You are on page 1of 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

Valeriu
BUTULESCU:
“CA
SÃ FII
PROMETEU,
NU E
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
SUFICIENT
ÎN LIMBA ROMÂNÃ SÃ TE DOARÃ
Anul 23. Nr. 26 (1.161) Vineri, 6 iulie 2018 Difuzare prin abonament FICATUL”.

Caleidoscop informativ Golgota neamului românesc
DECORAÞII CU ANTICIPAÞIE Marin GHERMAN
De Ziua Constituþiei Ucrainei, ºeful ARS Cernãuþi

ÎN MEMORIA VICTIMELOR
a înmânat câtorva persoane cunoscute în regiune
distincþia jubiliar㠓100 de ani ai Vecei Bucovinene”.
Printre decoraþi de numãrã ºi Preºedintele Consiliului

REGIMULUI TOTALITAR SOVIETIC
regional Ivan Muntean. Amintim cã adunarea popularã
a ucrainenilor a avut loc în noiembrie 1918.
De obicei ºefii se grãbesc cu decoraþiile de teamã

Î
cã pânã la jubileu ar putea sã nu mai fie ºefi! n ziua de 1 iulie 2018
FÃRÃ STEAG ªI FÃRÃ CHEAG în satul Buda Mare,
Consiliul orãºenesc Cernãuþi nu s-a grãbit sã raionul Herþa, regiunea
îndeplineascã hotãrârea sesiunii din 21 februarie 2018 Cernãuþi, a fost sfinþitã o
ºi nu a arborat pe clãdirea primãriei drapelul roºu- cruce în memoria victimelor
negru (steagul lui Bandera) alãturi de Drapelul de Stat. regimului totalitar sovietic.
Patrioþii ucraineni sunt foarte îngrijoraþi de aceastã Evenimentul a avut loc din
încetinealã ºi cer socotealã primarului. iniþiativa prim-vicepreºe-
Unii chiar se scarpinã la ceafã: dacã era drapelul, dintelui Societãþii „Golgota”
poate nu era potopul de sãptãmâna trecutã. a românilor din Ucraina, dl
PAGUBE DE MULTE MILIOANE Vasile Rauþ.
Crucea memorialã a
Ploaia torenþialã care s-a abãtut zilele trecute
fost înãlþatã cu sprijinul
asupra regiunii Cernãuþi a adus pagube tuturor
primãriei Buda Mare, al
raioanelor. Au fost inundate suprafeþe mari de teren,
ºcolii din localitate ºi
pe unele drumuri s-au format ºanþuri de pânã la 70
sfinþitã de parohul Bisericii
cm adâncime. Conform calculelor preliminare, suma
„Adormirea Maicii Dom-
pagubelor se ridicã la 60 de milioane.
nului” din Buda Mare
Conducerea regiunii a cerut ajutor financiar din
Gheorghe Motrescu, alãturi
fondul de rezervã al guvernului.
de pãrintele Vitalie Cio-
UN GARAJ PLIN CU “MEDOFF” botaru. Preºedintele Societãþii „Golgota”, Octavian aproape 100 kg ºi s-a întors cu o masã a corpului de
Într-un raion din regiunea Cernãuþi oamenii legii Bivolaru, a menþionat cã înãlþarea crucii a fost posibilã 36 kg”, a spus Maria Vacaraºu.
au descoperit o secþie de producere a bãuturilor cu ajutorul unui sponsor din Elveþia –român cu inima Dupã sfinþirea crucii din Buda Mare, preotul
spirtoase contrafãcute. Sute de sticle de “Medoff”, mare. „Aceasta nu e prima cruce memorialã. Gheorghe Motrescu a înmânat flori doamnei Ortanþa
“Hortiþa”, “Nemirov” aºteptau sã ajungã pe masa Societatea „Golgota” a ridicat peste 45 de cruci ºi Robu, care a fost deportatã în Siberia la vârstã 14 ani
bãutorilor. Tot acolo se mai aflau canistre cu materie monumente în cinstea celor deportaþi”, a spus Octavian ºi s-a reîntors acasã când avea 28 de ani. Doamna
primã, timbre de acciz, sticle goale... Bivolaru. Ortanþa are 91 de ani ºi îºi aminteºte cu lacrimi în ochi
Când cinstiþi un rachiu ca sã prindeþi curaj, nu uitaþi Potrivit vicepreºedintelui societãþii „Golgota”, Vasile de crimele sãvârºite de sovietici.
cã acesta poate fi din garaj. Rauþ, din localitatea Buda Mare au fost deportaþi în Ea ºi-a amintit cã a fost deportatã împreunã cu Aniþa
CONDUCTORI PUªI PE CªTIG þinuturi îndepãrtate din forsta URSS 20 de familii. Nandriº-Cudla, autoarea cãrþii „20 de ani în Siberia”,
În troleibuzele din Cernãuþi au fost descoperite Primarul satului Buda Mare, Maria Vacaraºu, a adus precizând cã Aniþa a stat la ªuga, iar ea la Nadîm –
tichete false, confecþionate la copiator. Conducerea mulþumiri Societãþii „Golgota” ºi presei de limba românã douã localitãþi siberiene. Ortanþa Robu a declarat cã
direcþiei de troleibuze luptã cum poate cu conductorii din Cernãuþi, menþionând cã printre cei deportaþi s-au este de-o vârstã cu unul dintre fiii Aniþei, Toader Cudla.
necinstiþi, care elibereazã cãlãtorilor tichete false, iar aflai ºi ambii ei bunici. „Bunelul meu Ion Calmuþchi ºi Dupã ce s-a întors acas㠖 susþine Ortanþa Robu – i-a
banii ºi-i pun în buzunar. Pe lângã fiecare conductor bunelul Ion Lis au fost duºi la lacul Onega. Acolo ei s- fost foarte greu, fiind considerat㠄duºman al poporului”.
ar trebui sã stea ºi câte un controlor. au întâlnit ºi datoritã faptului cã s-au ajutat unul pe Unica supravieþuitoare a acelor evenimente tragice din
Cum nu s-a scumpi transportul, dacã unii cãlãtori celãlalt au reuºit sã supravieþuiascã. Bunelul meu Ion Buda Mare a mai adãugat, glumind, cã are o biografie
circulã pe gratis, iar alþii cu tichete false!? Calmuþchi îmi spunea cã pânã la deportare cântãrea „supranaturalã”.
