaun iara oasele s'au dus de s'au ase-
zat uncle au lasat cu sufletul dumnisale, toti cu un glas rugand
pe Durnnezeu ca s'o adihneasca in carturile dreptilor la Vesnica
Imparatie".
Dupa cum se vede Voda Brancoveanul nu se invrednici si
intovaraseasca trupul mort al maica-sa pans la ultianu -i lacas
si -am fi preferat sa nu ni-o mai spunk' Grecianu, pentru a n'a mai
s-ti. In schimb sent amanunte pe care .cronicarul nu, gaseste cu
cale a le ,da, fiindca pe vremea lui le stia toata lumea, not
insa nu, si suntem recunoscatari Ilui Del Chiaro ca ni le spune
el. Aflarn anume dela acesta ca sicriile se captusiau cu atlas TO*
(influenta turceasca) si ca erau purtate pe umeri de marii boeri
ai tarii, atunci ifireste cand mortul era o ruda domneasca. Mai
aflam ca tradvanele defunctei lurmau cortejul funebru, trase de
cai albi, bocitoarele, cu broboade negre, erau fete din casa moar-
tei, si carte caracteristic amanunt ca rudele mortului,
fie servitari sau chiar boeri, nu abisnuiau a lua parte la inmor-
mantare ca in alte tari, in haine negre anume facute ipentru a-
cest prilej, ci asi vapseau an negru hainele puirtate".
In afara de aceste, obiceiurile erau la fel ca azi. Dupa in
mormantare aveau lac praznice, la care se imparteau saracilor
pomeni, care se repetau a 3-a, a 9-a, a 4o-a zi, precum si a treia,
a sasea, a noua si a douasprezecea lama dupa moarte. Pomenile
erau si in bani, si in natura, lumanari de ceara, cavrigi si co-
lirve, pe care luandu-le taranii, spumeau: Durnnezeu sa,i ierte
isufletul. La parastasul de 4o .de zile, n-umitul Sarindar (greceste,
saranda 4o) se impiirteau daruri mai importante: basmale de
pret, in care se legau manede, dupa punga fiecaruia: Domnii
galbeni, boierili arginti si saracii gologani.
Printre muite greutati, dar mereu cu izba'nda, duse Bran-
coveanu carul Statului pans in x7o9, card se ivi de-odata la
www.dacoromanica.ro
448 TRECTJTE VIETI DE DOAMNE DOMN1TE
orizontul politic neasteptatul pericol rusesc, care'l puse in

icea mai mare incurcatura. Regele Suediei, Carol al XII, fusese
invins de Petru cel Mare la Pultava si acum armatele imperiale
ruse inaintau, pentru intaia data in istorie, pe teritoriul Ma ldo-
vei, pentru a-si face drum spre Bizant, care trebuia smuls din
mainile Turcilor. Precum inainte se daduse Brancoveanu din
partea Nemtilor cand se increzuse in steaua tor, astfel hatari
acum sa se dea din partea Rusilor invingatari. Scrise lui Pe-
tru cel Mare o scrisoare de feli'citare si de quasi-inchinare, fa-
gaduindu-i cal va aproviziona armata, si primi in schimb dela
Imparat multurnirile sale si 30o de pungi pentru pregatirea a-
provizianarei. Pe de alts parte lucra la Poarta din raspurteri
prin bani mai ales, fireste pentru ca Turcii sa nu afle nimic
despre un.eltirile lei. Insa neprieteni erau destui cati sa desco-
pere Sultanului manaperile Brancoveanulud. Poarta trimise a-
tunci Damn in Moldova pe Dumitru Cantemir, dusmanul de
totdeauna all Domnului Munteniei, cu insarcinarea de-a supra-
veghea purtarea acestuia si de a raporta Dirvanului. Dar nu ne-
merise Turcii in Gine sa'si puie inarederea, ,caci prima grija a
lui Cantemir fu sa se inteleaga si el cu Tarul, asa incest, pentru
intaia data in viata, se facu prietenul lui Brancoveanu. Totusi
Cantemir se .daduse dela 1nceput prea pe fata cu Rusii, ceiace
nu placu. prudentului Voda IConstantin. El isi aduna °stile in
lagar la Urlati (Prahova) pentru a fi langa granita Moldovei
si a se uni cu Rusii in icaz c'ar intra ei in Muntenia, iar daces
nu, va sti sa gaseasca fats de Turd un mijloc de desvinova-
tire, cu atat mai mult au cat aprovizionarea zahareaua
era Inca in mainile sale si menita a fi data cui va pune intai
mana pe ea.
Un eveniment neprevazut Ii strica toate planurile. Anurne
fuga iboerilor sai in lagarul Tarului, in fruntea carora era va-
rul sau, generalud arrnatei, spatarul Toma Cantacuzina (fiul
lui Matei). Imparatul 11 primeste aU bratele deschise si ii des
un ajutor de ri.000 de oameni, au care spatarul, impreuna cu
generalul Rent cucereste si prada Braila (cetate turceasca).
Furios, Brancoveanu trimite 1ui Petru cal Mare cele 30o de
pungi inapoi, zahareaua stransa pentru Rusi o indreapta in la-
www.dacoromanica.ro
earui tturcesc §i, spune Voltaire 1), il rentra clans son devoir"
mai un peu tard, ar fi adaagat Lafontaine. Lipsa de aprovi-
zionare aduse dezastrul Tartu lut la Prut, care inchee cu Meh-
med Baltazi, marele vizir, o pace rusin.oasa (I711). ;,Iuda cel de
Brancoveanu m'a vandut" zise el de-am patit aceasta".
Situatia lui Brancoveanu era definitiv compromise. Pe
deoparte, ura neimpacata a Tarului Rusiei, pe de alta retrage-
rea increderei Sultanului. Cad niciodata n'au vrut sa creada
Turcii ca fuga dui Toma spatarul si a boierilor sai avusese loc
fare stirea lui Brancoveanu. Pieirea lui fu hotarata de pe a-
tunci, din anal 1711, si daces s'au taraganat lucrurile Inca trei
ani, pricina fu ca Poarta, care pregatea o atat de groaznica
razbunare, voia sa ailba intai in matia toate dovezile nenuma-
ratelar tradari ale acelui Domn, care prea se increzuse in pros-
tia for psi care urma sa se increada. Flindca dupes incheerea
pacei toate reintrand, in aparenta 'cal putin, in ordinea norma-
la, Constantin Brancoveanu nu banui o clips ca imprejurul lui,
aproape, departe... in tars, in strainatate, se urzia urn corn-
plot, care nu trebuia sa mai aiba odihna pans nu l'o rapune.
Suntem ca fraata cand des devale si nu se poate opri" spu-
nea, la chiar curtea Brancoveanului, Anrtim Ivireanu intr'una
din predicele sale..Contele Paniatowski, omrul lui Carol al XII.
Talaba, agentul lui Rakoczi, Desalleurs, ambasadarul lui Lu-
&Doric al XIV-lea, Mihai Racovita, care'l ura, Nicolae Mavro-
cardat, care-i ravnea tronul (Exaporitul murise), toti stateau
de capul .Sultanului si de -al Vizirului s'o ispraveasca odata cu
bogatul, cu inganfatul, ou tradatorul de Brancoveanu.
Taft*, catastrafa poate nu is'ar fi intamplat, daca complo-
tul nu si-ar fi intins ramificatiile in preajma, in intimitatea
nebanuitorului ,Domn. Toate rudele lui, Cantacuzinii, se in-
toarsera impatnivari. Armonia dintre Constantin Voda si ele
fusese desavarsita, cad for he datorea doar tronul. Insa cand
orescuse vlastarii din generatia a doua cantacuzineasca, ince-
puse Intre ei si fiii lui Voda, neintelegeri, frecaturi, ambitii,
') Histoire de Pierre le Grand.

29
www.dacoromanica.ro
450 TRECUTE VIES I DE DOAMNE BSI DOMNITE
vanitati. Aceste nimicuri, repetate zilnic, duc la un lucru mare:

ura! In intunenic, incepura a luora toti membrii familiei im-
port:1Iva voevodului tor. Si cel mai indarjit fu acel stolnic Con-
stantin, cii1ibiul, mutt invatatul, scriitarul, despre care se mai
indoesc unii si azi c'ar fi otravit pe frate-sau Senban Voda,
dar nu se indoeste nimeni c'a Most pricina mortii nepotului sau
Brancoveanu. Omul acesta a fost, din cauza invatatunii lui in
adevar superioara, sfatuitorul ambilor Domni, Irate si nepot,
secretarul dor, fata de care ei n'au avut nici o taina, si care
pastra copii dupa cintreaga corespondenta domneasca. Numai
hotud cel batran, Constantin Stolniicul", zice Radu Popescu
care'l iubea pe Brancoveanu, numai el, stiind toate tainele ne-
potu-sau Constantin Voda, pentru ca i 1e spunea toate, avan-
du-I ca pe un unchi si ca pe un tats, au stiut si cartile dela
Nemp si dela Muscali care acme acei imparati hrisoave sa
fie el si feciarii dui printipi, cneji, si luandu-le de unde-au fost,
le-au ,dat Turcului !"
Constantin daduse insa numai copii de pe acea corespon-
dents, jurand pe capul lui ca va arata si originalele, de-o veni
capugiul la Bucuresti cu firmanul de maziliire.
Brancoveanu urma sa nu banuiasca nimic. Intretinea co-
respondenta cu Poarta Ottomans, discutand asupra noului titlu
ce voia sa-si dea Sultanul de Imparat al Romanilior (I) si se in-
deletnicea in deasebi cu pregatirile de nunta pentru fiul sau
Radu. Imbatranise Voda!
Mireasa, data 1ui Antioh Voda Cantemir, era la Constanti-
nopol. Brancoveanu scrise Vizirului pentru a-i cere vole ca fiul
sau sa ia de nevasta pe nepoata acelui Dumitru Cantemir, hra-
nit de Muscali, de care fapt nu era fata inteu nimic vinovata.
Totusi credinta lui fata de Padisah, scria el, rid face sa alba
teams ca proectata insotire sa nu fie Tau privita de Poarta, in
care caz e gata sa anuleze econtraatul de casatorie. ()data cu
scrisoarea, marele vizir primi 4000 de galbeni si o blank de
samur.
Na stiu ice sa .cred de voevodul Valahiei" zise Ali Pasa,
vizirul, catre am prieten de-al sau, sa-4 apreciez ca pe-un om
bun de oare ce-mi trimite daruri sau, vazand toate parele adu-
www.dacoromanica.ro
nate impotriva dui, sa cred ca e om eau. Va trebui supraveghiat,

pentru a lua masurile .cuvenite".
All Rasa pregatea o nota mare lovitura limpotriva Germa-
niei (in care razbai isi pierdu si viata, la Petervaradin, 1716).
Ii trebuiau deci oameni de care sa fie sigur, o notia defectiune
a lui Brancoveanu putand deveni fatal'a pentru Poarta.., dupa
cum fusese fatala pentru Petru Cel Mare netrimiterea aprovi-
zionarei in Moldova. Asa dar, dupa matura chibzuiala, vizirul
hotari ca Altan-,Bey este om rau" si trebueste scos din domnie
Inainte de inceperea ostilitatidor. Altan Bey insemna Printul
Aurului, astfel i se spunea la Stambul lui Brancoveanu. Fan-
tasia arientala pe care o destepta denumirea aceasta in min-
tea lui Sultan Achrned trase si ea greu in cumpana hotarirei
marelui sau vizier 1).
Lisa trebuia procedat cu sireteniepentru a fi sigur de iz-
banda. 0 nedibacie ar fi purtut face pe Brancoveanu sa treaca
granita Germaniei, cu toate bogatiile lui, si atunci scapa Poar-
ta ipoate de-un perfid, dar scapa si Padisahul chilipirul. La scri-
'soarea Domnuldi Munteniei rasptmse deci Ali Pap, in ter-
menii turn:Atari: Sa trimita yoda cu mare pampa dupa mireasa
fiului sau pentru a o duce din Constantinapol la Bucuresti,
.caci n'are Poarta mimic impotriva acestei casatorii. Sa cele-
breze nunta au fa.stul si, veselia cuvenita, caci este Padisahul,
prim mida lui Allah, in pace cu toti vecinii, si n'are deci nici
Beiul Valahli a se teme de nimc. Sa se bucure in liniste!
De data aceasta prostise Turcul pe Roman.
Foarte vesel de primirea acestei scrisori, Brancoveanu pu-
se toate la cale pentru a face nunta cea de impicare intre nea-
mul lui si al Canterniristilor, qi trimise la Starribul .dupa mireasa
um bogat ,convoi, condus de insusi fiica-sa Dom.nita Balasa si de
sotul ei, Manoil Lambrino.
Ne aflam pe la sfarsitul iernii 1714.
In Stambulul acela forfatind ,de strain, era un medic levan-
tin Antonio Corea, care studiase medicina la Roma si petrecuse
1) El credea ca aurul lui Brancoveanu va ajunge pentru a putea termina

cu el expeditia din Morea.
www.dacoromanica.ro
apoi cativa ani la curtea Brancoveanului in Bucureoi. Chemat

inteo zi In casa unui Turc bolnav, pe cand se afla Inca acolo,
sosi in vizita un prieten de-al acestuia, secretar al Vizirului.
Incepu vonba ide una de alta de sanatatea Turcului intai, gi a-
poi de noutatile zilei. Secretarul destainui bolnavului, Intre
altele, Ica Vlachbeiul" a fast declarat rebel gi ca, dupa ce i se
va confisca averile va fi adus la Stambul cu toata familia sa.
Doctorul Antonio, care se facea ca nu intelege turcegte, mes-
tecand inteo piulita nigte doftorii, tragea .cu urechea scat ce
putea. Egit din casa bolnavului, alerga la un prieten de-al lui,
un Grec pe care-4 gtia bine cu Brancoveanu, gi destainuindu-i
tot ce auzise, it raga sa ingtiinteze .pe Damnul Munteniei de
soarta care-I agteapta, insa fara a'i descoperi numele sau. Zis
igi facut !
and primi Brancaveanu scrisoarea Grecului, ramose f oar-
te nediumerit. 0 cirti in gura mare, la Divanul Domnesc, tuturor
sfetnicilor sai. Unul din ei spuse : 1) Maria Ta, Pagtele e a-
proape. I-o fi trebuind grecului bard de sarbatori, gi a intrebu-
intat mijlocul acesta pentru a-ti stoarce galbeni".
voda rupse scrisoarea gi o arunca, manios: Duca-se dra-
cului, cobitor de vegti rele", zise ell.
Dar Doamna Maria, judecand cu instinctul ei femeesc, se
rugs de sotul ei sa place din nou la Targovigte, de uncle abia
sosise de ,cateva saptamani, caci mai in siguranta se simtea
ea Tanga granita Ardealului clecat in apropierea celei turcegti.
Poarte barbatul ei ar fi ascultat-o degi nu daduse acestei
vegti nici umbra iunei crezari daca nu s'ar fi imbolnavit toc-
mai atunci fata b r Stanca, vaduva lui Beizade Radu Dies. Ra-
masera s'o caute. Dar boaia o lua razna inainte grn cateva zile
Domnita Stanca era in agonie. In fierbinteala mortii Incepu sä.
aiureze. Igi .chema mama gi surarile gi le arata, halucinata, pe
peretele din fata patului, o ceata de Turd, luand pe tatal ei de
grumaz gi ducandurl in lanturi la Stambul. Innebunita de spai-
ma gi de durere, Doamna Maria incearca sa-gi linigteasca fata
1) Delchiaro afirma ca ar fi fost Crefulescu, dar mai curand it banuim

pe stolnicul Cantacuzino .,hotul cel Wean".
www.dacoromanica.ro
TRAGEDIA BRANCOVENflOR 453
care nu-si mai putu afla odihna dec'at dupes cateva ceasuri,
cand r10 dete duhul.
0 ingropara la Mitropolie.
Dupes ce trupul bietei Domnite fu coborat in mormant, ala-
iul domnesc porni incet, ,spre Curte.
In facto dealului Mitropoliei este o cruce mare de piatra4,
langa,,baracitle ipietei de legume; o cunoa'te toata Capitals. Pe
vremea,aceia, pe locul made e azi plata se ridicau casele bran-
covenesti, iar cruces venea in dreptul portii de int:rare a gala-
tulur 0 ridicase, de lemn intai, Preda Brancoveanu In amin-
tirea mortii fiului sau Papa, sugrumat langa gardul tatalui
sau" de Seimenii razvratiti ai lui Voda Constantin Serban
(1655). Daramandu-se, o inlocuise de cateva auni abia beizade
Constantin, fiul mai mare al lui Brancoveanu, cu alts de, pia-
tea cea de azi sapand pe ea o inscriptie amintirtoare a ar
sasinatului bunicului sau.
Cand deci, intorcandu-se dela inanormantare, jalnicul con-
voi dadu sa intre pe poarta palatului, o gains speriata incepu
sa bats din aripi, si drept in fata acestei crud, shwa in bratele
lui Voda.
Acest semn fu atribuit unei iminente nenorociri" zice su-
perstitiosul Italian Del Chiaro caci intamplarile oak mai ne-
insemnate suet tainicile urmari ale soartei".
Dar parca adormise omul acesta care 25 ani de-arandul fu-
sese cu ochii in patru pentru a-si pastra domnria.
In saptamana patimilor, Marti la vreme de chindie, cresti-
nii care mergeau la denii aflara au mirare c'au venit niste
Turd in Bucuresti, multi, calarri. Ce-o fi iar? razboi? domnie
noua? Vestea merse din gura in gura, ,pans ajunse la Curte.
Voda isi trimise oarmenii sa culeaga stiri.
Nu era nimic. Venise doar 1VLustafa Aga, ,unul din cei mai
veohi prieteni de-ai lui Brancoveanu. Domnul ii trimise cativa
boerli pentru a-i ura bun sosit, a ingriji de ce -ar avea nevoie, si
a'l intreba daces poate trimite indata careta pentru a-1 aduce la
Curte. Turcul raspunse,ca este obosit si ar dori sa se odihnea-
sca. N'are mimic de spits lui Voda, fiind numai in trecere prin
www.dacoromanica.ro
454 TRECUTE VLETI DE DOAMNESI DOMNITE
Bucuresti, pentru a merge la Hotin. Va veni deci abia a doua

zi dimineata sa-si vada prietenul.
Miercuri dimineata alaiul domnesc Buse pe Mustafa Aga
la Curte, unde -1 astepta Brancoveanu in spataria cea mare.
Cand sosi Tumuli, se Tidica Voda de pe tron si intampinandu-1
pans la kunatatea odaiei, ai ura bun venit si'l pofti sa se aseze.
Capugiul Mustafa era capugiuii raspunse ca nu este timp
de sezut. Luand o infatisare mahnita ii spuse ca'i pare rau,
ca vechi prieten ce'i este, sal aduca o stire Tea, dar ca fiind
voinrta Padisahului, si deci a lui Allah, Beiul treliuia sa se su-
puie, si uitandu-se in ochii lui, ii repeta: nu asa, ca to su-
pui ? Speriat, Brancoveanu sopti un da", pe care mai milt it
ghici Turcul decat 11 auzi... si deodata, fara sa stie cum, se
pomeni Domnul cu naframa de matasa neagra pe uma.'r :
Mazal !".
Zapacit, Branccxveanu Inca nu putu sa inteleaga. Voi sa se
aseze pe tron. Capugiul it imbranci, spunandu-i ca docul lui nu
mai este acolo. Atunci abia se desmetici Domnul, si grind la
fereastra, incepu sa strige : Slujitori, slujitori, unde sunteti?
Nu ma lasatl!".
Tacere mormantala. Nici un slujitor nicaeri. Portile Curtii
usile Spatariei, toate erau pazite de Turci. Del Chiaro, secreta-
rul italian al dui Voda, vnu sa intre acolo, dar fu oprit de sal-
datii capugiului. Unud din ei fu trimis im oras sa cheme la
Curte pe boenii divaniti si pe Mitropolitul Tarii.
Sosind in cura'nd cu totii, infnicosati, furs introdusi in
Spatarie, isi usile se inchisera din nou. Capugiul le citi atunci
firmanul Imparatesc, in virtutea caruia voevodul Constantin
Brancoveanu-Basarab era declarat hain, si maziliit. Un al doi-
lea finnan., adresat boerilor, tie porunci, ca prin semnaturi cu
sigiliile dor, sa raspunda ei, cu averea si miata, de paza Bran-
coveanului iar pentru si mai mare siguranta, Mustafa Aga
trimise dupa breasla inegustorilor, careia ii pound sa se con-
ptitue garanta pentru boeri. Abia atunci capugiul parisi spa-
[(aria, mergand cu ,oamenii lui sa sigileze tezaurul Tarii
Visteria, si tezaurul Domnului Camara.
www.dacoromanica.ro
Pazit din toate partile, de Turci, de boeri, de negustori,

bietul prizonier, fast mare voevod, se retrace in adaile sale,
cugetand arnaraciune la scrisoarea Grecului din Stambul,
la halucina.tia fiicei lui si la gaina .ce'l deochiase. Era, spune
Del Chian°, framantat de triste ganduri indoialk frica, spe-
ranta!
Apoi, deodata, sosira la Curte Doamna Maria si fetele ei,
venind dela tarsi, della Mogosoaia. Gasind portile pazite §i
afland cele intamplate, ramasera intai mute de spaima. Apoi,
zice Nicolai Mustea bocete si tipete in fetele si nurorile Dom -
nului Iar Del iChiaro adaoga: Plangeau de cornpatimire
persoanele ce intrau in odaile for ".
In Bucuresti, mare fierbere. Circulau fel de fel de zvo-
nuri: c'a incercat Brancoveanu sa fuga, ca vine o armata de
Turci cu Imbrohorul ei sa aseze Domn nou in scaunul tarii.
Zvanuri exagerate, dar, ca de obiceiu, cu fondul for de adevar.
Familia domnitoare fiind intreaga prizoniera, beizade Stefan
ar fi vrut sa fuga. Tatal sau it impiedica, spunandu-i ca nu
numai portile palatului, dar granitele sari fiind pazite de
Turci, o atare incercare le-ar pricinui mai mult rau. cat de-
spre Turcii care inaintau asupra Capita lei, nu erau chiar
12.000, cum i se paru populatliei infierbantate si cum ii veni
stirea lui Nicolae Mustea tocmai in Iasi, insa erau ,cateva sute
de soldati, care'si intovaraseau Imbrohorul, pornit din Giur-
giu spre Bucuresti. A daua zi dupes arestarea lui Voda, joi
dimineata Joia mare, care era si ziva Bunei Ves'tiri, nu
pentru Brancoveanul, saracul boerii esira calari Intru in-
tampinarea Turcului si-1 dusera sa conaceasca in casa varnicu-
lui Serban Cantacuzino, fiul de mult raposatului Draghici1),
nepatul stolni,aului Constantin. Imbrohorul multumi boerilor
de primirea cuviincloasa ce-i facura si le porunci ca, doua cea-
suri mai tarziu, la ora pranzului, sa se infatiseze din nou cu
totii acolo, penrtru a pune la catle impreuna alegerea noului
Domn!
1) Din 1678.
www.dacoromanica.ro
456 TRECUTE VIETI DE DOAMNE I DOMNITE
Cared se adunara boerii din nou in casa vornicului, Imbro-

horul Vizimului le puse scurt intrebarea daca var ei sau nu var
sa alba Domn pe 1Vliihai Racovita, fostul voevod al Ma ldovei..
Stia el bine ca raspunsul va fi nu", insa i se datorea lui Ra-
ovtip cel putin aceasta atentie de-al propune 'tarn, pe ea care,
in vederea acestei domnii, jucase un rol atat de actin in mazi-
lirea Brancoveanului. Boerii raspunsera intr'un glas ca. var
Damn pamantean. (Moadova fiind pe atunci o tars strains).
Imbrohorul 10 roti ochii imprejur, si, fare a mai !swag, intreba:
care e marele ispatar Stefan Cantacruzino ?". Acesta, fiul stol-
nicului Constantin, esi din randuri, iar Turcul, punandu-i
mane pe .umar, ii zise: Esti Beni !" Apoi, neavand carftanul de
domnitar as indemana, 10 scoase pe-al sau si i =1 puse pe tamers,
poruncind boerilor sa incalece si sa'si duce voevodul pe data
la Mitropa lie, pentnu a'l urge Domn.
Del Chiaro, am destept, adaoga: Au Inceput link a banui
ca totul fusese pus la tale, in lark de Cantacuzin, si infaptuit
apoi la ,Constantinopql".
Dupa ungerea noului Domn, alainl se intoarse la Curte,
uncle Stefan Voda, in spataria cea mare, se aseza pe tronul
acel aooperit cu catifea rosie de pe care, cu o zi inainte fusese
frribrancit Brancoveana. Turcul id citi firmanul de intarire
11 avea ,deci la el sl boerii in sunetul tunurilor, incepura ce-
remonia sarutului maneL
Muate se mai petrecusera intre zidurile acelei Curti Dom-
nesti, de aproape trei sute de ani de cat' id batranii voevozi
maltase cetatea Dambovitei pe malul stang al apei. Dela Ste-
fan cel Mare, care dupe ce invinse pe Radu cel Frumas, alun-
gandu-1 din tars, veni aici sa se veseleasca trei ziie, luand apoi
cu ea la Sucearva pe Doamna Maria si pe fate ei Voichita; dela
Doarnna Kiajna, careia la un banchet i se infatisa, pe-o tava de
argint, .capul lui Dumitru Despot; dela Doamna Ecaterina care
se vita cu induiosare la nepotelul ei, cum se juca prim 1ncape-
rile intunecoase ale Curtii, punand putina veselie in mahoritul
ei trai; dela Mihai Viteazul la Matei Basarab, dela Grigore
Ghica, care in iatacul sau ingenuchia in fate icoanelor, cerand
iertare lui Dumnezeu de omorul Postelnicului Cantacuzino,
www.dacoromanica.ro
TRAGEDIA BRANCOVENUOR 457
pani la, Doarnna Anastasia, care nu de milt, facea semn ibov-

nicrului ei .erban sä fugal, cAci ii este viata in pericol multe
se mai petrecusera dar nici °data: Inca nu se intamplase un
fapt atat de extraorctinar ca acel de -arum, din Joia asta mare
a anului 1714, card sub acelas acaperis stateau doi domni, until
mazilit si celalalt abia caffinit, dou5 familii, inmate intre
ele, una nn plansete si cu spaima tin suflet, tealalta vese15, fe-
Tioita gi plina de nAdejdea unei indelungate mariri.
Stefan Voda era ildi Brancoveanu var primar, insa un var
411 malt mai tarar. l crezu deci de datoria ce se is-
pravi ceremonia inscaunaril, sal treaca in apartamentele fostu-
ilui Domn pentru a'i spune cateva vorbe de mangaere si a'l
asigura ca fares voila dui a fast toata intimplarea aceasta. Le-
topisetul maldorvenesc spune ca Brancoveanu, v5.zand pe varui
sau intrand in odae, incepu sal planga si sa'l blesteme.
Dupes cat cunoastem despre caracterul acestui voevod,
ream fi putut crede o at-are purtare, chiar de n'o gaseam des-
mintirta nicaeri. Iata insa ca un martar ocular, Del Chiaro, care
se afla acolo in odaia Brancoveanului, ne povesteste aceasta
intalnire cu totul in silt chip: In timpuil acestei intrevederi"
zice el am remarcat cal Cantacuzino sfatea in picioare, iar
Brancoveanu, care sedea, avand cuca in cap, ii raspunse cu o-
bisnuirta-i politeta, ca e mai bine ca Dornnia i-a fost incredin-
tata 1111, decat unui strain".
Dealtfel bietul voevod mazil se reculesese gi i se furisase
iar do suflet nadejdea ca avutiile lui it vor scapa si de data
aceasta de primejdie. Cand a doua zi, Vineri ziva aerului
i. se .spuse ca nu i s'a acordat rugamintea de-a ramane in
Bucuresti sal faces Invierea printre Crestini, si ca &a.* se g5.-

teasca de drum, cad va trebui sal piece indat5, el isi stranse
familia si o rugs sal fie linistita si demna, pentru a nu ,da velj-
masilar spectacolul unei descurajate mahniri, care n'ar putea
decat sal -i bucure. Iar nand, seara la ceasul g, se porni tot con-
voiul .domnesc, si voda Stefan Cantacuzino scoborand scara de
marmora a palatului isi intovarasi varul, cu icapul gal, pans la
,carets, Brancoveanu, foarte linistit, ii spuse: Finule Stefan,
daces aceste nenarociri sunt dela Dumnezeu pentru picatele
www.dacoromanica.ro
458 TRECUTE VIETI DE DOAMNE It DOMNITE
mele, faces -se voia lui. Insa data sunt fructul rautatii omenesti,
Dumnezeu sa ierte p.e dusmaniti mei, dar pazeasca-se ei de
mama razbunatoare a Dreptatii Ceresti"!).
Si pornira caretele, in noapte, sub paza lui Aga Mustafa,
ducand cu el doisprezece prizonieri, pe Brancoveanu, pe
Doarana Maria, cei patru fii, patru gineri, si una din nurori, pe
Anica a lui Constantin, ou filet ei, un plod de 7 luni. A doua zi
dimineata erau cu totii la Rusciuc, de unde fostul Darren tri-
mise o scrisoare lui Stefan Voda pentru a-1 ruga mai bine
zis a-i porunci sa aiha grija de averea lui. Noul voevod al
Tanii Romanesti gasi totusi ca varul sau exagereaza. El se
planse Patriarhuilui de Ierusalim de tonal acestui scrisori :
Mi-a scris", zice el, sa-i pazesc motsiile neschimbate, casele
lui necalcate, vitele lui neatinse, granele parnantului nemic-
*orate; vinurile acestui an sa se vanda ca si mai inainte la
oboruri si targuri, lucrurile de tesut ale Casei Si se ipuna la
un 1oc, brodaturile sa nu se piarda... 5i ne-am suparat!".
In Constantinopol, vestea arestarii lui Brncoveanu sosi in
ziva a doua de Paste, Marti, 29 Martie2). Pentru a duce vizi-
rului o veste eat de pacuta, facuse deci curierul nutnai 5 ziie
de drum..
Domnita Balasa si sotul ei Manolachi Lambrino se aflau,
dupes cum stirn, in capitasla Turcied .pentru a pregati nunta fra-
telui ei Radu cu ifata lui Antioh Cantemic. Habar n'avea ni-
meni acolo de cele ice se petrecuse In Buckuresti. In ziva aceia
de Pasti, mersese Domnita la biserica Patriarhiei sa asculte
sfanta Leturghie, si cand, la ora pranzului, se Intoarse acasa,
gasi odaile ei pline de Turci ce-i luara toata averea, obiecte,
bijuterii, bani, tidicand-o la urma si pe ea pentru a o inchicle la
Ceaus Emini, temnitta femeelor. Pe solid ei it .dusera la Bas-
bachi Culi, inchisoarea debitorillor" Sultanului. Dintr'un re-
port al lui Fleischmann catre consiliul de razboi austriac aflam
9 Ne asigura Del Chiaro ca acestea au fost cuvintele lui Brancoveanu

intocmai.
2) Documente $i Regeste privitoare la Const. Brancoveanu de 0. Giu-
rescu si N. Dobrescu, Bucuresti 1907 p. 259.
www.dacoromanica.ro
ca biata Domnita Masa a mancat si bataie, Briingeln (Fiei-

schmann trebue sa fi fost Saxon), mai multe zile in sir, pentru
a marturisi ce avere o mai fi asouns, si ca s'a gasit astfel la ea
ioo de ,pungi de galbeni si juivaere In valoare de 30.000 de tha-
leri.
La 17 Aprilie saseste in sfarsit convoiul prizonierilor la
Constantinopol. Brancoveanu, Inca ,plim de nadejde, se astepta
a fie dus la unul din pallatele sale. Dar, taind Stambulul de-a
curmezisul, se pomeni deodata drept in ifata Celor Sapte Tur-
nuri vestitul Edicule umde, desbracat pans si de haina
de pe trup, fu aruncat in cea mai intunecoasa temnita, jos sub
pamant. Aceiasi soarta o avura si fill gi ginerii Domnului. Nu-
mai femeele, Doamna Maria si jupaneasa Anica, cu copilul ei,
desipartiti de al lor, furs tratate mai ameneste, fiind revinute
inteo camera duminoasa dintr'unul din turnuri. Se pare ca
Domnita Balasa fu mutata mai tarziu si ea dela Ceaug Emini la
Edicule, impreuna cu mama si au cwmnata ei.
Incepura ,caznele, ,pentru a face pe Brancoveanu sa mar-
turiseasca, pans in cel mai mic amanunt, averea lui din ce se
compune, uncle sunt Coate scullele, la ce Vinci din ce taxi are banii
depusi. Trei Muni, patru aproape, au tinut torturile acestea :
fier roc pe piept, cercuri in jurul capului. Dar ceiace a fost mai
grozav, e ca uneari era supus fa chinurile aceste fats de copiii
lui, si chiar faits de Doamna Mania, despre care nu putem pri-
cepe astazi cum de-a putut rabda aceste orori fara a innehuni.
Pe la sfarsitul lull ,Iunie, deodata fu scos dela Edicule, si,
impreuna cu toata familia, instalat In palatul Tarii (Vlah-
Serai).
I se dadu nadejdea ca va putea recapata domnia, si daca nu
el insusi in tot cazul Hui sau Constantin. Fericit, Brancovea-
nu incepu o corespondents cu comandantul Sibiului si cu A-
postol Manu, ,omul sau de afaceri, cu privire la averea pe care
inca n'o marturisise. Scrisorile fiura interceptate si visul de fe-
ricire se narui iar, dupa abia cateva zile de liniste. La 28 Iu-
nie Ezra mutati cu totii din nou la Edicule. Torturile reince-
pura, im prezenta sotiei, a fillor si a glnerilar.
Se marturisira atunci MIA bani, alte comori, alte juvaere.
www.dacoromanica.ro
460 TRECUTE VIE'I DE DOAMNE I DOMNITE
Dar aricat de multe ar fi spus Brancoveanu, Turcii nu'l mai

credeau. La 14 August li se ffigadui eliberarea imediata si poate
din non domnia, data arata uncle a depus cele 20.000 de pungi
pe care banuia Sultanul ca le are. Douizeci de mii de pungi
inseamna zece milioane our pe vremea aceea. Nu numal ca
Brit' icorveanu nu avea aceasta salmi depusa nicaeri, dar nici n'o
posedase vre-odata. Auzind ca ii se cere imposibilul si satul
de atatea chinuri, avu un moment de rascoala sufleteasca pe
care n'o putu infrana. Blestema pe marele vizir si chiar pe
Sultan,, umbra lui Allah pe pamant.
Pe data, in aceiasi sears, se hotari pieirea lui.
A doua di, 15 August, la ceasul g dimineata, Brancoveanu.
cei patru fii ai sai si ginenile Enache Vacarescu, furs adusi
deslyricati la car. nasa du fata Seraiului, pe plata care era acolo
la malul Cornului de Aur, paste drum de Galata, pe care o nu-
mesc Francezii la Pointe du Serail, si pe care a transformat-o
de curaind Kemal Para in grading publica.
De jur imprejurul pietei erau simuri de Ieniceri care pa-
zeau ardinea in populatia aceia, o mare de oameni, venita sa'si
potaleasca instinctul placerei bestiale de-a vedea curgand sange.
Inrtr'un capat, in galeria acoperita a unuia din Kioscurile sale,
sedea Sultanul, privind cu ce anima, Doamne! la crimele
ce ordonase. Iar in mijlocul pietii erau cei 6 condarnnati. Ga-
dele, cu sabia ascutita sooasa din teats, gata sa secere cape-
tele, statea mai la o parte. Cand 11 vazu aproplindu-se, batra-
snul voevod, care in chiar ziva aceea implinea 6o de ani, facu o
scurta crugaciune, si apoi, intorcandu-se catre fiii sai, ii im-
barbata: Fiti viteji, etii mei. Am pierdut tot ce-am avut,
macar sufletele sa nv le mantuim".
Capul lui Vacarescu cazu cel d'intai. Apoi, pe rand, al lui
Constantin, al lui Stefanita g.i al lui Raducu mirele!
Zipgdit de spairna, Mateias, .cel mai mic un copil cu
fata lungs si slabs, paisprezece ani se arunca in genunchi,
rugand pe Sultan ass fie iertat : Da'mi voile sairni traesc tine-
retea... Mai bine vreau sä fin Mahomedan, decat sa mar nevi-
novat1). Kioscul Sultanului fiind departe de mijlocul pietii,
') Relatiunea preotului jesuit Goscieski, din suita solului Polon Chofe-
www.dacoromanica.ro
1 1-7 ;
,
,
i...4.."
91
,s-rt
X. _
j-4)*:1;
A
e
I.
1,
v..-/t
% ...t.:V ..-0,Z. .t/ii,
rpm
.
; ....z
:
,..:
' c....f p
%, - kfr:?..' 71, -7.4
--- i
"
.. 4.,i..t, -..'''') / \'
ko ..- 7.-1,,
t, ;',,;'. `b...) Xi :14\i.T-1
N.
4,
, eW
r
A*,
it ,e. 1, -..
*
,
i
e41,- ,, -416i
4:;?9... _ACi,Lrfti0,111 iigliimi
,14.
ifl
9?"try, ., , ,r,
, ::1"'
'111.,!f1i'.: ;12':
thi
4',
Constantin Voila Brancoueanu si tii sin
Pnad a gravura din Del Calarcid Revofuaae Van..
www.dacoromanica.ro
cuvintele oopilului ii fuses transmise, si in Inalta-i generozita-

te, Padisahul trimise un ocn la Brancoveanu sal Intrebe daces
ingadue fiului sau sa'si schirnbe legea pentru a'si pastra viata.
Inima .batranului tata se impietrise de atata idurere. Nu!",
ras-punse. Din sangele nostru nimeni nu si-a pierdut credinta.
Sä plateasca nenorocitul acesta cu viata cinstea pe care voia
s'o piarda 1).
Si calaul reteza si capul acestui biet copil. In spatele ran-
durilor de Ieniceri, plangeau femeile.
Constantin Brincoveanu ingenunchia, 0'0 pleca singur
gatul sub sable. Cand lovi calaul, capul ramase spartzurat de
trup.
Cele 6 capete furs apoi impunse in state sl plimbate pe
strazile Stambulului. Dar le aduse pe untna repede inapoi la
Serai, Eluded poporul arneninta sa se ra.scoale. Vederea acestui
macel II intaratase. Excesul de cruzime nu e pe placul Mu-
sulmanilor.
Trupurile furs aruncate in snare.
Si s'a gasit cineva sa mearga la inchisoarea Doamner Ma-
ria pentru a-i duce vestea ca i-a pierit sotul si toti baetii si
Doamna Maria nu a inebunit.
Domnita Balasa, Manolachi Lambrino, jupaneasa Anica si
micutul ei flu, erau pe langa dansa.
Incepu intai, nu se stie prin ce mijloace prin ingriji-
rea Patriarhiei probabil pescuitul cadavrelor, care fuss &Ise,
pe ascuns, la Halki, una din frurnoasele insule Prinkipo, peste
drum de Anatolia, in marea de Marmara. AcoClo isi gasira acele
torturate trupuri ves,nica odihna, in vechia ma'nastire bizan-
tina zidita. de Imparatul Ion Paleologul an veacul al 15-lea si
reparata de celebrul mare dragoman Panaiatachi Nicusios in-
teal 17-lea veac.
towski, (P. Panaitescu, Calatori Poloni, b. 145). Preotul acesta afirma a fi

fost de fata la executare, lucru care pare dubios, fiindca a vazut el numai
3 fn.,,..cand erau 4, si a vgzut-o si pe Doamna Maria acolo, care insii a fost
scutita de privelistea acestui spectacol.
Multele rapoarte ce posedam asupra acestei tragedii, difera unele de
altele. Combirandu-le impreuna, versiunea data mi se pare cea mai vero-
simila.
www.dacoromanica.ro
Doamna Maria, prizoniera, nu putu ffi de fata la inmorman-

tare. Sparta ei, nesigura, atarna de caprictiul Sultanului, care
in curand hotani ca ea, fiica gi nora-sa, vor fi scalve. Printr'o
sentinta a muftiului furs ,declarate roabe, nascute din parinti
rebeli, gi tinternate in Seraiul Sultanului. Era mijlocul pe ca-
Tel gasise Padisahul pentru a putea pune manta pe ce brusna
de avere s'ar mai afla dupa moartea Brancoveanului.
Dar negasindu-se nimic, sentinta fu schimbata din nou,
caci la ce s'ar mai tine roabele acestea. in Serai. Le trimise iar
la inchisoare, inchisoare pe viata, La Bostangibasa.
ZaCalTa acolo toata toamna si toata tiarna, gapte luni de
zile. Abia in primavara, la sfarsitu lui Martie 1715, .obtinura
ele insfarsit rascurmpararea, in schimbul a Iota de pungi, im-
pnumutate pe piata Stambulului cu 3o la suta dobanzi.
Esi deci Doamna Mania din inchisoarea Stambulului cu
fata, nora si nepotul ei, insa libertatea n'o avea Inca, caci ea fu
exilata pe tarmul Marei Negre, tocmai la Kutias in Caucaz.
Ramase si acolo aproape Inca un an gi jurmatate, pang. insfar-
ipit o tfericita Imprejurare ii inlesni intoarcerea in %ark'.
Razboiul impotriva Germaniei, proectat de marele Vizir,
Infaptuindu-se dupa moartea lui Brancoveanu, se ispravi cu
dezastrul armatelor otomane. Ali Pasa murise sub zidurile ce-
rapid Peterwaradein., Timisoara cazuse in m'ainile ImperialHor,
Oltenia fu ocupata de Austriaci, care o inoorporara imperiului
lor (pacea dela Passarowitz 1716); Stefan Voda ICantacuzino
fusese, la randul lui, deoapitat; Voda Nicolae Mavr000rdat
faout prizonier in ArdeaL Pentru a nu'si tnstraina complect
siznpatia %aril muntenesti, atat de aplecata dela o vrerne care
mereu invingatorii crestini, Poarta 3i trimise ,Doran pe Drago-
manua Ion Mavroeordat, fratele prizonierului, cu parunca de-a
se ierta si a se treahem,a in Tara tatri pribegii care se tdaduse cu
Nerntii, precum si de-a scuts %taxa, tim,p de-iurn an, de tribut si de
binutri. Pentru ca. planul for 4e fnalta tolementa sa reuseasca si
mai bine, Turcii ingaduira Doamnei Maria Brancoveanu sa se
intoarca cu familia ei in, tars, 'uncle o doreau Cu totii gi o astep-
tau, zic ,contemporanii, cu o afeotuoasi veneratie".
La inceputul lui Octombrie 1716 ea parasi Caucazul, stra-
www.dacoromanica.ro
batu Marea Neagra pe-o corabie turceasca, debarca la Varna,

gi la 17 ale lunei se intalni la Razgrad, in drumul spre Giurgiu,
cu noul voevod Ion Mavrocordat, caruia ii fagadul tot sprijinul
ei fata ,de compatriotif despre cari se spera ca vazandu-i in-
trand in tara alaturi de ea, ii vor primi cumsecade. &arise deci
de acolo boerilor si Mitropolitului ca ea, Doamna Maria a ri-
posatinui voevod Constantin Brancoveanu de Basarab, dupa doi
ani si jumatate de lipsa, se intoarce in tara ei, aducand cu
sine pe noul damn impus de Poarta, care vine cu un decret
de amnestie catre toti cei ce mananca painea Sultanului" (noi
pe-a lui !) si cu iertarea binurilor pe-un an, indemnand Vicluva
pe toti pribegii sa se intoarca la vetrele for si niananui sa nu-i
fie fried', fiindca Dumnezeu nevoimd sa piarda cu total Tara,
a ales, prin pronia Sa, pe prindipele Ion Damn".
La inceputul lui Noembrie, Doamna Maria era insfarsit
din nou la Buouresti, vaduva nenorocita si saraca, dar inconju-
rata de dragoste si de respect.
Prima ei grija fu sa'si aSigure gospodaria, adunandu-si a-
verile ravasite prin maini straine 1). Pentru a putea vedea de
mosiile brancovenesti, de vii, de palate, ea capita dela Pa-
triarhul Ierusalimu(lui tutela pentru nepotul ei Constantin, iar
pentru a'si asigura posesitmea proprietatii for din Sarribata
Mare, in Transilvania, preoum si a banilor si sculelor ramase
la Viena, iceru Imparatului Carol al VI-lea sa fie puss, cu toata
familia, sub scutul ,protectie sale. Cand cispravi sa'gi adune tot
ce mai ramasese de pe urma ,cortfiscarilor turcesti, mai era,
dupa cum se vede, o avere Inca destul de frumusica nemartur-
sita de Brancoveanu ea isi chema fetele si ginerii si facand
un act de partaj (Iunie 1717) Vazand pe dumnealor ca au ra-
mas la mare lipsa si saracie, ca o mama fiindu-mi mila de
dumnelor" isi irnparte Intreg avutul pe din dou;i2. jumatate sa
fie a fetelor si ginerilO si jumatate a ei si a nepotelultri.
Atunci abia se puttu gandi ea la aducerea in tara a rama-
sitelor trupesti ale sotului ei. Cu invoirea lui Voda Nicolae
1) Domnul Virgil Dragliiceanu a urmarit acesti ultimi ani ai Doamnei

Maria (publicatie din B. C. M. I. Anul VII. Fasc. 27).
www.dacoromanica.ro
Mavrocondat, Intors in tara dupa moartea fratelui sau Ian

dar nu stim daces si cu imvoirea Sultanului, sau poate pe as-
cums, trupul lui Constantin Brancoveanu fu adzes la Bucu-
restl, unde fu ingropat, in tuna Julie 1720, fin bisenica Sfantul
Gheorghe, ctitoria tatalui si a sotului ei. Piatra de mcrrmant,
frumos sapata, nu are inscriptie, dovada ea s'au facut toate in
taints. Insa o Area frumoasa candela de argint atarna de- .asupra
acestui mormarnt, purtancl, sus, intre ,doua randuni de flori, o
disoreta inscriptie amintitoare: Aceasta candela ce s'au dat la
Sf. Gheorghe cel 11011, lumineaza unde odihnesc oasele ferici-
tului Damn Constantin Brancoveanul Basarab Voevod si Taste
facuta de Doamna Mariei Sale, Maria, care si Maria Sa na-
dajdueste in domnul, iaragi sa i se odihneasca oasele. Iulie in
12 zile, lest 7228 (172o)".
Thula _dp 260 de ani m'au stiut Bucurestii ca Voda_Bran-
coveanu isi are mormantul in mijiocul Capita lei. Abia in 1914,
d. Virgil Draghiceanu, descoperind insariptia de mai sus, a
putut identifica acest ultim lacas al nenorocitului Domn.
Viata mai departe a Doamnei Maria s'a scurs destul de
amarata, caci dupa cele patimite la Constanopol, um trai fericit
banueste oricine ca aceasta femee n'a mai putut avea. Toata
grija ei a fost sa'si creasca bine n.epotul, ultimul vlastar Bran -
covenesc, si .sa mai caute pain strainatati ce-a Mai putut Inca
ramane din banii gi sculele meadunate. Apostol Manu, dar mai
cu ,seams foarte creainciosul ei prieten Gheorghe Tratpezuntul,
ingrijea de toate treburile, precum si de oorespondenta Doam-
nei. Dealtfel antra Imparatua Germaniei gi vaduva lui Bran-
coveanu a urmat o corespondents de sarg, pe care Doamna Ma-
ria o isealea, pe latineste : Humillissima ancila, Maria Branco-
vana, Prinoipi Constantini relicta vidva" sau cand scrim ita-
limegte: Umilissima e fidelissima serva, Principesa Maria
Bramc,ovana". Aceasta, pana rand se supara inter) zi fiindca
Imparatul nu'i Caeca dreptate impotriva Jul Apostol Manu,
care mega sa fi primit in pastrare o oarecare sums de bani (16.
pungi de argint si 48.00o de sechini). Atunci, schimband tannin,
Invinui pe Carol al VI-lea de partinire, Spunanclu-i ca din toata
averea brancoveneasca ramasa in Transilvania, nu i-a restituit
www.dacoromanica.ro
to
ku.-.4 it
.1 " 2
'ficAJticr-,
Candela de la mormantul lui Constantin Brancoveanu

(Biserica Sf. Gheorghe, Bucure
Dual &delimit C. M. I.
www.dacoromanica.ro
cleat o prea mica parte, ceiace, fats de felul cum servise

soul ei cauza irnperlala, era un lacpu de neconceput.
Astfel, in necurm.atele aceste griji pentru viiitarul nepo-
telului ei, si in tristele aanintiri ale urneia din cele mai groaz-
nice tragedii ce cunoaste tistoria si care erau ale ei, isi
petrecu vaduva Brancoveanului anii ei din urrna, pans cand,
batrana, se stinse in Bucuresti, in Decembnie 172g.
0 astrucara fetele care mai erau in viata si iubitul nepot
Constantin I), alaturi de sotul ei, in acelas mormant din Bise-
rica Sfantul Gheorghe 2).
***
1) Acest Constantin Brancoveanu, fiul lui Constantin si al Anitei Bals,

care avea 7 ani la decapitarea tatalui si bunicului, se insura mai tarziu cu
Maria Coslogeanu, si avu doi fii, pe Manoil (insurat cu Zoe Sturdza) si pe
Nicolae (care a avut 3 neveste, Maria VAcarescu, Elena Moruzi si pe fiica
lui Radu Falcoianu). Nicolae n'a avut copii, iar Manolachi a avut doul fete
(Elena Cantacuzino-Pascanu si Maria Baleanu) si un fiu Grigore, ultimul
vlastar brancovenesc (-F 1833). Brancovenii de azi sunt Bibesti, numai prin
adoptiune brancoveni, si anume in felul urnator : Grigore Brancoveanu a
fost Insurat cu Elisabeta Bals a card sore, mAritata cu Al. Mavrocordat, a
avut o fiica Zoe, pe care Grigore Brancoveanu a adoptato-o. MAritati cu
Gheorghe Bibescu (viitorul Domn), aceasta Zoe fu mama unui fiu Grigore,
care luA numele de Brancoveanu, Grigore II BrAncoveanu. Copiii acestuia
sunt contesa de Noailles, principesa de Caraman-Chimay si Constantin Bran-
coveanu, care traeste (insurat cu Coleta D. Cezianu).
2) Ion Vocla Mavrocordat, Doamna Maria, Domnita Ileana (Mavrocordat)
si Domnita 'Masa (Lambrino), precum si Manolachi Lambrino, Isi au mor-
mintele tot acolo.
30
www.dacoromanica.ro
Doamna Pciuna Cantacuzino
Dupd lonescu-Gion : Istoria Bucurestilor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO BSI FII EI

