INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SUCEAVA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

- decembrie 2005 -

COLECTIVUL DE LUCRU CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA Burduja Rodica - consilier, Agenţia pentru Protecţia Mediului; Buzincu Aurel - director executiv, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional - Suceava; Cauteş Loreta - GEC – Bucovina; Călinescu Costel - GEC – Bucovina; Codău Brînduşa - şef Serviciu Diseminare Date, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; Costin Vasile - consilier, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; Cubleşan Corina Monica - preşedinte, ANTREC; Efros Vasile - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare Suceava; Nedelea Alexandru - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare; Suceava; Ştefănescu Beatrice - preşedinte executiv, GEC - Bucovina; Tănăse Mircea - şef serviciu, Infoturism, Consiliul Judeţean Suceava; Tomniuc Cristian - inginer, Compartimentul Vânătoare, Direcţia Silvică Suceava;

Ioanovici Angela - director executiv, Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava Brudea Cristian - consilier superior; Creţu Adrian - consilier asistent; Flandorfer Antoniu Alexandru - inspector asistent; Gemeniuc Valentin - consilier superior; Irimescu Ileana - consilier superior; Mititelu Gheorghe - consilier superior; Nimigean Ion – inspector de specialitate; Onică Adriana - consilier superior; Sinescu Florin - consilier superior; Vizitiu Daniel - Lorin - consilier asistent.

CUPRINS

Capitolul 1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA 1.1. Date generale de prezentare a judeţului Aşezare geografică Relieful judeţului Clima Reţeaua hidrografică Resurse naturale Unităţi administrativ – teritoriale Populaţia Istoric Dezvoltarea generală socio – economică a judeţului Suceava Industria Agricultura şi silvicultura Producţia vegetală Pomicultura Zootehnia Industria alimentară Mediul de afaceri Sectorul bancar Infrastructura - de transport - de utilităţi - educaţională - de sănătate - în domeniul cercetării Servicii sociale

1.2.

Capitolul 2. TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA 2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava Structurile de primire turistică Capacitatea de cazare turistică Turişti cazaţi Indici de utilizare a capacităţii de cazare 2.2. Resurse de dezvoltare a turismului Lungimea principalelor cursuri de apă Principalele altitudini muntoase Principalele atracţii turistice Habitate naturale Floră şi faună

Starea ariilor protejate Starea pădurilor 2.3. Forme de turism 2.4. Analiza SWOT a judeţului Suceava

Capitolul 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei 3.2. Analiza aşteptărilor turiştilor şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de cazare turistică 3.3. Planul de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava

În longitudine se întinde între: .47o57’ în extremitatea nordică . lunci. În ansamblu. paralele de o 47 şi 48o latitudine nordică. grupe de masive şi complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. De la vest spre est.1.5 km 2 (reprezentând 3. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. Raportat la marile unit ăţi geografice ale ţării. căile de comunicaţie şi aşezările umane cu caracter permanent.zona de munte 53%. teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică. precum şi a resurselor naturale. bogate resurse balneo -turistice. Pe latitudine se întinde între : . încadrează judeţul în afara limitelor sale. b) regiunea de podiş.zona de podiş 30%. teritoriul jude ţului cuprinde două importante unităţi de relief: a) regiunea montană. fiind al doilea ca mărime din ţară.25o05’ în extremitatea vestică . . . Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană. tipurile de forme ori entându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele.6% din teritoriul ţării). câmpii. Harghita şi Neamţ. podişuri.Capitolul 1. Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: . Regiunea montană cuprinde masive. iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi. Zonele montane se caracterizeaz ă prin întinse păduri şi pajişti naturale. teritoriul jude ţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uria ş cu faţada largă de peste 100 km expus ă spre est. 5 .47o10’ în extremitatea sudică. depresiuni intramontane. la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat).26o35’ în extremitatea estică. văi terasate. la sud cu judeţele Mureş. Sprijinit în partea de vest pe o coroan ă de munţi falnici. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi. Date generale de prezentare a judeţului Suceava Aşezare geografică Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de 8553. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA 1. dealuri. a peisajului. iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului. Judeţul este intersectat de meridianele de 25 o şi 26 o longitudine estică.zona de luncă 17%. fiind foarte rare.

Masivele Giumalău şi Rarău .şi cu profil transversal asimetric. Zonele de podiş şi dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podi şul Sucevei şi subcarpaţii Neamţului.760 m) sau Budeanu (1864 m) şi abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriţei de la Zugreni. .530 m ş. .depresiunea Rădăuţi.Munţii Suhard – parţial Călimani. Muntele Giumalău.situată la est de valea largă a Moldovei este format ă din numeroase culmi prelungi care depăşesc altitudinea de 1. care este de origine tectonică şi de baraj vulcanic.479 m). Hălăuca 1. Obcina Mare . Obcina Feredeului . văi adânci cu dispunere radială faţă de conul vulcanic principal. prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pi etrele Doamnei). Sistemul depresionar . Muntele Budacu) .471 m.Vârful Pietrosul) din ţara noastră . cheile Barnarului. deşi mai coborât ca altitudine.cel mai înalt şi mai impunător munte vulcanic (2102 m .Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).oferă aspecte de relief aparte const ând din vârfuri ascuţite (lavă vulcanică întărită pe coşurile de erupţie).se desfăşoară sub forma unui trunchi prelung.situaţi la sud de valea Moldovei. Astfel. au culmi cu ramifica ţii diverse.Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezenta ţi prin: . platouri structurale. abrupturi stâncoase. Obcina Mestecănişului . Regiunea de podi ş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase.200 m. Masivul Călimani . forme carstice. 6 . vârfuri cu profile greoaie (Tarniţa 1. Cele mai importante subunit ăţi de relief din această regiune sunt: . vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului alpin. c ât şi ca forme de relief dominante. Munţii Stînişoarei . 1550 m vârful Tătarca. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe v ârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu -1931 m. versan ţi cu micro-relief de alunecare. 1. Depresiunea Găineşti). fiind alcătuită din platouri structurale.se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre sud-est -1588 m în vârful Lucina. Obcina Feredău.dealurile piemontane Marginea -Ciungi. terase.Munţii Bistriţei (Muntele Rarău. culoarul depresionar al Moldovi ţei. forme reziduale curioase. Rar ăul.începe dinspre vest seria unit ăţilor muntoase alcătuite din roci de fliş care au forma unor cocoaşe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1. cu altitudini cuprinse între 300-500 m. depresiuni. caracterizat printr -un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc . Cea mai importantă este Depresiunea Dornei. văi asimetrice. se desf ăşoară la 800-900 m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului în care există lunci. în timp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1. văi lungi. Ouşoru .a. cu consecin ţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico geografice.086 m Pasul Mestecăniş . Obcina Mare).Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniş. Munţii Suhardului .Grinţiesul Broştenilor prezintă forme de relief greoaie. câmpuri întinse de grohotişuri.aflate la nord de valea transversal ă a Bistriţei şi alăturate ca poziţie însă diferite ca altitudine. Muntele Bârnaru.).291 m vârful Mestecăniş şi 1. asociate cu piscuri semeţe cum sunt: Pietrosu Bistri ţei (1. dealuri piemontane şi turbării.857 m). curmături adânci.Gura Humorului. . Gruparea muntoasă Pietrosu .1639 m.reprezintă arii de discontinuitate morfologic ă faţă de regiunile înconjuratoare înalte. culoare morfologice. av ând faţada dinspre Bistriţa Aurie mai abruptă decât faţada dinspre Valea Moldovei. Suhardu -1709 m.

Cea mai înaltă. după care urmează Bistriţa (cca.Ciungi. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul râului Şomuzu Mare.culoarul Văii Siretului. . cele maxime depăşind 40 m/s. Câmpia piemontana Baia (situată în lungul văii extramontane a Moldovei). . . vitezele medii ale v ântului în rafală se pot cifra la valori de 2 0-25 m/s. 30% din suprafaţă) şi Suceava. d ând naştere la zone cu exces de umiditate. Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă. Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte. datorită fenomenului de inversiune climatic ă. pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor. uneori terasat şi cu altitudini mai cobor âte. b) climatul extramontan: . dec ât în regiunea deluroasă. piscicultură etc. .sub 00 C pe munţii înalţi. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Mol dova. se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie. reprezentând ca principală caracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei fre atice este relativ ridicat. Temperaturile cele mai sc ăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri. în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare. În ansamblul său. care se manifest ă atât în intervalul rece al anului. clima păstrează multe nuanţe de continentalism şi excesivitate. Vitezele medii ale vânturilor din direcţia nord-vest sunt în decursul anului de 2.depresiunea Liteni. Apele subterane din judeţ sunt cantonat e în depozitele unor structuri cristalino mezozoice.6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari.092 km. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor. ci în depresiuni şi văi. 7 . comparativ cu jude ţele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Depresiunea R ădăuţi reprezintă zone cu relief neted.podişul Suceava.7-8 0C. dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea .câmpia piemontană Baia. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava. ale cărei temperaturi medii au valori de 18-190C în regiunea de podiş şi 12-160C în regiunea montană. apărare împotriva inundaţiilor. zăpada şi îngheţul. În zona de munte. care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava. cât şi în cel cald. Spa ţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continentalmoderată (partea de vest). de fliş. care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna.. în timp ce culoarul Văii Siretului. datorită configuraţiei generale a reliefului. Luna cea mai caldă este iulie. Clima. Toate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret. faţă de partea de vest unde. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului.6 m/s. Temperaturile medii anuale sunt: a) climatul montan: .

cu altitudini de 550 -600 m.879 locuitori. În zona de podiş zestrea minerală este mai sărăcăcioasă (slabe intercalaţii lenticulare de cărbuni inferiori).Resurse naturale Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri. cerealelor păioase.5 municipii: Suceava . Câmpulung Moldovenesc şi Vatra-Dornei. sulfuri complexe. Fălticeni. Solca.Siret şi în Podişul Fălticenilor. Populaţia Populaţia judeţului Suceava este de 705. Unităţile administrativ – teritoriale Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială: . 8 . Solurile brune şi brun -acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. în structura populaţiei ocupate s -au produs însemnate procese de redistribuire a forţei de muncă. Vatra Dornei. Dornişoara. Vatra Dornei. din care: în mediul urban – 305.900 persoane. Din masivul Călimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) şi materiale de construcţie. Şaru Dornei. dar în prezent această activitate este sistată. predomină solurile podzolice brune. cu 379 sate.mangan (Dadu. La Ostra există baritină. al privatizării şi restructurării unităţilor economice de pe teritoriul judeţului Suceava. Siret.873 locuitori. La Poiana Stampei se exploateaz ă turba. Broşteni. porumb. 2. Poiana Stampei. Poiana Negri. Broşteni). Coşna. . iar în mediul rural – 399. Populaţia ocupată civilă este de 250. spre sud – est de municipiul Suceava. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului. cu un orizont gros de humus.sulfuri polimetalice (C îrlibaba. ocupă areale importante pe interfluviul Suceava . ca factori pedogenetici. Rădăuţi. Fundu Moldovei. Importante sunt şi zăcămintele de sare de la Cacica. Dolhasca.3% în agricultură şi silvicultură. Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona montană. 18. Iacobeni. Ciocăneşti.municipiu reşedinţă de judeţ. Cajvana. În zona montană se găsesc zăcăminte de: . Milişăuţi. P ăltinoasa etc. .48 % în comerţ. Liteni. din care 50. Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice.000 persoane. Le şu Ursului). Salcea şi Vicovu de Sus.6% în industrie. 8. cunosc o dezvoltare importantã a solurilor cernoziomoide.86% în construcţii etc. z ăcăminte de mangan.97 comune. datorită complexităţii condiţiilor naturale. Populaţia activă civilă este de 273. În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase de la Neagra Şarului. Din albiile r âurilor Suceava. etc. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest. precum şi cele din Depresiu nea Liteni. din care 141.11 oraşe: Gura Humorului. S olurile cenuşii. În regiunile de podiş. Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar. . Moldova şi Siret se extrage balast.752 locuitori (la 1 iulie 2005). Frasin. carierele de gresii de la Solca. Din masivele calcaroase se extrag materiale de construc ţii în localităţile Pojorîta. Gemenea.400 bărbaţi şi 131. Câmpulung Moldovenesc şi Botuş. plantelor tehnice. baritina precum şi izvoare de ape minerale. Şaru Dornei.600 femei.

ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocaţia noastră europeană. publicisticii şi alte domenii ale culturii. cât şi în cea externă. Municipiul Suceava. 9 . multe dintre ele. în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei. ca Baia. reşedinţa de judeţ. a iniţiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din Europa şi din întreaga lume. astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava şi Botoşani. până în domenii de vârf ale informaticii. atât în politica internă. concentrează aproape toate domeniile vieţii creative şi productive care valo rifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean: de prelucrare lemnului. În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava. În ultimii ani municipiul Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut o amplificare a vieţii economice. principala fortificaţie a Moldovei. metal. a sticlei. aflându -se pe teritoriul actualului judeţ. În anul 1771. în arhitectura c aselor şi agrementarea specifică a interioarelor. nobleţea vestimentaţiei populare. frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodarilor. Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal Moldova. diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colţ de ţară . dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic. Putna etc. Prin Pactul Ribbentrop – Molotov. os sau piei. În perioadele care au urmat s -a continuat tradiţia marelui voievod. transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevărate capodopere realizate din lemn. iar Cetatea de Scaun. Voroneţ. încheiat în anul 1939. în urma războiului ruso . După cel de-al doilea război mondial. care a deveni t astfel centru politic. întâlnită aproape la fiecare pas. economic şi militar al ţării. Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388. dintre care se evidenţiază Cetatea de la Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. Imperiul Otoman a fost învins iar Bucovina a fost trecută în stăpânirea Imper iului Austriac timp de un secol şi jumătate. Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică. incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani. apar construcţii impunătoare din piatră..Istoric Meleagurile sucevene poartă urme ale preze nţei omului din cele mai veghi timpuri. opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate. a materiilor prime alimentare. de apărare a independenţei şi suveranităţii. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi ctitorii. meşteşugurile. Cu origini străvechi care vin din veacuri. precum şi din epoca neolitică consemnate în multe localităţi ale judeţului. Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. creaţiei spirituale. Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa regiunii cu acelaşi nume. partea de nord a Bucovinei a trecut în componenţa fostei Uniunii Sovietici. arta ţesutului şi cusutului. sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri. Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s -a revenit la tradiţionalele unităţi administrativ teritoriale. dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulat potenţialul de creativitate al populaţiei de pe aceste locuri. În anul 1918 Bucovina şi-a recăpătat independenţa şi s -a realizat reîntregirea României Mari. tradiţii şi obiceiuri de mare originalitate moştenite de veacuri. comerciale şi bancare. monumente şi meşteşuguri populare de mare ingeniozitate.turc.

Suceava.4%.A. din care 215 come rciale. S. Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31. .% . suprafaţa fâneţelor – 75. Indicele producţiei industriale a judeţului Suceava a fost.C.2005 a fost de 78.430 ha (25.6 % din suprafaţa agricolă).060 ha (0.industria extractivă – 106. pe 10 .9 % din suprafaţa agricolă).020. Agricultura şi silvicultura Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol: suprafaţa agricolă – 349.1 %). „ Bucovina Tex ” S. reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil.A. „ Romalfa " Câmpulung Moldovenesc. „URB Rulmenţi” S. reprezentată prin unităţi de confecţii.industria prelucrătoare – 78. suprafaţa păşunilor – 90. „MES” S. se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne.A. Suceava. de 79.C.4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. gaze şi apă – 79. „Dorna Mecanica” S. suprafaţa arabilă – 180.C. Suceava.276 ha în proprietate privată (97. Suceava.08.620 ha (51.A.7 %).C.269 ha în proprietate privată (98. Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) înregistrat la 31.323 mii euro. lapte) şi a produsel or vegetale.A. din care 340.1. rulmenţi: S. „ Starmod ” S. cu un câştig salarial mediu brut de 737 RON/persoană. volumul exporturilor (FOB) judeţului Suceava a fost de 118.2.701 ha. a cărei dezvoltare este în strânsă corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent. Dezvoltarea generală socio .6 % din suprafaţa agricolă). faţă de aceeaş i dată a anului 2004.129 mii euro. dezvoltată în coreleţie directă cu agricultura judeţului. . a apărut un număr de 428 exploataţii agricole. Retrocedarea proprietăţilor funciare a condus la apariţia unor suprafeţe agricole de mici dimensiuni (peste 174.A.energie electrică şi termică.C. „Ambro” S. Rădăuţi. . Sectorul agricol privat deţine 177.C.997 ha în proprietate privată (96.810 ha (40.industria uşoară.9 % din suprafaţa totală). scule.700 ha (21.2% .C. dar prin apariţia unei legislaţii care a stimulat asocierea. . din care 2.000 de proprietari).2005 de 105.919 ha teren arabil.A. S.3 %).8 .industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilor neferoase. „Modin” S. „ Romups” S. pepiniere pomicole – 3. tricotaje şi încălţăminte: S. . S. . S. S.industria alimentară. din care în: . din care 177. suprafaţa cu livezi. din care 86.2 %).562 ha în proprietate privată (83.C.A. Suceava.industria construcţiilor de maşini.economică a judeţului Suceava Industria Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt: . iar al importurilor (CIF) de 130.08. Vatra D ornei etc.87 % din suprafaţa agricolă).industria celulozei şi hârtiei. S. S.industria de exploatare şi prelucrare a lemnului. reprezentată prin societăţi comerciale care produc maşini-unelte. în primele 9 luni ale anului 2005. Până la sfârşitul lunii august 2005. iar cel public 2.9% .C. Suceava.