La ceremonia de sfinþire a
ATENÞIE SPORITÃ ROMILOR crucii memoriale au luat cu-
La ora actualã în regiunea Cernãuþi locuiesc circa vântul preoþii Gheorghe Mo-
5,5 mii de cetãþeni ucraineni de etnie romã. Ei sunt trescu ºi Vitalie Ciobotaru,
sedentari ºi se þin departe de politicã. Având în vedere membrii conducerii Societãþii
recentele atacuri din partea unor forþe naþionaliste din „Golgota”, pedagogul Octavian
regiunea Lviv asupra romilor, autoritãþile cernãuþene Voronca, jurnaliºtii Nicolae
sunt gata sã le acorde atenþie sporitã. Toma ºi ªtefan Broascã, pri-
Trebuia un conflict ca autoritãþile sã recunoascã marul satului Buda Mare Maria
faptul cã în Ucraina sunt ºi alte etnii. Vacaraºu.
MAI E MULT PÂNÃ DEPARTE? Consulatul General al Ro-
La conferinþa de presã comunã cu omologul sãu mâniei la Cernãuþi a fost repre-
sârb, Preºedintele Petro Poroºenko a declarat cã zentat de dl Aurelian Ruginã,
Ucraina intenþioneazã sã intre în UE pânã în anul 2025. care a depus o coroanã de flori
El a mai subliniat cã þara pe care o conduce a fãcut la crucea sfinþitã de românii din
paºi impresionanþi pe calea reformelor ºi progresului, þinutul Herþa ºi rostit un mesaj
mai ales în combaterea corupþiei. de comemorare a martirilor
Vom mai rãbda pânã în 2025, numai UE sã trãiascã neamului românesc din din
ºi sã doreascã sã ne primeascã! actiala regiune Cernãuþi.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Personalitãþi bucovinene
Octavian VORONCA,
pedagog

REMARCABIL COMPOZITOR NAÞIONAL
“Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor ºi Eusebiu Mandicevschi sunt cele În 1873 Ciprian Porumbescu se înscrie la Institutul Teologic din Cernãuþi, unde a
trei mari talente muzicale cu care Bucovina se poate mândri”. studiat ºi muzicã bisericeascã ºi unde l-a avut ca profesor pe Isidor Vorobchievici.
De la acesta a luat lecþii de armonie ºi de teorie muzicalã.
Ion NISTOR.
La 5 octombrie 1875 la Cernãuþi se decreteazã înfiinþarea universitãþii cu facultãþile

S e împlinesc 135 de ani de la trecerea în nefiinþã a genialului compozitor
român Ciprian Porumbescu.
Rar român sã nu fi audiat “Balada” lui Ciprian Porumbescu – creaþie muzicalã de
de teologie, drept ºi filozofie. Dupã absolvirea universitãþii lucreazã un timp ca profesor
de cânt la Stupca. În 1879 pleacã la Viena, unde se înscrie în anul III al Facultãþii de
Filologie, urmând paralel cursurile Conservatorului din Viena la vioarã, contrabas,
o neobiºnuitã forþã emotivã ºi evocatoare. pian ºi compoziþie. Aflarea la Viena, în aceastã patrie a muzicii, l-a format definitiv
S-a nãscut la 14 octombrie 1853 la ªipotele Sucevei, într-o casã modestã, în ca spirit ºi mãiestrie. Anume aici i-a venit ideea creãrii primei opere inspirate din
familia preotului Iraclie Porumbescu. Copilãria ºi-a petrecut-o la Stupca – comunã comoara folcloricã a poporului nostru.
care astãzi îi poartã numele. Marele compozitor se stinge din viaþã în floarea vârstei, la 6 iulie 1883, la Stupca,
Tatãl sãu i-a fost cel dintâi dascãl care l-a deprins cu muzica. Absolvent al neavând nici 30 de ani împliniþi. De la el ne-au rãmas peste 250 de compoziþii muzicale,
Institutului Teologic din Cernãuþi, autor de versuri ºi de scrieri în prozã, folclorist, printre care opereta “Crai nou”, nemuritoarea “Baladã”, o serie de lucrãri corale etc.
publicist, fost participant la evenimentele de la 1848 din Bucovina, preotul Iraclie era Numele lui Ciprian Porumbescu, mare compozitor ºi om de culturã, nu este uitat
o personalitate notorie. Astfel, la numai patru ani Ciprian putea sã reproducã la la Cernãuþi. Astfel, în suburbia cernãuþeanã Horecea Urbanã se gãseºte o stradã
instrumente ºi din gurã cu exactitate ce uimea diverse melodii populare. care îi poartã numele, iar ªcoala Popularã de Artã ºi Civilizaþie Româneascã din
Primele lecþii sistematice de muzicã i le-a dat compozitorul Carol Miculi, prieten Cernãuþi poartã numele lui Ciprian Porumbescu. În aceastã ordine de idei ar fi cazul
al tatãlui sãu. În 1863 este înscris la Liceul “ªtefan cel Mare” din Suceava. Muzica ca societãþile româneºti de culturã din regiune sã vinã cu propunerea inaugurãrii
a fost obiectul sãu preferat pe tot parcursul perioadei de ºcolaritate. unui concurs internaþional al vioriºtilor care sã poarte numele lui Ciprian Porumbescu.

