You are on page 1of 80

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SUCEAVA

STRATEGIA
DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A
TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

- decembrie 2005 -
COLECTIVUL DE LUCRU CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN
JUDEŢUL SUCEAVA

Burduja Rodica - consilier, Agenţia pentru Protecţia Mediului;


Buzincu Aurel - director executiv, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional - Suceava;
Cauteş Loreta - GEC – Bucovina;
Călinescu Costel - GEC – Bucovina;
Codău Brînduşa - şef Serviciu Diseminare Date, Direcţia Judeţeană de Statistică
Suceava;
Costin Vasile - consilier, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
Cubleşan Corina Monica - preşedinte, ANTREC;
Efros Vasile - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare Suceava;
Nedelea Alexandru - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare; Suceava;
Ştefănescu Beatrice - preşedinte executiv, GEC - Bucovina;
Tănăse Mircea - şef serviciu, Infoturism, Consiliul Judeţean Suceava;
Tomniuc Cristian - inginer, Compartimentul Vânătoare, Direcţia Silvică Suceava;

Ioanovici Angela - director executiv, Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava


Brudea Cristian - consilier superior;
Creţu Adrian - consilier asistent;
Flandorfer Antoniu Alexandru - inspector asistent;
Gemeniuc Valentin - consilier superior;
Irimescu Ileana - consilier superior;
Mititelu Gheorghe - consilier superior;
Nimigean Ion – inspector de specialitate;
Onică Adriana - consilier superior;
Sinescu Florin - consilier superior;
Vizitiu Daniel - Lorin - consilier asistent.
CUPRINS

Capitolul 1.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI
ALE JUDEŢULUI SUCEAVA

1.1. Date generale de prezentare a judeţului


Aşezare geografică
Relieful judeţului
Clima
Reţeaua hidrografică
Resurse naturale
Unităţi administrativ – teritoriale
Populaţia
Istoric
1.2. Dezvoltarea generală socio – economică a judeţului Suceava
Industria
Agricultura şi silvicultura
Producţia vegetală
Pomicultura
Zootehnia
Industria alimentară
Mediul de afaceri
Sectorul bancar
Infrastructura
- de transport
- de utilităţi
- educaţională
- de sănătate
- în domeniul cercetării
Servicii sociale

Capitolul 2.
TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava


Structurile de primire turistică
Capacitatea de cazare turistică
Turişti cazaţi
Indici de utilizare a capacităţii de cazare
2.2. Resurse de dezvoltare a turismului
Lungimea principalelor cursuri de apă
Principalele altitudini muntoase
Principalele atracţii turistice
Habitate naturale
Floră şi faună
Starea ariilor protejate
Starea pădurilor

2.3. Forme de turism


2.4. Analiza SWOT a judeţului Suceava

Capitolul 3.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE
A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei


3.2. Analiza aşteptărilor turiştilor şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de
cazare turistică
3.3. Planul de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în
judeţul Suceava
Capitolul 1.

PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI


ALE JUDEŢULUI SUCEAVA

1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava

Aşezare geografică

Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de
8553,5 km 2 (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară.
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a
resurselor naturale.
Sprijinit în partea de vest pe o coroan ă de munţi falnici, iar în partea de est lunca
largă şi joasă a Siretului, teritoriul jude ţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uria ş cu
faţada largă de peste 100 km expus ă spre est.
Judeţul este intersectat de meridianele de 25 o şi 26 o longitudine estică; paralele de
47 şi 48o latitudine nordică, încadrează judeţul în afara limitelor sale.
o

În longitudine se întinde între:


- 25o05’ în extremitatea vestică
- 26o35’ în extremitatea estică.
Pe latitudine se întinde între :
- 47o57’ în extremitatea nordică
- 47o10’ în extremitatea sudică.
Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat), la
sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud,
iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor:


munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci.
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.
Raportat la marile unit ăţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scădere
treptată în altitudine, tipurile de forme ori entându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în
general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.
În ansamblu, teritoriul jude ţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană;
b) regiunea de podiş.
Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi separate
între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaz ă prin întinse
păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo -turistice, căile de comunicaţie şi aşezările
umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

5
Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezenta ţi prin:
- Munţii Suhard – parţial Călimani;
- Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare);
- Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)
- Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
Munţii Suhardului - se desfăşoară sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de
Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe v ârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m:
Omu -1931 m, Suhardu -1709 m, Ouşoru - 1639 m; vârfurile cele mai înalte cunosc
condiţiile mediului alpin, cu consecin ţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico -
geografice.
Masivul Călimani - cel mai înalt şi mai impunător munte vulcanic (2102 m - Vârful
Pietrosul) din ţara noastră - oferă aspecte de relief aparte const ând din vârfuri ascuţite (lavă
vulcanică întărită pe coşurile de erupţie), platouri structurale, forme reziduale curioase,
câmpuri întinse de grohotişuri, văi adânci cu dispunere radial ă faţă de conul vulcanic
principal.
Gruparea muntoasă Pietrosu - Grinţiesul Broştenilor prezintă forme de relief
greoaie, asociate cu pi scuri semeţe cum sunt: Pietrosu Bistri ţei (1.760 m) sau Budeanu
(1864 m) şi abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriţei de la Zugreni, cheile
Barnarului.
Masivele Giumalău şi Rarău - aflate la nord de valea transversal ă a Bistriţei şi
alăturate ca poziţie însă diferite ca altitudine, c ât şi ca forme de relief dominante. Astfel, în
timp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1.857 m), Rar ăul, deşi mai
coborât ca altitudine, prezint ă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pi etrele
Doamnei), abrupturi stâncoase, curmături adânci, forme carstice.
Obcina Mestecănişului - se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce
mai scăzute spre sud-est -1588 m în vârful Lucina, 1550 m vârful Tătarca, 1.291 m vârful
Mestecăniş şi 1.086 m Pasul Mestec ăniş - şi cu profil transversal asimetric, av ând faţada
dinspre Bistriţa Aurie mai abruptă decât faţada dinspre Valea Moldovei.
Obcina Feredeului - începe dinspre vest seria unit ăţilor muntoase alcătuite din roci
de fliş care au forma unor cocoaşe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1.479 m).
Obcina Mare - situată la est de valea largă a Moldovei este format ă din numeroase
culmi prelungi care depăşesc altitudinea de 1.200 m.
Munţii Stînişoarei - situaţi la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramifica ţii diverse,
văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarniţa 1.471 m, Hălăuca 1.530 m ş.a.).
Sistemul depresionar - reprezintă arii de discontinuitate morfologic ă faţă de
regiunile înconjuratoare înalte, caracterizat printr -un relief neted sau colinar (Depresiunea
Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar
Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldovi ţei,
Depresiunea Găineşti). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine
tectonică şi de baraj vulcanic, se desf ăşoară la 800-900 m şi are două compartimente: Dorna
şi Neagra Şarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podi şul Sucevei şi
subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podi ş este mai
coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice şi mai joase culmi mun toase, fiind
alcătuită din platouri structurale, versan ţi cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice,
depresiuni, culoare morfologice.
Cele mai importante subunit ăţi de relief din această regiune sunt:
- dealurile piemontane Marginea -Ciungi;
- depresiunea Rădăuţi;
6
- podişul Suceava, care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna;
- depresiunea Liteni;
- câmpia piemontană Baia;
- culoarul Văii Siretului.
Cea mai înaltă, dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o c onstituie dealurile
piemontane Marginea - Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontana Baia
(situată în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea R ădăuţi reprezintă zone cu
relief neted, uneori terasat şi cu altitudini mai cobor âte. Suprafeţele cele mai joase sunt
formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, reprezentând ca principală
caracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei fre atice este relativ ridicat, d ând naştere
la zone cu exces de umiditate.

Clima. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului


determină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu jude ţele aflate la sud sau
cele cu altitudini medii mai mici. Spa ţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în
egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continental-
moderată (partea de vest). În ansamblul său, clima păstrează multe nuanţe de continentalism
şi excesivitate, care se manifest ă atât în intervalul rece al anului, cât şi în cel cald.
Temperaturile medii anuale sunt:
a) climatul montan: - sub 00 C pe munţii înalţi;
- 6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari;
b) climatul extramontan: - 7-8 0C.
Temperaturile cele mai sc ăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în
depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatic ă.
Durata iernii este cu 1 -2 luni mai mare la munte, dec ât în regiunea deluroasă.
Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea de
vest unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul, se întâlnesc
până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie.
Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18-190C în
regiunea de podiş şi 12-160C în regiunea montană.
Vitezele medii ale vânturilor din direcţia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6
m/s. În zona de munte, vitezele medii ale v ântului în rafală se pot cifra la valori de 2 0-25
m/s, cele maxime depăşind 40 m/s.

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate


râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei
generale a reliefului.
Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Mol dova, care drenează prin
intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează
Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva
inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri
situate de-a lungul râului Şomuzu Mare.
Apele subterane din judeţ sunt cantonat e în depozitele unor structuri cristalino -
mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

7
Resurse naturale
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun -acide cu un
orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. În regiunile
de podiş, cu altitudini de 550 -600 m, predomină solurile podzolice brune. S olurile cenuşii,
cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în
Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest, spre sud – est
de municipiul Suceava, precum şi cele din Depresiu nea Liteni, cunosc o dezvoltare
importantã a solurilor cernoziomoide.
Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului,
cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.
Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona montană.
Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, z ăcăminte de mangan,
sulfuri complexe, baritina precum şi izvoare de ape minerale.
În zona montană se găsesc zăcăminte de:
- mangan (Dadu, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni);
- sulfuri polimetalice (C îrlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Le şu Ursului).
În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale
carbogazoase de la Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Poiana
Stampei, Coşna, Dornişoara.
Din masivele calcaroase se extrag materiale de construc ţii în localităţile Pojorîta,
Câmpulung Moldovenesc şi Botuş. La Poiana Stampei se exploateaz ă turba. Din masivul
Călimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) şi materiale de construcţie, dar în prezent această
activitate este sistată. La Ostra există baritină. Importante sunt şi zăcămintele de sare de la
Cacica, carierele de gresii de la Solca, P ăltinoasa etc. Din albiile r âurilor Suceava, Moldova
şi Siret se extrage balast.
În zona de podiş zestrea minerală este mai sărăcăcioasă (slabe intercalaţii
lenticulare de cărbuni inferiori).

Unităţile administrativ – teritoriale


Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung -
Moldovenesc şi Vatra-Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
- 97 comune, cu 379 sate.

Populaţia
Populaţia judeţului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în
mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.
Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar, al privatizării şi restructurării unităţilor
economice de pe teritoriul judeţului Suceava, în structura populaţiei ocupate s -au produs
însemnate procese de redistribuire a forţei de muncă.
Populaţia ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură şi
silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerţ, 2,86% în construcţii etc.
Populaţia activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbaţi şi 131.600
femei.

8
Istoric

Meleagurile sucevene poartă urme ale preze nţei omului din cele mai veghi timpuri,
dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neolitică
consemnate în multe localităţi ale judeţului.
Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388.
Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal
Moldova; apar construcţii impunătoare din piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de la
Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei.
În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a deveni t astfel centru
politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei.
Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de
consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele.
Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de
mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia,
Voroneţ, Putna etc., aflându -se pe teritoriul actualului judeţ.
În perioadele care au urmat s -a continuat tradiţia marelui voievod, atât în politica
internă, cât şi în cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii.
În anul 1771, în urma războiului ruso - turc, Imperiul Otoman a fost învins iar
Bucovina a fost trecută în stăpânirea Imper iului Austriac timp de un secol şi jumătate. În
anul 1918 Bucovina şi-a recăpătat independenţa şi s -a realizat reîntregirea României Mari.
Prin Pactul Ribbentrop – Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei a
trecut în componenţa fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.
După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa
regiunii cu acelaşi nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani.
Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s -a revenit la tradiţionalele
unităţi administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava
şi Botoşani.
Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas,
tradiţii şi obiceiuri de mare originalitate moştenite de veacuri, monumente şi meşteşuguri
populare de mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci
veacuri vocaţia noastră europeană, dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulat
potenţialul de creativitate al populaţiei de pe aceste locuri, frumuseţea plaiurilor şi
ospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce
acoperă trei sferturi din acest minunat colţ de ţară .
Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului,
nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în
adevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura c aselor şi
agrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului
locuitorilor acestor meleaguri.
Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţii
creative şi productive care valo rifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean:
de prelucrare lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale
informaticii, creaţiei spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii.
În ultimii ani municip iul Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut o
amplificare a vieţii economice, comerciale şi bancare, a iniţiativei particulare în colaborare
cu întreprinzători din Europa şi din întreaga lume.

9
1.2. Dezvoltarea generală socio - economică a judeţului Suceava

Industria

Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt:


- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă
corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent;
- industria celulozei şi hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil,
S.C. „Ambro” S.A. Suceava;
- industria alimentară, dezvoltată în coreleţie directă cu agricultura judeţului, se
bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produsel or vegetale;
- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc
maşini-unelte, scule, rulmenţi: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava,
S.C. „URB Rulmenţi” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanica” S.A. Vatra D ornei etc.
- industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte: S.C.
„Modin” S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A.
Rădăuţi, S.C. „ Romalfa " Câmpulung Moldovenesc.
- industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilor
neferoase.
Indicele producţiei industriale a judeţului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului
2005, de 79,4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care în:
- industria extractivă – 106,2% ;
- industria prelucrătoare – 78,8 ;%
- energie electrică şi termică, gaze şi apă – 79,9% .
Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa
externă) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, faţă de aceeaş i dată a anului 2004. Până
la sfârşitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) judeţului Suceava a fost de
118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro.
Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câştig
salarial mediu brut de 737 RON/persoană.

Agricultura şi silvicultura

Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol:

- suprafaţa agricolă – 349.810 ha (40,9 % din suprafaţa totală), din care 340.276 ha
în proprietate privată (97,3 %);
- suprafaţa arabilă – 180.620 ha (51,6 % din suprafaţa agricolă), din care 177.269
ha în proprietate privată (98,1 %);
- suprafaţa păşunilor – 90.430 ha (25,9 % din suprafaţa agricolă), din care 86.997
ha în proprietate privată (96,2 %);
- suprafaţa fâneţelor – 75.700 ha (21,6 % din suprafaţa agricolă);
- suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 ha (0,87 % din suprafaţa agricolă),
din care 2.562 ha în proprietate privată (83,7 %).

Sectorul agricol privat deţine 177.919 ha teren arabil, iar cel public 2.701 ha.
Retrocedarea proprietăţilor funciare a condus la apariţia unor suprafeţe agricole de mici
dimensiuni (peste 174.000 de proprietari), dar prin apariţia unei legislaţii care a stimulat
asocierea, a apărut un număr de 428 exploataţii agricole, din care 215 come rciale, pe
10
următoarele profile: în sectorul vegetal – 41; în sectorul animalier – 105; piscicultură – 1;
exploataţii mixte – 68.

Producţia vegetală

În anul 2005 au fost cultivate următoarele suprafeţe de teren, cu anumite culturi, de


pe care s-au obţinut următoarele producţii:

Nr. Cultura Suprafaţa cultivată Producţia medie


crt. (ha) obţinută (kg/ha)
1. Grâu-secară 33.761 3.130
2. Orz de toamnă 1.414 2.700
3. Orzoaică 5.339 2.172
4. Porumb boabe 32.460 3.620
5. Cartofi 34.140 14.086
6. Legume 7.588 13.625
7. Plante furajere 47.653 22.400
8. Teren necultivat 448 -

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele


pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicol e, ca pondere,
mărul ocupă 70% din suprafeţele cultivate, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, părul 5%, alte
specii 11%.

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură,


valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăr iile populaţiei, locuitorii judeţului având o
bogată tradiţie în creşterea animalelor.

O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa


mare de păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa
terenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.

Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt: bovine – 178.479 capete; porcine –
140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000 capete; cabaline – 43.130
capete.

Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale,


numărul agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În acest sens pot fi enumerate
unităţi reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC „La Dorna” S A
Vatra Dornei, SC „Rarăul” SA Câmpulung Moldovenesc, SC „Camylact” SRL Panaci, SC
„Facos” SA Suceava, SC „Super Star” SRL Rădăuţi etc.

În anul 2005, în judeţul Suceava au funcţionat un număr de 48 mori de grâu, 79 mori


de porumb, 120 unităţi de panificaţi e, 12 unităţi de producţie a băuturilor, 2 unităţi de
îmbuteliere a apelor minerale.

Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, s -a bucurat de


un real succes în judeţul Suceava. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din jude ţul
Suceava s-au derulat un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2.1 –
11
„Dezvoltarea şi îmbunăţirea infrastructurii rurale”, în valoare de peste 785 miliarde lei
vechi; la măsura 3.1 –„Investiţii în exploataţii agricole” - 21 proiecte în derulare, cu o
valoare de 2.042.438 euro şi la măsura 3.4 – „ Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” - 42 proiecte în
derulare, cu o valoare de 6.414.485 euro.
Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităţilor de procesare a
producţiei agricole, la modernizarea exploataţiilor agricole şi la o mai bună utilizare a
resurselor umane şi a bazelor de producţie ale judeţului.

Silvicultura

La sfârşitul anului 2004, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a


judeţului Suceava era de 453.566 ha ( 53% din suprafaţa totală ), din care în proprietate
privată 63.341 ha (14 % din suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a
judeţului Suceava).

Mediul de afaceri

La data de 30.11.2005, în judeţul Suceava erau înmatriculaţi un număr total de


24.398 agenţi economici, cu următoarea structură:

- societăţi comerciale – 15.787, din care:

- S.A. 359
- S.R.L 15037
- S.N.C 387
- SCS 4
- asociaţii familiale şi persoane fizice 8251
- organizaţii cooperatiste 102
- regii autonome 3
- sucursale 255

Sectorul bancar

În judeţul Suceava îşi desfăşoară activi tatea un număr de 15 bănci, cu 56 unităţi


teritoriale: 23 de sucursale, 29 de agenţii şi 4 reprezentanţe.

Aceste bănci sunt următoarele: Banca Naţională Română, Banca Comercială


Română, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, Bancpost, CEC, Banca
Comercială „Ion Ţiriac”, Eurombank, Banca Transilvania, Nova Bank, Banca Românească,
Romexterra Bank, Banca Carpatica, Romanian International Bank, UniCredit România,
Piraeus Bank România.

12
Infrastructura

Infrastructura de transport

Judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă:

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km;


- lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km;
- lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care:
- drumuri publice modernizate - 876 km;
- drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - 508 km;
- drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km;
- drumuri naţionale modernizate – 532 km;
- drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km;
- drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km;
Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău – Suceava -
Vicşani.
În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul
Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava , care asigură legăturile aeriene cu restul României,
precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu
anul 1960, iar din anul 1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere şi
platformă de îmbarcare/de barcare pentru pasageri şi marfă.
Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea
municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localităţile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa
şi Voroneţ.

Infrastructura de utilităţi

Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2004 de o reţea de distribuţie a apei


potabile în lungime totală simplă de 766,7 km şi de o lungime simplă a conductelor de
canalizare de 565,1 km.
În primele şase luni ale anului 2005 s -au construit 11,1 km reţea de alim entare cu apă
potabilă, 8,6 km de conducte de canalizare, 16,6 km de conducte de furnizare a energiei
termice, 61,8 km de reţea de transport al gazelor naturale.

Infrastructura educaţională

În anul şcolar 2005/2006, reţeaua de învăţământ din judeţul Su ceava era formată
dintr-un număr de 970 unităţi de învăţământ, cu 9.136 cadre didactice şi 131.402 elevi
înscrişi.
Învăţământul universitar se desfăşoară în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, cu
un număr de 11.300 studenţi înscrişi la cele 9 facultăţi : Educaţie Fizică şi Sport, Inginerie
Alimentară, Inginerie Electrică, Ingineria Mecanică, Istorie şi Geografie, Litere şi Ştiinţe ale
comunicării, Silvicultură, Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Ştiinţe ale Educaţiei.

Infrastructura de sănătate

Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare fomată
din spitale (cu aproximativ 3400 paturi), policlinici, cabinete medicale urbane şi comunale,
13
în care îşi desfăşoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul publi c şi 62 în sectorul
privat), 248 medici stomatologi (149 în sectorul public şi 99 în sectorul privat), 2801
personal mediu sanitar (2627 în sectorul public şi 174 în sectorul privat). În anul 2004,
numărul farmaciştilor din judeţ era de 261, din care 19 în sectorul public şi 242 în sectorul
privat.

Infrastructura în domeniul cercetării

În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea unităţi şi filiale de cercetare ştiinţifică,


printre care: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunea de Cercetare şi
Dezvoltare Agricolă Suceava, Staţiunea Experimentală pentru Cultura Molidului
Câmpulung Moldovenesc, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Fălticeni.
În activitatea de cercetare - dezvoltare din judeţul Suceava lucrau la sfârşitul anului
2004, un număr de 511 persoane (20,4 % salariaţi din acest domeniu, la 10.000 persoane
ocupate civile), cheltuielile totale pentru acest sector în acelaşi an, 2004, ridicându -se la
suma de 27.604 milioane ROL (preţuri curente).

Servicii sociale:

Şomaj:
- rata şomajului: 5,99% ( luna octombrie 2005);
- număr total al şomerilor înregistraţi: 17184, din care:
- aflaţi în plată: 5.042 ( 29,3% din totalul şomerilor înregistraţi);
- situaţia şomerilor pe categorii socio – profesionale (100%):
- persoane cu pregătire primară/gimnazială - 85,6%;
- persoane cu studii liceale/postliceale - 12,4%;
- persoane cu studii superioare – 2%;
Asigurări sociale:
- număr mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul II 2005:
135.923 persoane
 pensia medie lunară în trimestrul II 2005: 240 lei RON

Protecţia copilului
 Nr. de copii în evidenţa sistemului de protecţie: 2.000 din care:
- 713 la asistenţi maternali profesionişti;
- 411 în cadrul familiei lărgite;
- 73 la persoane sau fami lii, fără grad de rudenie;
- 657 în centrele de plasament din structura Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Suceava;
- 124 în centrele de plasament private;
- 22 încredinţaţi în vederea adopţiei.

14
Capitolul 2.

TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii


aerului, apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios
existent, judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii,
binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei
bucovinean, tradiţiile de sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragerea
turiştilor.
Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava, prezentăm mai jos câţiva
indicatori economici ce caracterizează acest sector 1:

Structurile de primire turistic ă cu funcţiuni de cazare turistic ă

Structuri de primire
turistică 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total - din care: 87 111 93 96 119 122 143


Hoteluri 18 20 20 21 22 23 23
Hoteluri pentru
tineret - - - - - - 1
Hosteluri - - - - - - 1
Moteluri 6 4 6 6 5 3 2
Hanuri turistice 2 1 1 1 - - -
Vile turistice 11 14 15 16 15 16 17
Cabane turistice 5 5 4 4 4 3 3
Campinguri 2 2 2 2 1 1 3
Tabere de copii 4 3 3 3 3 1 1
Pensiuni turistice 5 - - - - - -
Pensiuni turistice
urbane - 12 16 17 22 24 30
Pensiuni turistice
rurale - 21 10 8 12 11 22
Pensiuni
agroturistice 34 29 16 18 34 38 38
Popasuri turistice
- - - - 1 1 2

1
Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, pentru structurile de cazare urmărite statistic
15
Capacitatea de cazare turistic ă existentă - număr de locuri

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total – din
care: 4979 5416 5269 5034 5192 5577 5755
Hoteluri 2519 2661 2652 2602 2429 2863 2833
Hoteluri pentru
tineret - - - - - - 18
Hoteluri - - - - - - 18
Moteluri 404 296 262 189 145 90 72
Hanuri turistice 107 36 28 18 - - -
Vile turistice 465 416 444 491 498 464 486
Cabane turistice 173 209 132 145 145 226 222
Campinguri 24 244 244 32 42 82 174
Tabere de copii 1061 1066 1026 1056 1056 804 487
Pensiuni
turistice 72 - - - - - -
Pensiuni
turistice urbane - 167 236 247 374 494 652
Pensiuni
turistice rurale - 177 116 108 179 183 323
Pensiuni
agroturistice 154 144 129 146 284 333 368
Popasuri
turistice - - - - 40 38 102

Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune - număr de locuri – zile

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total – din
care: 1473429 1366740 1335448 1421110 1399494 1640822 1760839
Hoteluri 935803 888193 902385 900505 877537 1019850 1038648
Hoteluri pentru
tineret - - - - - - 7704
Hoteluri - - - - - - 6284
Moteluri 90338 91702 56945 60148 46884 30636 24986
Hanuri turistice 36538 - - - - - -
Vile turistice 162670 124123 129781 148844 142800 149738 157820
Cabane turistice 63074 66981 58246 41464 41711 47835 51428
Campinguri 23908 2024 - 5124 7564 8906 25064
Tabere de copii 122156 96744 61380 107163 84830 137473 86731
Pensiuni
turistice 21960 - - - - - -
16
Pensiuni
turistice urbane - 50425 70908 85874 105040 146065 200461
Pensiuni
turistice rurale - 26034 25960 34724 34321 38565 83165
Pensiuni
agroturistice 16982 20514 29843 37264 48241 59436 67262
Popasuri
turistice - - - - 10566 2318 11286
Notă: Numărul de structuri şi capacitatea de cazare exist entă sunt la 31 iulie din anul
respectiv.

Turişti cazaţi

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004


Total – din
care: 206315 153416 153515 151370 162423 162473 187412
Hoteluri 173039 123672 120704 118587 119336 123397 134821
Hoteluri pentru
tineret - - - - - - 763
Hoteluri - - - - - - 271
Moteluri 10697 7439 5284 6797 6742 3226 2657
Hanuri turistice 1552 - - - - - -
Vile turistice 7291 9894 12155 10121 9173 9171 11104
Cabane turistice 4419 4320 6033 3420 3203 3296 3483
Campinguri 415 86 - 34 155 231 1195
Tabere de copii 7926 3710 3100 3114 3582 3489 5193
Pensiuni
turistice 561 - - - - - -
Pensiuni
turistice urbane - 2028 3787 5284 11942 11497 16235
Pensiuni
turistice rurale - 1918 1188 1854 3329 4026 6696
Pensiuni
agroturistice 415 349 1264 2159 4719 4081 4867
Popasuri
turistice - - - - 242 59 127

17
Indicii de utilizare a capacit ăţii de cazare în funcţiune

- procente -

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004


Total 34,1 31,0 36,0 32,4 29,1 25,8 24,6
Hoteluri 36,8 36,8 43,3 39,7 33,8 30,7 29,7
Moteluri 13,5 14,7 10,8 13,9 17,0 11,6 11,9
Hanuri turistice 7,9 - - - - - -
Vile turistice 33,3 30,2 31,2 29,1 27,7 28,7 27,4
Cabane turistice 9,5 6,9 10,7 11,2 9,3 10,1 9,7
Campinguri 1,7 6,9 - 0,7 2,4 2,9 6,3
Tabere de copii 64,9 34,6 40,4 24,6 24,3 15,9 20,9
Pensiuni
turistice 5,3 - - - - - -
Pensiuni
turistice urbane - 11,9 11,4 14,4 20,3 13,6 13,3
Pensiuni
turistice rurale - 4,9 6,5 9,1 17,3 18,5 16,7
Pensiuni
agroturistice 13,6 6,5 7,0 12,7 21,4 15,7 16,6
Popasuri
turistice - - - - 2,3 3,9 1,3

2.2. Resurse de dezvoltare a turismului

Lungimea principalelor cursuri de apă

- lungimea cursului de apă – km-


Râul Din care :
în judeţ : în România :
Bistriţa 131 283
Dorna 46 46
Moldova 149 213
Siret 148 559
Şomuzul Mare 51 51
Suceava 170 173

18
Principalele altitudini muntoase

Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea vârfului


muntos muntos (m)
Vârful Pietrosul Munţii Călimani 2100
Vârful Budacu Munţii Bistriţei 1859
Vârful Giumalău Munţii Rarău 1857
Vârful Pietrosul Munţii Bistriţei 1791
Vârful Rarău Munţii Rarău 1651

Principalele atracţii turistice

Denumire Localitatea
Muzeul de Istorie Municipiul Suceava
Muzeul de Ştiinţele Naturii Municipiul Suceava
Cetatea lui Ştefan cel Mare Municipiul Suceava
Mănăstirea Zamca Municipiul Suceava
Mănăstirea Sfântul Ioan Municipiul Suceava
Hanul Domnesc Municipiul Suceava
Mănăstirea Voroneţ Oraş Gura Humorului
Mănăstirea Suceviţa Comuna Sucevita
Mănăstirea Moldoviţa Comuna Moldoviţa
Mănăstirea Putna Comuna Putna
Mănăstirea Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei
Mănăstirea Humor Oraş Gura Humorului
Mănăstirea Slătioara Comuna Râşca
Muzeul Arta Lemnului Municipiul Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Etnografic Tehnici Populare
Municipiul Rădăuţi
Bucovinene
Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea Comuna Marginea
Chilia lui Daniil Sihastrul Comuna Putna
Casa Memorială Ciprian Porumbescu Comuna Ciprian Porumbescu
Salina Cacica Comuna Cacica
Depresiunea Dornelor Oraş Vatra Dornei

19
Munţii Rarău -Cîmpulung
Pietrele Doamnei
Moldovenesc
Rezervaţia Naturală Ponoare Comuna Moara
Rezervaţia Naturală Lucina Comuna Moldova -Suliţa

Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava sunt prezentate în anexa n r. 1.

Habitate naturale

Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidenţa Comunităţii Europene, în


România se regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iar
judeţul Suceava aparţine zonelor alpină, continentală şi stepi că.
Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţia
noastră prin Legea nr. 462/2001. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11
situri de importanţă comunitară unele dintre ele de importanţă prioritar ă: turbării active,
turbării împădurite, păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur.

Nr. Tip habitat Localizare


crt.
1. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine Crucea, Pojorîta, Stulpicani,
- pajişti calcifile Vatra Dornei
2. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau Bosanci
bogate în aluviuni argiloase ( Molinia coerulea)
3. Turbării active Poiana Stampei, Şaru
Dornei, Moldova Suliţa
4. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la Pojorîta – Valea Putnei
nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin
5. Păduri de tip Asperulo – Fagetum Dragomirna
6. Turbării împădurite Poiana Stampei, Şaru
Dornei, Moldova Suliţa
7. Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase cu Zamostea
Quercus robur
8. Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Pătrăuţi
9. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane Obcinele Bucovinei, M -ţii
Suhardului, M-ţii Călimani,
M-ţii Bistriţei, M-ţii Rarău,
M-ţii Slătioarei,
10. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra M-ţii Călimani
11. Fâneţe montane Stulpicani

Floră şi faună sălbatică


Pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate specii de plante de interes
comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populaţii stabile,
localizate în rezervaţii.

20
Nr. Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare
crt.
1. Ligularia sibirica (Gălbenele) Ponoare
2. Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) Zamostea, Pojorîta,
Stulpicani
3. Iris aphylla hungarica (Iris) Ponoare
4. Pulsatilla patens (Dediţel) Ponoare
5. Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Breaza
6. Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) Poiana Stampei, Şaru
Dornei, Moldova Suliţa
7. Galanthus nivalis (Ghiocel) Zamostea, Pătrăuţi,
Dragomirna
8. Arnica montana (Arnica) Pojorîta,
Stulpicani,Moldoviţa
9. Gentiana lutea (Ghinţură galbenă) Şaru Dornei, Dorna
Candreni

Speciile de faună inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenţa unei
bogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) ş i a unei variate
ornitofaune, la care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo,
Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanţă prioritară o au ursul şi vidra, iar dintre păsări,
acvila ţipătoare.

Starea ariilor naturale proteja te


Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa
de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5
rezervaţii naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 r ezervaţii naturale
mixte.
În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite în custodie
rezervaţiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a
încredinţat în custodie Direcţiei Silvice Suceava un num ăr de 19 rezervaţii naturale şi
Academiei Române 2 rezervaţii naturale. S -au întocmit convenţiile de custodie, atestatele şi
s-au eliberat legitimaţiile de custodie.
În anexa nr. 2 sunt prezentate rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava,
iar în anexa nr. 3 parcurile de agrement şi monumente ale naturii.