1728 marele vornic Radu Popescu, final lui Hrisea vistie-
rul, aims la vreme de batranete si satul de desertaciunea
lumii, se lepada de boeria lui, si luand numele de Rafail
monahul, se ,calugari la mainastfirea Radului Voda. Push-tic nu
se facu batranul. Manastirea era in mijlocul Bucurestiilor, im
apropiere de Mitropolie si de Curtea Damneasca. Veneau boe-
rii sa-,1 vada in chilia lui, mergea el insusi prin casele oame-
nilor. Insa, carturar fiiind si batran, avea nevoe de liniste pen-
tru a-si sorie amimtirile: ce s'a intamplat in tall si in alte
tari sh-aine". Si asa, a urmat el mai departe cronica lui Radu
GreCianu, insemnand domniile lui Stefan Cantacuzino si ale
lui Niculai si Ion Mavrocordat. Fiind grec de origins 1), Ma-.
-vrocordatii erau, dupa iparerea lui, .cei mai buni domni pe care
i-a avut vreodata tara; iar cat despre Cantacuzini, n'are destule
cuvinte de hula impotriva lor, fiindca avea 9i de ce sa-i urasca,
tatal sat' Hrisea fiind amorat din porunca lui Serban Voda
o dusmanie intre ncamuri care se urea dealtfel mult mai de-
parte, {la socrul lui Hrisea, Gheorghe Baleanu, si la socrul a-
cestuia, Stroe Leurdeanu 9).
Asa dar, ,cand e sa judecam faptele Cantacuzinilor, nu dupa
spusele dui Rafael monahul trebuie sa ne lmam. Insa, amanun-
tele vietilor unor vremuri traite de el sent, fireste, intere-
sante de cercetat.
De va vrea cineva, zice el, din cei ce n'au vazut pe Stefan
Voda, nici au trait cu el, nici au vorbit cu el, ca sa stie
1) Carida. Vezi cap. XXVI
2) Vezi capitolele XXIII, XXIV 1i XXV.
www.dacoromanica.ro
ce fel au Lost gi ,ce fel de obicei.uri urea, sa citeasca aicea in-

teaceste trei-patru randuri ce am saris eu pe scurt:
,Stefan Voda Inca ar Li fort Domn laudat ca gi alti Domni,
avand gi, chipul gi .cresterea cum se cade, de near fi Lost cu totul
nestatator la toate varbele gii lucrurile dui. Fagaduia multe daruri
gi bani gi boertil .unora altora, gi pe urma toate ramlnea la de-
gertaciume, gi mai vartos ca era ginecolatru, ascultand intru cele
mai multe de Doamna-sa, Inca se deschisese foarte mare poarta
despre Doamna gi care mergea despre partea aceia, se folosea
mult".
Iata deci ca aflam inteaceste trei-patru randuri" ca Ste-
fan Voda Cantacuzino era ginecolatru", Pantofelheld cum
spune Neamtul, sub pa.pucul nevestei.
Energica a Lost desigur aceasta Doamna, care purta un
nume atat de frumps: Fauna dar scurta ,domnie a sotului ei
nu i-a .dat prilejul sa se foloseasca indeajuns de invoirea ce a-
vusese de a-gi tine poarta mare deschisa.
Doamna Pauna era nascuta Grecianu, dintr'un vechi neam
de tara, boeri mari gi bogati.
Cand, in 1714, venise la Bucuresti, in luna Martie, Ali Papa
capugiul, cu ciohodarii lui, sa mazileasca pe Brancoveanu, gi
c'and, in noaptea de Miercuri spre Joia mare, se dusese in taina
stolnicul ,Constantin gi fi,ul sau Stefan la conacul Turoului,
pentru al ruga sa induplece pe Imbrohor sa i se dea domnia,
desigur ca energica Patina impinsese pe sotul ei la infaptuirea
acestui demers, precum lora:0 este probabil ca a cunoscut dina-
inte toate lucraturile lui §tefan impotriva varului sau Con-
stantin Voda.
Insa, domnia odata capatata, ambitia doamnei Pau-nei era
satisfacuta, gi nu ea va fi fast aceia care gi-a unpins socrul sä
persecute pe Brancoveni, sa de ia avernle, gi sa mai parasca pe
mazilitul Dozen da Poarta cu atatea scriscrri adevarate sau
scornite, pans igi pierdu in chinuri, viarta.
Doamna Pauna avea o fire simtitoare. Raspunderea trage-
dies care se pregatea la Constantinopol n'o fi vrut sa gi-o ia in
suflet. Muit trebue sa Li Lost chinuita, mult amkata ¢i Mara o-
dihna de a vedea mereu parile socru-sau curgand spre peirea
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO $1 FIII EI 469
Brancoveanului. Un cumnat, lames- Dudescu, si un var, Con-

stantin $tirbei, fusesera trimisi la Stambul cu noi dovezi de-al
Stolniculati despre tradarea fostului Voevod". $tirrile venite
dintr'acolo umpleau B,ucurestii de groaza.Se aflase de inchi-
derea, fn cele §apte Turnuri, a mazilului Domn, a Doamnei
lui, a rfiilor, a ginerilor, a nurorei si a nepotelului, nevinovat
copil de 7 ani. Se auzea ca erau schingiuiti, c'o sa fie omorati.
Doamna Pauna nu mai putu rabda. 0 inebuneau presimti-
'V" -
/1 .
rujixvt. cit.s Liejt.tri 1.1 un. 441
-'"*.'et'
OPP 6
; . 41.
; - -44
it 9,
KeIM","---
-"".
Mdastirea Dintr'un Lemn
rile unei catastrofe de neinlaturat si de care se simtea, pans la

un punct, raspunzatoare. Luand cateva femei cu ea, porni in
tinutul Valcii, la manastirea Dintr'un Lenin, sä se inchine la
o icoana a Maicii Domnului si sa mai saute putina odihna, sä-si
mai alunge gandurile. Dar mi era inima prea imbacsita de griji
-1 era firea prea simtitoare. Se intampla un fenomen, pe ca-
re-1 numim noi astazi telepatie, vedere la distanta, insa in care
batranii vedeau numai mana lui Dumnezeu. In dimineata zilei
de 15 August, sfanta Maria Mare, pe .cand Brancoveanu si fiii
lui erau omorati pe piata Seraiului din Constantinopol, Doamna
Fauna Li vazu tocmai dela manastirea ei din fundul muntilor
Valaii. 0 apuca o nemaipomenita criza de isterie: tipete, plan-
sete, lesinuri o nevoe mare, de facea toate grozaviile". Un ac-
www.dacoromanica.ro
ces de nebunie care a tinut catva zile. Stefan Voda, indragos-

tit de nevasta lui, auzind cele intamplate si nesocotind Ca a
vault bataia lui Dumnezeu de-i iplateste dupa faptele sale, a
banuit pe o sora a mane-sa, matusa calugarita de multi ani, ca
ea ar fi facut farmece cu alte mueri de-au ajuns-o nevoia". Fara
multa vorba, muerile banuite ifura spanzurate, iar maica Olim-
piada matusa fu dusa la alts manastire si zidita intro
chine. 0 lass sa moara, batrana, de foame si de asfaxie, pen-
trued Doamna Pauna. n'avea ,cugetul carat. Istoria lumii este
istoria crimelor omenesti, spumea cu dreptate Voltaire.
Si apoi, fiindca Coate se uita, Doamna se indrepta si se
Intoarse la Buouresti, deschizand iar poarta Curtii celor cari
pofteau bogatii si mariri.
Doannia lui Stefan Cantacuzino a fost putin insemnata si
s'a terminat repede, fandca a facut aceleasi greseli de care in-
vinuise pe altii. Poarta declarase raiboi Venetiei pentru a re-
dabandi Moreea, si-si pusese ide gand sa recucereasca Belgra-
dul si Timisoara. Ba, dupa primele succese din Gracia, insu-
metindu-se ca imrtotdeauna, se gandea la un nou asediu al Vie-
nii. Stefan Voda, ca unchiul sau, ca varul sau, se dadu din
partea Nemtilor, sfatuit fiind mai ales de tatal sau, cu care
statea icel pui,in la Gaptarnana °data, noaptea tarziu, de vorba.
Ce s'o fi petrecut in ,capul batranului stolnic nu Ge poate bine
lamuri. Pe frate-sau Serban-Voda it omorase fitindca. era .prie-
tenul ,Nemtilor, pe nepatu-sau Brancoveanu fiindca fusese al
Rusilar si acum el isfatuia pe fiu-sau sa tradeze pe Turcii
acestia, la care ai fi crezut ca tine ca la ochiii din cap.
Lucruriae s'au aflat. Apostol Manu din Brasov, altii, din
Bucuresti, din Stan-ibul, l'au parat Sultanului. Acesta nu mai
astepta sa fie intai declarat razbaiuli) si apai sa scoata din
scaumul Munteniei pe un am devenit suspect. Ii trimise indata
un capugiu cu porunca de mazilire.
Si taata drama Brancoveanului se repeta dupa scurgerea
a nici doi and.
La 7 Ianuarie 1716, intr'o Marti, pe cand Domnul nu ba-
') L-a declarat Germania la 13 April 1716.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO El FIII EI 471
nuia nimic, soli in Bucuresti capugiul Portii. La auzul acestei

vesti, ifoarte tulburat, Stefan vru sa fuga. I se spune, ca, mai
intai, fug era prea anevoioasa din pricina zapezei, si ca, mai
apoi,o fi venit poate Turcul numai pentru a incasa tributul.
Voda se linisti si chema la Curte pe marele viestiernic si pe
vel spatarul Dudescu, cumnatul sau, pentru a le porunci sa
pregateasca banii. Radu Dudescu ii raspunse sa astepte mai
intai sa vada cu ce ganduri a venit Pasa. Hotarara deci sa as-
tepte pans a doua z.i, Mierouni, cand, des de dimineafa, Turcul
se infatisa la Curte si intreba pe Voda., dupa cuvenitele poli-
tete schimbate", daca se va supune de buns voie poruncii Padi-
sahului. La raspunsul afirrnativ al acestula, capugdua scoate
finmanul si-1 inmana Doannului, care-1 saruta, it duce la frunte
si-1 trece lui Divan Efendi spre citire. Continutul lui era mai
bland si pe alit ton, decat acel al firmanului ce fusese trimis
Brancoveanului. Diferitele izvoare ni-1 dau intocmai la fel:
De oarece Stefan Vo.da Cantacuzino a domnit in de ajuns in
Valahia, vointa Mare lui Padisah este ca el sa fie inIocuit cu
Niqulati Mavrocordat, Domnul Moldovei, jar el ins* va paeca
cu familia sa la Constantinopol, unde va trai In tihna din mila
Mariei Sale Sultanul.
Precum in vremea lui Brancoveanu fusese stolnicul Can-
tacuzino, noaptea, in taina, la Ali Pasa pentru a-1 ruga sa i'n-
siste pe langa Imbrohor sa pue pe fiu -seu Domn astfel si in
noaptea aceasta de 7 spre 8 Ianuarie se duse el in taina la ca-
pugiu, acurn pentru asi desvinovati feciorul. Firea acestui om
atat de destept si de invatat, era nemaipomenit de ciudata. Si
nu putem sti not cu siguranta pans azi .daca a fost el nn per-.
vertit criminal, sau poate numai sun napastuit, despre care se
vorbea tot raul, fiindca a spune tot binele ar fi fost prea greu.
Toata vista lui a lost numai stolnic, o boienie mica, insa avea
pasul Inaintea tiuturor boerilor, a fost intimul secretar a trei
Domni, frate-seu, nepotul-seu si fiu-seu, sia tinut oorespondenta
si toate tainele tarii in mainile lui Limp de 37 de ani. Dam deci
dreptate lui Gheorghe Sincai cand spunea ca, nepotriivindu -se
autorii cand e vorba de intamplkile acele si de firea stolni-
cului. Eu, ca sa nu ma fac insu-rni judecator intre .dansii, toa-
www.dacoromanica.ro
to judecata ti-o incredintez tie, aducand zisele for .precum sunt

scrise". Si in adevar, daces Del Chiaro it lauds pe acest vestit
gi batran stolnic Carntacuzino, Rafail monahul, alias Radu vor-
anicul Popescu, spune despre el ca in noaptea aceia cand se
Buse la capugiu pentru a-gi desvinovati fiul gi pe sine insugi,
ii spuse ca ce clovada mai mare poate fii despre credinta lui
catre Turci, ,ducat chiar faptele vietii lui: 4ca pe frate-seu
erban Voda cat a lust seama ca se intelege cu Nemtii gi e
viclean imparatiei turcegti, indata l'au atravit de.au murit,
agigderea gi pe alt (rate al sau, anume pe Iordachi, carele fiind
de Serban Voda trimis la Nemti, facea turburari, d'a atravit de-a
murit (care va se zica gi pe Iordachi), gi spre nepotul seu Con-
stantin Brancoveanu, vaZandu-1 ca se alcatuegte cu Muscalii,
l'a dat in mainile Sultanului, de-a facut ,ce-a vrut cu dansul.
Acestea gi altele le-a spus apoi capugi paga mai departe Vizi-
rului, care le-au auzit multi oameni vrednici de credinta, in-
tre care unul era Ienache Dragomanul 1), fratele liu.i Nicolae
Voda Mavrocordat, care a narturisit inaintea boerilor (pe pa-
tul lui de moarte) ca a auzit pe capugi pasa spuind acestea Vi-
zirului, cum ca i le-a spus Constantin Stolnicul". Croicarul
u.rmeaza: La acestea se vede ca cu adevarat stolnicul Constan-
tin a omarart pe Serban Voda, ca in vremea aceia a egit un cu-
vant de ziceau cei mai multi : Constantin Stolnioul, frate-seu
(Mihai) gi Constantin Braucoveanu il'au omorat, iara de moar-
te buna n'au murit. Si atunci era indaiala, au ca va fi, au ca nu
va fi, negtiind ascunsele taine ale oamenilar. Zara de vreme ce
insugi ,omoratarul a marturisit ca a ,omorat pe frate-seu erban,
tot omul sa creaza ca adevarat l'a omorat el. Agigderea gi pe
Iordachi spatarul, frate-seu, daces ell a marturisit insusi, ce in-
doiala va sa mai fie ca la maartea tamandorara s'a svonit ca
Constantin Stolnicul i-a omarat. Dares credinta tot nu era, ne-
ounascandu-se adevarul, iar daces si-a marturisit pacatul catre
Tura, destul este sa file credinta la toti. Iar de Constantin
Voda cum ca tot batram.ul au feciorii Jul l'au va'ndut la Turci,
nu ne mai trebuie marturiile dor, ca not cu ochii nogtri le-am
vazut gi cu mainile noastre le-am pipait".
1) ton Voda Maviocordat.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO $1 FM El 473
IV6
yyy
fy
Stolnicul Constantin Cantacuzino

(fatal Id Stefan Voevod)
Dug o stamp! de la Academia Romdnd.
www.dacoromanica.ro
Si, vorba lui Si-ncei, creada cititorul ce-o vrea. Insa d.

Iorga ne-asigura ca Serban Voda, 1-nainte de-a muri, trimisese
deseori dupa doftori, ceiace inseamna ca el a murit de board, nu
de otrava. Iar cei care cred ca a fost stoinicul un hot batran"
rasptmd ca si-a putut omari fratele cu o otrava inceata, data
in doze mici, sau ca efectiva boala a lui Voda nu era de natura
mortals si mai sigura a fost otrava decat boala.
Dar sa .ne intoarcem la povestirea noastra.
Rezultatul Intrevederilor nocturne intre stolnic si capugiu,
furs ca acesta asigura pe Cantaeuzino sa n'aiba nici o grija de-
spre soarta lor, caci Sultanul n'are alt gand decat a-i tine in
tihna la el la Stambul, 'Ana se vor Indrepta lucrunile. Asa dar
stolnicul hotari sa piece la Constantinopol cu fiul, nora si ne-
potii lui, deli firmanul nu'l privea pe el, si desi Voda Mavro-
cordat ii trimisese rasouns din Iasi ca, sosind in Bucuresti do-
reste sal gaseasca acolo pentru a'l avea la mare cinste, precum
ii avusese si Domnii dinainte.
Sambaed, ii Ianuarie, porni alaiul domnesc din Bucuresti.
Era campus numai din. Stefan Vora, Doamna Patina, fiii for
Radu si Constantin, si tatal Domnului, batranul Stolnic. Ca-
teva care incarcate cu aur, bijuterii si scule sa aiba cu ce
se'ndrepta la Poarta apoi Capugiul si ,ciohodarii lui. Mai
erau cativa servitori firese, din care cunoastem numele lui
Marin, Radu, Stefan si Ion.
Unul din coconii domnesti se imbolnavi pe drum, ca era
ger mare si viscol, asa incat, mai ingrijindu-I ici colea grin di-
ferite sate, ajunsesera ei in Constantinopol abia dupa o lung
de zile. Pura gazduiti la Vlah-Seraiul tarii, la Galata, liberi
deplini de-a priori pe cine von, si chiiar de-a esi in ,oral. Sulta-
nul n'avea alt gand cu ei, decat de-ai time acolo ca masura de
prevedere, caci mai sigur era el cu Mavrocordat Domn in Mun-
tenia decht cu Cantacuzino.
Insa noel voevod rnuntenesc lucra de sarg pentru a'si 'As-
tra domnia. Puna/id mana pe o scnisoare de-a unui general
austriac catre Stefan Vora, din care rezulta clar legaturile a-
cestuia cu Nerntii, Mavrocordat o trimise Vizirului, acesta o
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO FIII EI 475
arata Sultanului, care se Rau ros de manie si porunci acel

mic luoru fara insemnatate pentru vremea aceea : moartea!
A doua zi chiar, 26 Iunie (1716), la ceasul unu dupa mie-
zul noptii, Seraiul Tarii Romanesti fu inconjurat de Turci, casa
invadata, Cantacuzinii soul* din pat, legati si dusi la Bostangi
Pasa. tin ceas mai tarzin, balabaneau de grinzile inchisorii ca-
davrele a doi spanzurati: Stefan Voda si parintele sau.
Si umbra .lui Brancoveanu plutea parca razbunatoare prin.
prejur.
In graba aceea d-ai omori, uitasera de Doamna Pauna si de
fiii ei. Pentn-a a nu le lasa timp sal -si aminteasca de dansii, aces-
tia fugira in aceiasi noapte, travOiti, cautandu-,si adapost la
Ambasada Olandei. Ambasadorul, contele de Colyer, cunoscuse
in lunile din turma pe Cantacuzino, se imprietenise cu el sal primi
deoi cu burial vointa pe infricosata vaduva si pe tinerii orfani.
A doua zi Turcii incepura sa-i caute preturtindeni, in.sa nu le
putura afla ascunzatoarea.
Se zice ca Doamna Fauna ar fi fost nevoita sal cerseasca pe
strazile Stambulului pentru a se Intretine. Dar mai tintai ea nu
putea parasi ambasada fara a fi expusa sal fie recunoscuta si
arestata. Apoi averea adusa de Stefan Voda cu el, neftiind indata
sechestrata, Doamna o putu salva. Transportase ou ,dansa la prie-
tenii ei bijuteriile, iar aurul fusese depus la omull for de incre-
dere, vataful Constantin Diichiti. Multumita acestor bani si co-
mori, mult putin cat era, a putut ea insancina pe ambasador sa-i
inchirieze o corabie, cu care sal fugal din Constantinopol. Dupa
doua luni de asteptare, viata ei fiind mereu amenintata, corabia
in sfarsit fu gata. Doamna Patina mai depose, in mainile bunei ei
prietene Catrina de Colyer, s000 de galbeni, cu rugamintea sal iii
trimita la cerere, si Wand rramas bun dela cei ce-o ascunsese si
i-ngrijise tot timpull acesta, isi lua feciorii in taina, si prin fel de
fel de peripetii, izbuti sal se im,barce. Trebue sal fi fost cam 20-
22 August cand parasira urgisitii (pe aturnci se spunea paci-
tosii") principi malunile acelui Bosfor, in paa-nantul Camila za-
ceau atatea trupuri fara capete de-ale neamului lor. Stefan Voda
si tatal ski fusese si ei, dupa spanzuratoare, decapitati, si capetele
www.dacoromanica.ro
476 TRECUTE VIETI DE DOAMNE $.1 DOMNITE
for umplute cu ipae fusesera trianise la Adrianopol sa alba Sul-

tanul, care se afla acolo, de ce se veseli.
Mats:aria pe mare fu Tea si periculoasa. Cu pasapoarte olan-
deze esira in sfarsit din apele turcesti, pi dupa multe furtuni in
Mediterana, sosira, dupa patru saptamani, in Mesita. La 25 Sep -
tembrie (1716) un import datat din Neapoli anunta ca La Prin-
cesse de Valachie este arrivee, s'etant sauvee de Constantinople
avec ses deux .fils ". E primita de vice-iregele celor Doua Sicilii,
care o expediaza, cu ,calde scrisori de recomandatie, la Roma.
Dintr'un al doilea raport, din 12 Octombrie, aflam ea." La Prin-
cesse de Valachie est arrivee a Rome, ot on luy 'fait bien des
hanneurs et de l'accueil". Doaanna Pauna asigura, fireste, pe Papa
de zelul ei pentru catodicisrn, si, au not scrisori de recomandatie
a Inaltului Ponta catre Imparatul Germaniei, pleaca prin Flo..
renta, Bolognia si Ferrara, in Venetia. Acolo, gazduirta in casa
lui Nicolae Caragiami;,, ramane cateva saptamani pentru a se
odihni de toata spairna si oboseala acestor patru luni din urma
si apoi, pe la sfarsitul lui Noembrie, proneste, prin Tirol, spre
Viena.
Foarte bine primita de imparatul Carol VI-ilea, ea se stabi
leste deocarndata In capitala Arustriei pentru complectarea edu-
catiei Maar ei. Baetii acestia aveau 15 si 16 ani la moartea ta-
talui tor. Imparatul acordand vaduvei o pensie anuala in florini,
drept mul-humire a multor servicii aduse de sotul ei cauzei ore-
stinatatii, Doamna Pauna putu duce in Viena un trai cum se
cade, potrivirt rangului ei. Insa, spune d. Iorga, Beizadelele Radu
si Constantin incepura o viata falnica si cheltuirtoare, prea mandri
pentru a merge pe jos, si prea saraci pentru a.'si plati datoriile".
Doi ani mersera treburile asa, de bine de rau. In 1718, dupa pa-
ea Bela Passarowitz, afland Doamna Pauna ca Nemtii au in-
corporat Oltenia Imperivaui si ca e vorba sa se numeasca acolo
un voevod roman, ea puse .candidature fiului ei Radu, incepand,
in stop de reusita, rugaminti, fagadueli sd initrigi prin antica-
merele imparatesti, 'fare a'si da seama ca Curtea Habsburgilor
nu era Seraiul Sultanului. Un alt icandidat, cu mutt mai vechi
drepturi, tot Cantacuzin si el, reusi sa fie numit, nu voevod, ci
mare ban al Olteniei. Era foul lui Serban Voda, acel Gheorghe
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO $1 FIII EI 477
Cantacuzino care traia cu batrana lui mama Doamna Maria, de

aproape 3o de ani la Sibiu.
Afacerile incepura a nu mai merge. Persia Patmei nu'i ajun-
gea pentru a'si intretine .fidi in viata de lux cu care se obisnuise.
Ea isi aminti atunci de banui si comorile ce mai avea la Constan-
tinopol depose in Tnaithle unor .aredinciosi prieteni. Sorise Con-
tesei CatrisTa de Colyer sa'i trimita de urgemta casseta au 5000
de galbeni ce-i incredintase. Ambasadrita Olandei, cu toata bu-
natate inimei ei, nadajduise totusi ca Doamna Pauna s'o fi in-
necat fin drum dela Stambul la Messina. Fu foarte nepla-
cut sunprinsa de cererea ce-i venea deodata, dupa trei ani de
zile, de restituirea unei sume pe care o cheltuise. Raspun.se deci
lui Battista Chinetti, omul Doamnei Fauna, ca, mai intai, nu
primise decat 4000 de galbeni, si ca, al doilea, a cheltuit din ei
2000 pentru a apara de unnarire pe prietena ei in timpul cat a
gazduit-o si in toata vremea cat era fugara pe mare, si in sfar-
sit all treilea, ca recunoaste a'i mai fi datoare 1000 de galbeni
insa nu are de unde'i plati. Se obliga deci a-i raspunde banii
acestia cu Incetul, cate 800 de lei pe an, asigurandu4 cu ipoteca
in casa ei din Para.
Ce sa faca biata Fauna? Inghiti. Insa mai erau lucrurile si
banii depusi la vatavul ei, Diichiti. Dar si acesta ii trimise nista
socoteli fantastice, de pe urma carora ar rezulta ca nu'i mai da-
toreste aproape nimic... Dice havere alla detta Signora Prin-
cipessa per mano di Steffano e Mario altri reali 10.500".. Dice
haver esborsata a quatro domestici del Principe, the furono in
prigione, reali 5250 "... Dice esborsati a Osman Aga Cassap Bassi
per debito del Principe avanti la sue matte, reali 2500 ".. Dice"...
Dice"... si nu se mai alesese din toll realii decat au vant si fum.
Si mereu era gata sa jure: Cosi nega assolutamente din non ha-
ver ricevuto peile di volpe din Moscovia ne altro, e cio con SUO
solenne giuramento". A giurato e si esibisce pronto a giurare
nttovamente". Aflam din raportul acesta, datat din Constantino-
pol 3o Decembrie 1719 si iscalit de interpretul Rigo, secretarul
ambasadorului Colyer, interesantul amanunt ca gi lui Stefan
Vocra.', ,dupa ce i s'a taiat capul care fu trimis la Adrianopol, tru-
pul a foist aruncat in mare si apoi pescui't de credinciosii lui :
www.dacoromanica.ro
Per cavare it cadavero del Principe del mare, farlo sepelire,

serendarii, etc., come dice, reali 25o". Unde anume s'a facut
acea sepelire, ingroparea, nu stim.
Totabul realilor cheltuiti de Diiohiti se urca la 861. Doamna
Pauna nu recunoscu socotelile fostului ei vatay. Corespondenta
urmeaza si in 172o si chiar pans in 1725, sand ambasadorul Ger-
maniei, Di Ming, scrie. in Martie a acelui an, Cancelarului im-
perial din Viena ,.ca Grecul neaga si jura ca nu mai are nici
bani, ,niai lucruri, de-ai acestor nenorociti". Je vous envoye (sic)
aussi deux papiers, qu'un Grec, qui est un de ceux contre les-
quels la Princesse Cantacuzene forme ses pretension (sic), m'a
donnes pour sa detcharge, a ,ce qu'il pretend. Aussi je vous prie,
Monsieur, de Iles communiquer a celui des, fils de cette Princesse
qu'on dit se trouver a notre Cour, pour qu'on me donne con-
naissance si cette excusation trouve lieu, ou si l'on y a a redire
et avec quels fondemens, car ces gens nient tout et jurent ne
plus rien avoir, ni effets, ni argent de ces infortunes la".
Pe la data aceia, 1725, baetii aveau 24 si 25 de ani..Deoarece
traiul la Curtea Habsburgilor nu mai putea merge mai departe
fara bani Idestui ca sa'si tie rangul, Doamna Palma hotari
,,cazeze" si sa'i insoare. Beizade Raclu, care'si spunea aoum Ru-
4olph, infra in armata ,austriaca si'si Ilia de sotie pe Elisabeta
d Estival. Constantin. al doilea fiu, pleca cu mama-sa in Rusia,
unde aveau ei pe verii for Tama Cantacuzino (cel care, la Ur-
lati, fugise din lagarul lui Brancoveanu imteal Tarului) si pe
sotia acestuia, Maria, care la sosirea lui Mavrocordat in Munte-
nia se travestise in taranca si fugise de urgia lui prim Ardeal
in Rusia, la sotul ei. Bine primiti de rudele for la Petrograd,
Constantin fu prezentat Tarului Petru cel Mare, care'l primi in
armata imperials rusa, insurandu-4 ou Ana Seremetev.
friiistita acum, Doamna P5.una parasi Rusia, si dupa atatea
peregrinari, merse sa se .stabileasca la Brasov pentru a fi, cat
mai .aproape de tars. Facuse, in zece ani, ocolul Europei pentru
a ajunge din nou aproape de punctul de unde plecase. Dar gra-
nitele tarii ei iii erau inchise. ce-o iretinea pe dansa in Brasov
nu era poate atat dorul de-acasa, cat erau interesele ei. Cad daci
4tia ca ravasitele ei averi din Muntnia nu mai putau fi recupe-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA FAUNA CANTACUZINO SI FIII EI 479
rate, mai erau insa mosiile din Oltenia, cea ocupata de Austriaci,
prim buna vointa carora ea Isi putu incasa veniturile. Dar aceste
venituri trebue sa fi fast neindestulatoare, caci o gasim mai tar-
ziu imprumutandu-se cu 600 de fiorini dela contesa Teleki, ci-
reia ii amanetase cele data mosii din Ttansilvania dincalo de
Olt" (Oltenia). Apoi mai 4u5. 600 de fiorini unguresti dela Pa-
val, negustor din Brasov, carnia ii amaneteaza argintaria, si in-
sfarsit 4000 de fiorini nemtesti dela nora-sa Ana, sotia lui Cons-
tantin, care pare a fi fast o femee bogata. In schimb Elisabeta
d'Estival era saraci, ca si satul ei Radu, si pentru a-i ajuta pe
ei pare a se fi 'umplut 'batrana Doamna de .datorii, caci nevoile
ei personale nu puteau fi foarte mari. Traia linistita, in frumosul
Brasov de-acu 200 de ani, avand si uncle relatii bune din aristo-
cratia ungureasta, dar ducandu-isi mai molt zilele batranetelor
sale cu duhovnicul pi prietenul ei preatul Eustatiu dela biserica
Scheilar, in casa caruia depunea mereu ce bruma de avere mai
putea strange In dreapta si in stanga: argintarie, vase de cositor
9i amnia, lazi cu panzarii.
Din icand in cand, ea se mai abatea grin Viena. De acolo
este datat testamentul ei, facut dupa o lama grea, cand, slabita,
cazu in grija sa nu cumva s'o ajunga cel de pe urma ceas al
vietii pamantesti". Stiind ca nu e nimic mai subred decat ultima
vointa" a cuiva, ea sorie urmatoarele: Mai intai aceasta o zic,
povatuesc, poruncesc, ma rog 9i das sub blasfam, ca fiii mei
Radu si Constantin ou familiile for sa traiasca crestine9te in
unire frateasca 9i 'n iubire, sa'si intareasca .casele si neamul. Asa
de vor face. sa OA a mea binecuvantare de mama, pe care le-o
dau din toata inima. Apoi, datoriile mole sunt ...si averea mea
este"...
Simtindu-se mai bine, se intoarse totusi la Brasov, unde as-
tepta pe fiul ei Constantin, care-i fagaduise ca va veni tacmai
din Petrograd is'o vada, stiind-o acum batrana si bolnava. In
Viena vazu pe Radu, desmierdat de ea Raducan, si nu-i mai ra-
manea, pentru a inchide ochii, decat sa mai imbratiseze odata pe
fiul ei mai mic. Sparta insa nu-i ingadui aceasta mangaere din
uring. Constantin, cu nevasta-sa, .cu capii, era Inca pe drum,
cand Doamna Patina Cantacuzino, slabita de ani 9i de boala, isi
www.dacoromanica.ro
480 TRECUTE VIETI DE DOAMNE tiSI DOMNITE
Bete duhul in mainile Domnului, in ,rasa ei dela Brasov, anal

Mantuirii 1740.
Urrneaza, ipe scurt, interesanta viata mai departe a acestor
doi desmierdati coconi ai Doainnei Paunei, : Radu si Cons-
tantin.
sa vorbim mai intai de cel mai mare: Radu, zis Raducan,
zis Rudolph, ,care'si mai spunea nu se stie dece, afara doar
daces am judeca chestia din punct de vedere al vanitatiiDomn
al Tarii Romanesti si Duce al Tismanei, al Sfantului Nicodim si
al Sfantului Paval, al lVfoldovii si a1 Basarabiei (!?). Pompoasi
titulatura, necesara poate la Curtea Habsburgilor, .ceiace nu a
impiedecat pe unii contimporani sa spuie de el Ca este un aven-
turier.
Intrat in armata austriaca ca sianplu ofiter de cavalerie, a-
junse, dupes nici zece ani asa erau vremurile pentru Prirnti
gheneral-major, comandand un regiment. A avut nerionocul si
nu se inte1eaga cu un oarecare Duce de Lorena, care ajunse bar-
batut unei oarecare fete de imparat, numita Maria Teresa, ajunsa
la randul ei Imparateasa. Acest mic neajuns avu urmari.
Dar a mai Most o tohestie si mai vechie.
Stolnicul Constantin Cantacuzino, bunioul Radului, capatase
una din marele decoratii ale Imperiului Roman, ordinul Sfantul
Gheorghe, care se mosteneste din tats in fiu, prin primogeni-
tura. Alta onoruri rm dadea ea decat de-a spanzura o tinichea de
gat si de-asi insira titluri cat ii era voia proprietarului. Bunioul
murind °data tou fiul sau 'Stefan, spanzurati la Consta.ntinopol,
dreptul de-a purta .decoratia o mostenise fiul mai mare al aces-
tuia, Radu Cantacuzino. 0 si purta, fireste cu mare vanitate,
dar fara Laos. Insa era un insa Imparatul, care confe-
rea decoratia, de obicei, contra nuanerar, avea si dreptul de-a o
acorda cu invoirea celor ce-o purtau de-a o conferi mai departe
tot contra numerar. Furst Rudolf, foarte la ananghie, ceru lui
Carol al VI-lea dreptul acesta. Imparatul, binevoitor fats de Can-
tacuzini .sip in afara de aceasta, om bun de felul ha, ii acorda
acest drept. Romanul nostru Roman atunci ca azi se apuca
sa vanda decoratia cui nu se cuvenea: burgheji, negustori, ji-
dovi. Scandal. Dreptul de-a conferi ardinul Sfantul Gheorghe fu
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO 41 FIII EI 481
retras Printului Cantacuzino, si se poate sa fi jucat vre-un

rol in aceasta afacere si sotul tinerii IVIariei Thereza. In tot ca-
zul, scurta vreme dupa aceasta penibila afacere, Imparatul moa-
re, si fiica-sa mostenitoare in baza Pragrnaticei Sanctiuni
devine dintr'o plapandi Principesa (si amorezata de barbatul ei
ca o scolarita) o foarte mare Imparateasa. Cum se si c.adea, sotul
ei capita deodata o foarte mare influents. El refuza de-a mai da
un regiment lui Cantacuzino; omul care vanduse Evreilor ordi-
nul Sfantului Gheorghe.
In timpul acestei grozave catastrofe socialo-financiare a lui
Radu Beizadea, ghen.eral-major, se intampla si moartea Doam-
nei Pauna. Ramas fara sprijin, nici .dela mama, nici ,dela Curte,
Printul Rudolf incepu s'a inventeze. Ceru un concediu de 6 luni
pentru a merge zicea el in Rusia, in vederea aranjarii si-
tuatii lui financiare. Trecu insa in Germania si se opri la Dresda,
de unde scrise mamei Regelui Prusiei Frideric al II-lea
ca sincera si unica lui dorinta este de a intra in serviciul fiului
ei. Bitrana regina nici nuii raspunse. Cantacuzino scrise atunci
de-adreptul lui Friderich al II-lea, planga.'ndu-se lui de schimbi-
rile dela Viena, de influenta ce ar fi avut dutele de Lorena a-
supra sotlii sale Impara'teasa Maria Thereza, si fel de fel de lu-
cruri care stia el ca nu puteau face Regelui Prusii decat placere,
si incheind scrisoarea cu ruga.'mintea de-a fi primit in armata
prusiana cu rangul sau de general, fagaduind chiar regelui ca-i
va tridica un regiment de Unguri, Munteni, Moldoveni si Dal-
matieni, cu care va face minuni de vitejie.
Cu multi* bunavointa, ba chiar muligumit de aceasta (Aorta,
regele Ii raspunse ca primeste propunerea lui si i1 roaga si arate
in ce conditiuni intelege a o aduce la indeplinire. Raspunsul
beizadelei, datat tot din Dresda, 4 August 1741, fu ca la troupe
que je me propose de lever pour le service de Votre Majeste
coutera dix ecus par homme, moule, arme et habille, au ,cas que
Votre Majeste en voulilt faire la depense Soi-micne". Ba mai
molt decat atat: Or, comme it s'agit, Sire, de tout abandonner
pour jamais a Vienne, et qu'indispensablement je dois faire sor-
tir sans delai ma famille, je supplie Votre Majeste d'y reilechir,
vu qu'elle n'ignore point, qu'apres une telle resolution je ne
31
www.dacoromanica.ro
482 TRECUTE VIE'I DE DOAMNE DOMNITE
suis pas en etat de subsister sans son assistance, convenablement

a ma naissance et a la charge de ma famine. C'est pourquoi rose
attendre de la clemence de Votre Majste qu'Elle daignera en
cette consideration me gratifier d'une pension pour me soutenir
dans le monde".
In definitiv era o pomana pe care o cerea Cantacuzino lui
Frederic cel Mare: sa ridice un regiment pe socoteala regelui,
care sa'i mai plateasca si o pensie, lwi si familiei sale. Forte
politicos, Frederic al III -lea ii raspunse:
Monsieur le Prince,
J'ai vu par votre lettre du 4 de ce mois les bons sentiments
que vous continuez d'avoir pour nos interets, et l'envie d'entrer
darts mes services, moyennant une pension et les fraix necese
saires pour la levee d'un regiment de Huzards. La maniere dont
vous pensez y reussir ne sauroit que me plaire. Mais pourvu
que vous voudriez bien reflechir un peu sur la presente situation
des affaires, vous trouverez vous meme que ce projet est encore
sujet a bien des difficultes, qui me paraissent en partie presque
insurmontables. C'est aussi en .cette consideration que je ne you-
drois pas exposer vas propres interets et vows faire risquer un
etablissement certain contre des avantages qui dependent d'une
issue incertaine 1).
Insa tocmai acel etablissement certain" despre care vorbea
regele, nu'l mai avea Radu Cantacuzino. Intoarcerea lui la Viena
era cu neputinta, fiindca frate-sau conspirase impotriva Aus-
triei si dusmania ce ii-o arata sotul Impratasei pare a fi Iprovenit
mai molt din aceasta pricing decat din bagatela Mara insemnatate
a vanzarei ordinului Sf. Gheorghe. De altfel beizade Radu a fost
desigur si el amestecat in chesitiunea complatului. Neputandu-se
deci stabili nicaeri, el incepu sa icutreere Europa, capatand din
ce in ce mai anult o stability reputatie de aventurier.
1) Stilul si ortografia intocmai Limba franceza era in secolul al 18-lea
intrebuinfati in toata corespondenta oficiall, precum si in saloanele germane.
Cu Goethe $i Schiller abia disparu acest obicei, care s'a introdus pe urma
in Rusia $i apoi la noi.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO Fill EI 483
In 1749 it aflam la Paris, locuind chez Rouger, rue Bouloi"

si staruirnd pe langa Ludovic alXV-klea mijloceasca, prin am-
basadocrul saularConstantinopol, capatarea domniei Tara Roma-
nesti. Trait in copilarie pe langa invatatul sau bunic stolnicul
Constantin, si apoi in itinerate in fastuoasalcapitala a Austriei,
el porta interes oricarei manifestari iculturale. Intr'un proces-
verbal al unei sedimte a Academiei de Stiinte din Paris, gasim
urmatoarele: Um prince de Vallachie, nouvelleanent arrive en
France, souhairtoit de voir l'Academie assemblee. I,1 y a ate in-
troduit avec sa suite, on leur a donne des sieges dans le parquet,
et its sons restez pendant tout le temps de la seconde lecture
de l'ouvrage du Pere Baudouin".
Dupes multe alte peregrinari, Inca nu bine cunoscute, el
muri in Polonia, la Camenita, unde i s'a aflat si mormantul.
Totusi fiuIl sau ramase la Viena, filnd °liter de garda (muri,
tanar, in 1771), iaripe fete le marita foarte bine, pe cea mai mare
ou contele Enric O'Donnel, si pe celelalte trei cu marchizul de
Blaizel, cu ccmtele Malza von Moden si cu baronul Fornac. La
descedentii contilor O'Donnel s'au gasit mai tarzin multe acte
qi obiecte cantaouzinesti, printre care tablciul in ulei al postelni-
cului Constantin, cel sugrumat la Snagov.
Al doilea fiu al Doarmnei Palma, Constantin, avu o foarte
tragica soarta. Ramas in armata ruses, ,dupes cum am vazut, el de-
veni, ca si frate-sau, in scurta vreme general. Din casatoria lui
cu Ana Seremetev avu doi fii, Avram si Alexandru. Trai, linis-
tit si fericit, vre-o 15 ani in Rusia, find foarte apreciat de Im-
parateasa Ana, pang i se nazari deodata ca era fecfor de Domn
si ca i s'ar cuveni decri si lui sa dom-neasca. Demisicma din ar-
mata Si luandu-si familia cu el, parasi Rusia. Sosirea sa la
Brasov, in 174o, era deci mai mult in legatura cu aceste scopuri
asounse ale lui, deck cu dorinta ce-ar fi avut de-a'si revedea pe
batrana lui maica, pe care de altfel afo mai afla in viata.,0
scurta rugaciune fla mormamtul ei, qi familia Cantacuzino porni
mai departe prin Sibiu si Banat, la Zemon (Sem lin) orasel si-
tuart pe malul Dunarei, peste drum de Belgrad. In cetatea aceia
a Belgradului traia run rpasa turc, Iaia, care fusese in vremuri
prizonierul Rusilor la Petrograd. Aco lo se imprietenise el cu
www.dacoromanica.ro
484 TRECUTE VLETI DE DOAMNE BSI DOMNITE
heizade Constantin Cantacuzino, punand amandoi la cale dom-

nia acestuia, cand va scapa Pasa din prizonierat. In 1739, inche-
indu-se pacea intre Rusia si Turcia, Iaia I i 'capita libertatea,
ri intors la Stambul, Sultanul it trimise seraschir la Belgrad.
Cantacuzino purcese si el din Petrograd, scopul plecarii lui ne-
fiind altul deCat intalnirea cu .comandantul din Semlin. Cateva
zile dupa sosirea lui acolo, trecand Dunarea inteun frumos caic,
merse beizadeaua sa pranzeasca in casa Turcului. Seara se in-
toarse ir'napoi si dupa patina vreme primi o scriscare dela
Pap, prin care acesta irl instiinta ca a ispravit treaba la Stam-
bul, dupa a dui pafta si dupa cum ii fagaduise". Comandantul
austriac al Senainului .citi aceste randuni si intreba pe Can-
tacuzino ce insemneaza acea treaba ispravita la Stambul. Ras-
punsul beizadellei fu ca el ceruse Pasalei sa'i mijloceasca dela
Sultan voia de asii putea incasa veniturile mosiilor sale din
Muntenia, pentru care ,stop avea de gand sa se stabileasca in
Transilvania, si instiinta chiar pe comandant ca pleaca la
Viena, pentru a ruga pe Imparateasa sa'i acorde aceasta in.voire.
Comandantul nu se opuse, dar parandu-i-se lucrul suspect, in-
cepu nista cencetari care dusera la o iciuclata descoperire : Sul-
tanul promisese dui beizade Constantin domnia Tarii Roma-
nesti, Baca ar .fi acesta in stare sa aidice pe Sarbii din Austria,
si unindu-se cu ostirea turceasca din Belgrad sa porneasca raz-
boi impotriva Mariei Theresei.
Cantacuzino se ,credea f carte dilbaci. Porni la Viena si sä
infatisa Imparatesei, ,care'l primi tu buns voinfa. Insa cateva
zile mai tarziu sosi la Cancelaria Imperiului raportul coman-
dantului din Semlin, prin care descoperea uneltirile printului
valah. Acesta se pomeni 'irntr'o noapte cu icasa dui inconjurata
de soldati, care'l ridicara din pat, si cu lanturile la mans, Il
dusera pe jos pans la Graz, unde fu inchis in rotate.
Nevasta dui; inebunita de spaima, ceru ajutorul Ambasadoru-
lui Rusiei, care'i raspunse ca de carece satul ei parasise Pe-
trogradul. el null mai .cumoaste drept cetatean rus. Biata Ana
19i dui feciorii si porni in tara ei, implorand mila Imparatesei
Elisabeta, care, casi Ambasadorul ei, nu-i dadu nici un sprijin.
Banul Mihai Cantacuzino, autorul Genealogiei Cantacuzini-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA PAUNA CANTACUZINO $1 Fill EI 485
lor" pare a fi vorbit personal cu aceasta nenorocita vary a lui,

din guru icareia tinea ca Beizadea Constantin nu era intru, ni-
mic vinovat de aouzarile ce i se aduceau si toata afacerea a-
ceasta era numai o inscenare si o pars a lui Constantin Mavro-
cordait, care se temea ca Beizadeaua sa nu'i stifle icloinnia.
Dar Austriacii nu impartaseau aceasta parere. I..'au tinut in
inchisoare patruzeci si unu de ani. In 1781 Imparatul Iosif
fac.and, dupa moartea Mariei Therezei, o cercetare asupra tutu-
ror prizonierilor de Stat, gasi pe acest biet mosneag pe lista
celor inchisi in cetatea din Gratz. Vazand viva lui, soma ani-
lor de .cand era inchis si neamul din care se trage, indata a po-
runcit sa'l sloboade din inchisoare, dandu-i de cheltuiala ca sa
mearga la Rusia, la sotia si la f irii lui".
Intrase, nenorocitul, la 4o de ani in inchisoare si esi la 81.
Nici nu mai apuca" sa tmearga in Rusia, ral prinse moartea pe
drum, dupa vre-o doua saptamani de calatorie. De altfel, nici
nu si-ar mai fi g5sit nevasta in viata, caci isi daduse si ea su-
fletul de icateva luni.
Tort in acelas an muri si flub sau Avram; iar celalalt fecior,
Alexandru, era de mult sub pamant, din 1772, and se stinsese
in chinurrile ciumei, la Bucuresti, runde se afla trecator ca ofiter
a1 Eoarterinei, intr'unul din numeroasele razboaie ruso-turce
dela sfarsitul acelui veac.
Cu ei se stinse ipentru totdeauna progenitura in linie bar-
bateasca a lui Stefan Voda si a Doan-mei Palma !
***
www.dacoromanica.ro
70-
fi )17i/1C
r
Principesa Smaragda-Catrina Galitzin

Pica lui Dimitrie Cantemir
Dupd o gravurd la Academia Roman.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXX.
FAMILIA LUI DIMITRIE CANTEMIR

