You are on page 1of 13

Citate

"România este o ţară înconjurată de români." (Nicolae Iorga)

"Când naţia e în arme, eu nu văd decât steagul ţării şi steagul ţării îl apăr." (Nicolae Iorga)

"Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi
viaţă." (Nicolae Iorga)

„Se va şti odată precum că ziua de 23 august eu am fixat-o în Istorie!” (Mareşal Ion Antonescu)

"Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forţa faptelor de azi." (Nicolae Iorga)

"România este o moştenire vie a Romei, dar şi un mare aliat al Americii." (Madeleine K. Albright,
Secretar de Stat al SUA între 1997 şi 2001)

"Ne-am născut aici, suntem cei dintâi aşezaţi aici şi vom pleca cei din urmă". (Mareşal Ion
Antonescu)

"Sper că românii vor afla adevărul, facându-i să fie mai buni, mai umani şi mai încrezatori în
steaua lor." (General Ştefan Guşă)

"Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul" (Grigore
Vieru)

"Ţara este rodul muncii unor zeci de generaţii şi aparţine altor zeci de generaţii care vor veni"
(Mihai Eminescu)

am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Numai secuii şi o parte din locuitorii Paloc-ului trăiesc în regiuni relativ mai ridicate" (Etienne Györffy) "Eu nu mă tem de moarte." (Tudor Vladimirescu) "Rumân înseamnă romanus şi unul când întreabă pe celălalt despre limbă. aceasta este mândria şi aceasta este puterea noastră. mai ales. luptam şi muream pentru toţi. ei se aşează." (Miron Costin 1684) "Istoria Neamului Românesc n-a fost decât o lungă."în secuime peste 60. cum am apăsat nu odată eu însumi. (Carl F. Marienburg) "Blândeţea caracteristică a poporului românesc dovedeşte că în trecut el a trăit economiceşte mulţămit. Jugoslavia dinarică. c-a avut ce-i trebuia. Muream. România e carpatică."(Nicolae Iorga) "Cum s-a spus de atâtea ori de oamenii de ştiinţă. plătind miopia si neghiobia altora.000 de români întrebuinţează chiar şi în vatra familială limba maghiară. în văile largi. m-am îmbrăcat cu cămaşa morţii. Mai înainte de a fi ridicat steagul spre a cere drepturile patriei mele. satele lor sunt situate. Când ei locuiesc în regiuni muntoase. nu zice "moldoveneşte". ne mai având altă dovadă a naţionalităţii lor." (Mircea Eliade) . Popor de frontieră. iar Turcia anatolică. Grecia maritimă. mai ales. la şes sau în ţinuturi puţin deluroase. halucinantă hemoragie. zice până în ziua de azi: ştii rumâneşte? ceea ce este aproape:"scis romanice?". decât religia lor ortodoxă". Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut în vifor. Balcanică e numai Bulgaria. mai ales." (Nicolae Iorga) "Ungurii nu iubesc munţii. necontenită." (Mihai Eminescu) "Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare.

şi unde este puterea care să le poată lua această naţionalitate. din ce izvor şi seminţie sîntu locuitorii tărîi noastre. Traian întîiu. cum s-au pomenit mai sus. tot omul să crează. supuindu pre dahii Dragoş. moravurile. Limba lor e întru totul latină.(Miron Costin) "Aceşti bieţi ţărani. apoi în moldoveni pomenindu pre vlahi . Sântem milioane de români. (Miron Costin) "Trăiască Moldova! Trăiască Valahia! Dar învrednicească-ne Dumnezeu să putem striga într-o zi: Trăiască România unită!. Moldovei şi Ţărîi Munteneşti şi românii din Ţările Ungureşti. să scoţ lumii la vedere felul neamului."Românul păstrează neştirbit tot ceea ce i-au lăsat străbunii: portul. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea! Numai unirea! Să trăiască unirea românilor!"(Costache Negri) "Neamul Ţărîi Moldovei de unde să trăgănează? Din ţările Rîmului. români şi pînă astăzi"."(Kohn Abrest) "Acest sentiment puternic de a trăi şi de a muri pentru naţionalitatea lor l-au exteriorizat şi l-au consfinţit cu numele de roman." (Jules Michelet) "Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenescu şi muntenescu şi cîţi sînt şi în Ţările Ungureşti cu acest nume. cu mantălile şi căciulile lor cu pene de curcan pe cap. împăratul. că toţi un neam şi o dată descălecaţi sîntu". ei de care se râsese atâta. 1848) "Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă. unde se află dreptul care ar putea să le-o conteste?" (Ştefan Ludwig Roth. limba şi mai cu seamă marele lor nume de romani! Nobleţe prea bine dovedită.. dovediră că ştiu să moară dacă nu să învingă şi că li curge în vine tot sângele vechilor daci..