Dumitru MINTENCU petrecute vara la Stupca. Într-una din
aceste luni, Ciprian a cunoscut-o pe Berta

CÂNTA LA STUPCA O VIOARÃ Gordon, fata pastorului evanghelic din
Iliºeºti, de care s-a îndrãgostit. Familiile

C iprian Porumbescu, cântecul
sufletului românesc, o erupþie de
vulcan a geniului de-a pururi creator de
manifestãri patriotice, iar
membrii “Arboroasei” sunt
arestaþi sub acuzaþia de
lor, de confesiuni diferite, nu au permis
însã cãsãtoria, iar tatãl Bertei a încercat
în permanenþã sã-i îndepãrteze pe cei doi
valori nepreþuite, acest „crai nou“ dãruit înaltã trãdare ºi li se tineri unul de altul, trimiþându-ºi fata în
de Dumnezeu pe cerul culturii ºi al însceneazã un proces. strãinãtate. „Numai ea singurã îmi poate
spiritualitãþii româneºti, acum 135 de ani, Când a fost arestat Ci- da curajul ºi puterea de a rãbda mai
într-o zi de 6 iulie, a pãrãsit aceastã lume prian se afla în casa departe ºi a duce munca începutã la bun
zbuciumatã, chemat fiind de Domnul copilãriei de la Stupca ºi sfârºit”, scria Ciprian despre Berta, iar ea
vieþii veºnice sã împodobeascã raiul cel cânta la vioarã. Era în luna rãspundea. La moartea lui, Berta îi scria
preafrumos cu un suflet curat ºi generos. lui octombrie, afarã ploua Mãrioarei, sora lui Ciprian: „Greu de supor-
Avea 29 de ani, dar deja compusese mãrunt, ploaie rece de tat nenorocirea aceasta; mi-a nimicit tot
prima ºi una dintre cele mai frumoase toamnã. L-au urcat într-o ce am sperat ºi am dorit în viaþã. Mi s-a
operete care s-au creat în România cãruþã ºi l-au dus pânã la rãpit tot ce am numit noroc. (...) Roagã-te,
vreodat㠖 minunata Baladã pentru vioarã Cernãuþi, iar apa rece i-a dragã Marie, la mormântul Lui ºi pentru
ºi pian, „Rapsodia românã”, „Imnul Unirii” pãtruns prin haine. I-au mine. Þie þi-i dat sã fii în apropierea Lui, tu
(Pe-al nostru steag) (melodie ce este cu colegii pe unde puteau ºi dãdeau apoi dat voie sã-ºi ia cu el vioara ºi o grama- ai putut sã-i arãþi scumpului iubirea ta, prin
folositã astãzi ºi de cãtre Albania pentru concerte publice, noaptea copia partituri ticã a limbii franceze. Temniþa, cu pereþii îngrijirea jertfitoare. O, de ce n-am putut
imnul naþional „Hymni i Flamurit”), pre- pentru cor ºi orchestrã sau îºi armoniza ei reci ºi mâncarea proastã, i-a agravat ºi eu!”. Sfârºitul ºi l-a aflat la Stupca, îngrijit
cum ºi melodia fostului imn al României primele compoziþii, se arunca în vâltoa- tuberculoza, transformându-se pentru el de Mãrioara ºi de tatãl Iraclie, dupã o
„Trei culori”... Muzicianul cu destin rea muzicii cu toatã patima vârstei. ªi în drum sigur spre mormânt. Când a ieºit primãvarã cumplitã pentru el, cãci
romantic, sensibil, visãtor, dintr-o familie tot cu patimã s-a avântat ºi în miºcarea din închisoare, dupã unsprezece întoarcerea acasã din însorita Italie nu i-a
modestã a venit pe lume într-o zi de 14 patrioticã de „redeºteptare a solidaritãþii sãptãmâni, era deja cu moartea în piept. priit deloc. Prea puþin a mai putut cânta
octombrie a anului 1853, la ªipotele naþionale”, þinând discursuri înflãcãrate Se întoarce la Universitate la Cernãuþi Ciprian în ultimele luni de viaþã. Vioara
Sucevei. E greu de spus dacã aceastã împotriva stãpânirii austriece. În martie ºi apoi, cu mare greutate, pleacã sã-ºi devenise prea grea pentru el. „Pe zi ce
zi i-a purtat sau nu noroc... Dat fiind 1873, Ciprian, când a trecut cu bine împlineascã visul ºi sã-ºi continue trece mã simt tot mai slab ºi mai debil.
