You are on page 1of 23

CADENŢE PESTE TIMP

Revista cadrelor militare în rezervă şi a veteranilor de război


din judeţul Vaslui

ANUL VI, Nr. 1 (11) / 2018 * HUŞI

1
ORGANIZAREA PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ÎN LOCALITĂȚILE
JUDEȚULUI FĂLCIU ÎN 1945

Costin CLIT

Ofensiva sovietică din primăvara și vara anului 1944 și lovitura de palat a regelui Mihai I, prin
care este înlăturat regimul mareșalului Ion Antonescu, sunt urmate de ocupația și controlul Armatei
Roșii și a autorităților sovietice asupra teritoriului României, context în care Partidul Comunist din
România începe asaltul asupra puterii prin intermediul Frontului Național Democrat, organizarea de
mitinguri, revendicări, întreruperi de lucru, declanșarea luptei de clasă, controlul asupra muncitorimii,
demonizarea și anihilarea PNȚ și PNL, promovarea delațiunii, purificarea administrației publice,
epurarea masivă a armatei. Partidul Comunist din România avea circa 900 de membri în august 1944,
iar în decembrie 1947 urcă la 799351. Vîșinski impune regelui Mihai I la 27 februarie 1945 primul
guvern comunist condus de dr. Petru Groza, format la 6 martie 1945.
În plan locale comuniștii trec la constituirea organizațiilor de partid care colaborează cu
formațiunile ce s-au alăturat Frontului Național Democrat, de care aproape nimeni nu auzise: Frontul
Plugarilor, Partidul Socialist Țărănesc, Uniunea Patrioților, Partidul Țărănesc Popular, Frontul
Național Democrat al Tineretului, Tineretrul Democrat Universitar, chiar și tradiționalul Partid Social
Democrat1.
În ultimul timp s-au realizat progrese în cercetarea începuturilor regimului comunist în fostul
județ Fălciu și reședința sa, orașul Huși2.
Documentele cercetate și valorificate în studiul de față evidențiază constituirea organizaților
comuniste în diverse localități ale județului Vaslui și orașul Huși, propaganda violentă împotriva
partidelor istorice și oponeților comunismului, admirația față de URSS și Armata Roșie, indivizii care
au contribuit la instaurarea bolșevismului-ar fi interesant de urmărit originea socială și etnică-,
aplicarea reformei agrare și altele.
Crearea celulelor PCR din mediul rural al plăşii Fălciu a fost hotărâtă la 3 mai 1945, cea din
plasa Răducăneni fiind înfiinţată la 1 iunie 19453. Anterior datei de 26 iulie 1945 la Huşi a fost
înfiinţată o şcoală de cadre de partid, cei din organizaţia plasei Fălciu nefiind „răbdători să sacrifice 6-
7 zile pentru şcoală, pentru a cunoaşte linia Guvernului şi a problemelor de actualitate”4.
Italo Dematti prezintă la 6 august 1945 în cadrul celulei PCR din comuna Duda locul,
importanţa şi structura organizatorică a celulei de partid, care pentru a fi funcţională ar trebui să
numere între 3 şi 50 de membri. Secretarul de celulă avea ca sarcini coordonarea membrilor de partid,
convocarea şedinţelor de două ori săptămânal (la început şi sfârşit, când se prezenta raportul de
activitate), responsabilul de cadre cu întocmirea şi evidenţa autobiografiilor membrilor pentru
informarea Comitetului Judeţean, responsabilul de presă şi propagandă cu lecturarea ziarelor
„Scânteia”, „România liberă” şi „Frontul Plugarilor”, implicarea membrilor în propaganda scrisă şi
verbală, afişarea manifestelor PCR, responsabilul Organizatoric cu încadrarea membrilor,
responsabilul Financiar cu colectarea cotizaţiilor5.

1
Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, vol. IX, România în anii 1940-1945, București, Editura Enciclopedică,
2008, p. XVIII-XXIV.
2
Costin Clit, Comitetul Democratic Evreiesc din Huși, în Costin Clit, Mihai Rotariu, Studii și articole privind
istoria orașului Huși, Bârlad, Editura Sfera, vol. II, p. 405-442; Costin Clit, Unele aspecte privind alegerile din
19 noiembrie 1946 în județul Fălciu, în ibidem, p. 389-404; Perioada este tratată și în mongrafiile destinate
școlilor și bisericilor, cum ar fi Costin Clit, Liceul Teoretic „Cuza Vodă” din Huși-Studiu monografic, Vaslui,
Editura Thalia, 2003; idem, Un secol de istorie. Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși: 1908-2008,
Iași, Editura „Ștefan Lupașcu”, 2008; idem, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Huși, Bârlad, Editura Sfera, 2006
(și altele); Putem adăuga și lucrările semnate de Paul Zahariuc.
3
ANV, Fond Comitetul Judeţean al PCR-Fălciu, dosar 1 / 1945, f. 88.
4
Ibidem, f. 105 şi 108.
5
Ibidem, f. 115-119.

87
ORGANIZAȚII DE PARTID

Arsura
Până la 1 august 1945 în comuna Arsura şi satele componente, Fundătura şi Avereşti, nu exista
o organizaţie a Frontului Plugarilor, luându-se măsuri în acest sens de Irimia Creţu, care a comunicat
tema Convenţia de armistiţiu6.

Avereşti
Organizaţia Frontul Plugarilor din comuna Avereşti cu „cătunul Plopi” era condusă cu
destoinicie până la 1 august 1945, când este atestată şi cooperativa înfiinţată anterior acestei date7.
Secretarul celulei PCR la 8 decembrie 1945 era Ion Manea. În cadrul şedinţei Ion Fl. Armaşu
cere de urgenţă prefectului ajutorul în alimente pentru populaţia din sat, majoritatea lipsită de ele,
precum şi stoparea colectării furajelor de Exploatarea Fălciu, în condiţiile executării acestei operaţii de
Regimentul 24 Infanterie, ce a fost cantonat în comună8.
La 15 decembrie 1945 secretar de partid era Ilie Gavrilă, când în cadrul şedinţei desfăşurată în
satul Tăbălăeşti au luat cuvântul V. Grănişteanu (moment politic) şi Italo Dematti (despre partid). Se
sugerează studierea reformei agrare şi împărţirea uiumului de la moara Leon Maisner (Plopi) a fermei
Avereşti, care urma să fie depozitat şi împărţit ţăranilor nevoiaşi. Lipsa porumbului putea fi suplinită
în opinia lui V. Grănişteanu prin cel sosit din URSS. Se pune în discuţie remanierea comitetului de
administrare a Cooperativei din comuna Avereşti, al cărei preşedinte Ştefan Ulian ar fi comis o serie
de ilegalităţi, luând bani de la cei împroprietăriţi şi însuşindu-şi un hectar de pământ. Mihai V.
Pivniceru face cunoscută practica împărţirii mărfii de la Cooperativă, unde era vânzător V. Obreja,
„după ochi”. Este pus în discuţie „moşierul” Gigel Munteanu ce avea pe teritoriul comunei Boţeşti „la
conac, girezi de grâu netreierat care se urcă la 3 vagoane”. Se aminteşte şi maşina de treier de lângă
grâu. Preotul Maleş a oferit Cooperativei o pereche de boi şi era preşedinte al acesteia dar şi la IOVR,
fără a avea rezultate9.

Brădiceşti
Ilie M. Ilie susţine necesitatea luptei permanente din organizaţiile de bază la 5 august 1945 în
faţa membrilor celulei PCR din satul Brădiceşti, comuna Dolheşti, reluând tema aplicării legilor
promovate de guvernul dr. Petru Goza. Răspunzând lui Traian Ianici, Ilie M. Ilie susţine: „comuniştii
trebuie să fie motorul organizaţiei Frontului Plugarilor, că dacă în partid nu se încadrează oameni
decât cu recomandaţii, în front(ul) P(lugarilor) se înscriu mai mulţi şi nu se cerne cu sită deasă”. Se
discută problema schimbării primarului comunei Dolheşti prin Constantin Strumă, evenimentul
urmând să se producă pe 12 august 1945 în prezenţa prefectului. Se cere lecturarea presei şi a cărţilor
de propagandă trimise de Partid. Secretar al celulei Brădiceşti a fost desemnat Constantin Iftinca.
Procesul verbal a fost semnat de membrii celulei: Constantin Strumă, F. Mihalache, Ianici Traian,
Constantin Iftinca, Levinte Rezmeriţă, Savu Zboiu, Gh. Prisăcaru şi Ioan Ionescu10.
Organizația Brădicești a fost înființată la 5 august 194511, când „la conducerea comunei
noastre se găsea un primar care era departe de realitatea vremurilor de față, făcând fraude care
astăzi (21 octombrie 1945-N.A.) se cunosc de justiție și în care caz și aici am fost prezenți semnalând
faptele acestuia cu toată clica lui”, fiind înlocuit cu Constantin Strumă din celula comunistă, care ar fi
corespuns „în totul vremurilor de astăzi”. Celula comunistă număra la înființare șapte membri, iar la
21 octombrie efectivele de partid se ridicau la 3112. La 20 septembrie 1945 sunt confirmați cei care și-
au exprimat adeziunea la PCR cu prilejul constituirii organizației din 5 august: Constantin Iftinca,
Gheorghe Prisăcaru, Foca Mihalache, Lavrinte Răzmeriță, Iovu Zboiu, Ioan Ionescu, Traian Ianeci,
Simion Terchea, Ioan Bârligă, Nicolae Iftinca, Pavel Halum (?), Dragoș Bogdan, Gheorghe Bancu,

6
Ibidem, f. 105 şi 108.
7
Ibidem, f. 106.
8
Ibidem, f. 18.
9
Ibidem, f. 2-5.
10
Ibidem, f. 113.
11
Ibidem, f. 165-165v.
12
Ibidem, f. 177v.

88
Constantin Bancu, Petru Dura, Dumitru Vasile, Ioan Iordache, Bâzga Alecu, Constantin Chelsău,
Mihai Zboiu, Vasile Ghe. Bujor, Marin Manole, Toma Iordache, Vasile Petru, Vasile Mărgărint,
Vasile Leonte, Simion Saizu, Vasile Gavril, Stelian Negură și Luca Dumitru13 .
Membrii celulei sunt convocați la 21 octombrie 1945 în locuința „tovarășului” Constantin
Struma, pentru a se discuta activitatea desfășurată. Comitetul agrar al satului Brădicești, dominat de
comuniști, a expropriat suprafața de 150 de hectare de teren arabil de pe moșia „fostului proprietar
Petre Munteanu, de pe teritoriul comunei Boțești, și cu care comună prin înțelegere între noi și
locuitorii acestei comune am reușit să încheiem un proces verbal în care se scrie că nu au nici o
pretenție asupra terenului expropriat de noi, de care urmează a fi stăpânit”. Membrii celulei PCR
erau implicați în campania de însămânțări de toamnă, reușind să depășească „cu 120 % mai mult față
de planul însămânțărilor de toamnă executat anul trecut, deși animalele de muncă sunt mai puține”.
Primarul Constantin Strumă ar fi luat toate măsurile pentru repararea podurilor și șoselelor distruse în
război, pentru ajutorarea invalizilor, orfanilor și văduvelor de război prin listele de subscripție, pentru
repararea școlilor și aprovizionarea cu lemne. Blochează „ieșirea cerealelor” din satul Brădicești și
convinge cetățenii, potrivit ordinelor superioare, pentru cedarea grâului către Centrul 3 de colectare de
la Răducăneni. Este combătută specula comercianților. Pentru înființarea cooperativei s-a format o
comisie la 19 octombrie 1945, delegată cu asigurarea mijloacelor financiare necesare actului.
Ritmicitatea ședințelor de partid este săptămânală, în cadrul cărora se discută poliitca internă și externă
a României, realizările guvernului dr. Petru Groza, statutul PCR și a membrilor săi, „cine a fost marele
Lenin; cine este Generalisimul Stalin; cine a pornit războiul și care a fost cauza războiului dus contra
Popoarelor Unuiunei Sovietice și cum aceste popoare au înțeles glasul Mareșalului Stalin”. Ședința se
încheie cu îndemnul: „Să nimicim definitiv reacțiunea care stă piedică și să ne facem drumul curat
spre dreptate și libertate”14.

Buneşti
Şedinţa din 14 decembrie 1945 a fost deschisă de V. Grănişteanu, de la Judeţeană, în prezenţa
lui Italo Dematti (Judeţeană) şi 10 „tovarăşi” din Buneşti. Acum s-au pus bazele celulei PCR, în frunte
cu Grigore Moraru, „venit de curând din URSS”. S-a pus în discuţie „reforma în aparatul comunal şi
Cooperativă”, îmbunătăţirile aduse de guvern, sarcinile comuniştilor, modul de funcţionare a celulei15.
Şedinţa PCR din comuna Buneşti se desfăşoară la 16 decembrie 1945, la care au luat parte 15
persoane, discutându-se printre altele „câştigarea democraţiei şi scăparea de sub jugul fascist”, iar
principiile comuniste au fost urmate de aplauze. Secretarul celulei de partid era Grigore Moraru, care
abia ştia să scrie16.