în ţara voastră.. vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor. care tocmai se implanta în Dacia. venituri." (Miron Costin) "Unirea este îndeplinită..Martor este Troianul. În zilele de 5 şi 24 ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în alesul naţiunei. nu se mai cuceresc teritorii. pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni. singura care sub unguri a păstrat ca şef al ei un voievod este Ardealul" (Nicolae Iorga) "Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor. munteni." (Mihai Eminescu) "În ziua de azi. alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie"(Alexandru Ioan Cuza) "Dintre toate provinciile pe care le-a stăpînit coroana Ungariei. printr'o faţă brăzdată de vânturile alpine. şanţul în ţara noastră Şi Turnul Săverinului." (Huszti Andras) .] popoarele străvechi se caracterizează prin civilizaţie pastorală. populaţie nepomenit de veche. teritoriul vine de la sine." (George Călinescu) "E drept însă că această viaţă. ci.. prin muţenie. Odată ce ai sufletul. ai omul. a rasei tracice din poalele Carpaţilor" (A. ea nu ar fi putut da o odraslă atât de roditoare. oamenii nimănui. dacă nu s-ar fi altoit pe viţa cea plină de vânjă. ci sufletele acelor oameni...." (contele de Marenches) . naţionalitatea română este întemeiată. Xenopol) "[.D. iar când ai omul. aţi întrunit speranţele voastre într-un singur domn . printr'un ochiu pătrunzător şi neclintit de vultur. de experienţa milenară. de unde pot privi şi ocoli invaziile.] Românii nu sunt nicăieri colonişti.[. pentru a stăpâni cât mai mulţi oameni. ajunsese pe povorâşul decăderii. prin retragerea la munte. mai veche decât toţi conlocuitorii lor..

nici VIRTUS ROMANA!"(Mircea Dogaru) "Nici o furtună. poate. dragi cititori! Vă "fie somnul lin" şi cerul (căci codrii ni i-au ucis) aproape! Pentru NOI. ne onorează! Rămâneţi cu bine. Maica plânge de dorul copiilor ei risipiţi şi fraţii tăi. a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată. descoperind că. de amor de patrie şi libertate. plin de nobleţe. iar nu de dispreţ... pe axa unui fluviu." (Ion Antonescu) "Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii: Roma... Poporul ştie să-şi disimuleze reacţiunile sufleteşti sub o faţă nepăsătoare. din nou şi nemeritat loviţi. Nistru. şi a fi descendentul unui popor de eroi.Când privim cu oarecare perspectivă ne dăm seama că instinctul nostru a funcţionat totdeauna sigur. un strop de alinare şi îmbărbătare. în vatra străbunilor tăi. Numai noi am scăpat de penetraţia otomană administrativă. există o deosebire de alcătuire: Fosta Ungarie prezintă o câmpie centrală. Statul român prezintă o cetate centrală încadrată de munţi. nu au pierdut cu totul nici speranţa. vei afla. nu a putut să-i clintească pe românii din Dacia Traiană. Vâlsan) "Frate ori soră de peste Prut. Ceremuş sau Dunărea bătrână. nici un cutremur. nici o invazie. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi." (Mihai Eminescu) . Dimpotrivă." (George Călinescu) "Tot ceea ce ni s-a întâmplat. Tu cel dezlipit de la sânul Maicei tale de urgia vremurilor şi lăcomia oamenilor. câmpii şi apoi fluvii pe care aleargă hotarul. Tisa. Nimeni şi nimic nu ne va putea smulge din ea. nici o lovitură.. Ei şi? Unde sunt legile geografice care să demonstreze că o alcătuire e mai favorabilă pentru un stat. de nimicitoare. În fiecare Român e ascuns un Vlaicu-Vodă.. coline. ni se întâmplă şi ni se va întâmpla. cei câţiva "Bătălia pentru România" continuă!" (Mircea Dogaru) "De sigur. păstrându-ne independenţa. apoi o centură de coline şi munţi pe care alerga hotarul.. nici o ocupaţie. De vei citi paginile care urmează. decât alta? (G. fără a juca comedie bizantină.. oricât de dureroasă.

ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. să intre în ţara mea ca-n sat fără câini şi s-o pustiească. chiar dacă pierdem bătălia."(Ferdinand Lot. Toată populaţia să treacă în linişte la .. Ţăranul e începutul şi sfârşitul. că istoria legendară a făcut să se afirme că însuşi zeul răboiului s-a născut în ţara lor? Mi-ar fi greu să enumăr puterea din toate provinciile. moesii. susţinând astfel.(Flavius Vegetius) ” Într-adevăr acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (. armata şi poporul sunt stăpâni pe situaţie aproape în întreaga ţară. o minune cum a rezistat şi a persistat aici poporul nostru. din secolul al XIII-lea pînă în secolul al XVI-lea. continuitarea unui neam”.."Ceea ce interesează istoria europeană este rezistenţa faţă de turci a grecilor. Julius Jung. Cetăţeni ai României noi. oricât de mare şi puternic ar fi.) Nu se va putea spune că în România nu a ieşit niciun român în faţa americanilor. (Liviu Rebreanu) "Maghiarii sunt un popor plin de îngâmfare care locuind în mijlocul naţiunilor străine lor prin rasă. în mijlocul tuturor uraganelor. (.. Dr.”(Cpt.). Mai sunt cuiburi izolate de disperaţi care încearcă să ne distrugă ceea ce am cucerit..era pietrei şlefuite - până în zilele noastre. au pretins totdeauna şi pretind încă să le domine şi să le maghiarizeze şi asta într-un fel de care însăşi ştiinţa suferă. 1877) „Nu înţeleg ca un inamic.. av.) Mulţi învăţaţi consideră naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigmă şi un miracol sau în sfârşit. Graţie jertfelor "Balcanicilor" şi ale slavilor din răsărit. nu îşi dau destul seama.... a valahilor."(Prof.. existenţa lui permanentă pe aceste plaiuri poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. Numai pentru că am fost neam paşnic de ţărani am putut să ne păstrăm fiinţa şi pământul. locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică . "Revue historique". italienii. În recensăminte. francezii etc. printr-un exemplu poate unic în istoria lumii. domneşte voinţa bine hotărâtă de a arăta maghiarii mai numeroşi decît sunt in realitate. civilizaţia occidentală a putut să se continuie în Europa occidentală şi de acest fapt germanii. de pildă. care acum se găseşte înglobată în Imperiul Roman. dar ţăranul român. a ungurilor. a ruşilor. a moldovenilor şi în sfârşit. tracii n-au fost în toate vremurile aşa de războinici. sîrbilor. Este fără îndoială. Alexandru Şerbănescu) Dacii.(André Armad) „Vă vorbeşte generalul-maior Guşe.) fie că este vorba de traci (. Nu au reuşit şi nu vor reuşi. de geţi sau de daci.