TOCMAI el, Cantemir invatatul, care stia sail bats joc de
altii .cand isi faureau genealogii prea fantesiste, 'tocmai el
cazu in acelas ridiool, vrand numaidecat, din neamul lui
de mazili, sa faca coboritori din Tamer lan, vestitul 'ouceritor
asiatic.
0 corespondents putin cunoscuta si Inca inedita la not 1)
ne arata pe Voltaire batandu-si joc de Cantemir mai eau decal
isi batuse acesta joc de Branooveanu.
Intamplarea e din anul 1739, ,posterioara mortii marelui
nostru istaric. Voltaire publicase 'tocmai Istoria lui Carol al XII,
care incapu in manile flului lui Dtunitru Cantemir, Antioh,
ambasadorul Rusiei la Paris. El ;citi, cu 0 legitiml mirare, ur-
matoarele randuri:
Moldova era guvernata atunci de printul Cantemir, Grec
de origins. care Intrunea talentul vechilor Greci, gtiinta literilor
cu acea a armelor".
Sangele tataresc al Ambasadorului Antioh clocotindu-i in
vine, el s'apuca sal scrie o lungs scrisoare lui Voltaire Antioh
era el insusi ,un bun poet rus pentru a'd arata §i davedi ca
neamul lui nu era grec, ci tatar curat, coborator din Tamer lan.
In sprijnul acestei afirmatii, el trimise lui Voltaire oartea
parintelui sou asupra Istoriei Imperiului Ottoman.
Raspunsul lui Voltaire este sangeros.
1) L. N. Maicov : Materiaux sur la biographic du Prince Cantemir (en
russe, Saint Petersbourc-. Imprimerie des Sciences V. 0. 1903). Traduction
francaise, par Raoul Klepal, traducteur jure pres la tour d'appel de Paris
le 9 Sept, 1908. Traduction origina'e timbree et legalisee.
Au fost tiparite tot in frantuzeste, si de Cantemir-Campineanu, 1914. Paris.
www.dacoromanica.ro
Monseigneur,
J'ai a Votre .Altese bien des obligations. Elle daigne me

faire connaitre plus d'une verite dont j'etais assez anal informe,
at elle m'instruit ,d'rurne maniere pleine de bonte, qui vaut Bien
autant que la verito inane. Je lis actuellement l'Histoire Otto-
mane de monsieur de prince Cantemir, votre pare, que j'aurai
l'honineur de vows renvoyer incessament, at dont je ne puis
remercier trop Votre Altesse. Vous me pardonnerez, s'il vous
plait, d'avair ate trompe sur votre (Arlene. La multiplicite des
talents de M. le Prince, votre pare, et des votres, m'avait fait
penser que vous devrez descendre des anciens Grecs, at je vous
aurais soupconne de la race des Pericles plustot que celle de
Tarnerian. Quoiqu'dl en soirt, ayant toujours fait profession de
rendre hommage au merite personnel plus qu'a la naissance,
je prends la liberte de vous envoyer la copie de ce que finsere
Bur votre illustre pare dans man histoire de Charles XII qu'on
reimprime actuellement, at je ne renverrai en Hollande que
quand j'auriai appris d'un de vo3 secretaires que vows m'en
donnez la permission.
Je trouve ,daps l'Histoire Ottoanane ecrite par le Prince
Demetrius Cantemir, ce que je vois avec douleur dans toutes
les histoires:.elles scent des annales des crimes du genre humain.
Je .vous avoue surtout que le gouvernement turc me parait ab-
surde et affreux. Je felicite votre maison d'avoir quitte ces bar-
bares en farveur de Pierre le Grand, qui icherchait an moires a
extirper la barbanie, et j'espere que ceux de votre sang qui
sort en Mosoovie serviront a y faire fleurir les arts que toute
votre maison semble oultiver.
Je suis avec profond respect, Monseigneur, etc.
VOLTAIRE
a Cirey, en Champagne ce z3 mars 1739.
ease isaptamani mai tarziu, Antioh Cantemir primia a doua

scrisoare, astfel cocnceputa :
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI DIMITRIE CANTEMIR 489
Monseigneur,
J'aprends avec chagrin que l'edition de Ledet est déjà

faite. Je leur ordonne de faire un carton concernant ce qui re-
garde votre .alustre pare, anais les ordres des auteurs ne sont
pas plus executes par les libraires que iceux du Divan par les
Arabes voleurs. J'at ecrit, et je vais ecrire encore, mais je ne
reponds pas de l'autorite de mon divan, etc.
A d'autres ! Caci editia a fost corectata, iar randurile concer-

nand pe Dumitru Cantemir furs ,complectate astfel :
La Moldavie etait tgouvernee alors par le prince Cantemir,
Grec d'origine, qui reunissait les talents des anciens Grecs, la
science des lettres et celles des armes. On le faisait descendre
du fameux Timur, connu sous le nom de Tamerlan; cette ori-
gine paraissait plus belle qu'une grecque; on pnouvait cette
descendance par le nom de ce ccmquerant: Timur, dit-on, res-
semble a Temir; le titre de Kan, que posseclait Tim-ur avant de
conquerir l'Asie, se retrouve dans le nom de Cantemir; ainsi
le prince Cantemir est descendant de Tamerlan. VoIlla les
fondements de la plupart des genealogies".
E Voltaire in picioare ! Un Voltaire de altfel care avea
dreptate, icaci descendenta aceasta din Taanerlan este o pax-
muire a lui Cantemir, bazata pe-o inchipuire, pe-o asemanare de
cuvinte si nimic mai molt : Han Timur Cantemir i).
Toturci, origina neaanului e tatareasca. Constantin Voda
Cantemir, tatal lui Dumitru, era fiul lui Toader ci al Mariei
Cantemir, mazigi din satul Silictenii pe IaLan in tinutul Falciu-
lui. Buni'cul sau Nestor qi rasbunicui Vasile sunt singurii stea-
m* dovediti Gal docurnentar. Ceilalti par a fi plasmuiti de Du-
mitru Voda pentru a fungi ad libitum sireaua for. Ca acest
') Voltaire intrebuinta uneori ciudate izvoare de informatie. In afacerea
Cantemir-Brancoveanu, in loc de a se adresa d-lui de Villeneuve, ambasa-
dorul Frantei la PoartA, dela care s'ar fi putut bine documenta, el culegea
stiri dela un fost °fifer din armata lui Carol al Xil, frantuzul Robert-Joseph
de Villelongue, care cunostea bine campania din 1711, dar nu putea sti nimic
precis asupra lui Cantemir si a lui Brancoveanu. In Acte si Fragmente, vol.
I. p. 101 ale d-lui N. lorga avem un specimen de atari gresite inforrnatii,
date lui Voltaire de Villelongue in 1730.
www.dacoromanica.ro
490 TRECUTE VlErI DE DOAMNE DOMNITE
neam de boernasi, mazili silisteni, era in adevir de origins tata-

reasca, ne-o arata an numai numele, situatia greograrfica a locu-
lui de obarsie (langa Buceagul tataresc) si faptul ca la curtea
batranului Cantemir Voda veneau deseori vada rude de-ale
lui din Buceag ca acel Beg-Marza, .dela care aflara, se spume,
Cantemirestii legenda descendent ii .lor din Tamerlan dar
cercetarile istorico-genealogic .de azi au dovedit documentar
legaturile de inrudire intre Cant-emit-4tH Moldoveni si Can-
temicestii tatari.
Am aratat mai sus cine fusesera nevestelesi copiii 1ui Cante-
MIT Voda Batranul. Am vorbit de asemeni despre Antioh Voda
si despre ,Doamna lui. Raanane sa aratam pe scurt tineretea si
domnia lui Dumitru voevod, pentru a'l urmari apoi mai pe larg
in pribegia 1ui din Rusia, unde vietele Domnitelor sale capata
pentru not un deosebit nteres. Opera stiintifica si literara a sa-
vantului nostru istoric nu ne va preocupa, fireste, nefiind in le-
gatura au subiectul acestei lucrari.
Dumitru Cantemir, fiul ltri Constantin Voda si a nevestei
lui de a treia, Ana Banta's, s'a niscut in anul 1675, (nu in 1673,
dupa cum arata multi din biografii lui). Avea deci zece ani and
ajunse tata-sau Domn, si ,crescu la Curtea din Iasi sub ingrijirea
acestuia care trimisese pe fiul sau mai mare, Antioh, astatec la
Constantinopal. In 1688 Antioh se Instoarse in Vara, fiind in-
Exult la Stambul cu Dumitru, care avea asa dar 13 ani .cand vazu
intaia data capirtala Iinperiului Ottoman, in care era sa-1 tie
soarta mai tarziu multa vreme si .unde ideprinse el limba tur-
ceasca, araba si persarna, invatand obiceiurile, istoria, litera-
tura si muzica turceasca. Primul dui profesor pentru gimnas-
tica si xnatematica fu un turc Sadi Efendi. Mai tarziu insa
urrna cursurile .celebrei Academii dela Patriarhia ortodoxi din
Fanar, unde invata elena antica si latineasca, unde Arhiuisco-
pul Meletitt ii infiltra principiile filosofice ale lui Thales, Ia-
comi gramatica si literatura elena, Ieremia Cacavella filosofia.
Un frumas manunchi de .dascali, care an scos din elevul for
un erudit ce nu era sa-4 dea de rusine. Muzica turceasca pe
care Cantemir o aprecia atat de mult, o invatase ,dela dai greci,
Angeli si Kiemani Ahmed (renegat), pe cari Insa, dupa 15
www.dacoromanica.ro
ani de studiu, Ii intrecu ou atat brio, incat lui ii fu dat sa

inventeze notele turcesti, Si si scrie si un tratat asupra muzi-
cei, care a servirt attomanilor de model timp de mai bine de
be .de ani.
Aceste stralucite studii, Cantemir fu nevoit sa le intre-
pupa, .cand in x691 se facu iar schimbul cintre ostateci, Antioh
pleca-nd la Constantinopal si Dumitru Intorcandu-se la Iasi.
Dupa d,oi ani, tatal sau murind, boierii it alesera Domn. Poarta
it gasi insa Area tanar 18 ani i nevrand sa-i confirme
domnia, i1 chema inapoi la Stambul. Ramase de atunci acolo,
vre-o 6 ani si mai bine, urrnandu-si invatatura pans in 1695,
cand Hind atunci Antioh Damn In Moldova, Dumitru se in-
toarse in tars pentru a se insura.
Avea atria 24 de ani si trecea de pe atunci drept un mare
savant spudeu, cilibiu nu numai in ochii Moldovenilor,
ci intr'ai tuturor strainilor cari se abateau prin meleagurile
noastre. In 1697 era in gerul lui Februar trecu in Mol-
dova pentru a merge la Poarta salul polon Rafael Lesczynski
(tatal viitorului rege Stanislas, socrul lui Ludovic al XV -.lea).
Oprindu-se in Iasi, uncle fu print cti ideosebita cinste de
altfel dupa interminabile discutii asupra protocolului
el cunoscu pe Antioh Voda si intreaga lui curte, despre care,
atat el Insusi cat si secretarul lui, vorbesc (foarte frumps in ra-
poartele si jurnalele lor. Din aceste nate zilnice se desprinde
in deosebi impresia care o facu asupra for tanarul frate al
voevodului care in ziva audientii avu cu secretarii solului o
lungs Intretinere asupra datoriilor prieteniei", o noua de
amicltia" ciceroniana, care a impresionat adanc pe diplomatii
polani. Dupa audienta a urmat aspatul. Lesczynski I"! descrie
astfel : Intrand in sala de mancare, vazui o masa lungs cat
toata odaia, si in capat trei scaune, doua mai inaltate si unul
mai jos. Domnul s'a asezat pe scaunul din stanga si pe mine
m'a asezat la dreapta, iar pe ifrate-sau mai tanar langa dansul,
mai jos, pe cel de al treilea scaun". Acest amanunt e intere-
sant pentru icunoasterea protocolului Curtii moldovenesti tie
arum 200 si mai bine de ani. Nu era lucru :user a aranja o
masa la care statea voda, frate-sau care fusese si el Damn, fie
www.dacoromanica.ro
chiar numai cateva ziie, precum si un print polan, ambasador

al regelui pe laugh* Inalta Poarta, unde mergea in vederea ra-
tificarii pacei dela Carlavitz. La dreapta lui Lesczynski nu
statea nimeni ; un, lac gol, apoi abia urmau seoretarii saliei,
parintii iezuirti, etc. Iar la stanga lui Voda, sau mai bine zis
a lui Dumitru Cantemir, alt loc liber sa nu se amestece
marisile acele -cu vulgul ai apoi urmau, cel intai, batramul
dascal, medic si fitlosof, Ieremia Cacavella, si pe urns a. boerii,
dupa rang, in urmatoarea ordine : Niculai Dania, lagafatul;
Vasile Kastaki si Dumitrascu Mitre, vornici; Lupu Bogdan,
batman (cumnatul Domnului); Iordachi Rosati, vistiernic ;
Stefan Cerchez, comis, si apoi boeri divaniti sau de
starea a doua. Iar dintre boerii de sfat, patru din ei nu puteau
sta la masa, fiindca slugeau: Manolachi Rosetti, vel posteltd-
cul, care pazea ordinea in sala ; Mihai Raoavita, fostul oum-
nat al lui Cantemir, care, Eind spa:tar, se tinea in picioare in
spatele Domnului, cu spada pe .urnar ; Ilie Tifescu (Dabija),
stolnicul, care puneau buoatele pe masa, si Ion Buhus, pahar-
nicul, care turna de baut, dupa ce gusta yinul. Abia dupa a
treia sanatate", putura boerii acestia sa se -aseaza si ei la masa,
fiind inlocuiti in slujba lor ide boerii de mana a doua.
Banchetul incepu cu a salva de tunuri, dupa care se pe-
rindara nenumairate feluri -de bucate, cadi aspatul acela
tinut, cu cea mai mare stralucire" cel putin 7 sau 8 ceasuri.
Prima sanatate (astfel se chemau pe atunci toasturile)
china Voda catre sol. In onoarea regelui, urandu-1,fartitudi-
nern Alexandri Magni, fortunam Iulii Caesaris kputereg jjjj
Alexandru cel Mare si norocul Iul Iulin Cesar). Au urmat
apoi sanatati paste ,sanatati, in cinstea lui Voda, a -solului, a
Sultanulul, a boerillor, a secretarilor un prilej de bautura,
atunci ca si azi. Si intre fiecare pahar, bubuiau tunurile de
se cutremurau peretii. Al treilea toast fu ridicat in cinstea
lui Duanitru Cantemir Am ridicat paharul" zice Lesczynski
,,si am baut in sanatatea fratelui voevodului.... marturisind de
politeta lui. Dupa aceea m'a rugat Domnul sa chem sa came
muzica mea care-i pricinui multi placere, precum si fratelui
sau mai tanar, care se pricepe in muzica". Dupa acele 8 cea-
www.dacoromanica.ro
.1
Dimitrie Cantemir
(in limpid sederei ltd la Constanttnopol)
www.dacoromanica.ro
surf de Marlowe si de bautura, au trecut cu totii in camera

de-alaturi, uncle s'au servit cafele, dulceata, rachiu si apes aro-
mata pentru spalarea mainilor. A treia zi, Rafael Leszczynski
parasi Iasii, fiind intovarasit pada' la o jumatate de milk' din-
colo de oras de Voda Antioh, de Dumitru si de toti boerii.
La despartire Domnul a sarutat pe sol frate-sau insa m'a sa-
lutat dupa moda polana, inclinindu-se").
Cu vre-o io luni inainte de acest stralucit ospat, Dumi-
tru Cantemir se Insurase, in urmatoarele imprejurari : Antioh
Voda rtrimisese pe Vasile Purice, vornicul despre Doamna,
la Brasov sa aduca pe logodnica fratelui sau, Casandra Can-
tacuzino 2). Misiunea aceasta fusese invaluita in cea mai
mare taina, fiiindca Domnita Casandra era fiica decedatului
Seban Voda, si expusa ca atare urii Bra'ncoveanului. S'ar pare
ciudat ca Domnul Munteniei, despre care se soptea ca im-
preuna cu unchiul sau, stolnicul Constantin, omorise pe Ser-
ban Voda, in loc de-a fi urit, era cel care ura. Motivul insa era,
ca stiind el pe vaduva lui Serban impreuna cu copiii ei refu-
giati do Brasov, ii era tearing ca legaturile lui cu Nemtii sa be
fie for cunoscute. Casatoria Domnitei Casandra cu un Cante-
miresc, dusmanii lui de moarte, 11 nelinistea adanc, caci ii qtia
pe acestia tari la Poarta si in stare, de-ar avea, prim Cantacu-
zinii Brasovului, dovezi despre tradarea lui, sa-i faces cel mai
mare ea..11. Domnul Moldovei cunostea bine toata situatia gi stia
trecerea ce-o avea Brancoveanu si la Stambul si la Viena. Prin-
teo simples cerere catre Irnparatul Leopold, Domnul Munteniei
sr fi putut impiedica plecarea din Brasov a Domnitei Casan-
dra. Vornicul Purice trebui deci sa procedeze pe ascuns gi cu
multa dibacie. Ce facu, ce drese, Domnita parasi Transilvania
Taira ca nimeni sa prinda de veste, si sosi, putin speriata, dar
sanatoasa in Iasi.
1) P. P. Panaitescu Calatori poloni" Despre aceasta primire stralucita
a lui Lesczynski in lasi vorbeste si Ion Neculce, in a carui cronica citim ur-
matoarele frumoase randuri : Acel sol se Linea prea mare, dupa cum se si
cade sa se tie, ca nu au calcare de mmeni si sunt nelipsiti de cele trebuitoare
ce li trebuesc si nu stiu saracia acestei lumi ca not ".
2) Atat Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cat si Const. Voda Branco-
veanul ar fi dorit sa alba pe Dumitru Cantemir drept ginere cel putin
asa ne asigura Cantemir el insusi. El a preferat insa pe Casandra Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
Era frumoasa si, zice-se, aceasta indispensabila ,calitate fe-

meiasca era la ea Ifloare la reche pe langa toate celelalte da-
ruri cu care o Inzestrase natura: desteapta, bunk, miloasa, mi-
lostiva, gaspodina, cultivate ba chiar spun uniii ca invatata.
Pentru Dumitru Cantemir cea, mai demna sotie ce-si putea
alege.
Antioh Voda o gazdui in icasa vistiernicului Iordachi
Ruset, o rude de-a Cantacuzinilor, si-si porni oamenii de olac
la 1Constantinapol sa vesteasca pe frate-sau ca sosindu-i mi-
reasa, sa se grabeasca sa vie sa faci nunta. Dumitru Cante-
mir ajunse la Iasi scurt Inainte de [spas, si cateva zile mai
tarziu, in frumoasa lung Mai, vazu capitala Moldovei o noua
mare si bogata nunta domneasca.
Timerii soti ramasera In Iasi aproape un an, locuind tacteo
cask a for cantemireasca,. Niste curti", spume Ion Neculce, ce
be cumparase tarts -sau Cantemir Voda dela Ghiculeasa Viste-
rlceasa. Cam pe vremea cand veni Leszczynski la Iasi, prim Fe-
bruarie 1700, nascu Casandra Cantemir o fata, primul din cei
g copii cu care o milui Dumnezeu. Iar scurta vreme dupe aceia,
ei parasira tara pentru a se intoarce in frumosul Stambul, cu
care se deprinsese acuan Cantemir, si in care, la drept vorbind,
avea .ante resurse intelectuale decat in Iasii nostri de pe acele
vremuri. De altfel situatia lui la Constantinopol era exceptio-
nala. Nu numai relatiile pe care le intreti-nea cu toti profesorii
Academiei grecesti ii inlesneau un trai placut in capitala Im-
periului ottoman. El frecventa diplamatia prieten bun cu de
Ferriol, ambasadarul cel cam inteo creche al lui Ludovic al
XIV-lea, regele Frantei si era in cele mai cordiale relartii cu
Turcii puternici ai zilei, in deosebi cu Dadtaban 'Mustafa Pasa.
Ocupatiille lui erau cele mai multiple, filosof, istaric, muzicant,
colectIonar de obieote de arta, avocat.
A plledat, in fata vizirului, inteun proces al Grecilor, pro-
prietarii unei strazi Inca de pe vremea lui Mahomed al II-lea,
pe care Turcii voiau sa le-o is inapoi, si a castigat procesul.
In materie de arta, adunase un intreg muzeu. Avea obiecte
grecesti din secolul al V-lea i. Chr., carti din cele mai rare, co-
lecbia perrtretelor Sultanidar, copiate din biblioteca imperials,
www.dacoromanica.ro
prim mituirea lui Leoni Celebi, directorul acelei biblioteci.

tiut este ca Coranul interzice reproducerea chipului omenesc.
Numai Sultanii isi permiteau luxul de-a infringe aceasta ca-
tegorica porunca a lui Mahomed, si fiecare din ei iii avea chi-
n ,; :Ar Ma.;,,,o/Ima. a I , aa,*,:a ,k;,) wa a % ,laaa.d., a nine, 'PIP
Palatal lui Dumitru Cantemir la Constantinopol
pul zugravit, insa ascuni inure zidurile Bibliotecei din curtea

Seraiului, in care nimeni nu putea patrunde decat tot numai
ei insasi. Datorita curiozitatii si banilor cheltuiti de Cante-
mir, mutrele acestor Padisahi au parasit sanctuarul lor, si in-
capand mai tarziu in mainile lui Antioh, fiul lui Dumitru, ele
.au impodobit editia englezeasca a Istoriei Imperiului Ottoman,
.circuland astfel in toata. Europa de mai bine de ,doua veacuri.
Grija de capetenie a dui Cantemir era locuinta dui, pe care
www.dacoromanica.ro
496 TRECUTE VIETI DE DOAMNE DOMNrTE
o voia cat mai luxoasa. Cumpara intai o casa la Ortakioi, pe

Bosfor, sau mai bine zis, dupes propria lui expresie un splendid
palat u gradini si apeducte, care apartineau fratelui Jul Cer-
chez Mehemed Pasa, vizimul". L-a mai marit si infrumusetat,
insa mai tarziu 1-a vandut, pentru a.pi construi alts casa pe
Cornul de Aur, pe drumul Eyubului, in apropierea Fanarului.
Acolo, pe inaltimea Sangiacdar Iooussi, avusese socrul sau
Serban Voda o proprietate). Avesta nivelase terenul, facand
o frumoasa grading, si incepuse apoi .construirea unui palat, ai
carui pereti le ridicase pans la 25 de ,coti, cheltuind cu aceste
lucrari vre-o 35.000 de galbeni. Lisa, intrò zi, ii veni deodata o
porunca ipolitieneasca sa opreasca lucrarile, fiindca de pe acele
ziduri privirile indiscrete ar fi putut patrunde rinlauntrul in-
caperilor palatului imperial dela Terhane Serai. Aceasta neis-
pravita ,casa era acuan proprietatea fiicei lui Serban Voda Can-
tacuzino, Casandra Cantemir. Sotul ei ceru vole s'o termine si
prin numerosii si puternicii sai prieteni, .capata aceasta invoire.
0 facu dupa gustul lui, ramanand irbcantat de rezultat: Pot
zice ca palatul e foarte frumos si elegant, cu neasamuita-i pri-
veliste peste tot orasur.
Dupa fuga lui Cantemir in Rusia, amandoua aceste palate
din Ortakioi su din Fanar, Incapura in mainile fiicelor lui Ah-
med Sultan.
In tot timpul sederei lui Dumitru Cantemir in Turcia, de
doua on numai i s'a tulburat linistea. ()data in 1697, cand fu
nevoit sa urmeze armata Ottomans in Austria, uncle asista la
lupta dela Zenta, fara a lua de altfel parte activa la ea si a
doua oars cand, prim intrigile Brancoveanului, era sa fie exilat.
Dumitru Cantemir dorea scaunul Tarii "RomanesTi. Aceasta
Ii era vesnica tints si poate unul dim principalele motive pentru
care ramanea el neclintit in Ccmstantinopol, an preajma Inaltei
Parti si a Seraiului. Dar Brancoveanu veghea, it ura, avea our si
influents. Intro buns zi isbuti sa hotarasca pe vizir sa pue la
tale exilul lui Cantemir. Locul surgiunului fu ales: insula
Kios, si ziva arestarei hotarata. Beizade Dumitru prinse de
1) Casa tui Serban Voda era in Curu-Cisme pe Bosfor. Locul dela Sand-
giac-Dar-locusi 11 cumparase mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
veste. Avea si el prieteni destui, care-1 instiintara la timp de

per icolul ce -1 arneninta1). Impreuna cu nevasta si copii lui,
Cantemir se refugia in palatul Ambasadei franceze, unde prie-
tenu1 ,sau de Ferrial it primi cu cea mai cavalereasca buna vo-
inta: -Vizirul, descopenindu-i ascunzatoarea itrimise la Amba-
sador pentru a-i cere extradarea condamnatului. 1VIandrul.
Francez raspunse: N'am in casa mea nici un Bogdan beiza-
dea; si de-asi avea, nu vi'l-asi da, caci nu vreau sa patez onoa-
rea Regelui meu printr'o crimes atat de murdara". Dupes o vreme
se infatisa la Ambasada Capuchihaia lui Brancoveanu, cu o
scrisoare catre de Fenriol, prin care-1 ruga sa nu tie ascuns pe
dusmanul .sau, condamnat la exil printrò sentinta a vizirului.
De data aceasta Frantuzul se infuria: Ma mires" zise el cu
ce obraz poate BranC-oveauu sa .ceara aceasta dela mine, cand
stie prea bine ca palatul in care stau este al Regelui Frantei,
nu este al meu; cand stie de asemeni prea.bine ca, de 1-ar a-
junge nefericirea, nu mi-asi face nici un scrupul de-al da si
lui asil, si prin urmare este impotriva cinteresului (Sau, cand imi
cere sa violez niste drepturi_ce'i pot fi, candva, si dui de folds ".
Cantemir ramase in casa ambasadei pans .cand, linistindu-se
lucruri, vizirul revoca ordinal de exil. Iar bietul de Ferriol
inebuni in cura-nd ,transportandu-1 ai sal, legat in flare, acasi
in Franca.
Drept dovada ca'n lumea aceasta cinstea si nebunia stmt
gemene surori.
Steaua lui Cantemir incepe a straluci pe orizentul politic
abia in timpul razboiului ruso-suedez. Dupes infrangerea dela
Pultava, Carol al XII, fugar, trece Nistru, stabilindu-si cartie-
ru1 la Bender. Aflandu-se acum pe teritoriu turcesc sau
mai bine zis, in Moldova noastra tributara el 'cent sprijinul
Sultanului pentru intreprinderea unei actiuni comune impo-
triva Rusiei. Lucru de care, de altfel, nu avea nevoe, caci Pe-
tru cel Mare, semetit de izba.nzile lui, era gata el in.susi sa-si
intoarca ()stile impotriva Turcilor, pe care voia sa-i alunge din
1) Deftendarul Frrari ssan Pasa, cu trei zile mai inainte, ii &du de stire
ca Bostangi-Pasa primise ordine de a-i inconjura casa cu bostangii sai.
32
www.dacoromanica.ro
Constantinopol. Razboiul izbucni. Carol al XII-lea, aflandu-se

la data locului, putea supraveghia de aproape miscarile Domni-
dor npstri. Nu-ri trebui multi vreme pentru a intelege ca Bran-
covlearm se daduse din partea Tarului. 1.1 denunta deci la
Poarta, parerile dui fiiind sprijinite si de ale lui Mazepa, hat-
manul Cazacilor. Turcii hotarara. de atunci, dupa CUM am
mai aratat pieirea Domnu lui Munteniei. Pentru a-1 prinde
mai bine in tat, aveau nevoie In Moldova de un Domn, care sa
fie for devotat si Brancoveanului dusman. I1 scoasera 'deci din
Iasi pe Nicolae Mavrocordat, impotriva caruia n'aveau nimic
decat doar ca nu era destul de indusmanit cu Domnul Mun-
teniei, si trimisera in locul lui pe Dumitru Cantemir, cu in-
sarcinarea 4e-a prinde pe Bran.coveanu in flagrant delict de
tadare, de-a rune traria pe el, si de al trimte, legat, 1a ''Starn-
bui. Its =FAME., 1 se rig-a:dui lui Dumitru, drept rasplata, mat
avarta .domnie a Munteniei, pe cand cea a Moldovei va fi
datrfratelui sau Ant-1*h, ajungand astfel Cantemiresti singuri
staaanitori in amandou.a. tarile
Abia ajuns in Iasi, in Decembrie 171o, Cantemir, impotriva
oricarei asteptari, intimse mina. lui Brancoveanu, dandu-se a-
mandoi din partea Rusilor. Si inca Domnul Munteniei mai cu
rezerva, pe cand Cantemir cazu trup si suflet in bratele Ta-
rului.
Dace ? Voltaire l trateaza ca pe -un vulgar tradator, care
s'a dat din partea celui dela care nadajduia mai mate folase.
Dar el insusi se apara spunand ca Turcii I-au nil/4ft, promi-
tandu-i ,scutirea peschesului si a zaharelei, dar ca abia sosit la
Iasi i se ceru si plata tributului si aprovdzionarea armatei. In
Istoria Ixnperiului Ottoman, cap. V din cartea IV-a, No. 32,
citim: Dupa ce Satanul a intarit aceste ale lui promisiuni
printeun Hatiserilf, Cantemir a mers cu Hanul Ta.'tarilor in
Moldova. Dar cateva zile dupa sosirea sa aici, a primit o scri-
soare dela Chihaia Mrelui Vizir, Osman Aga, prin care i se
porunc:ea sa trimita Peschesul, sa adune o mare cantitate de
provizii, sa ispraveasca podul cat mai repede, sa faca incar-
tiruirea de iarna pentru Suedezi si .pentru Cazaci, sa-si ridice
esti, si pe la Sfantul Gheorghe sa se afle cu ele la Bender, si
www.dacoromanica.ro
..Z.4. .. .
tt ,4.: , ,;,..... '11,T,.
:it ..;:'.1 'ar
,:j., 104blettertr 41714.1."
'1.01.1.61:i 0
l. 11$,..04,4
II
1141144
,:n . a .1:41Vitr"
.111.AIN40,
tetatr 104,. * Nt 4/* ,- 0 11.4
t.t , if"
ieur.
alitnr-3:43-iigra =1..u--,r/m. - »trirt

I ..
-it
It-
BRIT; r1-7.-:....
, r..........
4"' '..." 7..
: .:
*:ri'.a,.... ;: ::-..4:::::...}4-0:.;:e..,..:4.15.,.
..v.:%
.
;51
:.. .2.
'
.-.2-......
nak.... .. *
7.i,
ziir.1 -
11;3:11.4u -
11r---r
4..... ..... ,
407
..,..474;
Iiiiii , .......,=,
..zw...,.
... ..,. ,..r. -, . . -.4....1,
. ,...
'...;41.21:i.': '.i' i; -tr .
.i
, f.. 04 0' .
We
. :El
1?"1
't, 1 ii4 ''' t %
112rer:::.;;:i'. %' ' i :15' A, -
44
' : 25'4:. "
.?- VI .. 1.:.#.',- -.'!'
N:tei;;Mlilt -. .,m, ,_.'" ',...'"- : :, ;Arr.17;- ,' ',4:;= .` ,
'`1:-.:':....!..:' 4:!.: ,*'. '-^ = .1'
;
.,.
4114,m,
ti
itutittilittattamitid liffilliMilib Win

lit 1111113111 InliiMMUMMUMMIRS C
VI MUM muitimunion tin
iiftftftt tin Wtizi %1)m 44** tft tin ittttsttft tt t
("`---7)
(-:
et t 3
t
.?
an 1
if / I
11.1
.6,r111.1.1.-5 ) Cf:; .-411/1.147 .
Dumitru Cantentir
(in timpul domniei sale in Moldova)
Dupd N. lorga : Porlrele $i !myna domnefti (A. A. R.).
www.dacoromanica.ro
alte mai =lite sarcini de nesuferirt. Deci vizand Cantemir cat

de putini credinta se poate astepta dela necredinciosi, a rapt
legatura sa cu Turcii, crezand Ca e mai bine a suferi cu Iisus
Christos, si a tnimis o (persoana de incredene la Tar, oferindu-i
serviciile dimpreuna cu principatul &au".
Prin urmare departe de a se considera tradator, Cante-
mir cauta a se arata ,posteritatii ca fiind un om sangerand de
nevoile Orel dui si de grija crestinatatii. Nici lui, nici lui Vol-
taire nu putem da deplina crezare 1) Ci mai curand ne-am uni
cu parerea lui Xenopol care in magistrala-i dizertatie asupra
lui Cantemir, ,spune ca aicurea e de cOutat cauza care I'a inde-
partat de 'noel, si anurme in convingerea adanc inradOcinatA in
el despre starea de decadere in care se afla Imperiul Ottoman,
izvorata din serioasa si indelungata lui indeletnicire cu istoria
acestui popor. Acest spirit profetic" spune marele nostru is-
toric a vazut ,cbiar dela inceput decaderea poporului turcesc,
care porneste de pe tirripul sail pe un povarnis pe care nu se
mai putea opri, si in Rusi zarea el pe mostenitorii firesti ai
Imparatiei Mahomedanilar".
Daca soarta razboiului altfel s'ar fi inters, Cantemir ar
fi fost, pe langa un mare savant, O. un mare Domn. Se vede din
intelegerea avuta ou Tarul, ca nevoile ,neamului sau i1 dureau
inteadevar si ca se pricepea mai bine decat inaintasii lui sa-i
apere interesele. Cand sosi mornentul hotarator de a-si da pla-
nurile pe fata, el trimise la generalul rus Seremetev pentru
a-i care un corp de ostire spire paza lui, incheind cu Tarul un
tratat formal (13 April 1711) grin care stiipula ca hotarele
Moldovei se vor intinde pans la Nistru, inclusiv Buceagul (Ba-
sarabia de Sud), ca tars nu va plati bir, ca osti muscalesti nu
vor putea ramane pe pamant romanesc, ca Rusii nu se vor
amesteca in politica interns, nu se var insura in lath, nici mo-
slinu vor cumpara, ca Moldova va avea a caste de ro.000 de
oameni, Atha din visteria Imparatului, Ca mazilii si manasti-
.1) Mai ales ca Dumitru Cantemir hotkase trecerea lui la Rusi pe cand
era inns in Constantinopol, dupa cum se constata din legaturile pe care le
avea .acolo cu ambasadorul Tarului, Tolstoi, (vezi cartea lui Stefan Ciobantr:
Dumitru Cantemir in Rusia, p. 3).
www.dacoromanica.ro
500 TRECUTE VIETI DE DOAMNE,W DOMNITE
rile sa-si.stapaneasca ocnele, ca boerii sa nu poata fi nici omo-

rati, nici macar maziliti fara sfatul tuturor qi iscalitura Mi-
tropolitulni, i ca domnia lui sa fie p-r-viatl" si ereditaraln,li-
nie barbateasca. In caz ca. Rusii ar spierde razboiul sau ar in-
cheia. pace, Moldova ramanand tot sub stapanirea turceasca,
Cantemir isi stipula dreptul de-a trece in Rusia cu familia si
oamenii sal, de-a .capata acolo mosii si curti, si de-a avea, eI
si ai lui, cheltuiala zilnica in tot timpul vietii bor.
In sschimbul'acestor avantagii Domnul Moldocei of erea lui
Petru cal Mare un sprijin de 5000 de oameni impotriva TUT0i-
ler si aprovizionarea armatei imperiale.
Cand sosi garda lui Sereanetev In Iasi, 4000 de cabaret!,
Cantemir sisi aduna boerii la sfat si be spune ca.: Turcii reau
respectat tratatul incheiat de Bogdan Veda (1514) prin care
tara se obliga a plati Sultanului 4000 -de galbeni, 4o de cai si
24 de soimi pe an, ei au introdus in Moldova tot soiul de asu-
priri, daramand cetatile, invoind Maribor a o prada, sparitul
tributul pe fiece art pans am ajuns cu neputinta riispunde,
asa ca noi ne-am unit cu Imparatul milostiv al Moscovei, care a
ridicat arma spre a Tnantui pe crestini din juguil robiei maho-
medane. Prim urmare tot omul din tara aceasta sa i-a armele
spre a-i veni in ajutor".
Iar boerii ii raspunsera inteun glas: Bine ai facut Maria
Ta de te-ai in.chinat, ca noi ne temeam Ca te-i duce la Turci;
si aveam'de gaud sa to parasim si sa mergem sa ne inchinam la
Muscali".
Toate pareau deci a merge strung afara de un lucru de
nimisc, care avu gigantice urmari: Cantemir nu putu nici
strange oastea fagaduita Tarului, rnici pregati aprovizionarea
armatei. Si o stia foarte bine. Oamenii adunati de Iuca Vistier-
nicul si-au luat lefurile, ,si le-au baut la carciumi, iar la oaste
n'au mers". cat despre aprovizionare, era tam pustiita de la-
caste cat nici iarba pe camp, nici frunze in padure, unde ca-
dea lacusta nu raman.ea".
E regyetabil de marturisit, insa sdezastrul Tarului la Prut
fu datorit lui Cantemir si lui Brancoveanu, care au lasat sa i se
irifometeze oastea.
www.dacoromanica.ro
Petru cel Mare, nestiutor de eel astepta, increzator in

puteile sale si multumit de nouii sai aliati, soli la Iasi, in
ziva de 24 Iunie 1711!
Anecdote le ce se povestesc despre acest mare Imparat, n14
infariseaza sub cea mai simpatica lumina. Cu firea ce avea,
simpla si lipsita de mofturi, protocolul era o noriune care nu
incIpea in capul lui. Cam Area mult laisser alder" In felul sau
de-a fi scandalizase grozav Curride europene, obisnuite cu o
imuabila eticheta. La Berlin (in 1716) el intampina pe regele
Prusiei cu o puternica strangere de mans si cu'n: Imi pare
bine sä te vad, iubie frate Frederic", iar pe regina voi s'o sa-
rute, si cum aceasta se ferea, incepu sa-i pope manele de zece
on in sir. La banchet gesticula cu cutitul de era sa scoata
ochii acestei regine, care, speriata, vru sa se scoale dela masa.
Apucand-o de mans pentru a o opri de-a pleca, o stranse atat
de tare, incat biata femee incepu sa ripe. Pe Imparat i1 puif-ni
rasul, spuse, .drept mangaere: Ai ,cidlanele mai subtiri de
cat ale Catrinei mele". La muzeu, vazand o statue vechie, goals
toata in gustull antic, porunci Imparatesei, Catrina lui, s'o sa-
rute. Aceasta, scandalizati, refuza. Insa Petru cel Mare se risti
la ea, zicandu-i Kop ab", ceiace, in nemteasca lui, trebuia sa
insemne: ,Iti tai capul ,daca n'o saruti". Si Imparkeasa .saruta.
La Paris, Tarul nu se purta mai bine nici macar acolo,
la Curtea din Versailles a marelui Ludovic al XIV-lea, mort
de curand. Cand merse an audienta la regele Ludovic al XV-lea,
un copil de to ani, Tarul i1 lua in brave, sarutOndu-1; iar la
Saint- Cyr, vizitand Institutul de dom-nisoare, ceru sa vada pe
Doamna de Maintenon, celebra marea favorita si nevasta mor-
ganatica a fostului rege. Aceasta nu voi sa-1 primeasca. Se
culcktragand obloanele dela ferestre si perdelele dela pat. 'ra-
nd intra cu sila in odaie, deschise obloanele, trase perdelele
si se ulta lung la d-na de Maintenon, cum te uiti in cusca unei
menagerii la un animal. Fara a-i spune o vorba si fara a se
inching, ii intoarse deodata spatele si pleca 1).
1) Saint-Simon, dela care Imprumutarn aceste anecdote, descrie astfel pe
Tar : Tout montrait en lui la vaste &endue de ses lumieres et quelquechose
de continuellement consequent. II avait une sorte de familiarite qui venait ae
liberte; mais it n'etait pas exempt d'une forte empreinte de cette ancient/E.
www.dacoromanica.ro
La Viena, la Londra, acelas fe4 de-a fi. Era el in Iasi sa

se paarte mai cuviincios?
and se intalni cu Cantemir, care se pleca sa-i sarute
maim, il pupa in crestetul capului, apoi ridica in sus de sub-
tiori, - hopa ca pe copilul rege al Frantei, cad era Pe-
tru inalt gi sdravan si Cantemir mititel. De asemenea cand s'au
impreunat in ,casa cea mica" zice Nicolae, multi dragoste i-a
aratat lui Durnitrascu voda, wide vazuse ca s'a inchinat de
buns voia lui, gi se tindea cu amandoua mainile si cuprindea
pe Vocla de gruanaz, si-1 saruta pe fata, pc cap si pe ochi, ca un
parinte pre un ifiu al sau" 2).
La banchet, in spatazia mare din Curtea domneasca, cand
a fast sa said' imparatul la masa, n' vrut sa saza in capul me-
sei, ci a sezut in scaun Tanga Voda, iar in capul mesei a pus pe
Dumitrascu Voda". Ce trebue sa se mai fi mirat boerii, obis-
nuiti cu mandria .solilor potloni, care mai bine se lipseau de
barbarie de son pays qui rendait toutes ses manieres promptes, meme pre-
cipitees, les volontes incertaines, sans vouloir etre contraint ni contredit sur
pas une. Ce desk de voir a son aise, l'habitude d'une liberte au dessus de
tout, lui faisait souvent preferer les carosses de louages, les fiacres memes
le premier carosse qu'il trouvait sous sa main de gens qui etaient chez lui
et qu'il ne connaissait pas. 11 sautait dedans et se faisait mener par la ville
ou dehors. Dans cette simplicite, quelque mal voiture et accompagne qu'il
put etre, on ne s'y pouvait meprendre a Pair de grandeur qui lui etait
naturel".
Markgrafa Wilhelmina de Bayreuth, sora lui Frederic cel Mare, dela
care am imprumutat anecdotele din Berlin, II descrie astfel : Der Zar war
sehr gross und ziemlich gut gewachsen ; sein Gesicht war schdn, aber der
Ausdruck hatte etwas Rauhes und Furchieinflossendes (aceasta o spune $i
Saint-Simon). Da er sich weder aus Festlichkeiten noch aus der Etikette etwas
machte, liess er den Konig bitten, ihn in einem Lusthaus der K6nigin, das
in einem Vorort von Berlin lag, wohnen zu lassen (Monbijou, situat astazi
in inima Berlinului). Der K6nigin misfiel dies sehr ; sie hatte dort ein sehr-
hribsches Haus bauen lassen und es prachtvoll ausgestattet. Urn den Schaden,
den die Herrn Russen iiberall, wo sie gehaust angerichtet hatten, vorzuDeu-
gen, liess die K6nigin alle Mdbel sowie aile zerbrechlichen Dinge we -
schaffen".
Cat despre petrecerea lui Petru cel Mare la Iasi, ea a fost descrisa cu
multe amanunte, mai interesante Inca de cat cele de mai sus, de catre Niculal
Costin $i Ion Neculce $i se gasesc publicate in Letopisei.
') Mania aceasta de-a pupa, pe Cantemir, pe Ludovic al XV-lea, pe Sofia
Dorotea, nevasta lui Friederich-Wilhelm, o descrie intr'un chip delicios si
Margrafa de Bayreuth (care era 4n 1716 o fats de 7 ani) : Er nahm mich
in seine Arme und kratzte mich mit seinen Kiisen im ganzen Gesicht. Ich
schlug auf ihn los und wehrte mich mit alien Kraeften, indem ich ihm sagte
dass ich solche Vertraulichkeiten nicht dulde und er mir meine Ehre raube.
Er lachte hellauf ueber diese Idee und unterhielt sich lange mit mir".
www.dacoromanica.ro
7
y 1
/11/.'A*A' re.' F71 '4 r- GA! i
ioc,e Ii *
-14*7 ss"
Petru cel Mare
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI DIMITRIE CANTRMIR 503
beutura ci de mancare, deck sa nu stea intotdeauna la locul

cel mai de cinste. La dreapta Tarului stateau Rucii lui, Gavril
Ivanovici, Dolgoruki, Galitzin, generalul Renni ci ceilalti, apoi
Toma Canitacuzino, varul Brancoveanului, cel care fugise din
tabara munteneasca in cea ruseasca, ci comisul Gheorghe
Castriotud, alt boer muntean. De-a stanga Domnului o fi stand
Mitropolitul ci Clerul, caci boerii moldoveni n'avura cinstea sä
stea la masa cu Imparatul, ci abia dupa aceia intrara ei in spa-
fae ,dandu-de Petru cel Mare cu mana lui tuturor cate un
pahar de yin".
Tarului ii cam placea sa traga la masea. Saint-Simon spune
ca e de necrezut ce mult putea el manca ci bea une bouteiille ou
deux de biere, autant et quelquefois ,d'avantage de yin, des
vies de liqueur apres, a la fin du repas des eaux-de-vie, chopine
at quelquefois pinte. C'etait a peu pres l'ordinaire de chaque
repas". Iar la ospatul din Iasi, Neculce ne asigura ca se ospeta
ci se veselea cu yin de Cotnar ci lauda vinul foarte, ci inca mai
bine it placea vinul cel cu pelin, ci mult se mira, cum pe partea
for nu se face via cu pelin aca bun". Cateva zile mai tarziu, os-
patand Tarul acum pe Voda ci pe boerii lui, in cart, pe ma-
aul Prutului, ii dadu vin frantuzesc campania cu care a-
tunci, intaia data, faceau MoJdovenii nostri cunoctinta, ci cum
au baut, cum au inmarmurit toti de beti !"
Ca ci Saint-Simon, ca ci fiica regelui Prusiei, Costin si Ne-
culcea nu se pot in,deajuns mira de simplicitatea moravurilor
acestui monarh, care ecea intodeauna fara a fi intovaracit, parca
ar fi fost un om ca oricare altul, ceiace in ,capul celor ce sunt
ca toata lumea nu poate incapea. Intrò zi, de dimineata, nu-
mai ce-a ecit pe poarta despre grajduri, pe jos, nurnai cu trei
slugi ofiteri, ci a suers pang in manastirea Trei Sfetitelor, tot
pe jos". Dar, firecte, prinzand Voda de veste, i s'a trimis ca-
re'ta, in care urcandu-se apoi, Tarul cutreera pe rand princi-
palele biserica ale Iacidor: Mitropolia, Sfamtul Niculai ci Go-
lia. Aceasta din urma ii placu .cel mai mult ci chipurile in-
telegator in de-ale artel spuse de ea ca are trei feluri de
mecteuguri: lesesc, grecesc ci moschicesc, ci mult lauda Im-
piratul ducrurile, chipul Si toate obiceiurile Moldovenilor, si
www.dacoromanica.ro
Inca si dobitoacele acestui pamant, zicand ca sunt frumoase ".

Pe sand petrecea astfel Dumitrascu voda cu inaltul sau
oaspete, doamna .Casandra in casa mica" avea cinstea, si poate
neplacerea ,sa gazduiasca. ipe Ecaterina, nevasta Tarului. A-
ceasta femee" zice Markgrava de Bayreuth era mica, inflesata,
foarte oachesa, sluts .si farce farmec. Ajungea sa to uiti la ea,
pentru a ante lege de wide se trage. Ai fi luat-o drept o come-
dianta germana. Rochia ei o fi cumparat-o 'dela un telar. Purta
vre-o 6 decoratii si tot atatea icoane, care spanzurau de gat
dealungul rochii si cand mergea, redeai ca vine o vacs:
toate decoraViile zanganiau ca zurgalaii"1).
In adevar, aceasta femee, foasta ibovnica a lui Petru cel
Mare, de scurt timp sotia lui, in curand imparateasa, si mai tar-
ziu autocrats a tuturor Rusiilor, era o etaranca din Estonia.
Mama-sa fusese o solava si tatal ei unul din multi. 0 chemase
Marta, fusese .servitoare 1a Marienburg, se maritase la 18 ani cu
un soldat suedez, care cateva zile dupa nunta muri in ra'zbo, fu
ea insasi facuta prizoniera de catre armata Tusa a generalului
Bauer, infra din nou servitoare in serviciul acestui general,
trecu din mainile Jul inrtr'ale maresalului Seremetev, si dela a-
cesta la Menzicoff, a carui soarta semana cu a ei, devenit ge-
neral si print din calfa de cofetar ce fusese. In ,casa dui Men-
zikoff o vazu intai Imparatul prin 1706. Mica, groasa, neagra,
sluts, trebue totu.si sa fi avut farmecele ei, cad altfel n'ar fi
placut atator barbati. Adevarat ca toll erau militari, dela sol-
datul suedez din 17oz la Imparatul rus din 1706, si se zice ca-i
prindea pe toti in lat prin firrea millitaroasa ce avea ea insesi,
prin energia si ,curajul ei. Carte nu stia, dar calare mergea ca
un Dragon. Petru cel Mare se amoreza de ea, si divortat fiind
de prima lui softie, o lua an casatorie, botezand-o ortodoxa din
luterana ce fusese si schimbandu-i si numele din Marta in Eca-
terina. Imparateasa o facu abia mai tarziu, iar dupa moartea
barbatului ei, ea va lua puterea imperials in Maria sub n-umele
de Ecaterina I.
1) Die Zarin war klein und gedrungen, sehr gebraunt, unansehlich und
ungrazi6s. Man brauchte sie nur anzusehen, um ihre niedrige Abkunft zu
vermuten. Man hatte sie ihrem Aufzug nach filr eine deutche Kom6diantin
gehalten. Ihr Gewand war wohl von einer Tr6dlerin gekauft u. s. w.
www.dacoromanica.ro
Inta lnirea din Iasi intre aceste doua femei atat de deose-
bite, Ecaterina cea prata, _Grescua ca_ servitswe frumoasa
Casandra Cantemir, cu educatia ei de Domnita, a ianpresionat
pana si pe cronicariT -nostir. Doamna easandra fusese crescuti
intai la Curtea lui Serban Voda in Bucuresti, in preajma ace-
ion- boeri Cantacuzino, cilibii si spudei, care invatasera carte la
Padova si la Roma ; trecu, dupa moartea tatalui ei, la Brasov,
unde maica-sa, Doamna Maria, ii dete o foarte ingrijita cres-
tere; si in sfarsit, ca sotie a lui Dumitru Cantemir, traise la
Constantinopol in cercul profesorilor dela Academie, indelet-
nicindu-se, alkuri de sotul ei, cu istoria, cu muzica, cu arta.
Ecaterina lui Petru cel Mare nu stia nici macar sa scrie
si sa citeasca. Ceiputeau aceste douafemei vorbrimpreunT? Ste
s'au ospatat numai si si-au facut daruri Un left de aur, cu
lant si cu pietre scumpe, i-a pus Imparateasa doamnei lui Du-
mitrasou Voda in grumaz". Torus, aceasta intalnire prezinta
pentru not un mare interes. Caci atunci, la Curtea din Iasi. a
vazut Ecaterina-pentru intaia data pe mica odrasla a Doamnei
Casandra,pe Do,mnita Maria, o fetita de unsprezece ani, pe
,care Imparateasa o fi man.gaiat-o si sarutat-o, fara a banni ca
va deveni ea, peste cativa ani, cea mai periculoasa din rivalele
sale.
Duanitru si Casandra Cantemir aveau, la acea data, vase
copii, douA fete si patru bieti. Maria era cea mai mare. Era
vi cea mai frumoasa, cea mai desteapta, cea care, in privinta
invataturii, promitea sa calce pe urmele tatalui ei. Foarte am-
bitioasa ,ea era .cat pe aci sa is locul Ecaterinei pe trcmul im-
periului moscovit. 0 soaria adversa n'o ajuta, precum yam ye-
dea in curand.
Petru cel Mare ramose in Iasi trei zile, de Sambata pana
Marti, 24 la 27 Iunie. Apoi pornira cu totii, Rusi vi Moldo-
veni, la Tutora pe Prut, unde imparatul, Miercuri in 28, ospata
pe Voda si pe boerii 1,5i, si-i imbata 'Cu sampanie, iar peste
noapte n'au scapat fara paguba mai nici un boer, nefurat -de
Muscali, cui pistoale, cui rafturi, cui epingele" se tangueste
Niculai Costin, Logofatul.
Cateva zile mai tarziu, Duminica 8 Tulle, avu loc batalia
www.dacoromanica.ro
dela Stanilesti, pe cari Moscovitii, obositi si infometati, o pier-

dura, punand pe imparatud for bite° mai proasta sirtuatie de
cat fusese Carol XII la Pultava. De n'ar rfi Most energia Eca-
terinei si tembelismul Turcilor, Tarul ar fi putut fi ficut pri,-
zanier cu intreaga lui armata.
S'a incheiat o pace (it Iu lie) degtul de onorabida fall de
marea infrangere ,ce suferise Imparatul, caruie i se dete voe
de-a se Intoarce in Rusia, cu conditiunea sa predea seraskiru-
lui pe Domnul Moldovei. Petru nu se invoi. Ascunse pe Cante-
mir in chiar butca nevestei lui, spunand ca nu-d poate gasi, si
apoi ii dete drumul sa mearga la Iasi pentru a-si qua Doamna,
copiii, servitorii si boerii ce urmau sa-I intovaraseasca in pri-
begia lui.
Sambata seara, la 15 lune, a sosit Cantemir la Iasi, si pang
Luni in 16, ispravise incarcatul averilor si adunarea fugarilor,
cu care apoi, toti laalalta, esira din aras, trecura Jijia pe la
Popricani, si la Zagrancea se intalnira cu Petru ,cel Mare.
Nici odata, dela Inceputurile acestui neam oropsit, dela
trecerea muntilor din Maramures in Moldova sub Bogdan Vocla,
nu mai fusese o bejenie atat de mare, ca cea din 1711. Paste
4000 de suflete, popor moldovenesc, sunt nevoiti astazi, pentru
credinta cresting, sari lase tara si sa vie in imparatia ruseasca"
scrie Dumitru Cantemir el insusi, intr'un raport catre Tar.
Din acesti 4000 de oarneni, barbati, femei psi copii, putini
erau din casa dui Voda, care se ,compunea doar din Doamna
Casandra, fatale Maria si Smaragda, fiii Matei, Constantin,
erban si Antioh, o ruda dupa mama a voevodului, Nicolae
Bantas1), un idascal grec pentru ,copii, Anastase Candoide, un
vechi Gm ide incredere pe care-1 avea din Constantinopole, grec
ci el, amarasul Antioh Kimani, si cativa servitori. Incolo, boeri
nasi ,ipopor, care se ,duceau, nu se stie bine .dece pentru
credinta cresting sa se stabileasca in regiunile inci.putin
locuite ale nesfarsitul iimperiu moscovit.
Din boeriii mari Area putini urmasera pe Cantemir. In frun-
1) S'a insurat in Rusia cu o fats din neamul Kamenski, si a avut un fiu,
Dumitru Bant6s-Kamenski, care a devenit unul din principalii biografi ai lui
Cantemir.
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI DEMITRIE CANTEMIR 507
tea for este vestitul Hatman Ion Neculce, savantul cronicar,

rnarele paharnic Gheorghe Hrisescu si cativa coborttori din ve-
chile neamuri ale Moldovei: Motoc, Mogalde, Nacu, Abazh,
Buhus, Caraiman 2).
Imrparatul le fagadui tuturor, marl si mici, pamant, pe care
in curand 11 si dadu in Ucraina, punand pe toti Moldovenii re-
fugiati sub jurisclictiunea voevodului lor, care o exercita cu
atata asprime, incat multora din ei le placu mai bine sa se in-
toarca in Moldova. Dupa cativa ani, cam jumatate din fugari
erau reintorsi in 'patrie.
Cat despre Cantemir si ai lui, dupa ce eau despartit de
Tar, care pleca la Varsovia, ei au luat intai calea Harcovului si
a Kievului. Pe drum, inteo 'calatorie plina de primejdie, erau
sa fie prinsi de Tatari. Doamna Casandra trase o grozarva
spaima, ceiace a facut pe Cantemir sa scrie cancelarului Go-
lovkin pentru a-i cere o Mai puternica escorts: Sotia mea,
insarcinata acum de 8 Zuni, cutreera Cara, calatorind in asa fel,
ca clack* o sa mai zabovim pe drum, vor fi in primejdie si copi-
lul .ce are Si se nasca, si maica-sa".
La Harcov uncle Doamna Casandra naste un copil mort
'familia Cantemir ramane 17 luni, din August 1711 la Ia-
nuar 1713. Viata acolo, impreuna cu a Moldovenilor fugari,
nu le place nici unora, nici altora. Hatmanul Niculcea n'are de
cat cuvinte de ocara si de amara deceptie impotriva fostului
sau voevod. Iar Cantemir, simtind nemultumirea supusilor sai,
face tot .chipuil sa-i poata parasi. Dupa ce, prin Decembrie
1711, fusese la Petrograd pentru a avea o consfatuire cu Im-
paratul cu privire la o .noun campanie impotriva Turcilor, in
vara anului 1712 se intoarce din nou acolo pentru a starui sa i
se dea mosiile si casele ce i se fagaduise.
2) Din ceilalti boeri, cunoastem pans azi pe : Ion Banar, capitan C-iin,
Brah5, cApitan de Darabani, Savu Smuncila, ban, Miron Gatencu, Simion Co-
dreanu, (strati Mtn, (lie Merescu, polcovnici, si fratii Teodor si Pascal,
capitani, fratii Zarul (Ion, Constantin si Nour), Paval Rugina, Eftimie Raclin,
Enache Scherlet, Iordachi UrsulitA, Niculai Ciutea, Iordachi Aristide, sef usier,
C-tin Parcalabul, medelnicer ; Dima, basbulucbasa, Ion Mutu, Dubas, sulge-
rul Carp, Aga Dumitru, armasul Niculai, stolnicul Gheorghe Mesnic etc. (Se
gAsesc insemnati in cronica lui Neculce si in cartea d-lui St. Ciobanu I. c. p. 7).
www.dacoromanica.ro
Cat a trait Petru cel Mare, intotdeauna a aratat fats de