O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa mare de păşune existentă în zona montană.588 47. precum şi existenţa terenurilor mai slab productive. Fălticeni.653 448 Producţia medie obţinută (kg/ha) 3. în judeţul Suceava au funcţionat un număr de 48 mori de grâu. 8. locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor. SC „Super Star” SRL Rădăuţi etc. Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură. SC „Camylact” SRL Panaci. SC „Facos” SA Suceava. 7. 3. cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc. s -a bucurat de un real succes în judeţul Suceava. alte specii 11%. care sunt folosite exclusiv pentru păşunat. în luncile râurilor.460 34. ovine – 256.761 1. părul 5%. numărul agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din jude ţul Suceava s-au derulat un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2. în sectorul animalier – 105. SC „Rarăul” SA Câmpulung Moldovenesc. 2 unităţi de îmbuteliere a apelor minerale.140 7. 6.400 - Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni. valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăr iile populaţiei. 120 unităţi de panificaţi e. 1. prunul 8%. de pe care s-au obţinut următoarele producţii: Nr. 79 mori de porumb. Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt: bovine – 178. ca pondere.525.950 capete. exploataţii mixte – 68. porcine – 140. 2.479 capete. crt. Programul SAPARD.625 22. Vultureşti.160 capete.086 13.1 – 11 . Producţia vegetală În anul 2005 au fost cultivate următoarele suprafeţe de teren.următoarele profile: în sectorul vegetal – 41. cabaline – 43.130 capete. cireşul şi vişinul 6%.700 2. În anul 2005. Dintre speciile pomicol e.130 2. Preuteşti. 5. cu anumite culturi. păsări – 1.000 capete. 12 unităţi de producţie a băuturilor.414 5.620 14. 4.172 3.339 32. piscicultură – 1. Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale. mărul ocupă 70% din suprafeţele cultivate. Cultura Grâu-secară Orz de toamnă Orzoaică Porumb boabe Cartofi Legume Plante furajere Teren necultivat Suprafaţa cultivată (ha) 33. În acest sens pot fi enumerate unităţi reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC „La Dorna” S A Vatra Dornei.

42 proiecte în derulare.A. Banca Transilvania.11. Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităţilor de procesare a producţiei agricole. Raiffeisen Bank. Aceste bănci sunt următoarele: Banca Naţională Română. Banca Românească. CEC. cu o valoare de 6. în judeţul Suceava erau înmatriculaţi un număr total de 24. cu o valoare de 2. suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Suceava era de 453. Banca Carpatica.398 agenţi economici. 29 de agenţii şi 4 reprezentanţe. Romexterra Bank.R.042. în valoare de peste 785 miliarde lei vechi. cu următoarea structură: . Silvicultura La sfârşitul anului 2004. Romanian International Bank. Banca Comercială Română. Piraeus Bank România.societăţi comerciale – 15.485 euro.4 – „ Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” .L S. Mediul de afaceri La data de 30. S.438 euro şi la măsura 3.414. UniCredit România. Bancpost.21 proiecte în derulare. din care în proprietate privată 63.2005. 12 .787.„Dezvoltarea şi îmbunăţirea infrastructurii rurale”.C SCS asociaţii familiale şi persoane fizice organizaţii cooperatiste regii autonome sucursale 359 15037 387 4 8251 102 3 255 Sectorul bancar În judeţul Suceava îşi desfăşoară activi tatea un număr de 15 bănci. la modernizarea exploataţiilor agricole şi la o mai bună utilizare a resurselor umane şi a bazelor de producţie ale judeţului. Banca Comercială „Ion Ţiriac”.N.1 –„Investiţii în exploataţii agricole” . Banca Română pentru Dezvoltare.566 ha ( 53% din suprafaţa totală ). Nova Bank. Eurombank. la măsura 3. din care: S.341 ha (14 % din suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Suceava). cu 56 unităţi teritoriale: 23 de sucursale.

Infrastructura de sănătate Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare fomată din spitale (cu aproximativ 3400 paturi). în apropierea municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localităţile: Putna. de un aeroport la Floreni.631 km.Infrastructura Infrastructura de transport Judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă: lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km. .drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere . Ingineria Mecanică. cu 9. se află Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava . care asigură legăturile aeriene cu restul României.Bacău – Suceava Vicşani.8 km de reţea de transport al gazelor naturale. . lungimea drumurilor publice total – 2481 km. dispozitiv luminos de apropiere şi platformă de îmbarcare/de barcare pentru pasageri şi marfă.drumuri publice modernizate .drumuri naţionale modernizate – 532 km. iar din anul 1963 există pistă betonată.drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km. la o distanţă de 12 km. Judeţul Suceava dispune.2004 de o reţea de distribuţie a apei potabile în lungime totală simplă de 766. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1960. . 16. În apropierea municipiului Suceava. Infrastructura educaţională În anul şcolar 2005/2006. 13 - . Istorie şi Geografie.876 km. cabinete medicale urbane şi comunale. Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti .12. Ştiinţe ale Educaţiei. Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică.7 km şi de o lungime simplă a conductelor de canalizare de 565. policlinici.drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) . 8. lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km. Silvicultură.drumuri judeţene şi comunale – 1.300 studenţi înscrişi la cele 9 facultăţi : Educaţie Fizică şi Sport. Învăţământul universitar se desfăşoară în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”.508 km.1 km. cu un număr de 11.6 km de conducte de furnizare a energiei termice. Suceviţa.6 km de conducte de canalizare. Infrastructura de utilităţi Judeţul Suceava dispunea la data de 31. 61.402 elevi înscrişi. În primele şase luni ale anului 2005 s -au construit 11. Moldoviţa şi Voroneţ.850 km. reţeaua de învăţământ din judeţul Su ceava era formată dintr-un număr de 970 unităţi de învăţământ. Litere şi Ştiinţe ale comunicării. precum şi cu alte ţări. Inginerie Alimentară. . . Inginerie Electrică. din care: . de asemenea.1 km reţea de alim entare cu apă potabilă.136 cadre didactice şi 131.

4%. . Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Fălticeni. în trimestrul II 2005: 135.73 la persoane sau fami lii. . .713 la asistenţi maternali profesionişti. cheltuielile totale pentru acest sector în acelaşi an. 2801 personal mediu sanitar (2627 în sectorul public şi 174 în sectorul privat). de copii în evidenţa sistemului de protecţie: 2. Infrastructura în domeniul cercetării În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea unităţi şi filiale de cercetare ştiinţifică. Servicii sociale: Şomaj: .rata şomajului: 5. din care 19 în sectorul public şi 242 în sectorul privat. Asigurări sociale: . un număr de 511 persoane (20. 248 medici stomatologi (149 în sectorul public şi 99 în sectorul privat).22 încredinţaţi în vederea adopţiei.număr mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat.657 în centrele de plasament din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava.aflaţi în plată: 5.persoane cu pregătire primară/gimnazială .604 milioane ROL (preţuri curente).6%.12. .4 % salariaţi din acest domeniu. fără grad de rudenie. printre care: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava.3% din totalul şomerilor înregistraţi). 2004.000 din care: . În activitatea de cercetare . 14 .124 în centrele de plasament private. la 10. . numărul farmaciştilor din judeţ era de 261.dezvoltare din judeţul Suceava lucrau la sfârşitul anului 2004.situaţia şomerilor pe categorii socio – profesionale (100%): . .99% ( luna octombrie 2005). . Staţiunea Experimentală pentru Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc. ridicându -se la suma de 27.042 ( 29. .număr total al şomerilor înregistraţi: 17184. .persoane cu studii superioare – 2%.în care îşi desfăşoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul publi c şi 62 în sectorul privat). din care: . În anul 2004.persoane cu studii liceale/postliceale .923 persoane pensia medie lunară în trimestrul II 2005: 240 lei RON Protecţia copilului Nr.000 persoane ocupate civile).411 în cadrul familiei lărgite.85.

tradiţiile populare.din care: Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri Hanuri turistice Vile turistice Cabane turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Popasuri turistice 87 18 6 2 11 5 2 4 5 34 - 111 20 4 1 14 5 2 3 12 21 29 - 93 20 6 1 15 4 2 3 16 10 16 - 96 21 6 1 16 4 2 3 17 8 18 - 119 22 5 15 4 1 3 22 12 34 1 122 23 3 16 3 1 1 24 11 38 1 143 23 1 1 2 17 3 3 1 30 22 38 2 1 Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. prezentăm mai jos câţiva indicatori economici ce caracterizează acest sector 1: Structurile de primire turistic ă cu funcţiuni de cazare turistic ă Structuri de primire turistică 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total . binecunoscuta ospitalitate.1. a frumuseţii locurilor. judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii. specificul gastronomiei bucovinean. TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA 2. purităţii aerului. zonei montane.Capitolul 2. precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent. apelor. tradiţiile de sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiştilor. obiceiurile. Baza materială a turismului în judeţul Suceava Datorită condiţiilor favorabile de care dispune. Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava. pentru structurile de cazare urmărite statistic 15 .

număr de locuri – zile 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total – din 1473429 1366740 1335448 1421110 1399494 1640822 1760839 care: Hoteluri 935803 888193 902385 900505 877537 1019850 1038648 Hoteluri pentru tineret 7704 Hoteluri 6284 Moteluri 90338 91702 56945 60148 46884 30636 24986 Hanuri turistice 36538 Vile turistice 162670 124123 129781 148844 142800 149738 157820 Cabane turistice 63074 66981 58246 41464 41711 47835 51428 Campinguri 23908 2024 5124 7564 8906 25064 Tabere de copii 122156 96744 61380 107163 84830 137473 86731 Pensiuni turistice 21960 16 .număr de locuri 1996 Total – din care: Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Vile turistice Cabane turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Popasuri turistice 1999 2000 2001 2002 2003 2004 4979 2519 404 107 465 173 24 1061 72 154 - 5416 2661 296 36 416 209 244 1066 167 177 144 - 5269 2652 262 28 444 132 244 1026 236 116 129 - 5034 2602 189 18 491 145 32 1056 247 108 146 - 5192 2429 145 498 145 42 1056 374 179 284 40 5577 2863 90 464 226 82 804 494 183 333 38 5755 2833 18 18 72 486 222 174 487 652 323 368 102 Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune .Capacitatea de cazare turistic ă existentă .

Pensiuni turistice urbane 50425 70908 85874 105040 Pensiuni turistice rurale 26034 25960 34724 34321 Pensiuni agroturistice 16982 20514 29843 37264 48241 Popasuri turistice 10566 Notă: Numărul de structuri şi capacitatea de cazare exist entă sunt respectiv. Turişti cazaţi 146065 38565 59436 200461 83165 67262 2318 11286 la 31 iulie din anul 1996 Total – din care: Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Vile turistice Cabane turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Popasuri turistice 206315 173039 10697 1552 7291 4419 415 7926 561 415 - 1999 153416 123672 7439 9894 4320 86 3710 2028 1918 349 - 2000 153515 120704 5284 12155 6033 3100 3787 1188 1264 - 2001 151370 118587 6797 10121 3420 34 3114 5284 1854 2159 - 2002 162423 119336 6742 9173 3203 155 3582 11942 3329 4719 242 2003 162473 123397 3226 9171 3296 231 3489 11497 4026 4081 59 2004 187412 134821 763 271 2657 11104 3483 1195 5193 16235 6696 4867 127 17 .

6 1999 31.7 3.6 11.4 11.8 13.9 6.3 9.3 13.9 4.4 9.7 6.5 2000 36.7 16.5 7.3 Total Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Vile turistice Cabane turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Popasuri turistice 2.3 17.7 30.6 14.2.0 36.7 2002 29.7 24.1 11.5 7.7 13.9 13.4 24.9 34.7 10.9 29.4 6.8 17.3 20.5 1. Resurse de dezvoltare a turismului Lungimea principalelor cursuri de apă .3 10.7 9.2 0.0 2001 32.6 29.3 16.0 43.7 40.1 33.lungimea cursului de apă – kmRâul Bistriţa Dorna Moldova Siret Şomuzul Mare Suceava Din care : în judeţ : 131 46 149 148 51 170 în România : 283 46 213 559 51 173 18 .3 21.6 18.7 11.3 2.9 33.6 1.8 14.9 5.1 36.7 64.5 15.9 13.1 12.4 9.4 39.7 11.2 10.9 2004 24.2 6.procente 1996 34.8 30.6 28.3 2003 25.0 27.9 6.1 2.Indicii de utilizare a capacit ăţii de cazare în funcţiune .9 27.8 31.9 15.3 20.4 2.

Principalele altitudini muntoase Denumirea vârfului muntos Vârful Pietrosul Vârful Budacu Vârful Giumalău Vârful Pietrosul Vârful Rarău Denumirea masivului muntos Munţii Călimani Munţii Bistriţei Munţii Rarău Munţii Bistriţei Munţii Rarău Principalele atracţii turistice Altitudinea vârfului (m) 2100 1859 1857 1791 1651 Denumire Muzeul de Istorie Muzeul de Ştiinţele Naturii Cetatea lui Ştefan cel Mare Mănăstirea Zamca Mănăstirea Sfântul Ioan Hanul Domnesc Mănăstirea Voroneţ Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Putna Mănăstirea Dragomirna Mănăstirea Humor Mănăstirea Slătioara Muzeul Arta Lemnului Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea Chilia lui Daniil Sihastrul Casa Memorială Ciprian Porumbescu Salina Cacica Depresiunea Dornelor 19 Localitatea Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Oraş Gura Humorului Comuna Sucevita Comuna Moldoviţa Comuna Putna Comuna Mitocul Dragomirnei Oraş Gura Humorului Comuna Râşca Municipiul Câmpulung Moldovenesc Municipiul Rădăuţi Comuna Marginea Comuna Putna Comuna Ciprian Porumbescu Comuna Cacica Oraş Vatra Dornei .

M-ţii Bistriţei. Stulpicani. în România se regăsesc 5 dintre ele (alpină. Nr. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra Fâneţe montane Floră şi faună sălbatică Pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate specii de plante de interes comunitar. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11 situri de importanţă comunitară unele dintre ele de importanţă prioritar ă: turbării active. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine . Şaru Dornei. bine reprezentate de populaţii stabile. turboase sau bogate în aluviuni argiloase ( Molinia coerulea) 3. 1. M-ţii Rarău.pajişti calcifile 2. Moldova Suliţa Pojorîta – Valea Putnei Dragomirna Poiana Stampei. Habitate naturale Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidenţa Comunităţii Europene. 7. Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţia noastră prin Legea nr. continentală şi stepi că. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin Păduri de tip Asperulo – Fagetum Turbării împădurite Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase cu Quercus robur Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane Localizare Crucea. pontică). M-ţii Slătioarei. 8. 462/2001. Şaru Dornei. M -ţii Suhardului. Pojorîta. Vatra Dornei Bosanci Poiana Stampei. continentală. panonică. M-ţii Călimani. 11. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase. 6. 1. Tip habitat crt. 462/2001. Moldova Suliţa Zamostea Pătrăuţi Obcinele Bucovinei.Pietrele Doamnei Rezervaţia Naturală Ponoare Rezervaţia Naturală Lucina Munţii Rarău -Cîmpulung Moldovenesc Comuna Moara Comuna Moldova -Suliţa Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava sunt prezentate în anexa n r. păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur. turbării împădurite. Turbării active 4. 9. M-ţii Călimani Stulpicani 10. stepică. localizate în rezervaţii. iar judeţul Suceava aparţine zonelor alpină. 20 . 5. conform prevederilor Legii nr.