Starea pădurilor
Din totalul suprafeţei judeţului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperită cu păduri,
majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R.N.P.) şi proprietate privată ( persoane
juridice şi fizice).
Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier
(suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de
delicte silvice, incendii, păşunat ilegal).
Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha, reprezentând
transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă,
conducte de aducţiune apă, reţele electrice.
În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor fores tiere în anul 2004 situaţia regenerării
pădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri şi regenerări

21
naturale.
Categorii de lucrări Suprafaţă
(ha)
Împăduriri 737
Regenerări naturale 248
Total 985

2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava

Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona B ucovinei se pot practica o
multitudine de forme de turism 2: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear,
turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit,
turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi
reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement.
Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prin
integrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirile
clasificate de UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pomme
d’Or” de către Federaţia Internaţion ală a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). Revelator în
privinţa potenţialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează
sloganul „Bucovina - ţara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenţia asupra dezvoltării
deosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj .
În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce
au loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea
ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meşteş ugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie,
52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special
olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile
din piele, blănărie, măşti populare.
Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătăţiri pe linia
modernizării bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staţiune turistică s -a
dezvoltat în special prin turism, datorită staţiunii balneoclim aterice şi a izvoarelor de apă
minerală ( carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice şi magnezice,
feruginoase), cu multiple calităţi terapeutice, precum şi a nămolului de turbă din Tinovul
Mare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxi e, pentru tratament curativ şi de recuperare,
afecţiuni ale aparatului cardio – vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, pentru boli
asociate etc.
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât
activitatea turistică prop riu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii
suplimentare), cât şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene
premise favorabile de dezvoltare.
Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane,
cât şi în cele submontane.
Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţa
unor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. Acţiunea de atragere a satelor care dispun
de potenţial natural, cât şi cultural – spiritual, în cadrul reţelelor de turism intern şi

2
Date preluate din lucrar ea ”Strategii şi politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ.
Alexandru Nedelea, Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava
22
internaţional este în permanent progres pe teritoriul judeţului. Astfel, au apărut ONG -uri
care se ocupă de asemenea activităţi, cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural,
Ecologic şi Cultural – ANTREC, Federaţia Română de Dezvoltare Montană şi Rurală –
FRDMR, Asociaţia ” GEC Bucovina” etc.
Turismul de tranzit necesită îmbunătăţiri multiple legate de modernizarea şi
extinderea căilor rutiere şi feroviare, cât şi a serviciilor aferent e.
Turismul pentru vânătoare şi pescuit, ca şi cel pentru practicarea sporturilor nautice
necesită a fi promovat având în vedere potenţialul existent - cinegetic, piscicol şi
hidrografic.
Turismul pentru echitaţie beneficiază de existenţa a două hergheli i: la Rădăuţi şi
Lucina.
Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona municipiilor Câmpulung
Moldovenesc şi Vatra Dornei, dar acesta poate cunoaşte o extindere mult mai mare.
Turismul extrem se poate desfăşura într-un mediu în care condiţiile geografice sunt
favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte
componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură,
cuprinzând activităţi specifice: alpinismul, parapanta, navigaţ ia, călătoriile cu mijloacele
motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munţii Bucovinei oferă excelente condiţii
pentru practicarea unor activităţi ce ţin de turismul de aventură. În perioada verii, Munţii
Suhard, Giumalău şi Călimani, aflaţi în juru l staţiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care
doresc să facă drumeţii sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă,
sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona Dornelor se pot organiza, de
asemenea, activităţi specifi ce sporturilor extreme şi turismului de aventură cum ar fi: river –
rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este
parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful
Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor
aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului.
Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara,
cât şi iarna. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie. Sezonul de ice
– climbing ( escaladă sportivă pe gheaţă ) în cascada Zugreni şi culoarele învecinate, începe
în decembrie şi se termină în martie.
Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată, pe coardă întin să între 2 puncte fixe –
pereţi de stâncă, copaci, maluri etc.), alături de rapel ( coborâre controlată pe coardă
asigurată pe lângă un perete de stâncă) sunt alte activităţi sportive extreme ce pot fi
practicate în zonă.
Raftingul-ul ( lb. engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintre
cele mai rapid dezvoltate activităţi sportive şi de agrement în aer liber şi presupune
coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewater
kayaking ( creek kayaki ng – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanţe
cuprinse între 50 m, până la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe porţiuni
mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe
râurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fi
practicate în judeţul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hătţi, busole, fenomenele meteo şi
astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( luptă simulată între două echi pe dotate cu
arme speciale ce lansează bile cu vopsea ), supravieţuirea ( în sălbăticie, în condiţii ostile),
caving ( incursiune ghidată în peşteră, orientare şi depăşirea unor variate obstacole).
Turismul de congrese şi reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică
îmbunătăţită a unor oraşe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra

23
Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică naţională şi
internaţională pentru acest tip nou de turism.
Turismul de recreere, odihnă şi agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în
zona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a oraşului Gura
Humorului ca staţiuni turistice de interes naţional, a deschis posibilitatea reorientării
finanţărilor pentru dezvoltarea spaţiilor de odihnă şi agrement.
Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeţului Suceava
datorită condiţiilor deosebit de favorabile existente.

2.4. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi


reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a
proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr -o investigaţie bazată
pe analiza SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and
Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi
şi riscuri.
Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul
Suceava, s-au identificat următoarele:

1. Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
 Poziţia geografică – peisaje naturale  Insuficienta valorificare ş i dezvoltare
atractive; a potenţialului turistic de care dispune
 Relief foarte variat – o zonă naturală judeţul;
deosebită;  Insuficienta pregătire de specialitate a
 Floră, faună diverse; unor lucrători din industria
 Resurse naturale (ale solului şi ospitalităţii;
subsolului) bogate;  Insuficienta comunicare şi coeziune
 Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru realizarea unor obiective
 Existenţa arealelor turistice (zone) majore în domeniul turismului.
deosebite;
 Posibilitatea de a practica diverse
tipuri de turism pe toată perioada
anului (în toate anotimpurile).
Oportunităţi Riscuri
 Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice:  Condiţiile meteo aspre (verile reci şi
Câmpulung Moldovenesc, Cacica, ploioase, iernile geroase cu precipitaţii
Botuş (staţiune etnografică); abundente);
 Susţinerea proiectelor care introduc  Lipsa mărcii turistice „Bucovina”
valoare turistică, obiective şi care să fie un produs complex, să
evenimente culturale şi spirituale din valorifice în totalitate potenţialul de
Bucovina; care dispune zona şi atracţiile
 Încurajarea dezvoltării unor noi forme culturale şi tradiţionale.
de turism (de exemplu turism
ştiinţific, de aventură).
24
2. Potenţialul turistic
Puncte tari Puncte slabe
 Existenţa monumentelor istorice  Promovarea insuficientă a unor
(mănăstirile din Bucovina); obiective turistice (număr redus de
 Existenţa „celor 1000 de biserici”; centre de informare turistică, lipsa
 Existenţa muzeelor; materialelor promoţionale de tipul
 Existenţa caselor memoriale; broşurilor oferite gratuit în unităţile de
 Valorificarea spaţiului multicultural şi cazare, lipsa unor ghiduri culturale din
multietnic, cu un bogat trecut istoric. care turistul să poată afla activităţile şi
evenimentele culturale ce se
desfăşoară pe parcursul sejurului său);
 Lipsa organizării evenimentelor care
să pună în evidenţă tradiţiile şi
obiceiurile din regiune;
 Măsuri insuficiente luate pentru
păstrarea monumentelor istorice şi
culturale;
 Ofertă de agrement insuficientă –
agenţii economici din domeniu nu
dispun de echipamente de recreere şi
practicare a sporturilor accesibile
turiştilor.
Oportunităţi Riscuri
 Constituirea Parcului Naţional  Lipsa de coeziune a măsurilor de
Regional al Mănăstirilor din dezvoltare economică şi socială pe
Bucovina; fondul accentuării lipsei de încredere
 Restaurarea monumentelor istorice, a populaţiei în redresarea economică a
mănăstiri şi refacerea unor obiective ţării;
turistice de mare interes (Cazinoul de  Degradarea monumentelor de artă şi
la Vatra Dornei); arhitectură;
 Crearea unei Burse de turism la  Lipsa de colaborare între regiuni
Suceava; pentru dezvoltarea turismului
 Includerea unor case de vacanţă (promovarea unui turism care să
(pensiuni agroturistice) în reţeaua de includă zona Maramureş şi Bucovina).
agenţi de turism din România şi în
reţelele europene profesionale.
 Încurajarea unor noi forme de turism
şi valorificarea moştenirii istorice,
culturale, spirituale şi de tradiţie.
3. Infrastructura
Puncte tari Puncte slabe
 Drumul european E85;  Dezvoltarea coridorului european est -
 Aeroportul Suceava – Salcea; vest;
 Reţeaua feroviară;  Infrastructură rutieră modernizată (se
 Crearea capacităţilor de cazare află sub standardele minime
(pensiuni, hoteluri, moteluri) cu acceptate);
respectarea standardelor  reţele de alimentare cu gaze, apă
potabilă şi canalizare slab dezvoltate,
25
internaţionale. mai ales în mediul rural;
 infrastructura de sănătate şi educaţie
insuficient modernizată;
 infrastructura pentru drumeţii
(drumuri forestiere, cărări de munte)
nesemnalizate şi neîntreţinute
corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
 slaba dezvoltare a infrastructurii
turistice, lipsa magazinelor cu articole
de specialitate pentru turişti
(suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante).
Oportunităţi Riscuri
 Modernizarea infrastructurii aeriene;  Capacitatea scăzută a populaţiei din
 Modernizarea, extinderea şi refacerea regiune de a prelua costuri specifice
infrastructurii de transport rutier; de utilizare şi întreţinere a
 Extinderea şi modernizarea infrastructurii reabilitate, mo dernizate
infrastructurii de mediu; sau construite, datorită posibilităţilor
 Realizarea unor proiecte de materiale şi financiare reduse;
infrastructură în cadrul Euroregiunii  Furnizarea anumitor tipuri de servicii
Prutul de Sus. din infrastructura de utilităţi implică
costuri foarte ridicate;
 Insuficienta colaborare între
administraţiile publice locale şi
judeţene pentru promovarea unor mari
proiecte de interes judeţean sau
naţional.
4. Mediul
Puncte tari Puncte slabe
 existenta resurselor necesare de apa  Poluarea atmosferică şi nivel crescut
potabilă în majoritatea localităţilor, de zgomot în localităţile urbane,
atât din punct de vedere cantitativ, cât datorită traficului rutier;
şi calitativ;  Poluarea apelor de suprafaţă şi
 dotarea laboratorului APM Suceava subterane ca urmare a inexistenţei/
cu tehnică performantă de insuficientei capacităţi de epurare a
monitorizare a mediului; apelor reziduale în staţiile de epurare
 poluare scăzută a aerului în judeţ,  Inexistenţa sistemelor centralizate de
datorită închiderii/ retehnologizării alimentare cu apă în mediul rural şi
unor agenţi poluatori; gradul de uzură avansat al reţelelor de
 utilizarea la scară redusă a distribuţie apă potabilă din zonele
pesticidelor şi îngrăşămintelor rurale
chimice, cu efecte favo rabile asupra  Colectarea neselectivă a deşeurilor şi
dezvoltării unei agriculturi lipsa sistemelor de colectare a
ecologice; acestora în zonele rurale;
 posibilitatea de a crea capacităţi de  Creşterea gradului de eroziune a
producţie care să producă şi să solului datorită posibilităţilor reduse
valorifice produsele ecologice. de efectuare a lucrărilor d e
îmbunătăţiri funciare.
26
Oportunităţi Riscuri
 Existenţa unor programe cu  Fonduri insuficiente des tinate
cofinanţare internaţională orientate protecţiei mediului;
direct pentru protecţia mediului şi a  Continuarea defrişărilor necontrolate
naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, cu efecte asupra poluării aerului,
GEF şi altele); eroziunii solului;
 Dezvoltarea parteneriatelor în vederea  Depozitarea necontrolată a deşeurilor
derulării proiectelor de mediu; în mediul rural;
 Posibilitatea finanţării/cofinanţării de  Existenţa unor zone predispuse la
la Fondul de Mediu a unor proiecte dezastre naturale (alunecări de teren,
prioritare de mediu; inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a
 Elaborarea şi respectarea măsurilor localităţilor.
cuprinse în Planul Local de Acţiune
pentru Protecţia Mediului al judeţului
Suceava.
5. Mediul de afaceri
Puncte tari Puncte slabe
 Cifra de afaceri din domeniul hotelier,  Mediul fiscal şi legislativ instabil;
restaurante, agenţii de turism este  Asigurarea resurselor financiare
realizată de IMM-uri cu activitate în bugetare (de către autorităţile locale în
acest domeniu; vederea facilităţii accesării de
 Finalizarea procesului de privat izare finanţări rambursabile sau
(agenţii economici din domeniul nerambursabile);
turismului îşi desfăşoară activitatea  Insuficienta colaborare între
numai în domeniul privat). universitate (Facultatea de Turism) şi
agenţii economici cu activităţi în
domeniul turismului.
Oportunităţi Riscuri
 Crearea Centrului de afaceri  Modificările legislative repetate
(expoziţional) „Bucovina” de lângă (inclusiv cele fiscale);
Aeroportul Suceava;  Slaba competitivitate a firmelor din
 Posibilitatea dezvoltării mediului de judeţ, comparativ cu cele din statele
afaceri ca rezultat al construcţiei UE;
parcurilor industriale şi a  Blocajele financiare care se produc
incubatoarelor de afaceri; periodic;
 Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul  Gradul redus de asociativitate şi
serviciilor. cooperare a IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale


Puncte tari Puncte slabe
 Existenţa centrului universitar  Insuficienta finanţare a sectorului de
(preocupări în cercetare, inventică, cercetare-inovare, IT;
inovare tehnologică, informatizare şi  Insuficienta conlucrare între mediul
promovarea societăţii informaţionale); academic, instituţiile specializate şi
 Existenţa Băncii de Gene; cercetare şi agenţii economici cu
 Existenţa Staţiunii de Cercetare şi privire la folosirea rezultatelor
Dezvoltare Agricolă Suceava, activităţii de cercetare şi de transferul

27
Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare în tehnologic.
pomicultură Fălticeni, Staţiunea
pentru Cercetare în cultura molidului
– Câmpulung Moldovenesc.
Oportunităţi Riscuri
 Dezvoltarea transferului de tehnologie  Migrarea forţei de muncă calificate şi
prin parcurile tehnologice şi de soft specializate din cercetare -inovare
realizate în cadrul programelor cu către alte ţări care oferă un salariu
finanţare externă; motivant;
 Dezvoltarea într-un ritm accelerat a  Costurile ridicate privind accesul la
comerţului electronic şi a pieţei e - tehnologie pe plan mondial şi care pot
bussiness; genera noi decalaje.
 Dezvoltarea societăţii informaţionale
prin convergenţa canalelor de
comunicaţii;
 Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT
din Europa şi SUA care promovează
cele mai avansate tehnologii.
7. Dezvoltarea rurală
Puncte tari Puncte slabe
 Producţia agricolă;  Ponderea ridicată a populaţiei
 Producţia silvică; concentrate în mediul rural;
 Producţia cinegetică;  Exploataţiile agricole se realizează pe
 Existenţa centrelor de recoltare şi loturi de dimensiuni mici, ceea ce
valorificare a fructelor de pădure, a conduce la un grad de valorificare
ciupercilor. redus;
 Utilajele din parcurile agricole
existente la nivelul comunelor sunt
insuficiente având un grad de uzură
avansat şi nu sunt performante.
Oportunităţi Riscuri
 Acordarea de facilităţi pentru  Slaba competitivitate a firmelor de
asocierea deţinătorilor de terenuri profil din judeţ cu cele din statele
agricole, în conformitate cu membre ale UE;
prevederile legislaţiei în vigoare;  Acces redus la credite pentru
 Creşterea producţiei agricole datorită dezvoltarea rurală;
folosirii substanţelor fertilizatoare  Acces redus la granturi
ecologice; nerambursabile, la activităţi
 Valorificarea potenţialului silvic şi desfăşurate în mediul rural, deoarece
cinegetic de care dispune judeţul. nu sunt preluate informaţiile.
8. Resurse umane
Puncte tari Puncte slabe
 Ponderea populaţiei tinere;  Colaborarea deficitară între actorii de
 Facultatea de turism; pe piaţa turistică;
 Şcoala de arte şi meserii;  Ponderea ridicată a populaţiei din
 Ospitalitatea tradiţională a mediul rural care nu are posibilitate
proprietarilor şi a personalului care materială de a dezvolta o activitate în

28
desfăşoară activităţi în domeniul acest domeniu;
turismului;  Lipsa centrelor de instruire -consiliere
 Preocuparea autorităţilor locale pentru sau a centrelor de servicii integrate de
dezvoltarea acestui sector de consultanţă pentru persoanele
activitate. interesate să desfăşoare activităţi în
acest domeniu.
Oportunităţi Riscuri
 Elaborarea Planului Regional de  Slaba capacitate a firmelor de
Acţiune pentru Învăţământul consultanţă din judeţ;
Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004 -  Nepregătirea şi neutilizarea
2011; corespunzătoare a forţei de muncă
 Constituirea Consorţiului Regional N - prin programe de integrare pe piaţa
E pentru dezvoltarea învăţământului muncii;
profesional şi tehnic TVET şi a  Migraţia forţei de muncă calificate
învăţământului universitar tehnic; spre alte zone sau alte state.
 Consolidarea relaţiilor de parteneriat
între toţi operatorii turistici de zonă şi
organizaţiile neguvernamentale cu
activitate în domeniul turistic;
 Crearea unor parteneriate cu
organisme sau investitori străini în
sectorul turistic; integrarea în
programele finanţate de Uniunea
Europeană.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din
România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de
şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;
2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de
distribuţie de produse artizanale specifice;
7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

29
Capitolul 3.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE


A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei

În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava


s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşteri
economice şi sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 -
2008. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi
conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă,
capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv final
armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe
termen lung al întregii societăţi.
Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina , care să fie
promovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei.