1886) . întrucât se considera nemuritoare" (Abdolonyme Ubicini. iară ţie duşman ţi-este."(Petru Maior) "Comuna Trăznea a fost ocupatã de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940. s-au întors acasă şchiopi şi schilavi. (Milton G. nici să slăbească speranţa daco- romanilor. ungurii au pus mâna pe copiii de români şi îi aruncau de vii în foc. mitraliere. ci greci. în decursul acestui lung interval. tunuri. Leher) ". de dragoste de ţară. întreaga populaţie..) Timpul n-a avut darul să ştirbească forţa. ramul.lucru. grenade. nefiind ei întru adevăr romani. a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului . Să acţionăm pentru a asigura liniştea ţării.tot ce mişcă-n ţara asta. bătrânii. suveranitatea şi integritatea teritorială a României. făcându-i să moară în chinuri groaznice. Rămăsese aceeaşi rasă rezistentă. femeile. Să restabilim liniştea în aceste momente istorice. adecă romani şchiopi.. Cazul preotului român Traian Costea.. Vă rog să daţi dovadă de mult patriotism. Duşmănit vei fi de toate.. îndată ce satul a fost invadat de soldaţi. dar şi dificile. un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui. râul. După ce au fost trase primele salve. dupa ce a primit un glonte în cap. Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit. Apăraţi valorile noastre naţionale. răbdătoare. După încetarea focului de arme.este tipic." (Mircea cel Bătrân către Baiazid) "Românii. de unde şi numele de ţânţari (înţeles după dialecta românilor celor din coace de Dunăre) mai cuvine-se grecilor decât romanilor. fără a prinde chiar de veste. incendiind locuinţele. şi pentru că mai din toate bătăile câte avură cu românii cei de peste Dunăre. şi pentru că numele lor îl ţiu furat de la români. împotriva celor care încearcă să spargă magazinele. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor". Acţionaţi împotriva celor care încearcă să ne destabilizeze.căruia i s-a dat foc şi a ars în întregime odată cu cadavrul preotului . Să instaurăm cât mai repede cursul nou al vieţii. pentru a putea aproviziona cu cele necesare copiii. Totul trebuie să intre în normal cât mai repede. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puşti. Şi fuga dinaintea armatelor românilor ca ţânţarii. au dăinuit refugiaţi în munţi la adăpost de şuvoiul invaziilor. Mi-e prieten numai mie.”(Ştefan Guşă) "Mai cuvine-se grecii să se zică cuţo-romeoi. (. soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor. care.

suferiră şi muriră. care întrupaseră în sine individualitatea şi cugetarea poporului spre a o manifesta întregii lumi. să trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecele în gura motanului? Dar să ştiţi că de ne veţi uita. este Patria. Era o zi de început de primăvară.. pe deasupra ambiţiilor. sufletului nu i se poate pune nici o stavilă! Dacă mai avem fraţi necuprinşi în hotarele pământului românesc. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului.. L-a sărutat ca pe o ibovnică. Ieşisem cu o puşcă la porumbei sălbatici... fii drept şi recunoaşte că. îmbrăcat în straie de sărbătoare. pentru dânsa Mihai cel Viteaz cade ucis în Câmpul Turda. noi vom săpa malul Nistrului şi vom întrepta apa dincolo de pământurile noastre! Mai bine să-şi schimbe râul cursul decât să rămânem noi rupţi unii de alţii" (Toma Jalbă în congresul ostăşesc revoluţionar de la Chişinău.. jilav. toate aceste ţări să se unească împreună şi să se apere" (Antonio Veranzio 1504-1573) ". munciră. să nu uităm că aceşti fraţi pot fi cuprinşi în nemărginita dragoste a sufletului românesc! Noul ideal naţional sub drapelul căruia trebuie să se mobilizeze toată simţirea cea bună a neamului nostru este: Lupta pentru unitatea sufletească şi culturală a Românilor de pretutindeni! La luptă dar.. pentru dânsa Şerban Cantacuzino bea otravă." (Liviu Rebreanu) "unitatea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji. moldovenii.. pentru dânsa Horea moarte cumplită pe roată suferi!" (Nicolae Bălcescu) "Fii om. fraţilor. intrigilor şi urilor. Scena m-a uimit şi mi s-a întipărit în minte. Popescu-Băjenaru. Pentru ea Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare se luptară toată viaţa lor îndelungată şi traseră asupra lor năvălirea îngrozitoare a turcilor. cei ce suntem rupţi din această Basarabie. lipicios.. 20 octombrie 1917) "Dacă pământul poate fi hotărnicit cu graniţe. cum ne lăsaţi pe noi. am zărit un ţăran. pentru împlinirea acestui sfânt ideal! (I. Pămîntul. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pămîntul."Dar vă întreb. 1925) "s-a temut Süleiman ca nu cumva când ar încerca el să ocupe Transilvania sau Valahia sau Moldova. care sunteţi toţi moldoveni. El nu mă vedea.ION îşi trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Pentru dânsa ei trăiră. este . a tuturor bărbaţilor noştri cei mari.

