You are on page 1of 27

Tema: Ocluzia dentară

Bibliografie asociată temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V. Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru –
Protetica dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 25-76
*1. Faţă de ce reper cranio-facial planul de ocluzie se situează într-o poziţie bine precizată:
A. Planul Dreyfus
B. Planul facial
C. Planul Camper
D. Planul Mc Namara
E. Planul Simon
(pag. 28)

*2. Un plan de ocluzie functional şi în acelaşi timp esthetic are ca punct de reper posterior
punctul:
A. Prostion
B. Punctul Xi
C. Sellae
D. Gnation
E. Infradentale
(pag. 29)

*3. Imaginea ariei limită a cinematicii mandibulare in plan sagital îmbracă forma unei figuri
geometrice consacraă în literatura gnatologică sub denumirea:
A. Conul lui Guichet
B. Diagrama lui Posselt
C. Triunghiul lui Mario Spirgi
D. Sfera lui Manson
E. Triunghiul curbei transversale
(pag. 58)

*4. Articulatoarele utilizează ca referinţă:
A. Planul Camper
B. Planul bazal mandibular
C. Planul Simon
D. Planul Dreyfus
E. Planul Frankfurt
(pag. 28)

*5. Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolul următor:
A. Anulează componentele verticale alre forţelor ocluzale
B. Prin versanţii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de protruzie
C. Anulează componentele orizontale ale forţelor ocluzale
D. Menţin dimensiunea verticală de ocluzie
E. Participă efectiv la realizarea stopurilor ocluzale
(pag. 44)

*6. În poziţia fiziologică de postură între arcadele dentare se poate evidenţia o uşoară
inocluzie cunoscută în literatura protetică sub denumirea:
A. Long centric
B. Freeway space
C. Wide centric
D. Point centric
E. Freedom centric
(pag. 44)

7. Faţă de ce repere cranio-faciale planul de ocluzie se situează într-o poziţie bine precizată:
A. Planul Frankfurt
B. Planul Camper
C. Planul bazal mandibular
D. Planul lui RICH
E. Planul Mc Namara
(pag. 28)

Deglutiţia se desfăşoară în R. Concentrează solicitările asupra dinţilor în axul lung al acestora (pag.C. Prin versanţii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de lateralitate E. Cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori C.C. nu coincide cu I. 30) 9. Raport ocluzal cuspid / creastă marginală . coincide cu I.C. Nu permit migrări ale dinţilor C. E.M. Protecţie canină în mişcarea de lateralitate D. R. D. Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori B.C. E. 33) 11. Raport ocluzal cuspid / creastă marginală (pag. C. 30) 10. Deglutiţia se realizează în R.M.M. Menţin dimensiunea verticală de ocluzie B. Marginile libere ale caninilor inferiori şi cele incizale ale incisivilor inferiori D.M. R. B. R. B. coincide cu I. Raport tripodic cuspid / fosetă C. Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori E. Deglutiţia se desfăşoară în I. Care din particularităţile ocluzale următoare sunt specific “Concepţiei gnatologice”: A. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei conform lui Abjean şi Korbendeau sunt: A. Anulează componentele orizontale ale forţelor ocluzale D.C.8. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri: A. Care din particularităţile ocluzale următoare sunt specifice concepţiei “Freedom in centric”: A. Cuspizii lingual ai premolarilor şi molarilor inferiori (pag.

Ligamentul medial C. După Korber. Ligamentul pterigoidian . Factorul formă = suprafețele de masticație prezintă orientare spațială (pag. 36) 13. 37) 15. Factorul calitativ = absența leziunilor coronare (pag. Separă cavitatea articulară în două componenete. Factorul continuității suprafețelor ocluzale = lipsa edentațiilor C. ocluzia funcțională este caracterizată de existența următorilor factori: A. Separă cavitatea articulară în două componente. Factorul intensitate = intensitatea contactelor dento-dentare E. Factorul calitativ = absența leziunilor coronare B. 36) 14. 33) 12. Transformă cele două suprafețe articulare în congruente B. Are rol de tampon. de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor (pag. Factorul timp = contacte dentare simultane B.(pag. Factorul intensitate = intensitatea contactelor dento-dentare E. Factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale D. Ligamentul temporomandibular B. Factorul de mișcare = alunecarea dento-dentară fără obstacole D. După Korber. unul superior temporo-meniscal și unul inferior menisco-condilian C. Factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale C. Ligamentele articulare ce limitează mișcările extreme posibile în articulație în timpul mișcărilor funcționale sunt: A. ocluzia funcțională este caracterizată de existența următorilor factori: A. Facilitează propulsia mandibulei datorită caracterului ginglimo-artroidal al articulației D. Meniscul articular îndeplinește mai multe roluri: A. unul superior menisco-condilian și unul inferior temporo-meniscal E.