Cârligaţi (Pădureni)
Şedinţa celulei din Satu-Nou, comuna Cârligaţi se desfăşoară la 12 decembrie 1945 în
prezenţa „tovarăşilor” Ilie M. Ilie, Nicolae Borş (delegaţii comitetului PCR-Fălciu), Adam Gheorghe,
Constantin Racovanu, Vasile Răducanu, Nica Ţântă, Ion Bălan, Toader Râpeanu. Ilie M. Ilie vorbeşte
despre „realizările guvernului Dr. Petru Groza şi necesitatea creării unei cooperative în acest sat,
totodată acei vor fi convinşi să se caute să fie oameni cinstiţi şi controlaţi din când în când”. În
fruntea celulei a fost ales Constantin Racovanu, având ca sarcini pentru viitor înfiinţarea cooperativei
şi construirea unui pod17.

Corni-Albeşti
La ședința din 13 octombrie 1945, când participă și Ștefan Rădulescu, delegatul Regionalei
Iași, prilej cu care arată importanța și rolul Partidului Comunist, sunt abordate de membrii organizației
diferitele incidente legate de reforma agrară și însămânțările din toamnă. Din noua comisie de

13
Ibidem, f. 165-165v.
14
Ibidem, f. 177-178.
15
Ibidem, f.9.
16
Ibidem, f. 8.
17
Ibidem, f. 20.

89
verificare înființată fac parte: Constantin Armașu (secretarul celulei de partid), Ioan Manea,
Haralambie Samoilă și Vasile Grănișteanu18.
Secretarul celulei PCR din Corni-Albeşti era la 27 octombrie 1945 Constantin Armaşu şi avea
în ascultare 19 membri. În cadrul şedinţei secretarul celulei explică importanţa PCR, problema
însămânţărilor de toamnă, noile înscrieri şi adeziunile, distribuirea cărţilor trimise de Organizaţia
Judeţului Fălciu şi colectarea cotizaţiilor19.
Dr. M. Froimovici, Vasile Grănişteanu, Italo Dematti şi alţi 15 tovarăşi din celula Corni
Albeşti se întrunesc la Huşi în seara zilei de 4 noiembrie 1945 (ora 20). Dr. M. Froimovici „explică
celor prezenţi importanţa Cooperativelor şi ajutorul pe care îl aduc acestea acelora care sprijină
Cooperativele”, Vasile Grădişteanu, secretarul Organizatoric, „prelucrează discursul tov. Emil
Bodnăraş”, de la conferinţa ţinută la organizaţia Regionalei Moldova, se dicută importanţa zilei de 7
noiembrie. Şedinţa este urmată de vizionarea filmului Sânge pentru sânge la cinematograful
orăşenesc20.
La 10 noiembrie 1945 se desfăşoară o nouă şedinţă la care participă 15 membri şi secretarul
celulei Constantin Armaşu, primarul comunei în acelaşi timp. Prin vot secret a fost ales un nou
secretar de celulă, în persoana lui Ioan Manea. Cu acest prilej sunt distribuite diverse cărţi membrilor
de partid. Celula de partid se măreşte cu patru noi membri21.
Vasile Grănişteanu, aflat la Albeşti la 11 noiembrie 1945, primind „ordin de la organizaţia
judeţeană referitoare la evenimentele din ziua de 8 Nov. în Bucureşti, am căutat să explic cetăţenilor
că bande reacţionare Maniste-Brătieniste şi rămăşiţe legionare au căutat să producă perturbaţii în
bunul mers al guvernului de largă concentrare Dr. Petru Groza şi s-a urmărit ca gestul lor să fie
înfierat şi s-au produs proteste împotriva acestor canalii”22.
Primarul pune în discuţie la 19 noiembrie 1945 problema înfiinţării cooperativei în prezenţa
secretarului celulei PCR Ion Manea (alţi mebri PCR semnatari: C. Armaşu, Nicolae Samoilă, Enache
Samoilă, Mane Bolat, J. Diaconu)23.
Procesul verbal din 1 decembrie 1945 indică ca secretar al celulei pe „tovarăşul” Ion Manea,
la şedinţă luând cuvântul şi „tov” Coscriu. Procesul verbal întocmit este o mostră a analfabetismului
reprezentanţilor noului regim, din care redăm un fragment: „Ia cuvântul. Tov. Coscriu aducând vestea
înbucaratoarea că sa castigat procestul cu boirul cu moşia espropriată de pe teritoriul comanei
albesti. sa discutat de catra mebrii de partit pe târâm politic”. S-a decis trimiterea lui Neculai Samoilă
la şcoala de cadre, începând cu 31 decembrie. Şedinţa s-a desfăşurat între orele 18-21. Procesul verbal
este semnat de Ion Manea, A. Stan, C. Armaşu, N. Samoilă, Ion Bolat, Ghe. Coşeru, M. Bolat24.
Şedinţa din 6 decembrie 1945 a celulei din Corni-Albeşti, la care are participă 15 membri de
partid, se desfăşoară în prezenţa „tovarăşilor” Ilie M. Ilie şi V. Grănişteanu, primul, în spiritul
bolşevic, susţine păstrarea drepturilor de „popor”, „câştigate cu atâtea mari sacrificii, trebuie ca şi pe
viitor să mai lupte împotriva capitaliştilor, speculanţilor, moşierilor şi a acelor reprezentanţi ai vechii
şi de tristă memorie politică manistă şi brătienistă, care nu fac altceva decât caută să împiedice
poporul, care este reprezentat prin muncitori şi plugari”. „Dacă ţara noastră nu este înfometată,
aceasta datorită URSS, care a fost aşa de generoasă faţă de noi”.25
La şedinţa de partid din 15 decembrie 1945 participă: C.Armaşu, I. Mania, N. Samoilă,
Petrache Samoilă, M. Mania, Ilie Tănase, Ion Bolat, Ion Tarcă, Papalea, Iordache Grigore, Costache
Dumitru (11 membri în total)26. La şedinţa celulei de partid din Albeşti desfăşurată la 17 decembrie
1945 au luat parte Gh. Pană, Costică Armaşu, Marin Pintilie, Nicolae Samoilă, Mircea Haralambie,
Toader Bolat, Costantin Leftu, Gh. Radu, Enuţă Mardare, Ioan Vârlan, Gheorghe A. Manea şi Gh.

18
Ibidem, f. 161-162.
19
Ibidem, f. 1.
20
Ibidem, f. 84.
21
Ibidem, f. 46.
22
Ibidem, f. 48.
23
Ibidem, f. 31.
24
Ibidem, f. 28.
25
Ibidem, f. 16v.
26
Ibidem, f. 5.

90
Mania. S-a dat citire tezei Conştiinţa de clasă de către Gh. Pană, explicaţiile necesare fiind oferite de
Mihai Mândru27.

Cozia
La şedinţa celulei PCR din satul Cozia desfăşurată la 12 noiembrie 1945 participă: Nicolae
Borş, Italo Dematti, delegaţii Comitetului Judeţean Fălciu al PCR, N. Ciobanu, responsabilul
resortului organizării propagandei din plasa Răducăneni, Vasile Popa, Dumitru Bulgaru, Vasile
Bouroş, Vasile Boicu, Th. Ezaru, Alex. Asăvoaiei, Ghe. Savu, Petru Moşneagu, Gheorghe Bulgaru,
Mihai Patăean, Ion Caratman, Ghe. Moraru, Ion Savin, Vasile Moşneagu, Ghe. A. Tătaru, Ion V.
Ionescu şi Emil Părău, P. Popa şi Ghe. Frunză.Se alge conducerea celulei: Toader Ezaru (secretar),
Dumitru Bulgaru (responsabil resortul organizatoric), Ghe. Frunză (resortul cadre), „preotul tovarăş”
C. Pârâu (resortul propagandă), Alex. Asăvoaiei (resortul financiar). Printre sarcinile trasate spre viitor
amintim reforma agrară, înfiinţarea cooperativei, construcţia şi împrejmuirea bisericii28.

Dolheşti
La şedinţa din 13 decembrie 1945 desfăşurată la Dolheşti participă Vasile Grănişteanu şi Italo
Dematti, delegaţii Judeţenei PCR, şedinţa fiind deschisă de Constantin Strună, participă 33 de membri
din celula Brădiceşti şi Pietriş. Secretarul celulei din Pietriş evocă nevoia de porumb pentru cele 220
de familii din sat. Pentru Dolheşti se propune înfiinţarea unei Cooperative, alături de cea de la
Brădiceşti. Pentru Brădiceşti se semnalează lipsa porumbului, necesitatea lemnului pentru 4 poduri,
lipsa islazului pentru locuitorii din Brădiceşti şi Pietriş. În spirit propagandistic şi demagogic, Vasile
Grănişteanu afirmă în discursul său: „O datorie de onoare a noastră mai este şi susţinerea guvernului
de largă concentrare dr. Petru Groza, guvern care numai prin străduinţe a izbutit să obţină de la
marele vecin URSS grâne. Pentru aceasta trebuie să păstrăm legături de prietenie cu vecinii şi în
special cu URSS”. În final a luat cuvântul Gheorghe Bahrim din Brădiceşti: „Întreabă tov. dacă au
aceleaşi drepturi în această ţară acei harnici, ca şi cei leneşi. Drepturi egale la muncă egală, dar
dacă cineva are o situaţie mai frumuşică, apoi acesta a muncit din zori până în seară”29.

Duda
Şedinţa de constituire a celulei din comuna Duda s-a desfăşurat la 20 iunie 1945, participând
Vasile Macarie, Nicolae Iacob, C-tin Andrieş, Vasile Andrieş, Gheorghe Andrieş, David Tudorache şi
Mihai Macarie. Cuvântul de deschidere l-a avut Ilie M. Ilie (Comitetul Judeţean al PCR-Fălciu), care
arată „metodele de încadrare a noilor membri în Partid şi vigilenţa care trebuie păstrată pentru a nu
se strecura elemente străine de interesele Partidului şi clasei muncitoare. Arată datoriile şi drepturile
membrilor de Partid şi cum trebuie să lucreze ei în organizaţiile de mase dând mai multe exemple. Se
arată sarcinile care stau în faţa Partidului: cooperative, staţiuni de maşini agricole, demascarea
reacţionarilor şi altele ”. Celula de partid urma să fie condusă de Nicolae Iacob (secretar) şi Vasile
Macarie (responsabil cu resortul). Autobiografiile membrilor celulei PCR din comuna Duda urmau să
fie prezentate la Huşi la 24 iunie 194530.
În timpul vizitei de la sfârşitul lunii iulie 1945, Irimia Creţu înregistrează activitatea foarte
slabă a organizaţiei Frontului Plugarilor de aici şi găseşte pe secretarul acesteia în stare de ebrietate31.
Locuitorii comunei Duda, nemulţumiţi de ridicarea vitelor de primarul Const. Mihalache, cer
ajutorul lui Gh. Sava, secretarul organizaţiei Frontului Plugarilor-Huşi, care însoţit de Ghe. Adam se
deplasează în 23 iulie 1945 la ocolul Dric pentru „ predarea vitelor din comună”. În raportul întocmit
constată abuzurile primarului: „Ion Crăsneanu a adus o vită din 6 vite ce la are. Mihai Zaharia din 5
vite dă 1 vită. Cost. Moisă din 5 vite dă 1 vită. V. Filip din 4 vite dă o 1 vită. Pavel Carp şi N-lai
Vârlan tot din 4 dă câte 1 vită. 20 de oameni din 3 şi 2 vite dădeau câte o vită. La fel am constatat şi

27
Ibidem, f. 8.
28
Ibidem,f. 52.
29
Ibidem, f. 10-11.
30
Ibidem, f. 93-95
31
Ibidem, f. 105 şi 108.

91
la (…) şi oamenii erau aproape a se lua la bătaie”. S-a hotărât predarea proporţională a vitelor cu
numărul deţinut în proprietate32.
Şedinţa din 6 august 1945 se desfăşoară în prezenţa activului de partid: Italo Dematti,
delegatul Consiliului Judeţean, Carila Andrieş, Vasile Macarie, Mihai Macarie, David Tudorache, C.
Drăgunoiu, Alexandru Ciobanu. Carol (Carila) Andrieş, secretarul celulei, şi asumat angajamentul
formării biroului la Duda, popularizării bibliotecii şi mărirea efectivelor prin noi înscrieri. Celula PCR
din Duda număra 11 membri33.

Epureni
Activitatea Frontului Plugarilor se desfăşura cu regularitate la sfârşitul lunii iulie 1945,
cooperativa era înfiinţată, fiind necesară aprobarea forurilor competente34.