faptul cã i-au fost hãrãziþi doar 29 de ani examenul de maturitate, pentru el înce- studiile la Viena. De la Viena se întoarce Mi-e teamã cã nu mai am mult a încurca
de viaþã, s-a nãscut într-o zi cu ghinion. puse deja numãrãtoarea inversã. Mai la Braºov ca profesor de muzicã la lumea”. Lua cu el taina unei iubiri impo-
Altminteri însã geniul lui ºi furia cu care avea de trãit doar zece ani ºi de compus gimnaziul mare românesc ºi se anga- sibile ºi neînþelegerea chinuitoare, fãrã sã
a vrut sã trãiascã ºi sã compunã l-au toate lucrãrile minunate pe care le jeazã ºi ca dirijor la Biserica Sf. Nicolae accepte cu adevãrat boala. Rãmâne, din
fãcut sã creeze în aceste trei decenii ascultãm astãzi. În 1874 o întâmplare din Scheii Braºovului, loc mult prea rece acele ultime luni, unul dintre cele mai
cât pentru o viaþã întreagã. În primãvara nefericitã a destinului avea sã-i pece- ºi înfrigurat pentru el. Aici a compus „Crai frumoase ºi mai emoþionante concerte,
lui 1882, cu doar un an înainte sã moarã, tluiascã soarta. La Cernãuþi se înfiinþeazã Nou”, aici a reprezentat-o public pentru un episod povestit de el în jurnal. Era în
la Braºov, avea loc premiera operetei Societatea studenþeasc㠄Arboroasa” prima datã în februarie 1882, cu un iarna lui 1882, ultima lui iarnã petrecutã în
„Crai nou”. În aceste împrejurãri, îi scria pentru care Ciprian compune imnul, iar succes minunat. De aici avea sã plece Italia ºi se întâmpla în faþa mãrii: „Jos, la
tatãlui cu o intuiþie tristã, dar cu o dorinþã în ultimul an de seminar este ales preºe- spre Italia pentru a nu se mai întoarce în albia mãrii, scot violina din scrinul ei, direg
de viaþã care se ghiceºte în fiecare cu- dintele ei. Societatea n-a fost niciodatã þarã decât ca sã moarã în luna iunie a coardele, mirare! (...) Mã reazem de un
vânt: „ªi astãzi, astãzi am ajuns sã-mi privitã cu ochi prea buni de stãpânirea anului urmãtor. Cu multã încredere ºi fãrã pisc de stâncã ce strãbãtea din mare
vãd dorinþa împlinitã, mi-am vãzut visul austriacã din cauza activitãþilor prea sã accepte vreo clipã cã în piept i se ºi gândesc ce oare sã cânt. Ah’, îmi
cu ochii, am avut aplauzele frenetice intens patriotice. Porumbescu era cuibãrise tuberculoza, Ciprian se urcã în rãspunsei în gând: „Voi cânta Doina,
pentru opul meu, am auzit chemând sute sufletul ei, a creat primul ei ansamblu tren în gara din Braºov, plecând spre lumi sã o audã ºi Mediterana ºi Mediterana
de voci, pline de entuziasm, numele meu, coral, apoi un cvartet vocal, muncea cu mai calde. Cu el, spre Italia pleacã ºi sã o ducã oceanului ºi sã ºtie ºi
m-am vãzut ridicat, lãudat, mãgulit, pasiune, clipã de clipã, nu irosea nici cãsuþa din Stupca cu toate amintirile din antipozii noºtri dincolo cã numai un
laureat. Ce sã mai zic, ce sã mai aºtept un minut ºi toate îi mãcinau sãnãtatea aceste locuri. Pleacã ºi iubirea niciodatã cântec e coborât din cer ºi acela e
de la viaþa mea, de la viitorul meu?”. ºi aºa destul de ºubredã. Suferea des împlinitã pentru Berta Gorgon, fata Doina...” (...) Cântai cam lung scumpa-
Peste un an, tuberculoza care-l chinuia de rãceli cu febrã puternicã, era mereu pastorului evanghelic din Iliºeºti, ca ºi mi Doinã ºi parcã nu mã puteam
de mult timp avea sã-l ucidã. chinuit de frisoane, dar îndatã ce treceau iubirea pentru muzicã ºi pentru doina despãrþi de ea! Mi se pãrea cã miliardele
Primele lecþii la vioarã Ciprian le-a a ºi-l eliberau, Ciprian o lua de la capãt. româneascã. de stele ºi steluþe ce se uitau la mine
primit la ºcoala din Iliºeºti, apoi, pânã În octombrie 1877, dupã o telegramã În perioada 1873-1877 Ciprian din mare sclipeau vesel-unduioase,
în 1873, urmeazã gimnaziul de la Su- trimisã la Iaºi cu ocazia manifestãrilor Porumbescu a urmat cursurile Institu- precum era ºi inima mea, cufundatã
ceava unde începe sã studieze pianul organizate acolo în memoria domni- tului Teologic Ortodox din Cernãuþi. întreagã în mlãdioasele acorduri a
ºi orga. În anii de gimnaziu organizeazã torului Grigore Ghica, Austro-Ungaria Muncea mult, studia mult, iar singurele Doinei, ce iarãºi mi se pãrea cã nu o
formaþii vocale ºi chiar un cor, exerseazã decide sã ia atitudine împotriva acestor perioade de odihnã erau vacanþele cântasem cu atâta simþ ca acum...”.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 6 iulie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Veºti din Transcarpatia File de calendar
Georgeta MARINA IULIE
MODALITÃÞI DE SALVARE 17 – 125 de ani de la naºterea scriitorului bucovinean
Ilie E. Torouþiu.
– 100 de ani de la asasinarea de cãtre bolºevici a
A MINEI DE SARE DIN SLATINA împãratului rus Nicolae al II-lea ºi familia sa la casa Ipatiev
din Ekaterinburg, Rusia. La data de 4 august 2000 Biserica

S latina – localitate din regiunea
Transcarpaticã are o minã de sare de cea
mai bunã calitate. În perioada Imperiului Roman
Ortodoxã Rusã i-a canonizat pe toþi, trecându-i în calendar
drept cuvioºi supuºi pãtimirii.
18 – 80 de ani de la moartea reginei Maria a României,
din aceastã minã se extrãgea sare, însã din anul soþia regelui Ferdinand ºi mama regelui Carol al II-lea, care a
1778 a început extragerea ei în cantitãþi mari. adus o contribuþie decisivã la crearea României Mari prin
Din pãcate, în minã s-au produs o serie surpãri, activitatea din Primul Rãzboi Mondial ºi campania diplomaticã
iar teritoriul din jur este avariat. În momentul de din timpul Conferinþei de Pace.
faþã apare o micã ºansã de a salva mina ºi aceastã 19 – 125 ani de la naºterea poetului ºi dramaturgului
localitate. La 27 iunie, la Ujgorod a avut loc o rus Vladimir Maiakovski.
întâlnire de lucru în cadrul cãreia au fost discutaþi 20 – 150 de ani de la naºterea primului patriarh al
primii paºi ai strategiei de prevenire a calamitãþilor Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea (d. 1939).
naturale ºi riscului de noi surpãri la mina din Slatina. – Ziua Mondialã a ªahului.
specialiºtii în domeniu au vizitat regiunea în 2016
Modelul va fi format la baza salinei din Slatina prin – Ziua Aviaþiei Române ºi a Forþelor Aeriene.
ºi au ajuns la concluzia cã exista riscul unor noi
– 75 de ani de la naºterea poetului ºi publicistului
atragerea investitorilor ºi a proiectelor europene. inundaþii ºi formarea carsturilor. Ei au recomandat
Adrian Pãunescu (1943-2010).
Scopul principal al proiectului este analiza minei sã fie consolidat managementul riscului în regiune.
– Ziua Mondialã a ªahului (Instituitã în 1966 la iniþiativa
de sare din Slatina unde s-au format carsturi în Potrivit reprezentantului Directoratului General al
Federaþiei Internaþionale a Jocului de ªah (FIDE).
mai multe locuri. În acelaºi timp, este importantã Comisiei Europene Edmunds Akitis, problema este – Târgul de fete de pe muntele Gãina se organizeazã
aplicarea unui sistem modern de gestionare a destul de complexã ºi necesitã o rezolvare urgentã. în cea mai apropiatã duminicã de 20 iulie. Este cea mai
riscurilor calamitãþilor naturale în toata regiunea Este vorba despre consecinþele ecologice, sociale
Transcarpaticã. ºi economice apãrute în urma situaþiei de urgenþã
Reprezentanþii Comisiei Europene împreunã cu din ultimii ani.

Repere culturale
Eleonora SCHIPOR
ªEDINÞA CLUBULUI
OAMENILOR TALENTAÞI
I arãºi am poposit la biblioteca din satul ucraineanã Galina Sâsoletina, poeta ºi condu- mare ºi mai cunoscutã sãrbãtoare popularã din România care
Prisãcãreni, raionul Hliboca, la neostenita cãtoarea cenaclului literar-artistic raional „Izvoraº” se desfãºoarã în localitatea Avram Iancu ºi pe platoul montan
doamnã bibliotecarã-ºefã Rodica Zegrea. De data Alexandra Vozneac, autorul câtorva cãrþi ºi a mai de pe Gãina, locul unde manifestarea are loc de sute de ani
aceasta doamna Rodica a organizat o întâlnire cu multor articole la ziar Toader Nicolaevici, regretatul (atestatã documentar din anul 1816). Parada portului popular,
specialistul în domeniul agricol, legumicultorul ºi ziarist ºi istoric Dumitru Covalciuc, regretata deja spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare
pomicultorul Ion Criliuc. A pregãtit ºi o expoziþie de poetã ºi animatoare a vieþii culturale din Crasna româneºti, focuri de artificii ºi petreceri în aer liber sunt câteva
ziare cu publicaþiile invitatului. Maria Motrescu-Popescu ºi din ingredientele sãrbãtorii.
21 – 35 de ani de la înregistrarea la staþia Vostok din
Domnul Ion a povestit celor mulþi alþii.
Antarctica de Est a celei mai scãzute temperaturi de pe
prezenþi despre cultivarea ºi Tot în aceºti ani am come-
Pãmânt: -89,2°C.
îngrijirea multor soiuri de le- morat câteva mari personalitãþi
25 – 130 de ani de la naºterea preotului ºi scriitorului
gume, pomi fructiferi, despre ale culturii, literaturii, muzicii
bucovinean Leca Morariu.
felul cum trebuie pregãtit solul, române ºi ucrainene – poetul-
– 40 de ani de la naºterea primului copil conceput
când ºi cum se pregãtesc martir Ilie Motrescu, ziaristul
prin fecundare artificial㠖 fetiþa Louise Brown.
seminþele, în ce perioadã ºi ce ºi poetul Vasile Leviþchi, poetul
Fecundarea a fost realizatã de profesorii Roger Edwards ºi
trebuie semãnat, cultivat, îngri- ºi sonetistul Ion Cozmei,
Patrick Steptoe la Londra.
jit... De asemenea ne-a vorbit ºi artistul ucrainean Nazari
26 – cu 110 ani în urmã procurorul general al Statelor Unite
de cartea sa apãrutã cu mai Iaremciuk, regizorul Ivan înfiinþeazã o organizaþie ce a stat la baza FBI-ului din ziua de
mulþi ani în urmã despre unele Mîkolaiciuk, compozitorul astãzi.
plante mai rar întâlnite, despre Volodîmîr Ivasiuk ºi alþii. De – 65 de ani de la lansarea unui atac nereuºit împotriva
articolele ce le-a publicat ºi le asemenea în permanenþã sunt unei baze militare din Santiago de Cuba, în urma cãruia Fidel
publicã în permanenþã pe pagi- organizate expoziþii de carte, Castro declanºeazã Revoluþia Cubanezã.
nile ziarelor bucovinene. Domnia ziare, fotografii dedicate mari- 27 – Ziua Mondialã a Cãrþilor Vechi.
sa a rãspuns cu plãcere la lor clasici ai literaturii române, – Ziua Internaþionalã a Tortului.
întrebãrile noastre despre pomi, ucrainene, universale, cât ºi 28 – 150 de ani
legume, rolul ºi felul, cum ºi aplicaþii, desene, lucruri de (1868) de la ratifi-
când trebuie sãdite, îngrijite etc. mânã fãcute de copii ºi adulþi carea celui de-al 14-
În partea a doua a întrunirii noastre literare am pe care cu atâta grijã le adunã neostenita doamnã lea amendament al
comemorat pe scurt douã personalitãþi bucovinene bibliotecarã. Ar merita o mai mare atenþie din partea Constituþiei SUA, prin
trecute prea devreme în lumea celor drepþi. Este ºefilor de la secþia de culturã, ar avea nevoie de mai care populaþia afro-
vorba de istoricul ºi ziaristul Dumitru Covalciuc ºi multã înþelegere din partea autoritãþilor satului, a americanã putea bene-
de publicista ºi profesoara Maria Motrescu-Popescu. intelectualilor localnici, a sãtenilor, a noastrã a tuturor. ficia de cetãþenie.
Doamna Rodica a amenajat o expoziþie „In Ar merita ºi o bibliotecã mai bine amenajatã, cãci 29 – 70 de ani de
memoriam”, dedicatã acestor doi oameni deosebiþi. se pare cã vechea clãdire se risipeºte vãzând cu la redeschiderea la
De fapt neobosita doamnã Rodica Zegrea a ochii. Munceºte ca o albinã de una singurã ºi adunã Londra, dupã o în-
iniþiat un club al oamenilor talentaþi. Doar în ultimii de prin arhive date despre istoria satului de baºtinã, trerupere de 12 ani
ani aici au fost prezenþi savanþi, politicieni, ziariºti, sperând sã facã o monografie a satului natal. Scrie cauzatã de cel ce-al
scriitori, publiciºti, artiºti, instrumentiºti, interpreþi poezii bune, compunând în trei limbi, pe care le doilea rãzboi mondial,
de muzicã popularã, meºteri populari, profesori, posedã la perfecþie, dar pânã în ziua de azi nu are a Jocurile Olimpice de
oameni de culturã... Astfel în mica bibliotecã din încã o carte publicatã. Ar merita, cãci este ºi în Varã.
Prisãcãreni inimoasa doamnã Rodica Zegrea i-a anul jubileului de aur... – Ziua Constituþiei Republicii Moldova. Constituþia a
avut ca oaspeþi pe savantul Ilie Popescu, poeþii ºi Deocamdatã, doamna Rodica Zegrea munceºte fost aprobatã de Parlamentul RM în 1994.
ziariºtii Vasile Bâcu, Nicolae ªapcã, Doina ºi sperã. Poate va da bunul Dumnezeu ºi toate – Ziua Imnului Naþional al României.
Bojescu, deputatul poporului Grigore Timiº, activistul gândurile ºi speranþele ei se vor realiza într-o zi. 30 – 155 de ani de la naºterea industriaºului Henry
ºi fostul combatant al luptelor din Afganistan Doamne alutã! Este femea ºi specialistul ce meritã Ford, fondator al industriei americane de automobile (1863).
Dumitru Fedorcea, subsemnata, compozitoarea sã i se împlineascã toate dorinþele. – Ziua Internaþionalã a Prieteniei.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
6 iulie 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA ºi hulubaºul”. 10.00., “ªoimul ºi hulubaºul”. 15.45. RadioZiua. 14.50. Tema zilei. 14.10., 15.45. DUMINICÃ, 15 IULIE
LUNI, 9 IULIE 21.00. Pauzã în trans- 10.00., 21.00. Pauzã în Luminã. 15.45. 100 de ani RadioZiua. 14.50. Luminã. 7.00, 7.30. Desene ani-
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. misiune. 13.40., 19.20. transmisiune. 13.40., de istorie ucraineanã în 15.45. 100 de ani de istorie mate. 8.00., 17.10. Cum
Buna dimineaþa, Bucovina! Tema zilei. 14.10., 15.45. 19.20. Tema zilei. 14.10., 100 de minute. 16.05, ucraineanã în 100 de minu- adicã? 8.30., 13.30. Diver-
7.30., 8.05., 8.35., 13.30., RadioZiua. 14.50. Luminã. 15.45. RadioZiua. 14.50. 16.30., 17.45., 19.45., te. 16.05, 16.30., 17.45., tisment. 8.30. Concert.
17.00., 19.00., 20.40. 15.45. 100 de ani de istorie Luminã. 15.45. 100 de ani 20.10. Documentare. 19.45., 20.10. Documen- 9.30. Eneida. 10.00., 21.00.
Noutãþi. 9.00., 16.05., ucraineanã în 100 de mi- de istorie ucraineanã în 17.10. Discuþie dificilã. tare. 17.10. Scheme. Pauzã în transmi-siune.
17.10., 17.40., 18.00. nute. 16.05., 17.10., 100 de minute. 16.05, 17.45. Noutãþi (în limba 17.35. Istorie desecretizatã. 13.40., 19.30. Tema zilei.
Documentare. 10.00. Pau- 17.45., 19.45. Documen- 16.30., 17.45., 19.45., românã). 18.00. Adevãruri SÂMBÃTÃ, 14 IULIE 14.10. Istorie desecretizatã.
zã în transmisiune. 13.40., tare. 17.10. La treabã. 20.10. Documentare. veºnice (în limba românã). 7.00. Desene animate. 15.00. Diverse. 13.40. Tema
19.20. Tema zilei. (în limba 17.45. Noutãþi (în limba 17.10. Banii noºtri. 18.30. La noi în Bucovina 8.00., 20.00. Concert. zilei. 14.10. Istorie desecre-
românã). 14.10., 15.45. românã). 18.00. La noi în JOI, 12 IULIE (în limba românã). 9.30. Eneida. 10.00., tizatã. 15.00. Emisiune
RadioZiua. 14.50. Luminã. Bucovina. (în limba româ- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. VINERI, 13 IULIE 21.00. Pauzã în trans- distractivã. 15.30. Concert
15.45. Divertisment. nã). 18.30. Adevãruri veº- “Bunã dimineaþa, Buco- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. misiune. 13.30. Diver- susþinut de A. Mirzoian.
19.45. Eneida. nice (în limba românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., “Bunã dimineaþa, Buco- tisment. 13.40., 19.30. 16.30. Vreau sã fiu. 17.30.
MARÞI, 10 IULIE MIERCURI, 11 IULIE 13.30., 17.00., 19.00., vina!”. 7.30, 8.00., 8.30., Tema zilei. 14.10. Istorie Cine e stãpân în casã?
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s 13.30., 17.00., 19.00., desecretizatã. 15.00. Ra- 17.50. CinemaWALL.
Buna dimineaþa, Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- “ªoimul ºi hulubaºul”. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s dioZiua. 16.00. Afiº cultu- 18.10. T/s “Sânge ºi tran-
7.30., 8.00., 8.30, 13.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 10.00., 21.00. Pauzã în “ªoimul ºi hulubaºul”. ral. 16.30. Film artistic. dafir”. 19.00., 20.00. Docu-
17.00., 19.00., 20.40. 13.30., 17.00., 19.00., transmisiune. 13.40., 10.00., 21.00. Pauzã în 18.00. Documentar. 19.00. mentare. 19.30. Tema zilei
Noutãþi. 9.00. T/s “ªoimul 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s 19.20. Tema zilei. 14.10., transmisiune. 13.40., 19.20. Noutãþi. 20.00. Concert. (în limba românã)

TVR 1 MARÞI, 10 IULIE MIERCURI, 11 IULIE despre trecut. 13.00. Aici, 16.05 Euro polis. 17.30. 21.00., 2.35. Dosar Româ-
LUNI, 9 IULIE 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- acum. 14.00., 20.00., Cooltura. 18.30. Izolaþi în nia. 3.25. Discover Româ-
6.30., 8.00., 9.00. Matinal. nal. 9.45., 11.45., 12.30. nal. 9.45., 11.45., 12.30. 24.00., 4.50. Telejurnal. România. 19.05., 23.05., nia. 4.05. Telejurnal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele- Teleshopping. 10.00., Teleshopping. 10.00. Per- 14.55., 4.35. Vorbeºte 2.25. Studio Mondial. DUMINICÃ, 15 IULIE
shopping. 10.00. Perfect 11.00. Perfect imperfect. fect imperfect. 12.00., corect! 15.00. Akzente. 21.10. Documentar. 6.30., 5.25. Bucureºti,
imperfect. 12.00. Adevãruri 12.00. Adevãruri despre 3.10. Adevãruri despre 17.30. Lozul cel mare. SÂMBÃTÃ, 14 IULIE capitala rezistenþei româ-
despre trecut. 13.00. Aici, trecut. 13.00. Aici, acum. trecut. 13.00. Aici, acum. 18.00., 0.30. Banii tãi. 6.30. Zona@. 7.00. Crea- neºti. 6.40., 22.00.,
acum. 14.00., 20.00., 14.00., 20.00., 24.00. 14.00., 17.00., 20.00., 18.30. Izolaþi în România. tiv. 7.30., 16.50., 17.00., 3.40.Documentare. 7.30.
24.00. Telejurnal. 14.55., Telejurnal. 14.55., 2.55. 24.00., 4.45. Telejurnal. 23.05., 2.20. Studio Mon- 18.00., 20.50., 1.00., Oameni ca noi. 8.10.,
2.55. Vorbeºte corect! Vorbeºte corect! 15.00., 14.55., 17.30., 2.15. Vor- dial. 21.00. România 9. 24.00., 0.05. CM de Fot- 4.15. Universul credinþei.
15.00., 16.05. Magheara 16.05. Magheara de pe beºte corect! 15.00., 22.30., 4.05. Documentar. bal, Rusia 2018., 9.30., 9.30., 3.30. Pro Patria.
de pe unu. 17.30. Politicã unu. 17.30. Politicã ºi 16.05. Convieþuiri. 17.30. VINERI, 13 IULIE 5.00. M.A.I. aproape de 10.00. În grãdina Danei.
ºi delicateþuri. 18.30., delicateþuri. 18.30., 3.35. Politicã ºi delicateþuri. 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- tine. 10.00., 15.00., 22.00. 10.35., 12.00. Viaþa satu-
3.35. Izolaþi în România. Izolaþi în România. 19.05., 18.30., 3.35. Izolaþi în nal. 9.45., 11.45., 12.30. Documentare. 12.00. lui. 11.50. Minutul de
19.05., 23.05., 2.20., 4.00. 23.05., 2.20., 4.00. Studio România. -CM Mondial de Teleshopping. 10.00., Vreau sã fiu sãnãtos! agriculturã. 13.00. Tezaur
Studio Mondial. 21.00. Mondial. 20.50., 0.30. Fotbal – 2018. 11.00. Perfect imperfect. 13.00. Tezaur folcloric. folcloric. 14.00., 20.00.,
România 9. 22.30., 4.05. Campiuonatul Mondial la JOI, 12 IULIE 12.00., 3.10. Adevãruri 11.50. Bucureºti, capitala 4.35. Telejurnal. 14.30.
Documentar. 23.40. Pariu Fotbal – 2018. 23.40. Pariu 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- despre trecut. 13.00. Aici, rezistenþei româneºti. Ultima ediþie. 15.30., 24.00.
Mondial. 0.30. Campio- Mondial. 0.30. Campio- nal. 9.45., 11.45., 12.30. acum. 14.00., 20.00., 14.00. Telejurnal. 14.30. Politicã ºi delicateþuri.
natul Mondial la Fotbal – natul Mondial la Fotbal – Teleshopping. 10.00., 24.00. Telejurnal. 14.55., Adevãruri despre trecut. 16.30., 20.05, 23.05., 2.35.
2018. 3.00. Istoria cu 2018. 3.00. Istoria cu 11.00. Perfect imperfect. 4.35. Vorbeºte corect! 16.00., 19.05., 23.05., Studio Mondial. 17.50.,
Virgil. Virgil. 12.00., 3.10. Adevãruri 15.00. Fãrã etichetã. 2.00. Studio Mondial. 0.40. CM de Fotbal – 2018.

TVR-2 3.00. Femei de 10, bãrbaþi Naturã ºi aventurã. 13.00., Se zice cã... 15.40. T/s “Drumul cãtre crimã”. premiere ºi Gala Festi-
LUNI, 9 IULIE de 10. 11.00. Destine ca- 19.00., 4.05. Telejurnal. “Vlaºinii”. 18.50. E vremea 0.50. Poate nu ºtiai. 2.50. valului Mamaia Copiilor.
7.00., 12.00., Documen- n filme. 13.00., 19.00., 13.40. Teleshopping. 14.00. ta! 20.00. Festivalul Naþio- Destine ca-n filme. 4.40. 22.10. F.a. “Sânge ºi vin”.
tare. 8.00., 4.15. Câºtigã 4.00. Telejurnal. 13.40. Cultura minoritãþilor. 14.30., nal de Creaþie ºi Inter- Cap compas. 0.40. F.a. “Drumul cãtre
România. 9.00., 17.40. T/s Teleshopping. 14.00. Cul- 4.50. 5 minute de istorie. pretare Mamaia Copiilor SÂMBÃTÃ, 14 IULIE crimã”. 2.20. Divertisment.
“Legendele dragonilor”. tura minoritãþilor. 14.30., 14.40., 2.00. Se zice cã... 2018. 23.00. Vara amin- 7.00., 11.10., 12.10., 0.20. F.a. “Încredere înºe-
10.10. Ferma. 11.00., 5.05. 21.50., 4.50. 5 minute de 15.40. T/s “Vlaºinii”. 16.30., tirilor. 0.10. F.a. “Blestemul 16.10., 18.00., 4.35. latã”. 3.50. Festivalul Inter-
Gala umorului. 13.00., istorie. 14.40., 23.45., 2.50. Poate nu ºtiai. 18.50. frumoasei adormite. 2.50. Documentare. 8.00. De- naþional de la Monte-Carlo”.
19.00., 4.00. Telejurnal. 2.05. Se zice cã... 15.40. E vremea ta! 20.00. Festi- Poate nu ºtiai. sene animate. 9.00. T/s DUMINICÃ, 15 IULIE
13.40. Teleshopping. 14.00. T/s “Vlaºinii”. 16.45., 3.50. valul Naþional de Creaþie ºi VINERI, 13 IULIE “Safari”. 9.50. Poate nu 7.00., 18.00. Documen-
Cultura minoritãþilor. 14.35., Poate nu ºtiai. 18.50. E Interpretare Mamaia Co- 7.00., 11.10., 12.00., 15.40. ºtiai. 10.00., 3.10. Mic tare. 8.00. Desene ani-
2.35. Se zice cã... 15.30. vremea ta! 20.00. Festi- piilor 2018. 23.00. Divertis- Documentare. 8.00., dejun cu un campion. mate. 9.00., 5.00. Ferma.
T/s “Muºatinii”. 16.40., 3.00. valul Naþional de Creaþie ºi ment. 0.10. Telecinema- 20.00., 0.10. Câºtigã Ro- 10.50., 13.20., 17.10., 10.00., 3.30. Pescar hoi-
Femei de 10, bãrbaþi de 10. Interpretare Mamaia Co- teca. mânia! 9.10., 17.40. T/s 23.55. 5 minute de isto- nar. 10.30. Naturã ºi aven-
18.50. E vremea ta. 20.00. piilor 2018. 23.00. Diver- JOI, 12 IULIE “Legendele dragonilor”. rie. 11.00. D-ale lu-Miti- turã. 11.00. Destine ca-n
Destine ca-n filme. 21.00. tisment. 0.10. Filmul de 7.00., 12.00. Documentare. 10.10. Femei de 10, bãrbaþi cã. 12.00. Euromaxx. filme. 12.00. Azi despre
D-ale lu-Miticã. 21.50., 4.50. artã. 1.40. Pescar hoinar. 8.00., 20.00., 24.00. Câº- de 10. 11.00. Duelul pia- 12.30., 3.00., 4.30. Gala mâine. 12.30. Sãnãtate cu
5 minute de istorie. 22.10. 4.50. 5 minute de istorie. tigã România! 9.00., 17.40. nelor. 13.00., 19.00., 3.35. umorului. 13.30., 0.10. de toate. 13.10., 0.40. F.a.
Concert. 23.00. Divertis- 5. 00. D-ale lu-Miticã. T/s “Legendele dragonilor”. Telejurnal. 13.40. Tele- MotorVlog. 14.00., 5.00. “Declaraþie de drasgoste”.
ment. 0.10. Filmul de artã. MIERCURI, 11 IULIE 10.10., 16.40., 3.00. Femei shopping. 14.00. Cultura Memorialul Durerii. 14.50. 5 minute de istorie.
3.25. Femei de 10, bãrbaþi 7.00., 12.00. Documen- de 10, bãrbaþi de 10. 11.00., minoritãþilor. 14.30., 22.50., 15.00., 3.30. Cap Com- 15.00., 2.00. Duelul pia-
de 10. tare. 8.00., 20.00., 24.00. 2.40. Pescar hoinar. 11.30. 0.50. 5 minute de istorie. pas. 15.30. Plimbaþi ºi nelor. 17.00., 4.05. D-ale
MARÞI, 10 IULIE Câºtigã România! 9.00., Plimbaþi ºi mâncaþi. 13.00., 14.40. Se zice cã... 15.40., mâncaþi. 16.40., 4.00. lu-Miticã. 19.00., 3.30.
7.00., 12.00. Documen- 17.40. T/s “Legendele 19.00., 2.10., 4.00. Tele- 1.10. Ieri. Azi. Mâine. Festivalul Intrenaþinal de Telejurnal. 20.10., 2.20.
tare. 8.00., 20.00., 4.00. dragonilor”. 10.10., 16.40., jurnal. 13.40. Teleshopping. 18.50. E vremea ta! 20.00. Circ de la Monte Carlo. F.a. “Drumul oaselor”.
Câºtigã România! 9.00., 3.00. Femei de 10, bãrbaþi 14.00. Cultura minoritãþilor. Festivalul Naþional de Crea- 17.30., 18.50. E vremea 0.35. F.a. “Declaraþie de
17.40. T/s “Legendele de 10. 11.00., 2.50. Cap 14.30., 1.45., 4.50. 5 minu- þie ºi Interpretare Mamaia ta. 19.00., 4.00. Tele- dragoste”. 2.10. F.a. “Dru-
dragonilor”. 10.10., 16.40., Compas. 11.30., 5.00. te de istorie. 14.40., 2.00. Copiilor 2018. 23.10. F.a. jurnal. 20.00. Festivalul de mul oaselor”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.