CADENŢE PESTE TIMP

Revista cadrelor militare în rezervă şi a veteranilor de război

din judeţul Vaslui

ANUL VI, Nr. 1 (11) / 2018 * HUŞI

1
 DRAGOMIR HURMUZESCU ȘI JUDEȚUL VASLUI ÎN DOCUMENTE (1919-1924)

Costin CLIT

Dragomir Hurmuzescu (13 martie 1865-31 mai

1954), născut la București la 13 martie 1865, fiul lui
Martin și al Profirei Hurmuzescu, urmează cursurile
Facultății de științe a Universității din București (pînă în
1887), obține licența în științe fizice la Paris (1890),
lucrează în laboratorul fizicianului Gabriel Lippman,
sub a cărui îndrumare descoperă dielectrina, dinamul cu
voltaj, s-a remarcat prin construirea „electroscopului”
care-i poartă numele, colaborator al soților Marie și
Pierre Curie (care folosesc electroscopul Hurmuzescu în
1899 în primele experiențe asupra radiului), devine
conferențiar la Facultatea de științe din Iași (1896), apoi
profesor (1897) și este transferat la Universitatea din
București (1913), întemeitorul primei școli de fizică
experimentală din țară, „la care a folosit dielectrica, izolator inventat de el, precum și unul din
primele dinamuri cu voltaj mare. A contribuit la introducerea radiofuziunii în România; sub
îndrumarea sa, în 1926, a fost realizată prima stație de radiofuziune din România, iar în 1928 a
devenit cel dintâi director al Societății Române de Radiofuziune”1. Realizează primele transmisii prin
telegrafie fără fir din România. În 1916 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în
1937 membru de onoare al Societății Franceze a Electricienilor. Alături de Petru Poni fondează revista
„Annales scientifiques de l’Universite de Jassy” în 1900 (a fost secretar științific). Înființează
Societatea de științe din Iași (președinte, Petru Poni, secretar Dragomir Hurmuzescu). În 1935 este ales
deputat de Vaslui în Parlamentul României2.
Prima transmisiune radiofonică („Alo, alo, aici Radio Bucureşti”) a postului Radio București a
fost deschisă de Dragomir Hurmuzescu la 1 noiembrie 1928, ora 17, care a spus: „Către, prietenii şi
proteguitorii Radiofoniei, Adresez aceste cuvinte, astăzi când începem seria emisiunilor cu un mic
post provizoriu. Deocamdată difuziunea programelor noastre nu va trece dincolo de cerul hotarelor
ţării. Dar, peste câteva luni vom avea postul cel mare, undele lui vor străbate armonios în cerul
european, proclamând şi gândul nostru de pace şi bună înţelegere, către o mai înaltă cultură şi
civilizaţie. / Pentru dezvoltarea temeinică a instituţiei noastre este nevoie de concursul tuturor celor
care lucrează la ridicarea acestei ţări. Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de
distracţie. / Radiofonia este de o mare importanţă socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru
răspândirea culturii şi pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă,
pătrunzând în coliba cea mai răzleaţă a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a
gradului de dezvoltare a unui popor. / De aceea se cuvine să facem tot posibilul pentru a câştiga din
întârziere faţă de vecinii noştri în această chestiune. Să ne îndeplinim fiecare datoria. Noi, de muncă
mai departe pentru a vă da programe atrăgătoare şi interesante, şi dumneavoastră să ne daţi cât mai
multe mijloace materiale şi entuziasm de încurajare.
Noi să vă dam recepţiuni curate, fără paraziţi, iar, dumneavoastră să convingeţi şi să readuceţi la
sentimentul datoriei şi a contribuţiunii pe cei cu posturi clandestine, cei care formează paraziţii
societăţii noastre de difuziune. / Prin participarea cât mai numeroasă a iubitorilor radiofoniei, prin
contribuţia lor efectivă, vom putea asigura o repede dezvoltare a acestei aplicaţiuni, spre ridicarea

1
Prof. univ. Dr. Ioan Scurtu (coordonator), Istoria românilor, vol. VIII, România întregită (1918-1940),
București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 670.
2
A se vedea și Mihai Caba, 150 de ani de la nașterea savantului Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), în
„Revista Română”, nr. 1 (79), 2015, p. 20-21.