Fălciu, plasa.
Deplasat la Fălciu la 3 mai 1945, Ion Gherman, secretarul PCR Judeţean Fălciu, în faţa
membrilor convocaţi la sediul preturii plăşii Fălciu, insistă asupra legăturilor cu URSS şi a raporturilor
politice din localitate „cunoscut fiind că aici a fost un mare cuib legionar, din care se face abstracţie
de legionarii simpatizanţi şi legionarii care convinşi formau să se creeze diferite situaţii. S-a insistat
asupra supravegherii acestui cuib din această localitate”. În vederea constituirii celulei plăşii Fălciu
s-a decis desemnarea de responsabili: Pavel Bedreag (responsabil cu oraşul şi centrul Huşi), T.
Şovăială (responsabil Propagandă), Gh. Durnea (secţia Financiară), Pavel Bedreag (resortul ţărănesc
pe plasă)35.
Şedinţa din 22 noiembrie 1945 se desfăşoară în sediul PCR din plasa Fălciu, în vederea
constituirii şi organizării comitetului de conducere a „Tineretului Progresist din com. Fălciu”, fiind
delegaţi în acest sens „tovarăşii” Iuju Antonescu şi Vasile V. (organizaţia PCR de plasă ). Totodată
sunt distribuite broşurile propagandistice. În acelaşi timp sunt organizate secţiile: administrativă (Pavel
Bedreag, secretar politic, Matei T. Popescu, secretar tehnic, Bunea, casier şi Pătraşcu), organizare şi
instructaj (Ion Cardaş şi Munteanu), cadre (Mardare şi Demenescu), educaţie politică (Şovăială,
Popovici, Iuju Antonescu şi Vasile Visciuc). Procesul verbal a fost semnat de 25 persoane36.

Fălciu
Şedinţa de constituire a a celulei de partid din târgul Fălciu s-a desfăşurat la 25 iunie 1945 în
prezenţa a 25 „cetăţeni recomandaţi şi controlaţi ca oameni cinstiţi” şi a reprezentatului de la centru
Ilie M. Ilie. La sfârşit „rămânând numai acei care au aderat la Partid se alege biroul celulei”, format
din Mara Măcrescu (secretară), Patrache Hobjâlă, Ioan Munteanu, Dumitru Hristian şi Vasile Visciun.
În raportul de constituirea a fost evidenţiat angajamentul de conlucrare cu pretorul Pavel Bedreag.
Procesul verbal a fost semnat de D. Popovici, Gh. Albu, D. Hristian, Gh. Zaharia, Ioan Vădeanu,
Munteanu Ioan, N. Nunescu, M. Măcrescu, Petrache Hobjâlă, N. Nicolau, P. Bedreag, V. Visciun,
Huba Chiriac, V. Neculcea, Ilie Cornea, N. Luca, V. Orza, Nicolae Demenescu şi Petru Balan37. Slaba
activitate a organizaţiei este constatată la 26 iulie 1945. Pe ordinea de zi a şedinţei din 26 iulie 1945
erau înscrise discutarea responsabilităţilor membrilor PCR şi delegarea unui membru însărcinat cu
constituirea „sindicatului muncitorilor” din „urbea” Fălciu. Vasile Visciun este desemnat cu evidenţa,
întocmirea fişelor, colectarea fotografiilor membrilor de partid şi redactarea proceselor verbale.
Conducerea biroului organizaţiei era asigurată de Ion Vădeanu (resortul Cadre), T. Şovăială şi
învăţătorul Mitică Popovici (resortul Propagandă), Albu şi Şovăială (resortul Financiar), Vasile
Visciun (resortul Tineretul progresist)38.

32
Ibidem, f. 134-135.
33
Ibidem, f. 115-119.
34
Ibidem, f. 105 şi 108.
35
Ibidem, f. 88.
36
Ibidem, f. 65.
37
Ibidem, f. 80-81.
38
Ibidem, f. 105.

92
Din 31 august 1945 s-a fixat desfășurarea ședințelor săptămânale în ziua de joi, 19-21, fără
convocările scrise obișnuite și sunt desemnați pentru controlul cetățenesc Ion Vădeanu (croitor), N.
Necula (tâmplar), Ion Munteanu (fierar) și Gh. Celente (comerciant)39.
Celula de partid, întrunită în adunare extraordinară la 28 septembrie 1945 decide primirea în
rândurile sale a lui Lupu Antonescu, „vechi luptător și bun organizator”40.
Iuju Antonescu propune în ședința din 18 octombrie primirea în rândurile partidului a noi
membri: Ion Cardaș (agricultor), Scutaru Babe (brutar), Petruță Marcu, Gheorghe Săveanu (cizmari) și
inginerul Gh. Corciovei. „Adunarea propune să fie prezidată de tov. Dtru Popovici în calitate de
persoană intelectă, care după ce acceptă propunerea ia cuvântul vorbind despre strângerea
rândurilor a tinerilor în Tineretul progresist pentru intensificarea clasei muncitoare și dezvoltarea
viitoarelor resurse geniale de conducere a Partidului și neamului românesc, destul de oropsit din
cauza nesincerității conducătorilor de până acum.... soția tov. Iuju Antonescu fiind prezentă solicită
înscrierea și este primită cu felicitări și ovațiuni, fiind înscrisă cu numele de Piroșca Iuju Antonescu”.
Secretarul celulei era D. Popovici41.
În ședința din 25 octombrie 1945 se cere justificarea „tovarășilor” P. Hobjilă și Ion Vădeanu,
pentru lipsa de la ședință și netrimiterea rapoartelor de activitate. Primarul T. Șovăială dă explicații
despre aprovizionarea școlii primare cu lemnele de foc. „Tov. Iuja își ia însărcinarea să formeze o
celulă cu femeile sub denumirea „asociația femeilor antifasciste”. Tov. Munteanu se însărcinează cu
procurarea de piese la moto(...) care este spre reparație la moara Apostol, de unde se vor da
posibilități bănești pentru punerea ei în funcțiune” (secretarul organizației era P. Bedreag)42.
La 7 octombrie 1945 învățătorul V. Grancea (secretarul organizației) marchează „prietenia
Româno-Sovietică” pe care o dorește neschimbată, iar Vădeanu combate „reacțiunea uneltitorilor
interesați în dauna maselor muncitoare și a Țării ... aduce elogii partidului comunist și guvernului dr.
Petru Groza”. Vasile Ivanov, președintele sindicatului pescarilor, se plânge de lipsa paznicilor de la
baltă și pescuitul ilegal. Se înscriu în partid Ion I. Spiridon, Costică Zanet, Nicolae Gheorghiu și
Dumitru Cutinov43.
După hotărârea sărbătoririi revoluției ruse la 7 noiembrie prin activități diverse (serbări,
conferinți), comuniștii fălcieni întruniți la 6 noiembrie 1945 în sediul partidului decid primirea de noi
membri: Mihai Antohi (pescar), Iacob Filip, Leonida Filip (muncitor) și Ștefan Cutinov (brutar)44.
Revoluţia rusă a fost aniversată la 7 noiembrie 1945 şi la sediul PCR din Fălciu, unde Pavel
Bedreag (secretar) expune „pe larg însemnătatea zilei de astăzi, care pentru poporul Român a adus
libertatea din robia fascistă şi libertatea clasei muncitoare din robia boierească în care a trăit de
secole înaintate, aduce elogii armatei sovietice eliberatoare şi a marelui ei conducător
Generalisimului I.V. Stalin, luând cuvântul tov. Cardaş, luptător pandur”. PCR-ul este văzut drept
„avangarda cl(asei) muncitoare din România”. Tovarăşul Iuju aduce „salutul său partidului comunist
din România, vorbind de greutăţile întâmpinate de înfăptuitorii PC din Rusia şi din Ţara noastră în
timpurile grele de luptă ilegală, îndemnând la strângerea rândurilor în PCR, azi la putere”.
Învăţătorul Popovici „îndeamnă la unire şi la muncă hotărâtă” şi „luptând în PCR ne putem elibera de
fiara fascistă şi astfel să evităm un nou război şi mai distrugător decât cel trecut. Aduce elogii armatei
şi popoarelor din marea noastră vecină şi aliată URSS şi marelui Stalin”. Binefacerile staliniste sunt
elogiate şi de Pandur Măcrescu. La şedinţa respectivă au participat 22 de persoane, printre care şi un
M. Popescu45.
Organizaţia PCR din Fălciu se întruneşte le 10 noiembrie 1945 la sediul partidului pentru
discutarea chestiunilor de ordin politic, luând cuvântul Ilie M. Ilie, reprezentantul judeţean, Iuju, care
critica indisciplina de partid a unor membri, Iacob Filip, care solicită intensificarea muncii de partid,
Carson, care „arată că reacţiunea lucrează aproape pe faţă, discreditând tov. membri de partid” şi

39
Ibidem, f. 146.
40
Ibidem, f. 174.
41
Ibidem, f. 176.
42
Ibidem, f. 168.
43
Ibidem, f. 160-160v.
44
Ibidem, f. 84.
45
Ibidem, f. 86.

93
Bunescu. Ilie M. Ilie propune realizarea unui plan săptămânal de muncă a celulei organizaţiei din
localitatea Fălciu. Secretarul celulei era Th. Şovăială46.
Primarul Th. Şovăială pune în discuţie la şedinţa din 17 noiembrie 1945 problema speculei,
oferirea de ajutor familiilor nevoiaşe prin intermediul Cooperativei sau Apărării patriotice. Celula de
partid avea sediu propriu47.
Membrii organizaţiei se reîntâlnesc la 22 noiembrie 1945. Lucrările şedinţei sunt deschise de
P. Bedreag, secretarul celulei, care nu omite referirile la URSS. Este urmat de: T. Şovăială, primar şi
responsabil al resortului educaţie politică, care propune fixarea unei zile pentru deplasarea echipei de
comunişti în sate pentru organizarea şi propagarea ideilor de partid, stabilindu-se data de 6 decembrie
(Sfântul Nicolae). Pentru echipa respectivă sunt propuşi „tovarăşii” Pădineanu (Frontul Plugarilor),
Andreescu, Cardaş, Mardare, Patraşcu, Iuju şi Guţu. Resortul organizatoric şi de instructaj revine, prin
boala lui Vădeanu, lui I. Cardaş, ajutat de Ion Munteanu. P. Hobjilă de la cadre este înlocuit cu
Mardare, ajutat de către Demenescu. Primarul solicită şi obţine ca ajutoare în munca de partid pe Lupu
Antoniu şi Visciuc (redactarea ziarului de stradă şi afişaj). Sunt primiţi ca membri de partid muncitorii
N. Petcu şi Ghe. Mihalache48.
La 29 noiembrie 1945 sunt atestaţi I. Cardaş, Ion Munteanu (resortul organizare şi instructaj),
Şovăială, Lupu Antoniu (resortul politic), Andriescu, Casian, P. Bedreag, secretar. „Luând cuvântul
tov. Andriescu vorbeşte despre momentul politic arătând că guvernul este pe cale de-a lichida
incidentele petrecute cu ocazia zilei de opt noiembrie”. Avocatul Oancea este primit ca membru al
celulei în unanimitate dă către „tovarăşii” de partid.
Membrii celulei organizaţiei PCR din târgul Fălciu se întrunesc la 13 decembrie 1945 la sediul
partidului. Au luat cuvântul P. Bedreag, secretar al organizaţiei începând cu această dată (?), Ion
Munteanu, noul secretar al celulei, Pârâu, secretarul organizaţiei judeţene din Huşi, care memorează
evenimentele din 1918 şi 1933, lupta PCR, şi aduce elogiile sale guvernului dr. Petru Groza, combate
„cu asprime reacţiunea”, urmat de „tov. Gherman”, secretar judeţean, care recomandă „mai multă
vigilenţă contra reacţiunii” şi propune înscrierea în partid a tovarăşilor Ilie Nemţeanu şi Ştefan
Mălăescu. Se recomandă constituirea comitetului de plasă şi desfăşurarea regulată a şedinţelor de
partid. Comunicarea rapidă cu centrul urma să fie facilitată de instalarea unei linii telefonice la sediul
din Fălciu49.

Găgeşti
În localul primăriei comunei Găgeşti se pun bazele celulei de partid la 19 noiembrie 1945,
drepturile membrilor fiind explicate de către „tovarăşul” Ilie Ciobanu, se discută necesitatea înfiinţării
cooperativei. S-a decis înlocuirea la Frontul Plugarilor a responsabilului Constantin Pomană, care
acţiona împotriva reformei agrare, cu Alecu N. Popa50.
Activul PCR-Huşi se deplasează în satul Găgeşti la 12 decembrie 1945 pentru a discuta
conduita activistului, statutul partidului şi stabilirea definitivă a celulei51.
Delegatul organizaţiei PCR-Huşi se deplasează la 15 decembrie 1945 în satul Peicani, comuna
Găgeşti, unde convoacă membrii organizaţiei Frontul Plugarilor (14 membri). Se lecturează de I.
Ciobanu statutul PCE şi despre clasele sociale în România. Se constituie o celulă de partid alcătuită
din trei membri şi o tovarăşă52.