Cantemir cea mai deosebita buns vointa, incat e chiar de mi'rat
cum de se trecuse um an ,fara ca. el sa se fi tinut de obligatiu-
nile ce luase fats de Domnul Moldovei. Acum insa, in vara
1712, vazand ca acesta nu mai voia sä stea in Ucraina, porun-
caste sa i se dea tot ce ceruse si tot ce i se fagaduise: o pen-
sie de 6000 ruble ,pe an, ,doua case a cate opt camere in Moscova,
una de piatra si una de lemn (cartierul Pocrovca), satele Cior-
naia -Greaz si Bulatnicovo, cu catunele lor, cu toate mosiile si
inventariide in apropierea Moscovei, satul Galomino din gu-
vernamantul Or lov, o plasa intreaga, Comarnitraia, cu rood de
dvoruri (suflete, iobagi) in regiunea Gevsc (Lugansc) si alte
4o de suflete .chiar intr'una din suburbiile Moscovei.
Acum avea voda cu ce trai, jertfa sa fusese platita impa-
rateste. La 18 Ianuar 1713, Cantemic soseste la Moscova, im-
preuna cu toata ,familia si cu intreaga lui casa. Erau multi
pentru cele 16 incaperi, de piatra si de lemn. Dar mai erau case
la mosii pe care be administra Antioh Carnarasul si le gos-
podarea sotia dui, Ecaterina si la urma, se poate sa mai fi
marit el locuintele, caci mania oladitului o avea Cantemir, dupa
cum am vazut cand am vorbirt de palatele lui din Constan-
tinopol.
Odata ajuns la Moscova, viata lui Cantemir se schimba cu
desavarsire. Din cand in cand, scaunul Moldovei ii mai apare
ca o dorita fantoma; se mai vede Domn ereditar al Moldovei
libere sub o nomirtala atarnare ruseasca; mai intriga uneori pen-
tru a aprinde din nou ifocul intre Moscova si Stambul, si-si tine
agenti secreti la Poarta, in Ardeal, in Palonia, la Iasi chiar,
pentru a fi in curent cu spiritul oamenilor din cele tari si a
gasli momentud favorabil pentru a spune Tarului : acum tre-
bueste data lovitura. Toate aceste insa le facea fail a se mai
mica din doc, traind linistit, iarna la Moscova si vara la mosie,
la Golomino, in filosof, in istoric, in artist, in savant, in educa-
tor al copiilor sal. In scurtul rastimp de zece ani dela 1713 la
1723, si chiar in mai putin decat atat, Cantemir scrise majo-
ritatea operilor sale: Istoria Imperiului Ottoman, Descrierea
Moldovei, Viata lui Const. Cantemir, Evenimentele Cantacuzi-
www.dacoromanica.ro
nilor, Hronicul Moldo-Valac, Sistemul regiliei mahomedane,

etc.
Aceasta cerea o mare putere de munca si multaliniste. Le
avea pe amandoul In inima Rusiei, el ducea o viata orientala.
Purta halat, haina noastra turco-mahomedana, purta papuci,
purta .barbs in vremea de prefacere a lui Petru cel Mare,
cand pans si batranii isi rasesera tot panl de pe fats si-si pu-
sesera in cap peruca blonds, el purta barbs. Dimineata la 5 era
in picioare, asi sorbea ciubucul, si se inchidea in cabinetul do
lucru, unde scria pans la amiaza. La ceasul Iz lua o masa, sobra,
un singur fel de tmancare, vinul si,l indoia cu apa, apoi facea
siesta", un mic somn dupa pram. Trecea prin odaia copiilor
pentru a le supraveghea lectiille si se intorcea din nou la lucru,
pans seara la 7, cand venea cina, pe care o luau cu totii im-
preuna. Cava tailfas dupa masa cu nevasta si cu copiii, Inca
vre-un ceas doua de lucru si la II, mult la 12, era in pat.
Avand in vedere felul acesta de viata ice cunoastem, nu
se poate intelege usor pentruce Ion Neculce, vorbind de el,
spune si o repeta de doua ari ca e lute la belie". Asa in
cat numai in doua feluri se pot talmaci vorbele aceste, sau c'a
baut cand era tanar si mai apoi s'a lasat, sau ca n'a baut nici-
odata, tocmai din aceasta pricing se imbata usor ,cand era
silit, la vreu-n banchet, sa tie sanatati" peste sanatati".
In cag3 lui traiau doi dascali, cad dorinta carturarului era
sa faca din copiTi dui carturari. Unul era grec, pentru limbile
elina, latina si italiana. Il chema Anastase ,Condoide, un .preot
din Fanar, fost predicator la Patriarhatul Constantinopolei si
apoi secretarul lui Tolstoi, ambasadarul 111S- la Poarta. Mai tar-
ziu, el esi din casa lui Cantemir pentru a deveni profesor la
Academia din Mascova si Arhiepiscop de Valogda. Al doilea
era ,un rus, Ivan Iliinschi, profesor de limba ruseasca, nu nu-
mai pentru copii, ci pentru Dumitru eT insu i, caruia ii facea
si slujba de seoretar si de translator. Mai traiau acolo in casa
cu Cantemirestii medicul Sevast si Inca un grec, Ion Hrisa-
vidi, a carui atributie nu ni e cunoscuta. Carnarasua Antioh cu
nevasta lui erau, dupa cum am aratat mai sus, la masii, pe care
le administrau.
www.dacoromanica.ro
La inceput, viata aceasta patriarhala trebue sa fi avut pen-

tru savantul Duanitrascu, obisnuit cu o viata mai de miscare,
dar doritor de lin4te pentru a putea crea, trebue sa fi avut de
sigur un deosebit farmec. Insa in ,cartea norocului nu era scris
lui Cantemir sa se bucure netulburat de aceasta mult dorita
liniste. Dupa abia patru luni de zile. Doamna Casandra se im-
bolnaveste. 0 ,scuturau niste frngusi, despre care doctorul spu-
nea ca stint fara insemnatate. Dar zilele treceau Fi temperatura
in loc sa ,scada, crestea. Savast se apuca sa-i scoata singe si
apoi ii dete un purgativ care o bags in mormant. La 12 Mai
1713, frumoasa, inteleapta, invatata si Inca atat de tanaraDoam-
na Casandra avea abia 3o de ani moare, lasand in urma-i
numai jale sl lacrimi. 0 inmormantara- la manistirea greceasca
din Mascava, Sfantul NiCulaa, unde in curand sotul ei va zidi
o frumoasa biseria care va deveni necropola intregului neam
Cantemiresc.
Rarnas vaduv, Cantemir trece printr'o criza de pesimism.
Mai mult decat inainte, se retrage in cabin.etul sail de lucru
si scrie de zor de dimineata si p5na seara. Copiii lui cu care
e momentul sa facem acum cunostinta ii mangaiau singu-
ratatea.
Li supraveghea singur invatatura, ii indruana pentru mai
tarziu, cad ii iubea mult, Jar nu pe toti la fel. Matei, cel mai
mare din fii, avea o fire de flecar ; bun baiat, dupa cum re
pare, insa chefliu, cam ilenes, ,lipsit de personalitate. Tatal sau
nu-1 iubea, dar de loc, singuruil copil pe care nu 1-a iubit. La
erban, care-si schimba numele in Sergiu, Linea, dar cu. mode-
ratie. Pe Antioh, fultimul din fii si din toti copiii, it aprecia
foarte mult, caci de timpuriu descoperise Duanitrascu Voda
calitatile intelectuale si aplecarea lui, spre invitatura: Insa cel
mai mare haz facea el de al doilea fecior al sau, Constantin,
care de fapt era un mic egoist si poate un mare lingroitor. Sla-
biciunile afective ale parinttilor, dusmanele ratiunei, raman
o problems psihologica demna de un studiu mai serios al pe-
dagogiei. Mai ramanea o fetita balnavicioasa, Smaragda, la care
o fi tinut teal ei, si apoi, si mai ales, si inainte de toate, marea
lui dragoste in care-si pusese toata nadejdea glorlei neamului
www.dacoromanica.ro
si chiar nadejdea viitorului sau si a recanatarii tronalui pier-

dut, era Domnita Maria, copilul dui cel d'intai. Aici, Domnul
isi plasase bine afectiunea. Caci Maria Cantemir a fost o fiinta
deosebirt de aleasa. Nu numai ca inteligenta ca femee cul-
tivata de s'a spus de ea ca era cea mai carturara cloamna
din societatea rusa sub Petru cel Mare ci superioara chiar
ca inima si bunatate, ca inaltare de spirit, ca fel de-a vedea gi
de-a judeca luorurile si oamenii, de-a se ridica, cu o eleganta
morals care este apanajul oamenilor superiori, de-asupra pre-
judecatilor.
Deocamdata sa ne intoarcem la Cantemir si la fiii lui. Omul
acesta, de cite on se deplasa, isi lua copiii cu el. 0 dovada
suficienta de felul cum ii iubea. In 1714, un an dupa moartea
nevestei lui, Petru cel Mare il chema la Petrograd, pentru a-i
cere sfatul inteo afacere. Dumitru Voda isi lua. toata.' progeni-
tura, si odata in capitals, it puse pe erban, copil de 7 ani, sa
tie, in ziva Invierii, in fata Tarului, un panageric in limba
greaca, campus de el fireste, care incanta pe marele imparat
atat de milt 'bleat facu .copidului o sumedenie de daruri si it
inscrise in regimental salt de garda.
Cativa ani mai tarziu, micul Antioh tinu o cuvantare la
fel, tot in prezenta Tarului si cu acelas succes. Dar cu incetul,
montonia acestui trai ncepu sal plictiseasca pe Cantemir. E-
ducatia .copiilor, ceasurile ,de singuratate si de muncta, nu mai
aj;mgeau sa ample golul vietii dui. Adti refugiati, rude de-ale
flit chiar, ii trecusera inainte. ducand la'Petersburg un trai
de lux pe care fostul Damn incepu sa-1 invidieze. Astfel Torna
Cantacuzino, varul dui Brancoveanu pe care-1 tradase, era ge-
neral- Ina= comanand un regiment de garda. Mai tarziu
ConStantin Cantacuzino, fiul lui §tefan Voda, va fl investit
Cu aceleasi onoruri. cata vreme deci Tarul lips; din Rusia, in
timpul vestitei lui calatorii in Europa (1715-17) Cantemir
isi duce in Moscova traiul mai departe, catand doar sa tie.
grin corespondents, interesul imparatului treaz asupra eveni
mentelor balcanice. La intoarcerea acestuia mai face o incer-
care de-a indupleca pe Petru cel Mare sa scoata tarile Romane
de sub jugul turcesc si sa-i dea dui Domnia Moldovei ; dar
www.dacoromanica.ro
neizbutind sa-si carpete din nou tronul, el hotaraste sa se mute

la Petersburg, pentru a fi in preajma Curtii imperiale, din
anticamerele careia parneau toate anorurile Mai avea un pu-
ternic cuvant de-a parasi Moscova. In r719, fata lui, Maria, im-
plinise 19 ani si trebuia maritata. Partide bune nu se puteau
gasi decat in capitals, unde de ao de ani acurn, traia toata aris-
tocratia rusa.
El se muta la Petersburg abia in toamna 1719, deli im-
paratul it chemase mai de mult acalo. Insa pe deoparte boala
fii,;ei sale Smaragda, pe de aka faptul ca nu avea in capitals
casa si in apropiere o ferma, i1 Impiedicasera sa paraseasca
Moscova. Abia, prin Septembrie, Smaragda indreptandu-se pu-
tin, iar imparatul dandu-i casa §i movie in apropierea capitalei,
Cantemir se putu stabili la Petersburg.
De acum, pentru a treia oars, viata lui Cantemir se schimba
iarasi cu total. Pentru a trai in societatea petrogradiana si a-si
duce fata da baluri, el fu nevoit sa urmeze curentul modei, sa
se europenizeze. La varsta de aproape 45 de ani, isi taia barba,
isi rase musteata, isi puse in cap peruca blonds, si-si lepacia
antereul pentru a imbraca o armura cu horbote la guler si la
manece.
Mai scria, nu e vorba, dar mult mai putin. Este epoca cand
compuse Sistemul religiei mahomedane", cand, Inca foarte
ahtiat deistiinta, Incepu sa urmeze ,cursurile scoalei de anato-
mie, fiind el, de mult acum, membru al Academiei din Berlin.
Insa, paftele lumesti care lancezisera, se desteptara de odata
cu multa patima.
Si astfel se intampla ca, in lac sa-1i marite fata, se insura
el. 0 tanara princess, mai mica deck fiica lui cu doi ani, Anas-
tasia Trubetkaia, iIi furs mintile si inima. Intoarsa de curand
. din Suedia, uncle tatal ei, principele loan Iurevici Trubetkoi,
fusese in 'captivitate ca prizonier al lui Carol XII-a, ea rapi

inima multor tineri rusi, caci era si bine crescuta, si in deo-
sebi foarte frumoasa. Daca din numeroasele particle ce i se
prezentasera, Ii placu mai bine sa aleaga pe un om care putea
sa-i fie tats, cauza trebue cautata in sfaturile .ce-i dete parintii
ei, care vedeau in Cantemir un fa-varit de-al Tarului si un lost
www.dacoromanica.ro
:4
-14
/4 .04P,
4-
Dumitru Cantemir
(in limpul $ederei lui (a Petersburg)
Dupd o stamp() la Academia Romani)
www.dacoromanica.ro
si viitor Damn al Moldovei. In adevar, da nunta care avu loc

in Decembrie 1719, nas mare fu insusi Tarul.
De acum, situatia lui Cantemir in societatea din Peters-
burg era bine consolidata. Tanara lui sotie fu sarbatorita de
toarta nobilimea ruses, de diplomatie, de strain. Casa deschisa
in saloanele fostului voevod al Moldovei, receptii, baluri, ser-
bari. Duce le de Berholtz, luand parte cu camerierul sau la una
din aceste serbari in casa lui Cantemir, ramase in,cantat de felul
de a primi si de frumusetea nevestei lui : Cum am intrat in
casa" iscrie camerierul in amintirile sale, am inceput sa pri-
vesc pe printesa, uimit de frumusetea ei. Fara indoiala, era cea
mai frumoasa femee din Petersburg. Cu toate ca am avut fe-
ricirea s'o cunosc si mai inainte in Suedia, la nunta reginei de
astazi si cu alte ocazii, acum insa am gasit-o aici 'Inca mai in-
cantatoare si Inca mai frumoasa".
In vara 172o, Cantemir e nevoit sa se intoarca la Moscova,
unde Smaragda lui zacea balnava de tuberculoza. La 4 Iu lie,
ea moare, in varsta .de 19 ani. 0 ingropa langa maica-sa, in
biserica Sf. Neculai, petrecura apoi lunile de caldura la ino-
siile lor, si in toamna erau cu totii iarasi in capitala.
Domnita Maria tot nu gasise barbat. Dar nici nu mai cauta.
Se prezentase principele Ivan Grigarievici Dolgorucov, pe care
ea it refuza, sub pretext ca n'are rang in slujba Majestatii
Sale". Dar adevaratul motiv era ca incepuse ea sa aiha rang
in slujba Maiestatei Sale. Frumusetea si desteptaciunea acestei
fete nu trecusera neobservate in ochii experimentati ai Taru-
lui. Legaturile for incepura fie in iarna, fie in toamna 172o. Si.
din clipa aceia Maria Cantemir nu vru sa mai stie de nimeni
si de nimic. Din clipa aceia de asemeni favarurile imperiale
incepura sa ,curga pe capul dui Cantemir.
Cateva luni mai tarziu (1721) fu facut tonsillar secret
(Geheimrat) si senator; usa palatului imperial ii era deschisa,
casa lui onorata de dese vizite ale Tarului, care venea dimi-
neata la el sa bea rachiu, si seara sa is ceaiud". La to Noem-
brie 1721, nevasta dui Cantemir, Anastasia, aflandu-se cu sotul
ei la tars, la Ciasnicova langa Moscova, avu un avort; la 14 ale
38
www.dacoromanica.ro
514 TRECUTE VIETI DE DOAMNE fiI DOMNITE
aceleasi luni, Tarul, care se afla in apropiere a binevoit sa

viziteze pe principesa noastri" 1).
Torusi Cantemir Inca nu era pe deplin multumit. El ar fi
vrut sa vada pe fata lui Imparateasa% Si, cat pe ce, era sa se
intample si aceasta. Din numeroasele aventuri amoroase ale
lui Petru cel Mare, nici Ima nu prezentase vreo importanta,
fiind toate numai legaturi efemere cu femei putin interesante.
Imparateasa Ecaterina nici nu le bagase in seams. Si iata de-
°data ca fetita aceasta pe care o tinuse in brace la Iasi, in
1711, devenea, .dupa zece ani, singura periculoasa rivals a sa,
si aceasta, nu numai din pricina ca era tanara, frumoasa, des-
teal* inva..tata, .ca Tarul parea a o iubi cum nu iubise pe cele-
lalte, ca dragostea in loc sa slabeasca cu vremea se intarea
cat din .cauza .ca, dupa moartea Tareviciului (1719), tronul
ramasese fara mostenitor, iar daci Maria Cantemir ar fi avut
un baiat, nimeni nu se mai indoia ca Imparatul si-ar fi surghiu-
nit nevasta pentru a se insura cu Maria.
In primavara anului 1722, Petru cel Mare Intreprinde ex-
peditia lui militara impotriva Persiei si ia cu dansul pe aman-
doua femeile, pe Ecaterina Imparateasa si pe Maria Cantemir.
Tatal acesteia urmeaza si el expeditia in calitate de cunoscator
al chestiunilor orientale, si poate, putin, si in calitate de viitor
socru al Tarului. (De altfel, ca si cum ar merge, nu la razboi,
ci ante° .calatorie, Cantemir ia cu el si pe cei 4 fii ai sai).
In Iunie, pe drum fiind, Maria simte, pentru intaia data,
ea va fi mama. La Astrahan e nevoita sa se opreasca, caci nu
mai poate merge mai departe. In fata pericolului, Ecaterina
incepe, cu vechea-i energie, sa actioneze. Isi creaza un partid,
care la nevoie, s'o scape de belea. La 4 Tulle soseste acolo si
Cantemir cu ai lui e gazduit la Pescaria Imperials si Ta-
rul vine seara sa ia masa cu el. La 18 Iu lie toata lumea pleaca
mai departe, pe marea Caspica, Tarul, Tarim, Apraxin, Tolstoi,
Cantemir, si intreaga armata rusk Ioo.000 de oameni. Singura
da Astrahan ramane biata Maria, cu cateva femei, cativa ser-
vitori si un medic, vanduti toti Ecaterinei.
1) Note le zilnice Notationes quotidiane ale lui Iliinski in St. Cie-
balm I. c. pag. 26-27.
www.dacoromanica.ro
In Septembrie Petru cel Mare era inapoi, cad vapoarele

care du-c.eau aprovizionarea se inecasera fin marea Caspica, ra-
manand in Persia armata lui inflamanzita, cum ramasese ea cu
ix ani inainte pe malurile Prutului. Tarul se intorcea nici in-
vins, nici invingator, lute° dispozitie de suflet, s zicem me-
lancolica. Isi g5si iubita in pat, lehula dupa un avort. Catarina
triumfa. Pericolul divortului fiind inlaturat, Petru era slobod
sa-si urmeze din -parte-i, nestingherit, intriga amoroasa.
0 si urrna. El ramase la Astrahan mai bine de-o lung
poate pentru a urmari mai de aproape negocierile cu privire
la Persia, poate pentru a sta pe lan.ga Domnita Maria pans
s'o indrepta cu totul. La 26 Octombrie, de Sf. Dumitru Impa-
ratul a stat la not vreo trei ceasuri" noteaza Iliinski in jur-
nalul sau.
Dupa cateva zile, Maria para'sind patul, Tarul pleaca ina-
-poi la Petersburg. Insi Cantemir se imbolnaveste el acum. La 6
Noembrie 1722 Iliinski noteaza: Principelui nostru facandu-i-
se rau azi dimineata, a chemat pe episcop ri s'a spovedit". La 7
Noembrie s'a impartasit". Boala, contractata in Persia, it tinu
cateva luni la Astrahan, prima in Ianuar 1723, cand ajunge la Ta-
ritin, uncle iar cade la pat. In. Februarie it aflam la Dimitrov-
ca, mosia lui de Tanga Moscova, unde, ceva mai bine, se ocupa,
ca .un om Uri puteri ce era, de mici fleacuri : sidire de brazi
Tanga cask autorizare de deschidere de carciumi de care Mol-
doveni pe mosiile sale. etc. Insa isi da seama ca sufere de-o
boala care nu iart5. Intr'o scrisoare de-a lui catre Macarov,
secretarul Tarului, el spune : Nu voi starui asupra sanatatii
mele, care slabeste pe zi ce trece. Aceast5 s55bire se mareste,
plecandu-se catre sfarsit". Iar Tarului insusi ii scrie (21 Mai):
Suitt, in privinta sanatatii, extrem de slab". Familiei, adunat5
imprejurul lui. ii dä sfarturi: copiii si mama for vitrega sa tra-
iasca in pace ! Era prea destept Cantemir ca sá nu stie ca lu-
crul acesta nu se va putea intampla. La 21 August 1723, ora
7 si 20 minute dun5 amiaza, Principele nostru a incetat din
-viata" noteaza, laconic, Iliinski.
L-au ingropat in biserica Sf. Niculai din Moscova, ca gi
pe Doarnna lui, Casandra, si pe Domnita lui, Smaragda.
www.dacoromanica.ro
516 TRECU'TE VIETI DE DOAMNE DOMITITE
Si indata, incep terturile in familie, din .pricina testa-

mentului. Principesa Anastasia gaseste ca a fost nedreptatita
si cauta in tot chipul sa inlature pe copiii ei vitregi dela mos-
cenire. Insa inteleptul Cantemir numise executor testamentar
pe insusi Tarul RuStiei. Cum iegaturile dintre acesta si Domnita
Maria dainuiau, fireste ca dreptatea fu data ,copiilor, nu ne-
vestei.
Insa, nici un an jumatate dupa moartea Iui Carntemir, in
Februar 1725, Petru cel Mare moare si el, de-o boala de rinichi
contractata, ca si boala Domnului Moldovei, tot in Persia.
0 intriga de palat da tronul Tuturor Rusilor Imparatesei
Ecaterina.
Si Maria Cantemir isi strange buclucurile si pleaca la
M oscova.
In timpul dornniei Ecaterinei, retrasa si singurateca, Ma-
ria traeste cand in oras cand la tara, uitata de lame, dar mul-
tumita, caci avea, ca si tatal ei, o nesecata dorinta de invafa-
tura. Dupa moartea acestei imparatese (1729) soarta Mariei se
schimba in mai rau, caci noul Tar Petru al II-lea scoate toate
averile ,din Mina Cantemirestilor, pentru a le da urmia singur
din ei, Constantin, tocmai cel in care Dimitrie Voc la pusese,
in viata fiind, toata increderea dui. Acest Constantin Cante-
mir se insurase cu fata printului Dimitri Galitzin, care era
marele favorit al noului Tar. Prin mijlocirea socrului sau, el
este instituit singur rnostenitor al averei parintWii dand fra-
tilor si surorei abia cu ce sa traiasca, iar pe mama-sa vitregi
Anastasia (care mai avea si o fata cu Cantemir, numita Sma-
ragda, in amintirea surioarei moarte) o rasa muritoare de foa-
me. Anastasia Cantemir, dupa un lung proces prin care nu iz-
buteste sa capete nimic, se marita a doua oara, in 1238, .cu
Printul de Hessa Ludwig loTiarin Wilhelm Landgraf zu
Hessen -General Feldzeugmeister in armata rusa. De atunci,
once ,urma .de legatura intre ea si copiii fostului ei harbat
se rup cu desavarsire.
Fata ei, Smaragda Cantemir, s'a maritat in 1751 cu printul
D. M. Galitzin, ambasador rus la Viena si Paris. In acest din
urma oras moare ea Inca tanara in anul 1761 si dela dansa ne-a
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lamas singurul portret de femee din neamul Cantemirestilor 1).

Imparateasa Elisabeta, care a urmat in scaun dupa Petru
II, repara ce stricase predecesorul ei. Pentru a nu mai inaspri
lucrurile, averea o rasa in mainile lui Constantin, insa ,dadu
celorlalti intinse mosii cu peste o mie de suflete de iobagi, pe
Antioh it trimise ambasador la Londra, Si pe Maria o chema
din /Wit la Petersburg, numind-o Doarma de onoare a ei
freilina.
Dar viata la Curte nu-i mai place Mariei. Ii aminteste vre-
mea cand iubea caci l'a iubit de sigur pe marele Petru;
balurile si serbarile n'o desfateaza; partidele ce se prezinta, le
refuza. Un print georgian care o ceru in casatorie avu nediba-
cia s5-i pretinda a invata intai limba caucaziana. Maria it res-
pinge, si se hotaraste se paraseasca pentru totdeauna acest fel
de trai care nu era fa.cut pentru ea. In 1736 ea se retrace, cu
voia Imparatesei, din nou la Moscova, uncle incepe o viata ase-
manatoare cu.cea pe care o ctusese tatal ei Intre 1712-1g. Petre-
cea ceasuri intregi citind literatura, istorie, filosofie, descrieri
de calatorii. Lecturile ei erau din icele mai alese: Ariosto, Ho-.
ratiu, Fenelon, Cornelius Nepos si asa mai .departe. In 1739 cerd
fratelui ei sari. trimita din Londra in afara de carti grecestt
si italienesti, ceva din astronomie si geometrie". Ii place mu-
zica, se ocupa cu pictura, cu arta in genere. Gospoda'reste de
asemeni si nu vede pe nimeni decat pe vechii prieteni ai casei:
camarasul Antioh 4i nevasta lui, doctorul Sevast, fiul lui Con-
doicii, Radu Coletti. Isi retraeste, in anii maturitatii, copila-
ria si adolescenta mai mult, retraeste un trecut care nici
nu este al ei, ci al neamului ei.
Visea.za Ia Moldova, pe care o parasise .copila, si crede ca
acolo -s'ar simti Ia ea acasa. Poste not vom vedea candva pa-
'tria noastra de odinioara, si in pace vom teal veacul nostru,
') ImpArAteasa Ana, care a urmat dupa Elisabeta, a ordonat ca printul

Dimitrie Galitzin sa fie omorat si printre capetele de acuzare se &este si
acel ca el, prin influenta lui pe langa Petru II-lea, facuse ca toata averea
cantemirestilor sa treacA in mamele ginerelui sau. Pentru un atare motiv, se
se secera viata unui omi Unul din cronicarii nostri, cari a cunoscut bine pe
Riga lui Petru cel Mare, exclama : Rusii in haine nemtesti tot Muscali raman I".
www.dacoromanica.ro
fiecare in felul cum va dori" scrie ea fratelui Antioh. In Ru-

sia se simte strains, desi a venit copila, si, de sigur, aici va muri.
Nici pans astazi nu mi-am putut gasi o prietena dar nici
n'am nevoie de ea". Sau in alts scrisoare: Duc un trai linistit,
sing-uratic, cites.c cartile pe care mi le trimiti, si imi ajunge.
Se zice ea este mai bine sa ramai fara tovarasie, .decat sa ga-
sesti una rea. Dela oameni, bine nu se aside. La noi convorbirile
sunt numai intrigi: cum to arati undeva, incep intrebarile, un
intreg interogatoriu. N'ar fi rau sa ai cu tine in asemenea ca-
zuri un registru de raspunsuri. Mie iu -mi place asemenea
stearpa curiozitate".
Din scrisorile aceste carte fratele Antioh se desprinde un
spirit atat de inalt, incat e usor .de inteles pentru ce Domnita
Maria nu 'i -a putut gasi in societatea rusa de atunci nici o prie-
tena. Isi crease o filosofie a vietii, in care predomina intelectul.
Un nemarginit dispret o invaluia pentru tot ce e mi-c si josnic,
pentru barfeala, pentru invidie, pentru bogatii, pentru materie.
Scrisoarea ei din 1737, caned un incendiu distrusese casele sale
din Moscova. ne (la masura acestei inaltimi sufletesti : Crede-mä,
n'am fost scarbita. Caci mi-am dat seama ca pierd un lucru pie-
ritor, ear mie imi raman altele .doua, care sunt, dupa vorbele
tale, pretioase comori : viata ei cinstea. Aceasta din urma, dupa
cat mi se pare, nu-nil lipseste, cel putin asa afirma oamenii
buni".
Fireste, in filosofia aceasta se amesteca gi putina amaraciune.
Amaraciunea unei femei superioare, care a fost amanta impe-
rials, i pe care imbecilii o fi aratat-o cu .degetul.
Citind Fiametto" a lui Boccacio, carte in care autorul iii
bate joc de toate femeile, Maria Cantemir scrie fratelui ei: Dupa
parerea mea, scriind aceasta carte Boccacio a uitat ca mama
lui a fost femee... sau o socotea poate printre sfinte !"
Amarata a fost gi impotriva fratelui ei Constantin, care la-
sandu-se dus de nas de nevasta-sa, a calcat vointa parinteasca ei
a pus singur stapanire pe averile familiei. Banul se dispretueste,
dar ai nevoie de el. Dupa propria-i expresie: viata materials este
chemata sa contribue ifa cea intelectuala. Din aceasta pricing ii
ramasese, icurn s'ar zice, un dinte impotriva cumnatei sale, pe
www.dacoromanica.ro
care, cu sclipitoarea-i inteligenta, o trata de Medeea" Mares

Britanie" Codosul din Rodos", fiindca era femeea pare-se, inalta
si groasa la trap, si nici frumoasa de sigur, de oarece Maria
zice : ca frumusete si caracter, mai curand aduce a drat, deck
a finger ". (Matte scrisoride ei sunt pe greceste).
0 aplecare catre pesimism o indeamna, cu vremea, sä vrea
sa se faca calugarita. Era in sangele Cantemirestilor de altfel
acea vesnica nemudtumire de toti si de toate, care duce, fatal, la
pesimism, si uneori la nebunie. Fiul si nepotul lui Antioh Voda
Cantemir, fratele lui Dumitru, si-au ispravit zilele in casa de
nebuni1).
Mai putin exaltata deck va'rud Si nepotul ei, domnita Ma-
ria dorea numai linistea manastirei : Doresc s'ajung departe
de orice turburari lumesti la o manistice, pe care asi vrea s'o
zidesc. Acolo, departe de grijile zilnice, viata mea ar fi fe-
ricita". Dar in alts scrisoare adaoga Mie nu numai casa si
mosiide, ci insusi viata imi sunt urate !" Va sa zica, nu misti-
cism, ci pesimism.
0 mare nenorocire o doboara cu totul. Fratele ei Antioh,
acum ministru la Paris, se imbolnaveste de stomac, si cu toate
ingrijirile medicilor francezi qi curele la statiunide de ape mi-
nerale. el moare la 3r, lVfartie 1744. La aflarea acestei vesti,
Maria se retrase la tars, si nu mai esi de acolo timp de 13
ani. Manastrrea pe care o visase n'o intemeiase, insa exprima,
in testament, dorinta s'o faca rnostenitorii ei si sa fie ingropata
acolo. Ca intotdeauna ,aceasta ultima dorinta n'a Lost impli-
nita. Cand, la g Septembrie 1757 batrana acum domnita
Maria Cantemir se stinse la mosia ei Mariino, fratele Serban
ii ridica parnantestede-i ramasite si le dose la Moscova, ingro-
1) Antioh Voda Cantemir era in Constantinopol cand fugi frate-si u in
Rusia, dui:4 infrangerea lui Petru cel Mare. Viata acolo nu i-o fAcura Turcii
usoara. Dumitru Cantemir se rugs de Tar sa -I faca scapat, prin interventia
ambasadorului Frantei, si sA-1 aduca cu fiii sAi in Rusia. Petru cel Mare, in-
totdeauna binevoitor fatA de prietenii lui Cantemiresti, incercA sa -1 aducA la
Curtea lui, dar Antioh Voda muri inainte ca planul acesta sä poata fi adus
la indeplinire. In schimb fiii sAi Constantin si Dumitru, se strecurara in Rusia,
insa abia in auul 1736. Multele pericole prin care trecu Constantin (si cars
se pot citi in cartea d-lui $tefan Ciobanu : Dimitrie Cantemir in Rusia, p.
73-75) ii tulburarA mintile, de ajunse si el si fiu-sau (numit tot Dumitru)
in casa de nebuni. Ca asa dar era un germene de nebunie in sangele can-
temiresc, e clar.
www.dacoromanica.ro
pandu-le langa ale parintilor si surorei, in biserica sfantului

Riau lai.
Astfel fu viata celei care ar fi puitut fi imparateasa tti-
turor Rusiilor, daca in cartea norocului fila ei, printr'o gre-
sala a soartei, n'ar fi ramas alba.
Progenitura lui Cantemir s'a stins cu copiii lull). Iar din
fiii 1ui Antioh Voda, DimiAtri, cel mai mile, muri fara mosteni-
tori, iar Constantin lass trei copii, pe Ion, om cu o viata nese-
gurlata, pe Duntitru ultimuil Cantimiresc mart in 1820
(in Rusia ca toti ceilalti) si pe Maria, maritata cu. Pantazi-
Campineanu. Din acestia din urma, prin femei deci, s'a tras
familia zisa Cantemir Campineanu din care nu mai e in viata
astazi decat un singur reprezentant al acestui neam2).
4" tit *
1) Matei, cel mai mare din fl, a fost insurat cu principesa Agrafena
Lobanov Rostovskaia. N'a avut copii (t 1771). Constantin a luat pe fata prin-
tului Dimitrie Galitzin colosul din Rados. El moare in 1747, tot filfa
copii. $erban, neinsurat, a halt cu o turcoaica (prizoniera din razboiul ruso-
turc), cu care a avut doul fiice naturale, din care una, Elena, a cautat sa
pastreze cu sfintenie traditia Cantemiristilor in Rusia. Cu ajutorul ei a aparut
opera bunicului Viata lui C-tin Voda Cantemir". In sfarsit Antioh, poetul,
neinsurat si el, a avut la Paris, cu domnisoara D'Anglebert, doi copi , a caror
soarta nu se cunoaste.
2) De sex barbatesc. A murit $i el de atunci, in 1931.
Mai stint Cantdmiresti prin tarn, dar ei .nu aunt din neamul voevozilor,
afara doar dad s'ar trage din acel Ion, fiul lui Constantin, despre a emu
progenitura nu se stie de fapt nimic sigur. Pe langa cei patru copii enume-
rate, a mai fost o fata Anita, maritata cu Th. Palladi. (Bul. Ion Neculae, IX,
1931, Sever Zotta).
www.dacoromanica.ro
11
Domini romancd din 1715 *)
Dupd de Ferriol : Cent estampes de costumes du Levant etc.
) Probabil Doamna Ana Racovita.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXXI.
DOAMNA ANA RACOVITA

IATA o femee care a inceput prin a fi fatala si a sfarsit
prin a fi evlavioasa. Marire si decaden.ta. Sau vice-versa.
E chestie ,de conceptie.
Ana era fata unui serdar din Galati Dediul Codreanul,
despre care se crede ca era dintr'o ramura a familiei Cerchez.
In tot Icazul fusese Dediul un boer fara vaza ajuns la mare
ciaste din pricina ochilor fiicei-sale.
Cat despre Mihai Racovita era dinteun neam de boeri pa-
manteni din ramura Cehan.ilor, riclicata din razasie de mult,
de pe vremea Lapusneanului, cand s'a facut marea primenire
a boerimei moldovenesti. Bunicul sau, Racovita-Cehan, se in-
rudea prin nevasta-sa Tofana Soldan cu Vasile Lupu, iar ta-
tal sau, Ion Racovita marele vornic, Linea pe Anastasia, fiica
lui Toma Cantacuzino, al carui frate Iordachi era si el cumnat
cu Vasile Lupu 1). Aceste indrudiri domnesti au facut din
neamul Racovitestillor, pe la sfarsitul veacului al u-lea, una
') Primul Cehan cunoscut documentar e Cehan vatavul dela sfaritul
veacului al 16-a (cAruia d. Ohibanescu i-a gasit multe stramoase: Surete si
Izvoade VIII). Din cei 4 fii ai acestuia, Jonas a ajuns mare vornic, dar n'a
avut ciescendenti, iar Patrascu a avut 6 feciori, din cari mai cunoscuti sunt
Racovita Cehan si Apostol Cehan. Din aceasta din urma (vornic, insurat cu
tata lui Bo lea) se trag toti Cehanii traitori azi in Moldova. Din primul, Ra-
covita-Cehan, se trage spita familiei Racovita. El a fost barbatul Tofanei
Soldan, fata marelui logofat Petru si a Saftei Buhus, cari au mai avut In
afara de Tofana, Inca trei fete : pe Tudosca Pisoski, pe Anghelina Starcea
$i pe Candakia Bucioc, a card fata Tudosca a fost Doamna Jul Vasile Lupu
Fiji lui Racovita Cehan, Neculai $i Ion se casatoresc cel dintai cu Maria
Bats $i al doilea cu Anastasia Cantacuzino, fata lui Toma si a Anitei Pra-
escu. Acest Toma Cantacuzino fiind frate cu lordachi, care Linea pe Catrina
Bucioc, sora Doamnei Tudosca, inrudirea lui Racovita cu neamul lui Vasile
Lupu era deci indoita.
www.dacoromanica.ro
din: cele mai mari *i mai bogate famiiii din Moldova. Copiif
lui Ion Racovita gi ai Anastasiei Cantacuzino au facet la ran-
dul for stralucite casatorii1), din care cea mai insemnata a
fast a spatarului Mihai Racovita, fiui cel mai mare, care se in-
sura cu Safes Cantemir, fata lui Constantin Voda cel batran,.
Inca in timpul domniei acestuia. Ajuns la cele mai mari ono-
ruri i s'a dat spataria cea mare Ia o varsta Inca foarte fra-
geda ii muri deodata nevasta, tacmai cand era damn la Iasi
Antioh Cantemir, fratele Saftei. Ramas vaduv, Mihai Racovi-
ta nu pierde nici favoarea nici Increderea pe care i-a aratat-o.
fostul lui cumnat, Vocra. Antioh. Din potriva, acesta, nu numai
ca-I me-ntnu in rang, dar ii Si ingadui a se insura a doua oars
cu nine 1-0 fi pofta 'inimii. Incepu deci Racovita sa cutreere
casele boerilor pentru a-si afla o noun tovaraga de viata. Cum
gi dece o alese tocmai pe Anita a Dediului Codreanu, nu a fost
nici atunci gi nu mai e nici azi pentru nimeni o tain5. cad
Anita citez pe Dumitru Cantemir era o fata ca din po-
vegti cu trupul sulegeac, cu pielita alba, cu ochii negri si
ma-ngaiogi, cu degetele subtiri, 'Cu unghiile ragioare, cu mijlo-
celul iscusit #i cu grumazua rotunjior". Era deci Racovita
un om de bun gust, .dar era gi Cantemir o foarte sloboda gura.
Caci marele nostru istoric, neimpartagind punctul ale vedere
al fratelui sau Voda Antioh, n'a putut ierta niciodata fostu-
lui canine de a se fi reinsurat gi indesebi de-a fi luat de ne-
vasta tocmai pe aceasta spendida femee, pe care trebue sal ba-
nuim ca gi el, Dumitru Cantemir, a iubit-o, .caci ura lui impo-
triva acestor soti nu s'ar putea talmaci altfel decat imboldita
fiind de simtimantua invidiei #i geloziei. Iata cum istorisegte
Cantemir imfaptuirea acestei casatarii, gi iata ce acente ga-
se#te pentru a o hull: Frumusetea Anei Codreanu intoarse
mintea multor, caci taria vinului nu loveste in cap mai mutt
decat frumusetea in inima. De pe urma .careia si parintele ei,
Dediul Sa'rdarul din Galati, macar ca batran gi slut, de toti era
') DurnitraKu Racovita, hatman, a luat pe Ilanca M. Cantacuzino; Teo-
fana pe celebrul Enachi Ilie Tifescu (Dabija), zis Frige-Vad ; Nastasia pe
spAtarul Ion Paladi (and cu indoita $i tragica nunta dela Bacanii Tutovei);
o alts fata Linea pe Iordachi Cantacuzino Deleanu, si insfarsit cea mat mica
pe stclnicul Constantin, neidentificat.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA ANA RACOVITA 523
cautat, si fiecare, de ferea mana de sarutat, i se arunca la pi-

cioare. Iar eel ce mana acestuia saruta, socotea pe insa i fii-sa
sa fi imbratisat.
Boerii, si din neamul ilui, si strain, ziva si noaptea se chi-
nuiau cu bratele deschise, cu sufletele topite si inimile arse,
asteptand cine va avea fericirea si cui va eidea -norocul. Si din
ceas in ceas, de s'ar fi intamplat altuia acest noroc, fiecare
gatea sabia, cutitul si otrava, .daca nu pentru acela, ci macar
pentru sine.
Norocul insa si-a jucat jocul si toti ibovnicii Anei au ra-
mas de-au ars ca Finicii in para focului, si asa a maritat De-
diul pe fata Jui dupa Racovita".
Sigur ca unul care -si gatea sabia si cutitul era Cantemir
el insusi. Dupa atatia ani nand a scris el cartea aceast (Istoria
Ieroglifica), in singuratatea lui de langa Moscova, vacluv si
cu copii mari, inica attmci nu se poate lini4ti aruncand prinri-
rile in trecut si amintindu-si ide ziva fatala caned a ,dat Dediul
pe fata-sa idupa Racovita. .
Oh, Doamne !" exclama el ,cum ai putut suferi un lucru

ca acesta ? Uncle este cumpana cerului cu care tragi si asezi
fundul pamantului? Oh, sfanta dreptate, pune-ti indreptarul
si vezi lucrurile strambe ale norocului. Ghebul, gatul, pieptul
flocos, genunchile botoase, picioarele catalige, falcvle dintoa-
se, uechile ciulite, ,ochii puchinosi, copitele ilaboase ale lui
Mihai Racovita cu pielita alba, mijlocul iscusit s. c. 3. (le-am
mai citait) ale Anitei a serdariului Dediul. Ce potrivire ! Ce
asemanare! Ce altaturtre! Oh! noroc orb si surd, o judecata
stramba si fatarnica, oh ! pravida fara canoane ! Ascultati
mortilor si priviti viilor ! Se cununna elefantul cu soarecele,
si se iau de mana dealul cu valea !"
Iar acum ca si-a revarsat amarul impotriva fostudui cum-
nat, Cantemir incepe sa ba'rfeasca chiar pe acea pe care pare
a o fi iubit, si despre care vrea sa in.credinteze posteritatea
ca nu era fata cuminte, si ea, inainte de-a se marita, isi facuse
de cap. Zice 4J1 Ica .1a nunta ei au venit tan.tari cu fluere, greeri
cu surle, albine cimpoaie, si incepura a canta pentru muste
si pentru furnici, cari ridicara mari dansuri. Iar broastele toa-
www.dacoromanica.ro
te, irn,preuni cu broticeii (Cantemir intelege prin aceasti a-

legorie pe tigani lautari si cobzari din mahalaua Brostenilor)
cantari din gun cantece ca acestea, tacmite in versuri!
Cununa 'mpletiti narocul o tinde,

Capul Fara ,creeri cu mina o prinde !
Oh ! Ana fecioari, frumoasa nevasta
Nevasta fecioari, fecioari -nevasta,
Peste Base vremi roada sä-i coboari
Fulgerul si fierul focul mistuiasca
Patel nevapsit nu se mai sliveasci!
Asupra culorii asternutului greu ne-am putea pronunta
noi, insi calomnia indreptati impotriva lui Mihai Racovita o
respingem, de oarece roada-i s'a coborit inainte de 6 vremi"
si s'au nascut din aceasta cisatorie 8 copii durdulii, sinatosi
si frumosi.
Cativa and dupi aceasti nunti i Ae da lui Rac.oviti
domnia Moldovei, mai mult, pare-se, din voia lui Iordachi
Ruset decit dintrà lui insusi. In tot cazul, Ion Neculce zice
ca el si ficea a nu-i place sä primeasci domnia, ca si fata
ceia care zicea ,unui voinic : Fi-te to a ma 'trage, si eu of mer-
ge plingind !`
Dar, nu plingind a sosit el din Constantinopol la Iasi, in
anal 1704, in luma Noembrie, in 19 zile, in postul Craciunului !
Si fata Dediului Codreanu era acum Doamna Moldovei.
Scurti domnie un an si patru luni In care timp si-a
cipatuit Vodi neamul, pe socru-siu intii ifireste, pe frate-siu
Dumitru, pe cumnatii Ion Paladi si Iordachi Cantacuzino, pe
rudele Iordachi Ruset, Lupu Bogdan, Lupu Costachi, Antioh
Jora, etc. Neculce zice arnar'it : Din neamul lui toti erau
maxi si tari si obraznici. Intrau in casa Si cu treabi si fari
treaba si cu vreme si fir' de vreme, de nu mai semina Cm-tea
nimic a domnie, de atata obrznicie ce era !"
Dar doamna Ana tot frumoasi, de fura mintile si inimile.
In afari kle Cantemir, nu s'a gisit nimeni sò .barfeasci, nici
cei mai inversunati .dusmani ai dui Vodi. Cronicile sunt pline
www.dacoromanica.ro
de laudele ei. In aceasta domnie d'intai a si inecput ea a-si a-

rata milosrtenia, prefacand mitropolia, zugravind-o,
aducand preoti si punand sa se slujeasca in ea, c.aci era
parasita de molt. Sub boltile ei naruite se tinuse carciuma si
se facuse un locas de betie si de desfrau. Tocmind-o, doamna
Ana a adus-o din nou (zice cronica dui Ion Niculce) in cins-
tea sa ca un lucru sfant al lui Durnnezeu, dupa cum graeste
singur Hristos in Evanghelie catre Farisei Casa mea, casa
rugei se va cherna, iar voi o faceti pestera talharilor!"
Mihai Vodd Racovita
Sapat la Poarta de neprieteni, Mihai Racovita fu mazilit

in primavara anului 1705 si porni la Stambul cu toata casa
lui ", adica cu doamna Ana si cu copiii. Au ramas toti acolo,
traind din datorii, in timpul luiAntioh Cantemir, fost cumnat
si acum aprig idusman. Doi ani si jumatate mai tarziu, in
toamna 1707, se intoarse insa Racovita domn la Iasi, la 13
Noembrie, intrò Joi, de ziva de Sf. Ion Zlataust. Aceasta a
doua domnie i-a adus un nume rau in tars, findca au venit la-
custele peste lanuri si peste fanete si-au saracit lumea, iar
haraciul trebuia platit, mucaraua la fel (birurile catre Poarta)
si de asemeni trebuiau indestulate si pretentiile Hanului ta-
www.dacoromanica.ro
taresc. Ce sa faca Voda Mihai ? A pus dari grele pests oa-

meni saraci si si-a tras blestemufl for in suflet. Iar Doamna
Ana, cu toata milostenia ei, era :Inca tanara si frumoasa, si-i
placea sal traiasca. De aceia o vedem comandand la Constan-
tinopol fel de fel de lucrui cari nu se gaseau in Iasi, si de ale
gatelei si de ale mancarei, tare costau si ele bani multi, pe care
de astfel nu-i putea plati. Catva luni dupa sosirea ei in Moldo-
va, in iarna 1708, avu lot nunta unei cumnate, sora lui Voda,
cu lordachi Cantacuzino-Deleanu. utea Doamna merge la o
atare sarbatoare cu vreo una din rochiile ei purtate, pe care
le mai vazuse jupanesele de Craciun si de Boboteaza? Sigur
ca nu. Ii trebuia una noua, si s'apuca deci sal scrie -unei veri-
soare la Stambul, Victoria Rosetti, nevasta lu Scarlatachi
Ruset, sal -i trimita cat mai in grabs toate cele de trebuinta.
Te rugam, cumnata (de vat), sal spui dumnealui lui Ilias-
cu sal ingrijeasca sal ne trimita g pontale, toate cu diamante
bune, care insa sal fie mai mari decat acelea ce am pus la cal-
pacul nostru cel verde. Sa saute sal fie de a astfel de marime,
in 'cat sal ajunga 9 pentru un calpac, si nu 13, insa sal mi le tri-
mita cat mai curand, c.aci avem nevoie de ele pentru nunta pe
care Prea Inaltul Nostru Damn o pregateste swot:6 sale, si
sal le avem gata pans la lasatul seculni. Te mai rugam sal
yogi din partea noastra pe prea cinstitul cumnat chit Scar-
latachi pentru bratarele de diamant, ca sal faca rost sal mi be
trimita si pe aceste cat mai curand odata cu pontalele. Pe lan-
ga aceste sal ni mai trimita d-sa si un serasir, a carui bata-
tura sal fie de our alb, iar urzeala de Maltase visinie, dar fara
flori. Sa ne mai trimeata si un serasir alb la fel cm cel adus
lui arhon istier, pe care l'a tefuzat. Sa mai spue d-sa lui Ili-
escu sal ne saute margaritar subtire, alb, bun, ca acela pe care
nil l'a arias Hurmuz".
Iata ce-i trebuia doamnei pentru nunta cumnatei. Si e in-
teresant sal aflarn din astfel de catacite scrisori cum era moda
acum 220 de ani, si ca in 1708, precis in iarna acelui an, nu se
mai purtau la calpace 13, ci numai g pontale. Pontale inseamna
un fel de egrets, ceeace Francezii nutnesc ferrets, des fer-
rets de diamanrts. Iar serasir inseamna brocart.
www.dacoromanica.ro
Scrisorile doamnei Ana Racovita care Victoria Rosetti