Scopul acestei strategii este :


- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie
incluse în Strategia naţio nală de dezvoltare şi promovare a turismului ;
- de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari,
preşedintele Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementeze
acţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni p rivind modificările
legislative ce se impun ;
- de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală
autentică ;
- de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să
aibă un impact scăzut asupra mediului ;
- de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în
industria turistică ;
- de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile
de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în
judeţul Suceava ;
- de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani ;
- de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri,
asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea
turismului în judeţ.
Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei –
factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava.
Obiectivele specifice sunt :
1. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în judeţul Suceava;
2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -
culturale;
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;
5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;
6. Crearea unei mărci turistice Bucovina;
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;
30
8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;
9. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.

3.2. Analiza aşteptărilor turiştilo r şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de


cazare turistică

O situaţie a structurilor de primire turistică clasificată din judeţul Suceava este


prezentată în anexa nr. 4.
Pentru cunoaşterea priorităţilor în dezvoltarea şi promovarea turismului în jude ţul
Suceava, cerinţele şi aşteptările turiştilor, dar şi nevoile deţinătorilor de unităţi de cazare
turistică, au fost elaborate două chestionare, care au fost distribuite prin acţiunile de
voluntariat ale membrilor Asociaţiei GEC Bucovina: anexa nr. 5 – chestionar pentru turişti
şi anexa nr. 6 – chestionar pentru unitatea de primire.
Rezultatele chestionarelor completate de turişti sunt sintetizate mai jos:

1. Turiştii au aflat, de cele mai multe ori, despre locurile în care au poposit, de la
prieteni şi colegi (30%), apoi de pe paginile de internet (25%), din reclame sau
întâmplător.

2. Cei mai mulţi turişti (2 treimi) nu sunt pentru prima dată în Bucovina.

3. Cele mai frecvente sejururi sunt de 2 -3 zile (40%), sau de 4-7 zile (36%).

4. Majoritatea opţiunilor turiştilor privind scopul sejurului sunt pentru vizite la


mănăstiri (32%) şi odihnă, recreere (31%).

5. Zona Bucovina a fost aleasă de turişti pentru cadrul natural (25% din preferinţe),
potenţialul cultural şi istoric (17% şi respect iv 18% din preferinţe)şi ospitalitatea gazdelor
(16 % din preferinţe).

6. Cele mai apreciate servicii au fost, în ordine: cazare, masă şi ospitalitatea


gazdelor. De asemenea a fost apreciat cadrul şi istoric (locul 4 în ordinea preferinţelor).

7. Serviciile turistice care nu au fost pe măsura aşteptărilor:


- transportul în zonă şi starea reţelei rutiere precum şi în unele cazuri, puţine e
adevărat, cazarea şi masa.

8. Alte servicii de care ar dori să beneficieze turiştii sunt; în această ordine:


- drumeţii şi excursii în zonă (în cele mai multe cazuri);
- îmbunătăţirea transportului în zonă şi a reţelei rutiere;
- asigurarea şi diversificarea informaţiilor turistice în unele zone.

9. Un procent de 75% din turiştii intervievaţi doresc să revin ă în Bucovina.

10. Majoritatea turiştilor provine în principal din marile oraşe ale tării dar şi din unele
ţări din Europa: Germania, Franţa, Anglia etc, deşi interviul nu a fost realizat în
perioada sezonului turistic.

31
Cei mai mulţi turişti intervievaţi a u vârsta cuprinsă între 40 - 50 de ani (35%), 23%
între 20 şi 30 de ani şi acelaşi procent pentru vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani.
Totodată, 61% dintre turiştii care au răspuns la întrebări au studii superioare. Acelaşi
procent, de 61%, sunt de sex m asculin, iar 64 % sunt căsătoriţi.

Rezultatele chestionarelor completate pentru unitatea de primire sunt sintetizate


mai jos:

Prin chestionarea cu 13 întrebări a 54 de unităţi de primire turistică (de tipul hotel,


pensiune, cabana), din judeţul Suceava , un număr de 35 de unităţi nu şi -au declinat
categoria, 12 unităţi sunt clasificate a fi de 2 stele, 2 sunt de o stea, o pensiune este de 2
margarete şi Hotel Oil Suceava de categoria I.

Din cele 54 unităţi de primire turistică, în gama de servicii oferit e clienţilor, 31 au în


dotare restaurante, 41 oferă mese la cerere, 36 oferă pensiune completă, 3 au în dotare
piscină şi saună, 46 de unităţi posedă parcări, 5 au magazine şi saloane de coafură şi frizerii,
iar 15 dintre acestea oferă şi alte servicii.
Dintre programele oferite turiştilor în timpul unui sejur, din unităţile chestionate, 29
organizează vizite la obiective turistice, 26 drumeţii, 23 sunt active în timpul evenimentelor
culturale, 7 oferă lecţii de schi, 23 organizează excursii prin împrejurim i, 27 promovează
datinile şi obiceiurile tradiţionale, 20 propun clienţilor participarea la treburile gospodăreşti,
iar 3 oferă alte servicii turistice.
Un număr de 35 unităţi de primire turistică nu întâmpină dificultăţi în găsirea
personalului calificat în unitatea pe care o reprezintă, iar restul, în număr de 19, întâmpină
dificultăţi în acest sens.
În toate unităţile de primire turistică chestionate există cel puţin un angajat care să
cunoască o limbă străină.
Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la condiţiile de cazare (35), ofertă
gastronomică specifică zonei (34), drumeţiile organizate (22), evenimentele culturale (9),
vizite la obiective turistice (28), excursii (29), datini şi obiceiuri (26).
Pentru promovarea unui turism pentru toa te anotimpurile, cele 54 de unităţi au fost
întrebate în care perioadă a anului sunt cel mai solicitate, la care 5 dintre acestea au bifat
primăvara, 37 – vara, 18 – toamna şi 30 – iarna.
Faţă de anul 2004 numărul de turişti români a crescut în 23 din cele 54 de unităţi, a
scăzut în 15 unităţi şi a rămas la fel în 16 unităţi de primire turistică. Se preconizează o
creştere a numărului de turişti români în 26 unităţi de cazare, o scădere în 7 unităţi şi va
rămâne acelaşi în 21 de unităţi.
Faţă de anul 2004, numărul de turişti străini a crescut în 25 de unităţi, a scăzut în 14
şi a rămas acelaşi în anul 2005 în 15 unităţi turistice. Se preconizează o creştere a turiştilor
străini la u număr de 31 unităţi, o scădere la 5 unităţi şi va rămâne la fel în 18 unităţ i de
cazare.
Numărul de înnoptări, faţă de anul trecut, a crescut în 17 unităţi de cazare, a scăzut în
14 şi a rămas acelaşi în 23 de unităţi turistice.
La un număr de 11 unităţi turistice a crescut sejurul, la 12 a scăzut sejurul şi la 31 a
rămas acelaşi.
Marketingul celor 54 de unităţi de primire turistică se realizează prin reclamă în mass
media, prin pliante, broşuri, panouri stradale, agenţii şi târguri de profil.

32
Unităţile chestionate urmează să promoveze un turism variat prin: drumeţii, excursii,
vizite la obiective turistice (muzee, mănăstire), gastronomie tradiţională, amenajarea unor
pârtii de schi în zonele specifice acestui sport, dotarea cu saună şi piscină.
În judeţul Suceava, turiştii sunt atraşi de cadrul natural, gastronomia tradiţională,
mănăstirile Bucovinei şi alte obiective turistice.
Din punctul de vedere a celor chestionaţi, autorităţile centrale şi locale, se pot implica
în promovarea turismului prin: îmbunătăţirea infrastructurii, facilităţi fiscale, investiţii,
darea în folosinţă a unui transport modern, crearea unor centre judeţene de informare mai
active în acest sens pe plan naţional şi internaţional.

Pe baza acestor chestionare, a analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava, a


posibilităţilor de turism şi oportunităţilor d e investiţii extrase din documentarul privind
datele generale despre localităţile judeţului Suceava, precum şi din oferta turistică, de
vânătoare şi pescuit, a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi
promovare a turismului în judeţu l Suceava.

33
3.3. Plan de acţiuni
Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava

Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate


alocat
Îmbunătăţirea Realizarea infrastructurii 2006 -2010 Crearea Consiliile locale, Bugetele locale, Lungimea
infrastructurii rutiere necesare în zonele infrastructurii Consiliul bugetul judeţean drumurilor
turistice în judeţul turistice ale judeţului rutiere în zonele judeţean reabilitate;
Suceava turistice Lungime reţele
utilităţi
realizate/modernizate

Identificarea / amenajarea, 2006 - 2007 Realizarea unor Primăriile Bugetele locale Crearea de noi spaţii
modernizarea/ extinderea zone de localităţilor de recreere şi
zonelor de agrement şi a agrement agrement
spaţiilor de recreere din cadrul
localităţilor rurale
Reabilitarea / modernizarea 2008 Realizarea unor Consiliul Bugetele proprii Extinderea spaţiilor
parcurilor şi a zonelor de zone de judeţean, cons. ale organizaţiilor verzi şi a zonelor de
agrement din localităţile agrement locale, implicate agrement
urbane parteneriate
public/privat
Reamenajarea zonelor de - Realizarea unor Primăria Vatra Buget local - 500 Extinderea zonelor
agrement ” Lunca Dornei” şi zone de Dornei, mii euro de agrement
” Runc” din mun. Vatra agrement parteneriat
Dornei public/ privat
Realizarea proiectului ” Sport 2006 Dezvoltarea Primăria Vatra Buget local - 50 Atragerea turiştilor
extrem la Vatra Dornei” turismului Dornei, mii euro care practică sporturi
extrem parteneriat extreme
public/ privat
Realiz. roiect. ” Consolidare 2008 Refacerea Ministerul Bugetul Introducerea
şi amenajare Cazinou balnear clădirii Culturii, Primăria Ministerului Cazinoului în
din Vatra Dornei şi repunerea Vatra Dornei Culturii, Bugetul circuitul turistic
în circuitul turistic” Primăriei Vatra

34
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
Dornei,
parteneriat
public/privat
Semnalizarea rutieră 2006 - 2007 Facilitarea Inspectoratul Fonduri din Marcarea în primul
corespunzătoare a obiectivelor identificării în judeţean de bugetele locale an a min. 50% din
turistice şi unităţilor de cazare teren a Poliţie, Primarii şi regionale obiective, cu
obiectivelor localităţilor încheierea acţiunii în
turistice anul următor
Realizarea / modernizarea / 2008 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea
extinderea reţelelor şi a infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic
instalaţiilor de alimentare cu utilităţi în implicate – în mediul rural
apă potabilă în mediul rural mediul rural 10153,4 mii euro
Realizarea / modernizarea / 2008 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea
extinderea reţelelor şi infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic
instalaţiilor de canalizare - utilităţi în implicate – în mediul rural
epurare în mediul rural mediul rural 4.223,5 mii euro
Execuţia / reabilitarea 2008 Crearea Consiliul Bugetele proprii Dezvoltarea
infrastructurii de utilităţi şi de infrastructurii de judeţean, cons. ale organizaţiilor turismului în toate
mediu în zonele cu potenţial utilităţi şi mediu locale, implicate zonele cu potenţial
turistic în zonele parteneriate
turistice public/privat
Amenajarea de spaţii de 2008 Facilitarea Consiliul Bugetele proprii Creşterea nr. de zone
parcare în zonele de campare parcării judeţean, cons. ale organizaţiilor de campare care
şi realizarea de amplasamente autoturismelor în locale, implicate oferă condiţii
pentru stocarea temporară a zonele de parteneriate corespunzătoare
deşeurilor campare public/privat pentru parcare şi
colectare deşeuri
Realizare/ modernizare reţele - Elevii ce Autorităţile adm. Bugetele proprii Creşterea interesului
de utilităţi în cadrul taberelor participă la publice, ale organizaţiilor copiilor şi elevilor
şcolare taberele şcolare Inspectoratul implicate pentru taberele
şcolar judeţean şcolare

35
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
Creşterea afluxului Elaborarea calendarului anual anual Facilitarea Direcţia pentru Bugetele Creşterea nr. de
de turişti în al evenimentelor: festivaluri, accesului Cultură, Culte şi instituţiilor turişti ce participă
Bucovina târguri, hramuri, etc. turiştilor la Patrimoniul implicate anual la manifestările
evenimentele Cultural Naţional tradiţionale
stabilite la date Suceava; Primării organizate Bugetele
fixe care au loc proprii ale
în judeţ organizaţiilor
implicate
Inventarierea tuturor centrelor 30 iunie 2006 Centrele de Primării, Bugetele Cunoaşterea
de informare turistică existente informare ANTREC, ONG- instituţiilor centrelor de
pe teritoriul judeţului existente uri implicate informare existente
Înfiinţarea unor centre/puncte 2006 - 2008 Facilitarea Primăriile pe Bugetele locale Informarea
de informare turistică în accesului teritoriul cărora corespunzătoare a
comunele limită de judeţ, turiştilor la există potenţial turiştilor
localităţile de graniţă şi în informaţii turistic
localităţile cu potenţial turistic turistice
ridicat
Asigurarea Educaţia ecologică a 2006-2010 Accesul ONG-urile, APM Bugetele Păstrarea ecologică a
utilizării durabile a comunităţilor locale publicului la – Suceava, instituţiilor mediului
resurselor naturale programe Inspectoratul implicate
şi valorificarea educative Şcolar Judeţean,
tradiţiilor etno – Universitatea
culturale Ştefan cel Mare
Popularizarea legislaţiei de 2006-2010 Facilitarea APM – Suceava, Bugetele Cunoaşterea
mediu şi creşterea nivelului cunoaşterii de Primării, instituţiilor legislaţiei de mediu
educaţional mediu Universitatea implicate de un număr mare de
Ştefan cel Mare, cetăţeni / locuitori
Inspectoratul
judeţean Şcolar
Antrenarea agenţiilor de 2006-2010 Agenţiile de Agenţiile de Bugetele Creşterea numărului
turism în conservarea şi turism turism, ONG- instituţiilor de turişti care au
întreţinerea mediului, ca urile, APM - implicate grijă de mediu

36
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
element de bază al ofertei Suceava
turistice.
Crearea unor reţele de 2006 -2010 Promovarea Agenţi Fonduri proprii Asigurarea de
expoziţii cu vânzare a produselor de economici; souveniruri cu
artizanatului bucovinean artizanat ATCOM; specific local pentru
FEDERALCOOP turişti
Protejarea, Stabilirea listei extinse de 2006 - 2007 Monumentele Ministerul Bugetele Cunoasterea
păstrarea, obiective turistice care vor istorice Culturii şi instituţiilor priorităţilor şi
îmbogăţirea beneficia de fonduri pentru Cultelor, Direcţia implicate necesarului de
patrimoniului reparaţii, renovare, restaurare, judeţeană pentru. fonduri
dotare, modernizare, cu Cultură, Culte şi
identificarea surselor de Patrimoniu
finanţare Cultural
Naţional;
Primării
Stimularea evenimentelor 2006-2010 Păstrarea Direcţia pentru Bugetele Număr crescut de
culturale naţionale şi tradiţiilor Cultură, Culte şi instituţiilor evenimente culturale
internaţionale culturale Patrimoniu implicate
Cultural
Naţional,
Primării
Creşterea calităţii Organizarea de cursuri de 2006 - 2010 Operatori ANTREC, Fonduri proprii Creşterea numărului
serviciilor oferite perfecţionare şi pregătire în : ANTREC şi AJOFM, ONG- (firme şi de persoane
turiştilor marketing, gastronomie, firme de turism uri, instituţii asociaţii); specializate în
comportament, ghizi specializate de fonduri externe domeniul turismului
specializaţi, legislaţie etc. formare; în cadrul unor şi a serviciilor
Universitatea programe turistice
Ştefan cel Mare
Pregătirea personalului cu o 2006 - 2013 Personalul ce va Inspectoratul Bugetele Formarea
calificare medie, adaptat lucra în turism şcolar judeţean instituţiilor profesională
cerinţelor turismului, prin Suceava; implicate personalului care
clasele din cadrul liceelor, AJOFM Suceava lucrează in sfera