45) 18. Factorii generali ce pot influența dimensiunea verticală de repaus sunt reprezantați de: A. Anulează și compensează forțele verticale . 45) 19. Osos = dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu D. Poziția limbii și tonicitatea musculaturii linguo-orofaciale C. Poziția de Intercuspidare Maximă este importantă deoarece: A. Afecțiuni ale ATM (pag.D. Intoxicații medicamentoase (pag. 45) 17. Stări patologice dureroase E. Caracterul respirației C. Articular = condilii centrați în cavitățile glenoide B. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: A. Reperele relație centrice sunt: A. Labial = buzele închid fanta labial fără a se contracta sau răsfrânge (pag. 37) 16. Ligamentul stilomandibular (pag. Poziția capului și gâtului D. Stări patologice care modifică excitabilitatea neuromusculară B. Afecțiuni ale ATM B. Muscular = contracție echilibrată a musculaturii manductoare C. Lingual = prezența spațiului Donders E. Asigură stabilitatea mandibulei față de maxilar B. Stări patologice care modifică excitabilitatea neuromusculară E. Poziția capului și gâtului D. Ligamentul sfenomandibular E.

Cinematice – poziționate pe baza depistării axei balama reale a pacientului D. Permite contracția simetrică. Permite contracția simetrică. Arbitrare – cu fixare auriculară E. Orientează forțele ocluzale în axul lung al dinților D. Arbitrare – poziționate pe baza depistării axei balama reale a pacientului C. 52) 20. Suprafețele de masticație prezintă orientare spațială . egală și maximă a mușchilor ridicători ai mandibulei E.C. Care din următoarele afirmații reprezintă particularități ocluzale specifice concepției gnatologice (organice): A. Mișcare de propulsie prin ghidaj incizal D. Raport ocluzal cuspid/creasta marginală C. Coincidența între relația centrică și intercuspidarea maximă D. Care din următoarele aspecte caracterizează ocluzia funcțională după Korber: A. Arbitrare – cu fixare facială pretragiană (pag 64) 21. Cinemative – poziționate pe baza localizării arbitrare a axei balama terminale B. Lipsa contactelor de partea de balans în lateralitate (pag 33) 23. Mișcare de lateralitate cu protecție canină C. Ghidaj incizal în propulsie E. Contacte dento-dentare la totți dinții frontali și laterali B. Raport tripodic cuspid/fosetă B. egală și maximă a mușchilor coborâtori ai mandibulei (pag. Care dintre următoarele afirmații privind concepția ”freedom in centric” sunt corecte: A. Deglutiția se efectuează în intercuspidare maximă E. Deglutiția se realizează în relație centrică (pag 33) 22. După tipul constructiv arcurile faciale de transfer pot fi: A.

De Baat. C. Editura Enciclopedica. Contactele dento-dentare multipoziționale C. La tinerii sub 20 de ani din cauza camerei pulpare mari . Separă cavitatea articulară în 2 compartimente umplute cu lichid sinovial E. Traistaru – Protetica dentara Vol. Nu facilitează propulsia mandibulei D. Mercut. pag. Petre. de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor C. Separă cavitatea articulară în 2 compartimente: unul superior menisco-condilian și unul inferior temporo-meniscal (pag 36-37) Tema: Restaurări unidentare intracoronare și extracoronare Bibliografie asociată temei: N. Ocluzie adâncă traumatizantă D. Alunecarea dento-dentară cu obstacole E. S. În ce situație clinică este contraindicată coroana estetică: A. I. În ce situație este contraindicată aplicarea coroanei mixte? A. Carii clasa a IV a Black (pag 190) *2. Prezența edentațiilor (pag 36) 24. V. Are rol de tampon. T. 2011. D. 170-400 *1. displazii C. Transformă cele două suprafețe articulare în suprafețe congruente B. Bratu. Bucuresti. Care din următoarele afirmații privind rolurile funcționale ale meniscului articular sunt corecte: A. Fracturi dentare în 1/3 incizală E. Forna (coordonator).B. Distrofii. Repartizarea neuniformă a solicitărilor ocluzale D. Plopsor. Nanism dentar B. Pe dinții cu afecțiuni coronare B. Al.

În ocluzii adînci D. Pe dinți în oropoziție pentru alinierea lor estetică (pag. În ce situație este contraindicat onlay-ul: A. Retentor pentru punți de întindere mică B. 171) 5. Refac corect morfologia ocluzală C. Solidarizarea dinților mobili D. neafectați de carie sau de alte leziuni (pag 229) 4. Pot proteja unii cuspizi periclitați prin acoperirea acestora D. Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile E. scurți. Ca element de agregare pentru punți D. În ocluzii adânci E. Element de ancorare pentru proteze scheletate C. înguști E. Care din afirmațiile următoare reprezintă avantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice: A. Dinți cu afecțiuni coronare ce nu mai benefiaciază de metoda reconstituirii sau fațetării C. Pe dinții mici. Protejează smalțul prin acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale E.C. Au un anumit grad de periclitare a dintelui respectiv (pag. subțiri. Ca element de agregare pentru punți (pag 229) *3. Pe dinți integri. Sunt exigente privind execuția clinică și tehnică B. 229) . Indicațiile coroanelor mixte: A. Dinți scurți cu retenție redusă B.

C. Să înlocuiască funcțiile dinților pe care îi înlocuiesc D. pretențiile estetice ale pacientului C. 2011. Se mai numesc și “corpuri de punte conice” C. Editura Enciclopedica. Să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu dinții vecini B. Plopsor. În realizarea designului intermediarilor unei proteze parțiale fixe se au în vedere următoarele variabile: A. Condițiie pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii punților dentare sunt: A. Corpurile de punte având intermediari cu contacte punctiforme: A. V. starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată E. Petre. Forna (coordonator). pag. Să fie estetici C. 434-482 1.452) 2. Bratu. Traistaru – Protetica dentara Vol. Să permită acces maxim în vederea igienizării E. forma crestei edentate D. T. S. Realizează contact punctiform cu mijlocul crestei edentate B. lungimea și lățimea spațiului edentat (pag. materialul din care va fi realizată rstaurarea B. I. Bucuresti. Mercut. au forma ovoidală D. Sunt preferate în zonele de sprijin mandibulare E. 460) 3. Nu sunt indicate în cazul crestelor edentate înguste (pag. Tema: Elemente structurale ale punților dentare Bibliografie asociată temei: N. Pe secțiune. Al. D. 451) . Să nu dea impresia că dintele „iese din gingie” (pag. De Baat.

Care din următoarele afirmații privind intermediarii corpurilor de punte cu contacte punctiforme sunt corecte: A. după Glicman: A. sunt ușor de igienizat E.4. să fie concepuți și elaborați pentru a reține resturi alimentare și placa dentară E. nu oblitereza ambrazurile vestibulare și proximale D. Intermediarii in sa: A. sunt preferate în zonele de sprijin mandibulare B. toți intermediarii realizează un singur contact punctiform cu creasta edentată D. 461) 7. se indică în special în zona frontală (pag. au un design foarte asemănător cu al dinților naturali B. 457-458) *5. grosimea în sens ocluzo-mucozal a corpului de punte trebuie să fie de minim 3 mm C. sunt utlizați în zonele cu importanță fizionomică minoră B. să nu respecte ambrazurile cervicale D. datorita aspectului. suprafețele intermediarilor suspendați sunt convexe numai în sens vestibulo-lingual (pag. să nu preia funcțiile dinților pe care îi înlocuiesc (pag. se mai numesc și “corpuri de punte conice” C. Care din următoarele afirmații privind corpul de punte cu intermediari suspendați sunt corecte: A. Care din următoarele afirmații reprezintă o condiție pe care trebuie să o îndeplinească intermediarii punților dentare. realizează un contact larg cu creasta edentată C. 452) 6. suprafețele intermediarilor suspendați sunt convexe în ambele sensuri (vestibulo-lingual și mezio-distal) D. au rol în restaurarea stopurilor ocluzale și stabilizarea dinților adiacenți și antagoniști E. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniștii C. să permită un acces minim pentru asigurarea unei igiene corespunzătoare B. fețele vestibulare și orale converg spre zona cervicală .

116) . fețele vestibulare și orale converg spre zona ocluzală (pag. șeile protetice (pag. Editura Enciclopedica. Mercut. Bratu. edentația de clasa a III-a D. D. Nu sunt elemente componente ale protezei scheletate: A. 118) *2. S. elementele de agregare D. 116-199 *1. II. edentația de clasa I B. De Baat. realizează unirea șeilor protetice B. Forna (coordonator). 460) Tema: Elemente structurale ale protezelor parțiale scheletate Bibliografie asociată temei: N. este obligatoriu să fie flexibil C. conectorii principali B. se va plasa în contact direct cu parodonțiu marginal D. V. Traistaru – Protetica dentara Vol. C. bara linguală se plasează la distanță de versantul lingual al crestei alveolare (pag. Bucuresti. Al. edentația de clasa a II-a C. nu asigură profilaxia parodontola a dinților restanți (pag. 116) *3. Bara linguală este în contact cu versantul lingual al crestei alveolare în: A. Plopsor. are un volum mare E. Petre. pag. edentația de clasa a IV-a E. Conectorul principal al protezelor parțiale scheletate: A. T. 2011. croșetele C. conectorii secundari E.E.

stabilirea locului în care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv al croșetului . Plăcuța dento-mucozală linguală a protezelor parțiale scheletate: A. alegerea tipului de conector principal D. se aplică pe molari cu retentivitate bună E. fața orală va fi modelată ca replică anatomică (pag. supracingular sau pe un prag realizat în smalț C. 2 C. este asemănător croșetului Ackers D. 140) 5. se sprijină pe un prag plasat supracingular D. fața dento-alveolară se lustruiește E. marginea liberă va fi situată în depresiunea dintre două rugi C. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt: A. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei B. 147) 7. se aplică pe fața orală a dinților frontali. este derivat din croșetul „T” al lui Roach B. iar pe cealaltă față aspectul liniei ghid numărul 2 E. Croșetul continuu al protezelor parțiale scheletate: A.*4. Croșetul Ney numărul 1: A. poate porni din brațele rigide ale unor croșete Roach D. este un foarte bun element de sprijin și stabilizare B. se aplică pe dinți cu linia ghid nr. este indicat pe molarii conici (pag. 123) 6. este indicat pe dinții la care linia ghid are pe o față aspectul numărul 1. este utilizat ca element antibasculant în edentația parțială de clasa I Kennedy (pag. se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică. iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă B. trasarea ecuatorului protetic C.

fixarea poziției modelului față de paralelograf (pag. este unicul sistem standardizat de croșete turnate B. 2 opusă liniei ghid nr. 139) 11.E. Conectorul principal metalic sub formă de bară al protezelor parțiale scheletate are următoarele caracteristici: A. cea mai utilizată formă pe secțiune este cea semiovalară E. 1 . lățimea barei linguale va fi de 4-5 mm C.5 mm și formă ovalară E. Sistemul de croșete Ney are următoarele caracteristici: A. restrânge designul protezei scheletate la o suprafață redusă B. lungimea lăcașului pintenului ocluzal este de ¼ din diametrul mezio-distal al feței ocluzale (pag. este derivat din croșetul „T” al lui Roach B. 127) 8. distanța de la parodonțiu marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm B. grosimea barei linguale va fi de 2 mm D. 118) 10. are o grosime crescută ceea ce modifică esențial releful bolții palatine (pag. lăcașul pintenului ocluzal are o adâncime de 1. utilizează zonele proximale ale fețelor laterale ale dintelui suport ca zone retentive C. aplicarea barei linguale este independentă de înălțimea și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare E. Croșetul Ney numărul 2: A. bara linguală nu poate fi însoțită niciodată de un croșet continuu (pag. 116) 9. se aplică pe dinții cu linia ghid nr. are lățimea de 6-7 mm și o grosime de 3 mm C. pintenul ocluzal este un element secundar de sprijin D. este poziționat în contact cu mucoasa D. Bara linguală a protezelor parțiale scheletate are următoarele caracteristici: A.

T. sprijin și stabilizare prezintă următoarele caracteristici: A. Croșetul circular Ackers: A. se aplică în special pe molari și canini. S. este folosit în edentațiile parțiale întinse pe dintele ce delimitează mezial edentația C. 142) 13. evită torsiunea distală prin basculare a dintelui pe care se aplică D. L. 152) 15. se aplică pe premolarii și molarii cu retentivități vestibulare și orale favorabile B. U. este un croșet cu trei brațe . I. Elementele speciale de menținere. brațele divizate îi conferă rigiditate D. utilizează ca zone retentive suprafețele laterale. este utilizat în special pe molaru 2 ce delimitează distal edentația (pag. 140) 12. cuprinde o categorie de croșete având formula memotehnică C. 147) 14. vestibulare și orale ale dintelui suport (pag. la care linia ghid este foarte înaltă pe o față și coborâtă pe cealaltă E. se depreciază rapid având o rezistență redusă în timp E. R E. sunt laborioase (pag. Sistemul Roach: A. cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete divizate C.C. este indicat pe dinți tronconici D. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor (pag. cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară B. conferă estetică deosebită B. plăcuța proximo-linguală are rol de ghidaj al protezei și realizează reciprocitatea cu brațul retentiv E. sunt indicate la pacienți cu stare generală precară D. Croșetul RPI al lui Kroll: A. oferă stabilitate biomecanică protezelor C.

se mai numește croșet circular cu șase brațe E. sprijin și stabilizare E. este indicat în edentațiile terminale de clasa I-a și a II-a Kennedy (pag. când arcada dento-alveolară mandibulară are o înclinare vestibulară prea mare D. unirea cu conectorul principal este ușor îngroșată D. poate fi deschis dental sau edental D. se plaseaza de obicei pe o arcadă sau o hemiarcadă integră D. pe secțiune au forma triunghiulară B. când ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime mică E. este un croșet cu patru brațe E. leagă șaua de elementele de menținere.B. când versantul vestibular al crestei alveolare este redus ca înălțime (pag. Bara mandibulară vestibulară este indicată ca și conector principal al unei proteze parțiale scheletate în următoarea situație: A. este alcătuit din două croșete Ackers unite prin corpul lor C. când arcada dento-alveolară mandibulară are o înclinare linguală prea mare C. 123) 19. când dinții laterali au înălțime linguală mare B. 146) 16. 146) *17. se aplică în special pe premolari în edentațiile de clasa a III-a Kennedy B. Conectorii secundari rigizi ai unei proteze parțiale scheletate au următoarele caracteristici atunci când sunt plasați interdentar: A. se aplică pe premolarii și molarii cu retentivități vestibulare și orale favorabile C. se aplică pe premolari sau molari în malpoziție secundară (pag. reprezintă o conexiune elastică între croșet și conectorul principal (pag. sunt situați la distanță de parodontiul marginal C. Croșetul cu acțiune reciprocă al lui Bonwill: A. Funcția de stabilizare a unui croșet dentar turnat se caracterizează prin: . 118-119) 18.

A. 551) *2. pentru uşurinţa în determinarea orientării planului de ocluzie. Al. Bucuresti. planul facial (pag. 550 . În cadrul terapiei prin proteze totale. necesită plasarea bilaterală a elementelor rigide ale croșetului (pag. T. linia bipupilară C. C. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale ale protezei parțiale scheletate C. 551) *3. Petre. Mercut. S. planul Camper D. se poate utiliza: A. pag. 2011. 130) Tema: Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare Bibliografie asociată temei: N. V. II. este amplificată prin prelungirea brațelor opozante rigide pe mai mulți dinți E. În zona laterală. depinde de gradul de retentivitate a dintelui stâlp B. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor verticale în direcție mucozală D. planul Frankfurt E. planul bipupilar E. Editura Enciclopedica. Traistaru – Protetica dentara Vol. De Baat. D. Bratu. planul Camper B. planul de ocluzie are o orientare paralelă cu: A. planul orbito-frontal C. planul de ocluzie are o orientare paralelă cu: A. planul naso-frontal (pag. În zona frontală. plăcuţa Fox . planul bazal mandibular D. Plopsor. Forna (coordonator).564 *1. planul facial B.

segmentul nasion-subnazale B. segmentul gonion-gnation D. segmentul gonion-gnation (pag. segmentul Ala. determinarea nivelului şi a planului de ocluzie B. 555) *5. 551) *4. 550) . ocluzometrul Willis E.Tragus C. determinarea relaţiei de postură C. Metoda antrometrică Leonardo DaVinci de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu: A.Tragus B. obţinerea închiderii marginale interne (pag. În cadrul terapiei prin proteze totale.B. 555) 6. ocluzorul C. distanţa dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului D. segmentul zygion-zygion E. obţinerea modelului de lucru E. segmentul gonion-gonion (pag. asigurarea reperelor pentru determinarea relaţiei centrice D. segmentul Ala. Metoda antropometrică Willis de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu: A. rigla Gyzy (pag. segmentul ophrion-subnazale E. articulatorul total programabil D. segmentul nasion-subnazale C. adaptarea şi individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o succesiune de etape care au ca scop: A.

metoda Leonardo DaVinci C. Metodele antropometrice fără repere preextracţionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei sunt: A. utilizarea profilometrului Sears B. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctele: A. metoda Robinson – utlizează teste fonetice care conţin care conţin fonemele “fe”. metoda Wright . metoda compasului de aur Appenrodt B. nasion C. 544) 9. subnazale D. metoda Willis (pag. “ve” plasate la sfârşitul cuvintelor D. 555) 10.utilizează fotografii din perioada dentată C. metoda Willis . gnation E. ophrion B.7. metoda Boianov E. 552) 8. metoda Swenson . gonion (pag. Metodele antropometrice cu repere preextracţionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei sunt: A. metoda Silvermann D.utilizează măşti faciale din polistiren D. Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie sunt: A. metoda Silvermann – utlizează teste fonetice care conţin care conţin fonema “esse” C. metoda planului de la Frankfurt E. metoda Wright E. metoda Boianov (pag. metoda Wild – utlizează teste fonetice care conţin care conţin fonema “me” B.

are ca scop obţinerea de contracţii musculare asimetrice C. centrocordul Optow D. metoda compresiunii pe menton E. solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin: A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de „U” . 558-559) 12. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice B. manevra temporală Green de determinare a relaţiei centrice: A. 556) 11. stimularea reflexului de ocluzie molară C. compresiunea musculară se face simultan cu palparea în paralel a condililor mandibulari (pag. manevra temporală Green (pag. metoda Patterson E. În cadrul terapiei prin proteze totale. centrocordul Optow D. metoda flexiei forţate a capului (pag. În cadrul terapiei prin proteze totale. se realizează prin compresiune pe pterigoidianul extern E. manevra condiliană B. În cadrul terapiei prin proteze totale. autoocluzorul Lende C. 560-561) 14.(pag. metodele complexe de determinare a relaţiei centrice sunt: A. se realizează prin compresiune pe fascicolul posterior al temporalului D. 559) 13. memoria ocluzală Lejoyeaux B. metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt: A. În cadrul terapiei prin proteze totale.

linia mediană B. În cadrul terapiei prin proteze totale. folosirea unor ştifturi de interpoziţionare între cele două machete (pag. linia caninilor C. Principalele inconveniente ale determinării relaţiei centrice la dentatul total derivă din: A.B. imbibiţia tisulară postedentaţie (pag. mobilitatea mandibulei în toate direcţiile B. principalele repere necesare alegerii dinţilor artificiali sunt: A. 563) 16. metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson de determinare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi: A. 563-564) 17. stimulul întâlneşte ramul senzitiv al nervului trigemen E. schimbarea continuă a stării de tonicitate a muşchilor mobilizatori ai mandibulei D. utilizarea hidrocoloizilor ireversibili E. linia incisivilor D. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie C. rezultatul este contracţia musculară echilibrată şi simetrică (pag. 562) . 562) 15. ştergerea reflexelor C. linia surâsului E. În cadrul terapiei prin proteze totale. stimulul întâlneşte ramul motor al nervului trigemen D. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici prementonier C. menţinerea aceleiaşi stări de tonicitate a muşchilor mobilizatori ai mandibulei E. linia orbitale-porion (pag. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular B. utilizarea unor materiale de tip Repin D.

se utilizează metoda înscrierii grafice B. În cadrul terapiei prin proteze totale. În cadrul terapiei prin proteze totale. sistemul de înregistrare prezintă o plăcuţă maxilară. după înregistrarea relaţie centrice. dispozitivul de înregistrare este format din şase plăcuţe D. plăcuţa maxilară are un vârf de înscriere grafică plasat anterior şi două vârfuri stabilizatoare în zonele laterale . În cadrul terapiei prin proteze totale. În cadrul terapiei prin proteze totale. metoda memoriei ocluzale LEJOYEUX de determinare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi: A. verificarea reperelor acesteia urmăreşte: A.18. şablonul mandibular prezintă trei ace înscriitoare E. metoda autoocluzorului Lende de determinare a relaţiei centrice prezintă următoarele caracteristici: A. şablonul maxilar prezintă trei ace înscriitoare D. una mandibulară şi o a treia ca intermediar de fixare B. poziţia centrică a condililor C. 560) 20. şablonul maxilar prezintă trei platorui acoperite cu ceară inlay (pag. macheta de ocluzie mandibulară prezintă trei platouri acoperite cu ceară inlay C. 560-561) 21. autorul consideră că orice obstacol aşezat pe traiectoria de închidere mandibulară determină glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică C. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (pag. contact ocluzal doar în zona anterioară a bordurilor machetelor de ocluzie (pag 562) 19. contact ocluzal pe toată suprafaţa bordurilor machetelor de ocluzie E. linii mediane corespondente D. este foarte precisă B. metoda de determinare a relaţiei centrice cu centrocordul Optow prezintă următoarele particularităţi: A. poziţia excentrică a condililor B. dispozitivul de înregistrare este format din două plăcuţe E.

stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică cu ajutorul machetelor de ocluzie special pregătite E. hiperlaxitatea ligamentară B. manevra maseterina Gysi de determinare a relaţiei centrice constă în: A. malrelaţii mandibulo-craniene accentuate în sens anteroposterior B. Dificultăţile de determinare a relaţiei centrice la edentatul total sunt determinate de: A. compresiunea fascicolului anterior al temporalului (pag. 551-553) 24. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular (pag. 559) 23. hipotonie generalizată D. ştergerea reflexelor de poziţionare centrică E. în zonele laterale ale plăcuţei mandibulare. stimularea reflexului de ocluzie molară D. obţinerea de contracţii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului B. Care sunt situaţiile de excepţie în care orientarea planului de ocluzie în zona laterală la edentatul total nu se mai face paralel cu planul Camper: A. În cadrul terapiei prin protezare totală. 561) *22. aparatul prezintă sisteme de fixare ale unor resorturi E. 557-558) . corespondenţa între planul medio-sagital al mandibulei şi linia medio-sagitală a feţei D.retropulsie a mandibulei (pag. uzura osoasă articulară C. compresiunea maseterului bilateral în timp ce bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii de contracţii echilibrate C. centrarea condililor în cavităţile glenoide (pag.C. plăcuţa maxilară are patru vârfuri de înscriere grafică D. combinarea mişscărilor de propulsie . absenţa receptorilor parodontali E. dismorfii grave C.

Seibert şi Salana. CS 1. În ceea ce priveşte contactul corpului de punte cu creasta edentată.455 4.1.452 2. tema 72. CS 4. pag.460 5. CS 2. CS 3. pag.Intermediarii punţilor dentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să restabilească funcţia dintelui pierdut. keratinizată b)trebuie să existe o distanţă mai mare între intermediari şi creasta edentată c)acesta trebuie să se realizeze prin intermediul unei pelicule salivare şi nu cu mucoasa propriu-zisă d) muchia vestibulo-gingivală a corpului de punte trebuie să depăşească joncţiunea muco- gingivală spre fundul de sac vestibular e)trebuie să existe o distanţă de minim 1. pe care îl înlocuiesc b) să aibă un grad mare de elasticitate . o dată pe zi. tema 72. Reynolds consideră că: a)trebuie să vină în contact cu mucoasa fixă. ca şi Garber şi Rosenberg afirmă că: a) pacienţii preferă şi apreciază intermediarii care se aseamănă cu dinţii naturali b) pacienţii preferă şi apreciază corpul de punte suspendat c) pacienţi preferă şi apreciază un corp de punte cu dimensiuni ale intermediarilor mai mici decât ale dinţilor naturali d)pacienţii preferă şi apreciază un corp de punte cu dimensiuni vestibulo-orale ale intermediarilor mai mari decât ale dinţilor naturali e) pacienţii preferă şi apreciază intermediarii subdimensionaţi Soluţie: a Bibliografie: 7. tema 72. a mătăsii dentare în scopul curățării suprafeței mucozale c) creșterea dimensiunii intermediarilor în sens vestibulo-oral d) realizarea unor ambrazuri interproximale înguste e) realizarea unor intermediari cu suprafețe concave Soluţie: b Bibliografie: 7.5mm de cresta edentată Soluţie: c Bibliografie: 7.tema 72. pag.455 3. pag. CM 1. Inflamația țesuturilor moi de sub intermediari restaurărilor protetice fixe poate fi prevenită prin: a) realizarea unui contact foarte strâns între intermediari și mucoasă b) folosirea. Caracteristicile intermediarilor cu contacte punctiforme ai restaurărilor protetice fixe sunt următoarele: a) realizează un contact larg cu creasta edentată b) sunt utilizați în zone cu importanță fizionomică majoră c) fețele vestibulare și orale converg spre zona cervicală d) spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei edentate trebuie să fie de cel puțin 3 mm e) contactul cu mucoasa se face pe versantul vestibular al crestei sub formă lineară Soluţie: c Bibliografie: 7.

pag. Intermediarii convecşi în toate sensurile. După Irving Glicman. tema 72. pag.452 8.e Bibliografie: 7. similar suprafeţelor axiale ale dinţilor naturali: a) oferă o posibilitate de igienizare foarte bună b)la nivelul lor nu se depune placă bacteriană c)pot fi greu accesibili în anumite zone d) pot fi dificil de igienizat e) favorizează depunerea de placă bacteriană Soluţie: a. 453 9. În literatura americană de specialitate sunt descrise următoarele grupe fundamentale de design ale intermediarilor restaurărilor protetice fixe: a) formă ovoidală b) corp de punte suspendat c) corp de punte cubic d) sferoidal sau intermediarul igienic e) formă în șa.b Bibliografie: 7. tema 72.452.c. tangent linear și semișa Soluție: a. Alegerea de către clinician a formei corpului de punte se face de obicei în funcție de: .c.451 6. d. e Bibliografie: 7. CM6. Soluţie: a. pag.c.d. pag. lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat e) starea ţesuturilor moi ce acoperă creasta edentată Soluţie: b. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii în general sunt: a) să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu dinţii stâlpi b) să fie concepuţi şi elaboraţi pentru a nu reţine resturi alimentare şi placă dentară c) să respecte aliniamentul coletelor şirului dentar d) să permită un acces minim pentru asigurarea unei igiene corespunzătoare e) să fie estetici Soluţie: b. tema 72.451 7.c) să aibă aspect estetic d) să fie tolerat de ţesuturile din jur e) să fie confortabili. pag.e Bibliografie: 7.e Bibliografie: 7. CM 3.Pentru a putea înţelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere următoarele variabile: a) numărul dinţilor stîlpi b) forma crestei edentate c) pretenţiile estetice ale pacientului d) lungimea. 456 10. CM5. CM 2.d. CM 4. tema 72. tema 72.

la nivelul arcadei maxilare sunt rezervate următoarele forme de intermediari: a) intermediarul tangent linear b) forma ovoidală c) intermediarul tangent modificat d) intermediarul cubic e) forma suspendată Soluție: a. d Bibliografie: 7. e Bibliografie: 7. CM7. destul de greu accesibile autocurățirii d) contactul cu mucoasa se face pe versantul vestibular al crestei e) sunt cunoscuți și sub numele de ʺcorpuri de punte coniceʺ Soluție: a. pag. Intermediarii în semișa ai restaurărilor protetice fixe prezintă următoarele particularități: a) prezintă contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei b) prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarul în șa c) numele provine de la faptul că încalecă atât versantul vestibular cât și pe cel lingual al crestei edentate d) retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarul în șa e) au design asemănător cu cel al dinților naturali Soluție: a. 456 11.a) criterii chimice și biofizice b) posibilitățile de cimentare c) posibilitățile de amprentare d) criteriile estetice e) criteriile igienice Soluție: d. b. tema 72. Corpurile de punte cu raport tangent linear la mandibulă au următoarele particularități: a) reducerea suprafeței ocluzale se face în detrimentul cuspizilor vestibulari de ghidaj . pag. 457 12. tema 72. e Bibliografie: 7. 457 13. b. tema 72. b. tema 72. Intermediarii în șa ai restaurărilor protetice fixe au următoarele caracteristici: a) prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarul în semișa b) prezintă contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei c) realizează un contact larg cu creasta edentată d) retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarul în semișa e) au design asemănător cu cel al dinților naturali Soluție: c. pag. Pentru restaurările protetice fixe. e Bibliografie: 7. CM9. CM11. CM8. Proprietățile intermediarilor cu contacte punctiforme ai restaurărilor protetice fixe sunt următoarele: a) pe secțiune au formă conică b) au contact cu mijlocul crestei edentate c) între convexitățile vestibulare și orale se crează zone de retenție alimentară. c. pag. tema 72. CM10. c Bibliografie: 7. pag. 458 14. 460 15.

CM 16. c Bibliografie: 7. 456 20. 455 19. Ambrazurile interproximale de la nivelul restaurărilor protetice fixe : a) trebuie să fie cât mai larg deschise mezial. 463 18. respectiv palatinal e) pentru îmbunătățirea pronunției labio-dentalelor Soluție: a.b) îngustarea lor vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mic c) reducerea suprafețelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj d) în sens cervico-ocluzal. Intermediarii restaurărilor protetice fixe cu raport tangent linear prezintă următoarele caracteristici: a) contactul cu mucoasa se face pe versantul vestibular al crestei sub formă lineară b) au design asemănător cu cel al dinților naturali c) pe secțiune au formă conică . distal și lingual b) trebuie să fie înguste mezial. Intermediarii suspendați ai restaurărilor protetice fixe prezintă următoarele particularități: a) sunt utilizați în zone cu importanță fizionomică majoră b) spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei edentate trebuie să fie de cel puțin 3 mm c) se folosesc în special pentru înlocuirea primilor molari inferiori d) spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei edentate trebuie să fie de cel puțin 2 mm e) grosimea în sens ocluzo-mucozal a corpului de punte trebuie să fie de minim 2. CM 15. c. d Bibliografie: 7. 460 16. c Bibliografie: 7. CM12. pag. distal și lingual c) asigură lăcașul necesar pentru papila interdentară d) ambrazurile larg deschise permit pacienților un acces facil pentru igienizare e) igienizarea la nivelul papilelor interdentare se poate realiza cu periuțe interproximale Soluție: a. c. pag. pag. tema 72. e Bibliografie: 7. Intermediarii restaurărilor protetice fixe vor fi mai înguști în sens vestibulo-oral decât dinții naturali: a) pentru a-i putea încadra mai ușor într-o linie dreaptă între cei doi dinți stâlpi b) pentru îmbunătățirea fizionomiei c) pentru îmbunătățirea masticației d) facilitarea accesului la igienizarea feței orale prin reducerea lățimii restaurării dinspre lingual. tema 72. CM14. tema 72. suprafața linguală se modelează ușor convex e) ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai puțin deschise Soluție: b. d. pag.3 mm Soluție: b. CM13. tema 72. d Bibliografie: 7. b. 461 17. tema 72. pag. Proprietățile intermediarilor ovoidali ai restaurărilor protetice fixe sunt următoarele : a) se poate igieniza ușor cu mătasea dentară b) sunt utilizați frecvent în zone unde estetica este principalul obiectiv c) se adaptează bine la crestele late d) spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei edentate trebuie să fie de cel puțin 3 mm e) sunt cunoscuți și sub numele de ʺcorpuri de punte coniceʺ Soluție: a.

pag 459 . tema 72.d) fața vestibuară se modelează pentru a realiza o imagine cât mai individualizată a intermediarului e) fața orală va fi înclinată într-un unghi de aproximativ 90º Soluție: a.d Bibliografie: 7.