Stulpicani Ponoare Ponoare Breaza Poiana Stampei. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a încredinţat în custodie Direcţiei Silvice Suceava un num ăr de 19 rezervaţii naturale şi Academiei Române 2 rezervaţii naturale. 5 rezervaţii naturale geologice. Moldova Suliţa Zamostea. iar în anexa nr. Stulpicani. atestatele şi s-au eliberat legitimaţiile de custodie. reţele electrice. Ligularia sibirica (Gălbenele) 2. râs) ş i a unei variate ornitofaune. 7. 4. 2 r ezervaţii naturale mixte. Dintre carnivore. Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha. Starea ariilor naturale proteja te Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa de 4457. importanţă prioritară o au ursul şi vidra. 8 rezervaţii naturale forestiere. 6. au fost atribuite în custodie rezervaţiile naturale. 1 rezervaţie naturală paleontologică. lup. Dorna Candreni Speciile de faună inventariate conform Legii nr.P. Lucanus cervus).Nr.Moldoviţa Şaru Dornei. 8. au relevat existenţa unei bogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs. acvila ţipătoare. Starea pădurilor Din totalul suprafeţei judeţului Suceava (855. 2 sunt prezentate rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava. Pătrăuţi. 5. la care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo. suprafeţe afectate de delicte silvice. conducte de aducţiune apă. împăduriri şi regenerări 21 . Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei crt. 850/2003 al MAPAM. păşunat ilegal). În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor fores tiere în anul 2004 situaţia regenerării pădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări. 3 parcurile de agrement şi monumente ale naturii. Dragomirna Pojorîta. incendii.20 ha. pe stadii şi compoziţie. În anexa nr.N. Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe afectate de fenomenul de uscare. Iris aphylla hungarica (Iris) Pulsatilla patens (Dediţel) Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Sphagnum spp. 9. reprezentând transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj. Şaru Dornei. S -au întocmit convenţiile de custodie. iar dintre păsări.350 ha). Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) 3. 53% este acoperită cu păduri. În conformitate cu Ordinului nr. majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R. din care 6 rezervaţii naturale botanice. relee de telefonie mobilă. (Muşchi de turbă) Galanthus nivalis (Ghiocel) Arnica montana (Arnica) Gentiana lutea (Ghinţură galbenă) Localizare Ponoare Zamostea. 1. 462/2001. Pojorîta.) şi proprietate privată ( persoane juridice şi fizice).

Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţa unor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. turismul pentru echitaţie. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava Pe tot cuprinsul judeţului Suceava. Turismul balnear este relativ dezvoltat. hipotone. dar necesită multe îmbunătăţiri pe linia modernizării bazei materiale. prestare de servicii suplimentare). ecoturismul. Revelator în privinţa potenţialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina . ţesutul şi lucrăturile din piele. Acţiunea de atragere a satelor care dispun de potenţial natural. calcice şi magnezice. cuprinzând atât activitatea turistică prop riu-zisă (cazare. pentru boli asociate etc. turismul rural. olărit (în special olăritul cu argilă neagră. blănărie. bicarbonate sodice. meşteş ugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie. atrăgând atenţia asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj . un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale). turismul pentru sporturile de iarnă. pensiune. afecţiuni ale aparatului locomotor. datorită staţiunii balneoclim aterice şi a izvoarelor de apă minerală ( carbogazoase. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri). turismul pentru vânătoare şi pescuit. precum şi a nămolului de turbă din Tinovul Mare. dar mai ales în zona B ucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism 2: turismul itinerant cu valenţe culturale. Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane.3. în cadrul reţelelor de turism intern şi 2 Date preluate din lucrar ea ”Strategii şi politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina”. univ. Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirile clasificate de UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către Federaţia Internaţion ală a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). afecţiuni ale aparatului cardio – vascular. Alexandru Nedelea. turismul de congrese şi reuniuni. mai complexă. atermale. Municipiul Vatra Dornei. feruginoase). sculptura în piatră. încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat). turismul de odihnă. cu multiple calităţi terapeutice. 52 sculptori în lemn. măşti populare. circulaţie turistică. pentru tratament curativ şi de recuperare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxi e. cunoscut în întreaga lume). găseşte în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. conf. cât şi în cele submontane. formă particulară de turism. Turismul rural. cât şi cultural – spiritual.naturale. o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca. declarat staţiune turistică s -a dezvoltat în special prin turism. turismul balnear. Categorii de lucrări Împăduriri Regenerări naturale Total Suprafaţă (ha) 737 248 985 2. recreere şi agrement. Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava 22 . turismul de tranzit. În plus. cât şi cea economică (de regulă agricolă).ţara celor 1000 de biserici”.

Gura Humorului.). navigaţ ia. Turismul extrem se poate desfăşura într-un mediu în care condiţiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive. Turismul pentru echitaţie beneficiază de existenţa a două hergheli i: la Rădăuţi şi Lucina. dar acesta poate cunoaşte o extindere mult mai mare. Alături de acesta. maluri etc. copaci. Alpinismul este practicat mai ales în Călimani.). Federaţia Română de Dezvoltare Montană şi Rurală – FRDMR. În zona Dornelor se pot organiza. Astfel. Asociaţia ” GEC Bucovina” etc. mountain – biking – ul. Ca parte componentă a turismului în general. whitewater kayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. orientare şi depăşirea unor variate obstacole). etc. alături de rapel ( coborâre controlată pe coardă asigurată pe lângă un perete de stâncă) sunt alte activităţi sportive extreme ce pot fi practicate în zonă. piscicol şi hidrografic. reperele naturale etc. atât vara. cât şi a serviciilor aferent e. Raftingul-ul ( lb. Ecologic şi Cultural – ANTREC.cinegetic. au apărut ONG -uri care se ocupă de asemenea activităţi. supravieţuirea ( în sălbăticie. obiective naturale originale etc. valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe râurile din zona Depresiunii Dornelor. parapanta. pe coardă întin să între 2 puncte fixe – pereţi de stâncă. Sezonul de ice – climbing ( escaladă sportivă pe gheaţă ) în cascada Zugreni şi culoarele învecinate. caving ( incursiune ghidată în peşteră. engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activităţi sportive şi de agrement în aer liber şi presupune coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Turismul pentru vânătoare şi pescuit. în special în Vârful Ouşorul. Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată. începe în decembrie şi se termină în martie. sport cunoscut sub numele de mountain – biking. Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona municipiilor Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în judeţul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hătţi. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. în special a parapantei şi deltaplanului. Munţii Suhard. snowboarding extrem. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta. aflaţi în juru l staţiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc să facă drumeţii sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă. Suhard. busole. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie. turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură. cu vârtejuri. Turismul de congrese şi reuniuni se poate intensifica. Turismul de tranzit necesită îmbunătăţiri multiple legate de modernizarea şi extinderea căilor rutiere şi feroviare. caving. Munţii Bucovinei oferă excelente condiţii pentru practicarea unor activităţi ce ţin de turismul de aventură. pe porţiuni mici de râu. Rarău – Giumalău. călătoriile cu mijloacele motorizate. paintball ( luptă simulată între două echi pe dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea ). de asemenea. cât şi iarna. ca şi cel pentru practicarea sporturilor nautice necesită a fi promovat având în vedere potenţialul existent . Vatra 23 . rodeo kayaking se face aproape static. până la câteva sute. Câmpulung Moldovenesc.internaţional este în permanent progres pe teritoriul judeţului. în condiţii ostile). pe distanţe cuprinse între 50 m. cuprinzând activităţi specifice: alpinismul. cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural. fenomenele meteo şi astrologice. Giumalău şi Călimani. utilizând infrastructura turistică îmbunătăţită a unor oraşe ca Suceava. activităţi specifi ce sporturilor extreme şi turismului de aventură cum ar fi: river – rafting-ul.). În perioada verii.

puncte slabe (carenţe. iernile geroase cu precipitaţii abundente). Ecosistem. Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a oraşului Gura Humorului ca staţiuni turistice de interes naţional. Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeţului Suceava datorită condiţiilor deosebit de favorabile existente. Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex. adică puncte tari (atuuri). Opportunities and Threats. odihnă şi agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană. concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale. rezervaţii naturale. Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită. Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate.4. Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific. Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (în toate anotimpurile). se poate realiza printr -o investigaţie bazată pe analiza SWOT. a deschis posibilitatea reorientării finanţărilor pentru dezvoltarea spaţiilor de odihnă şi agrement.Dornei. obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina. s-au identificat următoarele: 1. Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava. Oportunităţi Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc. Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite. Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului. Weaknesses. faună diverse. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor. . Turismul de recreere. Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii. Riscuri Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase. slăbiciuni. de aventură). Floră. previziunea şi reacţia la mediul extern. zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică naţională şi internaţională pentru acest tip nou de turism. Botuş (staţiune etnografică). Cadrul natural Puncte tari Poziţia geografică – peisaje naturale atractive. SWOT este un acronim provenit de la Strengths. 2. 24 Puncte slabe Insuficienta valorificare ş i dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune judeţul. oportunităţi şi riscuri. Cacica. deficienţe). să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale.

cu un bogat trecut istoric. broşurilor oferite gratuit în unităţile de Existenţa caselor memoriale. Oportunităţi Riscuri Constituirea Parcului Naţional Lipsa de coeziune a măsurilor de Regional al Mănăstirilor din dezvoltare economică şi socială pe Bucovina. moteluri) cu reţele de alimentare cu gaze. Infrastructură rutieră modernizată (se Reţeaua feroviară. cazare. Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor. află sub standardele minime Crearea capacităţilor de cazare acceptate). Dezvoltarea coridorului european est vest. culturale. materialelor promoţionale de tipul Existenţa muzeelor. Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune. 25 . 3.2. arhitectură. lipsa Existenţa „celor 1000 de biserici”. obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică. pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să Includerea unor case de vacanţă includă zona Maramureş şi Bucovina). Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale. Aeroportul Suceava – Salcea. Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice. Potenţialul turistic Puncte tari Puncte slabe Existenţa monumentelor istorice Promovarea insuficientă a unor (mănăstirile din Bucovina). lipsa unor ghiduri culturale din Valorificarea spaţiului multicultural şi care turistul să poată afla activităţile şi multietnic. hoteluri. mănăstiri şi refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de Degradarea monumentelor de artă şi la Vatra Dornei). fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a Restaurarea monumentelor istorice. apă respectarea standardelor potabilă şi canalizare slab dezvoltate. (pensiuni. Infrastructura Puncte tari Puncte slabe Drumul european E85. (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. spirituale şi de tradiţie. ţării. Crearea unei Burse de turism la Lipsa de colaborare între regiuni Suceava. evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său).

acestora în zonele rurale. cât datorită traficului rutier.internaţionale. Realizarea unor proiecte de Furnizarea anumitor tipuri de servicii infrastructură în cadrul Euroregiunii din infrastructura de utilităţi implică Prutul de Sus. mai ales în mediul rural. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a inexistenţei/ dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de insuficientei capacităţi de epurare a monitorizare a mediului. Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional. Inexistenţa sistemelor centralizate de datorită închiderii/ retehnologizării alimentare cu apă în mediul rural şi unor agenţi poluatori. infrastructurii reabilitate. slaba dezvoltare a infrastructurii turistice. cu efecte favorabile asupra Colectarea neselectivă a deşeurilor şi dezvoltării unei agriculturi lipsa sistemelor de colectare a ecologice. datorită posibilităţilor infrastructurii de mediu. materiale şi financiare reduse. pliante). lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri. 26 . gradul de uzură avansat al reţelelor de distribuţie apă potabilă din zonele utilizarea la scară redusă a rurale pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice. ghiduri. mo dernizate Extinderea şi modernizarea sau construite. infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată. Oportunităţi Riscuri Modernizarea infrastructurii aeriene. hărţi. infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere. extinderea şi refacerea de utilizare şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier. posibilitatea de a crea capacităţi de Creşterea gradului de eroziune a producţie care să producă şi să solului datorită posibilităţilor reduse valorifice produsele ecologice. Mediul Puncte tari Puncte slabe existenta resurselor necesare de apa Poluarea atmosferică şi nivel crescut potabilă în majoritatea localităţilor. 4. de zgomot în localităţile urbane. de efectuare a lucrărilor d e îmbunătăţiri funciare. şi calitativ. apelor reziduale în staţiile de epurare poluare scăzută a aerului în judeţ. atât din punct de vedere cantitativ. costuri foarte ridicate. cărări de munte) nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare). Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice Modernizarea.

6. direct pentru protecţia mediului şi a Continuarea defrişărilor necontrolate naturii (LIFE. Cercetarea. crearea societăţii informaţionale Puncte tari Puncte slabe Existenţa centrului universitar Insuficienta finanţare a sectorului de (preocupări în cercetare. 27 . REC. cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Suceava. vederea facilităţii accesării de Finalizarea procesului de privat izare finanţări rambursabile sau (agenţii economici din domeniul nerambursabile). în mediul rural. academic. turismului îşi desfăşoară activitatea Insuficienta colaborare între numai în domeniul privat). cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor Existenţa Staţiunii de Cercetare şi activităţii de cercetare şi de transferul Dezvoltare Agricolă Suceava. prioritare de mediu. periodic. eroziunii solului. 5. Slaba competitivitate a firmelor din Posibilitatea dezvoltării mediului de judeţ. Posibilitatea finanţării/cofinanţării de Existenţa unor zone predispuse la la Fondul de Mediu a unor proiecte dezastre naturale (alunecări de teren. parcurilor industriale şi a Blocajele financiare care se produc incubatoarelor de afaceri. informatizare şi Insuficienta conlucrare între mediul promovarea societăţii informaţionale). Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul Gradul redus de asociativitate şi serviciilor. inovarea tehnologică şi IT. Mediul de afaceri Puncte tari Puncte slabe Cifra de afaceri din domeniul hotelier.Oportunităţi Riscuri Existenţa unor programe cu Fonduri insuficiente des tinate cofinanţare internaţională orientate protecţiei mediului. Mediul fiscal şi legislativ instabil. Oportunităţi Riscuri Crearea Centrului de afaceri Modificările legislative repetate (expoziţional) „Bucovina” de lângă (inclusiv cele fiscale). restaurante. comparativ cu cele din statele afaceri ca rezultat al construcţiei UE. cercetare-inovare. agenţii de turism este Asigurarea resurselor financiare realizată de IMM-uri cu activitate în bugetare (de către autorităţile locale în acest domeniu. inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a Elaborarea şi respectarea măsurilor localităţilor. IT. cooperare a IMM-urilor. universitate (Facultatea de Turism) şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului. inventică. Dezvoltarea parteneriatelor în vederea Depozitarea necontrolată a deşeurilor derulării proiectelor de mediu. GEF şi altele). cu efecte asupra poluării aerului. instituţiile specializate şi Existenţa Băncii de Gene. Aeroportul Suceava. ECOLINKS. inovare tehnologică.

ciupercilor. în conformitate cu membre ale UE. Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural. Producţia silvică. folosirii substanţelor fertilizatoare Acces redus la granturi ecologice. a redus. Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de comunicaţii. Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea transferului de tehnologie Migrarea forţei de muncă calificate şi prin parcurile tehnologice şi de soft specializate din cercetare -inovare realizate în cadrul programelor cu către alte ţări care oferă un salariu finanţare externă. mediul rural care nu are posibilitate Ospitalitatea tradiţională a materială de a dezvolta o activitate în proprietarilor şi a personalului care 28 . Dezvoltarea rurală Puncte tari Puncte slabe Producţia agricolă. deoarece cinegetic de care dispune judeţul. Staţiunea pentru Cercetare în cultura molidului – Câmpulung Moldovenesc. Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante. Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică. motivant. 7. Acces redus la credite pentru Creşterea producţiei agricole datorită dezvoltarea rurală. Exploataţiile agricole se realizează pe Producţia cinegetică. Dezvoltarea într-un ritm accelerat a Costurile ridicate privind accesul la comerţului electronic şi a pieţei e tehnologie pe plan mondial şi care pot bussiness. prevederile legislaţiei în vigoare. loturi de dimensiuni mici. 8.Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare în tehnologic. genera noi decalaje. pomicultură Fălticeni. nu sunt preluate informaţiile. nerambursabile. Facultatea de turism. Ponderea ridicată a populaţiei din Şcoala de arte şi meserii. la activităţi Valorificarea potenţialului silvic şi desfăşurate în mediul rural. Resurse umane Puncte tari Puncte slabe Ponderea populaţiei tinere. Oportunităţi Riscuri Acordarea de facilităţi pentru Slaba competitivitate a firmelor de asocierea deţinătorilor de terenuri profil din judeţ cu cele din statele agricole. ceea ce Existenţa centrelor de recoltare şi conduce la un grad de valorificare valorificare a fructelor de pădure. Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele mai avansate tehnologii.

Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de produse artizanale specifice. Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte state.5 nopţi. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei. Lipsa centrelor de instruire -consiliere sau a centrelor de servicii integrate de consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu. 3. Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin programe de integrare pe piaţa muncii.desfăşoară activităţi în domeniul turismului. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei. Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice: 1. Constituirea Consorţiului Regional N E pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic TVET şi a învăţământului universitar tehnic. Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic. Oportunităţi Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004 2011. 2. Riscuri Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ. acest domeniu. 7. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate. însă. 4. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”. 29 . Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector de activitate. în general. 6. este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a turiştilor aici este de 1. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din România. integrarea în programele finanţate de Uniunea Europeană. Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic. 5.