37
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
cursuri postliceale şi de serviciilor turistice
recalificare prin Agenţia
judeţeană de Formarea Forţei
de Muncă
Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 Ghidaj Direcţia pentru Bugetele Satisfacerea nevoilor
personalului muzeistic în competent Cultură, Culte şi instituţiilor de cunoaştere a
vederea efectuării unei Patrimoniu implicate turiştilor
activităţi moderne, adaptate Cultural
cerinţelor turiştilor Naţional,
Arhiepiscopia
Sucevei şi
Rădăuţilor,
Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 Facilitarea Camera de Bugetele Creşterea calităţii
agenţilor economici implicaţi pregătirii Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice
în turism, în special în tehnici corespunzătoare Industrie implicate
de promovare a ofertei, studii a agenţilor Suceava,
de piaţă, marketing intern sau economici ANTREC
extern
Impunerea unor standarde 2006-2010 Prestarea unor Camera de Bugetele Creşterea calităţii
superioare de calitate a ofertei serviciu turistice Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice
şi serviciilor turistice, prin de calitate Industrie a implicate
asistarea şi stimularea Judeţului
ofertanţilor de servicii turistice Suceava, Oficiul
de Protecţie a
Consumatorilor
Crearea unei mărci Înregistrarea mărcii turistice - Promovarea ONG-uri Fonduri proprii Inregistrarea mărcii
turistice Bucovina Bucovina la OSIM ( logo, unitară a zonei interesate la OSIM
siglă, brand etc).
Crearea unui site a produselor - Promovarea ONG -uri Fonduri proprii Difuzarea
turistice din Bucovina zonei informaţiilor turistice
Identificarea unui număr 2006 Promovarea ANTREC Fonduri proprii Creşterea calităţii
restrâns de produse turistice zonei serviciilor oferite

38
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
rurale pentru piaţa externă,
originale şi inedite
Întocmirea listei producătorilor 2006 Producătorii Direcţia pentru Fonduri proprii Cunoaşterea
autentici de artă tradiţională autentici Cultură, Culte şi meşterilor artizanali
din Bucovina Patrimoniul valoroşi
Naţional
Elaborarea unor oferte unitare 2006 - 2008 Atragerea Agenţiile de Fondurile Creşterea numărului
personalizate a Bucovinei, care turiştilor în zonă turism şi unităţile organizaţiilor de înnoptări pe
să permită reţinerea turiştilor 6 de cazare implicate teritoriul judeţului,
nopţi în zonă turistică cu diversificarea
ofertei turistice
Identificarea / amenajarea/ 2007-2010 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case
reamenajarea unor structuri tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează
rustice de primire turistică Primării implicate specificul tradiţional
Construirea de structuri de 2007-2010 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case
primire turistică cu arhitectură tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează
tradiţională, atât interioare cât Primării implicate arhitectura
şi exterioare, care să creeze o tradiţională
atmosferă specifică zonei
Includerea în programul 2006-2010 Program turistic Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului
turiştilor, pe lângă vizitarea variat de turişti
unor atracţii culturale
(mănăstiri, muzee, biserici,
cetăţi, etc.), a unor programe
opţionale cum ar fi: plimbări
cu barca pneumatică pe
Bistriţa, echitaţie la Lucina şi
Rădăuţi, plimbări cu trăsuri cu
cai la Suceava şi Vatra Dornei.
Conceperea şi promovarea 2006-2010 Practicarea unor Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului
unui voucher care să permită preţuri de turişti
vizitarea mănăstirilor sau a promoţionale

39
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
mai multor muzee, la un preţ
promoţional.
Promovarea unor preţuri mici 2007-2010 Practicarea unor Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului
pentru pachete minime de preţuri de turişti
servicii oferite de structurile de competitive
primire turistică din Bucovina.
Analiza şi conceperea a noi 2007-2010 Atracţii turistice Camera de Fonduri proprii Creşterea numărului
produse turistice care să pună sporite Comerţ şi de turişti
în evidenţă marca Bucovina. Industrie, Agenţii
de turism; Unităţi
de cazare;
ANTREC
Realizarea unui Centru de 2007 Facilitarea Autoritatea Fondurile Informarea corectă şi
informaţii turistice Bucovina, informării Naţională pentru instituţiilor competentă a
în municipiul Suceava turiştilor Turism; Primăria implicate turiştilor
Suceava
Dezvoltarea colaborării cu 2006-2010 Practicarea unui Agenţiile de Fondurile proprii Creşterea interesului
celelalte centre de informare turism turism turiştilor pentru zonă
turistică din România pentru a diversificat
promova şi realiza circuite
care să lege zone turistice
vecine.
Promovarea unor Susţinerea proiectelor care pun 2006-2010 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte
proiecte turistice cu în valoare turistică obiective şi valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă
finanţare externă evenimente cultural – culturale şi Patrimoniu
spirituale şi tradiţionale tradiţionale Cultural
româneşti Naţional,
Universitatea
Ştefan cel Mare
Realizarea unor proiecte care 2006-2010 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte
să pună în valoare turistică valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă
elemente de patrimoniu culturale şi Patrimoniu

40
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
naţional cultural – istoric şi de tradiţionale Cultural
arhitectură tipică rurală Naţional, ONG,
Universitatea
Ştefan cel Mare
Promovarea unor programe 2006-2010 Promovarea Camera de Fonduri proprii, Număr de proiecte
turistice în domeniul valorilor Comerţ şi fonduri externe cu finanţare externă
turismului rural – bucătărie culturale şi Industrie; ONG-
tradiţională cu produse agro – tradiţionale urile; ANTRC;
alimentare de tip ecologic, Universitatea
comunităţi locale care întreţin Ştefan cel Mare;
şi practică vechi tradiţii Direcţia pentru
etnofolclorice, medicină Agricultură şi
naturistă etc. Dezvoltare
Rurală
Promovarea Identificarea unor trasee 2006 Diversificarea Primării, ONG- Bugetele Realizarea unor
parteneriatului şi a montane pentru ciclişti, pentru formelor de uri, ANTREC, organizaţiilor trasee montane
voluntariatului drumeţii şi agrement agrement implicate pentru ciclism şi
agrement
Realizarea de parteneriate între 2006 - 2010 Vizitatorii care Primării, Bugetele Creşterea ponderii
primării şi operatorii de utilizează operatorii de primăriilor şi a nr. de vizitatori care
transport, pentru asigurarea mijloacele de transport operatorilor de utilizează mijloacele
mijloacelor de transport transport în transport de transport în
necesare pe traseele turistice, comun comun
cu stabilirea unor trasee şi
orare atractive
Participarea voluntarilor, 2006 -2010 Ecologizarea ONG-uri cu Fonduri proprii Dezvoltarea durabilă
membri ai unor ONG-uri la zonei preocupări a zonei
menţinerea calităţii şi ecologice
acurateţei peisajelor.
Realizarea de parteneriate 2006 -2010 Meşterii Firme de turism, Bugetele Vizite la atelierele
pentru derularea proiectului populari meşteri populari firmelor de meşterilor populari,
” Acasă la meşterii populari” turism cu promovarea

41
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
îndeletnicirilor
tradiţionale

Promovarea Realizarea / actualizarea permanent Turiştii Camera de Bugetele Promovarea ofertei


profesionistă a ofertei turistice a judeţului Comerţ şi organizaţiilor turistice a judeţului
judeţului Suceava Suceava Industrie, implicate
ca destinaţie ANTREC,
turistica Agenţii de
Turism, Direcţia
Silvică etc.
Participarea firmelor de profil 2006 - 2010 Creşterea ANTREC, Fonduri proprii Participarea la minim
şi a asociaţiilor profesionale şi vizibilităţii Camera de ( firme şi 5 manifestări
patronale la manifestări externe a Comerţ şi asociaţii) promoţionale anual
promoţionale specializate ofertanţilor de Industrie
servicii turistice
Realizarea unor produse 2006 – 2007 Agenţii de Autoritatea Fonduri proprii Creşterea numărului
turistice complexe, cu turism, tour Naţională pentru ( firme şi de turişti în zonă
promovarea de oferte operatori străini, Turism, Direcţia asociaţii)
combinate din alte zone turişti pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală,ANTREC

Realizarea unor ” excursii de 2006 -2010 Atragerea Agenţii de Bugetele Promovarea imaginii
ospitalitate” , cu participarea atenţiei mass - Turism, organizaţiilor Bucovinei
reprezentanţilor mass – media media ANTREC, implicate
din ţară şi străinătate Autoritatea
Nationala a
Turismului,
Camera de
Comerţ şi

42
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
Industrie
Participarea la târguri de 2006-2010 Facilitarea Camera de Coerţ Bugetele Promovarea imaginii
turism internaţionale, cu cunoaşterii de şi Industrie, organizaţiilor Bucovinei
organizarea unor seri informaţii despre ANTREC implicate
bucovinene Bucovina
Elaborarea unor pliante, hărţi 2006 - 2010 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului
turistice, CD-uri, materiale turismului Turism; ONG- ale organizaţiilor turiştilor de a vizita
promoţionale a turismului în uri; Primării etc. implicate; Bucovina
Bucovina fonduri externe
prin promovarea
unor proiecte
Includerea ofertei turistice din 2007-2010 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului
Bucovina, în cataloagele turismului turism; turiştilor de a vizita
marilor firme touroperatoare. Autoritatea Bucovina
Naţională de
Turism
Promovarea şi introducerea în 2006 -2010 Promovarea a Primăriile şi Bugetele Creşterea atracţiilor
circuitele ecoturistice a noi locuri pentru agenţiile de organizaţiilor turistice
parcurilor şi rezervaţiilor turism turism interesate; implicate
naturale Direcţia Silvică
Suceava,
Academia
Română, APM
Suceava
Realizarea unui punct 2007 Facilitarea Autoritatea Fonduri proprii Număr de turişti care
electronic stradal de informare cunoaşterii Naţională a se informează
turistică pe baza unei aplicaţii obiectivelor Turismului;
soft de promovare turistică. turistice Primăria Suceava
Modificarea şi Elaborarea şi aplicarea 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de
dezvoltarea normelor necesare pentru legislativă stabilizare a forţei de
cadrului juridic în reglementarea dreptului la muncă faţă de anul
vederea facilitării ajutorul de şomaj ţinând cont 2005

43
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
atragerii turiştilor de sezonalitatea sectorului
străini
Derogarea de la perioada 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de
minimă cerută de şase luni legislativă stabilizare a forţei de
pentru eligibilitatea la ajutorul muncă faţă de anul
de şomaj pentru acest sector, 2005
în vederea stabilizării
fluctuaţiei forţei de muncă
Elaborarea şi aplicarea 2006 - 2007 Iniţiativă Buget Creşterea numărului
normelor necesare privind legislativă de turişti străini faţă
regimul de export la serviciile de anul 2005
aplicate turiştilor străini
Acordarea unor scutiri de 2007 Iniţiativă Buget Creşterea numărului
impozite deţinătorilor de legislativă de pensiuni
pensiuni turistice, care doresc
şi au posibilitatea de a
dezvolta ferme agricole
ecologice pe o perioadă de 5
ani, din momentul clasificării
Elaborarea unor noi norme de 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de
clasificare a unităţilor de legislativă ocupare pe fiecare
cazare turistice, pentru aliniere nivel de clasificare
la cerinţele europene turistică, faţă de anul
2005
Stimularea micilor 2007 Iniţiativă Buget Crearea condiţiilor
întreprinzători în crearea şi legislativă pentru o dezvoltare
întreţinerea factorilor de durabilă
dezvoltare a turismului –
mijloace de transport,
pensiuni, grădini, păduri, alei,
parcuri etc, prin programe şi
înlesniri guvernamentale

44
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
Crearea unei structuri 2006 Iniţiativă Buget Creşterea eficienţei
instituţionale ( guvernamentale legislativă activităţilor turistice
de turism la nivelul judeţului

45
46
Anexa nr. 1

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA

Nr. Denumire Localitate Adresă Datare


crt.
1 Cetatea Şcheia - Suceava municipiul SUCEAVA "Dealul Şeptilici” marginea de NV a oraşului sf. sec. XIV, Epoca
medievală medievală
2 Platoul din faţa Cetăţii de Scaun municipiul SUCEAVA "Câmpul Şanţurilor” la marginea de E a oraşului şi sec. XIV - XVII
pantele de N medievală ale dealului
3 Situl arheologic "Vechiul centru medieval municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş Suceava" (N), A.
Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare
4 Ansamblul Curţii Domneşti cu vechiul centru municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), sec. XIV - XIX
medieval al oraşului Suceava N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare
5 Situl arheologic "Oraşul medieval Suceava" municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru
Muşat
7 Vatra oraşului medieval Suceava municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru sec. XIII - XVII
Muşat
8 Fortificaţia premuşatină municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru sec. XIII - XVII
Muşat
9 Ansamblul curţii boiereşti a Arboreştilor sat ARBORE; comuna "La Movileanca” la cca. 75 m SE de biserică sec. XV - XVI Epoca
ARBORE medievală medievală
10 Curte boierească sat ARBORE; comuna "La Saghieni” la confluenţa sec. pâraelor Clit şi sec. XV, Epoca
ARBORE Saca medievală
11 Situl arheologic de la Baia cu două aşezări sat BAIA; comuna BAIA "Cetăţuia” la 2 km SV de sat Epoca bronzului şi
neoliticului
12 Ruinele bisericii "Sf. Procopie-Milişăuţi” sat BĂDEUŢI; comuna La limita satelor Bădeuţi şi Mişlăuţi, pct. "Vatra Epoca medievală
BĂDEUŢI satului", lângă biserica de lemn actuală
13 Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu sat BĂLINEŞTI; comuna La 80 m E de biserica sec. XV - XVI Epoca "Sf. Nicolae"
GRĂMEŞTI medievală
14 Necropola tumulară de la Boroaia, punct "La sat BOROAIA; comuna "La Tolan” la 500 m S de sat sec. III – IV Epoca daco-romană
Tolan” Grămeşti Tolan"
15 Situl arheologic de la Bosanci, punct "La pod sat BOSANCI; comuna "La pod pe şos. la Rediu" Suceava-Paşcani, la 5
la Rediu” BOSANCI km de sat
16 Necropolă sat BOSANCI; comuna "La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km sec. IV - III a. Chr.

47
Bosanci de sat Latène
17 Aşezare sat BOSANCI; comuna "La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km Neolitic
Bosanci de sat
18 Situl arheologic de la Botoşana, punct sat BOTOŞANA; comuna la cca. 300 m SV de satul Comăneşti
"Sălişte” BOTOŞANA
19 Aşezările de la "Sălişte" sat BOTOŞANA; comuna "Sălişte” la cca. 300 m SV de sec. XV - XVI satul Epoca bronzului târziu,
BOTOŞANA Comăneşti daco- romană şi
medievală
20 Staţiunea arheologică de la Botoşana, punct sat BOTOŞANA; comuna "Sălişte" 500 m N de grajdurile fostului CAP Epoca bronzului,
"Sălişte” BOTOŞANA cultura Iamnaia, sec.
IV - II a. Chr. Latène,
sec. VI Epoca romano-
bizantină şi sec. XIV –
XV, Epoca medievală.
21 Necropola tumulară de la Broşteni, punct sat BROŞTENI; comuna "Valea Morii" Broşteni, pe drumul Tătăraşi
"Valea Morii” DRĂGUŞENI
22 Situl arheologic de la Budeni şi cinci aşezări sat BUDENI; oraş "La Canton” la cca. 200-250 m de cantonul silvic Neolitic, sec. XI - X a.
DOLHASCA Chr. Hallstatt,
sec. I - IV a. Chr.
Latène, sec. VI – VII,
Epoca romano-
bizantină
23 Necropola tumulară de la Burla sat BURLA; comuna "Dealul Burlei” la marginea de NE a satului
BURLA
24 Exploatare neolitică a sării sat CACICA; comuna "Salina Cacica” în , curtea întreprinderii, pe latura Eneolitic, cultura
CACICA de nord şi zona înconjurătoare Cucuteni
25 Fortificaţie cu val de pământ sat CĂLINEŞTI; comuna "Dealul Zamca” la cca. 500 m E de sat sec. XIII - XV Epoca
DĂRMĂNEŞTI medievală
26 Necropola tumulară de la Codru sat CODRU; comuna "La Boroghia” la 2 km N de sat sec. VI - V a. Chr.
CAJVANA Hallstatt
27 Inscripţii runice sat COTÂRGAŞI; oraş "Dealul Goia” la 4 km de sat sec. XI - XII Epoca
Broşteni medievală
28 Necropola de Dolheştii Mari sat DOLHEŞTII MARI; "La Todoreasa” la marginea satului V sec. IV Epoca daco-
comuna DOLHEŞTI romană
29 Ruinele curţii boiereşti a lui Şendrea sat DOLHEŞTII MARI; "Lângă şcoală” la cca. 100 m de biserică sec. XV Epoca
comuna DOLHEŞTII MARI medievală
30 Ansamblul curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile (ruine) fostului