77
culturală şi economică a ţării, fără multe sacrificii din partea statului, dar, cu mulţumirea tuturor. /
Într-un ceas bun!”3.
A publicat în „Annales de Physique”, „Journal de Physique”, „Revue Generale d’Electrisite”,
„Archives des Sciences Physiques”, „Bulletin Scientifique de L’Academie Roumaine”. Este autorul a
numeroase lucrări, studii și articole, întocmite singur sau în colaborare, între care: Dielectrica, un nou
electroscop (1894); Căldură și electricitate (Iași, 1900); Telegrafia fără sârmă cu ajutorul undelor
electrice (1902), Radioactivitatea petrolurilor române (1907); Radioactivitatea apelor minerale din
România (1909), Viitorul industriei electrice în România (1919), Electricitate generală și aplicată
(București, 1934), Efectul Zeeman și magnetonii (1936)4.
Unii biografi consideră locul de naștere a fi Hârsova, ce aparținut de comuna Laza, județul
Vaslui5. Documentele de față – procesele de expropiere din 1919 demonstrează legăturile profesorului
Dragomir Hurmuzescu cu județul Vaslui prin soția sa Victoria Hurmuzescu care avea ca zestre moșiile
Hârsova, județul Vaslui, și Obârșeni, comuna Stâncășeni, județul Tutova.

DOCUMENTE

Proces verbal
22 ianuar(i)e 1919

Subsemnații D(umi)tru V. Ștefănescu, judecătoru(l) Ocolului rural Pu(i)ești, și Ion Ibănescu,

delegatul satilor din com(una) Stâncășeni, învățători, constituiți în comisiunea locală conform
art(icolului) 21 din lege, decret(ul) de espropriere din 16 decembrie 1918, constatăm că astăzi data sus
indicată, am dat prin prezentu(l) Proces verbal următoarele hotărâri cu privire și fixare și determinare
în trăsături generale a porțiunii ce urmează a se ecspropria din moșiea Obârșeni, situată în com(una)
Stâncășeni, jud(ețul) Tutova, aparținând d(omnu)lui Dragomir Hurmuzăscu, doctor în științe fizice,
profesor universitar, cu domiciliu(l) în București, actualmente în străinătate, procedura îndeplinită
conf(orm) cu legea sus menționată, Având în vedere informațiile luate și indicate, date de D(omnu)l D.
Helgiu, administratoru(l) moșiei Hârșova din jud(ețul) Vaslui, aparținând tot susnumitului propr(i)etar,
rezultă că moșiea Obârșeni face parte din regiunea a II-a agricolă, zestre a soției D(umi)sale, neavând
nici o sarcină, are un singur trup și se învecinește la M(iază)n(oapte) cu moșt(enitorii) Hori(a) T. Borș
și jud(ețul) Vaslui, la M(iază)zi cu moștenitori(i) T. Borș, la R(ăsărit) cu propr(i)etatea Dracsăni și
Rugariea, și la A(pus) cu răzășiea Voinești și Popești.
Pe numita propr(i)etate se află doauă camere, locuința propr(i)etarului și magaziile.
Suprafața totală a propr(i)etății este de 1144 ha, din care 610 ha fac loc arabil, 57 fâneață, 225
pășuni, 22 râpi și drumuri, 227 ha păduri și 3 ha vie. În total 892 ha expropriabil, aplicat la scară de
espropriere rezultă că propr(i)etarul(ui) să-i rămâ(i)e 279 ha, iar restul de 613 ha urmează să fie
declarate espropriat(e).
Moșiea au fost arindată tot timpul mai bine de 10 ani. Acte, plan și hotărâri nu mi s-a
prezentat. Venitul total după rolu(l) de contribuție la o întindere arabilă de 895 ha. e(ste) de 20468 lei,
iar evaluare(a) fiscului pe ha de 2080 lei.
Pentru determenare(a) trăsăturii generale a porțiunii espropriată folosindu-ne de elementele
arătate de art(icolul) 23 din lege ca informațiuni, cercetare la fața locului, condițiunile economice ale
moșiei și instalațiunile aflate pe ea în deplin acord cu delegatul sătenilor am hotărât ca să fie în
următoarele partea a proprietății în partea din marginea dinspre apus, punctul Dealu Negru,
Helmejoae, Ghințul, Recea și tarlaua numită Coasta Bercului, având ca învecinate la R(ăsărit)
proprietatea rămasă a moșiei, la M(iază)n(oapte) moștenitorii T. Borș, la M(iază)zi moștenitorii T.
Borș, iar proprietăți îi rămâne partea dinspre răsărit, cuprinzând conacul, locuința proprietarului, înspre

3
https://radioromaniacultural.ro/portret-dragomir-hurmuzescu-parintele-radiofoniei-romanesti/
4
Dr. Dorina N. Rusu, membrii Academiei Române 1866-... 1996 Mic dicționar, Iași, Fundația
Academică „Petru Andrei”, 1996; http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/?p=13044
5
Mihai Caba, op. cit., p. 20.