6. 7. preşedintele Consiliului judeţean). Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural. capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale. Protejarea. etc. de a dezvolta o industrie turistică de piaţă. 5. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în judeţul Suceava. fie să întreprindă acţiuni p rivind modificările legislative ce se impun . Creşterea afluxului de turişti în Bucovina. de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică . principiu care stă la baza întregii creşteri economice şi sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 2008. păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului. menit să asigure o dezvoltare armonioasă. oameni de afaceri. parlamentarii judeţeni. s-a pornit de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina . de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în judeţul Suceava . care să fie promovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei. cât şi cele de perspectivă. asociaţii şi fundaţii.Capitolul 3. Scopul acestei strategii este : de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în Strategia naţio nală de dezvoltare şi promovare a turismului . având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno culturale. 30 .1. 4. originală şi profitabilă. Crearea unei mărci turistice Bucovina. Obiectivele specifice sunt : 1. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă. Scopul şi obiectivele strategiei În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA 3. Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei – factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava. de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni. în dezvoltarea turismului în judeţ. de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani . 3. de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică . Totodată. care să aibă un impact scăzut asupra mediului . de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari. să implementeze acţiunile cuprinse în strategie. care sunt implicaţi direct sau indirect. 2.

Cele mai apreciate servicii au fost. au fost elaborate două chestionare. 3. 5. care au fost distribuite prin acţiunile de voluntariat ale membrilor Asociaţiei GEC Bucovina: anexa nr. Turiştii au aflat. de cele mai multe ori. 3. 5 – chestionar pentru turişti şi anexa nr. 9. Franţa. Serviciile turistice care nu au fost pe măsura aşteptărilor: . 2. Pentru cunoaşterea priorităţilor în dezvoltarea şi promovarea turismului în jude ţul Suceava. 4.îmbunătăţirea transportului în zonă şi a reţelei rutiere. Anglia etc. Un procent de 75% din turiştii intervievaţi doresc să revin ă în Bucovina. Zona Bucovina a fost aleasă de turişti pentru cadrul natural (25% din preferinţe). Alte servicii de care ar dori să beneficieze turiştii sunt. 4. 31 .asigurarea şi diversificarea informaţiilor turistice în unele zone. 10. De asemenea a fost apreciat cadrul şi istoric (locul 4 în ordinea preferinţelor). despre locurile în care au poposit. din reclame sau întâmplător. cazarea şi masa. cerinţele şi aşteptările turiştilor. Analiza aşteptărilor turiştilo r şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de cazare turistică O situaţie a structurilor de primire turistică clasificată din judeţul Suceava este prezentată în anexa nr. în ordine: cazare. 6 – chestionar pentru unitatea de primire. 8. . Majoritatea turiştilor provine în principal din marile oraşe ale tării dar şi din unele ţări din Europa: Germania. Majoritatea opţiunilor turiştilor privind scopul sejurului sunt pentru vizite la mănăstiri (32%) şi odihnă. Rezultatele chestionarelor completate de turişti sunt sintetizate mai jos: 1. de la prieteni şi colegi (30%). Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.8. puţine e adevărat. 9. potenţialul cultural şi istoric (17% şi respect iv 18% din preferinţe)şi ospitalitatea gazdelor (16 % din preferinţe). recreere (31%). 6. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului. . sau de 4-7 zile (36%). 7.drumeţii şi excursii în zonă (în cele mai multe cazuri).transportul în zonă şi starea reţelei rutiere precum şi în unele cazuri. Cele mai frecvente sejururi sunt de 2 -3 zile (40%). masă şi ospitalitatea gazdelor.2. deşi interviul nu a fost realizat în perioada sezonului turistic. în această ordine: . dar şi nevoile deţinătorilor de unităţi de cazare turistică. apoi de pe paginile de internet (25%). Cei mai mulţi turişti (2 treimi) nu sunt pentru prima dată în Bucovina.

la 12 a scăzut sejurul şi la 31 a rămas acelaşi. întâmpină dificultăţi în acest sens. pensiune. iar 64 % sunt căsătoriţi. prin pliante. 20 propun clienţilor participarea la treburile gospodăreşti. iar restul. a scăzut în 14 şi a rămas acelaşi în anul 2005 în 15 unităţi turistice. datini şi obiceiuri (26). Faţă de anul 2004. Rezultatele chestionarelor completate pentru unitatea de primire sunt sintetizate mai jos: Prin chestionarea cu 13 întrebări a 54 de unităţi de primire turistică (de tipul hotel. 27 promovează datinile şi obiceiurile tradiţionale. cele 54 de unităţi au fost întrebate în care perioadă a anului sunt cel mai solicitate.Cei mai mulţi turişti intervievaţi a u vârsta cuprinsă între 40 . 36 oferă pensiune completă. drumeţiile organizate (22). panouri stradale. din unităţile chestionate. 37 – vara. În toate unităţile de primire turistică chestionate există cel puţin un angajat care să cunoască o limbă străină. vizite la obiective turistice (28). Pentru promovarea unui turism pentru toa te anotimpurile. Din cele 54 unităţi de primire turistică. evenimentele culturale (9). Acelaşi procent. excursii (29). Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la condiţiile de cazare (35). 12 unităţi sunt clasificate a fi de 2 stele. din judeţul Suceava . 18 – toamna şi 30 – iarna. 26 drumeţii. sunt de sex m asculin. o scădere la 5 unităţi şi va rămâne la fel în 18 unităţ i de cazare. la care 5 dintre acestea au bifat primăvara. numărul de turişti străini a crescut în 25 de unităţi. 5 au magazine şi saloane de coafură şi frizerii. în gama de servicii oferit e clienţilor. 31 au în dotare restaurante. 2 sunt de o stea. 3 au în dotare piscină şi saună. 61% dintre turiştii care au răspuns la întrebări au studii superioare. Marketingul celor 54 de unităţi de primire turistică se realizează prin reclamă în mass media. un număr de 35 de unităţi nu şi -au declinat categoria. o scădere în 7 unităţi şi va rămâne acelaşi în 21 de unităţi. agenţii şi târguri de profil. Se preconizează o creştere a numărului de turişti români în 26 unităţi de cazare. iar 3 oferă alte servicii turistice. La un număr de 11 unităţi turistice a crescut sejurul. cabana). Numărul de înnoptări. 29 organizează vizite la obiective turistice. 46 de unităţi posedă parcări. o pensiune este de 2 margarete şi Hotel Oil Suceava de categoria I. în număr de 19. faţă de anul trecut. Un număr de 35 unităţi de primire turistică nu întâmpină dificultăţi în găsirea personalului calificat în unitatea pe care o reprezintă. Faţă de anul 2004 numărul de turişti români a crescut în 23 din cele 54 de unităţi. Totodată. a scăzut în 15 unităţi şi a rămas la fel în 16 unităţi de primire turistică.50 de ani (35%). 23 organizează excursii prin împrejurim i. a scăzut în 14 şi a rămas acelaşi în 23 de unităţi turistice. broşuri. 23% între 20 şi 30 de ani şi acelaşi procent pentru vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. iar 15 dintre acestea oferă şi alte servicii. Se preconizează o creştere a turiştilor străini la u număr de 31 unităţi. a crescut în 17 unităţi de cazare. 32 . 7 oferă lecţii de schi. Dintre programele oferite turiştilor în timpul unui sejur. 41 oferă mese la cerere. 23 sunt active în timpul evenimentelor culturale. ofertă gastronomică specifică zonei (34). de 61%.

a analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava. 33 . excursii. facilităţi fiscale. de vânătoare şi pescuit.Unităţile chestionate urmează să promoveze un turism variat prin: drumeţii. precum şi din oferta turistică. se pot implica în promovarea turismului prin: îmbunătăţirea infrastructurii. investiţii. mănăstirile Bucovinei şi alte obiective turistice. a posibilităţilor de turism şi oportunităţilor d e investiţii extrase din documentarul privind datele generale despre localităţile judeţului Suceava. autorităţile centrale şi locale. a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţu l Suceava. mănăstire). Din punctul de vedere a celor chestionaţi. crearea unor centre judeţene de informare mai active în acest sens pe plan naţional şi internaţional. gastronomie tradiţională. vizite la obiective turistice (muzee. gastronomia tradiţională. În judeţul Suceava. darea în folosinţă a unui transport modern. turiştii sunt atraşi de cadrul natural. amenajarea unor pârtii de schi în zonele specifice acestui sport. dotarea cu saună şi piscină. Pe baza acestor chestionare.

roiect. Bugetul circuitul turistic Primăriei Vatra în 34 . Lungime reţele utilităţi realizate/modernizate Primăriile localităţilor Bugetele locale Crearea de noi spaţii de recreere şi agrement Responsabil Realizarea infrastructurii 2006 -2010 Îmbunătăţirea rutiere necesare în zonele infrastructurii turistice în judeţul turistice ale judeţului Suceava Identificarea / amenajarea. parteneriate public/privat Primăria Vatra Dornei. Bugetele locale. Plan de acţiuni Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Crearea infrastructurii rutiere în zonele turistice Resurse de Rezultate alocat Consiliile locale. parteneriat public/ privat Primăria Vatra Dornei.500 Extinderea zonelor mii euro de agrement Buget local .2007 modernizarea/ extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale Reabilitarea / modernizarea 2008 parcurilor şi a zonelor de agrement din localităţile urbane Reamenajarea zonelor de agrement ” Lunca Dornei” şi ” Runc” din mun. Vatra Dornei Realizarea proiectului ” Sport 2006 extrem la Vatra Dornei” Realizarea unor zone de agrement Realizarea unor zone de agrement Realizarea unor zone de agrement Dezvoltarea turismului extrem Refacerea clădirii Realiz.50 Atragerea turiştilor mii euro care practică sporturi extreme Bugetul Introducerea Ministerului Cazinoului Culturii. 2006 . Primăria Vatra Dornei Bugetele proprii Extinderea spaţiilor ale organizaţiilor verzi şi a zonelor de implicate agrement Buget local . ” Consolidare 2008 şi amenajare Cazinou balnear din Vatra Dornei şi repunerea în circuitul turistic” Consiliul judeţean. cons.3.3. parteneriat public/ privat Ministerul Culturii. locale. Lungimea Consiliul bugetul judeţean drumurilor judeţean reabilitate.

Primarii şi regionale obiective.5 mii euro Crearea Consiliul Bugetele proprii Dezvoltarea infrastructurii de judeţean. ale organizaţiilor copiilor şi elevilor taberele şcolare Inspectoratul implicate pentru taberele şcolar judeţean şcolare Ţinte Responsabil 35 . Bugetele proprii Creşterea interesului participă la publice. implicate oferă condiţii zonele de parteneriate corespunzătoare campare public/privat pentru parcare şi colectare deşeuri Elevii ce Autorităţile adm. implicate zonele cu potenţial în zonele parteneriate turistice public/privat Facilitarea Consiliul Bugetele proprii Creşterea nr. 50% din teren a Poliţie. cons. ale organizaţiilor turismului în toate utilităţi şi mediu locale. cons. Bugetele Dezvoltarea infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic utilităţi în implicate – în mediul rural mediul rural 10153.223. ale organizaţiilor de campare care autoturismelor în locale...Obiectiv specific Acţiunea Termen Semnalizarea rutieră 2006 .2007 corespunzătoare a obiectivelor turistice şi unităţilor de cazare Realizarea / modernizarea / 2008 extinderea reţelelor şi a instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă în mediul rural Realizarea / modernizarea / 2008 extinderea reţelelor şi instalaţiilor de canalizare epurare în mediul rural Execuţia / reabilitarea 2008 infrastructurii de utilităţi şi de mediu în zonele cu potenţial turistic Amenajarea de spaţii de 2008 parcare în zonele de campare şi realizarea de amplasamente pentru stocarea temporară a deşeurilor Realizare/ modernizare reţele de utilităţi în cadrul taberelor şcolare - Resurse de Rezultate alocat Dornei. parteneriat public/privat Facilitarea Inspectoratul Fonduri din Marcarea în primul identificării în judeţean de bugetele locale an a min. cu obiectivelor localităţilor încheierea acţiunii în turistice anul următor Crearea Consiliul jud. de zone parcării judeţean.4 mii euro Crearea Consiliul jud. Bugetele Dezvoltarea infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic utilităţi în implicate – în mediul rural mediul rural 4.

APM – Suceava.2008 de informare turistică în comunele limită de judeţ. Culte şi instituţiilor Patrimoniul implicate Cultural Naţional Suceava. Primării Responsabil Rezultate Creşterea nr. localităţile de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat Educaţia ecologică a 2006-2010 Asigurarea utilizării durabile a comunităţilor locale resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno – culturale Popularizarea legislaţiei de 2006-2010 mediu şi creşterea nivelului educaţional Primării. Universitatea Ştefan cel Mare. ONGurile. Inspectoratul Şcolar Judeţean. târguri.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Facilitarea accesului turiştilor la evenimentele stabilite la date fixe care au loc în judeţ Centrele de informare existente Facilitarea accesului turiştilor la informaţii turistice Accesul publicului la programe educative Creşterea afluxului Elaborarea calendarului anual anual de turişti în al evenimentelor: festivaluri. Inspectoratul judeţean Şcolar Agenţiile de turism. APM - Bugetele instituţiilor implicate Păstrarea ecologică a mediului Bugetele instituţiilor implicate Cunoaşterea legislaţiei de mediu de un număr mare de cetăţeni / locuitori Bugetele instituţiilor implicate Creşterea numărului de turişti care au grijă de mediu 36 . Bucovina Resurse de alocat Direcţia pentru Bugetele Cultură. ONGuri Primăriile pe teritoriul cărora există potenţial turistic Bugetele instituţiilor implicate Bugetele locale Facilitarea cunoaşterii de mediu Antrenarea turism în întreţinerea agenţiilor de 2006-2010 conservarea şi mediului. etc. ca Agenţiile de turism ONG-urile. Primării. hramuri. Universitatea Ştefan cel Mare APM – Suceava. ANTREC. de turişti ce participă anual la manifestările tradiţionale organizate Bugetele proprii ale organizaţiilor implicate Cunoaşterea centrelor de informare existente Informarea corespunzătoare a turiştilor Inventarierea tuturor centrelor 30 iunie 2006 de informare turistică existente pe teritoriul judeţului Înfiinţarea unor centre/puncte 2006 .

renovare. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. instituţii specializate de formare. FEDERALCOOP Ministerul Culturii şi Cultelor. păstrarea. Operatori ANTREC şi firme de turism Pregătirea personalului cu o 2006 . modernizare. turiştilor comportament. ONGuri. îmbogăţirea patrimoniului Stabilirea listei extinse de 2006 . Crearea unor reţele de 2006 -2010 expoziţii cu vânzare a artizanatului bucovinean Protejarea.2007 obiective turistice care vor beneficia de fonduri pentru reparaţii. legislaţie etc. restaurare. AJOFM.2010 serviciilor oferite perfecţionare şi pregătire în : marketing. Primării Direcţia pentru Cultură. dotare.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Suceava Resurse de alocat Rezultate element de bază al ofertei turistice. Direcţia judeţeană pentru. cu identificarea surselor de finanţare Promovarea produselor de artizanat Monumentele istorice Stimularea evenimentelor 2006-2010 culturale naţionale şi internaţionale Păstrarea tradiţiilor culturale Creşterea calităţii Organizarea de cursuri de 2006 . adaptat cerinţelor turismului. ATCOM. Universitatea Ştefan cel Mare Inspectoratul şcolar judeţean Suceava. AJOFM Suceava Fonduri proprii Bugetele instituţiilor implicate Asigurarea de souveniruri cu specific local pentru turişti Cunoasterea priorităţilor şi necesarului de fonduri Bugetele instituţiilor implicate Număr crescut de evenimente culturale Fonduri proprii (firme şi asociaţii). Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. ghizi specializaţi.2013 calificare medie. Primării ANTREC. prin clasele din cadrul liceelor. Cultură. Personalul ce va lucra în turism Agenţi economici. gastronomie. fonduri externe în cadrul unor programe Bugetele instituţiilor implicate Creşterea numărului de persoane specializate în domeniul turismului şi a serviciilor turistice Formarea profesională personalului lucrează in care sfera 37 .