48
DRĂGOIEŞTI CAP, pe pârâul Ciuciulea
31 Ruinele curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pe ante 1512, Epoca
DRĂGOIEŞTI pârâul Ciuciulea medievală
32 Ruine biserică sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pe ante 1512 Epoca
DRĂGOIEŞTI pârâul Ciuciulea medievală
33 Aşezare sat DRĂGUŞENI; comuna "La Cetăţuie” ”-Dealul Bocăneţ la cca. 2 km E de Neolitic, cultura
DRĂGUŞENI sat Cucuteni B
34 Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare, sat FÂNTÂNA MARE; "La Temelie” la DN 20, la km punct "La Temelie" sec. XV - XVI Epoca
comuna FÂNTÂNA MARE 405, la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ medievală
35 Case şi ruine biserică sat FÂNTÂNA MARE; "La Temelie” la DN 20, la km 405, la intersecţia cu sec. XV - XVI Epoca
comuna FÂNTÂNA MARE drumul spre Piatra Neamţ medievală
36 Ruinele bisericii de la Giuleşti sat GIULEŞTI; comuna La limita judeţului între râul Moldova şi loc. Râşca sec. XIV Epoca
Boroaia medievală
37 Fortificaţia de la Gura Humorului oraş GURA HUMORULUI "Pădurea Bogdăneasa” la est de oraş, la cca. 300 m sec. XVIII Epoca
în dreptul şoselei naţionale medievală
38 Necropola tumulară de la Horodnic de Jos sat HORODNIC DE JOS; "Dealul Colnic” la cca. 600 m de primărie Epoca bronzului
comuna HORODNIC DE JOS
39 Ruinele mănăstirii Horodnic sat HORODNIC DE JOS; "La Călugăriţa” la cca. 150 m de biserica de lemn sec. XIV - XV Epoca
comuna HORODNIC DE JOS medievală
40 Fortificaţie de pământ sat HORODNIC DE SUS; La cca. 2 km SE spre Suceviţa sec. XV Epoca
comuna HORODNIC DE medievală
SUS
41 Fortificaţie cu val de pământ sat IACOBEŞTI; comuna "Dealul Ocup” la cca. 3 km de Iacobeşti sec. XV Epoca
GRĂMEŞTI medievală
42 Situl arheologic de la Liteni sat LITENI; oraş LITENI "La Humărie” în vatra satului sec. I a. Chr. - II p.
Chr. Latène
43 Situl arheologic de la Măneuţi sat MĂNEUŢI; "La Mâlitură” pe terasa sec. XV Epoca medievală
comuna FRĂTĂUŢII VECHI inferioară a râului Suceava
44 Fortificaţia de la Mereşti sat MEREŞTI; comuna "Dealul Cetate” la S de sat sec. IV a. Chr. Hallstatt
VULTUREŞTI
45 Situl arheologic de la Mihoveni şi patru sat MIHOVENI; comuna "Cahla Morii” la 2 km de sat Eneolitic, cultura
aşezări SCHEIA Cucuteni, sec. III - II a.
Chr. Epoca bronzului,
sec. III - II a. Chr.
Latène şi sec. XIII - XV
Epoca medievală.
46 Ansamblul curţii boiereşti de la Milişăuţi localitatea BĂDEUŢI; oraş "În cimitir” şi 100 de metri SE de cimitir sec. XIV - XV Epoca

49
(ruine) MILIŞĂUŢI medievală
47 Situl arheologic de la Mitocu Dragomirnei sat MITOCU "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de
DRAGOMIRNEI; comuna staţia de epurare a apei Lipoveni
MITOCU
48 Şase aşezări sat MITOCU "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de Neolitic, Epoca
DRAGOMIRNEI; comuna staţia de migraţiilor epurare a apei Lipoveni bronzului, Hallstatt, sec.
MITOCU DRAGOMIRNEI III - II a. Chr. Latène,
sec. IV Epoca daco-
romană, sec. V - VI
Epoca migraţiilor.
49 Necropola de la Moara sat MOARA; comuna Pe terenul de sport al Şc.Gen. sec. IV a. Chr. Hallstatt
MOARA
50 Ruinele curţii logofătului Gavril Trotuşan de sat PĂRHĂUŢI; comuna "Pe beci” la cca. 150 m de şcoală sec. XV - XVI Epoca
la sat Părhăuţi TODIREŞTI medievală
51 Necropola tumulară de la Părhăuţi sat PĂRHĂUŢI; comuna "Poiana” Dealul lui Ivan, la cca 1,9 km de sat sec. II - III p. Chr.
TODIREŞTI Latène târziu
52 Necropola de incineraţie de la Podeni sat PODENI; comuna În vatra satului , în curtea cetăţeanului Modest sec. III Latène târziu
BUNEŞTI Croitorul
53 Situl arheologic de la Preuteşti, sat PREUTEŞTI; comuna "Cetăţuia” pe pârâul Brana la 5 km de centrul Neolitic, cultura
punct"Cetăţuia", fortificaţie şi aşezare PREUTEŞTI satului Cucuteni fazele A şi B,
sec. XII - X a. Chr.
Hallstatt timpuriu.
54 Aşezarea de la Preuţeşti, punct "La haltă" sat PREUTEŞTI; comuna "La Haltă” în vatra satului la halta CFR Neolitic, cultura
PREUTEŞTI Cucuteni fazele A şi B
55 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul sat RĂDĂŞENI; comuna "Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat Neolitic, cultura
Cetăţii" şi trei aşezări RĂDĂŞENI Cucuteni fazele A şi B,
Hallstatt, Epoca
bronzului
56 Situl arheologic de la Sfântu Ilie şi aşezarea de sat SFÂNTU ILIE; comuna "Silişte” la cca. 500 m N de biserică Eneolitic, cultura
la "Silişte" ŞCHEIA Cucuteni, Epoca
bronzului, sec. III - II a.
Chr. Latène şi sec. II -
IV Epoca daco-romană
57 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc Neolitic, cultura
Horodişte" şi două aşezări Cucuteni B şi sec. XIV
- XVII Epoca
medievală

50
58 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Ruină” la cca 500 m N de oraş Neolitic, cultura
Ruină" cu trei aşezări Cucuteni B, Epoca
bronzului şi Hallstatt
59 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Sasca” la cca 300 m S de oraş pe şoseaua sec. XIV - XVII Epoca
Sasca" E20 medievală
60 Situl arheologic de la Solca oraş SOLCA "Slatina Mare” la cca 3 km N de localitate Neolitic, cultura
Cucuteni B
61 Situl arheologic de la Şcheia, punct "Silişte" şi sat ŞCHEIA; comuna "Silişte” cca. 150 m de drumul naţional, pe malul Neolitic, cultura
cinci aşezări ŞCHEIA stâng al pârâului Şcheianca amforelor sferice,
Epoca bronzului,
cultura Noua, sec. III -
II a. Chr. Latène, sec. II
- III Epoca romană şi
sec. XV - XVII Epoca
medievală
62 Necropola tumulară de la Todireşti sat TODIREŞTI; comuna La 250 m SE de pădure sec. II - III p. Chr. Epoca
TODIREŞTI romană
63 Curtea boierească de la Todireni, punct sat TODIREŞTI; comuna "Silişte” la 100 m E de grădina de legume sec. XV - XVI Epoca
"Silişte", Case (ruine) şi Biserică (ruină) TODIREŞTI medievală
64 Situl arheologic de la Udeşti, punct "La sat UDEŞTI; comuna "La Cânepişte” la cca 500 m N de grajdurile CAP sec. VI - VII Epoca
cânepişte", două aşezări şi necropolă UDEŞTI romano-bizantină, sec.
XV Epoca medievală
65 Necropola tumulară de la Valea Moldovei sat VALEA MOLDOVEI; La cca 50 m de Căminul Cultural sec. III - IV Epoca
comuna VALEA daco-romană
MOLDOVEI
66 Situl arheologic de la Varvata, două aşezări de sat VARVATA; comuna "Dealul Cetăţuica” la cca. 500 m SE de cătun Neolitic, cultura
pe "Dealul Cetăţuica” PÎRTEŞTII DE JOS Cucuteni B, sec. XI - X
a. Chr. Hallstatt
timpuriu
67 Ansamblul curţii boiereşti a lui Giurgiu de la sat VOLOVĂŢ; comuna "Silişte” La cca. 100 m SE de biserica actuală sec. XIV - XV Epoca
Volovăţ, ruine casă, biserică (ruine), fortificaţia VOLOVĂŢ medievală
de la Volovăţ
68 Aşezare sat VORNICENII MARI; "La Şipoţel” la 1 km S de sat sec. II - III Epoca
comuna MOARA romană
69 Ruina bisericii lui Oană de la Tulova- sat VORNICENII MARI; "La Mănăstire” la cca. 200 m de grajdurile fostului sec. XIV Epoca
Vornicenii Mari comuna MOARA CAP în aval pe malul stâng al pârâulu medievală
70 Situl arheologic de la Zahareşti, punct "Silişte", sat ZAHAREŞTI; comuna "Silişte” la 150 m S de biserică sec. IV - VII Epoca

51
Necropola de la Zahareşti, punct "Silişte" şi Stroieşti romano-bizantină, sec.
două aşezări XII - XVI Epoca
medievală
71 Cetatea de Scaun a Sucevei, Fortul Muşatin, municipiul SUCEAVA La marginea de E a oraşului sec. XIV - sf. sec. XV
Incinta exterioară, Şanţ de apărare, Zid de
contraescarpă
72 Vechea zonă comercială a Sucevei municipiul SUCEAVA Str. Armenească şi Dragoş Vodă ambele fronturi de sec. XIX
clădiri monument
73 Liceul "Ştefan cel Mare” municipiul SUCEAVA Str. Alecsandri Vasile 3 1893
74 Biserica armenească "Sf. Cruce” municipiul SUCEAVA Str. Armenească 1 sec. XVI
75 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 7 sec. XIX
76 Casa de lemn Hopmeier municipiul SUCEAVA Str. Armenească 13 sf. sec. XIX
77 Casa Pâţu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 14 sec. XVIII - XIX
78 Casa Seserman municipiul SUCEAVA Str. Armenească 18 sf. sec. XVIII
79 Casa Roşu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 24 sec. XVIII
80 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 26 sec. XIX
81 Casa Frăţian municipiul SUCEAVA Str. Armenească 31bis sec. XVII
82 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 47 mijl.sec. XVIII
83 Casă municipiul SUCEAVA Str. Bălcescu Nicolae 3 sec. XIX
84 Casă municipiul SUCEAVA Str. Creangă Ion 17 sec. XIX
85 Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni, biserica municipiul SUCEAVA Str. Cuza Vodă 19 sec. XVI - XIX
"Înălţarea Domnului”, chilii vechi, turn
clopotniţă, zid de incintă
86 Casa Hagi municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 10 sec. XIX, adăugiri sf.
sec. XIX
87 Casa de lemn Colonescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 13 sec. XIX
88 Casa de lemn Ignătescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 23 sec. XIX
89 Ansamblul bisericii "Sf. Simion”, biserica "Sf. municipiul SUCEAVA Str. Enescu George 51 1551, sec. XVI
Simion”, turn clopotniţă
90 Gara Suceava Nord-Iţcani municipiul SUCEAVA Str. Gării 4 1876
91 Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou”, Biserica "Sf. municipiul SUCEAVA Str. Ioan Vodă cel Cumplit 2 sec. XVI - XIX
Gheorghe”, Clisiarniţă – paraclis, Stăreţie,
Chilii, Clopotniţă
92 Gara Suceava-Burdujeni municipiul SUCEAVA Str. Iorga Nicolae 7 1869
93 Ansamblul "Curtea Domnească", Palatul municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV - XVII
Domnesc- ruine, turn locuinţă – ruine, turn de
poartă – ruine, anexă – ruine

52
94 Biserica "Învierea Domnului” - Vascresenia municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana 14 1551
95 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – municipiul SUCEAVA Str. Labiş Nicolae 17 1639
Iţcanii Vechi
96 Biserica "Sf. Nicolae” – Prăjescu municipiul SUCEAVA Str. Mihai Viteazul 2 1611
97 Biserica "Sf. Gheorghe” – Mirăuţi municipiul SUCEAVA Str. Mirăuţi 17 sec. XIV, XVII
98 Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic municipiul SUCEAVA Str. Porumbescu Ciprian 5 mijl. sec. XVII
99 Casă municipiul SUCEAVA Str. Prunului 1 sec. XIX
100 Casa Costin Tarangul municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 2 sec. XIX
101 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”, biserica municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 1 sec. XIV-XVI
"Sf. Dumitru”, ruinele bisericii vechi,
clopotniţă
102 Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 33 1898
"Bucovina"
103 Clădirea administrativă a oraşului, azi municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX
Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava
104 Fostul tribunal, căpitănie districtuală şi municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 58 1885
închisoare
105 Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (a municipiul SUCEAVA Str. Ştefăniţă Vodă 3 1643
Coconilor)
106 Casă municipiul SUCEAVA Aleea Trandafirilor 4 sf. sec. XVIII
107 Mănăstirea Zamca, Biserica "Sf. Axentie”, municipiul SUCEAVA Str. Zamca f.n. sec. XVI - XIX
Paraclisul "Sf. Grigore”, Paraclisul "Sf.
Maria”, Chilii, Zid de incintă, Turn clopotniţă,
Fortificaţia de pământ
108 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat ADÂNCATA; comuna sec. XVIII
ADÂNCATA
109 Ansamblul bisericii Arbore sat ARBORE; comuna sec. XVI - XIX
ARBORE
110 Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan sat ARBORE; comuna 1502
ARBORE
111 Turn clopotniţă sat ARBORE; comuna 1867
ARBORE
112 Ruinele bisericii "Sf. Fecioară” sat BAIA; comuna BAIA 1410
113 Biserica "Sf. Gheorghe” - Albă sat BAIA; comuna BAIA sec. XV, XX
114 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat BAIA; comuna BAIA 1530
115 Ruina bisericii "Sf. Procopie” sat BĂDEUŢI; oraş 1487
MILIŞĂUŢI

53
116 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BĂIŞEŞTI; comuna sec. XVIII
CORNU LUNCII
117 Biserica "Sf. Nicolae” sat BĂLINEŞTI; comuna sec. XV
GRĂMEŞTI
118 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat BĂNEŞTI; comuna sec. XVIII
FÂNTÂNELE
119 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat BILCA; comuna BILCA 1752
Domnului”
120 Casa Gheorghe Puha sat BILCA; comuna BILCA sf. sec. XIX
121 Piua de sumane sat BILCA; comuna BILCA sec. XIX
122 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comuna sec. XVIII - XIX
BOGDĂNEŞTI
123 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comuna sec. XVIII
BOGDĂNEŞTI
124 Turn clopotniţă sat BOGDĂNEŞTI; comuna 1879
BOGDĂNEŞTI
125 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat BOROAIA; comuna 1808
Domnului” BOROAIA
126 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat BOTOŞANA; comuna mijl. sec. XVIII
BOTOŞANA
127 Ansamblu gospodăresc sat BREAZA DE SUS; sec. XIX
comuna BREAZA
128 Complexul gospodăresc Maria Veruleac sat BREAZA DE SUS; sec. XIX
comuna BREAZA
129 Ocol întărit sat BREAZA DE SUS; sec. XIX
comuna BREAZA
213 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae", Biserica de localitatea BROŞTENI; oraş 1779
lemn "Sf. Nicolae”, Clopotniţă BROŞTENI
216 Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, localitatea BROŞTENI; oraş 1895
azi spaţii comerciale şi depozit BROŞTENI
217 Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii sat BULAI; comuna MOARA 1512
Domnului "-Hagigadar, Biserica "Adormirea
Maicii Domnului” – Hagigadar, zid de incintă
218 Vama Veche sat BUNEŞTI; comuna 1800
BUNEŞTI
219 Conacul Bucevski sat CALAFINDEŞTI; 1925
comuna CALAFINDEŞTI

54
220 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat CĂLINEŞTI; 1794
221 Casă de lemn Gheorghe Mnesciuc municipiul CÂMPULUNG mijl. sec. XIX
MOLDOVENESC
222 Casa - Vilă "Coca" municipiul CÂMPULUNG Calea Bucovinei 48 înc.sec. XX
MOLDOVENESC
223 Casa de lemn Petru Crăcană municipiul CÂMPULUNG Str. Cerbului 1 înc. sec. XIX
MOLDOVENESC
224 Casa Grămadă Gheorghe municipiul CÂMPULUNG Str. Porumbescu Ciprian 28 1817
MOLDOVENESC
225 Fostă primărie, azi spaţii comerciale municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 2 1896
MOLDOVENESC
226 Banca Naţională municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 6 1940
MOLDOVENESC
227 Bancă Comercială municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 8 sec. XIX
MOLDOVENESC
228 Fosta prefectură a judeţului Câmpulung, azi municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 10 sf. sec. XIX
Muzeul "Arta Lemnului” MOLDOVENESC
229 Casa Lateş municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 15 prima jum. sec. XIX
MOLDOVENESC
230 Şcoală municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 26 sec. XIX
MOLDOVENESC
231 Vila Silvia municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 53 sec. XIX
MOLDOVENESC
232 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 108 sec. XIX
MOLDOVENESC
233 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 140 sec. XIX
MOLDOVENESC
234 Cuptor de ars var sat CHIRIL; comuna 1928
CRUCEA
235 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica de sat COLACU; comuna 1800
lemn "Sf. Nicolae”, Casă parohială, Clopotniţă FUNDU MOLDOVEI
236 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat COMĂNEŞTI; comuna sec. XVIII
BOTOŞANA
237 Biserica "Sf. Gheorghe” sat COSTÂNA; comuna 1811
TODIREŞTI
238 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat CUMPĂRĂTURA; 1792
comuna BOSANCI