78
dealul Dracsăni, Rugariea, Ivănești, Vaslui până la concurența sumei 279 ha, înspre terenul declarat
espropriat, adică înspre apus.
D(omnu)l D(umi)tru Helgiu fără înputernicire înscrisă ne face declarație în numele
proprietarului care doreșta ca partimea ce i se cuvine din această proprietate neatinsă de lege de
espropriere să se dea în proprietatea tot a d(u)misale numită H(â)rșova, jud. Vaslui, urmând ca în
moșia Obârșeni să fie declarat espropriată în întregime.
Pentru care am dresat prezentu(l) Proces Verbal făcut în triplu ezemplar, conf(orm)
art(icolului) 24 din lege, din care unul se lasă com(unei) Stâncășeni, unul se dă d(omnu)lui D(umitru)
Helgiu spre a se da proprietarului, iar al 3 se va înainta inspectorului agricol județean.
Președinte
ss) D(umitru) V. Ștefănescu.
I(on) Ibănescu.
Prezentu(l) fiind conf(orm) cu originalu(l) se certif(ică).
Primar <ss>.
Notar <ss>.

ANIC, Colecția Documente moldovenești, LXXXIX / 198, copie, primul exemplar.

II

Proces Vebal
22 ianuarie 1919

Subsemnatul Dimitr(i)e V. Ștefănescu, judecătorul ocolului rural Pu(i)ești și Ioan Ibănescu,

delegatul sătenilor din com(una) Stâncășeni, învățător, constituiți în comisiune locală, conform
art(icolului) 21 din lege, decret(ul) de expropriere din 16 decembrie 1918, constatăm că astăzi data sus
indicată am dat prin prezentul proces verbal următoarea hotărâre cu privire la fixarea și determinarea
în trăsături generale porțiuniei ce urmează a se expropria din moșia Obârșeni, situată în com(una)
Stâncășeni, jud(ețul) Tutova, aparținând d(omnu)lui Dragomir Hurmuzescu, doctor în științele fizice,
profesor universitar, cu domiciliul în București, actualmente în străinătate, procedura îndeplinită
com(form) cu legea sus menționată, având în vedere informațiunile luate, cum și indicațiuniile date de
d(omnu)l D. Helgiu, administratorul moșiei Hârșova, din jud(ețul) Vaslui, aparținând tot sus numitului
proprietar, rezultă că moșia Obârșeni face parte din regiunea agricolă, zestre a soției d(umi)sale,
neavând nici o sarcină. Are un singur trup și se învecinește la M(iază)n(oapte) cu moștenitorii Borș și
jud(ețul) Vaslui, la M(iază)z(i) cu moștenitorii Borș, la R(ăsărit) cu proprietățile Dracseni și Rugăria și
al Apus cu răzășii Voinești și cu Popeștii.
Pe numita proprietate se află două conace, locuința proprietarului și magaziile.
Sup(rafața) totală a proprietății este de 1144 ha din care 610 he(c)t(are) loc arabil, 57 hect(are)
fâneță, 225 hect(are) pășune, 22 hect(are) râpe și drumuri, 227 ha pădure și 3 ha vie.
În total 892 hect(are) expropriabil și 252 hect(are) neexpropriabil . 892 ha expropriabil ridicat
la scara de expropriere, rezultă că proprietarului să-i rămână 279 hect(are), iar restul de 613 hect(are)
urmează să fie declarate expropriabil .
Moșia a fost arendată tot timpul mai bine de 10 ani. Acte, planuri, hotărnicii nu s-a(u)
prezentat.
Venitul total după rolul de contribuție la întinderea arabilă de 895 ha este 20.408 lei, iar
evaluarea pe hect(ar) de 2080 lei.
Pentru determinarea în trăsături generale a porțiuniei expropiate, folosindu-să de elementele
arătate de art(icolul) 23 din lege ca informațiuni, cercetări la fața locului, condițiunile economiceale
moșiei și instalațiuniile așezate pe ea în de comun acord cu delegatul sătenilor am hotărât ca să fie în
următoarea parte a proprietății: în partea din marginea dinspre apus punctul Dealul Negrului,
Helmegioaia, Ghințul, Recea și tarlaua numită Coasta Bercului, având ca vecinătate la R(ăsărit)
proprietatea rămasă moșiei, la M(iază)n(oapte) moștenitorii Borș și la M(iază)z(i) moștenitorii Borș,
iar proprietății îi rămâne partea dinspre R(ăsărit), cuprinzând conacul, locuința proprietarului, înspre
dealul Dracseni, Rugăria, Ivănești, jud(ețul) Vaslui, până la concurența sumei de 279 hect(are) înspre
terenul declarat expropriat, adică spre apus. D(omnul) D. Helgiu fără împuternicire scrisă ne face