ANTREC Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Suceava. marketing intern sau extern Impunerea unor standarde 2006-2010 superioare de calitate a ofertei şi serviciilor turistice. adaptate cerinţelor turiştilor Ghidaj competent Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 agenţilor economici implicaţi în turism. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. turistice Bucovina siglă. studii de piaţă. în special în tehnici de promovare a ofertei. Crearea unui site a produselor turistice din Bucovina Identificarea unui număr 2006 restrâns de produse turistice Promovarea unitară a zonei Promovarea zonei Promovarea zonei Fonduri proprii Inregistrarea la OSIM mărcii Fonduri proprii Fonduri proprii Difuzarea informaţiilor turistice Creşterea calităţii serviciilor oferite 38 . prin asistarea şi stimularea ofertanţilor de servicii turistice Facilitarea pregătirii corespunzătoare a agenţilor economici Prestarea unor serviciu turistice de calitate Direcţia pentru Cultură. brand etc). Camera de Comerţ şi Industrie Suceava. Oficiul de Protecţie a Consumatorilor ONG-uri interesate ONG -uri ANTREC Bugetele instituţiilor implicate Satisfacerea nevoilor de cunoaştere a turiştilor Bugetele instituţiilor implicate Creşterea calităţii serviciilor turistice Bugetele instituţiilor implicate Creşterea calităţii serviciilor turistice Crearea unei mărci Înregistrarea mărcii turistice Bucovina la OSIM ( logo.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate serviciilor turistice cursuri postliceale şi de recalificare prin Agenţia judeţeană de Formarea Forţei de Muncă Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 personalului muzeistic în vederea efectuării unei activităţi moderne. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

originale şi inedite Întocmirea listei producătorilor 2006 autentici de artă tradiţională din Bucovina Elaborarea unor oferte unitare 2006 . etc. Conceperea şi promovarea unui voucher care să permită vizitarea mănăstirilor sau a 2007-2010 Producătorii autentici Atragerea turiştilor în zonă Direcţia pentru Cultură. cetăţi. pe lângă vizitarea unor atracţii culturale (mănăstiri. care să creeze o atmosferă specifică zonei Includerea în programul turiştilor. echitaţie la Lucina şi Rădăuţi. Primării Agenţi economici. atât interioare cât şi exterioare. biserici. plimbări cu trăsuri cu cai la Suceava şi Vatra Dornei.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate rurale pentru piaţa externă. cu diversificarea ofertei turistice Numărul de case care păstrează specificul tradiţional Numărul de case care păstrează arhitectura tradiţională Creşterea numărului de turişti Fondurile organizaţiilor implicate Păstrarea tradiţiei Păstrarea tradiţiei 2007-2010 Bugetele instituţiilor implicate Bugetele instituţiilor implicate 2006-2010 Program turistic variat Agenţii de turism Fonduri proprii 2006-2010 Practicarea unor preţuri promoţionale Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului de turişti 39 . muzee. Culte şi Patrimoniul Naţional Agenţiile de turism şi unităţile de cazare turistică Agenţi economici. Primării Fonduri proprii Cunoaşterea meşterilor artizanali valoroşi Creşterea numărului de înnoptări pe teritoriul judeţului.).2008 personalizate a Bucovinei. a unor programe opţionale cum ar fi: plimbări cu barca pneumatică pe Bistriţa. care să permită reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă Identificarea / amenajarea/ reamenajarea unor structuri rustice de primire turistică Construirea de structuri de primire turistică cu arhitectură tradiţională.

ANTREC Autoritatea Naţională pentru Turism. Practicarea unor preţuri competitive Atracţii turistice sporite Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului de turişti Realizarea unui Centru de 2007 informaţii turistice Bucovina. Unităţi de cazare. Universitatea Ştefan cel Mare Direcţia pentru Cultură. Analiza şi conceperea a noi 2007-2010 produse turistice care să pună în evidenţă marca Bucovina. Număr de proiecte fonduri externe cu finanţare externă 40 . Promovarea unor Susţinerea proiectelor care pun 2006-2010 proiecte turistice cu în valoare turistică obiective şi evenimente cultural – finanţare externă spirituale şi tradiţionale româneşti Facilitarea informării turiştilor Practicarea unui turism diversificat Camera de Comerţ şi Industrie. Agenţii de turism. Promovarea unor preţuri mici 2007-2010 pentru pachete minime de servicii oferite de structurile de primire turistică din Bucovina. Culte şi Patrimoniu Fonduri proprii. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. în municipiul Suceava Dezvoltarea colaborării cu 2006-2010 celelalte centre de informare turistică din România pentru a promova şi realiza circuite care să lege zone turistice vecine. Număr de proiecte fonduri externe cu finanţare externă Fonduri proprii. la un preţ promoţional.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate mai multor muzee. Primăria Suceava Agenţiile de turism Fonduri proprii Creşterea numărului de turişti Fondurile instituţiilor implicate Informarea corectă şi competentă a turiştilor Fondurile proprii Creşterea interesului turiştilor pentru zonă Promovarea valorilor culturale şi tradiţionale Realizarea unor proiecte care 2006-2010 să pună în valoare turistică elemente de patrimoniu Promovarea valorilor culturale şi Direcţia pentru Cultură.

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Primării. medicină naturistă etc. Resurse de alocat Rezultate Promovarea unor programe 2006-2010 turistice în domeniul turismului rural – bucătărie tradiţională cu produse agro – alimentare de tip ecologic. ANTREC. pentru drumeţii şi agrement voluntariatului Realizarea de parteneriate între 2006 . ONGuri. ANTRC. Universitatea Ştefan cel Mare Camera de Comerţ şi Industrie. de vizitatori care operatorilor de utilizează mijloacele transport de transport în comun Bugetele organizaţiilor implicate Ecologizarea zonei ONG-uri preocupări ecologice cu Fonduri proprii Dezvoltarea durabilă a zonei Meşterii populari Firme de turism.Obiectiv specific Acţiunea naţional cultural – istoric şi de arhitectură tipică rurală Termen Ţinte tradiţionale Responsabil Cultural Naţional. pentru asigurarea mijloacelor de transport necesare pe traseele turistice. cu stabilirea unor trasee şi orare atractive Participarea voluntarilor. comunităţi locale care întreţin şi practică vechi tradiţii etnofolclorice. operatorii transport Realizarea unor trasee montane pentru ciclism şi agrement Bugetele Creşterea ponderii de primăriilor şi a nr. Bugetele meşteri populari firmelor turism Vizite la atelierele de meşterilor populari. ONGurile. Universitatea Ştefan cel Mare. 2006 -2010 membri ai unor ONG-uri la menţinerea calităţii şi acurateţei peisajelor. Identificarea unor trasee 2006 Promovarea parteneriatului şi a montane pentru ciclişti. Realizarea de parteneriate 2006 -2010 pentru derularea proiectului ” Acasă la meşterii populari” Promovarea valorilor culturale şi tradiţionale Fonduri proprii. Număr de proiecte fonduri externe cu finanţare externă Diversificarea formelor de agrement Vizitatorii care utilizează mijloacele de transport în comun Primării.2010 primării şi operatorii de transport. cu promovarea 41 . ONG.

Autoritatea Nationala Turismului. Direcţia Silvică etc.ANTREC Agenţii Turism. Direcţia asociaţii) pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. cu participarea reprezentanţilor mass – media din ţară şi străinătate Atragerea atenţiei mass media 42 .Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate îndeletnicirilor tradiţionale Realizarea / actualizarea permanent Promovarea ofertei turistice a judeţului profesionistă a judeţului Suceava Suceava ca destinaţie turistica Turiştii Participarea firmelor de profil 2006 . ANTREC. cu promovarea de oferte combinate din alte zone Creşterea vizibilităţii externe a ofertanţilor de servicii turistice Agenţii de turism.2010 şi a asociaţiilor profesionale şi patronale la manifestări promoţionale specializate Realizarea unor produse 2006 – 2007 turistice complexe. tour operatori străini. turişti Camera de Comerţ şi Industrie. Camera de Comerţ şi Industrie Bugetele organizaţiilor implicate Promovarea ofertei turistice a judeţului Fonduri proprii Participarea la minim ( firme şi 5 manifestări asociaţii) promoţionale anual Autoritatea Fonduri proprii Creşterea numărului Naţională pentru ( firme şi de turişti în zonă Turism. ANTREC. Agenţii de Turism. ANTREC. Camera Comerţ de Bugetele organizaţiilor implicate a de şi Promovarea imaginii Bucovinei Realizarea unor ” excursii de 2006 -2010 ospitalitate” .

Primăria Suceava Buget Promovarea imaginii Bucovinei Creşterea interesului turiştilor de a vizita Bucovina Includerea ofertei turistice din 2007-2010 Bucovina. în cataloagele marilor firme touroperatoare. cu organizarea unor seri bucovinene Elaborarea unor pliante.2010 turistice. ONG. fonduri externe prin promovarea unor proiecte Agenţii de Bugetele proprii turism. organizaţiilor ANTREC implicate Agenţii de Bugetele proprii Turism.ale organizaţiilor uri.Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate Participarea la târguri de 2006-2010 turism internaţionale. Academia Română. implicate Direcţia Silvică Suceava. implicate. hărţi 2006 . Primării etc. Promovarea turismului Creşterea interesului turiştilor de a vizita Bucovina Promovarea şi introducerea în 2006 -2010 circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţiilor naturale Promovarea a noi locuri pentru turism Creşterea atracţiilor turistice Realizarea unui punct 2007 electronic stradal de informare turistică pe baza unei aplicaţii soft de promovare turistică. şi aplicarea 2007 Modificarea şi Elaborarea normelor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic în reglementarea dreptului la vederea facilitării ajutorul de şomaj ţinând cont Facilitarea cunoaşterii obiectivelor turistice Iniţiativă legislativă Număr de turişti care se informează Creşterea gradului de stabilizare a forţei de muncă faţă de anul 2005 43 . APM Suceava Autoritatea Fonduri proprii Naţională a Turismului. materiale promoţionale a turismului în Bucovina Facilitarea cunoaşterii de informaţii despre Bucovina Promovarea turismului Industrie Camera de Coerţ Bugetele şi Industrie. CD-uri. Autoritatea Naţională de Turism Primăriile şi Bugetele agenţiile de organizaţiilor turism interesate.

pentru aliniere la cerinţele europene 2007 Iniţiativă legislativă Buget Creşterea gradului de stabilizare a forţei de muncă faţă de anul 2005 2006 . alei. prin programe şi înlesniri guvernamentale Iniţiativă legislativă Buget Creşterea gradului de ocupare pe fiecare nivel de clasificare turistică. în vederea stabilizării fluctuaţiei forţei de muncă Elaborarea şi aplicarea normelor necesare privind regimul de export la serviciile aplicate turiştilor străini Acordarea unor scutiri de impozite deţinătorilor de pensiuni turistice.2007 Iniţiativă legislativă Buget Creşterea numărului de turişti străini faţă de anul 2005 Creşterea numărului de pensiuni 2007 Iniţiativă legislativă Buget 2007 Iniţiativă legislativă Buget Stimularea micilor 2007 întreprinzători în crearea şi întreţinerea factorilor de dezvoltare a turismului – mijloace de transport. care doresc şi au posibilitatea de a dezvolta ferme agricole ecologice pe o perioadă de 5 ani. păduri. din momentul clasificării Elaborarea unor noi norme de clasificare a unităţilor de cazare turistice. grădini. parcuri etc. faţă de anul 2005 Crearea condiţiilor pentru o dezvoltare durabilă 44 .Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de alocat Rezultate atragerii turiştilor de sezonalitatea sectorului străini Derogarea de la perioada minimă cerută de şase luni pentru eligibilitatea la ajutorul de şomaj pentru acest sector. pensiuni.

Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Iniţiativă legislativă Responsabil Crearea unei structuri 2006 instituţionale ( guvernamentale de turism la nivelul judeţului Resurse de alocat Buget Rezultate Creşterea eficienţei activităţilor turistice 45 .

46 .

XV . Grămeşti sat BOSANCI. Chr. Petru Muşat Zona cuprinsă între str. Ipătescu (E). A. Ştefan cel Mare Zona cuprinsă între str. crt.XIX sec.XVII sec.XVI Epoca medievală sec. comuna ARBORE sat BAIA. Luca Arbore. comuna comuna comuna comuna comuna 47 Adresă "Dealul Şeptilici” marginea de NV a oraşului medievală "Câmpul Şanţurilor” la marginea de E a oraşului şi pantele de N medievală ale dealului Zona cuprinsă de str. XIII . la 5 km de sat "La pod la Rediu” pe şos.Anexa nr. XIV . Luca Arbore.XVII sec. . comuna BAIA sat BĂDEUŢI. Cetăţii.III a. Rareş (N). XV. pct. GRĂMEŞTI sat BOROAIA. N. III – IV "La pod pe şos. la 5 km Datare sf. la Rediu" Suceava-Paşcani. Petru Muşat "La Movileanca” la cca. sec. BĂDEUŢI sat BĂLINEŞTI. XV . punct "La pod la Rediu” Necropolă Localitate municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA sat ARBORE. Epoca medievală Epoca bronzului şi neoliticului Epoca medievală Epoca "Sf. Petru Muşat Zona cuprinsă între str. BOSANCI sat BOSANCI. Ipătescu (E).Suceava Platoul din faţa Cetăţii de Scaun Situl arheologic "Vechiul centru medieval Ansamblul Curţii Domneşti cu vechiul centru medieval al oraşului Suceava Situl arheologic "Oraşul medieval Suceava" Vatra oraşului medieval Suceava Fortificaţia premuşatină Ansamblul curţii boiereşti a Arboreştilor Curte boierească Situl arheologic de la Baia cu două aşezări Ruinele bisericii "Sf. Rareş Suceava" (N). 1 LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA Nr. IV . lângă biserica de lemn actuală La 80 m E de biserica sec. XIV. "Vatra satului". punct "La Tolan” Situl arheologic de la Bosanci.XVII sec. Procopie-Milişăuţi” Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu Necropola tumulară de la Boroaia. XIV . Cetăţii. N. Cetăţii. Bălcescu (S). 75 m SE de biserică medievală "La Saghieni” la confluenţa sec. comuna ARBORE sat ARBORE. XIII . A. Epoca medievală sec.XVI "La Tolan” la 500 m S de sat sec. Ştefan cel Mare Zona cuprinsă de str. P. Luca Arbore. P. pâraelor Clit şi Saca "Cetăţuia” la 2 km SV de sat La limita satelor Bădeuţi şi Mişlăuţi. 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Denumire Cetatea Şcheia . Bălcescu (S). Suceava-Paşcani. Nicolae" medievală Epoca daco-romană Tolan" sec.

Suceava-Paşcani. punct "Sălişte” Aşezările de la "Sălişte" Bosanci sat BOSANCI. 300 m SV de sec. Hallstatt. VI Epoca romanobizantină şi sec. Bosanci sat BOTOŞANA. Epoca medievală. XIV – XV. IV Epoca dacoromană sec. punct "Sălişte” comuna Epoca bronzului târziu. 200m N de grajdurile (ruine) fostului Eneolitic. sec.XVI satul Comăneşti "Sălişte" 500 m N de grajdurile fostului CAP Latène Neolitic 20 Staţiunea arheologică de la Botoşana. 100 m de biserică "În luncă” . pe drumul Tătăraşi "La Canton” la cca. sec. daco. BOTOŞANA comuna comuna comuna de sat "La pod la Rediu” pe şos. Chr. I . Latène. Latène. DOLHASCA comuna oraş "Valea Morii" Broşteni.romană şi medievală Epoca bronzului. XV Epoca medievală . BOTOŞANA sat BOTOŞANA.XII Epoca medievală V sec. XV .IV a.X a. comuna DĂRMĂNEŞTI sat CODRU. 200-250 m de cantonul silvic Neolitic. comuna CAJVANA sat COTÂRGAŞI. 300 m SV de satul Comăneşti "Sălişte” la cca. IV . BOTOŞANA sat BOTOŞANA. XI .17 18 19 Aşezare Situl arheologic de la Botoşana. Chr. sec. 500 m E de sat "La Boroghia” la 2 km N de sat "Dealul Goia” la 4 km de sat "La Todoreasa” la marginea satului "Lângă şcoală” la cca. comuna 48 "Dealul Burlei” la marginea de NE a satului "Salina Cacica” în . Chr. pe latura de nord şi zona înconjurătoare "Dealul Zamca” la cca. VI – VII. curtea întreprinderii. comuna CACICA sat CĂLINEŞTI. la 5 km de sat la cca. 21 22 Necropola tumulară de la Broşteni. comuna BURLA sat CACICA. oraş Broşteni sat DOLHEŞTII MARI. XIII . DRĂGUŞENI sat BUDENI. XI .V a. sec. comuna DOLHEŞTI sat DOLHEŞTII MARI. Hallstatt sec. VI . Epoca romanobizantină 23 24 25 26 27 28 29 30 Necropola tumulară de la Burla Exploatare neolitică a sării Fortificaţie cu val de pământ Necropola tumulară de la Codru Inscripţii runice Necropola de Dolheştii Mari Ruinele curţii boiereşti a lui Şendrea Ansamblul curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat BURLA. cultura Cucuteni sec. punct "Valea Morii” Situl arheologic de la Budeni şi cinci aşezări sat BROŞTENI. comuna DOLHEŞTII MARI sat DRĂGOIEŞTI. sec. Chr. cultura Iamnaia.II a.XV Epoca medievală sec.