55
239 Biserica de lemn "Înălţarea Domnului” sat DĂRMĂNEŞTI; comuna sf. sec. XVIII
DĂRMĂNEŞTI
240 Cuptor de ars var sat DÂRMOXA; oraş 1924
BROŞTENI
241 Gospodăria Ecaterina Matisievici sat DEMĂCUŞA; comuna sf. sec. XIX
MOLDOVIŢA
242 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat DOLHEŞTII MARI; ante 1481
comuna DOLHEŞTI
243 Casa Gavril Candrea sat DORNA sf. sec. XIX
CÂNDRENILOR; comuna
DORNA
244 Şcoală sat DORNA 1937
CANDRENILOR; comuna
DORNA
245 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat DRĂGUŞENI; comuna 1780
Domnului" şi "Sf. Spiridon” DRĂGUŞENI
246 Ansamblu de locuinţe sezoniere sat FALCĂU; comuna sec. XIX
BRODINA
247 Casa pictorului Ştefan Şoldănescu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 10 1830
248 Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” municipiul FĂLTICENI Str. Dumbrava Minunată 17 sec. XVIII
249 Casa Alecu Forăscu Botez municipiul ş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai 2 1896
250 Casa Serafim Ionescu, azi Banca Naţională municipiul FĂLTICENI Aleea Eroilor 16 1898
251 Ansamblu urban "Str. Republicii" municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 219-243 Frontul de clădiri de la nr. sec. XIX
219 - 243
252 Casa scriitorului Nicolae Istrate municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 231 1820
253 Primărie municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 243 1896
254 Casa Copiilor municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 280 1925
255 Casa Cantacuzino-Paşcanu municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 294 1858
256 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza” municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 80 sf. sec. XIX
257 Casa Jenică Tatos municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93 1890
258 Galeria Oamenilor de Seamă municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 95 1850
259 Biserica "Sf. Nicolae” municipiul FĂLTICENI Str. Topitoriei 5 1798
260 Fosta Şcoală Domnească municipiul FĂLTICENI Str. Unirii 5 1842
261 Podul de piatră Şoldăneşti municipiul FĂLTICENI Str. Vladimirescu Tudor f.n. sec. XV
262 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat FORĂŞTI; comuna 1764
FORĂŞTI
263 Moară de lemn sat GURA HAITII; comuna Pe pârâul Bânca 1890

56
ŞARU DORNEI
264 Judecătorie oraş GURA HUMORULUI Bd. Bucovina 21 1904
265 Primărie oraş GURA HUMORULUI Piaţa Republicii 10 1901
266 Biserica "Tuturor Sfinţilor" sat HÂNŢEŞTI; comuna sec. XV, adăugiri 1822
HÂNŢEŞTI
267 Conacul Killerman - Pruncu sat HÂNŢEŞTI; comuna înc. sec. XIX
HÂNŢEŞTI
268 Şcoală sat HOLDIŢA; oraş 1905
BROŞTENI
269 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci” sat HORODNIC DE JOS; 1717
comuna HORODNIC DE JOS
270 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat HORODNIC DE JOS; sec. XVIII
comuna HORODNIC DE JOS
271 Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" sat HORODNICENI; comuna sec. XVI - XIX
HORODNICENI
272 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat HORODNICENI; comuna 1538
HORODNICENI
273 Zvoniţă sat HORODNICENI; comuna sec. XIX
HORODNICENI
274 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi sat HUMORENI; comuna mijl. sec. XVIII
Gavril” BOTOŞANA
275 Complexul gospodăresc Ioan Nichituş sat IACOBENI; comuna sf. sec. XIX
IACOBENI
276 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” sat IACOBEŞTI; comuna 1792
GRĂNICEŞTI
277 Curtea baronilor Capri sat IACOBEŞTI; comuna sf. sec. XIX
GRANICESTI
278 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ILIŞEŞTI; comuna 1714
ILIŞEŞTI
279 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat LĂMĂŞENI; comuna sec. XVIII
RĂDĂŞENI
280 Casa Vârnav - Liteanu, azi primărie localitatea LITENI; oraş sec. XVIII
LITENI
281 Gospodăria Ionel Bălan sat MARGINEA; comuna sec. XIX
MARGINEA
282 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” localitatea MĂNĂSTIOARA; înc. sec. XVIII
comuna UDEŞTI

57
283 Ansamblul bisericii "Sf. Onufrie” localitatea MĂNĂSTIOARA; sec. XVII - XVIII
oraş SIRET
284 Biserica "Sf. Onufrie" localitatea MĂNĂSTIOARA; sec. XVII
oraş SIRET
285 Fântână localitatea MĂNĂSTIOARA; 1765
oraş SIRET
286 Ruinele bisericii Humorul Vechi sat MĂNĂSTIREA La cca. 100 m SV de incinta actuală sec. XV
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
287 Mănăstirea Humorului sat MĂNĂSTIREA sec. XVI - XIX
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
288 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” şi sat MĂNĂSTIREA 1530
"Sf.Gheorghe" HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
289 Ruine case mănăstireşti sat MĂNĂSTIREA sec. XVI - XVIII
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
290 Turn clopotniţă sat MĂNĂSTIREA sec. XIX
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
291 Turnul lui Vasile Lupu sat MĂNĂSTIREA 1641
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
292 Gospodăria Elena Velearovschi sat MĂNĂSTIREA sec. XIX
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA
HUMORULUI
293 Grup de case sat MĂNĂSTIREA Pârâul Magherniţa sec. XIX
HUMORULUI; comuna
MĂNĂSTIREA

58
HUMORULUI
294 Conacul Mavrodin sat MEREŞTI; comuna 1925
VULTUREŞTI
295 Fierăstrău hidraulic localitatea MILIŞĂUŢI; oraş sf. sec. XIX
MILIŞĂUŢI
296 Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comuna sf. sec. XVIII
MITOCU DRAGOMIRNEI
297 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comuna sec. XVIII
MITOCU DRAGOMIRNEI
298 Clopotniţă sat MITOCAŞI; comuna 1789
MITOCU DRAGOMIRNEI
299 Biserica "Sfinţii Enoh, Ilie şi Ioan Teologul” - sat MITOCU 1602
Dragomirna Mică DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU
300 Mănăstirea Dragomirna sat MITOCU sec. XVII - XIX
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
301 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat MITOCU 1609
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
302 Paraclisul "Sf. Nicolae” sat MITOCU sec. XVII
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
303 Egumenie sat MITOCU sec. XVII
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
304 Trapeza sat MITOCU 1609
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
305 Zid de incintă sat MITOCU sec. XVII
DRAGOMIRNEI; comuna
MITOCU DRAGOMIRNEI
306 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat MOARA NICĂ; comuna sec. XVIII
MOARA
307 Fierăstrău hidraulic sat OSTRA; comuna OSTRA înc. sec. XIX
308 Biserica "Duminica Tuturor Sfinţilor” sat PĂRHĂUŢI; comuna 1522
TODIREŞTI

59
309 Ansamblul bisericii " Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comuna sec. XV - XVIII
PĂTRĂUŢI
310 Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comuna 1487
PĂTRĂUŢI
311 Clopotniţă de lemn sat PĂTRĂUŢI; comuna 1725
PĂTRĂUŢI
312 Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS; sec. XVIII - XIX
comuna CACICA
313 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS; 1779
comuna CACICA
314 Clopotniţă sat PÎRTEŞTII DE SUS; 1861
comuna CACICA
315 Casă sat PÎRTEŞTII DE SUS; sec. XVIII
comuna CACICA
316 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” localitatea PLOPENI; oraş 1753
SALCEA
317 Biserica "Naşterea Maicii Domnului” sat POIANA; oraş sec. XIX
DOLHASCA
318 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae" sat POIANA; oraş sec. XIX
DOLHASCA
319 Rateşul Rahtivanilor (ruine) sat POIANA; oraş înc. sec. XIX
DOLHASCA
320 Biserica de lemn "Sf. Dumitru" sat POIANA STAMPEI; sec. XIX
comuna POIANA STAMPEI
321 Gospodăria Ion Ivan sat POIANA STAMPEI; sf. sec. XIX
comuna POIANA STAMPEI
322 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” şi "Sf. sat PRAXIA; comuna sec. XVIII
Gheorghe” FÂNTÂNA MARE
323 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraş sec. XV
DOLHASCA
324 Mănăstirea Probota sat PROBOTA; oraş sec. XVI - XVII
DOLHASCA
325 Biserica "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraş 1530
DOLHASCA
326 Clisiarniţă sat PROBOTA; oraş 1530
DOLHASCA
327 Casele domneşti- ruine sat PROBOTA; oraş 1530

60
DOLHASCA
328 Clădiri din incintă- ruine sat PROBOTA; oraş sec. XVI - XVII
DOLHASCA
329 Turnuri de colţ sat PROBOTA; oraş sec. XVI
DOLHASCA
330 Zid de incintă sat PROBOTA; oraş 1550
DOLHASCA
331 Chilia lui Daniil Sihastrul sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV
332 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XIV
333 Mănăstirea Putna sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XIX
334 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat PUTNA; comuna PUTNA 1653 - 1662, pe locul
celei din 1466 - 1469
335 Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XVIII
336 Turn tezaur, casa domnească, chilii Sud, chilii sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XX
Nord, turn clopotniţă, turn de poartă, ruine
clădiri de Sud-Est, ruine clădiri de Nord, zid de
incintă, fabrica de cherestea
337 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. sat RĂDĂŞENI; comuna sec. XVII
Ecaterina” RĂDĂŞENI
338 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Zona cuprinsă între str. Putnei, Agronomilor, sec. XIX
Lupenilor, Calea Prieteniei, Piaţa Unirii
339 Templu evreiesc municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 2 1879
340 Spitalul Militar municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 4 1815
341 Şcoala nr. 2 municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 36 1896
342 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 1-87şi 2-86 sec. XIX
343 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica "Sf. municipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4-6 sec. XIV - XIX
Nicolae”, Clopotniţă, casa parohială
344 Casă municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 2 1888
345 Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi” municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1863
346 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Dobrogeanu Gherea Constantin 12 1902
347 Gara C.F.R. municipiul RĂDĂUŢI Str. Gării 3 1889
348 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Horea 44 1911
349 Gospodăria - atelier a olarului Constantin municipiul RĂDĂUŢI Str. Lungă 8 1875
Colibaba
350 Fabrica de Hârtie municipiul RĂDĂUŢI Str. Papetăriei f.n. 1838
351 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 22 1862
352 Fabrica de Spirt municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 47 1789

61
353 Fabrica de Mobilă municipiul RĂDĂUŢI Str. Putnei 208 1902
354 Zona veche a oraşului municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Republicii sec. XIX
355 Casă municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 2 1870
356 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 62-64 1860
357 Banca Naţională municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 65 1940
358 Prefectură municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 67 1909
359 Spital municipiul RĂDĂUŢI Str. Spitalului 9 1879
360 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 1- 79, 2-90 sec. XIX
361 Biserica romano - catolică "Naşterea Sf. municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 16 1823
Fecioare Maria”
362 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 18 1911
363 Clădire publică municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 72 1871
364 Corpul administrativ al Uzinei Electrice municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 120 1912
365 Casa Armatei, azi Şcoala nr. 6 municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 122 1871
366 Şcoala nr. 3 municipiul RĂDĂUŢI Str. Tineretului 9 1905
367 Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh” municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii În parc sec. XX
368 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 1-63 sec. XIX
369 Casa Germană, azi Cinematograful "Flacăra" municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 10 1896
370 Mănăstirea Râşca, Biserica "Sf. Nicolae”, sat RÎŞCA; comuna RÂŞCA sec. XVI - XIX
clopotniţă, chilii, zid de incintă
371 Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. Ioan sat REUSENI; comuna sec. XVI - XIX
Botezătorul”, Biserica "Tăierea Capului Sf. UDEŞTI
Ioan, Clopotniţă
372 Ruinele Curţii Domneşti de la Reuseni sat REUSENI; comuna La 200 m V de biserică, în curtea şcolii sec. XV
UDEŞTI
373 Biserica "Sf. Treime”, Casa Nicolae Istrati sat ROTOPĂNEŞTI; comuna sec. XIX
HORODNICENI
374 Biserica de lemn "Sf. Dumitru", biserica de sat RUDEŞTI; comuna sec. XVIII
lemn "Adormirea Maicii Domnului” GRĂMEŞTI
375 Piua de sumane sat SATU MARE; comuna 1900
SATU MARE
376 Ansamblul bisericii "Sf. Ilie”, Biserica "Sf. sat SFÎNTU ILIE; comuna sec. XV - XVIII
Ilie”, Clopotniţă, zid de incintă ŞCHEIA
377 Hanul Siret oraş SIRET Str. Arcaşilor 3 sf. sec. XIX
378 Fosta primărie, azi Banca Comercială Română oraş SIRET Str. Castanilor 8 1826
379 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” oraş SIRET Piaţa Republicii 1 sec. XVII

62
380 Liceul "Laţcu Vodă" oraş SIRET Str. Trandafirilor 2 1875
381 Ansamblul "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XIV - XVII
382 Biserica "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 1352
383 Zvoniţa oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XVII
384 Mănăstirea Slatina, Biserica "Schimbarea la sat SLATINA; comuna sec. XVI - XIX
Faţă”, trapeză, Paraclisul "Sf. Nicolae”, SLATINA
paraclisul "Sf. Trei Ierarhi”, turnuri, cişmea,
zid de incintă
385 Mănăstirea Solca, Biserica "Sf. Apostoli Petru oraş SOLCA sec. XVII
şi Pavel”, ruine chilii, beciuri, zid de incintă,
turnuri, clopotniţă
386 Fabrica de Bere oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 2 sec. XIX
387 Casa Saveta Cotrubaş oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 111 1670
388 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat SOLONEŢ; comuna sec. XVIII
TODIREŞTI
389 Casa de lemn Ilie Cârciu sat STRAJA; comuna înc. sec. XIX
STRAJA
390 Biserica "Arătarea Domnului”, Mănăstirea sat SUCEVIŢA; comuna sec. XVI - XVII
Suceviţa, Biserica "Învierea Domnului”, chilii, SUCEVIŢA
paraclis, turnuri de NE şi NV, zid de incintă
391 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat ŞERBĂNEŞTI; comuna sec. XVIII
ZVORIŞTEA
392 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat TODIREŞTI; comuna sec. XVIII
TODIREŞTI
393 Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului", sat VAMA; comuna VAMA mijl. sec. XVIII - înc.
Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”, XX
clopotniţă, Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, piua
de sumane a lui Ilişoi
394 Casa de lemn Aurora Negrea municipiul VATRA DORNEI La marginea de vest a oraşului prima jum.sec. XIX
395 Clădirea Izvorului "Santinela” municipiul VATRA DORNEI În parcul orăşenesc 1896
396 Gara Băi municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 7 1910
397 Gară municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 13 1902
398 Casa Vladimir, azi Intreprinderea Minieră municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 1 sf. sec. XIX
Vatra Dornei
399 Primărie municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 17 1897
400 Poştă municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 24 1929
401 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 28-34, 23-31 sec. XIX