-sunt in genere prietenoase, si pline nu numai de latmatate, dar
chiar de admiratie pentru aceasta ruda a ei. Ele incep de obi -
cei (sunt scrise greceste) cu titulatura care nu poate lipsi.
Ana, ,cu mila lui Dumnezeu Doamna a toata Moldo-Vlahia",
Irma, mai omenesti decat acele ale Doamnei Ecaterina Salva-
rezi, care-sei trata sora din inaltimea marirei ei, aceste scrisori
schimba indata tonull din domnesc in familiar. Intrebuintand
pluralul cand vorbeste (de simandicoasa-i persoana, isi trateaza
totug vara de prea cinstita, Area nobila si prea drags cumna-
ta" o soluta cu drag si o saruta dulce ureaza, fireste ca
scrisoarea de fats s'o gaseasca sanatoasa, fericita si vesela", ii
lauds convarbirile care Taman nesterse in sufletul ei" in-
demnand-o sa-i sarie cat mai des, si terrnina epistolele sant-
-tand Inca odata dulce pe toti, cumnat, cu-mnata, si pe prea
iubita d-talc sora, gi pe nepoata d-tale Zoita. Anii si-ti fie
dela Dumnezeu multi, cu sanatate si fericire. Cumnata d-tale
binevoitoare, Ana Doamna !"
In 1709, April xo, deci 15 luni ,dupa prima scrisoare, Doam-
na scrie o epistola intristata, rugand pe vara ei sò ierte ca
n'a putut trimite decat 200 de lei pentru serasir gi catifele dar
stiff cl,ta ca pans astazi ai fi prima si restul, daca n'ar fi fost
ananghia haraciului (greutat ea birului), dar mai tarziu vei
primi si restul dupa catastiful ce ne-ai trimis". Insa, degi
n'a platit datoria din anuil trecut, totus mai cere alte lucruri
noui, adevarat ca de mai mica valoare hartie pentru hrisoa-
ve, caci ceeace mi s'a trimis nu era bung, si apoi: seminte de
anghinari, bob gi migdale verzi".
Cores,pondenta inceteaza in curand, filindca in acelas an
1709, teatrul razboiului dintre Petru cel Mare gi Carol al XII
mutandu-se grin partea locului (batatlia dela Pultava) Mihai
voda Racovita se a din partea Suedejilor, neprieteniii it pa-
rase la Poarta, si Sultanul it mazilegte. Dediul Codreanu, so-
cru-sau, fuge in Polonia. insa el, cand era gata sò sbunghea-
sea, e prins de capugiul Portii in curtile hi din Iasi, si im-
preuna cu nevasta gi cu cei 8 copii ce avea acorn, e dus la
Stambul, toti in Mare, chiar Doamna si copiii. Iar acolo aunt
www.dacoromanica.ro
528 TRECUTE VIETI DE DOAMNE 41 DOMNITE
inchisi cu totii in .cele gapte Turnuri, de erau sari piarda si

viata. Din fericire, dupa cateva Muni abia. se schimba vizirul
care-i dusmanea, cinlocuit fiind cu un prieten de-al lui Ra-
covirta, cared scoate din inchisoare, pe el, pe frumoasa lui
Doamna gi pe cele 8 odrasde damnegti.
Aproape 6 ani de zile rarnan de data aceasta cu totii la
Constantinopol in Tarigrad cum se va spune de acuma
Stambulului, fiindea Rusii li vor considera de acum inainte
ca orasul Tarilor tor. Abia dupa -infra.'ngerea Iwi Petru cel
Mare, dupa fuga lui Cantemir, dupa decapitarea Brancoveanu-
lui si a lui Stefan Cantacuzino, se intoarce Racovita in Mol-
dova, inlocuind in scaunul din Iasi pe Niculai Mavrocordat,
mutat la Bucuresti.
Aceasta de-a treia domnie e insemnata prin turburarile
cetatenilcrr risculati, pnin infrangerea ungurului Ferentz
prin malt si nesuferite dari cu care Voda asupria poporul pen-
tru a scapa °data el de saracie si de datornicii din Tarigrad.
A domnit 11 ani, dela 1716 la 1726, si a dasat in sufletul con-
thnporanilor sai urata amintire a unui roman grecizat si asu-
pritor.
Insa Doamna lui, care acum incepea sa imbatraneasca,
tot duke ramasese. Pielea obrazului se mai stransese putin,
mijlocul vorba lui Cantemir nu mai era chiar atat de
iscusit, si niici grumazul atat de rotunjior, insa sufletul ei ra-
masese nervitarnat nisi ide ani,i buni, nici de anii rai. Niculcea
nu conteneste a o lauda, ca era de treaba, buns si milostiva,
multe rnanistiri si biserici a fires, si pe cei scapatati ii miluia,
si pe fatale sarace le ingriijea, le inzestra si le marina ".
In timpul acestei domnii, intr'o Sambata la amiaza, in ziva
de 20 April a nu mai stiu carui an, s'a scornit o furtuna cu
Vint mare si s'a aprins casa popei dela biserica Sf-tului Du-
mitzu. Cat clipeala ochiului s'a aprins Si biserica" zice cro-
nica, si a sarit focul inainte de s'au aprins casele in rand cum
merg pe Mita Mare, si s'a aprins si biserica Sf. Neculai, si
curdle domnesti, ci munai cat au esit doamna cu cuconii, cu
www.dacoromanica.ro
ce au apucat ei singuri, si cu fuga au scapat pe jos, si au exit

la malul Bahuluiului din sus de pod".
Prefacandu-se curtile domnesti inteun morman de ruine,
Voda cu Doamna si cu ,copiii, se mutara in casele cumnatului
Ion Paladi si in ale spatarului Constantin Kostaki, ca erau ca-
sele vecine, gi ramasera acolo pans sau facut de isnoava"
curtile acele mai tfrumoase de cum fusese inainte caci Vasile
Voda. (Vasile Lupu) le facuse prea urate si ciudate, macar ca
era bogat, iar Mihai vocia sarac, si le-a facut frumoase, cum
se vad azi", spune Niculai Muste in foarte interesanta lui
cronica..
In aceste curti reinoite gi bogate isi petrecu Ana Racovita
ultimii ani de Doamna, crescandu-si copiii cu o deosebita dra-
goste de mama si logodindu-si fiul, pe Mihalache, probabil,
cu fata voevodului vecin, Nicolae Mavrocordat. Lisa tocmai
dela acesta trebui sa le vie peirea lor. Niue boeri refugiati in
Iasi de raul persecuti[lor lui Mavrocordat care a fast de alt-
fel un damn lurninat, dupa cum vom vedea mai jos au pa-
rat pe voevodul for lui Mihai Racovita, care i-a ascultat, pese-
mi-te, cu prea multi buns vointa, caci Mavrocordat prinse de-
°data o neimpacata rItra impotriva vecinulni si viitordlui sau
cuscru, rupse logodna ficei awl, si pari pe donmul Moltdavei
la Poarta. Panicle acestea, sprijinite ,de multe pungi de aur,
isi facura efectul. La 25 Septembrie 1726 soli capugiul la Iasi
cu ordinul ide mazilire, si pentru a tretia oars apuca Voda Mi-
hai cu intreaga familia calm exilului.
Acolo in Stambul, isi marita probabil doamna Ana fatale,
pe Ecaterina cu Scarlat Ghica, cel care va fi domn Si el, si pe
Ruxanda cu Grigoce Kostake-Negel, precum si pe fiii ei, des-
pre care vom vorbi In volumul viitor.
Viata ,ce-a dus-o mai departe, nu ni mai este cunoscuta.
Cand, trei ani mai tarziu, in 173o, Voda Mihai capata domnia
Mtmteniei, in care ramase numai un an, doamna, care avea s-
cum vreo 5o .de ani, se va fi dus cu satul ei la Bucuresti. "ma
de sigur ca la o doua domnie a Jul Racovita in Muntenia
(174x-44) era arum pentru a cincea oars domn Ana
Doamna nu mai traia, cad altfel ar fi pomenit-o cronicarii, ei
34
www.dacoromanica.ro
530 TRECUTE VIM DE DOAMNE tiSI DOMNITE
cari s'au priceput sa spuna de ea acele lucruri frumoase si

duioase, pe care le-am aratat mai sus, si cu care se mai intine-
rete .putin posomaratul trecut al Istoriei!
Cu aceasta, inchei priniuft volum al scrierii de fats. In cel
ce va urma, vom varbi despre Doamnele si Domnitele din epo-
ca fanariota apraape toate streine de neamul nostru a-
poi de acele din epaca renasterei, ferneile si fetele Domnilor
pamanteni, si vom incheia cu viata celei dintai Doamne a
Maldovei si Munteniei unite sub un singur sceptru, Doamna
Romaniei, Elena Cuza.
***
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Prefata de D. Prof. N. Iorga 9
Cap. I Lupta pentru catolicism 11
Cap. II Prime le Doamne ale Munteniei si ale Moldovei.
Doamna Clara a lui Alexandru Basarab 17
Cap. III Musata si nevestele lui Alexandru cel Bun . . 25
Cap. IV Doamna Marinca a lui Ilie Voda 31
Cap. V Familia lui Stefan cel Mare 39
Cap. VI Doamnele muntene din veacul al XV-a Doamna
Ruxanda a lui Bogdan Voda. 49
Cap. VII Doamna si Domnitele lui Neagoi Basarab . . . 57
Cap. VIII Doamna Elena a lui Petru Rares 67
Cap. IX Doamna Ruxandra a lui Lupusneanu 77
Cap. X Doamna Kiajna a lui Mircea Ciobanul 85
Cap, XI Doamna Ecaterina a lui Alexandru Voevod . . 99
Cap. XII Doamnele Maria si Irina ale lui Petre Schiopul 115
Cap, XIII Uitimele Doamne din veacul al XVI-a. Doamna
Maria lui Iancu Sasu si Idila din Venetia . . . . 123
Cap. XIV Familia lui Mihai Viteazul 137
Cap. XV Doamna Elisabeta Movi16. 153
Cap. XVI Domnitele Movilestilor (Principesa Catrin a Coreki,
Contesa Maria Potocki, Ducesa Regina Wiszno-
wiecki, Contesa Ana Potocki) 183
Cap. XVII Doamnele si Domnitele lui Radu Vodii Serban 201
Cap. XVIII Familia Voevodului Radu Mihnea 215
Cap. XIX Doamnele Elena a lui Matei Basarab 232
Cap. XX Doamnele Tudosca si Ecaterina ale lui Vasile Lupu 248
Cap. XXI Domnitele lui Vasile Lupu (Domnita fara. nume,
Principesa Maria Radziwill, Domnita Ruxanda) . 273
www.dacoromanica.ro
532
Cap. XXII Doamna Safta a lui Gheorghe Stefan si Principesa

Mihailowa 305.
Cap. XXIII Doamna Maria Ghica 317
Cap. XXIV Doamna Dafina Dabija 353
Cap. XXV Doamna Anastasia Duca 361
Cap. XXVI Doamna Maria Cantacuzino si soacra ei Il'anca . 387
Cap. XXVII Doamne Moldovene la sfarsitul veacului al 17-lea 403
Cap. XXVIII. Tragedia Brancovenilor 417
Cap. XXIX Doamna P5.una Cantacuzino si flii ei . . . 447
Cap. XXX Familia lui Dimitrie Cantemir 468
Cap. XXXI Doamna Ana Racovit5. 493,
***
www.dacoromanica.ro
LISTA DOMNILOR $1 A DOAMNELOR
TAREI ROMANER 1 TAREI MOLDOVEI
'Seneslau 1247.
Tugomir 1290-1310.
Basarab I c. 1310-1340. Marghita.
Alexandru I, 1340 - 1364. Maria, Bogdan I, 1359-1365. Maria.
Clara.
Vladislav I, 1364-1374. fata lui Ste- Latsco, 1365-1373. Ana.
fan, regale Bosniei.
Iurg Koriatovici II, (?) 1373-1375. A-
nastasia.
Radul I, intre 1374 si 1385. Ana, Ca- Petru I Murat, 1375-1391.
linichia.
Dan I, 1385-1386. Milita, fiica re-
gelui Serbiei.
Mircea cel Batran, 1386-1418. Mara. Roman I, 1391-1394. Anastasia.
Stefan 1, 1394-1400.
luga, 1400.
Mihail I, 1418-1421. Alexandru I cel Bun, 1400-1433.
Ana (Neac§a), Ringala, Marina.
Vlad Plesuvul, 1421-22.
Dan II, 1422-1424.
Vlad Plesuvul, a doua owl, 1424-
1427.
Dan II, a doua oars, 1427-1431.
Alexandru II, (Aldea), 1431-1433.
Vlad I Dracul, 1433-1446. Maria. Ilie (Ilia0 I, 1433. Marinca.
Stefan II, 1433-1435. Maria.
Ilie I, 1435-1443.
Stefan H, singur, 1443-1447.
Dan HI (Danciul), 1446-1448. Maria. Roman H, 1447-1448.
Bogdan II, 1449-1451. Maria Oltea.
Alexandru II (Alexandrel), 1499 *i
Basarab II, (Cel Bun), intre 1448 si 1452-55. neinsurat.
1451.,
Vladislav II (ot Cosova), 1451-1456. Petru III Aron, 1451-1452. Sora lui
Ion Corvin de Huniadi.
Alexandru II, a doua oars, 1452-
1455.
Petru III Aron, a doua oars, 1454
-1457.
www.dacoromanica.ro
534
Vlad II Tepes, 1456-1462. Elena Stefan III cel Mare, 1457-1504. Ma-
Corvin. rusca (?), Evdochi a din Kiev, Maria
din Mangop, Maria-Voichita.
Radul III eel Frumos, 1462-1474.
Maria Despina.
Basarab III Laiota, 1474-1476. Fata
lui Sinadin Capitonov.
Vlad II Tepes, a doua owl, 1476.
Basarab Ill Laiota, a doua oars,
1476-1477.
Basarab IV cel Tanar (Tepelus), 1477
-1481.
Vlad III Calugarul, 1481-1496. Ma-
ria, Rada.
Radul IV (zis cel Maren), 1496- Bogdan III cel Orb, 1504 -1517.
1508. Catalina. Ruxanda.
Mihnea I cel Rau, 1508-1510. Sma-
randa, Voica.
Vlad IV cel Tana'. (Vladut). 1510 -
1512. Anca.
Basarab V Neagoe, 1512-1521. Mi- Stefan IV cel Tartar (Stefanita), 1517
lita Despina. -1527. Stana,
Teodosie, 1521-1522. Neinsurat.
Radul V dela Afumati, 1522-1529.
Ruxanda.
Moise, 1529-1530. Ruxanda. Petru IV Rares, 1527-1538. Elena.
Vlad V (Innecatul), 1530-1532. Ana.
Vlad VI Vintila 1532 -1535. Rada.
Radul VI Paisie, 1535-1545. Ru- Stefan V Lacusta, 1538-1540. Ne-
xanda (?) insurat.
Alexandru III Cornea, 1540-1541.
Petru IV Rares, a doua oars, 1541
-1546.
Mircea II Ciobanul, 1545-1553. Ilie (Iliac) II, 1546-1551. Neinsurat.
Kiajna. Stefan VI Rares, 1551 -1552.
Petru I (Petrascu) cel Bun, 1554- Alexandru IV Lapusneanu, 1552-
1558. Voica. 1561. Ruxanda.
Mircea II, Ciobanul, a doua oars,
1558-1559.
Petru II, (Cel Tanar) 1559-1568. loan Despot, 1561 - 1563. Neinsu-
Elena Kerepovici. rat. *).
Stefan Tomsa 1,1563 -1564. Axintia.
Alexandru IV Lapusneanu, a doua
oars, 1564-1568.
Alexandru III, 1568-1577. Ecaterina Bogdan IV, 1568-1572. Neinsurat.
Salvaresi.
Ion I cel Cumplit, 1572-1574. Ma-
ria Rostovska, Maria Huru.
Petru V $chiopul, 1574-1579. Maria
Amirali, Irma Botezata.
Mihnea II Turcitul, 1577 - 1583. Ion II (Ian cu) Sasul, 1579-1582. Ma-
Neaga. ria Paleologul.
1 Tinuse in finer* pe Gilette d' Andrieux.
www.dacoromanica.ro
535
Petru III Cercel, 1583-1685 Stana. Petru V Schiopul, a doua oars, 1582
Mihnea II Turcitul, a doua oars, -1591.
1585-1591.
Stefan I Surdul (Musatin), 1591- Aron Tiranul, 1591-1592. Fata lui
1592. Fata lui Andronic Canta- Andronic Cantacuzino.
cuzino. Petru Cazacul, 1592.
Alexandru IV cel Rau (Musatin), Aron Tiranul, a doua oars, 1592-
1592-1593. 1595.
Mihail II (Mihai) Viteazul, 1593- Stefan VII Rasvan, 1595. Neinsurat.
1601. Stanca. leremie Movila, 1595-1600. Elisa-
beta din Lozna.
Mihai Viteazul,
Domn al tar ilor unite, 1600.
Simion Movila, 1600-1602. Mar- Ieremie Movila, a doua oars, 1600
ghita. -1606.
Radul VII Serban, 1602-1611. Ele- Simion Movila, 1606-1607. Mar-
na din Margineni. ghita.
Mihai Movila, 1607. Neinsurat.
Constantin Movila, 1607-1611. Ne-
insurat.
Radul VIII Mihnea, 1611-1616. Ar- Stefan Tomsa II (fiul lui Stefan
ghira. Tomsa I), 1611-1616.
Alexandru Movila, 1615-1616. Ne-
insurat.
Alexandru V Iliac (Musatin), 1616 Radul (VIII) Mihnea, 1616-1619. Ar-
J-1618. Elena. ghira.
Gavril Movila, 1618-1620. Elisabeta Gaspar Gratiani, 1619-1620. Ne-
Zalyoni. insurat.
Radul VIII Mihnea, a doua oara, Alexandru V Ilias, 1620-1621. E-
1620-1623. lena.
Stefan Tomsa II, a doua oars, 1621
-1623. Ginevre, Elena.
Alexandru VI (Coconul), 1623-1627. Radul (VIII) Mihnea, a doua oars,
Ruxanda. 1623-1626.
Alexandru V Ilias, a doua °ark 1627 Miron Barnovschi, 1626-1629.
-1629. Artemia Vartic, Fata castelanului
de Camenitz (?), Fata lui Radu
Mihnea Vod5(?).
Leon Tomsa, 1629-1632. Alexandru VI Radul (Coconul), 1629
-1630. Ruxanda.
Moise Movila, 1630-1631.
Alexandru V Iliac, a doua oars,
1631-1633.
Matei Basarab, 1632-1654. Elena Miron Barnovschi, a doua oars,
Nasturel Herescu. 1633.
Moise Moghila, a doua ()ark 1633
-1634.
Vasile Lupul, 1634-1653. Tudora,
Bucioc, Ecaterina Circazian.
Constantin I $erban, 1654-1658. E- Gheorghe Stefan, 1653-1658. Safta
lena, Masa, Nedelca (Domnica). Boul.
Mihnea III Radul, 1658-1659. Gheorghe Ghica, 1658-1659. Ca-
terina.
Constantin ( I) Serban, 1659 $i 1661
(vezi Muntenia).
www.dacoromanica.ro
536
Gheorghe Ghica, 1659-1660. Ca- Stefan Lupul, 1659-1661. Netnsurat.

terina.
Grigore Gheorghe Ghica, 1660- Eustratie Dabija, 1661-1665. Dafina
1664. Maria Sturza. Jora.
Radul Leon, 1664-1669. Victoria. Gheorghe Duca, 1665-1666. Ana-,
stasia Buhus.
Ilia III Alexandru, 1666-1668. 0
Cantacuzino.
Antonie din Popesti, 1669-1672. Gheorghe Duca, a doua oars, 1668
Ilinca Mavrodin, Dancea, Ana. 1672.
Grigore Gheorghe Ghica, a doua Stefan Petriceicu, 1672-1674. Maria
oars, 1672-1674. Catargi.
Gheorghe Duca, 1674-1678. Ana- Dumitrie (Dumitrascu) Cantacuzino,
stasia Buhus. 1674-1675. Ruxanda.
Antonie Ruset, 1675-1678. Zoe.
5erban Cantacuzino, 1678 - 1688. Gheorghe Duca, a treia oars, 1678
Maria Golescu Leordeanu, Maria - 1683.
Ghetea.
Stefan Petriceicu, a doua oars, 1683
-1684.
Dimitrie Cantacuzino, a doua oars,
1684-1685.
Constantin Brancoveanu, 1688 -1714 Constantin Cantemir, 1685-1693.
Maria. Anastasia, nepoata Ghicai Voda,
Ruxanda Gane, Ana BantAs.
Dimitrie Cantemir, 1693. (Vezi mai
jos).
Constantin Duca, 1693-1695. Maria
Brancovanu. Antioh Cantemir, 1695
-1700. Catrina Ceaurul.
Constantin Duca, a doua oars, 1700
- 1703.
Mihail Racovita, 1703-1705. Safta
Cantemir, Ana Dediu Codreanu.
Antioh Cantemir, a doua ()art, 1705
-1707.
Mihail Racovita, a doua oars, 1707
- 1709.
Nicolae Mavrocordat, 1709-1710.
Casandra Cantacuzino,
Pulcheria Ciuki, Smaranda Sta-
vropoleos.
Dimitrie Cantemir, a doua oars,
1710-1711. Casandra Cantacuzino
Anastasia Trubetzkoi.
Stefan II Cantacuzino, 1714-1716. Nicolae Mavrocordat, a doua oars,
Patina Grecianu. 1711-1715.
Nicolae Mavrocordat, 1716. (Vezi Mihail Racovita, a treia oars. 1715
Moldova). - 1726.
Ion Mavrocordat, 1716-1719. Zam-
fira Guliano.
www.dacoromanica.ro
INDICELE ALF ABETIC
A ALEXANDRU, fiul lui Iancu Sasu
si al Doamnei Maria . . p. 133.
ABAZA Ilie . p. 507. . . ALEXANDRU nepotul lui Vasile
ABAZA Pasa din Silistra . . p. Lupu, omorat de Gheorghe Ste-
241, 243, 245, 259, 266. fan . . . p. 279, 305.
ADERSBACH . p. 306. . . ALEXANDRU CEL BUN Domnul
ADORNO Fabrizio, sotul Marioa- Moldovei 1400-1433, fiul lui
rei Vallarga . . . p. 104. Roman v. v. si al Anastasiei,
ADORNO Miirioara, sora Doamnei insurat 1 cu Neacqa (Ana), (con-
Ecaterina . . . p. 104, 106, 109, testat) 2. cu Ringala, vara re-
110, 112, 116. gelui Vladislav al Poloniei, pri-
AHMED Bey din Tighina p. 163. ma sotie a Ducelui de Mazo-
AHMED Kiemani . . . p. 490. nias ; 3. cu Marina,fata lui Marin.
AHMED Pasa . . p. 387. p. 22-29, 70.
ACHMED 1 Sultana], fiul lui Mo- ALEXANDRU Coconul, Domnul
hamed 111 (1603-1617). p. 139. Muntemei, 1623-27, fiul lui Radu
ACHMED III, fiul lui Mohamed IV Mihnea si at Doamnei Arghira,
(1703-1730) . . . p. 496. insurat cu Ruxanda fica lui
ALEP Paul insotitorul Patriarhului Scarlatos (Scarlat Beglizzi, zis
Macarie in tarile noastre prin Saigiul) din Constantinopol, p.
1650. Autorul unor descrieri a 228, 230-36.
Principatelor . . . p. 244, 249, ALEXANDRU COMNEN dm Man-
272, 27o-76, 282, 283, 369. gup . . . p. 42.
ALEXANDRA, fiica lui Mircea Cio- ALEXANDRU Cornea v. v. Dom-
banul $i a Doamnei Kiajna, nul Moldovei 1540-41, fiul lui
maritata cu Gheorghe Cama- Bogdan Orbul, $i a nevestei lui
rasul . . p. 101. Cornea . . . p. 56.
ALEXANDRU din Vidin, Tarul ALEXANDRU Ilie$, fiul natural al
Bulgariei, ginerele lui Basarab lui Dies Voda Turcitul, Domnul
cei Mare . . . p. 16. Munteniei (1616 1618 si 1627-
ALEXANDRU I (1501-1506) regele 29), Domnul Moldovei (1620-
Poloniei . . . p. 55. 22 si 1631-33) insurat cu Elena
ALEXANDRU Domnul Moldovei p. 183, 230-31, 237, 258-59.
1449 ; 1452-55 ; fiul lui Ilie ALEXANDRU Lapusneanu Dom-
Voda $i al Marincai Oligman- nul Moldovei 1552-61 si 1564-
dovici. Neinsurat . . . p. 33. 68, fiul lui Bogdan Voda Or-
34. bul si al Anastasiei din Lapusna.
.ALEXANDRU, Domnul Munteniei Insurat cu Domnita Ruxanda,
(1568-771, fiu lui Mircea, nepot fata lui Petru Rares si a Doam-
lui Mihnea cel Rau, insurat cu nei Elena . . . p. 55, 76, 82-
Ecaterina Salvarezi . . p. 88, 85, 127.
103-108. ALEXANDRU-NICOLAE Basarab
www.dacoromanica.ro
538
Domnul Tarii Romanesti 1330- lui Mihai Viteazul . . . p. 152,

64, fiul Iui Basaraba cel Mare $i 172, 205, 208. 220, 248.
al Marghitei, insurat 1 cu Maria ANDREI, hatman in Moldova p.
2. cu Clara, contesa Dobocka 123, 124.
p. 16, 17, 18, 19. ANDREI Voevodul Ardealului 1342
ALEXANDRU (Siindrel) fiul lui p. 13.
Stefan cel Mare $i al Maruscai ANDREI Oligmandovici vezi Olig-
t la Constantinopol 1496. p. 38, mandovici.
45, 69-70. ANGHEL comisul . . p. 216.
ALI PA$A . . . p. 379, 450-51, 462, ANGELI, profesor de muzica a lui
468, 471. Dumitru Cantemir . . . p. 490.
AMIRALI MARIA (perota) Doamna ANGLEBERT D-ra, iubita Iui An-
lui Petru Voda Schiopul. p. 103, tioh D. Cantemir . . . p. 520.
119-126. ANGOULEME dacele d' . . p. 190.
ANA Doamna lui Radu cel Mare ANTON], camaras si sotia sa Eca-
(zis Radu Negru), prima sotie terina . . . p. 508-509, 517.
p. 16. ANTON DIN POPE$TI Domnul
ANA nevasta lui Strasimir, tarul Bul- Munteniei 1669 1672 fiul lui
gariei, fata lui Alexandru-Nico- Mihai of Tarsor. Insurat 1. cu
lae v. v. $i a Doamnei Clara Ilinca Mavrodin din Manesti,
p. 18, 19. 2. cu Dancea si 3. cu Anca.
ANA Doamna lui Basarab cel Tanar Numai aceasta din urma a fost
v. v.. . . p. 53. Doamna . . . p. 360-62, 406,
ANA vezi Neacsa. 436, 436.
ANA a treia nevasta a lui Constan- ANTONIE, ieromonah . . . p. 323.
tin Voda Cantemir. Vezi Bantas. APAFFI Principele Ardealului . .
ANA Imparriteasa Rusiei. p. 483. p. 342, 351-54, 396.
ANASTASIA tiica lui Latco Voevod, APRAXIN Generalul lui Petru cel
sotia lui luga Coriatovici. p. 21, Mare . . . p. 514.
22. ARBORE LUCA portarul Sucevei,
ANASTASIA Doamna lui Roman vel hatman, epitropul lui $te-
Musat v. v., fiica Anastasiei si fanita, Domnul Moldovei, taiat
a lui luga Coriatovici, mama lui de el in anul 1524 . . . p.63,
Alexandru cel Bun . . . p. 22. 65.
ANASTASIA din Lapusna, ibov- ARBORE Nichita fiul lui Luca Ar-
nica lui Bogdan Voda Orbul, bore t 1524 . . . p. 65.
mama lui Alexandru Lapus- ARBORE Toader fiul lui Luca Ar-
neanu . . p. 82. bore t 1524 . . . p. 65.
ANASTASIE Episcop sub P. Rare ARGHIRA Doamna lui Radu Voda.
p. 72. Mihnea . . . p. 226, 228, 229-
ANASTASIE vistiernicul lui Duca 335.
Voda . . . p. 401. ARHIPOAIA ANITA iubita lui Du-
ANCA nevasta lui Uros, regele Sar- mitrascu Voda Cantacuzino. p.
biei, fiica lui Alexandru Nico- 422-23.
lae v. v.. . . p. 19. ARISTIDE IORDACHI vel usier
ANCA din Coeni, bunica lui Radu p. 507.
Voda Serban . . . p. 208. ARON Vodil, Domnul Moldovei
ANCA fiica lui Mircea Ciobanul $i a (1591-92), insurat cu tata lui
Doamnei Kiajna, maritata cu Andronic Cantacuzino. p. 130.
banul Neagoe . . . . p. 93. ASSAN Ion 1 (Ionita, sau Kaloian),
ANCA Doamna lui Anton Voda Imparatul Romano - Bulgarilor
din Popesti . . . p. 406. 1197 -1207. . . p. 9.
ANCUTA Domnita, fiica lui Radu ASSAN Ion II-a, fiul precedentului,.
$erban $i a Doamnei Elena, ma- Imparatul Romano - Bulgarilor
ritata cu Nicolae Patrascu, fiul 1218-1241 . . . p. 10.
www.dacoromanica.ro
539
ATANASIE, Egumen de Galata, BANAR Ion, capitan. Refugiat in

p. 123. Rusia impreuua cu Dumitru Voda
AVRAM, boier moldovean. p. 94. Cantemir in anul 1711. . . . p.
AZARIE, cronicar moldovean p.120. 507.
AXINTIA (vezi Stefan Tamla I). BANDINI, preot italian, cAlAtor, au-
torul unei descrieri a tarilor
B noastre . . . p. 26.
BANTAS Ana, a treia nevasta a lui
BADEN Printul de (General) Mi- Constantin Cantemir, voevod,
nistrul lui Leopold I Imparatul mama lui Dumitru si a lui An-
Germaniei . . . p. 410-11. tioh Voda. (Vezi Cantemir).
BAJESCU Beans, fiica lui Mares BANTA$ Niculae . . p. 506.
Bajescu, maritata cu Parvu Can- BANTAS-Kamenski, vezi Kamenski.
tacuzino . . . p. 346. BARBAT, fratele lui Lytuon, voe-
BAJESCU Mares . . . p. 346. vodul Olteniei. . . . p. 12.
BALABAN Alexie, negustor in BARCAN Stolnicul.. . p. 216, 227.
Moldova si in Polonia, prietenul BARCANEASA Enea.. . . p. 439.
lui Duca Voda (albanez). p. 400, BARBOVSKI Teodosie, duhovni-
402. cul lui Petru Schiopul . p 124.
BALACEANU Badea, zis Usurelul BARCSAI Acatiu, Principele Tran-
p. 409. silvaniei . . . p. 288-89.
BALACEANU Aga Const. fiul lui BARET, membru in Parlamentul din
Badea zis Usurelul, insurat cu Paris. In 1620 publics la Paris
Maria Cantacuzino . . . . p. memoriile lui Charles de Joppe-
409-11. court, relative la luptele Movi-
BALACEANU Maria, vezi Maria lestilor . . . p. 190.
Cantacuzino. BARNOWSKI DUMITRU, tatal lui
BALASA Doamna, sotia lui Con- Miron Voda . . . p. 205.
stantin $erban Voevod, Dom- BARNOWSKI Elena, mama lui Mi-
nul Munteniei . . . p. 332. ron Voda Barnowski . . p. 205
BALASACHE, boer grec . . . p. BARNOWSKI Miron Voda, Dom-
359-60. nul Moldovei (1626-29) insurat
BALEANU Gheorghe, vornic . . p. cu 1) Arlemia Vartic, 2) o po-
343, 361, 365, 382, 408, 467. lona, 3) fata lui Radu-Mihnea
BALEANU Grigore, insurat cu Sma- v. v. . . . p. 170, 205, 235, 236,
. randa Cantacuzino . . . p. 408- 259-60, 265.
409, 444. BARBOI, vornicul, boer moldovean
BALEANU Maria, fiica lui Nicolae p. 177.
Brancoveanu . . . p. 465. BARSI Niccolo da Lucca, calugar
BALICA. Isac, boer moldovean. p. italian care publics amintirile
160, 177. sale din Crimeea. p. 269-272.
BALICA. Melentie, hatman . . . p. BARSONY Gheorghe, Episcopul de
160, 165, 177. Oradeea Mare . . . p. 355.
BAL$ Anita, nevasta lui Constan- BASARAB Anghelina, fata lui Nea-
tin Brancoveanu . . . p. 443, goe Basarab v. v. si a Doamnei
465. Despina. Moarta copilA. p. 62.
BAL$ Gheorghe, parcalab de Hotin BASARAB Catertna, fiica mijlocie
p. 177. a lui Radu Voda si a Doamnei
BAL$ Ionifil, marele vornic din Arghira, maritaa cu Moise Mo-
Moldova, tatal Anitei Branco- vila. (vezi Movila Catrina).
veanu . . . p. 443. BASARABA. cel Mare, Domnul TA-
BAL$ Todirif5, vel logolat at Mol- rii Romanesti, 1301-1330, ur-
dovei, bas boer, s. XIX-a. p. masul (poate flu') lui Tucomir
BALTAZI Mehmed, marele vizir v v., insurat cu Marghita. p.
(1711) . . . p. 449, 12, 15, 16.
www.dacoromanica.ro
540
BASARAB eel Martin (Laiota), Do- BAYREUTH Wilhelmine Mark-

mnul Munteniei 1474-76; 1476- grata, sora lui Frederic cel
1477 . . . p. 53. mare p. 502, 504.
BASARAB cel Tarair sau Tepelus BECTES-Papa (1603). . . . p. 210.
Voda, Domnul Munteniei 1477- BEGLIZZI Scarlat, zis Saiginl,
1482, insurat cu Ana . . . p. (Scarlatos) grec, furnizorul curtii
53, 60. Imperiale, tatAl Ruxandrei Ma-
'BASARAB Constantin Serban, Do- vrocordat.. . . p. 230-32.
mnul Munteniei 1654-1658, fiu BEG-Marza.. . . p. 490.
natural al lui Radu Voda Ser- BELA IV-lea, regele Ungariei. p.
ban insurat cu Bdaya . . p. 10.
221, 249, 250, 252-53, 279, 280, BERHOLTZ Ducele . . . p. 513.
329-32, 336. BETHLEN Christiana . . . p. 247.
BASARAB Ion, fiul lui Neagoe Ba- BIBESCU Gheorghe Vodii. p. 230.
sarab, v. v. $i at Doamnei Des- BELDIMAN, boer moldovean. p.
pina. Mort copil . . . p. 62. 178.
BASARAB Laiota, vezi Basarab cel BLAISEL Marchizul de. Sotul uneia
Bateau. din fetele lui Radu Cantacu-
-BASARAB Mihnea (alias Mehmed zino . . . p. 483.
Bey) fiul lui Alexandru v. v. si BOCSKAY $tefan.. . . p. 212.
al Doamnei Ecaterinei, Domnul BOER Stefan, pisarul ungur al lui
T5rei Romanesti 1577-83 ; Eremia Movila . . . p. 173.
1585 - 91, insurat cu Neaga, BOGDAN Voclii Voevod de Mara-
turcit . . . p. 108-118. mures, conte de Ugoci, apoi.
-BASARAB Neagoe v. v. vezi Nea- Domnul Moldovei 1359 65,
goe Basarab. fiul lui ,Stefan. insurat cu Maria
BASARAB Petre fiul lui Neagoe pag. 11, 13, 14, 20, 21. 23, 24.
Basarab v. v. si at Doamnei BOGDAN II Mnsat, Domnul Mol-
Despinei. Mort copil . . . p. 62 dovei 1449-51, fiul lui Alex-
BASARAB Radu-Mihnea fiul lui andru cel Bun si tatal lui Ste-
Mihnea Voda $i al ibovnicei fan cel Mare . . . p. 33, 34,
sale Voica. Domnul Munteniei 37-38, 44.
si al Moldovei. Casatorit cu Ar- BOGDAN fiul lui Stefan cel Mare
ghira. Mort in 1626. p. 223-34. $i al Evdochiei t 1479.. . . p.
BASARAB Theodosie v. v. Dom- 45, 54-58.
nul Munteniei 1521-22, fiul lui BOGDAN Voda (Orbul), Domnul
Neagoe Basarab v. v. si al Doam- Moldovei 1504-1517. fiul lui
nei Despinei. Neinsurat. p. 63. Stefan cel Mare $i al Domnei
BASSI Cassap Aga Osman . p. 477. Voichitei, insurat cu Ruxanda
BASTA Generalul . . . p. 148, 209, Basarab, fata lui Mihnea Voda
212, 217. cel Ran, Domnul Munteniei si
BATHORY Andrei, cardinalul. p. a Doamnei Smaranda. . . p.
162. 45, 46, 54-58, 59, 63, 67, 500.
BATHORY Gavril nepotul de flu BOGDAN Voda Utpusneann Dom-
al lui Stefan, fostul rege al Po- nul Moldovei 1568-1572. p. 55.
loniei. Principele Ardealului. p. 80, 84-86.
213, 214, 215, 226. BOGDAN, fiul lui Iancu Sasul $i
BATHORY Ion, Voevodul Ardea- al Doamnei Maria, turcit . . p.
lului . . . p. 107. 132-139.
BATHORY Sigismund. Principele BOGDAN Gheorghitrt jicnicernl.
Ardealului . . . p.130, 147, 153, p. 388, 425.
165, 209. BOGDAN Lupn, fiul lui Gheorghe
BATHORY Stefan Regele Polo- Bogdan, ginerele lui Const. Voda.
niei . . . p 132, 213, 299. Cantemir . . . pag. 425, 427,
BAUER general rms. . . . p. 504 431-32, 402, 524.
www.dacoromanica.ro
541
BOGDAN Ruxandra, fata lui Con- BRANCOVEANU Constantin fiul

stantin Cantemir si a Ruxandrei lui Const. Voda Brancoveanu
Gane, nevasta lui Lupu Bogdan, si at Doamnei Maria. insurat cu
pag 425. Anita Bats j 1714 . . . p. 443,
BOLDORFER Toma, din Bistrita, 458-60.
pag. 72, 74. BRANCOVEANU Constantin fiul
BOLEA Petre, ghidusul lui Petre lui Constantin Brancoveanu si
$chiopul . . . p. 124, 217. at Anitei Bals. Insurat cu Maria
BORISIO Marc-Antonio, dragoma- Coslogeanu . . . p. 461, 463
nul Venetiei la Stambul. p. 206. 65.
BOROS Ion.. . . p. 298. BRANCOVEANU Elenca fiica lui
BOU STEFAN, fratele Doamnei Const. Voda Brancoveanu si a
Safta, ginerele lui Stefan Tomsa Doamnei Maria, sotia lui Scar-
II Voda . . . p. 318. lat Mavrocordat. . . . p. 444,
BOU DRAGO$, vornicul lui Stefan 465.
cel Mare . . . p. 318. BRANCOVEANU Grigori fiul lui
BOU Toader, visternic, tatal Doam- Niculae Brancoveanu, insurat cu
nei Safta a lui Gheorghe Ste- Elisabeta Bals 1833. Ultimul
fan v. v. . . . p. 178, 318 323. Brancoveanu. El adopteaza pe
BOZIENI Calota ot, primul sot a Zoe Mavrocordat, nepoata de
Calei Brancoveanu. sore a nevestei lui. Aceasta Zoe
BRAESCU Dumitrn, boer Moldo- devine Doamna lui Gheorghe
vean . . . p. 205. Bibescu Voda, iar fiul for Ori-
BRAESCU Gavril id. . . . 205. gore (1827-1836) is numele de
BRAESCU Gafita, fiica lui Eremia Brancoveanu. . . . p. 465.
Voda Movill . . p. 205. BRANCOVEANU Manoil fiul lui
BRAESCU Stefan . . . p. 205, 393. Constantin Brancoveanu si at
BRAHA Constantin, capitan de Da- Mariei Coslogeanu, insurat cu
rabani . . . p. 507. Zoita Sturdza. . . . p. 465.
BRAILOI Barba, boer muntean. p. BRANCOVEANU Maria, Doamna
410. lui Const. Brancoveanu v. v.,
BRANCOVEANU Ancnta, fiica lui nepoata lui Antonie Voda din
Constantin Voda Brancoveanu Popesti . p. 428-29, 436-65.
si a Doamnei Maria, sotia lui BRANCOVEANU Maria fiica lui
Niculai Rosetti, (1704) . . . p. Costantin Voda Brancoveanu si
444, 459, 461. a Doamnei Maria, Doamna lui
BRANCOVEANU &Rasa fiica lui Constantin Duca Voevod . . p.
Constantin Voda Brancoveanu 427-30, 444.
$i a Doamnei Maria, sotia lui BRAN C 0 VE ANU Matei fiul lui
Manolachi Lambrino (1708). p. Const. VodaBrancoveanu t1714.
444, 451, 458-59, 461, 465. p. 443, 458-61.
BRANCOVEANU Barba fratele lui BRANCOVEANU Nicolae fiul lui
Matei Basarab. Const. Brancoveanu si al Ma-
BRANCOVEANU Calea sora cu riei Coslogeanu, insurat de 3
Matei Basarab. Maritata cu Ca- on ; 1. Maria Vacarescu 2. Elena.
Iota ot Bozieni si pe urma cu Moruzi si 3. fiica lui Radu Fal-
Gorgan Golescu. coianu. . . . p. 465.
BR AN COVEA NU Constantin BRANCOVANU Papa (Matei) tatal
Domnul Munteniei 1688-1714, lui Constantin Voda Branco-
fiul lui Preda Brancoveanu, in- veanu, omorit de Mihnea Radu.
surat cu Maria, nepoata de fiu p. 436, 453.
a lui Anton Voda din Popesti. BRANCOVEANU Preda, bunicul
pag. 60, 384, 387, 409 12, lui Const. Voda Brancoveanu,
428-29, 431, 435-65, 468-69, p. 332, 453.
472. BRANCOVEANU Rada fiul lui
www.dacoromanica.ro
542
Const. Voda Brancoveanu si a BRANCOVICI Vuc regele Sarbiei,

Doamnei Maria, logodnicul fii- socrul lui Dan I v. v . . . p. 16
cei lui Antioh Cantemir t 1714. BRAND ENBUR G Friedrich-Wil-
p. 443, 458 - 60. helm, Elector de . . p. 324-28.
BRANCOVEANU Smaranda fiica BUCIOC Alexandrina, fata lui Cos-
lui Const. Voda Brancoveanu $i tea Bucioc si a Candachiei $ol-
a Doamnei Maria, sotia lui Ba- dan, maritata cu vel comisul
leanu (1712) . . . p. 444. Malai, sora Doamnei Tudosca.
BRANCOVEANU Safta fiica lui p. 256.
Constantin Voda Brancoveanu BUCIOC Catrina, fata lui Costea
5i a Doamnei Maria sotia lui Bucioc si a Candachiei $oldan,
Radu Cretulescu (1700). p. 444. maritata cu lordachi Cantacu-
BRANCOVEANU Stanca fiica lui zino, sora Doamnei Tudosca.
Constantin Voda Brancoveanu p. 256, 521.
si a Doamnei Maria, sotia lui BUCIOC Costea vel. vornic, tatal
Radu Beizade. fiul lui flies Voda precedentelor si al Doamnei Tu-
Alexandru . . . p. 443, 451. doscai a lui Vasile Lupu . . p.
BRANCOVEANU Stanca, mama 175, 186, 256, 257-58.
lui Const. v. v. Brancoveanu, BUCIOC Ileana vara Doamnei Tu-
fata postelnicului Const. Canta- dosca lui Vasile Lupu, nevasta
cuzino . . . p. 436, 446-47. cea dintai a lui Dumitru Buhus.
BRANCOVEANU Stefan fiul lui p. 369.
Const. Voda Brancoveanu 5i a BUC1OC Tudosca Doamna lui Va-
Doamnei Maria, sotul Balasei sile Lupu, fata vornicului Costea
Cantacuzino t 1714. . . p. 443, Bucioc 5i a Candachiei Soldan
458-60. t 1639 . . . p. 256-268, 283,
BRANCOVICI Despina (vezi Des- 291.
pina-Milita Doamna). BUCIUM jupaneasa . . . p. 393.
BRANCOVICI Elena (vezi Elena BUHUS Boer Moldovean . . . p.
Doamna). 507.
BRANCOVICI Maria, fiica lui Ion BUHU$ Alexandru, hatman, fiul lui
Brancovici 5i a Elenei Iaxici, Dumitru Buhus $i al Ilenei Bu-
maritata cu Ferd. Frangipani. cioc, cumnatul lui Gh. Duca
p. 61 Voda, insurat cu Alexandra
BRANCOVICI Gheorghe I Des- Ureche . . . p. 369, 372, 379,
potul Sarbilor . . . p. 59, 61. 388 396-97, 399, 424.
BRANCOVICI Gheorghe II-a ne- BUHU$ Constantin insurat cu Ma-
pot de fiu al precedentului. Mi- ria Sturza, fiul lui Dumitru Bu-
tropolit in Tara Romaneasca hus 5i al Ilienei Bucioc. p. 372.
sub numele de Maxim . . . p. BUHU$ Dumitru insurat dintai cu
59, 61, 63, 65. Ileana Bucioc cu care avu mai
BRANCOVICI Ion regele Sarbilor, multi copii, apoi cu Dafina Jora
tatal Doamnei Elena a lui Petru cu care avu pe Anastasia, Doamna
Rarer, Domnul Moldovei, $i al lui Gheorghe Duca v. v.. . p.
Doamnei Milita-Despina a lui 173, 369.
Neagoi Basarab, Domnul Mun- BUHU$ Ion paharnic . . . p. 415,
teniei . . . p. 60, 61, 160. 492.
BRANCOVICI Lazar despotul Sir- BUHU$ Irina fiica lui Dumitru Bu-
bilor. hus Si al Ilenei Bucioc, maritata
BRANCOVICI Malta, fiica lui La- cu Manolache Ceaurul . . . p.
zar al Ill-lea, nevasta lui Leo- 372.
nard al III-lea de Tocco. p. 61. BUHU$ Lupascu flu! lui Dumitru
BRANCOVICI Stefan, fiul lui Gh. Buhus $i ai Ilienei Bucioc, in-
Despotul, UM! Mitropolitului surat cu Safta Cantacuzino . p.
Maxim . . . p. 61. 372, 379.
www.dacoromanica.ro
543
BUHU$ Nicolae fiul lui Dumitru CANTACUZINO Avram, fiul lui

Buhus si at llienei Bucioc, in- Constantin Cantacuzino si at
surat cu Anita Furtuna . . . p. Anei $eremetev, t 1781 . . p.
305, 372, 415. 483-85.
BUHU$ Safta nevasta lui Constan- CANTACUZINO Biilasa, fiica lui
tin Cantacuzino, (al 3-lea fiu at $erban Voda Cantacuzino si a
marelui postelnic din Tara Ro- Doamnei Maria, sotia lui Gni-
maneasca), mama lul $tefan Voda gore Vlasto . . p. 412.
Cantacuzino. CANTACUZINO Billaba, nevasta lui
BUICESCU Ion, fatal lui Diicul Stefan Brancoveanu . . p. 433.
p. 248. CANTACUZINO Bella fiica lui Mi-
BUICESCU Diicul, mare serdar hai $aitanoglu, nevasta lui Las-
(1650), insurat cu Dumitrana earls Rosseto.
p. 248-50, 253, 288. 329-30. CANTACUZINO Casandra, fata
BUICESCU Mara, mama preceden- Dumitrascului Voda si a Doam-
tului . . . p. 248. nei Ruxanda, sotia lui Nicolae
BUICESCU Papa, fiiul lui Diicul Mavrocordat.
Buicescu si al Dumitranei . . p. CANTACUZINO Casandra, fiica
249, 253. . lui $erban Voda Cantacuzino
BUICESCU Preda, fiul lui Diicu si a Doamnei Maria, sotia lui
Buicescu si al Dumitranei Dumitru Cantemir Voda, Dom-
BUZESCU Preda, ban. p. 152, 157. nul Moldovei t1713 . . . p.412,
BUZEASCA Preda, sotia lui Radu 431-32, 493-510.
clucer . . . p. 149. CANTACUZINO Constantin, pos-
BUZEASCA Sima, Stolniceasa p. telnic. Favoritul lui Matei Basa-
152-158. rab, insurat cu Domnita Elena
BUZESCU Radu, clucer . . p. 149, a lui Radu Voda $erban. Omo-
152-157. rat la Snagov 1663. (Era tatal
BUZESCU Stroe, stolnic . . p. 152- lui $erban Voda Cantacuzino),
157, 209. p. 219, 279, 330-31, 332-333,
338-50.
C CANTACUZINO Constantin stol-
nicul, al 3-a fiu al postelnicului
CACAVELLA Ieremia, profesorul insurat cu Safta Buhus. Mort
lui Dumitru Cantemir . . p. spanzurat la Stambul 1716. (Era
490, 492. tatal lui Stefan Vod5 Cantacu-
CALINICHIA Doamna lui Radu I zino) . . p. 345, 256, 365-67,
cel Mare, a doua sotie . . p. 16. 381-84, 409, 415-16, 436, 437,
CALOMFIRESCU Radu, boer mun- 450, 456-57, 468, 470-75.
tean . . . p. 153, 243. CANTACUZINO Constantin, fiul
CALTUNA, mama lui Mircea, fiul lui $tefan Voda Cantacuzino si
lui V lad Dracul v. v.. . . p. 53. al Doamnei Palma, insurat cu
CALVIN . . . p. 239. Ana Seremetev. p. 474-85, 511.
CANANO Constantin,(Postelnic, zis CANTACUZINO - Deleann Ior da-
Ciobanul) . . . p. 394, 390-400. chi, insurat cu sora lui Mihai
CANANO Safta, fiica lui Constantin Voda Racovita . . . p. 526.
Ciobanu postelnicul, sotia lui CANTACUZINO Drrighici fiul mai
Nicolae Buhus . . p. 394. mare al postelnicului Constan-
CANTACUZINO Alexandru, fiul lui tin. Insurat cu fata lul Diicul
Constantin Cantacuzino si al Buicescul . . . p. 330, 338, 340,
Anei $eremetev, t 1772 . . p. 345, 346-50, 413-14, 416.
483-85. CANTACUZINO Dnmitrascn fiul
CANTACUZINO Andronic, fiul lui lui Mihai Cantacuzino, Domn
Mihai Saitanoglu . . . p. 96, al Moldovei in 1674-1675 si in
97, 130, 330. 1684-1685. p. 342, 368, 387, 422.
www.dacoromanica.ro
544
CANTACUZINO Dnmitrn, tatal lui CANTACUZINO Mihai $aitano-

Mihai Saitanoglu si al lui Ion glu, tatal Iui Andronic . , p.
p. 96. 96, 97, 119, 142, 330.
CANTACUZINO Dnmitrn, fiul lui CANTACUZINO Mihai, fiul Iui
Andronic. Andronic $aitanoglu. Taal lui
CANTACUZINO Elena, fata lui Dumitrascu . . . p. 96, 330.
Dumitrascu Voda $i a Doamnei CANTACUZINO Mihaiu Banul, au-
Ruxanda, nevasta Doctorului torul Genealogiei Cantacuzi-
Duchi . . . p. 423. nilor" . . . p. :347, 484-85.
CANTACUZINO Gheorghe, fiul CANTACUZINO Matei, fiul lui
postelnicului Constantin . . p. Constantin postelnicul - . p.
362, 365, 381, 386, 415, 436, 362, 381, 386, 415.
44, 472. CANTACUZINO Parvu, fiul Iui
CANTACUZINO Gheorghe, fiul Iui Draghici Cantacuzino, insurat cu
$erban Voda Cantacuzino $i al Ileana Bajescu . . p. 346,
Doamnei Maria, insurat cu Ru- 381, 383.
xanda Rosetti . . . p. 409-412, CANTACUZINO Patina, Doamna,
476-77. vezi Grecianu, (Pauna Doamna),
CANTACUZINO Gheorghe, vezi p. 467-80.
Cantacuzino Iordachi. CANTACUZINO Radn, fiul lui $te-
CANTACUZINO Gheorghe, (Ior- fan Voda Cantacuzino si al
dachi), fiul lui Iordachi, nepot Doamnei Patina, insurat cu Eli-
de fiu lui Andronic . , . p.214. sabeta d'Estival . . . p. 474-83.
CANTACUZINO Ilanca, fiica lui CANTACUZINO Ruxanda, nevata
Voda Radu-$erban, nevasta lui lui Dumitrascu Voda Cantacu-
Constantin Cantacuzino postel- zino . . . p. 422-23.
nicul. (Mama lui $erban Voda CANTACUZINO Safta, sotia lui Bu-
Cantacuzino) . . . p. 215, 218, hus Lupascu, fiica lui Toma Can-
219, 340-31, 338, 350, 361, 366- tacuzino . . . p. 379.
67, 381, 386, 413-14. CANTACUZINO $erban Voda,
CANTACUZINO Ilanca, fiica lui Domnul Munteniei in 1673-88.
$erban Voda Cantacuzino si a Fiul postelnicului Constantin
lloamnei Maria, sotia lui Istrati Cantacuzino $i al Ilincei, insu-
Urdareanu . . p. 412. rat 1. cu Maria Leordeanu 2. cu
CANTACUZINO Iordachi, fiul lui Maria Ghencea Rustea . . p.
Andronic, sotul Catrinei Bu- 344, 345, 361-61, 366-67, 379-
cioc . . . p. 256, 274-75, 287, 403, 405-409, 413-419, 437, 496.
319-20, 330, 338. 524. CANTACUZINO Smaranda. fiica
CANTACUZINO Maria, Doamna lui $erban Voda Cantacuzino,
lui $erban Cantacuzino, fata lui sotia Iui Grigore Baleanu . . .
Ghencea Rustea . . . p. 381, n. 408-409.
405-413, 477, 505. CANTACUZINO Stanca,(vezi Bran-
CANTACUZINO Maria, prima ne- coveanu Stanca)
vasta a lui $erban Voda Can- CANTACUZINO Stefan Domnul
tacuzino, fata lui Stroe Leor- Munteniei 1714-16, insurat cu
deanu . . . p. 344, 406. Fauna Grecianu . . . p. 456-
CANTACUZINO Maria, fiica lui 57, 462, 467-75.
$erban Voda Cantacuzino $i a CANTACUZINO Vasile, vel spa-
Doamnei Maria, sotia Agai Con- tar . . . p. 428.
stantin Balaceanu . . p. 409, CANTACUZINO Toma, fiul lui
412. Andronic. . . p. 274-75, 279,
CANTACUZINO Mihai, fiul pos- 287, 288, 320, 330, 338, 374.
telnicului Constantin . . . p. CANTACUZINO Toma spatarul,
362, 382, 384, 409, 415-17, 437, fiul Jul Matei Cantacuzino . . p.
472. 448-49, 478, L03, 511.
www.dacoromanica.ro
545
CANTACUZINO-Pascann Elena, tioh Voda Cantemir . . . p.