Epoca bronzului. pe pârâul Ciuciulea "În luncă” . Chr. Hallstatt Eneolitic. oraş "În cimitir” şi 100 de metri SE de cimitir 49 . la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ La limita judeţului între râul Moldova şi loc.II a. Latène sec. XV Epoca medievală sec. Case şi ruine biserică Ruinele bisericii de la Giuleşti Fortificaţia de la Gura Humorului Necropola tumulară de la Horodnic de Jos Ruinele mănăstirii Horodnic Fortificaţie de pământ DRĂGOIEŞTI sat DRĂGOIEŞTI.31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 Ruinele curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi Ruine biserică Aşezare Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare. comuna DRĂGOIEŞTI sat DRĂGUŞENI. XV Epoca medievală sec. XV Epoca medievală "Dealul Cetate” la S de sat "Cahla Morii” la 2 km de sat ante 1512. III . 150 m de biserica de lemn comuna HORODNIC DE JOS sat HORODNIC DE SUS. comuna DRĂGOIEŞTI sat DRĂGOIEŞTI. XIV Epoca medievală sec. comuna DRĂGUŞENI sat FÂNTÂNA MARE. Râşca "Pădurea Bogdăneasa” la est de oraş. comuna SCHEIA sec. comuna FÂNTÂNA MARE sat GIULEŞTI. XIV . XVIII Epoca medievală Epoca bronzului sec. XIII . XIV .XV Epoca medievală sec.II p. 200m N de grajdurile fostului CAP. sec.XV Epoca 46 Ansamblul curţii boiereşti de la Milişăuţi localitatea BĂDEUŢI. sec. sec. Epoca medievală ante 1512 Epoca medievală Neolitic. 600 m de primărie 41 42 43 44 45 Fortificaţie cu val de pământ Situl arheologic de la Liteni Situl arheologic de la Măneuţi sat MĂNEUŢI. 2 km E de sat "La Temelie” la DN 20. comuna "Dealul Ocup” la cca. oraş LITENI "La Humărie” în vatra satului "La Mâlitură” pe terasa inferioară a râului Suceava sat MEREŞTI. .XVI Epoca medievală sec. pe pârâul Ciuciulea "La Cetăţuie” ”-Dealul Bocăneţ la cca. IV a. la cca. comuna FÂNTÂNA MARE sat FÂNTÂNA MARE. 2 km SE spre Suceviţa comuna HORODNIC DE SUS sat IACOBEŞTI. 3 km de Iacobeşti GRĂMEŞTI sat LITENI. la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ "La Temelie” la DN 20. Chr. Chr. XV . 300 m în dreptul şoselei naţionale "Dealul Colnic” la cca. comuna FRĂTĂUŢII VECHI Fortificaţia de la Mereşti Situl arheologic de la Mihoveni şi patru aşezări sat HORODNIC DE JOS. cultura Cucuteni. 200m N de grajdurile fostului CAP. comuna VULTUREŞTI sat MIHOVENI. III . Chr.II a. la km 405. La cca. I a. comuna Boroaia oraş GURA HUMORULUI CAP. pe pârâul Ciuciulea "În luncă” .XV Epoca medievală. XV . Chr. "La Călugăriţa” la cca. comuna HORODNIC DE JOS sat HORODNIC DE JOS.XVI Epoca medievală sec. Latène şi sec. la km punct "La Temelie" 405. cultura Cucuteni B sec.

Hallstatt. 500 m E de staţia de epurare a apei Lipoveni "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa. "Pe beci” la cca. Chr. Latène şi sec. la cca 1.XVI Epoca medievală sec.II a. punct "La haltă" Situl arheologic de la Rădăşeni. XV . sec. cultura Cucuteni. II IV Epoca daco-romană Neolitic.X a. 500 m E de staţia de migraţiilor epurare a apei Lipoveni Neolitic. Epoca bronzului. Latène. Hallstatt timpuriu.XVII Epoca medievală 49 50 51 52 53 Necropola de la Moara Ruinele curţii logofătului Gavril Trotuşan de la sat Părhăuţi Necropola tumulară de la Părhăuţi Necropola de incineraţie de la Podeni Situl arheologic de la Preuteşti. TODIREŞTI sat PĂRHĂUŢI. Hallstatt. PREUTEŞTI sat RĂDĂŞENI. Chr.II a. Epoca bronzului. punct "Dealul Horodişte" şi două aşezări oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc 50 . punct "Dealul Cetăţii" şi trei aşezări sat PREUTEŞTI. III . 500 m N de biserică 57 Situl arheologic de la Siret. II . III . fortificaţie şi aşezare sat MOARA. 150 m de şcoală "Poiana” Dealul lui Ivan. punct"Cetăţuia". la cca. Chr. Epoca bronzului Eneolitic. cultura Cucuteni fazele A şi B. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI medievală "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa.VI Epoca migraţiilor.III p.47 (ruine) Situl arheologic de la Mitocu Dragomirnei 48 Şase aşezări MILIŞĂUŢI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. TODIREŞTI sat PODENI. IV Epoca dacoromană. Latène târziu sec.Gen. III Latène târziu Neolitic. RĂDĂŞENI comuna comuna "La Haltă” în vatra satului la halta CFR "Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat 56 Situl arheologic de la Sfântu Ilie şi aşezarea de la "Silişte" sat SFÂNTU ILIE. sec. comuna ŞCHEIA "Silişte” la cca. sec. cultura Cucuteni B şi sec. în curtea cetăţeanului Modest Croitorul "Cetăţuia” pe pârâul Brana la 5 km de centrul satului 54 55 Aşezarea de la Preuţeşti. sec. IV a. sec.9 km de sat În vatra satului . BUNEŞTI sat PREUTEŞTI. Chr. Neolitic. XIV . comuna MITOCU sat MITOCU DRAGOMIRNEI. cultura Cucuteni fazele A şi B. Chr. cultura Cucuteni fazele A şi B Neolitic. sec. V . XII . Hallstatt sec. la cca. MOARA sat PĂRHĂUŢI. PREUTEŞTI comuna comuna comuna comuna comuna Pe terenul de sport al Şc.

punct "Dealul Ruină" cu trei aşezări Situl arheologic de la Siret. comuna MOARA sat ZAHAREŞTI.III Epoca romană şi sec. punct "Silişte".X a. punct "Dealul Sasca" Situl arheologic de la Solca Situl arheologic de la Şcheia. Chr. sec.XVII Epoca medievală Neolitic. biserică (ruine).XVII Epoca medievală 62 63 64 Necropola tumulară de la Todireşti Curtea boierească de la Todireni. sec. cultura Noua. Hallstatt timpuriu sec. Latène. fortificaţia de la Volovăţ Aşezare Ruina bisericii lui Oană de la TulovaVornicenii Mari Situl arheologic de la Zahareşti. II . punct "La cânepişte". XIV . VI . Chr. comuna PÎRTEŞTII DE JOS La cca 50 m de Căminul Cultural sec. II . cultura Cucuteni B Neolitic. Epoca romană comuna "Silişte” la 100 m E de grădina de legume "La Cânepişte” la cca 500 m N de grajdurile CAP comuna 65 66 Situl arheologic de la Varvata. VOLOVĂŢ comuna "Silişte” La cca. cultura Cucuteni B.VII Epoca romano-bizantină.III Epoca romană sec. XI . două aşezări de pe "Dealul Cetăţuica” sat VALEA MOLDOVEI.XVI Epoca medievală sec. 500 m SE de cătun 67 68 69 70 Ansamblul curţii boiereşti a lui Giurgiu de la Volovăţ. cultura amforelor sferice. sec. sec. comuna 51 "La Şipoţel” la 1 km S de sat "La Mănăstire” la cca. punct "Silişte". pe malul stâng al pârâului Şcheianca Neolitic.XV Epoca medievală sec. TODIREŞTI sat UDEŞTI. 200 m de grajdurile fostului CAP în aval pe malul stâng al pârâulu "Silişte” la 150 m S de biserică . IV . 100 m SE de biserica actuală sat VORNICENII MARI. XIV . punct "Silişte" şi cinci aşezări oraş SIRET "Dealul Ruină” la cca 500 m N de oraş 59 60 61 oraş SIRET oraş SOLCA sat ŞCHEIA. ŞCHEIA comuna "Dealul Sasca” la cca 300 m S de oraş pe şoseaua E20 "Slatina Mare” la cca 3 km N de localitate "Silişte” cca. II . Case (ruine) şi Biserică (ruină) Situl arheologic de la Udeşti.VII Epoca "Dealul Cetăţuica” la cca. III . cultura Cucuteni B.III p. XV Epoca medievală sec. XIV Epoca medievală sec. Chr.IV Epoca daco-romană Neolitic. III II a. două aşezări şi necropolă Necropola tumulară de la Valea Moldovei sat TODIREŞTI. TODIREŞTI sat TODIREŞTI. UDEŞTI comuna La 250 m SE de pădure sec. XV .58 Situl arheologic de la Siret. 150 m de drumul naţional. comuna VALEA MOLDOVEI sat VARVATA. Epoca bronzului. Epoca bronzului şi Hallstatt sec. ruine casă. comuna MOARA sat VORNICENII MARI. XV . sat VOLOVĂŢ.

Necropola de la Zahareşti, punct "Silişte" şi două aşezări 71 Cetatea de Scaun a Sucevei, Fortul Muşatin, Incinta exterioară, Şanţ de apărare, Zid de contraescarpă Vechea zonă comercială a Sucevei Liceul "Ştefan cel Mare” Biserica armenească "Sf. Cruce” Casă Casa de lemn Hopmeier Casa Pâţu Casa Seserman Casa Roşu Casă Casa Frăţian Casă Casă Casă Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni, biserica "Înălţarea Domnului”, chilii vechi, turn clopotniţă, zid de incintă Casa Hagi Casa de lemn Colonescu Casa de lemn Ignătescu Ansamblul bisericii "Sf. Simion”, biserica "Sf. Simion”, turn clopotniţă Gara Suceava Nord-Iţcani Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou”, Biserica "Sf. Gheorghe”, Clisiarniţă – paraclis, Stăreţie, Chilii, Clopotniţă Gara Suceava-Burdujeni Ansamblul "Curtea Domnească", Palatul Domnesc- ruine, turn locuinţă – ruine, turn de poartă – ruine, anexă – ruine

Stroieşti

municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului

romano-bizantină, sec. XII - XVI Epoca medievală sec. XIV - sf. sec. XV

72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA

Str. Armenească şi Dragoş Vodă ambele fronturi de clădiri monument Str. Alecsandri Vasile 3 Str. Armenească 1 Str. Armenească 7 Str. Armenească 13 Str. Armenească 14 Str. Armenească 18 Str. Armenească 24 Str. Armenească 26 Str. Armenească 31bis Str. Armenească 47 Str. Bălcescu Nicolae 3 Str. Creangă Ion 17 Str. Cuza Vodă 19

sec. XIX 1893 sec. XVI sec. XIX sf. sec. XIX sec. XVIII - XIX sf. sec. XVIII sec. XVIII sec. XIX sec. XVII mijl.sec. XVIII sec. XIX sec. XIX sec. XVI - XIX

86 87 88 89 90 91

municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA

Str. Dragoş Vodă 10 Str. Dragoş Vodă 13 Str. Dragoş Vodă 23 Str. Enescu George 51 Str. Gării 4 Str. Ioan Vodă cel Cumplit 2

sec. XIX, adăugiri sf. sec. XIX sec. XIX sec. XIX 1551, sec. XVI 1876 sec. XVI - XIX

92 93

municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA

Str. Iorga Nicolae 7 Str. Ipătescu Ana f.n.

1869 sec. XIV - XVII

52

94 95 96 97 98 99 100 101

102 103 104 105 106 107

108 109 110 111 112 113 114 115

Biserica "Învierea Domnului” - Vascresenia Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – Iţcanii Vechi Biserica "Sf. Nicolae” – Prăjescu Biserica "Sf. Gheorghe” – Mirăuţi Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic Casă Casa Costin Tarangul Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”, biserica "Sf. Dumitru”, ruinele bisericii vechi, clopotniţă Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal "Bucovina" Clădirea administrativă a oraşului, azi Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava Fostul tribunal, căpitănie districtuală şi închisoare Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (a Coconilor) Casă Mănăstirea Zamca, Biserica "Sf. Axentie”, Paraclisul "Sf. Grigore”, Paraclisul "Sf. Maria”, Chilii, Zid de incintă, Turn clopotniţă, Fortificaţia de pământ Biserica de lemn "Sf. Dumitru” Ansamblul bisericii Arbore Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Turn clopotniţă Ruinele bisericii "Sf. Fecioară” Biserica "Sf. Gheorghe” - Albă Biserica "Adormirea Maicii Domnului” Ruina bisericii "Sf. Procopie”

municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana 14 Str. Labiş Nicolae 17 Str. Mihai Viteazul 2 Str. Mirăuţi 17 Str. Porumbescu Ciprian 5 Str. Prunului 1 Aleea Simion Florea Marian 2 Str. Ştefan cel Mare 1

1551 1639 1611 sec. XIV, XVII mijl. sec. XVII sec. XIX sec. XIX sec. XIV-XVI

municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 33 Str. Ştefan cel Mare 36 Str. Ştefan cel Mare 58 Str. Ştefăniţă Vodă 3 Aleea Trandafirilor 4 Str. Zamca f.n.

1898 înc. sec. XX 1885 1643 sf. sec. XVIII sec. XVI - XIX

sat ADÂNCATA; comuna ADÂNCATA sat ARBORE; comuna ARBORE sat ARBORE; comuna ARBORE sat ARBORE; comuna ARBORE sat BAIA; comuna BAIA sat BAIA; comuna BAIA sat BAIA; comuna BAIA sat BĂDEUŢI; oraş MILIŞĂUŢI
53

sec. XVIII sec. XVI - XIX 1502 1867 1410 sec. XV, XX 1530 1487

116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 213 216 217

Biserica de lemn "Sf. Voievozi” Biserica "Sf. Nicolae” Biserica de lemn "Sf. Nicolae” Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” Casa Gheorghe Puha Piua de sumane Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” Biserica de lemn "Sf. Voievozi” Turn clopotniţă Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” Biserica de lemn "Sf. Dumitru” Ansamblu gospodăresc Complexul gospodăresc Maria Veruleac Ocol întărit Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae", Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, Clopotniţă Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, azi spaţii comerciale şi depozit Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului "-Hagigadar, Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, zid de incintă Vama Veche Conacul Bucevski

sat BĂIŞEŞTI; comuna CORNU LUNCII sat BĂLINEŞTI; comuna GRĂMEŞTI sat BĂNEŞTI; comuna FÂNTÂNELE sat BILCA; comuna BILCA sat BILCA; comuna BILCA sat BILCA; comuna BILCA sat BOGDĂNEŞTI; comuna BOGDĂNEŞTI sat BOGDĂNEŞTI; comuna BOGDĂNEŞTI sat BOGDĂNEŞTI; comuna BOGDĂNEŞTI sat BOROAIA; comuna BOROAIA sat BOTOŞANA; comuna BOTOŞANA sat BREAZA DE SUS; comuna BREAZA sat BREAZA DE SUS; comuna BREAZA sat BREAZA DE SUS; comuna BREAZA localitatea BROŞTENI; oraş BROŞTENI localitatea BROŞTENI; oraş BROŞTENI sat BULAI; comuna MOARA

sec. XVIII sec. XV sec. XVIII 1752 sf. sec. XIX sec. XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII 1879 1808 mijl. sec. XVIII sec. XIX sec. XIX sec. XIX 1779 1895 1512

218 219

sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI sat CALAFINDEŞTI; comuna CALAFINDEŞTI
54

1800 1925

220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238

Biserica de lemn "Sf. Dumitru” Casă de lemn Gheorghe Mnesciuc Casa - Vilă "Coca" Casa de lemn Petru Crăcană Casa Grămadă Gheorghe Fostă primărie, azi spaţii comerciale Banca Naţională Bancă Comercială Fosta prefectură a judeţului Câmpulung, azi Muzeul "Arta Lemnului” Casa Lateş Şcoală Vila Silvia Casă de lemn Casă de lemn Cuptor de ars var Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, Casă parohială, Clopotniţă Biserica "Adormirea Maicii Domnului” Biserica "Sf. Gheorghe” Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva”

sat CĂLINEŞTI; municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC municipiul CÂMPULUNG MOLDOVENESC sat CHIRIL; comuna CRUCEA sat COLACU; comuna FUNDU MOLDOVEI sat COMĂNEŞTI; comuna BOTOŞANA sat COSTÂNA; comuna TODIREŞTI sat CUMPĂRĂTURA; comuna BOSANCI
55

1794 mijl. sec. XIX Calea Bucovinei 48 Str. Cerbului 1 Str. Porumbescu Ciprian 28 Calea Transilvaniei 2 Calea Transilvaniei 6 Calea Transilvaniei 8 Calea Transilvaniei 10 Calea Transilvaniei 15 Calea Transilvaniei 26 Calea Transilvaniei 53 Calea Transilvaniei 108 Calea Transilvaniei 140 înc.sec. XX înc. sec. XIX 1817 1896 1940 sec. XIX sf. sec. XIX prima jum. sec. XIX sec. XIX sec. XIX sec. XIX sec. XIX 1928 1800 sec. XVIII 1811 1792