79
declarație în sumele proprietarului, care dorește ca porțiunea ce rămâne din această porțiune neatinsă
de legea de expropriere să i se dea în proprietate(a) tot a d(umi)sale numită Hârșova, jud(ețul) Tutova,
urmând ca proprietatea Obârșeni să fie declarată expropriată în întregime.
Pentru care am dresat prezentul proces verbal făcut în triplu exemplar conform art(icolului) 24
din lege, din care unul se lasă com(unei) Stâncășeni, unul se dă d(omnu)lui D. Helgiu, spre al înmâna
proprietarului, iar cel de-al III-a se va înainta d(omnu)lui inspector agricol al județului.
Președinte.
Membri.

ANIC, Colecția Documente moldovenești, LXXXIX / 198, al doile exemplar.

III

N° 287
23 Martie (1)922
Întrucât s-a(u) găsit plugurile arând în locul în chestiune am dispus ridicarea
plugurilor de acolo pentru a numai ara timp de 3 zile.
Primar <ss> N. Nechita
1 2
D(omnu)lui Profetore D(ragomir) Hurmufescu
Având în vedere adresă D(omnu)lui Agronom Regional N° 239 / 922

Copie
Domnule Primar,

Întrucât s-au luat înțelegere cu D(omnu)l Prefect și cu D(omnu)l consilier agricol de Județ în
privința Islazului Obârșeni și urmând a sosi cu toți în localitate pentru aranjarea chestiunii în privința
acestui Islaz.
Veți pune în vedere D(omnu)lui Profetor3 de a numai ara timp de 3 zile când se va aranja
co(n)flictul acesta cu începere de mâine 23 martie a.c.
Agronom Regional.
(ss) Rădulescu.
Secretar.
(ss) I. Baghiu.
Se certifică de noi prezența, fiind conform cu originalul.
Primar <ss> N. Nechita.
Notar <ss>.
1922 martie 23

ANIC, Colecția Documente moldovenești, LXXXIX / 199, copie.

_________________________
1
Profesore.
2
Hurmuzescu.
3
Profesor.

IV

17 Martie 1924
Domnule Ministru,

Subsemnatul pentru a ne conforma circularei D-v, Nr. 1425 / 1 Martie 1924, avem onoare a vă
face următoarele declarațiuni:
Soția mea, Victoria Hurmuzescu, posedă ca avere doatală două proprietăți rurale:
1) Una în Comuna Hârsova, Județul Vaslui, din care în urma exproprierelor succesive de 622,
5 h. întâi și de 40 h. pentru islaz, a rămas astăzi potrivit art. 8- având inventar important de exploatare,

80
numai întinderea de 200 h. arabil și 28 h. pentru hrana vitelor, deci cota lăsată de Comisiunea
Județeană este de 228 h.
2) Altă proprietate Obârșeni în comuna Stâncășeni, Jud. Tutova, din care s-au expropriat întâiu
613 h. și apoi 39 h., astfel ne-a rămas prin sentința Comisiunei Județene, cota de 240 h.: 200 h. pentru
cultură și 40 h. pentru vitele de muncă și crescătorie, având inventar important și gospodăria
corespunzătoare.
Astfel că suma acestor întinderi de 468 h. este inferioară celor de 500 h. ce ni s-ar cuveni după
art. 10, aliniatul ultim.
Înțelegem să păstrăm dreptul nostru în aceste două moșii astfel separate.

D-sale D-lui Ministru al Domeniilor și Agriculturei.

ANIC, Colecția Documente moldovenești, LXXXIX / 200.

Dragomir Hurmuzescu în primul său laborator la Iaşi6

Dragomir Hurmuzescu în biroul său de lucru

6
Fotogafiile sunt preluate de pe site-ul: http://www.bibnat.ro/50-de-ani-de-la-nasterea-lui-Dragomir-
Hurmuzescu-documente-din-Colectiile-Speciale-ale-Bibliotecii-Nationale-s273-gf3-ro.htm

81
 Prof. Dr. Dragomir Hurmuzescu

Inaugurarea Expoziţiei de Radio şi Televiziune la Sala „Dalles”. Bucureşti. 1942

82
Scrisoare a lui Emil Racoviţă adresată lui Dragomir Hurmuzescu. 19 februarie 1930

83
Prima copertă a cursului “Electricitatea” al profesorului Dragomir Hurmuzescu predat la
Universitatea din Iaşi. 1911

84