Giurcani, comuna Jigălia.


Organizarea PCR în satul Giurcani s-a făcut la 5 iulie 1945 în prezenţa lui Ilie Ciobanu din
comuna Găgeşti, responsabil propagandist al PCR Huşi, sub următoarea structură: Gh. Chirciu
(preşedinte), C. Crăciun (vicepreşedinte), C. Isac (secretar), Leon Plătică, Vasile Iftene, N. Melinte şi
Vasile Iancu (responsabili)53. Organizaţia Frontul Plugarilor din satul Giurcani a fost organizată la 20
46
Ibidem, f. 48.
47
Ibidem, f. 59.
48
Ibidem, f. 66-66v.
49
Ibidem, f. 22-22 v.
50
Ibidem, f. 61.
51
Ibidem, f. 21.
52
Ibidem, f. 6.
53
Ibidem, f. 139.

94
iulie 1945: Dorin Chiricu (preşedinte), Iordache Sârbu (vicepreşedinte), Gh. Mahnoved, Laurenţiu
Manole, Iorgu Crăciun şi Ghiţă Maria54.
Şedinţa de partid din 25 iulie 1945 s-a desfăşurat în locuinţa lui Gh. Chirciu, preşedintele PCR
din Giurcani, la care participă: Gh. Ungureanu, Ioan Pricop, Petrache Butcaru, Ioniţă Balmuş,
Costache Iancu, Vasile Romel, Toader Romel, Costache Ungureanu, Ioan Butcaru şi Gh. Stafie55. La
şedinţa din 1 august 1945 participă 12 tovarăşi în aceiaşi locaţie, unde Iancu Vasile „a vorbit în detaliu
despre blocarea cerealelor şi cooperaţie”. Preşedinte al PCR era Gh. Chirciu, iar secretarul celulei C.
Isac56.
Membrii organizaţiei Frontului Plugarilor au fost convocaţi la 19 decembrie 1945, pentru
discutarea nevoilor locale şi înfiinţarea celulei PCR, formată din 20 de membri (C. Isac, secretar, I.
Bahrim, C. Pricop). În cadrul şedinţei este lecturat şi discutat statutul PCR57.

Gorban
O şedinţă a celulei Gorban se desfăşoară în 14 noiembrie 1945, la care participă Nicolae Borş,
Italo Dematti (delegaţii organizaţiei PCR Huşi), Dumitru Oghină, Adam Munteanu, Dumitru Hariton,
Vasile Serdaru, Toader Agape, Ghe, Carp, Ghe. P. Carp, M. Corduneanu, Vasile Dudeanu, Manole
Petcu, C. Poponeţ, Eugen Ţară, Ioan Gavrilescu şi Grigorie N. Oghină. Pe ordinea zilei erau teme,
precum „lămurirea tovarăşilor de lupta PCR şi linia sa, lămurirea statutului şi instrucţiunilor,
alegerea biroului celulei şi a secretarului, sarcini de viitor”. Nicolae Borş „vorbeşte despre lupta
partidului din anii de ilegalitate şi despre rolul care l-a jucat în actul de la 23 august 1944 şi tot ce-a
făcut el pentru poporul nostru de la data încheierii armistiţiului până astăzi. Arată importanţa
conferinţei Naţionale a PCR şi sprijinul pe care trebuie să-l dăm noi, pentru realizarea reconstrucţiei
ţării şi sarcina ce ni se revine nouă în vederea alegerilor şi jocul meschin a lui Maniu şi Brătianu”.
Celula de partid aleasă are următoarea componenţă: Ion Gavrilescu (secretar), Adam Munteanu
(responsabil resortul cadre), Dumitru Oghină (resortul propagandă), Dumitru Hariton (resortul
organizatoric)58.

Huşi
Anterior datei de 29 iunie 1945, când au fost tatonate condiţiile înfiinţării organizaţiei de
partid, în faţa efectivului comunist huşean şi judeţean, Naty Terdiman explică „însemnătatea Ref.
agrare, despre generozitatea condiţiilor de armistiţiu, despre acordul economic cu Uniunea
Sovietică”. Şedinţa din 29 iunie 1945 a fost convocată pentru „a ne organiza dealbinelea cu un
secretar, un birou, pentru a putea astfel contribui la viaţa politică a ţărei”. Linia PCR este expusă de
Işoveanu, străin de huşeni, sosit pentru organizarea celulei din cartierul Plopeni. Potrivit acestuia din
„PC nu pot face parte marii capitalişti, marii moşieri, ci el este partidul celor care muncesc, al
muncitorilor, al ţăranilor. PC luptă de 23 ani. În decursul acestui timp a fost terorizat de către marii
capitalişti şi marii moşieri, care vedeau în el pericolul de moarte. În guvernul actual cei mai
însemnaţi miniştri sunt comunişti, sunt muncitori”. PCR ar fi fost „mereu în frunte luptelor, atât în
închisori, cât şi afară, pentru împiedicarea războiului, război nedrept, război ce nu era a poporului.
Poporul a fost înşelat că îi va da pământ în Transnistria. Nu era oare destul pământ în ţară. Nu am
putut evita războiul, dar nu am dezarmat … am reuşit să încheiem frontul unic muncitoresc, fiindcă
chiar în rândul clasei muncitoare erau dezbinări, şi tocmai burghezia era aceia care căuta divizarea
lor. La 23 august 1944, am reuşit să dăm lovitura de stat. Au fost piedici mari în lupta noastră, dacă
la 23 August am încheiat pact cu Maniu şi Brătianu, s-a văzut apoi sinceritatea noastră. Lor nu le-a
convenit expropierea moşiilor, fiind şi singuri moşieri. Nu au fost de acord cu programul de
guvernare al PC, dar cu toate acestea a fost de acord marea armată care au pornit la luptă şi la 6
Martie 1945, au pus mâna pe cârma ţării”. Organizarea cooperativelor este prezentată ca marea
realizare a guvernului comunist. Acelaşi lider comunist descrie portretul comunistului contemporan:
„Comuniştii nu se afirmă cu vorbele, ci cu faptele. A fi membru în PC este o onoare şi o demnitate,

54
Ibidem, f.138.
55
Ibidem, f. 126.
56
Ibidem, f. 109.
57
Ibidem, f. 39.
58
Ibidem, f. 55.

95
dar care trebuie câştigată purtarea ta. Este de datoria noastră ca să le facem educaţie, şi la rândul
nostru să o facem altora”. „Fiecare membru poate ca să se ridice la posturile cele mai însemnate,
potrivit priceperii şi capacităţii sale. Fiecare membru trebuie să lămurească acolo unde se găseşte că
este partidul, care este linia sa, înfăptuirile sale şi care este programul … să-şi însuşească materialul
de partid şi în special să citească zilnic ziarul Scânteia, care este îndrumătorul fiecărui membru. Noi
mai avem mulţi duşmani ce stau în umbră şi-şi fac iluzii că roata se va întoarce. Este de datoria
noastră să-i descoperim şi să-i trimitem la locul cuvenit”. Gherman apreciază în termeni elogioşi
inaugurarea sediului PCR din Huşi. Biroul PCR era format din: Ghe. Sava (secretar), Ion Daciu
(resortul Organizatoric), Mihai Condrea (resortul Cadre), Horeică Patraș (resortul Financiar), Tipris
Artur (resortul Presă), Td. Negraru (resortul Ţărănesc). La şedinţa de constituire din 29 iunie 1945 au
participat „tovarăşii”: Işoveanu, Gherman, Tipris, Ghe. Sava, P. Horeică, Georgescu, Pavel Bejan,
Mih. Dracea, Costin D-tru, Toader Pandur, M. Condrea, Ioan Ursu, Ciobotaru A., Vasile Bogdan,
Sandu Vâlcu, Ion Daciu, Tanase Daciu, Stere Nicolau, Nec. Istrate, Iacob Gherasim, Td. Negraru,
Filip, Iosif Ioină, Td. Merloiu, Gh. Teslaru, Vasile Berehoiu, Gh. Bâtcă, C-tin Călăraşu şi Costică
Sterea59.
La şedinţa din 1 noiembrie 1945 sunt prezenţi: Gherman, dr. Froimovici, Fişterman, dr.
Zambilovici, Naty Terdiman, GoldinaTerdiman, C-tin Pădineanu, Ilie M. Ilie, Ilie Marieta, Ioan
Crăciun, Th. Babată, David Schwartz, Italo Dematti, Ghe. Diaconu, Izu Froimovici şi Mayer
Herşcovici. Obiectivele şedinţei ţineau de lămurirea a diverse chestiuni şi pregătirea sărbătoririi zile de
7 noiembrie, precum şi lecturarea instrucţiunilor trimise de Regionala PCR. S-au stabilit camioanele
ce urmau să transporte oamenii de la Răducăneni şi Fălciu la Huşi şi responsabilii (Gherman, Izu
Froimovici, Ilie M. Ilie şi Fişterman). În cadrul întrunirii din 7 noiembrie 1945 urmau să se
întâlnească: Gherman (din partea PCR), avocatul D. Enciu (FND) şi un fruntaş social democrat.
„Responsabil la Comitetul Eroilor Democraţi este delegat tov-ul David Scwartz”60.
În 23 iulie 1945 Ghe. Sava (Frontul Plugarilor) şi Ghe. Adam, „venind spre oraş au ieşit
înaintea noastră lucrătorii de la moara Dric a lui Romila ce măcina pentru oraş şi este administrată
de Primăria oraşului Huşi”, pentru a reclama: exploatarea lor de Primărie, salariile mizerabile, durata
zilei de lucru de la ora 6 dimineaţa la 20-21 seara. Ghe. Sava, după o nouă reclamaţie la celula
Plopeni, intervine pe lângă Sindicatul Muncitorilor şi Primărie. Decizia lucrătorilor se înscrie în linia
încetării lucrului la ora 1861.
În dimineaţa zilei de 5 noiembrie 1945 se întâlnesc în şedinţă „tovarăşii” Ioan Gherman
(secretar de partid), C. Pădineanu, D. Florescu, I. Patraş, dr. Froimovici, Ilie M. Ilie, Stelian Marin,
Tipris Artur, Apfelbaum Tudic, Mayer Herşcovici şi Vasile Grănişteanu în prezenţa celulelor
comuniste din Corni Albeşti, Răducăneni şi Râşeşti. Se discută despre „lupta Partidului în ilegalitate”,
„sarcina reconstrucţiei ţării” şi „propăşirea Statului”. Se propune organizarea unui prezidiu, format
din Ion Ţâmpu (preşedinte), Vasile Grădişteanu, Tănase Stere şi Nicolae Frunză. Constantin
Pădineanu „face o o amplă expunere asupra felului cum a decurs conferinţa Generală a PCR şi citeşte
sarcinile politice şi organizatorice care stau în faţa activiştilor noştri şi apoi o expunere asupra
situaţiei interne şi internaţionale şi dezvoltă sarcinile care stau în faţa activiştilor noştri”, Artur Tipris
„vorbeşte despre greutăţile economice în lumina lui 7 Noiembrie şi despre însemnătatea zilei de 7
Noiembrie pentru Români”, Ilie M. Ilie „dă citire Statutului Partidului dând explicaţii asupra fiecărui
capitol” iar dr. Froimovici aduce mulţumiri organizaţiei judeţene locale62.
La 8 noiembrie 1945 se desfăşoară şedinţa cu personalul Spitalului de Stat şi a Arestului din
Huşi la care participă dr. M. Froimovici şi Vasile Grănişteanu (prelucrează discursul lui Ghe. Apostol
intitulat „Cu ocazia asasinatelor din ziua de 8 nov. 1945”). Dr. Froimovici explică de ce „clica Maniu-
Brătianu împreună cu clica lui Antonescu şi naziştii au provocat războiul injust şi cum înţelegem ca
pe viitor să răsplătim marea noastră alianţă din Răsărit”. Funcţionarilor publici urma să le fie
distribuite îmbrăcăminte şi încălţăminte prin sindicat, activitate în care era implicat şi directorul
Arestului. Au fost înfiinţate în acest sens economate. Funcţionarii aveau obligaţia de-a fi înscrişi în
sindicat, „singurul for competent care putea împărţi dreptatea”. Prefectul Florescu era considerat „un