Dar. Cuza. Fiecare om avea o etichetă la mână cu numele său. pe când dincolo este o fustă peste altă fustă. care fusese ofiţer în armata româna. Chişinău. cu faldurile acestea frumoase şi o ţesătură de casă. Nişte vecini au vazut ce se întâmpla şi au aruncat în căruţă pătucul meu şi o plapuma. uitaţi-vă de aproape şi intrebaţi-vă dacă fusta înfoiată a unguroaicelor din Ardeal şi vâlnicul din Mehedinţi nu sunt acelaşi lucru. şi este natural. absolut nimic. dar găseşti oamenii de acolo. încât n-a luat nimic cu noi în căruţă. În afară de asta n-aveam nimic. A murit în goană pe pământ străin. dezbrăcaţi. hotărât. chiar foi cumpătate ale saşilor din Ardeal că . Dar despre acest lucru am aflat mult mai târziu" (mărturia Luciei Caranicolov deportată la 9 ani. . dar în România trăieşte împroprietărirea săteanului. poartă costumul ţăranilor noştri. cu deosebire că la noi se prezintă mai elegant.veşnicia neamului. Ştiţi ce-au făcut cu ei? Erau interogaţi. A murit în goană pe pământ străin. Eu [Lucia Caranicolov. ci este moşia unui neam. dar când am ajuns la graniţa cu Ucraina. Era atât de stresat. şi că acolo trebuie să ne întâlnim totdeauna. Nici Germania n-a avut un stat naţional în acest sens. 2005) "Alexandru I. a murit în goană pe pământ străin. Şi din concepţia aceasta nu ieşim cu nici un preţ. A fost o tragedie ce nu poate fi descrisă în cuvinte. împuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună.. chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată."(Ion Antonescu) "Aici nu este un pământ oarecare.Rumänien ist kein National-staat". 9 ani] eram numai în cămaşa de noapte. oamenii aceştia sunt călăuza: ei te învaţă cum să te îmbraci iarna şi vara. pe dumneata care vii dintr-o ţară unde nu este aceeaşi vară. Aceasta este incontestabil. şi aci nu este colaboraţia cu nu ştiu cine ci colaboraţia cu stăpânii înrudiţi ai acestui pământ. în fond. oricât ar spune. apoi duşi în pădure. fiidcă atunci când te aşezi într-o ţară pe care n-o cunoşti. În timpul deportărilor în masă din 1949. Aceasta a fost soarta tatălui meu. familiile erau exilate împreuna. dar în 1941 fiecare bărbat era separat de familie şi împuşcat. Tata şi cu mine am fost încărcaţi într-un vagon. un stat naţional" (Nicolae Iorga) "În ce priveşte costumul. a înţeles că se va întâmpla ceva rău. toţi bărbaţii au fost coborâţi din vagon şi eu am ramas printre oameni străini. "Destine spulberate". Dar şi saşii şi ungurii.. nu există nicăieri. cu picioarele goale. Un stat naţional unde să nu se întâlnească nici un cetăţean de altă limbă. nici iarnă" (Nicolae Iorga) "Tatăl meu. aceasta nu ne împiedică de a fi. demn de a fi în Panteonul Naţional. dar în România trăieşte AUTONOMIA STATULUI..

şi "vicisitudinile istoriei" au sfărâmat-o definitiv. prin care străbate acelaşi sânge viu" (Nicolae Iorga) "În jurul Carpaţilor se află cea mai tipică populaţie românească. cu lacrimi şi sânge. Toată lumea e de acord că Dacii se aflau aşezaţi pe pământul nostru cu cel puţin o mie de ani înainte de Christos. frumoasa mea Românie. căci po- ziţia (reduta) s-a luat şi sînt fericit că putui muri luptîndu-mă pentru ţara mea. între care şi caporalul Iancu Pastia care. propitindu-ne în zidul munţilor ca să nu fim smulşi şi târâţi de puhoi. Tradiţii vechi şi frumoase. ci parcul Ţării Româneşti. fiind grav rănit de o bucată de obuz (care i-a rupt pîntecele) a murit peste trei ore în durerile cele mai mari. de sănătate şi belşug. vânos. aşa ne-am prins noi cu toată tăria sufletului nostru de străvechea noastră ţarină daco-romană." (Vasile Pârvan) "Aşa cum secolele au trecut peste minunata Columnă a lui Traian fără să o clintească sau s-o . dar în România trăieşte UNIREA. şi cu toate acestea am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de a stăpâni ţara pe care au locuit-o moşii şi strămoşii lui. Cum se prind de pământ. însă era de un curaj fără egal şi în ultimele momente a murit zicînd : „mor foarte vesel. Carpaţii vor putea fi nu nişte munţi sălbatici şi aproape pustii." (Mircea Eliade) "Cea dintâi unire a existat. Carpaţii nu mai sunt un hotar! Acesta e un strigăt care cheamă la viaţă nouă.A murit în goană pe pământ străin. un singur sistem. în unitatea perfectă a vieţii economice. " (Căpitan Grigore Bănulescu) "Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia. aşternută pe unitatea perfectă a vieţii generale. am zice. şi Ardealul a intrat şi el în această viaţă prin intercirculaţia românească: un singur scop. o mână de Macedoneni trebuie să plătească şi astăzi. un simţ artistic original. proptindu-se în multele lor rădăcini copacii înecaţi de apele furioase ce vor să-i smulgă cu dânsele. Vâlsan) "Când Roma ne-a lăsat singuri în cetatea lui Decebal etern-veghetorul."(Bogdan Petriceicu Haşdeu) "Din gradele inferioare au căzut peste 130. când în capul cărturarilor nu răsărise această idee. toate aceste daruri trebuie să fie ocrotite şi încurajate. plin de păduri şi grădini. valul năvălirii barbare ne- a acoperit cu totul. Nu ne-au despărţit niciodată!" (G. o viaţă simplă şi sănătoasă. întreg neamul românesc. nenorocul de a se fi născut Români.

e sensibil la culoare. Eu subscrisul sunt român adevărat din părţile râului Timoc şi Morava de la Serbia. Printre aceste naţionalităţi cele mai înverşunate. astfel încât aceasta este astăzi monumentul cel mai bine cunoscut dintre cele pe care ni le-a lăsat moştenire Roma imperială . vădesc în motivele lor ornamentale asemănarea cea mai izbitoare cu vechile mozaicuri romane. În artă a zămislit suspine.. care constituie trăinicia şi forţa sa. melodii duioase.Suferinţele neînchipuite ale acestui popor. prin Alexandru.unei monstruoase coaliţii împotriva ei. foarte vă rog să binevoiţi a auzi cuvântul meu după cum urmează. n-au împiedicat câtuşi de puţin poezia sa să înflorească. Lada pe care fata o aduce- n zestre. sumanul pe care singură şi-l împodobeşte. Alexandru s-a lăsat atras în orbita civilizaţiei mediteraneene şi." (Jules Michelet) "Nicolae Iorga spunea că nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon : în loc să-şi ridice privirile spre Miază-noapte şi să unească toate neamurile thracice într-un mare imperiu. unde locuiesc în 4 judeţe apoi . Bisericile. erau «cel mai numeros popor după Indieni» au pierdut. singura lor şansă de a intra în istoria universală ca factor autonom. precum şi şeile şi jugul vitelor.distrugă. mai ales asprele şi violentele schimbări care i-au zguduit soarta. Dar aceasta puternică unitate şi puritate a rasei române. Ca orice popor de origine italiană." (Simion Péter) "Fraţilor. cele mai haine. ajuns în culmea puterii. Thracii care. dar în numele altora: în numele Imperiului Roman sau al Bizanţului.tot astfel secolele au cruţat şi au păstrat intactă sămânţa romană pe care însuşi Traian a transplantat-o în valea Dunării. a dat naştere . sunt toate zugrăvite de mâna meşterilor ţărani. prin împăraţii pe care i-au dat cu prisosinţă atât Răsăritului cât şi Apusului. operă a diverselor naţionalităţi care au înconjurat-o. dacă îşi aduce aminte de cele povestite de tatăl său că atunci când a încercat să treacă graniţa pentru a-şi căuta un nou cămin jandarmii şi garda financiară ungurească au tras cu arma după el ca să-i ia şi viaţa. ei au contribuit la facerea Istoriei. de un farmec întristător. cele mai turbulente au fost polonezii şi ungurii" (Enrico Grace) . îndeosebi la românii transilvăneni.din timpuri imemoriale ." (Mircea Eliade) "Dacă trăieşte în secuiul romanizat bănuala sau conştiinţa palidă a faptului că pe tatăl sau bunicul său l-a privat de avere portărelul maghiar că a fost gonit din casa sa de "domnul" (adică aristocratul) maghiar care i-a pus în mână toiagul pribegiei şi traista cerşetoriei. după spusa lui Herodot. Paturile le sunt de asemenea zugrăvite. s-a îndreptat spre Asia. atunci dragostea arzătoare pentru noua patrie (România) se asociază ura arzătoare pentru vechea patrie (Ungaria) nemiloasă şi aceasta face din secuiul renegat cel mai periculos duşman al nostru.