63
402 Hotel municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 70 1896
403 Biblioteca orăşenească municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 74 1901
404 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Luceafărului 1-13, 4-14 sec. XIX
405 Clădirea băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 1 1898
406 Clădirea Izvorului "Unirea" municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 3 1896
407 Cazinoul Băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 5 1898
408 Hotel (Vila 1) municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 7 1896
409 Ruinele bisericii "Buna Vestire” sat VATRA MOLDOVIŢEI; La 300 m de mănăstire comuna VATRA sec. XV
comuna VATRA MOLDOVIŢEI
MOLDOVIŢEI
410 Mănăstirea Moldoviţa, Biserica "Buna sat VATRA MOLDOVIŢEI; sec. XVI - XX
Vestire”, paraclisul de iarnă, clisiarniţă, chilii comuna VATRA
Sud, zid de incintă cu turn de colţ, turn MOLDOVIŢEI
clopotniţă de intrare
411 Biserica "Înălţarea Sf. Cruci” sat VOLOVĂŢ; comuna 1500
VOLOVĂŢ
412 Mănăstirea Voroneţ, Biserica "Sf. Gheorghe”, localitatea VORONEŢ; oraş sec. XV - XVIII
ruine chilii, clopotniţă, zid de incintă GURA HUMORULUI
413 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru", Biserica sat ZAHAREŞTI; comuna sec. XVI -XVIII
"Sf. Dumitru”, zvoniţă STROIEŞTI
414 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ZVORIŞTEA; comuna 1782
ZVORIŞTEA
415 Casa Popovici, Casa lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN sf. sec. XIX
PORUMBESCU; comuna
CIPRIAN PORUMBESCU
416 Casa lui Ion Creangă municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 30 prima jum. sec. XIX
417 Casa lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 68 sf. sec. XIX
418 Casa lui Ion Dragoslav municipiul FĂLTICENI Str. Dragoslav Ion 45 sf. sec. XIX
419 Casa Gane - Gorovei municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 15 sf. sec. XIX
420 Casa lui Eugen Lovinescu municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93bis 1850
421 Casa lui Nicolae Labiş sat MĂLINI; comuna înc. sec. XX
MĂLINI
422 Casa lui Matei Millo sat SPĂTĂREŞTI; comuna mijl. sec. XVIII
VADU MOLDOVEI
423 Casa lui Eusebiu Camilar sat UDEŞTI; comuna sf. sec. XIX
UDEŞTI
424 Cripta-cavou a familiei dr. Otto Binder municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1914

64
425 Monumentul lui Ştefan cel Mare municipiul SUCEAVA În parcul Cetăţii de Scaun 1975
426 Mormântul logofătului George Cantacuzino municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1812
427 Mormântul lui Simion Florea Marian municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1907
428 Cripta-cavou a familiei Rodzina Sessuski municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1834
Hasenorzow
429 Mormântul lui Grigore Vindereu (1830-1888) municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1826
430 Muzeul Satului Bucovinean municipiul SUCEAVA În Parcul Cetăţii sec. XIX
431 Statuia lui Petru I Muşat municipiul SUCEAVA Piaţa 22 Decembrie 1989 1976
432 Casa folcloristului Simion Florea municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 4 înc. sec. XIX
433 Mormântul lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN În cimitir 1883
PORUMBESCU; comuna
CIPRIAN PORUMBESCU
434 Statuia lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN În parcul muzeului 1985
PORUMBESCU; comuna
CIPRIAN PORUMBESCU
435 Statuia lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1977
436 Bustul dr. Gabriel Tatos municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1938
437 Statuia Grănicerilor municipiul FĂLTICENI Str. Maior Ioan f.n. 1922
438 Bustul maiorului Ion Neculai municipiul FĂLTICENI Str. Republicii f.n. Lângă Primărie 1922
439 Bustul lui Nicu Gane municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei f.n. În faţa liceului"Nicu Gane'' 1969
440 Cimitir evreiesc oraş GURA HUMORULUI La marginea de N a oraşului la cca. 700 m de gară sec. XVIII
441 Monumentul Eroilor din primul război mondial localitatea LITENI; oraş În zona centrală 1919
LITENI
442 Bustul lui Mihai Eminescu sat PUTNA; comuna PUTNA În incinta Mănăstirii Putna 1962
443 Mormântul poetului Mihai Horodnic, oraş RĂDĂUŢI În cimitirul oraşului prima jum. a sec. XIX
mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ,
mormântul lui Rudolf Neubauer, mormântul lui
August Nibio, mormântul lui Vasile Niculescu
444 Monumentul Eroilor din primul război mondial oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă f.n. 1920
445 Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi oraş RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1972
446 Statuia "Moldova” sat ROTOPĂNEŞTI; comuna În curtea bisericii 1856
HORODNICENI
447 Cimitir evreiesc oraş SIRET sec. XVIII
448 Stâlpul lui Vodă sat VAMA; comuna VAMA În curtea şcolii 1716
449 Bustul lui George Enescu municipiul VATRA DORNEI În parcul staţiunii balneare 1964

65
Anexa nr. 2

Rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava

Nr Denumire Supraf Localizare Administrat Tipul Obiectul


. aţa (unitati or / protecţiei şi
Cr (ha) administrativ Custode conservării
t. teritoriale),
amplasament
1 Doisprezece 200,00 Dorna D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni
Apostoli PN-K Candrenilor, Ocolul sillvic geologica geologice
drum forestier Vatra Dornei
D. Candrenilor -
Izvorul
Negrişoara
2 Moara Dracului 1,30 Câmpulung D.S. Suceava rezervaţie Chei
Moldovenesc, Ocolul silvic geologică
sub Masivul Pojorâta
Rarău, la 7 km
de pr. Valea
Caselor
3 Piatra Ţibăului 20,30 Cârlibaba, Direcţia rezervaţie Calcare
la confluenta pr. Silvică geologică
Ţibău cu r. Suceava,
Bistriţa Aurie Ocolul silvic
66
Cârlibaba
4 Tinovul Poiana 681,80 Poiana Stampei, D.S. Suceava rezervaţie Mlaştină oligotrofă
Stampei la 500 m de Ocolul silvic forestieră
Cantonul silvic Dorna
Plaiul Bârgoii Candreni
5 Făneţele montane 38,10 Stulpicani, D.S. Suceava rezervaţie Specii de floră de
Todirescu Slătioara - zona Ocolul silvic botanica interes comunitar
Canton silvic Stulpicani
6 Tinovul Şaru 36,00 Şaru Dornei, D.S. Suceava rezervaţie Mlaştină oligotrofă
Dornei DN - intrare în Ocolul silvic forestieră
localitate Vatra Dornei
7 Fâneţele seculare 24,50 Bosanci, Primăria rezervaţie Specii de floră de
Ponoare la 800 m de E Bosanci/ botanica interes comunitar
85 Academia
Română -
filiala Iaşi
8 Fâneţele seculare 9,50 Moara, Primăria rezervaţie Specii de floră de
Frumoasa Frumoasa, la Moara / botanica interes comunitar
km 4 pe DN Academia
Suc.- Buc. Română
filiala Iaşi
9 Tinovul Găina- 1,00 Moldova Suliţa, D.S. Suceava rezervaţie Mesteacănul pitic
Lucina Lucina – la 800 Ocolul silvic botanică
m de herghelie Breaza
10 Pădurea 39,40 Pătrăuţi, D.S. Suceava rezervaţie Stejăret secular

67
(Quercetumul) la 2 km pe DN Ocolul silvic forestieră
Crujana Pătrăuţi
11 Pietrele Doamnei - 933,00 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni
Rarău Crucea, Ocolul silvic mixtă geologice
masivul Rarău Pojorâta Specii de floră de
Ocolul silvic interes comunitar
Crucea (Peşteră cu lilieci)
12 Codrul secular 1064,20 Stulpicani D.S. Suceava rezervaţie Molidiş secular
Slătioara Slătioara - zona Ocolul silvic forestieră Specii de interes
cantonului Stulpicani comunitar
silvic
13 Codrul secular 309,50 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Molidiş secular
Giumalău la 7 km pe pr. Ocolul silvic forestieră
Putnei Pojorâta
14 Răchitişul Mare 116,40 Breaza, D.S. Suceava rezervaţie Strugurele ursului
Benia – zona Ocolul silvic botanică
com. Moldova Breaza
Suliţa
15 Făgetul 134,90 Mitocul D.S. Suceava rezervaţie Făget secular
Dragomirna Dragomirnei, Ocolul silvic forestieră
zona ,,Trei Pătrăuţi
Meri”- la 800 m
de mănăstire
16 Pădurea Zamostea 107,60 Zamostea, D.S. Suceava rezervaţie Arborete de luncă
- Luncă la 2 km de Ocolul silvic forestieră

68
centrul comunei Adâcata
17 Cheile Zugrenilor 314,00 Dorna Arini, D.S. Suceava rezervaţie Chei
Crucea Ocolul silvic mixtă Specii de floră de
zona com. Crucea, interes comunitar
Crucea, pe valea Ocolul silvic
r. Bistrita Vatra Dornei
18 Cheile Lucavei 33,00 Moldova Suliţa, D.S. Suceava rezervaţie Chei
zona Lucina – Ocolul silvic geologică Specii de interes
pe pr. Lucava Breaza comunitar
19 Jnepeniş cu Pinus 384,20 Şaru Dornei, D.S. Suceava rezervaţie Habitat de interes
cembra Neagra Şarului- Ocolul silvic forestieră comunitar
versantul estic Vatra Dornei
al Munţilor
Călimani, la 5
km de DN
20 Piatra Pinului şi 0,50 Gura D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni
Piatra Şoimului Humorului, Ocolul silvic geologică geologice
zona Ariniş, mal Gura Paleontologic
stâng al r. Humorului
Moldova
21 Stratele cu 1,00 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Paleontologic
Aptychus de la la limita între Ocolul silvic paleontologică
Pojorâta localităţile Pojorâta
Câmpulung
Mold. si
Pojorâta
69
22 Fâneţele seculare 7,00 Calafindeşti, Primăria rezervaţie Specii de interes
de la Calafindeşti zona ,,La Calafindeşti botanică comunitar
stejar”, la 400 m
de E 85
23 Rezervaţia Peştera ** Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Specii de interes
Liliecilor la 1 km de O.S. Pojorâta ştiinţifică comunitar
Pietrele
Doamnei, la
altitudinea de
1500 m

* Pe teritoriul judeţului Suceava se regăseşte o suprafaţă de 10775,5 ha din Parcul Naţional Călimani (S total
=24041,00ha).
Administraţia Parcului Naţional Călimani este în judeţul Suceava, sediul fiind în municipiul Vatra Dornei str.22
Decembrie nr. 5.
** Rezervaţia „Peştera Liliecilor” – Rezervaţie Ştiinţifică instituită în baza H.G. nr. 2151/2004.

70
Anexa nr. 3
Parcuri de agrement şi monumente ale naturii de pe teritoriul judeţului Suceava

Nr. Localitate/ adresa Denumire Funcţie/ Deţinător Regim Act de autoritate


crt. juridic
1 Câmpulung Moldovenesc (zona Parc agrement parc dendrologic stat -
pod auto) Primăria localităţii
2 Ciprian Porumbescu Parcul muzeului parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava
CMB Suceava
3 Gura Humorului (malul r. Parc dendrologic parc dendrologic stat -
Moldova) Primăria localităţii
4 Rădăuţi (centrul oraşului) Parc central parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava
Primăria localităţii
5 Solca (zona centrală) Parc balnear parc dendrologic stat -
Primăria localităţii
6 Suceava (zona centrala) Parcul central parc dendrologic stat -
Primăria localităţii
7 Suceava (zona pr. Cacaina) Parc dendrologic Şipote Parc dendrologic stat -
DS Suceava

8 Suceava (zona Petru Rareş) Parcul Curţii Domneşti parc dendrologic stat -
Primăria localităţii
9 Suceava (zona str. Ştefan cel Mare) Parc Judecătorie parc dendrologic stat -
(Primărie) Primăria localităţii
10 Vatra Dornei (zona staţiunii) Parc balnear parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava
Primăria localităţii
11 Botoşana (in centrul satului) Stejarul secular, Monument al naturii stat -
Quercus robur
12 Cajvana (in centrul satului) Stejarul secular, Monument al naturii stat -
Quercus robur
13 Câmpulung Mold. (in curtea Magnolia cu flori albe, Monument al naturii stat -
spitalului municipal) Magnolia kobus specie rară
14 Calinesti Cuparencu (zona sat – Ginkgo Biloba Monument al naturii stat -
padure) Fagul rosu, Fagus specie rară

71
silvatica, var.
atropurpureea
15 Horodnic Pinul Strob, Monument al naturii stat -
La Codrii Voivodesei (in curtea Pinus strobus specie rară
casei de vânătoare)
16 Rădăuti (in curtea Fabricii de spirt) Tulipar, Liliodendron Monument al naturii stat -
tulipifera) specie rară
17 Siret (in zona centrală) Ginkgo Biloba Monument al naturii stat -
specie rară
18 Suceava (in fata Muzeului de Fagul rosu, Fagus Monument al naturii stat -
stintele naturii) silvatica, var. specie rară
atropurpureea
19 Şcheia (in curtea Casei Ginkgo Biloba Monument al naturii stat -
agronomului) Fagul roşu, Fagus specie rară
silvatica, var.
atropurpureea
Tulipar, Liliodendron
tulipifera)
20 Vatra Dornei (in Parcul băilor) Arin Lanciniat, Alnus Monument al naturii stat -
Incana, var. laciniata specie rară
21 Câmpulung Mold. Piatra Buhei Monument al naturii stat -
geologica şi
geomorfologică
22 Rădăuţi Mlaştina Rădăuţi botanica privat -

Anexa nr. 5
72
CHESTIONAR PENTRU TURIŞTI

(utilizat pentru măsurarea gradului de satisfacţie a clienţilor)

Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.

1. Cum aţi aflat de noi?

Reclamă în pliante, reviste, ziare Prieteni, colegi ce n-au vizitat


Pagină Internet Întâmplător
Alte surse _______________

2. Este prima dată când veniţi în Bucovina ?

Da Nu

3. Durata sejurului : ___________ zile

4. Scopul sejurului

Odihnă, recreere Vizită la mănăstiri


Tratament Week-end
Afaceri Alte motive ____________________

73
5. De ce aţi ales această zonă pentru sejurul dvs.?

Ospitalitatea gazdelor
Oferta gastronomică
Cadrul natural
Potenţialul cultural
Patrimoniul istoric
Infrastructura
Raportul preţ/calitate
Alte motive

6. Care dintre serviciile oferite de noi au răspuns aşteptărilor dvs. ?

7. Care servicii turistice nu sunt pe măsura aşteptărilor ?

8. De ce servicii turistice noi aţi dori să beneficiaţi ? (eventuale propuneri de îmbunătăţire a serviciilor turistice oferite)

74
9. Doriţi să reveniţi ?

Da Nu

10. Unde locuiţi ?

Ţara ____________________

Localitatea _________________

Vârsta _____________ ani

Studii __________________

Sex M F

Starea civilă ______________

Data____________ Localitatea________________

Vă mulţumim.

75
Anexa nr. 6
CHESTIONAR PENTRU UNITATEA DE PRIMIRE

(completat în vederea dezvoltării de noi produse/servicii turistice în localitatea dumneavoastră)

Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.

Denumire unităţii de primire ________________________________________


Tipul unităţii : ________________________
Categoria de clasificare : _________________________________
Numărul de camere : _______________
Numărul de locuri-pat :___________________

3. Servicii oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)

Restaurant Săli de tratament medical


Masă la cerere Parcare auto pentru
turişti
Pensiune completă Magazin
Piscină, saună Coafură, frizerie,
cosmetică
Sală de sport / teren de sport Alte servicii

4. Programe de agrement oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)


76
Vizite la obiective turistice Excursii
Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri
Evenimente culturale Participare la treburi
gospodăreşti
Lecţii de ski Altele
___________________

5. Întâmpinaţi dificultăţi în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dvs.?


DA NU
Pentru care dintre următoarele meserii aţi mai avea nevoie de personal calificat?
- ospătar
- bucătar
- recepţioner
- altceva ___________

6. Câte persoane din cele care lucrează în unitatea dvs. vorbesc o limbă străină? ________

7. Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la:

Condiţii de cazare Vizite la obiective


turistice
Ofertă gastronomică specifică Excursii
zonei
Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri
77
Evenimente culturale Altele
___________________

8. In ce perioadă a anului sunteţi cei mai solicitaţi ?


(răspuns multiplu, bifaţi)
1. primăvara 2. vara 3. toamna 4. iarna

9. Faţă de anul trecut ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turişti 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel


români
Numărul de turişti 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel
străini
Numărul de 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel
înnoptări
Durata sejurului 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

10. Cum preconizaţi cererea turistică (numărul de turişti) în anul 2006 ?


( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turişti 1. va creşte 2. va scadea 3. la fel


români
Numărul de turişti 1. va creşte 2. va scadea 3. la fel
78
străini

11. Cum vă promovaţi serviciile oferite turiştilor?


a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

12. În următorii 2 ani ce produse/servicii turistice intenţionaţi să promovaţi ?


a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

13. Care sunt obiectivele ce atrag turiştii în localitatea dvs ?


a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

14. Cum credeţi că trebuie să se implice autorităţile centrale şi locale în dezvoltarea turismului ?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
79
15. Alte propuneri pe care le puteţi face pentru creşterea numărului de turişti în localitatea dvs. :
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

Notă : pentru întrebările 8, 9, 10, 11, completaţi maxim 4 propuneri.

Data ________________ Localitatea________________

Vă mulţumim.

80