59
Ibidem, f. 100-104.
60
Ibidem, f. 58.
61
Ibidem, f. 134.
62
Ibidem, p. 82.

96
om de o valoare indiscutabilă, care se interesează de nevoile acestui oraş aruncat în acest fund de
ţară”63.
Celula din Centru, constituită la 20 iulie 1945, şedinţă la care au fost prezenţi: Ioan Gherman
(secretarul judeţean PCR), Naty Terdiman (responsabil Organizatoric), M. Herşcovici, Natalia
Gherman, Ilie Marieta, Vasile Galu, Bercu Fulga, Neculai Galu, Enghel Solomon, Lupu Abramovici,
Iancovici Iuliu, Moscovici Ilie şi Gheorghe Poponeţ. Naty Terdiman „vorbeşte despre drepturile şi
datoriile unui membru de Partid, lupta contra ultimelor rămăşiţe ale fascismului, sprijinirea
guvernului Petre Groza, aplicarea noilor legi economice, despre perfectarea Reformarea Agrare,
Pactul economic cu URSS, sprijinirea executării convenţiei de armistiţiu”64.
Lămurirea politicii interne și externe (expusă de dr. Froimovici), precum și diverse chestiuni
locale sunt discutate de membrii organizației în ședința de partid din 29 septembrie 1945 (ora 21),
prezidată de Naty Terdiman, la care participă: Gheorghe Ioan (secretarul Comitetului Județean Fălciu),
Rachbuch Marcu, Froimovici Isac, Bercu Feiga, Vasile Galu, Iulius Iancovici, Lupu Abramovici, Naty
Terdiman, Goldina Terdiman, Ilie Marieta, dr. Zambilovici, dr. Froimovici, Enghel Solomon, Ilie M.
Ilie, Maer Herșcovici, Marcu Mihalovici, Natan Mihalovici, Carol Steinberg, Heinic Haitman, Eugen
Strulescu, Volf Burăh, Ozias Dascălu, Moisă Afelbaum, Moisă Leibovici, pr. Verdeș, Stoica, Andrei
Bucureșteanu (inspector școlar), Ozias Terdiman, Petrescu (frizer), Italo Dematei. Dr. Froimovici face
legătura ședinței cu conferința de la Londra a celor 5 mari puteri „de a căror bună reușită a discuțiilor
suntem siguri întrucât au scopuri comune pentru stabilirea unei păci durabile. Elemente reacționare
caută prin diverse emisiuni de radio să arate unele neînțelegeri între aceste mari puteri. ... Tovarăși,
să nu uităm elementele reacționare de peste graniță au căutat și la noi să-l scoată pe Tătărăscu din
Guv. Groza, pentru ca să revină la vechiul partid Liberal. ... noi nu trebuie să uităm un lucru, că
URSS are deplina încredere în guvernul Groza, și noi știm că Maniu și Brătianu au fost acei care au
susținut Garda de Fier și au încurajat ducerea războiului contra Rusiei Sovietice. Așadar dar
tovarăși, sarcina noastră de bază este refacerea rănilor războiului nejust dus contra Uniunii Sovietice
și de aceia trebuie să înțelegem căci aceasta este situația”. După discutarea problemei magnaților și a
marilor trusturi,a evoluției mijloacelor de producție (Naty Terdiman, Afelbaum, dr. Zambilovici), dr.
Froimovici conchide: „Noi am dus până acum o viață de mici burghezi și de aceia mulți dintre noi nu
pot fi de acord cu toate punctele de conducere a partidului nostru. Faptu că reacțiunea din țara
noastră se agită ne face să credem că și ei știu că pierd terenul de sub picioare”.65.
Celula Sector Gară
S-a constituit la 4 august 1945 în prezenţa activului PCR şi a diverse persoane de condiţie
modestă din Spitalul Huşi: Naty Terdiman, Gh. C. Diaconu, Neculai Pătraşcu (administratorul
Spitalului din Huşi), Vasile Marcoci (gardian prim la Arestul din Huşi), Hristache Păduraru (gardian),
Ioan Mangu, Gh. Minciu (mecanic la Spitalul de Stat din Huşi), Aurel Lecevei (Oficiant sanitar la
Spitalul din Huşi), Onofrei Strechie (om de serviciu la secţia chirurgie), Gh. Popescu (portar la Spital),
Mihai Sava (om de serviciu la Spital), Maria Epureanu, Maria Ciobanu, Marta Popescu, Maria Anton,
Stela Bulgaru, Maria Petrescu (femei de serviciu la diverse secţii ale Spitalului) şi Maria Negel (ajutor
bucătar la Spital). Naty Terdiman explică procesul istoric al formării PCR şi originea „reacţionarilor”
PCR-ului. „Salariaţii, muncitorii care prestează un serviciu la Stat sau Comună, poartă numele de
muncitori. Partidul Comunist în România a fost izgonit de celelalte partide de burghezi, întemniţându-
i cu pedepse grele pe viaţă. Dar la 23 August 1944, Partidul Comunist din România a ieşit la înălţime
prin ruperea relaţiilor cu nazismul, triumfând victoria care va rămânea pe veci. Înainte de 23 August
1944, Partidul Comunist din România a avut o luptă ilegală, dar împreună cu Armata Roşie s-a urcat
la înălţime prin forţa şi priceperea conducătorilor Comunişti. La 5 Martie 1945, Partidul Comunist dă
o lovitură de moarte Guvernului Rădescu, aducând ca Prim Ministru pe Tovarăşul P. Groza.
Garanţiile date de Aliata noastră URSS s-au înfăptuit întocmai planului semnat cu URSS. Reforma
Agrară, împărţirea moşiilor boiereşti ţăranilor. Acordul cu URSS a făcut ca România să obţină:
bumbacul, tractoare şi chiar grâne. Aducerea prizonierilor Români din URSS. Partidul Comunist a
realizat planul de refacere a Jud. Fălciu pentru refacerea Spitalului, la care toţi muncitorii au
subscris cu salariul pe o zi. Respectarea Convenţiei de Armistiţiu faţă de URSS şi România să fie

63
Ibidem, 40-42.
64
Ibidem, f. 117-118.
65
Ibidem, f. 156-157.

97
condusă de un guvern de muncitori, un guvern Democratic al Poporului. Înfrângerea lui Churchill din
Anglia este primul triumf al Partidului Comunist din România, căci Churchill sprijinea pe reacţionarii
fascişti din România şi alte State”. Şedinţele celulei PCR urmau să se desfăşoare în localul Spitalului
de Stat66.
La ședința din 16 august 1945 au participat: Neculai Patrașcu (administratorul spitalului din
Huși), Neculai Mardare (of. Sanitar din comuna Scoposeni, Onofrei Streche (om de serviciu la secția
Chirugie din Huși), Ioan Marcoci, Cristea Pădurariu, Matei Pălie, Ioan Buzdugan, Ioan Ciurea, Radu
Marin, Ioan Stoica, Ioan Dinu (gardieni de la Penitenciarul Huși), Vasile Idriceanu (of. Sanitar la
spitalul din Huși), Stela Bulgaru (femei de servici la același spital), Maria Grigoraș (agent sanitar în
comuna Hoceni) și Aurel Lecevei (of. Sanitar la spitalul din Huși). Se discută organizarea celulei și
misiunea membrilor ei față de partid și celulă, numirea casierului (Ștefan Patrașcu), care va îndeplini și
funcția de secretar, desemnarea curierei (Profira Călugărița). Neculai Patrașcu în discursul său arată
rolul membrilor celulei de partid și „cine sunt reacționarii ei, cum trebuiesc nimiciți imediat, fără ca ei
să mai poată activa în vreo organizație politică”. Lansarea zvonurilor false de diverși indivizi urma să
fie raportată imediat celulei. Se propune abonarea membrilor celulei la ziarul „Scânteia”, organul de
propagandă al PCR. Funcționarii Penitenciarului solicită „să li se pună în ghereta primăriei de lângă
gară, un delegat al celulei care va primi și distribui mălaiul, membrilor celulei și celor nevoiași din
cartier. Mălaiul să fie distribuit cu acel preț de cumpărare. Tovarășii celulei roagă să se intervină pe
lângă Cooperativă ca să li se distribuie câte o pereche de pingele, întrucât din comerț nu pot căpăta
decât cu preț de speculă”67.
La ședința din 19 septembrie 1945 participă: Lazăr Simion, Aurel Vasilache, Mihai
Brândușeiu, Isache Păduraru, Maria Radu, Neculai Mangu, Ion Buzdugan, Ion Cima, Matei Pălie,
Mihai Sava, Maria Alexandrescu, Ioana Sava, Ghe. Melinte, Neculai Patrașcu. În cadrul aceste ședințe
este organizată celula, a cărei conducere are următoarea structură: Aurel Vasilache (secretar), Isache
Păduraru (resortul organizatoric), Aurel Lecavei (resortul financiar) Simion Lazăr (resortul
propagandă)68.
Celula Dobrina
Procesul verbal nr. 7, din 24 noiembrie 1945, atestă pe Aurelian Vasilache, secretar, Simion
Lazăr, Petre Tazlăoanu, Ianache Păduraru, Radu Marin, Matei Pălie, Locovei Aurel, Sava Mihai,
Pascaru Petru, Grănişteanu Vasile, Nicolae Mangu şi Ioan Ghindă69.
Celula Plopeni, constituită la 29 iunie 1945, în şedinţa deschisă de „tovarăşul” Naty (Netti
Terdiman), după care au urmat la cuvânt Işoveanu, Gherman şi Georgescu. Işoveanu „vorbeşte despre:
Ce este Partidul – drepturi şi datorii”70. Gh. Sava, secretarul sectorului Plopeni71, convoacă membrii
celulei la 22 iulie 1945, fiind prezenţi: Mihai Condrea, Ion Vicol, Ion Arteni, Alex. Vâlcu, Gh. Vâlcu,
C. Câşlaru, N. Darie, V. Guzu, Const. Sterea, Tanasachi Matran, Filip Glicman şi N. Maxim. Se cere,
printre altele, efectuarea unui control „la bariera Plopeni, unde se distribuie multe alimente la preţuri
de speculă”72.
Bunul mers al celulei comuniste și diversele nevoi ale „mahalalei” sunt discutate și în ședința
din 1 iulie 1945, de Ghe. Sava (secretar), Ion Dacu, Petru Horeică, Mihai Condrea, Th. Teslaru,
Tanase Dacu, Ion Arteni, Mihai Brumă, Ghe. Batcă, Neculai Darie, Gh. Condrea, Marin Ilie, Filip
Glicman, Gh. Darie, A. Vâlcu, Gh. Merloiu, Neculai Obreja, Costică Sterea, Neculai Sterea, Ștefan
Dascălu, Gh. Gârdea, Cristina Nantu, Ruxanda Munteanu. Rostul adunării și „congresului” este
explicat de Ghe. Sava, care consideră Partidul Comunist „primul factor al binelui pentru popor”. Ion
Arteni, lucrător la moară, cere intervenția celulei pe lângă autorități (primar) pentru creșterea salarială
(primea zilnic 900 de lei, avea o familie de șapte persoane și risc pierderea locului de muncă). Marin
Ilie pune în discuție cuantumul chiriei foarte ridicat (6000 de lei lunar pentru o cameră) și amenițarea
de evacuare a sa personală pentru care cere ajutorul organizației de partid. Abuzurile lui Ștefan

66
Ibidem, f. 111-112
67
Ibidem, f. 141.
68
Ibidem, f. 163.
69
Ibidem, f. 30-30 v.
70
Ibidem, f. 82.
71
Secretarul Frontului Plugarilor.
72
ANV, Fond Comitetul Judeţean al PCR-Fălciu, dosar 1 / 1945, f. 131.

98
Pâslaru, înscris în sindicat, membru al gărzilor cetățenești (arestează și strică „tot ce îi iese în cale”)
sunt denunțate de Tănase Dacu. Neculai Darie propune schimbarea șoferului de pe mașina partidului
pe care îl vede în neregulă. Situația imobiliară a unei proprietărese venită din refugiu este pusă în
discuție de Ruxanda Munteanu deoarece mai „posedă un rând de case în Vaslui” și aduce „diferite
insulte la adresa regimului”73.
Celula Răeşti, neorganizată încă la 27 noiembrie 1945, motiv pentru care se propune
nelivrarea de mărfuri cooperativei din cartier.74 La ședința din 22 decembrie 1945 participă: Iancu
Alex. (șeful celulei), Vârlan Vasile, Ivanovici Iovu, Danu D., Rudolf M., Rudolf Gh., Râmbianu N.,
Botez Const., Iancu Ileana, Baronei (?) Ștefan, Eșanu Matei, Novac Dumitru, Antonescu N., Ionescu
Tudor, Marin Ursu, Gălușcă Mișu75.

Mălăeşti
Neculai Purice, secretarul celulei de partid din Mălăeşti, depune la 1 noiembrie 1945 două
procese verbale, de constituire a celulei şi cel din 26 octombrie 1945, încheiat cu prilejul şedinţei de
partid, precum şi un tabel nominal al membrilor76. Astfel, la 26 octombrie 1945 membrii „Partidului
Comunist din satul Mălăești, com. Vutcani, jud. Fălciu, întrunindu-ne am procedat la organizarea
celulei de partid”, fiind desemnați și responsabilii: Neculai Purice (resortul organizatoric), Vartolomei
Antohi (resortul financiar), Ștefan Timofti (propaganda), Vasile Agache (cadrele) și Dumitru Gh. Iovu
(secretar)77. Redăm lista membrilor de partid din octombrie 1945: Ștefan Timofti, Iovu Gh. Dumitru,
Neculai Purice, Agache Vasile, Simion Măiug, Stirian Popovici, Vartolomei Antohi, Gheorghe
Dascălu, Ștefan Dascălu, Gheorghe Dima, Iancu Purice, Petre Climescu, Dumitru D. Iovu, Dumitru
Năstasă, Neculai Diaconu, Ion Roșca, Const. Becciu (?), Gheorghe Bulgaru, Ion Gh. Artene, Chiriac
Chiraze, Gheorghe Iovu, Constantin Alexa, Vasile Andone, Sava Postu, Cost. Cavaleru, Ion
Andronachi, Simion Parfene, Ion Chiriac, Gheorghe Năstase, Costin Iovu, Gheorghe Tabacaru78.
La 7 noiembrie 1945 (ora 11,30), în oraşul Huşi, dr. M. Froimovici, V. Grănişteanu şi 9
„tovarăşi” din satul Mălăeşti, sunt întruniţi în şedinţă. Dr. Froimovici prezintă importanţa şi foloasele
cooperativelor participanţilor mălăeşteni la a 28-a aniversare a „Marii Revoluţii din Socialiste Ruse din
anul 1917”. „Tov-ii fiind convinşi cât pot fi ajutaţi prin Cooperative promit că la întoarcerea lor în sat
vor proceda imediat la înfiinţarea acesteia. Li se mai explică că cu un acţionar de la Cooperativă,
indiferent câte acţiuni are investite în Cooperativa, tot numai la o porţie are dreptul. Tov-ul
Grănişteanu prelucrează Statutul Partidului Comunist explicându-le celor prezenţi necesitatea
apariţiei acestui Statut, îndatoririle şi drepturile stabilite prin Statut. Tov-ul Sady Herşcovici face un
scurt istoric al Partidului Comunist şi necesitatea lui de a dăinui în ţara noastră ”79. Şedinţa celulei de
partid din Mălăeşti din 7 noiembrie 1945 a fost deschisă de liderul comunist huşean dr. Froimovici, în
prezenţa a 8 „tovarăşi” – Gh. Iovu, Nastase Dumitru, Gh. Iovu, Vasile Şişcăneanu, N. Ichim, N.
Purice, V. Agache şi Ioana Gh. Iovu-, participanţi şi la „Marea aniversare a serbării a celei de 28-a
aniversare a Marii Revoluţii Ruse”. Dr. Froimovici critică întâlnirea de la Palatul Teatrului Comunal
de la Huşi desfăşurată în ziua de 7 noiembrie şi defineşte democraţia drept „lupta pentru libertate şi
eliberarea de sub propr. moşierilor”. În acelaşi timp expune importanţa zilei de 7 noiembrie şi „dă
sfaturi de viaţă, referitoare la baie, deparazitare, modul de a se educa în toate domeniile de viaţă de
toate zilele. În celulă se învaţă multe lucruri frumoase, cum să dea exemple de muncă prin construcţii
de poduri etc, se explică binele ce ni-l face marele nostru aliat ajutându-ne cu grâu, porumb, bumbac.
Dacă PC nu era noi nu mai existam ca popor, că eram robiţi şi acum ... Trebuie susţinut part(idul)
C(omunist) căci altfel se instaurează din nou burghezia şi din nou vom fi asupriţi … Fabricile ce au
rămas au fost acaparate de capitalişti, care acum sabotează guvernul, vânzând numai speculanţilor”,
salvarea fiind văzută în cooperativele înfiinţate80.

73
Ibidem, f. 154-155.
74
Ibidem, f. 33.
75
Ibidem, f. 175.
76
Ibidem, f. 70.
77
Ibidem, f. 171.
78
Ibidem, f. 170.
79
Ibidem, f. 88.
80
Ibidem, f. 88-88 v.

99
Incidentul de la nunta din 11 noiembrie 1945 a fost transformat de comuniştii din Mălăeşti în
„rezultatul urii din punct de vedere politic al locuitorului Costachi Cavaleru (delegat al satului) faţă
de Tovarăşul Neculai Purice (pe care l-a lovit)”. Costachi Cavaleru, comunist, ar fi nesocotit
interesele satului şi partidului, fiind „în legătură cu reacţionarii din Vutcani şi purtând titlul numai de
formă de comunist. A găsit ocazia favorită să se răzbune pentru această critică demascându-se
complet în faţa noastră prin cuvintele: Politica noastră este o politică oarbă , o politică de golani şi
până la urmă noi vom umplea puşcăriile”. Se propune excluderea din PCR şi din postul de delegat al
satului. Secretarul celulei era Dumitru Ghe. Ion81. Neculai Purice va lipsi de le şedinţa din 12
noiembrie 1945 la care participă Vasile Grănişteanu, care „explică tov. şi simpatizanţilor situaţia
internă şi evenimentele produse de către clica legionară, Manistă şi Brătienistă în ziua de 8
Nov(embrie). Adunarea fiind convinsă de gravitatea faptului înfierează gestul acestei bande”.
Gheorghe Dumitraşcu, „propagul judeţean” expune istoria Partidului Comunist din URSS şi susţine
„necesitatea solidarizării acestui Partid în România, căruia i se datoreşte vitalitatea noastră ca
popor”. Se discută despre importanţa cooperativelor, reforma agrară şi altele82.
Participanţii, în număr de 19, la şedinţa din 17 noiembrie 1945 discută teme, precum lupta
împotriva reacţionarilor, localul celulei, luptele politice şi economice sau munca planificată. Printre cei
care au semnat procesul verbal am identificat pe: Dumitru Ghe. Ion (secretarul celulei), Ghe. Bostan,
Ştefan G. Dascălu, C. Cavaleru, Simion I. Parfenie, Ion Ghe. Arsene, Ghe. Andronache, Ghe. Bulgaru,
Sterian Popovici, Chiriac Chiraze, Neculai Iovu, Ghe. Dascălu, Ghe. Ion, C-tin Alexa şi Sava
Dascălu83.
Membrii celulei din Mălăeşti, întruniţi în şedinţă intimă la 20 noiembrie 1945, pentru
discutarea situaţiei politice a satului, constată: „Reacţiunea, atât din Mălăeşti, cât şi din Vutcani,
văzând înfiinţarea şi activitatea serioasă a celulei noastre, constatând aceasta drept un pericol pentru
ei s-au sesizat şi au pornit să ne zădărnicească planurile noastre de luptă prin diferite mijloace”, cum
ar fi: „ameninţări, loviri şi ruperi de afişe”, „organizaţie secretă de ciomăgaşi, după vechea metodă
politică Manistă şi Brătienistă” şi instigarea populaţiei de către personalităţile Măniste şi Brătieniste
din Vutcani. Celula PCR din Mălăeşti a decis adoptarea măsurilor necesare prinderii şi demascării
„infractorilor şi sabotorilor”84. O nouă şedinţă se desfăşoară la 21 noiembrie 1945, când se discută
problema înfiinţării cooperativei, construirea podului din sat şi buna înţelegere între membrii celulei şi
cu locuitorii din sat85.
Comitetul provizoriu constituit la 22 noiembrie 1945 cu sarcina înfiinţării Cooperativei era
alcătuit din: Aurel Arsene (preşedinte), Ştefan Timofte (vicepreşedinte), Dumitru Ghe. Ion (vânzător),
Ghe. Bulgaru, Popovici S., Vasile Şt. Agachi, Gheorghe N. Andronachi, Sava Postu, Ştefan Dascălu
(membri), pr. Leon Istrati, Neculai Purice şi Grigore Dima (cenzori)86.
În decembrie 1945 se desfăşoară o şedinţă la care participă: Ilie M. Ilie, V. Grănişteanu (de la
centru), M. Alupoaie, secretarul celulei Vutcani şi 20 „tovarăşi” din Mălăeşti. Ilie M. Ilie prezintă
„lupta dusă de reacţiune (compusă din capitalişti, fabricanţi şi moşieri) cărora le fuge pământul de
sub picioare prin participarea ţăranilor şi muncitorilor la lupta de democratizarea ţării. Ceasul de
faţă este al acelora care muncesc spre binele şi propăşirea ţării. Reforma agrară spune tov. Ilie a fost
făcută spre folosul ţăranilor şi să nu mai fie exploataţi de moşierii paraziţi”. Membrii PCR trebuiau
„să fie un exemplu bun în sat şi să urmărească numai binele şi prosperitatea satului şi în acelaşi timp
a ţării. Numai susţinând pe cei nevoiaşi, văduve, sinistraţi”. Consolidarea păcii ar fi fost împiedicată
de moşieri şi capitalişti, etichetaţi drept sabotorii ţării. V. Grănişteanu reiterează teme des utilizate de
propaganda comunistă: războiul injust declanşat de România împotriva URSS, înfrângerea şi
pedepsirea naziştilor de tribunalul de la Nürnberg şi susţinerea guvernului dr. Petru Groza. M.
Alupoaie evidenţiază frământările locuitorilor şi dorinţa lor de a fi proprietarii pământului, obiectiv ce
nu putea fi realizat decât prin PCR. „Toate ne aparţin, guvern, autorităţi, pământ. Prin înfiinţarea

81
Ibidem, f. 50.
82
Ibidem, f. 53-53 v.
83
Ibidem, f. 58.
84
Ibidem, f. 62.
85
Ibidem, f. 64.
86
Ibidem, f. 67.

100
Gimnaziului din Vutcani se va ridica din mijlocul nostru acei cu idei frumoase, acei care ştiu să
împrăştie numai lumină în jurul lor, în viitoarea aşezare a ţării”87.

Olteneşti
În şedinţa din 9 noiembrie 1945, la care au participat Vasile Grănişteanu, Gheorghe
Dumitrescu, Dumitru Alecu, primarul comunei, Manolache Marta, ajutorul de primar, se constată
părăsirea celulei PCR de Dumitru Alecu cu toţi membrii pentru Frontul Plugarilor, se discută
problema Cooperativei din comună (satele Olteneşti, Curteni, Zgura, Cordeni şi Vineţeşti). Celula
PCR din Olteneşti, aproape inexistentă, mai era formată din trei persoane din diferite sate, din ajutorul
de primar şi un comisar din Huşi, Liderii judeţeni au stat de vorbă cu Dumitru Alecu „dându-i
instrucţii ample în acest scop, urmând ca atunci când Dsa va constitui celula să fim anunţaţi telefonic
în acest scop”88.

Pietriş, comuna Dolheşti.


Celula PCR din Pietriş s-a format la iniţiativa lui Constantin Strună la 24 noiembrie 1945, cu
un număr de 17 membri participanţi la şedinţa de constituire, printre care: V. Dumitru, Balan, Petru
Dură, Ioan Tudose, V. Nastasă, Ioan Andruşcă, Ilie Lucan, N. Gh. Andruşcă, Ghe. Gavril, Ion V.
Panfil, Costin Bordeianu, Gheorghe Gavril, Roman Handoca, V. Bogza89.

Pâhna, comuna Târzii.


La 20 decembrie 1945 sunt convocaţi de Vasile Grănişteanu locuitorii satului cu acordul
învăţătorului Dumitru Popa. Locuitorii erau împroprietăriţi prin reforma agrară din martie 1945 pe
moşia lui T. şi A. Constantin. Învăţătorul delator Dumitru Popa, proaspăt secretar al celulei din Pâhna,
a informat că primarul Ghe. Chicireanu „a eliberat 2 certificate ce serveau interesele proprietarului
din localitate C. Constantin şi Anton Constantin în exproprierea ce a făcut-o comitetul local, deci
împotriva împroprietăririi. Cere a se face o anchetă la faţa locului”. Lipsa porumbului şi a grâului de
la majoritatea locuitorilor se datora secetei. Cu toate acestea, cooperativa din localitate a dat în
septembrie 1945 cantitatea de 600 kg grâu Federalei „Luceafărul” din Huşi în contul blocării. În
schimbul grâului Federala distribuia bumbac. Biserica din sat era distrusă în urma cutremurului din 9 /
10 noiembrie 1940, pentru refacerea căreia locuitorii au cerut cu acest prilej autorităţilor judeţene un
ajutor de 2000000 de lei. Şcoala din sat era lipsită de lemnele necesare încălzitului clasei. Comuniştii
fac cunoscute sătenilor prin V. Grănişteanu „îmbunătăţirile aduse de Guvernul Dr. P. Groza şi li se
spune căci în cel mai apropiat timp se va împărţi şi în judeţul nostru care a fost greu încercat în anul
1944, porumb care deja a sosit la Iaşi, trimis de marea noastră vecină URSS. S-au arătat de asemenea
marile concesii ce ni s-au făcut prin intermediul actualului guvern, spre ex. restituirea prizonierilor de
război, nu am mai dat cota de cereale stabilită prin armistiţiu, dimpotrivă ne-a mai împrumutat ea.
Ne-a mai dat locomotive, vagoane, vapoarele, care fusese luate ca trofee de război, 2000 de
camioane, etc”. Locuitorii au acceptat „în întregime linia guvernului şi au pus bazele organizării
Partidului Comunist în acest sat”. Învăţătorul Dumitru Popa devine secretarul celulei, obţinându-se şi
opt adeziuni90.

Răducăneni, plasa.
Constituirea celulei de partid din plasa Răducăneni datează din 1 iunie 1945, când a luat
cuvântul Gheorghe Diaconu, delegatul organizaţiei judeţene. Biroul organizaţiei era format din Vasile
Alexandru (secretar organizatoric), Constantin Alexandru (propagandă), Maier Stuleanu (resortul
tehnic), Neculai Chirilă (resortul finaciar), Stere Tănasă (resortul ţărănesc), iar ca membri întâlnim pe
Sandu Constantinescu, Bârcă Gh. Lucan, Vasile Gabor, Timoftei Plesacov91,
La 16 noiembrie 1945 la şedinţă participă: Timoftei Plesacov, Stere Tănase, Mihai Roca, N.
Ciobanu, Robert Faraon, Dumitru Neclea, dr. C. Topalov, Struleanu Mayer, Ghe. Culincu şi M.

87
Ibidem, f. 26-27.
88
Ibidem, f. 45.
89
Ibidem,f. 32.
90
Ibidem, f. 35-37.
91
Ibidem, f. 89.

101
Fisman. Se discută chestiunea Cooperativei şi problema aprovizionării populaţiei cu pâine şi carne.
Ghe. Culincu se opune aprovizionării populaţiei cu carne prin intermediul Cooperativei, invocând
accentuarea suferinţelor populaţiei. Se propune înfiinţarea unei măcelării şi brutării în cadrul
Cooperativei. N. Ciobanu expune activitatea desfăşurată la organizarea celulelor din Gorban, Cozia şi
Grozeşti. Până la 16 noiembrie 1945 s-au efectuat 15 abonamente la ziarul „Scânteia”92.
O şedinţă a organizaţiei de plasă s-a desfăşurat la 5 decembrie 1945 şi a fost deschisă de
secretarul I. Gherman. Responsabilul resortului agitaţie şi propagandă era N. Ciobanu, care „arată că
orice cetăţean e dator de a se înscri în Partidul Comunist, singurul responsabil şi care poate face faţă
nevoilor ţării. În chestiunea aprovizionării populaţiei recomandă întocmirea de tabele a celor lipsiţi,
pentru ca atunci când vor primi cota noastră de cerealele ce se pot colecta şi cele primite din URSS să
se ştie cui se vor distribui”. Un oarecare tovarăş, Izbândă, responsabilul resortului Organizatoric
îndeamnă la înscrierea în rândurile PCR93.

Răducăneni
O celulă de partid a fost întemeiată la 17 iunie 1945 cu doi membri, anume StereaTanasă şi
Maier Struleanu94. Constituirea unui sindicat profesional în baza legii sindicatelor profesionale din
ianuarie 1945 a constituit obiectivul adunării convocate la 19 iunie 1945 (preşedinte Neculai Chirilă şi
secretar Sterea Tanasă). Astfel a luat naştere Sindicatul Mixt al Muncitorilor Răducăneni, a cărui
conducere era asigurată de Neculai Chirilă (preşedinte), Sterea Tanasă (secretar), Iosub Şneier (casier),
Mihai Guţu, Dumitru Ifrosa, Roca, Ion Augustin, Mihaică, Iosub Leiba, Şhigler (membri), Ghiţă
Gârlescu, Bouroş (membri)95.
Celula organizaţiei PCR din Răducăneni a luat fiinţă în septembrie 1945, remarcându-se un
anume Gaţu, care a urmat cursurile şcolii de partid.. La 11 noiembrie 1945 în cadrul şedinţei de partid
erau prezenţi: Neculai Borş, C. Pădineanu, Italo Dematti (delegaţii organizaţii PCR Huşi), Mihai P.
Roca, Stere Tănase, Timofei Plesacov, Mihai Gheţu, Robert Faraon, Vasile Gabor, Mayler Struleanu,
Gheorghe Ciobanu, Grigore Angheluţă, Valerica Lisman şi Gheorghe Culincu (celula Răducăneni,
ordinea de zi cuprinzând: reorganizarea celulei, alegerea biroului, datoriile şi drepturile membrilor de
partid, lecturarea statutului şi stabilirea sarcinilor de viitor. Este ales ca secretar Stere Tănase96.
În şedinţa din 23 noiembrie 1945 la care au participat Mayer Struleanu, Timoftei Plesacov,
Robert Faraon, Mihai P. Roca, Topalov, Vasile Gabor şi M. Fisman s-a discutat problema
Cooperativei (nu s-a admis înfiinţarea unei măcelării), organizarea celulei şi atele97.
La 1 decembrie 1945 este organizată celula PCR din localitatea Răducăneni, în prezenţa
„tovarăşilor” Stere Tănase (secretar), Timoftei Plesacov, Stuleanu Maier, Robert Faraon, Grigore
Angheluţă, M. Fisman, dr. Topalov şi Vasile Gabor. Se cere stoparea speculei tutunului şi
comercializarea pe baza cartelelor98.

Râşeşti
Ședința de constituire a celulei de partid din comuna Râșești s-a desfășurat la 21 octombrie
1945 în prezența lui Ilie M. Ilie, reprezentantul comitetului județean Fălciu, care în cuvântul său
explică „istoricul Partidului și evoluția prin care a trecut Partidul în anii de ilegalitate, apoi a
explicat situația munictorilor din fabrici și sacrificiile făcute de clasa muncitoare în lupta Partidului.
Arată situația muncitorilor din URSS și totodată ne arată situația muncitorilor și țăranilor de la noi
lipsiți de orice fel de mijloace de existență, atitudinea Partidului Comunist în lupta sa contra
Fascismului German care a târât țara noastră într-un război nedrept. Cu toate că persecuțiile cu
internările în lagăre și închisori de către partidele Antonesciene au fost duse contra Partidului
Comunist ce lucra în ilegalitate, totuși s-au ridicat din rândurile clasei muncitoare și țărănești
elemente cinstite ce au continuat lupta Partidului pentru doborârea fascismului și pentru ieșirea

92
Ibidem, f. 56-57 v.
93
Ibidem, f. 15.
94
Ibidem, f. 89.
95
Ibidem, f. 90-91.
96
Ibidem, f. 49; şi la f. 51.
97
Ibidem, f. 29-29 v.
98
Ibidem, f. 25.

102
României din războiul nejust care-l ducea împotriva Uniunei Sovietice. / A arătat importanța actului
de la 23 August 1944 și rolul jucat de Partidul Comunist care a mobilizat în jurul său toate forțele
antifasciste reușind să doboare clica Antonesciană. / A arătat piedicile puse de partide reacționare,
așa zise istorice, de la 23 August și până la 6 Martie. În urma luptei Partidului care a fost dusă
necontenit împotriva reacțiunii, s-a reușit ca la 6 Martie 1945 să avem la conducere un guvern cu
adevărat democrat care ține cont de nevoile poporului. / A arătat realizările guvernului de largă
concentrare democratică în frunte cu Dr. Petre Groza de la 6 Martie și până azi și de rezultatele
obținute de acest guvern cu ocazia vizitei lor la Moscova. / A arătat că datorită acestui guv(ern) avem
Ardealul de Nord sub administrația românească, legiferarea reformei agrare, care era un țel al
Partidului Comunist. / A arătat ce a (i)ertat Uniunea Sovietică din Con(venția) de Armistițiu, făcând
totodată și o comparație între armistițiu(l) generos acordat de URSS și tratatul de la Buftea din 1918
cu Nemții. Vorbește de acordurile comerciale dintre România și URSS care ne-a acordat bumbac,
cărbuni. Rezultatele obținute de delegația guvernului în frunte cu dr. Petre Groza care constă în:
grâu, porumb, locomotive, vagoane și altele. Vorbește despre sarcinile Partidului Comunist, discutate
la conferința regională și generală și munca pe care trebuie să o depună muncitorii și țăranii pentru
realizarea acestor sarcini. / Vorbește de educarea poporului pe linia Partidului Comunist. / Ne arată
metodele de muncă în Partidul Comunist vorbind despre drepturile și datoriile memebrilor de Partid,
despre vigilența membrilor de Partid și disciplina conștientă care trebuie să existe la membrii de
Partid. / Dă îndrumări de felul cum trebuie să lucreze celula pentru realizarea nevoilor locale ale
populației. / Tov. Frunză Nicolae ridică problema reformei agrare în legătură cu nemulțumirea
moșierului. / În urma discuțiilor se ajunge la concluzia că reforma agrară a fost făcută conform
legilor ”. Discuțiile sunt urmate de constituirea biroului de conducere al celulei de partid, format din:
Alexa Munteanu (secretar), Nicolae Frunză (secretar adjunct), Ion A. Iancu (responsabul cadre),
Vasile Gh. Dulce (responsabul adjunct cadre), Mihalache Carp, Alexandru Stoica (responsabili
organizatoric), Mihai Profor (responsabil sectorul financiar), Gheorghe Șt. Alexa (responsabil
adjunct), Gheorghe Cristei și Toader Marincea (secretari cu propaganda). Procesul verbal de
constituire a fost semnat de Ilie M. Ilie, Ion Iancu, Nicolae Ciobanu, Nicolae Frunză, Alexa Munteanu,
Vasile Munteanu, Mihalache Carp, Gheorghe Cristei, Toader Marincea, Gheorghe Alexa, Alexandru
Stoica, Vasile Gh. Dulce, Mihai Profir, Costache Vârlan, Petrache V. Enache, Iorgu Profir și Ștefan
Popa99.
Membrii sfatului comunal din Râșești (Nicolae Frunză, Alexandru Munteanu, M. Carp, Ilie
Cleminte, Toader Marincea, Mihai Profir, A. Stoian și alți patru) au luat în discuție împreună cu
primarul Ion Iancu stricăciunile produse de „gura șantierului” și hotărăsc efectuarea a câte 5 zile de
prestație de muncă a locuitorilor „atât cu brațele, cât și cu căruțele”100.
Membrii sfatului sătesc, convocați la 26 octombrie 1945, au luat în discuție propunerea
primarului Ion Iancu de transformare a satului în comună „și ca atare trebuie un local de primărie,
având în vedere că în satul Râșești este un local vechi de primărie, dar necesită multe cheltuieli, am
hotărât ca aceste reparații să se execute în mod benevol de toți locuitorii și mai ales de toți membrii
din comitetul F(rontul)P(lugarilor) și PCR din această comună”. Procesul verbal este semnat de Ion
Iancu (președinte), Nicolae Frunză, Al. Munteanu, Gheorghe Alexa, Mihai Profir, Alexandru Stoica,
Vasile Voloacă, Vasile Ghe. Dulce și Toader Marincea101.

99
Ibidem, f. 166-166v.; vezi și la f. 181-181v.
100
Ibidem, f. 75.
101
Ibidem, f. 168

103
Sfinţirea localului primăriei comunei Râşeşti este săvârşită de preotul M. Horga în prezenţa
primarului delegat al comunei Ion Iancu, prefectului Dimitrie Florescu şi a soţiei sale, C. Pădineanu
(secretar Frontul Plugarilor), Ilie M. Ilie (PCR) şi alţii. Învăţătorul C. Giurgea îndeamnă înscrierea
participanţilor în cooperativa şi trimiterea copiilor la şcoală102.
Membrii sfatului sătesc (N. Frunză, Al. Munteanu, T. Marincea, Vasile Voloacă şi alţi doi)
convocaţi de primarul Ion Iancu întrunesc în sediul primăriei la 2 decembrie 1945 şi hotărăsc repararea
„cişmelei boiereşti de pe islaz” distrusă în întregime 103.

Sălăgeni, comuna Grozeşti


La îndemnul lui Ion C. Agape (Frontul Plugarilor) se constituie la 5 decembrie 1945
organizaţia PCR ce întruneşte pe cei din satele Sălăgeni şi Colţu Corni (printre cei care semnează
procesul verbal se numără Ion Mănceanu, Ion Cioloca, Vasile Mândru, Neculai Pavel)104.

Tămăşeni
Delegaţii PCR din Huşi se deplasează la 10 decembrie 1945 în satul Tămăşeni, comuna
Găgeşti, unde convoacă comitetul Frontului Plugarilor pentru a discuta problemele satului şi a oferirii
unui ajutor celor lipsiţi de mijloace. Se constată lipsa unei mori, găsindu-se o „pereche de pietre la
fostul boier Holban, care până în prezent nu produc nimic. De asemenea prin informaţii se află un
tractor a prof. doctor Ciucă dat la reparat la Rossi în Murgeni, jud. Tutova. Aceste obiecte dacă sunt
ridicate şi aduse în sat se poate face moară”. Participanţii la şedinţă îşi propun creşterea numărului
membrilor PCR din localitate105.