fiica lui Nicolae Brancoveunu. 433, 519-20.
CANTARINI . . . p. 230. CANTEMIR Elisabeta, fata lui Con-
CANTEMIR Ana, (vezi Paladi). stantin Cantemir si a Anei Ban-
CANTEMIR Ana, nevasta lui Can- tas, sotia dintai a lui Mihai
temir Const. v. v., mama lui Voda Racovita . . . p. 425.
Dumitru si Antioh. v. v. nas- CANTEMIR Ion, fiul lui Constan-
cuta Bantas . . . p. 425-26. tin Cantemir, nepot lui Antioh
CANTEMIR Anastasia, vezi Tru- Voda . . . p. 520.
betcaia Anastasia. CANTEMIR Maria Domnita, fiica
CANTEMIR Antioh, Domnul Mol- cea mai mare a lui Dumitrascu
dovei in 1695-1700 si 1705- Voda Constantin $i a Doamnei
1707, fiul lui Constantin Can- Casandra. Iubita lui Petru Cel
temir $i at Anei Banta's, Logodit Mare . . . p. 505, 511-20.
cu Domnita Maria Duca, sora CANTEMIR Maria, nevasta Iui Toa-
lui Constantin Voda, insurat cu der, mazil din Silisteni, mama ,
Catrina Ceaurul . . . p. 426, lui Constantin Voda . . . p.
430-33, 490-94, 522. 424, 289.
CANTEMIR Antioh, fiul lui Dumi- CANTEMIR Maria (vezi Dudescu).
trascu Voda $i at Doamnei Ca- CANTEMIR Matei, fiul lui Dumi-
sandra. Ambasador la Londra trascu Voda Cantemir si al
si la Paris. :Icriitor rus t 1744, Doamnei Casandra . . . p.
p. 487-89, 505, 510-11, 518-19. 506, 510, 520.
CANTEMIR Casandra Doamna, CANTEMIR Nistor, bunicul lui Con-
(vezi Cantacuzino). stantin Voda Cantemir p. 489.
CANTEMIR Catrina Doamna, fata CANTEMIR Ruxanda, a doua so-
vel-logofatului Dumitrascu Cea- tie a lui Constantin Vodg, nas-
urul, sotia lui Antioh Cantemir cuta Gane, t 1650 . . p. 424.
p. . . . 431-33. CANTEMIR Salta, fiica lui Con-
CANTEMIR Constantin, Domnul stantin v. v. Cantemir, prima
Moldovei in 1685-1693, fatal nevasta a lui Mihai Racovita
lui Dumitru $i al lui Antioh v. v. . . . p. 431, 522.
Cantemir. Insurat 1) cu Anas- CANTEMIR $erban, fiul lui Dumi-
tasia, nepoata lui Grigore Voda tru Voda Cantemir si at Doam-
Ghica, 2) Ruxanda Gane, 3) nei Casandra . . . p. 506,
Ana Banta§ . . . p. 314, 424- 510-11, 519-20.
26, 489. CANTEMIR Smaragda, fiica lui
CANTEMIR Constantin, fiul Iui Dumitru Voda Cantemir si a
Antioh Voda Cantemir . . p. Doamnei Casandra . . . p.
433, 519-20. 506, 510, 512-13.
CANTEMIR Constantin, fiul Iui CANTEMIR Smaragda (Catering),
Dumitrascu Voda Cantemir si fata lui Dumitru Voda Cante-
at Doamnei Casandra, insurat mir $i a Anastasiei Trubetzkoi,
cu fiica printului Dumitru Ga- maritata cu printul D. H. Gali-
litzin . . . p. 506, 510, 516, tzin, 1761 . . . p. 516-17.
518-19. CANTEMIR Toader, tatal Iui Con-
CANTEMIR Dumitru VodS, Domn stantin Voda Cantemir . . p.
at Moldovei 1710-1711, fiul lui 424, 489.
Constantin Voda Cantemir si CANTEMIR Vasile, rasbunicul lui
at Anei Bantas. Insurat 1 cu Constantin Voda Cantemir . p.
Casandra Cantacuzino, a 2-a 489.
oars cu principesa Anastasia CAPELLO, Baiul Venetiei Ia Stam-
Trubetcaia . . . p. 426-27, bul . . . p. 138.
431-32, 448, 487-520, 522-24. CARAZZA Gabriel, Baiul Vene-
CANTEMIR Dumitru, fiul lui An- ties Ia Stambul . . . p. 100.
35
www.dacoromanica.ro
546
CARAMAN Aga, vizir . . p. 172. CATUM Hume, fiica lui Radu-Mih-

CARAGIAM Nicolae . . . p. 476 nea V. V. . . . p. 118, 224,
CARAIMAN . . . p. 507. 220.
CIRCA. VORNICUL, boer ucis de CAVRIOLO Camillo, conte . . p.
Radu Mihnea. . . p. 216. 211-12.
COREA Antonio, medic Levantin CAZAN portar if 1602) fiul lui Vra-
la Stambul . . p. 451-52. joghie . . . p. 244.
CARIDI Gh. Hrizea, zis Hrizea of CAZIMIR Ion H, regele Poloniei.
Popesti, grec. Fiul Iui Gh. Ca- (1648-68).. . . p. 203, 276,
rida, casatorit cu fiica lui Gh. 305, 321.
Baleanu.Tatal cronicarului Radu CAZIMIR IV, regele Poloniei. 1444-
Popescu . . . p. 361, 382, 384 92. . . . p. 32, 33, 47.
385-86, 408, 467. CEAURUL Anita, fiica lui Dumi-
CARIDA Gheorghe, visternic sub trascu Ceaurul, sotia lui Oh.
Matei Basarab, tatal lui Hrizea. Asian.
p. 408. CEAURUL Catrina, Doamna (vezi
CAROL Robert d'Anjou, regele Cantemir Antioh)
Ungariei. . . . p. 12. CEAURUL Dumitrascu, vel-logo-
CAROL al VI-lea, impAratul. Ger- Mut din Valea Seaca, fiul lui
mania. . . . p. 463-64, 476, Stefan, tatal Iui Gheorghe Voda
480 Stefan . . . p. 317, 431.
CAROL al XII-lea, regele Suediei. CEAURUL Grigore, fratele lui Gh.
p. 448, 487, 497-98. Stefan Voda . . p. 317.
.
CARP, sulgerul, boer moldovean. CEAURUL Manolache, . . . p.

p. 507. 372.
CARPITA Hasca, ruda lui Timus CEAURLTL Stefan, bunicul lui Gh.
Hmielnicki. . . . p. 309. Stefan Voda . . . p. 317
CARSTEA viitavnl lui Duca Von CEAURUL Vasile (zis Mogfilde),
p. 396-97, 401-402. fratele lui Gheorghe Stefan Voda
CARTAN Istrati . . . p. 507 p. 317, 322.
CASTRIOTUL Gheorghe, comisul. CECILIA-Renata, Regina Poloniei,
p. 503. Arhiducesa Austriaca, prima so-
CASANOVA . . . p 356 tie a lui Ladislas IV-lea, regele
CATACALO, ginerele lui Iancu Poloniei . . p. 203.
Sasu . . . p. 134. CELIBI Curt, . . . p. 245, 266.
CATALINA (Ecaterina) Doamna lui CELEBI Leoni, directorul biblio-
Radu cel Mare, Domnul Mun- tecii imperials a Sultanului p
teniei. . . . p. 53. 495.
CATARGI Enaehi, vel postelnic in CERCEL (vezi Petre Cercel).
Moldova . . . p. 266, 269-72 CERCEL Stefan, bul lui Petre p. 155
288. CERCHEZ Mehmed Pasa . p. 496.
CATARGI Ilie, vel vornic in Mol- CERCHEZ Stefan, comis . p. 492.
dova.. . . p. 404. CERCHEZ Stefan. paharnic p. 393.
CATARGI Maria Doamna, nevasta CHEREPOVICI Nicolae, cApitan
lui Stefan Petriceicu, Domnul din Ardeal, socru lui Petru Voda
Moldovei . . . p. 422. Cel Their . . . p. 89.
CATARGI Maria, fata lui Iordachi CHEREPOVICI Elena, nevasta lui
Rosetti, nepoata Doamnei Dabija Petru Voda cel Tartar . . . p.
Sofia lui Ilie Catargi . . . p. 95-96.
404. CHIARO Del, preot Italian, auto-
CATERINA Juplineasa, judiceasa rul volumului Revolutiile Vala-
din Brasov . . p. 246. chiei". (vezi Del Chiaro)
CATUM Caise, fiica lui Radu-Mih- CHINAN Pasa . . p. 332.
nea V. V. . . . p. 118, 224, CHINETTI Batista. . . . p. 477.
226. CHMIELNISCHI (vezi Hmielniski
www.dacoromanica.ro
547
CHODEZ (vezi Stanislas de) COLYER Contele, ambasadorul O-

CHODKIEVIECZ Ion, cApitanul Sa- landei la Stambul in 1716 . . p.
mogitei . . . p. 127. 475-77.
CHOFETOWSKI . . p. 460-461 COLYER Caterina Contesa, ne-
CHRISAFINA, fiica Doamnei Maria vasta ambasadorului Olandei
a lui lancu Sasu . . . p. 133. p. 475-77.
CIAPLINSKI, polonez . . . p. 290 COMAN Spatar, sub Alexandru cel
305. Bun . . . p. 27.
CIAVATELLI, vezi lusuf Bey . p. COMNEN Alexandra, yarn! Doam-
137. nei Maria a lui Stefan cel Mare
CICIOR Ion, capitan de Cracovia. p. 41.
p. 3 t. COMNEN David, ultimul imparat
CIGOGNA italian, logodnicul Ma- bizantin de Trapezunt t 1461
riei Gritti . . . p. 70. p. 39.
CIOBANU Constantin (Canano), COMNEN Isac, fratele Doamnei
postelnic in Moldova (vezi Ca- Maria a lui Stefan cel Mare
nano). p. 40-41.
CIOCARLAN Nicolae, vornic de COMNEN Maria, vezi Maria.
targ la curtea lui Duca VodA COMNEN Olobei din Mangup, ta-
in Moldova . . . p. 392. tal Doamnei Maria a lui Stefan
CIOGOLEA Miron, boer Moldo- cel Mare . . . p 39-40.
vean. COMA Caterina, sotia lui Stefan
CIOGOLEA Costea, spatarul lui Comsa
Vasile Lupu . . . p. 303, 319- COM$A. Stefan, boer moldovean.
20, 370. CONDE, Printul de, general Fran-
CIOGOLEA PATRMCU, insurat cez sub Ludovic al XIV -a. . .
cu Anita Boul . . . p. 173, 318, p. 203-204.
370. CONSTANTIN $erban v. v. (vezi
CIOPOR, general ungur, coasociat Basarab).
la domnie, in 1454, cu Alexan- CONSTANTIN, fiul lui Petru Ra-
dru voevodut Moldovei. (Zis res . . . p. 68, 89.
Ciubar Vocla) . . . p. 33. CONSTANTIN, fiul lui Al. Lapus-
CIUDIN Gheorghitri, Stolnic, omul neanu . . . p. 86.
de incredere at lui Duca Voda. CONDOIDE Anastase, dascal grec
p. 397. pe Tanga copiii lui Dumitrascu
CIULEA Nicalai, . . p. 507.
. Vocla Cantemir . . . 609, 517.
CIUBAR Vodil, vezi Ciopor. CORBEANU, banu . . . p. 384.
CLARA Doamna, Contesa de Do- CORBEANU Maria, fata vornicului
bocka, a doua sotie a lui Alex- Vintila Corbeanu, nevasta lui
Nicolae v. v. Domnul Tarii Ro- Udriste Herescu . . . p. 247.
manesti, fiica lui lanos, conte CORBEANU Vintila Vornicul, ta-
de Dobocka . . p. 15, 16, 17, tal precedentei . . . p. 247.
18, 19. COREA Antonio, medic leventin
CLARCKE, calillor englez. p. 18. p. 451-52.
COCI, numele de familie at lui CORECKI Ana, fata lui Samuel
Vasile Lupu . . . p. 256. $i a Domnitei Ecaterina-Marga-
CODREANU - DEDIUL Ana, reta Movi15, rnaritata cu An-
Doamna lui Mihai Vocla Raco- drei Leszcynski, voevod de
vita, tica Serdarului Dediu Co- Bela.
dreanu . . . p. 521-30. CORECKI Corybut, Carol Princi-
CODREANU-DEDIU Serdar, din pele, fratele lui Samuel Corecki
Galati, tatal Doamnei Ana Ra- p. 194.
covita . . . p. 399, 520-23. CORECKI Samuel, Principe polon,
CODREANU Simion . . p. 507. insurat cu Domnita Ecaterina-
COLETTI Rada . . . p. 517. Margareta, fiica lui Eremia Voda
www.dacoromanica.ro
548
Movila $i a Doamnei Elisabeta CRASNES, boer moldovan 1- 1541 -

p. 177, 179-197. p. 75.
COSLOGEANU Maria, nevasta lui CRETULESCU Parvu. p. 384, 387.
Constantin Brancoveanu, (fiul CRETULESCU Rada, Lo go f t,
lui Constantin $i al Anitei Bal$). insurat cu Maria Cantacuzino,
CORIATOVICI, duce de Lituania. sora lui Serban VodA . p.
p. 22. 366.67.
CORIATOVICI Inga. fiul acestuia, CRETULESCU Radu, ginerele lui
sotul Anastasiei, fata lui Latsco Constantin Voda Brancoveanu,
v. v. . . . p. 22. insurat cu Domnita Safta . p.
CORYBUT (Wisnowieckhi) familie 361, 381, 386-87, 444
princiara poloneza, vezi Wisno- CRETULESCU Safta, sotia lui
wiecki. Radii Cretulescu, fiica lui Cons-
CORNARO, ambasadorul Venetiei tantin Voda Brancoveanu . p,
pe langa Imparatul Leopold al 444.
Germaniei . . . p. 354-55. CRIMCA Atanasie, Mitropolitul la-
CORNATEANU Marnla, fata lui rd Moldovei . . . p. 215.
Mihai Viteazul $i a Tudorei din CRISTEA, vataful de aprozi, ne-
Tfir$or . p. 146. pot de vary primary a lui Duca
CORNATEANU Socol, clucer, sotul Voda . . . p. 396-97, 401-402.
precedentei . . . p. 146. CZOMORTANY Toma, neme$ un-
CORNEA, barbatul mamei lui Ale- gur . . p. 160-161.
xandru voevod fiul lui Bogdan CRITOPOL IOACHIM, Mitropo-
Voda Orbul . . . p. 56, 74. litul Ungro-Vlahilor . . . p. 16.
CORNEA Alexandra Domnul Mol- CULOGLU, grec . . . p. 374.
dovei 1540-41 . . . p. 56, 74. CZERNOWSKI Sz ediw oy loan
CORONA, mama Ruxandei Mavro- Kneazul, al 2-lea bar-bat al Anei
cordat, sotia lui Scarlat Beglizzi. Movila, fiica lui Eremia Voda.
CORVIN de Hunyade Doamna, so- p. 202.
ra lui Ion Corvin, sotia lui Petru
Aron v. v., Domnul Moldovei D
p. 32.
CORVIN de Hunyade Elena Doam- DABIJA Dafina-Ecaterina Doam-
na lui Vlad Tepe$, catolica, na, fiica lui lonascu Jora, ma-
ruda lui Matei Corvin, regele ritata cu Dumitru Buhu$ cu.care
Ungariei . . . p. 52, 103, 121. avu pe Anastasia, Doamna lui
CORVIN de Huniade Ion . . . p. Gheorghe Duca v. v., apoi cu
32, 33, 34. Serdarul Stefan (WA copii), $i
CORVIN de Hunyade Matei, rein urrna cu Istrati Voda Dabija,
gele Ungariei . . p. 52, 121. cu care avu pe Maria. (Rosetti),
COSTEA, dupa unii istorici barba- p. 325, 369-75, 384, 394.
tul Mu$atei . . . p. 24. DABIJA Eremia, vel caminar, in-
COSTIN Ion, fiul lui Miron . p. surat cu Ana Gheuca, tatal lui
415, 424. Enache vel clucer, bunicul lui
COSTIN Miron, vel logofat, cro- Ilie Tifescu (FrigevacA) p. 370.
nicar t 1692 . . . p. 75, 170, DABIJA Enache, vel clucer, fiul
171, 176, 229, 257, 267, 281, precedentului . . p. 370.
396, 398-400. DABIJA Istrati, Domnul Moldovei.
COSTIN Elena, sotia lui Miron 1661-1665 Fiul lui Carste Da-
Costin, cronicarul . . p. 205. bija. Insurat cu Dafina Ecate-
COSTIN Nicolae, fiul lui Miron rina Jora p. 324, 342, 369-74.
Costin cronicar . . . . p. 74, DABIJA Maria, fiica lui 'strati Voda
393, 424, 427, 503, 505. Dabija $i a Doamnei Dafina-
COTNARISKI, pisarul le$esc al lui Ecaterina, maritata cu lordachi
Vasile Lupu. p. 274, 308, 309. Reset p. 324-325, 372, 375, 383.
www.dacoromanica.ro
549
DABIJA Sava Carste, popi of Cru- DOBROMIR, mare ban p. 145, 152.
ce. Tatal lui 'strati Voda Dabija, DOLGORUCOV Grigorovici Joan
p. 370. principele . . . 513.
DALTABAN Mustafa Pasa p. 494. DOLGORUKI, general rus . . p. 503
DAN I Domnul Tarii Rominesti DOMNICA Circaziana, a doua
1385-86, fiul Jul Radu I Cel nevasta a lui Constantin Voda
Mare, insurat cu fiica Jul Vuc $erban . . . p. 334.
Brancovici, regele Serbiei p. 16. DONIC1 Niculae, logofat p. 492.
DANCER, a 2-a nevasta a lui An- DOROTHEA-Sofia regina, nevasta
tonie Voda din Popesti, Dom- lui Frideric-Wilhelm, regele Pru-
nul Munteniei . . . p. 406. siei (vezi Sofia).
DANCIU Vornicul, tatal lui Matel DOSOFTEI patriarh at I erusali-
Basarab . . . p. 240. mului si Palestinei p. 256, 417.
DANOVICI Dan, logofat . . p. 167 DRAG voevod, fiul lui Sas voevod
DEDIUL Serdarul, (vezi Codreanu). 1359 . . . p. 14.
DEDJINSKI Gh. paharnic de Halicz DRAGHICI postelnicul, boer mun-
al 2-lea sot at llienei Mauroti, tean ucis de Radu Mihnea p. 216.
logofeteasa . . . p. 199. DRAGOMIR logofatul din Munte-
DEL Chiaro . . . p. 365, 377, 386, nia, primul barbat ai Domnitei
408, 447, 453-54, 457. Ruxandei, fata lui Mihnea Cel
DEMIDETZKI, capitan polon p..398. Rau . . . p. 67.
DESALLEURS ambasadorul lui Lu- DRAGOMIR paharnicul, boer mun-
dovic at XIV at Frantei, la tean ucis de Radu Mihnea p. 216.
Stambul . . . p. 449. DRAGO$ Voda din Badeu, nobil
DESPINA (Calea), mama Doamnei din Maramures, apoi voevod al
Elena, nevasta lui Matei Basarab. Moldovei 1345-50 p. 13, 14, 20.
DESPINA-Milita Doamna lui Nea- DRAGOTA. Postelnicul, boer mun-
goe Basarab Voda, fata Despo- tean ucis de Radu Mihnea p. 216.
tului sarb Ion Brancovici, calu- DRAGUL logofatul, boer muntean
garita la Sibiu sub numele de ucis de Radu Mihnea . . p. 216.
maica Platonida, f 1554, de DROSU boer muntean ucis de Ser-
ciuma . . . p. 60-66. ban Voda Cantacuzmo p. 408.
DESPOT-Voda (vezi Iacob Eraclide). DUBAS . . . p. 507.
DICHITI Constantin vatavul p. 475. DUBAU Tudosie, spatarul, (cronicar
DIMA, basbulucbasa . . . 507. moldovean) . . . p. 392-93.
DIRLING ambasadorul Germaniei DUCA Anastasia Doamna, fiica lui
la Stambul in 1620. Dumitru Buhus si a Dafinei
DOBOCKA Clara, vezi Clara Jora, nevasta lui Gheorghe Duca
Doamna . . . p. 17. Voevod p. 369, 377-404, 428, 430.
DOBOKA Dumitru conte, unchiul DUCA Constantin Domnul Moldo-
Doamnei Clara . . . p. 17. vei in 1693-95 si in 1700-1703,
DOBOKA conte (Ion) ban catolic fiul lui Gheorghe Voda Duca
de Severin, tatal Doamnei Clara si at Doamnei Anastasia, insurat
alui Alexandru Nicolae v. v. cu Domnita Maria Brancoveanu
tiul lui Stefan Mikud Kiikenus, p. 368, 400, 404, 427-30, 444.
ban de Severin . . . p. 17. DUCA Ecaterina Domnita, fiica lui
DOBOKA Niculai (conte) unchiul Gheorghe Duca Voda $i a
Doamnei Clara . . . p. 17. Doamnei Anastasiei, nevasta lui
DOBOKA Petru (conte) unchiul Stefan Tomsa beizade p. 389-92,
Doamnei Clara . . . p. 17. 394, 400.
DOBOKA Stefan (vezi Stefan Mikud DUCA Gheorghe Domnul Moldovei
Menus) . . . p. 17. in 1665 1666 si in 1668-1672
DOBRA, fiica lui Mircea Ciobanul iar at Munteniei in 1674-1678,
si a Doamnei Kiajna . . p. insurat cu Anastasia Buhus. p.
93, 94, 96, 98, 100. 364-65, 368, 374-75, 377-403.
www.dacoromanica.ro
550
DUCA Henna, fiica lui Gheorghe ECATERINA-Margareta Domnita,

Voda Duca si a Doamnei Anas- nevasta lui Samuel Corecki prin-
tasia, maritatA cu hatmanul Ni- cipe polon fiica lui Eremia Mo-
colae Costin . . . p. 400, 427. vita si a Doamnei Elisabeta. (vezi
DUCA Maria Doamna lui Coast. MovilA Ecaterina).
Duca Voda. fiica lui Const. ECATERINA I Tarina nevasta Ta-
VocIA Brancoveanu si a Doamnei rului Petru cel Mare . . . p.
Maria . . . p. 404, 427-30, 446. 485, 501, 504-506, 513-14.
DUCA Maria Domnita, sora lui EFFENDI Fiez muftiul . . . p. 438
Constantin Voda Duca, fiica lui EFENDI Saedi, profesorul lui Du-
Gheorghe Voda Duca si a mitru Cantemir de limba tur-
Doamnei Anastasia p. 400. 430. ceasca . . . p 490.
DUCA Matei, fiul lui Gheorghe ELEK, cApitan Ungur . . . p. 214.
Duca Voda si a Doamnei Ana- ELENA Doamna lui Petru Rams, fata
stasia . . . p. 388, 400. lui Ion Brancovici din Despotii
DUCHI Doctorul, grec, barbatul Sarbiet . . . p. 61, 67-77,
Domnitei Elena Cantacuzino, ELENA Doamna lui Vlad TePe*
fiica lui Dumitrascu Voda p. 423. v. v., catolica, din familia Corvin
DUDESCU Coast.. . . p. 433. de Huniyadi . . . p. 52.
DUDESCU Maria, sotia preceden- ELENA, Doamna lui Stefan Tom-
tului, fata lui Antioh. v. v. sa II . . . p. 206.
Cantemir . . p. 433. ELENA Doamna, sotia lui Matei
DUD ESCU Rada vel spatar, cum- Basarab, fata postelnicului Radu
natul lui Stefan Voda Cantacu- Nasturel of Fieresti si a Des-
zino, ginerele lui Gheorghe pinei (Calea) . . . p. 239 -53.
Baleanu . . . p. 383, 469, 471. ELENA Doamna lui Radu $erban
DULGORUKI print rus din escorta Voevod, fiica lui UdrWe, pos-
Tarului Petru cel Mare, cand telnicul din Margineni p.208-221.
se afla la Iasi (vezi Dolguruki). ELENA, ibovnica lui Radu VodA
DUMBRAVA, vornicul, . . p. 107. Serban, mama lui Constantin
DUMITRASCU Mitre, vornic in VodA $erban . . . p. 221, 249.
Moldova . . . p. 492. ELENA Domnita, a doua fica a lui
DUMITRU (tarevici), fiul lui loan Radu Voda $erban, (vezi Can-
Vasilievici III-a si al Elenei, fata tacuzino 'franca), mama lui $er-
lui Stefan Cel Mare t 1504. ban Cantacuzino v. v.
DUMITRU Aga . . . p. 507. ELENA, Doamna lui Alexandru 'li-
DUMITRU, tratele adoptiv al lui es Voda . . . p- 237.
Despot VodA . . . p. 94. ELENA Domnita, fata lui Stefan eel
DURAC serdar in Moldova, con- Mare si a Doamnei Evdochia,
ducator al rascoalei contra lui sotia lui Ion cel Tan5r, fiul Ta-
Duca VocIA . . . p. 379. rului Ivan al III-a al Moscovei,
i* 1501 . . . p. 45-49.
E ELENA Zane, fiica lui Iancu Sasu
si a Doamnei Maria, maritata
ECATERINA, Doamna lui Moise cu venetianul Giovanni Zane
Voda Movilk fiica lui Radu p. 133-137.
Voda Mihnea . . . p. 205. ELENA, logodnica Jul Bogdan, flu!
ECATERINA Doamna (vezi CAta- lui Iancu Sasu . . . p. 136-138.
lina). ELISABETA sora regelui A exandru
ECATERINA, Doamna lui Alexan- al Poloniei, logodita cu Bogdan
dru v. v. (vezi Salvarezi) Voda, Domnul Moldovei . . p.
ECATERINA Doamna circaziank a 55-56, 58.
2-a nevasta a lui Vasile Lupu ELISABETA fata lui Alexandru-Ni-
p. 268-81, 283, 287, 288, 294-95, colae v. v., mAritata cu Ladislau
302, 303, 307, 309-10, 312, 321. palatinul Ungariei, t 1370 p. 19.
www.dacoromanica.ro
551
ELISABETA din Lozna, Doamna lui FORNAC, baron, ginerele lui Radu
Eremia Movila . . p. 214. Cantacuzino . . . p. 483.
ELISABETA itnparateasa Rusiei. p. FRANGOPULO Constantin, grec
484, 517. p. 104.
ENACHE, nepotul lui Vasile Lupu FRANKEL Jacob, camatar p. 323.
=wit de Gheorghe $tefan . FRANGIPANI Ferdinand, insurat
p. 279, 305. cu Maria Iaxici . . . p. 61, 323.
EN GHIEN ducele d', fiul marelui FRANGIPANI Iulio Torquato, in-
Conde . . . p. 203. surat cu Paraschiva Boul p. 318,
EP RA XIA monaha (vezi Maria 322, 323.
Doamna lui Vlad Calugarul). FRANGIPANI Cicio . . . p. 323.
ESTIVAL Elisabeta d', sotia lui FREDERIC H regele Prusiei . p.
Radu beizade Cantacuzino p.478. 481-82, 501, 502.
ETOLIANUL Gheorghe, autorul FREDERIC Wilhelm I, regele Pru-
unei poeme, ralitina Ia Doamna siei . . p. 501-502.
Kiajna . . . p. 98-66. FRIED ERIC Wilhelm, electron de
EU S T A TIU preotul din Schei Brandemburg p. 290, 324, 326-28.
(Brasov), duhovnicul Doamnei FURTUNA Anita, nevasta lui Ni-
P6una . . . p. 479. culae Buhus . . . p. 372.
EVDOCHIA din Kiew, a doua sotie
a lui $tefan eel Mare, fica prin- G
cepelui Olelco din Kiew (1467)
p. 38-39. GAFENCU Miron . . . p. 507.
GALITZIN Dimitri Printul, socrul
F lui Constantin Cantemir fiul lui
Dumitrascii Voda p. 516-17, 520.
FALCOIANU Radu, socru Iui Ni- GALITZIN M. D. Printul, sotul
culae Brancoveanu . . . p. 465. Smaragdei Cantemir, arnbasador
FARCA$ Martin, capitan ungur p.94. nis Ia Londra $i Paris p. 516.
FERRIOL de, ambasadorul lui Lu- GALITZIN General in escorta Ta-
.dovic XIV Ia Stambul p. 494, 497. rului Petru cel Mare p. 603.
FETERA, General cazac . . p. 306. GANE Costea parcalab de Neamt
FETFAT, meghistanul portii . p. t 1524 . . p. 65.
.
385, 387. GANE Cozma postelnic t 1541,

FILIP, fiul Doamnei Maria a lui fratele precedentului (zis Cozma
lancu Sasu . . . p. 133. $arpe) . . p. 75.
FERHAT. vizir . . . p. 134. GANE Nasfasia, fiica precedentului,
FILIPESCU Dumitra, fata spata u- maritata cu Ion Prajescu . . p.
lui Pang. Filipescu, nevasta lui 318, 323.
Diicu Buicescu . . . p. 248-49. GANE Lam fiul lui Stefan Par-
FfLIPESCU Pang., spatarul, tatal Du- calab . . p. 75.
mitrei Buicescu . . . p. 248.49. GANE Ruxanda, a doua sotie a lui
FIRARI Hassan Pasa . . . p. 497. Constantin Voda Cantemir t1650
FIRLEY Maria Domnita lui leremia p. 424.
Voda Movila si a Doamnel Eli- GANE $tefan, parcalab . . p. 76.
sabeta, maritata 1. contele $te- GARBLEANOVICI, regele Sarbiet
fan Potocki, 2. cu Nicolae Firley p. 16.
(vezi MovilA Maria). GANSCA. Grapina, nevasta lui Ga-
FIRLEY Nicolae, voevod de, San- vril Vartic . . . p. 205.
domir, al 2-lea sot al Alariei GAVRIL, fiul lui Niculae Patrascu,
Movila . . p. 200. t 1622 . . . p. 218.
FLORICA, fata lui Mihai Viteazul GAVRIL fratele lui Vasile Lupu p.
$i a Doamnei Stanca, maritata 266, 266, 305.
cu Preda din Greci . . . p. 147, GENGA Fabio, bgrbatul Velicgi . p.
151, 165, 217. 146-147.
www.dacoromanica.ro
552
GEREAU $eful bucatiirii lui Con- cedentului, Domnul Munteniei

stantin Brancoveanu . . p. 441. 1660-1664 $i 1672-1674. Insu-
GHEDEON, episcop de Radauti p. rat cu Maria Sturdza p. 327-28,
123. 329-68, 381.
GERLACH . . . p. 103. GHICA Ion, fiul lui Grigore VocIA-
GHENCEA Ana, nevasta lui Eremia Ghica $i al Doamnei Maria , p.
Ciogolea. 350-51.
GHENCEA Vasile, mare vistiernic. GHICA Maria. Doamna preceden-
GHEORGHE ClimAra$ul, insurat tului, fiica lui Mateia$ Sturdza
cu Alexandra fata Kiajnei . . p. din Moldova, nepoatA infiata de
101. Gheorghe-Stefan, Domnul Mol-
GHEORGHE din Corbi, logofat p. dovei . . p. 329-68.
145. GHICA Scarlat voevod (1758 -61;
GHEORGHE Stefan Voda Domnul 1765-66) insurat cu Domnita
Moldovei 1653-1658, insurat Ecaterina Racovita . . . p. 529
cu Safta Bou . . . p. 274-75, GHICA Maria fiica lui Grigore
276, 278-79, 280, 305, 310, 317- Vode Ghica $i a Doamnei Mariei
28, 332, 337, 355. maritata cu Dumitra$cu Sturza
GHEORGHE fratele lui Vasile Lu- p. 355.
pu . . . p. 256, 266, 318. GHICA Matei fiul lui Grigore Voda
GHEORMA banul . . . p. 346. Ghica $i al Doamnei Maria in-
GHEORMA Alexandra, fiul pre- surat cu Ruxanda Macrocordat
cedentului . . . p. 346. P. 351, 367-68.
GHERAI Mehmed, hanul tatarilor GHINEA Vistiernicul lui Matei Ba-
p. 334, 378. sarab . . p. 252.
GHERALKARI Liberia (Liberaki) GHITA, Popa din Piatra-Neamt (sub
al doilea sot al Doamnei Anas- LApusneanu) . . . p. 70.
tasia Duca . . p. 403 -404, 428. GINEVRA (vezi Stefan Tomsa 11).
GHERASI M, boor mol iovean GIREAU, sef bucatar al lui Bran-
s. XV-lea . . . p. 47. coveanu . . . p. 441.
GHEREI Islam, Hanul Tatarilor din GLOKESBERG, General . . p. 444.
Crimea . . . p. 279, 301. GNINSKI, sol polon . . . p. 424.
GHERGHEL, boer din Ardeal p.289. GOIA, boer moldovan, omoratorul
GHETEA, generalul lui Mihai Vitea- lui Voda Gratiani . . p. 258.
zul . . . p. 174. GOLIA Eremia, boer moldovean,
GlIENEA Ana, nevasta lui Eremia p. 107, 129.
Dabija . . . p. 370. GOLESCU Elena, fata lui Nicolae
GHEUCA Vasile, vel vistiernic in PAtrascu, (fiul lui Mihai Vitea-
Moldova . . . p. P.88. zul) $1 a Domnitei Ancuta a lui
GHEUCA, jupaneasa lui Vasile p.393. Radu VodA Serban, maritata cu
GHICA Anastasia, prima nevasta a Eusta flu Golescu . p. 218, 344.
lui Constantin Voda Cantemir. GOLESCU Eustafie, so(ul prece-
Moarta de ciuma 1646 . p. 424. dentei, fiul vestitului Stroe Leor-
GHICA Catrina, doamna lui Gheor- deanul $i a Vi$ei din Gole$ti
ghe Voda Ghica, greaca, poate p. 220, 248, 344.
din neamul Vlasto . . . p. 336. GOLESCU Maria fata lui Stroe
GHICA Cristina fiica, lui Grigore Leordeanu $i a Visei din Golesti,
Voda Ghica I $i a Doamnei Ma- maritata cu Serban Voda Can-
ria, maritata cu Gh. Rosetti p. tacuzino (prima so(ie inainte de
366, 368. domnie) . . . p. 220-21.
GHICA Glreorghe Voda, Domnul GOLOVCHIN cancelarul Tarului
Moldovei 1658-1659 $i Domnul Petru cel Mare . . p. 507.
Munteniei 1659-1660, insurat GOLSKI Ana, nevasta lui Stanislas
cu Catrina p. 280, 321, 334-41. p. 198.
GHICA Grigore Voclii, fiul pre- GOLSKI Ion, nobil polon . p. 199.
www.dacoromanica.ro
553
GOLSKY Stanislas, nobil polon, H

fratele precedentului p. 198, 199.
GONZAGUE Marie-Louise de, re- ILIBASESCU Safta, fata Iui Ma-
gina Poloniei, a 2-a nevasta a lui teies Sturdza, sora Doamnei
Ladislaus IV-lea, regele Poloniei. Maria Grigore Ghica . p. 337.
Dupa moartea acestuia (1648) HAVE de la, ambasadorul Frantei
se manta cu cumnatul ei regele la Stambul . . . p. 326-27.
Ion Casimir . . . p. 203. HADAMBUL (vezi Tani).
GOSCIECKI, preot Jesuit . . p. 460. HANCU Mihalcea, capul rascoalei
GRADENIGO, Baiul Venetiei la contra lui Gheorghe Duca p. 379.
Stambul . . p. 138. HARMAN, Parcalabul lui Stefan cel
GR ANDCHAM P, ambasadorul Mare . . . p. 75.
Frantei la Stambul . . . p. 100 HARMAN Draga, fiica preceden-
GRADISTEANU Nica, vel armas tului, maritata cu Cosma Gane
in Muntenia . . . p. 383. p. 75.
GRAVEN, diplom. german (s. XVIII) HEPPELIUS Everh, solul Palati-
p. 444. nului de Brandenburg, descrie
GRAZZIANI Gaspar, Domnul Mol- nunta Domnitei Maria a lui
dovei 1619 - 1620 (originar din Vasile Lupu cu Printul Ion Rad-
Gratz) . . . p. 206, 229, 256, ziwil (in Historia Moderna a
257-58. Eropei 1692) . . . p. 290.
GRECIANU Florica, fata Iui Mihai HARSANY Jacob . . p. 323.
Viteazul, nevasta lui Preda din HAZAKI, sultana . . . p. 117.
Greci zis Floricoiul . . p. 151. HENRIC al II-lea, regele Frantei
GRECIANU Fauna, Doamna, sotia (1547-49) . . p. 111.
Iui Stefan Voda Cantacuzino HENRIC al III-lea, regele Frantei
(vezi Cantacuzino). (1574-89i . . . p. 95, 129.
GRECIANU Preda, zis Floricoiul, HEISSLER general austriac . . p.
barbatul Domnitei Florica a lui 410-11.
Mihai Viteazul . . . p. 151. HERESCU Nasturel Cazan, fiul lui
GRECIANU Radu, cronicar p. 446. Radu Nasturel si al Despinei
GRECIANU Serban . . . p. 410. p. 244.
GREDINOVICI Eni, grec, Ioctiito- HERESCU-Nasturel Despa, a 2-a
rul Iui Gheorghe Duca Voda in nevasta a lui Udriste Nasturel
Ucraina . . . p. 393. Herescu . . . p. 244.
GRILLO Ambrosio, fiul lui Antonio HERESCU - Nasturel Despina, so-
Grillo, ginerile lui Vasile Lupu tia lui Radu N. H., mama Doam-
p. 284-86. nei Elena a lui Matei Basarab
GRILLO Angelo, calugar benedictin, p. 243-244.
fondatorul Academiei Umoristi- HERESCU Nasturel Mateias, fiul
lor din Roma (ca 1600) . p. 284. lui Udriste si at Mariei Herescu,
GRILLO Antonio, dragomanul, ba- adoptat dupa moartea mamei
iului venetian la Constantinopol, sale de Matei Basarab si de
tatal lui Ambrosio . p. 284-186. Doamna Elena. Moare la 17 ani
GRITTI Alois, fatal Mariei, logod- (1643). . . . p. 244.
nica Iui Stefan Voda Lacusta, HERESCU-Nasturel Maria, fata
(candidat la tronul Ardealului) lui Corbeanu, nevasta dinta is
p. 66 lui Udriste N. H., mama lui
GRITTI Maria (vezi Maria Gritti), Mateies . . p. 244.
fata precedentului, logodnica lui HERESCU - Nasturel Radu (Nasturel
Stefan Lacusta, Domnul Mol- of Fieresti), insurat cu Despina,
dovei. tatal Doamnei Elena a lui Matei
GRUMEAZA. armasul din Lozna, Basarab v. v. . . . p. 243, 244,
sotul Alexandrei Jora. sora Doa- 382.
mnei Dafina Dabija p. 369, 427. HERESCU Radu-Toma Elul lui
www.dacoromanica.ro
554
Udriste Herescu si al Despei HURU Armanca, sotia preceden-

p. 248. tului, mama Doamnei Maria a
HERESCU Nasturel Serban, fiul a lui Ion Voda cel Cumplit . p.
lui Radu Nasturel si al Despinei 128, 129.
p. 244. HURU Lazar, fiul lui Lupea p. 129.
-
HERESCU Nasturel Udriste, (Udri-
ste = Urii Oreste) fiul lui Ra-
du Nasturel si al Despinei, Insu-
HURU Maria, Doamna lui Ion Voda
cel Cumplit . . . p. 128, 129.
HURU Stefan, fiul lui Lupea p. 129.
rat cu Maria Corbeanu (fail for HUSSEIN, comandantul armatei tur-
Matei fu infiat de Matei Basa- cesti . . . p. 174, 367.
rab). Insurat a doua oars cu
Despa . . . p. 244, 245-47, 248. I
HESSA Printal de (Ludwig Johann
Wilhelm Landgraf zu Hessen), IABLONOWSKI Stanislas, Princi-
al 2-lea sot al Anastasiei Tru- pesa Maria (fiica And Kaza-
betcaia si general Feldzeugmei- nowski) . . p. 201.
ster in armata rug . . . p. 516. IACOB, bartherul din Fagaras .
HIDI Gaspar . . . p. 322. p. 250.
MOTU Safta, prima nevasta lui IACOB Eraclide Despotul Domani
Enache Dabija . . . p. 370. Moldovei 1560-1562 . . . p.
HMIELNISKI Bogdan, Hatmanul 83, 85, 93, 94, 100, 127.
Cazacilor . , p. 203 .276, 279, IACOMI, . . . p. 320.
293. 299-311. IACOMI, profesorul lui Dumitru
HMIELNISKI Janie, fiul Jul Bogdan Cantemir peutru lileratura elena
Hmielnicki si al Anei Zolota- si gramatica . . . p. 490.
renko, hatman al Zaporogilor IACOV, Patriarhul . . 417. 431.
dupa moartea tatalui s5u, 1657 IAGELON Vladislav H-lea, regele
p. 312-13. Poloniei . . . p. 26, 27, 29, 30.
HMIELNISKI Ruxanda. fiica cea IAGELON Vladislav III-lea, regele
mai mica a lui Vasile Lupu si Poloniei . . . p. 30, 31.
a Tudoscai Bucioc, maritata cu IAIA Pa, dela Belgrad p. 483-84.
Timus Hmielnicki, fiul lui Bog- IANE, b .nul Craiovei, fratele mamei
dan. j 1687 . . . p. 256, 272, lui Mihai Viteazul . p. 142-144.
273, 283, 285, 293-316. IANE Hadambnl, boer moldovean
HMIELNISKI Timus, fiul lui Bog- p. 393.
dan, ginerele lui Vasile Lupu, IANCU Voda Sasn, Domnul Mol-
sotul Domnitei Ruxanda . . p. dovei (1579-82) insurat cu Ma-
250, 273, 276-78, 298-316, 320. ria Paleologa . . . p.100, 101,
HOMONNAY . . . p. 250. 129, 130-133.
HONORINA,maica . . . p.136,137. IANI Surdnl, camatar grec din Con-
HORWAT Gheorghe . . . p. 298. stantinopol . . . p. 332.
HRISAVIDI Ion, grec, mill Can- IASLOWIESKI George, principe
temirestilor . . . p. f09. polonez . . . p. 86.
HRISESCU Gheorghe, vel paharnic IASLOWECKI, nobil polon p. 129.
p. 507. IAXICI Ana, fiica lui Stefan, ne-
HRISOVERGHI Alexandra, fata vasta lui Vasile Glinsky . . p.
lui Mircea Ciobanul si a Doam- 61.
nei Kiajna . . . p. 93. IAXICI Dnmitra, fiul lui Gheorghe
HRISOVERGHI Gheorghe, cama- laxici, Despot, frate cu Stefan
ras, sotul precedentei p. 93, 123. (stabiliti in Ardeal) . . . p. 61.
HUNYADI vezi (Corvin). IAXICI Dumitrn, fiul lui Stefan,
HURU Lupea, parcalab in Mol- frate cu Elena Brancovici (vezi
dova, Insurat cu Armanca, tatal mai jos), omoratorul lui Mihnea
Doamnei Maria a lui Ion Voda Voda cel Rau (Sibiu, 1608) . p.
cel Cumplit . . . p. 128, 129. 57. 60, 61.
www.dacoromanica.ro
555
IAXICI Elena, fata lui Stefan, ne- ION Cel Tfintir flul tarului loan
vasta lui loan Brancovici, Des- Wasilievieci Ill-lea, t 1490, bar-
pot, mama Doamnelor Milita a batul Domnitei Elena, fata lui
lui Neagoe Basarab si Elena a $tefan cel Mare si a Doamnei
lui Petru Rares . . . p. 61. Evdochia din Kiew . . . p.
IA-WI Irena, fiica lui Stefan, 45-47.
nevasta lui,Miclos Balsic . p. 61. ION III-lea Tarul Moscovei, tatal
IA XIC1 $tefan, fiul Despotului lui Ion cel Tartar . . p. 45-49.
Gheorghe laxici, tatal lui Du- ION Corvin de Hunyade (vezi
mitru si al Elenei Brancovici Corvin).
p. 61. ION (Tani) se spunea fiul lui $tefan
IBRAHIM, vizir . , p. 135, 184. cel Mare (prin 1521) . . . p. 46.
IBRAHIM, fiul lui Mihnea Voda ION, fiul lui Lapusneanu . . . p 86.
(Turcitul) musulman p. 118, 224. ION Vodii cel Cumplit, Domnul
IANCU Sasnl, Domnul Moldovei Moldovei 1572-74, fiul lui Ste-
1577-1582, fiul lui Petru Rares fanita Voda, insurat cu 1. ,1/ aria
si at Ecaterinei Weiss, insurat Rostovska, 2. cu Maria Huru, p.
cu Maria Paleologa . . . p. 86. 107, 119, 128, 129.
130-133. ION fiul lui Vasile Lupu si a Tu-
IANCU, fiul precedentului si al doscai Bucioc . . . p. 266,
Doamnei Maria . . . p.132-133. 265-268, 283.
IEREMIA Comisul (Muntenia) . p. IORGA postelnic, unchiul lui Vasile
363. Lupu . . . p. 256.
IEREMIA Movil6 Voevod (vezi Mo- IOSIF, Patriarh, (vezi Paleologu).
vild). IOSIF, egumen . . . p. 319-20.
ILIE voevod,Domnul Moldovei 1433, IOSIF Mitropolitul Moldovei, varul
impreuna cu $tefan H-a 1435 -- lui Alexandru Cel Bun, p. 29.
44, fiul lui Alexandru Cel Bun, IRINA, a doua sotie a lui Petru
insurat cu Marinca, fiica Ducelui Voda Schiopul . . . p. 122-125.
Lituaniei Andrei Oligmandovici, IRINA, mama lui Vasile Lupu . p.
sora reginei Sofia a Poloniei p. 256, 2( 0.
27, 29-35. ISAR, vistiernic in Moldova, p. 392.
ILIE, fiul lui $tefan cel Mare si al ISAIA, episcop de Radauti, p. 128.
Maruscai, mort tartar . v. 45. ISLOZIANU, parcalab (vezi Lozon-
ILIE Rares Domnul Moldovei (vezi ski).
Hie Voda Turcitul). ISTVAN Apor, vamesul dela Bis-
1L1E$ Voda Turcitul, fiul lui Petru trita . . . p. 402. .
Rares, Domnul Moldovei in IUCA, vistiernic in Moldova . . p.
1544-1546 . . . p. 68, 76-76, 500
79, 80, 223. IUGA (vezi Coriatovici).
ILIE$, Domnul Moldovei 1666-1668, IUGA Vodii Domnul Moldovei 1400
fiul lui Alexandru !lies, nepotul p 22.
lui 'lies Voda Turcitul. Insurat IVAN Groaznicul, Tarul Moscovei
cu o Cantacuzino . , . p. 237, p. 61, 128.
378-79, 421-22. IUSUF Bey, renegat . . p. 137, 138.
ILIINSCHI loan, profesor de limba IVAN Wasilievici III-a Tarul Mos-
ruseasea pe Tanga copiii lui Du- covei, cuscrul lui Stefan Cel
mitru Voda Cantemir si secre- Mare, (vezi Ion Ill -lea).
tarul lui Voda . . p. 509. 515. IVANOVICI Gavril, rus din es-
ION VIII -a Impar. Bizantului p. 27. corta Tarului Petru cel Mare
ION Assan (vezi Assan). la Iasi . . . p. 503.
ION de Cicior (vez. Cicior). IVANOVICI spatarul, trimis in Po-
ION din Pitesti, Logofrit, barbatul Ionia de Vasile Lupu cu ocazia
Stanei, fica lui Mircea Cioba- logodnei Mariei, fiica sa, cu
nul . . . p. 93. 146. Radziwill . . . p. 288.
www.dacoromanica.ro
556
IVASCU LogofAtul lui $tefAnita, KIAJNA Doamna lui Mircea Voda

Domnul Moldovei, t 1524 . p. Ciobanul, fiica lui Petru Rares
65. si a Mariei. t . . . p. 68, 69,
IVIREANU Antim Mitropolit, pre- 79, 87-101, 131.
dicator . . . p. 449. KIAJNA, fiica lui Al. Lapusneanu
p. 86, 119.
J KIAJNA, fiica lui lancu Sasu $i a
Doamnei Maria . . . p. 133.
JOKAI Mauriciu, romancier ungur KIMONI Antioh, om de incredere a
p. 329, 350. lui Dumitrascu Voda Cantemir,
JOLDEA v. v. boer moldovean, o- grec din Constantinopol p.517
moratorul lui Stefan Voevod, KIOSEM Sultana mama (Valide).
fiul lui Petru Rams, logodnicul p. 294, 332.
Dompitei Ruxanda, Domnul Mol- KISLAR Aga . . . p 259.
dovei in 1552 timp de trei zile KISSEL, trimisul regelui Poloniei la
p. 76, 80-82. Bogdan Hmielniski. . . p. 301
JOPPECOURT Charles de, gentil- KIUPRULIU Vizir . . p. 280,
.
homme din Lorena, autorul unei 335-36, 339, 341.

carti despre Movilesti . . . p. KIUPRULIU Achmed, vizir, fiul
176, 178, 190-96. precedentului . . p. 378
JORA Alexandra, sora Doamnei KONIESPOLCKI, nobil polonez, al
Dafina Dabija, nevasta arma- 2-lea barbat al fiicei mai mare
sului Grumeaza . . p. 369. lui Vasile Lupu . . p. 286, 288.
JORA Antioh, hatmanul . . . p. KOSTAKI Gavril, vornic in Mol-
429, 524. dova . . . p. 396-97, 429.
JORA Gavril, fratele Doamnei Da- KOSTAKI Lupu . . . p. 524
fina Dabija . . . p. 369. KOSTAKI Constantin . p. 529.
JORA Ionaseu boer moldovean, KOSTAKI Vasile, vornic in Mol-
tatal Doamnei Dafina Dabija. p. dova, insurat cu Catrina Can-
369. tacuzino . p. 427-29, 492.
JULIA, fata polonezei Ludovica. p. KOSTAKI-NEGEL Grigore, insu-
196. rat cu Domnita Ruxanda Raco-
vita . . . p. 529.
K KOSTOMAROFF, istoric rus. p.301.
KRASINSKI, solul polon.
KALINOVSKI generalul polon . p. KRISESCU Gheorghe marele pa-
304-305. harnic la curtea lui Dumitrascu
KAMENSKI-Bantas Dumitru, fiul Voda Cantemir . . . p. 500.
lui Nicolae Bantas, biograful KRUPENSKI Andronic Camarasul,
lui Dumitru Voda Cantemir. p. 313.
p. 506. KRUPENSKI Sandu . . . p. 313.
KARA-Mustafa caimacanul. . . p. KRUPENSKI Vasile, postelnic . p.
366, 381, 385, 395. 313-16.
KARA-Mustafa vizirul, invingatorul KRUPSKI castelan de Bels.. p. 58.
Cehrinului. KUEHLBACH Ferdinand von . p.
KATAROTOS Gheorghe, . . P. 124.
160-61.
KAZANOWSKI Ana, fiica lui Stefan L
Potocki $i a Mariei, fata lui
leremia Movila . . p. 200, 201. LACUSTA. vezi Stefan, (Domnul
KAZANOWSKI Dominic, sotul Anei Moldovei).
.Potocki. . . p. 200 LADISLAU Palatinul Ungariei, in-
KEMENY Milos, Principele Ardea- surat cu Elisabeta Basarab, fata
lului, cronicar ungur . . . p. lui Alexandru Nicolae v. v. p. 19.
276, 288-90, 295-98, 342. LADISLAU, regele Ungariei p.11,12.
www.dacoromanica.ro
557
LADISLAS TiLlee, Regele Poloniei LESZCZINSKI Raphael, solul re-

(1632-48) fiul lui Sigismund gelui Poloniei in Moldova la
Wasa, insurat 1. cu arhiducesa 1700. . . . p. 432. 491-93.
austriaca Cecilia Renata. 2. cu LESZEZYNSKI Stanislas, Regele
Marie Luise de Gonzague p. 203. Poloniei . . . p. 201.
LAIOT Vodii (Basarab) Domnul LITUON (Litavoi) voevodul Olte-
Munteniei 1476-78 (D ornnia niei, 1279 . . . p. 10. 11, 12, 16.
intrerupta cateva luni de reve- LORENA Ducele, solul Mariei-Te-
nirea lui Vlad Tepes in scaun) resa, imparateasa Austriei . p.
insurat cu fata lui Sinadin Ca- 480-82
pitanov, vezi tabela No 1. LOBKOWITZ von Wenzel . p. 323.
LAMBRINO Andronic tatal lui LOSONTZ, (vezi Margareta)
Manolachi Lambrino . p. 445. LOZONSKI (Lozinski) . p. 160-61.
LAMBRINO Balasa, fiica lui Con- LUBOMIRSKI, conducatorul sleah-
stantin Voda Brancoveanu, so- tei in razboiul civil Condean"
tia lui Manolachi Lambrino. in Polonia. . . . p. 204.
(Vezi Brancoveanu). LUBOMIRSKI, contele . . . p. 354.
LAMBRINO Manolachi, fiul lui An- LUCRETIA, sora Ecaterinei . . p.
dronic, soul Domnitei Balasa 104-116.
Brancoveanu . . . p. 444-45, LUDESCU Stoica, cronicar secolul
451, 458, 461, 465. al XVII-lea. . . . p. 87, 347.
LAPUSNEANU Alexandra, (vezi LUDOVIC d'Anjon,regeleUngariei.
Alexandru Lapusneanu). p. 13, 14.
LAPUSNEANU Bogdan, (vezi Bog- LUDOVIC II, cel din urma rege
dan Lapusneanu). al Ungariei, mort la batillia de
LASCU boer moldovan, s. al XV-lea la Mohaci, 1526 . . p. 64.
p. 47. LUDOVIC al XI V-lea, regele Fran-
LATCO Vodii Domnul Moldovei tei, (1643-1715) . . . p. 326-27
1365-73, fiul lui Bogdan Voda, 355, 501.
insurat cu Ana . . . p. 20, 21, LUDOVIC XV-lea regele Frantei.
22, 23, 24. p. 201, 501.
LAZAR Despotul sarbilor, (vezi LUDOVICA, o Poloneza . p. 196-
Brancovici). LUPU salgeral . . . p. 388.
LECCA, spatar in Muntenia p. 180. LUTHER . . . p. 239.
LEON Tomsa Domnul Munteniei
1629-1632, fiul lui $tefan Tom- M
sa Iia, nepotul lui Stefan Tomsa
I, insurat cu Victoria. p. 206, 241. MACARIE Patriarhnl . . p. 244,
LEOPOLD Imparatui Germaniei p. 272, 275-76.
356, 410-411. MAHOMED al IV-lea, sultanul Tur-
LEURDEANIT Stroe vistiernic, in- ciei (1648-93) . . . p. 389.
surat cu Visa din Golesti, tatal MAILAT, voevodul Ardealului p. 75.
lui Eustatie Golescu . . . p. MAINTENON Madame de, favorita
221, 342-64, 382.84, 422, 467. si nevasta morganatica a lui
LEORDEANU Visa din Golesti, Ludovic al X1V-lea al Frantei.
sotia lui Stroe Leurdeanu p. 343. p. 501.
LESZCZINSKI Ana, mama regelui MALAI vel comisul, solul Alexan-
Stanislas Leszczinski . . . p. drinei Bucioc, cumnatul lui Va-
197, 201. sile Lupu . . . p. 256.
LESZCZINSKI Andrei, v. v. de Belz MANU Apostol, omul de afaceri a
p. 197. lui Constantin Voda Branco-
LESZCZINSKI Maria, nevasta lui veanu . . p. 459, 464, 470.
Ludovic XV-lea, regele Frantei, MALZA (vezi Moden)
fata regelui Stanislas al Poloniei. MARA, Doamna lui Mircea Cel BI-
p. 201. tran v. v. . . . p. 16.
www.dacoromanica.ro
558
MARCEA, unchiul Mariei din Coeni MARIA, Doamna lui Basarab cel
p. 209. Tartar (dupa I. C. Filitti) p. 53.
MARCU logofatul, boer ucis de MARIA, Doamna lui Petru Voda
Radu Mihnea . . . p. 216. $chiopul (vezi Amirali).
MARCEA vet postelnic in Tara-Ro- MARIA Domnita, fiica lui Voda
maneasca . . . p. 240. Dumitru Cantemir si a Doamnei
MARGA, fata lui Parvu Craiovescu, Casandrei. (Vezi Cantemir).
strabunica lui Matei Basarab. MARIA, nevasta lui Mircea Voda,
p. 240. fiul lui Mihnea cel Rau p. 119.
MARGA, sora lui Vasile Lupu . p. MARIA Domnita fiica lui Eremia
256 Voda, maritata cu contele Ste-
MARGARETA, vezi Maria mama fan Potocki (vezi Potocki).
Musatei . . p. 24. MARIA Gritti fiica lui Alois Gritti,
MARGARETA de Losontz, prima logodnica lui 5tefan Voda La-
sotie a iui Alexandru Cel Bun, custa (vezi Gritti).
(contestata) . . . p. 25, 26. MARIA, fiica lui Patrascu cel Bun,
MARGHITA Doamna, sotia lui Ba- sotia Logof. Radu din Dra-
saraba Cel Mare, Domnul Tarii goesti . . . p. 142.
Romanesti . . . p. 16. MARIA Kneajina, fata lui Stefan
MARGHITA Doamna, vaduva lui Cel Mare $i a Mariei-Voichitei
Simion Movila (polona, contesa (mOarta 1518) . . . p. 45, 46.
Zolkiewska, sau unguroaica) p. MARIA Doamna lui Vlad Dracut
171-173, 177. 212. Domnul Munteniei . . p. 52.
MARIA din Brancoveni . . . p. MARIA-Oltea, sotia lui Bogdan voe-
435. vod, mama lui Stefan Cel Mare
MARIA din Bucov, fata postelni- n. 44.
cului Stoica of Bucov, nevasta MARIA Rare din Harlau, mama lui
paharnicului Mavrodin, mama Petru Rares . . . p 44, 67.
Ilancai a lui Antonie v. v. din MARIA-Tereza, Imparateasa Au-
Popesti . . . p. 406 striei . . p. 480-82, 484.
MARIA Comnen din Mangop fata MARIA-Christina, nevasta lui Si-
lui Olobei Comnen, a treia sotie gismund Bathory . . . p. 153,
a lui Stefan Cel Mare t 1467. 165.
p. 39-42 MARIA- Voichita fata lui Radu Cel
MARIA din Coeni, nevasta lui Nick Frumos si a Doamnei Maria, a
Armasul, mama lui Radu $erban patra nevasta a lui Stefan Cel
Voevod . p. 208, 209, 214, 218. Mare t 1511 . . . p. 41-43, 52.
MARIA Doamna intaia nevasta a lui MARICA, fiica lui Al. Lapusneanu
Alexandru Nicolae v. v., Dom- p. 86.
nul Tarii Rom . . . p. 16. MARICUTA, sora lui Vasile Lupu
MARIA Doamna (vezi Brancoveanu) p. 256.
MARIA, fata lui Petru Voda $chio- MARIA$ Stefan . . . p. 288.
pul si a Doamnei Maria (vezi MARIN, tatal Doamnei Marina p. 27.
Maria Tzigara). MARIN, servitor lui Stefan Voda
MARIA Doamna lui Bogdan I Voda, Cantacuzino. p. 474.
Domnul Moldovei. (Descalica- MARINA Doamna, a patra nevasta a
torul) . . . p. 20, 21, 24, lui Alexandru cel Bun, fata lui
MARIA Doamna lui Radu Cel Fru- Marin . . . p. 27, 28, 37.
mos, voevodul Tarii Romanesti, MARINA, fiica lui Mircea Cioba-
soacra lui Stefan Cel Mare t nul si Doamnei Kiajna . . . p.
1490 . . . p. 41, 42, 43, 52. 93, 96, 98.
MARIA Doamna, prima sotie a lui MARINCA Doamna lui Ilie voevod
P. Rarer . . . p. 67, 68. (fiul lui Alexandru Cel Bun),
MARIA Doamna lui Vlad Calugarul fata lui Andrei Oligmandovici,
Domnul Munteniei . . . p. 52. duce de Lituania p. 27, 29-35.
www.dacoromanica.ro
559
MARINO Po li Giovani de, sotul MAVROCORDAT Nicolo din in-

Esterei Xenos . . . p. 104, 116. sula Chios, insurat cu Ruxanda,
MARTA (vezi Ecaterina Farina). fata lui Scarlat Beiglitzi, tatal
MARTINA, fiica lui Al. Lapusneanu lui Alexandru M. Exaporitul
p. 86. p 235.
MARZA, generalul lui Mihai Vitea- MAVROCORDAT Ruxanda, fiica
zul . . p. 174. lui Scarlat Beiglitzi, nevasta lui
MARZA-Beg (vezi Beg MArza). Alexandru Voda Cuconul, apoi
MARUSCA, prima nevasta a lui a lui Nicolo Mavrocordat, mama
Stefan Cel Mare . . p. 38, 45. lui Alexandru M. Exaporitul
MATE! Basarab Domnul Munte- p 231-33.
niei 1632-1654, din Brancoveni, MAVROCORDAT Scarlat fiul Exa-
fiul lui Da nciu vornicul si al poritului (1698) insurat cu Elenca
Stancai, insurat cu Elena Nas- Brancoveanu . . . p. 444.
turd Herescu . . . p. 60, 219, MAVRODIN Baum fata paharni-
239-53, 259, 261, 265-68, 272-76, cului din Manesti, nevasta 1-a
295, 329. a lui Antonie Voda din Popesti
MATEI Corvin de Hunyade (vezi p. 406, 436.
Corvin). MAVRODIN, paharnic din Manesti
MATEI Imparatul Germaniei, ur- p. 406.
masul lui Rudolf II . . . p. MAZONIAS duce, primul sot al
218. Ringalei, Iloamna lui Alexandru
MATEIAS, fiul lui Matei Basarab Cel Bun . . . p. 26.
si al Doamnei Elena (infiat) MAXIM, Mitropolitul "{Aril Roma-
p. 247. nesti (vezi Gheorghe Brancovici).
MATHEI un neamt, capul sufragiilor MEIIAMED, numele turcit al lui [lie
lui Cantemir Brancoveanu . p. Voda Rares . . p.
441. MEDICIS Catrina de, nevasta Re-
MAUROTI, Ileana logofeteasa, sora gelui Enric al 11-lea al Frantei
lui Voda Eremia Movila . . p. p. 111.
173, 199. MELETIE Arhiepiscopul, profesor
MAVROCORDAT Alexandru, fiul de filosofie lui Dumitru Can-
lui Nicolo Mavrocordat si al temir . . . p. 490.
Ruxandei, zis Exaporitul, ma- MENZIKOFF . . p. 504.
rele dragoman al Porti,, diplo- MERESCUIlie polcovnic . . p. 507.
mat, tatal lui Nicolae Voda, bu- MERWAN Barman Stolnic (Mun-
nicul lui Constantin Voda . p. tenia) . . . p
441. ME$NIC Gheorghe Stolnic p. 507.
MAVROCORDAT Ileana, Dom- MICHEL Angelo . . p. 224.
nita, fiica lui Constantin VodA MIELESKI Nicolae, principe po-
Brancoveanu, mai-Rata cuScarlat lonez . . . p. 86.
Mavrocordat, fiul Exaporitului. MIERZINSKY nobil polonez p. 287.
p. 444. MIHAI Camarasul, boer moldovean
MAVROCORDAT Ion dragomanul p. 216.
Domnul Munteniei 1716-1719 MIHA!, tiul lui Niculae Patrascu si
p. 462-63, 464-65, 472. al Domnitei Ancuta . . . p. 218,
MAVROCORDAT Nicolae, fiul 219, 220, 248, 311-12.
Exaporitului, Domnul Moldovei MIHAI of Tfirsor, fratele Tudorei,
in 1709-1710 si in 1711 1715, tatal lui Antonie Voda din Po-
al Munteniei in 1716 si in 1719- oesti . . . p. 260, 406.
1730, insurat cu 1. Casandra MIHAILESCU Cristea, uricar p.176.
Ca ntacuz,no, 2. Pulcheria Ciuki, MIHAILESCU Isac, fratele prece-
3. Smaranda Stavropoleos p. dentului . . . p. 176.
233, 423, 449, 462, 464, 472, 474, MIHAILESCU, comis (probabil Va-
498, 528, 529. sile) . . . p. 176.
www.dacoromanica.ro
560
MIHAI Viteazul Domnul Munteniei MIRCEA Ciobannl, Domnul Mun-

1593-1601, fiul lui Patrascu teniei (1545-53); (1558-59), fiul
Voda Cel Bun si al Tudorei lui Radu cel Mare si al Cata-
(din calugarie Teofana). Insurat linei, insurat cu Kiajna, fata lui
cu Slanca . . . p. 130, 134, 141- Petru Rams . . . p. 87-92,
58, 165. 119, 143.
MIHAILOVA Stefana, principesa MIRCEA, tiul precedentilor p. 96,
p. 323-28. 98, 99, 100.
MIHAIL, Tarul Bulgarici . . p. 16. MIRSICY, nobil polonez . . p. 287.
MIHAILA, fiul lui Al. Lapusneanu MODEN Contele de, sotul uneia
p. 86. din fiicele lui Radu Cantacuzino,
MIHNEA Cel Ran Domnul Munte- fiul lui Stefan Voda . . p. 483.
niei 1508-1510, fiul lui Vlad MOGALDE, boer moldovean . . p.
TePes si al Doamnei Elena, in- 507.
surat 1 cu Smaranda si 2 cu M 0 GAL D E Zinica, mama lui
Voica . . . p. 54, 57, 58, 60, Gheorghe Stefan Voda p. 317.
103. MONARET Antonie Constantin,
MIHNEA-Radu Domnul Munteniei boer din Tarigrad . . . p. 97.
1658-59, full lui Radu Voda MONTESPIN, capitan francez in ser-
Mihnea . . . p. 332-34, 339, viciul Movilestilor . p. 179, 180.
406. MORUZI Elena, a 2-a nevasta lui
MIHUL Hatman, boer moldovean Nicolae Brancoveanu . p.
t 1541 . . . p. 75. MOTOC boer moldovean . p. 507.
MIHNEA Tnrcitul, Domnul Mun- MOTOC Ilie, boer moldovean p.
teniei (1577-83 ; 1585-99, fiul 393.
luiAlexandra Voevod si al MOTOC vornic, boer moldovean
Doamnei Ecaterma, insurat cu p. 81, 82. 94.
Neaga . . p. 88, 108-118, 223.
. MOVILA Eremia, Domnul Moldo-
MIKUD (vezi Stefan Mikud Kukenus). vei 1595 -1600; 1600-1606, insu-
MILESCU NICOLAE, spatar in rat cu Elisabeta din Lozna . p.
Moldova, cronicar, geograf, (s. 125, 160-170.
XV11-a), preceptorul tarului Pe- MOVILA Alexandra, fiul lui Ere-
tru Cel Mare . . . p. 326. mia Voda si a Doamnei Elisa-
MILITA- Despina Doamna (vezi beta, Domnul Moldovei 1615-16,
Despina-Milita). neinsurat . . . p. 176-187, 205.
MILOS, fratele lui Petre Schiopul MOVILA Ana, fata lui Eremia Voe-
si al lui Alex. v, v. p. 101, 103, vod si a Doamnei Elisabeta, avu
108, 121. 4 barbati, anume : Maximilian
MILUTIN regele Sarbilor, casatorit Pszerebski, voevod de Lencici,
cu fata lui Lytuan voevod (ca. Kneazul Ion Szedziwoy Czer-
1370) . . . p. 16. nowski, pe Vlad Mykowski,
MINETTI Bartholomew . . . p. voevod al Cracoviei si pe con-
236. tele Stanislas Potocki . . . p.
MIRCEA, fiul lui Mihnea Voda Cel 202-206.
Rau si al Doamnei Smaranda, MOVILA Bogdan fiul mai mic al
tatal voevozilor Alexandra al lui Eremia Voda si a Doamnei
Munteniei si Petre $chiopul al Elisabeta, capitan-pass al flotei
Moldovei . . . p. 57, 58, 103, otomane (turcit, apoi desturcit)
119. p. 170, 203, 205.
MIRCEA, fiul natural al lui Vlad MOVILA Catrina, fata lui Eremia
Dracul si al Caltunei . . p. 53. Voda, maritata cu printul Sa-
MIRCEA I Cel Batran Domnul muel Korecki p. 177, 179-197.
Tarii Roma nesti 1386-1418, fiul MOVILA. Catrina, fata lui Radu
lui Radu I Cel Mare, insurat cu Voda Mihnea, Doamna lui Moi-
Mara . . . p. 14, 16, 52. se Voda . . . p. 234, 236.
www.dacoromanica.ro
581
MOVILA Constantin, fiul cel mai MUSELIM Iordachi, grec, din nea-
mare al lui Eremia Movila, Dom- mul Ramadan-Paleologilor . p.
nul Moldovei 1607-11, nein- 390.
surat . . . p. 164, 165, 167, MUSTAFA I, sultan (1617 ; 1622-23)
171-176, 198, 205. p. 188.
MOVILA Elisabeta, Doamna lui MUSTAFA Aga, capugiu . . . p.
Eremia Voda, fata lui Gheor- 453-54, 458.
ghe din Lozna, parcalab . . p. MUSTAFA Bey, fiul lui Mihnea
159-188. Voda Turcitul . . . p. 118,
MOVILA Elisabeta, nevasta Jul Ga- 224, 226.
vril v. v. . . . p. 205. MUSTAFA Pasa din Silistra . . p.
MOVILA Gafita, fata lui Eremia 280, 340.
Movila, maritata cu Stefan Bra- MUSATA (Margareta) probabil fata
escu . . . p. 205. lui Bogdan I si al Marici, sotia
MOVILA Gavril. Domini! Munte- lui Stefan, voevodul Sepeni-
niei (1618-20) fiul lui Simion tului, mama lui Petru, Roman
Voda . . p. 171, 205. si Stefan, Domnii Moldovei,
MOVILA Gheorghe, fratele Dom- bunica lui Alexandru Cel Bun
nului Eremia, Mitropolitul Mol- p. 23, 24, 2
dovei . . p. 160, 165 urm. 201. MUTU Ion . . p. 507.
MOVILA Ion, insurat cu Maria ta- MYKOWSKI Vlad. voevod al Cra-
Val voevozilor movilesti p. 160. coviei, al 3-lea sot al Anei
MOVILA Ion. fiul lui Simion Voda Movilii, fiica lui Eremia Voda
p. 171, 172. p. 802.
MOVILA. Kiajna (Regina), fata lui
Eremia Voda, maritata in 1603 Ii
cu ducele Mihai Wisznowiescki
(vezi Wisznowieski). NACU, boer moldovean . . p. 507.
MOVILA Maria, sotia lui Ion Movila, NACU Anita, a 2-a nevasta a lui
mama lui Eremia si Simion Enache Dabija . . . p. 370
voevozi . . . p. 160, 167, 202. NACU Constantin (Colonelul Na-
MOVILA Maria, tata lui Eremia colowitz) . . p. 322, 326.
Voda, maritata cu contele Stefan NASTASIA din Lapusna, mama lui
Potocki . . . p. 198-201. Alexandru Lapusneanu, ibov-
MOVILA. Mihuiila5, fiul lni Simion nica lui Bogdan Voda Orbul.
Voda si al Doamnei Marghita, NASTASIA, fica lui Al. Lapus-
I ogodnicul A ncutei, fiica lui Radu neanu . . p. 86.
Voda $erban . . p. 171-173, NASTUREL (vezi Herescu).
205, 212, 217. NEACSA ot Bncsani, sotia lui Nea-
MOVILA Moise, fiul lui Simion goe Postelnicul, mama Doam-
Voda 5i at Doamnei Marghita, nei Maria Brancoveanu p. 436.
Domnul Moldovei 1630-33 . p. NEAC$A (Ana), a doua sotie a lui
171, 172, 205, 236, 260. Alexandru cel Bun.
MOVILA Simion, Domnul Moldo- NEAC$A, mama Doamnei Stanca
vei (1606-1607), insurat cuAlar- a lui Mihai Viteazul . . p. 152.
ghita Zolkiewski . . . p. 125, NEAGA, sotia Banului Parvu Cra-
154, 155, 160, 165-171. 207, 212. iovescu . . . p. 53, 60.
MOVILA $CI1EUCA . p. 160,165. NEAGA, Doamna lui Mihnea Voda,
MOVILA Petre fiul lui Simion Voda, Domnul Munteniei (Turcitul),
Mitropolitul Kiewului . . . p. fata clucerului Vlaicu ot Buda
171, 172, 205, 287, 289-90. (Buzau) si a jupanesei Anca p.
MSTISLAWKI Teodor, kneazul p. 110-118, 223.
129. NEAGOE Basarab, Domnul Mun-
MURAD, Sultanul Turcilor (1574 - teniei 1512-21, fiul vel vornicu-
1595) . . . p. 100, 131. lui Parvu Craiovescu si at jupa-
36
www.dacoromanica.ro
562
nesei Neaga, (insa probabil fiu

natural at acesteia din urtna cu
0
Basarab cel Tartar. Insurat cu O'DONNEL Enric, Contele, sotul
Milita-Despina, fata desp.otu- fiicei lui Radu Cantacuzino . p.
lui sarb Ion Brancovici . . p. 483.
53, 57, 59-66, 103. OLELCO, principe de Kiew, tatal
NEAGOE Craiovescul, ban at Of- Doamnei Evdochia a lui Stefan
teniei . . . p. 60, 203. cel Mare . . . p. 38.
NEAGOESCU Pan'a, fratele Doam- OLIGMANDOVICI Andrei, duce
nei Maria Brancoveanu . . p. de Lituania, tatal Doamnei Ma-
436. 439. rincai a lui Ilie voevod, Domnul
NEAGOE logofatul din Targoviste Moldovei . . . p. 27, 29.
p. 249, 332. OLIGMANDOVICI Marinca (vezi
NEAGOE postelnicul din Vai-deei, Marinca Doamna).
fiul lui A ntonie Voda, tatal OLIMPIADA, maica dela manasti-
Doamnei Maria 1315ncoveanu p. rea dinteun Scaun . . . p. 470.
406, 436, 439. OLLINGEN Contele, ambasadorul
NECULCE Ion, cronicar moldo- Germaniei la Stambul p. 432.
vean . . p. 44, 232, 234, 255, OLTEA (Maria) vezi Maria-Oltea.
628, ;03, 507-508, 524. OMER Aga, seful seraiului . p.
NEDELCA (Natalia) cercheza, ne- 137, 18.
vasta lui Constantin Serban Vo- ORDOG capitan Ungur in aria a
da Domnul Munteniei . . . p. lui Bathory . . . p. 214.
334, 406. OSSON Ducele de, vice regele Nea-
NEPOS Cornelius . . . p. 517. polului . . . p. 197.
NEGOESCUL Panu, fratele Doam- OSTROG Constantin de, . p. 127.
nei Maria lui Constantin Voda OSTROG, fica precedentului p. 127.
Brancoveanu p. 439.
. . .
NEGOITA. loan, boer muntean . p. P
247.
NENIUL Gavril, boer moldovean PAGET Lordul, ambasadorul Marii
p. 393 Britanii la Stambul . . p.441.
NICA Armasul, tatal lui Radu $er- PAHONIE calugar (Alexandru Voda
ban Voevod, casiltorit cu Maria L5 pusneanu).
din Coeni si frate cu mama flu- PAISIE dilugarul (Radu Paisie voe-
zestilor . . . p. 208. vod),
NICODIM Sfantul din Tismana p. PALADI Ana, fiica lui Antioh v. v.
19, 208. Cantemir . . . p. 433.
NICOLA, grec, om de incredere at PALADI Ion, spatar . . . p. 522,
Doamnei Ecaterina . . . . p. 527, 529.
114. PALADI Nastasia, sotia lui Ion p.
NICOLAE, fiul lui Miltai Viteazul 522.
(vezi Patrascu). PALADI Sanda, fata lui Mateias
NICOLAE tatal lui Vasile Lupu p. Sturza, sora Doamnei Mariei
255. Ghica . . p. 337.
NICOLAE voevod de Maramures, PALADI Toader vel vornicul de
conte de Ugoci . . . p. 13. Ora de sus (Moldova) . . p.
NICULAI armasul, . . p. 507. 392, 397.
NICUSIOS Panaiotachi mare dra- PALEOLOG Calinichia (vezi Ca-
goman at Portii din secolul al linichia Doamna).
17-lea . p. 342, 354.
. . PALEOLOG Constantin, imp5ratul
NURBANI, evreicA, cadana . . p. Bizantului (1448-53) . . . p. 96.
93. PALEOLOG Constantin, fiul lui
NUREDDIN Sultanul, Hanul TAta- Muselim, insurat cu fata lui
rilor . . p. 304. Antonic Monoret . . . p. 97.
www.dacoromanica.ro
563
PALEOLOG Chirila . . . p. PAVAL Postelnicul, boer ucis de

173, 177. Radu Mihnea . . . p. 216.
PALEOLOG Iosif, patriarh p.96-99. PETRE de la Arge, yen Radu
PALEOLOG Dionisie, Mitropo- Paisie v. v.
lit al Moldovei . . . p. 216. PETRE Spatarul, barbatul Paunei
PALEOLOG Ion, Imparat al Bi- Xenos . . . p. 104.
zantului (1311 -1376) . p. 16, 461. PETRE Slolnic, (vezi Alexandru La-
PALEOLOG Muselim, insurat cu puneanu).
sora lui Mihai Cantacuzino $ai- PETRICEICU Stefan, Domnul Mol-
tanoglu . . . p. 97. dovei 1672 74 si 1683-1634,
PALEOLOG Starnate, nepotul pa- insurat cu Maria Catargi p. 387,
triarhului, soful Domnitei Ma- 397 -9S, 421-22.
rina, tata Kiajnei . . . p. 98. PETRU fiul lui Stefan cel Mare si
PALEOLOG Maria, Doamna lui al Evdochiei t 1479 . . . p. 45.
Iancu Voda Sasu p. 131-139. P E T R U-Aron Domnul Moldovei
PALEOLOG Maricuf a, sora Doam- 1451-52, 1454-57, fiul lui Alexan-
nei Elisabeta Movila, nevasta dru cel Bun si al Marinei Doamna,
lui hirifa . . . p. 173. insurat cu sora regelui Ion Cor-
PALEOLOG Sofia (vezi Sofia, fa- yin de Hunyadi . . . p. 29,
rina Moscovei). : 2-35, 37-38.
PALMA Vecchio . . . p. 224. PETRU Cercel, Domnul Munte-
P A N A I O T Nicusias dragomanul niei. 158:3-1535, fiul lui Pa-
portii . . p. 352-54, 461. tracu cel Bun, fratele lui Mihai
PANJEWSKY Gaspar, nobil polon, Viteazul . . . p. 111, 114, 116,
sotul fetei lui Alexandru Lapus- 117, 135, 142.
neanu Si a Doamnei Ruxanda PETRU Musat, Domnul Moldovei
p. S5. 1375-91, fiul Mulatei $i al lui
PANTAZI-Campineanu, sof ul Mariei Stefan voevodul Sepenifului p.
Cantemir, fiica lui Const. Can- 23, 24.
temir, nepoata lui Antioh Voda. PETRE, parcalabul . . . p. 177.
p. 520. PETRU-Rare5, Domnul Moldovei
PAPA vistiernic . . . p. 228. 1527 -38, 1541-46, fiul lui Ste-
PARVU, clucer, barbatul Benettei fan cel Mare si al Mariei Ra-
Xenos . . . p. 104. rev, insurat 1. cu Maria 2. cu
PARVU I, vel vornic, fiul lui Neagoe Elena Brancovici, fiica lui Ion
Craiovescul; insurat cu Neaga Brancovici, Despotul Sarbilor.
p. 53, 60, 240. p. 44, 46, 67-77, 130, 131.
PARVU II ban, fiul lui Parvu I PETRU eel Tanar, al II-lea Dom-
fratele lui Neagoe Basarab v. v. nul Munteniei (1559-68) fiul lui
Epitrop al nepotului sau Theo- Mircea Cobanul qi al Doamnei
dosie voevod . . . p. 63. Kiajna, insurat cu Elena Chere-
PARISIEN Martin, secretar la am- povici . . . p. 92-99.
basada Franfei din Stambul, p. PETRU, fiul Al. Lapweanu p. 86.
196-97. PETRE, fiul lui Ion din Pitesti p. 146.
PASCAL, capitan . . . p. 507. PETRU Voda Schiopul, Domnul
PASCAL gramaticul . . . p. 361. Moldovei in 1574-1579 $i a 2
PATRASCU eel Bun, Domnul oara in 1582-1591. Insurat cu
Munteniei, (1554-58) vezi Maria Amirali . . . p. 88, 103,
tabela No. 1; insurat cu Voica. 106, 118-126, 217.
Taal lui Mihaiu Viteazul . . p. PETRU eel Mare, "rand Rusiei p.
90-91, 142-44. 448, 498-516.
PATRASCU Nicolae, feciorul lui PETRU de Sprova, Palatinul Lwo-
.Mihai Viteazul, insurat cu An- wului . . . 31, 201.
arta, fiica lui Radu Voda $erban PFALTZ-Neuburg, Carol Elector de
p. 147, 150, 151, 217-218. p. 201.
www.dacoromanica.ro
564
PIASECKI, cronicar polon. p. 176. PRAJESCU Maria, fata lui Theo-

PISOSKI Tudosca . . . p. 521. dor . . . p. 160.
PLATONIDA monaha, (vezi Des- PRAJESCU Theodor, Vel Vistiernic
pina-Milita Doamna). p. 61, 160. 323.
PLE$TEV Mihai, solul Tarului Ivan PRAJESCU Nicoara, vistiernic In
al III-lea . . . p. 46. Moldova . . . p. 173.
POLO Minio, patrician venetian, PRAJESCU Nastasia, nevasta Jul
al doilea sot al Mariei Tzigara, Ion, fiica lui Cozma Gane
fiica lui Petre Schiopul p. 126, (Sarpe) . . . p. 318.
135. PRAJESCU Toma 5i Anita. p. 521.
PONIATOWSKI Conte le, ginerele PREDA fiul lui David postelnicul si
lui lancu Sasu . . . p. 134, 449. a Mariei din Brancoveni, vary
PONICI vornic de targ (in Iasi) p. primary cu Matei Basarab, in-
392. surat cu Patina Greceanu . . p.
POPESCU Hrizea vistiernic. Gine- 435.
rele lui Gheorghe Baleanu (vezi PREDA din Greci, ginerele lui Mi-
Carida). hai Viteazul . . . p. 151.
POPESCU Radii cronicar. Fiul pre- PROCA portarul, boer ucis de Radu
cedentului . . . p. 87, 467, 472. Mihnea . . . p. 216.
POTCOAVA Alexandra, fratele PSZEREBSKI Maximilian voevod
lui Ion Voda cel cumplit . . p. de Lencici, primul barbat at
119. Anei Movila . . . p. 202.
POTCOAVA Constantin, idem. p, PURICE, aprodul lui Stefan Cel
114. Mare . . . p. 1F.9.
POTCOAVA. Ion, idem . . . p. 119. PURICE Vasile, vornic la curtea lui
POTOCKI Ana, (vezi Movila Ana). Antioli Voda Cantemir p. 493-
POTOCKI Ana, fiica Mariei Movila
si a lui Stefan Potocki, maritata R
cu Dominic Kazanowski . . p.
201. RACLI$ Iftimie . . . p. 507.
POTOCKI Andrei, fratele lui Ste- RACOVITA. Ana, Doamna lui Mi-
fan . . . p. 198. hai Racovita Voda (vezi Co-
POTOCKI Caterina, fata lui Stefan dreanu).
Potocki $i a Mariei Movila, ma- RACOVITA Anastasia, nevasta lui
ritata cu Ianus Randiziwill pa- Ion Racovita, mama lui Mihai
latinul Lituaniei in 1643 . . p. v. v., fata lui Toma Cantacu-
200, 287. zino p. 521-22.
POTOCKI Contele, pretedent la RACOVITA. Ecaterina, (vezi Ghica
mana Domnitei Rux an drei p. 298. Scarlat) , . . p. 529.
POTOCKI Gheorghe, nepotul Dom- RACOVITA Ion, tatal lui Mihai
nitei Maria Movila . . . p. 184. Voda . . p. 397, 521-22.
POTOCKI Ion si Pav5I, fii Mariei RACOVITA Mihai Domnul Moldo-
Movila si ai lui Stefan Potocki vei in 1703-1705 in 1707-1709
p. 200. si in 1715-1726. Al Munteniei
POTOCKI Stanislas al 4-lea sot al in 1730 31 si in 1741-44, fiul
Anei Movila . p. 20Z 204. lui Ion Racovita, insurat 1 au
POTOCKI Stefan Contele, solul Elisabeta Cantemir, $i 2 cu Ana
Domnitei Maria Movila, fratele Dediu-Codreanu . . . p. 449,
lui Ion, cunoscutul razboinic 456, 492, 522-530.
p. 163, 174, 198-201, 298. RACOVITA Mihai Spatar, fratele
PRAJESCU Agafia, nevasta lui Toa- precedentului (fiul lui Ion R )
der Boul, mama Doamnei Safta p. 61.
p. 318, 323. RACOVITA Nicolae, marele lo-
PRAJESCU Ion, tatal Agafei . p. gofat . . p. 397.
305, 318, 323. RACOVITA Salta, (vezi Cantemir).
www.dacoromanica.ro
565
RACOVITA Ruxandra (vezi Kos- RADU Leon v. v. (vezi Tomsa).

taki-Negel). RADU Logofatul din DrAgoesti
RACZ, barbatul Zamfirei . . p. 146. p. 142, 145.
RADA Doamna lui Vlad Calugarul RADU Bidi. la!, probabil fiul pre-
Domnul Munteniei (a doua so- cedentului . . p. 142.
tie), din calugarie Samonida RADU mare logofat, fiul lui Cazan
p. 52. p. 288.
RADA Doamna lui Vlad V intila v. v. RADU Armasul . . p. 208-252.
p. 60. RADZIWILL Ecaterina, a 2-a fata
RADA preoteasa popei Ghita, ibov- a lui Stefan Potocki si a Domni-
nica lui $tefan Voda Lacusta tei Mariei Movila, prima nevasta
p. 70-71. a lui Janus Radziwill p. 200-201.
RADU I zis Ra,u-Negru, Domnul RADZIWIL Maria Domnita, fica lui
Tarii Romanesti 1374 S5, insu- Vasile Lupu si a Tudoscai Bu-
rat 1. cu Ana si 2. cu Cali- cioc, maritata cu printul Janus
nichia . . . p. 16. Radziwil. (1661) . p. 256, 272,
RADU cel Frumos Domnul Mun- 273, 283, 286-93.
teniei 1462 74, fiul lui Vlad RADIZIWILL 'anus, Palatinul Li-
Dracul, insurat cu Maria-Des- tuaniei, insurat 1. cu Catrina
pina . . . p. 41, 52, 53. Potocki (fata Domnitei Maria
RADU-Ilies . . p, 90. Movila) si 2 cu Domnita Maria,
RADU (eel Mare), al IV-a, Dom- fata lui Vasile Lupu v. v. . p.
nul Munteniei 1496-1508 insu- 273, 285-93, 304.
rat cu Cnldlina (Ecaterina) . p. RAFAIL monahul, (vezi Popescu
53, 59, 89. Radu).
RADU de la Afumali Domnul RAKOCZI Gheorghe I, craiul Ar-
Munteniei 1522-23 si 1525-29, dealului .. p. 241, 244, 248,
tiul lui Radu cel Mare. Insurat 2 +9, 273, 275, 288, 292, 294-97.
cu Domnita Ruxanda a lui Nea- RAKOCZY Gheorghe II fiul pre-
goe Basarab v. v. si a Doamnei cedentului, voevodul Ardealului
Despina-Milita . . p. 63, 644,6. p. 295-97, 321-22, 330-31, 332,
RADU Beizade . . p. 443, 452. 342.
RADU Calugarul, Domnul Mun- RAKOCZY Sigismund, al 2-lea fiul
teniei (1521-22) . . . p. 52. voevodului Gheorghe Rakoczy
RADU, fiul lui Mircea Ciobanul si I . . . p. 295-98.
al Doamnei Kiajna p. 96, 98-100. RALE Billasa (vezi Balasa Doamna)
RADU, fiul lui Mihnea Voda si al RALE Niculache, stolnic, tatal pre-
Doamnei Neaga . . . p. 110. cedentei . . . p. 332.
RADU Nlittnea, Domnul Munteniei RARE* Constantin, fiul lui Pe-
(1011-16 ; 1620-23), Domnul tru Rarer si al Doamnei Elena
Moldovei (1616-19 ; 1623-26) t tartar . . . p. 68.
p. 215-16, 223-35, 110-112, 118, RARE$ Ilie (vezi Ilie Rarer).
178-84, 186, 207, 209, 215. RARE* (Maria vezi Maria).
RADU Paisie, Domnul Munteniei RARE* (Petru vezi P. Rarer).
1535-45. Insurat cu vaduva fra- RARE* $tefan (vezi Stefan Rarer).
telui sau, Domnita Ruxanda a RAT Gheorghe capitanul lui Mihai
Itti Neagoe Basarab si a Doamnei Viteazul . . . p. 174, 210.
Despina-Milita. (contestat). p.66, RAZVAN Vodii, Domnul Moldovei
90, 142. ($tefan) 159o, neinsurat . . p.
RADU *erban voevod, Domnul 130, 163.
Munteniei 1602 1611, fiul vel RENNI Generalul rus din escorta
armasului Nica si al Mariel din Tarului Petru cel Mare . p. 503.
Coeni, insurat cu Elena din R I G 0 secretarul ambasadorului
Margineni . . . p. 60, 151, 155 Olandei la Stambul . . . p.
169, 173, 207-221. 477.
www.dacoromanica.ro
566
RIGAUD Capitan francez in solda ROSETTI Scarlataki . . . p. 526.

Movilestilor $1 Polonilor. p. 197. ROSETTI Victoria, sotia preceden-
RINGALA Doamna, a treia sotie a tului . . p. 526-27.
lui Alexandru cel Bun, vara re- ROSETTI Zoe, Doamna lui Anto-
gelui Vladislav al Poloniei, pri- nie Rosetti v. v. . . . p. 424.
ma sotie a Ducelui de Mazonia ROSSI, medic Italian la Stambul. p.
p. 26, 27, 55. 107.
ROMAN I Musat Domnul Moldo- ROSTOWSKA Maria, prima ne-
vei 1391-94, fiul Musatei, in- vasta a lui Ion Vod5 cel Cum-
surat cu Anastasia . . . p. 24. plit . . . p. 128.
ROMAN II Mu$at Domnul Moldo- ROSTOWSKAIA Lobanow Agro-
vei 1447-48, fiul lui Ilie voevod fena, Principesa, sotia lui Matei
si a Doamnei Marinca . . . p. Cantemir, fiul lui Dumitrascu
30, 31, 32, 68. Voda . . p. 520.
ROSENBERG Grigore din Harlau, ROTHAL, conte in Moravia p. 323.
secretarul lui P. Rare$ . . p. 72. ROTHAL Ion, capitan de Satul.
ROSETTI Alexandru, beizgle, fiul Mare . . . p. 352, 354.
lui Anton Voda si a Doamnei RUG1NA Pavel . . . p. 507.
Zoe . . . p. 423. RUDOLF II-lea Imp5ratul Germa-
ROSSETI, (Rosetto, Ruset) Anton niei . . . p. 124, 148, 209, 215.
Domnul Moldovei in 1675-1678, RUSTEA Ghence, boer din Mun-
fiul lui Lascaris Rosseto $i a tenia (Bulgar) socrul lui $er-
Bellei Cantacuzino, poreclit ban Voda Cantacuzino p. 344.
Chirita Dracu ", insurat cu Zoe RUXANDRA, fiica lui Basaraba
p. 325, 3 1, 388, 423-24. cel Mare, maritata cu Stefan
ROSETTI Constantin (Cuparul), Uros Ill-lea, regele Serbiei p. 16.
fiul lui Lascaris Rosetto si al RUXANDA Doamna lui Bogdan
Belei Cantacuzino, tratele lui Voda (Orbul), Domnul Moldovei
Anton Voda . . . p. 371, 374, fiica lui Mihnea cel Rau, Dom-
382, 423, 427. nul Munteniei, $i a Doamnei
ROSETTI Gheorghe, fiul lui Anton Smaranda, (maritata intai cu
Voda $i at Doamnei Zoe, sotul Dragomir Logofatul) . . . p.
Christinei Ghica (fata lui Gri- 54-50.
gore Voda Ghica I) . . . p. RUXANDA, Domnita (vezi Hmiel-
366, 368, 423. niski)
ROSETTI Iordachi, vistiernic in RUXANDA Doamna lui 1. Radu de
Moldova, fiul lui Constantin la Afumati v. v. 2. Radu Paisie
Cuparul, insurat cu Domnita v. v. (aceasta din urma casatorie
Maria Dabija . . . p. 324-25, e contestata), fiica lui Neagoe
372, 375, 384, 401, 431, 432, Basarab si a Doamnei Milita. p.
492, 494, 524. 63-64.
ROSSETO Lascaris logofat at Pa- RUXANDA Doamna lui Alexandru
triarhatulul din Fanar, insurat Lapusneanu, fiica lui Petru Ra-
cu Bella Cantacuzino (sora lui re§ $i a Doamnei Elena, toasts
Saitanoglu) . . . p. 371. logodnica a lui Joldea t 1569
ROSETTI Lupa$cu, fiul lui lordachi p. 68, 79-86, 160.
Ruset si al Mariei Dabija p. 372. RUXANDA (vezi Cantemir).
ROSETTI Manolache, vel postelnic RUXANDA fiica lui Scarlat Beglizzi,
in Moldova . . . p. 492. (vezi Mavrocordat).
ROSETTI Niculai fiut lui lordache
Rosetti, solul Ancutei Branco- S
veanu . . . 444.
ROSETTI Ruxanda, fiica lui lor- SAFIGI, venetiana, cadana . p. 93.
dachi Rosetti, nevasta lui Gheor- SAFTA Doamna lui Gheorghe Ste-
ghe Cantacuzino . . . p. 412. fan voevodul Moldovei, fiica lui
www.dacoromanica.ro
567
Toader Bon, Vistiernic $i a Aga- $ERBAN. fratele Mariei din Coeni

fiei Prajescu . p. 317-25,337. p. 208.
SAINT -Simon . . . p. 501-502-503. SERBAN Iordachi sotul Anitei
SAINTANOGLU Andronie (vezi Ceaurul.
Cantacuzino). SERBEGA, armean, sotul mamei
SAINTANOGLU Mihai (vezi Can- lui Ion Vodg cel Cumplit p. 128.
tacuzino), tatal precedentului. SEREMETEW Ana, sotia lui Con-
SALVAREZI, familie genoveza din stantin Cantacuzino, flu! lui
Pera (Constantinopol) . p. 103. Stefan Voda . . p. 478, 483-85.
SALVAREZI Ecaterina Doamna lui SEREMETEW maresal rus p.
Alexandru, voevodul Munteniei, 4:-19, 504.
mama lui Mihnea v.v. p. 103-118. SFORZA Giovanelli, din tamilia
SAMBUSZKO nobil polon, ginerele ducalg milaneza . . p. 137.
lui Stefan Cel Mare . . p. 46. SEWAST medicul lui Dumitru Voda
SAMONIDA monaha (vezi Rada Cantemir in Rusia p. 509-10, 517.
Doamna). SIFTLA, ofiter polon . . . p. 214.
SANCY DE, ambasadorul Frantei SIGISMUND I, regele Poloniei
la Stambul . . . p. 193, 107. (1506-1548) . . . p. (-6, 58.
SANDREL (vezi Alexandru, fiul lui SIMA vistier sub Stefgnita, Domnul
Stefan Gel Mare). Moldovei t 1524 . . p. 65.
SANGER hoer moldovean, s. XV-a SIMION principe de Kiew, fratele
p. 47. Doamnei Evdochia a lui Stefan
SANSOVINO architect italian din Cel Mare . . . p. 38.
secolul al XVI -Iea . . . p. 224. SINAN Pasa. . . . p. 113, 114.
SAPIEHA Leon, cancelarul Litua- 134, 227.
niei . . . 175. $INCA1 Gheorghe Cronicar . . p.
$ARPE Cozma postelnic (vezi Gane 87. 471.
Cozma). $1POTEANU Andrei, vornic de
SAS voevod, fiul lui Dragos Voda, poartg in Moldova . . p. 392.
ca 1350 . . . p. 13, 14, 20. SLUCZK Ion Simion, duce . . p.
SBIEREA, frate cu Varlam logo- 162, 165.
-Mu!, boer moldovean . p. 393. SLUCZK Alexandra, fratele pre-
SBOROWSKY Christofor, nobil cedentului . . . p. 162.
polon, logodnicul fetei lui AL SMARANDA Doamna lui Mihnea
Lgpusneanu . p. 85, 86. Voda cel Rau, intaia sotie . p.
SBOROWKY Christiana, fata lui 54, 57.
Martin, logodnica lui Despot- SMARANDA, fata lui Dumitru Voda
Voda . . . p. 85, 127. Cantemir . . . p. 512-513.
SBOROWKY Marlin, fatal prece- SMUCILA, ban in Moldova p. 507.
dentei . . p. 85, 127. SOBIESKI Ion, regele Poloniei.
SCHENDER Pasa . . p. 180-86, (1674-96) . . . p. 314, 367, 380
228, 258. 382, 395, 397, 426.
SCHERLET Enache . . p. 507. SOFIA regina Poloniei, nevasta lui
SCULI, vgtaf de aprozi . . p 320. Vladislav lagellon.
SCOCARDI Italian, nepotul medi- SOFIA Dorothea, regina Prusiei.
cului lui Vasile Lupu . p. 284. p. 502.
SEBE$ Nicolae . . p. 298. SOFIA Paleologa farina Moscovei,
SZEKELY Moise, voevodul Ardea- sotia lui loan Vasilievieci 111-lea.
lului . . . p. 209, 210, 214, 215. p. 47.49.
SZEKELY, magnat ungur . p. 289. SOFIALAUL Necnla, boer grec in
SENESLAU voevod in Tara Ro- Muntenia . . . p, 359-60. 361.
maneascg ca. 1270 . . p. 11. SOFRONIA monaha (vezi Stana
$EPTEL1CI boer moldovean, o- Doamna).
moratorul lui Gaspar Vodg Gra- SOLDAN Candachiii nevasta lui
fiani . . . p. 258. Costea Bucioc, mama Doam-
www.dacoromanica.ro
568
nei Tudosca a lui Vasile Lupu. !lie 1435-44 ; din nou singur
p. 256. 591. 1444-47 . . . p. 29-32.
SOLDAN Tofana, . . . p. 521. STEFAN Cel Mare (III-a Musat)
SOLIMAN I. Sultan. (1520-1566) Domnul Moldovei 1454-1504,
p. 69, 73, 75, 93. fiul lui Bogdan v. v. si at Ma-
SOLOMON Tedeschi, vezi Aron riei-Oltea, insurat cu 1. Ma-
Voda. rinca, 2. Evdochia din Kiew,
SPANDONI, omul de incredere a fata printului Olelco (t 1467),
lui Duca Voda . . . p. 401 3. /Maria Comnen din Mangop,
SPROVA Pctru, palatin de Lwow. fata lui Olobei Comnen (t1474),
P. 4. Maria-Voichita, fata lui Radu
STANIATIE Hadambul,ruda Jul Va- Cel Frumos, Domnul Munteniei
sile Lupu . . . p 256. si a Doamnei Maria (t 1511).
STAMATI Sandu comisul, (in Mol- p. 37-49.
dova1 . . . p. 393. STEFAN Vodli Cel Tamar 1517-
STAMATI jupaneasa lui Sandu 1537, fiul lui Bogdan Voda
Comis, vara Doamnei Anastasia Orbul si at Stanei (fiu natural)
Duca . . . p. 393. insurat cu Stana, fiica lui Nea-
STAN of Fieresti . . . p. 244. goe Basarab Voevod . . p. 56,
STANA, mama lui Petru Cercel. 57, 63-65, 67.
p. 142. STEFAN Lacustri v. v. Domnul
STANA, ibovnica lui Bogdan Voda Moldovei 1540-1541 fiul lui
Orbul, mama lui Stefan Voda, Stefan Cel Mare (sau at fiului
Domnul Moldovei . . . p. 56. sae Sandrel). p. 46. 69, 70. 74.
STANA prima sotie a lui Radu STEFAN Rares Domnul Moldovei,
Voda Paisie . . p. 142. 1551-52, full lui Petru Rare si
STANA, fiica lui Mircea Ciobanul at Doamnei Elena . . . p. 68,
maritata cu Logofatul Ion din 76. 79, 80, 82.
Pitesti . . . p. 93, 146. STEFAN Voda, fiul lui Vasile Lupu
STANA Doamna lni Stefanita, Dom- din a 2-a casatorie, Domnul Mol-
nul Moldovei, fiica Jul Neagoe dovei 1659-61. . . . p. 272,
Basarab voevod Si a Doamnei 274, 276-81, 288, 307, 312, 324,
Despina-Milita, din calugarie 339.
Sofronia t 1530 . . . p. 63-66 STEFAN, nepotul lui Vasile Lupu
STANCA, mama lui Matei Basarab. omor5t de Gheorghe Stefan. p.
p. 240. 274, 279, 305.
STANCA Doamna lui Mihai Vi- STEFAN Tomsa I Domnul Mol-
teazul . . p. 144, 145. 152, 217. dovei 1563-1564, omoratorul
STANCIU paharnicul, hoer ucis de lui Despot Voda, insurat cu
Radu Mihnea . . . p. 216, Axintea . . . p. 94, 127, 206.
STANISLAS de Chodez, capitan STEFAN Tomsa lI fiul lui Stefan
de Lwow . . . p. 58. Tomsa I, Domnul Moldovei
STARCEA Anglielina . . p. 521. 1611-1615, insurat cu Ginevra
STEFAN Voevod de Maramures, 2 cu Elena . . . p. 173. 174,
conte de Ugoci, fiul lei Nicolae, 175, 176, 177-83. 206, 241.
tatal lui Bogdan Voda, Domnul STEFAN Surdul, Domnul Munte-
Moldovei (Descalicatortil). p. 13. niei (1591-921, insurat cu fata
STEFAN voevod de $epenit, bar- lui Andronie Cantacuzino . p.
batul Musatei . . . p. 24. 130, 152.
STEFAN I Musat Domnul Moldovei STEFAN Mitropolitul Munteniei.
1394-1401 fiul Musatei . . p. p. 288, 350.
94. STEFAN leromonahul, duhovnicul
STEFAN II Musat, fiul lui Alexan- Doamnei Ilanca Cantacuzino. p.
dra Cel Bun, Domnul Moldovei 418.19.
singur 1433-35, impreuna cu STEFAN Mikud Kiikenus Conte de
www.dacoromanica.ro
569
Doboka, ban de Severin, bu- T

nicul Doamnei Clara (vezi Do-
boka). TALABA agentul lui Rakocci. 0. 44.1
STEFAN Cel Sf ant regele Ungariei. TARASIE Episcop de Roman sub
P. 9. Stefan cel Mare . p. 39.
$TEFA.NITA, fiul lui Petru Voda TARLON, nobil polon din Lemberg,
$chiopul si at Doamnei Maria (si-a logodit fata cu Bogdan
p. 123-126. Voda Laptwleanu) . p. 85, 86.
$TEFAN, serdarul, al 2-lea bar- TATARANU Vlaicu, clucer, tatal
bat al Doamnei Dafina Dabija Doamnei Neaga a lui Mihinea
p. 320. 340. Turcitul . . . p. 110.
STEFANA, i vezi Mihailova). TARSOR Mihai ot, tatal lui Anton
$TEFANITA Vodil vezi (Stefan Cel Voda din Popesti . . . p. 350.
Tfinar) TAUTU familie boereasca din Mol-
STRASIMIR, Tarul Bulgariei, in- dova . . . p. 84.
surat cu Ana Basarab, fiica lui TELEKI Contesa . . . 479.
Alexandru Nicolae v. v. . . p. TELEKI MIHAI, cancelarul Ardea-
18, 19. lului . . . p. 352.
STICA pivnicierul, var primar cu TEOCTIST Mitropolitul Moldovei
Vasile Lupu prin mama -sa p. sub Stefan eel Mare . . p. 39.
256. TEODORA, nevasta lui Ion Mo-
STIRBEI Constantin, varul Doam- vila, fata lui Ene Postelnicul
nei Patina Cantacuzino . . p. p. 205.
469. TEODORA Carina Bulgariei, fata
STRATMANN conte, ministrul Im- lui Basaraba eel Mare, Domnul
paratului Leopold I . . . p. Tarii Rom.. . p. 16. .
411. TEODORA, fata lui Petru eel Ta-