Eminescu Mihai 2 Aleea Eroilor 16 Str. oraş BROŞTENI sat DEMĂCUŞA. XIX 1890 1850 1798 1842 sec. XV 1890 . comuna DĂRMĂNEŞTI sat DÂRMOXA. comuna 56 sf. Sucevei 80 Str. sec. XIX ante 1481 sf. comuna DORNA sat DRĂGUŞENI.239 240 241 242 243 Biserica de lemn "Înălţarea Domnului” Cuptor de ars var Gospodăria Ecaterina Matisievici Biserica "Cuvioasa Paraschiva” Casa Gavril Candrea 244 Şcoală 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf. Gheorghe” Casa Alecu Forăscu Botez Casa Serafim Ionescu. Nicolae” Fosta Şcoală Domnească Podul de piatră Şoldăneşti Biserica de lemn "Sf. 1764 Pe pârâul Bânca 1830 sec. azi Banca Naţională Ansamblu urban "Str. XIX 1820 1896 1925 1858 sf. comuna BRODINA municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul ş FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI municipiul FĂLTICENI sat FORĂŞTI. comuna DORNA sat DORNA CANDRENILOR. sec. comuna DRĂGUŞENI sat FALCĂU. Nicolae” Moară de lemn sat DĂRMĂNEŞTI. XVIII 1896 1898 sec. comuna FORĂŞTI sat GURA HAITII. Republicii 231 Str. sec. Republicii 280 Str. XIX Str. XVIII 1924 sf. Republicii 294 Str. XIX 1937 1780 sec. Unirii 5 Str. comuna MOLDOVIŢA sat DOLHEŞTII MARI. Sucevei 95 Str.n. 219 . Creangă Ion 10 Str. Sucevei 93 Str. Spiridon” Ansamblu de locuinţe sezoniere Casa pictorului Ştefan Şoldănescu Biserica de lemn "Sf. Republicii 243 Str. Republicii" Casa scriitorului Nicolae Istrate Primărie Casa Copiilor Casa Cantacuzino-Paşcanu Şcoala "Alexandru Ioan Cuza” Casa Jenică Tatos Galeria Oamenilor de Seamă Biserica "Sf. comuna DOLHEŞTI sat DORNA CÂNDRENILOR. Dumbrava Minunată 17 Str. Vladimirescu Tudor f. Republicii 219-243 Frontul de clădiri de la nr.243 Str. Topitoriei 5 Str. sec.

comuna GRANICESTI sat ILIŞEŞTI. XVIII sec. Cruci” Biserica de lemn "Sf. comuna HORODNICENI sat HORODNICENI. XIX 1905 1717 sec. Dumitru” Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. oraş LITENI sat MARGINEA. XVIII sec. comuna HORODNIC DE JOS sat HORODNIC DE JOS. comuna HORODNIC DE JOS sat HORODNICENI.264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 Judecătorie Primărie Biserica "Tuturor Sfinţilor" Conacul Killerman . comuna RĂDĂŞENI localitatea LITENI. sec. XVI . comuna UDEŞTI 57 Bd. XVIII . comuna IACOBENI sat IACOBEŞTI.Pruncu Şcoală Biserica de lemn "Înălţarea Sf. comuna ILIŞEŞTI sat LĂMĂŞENI. comuna HORODNICENI sat HORODNICENI. Duh” Zvoniţă Biserica de lemn "Sf. comuna HÂNŢEŞTI sat HOLDIŢA. azi primărie Gospodăria Ionel Bălan Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” ŞARU DORNEI oraş GURA HUMORULUI oraş GURA HUMORULUI sat HÂNŢEŞTI. sec. XIX înc. XIX mijl. comuna HORODNICENI sat HUMORENI.XIX 1538 sec. sec. XIX 1714 sec.Liteanu. XVIII sec. sec. oraş BROŞTENI sat HORODNIC DE JOS. Nicolae” Casa Vârnav . sec. Arhangheli Mihail şi Gavril” Complexul gospodăresc Ioan Nichituş Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” Curtea baronilor Capri Biserica "Adormirea Maicii Domnului” Biserica de lemn "Sf. Duh" Biserica "Pogorârea Sf. comuna GRĂNICEŞTI sat IACOBEŞTI. comuna MARGINEA localitatea MĂNĂSTIOARA. XVIII sf. adăugiri 1822 înc. comuna BOTOŞANA sat IACOBENI. XV. XIX 1792 sf. Bucovina 21 Piaţa Republicii 10 1904 1901 sec. comuna HÂNŢEŞTI sat HÂNŢEŞTI.

283 284 285 286 Ansamblul bisericii "Sf.XVIII sec. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA Pârâul Magherniţa HUMORULUI. XIX .XIX 1530 sec. XVI . Onufrie” Biserica "Sf. 100 m SV de incinta actuală HUMORULUI. XIX sec. XVII 1765 sec. XV sec. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI. Onufrie" Fântână Ruinele bisericii Humorul Vechi 287 Mănăstirea Humorului 288 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” şi "Sf. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI. XVI . comuna MĂNĂSTIREA 58 sec. oraş SIRET localitatea MĂNĂSTIOARA. XIX 1641 sec. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI.XVIII sec. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI.Gheorghe" 289 Ruine case mănăstireşti 290 Turn clopotniţă 291 Turnul lui Vasile Lupu 292 Gospodăria Elena Velearovschi 293 Grup de case localitatea MĂNĂSTIOARA. comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI. XVII . oraş SIRET localitatea MĂNĂSTIOARA. oraş SIRET sat MĂNĂSTIREA La cca.

294 295 296 297 298 299 Conacul Mavrodin Fierăstrău hidraulic Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” Clopotniţă Biserica "Sfinţii Enoh. Duh” 302 Paraclisul "Sf. comuna MITOCU sat MITOCU DRAGOMIRNEI. XVIII sec. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCAŞI. XVIII 1789 1602 sec. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. XVII 1609 sec. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. XVII . Ilie şi Ioan Teologul” Dragomirna Mică Mănăstirea Dragomirna 300 301 Biserica "Pogorârea Sf. XVII sec. sec. Nicolae” 303 Egumenie 304 Trapeza 305 Zid de incintă 306 307 308 Biserica de lemn "Sf. sec. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MOARA NICĂ. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. XIX sf. XVIII înc. XIX 1522 . comuna MOARA sat OSTRA. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. comuna VULTUREŞTI localitatea MILIŞĂUŢI. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. Arhangheli” Fierăstrău hidraulic Biserica "Duminica Tuturor Sfinţilor” HUMORULUI sat MEREŞTI. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCU DRAGOMIRNEI. sec. oraş MILIŞĂUŢI sat MITOCAŞI. comuna TODIREŞTI 59 1925 sf. comuna OSTRA sat PĂRHĂUŢI. comuna MITOCU DRAGOMIRNEI sat MITOCAŞI.XIX 1609 sec. XVII sec.

Nicolae” Mănăstirea Probota Biserica "Sf. comuna POIANA STAMPEI sat POIANA STAMPEI.XVIII 1487 1725 sec. Voievozi” Clopotniţă Casă Biserica "Adormirea Maicii Domnului” Biserica "Naşterea Maicii Domnului” Ruinele bisericii "Sf. XV sec. oraş DOLHASCA sat POIANA. oraş SALCEA sat POIANA. oraş DOLHASCA sat PROBOTA. oraş DOLHASCA sat PROBOTA. XVIII . oraş 60 sec. XIX sec. XIX sec. XIX înc. comuna PĂTRĂUŢI sat PÎRTEŞTII DE SUS. comuna CACICA localitatea PLOPENI. comuna FÂNTÂNA MARE sat PROBOTA. sec. Nicolae” Clisiarniţă Casele domneşti. Voievozi” şi "Sf. comuna CACICA sat PÎRTEŞTII DE SUS. oraş DOLHASCA sat PROBOTA.ruine sat PĂTRĂUŢI. XIX sec. Dumitru" Gospodăria Ion Ivan Biserica de lemn "Sf. XVIII 1753 sec.309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 Ansamblul bisericii " Înălţarea Sfintei Cruci” Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci” Clopotniţă de lemn Ansamblul bisericii de lemn "Sf. oraş DOLHASCA sat PROBOTA. Gheorghe” Ruinele bisericii "Sf. comuna CACICA sat PÎRTEŞTII DE SUS.XIX 1779 1861 sec. oraş DOLHASCA sat POIANA. sec. oraş DOLHASCA sat POIANA STAMPEI. Nicolae" Rateşul Rahtivanilor (ruine) Biserica de lemn "Sf. comuna CACICA sat PÎRTEŞTII DE SUS.XVII 1530 1530 1530 . XIX sf. XVIII sec. comuna PĂTRĂUŢI sat PĂTRĂUŢI. comuna PĂTRĂUŢI sat PĂTRĂUŢI. XVI . Voievozi” Biserica de lemn "Sf. XV . comuna POIANA STAMPEI sat PRAXIA.

turn clopotniţă. XV . Nicolae”. Şcoală Gospodăria . XV sec. pe locul celei din 1466 . comuna PUTNA Nord. Apostoli Petru şi Pavel” sat PUTNA. Bogdan Vodă 1-87şi 2-86 Str.328 329 330 331 332 333 334 335 336 Clădiri din incintă. oraş DOLHASCA sat PROBOTA. comuna PUTNA sat PUTNA. ruine clădiri de Sud-Est. oraş DOLHASCA sat PUTNA. comuna PUTNA sec.XVII sec. comuna PUTNA sat PUTNA. Mercurie şi Sf. Agronomilor. Biserica "Sf. XIX sec.XIX 1653 . XVI . Bogdan Vodă 4-6 Calea Bucovinei 2 Calea Bucovinei 5 Str. sat RĂDĂŞENI. fabrica de cherestea Biserica de lemn "Sf. casa parohială Casă Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi” Şcoală Gara C. 2 Sit urban Ansamblul bisericii "Sf. XIV . Lungă 8 Str.R.1469 sec.XIX 1888 1863 1902 1889 1911 1875 1838 1862 1789 . XIX 1879 1815 1896 sec. Calea Prieteniei 22 Calea Prieteniei 47 sec. Gării 3 Str. comuna PUTNA sat PUTNA. Putnei. Lupenilor. chilii Sud. Piaţa Unirii Str. XVII Zona cuprinsă între str. comuna Ecaterina” RĂDĂŞENI Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Templu evreiesc Spitalul Militar Şcoala nr. oraş DOLHASCA sat PROBOTA. casa domnească. 1 Mai 2 Str.XX 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 Biserica "Sf.atelier a olarului Constantin Colibaba Fabrica de Hârtie Judecătorie Fabrica de Spirt municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI 61 sec. turn de poartă.F. chilii sat PUTNA. ruine clădiri de Nord. Dobrogeanu Gherea Constantin 12 Str. Calea Prieteniei. Horea 44 Str. XVIII sec. XVI 1550 sec. Nicolae”. Papetăriei f. zid de incintă.1662. XIV sec. XV . Clopotniţă. 1 Mai 4 Str.n. comuna PUTNA Turn tezaur.ruine Turnuri de colţ Zid de incintă Chilia lui Daniil Sihastrul Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” Mănăstirea Putna Biserica "Adormirea Maicii Domnului” DOLHASCA sat PROBOTA. 1 Mai 36 Str.

Spitalului 9 Str. Tineretului 9 Piaţa Unirii În parc Piaţa Unirii 1-63 Piaţa Unirii 10 1902 sec. Dumitru". azi Cinematograful "Flacăra" Mănăstirea Râşca. Castanilor 8 Piaţa Republicii 1 62 sf. XVI . ŞCHEIA oraş SIRET oraş SIRET oraş SIRET comuna Str. Ioan Botezătorul”. XIX 1896 sec. Clopotniţă Ruinele Curţii Domneşti de la Reuseni Biserica "Sf. Clopotniţă. Ştefan cel Mare 1. XIX 1823 1911 1871 1912 1871 1905 sec. XIX sec. XV sec. GRĂMEŞTI sat SATU MARE. Ştefan cel Mare 72 Str. Republicii 62-64 Str. SATU MARE sat SFÎNTU ILIE.catolică "Naşterea Sf. Casa Nicolae Istrati Biserica de lemn "Sf. 2-90 Str. sec. XX sec. Republicii 2 Str. XV .XVIII Str.XIX sec. Biserica "Tăierea Capului Sf. UDEŞTI sat REUSENI. clopotniţă. în curtea şcolii sec. XIX 1870 1860 1940 1909 1879 sec. 3 Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh” Ansamblu urban Casa Germană. zid de incintă Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. Arcaşilor 3 Str. HORODNICENI sat RUDEŞTI.353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 Fabrica de Mobilă Zona veche a oraşului Casă Judecătorie Banca Naţională Prefectură Spital Ansamblu urban Biserica romano . Fecioare Maria” Şcoală Clădire publică Corpul administrativ al Uzinei Electrice Casa Armatei. Ioan Botezătorul” municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI municipiul RĂDĂUŢI sat RÎŞCA. biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” Piua de sumane Ansamblul bisericii "Sf. XVII . Ştefan cel Mare 16 Str. Republicii 67 Str. Republicii 65 Str. Ilie”. Ştefan cel Mare 120 Str. comuna RÂŞCA sat REUSENI. Biserica "Sf. 6 Şcoala nr. azi Şcoala nr. Treime”. XIX 1826 sec. Ilie”. Putnei 208 Piaţa Republicii Str. XVI . Ştefan cel Mare 122 Str. UDEŞTI sat ROTOPĂNEŞTI. Ştefan cel Mare 18 Str. XVIII 1900 sec.XIX comuna comuna comuna comuna comuna La 200 m V de biserică. Nicolae”. Ioan. Biserica "Sf. azi Banca Comercială Română Biserica "Sf. zid de incintă Hanul Siret Fosta primărie. chilii.79.

XIX oraş SOLCA sec. Nicolae”. sec. zid de incintă. azi Intreprinderea Minieră municipiul VATRA DORNEI Vatra Dornei Primărie municipiul VATRA DORNEI Poştă municipiul VATRA DORNEI Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI 63 Str. comuna TODIREŞTI Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului". XIV . XIX 1670 sec. Arhangheli” sat TODIREŞTI.înc. Voievozi” sat ŞERBĂNEŞTI. turnuri.380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 Liceul "Laţcu Vodă" Ansamblul "Sf. Trandafirilor 2 Str. clopotniţă Fabrica de Bere Casa Saveta Cotrubaş Biserica de lemn "Sf. Nicolae” oraş SIRET oraş SIRET oraş SIRET oraş SIRET sat SLATINA. Dornelor 13 Str. XVI . chilii. sec. Treime” Zvoniţa Mănăstirea Slatina. ruine chilii. Apostoli Petru şi Pavel”. XIX 1896 1910 1902 sf. zid de incintă Biserica de lemn "Sf. Biserica de lemn "Sf. XVII sec. XVIII sec. comuna VAMA Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”. comuna Suceviţa. Tomşa Vodă 2 Str. Paraclisul "Sf.sec. piua de sumane a lui Ilişoi Casa de lemn Aurora Negrea municipiul VATRA DORNEI Clădirea Izvorului "Santinela” municipiul VATRA DORNEI Gara Băi municipiul VATRA DORNEI Gară municipiul VATRA DORNEI Casa Vladimir. XIX .XVII sec. Trei Ierarhi”. turnuri. SLATINA Str. comuna TODIREŞTI Casa de lemn Ilie Cârciu sat STRAJA. Biserica "Sf. comuna ZVORIŞTEA Biserica de lemn "Sf. trapeză. XIX sec. sat VAMA. Eminescu Mihai 1 Str. comuna STRAJA Biserica "Arătarea Domnului”. XVIII mijl. cişmea. XX La marginea de vest a oraşului În parcul orăşenesc Str.XVII 1352 sec. XVIII înc. XVIII . XVI . Eminescu Mihai 24 Str. zid de incintă Mănăstirea Solca. Victoriei 10 comuna 1875 sec. Mănăstirea sat SUCEVIŢA. beciuri. paraclisul "Sf. clopotniţă. Biserica "Schimbarea la Faţă”. Eminescu Mihai 17 Str. sec. Victoriei 10 Str. Tomşa Vodă 111 sec. XVII 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 oraş SOLCA oraş SOLCA sat SOLONEŢ. Nicolae”. Eminescu Mihai 28-34. Treime” Biserica "Sf. Dornelor 7 Str. SUCEVIŢA paraclis. turnuri de NE şi NV. Victoriei 10 Str. Biserica "Învierea Domnului”. XIX 1897 1929 sec. 23-31 prima jum.

sec. XIX sf. comuna MĂLINI Casa lui Matei Millo sat SPĂTĂREŞTI. Biserica sat ZAHAREŞTI.402 403 404 405 406 407 408 409 Hotel Biblioteca orăşenească Zona veche comercială a oraşului Clădirea băilor Clădirea Izvorului "Unirea" Cazinoul Băilor Hotel (Vila 1) Ruinele bisericii "Buna Vestire” 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI municipiul VATRA DORNEI sat VATRA MOLDOVIŢEI. sec. Creangă Ion 68 Str. Dumitru”. 4-14 Str. Cruci” sat VOLOVĂŢ. Creangă Ion 30 Str. comuna VADU MOLDOVEI Casa lui Eusebiu Camilar sat UDEŞTI. XV . Republicii 5 Str. XV sec. XIX Str. XVI -XVIII 1782 sf. Republicii 3 Str. Sucevei 93bis prima jum. XVIII sf. sec. XIX sf. Eminescu Mihai 74 Str. comuna VOLOVĂŢ Mănăstirea Voroneţ. Otto Binder municipiul SUCEAVA 64 Str. Casa lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN PORUMBESCU. sec. Republicii 7 La 300 m de mănăstire comuna VATRA MOLDOVIŢEI 1896 1901 sec. Vestire”. comuna CIPRIAN PORUMBESCU Casa lui Ion Creangă municipiul FĂLTICENI Casa lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Casa lui Ion Dragoslav municipiul FĂLTICENI Casa Gane . localitatea VORONEŢ. Gheorghe”. Eminescu Mihai 70 Str. XVI . zid de incintă GURA HUMORULUI Ansamblul bisericii "Sf. comuna VATRA MOLDOVIŢEI Mănăstirea Moldoviţa. comuna UDEŞTI Cripta-cavou a familiei dr. XIX 1850 înc. XIX sf. chilii comuna VATRA Sud. Republicii 15 Str. Biserica "Buna sat VATRA MOLDOVIŢEI. zvoniţă STROIEŞTI Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ZVORIŞTEA.XX 1500 sec. sec. Republicii 1 Str. sec. Luceafărului 1-13. comuna "Sf. Dragoslav Ion 45 Str. sec.Gorovei municipiul FĂLTICENI Casa lui Eugen Lovinescu municipiul FĂLTICENI Casa lui Nicolae Labiş sat MĂLINI. clopotniţă. XX mijl.XVIII sec. zid de incintă cu turn de colţ. clisiarniţă. XIX 1898 1896 1898 1896 sec. turn MOLDOVIŢEI clopotniţă de intrare Biserica "Înălţarea Sf. paraclisul de iarnă. oraş ruine chilii. Biserica "Sf. sec. Dumitru". comuna ZVORIŞTEA Casa Popovici. XIX În cimitirul oraşului 1914 .