Tătărăni
Convenţia de armistiţiu a fost discutată în şedinţa din 20 iulie 1945, în cadrul organizaţiei
Frontului Plugarilor, la care au participat 30-40 de persoane, Isoveanu, delegatul Regionalei Iaşi, Ilie
M. Ilie şi Gh. Sava. Bolşevicul Isoveanu realizează un „expozeu asupra convenţiei de armistiţiu. (Cum
era făcută de către nemţi în 1918 şi este astăzi pusă de URSS). Lămuriri asupra împroprietărirei
făcută şi nevoia de a se face, susţinerea guvernului şi munca ce se depune de către guvern pentru a
veni în ajutorul muncitorimei şi ţărănimei şi s-a înaintat asupra tuturor piedicilor puse şi celelalte
guverne în decursul vremilor şi acuma. / Nevoia de a se trece cât mai repede la reconstrucţia Ţării din
dezastrul în care era dusă de către hitlerişti şi Antonescieni”. Problema cooperativelor este pusă în
102
Ibidem, f. 83.
103
Ibidem, f. 23.
104
Ibidem, f. 24.
105
Ibidem, f. 19.

104
discuţie de propagandiştii PCR. Amânarea punerii în vigoare a convenţiei de armistiţiu este sugerată
de un „cetăţean” pentru comuna Tătărăni „din cauza lipsei de izlaz şi de seceta ce îi bântuie”, idee
reiterată şi pentru comuna Stroeşti de alt participant local. Ilie M. Ilie „arată greşeala populaţiei
pentru că nu se organizează, pentru că puterea este în mâna lor. Să se connstituie şi să popularizeze
această organizaţie, să poată face faţă tuturor nevoilor ce sunt în comună. Org(anizaţia) F(rontul)
P(lugarilor) va pune rezoluţie pe toate cererile şi atunci în orice comună trebuie organizat Frontul
Plugarilor, să fie aleasă din cele mai cinstite elemente. / În multe comune s-au băgat oameni în
comitet numai pentru interesul lor propriu. Dacă acest comitet nu cunoaşte şi sbuciumul poporului,
atunci se duce la ruina întreaga comună”106.
Înfiinţarea celulei PCR din comuna Tătărăni s-a realizat la 23 iulie 1945 în prezenţa lui
Neculai Băhnăreanu, Ioan Popescu, Constantin Cârjan, pr. Alexandrescu, Alecu Cojan, Alexandru
Fordea, Ghe. Ciobanu, Ioan I. Cârjan şi Gh. N. Băhnăreanu. „Toate maşinile agricole luate de la
moşiile boiereşti vor fi adunate pe Staţiuni Agricole şi care maşini vor fi întrebuinţate de toţi
agricultorii care fac parte din raza Staţiunei Agricole”107.
În prezenţa lui Ioan D. Crăciun, delegatul PCR, organizaţia judeţeană Fălciu, se desfăşoară la
11 august 1945 în localul primăriei comunei Tătărăni, şedinţa cu organizaţia locală, la care au
participat Alexandru Fordea, Alecu Cojan, Cost. Cârjan, Ion N. Chirilă, Ion N. Cozma, Ghe. A. Cojan,
Ion Băhnăreanu, Mihai Nedelcu, Mihai Brumă, Cost. Ciudin, Neculai Balan, Mihai Diaconu, Mihai
Ulea, Ion Popescu (primarul) şi Cost. Chirilă. „În urma apelului făcut la înfiinţarea celulei se constată
îmbucurător că s-au mai înscris 12 membri noi, din care majoritatea ţărani şi 4 membri funcţionari de
la stat ca: învăţători, notar, secretarul primăriei şi perceptor”. Lipseau 6 membri „vechi”, aflaţi la
treier în comuna Stroeşti, unde aveau maşina de treier. În cadrul şedinţei se lămureşte „însemnătatea
decorării ofiţerilor sovietici cu cel mai înalt ordin, Mihai Viteazul, de care reciprocitate se bucură şi
ţara noastră pentru românii decoraţi cu ordinul Suvorov şi Steaua Roşie”. Sunt puse în discuţie
hotărârile conferinţei de Potsdam şi intrarea în război a URSS-ului împotriva Japoniei. Alexandru
Fordea informează participanţii despre colectarea sumei de 600000 de lei „pentru înfiinţarea
cooperativei locale şi roagă Partidul Comunist să dea tot concursul pentru a interveni la Federala
„Luceafărul”ca să nu-i puie greutăţi pentru accelerarea formelor de înfiinţare şi procurarea
mărfurilor de care au absolută nevoie, mai ales gaz, chibrituri, sare şi bumbac. Se cere a se interveni
pe lângă Camera Agricolă de a scuti de prestaţia de una mie lei, ce o plătesc pentru islazul comunal
fiecare locuitor din comună”. Activiştii de partid distribuie broşura „Frăţia dintre muncitori şi ţărani”
îndemnând la constituirea bibliotecii. S-a propus schimbarea secretarului celulei Ion Băhnăreanu cu
Cost. Cârjan, care şi-a asumat angajamentul înfiinţării cooperativei până la 23 august 1945108.

Târzii
La 9 noiembrie 1945 se desfăşoară o şedinţă în prezenţa lidrilor judeţeni, Vasile Grănişteanu şi
Ghe. Dumitrescu, care la sosirea în sat au găsit locuitorii lucrând la „lemnăria şi aranjatul” unei
cişmele, pentru inaugurarea de a doua zi. În comuna Târzii nu exista o celulă PCR sau secretar de
partid. În cadrul şedinţei se face apologia ideologiei comuniste şi a guvernului dr. Petru Groza, precum
şi lecturarea statutului PCR. Procesul verbal a fost semnat de Şt. Bârleanu, Vasile Paraschiv, Gheorghe
Mihalache şi Dumitru Mihalache din Târzii109.

Vutcani
Comuniştii din comuna Vutcani se întâlnesc la 2 august 1945 în „şedinţă intimă” şi discută
„situaţia actuală a guvernului dr. Groza”, reforma agrară şi lupta „boierilor contra democraţiei”.
Procesul verbal este semnat de Petru Chiriţă, Gh. Dumitrel, Ion Săvescu, Dumitru Năstasă, Gh. Savin,
Dumitru Mantaroşă, Ion Mâcnea, Vasile Bostan, Const. I. Lupu, T. Ursu, Anton Vasile, Neculai C.
Dima, Ghe. N. Chiriţă şi alţii (în total 31 de tovarăşi)110.

106
Ibidem, f. 123-124.
107
Ibidem, f. 132.
108
Ibidem, f. 120-125; 136-137; 152-153.
109
Ibidem, f. 44-44 v.
110
Ibidem, f. 110.

105
La ședința din august 1945 participă: Costache Cavaleru, Toader Ursu, Gheorghe Savin, Ioan
Andronache, Gheorghe Chirița, Ștefan Bulgaru, Niță Pais, Constantin Adam, Săvescu, Ilie Mândru,
Gavril Bostan, Ștefan Timofte, C-tin Bulgaru, Dragoș Iancu, Faciu Sergiu, Toader Puțoi, Traian
Zlatan, Gogu Dumitrescu, Mihai Alupoaiei (secretarul celulei de partid). Din partea Comitetului
Județean au participat Ilie M. Ilie și Terdiman. Mihai Alupoaei expunde grija comitetului județean
manifestată de celulele PCR din cuprinsul județului Fălciu și lămurirea problemelor contemporane
societății. În răspunsul său Terdiman evocă luptă anterioară actului de la 23 august 1944 și de după
„pentru aducerea la cârma țării a guvernului de largă concentrare democratică, Partidul Comunist
fiind mobilizatorul și animatorul întregului popor la lupta pentru răsturnarea guvernelor reacționare
ce s-au perindat la cârma țării până la 6 martie a.c.”. Specula este asociată așa numiților reacționari
(adversarii comunismului). Se arată și scopul conferinței din 18 august 1945 (Regionala Moldova) „în
cadrul căreia se vor lua măsuri practice pentru Reconstrucția Moldovei ... distrusă de hoardele
hitleriste în retragerea lor”. Ilie M. Ilie dezvoltă teza centralismului politic , principiul de bază
comunist, călăuzirea comuniștilor de critică și autocritică („numai cine nu muncește, nu greșește”) și
acordul economic româno-sovietic „prin care Uniunea Sovietică ne dă bumbac, atât cât îi trebuie țării
noastre, dând dovadă de bună înțelegere”. Promovează activitatea PCR-ului în sprijinul țăranilor-
blocarea cerealelor și justa raționalizare a produselor, înființarea stațiunilor de mașini și cooperativelor
în fiecare sat „pentru întâmpinarea speculei neomenești care se face pe spinarea sătenilor cu diverse
articole de primă necesitate”. La școala primară din Vutcani sunt susținute conferințe (judecătorul,
ing. Beznea) în cadrul ARLUS. Activitatea Tineretului Progresist din Vutcani era redusă, se acționa
pentru înființarea Gimnaziului Unic111.
Membrii Partidului Cominist, organizați Vutcani, întruniți la 19 septembrie 1945, hotărăsc
sprijinirea guvernului dr. Petru Groza, revizuirea reformei agrare, majorarea capitalului cooperativei și
exercitarea controlului asupra comitetului acesteia, să „fim necruțători pentru speculanți și toți
exploatatorii de orice teren”, evidențierea nedreptăților „comise de conducătorii noștri sătești care
caută să ponegrească guvernul și URSS-ul” și „să fim ambasadorii poporului sovietic în sfera noastră
de acțiune” (38 semnături, dintre care am descifrate pe cele ale lui Ghe. I. Dima, Neculai Chinezu, Ion
Roșu, Gh. Gh. Crăciun, Ion Popa, Petru N. Chiriță, Simion Țonea)112.
Mihai Alupoaiei, secretarul celulei Vutcani, deschide lucrările şedinţei din 12 noiembrie 1945,
urmat de Vasile Grănişteanu, care explică evenimentele din 8 noiembrie 1945. Sunt reluate temele de
la şedinţa din Mălăeşti. Este amintit actul de la 23 august 1944, când „victorioasa Armată Roşie a
scăpat România de cizma teutonă şi s-au pus bazele democraţiei de la noi”. La sfârşitul şedinţei sunt
distribuite ziarele aduse de la organizaţia judeţeană113.
La şedinţa celulei de partid din 5 decembrie 1945 din Vutcani au participat: pretorul Virgil
Neştian, învăţătorul Ghe. Bostan, Ilie M. Ilie, Vasile Grănişteanu, reprezentantul judeţean al PCR şi 11
membri. În cuvântul său Ilie M. Ilie susţine: „pe plan războinic fascismul a fost învins, pe tărâm
politic mai trebuie să se lupte. Pentru ca şi pe tărâm politic să fie îngenunchiat fascismul trebuie duse
lupte şi împotriva capitaliştilor, atât de la noi, cât şi din alte state”. Democraţia este legată de
susţinerea guvernului dr. Petru Groza. „Guvernul înţelege nevoile noastre, fapt dovedit prin bumbacul
trimis Cooperativelor, prin grâul şi porumbul care ne-a fost dat de către URSS”. Propune înfiinţarea
comitetului de plasă. La rândul său învăţătorul Ghe. Bostan afirmă: „Puterea de conducere a statului
trece acum în mâna mulţimii, nu cum a fost până acum, când o mână de moşieri conducea destinele
ţării, când această clică împreună cu capitaliştii, provocau războaie cu scopul de a distruge mulţimea
care nu era altceva decât plugarii şi muncitorii”. PCR „este flacăra de unde aprindem lumina, viitorul
de mâine”. Despre sovietici, învăţătorul Gheorghe Bostan expune acordarea „armistiţiului de 23 Aug.
1944, când noi deja îi cotropisem ţara împreună cu cizma teutonă. Datorită URSS avem astăzi
Ardealul, alipit astăzi la Patria mamă”. Ilie M. Ilie cere pretorului supravegherea primarului comunei
Vutcani, neatent în problema sabotajului şi speculei care înfloresc. Mihai Alupoaiei evidenţiază
activitatea autorităţilor care nu este în sprijinul „poporului”. Comitetul de plasă stabilit avea

111
Ibidem, f. 142.
112
Ibidem, f. 140-140v.
113
Ibidem, f. 54 v.

106
următoarea componenţă: Mihai Alupoaie (secretar), învăţătorul Gheorghe Bostan (propaganda), Ioan
Andronache (organizarea), Vasile Todeilă (cadre)114.
O nouă întâlnire a celulei din Vutcani şi Mălăeşti se desfăşoară la 8 decembrie 1945. Participă
Ghe. Bostan, care explică importanţa pregătirii cadrelor de partid, trecutul şi prezentul democraţiei şi
legăturile ce ar trebui să fie între România şi URSS; M. Alupoaiei vorbeşte despre reacţiune, guverne
boiereşti şi combaterea speculei; V. Todeilă, despre organizarea eficientă a poliţiei. Procesul verbal
încheiat este semnat de 34 persoane115.

114
Ibidem, f. 12-14.
115
Ibidem, f. 18v.

107
Referință dată profesorului Ion Minteanschi la 28 februarie 1951 care reflectă pregătirea școlară.

108