STROICI Luca, boer moldovean. nar . . p. 96
p, 124. 125, 165. 169. 173. TEOFANA, fiica lui Alex. L5pu.5-
STROICI Simion, boer moldovean. neanu . . p. 86.
p. 72, 173. 175. TEOFANA, numele din calugarie
STROICI Vasile, paharnic. . p. al Domnitei Teodora, a lui Ba-
123, 177. sarab cel Mare . . . p. 16.
STURZA, boer moldovean. p. 178. TEOFANA, calugarita (vezi Tu-
STURZA Chiriac, biv vel spatar, dora, mama lui Mihai Viteazul .
(fiul lui Mateias) fratele Doam- TEPELUS Voevod (vezi Basarab cel
nei Maria Ghica . . . p. 392, Tana r).
421-22. THEODOSIE Mitropolitul Tarii
STURZA Durnitrascu, sotul Mariei Romane.$ti p. 288.
. . .
Ghica, fiica lui Grigora Voda THEODOSIE voevod (veil Basarab
$i a Doamnei Maria. Theodosie).
STURZA Dumitru mare vistier, THEOLEPT Patriarhul Constanti-
tatal lui Mateias Sturza. p. 337 nopolului (sub Neagoe Basarab)
STURZA Ilie, fiul lui Mateia, fratele p. 62.
Doamnei Maria Ghica, (eel care TIFESCU Ilie, vel spatar in Moldova
refuza domnia Moldovei) . . p. (Dabija) . . . p. 492, 522.
337, 387. TITZIAN . . p. 224.
STURZA Mateias vistiernic, fiul lui TYSZKIEWIEZ, voevod de Trod(
Dumitru Sturza, tatal Doamnei p. 183, 185, 186, 200.
Maria Grigore Ghica . p. 337 TOADER grec, omul familiei lui
STURZA Toader, fiul lui Mateia$, Petru Rares. . . . p. 74.
frate cu Doamna Maria Ghica. TOADER Briini$teriul, boer mol-
p. 337. 358, 364. dovean . . . p. 258.
STURZA Zoe, nevasta lui Manoil TOADER Ioi dachi, vistiernic in
Brancove:fnu . . . p. 465. Moldova . . . p. 397.
www.dacoromanica.ro
570
TOLSTOI, ambasadornl r u s la URECHE Elisabeta nevasta lui Ni-

Poarta . . . p. 509, 514. culae Ureche, mama precedentei.
TOMA Boldorfer (vezi Boldorfer r. 399.
Toma . URECHE Gri gore vornicul, cronicar
TOM$A Radu-Leon (zis Stridia), p. 59, 71, 84, 120, 372.
Domnul Munteniei (1664-69), URECHE Niculae, fiul lui Vasile
tiul lui Leon Tomsa Voda, in- Ureche . . . p. 372.
surat cu Victoria . . . p. 358. URECHE Nistor, fatal lui Grigore
60, 406. cronicarul . . p. 173, 175, 177.
TOM$A Leon (vezi Leon Tomsa). URECHE Vasile tatal lui Niculae
TOM$A Stefan, fiul lui Radu-Leon Ureche si frate cu Grigore Ure-
Voda, insurat cu Domnita Eca- che . . . p. 372.
terina Duca . . p. 359, 389-92, URDAREANU Istrati, insurat cu
394, 406. Ilinca Cantacuzino . . p. 412.
TRAPEZUNTUL Gheorghe. p. 464. URO$ regele Serbiei, insurat cu
TREVISANIO Bainl Venet lei la Anca, fiica lui Alexandru Nico-
Stambul . . . p. 283. lae v. V. . . . p. 19.
TROTU$AN Logoliitul, boer mol- URSACHE mare visliernic in Mol-
dovan, mort in 1541 p. 75. dova . . . p. 392, 400.
TRUBETCAIA Anastasia, a 2-a ne- URSULITA Iordachi . . p. 507.
vasta a lui Dumitrascu Voda
Cantemir, fiica lui loan lurevici V
Trubetcoi. Mgritata a 2-a oars
cu Printul de Hessa. E mama VACARESCU Enache, decapitat la
Smarandei-Ecaterina, principesa Stambul. 1714 . . . p. 460.
Galitzin . . . p. 512-13, 516. VACARESCU Maria, prima nevasta
TRUBETCOI IurevIci Ion Printul, a lui Nicolae Brancoveanu . p.
tatal Anastasiei Trubetcaia p.512 465.
TUCOMIR Voevod Domnul *radii VENIER Sebastian, baiul Venetiei
Romanesti, urmasul (ooate fiul) Ia Stambul . . . p. 235-36.
lui Lytuon, Ia 1290-1301. p. 12. VALLARGA Miirioara, sora Doam-
TUDORA, mama lui M hai Vitea- nei Ecaterina . . . p. 104.
zul p. 142-144, 150-51. VALLARGA Nicola, grec p. 104
TUDORA din Tarsor, ibovnica Jul VARLAM armasul . . p. 398.
Minai Viteazul . . . p. 146. VARLAM logofalul, boer moldo-
TUDORA, fiica lui Alex. Lapus- vean . . . p. 393.
neanu . . . p. 86. VARTIC Artemia, fata lui Gavril,
TUDOSCA Doamna lui Vasile Lu- maritata cu Mircea Voda B ir-
pu, (vezi Tudo ,ca). nowski . . . p. 205.
TURCULET, capitan . . . p. 424. VARTIC GA VRIL, tatal precedentei
TZIGARA Maria fiica Jul Petre p. 205.
Schiopul v. v. si a Doamnei VARZARUL Constantin, boer mun-
Maria . . p. 120-122, 124, 126. tean, fiul armasului Radu de
TZIGARA Zotu, barbatul prece- sub Matei Basarab . . p. 343.
dente' . . p. 122, 124, 126. VASILE, fiul Tarului Ivan Vasilievici
111-a si al Sofiei Paleologul. p.
U 47-48.
VASILE Lupn Domnul Moldovei,
UDRISTE postelnicul din Margi- 1634-1653, fiul lui Nicolae (Cod)
neni . . . p. 208. din Arvanitachori si a Irinei. In-
UNGNAD, omul lui Basta, p. 217. surat 1. cu Tudosca Bucioc si
URBAN V-a papa . . . p. 19. 2. cu Catrina Circaziana . . p.
URECHE Alexandra, nevasta lui 250, 251, 255-81, 284-314, 320-21.
Alexandru Buhus, tiica Jul Nicu- VELELI Batiste, boer grec. . . p.
lae si a Elisabetei Ureche p. 399. 258-59.
www.dacoromanica.ro
571
VELICA, fata logofatului loan din VLAICU-Voclii (vezi Vladislav I).

Pite$ti $i a Domnitei Stana (a VLASAN, bunicul lui Matei Basarab
lui Mircea Ciobanul) nevasta lui p. 240.
Fabricio Genga, ibovnica lui Mi- VLASTO Grigore, boer grec, insu-
hai Viteazul . . . p. 146-148. rat cu Domnita Bala$a Canta-
VERANCIU istoric ungur s. XVI cuzino, fiica lui Serban Voda
p. 72. p. 412.
VERONESE . . . p. 224. VOICA Doamna lui Mihnea Voda
VICTORIA, Doamna lui Leon eel Rau, a doua sotie . . p. 54,
Tom$a-Voda . . . p. 206. 57, 58.
VILLELONGUE Robert Joseph de VOLAIRE . . . p. 487-89, 498.
fost ofiter in armata lui Carol VOICA, fiica lui lancu Sasu $i a
al XII . . . p. 489. Doamnei Maria . . p. 133. 139.
VISA din Gole$ti nevasta lui Stroe VOICA, Doamna lui Patra$cu cel
Leurdeanul . . . p. 344. Bun . . . p. 142.
VISA (Voica), ibovnica lui Mihnea- VOICA, ibovnica lui Mihnea Voda
Voda, mama lui Radu Mihnea Turcitul, mama lui Radu Vodi
p. 111, 118. Mihnea . . p. 223-24.
VITOLD, fratele Doamnei Ringala VRAJOGHIE logotat (t 1570), fiul
a lui Alex. cel Bun . . . p. 26 luiStan of Fiere$ti, tatal lui
VLAD, fiul lui Milo$ . . . p. 101, Cazan, portar t 1602 . . . p.
116, 117, 121. 244.
VLAD, fiul lui Mihnea Turcitul
1586 . . . p. 118.
VLAD Calugiirul Domnul Munte-
w
niei 1982-96, fiul lui Vlad Dra- WASA Sigismund Regele Poloniei
cul, insurat 1. cu Maria, din (1r87-1632) . . . p. 203.
calugArie Epraxia, 2. cu Rada WASILIEVICI vezi loan III-a.
din calugarie Samonida . . p. WEISS Jorg, cismar in Bra$ov . p.
52. 130, 131, 133.
VLAD I Dracul Domnul Tarii Ro- WEISS Ecaterina, sotia preceden-
mane$ti 1431-46, fiul lui Mircea tului, ibovnica lui Petru Rare$,
cel Batran, insurat cu Maria, mama lui lancu Sasul voevodul
p. 29, 52, 53. Moldovei . p. 130, 131, 132, 133.
VLAD Tepe$ Domnul Munteniei WEISS Mihail, primarul Bra$ovului,
1456-62, $i 1476, fiul lui Vlad prietenul lui Radu Voda Serban
Dracul, insurat cu Elena Corvin p. 213.
de Huniady . . p. 37-38, 51, WYCHOWSKI general cazac . p.
52, 57, 103, 119. 213, 306.
VLAD VintiluI v. v. Domnul Mun- WISZNOWIECKI principe polon, gi-
teniei 1532-55, fiul lui Radu nerele lui Stefan cel Mare . . p.
cel Mare. Insurat cu Rada . p. 66. 46, 93, 201.
VLAD Voda. Innecatul, Domnul WISZNOWIECKI Eremia fiul Dom-
Munteniei 1530-32, insurat cu nitei Regina, fata lui Eremia
Ana . . . p. 6R, 89. Voda Movila $i a Ducelui Mihai
VLADIMIRESCU Tudor . p. 125. Wisznowieski, tatAl lui Mihai
VLADESCU Pitrvu, boer muntean Corybut Wisznowski, rege al
p 343, 345. Poloniei . . . p. 202, 298.
VLADISLAV I zis Vlaicu-Voda, WISZNOWIECKI Mihai. (Corybut)
Domnul Tarii Romfine$ti 1364-74 regele Poloniei (1669 1673).
fiul lui Alexandru-Nicolae v. v., p. 46, 202.
insurat cu fata regelui Stefan WISZNOWIECKI Dumitru, Print
al Bosniei . . . p. 18, 19. polon, care ceru in casatorie pe
VLADISLAV II Iagello regele Domnita Ruxanda a lui Vasile
Poloniei . p. 26, 29, 30. Lupu . . p. 276-77, 298, 310-11.
www.dacoromanica.ro
572
WISZNOWIESKI Kiajna - Regina, lui, apoi rege al Ungariei . p.

fata lui Eremia Voda Movila, 64, 71, 72, 79.
maritata cu Mihai Wisnowieski ZANETTO, fratele Doamnei Ecate-
p. 168, 201-202. rina . . . p. 104.
WISZNOWIESKI Mihai Duce le, ZANE Giovanni, sotul Domnitei E-
sotul Domnitei Kiajna-Regina, lena a lui lancu Sasu p. 134-137.
fata lui Eremia Voda Movila. p. ZANE Elena, (vezi Elena Zane)
164. p. 134.
ZANE Mattio . . p. 138.
.
Z ZARUL fratii . p. 507.
. .
ZMUCILA. Savu, Banul . p. 507.
ZALYONI Elisabeta de Albes, ZOLKIEWSKI Stanislas, castelan
(vezi Movila Elisabeta). de Lemberg . . . p. 163, 165,
ZAMFIRA, fata lui Ion din Pitesti, 1W7, 174.
nevasta lui Petre Racz . p. 146, ZOLOTARENKO Ana, a 2 a ne-
168, 171, 177, 178-183, 201-202. vasta a lui Bogdan Hmielnicki
ZAl1'IOISK1, hatman, cancelarul Po- p. 306, 312.
loniei . . . p. 163. XENOS, grec . . . p. 104.
ZAMIEKOYA Sofia, nevasta lni XENOS Estera, fiica precedentului
Ion Golski, nobil polon . . . p. p. 104, 116.
199. XENOS Benetta, idem . . p. 104.
ZAPOLYA Ion, voevodul Ardealu- XENOS Piluna, idem . . . p. 104.
***
www.dacoromanica.ro
E RATA
Cititi la pagina
55, randul 3 de jos spun in loc de spune.
tt Pt 5 uita in loc de iuita.
148, PI1 si 14 de sus Stanca in loc de Stana.
221. randul 5 de jos Elena in loc de Maria.
241, 7 Radu Voda in loc de Radu Voda., fiul lui A-
lexandru Dies.
304, II 2 de sus Radziwill in loc de Wisznowiecki.
332, ,1 3 jos Preda Brdncoveanui, bunicul, in loc de Preda
Brancoveanul, tatal.
489, P, 1 sus Radu Dudescu in loc de Iancu Dudescu.
490, PP 6 jos Meletie In loc de Meletiu.
497, ., 1 din nota Hassan in loc de Nassan.
PRESCURTARI LA LEGENDELE PLANSELOR
A. A. R. Anale Academiei Romane. ,
Buletinnl C. M. I. Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice.

N. Iorga : Portrete D. R. Portretele Domnilor Romani.
***
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR :
AMINTIRILE UNUI FOST HOLERIC.

Premiate de Academia Romana
Editia I Minerva" 1914.
Editia II Flacara" 1916.
PRIN VIROAGE SI COCLAURI.
Editura Cultura Nationale" 1922
PE ARIPA VREMII.
Tip. Steaua" 1923
INTAMPLAREA CEA MARE.
Editura Cartea Romaneascii" 1926
FARMECE.
(Viata lui Despot Voda)
Editura Universal" 1933
IN PREPARATIE :
VIATA LUI P. P. CARP.
www.dacoromanica.ro
TABELA I s.,,V,o.c.vodulArge,)
LitovVoi'eaTBilarbat Seam Ian tin Argef)
BASARABII in Oltenia 1247 1 217
Tugomir V. V. (zis Negru Voda dupe $t. Grecianu)
1290-1310
ntocrillta dap( Bitten Oreelanu
u Indreptarl dunk latOrlografla Basarab 1)1are v. v, (zis Negro Vodg dupi 1. G. Filitti)
al nOUi. Cr OnOlOgla de la 1144
Maoism/ dUpil D. Onclul.
la i
= Marghita
Teodora Alexandru-Illeolae Ivancu

Tariaa Bulgariei 1340-1364 (drilla St. Gracia.)
= Maria
din prima casatorie = Clara, contesu de Doboca din a norm casatorie
I
I I I
ra
Ant1
Vladislav V. v. 1361-74 Rada eel Mare V. v. 1374-85 Ana Elisabeta t 1370

(zis Radii Negru) = Strasimir, Oral ..-- Ladislau, palatinul
tegina Sarbiei (Vlaicu Voda)
= fata lui Stefan Regele Bosniei = Ana Bulgariei (Vidin) Ungariei
ipoteric I
= Calinichia (Paleologa din Bizant
l sau Ciirbleanovici din Siabia),
Mara = Mireea eel Baran v

I 1
386-1418 Vladi1 slav v. v. 1396

1
Dan I v. v. 1305-86
- Milita (fma regelui Sarbiei
I 1 1
I
I I
__-__
Vol Brancovici sau Lazar Garbleanovici)
I
Mihai v. V. Vlad Plesuvul V. V. Dan v. V. Vlad Dracul v. v. Mexadru-Aldea V. V. Dan v. V. (Danciu) 1446-48
1418-21 1421 -22; 1424 -21 1422-24 1433-46 1431-33 -- Maria
1427-31 = Maria Mi,at?
I
I I I I i
Vlad Calugarul V. V. Mircea V. V. Tapes V. I. Rada eel Frumos v. V. v 1451-56 Vlad v. v. 1474-78 Basarab v. v. 1448-51
0Vm1(ailitriasctloair
1481-96 1481 1456-62; 1476 1462-74 (ot Comm) (Uinta) 1476-77 (Cel Nan
= Maria (Epraxia) But Calitinei = Elena Corvin = Marianespina Matt de Vlad Tepek = Into 141 Sinadin
1521-22
I
Rada Calugarul v. v.
I
Rada eel Mare v. V.
1496-1508
= Catalina
I
Vlad cel Tanar r. v.
=__Atr.ra
1510-12
= Rada (Samonida)
1
I
alti abaci cord
.
I
Minima eel Rau v. V.
= Smaranda
15118-10
i
=-deMMI'aaAnr!argilC'''orvin
I
Maria
- Stefan eel Mare
Domnul Moldovet
I
vilislav
Ca pitanav
'triad Vora Tepelus 1477-81

(Basarab eel Tartar)
Anea
= Staico Bengescu
= Voice
1
I
_ ....._ I
2-a 1-a
1
,....__. .1
1--
I
I
1 [ I
Rada
1
Mircea
I
Moise v. v.
II
II
I
Vlad V. V. Negoslava Rusanda Mircea Malan Stamiu
1
V1adislav v. v. 1523-25 Banda Neagoe Basarab v. v.

!Ladd Male v. v. Vlad-Vintita v v. Patraam ee I Bun v v. Dade v. v. 1830-32 -- Barba =- Bogdan Voevod = Frusina (care impreuni cu faxici se zicea Bid lui Vlad Tepelug
1535-45 1532-35 1554-58 dela Afum di Badita Ciobanul 1529-30
= Ana Pares I (vezi tabela 11).
n1.1.;?...reee nu Cal Ill Rada Rada Wen aupa ...neap!, sup
(Innate en In Penn
- Ruxanda ha
Neagoe Basarab
1545-53; 1558-59 = Ruxanda Craiovescu
,53o"Vttnaenaar
Domnul IMoldovei
,--- -:--.--
I I
omoara pe Mihnea eel 12.4u
la Sibiu 151n
ad Mareslrinair Fruit I I
...-- ,..., 1522-29
1
=Voice , P=etruKiaRinaaref:tv'.I'vi. li";:gr. mss ip :O.!

°vein e eul tui Via-
Milot v. V. Alexandra V. v. Peru v. v. Nicol. Petre del) Argee Moisev.-;. 1529-30
I
n'etZ ,T'Alrnea""' ' Deisvo,aorin), ramura t 1577 1568-77 Schiopul Olahul (vae.zivR1a5d3u5_,_,Pais5re) (vezi Noise fiul lui
I UftneutiloI = Ecaterina V. v.. Moldovei Arhiepiscop v. v. 1535-45 Vlad cel Tanar)
Salvares 1574-79; 8241 1483-1568
..-.-' 1
1
Petra Carrel v. v.
--I
Maas.' Viteasul v. v. Stanca Petre v. v.
I
Radu_,....Mircea
I
Anna
1
Alexandra Marina
I
Dobra : Andean
Maria Mucu Fled = Neagoe = Gheorghe = Ion Cantacuzino -= Sultanul a.
Rada 1583-85 1593-1601 -- Ion Logofit 1559-68 . I

Hrisoverghi = Stamate Paleologlu Murad
Stana = Stanca din Piresti = Elena Kerepovici turciti Banal
logo(11
. can
dill co'r,V=11'
Tudara Camaras
t'Z'OtZ ___.. ..---....-.., 1
h
1
I I I I 1 1
maritatri cu Elena Maria

tinns1
I fats Vlad Mihnea v. v. Stefan

1
Vehea Zamfira = Golescu Turcitul = Zotu Tigara

Marula Nicolae Patraacu = Fabrio Genga = Petra Racz 1577-83;85.91
Socol CornMeanu = Arca lui Rada Serhan v. v.
I WV= --- Neaga TAtaran
1
Mibel nines cu 1 Neaga iar Cu Voica pe cu I turcoaicele

Isere In asitorie pe Dmanila = Eustatie Golescu
Num& a im Vasile Lupu) fiul 101 Stroe Leurdeanul
I I I I I
Baena &
I I
Alexandra Irina Vlad Ines v. v.

Rada Mihnea Ibraim Mustafa Mame Caine
t culnl t 1587 1611-16; 1620-23 Bey Bey Catum Catum
= Arglura
I I i
Alexandra Cuconul v. v. Ecaterina fate Rada Mihnea V. v.
1623-27 ---- Noise Movili = Miran Barnovski 1658-59
....Ruxandra Scarlet Begliti voevod voevod = Domnica (Nedelca)
(maritata apoi cu Nicola (dupla N. lorga)
Mavrocordat) _-
.7
www.dacoromanica.ro
TABELA 11 Neagoe
de Ia Cratova
102fli tralora-BrIntonill-troioni
I
I I
n m to d a I C Fillttl Banatul Barba Parva I Danciu Rad
0 1 t f n Greceanu Genealo vel ban 1492 vel vornic 1482 vel comis 1489 postelnic
d umeutate , 0 G Lecca Ge t 1525 t 1512 vel armas 1505 t 1507
a e 100 de ca e etc) Negoslava Basarab ingropat la Snagov Hrusana Velica Florescu
fata lui Vlad Vora cel Neaga
Tartar (vezi tabela I)
I
Neagoe Basarab Voevod Preda Parvu II ? Vladaia Marga Maria Drighici

1512-1521 vel ban vel ban Vlasan = Marcea Stana
probabil flu natural at lui Basarab + 1529 vel vistier 1528 vel postelnic 1510
Voila cel Tartar cu Neaga vel logofat 1530
Milita-Despina
fata Despotului Ion Brancovici
1
&MO.' VwIm =a,
Teodosse %oevod 1.--- 1
Stana Ruxanda Barba III Drighici Barba H Datco Vlasan Mittel Marcea lAnca din Coeni Udriste
$tefanith Domm.I Radu Voda de Ia vel ban postelnic vet ban 1530 pos elnic t 1568 ban t 1559 din Sitoaia = Neagoe vel ban vel vister
Mol 101 et Afumati 1534 1530 sora lui Moise v. v. vel armas Maria Stanca postelnic 1560-63 Anca, flea lui Radu
Calea din Brancoveni Voda dela Afumati
157S. Adopts pe fii
lui Vlasan _ I
Danciu Datco Radu Serban Maria Udriste

din Brancoveni t ca, 1575 din Brancoveni postelnic din Coiani Radu, postelnic postelnic din Margineni
vel armas vel vornic postelnic 1573 Nica, vel armas = Oprisa
t 1596 Neaga din Golesti t 1590
I
Stanca
,.
Matei Basarab Voevod Barbu Calea
I
Maria Serban insurat cu Elena

1633-1654 postelnic 1607 Calota din Bozieni din Brancoveni zis din Margineni
Elena NAsturel Herescu t tartar vel ban = David, postelnic Radu-Serban Voevod
j- 1653 Stanciu vel postelnic 1596, 1603 1602-1611
(a trait cu Elena, sot a Iogofatului Neagoe
din Targoviste, fata popii Constantin din
Bucuresti -t- 1642).
1
Stanea Preda Brancoveanu Constantin Elena Ancuta

1645-1- t 1658 zis C. Cantacuzino Niculae Patrascu
_ Fota, vel nostenic = Palma Grecianu Const. $erban Voevod v. postelnic fiul lui Mihai Viteazu
Gorgan, vel vornic Balasa Rale, fata
stolnicul. Niculae Rale
Visa Ancuta Papa Stanca Serban Voila

din Golesti lordachi Parsco- postelnic Cantacuzino 1678-89
= Stroe Leurdeanu veanu, postelnic t 1655 Maria Golescu
Maria Ghencea-
1111,
Rustea
I
(pentrb fratii si surorile for
Maria Eustratie Constantin Brancoveanu Voevod vezi tabela Cantacuzino) Ilinca
$erban Cantacuzino Leurdeanu (Golescu) 1689-1714 _ Eustratie Golescu
vel logotat Maria fica lui Neagoe Postelnic vel logofat
Ilinca, flica lui Nico- (care era fiul lui Antonie Voda)
lae Patrascu
i I
..,
Constantin Stefan Radu Matei Stanca Maria Ilinca Safta Ancuta. Balasa Smaranda
Mica Bals Balasa Cantacuzino Radu Beizadea Constantin Duca Scarlat Mavro- Kretulescu N. Rosetti M. LambrinO = Baleanu
Voevod cordat
Serban Greceanu
Constantin
Marta Coslogeanu
Manoil Nicolae
Zoe `tur di a Maria Vacarescu
Faicoianu
Elena Moruzi
Elena Grigore Maria

Cantacuzino-Pascani t 1833 -= Gr. Baleanu
Elisabeta Bals
Zoe Mavrocordat
(nepoata de sora a Elisabetei Bals, a-
doptata de Grigore Brancoveanu In 1820)
(Theorem Bibescu Voevod
Grigore Brancoveanu t 1886
Constantin Ana
Antoniades - Conte Matei -99
Catarina
Principe Caraman-
Colette Cestanu de Noailles Chimay
www.dacoromanica.ro
TABELA III
MUSATINII
Mauricin
voevod de Maramures 1280-1300
Nicolae
v. v. de Maramures,
conte de Ugoci, 1300 - 1326
Stefan
v. v. de Maramures 1326-1340
conte de Ugoci
I
Bogdan 1
Inga
voevod de Maramures 1340-49 v. v. de Maramures 1349-
voevod al Moldovei 1349-65
Costea (sau $tefan)

insurat cu Margarita
......",
= Maria
I I
Latscu Voevod
Voevod de Sepenit Stefan
pe la 1350 (Murata) al Moldovei
1365-73
= Ana
Petro I Roman I
I ma a M 11 11 1 91 Domn al Moldovei 1391-95 Stefan I Anastasia
Anastasia
poate uzurpator Domn r= lurg Koriatovici
=1 al Moldovei 1394-1399 'Von.. al Mold 1373-75 contestat
Roman Ion (Iva.yeu) un flu
it cadent MAtusita, fata
Alexandra I eel bun Anastasia
Domn al Moldovei 1400-1433 = Roman I v. v.
Mariei, nepoata lui 1 Margareta de Losont (contestat)
Neagoi Oanescu 2 = Ana
3 = Ringala de Polonia
4 = Marina
1
Ilse oev. (din Ana) Stefan II (din Stana, tiitoare)
Domn Mold 14.33 43
Bogdan II (dintr'o tiitoare) Petri: air Aron (din Marina)
Domn 1433-1447
-,
Mann a sora Regina Sofia Domn Mold. 1449-51 Domn 1451-1452, 54-57
= Maria = Maria Oltea (1. 1464) sora lui Ion Corvin din Hunyade
0 ii,mand a I a Polonie0
---.1--, 1
I
..--
-I -
$tefan cel Mare Alti Ilie Alexandria
Roman II Alexandru II Domn al Moldovei 1457-1504 copii t 1501
I) mn 1447 44 Domn 1449; 1402 55 = ktarusca in Polonia
= Evdochia de la Kiev, 1- 1467
= Maria Comnen dela Mangup 1477
= Maria fiica lui Radu Voevod t 1511
t
1
Alexandra Ilie Bogdan, Petra Elena (din 2-a) Bogdan III (din a 4-a) o fata Maria (din a 4-a) Petru Bares Voev.
1
(din 1 a) (din 1 a) t 1480 (din 2-a) t 1505 Domn Mold 1504-1517 = Printul Wisznoviecki t 1518 (din Maria Rarer, tiitoare)
1496 t copil = Ion cel tanar, fiuL, = Roxanda fiica lui Mihnea v. v. Domn al Mold. 1527-1538 ; 41-46
Jarului Ion al Moscovei - Maria t 1529
Elena I. Brancovici din Despotii Serbiei
1 1 1 1 1
Petro Stefan eel tanar (din Stana, (iitoare) loan Alexandra V. Alexandru Lapumeanu Boxanda Ilie II (din 2-a) Stefan VI
1
Constantin
1
Kiajna Bogdan Iancu Sasul

ytefao Licusta Domn 1517-27 Cornea (din Anastasia, tiitoare) (din 2-a) Domn 1546-51 (din 2-a) Constantin
Dome 1533 40
1526 (din a 2-a) I)espina (din 1-a) (din 1-a) din Caterina Weiss (tiitoare)
= Stana a lui Neagoe Basarab Domn 1541 Domn Mold. 1552-61 Turcitul Domn 1551 -52 - Mircea Voda Domn 1579 - 82
(fiu natural) si 1564-68 p rBe Lgnddaenn t
.... .1MM,
Ciobanul Maria Paleolog Eugenia NagIt.waty
Ion cel cnmplit Bogdan IV >ea a aL 0 OS a a a a Alexandru Ilias 1
a a Bogdan Alexandru Voica a a a Wolfgang

(bast.)
Domn 1572-74
Domn 1568-72 I1 ;7s'
OS
42,
c)
a
a
a
0.1
0
es 7 1.1
s.
a Domn in Tara Rom. 1616-18,
1627-29 t 1612, Sandjac
de Brussa
t 1583 - Giovani Zanne a
a,
a a
tit t
ut
0.1
0 yC
eet
is in Moldova 1620-22 din Venetia
- Maria Rostowska E-1
Elena
Maria Huru
(F.)
1
a
1
Petru Stefan surdul Alexandru Bogdan Casandra Ilias-Alexandru

Voevod 1585 cel rau Hrisoscoleo Domn
Domn Tarii-Rom. 1592 1666-68
O = o Cantacuzino
Sultana H. - Al. Mavrocordat Exaporitul
www.dacoromanica.ro
TABELA IV
Cozma Movill Marina ca 1500
MOVILE-BARNOVSKI-COS TIN Dragota Saponia
Maxim Urechi Sofronie Barbovski
Dumitra portar de Suceava 1528 I I I
Costin Dania Dragan Viscan Ion Ana Eudochia Theodora

1 Greaca
I fata poste'. lani
2 Maria I Isac Balica I
fata lui T. Prajescu I
si a fetei lui loan I
Brancovici, Despot
11111.M.
Nestor Ureche leremia Barbovski Scheuca

1
Theodor
i i 1
Isac Melentie Balica II

1
Mitrofana Maria Greaca Anastasia Eremia V. V. Simion V. V. Gheorghe Deana

[sac Melentie Balica II Carnul Chirita calugarita Elisabeta = Marghita Mitropolit Vasile Scheuca Movila
(vezi dreapta. Scheuca Paleologul din Lozna Zolkiewski Stroici (?)
era fata lui Ion Movila
cu Greaca, iar Isac, fiul
Mariei Movila [Pra jes-
Cu] cu Isac Balica. Deci
nu era intre ei nici o
rudenie).
111, I I
V I V 1
I I I I I 1 1 I I I I I I
I I
Isac Ballot III I I
Mihai Gavril Petre Paval Ion Moise Nastasia Theodora Ruxandra Scheuca Elisafta Isac Balica III
1
Anastasia Elisafta D. Barnovski Schenca Constantin Alexandru Bogdan Regina Maria Ecaterina Ana Zamfira Gafita
1
Luca Stroici
Ureche Irina =Stefan Margareta 1. Max. + Stefan Theo- Vocla Luca = D.Bar- Anastasia
, 1111,
I
Mihai Potocki = Samoil Pszerebski
Koribut =Nic. Korecki 2. Ion Sz.
Braescu dora Stroici novski Nestoi Ureche
(vezi stanga)
Sarbca Miron Bamovski V. V. Wiszno- Firley Czernowski I
Safta vieski 3. Vlad Mi- Elena
Al. Co tin Gavrilas Mateias = Artemia Vartic Miron Costin,
= tata lui Radu-Mihnea kowski
%el vornic si logolat 4. Stamslas cronicarul (fiul
(fiul Iw Mateias $i al v. v. (?) lui Al. Cos in si
Marghitei, fata lui V ran-
Potocki
al Saftei Balica,
cean Barbovski, fratele fata lui Isac Ba-
lui leremia, fii lui So- lica III)
fronie Barbovski)
I Nicolae Costin, cronicar

Miron Costin Alexandra Elena Duca
cronicar Iordachi Cantacuzino, care (fiica lui Const. Duca voevod)
Elena Mot ila a avut ca prima sotie pe Ca-
(%ezi dreapta) trma Bucioc, sora Doamnei
Tudosca a lui Vasile Lupu v.v.
1
1antacoxino ----1
Iordache Cantacuzino Todirasen Cantacuzino
Nicolae Costin (care au mostenit Delenil dela
cronicar Domnita Ruxandra a Jul
Elena Duca Vasile Lupu v. v.)
www.dacoromanica.ro
TABELA V
SOUL-CEAUR-ASLAN
PRAJESCU-FRANGIPANI
N....
Drag(); Boul Ion Brancovici

vornicul lui Despotul Serbiei
Stefan eel Mare 1
I I
Dumitru Ceaurul Toader Priijeseu _...._
I
o fati Maria Elena Milita

Marga vel vistiernic .... Frangipani = Petru Neagoe
baron Rares VodA Basarab Voda
I I
btefan Ceaurul Ion Prijescu X
= Anastasia Gane
(fata lui Cozma $arpe postelnic)
Dumitrascu Stefan Toader Boul = Agafia Prajescu X

L n a Mogal le vel vistiernic
I i
I I I I I
GrIgore 1 asile Gheorghe Stefan voevod =,=_ Salta Stefan Anita Maria Paraschiva Alexandra Itillu Torquato
Doamna Clucer = Piitrascu = Niculachi Frangipani, baron
h man 1653-58
Ciogolea Siachie
fata lui Stefan
I VodA Tomsa atomic
I
Bumitrascu Maria Sturza
(nepoatA infiatA)
= Grigore I. Ghica v. v.
1
I I
Catrina Anita Mad Ghica

N ail e ( eaurul lordachi Asian = Ruxanda Mavrocordat
1 I pr Anti h
Canten ir V no I I
I
Gheorghe Grigore 1I-lea Ghica v. v.
Ceaur-Aslan
= Zoe Mano
din care se coboara familia

Ceaur-Asian de astazi
www.dacoromanica.ro
TABELA VI
UR ECHE-PRAJESCU-BALICA
Stanciu Piirealab
= Magdalena Banilowschi
1
Toader Prajescu Craciun

= fata lui Ion Brancovici postelnic
I
Maxim Ureche Maria 1
Durnatra Ionitii Prajescu Dumitru Neagoi Maria

Isac Ballo. = Nastasia Gane
I
- Ion Movila I I
Nistor Ureche 1
Isac Balks II I I 1
Mitrofana $cheuca Movaa Aglaia Voruntar Prajescu Salomea Neagoi
= Toader Bou
I
I-
I
I I
Man* Nastasia Vasile Grigore Lupa Prijescu Anita Antima Nastasia
I a Hat Isac Bake III fata Iui Andrei Toma = Lupu = Savu
% ev Harman ill Tudorei Cantacuzino Bucium vistieraic
I 1
la ter Ba tiste Nicolae Creche Vasile Ureche Cat1rina

a%
= Anita D. Dragutescu - Velcico Costia

vel batman
Alexandra Ureehe
o. Alexandru Buhu§
vel batman
www.dacoromanica.ro
TABELA VII
CANTACUZINO
Mlhai Cantacuzino (Saitanoglit)
din Imparatii Bizantului
I
Dim line Ion I

Andronic Bela
I I I
Logodnicul
Irina Ralli Wit fata
..... _
Domailet Marina Lascaris Rosetti Gh. Cantacuzino = Ralli
a Doamnet Ctualna Monoret in Creta
1
I
%l hal Constantin
I
1
Dumitru Toma
I
Ilanca, furl lut in Crimeia Iordache

If du 'erban v. %. Eftimie Miron Ciolpan = Catrina Bucioc, sora Doamnei Tudosca
Ana Voruntar Prajescu --,-- Alexandra. fiica worn. Gavrilaa Mateias
II
Ecaterina Iordachi Toma (loader) Salta Maria

Namara Dumitraste v. v. Drashici Serban v. v. Mihai
I
Constantin
I I I I I I
= Ion = Ileana = Safta nepoata Lupaacti = G. Ursachi
A Patina
Matei Iordachi Ilanca Ancua Stanca Maria lialasa Stefan Catrina Nastasia
Neculcea lui Stefan Toma
Maria Maria Salta = Masa = Maria = Vintila = Stoian Papa Radu Velcico = Ion Catargi Buhus
,
I uicescu Leurdeanu Baleanu Buhus DrugA- Fara- Corheanu Florescu Brancovan Cretu- Costin Racovita voe% od
Maria Maria nescu aanu (fiul for fu lescu
(ihencea Mogosescu
(a avut 5 fete)
L Const. Voda = Radu
Brancovan) Filipescu
.,,
din a doua casatorie
i I
L 7 Iordachi Catrina
Cantacuzino- = Vasile
Ilie
= Maria
I
Vasile
= fata lui
I
Ion
= Maria
t ena Casandra Pirvu I Serban Const. Gheorghe Casandra Maria Bil'Ia5a Ilanca Smaranda Maria Radu Stefan v. v. Toma Pascanu Canano fata
A. Fal- = Maria Ruxandra = Dumitru = Const. = Or. Urda- = Gri gore Radu Stanca = Patina (mien/ Kostaki Miron Costin Vasile Cearul
Ilanca -= Ecaterina Hatman Postelnicului
I a escu coianu Nasturel Rosetti Cantemirv. v. Balaceanu Viasto reanu Baleanu Dudescu Brezoianu Grecianu in Rusia C. Ciohanu
(sunt si 4 fete)
I
I I I I
Constantin Iordachi
Toma Matei Iordachi Maria Elena Radu Constantin Maria Ecaterina
t onst Piuna Parvu II Matei = Ana Viasto
Patina Patina = Maria = Zoita = Toma = Asan Elisabeta Racovita
B rhu Brezoianu Dudescu Brailoi Falcoianit d'Estix al Scheremetev
Tip emu Belizane
%ictoria din care ra- din care
Rosen' mura Paacanu ramura
Leopoldina Cecilia Elisabeta Maria Alexandra Avram Deleanu
ramura Matei din care = Contele Contele = Baron = Baron
din WC ramura
ramura Cantacuzino Henn Malza de Far nac de Blaizel
din Moldo o Serban -Voda O'Donnel Medea
Nsbabul
www.dacoromanica.ro
TABELA VIII
t cANTEM1R
Vasile Cantemir
Nistor Cantemir
boer in Moldova
1
Teodor Cantemir
= Maria
. I
Constantin Voda Cantemir

n. 1627
Domnul Moldovei 1684-1693
= Anastasia nepoata lui Grigore
Ghica v. v.
= Ruxanda Gane
= Ana Banta
Antloh v. v. (din a 111-a) Dimitrie Elisabeta din a 11-a

t 1736 (1675 t 1723) = Mihail Racoviti v. v. Roxanda
Domn al Moldovei Domn al Moldovei, 1711 = Lupu Bogdan
Catrina D. Ceaurul Principe al Imper. si al Rusiei vel Hatman
= Casandra Cantacuzino
= Anastasia Trubetzkoi
I I I
I I
I I I
Ana Matei Constantin Serban Antioh Maria Smaranda (din a 2-a)
Constant's DimItrie Maria Capitan al gardei Sergiu (1708-1744) 1 1757 (1703-1719) Caterina-
Comite Const. = Hatmanul (1704-0-1771)
t 1770 Secusd-major Agripina t 1747 Brigadier Ambasador al Rusiei ,. Smaranda
Dudescu Palladi -= Pr. Dimitrie
Oeseral nuOr la Rusis t 1758 LobanowRostowski = Anastasia Galitzin t 1780
htsrU Ba ts Galitzia
im Natal's Ooiovin V
Sofia Pock
Maria Dinah:*
NOW' Colonel nos
Ciatparreatt (1749-1820)
Dubai& Hruscev
www.dacoromanica.ro
TABELA IX
JORA-DABIJA-BUH*DUCA
Dna Ileum bra Dabija

vet vornic 1017
,
Gbeo.....___,.._...........)
___L_
rgbe Ionascn Jora
1
Sava Cirste Dab ija Eremia DabijaI
'Auger 0 piircilab vet vornic 1630 pops ot cruce Caminar

Christea 'Saha*
ISIS 140 Simina Arapu (?) = Nastasia PrAjescu
= Ana Gheuca
IM Maria (pgrintii lui Enachi
vel clucer, bunicii
vestitului file Enachi
Tifescu zis Frige Va-
cA = Tofana Raco-
vitA, sora lui Mihai
voevod)
V 3 1
,
Alexandra Gavril Istrati Vodit Dabija Dafina 1
Dumitru Buhus, vel vistier
Orumeazil, sluger 1655 mAritata intai cu
arms din
Louis
1
fatal
Tudosica
Costaki
1
Antioh Maria Dabija

Dumitru Buhus,
al doilea cu Ste-
fan Serdarul (fA-
rA copii) si al
treilea cu Istrate I
Alexandra
I
Nicolas
I
Ion
I
Lupaseu
4 I
Nastasia
I
Alexandra
Voda Dabija. vel hatman vel logofat logofit vel spatar = Gh. Duca = Gh. Arapu
Ionia vet batman lordache
Ca:Itself:in° vel logofilt Rosetti = Alexandra Ureche = Ana = Marta Sturza = fata lui lordachi cantacuzino voevod setrar
.
I
I
1
Jww.
I I / I I I I I / I
Maria Irina Ion Maria Catrina Deana Constantin Matei Sanda Salta Anastasia
Mihal .... M. Rosetti_Hatman fosta logodnica x=Stefan Nicolae = Maria
= Die Catargt, a lui Antioh Tomsa Costin Brancoveanu
Cantemir
Buhusestii
(se sting
la 1859)
Joreitii
www.dacoromanica.ro
TABELA X
RACOVITACEHAN
int hi dap* d Oh Oh Ibinescu
Cehan bitranul
Maruaca Margilat
Cehan
Lazea Horja
Cehan vatavul 1595
Tender Blan Patraseu Ionascu

Ileana vel vornic
. 1
I
o fati 4 fii
I
I ----1
,
Racovita Cehan Apostol Cehan .
t 1664 = fata lui Bolea vornic
= Tofana P. Soldan (vel logof,
1
l 1
Nicolae Racovita Ion acovita-Cehan Salta

vel logofat vet vornic = Alexandra Ce anii
= Maria Bals = Anastasia T. Cantacuzino paharnic
1
I
I
Dumitrascu t1728 Teofana

1
Mihai Racovita v. v.
I
Nastasia Maria o fats

= Enachi Ilie fost Domn de 5 on in = Ion Palladi = Constantin lordachi Cantacuzino
Hatman StoInic Deleanu
.01Anca M. Canta- Dabija Moldova si in Muntenia Spatar
cuzino v. Spatar intre anit 1704 si 1744
(zis Frige-Vad) = Safta Cantemir
= Ana Dediul Codreanu
I
Ecaterina
1
1
I
Constantin v. v. t 1763 Stefan v. v. Mihalachi Ruxandra
2 fete
1
Rad Durnitrascu Ionita = Sultana Sulgearoglu = Theodor C. Ipsilanti Dragoman = Scarlat Ohica = Oh. Kostaki-Negel
vel vornic clucer = Ion Bogdan = Anastasia Soutzo voevod comis
yell vornic Elena Razu Si t 1751 = fata spatarului M. Racovita
Despa Pa lada
NI Maria Huhu, Iordachi Kostaki
I
Mihai
vel logofat in Muntenia
R slnurile e sting ramura din Muntenia ramurile din Moldova
www.dacoromanica.ro
TABELA XI
ROSETTI
r--
Antonie voevod
ot Zoe
Lascaris
......1 _
Mare logofat al Patriarhici
= Bela Cantacuzino
m.11 74
Constantin (Cuparul)
I
I 1 -
I li
1
Ion
1
Gheorghe
1 I
Zamfira Mihalachi Lascarachi Scarlatachi Manolachi

A 1113141111611 Elena iordachi
= Victoria = Irina Buhus
lo Elena au. Christina Ghica ® Rangabe = Caradja = Maria Dabija s.
Mavrocordat fiica lui Origore fata lui [strati voevod
Ohio Volta #i a Doamnei Dafina
1
Nicolas I
I
Constantin
I
Stefan
1
Catrina Gheorghe Stefan Mei flick

Nicolae Ion Iordaehi Hie Catargi = Saha Jora D. Arsaki z Kostaid .. Watazzi
Cartofilax = Plum ..,
= Anita Brancoveanu
.. Maria fiica lui Cond. Br. Filipescu
voevod
= L. Caruga
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Trecute Vieţi de Doamne Şi Domniţe. Vol. 1 ( (1933) ) PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Trecute Vieţi de Doamne Şi Domniţe. Vol. 1 ( (1933) ) PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

c.

PREMIAT DE ACADEMIA ROMANA

EDITURA ZIARULUI "UNIVERSl,JL" SOC. ANON.

OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA

mano-Bulgarilor. Acest om, care prin nesamuita lui energie a

Blacorum) domnea voevodul Seneslau. Acestia, supunandu-se

Basarab Voevod si solul tut Carol-Robert

protectia nominala ce le acorda, fiind prea slab pentru a-i

lau al Ungariei (probabil in banatul Severinului, pe care ar fi

Vlah), Acesti Bolohoveni aveau cnejii for si erau -asezati intre

Revolta fu inabusita, oamenii lui pedepsiti, iar voevodatul Ma-

PRIMELE DOAMNE ALE MUNTENIEI BSI ALE

. doar atat ca Lytuon (Litovoi) 9i-a maritat o fatal cu regele Sar-

cat despre Clara, a doua sotie a lui Alexandru-Nicolae voe-

1) B. P. HaOeu, in Negru-Voda CCLXXIX, afirma ca Dabacqui sat i§i

de Arges, atat in timpul domniei sotului ei Alexandru Voevod,

si sfatuit fiind de Sfantul Nicadim al Tismanei, care pans la

In timpul acesta, In Moldova, lucrurile se petreceau altfel.

rarnuresului Linea pe CO catolica, dovedeste ca nu atat ura im-

1) P. P. Panaitescu: Hrusenski (Kiew 1927), dovedeste neexistenta lui

Dupd d. N. lorga Patrahirul lui Alexandra cel Bun (A. A. R.).

devaratul Intemeietor al Moldovei. Caci tatal sau, Stefan, bar -

ror celorlalti domni, Stefanita, Petru Rares, Lapusneanu, etc.

Ruinele bi3ericii cafolice de la Baia

torul, pe care a Incredintat -o calugarilor dominicani. Atat acea-

nia 1). Ea facu biserica papitasa dela Baia, uncle si fu ingro-

tire pe cale piezisa;adoptat de Papa pentru propaganda in tb.-

Marina e intaia doamna romanca dela care ne-a ramas chi-

2) Al. Cel Bun ar fi avut $i o 'Moue Stan'ca, ce ar fi fost mama lui

Pisania de la mandstirea Bistritei

DOAMNA MARINCA A LUI ILIE VODA

Stefan, noul Domn al Moldovei, i se inchinase, primind su-

Insa, abia cateva luni mai tarziu, nenorocirea care pandeste pe

dela Hmielnov, dela Cracovia, insa in Moldova nu se ipoate in-

Ruinele Cetajii Sucevei

cu Roman Voda langa Suceava, i1 batu alunga din tail, ase-

Alexandru ysi pe Ciopor, ii alunga din tars si urea treptele ban-

Doamna Maria din Mangop

FAMILIA LUI *TEFAN CEL MARE

Voda el insusi trebuie sa Li fost cam ametit de yin, inconjura

Nunta lui Stefan cu Evdochia se facu la Suceava, binecuvan-

') D. Charles Diehl, celebrul bizantolog francez, expune taptele diferit.

la moartea lui tinutul Mangopului urma sa se Imparts intre fiul

Stefan cel Mare

mereu atintita asupra marei, care se luptase cu atata inverse-

Trebue sa se, fi petrecut in cetatea' din Su- 0t

si multe lacrarni 'trebue .sa fi curs in ca-

lui Voda, acolo in cetatea Sucevei, s'a indragostit Stefan de ea.

24 de ani, pans la moartea lui Stefan, Intamplata la 1504. Doarm-

i' 41ii4ti94 : t .1 , 1, :0-ia ' iti . i4 21:47V

,L4 ..,, ..:... , Ill "

ill , , imk,,. .i..::

'N-s ;1,6' ;....../....,,,.;.-.4.:'4111-074, 111.1174J4.41

Despre mama lui ,Stefan, acea pe care Bolintineanu ne-o a-

casatoria lui cea dintai cu Maru9ca, care muri inainte de a apuca

sau .chiorul, sau incrucisatul, care a urmat in scaunul Moldovei

find prea batran si incapabil de-a domni. Complotul fu desco-

Mormantul lui ,Stefan cel Mare la Putna

ea invinui la randul ei pe Elena de complot, asigurand pe Ivan

DOAMNELE MUNTENE DIN VEACUL AL XV-lea

tinut in .casatorie pe-o catolica, pe Elena Corvin, vare regelui

1) Ea era mama lui Radu Cel Mare 1496-1508.

Radu cel Mare qi Doamna Catcilina