Piaţa 22 Decembrie 1989 f. comuna PUTNA Mormântul poetului Mihai Horodnic. mormântul lui Vasile Niculescu Monumentul Eroilor din primul război mondial oraş RĂDĂUŢI Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi oraş RĂDĂUŢI Statuia "Moldova” sat ROTOPĂNEŞTI. Sucevei f.n. comuna CIPRIAN PORUMBESCU Statuia lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Bustul dr. 700 m de gară În zona centrală În incinta Mănăstirii Putna În cimitirul oraşului 1977 1938 1922 1922 1969 sec. XIX Str.425 426 427 428 429 430 431 432 433 Monumentul lui Ştefan cel Mare Mormântul logofătului George Cantacuzino Mormântul lui Simion Florea Marian Cripta-cavou a familiei Rodzina Sessuski Hasenorzow Mormântul lui Grigore Vindereu (1830-1888) Muzeul Satului Bucovinean Statuia lui Petru I Muşat Casa folcloristului Simion Florea Mormântul lui Ciprian Porumbescu municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA În parcul Cetăţii de Scaun În cimitirul oraşului În cimitirul oraşului În cimitirul oraşului În cimitirul oraşului În Parcul Cetăţii Piaţa 22 Decembrie 1989 Aleea Simion Florea Marian 4 În cimitir 1975 1812 1907 1834 1826 sec.n.n. Str. Str.n. Lângă Primărie Str. oraş RĂDĂUŢI mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ.n. XIX 1976 înc. Gabriel Tatos municipiul FĂLTICENI Statuia Grănicerilor municipiul FĂLTICENI Bustul maiorului Ion Neculai municipiul FĂLTICENI Bustul lui Nicu Gane municipiul FĂLTICENI Cimitir evreiesc oraş GURA HUMORULUI Monumentul Eroilor din primul război mondial localitatea LITENI. sec. XVIII 1716 1964 În curtea şcolii În parcul staţiunii balneare 65 . XIX 1883 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446 447 448 449 municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA municipiul SUCEAVA sat CIPRIAN PORUMBESCU. Bogdan Vodă f. mormântul lui August Nibio. În faţa liceului"Nicu Gane'' La marginea de N a oraşului la cca. comuna HORODNICENI Cimitir evreiesc oraş SIRET Stâlpul lui Vodă sat VAMA. Republicii f. comuna VAMA Bustul lui George Enescu municipiul VATRA DORNEI În parcul muzeului 1985 Piaţa 22 Decembrie 1989 f. XVIII 1919 1962 prima jum. mormântul lui Rudolf Neubauer. Maior Ioan f. Calea Bucovinei 5 În curtea bisericii 1920 1972 1856 sec.n. a sec. comuna CIPRIAN PORUMBESCU Statuia lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN PORUMBESCU. oraş LITENI Bustul lui Mihai Eminescu sat PUTNA.

S. la confluenta pr. 2 Rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava Nr . Bistriţa Aurie Administrat or / Custode Tipul Obiectul protecţiei şi conservării D.Anexa nr.00 2 Moara Dracului 1.S. Candrenilor Izvorul Negrişoara Câmpulung Moldovenesc. Ţibău cu r. drum forestier D.30 Localizare (unitati administrativ teritoriale). Suceava rezervaţie Ocolul sillvic geologica Vatra Dornei Formaţiuni geologice D. amplasament Dorna Candrenilor. Suceava rezervaţie Ocolul silvic geologică Pojorâta Chei Direcţia Silvică Suceava. Valea Caselor Cârlibaba. Cr t. 1 Denumire Supraf aţa (ha) Doisprezece Apostoli PN-K 200. la 7 km de pr. Ocolul silvic 66 rezervaţie geologică Calcare .30 3 Piatra Ţibăului 20. sub Masivul Rarău.

S.Buc. D.S.S. Suceava 67 rezervaţie forestieră Mlaştină oligotrofă rezervaţie botanica rezervaţie forestieră rezervaţie botanica Specii de floră de interes comunitar Mlaştină oligotrofă Specii de floră de interes comunitar rezervaţie botanica Specii de floră de interes comunitar rezervaţie botanică rezervaţie Mesteacănul pitic Stejăret secular ..zona Ocolul silvic Canton silvic Stulpicani Şaru Dornei.00 7 24. Suceava DN . Suceava la 500 m de Ocolul silvic Cantonul silvic Dorna Plaiul Bârgoii Candreni Stulpicani. D.intrare în Ocolul silvic localitate Vatra Dornei Bosanci.50 9 Tinovul GăinaLucina Pădurea 1.4 Tinovul Poiana Stampei 681.10 6 36. Suceava Slătioara . D.00 10 39.S. D. la Moara / km 4 pe DN Academia Suc.80 5 Făneţele montane Todirescu Tinovul Şaru Dornei Fâneţele seculare Ponoare 38.50 8 Fâneţele seculare Frumoasa 9. Română filiala Iaşi Moldova Suliţa. Primăria la 800 m de E Bosanci/ 85 Academia Română filiala Iaşi Moara. D. Primăria Frumoasa.S. Suceava Lucina – la 800 Ocolul silvic m de herghelie Breaza Pătrăuţi.40 Cârlibaba Poiana Stampei.

S.40 Breaza.20 Stulpicani Slătioara . zona . la 7 km pe pr..S. Benia – zona com.00 Rarău la 2 km pe DN Pojorâta. Putnei 116. Suceava Ocolul silvic Pojorâta D.Luncă 1064.933. masivul Rarău 12 Codrul secular Slătioara 13 Codrul secular Giumalău Răchitişul Mare 14 15 Făgetul Dragomirna 16 Pădurea Zamostea .11 (Quercetumul) Crujana Pietrele Doamnei . Suceava rezervaţie Ocolul silvic forestieră Pătrăuţi Făget secular D.S. Moldova Suliţa 134. Suceava Ocolul silvic Pojorâta Ocolul silvic Crucea D.la 800 m de mănăstire 107.S.S.60 Zamostea. Suceava Ocolul silvic Stulpicani D.zona cantonului silvic 309.S. la 2 km de Ocolul silvic Pătrăuţi D. Crucea.90 Mitocul Dragomirnei. Suceava rezervaţie Ocolul silvic forestieră 68 Arborete de luncă . Suceava Ocolul silvic Breaza forestieră rezervaţie mixtă Formaţiuni geologice Specii de floră de interes comunitar (Peşteră cu lilieci) Molidiş secular Specii de interes comunitar Molidiş secular rezervaţie forestieră rezervaţie forestieră rezervaţie botanică Strugurele ursului D.Trei Meri”.50 Pojorâta.

17 Cheile Zugrenilor 314. Suceava rezervaţie Paleontologic Ocolul silvic paleontologică Pojorâta 69 .S. Suceava Ocolul silvic Vatra Dornei rezervaţie mixtă Chei Specii de floră de interes comunitar rezervaţie geologică rezervaţie forestieră Chei Specii de interes comunitar Habitat de interes comunitar D. Crucea zona com.S. Crucea. Neagra Şaruluiversantul estic al Munţilor Călimani.S. mal stâng al r. Lucava Şaru Dornei.S. Ocolul silvic Vatra Dornei D.50 21 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta 1. Bistrita Moldova Suliţa. Suceava rezervaţie Ocolul silvic geologică Gura Humorului Formaţiuni geologice Paleontologic D. la limita între localităţile Câmpulung Mold. Suceava Ocolul silvic Crucea.S.00 19 Jnepeniş cu Pinus cembra 384.00 centrul comunei Dorna Arini. la 5 km de DN Gura Humorului. Moldova Pojorâta. zona Lucina – pe pr. zona Ariniş. pe valea r.00 18 Cheile Lucavei 33. si Pojorâta Adâcata D.20 20 Piatra Pinului şi Piatra Şoimului 0. Suceava Ocolul silvic Breaza D.

Pojorâta ştiinţifică Specii de interes comunitar * Pe teritoriul judeţului Suceava se regăseşte o suprafaţă de 10775. nr. 2151/2004. Suceava rezervaţie O.22 Decembrie nr.. la 400 m de E 85 Pojorâta. sediul fiind în municipiul Vatra Dornei str.S. zona . Administraţia Parcului Naţional Călimani este în judeţul Suceava.La stejar”.G. ** Rezervaţia „Peştera Liliecilor” – Rezervaţie Ştiinţifică instituită în baza H.S. 70 .00ha).22 Fâneţele seculare de la Calafindeşti 7. la altitudinea de 1500 m Primăria Calafindeşti rezervaţie botanică Specii de interes comunitar D. la 1 km de Pietrele Doamnei.00 23 Rezervaţia Peştera Liliecilor ** Calafindeşti. 5.5 ha din Parcul Naţional Călimani (S total =24041.

Cacaina) Suceava (zona Petru Rareş) Suceava (zona str.Anexa nr. crt. Moldova) Rădăuţi (centrul oraşului) Solca (zona centrală) Suceava (zona centrala) Suceava (zona pr. Quercus robur Stejarul secular. Magnolia kobus Ginkgo Biloba Fagul rosu. 3 Parcuri de agrement şi monumente ale naturii de pe teritoriul judeţului Suceava Nr. (in curtea spitalului municipal) Calinesti Cuparencu (zona sat – padure) Denumire Parc agrement Parcul muzeului Parc dendrologic Parc central Parc balnear Parcul central Parc dendrologic Şipote Parcul Curţii Domneşti Parc Judecătorie (Primărie) Parc balnear Stejarul secular. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Localitate/ adresa Câmpulung Moldovenesc (zona pod auto) Ciprian Porumbescu Gura Humorului (malul r. Ştefan cel Mare) Vatra Dornei (zona staţiunii) Botoşana (in centrul satului) Cajvana (in centrul satului) Câmpulung Mold. Fagus Funcţie/ Deţinător parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic CMB Suceava parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic Primăria localităţii Parc dendrologic DS Suceava parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic Primăria localităţii parc dendrologic Primăria localităţii Monument al naturii Monument al naturii Monument al naturii specie rară Monument al naturii specie rară 71 Regim juridic stat stat stat stat stat stat stat stat stat stat stat stat stat stat Act de autoritate Decizia 433/1971 CPJ Suceava Decizia 433/1971 CPJ Suceava Decizia 433/1971 CPJ Suceava - . Quercus robur Magnolia cu flori albe.

5 72 . var. Alnus Incana. Liliodendron tulipifera) Arin Lanciniat.15 16 17 18 Horodnic La Codrii Voivodesei (in curtea casei de vânătoare) Rădăuti (in curtea Fabricii de spirt) Siret (in zona centrală) Suceava (in fata Muzeului de stintele naturii) Şcheia (in curtea Casei agronomului) silvatica. atropurpureea Ginkgo Biloba Fagul roşu. Pinus strobus Tulipar. 22 Rădăuţi Mlaştina Rădăuţi Monument al naturii specie rară Monument al naturii geologica şi geomorfologică botanica stat stat - privat - Anexa nr. atropurpureea Tulipar. Liliodendron tulipifera) Ginkgo Biloba Fagul rosu. var. var. var. laciniata Piatra Buhei Monument al naturii specie rară Monument al naturii specie rară Monument al naturii specie rară Monument al naturii specie rară Monument al naturii specie rară stat - stat stat stat - 19 stat - 20 21 Vatra Dornei (in Parcul băilor) Câmpulung Mold. Fagus silvatica. atropurpureea Pinul Strob. Fagus silvatica.

Este prima dată când veniţi în Bucovina ? Da 3. ziare Pagină Internet Alte surse _______________ Prieteni. colegi ce n-au vizitat Întâmplător 2. recreere Tratament Afaceri Vizită la mănăstiri Week-end Alte motive ____________________ Nu 73 . Cum aţi aflat de noi? Reclamă în pliante. 1. Durata sejurului : ___________ zile 4.CHESTIONAR PENTRU TURIŞTI (utilizat pentru măsurarea gradului de satisfacţie a clienţilor) Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns. Scopul sejurului Odihnă. reviste.

5. Care dintre serviciile oferite de noi au răspuns aşteptărilor dvs. De ce aţi ales această zonă pentru sejurul dvs.? Ospitalitatea gazdelor Oferta gastronomică Cadrul natural Potenţialul cultural Patrimoniul istoric Infrastructura Raportul preţ/calitate Alte motive 6. Care servicii turistice nu sunt pe măsura aşteptărilor ? 8. ? 7. De ce servicii turistice noi aţi dori să beneficiaţi ? (eventuale propuneri de îmbunătăţire a serviciilor turistice oferite) 74 .

9. Unde locuiţi ? Ţara ____________________ Localitatea _________________ Vârsta _____________ ani Studii __________________ Sex M F Nu Starea civilă ______________ Data____________ Localitatea________________ Vă mulţumim. 75 . Doriţi să reveniţi ? Da 10.

cosmetică Alte servicii 4. 6 CHESTIONAR PENTRU UNITATEA DE PRIMIRE (completat în vederea dezvoltării de noi produse/servicii turistice în localitatea dumneavoastră) Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns. bifaţi) Restaurant Masă la cerere Pensiune completă Piscină. Programe de agrement oferite turiştilor (răspuns multiplu.Anexa nr. frizerie. bifaţi) 76 . saună Sală de sport / teren de sport Săli de tratament medical Parcare auto pentru turişti Magazin Coafură. Denumire unităţii de primire ________________________________________ Tipul unităţii : ________________________ Categoria de clasificare : _________________________________ Numărul de camere : _______________ Numărul de locuri-pat :___________________ 3. Servicii oferite turiştilor (răspuns multiplu.

bucătar . Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la: Condiţii de cazare Ofertă gastronomică specifică zonei Drumeţii organizate Vizite la obiective turistice Excursii Datini şi obiceiuri 77 .? DA NU Pentru care dintre următoarele meserii aţi mai avea nevoie de personal calificat? . Câte persoane din cele care lucrează în unitatea dvs.Vizite la obiective turistice Drumeţii organizate Evenimente culturale Lecţii de ski Excursii Datini şi obiceiuri Participare la treburi gospodăreşti Altele ___________________ 5. vorbesc o limbă străină? ________ 7.ospătar .altceva ___________ 6.recepţioner . Întâmpinaţi dificultăţi în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dvs.

In ce perioadă a anului sunteţi cei mai solicitaţi ? (răspuns multiplu. la fel 3. vara 3. la fel Cum preconizaţi cererea turistică (numărul de turişti) în anul 2006 ? ( încercuiţi câte o variantă de răspuns) 1. toamna 4. va scadea 3. a scăzut 2. va creşte 1. iarna 9. a crescut 2. a scăzut 3. a crescut 1. la fel 3. a scăzut 2. primăvara 2. a crescut 1. va creşte 2. la fel 78 Numărul de turişti români Numărul de turişti . a scăzut 2. la fel 3. a crescut 1. la fel 3.Evenimente culturale Altele ___________________ 8. 1. Faţă de anul trecut ( încercuiţi câte o variantă de răspuns) Numărul de turişti români Numărul de turişti străini Numărul de înnoptări Durata sejurului 10. bifaţi) 1. va scadea 2.

c. c.străini 11. d. În următorii 2 ani ce produse/servicii turistice intenţionaţi să promovaţi ? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Care sunt obiectivele ce atrag turiştii în localitatea dvs ? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 14. a. a. d. ____________________________________________________________________ b. 13. b. c. ____________________________________________________________________ d. b. Cum vă promovaţi serviciile oferite turiştilor? a. Cum credeţi că trebuie să se implice autorităţile centrale şi locale în dezvoltarea turismului ? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 79 . d. b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ 12. a.

10. 9. Localitatea________________ 80 .15. Data ________________ Vă mulţumim. : ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Notă : pentru întrebările 8. completaţi maxim 4 propuneri. a. b. 11. c. Alte propuneri pe care le puteţi face pentru creşterea numărului de turişti în localitatea dvs. d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful