DATA ANALYSIS

Page 1 from 7

Instrucțiuni
1. În dosar veți găsi:
a. Foi de răspuns
b. Ciorne
c. Plicul cu problemele în limba engleză și varianta tradusă în limba maternă;
2. Scrieți rezolvările problemelor doar pe foile de răspuns primite. SCRIEȚI DOAR PE
PARTEA IMPRIMATĂ A HÂRTIEI. NU SCRIEȚI PE VERSO. Evaluatorul nu va lua în
considerare ce scrieți pe dosul paginii.
3. Ciornele sunt pentru calcule preliminare etc. ATENȚIE: Evaluatorul nu va ține cont de ce
scrieți pe ciorne. Ele vor fi colectate separat la sfârșitul probei. Tot ceea ce doriți ca să vi se ia
în considerare trebuie scris pe foaia de răspuns.
4. Începeți fiecare problemă pe o foaie de răspuns separată.
5. Pe fiecare foaie de răspuns completați căsuțele:
a. În căsuța PROBLEM NO. scrieți numărul problemei 1 – 3. Fiecare pagină ce conține
rezolvarea unei probleme trebuie să aibă numărul corespunzător problemei în
căsuță.
b. În căsuța Student ID – scrieți ID-ul vostru compus din 3 litere si 2 cifre, aflat pe plic.
c. În căsuța page no. scrieți numărul paginii, începând numărătoarea cu 1 pentru
prima pagină. Vă sfătuim să completați căsuța la sfârșit.
6. Poate nu vă înțelegem limba maternă, dar limbajul matematic este universal, deci vă rugăm să
folosiți atâtea relații matematice câte considerați că sunt suficiente pentru ca evaluatorul să vă
înțeleagă rezolvarea. Pentru explicații vă rugăm să folosiți fraze scurte, in Engleză dacă este
posibil.
7. Folosiți stiloul de pe masă. Vă sfătuim să folosiți un creion pentru desene.
8. La sfârșitul probei:
a. Nu uitați să vă puneți foile de răspuns în ordine.
b. Puneți foile de răspuns în dosarul 1. Verificați dacă toate paginile conțin ID-ul vostru
și sunt numerotate. În acest fel este mai ușor pentru evaluator să vă înțeleagă
rezolvările.
c. Numărați împreună cu asistentul foile de răspuns folosite, completați numărul
acestora pe coperta dosarului și semnați.
d. Puneți ciornele în dosarul aferent și subiectele înapoi în plic.
e. La înot cu voi.

MULT SUCCES !
 DATA ANALYSIS

Page 2 from 7

Problema 1 Gaura neagră din Calea Lactee

Din date observaționale, oamenii de știință admit existența unei găuri negre în centrul Căii Lactee.
În centrul Căii Lactee se află o gaură neagră ipotetică (Sagittarius A*). O stea S* orbitează gaura
neagră SA*. Tabelul 1 conține următoarele date observaționale: data și coordonatele poziției unghiulare
 ;   ale stelei S*, în diferite momente ale observației. Coordonatele reprezintă distanțele unghiulare ale
proiecției stelei S* în sistemul de coordinate (U,W), centrat în SA* (vezi figura 1).
Unei distanțe unghiulare de   1 arcsec îi corespunde o distanță liniară în planul cerului de
d zile lumină
d  41 zile lumină , deci o scară S0   41 .
 arcsec

Date (year)  arcsec  arcsec

1 1995.222 0.117 - 0.166
2 1997.526 0.097 - 0.189
3 1998.326 0.087 - 0.192
4 1999.041 0.077 - 0.193
5 2000.414 0.052 - 0.183
6 2001.169 0.036 - 0.167
7 2002.831 - 0.000 - 0.120
8 2003.584 - 0.016 - 0.083
9 2004.165 - 0.026 - 0.041
10 2004.585 - 0.017 0.008
11 2004.655 - 0.004 0.014
12 2004.734 0.008 0.017
13 2004.839 0.021 0.012
14 2004.936 0.037 0.009
15 2005.503 0.072 - 0.024
16 2006.041 0.088 - 0.050
17 2007.060 0.108 - 0.091
 DATA ANALYSIS

Page 3 from 7

S*

SA*

Line of sight
Sky-plane

Fig. 1

Folosind informațiile primite rezolvați cerințele:

a) Trasați proiecția traiectoriei stelei S* în planul P (vezi figura 2). Acest plan este situat aproape de
observator. În acest plan, unei distanțe unghiulare de   1 arcsec îi corespunde o distanță liniară
d0 mm
de d0= 1200 mm, deci scara este S   1200 . Folosiți hârtia milimetrică, foaia indigo și
 arcsec
șabloanele transparente pentru un desen mai precis.

S*
S*
SA* SA*

Fig. 2
 DATA ANALYSIS

Page 4 from 7

b) Folosind graficul obținut arătați că direcția razei vizuale este normală pe planul orbitei reale.
c) Folosind graficul determinați următoarele elemente ale orbitei reale ale stelei S*, în jurul găurii
negre SA*:
I. a  semiaxa mare (în unități de zile lumină); b  semiaxa mică (în unități de zile lumină);
e  excentricitatea;
II. rmin  distanța minimă între S* și SA* (în unități de zile lumină); rmax  distanța maximă
între S* și SA* (în unități de zile lumină) ;
III. Distanța de la observator la S*.
IV. Perioada orbitală a stelei S* în jurul SA* (obțineți cel mai bun rezultat luând cât mai multe
măsurători posibile și făcând medie aritmetică).
V. Masa totală a sistemului “SA* - S*”.

Vă recomandăm să scrieți atât datele finale cât și cele intermediare în tabele pentru o evaluare cât
mai bună. G  6,67 1011 Nm 2 kg 2

Problema 2. Test termodinamic

O navetă ipotetică este lansată pentru a investiga atmosfera (100% CO2) a două planete
extrasolare P1 și P2 . Atmosfera este în echilibru termodinamic static. Când naveta se apropie de o planetă,
lansează o probă radio către planetă, pe direcție verticală (în direcția razei planetei). Când proba radio
ajunge la viteză constantă, începe să transmită valori ale presiunii atmosferice. În figura 3.1 este trasat
graficul valorilor presiunii atmosferice (în unități arbitrare) în funcție de timpul de coborâre, pentru
planeta P1. Când proba atinge suprafața planetei P1, transmite valoarea temperaturii ca fiind de
T0  700 K și valoarea atracției gravitaționale g 0  10 ms 2 .
 DATA ANALYSIS

Page 5 from 7

Figura 3.1

Accelerația gravitațională pentru fiecare planetă este presupusă a fi constantă pe toată perioada
coborârii uniforme a probelor radio.
a) Determinați înălțimea h0 de la care proba radio R 1 începe să coboare uniform, începând
totodată și transmisia de informații.
b) Determinați temperatura planetei P1 la înălțimea h  39.6 km. Se cunosc: constanta universală a
gazului ideal R  8.3 J/ molK; masa molară a CO 2 ,   44 g/mol.
c) În Fig. 3.2 este reprezentat graficul valorilor presiunii atmosferice (în unități arbitrare) în
funcție de timpul de coborâre în atmosfera planetei P2. Când proba atinge suprafața planetei P2 transmite
valoarea temperaturii ca fiind de T0  750 K și respectiv valoarea accelerației gravitaționale ca fiind de
g0  8 ms 2 .
Trasați graficul dependenței p  f h și T  f h în atmosfera formată din CO 2 a planetei P2.

Figura 3.2
 DATA ANALYSIS

Page 6 from 7

Problema 3. Observatorul IOAA pe o planetă extrasolară

Steaua Sirius, din constelaţia Canis Majoris, este cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții, văzută
de pe Pământ. Deşi este percepută ca fiind o singură stea, ea este de fapt un sistem binar.
Strălucirea mare a stelei este o consecinţă a doi factori: luminozitatea intrinsecă şi apropierea de
Pământ.
Sistemul multiplu Mizar din constelația Ursae Major este alcătuit din patru stele aflate pe aceiași
rază vizuală, văzute de pe Pământ. Unele din aceste stele formează un sistem legat gravitațional.
Se presupune că un observator (observatorul A) se află pe o planetă din sistemul Sirius.
Să se calculeze:
a) Magnitudinea Soarelui măsurată de observatorul A ( mSun, Planet )
b) Magnitudinea stelei Sirius, măsurată de observatorul A ( mSY , Planet )
c) Luminozitatea intrinsecă combinată a sistemului Mizar, LMizar ;
d) Distanţa medie dintre stelele legate gravitațional din sistemul Mizar și Pământ
e) Distanţa unghiulară geocentrică dintre sistemul Mizar şi Sirius, ;
f) Distanţa fizică dintre stelele legate gravitațional din sistemul Mizar şi observatorul A ( d Mizar , Planet )
g) Magnitudinea întregului sistem Mizar măsurată de observatorul A ( mMizar , Planet )

De asemenea estimați erorile pentru toate rezultatele voastre.

Pot fi folosite următoarele date:

dSirius, Earth  2.6 pc - distanța Sirius - Pământ;
mSirius, Earth  1.46m - magnitudinea aparentă a stelei Sirius, măsurată de pe Pământ;
d Sun,Earth  1 AU - distanța Pământ - Soare;
mS un, Earth  26,78m - magnitudinea aparentă a Soarelui văzut de pe Pământ ;
dSirius,Planet  10 AU - distanța dintre Sirius și planeta pe care este plasat observatorul A;

În tabelul de mai jos sunt date informațiile despre

stelele sistemului Mizar, măsurate de pe Pământ.

Star Name of the Apparent Parallax (mili

number star magnitude arc seconds)

1 Alcor 3.99  0.01 39.91 0.13

2 Mizar A 2.23  0.01 38.01 1.71
3 Mizar B 3.86  0.01 38.01 1.71
4 Sidus 7.56 0.01 84
Ludoviciana
 DATA ANALYSIS

Page 7 from 7

Coordonatele ecuatoriale ale sistemului Mizar  1  și ale lui Sirius  2  , pe o hartă heliocentrică
sunt:
 Mizar  1  13h 23min55.5s ;  Mizar  1  5455'31"; Sirius   2  6h 45min ;  Sirius   2  16 43'.

Notă:
( ) for x << 1
e  1  x for x << 1
x