de dincolo de Tisa începând. Bulgaria. este o ţară românească. inima şi limba în compact şi cea mai mare vecinătate de mama noastră. căci trebuie să ştii că în Transilvania. Mareşalul Ion Antonescu. În ziua de 1 iunie. de la morlacii din Bosnia şi Herţegovina. care-şi va primi pedeapsa. contrar voinţei Poporului. nemţeşti şi iar sârbeşti dar tot fără şcoale şi biserici. Bulgaria proprie dar. până la Belgrad. Asemenea. cum suntem uitaţi de toţi fraţii noştri. nu există o ţară de la Adriatica până la Marea Neagră. în prezenţa Guvernului criminal." (Memoriu adresat Ligii culturale de Miroslav Bogdanovici din Petrovat. găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unităţi etnice în munţii Albaniei. apoi şi mult amestecată cu cuvânturi străine şi iar e de mare minune cum am păstrat-o aşa până astăzi. atât de nebăgat în seamă astăzi. în Grecia până sub zidurile Atenei. nici la congres [Congresul de la Berlin din 1878] nu s-a pomenit despre el. apoi. august 1911). în Pind ca şi în Balcani. Dincoace de Tisa sunt foarte puţini sârbi.până la 400000 de români adevăraţi de sânge. vezi dar că am drept să regulez hotarele patriei noastre până în Balcani" (Mihai Eminescu) "Popor român. azi nu mai este în mijlocul nostru.. În Bulgaria se află puţini prin oraşe şi apoi între Vidin şi Niş şi dincolo de Blacani. are îndărătul lui un trecut strălucit câştigat prin proprie vitejie faţă de nişte duşmani cu mult superiori în cultura şi arta războiului. te plânge Bucovina de Nord.] şi trădările celor care şi-au vândut Neamul. este compactă şi cuprinde tot ţinutul din Tisa până la Marea Neagră şi din Carpaţi la Balcani.. generalul Conducător care şi-a închinat Patriei toată puterea fiinţei lui.]. cred mai mare la 10 milioane. România [. Din acest număr de români sunt toţi mai simpli ca mine. ungurii numai vreo câteva mii şi încolo tot români. el ne îndeamnă să-i urmăm jertfa! Sfânt martir! Ai căzut în zilele când Domnul Dumnezeul nostru s-a înălţat la ceruri. Te-ai ridicat în ceruri ca să veghezi de acolo destinul Neamului nostru! La mormântul tău cald venim cu lacrimile durerii în suflet şi jurăm că te vom răzbuna. după cum mi s-a spus. românii se întind în toată Bulgaria proprie şi pe tot malul drept al Dunării.. Români! Acela care a luptat pentru dreptatea sfântă a acestui Popor. în Macedonia şi Tesalia. L-au ucis uneltirile hoardelor jidoveşti [. precum ce şi limba ne-au rămas necultivată şi simplă. sunt mai mult de 40 mii familii române.. Glorie ţie.] Acest fragment de popor. când nici în ziaristică. după locuitorii ei de astăzi. sfânt erou al Neamului românesc! Moarte Tribunalului criminal.. care să nu cuprindă bucăţi din naţionalitatea noastră. în Banat. a fost omorât mişeleşte la Jilava. în Serbia." (Mihai Eminescu) "Naţiunea română din toate naţiile orientului are cel mai frumos viitor. Mareşalul nostru nu este mort! Din umbra crucilor. Serbia. "Nu există un stat în Europa orientală. cel mai mare fiu al Neamului nostru. afară de vreo 400 mii de secui şi saşi." (Manifestul de la . în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru până aproape de Odesa şi Kiev [. este mare.. sârbeşti. Începând de la ciobanii din Istria. ca de multe sute de ani suntem supuşi staturilor păgâne: turceşti sau creştine. Te plânge Basarabia. În partea serbică pe Dunăre.

din Şinca veche (Făgăraş) rostite pe patul său de moarte: Eu mor fericit. Aceste pământuri le sunt luate îndată ce sunt defrişate de ei cu sudoarea feţei şi gata pentru a fi însămânţate cu porumb. despre anii petrecuţi în Transilvania. nici copii. prin numărul şi dreptul său la stăpânirea ţării. Când am trăit printre ei am avut mai mult decât ocazia să constat că românul e bun. chiar dacă acesta a fost stăpânul lui de sute de ani. Oricât de duri ar fi aceşti oameni.Câmpulung Bucovina) "Această naţiune neglijată şi oprimată stăpâneşte pământurile cele mai rele din întreaga ţară. eu am putut observa. în cei doi ai pe care i-am petrecut printre ei. românul nu are voie să se apropie mai mult de satele acestor două naţiuni privilegiate decât ţiganii. Orice ar fi. Fiecare sas sau ungur poate să se înstăpânească pe pământul românului. trăsături care sigur nu ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat. naţiunea română are. 1763-1764) . Eu nu voi uita niciodată vorbele unui bătrân al acestei naţiuni. pentru că eu nu las în urma mea în sclavie nici femee. Românul este alungat cu întreaga sa familie în munţi. Nimeni nu îi adresează o vorbă bună şi el nu are niciodată o zi de sărbătoare. Cum se înduioşa inima sa când era tratat ca un frate. Cât rău au făcut acestei naţiuni ura şi indiferenţa faţă de această naţiune altădată atât de mare şi de strălucitoare. meritele sale proprii." (geologul german Haquet. unde el nu găseşte decât piatră şi câteodată este obligat să părăsească ţara Dacă un sat românesc este aşezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc.